UNIVERSITATEA VALAHIA,TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

Coordonator: Larisa Preda Studenti: Mitoi Mihaela-Alina

Anul II, Grupa a II a

~2011~

 Ioan Gabriela Raluca

Anul II, Grupa I

Capitolul I. Introducere
~2011~

1.Caracterizarea

generala indirecte;

impozitelor

Capitolul al II-lea.Structura: 2.Accizele; 3.Taxa pe valoarea adaugata; 4.Taxele vamale; 5.Impozitul pe titei si pe gazele naturale din productia interna; 6.Taxa pentru jocurile de noroc; 7.Monopolurile fiscale de stat; Capitolul al-III-lea. Studiu de caz Romania 2009. Bibliografie privind in evolutia in 2008impozitelor indirecte perioada

Bibliografie
~2011~

Impozitele sunt cea mai important resurs financiar a statului i cea mai veche, n ordinea apariiei veniturilor publice. Economitii de factur liberal, ca de pild Milton Friedman, laureat al premiului Nobel pentru economie,recomand utilizarea impozitelor indirecte i eliminarea/diminuarea forte a celor directe, deoarece n acest fel se formeaz pentru ofert/cerere preuri de pia ce reflect ansamblul mediului de tranzacii, fr a mai fi necesar corectarea rezultatelor financiare finale ale operaiunilor economice cu impactul pe care l are impozitarea veniturilor i a averii.

Impozitele, evoluia i rolul acestora n rile cu economie de pia n economiile moderne, statele colecteaz impozitele att pentru finanarea cheltuielilor, cat i pentru ndeplinirea triplului lor rol de stabilizare, de distribuire i de alocare. Definiiile date impozitelor sunt multiple, n functie de teoriile despre impozite care au fost emise n decursul vremii, pe de o parte, iar pe de alt parte, n functie de poziia autorilor cu privire la impozite. Cele mai reprezentative definiii ale impozitelor sunt: Impozitul reprezint o form de prelevare silit la dispozitia statului,fr contraprestaie direct i cu titlu nerambursabil,a unei parti din veniturile sau averea unei persoane fizice i/sau juridice, n vederea acoperirii unor necesiti publice ( Ioan Talpo, Finanele Romniei, Vol. I, Editura Sedona, Timioara 1995, pag. 137).

~2011~

Impozitul reprezint prestaie pecuniar, pretins pe cale de autoritate, cu titlu definitiv i fr contraprestaie, n vederea acoperirii cheltuielilor publice. (Gaston Jeze). Impozitele reprezint o form de prelevare a unei pri din veniturile i/sau averea persoanelor fizice i juridice la dispoziia statului n vederea acoperirii cheltuielilor publice. Aceast prelevare se face n mod obligatoriu, cu titlu definitiv(nerambursabil) i fr contraprestaie direct din partea statului (Iulian Vcrel, Gh. D. Bistriceanu i colectiv, Finane Publice ed. a IV-a, Editura Didactic i Pedagogic RA, Bucureti 2004, pag. 358.) Impozitul are caracter universal ca o consecin a suveranitii statului i el este o instituie de drept public fr de care nu se poate concepe existena statului, fcnd parte organic din el. n evoluia modern a impozitelor, instituirea acestora cu consimmntul contribuabililor a fost subordonat competiiei parlamentare, ca organe legislative cu caracter reprezentativ de a reglementa impozitele i celelalte venituri necesare acoperirii cheltuielilor publice. Plata impozitului are caracter obligatoriu pentru toate persoanele fizice i juridice care realizeaz venit dintr-o anumit surs sau care posed un anumit gen de avere. Dreptul de a instituii impozite l are statul, care l exercit prin organele puterii centrale (Parlamentul) i ale administraiei locale de stat. Rolul impozitului se manifest pe plan financiar, economic i social, definit de o etap de dezvoltare a economiei de alta. Rolul cel mai important al impozitelor se manifest pe plan financiar, n sensul c impozitele reprezint mijlocul principal de procurare a resurselor bneti necesare acoperirii cheltuielilor publice. n rile dezvoltate din punct de vedere economic, prin intermediul impozitelor i taxelor se procur ntre 80-90% din totalul resurselor financiare publice. Pe plan economic, rolul impozitelor se manifest prin intermediul msurilor pe care statul le ia pentru a intervenii n activitile economice cu ajutorul impozitelor care pot fi folosite ca un instrument de schimbare sau frnare a unei activiti economice, de

~2011~

cretere sau reducere a produciei sau a consumului unui anumit produs, de stimulare sau ngrdire a comerului exterior, etc. Pe plan social, rolul impozitelor se manifest n mai multe direcii, dintre care se poate meniona rolul de instrument de redistribuire a unei pri din P.I.B. ntre clase i pturi sociale, ntre persoane fizice i juridice, etc. Impozitele indirecte din Romnia Impozitele indirecte se percep cu prilejul vnzrii unor bunuri i prestrii unor servicii (transport, spectacole etc), ceea ce nseamn c ele atribuie calitatea de subiect al impozitului altei persoane fizice sau juridice dect suportatorului acestora. Dup forma pe care o mbrac, impozitele indirecte pot fi grupate n: taxe de consumaie, venituri de la monopoluri fiscale, taxe vamale, taxe de timbru i de nregistrare. dup obiectul impunerii impozitelor pot fi clasificate n impozite pe venit, impozite pe avere, impozite pe cheltuieli; n funcie de scopul urmrit la introducerea lor, impozitele pot fi grupate n impozite financiare i impozite de ordine. Impozitele financiare sunt instituite n scopul realizrii de venituri pentru acoperirea cheltuielilor statului, n aceast categorie se includ impozitele pe venit, taxele de consumaie. Impozitele de ordine sunt introduse mai ales pentru limitarea unei aciuni sau n vederea atingerii unui el care nu are caracter fiscal. Astfel, prin instituirea unor taxe ridicate la vnzarea buturilor alcoolice i a tutunului, se urmrete limitarea consumului, avnd n vedere efectul nociv asupra organismului uman. Dup frecvena cu care se ncaseaz la bugetul statului, impozitele pot fi permanente, cnd se ncaseaz periodic (de regul anual) la bugetul statului i incidentale sau ntmpltoare, cnd se instituie i se ncaseaz o singur dat (de ex. impozitul pe avere se face pe profiturile excepionale de rzboi);

~2011~

Impozitele mai pot fi grupate i dup instituia care le administreaz. Din acest punct de vedere, n statele de tip federal se disting impozite federale, impozite ale statelor, provinciilor sau regiunilor membre ale federaiei i impozite locale, iar n statele de tip unitar se ntlnesc impozite ale administraiei centrale de stat i impozite ale organelor administrative de stat Structura impozitelor indirecte Impozitele indirecte cunosc urmtoarele forme de manifestare: taxele de consumatie, taxele vamale, impozitul pe titei si pe gazele naturale din productia interna, taxa pentru jocurile de noroc, monopolurile fiscale de stat. Cea mai raspandita forma de asezare a impozitelor indirecte o reprezinta taxele de consumatie. Poarta denumirea de taxe dintr-o simpla obisnuina, n fond acestea sunt impozite n sensul ca sunt obligatorii, nu presupun o contraprestaie i sunt fr o destinaie special. Taxele de consumaie se aseaz n doua moduri: fie ca tax general pe consum taxa pe valoarea adugat -, fie ca un impozit (taxa) special asezat numai pe vnzarea anumitor bunuri accizele. Impactul impozitelor indirecte asupra bugetului de stat Principalul impact al impozitelor indirecte asupra bugetului de stat l constituie asigurarea veniturilor bugetare, care s permit finanarea cheltuielilor bugetare angajate de guvern. Consecinele asupra bugetului depind n mod direct de randamentul fiscal al impozitrii indirecte. Economitii consider c exist un prag (diferit de la ar la ar i de la un moment la altul, n cadrul aceleiai ri), dincolo de care creterea n continuare a gradului de fiscalitate conduce nu la creterea, ci la diminuarea venitului bugetar. S-a observat c n perioadele de criz de subproducie, cum este cazul Romniei n prezent, este de preferat o politic fiscal relaxat (grad de fiscalitate mic), care s ncurajeze oferta, mrind astfel baza de impozitare i, implicit, veniturile bugetare. n

~2011~

practic, acest deziderat este realizat prin diferenierea impozitelor indirecte, n aa fel nct anumite activiti s fie ncurajate, iar altele s fie descurajate. De aici rezult c impozitele indirecte nu au numai un rol pur tehnic, de canale de colectare a veniturilor bugetare, ci constituie un important instrument de politic economic (politica fiscal). Astfel, n plan economic, prin incasarea unor accize, statul poate reduce cererea pentru anumite produse de lux, sau poate reduce importurile anumitor produse, stimuland in acest fel cererea pentru cele autohtone. Pe plan social, accizele isi au meritul lor in reducerea consumului de produse duntoare sntii (alcool, igri). Impozitele indirecte sunt deci o parghie aflat n mainile statului, prin care acesta poate directiona consumul n functie de perioadele de criza sau de boom prin care trece economia; de asemenea, statul poate influenta o faza sau alta a procesului reproductiei sociale, n fuctie de interesul pe care l are la un moment dat. Cu alte cuvinte, se poate spune ca impozitele indirecte prezint o sensibilitate deosebit fata de conjunctura economic. Ca regul, rile dezvoltate au mult mai dezvoltat nivelul impozitelor directe decat pe cel al impozitelor indirecte, ceea ce nu se intampla si n cazul rilor aflate n curs de dezvoltare. n cazul acestor din urma state este firesc sa prevaleze impozitele indirecte, deoarece, pe de o parte, este destul de greu de inut evidena veniturilor impozabile (sunt multe si de mica valoare), iar pe de alta parte, perceperea unui impozit indirect

este mult mai comod si presupune un cost relativ mic.

~2011~

Accizele armonizate sunt o forma speciala a taxelor de consumatie ( forma de

impozit indirect), foarte raspandite in tarile cu o economie de piata, incluse in pretul de vanzare cu amanuntul al marfurilor importate sau produse si realizate (vandute) in interiorul tarii, apreciate ca nu sunt de stricta necesitate in consumul populatiei si care se datoreaza bugetului de stat. Unii economisti apreciaza ca acccizele sunt impozite indirecte pe lux si vicii.Accizele sunt o importanta sursa de venituri a bugetului de stat.In timp ce tax ape valoarea adaugata se percepe la vanzarea tuturor marfurilor fie ele bunuri de consum sau mijloace de productie, accizele sunt taxe de consumatie care se percep separat pe fiecare produs considerat de lux si destinat consumului. Accizele au luat o mare dezvoltare dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, reprezentand unul dintre cele mai importante venituri ale bugetelor statelor contemporane, in unele tari ajungand pana la 50% din totalul veniturilor bugetare indirecte. Produsele accizabile (produse supuse accizelor) sunt urmatoarele:bere, vinuri, bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, produse intermediare, alcool etilic, produse din tutun, uleiuri minerale, cafea verde, cafea prajita, cafea solubila, inclusive amestecuri cu cafea solubila, confectii din blanuri naturale, articole din cristal, bijuterii din aur si/sau platina, cu exceptia verighetelor, autoturisme si autoturisme de teren , produse de parfumerie, electricitate, camere video cu inregistrare, cuptoare cu microunde, aparate pentru conditionat aer, de perete sau de ferestre, care formeaza un singur corp, arme de vanatoare si arme de uz individual, altele decat cele de uz militar sau de sport, iahturi si barci cu motor pentru agrement. Accizele se datoreaza intr-o singura faza a a circuitului economic, respective de catre producatori, importatori sau achizitori. Accizele se pot calcula fie pe baza unor cote procentuale proportionale aplicate asupra pretului de vanzare , fie in suma fixa, pe unitatea de masura a marfurilor. Platitorii formali ai accizelor sunt agentii economici- persoane juridice, asociatii familiale si personae fizice autorizate-care produc, importa si comercializeaza anumite produse considerate ca fiind de lux.Agentii economici careachizitioneaza de la ~2011~

producatorii individuali produsele respective pentru comercializare sunt obligate sa calculeze sis a verse la bugetul de stat accizele aferente.

Scutiri de la plata accizelor Scutiri generale

Produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor cand produsele respective sunt destinate pentru: livrarea in contextual relatiilor consulare si diplomatice; organizatiile internationale recunoscute ca atare de catre autoritatile publice ale Romaniei, in limitele si in conditiile stabilite prin conventiile internationale, care pun bazele acestor organizatii, sau prin acorduri incheiate la nivel statal sau guvernamental; fortele armate apartinand oricarui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord, cu exceptia Fortelor Armate ale Romaniei; rezerva de stat si rezerva de mobilizare pe perioada in care au acest regim. Accizele nu se aplica pentru importul de produse accizabile aflate in bagajul calatorilor si al altor personae fizice, cu domiciliu in Romania sau in strainatate. De cand devin exigibile, care este momentul din care se datoreaza accizele? Acciza devin exigibila in momentul eliberarii pentru consum sau cand se constata pierderi sau lipsuri de produse accizabile. Eliberarea pentru consum reprezinta: orice iesire a produselor accizabile din regim suspensiv; orice productie de produse accizabile in afara regimului suspensiv; irice import de produse accizabile, daca produsele accizabile nu sunt plasate in regim

suspensiv;

~2011~

Taxa pe valoarea adaugata este practic un impozit indirect nou pe plan mondial experimentat si adoptat initial in Franta din initiativa lui M.Laure in anul 1954.In anii urmatori aceasta taxa s-a extins in mai multe tari din Europa , America Latina, Africa etc. Taxa pe valoarea adaugata nu se aplica in .SU.A si Australia , care practica sistem de taxare asupra vanzarilor. La propunerea Comisiei Financiare a Comunitatii Europene, taxa pe valoarea adaugata a fost adoptata la 1 ianuarie 1970 de catre toate tarile Pietei Comune, inlocuind impozitul pe circulatia marfurilor care conduce la impunerea in cascada. Taxa pe valoarea adaugata este de fapt un impozit indirect asupra consumului, cu caracter general calculata si aplicata in fiecare stadiu al circuitului bunurilor si serviciilor de la productia primara pana la stadiul consumului final.La fiecare stadiu al circuitului economic, tax ape valoarea adaugata se incaseaza prin includerea ei in pretul de vanzare si deci are loc cresterea corespunzatoare a a cestui pret. Taxa pe valoarea adaugata se aplica o singura data produselor, indiferent daca sunt bunuri de consum sau mijloace de productie, ca si executarilor de lucrari si prestarilor de servicii. Practic, taxa pe valoarea adaugata se aplica numai asupra diferentei dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare, respective numai asupra a ceea ce se numeste valoare adaugata, de fiecare agent economic participant la procesul de productie si de circulatie a marfii respective. Taxa pe valoarea adaugata este un impozit pe cifra de afaceri neta, un impozit multistadial, colectat asupra vanzarilor in faza de productie, in comert, precum si asupra importurilor (exporturile sunt, de regula, exonerate pe plata taxei).

Caracteristicile taxei pe valoarea adaugata:

este un impozit indirect general; un impozit neutru fata de preturi; unic, dar cu plata fractionata; are caracter universal, deoarece se aplica tuturor bunurilor, lucrarilor si serviciilor din economie;

~2011~

neutralitatea se refera la faptul ca acest impozit care nu permite nici un fel de discriminare, se prezinta sub forma unei cote care se aplica tuturor activitatilor economice, iar aceasta definire de fractionare deriva din faptul ca el se calculeaza pe fiecare veriga (stadiu) care participa la realizarea si valorificarea produsului finit.

transparenta , in sensul ca permite fiecarui cetatean sau patron sa cunoasca exact si concret care este marimea impozitului si a obligatiei de plata ce-i revine; unicitate ,adica indiferent de circuitul pe care il parcurge material prima pana la produsul finit respective, pe la cati agenti economici trece pana se obtine o anumita marfa, taxa este aceeasi ca marime, ceea ce inseamna ca nu mai depinde de marimea (de fazele) circuitului economic si ea evita cumulul impozitarii.

aplicarea ei se face numai in tara in care produsul se consuma;

Taxa pe valoarea adaugata prezinta urmatoarele avantaje: creeaza conditii egale de concurenta; imbina sferele preturilor de productie cu cele de consum; creeaza conditii pentru participarea economiilor nationale la procese de integrare economica, prin baza comuna a mecanismului de impozitare. Instituirea taxei pe valoarea adaugata in tara noastra poate fi considerata ca o premisa pentru stimularea exporturilor si diminuarea importurilor, pentru accelerarea circuitului economic din intreprinderi,pentru stimularea investitiilor si pentru imbunatatirea intregii activitati economico-financiare. Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect general de consum, care se stabileste asupra operatiunilor privind transferul proprietatii bunurilor, precum si asupra celor ce privesc executarile de lucrari si prestarile de servicii. Taxa se aplica asupra valorii adaugate la fiecare stadiu al circuitului economic si reprezinta un venit al bugetului de stat.

~2011~

Taxele vamale sunt sumele de lei ce se incaseaza de organele vamale pentru importul, exportul si tranzitul de marfuri.Prin taxele vamale statul poate sa protejeze economia nationala. Platitorii taxelor vamale sunt persoanele fizice si cele juridice care au ca activitate importul, exportul sau tranzitul de marfuri. In conditiile actuale ale ceonomiei romanesti, taxele vamale sunt venituri ale bugetului de stat , dar si un mijloc de stimulare a exportului, de largire a cooperarii economice cu alte tari, asigurand folosirea avantajelor participarii Romaniei la diviziunea internationala a muncii si intensificarea reciproc avantajoasa a schimburilor economice, culturale si stiintifice cu alte state. Taxele vamale de import sunt cele mai frecvente si au rolul de a limenta bugetul statului cu venituri, de a limita intr-o anumita masura importul de marfuri si deci de a micsora posibilitatea ca marfurile indigene sa fie concurate de cele straine.Uneori, aceste taxe constituie o adevarata bariera vamala care nu permite patrunderea marfurilor straine in tara.Unele state acorda altor state avantaje deosebite, cu privire la comertul exterior, stabilindu-si si taxe vamale de import preferentiale, mai scazute pentru marfurile importate din tarile respective.Cele mai multe state ale lumii percept axe vamale la import si numai in cazuri de exceptie, pentru produsele deosebite si la export.Cuantumul taxelor vamale si durata de timp a perceperii lor sunt probleme foarte importante in teoria si practica politicii comerciale si finaciare a statelor.Nivelul taxelor vamale asigura protectia economiei nationale. Taxa vamala este cu atat mai mare cu cat conditiile de productie pe piata nationala sunt mai defavorabile fata de cele ale exportatorilor straini.De asemenea, la fixarea nivelului taxelor vamale se tine seama de diferentele intre costul, si in cele din urma, pretul unei marfi pe piata nationala si, respective, pe piata externa, in vederea corectarii acestor diferente , taxele vamale pot indeplini- succesiv si selective-, functii de egalizare a nivelului preturilor, de protectie a unor ramuri prioritare ale economiei nationale, a unor produse sau prohibirea unor produse, in functie de interesele economiei nationale.

~2011~

Taxele vamale au un caracter complex si exercita o mare influenta asupra competivitatii si schimbului de marfuri pe plan international. Taxele vamale se pot clasifica dupa criteriile de mai jos: 1)In functie de obiectul impunerii: taxe vamale de import; taxe vamale de export; taxe vamale de transit;

2)Dupa scopul lor: taxe vamale fiscale; taxe vamale protectioniste; taxe vamale preferentiale taxe vamale de retorsiune(de raspuns, sanctionale)

3)Dupa modul de percepere: taxe vamale specifice; taxe vamale ad-valorem; taxe vamale alternative; taxe vamale sezoniere; taxe vamale compuse(mixte)

4)In functie de modul de stabilire: taxe vamale autonome; taxe vamale conventionale.

~2011~

Agentii economici autorizati datoreaza bugetului de stat un impozit pentru titeiul si gazele naturale din productia interna din momentul livrarii. Impozitul datorat precede taxa pe valoarea adaugata si se calculeaza prin aplicarea cotelor in suma fixa in echivalent Euro asupra cantitatilor de titei si gazelor naturale livrate dupa cum se poate vedea in tabelul nr.4.

Impozitul pe titeiul si pe gazele naturale din productia interna : Nr.crt. 1. 2. Denumirea produsului sau a grupei de produse Titei Gaze naturale U.M. Euro/U.M. Tona 1.000 m3 Impozitul 4.00 7.40

Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotelor fixe stabilite pe unitatea de masura asupra cantitatilor livrate. Impozitul pe titei si pe gazele naturale din productia interna se datoreaza pentru cantitatile livrate, exclusiv cantitatile livrate cu titlu de redeventa. Sunt scutite de la plata acestor impozite cantitatile de titei si de gaze naturale din productia interna, exportate direct de agentii economici producatori. Agentii economici platitori au obligatia sa calculeze impozitul la titeiul si la gazelle naturale din productia interna, sa-l evidentieze distinct in factura si sa-i vireze la bugetul de stat la termenele stabilite, fiind raspunzatori pentru exactitatea calculului si varsarea integrala a sumelor datorate.Platitorii acestui impozit au obligatia sa declare lunar la organul fiscal teritorial la care sunt luati in evidenta ca platitori de impozite

~2011~

sumele datorate la bugetul de stat cu acest titlu si sa depuna anual deconturile privind impozitul. Plata impozitului se efectueaza lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare, pe baza declaratiei privind obligatiile de plata la bugetul statului. Neachitarea in termen a impozitului genereaza plata de majorari de intarziere, precum si de penalitati de intarziere. Organele Ministerului Finantelor controleaza calcularea corecta si plata la timp a impozitului. Actele emise de organele de specialitate ale Ministerului Finantelor prin care se stabilesc sau se constata obligatii de plata privind acest impozit constituie titluri executorii.

Platesc aceasta taxa societatile comerciale inregistrate legal in Romania si autorizate pe baza de licente sa organizeze si sa exploateze astfel de jocuri. Pentru jocurile de noroc organizate pe teritoriul Romaniei , cu exceptia cazinourilor, se datoreaza bugetului de stat o taxa de 20%. Taxa se aplica asupra veniturilor realizate din exploatarea jocurilor de noroc, calculate ca diferenta intre totalul rulajului incasarilor pentru fiecare tip de joc si totalul premiilor acordate jucatorilor in limitele prevazute de lege.Taxa se plateste lunar, pana la 25 ale lunii urmatoare. Pentru cazinouri, taxa este anuala si se stabileste in Euro pe masa de joc, in felul urmator: pentru ruleta- 3.000 euro masa de joc; pentrul jocul de carti, inclusiv zaruri -20.000 Euro pe masa de joc.

~2011~

Detinatorii de cazinouri platesc taxa anuala in patru rate egale

trimestriale pana la 25 ale ultimei luni a fiecarui trimestru. Raspunderile platitorului sunt aceleasi ca la impozite. Monopolul este dreptul ce si-l rezerva statul de a produce sau/si de a vinde anumite bunuri de consum.Monopolul fiscal de stat nu este deci un impozit special, ci o modalitate de percepere a impozitului indirect (pe cheltuieli).Impozitul este egal cu diferenta dintre pretul de vanzare stabilit de catre stat si costul de productie, inclusiv profitul intreprinzatorului:

I=PV-(CP+P)
Monopolurile fiscale de stat au fost instituite asupra producerii si/sau vanzarii unor marfuri, cum sunt: tutunul, sarea, alcoolul, zaharul, chibriturile, cartile de joc etc.De asemenea , in unele tari exista monopolul de stat al loteriilor. Depline(totale)

Monopolurile fiscale fiscale

Partiale Avand in vedere sfera de cuprindere, monopolurile fiscale pot fi depline sau partiale.Monopolurile fiscale depline se stabilesc de catre stat atat asupra productiei, cat si asupra vanzarii cu ridicata si cu amanuntul.Monopolurile fiscale partiale se instituie fie numai asupra productiei si a comertului cu ridicata, fie numai asupra comertului cu amanuntul.

~2011~

Monopolurile fiscale se pastreaza in unele tari , cum sunt: Germania (asupra alcoolului si bauturilor alcoolizate); Spania (asupra tutunului si petrolului);Italia (asupra chibriturilor si tutunului); Elvetia (asupra alcoolului, sari, apelor si minelor); Romania (asupra chibriturilor, partial asupra alcoolului si diferitelor produse alcoolice, tutunului, hartiei de tigarete , timbrelor fiscale, judiciare si postale, Loteriei Nationale, subsolului etc. ) si in alte tari.

Imporanta impozitelor indirecte in veniturile bugetare si veniturile fiscale Structura veniturilor fiscale Veniturile bugetului de stat sunt formate in principal din veniturile fiscale, care asigura cea este mare pondere a resurselor puse la dispozitia statului. Veniturile fiscale sunt formate din impozite indirecte si impozite directe. Impozitele indirecte au cea mai mare pondere, in cadrul veniturilor fiscale. Tabel nr. 1. Ponderea impozitelor indirecte in veniturile fiscale in perioada 2009-2010 -milioane RONExecutie bugetara % impozitelor Venituri fiscale % impozitelor % directe in indirecte in impozitelor venituri venituri directe in fiscale fiscale venituri fiscale 27,17% 44.824,16 67,48% 32,52%

Anul

Buget initial Venituri fiscale % impozitelor indirecte in venituri fiscale 52.185,85 72,83%

2009

~2011~

2010

60.175,57

68,99%

31,01%

55.104,10

66,15%

33,85%

Veniturile fiscale cunosc o crestere continua atat in bugetul de stat cat si comform executiei bugetare. Ponderea impozitelor indirecte scade in anul 2008, dupa care urmeaza o usoara crestere, iar in anii 2009 si 2010 se observa de asemenea o scadere.

Ponderea impozitelor indirecte in totalul veniturilor bugetare si a veniturilor fiscale

Ponderea veniturilor fiscale in cadrul veniturilor bugetare este mult mai mare decat a veniturilor nefiscale. In general veniturile fiscale reprezinta aproximativ 90% din totalul veniturilor bugetare,. Ponderea impozitelor indirecte in veniturile bugetare, cat si in veniturile fiscale, au o importanta deosebita, aratand cu cat au contribuit aceste impozite la realizarea veniturilor. Tabel nr. 2. Ponderea impozitelor indirecte in totalul veniturilor bugetare si a veniturilor fiscale -procenteAnul 2009 2010 % impozitelor indirecte in veniturile bugetare 62,63% 60,02% % impozitelor indirecte in veniturile fiscale 69,35% 66,92%

Dinamica impozitelor indirecte aferente bugetului de stat in perioada 20092010

De regul, in rile in curs de dezvoltare, ponderea impozitelor si taxelor indirecte este mai mare decat cea a impozitelor directe. Se mizeaz pe randamentul ridicat al acestor impozite i taxe dublat de relative comoditatea in asezarea si perceperea lor. Aceste impozite indirecte afecteaza in mod deosebit persoanele cu venituri mici, fiind evitat caracterul lor regresiv in conditiile in care nu se acorda, nicun fel de scutire la plata, asa cum se intampla in cazul impozitelor directe.

~2011~

Principalele impozite indirecte cuprind: Taxa pe valoare adaugata; Accizele; Taxele vamale; Alte impozite si taxe indirecte.

Tabel nr.3. Nivelul impozitelor indirecte aferente bugetului de stat n perioada 2009-2010 An de referinta 2009 2010 TVA Accize Taxe vamale Alte impozite indirecte 1294.65 1259.7 -milioane RONTotal PIB

22719.1 25936.22

12402 13201.2

1596.2 1123.8

38011.95 41520.92

404708.8 505000

Astfel, n 2010, taxa pe valoare adugat si accizele au ajuns la un nivel de 25 936.22 milioane lei, respectiv 13 201.2 milioane lei, ceea ce reprezinta peste 94% din totalul impozitelor indirecte aferente anului 2010. De asemenea, se observ ca aceast evoluie ester nsoit de o crestere relative constant a PIB-ului n jurul valorii de 505 000 milioane lei,in crestere in termen reali cu 7,2% faa de anul 2009. Evoluia ponderii impozitelor indirecte aferente bugetului de stat

Tabel nr.4. Ponderea fiecarei categorii de impozite indirecte in totalul impozitelor indirecte in perioada 2009-2010 -procente-

~2011~

Anul
2009 2010

Tva
59.77 62.47

Accize
32.63 31.79

Taxe vamale
4.2 2.71

Alte impozite indirecte

3.41 3.03

Impozite indirecte
100 100

Structura impozitelor indirecte din total impozite indirecte pentru anul 2009
Alte impozite indirecte 3%

Taxe vamale 4% Accize 33%

TVA 60%

n anul 2009 nivelul accizelor nregistreaz o scdere de la 36% n anul 2008, la 33%. De asemenea taxele vamale ntregistreaz o scadere, de aproximativ 2%, ca urmare a integrrii Romniei n UE i a scderii barierelor vamale. Simultan TVA-ul are o evoluie cresctoare fa de anul precedent, ajungnd la 60% din totalul impozitelor indirecte , aferente anului 2009. Structura impozitelor indirecte din total impozite indirecte pe anul 2010

Taxe vamale 3% Accize 32%

Alte impozite indirecte 3%

TVA 62%

~2011~

n anul 2010 ponderea taxei pe valoare adugat a crescut fa de anul 2009 cu 2,70% , ajungnd la 62,47% din totalul impozitelor indirecte. Ponderea accizelor n total impozite indirecte n anul 20089s-a redus cu 0,84% fa de anul 2008, de la 32,63% la 31, 79% din totalul impozitelor indirecte. Taxele vamale au ntregistrat o scdere de 1,49% fa de anul 2009 , ajungnd la 2,71 % din total impozite indirecte. Evoluia ponderii fiecarui impozit indirect in veniturile fiscale, in perioada 2009-2010 De asemenea, i n cazul altor impozite indirecte se observ o uoar scdere n anul 2009 comparativ cu anul precedent, de la 3,41% la 3,03 %. Figura nr. 5. Evoluia ponderii TVA n veniturile fiscale n perioada 2009-2010 Tva 43.53 44 43 42 41 40 39 38 37 36 35 34 43.1

Tva

Accize

2009

2010

Ponderea cea mai mare dintre impozitele indirecte in veniturile fiscale o are taxa 30 pe valoare adaugata. In anul 2010 se observa o usoara scadere de 0,42% fa de anul precedent , ponderea taxei pe valoare adaugata fiind de 43,1 % din totalul veniturilor 23.76 25 fiscale. 21.93 20 Figura nr. 6. Evoluia ponderii accizelor n veniturile fiscale n perioada 2009-2010 15 Accize 10 5 0 ~2011~ 2009 2010

Accizele se afl pe locul al doilea ca importan i pondere n cadrul veniturilor fiscale. In anii 2009 i 20100, accizele au o evoluie descresctoare , ajungnd n anul 2010 la 21,93% din totalul veniturilor fiscale. Evoluia ponderii impozitelor indirecte aferente bugetului de stat in PIB

Produsul intern brut exprim valoarea adugat bruta a productiei finale a bunurilor si servicilor create, n cursul uneri perioade, de agentii economici care i desfaoar activitatea pe teritoriul tarii, i este destinat consumului , investitiilor, cresterea stocurilor i exportului.

Figura nr. 8. Evoluia ponderii TVA in PIB in perioada 2009-2010

~2011~

5.61 6.00 5.00 4.00 3.00 2.00 1.00 0.00 2009

5.14

TVA

2010

Analiza evoluiei impozitelor indirecte n raport cu PIB evideniaz creterea taxei pe valoarea adugat la orizontul prognozei n mare msur ca urmare a creterii consumului n aceast perioad, atingnd n 2008 nivelul maxim de 5,61%.

Figura nr. 9. Evoluia ponderii accizelor n PIB in perioada 2009-2010

Evoluia ponderii accizelor n PIB in perioada 2009-2010

3.06 3.50 3.00 2.50 2.00 1.50 1.00 0.50 0.00 2009
~2011~

2.61

Accize

2010

n 2010 , dei accizele prevazute n bugetul de stat au un nivel de 13 201.2 mil lei, ele reprezint doar 2,61% din PIB-ul estimat pe 2010. Din analiza realizat pe parcursul acetui capitol se poate spune c aceast continu crestere a impozitelor indirecte s-a realizat pe baza procesului de cretere economic, care a dus la majorarea ncasarilor totale la bugetul de stat. n cadrul veniturilor fiscale ponderea cea mai mare o au impozitele indirecte si se observ o crestere continu a acestora, ceea ce denot importana acestora pentru bugetul statului. Ponderea cea mai mare n cadrul impozitelor indirecte o detine taxa pe valoarea adugat , ajungand n anul 2010 la aproximativ 63%.

Concluzii i propuneri
Romnia are un proaspat obinut statut de economie de pia funcional dar va trebui s-i amelioreze n cel mai scurt timp gradul de competitivitate economica, astfel nct s poata face fa condiiilor pieei comunitii europene i mondiale. Mult imbuntit, sistemul fiscal romnesc, nc se confrunt cu unele probleme: Nu asigur resurse suficiente sau repartizarea este defectuas Este inechitabil (toi consum puini contribuie) Nu sprijin explicit i suficient iniiativa antreprenorial Nu ncurajeaz direct i atractiv investiiile (ca resurs incontestabil a Descurajeaz munca legal i n special pe cea calificat Pachetul normativ de reglementare (Cod fiscal i celelalte) este nc ~2011~

creterii bazei impozabile)

stufos, interpretabil, instabil, contestat n bun msur de mediul de afaceri) Cile prin care este posibil o mai bun funcionare a sistemului fiscal romnesc se circumscriu modificrilor structurale care trebuie fcute n sistemul fiscal romnesc. Aceste modificri presupun intervenii de profunzime la nivelul elementelor sistemului fiscal romnesc. Impozitele indirecte trebuie stabilite la acele nivele la care nu se realizeaz o presiune fiscal mare, care ar putea nbui liber iniativ, ns ele trebuie s asigure un minim necesar de resurse statului cu ajutorul crora s-i poata realiza obiectivele economice i sociale. Impozitele indirecte aduc o contribuie important la formarea resurselor bugetare, resurse pe care statul le poate utiliza la realizarea programelor economice i sociale pe care i le propune. Taxa pe valoarea adugat ajut economia s se ndrepte spre un sistem fiscal mai sigur pentru agenii economici,caracterizat de transparen pentru autoriti. Cu privire la accize, se poate spune c ele au avut o evoluie ascendent att n mrime absolut ct i n procent. O parte a acestei creteri se datoreaz, ca i n cazul taxei pe valoarea adugat, influenei inflaiei. Introducerea accizelor este argumentat de nevoile tot mai mari ale bugetului de stat, precum i de a limita sau chiar de a stopa consumul de produse duntoare sntii. Accizele, prin aplicarea lor, protejeaz anumite ramuri ale ecomomiei, acionnd concomitent i paralel cu taxale vamale.Se urmrete frnarea consumului de nalt tehnologie importat de diveri ageni economici. Impozitele indirecte vor constitui principal surs de venit la bugetul de stat i n viitor. Pentru o anumit perioada de timp vor fi meninute actualele prevederi n domeniul TVA. Romnia ar trebui s continue s acorde atenie special mbunatirii calitii i metodologiei calculrii PNB i a conturilor naionale, precum i s mbunteasc calcularea bazei TVA i continuarea eforturilor de aliniere a principiilor i regulilor bugetare la standardele generale aplicabile n Uniunea European.

~2011~

1. Bistriceanu Gh.D., Badea Leonardo, Bugetul de stat al Romaniei ,Editura Bibliotheca, Targoviste, 2010 2. Toma Mihai, Finante Si Gestiune Finaciara, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1994

~2011~

3. Talpo I, Finanele Romniei, Vol. I, Editura Sedona, Timioara 1995 4. Vcrel I, Bistriceanu Gh. D. i colectiv, Finane Publice ed. a IV-a, Editura Didactic i Pedagogic, R.A., Bucureti 1994

www.mfinante.ro www.insse.ro

~2011~