ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE ECONOMIE

PROIECT LA ECONOMIE EUROPEANA

ANALIZA STRATEGIEI DE TINTIRE A INFLATIEI

2011

CUPRINS 1. DEFINIII ALE POLITICII DE INTIRE DIRECT A INFLAIEI..................pag 3 2. FORME ALE STRATEGIEI DE TINTIRE A INFLATIEI......................................pag 3. FUNCTIA DE PIERDERE A BANCILOR CENTRALE......... ...............................pag 4. INDEPENDENTA SI CREDIBILITATEA BANCILOR CENTRALE...................pag 5. EVOLUTII MACROECONOMICE...........................................................................pag 6. CONCLUZII.................................................................................................................pag ANEXE.......................................................................................................................... pag BIBLIOGRAFIE........................................................................................................... pag

1. DEFINIII ALE POLITICII DE INTIRE DIRECT A INFLAIEI n ultimii ani s-a conturat o nou strategie de politic monetar intitulat: intirea direct a inflaiei. Acest concept este unul relativ nou, modern, discuii cu privire la aceast politic monetar avnd loc prin anii 80. intirea direct a inflaiei reprezint strategia de politic monetar ce implic stabilirea unei inte pentru nivelul ratei inflaiei, pe o anumit perioad de timp, int ce trebuie atins cu ajutorul msurilor luate n politica monetar pentru a se asigura stabilitatea preurilor. Beneficiile pe care le poate aduce stabilitatea preurilor: Stabilitatea preurilor permite companiilor i consumatorilor s i fundamenteze mult mai bine deciziile de consum sau de investiii; Resursele pe pia vor fi alocate mult mai eficient (riscuri mai mici, productivitate mai mare); Stabilitatea preurilor face ca prima de risc inclus n rata dobnzii s fie foarte mic, fapt ce diminueaz semnificativ costul finanrii; Absena unei rate mari a inflaiei face ca plasamentele n active reale (stocuri de bunuri) s fie mult mai reduse, plasamentele n active reale nefiind cea mai bun decizie de investiii; Stabilitatea preurilor diminueaz cererea de bani lichizi pe pia; Stabilitatea preurilor diminueaz redistribuirea difereniat a veniturilor i bunstrii n economie. Svensson definete intirea inflaiei raportndu-se la caracteristicile acesteia: intirea inflaiei reprezint o int numeric, fie c este vorba de un anumit procent ce trebuie asigurat cu sau fr un interval de toleran, fie c este vorba de stabilirea unui interval n care inflaia s fie inclus. Stabilirea numeric a acestei inte inflaioniste este strict legat de indicele de pre care este luat n considerare, experiena rilor care au trecut la intirea inflaiei artnd c indicele cel mai frecvent utilizat este indicele preurilor de consum (IPC);

procesul decizional la nivel de banc central se bazeaz pe o puternic

independen a acesteia n ceea ce privete adoptarea instrumentelor de politic monetar care s conduc la realizarea intei inflaioniste; presupune un grad ridicat de transparen i asumarea responsabilitii Politica de intire direct a inflaiei integreaz recunoaterea importanei fenomenului inflaionist n economiile moderne i, totodat, faptul c asigurarea stabilitii preurilor reprezint cea mai eficient metod de susinere de ctre politica monetar a dorinei generale de cretere economic pe termen lung. Ghidat de scopul atingerii nivelului-int al inflaiei impus n obiectiv, banca central utilizeaz regulile ca elemente de ghidare (Svensson) i nu ca reguli rigide ce trebuie aplicate. Relaia bani-inflaie nu este un element definitoriu al acestei strategii dar poate constitui o premis favorabil pentru determinarea adecvat a instrumentelor monetare pentru care opteaz autoritatea monetar. Banca Naional a Romniei a adoptat n mod oficial strategia de intire direct a inflaiei n luna august 2005. Aceast strategie este considerat de teoria de specialitate i de practica implementrii politicii monetare drept un cadru care permite unei bnci centrale s exercite un discreionarism constrns1, n care rolul de ancor nominal este ndeplinit de intele de inflaie. Totodat, intirea direct a inflaiei este considerat a fi strategia n care politica monetar este conectat la termenul mediu i la cel lung fr, ca prin aceasta capacitatea ei de a reaciona la evoluiile pe termen scurt s fie diminuat; astfel, intirea direct a inflaiei realizeaz o conciliere ntre disciplina i responsabilitatea impuse de regulile rigide, pe de o parte, i flexibilitatea permis de abordarea discreionar, pe de alt parte. n accepiunea larg, funciile majore ndeplinite de aceast strategie sunt: (i) mbuntirea comunicrii dintre decidenii de politic monetar i public i (ii) asigurarea disciplinei i a responsabilitii n elaborarea politicii monetare. pentru atingerea intei de inflaie.

2. CARACTERISTICI DEFINITORII ALE PROCESULUI DE INTIRE DIRECT A INFLAIEI Principalul obiectiv al politicii monetare este stabilitatea preurilor, iar

celelalte obiective secundare (creterea economic, creterea competitivitii externe, acoperirea deficitelor fiscale sau scderea omajului) vor fi trecute pe plan secundar; Politica monetar va fi transparent prin comunicarea ctre public a Pentru atingerea obiectivului de inflaie, banca central va avea ca efect obiectivelor i deciziilor de politic fiscal; creterea rspunderii sale, prin publicarea unui raport asupra inflaiei care s cuprind prognoza de inflaie; Dependena de furnizarea n timp util a unui set complet de informaii privind variabilele relevante pentru toate cele patru blocuri macroeconomice (real, monetar, fiscal, extern).

CONDIII NECESARE IMPLEMENTRII INTIRII DIRECTE A INFLAIEI Strategia de intire direct a inflaiei impune mai multe componente care s asigure o bun implementare a ei. . Prioritatea absolut a obiectivului de inflaie Pentru asigurarea acestui element se impune acordarea unui mandat clar prin care acest obiectiv s aib un caracter fundamental i prioritar n detrimentul altor obiective care vor deveni secundare precum: majorarea gradului de ocupare a forei de munc, competitivitatea extern, creterea economic. Obiectivul prioritar trebuie s fie atingerea ratei inflaiei specificate. Orice alt obiectiv poate fi urmrit doar dac prin realizarea lui se ajunge la atingerea obiectivului prioritar. Acest lucru este necesar deoarece de foarte multe ori atingerea mai multor obiective de politic monetar in acelai timp poate genera conflicte ntre acestea, deoarce ndeplinirea unuia se poate face prin nendeplinirea condiiilor celuilalt obiectiv.

Astfel se pot distinge dou tipuri de strategie de intire direct a inflaiei: intirea direct a inflaiei, caz n care banca central ii direcioneaz ntreaga activitate n jurul intei inflaioniste pe care o are de atins; intirea flexibil a inflaiei, n care banca central are n vedere i alte veriabile macroeconomice printre care: cursul de schimb, gradul de ocupare, nivelul creterii economice. Acest al doilea tip caracterizeaz de fapt un proces de deflaie gradual urmrit pentru a evita afectarea echilibrului economic real sau extern, i anume deprecierea masiv a propriei monede. Cuantificarea obiectivului Obiectivul trebuie sa fie exprimat sub form unei rate a inflaiei ce se urmrete a fi atins n perioada de timp stabilit. Pentru ndeplinirea acestei condiii trebuie parcuri mai muli pai: 1. Alegerea intervalului pentru care se stabilete inta inflaionist n cazul n care economia unei ri care adopt intirea inflaiei nregistreaz un nivel sczut al inflaiei putem s vorbim de o aplicare imediat a intei stabilite. n caz contrar vorbim de o aplicare gradual a regimului. Se vor stabili intervale de dezinflaie pe parcursul mai multor ani (de obicei 2 ani), pentru fiecare interval ales stabilindu-se o anumit int inflaionist. Momentul optim de implementare al acestei strategii nu poate fi determinat cu exactitate, dar din experiena rilor care au adoptat acest regim s-a desprins faptul c el poate fi implementat n condiiile n care: n economia respectiv s-a nregistrat o reducere a inflaiei; autoritatea monetar este credibil n rndul populaiei; autoritatea monetar este susinut de executiv; toate acestea favoriznd implementarea acestei stategii. 2. Indicele de pre pe baza cruia se determin inta inflaionist Alegerea indicelui de preuri n funcie de care se stabilete inta de inflaie depinde de caracteristicile metodologice ale calculrii indicelui preurilor de consum i de senzitivitatea acestuia la ocurile din partea ofertei. Cel de-al doilea criteriu este cu att

mai important n rile n tranziie care urmresc implementarea unui regim de inflation targeting n care incidena preurilor administrate asupra nivelului general al preurilor este ridicat. n aceste condiii, aplicarea unei strategii de intire direct a inflaiei impune fie o foarte bun comunicare ntre autoritile monetare i cele fiscale n ceea ce privete momentul i magnitudinea modificrii preurilor controlate, fie eliminarea efectului acestora asupra indicelui-int. n ncercarea de a decela influena factorilor nemonetari, multe dintre rile care practic intirea direct a inflaiei i definesc obiectivul la nivelul inflaiei de baz, elementele excluse din IPC-ul total diferind de la un caz la altul. Decizia de stabilire a obiectivului la nivelul inflaiei de baz trebuie s in totui cont de faptul c o astfel de metodologie nu este uor de neles i de asimilat de ctre publicul larg; prin urmare, punerea n practic a deciziei ar trebui precedat de o campanie de informare prin care s se asigure transparena obiectivului i sprijinul publicului pentru noua strategie. Puterea de cumprare a consumatorilor este dat de indicele preurilor de consum (IPC), care apreciaz de fapt evoluia nivelului inflaiei. De aceea acesta poate fi ales cu succes n defavoarea deflatorului PIB sau a altor indici de pre. Procentul de dezinflaie acceptat n majoritatea cazurilor este de aproximativ 2% pe an. Exist trei motive pentru care intele de inflatie se stabilesc n principal pe baza indicilor preurilor de consum (sau derivate ale acestora) i nu pe baza deflatorului Produsului Intern Brut: larg este familiarizat cu IPC i mai puin cu deflatorul PIB; datele privind evoluia IPC sunt disponibile n timp util; datele privind evoluia IPC nu sunt supuse revizuirilor. 3. Forma sub care se exprim Se poate opta pentru una din urmtoarele forme: exprimarea sub form de procent; exprimarea sub form de interval. Spania de exemplu, a decis adoptarea unei inte fixe, a unui plafon fixat la cel mult 3% anual. Dar se poate opta i pentru un interval n care s se situeze nivelul inflaiei pentru perioada aleas. O difereniere de la ar la ar apare i in ceea ce privete 7

dimensiunea benzii de fluctuaie a inflaiei fa de nivelul central urmrit. Acest band este necesar pentru a menine o anumit flexibilitatea a politicii monetare n ceea ce privete modul de reacionare la ocurile pe termen scurt. 4. Orizontul de timp ales Stabilirea orizontului intei depinde esenial de nivelul iniial al inflaiei i de durata mecanismului de transmisie. n Canada i Noua Zeeland, de exemplu, autoritile au beneficiat de o perioad de graie de 18 luni pentru atingerea intei iniiale. Urmtoarele inte au fost fixate la intervale mai scurte (12 luni), dar o dat ce inflaia a fost redus la un nivel acceptabil pe termen lung, ambele ri au stabilit c obiectivul va fi urmrit prin asigurarea ncadrrii n band, n orice moment, pe un orizont de 5 ani. n mod similar, Strategia de Politic Monetar pe termen mediu a Poloniei fixeaz la 1 an orizontul de atingere a intelor de inflaie, dar precizeaz c acesta va fi extins pe msur ce va crete perioada de reacie a economiei la aciunile bncii centrale (pe fondul unei inflaii sczute i al diversificrii pieelor financiare). 5. Capacitatea de prognozare a inflaiei. Realizarea de ctre banca central a unei prognoze de inflaie este esenial ntr-un regim de intire a inflaiei, dat fiind caracterul anticipativ al unei astfel de strategii de politic monetar. Elaborarea unor prognoze satisfctoare depinde ns de existena unor serii istorice consistente care s permit estimarea unor relaii stabile ntre inflaie i celelalte variabile macroeconomice. Este necesar existena unei bune cunoateri a mecanismului de transmisie a impulsurilor politicii monetare i a unor piee financiare capabile s furnizeze, n timp util, informaii corecte bncii centrale, ca rspuns la aciunile acesteia. De asemenea, pentru a nu dobndi un caracter recursiv, prognozele efectuate n cadrul bncii centrale nu trebuie s ncorporeze anticipaiile privind aciunile sale pe care se bazeaz prognozele realizate de alte instituii.

3. Functia de pierdere a Bancilor Centrale

Indiferent de caracterul mai mult sau mai putin centralizat al bancilor centrale, acestea exercita functii generale si, uneori, ocazionale,prin care se evidentiaza rolul in cadrul sistemelor bancare si al economiilor contemporane. Astfel o banca centrala poate obtine profit sau pote obtine o pierdere prin diferite functii pe care aceasta le abordeaza. Banca are functia de centru valutar prin care la concurenta cu bancile comerciale, furnizeaza devize agentilor economici solicitanti in conditii mult mai atractive, comparativ cu cele impuse de celelalte banci. Totodata bancile centrale isi mentin monopolul valutar chiar si in perioadele de practicare a vursurilor libere, intrucat sunt obligate sa garanteze convertabilitatea monedei nationale in devize, la cursurile stabilite prin sistemul de cursuri fixe. In acest scop,bancile apeleaza la propriile rezerve valutare, apeleaza la imprumuturi de la alte banci centrale, iar in situatiile critice, procedeaza la ajustarea paritatilor, respectiv la subevaluare si supraevaluarea anumitor monede. Avand calitatea de gestionar al rezervelor,majoritatea bancilor centrale detin in primul rand o rezerva de aur, considerata drept o remanenta a epocii in care emisiunea era garantata cu acest metal.Alaturi de aur bancile centrale detin devize strine, pe care le obtin din operatiile de schimb, efectuate in pozitia de monopol sau cea de concurenta. In gestionarea acestor rezerve bancile centrale urmaresc divizarea riscurilor, evitand orice concentrare a rezervelor intr-o singura moneda. In plus acestea au responsabilitati internationale particulare, respectiv in sistemul cursurilor fixe- responsabilitatea provine din obligatii, iar in sistemul cursurilor flotante- prin solidaritate monetara sau presiuni politice. Legata de functia de gestioanre a rezervelor valutare apare subfunctia de supraveghere a cursului de schimb. Astfel, bancile centrale, in concordanta cu puterea politica din fiecare tara, pot avea misiunea de a mentine cursul de schimb al monedei nationale in anumite limite , sau de a-l lasa sa fluctueze liber. Bancile centrale exercita tehnic functia de supraveghere a cursului de schimb. Beneficiile sau pierderile din operatiile de schimb valutar pot fi conservate de catra banca centrala sau de catre stat care, fiind actionar al bancii centrale, este si veneficiarul rezultatelor acesteia. In anumite

tari secretul operatiilor valutare este garantat prin existenta unei entitati speciale, ca institutie a statului, aceasta fiind singura cunoscatoare a soldului operatiunilor. Exemplu castig/pierdere a unei banci centrale: In luna decembrie 2009 profitul obtinut de Banca Nationala a Romaniei a fost realizat, in principal, din operatiuni valutare si nu din administrarea rezervelor, prin acest castig banca centrala a platit Ministerului de Finante un impozit de aproximativ un miliard de lei. Daca in anii 2005-2006 randamentul pentru administrarea rezervei era de peste 4%, anul 2009 aduce un procent de abia 0,75% cu inceput de pierdere. In anul 2006 BNR a avut o pierdere de 4,33 miliarde lei in crestere cu 41% fata de anul anterior cand pierderea a fost de 3,06 miliarde lei.Aceasta pierdere a fost cauzata de aprecieriile puternice ale leului si a dobanzilor mari din piata financiara romaneasca. In anul 2009 datorita operatiunilor de piata, banca centrala a facut profit si a reusit sa acopere si pierderile din trecuta. (s-a vandut euro la un curs de peste 4 lei, curs care a fost cumparat in urma cu 3-4 ani la un pret de sub 3,5 lei). Astfel, banca centrala vinde bancilor comerciale, la cursul actual, euro cumparati in perioada 2005-2008, cand cursul era mult mai scazut. Castigurile importante pe care le face Banca Nationala in 2009 din vanzarea de euro apar in contextul in care aceste operatiuni valutare au ca scop principal controlul lichiditatii din piata, desi dealerii din banci au pus interventiile pe seama intentiei bancii centrale de a mentine cursul. Banca centrala a inceput sa faca profit inca din anii trecuti insa este obligata sa acopere pierderile anterioare, cand avea o pozitie de debitor net al sistemului bancar, astfel ca a inceput sa plateasca impozit pe profit (cota de impozit fiind de 80%) abia din luna mai a anului 2009. De la sfarsitul anului 2008 pozitia bancii centrale s-a schimbat, mutandu-se la creditor net al sistemului bancar din Romania, pozitie care este extrem de importanta pentru BNR. Banca Nationala a Romaniei a realizat, in 2008, un profit de 3,34 miliarde lei (907 mil. euro), de peste sapte ori mai mare decat cel inregistrat in anul precedent, reusind

10

impreuna cu profitul obtinut in primele trei luni din 2009, sa acopere in intregime pierderile din anii anteriori, potrivit raportului pe 2008 al bancii centrale. De asemenea, in 2007, BNR realizase un profit de 458,5 milioane lei, care a fost folosit tot pentru acoperirea pierderilor din anii precedenti.

4. CREDIBILITATEA SI INDEPENDENTA BANCILOR CENTRALE Credibilitatea Bancii Centrale este un factor important, necesar in cadrul realizarii tuturor tranzactiilor ce au loc prin intermediul acesteia la nivel national. O banca de emisiune bine organizata si credibila poate preveni efectele negative ale actiunilor nefavorabile luate pe termen scurt. O Banca Centrala trebuie sa aiba clar definite obiectivele , si totodata si suficienta autoritate pentru indeplinirea acestor obiective si pentru a ramane in continuare credibila celor din exterior. In acelasi timp, ea reprezinta autoritatea delegata sa garanteze echilibrul existent in economie si intre celelalte banci comerciale. Statul este cel de la care o Banca Centrala isi dobandeste autoritatea si autonomia. Gratie acestui lucru, ea trebuie sa fie responsabila sa si le exercite in mod adecvat si eficient astfel incat sa isi realizeze principalul obiectiv: stabilitatea preturilor. Insa pe langa acesta o banca mai este responsabila si de asigurarea unor verificari si evaluari corespunzatoare, de diminuarea abuzurilor de putere ale oricarei dintre partile implicate si alte multe sarcini, toate acestea in conditiile administrarii in mod eficient a resurselor. O banca este raspunzatoare in prima instanta si direct in fata puterii executive si legislatiei si, mai apoi, in ultima instanta, in fata publicului. Fondul Monetar International (FMI) sprijina autonomia si responsabilitatea Bancii Centrale, facilitand astfel stabilitatea pretului si a sectorului financiar, acestea avand o contributie semnificativa in ceea ce priveste cresterea economica a tarii respective. In literatura de specialitate, termenul de autonomie este preferat termenului de independenta datorita faptului ca autonomia presupune libertatea operationala in timp ce independenta indica lipsa constrangerilor relative ale unei institutii.

11

Important este faptul in care independenta Bancii Centrale contribuie la stabilirea nivelului unor indicatori economici precum: rata inflatiei, gradul de ocupare al fortei de munca , nivelul PIB-ului in economie,etc. Reorganizarea cadrului legislativ pentru o Banca Centrala, realizata de obicei in urma unei crize, poate mari consistent credibilitatea politicii monetare.Aceasta reduce posibilitatile de crestere ale inflatiei percepute la un moment dat, precum si rata reala a dobanzii, ale carei marimi au o puternica influenta asupra cresterii economice. Problema independentei bancii nu se rezuma doar la aspectul credibilitatii, ci vizeaza aspecte precum circulatia monetara, relatiile monetare si sistemul monetar, legitimitatea si particularitatile acestora.Din aceasta cauza, economiile aflate in tranzitie prezinta un caracter aparte din punct de vedere economic, dar si ineficienta in alocarea resurselor. Conform studiului efectuat de Milton Friedman cu privire la independenta Bancii Centrale, desi guvernul poate urmari obiectivele politicii monetare, nivelul veniturilor si gradul de ocupare a fortei de munca, o banca centrala independenta se poate opune emisiunii de bani usori pentru acoperirea deficitelor bugetare.

Conceptul de independenta a bancii centrale privit din punct de vedere al cerintelor prevederilor UE include mai multe tipuri de independenta si anume: independenta functionala; independenta institutionala; independenta personala; independenta financiara

Independenta functionala Independenta bancii centrale nu este un scop n sine ci un instrument pentru a ndeplini un obiectiv fundamental, care trebuie sa fie clar definit si care trebuie sa prevaleze asupra oricaror altor obiective, iar indeplinirea obiectivului fundamental sta n puterea bancii centrale si se realizeaza independent de orice alte autoritati.

12

Potrivit cerintelor Tratatului, pentru realizarea indendentei depline a bancii centrale, obiectivul fundamental, prioritar, care corespunde cel mai bine scopului de independenta, este mentinerea stabilitatii preturilor. Faptul ca banca centrala are un singur obiectiv fundamental nu nseamna ca aceasta poate ignora alte obiecte macroeconomice. Statutul SEBC prevede ca fara a aduce atingere acestui obiectiv, Sistemul European al Bancilor Centrale sustine politicile economice generale din Uniune, pentru a contribui la realizarea obiectivelor acesteia,.... Totodata, independenta bancii centrale este perfect copmpatibila cu responsabilitatea pentru deciziile sale, aspect important pentru definirea independentei bancii centrale, care presupune transparenta si dialog cu partile terte. Independenta institutionala Independenta institutionala presupune excluderea oricarei terte influente, respectiv bancile centrale nationale, organele de decizie ale acestora si membri organelor de decizie nu pot solicita si nici accepta instructiuni din partea institutiilor, oficiilor sau agentiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricarei forme de influenta (dreptul acelor organe de a da instructiuni, de a aproba, suspenda, anula ori cenzura deciziile bancilor centrale). Se impune, de asemenea ca banca centrala sa aiba personalitate juridical avnduse n vedere ca autoritatea monetara este separata, nu poate face parte din administratia guvernamentala, iar n cazul cnd aceasta este organizata pe actiuni, drepturile actionarilor trebuie sa fie limitate pentru a i se asigura independenta. Prin urmare, sunt interzise, ca fiind incompatibile cu prevederile UE, si trebuie eliminate, clauzele referitoare la: acceptarea sau solicitarea de instructiuni; aprobarea, suspendarea, anularea ori deferirea deciziilor bancilor centrale, ori ale organelor de conducere ale acestora; cenzurarea, pe baze legale, a deciziilor referitoare la activitatea bancilor centrale de diverse organe si organisme, altele dect instantele juridice independente;

13

participarea n organele de decizie ale bancilor centrale cu drept de vot, chiar daca votul nu este decisiv; consultatii anterioare luarii deciziei de catre banca centrala ori organele sale de condecere, cu exceptia dialogului acestora cu partile terte guvernul .

De asemenea, se recomanda ca n textele statutelor (legilor) bancilor centrale sa fie incluse prevederi referitoare la neafectarea unui membru sau al unui organ de decizie a acestora din cauza procedurilor privind descarcarea de gestiune sau sarcini atunci cnd aceasta se face de parti terte (ex. Guvernul). Independenta personala Independenta personala se refera la rolul, statutul si compozitia organelor de conducere ale bancii centrale, respectiv procedura de numire, de demitere, durata mandatului, posibilitatea rennoirii, cerinte privind competenta profesionala, clauzele de incompatibilitati si conflicte de interese. Avnd n vedere ca guvernatorii tarilor care devin membre ale UE au calitatea de membru al Consiliului General al BCE, cerintele UE impun prevederi clare n statutele bancilor centrale privind independenta personala att a guvernatorului ct si a celorlalti membri ai organelor de conducere consilii de administratie referitoare, n principal, la: durata minima a mandatului de cel putin cinci ani si mentinerea acesteia; revocarea din functie numai n cazul ncetarii ndeplinirii conditiilor necesare pentru a-si exercita atributiile sau n cazul comiteri unei erori grave, prevederea fiind necesara pentru prevenirea exercitarii revocarii la discretie de catre organele care au facut numirile n functie; posibilitatea atacarii deciziei la instanta suprema de justitie n cazul revocarilor din functie a guvernatorului ori a altui membru al organului de conducere; regimul incompatibilitatilor si conflictelor de interese: membri organelor de conducere nu pot avea nici o alta functie care sa intre n conflict de interese cu calitatile lor, respectiv sa afecteze independenta lor personala.

14

Independenta financiara Chiar daca o banca centrala este independenta din punct de vedere functional, institutional si personal, independenta bancii centrale nu este deplina fara existenta independentei financiare, respectiv independenta bugetare. Statele membre nu pot sa-si puna banca centrala n pozitia de a nu avea suficiente resurse financiare pentru indeplinirea att a obiectivului ei fundamental ct si a celorlalte atributii, sarcini, inclusiv a obligatiilor pe care le are prin participarea la SEBC. Conceptul de independenta financiara nseamna ca nici o parte terta (inclusiv guvernul) nu poate direct ori indirect sa intervina asupra exercitarii functiilor bancii centrale ori asupra bugetului sau. Prin urmare, se impune existenta de prevederi n statutele bancilor centrale cel putin pentru urmatoarele: stabilirea propriului buget. Daca o parte terta are competenta sa determine ori sa influenteze bugetul bancii centrale, aceasta este incompatibila cu independenta financiara daca legea nu prevede o clauza de salvgardare n sensul ca o astfel de competenta a unei terte persoane nu va afecta mijloacele financiare necesare pentru ndeplinirea misiunii sale. Regulile de decontare. Planul de conturi al bancii centrale trebuie adoptat de aceasta, cu asistenta, daca e nevoie, a unor organisme de contabilitate independente, iar determinarea si utilizarea profitului trebuie facute de organul de conducere al bancii centrale.

15

5. Evolutii macroeconomice in tarile ce au adoptat o strategie de tintire a

inflatiei

REPUBLICA CEHA:
Prioritatea acordat stabilitii preurilor de ctre autoritile cehe nu constituie doar o particularitate a perioadei de tranziie, ci are o tradiie ndelungat, Cehoslovacia fiind singura ar din Europa Central care a reuit s evite alunecarea n hiperinflaie la nceputul perioadei interbelice. Cursul de schimb flexibil : (coroana ceha)

In perioada 1998-2002, Banca Centrala Ceha a intervenit episodic pe piata valutara de fiecare data in scopul evitarii unei aprecieri excesive a cursului de schimb. Se poate observa ca datorita inverventiei Bancii Centrale Cehe pe piata valutara cursul de schimb (CZK/EUR) a scazut de la 36,46 cat era in februarie 1998 pana la 30,30 in iulie 2002. Stabilirea unui interval de fluctuatie a tintei de inflatie si orizontului de timp: Dat fiind plasarea economiei pe o pant dezinflaionist, BNC a optat iniial pentru intirea inflaiei pe dou orizonturi de timp, iar comunicarea treptat a nivelului int a devenit un instrument de politic monetar menit s ancoreze expectaiile inflaioniste.

16

POLONIA :
n Polonia, modificarea cadrului legal de conducere a politicii monetare a marcat nceputul tranziiei ctre un regim de intire direct a inflaiei. Att noua Constituie (aprilie 1997), ct i noul statut al Bncii Naionale a Poloniei (august 1997) includ prevederi care asigur satisfacerea unora dintre cerinele instituionale impuse de implementarea inflation targeting. Cursul de schimb flexibil : (zlotul polonez) Trecerea la flotarea liber a cursului de schimb s-a produs la mai mult de un an dup adoptarea inflation targeting, ns BNP a iniiat msuri de flexibilizare a regimului de curs nc din 1998. Evoluiile ulterioare trecerii la flotarea liber a cursului de schimb politica fiscal expansionist, deteriorarea poziiei externe, turbulenele care au marcat pieele emergente n 2002 (America Latin) au demonstrat importana flexibilitii cursului de schimb, protejnd economia polonez mpotriva unor ocuri care, ntr-un regim de curs fix, ar fi putut genera o criz valutar Stabilirea unui interval de fluctuatie a tintei de inflatie si orizontului de timp: n ceea ce privete orizontul intei, BNP anun inte anuale, corelate ns cu intele strategice pe termen mediu. De exemplu, strategia elaborat n septembrie 1998, care traseaz direciile de aciune ale politicii monetare pentru anii 1999-2003, fixeaz ca obiectiv reducerea inflaiei sub 4 la sut la finele intervalului, intele anuale stabilite ulterior fiind astfel definite nct s asigure convergena gradual ctre acest obiectiv.

17

UNGARIA :
n 2001, prin intrarea n vigoare a noului statut al BNU (Legea 58/2001), atingerea i meninerea stabilitii preurilor au devenit obiectivul primordial al politicii monetare, banca central putnd acorda sprijin politicii economice a Guvernului numai n msura n care aceasta nu pericliteaz atingerea intei de inflaie. Cursul de schimb flexibil: (forinti maghiari)
Tabelul 1, Ungaria: Evolutia cursului de schimb Cursul de schimb la Perioada sfarsitul perioadei Variatie dec.01 dec.02 dec.03 dec.04 40,5294 42,3838 38,1837 40,592 -0,2251 0,0816 -0,1146 -0,0398

Stabilirea unui interval de fluctuatie a tintei de inflatie si orizontului de timp: BNU i-a definit obiectivul de inflaie sub forma unui punct cu interval de fluctuaie simetric (1 la sut), care ofer suficient flexibilitate n condiiile n care, sub influena unor ocuri, trendul creterii preurilor se abate temporar de la inta de inflaie (tabelul 7). n ceea ce privete orizontul de timp, banca central a Ungariei stabilete anual intele de inflaie, pentru urmtorii doi ani. Motivaia pentru aceast alegere este dat de ntrzierea de aproximativ un an i jumtate cu care se manifest impactul creterii sau scderii dobnzii bncii centrale asupra evoluiei preurilor. n condiiile unor ocuri repetate asupra ratei inflaiei, banca central va rspunde prompt prin schimbarea politicii numai dup ce msurile luate anterior au avut impactul total. 18

CONCLUZII: Adoptarea regimului de intire direct a inflaiei n cele trei ri din Europa Centrala a favorizat coborrea durabil a ratei anuale a inflaiei sub pragul de 10 la sut. Experiena Republicii Cehe, Poloniei i Ungariei arat c succesul strategiei de intire direct a inflaiei ntr-o economie emergent depinde n mare msur de ndeplinirea precondiiilor, o importan deosebit prezentnd-o armonizarea durabil a politicii monetare cu celelalte politici economice. Dac aceste premise nu sunt asigurate, se ajunge fie la ratarea intei de inflaie, fie la ndeplinirea acesteia cu costuri excesive n planul creterii economice, al omajului sau al echilibrului extern. Pentru evitarea unor astfel de situaii, se impune identificarea momentului adecvat al adoptrii acestui regim de politic monetar i pregtirea terenului prin ameliorarea progresiv a stadiului de ndeplinire a precondiiilor instituionale i tehnice.

19

20

21

6. CONCLUZII Din perspectiva evoluiei ratei anuale a inflaiei n raport cu traiectoria implicit a intei de inflaie (Grafic A6), perioada scurs de la adoptarea intirii directe a inflaiei se divide n dou segmente temporale distincte. n primul segment ce a durat circa doi ani rata anual a inflaiei s-a ncadrat n intervalul de variaie din jurul punctului central al intei, cu excepia finalului anului 2005 i nceputul anului 2006, cnd ritmul de cretere a preurilor s-a situat aa cum anticipase i banca central deasupra limitei superioare a acestui interval. Pe parcursul urmtorilor doi ani, incluznd sfritul anilor 2007 i 2008, sub impactul unei multitudini de ocuri succesive sau simultane interne i externe, rata anual a inflaiei a consemnat n mod constant abateri n sens cresctor fa de intervalul de variaie din jurul punctului central al intei. Plasarea ratei inflaiei peste limita superior a intervalului de variaie s-a datorat n principal efectelor adverse ale ocurilor multiple produse pe plan intern i internaional, manifestate sub forma unor puternice fluctuaii ale unor variabile care se afl, de regul, n afara sferei de influen a politicii monetare; micrile unor astfel de variabile care includ, printre altele, preul produselor agro-alimentare i preul petrolului se caracterizeaz n general printr-un un grad nalt de impredictibilitate i printr-un impact direct major exercitat asupra evoluiei indicelui preurilor de consum (cu att mai mult n cazul Romniei, n condiiile n care ponderea pe care o dein acestea n coul de consum este relativ ridicat). Efectul inflaionist al unora dintre aceti factori s-a dovedit a fi neateptat de amplu i de durabil, implicnd multiple revizuiri succesive efavorabile uneori substaniale ale proieciilor trimestriale ale evoluiilor macroeconomice pe termen mediu (Graficele A7-A11). Ali factori inflaioniti a cror evoluie a infirmat n sens nefavorabil ateptrile iniiale ale bncii centrale contribuind astfel la depirea intelor de inflaie au fost ajustrile de preuri administrate i de impozite indirecte (accize). Tentativa de contracarare a efectelor directe ale acestor ocuri pe partea ofertei ar fi presupus o nsprire brusc i puternic a politicii monetare, menit s foreze reapropierea ct mai rapid a ratei inflaiei de int. O asemenea reacie ar fi indus ns fluctuaii majore la nivelul activitii economice i al condiiilor sociale. n acest context,

22

conform practicii bncilor centrale din ntreaga lume, BNR a preferat s tolereze o abatere temporar a inflaiei de la int, direcionndu-i eforturile nspre evitarea riscului producerii efectelor secundare ale acestor ocuri respectiv urmrind s previn translatarea lor asupra anticipaiilor inflaioniste, i implicit, asupra comportamentului de stabilire a preurilor i a salariilor. Acest risc era amplificat de istoria scurt a inflaiei sczute n economia romneasc, precum i a celei de implementare a politicii monetare n contextul strategiei de intire direct a inflaiei. O alt dificultate major pentru atingerea intelor de inflaie a constituit-o ocul pe partea cererii generat, n principal, de relaxarea politicii fiscale, dar mai ales a celei a veniturilor, dar i de expansiunea rapid a creditului pe fondul creterii intrrilor de capital; din aceast perspectiv, politica monetar a preluat cvasi-integral povara aducerii excedentului de cerere la valori compatibile cu atingerea intei de inflaie. Asigurarea sustenabilitii dezinflaiei a mai fost complicat de perspectiva prelungirii dinamicii excesive a absorbiei interne i de poteniala continuare a adncirii deficitului de cont curent, asociat i cu meninerea ritmului nalt de cretere a datoriei externe, inducnd riscul producerii unei deprecieri corective relativ brute a leului n raport cu principalele monede. n primele luni ale anului 2009 rata anual a inflaiei a continuat s se situeze deasupra limitei superioare a intervalului de 1 punct procentual din jurul punctului central al intei; valoarea atins la finele lunii martie a fost chiar superioar celei din decembrie 2008, datorit puseului inflaionist generat de deprecierea semnificativ a leului indus de nrutirea percepiei investitorilor asupra perspectivelor economiilor din Europa Central i de Est pe fondul accenturii crizei financiare i economice globale precum i de devansarea creterii accizelor la produsele din tutun. Cea mai recent proiecie macroeconomic pe termen mediu a BNR a relevat ns perspectiva revenirii ratei anuale prognozate a inflaiei n intervalul de variaie din jurul intei n ultimul trimestru al anului curent, aceasta urmnd s se plaseze n decembrie 2009 la nivelul de 4,4 la sut i s coboare apoi la finele anului 2010 la 2,8 la sut nivel situat sub cel al intei centrale (3,5 la sut). Evidenierea tot mai pregnant a tendinei de contracie a economiei romneti i de decelerare, pe acest fond, a inflaiei ntr-un ritm anticipat a fi compatibil cu atingerea

23

intei de inflaie pe termen mediu a determinat banca central s iniieze n februarie 2009 un proces de relaxare prudent a politicii monetare i s consolideze acest proces n luna mai (rata dobnzii de politic monetar a fost redus cu 0,25, respectiv 0,5 puncte procentuale n februarie, respectiv mai 2009; totodat, rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele n valut cu scadena rezidual mai mare de doi ani a fost sczut la zero). Argumente majore ale deciziilor adoptate de CA al BNR n acest interval reprezentnd premise ale consolidrii sustenabile a dezinflaiei le-au mai constituit accelerarea n cursul primelor luni din 2009 a ajustrii dezechilibrului extern al economiei, succedat de amorsarea unei tendine de relativ stabilizare a cursului de schimb, precum i perspectiva ntririi politicii fiscale i a celei de venituri, corespunztor angajamentelor asumate de autoriti n cadrul acordului ncheiat cu FMI, UE i alte instituii financiare internaionale. n plus, balana riscurilor asociate perspectivei inflaiei se echilibrase, devenind chiar uor dominat de factorii exercitnd un efect dezinflaionist, cu toate c incertitudinile privind evoluiile macroeconomice viitoare continuau s fie ridicate.

24

ANEXE

25

26

27

BIBLIOGRAFIE
Banca Naional a Romniei intirea direct a inflaiei: O nou strategie de politic monetar-Cazul Romniei, Caiete de studii nr.10/2002 Cristian Socol, Aura Socol Riscuri ale tintirii directe a inflatiei; Marius Bcescu, Angela Bcescu-Crbunaru, Macroeconomie i politici macroeconomice, Ed. All Educaional, Bucureti, 1998, Mugur Isarescu - Conferinta de presa Tintirea inflatiei- Raport trimestrial asupra inflatiei (februarie 2010) Rapoarte privind inflatia BNR

28