Sunteți pe pagina 1din 10

Biodiversitatea regiunii mediteraneene

Biodiversitatea regiunii mediteraneene


Marea Mediterana Curprins ntre Europa central , Asia occidental i Africa de nord , cu 2,5 milioane de km i aproximativ 3.860 km lungime EV si o latime de 1.600 km NS, Marea Mediterana este marea cea mai mare din lume . Cale de trecere majora ,ea se deschide spre Atlantic prin stramtoarea Gibraltar , spre Marea Neagra prin stramtoarea Dardanele si spre Marea Rosie prin canalul Suez .Grecii , primii geografi ai Marii Mediterane , o numesc Marea interioara , romanii o numesc Mare Nostrum ; termenul de Mediterana sau inconjurat de pamant , sau mijlocul pamanturilor , ia nastere in secolul al V-lea , pentru a se deosebi de Atlantic . Inca din Antichitate ea a fost folosita pentru transportul de marfuri si pentru dominarea ei au avut loc numeroase conflicte , statele care au iesire la ea avand un mare avantaj economic si cautand sa obtina suprematia navala .

Subdiviziunile Marii Mediterane sunt : marea Adriatica, Ionica, Egee ,Tireniana si Ligurica . Intreaga coasta are o lungime de 46.000 km si strabate 22 de tari . Acestea sunt : Spania , Franta , Monaco, Italia , Slovenia , Croatia , Bosnia si Hertegovina , Muntenegru , Albania , Grecia si Turcia , pe coasta nordica , Malta si Cipru insule in interiorul ei si Siria , Liban , Israel - pe coasta estica, Egipt , Libia , Tunisia , Algeria si Maroc , pe coasta sudica . Flora din ecosistemul Marii Mediteraneene este compusa din alge, plante joase si apoi plante cu flori, plante mai inalte care au inceput sa evolueze sa se miste pe uscat si apoi care s-au intors in mare.Tipuri de alge care se gasesc: Alga rosie (Rissoella verrucoela), Alga bruna (Dyctiota dichotoma), Cystoseira mediteraneana, Padina pavonica, Alga verde (Caulerpa Taxifolia). De asemenea fauna este una diversificata. In Mediterana se intalnesc specii ca: Buretele Verongia (Verongia aerophoba), Meduza (Pelagia nocticula), Rosia de mare (Actinia equina), Sepia comuna (Sepia officinalis), Pinna nobilis scoica perlifera, Girelle peacok (Thalassoma pavo)- peste osos, Barracuda (Sphyraena) ,Hermodice Carunculata , Homarus Gammarus , Conger Conger common , Epinephelus Marginatus , Zeus Faber . Localizare Regiunea mediteraneana ocupa teritoriile din jurul Marii Mediterane (inclusiv insulele din Mediterana: Baleare, Sardinia, Corsica, Sicilia, Creta, Cipru ), cuprinzand tinuturile Europei sudice, peninsula Anatolia, tarmul mediteranean al Arabiei, nordul Africii pana la limita septentrionala a Saharei. Mediul mediteranean se intalneste de o parte si de alta a Ecuatorului,intre paralele 30-40 latitudine nordica si sudica.Acesta se intalneste pe insulele si statele de pe marginea Marii Mediterane, dar si pe areale mai restranse in vestul

continentelor,in Clifornia(America de Nord),in centrul statului Chile(America de Sud),in Africa de Sud si in sudul Australiei. Geologie Din punct de vedere geologic, unit ile de relief din regiunile cuprinse n zona mediteranean se caracterizeaz printr-o diversitate de roci, de exemplu, pe teritoriul Italiei, n Mun ii Alpi, relief carstic dezvoltat pe calcare i dolomite, iar Mun ii Apenini se remarc prin prezen a rocilor vulcanice, care se ntlnesc, de asemenea, i n Masivul Central Francez. Pe teritoriul Spaniei, n Mun ii Iberici se ntalnesc roci dure(granite, cuar ite), gresii i calcare, iar latura nordic a mun ilor Cantabrici se acracterizeaz i prin roci sedimentare. Relieful Din puct de vedre al localizarii , relieful specific este cel montan destul de fragmentat . Peisajul mediteranean variaza in altitudine de la 1000 la 1500 si chiar 2000m, apartinand etajelor de foioase si de amestec, subalpin si chiar alpin. Evolutia reliefului este complexa, situatie determinate local nu numai de nuanta climei de la arida spre temperate, dar si de relieful variat de la campii inguste la munti tineri inalti. Ca urmare, in regiunile cu nuanta climatica mai arida si cu vegetatie saraca, evolutia va fi active si se va caracteriza prin dezagregari, vara si alterari, iarna, si prin intense procese de spalare in suprafata, siroire si transport bogat de aluviuni in sezonul umed. Vor rezulta glacisuri mixte si o intensa degradare a suprafetelor de versant prin rigole, torenti. Cateva unitati de relief: Mun ii Alpi, Mun ii Apenini, Mun ii Iberici, Meseta Spaniol , Podisul Fezzan, Cmpia Padului. Climatul Clima mediului mediteranean este caracterizat prin aparitia celor patru anotimpuri ,avand extreme vara si iarna.Vara este foarte calda si secetoasa,cu temperaturi ridicate,media lunara fiind de 20-25 grade Celsius ,iar datorita precipitatiilor reduse prezinta uscaciuni.Toamna incep ploile care refac stratele acvifere si reinvie vegetatia care a avut de suferit pe timpul verii.Iarna este caracterizata prin ploi mai bogate ,cer mohorat si valuri de frig,asemanandu-se cu climatul temperat-oceanic.Primavara determina o explozie vegetala,cu plante inflorite datorita temperaturilor moderate si solului umed, facand acest anotimp cel mai placut din an. Temperatura medie anuala oscileaza intre 15 si 20 grade Celsius.Verile sunt mai fierbinti in interiorul continentelor si mai racoroase in zonele litorale.Cantitatea anuala de precipitatii este in medie de 500-1000 mm, valorile cele mai mari ajungand peste 1500 mm si cele mai mici sub 350 mm.Elementul climatic il constituie alternanta si interactiunea maselor de aer polar si subtropical arid,astfel bat vanturile de vest aducatoare de ploi.Diferentierile apar de la vest la est,in partea de est a Marii Meditarane zilele secetoase cresc pana la 200.Muntii bareaza vanturile pe diferite directii formand vanturi locale cum ar fi :mistralul,un vant rece care bate in sudul Frantei,bora,vant rece care bate pe tarmul estic al Marii Adriatice si in nordul Italiei, sirocco,vant cald care bate dinspre sud spre Mediterana. Soluri ntre vegeta ie i sol exist o strns interdependen . Caracteristicile fizico-chimice ale solurilor determin instalarea unei anumite vegeta ii, iar vegeta ia, la rndul s u, constituie un factor indispensabil form rii anumitor soluri. Pe lng vegeta ie, ceilal i factori

pedogenetici (clima, relieful, substratul litologic etc.) au mare rol n formarea i evolu ia solurilor.Succesiunea altitudinal a etajelor de vegeta ie se reflect n mod corespunz tor n succesiunea altitudinal a solurilor zonale. Pe lng solurile zonale, care au r spndirea cea mai mare, exist i soluri interzonale i anume soluri litomorfe (rendzinice) i cele hidromorfe (soluri pseudogleice i gleice).Regiunile mediteraneene se caracterizeaz prin solurile brune i solurile ro ii (terra rosa). Solurile terra rosa se formeaz numai pe roci calcaroase. Ambele tipuri de sol sunt fertile. Astfel se explic dezvoltarea agriculturii n inuturile mediteraneene nc din cele mai vechi timpuri. Hidrografia Regimul hidrologic mediteranean este caracterizat prin variatii sezoniere mari, prin ape mici de vara , secare pe raurile autohtone, viituri de toamna-iarna.Este specific raurilor din Peninsula Italica( Arno, Tibru) , Sardinia, Sicilia, Corsica. Rurile mari formeaz la v rsare delte, de exemplu Delta Padului. Fluvii din zona mediteranean : Guadalquivir, Arno, Pad, Tibru, Ebro, Izmir, Menderes, Moulouya, Cheliff, Toro, Ron. Totodat , sunt prezente i lacuri precum: L. Garda, L. Scutan, L. Almendra. Modul de folosinta al teritorului n cazul rilor din bazinul mediteranean, utilizarea terenurilor se realizeaz , aproximativ, n aceea i maniera. De exemplu, n Spania, terenurile sunt utilizate n felul urmator: 41% terenuri arabile, 33% p duri, 13% p uni i fne e i 13% suprafe e cu alte destina ii, iar n Peninsula Italic terenurile arabile ocup 31%, culturile permanente 10%, iar p durile 23%. . n Grecia, utilizarea terenurilor se prezint astfel: teren arabil 19%, culturi permanente 8%, p duri 50%, 23% din teritoriu fiind ocupat de alte culturi. Regiunea agricola mediteraneana se caracterizeaza prin interferenta culturilor cerealiere cu cele ale criticilor si maslinului, la care se adaoga vita de vie. Se practica, de asemenea, cresterea ovinelor, in regim sedentar sau transfumant. Grul este una dintre cerealele dominant cultivate n jurul Bazinul Mediteranean. Legumele sunt, de asemenea, cultivate. A adar, vegeta ia este influen at i determinat de o serie de factori printre care se numar clima; att temperatura, ct i umiditatea variaz n suprafa i altitudine,a adar i vegeta ia se va structura n func ie de aceasta, crend zone i etaje de vegeta ie.De asemenea,relieful influen eaz vegeta ia prin expozi ia versan ilor(versan ii sudici sunt cei mai lumina i, iar cei nordici cel mai pu in lumina i). Relieful poate produce inversiuni de vegeta ie, cnd n v ile umbrite i r coroase coboar elementele de vegeta ie ce suport aceste condi ii, iar pe versan ii lumino i urc flora iubitoare de c ldur . Totodat solul, prin propriet ile de fertilitate oferit condi ii prielnice dezvolt rii vegeta iei. Flora Fizionomia ecosistemului mediteranean este caracterizata de existenta padurilor si tufarisurilor xerofile, sempervirescente, subtropicale cu frunze dure si mate. Vegetatia este vesnic verde. Padurea este rara,are o inaltime de circa 10 metri si arborii sunt adaptati la seceta: frunze mici si lucioase,tulpini groase, radacini adanci si coroana sub forma de umbrela. n zona mediteranean speciile de arbori sunt mai putin numeroase, n schimb sunt frecvente tufi urile de subarbu ti si arbu ti, plantele ierboase, geofite sau anuale, adaptate la condi iile ecologice de aici. Focul este un lucru obi nuit prin p r ile cu p duri mediteraneene.Tufi urile i formeaz crengu e cu muguri dup foc, astfel ele pot s se regenereze mai repede dect alte plante.Multe specii aflate n aceast zon cu p duri sunt rezistente la foc,exemplu fiind stejarul de plut . Altele sunt dependente de foc deoarece i mpr tie semin ele sau germineaz doar dup incendiu. Vegeta ia mediteranean este reprezentat prin asocia iile p durilor mediteraneene, ale tufi urilor i prin asocia ii ierboase.

P durile mediteraneene boreale sunt alc tuite din arbori semipervirescenti(care au mereu frunzele verzi) i arbori cu frunze caz toare. n cadrul acestui biom se deosebesc mai multe tipuri de ecosisteme, unele de padure xerofil , altele de tuf ri uri xerofile. Dintre arborii semipervirescenti predominant este stejarul verde (Quercus ilex). Acesta ocup o suprafa vast n jurul M rii Mediterane, ajungnd pn n Sudul Fran ei i Asia Mica. Este de o mare plasticitate ecologic , dezvoltndu-se pe orice fel de sol, fiind nsa exigent fa de lumin . P durile xerofile cu frunze dure i mate prezint unele particularit i n func ie de situarea lor geografic . P durile din jurul M rii Mediterane, care cuprind diverse specii de stejar, vegeteaz pe versan ii mun ilor pn la nal imea de 1300m, nvecinndu-se cu p durile de cedri( Cedrus atlantica), de la altitudini mai mari. Aceast specie este diferit n func ie de substrat, de ariditatea climatului i de regiunea la care se face referire: stejarul de stnc (Quercus suber,20m n l ime, indiferent fa de natura substratului, ocup versan ii arizi pn la 800-900m altitudine; dac substratul este calcaros, stratul arbustiv este bogat, iar daca este silicios, este sarac, format din ericacee i lev n ic ), stejarul de plut ( vegeteaz ntrun climat mai pu in arid, numai pe substrat silicios, cre te i n amestec cu pinul marin; n stratul arbustiv cresc fisticul, mirtul, lev n ica), m slinul s lbatic (Olea europaea) i ro covul(Ceratonia siliqua) vegeteaz n regiunile mai calde, limita lor nordic de cultur corespunznd,de fapt, extinderii zonei climatului umed, i specii de pini (Pinus pinea) pe cmpii i coastele mediteraneene. Granitele maslinului

Arborii sunt n general distan a i, comportnd un strat n care frecvent se ntalne te: fisticul ( Pistacia terebenthus i Pistacia lentiscus), laurul (Laurus nobilis), apoi, cimbrul (Thymus), micul stejar de carmaz (Quercur coccifera), rozmarinul (Rosmarinus officinalis), iarba neagr (Calluna vulgaris), ienuperul (Juniperus oxycedrus, Juniperus phonicea) etc. Pe sol silicios, p durea de stejar verde prezint un strat de ericacee ca Erica scoparia, Erica arborea, o specie de levan ic (Lavandula stoechas). n stratul subarborilor se ntlnesc diverse specii de pini: pinul de Alep, pinul maritin, pinul laricio, cedrul de Liban. Pinul de Alep (Pinus halepensis) are un areal aproape identic cu cel al stejarului ntotdeauna verde, fiind de asemenea exigent n ceea prive te c ldura, c ci nu suport temperatura sub 11 C. Poate constitui p duri secundare, cnd se substituie p durii de stejar verde, distrus de foc. Pinul maritime (Pinus pinaster) ocup rmurile M rii Mediterane occidentale, suportnd cu greu frigul: este calcifug(nu suport solul calcaros), dar prosper pe terenurile s race nisipoase. Poate ap rea i n p dure cnd este nso it de rosmarin, de Cistus sau de ericacee.

Pinul laricio (Pinus laricio) formeaz p duri frumoase n Mun ii Corsici i n Calabria, iar bradul pinsapo (Abies pinsapo) se ntalne te n masivele muntoase din Sicilia, Grecia, Turcia. Celebrul cedru de Liban (Cedrus libanotica) cu larg r spndire n Ter iar, ast zi are un areal discontinuu, putnd fi ntlnit numai n Liban, n Sudul Turciei i n Mun ii Atlas sau cultivat n parcuri. Arborii cu frunze caz toare sunt ntlni i mai ales n zonele de tranzi ie cu climatul temperat, ei sunt adesea asocia i stejarilor cu frunze semipervirescente, mai ales cu stejarul verde, constituind o p dure mixt submediteranean . n unele cazuri sunt localizate pe versantele cele mai umede n timp ce stejarii totdeauna verzi ocup versantele cele mai uscate. Ace ti arbori apar in speciilor caracteristice zonei temperate propriu - zise (stejarul pufos), dar adesea sunt i specii proprii regiunii submediteraneene: stejarul lusitan (Quercus lusitanica) de pe rmul occidental al Marocului i din Vestul Fran ei, stejarul macedonian din Balcani i din rile est-mediteraneene. Acestor stejari li se aociaz alte foioase ca mojdreanul, caracteristice Peninsulei Balcanice, castanul etc. n Turcia, pe litoral se cultiv m slini, citrice, smochinul, aceasta fiind a patra produc toare mondiala de ulei de m sline (181 000 tone, dup Spania, Italia si Grecia). n sud, n zona portului Adana, se g sesc ntinse planta ii de bumbac. Tufi urile mediteraneene boreale Aproape toate p durile zonei climei mediteraneene au fost distruse prin ac iunea omului, ap rnd forme secundare cu aspect foarte variat, ceea ce l-a facut pe Ch. Sauvage s le numeasc mattoral de la cuvntul spaniol ce caracterizeaz n America de Sud aceste forma ii diversificate.Local ns aceste forma ii antropice au primit diverse denumiri sub care au intrat de fapt i n literatura biogeografic i anume: maquis, garriga, frigana, chaparral, tomilare etc. Maquis ul (denumire corsican ) este r spndit n Corsica i pe tot rmul de Nord al Mediteranei pn la 400 m altitudine. El s-a format prin defri ri succesive i pa unat excesiv, ceea ce a f cut imposibil reinstalarea arborilor. Nu este altceva dect o p dure degradat situat pe soluri bogate n siliciu. Dup descrierea f cut de H Gaussen(1954) se prezint ca o forma iune de arbu ti i tufi uri care nu las s se vad solul ntre ei i a a de stran i unii de al ii c nu te las s treci nici cu piciorul. n compozi ia floristic a maquis-ului intr : laurul nobil, m slinul s lbatic, arbustierul, mirtul, Erica arborea, printre care apare uneori razle , stejarul de pluta. Garriga este alcatuit din tufi uri mici situate pe roci calcaroase i marnoase, dezvolta i ndeosebi n Sudul Fran ei. Speciile dominante sunt cele ale stejarului de carmaz, rosmarinului si drobului. Tot aici apare uneori palmierul pitic (Chamaerops humilis), singurul reprezentant din familia palmierilor care populeaz aceste latitudini n stare salbatic . Frigana (denumire greceasc ) este raspandit n Grecia, Creta, rmul Asiei Mici, unde formeaz asocia ii de arbusti cu epi ntre care mai reprezentative sunt Genista acanthoclada i Poterium spinosum. Tomilarele (denumire spaniol ) sunt de fapt asocia iile de arbu ti cu n l ime mijlocie n care predomin specii din familia labiatelor cum ar fi rozmarinul, lev n ica sau cimbrul (Thymus vulgaris). n ntreaga zon a forma iunilor vegetale mediteraneene au fost adaptate plante de cultur cum ar fi citricele care ocup spa ii din ce n ce mai mari n detrimentul asocia iilor vegetale primare sau secundare ce au existat aici.

Fauna Fauna padurilor si tufarisurilor xerofile cu frunze dure si mate din regiunea mediteraneana este activa primavara, fiind dominata de rozatoare, pasari, soparle, serpi, broaste- testoase si insecte. Mamifere Regiunea mediterana este caminul a mai mult de 220 de specii terestre de mamifere, din care 25 dintre acestea sunt endemice acestei zone (11 %). Un numar de specii de mamifere mari, ca leul (Panthera leo) si antilopa (Oryx dammah ), au disparut din regiune in ultimile sute de ani ca rezultat al distrugerii habitatului natural si din cauza vanatului excesiv. Printre speciile notabile de animale marine sunt focile mediteraneene (Monachus monachus), dintre care doar 400 de indivizi au ramas in salbaticie; macacul barbar (Macaca sylvanus), singura maimuta nativa din Europa, cu un habitat fragmentat si disparat in muntii Marocului si Algeriei si in Gibraltar, cerbul barbar (Cervus elaphus barbarus), reprezentata de cateva sute de indivizi intr- o padure mica dintre granita Algeriei si a Tunisiei, si rasul iberic (Lynx pardinus), cea mai amenintata felina din lume, cu nu mai multe de 250 ce indivizi ramasi in salbaticie. Alte specii de mamifere endemice regiunii mediteraneene sunt printre caprine: mufonul (Ovis musimon) raspandit in Corsica, Sardinia si Grecia, capricornul, capra ibex, printre hienide: hiena- vargata (Hyaena hyaena) si printre canide sacalul- auriu (Canis aureus) si lupul sacal (Canis aureus lupaster). Rozatoare de obarsie meridionala sunt histricidul porc spinos mediteranean (Hystrix cristata), cateva spalacide ca harciogul- mic (Mesocricetus aurastus) si tancul- pamantului mic (Spalax leucodon). Pasari Un total de aproape 500 de specii de pasari sunt regasite in bazinul mediteranean, si mult mai multe care migreaza prin regiune, traversand Marea Mediterana prin Gibraltar, Sicilia, Insulele Baleare, Corsica, Sardinia, Creta si Cipru. In jur de 25 dintre aceste specii sunt endemice, si mai multe dintre acestea sunt pe cale de disparitie, inclunzand vulturul imperial spaniol (Aquila adalberti) prin numarul de 350 indivizi maturi, ciocarlia de pe insula Raso (Alauda razae). Distrugerea si degradarea Mediteranei ameninta si specia pelicanului dalmatian (Pelecanus crispus), care traieste in partea estica a bazinului mediteranean, lesita cu snit marmorat (Marmaronetta angustirostris), si rata rosie (Aythya nyroca). Speciile din urma sunt importante in privinta migrarilor si iernatului. Alte pasari caracteristice regiunii mediteraneene sunt: inarita- verde (Serinus serinus), prigoarea (merops apiaster), lacustarul (Sturnus roseus), cateva specii de starci (Ardea purpurea, Egretta garzetta), cormoranul pitic (Phalacrocorax pygmaeus), hoitarul (Neophron percnopterus), vulturulplesuv negru (Aegypius monachus) etc. Reptile Exista mai mult de 225 specii in zona mediteraneana, aproape 80 (34%) sunt endemice. Deasemenea exista patru genuri endemice, numite Algyroide, Trogonopyhis, Macroscincus si Gallotia (cea din urma fiind un gen unic de soparla din Insulele Canare). Familia Lacertidia, caracterizate prin fapul ca sunt mici, cu cozi lungi, este reprezentata in regiune prin mai mult de 60 de specii,

un sfert din totalul lumii, pe cand familia Viperidae, serpi veninosi, este reprezentata prin aproape 20 de specii. Familia Testudinidae este reprezentata prin 5 testoase: testoasa greceasca (Testudo graeca), testoasa lui Hermman (Testudo hermanni), Testudo marginata, testoasa egipteana (Testudo keinmanni) si testoasa Weissinger (Testudo wessingeri), o specie endemica. Amfibieni Exista aproximativ 80 de specii de amfibieni in bazinul mediteranean, aproximativ 30 dintre acestea sunt endemice pentru doua familii de amfibieni: Discoglossidae si Salamandridae. 11 dintre cele mai cunoscute 12 specii de broaste cu limba- disc sunt gasite aici, dintre care 7 sunt endemice. Pesti de apa curgatoare Acestia sunt submultimi mici din fauna bogata a Eurasiei si Africii de care sunt izolati. Cu toate acestea sunt mai putin de 220 de specii, mai mult de 60 sunt endemice, inclunzand 6 genuri endemice. Exista de asemenea exista si o familie endemica, Valeciidae, veniti din pen. Iberica si Balcanica. Aceste doua peninsule contin 86% din intreaga regiune de specii endemice. Nevertebrate Dintre arahnide face parte scorpionul (Euscorpius europaeus), dintre miriapode din grupa chilopodelor (Scolopendra cingulata, Scutigera coleopatrata, Himantarium gabrielis) si a diplopodelor (Lysiopetalum fasciatum) completeaza lista speciilor mediteraneene. Dintre insecte specifica este paianjenul tarantula (Lycosa tarantula). Fauna regiunii mediteraneene este intr-o foarte mare masura influentata de fauna regiunilor inconjuratoare. Asa de exemplu in nordul Africii, apar o serie de specii de animale comune cu cele din deserturile tropicale cum sunt: camila cu o cocoasa, fenecul, gazela etc. In sudul Europei se intalnesc specii care apartin zonei climei temperate ca de exemplu: cerbul, caprioara, mistretul, potarnichea comuna, dropia, iepurele, vulpea comuna etc. Rezervatii naturale Parcul Na ional Parnasssos (Grecia Central ) A fost nfiin at n 1938 i are o suprafa de 3.600 ha., predominnd speciile vegetale de brazi i pini i o varietate de plante rare. Principala specie de plant care cre te pe crestele nsorite este iarba fescue, al turi de alte tipuri de plante s lbatice. Fauna zonei cuprinde specii de animale s lbatice comune, cum sunt: vulpea, iepurele,veveri a i acalul. Mai exist cteva specii rare de p s ri, cum sunt oimul i vulturul,num rul mare de vr bii i diferite familii de ciori. Aici mai ntlnim i o varietate larg de erpi i insecte. Parcul Na ional Olympos (Tesalia). Acesta a fost primul Parc Na ional al Greciei (1937), care are o suprafa de 5.000 ha. i este unul dintre cele mai lungi din lume, iar din 1982 a devenit Rezerva ie a Biosferei. Re edin a zeilor mitologiei grece ti, Muntele Olimp (2917 m.) este br zdat de trec tori adnci deasupra c rora se nal piscuri de peste 2900 m.- Myticas (2950 m.), Stefani, Dios,Skala,Pantheon, ai c ror versan i sunt mbr ca i de codrii de stejar, platan, ulm, fag, brad, pin, ienup r, m slin i fistic. Cuprinde aproximativ 1700 de specii de plante, incluznd cteva specii rare i chiar exemplare unice de flori s lbatice. Pantele joase sunt acoperite de specii mediteraneene de maquis, gorun, cedru, rodii amestecate cu alte specii de foioase i conifere . Dintre speciile de animale, mamiferele sunt cele mai numeroase: lup, vulpe, acal, c prioar , mistre , capra s lbatic , i mamifere mai mici, cum sunt bursucul, dihorul, nev stuica, iepurele s lbatic i veveri a. Dintre p s rile care vie uiesc aici, sunt: uliul, vulturul, alte p s ri de prad , cioc nitori, mierla de z pad ,etc.

Importanta stiintifica si economica Statele mediteraneene europene nu prezinta o omogenitate in ceea ce priveste dezvoltarea economica , marile state precum Franta , Spania , Italia situandu-se la polul apus fata de Bosnia si Hertegovina , Cipru , Albania . Turismul este o parte importanta a economiei acestei regiuni. Una dintre cele mai importante zone turistice ale lumii o constitue Marea Mediterana . Apele limpezi si albastre ale Mediteranei atrag anual nenumarate mii de turisti ( putini dintre ei stiu ca limpezimea si azurul valurilor indica faptul ca Mediterana e aproape moarta. Apele cenusii si inchise ale altor mari sunt, de fapt, dovada fertilitatii si a biodiversitatii lor: miliarde de animale si plante minuscule fac ca apa sa fie colorata in nuante inchise). Cu mici exceptii ( Albania) , dar si acelea urmand a se dezvolta , statele riverane Marii Mediterane prezinta un turism de inalta calitate , acesta contribuind cu venituri foarte insemnate la economia lor , unele dintre ele bazandu-se foarte mult pe activitatile turistice , in lipsa unor resurse minerale sau terenuri agricole ( Malta , Cipru , Monaco ) . Traditii ale populatiei mediteraneene` Populatia si Densitatea Datorita pozitiei privilegiate pe tarmurile riverane ale Marii Mediterane , statele de aici au un numar mare de locuitori , dar si o densitate ridicata . Se poate observa insa ca statele cele mai mici din acesata zona , desi au un numar mic de locuitori , comparative cu alte state , au desitatea cea mai mare din lume . - Franta : populatia = 62.988.000 loc ( locul 20 ) si densitate de 111,1 loc/km ( locul 65 ) - Italia : populatia = 58.103.033( locul 23 ) , iar densitatea este de 192,88 loc./ km ( locul 38 ) . - Spania : populatia = 40.341.462 loc ( locul 29 ) si densitate de 79,91 loc./km ( locul 87) . - Grecia : populatia = 20.757.000 loc ( locul 49 ) si densitatea 87 loc/km( locul 82 ) . - Croatiei : populatia = 4.496.000 loc ( locul 123 ) si densitate de 79,5 loc/km( locul 88 ). - Bosnia si Hertegovina : populatia = 4.007.000 loc ( locul 118 ) si densitate de 78,3 loc/km( locul 90 ) . - Albania : populatia = 3.544.000 loc( locul 125 ) ; densitate de 123,5 loc/km( locul 62) . - Slovenia : populatia = 2.011.000 loc ( locul 149 ) ; densitate de 99,3 loc/km ( locul 74 ) - Cipru : populatia = 775.900 loc ( locul 154 ) , desitatea de 83,9 loc./km ( locul 83 ) . - Muntenegru : populatia = 630.000 loc ( locul 155 ) ; densitate de 45,6 loc//km . - Malta : populatie = 396.000 loc ( locul 164 ) si densitatea de 1.253,2 loc./km ( locul 4 ) - Monaco : populatia = 32.270 loc ( locul 187 ) , densitatea 16.548,7 loc./km ( locul 1 ) Limba oficiala In ceea ce priveste limbile vorbite pe litoralul mediteranean , trebuie amintit ca o parte a populatie vorbeste limbi romanice-latine : spaniola ( local oficiale : catalana , galiciana , basca ) , franceza , italiana , iar cealalta parte are ca limbi oficiale malteza si engleza , slovena , bosniaca , sarba si croata , albaneza , greaca si turca . Culte religioase Majoritatea populatiei statelor mediteraneene europene sunt crestine ; fie catolice ( Spania , Franta , Monaco , Italia , Malta , Slovenia , Croatia ) , fie ortodoxe ( Grecia , Cipru , Muntenegru , Bosnia si Hertegovina -30 % ) , dar intalnim si islamism ( Albania , Bosnia si Hertegovina 43 % , Muntenegru -18 % ) , precum si alte culte precum protestantism , iudaism .

Dieta mediteraneana Un studiu recent a confirmat inca o data faptul ca oamenii care adopta dieta mediteraneana traiesc mai mult decat europenii. Mai exact, ce este dieta mediteraneana si cum manifesta acest efect extraordinar? Dieta mediteraneana nu reprezinta un plan sau un program specific pentru o dieta ci o adevarata colectie de obiceiuri care sunt urmate in mod traditional de locuitorii regiunii mediteraneene. Sunt cel putin 16 tari care se invecineaza cu Marea Mediterana de aceea obiceiurile si regimul alimentar variaza in functie de cultura, fondul etnic si religie. Exista, insa, o serie de caracteristici comune tuturor: * Un consum mare de fructe, legume, cartofi, fasole, nuci, seminte, paine si alte cereale * Uleiul de masline este folosit pentru gatit si dressing * Cantitati moderate de peste si carne slaba * Cantitati mici pana la moderat de branza grasa si iaurt * Consumul moderat de vin, de obicei in timpul meselor * Consumul produselor locale * Un stil de viata active Protectie impotriva bolilor cronice Intr-un studiu recent, dietele a mai mult de 22.000 de persoane care locuiesc in Grecia au fost categorisite in functie de cat de mult au aderat la stilul mediteranean grecesc. In timpul celor 4 ani de studiu, s-a descoperit ca daca acestia urmau cu strictete dieta traditionala riscul de a face infarct sau cancer se diminua simtitor. La sfarsitul studiului cercetatorii au observat ca cei care au adoptat dieta mediteraneana au trait mai mult decat ceilalti.. Vremurile se schimba Vremurile se schimba si, in prezent foarte putini oameni adopta un stil de viata caracteristic celui traditional. Profesorul Luis Serra, Presedinte la The Foundation for the Advancement of the Mediterranean Diet considera ca aceasta schimbare reprezinta atat o oportunitate cat si o amenintare. Acesta afirma: Schimbarea sociologica inseamna ca oamenii vor petrece mai putin timp in bucatarie pentru a pregati mancarea, dar in acelasi timp este o mare oportunitate pentru firmele de catering si pentru restaurante, mai ales ca acum popoarele mediteraneene cunosc efectele binefacatoare ale dietei mediteraneene asupra sanatatii. La raspantia dintre 3 continente , Marea Mediterana a vazut luand nastere cele 3 religii monoteiste si mari civilizatii , precum cea romana si greaca , care au influentat si si-au pus amprenta asupra intreagii omeniri . Aceasta regiune , riverana marii , a atras inca din cele mai vechi timpuri populatii ce au dat nastere unor mari popoare , civilizatii care au fondat Occidentul modern , state bine dezvoltate care atrag numerosi imigranti ce spera la o viata mai buna . Spania , Italia , Franta sunt astazi porti spre fericire pentru imigranti din Europa de Est , Africa si nu numai .