Minoritati in mass-media

Cum bine este stiut, una dintre functiile pe care presa le are n societatea moderna, aceea de purtator de mesaj si implicit de formator de opinie, o transforma ntr-un important vector n conturarea imaginilor pe care opinia publica le are cu privire la diverse subiecte. De cele mai multe ori, presa este cea care stabileste termenii n care un discurs public se desfasoara, si, constient sau nu, poate promova diverse stereotipuri. Media joaca un rol important n procesul de integrare al minoritatilor etnice. De felul n care aceasta prezinta diverse evenimente ai caror actori principali sunt reprezentanti ai minoritatilor nationale depinde mesajul transmis opiniei publice si modalitatile prin care publicul larg i percepe pe etnicii minoritari. Cazurile prezentate de mass media - unele clare si detaliate, altele mai putin -, stereotipurile si cliseele culturale duc adesea la confirmarea sau ntarirea unor prejudecati deja existente, care pot provoca sau exacerba comportamente exclusive, discriminatorii si rasiste n cadrul societatii.

Sunt probleme ale romilor pe care le vedem la fiecare pas si legat de care, daca nu ne indignam sau revoltam, ridicam cel mult din umeri. Daca prietenii vostri ar fi la randul lor prieteni buni cu o persoana de etnie rroma cum a-ti reactiona? Cum ar trebui sa reactionati corect? societatea in ansamblul ei va gasi solutia pentru romi, atunci cand la nivel de individ vom face efortul lucid de a ne examina stereotipurile, de a negocia cu ele si de a le demonta. Dar merita oare atata truda, cand nu exista majoritar care sa nu-ti poata istorisi imediat o intamplare neplacuta cu tigani? A-ti avut vreodata contact cu o persoana de alta etnie? A-ti intrat in conflict cu o persoana de alta etnie? In ce a constat si cum a-ti reactionat?

Migraia napoi de la rrom la igan n mass-media

n ultimul timp s-a remarcat o tendin de migraie de folosire a termenilor de rrom i igan. nainte se folosea doar igan, n perioada interbelic a nceput folosirea termenulului de rrom ntr-o tentativ de a schimba denumirea etniei, iar dup 1989 s-a reluat aceast tentativ. Motivele ar fi discriminarea unora dintre igan odat cu folosirea acestui termen la adresa lor, dar aceea a fost o discriminare de fond i nu de form. n loc s schimbe fondul (adic comportamentul care a dus la discriminare) s-a ncercat schimbarea formei (adic a denumirii) cu un cuvnt care creeaz cu uurin confuzie pentru cei care nu tiu diferena dintre rromi i romni. n ultimele luni ns s-a remarcat o migraie de la termenul de rrom la igan. Preedintele Traian Bsescu a declarat la nceputul acestei luni la Radio Romnia Actualiti c Politic s-a fcut o mare greeal, pe care o recunosc i eu acum, cnd s-a schimbat denumirea din igan n rrom, a declarat Traian Bsescu la RRA, preciznd i c n acest moment cetenii europeni fac o confuzie ntre romn i rrom. Declaraia preedintelui a fost adaptat momentului i tendinelor, iar cea de acum este o recunoatere tardiv (nu doar din partea lui) a unei lipse de aciune a romnilor din ultimele dou decenii.

Btaie colectiv ntre dou clanuri de rromi din Jebel

Tmblu n toat regula ntre dou atre de igani din localitatea timiean Jebel.

Minoritati maghiare
Comentarii asupra articolului despre maghiari:
claudiu

Ce oameni,acu nu le mai ajunge cracaasa e omu ca si cainele de bine turba!A intrat ala cu coada si ia ridicat din lan,sa stea naibi acolo unde sunt k stau bine,Daca nu le convine,sa plece in tara lor!
valentin

eu am trait 40 de ani in Ardeal si s-a trait bine cu maghiarii.Acum cred ca-si baga dracul coada;este clar ca cineva ii zgindara,au toate drepturile conferite de constitutie,ce le mai trebuie

Acesti oameni au prejudecati fata de maghiari influentati in special de mass-media care nu inceteaza sa blameze minoritatile pentru toate greselile. Pornind de la mass-media si influenta pe care o are asupra oamenilor si dezinteresul fara de relatiile interetnice pe care le pot crea cetatenii din Romania , fac pe romani sa isi formeze prejudecati fata de maghiari si nu numai , insa acestia la randul lor raspund provocarilor, mai ales in zona Targu-Mures, Covasna unde mass-media maghiara are ca element constant intoleranta fata de romanii care locuiesc in acele orase. Profitand de necunoasterea limbii maghiare de catre majoritatea populatiei romanesti si de lipsa oricaror replici din partea mediilor romanesti, liderii maghiari () practica discursuri hiperetnicizate, specifice unei politici agresive, cu mesaj nostalgic si revizionist, si mai grav, in multe cazuri indemnand fatis la lupta armata, la actiuni violente pentru obtinerea dezideratelor autonomiste, afirma Ioan Lacatusu, avertizand, totodata, asupra impactului negativ pe care astfel de discursuri le au asupra climatului de convietuire interetnica.

Presa din Franta a inceput sa ne catalogheze tigani acum 15 ani, iar elvetienii ne spun ciori si corbi. Norvegienii se plang ca sunt victime ale inselaciunilor din partea tiganilor romani care le vand cupru pe post de aur. Toate aceste natiuni au insa un numitor comun: presa locala, ziaristii din aceste tari, isi apara conationalii, aratand cu degetul Romania, natiune care in proportie de 70 % ajunge in Europa sa se identifice cu sintagma de Tzigania sau tara tiganilor europeni. Cum s-a ajuns aici? Nu discutam despre impotenta diplomatiei romanesti care, si-a facut o traditie din a fi una din cele mai, nu slabe, ci fricoase, lipsite de reactie diplomatii europene, care nu face mai nimic sa apere pozitia romanilor in lume ci discutam despre faptul ca, in Romania, este poate singura situatie in care mass-media, nu numai ca nu ia apararea romanilor care tind sa fie identificati cu etnia rroma, insa promoveaza o Romanie manelista. Discutam cu un prieten, manager la o companie elvetiana din Romania, care, pe marginea atacurilor la adresa romanilor din Elvetia, mi-a transmis aceste lucruri: Draga Iulian, Vad si remarc, pe buna dreptate, ca romanii sunt supusi unui tir de acuzatii ingrijoratoare in Elvetia. Sincer este prima oara cand in tara mea, conationalii mei se pronunta cu asemenea agresivitate la adresa unei natiuni europene, insa, hai sa vedem cum s-a ajuns aici. Eu, stii bine, lucrez si locuiesc in Romania de 5 ani. Dragule, sunt socat de faptul ca, in presa romana, nici macar un singur ziar nu a scris editoriale de atitudine fata de linsajul mediatic la care sunteti supusi in Elvetia. Sunt surprins sa vad ca oficialii din politica voastra externa se fac ca nu vad si ca nu aud, si nu se declara, oficial, macar ingrijorati de escaladarea acestor lucruri la adresa romanilor in presa elvetiana. Pai daca voi nu va aparati, cine sa va apere? Stii de exemplu faptul ca, au existat luari de pozitie din partea presei germane, adica au ajuns ziaristii nemti sa-i apere pe romani, in vreme ce ziaristii vostrii nu spun nimic? Pentru un elvetian este o chestiune ciudata, pe care o poate elucida doar traind in tara voastra. Pentru ca, sa ma ierti insa, programele voastre TV abunda de productii centrate pe imaginea tiganilor. De Revelion am vazut o chestiune groteasca, am vazut cum niste valori istorice ale romanilor, erau jucate de catre niste celebritati locale carora voi le spuneti manelisti. Fetita mea, invata la scoala germana din Bucuresti, iar colegii ei, discuta in pauze despre aventurile unei printese in filmul Inima de Tigan. In ziarele voastre, nuntile, divorturile si viata tiganilor fac cap de afis, astfel incat intreaga imagine a tarii este construita in jurul lor, astfel incat, cum vreti sa nu fiti identificati cu ei; adica, cultura voastra ca popor deja este asimilata de cultura tiganilor romani, si cred ca este un eveniment unic, in care o etnie fara civilizatie sa domine un intreg popor si aici ma refer la faptul ca, vina o poarta mass-media care este centrata

si preocupata sa faca audienta, exacerband la maximum imaginea tiganilor, astfel incat, in mod firesc tara voastra a ajuns sa fie asimilata cu locul de bastina al tiganilor europeni.