Sunteți pe pagina 1din 6

SISTEMUL BANCAR CONTEMPORAN DIN ROMNIA

Aderarea Romniei la Uniunea Europeana la 01 ianuarie 2007 a confirmat si maturitatea sistemului bancar, care n decursul unei perioade de tranzitie de 17 ani a marcat trecerea de la un sector etatist la un sistem bine articulat - pe doua paliere, avangarda a reformelor economice si suport al unei noi economii, adaptata cerintelor pietei. Cadrul legislativ fundamental necesar desfasurarii activitatii bancare din tara noastra are n vedere:  Implementarea Noului Acord de capital, Basel II, demarata n anul 2004 si aplicarea Directivei nr.2006/48/CE a Parlamentului European;  Legea nr.312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romniei;  Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.99/2006, privind institutiile de credit si adecvarea capitalului;  Legea bancara nr.227/2007. n acest nou cadru, bancile sunt incluse n categoria in 222f59c stitutiilor de credit cu un rol sporit n evaluarea riscurilor si n diminuarea necesarului de capital. Mentionam ca bancile constituie cea mai importante veriga cu cea mai vasta arie de activitate n rndul institutiilor de credit. 1. Banca Nationala a Romniei - banca centrala si de emisiune Banca Nationala este garantul stabilitatii monedei nationale, avnd atributii exclusive n emisiunea monetara, n punerea si retragerea banilor din circulatie. n baza Legii nr.277, BNR este organul de emisiune al statului si stabileste reglementarile n domeniul monetar, de credit, valutar si de pret. Ea refinanteaza societatile bancare, asigura lichiditati sistemului bancar si exercita supravegherea activitatii institutiilor de credit si - mai recent - a unor institutii financiare nebancare. Banca Nationala elaboreaza cadrul legal secundar necesar activitatii bancare: regulamente, norme specifice fiecarui gen de activitate, asigura autorizarea institutiilor de credit si aproba conducatorii acestora, la propunerea Adunarilor Generale ale Actionarilor.

~1~

Evocam pe scurt principalele functii ale BNR:         Emisiune monetara Bancher al Statului Casier al Statului Constituie si gestioneaza rezervele valutare ale tarii Centru al politicii monetare Creditor de ultima instanta Autorizarea si supravegherea institutiilor de credit Reprezinta Statul n relatiile cu organismele financiar-monetare internationale: Fondul Monetar International, Banca Centrala Europeana, Banca Reglementelor Internationale etc.  Elaboreaza studii, redacteaza buletine si reviste privind politica monetara si valutara.

O atributie esentiala a BNR o constituie asigurarea stabilitatii preturilor si tarifelor n economi nationala sau, cu alte cuvinte, mentinerea unui nivel ct mai scazut al ratei inflatiei. ncepnd cu anul 2006, BNR si-a subordonat toate actiunile de politica monetara, atingerii unei tinte de inflatie prestabilite, n cadrul unui interval de variatie de + 1 punct procentual. De asemenea, Banca Nationala este institutia care coordoneaza, mpreuna cu Guvernul, procesul de aderare a Romniei la zona euro din cadrul Uniunii Europene, eveniment prevazut sa aiba loc n anul 2014. Prin lege, Bancii Nationale i este conferit statutul de independenta n elaborarea politicilor sale si a masurilor adoptate pentru realizarea acestora. n cadrul sistemelor europene de plati, BNR este participant activ la sistemul TARGET 2 ce reglementeaza platile de mare valoare pe teritoriul U.E. si participa alaturi de bancile comerciale la adoptarea standardelor europene pentru platile fara numerar - n euro - efectuate ntre tarile comunitare. 2. Institutiile de credit n economia de piata Potrivit Legii nr.227 "societatile bancare sunt persoane juridice al caror obiect principal de activitate l constituie atragerea de fonduri de la persoanele juridice si fizice sub forma de depozite sau instrumente negociabile, platibile la vedere sau la termen, precum si acordarea de credite". n Romnia, bancile se constituie sub forma unor societati comerciale, n baza Legii nr.31/1990 - republicata si au la baza autorizatia Bancii Nationale, unde si deschid conturile curente.

~2~

Principalele atributii ale institutiilor de credit sunt:  acorda credite pe termen lung, mediu si scurt, n lei si n valuta persoanelor juridice si fizice;  constituie rezerve minime obligatorii la Banca Centrala;  efectueaza operatiuni de ncasari si plati pentru clienti;  elibereaza carduri, cecuri si alte documente de plata;  acorda consultanta de specialitate;  pastreaza bijuterii, metale pretioase, obiecte de arta, pachete pe obligatiuni si actiuni n tezaurul propriu sau n casete de valori;  gestioneaza credite externe;  participa la executia de casa a bugetului public;  realizeaza produse alternative la creditare (leasing, factoring, forfeiting);  efectueaza operatiuni pe piata monetara si valutara;  participa la contracte si conventii internationale pe linie de creditare si circulatie monetara. Prin statutele proprii de functionare, bancile si stabilesc aria de activitate, capitalizarea, modul de organizare si functionare, structura de conducere etc. Institutiile de credit pot functiona si sub forma sucursalelor unor banci straine, a uniunilor cooperativelor de credit, a institutiilor emitente de moneda electronica, precum si a bancilor de economisire si creditare n domeniul locativ. Obiectivul strategic al fiecarei institutii de credit l constituie capacitatea de distributie a produselor si serviciilor necesare unor segmente de clientela din ce n ce mai diverse si sofisticate, n conditii de concurenta si prudentialitate. n etapa actuala, sistemul bancar romnesc dezvolta produse moderne, att n zona de corporate, a IMM urilor, ct si n zona de retail. Activitatea clasica de creditare este mpletita cu efectuarea platilor prin virament si de casa, operatiuni de factoring si de forfeiting, finantarea comertului exterior, derularea fondurilor gratuite puse la dispozitie de U.E., derularea unor emisiuni de obligatiuni ale municipalitatilor etc. Activitatea de plata cu card a cunoscut o dezvoltare exploziva, n decurs de numai 10 ani, numarul card-urilor emise de institutiile de credit crescnd de peste 20 ori. Creditele oferite persoanelor fizice cunosc o gama diversa si din ce n ce mai sofisticata n conditii de termene si dobnzi accesibile oricarei categorii de clienti. Pe lnga creditul clasic de consum inclusiv pentru bunuri de folosinta ndelungata - n prezent cunoaste o dinamica deosebita creditul ipotecar pe durate din ce n ce mai lungi. Sistemele de plati au fost automatizate si, prin intermediul operatorului national TransFond, se proceseaza zilnic milioane de operatiuni, majoritatea n timp real. n vederea asigurarii prudentialitatii necesare desfasurarii activitatii n conditii de stabilitate a sistemului bancar, Banca Nationala stabileste:  cerintele minime de capital  rata de adecvare a capitalului

~3~

 nivel de expunere maxima pe un client  cresterea transparentei pietei bancare  monitorizarea riscurilor si provizionarea acestora, inclusiv prin alocarea unei parti din fondurile proprii  abordari alternative privind sensibilitatea la riscuri  adoptarea management-ului prudential  mentinerea calitatii activelor  diversificarea resurselor atrase de la clientela n concluzie, remarcam cresterea considerabila a activitatii institutiilor de credit, a complexitatii si diversificarii produselor si serviciilor oferite clientelei n conditii de competitivitate crescuta si n limita asumarii unor riscuri bine comensurate si monitorizate. Bancile romnesti s-au integrat pe deplin n peisajul bancar european si international. 3. Relatiile functionale dintre institutiile de credit si alte entitati din economie Ca intermediari de produse financiare, bancile au o sfera foarte larga de relatii n viata economica, cu un numar divers de clienti, institutii ale statului, operatori pe piata serviciilor financiar-bancare etc. n relatiile cu Banca Nationala, bancile sunt autorizate de aceasta institutie, iar conturile curente sunt deschise si pastrate doar aici. Periodic BNR solicita institutiilor de credit raportari, inclusiv bilantiere, pe baza carora se asigura supravegherea prudentiala si se asigura stabilitatea sistemului bancar. Periodic, Banca Nationala efectueaza la sediul bancilor inspectii tematice si dispune masuri de nlaturare a deficientelor constatate. Pentru lichiditatile n exces, bancile pot solicita facilitati de depozit, de regula pe termen scurt, bonificate cu o dobnda superioara celei platite la disponibilitatile din conturile curente. n plus, bancile apeleaza la BNR cnd au nevoie de lichiditati pe termen scurt de pna la 90 de zile, aducnd n garantie titluri de stat. Dobnda perceputa este numita dobnda lombard si este mai ridicata dect media pietei, tocmai pentru a ncuraja bancile sa se mprumute mai nti pe piata interbancara si doar n ultima instanta la BNR. Prin intermediul Asociatiei Romne a Bancilor, institutiile de credit au un dialog permanent cu Banca Nationala pe probleme de reglementare, lichiditate, stabilitate n sistem sau chiar de politica monetara. n acest mod se asigura o eficientizare a activitatii bancare, o ntarire a prudentialitatii si a management-ului riscurilor bancare. Institutiile de credit au relatii de afaceri cu clientela deoarece n schimbul produselor oferite si a serviciilor prestate se percep dobnzi si comisioane, iar pentru resursele atrase sunt platite dobnzi n conditii concurentiale de piata. Un client are o relatie cu o banca atunci cnd deschide cel putin un cont n care efectueaza operatiuni, iar tendinta actuala este ca bancile sa ofere fiecarui tip de clientele pachete ct mai complexe de produse bancare.

~4~

Rata de echipare pe un client masoara, n medie, cte produse bancare foloseste clientul respectiv: cont curent, conturi de depozite, conturi de economii, card-uri, credite etc. Bancile cu character universal tin seama de noile tehnici de segmentare a clientelei: persoane fizice cu venituri obisnuite sau cu venituri mai mari, persoane fizice autorizate, categorii socio-profesionale: medici, avocati, notari etc., intreprinderi mici si mijlocii s.a.m.d., tocmai pentru adaptarea metodelor si tehnicilor de marketing, de consiliere sau de stabilire a comisioanelor pentru diferite servicii. n relatiile cu Ministerul Finantelor Publice, bancile cumpara - n nume propriu sau n numele clientelei - titluri de stat, ca o forma de plasament. n calitate de contributori la bugetul de stat, bancile si achita propriile obligatii: impozite, contributii de asigurari sociale, de somaj, sanatate etc. sau retin la sursa unele impozite datorate de clienti. Pentru intermedierea platilor fara numerar, institutiile de credit utilizeaza serviciile unei societati specializate TransFond care proceseaza:  plati de mare valoare - peste 50.000 lei sau urgente printr-un modul informatic numit  plati de mica valoare - sub 50.000 lei pe principiul casei de compensare SENT, cu decontarea finala n sistemul REGIS;  plati rezultate din operatiunile cu titluri de stat - modulul SAFIR;  plati ale Instrumentelor de Debit (cambii, cecuri, bilete la ordin) compensate n modulul SENT. Introducerea - n cursul anului 2005 - a sistemului Electronic de Plati a nsemnat o reducere considerabila a circuitului documentelor, de la 5-6 zile, n medie, la maximum 1 zi, iar n unele cazuri n aceasi zi. n ncheierea acestui subpunct, precizam ca institutiile de credit sunt n relatii cu Bursa de Valori si cu Societatea Nationala de Compensare a Valorilor Mobiliare, cu Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, pentru bancile cotate la bursa, precum si cu institutii de credit externe n cadrul relatiilor de corespondent, de atragere a unor linii de finantare sau n cazul unor credite sindicalizate. 4. Caracteristici ale Institutiilor de Credit  Sunt societati comerciale ce functioneaza n baza Legii nr.31/1990, republicata si a Legii bancare, cu exceptia sucursalelor bancilor straine. Din acest cadru legal deriva drepturi si obligatii att pentru bancile n cauza, ct si pentru actionari.  Sunt considerate societati/institutii de interes public, deoarece lucreaza cu bani atrasi de la un mare numar de clienti, inclusiv de la unele institutii de stat. Din acest motiv este impusa prin lege o supraveghere stricta, n special din partea BNR.

~5~

 Sunt obligate sa detina la Banca Nationala rezerve minime obligatorii (RMO), ntr-un cuantum stabilit, pentru asigurarea permanenta a necesarului de lichiditate si protectie a depozitelor  Institutiile de credit functioneaza ntr-o mare masura n baza relatiilor de ncredere cu clientii, att n postura de debitori, ct si de creditori. Cnd acest pretios "capital" se erodeaza, bancile pot avea mari dificultati si, uneori, pot ajunge la faliment. Nimeni nu poate stapni fenomenul de nencredere sau panica, atunci cnd se instaleaza n rndul clientilor!  Sunt principalii actori pe: y piata monetara y piata valutara y piata de capital si, prin intermediul bancilor se tranziteaza valori importante ce deserves fluxurile banesti din economie.  Institutiile de credit au un rol important n formarea si dezvoltarea culturii bancare n rndul propriilor angajati precum si n rndul clientelei, a publicului larg. Profesionalismul,comunicarea deosebita,informarea permanenta a clientilor constituie modul practic n care se construieste cultura bancara. Cu ct clientii vor cunoaste mai bine produsele ce li se ofera, avantajele folosirii lor, caile de reducere a costurilor n relatia cu banca, cu att operatiunile bancare se vor desfasura mai usor, mai n siguranta.

~6~