1.

DATE INI IALE:

1. Sarcina de nc lzire Q.v.=1.75 MW 2. Debitul de abur pentru necesit i tehnologice Da =6.75 t/h 3. Cantitatea de condensat ntoars de la consumatori Q=25 % 4. Duritatea global a apei d=6.2 5. Con inutul de ioni de natriu CNa=7.8mg/kg DATE SUPLIMENTARE:
Tipul cazanului i parametrii constructivi ai s i DE-4-14GM

1.Volumul teoretic de aer necesar arderii: Voa=6.24Nm3/Nm3 2.Volumul teoretic de gaze triatomice VoRO=1.084Nm3/Nm3 3.Volumul teoretic de gaze biatomice VoR= 4.931 Nm3/Nm3 4.Volumul teoretic de vapori de apa VoH2O=0.206Nm3/Nm3 5.Volumul total de gaze V=14.867 V=16.108 V=17.348 V=18.589 6.Debitul real de combustibil Br=583.31Nm3/h 7.Temperatura medie a gazelor de ardere la iesirea din canalul de gaze de ardere 1111=200oC 8.Temperatura medie a gazelor de ardere in economizer ecm=207.307 oC 9.Temperatura gazelor de ardere la iesirea din economizer 11=140oC 10.Densitatile gazelor triatomice RO=1,977kg/m3 biatomice R=1,257kg/m3 vapori de apa HO=0,804kg/m3 de aer aer=1,293kg/m3 11.Entalpia gazului sup. Incalzit iasi=2830kj/kg 12.Entalpia apei de cazan iac=826kj/kg 13.Temperatura aburului sup.incalzit tasi=330oC

Cuprins 1. Date ini iale 2. Introducere 3. Schema termic de principiu a C.T. cu cazane de abur 4. Determinarea debitului nominal de abur i num rului de cazane 5. Traseul gazelor de ardere 6. Calculul volumului real orar de gaze de ardere 7. Calculul volumului real orar de aer 8. Calculul rezistentei aerodinamice a traseului de gaze de ardere 9. Calculul cosului de fum si alegerea ventilatorului de gaze de ardere 10.Ventilatorul de gaze de ardere (v.g.a.) 11.Calculul rezistentei aerodinamice a traseului de aer 12.Calculul instalatiei de tratare a apei. Pompele de alimentare 13.Degazoarele termice 14.Filtre Na-cationice 15.Vasul de dizolvare a sarii 16.Calculul eficientei economice a G.C. 17.Bibliografie pag.1 pag.3 pag.4 pag.5 pag.7 pag.8 pag.8 pag.9 pag.10 pag.11 pag.12 pag.14 pag.15 pag.16 pag.17 pag.18 pag.20

2.Introducere
In cadrul preocuparilor permanente de dezvoltare continua si armonioasa a economiei nationale, conducerea partidului si statului nostru a acordat si acorda o atentie deosebita dezvoltarii resurselor de energie primara si cresterii productiei de energie electrica si termica, ceea ce a facut posibila furnizarea energiei necesare tuturor sectoarelor de productie si populatiei. O problema de mare importanta o constituie asigurarea pe o perioada cit mai indelungata a posibilitatii de folosire a actualelor resurse energetice primare prin utilizarea rationala si cu eficienta ridicata a cestora. Deoarece in balanta de energie primara a tarii noastre ponderea principala o au carbunii inferiori si datorita faptului ca titeiul si gazele naturale trebuie destinate in special pentru chimizare, se vor folosi, atit la producerea energiei electrice, cit si in alte procese de ardere, cu prioritate combustibilii solizi: ligniti si sisturi bituminoase. Mai mult, cresterea puterii instalate in centrale electrice se va realiza in principal prin utilizarea acestor combustibili solizi si fiind obligatorie proiectarea si construirea de noi centrale numai pe acesti combustibili. Un al doilea aspect important al problemei utilizarii judicioase a energiei este acela al mentinerii in functiune si a fabricarii in viitor numai a acelor instalatii si utilaje care au randamente de functionare ridicate. Problema se pune in special pentru cazane si instalatii de ardere. Constructia de cazane moderne, de capacitati variate si cu solutii economice din punct de vedere energetic, este o realizare de mare importanta a industriei noastre socialiste.Pentru a putea aprecia realizarile de astazi este suficient sa amintim faptul ca in 1944 industria noastra de cazane se reducea la o fabrica de montaj si intretinere a unor cazane de fabricatie straina , de tehnicitate redusa, fosta fabrica VULCAN. Actuala ntreprindere VULCAN, fabrica instalatii de cazane din cele mai mari, pina la capacitati de peste 1000t/h abur, la parametri foarte inalti. Productia de agregate de cazane industriale reprezinta o productie de mare capacitate, raportata la volumul productiei energetice si industriale; dinamica productiei de cazane arata o crestere importanta si a marimii unitatilor medii de cazane fabricate: de la un debit mediu de 4.6 t/h in anul 1970 la un debit mediu de 13 t/h in 1973. Simultan cu productia de cazane s-a dezvoltat si productia de aparate termice pentru dotarea centralelor termice si energetice, respectiv pentru dotarea sectoarelor industriale utilizatoare de agenti termici. Astfel, productia de schimbatoare de caldura a evoluat de la tipurile simple de astfel de aparate termice la tipuri caracterizate prin consumuri reduse de material, de tip bloc, fabricate atit la intreprinderea de specialitate I.C.M.A., cit si la alte intreprinderi metalurgice. Trebuie sa mentionam totusi ca, daca la centralele termice mari preocuparile au adus la rezultate calitativ bune, la consumatorii mici de combustibil, de tipul cazanelor de incalzire centrala, cuptoare tehnologice etc.,preocuparile de a realiza utilaje de calitate ridicata si o exploatare corecta au fost mult mai reduse si ne gasim inca in faza de inceput a preocuparii de gospodarire judicioasa a combustibilului si caldurii.Este o sarcina de mare raspundere a cadrelor de energeticieni cu pregatire superioara ca in cel mai scurt timp sa realizeze imbunatatirea tuturor indicilor de functionare si consum in instalatii. Din perspectivele dezvoltarii energeticii si instalatiilor, perspective stabilite in documentele de partid si de stat desprindem ca o sarcina deosebit de importanta, necesitatea unei pregatiri de inalt nivel a cadrelor tehnice pentru a putea face fata ritmului modern de utilare, necesitatea unei tehmeinice pregatiri practice de exploatare pentru conducerea unui astfel de potential energetic la parametrii ridicati de eficienta.

3.Schema termic de principiu a C.T. cu cazane de abur Schema termic de principiu a C.T. cu cazane de abur reprezint o decriere grafic a instala iilor de baz , auxiliare i a conductelor de leg tur a centralei. Din cayanul1 aburul saturat cu presiunea de lucru p trunde n conducta principala a centralei termice, din care o parte din el (major ) se ndreapt , trecnd prin instala ia de reducere a presiunii i temperaturii 3 c tre consumatorii principali tehnologici (industriali) i urbani. Cealalt parte se utilizeaz pentru serviciile proprii ale C.T.- purjarea i suflarea impurit ilor de pe suprafa a schimb toarelor de c ldur a cazanelor, transmisiunea pompelor cu pistoane, degazarea apei de alimentare, prenc lzirea p curii i a apei rece de re ea n schimb torul de c ldur 6. Condensatul de la consumatori i de la serviciile proprii ale cazanului se introduce n rezervorul degazorului. Instala ia de reducere a presiunii i temperaturii 3 este destinat pentru reducerea presiunii i temperaturii aburului pn la valorile necesare. Apa brut rece din re ea cu ajutorul pompelor 12 se introduc, trecnd prin prenc lzitorul 6, n care se nc lze te prin intermediul aburului pn la temperatura de 25 rC, n instala ia de tratare chimic a apei 7, n care se dedurizeaz . Apoi, trecnd prin schimb torul de c ldur 8, unde se nc lze te pn la temperatura de 36 rC i prin refrigerentul amestecului de abur-gaze 10, n care iar i se prenc lze te pn la 39 rC, se introduce n degazorul 2, unde are loc eliminarea gazelor dizolvate n ap . n coloana degazorului 2 se amestec trei torente de ap (ap dedurizat , condensatul rentors de la consumator, condensatul rentors de la serviciile proprii) la o temperatur medie de 60-80 rC. Pentru reducerea pierderilor de c ldur cu apa de purjare n schem se include separatorul 9 purj rii continue, n care are loc reducerea brusc a presiunii de la 0,7 pn la 0,17 MPa. n rezultat se degaj (separ ) aburul secundar, care este ndreptat n degazor, iar apa de purjare r mas se r ce te pn la 40 rC n schimb torul de c ldur 8 i apoi se elimin n barbotorul (c minul de drenaj) 11, de unde se ndreapt n drenaj. Din rezervorul degazorului 2 apa de alimentare cu ajutorul pompelor 4 i 5 se introduce prin economizor n tamburul superior al cazanelor de abur. Pompele centrifugale 4 cu antrenament electric, de regul , sunt de baz , iar cele cu pistoane 5 cu antrenament cu abur se afl n rezerv .

Schema termica de principiu a centralei termice:

1-cazan de abur 2-degazor 3-instalatia de reducere a presiunii si temperaturii aburului 4-pompa de alimentare cu motor electric 5-pompa de alimentare cu pistoane 6-preincalzitorul apei brute 7-instalatia de tratare chimica a apei 8-preincalzitorul apei tratate chimic 9-separatorul purjarii continue 10-refrigerentul amestecului abur-gaze 11-barbotor(camin de drenare) 12-pompa apei brute(initiale)

4. Determinarea debitului nominal de abur i num rului de cazane

const Debitul de abur pentru necesitatile tehnologice D n.t. si debitul de caldura in sistemele de const incalzire si ventilare Qin .v se indica, de regula, in sarcina pentru proiectare. Debitele reale de

abur si caldura livrate pentru aceste necesitati se determina luand in considerare pierderile de liv liv caldura in retele: pentru necesitatile tehnologice Dn.t . -2%, pentru incalzire si ventilare Qin.v. -4% Apoi se determina livrarea aburului Diliv.. pentru incalzirea agentului termic in schimbatoarele .v de caldura de retea luiond in considerare pierderile de caldura in mediul ambiant de catre s schimbatorul de caldura de retea q 5 care se adopta 5%. 5

Tabelul 1
Denumirea m rimii calculate 1 1. Debitul (consumul) de abur pentru necesit ile tehnologice 2. Pierderile de abur n re elele termice 3. Livrarea aburului din C.T. pentru necesit ile tehnologice 4. Sarcina (consumul) de c ldur pentru nc lzire i ventilare 5. Pierderile de c ldur n re elele termice 6. Livrarea aburului din C.T. pentru nc lzire i ventilare 7. Temperatura apei de re ea n conducta tur 8. Temperatura apei de re ea n conducta retur 9. Entalpia apei de re ea in conducta tur 10. Entalpia apei de re ea in conducta retur 11. Pierderile de c ldur n mediul ambiant de c tre schimb torul de c ldur de re ea 12. Temperatura condensatului la ie ire din schimb torul de c ldur 13. Livrarea aburului pentru nc lzirea agentului termic n schimb torul de c ldur de re ea. 14. Livrarea de abur total din conducta principal de abur a C.T. 15. Debitul de abur pentru serviciile proprii ale C.T. 16. Producerea de abur de c tre C.T. f r a lua n considerare necesit ile de abur pentru degazarea apei 17. Cantitatea de condens ntoars de la consumatori 18. Debitul de ap de adaos 19. Temperatura condensatului la intrarea n degazor 20. Temperatura apei dedurizate la intrare n degazor 21. Temperatura medie gravimetric a apei la intrare n degazor 22. Entalpia medie Semne conven ionale 2 Unit i de m sur 3 kg/s Formula de calcul 4 Sarcin Din practica exploat rii 100 const D n.t. 100  q ret n.t. Sarcin Din practica exploat rii
const Qin.v

Calculul

Rezultatele calculului 6 1.87

5 6.75*0.278

D const n.t. q ret n.t.

liv Dn.t .

Se adopta
3.54 100 100  2

2 1.9

% kg/s MW

1.75
const Qin .v

ret q in.v.
liv Qin.v.

Se adopta
7.75 100 100  4

4 1.94 150 70 632.3 293.4

% MW rC

100 ret 100  q in.v.

tt tr it ir q
s 5

Sarcin Sarcin rC kJ/kg kJ/kg Se adopta % Din practica exploat rii Se adopta Tabelul 10.A din anex -//-

85

tc
liv D a .t .

rC

Din practica exploat rii

kg/s kg/s %

Diliv. ! Qi .v .v
liv liv Dn.t .  Din.v.

1 100 10 3 ias  ic 100  q ss

1.9+0.879

0.879

2.77

liv c .t .

q s.p. D
pr c

Din practica exploat rii

Se adopta

5 2.91

kg/s kg/s kg/s rC rC rC

Dcliv. .t

100 100  q s.p

7.34

100 100  5

Qc Qc.ch . tc t a.d .

Q Dcliv. .t 100 Dcpr  Qc

Din practica exploat rii Din practica exploat rii
Qc tc  Qc .ch. t a.d . Qc  Qc.ch .

38 7.34 100 2.91-0.692

Se adopta

0.692 2.22 85

30

' td
' id

2.79 85  4.49 30 2.79  4.49

43

Tabelul 10.A din

176.8

gravimetric a apei la intrare n degazor 23. Pierderile de c ldur n mediul ambiant de la degazor 24. Presiunea n degazor 25. Temperatura apei n degazor 26. Debitul de abur pentru degazarea apei

kJ/kg
d q5

anex Din practica exploat rii STAS Tabelul 10.A din anex Se adopta 2 0.12 103.1 0.3

Pd
td

% MPa rC kg/s

Dd

i'  i' 100 Dd . ! Dcpr '' a'  Damest d i  i 100  qs

27. Debitul nominal de abur produs de C.T.

Ddmax

kg/s

Dcpr  Dd

7.73+0.66

3.21

Alegerea agregatului de cazan Tipul: DE-4-14 GM Debitul de abur: 4 t/h Determinarea num rului de cazane Num rul de cazane:
n! Dc 8.39 ! ! 3.02 } 4 D 0.278 10 0.278
max

Adopt m:

n=4 DATE INI IALE SUPLIMENTARE

5.Traseul gazelor de ardere

In conformitate cu indicatiile metodei normative a calculului aerogazodinamic al agregatelor de cazane rezistentele liniare prin frecare a tronsoanelor drepte ale canalelor de gaze de ardere pentru vitezele de miscare a gazelor sub 12 m/s si a tronsoanelor drepte ale canalelor de aer pentru vitezele de miscare a aerului sub 10 m/s nu se iau in considerare. Tabelul 2.A 5.1.Calculul densit ii gazelor de ardere
Denumirea m rimii calculate 1. P trunderea de aer fals pe tronsonul ntre agregatul de cazan i ventilatorul de gaze de ardere 2. Temperatura gazelor de ardere la intrare n ventilatorul de gaze de ardere 3. Densitatea gazelor de ardere, readuse la condi ii normale ( =1.3) Semne conven i onale Unit i de m sur Formula de calcul Calculul Rezultatele calculului 0.05

Se adopta

(E v.g .
_____

Recomandarea MNCAGIC [1]

5 v.g .

E c'' 5 e .v.  (E v. g . t a.r .

rC

E  (E v. g .

'' c

1.4 140  0.05 30 1.4  0.05

136.2

0 g .a .

0 0 0 V R2 V R02  V RO2 V RO2  V H 2O V H 2 O  E  1 V a0 V a0

1.252

kg / m

V
1.25 9.68  1.977 1.407  0.804 2.54   .3  1 1.293 12.21 1 17.348

Tabelul 3.A 6.Calculul volumului real orar de gaze de ardere

M rimea calculat La ie ire din cazan 295 273 568 2.08 0.628 n econom izor 207.307 273 480.307 1.76 0.757 Dup instala ie Dup co ul de fum 136.2 273 409.2 1.49 0.877

1.Densitatea real a gazelor de ardere , rC 2. ---3. 273+ , rK 4. (273+ )/273 5. 6. 7.

V a , kg / m3
Volumul real orar de gaze de ardere

140 273 413 1.51 0.869

7V ! V

0 g .a .

, m /m N

1.25 16.728 3.05 19.778 23996.3

1.3 17.348 3.663 21.011 21570.4 3

1.35 17.968 4.27 22.238 19587.1 8

1.4 18.589 4.884 23.473 20401.1 3

8. ( E -1) 9. 10.

3 3 ,m /m N Vg0.a.    1 a0 , m 3 / m3 N E V

0 g .a .

273  5 3 E V Vgh.a . ! Vg0.a.    1 a0 ,m / h 273

Tabelul 4.A 7.Calculul volumului real orar de aer

M rimea calculat 1. Temperatura aerului rece 2.Densitatea real a aerului,

ta.r ., rC

n mediul ambiant 20 1.205 583.31*12.21*1.4*(30+273/273)

La intrare n ventilatorul de aer 30 1.165 11066.826

V a , kg / m

3.Volumul real de aer,

Vah.r . , m 3 / h

8.Calculul rezisten ei aerodinamice a traseului de gaze de ardere Rezistenta aerodinamica a agregatului de cazan se determina prin insumarea rezistentelor prin frecare liniara a canalelor de gaze de ardere si rezistentelor locale. In general rezistenta aerodinamica a unui element al G.C. se compune din rezistente prin frecare adica rezistente la curgerea curentului printr-un canal drept de sectiune constanta, si rezistente locale legate de variatia formei si directiei canalului.

Schema de principiu a traseului de gaze de ardere al CT.

1-cazan de abur 2-confuzor 3-cot 90 4-canal de gaze de ardere 5-economizor 6-cot 90 7-difuzor la intrare in ventilatorul de gaze 8-ventilatorul de gaze de ardere 9-difuzor la iesire din ventilatorul de gaze 10-cot 90 11-intrare in cosul de fum.

Tabelul 5.A
Nr . Tr on so nu lui Denumirea tronsonului Volumul real de gaze de ardere Aria suprafe e i sec iunii transvers ale
F! Vgh.a. W y 3600

, 3 m /h
2 Cazanul de abur inclusiv economizorul Cot sub unghi de deviere de 90r Difuzor la intrare n ventilatorul de gaze de ardere Difuzor dup ventilatorul de gaze de ardere Cot sub unghi de deviere de 90r Intrarea n co ul de fum Rezisten a aerodinamic total a C.T. h,Pa Depresiunea n partea superioar a focarului, , Pa C derea de presiune a traseului
'' hf

Vgh.a .

Viteza gazelor de ardere W, m/s

Presiune a dinamic ,
hd ! V yW 2 2

Coeficie ntul de rezisten local ,

Rezisten a tronsonul ui,

(h ! ^ hd

, Pa
5 _____ 6 7.8 11.1 9.3 9.3 ---------_____ _____ 6 _____ 15.642 26.44 53.54 37.62 37.62 --------_____ _____ 7 _____ 1.1 0.1 0.1 1.1 0.9 -------_____ _____

,Pa

2 , m

1 1 2 3 4 5 6 7 8 9

3 _____ 19587.18 19587.18 19587.18 19587.18 20401.13 -------_____ _____

4 _____ 0.906 0.697 0.49 0.585 0.609 --------_____ _____

8 3120 17.206 2.644 5.354 41.382 33.858 3220.444 30 3250.444

(hC .T . , Pa gazelor de ardere 9

9.Calculul co ului de fum i alegerea ventilatorului de gaze de ardere

Ventilatoarele de gaze de ardere se aleg in functie de debitul acestora si presiunea pe care o dezvolta acestea.Fiecare agregat de cazan se echipeaza cu cite un ventilator de gaze individual.

Tabelul 6.A
Denumirea m rimii calculate 1 1. Num rul de cazane 2. n l imea co ului de fum 3. Volumul orar a gazelor de ardere evacuate prin co ul de fum 4. Viteza gazelor de ardere la ie ire din co ul de fum 5. Diametrul gurii co ului de fum Sem.co nv. 2 n Un. de m s. Formula de calcul Calculul Rezultatel e calculului

H c. f . Vch f . . wc''. f . d c''. f .

3 4 Co ul de fum buc. Rezultatele calculului m SNIP-II-35-76

5 4 40 81604.52 12 1.55

m3 / h
m/s m

n Vgh.a .
Recomand ri [1]

4 20401.13

0.0188 0.0188

Vch f . .
' wc'. f .

81604.52 12
1.8 8.9

6. Cel mai apropiat diametru al gurii co ului de fum recomandat 7. Viteza real a gazelor de ardere la ie ire din co ul de fum

d c''.rf .
' wc'r f . .

m m/s

Se adopt Fig. 3.2

0.0188 2 Vchf . .

d
Se adopt

2 ''r c. f .

0.0188 2 81604.52 1  .8 2
8. Panta medie a pere ilor interiori ai co ului de fum 9. Diametrul inferior al co ului de fum 10. Autotirajul co ului de fum i __ 0.02 2.2

d c' . f . h
aut c. f .

m Pa

d c''.rf .  i H c. f . 1.8  0.02 40 g H c. f .  c20  V 136. V g .a 9.81 40 .205  0.877 1

128.58

11. Rezisten a prin frecare a co ului de fum

(hcfrf. . .

Pa

w 0.004  c. f . V g .a . i 2 2 0.004 8.9 0.877 0.02 2

''r 2

6.95

12. Pierderea de presiune la ie irea gazelor din co ul de fum

(hciesf.. .

Pa

w. 1.1  c''r f . V g .a .
2

38.21

2 2 1.1 8.9 0.877 2

13. Suma pierderilor de presiune n co ul de fum 14. Tirajul util al co ului de fum Pa Pa

(hc. f . hcutf. . .

(hcfrf. .  (hciesf .. . . hcaut..  (hc. f . .f 10

6.95+38. 21

45.16 83.42

128.5845.16

10.Ventilatorul de gaze de ardere (v.g.a.)

1 15. Coeficientul de siguran a debitului ventilatorului 16. Debitul teoretic al v.g.a. 17. Coeficientul de siguran a presiunii v.g.a. 18. Presiunea total teoretic a v.g.a. 2 F1 Qv.g . F2 H v.g . 3 --m3 / h --Pa 4
Recomand ri [1]

6 1.1 22441.2 4 1.2 3800.43

F1 Vgh.a .
Recomand ri [1]

1.1 20401.13

F 2  hc. f .  hcutf. . ( . 1.23250.444  83.42

19. Recalcularea valorii presiunii totale teoretice a v.g.a. la condi iile indicate n catalog

3395.86 H
200 v .g .

Pa

273  5 'v. g . 1.293 H v .g . 0 273  200 V g .a.

Alegerea ventilatorului de gaze de ardere Tipul: DN-19B 3 Debitul: 108* 103 m / h Presiunea: 4.62* 103 kPa Continuarea tabelului 6.A
1 20. Randamentul v.g.a. 21. Coeficientul de siguran a v.g.a. 22. Puterea electric v.g.a. 2

Lv.g . F3 N v.g .

3 % ----KW

4 Catalog Recomand ri [1]

6 82 1.1

F3 1.1

Qv .g . H v.g .

3600 Lv. g . 10 1.293 108 10 3 4.62 1.252 3600 0.82 1.293

0 V g .a .

180.35

Motorul electric Tipul: AO3-355M-643 Puterea:200 Kw

11

11.Calculul rezisten ei aerodinamice a traseului de aer Schema de principiu a traseului de aer a CT:

1-priza de aspiratie; 2-cot 90; 3-teu 90; 4-difuzor; 5-ventilator de aer; 6-cot sub 60; 7-teu 90; 8-siber; 9-preincalzitor de aer; 10,11-cot 90; 12-teu 90; 13-cot 90; 14-teu 90; 15-cot 90; 16arzatoare.

Tabelul 7.A
Nr . Tr on so nu lui Denumirea tronsonului Volumul real de aer

Vahr . , . m /h
3

Aria suprafe ei sec iuni i transver sale

F! Vah.r . , W0 360

Viteza aerului

W0 , m/s

Presiune a dinamic ,
hd ! V W02 2

Coeficie ntul de rezisten local ,

Rezisten a tronsonul ui,

(h ! ^ hd ,

Pa

m2
1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 2 Priza de aspira ie a aerului din mediul ambiant Cot sub unghi de deviere de 90r Teu drept sub unghi de 90r Difuzor Cot sub unghi de deviere de 60r Cot sub unghi de deviere de 90r Teu pentru racordarea arz torului Cot sub unghi de deviere de 90r Arz torul C derea de presiune a traseului de aer 3

11066.826 11066.826 11066.826 11066.826 11066.826 11066.826 5533.41 5533.41

4 0.603 0.473 0.549 0.258 0.473 0.389 0.274 0.274

5 5.1 6.5 5.6 11.9 6.5 7.9 5.6 5.6

6 15.1 24.6 18.3 15.1 24.6 36.4 18.3 18.3

7 0.2 0.6 2 0.1 1.4 0.6 2 0.3

8 3.03 14.8 36.3 8.25 34.5 21.8 36.5 5.5 1000 1160.88

(h

' a

, Pa

12

11.1.Dimensionarea si alegerea ventilatorului de aer (v.a.) Ventilatoarele de aer, ca si ventilatoarele de gaze de ardere, se aleg in functie de debitul acestora si presiunea pe care o dezvolta acestea. Fiecare agregat de cazan se echipeaza cu cite un ventilator de aer individual. Tabelul 8.A
Denumirea m rimii calculate 1 1. Coeficientul de siguran a debitului ventilatorului 2. Debitul teoretic al ventilatorului 3. Coeficientul de siguran a presiunii ventilatorului de aer 4. Presiunea total teoretic a ventilatorului de aer Semne conven ionale 2 Unit i de m sur 3 ---Formula de calcul 4 Recomand ri [1] Calculul Rezultatele calculului 6 1.05 11620.17

5 1.05*11066.826

F1 Qv.a . F2 H v.a .

m3 / h
---Pa

F1 Vahr . .
Recomand ri [1]

1,1

F2

 (h

' a

 h 'f'  0.95 H f

1247.2

1.1 1160.88  30  0.95 3.1

Alegerea ventilatorului de aer Tipul: VDN-9 3 Debitul: 14.65* 103 m / h Presiunea: 2.78 kPa Randamentul: 83% Continuarea tabelului 8.A
1 5. Randamentul v.a. 6. Coeficientul de siguran a puterii ventilatorului de aer 7. Puterea electric a v.g.a. 2 3 % ----4 Catalog Recomand ri [1] 5 6 83 1.1

Lv.g . F3 N v.g .

KW

F3 1.1

Qv .g . H v. g . 3600 L v. g . 10 3

14.99

11620.17 1247.2 3600 83 10 3

Motorul electric Tipul: 4A160S4 Puterea: 15 kW

13

12.Calculul instala iei de tratare a apei.

12.1.Pompele de alimentare Instalatia de tratare a apei brute este destinata pentru dedurizarea si degazarea apei. Pentru alimentarea cazanelor de abur cu apa trebuie sa se alimenteze cel putin doua pompe de alimentare puse in functiune independent una fata de alta. Tipul pompei se alege in functie de debitul acesteia si presiunea pe care o dezvolta pompa. Tabelul 9.A
Denumirea m rimii calculate 1 1. Debitul teoretic al pompei de alimentare cu antrenament electric 2. Debitul teoretic al pompei de alimentare cu antrenament cu abur Semne conven ionale 2 Unit i de m sur 3 kg/s Formula de calcul 4
P 1.11  n D 0.278 100 4 1.11  4 10 0.278 100

Calculul

Rezultatele calculului 6 12.72

Q el..a . p

a Q p .a .

kg/s

P 0.51  n D 0.278 100

4 0.51  4 10 0.278 100

5.78

3. Presiunea teoretic a pompei d alimentare

H p .a.

MPa

1.4 Pa

1.4 1.4

1.96

Alegerea pompei de alimentare cu antrenament electric Tipul: PE-65-40 3 Debitul nominal: 65 m h Presiunea: 4.4 MPa Randamentul: 75 % Alegerea pompei de alimentare cu pistoane antrenate prin abur Tipul: PDG-25/45A-H Debitul nominal: 25 m3/h
Presiunea: 1.0 MPa

Continuarea tabelului 9.A

1 4. Randamentul pompei 5. Coeficientul de siguran a puterii pompei de alimentare 6. Puterea motorului electric al pompei de alimentare 2

Lv.g . F3 N v.g .

3 % -----

4 ndrumar (catalog) Recomand ri [1]

5 ndrumar (catalog)

6 75 1.1

KW

F3

Q p .a . H p .a . 3600 L p .a .

1.1

65 4.4 103 3600 0.75

116.52

Motorul electric Tipul: A2-92-2 Puterea: 125 kW Producator: APNasos-energomas(or.Sumi)

14

13.Degazoarele termice In centralele termice cu cazane de abur de obicei pentru degazarea apei se folosesc degazoarele termice atmosferice in care se mentine presiunea egala cu 0.12 MPa. Temperatura apei degazate la aceasta presiune este de 104 C. Cantitatea totala de apa, care trebuie sa fie degazata, se determina in rezultatul calculului schemei termice .In functie de aceasta marime, utilizind cataloage-indrumare, se determina tipul degazorului termic atmosferic cu debitul nominal mai mare decit
DcPr

Continuarea tabelului 9.A

1 7. Cantitatea de ap care trebuie s fie degazat 8. temperatura medie la intrare n degazor 2 3 kg/s C 4 Tabelul 1.A ---Tabelul 1.A 49.85

DcPr t
' d

5 ----

6 7.73

Alegerea degazorului Tipul coloanei de degazare: DA-50 Debitul nominal: 50 t/h Presiunea de lucru: 0.12 MPa Temperatura de degazare: 104 C Diametrul coloanei e degazare: 812*6 mm. n l imea coloanei de degazare: 2360 mm.

Continuarea tabelului 9.A

1 9. Capacitatea rezervorului degazorului 10. Rezerva de ap n rezervoare pentru debitul nominal al C.T. 2 3 4 ndrumar [7] 0.36 h

Vr .d . Z r .d .

5 ----

6 15

m3

Vr . d . 1  P / 100 n D 15 1  0.12 / 100 4 10

14.Filtre
14.1.Filtre Na-cationice In centralele termice termo-industriale de putere medie si joasa de obicei se utilizeaza instalatiile cationice pentru tratarea apei: natriu-cationice sau cele combinate natriu-amoniu-cationice.In calitate de cationit cel mai des se foloseste carbunele sulfuros.

15

Scopul calculului instalatiilor cationice consta in determinarea debitului acestora, tipului si numarului de filtre cationice. Filtrele cationice se aleg in functie de diametrul de calcul reiesind din aria suprafetei transversale a filtrului. Continuarea tabelului 9.A
1 11. Cantitatea de ap care trebuie s fie dedurizat timp de 24 h 12. Duritatea total a apei brute 13. Cantitatea de cationi de s ruri dure, care trebuie s fie elimina i din ap n 24 h 14. Durata util a ciclului de filtrare 15. Durata procesului de regenerare 16. Num rul de filtrocicle n 24 h 17. Capacitatea total de schimb a c rbunelui sulfuros 18. Raportul concentra iei ionilor de Na n apa brut c tre duritatea apei 19. Coeficientul de corec ie 20. Debitul specific de sare pentru regenerare a 1 gechivalent a capacit ii de lucru a cationitului 21. Coeficientul eficien ei procesului de regenerare 22. Capacitatea de lucru a c rbunelui sulfuros 23. Volumul necesar de c rbune sulfuros 2 3 t/24h 4 5
24 c .ch .

24 c .ch.

24 Q

24 4.94
----

6 426.816

dgl

7.2 3073.075

S1 t1 t2 nf Etot C2Na/ dgl FNa ar E0 Eluc Vcat

mgech/kg mgech/kg

Sarcin

Qc24 . d gl .ch
Recomandarea normelor Recomandarea normelor 24/( t1+ t2 ) Recomandarea [4], [12]

426.816 7.2

h h

22 2 24/( 22+2) 1 550

gech/m3

-----

Na

/ 23

9.2 / 23 2
7 .2

0.022

d gl
Se adopt [8] g Se adopt [8] ----Se adopt [21] gech/m3 m3

0.87 200

0.81

E 0 F Na Etot  0.5 q 0 d gl 0.81 0.87 550  0.5 5 7.2 426.816 7.2 Qc24 . d gl .ch 1 369.585 n E
f luc

369.585

8.315

24. Num rul de filtre n func iune 25. n l imea stratului de cationit 26. Suprafa a teoretic a sec iunii transversale a filtrului 27. Diametrul teoretic al filtrului

n hc Ft df

--m m2 Motive tehnice ndrumar [7]

6 2

Vcat 2hc 4 Ft T

8.315 22 4 2.079 3.14

2.079

1.627

Alegerea filtrului Tipul: FI PAL-1.0-0.6- Na Diametrul filtrului: 1000 mm n l imea stratului de cationit: 2.0 Debitul: 20 n l imea filtrului: 3685 mm
16

Continuarea tabelului 9.A

1 28. Volumul real de cationit n filtru 29. Durata util real a ciclului de filtrare 30. Viteza de filtrare a apei n filtru 2 3 4
3

Vrcat t1f Wf


2 dr f

4
h m/h

hc

3.14 1 4

6 1.57

t1

r 2 Vcat Vcat

22

2 1.57 8.315

8.308

4 Qc24 . .ch 24 n T  r df
2

4 426.816 24 6 3.14 1

3.776
2

15.Vasul de dizolvare a s rii Vasul de dizolvare a sarii se alege reiesind din valoarea diametrului interior de calcul a acestuia. Continuarea tabelului 9.A
1 31. Debitul total de sare pentru regenerarea filtrelor 32. n l imea stratului de sare n vas 33. Suprafa a necesar a vasului de dizolvare a s rii 34. Diametrul vasului de dizolvare a s rii 2 3 4
r a r Eluc Vcat 1000

Ms

kg

200 369.5 1.57 1000

6 116.050

hs Fs ds

ndrumar [7]

0.36

m2
m

Ms 1000 hs 4 Fs T

116.050 1000 0.36 4 0.322 3.14

0.322

0.64

Alegerea vasului de dizolvare a s rii Tipul: C-0.4-0.7 Diametrul: 720 mm. n l imea: 1650 mm.
Scopul calculului eficien ei economice a G.C. este alegerea variantei optime a solu iei de proiect a centralei termice i determinarea pre ului de cost unei unit i de energie termic produs de aceasta. Pre ul de cost a unei unit i de energie termic (1 MW) produs de C.T. se determin cu formula:

16.Calculul eficien ei economice a G.C.

C pr . !

C an. exp. Q an. pr.

, lei / MW

n care Q an. - cantitatea de c ldur produs de c tre C.T. anual, MW, se determin cu rela ia: pr.

i v Q an. ! D n iper n c 0.566 1.163 24  D n per ncv 0.566 1.163 24 pr.

17

n care niper, nvper durata perioadei de iarn i de var de func iune a C.T., respectiv, zile. Pentru or. Chi in u niper=172, nvper=188 zile; nic, nvc- num rul de cazane ce func ioneaz n timpul iernii i verii respectiv. Q an. ! 10 172 4 0.566 1.163 24  10 188 1 0.566 1.163 24 ! 138392.162 MW pr. Cheltuielile pentru combustibilul consumat la producerea energiei termice se calculeaz cu rela ia: C comb . ! B r nci K n iper 24 C comb .  B r ncv K n v 24 C comb . , lei / an per n care B r - debitul real de combustibil al unui cazan, m3N/h (kg/s);K- coeficient, ce ine cont de pierderile combustibilului la depozit, n timpul transport rii acestuia i alte pierderi, se adopt K=1,055- la arderea combustibilelor gazo i i lichizi; Ccomb. pre ul combustibilului lei/m3 N . Ccomb . ! 583.31 4 1.055 172 24 5.50  583.31 1 1.055 188 24 5.50 ! 71159013.52, lei / an Cheltuielile pentru energia electric consumat C en.el . ,lei/an, se determin func ie de puterea instalat a motoarelor electrice i valoarea nc rc rii acestora pe parcursul anului: inst Cen.el . ! N el . . Cen .el . K el .
inst n care N el . . - puterea instalat a motoarelor electrice, kW/an; C en .el . - pre ul energiei electrice

pentru 1 kW*h; orientativ poate fi adoptat 1.2 lei/kW*h; K el . - coeficientul utiliz rii puterii instalate, se adopt pentru valorile puterii termice a C.T. ( Qc.t . ): de la 2,3 pn la 11,6 MW egal cu 0,6; de la 14 pn la 35 MW- 0,7 i de la 58 pn la 350 MW-0,8. Puterea termic a C.T. se calculeaz cu rela ia: Qc.t . ! D n 0.566 1.163, MW Qc.t . ! 10 4 0.566 1.163 ! 26.33, MW
inst Puterea instalat a motoarelor electrice N el . . , kW/an se determin cu formula: inst N el . . !  v. g .a .  N v .a . n i n iper 24   v .g .a .  N v.a . n v n v 24  N p .a . n p .a . 360 24 N N per

n care N v. g .a . , N v.a . , N p .a . - puterea motoarelor electrice ale ventilatorului de gaze de ardere, ale ventilatorului de aer i ale pompei de alimentare respectiv, kW; n i , n v - num rul de ventilatoare care func ioneaz n perioada de iarn i var respectiv. inst N el . . ! 200  15 4 172 24  200  15 1 188 24  125 1 360 24 ! 5600160, kW / an Cen.el . ! 5600160 1.2 0.7 ! 4704134.4lei / an Cheltuielile pentru apa de alimentare C apa , lei/an, se determin : C apa ! Qc24 . 360 C a .ch n care C a pre ul 1m3 de ap tratat chimic, lei/ m3; orientativ se ia C a =15 lei/m3; Qc24 . .ch debitul de ap de adaos timp de 24 ore, t/diurn . Capa ! 426.816 360 15 ! 2304806.4, lei / an Cheltuieli pentru amortizarea utilajului C amort . , lei/an, se determin : C amort . ! k Q an.. p1  p 2 [k ! C c ! C inst . ! 12.5] , pr n care p1- decont rile n procente din costul lucr rilor generale de construc ie, se adopt p1=3,2%; Cc- costul de deviz al lucr rilor generale de construc ie, lei; p2 - decont rile n procente din costul utilajului i lucr rilor de montare, se adopt p2=8,2%; C amort .! 0.032 276784.324  0.082 276784.324 ! 31553.413, lei / an Cheltuieli pentru repara ii curente: C r .c. ! 0.2 z 0.3 C amort . Cr .c. ! 0.3 31553.413 ! 9466.024, lei / an Cheltuieli pentru salarizare: 18

C s ! K st Qinst . C smed n care Kst coeficientul statelor care se adopt conform tabelului 18.A din anex func ie de puterea termic instalat a C.T.: Ppurj Qinst . ! Dnom . a' .s .  ia .a .  i' ia.c.  ia.a. nc 10 3 100 3 Qinst . ! 10 0.272 2823  418.22  826  418.22 4 10 3 ! 6565.53, MW 100 med C s- valoarea salariului mediu anual al unui muncitor care poate fi adoptat c este egal cu 24000 lei/an. C s ! 2.0 6565.53 4000 ! 52524244.27, lei / an Cheltuieli generale pe C.T. i alte tipuri de cheltuieli: C s .a . ! 0.3 amort .  C s .  C r .c. C C s .a . ! 0.331553.413  5,50  9466.042 ! 12307,481 Cheltuielile anuale pentru exploatare se determin cu formula: an C exp. . ! C comb .  C en .el .  C amort .  C apa  C r .c.  C s .  C s .a .
an Cexp. . ! 71159013.52  4704134.4  31553.413  2304806.4  9466.024  52524244.27  12307.481 !

! 130745525.5, lei / an Pre ul de cost a unei unit i: C pr . ! 130745525.5 ! 944.7, lei / MW 138392.162

19

17.Bibliografie
1. Aerodinamicheskii raschiot kotelnyh ustanovok. Pod red. S.I. Mochana. Izd. 3-e-L.: Energiya, 1977-256 s. 2. Buznikov E.F.i dr. Proizvostvenye i otopitelnye kotelnye.-M.:Energiya, 1974-268 s. 3. Delyagin G.N., Lebedev V.I., Permeakov B.A. Teplogineriruyushie ustanovki.-M>: Stroyizdat, 1986-559 s. 4. Zah R.G. Kotelnye ustanovki: Uchebnik dlya vuzov.- M.: Energiya, 1968-352 s. 5. Normativ pentru proiectarea i executarea instala iilor de nc lzire central. Indicativ I.131994. Bucure ti: IPCT S.A., 1994-117 p. 6. Pravila ustroistva i bezopasnoi exploatatzyi parovyh i vodogreinyh kotlov. M.: Energoatomoizdat, 1989-176 s. 7. Rodatis K.F., Poltaretzkyi A.N. Sprovochnik po kotelnym ustanovkam maloy proizvoditelnosti.-M.:Energoa Energoatomoizdat,1983-488 s. 8. Rodatis K.F. Kotelnye ustanovki.-M.: Energiya, 1977-432 s. 9. SniP II-35-76. Kotelnye ustanovki.-M.: Stroyizdat, 1977-48 s. 10. Sbornik metodik po raschetu vybrocov v atmosferu zagryaznyaiushih veshestv pazlichnymi proizvotstvomi.- L.: Gidrometeoizdat, 1986-132 s. 11. Ukazaniya po raschotu passeivaniya v atmosferu vybrosov predpriyatiy. SN 369-74.-42 s. 12. Esterkin R.I. Koelnye ustanovki. Kursovoe i diplomnoe proektirovanie.-L.: Energoatomoizdat,Leningr. Otd-nie, 1989.-280 s.

20