1.Drepturile reale,caracteristica generala. 2 .Exercitarea drepturilor coproprietarilor asupra bunurilor proprietate comuna pe cote-parti.

Posesiunea,folosinta si dipozitia asupra bunului aflat in propritatea comuna pe cote-parti,se exercita cu consimtamintul tuturor coproprietarilor.Ein ceea ce privesteexercitarea dreptului de posesiune,CC prevede ca coproprietarul este in drept sa ceara in posesiune si folosinta o parte din bunul comun corespunzator cotei sale,iar in caz de imposibilitate sa ceara coproprietarilor care poseda si folosesc bunul unei compensatii echitabile.CC prevede ca fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul proprietatea comuna pe cote-parti in masura in care nu se schimba destinatia lui si nu aduce atingerea dr.celorlalti coproprietari.Modul de folosire a bunului comun se stabileste prin acordul coproprietarilor sau prin hotarirea judecatoreasca.Dispozitia,impune ideea ca este necesar acordul tuturor coproprietarilor.Bunul din proprietatea comuna pe cote-pati poate fi folosit de coproprietari proportional cotelor parti.De exemplu.o casa cu 4 camere,care a trecut la 2 mostenitori,poate fi folosita proportional cotelor parti:ambii mostenitori vor folosi cite 2 camere.cel care folos.bunul de unul singur este obligat sa plateasca celorlati compensare.Ca rezultat al exercitarii dr.de folosinta,coproprietarii dobindesc in propietate fructele bunului comun. Participarea la veniturile si cheltuieleile legate de bunurilor comune.Fiecare coproprietar al unei proprietati comune pe cote-parti are obligatia de a participa la plata impozitelor,cheltuielelor,taxelor suportate pt intretinerea bunului. Incheierea actelor de conservare a bunului proprietate comuna pe cote -parti si a actelor de dispozitie de acest bun.CC prevede ca fiecare coproprietar poate sa efectueze acte de conservare a bunurilor proprietate comuna pe cote parti fara acordul celorlati

coproprietari si sa le pretinda compensarea cheltuielelor proportional cotei lor parti.Caun act sa fie de conservare,se cer urm.conditii:a0sa existe un pericol care ameninta pierdea bunului sau incetarea dreptuluib)actul avirsit sa necesite cheltuieli minime in raport cu valoarea bunului sau dreptului sau dreptul salvat.Dreptul de dispozitie-Actele de dispozitie asupra bunurilor comune pot fi incheiate doar daka a fost dat acorful tuturor coproprietarilor.Prin inchi\eierea actelor de dipozitie coproprietarii pot instraina bunul comun(vinz-cump,schimb,donatie),il pot da in folosinta.Actele care sunt incheiate cu rea credinta pot fi lovite de nuliate daca aceasta se demonstreaza.Valabilitatea sau nulitatea actului de dispozitie depinde de faptul daca dobinditorul eate de buna sau rea credinta.Dob.de buna credinta (nu stia si nici nu a putut sti ca bunel este comun si ca nu exista acordul celorlati coproprietari,actul de disp.nu va fi lovit de nulitate.In acest caz bunul instainat este restituii coproprietarilor.dreptul de a cere nulitatea actului de dispozitie il are orice proprietar.in decurs de 3 ani. 3. Incetarea contractului de gaj Fiind un contract accesoriu,gajul inceteaza ca consecinta a incetarii obligatiei principale.daca obligatia inceteaza prin executare,compensatie,remitere de datorii,confuziune,inceteaza si gajul.Legea prevede expres ca gajul inceteaza in cazul: -exprirarii termenu,ui pt a care a fost constituit gajul -pieririi bunului gajate -punerii bunurilor in afara circuitului civil -exproprierii bunurilor. Legea prevede ca amanetul se stinge o data cu o incetare posesiunii iar ipoteca se stinge in termen de 30 de ani de la data inregistrarii sau de la data unei noi inregistrarii.incetarea gajului este insotita de anumite formalitati.Astfel,legea dispune ca,in urma stingerii gajului,informatia cu privire la gaj urmeaza

a fi radiata din registrul gajului.Pot solicita radierea informatiei cu privire la gaj:a)creditotul gajist b)debitorul gajist c)tertul care a dobindit obictului gajului 4.Notiunea si caracterele juridice ale dreptului de propritate Pina in prezent nu sa dat o definitie a dr.de pr.astfel art.315,al(1) din CC despune:proprietarul are drept de posesiune,folosinta si dispozitie asupra bunului.Prin drept de pr.se intelege dr.de pr. al pers.fizice,juridice,al unutatilor adm teritoriale asupra unor bunuri imobile sau imibile,exercitind asupra lor atributele dr.de pr.(posesiunea ,dipozitia,folosinta)in mod exclusiv si perpetuu,prin putere proprie si interes propriu. Caracterele juridice ale dr.de pr. 1.caracterul absolut.Dreptul de pr.este unul subiectiv,care face parrte din categoria dr.absolute.CC prevede:ca poprietarul are dr.sa exercite fata de bunurile sale,orice actiuni care nu contravin legilor si nu dauneaza sanatatii oamenilor si mediului inconjurator.Termenul"absolut"insa poate fi inteles si opozabil ttuturor.Dr de proprietate aste absolut deoareece este recunoscut titularului sau in raporturile cu toti ceilalti,obligati sa faca nimik de natura de al inkalca. 2.caracterul exclusiv,proprietarul exercita asupra bunurilor sale atributele dr.de proprietate(poses,disp,fol)in mod exlusiv si perpetuu.Prin urmare,caracterul exclusiv face ca proprietarul sa beneficieze de unul singur de cele 3 atribute ale dr.de pr.Exista insa cazuri in care cele 3 atribute nu sunt exercitate in axclusivitate de catre titularul dr.de pr,cum ar fi dr.de uz,dr de servitute,dr.de supeficie,cind atributele sint execitate de mai multi titulari. 3.caracterul perpetuu,presupune,ca dr.de pr.dureaza atita timp cit exista bunul,dr de pr.nu se stinge prin neuz.pe parcursul vietii ,titularul poate transmite dr.sau de proprietate anur alte pers.

5.Accesiunea mobiliara Accesiunea este incorporarrea unui bun in altul,cu alte cuvinte unirea unui lucru cu un alt lucru.Accesiunea poate fi:mobiliara si imibiliaraAccesiunea Mobiliara ca mod de dobindire a dr.de pr.este regl.prin art 330 al CC:Proprietarul lucrului principal devine prin accesiune proprietarul noului bun format prin incorporarea la lucrul principal a unui alt lucru mai putin important.In CC sint regl.3 cazuri de accesiune mobiliara:adjunctiunea,specificatiunea,confuziunea. Adjunctiunea consta in unirea a 2 bunri,ce apartin unor proprietari diferiti,care desi formeaza un singur tot,pot fi despartite si utilizate separat.o 1 situatie poate aparea in cazul adjunctiunii consta in posibilitatea separarii celor 2 bunuri,care prin unire au format unul,proprietarul pretind la se pararea lor.O a 2 situatie poate surven in cazul adjnctiei atunci cind bunurile care au format un intreg nu pot fi separate fara a se deteriora ori se para,desi nu le afescteaza. Specificatiunea,cazul in care o pers.face un obiect nou cu o materie straina.Regula in cazul specicatiunii este:dr.de pr asupra bunului rezultat din prelucrarea materiei apartine proprietarului lui. Confuziunea,este amestecul a 2 sau mai multe mateii care apartin unor proprietari difeiti.In cazul in care un bun sa format prin amestecarea mai multor materii(confuziunea)ce apartin diferitilor propritari si nici una nu poate fi cinsiderata ca materie principala,proprietarul care a stiut despre confuziune poate cere sepaarea materiilor daca este posibil.Daca materiile amestecate nu pot fi separate fara paguba,bunl format apartine proprietarului materiilor proportional cantitatii,calitatii si valorii materie fiecaruia. 6.Modurile de constituire a dr.de uzufruct Uzufructule se poate constitui prin lege si prin act juridik.

Cons.prin efectul legii-suntem in prezenta ealizarii unui dr.de uzufruct aunci cind parintii folosesc bunuirle copiilor lor. Cons.prin act juridic,se constituie prin vointa omului,prin acte kuridice unilateral(testamentul)sau bilateral(contracte).Dr de uzufructpoate fi constituit prin contract cu titlu gratuit sau oneros.In lit.juridica se analizeaza 2 cai de constituire a uzufructului:de instrainare si de retentie. Calea de instrainare se constiuie atunci cind proprietarul bunului creeza asupra lui un uzufruct,pastrindusi nuda proprietate iar dr.de folosnta si de aculege transmitindule unui tert. Calea de retentie,se constituie atunci cind proprietarul instaineaza nuda proprietate a bunului sau,insa retine pt sint uzufructul,transforminduse din proprietar in ruzufructuar. Contractul de constituire a dr.de uzufruct este: a)sub fsemnatura privata sau in forma autentica b)sinalagmatic(bilateral),daca a fost incheiat cu titlu oneros si unilateral,daca uzufructul se acorda cu titli gratuit. c)atit cu titlu gratuiut cit si cu titlu oneros d0constitutiv de drepturile reala e)cu executare suucesiva f)numit Cuprinsul unui constract de constituire: -identitatea nudului proprietar si a uzufructuarului -identitatea bunului care face obictul uzufructului -termenul pe care se constituie uzufructul -titlu gratuit sau oneros,daca cu titlu oneros,se indica marimea recompensei -persoana care va indeplini formalitatrile de inregistrare -alte date ale partilor 7.Elementele contractului de gaj Contractul de gaj cuprinde 2 elemete ca alcatuiesc conceptul de gaj:

1)gajul este o garantie.Gajul se instituie in legatura cu un alt raport juridik-raportul de baza,avind menirea sa asigure executarea cuvenita a acestuia.Pentru a se proteja contra unor riscuri,creditorul solicita afectarea unor bunuri pt garantarea obligatiei principale. 2)gajul este un drept real,adika un drept subiectiv in virtutea careia titularul poate sasi exercite imputernicirile asupra unui bun,in mod direct si nemijlocit.Insa gajul este un drept real specific.Spre doesebire de alte drepturi reale(uzufructul,uzul,abitaia,servitutea)gajul nu acorda beneficiarului dreptul de a fructifica bunul. 8.Prezumtie proprietatii-efect juridik al posesiunii Art 305 ,al1,prevede:"Posesorul este prezumat proprietar al bunului daca este dovedit ca a inceput a poseda pentru un altul.Aceasta prezumtie nu opereaza in cazul in care dr.de pr.trebuie inscris in registrul public si nici fata de fost posesor al carui dun a fost furat,pierdut sau ieit din posesiunea in alt mod fara voia lui,cu exceptia banilor si titlutror de valoare."In privinta bunurilor imobile care se inscriu in registru de iimobile,prezumtia proprietatii nu opereaza,deoarece simpla posesiune a unui imobil fara inscriere de regisrele publice nu are ca efect aparitia dr.de pr.Prezumtia proprietatii opereaza si pt posesorul anterior.Astfel,se considera posesor anterior,proprietarul bunului pe parcursul perioadei in care la posedat. 9 Confiscarea i rechizi ia ca moduri de ncetare a dreptului de proprietate. *Prin confiscare se n elege trecerea f r plat c tre stat a unui bun ca sanc iune pt fapte ilicite, n temeiul unei hot rri a instan ei judec tore ti sau a unei alte autorit i publice competente.Poate fi confiscat doar averea dobndit ilicit.Dup regula general , bunurile pot fi confiscae prin

hot rre judec toreasc .Codul civil admite totu i posibilitatea confisc rii bunurilor n baza unui act administrativ, stipulnd: n cazurile prev zute de lege, bunurile proprietarului pot fi confiscate printr-un act administrativ. Actul administrativ cu privire la confiscare poate fi atacat n instan a de judecat .Bunurile care constituie obiectul nc lc rii regulilor vamale i obiectele cu ascunzi uri speciale, folosite pt trecerea peste frontier vamal a bunurilor t inuite, snt confiscate, indiferent de timpul comiterii sau descoperirii acesto nc lc ri. *Rechizi ia este un mod de ncetare a dreptului de proprietate potrivit c ruia bunurile proprietarului se retrag n interesul societ ii n condi iile stabilite de legisla ie. Scopul rechizi iei este de a garanta securitatea cet enilor, de a salva bunuri sau de a distruge bunuri n caz de epidemii sau epizootii.n cazul rechizi iei, bunurile proprrietarului se retrag n baza unei hot rri a organului competent.Bunurile retrase proprietarului prin rechizi ie sunt folosite de stat n perioada necesar . Dup ncetarea situa iei excep ionale care a servit temei de rechizi ionare a bunurilor, proprietarul poate cere restituirea lor dac s-au p strat n natur i mai pot fi folosite la destina ie.Pre ul bunului sau pre ul folosirii lui, n cazul n care s-a p strat n natur i a fost restituit proprietarului, se stabile te prrin acordul p r ilor, iar n caz de divergen , prin hot rre judec toreasc . 10 Uzucapiunea mod de dob ndire a dreptului de proprietate. Condi iile necesare dobndirii dreptului de proprietate prin uzucapiune. Uzucapiunea este un mod de dob ndire a dreptului de proprietate prin posedarea ndelungat a unui bun mobil sau imobil n termenele i n condi iile prev zute de lege.Conform prevederilor Codului civil uzucapiunea poate fi de 2 feluri:imobiliar i mobiliar .Condi iile necesare dobndirii

dreptului de proprietate prin uzucapiune: *Doar posesiunea de bun -credin poate duce la dobnddirea dreptului de proprietate. *Posesiunea trebuie exercitat ntr-o perioad de 5 ani n cazul bunurilor mobile i de 15 ani n cazul bunurilor imobile. *Posesiunea trebuie s fie util ,cu alte cuvinte s fie lipsit de o sum de vicii, a c ror existen o mpiedic s produc consecin e juridice normale. *Posesiunea trebuie s fie continu .Continuitatea const n succesiunea regulat a actelor de posesiune la intervale scurte, care nu comport lacunele sau abandonul lucrului. *Posesiunea trebuie s fie pa nic .Codul civil cere o posesiune netulburat , stipulnd c ea este tulburat atta timp ct este dobndit sau conservat prin acte de violen , fizic sau moral , care nu sunt provocate de o alt persoan . *Posesiunea trebuie s fie public .Este public atunci cnd se exercit n v zul tuturor i este cunoscut de to i cei care voiesc s o vad ori s o tie. *Posesiunea nu trebuie s fie precar .Posesiunea este precar cnd nu se exercit cu titlu de proprietar. 11 Stingerea dreptului de superficie. Dreptul de superficie se stinge: -dac a expirat termenul stabilit n actul de constituire;dac actul de constituire nu prevede un termen limit de exercitare a dreptului de superficie, acest drept se consider constituit pt 99 ani. -prin consolidare, adic ntr-o singur persoan se ntrunesc dreptul de proprietate asupra terenului i dreptul de proprietate asupra construc iei. -dac superficiarul nu a edificat construc ia n termenul stabilit prin actul de constituire a dreptului de superficie. -dac superficiarul i ncalc obliga ia de a conserva construc ia

Dreptul de superficie se stinge la data radierii din registrul bunurilor imobile.Dac dreptul de superficie s-a stins, construc ia trece de drept proprietarului de teren.Indiferent de temeiul stingerii dreptului de superficie, proprietarul este inut s desp gubeasc superficiarul pt construc ie,recompensa se consider corespunz toare dac acoper cel pu in 2/3 din valoarea de pia a construc iei. 12.Con inutul patrimoniului. Patrimoniul unei persoane este format din drepturi reale i drepturi de crean (drepturi obliga ionale). Drepturile reale snt drepturi subiective ce confer titularului anumite prerogative recunoscute de lege asupra unui anumit bun.Drepturile de crean reprezint un drept patrimonial n al c rui temei creditorul poate pretinde de la debitor, executarea unei anumite presta ii la cre acesta s-a obligat.Drepturile reale au urm toarele caractere juridice: a.)Orice drept real presupune existen a unui subiect activ determinat i a unui subiect pasiv nedeterminat, care nu-i va crea obstacole subiectului activ n administrarea bunului aflat n patrimoniul acestuia. b.)Subiectul pasiv nedeterminat are obliga ia de a nu face nimic ce ar stingheri (ncurca)subiectul activ exercitarea atribu iilor sale fa de bunul aflat n proprietatea sa. c.)Drepturile reale s nt garantate cu a a drepturi ca dreptul de urm rire i dreptul de preferin . Dreptul de urm rire este acel drept care confer titularului posibilitatea de a urm ri bunul ce se afl n proprietatea sa, de la orice persoan care n temeiuri nelegale au ob inut bunul respectiv. Dreptul de preferin reprezint acel drept care ofer titularului posibilitatea de a fi satisf cut cu prioritate n raporturile civile la care particip i alte persoane/ Doctrina juridic civil clasific drepturile reale n urm toarele categorii.

1.)Dreptul de proprietate 2.)Dreptul de uzufruct 3.)Dreptul de uz i abita ie 4.)Dreptul de servitute 5.)Dreptul de superficie Drepturile accesorii: 1.)Gajul 2.)Ipoteca. 13 Efectele juridice ale posesiunii ca stare de fapt. Dreptul de folosin ca atribut al dreptului de proprietate. Folosin a ofer proprietarului facultatea de a ntrebuin a bunul s u, culegnd sau percepnd nproprietate toate fructele pe care acesta le produce.Dreptul de folosin include i libertatea de a nu folosi bunul.n cazurile expres prev zute de lege proprietarul bunului poate fi obligat s foloseasc bunul.n concluzie se poate spune c principala deosebire dintre folosin a i dispozi ia bunului ca atribute ale dreptului de proprietate const n faptul c folosin a include ntrebuin area calit ilor utile ale bunului, iar dispozi ia-schimbarea regimului juridic al bunului(vnzarea, donarea,etc.). 15 Tipurile de servitute. Dreptului roman i erau cunoscute servitu ile prediale i servitu ile personale. Predial (real )era servitutea constituit n favoarea terenului dominant, care greva terenul aservi.Personal era servitutea constituit n favoarea unei persoane.n cadrul servitu ilor prediale se deosebeau: Rustic (rural ) era servitutea n cadrul c reia imobilul dominant era un teren.Urban este considerat servitutea n cadrul c reia imobilul dominant era o cl dire, i se afla ntr-o localitate urban . n dreptul rom nesc servitu ile se clasific :

Natural este servitutea care i are originea sau izvorul n situa ia real a fondurilor, cum sunt de exemplu servitutea de scurgere a apelor, servitutea de grani uire i de ngr dire a propriet ii,servitutea izvorului. Legal este servitutea care i are originea n lege i are ca obiect utilitatea public sau privat . Servitu ile stabilite prin fapta omului se constituie prin acte juridice ntre persoane, sunt singurele care merit numele de servitute. Clasificarea servitu ilor n Codul civil: *Servitutea aparent este vizibil i se cunoa te dup semnele sale exterioare. *Servitutea neaparent nu este vizibil i nu are semne exterioare.De existen a ei se poate lua cuno tin numai din titlul de constituire sau n timpul unor lucr ri. *Continu este servitutea pt a c rei existen nu se cere fapta omului. *Necontinu este servitutea pt a c rei existen se cere fapta omului. *Pozitiv este servitutea care l ndrept e te pe proprietarul terenului dominant s fac n mod direct anumite acte de folosin pe terenul aservit. *Negativ este servitutea care impune proprietarului de teren aservit anumite restric ii n exerci iul dreptului s u de proprietate. 16 Dob ndirea i pierderea posesiunii.Categorii de posesiuni. Posesiunea se consider dobndit numai dac , n urma actului achizitiv, dob nditorul este pus n situa ia de a utiliza bunul la destina ia sa economic , n cazul n care bunul a intrat n sfera sa material de st pnire.A adar sunt considerate acte materiale de dob ndire a posesiunii:ocuparea, str mutarea, p strarea bunuilor mobiliare i gr ni uirea, c lcarea, ngr direa.

Posesiunea se stinge prin pierderea st pnirii de fapt asupra bunului. ncetarea posesiunii prin renun area definitiv i expres la ea de asemenea este o ncetare a st pnirii de fapt a bunului.Pentru a pierde posesiunea, posesorul trebuie s piard posibilitatea de a face acte de posesiune.Se poate concluziona c pierderea posesiunii se face: 1.)prin voin a posesorului: a.)prin transferarea voluntar a bunului, de c tre posesor, n posesiunea unei alte persoane. b.)prin abandonarea bunului ori renun area la el definitiv i expres de c tre posesor. 2.)contrar voin ei posesorului, de regul n cazul dispari iei bunului. 17.Momentul dob ndirii dreptului de proprietate. n ceea ce prive te momentul dob ndirii dreptului de proprietate, s nt cunoscute 2 sisteme care stabilesc reguli ce guverneaz momentul apari iei dreptului de proprietate.Tradi iunea sau transmiterea material a lucrului, aplicat n dreptul roman, era un mod foarte important de dob ndire a propriet ii, deoarece conven ia simpl nu avea puterea de a da na tere dect obliga iei de a transfera proprietatea. Dreptul de proprietate ia na tere n momentul ncheierii contractului, indiferent de transmiterea bunului.Pentru a se dob ndi proprietatea unui lucru prin conven iune, trebuie ca el s fie bine determinat n individualitatea sa. Regula general care guverneaz momentul dobndirii dreptului de proprietate la noi n ara,prevede c dreptul de proprietate este transmis dobnditorului n momentul pred rii bunului mobil dac legea sau contractul nu prevede altfel. Dup cum lesne putem observa, aceast norm poart un caracter dispozitiv, las nd la latitudinea p r ilor posibilitatea de a alege un moment al apari iei dreptului de proprietate dec t cel al pred rii bunului.Astfel p r ile pot conveni ca dreptul de

proprietate s fie dobndit chiar n momentul ncheierii actului juridic sau la o dat ulterioar care s nu coincid cu momentul pred rii bunului. Refferindu-se la bunurrile imobile, Codul civil a instituit regula conform c reia dreptul de proprietate asupra buurilor imobile se dob nde te n momentul nscrierii n regstrul bunurilor imobile. Dac n cazul bunurilor mobile regula referitoare la momentul dobndirii dreptului de proprietate poart un caracter dispozitiv, n cazul celor imobile are un caracter imperativ. 18 Registrul bunurilor imobile. 1. n registrul bunurilor imobile sunt descrise imobilele i sunt indicate drepturile reale care au ca obiect aceste bunuri. 2. Drepturile de crean , faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor consemnate n registru pot fi nscrise n cazurile prev zute de lege. 3. Orice persoan poate lua cuno tin de registrrul bununrilor imobile. 4. Modul de elaborare i ntocmire a registrului bunurilor imobile este stabilit de lege. c obiect al nregistr rii n Registrul bunurilor imobile apar bunurile imobile i drepturile reale asupra acestora. No iunea bunului imobil este indicat n articolul 288 al Codului civil. Dup cum este stabilit prin prevederile articolului 496 n ce prive te drepturile asupra bunurilor imobile, este necesar de re inunt, c obiect al nregistr rii n registrul bunurilor imobile apar doar drepturile reale. Drepturile de crean reprezint obiect al nregistr rii doar n cazurile expres prev zute le lege. n acest sens este necesar de men ionat, c pn la punerea n aplicare a Codului civil, obiect al nregistr rii n registrul bunurilor imobile conform Legii

cadastrului bunurilor imobile erau toate drepturile patrimoniale. Scopul ducerii registrului bunurilor imobile este asigurarea opozabilit ii drepturilor, iar n cazurile prev zute de lege registrtul ndepline te i scopuri constitutive de drepturi 19.Atributele dreptului de proprietate. Proprietarul are dreptul de posesiune, de folosin i de dispozi ie asupra bunurilor lui. Posesiunea,folosin a si dispozi ia pot apar ine nu numai proprietarului, dar i altor persoane.Dar doar proprietarul este acea persoan care poate exercita concomitent acele 3 atribute ale dreptului de proprietate. *Atributul de posesiune- const n prerogativa titularului de drept de a st pni bunul aflat n proprietatea sa , comport ndu-se fa de to i ceilal i titulari de drept ca titularul dreptului de proprietate fa de acest bun. *Folosin a- ese prerogativa n al c rei temei proprietarul poate ntrebuin a bunul n interesul s u personal, percep nd toate fructele ob inute n urma folosirii acestui bun. *Atributul de dispozi ie- const n posibilitatea de stabilire a statutului juridic al bunurilor aflate n circuitul civil. 20 Constituirea i stingerea servitu iilor. Servitutea se poate constitui prin 3 modalit i:prin acte juridice, prin destina ia stabilit de proprietar i prin uzucapiune. *Constituirea servitu ii prin acte juridice.Servitutea se poate constitui prin acte juridice bilaterale(contracte) i acte juridice unilaterale(testament,declara ie unipersonal ). *Constituirea servitu ii prin destina ia stabilit de proprietar.Constituirea dreptului de servitute prin destina ia stabilit de proprietar are loc n cazul n care proprietarul inten ioneaz s divizeze propriul teren i s nstr ineze o parte

printr-un act unipersonal n form autentic ori s stabileasc un drept de serrvitute n favoarea uneia dintre p r i, cu nregistr rile respective n registrul bunurilor imobile. n esen servitutea constituit prin destina ia stabilit de proprietar este o srvitute constituit prin act juridic. *Dob ndirea servitu ii prin uzucapiune.Pot fi dob ndite prin uzucapiune servitu ile: -continue i aparente:s nt servitu i continue i aparente apeductele,gazoductele amplasate la suprafa a solului, precum i cele de scurgere a apelor, deoarece au emne exterioare, iar, pentru exercitarea lor, nu este nevoie de fapta actual a omului. -neaparente i pozitive:snt neaparente i pozitive apeductele sau gazoductele ngropate n p mnt, a c ror trecere peste terenul agricol nu are semne exterioare. Dreptul de servitute se stinge n caz de: -consolidare a terenurilor, consolidarea are loc atunci c nd terenul dominant i cel aservit ajung a fi ale aceluai i proprietar, prin orice act juridic. -renun are a proprietarului de teren dominant;aceasta poate s renun e de la dreptul s u de servitute printr-o declara ie n form autentic i cerere de radiere a dreptului din registrul bunurilor imobile. -expirarea termenului pentru care a fost constituit ;servitutea exist atta timp ct exist bunurile imobile,trecnd, ca drept, de la un proprietar de teren dominant la altul, iar ca sarcin , de la un proprietar de teren aservit la altul;dac ns , prin actul de constituire s-a convenit ,dreptul de servitute se stnge la expirarea unui anumit termen sau la survenirea unei condi ii rezolutorii. -r scump rare:r scump rarea dreptului se face prin act juridic n form autentic , iar dreptul se stinge la data radierii lui din registru. -imposibilitatea de exerci iu -neuz pentru o perioad de 10 ani

-dispari ie a oric rei utilit i a lor:servitutea se stinge dac proprietarul terenului dominant nu mai are nici o necesitate i nici un interes n folosin a acestuia. -exproprierea terenului aservit dac servitutea este contrar utilit ii publice c reia i va fi afectat bunul expropriat. 21.No iunea i elementele posesiei ca stare de fapt. Posesiunea este in primul r nd o stare de fapt care acord posesorului posibilitatea de a beneficia de efectele juridice conferite de aceast stare de fapt, iar n al doilea rnd este starea de lucruri v zut de persoanele ter e la posesor.Deco posesiunea este o stare de fapt care const n exercitarea voit a st p nirii materiale a unui lucru i care, n condi iile legii, produce anumite efecte juridice.Teoria lui Charles este denumit ca teoria subiectiv i const : ntr-un institut n conformitate cu care posesor este considerat persoana care de ine posesiunea asupra lucrului posedat i care se co,port fa de acest lucru, ca un bun proprietar.Ree ind din teoria subiectiv se disting 2 elemente: 1.)Elementul material 2.)Elementul inten ional Conform teoriei li Rudolf, posesiunea cuprinde doar un singur element, cel material i const n st pnirea exercitat de c tre posesorul bunului material. *Elementul material al posesiunii reprezint puterea real pe care persoana o are asupra bunului.Este prezent elementul material n cazul n care persoana exercit st pnire fizic asupra bunului, putere care permite nl turarea personelor ter e, n acel moment, de la o asemenea st pnire.Putem men iona c elementul material al posesiunii implic de regul un contact direct cu bunul posedat i const n st pnirea material a acestui bun , concretizat n diverse acte de ffolosin exercitate de c tre posesor.

22. Dob ndirea fructelor a unui bun frugifer aflat n posesia unui ter de bun -credin i rea-credin . n perioada de posesiune legitim , fructul bunului se considerp proprietatea lui.La baza dobndirii dreptului de proprietate asupra fructelor de c tre posesorul de bun -credin st un principiu major de etic : buna-credin este i trebuie s fie protejat prin ea ns i.Posesorul de bun -credin dobnde te dreptul de proprietate asupra fructelor n momentul perceperii lor. 23.Expropierea-mod de incetare a dr de prop pu expropriat. .Prin expropriere se intelege transferul de bunuri si de dr patrim in prop publica private,transferul catre stat de bunuri prop public ace apartin unei unitati adm-terit sau cedarea catre stat a dr patrim in scopul efectuarii de lucarari pu cauza de utilitate publica de interes national in cond prevazute de lege.In cazul exproprierii de locuinta sau teren,proprietarului I se va propune in prop o alta locuinta/teren.Daca accepta conditiile din propunerea de expropriere,expropriatul este in drept sa-si dea consimtaminutl pu o compensare imediata si ekitabila.In caz de neacceptare a conditiilor,acesta este in drept sa faca intimpinare impotriva propunerii de expropriere.Daca expropriatorul si expropriatul nu ajung la un compromise asupra conditiilor de exprop,nici dupa ce au luat cunostinta de decizia comisiei,exproprierea nu poate fi facuta decit prin hot jud cu dreapta si prealabila despagubire.Pu expropriat ,exproprierea este un mod de stingere a dr de prop .Expropriatul poate retine obiectul exproprierii pina la data primirii despagubirii care I se cuvine.Expropriatul poate inkiria bunul expropriat atunci cind acesta este dat in folosinta temporara. 24.Notiunea si caracterele juridice ale dr de superficie. Dr de superficie-dr real ,imobiliar de a folosi terenul altuia in

vederea edificarii si exploatarii unei constructii ,deasupra si sub acest teren,sau a exploatarii unei constructii existente.Caracterele:1:dr real-ia nastere prin instaurarea dominatiei persoanei asupra unui lucru.2:imobiliar-poate fi instituit doar asupra terenurilor care sunt immobile prin natura lor.3:alienabil si ereditar-poate fi transmis prin acte juridice intre vii,cit sip u cauza de moarte.4:temporar,de lunga durata-se constituie pu o perioada stabilita de parti fara a se numi un termen legal minim/maxim(99 ani in cazul in care nu este stability vreun termen de parti). 25.Mijloacele juridice de aparare a dr de prop. Se evidentiaza 4 grupe de mijloace cu ajutorul carora se poate apara dr de prop.1:mijl reale de aparare a dr de prop ca drept absolute civil,care urmaresc restabilirea dr de posesiune,folosinta si dispozitie.Din aceasta categorie de mijloace fac parte 2 actiuni reale(actiunea in revendicare sic ea negatorie).2:mijloacele obligationale-aici pot fi incluse actiunea privind repararea prejudiciului cauzat proprietarului.3:mijl. De aparare a dr de prop care nu pot fi raportate nici la mijl reale,nici la cele obligationale,dar care sunt prevazute de unele institutii ale dr civil.4:mijl de aparare care au dr scop protejarea dr de prop in cazurile prevazute de legislatei(legea exproprierii pu cauza de utilitate publica).In f-ie de caracterul incalcarilor,mijl civile de aparare a dr de prop sunt:mijl specifice(actiuni care se fundamenteaza direct pe dr de prop,de ex.actiunea in revendicare) si mijl nespecifice(actiuni civile care se fundamenteaza pe dr de creanta,de ex.actiuni care provin din neexecutarea contractelor.) 26.Stingerea dr de uzufruct. Uzufruct-dr unei personae de a folosi pu o perioada determinata sau determinabila bunul unei personae si de a culege fructele bunului insa cu obl de a-I conserva substanta.Uzufructul se

stinge in cazuri prevazute expres de lege:1:moartea uzufructuarului pers fizica sau likidarea uzufructuarului pesr juridical-fiind un dr inalienabil,poate exista atita timp cit exista pers in a carei favoare a fost constituit.Daca uzufructuarul pers fizica a decedat,uzufructul se considera stins/daca uzufructuarul pers juridical a fosr radiat din registrul de stat ca rezultat al likidarii sau a fost dizolvat in urma reorganizarii prin fuziune ,uzufructul se considera stins.2:expirarea termenului-termenul poate fi unul determinat sau determinabil.uzufructul constituit in favoarea unei pers jur se stinge la 30 ani,kiar daca actul de constituire prevede un termen mai mare.3:anularea actului prin care nudul proprietar a dobindit dr de proprietate-in cazul in care dobindeste titlu de prop asupra uzufructului(prin hot jud).4:renuntarea uzufructuarului la dr sau-legiuitorul a stability expres dr uzufructuarului de a renunta la dr sau,care poate fi exercitat kiar si in cazul in care nudul proprietar se opune.5:distrugerea bunului-uzufructul se stinge in caxzul in care bunul a fost distrus in intregime intr-un caz fortuit.daca bunul este distrus in parte ,uzufructul ramine asupra partii ramase.6:intrunirea in aceeasi persoana a calitatii de proprietar si uzufructuar-daca se reunesc aceste calitai ,dr de uzufruct se stinge,aceasta purtind denumirea de consolidare si se poate realize doar in persoana uzufructuarului ,deoarece el poate dobindi nuda prop atit prin acte vii/cauza de moarte.7:prin vointa partilor-daca uzufructuarul si nudul proprietar convin in aceasta privinta.8:la cererea nudului proprietar-uzufructul poate fi stins atunci kind uzufructuarul abuzeaza de folosinta bunului,ii adduce stricaciuni. 27.Exercitarea si incetarea dr de gaj. Gajul este dr real in al carui temei creditorul poate pretinde satisfacerea creantelor sale cu preferinta fata de ceilalti creditori.Creditorul gajist poate exercita urm dr:sa vinda el insusi bunurile gajate;sa le vinda sub controlul instantei de

judecata ;sa le ia in posesiune spre a le administra.Debitorul gajist are dr sa foloseasca obiectul gajului conform destinatiei sis a dobindeasca fructele acestuia;are dr sa greveze bunul gajat cu dr reale sau sa-l dea in arenda ori in folosinta;este in dr sa instraineze bunurile gajate daca dispune de o autorizatie.Fiind un contract accesoriu,gajul inceteaza ca consecinta a incetarii obl principale.Daca obl garantata prin gaj se stinge in baza temeiurilor generale de stingere a obl,inceteaza si gajul.Daca obl principala inceteaza prin executare ,compensatie,confuzie,rezolutiune,inceteaza si gajul.Gajul inceteaza :1:expirarea termenului pu care a fost constituit 2:pieirea bunurilor gajate.3:punerea bunurilor in afara circuitului civil.4:exproprierea bunului.In urma stingerii gajului ,informatia cu privire la gaj urmeaza a fi radiata din registrul gajului. 28.Notiunea si caracterele juridice ale patrimoniului. Patrimoniul totalitatea dr si obl patrimoniale private ca o suma de valori active si passive strins legate intre ele,apartinind unor pers fizice si juridice determinate.Caracterele :1:este un ansamblu de dr si obl ,adica o universalitate de bunuri-se mentine pe tot timpul vietii titularului sau,cit si dupa moartea acestuia pina trece la succesori.2:orice persoana are un patrimoniu-pot fi titulari de dr pers fizice/juridice,lukrurile nu pot avea dr shi obl.3:unicitatea patrimoniului-orice pesr are un singur patrimoniu.4:inalienabilitatea patrim-nu poate fi instrainat,fiindlegat indisolubil de persoana,acesta putind instraina doar elemente componente ale part.. 29.Proprietatea comuna pe cote-parti,notiunea si tipurile. Dr de prop comuna pe cote-parti este dr de prop care apartine la 2 sau mai multe personae exprimat in cote ideale asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa.Prop comuna pe cote-parti este de 2 feluri:1:obisnuita si temporara(are ca obiect bunuri

care prin natura si destinatia lor pot fi folosite de mai multi proprietary,fiind accesorii pe linga alte bunuri considerate principale.este limitata in timp,inceteaza atunci cind toti coproprietarii sau unul din ei doresc asta in conformitate cu legislatia)2:fortata si perpetua(atita timp cit exista nu poate inceta prin divizarea bunurilor ce fac obiectul ei,cazuri de coproprietate fortata si perpetua fiind:a)coproprietatea asupra partilor commune din cladirile cu 2 sau mai multe apartamente avind prop diferiti;b)coprop loturilor commune necesare sau utile pu folosirea a 2 imobile;c)coprop despartiturilor dintre 2 imobile ca zid,sant.)Prop comuna pe cote-parti fortata si perpetua asupra partilor din cladire care fiind destinaste folosintei spatiilor ,nu pot fi folosite decit in comun.Zidul,santul si alte despartituri ce separa 2 proprietati sunt prezumate a se afla in prop comuna fortata si perpetua. 30.Dr si obl prop terenului aservit in cazul constituirii servitutii. Servitutea este sarcina care greveaza un imobil pu uzul sau utilitatea imobilului uni alt proprietar .Prop terenului aservit are dr:1:de a I se repara daunele suportate.2:de a primi recompense.3:de a abandona parti din terenul sau pe care se exercita servitutea.4:de a rascumpara servitutea-pina la expirarea termenului de servitude poate sa puna capat existentei ei prin rascumparare,platind titularului de drept o suma pu care acesta sa renuntela dr sau.5:de a indica o alta parte din teren pu exercitarea servitutii-numai in kazul in kare o astfel de transferare nu prejudiciaza prop terenului dominant.Obligatiile prop terenului aservit:1:sa permita effect actelor materilae necesare exercitarii dr de servitude.2:sa se abtina da la orice act care limiteaza exercitarea servitutii.3:sa suporte o parte din keltuieli in cazul in kare beneficiaza de lukrarile edificate de titularul dr de servitute.

31.Accesiunea imobiliara. Accesiunea-incorporarea unui bun in altul.Vorbind de accesiunea imobiliara :naturala si artificiala.Accesiunea naturala se refera la accesiunea paminturilor depuse sau create de ape.Accesiunea paminturilor depuse sau create de ape se refera la aluviuni,avulsiuni,insule si albii parasite. Accesiunea imobiliar se refer la aluviuni, insule i albiile p r site.Fenomenul opus aluviunii este avulsiunea, care reprezint fenomenul de rupere a unui teritoriu de p mnt din proprietatea unei persoane i alipirea ei, la p mntul aflat n proprietatea altei persoane, cu condi ia c se tie exact proprietatea de la care s-a rupt i proprietatea la care s-a alipit p mntul. Doctrina juridic clasific accesiunea imobiliar n 2 categorii: a.)Artificial b.)Natural La accesiunea imobiliar artificial se atribuie urm toarele situa ii: 1.)Se face o construc ie pe un teren aflat n proprietatea unei persoane din materiale str ine 2.)Construc ia este f cut pe 2 terenuri care apar in unor proprietari diferi i. 32 Gajul ca drept real. No iunea, categoriile i obiectele gajului. Gajul este un drept real n al c rui temei creditorul gajist poate pretinde satisfacerea crean elor sale cu preferin fa de ceilal i creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse n gaj, n cazul n care debitorul gajist nu execut obliga ia, garantat prin gaj.Legiuitorul nostru clasific gajul n: a.)gaj nregistrat b.)gaj amanet Doctrina de specialitate clasific gajul: a.)gaj legal

b.)gaj conven ional Obiectul gajului poate fi orice bun corporal sau incorporal, mobil sau imobil, consumptibil sau neconsumptibil, determinat generic sau individual,fa de care se constituie un contract de gaj.Obiect al gajului poate fi i o universalitate de bunuri(adic mai multe bunuri omogene sau neomogene considerate ca un tot ntreg).Universalitatea de bunuri trebuie descris prin caracterisitici de gen , astfel nct s permit n orice moment determinarea apartenen ei unui bun particular laa aceast universalitate de bunuri.Obiect al gajului pot fi i m rfurile care se afl n procesul de prelucrare sau care se afl n circuitul civil. 33. Dob ndirea dreptului de proprietate prin producere, succesiune i prin act juridic. Dobandirea dreptului de proprietate prin producere. Acest_ mod de_dobandire este originar, fiindca dreptul de proprietate apare asupra unui lucru anterior inexistent . Dobandirea dreptului de proprietate asupra bunului gasit. Am putea defini bunul gasit ca bun mobil pe care proprietarul 1-a pierdut, iar alta persoana 1-a gasit. Dobandirea dreptului de proprietate asupra comorii. Comoara este orice bun mobil ascuns sau ingropat, chiar involuntar, al carui proprietar nu poate fi identificat sau a pierdut, in conditiile legii, dreptul de proprietate. Prin urmare, obiecte ale comorii pot fi nu doar banii si obiectele de valoare, ci orice bun mobil, daca proprietarul bunului nu poate fi identificat. Se poate evidentia urmatoarele caractere ale comorii: a) obiect al comorii poate fi orice bun mobil; b) acest bun mobil trebuie sa fie ascuns sau ingropat. De cele mai clese ori comoara fund ingropata m pamant, ceea ce nu

inseamna ca nu poate sa fie ascunsa intr-un bun mobil; c) proprietarul bunului ascuns sau ingropat sa nu poata fi identificat. Actul juridic ca mod de dobandire a dreptului de proprietate este expres prevazut in Codul civil. Actul juridic civil este cel mai raspandit si cel mai important mod de dobandire a dreptului de proprietate. Numai actele juridice translative de proprietate, ca vanzarea-cumpararea, schimbul, donatia , contractul de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata si succesiunea testamentara , se includ in acest mod de dobandire a dreptului de proprietate. Succesiunea legala ca mod de dobandire a dreptului de proprietate. dreptul de proprietate se poate dobandi in conditiile legii si prin succesiune. Consideram ca, data ce legiuitorul indica actul juridic ca mod de dobandire a dreptului de proprietate , iar succesiunea testamentara este un act juridic, ar fi corect sa nu vorbim in genere despre succesiune, ci in modul special, despre succesiunea legala. Mostenirea legala consta in trecerea patrimoniului defunctului catre persoanele expres enumerate in lege,inconditiileacesteia. 34.Notiunea si clasificasrea mod de dobindire a dr de prop. Dr de prop asupra unui bun nou,realizat de persoana pu sine se dobindeste de catre aceasta daca legea sau contractul nu prevedealtfel.Dr de prop se poate dobindi prin ocupatiune,act juridic,succesiune,uzucapiune in conditiile legii precum si prin hot jud.Modurile de dobindire a dr de prop:1:modul originar si modul derivat ,in f-ie de situatia juridica a bunului in momentul dobindirii(Mod originar ii este caracteristic faptul k dobinditorul este primul proprietar al bunului .Exista mai multe opinii referitoare la mod de dob originare a dr de pro psi anume ca acestea pot fi:producerea bunurilor:prelucrarea bunurilor;comoara sau ocupatiunea.Modul derivat de dobindire

a dr de prop are ca obiect transmiterea acestui dr de la o persoana la alta.2:mod de dobindire universala(mod prin care dobinditorul primeste intreaga universalitate juridica,ex mostenirea);mod de dobindire cu titlu universal(dobinditorului se transmite doar o portiune din patrimoniu);mod de dobindire cu titlu particular(dobinditorului se transmite un bun determinat sau o masa de bunuri determinate);3:mod de dobindire cu titlu oneros si mod de dobindire cu titlu gratuit,in f-ie de caracterul transmiterii(Modul de dobindire cu titlu oneros-in skimbul dr real ,dobinditorul se obliga la plata unui ekivalent,de ex vinzarea-cumpararea:Modul de dobindire cu titlu gratuit-dobinditorul dr real nu se obliga la nici o prestatie fata de transmitator,ex.donatia).4:mod de dobindire intre vii (mod te transmitere a dr de prop in timpul vietii contractantilor);mod de dobindire pu cauza de moarte(mod de transmitere a dr de prop numai in momentul mortii prop actual.se refera doar la pers fizice.) 35. Ap rarea posesiunii prin ac iuni posesorii Posesiunea este o stare de fapt care consta in exercitarea voita a stapinirii materilae a unui lukru si care,in cond legii,produce efecte juridice.Fiind o stare de fapt,posesiunea este protejata de intervenmtia unor terti. 36 Tipurile de servitute. Dreptului roman i erau cunoscute servitu ile prediale i servitu ile personale. Predial (real )era servitutea constituit n favoarea terenului dominant, care greva terenul aservi.Personal era servitutea constituit n favoarea unei persoane.n cadrul servitu ilor prediale se deosebeau: Rustic (rural ) era servitutea n cadrul c reia imobilul dominant era un teren.Urban este considerat servitutea n cadrul c reia imobilul dominant era o cl dire, i se afla ntr-o

localitate urban . n dreptul rom nesc servitu ile se clasific : Natural este servitutea care i are originea sau izvorul n situa ia real a fondurilor, cum sunt de exemplu servitutea de scurgere a apelor, servitutea de grani uire i de ngr dire a propriet ii,servitutea izvorului. Legal este servitutea care i are originea n lege i are ca obiect utilitatea public sau privat . Servitu ile stabilite prin fapta omului se constituie prin acte juridice ntre persoane, sunt singurele care merit numele de servitute. Clasificarea servitu ilor n Codul civil: *Servitutea aparent este vizibil i se cunoa te dup semnele sale exterioare. *Servitutea neaparent nu este vizibil i nu are semne exterioare.De existen a ei se poate lua cuno tin numai din titlul de constituire sau n timpul unor lucr ri. *Continu este servitutea pt a c rei existen nu se cere fapta omului. *Necontinu este servitutea pt a c rei existen se cere fapta omului. *Pozitiv este servitutea care l ndrept e te pe proprietarul terenului dominant s fac n mod direct anumite acte de folosin pe terenul aservit. *Negativ este servitutea care impune proprietarului de teren aservit anumite restric ii n exerci iul dreptului s u de proprietate. 37 Dreptul de proprietate comun n dev lm ie. Avand in vedere prevederile legislatiei in vigoare, am putea defini dreptul de proprietate comuna in devalmasie ca drept ce apartine concomitent a doua sau mai multe persoane asupra unui bun pe care il detin in proprietate, acesta ramanand nefractionat in materialitatea sa, nefiind

determinata nici cota-parte ideala din dreptul de proprietate Caracteristica principala a dreptului de proprietate comuna in devalmasie constituie faptul ca titularii lui nu cunosc nici intinderea dreptului lor de proprietate asupra bunului comun si nici bunurile in materialitatea lor, ce apartin fiecaruia in parte178 38.Caracterizati dr de uz si dreptul de abitatie (1) Uz este dreptul real asupra bunului altuia, n virtutea c ruia uzuarul poate folosi bunul i culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii i ale familiei sale. (2) Titularul dreptului de abita ie are dreptul s locuiasc n locuin a unei alte persoane mpreun cu so ul i copiii s i chiar dac nu a fost c s torit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abita ia. (3) Uzul i abita ia se constituie n temeiul unui act juridic ori al legii, dispozi iile privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile. (4) Actul prin care este instituit uzul poate limita sau extinde dreptul de uz. Uzuarul nu poate pretinde la mai multe fructe dec t la cele care se cuvin pentru nevoile proprii i ale familiei sale dac actul nu prevede altfel. (5) Dreptul de uz i de abita ie nu poate fi cedat, iar bunul care face obiectul acestor drepturi nu poate fi nchiriat sau arendat. (6) Uzuarul i titularul dreptului de abita ie suport cheltuielile de cultur sau de ntre inere propor ional p r ii de care se folose te. 39.Regimul juridic al bunurilor din domeniul privat Bunurile din dom privat sunt bunurile ce apartin pers fizice,juridice,statului sau unitatilor adm-terit asupra carora titularul exercita atributele de prop in mod

exclusiv si perpetuu,prin putere si interes propriu in cond stabilite de lege.Referitor la aceste bunri ,la regimul lor juridic se poate spune k se afla in circuitul civil,ca sunt prescriptibile ,sesizabile.Caracterul alienabil al bun din dom privat presupune ca ele se alfa in circuitul civil si prin urmare pot face obiectul oricarui act juridic.Buurile pot circula liber,cu exceptia cazurilor cind circulatia lor este limitata sau interzisa prin lege.Caracterul lor prescriptibil presupune ca titularii dr de prop privata pot sa-si apere dr incalcat prin inaintarea unei actiuni in justitie intr-o perioada strict stabilita de lege(in decursul a 3 ani).Caracterul sesizabil consta in faptul k ele pot face obiectul urmarii din partea creditorilo. 40. Accesiunea ca mod de dobindire a dreptului de proprietate. Tipurile accesiunii. Accesiiunea se intelege incorporarea unui bun in altul,, cu alte cuvinte unirea unui lucru cu altul. In practica aparea situatii cind se uneau 2 sau mai multe bunuri care apartineau unor proprietary diferiti si care nu puteau fi separate fara a se cauza prejudicii bunurilor. De aceea CCRM a prevazut accesiunea ca calitate de mod de dobindire a dr, de proprietate. Accesiunea =>2 categorii. 1.Accesiunea imobiliara 2.Accesiunea mobiliara Accesiunea imobiliara 2 categorii : naturala si artificiala Accesiunea imobiliara Naturala aluviuni, insule si alibi parasite , avulsiuni(fenomen opus aluviunii , fenomenul de rupere a unui teritoriu de pamint din proprietatea unei pers. Si alipirea ei la pamintul aflat unei alte personae, cu conditia ca sa shtie exact proprietatea de la care s-a rupt si proprietatea la care s-a alipit.) Accesiunea imobiliara artificiala 1. se face o constructie pe un teren aflat in proprietatea unei pers. Din materiale straine. 2.

Constructia e facuta pe terenuri care apartin unor proprietary diferiti. Proprietarul lucrului principal devine prin accesiune proprietarul lucrului nou format prin incorporarea la lucrul principal sl unui alt lucru mai putin important. Accesiunea mobiliara => 3 categorii: 1. Adjunctiunea- unirea 2 sau mai multe bunuri ce apartin unor proprietary diferiti 2. Specificatiunea- situatia in care o persoana face un obiect nou din materie straina. 3. Confuziunea- CCRM prevede ca in cazul in care un bun s-a format din amestecul a mai multor materii ce apartin la diferiti proprietari si nici una din aceste materii nu pot fi considerate ca materie principala proprietarul care nu a stiut de confuziune poate cere separarea materialelor daca e posibil. In cazul in care aceasta separarea este imposibila fara a se cauza pagube , bunul format apartine in proprietate comuna proportional cu calitatea/cantitatea si valoarea fiecarei materii. 41. Exercitarea uzufructului, drepturile si obligatiile uzufructuarului. Reesind din prevederile legale Uzufructuarul are atit dreptul de posesiune cit si dreptul de folosinta asupra bunului aflat la dispozitia sa si care constituie obiect al uzufructului. CCRM spuneUzufructuarul are obligatia de a pastra destinctia bunului si de a conserva substanta acestui bun Reesind din prevederile legale uzufructuarul are dreptul de a culege fructele obtinute in urma folodirii bunului respectiv FRUCT- orice venit, spor, product al unui lucru, venit sau beneficiu dobindit in urma folosirii dreptului ; precum si veniturile si beneficiile pe care obiectul uzufructului le asigura prin intermediul raporturilor juridice.

Art 402. Uzufructuarul are dreptul de dispune de bunurile consuctibile art 412 dreptul uzufructuarului de a face reparatii capitale precum si dreptul de compensare a cheltuielilor suportate in urma reparatiilor capitale. Dreptul de a renunta la usufruct. Obligatiile : 1.Obligatia de primire a bunului si de intocmire a inventaruluiuzufructuarul este obligat sa primeasca bunul in starea in care se afla la momentul transmiterii . 2. Obligatia de a se folosi de bun ca un proprietar. 3.Obligatia de informare-sa informeze nudul proprietar ca bunul sa defectat sau e distrus etc. 4. Obligatia de pastratre a destinatiei bunului. 5. Obligatia efectuarii reparatiilor; obligatia de plata a primelor de asigurare in cazul bunului asigurat; obligatia de a despagubi nudul proprietar in cazul pierii sau deteriorarii bunului din culpa uzufructuarului. 42. Temeiul aparitiei gajului. Registrul gajului. Gajul se constituie n virtutea legii sau a contractului. (2) Gajul nregistrat apare n momentul nregistr rii sale, conform normelor stabilite de prezentul cod. (3) n caz de amanet, gajul apare n momentul transmiterii obiectului gajului dac n contractul de gaj nu este prev zut altfel. Temei pentru constituirea gajului poate servi o prevedere legal , o clauz contractual sau dispozi ia unei hot rri judec tore ti Inregistrarea gajului (1) Gajul fara deposedare trebuie sa fie inscris, in modul prevazut de lege, intr-un registru public. (2) Gajul se inregistreaza in modul urmator:

a) ipoteca se inregistreaza conform legislatiei privind cadastrul bunurilor imobile la organul cadastral teritorial in a carui raza teritoriala este amplasat bunul imobil ipotecat. Contractul de gaj se prezinta pentru inregistrarea ipotecii in termen de 3 luni de la data incheierii lui. Nerespectarea termenului atrage nulitatea contractului. Daca contractul de vinzare-cumparare si contractul de gaj sint incheiate concomitent, dreptul de proprietate si ipoteca trebuie sa fie inregistrate consecutiv; b) ipoteca de intreprinzator se inregistreaza, in conformitate cu prezentul cod, la biroul notarial in a carui raza teritoriala se afla intreprinderea; c) gajul titlurilor de valoare nominative se inscrie in registrul detinatorilor titlurilor de valoare nominative; d) gajul titlurilor de valoare ale statului se inscrie in registrul detinatorilor titlurilor de valoare ale statului; e) gajul celorlalte bunuri mobile se inscrie in registrul gajului bunurilor mobile; f) gajul drepturilor de proprietate intelectuala se inscrie in registrul proprietatii intelectuale. (3) Particularitatile inscrierii gajului in registrele mentionate la alin.(2) se reglementeaza de legislatia privind functionarea registrelor respective. Efectele inregistrarii (1) Faptul ca informatia cu privire la gaj este inscrisa in registrul gajului constituie o prezumtie legala a veridicitatii ei. (2) Inregistrarea gajului nu confera validitate unui gaj lovit de nulitate. (3) Din momentul inregistrarii gajului nimeni nu poate invoca necunoasterea informatiei inscrise in registrul gajului. (4) In raport cu tertii de buna-credinta, debitorul

gajist sau creditorul gajist nu poate invoca incorectitudinea informatiei inscrise in registrul gajului.

43. Comparati prorietatea comuna pe cote-parti si proprietatea comuna in devalmasie Proprietatea pe cote par i se caracterizez prin faptul c un bun apar ine simultan i concurent la doi sau mai mul i proprietari far a fi frac ionat n materialitatea sa. Dreptul de prorpietate comun pe cote-par i se caracterizez n primul rind prin faptul ca nici unul din coproprietari nu este titularul exclusiv al unei frac iuni materiale din bun. nseamna ca bunul nu este frac ionat n materialitatea sa. n al doilea rind, fiecare coproprietar este titularul exclusiv al cotei-par i ideale, abstracte din dreptul de proprietate. Proprietatea n dev lm sie, ca form a propriet ii comune, se distinge prin faptul c apartine nefrac ionat tuturor titularilor devalmasi are ca obiect bunuri comune nefrac ionate in materialitatea lor. Titularii nu au niici o cot parte ideala, matematica in dreptul de proprietate. Caracteristica generala a d. de proprietate comuna in devalmasie o constitue faptul ca titularii lui nu cunosc nici intinderea drepturilor lor de proprietate asupra bunului comun i nici bunurile imn materialitatea lor ce apartin fiecaruiia in parte. 44. Obiectele dreptului de proprietate Obiectele dreptului de proprietate fac parte din categoriile obiectelor dreptului civil ; Obiectele dr civil includ mai multe categorii de obiecte atit patrimoniale kit sh nepatrimoniale. Obiect al dr de proprietate pot fi numai obiectele patrimoniale adica bunuri care au continut economic. Drreeptul de proprietate exista numai asupra unor bunuri

corporale adic sa fie un lucru, iar acesta s fie material. Obiect al dr de proprietate poate fi tot ceea ce poate fi insushit ca marfa. In ultimul timp au loc discutii asupra urm 3 categorii de obiecte : spatiul aerian, rezultatele activitatii intelectuale, corpul omului, inclusive organelle lui. Spatiul aerian in opinia doctrinarilor nu poate face obiectul dr de proprietate fiindca nu poate fi insusit de om. Asupra spatiului aerian nu pot fi exercitate cele 3 atribute : posesiune, folosinta, dispozitia. 45. Drepturile si obligatiile proprietarului terenului dominant in urma constituirii servitutiilor. Proprietarul terenului dominant este in drept: sa se foloseasca de servitude exercitind asupra terenului aservit acte materiale(sa treaca, sa repare) si juridice. Sa efectueze din cont propriu orice lucrare necesara exercitarii dreptului sau (in cazul servitutii de trecere poate sa asfalteze cararea sau drumul) Sa conserveze dreptul sau (acte de conservare se intelege actul de preintimpinare a pierderii unui drept subiectiv; dr de servitude se stinge daca pers nu sa folosit de servitude 10 ani ) Sa pretinda la o parte din cheltuieli daca lucrarile effectuate profita si proprietarul de teren aservit Sa intretina sis a decida soarta juridical a constructiilor si plantatiilor pe care le-a amplasat pe terenul aservit Sa exercite dreptul de servitude accesorie kind exercitarea unei servitutii necesita o alta servitude(servitutea de a lua apa de la fintina(principala)impune trecerea pe cararea Sa renunte la dreptul de servitude Obligatiile: sa-si exercite dreptul astfel incit sa creeze cit mai putine deficultati proprietarului de teren aservit sa intretina constructiile si plantatiile de pe terenul

aservit sa repare daunele aduse proprietarului de teren aservit sa plateasca o recompense peroprietarului de teren aservit sa inlature toate constructiile si plantatiile pe care le-a amplasat(daca proprietarul terenului a decis astfel) 46. Regimul juridic al bunurilor. Reesind din faptul ca patrimonial reprezinta o totalitate de drepturi si obligatii cu continut cu continut economic , ce atesta titularului dreptul de a le utilize in interes personal se poate de evidentiat urm. Functii ale patrimoniului: 1. gajarea creditorilor chirografari Reesind din legislatia RM, creditorii chirografari sunt creditori nagarantati care la momentul intentarii procesului de insolvabilitate au o creanta de la debitorul insolvabil si aceasta creanta este satisfacuta din contul patrimoniului insolvabil. 2.Subrogarea reala cu titlu universal Reesind din DEX a subroga-a inlocui pe cineva in executarea anumitor drepturi si obligatii de catre o pers interesata din punct de vedere juridic , subrogarea-o operatiune juridical in temeiul caruia o pers i-a locul alteia pt a executa anumite dr sh obligatii civile. Subrogarea =>2 categorii 1.Reala(inlocuirea unui bun) 2.Personala(inlocuirea unei pers cu alta) Subrogarea poate fi clasificata cu titlul: -universal (inlocuit cu alt ceva) -particular(se specifica bunul/pers care poate fi inlocuita), reesind art 478CC subrogarea poate fi cu titlu particular doar in cazurile express prevazute de lege. 47. Posesiunea ca atribut al dreptului de proprietate

CC actual mentioneaza ca posesiunea este in primul rind o stare de fapt ce acorda posibilitatea posesorului de a beneficia de efectele juridice oferite de aceasta stare de fapt si in al doilea rind este o stare de lucruri vazute de catre pers terte la posesorul bunului posedat. Reglementarile CC cu privire la posesiune au ca scop permiterea posesorului de a beneficia de protectia pe care legea o acorda posesorului care intervine in relatii cu pers terte in legatura cu bunul posedat de catre posesor. CCRM nu prevede o definitie legala a institutului posesiunii de aceea vom incerca sa definim prin prisma de specialitate: Exista 2 teorii cu privire la posesiune 1.Teoria lui Charles Savighy 2. Teoria lui Rudolf von Ibering Teoria lui Charles este denumita ca teorie subiectiva si consta intr-unn institute in conformitate cu care posesorul este considerate pers care detine posesiunea asupra lucrului posedat si care se comporta fata de acest lucru ca un bun proprietar. Reesind din teoria subiectiva se desprind 2 elemente 1 material 2 intentional Teoria Lui Rudolf posesiunea contine doar un singur element cel material si consta in stapinirea exercitata de catre posesorul bunului material Posesiunea ca o stare de fapt consta in exercitarea voita a stapinirii materiale a unui lucru care provoc anumite efecte juridice. Posesiune ne fiind un drept dar find o stare de fapt nu poate fi transmisa succesorilor prin acte de succesiune . Putem constata ca posesiune este o stare de fapt generatoare de efecte juridice anume aceasta caracteristica constituie elemental exterior al posesiunii care poate fi cunoscuta de orice pers prin constatarea vizibila a situatiei de fapt.

Putem sustine ca posesiunea urmeaza sa intruneasca in mod oblogatoriu elemental material care reprezinta puterea pe care o pers o are asupra unui bun aflat in posesiunea acestuia , puterea care permite inlaturarea pers terte de la raporturile juridice legate de acest bun. Reesind din prevederile legale nu toate pers care detin stapinirea bunului sunt considerate posesorii bunului. Legea spune ca nu este posesor acea pers care a fost investita cu imputernicire de o pers . 48.Drepturile si obligatiile nudului proprietar in cazul constituirii uzufructului Drepturile nudului proprietar: dreptul de a poseda bunul ce face obiectul uzufructului dreptul de dispozitie(principal atribut al dr de proprietate care nu trece la usufructuar , pastrindu-se la nudul proprietar, si care trebuie sa fie exercitat astfel incit sa nu atinga dreptul uzufructuarului) dreptul la actiuni de aparare dreptul de a cere stingerea uzufructului dreptul asupra comorii dreptul de reziliere a contractelor de locatiune sau de arenda (daca 1. termenul contractului de locatiune depaseste, 2. spatiul commercial a fost dat in chirie pe un termen mai mare de 5 ani ; 3. intriprindera Agricola a fost data in arenda pe un termen mai mare de 12 ani; 4. terenul agricol a fost dat in arenda pe un termen mai mare de 6 ani,) Obligatiile nudului proprietar: obligatia de a se obtine de la orice act care ar tulbura folosinta uzufructuarului h obligatia de garantie impotriva evictiunii obligatia de despagubire

obligatia de restituire a sumelor platite in avans de uzufructuar sau cheltuielile de reparatii mari obligatia de a mentine contractile de locatiune si arenda incheiate de uzufructuar in cazul stingerii uzufructului. 49. Notiunea si clasificare servitutiilor. Servitutea este sarcina care greveaza un imobil (teren aservit) pt uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar(terenul dominat). Din definitia legala servitutea- existenta a 2 terenuri care apartin la proprietary diferiti (teren dominant, teren aservit) Din punct de vedere al proprietarului terenului dominant servitutea este un drept, din punct de vedere al proprietarului aservit servitutia este o sarcina (o limitare a dreptului sau.) Sun ccunoscute mai multe clasificari ale dr de servitude : In Roma Antica era cunoscut 2 categorii de servitude: 1 personala- in favoarea unei personae 2 prediala- in favoarea unui teren dominant astfel incit se greva un teren aservit Prediala se clasifica ink in 2 categorii: 1 dr de servitute rustica(rurala) 2 dr de servitute urbana Rustica/Rurala- imobilul dominant era un teren care se afla intr-o localitate rurala si consta in dreptul de a trece pe terenul vecinului cu orice mijloc de transport sau dreptul de a construe pe terenul vecinului un apeduct sau dr de a lua apa de pe terenul vecinului. Urbana- imobilul dominant era o cladire si consta in dreptul vecinului de a utilize o parcela a lotului vecinului in calitate de cararusa. Doctr romaneas caclasifica in functie de criteriul de

constituire : 1. dr de servitute naturala 2. dr de servitute legala 3. dr de servitute stabilita prin fapta omului Naturala- are originea intr-o situatie reala de utilizare a fondurilor imobiliare (utilizarea a paminturlor) (scurgerea apei) Legala- are originea in lege si are ca obiect utilitatea publica sau private a loturilor de pamint Stabilita prin fapta omului-se constituie prin inchierea de acte juridice intre personae Dupa criteriul manifestarii externe- 2 categorii: Aparenta- vizibila si se cunoaste dupa semnele sale exterioare care nu sunt stabilite in mod special la vedere, dar pot fi o consecinta a exercitarii dr de servitute. Neaparenta- care nu este vizibila , care nu are semen exterioare. Dupa modul de executare: 2 categorii Continua- pt existenta careea nu este necesara fapta omului(apeduct, gazoduct) Necontinua- pt existenta carea este necesara fapta omului(trecere, apa de la fintina) 50. Exercitarea si incetarea dreptului de proprietate comuna in devalmasie a sotilor (1) Bunurile dob ndite de so i n timpul c s toriei snt proprietatea lor comun n dev lm ie dac , n conformitate cu legea sau contractul ncheiat ntre ei, nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri. (2) Orice bun dob ndit de so i n timpul c s toriei se prezum proprietate comun n dev lm ie pn la proba contrar . (1) Bunurile care au apar inut so ilor nainte de ncheierea

c s toriei, precum i cele dobndite de ei n timpul c s toriei n baza unui contract de dona ie, prin mo tenire sau n alt mod cu titlu gratuit, snt proprietatea exclusiv a so ului c ruia i-a apar inut sau care le-a dobndit. (2) Bunurile de folosin individual (mbr c minte, nc l minte i altele asemenea), cu excep ia bijuteriilor i a altor obiecte de lux, snt bunuri personale ale so ului care le folose te, chiar dac snt dobndite n timpul c s toriei din contul mijloacelor comune ale so ilor. (3) Bunurile fiec ruia dintre so i pot fi declarate proprietate a lor comun n dev lm ie dac se constat c n timpul c s toriei s-au f cut din mijloacele lor comune investi ii care au sporit sim itor valoarea acestor bunuri. (1) n cazul mp r irii bunurilor proprietate comun n dev lm ie a so ilor, p r ile lor se consider egale. (2) Bunurilor proprietate comun n dev lm ie a so ilor pot fi mp r ite att la divor , ct i n timpul c s toriei. mp r irea bunurilor comune n timpul c s toriei nu afecteaz regimul juridic al bunurilor care vor fi dobndite n viitor. 51. Ocupatiunea mod de dobindire a dreptului de proprietate Mod de dobindire a dr de proprietate prevede ca posesosrul unui bun mobil fara stapinm devine proprietarul acestuia de la data intrarii in posesiune, se considera fara stapin bunurile mobile ale carui proprietar a renuntat express la dr de proprietate sau se considera bunurile abondonate sau bunurile care prin natural or nu au proprietar. 52. Modalitatile dr de proprietate , notiune si categorii

Dreptul de proprietate se prezinta ca un drept pur si simplu apartinind in exclusivitate unui singur proprietar.Sint situatii cind acest drept apartine concomitant mai multor personae , in cazul proprietatii commune. Modalitai ale dr de proprietate sunt: 1. proprietatea anulabila 2. proprietatea rezolubila 3. proprietatea comuna Modolaitate a dreptului de proprietate- situatia in care doua sau mai multe subiecte de drept (pers fizice si pers juridice) au un drept de proprietate asupra unui si aceluiasi bun precum si situatia de incertitudine vremelnica in care se afla dreptul de proprietate. Proprietatea anulabila- dr de proprietate dobindit in baza unui act juridic translativ de proprietate care ulterior este lovit de nulitate relative. Sunt lovite de nulitatea relative actele juridice incheiate prin: a. prin vicierea consentamintului b. cu nerespectarea conditiilor referitor la capacitatea de a incheia c. cu absenta consentamintului ca urmare a lipsei descernamintului d. cu incalcarea limitelor imputernicirilor e. prin leziune f. in urma intelegerii dolosive intre reprezentantul unei parti si celalta parte g. cu incalcarea interdictiei de a dispune de un anumit bun Atit timp cit nu a expirat term de prescriptie de declarare a nulitatii act juridic .Dr de proprietate a dobinditorului este nesigur in cazul in care faptele invocate in actiunile de anulare sunt dovedite de inst de judecata dr de proprietate v-a inceta. Proprietatea rezolubila proprietatea afectate de o conditie rezulutorie , adica dr de proprietate este amenintat sa

dispara daca se va produce un element viitor si nesigur . Proprietatea este rezulutorie nu numai in cazul cind transferul dreptului de proprietate s-a facut cu o conditie rezolutorie, ci si in cazul cind transferul s-a facut cu o conditie suspensiva. Proprietatea comuna 2 categorii: comuna pe cote-parti, comuna in devalmasie 53. Actiunea de revendicare ca mijloc de aparare a dr de proprietate. Actiunea de revendicare este o actiune reala prin care proprietarul (sau o alta pers careia proprietarul i-a transmis bunul in posesiune) pierzind bunul sau din posesiune cere restituirea acestuia de la poseserul neproprietar. Din definitie urm caractere juridice: 1. actiunea de revendicare o actiune reala. Deoarece se intemeiaza anume ca dr de proprietate ca dr real, reesind din aceasta ea poate fi inaintata oricarei pers care posedeaza bunul nelegal 2. actiunea de revendicare este o actiune creditorie conform DEX actiunea creditorie- o actiune care priveste insasi fondul dreptului si care priveste sau apartine doar titularului de drept contenstat. 3. actiunea de revendicare o actiune prescreptibila prevede termen de prescriptie Doctrina juridical prevede 2 categorii de pers terte in posesia careia se afla bunul care ulterior prin actiunea de revendicare va fi reintors stapinului -posesor de rea credinta -posesor de buna credinta Obiect al revendicarii pot fi bunuri numai determinate individual, care sunt in natura la momentul intentarii actiunii de revendicare.

54 Exercitarea dr de gaj. Incetarea gajului. Dispozitii generale cu privire la exercitarea dreptului de gaj (1) Creditorul gajist poate sa exercite dreptul de gaj daca debitorul gajist nu a executat conform contractului sau a executat in mod necorespunzator obligatia garantata ori o parte a acesteia, precum si in alte cazuri prevazute de lege si contract. (2) In conditiile prezentei sectiuni, creditorul gajist poate exercita urmatoarele drepturi: sa vinda el insusi bunurile gajate, sa le vinda sub controlul instantei de judecata si sa le ia in posesiune spre a le administra. (3) Creditorul gajist isi exercita dreptul de gaj indiferent de faptul cine detine bunul gajat. (4) Procedura exercitarii dreptului de gaj, precum si specificul exercitarii dreptului de gaj in privinta unor categorii de bunuri, in masura in care nu sint prevazute de prezenta sectiune, se reglementeaza prin lege. (5) Satisfacerea creantelor creditorilor din valoarea bunurilor gajate ale debitorului in privinta caruia a fost intentat procesul de insolvabilitate se efectueaza in modul stabilit prin legislatia cu privire la insolvabilitate. Masurile prealabile exercitarii dreptului de gaj (1) Creditorul gajist care intentioneaza sa-si exercite dreptul de gaj trebuie sa notifice acest lucru debitorului creantei garantate si, dupa caz, debitorului gajist si tertului detinator al bunului gajat. (2) Dupa notificare, creditorul gajist depune la registrul in care a fost inregistrat gajul un preaviz, la care anexeaza dovada notificarii debitorului gajist. (3) Preavizul trebuie sa indice marimea creantei garantate, temeiul inceperii urmaririi, dreptul pe care creditorul gajist intentioneaza sa-l exercite, sa contina

descrierea bunului gajat si somatia ca debitorul gajist sa transmita, in termenul acordat de creditorul gajist, bunul gajat. Preavizul se semneaza de creditorul gajist. (4) Termenul acordat de creditorul gajist pentru transmiterea bunului nu va fi mai mic de 10 zile pentru un bun mobil, de 20 de zile pentru un bun imobil si de 10 zile pentru un bun luat in posesiune spre a fi administrat, incepind cu data inregistrarii preavizului. Dreptul de gaj inceteaza in cazul: a) stingerii obligatiei garantate prin gaj; b) expirarii termenului pentru care a fost constituit gajul; c) pieirii bunurilor gajate; d) comercializarii silite a bunurilor gajate; e) altor situatii prevazute de legislatie 55. Contractul de gaj (1) Gajul este un drept real n al c rui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea crean elor sale cu preferin fa de ceilal i creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse n gaj n cazul n care debitorul (debitorul gajist) nu execut obliga ia garantat prin gaj. (2) Gajul se afl n leg tur cu obliga ia garantat prin gaj, reprezint un raport de drept accesoriu fa de obliga ia principal i este condi ionat n timp de durata acesteia dac legea sau contractul de gaj nu prevede altfel. Tipurile de gaj: (1) Gajul este de dou tipuri: gajul nregistrat (gajul f r deposedare) i amanetul (gajul cu deposedare). (2) n cazul gajului nregistrat, obiectul gajului r mne n posesiunea debitorului gajist sau a unui ter care ac ioneaz n numele debitorului gajist. n cazul amanet rii, obiectul gajului se transmite n posesiune creditorului gajist sau unui ter care ac ioneaz n numele creditorului gajist. Conform contractului

dintre creditorul gajist i debitorul gajist, obiectul gajului, sigilat de c tre creditorul gajist, poate fi l sat la debitorul gajist. (3) Dup natura raporturilor de drept, n categoria de gaj nregistrat intr : a) ipoteca gajul bunurilor imobile. Ipoteca trebuie nscris n Registrul bunurilor imobile; 56. Dreptul de uzufruct, no iune, caractere juridice i obiectul uzufructului. No iunea de uzufruct (1) Uzufructul este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioad determinat sau determinabil bunul unei alte persoane (nudul proprietar) i de a culege fructele bunului, ntocmai ca proprietarul, ns cu ndatorirea de a-i conserva substan a. Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul, nu i de a-l nstr ina. (2) Uzufructul poate fi limitat prin excluderea anumitor folosin e. (3) Uzufructul se poate constitui, conjugat sau succesiv, n favoarea unei sau mai multor persoane existente la data deschiderii uzufructului. Constituirea uzufructului (1) Uzufructul se poate constitui, prin lege sau act juridic, dispozi iile privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile. n cazurile prev zute de lege, uzufructul poate fi constituit prin hot rre judec toreasc . (2) La constituirea uzufructului se aplic acelea i reguli ca i la nstr inarea bunurilor care fac obiectul

uzufructului. (3) Obiect al uzufructului poate fi orice bun neconsumptibil care se afl n circuit civil, mobil sau imobil, corporal sau incorporal, inclusiv un patrimoniu sau o parte din el. (4) Uzufructul poart asupra tuturor accesoriilor bunului dat n uzufruct, precum i asupra a tot ce se une te sau se ncorporeaz n acesta. 57. Dob ndirea dreptului de proprietate asupra comorii i bunului g sit. 58. Dreptul de vecin tate. Obliga ia de respect reciproc Proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile nvecinate, pe l ng respectarea drepturilor i obliga iilor prev zute de lege, trebuie s se respecte reciproc. Se consider vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influen e reciproce. Influen a vecin admisibil (1) Proprietarul terenului sau al unui alt bun imobil nu poate interzice influen a pe care o exercit asupra bunului s u gazul, aburul, mirosul, funinginea, fumul, zgomotul, c ldura, vibra ia sau o alt influen similar provenit din terenul vecin dac nu mpiedic proprietarul n folosirea bunului sau dac ncalc nesemnificativ dreptul acestuia. (2) Dispozi iile alin.(1) se aplic i n cazul n care influen a este considerabil , dar este produs de folosirea obi nuit a unui alt teren i nu poate fi nl turat prin m suri justificate economic. Dac este obligat s suporte o asemenea influen i dac aceasta dep e te folosirea recunoscut obi nuit n localitatea respectiv i limitele economice

admisibile, proprietarul poate cere proprietarului de teren care cauzeaz influen o compensa ie corespunz toare n form b neasc . Atentarea inadmisibil (1) Proprietarul poate cere interzicerea ridic rii sau exploat rii unor construc ii sau instala ii despre care se poate afirma cu certitudine c prezen a i utilizarea lor atenteaz n mod inadmisibil asupra terenului s u. (2) Dac construc ia sau instala ia a fost ridicat respectndu-se distan a de la hotar stabilit de lege, demolarea sau interzicerea exploat rii acestora poate fi cerut doar n cazul n care afectarea inadmisibil s-a produs n mod evident. 59. ncetarea propriet ii comune pe cote-p r i. (1) ncetarea propriet ii comune pe cote-p r i prin mp r ire poate fi cerut oricnd dac legea, contractul sau hot rrea judec toreasc nu prevede altfel. (2) mp r irea poate fi cerut chiar i atunci cnd unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul, afar de cazul cnd l-a uzucapat, n condi iile legii. (3) mp r irea poate fi f cut prin n elegere a p r ilor sau prin hot rre judec toreasc . 60. Drepturile i obliga iile p r ilor contractului de gaj. 61.Formele dreptului de proprietate comun . (1) Proprietatea este comun n cazul n care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai mul i titulari. (2) Proprietatea comun poate ap rea n temeiul legii sau n baza unui act juridic. 1) Proprietatea comun poate fi caracterizat prin delimitarea cotei fiec rui proprietar (proprietate pe cote-p r i) sau prin nedelimitarea cotelor-p r i (proprietate n dev lm ie).

(2) Daca bunul este comun, proprietatea pe cote-p r i se prezum pn la proba contrar . (3) Coproprietarii dev lma i pot atribui bunurilor comune regimul propriet ii comune pe cote-p r i. 62.Dreptul de dispozi ie - atribut al dreptuli de proprietate. Prin dreptul de dispozi ie se n elege posibilitatea stabilirii statutului juridic al bunurilor (vnzare, transmitere prin mo tenire, donare). Ca rezultat al exercit rii dreptului de dispozi ie, proprietarul intr n rela ii juridice cu persoane ter e. Dreptul de dispozi ie este unul din cele mai importante atribute ale proprietarului. Anume prin aceast mputernicire se deosebe te n mare m sur proprietarul de al i posesori titulari (de fapt n unele cazuri i ace tia pot dispune de bunuri, dar cu o singur condi ie - ca aceast mputernicire s fie transmis de c tre proprietarul bunului). Deci, proprietarului i apar ine dreptul de a poseda bunurile, de a le folosi i dispune de ele. Toate aceste mputerniciri i apar in proprietarului, dar n anumite cazuri de unele din ele pot s dispun i neproprietarii 63.Exercitarea dreptului de superficie. (1) Superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea edific rii si exploat rii unei construc ii, deasupra si sub acest teren, sau a exploat rii unei construc ii existente. Acest drept este alienabil, se transmite prin succesiune si poate fi obiect al unui contract de loca iune. Superficiarul poate dispune in mod liber de dreptul sau. In cazul unei construc ii existente, superficia se poate nstr ina ori ipoteca numai o data cu aceasta. In caz de nstr inare a construc iei de c tre superficiar, proprietarul terenului are dreptul de preem iune.

64. ncetarea dreptului de proprietate. Temeiurile ncet rii dreptului de proprietate (1) Dreptul de proprietate nceteaz , n condi iile legii, n urma consum rii, pieirii fortuite sau distrugerii bunului, nstr in rii lui n temeiul unui act juridic, renun rii la dreptul de proprietate, precum i n alte cazuri prev zute de lege. (2) Nimeni nu poate fi for at s cedeze proprietatea sa, cu excep ia cazurilor cnd, conform legii, se efectueaz : a) urm rirea bunurilor n leg tur cu obliga iile proprietarului; b) nstr inarea bunurilor pe care, conform legii, persoana nu le poate avea n proprietate; c) r scump rarea animalelor domestice n cazul nc lc rii regulilor de comportare cu acestea; d) privatizarea propriet ii de stat; e) exproprierea pentru cauz de utilitate public ; f) rechizi ia; g) confiscarea; h) alte ac iuni prev zute de lege. Renun area la dreptul de proprietate (1) Proprietarul poate renun a oricnd la dreptul de proprietate printr-o declara ie n acest sens sau n alt mod care atest cu certitudine c a renun at la bun f r inten ia de a p stra dreptul de proprietate asupra lui. (2) Obliga iile proprietarului n leg tur cu bunul la care a renun at nceteaz atunci cnd un ter dobnde te dreptul de proprietate asupra bunului.

(3) Renun area la dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile se face printr-o declara ie autentificat notarial i nscris n registrul bunurilor imobile. 65.Proprietatea anulabil , rezolubil i periodic . Prin drept de proprietate anulabil se in elege dreptul de proprietate dobindit n baza unui act juridic translativ de proprietate, lovid ulterior de nulitate.in conformitate cu legisla ia in vigoare, sunt lovite de nulitate relativ actele jur. civile incheiate cu vicierea consim mintului, cu nerespecterea conditiilor referitoare la capacitate, prin leziune, in urma unei intelegeri dolosive. n toate aceste cazuri se poate invoca nulitatea relativ a actului jur. civil translativ de drept de proprietate numai in limitele termenelor de prescriptie i la voin a persoanei. Este rezolubil proprietate afectat de o condi ie rezulutorie, adic dreptul de proprietae este amenin at s dispar dac se produce un eveniment viitor si nesigur. Prin urmare bunul transmis sub o conditie rezolutorie apartine concomitent la doi proprietari, dobinditorului(proprietar sub conditie rezolutorie)si transmi torului (proprietar sub conditie suspensiva) dobinditorul este proprietarul actual si proviyoriu, deoarece dreptul sau este amenintat de cu condi ie reyolutorie, iar transmi torul are posibilitatea de a deveni proprietarul aceluiasi lucru daca se realizez conditia supensiva.

66.Ipoteca ca drept real acesoriu. ipoteca - gajarea pam ntului, construc iilor, altor imobile legate nemijlocit de pamnt, mpreun cu terenul aferent necesar asigur rii func ionale a obiectului gajat sau cu dreptul de folosin a acestui teren. Constituie ipotec i grevarea chiriilor, prezente i viitoare, pe care le produce un imobil. Ipoteca trebuie nscris n registrul bunurilor imobile;