Sunteți pe pagina 1din 9

Dezvoltarea societatii supune mediul inconjurator la 2 tipuri principale de presiuni: 1.

urmarea directa a exploziei demografice si a expansiunii oraselor, ritmul rapid si cresterii considerabile inregistrate de industrie, agricultura si alte domenii de activitate, amplificarea circulatiei si a sistemelor de transport si comunicatii, exploatarii intensive si extensive ale resurselor naturale. 2.mai putin agresiva si cu caracter predominant sezonier, care decurge din folosirea mediului inconjurator pentru activitatea de turism si agrement. Industria polueaza absolut toate mediile (aer, apa, sol), provocand prejudicii sanatatii oamenilor, vietuitoarelor, agriculturii, transporturilor, constructiilor, culturii si chiar ei insisi. Industria materialelor de construcie are la baz prelucrarea, fie la cald, fie la rece, a unor roci naturale (silicai, argile, magnezit, calcar, ghips etc.) cele mai poluante fiind industria cimentului, azbestului, magneziului i gipsului. Industria materialelor de constructii polueaza mediul in special prin cantitatile mari de pulberi, ce pot ajunge si la 200 g / m in 24 de ore. Aceste pulberi afecteaza respiratia plantelor si modifica pH-ul mediului pe cativa km diminuand masa vegetala, deci productia de cereale, iarba pentru fan, fructe. Anual se elimina mii de tone pe km, deoarece procesele tehnologice au pierderi de 0.3-0.5% din productie sub forma de praf. Industria cimentului este una dintre cele mai importante n privina polurii atmosferice, dnd adesea un aspect tipic terenurilor nvecinate. Producia cimentului a ridicat probleme legate de protecia atmosferei i a mediului nconjurtor, dei s-au luat msuri eseniale att n ceea ce privete materia prim utilizat, ct i a tehnologiilor de prelucrare. Praful produs se poate mprtia i depune pe distane de peste 3 km de surs, iar n apropierea acestora concetraiile pot varia ntre 500-2000 tone/hm2/an. Praful provine din diviziunea materiei fine in particule aproape coloidale de 10-100 nm. Fumul este un amestec de particule solide si coloidale cu picaturi lichide. Sursele artificiale generatoare de praf, cenusa si fum cuprind, in general, toate activitatile omenesti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazosi.

Fig.1 Fabrica de ciment din oraul Fieni, Dmbovia polueaza n prezent mai puin dect acum civa ani, datorita electrofiltrelor instalate, acest lucru nefiind nsa de ajuns pentru a schimba imaginea dezolanta din jurul fabricii

O importanta sursa industriala, in special de praf, o reprezinta industria materialelor de constructie, care are la baza prelucrarea unor roci naturale (silicati, argile, calcar, magnezit, ghips etc.). Din cadrul larg al industriei materialelor de constructii se detaseaza, sub aspectul impactului exercitat asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de

baza, care intra in fabricarea cimentului, sunt piatra calcaroasa amestecata cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute si aplicate doua procedee de fabricare: procedeul uscat, in care materiile prime sunt deshidratate, faramitate in mori speciale si trecute apoi in cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi inalte procedeul umed, in care materiile prime se amesteca cu apa, apoi in stare umeda se macina in mori speciale, dupa care, partea rezultata este trecuta la randul ei in cuptoare rotative, unde procesul este acelasi ca la procedeul uscat Temperaturile din cuptoare determina mai intai faramitarea materialului, cu formare de clincher iar apoi, prin macinare, se obtin particule foarte fine, care constituie cimentul propriu-zis. Procesele tehnologice descrise produc cantitati mari de praf, in toate verigile lantului tehnologic: uscatoare, mori de materii prime, cuptoare, procese intermediare. din uscatoare se elimina in atmosfera aproximativ 10% din cantitatea introdusa in mori, 1-3% din cantitatea prelucrata, in cuptoarele rotative, 10% in procesele intermediare, intre 2 si 4% In total se pierde intre 20 si 25% din materia prima prelucrata la procedeul uscat si 1045% la procedeul umed. Praful rezultat din industria cimentului este imprastiat pana la distanta de peste 3 km fata de sursa, concentratia acestuia in apropierea surselor, variind intre 500 si 2 000 t/km 2 /an. Fabrica de ciment din oraul Fieni, Dmbovia polueaz n prezent mai puin dect acum civa ani, datorit electrofiltrelor instalate, acest lucru nefiind ns de ajuns pentru a schimba imaginea dezolant din jurul fabricii. Industria magneziului este asemntoare cu cea a cimentului. Prin arderea carbonatului de magneziu se elimin dioxidul de carbon obinndu-se oxidul de magneziu (magnezitul). Din acest procedeu rezult pulberi ce se pot ntinde pe raze de pn la 5 km. Industria gipsului are la baz prelucrarea sulfatului de calciu prin ardere i mcinare. Pulberea de gips este foarte fin i depunerile din vecintatea fabricilor devin vizibile pn la peste 1 km distan. Deasemenea este foarte important i industria azbestului care, asemenea celei a gipsului, produce un praf cu o concentraie ridicat i foarte greu de reinut n aparatele de epurare. Industria materialelor de construcii polueaz mediul n special prin cantitile mari de pulberi, ce pot ajunge i la 200 g/m224 ore. Aceste pulberi afecteaz respiraia plantelor i modific pH-ul mediului pe civa kilometri, diminund masa vegetal, deci producia de cereale, iarb pentru fn, fructe. Anual se elimin mii de tone pe kilometru ptrat, deoarece procesele tehnologice au pierderi de 0,3-0,5% din producie sub form de praf. Prafurile conin oxizi de calciu, de magneziu, de siliciu, azbest etc., producnd mbolnviri profesionale (pneumoconioze); azbestul are proprieti cancerigene i radioactive. Industria celulozei i hrtiei utilizeaz compui cu sulf (sulfur de carbon, dioxid de sulf), iar din procesele tehnologice rezult H2S, mercaptani, mpreun cu produii volatili utilizai n proces. Albirea celulozei se poate face i cu clor, n care caz rezult combinaii organoclorurate deosebit de toxice, printre care i dioxin. Din proces rezult i ape reziduale cu coninut ridicat de reactivi i fibre celulozice putrescibile, ce produc pe lng disconfort i iritaii, mbolnviri ale ochilor, aparatului respirator etc. In numeroase tari industriale, oamenii sunt atat de obisnuiti cu hartia- fie ca ea le ofera stirile cotidiene, le usuca mainile, le ambaleaza cumparaturile sau le umple cosurile de gunoi incat rolul ei in viata de zi cu zi trece practic neobservat. In secolul trecut noile tehnologii, costurile in scadere si economiile au permis consumului de hartie sa creasca enorm. Astazi exista peste 450 de calitati diferite de hartie cu destinatii de la cele banale (stersul nasului) pana la cele specializate (filtrarea substantelor chimice). Desi impactul unui singur plic, al unei reviste sau cutii poate parea neglijabil, procesul de producere a lor implica numerosi pasi care sunt o povara grea pentru pamantul, apa si aerul planetei. In 1997 lumea a produs 299 milioane tone hartie cantitate ce ar putea umple de 383 ori Empire State Building, sau ar putea face un teanc care sa ajunga de peste 8 ori pana la Luna si inapoi. Pe cap de locuitor, diferentele in consumul de hartie sunt si mai izbitoare. In 1997 populatia din SUA folosea in medie 335kg hartie si carton, in timp ce pentru tarile industriale in ansamblu, cifra era de 164

kg. Cifra globala era de 50 kg,iar pentru tarile in curs de dezvoltare era de 18 kg.In medie africanii foloseau sub 6 kg / an . Un kg de hartie reprezinta aproximativ 225 de coli de hartie. S-a estimat ca un consum anual de 30-40 kg / an este necesar pentru a satisface necesitatile elementare de educatie si consum. Hartia este folosita pentru numeroase scopuri. Ambalajele de astazi reprezinta aproximativ 48% din consumul total de hartie, tiparitul si scrisul reprezinta inca 30%, presa alte 12%, iar hartia igienica si de menaj aproximativ 6%. Desi consumul tuturor tipurilor de hartie a crescut in timp in anii din urma, consumul de hartie de scris si de tiparit a crescut mai rapid decat cel de hartie de ambalaj si ziar. Din 1980 consumul global de hartie a crescut cu 74%, in timp ce consumul de hartie de scris si tiparit a depasit 110%. Timp de decenii principalii producatori si consumatori de celuloza si hartie au fost relativ constanti, SUA, Europa, Japonia si Canada detinand rolurile principale. Dar in ultimii 10 ani, tari ca Brazilia, China si Coreea de Sud au aparut ca importanti participanti. Unii analisti se asteapta ca pana in 2002 Asia sa fie cea mai mare regiune producatoare din lume. Productia unei singure coli de hartie presupune numerosi pasi si are multe efecte: de la eroziunea solului si disparitia unor specii cand padurile sunt exploatate in Columbia Britanica sau Chile, pana la poluarea aerului de la fabricile de celuloza si incineratoarele de deseuri din Japonia sau dioxinele mortale degajate de fabricile de langa lacurile din America de Nord si Rusia. Efectele hartiei se raspandesc departe si pot persista decenii sau secole. Unul din cele mai larg recunoscute costuri ale hartiei consta in amenintarea la adresa padurilor lumii. Padurea se afla astazi sub un baraj de presiuni, iar apetitul insatiabil pentru hartie este major. Lumea pierde in prezent aproximativ 14 milioane hectare de padure in fiecare an - o suprafata mai mare decat Grecia - si zone inca mai mari sunt degradate prin fragmentare, degradarea solului, disparitia speciilor exotice si poluarea. Cauzele degradarii variaza mult in diferite regiuni ale lumii, dar cele principale sunt taierea copacilor pentru celuloza, cherestea si combustibili, ca si defrisarea pentru a face loc padurilor, culturilor. Din lemnul recoltat pentru utilizari industriale , 42% merg la productia de hartie. Din aceste procente 2 treimi provin din lemn recoltat anume pentru celuloza in timp ce restul provine de la reziduurile de la joagare. In cele mai multe statistici, aceste reziduuri nu sunt categorisite drept lemn de celuloza si deci nu sunt contabilizate la productia de hartie. Folosirea de reziduuri de lemn la producerea hartiei va scadea probabil, deoarece produsele din lemn prelucrat folosesc mai multe reziduuri, iar eficienta taierii creste astfel incat in viitor mai multa fibra va proveni din copaci taiati anume pentru celuloza. In unele parti ale lumii padurile sunt taiate pentru a face loc plantatiilor. In Indonezia unde productia de celuloza a crescut de peste patru ori in ultimul deceniu, peste 1.4 milioane hectare de padure naturala au fost inlocuite de plantatii. Extinderea plantatiilor si a industriei cherestelei a fost puternic subventionata de guvern, de mai multi ani. Date obtinute prin satelit arata ca peste 80% din focurile care au ars mai mult de 2 milioane de paduri indoneziene in 1997-1998 au fost puse in principal pentru a degaja terenul pentru plantatii de palmier si de lemn de celuloza. Fabricile de celuloza si hartie sunt considerate de mult timp vecini rai din cauza aerului urat mirositor si a apei toxice pe care o degaja. Fabricile de celuloza si hartie din SUA au una dintre cele mai mari intensitati poluante sau emisii per valoarea productiei dintre cele 74 sectoare industriale monitorizate de guvern prin Toxics Release Inventory. In numeroase tari in curs de dezvoltare fabricile pot fi chiar mai poluante mai ales daca se bazeaza pe tehnologii depasite. China, India si alte tari asiatice au mii de fabrici mici care nu au nici un sistem de recuperare a substantelor chimice si care varsa lichidul negru netratat direct in cursurile de apa. La fabricarea hartiei sunt degajati o serie de poluanti ai aerului,inclusiv compusi organici volatili, oxizi de azot, de sulf, acetona, metanol, compusi cu clor, HCl, acid sulfuric, particule iritante si monoxid de carbon. Compusii sulfurosi sunt cei care dau mirosul

caracteristic de ou stricat fabricilor de celuloza ce folosesc procedeul cu sulfat.In afara de efectele bine dovedite asupra sanatatii oamenilor si ecosistemelor, unii dintre acesti poluanti ai aerului contribuie la schimbari climatice, iar altii distrug ozonul. Amestecul emis in ape de lemn dizolvat,chimicale si alti compusi rezultat din interactiunile dintre lemn si substantele de transformare in pasta si de albire, poate reduce nivelul de oxigen din sistemul acvatic receptor, distrugand astfel organismele acvatice, opacizand apa si crescandu-i aciditatea, degajand substante toxice. In timp ce unele forme de viata sunt ucise imediat, alte efecte sunt pe termen lung si persistente pe,masura ce substantele se acumuleaza si isi fac drum spre oameni prin lantul trofic. Producerea celulozei si a hartiei arunca o umbra ecologica lunga dincolo de impactul asupra padurilor lumii. Pentru a produce o tona de hartie se taie cel putin 2-3.5 tone copaci. Transformarea lor in hartie necesita mari cantitati de energie, apa si substante chimice generand multa poluare a aerului, apei si deseuri solide.

Fig.2 Ilustrarea surselor de poluai atmosferici i a tipurilor de poluani atmosferici .

O alt surs important de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport. n aceast categorie intr: autovehiculele, locomotivele, vapoarele, avioanele etc. Cea mai mare pondere de gaze ce polueaz aerul provine ns de la autovehicule, datorit n primul rnd numrului foarte mare al acestora. n numai o jumtate de secol (1930-1980), de cnd au nceput s se foloseasc, numrul lor s-a nzecit, ajungnd ca, n SUA, numrul lor s ajung unul la dou persoane. n Los Angeles numrul lor este de unul pentru fiecare persoan. Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate n zonele urbane (93 % n SUA) se poate nelege rolul lor deosebit de important n poluarea oraelor (tot n SUA s-au evaluat 76,6x106 t/an substane toxice ce ajung n atmosfer). Indiferent de tipul motorului autovehiculele polueaz aerul cu oxizi de carbon i de azot, hidrocarburi nearse, oxizi de sulf, aldehide, plumb, azbest, funingine etc. Dac am reveni astzi la traciunea animal, atmosfera oraelor ar deveni nepoluat; dar pentru a nlocui caii putere cu caii fizici care s asigure traciunea, poluarea produs de grajduri ar fi ngrijortoare. Cea mai important surs de CO din poluarea general a atmosferei (60%) este produs de gazele de eapament. S-a estimat c 80% din cantitatea de CO este produs n primele 2 minute de funcionare a motorului i reprezint 11% din totalul gazelor de eapament. n ultimii 30 de ani s-au intensificat preocuprile privind mbuntirea calitii aerului prin diminuarea polurii produse de motoarele autovehiculelor. n prezent vehiculele

polueaz de 8-10 ori mai puin dect cele care au existat n circulaie acum 30 de ani. Acest lucru s-a realizat optimizarea procedeului de ardere i prin utilizarea dispozitivelor antipoluante. Cele mai importante realizri sunt: - emisiile de CO, n perioada 1970-1995, s-au diminuat de 12 ori; - emisiile de hidrocarburi, pe vehicul, au sczut, n medie, de la 120 kg la 5 kg pe an; - emisiile de particule s-au micorat, n medie, de la110 la 21 g/m3 ; - emisiile de oxizi de azot s-au micotrat mai lent , 167 g/m3 n 1993, fa de 185 g/m3 n 1988; - renoirea parcului de automobile, prin faciliti fiscale, a fcut ca vehiculele mai vechi de 8 ani, n unele ri occidentale, s reprezinte numai 40%. Dac acestea ar fi nlocuite cu altele noi, poluarea s-ar micora de 3 ori; - intensificarea studiilor privind utilizarea energiilor de substituie: electricitate, gaze petroliere lichefiate , gaze naturale comprimate, bio-combustibili. Intersecia strzilor Toamnei i Calea Bucureti, una dintre cele mai circulate artere ale Braovului, arat, chiar i la o or de noapte, traficul intens ce se desfoar n ora. Poluarea cu dioxid de carbon produs de aceste mijloace de transport este ngrijortoare, iar poluarea fonic afecteaz zonele de locuine din jur. Transporturile auto, navale, feroviare si aeriene emit o serie de poluanti rezultati din arderea combustibililor (benzina sau motorina): CO, NOx, SO2, hidrocarburi nearse, aldehide. Pe langa acestia, mai rezulta si oxizi de plumb la arderea benzinei cu plumb si fum, in special la arderea motorinei. Determinarile concentratiilor de agenti poluanti emisi in diferite etape de mers ale motoarelor au pus in evident valori diferite. Astfel, mersul incet in gol si franarea elimina cantitatile cele mai mari de oxid de carbon la motoarele cu aprindere prin scanteie (MS), iar la motoarele cu aprindere prin comprimare, sau Diesel (MC), emisia este maxima la oxizii de azot. Motoarele in patru timpi, cu aprindere prin scanteie elimina cantitati mari de CO si hidrocarburi nearse Rm Hn, iar daca utilizeaza si benzina cu plumb, poluarea creste si datorita oxizilor de plumb evacuati in gaze. Motoarele cu aprindere prin comprimare, datorita arderii cu exces de aer produc cantitati mici de poluanti. Consideratiile sunt valabile la starile standard de functionare ale motoarelor, evident la motoarele cu timp mare de functionare, uzate, emisiile de poluanti fiind mult sporite. Agentii poluanti emisi au diferite influente asupra mediului si sanatatii oamenilor. Oxidul de carbon se combina cu hemoglobin producand oxicarbonism, cu manifestari de cafalee, ameteala, astenie, tulburari de vedere, de indemanare, axfisie. Produce leziuni ireversibile in sistemul nervos si aparatul circulator. La expuneri continue de 8-14 ppm CO, posibile in marile aglomerari urbane, se observa cresterea mortalitatii prin infarct miocardic. Oxizii de azot distrug alveolele pulmonare in orice concentratii, deci toxicitatea lor este foarte mare. La animale, doxidul de azot este de patru ori mai toxic decat monoxidul. Hidrocarburile au efecte diferite, la depasirea unor anumite limite de concentratii, provocand narcoza, ameteli, crampe, decese. Ozonul peste 30 ppm, inhalat 10-15 min produce tulburari respuratorii ale mucoasei rinofaringiene. Peroxiacetilnitratul (PAN) peste 0,5 ppm produce tulburari respiratorii. Se formeaza in atmosfera din hidrocarburi nearse si oxozi de azot, sub influenta energiei solare. Plimbul din gaze patrunde direct in organism, sau prin apa, alimante, piele. In organism ajunge la nivelul sangelui, provocand hematii incomplet mature, dereglarea metabolismului albuminelor, glucidelor, vitaminelor, inhibarea activitatii enzimelor, chiar la concentratii de 0,2-0,4 ppm. La copii, in doze mici actioneaza synergetic cu endotoxinele bacteriene, producand decese. Se apreciaza o amplificare a efectului de 105 ori la copii fata de adulti. La adulti, plumbul produce tulburari nervoase, anemie, colita, saturnism, predispozitie la tuberculoza, avorturi si chiar decese. Deoarece oxizii de plumb se depun si pe plante, se recomanda sa nu se consume plante cultivate sub 50 cm (dupa unii biologi sub 100 cm) de la autostrada.

Oxizii de sulf in concentratii mici, sub 1-5 ppm, produc iritatii; peste 5 ppm afecteaza aparatul respirator, ducand la decese. In marile orase, unde concentratia medie anuala de oxizi de sulf depaseste 0,046 ppm sunt afectati mai mult copii. Fumul contine particule de carbon si hidrocarburi diverse. Reduce vizibilitatea, irita ochii, aparatul respirator. Acumulat, poate provoca scaderea temperaturii planetei, daca nu ar fi contracarat de alte efecte. Dioxidul de carbon nu este toxic, dar produce scaderea concentratiei in oxigen a aerului si efect de sera. Poluantii au si alte efecte: altereaza peisajul, constructiile, operele de arte, modifica clima. Astfel, sub actiunea SOx, CaCO3 din constructii se transforma in CaCO4 solubil. Fumul se depune pe cladiri, innegrindu-le. Oxizii de azot afecteaza animalele la concentratii de 0,5 - 1g NO2 / m3, persistent un timp mai indelungat. Plantele sunt lezate la concentratii mult mai mari, de 4000 - 6000 g NOx / m3. Acesti oxizi absorb partial radiatiile ultraviolet si vizibile, astfel incat la 500 g / m3, obiectele aflate peste 10 km prezinta modificari de culoare. Oxizii de sulf sunt corozivi pentru metale, hartie, material textile si vopsele, pe care le degradeaza. Dioxidul de sulf face sa dispara muschii si lichenii, modifica culoarea plantelor spre galben, deoarece afecteaza clorofila. Impreuna cu ozonul si NO2 prezinta efect sinergetic puternic asupra plantelor, chiar la concentratii scazute de 100 500 g / m3. Mijloacele de transport produc si efecte sonore, puternic poluante pentru aparatul auditiv si indirect, pentru intregul organism uman. In Europa Centrala si de Est, sursele mobile (in principal traficul rutier) sunt responsabile pentru aproximativ 30-60% din emsiile de oxizi ai azotului, intre 40-90% din emisiile de monoxid de carbon, intre 35-95% din emisiile de plumb, mai putin de 10% din emisiile de particule fine si mai putin de 5% din emisiile de bioxid de sulf (vehiculele emit de asemenea mici cantitati de toxine si substante cancerigene, de exemplu benzen si aldehide). In Budapesta,de exemplu,mijloacele de transport contribuie cu 80% la emisiile de monoxid de carbon si plumb,cu 60% la cele de oxizi ai azotului, cu 75% la emisiile de hidrocarburi si cu 12% la emisiile de bioxid de sulf. Ratele de crestere a numarului de automobile sunt printre cele mai mari din lume,iar cererea pentru transportul motorizat este probabil sa creasca pe masura ce veniturile populatiei cresc. In Europa de Vest se asteapta ca ponderea transporturilor rutiere sa creasca rapid o data cu dezvoltarea de noi piete pentru export. Astfel, pe masura ce emisiile din surse stationare sunt aduse sub control, sursele mobile de poluanti vor avea o contributie crescanda la poluarea atmosferei. Poluarea produs de avioane prezint caracteristici specifice combustiei i extinderii zborului n stratosfer. Particularitile stratosferei accentueaz poluarea, din cauza rarefierii aerului. Agenii poluani au un timp mai lung de aciune, iar vaporii de ap rezultai sunt solidificai n cristale fine de ghea, ce formeaz o nebulozitate ce diminueaz radiaia solar. S-a calculat c la traversarea Atlanticului se consum 0,12 kg carb urant pe pasager i kilometru; la un zbor de 6000 km aceasta nseamn 720 kg carburant pentru fiecare pasager i eliminarea n atmosfer a 900 kg vapori de ap i peste 1000 kg CO2. Cu toate acestea avioanele produc o poluare mai redus dect alte mijloace de transport, datorit utilizrii de turbine cu gaz i a unui combustibil nalt rafinat. Vapoarele utilizeaz motoare cu ardere intern i produc o poluare specific acestora, asemenea autovehiculelor, iar locomotivele folosesc motoare Diesel electrice care emit cei mai puini poluani dintre toate vehiculele. Industria materialelor plastice si a fibrelor sintetice emana gaze de tip vinil si dicloretilamina,compusi greu degradabili precum si sulfura de carbon cu mirosuri care determina stari de disconfort si cu efecte fiziologice nedorite la animale. Stabilizatorii utilizati la fabricarea PVC (compusi de plumb, cadmiu si ftalati) au efecte cancerigene. Incinerarea deeurilor de toate tipurile sub cerul liber, are o foarte mare activitate poluant. Ea produce poluani gazoi, urt mirositori i particule solide ce polueaz neadmis atmosfera. Prin combustia ambalajelor din material plastic se elibereaz acid clorhidric (din PVC -policlorur de vinil) i ageni plastifiani ca policlorobifenoli, deosebit de toxici. Arderea ierburilor uscate i nefolositoare de pe cmpuri reprezint o msur de distrugere a

duntorilor i de mineralizare a terenurilor. Poluarea produs atmosferei n acest caz, este puin important, comparativ cu rolul benefic pe care l are asupra solului. Fumul de igar produce o poluare ngrijortoare pentru incinte, afectnd direct pe fumtori ct i pe nefumtorii care inspir aerul poluat. Acest tip de poluare ia o amploare din ce n ce mai mare, deoarece procentul de fumtori n cadrul persoanelor adulte este de 75%. Prin arderea tutunului are loc o distilare uscat a acestuia, iar n fumul emis au fost identificai circa 3000 de substane, care n cea mai mare parte sunt mutagene i/sau cancerigene. Dintre acestea amintim: nicotina, oxidul de carbon, benzopirenul, acroleina, hidrocarburi, compui ai HCN i ai acizilor organici, alcoolul metilic, fenolul, piridina, plumbul, plutoniul radioactiv etc. Aciunile patogene ale fumului de igar pot fi: cardiovasculare, respiratorii i cancerigene. Concluzii si perspective Dupa 1970 observatorii caracterizeaza calitatea aerului la nivel local (concentratii n praf, n SO2, n CO, etc.), ca pe o semnificativa ameliorare a situatiei n tarile industrializate. Un astfel de rezultat se explica, n special, prin eforturile de depoluare realizate de catre obiectivele industriale. n orice caz, expertii asteapta progrese suplimentare n mai multe puncte ale activitatii. Continutul n NOx a scazut relativ putin si, n loc sa fie necesara generalizarea denitrificarii gazelor de ardere, va trebui sa fie mai bine controlata combustia si evolutia spre tehnici mai putin poluante (de exemplu, combustia carbunelui n pat fluidizant). Anumiti poluanti cer o mai buna supraveghere, cum ar fi, de exemplu, metalele grele, NO2, compusii organici volatili sau poluantii organici persistenti. Pna n prezent exista tendinta de a trata ntr-un mod separat poluarea aerului, a apei, a solului, zgomotul, vibratiile si problemele ridicate de depozitarea deseurilor. Acum se gndeste mai mult din punct de vedere global, n cadrul a ceea ce numim dezvoltare durabila. Tehnologiile clasice de depoluare si procedeele de fabricatie pot fi deci repuse n discutie, pentru a ajunge la o mai buna protectie de ansamblu a mediului nconjurator. Obtinerea unei mai bune calitati a aerului pna n prezent, luata n considerare pe plan local, regional sau continental, tine cont acum de sol si de paturile atmosferice (troposfera, stratosfera). Trebuie sa ne gndim, n special, la protectia stratului de ozon si la o diminuare a efectului de sera.

Bibliografie

1. Vian S., Angelescu A., Alpopi C.,Mediul nconjurtor-poluare i protecie, Ed.Economic, Bucureti, 2000; 2. Angelescu A., Ponoran I., Ciobotaru V.,Mediul ambiant i dezvoltarea durabil, Ed. ASE, Bucureti,1999;

3. Brown L., Probleme globale ale omenirii. Starea lumii, Editura Tehnic, Bucureti, 1992 4. Arya, S. Pal., Air Pollution Meteorology and Dispersion (1st Edition ed.), Oxford University Press, 1998 5. Vasiliu, D., Monitorizarea mediului, Editura tehnic, Bucureti, 2007. 6. Niac, G., Nacu, H., Chimie ecologic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1998. 7. Flood, M., Wootton, D., Infrastructura de transport din Romnia, n Transportul i mediul n Romnia, Editura Ecosens, Bucureti, 2000. 8. Flood, M., Wootton, D., Infrastructura de transport din Romnia, n Transportul i mediul n Romnia, Editura Ecosens, Bucureti, 2000.

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA MEDIULUI


SPECIALIZAREA INGINERIA MEDIULUI

EFECTELE POLUANTE ALE ACTIVITATILOR INDUSTRIALE ASUPRA AERULUI

STUDENT: Bogdnescu Andreea An IV, Grupa 1

2011