Dieta Montignac a fost foarte populara in Europa anilor 1990, dar nici pana astazi nu a fost uitata.

Ea fost gandita de Michel Montignac, un francez care a lucrat in industria farmaceutica si care, in tinerete, a avut probleme de greutate. De cand a reusit sa slabeasca cu dieta creata de el, aceasta a devenit foarte apreciata in intreaga Europa. Dieta Montignac este doar un exemplu de regim disociat. Principiul disocierii alimentelor a fost si inca mai este foarte popular printre cei preocupati de silueta. El spune ca, daca am consuma alimentele doar intr-o anumita ordine am reusi sa ne maximizam capacitatile digestive si sa evitam fluctuatiile glicemice care duc la acumularea de kilograme. Substantele nutritive sunt impartite de planul Montignac in trei grupe: Grupa I - carbohidrati, sau glucide, adica tot ce contine faina si/sau zahar:

Paine Dulciuri Paste fainoase Produse de patiserie

Grupa II - proteine si lipide:

carne peste oua lactate

Grupa III - fibre, adica legume si fructe proaspete, congelate, in compot, sucuri de fructe proaspete Principiul de baza al dietei Montignac consta in combinarea acestor tei grupe de alimente: grupa III se poate combina atat cu grupa I cat si cu grupa II. Grupele I si II nu se pot combina intre ele. Asta inseamna ca nu avem voie sa consumam la aceeasi masa carne cu paine, carne cu paste, oua cu paine. De asemenea, trebuie evitate acele alimente care imbina cele doua principii alimentare aferente primelor doua grupe. De exemplu cartofii prajiti contin atat grasimi (de la ulei), cat si carbohidrati (din cartofi). In schimb avem voie sa consumam legume cu oua, fructe cu lactate, fructe si cereale. Pe de alte parte, desi dieta nu interzice carbohidratii, ea limiteaza consumul acestora. Astfel trebuie tinut cont de indicele glicemic. Indicele glicemic este o modalitate de a masura rapiditatea cu care zaharurile din alimente se transforma in glucoza, in sange. Dieta Montignac, ca si alte diete, favorizeaza carbohidratii cu indice glicemic mic si le exclude pe cele cu indice glicemic mare. Glucidele cu indice glicemic mare sunt cele rafinate, procesate: dulciurile, zaharul rafinat, painea alba, produsele de patiserie. Indice glicemic mic au cerealele integrale, fructele, ovazul. Deci si atunci cand consumam alimente din prima grupa, nu avem voie sa alegem orice. Dulciurile sunt categoric interzise, la fel si painea alba. Iata, asadar, care sunt regulile dietei Montignac:

Se consuma numai carbohidrati complecsi, cu indice glicemic mic. Nu se amesteca, in cadrul aceleiasi mese, grasimile sau proteinele cu glucidele. Daca la o masa s-au consumat grasimi sau proteine, trebuie sa asteptam cel putin patru ore inainte de a consuma carbohidrati, apoi la trei ore avem voie sa consumam din nou grasimi. Alcoolul trebuie limitat. Se poate consuma cate un pahar de vin sau bere. Berea fiind facuta din hamei si malt, contine carbohidrati, deci nu trebuie consumata impreuna cu grasimi si proteine. Se consuma multa apa intre mese. Se consuma multe fibre, adica fructe si legume. Trebuie limitat consumul de cofeina. Mesele se iau la intervale regulate. Neaparat se iau trei mese pe zi. Nu se sare peste mese si nu se mananca intre mese sau seara tarziu, la mai putin de trei ore de culcare. Se consuma grasimi sanatoase si se foloseste ulei de masline in salate sau pentru gatit.

Se face miscare cat mai multa.

Avantajele dietei Montiganc nu sunt deloc de neglijat. Ea permite consumarea de alimente variate, nu exclude mancarurile preferate, nu exclude complet nicio grupa de alimente si nu presupune infometare. Impiedica plictiseala, da rezultate pe termen lung, si incurajeaza consumul de fibre care previn constipatia. Insa ca orice dieta si programul Montignac are dezavantajele sale. Pentru ca este limitat consumul de carbohidrati, organismul poate fi lipsit de anumite vitamine, fibre si energie. Fiind bogat in proteine, regimul incurajeaza consumul de grasimi saturate. Un consum foarte limitat de carbohidrati, pentru o perioada lunga de timp, poate sa duca oboseala exagerata, respiratie urat mirositoare, dureri de cap. In plus, Michel Montignac nu credea ca efortul fizic, sportul ajuta la slabire, astfel ca metoda lui nu incurajeaza sportul ca metoda de slabire. Astazi se stie ca miscarea ne ajuta sa ardem calorii, mareste rata metabolismului si mentine masa musculara. Exemplu de meniu: Micul dejun: ceai de fructe sau plante, briose din ovaz cu branza slaba, mere. Pranz: salata de legume, branza, sunca, oua fierte, ulei de masline, cateva patratele de ciolocata neagra. Cina: supa de legume, ciuperci, branza slaba, fructe.

Exemplu de meniu pentru faza 1:

Micul dejun: Oua, sunca (jambon sau carnaciori), branza, cafea decofeinizata (sau ceai slab), smantana (sau lapte), indulcitor de sinteza (la nevoie) Pranz: Cruditati, peste sau carne, legumele permise (fara cartofi si morcovi; de preferinta legumele verzi, telina, varza, ciuperci), salata, branza, iar de baut: apa plata. Cina: Supa cu legumele permise, cereale inegrale sau sos tomat, salata si branza proaspata cu 0% grasime. GESTIONAREA DEPOZITELOR DE GRSIME Asociaia lipide-glucide, n cadrul unei funcionri pancreatice detectuoase, poate sta la originea kilogramelor excedentare. n realitate n loc s vorbesc despre glucide, ar trebui s precizez c m refer la glucidele rele SE EVITA AMESTECAREA LIPIDELOR CU GLUCIDELE RELE, avnd grij s preferm lipidele bune. Lipidele vor fi nsoite de diferite legume, n special de fibre Iat exemple de meniuri n care glucidele rele nu figureaz: Nr. 1. Sardele (lipide bune + proteine) Omlet cu ciuperci (lipide + fibre) Salat verde (fibre) Brnz (lipide + proteine) Sau Nr. 2 Cruditi (fibre) Pulpa de berbec cu fasole verde (lipide + proteine + fibre) Salat verde (fibre) Zmeur (glucide bune + fibre) Nici unul dintre aceste trei meniuri nu conine glucide rele. Este evident c fiecare dintre aceste feluri se va mncat fr pine. Atenie la brnzeturile de vaci, care conin 5 g de glucide la 100 de grame. Glucidele rele vor putea face parte ntotdeauna din alimentaie,

cu condiia de a nu le ingera dect n mod excepional i, pe ct posibil, ntotdeauna separat de lipide, PIERDEREA N GREUTATE FAZA I a. ZAHRUL- glucide rele= de inlocuit cu indulcitor de sinteza b. PINEA= Pe plan digestiv, pinea nu aduce dect tulburri, dat fiind c toate elementele care ar fi trebuit s-i asigure o bun digestie au disprut n procesul de rafinare a finii.De altfel, cu ct o pine este mai alb, cu att este mai rea. Pentru c albeaa indic un grad nalt de cernere a finii.Pinea cu tre sau pinea integral, fabricat dup moda veche, cu fina necernut, este mult mai acceptabil, pentru c ea conine fibre (celuloz). Cantitatea de glucoz pe care o elibereaz este cu mult inferioar celei din pinea alb. Deci ngra mai puin c. FINOASELE- glucide rele CARTOFUL= uitai-v la cartoful aburind, din farfuria dumneavoastr, cu cel mai adnc dispre! Dar cartoful se poate i prji, iar aici simt cum hotrrea dumneavoastr se zdruncin. Cartoful prjit, n sine, este un aliment glucido-lipidic, ntru-ctva ca pinea cu unt. El nu poate fi consumat fr riscul de a v ngra, deoarece uleiul de prjit care l mbib va fi stocat sub forma de grsime de rezerv. Alungai-v din minte imaginea aceasta, care este a celei mai proaste combinaii alimentare! Lipidele din carne i glucidele rele din cartofii prjii constituie un amestec contra naturii. Citind capitolul asupra digestiei, vei nelege i mai bine pericolul reprezentat de amestecul de carne i glucide i v vei da seama pentru ct de multe tulburri intestinale i efecte secundare este rspunztor.: Nici un cartof, dac vrei sa nu fii o cartoaf. FASOLEA USCATA=Am descoperit cu surprindere i mare satisfacie virtuile bobului de fasole. Acesta trebuie clasificat printre glucidele bune, dat fiind c prezint un incide glicemic foarte sczut.Totui, v recomand s evitai fasolea uscat n Faza I, cu excepia cazului n care v hotri s-o consumai n exclusivitate, la micul dejun, n locul pinii negre OREZUL=Orezul obinuit (decorticat) trebuie, prin urmare, exclus, pentru c la fel ca i fina cernut este o glucid rea, care elibereaz o mare cantitate de glucoz PORUMBUL=Cum s te mai miri, astzi, c porumbul are un indice glicemic ridicat ceea ce-l clasific printre glucidele rele Dar mai interesant de tiut este faptul c prelucrarea industrial a porumbului i mrete considerabil indicele glicemic, ceea ce face ca pop-corn-ul i corn-flakes-urile s aib o putere hiperglicemic, altfel spus, de ,,suprangrare. PASTELE-Chiar dac este vorba de paste finoase proaspete, este mai bine s le excludei din alimentaie. Prin natura lor, pastele sunt glucide rele, fabricate, aproape ntotdeauna, din fin cernut, cu adaos de lipide: unt, ou. brnz, uleiuri etc. i, s ne scuze creatorii faimoaselor slogane publicitare, dar, cu, ct sunt mai bogate, cu att pastele devin mai glucido-lipidice i, astfel, contrarii principiilor noastre d. FRUCTELE Fructele trebuie deci consumate singure! Iat o regul care ar trebui nvat la coal. Copiii notri ar avea mai puine probleme gastrice. Dar, la vrsta lor, organismul are alte resurse pentru a reaciona. n schimb, pentru un adult i n special, o persoan vrstnic

 fructele la sfritul mesei sunt o adevrat otrav Trebe mancate de fiecare dat cnd suntei pe stomacul gol. Dimineaa, de exemplu, nainte de micul dejun. Dar, dup aceea, va trebui s ateptai, pn s ncepei s mncai, astfel: o jumtate de or, dac micul dejun este glucidic (adic pe baz de cereale, de exemplu) i o or, dac este lipidic (ou, unc, brnzeturi). De asemenea, vei putea mnca fructe seara, trziu, nainte de culcare. Adic, la cel puin 2-3 ore dup ce ai luat cina. Pentru cei care au probleme de insomnie (care, de altfel, ar trebui s se rezolve n parte datorit metodei de alimentaie expuse n aceast carte), se recomand s nu consume portocale la culcare, vitamina C avnd un efect care stimuleaz starea de trezie. Un fruct poate-fi consumat, eventual, i la mijlocul dup-amiezii. Dar va trebui s v asigurai c a trecut suficient timp de la prnz (circa trei ore) i c mai este destul vreme pn la cin (cel puin o or). Putei chiar s luai mese compuse numai din fructe. Cu condiia s nu mncai dect atta. Lmia aproape c nu conine zahr, de aceea, putei s-i bei sucul (nendulcit) n orice moment sau s-l folosii la mncare. Totodat, evitai pepenele galben la nceputul mesei, pentru c el ar provoca o mic secreie de insulin susceptibil, de a capta, dup aceea, lipidele din felul principal. Pe ct posibil, mncai fructul mpreun cu coaja. Ea conine celuloz, ceea ce v ajut n tranzitul intestinal; n coaj se afl cea mai mare cantitate de celuloz (i, uneori, chiar vitamine).Coaja fructelor limiteaz puterea lor glicemic. Deci vei slbi mai mult (sau v vei ngra mai puin), dac respectai aceast regul. e. ALCOOLUL Este adevrat c alcoolul ngra. Dar mult mai puin dect zahrul, pinea alb, cartofii i orezul. De aceea, dup ce ai pierdut kilogramele n exces, putei reintroduce rapid vinul, ntr-o cantitate absolut acceptabil (circa o jumtate de litru pe zi). Dac nu putei altfel, acceptai ca aperitiv un pahar de ampanie bun, dar n nici un caz s nu o bei pe stomacul gol! ncepei, mai nti, s mncai niste antreuri . BUTURILE DIGESTIVE= nu . BEREA= contine tot ce este mai rau . VINUL= un pic f. CAFEAUA Adevrata cafea, tare de tot, espresso italienesc, a crui doz de cofein ar scula i un mort, trebuie proscris. Bei cafea decofeinizat sau cafea arabic slab, care conine mult mai puin cofein. Dac suntei un butor nrit de cafea foarte tare, fr ndoial c simii nevoia s-o bei ca pe un excitant, pentru a v trezi. Cofeina este interzis pentru c, dei nu este o glucid, are ca efect stimularea pancreasului i genereaz o secreie de insulin. Dac ai luat o mas fr glucide rele, a crei energie este pe punctul de a fi eliberat, ar fi o prostie s compromitei aceast situaie bun, provocnd o secreie de insulin mobilizatoare printr-o ceac de cafea tare. Dac suntei butori de cafea, nu v va fi deloc greu s trecei la cafeaua decofeinizat,. La puin timp dup aceea, vei fi surprini s constatai c ai i uitat de nevoia de cafea. Este important de subliniat, totodat, c marii butori de cafea (cu sau fr cofeina) se expun unui risc suplimentar: creterea procentului de colesterol din snge Atenie, la ceai; teina are aceleai efecte ca i cofeina i, n plus, afecteaz absorbia fierului! g. LIMONADELE I BTURILE ACIDULATE=Deci sunt duntoare i, ca urmare, trebuie total excluse

h. LAPTELE Laptele natural este un aliment glucido-lipidic, adic are n compoziie att grsimi, ct i glucide. Prin urmare, este mai bine s-l evitai i s nu cumprai dect lapte degresat. n brnza de vaci cu 0% materii grase, nu mai rmn dect proteinele i puine glucide (5 g la 100 de grame de brnz). i. SUCURILE DE FRUCTE V recomand, totui, s preferai fructele pentru a beneficia, astfel, de celuloza din pulpa acestora. Bineneles c numai sucurile de fructe pe care le vei face singuri din fructele proaspete sunt acceptate. Nu consumai niciodat aa-zisele sucuri de fructe din fermeri, lipsite complet de vitamine, prea acide i n care se adaug sistematic zahr. PUNEREA N APLICARE A FAZEI I Va trebui, de exemplu, s nelegei c, dac luai o mas proteino-lipidic (compus din carne sau pete cu legume), vei putea s mncai, dac dorii smntn fr a abuza i fr nici un prejudiciu pentru noile reguli alimentare pe care le respectai. n schimb, daca vrei s mncai brnz de vaci n cursul unei mese pe baz de glucide, singura brnz care v este ngduit este cea cu 0% materii grase. MICUL DEJUN=Este un mic dejun glucidic. Un fruct (mncat cu minimum 20 de minute naintea restului de alimente) - cereale prelucrate (fulgi) pinea neagr sau integral - brnz de vaci cu 0% materii grase cafea decofeinizat sau ceai slab - lapte degresat ndulcitor sintetic (la nevoie). Caracteristica acestui mic dejun este faptul c este alcatuit pe baz de glucide bune, ceea ce nseamn o eliberare de glucoz moderat i, mai ales, absena oricrui lipid. MICUL DEJUN nr. 2, din Faza I, este srat (proteino-lipidic), adic nu va conine nici un fel de glucide, fie ele bune sau ,,rele. Este cel pe care vi-l recomand cnd suntei la hotel, deoarece nr. 1 nu este ntotdeauna uor de luat n exterior. -ou; unc i/sau jambon, crnai; brnz - cafea decofeinizat, cafea slab sau ceai slab - smntn sau lapte (de preferin smntn) PRNZUL ANTREURI Sunt permise toate salatele, cu condiia ca printre componentele sale s nu fie glucide.=cazul salatei la Nisa. De aceea, asigurai-v, nainte de a comanda un fel de mncare, c nu conine nici cartofi, nici porumb, nici morcovi, nici sfecl.Evitai, totodat (numai n Faza I), Alimentele glucido-lipidice, cum sunt nucile Vei exclude din aceast list salata de sfecl roie, deoarece conine zahr, precum i morcovii.Ct despre ou, nu exist dup cum tii nici o restricie, chiar dac au maionez. Ei, da! Maioneza i smntna sunt permise la mesele proteino-lipidice. FELUL PRINCIPAL Carnea i petele nu vor fi preparate pan. Pesmetul face parte dintre glucide. Petele nu va fi dat prin fin. Comandai ntotdeauna petele la grtar. Evitai, de asemenea, grsimile pentru prjit, saturate de cldur, nu ntotdeauna uor de digerat, i periculoase din cauza colesterolului.Atenie la sosuri De acum, trebuie s va obinuii s mncai brnza fr pine = s nu bei dect foarte puin n timpul mesei = Bei mai bine ntre mese (minimum un litru de ap).

= Este exclus s mncai sandviuri, orict ar fi ele de mici. = Cutai brnza! ntotdeauna vei gsi i brnz sub o form sau alta. Mai ales n cubulee mici. Cutai i crnciorul! A fi foarte surprins s nu fie. Crnciorii mici, pentru cocktail, sunt mereu prezeni la ceremonii. Profitai ca s mncai ci dorii, n msura n care suntei convini c nu conin fin. ns atenie la mutar! = nu mncai i pinea prjit cu care a fost servit CINA Idealul ar fi s ncepei masa de sear sup deas. n ea vei putea pune napi, praz, elin, varz etc. Va fi compus, n exclusivitate, din legumele. Atenie, exist riscul ca buctreasa s fie tentat s pun i cartofi. Cci, pentru ea, supa de legume fr cartofi nu este posibil. Cartoful are, ntr-adevr, capacitatea de a lega supa. Dar acest rol poate fi jucat i de elin. Exist i un alt mijloc de a lega o sup de legume: adugai un glbenu sau cteva ciuperci pasate cu mixerul i transformate n piureu. Totui, seara preferai petele, este mai uor i v protejeaz pe plan vascular. La capitolul brnzeturi, pe lng faptul c nu avei restricii, profitai c suntei acas i mncai iaurt. Acesta este excelent pentru digestie, deoarece conine elemente ce reconstituie-flora intestinal. Dar fii ateni! Nu mncai dect iaurturi bune, fr arome sau fructe. Verificai ca fermentul lactic s fie natural. Vei fi sigur c nu v nelai dac vei cumpra iaurt de ferm sau cu standard nalt s mncai lipide la o mas glucidic.Fr lipide nseamn fr carne, pete, ulei, unt, ou, brnz (cu excepia brnzei de vaci cu 0% grsimi, cum este aceea pe care o mncai la micul dejun.V recomand, prin urmare, s luai la cin, ca i la prnz, o mas proteino-Iipidic pe baz de ou, carne fr grsime ca pasrea sau petele nsoit de numeroasele legume permise GUSTAREA (PICNICUL) Nu srii niciodat peste vreo mas. Este una dintre regulile de aur ale dieteticii. La limit, mncai de 4-5 ori pe zi, dac v face plcere, dar nu renunai niciodat la una dintre cele trei mese principale. Este cea mai grav eroare pe care o putei face. Este cel mai bun mijloc de a v destabiliza ntregul metabolism Iat, la grmad, tot ce putei cumpra pentru a lua comod o gustric la locul de munc sau n timpul unei cltorii, oricare ar fi condiiile: - unc de Praga, ntotdeauna tiat n felii foarte subiri, care pot fi mncate cu mna; - salam: aici vei avea nevoie de cuit. Un coupe-papier poate folosi foarte bine; - ou tari: le putei cere i n localuri; - roii: dac avei grij s avei n permanen la ndemn nite erveele, roia este ideal. Poate fi mncat, ca un fruct; - brnzeturi: toate merg, dar pentru c trebuie s fim, nainte de toate, practici voi exclude din oficiu brnzeturile de tip camembert, - Dar dac suntei absolut lipsit de merinde, putei, aa cum v-am mai semnalat, s luai o gustare alctuit numai din fructe. Mncai ct dorii, pn v sturai. Necazul, n privina fructelor, este c sunt digerate rapid. DURATA FAZEI I- pana ajungem la kg normale S REZUMM PRINCIPIILE DE BAZ ALE FAZEI I Nu amestecai niciodat glucidele rele (pinea alb, fina, finoasele) cu lipidele (carnea, grsimile, uleiurile) n cursul aceleiai mese. Evitai toate elementele glucido-lipidice (ciocolata, avocado, ficatul, alunele).

Eliminai n totalitate zahrul din alimentaie. Nu mncai dect fin necernut. Nu mncai dect pine neagr cu tre sau integral, fabricat cu fin necernut (o mncai numai la micul dejun). Uitai cartofii i, mai ales, pe cei prjii. Uitai orezul alb. Mncai numai orez neprelucrat sau slbatic (cu moderaie). Nu mncai niciodat paste finoase fcute cu fin cernut. Renunai provizoriu la alcool, sub toate formele: aperitiv, vin, bere, digestiv. Este o msur esenial, n Faza I. Dup aceea, vinul va putea fi reintrodus, n doze rezonabile. Evitai cafeaua prea tare. Obinuii-v s bei cafea decofeinizat. Nu srii niciodat peste o mas. Repartizai alimentele n trei mese, luate pe ct posibil la aceeai or. Limitai consumul de lipide rele, preferndu-le pe cele bune, pentru a preveni bolile cardio-vasculare . ncercai s bei ct mai puin cnd mncai, pentru a evita diluarea sucurilor gastrice. Nu bei niciodat la nceputul mesei. Nu mncai n grab. Mestecai bine i evitai orice ncordare n timpul mesei. Preparai-v singuri sucurile de fructe. Evitai buturile acidulate i sucurile de fructe fabricate industrial, ce contin zahr. Ateptai 3 ore dup o mas glucidic (de exemplu, dup micul dejun) nainte de a ingera lipide. Ateptai 5 ore dup o mas lipidic, pentru a ingera glucide. Mncai multe fibre alimentare (celuloz), salate, legume verzi, fructe

Cantitatile din acest tabel sunt exprimate pentru 100 de unitati (100g sau 100 ml. pt lichide). Pentru lipide, glucide si proteine, cantitatile reprezinta grame. Daca doriti sa verificati numarul de calorii din meniul dumneavoastra puteti sa folositi calculatorul oferit de Retete Culinare Romanesti.
Denumire Carne de curca Carne de miel Carne de oaie Carne de porc grasa Carne de porc slaba Carne de pui Carne de vaca grasa Carne de vaca slaba Crap Ficat de porc Hering in sos tomat Heringi Heringi in ulei Icre crap Macrou in sos tomat Macrou in ulei Parizer Pateu de ficat Salam de vara Stavrid Stavrid in sos tomat Calorii 179 260 181 340 142 142 277 104 104 146.2 170 167 325 192 164 259 290 261 519 114 125 Proteine 24.5 18 17 15 20.4 21 12 20.4 18.9 19 16.2 18 13.7 19.5 14.5 16.2 10.2 19.6 20 21 15.5 Lipide 8.5 20 12 30 6.3 6 24.5 2.2 2.8 3 10.4 10 28.9 12.1 10.6 20.7 26.8 19.5 47 3 6.6 Glucide 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6 1.8 0 0 0 1.6 0 0 0 0 0 0

Carne - peste si preparate

Fructe proaspete
Cirese Grapefruit Lamai Mandarine Mere Pere Portocale Prune Struguri Stafide Margarina Smantana Ulei floarea soarelui Ulei soia Unt Untura de porc Branza de burduf Branza de vaca Branza topita Cascaval Iaurt Lapte de vaca Lapte parf Telemea de oi Telemea de vaci Ardei Bulion de tomate Castraveti in otet Fasole verde obisnuita Gogosari in otet Mazare verde boabe Pasta de tomate Tocana de legume Varza acra Vinete in ulei Ardei gras rosu Ardei gras verde Cartofi Cartofi noi Castraveti Ceapa uscata Ceapa verde Ciuperci Conopida Dovlecei Fasole verde Mazare verde boabe Morcovi Pastarnac Patrunjel radacini Praz Ridichi Ridichi de iarna 21 30 36 40 67 79 47 89 93 1 0.5 0.9 0.8 0.3 1 0.8 0.6 2.1 2.5 0 2.5 0 0 6 0.2 27.4 13 7 25 3.2 3.5 27 18.9 19.4 1.2 3.6 0.6 1.1 0.7 6.5 5.4 1 1.2 1.8 1.3 1.1 2 1.7 1.3 1.5 1 5 2.8 0.9 2 8.4 1.5 1.4 1.1 2.3 0.3 1.3 0.3 0.2 0.7 0.1 0.5 1 0.2 0.1 1.7 0.5 82.5 29.5 100 100 74 99.5 27.4 9 36 19 2.6 3.5 24 24 20.4 8 0 0 0.4 0 0.5 0 6 0 8 0.4 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.5 0.3 0.1 0.2 0.5 0.3 0.5 0.3 0.4 0.1 0.1 18 6.5 6.2 8.7 15 16 10.1 21 18 71 0 3 0 0 2 0 0.5 4.5 0.9 1 4 4.5 40 1 1 8 11.6 1.5 2.5 3 10.8 15.4 3.1 3.3 2.4 7.3 2.5 19 17.4 2.9 8 3 2.3 3.9 3.2 5.7 14 8.8 15 3.1 9.9 3.8 4.9

Fructe uscate
306

Grasimi
764 297 930 930 721 927 369 155 366 233 50 65 498 305 273 112 62 9 18 15 72 85 73 18 92 39 17 88 80 19 40 20 35 30 18 33 96 45 72 20 54 19 26

Lapte si preparate

Legume conservate

Legume proaspete

Rosii Salata verde Sfecla rosie Spanac Telina radacini Urzici Usturoi Varza alba Varza Bruxelles Varza rosie Fasole boabe Masline negre Masline verzi Nuci Oua de gaina Biscuiti Faina de grau Faina de porumb Gris Orez Paine de grau alba Paine de grau intermediara Paine de grau neagra Paine graham Paste fainoase cu ou Paste fainoase obisnuite Caramele cu lapte Ciocolata cu lapte Dulceata de visine Gem de caise Gem de visine Miere de albine Zahar

20 22 43 25 33 68 137 33 50 33 303 437 177 650 171 425 349 351 358 354 247 234 242 256 386 360 394 605 282 240 250 304 410

1.1 1.9 1.3 3.5 1.4 7.9 7.2 1.8 4 1.9 23 20 12.5 21 14

0.3 0.3 0.1 0.3 0.3 0.7 0.2 0.2 0.5 0.2 1.7 35 10 59 12 9.5 1.4 1.7 0.9 1.2 0.4 0.7 1.2 1 2.2 0.6 0 40 0 0 0 0 0

3.1 2.9 9 2 5.9 7.1 26 5.8 7 5.6 47 7.2 8.1 3.7 0.6 74 71 72.1 75.4 75.5 52 43 48 51 79.1 75.6 96 50 68 58 60 0.2 100

Leguminoase uscate si oleaginoase

Ou

Produse derivate din cereale

8.2 11 9.6 9.4 8.1 7.5 7.5 8.4 9.1 10.2 10.9 0 6.9 0.77 0.65 0.88 0.5 0

Produse zaharoase