SCHIA UNEI CAMPANII DE RELAII PUBLICE Compania: Suntem toti egali!!!

Organizator: Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii Scopul campaniei Definirea problemei In urma studiilor realizate de INSOMAR si CURS s-a constat ca tinerii adolescenti sunt cei mai predispusi sa actioneze discriminator in relatiile cu alte persoane / tineri de alta etnie. In urma acestor studii Colegiul Director al Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) decide sa intieze o campanie de promovare si informare a nediscrimianarii pe baza de etnie, de culoare,de rasa, de religie, dar in paralel vom derula si campanii de modificare a comportamentului, inducand un nou model de actiune si comportament Campania se va desfasura in primul rand in capitala in toate scolile si liceele din toate sectoarele, urmand ca in scurt timp sa se extinda si in zonele in care exista sanse mari de discriminare pe baza de etnie,religie etc, apoi in toata tara. 1. Analiza situaiei a) analiza factorilor interni: - desi CNCD este o autoritate nationala care investigheaza si sanctioneaza contraventional faptele sau actele de discrimare si functioneaza ca un organ de specialitate al administratie publice centrale, avand rolul de a implementa egalitatea intre cetateni, totusi ea nu se bucura de vizibilitate in spatiul public; ceea ce determina existenta actelor de discriminare de orice natura. Astfel exista si o problema in cadrul CNCD pentru ca aceste studii realizate de INSOMAR si CURS sublinieaza ineficienta CNCD in randul tinerilor si aduce in prim plan o problema destul de mare neindeplinirea scopului CNCD la nivelul adolescentilor, slaba vizibilitate a CNCD. Deci pe langa aceasta campanie de promovare si informare a nediscriminarii de masa, scopul secund este sa promovam institutia, sa o popularizam in randul adolescentilor, sa aducem la cunostinta tinerilor care este rolul CNCD, decare sunt obiectivele finale etc. b) analiza situaiei din zona problematic:- studiile celor doua institutii sublinieaza ca tineri adolescenti romani nu stiu cu ce se ocupa CNCD si ca institutia care ar trebui sa fie responsabila cu pedepsirea discirminarii este Ministerul Apararii. De asemenea 15% dintre respondentii adolescenti asociaza ura cu discriminareaiar 10% considera ca discriminarea implica in cele mai multe cazuri lupte de strada. In urma analizei situatiei observam ca ne confruntam cu o foarte mica vizibilitate si popularitate a CNCD-ului in randul adolescentilor si ca activitatea institutie le este foarte straina elevilor. Aceste aspecte consideram a fi problemele cele mai mari ale CNCD-ului in momentul de fata si vom incerca sa remediem situatia printr-o campanie deocamdata la nivelul Bucurestiului apoi si in alte zone. Stabilirea obiectivelor Scop general: reducerea tendintei de discriminare pe baza etnica in randul tinerilor si cresterea vizibilitatii CNCD in randul elevilor si adolescentilor prin diferite campanii. 2. Identificarea publicurilor -in general fiind o campanie publica, publicul il formeaza toti cetatenii Romaniei.

-publicul-inta in principal elevii si adolescentii, apoi cadrele didactice din intsitutiile invatamant pentru ca si ei au un rol important in aceasta campanie prin sfaturi, intalniri cu elevii,orele de dirigentie, diferite organizatii non-guvernamentale etc. 3. Elaborarea strategiilor - Initierea unei campanii puternice de informare despre efectele discriminarii si consecintele ei in scoli si licee prin colocvii, intalniri la care sa fie invitat de fiecare data o persoana populara, o vedeta spre exemplu, pentru a starni interesul publicului nostru tinta dar si pentru a incerca sa modicam si sa inducem un nou comportament in randul liceenilor. Tocmai de aceea apelam la o persoana publica care sa vorbeasca exact despre discriminare si efectele ei. In cadrul intalnirii vor fi urmarite diferite documentare despre cazuri celebre de discriminare (ne gandim la cateva imagini din diferite filme, actiuni despre exterminarea evreilor din Germania Nazista, negrii in SUA etc exemple concludente de discriminare de rasa, de culoare si nu doar atat.) - implementarea unei campanii susinute de mass- media prin niste spoturi audio si video prin care sa informam publicul tinta in principiu, apoi cel general, despre ceea ce implica discriminarea si raul pe care il reprezinta intr-o Romanie Europeana. De asemenea vom apela la cel mai avansat canal de comunicare si vom avea mesaje inteligente contra discriminarii pe siteurile cele mai frecventate de catre tineri. In acest sens vom apela la Trafic Media pentru a vedea care sunt cele mai vizitate pagini de internet. Presa scrisa nu va fi ignorata nici ea. Apelam intai la cotidianele nationale pentru a publica diferite mesaje.Acelasi lucru il vom face si in revistele adresate adolescentilor, iar in scolile si liceele unde exista o revista a respectivei institutii vom publica asttfel de mesaje anti discriminare. Mesajele sub forma de sloganuri sunt cele care raman intiparite in minte cel mai bine drept urmare vom formula mai multe mesaje-slogan ce vor fi difuzate la cateva posturi de radio la anumite ore si vom imparti diferite brosuri in care sa prezentam efectele discriminarii insotite de diferite mesaje slogan - atragerea sprijinului diferitor organizaii non-guvernamentale spre exemplu Asociatia Pro Democratia sau Fundatia pentru o Societate Deschisa, organizatii care lupta pentru implementare democratiei in tara care ne-ar ajuta sa aducem in mintea oamenilor, in primul rand al tinerilor, ideea ca intr-o tara democratica precum Romania nu este permisa discriminarea indiferent de ce natura estea ea de rasa, de nationalitate, de sex, de culoare, de etnie etc. - vom colabora cu Ministerul Educatiei si Cercetarii pentru a avea acces in scoli si de asemenea vom informa populatia Romaniei despre aceasta campanie,invitand intr-o emisiune un reprezentat al ministerului educatiei, un socilog sau psiholog si un reprezentat al uneia dintre cele doua organizatii amintite mai sus invitati care sa dezbata despre efectele discriminarii si consecintele ei. - O alta etapa din aceasta campanie este sa oferim noi un contra exemplu si sa organizam o actiune de strada la care sa participe tineri de diferite etnii, de diferite nationalitati. O campanie de stree-ball fotball sau baschet ar fi potrivita pentru acest pas. Un pas ce se va incheia cu un concert la care vor canta cateva formatii populare in randul tinerilor.Aceasta va fi si momentul in care campanie va lua sfarsit.

4. Calendarul de activiti - implementarea unui orar detaliat pentru a specifica fiecare aciune i pentru a identifica persoanele responsabile care le vor conduce, precum i procedurile de raportare (calendar gobal) - stabilirea unor termene-limit i a marjei de ntrziere pentru evenimentele neprevzute - eforturile campaniei vor fi concentrate pe 5 luni, n fiecare luna realizndu-se rapoarte de evaluare a campaniei pentru ca eventualele greseli sa fie remediate imediat. - Ne vom baza foarte mult pe lucrul in echipa si cu oameni tineri, pentru a ne apropia cat mai mult posibil de publicul tinta si la atragem cat mai repede atentia si interesul asupra acestui flagel de care nu sunt constienti. 5. Stabilirea bugetului Vom apela la resursele din bugetul CNCD atragerea sponsorilor interesai de atingerea obiectivelor campaniei se va lucra cu buget special pentru diferite etape.

6. Stabilirea tacticilor - alegerea de mesaje pentru publicul-int - elaborarea de strategii persuasive pentru diferite segmente de public elevi si adolescenti in principal - alegerea unei strategii funcionale: reclame, informare public, lobby, brosuri etc - apariia n programele TV cu audien larg a specialitilor n domeniul educatiei dar si specialisti de la CNCD - organizarea de evenimente street- ball, concerte etc. - prezentarea panourilor informative si cu imagini foarte sugestive care sa ramana intiparite in mintea tinerilor - punerea la dispoziie a unei linii telefonice la care cei interesai vor avea posibilitatea s primeasc informaii suplimentare daca este cazul sau sa reclame orice act de discriminare. 7. Evaluarea campaniei a) evaluarea planului (a adecvrii informaiei pe care dorim sa o transmitem) b) evaluarea implementrii (numrul de telefoane primite, monitorizarea mesajelor preluate si transmise de mass-media) c) evaluarea impactului (prin obinerea feed-back-ului: - stabilirea numrului de persoane/organizaii care acioneaz n direcia sugerat de mesajele din timpul campaniei, care i-au schimbat atitudinea i care promoveaz comportamentul sugerat de campanie). Tot aici: - evaluarea efectului asupra obiectivelor i misiunii CNCD, evaluarea permanent (pe toat durata campaniei: rapoarte, monitorizri) d) evaluarea final (dac scopurile campaniei au fost atinse: aducerea de dovezi clare). Apelam in acest caz la un institut de cercetare sociologica sa realizeze un nou sondaj de opinie in randul tinerolor din Bucuresti pe baza unui chestionar formulat impreuna cu specialistii(sociologi si psihologi) din cadrul CNCD pentru a observa daca scopul nostru a fost indeplinit, daca am reusit sa schimbam atitudinea discriminatorie a majoritatii tinerilor si daca ne mai putem astepta la acte discriminatorii. De asemenea vom incerca sa vedem si daca vizibilitatea CNCD a crescut, scopul ascuns al acestei campanii.

BIBLIOGRAFIE: 1. Coman, C, Relaiile Publice. Principii i strategii, Editura Polirom, Iai, 2001 2. Dagenais, B, Campania de relaii publice, Edit. Polirom, Iai, 2003 3. Iacob, D, Cismaru, D-M, Relaiile publice. Eficien prin comunicare, comunicare.ro, Bucureti, 2003 4. Newsom, D, Turk, J.V, Totul despre relaiile publice, Edit. Polirom, Iai, 2003