Emisia termoelectronica

Inca din anul 1883, Thomas Edison, a studiat si construit o lampa cu filament de carbon, atragndu-i atenia nnegrirea tubului de sticla dupa cteva ore de funcionare. Cu intenia de a capta unele din particulele care nnegreau sticla, a introdus in balonul de sticla o placa metalica si a fost surprins sa descopere ca daca facea placa pozitiva in raport cu filamentul, in circuit aparea un curent. Timp de douazeci de ani nimeni nu a stiut ca acest efect numit "efect Edison", era datorat electronilor emisi de filamentul cald si captai de anodul (placa) ncarcat pozitiv. Termenul de "emisie termoionica" (emisie termoelectronica) a fost desemnat sa descrie aceasta eliberare activata termic de particule "ioni termici" (electroni). Cu toate ca acum cuvntul ion nseamna un atom care a pierdut sau a primit un electron, semnificaia sa originala era mult mai larga, nsemnnd pur si simplu o particula libera sa calatoreasca

Curentul electric in gaze

In conditii normale de presiune si temperatura, un gaz se prezinta ca un dielectric perfect. Daca in gaz reusim, printr-un mijloc oarecarem, sa generam purtatori de sarcina, atunci intre 2 electrozi metalici aflati in acel gaz si legati la o tensiune constanta se poate stabili un curent electric. Generarea de purtatori intr-un gaz se poate face pe mai multe cai: a) ionizarea sub actiunea unui agent exterior; b) ionizarea prin ciocnire cu particule electrice accelerate existente in gaz; c) emisia electronica din electrozi. In toate cazurile, intensitatea curentului electric depinde de diferiti parametri: presiunea gazului ,tensiunea aplicata electrozilor, distanta dintre ei, etc. Ionizarea sub actiunea unui agent extern este si ea produsa in diferite moduri, in functie de natura acestuia: particula elementara cu masa de repaus diferita de zero (electroni, protoni), sau radiatii electromagnetice (luminoase, X, gamma). In ptimul caz, particulele ionizeaza atomii, sau moleculele din gaz prin ciocnire ir in al doilea caz prin efect fotoelectric. In cazul b) se refera la un mecanism intern de ionizare , sub actiunea electronilor deja existenti, care sunt accelerati in campul electric dintre cei doi electrozi. Electroni rezultati din prima ciocnire sufera o noua accelerare pana capata energia necesara ionizarii altor atomi sau molecule neutre. Procesul astfel descris conduce la aparitia unei avalanse de electroni, de unde si numele de ionizare in avalansa. Pentru ca un electron sa poata ioniza prin ciocnire alti atomi sau molecule, el trbuie sa poata castiga energia necesara, numita energie de ionizare , prin accelerare in campul electric E. in acest sens, este necesar ca drumul lui liber mediu, , sa fie mai mare decat distanta d necesara acumularii de energie cinetica: Wc= eEd= Wioniz (d< ). Din acest motiv, o ionizare in avalanse nu poate avea loc decat in gaze rarefiate ionizate, unde este mare. Stabilirea curentului electric prin gaze rarefiate ionizate poarta numele de descarcare electrica. La anumite valori ale presiunei ea devine luminescenta, deoarece ciocnirile electronilor cu particule neutre , sau incarcate conduc si la extitari ale atomilor, care in urma dezexcitarii emit lumina. Daca am scadea presiunea gazului tot mai mult , atunci, sub o anumita limita, descarcarea luminescenta dispare, si anume de la acea limita la care drumul liber mediu este mai mare decat distanta dintre electrozi, deci cand in acest spatiu nu mai

au loc ciocniri. Numarul de perechi de ioni generate in primul caz, este proportional cu numarul de particule elementare care strabat gazul in unitatea de timp si pe unitatea de suprfata, depinzand totodata de energia particulelor . In cazul ionizarii prin efect fotoelectric, numarul de sarcini denerate in unitatea de timp va fi proportional cu numarul de fotoni incidenti pe unitatea de suprafata. In ionizare prin ciocnir cu electronu accelerati, se poate calcula numarul de perechi electron-ion aparute, in functie de didtanta parcursa in lungul liniilor campului electric. Fie n0 concentratia de electroni in punctul x=0 dintr-un tub in care avem un gaz rarefiat, electronu aparuti prin ionzatire sub actiunea unor agenti externi (fig III.61). Prin accelerare in camp electric dintre electrozi, electronii se misca in jurul directiei x si sufera ciocniri cu atomii sau moleculele gazului. Fie n concentratia de electroni care intra la distanta x in spatiul hasurat extins cu dx in lungu axei, iar dn

numarul de electroni secundari generati prin ciocniri. Numarul dn este proportional cu numarul de electroni care intra si cu spatiul dx de-a lungul caruia are loc ionizarea: dn = CTndx
n

(6.1)

Prin integrare gasim numarul total de elctroni la distanta x fata de origine:

n

dn n

C
0

dx = ln

n n0

= CT x n = n0 e

T x

Relatia (6.2) ne arata ca x=o, n=n0 iar pentru x , n , adica are loc ionizarea in avalansa; CT este o constanta numita constanta lui Townsend. Sarcinile generate in spatiul rarefiat, care se misca ordonat spre cei doi electrozi, vor asigura inchiderea circuitului electric, deci se va stabili un curent electric. Acest curent va depinde de diferenta de potential aplicata electrozilor, deci, din cauza proceselor complicate de generare a ionilor, legea lui Ohm nu mai ramane valabila. De aceea, pentru a descrie comportarea intr-un circuit electric al acestui tub

de descarcare, este nevoie sa cunoastem dependenta curentului de tensiunea aplicata, care poarta numele de caracteristica tensiune-curent. Cu ajutorul dispozitivului din fig III.6.a se poate studia caracteristica tensiune curent a gazului, care este o curba ce reprezinta intensitatea curentului in functie de tensiunea dintre electrozi. Forma ei generala se prezinta ca in figIII.6.b. O alta sursa importanta a sarcini libere o constituie emisia termoelectronica, care apare la incalzirea unui metal. Electronii liberi,cu cea mai mare energie cinetrica, pot iesi din metale prin incalzire. Numarul de termoelectroni depinde puternic de temperatura. S-a stabilit experimental si teoretic ca intensitatea curentului termoelectronic este data de relatia Richardson-Dushman: unde A este o constanta, W este energia de extractie iar k reprezinta constanta lui Boltzmann. Se observa deci, ca intensitatea curentului termoelectronic creste aproape exponential cu cresterea temperaturii.

I = AT e
2

We kT

Aplicatii pentru Emisia termoelectronica

Obiectul lucrrii
Studiul emisiei termoelectronice a diferitelor tipuri de catozi ; determinarea constantelor de emisie ale unui catod de tungsten ( Wolfram ) si incercarea unui catod activat . Montajul : Ia + T Ua Uf If v Rf + Ef -T este tubul electronic -Rf reostatul de filament -Ef sursa de filament -Vf voltmetru de filament -Af ampermetru de filament -Aa miliampermetru anodic -Va voltmetru anodic -Ea sursa anodica -Ra potentiometru anodic Modul de lucru : -se realizeaza montajulpentru ridicarea caracteristicii de emisie la un catod de tungsten -se stabileste valoarea tensiunii de saturatie a diodei pentru tensiunea maxima de incalzire a catodului -datele obtinute se vor trece in tabel -se traseaza caracteristica de incalzire : If = f ( Uf ) -se traseaza caracteristica de emisie : Ie = f ( Uf ) A
f

A
a

Ra

Ea v

If = f ( Uf ) Nr.det 1 2 3 Uf ( v ) 3 4 5 If ( mA ) 0.66 0.70 0.81 Ie ( mA ) 0.24 0.24 0.24

Ie = f ( Uf ) Nr.det 1 2 3 4 Uf ( v ) 3 4 5 6 Ie ( mA ) 2.3 2.96 3.66 3.73 Ua ( v ) 6.5 6.5 6.5 6.5

emisia termoelectronica
4 3 2 1 0 0 2 4 Uf (v) seria 1 Ua constant seria 2 Ie constant 6 8 I Serie1 Serie2