1. Introducere. Industria de fabricare a zaharului Zaharul este una d i n c e l e m a i v e c h i m r f u r i ( d e o p o t r i v cu b u m b a c u l i g r u l ) n i s t o r i a civiliza iei.

i. Ca produs al prelucr rii trestiei de zah r, el era cunoscut n India ma i b i n e d e 2 5 0 0 d e a ni n ur m , a v n d i r o l u l d e va l u t n s c h i mb u r i l ecomerciale dintre ri. Actualmente produc ia mondial a zah rului constituie circa 130 mln tone anual, dintre care circa 70% se ob ine din trestie de zah r i 30% din sfecl de zah r. n prezent principalii produc t ori mondiali de zah r sunt: Brazilia (20,1mln. tone n anii 1999/2000), Uniunea European (19,55 mln. tone), India( 2 0 , 1 1 m l n . t o n e ) , S . U . A . ( 8 , 2 m l n . t o n e ) , C h i n a ( 7 , 2 m l n . t o n e ) , e t c . Principalii produc tori i principalii consumatori de zah r: astfel pe primul locse afl India (17,18 mln. tone n anii 1999/2000), Uniunea European (14,32mln. tone), urmate de Brazilia, S.U.A., China, etc.n ultimii ani se observ o atitudine de cre tere a consumului de zah r ntr-un rit m mai nalt fa de producerea zah rului. Dac n anii 1995/1996p r o d u c e r e a p r e l e v a c u 3 , 8 9 m l n . t o n e a s u p r a c o n s u m u l u i , n s e z o n u l 2000/2001 nivelul lor practic s-a egalat i a constituit circa 130,2 mln. tone.n perspectiv se pr econizeaz o dep ire a consumului fa de produc ie,ceea ce poate determina cre terea pre urilor la aurul alb pe pia a mondial a zah rului.n ceea ce prive te consumul zah rului, aproximativ 50% este destinatalimenta iei uma ne directe i 50% industriei alimentare pentru ob iner eapr o d u s el or z a ha r oa s e, c o n s e r v e l or , a b u t ur i l or r c or i t oa r e i b u t u r i l or alcoolice, etc 2. Procesul tehnologic de ob inere a zaharului Zah rul este un produs alimentar ob inut din trestie de zah r i sfecl de zah r, prezentat sub form de cristale, pudr , cubic. Zah rul destinat depozit rii de lung durat trebuie sa indeplineasc urm toarele condi ii de calitate: - con inutul de zah roza minim 99,8% - substan e reduc toare maxim 0,05% - umiditate maxim 0,05% - cenu conductometric maxim 0,03% M rimea cristalelor de zah r este cuprins intre 2-7 mm, iar colora ia unei solu ii de 50% zah r trebuie s fie de 0,8 grade Stammer. Materia prim : Zah rul se ob ine prin prelucrarea trestiei de zah r i a sfeclei de zah r. La noi in ar acesta se ob ine din sfecla de zah r, care este o plant tehnic bianual (Beta vulgaris saccharifera). Este cultivat atat pentru fabricarea zah rului, cat i pentru hrana animalelor ca nutre . Se cultiv in zone temperate unde g se te condi ii optime de dezvoltare. Pentru fabricarea zah rului se folose te r d cina din primul an de vegeta ie care se compune din urm toarele par i anatomice: - capul sfeclei (epicotil) denumit i colet se g se te la suprafa a solului, are un con inut redus de zah r, motiv pentru care se indep rteaz prin decoletare ; - gatul sfeclei (hipocotil); - corpul r d cinii este partea cea mai voluminoas i are con inutul cel mai ridicat in zah r (14-19%); - codi a reprezint partea cu diametrul mai mic de 1 cm, are con inut redus de zah r i se indeparteaz odat cu coletul i frunzele.

Compozi ia chimic a sfeclei

Schema generala de obtinere a zaharului

Recoltarea i decoletarea Recoltarea sfeclei trebuie s se fac la maturitate, in caz contrar au loc pierderi de zah r. Incepand cu acest stadiu de vegeta ie sfecla nu mai acumuleaz zah r, iar dac este recoltat dup aceast perioad sfecla incepe s consume din substan ele nutritive inclusiv din zah r. Recoltarea sfeclei se face manual sau mecanizat cu ajutorul plugului sau a combinei pentru sfecl . Pe m sur ce este recoltat se indeparteaz p mantul i se decoleteaz (indep rtarea coletului impreun cu aparatul foliar); totodat se indeparteaz i codi a datorit faptului c aceste p r i anatomice au un con inut redus de zah r i dac ar intra in procesul tehnologic ar provoca greut i in desf urarea acestuia, iar pe de alt parte constitute un furaj valoros pentru animale. 6.2. Recep ia, transportul, depozitarea Dup decoletare sfecla se sorteaz pe trei categorii in func ie de m rime i calitate. Pan la transportul la bazele de recep ie sfecla se depoziteaz in gr mezi acoperite cu rogojini, frunze pentru a mic ora pierderile de zah r i vestejirea sfeclei. Din camp sfecla este transportat cu c ru e, camioane la bazele de recep ie, fiecare intreprindere de prelucrare a sfeclei avand organizate baze de recep ie situate de regul in apropierea liniilor de cale ferat . La bazele de recep ie are loc recep ia sfeclei prin cant rire. Se determin con inutul de impurit i care se scade din greutatea sfeclei, i se verific modul de decoletare. Dac aceasta este necorespunz toare se procedeaz la decoletarea corect sc zandu-se de asemenea din greutatea sfeclei, procentul mediu de sc z minte fiind de 7%. Avand in vedere c sfecla se prelucreaz intr-un timp mai lung decat are loc recoltarea apare necesitatea depozit rii sfeclei pe perioada mai lung . Depozitarea se face la bazele de recep ie in gr mezi de sec iune triunghiular sau trapezoidal , sfecla a ezandu-se pe platforme betonate stropite cu solu ie de var. Platformele sunt prev zute cu canale de scurgere i din loc in loc cu evi pentru aerisirea sfeclei i care dau posibilitatea s se poat m sura temperatura din gramad . Sfecla din gr mezi este acoperit de la baza pan la un sfert din gramada cu p mant, iar restul cu rogojini i diverse folii de protec ie. In timpul depozit rii au loc procese biochimice de respira ie i transpira ie care pot s duc la pierderi in greutate a sfeclei i in zah r. Din aceast cauz este necesar verificarea periodic a temperaturii in siloz, aceasta trebuind s se situeze intre 0 i max. 5C. La temperatura mai mare de 4C este necesar aerisirea sfeclei din siloz prin evi de aerisire deoarece poate s apar fenomenul de fermentare. De la bazele de recep ie sfecla este transportat in fabric cu camioane sau vagoane, unde este descarcat fie manual cu furci cu varf rotunjit, sau de cele mai multe ori mecanizat cu benzi transportoare, macarale tip graifer, hidraulic cu ajutorul apei sub presiune la circa 4 atmosfere. Din mijlocul de transport este descarcat in canalele de transport hidraulic care trebuie s asigure o capacitate depozitare care s creeze o autonomie de func ionare a fabricii pe minim 2-3 zile. Prin canalele de transport, sfecla este transportat datorit presiunii apei datorit inclin rii acestora spre fabric . Totodat pe parcursul acestor canale prev zute cu prinz toare de paie i pietre se indep rteaz paiele i pietrele. In canalele de transport sfecla este trecut la opera ia urm toare i anume sp larea. 6.3. Sp larea care are ca scop indep rtarea paielor i a pietrelor care nu au putut fi eliminate in timpul transportului hidraulic, precum i indep rtarea p mantului aderent pe corpul sfeclei. Opera ia de spalare este necesar intrucat neindep rtarea impurit ilor (paie, pietre, p mant) ar provoca uzura utilajelor din amonte, in special a ma inilor de t iat sfecla de zah r, iar microorganismele ar provoca neajunsuri in desf urarea procesului tehnologic precum i pierderi de zah r.

Sp larea se realizeaz cu ma ini de sp lat cu trei compartimente. Dup sp lare sfecla este ridicat cu ajutorul elevatorului cu cupe la inal imea de 15 m pentru a asigura ca opera iile urm toare s se desf oare prin cadere liber (gravita ional). Inainte de a se introduce sfecla in fluxul tehnologic propriu-zis are loc opera ia de cant rire. 6.4. Cnt rirea se face cu ajutorul cantarelor automate de tip "Cronos. Cantarirea are ca scop urm rirea randamentului in zah r. 6.5. T ierea are ca scop ob inerea t i eilor in vederea extrac iei zah rul prin opera ia de difuziune. Sfecla se taie sub forma unor t i ei care au sec iunea i forma de V, aceast form asigurand o bun circula ie a apei de difuzie i a zonei de difuzie. Dimensiunile t i eilor sunt: 3-5 mm, grosime = 1 mm, lungime 15 cm. T i eii mai sub iri nu sunt indica i deoarece se taseaz i exist pericol infund rii instala iei. T i eii mai gro i nu sunt indica i deoarece randamentul de extrac ie este sc zut. T ierea t i eilor se realizeaz la ma ina de t iat cu disc i la ma ini centrifuge. Calitatea t i eilor se verific cu ajutorul urm torilor indici de calitate: - cifra SILIN are valori cuprinse intre 7 - 20 si reprezint lungimea in m, 100 g de t ie ei din care s-au indep rtat t i eii mai scur i de 1 cm, t i eii foarte sub iri, transparen i etc. - sf ram turile se determin prin cant rirea t i eilor indep rta i de determinarea cifrei Silin i care se raporteaz la intreaga cantitate de t i ei sf r m turile trebuie s se cifreze la mai pu in de 3%. - cifra suedez reprezint raportul dintre masa t i eilor mai lungi de 5 cm: masa t i eilor mai scur i de 1 cm ale i dintr-o prob de 50 g t i ei. Cifra suedez trebuie s aib valoarea mai mare de cifra 10. 6.6. Difuziunea. Extragerea zah rului din t i ei se realizeaz prin opera ia de difuziune cu ajutorul apei de difuzie. Zah rul se g se te dizolvat in sucul celular care la randul s u se g se te in vacuolele celulelor esutului parenchimatic. Vacuolele sunt inconjurate de protoplasma semipermeabil care nu permite difuzia zah rului in exteriorul celulei. Pentru a face posibil difuzia, t i eii sunt trata i cu ap cald cu ternperatura cuprins intre 70 - 80C, temperatura la care protoplasma se strange datorit coagul rii proteinelor, iar sucul celular vine in contact cu mermbrana celulei care este permeabil i permite difuzia zah rului in exteriorul celulei, fenomen denumit plasmoliz . Difuzia este posibil atata timp cat exist o diferen de concentrate intre sucul celular i lichidul din exteriorul celulei. Pentru realizarea acestei condi ii se folose te procedeul de extrac ie in contracurent potrivit c ruia t i eii la intrarea in instala ia de difuziune vin in contact cu zeama de concentra ia cea mai mare, iar la ie irea din instala ie t i eii epuiza i in zah r vin in contact cu apa curat astfel existand tot timpul o diferen de concentrate. Opera ia de difuziune se realizeaz in instala ii cu func ionare discontinu i cu func onare continu . Instala ia cu func ionare discontinu este bateria de difuziune, format din 8- 16 difuzoare de tip Robert. Instala iile cu func ionare continu prezint o serie de avantaje: apa circul in sens contrar cu t i eii, consumul de ap de difuzie este mai mic, eliminarea borhotului se face f r ape de golire, pierderile de zah r sunt mai mici, exploatarea instala iei este mai u oar i permite automatizarea opera iilor. Cele mai cunoscute tipuri de instala ii de difuziune cu func ionare continu sunt cele de tip RT, BMA, DOS. Caracteristici ale instala iei de difuziune: pentru bateria de difuziune t i eii trebuie s fie de bun calitate, pH-ul apei de difuziune 5,8 - 6; inc rcarea specific a difuzorului 50 70 kg/hl; temperatura de inc lzire a apei 75 - 80C; presiunea in baterie 1,2 2 atm., iar sutirajul 110 - 120%. Sutirajul reprezint cantitatea de zeam de difuzie raportat la 100 kg de sfecl .

La instala ia RT timpul de deplasare a t i eilor in instala ie este de 100 min, iar al zemii de difuzie de 50 min; tura ia tamburului 18-20 rot/ora; sutirajul 110 -115%; productivitatea 600 6500 tone/24 h i este in func ie de diametrul i lungimea tamburului. Instala ia BMA este o coloana cu melc ale c rui spire sunt perforate pentru a permite zemii s treac . Timpul de difuziune 80 min.; sutirajul 120 - 130%, productivitatea fiind in func ie de diameetrul coloanei. Instala ia de difuziune DOS este forrmat dintr-un jgheab inclinat la 8 Forr din doi semiciliiidrii in care ac ioneaz cate un transportor elicoidal. La partea de jos a jgheatului se afl gura de alimentare cu t i ei, o sit de separare, a t i eilor din zeama de difuziune i racordul de evacuare a zemii de difuziune. La partea superioar a instala iei se afl o roat elevatoare cu ajutorul c reia se evacueaz borhotul. La mijlocul instala iei la partea inferioar a jgheabului se afl mantaua care permite circula ia aburului in vederea inc lzirii zemii de difuzie. Sutirajul 115- 120%, timpul de difuziune 125 - 140 min. Distingem 4 zone de temperaturi: - zona de inc lzire - zona de plasmoliz - zona de extrac ie propriu-zis - zona de evacuare a borhotului. In zona de inc lzire a acestui difuzor zeama care se evacueaz din instala ie cedeaz caldura t i eilor care se alimenteaz , zeama evacuandu-se cu o temperatur de 20-25C. Zona de plasmoliz a t i eilor atinge temperatura de 75 - 78C; aceast zon putand s fie mai mare in detrimentul zonei a III-a dac temperatura t i eilor de alimentare este mai scazut . In zona de plasmoliz are loc coagularea proteinelor strangerea protoplasmei de unde i denumirea zonei datorita fenomenului de plasmoliz . In zona de extrac ie propriu-zis temperatura atinge 72 - 75C i are loc difuziune intens a zah rului din celule. Zona de evacuare a borhotului este neinc lzit i temperatura ajunge la 50 60C. 6.6.1.Produsele i controlul opera iei de difuziune Produsele opera iei de difuziune sunt: - zeama de difuziune care este egal cu sutirajul i reprezint intre 110 130% fa de sfecla prelucrat ; - borhotul reprezint t i eii epuiza i in zah r, cantitativ reprezentand circa 8 - 90% din greutatea sfeclei prelucrate; - apele de golire, numai in cazul instala iei cu func ionare discontinu reprezint circa 120%. La controlul opera iei de difuziune se face: a) controlul t i eilor proaspe i prin indicii de calitate (cifra SILIN sf ramaturile cifra suedez ) i se mai determin con inutul de zah r polarizabil de t i ei pentru a putea avea o eviden a cantit ii de zah r ce intr in procesul de produc ie. Con inutul de zah r, se determin prin metoda digestiei care const in modul de preg tire a probei pentru citirea la polarimetru, la zaharimetru a con inutului de zah r polarizabil. b) analiza apei care intr la difuziune, prin determinarea pH-ul apei (5,8-6 cu ajutorul hartiei indicatoare de pH sau pe cale poten iometric . c) analiza zemii de difuziune la care se determin : - con inutul in substan uscat cu ajutorul refractometrului sau la etuv , in grade Brix (Bx): - con inutul de zah r respectiv polariza ia (P) prin metoda polarimetric , in procente (%); - puritatea (Q) se determin pe baza rezultatelor ob imite de la polariza ie i substan uscat . Q= 100 [%] - con inutul de nezah r ca fiind diferen a intre Brix (Bx) i polariza ie (P) Nz = Bx -P

- con inutul de substan e coloidale i aciditatea zemii de difuziune. Aciditatea zemii de difuziune se determin prin titrare cu o solu ie de NaOH; - pH-ul cu hartia indicatoare de pH sau pe cale potentiometric . d) analiza borhotului presat (la difuziunea continu ) se determin : - con inutul de zah r pentru a stabili pierderile de zah r in borhot; - con inutul de substan uscat prin metoda usc rii la etuv la temperatura de 105 - 110C timp de 6 - 8 ore. In cazul instala iei cu func ionare discontinu de tip Robert se face analiza borhotului umed i analiza apei de golire, cand se determin : - con inutul de zah r pentru stabilirea pierderilor in borhot, respectiv ape de golire, folosind metoda polariza iei; 6.7. Purificarea zemii de difuziune (epurarea) Zeama de difuzie ob inut in urma opera iei de difuziune este o solu ie de zah r impur avand un con inut de substan uscat cuprins intre 12 - 15%. Puritatea zemii de difuzie este cuprins intre 80 - 90%. Impurit ile care inso esc zah rul in zeama de difuzie, sunt in mare parte de natur organic (acid oxalic, acid fosforic (H3PO4), acid citric, substan e coloidale, substan e colorante, proteine, pectine, aminoacizi etc. Compozi ia zemii de difuzie este in func ie de calitatea sfeclei de zah r i de regimul tehnologic de la opera ia de difuziune. Purificarea are ca scop indep rtarea in cantitate cat mai mare a acestui nezah r. Necesitatea indep rt rii nezah rului se explic din urm toarele ra iuni: Nezah rul este componenta principal a melasei ce rezult ca subprodus la fabricarea zah rului i care re ine o cantitate de zah r in melas impedicand cristalizarea zah rului i deci randamentul sc zut in zah r cristalizat. Pe de alt parte dac nezah rul ar ajunge in stabile de evaporare acesta s-ar depune pe evile fierb toare a evaporatoarelor impiedicand astfel transferul de caldur . Substan ele in stare coloidal la inc lzire formeaz solu ii vascoase ingreunand astfel procesul de cristalizare. Aciditatea zemii de difuzie este de circa 0,04 % exprimat in CaO ceea ce corespunde unui pH = 5,5 - 6,5. Aceast aciditate a zemii dac ar ajunge la fierbiere ar avea loc procesul de invertire a zah rului crescand procentul de substan e reduc toare i ducand la o culoare inchis a zah rului. Zeama de difuzie la randul ei este de culoare inchis ; dac nu ar avea: purificarea, aceast culoare s-ar transmite i zah rului. Prezen a saponinelor in timpul fierberii ar duce la fenomenul de spumare, ingreunand procesul de fierbere. 6.7.1.Metode de purificare Cea mai obi nuit metod de purificare este defeco - satura ia care con ine mai intai in tratarea zemii de difuzie cu lapte de var, opera ie denumit defecare urmat apoi de o tratare cu CO2, opera ie denumit satura ie (carbonatare), de astfel i denumirea de defeco satura ie. Defecarea se executa in 2 etape: - predefecarea - defecarea propriu-zis Predefecarea const in tratarea cu lapte de var avand ca scop neutralizarea zemii de difuzie, s precipite acizii organici i substan ele coloidale prin atingerea unui pH optim de 10,8 - 11. Predefecarea se realizeaz prin mai multe procedee: - predefecarea simpl (optim ) care se realizeaz prin inc lzirea zemii difuzie la 30 - 40C i ad ugarea intregii cantit i de lapte de var necesar pentru atingerea pH-ului optim de 10,8 - 11.

- predefecarea progresiv unde cantitatea de lapte de var se adaug in mas progresiv pan la atingerea acestui pH optim avand avantajul c atingerea pH - ului se realizeaz in trepte corespunz tor punctelor izoelectrice de precipitare a diferi ilor coloizi. Aparatul in care se realizeaz opera ia de predefecare este a a numitul aparat BRIEGELL - MULLER, predefecarea in acest aparat realizandu-se timp de 15 min. Defecarea propriu - zis const in inc lzirea zemii predefecate la 80 - 85C i ad ugarea in exces a laptelui de var pan la o alcalinitate de 1,5 - 2,5 % CaO (oxid de calciu). Prin acest tratament zaharoza se transform in zaharat de calciu (C12H22O11CaO); formarea zahara ilor de calciu este o reac ie reversibil in care zaharoza ac ioneaz ca un acid slab, reac ia ionic fiind urm toarea: 2 / + / Ca2+ + 2H2O Tratamentul cu lapte de var in exces are drept ra iune ca la satura ia I cat are loc tratamentul cu CO2 s se ob in o cantitate cat mai mare de carbonat de calciu (CaCO3), acesta avand un rol de absorbant i adsorbant a impurit ilor din zeama de difuzie, in special a substan elor coloidale i a substan elor colorante. In asemenea CaCO3 ajut opera ia de filtrare a impurit ilor. Ca(OH)2 +CO2 CaCO3 + H2O Opera ia de satura ie (carbonatarea) se execut in 2 trepte: - satura ia I - satura ia II La satura ia I are loc trecerea unui curent de CO2 care precipit Ca(OH)2 exces formandu-se CaCO3 cu propriet ile amintite. La satura ia I se ajunge pan un pH optim de 10,8 - 11,2, cand zeama are colora ia cea mai bun , viteza de filtrare este cea mai mare, iar puritatea cea mai ridicat ; temperatura trebuie men inut la 80-85C. La satura ia II are loc trecerea unui nou curent de CO2 cand zaharatul de calciu se transform in zaharoz i CaCO3 care precipit . C12 H22 O11 CaO + CO2 C12 H22 O11 + CaCO3 Atat satura ia I, cat i cea de a-II-a se efectueaz in aparate automatizate care realizeaz un contact cat mai intim intre zeama de difuzie defecat i gazul de satura ie (con inand CO2 in principal); acest contact realizandu-se prin barbotarea CO2-ului in zeama defecat . Satura ia II are ca scop de a reduce alcalinitatea zemii la o valoare optim la care con inutul de s ruri de calciu s fie minim, deoarece la opera iilor urm toare de evaporare, fierbere, aceste s ruri se depun pe evi sub form de crust impiedicand transferul de c ldur i randamentul la evaporare i fierbere. Dup opera iile de purificare urmeaz tratarea zemii de purificare cu dioxid de sulf (SO2) in vederea imbun t irii colora iei i a mic or rii vascozit ii, opera ia fiind denumit sulfitare. Dup opera iile de la satura ia I, satura ia II i sulfitare au loc filtr ri in urma c rora rezult zeama clar sau zeama sub ire care este trecut la opera ia urm toare de evaporare i n molul in care se g se te nezah rul i care este indep rtat. Opera ia de filtrare se realizeaz cu filtre de diferite tipuri dintre care mai cunoscute sunt filtrele cu vid, filtrele concentratoare, filtrele cu luman ri. Opera ia de purificare se poate realiza i prin decalcifiere cu schimb tor de ioni. 6.7.2.Controlul opera iei de purificare, se realizeaz prin urm toarele determin ri de laborator efectuate asupra zemii sub iri: - alcalinitatea - prin titrare cu solu ie de H2SO4 sau HCl; - pH-ul cu pH-metru sau cu hartie indicatoare de pH; - viteza de sedimentare i volumul de n mol prin urm rirea sediment rii n molului timp de 25 minute intr-o prob de zeam r cit la 65C; - determinarea coeficientului de filtrabilitate (FK), se folose te metoda Briegell - Miiller;

- determinarea con inutului de s ruri de Ca se determin in zeama de la satura ia II dup filtrare, ca metod se folose te metoda complexometric ; - efectul de purificare se calculeaz dup formula: Ef = 100 Q1 = puritatea zemii inainte de purificare Q2 = puritatea zemii dup purificare 6.8. Concentrarea zemii epurate (Evaporarea) Pentru ca zah rul s poat fi extras din zeama sub ire este necesar concentrarea zemii prin evaporarea apei. Eliminarea apei se realizeaz in dou etape: - prin opera ia de evaporare - prin opera ia de fierbere cristalizare La evaporare are loc concentrarea zemii sub iri ob inut in urma purific rii i sulfit rii de la 12 - 15% SU pan 60 - 65% SU ob inandu-se zeama groas . Evaporarea are loc in evaporatoare de tip Robert sau Kestner. Din ra iuni economice, pentru economisire de abur, respectiv combustibil evaporarea se realizeaz in sta ii de evaporare cu multiplu efect formate din 3 - 6 corpuri de evaporare fie de tip Robert, fie de tip Kestner. In primul corp zeama se inc lze te cu ajutorul aburului primar realizat in centrala termic , celelalte corpuri inc lzindu-se cu aburul secundar format din vapori rezulta i la fierberea in corpul anterior. Zeama purificat este inc lzit i preinc lzitoare la temperatura de fierbere i trece din corp in corp concentrandu-se. Pentru a se realiza transmiterea de c ldur este necesar ca zeama s fiarb la o temperatur din ce in ce mai mic . Acest lucru este posibil cu ajutorul vidului in depresiunea fiind mai mare in ultimul corp. Transform rile care au loc la evaporare sunt: - cre terea concentra iei de substan a uscat de la 12 - 15% la 60 - 65%; - intensificarea colora iei datorit carameliz rii zaharozei i descompunerea substan elor reduc toare; - se formeaz datorit mediului alcalin precipitate insolubile care tulbur zeama i care se depun pe evi in timpul fierberii. 6.9. Fierberea i cristalizarea Procesul de fierbere i cristalizare, precum i construc ia aparatelor se bazeaz pe proprietatea zaharozei de a fi solubil in ap i de a da solu i suprasaturate. Procesul de fierbere i cristalizare are loc in dou etape: - in prima etap se continu concentrarea pan la suprasatura ie cand incep s apar germeni de cristalizare sau centrele de cristalizare care pot s apar spontan sau prin ad ugare de zah r pudr in aparatul de fiert; - in etapa a doua are loc cre terea cristalelor de zah r prin depunerea pe suprafa a cristalelor existente a noi molecule de zah r. Factorii care influen eaza viteza de cristalizare: coeficientul de suprasatura ie care cu cat este mai mare cu atat viteze de cristalizare este mai mare; cre terea temperaturii determin reducerea vascozit ii care favorizeaz procesul de cristalizare; vascozitatea la randul ei este influen at de temperatura i de puritate, de o vascozitate ridicat impiedicand cristalizarea; puritatea este in func ie de con inutul de nezah r, acesta avand influen negativ asupra cristaliz rii; alcalinitatea are efect negativ asupra cristaliz rii, motiv pentru care inainte de fierbere se realizeaz o neutralizare a siropului; suprafa a total a cristalelor: fierturile care au cristale mici au suprafa a total mai mare, deci cristalizarea zah rului are loc mai rapid;

Zeama groas ob inut in urma evapor rii este concentrat in aparatul de fierbere sub vid pan la starea de suprasaturare cand zah rul se separ sub forma de cristale; amestecul de cristale i sirop intercristalin ob inut in urma fierberii i cristaliz rii se nume te mas groas . Siropul intercristalin (siropul mum ) con ine tot nezah rul i o solu ie saturat de zah r in ap . Separarea cristalelor din sirop se face prin centrifugare in urma c reia pe lang cristale se separ siropul alb care se recircul la fierbere i siropul verde. Acesta este supus unei noi opera ii de fierbere i cristalizare rezultand masa groas produs II, urmat de o nou centrifugare pentru separarea cristalelor rezultate in urma celei de-a II-a fierberi i cristaliz ri. Fierberea i cristalizarea nu se pot realiza intr-o singur etap deoarece s-ar ajunge la o mas groas cu o concentra ie foarte ridicat cu cristalele foarte apropiate ceea ce ar ingreuna golirea aparatelor de fierbere i centrifugarea. Pe de alt parte sar m ri foarte mult timpul de fierbere ducand la caramelizarea zaharozei i inchiderea la culoare a zah rului. Din aceste cauze fierberea i cristalizarea se realizeaz in dou sau chiar mai multe etape. Succesiunea de fierberi i cristalizari, de centrifug ri i dirij ri ale siropurilor in func ie de puritatea acestora se nume te schem de fierbere i de cristalizare. Aparatele de fierbere sub vid sunt constitute din cazane verticale care au partea de jos tronconic unde este localizat camera de fierbere. In func ie de construc ia camerei de fierbere exist diferite tipuri de aparate de fierbere i cristalizare. Datorit vascozit ii mai mari a masei groase fa de zeama groas , evile aparatelor de fierbere i cristalizare au diametrul mai mare respectiv de 80 -120 mm fa de 30 - 40 mm cat au evile fierb toare de la evaporator. Un ciclu de fierbere cuprinde mai multe etape: - preg tirea aparatului - inc rcarea aparatului cu zeam groas - concentrarea siropului pan la suprasatura ie - formarea centrelor sau a germenilor de cristalizare - cre terea cristalelor - ingro area final sau coacerea - golirea aparatului de fierbere Masa groas rezultat in urma fierberii sufer opera ia de malaxare avand ca scop s nu se depun cristalele i s nu se lipeasc intre ele. In urma centrifug rii se separ siropul verde care este dirijat la fierberea i cristalizarea masei groase produs II i zah rul cristal care are o umiditate de 0,5% i o temperatur de 70C.Aceast temperatur relativ ridicat va ajuta la opera ia urm toare de uscare. Zah rul cristal este evacuat din centrifuge cu ajutorul unor transportoare oscilante care pe lang transport realizeaz o uscare i o r cire a produsului. Pentru a putea fi depozitat pe perioade mai lungi, zah rul cristal trebuie adus la umiditatea de 0,05% i la temperatura mediului ambiant. Pentru aceasta se recurge la opera ia de uscare care are loc in turnuri de uscare prev zute cu icane unde cristalele de zah r circul in contracurent cu aerul cald i uscat realizand uscarea zaharului. Intru-cat aerul cald mai antreneaz particule de zah r la ie irea din usc tor i inainte de a se evacua in atmosfer , este trecut printr-un ciclon i un filtru pentru a re ine ultimele particule de zah r antrenate de aer, iar acesta s poat fi evacuat curat in atmosfera. Urmeaz r cirea zah rului la temperatura mediului ambiant, sortarea lui pe calit i, ambalarea i depozitarea lui. Pentru vrac se depoziteaz in silozuri sau saci iar pentru comercializare se ambaleaz in pachete i apoi diverse containere. 3. Surse de poluare rezultate n urma procesului tehnologic i riscurile genarate de acestea Transportul sfeclei, supernatant de la n molul de la tratarea cu var, condens dup evaporare, extragerea zah rului Pricipalii factori poluatori ai apelor rezultate in urma procesului tehnologic sunt:

4. Analiza calit

ii apei ( caracteristici calitative si cantitative)

Din punct de vedere cantitativ si calitativ, cele mai importante ape reziduale provenite de la fabricarea zaharului din sfecla de zahar sunt: apele reziduale de la transport si spalare, apele reziduale de la difuzie si presare si apele de condens. Apele de la transport si spalare contin cantitati mari de materii n suspensie. Acestea sunt reprezentate de pamntul aderent (cca 5-10% din greutatea bruta a sfeclei) si din substantele organice dizolvate, provenite de la sfecla si frunze. Continutul biochimic de oxigen variaza de la cteva sute de mg/l la cteva mii, n functie de gradul de recirculare. Apele de la difuziune si presare sunt foarte bogate n materii organice dizolvate si coloidale. Aceste ape pot ajunge la ncarcaturi de cteva zeci de mii de mg/l CBO5, n care poate fi prezent si zahar n concentratii de 0,15-0,30%. Apele reziduale de la difuziune si presare contin si cantitati nsemnate de nutrienti: azotul poate ajunge de la zeci la sute de mg/l, iar fosforul total la cca 250mg/l. Deversarea acestor ape ntr-un ru produce nnamolirea acestuia, iar consumul rapid de oxigen n zona de varsare (datorita temperaturilor ridicate a apelor reziduale) duce la disparitia oxigenului. Acest proces este nsotit de fermentatii anaerobe generatoare de miros neplacut specific si de dezvoltarea unor biocenoze specifice apei murdare. Datorita efectului toxic al saponinelor rezultate de la difuziune-presare si consumul oxigenului, s-a constatat o morbiditate excesiva a pestilor. Diluarea de 5-6 ori a acestor ape duce la disparitia efectului toxic. Apele reziduale de condens sau de la purificare ajung calde n cursurile de apa receptoare, provocnd n general o poluare slaba, asemanatoare apelor de racire normale.

Caracteristicile apelor reziduale din industria zaharului Indicatori Transport si spalare 3 Volum, m 5-11 Materii in suspensie, 400-800 mg/l CBO5, mg/l 200-300 CCO, mg/l 125-2000 Azot, mg/l 90-2000 Fosfor, mg/l Ape reziduale povenite de la: Difuzie si presare Purificare 1,4-2 4-5 150 450 1250 850 15000-25000 10-250 1420 1000 50-250

5. Baza legislativa in domeniul apelor reziduale Legea 107/1996 art.20 alin. 2 prevede urmatoarele: Apele uzate industriale, ca si apele de mina sau de zacamint, pentru care nu exista tehnologii sau procedee de epurare eficiente, pot fi injectate numai in straturi de foarte mare adincime, pe baza unor studii speciale, a avizului acordat de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si a avizului de gospodarire a apelor. Legea 107/1996 art.23 alin.4 are in verede utilizatorii de apa: Utilizatorii de apa care au produs o poluare accidentala sint obligati sa ia masuri urgente pentru inlaturarea cauzelor si efectelor acestora si sa informeze imediat cea mai apropiata unitate de gospodarire a apelor asupra acestei poluari. Ordinul Directivei 91/271/CEE privind tratarea apelor urbane reziduale este de a stabili standarde i de a defini principii i metode de baz pentru tratarea apelor reziduale. Principalele elemente ale directivei sunt urm toarele:

- statele membre trebuie s asigure colectarea i tratarea apelor reziduale pentru toate satele i ora ele cu o popula ie de cel pu in 2 000 de persoane; - sunt stabilite principii pentru conceperea, construirea i ntre inerea sistemelor de colectare i a sta iilor de epurare; - sta iile de epurare a apelor reziduale trebuie s respecte standarde minime n opera iunile efectuate, inclusiv standarde de mediu pentru tratarea apelor. Chiar i dup tratare, apele reziduale pot ajunge n zone considerate sensibile pentru mediu sau pentru s n tate sau pot afecta un num r mai mare de persoane (peste 10 000). n acest caz, trebuie s se aplice un tratament mai riguros i s se respectate standarde mai nalte. 6. Descrierea procesului tehnologic de epurare a. Procese fizice Procesele fizice de epurare sunt acelea in care substan ele poluante nu sufer transform ri in alte substan e, avand la baz principiile: a.1. separarea gravita ional a particulelor grosiere, nedizolvate in ap , sub influen a campului gravita ional al P mantului, prin sedimentare, prin flota ie sau prin centrifugare. Este posibil fenomenul de aglomerare (floconare), flocoanele avand mase mai mari i care sedimenteaz mai repede. Ca exemplu se prezint fig.2.1.1., un decantor, care poate fi cu curgere a apei vertical i orizontal . Eliminarea n molului din decantor se poate face manual i intermitent.Dup form ,decantoarele pot fi circulare i rectangulare. Evacuarea apei limpezite se face prin deversoare. a.2. flota ia este un proces unitar de separare din ap , sub ac iunea campului gravita ional terestru, a particulelor cu densitate medie mai mic decat a apei. Flota ia poate fi natural sau cu aer introdus in ap sub form de bule fine prin difuzoare poroase. Scopul flota iei este de a forma o spum stabil care s incorporeze particulele insolubile. Flota ia se poate face se poate face in bazine circulare sau dreptunghiulare. a.3. filtrarea const in trecerea apei printr-un mediu poros in care are loc re inerea prin fenomene predominant fizice. Filtrarea este un proces de sitare cu ajutorul unei es turi fine sau impaslituri. a.4. re inerea pe gr tare i site a impurit ilor grosiere (crengi, fire etc) pe gr tare i a celor mai mici pe site. b. Procese chimice Prin procesele chimice de epurare, poluan ii sunt transforma i in alte substan e mai u or de separat, precipitate insolubile, gaze care au o activitate nociv mai redus sau sunt mai susceptibile de a fi indep rtate. b.1. neutralizarea este un proces prin care pH-ul unei solu ii uzate este reglat prin adaos de acizi sau baze. Neutralizarea apelor acide se face cu substan e cu caracter bazic (oxizi, hidroxizi, carbona i). Neutralizan ii care sunt utiliza i sunt: piatra de var (carbonat de calciu), dolomita (carbonat de calciu i magneziu), varul (oxid de calciu) sub form de hidroxid de calciu (lapte de var sau var stins praf). Neutralizarea apelor alcaline se face cu acizi reziduali, cu gazele de ardere bogate in CO2 (14%) etc. b.2. oxidarea i reducerea Scopul oxid rii este de a converti compu ii chimici nedori i in al ii mai pu in nocivi. Ca oxidan i se pot folosi: oxigenul, ozonul, permangana i, ap oxigenat , clorul i bioxidul de

clor. Ca exemplu se d distrugerea cianurilor cu clor pan la formarea de ciana i sau azot molecular: CN- + OCl CNO + Cl2 CNO + 3 OCl N2 + 2HCO3 - + 3ClReducerea const in transformarea unor poluan i cu caracter oxidant in substan e inofensive care pot fi u or epurate. Ca exemplu se d reducerea cromului hexavalent la crom trivalent, in vederea precipit rii acestuia ca hidroxid: Cr2O7 2- + 6 Fe SO4 + 7 H2SO4 Cr2(SO4)3 + 3 Fe2(SO4)3 + 7 H2O + SO4 2Ca agen i reduc tori se folosesc s rurile fierului trivalent, sulfa i, acidul sulfuros. b.3. precipitarea este un proces de epurare bazat pe transformarea poluan ilor din apele reziduale in produ i insolubili. Ca exemplu se d indep rtarea fluorului din ap prin introducerea de ioni de calciu: 2 F- + Ca2 CaF2 precipitat d) coagularea i flocularea indep rtarea unor particule prin sedimentare (coagulare) i destabilizarea prin absorb ia unor molecule mari de polimeri care formeaz pun i de leg tur intre particule (floculare). Se folosesc pentru particule coloidale. In acest scop se folosesc polimeri organici sintetici sau anorganici. e) schimbul ionic Schimb torii de ioni se utilizeaz mai ales pentru dedurizarea apelor, folosind cationa i in forma sodiu (Na), iar regenerarea lor se face cu clorur de sodiu: 2 ZNa + Ca2+ Z2 Ca + 2 Na+ Folosirea schimb torilor de ioni este o solu ie mai scump . c) Procese biologice Substan ele organice pot fi indep rtate din ap de c tre microorganisme care le utilizeaz ca hran , respectiv surs de carbon. Reac iile enzimatice au dou faze: (1) moleculele de enzim i de substan utilizat ca hran (substrat) formeaz complec i (2) complec ii se descompun eliberand produsul de reac ie i enzima Enzima + Substrat (Enzima substrat) K2 Epurarea biologic aerob se realizeaz in construc ii in care biomasa este suspendat in ap sub form de agregate de microorganisme (flocoane), sistemele fiind aprovizionate cu oxigen. Epurarea biologic anaerob a apelor uzate se realizeaz in incinte inchise (bazine de fermentare) ferite de accesul oxigenului care inhib activitatea microorganismelor anaerobe. Prin descompunerea poluan ilor organici se ob in gaze de fermentare combustibile, datorit con inutului ridicat de metan. 7. Principii de tratare a apelor reziduale in urma procesului de fabricare a zaharului Refolosirea apelor uzate, coagularea i epurarea prin membrane. epurarea prin membrane. Membrana este o barier pentru speciile moleculare sau ionice prezente n curentul de ap care o str bate. Ca materiale pentru membrane se folosesc acetatul de celuloz , materiale polimerice stabile n timp (poliamide, polisuflone, etc.). Procesul de epurare cu membrane se nume te osmoz , care poate fi direct sau invers , n func ie de direc ia apei de la o solu ie diluat la una concentrat sau invers. Pot exista mai multe tipuri de module de osmoz , tubulare. Alte metode de epurare prin membrane sunt:

ultrafiltrarea - se folosesc mai multe membrane cu permeabilitate selectiv pentru anumi i componen i. - electrodializa - folose te membrane cu permeabilitate selectiv la anioni, respectiv cationi, deplasarea acestora f cndu-se sub influen a unui cmp electric, ca la electroliz . coagularea i flocularea - ndep rtarea unor particule prin sedimentare (coagulare) i destabilizarea prin absorb ia unor molecule mari de polimeri care formeaz pun i de leg tur ntre particule (floculare). Se folosesc pentru particule coloidale. n acest scop se folosesc polimeri organici sintetici sau anorganici. 8. Concluzii si recomandari