Sunteți pe pagina 1din 7

Curs 2: Contracte Speciale 11.10.2011 In contractul de vanzare transferul este definitiv, dar poate fi vorba si despre un transfer provizoriu.

Fiducia -> contractul este incheiat cu scop de garantie. art. 1650 NCC (1): Vanzarea este contractul prin care vanzatorul transmite sau, dupa caz, se obliga sa transmita cumparatorului proprietatea unui bun in schimbul unui pret pe care cumparatorul se obliga sa il plateasca. (2): Poate fi, de asemenea, transmis prin vanzare un dezmembramant al dreptului de proprieteate sau orice alt drept. Transferul proprietatii poate fi definitiv dar poate fi vorba despre un transfer provizoriu (Fiducia - garantie). Contractul de vanzare: transferul proprietatii provizoriu ( pact de rascumparare ). Transferul poate avea ca obiect bunuri individual determinate=> transmisiuni cu caracter particular => nu poate fi transferata o cota parte sau un patrimoniu intreg prin vanzare . Prin acte juridice intre vii nu poate fi transmis 1/2 dintr-un patrimoniu -> acestea se fac doar prin succesiuni. Ceea ce se transmite de la instrainator la dobanditor sunt doar drepturile respective nu si elementele de pasiv care au legatura cu dreptul respectiv. Ex: obiectul contractului -> constructie care inainte sa fi fost vanduta a fost printr-o deteriorata printr-o fapta ilicita din partea unui tert -> drept despagubire in favoarea proprietarului in acel moment -> deteriorata constructia care forma obiectul vanzarii-> Nu se transmit -> doar drepturile strans legate de dreptul respectiv sau obligariile propter rem( ex: actiuni la o S.C-> odata cu actiunile se transmite si dreptul de a vota, servitutile). Ex: o constructie fara autorizatie -> instanta poate dispune demolarea. In situatia in care constructia este instrainata impreuna cu aceasta se v-a transmite si hotararea/obligatia de demolare.

Vanzarea - Cumpararea
art. 1294 C.Civ : ' Conventie prin care doua parti se obliga intre sine una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru si aceasta a plati celei dintai pretul acelui lucru.' Dreptul roman -> act obligational -> se nastea doar obligatia de a transfera

proprietatea dar proprietatea nu se transmitea decat atunci cand se facea predarea bunului. Trebuiau intrunite 2 elemente -> o data acordului de vointe -> proprietatea ramanea tot la vanzator , trebuia ca bunul sa fie predat pentru ca proprietatea sa se transmita efectiv. Doctrina si Jurisprudenta : vanzarea -> translativ proprietate solo sonsensu. Vanzarea este un contract translativ de proprietate. art. 1273 NCC al (1): Drepturile reale se constituie si se transmit prin acordul de vointa al partilor, chiar daca bunurile nu au fost predate, daca acest acord poarta asupra unor bunuri determinate, ori prin individualizarea bunurilor, daca acordul poarta asupra unor bunuri de gen. Proprietatea se transmite ca efect al consimtamantului partilor. -> 1864. Se referea nu numai la vanzare ci la orice contract translativ de proprietate. Ex: vanzare de bunuri de gen -> Vand 100 T din productia mea de 1000 T -> le individualizez apoi le transmit=> Nu exista OBLIGATIA de a transfera proprietatea. Ce mai trebuia sa faca debitorul sa transmita proprietatea? Nimic -> Exceptii : bunuri gen -> individualizare, imobile -> inscriere CF. Proprietatea se transmite automat. Tot direct de transmite. art. 1674 NCC: Cu exceptia cazurilor prevazute de lege ori daca din vointa partilor nu rezulta contrariul, proprietatea se stramuta de drept cumparatorului din momentul incheierii contractului, chiar daca bunul nu a fost predat ori pretul nu a fost inca platit. => transferul proprietatii se face solo consensu. Contractul de furnizare este si contract translativ de proprietate , este si contract de prestare servicii-> si vanzare si antrepriza => Hibrid. Ex: Un producator autoturisme incheie un contract cu un dealer pe o perioada de 10 ani -> obiectul si pretul urmeaza sa fie negociate=> este contract cadru -> apoi urmeaza contractul de vanzare propriu-zis. Cheltuielile de vanzare: cumparatorul- debitorul.(contractul sinalagmatic ) Caracterele juridice ale contractului de vanzare: Consensual, Sinalagmatic-Bilateral, Comutativ-Aleatoriu, Instantaneu, Oneros. art. 1178 NCC: Contractul se incheie prin simplul acord de vointe al partilor daca legea nu impune o formalitate pentru incheierea valabila. -> principiul consensualismului. 1864 -> Ex: Cand partile convin ca un anumit contract de vanzare pentru care legea nu impune forma autentica ad validitatem, nu produce efecte doar dupa ce fost incheiat in forma convenita de parti. -> exista acord de vointa , totusi transferul si toate efectele nu se pot produce numai dupa ce se realizeaza acea forma.

art. 1242 NCC (2): Daca partile s-au invoit ca un contract sa fie incheiat intr-o anumita forma, pe care legea nu o cere, contractul se socoteste valabil chiar daca forma nu a fost respectata. vointa partilor nu mai conteaza. Ex: Autoturismele se inregistreaza la politie avand doar o valoare administrativa aceasta formalitate=> este vorba despre o obligatie de a face => RADIEREA=> poate fi dat in judecata. Intelegere chiar consensuala care produce efecte. Este o vanzare propriu-zisa. 1864 -> clauza penala nu putea fi redusa sau augumentata. In NCC -> poate fi. Ex: tata - fiu -> contract vanzare -> autoturism pret mic/derizoriu: Nu este valabil ca vanzare pentru lipsa pretului ca element de validitate dar este valabila ca donatie ( prin recalificare, primeaza vointa partilor ) daca se dovedesete intentia de a gratifica. art 1173 NCC(1): Este comutativ contractul care, la momentul incheierii sale existenta drepturilor si obligatiilor este certa, iar intinderea acestora este determinata sau determinabila. Partile stiu de la bun inceput ce datoreaza si ce drepturi au. Nu conteaza ceritudinea obligatilor ci ceea ce prevad partile. Ex: daca vanzarea are ca obiect un bun viitor -> pe care vanzatorul se obliga sa il realizeze in viitor care poate sa nu se mai realizeze. (2) Este aleatoriu contractul care, prin natura lui sau prin vointa partilor, ofera cel putin uneia dintre parti sansa unui castig si o expune totodata la riscul unei pierderi, ce depinde de un eveniment viitor si incert. Contractul nu poate fi pentru o parte comutativ si pentru cealalta aleatoriu. Este vorba despre un echilibru, dar echilibru pe sanse, bilateral. -> sanse de castig sau de pierdere. Contractul este aletoriu in situatia in care plata se face pe intreaga viata => exista sanse de pierdere si de castig. Lipseste factorul aleatoriu -> cand o persoana incheie un contract de intretinere cu un muribund -> care este diagnosticat cu cancer, iar acesta este in ultima faza.=> Contractul este NUL-> dar poate fi vorba despre o donatie daca se poate dovedi intentia de a gratifica. Vanzarea este un contract instantaneu care produce efecte dintr-o data chiar si atunci cand pretul se transmite in rate -> proprietatea nu se poate transmite in rate. Vointa partilor poate sa spuna ca transferul proprietatii sa fie : azi o zecime , maine ... Dar vanzarea este un contract care isi produce efectele dintr-o data in privinta transferului de proprietate. Vanzarea este intotdeuna contra unui pret.

Ex. In situatia in care cumparatorul este iertat de plata pretului -> e tot vanzare. DELIMITAREA DE ALTE ACONTRACTE Donatie -> intentia de a gratifica, dar cand donatia este cu sarcini ( ex: se transmite proprietatea unui imobil contra platii unei sume de bani pe totata durata vietii dispunatorulu-> daca depinde contractul de durata vietii donatorului -> aletaoriu -> Numai daca s-ar stabili un termen -> ii plateste lunar o suma pe un termen determinat atunci putem verifica daca sarcinile sunt mai mari sau egale decat valoara bunului, dar cand e intinsa prestatia respectiva pe toata durata vietii dispunatorului atunci sunt intrunite conditile contractului aleatoriu -> este sansa de a castiga si de a pierde si de o parte si de alta ) Aportul in natura a capitalului societatilor comerciale -> exista elementul de transfer de proprietate, dar nu exista elementele care tin de plata pretului. Pretul este un element esential al vanzarii. Schimbul -> un transfer incrucisat de bunuri -> unul da un bun contra altui bun. Dar daca unul da un bun contra unui serviciu -> este vorba despre un contract nenumit. La vanzare totdeauna trebuie sa fie transferul contra platii unui pret . Daca intelegerea la inceput a fost : " se transmite proprietatea contra platii unui pret si chiar a doua zi partile spun -> Nu mai imi dai pretul ci imi dai nu stiu ce bun -> Contractul ramane de vanzare -> partile pot nova ulterior chiar daca intelegerea initiala a fost de vanzare. Daca avem elementele vanzarii : transfer de proprietate contra platii unui pret NU mai are importanta cum se plateste efectiv pretul -> poate fi chiar iertat cumparatorul -> vanzatorul poate spune ca nu ii mai cere pretul cumpartorului -> contractul nu devine de donatie ci contractul ramane de vanzare. Antrepriza-> este vorba despre prestarea unor servicii contra platii unui pret iar la vanzare este vorba despre transferul unor drepturi contra platii unui pret. Se poate intampla ca prestatia sa constea din partea antreprenorului sa ridice o constructie => depinde de proprietarul terenului. Regula este ca proprietarul terenului devine prin accesiune proprietarul accesoriului. Cand este vorba despre bunurile mobile: 3 teorii -> teoria subiectiva, teoria economica (valoarea bunurilor) si teoria care spune ca ceea ce conteaza este munca specifica.

Lucrul Vandut
NCC => dreptul - prestatia pe care trebuie sa o faca debitorul, iar in C .civ e -> obiect material. Ceea ce conteaza este dreptul Nu bunul material. Lucrul vandut poate fi orice drept care se refera la un bun corporal sau incorporal. Trebuie sa fie determinat sau determinabil. - elemente identificare: imobil CF -> bun cert. Acum toate imobilele sunt supuse

regimului de Carte Funciara. Ex: Vand 1 teren => Nu este valabil -> Nu poate fi determinat. Ex: Vand 1 teren din cele 10 pe care le am si tu il alegi pe cel pe care il vrei => e valabil -> obiectul poate fi determinat, e determinabil, am criteriul. Sau eu vanzatorul aleg care este bunul atunci contractul devine valabil, dar cand nu am in contract elemente care duc la concretizarea idei pe care au avut-o partile in momentul cand au incheiat contractul atunci nu putem accepta ideea ca acel contract este valabil. Lucrul trebuie sa existe la momentul cand se incheie contractul : vanzarea de bunuri viitoare este permisa si in NCC. art. 1228 NCC -> " si lucrurile viitoarea pot forma obiect al vanzarii", dar partile trebuie sa stie ca este vorba despre un bun viitor. Ex: Daca partile contracteaza crezand ca bunul exista dar care in realitate nu exista sau a pierit in intregime sau obiectul este imposibil de executat => VALABIL -> NCC dar lipseste CAUZA care este un element esential. In principiu -> lucrul trebuie sa existe la momentul incheierii contractului, dar se intampla sa se incheie un contract cu privire la un bun viitor. art. 1658 NCC -> " daca obiectul vanzarii il constituie un bun viitor, cumparatorul dobandeste proprietatea in momentul in care bunul s-a realizat, in privinta constructilor sunt aplicabile dispozitile corespunzatoare in materie de C.F " -> constructii sau terenuri -> pot fii bun viitor. Bun viitor -> se refera si la cel pe care nu il are vanzatorului la data incheierii contractului. in cazul vanzarii unor bunuri de gen limitat care nu exista la data vanzarii, cumparatorul dobandeste proprietatea la momentul individualizarii de catre vanzator a bunurilor vandute. Bunul trebuie sa se realizeze. In cazul bunurilor de gen limitat prin individualizare are loc transferul proprietatii, dar daca nu se realizeaza nu se formeaza vanzarea. Atunci cand bunul de gen nu se realizeaza contractul nu produce niciun efect. Vanzarea are ca obiect drepturi care se refera la lucruri care exista fizic sau juridic dar si la bunuri viitoare ca nu au existenta fizica in patrimoniul vanzatorului la data incheierii contractului. Ex: Vand 100 Tone din recolta mea de ((1000 Tone)) => gen limitat. - doar o cantitate din respectiva recolta= bunuri de gen.

Lucrul trebuie sa se afle in circuitul civil. Ex: Vanzarea unui bun domeniu public=> NUL ABSOLUT. -> nu pot fi instrainate. Bunurile care nu pot fi apropriate nu pot fi obiectul unor contracte de vanzare. Exista cazuri de inalienabilitate stabilita prin vointa omului -> o sarcina stabilita/liberalitate. Clientela Civila- cabinet medical - cel care cumpara poate apela la clientela civila. Neavand obligatia clientela sa opteze in acest fel. Se vinde un fel de 'speranta' care poate sa se materializeze sau nu. Poate fi cesionata. Clientela Comerciala- liberala. Orice contract poate prezenta un element de 'alea' , dar nu in sensul in care este vorba despre cel din definitia contractului aleatoriu. Lucrul vandut trebuie sa apartina vanzatorului: trebuie sa ai proprietatea unui bun pentru a-l vinde. Legea 112/1995 s-au vandut apartamentele chiriasilor dar inainte de a se adopta legea 10/2001 prin care s-a spus -> preluarile facute de statul comunist sunt abuzive -> deci statul a vandut bunul altuia. Daca chiriasul este de buna credinta el ramane proprietar, dar in acest caz nu poate fi considerat de buna-credinta, el stie ca a fost preluat de statul comunist in mod abuziv. Eroarea comuna si invincibila functioneaza cand nu i se poate reprosa nimic dobanditorului. Tu chirias care ai cumparat in 1995 un bun care a fost dobandit de stat in perioada comunista. Actele normative fiind in contradictie cu Constitutia. Exproprierea nu se poate face decat pentru utilitate publica si cu o justa despagubire. Bunuri mobile: buna-credinta valoreaza titlu de proprietate. Adevartul proprietar trebuie sa dovedeasca reaua-credinta a actualului proprietar. Adevaratul proprietar nu si-a pierdut proprietatea. Principiul recunoscut de toata lumea si anume: cel care a fost deposedat fara titlu nu si-a pierdut proprietatea => el o poate revendica. Legea Voiculescu 2009 -> 2 inovatii 1 - nu pot fi abrogate principile. Cine a fost deposedat fara titlu nu si-a pierdut proprietatea si si-o poate revendica. Legea Voiculescu : imobilele vandute chiriasilor in conditile legii nu se vor restitui in natura . statul poate vinde Imobilele luate cu titlu si si cele luate fara titlu. ( ex: statul a vandut un imobil luat fara titlu). Legea 10/2001 -> Lege de reparatie pentru acele fapte ilicite comise de statul

comunist, ea nu este o lege speciala. Daca in acel termen nu ai facut cerea de reparatie -> decazut din acel drept de proprietate care este imprescriptibil -> inadmisibil. Vanzarea lucrului altuia: 3 opinii -> Alexandresco -> este un contract care este lipsit de cauza si este NUL absolut. -> NULITATE RELATIVA care se intemeiaza pe o eroare - viciu de consimtamant. -> pe motiv ca ii lipseste obiectul -> corelatie cu dispozitile 1311 C. civ : " daca lucrul vandut era pierit in tot la momentul incheierii contractului si lipsa proprietatii in persoana vanzatorului echivaleaza cu aceasta situatie " => Anulabil. NR pe care o putea invoca doar cumparatorul nu si adevaratul proprietar. In situaia vanzarii lucrului altuia vanzatorul are la dispozitie : actiunea in revendicare , dar daca sunt intrunite conditile articolului 1909. imobil CF -> se aplica regulile in materie de rectificare. -> REZOLUBILA -> trebuie sa accepti faptul ca vanzarea este un act obligational nu un act translativ de proprietate. Vanzarea este un contract translativ de proprietate prin sine insusi deci nu mai este vorba despre neexecutarea vreunei obligatii. NCC => vanzarea este Rezolubila ceea ce inseamna ca nu este translativa de proprietate ci subzista obligatia vanzatorului de a transfera proprietatea cumparatorului. CF. Reguli: - initial trebuie ceruta Rectificara abia apoi Revendicarea. poti invoca - drepturile inscrise in CF se prezuma ca exista si doar daca le radiezi alte drepturi.

S-ar putea să vă placă și