Sunteți pe pagina 1din 8

Sub 31.

STADIUL DE CLOPOT - ORGANUL SMALTULUI Este separat de structurile mezenchimale nconjur toare(papila mezenchimal si sacul folicular) printr-o membran bazal , care controleaz schimburile metabolice si interactiunile epiteliomezenchimale. In structura organului smaltului intr : -epiteliu adamantin extern; -tesutul reticular stelat(pulpa organului smaltului) -stratul epitelial intermediar; -epiteliul adamantin intern. Epiteliul adamantin extern are un traiect sinuos, observndu-se chiar invagin ri ale stratului epitelial , la nivelul c rora sunt prezente insule de vascularizatie. Aceast apropiere vascular asigur aportul nutritional, vitaminic si hormonal necesar metabolismului organului smaltului. esutul reticular stelat(pulpa organului smaltului)- ocup partea central a organului smaltului. Stratul epitelial intermediar- este localizat ntre tesutul reticular stelat si epiteliul adamantin intern. Epiteliul adamantin intern- este format din celule nalte, legate prin semidesmozomi de membran bazal , care le separ de papila mezenchimal , ulterior celulele se vor diferentia n ameloblasti,care vor ncepe s edifice smaltul sub sctiunea inductiv a primei p turi de predentin secretat de odontoblasti.

Sub.32 STADIUL DE CLOPOT PAPILA MEZENCHIMALA Este format din tesutul mezenchimal cuprins n concavitatea clopotului si separat de epiteliul intern printr-o membran bazal continu . Papila este vascularizat , nc din stadiul de cup , n stadiul de clopot, vascularizatia devine abundent , formndu-se un trunchi vascular principal n centrul papilei si o retea vascular dens la nivelul ntregului mezenchim papilar. Treptat , la nivelul zonei mezenchimale, se vor distinge dou zone: -o zon central - va p stra aspectul structural al tesutului conjunctiv, cu predominant celular , care va forma pulpa dentar . -o zon periferic - caracterizat printr-o mai mare concentrare celular si fibrilar si prin prezenta unor anse capilare terminale. La nivelul bratelor clopotului adamantin, straturile epiteliale, se unesc si formeaz o expansiune epitelial -teaca Hertwig- care prolifereaz n profunzime, n jurul papilei mezenchimale.Tesutul conjunctiv din jurul organului smaltului si papilei mezenchimale, format din celule si fibre colagene, formnd sacul dentar, acesta are rolul de a proteja germenul dentar n cursul etapelor de dezvoltare si de a asigura , prin intermediul vaselor organului smaltului, elementele nutritive necesare n cursul amelogenezei . La nivelul sacului folicular se vor produce procese cito-si histodiferentiare, ce vor conduce la aparitia tesuturilor de sustinere a dintelui: osul alveolar, desmodontiul si cementul.

Sub. 33 SMALTUL ORGANIZARE STRUCTURALA Structural, smaltul este un tesut acelular, fm din prisme adamantine si dintr-o subst de ciment, numita subst interprismatica. Prismele se constit in jurul prlungirilor celulelor adamantinte fibrile TOMES. Prismele strabat intreaga grosime a smaltului, sunt sinuoase, dar in sectiune transversala apar hexagonale sau ovalare. Fiecare prisma este fm din cristale de hidroxiapatita, incluse intr-o matrice organica. Struct prismelor nu e uniforma, ele fiind formate din benzi transversale clare si intunecate, ce poarta numele de striile Retzius, aparute ca o consecinta a mineralizarii ritmice a matricei smaltului. Subst interprismatica este echivalentul unei subst de ciment, care se caracterizeaza printr-o matrice organica mai slab mineralizata, mai usor solubila in acizi diluati.

Sub. 34 AMELOGENEZA STRUCTURA AMELOBLASTULUI FUNCTIONAL Trecerea din stadiul de preameloblast in cel de ameloblast functional este marcata de: - oprirea mitozelor - alungirea celulelor - dezvoltarea extremitatii apicale (polul secretor) Ameloblastul are un corp celular de forma prismatica, alungit (40-64 m lungime). Nucleul este situat bazal si ocupa toata largimea celului. Organitele celulare sunt numeroase si bine dezvoltate. Reticulul endoplasmatic rugos este raspandit in toata celula, dispus paralel cu marele ax al acesteia si in continuare cu foita externa a membranei nucleare. Ribozomii liberi sunt mai putin numerosi decat in stadiul precedent. Pot fi observate si agregate poliribozomale de 5-10 ribozomi, in apropierea complexului Golgi, care la inceputul procesului de secretie migreaza in pozitie infranucleara si contin un material de aspect filamentos sau granular. Mitocondriile sunt prezente in toata citoplasma si au creste bine dezvoltate. De asemenea, sunt prezenti numerosi microtubuli si microfilamente, care au rol in transportul produselor de sinteza catre locul de eliminare (secretie). Polul apical al celulei, care in stadiul de preameloblast prezinte numeroase microvilozitati, se dezvolta sub forma unei expansiuni piramidale, ce va forma prelungirea Tomes. Polul secretor al ameloblastului prezinta in cursul amelogenezei aspecte morfologice diferite. Astfel, se pot observa ameloblasti ce prezinta numeroase microvilozitati, in timp ce la altele membrana apicala este relativ neteda. Aceste aspecte structurale diferite reflecta dubla activitate de secretie si de reabsorbtie a ameloblastului, activitate ce este prezenta pe tot parcursul amelogenezei. Ameloblastii sunt solidarizati intre ei prin bare terminale la nivelul polului bazal nuclear si prin desmozomi asociati cu bare terminale intre corpul celular si prelungirea Tomes. Intre cele doua extremitati celulare exista spatii intercelulare de largime variabila.

sub. 35 STRUCTURA PULPEI DENTARE


structural, de la periferie spre centru se descriu patru zone: - zona odontoblastic ; - zona acelular Weil (stratul subodontoblastic); - zona bogat celular ; - miezul pulpei - primele trei zone, care includ i plexul capilar subodontoblastic, al turi de plexul parietal nervos p teritoriul odontogenic (pulpa periferic ) - zona liber celular i zona bogat celular se definesc pe m sur ce dintele intr n ocluzie 2.1. Zona odontoblastic - format din odontoblaste, a ezate ntr-un strat continuu care tapeteaz periferia pulpei dentare i trimi nd o expansiune citoplasmatic (prelungirea odontoblastic ) n dentin - forma i dimensiunile odontoblastelor variaz n func ie de localizarea coronar sau radicular i de gradul de diferen iere: - n coroana dintelui matur, datorit migr rii centripete a odontoblastelor (dentinogenez ) dispunere n palisad , pe mai multe rnduri (3-5 celule) p aspect artefactual - coarne pulpare celule prismatice nalte (50 m), cu nuclei ovali, bazali - lateral i cervical fa de coarnele pulpare celule cuboidale, cu nuclei rotunzi, centrali - pulpa radicular , spre foramen apical celule aplatizate, pavimentoase - coresponden ntre talia celular i gradul de diferen iere, fapt reflectat i n cantitatea de dentin corespunz toare depus : - odontoblastele prismatice sunt cele mai diferen iate - odontoblastele turtite sunt cel mai pu in diferen iate 2.2. Zona acelular Weil - subjacent zonei odontoblastice p spa iu liber celular (celularitate extrem de redus ) - zon este mai evident n pulpa coronar - con ine: fibre de colagen, fibre nervoase amielinice i vase sanguine - fibrele nervoase i vasele sanguine se ramific i p trund n stratul odontoblastic 2.3. Zona bogat celular - subjacent zonei acelulare Weil, spre interiorul pulpei dentare - con ine: o popula ie celular dens , neuniform , elemente vasculare i nervoase - celularitatea este mai marcat la nivel coronar dect la nivel radicular p la nivel coronar se poate aprecia cu u urin limita de separare dintre zona acelular Weil i zona bogat celular , iar la nivel radicular, aceast limit este mai pu in evident - celularitatea cre te odat cu naintarea n vrst Tipurile de celule: celulele Hohl (posibil cu capacitate de diferen iere n odontoblaste mature, n urma unei lez ri), celule nediferen iate ectomezenchimale, fibroblaste, fibrocite, limfocite 2.4. Miezul pulpei - masa cea mai intern a pulpei regiunea pulpei centrale - diferen fa de zona bogat celular densitate celular mult mai sc zut - con ine vasele sanguine mari i trunchiurile nervoase ale pulpei dentare Tipurile de celule: celule nediferen iate ectomezenchimale, fibroblaste, fibrocite, macrofage, limfocite, mastocite, plasmocite, polimorfonucleare.

Sub36. STRUCTURA DENTINEI TIPURI DE DENTINA Structura. Dentina este compusa din celule (odontoblaste) si o substanta intercelular. Dentina este strbtut peste tot de canaliculele dentinare, paralele ntre ele, care merg de la pulp pn la suprafata extern a dentinei. Substanta intercelular contine n afar de dentina peritubular si fibre fine de colagen incluse n substanta calcificat.

Predentina. Stratul de dentin aflat nspre zona pulpar este ntotdeauna necalcificat si este cunoscut ca predentin sau zona odontogenic. Pe msur ce formarea dentinei continu, stratul de celule odontoblastice se ndeprteaz de jonctiunea smalt-dentin. Ca si dentina format initial, calcifierea are loc dup ce matricea organic este depus astfel nct cea mai recent portiune depus numit predentin se gseste pe suprafata pulpar a dentinei. Dentina peritubular. n sectiune transversal prin canaliculele dentinare, zonele peritubulare apar ca niste portiuni translucide, ele reprezentnd spatiul dintre procesul odontoblastic si canaliculul dentinar. n dentina peritubular ce se gseste n acest spatiu exist o cantitate mic de matrice organic, iar materia anorganic este reprezentat de cristale de hidroxiapatit si de fosfat de calciu amorf. Dentina peritubular nu se gseste de-a lungul ntregului canalicul, nefiind prezent n vecintatea predentinei. Dentina interglobular. Elementul anorganic al dentinei apare initial sub forma unor globule numite calcosferite care fuzioneaz si formeaz o substanta omogen. Cteodat n anumite portiuni, aceste globule rmn izolate, astfel nct matricea organic rmne necalcificat. Aceste zone delimitate de globulele adiacente formeaz dentina interglobular. Aceast dentin de obicei se gseste numai n coroan, nu departe de jonctiunea amelo-dentinar.

Sub.37 DENTINOGENEZA STRCTURA ODONTOBLASTULUI SECRETOR - origine in crestele neurale - morfologia sa indic. o activitate func.ional. important., cu etape de sintez. activ. alternand cu etape de repaus Corpul celular - forma alungita, prismatica sau piriform, la nivelul coroanei, cuboidala spre zonele cervicale si radiculare, aplatizata spre apex - nucleul unic, fie oval si bazal (la odontoblastele prismatice), fie rotund si central (la odontoblastele cuboidale), cu cromatina abundenta dispersata si, uneori, pana la 4 nucleoli - membrana plasmatica prezinta interdigitatii laterale - citoplasma, slab bazofila, contine organite celulare implicate in sinteza proteica bine reprezentate si elemente de citoschelet La M.E: - mitocondriile sunt numeroase, dispersate in toata citoplasma - RER extrem de bine dezvoltat, cisternele continand un material fin granular, din care se vor forma vezicule de transport, care se vor orienta spre complexul Golgi - complexul Golgi . initial dispersat difuz, apoi elementele sale devin concentrate in regiunea centrala a celulei, perinuclear, spre fata dentinara; elaboreaza vezicule secretorii care se dispun spre baza prelungirii odontoblastului - alte vezicule alungite, electrondense si delimitate de membrane, similare ca aspect cu lizozomii - elemente de citoschelet: filamente si microtubuli

Prelungirea odontoblastica - la nivelul polului apical, secretor, - expansiune citoplasmatica ce se ingusteaza gradat - ramane inclusa in dentina, in interiorul tubulului dentinar, care se edifica in jurul ei. - zona de trecere dintre corpul celular si prelungire prezint. un cadru terminal - plasmalema polului apical si plasmalema de la baza prelungirii odontoblastice prezinta specializari structurale legate de functiile de exo si endocitoza desfasurate la acest nivel - citoplasma nu contine organite celulare majore - sunt prezente vacuole de secretie si cateva mitocondrii - specific: reteaua de microtubuli si filamente intermediare (actina, vimentina, tubulina) organizate intr-un model liniar, in continuitate cu citoscheletul corpului celular.

Sub.38 CEMENTUL STRUCTURA MICROSCOPICA Dou tipuri de cement se deosebesc n functie de prezenta sau absenta celulara: cementul acelular (primar) si cementul celular secundar. Depunerea cementului continu toat viata, un studiu artnd c grosimea acestuia creste de aproximativ trei ori ntre 11-17 ani. Fibrele de colagen sunt de dou tipuri. Primul este format din extremittile principalelor fibre ale membranei parodontale nglobate n cement, cunoscute sub denumirea de fibrele Scharpey, cellalt tip fiind format de fibrele intrinseci si se gsesc ntre fibrele Scharpey fiind formate de ctre cementoblaste. Primul cement format este cel acelular si acesta acoper rdcina de la jonctiunea cement-smalt pn aproape de apex. Este un strat subtire, omogen, constituit din substraturi de colagen. Majoritatea colagenului provine din fibrele Scharpey. Cementul celular se gseste n regiunea apical, crescnd treptat n grosime pe msur ce se apropie de apex, putnd lungi considerabil rdcina. Aparitia cementului celular este legat de nceputul eruptiei dintelui. n cementul celular, cementocitele au o dispozitie neregulat si reprezint cementoblaste care au rmas n urm n timpul formrii cementului. Ele se gsesc n spatii sau lacune, la fel ca osteocitele n os. Prelungiri ale acestor celule se distribuie din lacun prin intermediul unor canalicule foarte fine n cement, anastomozndu-se ntre ele. Cu toate acestea nu se distribuie uniform n toate directiile, de jur-mprejurul celulei, ci sunt directionate ctre membrana parodontal de unde obtin elementele nutritive. n ambele tipuri de cement se gsesc linii de crestere cu o dispozitie paralel cu suprafata rdcinii, acestea fiind formate dintro substant amorf, lipsit de fibre. ntre dentin si cementul celular se gseste un strat intermediar ce contine incluziuni protoplasmatice, ce conecteaz canaliculele dentinare si lacunele cementului. Sub.39 DESMODONTIUL- STRUCTURA MICROSCOPICA
Totalitatea structurilor din spa iul dento-alveolar formeaz un complex morfofunc ional, denumit desmodon iu. Componentele desmodon iului sunt:substan fundamental ; celule; fibre; vase i nervi. Substan a fundamental nu se deosebe te esesn ial de cea a corionului gingival unde a fost descris . Celulele din desmodon iu au func ia principal de men inere a sistemului fibrelor ligamentului periodontal prin sintez de noi fibre i remodelarea celor existente. Dintre celulele desmodon iului se disting:

Celulele mezenchimale nediferen iate dotate cu un nalt poten ial de transformare n celule ca: fibrobla ti, cementobla ti, osteobla ti. Ele joac un rol esten ial n procesele de structurare normala a desmodon iului, cementului i osului alveolar. De asemenea, particip al turi de alte sisteme raparatorii la fenomene de regenerare dup interven ii chirurgicale asupra parodon iului marginal. Fibrobla tii formeaz marea majoritate celular a desmodon iului i sunt orienta i cu axul lung, paralel cu cel al fibrelor principale. Func ia principal a fibrobla tilor const n sinteza moleculelor de colagen care formeaz fibrile i fibre. De asemenea, sintetizeaz matricea de proteogicani din jurul fibrilelor. Fibrobla tii ac ioneaz i n sens invers prin degradarea fibrilelor de colagen de c tre colagenez , a c rei activitate cre te n cursul inflama iilor i scade prin administratrea local si general de tetraciclin . Osteobla tii sunt situa i n desmodon iu nspre osul alveolar, n zonele de osteoformare i de osteomodelare alveolar . Pot fi situa i i n interiorul osului alveolar, n lacune, ca osteoci i . Cementobla tii sunt dispu i spre suprafa a cementului i particip n procesul de cementognez . Osteoclastele ac ioneaz mpreun cu osteobla tii n remodelarea osului alveolar. Odontoclastele sunt celule cu rol n reabsorb ia esuturilor mineralizate, iclusiv cementul, f r a se integra fuc ional cu cementobla tii. De altfel, remodelarea cementului este un fenomen mai rar dect remodelarea osului alveolar. Celulele epiteliale provin din teaca lui HERTWIG i diafragma epitelial n cursul cementogenezei i sunt cunoscute ca resturile epiteliale ele lui MALASSEZ. Celulele de ap rare ca macrofage, mastocite, polimorfonucleare, limfocite sunt prezente n num r redus n desmodon iul normal. Fibrele desmodontale Cele mai numeroase sunt fibrele de colagen, n propor ie de 53-74 %, pu ine fifre de oxytalan i rare fibre elastice. Fibrele de colagen sunt formate din fibrile. Numeroase fibre de colagen sunt grupate n benzi groase, care n totalitate formeaz sistemul ligamentului periodontal. Orientarea fibrelor se face ntre osul alveolar i cement, dup un traseu de cele mai multe ori oblic, dinspre coronar spre apical i dinspre osul alveolar spre dinte. Traseul fibrelor este ondulat ceea ce le asigur un rol func ional deosebit n preluarea solicit rilor exercitate asupra dintelui. n zona cap tului dinspre osul alveolar, benzile de fibre sunt mai distan ate dect spre cement. Captele fibrelor principale nglobate n osul alveolar i cement i care reprezint por iunile mineralizate sunt fibrele SHARPEY. Dintre acestea, cele incluse n osul alveolar sunt mai pu ine i mai distan ate pe unitatea de suprafa dect cele incluse n cement. Unele fibre au o direc ie paralel cu suprafa a r d cinii i formeaz plexul fibrelor indiferente, mai evident n jum tatea apical a r d cinii. Fibrele indiferente pot fi nglobate par ial n cement. Fibrele de oxytalan sau acido-rezistente sunt distribuite n principal n jurul vaselor de snge. Cele mai multe fibre de oxytalan din desmodon iu sunt situate n apropierea cementului i mai pu ine spre osul alveolar. Numeroase fibre de oxytalan sunt chiar nglobate n cement, n special n treimea cervical a r d cinii.

Sub.40 OSUL ALVEOLAR STRUCTURA MICROSCOPICA Osul alveolar care formeaz procesele alveolare este acea parte a scheletului facial care formeaz criptele si alveolele n timpul dezvoltrii dintilor, precum si alveola propriuzis a dintelui erupt. Osul alveolar dintre rdcinile dintilor adiacenti se numeste septul interalveolar, iar cel dintre rdcinile fiecrui dinte se numeste septul interradicular.

Osul compact tapeteaz alveola formnd lama cribiform numit asa deoarece este strbtut de numeroase orificii prin care trec vase sanguine. Lama cribiform se mai numeste si lamina dura, fiind mult mai subtire dect corticala osului compact. Termenul de lamina dura este dat de faptul c este intens radioopac pe Rx. Osul cortical este format din sisteme Haversiene compuse din lamele osoase concentrice formnd un canal n care se gseste cte un vas sanguin.ntre lamelele de suprafat si cele care formeaz sistemele haversiene se gsesc lacune n care se ntlnesc histiocite. Osul spongios se gseste ntre lamina dura a alveolelor si suprafata cortical a osului alveolar precum si ntre lamelele cribiforme ale dintilor adiacenti. Gradul lui de dezvoltare depinde de fortele masticatorii, n zona incisivo-canin ale ambelor maxilare peretele extern al alveolelor este subtire fiind format prin unirea corticalei externe si a laminei dura fr prezenta osului spongios. Osul spongios este alctuit din trabecule formate din una sau mai multe lamele ce nconjoar o zon reticular, vascular reprezentat de suprafata medular. ntre lamele exist lacune ce contin osteocite. De jur-mprejurul dintilor care si-au pierdut antagonistii osul spongios al procesului alveolar este mult redus desi lamina dura este ntotdeauna intact. n jurul dintilor care suport forte de masticatie excesive osul spongios este foarte dens, cu numeroase trabecule compuse dintr-un numr mai mare de lamele dect normal. n timpul copilriei, mduva rosie este nlocuit treptat de mduv galben. SUB 41. PARODONTIUL STRUCTURA MICROSCOPICA.? SUB 42. LINIILE DE CRESTERE ALE SMALTULUI Liniile Hunter-Schreger. Prismele de smalt nu au o directie liniar de la jonctiunea smaltdentin la suprafata coroanei, ci o traiectorie curbat. Modelul de baz poate fi mai bine nteles dac ne imaginm c smaltul este constituit dintr-o serie de discuri orizontale, n fiecare disc prismele pleac de la jonctiunea smaltdentin n directie perpendicular pe o distant scurt, dup care se indreapt ctre dreapta sau stnga, directia alternnd n fiecare disc. n partea extern a smaltului prismele au din nou o directie liniar ctre suprafat. Acest aranjament al prismelor este responsabil de un fenomen optic, apritia liniilor Hunter-Schreger. Liniile maron ale lui Retzius. n sectiune longitudinal acestea apar ca benzi de smalt cu o pigmentatie brun, un traseu oblic ncepnd de la jonctiunea dentin-smalt, n sus si n afar ctre suprafata smaltului. Sunt mai numeroase n regiunea cervical ctre marginea incizal sau vrful cuspidului, nu ajung la suprafata smaltului. Din moment ce smaltul este format ntr-un mod ritmic, fiecare band corespunde unei perioade de stagnare care alterneaz cu perioadele active de formare a smaltului.Culoarea aparent de pigmentmaron este dat de concentratia de spatii submicroscopice de-a lungul fiecrei benzi. n sectiune transversal liniile Retzins apar ca cercuri concentrice, similare cu cercurile din trunchiul de copac si au exact aceeasi semnificatie. n prtile coroanei n care liniile incrementale ale lui Retzins ajung la suprafat, exist o serie de punti transversale separate prin santuri superficiale ce corespund cu liniile incrementale. Aceste punti sunt mai numeroase n potiunea cervical a coroanelor, fiind absente n vrful cuspizilor si marginea incizal.

Liniile neonatale. La dintii temporari si primul molar permanent apare o linie accentuat ntre smaltul format nainte de nastere si cel format ulterior. Aceasta este linia neonatal si este asociat cu dereglarea n formarea smaltului aprut la nastere, dereglare datorat schimbrilor n nutritie si mediul nconjurtor. Sub. 42 LINIILE DE CRESTERE ALE DENTINEI Formarea dentinei este un proces ritmic n care perioadele de activitate alterneaz cu perioadele de stagnare; aceast perioad se materializeaz prin prezenta liniilor de crestere. Aceste linii au directie perpendicular pe canaliculele dentinare, dar nu paralel cu suprafata extern a dentinei. Ele indic pozitia suprafetei pulpare a dentinei n faze succesive ale dezvoltrii dentinei. Aceste linii sunt cunoscute sub numele de liniile de contur ale lui Owen. Liniile neonatale. n dintii n care calcifierea ncepe nainte de nastere, dintii temporari si M1 permanent, o linie accentuat separ dentina format nainte de nastere de cea format dup nastere. La fel ca si cea din smalt este produs de dereglrile nutritionale si cele din mediul nconjurtor produse la nastere.

Sub 43 LIMBA-MUCOASA LINGUALA STRUCT MICROSCOPICA Limba este un organ muculo-membranos, acoperit de mucoasa bucala, care prezinta anumite particularitati. La acest nivel, mucoasa linguala, se refera la portiunea dorsala a acesteia. Pe fata dorsala a limbii mucoasa prezinta niste formatiuni papile linguale care la om sunt de trei feluri: filiforme, fungiforme, circumvalate (caliciforme). La animale se mai pot evidentia si papile foliate. Mucoasa linguala de pe fata dorsala a limbii este mult ingrosata datorita numarului mare de celule epiteliale din stratul mucos