Sunteți pe pagina 1din 11

BURSE DE MRFURI N ROMNIA

BRAOV, 2010

Cuprins

Istoricul Burselor de Marfuri...................................................................................................................3 Bursele de Marfuri din Romania.............................................................................................................4 Bursa Romana de Marfuri.......................................................................................................................5 Bursa Monetar-Financiar i de Mrfuri Sibiu.......................................................................................6. Bursa de marfuri Timisoara....................................................................................................................8 Bursa Transilvana...................................................................................................................................9 Bibliografie ...........................................................................................................................................11

Istoricul Burselor de Marfuri Aparitia si formarea burselor de marfuri sunt rezultatul unui proces evoluativ natural, care a nceput n urma cu aproximativ 2000 de ani n Grecia si Roma antica si continua si astazi. Daca ar fi sa alegem oricare din produsele tranzactionate azi la bursa si am ncerca sa-i trasam evolutia pe piata de-a lungul istoriei, am gasi ca a trecut prin cinci faze distincte: oferirea ca dar, schimbul de marfa (barter), contractul cu plata si livrare imediata (spot), contractul cu plata si livrare ulterioara stabilirii pretului (forward), contractul la termen (futures) si ultima, contractul cu optiuni (options). Darul si schimbul de marfa dateaza de la inceputul civilizatiei. A treia faza, contractul spot, poate fi considerata ca adevaratul inceput al pietelor de marfa organizate. Pana in anul 1600 comertul in Europa si Asia nu a fost destul de intens pentru a permite sustinerea activitatii comerciantilor locali sau a pietelor locale. Periodic, targurile serveau capiete de desfacere pentru arii geografice intinse. Aceste targuri au fost organizate la inceput de comerciantii ambulanti care schimbau marfurile lor locale pe marfuri exotice aduse din tinuturi indepartate. Banii erau putini si majoritatea tranzactiilor se faceau prin simplu schimb. Acest tip de targ era des organizat in Grecia Antica si in China. Treptat a aparut o retea de targuri specializate si bine organizate. Existau reguli precise care stabileau unde, cnd si cump pot vinde comerciantii, in functie de tipul de marfa oferite. S-a introdus interdictia contractarii in afara acestor targuri, pentru a preveni acumularea unei cantitati mari de marfa care ar fi permis ulterior controlul pretului. Cu timpul, s-au construit asociatii de comert care reprezentau interesele noii clase de comercianti. Disputele din afaceri erau solutionate in tribunale special infiintate,prin aplicarea codului comerciantului. Odata cu cresterea numarului de tranzactii s-a introdus ca mijloc de schimb scrisoarea de targ. Aceste scrisori permiteau amanarea platii unei marfi, deci o extindere a creditului. Comerciantii aveau posibilitatea sa circul din targ in targ regland platile prin anularea debitelor sau creditelor cu scrisori de targ, platind la sfarsit eventualele datorii ramase, in bani. Asa a aparut piata spot (cash). Adesea, comerciantii prezentau esantioane din marfa lor, urmand ca plata in bani sau cu scrisoare- sa se faca numai atunci cnd titlul trecea la comparator. Denumirea de bursa provine de la orasul Bruges, unde aceste adunari se tineau la Hotel des Bourses, numit asa dupa un senior din vechea si nobila familie van den Boursen care il construise si pe al carui frontispiciu erau sculptate in piatra trei pungi (fr. Bourse). Aici se intalneau bancherii si negustorii pentru a negocia bani, metale pretioase, hartii de valoare si marfuri. Cu timpul, locurile de intalnire ale comerciantilor au primit denumirea de burse. Scurt istoric al bursei romanesti nceputurile pietelor bursiere de marfuri si valori n tara noastra pot fi situate pe la mijlocul secolului trecut, cnd apare ideea organizarii unor burse n Bucuresti si Braila. Primele ncercari dateaza din anul 1839, fara a se solda nsa cu rezultate. Un an mai trziu, n anul 1840, a fost promulgat si pus n aplicare Codicele de Comert al Tarii Romnesti, extins din 1864 si n Moldova. Codicele de Comert, tradus dupa cel francez din 1807, consacra un titlu special pentru bursele de comert, mijlocitorii de schimb si samsarii. n anul 1865, n ziarul Monitorul - Jurnal Oficial al Principatelor Unite Romne apare primul proiect de lege pentru instituirea burselor de comert la Bucuresti, Iasi, Galati si Braila, care cuprinde reglementarea organizarii si functionarii acestor burse. Deschiderea Bursei din Bucuresti a avut loc la 1 decembrie 1882 si a fost consemnata n ziarele vremii ca un eveniment de mare nsemnatate financiara si economic si definita ca un fel de trg, n care negocierile se fac dupa reguli dinainte stabilite. Totodata, n provincie functionau deja burse la Iasi, Galati si Braila care publicau operatiunile cu cereale si schimb valutar. ncepnd cu anul 1885 bursa cade n letargie, devenind o fictiune, caracterizata prin absenta completa de activitate. Cercetatorii considera ca esecul primei burse de comert din capitala tarii se datoreaza nu numai conditiilor economice si sociale ci si erorilor si lacunelor legii. Modificarile aduse n anii 1886 si 1897 au fost considerate insuficiente. Legea asupra burselor de comert publicata n Monitorul Oficial nr. 31 din 9 mai 1904 aduce o noua organizare a acestora n Vechiul Regat, organizare care era necesara datorita rezultatelor 3

nesatisfacatoare ale legii din 1881. La baza reformei burselor de comert din 1904 a fost pus principiul libertatii tranzactiilor n materie de bursa. Pentru aplicarea lui a fost creat n cadrul bursei un organ nou, numit corporatiunea bursei. Daca n baza legii din 1881 operatiunile nu puteau fi facute direct, ci numai prin intermediul mijlocitorilor oficiali, prin legea din 1904 se acorda dreptul de a efectua asemenea operatiuni direct ntre ei, membrilor corporatiunii bursei, nsa doar pentru operatiuni pe cont propriu, nu si pentru cele de intermediere. Noua lege prevede functionarea n tara a urmatoarelor burse: la Bucuresti - o bursa de schimb si efecte, de cereale si marfuri; la Braila, Galati si Constanta - cte o bursa de cereale, de marfuri si de nchiriere a bastimentelor; la Iasi si Craiova - cte o bursa de cereale si de marfuri. Cu unele oscilatii, Bursa din Bucuresti si desfasoara activitatea pna la intrarea n primul razboi mondial, cnd operatiunile ei nceteaza. Desi a functionat o perioada relativ redusa, comparativ cu celelalte burse europene, Bursa din Bucuresti a ocupat o pozitie importanta n comertul international fiind singura piata de importanta internationala pentru negocieri bursiere n sud-estul european. Bursele de marfuri din Romania Bursele de marfuri sunt piete organizate, care asigura concentrarea cererii si ofertei pentru produse si servicii n scopul efectuarii de tranzactii n conditii de concurenta si libertate contractuala. Menirea lor este de a pune n legatura - direct sau prin intermediari specializati - un numar ct mai mare de agenti economici interesati n comertul international cu anumite marfuri - producatori, comercianti, armatori, expeditori, asiguratori etc. - crendu-se totodata conditiile materiale si informationale necesare pentru ncheierea si executarea tranzactiilor. Dupa obiectul tranzactiilor lor, bursele se mpart n doua mari categorii: burse de marfuri, la care se comercializeaza produse si servicii, si burse de valori, la care se comercializeaza active financiare (n speta, valori mobiliare, actiuni si obligatiuni). La rndul lor, bursele de marfuri pot fi generale, pentru comercializarea mai multor categorii de produse si servicii, sau specializate pe anumite grupe de marfuri. Spre deosebire de licitatii, bursele de marfuri sunt piete cu functionare permanenta. Ele sunt organizate ntr-o forma institutionalizata, fie din initiativa privata, fie ca burse de stat. n primul caz, forma juridica de organizare este de cele mai multe ori cea a asociatiei fara caracter lucrativ, desi exista si burse constituite ca societati comerciale. Sintagma "bursa de marfuri" acopera realitati diferite n diferite etape istorice si n diferite tari. O prima acceptiune este aceea de piata de marfa fizica, respectiv un mecanism tranzactional prin care se ncheie contracte a caror executare se face numai prin predarea/primirea efectiva a marfii - obiect al contractului, respectiv plata sumei de bani reprezentnd pretul. Dupa momentul n care are loc derularea lor, operatiunile pe pietele de marfa fizica pot fi "la disponibil" sau spot si "cu executare amnata" sau forward. O alta categorie de burse sunt pietele la termen, numite si "burse de hrtii", deoarece n acest caz tranzactia are esentialmente un caracter financiar, fiind bazata pe documente si nu pe livrare efectiva de marfa; executarea n natura reprezinta numai exceptia n acest tip de tranzactii. n prezent forma dominanta si deosebit de dinamica a pietelor la termen o reprezinta pietele futures si cele cu optiuni. In Romania exista urmatoarele burse de marfuri: 1. Bursa Romaniei de/pt Marfuri B.R.M. 2. Bursa Monetar Financiara de marfuri de la Sibiu 3. Bursa de marfuri de la Braila 4. Bursa maritima si de marfuri de la Constanta 5. Bursa lemnului, industriei si materialelor de constructie 6. Bursa de marfuri Timisoara 7. Bursa de marfuri generale de la Arad 8. Bursa Universala Brasov 9. Bursa Transilvaniei 10. Bursa Iasi 11. Bursa Oltenia Craiova

Bursa Romana de Marfuri Bursa Romn de Mrfuri este o companie privat de interes public, nfiinat n noiembrie 1992, care a dezvoltat mai multe tipuri de piee de interes public, activitatea principal fiind axat pe Piaa la disponibil (unde se tranzacioneaz mrfuri fungibile, standardizate, cotate la bursa de mrfuri) i Piaa licitaiilor (proceduri de achiziii, vnzri, nchirieri i concesiuni). Activitatea BRM se desfoar la sediul central din Bucureti i prin reeaua teritorial, care numr 33 de terminale Bursa Romn de Mrfuri este n momentul de fa singurul administrator al unei piee la disponibil, pia prin intermediul creia, att autoritile contractante, ct i societile comerciale pot achiziiona mrfuri cu un grad nalt de standardizare sau diverse categorii de materii prime. Piaa la disponibil a fost organizat n baza Legii 357/2005 privind bursele de mrfuri, lege care reglementeaz activitatea societilor comerciale pe aceast pia. Accesul autoritilor contractante rezid din prevederile Legii 357/2005 privind bursele de mrfuri, corelate cu art. 122 lit. f) i art. 252 lit. f) din OG 34/2006 privind achiziiile publice. Piaa la disponibil este structurat pe ringuri de produse specializate n cadrul crora sunt definite activele suport. Pentru fiecare activ suport Bursa definete activele de tranzacionat. De exemplu, in cadrul ringului produselor petroliere sunt identificate ca active suport produse ca: benzina, motorina si pacura. Bursa Romana de Marfuri a dezvoltat, in cadrul Pietei la Disponibil, 9 ringuri specializate, pe care se pot efectua tranzactii, conform procedurilor specifice si regulamentului pietei la disponibil, urmatoarele materii prime: 1. Ringul Produselor Petroliere - benzine - motorine - combustibili de ncalzire - pacura - lubrifianti - titei 2. Ringul Energiei Electrice - energie electrica 3. Ringul Gazelor Naturale - gaze naturale 4. Ringul Carbunelui - lignit - huila 5. Ringul Cerealelor - gru - porumb - rapita - soia - floarea soarelui 6. Ringul Materialelor de Constructii - ciment - nisip - bitum - criblura - cherestea - traverse 7. Ringul Marfurilor Generale - lemn de foc - sare - animale n viu si n carcass - lapte - derivate primare ale cerealelor (ex: faina. zahar, uleiuri) 5

8. Ringul Legumelor si al Fructelor - cartof - tomate - ardei - caise - capsuni - castraveti - ceapa - mere - morcov - pere - piersici - prune - salata verde - usturoi - varza - vinete 9. Ringul contractelor de procesare combustibil Principalele avantaje rezultate din accesarea pietei la disponibil, se refera la: - pretul avantajos - obtinut intr-un cadru organizat, ca rezultat al confruntarii directe dintre cerere si oferta. Utilizarea mecanismului de negociere a pretului in cadrul licitatiei cu strigare confera posibilitatea imbunatatirii suplimentare a preturilor de catre ofertanti fata de ofertele financiare initiale. In situatia in care preturile obtinute nu se incadreaza in plafonul propus, exista posibilitatea de a negocia reducerea acestora cu ofertantul clasat pe primul loc in cadrul aceleiasi sedinte fara sa fie necesara reluarea intregii proceduri; - termenul redus de desfasurare a procedurilor - ordinul este programat la tranzactionare in maxim 7 zile din momentul emiterii lui; - cotatiile BRM ofera avantajul unui sistem de referinta in ceea ce inseamna raportarea la preturile pietei in tranzactiile realizate prin BRM (www.brm.ro); - executarea in bune conditii a contractului in baza sistemului de garantii utilizat, cat si ca urmare a atentei selectii a ofertantilor inainte de a fi admisi la tranzactionare; - existenta unui numar mare de ofertanti datorita cantitatilor importante tranzactionate la nivelul total al pietei; - economie de timp si efort suplimentar legat de valorificarea sau achizitionarea produselor - eliminarea birocratiei aferente procedurilor clasice de achizitii publice prin standardizarea marfurilor si reducerea numarului de documente solicitate si depuse. Bursa Monetar-Financiar i de Mrfuri Sibiu (BMFMS) Bursa Monetar-Financiar i de Mrfuri Sibiu (BMFMS) a fost nfiinat n 14 decembrie 1994, avnd 11 acionari care deineau 17 cri de membru. n iulie 1997 Bursa din Sibiu a devenit prima burs futures i de opiuni din Romnia, jucnd un rol important n cadrul economiei de pia romneti prin oferirea unor instrumente eficiente pentru managementul riscului. Crearea primei burse futures din Romnia a constituit o etap de maxim importan n transformarea unei societi care se ocup de intermedieri i licitaii, ntr-un centru naional n care participanii la piaa bursier au oportunitatea de a-i acoperi riscurile sau de a specula modificarea preurilor folosind titluri financiare derivate. n prezent, capitalul social al BMFMS este de 500.000 USD, reprezentnd aportul adus de cei 54 de acionari care dein 90 de cri de membru, fiecare carte de membru dnd dreptul la un loc de broker n toate ringurile Bursei. Cartea de membru (cartea de burs = un pachet de 50 aciuni BMFMS) d deintorului ei dreptul de a efectua tranzacii n oricare dintre ringurile Bursei. ntruct nu toate cele 90 cri de burs sunt active, Asociaia Bursei a hotrt s nu se mai emit alte cri de burs, cei care doresc s desfoare activitate bursier avnd posibilitatea s devin membri asociai prin cumprarea sau nchirierea uneia dintre cele 90 cri emise. Preul de adjudecare 6

al unei cri de burs la ultimele licitaii a fost de aproximativ 5.500 USD / carte, iar preul de nchiriere al unei cri este de 100 USD / lun, perioada minim pentru nchiriere fiind de 3 luni. Membrii Bursei au acces direct n ringurile de tranzacionare ale BMFMS i pot fi totodat membri compensatori avnd astfel acces i la mecanismul de compensare oferit de Casa Romn de Compensaie. Membrii Bursei care nu sunt i membri compensatori trebuie s aib o relaie de colaborare, n vederea compensrii tranzaciilor lor, cu un membru compensator. Aceste acorduri trebuie s fie aprobate de ctre Burs. Directorii i angajaii autorizai s tranzacioneze pentru sau n numele ageniei de brokeraj trebuie s fie atestai de ctre Burs ca operatori pentru pieele futures i de opiuni. Patrimoniul evaluat al BMFMS este de 1,12 milioane USD. n anul 1996 s-a finalizat noul sediu al BMFMS, n suprafa de peste 1000 mp, BMFMS fiind singura burs din Romnia cu sediu n proprietate. Conform prevederilor legale, BMFMS este organism cu putere de autoreglementare. Departamentul de Reglementare i Supraveghere a Pieelor al BMFMS a elaborat reguli i regulamente care sunt cunoscute i respectate de ctre toi operatorii. Totui, nfiinarea unei comisii naionale care s supravegheze tranzaciile futures n Romnia constituie o necesitate stringent. Contractele tranzacionate n ringurile BMFMS au fost nregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenii i Mrci nc din 1997, brevetele pentru acestea constituind dovada prioritii BMFMS n acest domeniu. Produsele tranzacionate la BMFMS Contractele futures sunt angajamente de a vinde sau cumpra o marf, valut, indice financiar, avnd cantitatea, calitatea, scadena i modalitatea de lichidare / livrare standardizate. Metoda de stabilire a preului este sistemul de licitare prin strigare deschis n ringurile Bursei. Contractul futures are o dat scaden pn la care poate fi tranzacionat n ring. Vnztorii i cumprtorii pot iniia operaiunile adecvate dnd brokerilor ordine de vnzare sau de cumprare, prin care sunt specificate preul, cantitatea, data scadenei i termenul de valabilitate al ordinului. Scadena contractelor futures tranzacionate la BMFMS este de 1, 2, 3, 4, 5 i 6 luni. Opiunile pe contracte futures - opiunile care fac obiectul tranzacionrii n ringurile Bursei Monetar-Financiare i de Mrfuri Sibiu, sunt contracte standardizate care dau cumprtorului dreptul dar nu i obligaia de a cumpra sau vinde contractul futures suport la un pre prestabilit, numit pre de exercitare pe perioada de valabilitate a contractului. Pentru dreptul dobndit cumprtorul trebuie s plteasc vnztorului n momentul ncheierii tranzaciei o sum de bani numit prim. Vnztorul se oblig s vnd sau s cumpere contractul futures de la baza opiunii la preul de exercitare dac opiunea este exercitat de cumprtorul su. Exist dou tipuri distincte de opiuni: put i call. Prin cumprarea unei opiuni put se obine dreptul de a lua o poziie short pe contractul futures suport. Cumprarea unei opiuni call d dreptul la o poziie long pe contractul futures de la baza opiunii. Opiunile call i put sunt contracte complet separate, distincte i ofer drepturi diferite. Ele nu sunt pri opuse ale aceleiai tranzacii. Orice opiune put are un cumprtor i un vnztor; la fel i opiunea call. Bursa Monetar-Financiar i de Mrfuri Sibiu este prima burs din Romnia n care s-au tranzacionat contracte futures i opiuni pe contracte futures. Pentru a rspunde cerinelor pieei, BMFMS i-a diversificat permanent produsele oferite spre tranzacionare. Din iulie 1997, data introducerii primului contract futures i pn n prezent, la BMFMS au fost introduse urmtoarele tipuri de titluri financiare derivate: 11 iulie 1997 - contractul futures pe indicele propriu BMS1 (coul aciunilor la societile tranzacionate la categoria I a Bursei de Valori Bucureti); 1 august 1997 - contractul futures pe dolarul SUA (simbol ROL/USD); 1 octombrie 1997 - contractul futures pe marca german (simbol ROL/DEM); 1 octombrie 1997 - contractul futures pe lira italian (simbol ROL/ITL); 1 septembrie 1998 - contractul futures contractul pe indicele BET(ROL); 9 noiembrie 1998 - opiuni pe contractul futures pe indicele BET(ROL); 2 decembrie 1998 - contractul pe moneda european (simbol ROL/EURO); 22 martie 1999 - contractul futures pe raportul EURO/USD 1 iunie 1999 - opiuni pe contractul futures ROL/USD 1 iunie 1999 - opiuni pe contractul futures EURO/USD 17 ianuarie 2000 - contractul futures pe rata dobnzii BUBOR 1 7

17 ianuarie 2000 - opiuni pe contractul futures pe rata dobnzii BUBOR 1 6 martie 2000 - contractul futures pe raportul USD/JPY 6 martie 2000 - opiuni pe contractul futures pe raportul USD/JPY n data de 10 iulie 1998, la un an de la lansarea contractelor futures, Bursa Monetar-Financiar i de Mrfuri Sibiu, a lansat, tot n premier pentru Romnia, opiunile pe contracte futures. Implementarea acestui nou instrument de acoperire a riscului a fost precedat de pregtirea mecanismelor de tranzacionare, de organizarea unui curs de brokeri pentru piaa de opiuni i de abordarea rolurilor i a avantajelor pe care le prezint opiunile pe contracte futures, n cadrul unui seminar organizat de BMFMS. n prezent, n ringurile BMFMS sunt tranzacionate opiuni pe contractele futures pe indicele BET (ROL), pe contractul leu/dolar, leu/marc german, leu/euro, euro/dolar, euro/yen japonez i BUBOR 1, cu scadene la 1, 2, 3, 4, 5 i 6 luni. Rezultate i perspective n momentul actual BMFMS este singura burs din ar cu agenii de brokeraj (pentru contracte futures i options) care ofer clienilor lor urmtoarele servicii: - instrumente de management al riscului valutar i posibiliti de management al portofoliului de investiii; - strategii de acoperire a riscului, mecanisme de identificare a riscului i posibiliti de transferare a acestuia care sunt indispensabile pentru investitori. Obiectivele principale ale BMFMS sunt: - extinderea oportunitilor oferite investitorilor; - posibiliti eficiente pentru acoperirea riscului; - o mai mare lichiditate a pieei; - costuri de tranzacionare reduse. Obiective pe termen scurt i mediu 1. Promovarea activitii specific bursiere prin nfiinarea de agenii de brokeraj n toate judeele rii (creterea numrului ageniilor de brokeraj active, de la 31 existente n prezent pn la acoperirea tuturor judeelor rii). Acest obiectiv este susinut de constanta preocupare a BMFMS privind educarea mediului economic romnesc, ca singura burs din ara care tranzacioneaz titluri financiare derivate. 2. Introducerea scadenelor la 9 i 12 luni pentru toate contractele futures i cu opiuni tranzacionate n prezent la BMFM Sibiu (ROL/USD, ROL/DEM, ROL/EURO, BET/ROL, EURO/USD, EURO/JPY, BUBOR 1 opiuni pe contractele futures BET/ROL, ROL/USD, EURO/USD, EURO/JPY, BUBOR 1) 3. Perfecionarea programelor informatice de transmitere n timp real ctre ageniile de brokeraj a tranzaciilor efectuate n ringurile BMFMS precum i a programelor de compensare a tranzaciilor, achiziionarea unui soft de msurare a gradului de risc. 4. Organizarea, dup un sistem mai eficient i accesibil, a cursurilor de pregtire i atestare a operatorilor pe pieele futures Bursa de marfuri Timisoara Fondata in secolul al XIXlea , Bursa de marfuri Timisoara a fost cotata drept cea mai importanta bursa de cereale si animale din zona central-est europeana, fiind prima ca importanta dupa Bursa Viena . In luna martie 1993, la initiativa unor firme importante din judetul Timis, s-a hotarat reinfiintarea Bursei de Marfuri Timisoara S.A. Bursa de Mrfuri din Timioara i concretizeaz activitatea ei prin afaceri de cereale i derivate, al cror volum se cifreaz la circa 18.000 contracte anuale, reprezentnd o cantitate de circa 20.000 vagoane cu o contravaloare total de aproximativ un miliard lei pe an. Rezultatele pozitive obinute pn n prezent, a determinat conductorii Bursei s nfiineze i o secie a comerului de lemne i materiale de construcie, care n scurt timp va concentra n Burs i acest ram important al produciei naionale." In acest moment activitatea bursei este structurata pe patru departamente distincte : - Departamentul SPOT & FORWARD - Departamentul Compensari - Departamentul de Licitatii 8

- Departamentul de Pregatire Profesionala Departamentul Compensari Prin hotararea Ministerului Industriei si Comertului, Bursa de Marfuri Timisoara a devenit centru zonal de compensare pentru judetele : Timis, Arad, Hunedoara si Caras-Severin. Bursa de Marfuri Timisoara este reprezentantul Imprimeriei Nationale si al C.P.P.I. Bucuresti pe zona de vest a tarii si a fost desemnata ca reprezentant autorizat pentru comercializarea ordinelor de compensare si organizarea de sedinte de compensare Departamentul de Licitatie In cadrul acestui departament s-au organizat diverse licitatii de active , stocuri de marfa , produse si servicii pentru achizitii publice. Prin gestionarea garantiilor depuse de ofertanti, Bursa de Marfuri Timisoara ofera siguranta cu privire la incheierea si executarea contractelor de vanzarecumparare . Avantajele organizarii procedurilor de licitatie prin Bursa de Marfuri Timisoara sunt : - organizarea si desfasurarea procedurilor pe baza unui regulament recunoscut de toate partile implicate , cu respectarea prevederilor legale; - supravegherea organizarii procedurii de catre o Comisie de Atribuire , care are in componenta sa atat reprezentanti ai Bursei de Marfuri Timisoara cat si ai autoritatii contractante , ceea ce confera neutralitate si echidistanta in adjudecarea procedurii; - intocmirea tuturor documentelor procedurii de catre Bursa de Marfuri Timisoara , pe baza datelor transmise de catre autoritatea contractanta , in conformitate cu legislatia in vigoare; - publicitate gratuita si rapida prin reteaua bursiera de care dispunem; - existenta si utilizarea bazei de date proprii a Bursei de Marfuri Timisoara pentru identificarea potentialilor ofertanti; - asigurarea publicitatii procedurii prin mass-media; - nu se percep comisioane de la autoritatile contractante .AME Departamentul de Pregatire Profesionala Departamentul de pregatire profesionala organizeaza cursuri specifice activitatii bursiere si pregateste brokeri specializati pe piata de marfuri cat si pe piata de capital. Bursa de Marfuri Timisoara colaboreaza cu Institutul Financiar Millenium din Bucuresti. In urma absolvirii cursurilor se obtin adeverinte si atestate recunoscute de Ministerul Educatiei si cel al Muncii . Departamentul SPOT & FORWARD In prezent, in cadrul Departamentului SPOT & FORWARD, specializat pe tranzactii cu marfuri, se pot tranzactiona mai multe tipuri de produse. Bursa Transilvana Bursa Transilvana S.A. infiintata la inceputul anului 1994 este o bursa de marfuri cu caracter general, singura societate de acest gen din Cluj si judetele limitrofe. Constituita ca societate pe actiuni de un numar de 64 actionari fondatori, Bursa Transilvana S.A. are in prezent 76 de actionari ca rezultat a 3 emisiuni private de actiuni avand un capital social de 577.150.000 lei. Este membra a Uniunii Burselor de Marfuri din Romania. Implicata in problemele specifice ale economiei de piata, societatea isi propune sa participe la formarea de piete de marfuri organizate, avand un cadru de tranzactionare concurential si transparent, reglementat si echidistant. In lipsa partii legislative inca de la infiintarea Bursei Transilvane S.A. si-a impus propriile regulamente create dupa specificul societatilor bursiere din lume. Strategia Bursei Transilvane S.A. a fost aceea de dezvoltare in paralel cu necesitatile economiei de piata; pregatind atat actionarii cat si clientii cu specificul tranzactiilor bursiere in asa fel incat la momentul oportun sa poata oferi toate serviciile specific bursiere. Toate aceste orientari au facut ca Bursa Transilvana S.A. sa fie o societate bine ancorata in realitatile vietii economico-financiare din Romania; in stare sa ofere pe langa tranzactii specific bursiere si informatii, cotatii si oportunitati de afaceri. Tranzactii pe piata spot Primul produs oferit de Bursa Transilvana S.A. incepand cu anul 1994 sunt tranzactiile spot pe piata de disponibilitati. Acest tip de tranzactii se desfasoara dupa regulamentele specifice pietei bursiere organizate, regulamente stabilite de Bursa Transilvana S.A. in colaborare cu Uniunea Burselor de Marfuri din Romania. Tranzactiile pe piata la disponibil sunt activitatea cea mai dinamica a bursei. 9

Sustinuta de un numar mare de conexiuni cu firme si oameni de afaceri din tara si strainatate, beneficiind de specialisti competenti, cu multa experienta, de un sistem informatic si o puternica baza de date si nu in ultimul rand, de o excelenta reputatie in mediile de afaceri, aceasta activitate se dezvolta permanent. Cererile si ofertele inregistrate la bursa sunt introduse in baza de date, de unde se editeaza saptamanal un buletin bursier cu informatiile curente, buletin care este diseminat pe canalele de comunicatie ale bursei si in mediile de afaceri interesate. Cuplarea cererilor cu ofertele se face prin licitatie asigurandu-se astfel selectarea celor mai potriviti parteneri, precum si cel mai bun pret posibil pe piata. Verificarile privind existenta apartenenta si calitatea marfii, precum si existenta posibilitatii de plata este facuta de catre bursa prin gestionarea de garantii, iar dupa desemnarea licitantului castigator tot bursa asigura incheierea contractului de vanzare-cumparare, contract prin care marfa urmeaza a fi livrata in 5 zile de la semnarea contractului. Licitatii n colaborare cu Bursa Romna de Marfuri Bucuresti, din luna septembrie 2003 functioneaza BRM Terminal Cluj. Obiectul de activitate al BRM Terminal Cluj consta n organizarea de licitatii pentru achizitii de produse, servicii sau lucrari; vnzarea activelor aflate n proprietatea privata a statului si administrate de o autoritate a administratiei publice locale; vnzarea bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, n proprietatea privata a statului. La organizarea de licitatii bursa poate asigura: - promovarea unor tranzactii intr-un concept unitar; - obtinerea pretului de piata real in functie de cerere si oferta; - mediatizarea unitar-nationala a tranzactiilor (in buletinul Bursei); - mediatizarea rezultatelor licitatiilor, cu avantaj in stabilirea de preturi zonale pentru produse, active similare, utile pentru elaborarea de strategii, prognoze, studii de fezabilitate, planuri de afaceri etc.; - transparenta si echidistanta in tranzactii; - cresterea numarului de licitanti (ofertanti); - credibilitate si eficienta, prin folosirea unui instrument modern. Asigurand pentru clientii interesati servicii complete de la alcatuirea caietului de sarcini, publicitate, mediatizare, pana la incheierea contractului de vanzare-cumparare si gestionarea garantiilor, bursa vine in sprijinul acestora eliminand orice factor de risc.

10

Bibliografie : - www.brm.ro - www.Bmfms.ro - www.regielive.com - www.wikypedia.ro - www.banaterra.eu - www.e-bursa.ro

11