Sunteți pe pagina 1din 11

Planul de afaceri pentru Restaurantul Delicious

Continutul planului de afaceri Rezumat 1. Afacerea Introducere Misiunea afacerii Obiective pe termen scurt Obiective pe termen lung Personalul cheie 2. Piata ~i concurentii Selectarea segmentelor de piata Segmentele de piata- marimea lor si potentialul de crestere Clientii Concurentii Strategia concurentiala 3. Vdnzdrile 4. Premise Furnizorii principali Controlul calitatii Echipa de lucru Salarii 5. Date financiare Fluxul finaciar, Contul de profit si pierderi, Balanta Imprumuturi si descoperiri de conturi Rezumat Restaurantul Delicious va fi condus in parteneriat, de catre Florin si Alexandra. Restaurantul va avea 0 capacitate de 30 de locuri, oferind un meniu vegetarian si nonvegetarian pentru mesele de pranz si cina, La pranz meniul va consta in gustari reci, mancaruri vegetariene, salate, mancaruri non-vegetariene, adresate oamenilor de afaceri, angajatilor si clientilor complexului .in care va fi asezat restaurantul. Servirea va fi rapida permitand un volum mare de clienti. Seara, meniul vegetarian va fi, de asemenea inc1us, dar pe langa acesta se vor servi ~i mancaruri traditionale, precurn: friptura, pui si peste insotite de sosuri si dressing-uri speciale. Clientii tinta pentru mas a de seara vor fi tineri cu varste intre 25-35 de am. Mancarea preparata in cadrul restaurantului va fi organica, Restaurantul este amplasat in apropierea unor birouri si al unui centru cornercial. Suma medie cheltuita de clienti la masa de pranz potrivit estimarilor celor doi antreprenori va fi de 16 lei, iar pentru cina va fi de aproximativ 22 lei, incluzand bautura. Ambianta asigurata de rnuzica jazz si blues va oferi un background muzical si 0 atmosfera rafinata, in primul an cei doi prevad intr-o prima faza, 0 pierdere, datorata costurilor de lansare ale afacerii si a costurilor de publici tate. In al doilea si al treilea an, prevad un profit bun datorita unei cresteri de 10%, in fiecare an si a scaderii dobanzilor pentru imprurnuturi. Datorita veniturilor acurnulate pana la sfarsitul anului trei, acestia cred ca irnprumutul va putea fi platit pana la sfarsitul anului 4.

Principalele obiective ale afacerii sunt, in primul rand de a atinge previziunile si apoi de a le depasi pentru a putea opera la capacitatea dorita si de a-si extinde afacerea, prin includerea in program si a cafelei de dimineata si a ceaiurilor de dupa amiaza, De asemenea, acestia spera sa poata angaja mai multe persoane cu norma intreaga pentru a-si forma 0 echipa competenta, astfel incat cei doi parteneri sa se concentreze asupra problemelor importante, a intalnirilor cu clientii, promotiilor, pre cum si asupra urmaririi planurilor de extinedere ~i dezvolatare pe viitor. Dupa 5 ani ei spera ca vor reusi sa se extinda si intr-o alta zona. Afacerea are nevoie de un imprumut initial de 20.000 lei, care vor fi rambursati pe parcursul a 5 ani, pentru a reamenaja locatia, pentru echipare si pentru plata onorariilor initiale. In plus, vor fi necesari 1.500 lei conform previziunilor fluxului de numerar pentru finantarea capitalului de lucru. Prin atingerea previziunilor de vanzare in primul an, ei cred ca vor fi capabili sa plateasca acest plus de numerar pana la sfarsitul anului si dobanda aferenta imprumutului, astfel avand posibilitatea de a incepe plata imprumutului din al doilea an de functionare. 1. Afacerea 1.1 Introducere Restaurantul Delicious va fi condus in parteneriat de catre Florin si Alexandra. Ei au trait in Cluj N apoca toata viata si datorita experientei ~i interesului propriu au constatat ca nu exista restaurante in care tinerii sa poata sa manance dupa amiaza ill locuri care sa le ofere 0 atmosfera plina de viata, sofisticata, cu conditii impecabile, la preturi pe care sa si le poata permite, si aici se gandeau la 0 masa cu tot cu vin la 22 lei sau chiar mai putin. Printr-o cercetare preliminara a pietei, au descoperit ca nu exista in zonele de lucru sau de cumparaturi, un loc unde oamenii sa poata sa manance rapid un meniu cald pentru sume mici, existand doar fast-food-uri. 1.2 Misiunea afacerii Sa porneasca si sa dezvolte afacerea in zona Clujului pentru a oferi un meniu cu preparate sanatoase si preturi mici pentru oamenii de afaceri locali, pentru oamenii care se due la cumparaturi sau sa se relaxeze, pentru muncitori si mai ales pentru tinerii care prefera 0 arnbianta sofisticata la preturi avantajoase. 1.3 Obiective pe termen scurt Sa gaseasca si sa transforme 0 locatie potrivita, intr-un restaurant cu 30 de locuri, bucatarie adecvata, bar, depozit si parcare. Un alt obiectiv este construirea unei clientele regulate si atingerea previziunilor de vanzare prin promovare, prornotii si mai ales prin intermediul produsului oferit; acesta fiind servicii prietenoase, eficiente, mancare gatita si servita in mod elegant. 1.4 Obiective pe termen lung Primul obiectiv ar fi sa reuseasca sa angajeze personal cu norma intreaga, care sa formeze 0 echipa de incredere si constiincioasa, sa se intalneasca cu clienti, sa conceapa si sa

puna III practica promotiile, sa se ocupe de promovarea restaurantului ~1 III general de conducerea acestuia. Astfel, ei spera sa construiasca ~i sa extinda afacerea, si in 5 ani sa puna pe picioare 0 operatiune similara si intr-o alta zona. 1.5 Personalul cheie Alexandra, 24 ani Absolventa a sectiei "Controlul si Expertiza Produselor Alimentare" cu specializare in domeniul managementului in turism, catering si nutritie. Experinta practica a dobandit-o lucrand in diverse restaurante si fast-food-uri, avand si un an de experienta ca instructor la Hotelul Continental din Oradea. De asemenea, ea este 0 buna consiliera in planificarea meniurilor pentru festivitati. Florin, 27 ani Experienta in catering la diverse firme specializate, restaurante ~i baruri. A condus propria afacere de catering in parteneriat pe parcursul a doi ani, la care a renuntat din motive financiare. Are relatii bune cu furnizorii locali din domeniu, cu consultanti profesionali ~i cunostinte de contabilitate primara. Silviu Consultant financiar. A condus propria afacere in consultanta in inginerie timp de 15 ani si are experienta vasta in finante si contabilitate. Filip Bucatar calificat. Are experienta ca si bucatar in hoteluri de 4 si 5 stele din Bucuresti, Are 4 ani experienta in conduce rea restaurantului parintilor din Bucuresti. Petre Arhitect si topograf. Consilier in planificarea si amenajarea proprietatilor 2. Piata si concurentii 2.1 Selectarea segmentelor de plata A. Segmente tintii pentru masa de prdnz 1) Cei care merg la cumparaturi - in special femeile casnice cu varste cuprinse intre 30 si 60 de ani. 2) Grupurile socio-economice care locuiesc pe 0 raza de aproximativ 16 krn de restaurant. 3) Oamenii de afaceri locali - to ate grupele de varsta, inclusiv angajati. B. Segmente tintd pentru masa de cind. Tineri angajati cu norma intreaga, spre exemplu: functionari de banca, angajati la diverse companii care muncesc sau locuiesc in zona.

imobiliare.

2.2 Segmente de piata - dezvoltare si marime Conform unor studii, iesirile la restaurant au inregistrat 0 scadere la persoanele de peste 45 de ani, in schimb a crescut foarte mult numarul tinerilor care ies din ce in ce mai des sa manance la un restaurant, acest segment de piata devenind unul la fel de important ca si cel al celor peste 45 de ani. Se estimeaza ca aceasta industrie valoreaza aproximativ 15 miliarde de lei in toata tara.

2.3 Beneficiile clientului Pranz 1. Se poate oferi un pranz tip snack sau un masa completa care este 0 alternativa la solutiile disponibile pe piata 2. Se vor oferi, de asemenea, meniuri vegetariene si produse complet naturale, lara aditivi 3. Cheltuiala medie pentru 0 mas a de pranz este de aproximativ 16 lei. 4. Servirea va fi rapida si eficienta pentru a se incadra in intervalul pauzelor de masa pentru cei care lucreaza sau in timpul pe care ~i-l acorda cei iesiti la cumparaturi pentru un snack. Dupa-amiaza, seara 1. Se vor oferi meniurile obisnuite de carne si peste servite cu diverse si neobisnuite sosuri, dressinguri si garnituri 2. Se va oferi un meniu foarte variat pentru cei vegetarieni si pentru cei care doresc sa fie putin mai aventurosi 3. Cheltuiala medie pentru 0 cina sa fie de aproximativ 22 lei, inc1usiv bautura, ceea ce este mai ieftin decat majoritatea restaurantelor 4. Atmosfera trebuie sa fie plina de viata si sofisticata, de aceea se va folosi muzica jazz sau blues, intr-o ambianta serviabila. 2.4 Concurenta Concurerua directii Concurenta directa este reprezentata de restaurante care ofera produse sau servicu similare, diferenta majora fiind absenta meniului vegetarian. In schimb ei ofera 0 larga varietate de salate. Preturile, atmosfera si piata sunt similare cu cele tinta a celor doi parteneri. Avantajele acestor restaurante le reprezinta locatia, care este de prima clasa precum si faptul ca au 0 capacitate de servire mai mare. Concurenta indirectd - avantaje si dezavantaje MICILE BARURI Avantaje Mancare si servicii de calitate intr-un segment de preturi bine cunoscut. Se adreseaza in special barbatilor cu varste intre 25-65 de ani. Dezavantaje Lipsa. varietatii in meniu sau a serviciilor, decor standardizat ~l 0 atmosfera neatragatoare pentru tineri.

RESTAURANTELE CHINEZESTI / JAPONEZE Avantaje Reprezinta 0 atractie pentru clientii care doresc preparate sau experiente exotice. 0 parte din atractie 0 reprezinta originalitatea, pre cum si senzatia de a pasi intr-o alta lume. Atinge segmentul care i~i doreste un stil specific de mancare. De obicei, au programe prelungite si ofera posibilitatea de a lua mas a la pachet. Dezavantaje Meniu limitat la traditia tarii de origine. Este in principal bazat pe came. Este destul de scump in Romania. In general nu se potriveste pentru pram. Multi dintre tineri mananca la aceste restaurante datorita programului prelungit. BISTROURl / BERARlI Avantaje De obicei au alternative destul de interesante in meniu, decor bun si 0 Iarga varietate de vinuri si bere. Sunt preferate seara de catre tineri pentru atmosfera non-formala. Dezavantaje Serviciile si preparatele variaza foarte mult, adesea destul de scumpe pentru mancarea care se ofera. Vinurile sunt destul de scumpe. 2.5 Strategia concurentiala (i) Pretul Pe baza unor studii de piata, s-a ajuns la concluzia ca exista un segment de piata neexploatat, referitor la restaurantele adresare consumatorilor cu venituri mici si medii. Preturile sunt stabilite pe baza unui adaos comercial de 30-50%, dupa cum urmeaza: Aperitiv - 4 lei Felul principal - 7 lei Legume - 3 lei Desert - 3 lei Cafea - 2 lei Vin - 3 lei Suma medie - 22 lei

La serviciile de catering este posibil sa varieze costul unor produse fata de altele, spre exemplu: Supe, aperitive, desert si cafea = 30% adaos Felul principal = 50% adaos Vin si alte bauturi alcoolice = 50% adaos Cina Preparat Aperitiv Felul principal Legume Desert

Pret (lei)

4 7 3 3

Costul ingredientelor (lei) (%) 1,2 30

Profit brut (lei) (%)

3,5
1,2 1,2

50 40 40

3,5 3,5
1,8 1,8

70 50 60 60

Cafea Vin Total Priinz Preparat Fel principal/Snack Bautura Total

2 3 22

0,4 1,5 9

20 50 40,9

1,6 1,5 13,7

80 50 59,1

Pret (lei) 6 3 9

Costul ingredientelor (lei) (%) 1,8 30 1,5 50 3,3 36,7

Profit brut (lei) (%) 4,2 70 1,5 50 63,3 5,7

(ii) Promovarea Petrecere de deschidere - vor fi invitati reprezentanti ai primariei, din presa, oameru care lucreaza In banci, cei care lucreaza In publicitate, agenti de vanzari si lideri din diferite domenii, precum si clientii potentiali. Postere - expuse In magazine si birouri Comunicate de presd - In ziarele locale Promotii - constand in oferirea unor pahare de vin din partea casei, a zecea masa gratuita pentru clientii fideli sau torturi pentru petrecerile aniversare. Promotii speciale - meniuri adaptate unor evenimente speciale, cum ar fi: Ziua Indragostitilor, 8 Martie, Halloween, si meniuri specifice anumitor bucatarii, cum ar fi cea franceza, Reclamd - realizata prin intermediul revistelor si ziarelor locale. Fluturasi - distribuiti de agenti din usa-in-usa, (iii) Amplasament Populatia din zona In care este amplasat restaurantul este fermata din urmatoarele grupun: a) Persoane In varsta si pensionari b) Persoane de varsta a doua c) Copiii persoanelor din a doua categorie, care: Fie parasesc orasul cand implinesc 18 ani pentru a-si continua studiile In alta parte. Fie raman In oras si muncesc In cadrul unor firme din localitate. Multi dintre acesti tineri locuiesc alaturi de parintii lor datorita costului mare de viata. d) Familii tinere, In cadrul carora capul familiei este un tanar director, care va avansa pe scara socio-economica, stabilindu-se In localitate. In localitate exista numeroase restaurante a la carte, care ofera preparate specifice bucatariilor franceze, italiene, chinezesti. Alte altemative convenabile tinerilor sunt reprezentate de lanturile de restaurante de tip fast-food. Studiul de piata condus de cei doi antreprenori a scos la iveala faptul ca nu exista un alt restaurant de genul celui pe care doresc sa 11deschida In localitatea respectiva.

(iv) Produsul Meniul - restaurantul Delicious va oferi atat meniuri pentru vegetarieni cat si pentru nonvegetarieni. Meniul va contine preparate traditionale, care vor fi servite alaturi de sosuri si garnituri speciale, precum si 0 varietate mare de salate ~i deserturi preparate in restaurant. La pranz clientilor li se va oferi un meniu avand un pre] fix, compus fie din aperitiv si felul principal, fie din felul principal si desert. Meniul va contine si 0 gama variata de bauturi, dintre care nu vor lipsi vinurile de origine franceza, germana sau italiana, Decorul - paleta de culori folosita va consta din negru, crem si verde, aceste culori urmand sa fie folosite pentru decorul restaurantului, meniu, logo, reelame si fluturasi. Culorile negru si crem vor da 0 nota sofisticata decorului, fiind culori neutre si discrete. Culoare verde va adauga prospetime ~i va anima in acelasi timp atmosfera. 3. Vanzarile (a) Mdncarea - va constitui unealta cea mai eficienta pentru sprijinirea vanzarilor; prezentata intr-un mod atractiv va ajuta sa se vanda singura. (b) Meniul= va fi atractiv, elar, usor de citit, neexistand preturi ascunse. (c) Personalul de servire - va fi prietenos, binevoitor. Angajatii vor trebui sa stie cum sa se adreseze clientilor pentru a spori vanzarile. (d) Servirea - timpul cat mai redus de la preluarea comenzii si servirea consumatorilor. (e) Schimbdri si idei noi - in permanenta va exista 0 preocupare pentru schimbarea si adaptarea meniului in functie de preferintele consumatorilor. 4. Premise 4.1 Furnizorii principali - pentru asigurarea matenei prime necesare firma va apela la serviciile unor hypermarketuri din Cluj-Napoca, cum ar fi: Metro, Selgros, Cora si Carrefour, pre cum si la distribuitorii care asigura livrarea materiilor prime necesare functionarii unui restaurant. 4.2 Controlul calitatii (a) Toate retetele vor fi testate in prealabil pentru a asigura un produs standardizat. (b) Se va asigura un control al gramajului pentru fiecare preparat pentru a pastra un nivel constant al costurilor si pentru a facilita munca bucatarilor. (e) Controlul furnizorilor din punet de vedere al calitatii, cantitatii, timpului de livrare. 4.3 Personalul Pentru inceput vor lucra full-time in restaurant doar Florin ~i Alexandra si cate 0 persoana la bucatarie si la servirea meselor, urmand ca numarul lor sa creasca pe masura ce afacerea se va extinde. 4.4 Nivelul salariilor Angajatii vor fi platiti cu 4 lei/ora pentru schimbul de patru ore corespunzator mesei de pranz si eel de 5 ore necesar servirii cinei. Angajatii vor putea castiga si din bacsisurile oferite de clienti.

5. Date financiare 5.1 Fluxul de capital pentru primul an (estimari) Fl uxu ld e numerar Iunar, oentru prtmu l an d e activi ta te
Venituri
Cheltuieli TVA Ch.Contabilitate Reparatii Ch. Benzina Materiale
prornotionale

Luna 1 4830

Total 2 2968 3 4088 4 5096 5 5628 6 6160 7 6902 8 7378


9

7854

10 8064

11 8120

12 8498

75586

930

1321 200 100

1732

1933 500 100 400 3225 1250 250 200 224 100 233 100 400 3248 1250 250 200 224 100 233 100 400 3399 350 1250 250 100 200 224 100 233

100 400 1932 1250 250 200 152 100 233

100 400 1187 1250 250 200 152 100 233

100 400 1635 350 1250 250 100 200 152 100 233

100 400 2038 1250 250 200 152 100 233

100 400 2251 1250 250 200 152 100 233

100 400 2760 1250 250 200 224 100 233

100 400 2951 1250 250 200 224 100 233

100 400 3141 350 1250 250 100 200 224 100 233 203

5916 500 200 1200 4400 30231 1400 15000 3000, 400 2400 2256 1200 200 2796 450

Achizitii materie prima Ch. energie Chirie Taxe Ch. Telefon Ch.Reclama Ch. Salarii Ch. Diverse Ch. Capital Ch. Dobanzi Descoperire cont Cheltuieli totale Deschiderea balantei ban care Surplus/deficit Balanta

2464 350 1250 250 100 200 152 100 200 233 247

4617 1293 213 1506

3872 1506 (904) 602

5700 602 (1612) (1010)

4723 (1010) 373 (637)

4936 (637) 692 55

7567 55 (1407) (1352)

5517 (l352) 1385 33

5708 33 1670 1703

8283 1703 (429) 1274

5982 1274 2082 3356

6005 3356 2115 5471

9039 5471 (541) 4930

Contul de profit $i pierderi pentru primul an


Venituri (netefiirii TVA)

65727

CII. cu viinziirile - stoeuri initiale - eheltuieli ell materiile prime - stoeuri finale Costul vdnziirilor Profit brut Alte cheltuieli Pierdere tnainte de impozitare

500 26288 (500) 26288 39349 43401 (3962)

Deschiderea balantei
Active fixe Stocuri Numerar

13060 500 1293 1793 14853 (20000) 5147

Imprumut

Balanta la sfiirsitul primului an


Active fixe Depreciere

13262 (2652) 10608 500 4930 5430 (20000) (14570) 3962

Stocuri Numerar Imprumut

Pierdere In primul an

. . , FI uxu Id e numerar trimes tria 1 pen tru a 1d 011 an d e ac ea

IVI

ae
AN3 91471

Venituri
Cheltuieli TVA Ch. Contabilitate Reparatii Ch. Benzina Materiale prornotionale Achizitii materie prima Ch. energie Chirie Taxe Ch. Telefon Ch. Reclama Ch. Salarii Ch. Diverse Ch. Capital Ch. Dobanzi Descoperire cont

Tl 14501

T2 19079

T3 23905

T4 25670

TOTAL 83155

1135

1493 206 309 1440 7632 360 3862 772 103 618 581 309 400 1248 613 19946 2238 (867) 1371

1871

2009 515 309 1440 10268 360 3862 772 103 618 581 309 1256 525 22927 3672 2743 6451

309 1440 5800 360 3862 772 103 618 581 309 1248 656 17193 4930 2692 2238

309 1440 9562 360 3862 772 103 618 581 309 1248 569 21604 1371 2301 3672

6508 515 206 1236 5760 33262 1440 15448 3088 412 2472 2324 1236 400 5000 2362 81670

7159 530 212 1273 6720 36588 1485 15913 3183 424 2546 2440 1273 800 5000 1663 87209 6415 4262

Cheltuieli totale
Deschiderea balantei bancare Surplus/deficit Balanta

a ell cu

U l~pragu

l Ul. d.e renta bTitate pentru tmmu l an l


ill primul

Numar total de meniuri vandute Ia un pret mediu de 6,65 Costul unui meniu Costul tuturor meniurilor Profit brut Rata profitului brut Costuri fixe

an

= 10660 = 70889 =2,9 =2,9* 10660=30914 =70889-30914=39975 = (39975/70889)* 100=56,4% = 23600 = (23600/56,4)* 100=41845 = (23600/70889)*100=16,7%

I
\

Pragul de rentabilitate Rata pragului de rentabilitate

5.2 Imprumuturi ~i descoperiri de conturi Pentru a putea incepe afacerea, cei doi antreprenori au nevoie de urmatoarele imprumuturi: 1. Imprumut pe term en lung (5 ani) = 20.000, care va fi folosit pentru curnpararea restaurantului si echiparea lui, reclama initiala, achizitia materiilor prime. 2. Descoperire de cont (termen scurt) = 1.500, acest imprumut este necesar pentru primele luni de activitate pentru a finanta nevoile de capital preliminare

Intrebari 1. Cum apreciati planul de afaceri in ansamblu? 2. Care credeti ca sunt punctele slabe si punctele tari ale planului de afaceri? 3. Care credeti ca sunt informatiile care lipsesc din planul de afaceri? 4. Fiind in iposataza unui investitor ati fi imprumutat banii celor doi antreprenori? Argumentati. 5. Catii informatie ar trebui sa contina un plan de afaceri destinat uzului intern? destinat obtinerii finantarii? 6. Care considerati ca sunt factorii cheie at succesului pentru activitatea celor doi antreprenori?

10

Cerinte pentru rezolvarea Studiului de caz


Rezolvarea studiului de caz
Pentru rezolvarea studiului de caz studentii se vor impart] pe echipe, cate patru In fiecare echipa, Studentii vor trebui sa analizeze situatia prezentata In studiul de caz si sa ofere cele mai bune solutii la problema identificata. Aceste activitati trebuie sa reflecte inforrnatiile cuprinse In studiul de caz, precum si rnediul in care actioneaza firma. Pentru 0 rezolvare corecta a studiului de caz se vor avea In vedere parcurgerea urrnatorilor pasi: 1. Prezentarea situatiilor descrise In studiul de caz; 2. Identificarea principalelor probleme; 3. Prezentarea variantelor ce urmeaza sa fie analizate; 4. Evaluarea variantelor; 5. Recornandari pentru asigurarea succesului afacerii; Studentii vor pregati doua documete: a) un document Word, care va contine asa-nurnitul Executive Summy al studiului de caz, adica prezentarea pe scurt a pasilor descrisi mai sus, referindu-se strict la Studiul de caz pe care I-au primit pentru a fie evaluat. Executive Sumary nu va depasi 5 pagini. b) 0 prezentare in Power Point, care va contine raspunsul la intrebarile de la sfarsitul studiului de caz; prezentarea nu va depasi 10 slide-uri, dar In acelasi timp pot fi folosite si alte metode de prezentare a rezolvarii ( planse, imagini, etc) Se doreste ca studentii sa fie cat mai creativi, originali si inventivi. Nu se va accepta citirea rezolvarii studiului de caz de pe documentul scris.

Notarea studiului de caz


Intrucat toti studentii dintr-o echipa vor primi aceeasi nota se recornanda ca fiecare dintre ei sa I~i aduca un aport egalla rezolvarea studiului de caz. Studentii vor fi notati pentru modul In care au identificat problema (problemele) prezentate In studiul de caz, pentru solutiile pe care Ie-au propus si modul In care si-au argumentat alegerea unei variante In defavoare alteia. De asemenea, studentii vor trebui sa puna un accent deosebit ~ipe modul realizare si sustinere a prezentarii. Prezentarile caraterizate printr-un grad mare de originalitate si printr-o argumentatie logica, clara ~i corecta vor primi punctaj maxim. N. B. Nota pe care studeruii 0 vor obtine pentru studiul de caz are 0 pondere de 10% in nota finalii la aceastd discipline. inca 10% din nota este data de activitatea din cadrul seminarului, iar restul (80%) reprezinta nota pe care studentul 0 obtine la examenul final.