Sunteți pe pagina 1din 43

1

FACULTATEA DE MEDICINA SI
FARMACIE GALATI


REGLAREA ACTIVITATII INIMII



PROF. DR. NECHITA AUREL
2


1
1
.
.
R
R
e
e
g
g
l
l
a
a
r
r
e
e
a
a
i
i
n
n
t
t
r
r
i
i
n
n
s
s
e
e
c
c


a
a
f
f
u
u
n
n
c
c

i
i
e
e
i
i
c
c
a
a
r
r
d
d
i
i
a
a
c
c
e
e




Cuprinde acele mecanisme prin care inima, scoasa din
organism, isi poate adapta in anumite limite debitul cardiac
in functie de conditiile in care se afla. In practica acest lucru
se produce in cazul transplantului cardiac, blocarii nervoase
prin atropina si propranolol sau partial in insuficienta
cardiaca cronica, cand se reduc f. mult depozitele sinaptice
simpatice de noradrenalina.



3

In functie de lungimea fibrei miocardice din aceste procese,
intalnim:
a) Autoreglarea heterometric - mecanismul Frank-
Starling sau legea inimii:


|
lungimii initiale a

sarcomerului de la 1,6 m la
2,2 m, determin creterea progresiv a numrului
de puni acto-miozinice pn la maxim, deoarece la
aceasta lungime a sarcomerului(2-2,2m),
interactiunea actomiozinica este maxima.

In acest moment, forta de contractie (tensiunea) a
fibrei cardiace este maxima.
Depasirea (prin scurtare sau intindere) sarcomerului
peste 2-2,2m, determina scaderea fortei de contractie.

4
La 75-80% din lungimea maximala, miocardul
realizeaza doar 10-15% din forta maximala. Restul de
85-90% se explica prin cresterea sensibilitii
miofilamentelor pentru Ca
++
si

cresterea mobilizrii
de Ca
++
n citoplasm.
In practica, la inima ca intreg, lungimea sarcomerului
este echivalata de presiunea end diastolica ventriculara,
iar tensiunea miocardica de catre volumul bataie.

Astfel, cresterea presiunii de umplere ventriculara (in
bradicardie cand creste diastola ventriculara) este
urmata de cresterea volumului bataie cardiac, pana la un
maxim, dupa care volumul bataie incepe sa scada.



5
b) Autoreglarea homeometric se realizeaza pe baza
cresterii FC si a contractilitatii miocardice, n
condiiile meninerii constante a lungimei fibrei
miocardice. Cresterea FC duce la creterea progresiv a
forei de contracie pn se atinge un platou (fenomenul
scarii Bowditch);

6
S
S
i
i
m
m
i
i
l
l
a
a
r
r
,
,
d
d
u
u
p
p
a
a
o
o
p
p
a
a
u
u
z
z
a
a
e
e
x
x
t
t
r
r
a
a
s
s
i
i
s
s
t
t
o
o
l
l
i
i
c
c
a
a
,
,
c
c
r
r
e
e
s
s
t
t
e
e
f
f
o
o
r
r
t
t
a
a
d
d
e
e

c
c
o
o
n
n
t
t
r
r
a
a
c
c
t
t
i
i
e
e
a
a
b
b
a
a
t
t
a
a
i
i
l
l
o
o
r
r
c
c
a
a
r
r
e
e
u
u
r
r
m
m
e
e
a
a
z
z
a
a
c
c
o
o
n
n
t
t
r
r
a
a
c
c
t
t
i
i
e
e
i
i

e
e
x
x
t
t
r
r
a
a
s
s
i
i
s
s
t
t
o
o
l
l
i
i
c
c
e
e
(
(
p
p
o
o
t
t
e
e
n
n
t
t
a
a
r
r
e
e
p
p
o
o
s
s
t
t
e
e
x
x
t
t
r
r
a
a
s
s
i
i
s
s
t
t
o
o
l
l
i
i
c
c
a
a
)
)
.
.




F
F
o
o
r
r
t
t
a
a
d
d
e
e
c
c
o
o
n
n
t
t
r
r
a
a
c
c
t
t
i
i
e
e
e
e
s
s
t
t
e
e
m
m
a
a
x
x
i
i
m
m
a
a
l
l
a
a
o
o
f
f
r
r
e
e
c
c
v
v
e
e
n
n
t
t
a
a

c
c
a
a
r
r
d
d
i
i
a
a
c
c
a
a
d
d
e
e
1
1
5
5
0
0
-
-
1
1
8
8
0
0
/
/
m
m
i
i
n
n
.
.

F
F
e
e
n
n
o
o
m
m
e
e
n
n
u
u
l
l
s
s
e
e
e
e
x
x
p
p
l
l
i
i
c
c
a
a
p
p
r
r
i
i
n
n
d
d
i
i
n
n
a
a
m
m
i
i
c
c
a
a
C
C
a
a
+ +2 2
s
s
i
i
N
N
a
a
+ +
.
.


7

C
C
r
r
e
e
s
s
t
t
e
e
r
r
e
e
a
a
f
f
r
r
e
e
c
c
v
v
e
e
n
n
t
t
e
e
i
i
c
c
a
a
r
r
d
d
i
i
a
a
c
c
e
e
p
p
r
r
i
i
n
n
c
c
r
r
e
e
s
s
t
t
e
e
r
r
e
e
a
a
n
n
u
u
m
m
a
a
r
r
u
u
l
l
u
u
i
i

d
d
e
e
s
s
t
t
i
i
m
m
u
u
l
l
a
a
r
r
i
i
a
a
f
f
i
i
b
b
r
r
e
e
i
i
c
c
a
a
r
r
d
d
i
i
a
a
c
c
e
e
,
,
d
d
e
e
t
t
e
e
r
r
m
m
i
i
n
n
a
a
m
m
a
a
r
r
i
i
r
r
e
e
a
a

i
i
n
n
f
f
l
l
u
u
x
x
u
u
l
l
u
u
i
i
i
i
n
n
t
t
r
r
a
a
c
c
e
e
l
l
u
u
l
l
a
a
r
r
d
d
e
e
C
C
a
a
+ +2 2
s
s
i
i
N
N
a
a
+ +
.
.

E
E
l
l
i
i
m
m
i
i
n
n
a
a
r
r
e
e
a
a
a
a
c
c
e
e
s
s
t
t
o
o
r
r
i
i
o
o
n
n
i
i
s
s
e
e
f
f
a
a
c
c
e
e
a
a
c
c
t
t
i
i
v
v
,
,
p
p
r
r
i
i
n
n
p
p
o
o
m
m
p
p
e
e
l
l
e
e

i
i
o
o
n
n
i
i
c
c
e
e
N
N
a
a
/
/
K
K
s
s
i
i
N
N
a
a
/
/
C
C
a
a
,
,
c
c
a
a
r
r
e
e
i
i
n
n
t
t
r
r
a
a
i
i
n
n
a
a
c
c
t
t
i
i
u
u
n
n
e
e
m
m
a
a
i
i
l
l
e
e
n
n
t
t

d
d
e
e
c
c
a
a
t
t
i
i
m
m
p
p
u
u
l
l
s
s
u
u
r
r
i
i
l
l
e
e
d
d
e
e
p
p
o
o
l
l
a
a
r
r
i
i
z
z
a
a
n
n
t
t
e
e
.
.

S
S
e
e
p
p
r
r
o
o
d
d
u
u
c
c
e
e
a
a
s
s
t
t
f
f
e
e
l
l
u
u
n
n
s
s
u
u
r
r
p
p
l
l
u
u
s
s
d
d
e
e
C
C
a
a
+ +2 2
i
i
n
n
c
c
e
e
l
l
u
u
l
l
a
a
,
,
c
c
e
e
e
e
a
a

c
c
e
e
d
d
e
e
t
t
e
e
r
r
m
m
i
i
n
n
a
a
c
c
r
r
e
e
s
s
t
t
e
e
r
r
e
e
a
a
f
f
o
o
r
r
t
t
e
e
i
i
d
d
e
e
c
c
o
o
n
n
t
t
r
r
a
a
c
c
t
t
i
i
e
e
.
.

Autoreglarea prin modificarea contractilitatii
miocardice este un mecanism de reglare
homeometrica cunoscut ca efect Anrep (efect inotrop
pozitiv al cresterii bruste a postsarcinii).
8
Von Anrep a constatat ca uneori, la cresterea brusca a
postsarcinii, performanta cardiaca se adapteaza chiar in
lipsa unei cresteri prealabile a volumului telediastolic
ventricular.

Explicatiile iau in considerare mai multe fenomene:

-eliberarea brusca de catecolamine in miocard;

-cresterea presiunii de perfuzie a coronarelor, cu o mai
buna oxigenare a teritoriilor subendocardice, supuse
unei relative ischemii in timpul cresterii presiunii
intracavitare, ca urmare a cresterii
bruste a presiunii in aorta;
9



- stimularea receptorilor miocardici de intindere,
urmata de cresterea Na in citosol si de intensificarea
schimbului Na-Ca citosolic, ceea ce duce la cresterea
Ca in citosol, astfel crescind contractilitatea.

- mecanismul furtunului de gradina, (garden hose
phenomenon) cunoscut drept explicatie a efectului
Gregg - consta in alungirea fibrelor miocardice, prin
tractionarea lor de catre vasele microcirculatiei
coronariene,umflate de debitul coronarian crescut.

10
2
2
.
.
R
R
e
e
g
g
l
l
a
a
r
r
e
e
a
a
e
e
x
x
t
t
r
r
i
i
n
n
s
s
e
e
c
c


a
a
f
f
u
u
n
n
c
c

i
i
e
e
i
i
c
c
a
a
r
r
d
d
i
i
a
a
c
c
e
e



I
I
n
n
t
t
e
e
r
r
v
v
i
i
n
n
e
e
i
i
n
n
a
a
d
d
a
a
p
p
t
t
a
a
r
r
e
e
a
a
a
a
c
c
t
t
i
i
v
v
i
i
t
t
a
a
t
t
i
i
i
i
i
i
n
n
i
i
m
m
i
i
i
i
(
(
a
a
f
f
l
l
a
a
t
t
a
a
i
i
n
n

o
o
r
r
g
g
a
a
n
n
i
i
s
s
m
m
)
)
l
l
a
a
n
n
e
e
c
c
e
e
s
s
i
i
t
t
a
a
t
t
i
i
l
l
e
e
s
s
a
a
l
l
e
e
.
.


2
2
.
.
1
1
.
.
I
I
n
n
e
e
r
r
v
v
a
a

i
i
a
a
s
s
i
i
m
m
p
p
a
a
t
t
i
i
c
c

a
a
i
i
n
n
i
i
m
m
i
i
i
i
(
(
n
n
e
e
r
r
v
v
i
i
i
i
c
c
a
a
r
r
d
d
i
i
a
a
c
c
i
i
)
)


1. Originea (I neuron): Maduva spinarii in coarnele laterale
T
1
-T
5(6)
+/- ultimele dou cervicale,
2. fibre preganglionare (scurte) sinapsa
cu neuronul II n ganglionii vegetativi
simpatici cervico-dorsali (n special ganglionul stelat);
3. fibrele postganglionare sunt lungi si formeaza cei 3
nervi cardiaci (superior, mijlociu, inferior), din care se
formeaz plexul cardiac;
11

4. inerveaz fibrele contractile si SEC (sistemul
excitoconductor). Fibrele simpatice drepte se distribuie
tesutului nodal iar fibrele stangi miocardului contractil.


12

5. Mecanism de aciune:
- Mediatorii:Noradrenalina (NA),Adrenalina(A)
Noradrenalina se elibereaza sub influenta unor modulatori
locali (dopamina, acetilcolina) sau circulanti (angiotensina,
catecolaminele medulosuprarenalei).

- Receptorii sunt de tip adrenergic : si .
Noradren. are afinitate mai mare pentru receptorii , dar la
nivel cardiac receptorii sunt cei mai frecventi. In ventricule
sunt receptori
1
ce mediaza efectele inotrope
(contractilitatea), in atrii sunt receptori
1
ce mediaza efectele
cronotrope (automatismul).

Receptorii
1
din nodulul SA , determina cresterea frecventei
cardiace.
13
Receptorii
1
din nodulul AV determina cresterea vitezei de
transmisie a impulsului prin nod. Receptorii
1
din ventriculi
(dar si din atrii) cresc concentratia intracelulara de Ca
+2
si in
consecinta contractilitatea. Efecte asemanatoare au si
receptorii
2
dar mult reduse comparativ cu receptorii
1

6. Efecte:
a) + Proprietile cardiace:
- cronotrop + |FC
- inotrop + |F contracie
- tonotrop + |tonicitatea
- dromotrop + |conductibilitatea
- batmotrop + | excitabilitatea
b)
|
Mobilizare rezerve cardiace
|
consumul de O
2
7. Aciunea SNVS asupra inimii predomin n condiiile de
solicitare fizic i/sau psihic.
14

15

2
2
.
.
2
2
.
.
I
I
n
n
e
e
r
r
v
v
a
a

i
i
a
a
p
p
a
a
r
r
a
a
s
s
i
i
m
m
p
p
a
a
t
t
i
i
c
c


a
a
i
i
n
n
i
i
m
m
i
i
i
i
(
(
n
n
e
e
r
r
v
v
i
i
i
i
v
v
a
a
g
g
i
i
)
)





1. Originea (I neuron): n bulb, n nucleul dorsal al vagului
(NDV) i nucleul ambiguu (NcA) locul de plecare al
nervilor vagi;

2. fibrele preganglionare (I) sunt lungi, coboar n mediastin
si fac sinapsa cu neuronul II in ganglionii vegetativi
parasimpatici, localizai n peretele inimii, in vecinatatea
nodulului sinoatrial si a celui atrioventricular.
De aici pleaca fibre postganglionare la nodulul sinoatrial
(vagul drept), la nodulul atrioventricular (vagul stang) si
foarte putin la ventricule.
3. fibrele post-ganglionare sunt scurte;

16
Nucleul dorsal al vagului



17




4. Mecanismul de aciune:

- Mediator: Acetilcolina

- Receptorii sunt colinergici muscarinici M
2
, mai densi in
atrii decat in ventricule.


- Induce:
|permeabilitatea canalelor de K si in consecinta efluxul
K
+
n SEC i fibra miocardic
+ descarcarile de noradrenalina la nivel presinaptic si in
consecinta scade efectul SNV simpatic.


18

5. Efecte:
a) - Proprieti cardiace:
- cronotrop (-) + FC (pn la stop cardiac
cu fenomen de scpare vagal)

- inotrop (-) + forta de contracie atriala (se elimina mai
mult calciu din celula prin pompa Na /Ca datorita
bradicardiei)
- tonotrop (-) +tonicitatea
- dromotrop (-) +conductibilitatea
- batmotrop (-) +excitabilitatea

b) | Rezervele cardiace + consumul de O
2

n repaus, asupra inimii predomin aciunea vagului.
19


6. Manevrele vagale (compresiunea globilor oculari,
compresiunea sinusului carotidian, manevra Valsalva -
expir cu glota nchis) |stimularea vagal ce este urmata
de +FC

- Utilitate:

Evaluarea tonusului vagal.

Oprirea unei tahicardii paroxistice supra-
ventriculare (TPXSV).

7. Secionarea nervilor vagi sau blocarea receptorilor
muscarinici cu Atropin (efect parasimpaticolitic)|FC.
20

2.
.
3.
.
Rol ul atri

i

l

or

n regl

area funciei

cardiace



Receptorii atriali sunt situati subendocardic, endocardul
atrial fiind zona cardiac cu cea mai bogat inervatie.


Au densitate mai mare n atriul drept la nivelul orificiului
de vrsare ale venei cave, dect n atriul stng (n jurul
orificiilor venelor pulmonare. Sunt de dou tipuri:




- MECANORECEPTORI de TIP A

descarc impulsuri n salv n timpul contraciei
atriale

stimuleaz activitatea SNVS

21
- MECANORECEPTORI de TIP B (mai putin
sensibili datorit siturii lor n paralel cu
musculatura atrial)

descarc impulsuri n timpul umplerii atriale

inhib activitatea SNVS

Efecte:

a
a
)
)
r
r
e
e
f
f
l
l
e
e
x
x
B
B
a
a
i
i
n
n
b
b
r
r
i
i
d
d
g
g
e
e


b
b
)
)
i
i
n
n
h
h
i
i
b
b
a
a
r
r
e
e
a
a
s
s
e
e
c
c
r
r
e
e

i
i
e
e
i
i
d
d
e
e
A
A
D
D
H
H
(
(
s
s
i
i
A
A
l
l
d
d
o
o
s
s
t
t
e
e
r
r
o
o
n
n
)
)


c
c
)
)
s
s
e
e
c
c
r
r
e
e

i
i
a
a
d
d
e
e
A
A
N
N
P
P
(
(
p
p
e
e
p
p
t
t
i
i
d
d
a
a
t
t
r
r
i
i
a
a
l
l
n
n
a
a
t
t
r
r
i
i
u
u
r
r
e
e
t
t
i
i
c
c
)
)
22

Golirea sngelui din atrii

| Diureza i + Volemia
a) Reflexul presor Bainbridge b) + Secreiei de ADH


| Volemia | Volemia



| ntoarcerea venoas cave



| Pres AD



|Stimularea mecanor A

VAG
|Intoarcerea venoas pulmon.



| Pres AS



|Stimularea mecanor B

Vag


Centri CV
HIPOTALAMUS



+SNVSimpatic

Stimulare cardiac (|FC, Fora)
+ ADH


- VAG
23

c
c
)
)
A
A
N
N
P
P
-
-
p
p
e
e
p
p
t
t
i
i
d
d
u
u
l
l
a
a
t
t
r
r
i
i
a
a
l
l
n
n
a
a
t
t
r
r
i
i
u
u
r
r
e
e
t
t
i
i
c
c


Stimularea secreiei de ANP produs de ctre miocitele
atriale, apare in urmatoarele ipostaze:

- | volemiei (distensia pereilor atriali),

- | Na
+
plasmatic,

- | FC (prin creterea presiunii atriale medii),

- | angiotensinei II,

- factori umorali: - endotelinele,
- NO,
- prostaglandinele.
24

ANP acioneaz la mai multe niveluri:
a) renal - locul principal de aciune
- determin | diurezei i a natriurezei + volemiei.
- mecanism aciune: - | FG prin VD arteriola aferent
VDaa











Na
+


VCae



| FG
VC arteriola eferent
- + reabsorbia tubular de Na
+

- inhibiia SRAA
+ Reabs. Na
+



b) pe vasele de rezisten i capacitan: vasodilataie;
c) + TA - prin efect - direct: Vasodilatatie;
- indirect: prin + Volemiei.
25


R
R
o
o
l
l
u
u
l
l
A
A
N
N
P
P

n
n
r
r
e
e
g
g
l
l
a
a
r
r
e
e
a
a
h
h
e
e
m
m
o
o
d
d
i
i
n
n
a
a
m
m
i
i
c
c
i
i
i
i















+ +
+ +



-










Feedback negativ
26


Rezultatele aciunii ANP:

Rezultat principal: + presiunii venoase centrale i a
presarcinii.

La nivel cardiac: reglarea pe termen scurt a


hemodinamicii la creterile brute ale volemiei.

Creterea ANP n tahicardiile paroxistice explic


natriureza si diureza care le nsoete.

n insuficiena cardiac congestiv, ANP crete


compensator pentru a reduce ncrcarea inimii, prin
creterea eliminrii renale de Na
+
i ap.
27

2
2
.
.
4
4
.
.
R
R
e
e
c
c
e
e
p
p
t
t
o
o
r
r
i
i
i
i
v
v
e
e
n
n
t
t
r
r
i
i
c
c
u
u
l
l
a
a
r
r
i
i



a
a
)
)
M
M
e
e
c
c
a
a
n
n
o
o
r
r
e
e
c
c
e
e
p
p
t
t
o
o
r
r
i
i
i
i
v
v
e
e
n
n
t
t
r
r
i
i
c
c
u
u
l
l
a
a
r
r
i
i
s
s
u
u
b
b
e
e
n
n
d
d
o
o
-
-

i
i
s
s
u
u
b
b
e
e
p
p
i
i
c
c
a
a
r
r
d
d
i
i
c
c
i
i
Stimularea mecanorec. subendocardici reflex depresor:
stimularea vagal + FC;
+ tonus SNVSimpatic +TA, vasodilatatie.
Rol: n sincopa vaso-vagal, aprut la trecerea din clino-
n ortostatism sau la emoii puternice:

Mecanism: stimulare iniial SNVS ||
contraciei ventriculare stimularea mecanoRec.
ventriculari declanarea reflex depresor vagal cu +
FC si +TA sincop.

28

b
b
)
)
C
C
h
h
e
e
m
m
o
o
r
r
e
e
c
c
e
e
p
p
t
t
o
o
r
r
i
i
i
i
c
c
a
a
r
r
d
d
i
i
a
a
c
c
i
i

terminaiile vagale, localizate mai ales n ventriculul


stang

- sensibile la bradikinin, serotonin, PG i alcaloizi

- influeneaz reflexele coronariene vasodilatatoare.



29


2
2
.
..
5
5
.
..

R
R
o
o
l
l
u
u
l
l receptorilor
d
d
i
i
n
n
s
s
i
i
n
n
u
u
s
s
u
u
l
l
c
c
a
a
r
r
o
o
t
t
i
i
d
d
i
i
a
a
n
n

i
i
c
c
r
r
o
o
s
s
a
a
a
a
o
o
r
r
t
t
e
e
i
i

n
n
r
r
e
e
g
g
l
l
a
a
r
r
e
e
a
a
f
f
u
u
n
n
c
c

i
i
e
e
i
i
c
c
a
a
r
r
d
d
i
i
a
a
c
c
e
e
a) Rolul baroreceptorilor din sinusul carotidian i crosa
aortei- stimularea lor este dat de distensia pereilor
arteriali ca urmare a creterii tensiunii arteriale;
rezultat: reflex depresor, cu +FC i vasodilataie, ducnd
la + tensiunii arteriale:

calea aferent este reprezentat de nervul IX
(glosofaringian) pentru sinusul carotidian i de X (vag)
pentru crosa aortei;

centrii cardio-vasculari sunt localizai n zona bulbo-
pontin (nucleul tractului solitar) pentru ambele aferente;

calea eferent: stimularea vagal spre inim i
scderea tonusului simpatic pe vase.
30


b) Rolul chemoreceptorilor din glomusul carotidian i
crosa aortei

Stimularea lor este dat de modificarea presiunii


partiale a gazelor respiratorii din sngele circulant: n
mod special de PO
2
, dar si de PCO
2
i ionii H
+

Rezultat: n mod general, stimularea acestor


chemoreceptori este determinat de +PO2, |PCO2 i |H
+

i duce, n final, la declanarea unui reflex presor.



31

32

2
2
.
.
6
6
.
. C
C
e
e
n
n
t
t
r
r
i
i
i
i
b
b
u
u
l
l
b
b
o
o
-
-
p
p
o
o
n
n
t
t
i
i
n
n
i
i c
c
u
u
r
r
o
o
l
l

n
n
r
r
e
e
g
g
l
l
a
a
r
r
e
e
a
a
C
C
V
V
Localizai n formaiunea reticulat din poriunea superioar
a bulbului i n treimea inferioar a punii.
Nu exist centri propriu-zii, ci zone formate din reele
complexe de neuroni care interacioneaz:
Zona presoare(cardioacceleratoare),
Zona depresoare (cardioinhibitoare),
Nucleul tractului solitar (NTS) - n vecintatea centrilor
.
cardio-vasculari:

primete aferenele senzitive de la zonele
reflexogene;

stimularea NTS determin inhibiia zonei presoare, i
stimularea zonei depresoare | tonus SNVP.
33


a) Zona presoare, localizat n poriunea dorso-lateral,
este zona cardioacceleratoare i vasomotorie:

- controleaz activitatea neuronilor simpatici medulari
i medulosuprarenala;
- stimularea zonei presoare si a jumatatii anterioare a
cornelor medulare laterale cervicotoracale, de catre fibrele
nervoase cu originea in ganglionii spinali (C
7
-T
4
),
determin un reflex presor:
|FC i |Forei de contracie cardiace determina | DC;
| tonusului vascular (vasoconstricie) determina
| rezistenei periferice totale (RPT);

| TA.
34
b) Zona depresoare - localizat n poriunea ventro-
median, este zona cardioinhibitoare:
Stimularea zonei depresoare determin inhibarea
zonei presoare (inhibarea simpaticului) i
stimularea vagal, ducnd la un reflex depresor
ce consta in:
+ FC (bradicardie) ce determina + DC;
+ tonusul vascular (vasodilatatie) ce determina +
rezistenei periferice totale (RPT)(prin inhibarea
centrilor vasomotori din maduva toracolombara);

+ TA.
c) nucleul dorsal al vagului (NDV) i nucleul ambiguu,
locul de emergen a nervilor vagi-vasodilatatie

35












+


SNVS

SNVP
C
C
e
e
n
n
t
t
r
r
i
i
i
i
b
b
u
u
l
l
b
b
o
o
-
-
p
p
o
o
n
n
t
t
i
i
n
n
i
i




















SNVS
SNVP






















36
2
2
.
.
7
7
.
.
R
R
o
o
l
l
u
u
l
l
c
c
e
e
n
n
t
t
r
r
i
i
l
l
o
o
r
r
n
n
e
e
r
r
v
v
o
o

i
i
s
s
u
u
p
p
e
e
r
r
i
i
o
o
r
r
i
i

n
n
r
r
e
e
g
g
l
l
a
a
r
r
e
e
a
a
C
C
V
V




1. Centrii din formaiunea reticulat ponto-mezencefalic
induc efect +/- asupra centrilor bulbo-pontini.

2. Hipotalamusul controleaz centrii bulbo-pontini n timpul
efortului fizic, emoiilor, variaiilor termice, al actelor
comportamentale (alimentaie, aprare, activitate sexual).

Hipotalamusul anterior are neuroni parasimpatici,
cu efect similar stimularii Zonei depresoare CV +FC si
vasodilataie.

Hipotalamusul posterior are neuroni simpatici cu
efect similar stimularii Zonei presoare CV |FC si
vasoconstricie.
37


3. Sistemul limbic intervine n controlul centrilor bulbo-
pontini mpreun cu hipotalamusul n strile
emoionale. Diferitele zone pot stimula zona
depresoare sau presoare.

4. Talamusul controleaz centrii bulbo-pontini
influennd FC.

5. Cerebelul stimuleaz activitatea SNVS, inhiba
SNVPS, ducnd la creterea FC, n condiiile adaptrii
circulaiei la modificrile posturale.

6. Cortexul, n special ariile din jumtatea anterioar au
rol n controlul activitii cardio-vasculare.
38

3
3
.
.
R
R
e
e
g
g
l
l
a
a
r
r
e
e
a
a
u
u
m
m
o
o
r
r
a
a
l
l


a
a
f
f
u
u
n
n
c
c

i
i
e
e
i
i
c
c
a
a
r
r
d
d
i
i
a
a
c
c
e
e



a) Catecolaminele (adrenalina A, noradrenalina NA si
dopamina D) secretate de medulosuprarenal.
- n repaus: au efect + asupra funciei cardio-vasculare.

- n condiii de stres psihic sau efort fizic creste eliberarea
lor , efectul fiind intens dar de scurt durat
(catecolaminele sunt rapid metabolizate).

- pe inim: NA actioneaza pe rec , A actioneaza pe rec |
iar D aciuneaza pe receptorii
1
si |
1
adrenergici | FC,
|Fora de contracie i activarea metabolismului cardiac
39

b) Hormonii corticosuprarenaliaeni (cortizonul) determina
| forei de contracie, direct i prin potenarea
catecolaminelor. n condiiile scderii cortizonului, scade
fora de contracie cardiac i apare oboseala muscular.
c) Hormonii tiroidieni determina|FC si |Fora de contracie
efectul final fiind |DC.

- poteneaz efectul catecolaminelor prin creterea
numrului receptorilor |
1
-adrenergici;
- n hipertiroidii, stimularea cardiac se accentueaz,
determinnd tahicardie, palpitaii, fibrilaie atrial.

d) Insulina determina | forei de contracie direct, probabil
prin creterea transportului intracelular de glucoz.


40
e) Glucagonul determina | FC si | Forei de contracie n
mod asemntor cu catecolaminele, prin creterea AMP
c
.
f) STH-ul determina | Forei de contracie i a debitului
cardiac n asociaie cu hormonii tiroidieni.
g) Sistemul renina-angiotensina-aldosteron
Actioneaza prin intermediul angiotensinei II.
Angiotensinogenul (format in ficat) se transforma sub
influenta reninei(formata in rinichi) in angiotensina I.
Aceasta, sub actiunea enzimei de conversie (formata in
circulatia pulmonara), se transforma in angiotensina II.
Principalul sau efect la nivel miocardic se realizeaza prin
actiune pe receptorii AT1 si este cel de stimulare a
proliferarii celulare (hipertrofie musculara sau fibroza
miocardica) .

41
42

















43