Finante Publice

Bugetele locale:principii,venituri si cheltuieli,procesul bugetar
Chiriac Sorina-Daniela si Florescu Elena-Iulia Grupa 1
Cuprins:
1)Autonomia finantelor publice locale. 2) Autonomia fiscala a autoritatilor publice locale.Descentralizarea fiscala. 3)Organizarea finantelor publice locale. 4) Locul bugetelor locale in cadrul bugetului general consolidate. 5)Veniturile. 6)Cheltuielile. 7)Execuia bugetelor locale. 8)Procesul bugetar la nivelul colectivitatilor locale din Romania. 9)Bibliografie.
1)Autonomia finantelor publice locale Comunitatile locale reprezinta colectivitati umane,delimitate teritorial din punct de vedere politic si administrative,care au autoritati publice diferite de cele ale statului.Autonomia financiara a acestora este absolute necesara,deoarece autonomia administrative nu ar fi posibila fara autonomia financiara,care-I asigura suportul material al functionarii.Exista si un alt argument puternic,si anume acela,conform caruia,comunitatile locale isi cunosc posibilitatile proprii provind resursele banesti de provenienta publica si,mai ales,nevoile privind cheltuielile ce trebuie acoperite pentru producerea de servicii publice pe plan local.In statele democratice,administratia locala se bazeaza pe principiile descentralizarii si autonomiei locale.Aceasta necesita un cadru legislative si mecanisme necesare adecvate privind finantele administratiilor locale.Prin asemenea reglementari se urmareste: delimitarea patrimoniului public aflat in proprietatea primariilor,de cel aflat in proprietatea statului; crearea instrumentelor administrative necesare autoritatilor locale pentru indeplinirea atributiilor care le revin acestora,asigurarea conditiilor pentru asumarea responsabilitatii privind dezvoltarea locala.Problema consolidarii autonomiei locale este o preocupare universala, statele democratice contemporane fiind interesate de aplicarea principiului descentralizarii serviciilor publice,prin transmiterea,prin lege,a mai multor competente organelor puterii si administratiei locale.Problematica generala a autonomiei locale pentru statele europene face obiectul Cartei Europene a Autonomiei Locale.Intocmita de catre Consiliul Europei pe baza unui proiect propus de Conferinta Permanenta a Autoritatilor Locale si Regionale din Europa,Carta Europeana a Autonomiei Locale a fost deschisa semnaturilor conform conventiei incheiate intre statele membre din octombrie 1985.Intre procesul de descentralizare sic el de consolidare a democratiei exista o relatie directa.Autonomia locala si descentralizarea serviciilor publice reprezinta garantia stabilitatii unei democratii functionale.
Principiile generale enumerate de Carta Europeana a Autonomiei Locale sunt: Colectivitatile locale au dreptul,in cadrul politicii economice nationale la resursele proprii adecvate,de care sa poata dispune liber,in vederea exercitarii atributiilor lor; Resursele financiare ale colectivitatilor locale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile stabilite pentru ele prin Constitutie sau lege; Cel putin o parte din resursele financiare ale colectivitatilor locale trebuie sa provina din impozite si taxe locale,in proportiile stabilite la nivelul autoritatilor locale,in limitele legii; Sistemul financiar din care fac parte resursele de care dispun comunitatile locale trebuie sa fie de natura suficient de diversificata si dinamica,incat sa le permita sa urmareasca pe cat posibil,evolutia reala a costurilor exercitarii competentelor proprii; Protectia colectivitatilor locale mai slabe din punct de vedere financiar mai slabe din punct de vedere financiar impune instituirea unor procedure de ajustare sau a altor masuri echivalente care sa corijeze efectele repartitiei inegale a potentialelor surse de finantare,cat si sarcina financiara care le revine acestora.Asemenea procedure sau masuri nu trebuie sa reduca libertatea de opinie a colectivitatilor locale in cadrul propriului lor domeniu de responsabilitate; Colectivitatile locale trebuie sa fie consultate,intr-o maniera adecvata asupra modalitatilor in care le vor fi alocate resursele redistribuite; Subventiile acordate colectivitatilor locale nu trebuie sa fie destinate,in masura in care este posibil,finantarii unor proiecte expres specificate.Acordarea subventiilor nu trebuie sa aduca atingere libertatii fundamentale a autoritatilor locale de a-si stabili politici proprii in domeniul lor de competenta;
In scopul finantarii propriilor obiective de investitii,colectivitatile locale trebuie sa aibe acces conform legii,la piata nationala de capital.Avand in vedere deosebirile teritoriale si
demografice ale fiecarei tari,in present se constata o mare diversitate de sisteme determinate de mai multi factori: statutul colectivitatilor locale; numarul nivelurilor de administratie publica locala; repartizarea competentelor; regimul finantelor locale. In Europa exista 3 modele care au influentat organizarea administrative in statele de pe continentul nostru: modelul francez,modelul german si modelul britanic.
Modelul
francez.Unitatile si
administrative-teritoriale se compune din
sunt: 21 de
regiunea,departamentul
comuna.Franta
regiuni,fiecare fiind formata din doua pana la opt departmente care cuprind mai multe comune.In total Franta are aproximativ 36.500 de comune din care 98% au sub 10.000 de locuitori.Interventia statului in plan local se realizeaza prin institutia prefecturii.O caracteristica a modelului francez de organizare administrativ-teritoriala este identitatea competentelor la toate structurile.Modelul francez se regaseste,cu unele modificari,in tari ca Spania,Portugalia,Italia. Modelul german.Elementul de baza a vietii politice si administrative germane este federalismul.Geneza sa se datoreaza landurilor germane ca formatiuni statale preexistente statului.Constitutiile landurilor garanteaza autonomia colectivitatilor locale,care dispun si de competenta legislativa in materie de drept comun.Principiul subsidiaritatii sta la baza modelului german de administratie locala,ceea ce permite evitarea unui centralism excesiv la nivelul landurilor,arondismentele si comunele beneficiind de o reala autonomie si gestiune.Modelul german se regaseste cu anumite particularitati nationale in Austria si Elvetia.
Modelul britanic.Acesta este eterogen.Astfel,sistemul de administratie locala din Anglia nu se regaseste in Scotia,in tara Galilor sau in Irlanda de Nord,care au sisteme specific de organizare locala.Pentru fiecare dintre cele trei natiuni-scotiana,galeza si irlandeza fiinteaza cate un minister(Ministerul afacerilor scotiene,a celor galeze si respective nord-irlandeze),care exercita o anumita tutela asupra administratiilor acestor regiuni.Autoritatile locale sunt comitatele si districtele ale caror sarcini sunt: aplicarea politicii guvernamentale sociala. Din punctual de vedere al dreptului administrativ,sistemele organizarii locale se clasifica in: -autonomie completa,conform careia comunitatile locale au libertate deplina in administrarea intereselor lor,fara niciun control din partea autoritatii centrale; -autonomie limitata,pentru rezolvarea pe plan local a principalelor probleme curente,care,in plus,sunt supuse controlului din partea autoritatilor centrale; -tutela,conform careia problemele locale sunt rezolvate de catre autoritatile centrale,administratiilor locale revenindu-le competente doar in actiuni de mica importanta. In ceea ce priveste formarea veniturilor locale se disting,de asemenea,trei modalitati: -constituirea veniturilor proprii necesare pentru acoperirea cheltuielilor,in virtutea dreptului de a percepe impozite si taxe; -completarea veniturilor proprii cu sume defalcate din veniturile bugetului autoritatilor publice centrale; -finantarea integral de la bugetul central. pe plan local;exercitarea unor competente delegate importante in domenii ca: educatia,asigurarea fondului locative sau protectia
Gradul de autonomie rezulta,deci,din urmatoarele: independenta deplina sau partial in formarea veniturilor; competenta atribuita pentru contractarea si gestionarea imprumuturilor; asigurarea echilibrului bugetar si respectiv,gestionarea excedentului sau a deficitului anual; dupa cum organele administratiilor publice locale au competenta de a introduce impozite si taxe locale.Desigur,autonomia finantelor locale rezulta si din raporturile de interdependenta fata de verigile superioare,in structura proprie a bugetelor locale,sau intre bugetele locale,in general,si bugetul de stat,ca buget central.In Romania,Legea stabileste si controlul privind finantele publice privind financiare ale locale,nr.273/2006 normele resurselor
formarea,administrarea,utilizarea
unitatilor administrativ- teritoriale si ale institutiilor si serviciilor de interes local.In articolul 4,legea statueaza: la baza elaborarii,aprobarile si executiei bugetare stau principiile autonomiei locale,echilibrului,realitatii,actualitatii si publicitatii.De asemenea,legea privind finantele publice locale,bugetele locale si raporturile dintre diferitele categorii de bugete locale sunt definite astfel: Prin bugete locale se inteleg bugetele de venituri si cheltuieli ale unitatilor administrativ-teritorialeFiecare comuna,oras,municipiu,sector al municipiului Bucuresti,judet,respective municipiul Bucuresti intocmeste bugetul local in conditii de autonomie potrivit legii.Intre aceste bugete nu exista relatii de subordonare.In noua lege a administratiei publice locale legea nr.215/2001,este reglementat regimul autonomiei locale.Conform definitiei date de lege,principiul autonomiei locale presupune dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor publice locale de a solutiona si
Vrsminte Veniturinr.de Cote, sume Penalit Impozite Venituri Impozit Taxa Taxe Figura Veniturile dindin lafiscale defalcate din extrajudiciar nefiscale indirecte pe itaxe curente directe i pe pentru profit cuprofitul instituii 1. i bugetelor locale spectacol net la publice veniturile al valorifica destinai majorri efolosirea capital de timbru de populaie regiilor bugetului de rea e terenurilor unor stat i proprietate special bunuri transferuri de stat
gestiona,in
numele
si
in
interesul
colectivitatilor
locale
pe
care
le
reprezinta,treburile publice,in conditiile legii.Veniturile bugetelor locale se structureaz n venituri curente, venituri de capital, venituri cu destinaie special i cote, sume defalcate din veniturile bugetului de stat i transferuri, conform Figurii nr. 1.
Tabelul nr. 1
Ponderea veniturilor bugetelor locale n total venituri
ale bugetului de stat - %Nr. Crt . Denumirea indicatorilor Anul 199 5 Anul 199 6 Anu l 199 7 1. Ponderea 2. bugetelor stat Ponderea veniturilor fiscale 3. locale n total venituri fiscale din bugetul de stat 5,9 4,5 3,8 4 4,3 4,2 5 4,9 locale 2. veniturilor n total 25,9 27,2 25, 2 25, 4 26,1 27,2 28,1 29 3. 4. 5. Anu l 199 8 6. 7. 8. 9. 10. Anul 1999 Anul 2000 Anul 200 1 Anul 200 2
venituri ale bugetului de
Datele din Tabelul nr. 1, relev o capacitate redus a potenialului financiar al unitilor administrativ teritoriale. n ultimii ani se observ o uoar cretere a ponderii veniturilor bugetelor locale n total venituri ale bugetului de stat de la 25,9% n anul 1995 la 29% n anul 2002; n schimb, ponderea veniturilor fiscale este mai redus datorit bazei impozabile i randamentului unor impozite i taxe locale. n conformitate cu prevederile Legii nr. 189/1998 privind finanele publice locale, cheltuielile publice locale se grupeaz conform clasificaiei bugetare elaborate de Ministerul Finanelor.
2)Autonomia
fiscala
autoritatilor
publice
locale.Descentralizarea fiscala
Autonomia fiscala implica stabilirea veniturilor bugetelor locale de catre autoritatile locale pe baza unor principii consacrate deja ce sunt intens dezbatute in lucrarile de specialitate(Oates,1972;Bird,2000),respectiv: baza de impozitare a veniturilor unitatilor administrative-teritoriale trebuie sa nu se modifice pentru a permite autoritatilor locale sa modifice ratele de impunere; veniturile fiscale ce au o contributie semnificativa la constituirea resurselor publice trebuie sa faca obiectul redistribuirii de la nivel central catre unitatile locale in scopul asigurarii unei repartizari uniforme care sa minimizeze distorsiunile activitatilor economice locale; serviciile publice oferite de autoritatile locale trebuie sa fie finantate prin perceperea de taxe de la beneficiari si alte impozite si taxe locale ce vizeaza aceeasi beneficiari.Eficienta alocarii resurselor la nivel local necesita acoperirea cheltuielilor generate de aceste servicii direct de catre beneficiarii lor; impozitele si taxele ce vizeaza intreaga masa a contribuabililor si necesita eforturi semnificative de colectare trebuie sa ramana in continuare centralizate; impozitele si taxele ce pot fi puternic influentate de fluctuatiile economice trebuie sa fie protejate printr-un sistem de rate ce se ajusteaza astfel incat sa se evite presiunile fiscale mari; evolutia veniturilor trebuie sa fie stabila si previzibila in timp; sistemul de venituri trebuie sa fie usor de administrat,eficient; sistemul de venituri locale trebuie sa confere incredere in autoritatile locale.
Autonomia fiscal este,in general determinata de competentele legislative si de gradul de libertate in stabilirea nivelului cheltuielilor bugetare,a colectarii de venituri fiscale,precum si al acumularii de datorii publice locale.Deci,o unitate administrativa este autonoma daca nu este obligata sa indeplineasca o anumita sarcina sau sa majoreze anumite impozite si taxe precum si daca PIB-ul sau sau rata fiscalitatii si baza de impunere nu sunt determinate de un alt nivel interguvernamental. Gradul de autonomie fiscala in Romania este determinat ca pondere a veniturilor locale,exclusive transferurile guvernamentale in veniturile totale ale bugetului general consolidat. 3)Organizarea finantelor publice locale Finantele publice locale isi au originea in autonomizarea autoritatilor teritoriale in administrarea comunitatilor respective. Organizarea distincta a finantelor locale,pe baza autonomiei financiare a administratiilor locale,permite degrevarea finantelor centrale de o seama de cheltuieli,reducerea numarului si amploarei fluxurilor banesti intre cele doua niveluri structurale ale finantelor publice,precum si o mai clara urmarire a modului cum sunt folosite fondurile constituite.Finantele locale satisfac mai bine si mai eficient cerintele de utilitati publice in teritoriu. In fiecare tara,raportul dintre finantele publice centrale si cele locale este diferit. Gradul de centralizare financiara difera in functie de concentrarea administratiei tarii,de masura in care organele locale sunt subordinate conducerii centrale.Oricum,obiectivele si actiunile majore,de interes national,strategic,cele care afecteaza pe toti cetatenii cum sunt apararea,ordinea publica statala,relatiile externe,protectia mediului si a cetateanului,precum si politicile macrosociale de regularizare,stabilizare si bunastare,sunt finantate din fonduri centrale.
Descentralizarea financiara incepe sa functioneze dincolo de limita de la care aria utilizarii bunurilor si serviciilor publice de interes national incepe sa se restranga,iar costul comparativ al luarii deciziilor la nivel central devine prea ridicat.Este vorba de anumite utilitati cum ar fi construirea de drumuri,politia,iluminatul public,gospodaria comunala,transporturile locale,scolile,etc. Indiferent de gradul de autonomie a comunitatilor locale,se considera ca la descentralizarea financiara trebuie avute in vedere anumite principii ca fiind cerinte ale stabilitatii finantelor publice ale tarii,astfel: principiul diversitatii explicat pe seama varietatii de forme si a masurii diferite a solicitarilor de bunuri si servicii publice; principiul echivalentei in finantarea serviciilor publice,explicat pe seama beneficiilor geografice pe care acestea le aduc cetatenilor; principiul acceptarii costului descentralizarii determinat de diferentele fiscale regionale,care se interfereaza cu raspandirea in spatiu a activitatilor economice; principiul redistribuirii si stabilizarii centralizate,impus de realitatea conform careia comunitatile locale nu dispun de instrumentele macroeconomice necesare pentru infaptuirea unor obiective de importanta nationala; principiul compensarii fluxurilor financiare dintre colectivitati,cauzate de transferurile involuntare de venituri pe seama deosebirilor economice,si care prejudiciaza infaptuirea programelor de cheltuieli pentru unele din acestea.Prevenirea unor astfel de situatii implica interventia guvernamentala cu masuri corective; principiul asigurarii serviciilor sociale vitale,conform caruia aceasta sarcina cade in seama autoritatilor centrale.Guvernul trebuie sa ofere
minimum de servicii publice esentiale(sanatate,educatie,siguranta sociala) tututor cetatenilor tarii; principiul accesului echitabil la resursele financiare publice,determinat de situatia unor colectivitati locale a caror balanta dintre nevoi si capacitatea fiscala este deficitara,necesitand compensarea minusului de resurse prin transferuri guvernamentale pe seama unei scheme prestabilite;
principiul echilibrului financiar,conform caruia repartizarea intre nivelurile de autoritate publica ale finantelor publice trebuie sa asigure exercitarea conducerii in limita atributiilor si competentelor ce revin fiecareia.Aceasta inseamna ca resursele financiare publice sa fie deopotriva redistribuite pentru acoperirea cheltuielilor cu functionarea sectorului public in administrarea statului si in aceea a colectivitatii locale.
Functionarea finantelor publice locale pe baza descentralizarii financiare beneficiaza de tehnici comune finantelor publice. Efectele obtinute in functionarea finantelor colectivitatilor locale se refera mai intai la preluarea unor atributii ale finantelor autoritatilor publice centrale,apoi la cresterea necesarului de resurse financiare pentru finantarea cheltuielilor locale,ceea ce a dus in ultima vreme la obtinerea dreptului de a se imprumuta pe piata capitalului de imprumut.De asemenea,finantele locale au castigat largi competente in materie de control juridic si bugetar,autoritatile locale dispun de un sistem contabil propriu. In Romania,in sfera finantelor publice locale sunt delimitate urmatoarele categorii de bugete: -bugete locale ale comunelor,oraselor,municipiilor,sectoarelor municipiului Bucuresti,judetelor si municipiului Bucuresti;
-bugete ale institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetele locale,dupa caz; -bugete ale institutiilor publice finantate integral din venituri proprii; -bugete ale imprumuturilor externe si interne,pentru care rambursarea,plata dobanzilor,comisioanelor,spezelor si a altor costuri se asigura din bugetele locale si care provin din: imprumuturi externe contractate de stat si subimprumutate autoritatilor administratiei pubice locale si/sau agentilor economici si serviciilor publice din subordinea acestora; imprumuturi contractate de autoritatile administratiei publice locale si garantate de stat; imprumuturi externe si/sau interne contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale; -bugete ale fondurilor externe nerambursabile. Organizarea teritoriala a finantelor publice este asezata pe impartirea tarii in unitati administrativ-teritoriale.Ea apare astfel structurata pe niveluri ierarhice in limitele fiecarei unitati administrative: judete,municipii,orase,comune.Organele financiare locale,care functioneaza in aceste structuri,acopera prin activitatea lor intregul teritoriu al tarii si indeplinesc atributii cu character financiar in toate localitatile.Astfel: Din punct de vedere juridic,organele financiare teritoriale sunt institutii ale administratiei publice,cu administratie si gestiune proprie de institutie publica.Sfera lor de actiune difera ,dupa nivelul organizatoric astfel: -Directiile generale ale finantelor publice,la nivel de judet si municipiul Bucuresti; -Administratiile finantelor publice la nivelul municipiilor,sectoarelor municipiului Bucuresti,oraselor,comunelor. 4)Locul bugetelor locale in cadrul bugetului general consolidate
Pentru a aprecia locul bugetelor locale in sistemele bugetare din statele contemporane,ne folosim de ponderile pe care le au veniturile si cheltuielile locale in totalul celor consolidate.In tabelul de mai jos sunt prezentate aceste ponderi in tarile luate in studiu in anii 1998,2000,2002,2005,2006.
Ponderea veniturilor bugetelor locale in veniturile bugetului general consolidat in perioada1998-2006(ani selectionati) 1998 Uniunea Europeana(27 state) Uniunea Europeana(25st ate) Uniunea Europeana(15st ate) Zona EURO Zona Euro(13state) Zona Euro(12state) Zona Euro(11state) Belgia Bulgaria Republica Ceha 12,9 26,7 12,6 23,9 13,3 19,7 26,8 13,6 14,9 28,6 13,6 17,4 28,3 21,2 21,4 21,7 22,1 21,8 20,7 21,0 21,5 21,7 21,4 21,2 20,7 21,4 21,0 21,5 21,5 21,9 21,7 21,4 21,4 23,3 23,6 24,6 24,9 24,8 23,8 24,7 25,0 24,9 2000 2002
2005 25,1
2006 25,0
24,8
Danemarca Germania Estonia Irlanda Grecia Spania Franta Italia Cipru Letonia Lituania
56,1 16,6 31,9 5,7 16,4 19,6 29,2 4,0 -
56,1 16,4 22,4 33,9 5,8 16,0 19,7 30,7 4,3 27,2 25,3
59,0 16,0 25,3 42,2 6,5 15,4 20,4 31,8 4,2 27,8 29,2
56,6 16,8 23,4 18,9 7,1 15,2 21,1 33,4 5,1 26,4 24,5
58,5 16,9 23,0 18,9 7,1 15,3 21,5 31,6 4,7 26,8 24,6
Luxemburg Ungaria Malta Olanda Austria Polonia Portugalia Romania Slovenia Slovacia Finlanda Suedia Regatul Unit
13,7 28,2 1,8 34,3 19,0 21,9 14,4 18,7 6,7 33,8 41,6 26,8
13,1 26,1 2,3 34,1 18,7 33,9 13,9 19,7 7,8 32,4 40,1 27,7
13,8 28,3 1,9 35,7 16,6 33,4 14,3 17,6 19,3 10,4 34,6 44,5 30,1
12,0 29,7 1,7 35,0 17,0 33,3 14,4 21,7 19,6 19,1 36,4 43,8 31,1
12,6 28,6 1,4 35,0 16,7 32,9 14,4 25,3 19,7 18,6 37,0 43,9 31,0
Irlanda Norvegia
26,7 32,6
26,4 27,2
28,3 26,5
27,5 22,8
28,1 22,0
Din datele cuprinse in tabelul de mai sus rezulta ca,in general,veniturile bugetelor locale detin ponderi diferite: unele peste 20%,altele intre 18% si 20%,iar altele(cele cu o suprafata si numar de locuitori mici),ponderi de sub10%,coborand la 5% sau chiar mai mici.Apreciem ca bugetele locale cu ponderi mai mari de 20% reflecta rolul sporit al acestora in ansamblul politicilor fiscale si bugetare ale statelor respective.Acest lucru semnifica un grad sporit al autonomiei financiare sau al descentralizarii fiscale.Se observa ca si in tarile recent intrate in UE se manifesta o tendinta de crestere a ponderilor veniturilor bugetelor locale in totalul veniturilor bugetului general consolidat.
Ponderea veniturilor bugetelor locale in veniturile bugetului general consolidate in perioada 1998-2006(ani selectionati) 1998 UE(27state ) UE(25state ) UE(15state ) 22,4 23,9 23,8 24,3 24,2 24,0 23,8 24,4 24,5 2000 2002 23,9 2005 24,2 2006 24,4
Zona EURO Zona Euro(13sta te) Zona Euro(12sta te) Zona Euro(11sta te) Belgia Bulgaria Republica Ceha Danemarc a Germania Estonia Irlanda Grecia Spania Franta Italia Cipru Letonia Lituania Luxemburg
20,0
21,2
20,8
21,2
21,3
19,5
20,7
20,8
21,2
21,1
19,5
20,7
20,8
21,2
21,1
20,0
21,2
21,2
21,4
21,6
12,5 22,7
13,2 23,0
13,7 19,1 23,8
13,8 16,7 26,3
14,1 18,3 27,5
55,8
57,4
59,2
62,1
64,9
15,4 33,7 5,0 14,8 18,0 27,8 4,1 14,1
16,2 23,3 39,4 5,4 15,3 18,8 30,5 4,1 26,0 23,3 13,8
15,2 27,2 42,6 5,8 15,4 19,0 31,4 4,2 28,7 27,3 14,2
15,6 25,7 18,7 6,3 15,6 20,3 32,3 5,0 26,4 24,4 12,7
15,9 25,5 19,9 6,6 16,1 20,8 31,1 4,8 27,4 25,0 13,3
Ungaria Malta Olanda Austria Polonia Portugalia Romania Slovenia Slovacia Finlanda Suedia Regatul Unit Irlanda Norvegia
24,6 1,2 33,6 18,0 22,1 12,4 17,1 8,1 35,0 42,1 27,4
24,9 1,7 35,5 18,1 32,6 13,9 18,1 5,3 36,0 42,2 29,4
25,1 1,6 35,3 15,8 30,5 14,4 16,7 18,7 8,3 38,1 44,4 28,9
25,9 1,3, 35,2 16,0 30,3 13,2 21,1 19,1 17,7 39,1 44,3 29,4
24,9 1,4 33,4 15,8 30,8 12,9 24,0 19,4 17,5 40,2 45,0 28,9
28,8 37,7
29,6 38,1
29,6 31,4
30,0 31,0
30,5 31,4
Se observa ca nivelul ponderilor cheltuielilor bugetelor locale in totalul cheltuielilor bugetului general consolidat este apropiat de cel al veniturilor,pe tari.Astfel unele state au ponderi ale cheltuielilor peste cele ale veniturilor si invers.Putem presupune ca la nivel european,politicile fiscale si bugetare,determinate de repartizarea competentelor administrative si politice se armonizeaza intre statele membre ale UE.Ca fenomen general se remarca ponderi de peste 20% in 16tari din 27,iar la nivel mediu al UE,ponderile sunt apropiate de 25%. Datele referitoare la Romania sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Ponderea veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale in bugetul general consolidat al Romaniei in perioada 1990-2006 Ani 1990 Indicatori Ponderea veniturilor Ponderea cheltuielilor Analiza comparativa a proportiilor privind veniturile si cheltuielile locale in bugetul general consolidat fata de celelalte tari in tranzitie ne arata ca fata de majoritatea acestora,ponderile sunt mai mici.Pe de alta parte,in dinamica,in perioada 1995-2006,proportiile au crescu,depasind 25% la venituri in anul 2006 si depasind 20% la cheltuieli incepand cu anul 2005,ceea ce demonstreaza cresterea gradului autonomiei locale,fata de autoritatile centrale. Autonomia comunitii locale este cu att mai sczut cu ct ponderea transferurilor i subveniilor este mai important. n general, se apreciaz c, dac ponderea veniturilor fiscale proprii este sub 20%, administraiile locale au o putere decizional foarte redus. Nu se poate vorbi de o autonomie financiar real a administraiei locale, dect de la un nivel al veniturilor fiscale proprii de peste 40%.n Tabelul nr. 2 am prezentat veniturile bugetului municipiului Iai la nivelul anilor 2000 2002 Tabelul nr. 2 - mld. lei Anul Denumirea indicatorilor 2000 Anul 2001 Anul 2002 Veniturile bugetului municipiului Iai 15,0 13,1 11,4 20,9 22,5 14,8 14,4 13,0 22,2 25,9 1995 2000 2005 2006
Subvenii i transferuri pentru echilibrare Venituri proprii Venituri TOTAL 222 225 437 751 313 1064 924 373 1297
Din Tabelul nr. 2 reiese o cretere a veniturilor totale de la 437 miliarde lei n 2000 la 1.297 miliarde lei n 2002 de aproximativ trei ori, subveniile i transferurile pentru echilibrarea bugetului municipiului Iai au nregistrat n anul 2000 valoarea de 222 miliarde lei, pentru ca n numai doi ani s creasc de aproximativ 4 ori ajungnd la valoarea de 924 miliarde lei. Din faptul c veniturile totale au crescut de aproximativ 3 ori n timp ce subveniile au crescut de aproximativ 4 ori, putem afirma c la nivelul municipiului Iai, n perioada analizat, nu se poate vorbi de o autonomie financiar real.
Ponde re a principa le lor surse de fina na re a le buge tului m unicipiului Ia i n tota l ve nituri, n a nul 2000
Ponderea principalelor surse de finanare ale bugetului m unicipiului Iai n total venituri, n anul 2002
50%
50%
29%
71%
Subve nii i tra nsfe ruri pe ntru e chilibra re Ve nituri proprii
Subvenii i transferuri pentru echilibrare V enituri proprii
Graficul nr. 1. nr. 2.
Graficul
n ajutorul afirmaiei de mai sus, vin Graficele nr. 1 i 2, din care se constat c la nivelul municipiului Iai, n anul 2000, ponderea veniturilor proprii au reprezentat 50% din total venituri, n timp ce la nivelul anului 2002 acestea au sczut ajungnd la valoarea de 29 %. Nivelul si structura veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale.
Prin bugetul local intelegem actul in care se inscriu veniturile si cheltuielile colectivitatilor locale,pe o perioada de 1 an. Bugetele locale sunt bugetele unitatilor administrative-teritoriale care au personalitate juridical.In Romania,fiecare comuna,oras,municipiu si sector al municipiului Bucuresti intocmeste buget propriu,in conditii de autonomie. Bugetele locale reprezinta intrumentele de planificare si de conducere a activitatii financiare a unitatilor administrativ-teritoriale.Structura acestora reflecta gradul de autonomie a administratiei locale fata de puterea centrala si legaturile intre diferitele administratii teritoriale. De asemenea,bugetele locale reflecta fluxurile formarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor administratiilor locale,modalitatea de finantare a cheltuielilor pe destinatii si de acoperire a deficitelor. Bugetul local este o componenta a sistemului de bugete definit,conform reglementarilor legale,ca o veriga a acestuia in contextual autonomiei in raport de celelalte componente(bugetul de stat,bugetul asigurarilor sociale de stat,bugetele fondurilor special,bugetele institutiilor publice autonome,bugetul trezoreriei statului). Bugetele locale au o anumita structura,in cadrul administratiilor publice locale,delimitate teritorial.Fiecare dintre acestea este autonom unul fata de celalalt. Astfel,in Romania cele doua verigi ale bugetelor locale sunt: 1.Bugetele proprii ale judetelor si al municipiului Bucuresti administrate de catre Consiliile judetene; 2.Bugetele proprii ale comunelor,oraselor,municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti,administrate de catre primarii.Conform clasificatiilor economice si functionale ONU folosite in raportarile statistice internationale,structura veniturilor si a cheltuielilor bugetelor locale este
comuna cu cea a bugetului central(de stat) si a altor bugete in cadrul sistemului de bugete.Este vorba,desigur,de principalele categorii conform gruparilor folosite in clasificatiile bugetare,asa cum sunt ele prezentate in capitolele anterioare. Totusi,fiind vorba de o componenta distincta,a carei autonomie,in general,nu este inca deplina existand raporturi de dependent fata de bugetul central,structura specifica,mai ales a veniturilor,se prezinta astfel:
5)Veniturile: 1.Veniturile proprii ale bugetelor locale,reglementate prin Legea privind finantele publice si Legea privind finantele publice locale. Acestea cuprind impozite si taxe si varsaminte de venituri cuvenite de la platitori(agenti economici si institutii publice) de importanta locala si din impozite si taxe locale(de la populatie sau de la persoanele juridice).In mod normal,aceste venituri ar trebui sa reprezinte majoritatea in totalul veniturilor bugetelor locale. 2.Venituri atribuite in care intra sumele si cotele defalcate din impozitul pe venit si taxa pe valoarea adaugata.Atribuirea se face prin virarea de la bugetul de stat a sumelor si cotelor prevazute de Legea privind finantele publice locale. 3.Transferuri acordate de la bugetul de stat pentru finantarea unor obiective de interes national,dar care pot fi mai eficient organizate si controlate de catre organele locale: actiuni de protectie sociala,unele investitii. Conform clasificatiei economice,Legea privind finantele locale prezinta in Lista din Anexa 1 urmatoarele categorii de venituri:
Venituri proprii(impozite,taxe,varsaminte,diverse venituri); Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; Donatii si sponsorizari; Subventii de la bugetul de stat si de la alte administratii; Operatiuni financiare.
6)Cheltuielile. Acestea se prevad in bugetele locale,in conformitate cu clasificatia bugetara si concretizeaza caile de finantare a actiunilor specific realizate pe plan local.Desigur,unele cheltuieli nu figureaza la acest nivel,ele fiind doar de importanta locala. Datorita faptului ca,in prezent,aceasta structura a cheltuielilor publice din bugetele locale ale Romaniei este aliniata la cea internationala,putem prezenta lista cheltuielilor respective,asa cum figureaza in Anexa nr 2 la Legea privind finantele publice locale,incadrandu-le in categoriile specific clasificatiei functionale: 1.Autoritati publice si actiuni externe; 2.Alte servicii publice generale; 3.Dobanzi; 4.Transferuri cu caracter general intre diferite niveluri ale administratiei; 5.Aparare; 6.Ordine publica si siguranta natioanala;
7.Invatamant; 8.Sanatate; 9.Cultura,recreere si religie; 10.Asigurari si asistenta sociala; 11.Locuinte,servicii si dezvoltare publica; 12.Protectia mediului; 13.Actiuni generale economice,comerciale si de munca; 14.Combustibil si energie; 15.Agricultura,silvicultura,piscicultura si vanatoare; 16.Transporturi; 17.Alte actiuni economice. In Romania,sursele de formare a veniturilor bugetelor locale sunt urmatoarele: 1)Impozite,taxe si alte venituri,precum si cotele si sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si bugetelor locale. Consiliile locale,consiliile judetene si Consiliul general al municipiului Bucuresti stabilesc impozitele si taxele locale.Prin legea anuala a bugetului de stat se stabilesc cote si sume defalcate din impozitul pe venit si sume defalcate din TVA pentru bugetele locale. Redam,cu titlu exemplificator,destinatiile pentru care au fost prevazute sumele defalcate din TVA in anul 2008: a)finantarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judetelor(inclusiv sustinerea sistemului de protectie a copilului si a centrelor de asistenta sociala a persoanelor cu handicap);
b)finantarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor,oraselor,municipiilor,sectoarelor si municipiului Bucuresti(inclusiv finantarea cheltuielilor de personal din institutiile de invatamant preuniversitar de stat ale comunelor,oraselor si municipiilor); c)drumuri judetene si comunale; d)echilibrarea bugetelor locale; 2)Autoritatile administrative sau direct institutiile publice pot obtine sume din vanzarea sau din valorificarea materialelor obtinute ca urmare a casarii mijloacelor fixe sau din vanzarea unor bunuri materiale.Aceste sume constituie venituri ale bugetelor locale sau ale institutiilor(care nu sunt finantate integral de la bugetul local),si servesc la finantarea investitiilor. 3)Sumele incasate din vanzarea bunurilor apartinand domeniului privat al unitatilor administrativ-teritoriale sunt venituri cu destinatie speciala si servesc la finantarea investitiilor. 4)Sumele incasate din valorificarea bunurilor confiscate,in functie de subordonarea institutiilor care au dispus confiscarea. 5)Transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat,aprobate annual prin legea bugetului de stat pe ansamblul fiecarui judet si municipiul Bucuresti. Redam,cu titlu exemplificator,destinatiile pentru care au fost prevazute transferuri la bugetele locale in anul 2008: a)Planuri si regulamente de urbanism; b)Finantarea programului de pietruire a drumurilor comunale si alimentare cu apa a satelor; c)Finantarea actiunilor privind reducerea riscului seismic al constructiilor existente cu destinatie de locuinta;
d)Subventii pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit; e)Subventii pentru finantarea programelor multianuale prioritare de mediu si gospodarire a apelor; f)Finantarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap; g)Finantarea unor cheltuieli de capital ale unitatilor de invatamant preuniversitar; h)Subventii primite din Fondul National de Dezvoltare; i)Subventii primite din Fondul de interventie; j)Finantarea lucrarilor de cadastru imobiliar; k)Subventii pentru compensarea cresterilor neprevizionate ale preturilor la combustibili; l)Subventii din bugetul de stat pentru finantarea unitatilor de asistenta medico-sociala; m)Subventii de la bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetele locale,pentru finantarea programelor pentru ocuparea temporara a fortei de munca si subventionarea locurilor de munca; n)Subventii primite de la alte bugete locale pentru institutiile de asistenta sociala pentru persoanele cu handicap. 6)Imprumuturile contractate pe piata financiara interna sau externa. Imprumuturile interne sau externe,pe termen mediu si lung servesc la: -finantarea de investitii publice de interes local; -refinantarea datoriei publice locale. Imprumuturile se aproba prin vot de catre consiliile locale si,respectiv,de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
Datoria publica locala se ramburseaza din resursele aflate la dispozitia unitatilor administrativ-teritoriale,cu exceptia transferurilor de la bugetul de stat,cu destinatie speciala. Pentru angajarea datoriei publice locale,se folosesc titlurile de valoare si imprumuturile de la bancile comerciale sau de la alte institutii de credit.Titlurile de valoare se emit si se lanseaza direct sau prin intermediul unor agentii sau institutii specializate.Imprumuturile pot fi garantate de catre Guvern sau negarantate. Angajarea de imprumuturi fara garantia Guvernului comporta informarea prealabila a Ministerului Finantelor.Imprumuturile externe se contracteaza numai cu aprobarea Comisiei de autorizare,formata din reprezentanti ai autoritatilor locale,ai Guvernului si ai Bancii Nationale a Romaniei si aprobata prin hotarare a Guvernului.Aprobarea e conditionata de posibilitatile de rambursare a dobanzilor si de rascumparare a titlurilor. Sumele maxime care pot fi contractate ca imprumuturi se stabilesc pana la nivelul a 30% din totalul veniturilor constituite ale bugetelor locale,inclusiv cotele si sumele defalcate din impozitul pe venit si TVA.Calculul acestei limite comporta luarea in considerare a valorii datoriei la rata dobanzii valabila la data efectuarii calculului,iar imprumuturile in valuta se iau in calcul la valoarea cursului de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data efectuarii calculului. Tabelul nr. 3 . Cele mai importante veniturile curente fiscale ale bugetului Nr. Crt . 1. Impozitul pe cldiri la 34.747.55 47.248.21 57.157.59 Denumirea indicatorilor municipiului Iai n perioada 2000 - 2002 - mii lei ncasri 2001 ncasri 2001 ncasri 2002
persoane fizice 2. Impozitul pe cldiri la
24.847.23 62.839.18 58.291.56 5 0 4 10.063.26 5.990.974 8.245.190 8
persoane juridice 3. Impozitul pe terenuri la
persoane fizice 4. Impozitul pe terenuri la
11.972.27 15.150.76 5.416.258 6 4
persoane juridice 5. Taxe pentru terenuri
proprietate de stat 6. Taxa asupra mijloacelor de transport
1.053.736 1.931.534 1.109.504 34.747.55 47.248.21 57.157.59 6 6 2
Dup cum se observ n Tabelul nr. 3 veniturile fiscale curente ale bugetului municipiului Iai au cunoscut o cretere de la un an la altul, mai puin impozitul pe terenuri la persoane fizice care n anul 2002 a nregistrat o scdere cu aproximativ 2 miliarde lei,respectiv taxa pentru terenuri proprietate de stat nregistrnd i ea o scdere de aproximativ 800 milioane lei n 2002 comparativ cu 2001.
Graficul nr.3 Din Graficul nr.3 observm c ponderea cea mai important n bugetul local a avut-o impozitul pe cldiri de la persoane juridice la nivelul anului 2001, comparativ cu 2002 cnd acest impozit a nregistrat o scdere cu aproximativ 4 miliarde lei. 7)Execuia bugetelor locale
ncasri realizate Denumirea indicatorilor

1991 1995 VENITURI-total
1767150 3336458 4998504 17036 1081678 16086 873017 15904 826400 985 3732
(milioane lei)
1992 1996
58626
1993
1994
199667
712549
Venituri curente
283384 874147
31339
109957
Venituri fiscale
238839 734364
28845
92708
Impozite directe
206814 688673
28480
82856
Impozitul pe profit.
19906 30586
3314
6376
Impozite i taxe de la populaie.

219657 283740
7517
14365
36321
90846
Taxa pentru folosirea terenurilor

-
proprietate de stat. Impozitul pe venitul agricol.

55668 -
Impozitul pe cldiri i terenuri de

-
la persoane juridice. Alte ncasri din impozite directe.

390082 103708 7402 10383 43221 89014
Impozitul pe veniturile realizate de

50348
persoanele fizice i juridice nerezidente. Alte ncasri din impozite directe.

53360 -
Impozite indirecte
32025 45691 46617 108
182
365
9852
Impozitul pe spectacole.
2154 3151
204
589
1417
Alte impozite indirecte din care:

43537 43466
74
161
9263
30608
Taxe i tarife pentru eliberarea de

-
Licene i autorizaii de funcionare. Taxe extrajudiciare de timbru.

34172 -
Majorri i penaliti de ntrziere pentru

7035
venituri nevrsate la termen. Alte ncasri din impozite indirecte.

2259 950 208661 1 301 3596 1701 2494 17249 -
Venituri nefiscale
44545 139783
Vrsminte din profitul net al regiilor

4812 15605
autonome. Vrsminte de la institutiile publice.

55204 95343 619 97713 180 48729 180 300 42582 51615 300 42582 1670 9901 330 523 3752 11869
Diverse venituri.
30975 79767
Venituri din capital

51615 49312
Venituri din valorificarea unor bunuri ale

49312 48729
statului. mprumuturi din fondul de rulment.

481 28 66
Venituri cu destinaie special
Prelevri din bugetul de stat

-
Cote defalcate din impozitul pe salarii.

1203024 1972609
231770
668109
Subvenii
762546 1199887 1848506 -
41410
168000
328240
Subvenii primite de la bugetul de stat.

-
Donaii i sponsorizri
88
ncasri din rambursarea mprumuturilor acordate mprumuturi

46894
CHELTUIELI total
1735066 3265293 4955180 -
58446
199389
695970
Servicii publice generale

340566
Autoriti publice
340566
Social-culturale
1082837 1677241
3925
10051
159665
417206
nvmnt
338132 590358
Sntate
263271 408268 615725
101452
Cultur i art
140465 -
3361
8452
27659
75135
Asisten social
195972 -
564
1599
30554
78800
Gospodarie comunala i locuine

1270452 -
28172
117231
318085
739822
Autoritatea executive
236927 -
6378
17423
55089
147324
Aciuni economice
648895 -
19563
52643
159027
419661
Transporturi i comunicaii
648895 -
18675
52452
159027
419661
Alte aciuni
24022 -
408
2041
4104
11053
Cultur, religie i aciuni privind activitatea

156565
sportiv i de tineret. Asisten social, alocaii, pensii, ajutoare 314593
i indemnizaii. Servicii i dezvoltare public, locuine, 1864805
mediu i ape. Actiuni economice

986664 -
Transporturi si comunicatii
985261
Alte actiuni
75325 -
Fonduri de garantare i redistribuire

-
Transferuri
-
mprumuturi acordate
-
Pli de dobnzi i alte cheltuieli

408
Rambursri de mprumuturi
2158
10171 -
Cheltuieli cu destinaie special

-
EXCEDENT (+), DEFICIT (-)

32084 71165 43324
180
278
16579
Denumirea indicatorilor
ncasri realizate 1997 1998
(milioane lei) 1999 2000
2001 VENITURI-total
33445017 71195736 1914827 3210224 7223449 10468498 13454174 22243670
Venituri curente
8017452 11158679
Venituri fiscale
6143039 8395156
1522937
2476571
5847479
Impozite directe
5926234 8032994
1416267
2414286
5736543
Impozitul pe profit.
215023
140861
221706
391435
407017
Impozite i taxe de la populaie.

3920831
489188
1296953
3786255
3047159
Taxa pentru folosirea terenurilor

172329
72635
81 754
113535
proprietate de stat. Impozitul pe venitul agricol.

20735 1380 -
Impozitul pe cldiri i terenuri de

2690433
1027178
1685755
la persoane juridice. Alte ncasri din impozite directe.

299471 204871 277796 672768
1034378
Impozitul pe veniturile realizate de

-
196869
persoanele fizice i juridice nerezidente. Alte ncasri din impozite directe.

625065 102602 204871 277796 405404
Impozite indirecte
216805 362162 6178
106670
62285
110936
Impozitul pe spectacole.
13476
9554
7838
9625
Alte impozite indirecte din care:

348686
100492
52731
103098
207180
Taxe i tarife pentru eliberarea de

54207
24
7257
24213
Licene i autorizaii de funcionare. Taxe extrajudiciare de timbru.

233859 96538 47789 81951 156812
Majorri i penaliti de ntrziere pentru

-
venituri nevrsate la termen. Alte ncasri din impozite indirecte.

58968 3954 4918 13890 25349
Venituri nefiscale
1874413 2763523 29520
391890
733653
1375970
Vrsminte din profitul net al regiilor

299730
75226
131992
244036
autonome. Vrsminte de la institutiile publice.

644856 191835 315218 561416 359425
Diverse venituri.
1818937
170535
343209
682562
1270952
Venituri din capital

595148 394650
69337
117969
334276
Venituri din valorificarea unor bunuri ale

394650
69337
117969
334276
595148
statului. mprumuturi din fondul de rulment.

-

3522664 3964545
2360365

18429913 50924457 4644559
10398876
Cote defalcate din impozitul pe salarii.

54486
4997959
2522821
1002848
Subvenii
2851754 4532285 3790234
3790234
5054462
1564026
Subvenii primite de la bugetul de stat.

4354428
5054462
1564026
1748763
-
144
692
ncasri din rambursarea mprumuturilor

306 3498
30
acordate mprumuturi
27780 217622 10370483 13381456 21599278 49397 72868 362648
CHELTUIELI total
33216664 70675417

6862798
822247
1796726
3018409
4782761
Autoriti publice
6862798
822247
1796726
3018409
4782761
Social-culturale
35038051
3332518
3176100
4677967
8024459
nvmnt
25769409
1040997
1209236
1921805
2578194
Sntate
296630
1324979
68762
95092
105410
Cultur i art
-
Asisten social
-
Gospodarie comunala i locuine

-
Autoritatea executive
-
Aciuni economice
-
-
Alte aciuni
-

2368815
486997
654290
932324
1511359
sportiv i de tineret. Asisten social, alocaii, pensii, ajutoare

6603197 479545 1243812 1728746 3829496
i indemnizaii. Servicii i dezvoltare public, locuine,

17979113 4042500 5532118 8720436 11963734
mediu i ape. Actiuni economice

6009902 2041022 2718309 2845971 3987758
Transporturi si comunicatii
5716701
2034496
2711883
2661967
3873602
Alte actiuni
481317
91530
135950
174103
597680

53307
10816
34951
Transferuri
86782
152384 694 3900
mprumuturi acordate
6007

27388
3056
1552
8785
15189
65624
37610
20701
86418
283559

3435891 3999526
2055679

228353 520319
96015
72718
644392
21.2 EXECUIA BUGETELOR LOCALE EXECUTION OF THE LOCAL BUDGETS
miliarde lei / ROL billion ncasri realizate Denumirea indicatorilor Receipts obtained 200 2003 2004 2 Indicators name
VENITURI total
932 28
1307 81
1595 58
REVEN UES total
Venituri curente Venituri fiscale Impozite directe Impozitul pe
156 15 118 42 112 28
2285 9 1825 9 1380 1
2747 2 2177 2 1592 5
Current revenues Fiscal revenues Direc t taxes Tax on profit Taxe s and duties from the population Tax on land
profit
211
486
423
Impozite i taxe de la populaie
521 5
5951
6790
teren
Taxa pe
166
277
165
Impozitul pe cldiri i terenuri de la persoane juridice
436 7
5846
7158
Esta te and land duty from legal persons
Alte impozite directe
126 9
1241
1389
Othe r direct taxes
Alte ncasri din impozite directe
706
577
600
Ot her receipts from direct taxes
Impozite indirecte
614
4458
5847
Indire ct taxes
Impozitul pe spectacole
16
22
34
Sho w business tax
Alte impozite indirecte
598
4436
5813
Othe r indirect taxes of which: Tax es and tariffs for releasing functioning
din care:
Taxe i tarife pentru eliberarea de licene
i autorizaii de funcionare
200
516
827
lice nces and permits
Taxe extrajudiciare de timbru
355
501
608
Ext rajudicial stamp taxes
Alte ncasri din impozite indirecte
43
138
185
Oth er receipts from indirect taxes
Venituri nefiscale
377 3
4600
5700
Nonfis cal revenues Paym ents from the autonomou s bodies net profit
Vrsminte din profitul net al regiilor autonome
217
307
304
Vrsminte de la instituiile publice
100 6
1278
1481
Paym ents from public institutions
Diverse venituri Venituri din capital
255 0
3015
3915
Vario us revenues Capital revenues
592
1239
3288
Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului
592
1239
3288
Revenu es from turning into account of certain state assets
432 7
3194
Revenu es with special destinatio n Samplin gs from state budget
709 60
9374 3
1190 98
Cote defalcate din impozitul pe salarii
39
22
21
Amounts deducted from wage taxes
Subvenii Subvenii primite de la bugetul de stat
117 4
7349
9202
Subsidi es Subsidie s from state budget Donatio ns and sponsors
898
6544
8341
193
ncasri din rambursarea mprumuturilor acordate
11
Receipt s from reimburse ment granted loans
mprumuturi
551
2392
Loans
Sume din fondul de rulment pentru acoperirea
Amount s from trading capital to cover
golurilor temporare de cas
294
tempor ary gap cash
21.2 EXECUIA BUGETELOR LOCALE - continuare EXECUTION OF THE LOCAL BUDGETS - continued
miliarde lei / ROL billion ncasri realizate Denumirea indicatorilor Receipts obtained 200 2003 2004 2 Indicators name
CHELTUIELI total
926 88
1285 27
1554 07
EXPEN DITURE total
893 9
1203 1
1488 8
Gener al public services Publi c authorities
Autoriti publice
893 9
1203 1
1488 8
Socialculturale nvmnt Sntate
500 21 336 53 424
6775 2 4202 5 817
8257 0 5194 7 1246
Social and cultural ation h Educ Healt
Cultur e, religion, sport and youth
sportiv i de tineret
368 7
5428
6709
activi ty actions
Asisten social, alocaii, pensii, ajutoare
Socia l assistance, allowances , pensions,
i indemnizaii
122 57
1948 2
2266 8
aids and indemnitie s Servic es and public developme nt,
Servicii i dezvoltare public, locuine,
mediu i ape
207 91
3334 1
3156 8
enviro nment and waters
Aciuni economice
711 2
1045 1
2203 7
Econo mic actions
670 7
9696
2101 8
Trans port and communic ations Other actions
Alte aciuni
105 4
850
1726
79
150
178
Pledgin g and reallocatio n funds
Transferuri mprumuturi acordate
169
232
268
rs
Transfe
13
15
11
Loans granted
88
232
1091
Payme nts of interests and other expenditur e
263
562
1070
Loans reimburse ment
415 9
2911
Special destination expenditur e
540
2254
4151
SURPL US (+), DEFICIT (-)
Sursa: Ministerul Finanelor Publice. Source: Ministry of Public Finances.
21.2 EXECUIA BUGETELOR LOCALE, N ANUL 2005 EXECUTION OF THE LOCAL BUDGETS, IN 2005
milioane lei (RON) / RON million Denumirea indicatorilor ncasri realizate Receipts obtained 19480.9 Indicators name
VENITURI - total
REVENUES - total
Venituri curente Venituri fiscale Impozite directe Impozitul pe profit Impozite i taxe de la populaie Taxa pe teren Impozitul pe cldiri i terenuri de la persoane juridice Alte impozite directe din care: Taxa asupra mijloacelor de transport deinute de persoane juridice Alte ncasri din impozite directe Impozite indirecte Impozitul pe spectacole Alte impozite indirecte din care: Taxe i tarife pentru eliberarea de licene i autorizaii de funcionare Taxe de timbru pentru activitatea notarial Taxe extrajudiciare de timbru Alte ncasri din impozite indirecte Venituri nefiscale Vrsminte din profitul net al regiilor autonome Vrsminte de la instituiile publice Diverse venituri Venituri din capital Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului Prelevri din bugetul de stat Cote i sume defalcate din impozitul pe venit Sume defalcate din TVA pentru bugetele locale Cote defalcate din impozitul pe salarii Subvenii Subvenii primite de la bugetul de stat Donaii i sponsorizri ncasri din rambursarea mprumuturilor acordate mprumuturi
3149.5 2414.5 1846.7 38.7 766.6 12.9 872.4 156.1
79.6 68.1 567.8 3.0 564.8
119.2 283.4 55.8 17.9 735.0 32.1 183.1 519.8 397.5 397.5 14667.1 5147.7 9516.5 2.9 1218.1 1102.1 23.5 2.0 23.2
Current revenues Fiscal revenues Direct taxes Tax on profit Taxes and duties from the population Tax on land Estate and land duty from legal persons Other direct taxes of which: Taxes on transport means owned by legal persons Other receipts from direct taxes Indirect taxes Show business tax Other indirect taxes of which: Taxes and tariffs for releasing functioning licences and permits Stamp taxes for notaries activity Extrajudicial stamp taxes Other receipts from indirect taxes Nonfiscal revenues Payments from the autonomous bodies net profit Payments from public institutions Various revenues Capital revenues Revenues from turning into account of certain state assets Samplings from state budget Quotas and amounts broken down from income tax Amounts broken down from VAT for local budgets Amounts deducted from wage taxes Subsidies Subsidies from state budget Donations and sponsors Receipts from reimbursement granted loans Loans
21.2 EXECUIA BUGETELOR LOCALE, N ANUL 2005 - continuare EXECUTION OF THE LOCAL BUDGETS, IN 2005 - continued
milioane lei (RON) / RON million Denumirea indicatorilor ncasri realizate Receipts obtained 18777.0 Indicators name
CHELTUIELI - total
EXPENDITURE - total
Servicii publice generale Autoriti publice Aprare, ordine public i siguran naional Cheltuieli social-culturale nvmnt Sntate Cultur, religie i aciuni privind activitatea sportiv i de tineret Asisten social, alocaii, pensii, ajutoare i indemnizaii Servicii i dezvoltare public i locuine Mediu i ape Aciuni economice Transporturi i comunicaii Alte aciuni Fonduri de garantare i redistribuire Transferuri mprumuturi acordate Pli de dobnzi i alte cheltuieli Rambursri de mprumuturi EXCEDENT (+), DEFICIT (-)
1908.7 1908.7 45.9 9971.8 6401.3 138.5 781.4 2650.6 3199.2 474.2 2766.3 2624.6 137.2 23.4 23.2 0.6 80.1 146.4 703.9
General public services Public authorities Defence, public order and national security Social and cultural expenditures Education Health Culture, religion, sport and youth activity actions Social assistance, allowances, pensions, aids and indemnities Services and public development and dwellings Environment and waters Economic actions Transport and communications Other actions Pledging and reallocation funds Transfers Loans granted Payments of interests and other expenditure Loans reimbursement SURPLUS (+), DEFICIT (-)

milioane lei / lei million ncasri realizate Receipts obtained 2006 VENITURI - total Venituri curente Venituri fiscale Impozit pe venit, profit i ctiguri din capital Impozit pe venit, profit i ctiguri din capital de la persoane juridice Impozit pe profit Impozit pe venit, profit i ctiguri din capital de la persoane fizice Impozit pe venit 27708.6 26172.4 25236.8 7606.4 2007 36805. 2 31412. 4 30108. 9 11620.2 REVENUES total Current revenues Fiscal revenues Tax on income, profit and capital earnings Tax on income, profit and capital earnings from legal persons Tax on profit Tax on income, profit and capital earnings from natural persons Tax on salaries
Indicators name
33.5 33.5
29.5 29.5
7550.3 10.0
11564.0 497.4
Alte impozite pe venit, profit i ctiguri din capital de la persoane fizice Impozite i taxe pe proprietate Impozit i tax pe cldiri Impozit i tax pe terenuri Taxe judiciare de timbru, i alte taxe de timbru Alte impozite i taxe de proprietate Impozite i taxe pe bunuri i servicii Sume defalcate din taxa pe valoare adugat Alte impozite i taxe generale pe bunuri i servicii Taxe pe servicii specifice Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizrii bunurilor sau pe desfurarea de activiti Alte impozite i taxe fiscale Venituri nefiscale Venituri din proprietate Vnzri de bunuri i servicii Venituri din capital Venituri din privatizare Operaiuni financiare ncasri din rambursarea mprumuturilor acordate Subvenii Subvenii de la alte nivele ale administraiei publice Subvenii de la bugetul de stat din care: Retehnologizarea centralelor termice i electrice de termoficare Investiii finanate parial din mprumuturi externe Finanarea programului de pietruire a drumurilor comunale i alimentare cu ap a satelor Finanarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap Subvenii primite din Fondul de Intervenie Finanarea lucrrilor de cadastru imobiliar Subvenii de la alte admninistraii din care: Subvenii primite de la bugetul asigurrilor pentru omaj ctre bugetele locale, pentru finanarea programelor pentru ocuparea temporar a forei de munc i subvenionarea locurilor de munc
Other taxes on income, profit 22.6 2515.0 1484.6 483.7 26.7 2944.5 1991.8 738.4 and capital earnings Taxes and duties on ownership Tax on buildings Tax on lands Judicial stamp duties, stamp duties for notary activity and other stamp duties Other taxes and duties on ownership Taxes and duties on goods and services Amounts broken down from value added tax Other general taxes and duties on goods and services Duties on specific services Duties on using goods, authorization on using goods or carrying out activities Other fiscal taxes and duties Nonfiscal revenues Income from ownership Sales of goods and services Capital revenues Income from privatisation Financial operations Cashings from refund of granted loans Subsidies Subsidies from other levels 1016.4 923.4 4777.5 4661.3 of general government Subsidies from the state budget of which: Retechnologization of thermal and electric heating stations Investments financed partly from external loans Financing commercial roads stoning program and villages water supply Financing disabled persons rights Subsidies from Intervention Fund Financing land register works Subsidies from other administration of which:
510.2 36.5 15015.4 14539.0 25.6 12.4
165.0 49.3 15422.3 14552.5 36.1 15.9
438.4 90.0 935.6 474.2 461.4 518.8 12.8 1.0 1.0 1016.4
817.8 121.9 1303.5 658.8 644.7 615.1 6.5 0.2 0.2 4777.5
31.7 12.6
13.8
205.2 555.7 62.7 13.6 93.0
95.1 1323.1 31.9 9.6 116.2
75.0
80.1
Subsidies from unemployment insurance budget to local budgets, to finance labour force temporary employment programs and job subsiding
milioane lei / lei million ncasri realizate Receipts obtained 2006 CHELTUIELI - total Cheltuieli curente Cheltuieli de personal Bunuri i servicii Dobnzi Subvenii Transferuri ntre uniti ale administraiei publice Alte transferuri Asisten social Alte cheltuieli Cheltuieli de capital Active nefinanciare Active financiare Fondul nauional de dezvoltare Operaiuni financiare mprumuturi Rambursri de credite CHELTUIELI - total Servicii publice generale Autoriti publice i aciuni externe Alte servicii publice generale Tranzacii privind datoria public i mprumuturi Transferuri cu caracter general ntre diferite nivele ale administraiei publice Aprare, ordine public i siguran naional Aprare Ordine public i siguran naional Cheltuieli social-culturale nvmnt Sntate Cultur, recreere i religie Asigurri i asisten social Servicii i dezvoltare public, locuine, mediu i ape Locuine, servicii i dezvoltare public Protecia mediului Aciuni economice 2999.7 2281.6 718.1 5535.5 3778.4 2775.8 1002.6 7712.6 25392.8 21606.3 9866.5 6356.2 208.4 1755.7 1331.6 650.7 1189.3 247.9 3620.7 3556.0 64.7 165.8 0.6 165.2 25392.8 3045.7 2650.6 154.7 208.3 2007 33982. 3 26868. 5 11116.4 7609.7 296.1 1872.5 1890.3 1085.2 2660.4 337.9 6943.3 6871.5 64.6 7.2 170.5 0.8 169.7 33982. 3 4257.6 3669.5 229.8 307.4 EXPENDITURE - total Current expenditure Staff expenditure Goods and services Interests Subsidies Transfers among general government units Other transfers Social assistance Other expenditure Capital expenditure Non-fiscal assets Financial assets National fund for development Financial operations Loans Credit refunds EXPENDITURE - total General public services Public authorities and external actions Other general public services Transactions on public debt and loans General transfers among various public 32.1 237.2 15.6 221.6 13574.7 8683.8 133.9 1552.0 3205.0 50.9 385.8 17.8 368.0 17847. 9 10211.2 163.6 2196.2 5276.9 administration levels Defence, public order and national security Defence Public order and national security Social-cultural expenditure Education Health Culture, recreation and religion Insurance and social assistance Services and public development, dwellings, environment and waters Dwellings, services and public development Environment protection Economic actions
Indicators name
Aciuni generale economice, comerciale i de munc Combustibili i energie Agricultur, silvicultur, piscicultur i vntoare Transporturi Alte aciuni economice EXCEDENT (+), DEFICIT (-)
66.0 1735.0 32.6 3661.6 40.3 2315.8
58.1 1902.1 16.7 5670.7 65.0 2822.9
General economic, commercial and labour actions Fuel and energy Agriculture, sylviculture, pisciculture and hunting Transport Other economic actions SURPLUS (+), DEFICIT (-)
Sursa: Ministerul Economiei i Finanelor.

milioane lei / lei million
ncasri realizate Receipts obtained
Indicators name
2008
2009
VENITURI - total
43629. 1
43526 .1
REVENUES total
Venituri curente
38641. 3
38074 .5
Current revenues
Venituri fiscale Impozit pe venit, profit i ctiguri din capital Impozit pe venit, profit i ctiguri din capital de la persoane juridice Impozit pe profit Impozit pe venit, profit i ctiguri din capital de la persoane fizice Impozit pe venit Alte impozite pe venit, profit i ctiguri din capital de la persoane fizice
37346. 0 14378.4
36731 .6 15044. 6
Fiscal revenues Tax on income, profit and capital earnings Tax on income, profit and capital earnings from
19.5 19.5
23.8 23.8
legal persons Tax on profit Tax on income, profit and capital earnings
14336.7 86.5
15004. 6 1.0
from natural persons Tax on salaries Other taxes on income, profit
22.2
16.2
and capital earnings
Impozite i taxe pe proprietate Impozit i tax pe cldiri Impozit i tax pe terenuri Taxe judiciare de timbru, i alte taxe de timbru Alte impozite i taxe pe proprietate Impozite i taxe pe bunuri i servicii Sume defalcate din taxa pe valoare adugat Alte impozite i taxe generale pe bunuri i servicii Taxe pe servicii specifice Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizrii bunurilor sau pe desfurarea de activiti Alte impozite i taxe fiscale
3162.5 2288.1 743.2
3323.8 2413.9 736.2
Taxes and duties on ownership Tax on buildings Tax on lands Judicial stamp duties, stamp duties for notary
69.5 61.7 19670.0 18644.8 43.2 17.2
126.0 47.7 18247. 6 17260. 5 35.2 17.2
activity and other stamp duties Other taxes and duties on ownership Taxes and duties on goods and services Amounts broken down from value added tax Other general taxes and duties on goods and services Duties on specific services Duties on using goods, authorization on using goods
964.8 135.1
934.7 115.6
or carrying out activities Other fiscal taxes and duties
Venituri nefiscale Venituri din proprietate Vnzri de bunuri i servicii
1295.3 554.5 740.8
1342. 9 572.5 770.4
Non-fiscal revenues Income from ownership Sales of goods and services
Venituri din capital Venituri din privatizare
639.3 9.4
361.1 0.9
Capital revenues Income from privatisation
Operaiuni financiare ncasri din rambursarea mprumuturilor acordate Subvenii Subvenii de la alte nivele ale administraiei publice Subvenii de la bugetul de stat
3.4 3.4 4345.1
3.1 3.1 4379. 2
Financial operations Cashings from refund of granted loans Subsidies Subsidies from other levels
4345.1 4221.5
4379. 2 4290.5
of general government Subsidies from the state budget
din care: Retehnologizarea centralelor termice i electrice de termoficare Finanarea programului de pietruire a drumurilor comunale i alimentare cu ap a satelor Finanarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap Subvenii primite din Fondul de Intervenie Finanarea lucrrilor de cadastru imobiliar Subvenii de la alte admninistraii din care: Subvenii primite de la bugetul asigurrilor pentru omaj ctre bugetele locale, pentru finanarea programelor pentru ocuparea temporar a forei de munc i subvenionarea locurilor de munc Sume primite de la UE / ali donatori n contul plilor efectuate i prefinanri 708.2 60.7 36.9 234.3 1683.6 85.3 8.0 123.6 625.1 1966.8 10.4 10.6 88.7 113.4 55.6
of which: Retechnologization of thermal and electric heating stations Financing commercial roads stoning program and villages water supply Financing disabled persons rights Subsidies from Intervention Fund Financing land register works Subsidies from other administration of which:
Subsidies from unemployment insurance budget force to local budgets, to finance labour
temporary employment programs and job subsiding Amounts recived from EU / other donors in the payments made prefinancing account
milioane lei / lei million
ncasri realizate Receipts obtained
Indicators name
2008
2009
CHELTUIELI - total Cheltuieli curente Cheltuieli de personal Bunuri i servicii
42210. 2 34824. 5 15310.5 9511.4
42074 .5 35627 .4 16361. 6 8337.6
EXPENDITURE - total Current expenditure Staff expenditure Goods and services
Dobnzi Subvenii Transferuri ntre uniti ale administraiei publice Alte transferuri Proiecte cu finanare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare Asisten social Alte cheltuieli Cheltuieli de capital Active nefinanciare Active financiare Fondul naional de dezvoltare Operaiuni financiare mprumuturi Rambursri de credite Pli efectuate n anii precedeni i recuperate n anul curent
635.6 2084.8 2369.0 1178.2
907.1 2247.6 2679.2 1334.5
Interests Subsidies Transfers among general government units Other transfers Projects financed from post-accession
3227.1 507.9 7210.7 7144.1 59.3 7.3 254.8 1.5 253.3
329.5 2951.6 478.7 6323. 5 6233.5 90.0 349.9 3.6 346.3
grants Social assistance Other expenditure Capital expenditure Non-fiscal assets Financial assets National fund for development Financial operations Loans Credit refunds Payments in previous years and received
-79,8
226.3
in current year
CHELTUIELI - total Servicii publice generale Autoriti publice i aciuni externe Alte servicii publice generale Tranzacii privind datoria public i mprumuturi Transferuri cu caracter general ntre diferite nivele ale administraiei publice Aprare, ordine public i siguran naional Aprare
42210. 2 5668.9 4541.3 445.8 643.6
42074 .5 5821. 5 4530.8 331.9 925.4
EXPENDITURE - total General public services Public authorities and external actions Other general public services Transactions on public debt and loans General transfers among various public
38.2 609.0 17.4
33.4 655.8 13.2
administration levels Defence, public order and national security Defence
Ordine public i siguran naional Cheltuieli social-culturale nvmnt Sntate Cultur, recreere i religie Asigurri i asisten social Servicii i dezvoltare public, locuine, mediu i ape Locuine, servicii i dezvoltare public Protecia mediului Aciuni economice Aciuni generale economice, comerciale i de munc Combustibili i energie Agricultur, silvicultur, piscicultur i vntoare Transporturi Alte aciuni economice
591.6 22272. 3 12646.5 244.3 3056.6 6324.9
642.6 22519 .9 12622. 0 452.7 3076.8 6368.4
Public order and national security Social-cultural expenditure Education Health Culture, recreation and religion Insurance and social assistance Services and public development, dwellings,
4815.4 3296.7 1518.7 8844.6 104.8 1634.5 18.3 6975.5 111.5
5357. 1 3643.8 1713.3 7720. 2 107.6 1968.2 23.2 5422.7 198.5
environment and waters Dwellings, services and public development Environment protection Economic activities General economic, commercial and labour activities Fuel and energy Agriculture, forestry, pisciculture and hunting Transport Other economic activities
1418.9
1451. 6
SURPLUS (+), DEFICIT (-)
Pentru a corela cheltuielile necesare
cu veniturile din care se asigura
resursele financiare aferente, administraiile locale se ntocmesc bugete proprii de venituri i cheltuieli . n sensul tehnic al cuvntului, bugetul colectivitilor locale este actul prin care sunt prevzute i autorizate ncasrile i cheltuielile anuale. n executarea acestora, nscrise n buget, organele executive ale administraiei locale, (primarul trebuie s respecte limitele definite de organul deliberativ ( consiliul)). Veniturile care se prevd i ncaseaz prin bugetele proprii ale comunelor, oraelor, municipiilor i al municipiului Bucureti sunt structurate n venituri curente, venituri din capital i venituri cu destinaie special. Execuia bugetar este urmarita separat pe venituri i separat pe cheltuieli, de aici, metode, tehnici de lucru diferite cu implicri individualizate avnd elemente comune dar i specifice n aciune.
Execuia prii de venituri a bugetelor publice la rndul ei poate fi gndit, fie pe componente bugetare, fie pe categorii de persoane implicate. Cum ns, indicatorii de venituri sunt concepui prin exprimri juridico-fiscale comune i execuia lor angajeaz proceduri comune ca suport metodologic. Execuia prii de venituri a bugetelor locale presupune urmrirea ncasrii veniturilor grupate pe capitole i subcapitole fa de prevederile din buget. ncasarea veniturilor bugetare se realizeaz n dou situaii
complementare ca procedur i anume: la iniiativa contribuabililor cnd vrsarea i plata se face de ctre cei cu obligaii bneti; la iniiativa sau mai bine zis intervenia organelor fiscale prin agenii fiscali care n anumite situaii au iniiativa la ncasarea unor venituri bugetare. Plata direct a veniturilor bugetare mai este nsoit i de alte metode i tehnici, cum ar fi de exemplu: stopajul la surs i m refer aici la impozitul pe salarii. Colectarea veniturilor proprii n bugetul local depinde de evoluia bazei impozabile, de termenele legale de ncasare a veniturilor, de msurile adoptate de organele locale n vederea urmririi veniturilor, a eliminrii evaziunii fiscale. Potrivit actelor normative institutoare de venituri bugetare
contribuabilii i manifest iniiativa de plat in funcie de termenele prevzute.Neimplicarea contribuabililor din proprie iniiativ atrage majorri la plat, calculat funcie de suma datorat i de perioada de ntrziere a plii. ncasarea propriu-zis a veniturilor bugetare este reflectat de momentul n care documentele de plat sunt prezentate de contribuabili
direct sau prin banc la compartimentele specializate ale Trezoreriei Finanelor Publice. n cazul nepltirii la termen a impozitelor i taxelor locale se datoreaz majorri de ntrziere. n situaiile n care impozitele i taxele locale datorate nu au fost stabilite ca urmare a nedepunerii declaraiei, ori datele declarate nu corespund realitii, stabilirea sau modificarea impozitului sau a taxei se poate face pe cinci ani anteriori celui n care s-a efectuat constatarea.Termenul de prescripie pentru dreptul de a cere executarea silit este de cinci ani. Impozitul sau taxa, respectiv diferena de impozit sau de taxa stabilite potrivit normelor precedente se pltesc n termen de 30 zile de la data comunicrii. Impozitele i taxele locale pot fi majorate sau diminuate anual cu pn la 50% de ctre consiliile locale i judeene. Hotrrea de modificare a nivelului impozitelor trebuie adoptat pn la data de 31 octombrie a fiecrui an i se aplic din anul urmtor. n general, impozitele i taxele locale (impozitul pe cldiri, impozitul pe terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport .a.) se pltesc trimestrial n patru rate egale pn la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. De asemenea este de menionat c la plata fiecrui impozit sau tax local exist anumite excepii i scutiri pentru anumite categorii de contribuabili. Impozitele i taxele locale stabilite n sume fixe, valorile impozabile pe metru ptrat de cldiri precum i amenzile se indexeaz anual prin hotrre a consiliilor locale i judeene pn la data de 30 noiembrie a fiecrui an fiscal, pe baza indicelui de inflaie aferent unei perioade de 12 luni ce se
sfrete la 1 noiembrie a aceluiai an i numai cnd creterea acesteia depete 5%. Referitor la veniturile nefiscale ce se pot ncasa n bugetele locale sunt de menionat: vrsmintele din profitul net al regiilor autonome (minimum 50% din profitul contabil reprezint vrsminte la bugetul de stat sau bugetul local), vrsminte de la instituiile publice locale, taxe pentru examinarea conductorilor de autovehicule,eliberarea permiselor de conducere, venituri din ncasarea contravalorii lucrrilor de combatere a duntorilor i bolilor n sectorul vegetal de la centrele locale pentru protecia plantelor, veniturile punctelor de nsmnri artificiale, veniturile circumscripiilor sanitar-veterinare, vrsminte din disponibilitile instituiilor publice i ale activitilor autofinanate. n ceea ce privete veniturile din capital, potrivit prevederilor legii finanelor publice locale sumele ncasate din vnzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate n urma dezmembrrii sau dezafectrii n condiii prevzute de lege a unor mijloace fixe sau din vnzarea unor bunuri materiale ce aparin instituiilor i serviciilor publice locale dup deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operaiuni constituie venituri ale bugetelor locale. n cadrul veniturilor de aceasta natur se mai ncadreaz venituri din vnzarea locuinelor constituite din fondul statului, venituri din privatizare. Sumele ncasate din veniturile proprii peste cele aprobate prin bugetele locale se pot utiliza n vederea suplimentarii cheltuielilor prevzute n bugetele locale cu aprobarea consiliilor locale, judeene i a Consiliului general al municipiului Bucureti pe baza urmtoarelor condiii: - depirea ncasrilor sa fie realizat pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local i s se menin pn la sfritul anului;
- bugetele locale s nu aib mprumuturi restante, dobnzi i comisioane neachitate aferente mprumuturilor contractate de autoritile administraiei publice locale; Resursele financiare ale unitilor administrativ-teritoriale formate din impozite, taxe, alte venituri din cote i sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat i ale bugetelor locale i din transferuri cu destinaie special. Din impozitul pe venit ncasat la bugetul de stat la nivelul fiecrei uniti administrativ-teritoriale se aloc lunar n termen de cinci zile lucrtoare de la finele lunii n care s-a ncasat acest impozit, cote procentuale la bugetele locale ale comunelor, oraelor i municipiilor pe teritoriul crora i desfoar activitatea angajatorii (36,5% - 2001), la bugetul propriu al judeului (10% - 2001) i la dispoziia consiliului judeean pentru echilibrarea bugetelor comunelor, oraelor, municipiilor i judeului (15% - 2001). n cazul municipiului Iai, cotele i sumele defalcate din impozitul pe venit, n valori nominale, n anul 2000 au fost de 184.592.212 mii lei, n anul 2001 de 333.829.842 mii lei, pentru ca 421.649.255 mii lei. Am prezentat structura cotelor i sumelor defalcate din impozitul pe venit la nivelul municipiului Iai n perioada analizat. Aceste cote i sume defalcate din impozitul pe venit au cuprins: - cote defalcate din impozitul pe venit: 159.992 mil. lei la nivelul anului 2000, nregistrndu-se o ascensiune la nivelul anilor 2001 i 2002 astfel: 275.100 mil. lei, respectiv 276.131 mil. lei ; - sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale nu au existat la nivelul anului 2000, n timp ce n 2001 acestea au reprezentat 267 mil. lei din bugetul local, respectiv n anul 2002 au cunoscut n anul 2002 s ajung la
a cretere destul de semnificativ cifrndu-se la 53.233 mil. lei din bugetul local. - de asemenea, sumele defalcate din impozitul pe venit pentru subvenionarea energiei termice livrat populaiei au avut un sens cresctor astfel : 24.600 mil. lei la nivelul anului 2000, 58.462 mil. lei n anul 2001 i respectiv 94.285 mil. lei din bugetul local la nivelul anului 2002. Sumele defalcate din taxa pe valoarea adugat (la nivelul anului 2001) au fost destinate finanrii cheltuielilor instituiilor de nvmnt preuniversitar de stat i au fost repartizate pe comune i orae, municipii s jude de ctre Consiliul judeean i cu asistena tehnic de specialitate a Direciei Generale a Finanelor Publice. n cazul n care, pe parcursul execuiei apar goluri temporare de cas ca urmare a decalajului dintre veniturile i cheltuielile bugetului local, acestea se pot acoperi prin mprumuturi fr dobnd din disponibilitile contului general al trezoreriei statului i numai dup utilizarea fondului de rulment. Valoarea total a mprumutului care poate fi angajat de autoritile administraiei publice locale se supune urmtoarei limite: nu va depi 5% din totalul veniturilor estimate a fi ncasate pe durata anului fiscal n care se mprumut; autoritile administraiei publice locale nu pot angaja mprumuturi mai mari dect fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiai an fiscal; rambursarea mprumuturilor este garantat cu veniturile estimate a fi ncasate n anul fiscal respectiv. De asemenea autoritile administraiei publice locale sunt autorizate s contracteze mprumuturi interne sau externe pe termen mediu i lung n vederea realizrii de investiii publice i pentru refinanarea datoriei publice
locale.n vederea contractrii mprumuturilor, Consiliile locale decid cu cel puin 2/3 din membrii lor. mprumuturile se ramburseaz din veniturile bugetului local. n msura n care s-au contractat mprumuturi, totalul datoriilor reprezentnd ratele scadente, dobnzile i comisioanele aferente pot fi maxim 20% din totalul veniturilor curente ale bugetului local inclusiv cotele defalcate din impozitul pe venit. Referitor la execuia bugetului de venituri pe anii 2001, 2002, n cazul municipiului Iai ar fi de menionat c bugetul local a realizat venituri totale n valoare de 1.064.850 mil. lei n anul 2001, respectiv 1.297.624 mil. lei la nivelul anului 2002. Bugetul local al municipiului Iai a nregistrat venituri proprii n valoare de 347.312 mil. lei, n anul 2001, respectiv 372.550 mil. lei n 2002 din care : veniturile curente la nivelul anului 2001 s-au cifrat la 270.078 mil. lei iar la nivelul anului 2002 acestea au avut valoarea de 330.293 mil. lei. Avnd n vedere 28% din faptul c veniturile proprii ale bugetului local au o mare parte a veniturilor veniturilor bugetului
nregistrat un procent de 29% din veniturile totale la nivelul anului 2001 i de la nivelul anului 2002, putem afirma c impozitul pe salarii i bugetelor locale a provenit de la bugetul de stat sub forma sumelor defalcate subveniilor.Evoluia municipiului Iai n perioada 2000 2002 va fi redat n Tabelul nr. 4.
Tabelul nr. 4 Veniturile bugetului municipiului Iai n perioada 2001 2002 - mil lei -
Anul 2001 VENITURI TOTALE - n valoare nominal - n valoare real VENITURI PROPRII TOTALE - n valoare nominal - n valoare real VENITURI CURENTE - n valoare nominal - n valoare real VENITURI FISCALE - n valoare nominal - n valoare real IMPOZITE DIRECTE - n valoare nominal - n valoare real IMPOZITUL PE PROFIT - n valoare nominal - n valoare real IMPOZITE i TAXE DE LA POPULATIE - n valoare nominal - n valoare real Rata inflaiei 1064851 1064851 347312 347312 270078 270078 169699 169699 157700 157700 1000 1000 65600 65600 30,30%
Anul 2002 1297624 1021751 372550 293346 330293 260073 188410 148354 178910 140874 8408 6620 76612 60324 27%
Din datele cuprinse n tabel se remarc o cretere a veniturilor realizate n valoare nominal, n 2002 fa de 2001 iar n valoare real veniturile au nregistrat o scdere cu aproximativ 40 miliarde lei. De asemenea din Tabelul nr.4, se mai remarc i o cretere a veniturilor curente din impozite directe i indirecte, respectiv a veniturilor fiscale,n valoare nominal ,care n anul 2002 s-au cifrat la valoarea de 188.410 mil. lei nregistrnd o cretere de aproximativ18 mld. lei fa de 2001.Dac lum n calcul rata inflaiei din anul 2002 i actualizm veniturile din 2002 la cele din
2001 observm c acestea au nregistrat o scdere de aproximativ 17 mld. lei. Referitor la impozitul pe profit, acesta a nregistrat o cretere n anul 2002 comparativ cu anul 2001, n valoare real cu aproximativ 5600 mil. lei. Impozitele i taxele de la populaie au cunoscut i ele o ascensiune de la 65.600 mil. lei ncasai n cursul anului 2001 la 76.612 mil. lei n 2002,in valoare nominal , ns n valoare real acestea au nregistrat o scdere cu aproximativ 5 mld. lei. Dei serviciile publice realizate de colectivitile locale au o pondere nsemnat i n cretere n totalul serviciilor publice, veniturile provenind din impozitele i taxele locale sunt, n general, insuficiente pentru a acoperi finanarea acestora. n plus, o serie de cheltuieli efectuate pn n 2001 de la bugetul de stat, au fost preluate de bugetele locale. De aceea, a fost aplicat intr-o msura mai mare partajarea impozitelor naionale, impozitul pe venit i taxa pe valoarea adugat, avantajul fiind c aceasta metoda presupune costuri mai sczute i singura cheltuial suplimentar este cea aferent informaiilor pentru redistribuire. Dezavantajul a rmas c decizia privind ponderea teritoriu. Pentru 2003, cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale s-au stabilit la 63% din care 36% la bugetele unitarilor administrativ teritoriale, 10% la bugetul propriu al 17% la dispoziia Consiliului Judeean pentru Consiliului Judeean i echilibrarea bugetelor sumelor redistribuite nu aparine comunitarilor locale iar autoritatea central i-a meninut posibiliti sporite de influenare n
comunelor, oraelor i municipiilor. Repartizarea procentual a veniturilor este, prin urmare, de 57%, 16% si, respectiv, 27%, ceea ce indic o pondere cam mare a cheltuielilor proprii ale consiliilor judeene.
Gradul de autofinanare al unitarilor administrativ teritoriale rezultat din Tabelul nr. 5, este n scdere, de la 21,6% n anul 2001, la 18% n anul 2003. Menionam aici c practica european n materie, este foarte divers, ponderile variind ntre zero i 60%, cu o medie de 30% pentru municipiu. Tabelul nr. 5. Veniturile bugetelor locale n Romnia n perioada 2001 2002- mil. lei Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Veniturile bugetelor locale 2. TOTAL VENITURI, din care: *Venituri proprii *Prelevri din bugetul de stat *Sume defalcate din TVA *Cote i sume defalcate din imp. pe venit 2001 realizri 3. 70.675,4 15.273,1 50.870,0 21,810,8 2002 preliminar ii 4. 90.400,3 17.253,5 71.080,4 31.218,7 2003 program 5. 117.749 ,6 21.140, 1 90.900, 6 34.348, 4
29.059,2 21.946,3 4.453,5
39.861,7 27.414,4 9.811,0
56.552, 2 37.267, 0 15.699, 3
7. venit 8. venit 9.
*Cote defalcate din imp. pe *Sume defalcate din imp pe *Sume defalcate din imp pe venit pentru:- subv. energ. termic - subv. de la bugetul de stat
2.659,4
2.636,3
3.585,9
10.
4.345,4 11. -subvenii de la alte bugete *gradul de autofinanare (venituri proprii /Total) 13. *gradul de autofinanare (venituri proprii + cote defalcate din imp. pe venit) 52,7 21,6
2.056,4
5.083,9
177,9
100,0
625,1
12.
19,1
18,0
49,4
49,6
Contul de execuie al bugetului municipiului Iai la 31 decembrie 2001 este prezentat n Tabelul nr. 6.
Tabelul nr. 6.Contul de execuie a bugetului local al municipiului Iai, la 31 decembrie 2001
Nr . Cr t. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 2. VENITURI TOTAL VENITURI PROPRII - TOTAL I VENITURI CURENTE A. VENITURI FISCALE A1. IMPOZITE DIRECTE IMPOZITUL PE PROFIT IMPOZITE I TAXE DE LA Denumirea indicatorilor Prevederi definitive 3. 1.212.992 347.312 286.070 166.200 157.700 1.000 65.600 4. 1.064.851 313.076 270.078 159.698 151.775 823 61.888 ncasri realizate
mil. lei -
POPULAIE
Tabelul nr. 7. Contul de execuie a bugetului local al municipiului Iai, la 31 decembrie 2002
Nr . Cr t. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
mil. lei -
Prevederi definitive 3. 1.401.689 375.123 328.373 185.832 175.932 10.000
ncasri realizate
2. VENITURI TOTAL VENITURI PROPRII - TOTAL I VENITURI CURENTE A. VENITURI FISCALE A1. IMPOZITE DIRECTE IMPOZITUL PE PROFIT IMPOZITE I POPULAIE TAXE DE LA
4. 1.297.624 372.550 330.293 188.410 178.910 8.409 76.612
76.432
Gradul de autofinanare, la nivelul municipiului Iai, dup cum se observ din Tabelele nr.6 i nr. 7. calculat ca un raport ntre veniturile totale i veniturile proprii, a fost de 28% n anul 2002 i de 29% n 2001, am putea spune c veniturile proprii acoper bugetul de stat. Tabelul nr. 8. Principalele venituri ale bugetului municipiului Iai n perioada 2000 2003 - mil. lei Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002
ntr-un procent destul de sczut
cheltuielile bugetului municipiului Iai, iar 70% reprezint prelevri de la
Nr. Crt. 0. 1.
Denumirea indicatorilor 1. Venituri totale
Prevede ri 2. 532.499
Realiz ri 3. 437.058
Preved eri 4. 1.212.9 91
Realiz ri 5. 1.064.8 50 313.07 6
Preved eri 6. 1.401.68 9 375.122
Realiz ri 7. 1.297.6 24 372.550
2.
Venituri proprii totale
256.059
225.273
347.312
3.
I.VENITURI CURENTE
207.859
179.34 9
286.07 0 166.20 0
270.07 6 159.69 8 151.77 5 822 61.897
328.372
330.29 3
4.
A. Venituri fiscale
113.955
94.158
185.832
188.41 0
5.
A1. Impozite directe
107.502
87.992
157.70 0
175.932
178.90 9
6. 7.
Impozitul pe profit Impozite i taxe de la populaie
3.000 62.088
1.299 49.315
1.000 65.600
10.000 76.432
8.408 76.612
8.
Impozitul
pe
veniturile
1.200
1.166
250
249
51
51
liber profesionitilor 9. Impozitul pe cldiri de la persoane fizice 10. Taxe asupra mijloacelor de transport deinute de persoane fizice 11. Impozitul pe venituri din nchirieri.... 12. Impozitul autor ..... 13. Impozitul pe venituri 77 75 6 5 2 2 pe venituri 11 10 0 0 2 2 600 424 120 107 26 26 4.000 3.655 5.500 5.176 7.600 7.393 43.000 34.747 50.000 47.248 56.500 57.157
obinute din drepturi de
obinute din premii.. 14. Impozitul persoane pe veniturile fizice 3.500 2.877 782 795 1.800 1.681
nesalariate 15. Impozitul pe terenuri 9.000 5.990 8.882 8.245 10.200 10.063
persoane fizice 16. Alte impozite i taxe de la populaie 17. Taxa stat 18. Impozitul pe cldiri de la persoane juridice 19. 20. indirecte 21. 22. 23. Impozitul pe spectacole Alte impozite indirecte B. Venituri nefiscale 450 6.003 93.903 352 5.814 85.190 500 8.000 119.87 0 24. Vrsminte din profitul 1.550 164 150 561 7.361 110.37 9 182 6.300 800 9.100 142.540 721 8.773 141.88 2 5.774 Alte impozite directe A2. Impozite 7.190 6.453 6.060 6.166 12.600 8.500 12.311 7.923 18.500 9.900 19.336 9.500 34.024 30.263 76.700 74.811 70.000 73.442 pentru folosirea 1.200 1.053 1.800 1.931 1.000 1.109 700 366 120 70 250 233
terenurilor proprietate de
net al regiilor autonome 25. Vrsminte de la 6.015 5.469 9.600 8.776 13.820 13.093
instituiile publice 26. Diverse venituri 86.338 79.557 110.120 101.42 0 27. II.VENITURI CAPITAL 28. III VENITURI CU 35.700 35.310 51.580 36.347 39.400 34.945 DIN 12.500 10.612 9.662 6.650 7.350 7.311 122.420 123.015
DESTINAIE SPECIAL 29. IV PRELEVRI DIN 261.439 184.59 2 0 0 842.28 2 2.500 729.17 4 2.144 1.026.5 66 550 925.07 4 598
BUGETUL DE STAT 30. Cote defalcate din imp pe salarii 31. Sume defalcate din TVA 0
394.238
393.20
504.034
502.826
0 32. Cote i sume defalcate din impozitul pe venit 33. 34. V. SUBVENII Subvenii primite din 15.000 0 12.868 0 23.397 23.397 261.439 184.592 445.543 333.82 9 22.600 22.600 0 0 0 0 521.972 421.649
bugetul de stat 35. Subvenii primite de la alte bugete 36. VI. NCASRI DIN 0 0 0 0 0 0 15.000 12.868 0 0 0 0
RAMBURSAREA MPRUMUTURILOR 37. 38. VII. MPRUMUTURI mprumuturi investiii 39. mprumuturi temporare 0 0 0 0 0 0 pentru 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Evoluia principalelor venituri ale bugetului municipiului Iai este prezentat n Tabelul nr.8. Impozitul pe profit s-a preconizat,n anul 2002, la valoarea de 10.000 mil. lei. La sfritul anului, ncasrile au ajuns la suma de 8.409 mil. lei reprezentnd 84,09% din impozitul pe profit preconizat. n anul 2001, acelai impozit pe profit s-a preconizat iniial la valoarea de 3.000 mil. lei, aprobndu-se n final suma de 1.000 mil. lei, astfel c, la sfritul anului 2001, ncasrile au reprezentat 82,28% din impozitul pe profit preconizat. De asemenea, impozitul pe venitul liber-profesionitilor, meseriailor i a altor persoane fizice independente i asociaiilor familiale, s-a ncasat n proporie de 100% din suma aprobat n buget de 52 mil. lei,n
2002,comparativ cu anul 2001 cnd acelai impozit s-a ncasat n proporie de 99,82% din suma aprobat n buget de 250 mil. lei. Impozitul pe cldiri de la persoane fizice s-a prevzut n final, la
nivelul anului 2002, la suma de 56.500 mil. lei, iar gradul de ncasare a fost de 101,16% din buget; la nivelul anului 2001, acelai impozit a avut un grad de ncasare de 94,5% din bugetul prevzut la 50.000 mil. lei. Impozitul pe cldiri de la persoanele juridice s-a preconizat a se ncasa, la nivelul anului 2002, la suma de 90.764 mil. lei ns avnd n vedere dou aspecte creterea impozitului n anul 2002 fa de anul 2001 i puterea financiar a contribuabililor, valoarea a fost rectificat la nivelul de 55.500 mil. lei. La sfritul anului 2002, nivelul impozitului a atins valoarea de 58.292 mil. lei, adic 105,03% din impozitul rectificat, n timp ce la nivelul anului 2001 impozitul stabilit la valoarea de 62.839 mil. lei a fost ncasat n proporie de 98,26% din impozitul rectificat. Taxa asupra mijloacelor de transport deinute de persoane fizice s-a stabilit, la nivelul anului 2002, la valoarea de 7.600 mil. lei, din care s-a ncasat suma de 7.340 mil. lei, adic un procent de 97% din suma stabilit comparativ cu anul 2001, cnd,aceast tax a avut un grad de ncasare de 94,11% din taxa planificat la nivelul sumei de 5.500 mil. lei. Taxa asupra mijloacelor de transport deinute de persoanele juridice a nregistrat pn la sfritul anului 2001 un nivel al ncasrilor de 9.996 mil. lei reprezentnd 98,87% din taxa aprobat n urma rectificrii bugetului pe anul 2001 n sum de 10.100 mil. lei, n timp ce la nivelul anului 2002, aceast tax a nregistrat un nivel al ncasrilor de 15.385 mil. lei reprezentnd 106,1% din taxa aprobat n urma rectificrii bugetului pe anul 2002 n sum de 14.500 mil. lei. La nivelul anului 2001, impozitul pe spectacole s-a ncasat peste nivelul planificat care a fost de 500 mil. lei, astfel nregistrndu-se un grad
de ncasare de 112,26% comparativ cu 2002, cnd impozitul pe spectacole a atins un nivel al ncasrilor de 727 mil. lei calculndu-se un grad de ncasare de 90,92% fa de valoarea prevzut n buget de 800 mil. lei. Vrsmintele din profitul net al regiilor autonome subordonate primriei municipiului Iai s-au ncasat n 2002, n sum de 5.774 mil. lei rezultnd un grad de ncasare de 91,65% fa de bugetul rectificat n sum de 6.300 mil. lei, n timp ce, la nivelul anului 2001, aceste vrsminte s-au ncasat peste nivelul planificat n buget de 150 mil. lei rezultnd un grad de ncasare de 89,93%. La nivelul anului 2002, veniturile ncasate din amenzi i alte sanciuni aplicate, potrivit dispoziiilor legale, au nregistrat un nivel al ncasrilor egal cu cel prevzut n bugetul rectificat de 3.300 mil. lei; comparativ, cu anul 2001, cnd acestea au depit cu 11,26% valoarea de 2.500 mil. lei aprobat n buget. Veniturile din privatizare, s-au estimat iniial la valoarea de 8.000 mil. lei, ns, n cursul anului 2001, au fost amnate de la privatizare un numr de societi comerciale cu capital majoritar de stat i a devenit necesar rectificarea sumei la valoarea de 4.662 mil. lei, din aceast sum ncasnduse 3.176 mil. lei. La nivelul anului 2002, veniturile din privatizare s-au prevzut la nivelul valorii de 4.800 mil. lei i s-au ncasat 4.841 mil. lei. La nivelul aceluiai an, 2002, donaiile i sponsorizrile au depit cu mult valoarea planificat iniial n buget de 800 mil. lei, ncasrile atingnd nivelul de 4.618 mil. lei, adic 83,96% din valoarea de 5.500 mil. lei prevzut n bugetul rectificat; comparativ cu anul 2001 cnd, donaiile i sponsorizrile au avut un grad de ncasare de 145,66% din 900 mil. lei, prevzut n bugetul aprobat.
Structura cheltuielilor, n valori nominale i reale, a bugetului municipiului Iai la nivelul anilor 2001 respectiv 2002 este redat n Tabelul nr.9. Tabelul nr.9.Bugetul de cheltuieli al municipiului Iai n perioada analizat - mil. lei Anul 2001 Indicatori CHELTUIELI TOTALE nominal valoare real CHELTUIELI CURENTE nominal valoare real CHELTUIELI DE PERSONAL - n valoare nominal - n valoare real CHELTUIELI MATERIALE nominal valoare real SUBVENII valoare nominal valoare real TRANSFERURI valoare nominal - in 41893 - n 41893 33625 33625 129313 101821 100655 79256 - in 196325 151928 - n 196325 151928 147611 13785 187466 175070 - in valoare 268860 255234 - n 268860 255234 240335 220287 305225 279764 431262 426546 423686 418339 -in valoare 938340 867333 - n 938340 867333 431262 426546 913453 538081 855733 531291 1160085 -in valoare 1212992 - n 1212992 (preved eri) Anul 2001 (realiz ri) 10753 95 10753 95 Anul 2002 (preved eri) 1401689 1103692 Anul 2002 (realiz ri) 129722 8 102143 9 108678 1
valoare real CHELTUIELI DE CAPITAL nominal valoare real Rata inflaiei - in valoare 274651 208063 - n 274651 208063 30.3% 30.3% 190240 27,00% 165707 27% 241605 210448
Dup cum se observ din Tabelul nr. 9, la finele anului 2001, s-au nregistrat pli nete n valoare nominal de 1.075.395 mil. lei iar n 2002 plile nete au crescut la valoarea de 1.297.228 mil. lei; dac ne referim la valoarea real a cheltuielilor observm c n anul 2002 acestea au fost cu aproximativ 50 miliarde lei mai mici fa de anul 2001. n ceea ce privete cheltuielile de personal, observm c acestea reprezint ponderea cea mai nsemnat n totalul cheltuielilor curente, acestea nregistrnd o scdere n valori reale la nivelul anului 2002 comparativ cu anul 2001. Cheltuielile de capital la nivelul anului 2002 au nregistrat un trend cresctor, n valoare nominal, comparativ cu 2001, ns, n valoare real observm o descretere a acestora datorit influenei negative a ratei inflaiei nregistrat n anul 2002. Consiliul Local al municipiului Iai a nregistrat un excedent la finele anului 2001 n sum de 186 mil. lei, plile nete totale sunt mai mari cu 1.040 mil. lei fa de veniturile proprii realizate, deoarece a fost utilizat parial fondul de rulment constituit n 1999 pe capitole de cheltuieli ale bugetului local; acelai lucru se poate afirma i despre contul de execuie al bugetului municipiului Iai la nivelul anului 2002 care a realizat tot excedent bugetar. n anul 2001, din totalul cheltuielilor bugetului local de 1.029.544 mil. lei, cheltuielile de capital n valoare de 163.697 mil. lei, reprezint 15.90%, ceea ce a asigurat continuarea de lucrri ncepute n anii anteriori, iar din totalul cheltuielilor cu destinaie special n valoare de 45.366 mil. lei,
cheltuielile de capital reprezint 96.76%, care a asigurat procurarea i construcia de locuine sociale. Ar mai fi de menionat c, n cursul anului 2001 ncepnd cu luna aprilie s-au nfiinat n cadrul primriei municipiului Iai dou direcii ca servicii publice municipale care au fost finanate din bugetul local, DIRECIA PIEE, cu buget aprobat iniial de 5.500 mil. lei, buget definitiv n valoare de 10.100 mil. lei i pli nete n valoare de 9.637 mil. lei i DIRECIA DE ADMINISTRARE A PATRIMONIULUI PUBLIC I PRIVAT cu buget aprobat iniial n valoare de 700 mil. lei, buget definitiv n valoare de 12.166 mil. lei i cheltuieli n valoare de 12.558 mil. lei (plile nete sunt mai mari fa de prevederi deoarece pe rulajele extrasului au aprut n cursul anului 2001, sume corectate care au mrit rulajul extrasului de pli) . Dup cum reiese din analiza execuiei veniturilor i cheltuielilor din bugetul municipiului Iai, n anii de referin 2001 i 2002, veniturile proprii ale bugetului local reprezint aproximativ 30% din bugetul aprobat, cu 10% mai puin dect media pe ar, i putem afirma c nu putem vorbi nc de o autonomie local,cel puin din punct de vedere financiar. 8)Procesul bugetar la nivelul colectivitatilor locale din Romania Elaborarea proiectelor bugetelor locale se bazeaza pe proiectele de bugete proprii ale administratiei publice,ale institutiilor si serviciilor publice din subordine.Ordinatorii principali de credite ai bugetelor locale propun programele prin care sunt initiate actiunile de implementare a finantarii bugetare. Procedurile implicate in vederea examinarii si adoptarii bugetelor locale si calendarul acestora sunt,in ordinea lor cronologica,sintetizate astfel: 1.Ministerul Economiei si Finantelor transmite directiilor generale ale finantelor publice,consiliilor judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti,pana la data de 1 iunie a fiecarui an,o scrisoare-cadru care va
specifica contextual macroeconomic pe baza caruia vor fi intocmite proiectele de buget prognozate,metodologiile de elaborare a acestora,limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si ale transferurilor consolidabile. 2.Ordonatorii principali de credite,pe baza limitelor sumelor primate,elaboreaza si depun la directiile generale ale finantelor publice,pana la data de 1 iunie a fiecarui an,proiectele bugetelor locale echilibrate si axenele la acestea pentai anul bugetar urmator,precum si estimarile pentru urmatorii 3 ani,urmand ca acestea sa transmita proiectele bugetelor locale pe ansamblul judetului si municipiului Bucuresti al Ministeruluil Finantelor Publice,pana la data de 15 iulie a fiecarui an. 3.In termen de 5 zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei,a legii bugetului de stat,Ministerul Finantelor Publice transmite directiilor generale ale finantelor publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile consolidabile,aprobate prin legea bugetului de stat.Directiile generale ale finantelor publice judetene,respectiv a municipiului Bucuresti,precum si consiile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti,in conditiile legii,repartizeaza pe unitati administrativteritoriale,in termen de 5 zile de la comunicare,sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat,precum si transferurile consolidabile,in vederea definitivarii proiectelor bugetelor locale de catre ordinatorii principali de credite. Pe baza veniturilor proprii si a sumelor repartizate,ordinatorii principali de credite,in termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat in Monitorul Oficial al Romaniei,definitiveaza proiectul bugetului local,care se publica in presa locala sau se afiseaza la sediul unitatii administrativeteritoriale.In 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestatiilor,proiectul bugetului local,insotit de raportul ordinatorului principal de credite si de contestatiile depuse de locuitori,este supus aprobarii autoritatilor deliberative,de catre ordinatorii principali de credite.
Competenta de aprobare revine consiliilor locale,consiliilor judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti,dupa caz.Aprobarea se acorda in termen de maxim 45 de zile de la intrarea in vigoare a legii pentru aprobarea bugetului de stat pe anul respective.Inainte de aprobare,proiectele se publica in presa locala sau se afiseaza la sediul primariei,dupa care,in termen de 15 zile,se supun aprobarii. Pe parcursul exercitiului bugetar,aceleasi autoritati pot aproba rectificarea bugetelor locale,in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a rectificarii bugetului de stat,precum si ca urmare a unor propuneri fundamantate ale ordinatorilor principali de credite. Aprobarea comporta:pronuntarea asupra contestatiilor,votarea pe capitole,subcapitole,articole si anexe:adoptarea proiectului in ansamblu de catre consiliile locale,judetene sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Repartizarea pe trimester a veniturilor si cheltuielilor se efectueaza conform termenelor de incasare a acestora si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor. Dupa aprobarea lor de catre organele locale.Directiile generale ale finantelor publice ale judetelor si municipiului Bucuresti intocmesc si transmit Ministerului Economiei si Finantelor bugetele pe ansamblu fiecarui judet si pe celelalte subdiviziuni,impreuna cu repartizarea pe trimestere a veniturilor si cheltuielilor,pe structura clasificatiei bugetare. Repartizarea creditelor bugetare pe institutii este de competent ordonatorilor principali de credite. Ordonatorii principali de credite bugetare sunt presedintii consiliilor judetene,primarul general al municipiului Bucuresti si primarii celorlalte unitati administrativ-teritoriale. Ordonatorii secundari sau tertiari sunt conducatorii institutiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridical din subordinea fiecarui consiliu local,judetean si Consiliul General al Municipiul Bucuresti. Procesul de repartizare se deruleaza astfel:
1.Repartizarea efectuata de cetre ordinatorii principali,intre bugetul propriu si bugetele ordinatorilor subordonati. 2.Repartizarea efectuata de catre ordinatori secundari a creditelor bugetare aprobate,pe unitatile subordinate si a celor cuprinse in bugetul propriu. 3.Ordinatorii tertiari utilizeaza creditele ce le-au fost repartizate.Competentele privind finantarea cheltuielilor revin ordinatorilor principali de credite bugetare.Practic,au loc deschiderile de credite de catre ordinatorii principali ai acestora ,in limita creditelor bugetare aprobate si potrivit destinatiei stabilite,in raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie anterior si cu respectarea dispozitiilor legale. Transferurile de la bugetul de stat catre bugetele locale se efectueaza,in limitele prevazute,de catre Ministerul Economiei si Finantelor,prin Directiile generale ale finantelor publice,la cererea ordinatorilor principali,in functie de necesitatile executiei bugatare. Angajarea si efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare prevazute in buget si deschise se aproba de catre ordinatorul de credite,efectuandu-se numai cu viza prealabila de control financiar preventive intern,prin care se atesta respectarea dispozitiilor legale,incadrarea in creditele bugetare aproabate si in destinatia lor.Efectuarea cheltuielilor comporta existent documentelor justificative,care confirma angajamentele contractuale sau din conventii,precum si primirea bunurilor material,prestarea serviciilor,executarea lucrarilor,plata salariilor si a altor obligatii bugetare. Executia de casa a bugetelor locale se efectueaza prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului,prin evidentierea in conturi distinct a veniturilor si cheltuielilor,a altor operatiuni dispuse de ordonatorii de credite bugetare,a veniturilor si a cheltuielilor extrabugetare ale institutiilor,pe categorii de resurse. Ordonatorii principali de credite intocmesc dari de seama contabile trimestriale asupra executiei bugetare pe care le depun la Directiile generale ale finantelor publice,care le centralizeaza si le depun la Ministerul Economiei si Finantelor,
Pentru stabilirea rezultatelor finale ale executiei bugetelor locale,ordonatorii principali de credite intocmesc conturile anuale de executie a bugetelor locale pe care le transmit spre aprobare consiliilor judetene.Consiliului General al Municipiului Bucuresti si consiliilor locale.In cadrul acestui cont se inscriu: a)La venituri: 1.prevederile aprobate initial; 2.prevederile bugetare definitive; 3.incasarile realizate. b)La cheltuieli: 1.creditele aprobate initial; 2.creditele definitive; 3.platile effectuate. Pe baza acestor date,se stabileste rezultatul executiei. Excedentul anual al bugetului local rezultat in urma regularizarii in limita transferurilor din bugetul de stat,se utilizeaza in ordine pentru: 1)rambursarea eventualelor imprumuturi restante,plata dobanzilor si a comisioanelor aferente; 2)constituirea fondului de rulment; Fondul de rulment functioneaza la nivelul fiecarei unitati administrativteritoriale si este folosit pentru acoperirea golurilor de casa in trezorerii,precum si pentru acoperirea definitiva a eventualului deficit bugetar rezultat la sfarsitul exercitiului bugetar.De asemenea,fondul de rulment poate fi folosit pentru finantarea de investitii de interes local,cu aprobarea organelor locale. Asigurarea echilibrului intre lichiditati si plati pe parcursul executiei de casa se poate confrunta cu golurile temporare de casa,ca urmare a decalajului dintre momentele incasarii veniturilor si cele ale efectuarii platilor. Acoperirea acestora se efectueaza(in ordine)din:fondul de rulment si din imprumuturi fara dobanda din disponibilitatile din contul general al trezoreriei statului.Valoarea acestui imprumut este limitata de 5% din totatul veniturilor estimate a se incasa pe durata anului fiscal in care se face
imprumutul.Aceste venituri reprezinta garantia rambursarii imprumutului in cadrul anului fiscal respective.
9)Bibliografie
1)Council of Europe.European Charter of Local Self Govemment and Explanatory Report,Council of Europe 1986,Reprinted 1996.
2)Council of Europe,Op.cit.,p.24-25. 3)Mariana-Cristina Cioponea,Descentralizarea bugetara in Romania,Buletin financiar nr.9/1997,Academia Romana,Institutul de cercetari financiare si monetare,Victor Slavescu. 4)Legea privind finantele publice locale,nr.273,din 29 iunie 2006,publicata in Monotorul Oficial al Romaniei,Partea I,nr.618 din 18 iulie 2006. 5)Legea administratiei publice locale,nr.215 din 23 aprilie 2001,republicata in Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I,nr.123 din 20 februarie 2007. 6)Legea citata,Articolul 6. 7)Finante publice ,autori Iulian Vacarel si colectivul,Editura Didactica si Pedagogica,Editia a 6-a,Bucuresti 2007 pag 590-605.
8)Finante publice modele de analiza si studii de caz,autor Radu Titus Marinescu,Editura Economica pag 349-362. 9)Anuarul Statistic-Executia bugetelor locale anii 1991-2009. 10) Vasile Ian,Vasile Cocri,Sectorul public, Editura Ankarom, Iai 1997, pag. 87. 11) Gheorghe Filip, .a., Finane, Editura Junimea, Iai, 2002, pag. 277. 12) Dan Cristian Plngean, Articolul Reforma finanelor publice locale, aprut in revista Piaa Financiar, Nr. 2 , februarie 2003, pag 16 20.

Finante Publice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Finante Publice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bugetele locale:principii,venituri si cheltuieli,procesul bugetar

Chiriac Sorina-Daniela si Florescu Elena-Iulia Grupa 1

administrative-teritoriale se compune din

Ponderea veniturilor bugetelor locale n total venituri

venituri ale bugetului de

56,1 16,6 31,9 5,7 16,4 19,6 29,2 4,0 -

13,7 19,1 23,8

13,8 16,7 26,3

14,1 18,3 27,5

15,4 33,7 5,0 14,8 18,0 27,8 4,1 14,1

Subve nii i tra nsfe ruri pe ntru e chilibra re Ve nituri proprii

Subvenii i transferuri pentru echilibrare V enituri proprii

Graficul nr. 1. nr. 2.

persoane fizice 2. Impozitul pe cldiri la

24.847.23 62.839.18 58.291.56 5 0 4 10.063.26 5.990.974 8.245.190 8

persoane juridice 3. Impozitul pe terenuri la

persoane fizice 4. Impozitul pe terenuri la

11.972.27 15.150.76 5.416.258 6 4

persoane juridice 5. Taxe pentru terenuri

proprietate de stat 6. Taxa asupra mijloacelor de transport

1.053.736 1.931.534 1.109.504 34.747.55 47.248.21 57.157.59 6 6 2

ncasri realizate Denumirea indicatorilor

Impozite i taxe de la populaie.

Taxa pentru folosirea terenurilor

proprietate de stat. Impozitul pe venitul agricol.

Impozitul pe cldiri i terenuri de

la persoane juridice. Alte ncasri din impozite directe.

Impozitul pe veniturile realizate de

persoanele fizice i juridice nerezidente. Alte ncasri din impozite directe.

Alte impozite indirecte din care:

Taxe i tarife pentru eliberarea de

Licene i autorizaii de funcionare. Taxe extrajudiciare de timbru.

Majorri i penaliti de ntrziere pentru

venituri nevrsate la termen. Alte ncasri din impozite indirecte.

Vrsminte din profitul net al regiilor

autonome. Vrsminte de la institutiile publice.

Venituri din capital

Venituri din valorificarea unor bunuri ale

statului. mprumuturi din fondul de rulment.

Venituri cu destinaie special

Prelevri din bugetul de stat

Cote defalcate din impozitul pe salarii.

Subvenii primite de la bugetul de stat.

ncasri din rambursarea mprumuturilor acordate mprumuturi

Servicii publice generale

Gospodarie comunala i locuine

Cultur, religie i aciuni privind activitatea

sportiv i de tineret. Asisten social, alocaii, pensii, ajutoare 314593

i indemnizaii. Servicii i dezvoltare public, locuine, 1864805

mediu i ape. Actiuni economice

Fonduri de garantare i redistribuire

Pli de dobnzi i alte cheltuieli

Cheltuieli cu destinaie special

EXCEDENT (+), DEFICIT (-)

ncasri realizate 1997 1998

(milioane lei) 1999 2000

Impozite i taxe de la populaie.

Taxa pentru folosirea terenurilor

proprietate de stat. Impozitul pe venitul agricol.

Impozitul pe cldiri i terenuri de

la persoane juridice. Alte ncasri din impozite directe.

Impozitul pe veniturile realizate de

persoanele fizice i juridice nerezidente. Alte ncasri din impozite directe.