Sunteți pe pagina 1din 10

DISCIPLINA: MANAGEMENT NAVAL SI PORTUAR INDRUMATOR: FILIP NISTOR

STUDENTI: ROU MARIAN GRUPA: 371 FR


Sosiri nave

SARICU DIMCIU Statistici


12,217 containere 9.737,110 TEU (2011)

Portul Hamburg este localizat la 110 km de Marea Nordului de care este

Volum anual

Venituri anuale

44.4 milioane (2010) farmaceutice, cafea, condimente, covoare,hartie

1 Principalele domenii
meserii

legat prin estuarul larg al raului Elba.

Portul Hamburg

. Locatie
Tara Locatie Germania Hamburg

Detalii
Deschis 7 May 1189

Operator

Autoritatea Portuara Hamburg

Este numit "Poarta ctre lume" a Germaniei i este cel


Apartine Tipul portului Zona de teren Suprafata Autoritatea Portuara Hamburg Artificial 43.31 km2 (16.72 sq mi) 73.99 km2 (28.57 sq mi)

mai

mare

port din Germania. Acesta este al doilea port, cel mai aglomerat din Rotterdam), n mondial anul Locul cu Europa, (dup portul din mai mare port la n

termeni de transfer TEU, i al 11-lea cel nivel 9.740.000 care 43.31 containere o km (34.12 ce au fost manevrate port n 2011. de

Portul acopera

suprafata de 73.99 km ), sunt zone

km (64.80 de teren.

km utilizabile), din

amplasare este natural avantajat de o ramificare a raului Elba, crend un loc ideal pentru un port complex cu depozite i faciliti de transbordare.

ISTORIC Istoria portului este orasului Hamburg. Fondat la 07 mai 1189 de Frederick Iohan. pentru locatiile sale strategice, a fost principalul port din Europa Central i de-a lungul secolelor care a permis orasului Hamburg a se dezvolta ntr-un ora de conducere a comerului i intr-o burghezie bogat i mndr. n era Ligii Hanseatice, ntre secolul al 13-lea si secolul al 17-lea, Hamburg a fost considerat primul port ca importanta din Europa, n ceea ce privete poziia sa ca un nod comercial central pentru comertul pe mare. n a doua jumtate a secolului 19, Hamburg a devenit centrul principal din Europa Central pentru pasagerele transatlantice, cele de transport de marf, i din 1871 incoace, a fost portul principal din Germania privind comerul. Hamburg America Line a fost la timpul ei cea mai mare companie de transport maritim din lume. Speicherstadt, este unul dintre iconiele arhitecturale ale Hamburgului astzi, este o zona debarcader mare de 350.000 mp ce se intinde pe malul de nord al rului construit n anii 1880., construita ca parte a portului liber a facut fata fluxului tot mai mare de bunuri depozitate n port. Portul Hamburg a pierdut de dou ori flote dup primul rzboi mondial i al doilea rzboi mondial i n urma divizrii Germaniei ntre 1945 1990 i prin urmare, multe dintre conexiunile sale comerciale. Cu toate acestea, o data cu reunificarea Germaniei, de la cderea Cortinei de Fier i extinderii europene, Hamburg face istorie n mod substanial ca fiind unul dintre porturile Europei Centrale si prim-logistice i ca unul din principalele porturi din lume, cel mai mare mare i cel mai aglomerat Celebrarea zilei de natere a portului sarbatorita n fiecare an n primul week-end din luna Mai este una dintre cele mai mari manifestri publice din Hamburg. Vizitatorii vin de peste tot din Germania i Europa pentru a participa la festiviti. Remorcherele executa numare de "balet", ambarcatiunile vechi i navele de croazier sunt deschise pentru excursii. La sfarsitul festivitatilor are loc un impresionant foc de artificii. aproape la fel de veche ca istoria nsi a

Terminal

Port

Operator

TIP

Dane

Lungime cheu

Suprafata Macarale (Ha)

Capacitate (kTEU)

EUROGATE Containere (CTH)

Terminal Hamburg EUROGATE Container 6 2.050 m 21 140 2.900

Container

Terminal

Altenwerder (CTA)

HHLA

Container 4

1.400 m

26

110

> 3.000

Container

Terminal

Burchardkai (CTB)

HHLA

Container 8

2.850 m

22

140

5.200

Container Tollerort (CTT)

Terminal

HHLA

Container 4

1.000 m

40

950

Buss Hansa Terminal

MultiPurpose

840 m

30

Buss Ross Terminal

MultiPurpose

230 m

Steinweg

Marfa vrac

1.150 m

250

Buss Hansa Terminal

Marfuri lichide

840 m

Elbe Minerallwerke

Royal Shell

Dutch Marfuri lichide

8/ship

Vopak Hamburg

Terminal

Vopak

Marfuri lichide

840 m

720,000 cbm

5.000

ACCESUL Accesul navelor mari pe raul Elba este inaccesibil din motive ecologice. Cooperarea dintre Saxonia Inferioara si Bremen a dus la executarea de proiecte necesare pentru construirea unui nou terminal de containere in apele mai adanci dar acest plan nu a fost dus cu bine spre rezolvare o data cu schimbarea guvernului din anul 2001.

Elba 17 este al treilea cel mai mare doc din Germania, situat n Hamburg (Germania) i administrat de societatea de construcii navale Blohm Voss . nfiintat n 1942, are o lungime de 351 metri si o latime de 59 metri. A fost, ns, destinat pentru construcia masiv de nave de lupta de clas H. n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, a fost folosit numai pentru lucrrile de reparaii i, de asemenea, a servit ca un adpost. Dup rzboi, poarta mare de metal al docului plutitor a fost casata i a servit doar ca loc de acostare in port. La data de 12 decembrie 1967, construirea unei noi porti a fost finalizata i prima nava care a intrat pe doc a fost tancul de 190.000t Myrina.

AUTORITATEA PORTUARA Autoritatea portului Hamburg (HPA) reprezinta managerul si administratorul portului Hamburg, cel mai mare port din Germania si al treilea din Europa dupa Rotterdam si Antwerpen.

A fost nfiinat n octombrie 2005, n cursul absorbit de competene conexe activitilor portuare de diferite autoriti din Hamburg. Construit pe principiul "o fa de client", autoritatea este partenerul central cererile rezultate n port. Diviziunile Autoritii Portului Hamburg responsabile de strategie i de planificare proiecteaza planurile dezvoltrii lor pentru portul din Hamburg, innd cont de interesele locuitorilor industria portuara, de afaceri, comer i de rezidentii rilor vecine. ceea ce de contact pentru toate siguran portuar, privete infrastructura, de

operationala si de navigatie, de gestionare a proprietii i a condiiilor economice n

Scopul este de a realiza restructurarea i proiectele de dezvoltare, ruta de trafic i Pe extinderea danelor, lng acordarea precum de i n dezvoltarea conformitate in timp, pregtirea pieei. i ocuparea zonelor de extindere portuare, cu cerinele

faciliti de

infrastructur, autoritatea

asigur,dezvolt i consolideaz poziia strategic concurenial a portului, pe baza analizelor de pia i de concurenta prin oferirea de servicii atractive pentru clieni, prin stabilirea pe termen lung a relaiilor cu clienii, prin impunerea unor taxe adecvate de utilizare i prin reprezentarea intereselor orasului Hamburg n relaiile cu Uniunea Europeana,printre altele. Autoritatea public,siguran portului a Hamburg este ntrebrile cu navigaiei de de un privire partener central ferate se din i este port, de responsabil pentru toate la infrastructura, zona concentreaz pe

trafic, cilor afaceri. Aceasta

management imobiliar, i mediul

asigurarea investiiilor n timp util, solid finanate, i bine plasate n infrastructur care sunt n concordan cu cerinele pieei, precum i evaluarea cererii de bunuri imobiliare comerciale i furnizarea de locaii pentru afaceri conexe activitilor portuare. Autoritatea organizeaz, de asemenea, responsabilitile oficiale i serviciile de afaceri portuare ntr-un mod transparent, orientat spre pia.Autoritatea portuar acioneaz n conformitate cu principiile economice de management al afacerii i, astfel,ntotdeauna se strduiete sa atinga cel mai nalt nivel al eficienei.

PRINCIPALELE PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE Portul Hamburg are numeroase avantaje si puncte tari. n ultimele dou decenii, portul din Hamburg, a devenit unul dintre primii zece porturi din lume . Creterea cotei de pia a acestuia de la 19 la sut n 1985 la 29 la sut n anul 2006 pentru mrfurile containerizate ntre porturile aa-numita serie de nord, inclusiv Hamburg, Rotterdam, Anvers de evoluia mai i Bremerhaven a din punct fost de favorizat vedere multor factori avantajosi

al locaiei (Handelskammer Hamburg, 2007). Cel mai important, locaia sa ideal strategica ntre Marea Nordului i Marea Baltic face portul din Hamburg, poarta de acces la pieele de Nord iEuropa 7

de Est care cuprinde o populaie de 460 de milioane este un punct forte major (Financial Times Deutschland,2008). Pe langa numeroasele puncte tari mentionate, portul Hamburg are si puncte slabe. Locatia, este unul din aceste puncte. Locatia interioara produce probleme in ceea priveste accesul la port pentru navele cargo mai mari. Pe anumite sectiuni ale estuarului, aceste nave nu pot trece una pe langa cealalta si de aceea se creaza nevoia pentru coordonarea acestora fapt care duce la intarzieri. Mai mult, adancimea raului Elba mai spre interior nu este suficient de mare pentru anumite nave. Ca rezultat, aceste nave nu pot intra in port deloc sau trebuie sa fie incarcate mai putin inainte de a intra pe aceste portiuni pentru a evita aglomeratia. Un alt dezavantaj al portului este marimea limitata a bazinului. Deocamdata, ofera spatiu suficient pentru pentru manevrarea majoritatii navelor. Insa, cu aparitia navelor foarte mari cum ar fi Emma Maersk, marimea relativ mica a bazinului reprezinta o problema pentru ca nu este destul de mare pentru aceste nave sa intre si sa se intoarca. Problema spatiului limitat nu este o problema numai pentru bazinul si apele portului dar si pentru zonele de uscat din jurul portului. Spatiul este insuficient pentru depozitare cat si pentru zonele de serviciu si logistica pentru a acoperi cu cresterea continua a cererii. In final, este o problema in ceea ce priveste conexiunea in interiorul portului. In timp ce marfa containerizata este de cele mai multe ori descarcata in partea vestica a portului, domeniile de servicii logistice se afla in partea estica, cateva sosele cu mai multe benzi ar fi suficiente pentru a asigura trecerea eficienta intre partile portului. Acum insa exista o singura legatura principala intre cele 2 parti; podul Kohlbrand cu numai 2 benzi pe fiecare sens este adesea congestionat si cauzeaza numeroase intarzieri si ineficiente in operatiunile portului. Despre cultura din portul din Hamburg putem spune, de asemenea, ca portul insusi este una dintre atractiile cele mai mari din Hamburg, att ca un centru de via, industrial si logistic, dar, de asemenea , ca un fundal pentru cultura modern i istoria portului. Printre acestea se numr nave muzeu, teatre muzicale, baruri, restaurante i hoteluri si chiar o biserica barc plutitoare.

Portul oraului este cel de-al treilea ca mrime din Europa i asigur 150.000 de locuri de munc. Dup o scurt cltorie prin port, oricine i poate face o idee despre activitatea i mrimea acestuia. Cele dou lacuri din centrul oraului se datoreaz unui baraj al rului Alster. Centrul istoric este strbtut de numeroase canale i rulee, traversate de cca. 2500 de poduri (mai multe ca la Veneia sau Amesterdam).

BIBLIOGRAFIE www.hafen-hamburg.de www.portofhamburg.com

10

S-ar putea să vă placă și