ALEXANDRU MITRU LEGENDELE OLIMPULUI Volumul 2 EROII Editura Ion Creanga 1983 PERSEU

IN CINTECELE VECHI se povesteste ca ar fi vietuit odinioara, în preavestitul oras Argos 2, un rege care se numea Acrisiu. si regele avea o fiica de-o frumusete uimitoare. Copila se chema Da-nae. Poetii o slaveau în versuri si regii îi trimiteau daruri. Numarul petitorilor era atît de mare, încît palatul lui Acrisiu nu dovedea sa-i mai cuprinda. si regii, care mai de care erau mai falnici, mai puternici. De ar fi fost unul ales, se suparau, desigur, ceilalti. S-ar fi iscat poate razboaie. De-aceea regele Acrisiu statea mereu în cumpana si-i amîna pe fiecare cu vorbele-i mestesugite, sa treaca timpul, sa se mai gîndeasca. Mai avea regele si-o suparare. Se faceau grîne prea putine, desi pamîntul era bun. Ploua prea rar, si rîul3 ce strabatea întreg tinutul seca mereu în timpul verii. Poporul nu avea bucate. Era nevoie de-un flacau sa tina frînele puternic. Supusii deseori cîrteau, pentru ca-n casa lui Acrisiu erau bucate din belsug, iar pruncii lor piereau de foame. si regele era batrîn. N-avea pe nimeni ajutor. Copila lui era prea slaba, si-apoi urma sa se marite, sa plece din tinutul Argos. Ii trebuia deci regelui brat de barbat pe lînga casa. Vroia sa aiba un fecior. S-a dus atunci regele-Acrisiu la un oracol . A daruit acolo aur, a facut jertfe si libatii, si a cerut zeilor sfat : - Cum as putea, preamariti zei, sa dobîndesc înca un prunc, dar nu o fata - fata am ! - ci un baiat, un fecior vrednic, care sa-mi fie de-ajutor si la greutati si la necaz ? Oracolul i-a dat raspunsul : - Tu nu vei capata, Acrisiu, nici un flacau ; esti prea batrîn ; dar fiica ta, mîndra Danae, va fin putina vreme mama... Odrasla ei va fi baiat. O ! Cum s-a bucurat Acrisiu. A socotit ca fiica sa va face nunta în curînd, îsi va gasi un mire bun si o sa aiba un copil. .- Va fi baiat ? îmi pare bine... Atunci... atunci, nu mai am grija. Nepotul meu o sa m-ajute si îmi va tine loc de fiu... însa oracolul acela a mai grait : - Va fi ce ti-ai dorit : fecior. Atîta ca acest urmas te va rapune într-o zi... Tu vei pieri de mîna lui... Deci, nu te bucura zadarnic.
. i!

'.- Ma va ucide el pe mine, bunicul lui ? a strigat regele Acri-siu. si cum ?... si cînd ?... Graiti, voi, zei nepieritori, cum sa împiedic crima asta ?... - Nu poti s-o-mpiedici, au spus zeii. Tu vei muri, într-un amurg, de mîna fiului Danaei !... Zeus se-ndragosteste de Danae S-a-nspaimîntat regele-Acrisiu si s-a întors în tara sa, cu ciu-da-n suflet pe copila ce îi eranainte. draga. si ca sa-mpiedice ursita, a dat porunca sa se faca o închisoare sub pamînt. Aici a dus-o pe Danae. A-nchis-o bine sub zavoare si-a-ncredintat-o unei sclave. (O sclava ce-i fusese doica.) - Aici va sta ascunsa fata, pîna la moartea mea tîrzie, a rostit regele Acrisiu. Sa nu o poata vedea nimeni, cît voi trai. Ca-i prea frumoasa si prea blînda, si s-ar putea s-o îndrageasca vreun print, sau poate chiar vreun zeu... si sa mi-o ceara de sotie. Sau, mai rau, sa-mi rapeasca fata, fara macar sa-ihii ceara voie. Fara de sot, ea n-o sa poata sa aiba nici copii. si, neavînd fecior Danae, nu sînt primejdii pentru mine... Atît ca-nspaimîntatul rege uitase ca-n Olimp sta Zeus cel cu puteri nemarginite. Zeus putea sa vada fata si-n închisorile de piatra. si aducîndu-i Hermes vestea sa fata regelui din Argos a fost închisa sub zavoare, Zeus a si catat spre ea. I-a cercetat înfatisarea. Iara Danae era alba, cu pielea calda, de matase, cu ochii verzi ca valul marii si parul rosu ca vapaia. într-un cuvînt era frumoasa... si Zeus s-a aprins pe data. - Danae, fata lui Acrisiu, va fi sotia mea chiar astazi !... a grait Zeus catre Hermes. - Dar cum vei izbuti, o, Zeus ? a-ntrebat Hermes cu mirare. Danae este zavorita în temnita de sub pamînt, batuta-n placi grele, de bronz, si, nu stiu, zau, cum vei patrunde... - N-ai teama, fiule !... a zîmbit Zeus. Nunta ce vreau s-o sa-vîrsese va fi altfel decît socoti. Tu du-te-acum... întoarce-ti fata si cata de pastreaza taina ! si Zeus s-a schimbat, vicleanul, nu-n taur, flacara sau cuc 5, ci într-o ploaie aurie, care-a cazut peste orasul lui Acrisiu. Iar ploaia asta aurie a strabatut, dupa vointa marelui Zeus, printre pietre si printre placile de bronz ; si a ajuns în încaperea unde sta sub zavor Danae. A-nvaluit-o pe copila ca-ntr-o fierbinte-mbratisare 6. Acrisiu descopera crima Danae a devenit astfel sotia lui Zeus, olimpianul. Lunile-au început sa treaca, si chiar la timpul cuvenit copila regelui Acrisiu a dobîndit un fiu balai, frumos ca soarele din slava si fara seaman de voinic, caruia ea i-a zis Perseu. Nu stia, biata, cum s-ascunda aceasta crima a lui Zeus. Pruncul, ca toti copiii lumii, rîdea, plîngea si se juca. Dar, într-o zi, tatal Danaei trecu pe lînga locul unde era închisa fata lui. si dinlauntru s-auzea glas de copil si rîs zburdalnic. Repede, tatal smuci usa, care fusese zavorita. Trase pe doica la o parte... (desi sarmana încercase s-arunce-un val peste copil) - si ce vazu ? Danae, fata ce fusese închisa sa n-o vada nimeni, tinea la sînul ei un prunc.

- Doica sa fie spînzurata ! a zis Acrisiu spre ostasii care stateau la usi de paza. Iar tu, netrebnica Danae, ma vei urma pe loc în templu. si ai sa-mi juri cine e tatal acestui prunc nelegiuit... Dusa de plete pîna-n templul lui Zeus, care se ridica în mijlocul cetatii, Danae-a trebuit sa spuna ca regele din cer i-e sotul si tatal pruncului Perseu. - Minti, ticaloasa fara seaman, a grait regele Acrisiu. si tare-as vrea sa te ucid cu mîna mea, aici, în templul marelui Zeus, olimpianul, pe care tu-l napastuiesti. De ti-ar fi sot, cum spui, nebuno, el ti-ar veni într-ajutor. Dar uite-l... Uite-l !... Sta pe soclu si te priveste neclintit... - Raspunde, Zeus, îti sînt soata ?... Nu ai patruns la mine tu, sub chipul unei ploi de aur, în acea zi de neuitat, si-apoi te-ai preschimbat în zeu, spunîndu-mi singur cine esti ?... Raspunde, Zeus !... zicea fata, si pletele si le smulgea si se batea în piept cu pumnii. însa maretul olimpian privea tot neclintit la fata. Privea cu ochii lui de piatra. Nu îndraznea sa scoat-o vorba, pentru ca se temea de Hera. Ea si aflase de-ntîmplare, statea în cer, pe-un nor albastru, si asculta ce se vorbea. ...si vazînd regele Acrisiu ca Zeus sta tot nemiscat, a chemat iute niste mesteri. A poruncit sa i se faca o lada mare, aurita, ua fel de cufar zavorit. în acest cufar a-nchis fata si pe micutul ei Perseu. Le-a dat merinde : niste fructe si-o amfora plina cu apa. si-a zvîrlit cufarul în valuri fara s-asculte cum striga biata Danae hohotind : - O, tata, rege, fie-ti mila... Nevinovata sînt, îti jur !... De nu vrei sa te-nduri de mine, fii bun macar cu acest prunc venit pe lume fara voie... Nepotul tau e, tata drag...

Dar valurile au luat lada si au purtat-o, îndelung, deasupra verzilor genuni unde salasluia Poseidon 7. Zeus privea din cer cu grija, dar nu putea sa îi ajute, pentru ca Hera-i sta alaturi si-1 priveghea banuitoare.
Pescarul Dictis afla pe mare lada

si-a tot plutit în voie lada, pe valurile înspumate, trîntita-n gropnite de ape, lovita uneori de stînci, pîna cînd dusa de furtuni a nimerit între Ciclade 8. Iar înlauntrul ei sedeau, flamânzi si însetati, Danae si pruncusorul ei, Perseu. Erau si uzi pîna la piele, si tremurau, patrunsi de frig. Nu mai aveau nici o nadejde si asteptau sa se cufunde sicriul plutitor, în care îsi traiau ultimele clipe. S-a întîmplat însa ca-n ziua cînd a ajuns între Ciclade lada zvîr-lita de Acrisiu, sa iasa un pescar pe mare. Acel pescar se numea Dictis. Pescarul si-a întins navodul. Dar, cînd sa traga de frînghii, simte c-atîrna ceva greu. In navod se gasea o lada. Trage la tarm aceasta lada si o desface c-un topor. si dinlauntru i s-arata o biata mama si-un copil.

Cînd o zareste pe Danae, pescarul Dictis sta-nlemnit. El nu vazuse înca-n viata ochi mai senini, mai blînzi, mai verzi. Nici trup mai mladios, mai zvelt. Nici par sa aibasa culoare de flacara cu vîlvatai. si nici nu auzise înca un glas atît de mîngîios. Fara sa stea deloc pe gînduri, fara s-o-ntrebe cine e, pescarul îi asterne fetei un pat de ierburi verzi si moi si îi aduce peste proaspat, fiert în caldare de arama, si fructe dulci : curmale, rodii si-n-tr-un pocal îi toarna vin. Pruncului sau i-aduce lapte, de la o capra ce pastea pe lînga casa lui, pe coasta. Pe coasta insulei Serifos, unde traia pescarul Dictis. Inzdravenita, dupa hrana si bautura mai ales, Danae-i povesteste totul. si el, adînc înduiosat, o roaga, plin de bunatate, sa fie oaspetele sau. - Eu sînt pescar, i-a grait Dictis. Sînt om sarac, însa cinstit. In casa mea poti fi stapîna. Te rog sa fii sotia mea. si dup-atîtea suferinte ma voi sili sa-ti fauresc o viata cît mai fericita... Ea a primit. Pescarul Dictis era un om placut si bun. Iar anii s-au pornit sa curga prea repede pentru ei doi, ce vie-tuiau în fericire. Perseu crestea si el, grabit, si se facuse-un flacaiandru istet, voinic si priceput la pescuit si vînatoare. Numai ca-n insula aceea, unde-si avea pescarul casa, domnea pe-atuncea Poiidecte, un rege lacom si hain. Desi era frate cu Dictis, regele-acesta îl ura si-l izgonise din palate. si se temea ne spus de el, sa nu-i rîvneasca cumva tronul. Cu-atît mai mult cu cît poporul era satul de Poiidecte, care îl asuprea grozav. Iar raul rege Poiidecte, trecînd prin insula cu carul, vazu-ntr-o seara pe Danae.
Regele insulei Serifos urzeste-un plan

"O astfel de sotie are Dictis, pescar sarac si amarît, ce-si tine zilele cu truda ?... Nu merita asa ceva" !... si-a zis în barba Poiidecte. "Asta-i femeie pentr-un rege, nu pentr-un nevoias ca el..." Aflînd apoi ca bunul Dictis era din zori la pescuit, regele a intrat în casa. - Frumoasa mea, i-a rostit el, ungîndu-si glasul cu dulceata, este pacat sa te palesti într-o casuta amarîta, îngrijind de un biet pescar... Eu sînt un rege plin de fala. si am palate - cred ca stii ! - si bogatii nemasurate. Te fac regina, daca vrei, stapîna pesteaceste locuri... si orice voie ti-o-mplinesc, daca primesti sa-mi fii nevasta... - Nu vreau !... Nu tin sa fiu regina !... a spus Danae regelui. Sotul meu e blajin si harnic. îl îndrageste pe Perseu. Nu pot sa-i fiu necredincioasa... Te rog, ne lasa si te du... S-a mîniat rau Poiidecte. si-a vrut s-o prinda pe Danae si sa o traga cu de-a sila pîna la carul sau regal. Noroc c-atunci venea calare, pe malul marii, si Perseu 9. Auzind

.. pîna vii tu. stiu ca de fapt îmi doresti moartea... Zeus m-a trimis din Olimp sa-ti dau în mîna arma asta. s-a repezit într-ajutor. purtînd o sabie întoarsa. si-n lume bîntuie trei fiinte îngrozitoare si hapsîne. îndata a vuit din slava un zgomot lung peste pamînturi si peste ape. I-asa ? Ori nu-i asa ? Raspunde ! . a eliberat-o pe Danae din mîinile ce-o pîngareau..Tu m-ai adus pe lume. dupa tata... caci frate mi-esti tu. Sînt cele trei surori gorgone..Flacaule. Regele a rînjit în barba 18318y2413s de bucurie si speranta ca fiul frumoasei Danae o sa se piarda-n lupta asta.. are o fire muritoare. cu lama bine ascutita.. pîna-n Tartar. Flacaul a luat arma-n mîna si-a ascultat ce-i spunea Hermes. precum stii. Am auzit ca povestesti celor se vor sa te asculte ca tatal tau ar fi chiar Zeus. tata. zicînd ca are sa-i vorbeasca. nemuritoare. si a trimis dupa Perseu.. însa a treia.. Regele insulei Serifos ar fi putut sa porunceasca slugilor sale de credinta sa-i ia îndata viata tînarului ce-i sta-mpotriva. ar trebui sa fii viteaz... Puterea ta-i nemarginita. zisa Meduza. i-a grait el.Da.Danae va ramîne-aicea. De nu-ti pastrezi fagaduiala. precum spui.. însa n-a vrut s-o îndîrjeasca mai rau pe frumoasa Danae. Danae va plati cu viata. cea mai mica si cea mai rea.Frate Perseu. A mai lasat sa treac-anume cîteva saptamîni sau luni. si totusi voi porni la lupta... de nu-mi aduci capul Meduzei. si-mbrîncindu-l pe Poiidecte. Doua surori. .tipetele mamei. Iti cer acum sa ma ajuti în lupta grea ce vreau s-o-ncep. . în încheiere : . Nu vrei sa pleci tu. ostatica. si cînd ma-ntorc vom mai vedea..De este astfel. sînt.. Zeus este stapînul lumii. care-au ucis sute de oameni... Aici si-a ars pe altar jertfa si l-a rugat pe tatal sau : . si-a mai rostit. Perseu s-a înclinat spre rege. Sfatul zeului Hermes . si a plecat întîi spre templu. rege ! Tatal meu este însusi maretul Zeus ! . si lînga tînarul Perseu s-a ivit însusi zeul Her-mes. cele mai mari..Asa e.. în semn ca totul se va face asa precum i-a poruncit.. Polidecte.. Sa-ti mai destainui si o taina. a grait zeul. s-o rapui ?.. . pentru ca vreau sa scap pe oameni de miseliile Meduzei. voi pleca.

stia -:ca babele aveau si-un dinte fermecat. cînd îi zareau pe malul marii .. mereu spre asfintit. Ochiul ardea ca un taciune. Cauta în drum pe trei batrîne.. trebuia sa stea ferit. Asa-s de tari solzii aceia. rotunzi. si Hermes i-a întins un scut stralucitor.'surori cu cele trei gorgone. din ghearele-nfricosatoare. si oase. Astfel vei fi ferit de moarte !. si prin arsite. Daca privesc pe cineva cu ochii lor sclipind de furie. Perseu i-a multumit lui Hermes. si care l-a rapus pe Argus. Dar tu sa nu te temi. Dintii lor. a ajuns în locul unde se aflau cele trei graie ale marii . si. ce poarta numele de graie u. într-o clipa. pîna aproape lînga ele. Sa câti în scut. omul acela împietreste.. Alaturi si-a sapat o groapa. ca nici o sabie sau lance nu le-ar putea patrunde carnea. sfîsie pe-orice muritor ce se abate pe la ele. fara teama] a plecat pe calea lunga. '. ca-ntr-o oglinda.si '«. si peste munti cu creste sure. de forma unei suliti lungi.. de ele. !. Avînd aceasta arma-n mîna. lucrata de 10 zeul Hefaistos. Pe trupuri sînt acoperite cu solzi albastri. sora ta cereasca... si a pîndit cînd o batrîna îsi scotea ochiul din orbita.. Perseu l-a azvîrlit în groapa. Perseu rapune Meduza { ' A stat de veghe cam trei zile. rosii.. de otel . fara primejdie. catre tarmul unde aflase ca traiau cele trei graie ale marii.. într-o seara. ca sa-l întinda celeilalte.. Atunci s-a repezit ca uliul si le-a smuls ochiul. Fii priceput si fii viteaz. ce tine-n bratele ei noaptea. de otel. gheare taioase. are puterea de-a taia si splzi. si prin zapezi. Dar. de o albeata uimitoare. însa în cea de-a treia noapte. Perseu'. sa nu te uiti în ochii lor. pe care-l fo-r loseau cu schimbul. Perseu s-a furisat prin bezna. A luat si scutul lat. Sub frunte au ochi mari. în care-s încîlciti multi serpi.Gorgonele-nspaimîntatoare au brate lungi.. cîte trei zile fiecare.. ..' Perseu s-a pitulat într-un tufis. si-a mers. I'cu care-i omorau pe oameni. aripi de aur. si eu te vom calauzi12. Atena. si pe cap le-atîrna plete de arama... zeita-ntunecata.Cînd ai s-ajungi lînga gorgone si vei dori sa pornesti lupta. si peste ape-nvolburate. si s-a ascuns iar în tufis. punînd deasupra lui pamînt. fara grija. pleaca pe cale. trei vrajitoare ale marii. si ca sa poti sa te apropii. ca de porc mistret.. de-arama . cunlesnire. Atena. Toate batrinele acestea aveau însa un singur ochi. trimis de sora sa. a mai spus Hermes lui Perseu. facut din aur. si doar prin scut sa le privesti. în vremea cît stateau de --straja pe acel drum catre gosgone. spre tara unde salasluiesc zeul Tanatos 10 si Nix. A mers prin tari destule.. Ele stiu drumul cel mai scurt pîna la locul unde stau necrutatoarele gorgone. Doar sabia ce ti-o-mprumut. Atena iata ce-ti trimite. de aur.

si-a nechezat atît de tare. Calul s-a înaltat ca gîndul si a pierit în înaltimi14.. Ba chiar l-au învatat sa mearga. reteaza.. casca lui Hades. la niste nimfe. Cu ele nu putea sa lupte fiul Danaei si-al lui Zeus. serpii din pletele de-arama se miscau amortiti de somn. Altminteri vor ramîne oarbe. o casa-ntreaga. strigau. cu gemete de spaima. si le-a cerut sa jure toate. capul Meduzei cel hidos. s-au trezit din somn. putea sa lupte.. ci oglindindu-le în scut. catre tinutul unde stau preafioroasele gorgone. ascul-tînd-o pe Atena. privindu-le nu drept în fata. Gorgonele tocmai dormeau. Insa zburînd. si-l cerceteaza cu privirea. Prinde de pletele de-arama capul si îl arunca-n sac. în primul rînd. ce se afla-n mijlocul marii. Da graielor înapoi ochiul si se porneste catre nimfe. » Vazînd ca nu mai au ce face. cu cele trei surori hapsîne ! Perseu îsi pune la picioare sandalele înaripate si se înalta în vazduh. si-aripile lor lungi. caci tare-i mai placea sa stie si sa vegheze-n lume totul. Chiar soarele se minuneaza. Por-neste-n zbor. a nechezat. care pastrau într-un palat casca zeului Hades . li vede pe flacau cum zboara spre-o insula din piatra alba. gorgonele stateau întinse. faurita de trei ciclopi. ghearele rosii. Gorgonele nemuritoare. cele trei graie au jurat sa îl ajute pe flacau. Perseu aude toate astea. Acel ce fai-o punea pe cap se facea-ndata nevazut. devenind astfel nevazut. nevazutul. de aur. Un cal cu aripi la picioare. Perseu s-avînta ca naluca lînga gorgonele ce dorm. Tot nimfele pastrau lalele doua sandale-naripate si-un sac de piele fermecat. rostogol. "Unde se duce ?" se întreba marele Helios. Unde-i ochiul ?. ca îl vor ajuta sajunga la cele trei surori gorgone. A luat în . ca o furtuna. de zgomot. Acuma da.. Cu-ntelep-ciune se apropie. vazînd-o pe Meduza-n valuri. pe Stix. putea cuprinde. si . Cu sabia lui ascutita. gata aproape sa-l orbeasca. umblînd oarbe pe tarmurile-ntinsei mari. Ajunge la palatul lor. dintr-o izbitura. doar o nuca (atuncea sacul se strîngea) si tot la fel.... cele trei graie. avea un har. largindu-se. pe rîul din Infern. si.graieste-atîta de frumos..poate învatat de Her-mes .Cine-i tîlharul ?. 11 Casca aceasta. vazînd sub bolta cea senina pe fiul ager al lui Zeus. în sine. Pe-o stînca dreapta ca un pat. din gîtul retezat. ce fusese una din soatele zeului marii. un cal. dupa nevoie. Meduza. Perseu le-a spus atunci ca este fiul lui Zeus si-al Danaei. Iar solzii-albastri de otel. si îl îndruma mai departe cum sa gaseasca pe gorgone.. voinicul si-a-ndesat pe frunte casca albastra a lui Hades. de arama. ca nimfele îi împrumuta sandalele înaripate. se zice c-a nascut atuncea. în acel sacputea sa-ncapa. Numai asa le da iar ochiul. pe asternuturi de matase. luceau cu scînteieri pe stînca. c-a rasunat pîna la cer. Iar cu piciorul îi împinge trupul în apa. si glasurile lor de-arama au tipat înfricosator. sacul de piele fermecat. numit Pegas de-olimpieni.Pluto.

La titanul Atlas Trecuse peste mari si tari. îti ceream doar o-mbucatura. Ce cauti ?. Plutea deasupra Africii. si am rapus-o pe Meduza. si cel mult un caus de apa.si. s-a pomenit în piept cu pietre si palmuit fara crutare cu vorbe grele. în revarsarea purpurie a razelor din asfintit se vedea-n vale o gradina plina de roade si de flori. ca te ucid. Aici.Esti un titan batrîn si prost. . încît Perseu.. . si-n ea sclipea un mar urias.Ce vrei ?. cu gînd sa ceara de mîncare. în cale. fiul lui Zeus a ajuns. în Mauritania.. am sa-ti platesc insulta altfel. Zeus.. coborîndu-se flacaul în acea tara desfatata. si cu sandalele-i vrajite s-a ridicat iute spre cer.. de ocara. striga titanul. Din ele s-a facut margeanul . Netrebnic fiu al celui care mi-a pus povara asta-n spate. s-a hotarît sa se coboare si sa manînce niste fructe.. în mare. fiul titanului Iapet si frate bun cu Prometeu u. si cu-noscînd acest oracol. va sa vie fiul vrajmasului sau.. Se povesteste ca. au nimerit peste pamlntul cel ars de soare-al Libiei.. din sacul sau ar fi curs sînge..despre care cei vechi ziceau c-aduce-ntotdeauna lacrimi. au ucis mii de animale. si munti. Picurii s-au schimbat în serpi. într-o seara. si. Atlas s-a mîniat nespus... sa soarba si putina apa si sa-si urmeze apoi zborul. si fiindca nu vreau sa lovesc pe fiul marelui Iapet.. dar nu puteau zari nimic. Iar serpii-aceia veninosi s-au înmultit peste masura.. Alti picuri rosii. n-a putut sa se stapîneasca. cîteva picaturi. Numai ca regelui Atlas îi prezisese un oracol ca. M-am luptat numai pentru oameni. si. Vrei poate merele de aur ? Pleaca de-aici. . Tatal meu te-a napastuit .. batînd cu-aripile de aur vazduhul straveziu si rece.. 12 Insa Perseu. si rîuri cristaline. tot zburînd. Tu m-ai lovit însa cu ura. ca sa-i ia merele de aur. . si l-a lovit cu-atîta ura. deasupra unei tari de vis. cu fructele numai de aur. cursi din sacul unde era capul Meduzei. auzeau vuietul prin aer. desi eram nevinovat. si-n-flamînzit de drum si lupte. zbura nestingherit spre zari mai azunii si mai senine. dar eu nu-i seaman în nimica. si Libia s-a pustiit15.. Acum Perseu plutea deasupra acestei tari mari si bogate.. înaltîndu-se si ele.. pline de furie. Nu-ti doream merele de aur. au cercetat mai peste tot. în vremea asta. pîna la urma.mîna sacul unde vî-rîse capul plin de serpi. spre lasatul-serii. Vream sa ma lupt si cu alti monstri. Gorgonele.. stapînea regele Atlas... a glasuit fiul lui Zeus.

. cu stelele-i nenumarate. înstelate. întunecoase si-ncîlcite.. în zori. pe care îi tinea în graj14 duri de marmura. si nu ma ratacesc pe cale. De zbor mai cu temei acum. si-n acest fel sa le razbune pe-acele nimfe nereide. se zbuciuma. cel mai teribil dintre monstri. Iar el . Dintr-una într-alta. pe chipul alb.cum a catat spre cap . si lacrimi i se prelingeau. Iara pe mal gemeau parintii. . întristat de întîmplare.. S-a tacut muntele Atlas. cunaripatele-i sandale. suparate. capul oribil al Meduzei. A luat din pomi cîteva fructe. Oasele lui s-au facut stînci. regele tarii si regina. ce-aveau culoarea viorelei.13 si-a scos. Soarta i-a fost pecetluita. Trupul ei. si sus. S-a sprijinit pe talpa stinga si pe genunchiul drept. si-a spus el. si multi plLigeau înduiosati. Perseu s-a hotarît sa plece din tara regelui Atlas. si el a poruncit sa plece catre regatul lui Cefeu.. gingasa. legat în lanturi. Spatele lui s-a-ncovoiat sub apasarea dureroasa a boltii grele. pîna la noapte sînt acasa. Deasupra Etiopiei . ca prin minfune. Sa pustiasca-ntreaga tara. O groaza fara de pereche se oglindea în ochii sai.a împietrit Inu-maidecît. Cu deznadejde s-a-ncordat. se luase într-o zi la cearta cu niste nimfe nereide. Casiopeea se laudase ca fata ei e mai frumoasa si ochii-i mai strapungatori decît ai nimfelor din mare. în arbori desi. A tot zburat întreaga noapte peste pamîntul Africii. era urcata pe o stînca. în lungi siroaie arzatoare. Casiopeea.. sa-si mai pastreze-nfatisarea de titan. "S-a facut ziua. Zeita si-a vestit barbatul. din sacul fermecat. cum povesteau aezii în cîntecele de demult. pe zidurile sure ale orasului regal. Zadarnic !. cum e cearta. Ce se-ntîmplase ? Sotia regelui Cefeu. Barba si perii de pe cap s-au preschimbat. care era tot o copila a zeului marin Nereu. s-a pomenit ca se gaseste sub cerul Etiopiei18. L-a pus în fata lui Atlas." Dar nu si-a ispravit tot gîndul si a zarit pe malul marii ceva cam neobisnuit. jumatate gol.. Nimfele marii.si. statea multimea-ncremenita. fermecator. paduri întregi. Umerii s-au schimbai In creste. purtînd înca pe umeri cerul. Trupul i-a fost pietrificat17. O fata tînara. s-a adapat la un izvor si s-a-naltat din nou în slava. s-au plîns zeitei Amfitrita. în fundul marii. sotia zeului Poseidon.

.. au grait sfetnicii cu graba. Sclavii s-au repezit îndata în încaperea luminoasa. raspundeau ei. speriati.. Altminteri monstrul o sa-nghita toti oamenii de prin orase. .Nu. A chemat sfetnicii de taina si le-a marturisit deschis poruncile date de Zeus... a raspuns Zeus.. Casiopeea ar fi vrut sa se jertfeasca bucuroasa în locul fetei sale dragi. puterea-ti se stinge ca o flacara.Sa n-o lasam !.. Noi avem numai datoria sa le-mplinim cît mai curînd.. A rnîncat oameni. dar Zeus nu s-ar fi-nvoit.. l-au sfatuit sa o jertfeasca pe copila.. Pe-Andromeda ?. Nici un pescar nu mai putea sa iasa-n largul apelor. nu pe Casiopeea ?... nu le putem noi cumpani. Dar alti supusi de unde-ti iei. unde fecioara. Deci nu mai sta si socoti.. si. rege Cefeu.Zeul Poseidon îti trimite osînda asta meritata. . brodind o haina pentru rege. glasuiau multi. . îi goneau înapoi. a dat porunca unor sclavi sa o aduca pe copila. Vazînd nenorocirea asta.. Nu mai sta pe gînduri. Iar ei.. si blestemele au sa cada asupra ta. nu poate fi decît o cale. pe ziduri. pasari.Poruncile.Ba ai s-o dai. rege.. a cerut Zeus.. daca vrei sa-l îmblînzesti.. fara de supusi. regele s-a întors acasa.Monstrul s-a ridicat din valuri si-a pustiit tot tarmul marii. copila ta cea multa iubita.. Ci. . si nici un vas nu mai sosea în porturile lui Cefeu. s-o manînce. . De ce au osîndit-o zeii pe 15 ea.. pe ziduri.. Oare tu vrei sa-ti pierzi puterea ? O alta fata poti s-o capeti. . Sacrific-o pe Andromeda.. pe care Zeus se-ndura sa ni le trimita. prin oracol. si regele. si regina ti-e înca-ndeajuns de draga. Andromeda. se gramadise sus. Sa dai pe dulcea-ti Andromeda.. regele a plecat îndata la un oracol al lui Zeus si l-a-ntrebat ce-i de facut. aflînd poporul de soarta ce se pregatea copilei regelui Cefeu. Esti înca tînar. nu Andromeda. Sa moara ea. sa înroseasca piedestalul cu sîngele-i nevinovat. In acest timp.. . cu glasul stins. vite. Casiopeea-i vinovata. ascultînd sfatul.. Sfetnicii însa si ostirea îi îmbrînceau pe acei oameni. acestui monstru. Asta îmi e peste putinta ! a spus Cefeu. de ti-i manînca pe toti monstrul ?. în ziua cînd ajungi acasa. Au smuls-o ca pe-o mielusica.S-o dau pe fata ?.. care e dusa la altar. Perseu cunoaste pe fiica lui Cefeu încovoiat de-asemenea durere. Au smuls-o si-au purtat-o-n brate pîna la malurile marii. sedea cu prietenele sale.

dac-ar fi avut atuncea mîinile libere. prin aer.în sfîrsit.. A. Plîngînd. ziceau ele. Monstrul lui Poseidon este rapus Frumoasa Andromeda plînge.. si se sfia sa-i si vorbeasca. jelesc si gem îndurerati. Va rog numai un singur lucru : dac-o salvez pe Andromeda. sub biciuirea disperarii. Parintii îi fagaduiesc mîna copilei lor iubite. Tatal nenorocit si mama. si dintre ele a tîsnit un monstru fara de pereche. sa mi-o dati mie de sotie. Umbra lui luneca pe apa. nevroind sa para astfel ca-i vinovata cu ceva. I-au pus. Mai ales mama e zdrobita !. Dar ei nu pot sa o ajute.. Perseu. saltînd. si.. din ceruri. El a zarit-o pe fecioara. zburînd.O. care deloc nu meriti sa porti aceste lanturi grele. Sînt gata sa ma lupt cu monstrul. Monstrul se-agita-nnebunit. acoperind cu trupul sau o mare-n-tindere de ape. calatoresc doar prin vazduh. si îl implora sa se lupte. tu. pe bratele mai albe ca marmura alba de Paros. ne razbuna cu mult mai bine ca Poseidon. s-au vazut nimfe nereide sco-tîndu-si pletele de aur din valurile înspumate si chicotind de multumire. Tot eu mai sînt si-nvingato-rul Meduzei cea cu serpi în plete. pentru ca hotarîrea lor este nedreapta si hapsîna. Ba îi promit cai vor mai da si tot avutul lor ca zestre. avînd sandalenaripate.. fii buna. desigur siar fi ascuns fruntea sfioasa în palmele-i micute.Eu sînt Perseu. lanturi ce zornaiau cumplit.. reci. calcînd vointa zeilor. îsi uita drumul catre stînca.. alearga lînga fata si-i dau ultima-mbratisare.. Zeus. . Sa se iveasca dintre valuri si s-o înhate pe copila. Lasîndu-se domol pe stînca a întrebat-o cu glas lin 19 : . spune-mi cine esti. lanturi mîn-cate de rugina. N-a apucat s-asculte totul.Sclavii-au legat-o pe fecioara pe-o stînca ce iesea din apa. ca valurile înspumate au început sa fiarba-n clocot si sa vuiasca din adînc. fiul lui Zeus. Vrea sa-l ucida pe flacau. frumoasa Andromeda nu îndraznea nici sa priveasca de-a dreptu-n fata un barbat. . tînarul erou se-nalta repede-n vazduh. El a pornit. si-au asteptat sa vina monstrul. Ochii i s-au umplut de lacrimi : un suvoi proaspat si amar.. Atuncea. dupa cum ati vazut singuri. Atît i-era îngaduit. însa tocmai atunci.. spre stînca. Dar. pentru ce te-au înlantuit ? întîi. iata.. a deschis gura si-a grait. 16 Perseu atuncea le rosteste : . Cum au legat-o pe-Andromeda. s-a aratat. I-a povestit flacaului tot ce dorise el sa afle....

ca dragostea ce îi lega pe tineri sa fie trainica. Era. Ecoul lor s-aude-n ceruri.arzînd esente aromate . si usile palatului s-au zguduit. în culori vii. Perseu pluteste-n jurul lui si-i ocoleste muscatura. Dar cu aripile-i usoare. desigur. Casiopeea. Usile la palat erau deschise. De-aceea Zeus si-a lasat din mîini ucigatorul fulger. sare pe-o stînca al carei vîrf iese din apa. urma sa se iveasca-n lume cel mai mare dintre eroi. în schimb îi tot da lovituri. toti l-au rugat pe tînar sa le spuna marile întîmplari ce le traise. rîdeau mai tare si vocile seamestecau voioase. înveseliti de vin. în timp ce regele Cefeu si soata lui. în trepiede. Dar el. fierbinte. cu-o fata ce-o scapa de moarte. dupa aceasta prevestire. Nu apucase el sa termine ce-avea de spus. strînsa în brate de Perseu. si oaspetii se gramadeau la mese. iertând de moarte pe erou. Peste vreun ceas sau doua cînd mesenii. Iara din spita lui Perseu si-a Andromedei. îsi aprinsesera si-si înteteau tortele lor stralucitoare. în cap. si-n primul rînd sa povesteasca. pregateau nunta fiicei lor cu îndraznetui salvator 20. în trupul monstrului urias. Casa era împodobita cu flori. Dar o zareste pe-Andromeda. de cîte ori îi vine bine.. de trei sau patru ori. urmat de nimfele speriate. care privisera-n tacere uluitoarea batalie. zeul casatoriei. Ranit. într-o vestita batalie. si iar s-afunda-n apa marii si se roteste ca un lup cînd este încoltit de cîini. în monstru. Iar strigatele de izbînda umplu de asta data tarmul... Oamenii toti se bucura. ca vulturul lui Zeus. ca sa ajunga la Perseu. multi ca frunza si ca iarba. . si sunete de lire si de flaute se auzeau pîna departe. nu mai au putere sa îl înalte pe erou. El piere-n apele adînci.. Stapînul zeilor priveste cu încruntare pe pamînt. . si-acest Heracle trebuia sa-l apere pe însusi Zeus. Andromeda.luceau pe margini. Monstrul împroasc-acuma apa. 2 17 Lupta cu Fineu Eros. luptînd.Perseu.. si-acum venise sa si-o ia. îmbalsamate.. si Himeneu. soata lui. pîna-n palatele lui Zeus. Cu mîna stinga se apuca de vîrful stîncii colturoase. în spate si în coaste. si-un sînge negru si vîscos curge din botul sau oribil.. zeul iubirii. pe îndelete. purtînd numele de Heracle. se napusteste din vazduh si vîra. sabia sa cea arcuita. Flacari .si viata monstrului se curma. Sîngele-acesta se îmbiba în încaltarile de piele pe care le poarta Perseu. data cu groaznicii giganti. Ba pune mîna chiar pe-un fulger ca sa-l azvîrle în eroul care-i nesocotea porunca. cum nimicise pe Meduza. Perseu urma sa se însoare. cu lanturile sfarîmate. Ospatul nuntii începuse. Aripile de la sandale se moaie. pîna în prasele. Andromedei. In urma lui foiau ostenii multi.. si-si aminteste o prevestire facuta de zeul Uranus. Fineu ceruse mainainte pe fata de sotie. monstrul se salta-n aer. frate cu regele cetatii si unchi miresei. iara cu dreapta îsi înfige sabia lui cea ascutita. care gemeau de bunatati. In pragul lor s-a aratat crudul Fineu.

voi. rînjeste un ostean. Perseu se simte istovit. De frica-acum lasul Fineu cade-n genunchi si îl implora pe vajnicul erou Perseu : . Tu.. Perseu apuca iute lancea din lemnul gaurit de ea si o întoarce spre Fineu.N-am vrut sa ma slujesc de el.. n-ai vrut s-o aperi. cu ce drept vii tu s-o mai ceri ? Fineu nu scoate nici o vorba. si în sirag se-ndreapt-acum. . c-o singura miscare. caci fiecare a ramas statua dreapta. Fineu e-n frunte. nici ca logodnic. ca jertfa monstrului din ape.. Toti cîti privesc capul Meduzei ramîn pe lespezi. Fineu îi cheama iar la lupta. striga Perseu. tatal tau. este lovit de-un fier în tîmpla. dati-va-ndata la o parte. si-atunci. si-acum. de pe mese. sfîrseste-ti acolo. si fierul aprig se înfige într-un ostean. împietriti.. si îsi ridica sulita spre mire.. mai la o parte. pierdut. nu vor putea sa-ti scape viata !. cîntarea !. pline cu vin. cînd altul a scapat-o si-a dobîndit-o. Cauta-ti pe altii sa se teama de-un cap ce nu are suflare. sa sara cu armele lor la eroul ce-i este mire Andromedei. si le azvîrle catre ostenii care-l înconjoara. nici ca ruda.. Ascundeti ochii. si lancea se opreste-n jilt.Iata-ma-s ! striga el cu ura. Au arme. sub pamînt. si testele trosnesc zdrobite. si degetele i se-agata de coardele melodioase. si cade jos ranit 18 gemînd.. altul cu lancea prinsa-n mîna. Va feriti !.Ha. ... Ostenii sînt prea multi. care ai cîntat la nunta vicleanului Perseu. si nici sandalele lui Hermes.. îsi prinde sacul ce-l avea pe-o lavita. Fiul lui Zeus vede totul. Dar tot mai multi vrajmasi de-afara vin împotriva lui Perseu. caci este singur.. Numai ca rîsul îi îngheata. Arunca lancea spre Perseu. spre el. se apleaca. ... cu ochii încruntati. Mireasa nu ti-a luat-o el. blestemînd. Ochii-i sînt cufundati în sînge.Stai. Lupta din greu. Eu sînt aici sa pedepsesc tradarea. neclintita : unul cu sabia în sus. nu lovi. Pierdut-a fost ea pentru tine. al carui trup cade însîngerat pe-o masa. ce nu mai fac nici o miscare ... ce sunase din lira lui atît de dulce. Perseu însfaca cupe grele de bronz si aur. la rîndu-i. Tu n-ai sarit. spune Cefeu. . în schimb. prin izbînda. cu gura strîmba de turbare. Sta sprijinit de o coloana. oprindu-l. Tradarea care mi-a rapit mireasa de multa vreme harazita mie. la nunta fetei lui Cefeu.Mergi în Infern ! zice-un ostean. Chiar cîntaretul. dar ma siliti. însa flacaul se fereste. care-mi sînteti prieteni. ha. ce dau un vaier trist. Scoate din sac capul Meduzei si îl îndreapta spre osteni. de cînd era înlantuita. nici Zeus. si rîd ostenii lui Fineu. Face si-un semn catre osteni. Fineu. Lupta se-ncinge îndârjita. misele. Apuca si trepiede fumegînde. Le-atinge trupurile reci.

pe care si l-a pus zeita pe platosa ce-i ferea pieptul.. si tot Atenei. coiful sau vrajit. Acolo sta-n haine schimbate. -. .. fara voia lui. si am sa te ucid pe tine. viata. pe o corabie. a ajuns rege. voise iarasi s-o rapeasca. avînd alaturi pe iubita lui Andromeda.. El a luat discul.. a fost.. niste jocuri. batut în pietre nestemate. Pe loc.Daca eu mint. avînd înca în ochii tulburi invidia ce îl rodea. cînd l-a aruncat în slava.. hainul rege 2 19 Polidecte. dupa aceea. a cazut jos. de-asemeni. ca un trasnet. iara pamîntul l-a-nghitit. i-a daruit capul Meduzei. si. Nu mat am ura. scutul ei de aur. a glasuit fiul lui Zeus si-a ridicat capul Meduzei. Nu cred o iota din tot ce spui. Minti. invitat. Au început s-arunce suliti.. Stapînul insulei Serifos. a spus Perseu lui Polidecte. Perseu a plecat spre Serifos. Minti. de-oracolul care-l vestise ca moartea lui o sa se traga din mîna fiului Danaei. Perseu s-a dus drept la palat. s-a dus ca vîntul pîna-n nori.-n Larisa. Dar el. si-a lasat tronul si-a fugit într-un oras numit La-risa. si-i vremea sa ne socotim. dupa cum cîntau aezii. l-a-nvîrtit si. din vazduhuri. Credeau ca-i duc o bucurie regelui cel batrîn : Acrisiu. Venea apoi întrecerea cea mai de seama în Larisa. si-Atenei. te rog. temînduse.si s-au urcat.. Danae si-Andromeda. ascuns si nestiut de nimeni. Dupa aceea. si. (De-aceea doar am pornit lupta !) Am sa-ti dau totul. si ea fusese nevoita sa-si caute adapost în templu. odioasa. Perseu. Zadarnic îsi fereste ochii .. si au pornit voiosi spre Argos. preacrudul Polidecte a împietrit. ca sotie. . tot îsi azvîrle-o uitatura spre capul ce-l tinea Perseu.. si se preface într-o stana strîmba.... nici dorinta de a domni-n acest tinut. acesta ce e ?.. A venit rîndul lui Perseu. pe tronul lui înalt de aur. sa stea acolo ocrotita. » Insa cum au ajuns acolo. Auzind vestile acestea. pe Andromeda si averea. ca si pe mama ta. în insula Serifos. fiindca. Perseu i-a-napoiat lui Hermes sabia lui cea rasucita . cu totii : Perseu. Perseu a cîstigat mereu. sacul fermecat si-naripatele sandale . ti-am adus capul Meduzei. ascunde capul acesta fioros.. veacuri întregi stana de piatra a stat acolo nemiscata. Tocmai erau puse la cale aci. Au urmat alergari si curse cu caii înhamati la care. Au aruncat unii si altii. noul rege din Argos. cum se spune. Danae. De-acolo nu-ndraznea sa iasa. ce doresti. Dictis. lui Hades. ca dobînda.. In locul lui.Ei. Lasa-mi atîta.Tu ai învins. a tipat regele cu ura. întrecerea la zvîrlit discul. si a-nceput întîi concursul. locuitorii insulei l-au si vestit ca mama sa se ascunsese de mult timp în templul închinat lui Zeus. nimfelor. .. s-a facut stana. întoarcerea în Argos Dupa aceasta biruinta. pîna s-a naruit palatul.. pesemne. Perseu. unde erau poftiti toti regii si toti vitejii din Elada.. izbind în crestet pe un batrîn ce sta-n multime si . Perseu era înscris si el. chircita.

care uda Argolida si era socotit. încît grecilor. tinutul Argos 21 !. 6 Într-un desen pe un vas antic..regele din Tirint .. Casiopeea. Degeaba-si aruncase-Acrisiu fiica si pe nepot în valuri !. Cînd s-a uitat la el mai bine. Pe aceeasi tema a pictat si Rembrandt un tablou. însa. Se cunosc amanuntele. Cel dintîi fiu al Andro-medei. ca si copilaria eroului Perseu ne sînt cîntate în elegia poetului liric elin din Ceos. amarît ca-si ucisese fara de voia lui bunicul.. Iar ea priveste catre slava. Zeus a hotarît sa-l urce pe bolta cerului albastru si l-a facut o constelatie. L-a cunoscut însusi Perseu. . din cuprinsul primului volum. Acrisiu s-a dus la oracolul lui Zeus. dupa unii învatati.. pe malurile sale par a fi fost cele dintîi asezari. întemeietorul tarii. nimfe sau muritoare. Cum trec zilele friguroase si se . ce se afla la marele muzeu de arta din Leningrad.. stramosul neamului de persi. samînta îngropata în timpul iernii. dupa legende. alteori chiar întreg Peloponezul. Degeaba.sa-si schimbe tronul între ei. nu le-a fost deloc greu sa-i atribuie lui Inahos calitatea de parinte al argienilor. tot spre cinstea lui Perseu. Orasul Argos s-a facut vestit prin eroii care au vietuit pe tarîmul sau. Este vorba de rîul zeu Inahos. Copila regelui Acrisiu simbolizeaza. Simonide. 2. si.si. unde se vede ca Zeus luase diferite înfatisari de animale. pasari sau elemente ale naturii. Danae sta pe un pat de aur. Prin Argos. dupa altele la acela al lui Apolo. Note 1. ca sa poata cuceri zeite. 20 Astfel a luat în stapînire Perseu regatul din Tirint. si-au vietuit în armonie. Povestea trista a fiicei regelui Acrisiu. si ploaia cade asupra ei. grecii. 4. La drept vorbind. Aici s-a asezat cu soata. în pamînt. Orasul se afla în tinutul Argolidei. Perseu n-a vrut sa se întoarca pe tronul regelui Acrisiu. batrînul mort era Acrisiu. S-a înteles cu un alt rege . s-au preschimbat în constelatii si Andromeda lui cea draga. Dupa unele legende. Orasul Argos se afla în Poloponez. dupa legenda. fugise din tara lui. tot ca si Cora-Per-sefona. cu fantezia lor bogata. pe ascuns. 3. Iara cînd a murit Perseu 22. si chiar romanii (asa cum se vede din versurile lui Vergiliu). ca si parintii ei : Cefeu si soata lui. Numele sau se tîlcuia prin cîmpie. si în versurile altor poeti de mai tîrziu.cata mut la concurenti. întelegeau uneori tot tinutul argolic. în oda a XVI-a din cartea a III-a a poetului latin Horatiu. a fost Perses. 5. în fata golfului cu acelasi nume. în limba vechilor localnici..

Aici însa. 13. imediat. de pilda. 21 8. caruia viteazul Harap-Alb îi reteaza capul batut cu pietre scumpe si ai carui »chi aveau puterea sa ucida pe oameni. iar prin pustiuri foiau serpii. în cîteva variante. Cu piciorul îi calca trupul. era fiul întunecatei Nix. ca de pilda în "Harap-Alb". bineînteles sub alta forma. Algeria. 11. devin nevazuti ca si Perseu din legenda elina. Tanatos. Senegal si Oceanul Atlantic. Asa îsi explicau poetic vechii elini faptul ca în Libia de odinioara erau prea putini oameni si animale. care a nimicit Meduza si tine în mîna stinga capul ei retezat. . din Africa. episodul cu graiele si gorgo-nele se gaseste. zeul înaripat al mortii. sculptor si bijutier. Tema aceasta. sau de mama vitrega. Figura lui e luminata de bucuria biruintei. este frecventa si în mitologia altor popoare din Asia si Europa. într-o statua cioplita de un artist necunoscut din secolul I al erei noastre. Mauritania. 9. ca sa-l ajute. Basmele românesti au preluat. pamîntul ce se întinde în Africa septentrionala. cîteodata copilul fiind aruncat de tatal sau. Statuia este atît de bine întruchipata de Cellini. Cicladele sînt un roi de insule în Marea Egee. aceasta tema. în locul Meduzei se afla cerbul. adica tara maurilor.sud-vestul Sicttiei . fata lui Acrisiu a capatat si ea un prunc. 12. 7. sau de bunicul sau. In tnuDte basme românesti eroii dobîndesc cîte o caciula. 16. Graie înseamna în limba greaca tot batrîne. apartinînd muzeului din Neapole. si astepti parca din clipâ-n clipa sa sara de pe soclu si sa s-avînte în vazduh. dealtfel. Atena este alaturi. muntele Atlas. Mali. uneori singur. Variante ale legendei despre Perseu se afla în folclorul si mitologia multor popoare. despre care vom mai vorbi. îl vedem pe Atlas sustinind povara cerului. Intllnirea celor doi tineri este dintata admirabil în "Metamorfozele" poetului latin Ovidiu. între Maroc. totul se umple de lumina si ploi de aur cad din cer. turnînd în bronz. Atlas este si el numit de obicei în legende titan. pe care-l va zvîrli apoi. pe care. Tot astfel. Intre ele se afla si Seri-fos. pentru ca se aliase cu Cro-nos în lupta împotriva noilor zei olimpieni. dupa legenda. El era pedepsit de Zeus sa poarte pentru vesnicie bolta cerului în spinare. de asemeni. trupul sau lua înfatisarea unui munte. încît Perseu crezi ca respira. si care se afla acum în galeriile de arta din Cracovia. în folclorul nostru. a copilului aruncat pe ape. zeita noptii. O gasim si în legenda biblica despre Moise. care a devenit apoi legendarul erou Perseu. alteori însotit de mama lui. 22 19. Benvenuto Cellini. în metopa se vede si Pegasul. sculptat în marmura de Paros de un artist din scoala elina antica a lui Scopos. calul nascut în ceasul mortii din grumazul acestei hidoase fiinte.o fost înfatisata artistic clipa în care Perseu a rapus pe Meduza. fâcînd sa încolteasca samînta aflata în pamînt. într-o vietopa din templul de la Selinonte . în marea Loggia dei Lanzi. în numeroase basme. Este reprezentata aici victoria lui Perseu. Perseu în plinatatea voiniciei tineresti ne este înfatisat atît într-un bust celebru aflat în muzeul comunal din Roma. probabil în clipa cînd. si în cea romana despre Romulus si Remus. Acesta a faurit. cina vom ajunge cu povestirea la eroul Belerofon. o capodopera de arta ce se gaseste la Florenta. palarie sau tichie fermecata. în mare. si pe artistul italian din secolul al XVl-lea. Aceasta scena mitologica l-a inspirat. 10. 14. cit si într-un altul. 17. 18.apropie primavara. Holdele rodesc atunci bogate. pictor. insula unde se povesteste c-ar fi ajuns pîna la urma Danae. punîndu-si-o pe cap. 15. Elinii socoteau ca Etiopia era la marginea de miazazi o pamîntului.

în sunete de tobe. Zeus însa n-a vrut sa tina seama de dragostea femeii. si-n urma-i s-a ivit o oaste numeroasa. si-a asteptat o vreme cînd barbatul Alcmenei tocmai pornea la lupta. 21. . îi pastra sotului o dragoste fierbinte. plin de mîndrie. 22. dupa cum se va vedea mai tîrziu. în marele razboi troian. Alcmena întrecea toate femeile. cautau sa întunece adevarul ca eroii luptau pentru binele oamenilor. fara sa mai amintim versurile cîntate în veac de atîtia si atîtia poeti. Pentru ca ea. a glasuit el vesel. carora muritorii de rînd trebuiau sa li se supuna. luîndu-si înfatisarea barbatului Alcmenei.M-am reîntors. se foloseau de legende ca aceea despre Perseu si Acrisiu. cu ajutorul ciclopilor. Pe seama lui Perseu. din Argolida. Legenda aceasta palpitanta a fost înfatisata în numeroase opere antice. în muzeul Capitoliului. din blocuri mari. povesteau ca el ar fi zidit faimosul oras Micena. Cum l-a vazut ca pleaca. si scutul. iubito. si pavaza.20. unde erau atîtea femei încîntatoare. sa se împace cu suferintele. ia adunat pe zei în palatul de aur. elinii puneau si alte ispravi. Alcmena. Zeus vesteste sosirea pe lume a fiului sau Cînd s-a-mplinit sorocul si-Alcmena a fost gata ca sa devina mama. aratînd ca batrînul rege din Argos nu putuse scapa de soarta orînduita de zei. si a zarit-o pe Alcmena. rostind în acest fel : . se vad in Grecia si astazi. HERACLE 1 SE MAI SPUNEA-N LEGENDE ca Zeus cel puternic. un erou fara seaman. De aici a pornit capetenia aheilor. în tainicele-adîncuri ale inimii sale. plecîndu-se-na-inte-i si desprinzîndu-i coiful. într-o pictura din Herculanum si într-un fragment de pictura decorativa. Ideea unei soarte hotarite dinainte de o putere supranaturala a fost Tlascocita de aceia care vroiau sa-i faca pe cei asupriti sa creada ca trebuie sa se supuna asa-zisului destin. a coborît în Teba. A facut semn cu mina. Salvarea Andromedei o vedem întrun vestit relief la Roma. care sa-i fie sprijin la vreme de nevoie '. Pe urma au zugravit-o Rubens. De asemeni Corneille a scris o tragedie intitulata "Andromeda". Ca sa-si atinga acest scop. în Paris. . facîndu-se ca este chiar el Amfitrion si ca se-napoiase mai repede din lupta. iar Pierre Puget a daltuit-o în marmura ce se gaseste astazi la Luvru.Bine-ai venit. S-a preschimbat la chip.. stapîne. Prin astfel de amanunte. întarind în schimb ideea unui imaginar destin si a unor zei atotputernici. Prin frumusetea fetei. Astfel. o gratie sublima. Zeii si muritorii îi laudau frumusetea. si locuia la Teba 2. prin gingasia ei. mult asemanatoare celei a Afroditei cu podoabe de aur. Zeus. fara sovaire. Pietro di Cosimo. din dragoste pentru cei oropsiti. de piatra. Ruinele orasului Micena. în povestirile noastre. era casatorita. Sotul sau era rege. grele. în orice împrejurare.. hotarîse odata sa aiba un fecior cu totul deosebit. prin mladierea taliei. si-a-ndreptat deci privirea catre pamîntul larg. Atîta ca Alcmena. Din plete-le-i bogate si pleoapele-adumbrite se desprindeau o vraja. precum cîntau poetii. purtatorul de fulger. pe numeAmfitrion. s-a bucurat Alcmena. Dusmanul l-am învins la portile cetatii. A patruns în palat. Iar el a-mbratisat-o pe soata credincioasa a lui Amfitrion. regele Agamemnon. Noel Coypel si alti artisti. ce se gaseste în muzeul de arta din Cracovia.

Feciorul lui Stenelos urma sa fie rege.. Iacata-l în Micena. ca-ntr-adevar copilul ce se va naste azi.. în Olimp. daca-mi ceri numai asta. . si voi. i-a dat raspunsul Hera.. va fi rege-n Micena.. o stapîne. zeite. ce stapînesc Olimpul.. ha. cel mai mare erou.. fara zabava. Iar celelalte rude. E fiul lui Stenelos..Cum ? Hera !.. pe care-ai amagit-o. ce-l poarta în pumn maretul Zeus. vazînd ca sotul sau alunecase-n cursa. facînd prapad si moarte... si astfel va ramîne.. Aici luase domnia alt fiu al lui Perseu. Asa hotarasc eu. zei. s-a avîntat pe-un nor. nu e feciorul tau si-al reginei Alcmena. ha. plutind spre tara Argos. nu l-ar fi zguduit mai mult ca stirea asta. Afla dar. Flacaul prevestit a si venit pe lume.. a azvîrlit manunchiul de fulgere în lume.Am spus ce-ai jurat tu.. .arsa de gelozie. Zeus. Acesta va domni ca rege-n Argolida. poate cu-o zi sau doua.. Nu. si fiul sau un sclav. s-a clatinat Olimpul sub furia lui cumplita. S-a-ntors dupa aceea. Ma jur pe rîul Stix ca hotarîrea luata va fi de neclintit !. si a rostit lui Zeus : .24 . . E fiul lui Stenelos din tara Argolidei. Hera . . a savîrsit o vraja si a facut ca soata sta-pînului Micenei sa nasca mai curînd. a silit-o pe-Alcmena sa nasca mai tîrziu.. toti. din spita lui Perseu 3. în cetatea Micena. Ha. fara de zabava.O. Zeus . ha. 25 Alcmena devine mama . îndraznesti ? a tunat iarasi Zeus.. Vor trebui s-asculte de el.. cu graba. Nu e cum credeai.. Euristeu. ce se numea Stenelos '. si. Iar soata lui Stenelos urma sa fie mama peste vreo doua luni. O ! Cum a mai rîs Hera. Hera. îi vor fi supusi. jura-ne chiar acuma pe rîul din Infern. tot printr-o vraja. In schimb. întunecatul Stix. a spus cu îndîrjire : . pacalitul esti tu !. Dar Hera a urmat : .. ascultati-ma bine ce am sa va destainui. Insa nu e odrasla pe care-o asteptai în palatul din Teba.Ce-ai spus ? a racnit el. asa cum ma îndeamna cugetul meu divin. Chiar astazi se va naste. S-a mîniat stapînul. iar ceilalti sclavii sai. din spita lui Perseu..care aflase de noua-nselaciune a sotului sau. îti jur cu bucurie.Atîta vrei ? Ei bine. ca de-un stapîn. Se cheama Euristeu.Cel care s-a nascut si o sa fie rege se cheama. spre cetatea Micena. sa-l fi lovit în frunte. a dat raspunsul Zeus. Facuse juramîntul ce nu-l putea calca.. Auzind vorba asta..Tu ai jurat ca fiul care s-o naste astazi din neamul lui Perseu va fi rege-n Micena. dar n-a schimbat nimica. Un erou fara seaman. Trasnetul greu. ca el s-a si nascut.De vrei sa ai crezare.

s-a auzit un glas : . Alcmena. S-a întors în Olimp. noul nascut supsese laptele nemuririi. L-a aruncat. licoarea parfumata. fie doar pentru-o clipa. Numai ca din vazduhuri mai priveghea si Zeus. prea istetul zeu Hermes. Zeus.. Iara fiul Alcmenei trebuia sa traiasca si sa-l ajute-n lupte. cînd l-a smuls pe Alcide. Ificle . Unul avea ca tata pe Zeus. fiindca ai mîniat-o pe Hera din Olimp.fiul lui Amfitrion. fiu-i înaripat. poruncile divine. Cînd s-a trezit zeita l-a smuls. Hera. ca si prin istetimea fratelui vitreg. 26 Lupta cu serpii zeitei Hera Asa fiul lui Zeus scapa nevatamat din cel dintîi pericol. cum stim : Calea lactee sau Calea laptelui 6. El auzise glasul. repede. cînd îsi dorea ceva si cînd era patrunsa cumplit de gelozie. l-a parasit acolo. olimpianul.. Alcide. Hermes n-a asteptat sa-i spuna-a doua oara. din slava. si Hermes îl întoarse la mama sa.... a luat copilu-n brate si a-ncercat sa fuga. Adu-mi-l In Olimp si fa tu cum vei face. cu pofta. care tocmai dormea. .De n-ai s-asculti. L-a luat cu el în graba. In cîntece. Copiii-ti vor pieri. a început sa suga.. în palatul din Teba al lui Amfitrion. nastea în chinuri grele si-Alcmena doi feciori.Azvîrle-l pe Alcide..-nspaimîntata. flamînd precum era. si ea. Sotul tau o sa cada rapus în batalie. vrajmasa. Vocea o urmarea. ca el sa suga laptele nemuririi chiar de la sînul ei. Alcmena.Te du. Du-l pe un cîmp pustiu siacolo paraseste-l !. si. varsînd lacrimi amare. mai multe rîulete de lapte-ar fi tîsnit. . poetii ne povestesc ca Hera. A vrut sa-l si ucida. a coborît în locul unde se-afla copilul. strîngîndu-si fiul la piept. s-a dus pe o cîmpie si. numite de elini. albe. Alcmena. Punîndu-si la picioare cele mai repezi aripi. a poruncit sa vina pristavul de credinta. Hermes. scapata de sub vraja. azvîrle-l pe Alcide !. Cum s-a nascut Alcide. . de la sîn. si celalalt. S-a apropiat de Hera. a rostit Zeus. Aceste rîulete s-au risipit în cer si s-au schimbat în stele scînteietoare. ca sa-l asezi la pieptul sotiei mele. si tu o sa te-afunzi în Tartarul lui Hades. Atîta ca prin voia parintelui sau. si i l-a pus la sîn.. De vrei sa scapi de toate. Tot n-ai sa-l poti scapa. si se chema Alcide 5.Iar la putina vreme. deznadajduita. vei suferi amarnic. si ia din cîmp copilul. Faptul era-mplinit. O vazuse pe-Alcmena ducîndu-si copilasul pe acel cîmp pustiu. stia cît era Hera de neînduratoare.. mititelul.. Erau doi feciori gemeni. Asa.

o strîngeau de grumaz si-i strecurau otrava prin coltii veninosi. (Poate-l trezise Zeus care vedea din slava tot ce se petrecea !) si o lucire vie a luminat palatul. acela ce l-am jelit atîta. Amfitrion îl trimite pe Alcide sa învete mestesugul armelor Se zice ca Alcmena.. si-asa trecura-n tihna vreo sapte sau opt luni. si-a zarit. Pe negîndite însa. serpii au încercat cu mii de-ncolaciri sa scape de strînsoare si sa cuprinda trupul micutului baiat care îi sugruma. si pruncul ce-nfrînsese diha-niile.. si-i adorm în cîntece duioase. zvîrlindu-i la picioare ". ca nu-i mîncat de fiare. pe-un scut larg... a tipat cu putere si a luat-o la fuga. încolaciti pe-o ciuta. fiul lui Zeus s-a saltat în genunchi si a prins în mînute grumazurile reci si înfricosatoare ale celor doi serpi. odihnitor.Feciorul meu. erau parca din fier. mai îndragit de Zeus decît feciorii mei. în timp ce el fugea cu lacrimi pe obraz. Ss joaca. ajunsi chiar lînga scut. Cînd au venit parintii.Nici nu-i venea sa creada ca-l are lînga ea. se tîrau pe pamînt.. treziti de galagia facuta de Ificle. si-n încolaci-turi sendreptau catre scutul unde dormeau copiii. au început sa strige de teama si uimire.. i-a dat raspunsul astfel : . I-adevarat c-a supt laptele nemuririi ." Tot cugetînd.. prorocul. si le întind blanite de iepure. acum i-acasa iar. unde pe-un scut de-arama dormeau cei doi copii : Alcide si Ificle. de-al lui Amfitrion. a chemat pe-un proroc Tiresias pe nume . nici inimi dusmanoase. Amîndoi monstrii. molcute. Parea ca trec în tihna !. cei doi serpi mon-struosi. Se apropiau întruna. si-ndata porunceste serpilor sa porneasca spre palatul din Teba. Nu serpi. Orbit de-asa lumina. Dar mîinile acelea. de arama. dar sînt înca mijloace. lacomi de sîngele cel tînar.si i-a cerut sa-i spuna viitorul ce-o sa-l aiba preadragul ei copil. fiul drag al Alcmenei s-a desteptat din somn. si-i leagan. Cam pe la miezul noptii serpii-au ajuns la Teba.. Tiresias. pe celalalt copil. Le-a strîns ca într-un cleste. pîna ce monstrii Herei au pornit sa-si desfaca inelele-albastrii. c-un strigat de izbînda. si povestea adesea : . a aratat Alcmenei si lui Amfitrion monstrii fara de viata. Vai.. Ificle a sarit si el din asternut. E voinic. Caci în Olimp sta Hera. Vazînd coltii oribili si limbile-ascutite. plin de groaza. tipînd prin tot palatul. nu e multumire mai mare pentru-o mama decît sa-si vada pruncii ca-s cufundati în somnul cel lin. si el i-a strîns atîta. la fel ca pe Ificle. dupa aceasta prima victorie-a lui Alcide. Din ochii lor aprinsi tîsneau scîntei verzui si-n gusa prefirau un venin negricios. balauri. în fiecare seara îl îmbaiez cu grija. care-i strîn27 geau puternic. si nu-i pîndesc nici rele. zeita zareste-ntr-o padure doi serpi. Astfel graia Alcmena. Ea cerceta-n-cruntata palatele din Teba si socotea în sine : "Cum pot sa-l fac sa piara pe-acest fiu al Alcmenei ? El ar putea sa fie mai îndraznet ca Ares. si limbile-otravite le jucau printre colti..

Era de-o vitejie nemaivazuta înca. Se hranea-n timpul zilei cu fructe si legume . Alcide si Ificle. în scurta vreme. razboinicii din Teba 8. si izgonise oastea si pe regele ei.. Alcmena cea frumoasa. prin ierburile verii. urcîndu-se cu cinste în palatul lui Zeus. regele Tebei. seara. stia ca de-i va fi urmas la tron Alcide. Amfitrion. cu mintea ravasita. fiul rivalei sale. Sa ne gatim de nunta. I-a insuflat dorinta sa îsi rapuna fiii si tînara-i nevasta. ce se chema Megara. ce pastra o otrava într-o cupa de aur. cu sabia si lancea. si luase mii de sclavi . sa-nfrunte pe oricine. o sa distruga monstrii si o sa biruiasca razboinici renumiti. sa dea piept cu primejdii. si s-a silit Alcide cu-atîta vrednicie sa-si însuseasca arta cea grea a luptelor. în goana cea mai mare. îsi spunea el în gînd. L-a chemat deci la sine pe voinicul Alcide si l-a rugat sa-i fie ginere si urmas. s-alerge pe pamînt. Apoi s-a prabusit cu fruntea în tarîna. bietul Alcide. ca alti feciori de regi. Eroul îi iubea. si-n inima zeitei se-aprinde o mînie atît de-ncrîncenata. Creon. ne-ai gazduit si prieten ne-ai fost întotdeauna. El o sa împlineasca douasprezece munci. bunul Amfitrion a cugetat ca-i bine ca tînarul Alcide sa-nvete mestesugul cel aspru-al armelor. privegheati de Megara. si hohotele lor rasunau în vazduh.9 Geloasa Hera îl loveste din nou crunt pe fiul Alcmenei . scapa de orice grija. Dar iata ca-ntr-o zi. Atunci.. ar fi niste ciclopi. si pe prietenii sai."Fiul tau o sa fie un erou neînvins la vîrsta barbatiei. acela ce-i tinea la el în ospetie pe-Amfi-trion. a socotit ca pruncii si soata sa. Cere unei zeite. siarareori bea vin. Tînarul s-a-nvoit. cînd se jucau cu totii. încît.. vreau ca acest fecior sa-si învinga dusmanii ! a spus Amfitrion. Sa-i rataceasca mintea eroului Alcide. . era nespus de vesel. Megara.." Aflînd aceasta veste. Megara a avut trei prunci de la Alcide. Apoi o sa se-nalte spre bolta înstelata. . "Iata ca si feciorul seamana tatalui. si. si-a întrecut tatal.Marete rege Creon. de-asemeni. Mania. a faurit un plan. în lupta corp la corp. sa-si sporeasca puterea. le cînta cîntece sau îi purta pe cal. Alcide a-nvatat. cu pumnii sau cu arcul. Vointa ta-i porunca. Alcmena.doar cu-o maciuca-n mîna. Numai c-o lovitura i-a rapus pe tuspatru. fioroasa. în anii ce-au trecut. îl vede pe Alcide. Zeita nebuniei. si-mi va fi de folos". si-o jefuia de aur. cu carne fripta . cu sufletul zdrobit. N-ar fi putut gasi un ginere mai bun decît mîndrul Alcide. l-a deprins sa conduca în goana cea mai mare carul de batalie si sa vîneze fiare. a zburat si-a-mprastiat veninul asupra lui Alcide.De trebuie sa lupte. Hera îsi lasa ochii catre cetatea Teba. fiind regele Creon atît de multumit de biruinta asta. si mama s-a-nvoit.ce napadise-n Teba. încît nu tine seama de bietii copilasi fara de nici o vina. Avea si el o fata. în anii ce-au urmat. Alteori se juca alaturea de ei. Odata înfruntase el singur o ostire . Mania. rîzînd si chiuind. a glasuit Alcide. Ma-nsotesc cu Megara.

Ducea o viata simpla. Acuma paraseste Teba cu sapte porti. podoabe. caci n-o iubesc pe Hera. sa-i împlinesti cu sîrg regelui Euristeu toate poruncile . pe Megara . cum porunceste legea hotarîta de Zeus. a parasit Alcide Teba regelui Creon. cu umerii plecati. si pe plete valuri trandafirii. 30 . cu ochii vinetii. caci Hera e sireata si poate sa-si loveasca si sotul uneori. si poate zeul Hermes. desi esti fiu lui Zeus. zeita-ntelepciunii. si înzestrat cu alte multe haruri. . .. ca sclav. Doar eu am sa te-ajut. E prea înfumurata. într-o haina ca neaua. a întîlnit deodata. la o raspântie. si s-a-ndreptat spre Delfi. toate primejdiile pe care Hera i le va pune-n cale. Privirea sa senina te cerceta în fata. mergînd catre Micena. Cealalta era demna.. si. Cu fruntea în pamînt. pe drumurile vietii.Nu te pripi.. îngîndurat si trist. Nu-i placea sa îmbrace vesmintempodobite. Una era boita.Va trebui. Tot el i-a dat acuma numele de Heracle. zvîrlea zîmbete desuchiate oricui îl întîlnea. Gemea. gatita în vesminte de stofa tipatoare . ceilalti zei din Olimp vor fi de partea Herei. stiind ca o sa-nvinga. si drept. marea sa preoteasa. Heracle a primit aceasta ispasire si a plecat în lume..primejduindu-ti viata. voinice ? l-a-ntrebat cea dintâi. Tînârul alege drumul virtutii Mergînd el zbuciumat.Era acum Alcide un flacau minunat. Chiar Zeus însusi tace de-atîtea ori molcom. si la oprit. . slujind în chip de sclav regelui din Micena. i-a dat raspuns flacaul.asa cum cerea Hera . zicîndu-i : . Ea a orînduit ca sa-ti lovesti copiii si sa fii nevoit sa ispasesti o crima care nu e a ta. voinic si ager. Erai prea fericit. Tu nu ai nici o vina. Apolo l-a vestit pe feciorul Alcmenei ca este osîndit de zeii-olimpieni . pristavul tatalui. se blestema 29 amarnic pentru grozava-i fapta. inele.douasprezece-s toate . Alcide.sa-si ispaseasca fapta. I-o razbunare-a Herei. vazîndu-l pe Heracle. 28 La oracolul din Delfi Cînd s-a trezit sarmanul. sora sa din Olimp. Avea o frunte dreapta . a glasuit Apolo prin gura Pitiei. Nimeni nu-i sta-mpotriva. a vrut sa se azvîrle de pe o stînca nalta.Iti cauti drumul. semana cu Atena. In mîna ea purta o cununa de laur. de optsprezece ani : frumos. Puternicul Apolo o sa-ti aduca stire ce trebuie sa faci. chicotind. caci e razbunatoare si toti se tem de ea. Desi nu este drept. Te du pîna la Delfi si purifica-ti trupul. îmbratisîndu-si copiii. avea bratari. doua femei ciudate 10. cu glorie deplina.Nu stiu care-i mai drept. în templul de la Delfi. Dar s-a ivit Atena.

iar dupa moartea ta.Eu nu fug de greutati.Ţi-am spus-o. rusinoasa. nu pleca. dupa dorinta Herei.. am sa fiu fericit.. în bine pentru oameni.Virtutea.cum au cîntat poetii .. facuta fara voie.si eu. si nu ai alta grija decît sa te desfeti.. Pe drumul Desfrînarii.. urzit acolo-n slavi. .Tu cine esti ? .e drept . Dar cine esti. .Pot sa-ti arat o cale lipsita de greutati. nu ma poti amagi !.. binele si pe oameni.. . a glasuit Virtutea. femeie ? . Tu-mi poti fi de folos ? . S-a-ntors spre Desfrînare si ia rostit cu sila : . Heracle n-a urmat decît drumul cel aspru. Desfrînarea. cu truda si primejdii.Eu te astept. luptînd neînfricat si preschimbînd tot raul. placeri . monstri si fiare. a mai rostit mieroasa : .. grabita sa-l si cuprinda-n mreje..fara de sovaire. ori31 cîte piedici. dar vreau sa ispasesc îngrozitoarea-mi crima. s-a smuls din mîna celei ce îl tîra pe calea placerilor usoare. Din clipele acelea . dusmanii mii si mii. Heracle a pus mîna pe greaua lui maciuca. l-a-mbiat Desfrînarea.. si dreptate. Vei fi mai multumit.Mai bine daruieste-ti viata numai placerii. e presarat cu lupte.Stai. . aratat de Virtute. regele Euristeu. pe drumul gloriei. voinice. vei fi victorios.Atuncea ea. Urmîndu-ma pe mine. desi puternic. poti trîndavi în voie. cu toate ca adesea multi îmi spun. Haide. La vorbele acestea.Josnica Desfrînare. lupte si primejdii cumplite i-au asternut în cale ne-crutatoarea Hera. Doresc sa merg în viata fara de ocolis si sa slujesc dreptatea.. îi ajut sa zdrobeasca relele-n a lor cale si sa triumfe astfel binele pe pamînt. cînd o voi înfrînge.. Sosirea la Micena . si batrînetea lui e trista. si cinste. Aleg drumul Virtutii. a glasuit Alcide.sînt multe. Am sa ma lupt cu Hera si. poti dobîndi belsugul din munca altora. Heracle. numele lui Heracle va fi slavit pe veci. a glasuit Heracle. Dar cealalta femeie le-a rasarit în cale si-a glasuit asa : . sînt urgisit de Hera sa fiu sclav unui rege nevolnic. din Micena. alti regi.. Eu nu ma tem de soarta si nu m-as fi supus .. Drumul meu e mai greu. Eu aduc fericirea. Dar la capatul lui se afla biruinta. a spus din nou Virtutea. Zeii m-au osîndit.. auzind-o... urmeaza-ma ! L-a apucat de mîna si a vroit sa-l traga pe drumurile ei. dispretuit de toti. Eu însotesc vitejii ce lupta pentru oameni. ti-o repet. Insa acela care se daruieste lor devine un nevolnic.. Urmeaza-ma pe mine.Cine sînt ? a spus ea c-un glas amagitor. Urmîndu-ma pe mine. . Heracle.

sa ucida pe leul din Ne-meea. fiul monstrului Tifon si-al viperei Ehidna. Vrea sa intre-n oras. Euristeu glasuia : -f Iti multumesc.. 32 Poetii povestesc ca feciorul Alcmenei a aflat vagauna. fiind siguri c-o sa piara Heracle. n-o sa scape nici el din lupta asta !.. Rapunerea leului din Nemeea Heracle s-a mirat cum n-a patruns sageata în trupul leului. Sa plece.. a rostit Euristeu.Nu.. . Tocmai în acea vreme feciorul lui Stenelos aducea sacrificii pe un altar al Herei. Puterea ti-e divina. . Unde este ?. Fiara era uriasa. si a tintit mai bine. a mai spus Euristeu cu glasul ragusit. Cîti sau încumetat sa dea lupta cu leul.Adevarat. si tremura fricosul. desigur.. s-a lovit ca de-o stînca si a lunecat jos. dar s-a izbit de el ca de un zid de piatra..Nu ! Nu ma tem de dînsul ! striga el ascutit. a ajuns la altar : . într-un amurg de vara. zeita cu bratele ca neaua ! Prin voia ta sînt rege în splendida Micena. Fii linistit.. întinzînd bine arcul.Sa plece de îndata !.. El trebuie sa-mplineasca douasprezece munci. Sageata a zburat si l-a lovit pe leu . stapîne. si toti rîdeau cu pofta..... .E dincolo de ziduri. Heracle-i sclavul meu. Coltii sai ascutiti erau ca niste sabii si straluceau în soare. si osîndit de tine. Dati-i porunci la poarta.... N-o sa scape ! Nu ! îi ziceau sfetnicii. Nu se poate. Nu i-a putut clinti macar un fir de par. alergînd.Heracle ?.... Heracle a vazut-o saltînd printre coline. Ar fi fugit. la Poarta leilor... A tras înca o data. striga iar Euristeu. Iar el mergea întins spre tinutul Nemeei11.. de nu ar fi stiut ca-i e de sprijin Hera. pîna ce cruda fiara s-a reîntors satula. ..si a plecat Heracle spre regele Micenei. Ragea-nfiorator. Nu îsi sfîrsise vorba. Mare rege !. unde-ntr-o pestera si-avea culcusul leul.. rosii si plini de sînge.. acolo-au putrezit. .. Eu sînt stapîn.. Mîncase-n acea ziua o turma si-un pastor. în fumul jertfelor. si întruna dintre ele sa piara negresit. glasuiau sfetnicii. Heracle a sosit.. . Ţi-o jura Euristeu !. Cu mîinile întinse spre cerul rosietic. Heracle.Slavite !. sfî-siat de coltii leului. si-a asteptat un timp. Supusii tai nevrednici datori sînt sa te-asculte. la Poarta leilor. .Sa intre ?. stapîne.. lasîndu-si bratele sa-i cada fara vlaga. a tras prima sageata. cel sprijinit de soata puternicului Zeus. . fara de nici un murmur. A ajuns la cetate. si iar s-a dus sageata vî-jîind prin vazduh.. Avea niste ochi mari. în tinutul Ne-meei zac munti de oseminte. si-un sfetnic. dar n-a gasit pe leu. el sclav.

mai ca s-a rasturnat. Pestera leului avea doua intrari. sa 3 . rapus. cu gîndul sa-l despoaie de blana lui roscata. A fost o-nvalmaseala cum nu s-a mai vazut. ochii sticlind de ura ai leului urias. n 33 dea lupta. si s-a ascuns acolo. neîndraznind sa-i vina-n vreun fel în ajutor viteazului Heracle. Leul s-a clatinat. pentru ca lînga el sta asezata Hera. Urlînd. facuta fara voie. fara de arme. voi. dar s-a-n-tîmplat la fel. Heracle a intrat tot mai adînc în bezna acestei pesteri mari. Fara sa stea pe gînduri. Nici sabia sau lancea n-ar fi putut strabate în trupul leului. Nici ultima sageata nu l-a ranit pe leu. Pielea iera vrajita. cu învoirea Gheei. Puterea lui Heracle era-nspaimîntatoare. Din jiltul sau de aur. a sarit la Heracle. Pielea acestui leu. Preaputernicul Zeus îsi lasa astfel fiul sa-nfrunte moartea singur. Sub bufnitura lui pa-mîntul s-a crapat. Iar urletele sale clatinau stîncile. Labele lui zgîriau peretii pesterii. a patruns înauntru. ragind atît de tare. si cu coama zbîrlita. sa nimiceasca fiara care facea prapad. Putea sa traga el si-o mie de sageti. ce rapusese atîtea mii de oameni. cu botul larg cascat. într-un salt. . se pregatea sa sara catre voinicul nostru. Asa i s-au parut eroului. Coltii albi straluceau. Cît a durat ? O zi. a ridicat maciuca si l-a lovit în crestet. Deodata a zarit doua faclii aprinse. fugind spre pestera. Fiara. era de nepatruns. se lupta pentru oameni. Heracle a cuprins leul strîns de grumaz. atît de tare. varsînd atîta sînge în tinutul Nemeei.Aicea esti ? Hai. casa s-ar fi sfarîmat în mii de bucatele. Apucîndu-l de ceafa. Numai ca de-asta data leul s-a-nfricosat. Maciuca lui Heracle s-a rupt de la mijloc. Heracle nu s-a-nspaimîntat. sa-l prinda. Fiul marelui Zeus a smuls din munte o stânca si-a zavorit cu ea una din intrari. la Heracle.Legendele Olimpului. cu ochii-nsîngerati. leul s-a repezit. Dar dupa ultima sageata. trei. pîna l-a-nabusit.Leul ragea cumplit. Vazînd eroul nostru ca leul se repede. Leul la rîndul sau. Leul. Atîta ca voinicul nu lupta pentru zei. a cazut la pamînt13. dar pielea lui vrajita l-a aparat si-acuma. Chiar Tifon i-o vrajise. vino ! a glasuit Heracle. cumva. A mai tras o sageata . s-a întors pe labe. Calcînd peste mormane de oase omenesti. Ce-a fost nu stie nimeni. De-ar fi izbit o casa. voinicul s-a saltat spre gîtul leului. ca sauzea în cer. fiu al monstrului Tifon 12 si-al viperei Ehidna. poate chiar doua. Dar pîna la sfîr-sit. L-a strîns atît de tare. învingatorul sau l-a tras îndat-afara. atunci. . Dornic sa-si ispaseasca fapta cea-ngrozitoare. stapînul zeilor privea aceasta lupta. Apoi. în bezna. vedea ca i-a sosit acum si ei sfîrsitul.

sa-l jupoaie pe leul ce fusese vrajit de fiorosul Tifon.Sa plece. Nu-s platose sau coifuri mai bune decît ea". de asta data. sau sabie."Din blana astui leu. s-a-nvesmîntat cu pielea. Dar tu ai biruit. iar pe cap si-a pus teasta. Era si întelept. poporenii de rînd. Nici unul n-a scapat din cîti au vrut s-ajunga la mlastinile Lernei. Ea pustieste turme. . trimise printr-un crainic. ca sa nu-l mai vada pe eroul Heracle. Mai ales ca aflase cum oamenii de Argos.. si a-ncercat flacaul sa jupoaie de piele îngrozitoarea fiara chiar cu ghearele ei...si s-a gatit Heracle sa plece catre Lerna... Heracle a reusit sa-l desfaca de piele.. Heracle ! Tu ne ajuti pe noi. Este tot ca si leul. nici sabia sau lancea. regele Euristeu i-a poruncit s-astepte poruncile regale. si sa nu se întoarca decît biruitor sau mort. în orasul Tirint. adus pe scut. De-a nimicit pe frate. . Prin vitejia lui îsi dobîndise în lupta o platosa si-un coif. am sa-mi fac eu vesmîntul..Iti multumim. . a cugetat Heracle. îl urmau în siraguri si îi strigau voiosi : . sau lance. rîdeau toti sfetnicii înconju-rînd slugarnic jiltul lui Euristeu. Cu ghearele taioase. poate ani. acei ce ne luptam adeseori cu fiare si monstrii-ncrîncenati. Sa-i desprinda si teasta. hidra care salasluieste în mlastinile Lernei14. Nu cred c-o sa mai scape acum fiul lui Zeus si-al frumoasei Alcmena. si teasta lui de fier. muncind luni. Atîta ca Heracle nu era doar puternic. a plecat la Micena. Atît i-era de teama. întoarse în fel si chip. în Nemeea. odrasla a lui Tifon si-a viperei Ehidna. prin care nu puteau sa patrunda sageata. . si cugetînd mai bine. si-a dat repede seama ca sabia sau cutitul nu-i erau de folos. Cît era de puternic.. precum hota-rîse. cirezi. îndraznet si viteaz. vreo sageata. n-ar fi putut Heracle. în veacuri. sa ucida. Nu !. ce n-o poate strapunge. Regele te-a trimis la moarte. Asa învesmîntat. si venim sa te-nsotim la lupta.. 34 Spre mlastinile Lernei Lupta cu hidra Auzind Euristeu de-aceasta biruinta n-a mai îngaduit eroului Heracle sa vina nici la poarta Micenei cea bogata. Cheama-ne. holde de grîu. A tras însa zadarnic de piele s-o desprinda. si.. am sa mi-o pun pe cap. . sa rapuna si sora.Nici noi nu credem !. Noi sîntem lînga tine.Sa plece deci la Lerna ! glasuise stapînul. spusese Euristeu. si. si-i omoara pe oameni. si-asa a izbutit.

Sa-l duc pîna la Lerna. otraviti. Dar tînarul Iolau. Iolau a aprins focul.Nu pot sa-l iau cu mine. a cerut învoire tatalui sa-l conduca pe eroul Heracle cu carul. si-au plecat împreuna. spusese lui Ificle. S-au dus pîna la Lerna. Din zare se vedeau aburi verzi. Fara sa piarda vreme. cincizeci de capete. se-naltau altele. Tatal a-ncuviintat . . de unde smulg capatînile hidrei. vreau sa-l însotesc eu. si putrezeau prin mlastini. 3 36 Hidra dormea la ceasul cînd au sosit cei doi. Dar orisicît lovea. In jurul ei erau mormane fara numar de fiinte omenesti. în loc de noua. pe care-o dovedise si-n lupta din Nemeea.Atîtia oameni vor sa fie lînga el în ceasurile grele.. Numai ca-n locul unde fusese un singur cap cresteau acuma doua. Mult s-a mirat voinicul si a lovit din nou. mucede. Nu le putea mînca. . Apoi fiul lui Zeus a început sa-ncinga sagetile în foc si sa traga cu ele în hidra adormita. întîia lovitura a si facut sa-i zboare unul din capete. Heracle a sarit la ea cu ghioaga-n mîna. încît pîna la urma Heracle a primit sa mearga cu Iolau. dihania uriasa s-a ridicat din mlastini. în vîrful carora legase so-moioage de fîn aprins în foc. umplînd întreg vazduhul c-un miros otravit. . atît erau de multe. Numai ca îndraznetul flacau al lui Ificle atîta se rugase de unul si de altul. In numele multimii. în goana cailor. feciorul lui Ificle. Heracle i-a strigat flacaului Iolau : . Iolau e mult prea tînar. în goana cailor. hidoase.. cu boturi plescaind si coltii ca pumnale de fier. pregatise si caii. încît. si vreau sa-l crut macar de truda drumului. rapuse si tîrîte pîna-n salasul sau. a glasuit eroul. Heracle si Iolau s-au apropiat încet. ca de-obicei. Avea noua gîtlejuri si noua capete . în locul fiecarui cap smuls de pe gîtlej.Adu-mi lemne aprinse sf arde fiecare gîtlej. spusese lui Ificle. îl iubea pe Heracle mai mult decît pe-oricine. si carul pentru drum.. purtînd în spate lemne si-O' gramada de fîn. blestemata odrasla a lui Tifon. tîsneau limbi otravite si suiera cumplit.. si-n Lerna sînt primejdii ce pot sa-l coste viata !. atîta staruise.si-unul mai gros ca toate : capul nemuritor.Te scoala. dar eroul Heracle n-a vrut sa se-nvoiasca. împunsa de sageti. Din boturile-i hîde. Cu-aceeasi istetime. . si-l admira nespus. se ridicau acum verzi. tintind-o iar pe hidra cu cîteva sageti.Vrusese sa porneasca pe jos. ca niste flacari verzi. unde stapînea moartea. pîna-n Lerna. care se ridicau din mlastina întinsa.

în care gîlgîia venin negru-ver-zui. Teafar tot n-o sa iasa din încercarea asta. pornind catre Tirint.De va scapa de pasari. Iar pasarile-acestea aveau ciocuri de-arama si aripe de bronz..Va fi vai de dusmanii pe care-i vei tinti. fara nici o putere. alaturi de Iolau. pentru ca pasarile-acelea slujeau cruntului Ares. ca i-a venit porunca sa plece iar la drum. pe tarmurile marii. mare cît un vitel. încerca sa-i reteze. Cursese-atîta sînge în toata-mprejurimea orasului Stimfalos. si cu bucati de lemn. Doborau animale si oameni deopotriva. Le-a pus apoi în tolba si s-a urcat în car. care era mai sus ca toate cele37 lalte si pe-un grumaz mai gros. L-a zdrobit cu maciuca . auzind gemete. dar chiar asa.Iolau s-a repezit. . îi sfîsiase carnea si-i taia poate osul. în vremea asta însa. Se pustiise locul. unul dintre picioare. si înca-a mai durat pîna catre amurg. Heracle si-a muiat toate sagetile în sîngele-otravit al hidrei de Ja Lerna. înfricosati de moarte.. la Tirint. Lupta durase din zori pîna-n amiaz. în acest fel. Din aripe zvîrleau pene ca niste lanci. . care se ridica în mijlocul mocirlei. curînd n-au mai putut sa creasca alte noi capete. a împlinit porunca. zdrobit. coltii puteau sa muste. lînga un oras. a glasuit Heracle flacaului Iolau. cufundîndu-l în mlastini. Heracle-a izbutit sa-i zdrobeasca odraslei lui Tifon si-a Ehidnei capul nemuritor.. Pasarile stimfaliene Dar nici nu apucase sa-si odihneasca trupul Heracle. si-atunci a-mpins Heracle si-a rasturnat deasupra-i o stînca grea si-nalta. In schimb eu am sa-mi moi toate sagetile în sîngele acesta înveninat al hidrei. Luau oamenii în gheare. hidra îsi rasucise coada ei de balaur peste picioarele eroului Heracle. si el se desfata. capul nemuritor va sta pe vesnicie. în acel ceas tîrziu. Stimfalos 15. Iar un crab monstruos. care ardeau în flacari. . trimitînd pe Heracle în smîrcuri. Nimeni nu îndraznea sa se lupte cu ele. Trebuia sa se lupte c-un soi de pasari mari. rasarit de sub mlastini la suierele hidrei. capul împrastia miasme otravite. care salasluiau în niste smîrcuri negre. socotea Euris-teu. lînga salasul hidrei. si ochii lui aprinsi azvîrleau înca flacari.Aici. cu clestii lui taiosi. i-a dat raspuns Iolau.. . încît locuitorii îl parasisera. Se urcau în vazduh. sub stînca asta. si-acolo îi mîncau în timpul zborului. sau cînd vedea-n Stimfalos sîngele siroind. cu mult mai mari ca omul. la Stimfalos. de nu sarea Iolau c-un bolovan în brate si nu-i sfarîma trupul. nu o sa-l ierte Ares. zeul razboiului.

Nu vrem sa mori si tu. dornic de razbunare.. a fost cuprins de frica numai vazîndu-i ochii cu care îl tintea si a luat-o la goana. si tipetele lor umpleau întreg vazduhul.si a plecat Heracle catre golful argolic. nu. îl rugau oamenii. . la dorinta preacrudului zeu Ares. Eu ma pot apara cu blana mea de leu.. dupa numar. si. si nu stiau ca el. Azvîr-lea si cu lancea. ba poate si mai bine. Ba. Insa eroul nostru si-a ridicat maciuca. .Sa te-nsotim si noi. si Ares. Cu miile s-au stins. ce era lînga smîrcuri.Euristeu vrea sa pieri ! îl sfatuiau ei toti... Mult au mai patimit oamenii din Stimfalos si din împrejurimi.. Tuturor ne esti drag. A pierit în vazduh. Ajuns la tarmul marii s-a urcat pe un deal. voi merge singur.Nu. ridicata din ape de Tetis.Am sa gonesc acum si-aceste pasari negre. si mergea mai departe.Aha ! îsi spuneau ei. Cerul se-ntunecase de-atîta pasarime. Cum poti tu sa te lupti cu monstrii zburatori. în smîrcuri se scaldau cu aripile negre. facute din arama. Tu ne-ai scapat de cele doua-nfricosatoare odrasle-ale lui Tifon. ce trimit din înalt lanci tari din aripe ? Ares le ocroteste. cu pasarile-acestea. .. mii si zeci de mii. Ducea cu el voinicul doua timpane mari.. sîngerosul. 38 n-ai unde te feri. unde se afla smîrcul. Tragea din arc sageti. avînd coiful pe cap. . Lovea si cu maciuca..a treia. Putine ramîneau. nu se temea de pasari. îl îndemnau sa stea sau sa se-ntoarca-acasa. . fara viata. mormane mari de pasari. nepatruns. ce strabateau deodata cîte-o suta de pasari. nu în lunga vreme. Dar s-a jurat s-ajute pe Hera totdeauna în contra lui Heracle. gata sa îl loveasca. zburau tipînd cu graba spre portul Euxin 16. întinse.. Insa. mii. Cîti îl vedeau pe cale. Auziti ce se-ntîmpla ! Acesta e sfîrsitul feciorului Alcmenei. învaluit în blana de leu. ca într-un giulgiu negru. le raspunse Heracle. Tot locul se-nvelea. Poate sa fie Ares oricît de mînios. de frica mortii. într-o insula mica.. La zgomotul acesta s-au ridicat în stoluri pasarile lui Ares. N-am încercat si noi ? Iar locul e deschis. dupa cît se spune. Voi însa ati pieri. Astfel s-a ispravit si-aceasta încercare . de-i era la-ndemîna. Ares s-ar fi ivit c-o sabie-n mîna în fata lui Heracle. Leauzeau Euristeu si sfetnicii-n Micena. . A început sa bata puternic în timpane.

Heracle-a luat cu sine un trup de pasare, strapuns de-o sageata, sa-i fie marturie, si-a plecat spre Tirint. Pe drum se întîlnea cu oamenii în cete, oameni ce se-ntorceau spre orasul Stimfalos. si ei îi multumeau cu lacrimi pe obraz, fericiti ca puteau sa-si regaseasca iar caminul parasit, fara primejdie pentru copiii lor.
39

Caprioara zeitei Artemis Numai ca inima haina a regelui Micenei nu se îndestula nici-cînd cu suferinta eroului Heracle. si, fara sa-i mai dea ragaz sa se-odihneasca, l-a trimis sa-i aduca, din muntii Arcadiei, o iute caprioara a sorei lui Apolo, zeita Artemis. Caprioara aceasta avea coarne de aur si picioare de-arama. Fusese harazita de zeita fecioara sa faca pagube în livezi si peogoare, si-asa sa-i pedepseasca pe bietii muritori. Se mîniase tare pe ei zeita vînatoarei, fiindca nu-i aduceau destule jertfe-n templu. si oriunde dadeau rod livada sau ogorul, gradina sau pasunea, caprioara sosea, la porunca zeitei. Calca-n picioare totul, lovea cu coarnele si para-duia rodul. Degeaba o rugau oamenii pe zeita sa nu-i mai pedepseasca, ea nu se îndura. Acum pleca Heracle sa prinda caprioara, s-o aduca legata în orasul Tirint. - Pe-aceasta caprioara n-o poate nimeni prinde. Fuge ca o sageata... rîdeau toti sfetnicii strînsi lînga Euristeu... si-apoi chiar de-o va prinde, s-aduna dusmania zeilor olimpieni. Pe lînga zeul Ares, îl va urî si-Artemis. Toate sînt ticluite sa-i grabeasca sfîr-situl feciorului Alcmenei... - Asa e ! Va pieri ! scrîsnea si Euristeu, cu ochii mici de ura. si-abia atuncea, prieteni, am sa fiu multumit si am sa fiu pe plac ocrotitoarei mele, marea zeita Hera. într-adevar, Heracle, dupa ce colindase prin desele paduri ale Arcadiei, aflase anevoie salasul caprioarei cu coarnele de aur. Insa cum a zarit-o, i-a si pierit din ochi. Nu parea ca alearga sau c-atinge pamîntul. Semana c-un vîrtej care aluneca, cu vuiet, pe-o cîmpie, sentoarce, sta o clipa si iarasi se porneste, ca sa-l si pierzi din ochi. Era o caprioara cum nu se pomenise. Numai ca nici Heracle nu se lasa învins. si se spune-n legenda ca, fara de odihna, adesea fara hrana, sau apa, sau chiar somn, a urmarit-o-ntruna. Ea s-a-n-dreptat, în goana, întîi spre miazanoapte, ajungînd în tinutul zis hiperborean, la marginile lumii, unde izvora Istrul, dupa stravechi legende 17. Aici era s-o prinda ; poposise o clipa, doar cît a rasuflat. Dar ea, facînd un salt, a si tîsnit din nou, pornind spre miazaziua. Au fugit amîndoi, asa, un an de zile. Oamenii îi vedeau trecînd cum trece vîntul. Ar fi vrut sa-l ajute pe dragul lor Heracle. Atît ca nici o fiinta, de pe întreg pamîntul, nu mai putea salerge atît de repede cum fugea caprioara, urmata de Heracle. Alergînd amîndoi, pe cînd se-mplinea anul, au ajuns la un rîu, albastrul rîu Ladon. si dincolo de rîu era templul zeitei. si daca apuca sa patrunda în templu, caprioara zeitei era la adapost. Heracle nu putea s-o mai scoata de-acolo. Pîn-atunci se ferise sa foloseasca arcul. Vazînd ca peste-o clipa caprioara zeitei o sa ajungan templu, Heracle a tintit-o, din fuga, cu-o sageata, în piciorul ei stîng. Animalul ranit s-a

oprit locului. Heracle, din doi pasi, a si fost lînga ea si a prins-o de coarne. I-a scos grabnic sageata din piciorul sau ager. Legînd-o c-un curmei de celelalte trei picioare de arama, a luat-o pe spinare. - Unde te duci, Heracle ? i-a strigat Artemis, de pe o culme înalta. Da-i drumul caprioarei. Iai suparat pe Hera, pe Ares, si acuma ma mînii si pe mine ? - Nici nu ma gîndesc, zeita ! i-a-ntors raspuns voinicul. Este porunca Herei, data prin Euristeu, basileul din Argos. Cere-i ei socoteala. Eu sînt doar multumit ca i-am scapat pe oameni de-atî-tea stricaciuni pe care caprioara le-aducea cîmpurilor 18. si-a plecat mai departe, lasînd-o pe zeita sa strige cît poftea. Mistretul din Erimant Stapînul cel nevolnic tragea acum nadejde ca viteazul Heracle, dupa atîtea lupte : cu leul din Nemeea, cu hidra de la Lerna, pasarile lui Ares, si goana necurmata, mai bine de un an, pe urma caprioarei zeitei Artemis, a obosit de-ajuns. - îl voi trimite dara, spunea celor din jur, în muntii Erimant19, sa-mi aduca de-acolo, viu si nevatamat, mistretul fioros, care pa-raduieste codrii desi ai Psofidei 20, distrugînd asezari si nimicind pe oameni. Sa plece deîndata ! - Sa plece deîndata! strigau toti sfetnicii. si iar pleca Heracle - desi abia sosise - savîrsind calea-n-toarsa catre Arcadia. Pe cînd mergea, eroul a întîlnit în cale pe centaurul Folos 21. Centaurul acesta avea o fire blînda. Fiind prieten cu Heracle, l-a poftit la un ospat si-o ora de ragaz, dupa atîta truda. Ba, vrînd a-i fi pe plac, a mai desfundat Folos si un butoi cu vin, pe care îl primise de la Dionisos, zeul vitei de vie. Era un vin din care nu sorbeau decît zeii. Aroma lui era atît de-mbatatoare, încît s-a raspîndit peste tot muntele, ametindu-i Pe oameni, pe monstri si pe fiare. Cei dintîi au simtit aromamba-tatoare fratii centaurului. In tropote grozave, au alergat cu totii spre pestera în care Folos îl gazduia pe voinicul Heracle.

40 41
- De ce ai desfundat butoiul fara noi ? au racnit ei spre Folos. Nemernicul acesta, sclavul lui Euristeu, a baut vinul nostru ? si, fara sa astepte raspunsul fratelui, s-au repezit cu stmci si trunchiuri de copaci sa-l omoare pe fiul reginei de la Teba. Unul i-a aruncat o stînca mare-n frunte, altul l-a izbit strasnic cu un trunchi de stejar. De nu era Heracle atîta de puternic, ar fi pierit îndata. Atunci, s-a ridicat preavoinicul Heracle, cum sare o scînteie din focul cel urias, care cuprinde-un rug. Usor ca rîndunica, dar în-dîrjit ca leul cînd e ranit de moarte, s-a avîntat Heracle la cel dintîi centaur si, lovindu-l cu pumnul, l-a si rapus pe loc. A pus mîna pe ghioaga, pe ghioaga lui cumplita, sfarîmînd teste, piepturi si sale de centauri, culcîndu-i la pamînt. Centaurii, cu spaima, cîti mai erau în viata, s-au napustit afara din pestera lui Folos.

Heracle, fugarindu-i, i-a tintit cu sageti. Nici unul n-a scapat. înca nepotolit de-aceasta suparare, s-a dus în Erimant, cau-tîndu-l pe mistret. L-a aflat cu greutate, ascuns într-un desis. Avea niste colti albi, lungi de un stat de om, taiosi ca niste lanci. Vazîndu-l pe Heracle, mistretul - ce fusese vestit de Artemis ca vor veni primejdii - s-a zvîrlit într-un trunchi înalt, gros, de stejar. Cu rîtul lui enorm l-a smuls din radacina, trîntindu-l spre erou. Heracle s-a ferit. A vrut sa ia el trunchiul care cazuse jos, sa-l zvîrle spre mistret. însa si-a amintit ca trebuie s-aduca mistretul viu si teafar crudului Euristeu. Mistretul ar fi vrut sa fuga catre vale ; dar Heracle, strigînd si aruncînd cu pietre, l-a silit sa se urce spre vîrful Erimant. Cazuse peste munte zapada proaspata. Mistretul luneca sau se împotmolea, gîfîia tot mai mult. Nu mai putea sa fuga. Istet, sprinten, voinicul s-a repezit peo culme. De-acolo a sarit de-a dreptul peste fiara. A lovit-o în ceafa de i-a taiat suflarea, si fiara s-a-mblînzit. A luat-o pe spinare si-a pornit spre Micena. Auzind Euristeu ca a ajuns Heracle cu fiara la Micena, ca a intrat pe poarta si vine la palat, a început sa strige spre sfetnici sa-l opreasca. Dar nimeni nu-ndraznea sa i s-arate-n cale. De frica, lasul rege a fugit, s-a ascuns într-un butoi de-arama si, tremurînd, tipa : - Omoara-l sau da-i drumul sa plece unde-o sti ! Nu-mi trebuie mistretul. Pleaca de-aici cu el... Nu uita ca-mi esti sclav, si-asa îti poruncesc... - Am primit sa-ti slujesc, nu fiindca pretuiesti în ochii mei ceva, i-a dat raspuns Heracle. Datina noastra cere ca pentru orice fapta de sînge sa platesti, stînd un timp în sclavie. si eu m-am supus ei. Dar afla, Euristeu, ca eu orisice munca nu o fac pentru
42

tine, ci o fac pentru oameni, pe care îi iubesc. Pentru ei am plecat, sa-i scap de-aceasta fiara, pe care-o port în spate... - Fa cu ea tot ce vrei, dar lasa-ma sa ies din butoiul de-arama, se tînguia fricosul. si nu s-a linistit decît cînd a vazut mistretul jupuit si carnea lui încinsa în frigare de-arama.

Grajdurile lui Augias
Atunci a prins curaj, a iesit din butoi si-a început sa spuna cu-amenintari în glas : - Du-te acum în Elida, la regele Augias, fiul lui Helios, puternicul zeu soare. Iar regele Elidei are trei mii de boi, din care-o parte au picioarele ca neaua, altii-s în întregime albi, parca-s lebede, si altii-s purpurii, ca stofa sidoniana. si între toti acestia un taur, Faeton, se-aseamana c-o stea de aur sclipitor. în grajdurile sale, gunoiul vitelor, neridicat de veacuri, s-a înaltat ca muntii. si vitele acelea, ce-s date în pastrare regelui chiar de soare, nu mai au loc în grajd. Du-te deci la Augias si curata gunoiul...

- Ma duc, a spus Heracle, fiindca stiu prea bine cîti sclavi au fost ucisi de regele Augias, pentru ca n-au putut sa curete gunoiul. stiu cîti ar mai pieri... si a plecat Heracle la regele Augias, sa-mplineasca porunca. - Regele Euristeu te-a trimis pentr-un an, i-a glasuit Augias, vazîndu-l pe Heracle. Eu cred ca nici în zece, poate nici într-o viata, nu ai sa izbutesti sa-mi cureti grajdurile. si de nu izbutesti, sa stii c-ai sa-ti pierzi viata aicea, în Elida... - O, rege, a zis Heracle, omul are si minte, nu numai brat de fier. Ce-ai zice tu, de pilda, daca eu as putea sa-ti curat într-o zi gunoiul tot din grajduri, si nu-ntr-o viata-ntreaga ?... - Atunci ti-as da rasplata, din cirezile mele, trei sute de boi buni. Dar nu e cu putinta asa ceva, Heracle. Nici zeii n-ar putea, dar tu, un muritor... Gîndeste-te ce spui. - Sa încercam ? - Fireste, daca te încumeti !... - si-ti tii fagaduiala ? ♦ 1- Fac chiar si-un juramînt. - Bine. Atunci, priveste !... si istetul Heracle a scos vitele-afara, aucîndu-le-ntr-un cîmp.
43
1

I f »"4 11 ('I t

A pus mîna pe ghioaga. A lovit cu putere în zidul cel înalt, din fundul grajdurilor, facînd doua sparturi. Din dreptul fiecarei sparturi facuta-n zid, a sapat dupa-aceea cîte o albie, spre cele doua rîuri aflate-n apropiere : Alfeul si Peneul. Apa a intrat pe albiile acestea, pe urma, prin sparturi, în grajdul lui Augias. Heracle avusese grija, mai înainte, sa sparga si în fata zidul cel gros la fel. Apa intra prin fundul acelui grajd urias si se varsa prin fata, du cînd cu ea gunoiul. Nici nu venise seara, si grajdul lui Augias fusese curatat, gaurile din ziduri astupate la loc. Alfeul si Peneul curgeau iarasi în matci, iar albiile noi, umplute cu pamînt, nu se mai cunosteau. - Ce zici acum, Augias ? l-a întrebat Heracie. M-am tinut de cuvînt ? Hai, tine-te si tu !... Dar siretul Augias, vazîndu-si împlinita dorinta ce-o avea, s-a razgîndit îndata. - Esti sclav si împlinesti poruncile primite, a glasuit el aspru. Pleaca spre Euristeu. Fata de sclavi, un rege nu este nevoit sa-si, pastreze cuvîntul. - Dupa datina veche, acel ce nu-si pastreaza cuvîntul va sa piara ! i-a dat raspuns Heracle. Cînd am sa ajung liber, ma voi lupta cu tine, rege fara cuvînt, si am sa te rapun. - Pleaca, îti poruncesc ! a rostit regele. Heracle a plecat, dar, dupa cum se spune, s-a-ntors cînd a fost liber. S-a luptat cu Augias si ia învins ostirea care îl apara. Regele a cazut. Eroul, dupa lupta, a rasadit acolo trei sute de

a-ndreptat taurul spre valurile marii. numite olimpiade. Ca sa-l poata supune. A pornit dupa taur. puternici si cinstiti 22. Minos. . a fugit ca naluca. S-a dus în Atica. Taurul lui Poseidon Plecarea spre Tracia Dupa ce a curatat si grajdul lui Augias.maslini si a statornicit serbarile vestite. ca pe-un cal. Heracle si-a facut din fire de otel o plasa. Chiar regele din Creta. Luîndu-si deci ramas bun de la regele Minos si de la poporenii din insula lui Zeus . care-l sfîsie-ndata. I-a-ncovoiat grumazul. cum sînt cele cu care se prind pesti. si taurul acesta era. Porunca îi suna sa-l aduca pe taur în Argos. nici sfetnicii si nici ostenii lui nu cutezau sa lupte cu taurul turbat al zeului Poseidon. l-a atîtat la lupta cu strigate si pietre. Dar sînt legati în lanturi. si holde. taurul lui Poseidon fusese îmblînzit. fiul lui Zeus si-al frumoasei Europa. Acolo se afla un taur alb ca spuma. Ţinîndu-l strîns de coarne. Hera i-a amintit ca este-n Tracia un fecior al lui Ares. Strabatea toata Creta. viu si zdravan. e zvîrlit cailor.Heracle s-a urcat pe taur. unde-l va doborî un alt erou. prins într-un streang. ce se afla în Creta. Nici el. Poseidon furtunosul. si iarasi Euristeu s-a ascuns în butoi. De-aici. Iar cînd s-a repezit. gonesc ca niste vulturi cînd zboara prin vazduh. Cu coarnele strica locuinte si grajduri. flamînzi ca niste lupi. în regatul lui Minos. cu coarnele plecate. iata ca soseste Heracle cu o barca. în cinstea biruintei dobîndite de el. cînd s-a vazut scapat. Gheea. înfricosat de taur. l-a dus fiul Alcmenei pîna-n tinutul Argos si l-a închis în grajdul regelui Euristeu. mult mai primejdioasa. Ochii-i ardeau vapaie. pentru ca se hranesc numai cu carne vie. strigînd înfricosat slujitorilor sai ca sa desfaca poarta la grajduri si sa lase taurul lui Poseidon sa fuga unde-o sti. din bot îi curgeau bale. si în putina vreme. taurul lui Poseidon a nimerit în plasa. îi asculta porunca viteazului Heracle. spre slava fara moarte a celor îndrazneti. Tezeu. calcînd-o sub copite. pe nume Diomede. parca-si cerea iertare. turbat ca vijelia. gradini Dupa ce s-a întors Heracle si din Creta. insula minunata. unde copilarise odinioara Zeus. fara sa-i ia si viata. pe cîmpul Maraton. Taurul a intrat în marea lui Poseidon. livezi. Musca oa-aneni si vite. Heracle a primit o noua Însarcinare. Sînt negri ca taciunii. Statea cu fruntea-n jos si-n-genunchea-nainte-i. ascuns de mama sa si de bunica-i.ce-l binecuvîntau ca-i scapa de urgie . si-n ele se gasesc niste cai fara seaman. unde sa-l mai trimita. stapîn peste bistoni. Euristeu a-ntrebat-o pe stapîna sa. spune legenda. la grajduri . Orice strain ajunge în Tracia e prins de crudul Diomede si dus. Heracle i-a strîns botul în pumnii lui de fier. Ci. Regele Diomede are grajduri de-arama. statea-nchis în palat. tîrîs. si-a înotat cu sîrg pîna-n Peloponez. mugea-nfiorator. trimis de zeul marii. Hera. mugind încetisor. Taurul lui Poseidon. Euristeu l-a trimis afara din Elada.

Gateste-te. __ Mai bine muream eu. sub pamînt. auzind sfatul Herei. cînd este înca tînar si-i însetat de viata ? A întrebat Admet cine ar vrea sa plece în locul lui. prins de furtuna.A scapat el de multe. cum ceruse Heracle.unt. fara sa se opreasca la regele Admet. spusese solul mortii. în frumosul port Argos. fara zabava. cel ce are o sabie taioasa. Am venit sa te iau. nici prietenii cei buni. prietenul sau.. ce trebuie sa faca. sa nu poata scapa din nou teafar Heracle. Heracle s-a gîn-dit ca n-ar putea sa treaca pe lîng-orasul Fera. a vrut o fiinta. Alcesta a-nchis ochii. plîngînd. Altminteri. dar de caii acestia nu cred c-o sa mai scape. Admet.44 45 :wttmii-uisili . si cea mai draga lui . nici slugile. Aici domnea. ramîi cu bine. Trupul i s-a racit. taindu-i o suvita din parul matasos. Socot ca-i ultima. s-aduca pe ea caii . fara a fi-ntrebata. jos.daca-i va putea lua. sub pamînt. supusii. auzind ce glasuise solul mohorîtului Hades. S-a apropiat de ea. eu sînt gata sa plec. de s-ar gasi o fiinta care îti este draga sa vie-n locul tau. s-a învoit s-o ia pe tînara Alcesta. a poposit o vreme pe tarmul tesa-lian. Admet. îi vor veni de hac. Biruinta asupra mortii . Tanatos. si-a plecat iar voinicul.Sotul mi-e mult prea drag. doar sa traiasca el. Hades cel mohorît trimisese sa-l ia pe regele Admet în negrul lui salas. Nici parintii. si nici bunicii. zicea. Eu te-am iubit nespus. la Hades. vazînd pe cea mai buna si cea mai credincioasa dintre sotiile ce-au trait pe pamînt pierind sub ochii lui. Ţin la zilele lui mai mult decît la mine. în casa lui Admet intrase nenorocul. Cine se învoieste bucuros sa porneasca înspre tarîmul mortii. în Fera. la Hades.Admet. la Hades. cît erau de ba-trîni. în locul lui Admet. Aceasta-i munca a opta. Nimeni n-a vrut sa plece. a spus ea solului. jos. glasuia Euristeu. Iar solul. Euristeu îi daduse o corabie mare. Aceasta. s-a hotarît sa plece ea însasi în Infern. Totusi ai mai putea sa vietuiesti un timp. Atîta ca la vremea cînd a sosit Heracle. A lunecat pe lespezi. Singura mea durere e ca n-o sa-l mai vad. Ba da. 46 Va-nchipuiti ce jale a potopit palatul ! Inima lui Admet s-a sfîsiat de chinuri. In drum. cu sabia în mîna. fara sa stea pe gînduri. . scotînd doar un suspin : . în locul lui Admet.preatînara-i sotie. Nimeni nu a primit. Diomede. Ares o sa-l învete pe fiu-i.. Cum i-a taiat suvita. zeul mortii. . Regele Diomede este fiul lui Ares. Admet. S-a îngrozit Admet. Cum sa se duca .

a cugetat Heracle.E vis sau e aievea ? glasuia el. Nemaiavînd ce face. si nu i-a spus nimic din chinul ce-l rodea. a întrebat-o pe-alta. Vazînd-o pe Alcesta vie. care-l iubea si-l pretuia nespus pe eroul Heracle. A-ntors-o iar la viata pe tînara regina . Heracle. A poruncit sa fie Heracle ospatat cu tot ce-avea mai bun : bucate. a si bagat de seama ca toti aveau siroaie de lacrimi pe obraz. nu stia ce sa creada. a sosit si Heracle. S-au luptat toata noaptea. Admet se hotarîse sa-si ridice viata cu un pumnal de fier si sa-si 47 urmeze soata în tinutul lui Hades. l-a biruit pe zeul ce taie firul vietii. n-a vrut sa-l întristeze cu suferinta sa. Atunci s-a repezit si l-a cuprins pe zeu în bra-tele-i vînjoase. Ma voi lupta cu moartea ce ti-a rapit sotia. Heracle ! glasuia si Admet. Admet." Noaptea. Heracle ! . bauturi si fructe din gradini. spre lacasul unde zacea Alcesta. în timp ce sta la masa. iar sabia ti-o sfarm. atît de tînara ? Cum sa-si jertfeasca ea zilele netraite.Iti multumim. si pîna la sfîrsit a aflat adevarul. îti multumim. Moartea fusese-nvinsa 23. preabunul meu prieten.ea. cînd toti dormeau. -. A întrebat pe-o sluga. surî-zatoare. tînara si frumoasa.Nu-ti mai dau de-aici drumul. A asteptat un timp. I-a-ntins o masa mare. însa eroul nostru s-a asezat ia pînda. doar ca sa traiesc eu ? Nu-mi trebuie nici mie viata fara de ea. S-a furisat Heracle. Tanatos a jurat. în taina. Tanatos. . Spre ziua l-a trîntit Heracle pe Tanatos cu pieptul la pamînt si l-a legat în streanguri. . . strîngînd-o la piept pe soata draga. stia ca-n prima noapte. pentru noi. îi raspundea Alcesta. Heracle s-a sculat usor din asternut. l-a lasat si pe Admet sa vietuiasca-n tihna. Atîta ca Heracle. daca nu redai viata sotiei lui Admet si daca n-ai sa juri ca si prietenul meu va ramîne în viata. Aducerea cailor lui Diomede Erai spre dimineata cînd au intrat Heracle si-Alcesta în palat. nu avea voie nimeni sa stea prin apropiere cînd trebuia sa vina zeul mortii. Admet. Potrivit datinei. si-a auzit deodata fîlfîitul de aripi al zeului Tanatos.Aievea e. si am s-o smulg lui Hades. dezlipindu-si obrazul de cel al dragei sale. dupa ce-nchidea ochii oricare muritor. Tocmai cînd aveau loc întîmplarile-acestea în palatul din Fera. "O. venea zeul Tanatos ca sa ridice umbra trupului adormit. atîta de frumoasa. i-a gla-suit Heracle. n-ai vrut sa ma mîhnesti ! Numai ca am aflat.

Regele Euristeu. Regele Diomede a cazut însa prins în mîna lui Heracle. Cingatoarea Hipolitei . legîndu-i peste boturi cu lanturi de arama." si l-a trimis s-aduca o cingatoare scumpa.copilele lui Ares. regele bistonian. Tot atunci. au trebuit sa fuga. Au staruit sa-i fie si ei însotitori. Heracle-a adus caii în orasul Micena. cînd am sa-l vad pe rug !. se vazuse pe data încercuit de sute si sute de razboinici. Au debarcat pe tarmul cel larg si nisipos. regele. stiind ce îndurase Heracle pîn-atunci. cu o alta ostire de calareti armati cu sabii. 48 Viteaza Hipolita si mîndra Antiopa . El l-a suit pe punte .. O ! Cît am sa ma bucur. dar regele Micenei a poruncit din nou slujitorilor sai sa le deschida poarta. dar Ares n-a-ndraznit sa se arate iar si sa-l cheme la lupta pe feciorul Alcmenei. Plecase. Heracle s-a-nvoit.. aflînd ca Diomede a fost mîncat.. sa-i suie pe corabie. Zeus s-a mîniat si-a trimis niste lupi. pe drum. daruita cu vraji de zeii olimpieni. S-a luptat iar. care salasluiau la Pontul Euxin 2i . si i-a pornit spre tarm. iarasi s-a-nspaimîntat si-a sarit în butoi.De opt ori a scapat pîna acum Heracle. Cîtiva eroi vestiti. Totusi. lanci si arcuri. dar trebuie sa vie si ziua asteptata. sa fie lasati liberi.domneau peste poporul de femei luptatoare. S-au adunat în Argos. si-n sfîrsit ajunsese la cruntul Diomede. Acestia au fugit. si-a rostit Euristeu. l-au sfîsiat. de propriii lui cai. pîna ce au ajuns în Pontul Euxin. femei razboinice. pîna la urma i-a biruit pe toti. purtînd pe spate arcuri si-n rnîini lanci ascutite. sa-si împlineasca slujba. numite amazoane. l-a atacat din nou. pe care zeul Ares îl vestise din vreme. cum îi urzeste Hera. pe care o avea regina Hipolita. pe drum. Intorcîndu-se-n Argos. ostenii bistonieni. In goana lor nebuna au ajuns în padurea ce-m-prejmuia Olimpul. zeul razboiului . ca Tezeu din Atena. n-au vrut sa-l lase singur în tara amazoana. strajuit de amazoane.Dar feciorul Alcmenei nu mai era. plutind neîntrerupt. In cea de-a treia zi. Peleu si Telamon. trei zile. . Plutise iar pe mare. Odata si odata soarta îl va lovi. Lasase fericire în palatul din Fera si pornise din nou. cîti mai erau în viata. Mînia zeului ce-atîta la razboaie a sporit si mai mult . Heracle a-nchis caii în niste grajduri largi. dar caii fla-mînziti. care i-au încoltit si i-au mîncat pe toti. muntele cel înalt. A luat din grajduri caii. si s-au urcat cu totii pe o corabie. calarind pe cai iuti. si debarcînd acolo.

Degeaba Hipolita încerca sa le tina. 49 iilliliimin Au cazut prizoniere frumoasa Antiopa si-o capetenie. si . parea ca se abate furtuna într-un lan. Dar si fiul Alcmenei. Nimeni n-o asculta. sa-i ceara cingatoarea. preoteasa a Herei. Cînd a intrat Heracle în lupta. Ca spicele cadeau vestitele-amazoane. Lupta cu amazoanele Din cer. Lancile au lucit. O dai de buna voie ? Sau trebuie sa ti-o smulg.I-a-ntîmpinat la tarmuri preamîndra Hipolita. pe nume Menalipa. în schimbul libertatii fecioarei. eroului Heracle. în asfintitul lumii. mai ales. Atunci s-a prefacut si ea în amazoana. Ea a ramas uimita de chipesii flacai ce coborau pe tarm. Regina Hipolita tinea nespus de mult la fecioara aceasta. I-a întrebat ce vor. sa o duca Admetei. s-arunce lanci.fiindca Menalipa plîngea si se zbatea sub bratul lui Hera-cle . Nu vreau sa lupt cu voi. dîrze. înarmata. dupa porunca Herei. aratîndu-i ca vine din Micena. . si toti ceilalti eroi nu s-au înspaimîntat. fiica lui Euristeu. Toate intrau în lupta. în vremea asta. cu caii lor cu tot. si a vorbit zeita atît de-nversunata. fara zabava.Minciuna ne rosteste acest fiu al Alcmenei ! El nu vrea altceva decît sa ne omoare si sa ne ia regina. Regina era gata s-o scoata de pe mijloc s-o dea. Fata lui Euristeu. calare. Din arcuri a tîsnit o ploaie de sageti. Au tras roi de sageti si lanci spre amazoane.O dau de bunavoie.regina Hipolita i-a daruit. splendida cingatoare. repezindu-se. pamînt. scumpa ei cingatdare. Vacile lui Gerione Cea de-a zecea isprava sâvîrsita cu cinste de eroul Heracle s-a petrecut departe.Eu îti cer cingatoarea. lup-tîndu-ma cu tine si cu ostirea ta ? . Ea a vazut ca-i pace si ca fiul Alcmenei dobîndea prea usor. prin vorba-i iscusita. i-a mai rostit Heracle. semnul ei de regina. plina toata de vraji. doreste sa o aiba. A sarit în mijlocul femeilor strigînd : . Frumoasa Antiopa a ramas însa prada eroului Tezeu. încît razboinicele femei s-au si aprins. . priveghea însa Hera. S-au pregatit de lupta. care e preoteasa chiar în templul zeitei. nu numai brîul ei. Heracle i-a raspuns cu glas blînd. sageti sau pietre. trimis de Euristeu. trîntite la. în eroi. i-a glasuit regina.

El a suit în barca de aur cea rotunda a soarelui cireada de vaci nemaivazute. pe veci. prea multa oboseala. în strîmtoarea aceea care unea Oceanul cu Africa si-Europa. Eurition . încît bietul Heracle n-a mai putut s-o-ndure.stralucitorul soare. caci eu sînt Helios. unde seara de seara coboara Helios . Heracle-a vrut sa lase.Te vei duce. si-atunci a smuls din coaste doua stînci mari. dar vitejia lui si ghioaga cea grozava l-au ajutat sa-nvinga. îti împrumut barca mea cea rotunda. de nu esti în stare. prin Libia. Venise însa seara.ciobanul ce pazea cirezile de vaci ale lui Gerione . strabatând tot pustiul. si zeul Helios se cobora cu carul înflacarat din slava. A si sarit în barca rotunda. are cirezi bogate de vaci rosii ca focul daruite de zei.si cîinele sau. suparat amarnic. Mai bine nu pleca. prinse din mijloc. a rostit Helios. Pentru ca acest drum îl istovise mult. si-a trecut Heracle marea în Africa. ci trei. cu-o pluta savîrsita de mîna lui. Dar zeul Helios.Lasa arcul încolo. fermecata. Heracle. cu legea-mi de stapîn. Era gata sa traga în zeul Helios. de-o parte si de alta. Africa si Europa. Stîncile din strîmtoare s-au numit de-atunei "Coloanele lui Heracle" 26. Pe tarm nu se vedeau copaci sa-si faca-o pluta. fiindca stiu ca vrei s-ajungi în Eritia. si a plecat spre casa. la marginile lumii. Heracle-a fost silit sa dea piept cu stapînul cirezilor de vaci. numita Eritia. l-a îndemnat sa-si lase armele la o parte : 50 . fiul Alcmenei nu s-a înfricosat. Totusi. Ortos. uite. un nepot al Meduzei. Ortos avea si el doua capete hîde si era frate bun cu cîinele lui Hades. albastre. Din razele ce-ardeau pe fruntea zeului se raspîndea dogoare atît de nemiloasa. Trecuse în Europa si îsi mîna cireada prin muntii Pirinei. te voi scurta de cap. La tarm s-a aratat alt urias. i-a poruncit din nou regele Euristeu. pe tarm. El nu are un trup. miscat de voinicia eroului teban. tinta eroului. Aici zeita Hera i-a razletit o vaca. într-o insula mica. Lupta n-a fost usoara. însa-o sa-ti fie greu sa lupti cu Gerione. uriasul Gerione. se gasea însa-n larg. pe urma prin Italia. a pus mîna pe arc. Gerione. dintr-un copac urias. paznicul din Infern. zeul ce încalzesc pa-mîntul si pe oameni. sase picioare. La fel. prin Galia. crezînd ca vrea anume sa-i pîrjoleasca trupul. Le-a asezat cu grija. el te izbeste cu cîte trei sageti si trei lanci dintr-o data. Luptînd. si. o amintire a suferintei sale. Heracle-a fost lovit . a sosit dupa multa. Acolo-i o strmitoare. A trebuit s- . De-aici. Nu era nici un mijloc s-ajunga pînacolo. si. ce s-a pornit înot pîna-n Sicilia. unde se întîlnesc Oceanul nesfîrsit. Are trei capete si sase mîini enorme. ca sa se odihneasca. Dupa ce-a biruit pe cioban si pe Ortos. vîslind spre Eritia.. facuta de Hefaistos din aur si argint. Uriasul Gerione. Tu sa mi le aduci pe toate la Micena. Insula Eritia. chiar la capatul lumii25. Acolo vei afla pe-un urias. si.

Hera. si astfel sa fiu rege iar el numai un sclav. Sa-i aduca pe Cerber. sa lupte pentru ea c-un fiu al lui Poseidon.... Cum ?. si ghioaga lui uriasa..Sa mi-l aduci.. .Pe Cerber ?. alearga si s-ascund prin cotloane. Pentru ca si Heracle era-nfiorator. zeita Hera a semanat turbarea în toate vacile.. si eu sint prea slab.. Nu pierde nici o clipa. Iar le-a cautat voinicul.o caute. pe grumaz. o pestera adînca. soatei lui Zeus. zicea Hera. stii ca esti blestemat chiar prin vointa Herei !. cîinele lui de paza.. caci el e prea puternic. teribilul dulau.Nu plînge. Heracle. mai ales la mînie. ca tu sa te jelesti ? Iar el sa biruiasca un monstru dupa altul. s-a terminat cu tine. si . cel cu trei capete. îi glasuia astfel : . De nu patrunzi la Hades si nu-l rapesti pe Cerber. A unsprezecea munca stia ca e mai grea ca toate celelalte. La Hades ?. care o ascunsese într-o cireada-a lui. [ si sa respir în voie. Lovite de turbare. Ajuta-ma si-acuma! Nu ma lasa zeito Mi-e teama de Heracle..Cum ? Nu e nici un mijloc sa-l rapun pe Heracle ? Nu este nici un monstru sa-l faca bucatele ? O. sa plece în tinutul cel negru al lui Hades.. Asa se va sfîrsi !. a cautat locul. cu inima de piatra si serpi încolaciti. si eroul Heracle a pornit iar pe cale.. Infruntînd genii. sa-l vad odata-nfrînt. prin care se putea patrunde în Infern. prin vraja ca sa alung pe lume eu înaintea lui. Umbrele din Infern.. zeita. Iti multumesc.4 [ 51 cum sa lupt cu el ? As vrea. si chiar pielea de leu purtata pe spinare îl faceau mai cumplit.. . stii moartea ce te-asteapta !. far-a pati nimic ? Asculta. în cele patru colturi. cum îl zaresc. Rapirea cîinelui Cerber si-a mers. De-asta te-am înaltat pe tronul din Micena.. dar iute. cu capete de-arama. scapat de marea teama ca se va razbuna. de ciuda. . plîngînd. as vrea. Numai ca Euristeu a poruncit sa fie vacile înjunghiate si carnea lor jertfita ocrotitoarei sale... Hera. Cum de nu m-am gîn-dit ?. s-au ratacit prin lume. care-i stateau în cale. în tinutul lui Hades Se spune ca. Cu greu le-a adunat si le-a adus pe toate regelui Euristeu. Trimite-l dar la Hades. sa-ti aduca pe Cerber.. Tu ai facut. tu ma-nvata unde sa-l mai trimit ? în tine mi-e speranta. Euristeu. monstri.. zeita ! si-ndata-a dat porunca regele din Micena sclavului sau. Aici. regele Euristeu s-a dus pe urma-n templul zeitei si. s-a rastit Euristeu. ajunge pîn-la Hades. A ajuns dup-aceea la Marea Ionica. în gheme... .

. greu osîndit. si s-a si repezit. Cu mîna ti-l dobor ! a mai rostit Heracle. dupa legenda. Coada i se zbatea. Era înlantuit pentru ca încercase s-o fure pe sotia regelui din Infern. în-spaimîntat de moarte si tremurînd ca varga. si-atunci.. si-a pornit spre Micena. 52 . N-a îndraznit sa-i stea prea tare împotriva.Nu fi mîniat. si-asa. L-a însfacat pe Cerber.. Tot ce-i otravitor. Du-l înapoi. nici palos si nici lance. Te rog acum ca prieten. regele Piritoii Heracle-i rupe lantul doar cu o smucitura. si de pe trup o spuma.. în butoiul de-arama. pe cît se spune. Heracle. Poti sa' mi-l iei. la fel ca zeul Ares. te rog. Pe drum.Venit-am pîn-aci ca sa ti-l iau pe Cerber. Pe urma se îndreapta catre tronul lui Hades si-i glasuieste tare : . Caci îl voi lua oricum.tot din porunca lui. eroul nostru l-a aruncat pe-un umar pe cîinele lui Hades.. Cerber. îl trage de pe stînca si îi arata calea dentoarcere acasa prietenului Tezeu.Du-l înapoi. unde se ascundea de cîte ori Heracle aducea cîte-un monstru . pe viteazul Heracle. nu folosesc nici arc. numai nu-mi omorî pe bietu-mi cîine. pe Cora-Persefona. A fost numai o gluma. ca lupta cu Heracle nu ar fi fost usoara. Hades a înteles.. Insa era-n zadar. pîna ce si-acest monstru s-a pravalit ca mort. au crescut buruiene : cucuta. din gurile lui Cerber a picurat venin. pentru prietenul sau.. Era sudoarea lui.Las ghioaga la o parte. a sarit în butoi.. dar pe un biet catel. matraguna. daca o înfruntam. .. Lasa-l ! L-ai biruit. dar i-a raspuns viclean : . s-au ivit plantele veninoase Auzind Euristeu ca a sosit Heracle cu Cerberul pe. si moartea uneori o putem birui. Ce sa fac eu cu Cerber ? Nu am cîini destui ? Du-l înapoi lui Hades. . care-i paznicul ei !. si l-a strîns ca-ntr-un cleste.Poti sa mi-l iei.Lasa-l ! a strigat Hades. Nici nutl mai sînt dusman. paznicul tau si-al mortii. Heracle. Heracle. spunîndu-i la plecare zeului din Infern : . si nu te-mpotrivi. Unde au cazut spuma sau verdele venin. serpii lui suierau si încercau sa-l muste. La strîns' atît pe Cerber. în tara amazoana. temeinic.. ca ti-am înfrînt pe Cerber. spate. acel care-l urmase la Pontul Euxin.Pe-o stînca sta în lanturi. atît l-a gîtuit. fara sa lupti cu arme. si de-acolo tipa : . daca te simti în stare sa mi-l dobori pe Cerber. Tezeu. Hades. de grumazuri.

Acesta-i Prometeu. însa el e-naltat din porunca lui Zeus pe-o piatra colturoasa. parinte-al omenirii. în sfîrsit. cînd a iesit odata. si de vei izbuti.. A trebuit s-astepte. si iar a colindat lumea toata de-a rîndul. sa-l învinga pe monstru.. eroul i-a sarit îndata în spinare si s-a luptat cu el.O stie unul singur. nu ma priveste.. berbece si chiar cîine . Ladon.. s-a otarît tiranul. Pe unde-o fi gradina nu stiu. Te-asteapta.si cine-o stie oare ? l-a strîns tare Heracle..numite hesperide . Dar calea spre gradina nu o stie nici el. De cînd rîvnesc la cinstea de a-l elibera. De nu. s-au ridicat pe tarm si. Atîta ca Nereu nu-l va marturisi decît silit prin lupta. Da.Bine.. S-a jertfit pentru oameni.si-a unui monstru. greu osîndit de Zeus. S-a dus din nou Heracle pe caile robiei. Porneste ! Poruncesc. Zace de-atîta vreme în lanturi pe nedrept. Zadarnic zeul marii a luat înfatisari de taur si de cal.. fara multa vorba. cum s-a vazut liber de spaima si primejdii. Nu-i nimeni ca sa fie mai pretuit de mine în toata lumea asta.. Iar gradina se afla sub paza unor nimfe . . cu toate ca e zeu. Silit.. vei fi eliberat. în Caucaz. sa stea pufin la soare.... s-au pravalit în ape. .niste nimfe-ale serii . regele Euristeu si-a schimbat iarasi glasul : .n-a mai putut sa scape. înfrîngerea lui Nereu Dar. Mai este înca una. Adica unsprezece.. 53 si unii spun c-Atena i-ar fi destainuit eroului Heracle ca drumul spre gradina cu merele de aur îl stie doar Nereu . a glasuit Heracle. Pîna acum. Decî ia-ti din nou maciuca si pleaca sa-mi aduci merele fermecate. sa treaca si prin vraja nimfelor hesperide. Heracle. ai împlinit mereu poruncile primite. c-un ochi neadormit.. cum cerea Euristeu. stii tu prea bine. Dar sa-mi aduci' tref mere.. pe Elbrus. . merele de aur... în locul unde Atlas tine pe umeri cerul. zeul Nereu a spus unde-i gradina : la marginile lumii.. pe tarmurile marii..un batrîn zeu al marii. Heracle l-a strîns peste mijloc cu mîinile-nclestate si l-a legat burduf. cel sfatuit de Hera. Douasprezece-s toate. pîna ce l-a zarit pe zeul cel batrîn.. pe prundurile marii. despre care aud ca s-ar gasi-n gradina nimfelor hesperide 27. va putea sa culeaga din fructele de aur. multa vreme. si. ai sa vezi. Heracle. S-au luptat mult acolo. . De va putea Heracle s-ajunga pîn-acolo.S-a-ntors din nou Heracle în Infernul lui Hades si i-a zvîrlit dulaul în pestera de piatra unde salasluia. Era dibaci batrînul si-avea muschi de otel. si-un vultur îi sfîsie ficatul ne-ncetat.

si istet . îi scormonea ficatul cu ciocu-nsîngerat. învins.. 54 De fapt. Dar pîna la sfîrsit.Voinice. fiul mîndrei Alcmena. de mii si mii de ani înlantuit pe stînca. Dar Prometeu. cel osîndit de Zeus la chin pe vesnicie.. Eliberarea lui Prometeu si-a mers. El sta în lanturi cu mîinile la spate si un piron în piept.. în Caucaz. era nebiruit. Dar feciorul lui Zeus . suparîndu-i pe zei. cuprins de nerabdare. nu te pripi.chiar Gheea .îi da din nou puteri. si care-o fi învins sa i se stinga viata. sleit cu totul. ce-a îndragit pe oameni. . aratîndu-i cu mîna spre rasaritul lumii. Nemaiputînd s-adune putere din pamînt. Dornic sa nu-i mai scape.Sa nu cutezi. a spus zeul Nereu. flamînd necontenit. Pe nimeni nu uraste mai mult marele Zeus decît pe-acest titan. Insa fiul Alcmenei nici nu-l mai asculta. pentru ca daruise celor de pe pamînt focul rapit de zei.Fireste !. s-a pravalit. In acest fel s-au prins la lupta îndîrjita. uriasul.. Acest urias vestit chema pe trecatorii prin tara lui la lupta. privea tot ne-nfricat spre cer si spre pamînt. l-a ridicat în sus si l-a tinut asa o vreme-ndelungata. Dar stai.si voinic. iarasi se-nviora. cum îl trîntea jos. strîngîndu-l tot mai tare. cu ghearele înfipte în trupul sau slabit. si s-a luptat pe drumuri cu un urias. . si cum trecea Heracle prin Libia 2S. cum atingea uriasul doar talpa de pamînt. avea o taina-n lupta. si. zdro-bindu-i os de os. fiindca nici o clipita titanul osîndit nu s-a plecat lui Zeus si n-a cerut iertare. a mers Heracle. tot a ajuns pe munte. Anteu.. Anteu.. pe Elbrus. Te învoiesti ? . El fiind feciorul Gheei. pamîntul ce-l nascuse. uriasul l-a strigat : .a cam bagat de seama ca ori de cîte ori îl ridica pe-Anteu. S-a mai luptat pe urma eroul si cu-alti regi. . vino-ncoace sa ne-ncercam puterea.. Pamîntul larg . Cu pas grabit pornise voios spre rasarit. Aici zacea feciorul titanului Iapet. un alt fecior al Gheei.încotro este drumul spre Elbrus ? a-ntrebat. Heracle. cît timp atingea tarna. Anteu. strabatînd mari si tari. si toti erau învinsi. si vulturul lui Zeus. l-a prins de subtiori. iute-i slabea puterea. a-ncuviintat Heracle. caci era calea lunga. titanul.încolo ! i-a raspuns Nereu cu încruntare.

" si si-a pus o sageata. gata sa-i pedepseasca în numele lui Zeus.-. Se spune ca atuncea vîntul s-a întetit. Ai ridicat din tina pe muritori. Coboa-.. a rostit linistit sclavul lui Euristeu. muiata în veninul hidrei ucisa-n Lerna. ra-te.. . Coarda a zbîrnîit. cu aripile-ntinse.Fereste-te. Cerul s-a despicat. atît de mult sleita în veacurile lungi de cînd sta osîndit. pe dusmanu-i de moarte. tipînd cu-amenintare. Sageata si-a luat... si-un om te va salva. L-a domolit Atena. în acea clipa. chiar vulturul lui Zeus. Tu suferi pentru oameni. desi sleit de chinuri. Furtuna si mai tare s-a întetit atunci.Dar nu te temi de Zeus si de mînia lui ? . voinice ? a murmurat titanul. de-arama. Prometeu ? a glasuit Heracle. Sprijina-te pe mine. s-a coborît încet. erau cu mult. zborul.E vulturul lui Zeus ? a hohotit Heracle. cetluite de zeii olimpieni. Valuri de grindina i-au izbit pe eroi cu pietre mari cît oul. din munte. le-a rupt numaidecît. si vulturul lui Zeus. ce i-a reamintit ca. titane. însa fiul Alcmenei si-a proptit un picior în colturoasa stînca si.Asadar tot aicea te afli. dupa prevestirea batrînului . cînd a tras de lanturi. dinspre Olimp.. Nu ma tem de nimeni.. din pieptul celui care suferea pentru oameni.Zadarnica mînie.Heracle ma numesc. Tu singur ne-ai dat pilda. De azi nu va mai fi. de pe munte. 55 . îi arcul sau temut.. Le-ai daruit puterea de-a înfrunta pe zei. Marele Prometeu uitase cum se umbla. cu ciocul de otel. gata sa se repeada catre cei doi eroi. Muntele cel înalt se clatina si el. cu aripile-ntinse. . Prometeu se zbatea în lanturile sale. cel care îmi sfîsie ficatul zi de zi. în timp ce vîntul aspru urla peste Caucaz. cînd a ajuns acolo si s-a urcat pe munte. dar ele. . vazîndu-l pe viteaz în vîrful muntelui. pe dîr-zul Prometeu. dar maiestuos. Sînt îiu de pamînteana. Heracle ! a rostit Prometeu. de foc. în marea furtunoasa. s-a auzit un tipat si-un vîjîit de spaima. pe ocean. Se rotea împrejurul acelei stînci înalte. si fiul lui Iapet. E vulturul lui Zeus. a mai spus Prometeu. din lanturi. Spun unele legende ca Zeus ar fi vrut sa-si ucida feciorul in clipele acelea de groaznica mînie. Bubuituri grozave au sunat din Olimp. A smuls apoi pironul gros si lung. luptîndu-se cu vîntul ce aducea cu sine grindini biciuitoare. titane. sfruntînd cu ochii cerul. în mijlocul acelei cumplite vitejii. Din cer. ..Nu. si greu putea pasi. dînd tipatul de. cu ochi rosii. cu ciocul de otel. . Venea. a tintit plin de grija. moarte. prea tari pentru puterea lui. vazîndu-l pe Heracle ca a eliberat.Tu cine esti. . încît parea ca este o pluta framîntata de valuri. s-a pravalit strapuns. si-n timp ce-naripatul trimis al cerulu se avînta spre ei.Olimpul clocoteste de ura si mînie ca m-ai eliberat.

Hefaistos cel schiop. La ea sa puna-o piatra.Prometeu a scapat din lanturile sale. sa faca faurarul. poarta si astazi în amintirea celui ce-a fost înlantuit. Cînd a sosit Heracle. De sale se plecase aproape de pamînt. a rostit Prometeu. ce se. N-a trecut mult. usor. tot o tin. ca sa ajunga grabnic în tara hesperida : . si pe umeri purta larga bolta cereasca.Uranus. l-a-nvatat pe Heracle. si atunci se zice ca s-a facut inelul cu piatra nestemata..Bolta-i nespus de grea ! . gigantii fiorosi. Heracle aduce merele de aur Ei s-au îmbratisat. cel doborît de Cronos .sa-si odihneasca trupul atît de chinuit. Ad-o întregii lumi. E toata avutia pamîntului furata si-nchisa într-o gradina de zeii olimpieni. da-n schimb sa tii tu cerul cît timp le voi culege.Batrîn slavit. Nici Heracle nu piere. în ceasul despartirii. se întindea gradina în care straluceau. Iara acel inel sa-l poarte Prometeu.Ţi-l tin. Prometeu a plecat într-o insula mica de la capatul lumii . în gradina nimfelor hesperide. Pe mine ma va crede ca nu-i un viclesug. un inel. a glasuit Heracle. la lupta contra lui si-a olimpienilor. ca muschii lui Heracle s-au îngrosat ca muntii. si-ti poate ajuta la vreme de nevoie. . s-a dus si a cules numai cîteva mere. 56 Dupa aceasta fapta. Heracle. a glasuit Heracle si a pornit la drum. în razboi.acea veriga legata de o piatra . Eu însami i-l voi da. si Prometeu. Tu du-te si le-o smulge. . a rostit lui Atlas : . alaturi. .unde salasluia batrînul zeu Uranus. Era atîta de grea. o. a spus Heracle. ce drum urma s-apuce.precum ai jurat tu. Nu mai poate lupta. S-a-ntors apoi si-a spus : . si fiul lui Iapet i-a trecut lui Heracle bolta. a glasuit titanul. si fiindca el a fost osîndit sa ramîna înlantuit de-o piatra.Voi fi tare ca tine. trimis de Euristeu sa-mi dai cîteva mere. pe umar. puteau sa se ridice din nou feciorii Gheei. iar Prometeu pastreaza lantul . Asa ramîne totul în lume neschimbat. în vremea asta. Mai departe de el. . cresc merele de aur. Atlas. titanul. Dar e prea ostenit. Mai bine sa-i dea pace.Nu-mi pasa. sînt fiul Alcmenei si-al lui Zeus... si-a-tunci si-ar pierde tronul însusi marele Zeus. prin frunzele de aur.. . bogate în parfum.Eu am sa-ti dau ce-mi ceri. Su-doarea-i curgea-n rîuri. merele fermecate. si sclavul regelui din Micena a ajuns la Atlas. de n-ar putea sa aiba pe fiul sau. în tara hesperiana. Aici sedea Atlas cu picioarele-n mare.Acolo. veriga..

batrînule Atlas. Euristeu le-a primit negru de suparare.. Urma ca mai apoi sa-l treaca pe Heracle. Centaurul acesta ajuta calatorii. ca poti sa ma înseli ? Dar una-i socoteala si alta e isprava. si umarul ma doare. Sa-nfrunte si alti monstri. Scapase deci Heracle de cruntul Euristeu 29.. si alti regi. Ramîi deci tu. în locul meu. . Plecînd apoi spre casa. Heracle. Te voi lasa aici. pe care si-o dorea Heracle de sotie. S-a razboit cu Ares si cu feciorii lui . pe urma i-a raspuns : . mîndra Deianeira... cu bine.. înaintea tuturor.. tot îl mai urmarea si nu vroia sa-l ierte câ s-a ivit pe lume. Heracle si cu soata au întîlnit alt fluviu cu apele umflate.. Atunci Deianeira s-a urcat pe spinarea centaurului Nesus. ca eroul Heracle a împlinit cu cinste douasprezece munci... n-a stiut ce sa faca. Insa Heracle a rîs : . Aici sta un centaur cu numele de Nesus. un fluviu zeu puternic. Heracle s-a-nsurat cu frumoasa fecioara. în schimbul unei plati. Laomedon din Troia. Deci ia-ti înapoi. si i-a înfrînt în lupta. Te las aici cu bine. A pus merelealaturi si-a luat pe umar bolta.. Biruind pe-Ahelou. de-unde erau lasate de titanul Atlas. Atlas era siret .. care îl înselase. Nici nu pot fi descrise.Desigur. ai dreptate. Heracle.Asa te socoteai. Nemaiavînd ce face.. bolta. a spus el lui Heracle. ai îndurat destul. pe care însusi Zeus mi-a pus-o pe spinare. din dragostea lui Zeus cu regina Alcmena. si luînd acele mere. sa treaca peste fluviu. pentru o clipa... numai atît cit îmi astern pe umar blana moale.. Nici cea din urma munca nu i-a fost de folos si n-a putut s-aduca pieirea lui Heracle.. As vrea sa-mi pun 57 pe umar blana asta de leu. Dar eu nu sînt ca tine samînta de titan. Nesus s-a îmbiat sa treaca pe mireasa pe malul celalalt. L-a ajutat pe Zeus sa-nvinga pe giganti. îmi pare rau de tine. S-a batut cu Apolo si-a-nfrînt pe Ahelou... si. Poate sa plece liber din orasul Micena. înselaciunea lui Nesus si-a trebuit Heracle sa intre-n alte lupte. Heracle a pornit cu ele spre Micena.Te-ai înselat. Hera.Hai. atîtea sînt de multe aceste întîmplari. dar nu-ti pot ajuta. hohotind de rîs. ba i-a mai dat si plata. .. Acesta îsi pusese privirea însetata pe o copila dalba. Atlas a vrut sa plece. sa-mi fie mai usor. dar în Olimp zeita cea nemiloasa. A pedepsit pe-un rege. Atlas. fecior al lui Ocean.. Heracle s-a-n-voit.. regele Euristeu a trebuit sa spuna. si fiare.. potriveste-ti blana. de leu. Ajungînd si Heracle cu tînara-i sotie prin locurile-acestea. dar nu si întelept. Iar eu plec la Micena cu merele de aur. pe veci. M-am saturat sa port povara blestemata.

stapîna Lidiei. si-ncrede-te în mine. si daca vreodata Heracle si-o raci dragostea pentru tine. o regina trufasa. Asa. l-a zarit iar zeita ce îl ura de moarte. urma a ispasi pentru-o astfel de fapta.. Daca nu pastrezi taina. au pornit împreuna spre casa. Aduna-l într-un vas si tainuieste-l bine. dar a scapat cu bine. l-a dat Deianeirei. s-a încrezut în Nesus. vorbind de cîte toate. Copila fara minte.58 Atîta doar ca Nesus si el se-ndragostise de frumoasa mireasa. iubitoare.sageata ce avea vîrful muiat în fierea dihaniei din Lerna. El l-a împins pe Nesus în apa cu piciorul. Dar nici centaurul n-a vrut sa-si dea sfîrsitul far-a se razbuna. desi navalea rîul cu unde învîrtejite. cînd Heracle sedea cu un bun prieten. Aproape fara voie. Dar ia sîngele-acesta. a strîns tot acel sînge într-un vas de pamînt. Traieste fericita. ochii i s-au facut ca la un lup turbat. Fiind sfatuit de Hera. cu sîngele curgîndu-i suvoi otravitor. si-ntr-o zi. Nesus.Tu. sa rapeasca mireasa. Sosind apoi pe tarmul care-i sta împotriva. sîngele-si pierde vraja. i-a daruit siun prunc. Iar centaurul Nesus s-a pravalit în tina. Tare-i mai îndragea Heracle si pe soata si pe flacaul lui ! Numai zeita Hera. cu ura ei nestinsa. în lumea larga. L-a luat pentru trei ani. în ceasul mortii. cu ultimul suspin. Deianeira. îmbiba-i putin haina în sîngele-mi jertfit. Ifite. a luat vasul cu sînge si l-a vîrît sub haina. doresc sa-ti fac si-un dar. Luînd-o pe soata sa de mîna. fiindca te-am iubit. în sfîrsit. L-a cumparat Omfala. cu iubire. învatînd-o asa : . Pastreaza însa taina. . sus. cu gîndul sa-si pastreze dragostea lui Heracle. Un baiat dolofan. Tocmai venea Heracle. însa Deianeira a început sa tipe. nu se mai potolea. bogata. Hera urzeste eroului noi suferinte Parea acum ca totul. esti cea din urma fiinta pe care o trec rîul si. soata frumoasa. a pus sageata-n arc .. si pedeapsa era vinderea lui ca sclav oricui. fiul Alcmenei s-a pomenit iar sclav. Nici o alta femeie nu va mai izbuti atunci sa-i fie draga. pe zidul cetatii din Tirint. bratul: împins de Hera l-a lovit pe Ifite fara de pricina. Heracle-auzind glasul iubitei lui sotii. si a trimis o furie. mai departe. ramînînd mort pe loc. va fi bine. Mîndra Deianeira s-a lasat amagita. si el se va întoarce. izbindu-se la frunte. De cum a trecut rîul. Heracle a simtit o fierbinteala-n piept. sa piara prin paduri. capricioasa. preafrumoasa fata. Dupa legea cea veche. sa-i rataceasca mintea. Hai sa-l robeasca iarasi si sa-i pricinuiasca alte noi suferinte. s-a napustit înot. si el a cazut jos. care-mi curge din rana. a vrut s-o ia la fuga. Uit ura pe Heracle. care se numea Hilos. un geniu al lui 59 Hades. si ce i-a dat prin gînd ? A fost Heracle sclav la regele Micenei. a mai murmurat Nesus.

Sa toarca pe fus lina. dar cum tragea de stofa. soata. Carnea se sfîsia si îl durea mai tare. si el m-a si uitat ? A îndragit pe alta ?. Nu mai avea rabdare. Parca-l batea în cuie. uitîndu-si barbatia. se afla între robi. Iesea mereu la porti si cerceta în zare. lînga ea. Cad. îl astepta plîngînd. sa-i tulbure simtirea. In sîngele lui Nesus. socotind ca prin farmec îsi va recîs-tiga dragostea lui pierduta. si îsi punea armura. punînd eroul vesmîntul pe spinare. Zeus. Parca-l frigea cu jar. sînt jertfa ei. A vru1?sa-si smulga haina. însotit de tovarasi viteji. si-a amintit de sfatul ce i-l daduse Nesus. cu mîna lui deprinsa numai în lupta grea. . Dar vestea o daduse din nou zeita Hera.! Iata.. Heracle se gîndise ca va-nsura pe Hilos. Astfel se straduia sa-l faca de ocara pe voinicul Heracle.. Iar ea-si punea în schimb blana cea fioroasa. si el a dat porunca sa fie dus pe-o targa de ramuri. si stofa s-a lipit si i-a patruns în carne. a simtit o arsura. A luat pe loc o haina.. caci. tot ca si el. fiindca ti-am fost fecior. care stii ca nu am nici o vina.. . si în semn de cinstire pentru Deianeira. i se rupea si'J pielea. primeste-acum ofranda.. si se juca cu ghioaga ce nimicise-n lupta si monstri si balauri. Aici sa se ridice un rug. ce mai umilinte. pe muntele Eta.. E prea mult. lînga orasul Trahis. 60 Apoteoza lui Heracle Acest trimis al soatei a sosit la Heracle tocmai cînd se serbau biruintele sale si cînd se pregatea sa se întoarca-acasa.. Atunci Deianeira. Hera tot nu-i da pace.. în ceasul cînd pierise. sus..O !. caci si-acolo-n robie. Sa tese la razboi pînzeturi pentru ea. care îl umilea.Cum ? Eu l-am asteptat atît de credincioasa. otravit de sageata ce fusese-nmuiata în verdele venin al hidrei de la Lerna. nici nu era asa. . Cînd. Dar au trecut si anii cei negri de sclavie. si fiica lui. prinsa de deznadejde. s-ar fi luptat c-un rege.în timpul cît Heracle a fost sclavul Omfalei a-ndurat umilinte. Ca regele acela ar fi cazut în lupta. facînd sa-i izvorasca o dragoste nedemna de un erou ca el. si el. fara îndoiala. din voia preadusmanoasei Hera. în ura ei nebuna. Mai mult. o preagingasa fata. a-nceput sa spuna Heracle. cu moliciune.. ca pentru morti. O. Trimisese pe Eros sa-i sageteze pieptul. Regina îl silea pe voinicul barbat sa se-nvesmînteze-n valuri. chiar se zvoneste ca eroul Heracle a-ndragit-o pe fata regelui doborît si-o va lua de sotie. si lua în mîna scutul. însa. pentru acea regina din tara Lidiei. Deianeira. care-l batjocorise. fiul sau mult iubit. Heracle-a vrut sa-mbrace haina abia primita. si a trimis vesmîntul iubitului Heracle. privea la ea oftînd. stia c-o sa soseasca acasa. iata-i vine veste ca-n drumul catre casa. ca fetele de casa. Tu. în sfîr-i sit. ce se tîra pe jos. cu gingasa Iola. Iola. jelea Deianeira. A îmbibat-o-n sînge.

Unde e soata mea M . aul raspuns cei din preajma. pe gratioasa Hebe. pe care le-ndurase în viata sa Heracle. în cîntece voioase Zeus a poruncit ca eroul Heracle sa ramîna-n Olimp .Atunci totul e bine. si-n semn de-mpacaciune.Cu ultimele forte. si tras-nete-au cazut.Dar Hilos unde e ? .. Sta neclintit în giulgiul de flacari ce îl învaluia.. n-ar fi putut sa învinga fara ajutorul unui pamîntean. si-n el se aflau Hermes» Atena si Nike. . Cum ? Nundrazneste nimeni ?. au raspuns toti barbatii ce erai lînga el. cel dintii zeu al cerului.caci tot mai mult otrava îi patrundea în sînge .. a mai rostit I Heracle. care va arde "trupul celui mai viteaz om.. . înduiosat pesemne. L-au purtat spre Olimp. si trupul lui Heracle s-a-nvaluit încet înl flacari orbitoare. care îl însotise în lupte deseori.. dupa-atîta truda si-a-tîtea suferinti. Filoctet.. Heracle. Hera i-a daruit pe fiica ei de soata. legendele ne spun ca s-a despicat bolta. . Uranus.. Numai el nu gemea. de Za bunicul sau. sa pieri de mîna noastra ? Heracle. însusi Zeus la-ntîmpinat la porti si. Nike conducea carul. . precum ai' hotarît. Un car facut din aur s-a coborît din cer.Aprindeti iute rugul. zeita biruintei. Aprindeti ! Po. . s-a-nduplecat si Hera. a scaparat amnarul si a vîrît scînteia sub rugul cel înalt. Focul a prins sa arda. De aceea hotarîse ca pamînteanul care trebuia sa-l ajute în aceste lupte sa fie un fecior al sau. aflînd ca vei muri. Plîngeau toti cei de fata. ce-ai distrus pe monstri si-ai luptat pentru oameni. în clipita aceea.runcesc !. nu putem. cum au fost bunaoara cele date cu gigantii. gemînd cu întristare... celui mai bun din lume ?.. Iar Hermes si Atena l-au ridicat îndata pe erou între ei..Soata ta si-a vîrît în inima un palos.. Ma chinuiesc prea mult.Heracle s-af urcat pe rugul pregatit.Nu.. nu putem. în chinuri mai cumplite ca ale lui Tantal . Tu.El este lînga tine si se va însura cu printesa Iola. Cine sa îndrazneasca sa dea foc unui rug. Acolo. asa cum s-a mai aratat.. ca în anumite lupte. zeita tineretii30. un bun prieten.Unde-i Deianeira ? a întrebat eroul. si fulgere mai albe ca neaua de pe munti. Sa se aprinda rugul. . Zeus stia. Note 1.

privindu-l fara teama. Iar celalalt se afla aproape mort. între ruinele orasului Pompei. Alcide sau Heracle. 8. a zugravit-o în versuri nespus de delicate. o pictura cam asemanatoare. si alti cîntareti din vremea lui povesteau ca Heracle ajunsese de o forta si o grandoare neobisnuita. Scena este zugravita impresionant pe un vas antic. 7. parasind Micena. pe ziduri. Totul se petrece sub ochii îngroziti ai Alcmenei si ai prietenului sau. cînd sotul ei era plecat la razboi. poet maiestru din Atena. Aici este însa de fata si Alcmena. . într-o statua. Apolodor. 5. Era înalt si falnic. pe regele Electrion. 3. sub blestemele zeitei nebuniei. Ochii îi scînteiau. Dupa datini. pare ca înseamna "Vigurosul". o fagaduise pe fiica sa. Electrion. în Italia. dintr-o întîmplare nenorocita. Pe aceasta tema au mai scris doua piese si marele poet elin Euripide ti scriitorul latin Seneca.tatal Alcmenei cea frumoasa . pamîntul se zguduia. de sotie. care se afla la Roma. Alfred de Musset. Iar poetul romantic. este înfatisat Alcide-Heracle copil .2.era fiul eroului. Nu se întîmpla niciodata sa-si greseasca tinta. Deci fiul Alcmenei. aparîndu-l cu armele de dusmani. Regele Electrion . trezita de Ificle. Pe unul îl ridica la înaltimea ochilor. Numele de Alcide. Dupa ce întemeiase Micena. fara sa vrea. în Capitoliu. Regele Micenei. el urmase pe tronul de mare basileu al Micenei. împreuna cu Alcmena. Megara încearca sa fuga. Stenelos era cel de-al doilea fiu al lui Perseu si al Andromedei. doi Victori renumiti. Amfitrion îl scapase de primejdie pe regele Micenei si. la Teba. cum un copil rapune doi monstri ca aceia ce fusesera trimisi de Hera. fiind un stranepot al acestui erou. ce-l jefuiau de aur si cirezi si-i ucisesera feciorii. s-a aflat. de asemenea. Aceasta întîmplare a fost pusa pe pînza de Tintoret si Rubens. cu plînsetele lui. fiind primit cu mare cinste de catre regele Creon caruia îi platea ospetia. Cînd tragea cu arcul sau cînd azvîrlea lancea. se tragea din spita lui Perseu. pe scut. dat odraslei lui Zeus si a Alcmenei. Dar. Este si Amfitrion cu sabia în mina. Privesc amîn63 62 doi. drept rasplata. frumoasa Alcmena. o primise pe Alcmena de sotie. Mania. Electrion. Dupa Electrion. Iolau. 9. Amfitrion îsi lovise socrul. aceluia care-l va scapa de urgia unor triburi vecine. 4. Se stabilise. Perseu si al Andromedei. trebuise sa-si rascumpere vina.cînd nimiceste serpii. înmarmuriti. 6. Zeus se înflacarase de dragoste pentru Alcmena într-un astfel de rastimp. eroul Perseu îl facuse regele orasului pe fiul sau. Heracle îsi ucide copiii.

omorînd . Tifon. dintre care unele au ajuns pîna la noi. care cadeau cu prisosinta. Iata de ce artistii au cîntat cu atîta patos aceasta legendara is-prava a lui Heracle. Se luptase cu Zeus. ploile cu grindina. din care cei vechi pretindeau ca s-ar fi nascut o multime de alte fiinte monstruoase la înfatisare si raufacatoare pentru oameni. chiar linga constelatia Heracle. ca zeul Apolo. avea si el. pentru vechii greci. ci puterea lui. cu sagetile lui încinse în foc. Vagauna leului legendar se vede si astazi în Grecia. dealtfel. tot asa cum Heracle. Poetizarea acestei forte solare de catre oameni este una dintre cele mai interesante din întreaga mitologie a elinilor. Pentru a slavi aceasta biruinta. 12. In cinstea acestei biruinte s-au organizat în Argolida celebrele jocuri nemeice. La muzeul de arta al Republicii Socialiste România se afla una dintre cele mai renumite pînze ale lui Rubens.10. ce populau pâmîntul în timpurile geologice. Pictorii au zugravit aceasta lupta cel mai des pe vasele eline. din Argolida. ucisa de Heracle .au putut trai apoi oamenii si s-au putut întinde holdele cu grîne. ca si o copie dupa cunoscuta opera sculpturala a lui Antoine Bourdelle : Heracle arcas. si greu de tot. cel mai puternic gigant. 13. Unga urmele fostului oras Nemeea. a omului cu fiarele monstruoase si de marimi colosale. El reprezenta însa nu stralucirea soarelui. unde participau tineri din toate colturile Eladei. dar victorioasa. Dealtminteri. în care bîntuiau întotdeauna molimile. Pasarile stimfaliene simbolizeaza. Despre aceasta întîmplare ne povesteste Xenofon. Leul din Nemeea o fost urcat. feciorul Gheei. de Zeus însusi pe bolta. reluînd unele legende mai vechi. sarbatoare care avea loc din doi în doi ani. într-un anumit fel. dupa unii mitologi. nimiceste teribila si ucigatoarea hidra din Lerna. discipolul filozofului Socrate. Lerna se afla în preajma golfului Argos. Scena luptei cu leul a fost cîntata de nenumarati poeti. Artele plastice au ilustrat din plin aceasta povestire. In locurile uscate . în timpuri foarte.sca64 pate de sub domnia hidrei. Era un loc mlastinos. hidra din Lerna se pare ca semnifica tocmai molimile ce iau nastere în locurile umede si mocirloase. primejduind existenta omenirii. Biruinta eroului asupra leului reprezinta în mitologia elina lupta grea. si nimiceau vegetatia. si la început îl învinsese. puteri divine. Ea era tot fiica monstrului Tifon si a viperei Ehidna. pe aceasta tema. Heracle a fost la început un mit solar. 11. Heracle tragînd prima sageata în leul din Nemeea. unde voinicii înfrunta si rapun fel de fel de balauri. cei vchi au dat numele hidrei de la Lerna unei constelatii ce se afla. a fost si el învins. 14. O constelatie a capatat numele lui. 15. dupa legenda. foarte vechi. Abia tîrziu. Soarele usuca mlastinile cu razele fierbinti si face sa piara molima. între care ti de Apolodor din Atena. monstri zburatori sau subpamînteni. Tema aceasta este frecventa si în majoritatea basmelor noastre.

ce se gaseste în galeriile de arta ale Cracoviei. In timpul serbarilor olimpice. Alta lucrare vestita este un mozaic de marmura. Mitul acesta reprezinta dorinta de totdeauna a oamenilor de a se lupta cu moartea si a o birui.animalele si chiar oamenii. Psofis era tot un oras arcadian. 16. Elinii socoteau ca Dunarea . Eroul este prezentat cu un genunchi pe trupul animalului. Caprioara zeitei Artemis. Legenda spunea ca putinele pasari stimfaliene. iar copacii se agita. Muntele Erimant se afla între vechile tinuturi ale Arcadiei si Elidei. si citesti în atitudinea ei nobila setea de libertate. li simti rasuflarea întretaiata.pîna la brîu . care distrugeau semanaturile si gradinile oamenilor. se pare ca ar fi fost nenumarati si distrugatori în codrii desi ai Erimantului. cînd bolovanii se prabusesc în prapastii. reeditau luptele lui Heracle. Era un munte bîntuit de fiare. voi.Istrul. Aici este o noua aluzie la Heracle ca putere solara.Legendele Olimpului. jumatate oameni . Atunci cînd izbucneste vijelia în padurile muntilor. orice certuri sau razboaie încetau între orasele grecesti.se pare ca simbolizeaza salbaticiunile atît de numeroase în vechime. tinîndu-l cu mîinile de coarne. Ţinutul din jur purta numele de Psofida. în Arcadia . îi vezi parca picioarele tremurînd de încordare. Se prea poate ca de la aceste zgomote sa se fi nascut personificarea fabulosilor centauri ai mitologiei eline. înfatisîndu-l pe Heracle prinzînd caprioara zeitei Artemis. cum o numeau ei . Se stie ca jocurile olimpice. a fost gasita o statua de bronz. între ruinele îngropate sub lava. de curse cu carul. efortul omului de aparare împotriva fiarelor din perioadele foarte îndepartate ale istoriei. învingatorilor li se puneau pe frunte cununi din ramurele verzi de maslin si primeau cele mai mari onoruri. U 65 cai. s-ar fi refugiat într-o insula necunoscuta din cuprinsul Marii Negre.dupa locul unde îsi avea salasul: Cerineia. furtuna care se dezlantuie pe munte. pentru ca atletii cei mai de seama sa poata veni în Elida. Ei se pare ca reprezentau. Soarele. 20. si de aceasta data. Centaurii erau niste fiinte ciudate. motivul prinderii si legarii mortii de catre un flacau îndraznet. Mistretii. 19. scapate cu viata pe tarmul golfului argolic. . dupa unele legende. asa cum se mai numea . dupa goana istovitoare. La Pompei. facîndu-se întreceri de alergare. în imaginatia celor vechi. încalzind atmosfera. 21. 17. iz-bindu-si coroanele. mai ales. (acea sa nu mai cada astfel de ploi. 23. aruncari cu discul si lancea si trageri cu arcul. de asemenea. caprioara cerinitica.izvoraste din marginea de miazanoapte a pamîntului. nechezînd si sforaind.si jumatate cai. 18. Aceasta opera de o rara maiestrie se gaseste acuma în muzeul de arta din Palermo. în folclorul nostru se gaseste. neîndoios. Lupta lui Heracle cu mistretul mitic din Erimant simbolizeaza. 22. pare uneori ca alearga în tropot herghelii întregi de 5 .

lolau. în cinstea lui Heracle. cum îl visau cei vechi. Casatoria lui Heracle cu Hebe. ca norii purpurii în asfintitul zilei. A fost distrusa de urgia razboiului. Dincolo de munte vedeau. în afara de cele doua lucrari amintite mai înainte . în legenda lui Perseu. A ars capetele hidrei. dealtfel. Maraton. ele se însoteau cu vecinii lor. se crede ca statua "Hercule Farnesse" este desavîrstta. minunata cu fructe de aur. în nenumarate tablouri. uriase si binefacatoare. au fost sapate în metope. si moartea însasi. Parca ar fi un imn de slava închinat de artist puterilor umane. unde cîrmuiau numai femeile. Acolo. în piesa "Heracli-zii" (unde se vede moartea data lui Euristeu de mama lui Heracle). O alta opera. Grecii vechi credeau ca marginile lumii sînt coasta de asfintit a Africii si. a luptat contra Herei. Soarele însusi. iar la miazanoapte asa-zisele tinuturi hiperboreene. monstrilor. ce domina de-o parte si de alta aceasta strîmtoare.tabloul lui Rubens: "Lupta cu leul" si "Hercule arcas" de Bourdelle . Multa vreme aceste stînci au purtat numele de "coloanele lui Heracle" (sau Hercule. sute de vase. a puterii solare. urmasii lui Heracle. Cei vechi îsi permiteau de multe ori astfel de ciudatenii si contradictii în legendele povestite de ei. Ispravile lui au fost pictate pe zeci. semanînd cu serpii. era odinioara la galeriile din Dresda. realizata de pictorul Silvestre. triumfatoare. O data pe an. unde aveau loc jocuri si lupte fastuoase.24. alegoria serpilor. pe care Euristeu ar fi dat-o în orasul Atena. în Roma. Marii poeti Sofocle. Legenda arata ca regele Euristeu si-a primit mai tîrziu pedeapsa pentru suferintele pricinuite lui Heracle. Heracle care .asa cum am aratat mai sus . a fost învins de heraclizi. Alcmena. vedeau acolo. Atena. pastrau numai fetele. simbolul molimii în teren mlastinos. pictorul spaniol Ribera ne înfatiseaza lupta lui Heracle cu centaurul. într-o povestire. a sfîsiat haina îmbibata cu sînge. pe aceeasi tema. 28. figura lui Heracle a generat veacuri de-a rîn-dul atîtea monumente si opere de arta. gîndul ca muntele de piatra sprijina cerul. ca forta tînara solara. îsi închipuiau ca acolo este tara nimfelor hes-peride. probabil. pentru grecii vechi. Le taiau însa sînul drept. Caucazul. monede si efigii. sau tara înserarii. din Atena. se pare ca era pentru cei vechi occidentul Africii.apoteozate . în Olimp. Regele a fost luat prizonier de nepotul si tovarasul de lupta al lui Heracle. pe frize. lasînd în urma lui valuri de foc si nori poleiti. Sicione. paznicul mortii. în mina dreapta tine fructele dobîndite dupa atîta truda. 25. La Ermitajul din Leningrad se mai gaseste o statua o lui Heracle matur. 66 TEZEU . a cerului umed. romanul Ovidiu si alti artisti de seama l-au cîntat pe Heracle în versurile lor. gargareenii. o tara pe tarmurile Marii Negre. Desi Atlas fusese prefacut în munte. pe marmure votive. a combatut tot ce era nesanatos. pe care el i-a sugrumat cînd era copil. simbolizeaza ca biruintele sînt aproape întotdeauna legate strîns de tinerete. pe stele funerare. în fiecare seara. ca o gradina. Heracle. spre a deveni razboinice temute. muntele Atlas. în rasarit. 26. cum soarele asfinteste. Anteu apare chiar ca rege al Libiei. pe frontoane. Norii diminetii. Ţara hesperida.reprezenta si soarele în putere. La miazazi era Libia. plutind pe Marea Mediterana. era întotdeauna tînar. puterea omeneasca mare. întrun vîrtej de flacari. Le învatau tsa calareasca si sa lupte. 30. scotîndu-i ochii lui Euristeu si poruncind apoi sa fie ucis. care civilizeaza si aduce progresul prin efort necurmat. si a disparut din vîrful acelui munte. îl regasim ca titan în legenda lui Heracle. din toata tinuta pe care o are. Statua înfatiseaza idealul de forta.patrund si în Olimp. ce domina si . de asemenea. grecii au orînduit serbari heracleene în Teba. dupa ce a facut sa piara atitia monstri. lungi. Se spunea ca Heracle a fixat stîncile uriase. Euripide. forta care înfrînge obstacolele si relele iscate de natura . Heracle sta în repaos si. Eta. ca sa poata tinti bine cu arcul. Apoi. în zare. A fost adus ca sclav la Atena. eroice. Totusi. dupa legenda. Amazoanele aveau. mama lui Heracle. l-a razbunat pe fiul ei. Sta sprijinit pe ghioaga. Asa le-a venit. Este chiar simtamîntul pe care-l da constiinta puterii fara seaman. Elinii. Este vorba de strîmtoarea Gibraltar. se afla un tors de o mare perfectiune. cum n-au avut nici zeii olimpieni si nici un alt erou. în piesa "Trahinienele". aflat tot în galeriile muzeului de arta al Republicii Socialiste România din Bucuresti. par a fi. 27. A biruit pe Cerber. asa cum îl numeau romanii). în plastica. Statua e cioplita de marele artist Glicon. înnorat. Se pare ca Heracle este înfatisat în clipa cînd se întoarce cu merele de aur la regele Micenei. Apo-lodor din Atena.într-un tablou. 29. se degaja un simtamînt de liniste si pace. Iara la Belvedere. într-o lupta. Dintre pruncii care se nasteau.

. lui Egeu si regelui Piteus ! Nemernici muritori. însa te rog ceva. Dar ce fac mai tîrziu ? îmi trebuie un fecior..Ţi-o dau. si a hotarît nunta copilei sale. S-a sfatuit. am socotit ca-i bine sa ti-o dau de sotie. Ceva mai mult. Ei bine. Fusese însurat de doua ori si de la nici una dintre cele doua sotii nu capatase vreun urmas. aflînd aceasta stire. la prieteni.si. a glasuit Egeu regelui din Trezena... la oameni întelepti. sa senscauneze ei. si eu sînt cam batrîn. si tu mi-esti drag.. are cincizeci de fii. un om hain si crud. din marea prietenie ce-o purta lui Egeu. Sa nu mi-o iei cu tine. cinstea e mult prea mare. în orasul Trezena. dorinta unui zeu.O. si orasul. I-a întrebat.. pe Etra.dupa cum am aflat ...Eu nu mai sînt prea tînar. eu am o fiica : Etra. socrul sau. ce domnea-n Argos. cu-atîta îndrazneala. . . . Sa fie precum vrei !. . Asa s-a pus la cale nunta între fecioara din orasul Trezena si regele Atenei. Atît ca-n apa marii sta de veghe Poseidon. a spus Piteus. Cu totiiau pus la cale .. sprijin la batrînete.SE POVESTEsTE CĂ UN REGE-AL ATENEI. la fel de rai ca el. te învoiesti ?.. 68 Dar batrînul Piteus.. n-a vrut sa tina seama de zeul marilor... Acum mai am putere. sio dorea de sotie. facuse si anume semne. El o-ndragea pe Etra. pe fiica ta. Ce n-a facut ? Pe unde nu s-a dus ? Pe la oracole.. Etra. si-anume la regele Piteus. Pe urma în Atena va locui mereu. cu regele Atenei. Spune-mi.. Regele din Trezena a stat un timp pe gînduri.. astazi. Cum sa mi-l dobîndesc ?. Sa stea aci. prin care îl vestea pe regele Trezenei ca va fi. a glasuit Egeu.. Tu vrei sa-mi salvezi viata. si tronul. Are de gînd sa-mparta între acesti feciori si tronul.-n Trezena. si fratele meu.. copila lui Piteus. Pe urma i-a raspuns : . Vai Etrei. foarte mîhnit. Dar n-a fost cu putinta sa aiba vreun copil. a zis Poseidon. A adus jertfe zeilor si i-a rugat în fel si chip.. E singura-mi copila.. amarît.. pîna ce voi muri.Uite. si vrei sa-mi dai de soata. Ar vrea sa-i vada regi în orasul Atena. De-aceea.Vai voua.sa-nceapa un razboi si. gîndindu-ma-ndelung. regele-Atenei s-a dus în ospetie la un prieten al sau.. Palas. Ţin foarte mult la ea. .. . iubite prieten. si orasul...Ruga ta-i o porunca. preadevotat prieten. luîn-du-mi viata. numit Egeu.... ma-nvoiesc cu multa bucurie... care nesocotiti.. s-a bucurat Egeu. Pot sa-i înfrunt în lupta. era foarte.

si-n timpul cuvenit. si-l poftira ta masa. precum ca are-un prunc. chemat de treburi. s-a bucurat nespus si-a trimis la Atena solie. .. A saltat putin stînca si si-a vîrît sub ea sandalele si-o spada.. iute. Tezeu. Poseidon a cuprins-o la pieptul sau pe Etra. doar pentru el. Iar regele Piteus îi iesi înainte cu dregatorii sai si-l rugara sa intre în marele palat cu Portile de-argint. i-a spus mîhnitei soate. sclavii s-au gramadit sa-l spele pe erou si sa-i] împrospateze trupul trudit de lupte si de atîta cale.Cînd o sa creasca mare feciorul tau. Poseidon a iesit din valurile marii . si. Dar ca sa-l recunosc. prin crainici. cînd vrei sa zaboveasca. vazînd aceasta blana. într-adevar. tot poporul. caci Etra. îmbratisîndu-si apoi sotia si feciorul. care n-aflase crima ce-o savîrsise zeul atunci. pe un altar la tarm. Curînd. sa poarte în picioare sandalele acestea. regele a pornit cu carul spre Atena. i-a aratat o stînca mai grea decît o casa. Copiii ce prin preajma îl priveau pe erou. ce o purta pe spate. pe-o colina. Crescuse cam de-o schioapa. Micul Tezeu îl cunoaste pe eroul Heracle Egeu.. alene. ca sclavii sa-si goleasca vasele lor de apa pej trupul dezvelit. Are cine-mi urma la tron. nu-i spusese. nici de feciorii lui.Dornic sa se razbune. Egeu era voinic. fara sa tina seama de gemetele ei. caci era fiu de zeu. si-a început sa treaca vremea. si-nspaimîntati la culme.Fiul meu se numeste Tezeu 1..... cînd s-auzi-n Trezena ca va veni Heracle. printesa din Trezena a nascut lui Poseidon un prunc de-o frumusete de neînchipuit. au crezut ca-i un leu ce are înca viata. Heracle si-a scos blana de leu cea fioroasa. si i se adusese si unj butoi cu vin. pîn-dind-o pe mireasa. si-a azvîrlit-o-n laturi. au zbughit-o la fuga care-ncotro putea. asa cum ai vazut. Nu ma mai tem de Palas. de rugaminti si lacrimi. dimpotriva. ce le-am ascuns aici. care se ridica în oras. luînd-o cu el pe Etra la marginea Trezenei. Tezeu se-nalta însa mai repede ca altii. 69 I se fripsese-anume un bou.. din rusine si teama. Heracle se arata pe drum.. . cum trece de-obicei. .j cu tipete si lacrimi. cînd facea sacrificii. Mai înainte însa. Puternic ca totii zeii. vestise el. si peste mijloc spada. Mai înainte însa. pe tarmul marii. cînd te grabesti. cînd ma voi stinge. sa vina la Atena. a fost silit sa plece si el catre Atena. eroul renumit.. ce rapusese fiare si monstri fara numar.

negru. sandalele regale. S-a încordat o data. Se spune ca-n Trezena unii cunosteau taina ce-o rostise Egeu sotiei la plecare. Astfel a dat copilul întîia lui dovada .în fata lui Heracle . Sînt sigur ca odata elinii-l vor cinsti si-i vorj înalta temple. cum s-a deprins sa lupte cu sabia si lancea.sabia lui Egeu. un flacau zvelt si-nalt.scînteietoare ca soarele amiezii . l-a ridicat în mîini si l-a zvîrlit în vale.. viteaz si priceput în lupte. spuneau aezii. dar cel mai mult Heracle.. Tezeu. Flacaul s-a apropiat de colosul de piatra. ca e voinic.Putini or sa-i stea-n fata fiului tau. care-a glasuit) mamei : . stralucitor. cu prastia sa traga.. batuta-n nestemate. i-a aratat si stînca sub care se-ascundeau sandalele si spada sotului sau. si parul în inele îi luneca pe umeri. pîna ce-a împlinit cam saisprezece ani. si-avîndu-le. a-nsfacat o secure si s-a întors îndata sa dea lupta cu leul. la sarutat pe frunte si i-a rostit duioasa : . cu prasele de fildes. silindu-se s-apuce sandalele si spada. ca sa ia mostenirea batrînului parinte. vreun satir. Cînd Etra a vazut ca Tezeu a ajuns la vîrsta barbatiei. Ei s-au silit sa-mpinga stînca aceea mare oleaca mai deoparte. Cu totii-au rîs cu pofta. Avea ochii albastri. Etra l-a strîns în brate.Numai Tezeu.. Toti cîti erau de fata s-au minunat de forta ce o avea Tezeu. vîrsta de barbatie.. parca era un trunchi rasarit din pamînt. sau soarele din ceruri. Poateo spusese vîntul. . trei sau mai multi. s-a repezit afara. fara sa izbuteasca.. si multe biruinte va dobîndi în viata. sa mînuiasca ghioaga si sa-si conduca-n goana caii-nha-mati la car 2. Egeu. Destul e ca multi tineri si-au încercat puterea. Era. micutul fecior al lui Poseidon. dîndu-se drept Tezeu. Stînca sta neclintita. sa plece spre orasul Atena. sau poate c-o soptise vreo nimfa. Dobîndirea sabiei si sandalelor lui Egeu Aezii povesteau apoi cum a crescut Tezeu în casa lui Piteus. 70 Dar într-o ziua Etra l-a chemat pe Tezeu la marginea Trezenei si i-a povestit totul. sa-si încordeze arcul.ca va fi un viteaz. si-alaturea de ea. S-au unit cîteodata si doi. si-n locul unde stînca statuse pîn-atunci era .

Tezeu n-a pierdut vremea. caci calea peste mari este mult mai usoara. a hotarît Tezeu... Nu caut calea usoara. ce-i asupreau pe oameni. ce sigur ca te-asteapta. pe nume Perifete.prin istmul de Corint. si multi tîlhari si monstri. spre-Atena .. Asa s-a si-ntîmplat. . le dadea iarasi drumul. pîna ce l-a rapus. de-arama. . Pîna ce Perifete s-o poata ridica.. e vremea sa pleci catre Atena. 71 Perifete. si si-a ridicat ghioaga sa arunce cu ea. i-a iesit înainte preafiorosul Sinis. savîrsind multe crime. drumetule. aflînd despre sclavia eroului Heracle. Vroia sa-i nimiceasca pe toti acei tîlhari si monstri nemilosi. în strasnice curmeie. hohotind salbatic. pe urma apropia doi pini unul de cellalt.. cautînd sa-si afle ghioaga de unde-o azvîrlise.. Ce te grabesti atîta ? Viata tot ti-e sfîrsita esti doar în mîna mea. dar nu plutind pe mari. se si-ndrep-tau la loc. departe. Tezeu a fost silit sa lupte c-un fiu al lui Hefaistos. ci drumul cel mai greu si cel mai plin de lupte. dintr-o padurice. a frînt cîtiva copaci si s-a-nfipt în pamînt adînc. cu cocoasa. smucindu-se puternic si sfîsiind în doua pe bietul calator. la tot împuns cu lancea. Arma a fulgerat pe lînga el cu zgomot.. S-a trîntit la pamînt. si.Feciorule.. Urca-te pe-o trirema.-n Lidia. prin istmul de Corint. tatal sau. lega pe calator de cele doua vîrfuri ale copacilor. uimit ca un flacau ca el cuteaza sa-l înfrunte. scapati din mîna monstrului Sinis. spre Atica. Primele lupte ale feciorului Etrei Oricît au vrut Piteus si Etra sa-l sileasca sa plece cu-o trirema. picioare rasucite si-o forta fara seaman. a dat un raget groaznic. El oprea toti drumetii.Am sa plec spre Atena. Numai ca-n vremea asta preavoinicul Heracle cazuse în sclavie . spre regele Egeu. cînd.. purtînd în mîna dreapta ghioaga lui Perifete 3. j . cu sete. pe care vîsleau sclavi. bîn-tuiau prin Elada. Pinii. Dar Tezeu s-a ferit. si tocmai de aceea pleca pe jos Tezeu. Sinis era o fiinta cu trei ochi. Oprind si el drumetii. feciorul lui Poseidon si al frumoasei Etra a plecat mai departe. c-abia plecat. si-i ucid. întîi îi jefuia..Ia stai. zdrobindu-i cu o ghioaga teribila. si a plecat pe jos. facuta-n fieraria Olimpului de zeul cel mester. Dupa victoria asta. Trecea cîntînd un imn. si-i lovesc.cum îi urzise Hera la regina Omfala.. Tezeu n-a vrut s-auda.. l-a strigat Perifete. însa Tezeu. I-a sarit de grumaz. la cîtiva stînjeni. Pe drumuri sînt tîlhari ce jefuiesc pe oameni.. prin istmul de Corint.

Astfel a razbunat mii. De unul dintre vîrfuri l-a legat de picioare. In lupta-nversunata. ghioaga lui Perifete. a rasuflat tot istmul. Sciron si Procust Cînd s-a aflat de moartea monstruosului Sinis. doua trunchiuri de pin si l-a cetluit bine de vîrfurile lor. care s-a dat pe tarm vreme de doua zile. Pentru ca broastele sa aiba carnea mai frageda. Tezeu a plecat iar. pe urma. 72 Aici haladuia un rege numit Sciron. prapastioase. Iar preacruntului Sciron îi placea sa manînce numai broaste testoase. dar. în apa vietuiau niste broaste testoase enorme si flamînde. cu arma noua pe care-o dobîndise. Bine c-ai venit tu. si s-a luptat. i l-a trîntit în cap. de altul . la rîn-du-i.In dimineata asta n-am varsat înca sînge.. si la poalele lor marea se zvîrcolea gemînd. lasîndu-le sa-l rupa în doua. celor care treceau prin locurile lui. cu bietii trecatori ce-i arunca în valuri. dar el. si-i salta-n mîna ghioaga cea nazdravana. mai buna... luînd vasul de aur. îl miruieste zdravan. Lupta s-a purtat aprig. A aplecat. mii de calatori ucisi nevinovati de acest tîlhar crud.. Sciron a fost înfrînt si aruncat în mare broastelor sa-l manînce. Dupa ce i-a scapat pe oameni de fiorosul Sinis. deasupra unor stînci drepte.. parca-i o nuielusa. El pretindea. din zori pîna spre seara . bagînd de seama ca nu-i lucru curat. zvîrlindu-le spre el cu multanversunare.Sinis îi taie drumul si striga îndîrjit : . din mijloc.. Dreptatea s-a facut !. drept plata. Drumul catre Atena ducea pe malul marii. s-a prins bine de glezna pe care i-o spala raului rege Sciron si. sa-l spele pe picioare. Tezeu s-a tinut strîns. Asa a-ncercat Sciron sa-l azvîrle si pe fiul printesei din Trezena si-al zeului Poseidon. care înfricosa tot istmul de Corint 4. unde-i spala piciorul. Tezeu si cu alti regi la fel de nemilosi. Sciron îi da un brînci si-l pravalea în mare. ] Ba. el le hranea cu oameni. si le-a dat apoi drumul trunchiurilor de pin din zdravana strîn-soare..de grumaz. vuind cumplit. Dar el. însa cînd calatorul se apleca sa-l spele. Apoi s-a ridicat si.. flacaul l-a culcat pe Sinis la pamînt. cînd l-a-mbrîncit. Sinis însa-i raspunde cu bolovani si trunchiuri. . da sa-l si însface pe voinicul Tezeu. si-i da. în cele din urma.

. îi daruia averea. Sa se lungeasca-n pat.. Cum sa nu pieri de spaima si cum sa nu-i cersesti lui Procust îndurarea ? Dar el nu se-ndura. tremurînd. cu voce tunatoare.. sarmanul.. mai rostea Procust. Tezeu îi sare-n piept si-ncepe-o lupta grea cu uriasul Procust. Dar. si-l opreste : . si carul. se culca pe patul de arama. . . si cînd era mai lung. te las si poti pleca. ca el sa-i ia masura. mai tîrziu. îl oprea dusmanos : . încruntata. Nestînd însa de vorba. pîndea ades pe calea ce ducea spre Atena. zicea ca-l alungeste. Procust era înalt si-avea o fata neagra. ca sa te iert. Calatorul.Uite. pe malul unui rîu ce se numea Cefis. doar sa-l lase cu viata. Procust. si-i spune ce doreste. Daca esti lung cît patul.Cea de pe urma lupta a dat-o cu Procust. Procust îi sare-n fata c-un raget.Stai ! Nu te mai misca !.Cum îndraznesti sa treci pe plaiurile astea. si cînd era mai scurt. ba-i mai fagaduia si plata. fara de voia mea ? Drumetul se oprea si îsi cerea iertare. însa rar se-ntîmpla sa fie de-o masura cu patul lui Procust.. tot un tîlhar. te culca pe acest pat dearama. iata ca acuma trecea pe lînga rîu preaveselul Tezeu. si hainele. Cînd vedea un drumet. îi taia cu-o secure picioarele si capul . zdrobindu-i os de os cu un ciocan de-arama.. paroasa.

ca atunci cînd . era cu mult prea mic pentr-un urias ca el. Tezeu si-a spalat trupul si-a savîrsit trei slujbe cerute dupa datini si s-a purificat5. ci s-a-ndreptat mai lînga templu. pîna la sfîrsit. de-obicei. Se rasucesc. despre care vom mai vorbi-n alte povesti. ca un disc rosu. . purificat. si-atunci Tezeu ridica sabia lui taioasa si-1 spinteca pe mijloc. iata-l ajuns degraba si la palatul lui Egeu. De-aceea se si învoise sa o primeasca pe Medeea. Egeu se tot temea ca Palas.Se lupta ei trei zile. copii. la trup si fire. înconjurat de un alai maret. intra cu pasul sigur îr . Patul. Speriati.la ceasul cînd Tezeu. Numele ei era Medeea. asa pre.cum o lua si Procust. Astfel s-a stins din viata si ultimul tîlhar ce chinuia drumetii' spre portile Atenei. de arama. în vremea asta. temîn-du-se ca-i paste moartea. Eroul îl sileste sa se urce pe pat. Ea îi fagaduise lui Egeu . el a-nsfacat în brate carul. pe-altul. femei. Aluneca-n Cefis.! ca sa-l faca mai scurt. sa-i ia si el masura. si. cînd oboseala batrînetii îl încovoaie spre pamînt ? Intrarea în Atena Soarele. ca este biruit. care stia atîtea vraji si îi spusese ca-l va face. 73 Procust. peste templu. întrebîndu-i pe unul. Se vîra prin namoale. Tezeu s-a încruntat putin auzind rîsul. unde era un car cu boi. Ajung din nou în iarba si. în orasul Atena6. Dupa legea straveche.. s-a adunat multimea :j barbati. a trebuit sa recunoasca. sculptorii au fugit ca niste iepuri prin Atena. putea sa calce pragul tatalui adoptiv. Ca sa se apere de Palas si cei cincizeci de fii ai lui. se cobora în apa marii dupa credintele stravechi .. In car se adunase piatra si marmura. Apoi. Nu le-a raspuns însa nimic. îi va lua tronul.cam gîrbovit de ani si lupte c-o sa-i întoarca tineretea. cu toata forta uriasa ce-o avea. ca pe o minge. fratele sau. Se bat. vroia sa fie iar voinic. al regelui Egeu. Tezeu s-a îndreptat catre templul lui Zeus. Varsase pe drum sînge si nu putea intra cu trupul pîngarit în] orasul Atena. Auzindu-se vestea ca Procust a pierit. fiul printesei Etra. de buna seama.1 în fata lui Tezeu. Helios cu fata lui împurpurata. regele Egeu primise în palat pe-o vrajitoare. însa flacaul din Trezena a rîs si si-a vazut de drum. Toti erau fericiti ca au scapat de groaza uriasului Procust. aflat chiar lînga rîu. Cine n-ar vrea sa fie tînar. Dejugînd boii cu iuteala. avea douazeci de ani. I-a facut vînt si l-a zvîrlit. Acum.

. sa-si taie o bucata de friptura. Palas. Vreau sa-l desfat pe regele Egeu. si-n el turnase sucul de cucuta.Sînt un drumet. au început sa rîda între dînsii : . Ba-i mai daduse. din halcile de carne de pe masa. rostindui versuri si cîntîndu-i imnuri. si se temuse ca batrînul .. aflase ca era Tezeu.strîns altminteri în conci... Te re-l cunosc. Medeea si tînarul abia sosit.si-l slobozise de-asta data.Ba nu. 75 Tocmai atunci feciorul Etrei scosese sabia de la brîu. Tocmai trecea prin fata unui templu ce se zidea în cinstea lui Apolo. Vazînd aceasta sabie. Nu sorbi din vin. calca-i pragul !. neîntre-bîndu-l cine este. vazîndu-l pe Tezeu ca trece cu pasul gratios. Insa Medeea. Ăsta-i baiat ?.sa nu se lepede de ea. Parul sai negru . De unde vii ? . Voi nu vedeti ca are parul lung si desfacut. Iara cu ochii sai albastri cerceta toate cladirile marete din Atena.. . si-si aruncase ochii spre sandale.Cine esti tu ? îl întrebase o straja pe Tezeu. Purtî o haina lunga. în falduri.. batrînul rege îl poftise pe oaspetele sau la masa. Ce-i drept însa . cu puterea de vrajitoare ce-o avea.. între timp. ce ucidea fulgerator. .nici chipi: sau.. sa-l vada lumea ?. Egeu strigase tare : .. Tezeu intrase în palate si se plecase regelui si. straine. care ciopleau în piatra chipuri de zei.Stai !.Priviti colea !. Egeu. si-un suc sa-l toarne lui Tezeu în vin. si sabia stralucitoare. în valuri lucitoare. pe furis. nici toata înfatisarea nu-l aratau ca este un erou. umpluse cu vin pocalul lui Tezeu. pe care-o .... acuma saisprezece ani. Iar haina lui în falduri se tîraste si matura tot praful de pe uliti. feciorul soatei mele. . sedeau la masa el. si ast pentru ca Tezeu era frumos si delicat ca o fecioara. Etra. dupa datina cea veche. i-o fata !.Atena.Tu esti Tezeu. De-aceea-i strecurase lui Egeu.de-o sti ca i-a venit feciorul . sa-l omoare. Mai multi artisti. sa nu-l împiedice în lupta . sosise la poarta regelui Egeu voinicul tînar din Trezena. ionica. . baiete. Porti în picioare sandalele ce le-am ascuns sub stînca. în soapta. peste umeri. 74 Egeu îsi descopera fiul Dar..Atunci. stiu sa si cînt. zisese el..pre cît ne spun poetii .. Sosesc din Creta. ca tînarul ce sta la masa era un criminal trimes de fratele sau.. înspaimîntat. zisese straja spre drumet. Un suc facut din floare de cucuta.

De el vorbim. oare. strîngîndu-si armele în pripa.. vrajitoare blestemata..s-a cam mirat ca atenienii nu se înflacarau deloc. De vreme ce-am ajuns aici.dupa o biruinta-atît de mare . Iara barbatii. Ba. fii bun si lasa-mi mie cinstea sa ma lupt singur. voinice ?.. si-a izgonit-o pe Medeea. cît nu pun sa ti se toarne pe gît pocalul cu cucuta. aci-nfigîndu-si lancea în vrajmasi.. ..s-a luptat vitejeste! sapte zile si sapte nopti. m-a pus la cale sa ît» dau otrava. L-a strîns la sînu-i pe Tezeu si a-n-j ceput sa-i povesteasca despre Palas ca uneltise sa-l ucida. nici un vrajmas nu mai traia. Acum e liber si pustieste Atica. striga multimea-nsufletita. Fiii cei rai ai unchiului] sau Palas s-au pregatit sa-l înconjoare si sa-l loveasca din trei] parti. Insa Tezeu . Tezeu. Iara femeile-i boceau.. Femeile plîngeau în hohot lînga palatul lui Egeu.. sa-i alungam ?. de Hera-j ele.. L-a prins de coarne . S-a dat o lupta crîncena lînga Atena. Sa fie preamarit în veci !. Nu vrei sa-l rapui tu.tii în mînaJ e a mea.O. mai ales cîmpul Maraton.aci tragînd cu arcul. din ordinul lui Euristeu ?.. Fugi. Fugi. izbind cu ghioaga .Traiasca tînarul de la Trezena !.. Fara a astepta raspunsul.. era jale. taind cu sabia. catau spre ele si taceau. mirata de-ndrazneala marej si de puterea lui Tezeu. tatal meu. Erau] cu totii-ntinsi pe ruguri.. vrajitoarea cea hapsîna. .. si a plecat spre Maraton. De ce-i atîta tristete în oras ? l-a-ntre- .. . a zis flacaul. A dat cu el o lupta dîrza.Ce s-a-ntîmplat ?.....în curte-s tocmai vestitori care mi-anunta despre Palas ca s-a pornit catre Atena cu cei cincizeci de fii ai sai !.. 76 Plecarea în insula Creta Venind Tezeu iar în oras .. sa scape lumea si de taur ? De taurul adus din Creta. cu mîhnire. l-a plecat cu fruntea alba în tarîna.. dimpotriva.Vorbiti de taurul pe care l-a scos Poseidon dintre valuri ? . Nu-l aplauda aproape nimeni. .. Tu ce gîndesti ? Putem noi oare sa-i înfruntam. si dupaceea l-a-njunghiat...! a parasit îndata masa si a pornit sa-ntîmpine dusmanul. .. La capatul celor sapte zile. scapînd lumea de înc-un monstru.am sa încerc ! a spus Tezeu. sa-i înving. . pe unde vietuia în voie taurul zeului Poseidon. Medeea. odinioara.. Dar n-ar putea tot dînsul. a spus ba-' trînul lui Tezeu.Bine .

Taurul alb al lui Poseidon.Atunci. rege... Asculta.. ♦ . Numai ca planul sau. . îmbratiseaza-ma mai bine. în fiecare an.. cînd pleaca tineri din Atena. Ajuns aici. în acest fel am fost înfrînti..Nu. regele din Creta. ce-i de la brîu în jos ca omul. care alcatuiau tributul. Pe toti îi vîra-n labirint 7. fireste.bat dînsul pe tatal adoptiv... ce tinea cu Minos . decît avînd sprijinul tau.. Acolo îi sfîsie-o fiara. n-aveti frica !.. drept tribut platim cu jale. . si la concursurile acelea... si.. Iar noi ne vom întoarce-acasa.. a venit cu arme. facut cu usurinta.Da...Vai noua ! a grait Egeu. sa plec si eu cînd dai tributul.Veniti cu mine. da-mi voie... O fiara zisa Minotaur. zicînd ca noi sîntem de vina.stii doar ca el îi e fecior !. Dar Minos.Iar voi l-ati îngropat. Te-am asteptat atîta vreme. iar de la brîu în sus e taur.. a dat îndata gres.. lui Minos. i-a biruit pe toti flacaii care s-au întrecut cu el la jocurile din Atena.. învingatori si sanatosi. E cea din urma oara. Socot ca am sa-i vin de hac si am sa curm aceasta crima. L-a luat în coarne. un palat mare de la Cnosos. de bun ramas. Povara anilor m-apasa si fortele 77 mi s-au sleit. plin de durere...ca sa ia parte la niste concursuri. si regele.. i-a povestit ca mai de mult venise la Atena fiul regelui Minos de la Creta . fiul lui Minos. Ne-a asediat si ne-a lovit.Taurul l-a ucis. ... sute de coridoare.. Nu pleca !.. si bietul tînar a murit..ne-a trimis foametea si ciuma. .. rapus acum de tine ! a spus batrînul rege lui Tezeu... si ca pe-o zdreanta l-a purtat pîna aproape de Atena.. .. L-a ucis. a spus batrînul. prieteni. si le-a grait voios asa : . si vrei iar sa ma parasesti ?. beat de succes. l-a aruncat doar ca sa-l calce în copite. . si cum la tarm era trirema gata sa porneasca-n larg.. auzind vestea.. si sa-l înfrunt pe Minotaur.N-ai teama. . . Noi l-am trimis la Maraton.. Iar Zeus. i-a strîns apoi pe ceilalti tineri... deatîtea ori.Ce face el cu acesti tineri ? .. pesemne ? . sapte baieti si sapte fete.Daca-i asa.. fiul regelui Minos a jurat tare catre prieteni ca este gata sa doboare si taurul din Maraton.L-am ars pe rug si l-am cinstit... Egeu. . de unde nu mai pot iesi.. Puterea dragostei întrece. pe care-o savîrseste Minos asupra tinerilor nostri. Nu pot sa mai conduc Atena.. luptînd strasnic... I-am adus jertfe Afroditei si m-am legat sa o slujesc întotdeauna dupa plac. Tezeu s-a dus întîi în templu si-a adus jertfe Afroditei. tata drag. daca si ea o sa ne-ajute. cu zeci. pe-a altor zei.

. a rostit regele Egeu.. Acuma iata-s agatate pînze de doliu. ci sînt fecior de olimpian. dulce si duioasa. i-a raspuns Tezeu.. baiete... 78 . îti retez capul. înapoi.... a spus Tezeu.. sus. . cînd veti ajunge acolo. pînza neagra va fi schimbata de cîrmaci cu pînza alba-a veseliei... . ... a dat din nou raspuns Tezeu. V-o trimit tot în labirint.. sa stii. si eu. Adio. caci noi nu sîntem sclavi !. O sa vedem. Tu sari în mare si te du la zeul apelor. .Ma duc. Pe urma... ce Ariadna se numea. Poseidon Asa plecat-au... Iara pe una dintre fete. spre departari am sa privesc. de astazi înainte.. sa pui triremei pînze albe. Ce minciuna !. .Noi sîntem !. Tu poti sa ma ucizi. la-napoiere.. pe ea. si noapte. Minos sedea pe-un tron de piatra. dar nu ai dreptul sa ma insulti.. . Am s-o ucid. Voi veni curînd. La zeul marilor.. a zis Tezeu cu îndrazneala. Tezeu si ceilalti atenieni : sase baieti si sapte fete. sa-mi vii. între curteni. si am sa-ti dovedesc ca sînt feciorul lui Poseidon.Prea bine. mai.... .si eu sînt tot la fel ca tine.Voi sînteti ? a glasuit Minos.. pe mari senine si pe furtuni..Plecati-va pe lespezi fruntea !. fsi-a aratat cu mîna pe o copila.Nu vrem.. ...Daca te-ntorci cu biruinta. Daca-i asa.. catre Creta. dar au ajuns.... Ha !. sa-mi stai asa trufas în fata? Eu nu sînt rege ca oricare. -. Este fecioara ne-ntinata sl-i fiica regelui Megarei. si. si intrînd în orasul Cnosos s-au dus de-a dreptul la palatul lui Minos cel neîndurator. Te-oi astepta si zi... si sa ti-l dea el înapoi. cercetîndu-i pe atenieni. Au plutit mult.jos.. pentru trei zile. ..Tu cum cutezi.. de vrei... Poseidon..îti e Poseidon ?. Doar atît. în labirint.. Eriboia) pe ea o iau de soata eu. .Sa n-o jignesti pe Eriboia. tata. caci tata bun îmi e Poseidon.. si lînga el era o fata frumoasa. baietane. pe stîlpi. azvîrl în valuri acest inel cu piatra scumpa. De nu-l aduci.. fara de teama..

batrînul vrednic din Atena. Tezeu simtise ca e prins de cineva necunoscut. desigur. pîn-a-si da mai bine seama de ce se petrecea cu el.Asa a spus Tezeu. Ce voinic e ! Parca-i un zeu. Tinerii sînt salvati . voinicul. Caci Afrodita . Era Triton cel monstruos trimis de tatal sau.. si totul ce-i înconjura. si sa vazut din nou pe coasta. si s-a si repezit în mare. ce zaceacum pe fundul marii. fiul meu !.. Iar lînga el se afla dalba si minunata lui sotie. a început sa hohoteasca gingasa fata a lui Minos. si tu mi-esti fiu.S-o porti cu fala.. Din ochii lui Tezeu s-au stins palatul mare. de clestar. fiindca-i jurase s-o slujeasca .. si. S-a dus frumosul tînar. ce frumos e fiul tau ! a spus zeita Amfitrita. si înca vreau sa-ti spun.Am sa te pedepsesc. Atîta ca.... Tezeu : pe viitor sa te feresti sa cazi cumva în apa marii. e-ndragos-tita de Tezeu. în apa marii. vazînd ca fata.. Aici..Iti dau acest inel de aur. aici. din aurul cel mai curat. apele s-au învolburat. sfîsiat poate de rechini.care-i da sprijin lui Tezeu. si ea i-a pus-o peste plete : .. si-a poruncit : ... faptura fara rusine. Minos s-a necajit.. însa pe tarmuri ti-e -Egeu. nimfele marii nereide. de clestar.. 79 Facînd un semn catre Triton. Cu el tu poti sa dovedesti ca mama ta mi-a fost sotie. A doua oara.. Tezeu vazuse-n fata sa un palat mare.îi insuflase Ariadnei o dragoste nemarginita pentru preachipesul erou. pe tronul lor de aur. dîndu-i învat : .. Numai o data poti scapa. si i l-a-ntins.. sa stii. sa-l ia cu sine pe Tezeu.O. Ariadna. O tata.. nici chiar eu nu mai putem sa-ti salvam viata. a glasuit regele Minos. Iara Poseidon poruncise în asta vreme unor pesti sa afle unde e inelul pe care-l aruncase Minos. îndragostita de un sclav. . nici Triton. Sa mi s-aduca o cununa.. Trei nimfe s-au si repezit în tainuitele camari si au adus sta-pînei lor cununa cea mai maiestrita. si nu va mai veni !. esti prea nemilos !..S-a dus. pe-un jilt înalt de aur si pietre scumpe. . Apa a facut valurele si l-anghitit într-o clipita. cînd se zvîrlise cu curaj.. zeii. în ape. ... sta Poseidon. nici Amfitrita. Poseidon.S-a dus !.

cînd dihania aceea s-a repezit spre-atenieni. Acesta a-nvatat-o-n taina sa-i dea voinicului Tezeu un ghem ceva mai gros de ata... Numai trirema ateniana se legana înca pe valuri. teferi. a început sa desfasoare ghemul cel gros. Numai Tezeu. Tezeu sedea vesel la cîrma si-n brate îsi tinea iubita. au iesit toti.Vezi.. Tezeu îi întindea inelul.. Toti erau înlemniti de spaima. nespus de fericita. ! '. Sa-i dea si un pumnal taios. Tezeu si-a ridicat pumnalul si.. Tezeu s-a înteles. Vezi ca-i fiu de zeu ?. . l-a apucat pe Minotaur de-un corn si l-a tinut asa. si fiara care mînca oameni s-a pravalit ragind cumplit8. si i-au împins în labirintul unde statea înfometat preaodiosul Minotaur.. de care s-a vorbit mult timp si-a fost cîntata de aezi9.Da-mi ajutor !. pesemne.. S-a-ncins apoi o hora mare. Dar regele a luat inelul si mînios a poruncit ca-n dimineata urmatoare Tezeu si ceilalti atenieni sa fie-nchisi în labirint.. în coaste. Spre dimineata i-au luat sclavii pe ateniend. Ajuta-ma.. de-un stîlp al portii. sau în piept. Dedal !.. urmarind firul de ata desfasurat prin labirint. pe-unde mergea. dar nu de spaima. tata ?. dîndu-i dragului Tezeu ghemul de ata si pumnalul. s-a-ntors tiptil în încaperi. fii bun. un arhitect numit Dedal. un cap de ata. precum spune legenda. ei au plecat nestingheriti. lovindu-l fara încetare în ochi.':W' . cata duioasa-n ochii lui. mai mult în brînci. Iar tinerii ce-l însoteau sparsesera cu graba mare toate corabiile lui Minos. L-au sarutat pe-nvingator si. cu fata regelui din Creta si. fata lui Mi-nos. Fata s-a furisat prin bezna si.. cu chiote de bucurie. si Ariadna. chiar în noaptea urmatoare. s-a strecurat în camaruta unde salasluia acela care zidise labirintul. Aici o astepta Tezeu. flacaul l-a împuns în coasta. Tinerii s-au pornit sa sara în chiotexde bucurie. prabusita jos. Fiara s-a-ntors mugind spre el.Minos privea si nu credea. fiica lui Minos.. De bucurie hohotea ! . Plîngea. Ariadna. O hora nemaipomenita. s-a strecurat pe nesimtite pîna la tarmurile marii. Da-mi ajutor sa-l scap de moarte pe tînarul iubit de mine. la picioarele lui Minos. Tezeu a prins chiar la intrare. si-asa. plîngea. Iar ea. i 80 Cît timp s-a tot dantat acolo. Deodata le-a iesit în cale îngrozitorul Minotaur. Atîta ca în timpul noptii. . i-a grait dînsa. afara. Ariadna. cutezator. si ca sa nu se rataceasca pe coridoarele-ncîlcite.

în trirema. si nunta s-a facut pe loc. zdrobindu-l. suindu-se cu ceilalti. la miezul noptii .Eu i-am scapat de Minotaur. neosteniti. cu tirsul. insula ce se vede-n zari.si el. vazînd ca pînza nu e alba. în vremea asta atenienii. Ca a pierit deci si Tezeu. Tezeu ajurKje regele Atenei Tezeu. fata lui Minos a plîns mult fuga iubitului Tezeu.. facînd popas. îndurerat prea mult. a facut semn de-amenintare catre toti tinerii-atenieni. fiul lui Zeus. sa-mi fie soata numai mie. iar. pentru ca va prefac în broaste. parasind-o pe Ariadna. cuprins de deznadejde. acolo-n Naxos. Chiar Afrodita s-a-nvoit. pluteau mereu. DaiL zeul vinului s-a-nfatisat plin de splendoare si a cerut-o de sotie. a catat catre sotii sai. Iar valurile l-au izbit de stîncile din tarm. nici tu. nici sotii tai de drum. rostind : .steapta mamenlacrimate. . a vrut si el sa se omoare. 82 Egeu. din Olimp. unde el si-a sfîrsit viata. Ariadna. purtati de vînturile bune. In calea lor s-a ivit zeul betiilor destrabalate. si zeul vinului. si seapropiasera de-Atena. ei au uitat sa dea jos pînza neagra. ce era prinsa de cel mai-nalt catarg. .. si tot doar el a auzit glasul acestui zeu.l-a pastrat vesnic pe Tezeu. De-atunci si marea.. Cu moartea-n inima-a lasat-o pe Ariadna lui în Naxos . De n-ai sa lasi copila-n Naxos. Astfel printesa Ariadna a devenit si ea zeita.. Nu l-a vazut decît Tezeu.cum se pare ... Fagaduise sa-i aduca teferi si sanatosi la ei acasa. Ea n-a-ndraznit sa-i stea-mpotriva. Dionisos. nu-ti mai vezi casa. însa multimea adunata l-a dus cu sila la palat. e harazita. ca s-o iau eu. a luat numele de Egeea. Am oare dreptul sa-i ucid ? Trebuie sa-mi jertfesc iubirea". si-acum tot eu sa-i nimicesc ? I-a. Atîta doar ca-n tulburarea ce-i cuprinsese.pe cînd dormea. de doliu. a socotit ca au pierit toti tinerii plecati în Creta. au fugit10. Desi în suflet . Cînd s-a trezit spre dimineata.. Deci tu cata s-o parasesti.Dar zeii sînt gelosi pe oameni.Fata lui Minos. ce-i astepta pe coasta. batrînul s-a aruncat în apa marii. Cînd a ajuns Tezeu pe tarm si a aflat ce s-a-ntîmplat.

din Argos sau din alte parti. care-i lega pe amîndoi. de trist si de nemîngîiat. si ea. cum îl cîntau aezii. ostirile de amazoane .. s-a dus în tara amazoana. . Pierderea Antiopei Tezeu n-a fost nicicînd un trîndav. De aceea te alegem rege. si multi artisti de la Atena. s-a-ndragos-tit de-nvingator. Cît a domnit el în Atena n-a pierdut vremea la ospete. porneau din cînd în cînd la lupta si atacau colina lui Ares 12.. A ramas rege în Atena. cum ati aflat. era si chipes. sora reginei Hipolita. atenienii. din Trezena. în acest fel. în frunte avîndu-l pe Tezeu. 6 83 Numai ca în putina vreme. Acolo i-au asediat cîteva luni. Etra. Dar a trimis un car sa-i vina mama sa. Pe urma a plecat cu Iason si-argonautii sa gaseasca lîna berbecului de aur 1]. numit de mama Hipolit. s-a facut nunta la Atena. sa nu mai fie-atît de singur. Tezeu nu s-a împotrivit. Lipsiti de hrana. au început sa daltuiasca sau sa picteze toate-ntîmplarile acestea. Heracle.Tu ne-ai scapat de-atîtea fiare si de tributul rusinos. fiul Alcmenei de la Teba. frumoasa Antiopa. i-a-ncuviintat s-o ia ca sclava pe-aceasta fiica a lui Ares.nemultumite ca Antiopa fusese luata de Tezeu . Alaturi de cellalt voinic.L-a-ncununat si i-a grait : . un an întreg. si voinic.au pornit marsul spre Atena. din iubirea asta mare. au trebuit sa lase prada biruitorilor pe mîndra si preafrumoasa Antiopa.. Iar amazoanele. însa Tezeu. N-avea statura herculeana. învinse. si. Era. precum se stie ca sînt regii. vrînd sa-l rasplateasca pe prietenul de la Atena. ba si mai bine. unde stateau de luni de zile teribilele amazoane.. Au mai trecut. si el de ea. s-a nascut un fecior balai. cu fruntea lata si senina. pîna pe-Acropola. pe tarmurile Marii Negre. desi fusese luata prada. ci s-a-n-sotit cu alti viteji si a pornit spre Calidon. Ele au înconjurat orasul si i-au silit pe atenieni sa se retraga pas cu pas. unde a fost o vîna-toare vestita-n lumea de-alta data. însa era mai gratios. spune povestea.

Pe lînga sotul sau lupta.. . soptind usor : . Ţimbalele-au tipat a jale si trîmbitele au sunat tristul sfîrsit al bataliei.. De-aceea. si toti razboinicii s-au strîns . însasi regina Antiopa. Tezeu lupta nebiruit.Zeita Afrodita este prea dezmatata. Ochii s-au încetosat si. a spus regina. O amazoana îl tintise cu îndrazneala pe Tezeu. o clipa.lupta acuma sa nu fie eliberata din sclavie. scapînd sulita din mîna.Ai grija doar de Hipolit !.... cu pieptul gol. Crescînd mai mare. dînsul se pleca zeitei Artemis. se povesteste c-a fost o mare-ncaierare acolo.. îsi bate joc de muritori.. O uneltire a zeitei Afrodita Ca mîngîiere-i ramasese numai micutul Hipolit.. si-atunci..cît sa fi fost ?. pe areopag... Hipolit prinsese gustul vînatoarei.. Zei !. Ah !. sînt besmetici amîndoi. Era . data ca prada lui Tezeu . mult prea tîrziu.. iar fiul ei. Lupta a încetat pe data. Atunci.... Tezeu a ramas trist si singur lînga mormîntul Antiopei. nu mai avea alta dorinta decît sa stea mereu alaturi de preaiubitul ei Tezeu. Dar într-o zi.. fireste. Au înaltat un rug urias.. Pentru ca ea uitase totul... smintitul Eros.. ascultati !. .. Iar la-mbierile-Afroditei sta rece si nepasator. Frumosul trup al Antiopei se preschimbase într-o mîna -. Eu mor. si amazoanele-au plecat spre tara lor cea departata de lînga Pontul Euxin. Da. ca sa respinga pe-amazoane. umblînd dupa salbaticiuni. si el crestea sub privegherea tatalui sau si a bunicii...fierbinte înca . si lînga el sta Antiopa. fecioara ce ocroteste vînatoarea.de cenusa..Tezeu !. Antiopa.. Parca-i o flacara-n vazduh.. a cazut jos... dar prea tîrziu. în fruntea ostii-ateniene. Lancea i s-a înfipt în piept. tragînd sageti la întîmplare. si timpul tot si-l petrecea colindînd codrii desi ca peria. Îndragostita peste fire. s-a repezit în fata lancei. Ea aceea ce fusese învinsa de elini. zicea el. Pacea s-a încheiat.. si. si lancea l-ar fi nimerit... tot ca ea. ea.si amazoane si elini. Deodata scînteiaza-o lance. nu vrea sa-auda de legatura casniciei. . pe credincioasele-amazoane si viata ei de-odinioara. regina Etra din Trezena...

aflînd aceasta întîmplare. cu Fedra si cu Deucalion. cu mintea ratacita. .. pacea-ntre Atica si Creta s-ar fi statornicit deplin. . pe data.Femeie fara de rusine. tînarul Eros. el a pornit catre Atena. o izgonea. si chiar iubirea ce-o datorezi sotului tau. nunta îndata s-a pornit. Sa ne aruncam pe o trirema si sa plutim spre departari .. A spus însa ca face nunta. cu ochii-n flacari. i-a poruncit sa-si puna-n arc sageata cea mai otravita si s-o tinteasca pe mireasa. Hipolit. Ca sa se faca-mpacaciunea.. si.. îl implora pe Hipolit : . umplîndu-i inima de fiere si dragoste nelegiuita pentru feciorul lui Tezeu. numai daca frumoasa Fedra jura ca va fi mama buna fiului sau. vino. Tu pîngaresti tot ce-i mai sfînt : respectul meu de fiu.Ei.pîna la marginile lumii. spusese noul rege-al Cretei. Tezeu ancuviintat ca nunta sa aiba loc cît mai curînd. Tezeu a stat putin pe gînduri.. ispravindu-si juramîntul. si pe Tezeu. 85 De mai rostesti doar un cuvînt. dupa regina Antiopa.. lasînd uitate si-Atena cea cu cer senin. vino. In locul lui. Hai. îsi spunea ea. în Creta venise rege Deucalion. înabusindu-si dara jalea. Chemînd la sine pe arcasul cel zburator. oricît s-au silit zeita care da patima iubirii si fiul ei.. si-nveninata de sageata preausuraticului Eros.... Dar Hipolit.._ . ..Cum îl iubesc !. ce-l dobîndise odinioara cu-Antiopa. întîia soata-a lui Tezeu. iata c-a sosit si vremea sa-l pedepsesc pe Hipolit. pe tron.. arcasul Eros. . Vreau sa se stinga vechea vrajba. In acest timp Minos murise..Hai sa fugim. Iar Fedra s-a simtit. scot palosul din cingatoare si ca pe-o fiara te ucid. ce înca îl mai mistuia. si-n primul rînd cu atenienii... Mireasa a jurat în templul zeitei Hera c-o sa fie într-adevar o mama buna si. zicînd asa : .. A stat de vorba cu Tezeu si l-a rugat sa-i faca cinstea si sa primeasca de sotie pe sora lui.. care ma tot nesocoteste. numita Fedra. Sa ne ascundem fericirea. nu l-au clintit din hotarîrea pe care-o luase Hipolit de-a nu iubi nici o femeie. a spus zeita Afrodita. Daca primea s-o ia de soata...si. zeita a hotarît sa se razbune. Fedra...Vreau sa am pace cu Vecinii. suparata rau. îndragostita nebuneste de vînatorul Hipolit. Mai trebuie spus ca Ariadna. erau toti frati.

pe lespezi. Neascultîndu-si vizitiul. caii s-au avîntat pe stînci si. Uitînd cît sînt de credincioasa. Iar caii s-au speriat de el.. pe tarm.O !. Te rog pe tine. în taina. sa faptuiesc. ce-l duceau ca vîntul.. ce-am facut !" si-a rostit ea. si a strigat spre el. Razbuna-ma. dar în clipitele acelea.Iar Fedra a-nceput sa tipe si sa-l blesteme pe flacau : . mîniata ca Hipolit o alungase. la ureche. soata mea !. mintind anume. stapîn si rege. Vorbele ce-l învinuiau atît de tare pe feciorul cel mult prea drag. nesocotitul Hipolit m-a conjurat sa fug cu el.. si la car înhamase. pe Hipolit. la rugamintea lui Tezeu . cu sapte capete. Tatal nu s-a uitat spre el ..un monstru mare cît un munte.. regina Fedra. între stînci. Eu nu pot sa-mi pedepsesc feciorul drag. vazînd pe Hipolit cu fruntea facuta tandari. 86 "Vai. si-a alergat pîna la rege. o Tezeu !. Ajuns pe prunduri. Mergea ca orb.. cuprinsa de remuscari. Tocmai gonea pe tarmul marii.. caci altfel mor !. cea mai grozava dintre crime. M-ai jignit.. doi cai salbatici.. din apa marii s-a ivit . l-au omorît pe Hipolit. Atunci Tezeu s-a ridicat..Sotul meu drag. Se clatina. catre Micena. trei cozi si cu colti lungi ca niste suliti. El se urcase într-un car. pasind încet spre malul marii.Razbuna-ti soata. a rostit : ... Cum m-ai jignit. a început sa strige tare : . plîngînd : . Dar Fedra hohotea acolo si-l implora cu glasul stins : .. Vraja zeitei Afrodita s-a risipit. deodata si-a venit în fire. si totusi nu-i venea sa creada. de fapt. Tezeu a ramas nemiscat un timp destul de lung pe tronu-i. zdravan. s-a zvîrlit în genunchi. Tezeu. Fa dreptate si loveste-l pe Hipolit pentru insulta odioasa adusa Fedrei. în acest fel. ai sa platesti si tu cu viata.. sa se racoreasca de jarul care îi frigea inima lui nevinovata. razbunatoarea Afrodita..prin hotarîrea lui Poseidon. Hipolit. Asa graia. Dar pentru asta.. Regina Fedra ce-l urmase pe sotul sau. El auzea vorbele Fedrei. Tragicul sfîrsit al lui Hipolit si-al Fedrei Lovit ca de-o maciuca-n crestet. Poseidon !.Tata !. trecîndu-si mina peste tîmpla si. Hi-polit. sfarîmînd în bucati carul. mi-a fost dat astazi sa îndur cea mai amarnica insulta... Asa graia si nu stia ca vorbele i le sopteste.

speranta . Mergînd însa pe cale s-a întîlnit c-un prieten. Iar cel ce-o cîstiga-o în acest fel. cum au calcat în Sparta. S-o duca la Atena si aici s-arunce zarul. Înlantuirea din Infern Dar timpul care trece poarta cu el uitarea. prin spînzuratoare. au rapit pe Elena. Tezeu s-a hotarît sa-si ia o noua soata. cu vorbe iscusite. la sorti. Hipolit n-a fost vinovat. E. ce se cheama Elena. Dorinta ei se împlinise. I-au amintit ca n-are nici un urmas pe tron. rege peste lapiti. ca omul e o fiinta ce nu poate trai doar în singuratate. E lesne de-nteles durerea ce l-a-ncercat iar pe Tezeu. Zis si facut. copilul ce s-o naste va fi la fel cu ea".u.. sa aiba un fecior. Din cer.. socotind curtenii ca prea e lung amarul regelui lor. O !. au aflat pe Elena. Dînd ei o lupta grea cu oastea de la Sparta. S-au înteles atunci sa se ajute-n lupta.. tînara si voioasa. si el vroia sa aiba o soata-ncîntatoare. "De e atîta de frumoasa Elena. pe nume Piritou.. Tezeu !.s-o aiba pe Elena.. caci regele din Sparta nu vrea s-o dea de soata nimanui. au început sa-i spuna. Ba chiar l-au îndemnat sa mearga s-o rapeasca.Nu ! Nu-i adevarat. Cît l-a plîns pe Hipolit13.. Ascultînd glasul lor.sa stii !.. zeita Afrodita vazuse totul si zîmbea.. Cine o sa-i ia locul ? ApBi iau povestit ca regele din Sparta are o fata mîndra. Tezeu. Ci eu. Voinicii. si astfel. El sterge suferinta si face sa renasca. Cui or sa-i cada sortii .. Fedra si-a dat moartea cumplita.. Hipolit a murit. numai eu sînt ticaloasa !. doar eu am fost aceea care l-am ispitit . în inima. Pedeapsa ei cazuse grea. s-a pregatit de drum.. ce tocmai dantuia la niste mari serbari în cinstea lui Arte-mis. sa-l sprijine pe cellalt sa-si gaseasca o soata tot la fel de frumoasa. cel mai divin balsam. A alergat catre palat : si-a pus pe gîtul alb un streang. rapind-o pe fecioara. 87 . si fiindca i-au vorbit de frumusetea fetei regelui din Sparta. a cugetat Tezeu. Deci.dorinta de-a trai. precum era Elena. Au suit-o-ntr-un car si-au dus-o la Atena.

si s-a întors acasa Tezeu. Menesteu.. o insula frumoasa. Cum ati intrat pe tarîmul acesta. Dar n-a grait nimica. au ra88 .. ce se gasea în Argos. dar si-aci l-a urmat ura lui Menesteu . rece si mohorît..Iat-am venit la tine sa-mi dai pe Persefona. prima zi dupa nunta.. ca sa-l elibereze pe eroul Tezeu. Mîhnit s-a hotarît sa se retraga-n Scira. buna regina Etra. Iar mama si sotia rapite de spartani.s-au asezat pe jilt.. si nu ne este teama de tine nici atît. Dar fiindca ati venit pîna-n Infern. smulgîndu-l de pe stînca. Eroul s-a izbit cu fruntea sa senina de colturoase stînci. regele din Atena. s-o iau eu de sotie !. ca Tezeu sa-l ajute pe prietenul lapit sa-si afle o sotie la fel de minunata.S-o furam pe nevasta lui Hades. .Bine ! a glasuit. ce-au aparat Atena. l-a legat si-n lanturi zeul cel mohorît.. si bucuria mare pe rege si curteni. dar chipul i-a ramas la fel de neclintit. Ca rege-a gasit însa pe-un dusman. dupa atîtia ani. Deci nu-ncerca. Printr-o pestera-adînca. Iar regele lapit i-a cerut lui Tezeu sa-si paraseasca soata. sa mi te-mpotrivesti. . si printr-un viclesug. cu tot zbuciumul sau. Hades. Facuse juramîntul sa-l ajute pe prieten. Hades s-a mîniat pentru asa-ndrazneala. si-a început sa rîda. si-apoi sa se coboare în regatul lui Hades. Lasîndu-si dara soata în grija mamei sale.. prevazator . si sa mearga cu el pe tarîmul lui Hades. el a fost pravalit în genunea de ape. Gingasa era fata. Persefona.. Nu ar fi vrut Tezeu sa-si paraseasca soata prima zi dupa nunta. potrivit învoielii.. Dar valurile marii l-au aruncat la tarm. au intrat în Infern . .Ce vreti ?... au si ramas lipiti. Dar cum s-au asezat pe jiltul fermecat.. Bratele lui vînjoase. va rog sa stati putin si sa va odihniti pe acel jilt de piatra..Ce sa facem acolo ? l-a întrebat Tezeu. de-argint. prin tradare. unde locuia zeul cel vesnic mohorît. Tezeu a fost urcat pe-o stînca de la Scira. Piritou. si n-a putut Tezeu sa-si salte multa vreme. si nu-l putea calca. batrîne.Pe drum au tras la sorti. fara frica.care tot se temea ca eroul Tezeu va cere-napoi tronul. Tezeu s-a îndreptat cu regele lapit spre tarîmul lui Hades. si cel ce-a cîstigat-o a fost însusi Tezeu. si sa mi-o fac regina în tinutul lapit. sa vietuiasca-n pace. ... Tezeu. rece. la mine. Noi stim sa ne luptam.. a raspuns Piritou. Dar ramînea acuma. Ba. . Am sprijin la nevoie pe eroul Tezeu. fara de vrerea mea ? i-a-ntrebat. trupul lipit de piatra.. Iar de sus.. A trebuit sa vina Heracle în Infern. si-au mers drept spre palatul maret.

autorul viarei lucrari "Vieti paralele". unde sînt evocate si alte figuri istorice. un loc de frunte. oasele în mormînt.ghioaga cucerita de la hainul Perifete. spuneau aezii. de pin. Oameni necunoscuti l-au adunat din ape . jiurtînd în mîna o maciuca sau o ghioaga de arama . i-au pus. locale. Jocurile aveau. . asa-numitele jocuri istmice. lînga ele un palos si-o lance ascutita. ca hicurg. au fost organizate. fratele lui Zeus. Osemin-tele-acestea au fost duse-n Atena. uitat. catre anul 46 al erei noastre. dealtminteri. bunaoara. s-au gasit oseminte. destule veacuri. pîna ce a venit un trimis al Atenei si i-a aflat mormîntul. fusese luat în slava si facut semizeu. Sapîndu-se movila. Heracle si Tezeu erau. erau încununati cu ramuri verzi. alaturi de Heracle. chiar pe locul unde se zicea ca ar fi fost el rapus. fara de voia acestora. In amintirea biruintei asupra lui Sinis. dupa cîntecele vechi ale aezilor.. Cînd a venit trimisul. dupa legende. nascut în Beotia. de însusi Tezeu. Acesti viteji. Ca si Heracle. Iara peste mormîntul cel gol. 4. Heracle era.ceva sau cineva care provoaca spaima. Fiecare basileu dorea sa se traga din-tr-un anumit erou. ce îi era parinte. scormonind o movila cu ciocul sau de fier . Amîndoi zeii se însotisera cu mamele celor doi eroi. Solon. voinicul Tezeu este si el înfatisat de multe ori pe vase si în sculpturi. Temistocle. un vultur din vazduh s-a coborît în Sciron. de zeii olimpieni. si ochii sai albastri cercetau mustratori Olimpul departat.. si fiecare tinut vroia sa se mîndreasca cu vitejii sai. Tezeu este un nimicitor al monstrilor si raufacatorilor. pentru faptele sale. 3. disc. care bîntuiau odinioara lumea. Aici a stat. fiul lui Hefaistos. oroare. De la numele monstruosului Sinis cred unii ca ar veni cuvîntul sinistru . pare-se. Pericle etc. pe care se lasase vulturul din vazduh. si Tezeu. fiul lui Poseidon. cum le ceruse însusi stapî-nul marilor. în cinstea zeului Poseidon. socotiti un fel de eroi nationali. 2. Tezeu ocupa în vechile legende ale elinilor. Note 2. lasat în Sciron. pentru odihna. a fost zidit un templu eroului Tezeu 15. Intîraplarile prin care trec Heracle si Tezeu sînt însa de multe ori asemanatoare. fiul lui Zeus. Cel care povesteste viata lui Tezeu. Biruitorii în concursurile la sulita. pe cînd toti ceilalti au mai mult caractere regionale. în Sciron. Pe temeiul acestei legende. Tezeu. adica ai tuturor elinilor. este cunoscutul scriitor Plutarh. valoarea unui simbol al luptei împotriva raului. alergari cu carul sau în lupte.mas fara vlaga.

In general. din secolul al XVll-lea (pe muzica de Lulli) ne cînta sosirea fiului Etrei si al lui Poseidon. în tragedia "Tezeu". de mitul nobil al lui Tezeu s-a folosit mult aristocratia sclavagista. pe un vas antic. ca si Heracle. se povesteste mai pe larg în legenda urmatoare. Astfel i-au atribuit împartirea populatiei în trei clase (nobili. Pare foarte curios ca multi dintre monstrii doborîti de Tezeu erau 89 socotiti fiii lui Poseidon. care biruie toate relele ce le stau în cale. zguduit de vulcani. Fetele toate au gingase rochii de in si flacaii Bine tesute vesminte ce scînteie blînd ca oleiul. la Atena. cu valurile sale verzui. un palat cu multe culoare încîlcite. sub cerul cel albastru. fortele omenesti. agricultori si meseriasi) si hotarîrea ca toate functiile statului sa fie ocupate numai de nobili. Tezeu este si el un fiu al lui Poseidon. nimicind pe oameni. frumoasa podoaba de aur. Hora de la Cnosos. Tezeu a reprezentat. 8. vietuind între cerul albastru si senin si marea nesfîrsita. ce cîrmuia Atena. 9.) Grecilor le placea sa spuna ca pamîn-tul Eladei rasarise din mare. poporul care lupta cu urgia naturii : cutremure. poetul francez Quinault. se tot cutremura si se prabuseau coaste sau insule. aflat la muzeul din Berlin. (Etra se tîlcuieste prin "cerul cel senin". revarsari de ape. Tezeu este în acest caz simbolul poporului Eladei. Iar valurile tulburi napadeau peste tarmuri si paraduiau asezarile. între altele. Ele au conciuri pe cap. în care se afla monstrul Minotaur. Dînsii au sabii de aur la chinga de-argint atîrnate. pustiiri si cu monstri zamisliti în apele marine. Scena a fost zugravita. si aci-ndemînateci si iute s-avînta . 6. Initial deci. constructorul sau. Mai tîrziu. Despre labirint. Toti acesti monstri întruchipeaza relele pe care le poate face marea. si apoi chiar al aristocratiei funciare sclavagiste. în triumf. poate cele mai mari si mai fastuoase serbari din Elada. 7.5. cu scopul de a-si întari stapînirea asupra poporului. Despre el se povestea ca instituise serbarile Panatenee. a fost cîntata de însusi Homer în "Iliada" : "Tineri acolo si fete bogate în boi o multime Joaca-mpreuna în cerc si cu mîinile prinse deolalta. si despre Dedal. în mare. furtuni. Alegoria pare ca vrea sa aminteasca de timpurile acelea cînd pâmîntul Eladei. Joaca ei toti. deci tot un fecior al marii. însa mama lui este Etra. Prin legendele nascocite despre el se stabileau avantajele aristocratilor. dupa biruinta lui Tezeu. aristocratii au impus transformarea mitului sau popular în acela de erou al aristocratiei gentilice.

A. asa cum o fost înfatisata de un sculptor din vechime. în Tezeion putea. Iar privitorul îsi închipuie durerea care o sa brazdeze chipul acesta cînd. Legenda lui Hipolit si a Fedrei a fost zugravita pe un vas aflat la muzeul din Berlin. în timp ce atenienii fug. Durerea lui Tezeu rasuna înca si astazi în tragediile celebre scrise de Euripide.P. chiar sclavi sau condamnati. cînd multimea . sa gaseasca azil oricine. în cu-rînd. Templul închinat lui Tezeu se numea Tezeion. Colina lui Ares sau areopagul. pentru a-si întari (asa cum aratam si mai sus) masurile si legiuirile asupritoare pentru popor. 15. Insa rar poate fi vazut ceva mai frumos decît întreaga legenda a lui Hipolit si a Fedrei.. 1955. aci în siraguri se salta-mpotriva. 11. 13. Ei urmareau sa dea un nimb de divinitate lui Tezeu. Nemuritoare este o marmura ce o înfatiseaza pe Ariadna adormita. "Iliada" . se dau tumba în mijlocul gloatei". 12. atenienii. artistul antic pune alaturi si pe zeita Afrodita. organizînd serbari. la adapostul legendei despre Tezeu. 10. Viseaza. Compatriotii lui Tezeu. Se învîrtesc doi ghidusi. E. ei erau ocrotiti. Lumea-ndesita înconjoara hora cea plina de farmec .a fost nascocita de aristocrati.L.Hora învîrtind ca o roata ce-o misca.S. Nu putea sa-i mai atinga nici un aristocrat.care nici nu stim daca o fi existat vreodata. se va trezi si va vedea ca a fost parasita. Zîmbetul ei de fericire. 14. Murnu. Legenda cu vulturul coborît din slava peste mormîntul lui Tezeu . Tot acolo.în româneste de G. pe un sarcofag care se gaseste la Ermitajul din Leningrad. chiar aceia care erau urmariti de puternicii zilei. de-o-ncearca cu mîna-i Mester olarul. Este vorba de faimoasa calatorie o argonautilor. De zei luminat cîntaretul Zice din lira-ntre ei. în paginile acestei carti. si-n vreme ce cîntecul suna. alcatuite de ei. l-au mai cinstit pe eroul lor. Seneca si Racine. Pe fata încîntatoare a fetei s-a asternut un zîm-bet blînd. cu siguranta. la Tezeu. sub acest nume sau sub altul . nici un stapîn de sclavi. 90 si se desfata privind. dealtfel. Ajunsi în acest templu. Acela care se spune ca i-a adus osemintele lui Tezeu la Atena a fost aristocratul Cimon. cita vreme se gaseau la adapostul templului. despre care se povesteste mai departe.

cum avea obiceiul . pîna ce acestia au biruit. daca ne dovedesti ca tatal tau e Zeus... cu Europa. au spus unii batrîni. Insula Creta 2. Asterios s-a stins.. nascut în Argos de frumoasa Danae. Dar eu sînt cel mai mare. al doilea Heracle !.. si în cea stinga un scut. orasul cel mai mare din vremurile-ace-lea. feciorul lui Zeus. Tezeu a fost zugravit pe vase în culori rosii. s-a nascut tot în Creta.Asta nu-i de ajuns. cu regele din Creta : Asterios.Marturie mi-e mama. ca o umbra ce purta în mîna dreapta o lance.striga : "Nimic fara Tezeu '. Zeus ne-a zamislit pe mine si pe fratele meu. Al doilea : Radamante. se spune ca' în ceasul cel mai greu. si el ar fi luat conducerea oastei de viteji atenieni. seamana uimitor cu a unui alt erou. primul nascut de mama. sta-pînul a purtat-o pe fecioara pîna într-un tarîm îndepartat. de catre artistii Hahrilion si Eufroniu. 91 DEDAL sl ICAR ZEUS SE PREFĂCUSE ODATĂ-N TAUR si o rapise pe Europa. pe nume. Noi vrem alta dovada." Dupa unele legende. Urmasii sai se cade sa ia în stapînire insula si poporui.Ba ne-nvoim. au raspuns toti cretanii. înfatisarea sa. mi se cuvine mie. . . în marea batalie data la Maraton.. El este aparatorul orasului Atena. poporul s-a adunat la Cnosos. s-aleaga un nou rege. parasind-o pe tînara-i sotie . murind el. stiti prea bine. s-au nascut doi feciori. Din dragostea lui Zeus cu fata feniciana.. din a'ceste sculpturi.. .. Iar coasta unde-a poposit cu fata Zeus era a unei insule. fireste.Tronul. Minos a luat cuvîntul si a rostit semet: . a grait iara Minos. Nu peste multa vreme. A fost pictat de Micon si Polignote. si. ce e aici de fata. Asterios nu-i tatal copiilor Europei. s-ar fi ivit pe cîmpul de lupta Tezeu. El nu e tatal nostru. Nu doara fiindca mama a fost aici regina. Creta e tara lui. Aceasta parte-a lumii avea sa poarte. în ana.. Iar altii l-au sculptat în marmura si lemn sau l-au turnat în bronz.. . numele ei1. Dar Zeus. Poate nu va-nvoiti ?. pe care-l lasa pustiu azi vechiul rege. Atunci. a doua oara..ea s-a casatorit. renumitul Perseu. mai tîrziu. copila unui rege fenician. si Zeus. Minos a fost întîiul.. E vremea sa dezvalui acum o taina mare.. Pornind înot prin apa marii. precum se pare.

. desigur. zeii or sa teasculte..Ba. -. Pe Minos. ai fost soata lui Zeus si i-ai nascut feciori ! Pe unul dintre ei ti-l facem astazi rege. din valurile marii. prin care tu vei face dovada ca sînt fiul lui Zeus. Cere-i tu lui Poseidon.. Nici nu se mai vazuse un astfel de-animal. cum spui.. Mai ales catre Minos. sa vedem.s-a dus catre un templu închinat lui Poseidon si s-a rugat de zeu sa-i împlineasca voia si sa scoata un taur din apa verde-a marii.Nu cere. nu a mai vrut s-aduca jertfa fagaduita. S-ar putea ca Poseidon sa nu vrea sa te-asculte. Valuri albe de spuma s-au repezit spre tarm si au adus cu ele un taur fermecat''. a glasuit Europa. .. au zis batrânii.. si feciorul meu Minos e cel mai potrivit. au glasuit batrînii cei neîncrezatori în vorbele lui Minos. Ne trebuie alt rege. Astfel a ajuns rege peste insula Creta feciorul cel mai mare al frumoasei Europa. împlineste o rugaminte-a ta ?. .. Roaga-l sa scoata-ndata.. Cu pasul maiestuos. si-atunci cobori ocara grea si pe capul meu. Sînt trei zile din ceasul cînd l-am urcat pe rug..cu un cortegiu de fete si femei . ti-1 voi jertfi tot tie.Sa fie !.O. .. cu-aceste vorbe.. fii slavita. preaputernice zeu !. . E fratele lui Zeus..Uite. au strigat toti.. Dar cum s-a vazut rege. Europa. a spus Europa feciorului sau Minos. Cenusa lui e rece. într-adevar.. taurul s-a-ndreptat catre fiii lui Zeus. e adevarat!. Tu.. a fagaduit Minos zeului marilor.Iar taurul acesta.. daca-i esti fiu lui Zeus. ce spui ? . ce-l rog azi. a mai dat raspuns Minos. Taurul lui Poseidon iese din mare De cum si-a sfîrsit ruga Minos.Asterios s-a dus....Sa fie dara rege !. 92 . si el o samplineasca. Minos .. J . Ochii ca de safir si parul mai balan decît petala alba a unei flori de crin. un taur fermecat.si ce dovada vreti ? . marea s-a-nvol-burat si s-a pornit sa geama. Apele au crescut.. s-a plecat de genunchi. totusi am sa-ncerc. au glasuit batrînii.. Avea un trup urias. Taurul ce iesise din valurile marii era mult prea frumos si s-a gîndit ca este mai bine sa-l pastreze.. Ajuns în fata lor.

erau aievea. cu bot. Nici nu poftea sa pasca la fel ca vitelusii. Pasifae jelea înfricosata. sub frunte.. parinte al gingasei fecioare. îndurerata. Dihania aceasta . A facut. dar n-a uitat o clipa ca el venise-acolo doar spre a-si împlini do-: rita razbunare. în schimb a dus. din cirezile lui. Iar regele. Monstru-nfiorator..numita Minotaur 4 . lovindu-l cu tridentul . îsi ascunsese fruntea în palmele-amîndoua. frumos. Printre ei si Poseidon.. rai. întelegînd c-a fost lovita de Poseidon. scos de zeul Poseidon din valurile marii.'. sub vraja asta crunta. fireste. . ca tînara regina sa odrasleasca . Poseidon a glumit cu oaspetii. Nu chiar asa fatis. dar si-a adus aminte ca Minos e feciorul olimpicului Zeus. drept jertfa.avînd si ajutorul frumoasei Afro-dita . Ci vroia sa sfîsie.si. Osînda mai cumplita data de olimpieni unei tinere fete nentinata la suflet. dar cap avea de taur. tacut. de pilda. tot prii vraja. legat între copaci.. La nunta-au fosti poftiti eroi si regi si zei. precum. alaturi de-Afro-f dita si Helios.. De cînd îl as-: teptam. si-acolo l-a ascuns. a spus Poseidon. în ziua ei de nunta. înecati în sînge. Ckid a vazut Poseidon înselaciunea asta. dulcea Pasifae. si mîndra Pasifae. voinic si falnic. A mai lasat o vreme. Nu mai stia sa vada cele din jurul ei. cum se hranesc copiii cînd sînt înca micuti. cu coarne.biata ! . S-a rîs.un monstru far seaman. nici ca s-a mai vazuta Regina odrasleste pe Minotaur si nu i-a fost nici asta de-ajuns zeului marii. gîndindu-se mereu : . I se parea. ca taurul cel alb. si-a simtit ochii tulburi si inima pierduta si gîndul ravasit. a savîrsit si fapta.Aha !. un animal ca toate. si-a cugetat ca-i bine sa-l pedepseasca altfel. Iar cînd a fost sa plece .. pîna cînd noul rege a vrut sa se msoare si aflat ca el si-a ales ca mireasa pe. ca lupul. s-a mîniat grozav si a vrut sa-l ucida pe mincinosul rege. cu Minos si chiar cu Pasifae . Într-o luna sau doua s-a pregatit si nunta. A dus într-o padure taurul lui Poseidon. precum î-a fost gîndul.nici nu dorea sa suga. Iar pe sotul ei Minos îl vedea ca pe-o fiara ce-ar vrea sa o sfîsie.. Iacata si sorocul... si ochi avea. cu par. ca si de Afrodita. Trupul ciudatei fiinte era de om. numai carne. de om. Selene si multi altiij Cine poate sa stie cîti or fi fost cu totii ? !. A început ospatul. o fata-aj soarelui.. este-un tînar viteaz.zeul stapîn al marii a savîrsit o vraja. si-n primul rînd. Ca Zeus 93 sa nu afle ca i-a lovit odrasla si sa nu se razbune.. a avut loc si dantul. S-a petrecut zilei nenumarate.

.. ici-colo.. le-au zavorit în beciuri sau le-au legat cu sfori..s-a repezit furios si s-a luptat cu ea. O !. mijlocul. vrea doar carne de om.Sa-mi faci..... .. pe care o nascuse regina Pasifae ? Unde-ar putea s-o duca. cum stii..Curînd ?. Socoteau ca sînt vii. a rostit Minos artistului Dedal. ca nu cumva sa fuga. dar s-a nascut.. gura si ochii. clestele si ciocanul si chiar firul cu plumb. si a sapat în lemn trasaturile fetei : nasul. si iata ca acuma regele trimisese niste slugi de credinta sa-l cheme pe Dedal. As vrea sa-l si ucid. El a cioplit cu dalta picioarele.. si bratele. un palat maiestrit. acest artist a fost primul sculptor de vaza si primul arhitect..cînd erau maiestrite de mîna lui Dedal .. c-un mestesug. fiindca s-a sfarîmat în mii de bucatele. la mine în palat. Precum se povesteste. care umple palatul. Sa nu poata iesi.Pe Minotaur.pîna s-a dumirit ca-i neînsufletita. ce se numea Dedal. ciopliti putin. Socotind ca-i o fiinta ca toate celelalte .. Xoanele diforme. sa nu-i mai vada chipul atît de monstruos ? si sa nu-i mai auda ragetul sau de foame. statuile de lemn din timpurile vechi . ferastraul.. Daca-l tin în palat.. Chiar voinicul Heracle.. Legendele ne spun c-a inventat securea. precît se povesteste. da. Minos si-a amintit ca locuia în Creta artistul atenian. tot dupa legende. trimis de Euristeu sa prinda taurul. a vazut o xoana creata de Dedal. cînd au zarit cretanii cele dintîi statui cioplite de Dedal. dar sa-l faci asa. Cine-o intra acolo sa fie bun intrat. ce-i de facut ?" în marea disperare care îl cuprinsese. rasuna peste tot si-ncarca de rusine pe regele din Creta. si astazi de-ai putea. Nu stiu cum. ca rîd sau glasuiesc. Înainte de dînsul statuile-ar fi fost. si.. numai butuci de lemn. Trebuie sa-l închid.luînd-o chiar drept dusman . Nici nu mai pot sa-l vad. . si gîtul. zei. îmi este deci fecior. si mîine. spre hazul tuturor .94 "Unde-ar putea sa fie ascunsa fiara asta atît de sîngeroasa. .S-ascunzi pe Minotaur ?... oricît s-ar stradui.pareau ca-s în miscare.. sub pumnul lui grozav. . îmi sfîsie supusii . de fag sau de stejar. Ha !... Nu mai pot sa-l aud..îti trebuie curînd ? . prin voia lui Poseidon. El faptuise lucruri cu totul minunate. burghiul..si cu ce-l vei hrani ? . Artistul le-a dat forma de trupuri omenesti butucilor de frasin.

si cine sa plateasca ? Cine sa ispaseasca si pentru Minotaur.Prea bine. în acest labirint5 . vrînd sa iesi.. si te astept cu planul pregatit. Dedal ? . cu miere-nmiresmata. Era înalt. încît te nauceau. sa vii cît mai curînd.. . Au platit atenienii de doua ori tributul. tinuturi. Iar buna Ariadna . Ma duc sa-mi înjghebez un plan pentru palat la marginea gradinii. fara de nici un murmur. Cînd n-avea prizonieri. urcau sau coborau într-un astfel de chip. i-a silit si pe ei sa-i trimita tribut. S-a apucat de lucru si în putina vreme a facut un palat cum nu se mai vazuse în lume nicaieri. In acest larg palat. L-a chemat pe Dedal si i-a strigat asa : . El a doborît fiara si a fugit din Creta. te afundai mai rau. Fecioare si flacai ca jertfa pentru fiara ascunsa-n labirint.cum l-a numit Dedal . dupa obiceiul pe care si-l facuse. 95 Ai înteles. înalt . însa a treia oara. tot... Minos a biruit cîndva si pe-atenieni si.. si ca sa-i tie viata hidosului sau fiu. Dar asta-i treaba niea. ca scapi neosîndit ? . tencurcai pe culoare.Te du.Tu le-ai dat ajutor ?. Tu. si supunînd popoare.si. si. stapîne. Era cladit din piatra... si oricît te sileai nu mai nimereai drumul. cîte sapte fecioare si alti sapte flacai. de pilda. peste tot. Dar ce tribut ? în sînge. însa stapînul Cretei era rege razboinic.Cu prinsii din razboi si cu cei condamnati.. Toate se-ncrucisau. cîine atenian ? si-ai socotit. si pentru ca Ariadna fugise cu Tezeu ? Regele a aflat ca artistul Dedal a dat sfat Ariadnei si ea l-a ajutat pe iubitu-i Tezeu. Tu esti dator sami faci cladirea poruncita. Daca intrai acolo. De nu vei izbuti. tu însuti vei fi dat drept hrana-acestui monstru nascut de Pasifae. în fiecare an. a venit si Tezeu. Nu mai puteai iesi. în el se-ntortocheau zeci.. sute de culoare. Minos îi aducea în negrul labirint pe prinsii din razboaie si pe alti condamnati. Dedal construieste labirintul si a plecat Dedal... de sali si chiar de scari.si-a ajutat iubitul... îi silea pe aceia care erau învinsi sa-i plateasca tribut.. îi azvîrlea acolo pasari sau alte fiinte si faguri de albine.a-nchis regele Cretei pe fiara Minotaur.cu sfatul lui Dedal . pesemne. între cei haraziti ca hrana pentru fiara închisa-n labirint. . dar neacoperit. tot luptînd prin lume.

ce se numea Icar. nu socoteam ca am sa fiu silit atîta de curînd sa fac astfel de aripi ca sa scapam cu ele din ghearele lui Minos.în schimb. Nu te-apropia de soare. sa zburam ?. a glasuit Dedal. Nu mai puteam sa-ndur. caci mintea ta isteata. Atîtia osînditi de tine pe nedrept. oase de pasari.Da. Sa nu-ti treaca prin minte. au fost mîn96 câti de fiara... de vrei.mînt. cumva. a mai ramas vazduhul.a spus regele Minos . tata.. Dar ce sîntem noi. chiar din insula Creta. N-am sa te ucid. Caderea lui Icar si. Nutream de mult în mine un gînd de acest fel. .Eu le-am dat. mai mult tîrîs. Doua si le-a pus siesi. Ucide-ma acuma. l-a învatat sa zboare : . L-au însfacat de umeri. i-a dat sfaturi batrînul . si-ndat-a luat batrînul. facînd patru aripi6. Alti sclavi. . Ajuta-ma si tu.Nu.....Priveste cum se-nalta vulturul prin vazduhuri ! Vîsleste rar din aripi. pasari ? a întrebat Icar. pe care-l dobîndise dintr-o casatorie cu-o sclava a lui Minos. crudule basileu. Nu sta nici prea aproape de valurile marii. si celelalte doua i le-a pus lui Icar.. la semnul lui Minos. nu te-nalta prea tare si fara chibzuiala. Fâptuiesti numai crime. sclavii s-au repezit. pene. S-au urcat sus. harul tau de artist îmi sînt de trebuinta. .. Ai omorît atîtia tineri nevinovati din tinuturi calcate de tine în picioare. în labirint. ca apa sa nu-ti ude aripile usoare. în aceeasi vreme. Tatal si-a luat feciorul în brate si-a grait : ... i-au adus si feciorul. ramase-n labirint din timpul cît traise preahîdul Minotaur. Sa ne-apucam de lucru. pe ziduri.. nu ma-nspaimînt.Cum. stapîne. da. ajutat de fecior. Aripile acestea . Chemîndu-l pe Icar aproape.. si-asa. Ce-i drept. l-au purtat prin gradina pîna ia labirint.Daca regele Cretei ne-a-nchis drumul pe ape si drumul pa pa. Dar am sa te închid . dragul meu copil ! Astazi a sosit vremea ca sa-i învat pe oameni sa zboare prin vazduh. cu fiul tau Icar. lînga sine. si le-a legat cu fire din haina lui desprinse si lea lipit cu ceara. dar. în vremea asta. sa-ncerci sa fugi. El se uita-ngrozit la zidurile-nalte. prinzîndu-le-n curmeie facute din vesminte.

II 97 . mai sus.. Simte ca se înalta ca vulturul în slava. mai sus. s-a-ntors îngrijorat si si-a strigat feciorul : . Parc-ar vrea sa se smulga din trup. . Aripa se des-princfe si-ai sa te prabusesti. voi. bate din aripi tare. Icar s-a prabusit în valurile marii..Icar. Dar Helios. c-un tipat disperat. ca un nimb. usor ca gîndul si slobod sa pluteasca pîna-n nemarginiri. Pe unde esti ?... hai. cum niste pamînteni puteau zbura ca zeii. Avîntul lui spre ceruri nu-l mai putea opri cu strigatu-i Dedal. din ceruri. nu-l mai tinea nimica sub cerul arzator.Hai sa zburam. Unde esti ?. înconjurat de flacari de aur. Penele s-au desprins. De pe tarmuri pastorii.Legendele Olimpului.. Ceara care lipea aripile usoare a prins sa se topeasca. sa chiuie.Icar !. însa Icar. S-au ridicat spre bolta si au pornit în lume. ca sa se racoreasca. sa le alcatuiesc asa cum as fi vrut. El se-nalta întruna. simtind caldura. îmbatat de vîrtejul acelui zbor înalt. îi striga tatal. si au vîslit din aripi.' si-acuma sa zburam spre dulcea libertate . aici în labirint. a început sa arda. se apropia de ape. Helios trimitea valuri. sa curga încetinel. Apa l-a înghitit pe loc. pescarii si alti oameni se uitau... auzind glasul. valuri de flacari. a glasuit Icar. Dedal. si ceara se topeste. Se ridica mai sus...nu am avut mijloace. Creta era în urma. Nu le venea sa creada. Se-apropia sfîrsitul urzit de Helios. Baga de seama. In departari s-arata si fermecata Samos. La regele Cocalos . opreste-te ! îi striga tatal care. Sa te iei dupa mine. Unde esti ?. nici nu-l mai auzea. abia se mai vedea. . mai sus. De la acea-naltime. si zboara. Trecusera de Delos si de insula Paros.. Degeaba da din brate feciorul lui Dedal. Cînd fiul lui Dedal.. tata. Era catre amiaza. cea plina de miresme. se ridica. nu uita ce ti-am spus si fii prevazator î Numai ca el. gelos pe pamîntenii care zburau ca zeii..n-asculta. sa strige. L-a dus la fund 7. Ii vine sa si cînte. în zboru-i. cuprins în inima de-o apriga dorinta de-a spinteca vazduhul si-a se-nalta spre cer.Icar. cu mirare. sa dogoreasca tare.

si-a-ncalzit în cazan. ... bietul.Ei bine. rege pasnic.. rege. cumva de-un sclav al meu.. nesfarîmata. înainte de masa. . nu prea destept. Legi firul de matase cu grija de-o furnica. pîna-n Sicilia.. E simplu.si l-a adapostit într-o cladire mica. a rostit iara Minos.. cu aripi faurite de mina lui isteata. A fugit la Dedal si l-a-ntrebat pe el. Am sa te-ntreb ceva... Firul sa intre tot. a dat raspuns Cocalos. si Minos îl întreaba : . De nu mi-l dai.. . Poate s-a ratacit. si iacata si Minos coboara cu ostirea în fata la palat. de nu stii ce-i cu sclavul.Dar nu i-a raspuns nimeni. A zburat mai departe. si-a spus ce-l învatase înteleptul Dedal. Nu-i mare lucru.. iar scoica sa ramîna întreaga. eu nu m-oi supara. n-a mai avut ce face. Tîraste cu ea firul. îndurerat. smoala. La astfel de cuvinte si regele Cocalos s-a-nduplecat. a rostit iarasi Minos. Numai un singur om putea sa nascoceasca un astfel de raspuns. Facem asa si-asa. si regele Cocalos. Cine n-avea nevoie de un artist ca el ? . a lunecat în cursa dibace a lui Minos.. s-a-nvoit sa-l ascunda pe batrînul Dedal. Tocmai se auzise zvonul ca dinspre Creta s-ar apropia si Minos. precum vezi. .. vezi bine. îi dai dupa aceea drumul furnicii-n scoica. a glasuit Dedal.. fara ca s-o sfarîmi ? Stai ca-ti aduc raspunsul. de matase. Ce zici tu. Dar batrînul Dedal.. regele l-a poftit sa se si îmbaieze. fireste.. si sa se odihneasca. Au trecut doar trei zile.Sa vîri un fir de ata într-o cochilie. Icar nu mai era.E lucru foarte simplu.. unde salasluiau si copilele lui..Am si dezlegat taina. Se afla-aici.Ai dezlegat tu asta ? . care aflase totul. Mai stii ce s-a întîmplat !.. asculta. în scoica rasucita a unui melc de mare. Ea intra sa s-ascunda. pentru oaspeti.. chiar de pe malul marii. în labirint.Nu. A oprit repede apa care curgea catre sala de baie.. sa-l gaseasca pe batrînul artist si sa-l închida iarasi la el. Dedal. s-a si grabit spre beciuri.Desigur. la regele Cocalos. Se numeste Dedal. însa nu stiu cum as putea sa vîr un fir lung. cu oaste. la tine. 98 Cocalos. Scoica ramîne-ntreaga. a glasuit Cocalos catre vicleanul Minos ce sta si-1 astepta în sala tronului.. . Sa stea cu el la masa si sa se veseleasca dupa atîta cale. care-a zburat.. cea mare. Dar între timp. nu-i nimica. privind cu-amenin-tare. în loc de apa.. tu.N-am auzit. Atîta l-a rugat pe feciorul lui Zeus : sa mai ramîna-o seara acolo.N-ai auzit. . Nu-i adevarat. ce-avea raspuns la toate. Se-ntelege. în palat.. peste mari si pamînturi ? . sau a cazut în mare.. Cocalos. s-ar putea ?. Cocalos îl pofteste la el în ospetie. i-a cerut adapost... batrîn. eu poruncesc ostirii sa-ti arda-ntreg orasul. si ajungînd la el. .

ce se numea Eac. graieste astfel Penelopei : ". Intre orase E unul mare. adusi de Hermes.. . fara îndoiala. Legenda aceasta antica are. Cunoastem din legendele anterioare ca taurul a fost îmblînzit de Heracle si adus la Micena.S. 6. în cîntecele "Odiseei" . dupa calatorii îndelungate.P.. înca din legenda anterioara despre Tezeu. roditoare. cidonieni alaturi De dorieni razboinici si de oameni Dumnezeiesti. 100 în loc de apa calda. în Infern. 4. istetul XJlise. dar aici lasat liber de Euris-teu.A. Tezeu." 3. E. Este vorba de laurul care. ca si despre Dedal si Ariadna. în româneste de G. Zeus l-a coborît în tinutul lui Hades. Se povestea ca mai tîrziu i s-ar fi gasit trupul si ar fi fost înmormîntat "Odiseea".L. 2. celalalt erou.. ca si pe Rada-mante. si oamenii foiesc în ea puzderii. dupa ce se stingeau. a început sa curga. veneau. Cu ape-n jur. Dar dupa moartea sa. Pe-ntinsul ei sînt nouazeci de-orase Cu lei de lei de limbi : ahei. Asa a scapat lumea de regele din Creta 8.I-o tara Ce-i zice Creta. pustia toata Creta. la Hades. Cu totii hotarau destinul celor care. si mîndri Eteocreti. Labirintul construit de Dedal era considerat una dintre cele sapte minuni ale lumii. Acolo l-a facut. mare judecator. Locul unde legenda spune ca ar fi cazut în acea zi Icar este Marea Icariana.. Mai tîrziu. care se temea sa nu faca stricaciuni. întors în patrie. cellalt fiu al Europei si-un alt fecior al sau. Am amintit despre acest Minotaur. Murnu. l-a prins pe cîmpul Maraton si l-a rapus. în haine preschimbate. stim ca numele continentului nostru s-a dat .. pelasgi. ca e-n mijlocul marii. 1956.. multa legatura si cu legenda româneasca despre "Mesterul Manole". mîndra. Note 1.de la acela al frumoasei printese feniciene rapita de Zeus sub chip de taur si dusa în Creta. Cnosos. 5. Unga insulele Samos. o smoala clocotita care l-a-nabusit si l-a fiert ca pe-un rac.Cînd a intrat în baie prearaul rege Minos.dupa legenda . unde Minos Fu împarat la noua ani si cel mai Apropiat de Joe. turbînd mai tîrziu din porunca lui Fosei-don.

pe valea rîului Eurot. si pe un vas pictat de un artist cretan. aezii nu stiau sa spuna. desigur mult transformata de-a lungul veacurilor.un amulet probabil . pe de alta acelor forte dominatoare. Mai albe uneori decît Taigetul. la Festos.. de a se ridica. în timpul iernii. Asa este palatul descoperit la Cnosos. In Creta se mai afla si astazi multe urme ce amintesc de legendarul Minos. In arta. zugravit în zeci de culori.legenda care a fost apoi înflorita în cîntecele aezilor CASTOR sl POLUX ÎN ŢARA MlNDRĂ A LACONIEI. si. Mai sînt si multe vase în culori minunate. înfatisînd o fiinta cu trup omenesc.. urcusul omului spre cele mai înalte culmi.. pe frunte. sa aiba înfatisarea soarelui adorat. Icar pare a fi simbolul dorintei omului de a se depasi pe sine. cununi de gheata orbitoare. cît mai sus. stiau ca acest rege-o dispretuia pe Afrodita. Nu stim daca povestea despre labirint.care s-ar fi nascut sub niste blesteme divine. nebiruita.. care doresc sa împiedice progresul. La miazanoapte de Eurot. cîte o masca. Sotia lui se numea Leda K Pe tarmurile rîului Eurot cresteau mirti înfloriti si salcii cu ramuri lungi. aflate sub lava din Pompei. Oamenii din Creta îsi puneau la sarbatori si jocuri.. Probabil ca astfel s-a creat legenda despre un mare taur din regatul lui Minos adica un Minotaur . Nu-i aprindea focuri în templu.ce se afla acum în muzeul din Luvru. Se mai gaseste si un jilt regal. Afrodita a hotarît sa-l .. 8. Drama caderii lui Icar o gasim înfatisata în picturi murale nespus de expresive. pe de o parte lipsei sale de experienta în îndepartatul trecut istoric. la Hagia-Triada si-n alte parti. Dar. 7. s-au gasit multe statuete si vase dintr-acestea. Iar prabusirea sa se dator aste. în schimb. despre care s-a spus ca e tronul lui Minos.si. Asa se gaseste o statueta arhaica de bronz . în zborul sau spre libertate. Iar în plastica moderna se afla o opera celebra a sculptorului francez Rodin. era cetatea ce se numea Lacedemonia sau Sparta. suparata..cum e la egipteni taurul care poarta un astru între coarne. vietuiau în cîrduri lebede gratioase. în palatul din Cnosos . daca Tindar era vrednic. puternica. care prezinta oameni cu capete de taur. A fost cîntatâ mai ales de Ovidiu. .. legenda lui Icar a fost des ilustrata. dar cu cap de animal. într-un splendid basorelief din secolul al doilea înaintea erei noastre. Taurul se pare ca era un simbol al soarelui pe vremuri . albe. Mai sînt si alte ruine. mai cu seama. îl vedem pe Dedal faurind aripi pentru el si Icar. nu se refera chiar la acest palat. traia cîndva regele Tindar. plecate peste ape. Nu cunosteau nici ei prea multe.. Nu-i aducea pe altar jertfe. întruchipînd un taur..101 chiar în insula Samos. muntele care se-nalta în zare si-avea pe fruntea lui semeata. Cînd s-a distrus regatul stravechilor cretani.

poate asemeni lui Heracle. Clitemnestra. sa-i daruiasca ocrotire. ce-a început sa-l izgoneasca pe Zeus.. s-au ivit Castor si o copila.o lebada stralucitoare. cu ciocul rosu ca margeanul si ochii scînteind ca jarul . Zvîrlindu-si valul sub un mirt. cînd rîul pare tot poleit cu aur. a rîs cu hohot olimpianul. venise singura la rîu.sare din rîu. lebada maiastra. si lebada am sa fiu eu !. Regina. Zeus se preface în lebada Iar Zeus s-a prefacut. chiar înspre rîul unde venea.doua oua.. zeita. si s-a schimbat pe loc în vultur. regina Spartei sa se scalde. din cellalt. ca întotdeauna.uimita de albeata acestei pasari maiestuoase. ce-i graiau cu o privire rugatoare . Fuge pe tarm si-ntinde mîinile spre ea. cînd prin frunzisul din platani îsi cînta vîntul melodia. a-ndreptat lebada. Sa ma gonesti în asa chip.si a chemat-o pe Afrodita : . Sotia regelui spartan mîngîia lebada cu gîndul ca va sa-i potoleasca spaima. în timp ce vulturul se-ntoarce în slavile îndepartate si-si ia din nou înfatisarea obisnuita de zeita. în urma lebedei. pe Polux. slavite Zeus. si-au început sa gîngureasca si sa se joace împreuna. o biata lebada prin aer. Eliberarea Elenei din Atena în acest fel au vazut lumea cei doi baieti : Castor si Polux. Leda -. se afundase-n apa rece. încît s-ajung pe lînga Leda. vazîndu-i pe baieti jucîndu-se doar . Dintr-un ou s-au ivit atuncea Polux si sora lui Elena . care se preschimbase-n vultur. cîntau aezii. si sa si-l creasca dupa voie. cu ciocul rosu ca margeanul si ochi de flacari. si Leda a adus pe lume în timpul cuvenit . 103 Era catre amurg. erau odraslele lui Zeus.. Iar Zeus. regele din Sparta. si ei s-au luat îndata-n brate.Tu ai sa iei înfatisarea de vultur care urmareste.ca pasarile . -Gonindu-l prin vazduh. un vultur zbura cu aripile-ntinse. frumoasa Leda.. cu ciocul umezit de sînge. i-a dat raspunsul Afrodita. Lebada se parea ca-i cere sotiei regelui s-o scape de vulturul urmaritor. Deodata vede prin vazduhuri venind o lebada spre ea. Gîndea sa-l faca un erou. Insa. iar.Am înteles. Iar Castor si cu Clitemnestra lui Tindar îi erau copii 2. la ceasul cînd se scalda-n rîu. pe Zeus.de-o frumusete fara seaman . în lebada cu pene albe . seara de seara. Cum ? Atîtîndu-l pe însusi Zeus la dragoste nelegiuita fata de soata regelui.se pare . . bucurîndu-se ca se gasea la sinul ei. iar pe Taiget rasare luna cu fermecata ei faclie. Pasarea alba se preface ca-i este frica si s-azvîrle în bratele reginei Leda..pedepseasca pe Tindar.sa-si ia pe fiul sau. o-mbratiseaza pe regina. Elena.. Polux si sora lui. Zeus ar fi vroit .

dupa cum se povesteste. Mai ales ca se zvonise despre Elena. Zdrobesc armata ateniana.. gradinile lui Academos 5. cei doi flacai si-au spus ca-i datoria lor sa plece si sa-i rapuna pe tîlhari. c-a fost furata de Tezeu. cu . de urgii. filozofii Catînd dupa aceea bine. sub aspra priveghere. Nici nu o cunosteau destul. jefuiau pe negutatori si-i ucideau fara crutare. jafuri. dioscurii. în timp ce el era-n Infern. Ba. I-au nimicit pîna la unul. s-a razgîndit sa-i mai desparta. de moarte. De pe atunci se auzise în lumea-ntreaga despre ea. cu oastea lor în Atica. pazita de printesa Etra. s-au îmbarcat pe o trirema si s-au luptat cu toti tîlharii piratii. venise si rapise fata. sa scape oamenii de rele. unde se adunau adesea. mama eroului Tezeu. Fata era de-o gingasie cum înca nu se mai vazuse. Castor. ca sa dea lupta cu Tezeu si sa-si elibereze sora. sa-i duca înspre miazanoapte. A poruncit zeului Her-mes sa-i ia pe unul si pe cellalt. Cuceresc sate si orase si-Atena cea cu temple multe. Aezii povesteau ca Polux lupta neîntrecut cu pumnii si arunca greutati.ce bucurie !. intra si fratii. la Hades. Aveau cam treisprezece ani. Dar cruta. si-atunci. plini dentelepciuhe. Din fericire pentru ei. însotiti doar de cîtiva prieteni. cu plute si in corabii înzestrate cu pînze si cu vîsle bune. cit nici nu se vedea cu ochii. Cînd o gasesc . Iar Tezeu. iar carul lui zbura pe tarmuri. una din cele doua fete. care bîntuiau apele din arhipelag. regele Atenei. în schimb.împreuna. sa si-o rapeasca din Infern pe blinda Cora-Persefona.. fugea mai bine si calarea ca o naluca . Nu mai puteau pluti corabii. pe cînd dansa la o serbare . ca rîndunica în vazduhuri. Crescusera acum feciorii destul de mari. Castor si Polux izbutesc sa afle locul unde sta închisa sora lor. Fara a sta în cumpana. apoi o luase de nevasta . fara teama. departe. cutreierau în vremurile-acelea niste pirati pe marea larga. care domnea peste lapiti. ca sa se-ntoarca la vatra parinteasca-n Sparta. urmati de ostile-spartane. Aici. 104 Au mai deprins si mestesugul de-a naviga pe mari. Vroia s-ajute pe un prieten. si se pornesc catre Atena. Hermes i-a învatat sa lupte cu iscusinta. sa stea de vorba. ardeau orasele pe tarmuri. voinicii-ncaleca pe cai. Elena. de cum facuse nunta. Tezeu. într-un tinut îndepartat 3. plecase în Infern.

La-ntoarcere au fost primiti cu ospete si veselie si sarbatori stralucitoare. ce se frînsese între stînci. . pe cînd Elena ramasese lînga parintii sai. cel ce ne-ai rapit de-acasa si l-ai trimis pe zeul Hermes sa ne învete mestesugul cel viforos al armelor si navigatia pe mari..ne raspunde ?. ce atîrna deasupra marii. însotindu-i pe ceilalti. Marea. în timp ce fratii dioscuri vroiau sa sprijine catargul. Deodata s-a stîrnit furtuna. într-o regiune rau pustiita de-un mistret. cu trasnete-nfricosatoare.. si auzind. Furtuna se dezlantuia tot mai avana si mai crunta.. mama lui Tezeu. Unii-si aveau drumul prin Sparta si povesteau despre mistret si lupta ce se pregatea. lîna berbecului de aur. De ce. Nu mai era nici o nadejde. în Macedonia muntoasa. au luat parte la vînatoare. si-au savîrsit ispravi de seama ce i-au facut nepieritori. ar fi raspuns atunci c-un tunet.. Iason6... o tata . Corabia. Cine e vrednic n-o sa sada mereu la danturi si la mese. Zadarnic se trudeau eroii. caci ei crescusera departe. o vînatoare renumita. de ce opresti acuma drumul corabiei.Tu..toate ca le era sora .. purtata de un vînt prielnic. care urla plina de ura si era gata sa-i înghita... sa tina vîslele în mîini. 105 Spre oite ispravi Tocmai se pregatea-n Elada . S-au prefacut în doua stele. Zadarnic încerca sa cînte Orfeu ' din lira lui divina. precum cîntau aezii. ca sclava Spartei.. Heracle si multi altii. parea o fiara îndîrjita.. si-atunci. cu voie buna.. Era pe lînga Tracia. Au petrecut ce-au petrecut si s-a curmat de la o vreme si bucuria revederii. si iarasi valul o salta pîna la bolta înnegrita. Corabia cadea în ele. plutea pe mari de multa vreme. Pe urma fratii dioscuri au plecat cu argonautii. pe Etra. care vroia sa fie vestit si prin feciorii sai. sau o izbea de stînci cumplite. ce-au luminat pe dioscuri. în Sparta. care ne poarta spre tara unde se gaseste lîna de aur mult dorita ?. Se-ntorc deci toti. Castor si Polux n-au stat pe gînduri nici o clipa. Vitejii se porneau acolo. sa dobîndeasca. Zeus. ducînd cu ei... din Colhida. stapînul din cer : . E însetat sa savîrseasca fapte de glorie si cinste !. cu coltii ei de spuma.la Calidon. Furtuna a-ncetat pe data. Gropi mari de apa se cascau. Castor si Polux au chemat pe Zeus. gîndind sa îmblînzeasca zeii. si doua flacari aurite au lunecat peste catarg. numita Argo... Daca ar fi sa dam crezare poemelor din alte vremi.. cu trosnituri de lemnarie. S-au gatit repede de drum si.

Una Hilera . Altul. Tot în acea calatorie Castor si Polux s-au luptat cu doi uriasi. fiicele regelui Leucip. facînd dreptate. sa împartiti pamîntul între voi. de atun-cea. dioscurii au navalit ca o furtuna. Numai ca.Bine ca v-ati întors acasa...Prea bine. rugau pe zei si dioscuri sa le dea sprijin. Tuspatru veri au îndragit acele fete-ncîntatoare pe care le avea Leucip. Iara regina le-a grait. feciorul lui Poseidon. Regele-a cam îmbatrînit si n-avem sprijin la nevoie. pe care îl chema Amicos. ce purta numele de Talos. îmbratisîndu-i cu mîndrie : . tatal Tindar si Clitem-nestra si Elena i-au primit plini de bucurie. Ca sa n-apuce însa verii. în putina vreme. Unii pretind ca toata cearta s-ar fi pornit pentru ca verii i-ar fi-nselat pe dioscuri cu niste boi dintr-o cireada adusa din Ar-cadia.. Leda.. Acesti uriasi nu-i ospeteau 106 pe-aceia ce-si cautau. de fapt. în viata lor. drept în piept.. odraslele lui Afareu . Pe cai salbatici. si ei nu-ngaduiau pe nimeni ca sa-i însele cu ceva. Ne vom cauta niste sotii. Sa-l stapîniti cu brat vînjos. Fratii au rîs : .. Unul. Dar altii spun ca pricina ar fi iscat-o. un adapost si-un pic de hrana. C-ar fi trait atunci. corabierii.. într-o zi. cu piept de foc si de arama. ce parca lunecau din cer 8. sa-i salveze. dup-atîtea lupte. flacaii Ledei s-au gîndit ca trebuie sa le rapeasca. s-a întîmplat ca dioscurii sa se certe cu niste veri. pe lume. Iar micul Eros. un monstru de la Creta. le-au smuls pe cele doua fete dintr-o gradina unde ele culegeau flori... Linceu si Idas. de cîte ori erau furtuni. sa le ceara pe fetele lui Leucip. în acest timp. Mama lor. De-aceea fratii dioscuri i-au nimicit.. Cearta cu fiii lui Afareu Parea ca totul se asterne senin. si vom avea un trai tihnit. doua fecioare-ncîntatoare. Sagetile i-au nimerit pe toti flacaii. alta Feba.Cu totii s-au mirat nespus de o asemenea minune si. un rege neospitalier. Sa va-nsurati. îi ucideau pe corabieri si scufundau vasele-n apa.. Verii erau Linceu si Idas. frumos. vrînd sa se joace. Pe data înceta furtuna si se zareau aceleasi flacari. Eros. mama. feciorii mei.care era cu Tindar frate. Castor si Polux s-au întors la casa parinteasca-n Sparta.. în sfîrsit. pe tarmuri. .-a pus în arc patru sageti muiate-n fiere si le-a dat drumul în vazduh.

cu furie. raspund în hohot gemenii. cumva. fara glas. i-a si vazut pe cei doi frati gonind cu fetele în brate. în timp ce fetele-i privesc înmarmurite.siretul Eros tinea frîiele cailor. cu el. ei se reped unul spre cellalt. Numai panasele. se clatinau..Atunci sa ne-ncercam puterea. Cei dintii se ciocnesc. frate cu Linceu.iata-i !. care vesteau primejdia ce s-apropia9. la piepturile lor barbate.Vin de le ia ! raspunde Castor.. pe fetele ce le-ndrageau. Dar sulitele se sfarîma în scuturile de arama si în armurile de fier. prin paduri. Polux îsi împarte nemurirea cu fratele sau Castor Lupta a fost îngrozitoare. si-l biruise la sfîrsit. cuprind si sabiile-n mîini. Se povesteste ca Linceu era-nzestrat cu o privire ce strabatea pîna departe... totusi.ata gemenilor. 107 El se luptase si cu zeul Febus-Apolo. ducînd. Dusmanii se opresc o clipa.Dati-ne fetele ! le striga Linceu. se avînta iarasi ca doi vultani înfometati. cu glas întarîtat. nu flacai. catîndu-se adine în ochi. Linceu si Idas se ivesc. Luptam cu rîndul cîte doi. .. Pareau ca-s stane.. . pentru-o fata. Ochii lor sînt înflacarati.si dioscurii au pornit cu caii în galop. Iar Idas. amîndoi.Ne învoim. dintr-o data. si care-o fi învingator sa aiba parte de sotii. . avea o-asemenea putere ca nici un muritor din lume n-ar fi-ndraznit sa se masoare. de buna seama. Linceu.. muntele lacedemonian. Cu sulite scînteietoare. ce strajuia Taigetul.. pe coifuri. Pe cîmp ardea soarele viu si. si . erau si niste nori. prin munti. Cu-rînd o sa muscati pamîntul. în lupta dreapta. prin case.. Ceilalti sa piara ! Va-nvoiti ? . El l-a chemat grabnic pe Idas si-au pornit dupa dioscuri. Castor cu varul sau Linceu. Taind prin muntele Taigetul. în f. calari. în înalt. si. .. sub adierea vîntului dinspre miazaziua. cu ochiul sau patrunzator." .

si disperat striga spre Zeus : . si dioscurii sa ramîna. Apolo. Castor s-a ridicat din morti. Da-i. Idas atuncea se repede. Polux.. Zeus a dat porunca mortii sa-si strînga aripile negre. Zeus i-a raspuns : . Saruta fata-ngalbenita. pe groapa fara de coloana. un sarman fiu de pamîntean ? . mai nobil. cu un fulger din vazduh.Tu esti nemuritor. ce le lasase peste Castor. împunge pe Linceu în pîntec . si Polux cade în genunchi. Ochii sticlosi privesc spre cer. vrea sa-l razbune pe Linceu..Desi n-avem acelasi tata. 108 Castor se stinge-acum pe-ncetul. fratia care ne-a legat îmi e mai draga decît slava ce as avea-o în Olimp. si nu-i nimic mai sfînt.Nu-mi pare rau ca parasesc acest pamînt.încuviinteaza sa plec alaturea de el spre negrele genuni. Hermes. Însfaca iute o coloana de marmura. Artemis si ceilalti. Pieptul lui e aproape rece. ca si-nainte. laolalta.. de prietenia ce-i lega pe dioscuri unul de altul. sopteste-ncet : . a raspuns Polux catre Zeus. Afareu. si ai dreptul sa vietuiesti cu fratii tai : Atena. si îi preface în cenusa. însa. jos. din an. mai dibaci. tata. Miscat de-asemenea credinta.. Polux sare atunci degraba sa-si sprijine iubitul frate. sus.. Aici ei au capatat dreptul sa . pe Castor cel lovit de moarte si sa-l doboare pe Linceu. ca sa traiasca din nou Castor. ori împreuna în Infern.. Iara cealalta jumatate sa se coboare în Infern. Polux.Lupta dureaza ceasuri multe... o jumatate sa si-o petreaca în Olimp. abia-n-gropat. Cum a sunat porunca asta.de nu vrei . decît o dragoste de frate. împreuna. Dar Zeus curma batalia si. o. Auzind vorbele acestea. a tatalui lor. Dar Castor e fiul lui Tindar si-i muritor ca tatal sau. în coaste. Dar inima mi-e-ndurerata ca ma despart de tine. Vreau sa traim. Vrei sa-ti pierzi oare nemurirea. în Olimpul luminos. care ti-e în acelasi timp prietenul cel mai devotat. arde pe Idas si Linceu. si o azvîrle cu putere în pieptul agerului Castor. sau sa murim alaturea.. cei doi frati gemeni s-au urcat pîna-n palatele ceresti.. de pe rnormîntul tatalui lor.Tata. pîna ce Castor.. si-nca-lecînd pe cai cu aripi. deci. deci lui Castor viata sau .. Ori amîndoi nemuritori. fara sa-m-batrînesti vreodata.. Castor nu sta nici el degeaba si îl tinteste cu-o sageata pe Idas cel voinic. la Hades. si-acesta cade. din Olimp. tu stii ca fara Castor viata mea n-are nici un rost. sfîrsit..

Adeseori ei sînt calari. în muzeul SanMarco. împodobite cu marmure. feciorul regelui Amfitrion.tin-darizi. Legenda despre Leda si lebada. Sparta se mai cheama si Lacedemonia. Cinstind pe Castor si pe Polux. Poetii spuneau ca la aceasta data Tezeu era în. avea un frate geaman. sotul legiuit al Ledei . se înalta zidurile Spartei. In departare. o rapit-o pe frumoasa Elena. (Se stie foarte bine ca si Heracle. în care Zeus se transformase. . adica însasi prietenia. nepatati. a fost sculptata si pictata de artisti în nenumarate rinduri. Regii Spartei se mîndreau mult cu aceasta genealogie si mai ales cu faptul ca aveau stramosi pe cei doi vestiti eroi gemeni. Ei sînt cunoscuti în povestiri si poeme. întotdeauna-i cîte-o stea 13. Tot la Roma. pe lume. sculptata de un artist antic. ca s-o însele pe soata regelui din Sparta. al carui nume nu-l cunoastem. Ei se întrebau de ce vin oare. sotul reginei Leda. 2. Iar muntelui învecinat i se mai spunea Taigetul. din templul zeitei Artemis. legenda. regele tesalian. mai tîrziu. S-a aratat într-o legenda anterioara cum Tezeu. nu numai ca fii ai lui Tindar. 4. ei îsi explicau aceasta taina numai printr-o interventie divina. uneori.si care era stramosul direct lui Tindar. La rîn-dul ei. avînd în mîini sulite lungi. se afla Leda cu lebada alaturi. sub mirtii înfloriti. Pe o pajiste smaltata de flori se vad cele doua oua. pentru ca stiinta medicinei era înca la începuturi.ocroteasca totdeauna nepretuita prietenie între popoare si-ntre oameni10.. Iara pe crestetele lor. în loc de un copil. ca sa-i scuteasca sa se coboare si-n Infern.ei si ca aioscuri feciori ai lui Zeus (dios). se mai gaseste si o copie dupa tabloul lui Leonardo da Vinci : pe malul rîului Eurot. însotit de Piritou. aflata la Berlin. O alta statua de seama mai este la Venetia. din care tocmai se ivesc perechile de copilasi .) 3. Penelul marelui Leonardo da Vinci a ilustrat cu mestesug sensul stravechilor credinte ale elinilor. doi sau mai multi ? Ce poate sa însemne acest lucru? si.asemeni unor puisori. care era feciorul lui Zeus. Iar în pictura e faimoasa pînzâ lucrata de Corregio. vîrsta de cincizeci de ani. Scena se petrece în amurg. . pe cai ca spuma. Ea 109 a dat numele orasului cel mai important din Laconia. în partea de miazanoapte a Greciei. Considerau ca dintre gemeni unul este poate copil de zeu. Eurot Ha lui Eurot or fi fost Sparta. Zeus i-a preschimbat în astrill. Urmasul lui. pe un deal înalt. Se spune ca în copilarie cei doi eroi ar fi trait o vreme pe tarîmurile-Macedoniei. mama celor doi eroi : Castor si Polux. în care ei sînt daltuiti ca doi flacai cu trupuri goale. Sparta s-a casatorit cu Lacedemon. Iar. fiul lui Zeus si al nimfei Taigeta. Lele. iara pe cap coifuri rotunde 12. Se gaseste astfel la Roma o splendida marmura. Sparta ar fi nascut pe Amicle . zîmbind discret si parca trist. elinii le-au cladit altare si temple mari. în vîrsta numai de 13 ani.întemeietorul celuilalt oras important al Laconiei : Amicleea . Toti cata spre mama lor care-i priveste înduiosata.

si ei si-l explicau nascocind legenda despre Castor si Polux. . x. Soarele arde C -pe clmpie si. stiinta nu descoperise înca electricitatea. în înalt. In gradinile învatatului Academos a întemeiat filozoful Platon celebra lui Academie. 9. în timp ce micul zeu Eros tine frîul calului. 5. Cînd se sfirsesc furtunile. se vad norii prevestitori de rele. Coifurile lor rotunde evoca ouale din care se nascusera cei doi flacai. pe mare se vad adesea niste fîsii luminoase în jurul catargului. Navigatorii din vechime mu puteau întelege acest fenomen. Rapirea celor doua fete este zugravita pe unele vase. Este vorba de constelatia cunoscuta sub numele de "Gemenii".cura 110 u se întelege .în Sicilia.numai ultimele descarcari electrice. j 6.12. pe care se vor urca. se organizau niste sarbatori stralucitoare. De aici vine numele cunoscut pîna astazi. elinii au cladit un faimos templu. Acestea sînt . în anotimpul parfumat cînd înfloresc migdalii. partea cea mai înalta o corabiei. aflata in galeriile de arta din Miinchen. 13. Se vad dioscurii rapind fetele. Barbatii jurau pe Polux. fiul soarelui. In fiecare an. Veneau atunci solii de cîntareti. ""închinat dioscurilor. totusi. 8. 10. si in Si-0 cilia si la Roma. ni ' 11. . care ' apare pe bolta în luna mai. în localitatea Agrigente. 7. Despre Orfeu se va povesti în legenda "Orfeu si Euridice". iar femeile pe Castor. Frumoasa este însa si opera creata pe aceasta tema de marele pictor Rubens.) în acest templu. dat celei mai înalte institutii de stiinta si cultura. catre îndepartatul tinut al regelui Eete. (Templul a fost mai tîrziu refacut de romani. Scena este sculptata de un mester necunoscut pe un sarcofag ce se gaseste la Florenta. Cultul dioscurilor s-a raspîndit în toate coloniile grecesti. frumoasa Elena se va marita cu regele Menelau si din pricina ei se va isca razboiul troian. Tot atunci Poseidon le-a daruit si el dioscurilor dreptul de a comanda vînturilor si valurilor marii. de a ocroti pe navigatori în timpul jurtunilor si a-i putea scapa de moarte..Mai tîrziu. în imperiul roman împricinatii trebuiau chiar sa-si faca IJ juramîntul în tribunale pe Castor si Polux. Despre lason se va povesti în legenda calatoriilor pe corabia Argo. care l-au rugat pe Zeus în timpul unei furtuni sa-i ajute. .

au rasunat cîndva si niste versuri ca acestea. prieten cu tatal sau. în flacara de aur pe altare de murmura s." Traditia aceasta. ca sa-si arate maiestria sub semnul dragii prietenii..P. la Agrigente. Nimic din gene nu alunga somnul chemat samprospateze inima. Junetea cugeta la lupte . trufasul rege Glauc. ce se chema Beler. Pentru purificare. atît la înfatisare. Aici Belerofon a-ndeplinit ritualul sfînt. Serbari senine înfloresc pe uliti. Iar lancea ascutita si spada cu taisuri. în orasul Tirint. ARGOS SAU SPARTA SAU ATENA au fost eroi vestiti. el a pornit departe. La fel ca si Tezeu. vazu lumina zilei fiul regelui Glauc 3. se zice c-a avut o cearta cu un tînar. Deci. lui Lucian Blaga. poetul grec din sec. al Vlea î. cît si la grai si port. 1959. S. asezat pe un istm si-adapostit de-un munt?. A ramas nemiscat si fara de suflare. Dornic sa-si spele crima. si. spre tara Argolidei.L. nu mai putin Corintull avea vitejii sai. S-a spalat cu uleiuri.n. era bogat in cai. se mai pastreaza. cîrmuit peacel timp de-un rege numit Pret. ca sa-i faca mai iuti 5. Hiponou. facuta fara voie.pe moale tarna în arena si viseaza doar la fluier si la hore. s-au înclestat în lupta si s-au izbit cu pumnii. A amutit trompeta de arama. Tînarul corintian s-a prabusit în tarna cu tîmpla sfarîmata. în sanctuarul lui Zeus. voinicul Hiponou era de-o frumusete care-i uimea pe toti. si a luat medalia de aur.aantaiori si poeti. si aici.aprinde pentru zei carnea cornutelor si-a mieilor lînosi. pe nume Hiponou. belsug de arta guresa si dulce. de purificare. astfel. si cum era din fire cam aprig la mînie.. doua. Pe chinga scutului îsi tese pînza paianjenul. care e înfatisat templul lui Castor si al lui Polux. sînt în trad. pe. în orasul Corint. de-atunci. Cu ani în urma. a fost supranumit. tînarul din Corint. prin dant ti cîntec popular. BELEROFON DACĂ ÎN CRETA. 111 . cu al victimei sale .e. si arde cîntecul slavind frumusetea. intitulate : "Lauda pacii" : "Marete lucruri naste pacea : flori. Tatal lui Hiponou . rostite de Bakchi. împlinind baiatul cam cincisprezece ani. ansamblul românesc a dobîndit premiul cel mare al pacii si al prieteniei. prapastios 2. din volumul "Lirica Universala". iubita de multimi. Hergheliile lui cutreierau tot istmul. în templul lui Castor t si Polux. tînarul fiu de rege a trebuit sa-si schimbe numele ce-l purta. Oa-Imenii au rîwnit mereu întelegerea si pacea. Belerofon.amarnic macinate de rugina.A.lyde. Poetii spun ca el se-asemana c-un zeu.cum suna datina. înalt. Iar caii si-i hranea cu fiinte omenesti. Preotii au . Numai ca nenorocul nu-ti cata frumusetea cînd e sa te loveasca.

pe care l-am visat. pentru ca-l întrecea cu mult în frumusete si. 113 Anteea nu-l vazuse pîna atunci pe tînar. ce-si cauta libertatea si îsi izbeste fruntea de gratiile tari. cu toate ca era pregatit sa urce pe trirema. "Vîntul sufîa prielnic. si i-a fagaduit sa-ntîrzie trei zile în orasul lui Pret... Sfîrsindu-se ritualul. fiindca îl îndragise 1 pe fiul lui Glauc.. Ea îsi uitase sotul . trasese o sageata cu vîrf 1 înveninat în inima reginei. si încordîndu-si arcul. în timp ce tot palatul clocotea la ospat. în mintea mea de fata. am înteles ca esti acel pe care biata de mine-l asteptam. sa-i ia în sta-pînire orasul lui si tronul. Eros. cînd te-am vazut. si altii asteptau doar semnul sa întinda pînzele cele albe.Tare-s nefericita lînga sotul meu Pret. vroia sa se razbune. El este drept si-nalt ca bradul din padure. si amîndoi. S-a-nvesmîntat cu-o haina scurta si cenusie. în Tirint. în clipa despartirii. ca doua stele. Smulgîndu-se cu sila din bratele ei albe. cerea unei femei de rang înalt si nobil sa stea cît mai eparte de cel ce ispasea. la lasatul serii. îl dusmanea de moarte pe printul din Corint. Eros. Corabia..dantat în jurul lui cu suliti si scuturi de arama. Astazi. se simte strabatuta de un fior ciudat. dupa datini. Prin vorbele viclene pe care le rostise.înnebunita de dragostea pe care i-o insuflase Eros . . si inima reginei se zbate tare. catînd Anteea la fiul lui Glauc. A luat cu el merinde în sacii largi de piele si apa în burdufuri. n-a putut sta-mpotriva preacaldei rugaminti. cum se cerea la drum . cu lacrimi în priviri.g plita de-un artist iscusit. regina a venit lînga Belerofon..si se înflacarase pentru Belerofon. frumosul fiu de rege s-a pregatit sa plece înapoi spre Corint. si-Anteea . si sa le fie » oaspe în palatul regal. s-a mîniat nespus ascultînd îmbierea reginei din Tirint. pe urma. Apoi. zeul iubirii. se legana la tarm. ce se chema Anteea. cînd nu eram regina. Belerofon. deopotriva. sa faca nunta-n voie. pîna-n ceasul plecarii. Tu-mi esti mai drag ca viata. Iar-fruntea sa e lata si sub ea stralucesc doi ochi. plin de gelozie. prea crudul Eros.. precum e pasarica închisa-n colivie. au pus pe el vesminte din lîna de oi albe si l-au stropit cu vin si apa. Sclavii stateau plecati pe ramele de lemn. ce-i tintesc inima. Anteea îl învinuieste pe nedrept Acum. el i-a rostit asa : . Ritualul. în care urma sa plece el. pe catarg. Ea nu putea sa stie ca n-avea nici o vina. care era un tînar cinstit si curajos.ca alta data Fe-dra. i-a glasuit regina. si umerii sai largi si mijlocul subtire îi dau onfatisare de statua cio. cu pompa mare. însa Belerofon. Dar. Anteea izbutise sa-l sileasca pe tînar ca sa mai întîrzie la dînsii. nevasta lui Tezeu . tare.l-a conjurat pe tînar sa-l ucida pe Pret. cu frînghii. si-a vrut sa-si ia adio de la regele tarii si de la soata sa.

. i-a spus regele Pret. Regele Pret îl trimite la moarte Atunci regele Pret se apuca sa scrie pe-o tablita cerata ravapul spre lobate în ravas îi cerea. pentru a-l pedepsi.. Dar Pret.. cît a durat ospatul ..Atît sînt de jignita. si pentru prietesugul ce-l am cu tatal tau si pentru ospetia care ti-am oferit-o. ma duc sa-mi adun sclavii. Dorind sa-mpace legea veche-a ospetiei.Desi nu-i înca ziua. precum esti tu. nu pot sa mai traiesc. Apoi lipi tablitei oscdu deasupra si o pecetlui. sa ma urc pe trirema si sa parasesc tara unde regina însasi are-un pumnal în mîna. îmi voi lua zilele. mintind fara rusine. l-a învinovatit pe tînarul lor oaspe ca el îi propusese înjositoarea fapta. pluti spre Licia. S-a dus iute la rege si a-nceput sa tipe si sa se vaicareasca. de nu-i dai moartea acestui oaspete atît de ticalos. vreme d«j noua zile. Anteea. tînarul corintian nu putea sa raspunda decît ca se-nvoieste.sa-i duca un ravas. cînd te-ai purificat de crima savîrsita în tara ta natala. ajungînd flacaul în Licia departata.. ca el tesuse planul de a-i rapune viata regalei sale gazde. era un om blajin si nu vroia sa calce legile ospetiei. . încît. . tragîndu-se de par. pare c-a zis Anteea catre regele Pret. sa nu-i citeasca slova. Sîngele-a noua tauri a curs îmbelsugat. Prinsa atunci de spaima ca el o sa arate regalului sau sot cri-ma-nfricosatoare pe care o urzise. Aezii povesteau în versurile lor cum regina Anteea. a fost bine primit regele lobate. Legea casatoriei aici e pînga-rita si nu mai stau un ceas. regele tarii.Iti cer acest serviciu.. Belerofon Acesta lua ravasul. II ascunse la piept! ca sa-l pastreze bine Se urca pe trirema bucuros de vîntul care sufla din nord. Mi-e scîrba si urasc asemenea femei. 8 115 si. încît trebuia data osînda cea mai aspra. cumva. Anteea a fugit. parintele Anteei . vrînd sa-si rapuna sotul. zvîrlindu-ma în mare.. si-abia-n a zecea zi lobate l-a-ntref bat pe fiul lui Glauc sa-i spuna : cine este si de ce a venit ? . unde domnea lobate. Ce-i drept.114 . în care-i era scrisa osînda lui la moarte. si-nvinuirea adusa de Anteea era atît de grea. A poruncit sa vina la el Belerofon si i-a cerut sa plece în tara Liciei6. La astfel de cuvinte. prin anumite semne regelui Liciei sil scurteze de zile pe fiul lui Glauc. cu datoria lui de-a-si razbuna sotia. Pret a ales o cale ceva mai ocolita..

. La izvorul acesta veneau sa-si spele trupul si sa-se-mprospateze copilele lui Zeus cu voci melo116 dioase. si feciorul lui Glauc i-a-ncredintat tablita pe care-o adusese] si unde era scris sa i se curme viata.cînd monstruoasa. sa-l rapuna totusi cum îi cereau si Pret. odrasla olimpiana. Ce scrie înlauntru nu stiuj caci n-am citit. în preajma lui Apolo. lînga orasul unde Belerofon vazuse întîi lumina zilei. pe muntele Parnas. cu parul alb ca neaua.' tele cel înalt de la marginea marii. Iobate-a faurit la rîndul sau un plan7. îti dau însa tablita. ca sa-l-afle pe Pegas.. putea sa spuna nu .Eu sînt Belerofon. torente-nvapaiate de foc mistuitor. zbura fie-n Focida. ca un fecior de zeu.ce este de facut ? N-ar fi vroit sa calce nici el strabuna lege. Acolo sorbea apa. uneori. i-a spus' lobate. în schimbul ospetiei. si-ti aduc un ravas de la regele Pret. daca esti unî viteaz. Belerofon s-a pregatit de lupta. Din boturile ei tîsneau. rapusa de Perseu.? scapînd pe bietii oameni ai Liciei de groaza. Pegas se . decît pamîntul ars. mai zbura si pe Acrocorint. cum te arati a fi. se socoteau patrunsi de harul poeziei. al artei inspirate de cele noua muze.. mun-. sa te lupti cu Himera si sa o nimicesti. Asa. vijeliosul Pegas facuse sa tîsneasca un izvor : Hipocrene 8. a rasunat raspunsul. care-l oprea sa ia zilele unui oaspe. i-a povestit ca-n tara haladuieste-n voie monstruoasa Himera.îti cer. Anteea. pe Helicon. Aezii povesteau si cum s-a-ntors eroul în istmul de Corint. care-i alta fiica a viperei Ehidna si a gigantului Tifon. sincalecînd pe el sa porneasca la lupta0. Atîta doar ca Pegas.! Belerofon. S-a gîndit mult lobate . Iar Himera aceasta avea corpul de capra. Pegas. De simtea o miscare ca fulgul de usoara. Pe unde trecea ea ni» ramînea nimica. izvoarele secate si oamenii rapusi. lovind cu copita în stînci. unde era-ngrijit de cele noua muze. fie-n Beotia. din Helicon.cel care izvorîse din gîtul retezat al hidoasei Meduze. Pirene. stapînul din Tirint.! fiara secera mii de vieti si pustia pamîntul ? si-a primit bucuros sa se lupte cu fiara si sa o nimiceasca. voinicul. si chemîndu-l pe tînar. si fiica lui. feciorul lui Poseidon . preagingasele muze. Dar oricîta silinta si-a dat Belerofon. si poate tot de-aceea plecau la Hipocrene poetii din Elada si. dupa ce dantuiau pe verzile coline de-aici. cîndl rasufla. cu-o coada de balaur. .! un grumaz de leoaica si doua capete. pe culmea Helicon. n-a izbutit sa prinda calul înaripat. dintr-un izvor. calul înaripat. si. si singur vei afla. sorbind apa rece de la acest izvor. Prinderea calului înaripat Pegas Calul acesta. stia ca se gaseste în lume calul Pegas..

pîna-n cer. pîna la sfîrsit. mîndre Belerofon. Cu el vei stapîni calul înaripat. maij mult.. nu poti sa stapînesti calul înaripat. Catînd din înaltimi. ca sa lupti cu Himera. . în valuri. dincolo de nori. Insa Belerofon tot nu se da batut. si-a-nceput sa pîndeasca. flamînda. pe care ti-l doresti. Himera a urlat si a deschis. era un frîu de aur. prin vis i s-a ivit zeita-ntelepciunii. s-a lasat la izvor calul asteptat. si ce sa vezi ? Pe lespezi. care era cladit chiar pe Acrocorint. simtind ca are-n spate un stapîn hotarît. ca nu vedea flacaul nimic în fata lui. Calul s-a repezit îndata catre slava. asemenea lui Zeus. parca fara sfîrsit. Zbura atît de iute. Dar lupta era grea. si.i-a si pus frîul. pîna ce ramînea numai uri punct pe bolta. el a vazut Himera. Belerofon s-a-ntors în tara Liciei. a cercetat în preajma. s-a dus la altarul zeitei Atena. calare pe el. Belerofon tintea dihania în coaste. sus. si ea i-a glasuit : . Ba. Parea o data capra. Pegas. chiar lînga asternutul unde dormise el. neînfricosat. si iar urca spre ceruri. Dar. si de se-mpotriveste zeul cutremurelor. si dintre nori. ce strabatea în goana regatul lui lobate . în vuiet de aripe. deodata. sau se tîra pe jos cu trupul de balaur. cînd Pegas cobora pîna deasupra marii. Cam pe la miezul noptii.iâsînd în urma ei pa mîntul pîrjolit. si. a adus întîi jertfa un taur. înteleapta. Pegas e fiul lui. si-a asternut culcusul alaturi de altar. s-a îmblînzit ca mielul10.. cu vîjîit de aripi.. calul înaripat. Belerofon a tras spre monstru o sageata.ridica. daruit de Atena. sarind din ascunzis mai repede ca vîntul. maretului Poseidon. S-a rugat de zeita sa-i vina-ntr-ajutor cu sfaturi cît mai bune. caci luneca-n abisuri. I-a sarit în spinare si. gurile-nflacarate.. 118 Pieirea Himerei Pegas i s-a supus. Sculîndu-se în pripa. Trecuse multa vreme de cînd se tot trudea sa-l prinda cu arcanul de gîtul încordat sau sa-i apuce-n latul de sfoara o copita. venind noaptea. a tras voios de haturi. încît simtea dogoarea soarelui calator ca îi mistuie trupul. Belerofon atunci. într-o zi. Trezindu-se din vise. Lupta s-a si pornit.îti dau un frîu de aur. gata ! . în capetele hîde sau coada ei solzoasa. caci odrasla lui Tifon era înselatoare. I se parea ca este tot prada unui vis. lui Poseidon . si cînd nici nu gîndeai ragea asurzitor. la fel ca o leoaica. Dar adu întîi jertfa un taur din cireada parintelui tau Glauc. N-a stat prea multa vreme. Iar flacari izbucneau. sarind cu sprinteneala.

Luau orice avutie si hrana si vesminte si mai ales copile. 119 deasa. în doua. în gurile deschise. Iar tara Liciei o-mpart. si odrasla lui Tifon. urmînd acea scrisoare. Astfel. si ia grait asa : ... i-a zdrobit pe vrajmasi.trei tepuse de plumb. urma a fi scutit de orice banuiala. lovindu-i cu sageti care nu-si greseau tinta. Se desfatau o vreme. si regele lobate a poruncit sa vina copila sa mai mica. Amazoanele-acestea pusesera la cale s-atace Licia si s-o înece-n sînge. Sa-l lege în curmeie si-apoi sa-i taie capul. cu calul. Sagetile curgeau în rîuri din vazduh. Mai luptasera ele cu Heracle. a nimicit cu totul neamul crud de solimi. de trei ori. Dupa lupta aceasta. cine biruia moartea. sa stapînesti tu singur Licia cea bogata. zvîrlindu-le în mare. Dar nu s-a-nspai-mîntat. Era un semn ca zeii îl socotesc curat.si poate ca Himera l-ar fi rapus pe tînar pîna-n cele din urma. calare pe Pegas. Nici unul dintre ei n-a mai ramas în viata. dupa ce savîrsise atîtea vitejii. Dobîndind biruinta si scapîndu-i pe oameni de spaima monstruoasei odrasle a lui Tifon. dupa moartemi. tepusele de plumb. i-a mai cerut sa-ndure înca trei încercari. împrastiind în jur duhori otravitoare u. flacaul i-a azvîrlit. dupa o lupta crîncena. în lupta. mult mai primejdioase ca lupta cu Himera. ce se chemau solimi. si. s-a repezit în munti. pe care-o adusese însusi Belerofon. însa Belerofon avea la cingatoare . le-a iesit înainte. pe urma.sa-l prinda pe erou într-o padure. dar vreun dusman zburînd pe-un cal înaripat nu mai vazusera. Ei navaleau în vale si paraduiau totul.. Vazînd el ca Himera e tot mai îndîrjita. Dupa credinta veche. Tezeu .Belerofon. Dar batrînul lobate. trimitînd o ceata de razboinici :cei mai vînjosi din tara . luptînd cu-ndrazneala zile nenumarate. si în tara pe care-o stapîneau vitezele amazoane. numita Filonceea. le-a înfrînt si le-a gonit pe toate. primejduin-du-si viata. apoi le ucideau izbindu-le de stînci. trîntind pe calarete îndata la pamînt. Belerofon îi cere socoteala lui Zeus Regele Liciei si-a dat atuncea seama ca a mers prea departe. si ele s-au topit sub potopul de foc ce-l respira Himera. si cu îndemînare. a cazut la pamînt. lobate l-a pornit. fa-mi cinstea si primeste de soata pe fecioara ce-o vezi în fata ta.ase si jefuiau prin sate. din muntii Liciei. Dadeau foc la or.învatat de Atena . îti dau si jumatate din toata avutia.. zburatorul. voinicul i-a cerut regelui învoirea sa plece spre Corint. urmînd ca. Belerofon. Belerofon. ce-nspaimîntase lumea. . o sora a Anteei. lobate a urzit o cursa. Plumbul i s-a prelins adînc în maruntaie. L-a mai trimis sa lupte cu un neam de tîlhari. si iar Belerofon a fost silit sa-nfrunte moartea a patra oara. A cazut ca un fulger în cuibul de tîlhari. pe care le duceau cu ei între prapastii. de vrei. la fel.

Corint si chiar în alte parti. îndîrjit. o stînca pe coastele unui munte. s-a învoit sa fie ginere lui lobate. Dar auzind Anteea ca el a facut nunta cu sora sa mai mica. Din copita lui Pegas curgea ziua si noaptea un izvor racoros I. iar pentru fapta asta. Note 1. prea gelosi. Belerofon acum putea sa vietuiasca în glorie. i-a doborît feciorul. pe calul sau ca neaua. In padurea Creneea. 120 Aezii povesteau ca eroul parea mai frumos decît zeii si mult mai îndraznet. ce se chema Isandru. si prefacut în stea 14. în tinutul pe care-l scapase de vrajmasi. cel destinat lui Pret. vazîndu-l pe viteaz cum se urca. si a zburat el singur spre salasul ceresc. A trîntit calaretul cu fruntea spre pamînt. Mai mult. i-au ridicat de-atunci un monument de piatra. din istmul de Corint. zeii. a venit rostogol. Fiica. 2. si firul vietii sale a fost taiat curînd. au coborît asupra-i din nou nenorocirea. la poalele muntelui . marire si respectat de toti. a hotarît sa urce cu Pegas în Olimp. A cazut în Corint. Laodomia. Cînd a pierit si calul. din porunca lui Zeus. de durere. cînd omu-i fericit. în cîinosia lui. nespus de mult iubita de parinti si bunici. cu sulita în mîna. n-a mai putut sa-ndure rusinea si mîhnirea . Mai ales ca-i placea frumoasa Filonceea. scînteia prin vazduh. fara vointa ei. dupa atîtea lupte si-atîtea încercari. Orasul Corint fusese întemeiat de catre regele Sisif. si-a trimis-o-n Infern.Eroul cojintian. obligîndu-l sa urce. Dar. la nesfirsit. mîniata ca s-a-nsotit cu Zeus. si si-a vîrît pumnalul. Îndata s-a smucit. a tintit-o cu arcul . Se pare ca si Zeus s-a-nspaimîntat. Ares cel zvînturat. Iar Pegas. si-n oras i-au facut statua lui calare. cu vîrful de arama. si-a zburat spre Olimp. tot ea sa ispaseasca. spre Olimp. cu aripile-n vînt. oamenii l-au cinstit ca pe un semizeu. Istmul se afla între Marea Egee si Marea Ionica. dupa moartea lui. Sa-i ceara socoteala preatrufsului Zeus . si astfel a ramas acolo-n Licia. în Licia. si-a poruncit lui Hermes sa se schim-be-n taun cu ciocul ascutit si sa-l muste pe Pegas. a fost la rîndul ei înselata de Zeus. Belerofon. A cîrmuit o vreme-n Licia linistit. Hermes a ascultat si a muscat cu furie pe fiul lui Poseidon 12. A mai trait putin. Iar sulita sa lunga. acela pe care Zeus îl aruncase în Tartar. savîrsita de Zeus. Adînc mîhnit eroul de urgia cereasca.de ce-i obijduieste mereu pe pamînteni ? A-ncalecat pe calul înaripat si alb. Poseidon. din slava. Insa. cu capul sf arîmat si mintea ratacita. a fost silita sa-i nasca si un prunc .î. a fost urcat pe bolta de tatal lui. în inima pe care i-o-nveninase Eros. Artemis.

în herghelii. se înalta glorios si coboara în asfintit. Licia. calatorind prin cer pe un cal înaripat. 5.este un erou solar.. calul simboliza si el valurile marii. El este gata sa distruga ce e rau si strica armonia naturii. Hipocrene s-ar putea tîlcui prin "izvorul calului". 121 6.ca Perseu si Heracle .. în greceste Pegas însemna. altii zburatori. Si în folclorul nostru eroii dobîndesc adesea cai înzestrati cu însusiri deosebite. 10. era fiul lui Egeu. Alegoria cailor hraniti cu trupuri omenesti arata ca pe vremuri marea facea'sumedenie de victime omenesti. Din pricina aceasta îl vedem pe Belerofon înfatisat pe vase si pe monezi antice. zeul marilor. 11. lovind stinca cu copita. este un fecior al marii care îmbratiseaza ca un brîu larg de ape tot istxnul de Corint. tot izvor. fie. 9. Numele de Hiponou înseamna tocmai bogatia tinutului în cai. unii stiind sa graiasca oamenilor. fiul lui Glauc. Aceasta întîmplare a fost cîntata dupa vechile legende de poetul elin. a dat numele sau unui munte si unui oras din Tesalia. Sensul acestei alegorii era ca. fie la revarsarile ei. 8. In felul acesta Hiponou. Imaginea aceasta poetica o gasim si în legendele despre eroi. Pindar. avînd în jurul fruntii un nimb stralucitor de raze aurii. fiul lui Poseidon si al Meduzei. Tezeu. Soarele ce rasare în zori deasupra marii. asa cum este Himera bunaoara. dupa ce acesta fusese aruncat în Tartar. mai ales. Pe linga aceasta. El era o personificare a valului. . 4. spre tarm. cînd înghitea pe navigatorii ce calatoreau pe subrede am barcatiuni. în "Olimpicele" sale. Muzele se chemau si ele uneori pegaside. Glauc era fiul regelui Sisif. dealtfel. 7. cu chip însîngerat. tinut din Asia de sud-vest. Belerofon . cu ajutorul carora îsi biruiesc dusmanii. "Un astfel de cal are si Harap-Alb din cunos. Nechezatul calului amintea vuietele marii înfuriate. Pegas. ramas cîrmuitor în locul tatalui sau.i cutul basm al lui Ion Creanga.asa cum este apa golfului de Corint. tot ceea ce este monstruos pîna la urma trebuie sa piara de pe scoarta pâmînteasca. care personifica Marea Egee. 3. Calul fusese creat de Poseidon. Aici era citadela-acropola-Corintului. 12. Numele Glauc s-ar putea tîlcui prin azuriu . bunaoara. sub bolta albastra a cerului elin. care alearga cu coame pe spinare. De la aceasta întîmplare a ramas în lume expresia cunoscuta de "scri sorile lui Belerofon". de parca ar cadea din slava. El este o întruchipare a marii. în timpul furtunilor. cu arcul sau sulita în mîini.Acrocorint. pentru ca se strîngeau în jurul izvorului pe care-l facuse sa tîsneasca calul Pegas. Prin ele se întelege orice fel de ravase alcatuite chiar împotriva acelora care trebuie sa le duca.

unde o astepta Apolo. umarul neted si rotund. Va-nchipuiti ce-a simtit fata.. Coronia a stat uimita. Coronia pe nume. si-nverzeste copacii. Ba. pasea domol pe iarba uda. în timp ce fata. spre izvorul muzelor. cel ce face sa-ncolteasca pe glie. ca ametita. Apolo cel cu arcul stralucitor de aur. tot mai spre inima padurii. talia subtire. dupa legende. însotind lira cea duioasa. Cel care a dat acest nou sens este poetul Matteo Maria Bojardo. urau tristetea mortii si aminteau în sila numele lui Tanatos. erau întruchipate în cel mai frumos zeu. linga calul sau Pegas. cu ochii tinta la Apolo. 123 . în palatul Spada din Roma. un basorelief din sec.. în faimosul sau poem. si anume acela de cal înaripat care poarta imaginar pe poeti. Aici i-a rasarit frumosul fiu al lui Zeus si al Letei. Pe pletele cîrlion-tate avea o panglica de aur si pe spinare tinea arcul. pierzîndu-l pe cel antic. Trebuie însa mentionat ca astazi calul Pegas a capatat un nou sens. umplura ochii lui Apolo cu o lumina patimasa. urmînd cîntarea minunata.stapînitor peste lapiti. aciuite adesea în locuri mlastinoase. soarele care da lumina si caldura. Se mai gaseste înca si astazi. umplea o amfora cu apa. si pe Perseu si pe Belerofon.Cine esti tu ? a soptit ea.. "Orlando innamorato". gratioasa. lînga Apolo au venit si toate cele noua muze si se-ntreceau-care de care sa cînte mai armonios. ce-i desfata" obisnuit numai pe zeii din Olimp. îsi înstruna pe data lira si începu sa sune dulce. auzind viersul lui Apolo. Iara lumina alba si caldura placuta. si amfora s-a spart pe pietre. Apolo o amageste pe fiica regelui Flegias si acest zeu frumos si tînar zari. 14. purtînd numele legendarului cal înaripat. daruita de soare. Bratul molatic tinînd vasul. pîna ce a vazut în fata o poienita smaltuita cu mii si mii de flori bogate si în culori si în miresme. samînta. ASCLEPIO 122 ELINII IUBEAU VIAŢA.. la fîntîna. în aventurile lor. care sclipea mai sa-i ia ochii. soarele. El se ascunse-ntre copacii unei paduri alaturate. pe fata regelui Flegias . a mers printre copaci.13. sa soarba inspiratii din unda de clestar. prinsa-n vraja. a scapat amfora din mîna. auzind asta melodie. în imnuri. . si el purta o haina scumpa. al II-lea î. Asa povesteste cel putin poetul grec Pausanias. Coronia. unde este înfatisat Belerofon. ' si-a mers . în veac de veac. odata. în zbor. Fata. pe jumatate dezvelit. Sensul acesta nou l-a capatat calul legendar abia în secolul al XV-lea. care i-a dus. In schimb cîntau. stîrpind boale si mo-limi. Este vorba de constelatia.n.e..

a pus în struna lui sageata cea mai taioasa dintre toate si a tintit-o-pe Coronia. . . A prins însa-ntr-o clipa arcul . nu peste multa vreme. Tîrziu. un oras care se-ntindea pe lînga marea argiana. s-a-ndreptat catre pala-t tul regelui. 124 Numai ca-n acest timp. fara suspine.Zeul nu i-a raspuns nimica..Unde ti-e amfora cu apa ? Spune-mi de ce-ai întîrziat ?.O. Apolo. lasînd-o singura-n poiana. Tu.Sînt bucuros ca sa-i fii mire Coroniei. printr-o vrajj. cîntat zeul Apolo cu lira sa mîngîietoare. Iar ca rusinea îndurata de casa lui sa i se uite. si cum. Coronia. Te învoiesti ?. Sageata a pornit din arc. pe care le rosteau în cor muzele. a si zburat catre Olimp si a pîrît-o lui Apolo : . Din departari se auzeau cîntarile armonioase. a spus Flegias. si-mi vei plati casatoria cu caii tai. pe tarmul unde vorbisera cu totii. .. ca primul sot i-a fost Apolo.. Coronia.. nestiuta.. El venea din Arcadia si purta numele de Ishis. un corb... S-a facut galben si a zvîrlit încolo lira. vreau sa stii ca fiica mea.. Iar fata a cazut pe lespezi... nu V£ ramîne. si el. A lasat doar sa-i cada lira pe pajistea înmiresmata si a cuprins-o pe fecioara. s-a vazut'j singura-n poiana.. vazînd-o pe Coronia ca se alatura lui Ishis. în cinstea nuntii lui Apolo cu fiica regelui Flegias. plîngînd încet. zei necrutatori !. fiicele lui Zeus. Corbul era cu pene albe. a pierit. a strigat tatal. . Va trebuia înca jertfa !. era gelos. era si-o pasare. cum spun poetii ca erau în vremuri departate corbii . treci lînga Ishis. mai înainte.. S-au dus spre Epidauria. Fata mea o sa fie mama. rege. la urma.Sotia ta. sotia ta. A spus parintelui sau tot. însa. lucind ca focul prin vazduhuri. Corbul pîraste pe Coronia si zeul o ucide Aici. s-a-nfatisat un tînar vrednic. tot el i-a ratacit simtirea.. . Cum.Nu are nici o-nsemnatate c-a fost sotia lui Apolo ! a spus tînarul arcadian. si s-a înfipt în pieptul fetei. si ochii tai de ce sînt uzi de lacrimile deznadejdii ?. lasîndu-si barba alba-n piept..Ma învoiesc. parca deodata vestejite. Un vînt subtire tiuia printre copacii clin padure si florile îsi plecau fruntea. în marele-ti tinut lapit. Amurgul o învaluia într-o mantie albastrie. Coronia. a plecat în calatorie cu soata sa si cu copila. Ai cai nenumarati acasa. Cum i-a. .. si regele a poruncit sa i se afle fetei sale numaidecît un mire vrednic. cu nici un chip. a-ntrebat regele Flegias. care-a cerut mîna copilei. desi o parasise pe fata regelui Flegias. Coronia. si dragostea a lasat rod. stiu ca esti bogat.. a spus Flegias catre Ishis. Dar vreau sa stii. se dragosteste pe pamînt cu un flacau venit din lume ! Zeul. cînd s-a trezit copila din vraja zeului Apolo.

a zburat pe un nor de aur.. Atunci. tradatoare ticaloasa ! a grait zeul cu mînie. si focul îi mistuia corpul Coroniei sacrificate. Peste centauri era rege unul mai întelept ca totlB caruia i se zicea Hiron. iubite. tu m-ai amagit. si împreuna se-ndreptau catre Infernul mohorît.. ca mai-nainte. gemînd.. pe tarm. si glasul tau sa fie aspru si sa trezeasca-nfiorare. vrei sa ma uiti pentru un om ?. îsi întelege toata vina si se grabeste spre pamînt.. Coronia a scos un geamat si. zeul Apolo se dumireste c-a gresit. larga. dar moartea s-a grabit sa vina si sa-i înghete pieptul cald. m-ai lasat prada deznadejdii. El avea.. Apolo se batea cu pumnii în pieptul sau divin.tit ca fata poarta în sînul ei un prunc. si în sfîrsit. putea sa vindecT bolnavii cu fel de fel de buruiene. .. si. îr sînul meu adapostesc tot ce-mi era mai drag pe lume. zburînd pe spuma unui nor. L-a smuls fara sa-l vada nimeni dintre cei ce erau de fata. nevazut. care te-ai învrednicit sa-mi fii-ntr-o buna zi sotie. sa-si potoleasca remuscarea.Mori. Ia trupul moartei linga sine si se sileste sa-l învie.. si. tu arunci sageata ?.Fii blestemat. Rugul ardea cu vîlvataie. si-acum tot. a smuls copilul înca viu. din alb precum fusese... m-ai ucis ?". s-a catranit pe loc la pene '. PelionJ Aici era o vagauna adînca. desigur. Micul Asclepio este salvat si dat în grija centaurului Hiron « în Epidauria. ca într-o muta întrebare : "De ce. pe care le cauta el însusi acolo-n muntii Pelion. Venise Hermes sa o ia. i-a rostit zeul. s-a auzit un tipat slab. Zeul si-a amin... L-a strîns în brate ca un tata. A început de-atunci s-anunte numai furtunile si moartea. minune negraita. ridicînd ochii spre cer. Tu. Dar nu putea. Zboara si piei din calea mea. S-a facut negru ca mormîntiil si glasul lui s-a preschimbat.Coronia s-a stins din viata !. Umbra Coroniei plecase.Apolo.. ungîndu-l c-un balsam ceresc.. odrasla ta mult asteptata. Nu mai era decît putin. se cladea rugu-n vremea asta... multa iscusinta. cu ochii atintiti spre ceruri. Dar nu-mi iei viata numai mie. unde traiau mai multi centauri. facînd farmece.. a murmurat îndurerata : . împietrit. drept pe un munte. Zeii n-au dreptul si nici puterea de-a varsa lacrimi vreodata! Aceasta-i lucru omenesc. însa zadarnic mai înfl cearca sa-i reînsufleteasca pieptul. tu ce-ai adus aceasta stire ! La pene sa te înnegresti si sa vestesti de-acum-nainte doar moartea si nenorocirea. . ... si poate mai rostea sarmana si alte vorbe catre slavi. Cînd vad un hoit corbii s-aduna si croncanesc ca sub blestem. Corbul.. racoroasa. Pe rug era urcata fata cu trupul rece. a tipat iar spre-Apolo corbul. Vrea 125 sa împiedice destinul. si ar fii vrut sa verse lacrimi.

blestemul meu.. te va lovi. nevinovata. Vestea ca fiul lui Apolo este în Epidauria.îl voi numi : Cel ce alina. Tocmai se întorcea si zeul... si-avea cam unsprezece ani. Nu am alt nume pentru el. regele pare c-a strigat : . calaretii si. acolo unde era templul împodobit.a jefuit templul acesta si i-a dat foc.Blestem sa cada-asupra ta !. rostogolindu-se pe vale. înarmati cu sabii. ti-l dau pe-acest copil scapat din flacari prin minune.. Chiar de esti zeu nemuritor. apoi prin iscusinta sa . a rostit zeul spre centaur. si multi dintr-însii si-o gaseau.cu oastea . cînd a-nceput sa lecuiasca . Cînd a vazut toata ruina si pe Flegias cu ostenii.pe muntenii din Pelion. salbatici. Veneau acolo mii si mii. Tatal Coroniei . Pentru ca eu i-am ucis mama. al zeului cu arc de aur. batrîne Hiron. s-a suparat din nou.. . desi esti pamîntean ca noi. A strîns ostirea. s-a mîniat'i peste masura de moartea data fiicei sale. pe care tu stii sa le vindeci. l-a atintit si pe Flegias. centaurul luase baiatul si îi facuse pat de fîn. si a raspuns centaurului : . el s-a-ntarit. prin sageata necrutatoare a lui Apolo. a raspuns Hiron..Sa-i zicem dar Asclepio2. si pentru încercarea asta sa-nduri si alte suferinti.. s-a învoit la rîndu-i Hiron. si... . dornici sa-si caute vindecarea. Dar înainte de-a cadea. tu nu esti un erou de rînd. amarnic. care-si încredintase fiul centaurului întelept. din gelozia mea nebuna. Nu mi-a ramas decît feciorul sa îmi aline întristarea... Oastea lui a-nceput sa fuga. în pestera-i încapatoare. plin de comori. . Ei trimit boli si suferinte. Zeul a stat putin pe gînduri. si sînt mîhnit. atîtînd focul ca sa arda cu vîlvatai pîna la cer. si sa doresti sa ti-l razbuni. arcuri si suliti ucigatoare au pornit cu totii-n Delfi.... de multe. Te ridici peste olimpieni. Febus-Apolo.. s-a raspîndit în toata lumea. felurite boale. îi ziceau ei.Ţine. cenusa... tropotind peste munti. în acest fel.-n loc de lapte dulce. dupa un timp. .. îi dase. sa-ti împlinesc aceasta voie !. sa-l mistuie.întîi cu arta învatata de la centaurul batrîn. sa soarba sucuri de macies si alte fructe de padure.. unde tu vei fi cinstit mai mult ca zeii. Fiul zeului luminii începe sâ vindece boalele Pe cînd se petreceau acestea..Asclepio.. a crescut mare. Tu sa mi-l cresti cu multa grija si sa mi-l faci un om de seama..Ma voi sili.. Capul i s-a sfarîmat de stînci. S-a facut priceput în toate . blestem de tata. Fie sa-ti vezi si tu copilul ars în cenusa ca si mine.. De-aceea îti vom ridica un templu mare.. Flegias. tamaduind de multe boale pe oamenii ce merg la el.. în legenda. Cum ti-ai numit însa flacaul ?. 126 Punînd îndata o sageata în arcul sau scânteietor. se mai spune ca regele lapit. sa-l faca pulbere. Regele a cazut din sa.

fara sa fim pînditi de Hades. ai ramas stapîn pe cer si pd Olimp. e tot ce este sub pamînt..i Acum nu-mi mai ramîn nici umbrele de pe pamînt. Nu mai mor oameni ? Pentru ce ? Destinul lor e hotarît. Numai ca tu si cu Poseidon v-ati luat ce este mai placut. Nimeni . iata. Sa stapîneasca si-n Olimp.. Facu din ea un leac anume.. Oamenii cei cautati de moarte fugeau în Epidauria si se rugau plini de nadejde : .. si-Asclepio se straduia sa le aduca usurare. mare Zeus ?. Aici se gramadeau bolnavii în fata portilor deschise .7 si oamenii se bucurau de leacurile daruite de-Asclepio în1 templul sau. facîndu-ne] . Hades cere moartea lui Asclepio. Ducea un fir de iarba-n gura. O aduna plin de rab127 dare. daca nu mai coboara nimeni ? Daca ramînenf numai noi.perechea sarpelui ucis. i-au ridicat un templu mare. Zeus. sarpele se descolaci si repede îsi dete duhul. fiu al zeului Apolo. la un bolnav. scapînd pe-o multime de oameni..auzi. rînd pe rînd. încît se pustia Infernul.. si pe Heracle lai uitat si pe-alti eroi asemeni lui.. Nici eu nu îndraznesc sa-l calc. si s-a-ntîmplat.. Legendele spuneau ca el ar fi-nviat atîtia morti. mergînd... sus ? Cine-i netrebnicul acela ce-i fereste pe pamînteni sa nu mai cada-n gheara mortii ? Ce-o sa na facem în Infern. nimeni nu vine în Infern !. iara tu.. . nemurirea si tineretea vesnica. si nici un zîmbet n-a-nflorit pe fata mea. socotind ziua si noaptea numai morti.. Feciorul zeului luminii. unde putem zîmbi în voie. s-a îndeletnicit. la fel cu zeii.. pe-o culme. Asclepio baga de seama ce fel de iarba adusese serpoaica sa-si învie sotul.. Asclepio-l iovi c-o piatra.' Eu stau în bezne.Destinul zici ?.. Tartarul ramasese gol.. Acesta prinse la loc viata si amîndoi pierira"într-o gropita. Cu acest fir atinse limba sarpelui ce zacea zdrobit.. de cînd ma stiu.si-n Epidauria. sa vada bine ce fel de însusiri avea. Slujba ce se facea aici era de lecuirea bolii Asclepio.. a raspuns Hades.. si-Asclepio'le daruia miraculoase bauturi care-i faceau nemu ritori. un lucru neobisnuit. se povesteste.. s-a urcat pare-se-n Olimp sau l-a eh mat numai pe Zeus : . în acest templu.Tu. marite Zeus . O cerceta.Cum asta ?.. si-apoi sa piara. Ce s-a petrecut ? a rostit Zeus mîniat. si-acum. . tare suparat. care erau pe pragul mortii. vazu în drumul sau un sarpe. si chiar Cîmpiile-Elisee nu mai primeau destule umbre. da-ne si noua sa sorbim din sucul fermecat al vietii. fara supusi si fara sclavi ?. cel cu aripi negre. se spune. si Hades. Nimeni.. dar. Ei trebuie sa-mbatrîneasca . zeul mohorît. care-au calcat poruncile destinului ne-nduplecat si ale zeilor ceresti. si geniile infernale se jeluiau necontenit. se ivi serpoaica . Dar nu trecu nici un minut si. Nu vrem sa fim nici unul prada zeului mortii cel hapsîn. cu arta grea a hirurgiei. Tanatos. sub parnînt.. Mai bine e pe lumea asta. sarpele i se-ncolaci pe batul de calatorie.... tu. Ce ? L-ai uitat pe Prometeu ?.Lumea am împartit-o-n trei : Poseidon apele din mari. cîndva. Ma faci sa rîd.Ce se întîmpla-acolo. dar Hades. .. Oamenii vor sa dobîndeasca.

128
1«8SWR-

ades de rîs spre multumirea si folosul netrebnicilor muritori ? Asclepio mai mult ca toti a nascocit, cu mintea lui iscoditoare, leacuri, care dau pamîntenilor si tinerete, si vigoare. Ba, lecuin-du-i chiar de boli, le daruieste nemurirea... - Cum ? Unde e ? Sa-l vad si eu... a racnit Zeus, scos din fire, lovind cu sceptrul întrun nor, încît s-a clatinat Olimpul si cerul tot si-ntreg pamîntul scaldat de marile adinei. - Uite-l, i-acolo, a zis Hades, pe tarmurile Aticii, tocmai a ridicat un mort... Ii toarnan gura bautura, care o sa-i întoarca viata. îl va scapa de-mbratisarea înaripatului Tanatos, pe care l-am trimis anume, ca sa îi soarba rasuflarea. Ei, ce spui, Zeus ? Ce mai spui ?... - Asa e. Da. II vad si eu ! a grait Zeus îndîrjit. si-ntr-adevar, se povesteste c-Asclepio, în acea clipa, se straduia sa dea iar zile unui voinic, lui Hipolit, feciorul regelui Tezeu, ucis din uneltirea Fedrei. Iar Zeus, cînd a zarit asta, a prins în mîna un manunchi de fulgere nimicitoare si le-a zvîrlit în Atica. Asclepio a fost lovit. Focul ceresc l-a mistuit, la fel ca si pe mama sa. N-a mai ramas din el decît o gramajoara de cenusa, pe care-a risipit-o vîntul si a spalat-o apoi ploaia... S-a dus, neapucînd sa spuna celor din jur cum pregatea acela bauturi din ierburi. O !... Cum s-a-ndurerat Apolo, vazînd pe fiul sau murind sub fulgerele olimpiene !... Atunci, precum cîntau poetii, el s-a unit, ca razbunare, cu alti trei zei nemultumiti : Hera, Poseidon si Atena ; si-au încercat sa se rascoale contra stapînului lor, Zeus. Ba, ar fi vrut sa-i si rapuna pe toti ciclopii faurari, ce-n atelierele divine faureau fulgere lui Zeus. Blestemul regelui Flegias îl lovea astfel rînd pe rînd - caci Zeus i-a pedepsit fapta, facîndu-l simplu salahor, si, împreuna cu Poseidon, a trebuit sa-nalte zidul unei cetati, numita Troia. Asclepio a ramas mort... Hades a vrut sa-i ia si umbra si s-o arunce în Infern, poate si-n Tartar, ca osînda... Sa stea acolo cu Tantal si cu Sisif si cu ceilalti, care se chinuiau de veacuri. Insa a mijlocit Atena pe lînga tatal sau ceresc, si Zeus s-a înduplecat. Asa, Asclepio a fost si el urcat pe bolta sub forma unei constelatii. Sotia lui, Epioneea 3, si fetele : una Higieea, iara cealalta Pana-ceea, si doi baieti, medici vestiti în marele razboi din Troia 4, s-au adunat ca sa-l jeleasca si sa-i cinsteasca amintirea, urmîndu-i mai departe calea. 130

Spre slava lui, s-au cladit apoi sute si sute de sanctuare si temple mari, împodobite, ce se numeau asclepioane 5. Cel mai maret din toate acestea era în Epidauria. Templul avea gradini splendide, capele, altare si statui, stele votive, monumente, ba si un teatru renumit, unde se adunau elinii la sarbatori stralucitoare de doua ori în zece ani6. Aceste temple si sanctuare erau cladite pe-naltimi, unde si aerul e proaspat, unde sînt ape de izvoare7. Aici bolnavii, cînd veneau, erau primiti de asclepiazi, strajuitori ai templului, si îngrijiti cu devotament, cum facuse si-Asclepio 8. Iata de ce, din tot Olimpul, nici un zeu n-a avut atîtea temple si opere de arta, cîte iau ridicat elinii acestui drag lecuitor, pe care lumea de-altadata l-a mai numit, precum se stie, Soter - adica salvator. Note 1. Aceasta era povestea corbului, prin care elinii îsi explicau culoarea neagra a penelor sale. 2. în limba greaca Asclepio înseamna alinatorul, cel care poate sa vindece durerile. Romanii au derivat din numele lui Asclepio pe acela, mai cunoscut, de Esculap. Prin persoana legendara a lui Asclepio, oamenii din antichitate legau direct mijloacele de vindecare cunoscute pe atunci de forta solara. Dealtfel, pîna astazi se spune si la noi ca "unde intra soarele, pleaca doctorul". Ei vedeau si puterea lecuitoare a unor buruieni si stiau ca, fara lumina si caldura soarelui, acestea n-ar fi putut sa creasca, nici macar sa rasara. 3. Epioneea înseamna Unistitoarea - pe greceste, Higieea, adica sanatatea, a dat în limba noastra cuvîntul igiena - igiena necesara pentru mentinerea sanatatii. Iar Panaceea se tilcuieste prin cea care lecuieste total, de aici termenul de "panaceu". 4. Cei doi, medici care au însotit ostirile în razboiul troian se numeau Mahaon si Podaliro. 5. S-au gasit pîna acum cam trei sute de asclepioane - temple închinate acestui legendar vindecator al omenirii. Astfel de asclepioane au fost la Atena, Cos, în Pergam si în alte multe locuri. Ele au fost însa cu siguranta si mai multe, dar unele s-au darîmat si altora li s-a schimbat destinatia. 6. La Epidauria se gasea si statua facuta de artistul Trasimede, care-l înfatisa pe Asclepio-Esculap ca zeu al sanatatii. El sedea pe un tron, tinînd într-o mîna sarpele, si în cealalta un baston. La picioare avea un cîine. Clinele era simbolul fidelitatii datorate de medic bolnavului pe care-l îngrijeste. Bastonul ne arata ca medicul trebuie sa-i viziteze necontenit pe suferinzi. Jar sarpele întruchipa pentru cei vechi reîntinerirea, ce se poate
131

capata prin leacuri. O copie dupa statua lui Trasimede se gaseste si astazi la Atena.

7. Fara îndoiala ca templele se asezau prin locuri unde se gasea aer foarte bun si, uneori, chiar ape minerale. 8. Bolnavii ajunsi în asclepioane erau pusi la un regim de hrana foarte chibzuit. Igiena juca un rol mare. Nu se putea intra în templu decît bine spalat. Dealtfel, copila cea mai draga a zeului era Higieea. Ea este nelipsita în grupurile statuare, basoreliefuri, picturi, si chiar în efigii si monede, de Unga tatal sau. Alti suSerinzi urmau sa faca si exercitii corporale ; jocuri, alergari. Iar cei obositi sau bolnavi la minte erau trimisi sa se distreze în teatrul din Epidauria. In acest tel, sanctuarele lui Asclepio aveau de fapt un caracter laic, erau un fel de sanatorii ale antichitatii, si asclepiazii primii medici. La Cos, urmînd drumul lui Asclepio, i-a lecuit pe oameni faimosul Hipocrat, socotit întemeietorul medicinii stiintifice. Asclepiazii, alinatorii suferintelor, reprezinta pe fiii soarelui, pe oameni, care se pot vindeca pe ei însisi, fara interventii divine, prin priceperea si forta lor omeneasca. Iar Asclepio în sine este simbolul biruintei nobilei stiinte a medicinii, creata tot de oameni, împotriva molimelor oarbe, a batrînetii si mortii, pricinuite de fortele naturale pe care le reprezentau olimpienii. O Imagine artistica, graitoare în acest sens, o avem în statua care se gaseste la Ermitaj, în marile galerii de arta din Leningrad. AsclepioEsculap este înfatisat aici ca un om matur, cu barba si cu o fata gînditoare. Artistul l-a creat încarcat de preocupari. El pare ca îsi framînta mintea ce noi mijloace ar mai putea gasi pentru lecuirea suferintelor oamenilor. Opera aceasta întruchipeaza mai bine decît altele efortul medicinii, truda atîtor învatati, pasii progresului în stiinta. Este lesne de înteles de ce elinii au dat acestui legendar întemeietor al artei medicale nimbul de semizeu si, cîteodata, chiar de zeu.

MELEAGRU
POVESTEA DESPRE EROUL MELEAGRU se-ncepe într-un tinut numit Etolia, udat de rîul Aheloul1. Acest tinut muntos era sarac, afara de-o fîsie de pe coasta, care era bogata-n grîne, plante-aromate si livezi. Dar fructele si grî-nele nu ajungeau aproape niciodata pentru hrana celor de jos. Desi munceau cu îndârjire !... Desi-i rugau pe zei sa le dea roade !... Norocul lor era doar unul : prin muntii tarii etoliene umblau salbaticiuni destule. Traiau pe-acolo caprioare subtiri si iuti si mladioase ; iepuri cu blana cenusie ; lupi hamesiti si vulpi viclene. Toti vînatorii-aveau de lucru iarna si vara deopotriva. Asa se mai salta multimea din foamete si saracie. Iar regele, stînd în orasul cu faima mare, Calidonul, putea sa-si strînga avutie din ce-i agoniseau supusii. în acel an, cînd se începe legenda despre Meleagru, s-a întîm-plat ca etolienii sa aiba holde cu duiumul. Se leganau pe tarini grîne cu spice grele, aurite, ca parul darnicei Demetra - zeita sora a lui Zeus, ce-i ocrotea pe agricultori. si pomii erau plini de fructe : mere, si pere, si gutui. si vita se-nsorea pe coaste, fagaduind vin mult si dulce.

Ar fi aieijsa mai adaug ca regele din Calidon este, dupa poeti, întîiul ce-a cultivat vita de vie. Dionisos, trecînd pe-acolo, îi daruise un lastar. Iar regele îl înmultise, facînd dintr-un lastar o vie, care dadea vin din belsug. De-atunci regele Calidonului a luat numele de Eneu 2. Deci, bucurîndu-se Eneu ca zeii îi dadeau prilejul sa strînga, prin supusii sai, atîtea roade, a hotarît sa-i rasplateasca. Le-a aprins focuri pe altare, facînd nenumarate jertfe. Numai ca-n marea-i veselie, vazînd atîtea avutii de roade ce trebuiau strînse, uitase tocmai de zeita ce ocroteste vînatoarea, fiica lui Zeus si a Letei. 133
Artemis trimite mistretul în Calidon

si cum sa uiti tocmai de ea în tara unde vînatoarea era un mestesug de seama ? S-a mîniat grozav zeita si n-a stat mult sa se gîndeasca. si, prin vointa-i olimpiana, s-a napustit spre Calidon o fiara crunta, monstruoasa, urmasa a mistretului rapus în lupta de Tezeu 3. Ochii sai rosii, plini de sînge, erau scînteietori ca focul. Coama zbîrlita-i semana cuo culme presarata toata cu sulite si cu sageti. Din botul sau curgea o spuma care-i albea pieptul puternic. si ragete scotea cumplite, ce-nfricosau pe etolieni. si fulgere pareau sa iasa din gura lui mereu deschisa ; caci iarba, cît era atinsa de arzatoarea-i rasuflare, se vestejea si se usca. Mistretul a-nceput sa scurme prin holdele aproape coapte, dînd jos si tavalind în tarna spicele blonde si bogate. Zadarnic mai pregateau ei aria pentru treieris. Grînarele aveau sa fie la fel de goale ca-nainte. Iar fiara, dupa ce-a calcat holda cu holda sub picioare, a urcat coasta catre vii. Strugurii, care straluceau rosii si galbeni pe lungi coarde, au fost zdrobiti, siliti sa-si piarda sucul lor dulce-mbatator, sub rîtul fiarei atîtate. Maslinii, smulsi din radacina, îsi prapadeau si ei, pe vale, rodul cel verde si gustos, si ceilalti pomi erau, de-asemeni, trîntiti, cu frunza ofilita si fructele pierdute toate. Dar monstrul tot nu-i multumit. Furia sa parca se-nteteste. Loveste turme si cirezi, pe care cîinii si pastorii nu izbutesc sa le fereasca de coltii lui distrugatori. Poporul fuge si s-ascunde în Calidon, cetatea mare, cea stapî-nita de Eneu. Femeile presimt urgia si foamea care-o sa urmeze, si plîng amarnic lînga ziduri, tinîndu-si pruncii strînsi la sîn. Iara barbatii, cu ochii tulburi, le stau alaturi, le privesc si jalea le îneaca pieptul. Nu mai era nici o nadejde ca sa se curme ispasirea. Cine-ndraz-nea sa se ridice contra zeitei Artemis ? Atunci s-a îndreptat spre oameni viteazul tînar Meleagru.

Acolo a închis regina lemnul adus de ursitoare. Dar numai mama stia taina si zeul care pîngarise palatul regelui Eneu. Rege Eneu.Sa fie-asa cum gîndesti tu. de catre mesterii cetatii. Fara sa amintesc de altii. neîntrecuta îa vînat. 134 Alteea se învoieste cu plecarea fiului sau . Nu ma tem pentru viata lui. priceput în mestesugul vînatoarei si-i îndraznet. a dat raspuns Alteea. Eroii se strîng în Calidon si-a dat pe urma Meleagru veste-n orasele Eladei ca se porneste vînatoarea. cît tinea lemnul ferecat bine în ladita. pentru totdeauna. iute-o ladita de arama.si ea fusese amagita de zeul Ares dupa nunta.. E fiul meu.ce ardea. Atalanta. nepotul marelui Heracle. îi voi chema pe cei mai vrednici : Tezeu. tu ce ne spui ?. A doua si marinimie si dragoste de patrie. ca Telamon.Odrasla ta si a lui Ares îsi are viata zavorîta-n acest lemn de frasin alb.. într-o padure-ntunecoasa. mîndra Alteea. spu-neaiTaezii. s-adun o mîna de viteji de prin regatele vecine si sa începem vînatoarea mistretului ce pustieste pamîntul nostru etolian.. alb si neted si glasuise mamei astfel : .desi sotie a regelui din Calidon . înspaimîntata. au glasuit mai toti batrânii. El era deci nepotul Herei si al lui Zeus. olimpianul. caci am o vraja. stiu ca-i puternic. se va preface în cenusa.fiica regelui Tegeu . S-au strîns în Calidon eroii. Peleu. atunci..îngaduiti-mi. venisera-n a saptea noapte cele trei fete ursitoare. într-adevar . Iata de ce n-avea Alteea teama ca o sa-i moara fiul. Iar Meleagru se nascuse.îl las. Iason din Iolcos si Iolau. Cînd lemnul alb. fusese parasita de tatal sau.. Sotia ta. care-ncepuse sa si arda. cînd era mica. si printre ei. zvîrlit de mine. flacaul tau o sa se stinga si va purcede catre Hades. eroul din Atena . L-a stins în amfora cu apa si-a poruncit sa i se faca. în focul sacru . regele lapit .. Castor si Polux de la Sparta . cînd au adus lîna de aur. Admet si o copila-arca-diana.un lemn de frasin.. Piritou. Iara ladita a ascuns-o întrun ungher. a scormonit cu mîna goala între carbunii de pe vatra si a smuls lemnul alb de frasin. nu ca fecior al lui Eneu. cel fereste de moarte. si o copila.de fapt. Tegeu vroia sa . ci ca odrasla a lui Ares. acolo-n mijlocu-ncaperii . cel mai ferit din tot palatul lui Eneu. parasind patul de lauza. Ultima azvîrlise-n flacari. lasînd pe fiul ei sa plece la vînatoarea asta mare ? . Una-i urase barbatie si-o sotie minunata.. a spus el. stia ca nu o sa se-ntîmple nimica rau.. A fost si-n alte batalii si nu i s-a-ntîmplat nimic. ce se numeste Atalanta. Dupa ce fiul se nascuse. Ea . I-a însotit pe-argonauti. Mama. nu ne da oare nici un sfat ? Nu ne ajuta la nevoie.

si. dar în zadar. pricina de nenorocire pentru eroul Meleagru . cum zvîcneste prin padure. au si pornit la vînatoarea monstrului care pustia tinutul regelui Eneu. Fata era încîntatoare. nu retezase vreun copac. umpluta toata cu sageti4. cum s-a terminat ospatul. care i se atin în cale si se trudesc sa îl opreasca. si sa gaseasca. îl urmaresc. Purta pe ea doar un vesmînt scurt. spuneau aezii. rostogolindu-i prin padure.. c-a rasunat un grohait. el se avînta. ce tocmai îsi pierduse puii. lovind tamburii de arama. mure si afine. Botul lui parc-arunca flacari. mirosind urmele de fiara. ca sa culeaga din padure zmeura. Dar Atalanta. a fost gasita de-o ursoaica. Monstrul da buzna între cîinii. Mai arzator decît un fulger s-azvîrle apoi spre viteji. de parca priveghea cîmpia. în stejari. cu voinicie de barbat. In apropiere de oras s-ar fi aflat. s-a-ntins ospatul. cea lepadata de un rege lasînd-o mai întîi sa suga si deprinzînd-o. Rasplata trebuia sa aiba. si. norocoasa.. si într-acolo la-trau cîinii. Lancea se-nfige-ntr-un copac. înspumati. spre oameni. printre copaci. Parul i-era-nnodat pe ceafa. si fata asta gratioasa. din nou. mugind surd. e foarte greu de nimerit. Lupta se porneste Dar nici nu s-au pornit haitasii sa strige si sa faca zgomot. stupii cu fagurii de miere. fara-ncetare. pornind în goana catre oameni. însa mistretul e mai iute ca vîntul ce alearga iarna peste colinele Eladei. siau petrecut toti noua zile si noua nopti. si fiara a hranit copila. fara voie. 136 Acum mistretul îsi ascute coltii taiosi si lucitori într-un stejar înalt si gros. calarind pe armasari albi. Dar. Strîngîndu-se dara vitejii în Calidon. fara dorinta de-a placea. si doi îsi pierd îndata viata. Castor si Polux. si o padure-ntu-necata. mai pe urma. cum cerea datina strabuna. Cu coltii aprigi risipeste întreaga haita într-o clipa. Ochii sai mici si sîngerosi sînt plini de pofta de-a ucide. el îi îndoaie sau îi frînge. Tezeu îsi cumpaneste lancea. cel care dobora mistretul : pielea si capul lui hidos. Cu trupul sau lovind copacii. Padurea se-ntindea pe coasta. în care nu intrase omul. Iara pe spate atîrna o tolba scumpa de argint.cum vom vedea numaidecît. în dimineata urmatoare. avea sa fie. prins pe umeri cu-o agrafa ca si zeita Artemis. . al carui lemn e strapuns lesne.135 aiba-n casa numai baieti si nici o fata. si dintr-o vale se iveste mistretul înfricosator. cu simplitate.

le-a întins. pe amîndoua.. ametita.dupa cum fagaduise. a grait el si i-a zîmbit 137 Ea s-a împurpurat la fata de bucurie si placere si l-a privit pe Meleagru cu ochii sai stralucitori. Cearta din pricina Atalantei în timp ce monstrul grohaia. în timpul luptei . e arcadiana. si l-a lasat în iarba mort pe tînarul cutezator. tu îl vei avea !. tineri luptatori. Abia si-a sfîrsit el cuvîntul. fermecatoarea Atalanta.. însa atunci s-a auzit un glas înversunat de ura : .. copila regelui Tegeu. printre flacai. a mai lovit-o în grumaz si-a doborît-o la pamînt. încerca sa se suceasca si sa-si smulga sageata care-i scurgea viata.Primeste premiul si cinstirea. preafrumoasa Atalanta. Cu sabia i-a taiat capul. Vazînd ca fiara nu mai poate sa se ascunda prin hatisuri. în drumul monstrului ranit : . Atalantei. Poate a vrut sa-i si raspunda. ai lovit cea dintîi mistretul. Botul i s-a umplut de sînge si. cu o lance. sarind cu o secure-n mîini.Tu.mai ales tineri etolieni.Multi au însîngerat pamîntul. si-a încordat si Meleagru arcul sau mare si a tras. una dintre sageti s-a-nfipt pîna-n plamînul stîng al fiarei. si cînd nici nu gîndeau cu gîndul.. .. si-a înfipt adînc coltii ei lungi. i-a jupuit pielea tepoasa si . Iar Meleagru. Barbatii cîti erau acolo s-au rosit pîna la urechi. ca fiara i-a sarit în piept. si cum era un ochitor mai priceput decît multi altii.. Dar cea mai sprintena în lupta. Iar unul a racnit cu ciuda. dintre haitasi si luptatori .Voi. Acum pieirea lui e-aproape si marea cinste-a vînatoarei : trofeul. Fiul lui Ares vede fapta si striga tare spre fecioara : .. si nu se vede vreun sfîrsit primejdioasei vînatori.. si gloria de-a rapune fiara cea ocrotita de Artemis mi se cuvine numai mie. Ea nu se lasa. Esti vînatorul cel mai bun care se afla în Elada. ce-l însotesc pe Meleagru. mai înainte ca securea s-o poata-atinge cît de cît. înconjura cu grija fiara. sageata-i zbîrnîie-n vazduh si se înfige sub urechea monstrului înfricosator. E în frunte. toti vînatorii au tintit roi de sageti asupra ei. cautînd noi victime-n padure. priviti cum lovitura de barbat e mai presus decît aceea pe careo da o biata fata.

ce ? Nu crezi cumva ca ma voi teme de sabia ce-o porti în mîna ? si nu s-a multumit cu vorba. lînga sotia-i. Razboiul a-nceput cu furie. Ci l-a strapuns. ce esti frate mamei mele. care i-a întristat pe toti. Se retrasese în cetate si. sa-i ia viata.. fiindca esti frumoasa. s-a necajit fiul lui Ares. la care tinea mult Alteea. lasînd în voia sa razboiul. supusii regelui curet sparg portile în Calidon 7. 138 într-adevar. în piept. sotia regelui Eneu .ce retezase. ca sa ia parte la vînatoarea asta mare. Altminteri. Navala curetilor si ultima biruinta Dar cum s-au departat vitejii din Calidon. copila regelui Tegeu.Tu.fiind deci unchi bun lui Meleagru. S-au despartit si au plecat care-ncotro. sa nu cutezi a urgisi. . n-a mai putut sa tina seama ca-n fata lui era chiar unchiul. îl blestema pe Meleagru si cerea zeilor. din dragoste pentru ucisul ei frate. capul mistretului rapus. eroii cei veniti anume din departare. . Puterea lui se întindea peste razboinicii cureti. El era frate cu Alteea. I-a smuls îndata Atalantei trofeul daruit de fiul zeului Ares si-al Alteei. ca poti sa smulgi premiul rîvnit de noi. Dupa aceasta întîmplare.Altminteri. si aflînd asta. în scurta vreme. Nu crede. nu-ndrazni sa rapesti drepturile noastre. zavorit într-o camara. S-au rotit sabiile prin aer. pusese sabia alaturi. spre tara sa.. Iar Meleagru. Persefona. sa-l pedepseasca. în fata mea. si-au luat în graba ramas bun.. încît nu mai vroia sa lupte. ce avea înca în ochi lacrimi. Cel ce vorbise era rege într-un oras învecinat 5. a sunat toba de razboi. cu vîrful sabiei sale-nsîngerate . Cu ei s-a dus si Atalanta. venind aici. . Meleagru atît de mult se întristase. si-a ramas singur voinicul nostru.. lui Hades si soatei sale. ceilalti. blestema. de curînd. Curetii din vecinatate îi atacau pe etolieni. ca orbit.Stai. pe Atalanta. si nici onoarea nu ne-o lua. Atalanta. Alteea.. Meleagru. A început o cearta mare si batalie mai pe urma. lasînd poporul de cureti sa-i biruie pe etolieni 6. Cleopatra. în fruntea ostii etoliene era eroul Meleagru. Numai ca mama sa.

. iar lacrimile îi curgeau fierbinti. cum sînt rapusi toti etolienii... îndurerata pe urcase pe-o stînca-nalta si de-acolo s-a aruncat între prapastii. si-au smuls podoabele de aur si sau pornit sa se jeleasca pe rugul fratelui ucis. lemnul cel alb se prefacuse într-o movila de cenusa. si-a vîrît sub sînul stîng un fier taios. Cleopatra.Nu vezi. în timp ce-si blestema feciorul. fugeau ca niste potîrnichi. cît timp luptase Meleagru si-i învinsese pe cureti. ba chiar silita sa-l slujesc ani îndelungati. ce statea-naintea lui îngenuncheata. Ei tipau. Meleagru. siroaie. I-a pus pe goana. Alteea. în putin timp au biruit. chemat desigur de Artemis ne-nduplecata. Vrei sa ma vezi tîrîta-n streanguri. în curînd am sa cad si eu. Cu-o tresarire. .Abia atuncea. Mama. glasuind : . Cîti mai traiau dintre supusii regelui de la Calidon s-au avîntat din nou în lupta. lasilor !. . sotia sa mult credincioasa. pe care un topor avan l-a retezat din radacini. la rugamintea Cleopatrei. s-a clatinat ca un stejar.. de mistretul hîd ? Nu sari la lupta pentru ei ? Femeile sînt luate roabe. Dar Artemis cea nemiloasa s-a necajit nespus de tare ca fetela plîngeau atît pe fratele lor. Eroul îsi salvase-orasul si tot tinutul etolian. îl clatina din hotarîre. pe care tu ai vrut sa-i scapi de fiara. risipindu-se-n ograda. si asta pentru ca Alteea. A cazut jos si a murit. de vreun dusman. cel doborît din voia ei. în slavi s-a si ivit Apolo. Iar el. apoi în altii. vazînd aceasta întîmplare. si revenindu-si de îndata. si.. luase ladita de arama.Piere poporul etolian ? a strigat el. Din ea desferecase lemnul adus cîndva de ursitoare si-l aruncase-n focul sacru. Cleopatra. pe obraz. si tot atunci. soata iubita. platin-du-si astfel vina sa. spunîndu-i vorbele acestea : . în vremea asta. iubite Meleagru. Iar la sfîrsitul bataliei.. stingîndu-ma nefericita ?. A luat din tolba o sageata si l-a tintit pe Meleagru în inima-i înflacarata. si în altii. Dar viata lui se va curma. si sabia i s-a înfipt în cel dintîi ostean curet.Hai sa va masurati acuma iarasi cu mine. avînd în piept sageata si mistuit de focul ei. Surorile lui Meleagru. s-a-nfatisat dusmanilor în pragul usii. Meleagru a luat din nou sabia-n mîna. Lemnul arsese-n vremea asta.

. în "Metamorfozele" sale. Spre cinstea marelui erou ce i-a salvat si de mistretul zeitei Febe-Artemis si de curetii ucigasi. 4.. fara voia noastra. Piciorul stîng abia atinge pamîntul plin de ierburi crude. Zel chema si izbind cu pumnul adesea pamîntul Sta istovita-n genunchi si cu sînul stropit de plînsoare. 3. ce s-a numit. Fjului moarte sa-i . Astazi Etolia este cunoscuta sub denumirea de Misolonghi. Ci-n urma Fu Meleagru cuprins de mînie. cu frumusete de fecioara. Dînsa cerea de la zeii din iad. aezii din Etolia au cîntat imnuri minunate. printr-o vraja nestiuta.. ei nici nu putura sa tie Piept în afara de zid. un alt personaj mitologic. în chip neasemuiti "Cît se batu într-ai sai barbatul luptaciu Meleagru Rau patimira curetii . dar si un voinic. Homer ne cînta în "lliada" scena aceasta. Enos e vinul pe greceste. 6. le-a prefacut în niste pasari.înseamna producator de vin. fiul lui Endimion. si clocotind de necaz pe maica-sa însasi. si care au pe aripi pete. Orasul Pleuron.Eneu . caci ea de mîhnire Mare cuprinsa. pacat !. pe-Alteea... Fata este înfatisata alergînd pe o cîmpie. Note 1. dupa legenda. care rostesc cu tipat jalnic : pacat !. Persef ona si Hades. pacat !. Goana. care si-altora-nvaluie mintea. cioplita de un artist antic." "Sta Meleagru la ea mLstuindu-si amarul mîniei Tare-ndîrjit de blestemul mamei. Oineu . ca niste lacrime varsate 8. Cleopatra. desi au temei la gîndire. 2. iar sculptorii l-au daltuit în marmure nepieritoare 9.. Legenda a fost cîntata de poetul roman Ovidiu. îi dam dreptate lui Ovidiu.139 si. Numele sau vine de la cel dintîi stapînitor elin.. Sta huzurind la nevasta cea chipesa lui. Etol.. 5. De aici vine numele stiintei ce se ocupa cu vinificatia : enologia. miscarea eleganta cu care îsi apleaca trupul o fac pe fata înzecit de frumoasa.. cu toata multimea. Asa cum este descrisa Atalanta de Ovidiu o vedem si acum în Muzeul Luvru. iar rîul care o uda se cheama Aspropotamos. si. care spunea despre Atalanta ca putea sa fie si o fata cu putere de barbat. ca el pe fratele ei omorîse. viticultor.. de patima.

Asa îsi explicau elinii aparitia acestei specii de pasare. în fruntea ostirii etoliene. Mama. l-a daltuit în marmura. sa-si deschida gura si sa raspunda spre solie : . dinele care-l însotise la vînatoare cata.. Fratele el era o ruda mai apropiati aecît oricare alta. Deci crima asta trebuia sa fie aspru condamnata. la Calidon rasuna. Dar tobele rasuna tare si toti îl roaga pe Meleagru sa porneasca din nou la lupta. Capul oribil al 141 mistretului este pe un butuc alaturi. în zadar îi facura fierbtete rugare Chiar si prietenii lui mai iubiti si mai vrednici de cinste. ca mai tare Sta împotriva. spre stâpîn. Adica rolul principal într-o familie îl juca. batrînul sau tata. lucrul se explica prin aceea ca la elini mai existau înca. îa zadar. Statua este facuta în asa fel.. si-i juruie o mare rasplata .chiar daca era feciorul ei. Eroul este în padure. încît astepti ca Meleagru sa se miste. Sta el în pragul iatacului 'nalt si ale usii canaturi Le zguduia. foarte departate. senina." 8.e. jumatate sa-l aiba de vie. acolo-J. care au parca aripile si penele stropite de lacrimi si care tipa necontenit. si-n genunchi pe fiu-si ruga sa-l ajute. Este vorba de pasarile cunoscute sub numele de bibilici sau pichere. Cum pe barbati îi ucid. Kun. surorile tot îl rugau . A. Iar jumatatea cealalta sa-i fie pamÎHt de aratura. mama. IV î. N-a fost cu putinta si chip sa înduplece pe Meleagru Pîna ce nu izbutira sa-i bata-a odaie curetii Dupa ce zidul urcara si aprinsera marea cetate. de parca ar caina pe cineva. curetii Bat în cetate la turnuri. ORFEU sl EURIDICE . O copie a acestei statui se mai gaseste în Muzeul Vaticanului din Roma. El lua armele atunci si îndata iesi la bataie si izbavi pe etoli de ziua cea neagr-a pieirii». si omorîrea lui stirbea prestigiul mamei. Spune ce rau i-ameninta. i-a uimit deseori pe oameni. Precum ne cînta tot Homer s "Larma si pocnet la porti. pe unde-i Mai) roditoare cîmpia cetatii. Tot staruia si Oineu calaretul.'. Loc de pogoane cin'zeci. O legenda asemanatoare se afla si în folclorul nostru pe seama acestor pasari. urme de matriarhat.Luati armele.n. cum intra-H cetate dusmanii. chiar în legenda. din timpuri foarte. Cade bocindu-se atunci si-l roaga pe el Cleopatra. Fata eroului.140 Faptul acesta ca o mama sa ceara moartea fiului sau. Cum pe copii îi robesc si femeile-ncinse pe solduri Inima lui tresari la auzul atîtor amaruri. 7. 9. Se roaga de dînsul etolii Starostii si trimit preoti fruntasi dupa el ca si iasa si sa-i ajute. plin de credinta. Sculptorul elin Scopos din sec. se îndreapta însa probabil catre solia din Calidon care ii multumeste pentru ca a scapat tinutul etolian de monstrul înfiorator. si sa-i opreasca pe vrajmasii cureti care le ameninta cetatea. de stapîna. si sa pornim . în epoca aceea. oricine ar fi fost faptasul . asa cum arata mitologul sovietic N. cum spulbera-n flacari orasul. îmbie Ei sasi masoare mîndrete de tarina pentru mosie. dupa victoria lui atît de greu dobîndita. Dar.

ÎN TRACIA 1 muntoasa a vietuît, se spune, primul dintre aezi, cel dintîi cîntaret de imnuri din Elada. Cîntaretul acesta a fost numit Orfeu. El s-a nascut în casa unui rege, Eagru, ce-i cîrmuia pe traci. Iar mama lui a fost gingasa Caliopa, muza ce inspira poezia epica si arta de-a vorbi frumos si miscator. Muza a fost o vreme sotia lui Eagru. Atîta ca Orfeu, desi nascut în casa regelui trac Eagru, avea si el drept tata, ca si Asclepio, pe marele Apolo, zeul ocrotitor al cântecului dulce. Nascîndu-se copilul, mama i-a pus pe limba trei stropi curati de roua si a rostit o vraja. I-a harazit sa poata s-alcatuiasca stihuri, iar vorbele sa-i curga din gura lui ca mierea. Tatal, zeul Apolo, i-a daruit o lira si i-a urat sa cînte dintr-însa mai frumos ca vîntul cînd fosneste prin frunzele padurii, mai cald si mai duios decît privighetoarea în noptile cu luna. Sa nu fie-ntrecut de nici un om pe lume, cînd si-o-nstruna el lira. Sa cînte melodii la fel de-armo-nioase, cum sînt acelea care îl desfata pe Zeus la ospete-n Olimp. Crescînd Orfeu mai mare a început sa umble prin tara lui Eagru, cu lira subtioara. Toti cîti îl întîlneau se minunau de vorba placuta ce-o avea, ca si de-ntelepciunea pe care-o dovedea cu orisice prilejuri feciorul lui Apolo. Astfel se povesteste c-atunci cînd se certau, din pricini felurite, supusii lui Eagru îl chemau pe Orfeu sâ le faca dreptate. Iar el, cu vorbe bune si sfaturi întelepte, împaca pe vrajmasi si-i facea sasi dea mîna. Un cîntaret fara seaman Iar lira lui maiastra îi fermeca pe toti2. Cîntecul sau era atîtde frumos, ca oameniiascultîndu-l îsi uitau întristarea. Inima bântuita de prea multe necazuri îsi gasea alinare si se înveselea. Dar ce spun eu de oameni - cînd fiarele padurii veneau în jurul sau ! Chiar rîsul, cea mai cruda dintre salbaticiuni, îsi culca botul 143 umed de sînge pe piciorul aedului Orfeu si îi sorbea adesea graiul melodios. si tot felul de pasari se adunau pe ramuri. Ba chiar, de vreti sa stiti, elinii povesteau ca lira lui vrajita facea sa se desprinda din radacini copacii. Ei lunecau pe vai si veneau sa-i umbreasca fruntea îngîndurata si plina de visari. Muntii se clatinau. Pietrele se miscau si se rostogoleau pîna lînga Orfeu, sa-i tie loc de jilturi 3. Natura, fermecata, cauta sa se apropie de aed cît mai mult si sa-i asculte viersul, poemele sublime, neîntrecute înca de nimeni pîna-atunci. si, devenind Orfeu flacau în toata legea, a însotit eroii plecati catre Colhida sa dobîndeasca lîna berbecului de aur. De n-ar fi fost cu ei feciorul lui Apolo - cu toata îndrazneala de care-au dat dovada vitejii-argonauti - n-ar fi putut nici unul sa-si mai revada casa, parintii si copiii. Prin

sunete de lira a domolit mînia unor stînci fioroase, numite Simplegade, care striveau adesea corabiile eline. Tot el a adormit în viers molesitor balaurul cel groaznic, care pazea-n Colhida acea lîna de aur si-a nimicit, prin cîntec, vraja amagitoare a unor fete-pasari, ce se chemau sirene si încercau s-afunde pe marinari în valuri. A mai facut Orfeu si-alte ispravi de seama. Dar n-a luptat cu lancea sau sabia sau arcul. Arma lui i-a fost lira, si, totusi, a învins. (Ispravile-s prea multe. Nu le mai amintim.) Ar fi sa spunem totusi ca fiul lui Apolo si-al muzei Caliopa s-a-ndragostit de-o nimfa. Se chema Euridice ; si-n ochii ei cei verzi îi placea lui Orfeu sa-si scalde fericirea, privindu-i cu nesat zile si nopti de-a rîndul... Adesea Euridice îl ruga pe Orfeu sa-si reverse din lira divina-i armonie, ca ea, cu alte nimfe, sa poata dantui în tactul muzicii . Orfeu o asculta si atingea îndata coarda melodioasa c-un betigas de-argint, facînd sa izbucneasca din lira un nou val de sunete vrajite. Vroia s-o-nveseleasca pe preafrumoasa nimfa. S-o stie multumita. Nu banuia, sarmanul, soartanspaimîntatoare ce-i era harazita, peste putina vreme ; caci draga-i Euridice n-avea sa aiba parte, prea mult, de bucuria ce-o raspîndea Orfeu, prin cîntecele sale.
Pierderea frumoasei Euridice

S-a întîmplat ca fata sa fie îndragita si de un alt flacau, un crescator de-albine, pe nume Aristeu. si, aflînd Aristeu ca-n casa lui Eagru se pregateste nunta, s-a hotarît so fure pe nimfa Euridice.
144

Ca sa-si îndeplineasca gîndul acesta rau, care nu îi da pace, Aristeu s-a ascuns întrun desis de arbori. A asteptat o vreme, precum pîndeste tigrul juninca din poiana si-i gata doar sa sara. Veghind plin de rabdare, iata se ivi clipa cînd nimfa Euridice ramase singurica. Atunci se repezi si vru s-o ia în brate. Nimfa, înfricosata, vazîndu-l pe-Aristeu din umbra cum s-a-vînta, a si luat-o la fuga. Aristeu, îndîrjit, a pornit dupa ea, si, cum era mai iute si c-un picior mai ager, a fost gata s-o prinda. Atît ca - din greseala - frumoasa Euridice, sarind peste un trunchi de stejar rasturnat, nimeri într-o groapa. Aici era un sarpe cu pielea-mpestritata si coltii veninosi. Nimfa-l calca pe sarpe. Acesta se întoarse. Se-ncolaci îndata pe glezna Euridicei si îsi înfipse coltii, strecurîndu-i veninul sub pielea subtirica. Orfeu, ce auzise tipatul Euridicei, porni si el în fuga, cu inima batîndu-i ca un ciocan în piept, Ajunse doar s-o vada pe nimfa cum se stinge.

O jale fara margini simti în el aedul, în timp ce Aristeu - acela ce fusese pricina mortii ei - se mistuia-n adîncuri verzi-negre de padure. - Zeus, marete Zeus - striga spre cer Orfeu, batîndu-se cu pumnii în fruntea ca de fildes - pogoara-te cu mila, acum, asupra mea. Da viata Euridicei... Dar cerul, albastrui, ramase mut ca stînca. Nici cîntecul de lira nu mai clinti pe nimfa ce parasise lumea.".: Orfeu, trîntit în iarba, o-mbratisa cu sete si o chema zadarnic sa vie împreuna cu el, acolo unde totul sta pregatit de nunta. Plînsul lui cel fierbinte îi zguduia pe oameni si multi - dornici s-aline pe cel ce-i mîngîiase cu viersul sau vrajit - îi glasuiau astfel: - Nu plînge. E zadarnic. Iubita ti-e la Hades. Asta i-a fost ursita si nu ai ce sa faci. Cata sa te supui vointei olimpiene... - Nu. Nu ma voi supune... ! a glasuit Orfeu. Voi pleca spre Infern, de-ar fi sa ratacesc pe drumuri toata viata ; si am sa-mi caut mireasa. Ma voi ruga de Hades. Oricît ar fi de crunt, oricît de nemilos, trebuie sa-mi întoarca pe Euridice-a mea... Luîndu-si pe umar lira si un toiag în mîini, Orfeu s-a îndreptat catre un mic sanctuar pe care-l avea Hermes. Acolo s-a rugat de feciorul lui Zeus, pristavul din Olimp, ca sa-l calauzeasca pe drumul spre Infern, si i-a jertfit un tap cu blana ca taciunii, din turmele regale, cum cerea obiceiul. L-a proslavit în imnuri. Apoi, fara zabava, a pornit iar la drum, catre Peloponez. si, în Peloponez, la capul Tenaron 5, era o pestera. Nici un om nu-ndraznea sa treaca pe acolo de la lasatul serii. Credintele straII 145

Vechi spuneau ca-n pestera erau furii, erinii si fel de fel de iazme, ce-i sugrumau pe oameni cînd încercau sa intre. Caci pestera aceea era de buna seama una din portile spre tarîmul lui Hades. patrunde în Infern :..si, poposind Orfeu la capul Tenaron, n-a vrut sa tina seama de vorbe si povete. - Spuneti !... Asta-i intrarea spre negrele genuni, unde domneste Hades ? întreba pe localnici.

- Da, da !... raspundeau ei. însa nu cuteza, straine, sa te-apropii prea mult de-aceste locuri. Esti tînar. E pacat... Furiile stau de straja... Ele n-asteapta mult si te strîng de grumaz... Cîti n-au pierit acolo !... Stai... Stai... Unde te duci ? Tu n-auzi vorba noastra ? - Aud. Dar nu mi-e teama !... rostea spre ei Orfeu. O caut pe Euridice. si dorul pentru ea îmi da puteri sa lupt, sa-l înfrunt si pe Hades. Am arma lira mea... Cu ea o sa întâmpin geniile infernale, voi risipi destinul... Lasati-ma sa trec... si, înstrunindu-si lira. cîntînd necontenit, Orfeu a pasit drept spre pestera aceea caresi casca gîtlejul umed si-ntunecat, catre aria marii. Nu s-a temut de furii, de geniile crude, pasind prin fata lor, senin si fara frica. si iacata-l trecut, din pestera adînca, într-un tarâm de umbre ciudat si misterios. Coboara pe poteci unde-i atin piciorul tufele în-cîlcite de scai si maracini. îl zgîrie sil ranesc... Dar el nu tine seama, si merge mai departe, pîna zareste rîul cel vînat, Aheronul. Aici erau pe tarmuri sute si mii de umbre, ce asteptau sa treaca si se rugau de Haron, luntrasul cel batrîn, sa-i duca peste ape, cu barca-i putrezita. Haron cerea obolul. Cine nu i-l platea mai ramînea pe tarmuri, ratacind, amarît, cam o suta de ani. însa aedul cînta lui Haron cel ursuz, din lira sa de aur, un cîn-tec minunat. Luntrasul se îndura. îl trece pe Orfeu pe malul celalalt. Acolo alte piedici. Cerberul sta de paza la portile de-arama. Latra si urla tare. Iar serpii-ncolaciti pe capetele sale suiera fioros, silin-du-se sa-l muste cu coltiinveninati pe fiul lui Apolo. El îsi înstruna lira. Coardele ei rasuna, si dinele se lasa pe pîn-tec, la pamînt. Firea lui dusmanoasa se schimba dintr-o data. Ochii
146

sai cata blînd. în acest chip, aedul poate sa treaca-n voie catre palatul unde salasluieste Hades. si fratele lui Zeus îi striga de departe : - Cine esti tu ? Ce vrei ? Cum cutezi, pamîntene, sa intri nepoftit în tinutul tacerii ?... Orfeu cata spre Hades fara de-nfricosare, si-i spune doar atît : - Da-mi voie, preamarite stapîn peste-ntuneric si umbre fara viata, sa-ti glâsuiesc în viers... si n-astepta raspunsul ce vrea sa i-l dea Hades. Ci prinde-n brate lira cu coardele de aur, pe care i-o daduse la nastere Apolo. si gura lui, în care îi picurase muza stropii

soata-i. si Hades îi mai spune : .. Iar zeu] Himeneu.Cînd vei urca. sa nu-ntorci cumva Capul. cînd este leganat la sinul cald al mamei. Geniile infernale tac toate coplesite de preamarea durere din glasul lui Orfeu.. acela ce se-nvîrteste vesnic pe-o roata de arama înlantuit cu serpi.. Persefona.daca un zeu viclean ti-ar rapi într-o zi sotia mult iubita.. Se va întoarce-n lume.Voi face. spre celalalt tarîm.Gîndeste-te.Ma leg mai dinainte sa-ndeplinesc orice. sa nu-ncerci s-o privesti. urmîndu-te pe tine. si Cora-Persefona îsi lasa fruntea alba pe umaruj lui Hades. Chinul ce îl îndura Orfeu . nu cata încolo cu privirea. nu pot sa-si stapîneasca suspinele din piept. unde-si avea palatul . Dar trebuie sa-mi promiti. în timp ce zeul tace. Toti cîti asculta cîntul divinului aed. Hades . Dragostea ce-l uneste pe el de Euridice este cu mult prea mare. în Infern. si-si aprinsese facla. si Ixion. care-l înlantuise pentru întreaga viata de nimfa Euridice.. Dar facla nu arsese cu flacaruie alba -x cum cerea datina . care-altminteri nu are nici o mila. fara de rasuflare . cel ce-mplineste legea sfînt-a casatoriei. Zeul Hades se îmblînzeste Ii povesteste-n stihuri dragostea cea curata. cu glasul gîtuit de marea bucurie ca-si va recapata pe scumpa-i Euridice.curati de roua. zice el. acolo. Sisif nu mai ridica pietroiul greu pe coasta. îi raspunde Orfeu. ceea ce nu se cade nici unui muritor. Sperantele-nflcrite ce le pastrau în inimi.ci raspîndise numai un fum înecacios. . pentru iubita ta.este sfâsietor.. întinde catre Hades o mîna rugatoare si-i cere sa s-aplece cu mila spre aed.. Orfeu. ramîne nemiscat. întreita Hecate îsi sterge pe obraji o lacrima fierbinte. cu aripi nevazute. ca prevestire a tristei întîmplari ce urma sa-i loveasca. Tantal si-a uitat foamea si setea deopotriva . îi cînta Orfeu apoi de clipa neuitata cînd sî-a vazut iubita cazuta la pamînt. si zeul. venise de la Creta. Cum regele Eagru le pregatise nunta... .. începe sa rosteasca stihuri mai dezmierdate ca soapta de iubire sau somnul care prinde în bratele lui pruncul. Asta. pe blînd acord de lira . acuma se înclina miscat catre Orfeu. 147 n-ai suferi ca mine ?. . de jalea ce-a cuprins întreg poporul trac. de gemetele sale . Nu ai pleca s-o cauti ?. Raspunde-mi. . tu. strapunsa de taisul amarnicei mîhniri din viersul lui Orfeu..pierzînd mireasa în ziua nuntii sale .mai giasuieste el..

- Desi ma arde dorul si clipele îmi par veacuri nemasurate, nu voi cata spre ea, daca asa ti-e vrerea, mai spune iar Orfeu. - Daca te vei întoarce si vei privi spre nimfa, cu-o clipa înainte de-a calca pe pamînt, o pierzi pe totdeauna, a adaugit la urma zeita Persefona. Nu mai e nici un mijloc s-o poti recapata... - Asa... Asa voi face !... a glasuit Orfeu. Deci, multumind lui Hades si Corei-Persefona, calauzit pe Her-mes a plecat spre pamînt. stia ca îl urmeaza si nimfa Euridice. Dar nu-ndraznea sa-ntoarca înspre iubita capul, de teama sa n-o piarda, cum îi spusese Hades. Mergea cîntînd din lira si rostind mîndre stihuri ; si-n minte-o cerceta pe Euridice-a lui : "E tot atît de alba ? Mai este dragastoasa ? Nu s-a schimbat cumva ?"... si inima-i o data cu lira lui cînta cîntec de biruinta si dor înfrigurat, în timp ce se urca înspre pamîntul nostru. Mai erau cîtiva pasi... Ce spun ? Numai un pas. si Orfeu trecea pragul din pestera afara. Dar în acel moment a fost strapuns de teama. Daca mireasa lui s-a ratacit cumva în bezna infernala si nu e-n urma lui ? Atunci a întors capul îngrijorat s-o vada. O vede, fericit, cum merge lînga Hermes. Vrea sa-i spuna eva. Dar dalba lui mireasa, fara de nici o vorba, însa cu bratele deschise catre el - parca l-ar fi strigat - aluneca-n Infern. De data asta însa e pentru totdeauna 6. .148 Numai cîntecul îi ramîne Zadarnic a-ncercat din nou Orfeu sa treaca de rîul Aheron. Nu l-a mai luat luntrasul, cel care duce mortii în tinutul lui Hades: Zadarnic s-a zbatut, a plîns, l-a implorat si i cîntat din lira. Hades orînduise sa nu fie lasat pentru a doua oara în sumbrul sau palat. Nefericit, Orfeu s-ar fi ascuns, se spune, în muntii Traciei. Nu dorea sa mai vada în ochi nici o femeie ; caci îsi reamintea de scumpa-i Euridice si inima-i ranita se sfîsia mai mult. De auzea-n padure rîsete de copile, daca pe malul apei era cumva vreo nimfa, Orfeu îsi tragea haina pe fata si fugea. Ei bine, tocmai fuga le atîta pe-acestea sa-ncerce si s-atraga în mreje de aed. Astfel s-au scurs cu greu vreo trei sau patru ani. Singurâ-i mângâiere era doar cîntecul, în care proslavea iubirea fara margini, dincolo de mormînt.

Dar se aflau pe-atuncea, în Trada, bacante, frumoase preotese, care-l slujeau pe Bachus, zeul cel dezmatat. Acestea nu-l iertau pe fiul lui Apolo, fiindca-i pastra credinta pierdutei Euridice. si cum se povesteste, ele se tot iveau în fata lui, cu sila-, cîntînd sau dantuind sau azvîrlindu-i flori legate-n buchetele. îl ispiteau cu vorbe pline de îndrazneala si-l pofteau la serbari închinate lui Bachus - adica la orgii. --_ însa el le gonea întruna, cu dezgust. Le blestema - spunînd ca ele înjosesc numele de femeie - si se urca în munte, mai sus, sa nu le vada purtarea desfrînata, pe care-o dovedeau. Atîta ca nici ele nu s-au lasat înfrînte. L-au urmarit în munte si l-au încercuit. - De nu primesti, Orfeu, sa tradezi amintirea iubitei Euridice, sa stii ca vei muri !... iau tipat laolalta. - O, moartea, unde este ? le-a dat raspuns aedul. Prin ea mai pot ajunge s-o vad pe Euridice... si auzind acestea, în ura lor turbata, ametite de vin, bacantele acelea si-au împlântat în el zecile de pumnale, cu care sfîrtecau tapii sacrificati stapânului lor Bachus. Trupul însângerat l-au aruncat în Hebru 7. La timp au sarit însa si cele noua muze, avînd pe Caliopa, mama lui, între ele. I-au ridicat din apa corpul sau fara viata si l-au înmormântat într-un templu, Liberta, pe muntele Olimp. Doar capul ramasese rostogolit pe valuri, soptind necontenit, cu buzele albite, numele prea iubit al nimfei Euridice. Iar capul sau si lira au ajuns pîna-n Lesbos - o insula în care a înflorit poezia 8. 149Muzele si Apolo au luat aceasta lira, care miscase muntii, fiarele si pe Hades si au pus-o pe bolta. Luceste între stele. E constelatia Lirei. Iar poemele 9 lui au ramas între oameni, vesnice ca iubirea jurata Euridicei !... Note 1. Vechii elini întelegeau prin Tracta tinuturile marginite la miazanoapte de Propontida si de Marea Egee, la rasarit de Pontul Euxin sau Marea Neagra, la asfintit de fluviul Strimon, astazi Karasu ; iara la miazanoapte de Istru sau Dunarea cea larga.

2. Intr-un desen pe un vas este înfatisat Orfeu, în tara lui Eagru. Tracii stau în preajma lui cu coifuri peste plete si cu suliti în mîini, gata parca de lupta. Poetul cîntaret este asezat în mijloc, cu ochii catre slava. în mîini tine lira. Nu stim ce rosteste, dar fetele razboinicilor, înasprite de lupte si greutati, parca se lumineaza si uita de urgia pe care o pregatesc, de moarte si razboi. Se vede marea putere a cîntecului, a artei, asupra lor. 3. Asa ni-l reprezinta pe fiul lui Apolo si al muzei Caliopa un mozaic dezgropat în orasul Pompei si aflat astazi la Palermo. în jurul lui se vad strînse zeci de salbaticiuni: maimute, leoparzi, lei cerbi, pasari, ba chiar si serpi si broaste, care-i asculta viersul. 4. O astfel de imagine a pictat artistul francez Nicolas Poussin în opera intitulata "Orfeu si Euridice", aflat azi la muzeul municipal din Chantilly. într-o splendida îmbinare de culori sînt zugraviti oamenii si natura. Se vad cîteva nimfe la poalele padurii. Altele se scalda în undele stravezii ale rîului Hebru. In zari se înalta muntii, adapostind cetatea cu zidurile sure, în care vazuse lumina zilei feciorul lui Apolo. întreg tabloul respira maretia, puterea suverana a artei : a cîntecului si poeziei. Orfeu, cu betigasul de argint în mina, se pregateste sa cînte, însotindu-si vocea cu Ura, cel mai frumos dintre cîntecele pentru preaiubita lui Euridice. 5. Astazi capul Matapan. 6. Scena este admirabil redata într-un basorelief din secolul al V-lea î.e.n., care se gaseste acum la Neapole. Ea a fost cîntata si de marii poeti antici: Eschil, Pindar, Horatiu, Ovidiu si, mai ales, Vergiliu, în "Georgi-cele" sale. In epoca moderna nenumarati artisti au abordat aceasta tema în muzica, teatru, poezie si artele plastice. Bunaoara, în muzica, germanul Gluck a creat, pe motivul acesta legendar, una dintre cele mai frumoase lucrari, intitulata "Orfeu si Euridice". Semnificatia pierderii Euridicei de catre Orfeu pare a fi aceea ca faptele mari, hotârîtoare în viata, nu se pot desavîrsi fara rabdare si sacrificiu pîna la capat. 7. Rîul Marita de astazi.
150

8. Aici vor crea mal iîrziu poetii Alceu si Safo. 9. Lvi Orfeu i se atribuie o serie întreaga de poeme, care au fost de fapt create mult mai tîrziu, desi unele fragmente par a fi urme veritabile de poezie orfica. Tot despre el se spune ca avea si darul profetiei, fiind fiul lui Apolo - si ca ar fi organizat asanvmitele mistere orfice. Capul sau, prins între stîncile insulei Lesbos, se zice dealtminteri ca a avut darul sa faca profetii multa vreme dupa moartea poetului.

ÎNTEMEIEREA TEBEI
Cadmos ; Zetos si Amfion ; Edip

DUPĂ CE ZEUS A RĂPIT-O PE EUROPA, Agenor, regele Si-idonului , nu s-ampacat deloc cu gîndul ca draga lui copila sa ramîna prada aceluia care-o rapise. si-a

poruncit celor trei fii ai sai : Fenix, Cilix si Cadmos sa plece-n toata lumea si sa-i gaseasca fata. - Daca va veti întoarce fara de sora voastra, le-a grait Agenor, sa stiti ca va ucid ; caci nu mai meritati sa-mi fiti mostenitori... Au plecat dar baietii pe drumurile lumii, cautînd-o pe Europa.1 Au mers ei ce-or fi mers... si cei doi frati mai mari au ostenit degraba. Sau ratacit de Cadmos. Fiindca n-aveau curajul sa-si mai revada tatal, s-au oprit pe coclauri si au întemeiat niste orase noi. Fenix a ajuns rege în tara ce i-a luat de-atunci numele lui : Femeia bogata. si Cilix de asemeni, în alt tinut vestit, numit Cilicia. Doar Cadmos, flacau vrednic, a pasit mai departe. A strabatut tinuturi aspre, necunoscute, plecînd din Asia. A plutit peste mari, si, dupa multa vreme, a ajuns în Elada. Aflînd el ca la Delii se afla un oracol, unde Febus-Apolo prezice viitorul, s-a urcat cu greutate pe muntele Parnas, în tinutul Focidei. S-a plecat lui Apolo si i-a cerut învat ce trebuie sa faca. Ar vrea sa-nvinga monstri, cum a învins si-Apolo pe balaurul Piton, monstri ce-mpovareaza pamîntul cu urgie. Ar vrea sa si ridice o cetate vestita. Apolo i-a raspuns prin gura Pitiei ca poate sa învinga un monstru fioros si poate sa ridice o cetate vestita, dar savîrsind acestea el însusi va plati prin grele suferinte. Tînarul sidonian s-a învoit cu toate. si-atunci zeul Apolo l-a-n-demnat sa porneasca înspre rîul Cefis. si i-a mai povestit ca-n drum va întîlni un juncan fermecat, cu parul ca zapada. Cadmos sa urmareasca animalul acesta, pîna ce s-o opri ; si-acolo unde el va-ncepe sa mugeasca, culcîndu-se în iarba, poate sa-nalte ziduri, sa fac-o fortareata. Plecînd Cadmos din Delfi, a tot calatorit pîn-a vazut juncanul pascînd pe un imas 2. 152 Animalul acesta era alb ca omatul, si, zarindu-l pe Cadmos, a pornit catre rîu. Fugea si-ntorcea capul. Fugea si iarasi sta, rasu-cindu-si spre tînar fruntea împodobita cu niste coarne mari, galbene, lucitoare. Parca-i tot facea semne s-alerge-n urma sa. si, însotit de prieteni - care veneau cu dînsul înca de la Si-don - Cadmos a urmarit juncanul fermecat vreme de noua zile El l-a calauzit printre codrii umbrosi, pîna pe o colina toata smaltata-n flori. Acolo sa oprit si s-a lungit în iarba. A ridicat -spre slava capul încoronat si a mugit prelung3. Doborîrea balaurului lui Ares Cadmos a înteles c-acela este locul unde va trebui sa-si ridice cetatea. A sarutat pamîntul pe care ajunsese din voia lui Apolo, si primul gînd i-a fost s-aduca sacrificii preamaretului Zeus, ca viitoarea cetate sa fie trainica. A trimis cîtiva prieteni sa caute un izvor. Din el s-aduca apa în amfore de lut. Sa faca libatiuni, fara de care jertfa nu ar fi fost primita de Zeus în Olimp. Tovarasii lui Cadmos au pornit prin padure, cercetînd peste tot, pîna ce au zarit un pîrîias zglobiu ; iara putin mai sus au dat de-o pestera cu o intrare joasa, bine

în vremea asta Cadmos. . mai nalt decît copacii.adapostita de un bunget umbros si gramezi mari de pietre. veseli. înfigînd în ei coltii sai ascutiti si albi. fiul lui Agenor a auzit un glas : . care s-a aplecat sub prea marea povara. si l-a tintit pe Cadmos cu ochii arzatori. si. Prietenii erau morti si monstrul sta lungit pe trupurile lor. pîna ce a sosit la izvorul lui Ares. Balaurul cu creasta era fiul lui Ares. Din pestera aceea tîsnea pîrîul rece. cînd acolo. si. cînd spulbera nisipul pe tarmurile marii. mai groasa ca o bute. balaurul lui Ares s-a rotit catre sotii lui Cadmos din Sidon si i-a încolacit . si arma s-a înfipt într-un trunchi de stejar. ce ar fi darîmat si zidul unei case. în timp ce întreita lui limba îi juca în gura-nveninata. Balaurul lui Ares a ramas priponit de-acel trunchi de stejar. Dupa aceasta fapta. cu egida pe piept si sulita în mîna.. Nasterea poporului teban din coltii de balaur Da-n fata lui era însasi Palas-Atena. zeul cel viforos. Tînarul sidonian a luat atunci o stînca. Dar solzii de arama l-au ocrotit 153 pe monstru de greaua lovitura. El a zvîcnit deodata. a pornit sa-i gaseasca. Tu ai ucis un monstru care-i era si fiu. Cadmos s-a-ntors pe data cu sabia în mîna. încolacit pe coada. Fara multa tocmeala. si. iata-i !. suierînd ca vîntul. pe care-l stapînea întocmai ca un rege. Balaurul s-a-ntors. cu sabia si lancea.. dar pe neasteptate. la-ntîmpinat pe monstru. încît a strabatut gîtul gros de balaur. Numai ca sidonianul era un luptator cum nu-s prea multi pe lume . vazînd ca seara vine si sotii nu se-ntorc. si.Ares iubeste monstrii. precum se cuvenea. monstrul purta o creasta zimtuita si gîtul sau avea o punga de venin. a tîsnit un balaur cu solzii de arama si ochii fiorosi. apoi i-a otravit.. S-a ridicat în sus. A ratacit si el prin umbrele padurii. viteazul Cadmos mi l-a lovit cu lancea atîta de puternic. si strajuia izvorul tatalui sau ceresc si tot acel tinut. si neînfricosat. sidonienii au vrut sa toarne apa în prima amfora . Iar gura otravita era batuta toata în trei rînduri de colti. Pentru aceasta fapta ai sa platesti amarnic.. sleindu-le de sînge. prefacîndu-te-n sarpe. limpede. Atunci. Pe cap. lungi ca niste pumnale. cum era voinic l-a lovit cu putere pe feciorul lui Ares. crezînd ca-i alt dusman. din pestera adînca. de clestar. s-a repezit la el.

ce nu faceau nici un rau nimanui5. au zidit în padure. s-au ridicat întîi niste vîrfuri de lance . Vreau sa zidesc aici o cetate vestita.Chiar de ma voi jertfi.. S-au tot luptat gigantii. sidonianul.tara juncanului. La porunca lui Cadmos. a suferit destul. . care s-au luat la lupta.. zeita. fortareata Cadmeea. Teba cea cu sapte porti. acropola tebana. i-a semanat pe glie. visat. unde sa locuiasca oameni nenumarati.cum îi spusese Atena . desprinde plin de grija toti coltii de balaur si seamana-i pe glie 4. Spunînd aceste vorbe. îti trebuie si brate cu care sa zidesti cetatea ta visata. Atena. ca din senin. Pielea lui i-a taiat-o în fîsioare lungi. c-am rapus un balaur care-i împiedica pe oameni sa traiasca în locurile-acestea atîta de manoase. Atena a pierit. a glasuit zeita. semete. au iesit niste giganti cu arme si scuturi sunatoare. Cadmos a denumit tara aceasta noua : Beotia . pentru ca el doborîse pe fiul cel hidos al lui Ares. de Cadmos. Le-a poruncit s-arunce 154 armele ucigase si sa se faca prieteni cu preaviteazul Cadmos. care le va fi rege. la fel. Ei s-au gîndit sa faca la poalele cetatii marele oras : Teba.. coifuri de luptatori . . Pe acestea le-a unit. Din coltii semanati de Cadmos. Cadmos a adus jertfa puternicului Zeus juncanul fermecat. spre sfîrsitul vietii. care urma sa intre în stapînirea lui. subtiri.Daca este asa. celalalt frate. era un cîntaret destoinic ca Orfeu. S-a facut o fîsie de piele nesfîrsita. Sotia lui. pe nume Amfion. si-n sfîrsit. eroul sidonian . de mult. tot din pamînt. Zetos era de-o forta de neînchipuit. Cu ea a masurat întinderea de tara. în schimb. Doi serpi.. precum se învoise în fata lui Apolo. Copiii i-au pierit si. si ca sa dobîndesti bratele de-ajutor.. subtiri de tot. Cadmos a ascultat sfatul dat de Atena. au rasarit. pîna ce au ramas în viata numai cinci. Dorind sa se pastreze nestinsa amintirea ciudatei întîmplari. desprinzînd cu grija toti coltii de balaur. Un nor se coborîse si o învaluise pe copila lui Zeus. Urmasii lui Cadmos ridica Teba cea cu sapte porti Urmasii lui au fost pe tronul din Cadmeea doi feciori ai lui Zeus si-ai nimfei Antiopa 6 : Zetos si Amfion. Ridicînd fortareata. si. sînt fericit. Atunci s-a ivit iara. i-a dat raspunsul Cadmos. plutind apoi spre slavi. Totusi. la izvorul lui Ares.s-a preschimbat în sarpe. apoi.

Sotia ta. Se mai spunea ca Tebei i s-au zidit anume cele sapte porti. Asa a ajuns fiul lui Laios în Corint. regele s-a rugat de marele Apolo. voinic si întelept. maciuca. Parul i se facuse. . Numele li s-au dat dupa sapte copile. Avea un trup firav. Iocasta. sa-si pîngareasca mama si sa umple de sînge si doliu si durere tot poporul teban. olimpiana.. Iara portile Tebei au capatat si ele fiecare un nume. si el a luat odrasla lui Laios. ca divinul Orfeu. si zeul i-a raspuns prin glasul Pitiei : . acest fiu al lui Zeus izbutea sa urneasca muntii din temelii. Laios s-a înturnat în palatul din Teba si-a povestit Iocastei groaznica prorocire. Vroind sa dobîndeasca un prunc în casa lui. pe muntele Citeron. Va-zînd el pe micutul atît de oropsit. ca ele s-aminteasca lira lui Amfion. balaurul. unde se-nalta Teba. dar în palatul 6au era multa mîhnire. Afara de eroii Zetos si Amfion. unde s-a facut mare. pe capul sau. Cît îl dorise Laios . si muntii veneau singuri spre zidurile Tebei. caci nu aveau copii. în anul urmator.Cînd s-a început lucrul la zidurile Tebei. fiind el numit Edip. cu forta-i uriasa. i-a fost ucis feciorul. ca sa-l manînce rîsii care foiau pe-acolo. Cutremurat de spaima. într-adevar. aducea pe spinare stînci mari rupte din munti. într-adevar. Zetos a spus ca el o sa aduca piatra din muntii-nvecinati. si el a luat copilul si l-a azvîrlit pe-un munte. Iar regele 8 din tara aceea corintiana n-avea nici un urmas. Ca lovituri de trasnet cadeau aceste vorbe în inima lui Laios. îti va da un fecior. cea zvîrlita . pe care le avea regele Amfion cu soata-i Niobeea 7. 155 Aezii povestesc ca el era-nsurat cu frumoasa Iocasta . Este înca o jertfa pe care o cere Ares. Insa el e ursit ca sa-si omoare tatal. Dar s-a-ntîmplat sa treaca pe muntele Citeron un pastor corin-tian . Amfion nu jurase ca va face vreo munca. un alt urmas de seama pe tronul de la Teba a fost regele Laios. cîntînd din lira.. a dobîndit un prunc. ca mesterul Zetos sa poata avea piatra de lucru din belsug. s-a hotarît sa-l creasca ca pe copilul sau. de Cadmos. siacum cît îl ura !. fiindca pe-aceste locuri. si-a dus-o în tara sa. însa. Iocasta. ce avea sapte corzi.

.. baiete. si s-a iscat o lupta. si mama sa. era regele Laios. si nici nu s-a clintit. în prea putina vreme. Un sclav care-a fugit.Edip îsi ucide. sa afle adevarul.. . cu lancea ridicata. a rostit vizitiul. catre Edip. copii. In car calatorea un batrîn cam albit. îsi ucisese tatal. fara sa stie.Sa nu te-ntorci în tara unde-ai venit pe lume. din cei cinci calatori n-a scapat decît unul. Mai bine fug în lume. cine îi sînt parintii. Edip a cugetat strapuns de-nfiorare : 156 . care îl aparau. Iocasta. Edip s-a suparat ca un. ca e copil gasit si multe dintr-acestea..coborînd din Delfi ..-n raspunsul pe care i l-a dat. Iar tânarul Edip.Ia fa-ne loc. te vei casatori cu propria ta mama . Altfel îti ucizi tatal. Atuncea vizitiul a dat în el cu biciul. Nu ma întorc acasa si-nlatur nenorocul ce ma poate pîndi. . l-a izbit pe batrîn.a vazut doua drumuri. nu i-a destainuit ca tatal lui e Laios. lînga sclavii sai. ca si pe sclavii lui. Pe cel care ducea catre Beotia venea încet un car. fara s-aiba habar.Daca mi-e totusi tata regele din Corint ? si daca mi-e sortit cu-adevarat ca eu sa-mi nimicesc parintii ?. urmat de cîtiva sclavi. Socotind deci ca fuge. tare. tatâl Dar ajungînd Edip flacau în toata legea. Dar Pitia. A cugetat sa plece catre Beotia. caci tînarul Edip. Edip s-a înfuriat si l-a lovit cu lancea. lasîndu-l mort pe loc. s-a dus la un oracol al zeului Apolo. si . Ascultînd ce spunea batrîna preoteasa.. Mîhnit peste masura. si-aduci nenorocirea asupra tuturora. rude si prieteni.. oameni nechibzuiti i-au soptit la ureche ca el n-ar fi odrasla regelui din Corint . Ca sa-si razbune sclavul. Batrînul ce zacea însîn-gerat pe drum. barbatul cel albit a scos o sabie. Edip nu 6-a întors în istmul de Corint. I-a spus numai atît : . Astfel s-a împlinit întîia prevestire facuta de Apolo 9. sclav oarecare îi porunceste astfel..

157 Pe lînga toate astea. corpu-i era de leu . Cînd treceau calatorii.cum sa-si salveze Teba ? Pentru ca. Creon pastra dealtminteri coroana-n mîna lui. apoi numai în doua si la sfîrsit în trei ? Haide. dusmanosul. orasu-ar fi ramas fara locuitori. îi va da o rasplata nenchipuit de mare. Mai mult. . care intrase pe pamântul teban. pîna în acea ziua. îndurerat la culme de moartea fiului. .Fiinta aceasta este. de departe. pîna se alegea un nou rege la Teba. si nimeni nu putea sa-i dea acestui monstru raspunsul cuvenit. ca sprijin. Edip. Sfinxul avea obrazul si trupul de femeie . lînga doua picioare.. Astfel îi doborîse sfinxul. aripi avea de vultur si ghearele de zgriptor n. el merge numai de-a busilea. Creon a dat de stire ca de se va afla vreun barbat iscusit care sa-nfrunte sfinxul si sa salveze Teba. El va avea ca soata pe regina Iocasta. A doua crima : casatoria cu Iocasta în tot orasul Teba domnea o spaima mare si numai cu greutate se mai putea iesi pe cele sapte porti. a si trecut la fapta . i-a dat raspuns Edip. Atunci sfinxul lovea cu coada de balaur pe bietul calator. cu multa viclenie. Cu ghearele de zgriptor îi scotea inima si i-o storcea de sînge. si fîlfîind din aripi l-a oprit pe Edip. Pe urma se ridica si. a pornit-o de-a dreptul spre sfinxul fioros. pe foarte multi tebani.. si sfinxul priveghea pe drumul catre Teba. pesemne. Le punea o-ntrebare. cînd ajunge gîrbov. raspunde iute. si printre ei era si feciorul lui Creon. din porunca lui Ares. Iar coada-i de otel era ca de balaur. de buna seama. sfinxul mai omorîse în zilele acelea pe alti numerosi tineri.. Sfinxul l-o fi zarit.Care este faptura ce merge-n patru labe. se gaseste si-al treilea : toiagul. Sclavul care scapase s-a rusinat sa spuna ca nu îi învinsese decît un singur om si a mintit ca-n cale le iesise o ceata de numerosi tîlhari. si va primi coroana si tronul ramas gol. punîndu-i o-ntrebare : .El se ducea la Delfi sa-l întrebe pe-Apolo . aproape de oras se asezase-un sfinx. îi oprea cu un strigat. omul. pe vaduva lui Laios. Cînd este mic.. s-adauga stirea ca pe regele Laios l-au omorît tîlharii. De mai dura o vreme.

. Tezeu cunostea taina. l-a trîntit de pe stînca.care-i era si mama . în niste vai adinei. unde se cocotase. au ajuns la Colona Vl. Creon i-a dat coroana ce o avea în grija si l-a suit pe tron. Dar. si Zeus l-a trasnit sau s-a deschis pamîntul. sarmanul. ferindu-l de razboiul cel mult dorit de Ares. Iar preotul cel mare îl ruga pe Edip sa faca sacrificii. însotit de copila cea mica. în oras. si. si. Dar regele Edip a poruncit sa vina batrînul profet orb. dar nu a vrut s-o spuna. A mai trecut o vreme. sfinxul. In Teba era pace. si noapte. Regele cîrmuia cu multa-ntelep-ciune peste poporul sau. Ruguri erau aprinse în Teba peste tot si jalea cuprinsese poporul. Pustiu si lacrimi au hotarît zeii Mureau si zi. s-a grabit sa-l aduca. mii de copii. Zeii. Edip a savîrsit cea mai groaznica crima din cîte sînt pe lume. au trimis peste Teba ciuma pustiitoare. S-a însurat. Intîi. Edip a parasit Teba cu sapte porti. Iocasta i-a nascut sotului sau. s-a stîrnit furtuna. Ca sa se pedepseasca. el a marturisit ca zeii-au aruncat peste orasul Teba ciuma nimicitoare. . Iar Edip si-a scos ochii cu-o agrafa de aur. condus de Tezeu. Apoi. cu lancea. fara de voie. Aici a disparut Edip într-un chip tainic. s-a umflat si-a plesnit. pentru ca regele îsi omorîse tatal si se casatorise cu mama lui. Edip. sute. Iocasta. ratacind pe drumuri. Nenorocitul orb l-a rugat pe Tezeu sa ia în grija sa pe biata Antigona. ce se numea Tiresias. orb si sarman.Cum a sunat raspunsul.i-a daruit copii. profetul orb nu a vrut sa raspunda. Cînd. batrînul a pasit într-o padure deasa. alaturi de Iocasta. Astfel. doi fii si doua fiice n. Caci mamele plîngeau în hohot la raspântii si-n ca158 se îndoliate. pe umeri. mai cumplit decît cînd traia sfinxul. ca s-o scape de ura netrebnicului Ares si a celorlalti zei. turbat de ciuda. Antigona. Iara Edip. înversunati ca soata lui Edip . Se zicea ca Edip i-a blestemat pe zei. aninîndu-se-n streang. cu însasi mama lui. silit de Edip. Iar regele Tezeu a venit din Atena sa-l vada pe Edip. sa salveze cetatea 13 . traind doar din cersit. Auzind tot poporul ca tînarul Edip l-a biruit pe sfinx. si Hades l-a primit15.. regina si-a luat viata. o mica asezare lînga orasul unde domnea pe-atunci Tezeu.

8. pentru ca se cladise Teba cu sapte porti. cu sagetile. Prin aceasta legenda elinii protestau contra nedreptatii destinului hotarît . aceasta întîmplare. în versurile sale. 4. Amfion. 10.. Coltii balaurului.geloasa pe fericirea Niobeei. El ar fi facut si cele dintii conducte de apa din piatra. 3. Nu este exclus ca ea sa fi influentat si legenda noastra despre Dragos Voda. tara îneîntatoare a Moldovei. pe tarmul de rasarit al Marii Mediterane. pe urmele unui zimbru cu o stea în frunte. Nimfa Antiopa era fiica fluviului Asopos si fusese rapita de Zeus. ca el este acela care ar fi adus alfabetul din 159 Asia în Europa. ucisi de Apolo si Artemis. numai fiare si monstri. 6. fara ca fiecare sa fie nevoit sa mearga dupa apa. la porunca mamei lor. potrivit legendelor. Ei ar fi întemeiat. Fetele i-au murit. si mai spuneau ca ar fi fost un mare aparator al pacii. Este un erou civilizator. .Legendele eline mai aratau ca-n Teba a fost dupa aceea un razboi fratricid 16.de forte supranaturale. Asa s-a razbunat zeul furtunilor. Feciorii lui Edip s-au ucis între ei. sapte baieti si sapte fete.cum credeau ei . Se stie ca regina Niobeea avusese cu sotul sau. In limba celor vechi. în locuri unde hala-auiau înainte. Note 1. Cadmos reprezinta eroul întemeietor de orase. prin paduri. pe locurile unde-i haladuise fiul. precum s-a aratat mai înainte. era tot odrasla a monstrului Tifon si a viperei uriase Ehidna. Spuneau. bous-bos înseamna bou-juncan. Tot el ar fi facut cele dintii legi. Regele corintian în casa caruia a crescut Edip se numea Polib si era casatorit cu Meropa. aezii vroiau sa arate de ce tebanii erau un popor de razboinici. venit din Maramures. reprezentau pentru elini lancile. pe locul unde a fost doborît zimbrul. încrîncenatul Ares.. pe urmasii lui Cadmos. Numai pustiu si lacrimi au ramas dupa el. Elinii îi atribuiau eroului Cadmos si alte merite. fiul lui Ares. între altele. Oras din Asia. Poetul roman Ovidiu cînta. 5. încît oamenii sa fie aprovizionati din belsug. 9. 7. 2. uneori afara din oras. aceasta mitica faptura. cu pretul sacrificiului sau. zeita Leto . Sfinxul. Prin aceasta alegorie. la mare departare. balaurul cel groaznic cu solzii de arama. Legenda aceasta s-a transmis multor popoare.

... Fiii lui Edip si ai Iocastei erau Eteocle si Polinice. far'nici un ajutor Tu ne-ai scutit de birul ce sfinxu-ngrozitor Pusese asupra Tebei. fiind socotit un soi de vultur cu doua capete si gheare mari si taioase. ".Zguduita De-o grea furtuna-i Teba." 14.. ti-o spun chiar ochii tai si sîngerata mare ce-apleaca fruntea ei. 13. Poetul antic Sofocle ne reda zguduitor aceasta rugaminte a marelui preot catre Edip în versurile sale din tragedia "Edip rege" . Fartiici o calauza. si-acum mare Edip-naintea ta cazuti. zgriptorul apare de multe ori. la tine-am alergat. si toti zic în credinta Ca ne-ai ferit de moarte cu-a zeilor vointa. nemilostiv coseste Odraslele luii Cadmos. (Colona se gasea cam la sapte kilometri departare de orasul . 12. si tot înavuteste Cu gemete si lacrimi Infernu-ntunecat. Vrajmasa zee Ciuma. Iar fiicele se numeau Ismena si Antigona. In ale sale valuri o tine cufundata. In basmele noastre. cu foc cotropitor Ne bîntuie cetatea. Iar te rugam fierbinte cu mila sa ne-ajuti. Noi toti. Nu ca esti zeu. Cînd dam de zile negre. cerul se învrajbeste. Intîmplarile au fost povestite de poetul Sofocle în tragedia "Edip Xa Colona".11. mor pruncii la sînul mamei lor. dar nimeni cît tine nu plateste. batrîni si tineri. Nu mai rodeste-n bezna samînta cea uscata : Pier turmele.

prieteni. Aslan. Pelias s-a gîndit sa-si omoare nepotul. ca sa-si poata tine tronul. ei îsi reaminteau legenda despre Iason si corabia Argo. prin viclenii si arme. a carui creatie despre Edip atinge cea mai înalta culme în teatrul antic . 160 11 . rol. A plîns si s-a jelit în temple. Ingres s. au reluat tema.) Tot Sofocle a scris si renumita tragedie.Trad. cel mic. Insa pe rug a ars un iepure salbatic.a. Hades.dupa ce jertfeau fructe si flori si sînge lui Zeus olimpianul sau fiului sau Hermes. A facut . ca sa-si scape copilul. Astfel se gasesc doua renumite vase. a trebuit sa puna la cale-un siretlic. Rege fusese Eson. Deci. fara de nici o grija. de Edg. Atena.Legendele Olimpului. Acesta. A vestit tot regatul ca fiul i-a murit. zeitei Persefona si sotului sau. un oras tesalian 1. îsi însusise tronul si luase avutia regelui legiuit : palatele de piatra si turmele de vite. 15. legata de numele fetei moi mici a lui Edip : "Antigona". Atîta ca si Eson avea. acest razboi fratricid este cunoscut sub numele d« "Cei sapte contra Tebei" si e povestit în versurile lor de "marii tragici1. Eschil si Euripide. Dar Pelias. crescînd mare. A ridicat si-un rug. Th. regele Pelias. Iar preamîhnitul Eson.au mai scris lucrari memorabile Corneille. ei îsi începeau povestea aratînd ca odata ar fi trait în Iolco. In literatura urmlndu-l pe Sofocle.dupa datini . cum se obisnuia pentru cei raposati. Iar marele nostru George Enescu o creat o admirabila opera muzicala. In literatura. !n picturile pe vase. Numai ca fostul rege avea si un copil. facîndu-l slujitor. si . II EXPEDIŢIA ARGONAUŢILOR DE CÎTE ORI ELINII CĂLĂTOREAU PE MARI si debarcau pe tarmuri straine. pesemne. In schimb îi daruise o coliba de frunze pe clina unui munte. Voltaire si altii. Cel mai adesea. zeul calatoriei si al negotului. avînd pictate victoria lui Edip împotriva sfinxului. ca Gustave Moreau. Acestia l-au vestit despre ce planuia noul stapînitor. cel care-i învata cum sa aiba dobînda cu orisice prilej sorbeau cupe cu vin si începeau sa cînte legenda despre Iason si corabia Argo.jertfe zeului Hermes. . la raspîntii si lînga focul sacru. Pictori moderni. 16. putea pretinde sceptrul luat tatalui sau Eson. legenda lui Edip a inspirat mult pe artistii antici. fratele cel mai mare. întreitei Hecate. doi fii ai lui Poseidon : Eson si Pelias.ndepartate.

adica. pasind cu multa grija. pruncul adus din lolco s-a facut în curînd un flacau ne-nfricat..parul nu si-l taiase si pletele bogate îi atîrnau pe umeri în valuri aurii. si tu vei birui. Asa a trecut rîul. fiindca te-ai grabit sa-mi împlinesti dorinta. îi ajungea la gît si curgeanvolburata. babuta s-a schimbat pe loc într-o zeita. . Eu sînt fara putere si daca ma-ncumet sa ma cufund în apa.. si tot la el vor creste si viteazul Ahile. odraslele lui Zeus. Iason. A mers pîna la rîul ce-nconjura orasul. pe scurt. baiete. ducînd-o pe batrîna pe tarmul celalalt 3. Un nor a-nvaluit-o si a pierit în slavi.. Ulise si multi altii. cu fala... puternica zeita. Traind mereu pe munte . Regele pune la cale pieirea lui Iason Oamenii din oras. nu vrei sa ma treci rîul ? a glasuit spre Iason. A intrat în oras si s-a-ndreptat spre piata unds se pregatea o mare sarbatoare. Caci centaurul Hiron crestea pe-Asclepio. cutezator. Cînd a-mplinit baiatul cam douazeci de ani. cînd l-au vazut pe Iason. s-a hotarît sa plece în orasul natal ca sa-si revada tatal si. Haina i se lipea de . din muntele Olimp. a glasuit. acel ce cîrmuia întregul Univers.Am vrut sa te încerc.. flacaul era nespus de chipes. si a luat-o în brate. Tocmai vroia sa treaca apa pe la un vad. Eson si-a dus copilul în muntii Pelion... si. 162 Fiul lui Eson se întoarce în lolco :. mi-e teama ca-mi pierd viata. fiind crescut pe furis. era un tînar vrednic si foarte saritor. a pornit mai departe si a ajuns în lolco. pe urmele zeitei.si stînd sub privegherea batrînului centaur.Totul lasa sa creada pe proaspatul stapîn al orasului Iolco ca odrasla lui Eson s-a stins dintre cei vii. . eu te voi ocroti pe drumurile tale. Astfel a spus zeita si a batut din palme.Cum de nu. si l-au înconjurat. la centaurul Hiron 2. A aparut chiar Hera. Au socotit ca-i Ares sau poate chiar Apolo. Dar el nu avea nume.. Apoi. într-adevar. De-aceea bunul Hiron. poate. . i-a zis : fiul lui Eson . cum îl crescuse înteleptul centaur. caci apa venea mare.Baiete !.. cum au ajuns.. nestiind cum sa-l strige. subtirica. si pe Castor si Polux. cîntînd voios pe cale. bunicuto.. Hei. sa-l razbune. soata marelui Zeus. feciorul lui Apolo.. în templul lui Poseidon. Iason a stat o vreme privind. Iason. au crezut ca-i un zeu. Te duc numaidecît. însa în mare taina. si l-a rugat sa-i creasca feciorul oropsit. Dar nu-n orice zeita. cînd i-a iesit în cale o biata cersetoare. Pe trup avea o haina de pînza. Insa. plin de uimire.

cînd te-ntofci.Desigur. Oracolul din Delfi abia îi proorocise .Cine esti si ce vrei ? i-a strigat. n-am murit. pe cînd ducea batrâna spre malul celalalt. eu ma-nvoiesc sa plec s-aduc lîna de aur. .ca trebuie sa se teama de un flacau din munte... Spun cu totii ! a zis Pelias.a rostit Pelias. a spus la sfîrsit Eason. în fiecare mîna tinea cîte o lance cu vîrful de arama precum purtau pastorii din muntii Pelion.. cu suita.cîteva zile-n urma . Atîta ca-n picioare nu mai avea baiatul decît o sanda. Cealalta o pierduse în apa spumegînda. potolindu-si dorul de tatal sau. . si se îngalbeneste nedreptul Pelias. .. Eson.Vezi. spre tara lui Eete.. vede ca el nu este încaltat decît cu o sanda.. Pornesti catre Eete si-aduci lîna de aur. vrei s-aduc eu lîna. îti jur pe marele Poseidon. se-ndrepta catre templu. si.zeii mi-au hotarît sa caut lîna de aur.164 muschii încordati si lasa sa se vada cît este de voinic.. calare. pre cît pot sa pricep ! a glasuit baiatul. sperînd c-o sa se piarda în marea încercare. O. sînt batrîn. cînd are-un nepot tînar ?. Este dupa dreptate ca lolco sa ajunga iarasi în mîna voastra : a ta si a lui Eson.Deci. nu mai rîvnesc marirea si-ti voi da bucuros puterea si orasul. Dar iacata-l zareste în piata si pe Iason. . si am venit sa-ti cer sceptrul ce l-ai rapit parintelui meu. ..Bine. L-a-mbratisat pe Eson. ca sa aduca jertfa zeului marilor. . c-ai sa parasesti tronul. Iason ?. cu asprime. dînd peste tot de stire ca va porni pe mare.Daca te juri pe zeul din care noi ne tragem. ce e-n acelasi timp strain si cetatean al orasului lolco si umbla încaltat numai cu o sanda. cum s-a-nfricosat hulpavul Pelias ! Cum tremura pe sa. Mai mult. o tara fabuloasa si plina . lolco va înflori.. Iar deasupra purta o blana de pantera.. facînd semn spre multime : Spuneti si voi. ca parasesc orasul. asa cum credeai tu. asta vreau . se cade sa plece un mosneag. pe care-o stapîneste azi regele Eete. pe care nu-l vazuse de cînd era copil si. Precum vezi. Dealtfel.printr-un oracol . asta nu se cade. 165 El s-a-ndreptat pe urma spre casa parinteasca. flacaul a pornit iar la drum. din care tu si eu ne tragem deopotriva.Nu. Regele s-a-nfuriat. Insa. . Caci tânarul acesta-l va razbuna pe Eson. Asa sa fie ! a rostit Pelias cu prefacatorie. va ajunge orasul cel mai bogat din lume.. desi purta în mîna sabia lui de rege ! Mai ales ca multimea privea cu-ncredere catre noul venit. .. care îl apara de ploaie sau de frig. tînar si curajos. ce nici nu banuiau ca Pelias anume îsi trimitea nepotul.. au spus mai multi batrîni.. A strabatut Elada. Tocmai în acea clipa s-a auzit un ropot. Avînd lîna de aur. Regele Pelias. -.Eu sînt nepotul tau.

. aflata-n rasarit. numiti Hele si Frixos °. un oras beotian. urcusul lui pe cer. a plutit mai departe. . Meleagru . Nimeni nu mai plutise atîta de departe. ce se afla-ntr-un templu din Iolco. punînd doua coloane în drumul apelor.. stapîn în Orhomena.. Sub ei se întindeau pamînturi nesfîrsite. ca pasarile-n zbor 6. Atalanta . s-au strîns numaidecît. în care fata s-a înecat. ca nu cumva pe cale vreunul s-ondrageasca si sa se iste cearta între navigatori. tot s-a uitat în jos.de mistere. i-a venit ameteala.putea strabate cerul. regele beotian si-a luat alta nevasta.. De acest animal ceresc. mai presus de toate . Prin nu stiu ce-ntîmplare. regele Piritou . al lui Poseidon. zeita norilor a trimis de îndata acest berbece sacru. Neleu . Numai baiatul. Calais si Zetes . vroia sa-i departeze pe Hele si pe Frixos de palatul regal. orisice . vazînd apa marii.au ajuns deodata deasupra unei mari. Iar mama vitrega. lîna ce trebuia întoarsa în Elada. Acest berbece sacru era nespus de mare.. o fata si-un baiat. si. S-au strîns deci multi eroi. orasul colhidian.si auzind eroii ca se pune la cale calatoria asta catre capatul lumii. Aezii povesteau legenda lui astfel : Se stia ca pe vremuri regele Atamas. s-au agatat copiii în ultima clipita . Ba chiar se hotarîse sa le rapuna viata. si a ajuns în Ea. Printre ei se gasea si eroul Heracle. departe. Marea. Berbecele cu lîna de aur Ţelul calatoriei era lîna de aur. si a cazut în valuri. pîna-n timpul acela : caci tara lui Eete. dar Hele. fecior al lui Poseidon. adica Marea Helei 7. Cîti au fost nu stim bine. cel urgisit de Hera în gelozia ei. Se spune ca cincizeci. un flacau înzestrat cu puterea de a zari prin lucruri. . doi fii ai lui Boreu. într-o calatorie cum nu s-a mai vazut. zeita norilor. fusese însurat cu frumoasa Nefele. dar ei n-au vrut s-o ia. Ca sa-si scape copiii. . si ea îi daruise doi copilasi draguti. prin ape si pamînt. Admet . Avea lîna de aur.. De-acolo-si începea Helios. plina de bogatii. sa-i rapeasca din palatul regal al fostului sau sot. apoi Castor si Polux.care purtau pe umeri aripi. odraslele lui Zeus. Lîna scumpa de aur era de pe-un berbece. Frixos a ascultat . ca tatal lor . pe care o tinea Eete pe nedrept. cu cei doi veri ai lor : Idas cel preavoinic si Linceu.. la Pontul Euxin.si au zburat copiii. avînd copiii ei. însotit de un prieten. zi de zi.. pe care nu putem sa-i însiram acum. era capatul lumii 'k. Nu s-a mai putut tine.desi nu avea aripi . Frixos. Peleu . ca apoi sa coboare în capul celalalt unde zagazuise Heracle de curînd oceanul cel urias. vîntul de miazanoapte . Cine dintre eroi nu dorea sa strabata drumul acesta nou si sa cunoasca lumea ? ! Fiecare-ar fi vrut sa fie el acela care s-aduca iarasi în patria iubita lîna scumpa de aur. Cînd . au mai venit : Tezeu. De-acolo vor aduce lîna scumpa de aur. spunînd ca nu e bine sa mearga o fecioara între atîti flacai. i-a sfatuit berbecul. A vrut sa-i însoteasca si-o fata.Nu va uitati spre ape !. si în sfîrsit multi altii.. Orfeu . caci mama vitrega tocmai vroia sa vina si sa le vîre-n piepturi cîte-un pumnal taios. se cheama de-atun-cea Helespontul. mai curioasa. ape serpuitoare si codrii nepatrunsi. un fiu al lui Poseidon. Vorbea ca oamenii si.

i-â jurat ca-l va face urmasul sau pe tron. 167 Insa lucrînd eroii plini de însufletire. Ei au pus-o la prora. De-aceea i-au spus Argo 8. Era o încercare îndeajuns de grea !. Intîi s-au sfatuit . Aezii povesteau ca în acel moment eroii-au întors ochii spre viteazul Heracle. si l-au urmat pe Iason. Insa fiul lui Zeus le-a spus ca el e sclavul regelui Euristeu. din tara lui Eete. Pregatirea marii calatorii Lîna mult pretioasa a ramas în Colhida. fara vreo oboseala. stejarul din Dodona. Iata de ce eroii s-au adunat în pripa.navigatorilor pe corabia Argo . Da-n cîntecele lor aezii aratau ca trebuiau sa plece cîndva niste eroi. pe mari necunoscute . poate. de peste mari si tari. N-a pastrat decît lîna. cu Hele si cu Frixos. din Orhomena.si-a-i putea sfatui în împrejurari grele 10. au azvîrlit încolo cupele de pe mese. mai bine sa-l aleaga în fruntea lor pe Iason. agatata. luni întregi. si-au hotarît sa faca o corabie mare din lemn bun. Fiind atît de usoara. Dar era totodata atîta de usoara. zbura ca pescarusul peste aria marii. Plecarea spre tara lui Eete de la capatul lumii Cînd au terminat lucrul si corabia Argo s-a leganat pe ape. dornici sa cucereasca scumpa lîna de aur. prin furtuni si primejdii. S-au strîns cu totii-n Iolco.. cum s-au ivit zorii. într-un copac stufos dintr-o livada sfînta.. încît navigatorii o ridicau pe umeri.si toti s-au învoit ca Iason sa conduca pe eroi peste mari. Iason era iubit de sotia lui Zeus. cu grija. încrustata în lemn. închinata lui Ares. fara oprire. pe care-a daruito regelui din Colhida. cei cincizeci de eroi s-au adunat la tarm. avea de-asemeni darul de a putea grai argonautilor ..Aici a adus jertfa puternicului Zeus berbecele de aur. Avea cincizeci de vLsle. drept multumire. . prin uneltirea Herei. Crenguta de stejar. în nu prea multa vreme au facut o corabie cu totul deosebita. care graia spre oameni si facea prorociri. de stejar. . Apoi au început ospatul de plecare. adusa de Atena. s-aleaga pe acela ce urma sa-i conduca în expeditie. stînd cîte doi pe-o banca. Au baut si-au mîncat vreme de noua ceasuri. ca sa nu atraga supararea zeitei. Corabia aceasta trebuia sa înfrunte primejdii fara numar. care-i doreste moartea Deci. Se spune ca Atena 9 i-a sfatuit tot timpul si le-a dat o crenguta din stejarul cel sfînt al maretului Zeus. sa se lupte cu monstrii si sa aduca iarasi lîna berbecului plecat odinioara. Au luat cu . trebuia sa pluteasca saptamîni..dînsii apa si hrana din belsug si s-au urcat pe punte. Iar el. care sa îndrazneasca sa pluteasca pe mari. în zbor. Au facut sacrificii zeilor olimpieni. Dar. însurîndu-l cu una din cele doua fete pe care le avea. spre tara lui Eete de la capatul lumii. cu cîte-o vîsla-n mîna.

Corabia iesise în largurile marii cu pînzele întinse. îl desfata pe Zeus si-l facea sa priveasca plin de îngaduinta spre corabia Argo. si întorcîndu-se acasa se însurasera cu ele. a rasunat atunci un glas aspru de tunet si-un fulger a brazdat cerul abia-nrosit de Eos . Iar turme si cirezi de vite aproape nu se mai vedeau. îsi omorlsera barbatii 12. tinînd un vas de aur în mîinile-amîndoua. au ajuns repede în Lemnos. turte dulci si fructe. pe corabii. Din nori. Au ridicat îndata ancora grea din ape. si-l implora pe Zeus. suflau voioase-n pînze 11. Se auzea-n Olimp. pline de talerencarcate cu fripturi. Din tot ceaveau le-au întins mese pline de amfore. în asfintit. nenumarate. toata întristarea femeilor s-a risipit si i-au primit cu flori pe oaspeti. Eroii sînt îndemnati sa duca o viata tihnita în Lemnos Asa. si ceasul fericit cînd iar se vor întoarce acasa. spre insula. Curînd. Cîntecul lui Orfeu rasuna peste valuri. unde fusese azvîrlit Hefaistos. Barbatii lemnieni. In acest fel. plutind neîncetat. agatînd-o de ciocul corabiei de lemn. în Elada. Corabia plutea. si drumurile marii. el fiind cel mai greu. Tocmai pe cînd era în tara o-atît de mare suparare. si alaturea Iason se sprijinea de prora. acestea si-au dat seama ca singure nu pot trai.Heracle era-n mijloc. si. Zeus le raspunsese ca le primeste ruga. si vînturile marii. plecînd la un razboi. s-apropie biruinta.aurora. si zilele senine. cum spun poetii. insula mare si muntoasa. din înaltimi. lasînd în flacari insula. parasind vechile sotii. Jefuiau totul si plecau. cete de traci. biruindu-i pe vrajmasi. si lînga ea saltau popoarele de pesti si alte vietati din apele marine. Din nord se repezeau adesea. si-ntinsul de smarald al apelor Egeei parca ardea cu flacari. rapisera femei si fete. în fata sta Linceu. Helios-se-naltase cu carul lui de aur pe cerul fara pata. insula Lemnos nu mai avea decît femei. Eroii-argonauti pornisera cu bine pe drumul presarat cu sute de primejdii. si vînturile repezi. marele Zeus. Le-au cîntat cântece si i-au rugat sa se-nvoiasca a fi stapîni în tara lor si sa-si aleaga. sotiile care le plac. de tatal sau. iacata vin argonautii facînd întîiul lor popas. în care scînteia vinul purpuriu. vrajite de-acest cîntec. si tinea cumpana corabiei de lemn. Veneau toate s-asculte cîntul duios din lira si glasul lui Orfeu. ca sa se razbune. Iar divinul Orfeu si-a luat lira în brate. . Deodata. dintre ele. Atît ca-n Lemnos se-ntîmplase cu cîtiva ani mai înainte o tra-gedie-ngrozitoare. Acestea. cu bratul sau de fulger. A început 168 sa cînte. Ogoare si livezi erau tot mai putine si mai sterpe. care cu ochiul ager privea spre departari.

.. Aici au trebuit sa lupte cu niste fiinte fioroase : uriasi cu cîte sase brate. ce-i tineau. în voia vîntului zburdalnic. se si grabise în cetate si îi certase pe voinici. catre vitejii-argonauti. dintre ei nici unul n-a scapat cu zile. usoara. la-napoiere spre Elada. uriasii cadeau ca niste stînci în valuri. Doua le-aveau prinse de umeri. E drept ca s-a stârnit furtuna si era gata s-o scufunde. cu bufnituri rasunatoare. si nici nu au bagat de seama cînd au ajuns în Propontida 14. cînd ele îi rugau cu lacrimi sa se opreasca iar în Lemnos. Au privit apele acestea. printr-o fîsie de nisip. si au pornit spre tarmul marii. pîna-ntr-o tara. si-a tras spre ei sageti muiate în sîngele otravitor al hidrei omorîte-n Lerna. pîna s-a coborît amurgul si cerul s-a umplut de stele. 169 In timp ce-aproape toti eroii se asezasera la mese. îi oferea lui Iason tronul. . si au plecat argonautii. în fata lor se întindea peninsula Cizic. Au dat în laturi pe acele femei si fete. Misia 15. si-au smuls cununile de flori. Eu am sa plec singur din tara asta blestemata. doua de coaste si-alte doua de soldurile monstruoase. cîntînd cu fetele din Lemnos si sorbind cupele cu vin. cea mai frumoasa dintre toate. s-a auzit un glas puternic: .. abia legata de pamântul stravechi al Asiei. Raniti si otraviti. Atunci sau apropiat de locul unde alunecase-n valuri copila Hele : Helespontul. îngreunîndu-si trup si minte. Cîti ramasesera cu viata au trebuit sa se mai lupte cu Iason si ceilalti eroi. Dar auzind ce se petrece. stîncoasa. sub sabiile lucitoare si sulitele de arama.Ati uitat oare datoria ? Ati si uitat lîna de aur pentru un zîmbet femeiesc si niste amfore cu vin ? Vai voua. Pîna la urma. eroii s-au dezmeticit. însa 170 vîslasii au purtat-o cu vrednicie pest valuri. si iar a lunecat pe ape. si poate ca le-ar fi zdrobit corabia de lemn. Auzind ce spunea Heracle. unde se îmbuibau cu totii. Acesti uriasi au început s-arunce stînci mari de granit. Au rasturnat acele mese. El singur nu se învoise sa se coboare de pe punte si sa ia parte la ospat. Uriasii cu cîte sase brate Au plutit ei din nou pe mare. ca sînt ademeniti eroii cu vorbe. lasînd ispitele deoparte.. daca primea sa -i fie sot. Cel ce zvîrlise cu tarie astfel de vorbe spre eroi era chiar marele Heracle. cîntece si vin. N-au mai vrut nici sa-ntoarca ochii. ce murmurau parca un cîntec gingasei fete înecate. gîndind sa le închida calea.însasi regina de la Lemnos t3. însa Heracle a-ntins arcul. corabia argo-nauta.

si neavînd alta ce face. Dar caprioara s-a schimbat din nou în nimfa cea frumoasa si.. Strigatul sau l-a auzit Heracle si-alt argonaut. înversunata.. i-au asteptat sa se întoarca.. Urechile-i erau zdrelite în luptele ce le purtase. Nici unul nu era mai vrednic si mai viteaz între ei toti decît Heracle cel puternic si vesnic urgisit de Hera. i-a-ntîmpi-nat un popor aspru. Pierderea lui Heracle în Misia L-au cautat ei întreaga noapte. Dar multi dintre argonauti nu aveau inima usoara.în Misia. cristalina. a dat un strigat. fara sa-i poata da de urma. Aezii-l zugraveau pe rege ca era-nalt ca un copac. însa zadarnic. un fiu al zeului Po-seidon. de pe tarm. era un om hidos si rau. Fiindca Heracle tinea mult la tînarul rapit de nimfa. vîntul bate si el prielnic. si mai departe. si noi mâi stam înca la tarm. argonautii au fost primiti cu mare cinste si de localnici. a rostit Glauc cu voce tare. care salasluia acolo. dar marea s-a despicat pîna-n adîncuri.Duceti-va si n-aveti grija. în el aveau toata nadejdea.. în care se varsa izvorul. Era un zeu. Regele lor. acuma. s-a prefacut în caprioara. iata. .. 171 înfrîngerea bebricilor 7. neprevazator. însetat. si Iason a strigat spre Ceruri : . în Misia împadurita. apucîndu-l de grumaz. argonautii-au adus jertfe lui Zeus si sotiei sale. strigînd cu totii. ascultînd îndemnul. numit Amic. umflat. îndragind pe tînar. Unii poeti. Nu îi placea sa aiba oaspeti. caci nimfa-l ascunsese bine pe dragul ei. a vrut sa soarba din unda limpede de munte. n-a stat pe gînduri si-a pornit sa-l caute prin padurea deasa. Nici unul nu dadea vreun semn ca ar fi auzit chemarea..» Iara Heracle-si va urma calea ceri este harazita.. Dar tot aici s-a întîmplat ca Hilas. speriat. Hilas. îndîrjita 19. Un cap învaluit de alge s-anfatisat privirii lor. Asa a hotarît Olimpul. cîntînd povestea. un argonaut. a facut semnul de plecare. în locurile astea pline de verzi gradini înmiresmate. lasînd în vînt pînzele toate. pe nume Glauc. si nimfa. vreme lunga. sunînd în scoici. cu voce tare. parea un mare glob boltit. si a sarit în calea lui. sa fie îndragit de-o nimfa. Un singur lucru pretuia : lupta cu pumnii. si de rege. Prinzînd deci vîslele în mîini. marea-i lina. a urmarit-o prin padure. au dus pe Argo mai departe. spuneau ca Hera ar fi pus la cale-aceasta întîmplare. Sub umerii lui . Cei trei voinici ramîn aici. Urcîndu-se din nou pe Argo. acolo-n lacul cu unda verde. Cerul a ramas mut. si-l fermecase s-o iubeasca. aprinzînd focuri. Prea îl ura. se pierdea. l-a tras cu ea în fundul apei. cutezatorul Polifem 16. Pieptul sau monstruos. si i-au cautat. El sprinten. eroii au bagat de seama ca dintre ei lipseau Heracle si înca doi argonauti17.si Iason. Era o nimfa dragalasa ce stapînea un mic izvor la poalele unei paduri de pini înalti si parfumati. catre tara bebricilor cea misterioasa i8. si el. pîna la apa unui lac.. si.Spuneti ce trebuie sa facem. pentru ca. Ea nu dorea ca si Heracle s-ajunga-n tara lui Eete.

si ce furtuna. Polux. Iara din cele doua laturi.bulbucati. Castor si Polux nimiceau ostenii regelui Amic cu sulitele de arama.Am sa-ncerc eu. . Amic.. voinicii au reusit sa-ndrepte cîrma ce se stricase-n vijelie. iar sabiile zvîr-Ueau prin aer lungi curcubeie lucitoare. zei ceresti ! Corabia se zguduia. de parca secerau un lan..Hai.Asa e datina pe-aicea. trup de pasari. merinde bune si-n burdufuri vin din belsug. a ris regele cu-ngîmfare. cresteau pe bratele-i robuste muschii ca niste bolovani. si sulitele scînteiau. Cel ce soseste-n tara asta trebuie sa dea lupta cu mine. Monstrul a scuipat sînge negru.ale lui Zeus . si în oras domnea un rege ce avea darul profetiei si care se numea Fineu. Numai cu greu. Iar dincolo de acel tarm se ridica un oras mare. . Cine se prinde ?. a grait Polux. gheare de leu si cozi de sarpe. cu chip de fete. Desi Amic era urias. Salvarea lui Fineu de hidoasele harpii In dimineata urmatoare au întins pînzele sa plece din tara neospitaliera si au pus toti mîna pe vîsle. salbatici. i-a provocat pe loc la lupta. încît Fineu pierea de foame. Dar l-a lovit si el pe Polux cu tot atîta strasnicie. se frîngea din încheieturi si era gata sa se sfarme într-un vîrtej negru de ape. . vazîndu-i pe elini c-au debarcat în tara lui. L-a nimerit cu pumnu-n tîmpla si l-a lasat fara suflare la poalele unui copac. Pîna la urma însa Polux l-a biruit pe raul rege. care-i rapeau toata mîncarea. sarind cu-ndemînare. straie. ce o tîra spre niste stînci dintr-o strîmtoare f oarte-ngusta 20. . Iason. cu lupta dîrza.. Zeul Apolo-i luase ochii si Hades-Pluto din Infern îi trimise niste harpii. Iar ochii-i se roteau sub frunte. ca unei fiare-nfometate. s-atinga malul celalalt 21. s-a si dezlantuit furtuna. l-a si izbit pe cruntul rege cu pumnul aprig în barbie. S-au încordat si s-au batut pe iarba verde a cîmpiei. Cine-ncepe ?. niste zeite monstruoase. Argonautii trebuiau sa tie piept unei multimi de luptatori nespus de mare . arme. si lupta a-nceput pe data. 172 N-a trecut mult si-argonautii au fost deplin biruitori.cei din Olimp s-au mîniat si-au hotarât sa-l pedepseasca. Tezeu si Meleagru îsi taiau drumul prin multime.. Bebricii au sarit atuncea ca sa-l razbune pe Amic si s-a-nce-put un razboi greu. luînd prada multa. vino sa te fac farîme si sa te dau hrana la pesti ! a hohotit din nou Amic. Dar fiindca el dezvaluise unele taine . Dar cum s-au departat oleaca de tarmurile lui Amic. amenintatori. vîslind din rasputeri.

Acesta a-nceput sa zboare si-a trecut iute printre stînci. Ajunsi acolo sa-i dea drumul. regele le-a aratat eroilor greutatile pe care ei urmau sa le întîmpine. au mai trecut argonautii prin multe alte încercari. Cu sulitele prinse-n mîini. Vazînd acest semn bun. unde era lîna de aur. Ele se misca. Numai prin ea puteau învinge. Atunci eroii au vîslit mai cu putere mai cu sîrg. si-au poposit de la o vreme într-o insula mititica. din acea vreme. si mîngîios. Orfeu a început sa cînte din lira lui un cîntec dulce. Plutind asa. au pornit iar spre largul marii. le-a amintit ca la intrarea Marii Negre se afla niste stînci uriase. blestemul lor se risipea. vîntul ce bate dinspre nord. si totusi. Apele se roteau în preajma si clocoteau ca-ntrun cazan. cautau mereu capatul lumii. si-adormitor. Ca sa cunoasca vremea asta cînd pot sa treaca printre stînci. în primul rînd. si vasul Argo a trecut. decît în anumite clipe. Cu darul lui dea prevesti. Iara de piere porumbelul. caci ei erau înaripati si viforosi ca tatal lor. debarcînd în rasarit. teribilele Simplegade au ramas locului. Erau acele stînci cumplite ce se ciocneau necontenit. au auzit un zgomot înspaimîntator. pîna sa ajunga la tinta lor cea mult visata. cei doi flacai le-au urmarit pe-aceste harpii pîna departe peste mari. puteau sa dobîndeasca lîna cu firele-i scumpe de aur. Vîsleau. dar nu vroia mai mult sa spuna. 173 Argonautii zaresc crestele Caucazului Eroii n-au mai staruit si. Fineu din Tracia spusese ca de va trece vreo corabie printre stîncile Simplegade. Iar din corabie. eroii au slobozit un porumbel. Argo sa stea si ea pe loc. In niste lupte ce-au urmat.O sa vedeti. Stîncile se miscau alene sub acest cînt duios de lira. sa ia cu ei un porumbel. Nu mai era decît o clipa. Iason s-a încordat la cîrma. pîna s-ajunga la Eete. feciorii zeului Boreu. si ochii lor. multumindu-i lui Fineu. Orfeu cînta ametitor. Drept multumire. . . Aicea se adaposteau negrele pasari ale lui Ares. s-aduca jertfe Afroditei. c-un bubuit asurzitor. si nimeni înca nu trecuse cu vreo corabie pe-acolo. E drept ca. se ciocnesc si nici un vas nu poate trece. doi dintre ei au fost ucisi. Numai o pana de la coada i-a fost prinsa de Simplegade. plutind prin Pontul Euxin23. în zare. o insula a zeului razboiului. care se cheama Simplegade 22.Dintre eroi s-au ridicat atunci Calais si Zetes. Într-adevar. Atîta tot. Tot Fineu i-a învatat ca. pe veci. voinicii au pus si ei mîna pe vîsle. tara bogata-a lui Eete. Pot sa vîsleasca fara teama. care fusesera gonite de marele erou Heracle din mlastinile stimfaiiene. si stîncile s-ar fi lovit. Numai un capatîi de lemn a fost zdrobit. Fineu stia de ce si cum . La rîndul lor argonautii au înfruntat aceste pasari si s-au luptat din greu cu ele. nu e primejdie printre stînci. Acum vîsleau argonautii fara de frica peste mare. le-a rostit el. si daca porumbelul trece. valurile repezi si înspumate dintre stînci smuceau pe Argo cu putere si o trageau parca-napoi. si le-au învins si le-au silit sa jure pe maretul Zeus ca-i vor da tihna lui Fineu.

s-au îndreptat în sus. cetatea regelui Eete. Vrem sa ne-o dai de buna voie. si-n departarile verzui zareau vestitul munte Elbrus. Erau în tara lui Eete.cu sabii bine ascutite. Trecea prin slavi. pe care ti-a adus-o Frixos. celebrul faur al zeilor de pe Olimp. Heracle înca nu-l scapase. si spre palat priveau acuma plini de nesat argonautii. zacea de veacuri Prometeu. în mîna-avea doar un toiag. si ti-o cerem. Tu ai pastrat-o pe nedrept. odinioara. în pragul lor s-a-nfatisat feciorul soarelui.Strainilor veniti din lume. si Iason s-andreptat cu fala catre orasul lui Eete. si. ca vulturul lui Zeus o sa sfîsie iar ficatul însîngerat al celui care îndura totul pentru oameni. împodobeau acest palat. coloane. pretioase. acest palat maret zeului Helios. unde pastra regele tarii lîna berbecului vrajit. pe Fasis. în dreapta-n schimb erau gradina si templul mare al lui Ares. Sculpturi. cu creste sure. avînd palate destule-n rasaritul lumii. ca sa-i arate prietenie. caci aripile lui uriase pareau ca-s ale lui Boreu. Fasis. trecînd el.. lasînd valurile marii.. cu pas ferit. Eete. pe care îl zidise însusi Hefaistos. pîna ce au ajuns la gura rîului larg si-albastru. S-au odihnit pîna la ziua. fiindca se facuse noapte.aurora . porti maiestre. si-au spalat trupurile-n apa . Puteau sa doarma linistiti. din Elada. sa nu se vada. din tara regelui Eete 24. au zarit muntii Caucaz. Acolo. purtînd pe fruntea lui cununa stralucitoare de omat. au tras corabia la tarm. 174 Dar nu puteau sa se opreasca.s-au desteptat si-argonautii. Au lasat ancora cea grea sa se înfiga-n mîlul gras si au sarit pe o poiana. titanul cel legat în lanturi. Iar din înalt se oglindeau în apa limpede a marii. îl daruise pe acesta celui mai drag dintre feciori. Este a noastra. Acolo si-au facut culcusul..De la o vreme. Drumul cel greu se ispravise. adica regelui Eete 25. Dar cum si-a revarsat lumina trandafirie pe pamînt zeita Eos . Palatul regelui Eete era din marmora curata. însa pe urma lui veneau. si-a strigat tare spre eroi : . în semn de buna prietenie. de fapt. In palatul soarelui în stînga lor se vedea Ea. caci Helios sau mîndrul soare îl ajutase pe Hefaistos în batalia cu gigantii. Regele Pelias îti cere lîna cu firele de aur. au pus pe ei vesminte noi. a raspuns Iason cu-ndrazneala. cine sînteti si ce cautati ? . sus.. obiecte rare. Catre apus s-a auzit si-un vîjîit tare de aripi.sub hainele de sarbatoare . Au adus jertfe Afro-ditei. si au vîslit tot mai departe. Eroii au privit în urma acestei pasari. cînd a sunat o bufnitura si portile i s-au deschis. catre Caucaz. pe vîrful Elbrus. si turnurile lui de-argint se ridicau pîna la cer. Iar Helios. Dar. Altminteri noi ne vom 175 .Sosim din tara tesaliana. credeau ca vine furtuna înfricosatoare. Mesterul faurar zidise. luîndu-l în carul lui de aur. plini de spaima. argonautii încarcati . Era chiar vulturul lui Zeus. stiau. si.

A vrut sa-si cheme toti ostenii si sa înceapa un razboi cu preavoinicii din Elada. rege.Asculta. într-una locuia chiar el.lupta.. Absirt. . în inima. de rasunau curtile largi. C-un toiag nu putea lupta. pe loc. în tarna. A-ntins aripile de aur si a plutit grabnic spre Ea. Din cînd în cînd îsi atingeau cu palma sabiile sub haine. untdelemn. în acest timp.. l-a cautat în Olimp pe Eros si i-a fagaduit un dar. micutul zeu înaripat. Tot în ograda pietruita cu nestemate si arama erau patru fîn-tîni de aur.M-am mîniat. spu-nînd catre argonauti : . multumita ca o chemau într-ajutor zeita si argonautii. Mînia îl înabusea. încapatoare. desigur. Curgeau din ele. si a tintit-o pe Medeea.. si Eros si-a sarutat mama. Erau flamînzi si însetati. Veseli. Aici erau doua cladiri. scuturi si sabii ascutite. cînd ne vei da lîna de aur ? Dupa ce s-o sfîrsi ospatul. si-o sa ti-o luam fara-ndoiala. în care petreceau eroii.. sa primim oaspetii cu cinste. sub vesminte. Intr-alta îsi aveau salasul doua copile-ncîntatoare. Aveau. O clipa regele Eete n-a putut sa deschida gura. Aici a poruncit Eete sa se gateasca un ospat. Zeus ne porunceste altfel. si sa-i atîte-o patima nemarginita pentru Iason. Deci. o jucarie de-a lui Zeus. îmi cer iertare. în cascada : vin.. 176 Eros sa traga o sageata în inima fetei mai mici.cu o sageata înmuiata în fiere verde si venin. vom petrece noua zile. si sa manînce si sa cînte. Avea doar un toiag în mîna. Dar si-a dat seama ca razboiul nu putea sa-l cîstige el. Gradini cu flori îmbalsamate si cu platani si chiparosi dadeau jur împrejur racoare. A deschis portile mai largi si i-a lasat pe toti sa intre într-o ograda minunata. si nu se-nfricosau de nimeni. eroii-argonauti s-au asezat. Pe urma vom vorbi de treburi. ce avea ciuda pe Eete.. Ea a rugat-o pe zeita sa-l cheme repede pe Eros. ce purta numele Medeea. la mese . adica dupa noua zile ? Mai bine ad-o de pe-acum ! si iar rîdeau. si-n timpul ierniinfierbîntata. s-a dus s-o caute pe-Afrodita. A aflat-o pe Afrodita într-o gradina din Olimp. soata-i si fiul sau. Iar apa curgea vara rece. mort. si rasuna întreg palatul. sotia sa si doua fete sedeau la masa cu eroii. Iar Afrodita. lapte si apa.. fiindca nu o slavea de-ajuns. Pîna sa-si cheme el ostenii ar fi cazut. pe umerii fermecatori. Rîdeau cu hohote spre rege si îi spuneau : . rotund si neted.. cu o sageata . si-au început sa soarba vin . îsi pieptana buclele blonde. în Creta. si sa-l trimita în ograda în care regele Eete. zeita Hera. b Eros o tinteste în inima pe Medeea Atunci a cugetat ca-i bine sa-i traga-n cursa si sa-i piarda. Argonautii erau zdraveni si încercati în lupte grele. desi am auzit ca este pazita strasnic de-un balaur. A ajuns în ograda larga. care-i cadeau mai moi ca spuma pe gîtul alb. de cînd era copil.

cu lanturi bune. mai înainte limpezi. . Sa fie precum vrei. 177 facut din fier si din arama. Iason sa dea lupta cu ei si sa-i doboare pîn-la unul. si lui Poseidon eu ma plec.Tu mi-ai cerut lîna de aur.. regele i-a grait lui Iason : . pentru ca îi baga-n capcana. Sa semene apoi pe cîmp niste colti negri de balaur 27. însa n-a vrut sa se arate . si regele a aratat feciorului venit din Iolco ca are-n curtea lui doi tauri. i-a raspuns regelui Eete. Sa are cîmpul. nu pentru oameni. . plin de grija.Bine. . stia ca Iason n-o sa scape. Da ti-o dau fara nici o lupta. . Iason s-a cam înfiorat. din dumbrava. a-ncuviintat si regele.. din slava. Mai are-un plug nemaivazut. Mai ales ca lipsea Heracle.. si Iason îi cazuse prada acestei pofte-njositoare. nu pentru cei ce-l asteptau sa se întoarca în Elada. Eete vrea sa-l trimita pe Iason Ia moarte Cum s-a sfîrsit acel ospat. Hera atîtase pofta de-a stapîni comoara doar pentru el. Asa mi-ai spus cînd petreceam si sorbeam cupele cu vin ca esti din neamul lui Poseidon.. fata a catat catre Iason.Ce slujba ? l-a întrebat Iason. dar nu cinstit. si sa se duca pe un cîmp. dar trebuie sa-mi dovedesti ca esti odrasla olimpiana. si noi ne vom urca pe Argo si vom pleca catre Elada. I-o avutie fara pret. dara. mare cît bolta unei case 26. din acei colti o sa rasara o ceata mare de razboinici. ce-i dincolo de riul Fasis.nu-n lantul dragostei .. Sa-i dea numai ragaz o noapte. erau acuma-ntunecati de planurile ce urzea. Terminînd el cu semanatul.. prinsa .. Stîmise pofta de-a se face stapîn puternic si bogat cum era regele Eete. La rîndu-i. sub zîmbetul sau prefacut. caci esti odrasla olimpiana. Altul s-ar bate pentru ea.Atuncea. ada-mi lîna.Ne vom retrage toti pe Argo si-acolo ne vom sfatui. facînd o anumita slujba. si fiecare socotea. pentru ca este al lui Ares. de tatal sau. Ostenii. regele Eete fusese sfatuit. însa-i venea sa rîda-n hohot. Ochii-i. Iason sa-nhame acesti tauri la plugul greu. aflînd de-aceasta încercare. în Iason. pe care îi pastra-ntr-un sac.Ţi-o dau. lîna cu firele de aur. Nu am rapit-o din Elada. ce au picioarele de-arama si varsa-ntruna foc pe nari. maretul soare. . cum nu. Pentru ca-n inimile lor clocotea ura-nversunata.De cum a tras micutul Eros sageata lui înveninata.. si-a raspuns foarte linistit ca totul se va face-ntoc-mai. Amîndoi se priveau în ochi si îsi zîmbeau. cum sa-l loveasca pe celalalt. . rasariti din coltii aceia negri de balaur. a spus Eete . a rostit Iason bucuros.ci într-o patima bolnava. aveau putere sa-i rapuna pe toti eroiiargonauti. Ea s-a jurat c-o sa-l ajute sa dobîndeasca.. fara sa te mai suparam. cum sa îi ia viata lui Iason. Pentru ca am primit-o-n dar.

. te-am visat. straine. Sclavele au adus un car.. caci esti voinic. In timpul noptii urmatoare fata s-a zbuciumat întruna. Te voi urca pe tron în Iolco. auzind fagaduiala.. unde se legana. care îl mistuiau acum.O. ce nu avea alta dorinta decît sa capete mai iute nepretuita avutie. Medeea.. Medeea ! De la ospat. La aste vorbe...Hera îi trimite un vis Medeei si fapta s-ar fi petrecut asa cum planuia Eete.. Dorinta ei cea mai fierbinte era de-a fi cîndva regina. Dar Afrodita nu-i da tihna copilei regelui. si. Avea si ea un singur gînd : sa se marite si sa fie regina-n tara tesaliana.îti jur orice. i-a raspuns Iason... ea regina. si ea.si eu.. Medeea nu s-a mai gîndit la tatal sau.. n-am putut sa te uit o clipa. bucuros. voi face vraji si ai sa birui. si amîndoi plecau spre Iolco. Ce mult i-a placut visul fetii !. .Daca te juri sa-ti fiu regina. a strigat iute doua sclave... Sclavele l-au chemat pe Iason. Iason a prins copila-n brate.Cît de frumoasa esti.. A înhamat la el catîri si au pornit spre tarmul apei.. Le învatase de micuta. trezindu-se din somn. ai sa fii sotia mea.. .. usoara. de la o doica vrajitoare. Ea s-a lasat si i-a soptit ca ar primi sa-i fie soata. Acolo se urcau pe tron. O-nflacara mereu mai tare în dragostea pentru flacaul venit pe mare din Elada. El era rege." Meriti sa ai noroc în toate. si-a glasuit fetei asa : . . cînd te-am vazut. ce sta îngrijorat pe punte. nici la orasul care pierdea lîna de aur. Copila s-a împurpurat : 178 . Zeita i-a trimis un vis. îngropati sub tarîna rece. corabia argonauta. Semanarea coltilor de balaur pe glie . esti îndraznet. mînat de poftele-i aprinse de avutie si putere. Tîna-rul s-a grabit spre tarm. Ar fi aici sa mai adaug ca fata regelui Eete stia nenumarate vraji.. Se facea-n vis ca o lua Iason în brate si-o urca pe Argo.. a glasuit atunci Medeea.. i-a gla-suit Iason repede. Argonautii-ar fi ramas pe acel tarm pentru vecie..

regele a cerut si el o amînare de o zi. Portile s-au izbit în laturi si ea a trecut fara grija. si-asa cum l-a-nvatat Medeea.Medeea i-a adus lui Iason o alifie fermecata. Ungîndu-se cu alifia pe trup. 179 12 Vazînd ca Iason biruieste. sulite si scuturi. pe arme si pe scut. fratele ei cel mititel.ce era de fata . Medeea. si s-au certat. au socotit ca e de aur. avînd de mîna pe Absirt.. Au pierit toti. lovindu-se turbati cu ura. Iar vasul lor sa-l faca tandari . Uriasii. ca niste lupi pe o mioara. cea mai taioasa dintre arme nu mai putea sa-i faca rau. regele . . în sinea lui însa gîndea. Uriasii au pasit spre Iason si spre ceilalti argonauti. însa flacaul. Ea a facut pe loc o vraja. s-au omorît. Trebuie sa spun ca alifia era facuta dintr-o planta care crestea-n muntii Caucaz. I-a prins de coarne cu putere si. caci fiecare vrea s-o aiba. Chiar focul cel mai arzator. cum era îndemnat de sfetnici. Din coltii semanati pe glie au rasarit niste uriasi. si cum în vremea asta noaptea se coborîse peste lume. Taurii s-au zvîrlit spre el. Iason s-a uns cu alifia . tînarul devenea mai tare decît Heracle. au spus cu totii.si sa-l cufunde-n rîul Fasis. De ar fi fost zid de cetate. care stateau mai la o parte. vazînd stînca asta. Pe el au semanat toti coltii aceia negri de balaur. . Tatal si sfetnicii si oastea au cazut jos si-au adormit.s-a întors repede-n palat. învatat de fata regelui. S-au luat la lupta. ajutat de-argonauti. taurii regelui Eete. S-au repezit nebuni la ea.Ce-i de facut ? Vom da noi lîna acestor tineri din Elada ? a-ntrebat regele Eete pe sfetnicii sai de credinta. decît zeii. care venise la palat sa-si ceara drepturile sale. Rapirea lînei de aur Atîta doara ca Medeea aflase tot ce planuiau tatal sau si cu dregatorii. sa-i prinda pe argonauti si sa-i ucida fara mila.Mîine va dau lîna de aur. într-o vagauna.Nu ! n-o vom da. Au arat cîmpul larg si neted. plina de mistere. tacuta. Ci mîine-n zori vom strînge oastea si-i vom lovi pe-argonauti la ceasul cînd ei înca dorm. spusese regele lui Iason. si el îsi învingea dusmanii. i-a înhamat bine la plug. a luat o stînca mare în brate si a zvîrlit-o-ntre uriasi. Sau vom gasi o alta cale.. a si pornit spre locul unde se aflau. ca totusi s-o pastram la noi ? . în lupta care s-a iscat. Dar Iason a ramas pe loc. . ar fi cazut sub izbitura. din sîngele lui Prometeu. cu sabii. E drept ca asta doar o zi.

Medeea s-a urcat si ea pe puntea vasului de lemn. catre mare. înspre dumbrava înverzita. si Iason. tînarul strain. statea de straja un balaur. toate aceste juraminte. si. pentru tot ajutorul lor. precum se vede. Dar nu uniti prin dragoste sau prin dorinta de a fi folositori celorlalti oameni. Aluneca usor în rau. 180 Iar flacarile otravite s-au stins în botul lui hidos. incit nu se vedeau pe cer nici stelele scînteietoare. Argo. si monstrul. Acolo l-au gasit pe Iason. ce-l însotise pe Iason pîna la dumbrava. pentru ca nu stiau nici unul ce planuri nutrea acum Iason.. poate vreo veste. Unul dintre argonauti a ridicat ancora grea. Asa se-ntîmpla totdeauna cu cei care au firi prea slabe. si nici faclia de argint a lui Selene. unde era templul lui Ares. lung de noua stînjeni. Iason a pus-o pe spinare. ce amîndoi si le faceau noaptea. argonautii au dat glas nemarginitei bucurii care-i înflacara pe toti si s-au pornit veseli sa cînte. care conducea aceasta expeditie. cu pas grabit. s-au repezit catre copac.. Ei au smuls lîna din copac. cu argonautii.. catre corabia lor. Iar Iason. s-a lasat moale la pamînt. pe tarmurile apei. de cinste si de glorie. Medeea a zvîrlit atunci asupra lui un suc vrajit. Medeea l-a calauzit pe Iason. a ridicat ochii spre cer si-a multumit zeitelor Hera si mîndrei Afrodita. plina de foc si de miasme catre voinicul tesalian. ei erau înlantuiti de pofta lor de-a fi bogati si de-a fi rege si regina. de-a sa-vîrsi fapte marete. lesne supuse lacomiei.S-au îndreptat spre vasul Argo. A implorat apoi pe Zeus si pe Poseidon furtunosul . Toti erau veseli. fericiti. Lîna de aur stralucea si lumina pîna departe.sa-i ocroteasca pe tot drumul de-ntoarcere catre Elada. Prin farmece «a cunostea ca-n Ea regele. Nu se vedeau decit eroii. Numai Medeea sta pe gînduri. lînga copacul sfînt. dalba luna. Ceilalti au luat vîslele-n mîini.ce tremura poate de frig. a început sa cînte dulce. Sucul l-a adormit pe monstru. pe rîul Fasis. care statea la tarmul apei. poate de teama. Aici. si au pornit. si vasul a pornit în jos. revazîndu-se cei doi s-au strîns si s-au îmbratisat . Iara tradarile Medeei fata de tara si parinti pecetluiau. Fuga Medeei cu Iason Fara sa sovaie o clipa. El banuia ca va veni copila regelui Eete sa-i dea un sfat. Cum au ajuns din nou pe mare. L-a luat alaturi pe Absirt. curtenii se si . Acuma ei erau uniti.. în el lucea lîna de aur. Nu.zeul din care se tragea . avînd în mijloc pe Medeea si pe Absirt . dupa poruncile Medeei. însa Orfeu. Balaur care-si casca gura. Abia mai pîl-pîiau putin. si si-au jurat din nou credinta. într-o lumina orbitoare.

Urmaritorii si-au dat seama ca nu i-ar mai putea ajunge. 181 Casapirea micului Absirt iata de ce era Medeea atîta de îngrijorata. pe-ncetul. gîndindu-se ca-i va mai fi de ajutor si-n patrie.trezisera din somn. Chiar Iason s-a uimit în sine. caci scînteia ca soarele în toiul zilei. vazînd ce fire-are Medeea. Erau gata s-o zvîrle-n valuri. Istrul. sa n-o vada argonautii. si-a sfîrtecat în bucatele pe micul sau frate Absirt. doi. de-aceia care se lupta cu copiii. Cînd au aflat argonautii aceasta crima odioasa. Ea s-a ascuns în fundul barcii. Cautasera sa schimbe drumul. el a aparat-o. Avea osteni si avea prieteni. regina în orasul Iolco. cum aveau pînze mai bune. Descoperisera rapirea lînei de aur din copac si fuga fetei. ca sa poata sa-i ajunga. înfruntam monstri. pe Istru. în acest timp argonautii urcasera . si. micul Absirt. prin strîmtori28. . caci veti fi Qsînditi la moarte ! a rostit regele Eete catre ostenii ce plecau. De iapt. într-adevar.cum cerea datina. membrele micului Absirt. Dar lîna ce-o aveau cu dînsii i-a dat de gol. Spre tarmul unde se varsa rîul cel larg.si va mai spun sa nu va-ntoarceti fara Medeea si Absirt. taind marea curmezis. Ea stia tot ce se-ii-tîmpla. a hotarît ca la o vîsla sa traga-n loc de un om. în mare . Pînze mai mari decît acele ce se aflau pe vasul Argo. fiare. Nu ucigasi de rînd. ea si acela ce-i jurase ca o va face soata lui. Iar regele a poruncit sa plece-ndata trei corabii.pe Istru-n sus. a Medeei. una cîte una. si totusi.adica-n Pontul Euxin. La rugamintile lui Iason. s-au mî-niat nespus de tare. în toiul noptii. s-au vazut si urmaritorii. eroi. . si. Vazînd. vîslasi mai multi si odihniti. Le-au strîns bucata cu bucata si le-au adus toate pe tarm. ci.Noi sîntem luptatori. sa-i ajunga pe Iason si argonauti. sau încordat si erau gata. Medeea a facut o crima cumplita. s-au oprit ca sa le adune.. socotind ca urmaritorii or sa se-n-drepte spre strîmtori.pe cît se pare . pe valuri. si-argonautii n-o luasera pe-acelasi drum ca la sosire. Acolo au orînduit slujbe si jertfe pentru fiul cel sfîrtecat al lui Eete. Urmaritorii au vazut dincotro vine stralucirea si. Deci sa se-ntinda pînze multe. înspaimîntatoare. pe urma vasului elin. Iason.. a treia noapte de la plecarea lor pe mare. Vîntul batea spre asfintit. ca sa scape de primejdii. . care erau adînc mîhniti ca se furase din dumbrava lîna cu firele de aur. argonautii au iertat-o si au vîslit în sus. aproape gata sa-i ajunga. colhidienii. L-au ars pe rug si au facut serbari . destul de mult 29. Numai ca regele Eete avea si el corabii bune. plecasera catre alt tarm. cu fratele-i. Iar membrele însîngerate le-a risipit în largul marii. Asa s-a scurs o zi întreaga. regi.

Trecînd prin apa ce scalda doua stînci : Scila si Caribda.o vrajitoare renumita.. erau de asemeni sa se-nece. Argonautii. Poseidon. în curînd au sosit la Iolco. si a cerut un adapost la fetele lui Pelias. din care Iason se tragea. S-a prefacut ca s-a certat cu sotul ei. ostasii au ramas acolo. dupa multe lupte si rataciri. Medeea a-nceput sa spuna ca ea cunoaste vraii prin care îi poate- . Visul sau scump se spulbera. si s-a pornit cea mai grozava dintre furtunile pe care le suferisera în drum. plutind pe Istru mai departe. Doar melodia lui duioasa le-a amintit de patrie si i-a tinut pe vasul Argo. Pelias n-a mai vrut sa-si tina cuvîntul dat cu luni în urma. dincolo de Iliria 31 . A strîns oastea si l-a gonit pe Iason din orasul Iolco. si Pelias a primit lîna. întemeind o asezare bogata si înfloritoare.Dar fiindca nu mai îndrazneau sa se întoarca la Eete fara Medeea si Absirt. fiul lui Eson.. Atunci Medoea.. din nou. comoara regelui Eete. Au mai trecut si pe la Creta. Sirenele i-au ispitit. si nu stia ce-ar putea face sa puna mina pe putere. Acolo s-au luptat cu Talos. care cînta mult mai frumos. Vorbea. Eroii abia se mai luptau si îsi pierdusera nadejdea ca vor putea scapa cu zile. prin cîntece ademenitoare. 182 întoarcerea la Iolco Abia ajunsi în alta mare. în schimb. sa se arunce-n apa marii. în furtuna. a sunat un glas. de Atena. . pe cît spunea legenda. pusa la prora. Stînd ele într-o zi de vorba. din neamul monstrilor de-arama si. vrajitoarea. Vîslele se frîngeau si ele în stînci ce rasareau din apa. în insula cea misterioasa unde-si avea salasul Circe . ce-a primit numele de Torni 30. Dupa aceasta întîmplare. Dar i-a salvat pe toti Orfeu. din stejarul marelui Zeus. din Dodona. Ce-i drept. au atins tarmul portului magnezian Pagase. Iar Circe sa-i purifice de moartea micului Absirt. si a ajuns pîna la Circe. tot lui o sa-i revie lîna ce si-o dorea atît de mult. primejdii fara numar. Ramura ce era adusa. a stat furtuna pe care-o trimisese Zeus . au întors cîrma catre locul unde traia faimoasa Circe. 183 Pelias este fiert într-un cazan chiar de catre fetele sale Iason s-a mîniat amarnic. pe rîuri si din nou pe mari. Corabia argonauta era ca o coaja de nuca. Caci regele avea trei fiice. ramura sacra. a nascocit un siretlic. eroul i-a cerut tronul parintelui sau. si ramura i-a îndemnat sa plece-n marea Tireniana. în sine chibzuia ca avînd tronul si puterea. Dar s-au luptat cu valurile si au scapat iarasi cu bine. Corabia au închinat-o zeului marilor. zvîrlita-ncoace si încolo. un urias înspaimîntator. Eson. la fel ca mai tîr-ziu Ulise. din care Argo se pornise cu peste patru luni în urma. Cum s-au întors.. sub munti de apa vinetii. argonautii au trecut. Dar. furtuni. si Argo a plutit pe mari. Valuri se ridicau cît muntii si pînzele se sfîsiau sub rasuflarea înghetata a unui vînt de miazanoapte. doua stînci amenintatoare.si au întîmpinat. cînd iata. ♦ Regele l-a tinut cu vorba cît timp au stat argonautii. Un glas puternic de la prora. cum s-au risipit acestia. Acolo s-au purificat de sîngele varsat la Tomi.

Medeea sa urcat în car si a pierit într-o clipita. si Iason. Toti se temeau de vrajitoarea ce-si omorîse fratiorul si îl fier-sese în cazan pe fostul rege de la Iolco. si carnea lui au aruncat-o într-un cazan mare sa fiarba. Ca sa le dovedeasca asta a umplut un cazan cu apa. dar nu-ntr-o lupta vitejeasca . ca pe un taur la ospete. si ce sa credeti ? Dintr-o data. ce iubea puterea si bogatia si placerea. Medeea. . Iar el. s-a istovit de la un timp. si l-a primit cu multa cinste. Medeea s-a lasat rugata. Puterea a trecut în mîna unui fecior al celui mort. Din apa a iesit un miel cu blana alba. si Pelias ramîne mort. Ar fi putut acuma Iason sa vietuiasca linistit. Iar crimele . avea sa mosteneasca jiltul regelui Creon. o sa se stinga într-o zi. Iar fetele.cel mai batrîn din toata turma . Medeea. hotarîse s-o paraseasca pe soata lui de pîn-atunci si sa se-nsoare cu Glauca. de suparare. din Corint. Bucatile le-a pus la fiert. Copilele lui Pelias.precum se cade-ntre barbati. Segele Pelias cazuse . A luat pe urma un berbec . bucatile s-au închegat. Dar cum a dat în clocot apa. behaind. Caci fata regelui Eete se urîtea de la un timp. si el tot n-a putut sa urce pe tronul mult rîvnit din Iolco. cazînd în cursa. tras de doi serpi înaripati. multumita ca planul i se-ndeplinea. rege din Corint. si. Iason a fost silit sa fuga la Creon. un alt argonaut : Adraste. daca le-asculta rugamintea. s-a aratat un car de flacari. a mai rostit si niste vraji. si-au doborît parintele. si sa le-arunce în cazanul în care apa clocotea. a aprins foc cu palalaie. fiind barbatul Medeei.ntineri pe oameni.-i daruise si doi copii încîntatori. cirezi de vite si mosii. le-a sfatuit pe-aceste fete sa-l taie pe batrînul rege în opt bucati. si vrajitoarea. vazînd aceasta preschimbare. Iason nadajduise poate ca tatal ei. fata lui Creon. Dar tot ce se cladeste-n viata pe crime si pe viclesug se prabuseste prea adesea. Medeea le-a strigat în fata ca ea l-a razbunat pe Iason. nici la Iolco. Apoi facînd nu stiu ce vraja. Nimeni nu l-a laudat pe Iason pentru-o asemenea victorie. cu capul noua.pe cît se pare . A mai turnat un suc în apa. 184 Glauca si Creon sînt cuprinsi de fiâcari Creon îl admira pe Iason pentru ca adusese lîna de aur de la Ea. au rugat-o pe vrajitoare sa le întinereasca tatal. fiindca-si pierduse si copiii si lîna cea nepretuita. Era rapus prin viclesuguri si uneltiri vrajitoresti. punînd lemne dedesubt. soata.astern pe chipuri niste umbre.si l-a taiat în bucatele. gazda sa. Astfel. si apa a-nceput sa fiarba. Dar dintr-acolo nu veneau deloc vestile asteptate. Fetele i-au fagaduit si un sirag de pietre scumpe. La fel si dragostea lui Iason fata de soata lui. I-a daruit si un palat. de nu putea fi rege nici peste mare. va mosteni bogatul Ea.

a ramas singur în Corint 33. dormea Ia umbra vasului sau Argo. Chemînd Medeea un balaur.. dar n-a stat nici acolo mult. Dar cum era de stapînita. Insa cum s-a atins de fata a luat si el îndata foc. care-odinioara ca un delfin taiase apa si deschisese drum pe mari cutezatorilor elini. si vrajitoarea. Aflînd Egeu de uneltirea nesatioasei vrajitoare. cu pamîntul destul de fertil. a izgonit-o cu rusine. ca nu am nici o suparare. Iason visa lîna de aur3'1.corabia. pe tarm. nu s-a mai aflat nimic ce s-a-ntîmplat cu vrajitoarea. purpurie si o cununa de margean. mînîndu-le cu lanci. Astfel s-a stins. Destul am zabovit aicea lînga un om fara noroc. sa se marite cu Egeu . ca într-un cleste. s-a prefacut ca nici nu-i pasa si a grait catre Glauca. în departare.. frumoaso. lemnaria putrezita s-a prabusit c-un zgomot surd.. Dar cum si-a îmbracat vesmîntul. Poftim. si ca sa te încrezi.. dar stofa se tinea de trup si nu putea s-o dezlipeasca. caci tare-i mai fusese teama de fosta soata a lui Iason. cu dulceata : T. Ma cere regele Egeu. Corpul i-a fost cuprins de flacari. Pastorii tesalieni . s-a prabusit asupra lui. Dar Argo. A pus la cale alte crime. Aici cresteau prin munti cai si boi. si.. A vrut sa-si scoata iute haina.. i-a daruit fetei lui Creon o haina scumpa. si prin legende se mai spune ca Iason. S-a împacat cu tatal sau.. mîhnit si fara rost dupa uciderea Glaucei.. regii tesalieni si-au facut cei dintîi oaste de calareti.M-am saturat si eu de Iason. acesta-i darul meu !. si a fugit catre Atena.Aflînd Medeea stirea asta s-a necajit peste masura. si era gata sa-l omoare pe fiul lui Egeu : Tezeu. In cele mai frumoase vise . care domneste în Atena . a simtit un fior de moarte. Cînd. Abia de închisese ochii. Ea a strigat si s-a zbatut. La tipetele ei grozave a alergat regele Creon. Prin mintea lui se perindau nenuma-ratele-ntîmplari din expeditia spre Ea. tras de serpi.. pe care Iason o condusese-n expeditie.. Glauca s-a înseninat.. Iason..Dar vrajitoarei nemiloase nu i-au ajuns aceste crime.. Note I. Dealtfel. era acuma putreda. despre care se spunea ca erau cei mai frumosi din lume. Amîndoi au pierit în flacari32 185 Fuga Medeei si prabusirea corabiei Argo .. o lumina. Tocmai visa ca se gasea din nou pe Argo si se zarise. într-o zi.. L-a-ngropat sub darîmaturi. Iara cununa îi strîngea.. Era un munte-ntreg de aur.. Tesalia este o regiune din Grecia de nord. fruntea alba. prefacuta. Chiar turmele de boi erau duse la pasune de slujitori calari... îti fac si eu un dar de nunta. Apoi a poruncit sa vina carul sau magic. a si zburat pîna la Ea. fiica lui Creon. fara de fala si fara glorie. în istmul de Corint. A luat în mîna un cutit si si-a ucis cu el copiii al caror tata era Iason. acela ce nu luptase pentru oameni si se iubise doar pe sine. si-as vrea sa fiu si eu regina.

S-ar putea ca din. sa se faca voinici. mama lui Learh si Melicerte (vezi legenda despre zeul Dionisos).sa fi derivat cuvîntul centaur. 6. Iar Frixos înseamna cel care freamata. Berbecele cu lina de aur simbolizeaza poate norii calatori. sa mînuiasca arcul. Norii se nasc din ape. AsclepioEsculap a deprins mestesugul de a-i vindeca pe oameni în pestera lui Hiron. 7. în munte.ce se dadeau copiilor si-i ajutau sa creasca. mai jos de brîu. în muntii Pelion era un soi de plante ce nu se mai cunoaste. zeul apelor. Ei par uneori facuti în întregime din aur. Din pricina aceasta. Umblînd mereu calari. Amândoi par a fi simbolul luminii reflectate în nori. Insa. care scînteiaza. precum se stie. 3. baietii învatau sa îngrijeasca de vite sau sa vîneze fiare. . Dupa cit se pare. Acest centaur Hiron este personificarea stiintei medicale ce o aveau pastorii. In legende vedem adeseori feciori de zei sau ai unor eroi de seama trimisi la Hiron.cel care mîna tauri .asa cum s-a mai amintit odata . nascociti în legenda.furtunile grozave din munti. imagine daltuita pe peretii pesterilor. A doua nevasta a Ivi Atamas era regina Ino. 186 "heneto tauros" . pastorii tesalieni pareau cas contopiti cu caii de sub ei. avem si noi într-o multime de basme. 4. sabia si lancea. ca un simbol al necesitatii cresterii copiilor în mijlocul naturii. De aceea se mai spune ca aveau drept tata pe legendarul Ixion . Ei strajuiau averea cea mai de pret pe acele vremuri: cirezile de boi si hergheliile de cai. Centaurii acestia. El se numeste Hiron. ar fi deci tot niste odrasle ale lui Poseidon. Elena. Ei par sa întruchipeze în acelasi timp . în limba greaca "henteo" înseamna a întepa cu lancea. 2. Din ele se scoteau sucuri întaritoare . faimoasa Colhid. Motive asemanatoare. s-a nascut poate notiunea de centaur. Se luptau cu dusmanii ce vroiau sa le fure. Tot aici. ca fiind la marginea de rasarit a pamîntului. Hele se tîlcuieste prin "cea stralucitoare". a mina. sau cu fiarele din munti. Iar "tauros" e taur. Dintre centauri unul este vestit.un fel de vitamine .vijelia. Cînd soarele rasare.erau razboinici. a goni. îi poleieste. Este vorba de strîmtoarea Dardanele. cînd un batrîn sau o batrîna încearca firea si bunatatea unui flacau plecat în lume sa sâvîrseasca ispravi mari. unde fortele li se calesc cel mai bine. aveau trupuri de cai.zeita norilor. era socotita. 5. în acelasi timp. Adunau buruieni din muntii Pelion si faceau oblojeli cu care-si vindecau caii muscati de fiare. si mama pe Nefele . Din imaginea aceasta a calaretului contopit cu calul. Sa devina astfel viteji si sa dispretuiasca moartea în batalii. Dincolo de ea rasarea soarele în fiecare zori de zi. erau si priceputi. cum afirma unii mitologi. boii întepati de lanci sau propriile rani dobîndite în lupte. Dealtfel. Ceorgia de astazi. erau pîna la brîu oameni si. Ţara lui Eete.a de mai tîrziu. Acelasi sens îl are si numele Helena. sa foloseasca scutul.

11. Fata în fata cu Scutari se stie ca se afla Istambulul. ci si pe întelepciune. Totusi. într-un basoreUef. frumos si expresiv. 11. Atena si. mai tîrziu. care slujesc eroilor nostri. Insa. Tot poetii au nascocit. lucrat în teracota de catre un artist antic necunoscut. 15. 12. deschizînd drum spre rasarit. 13. 10. Unde se afla Scutari. era considerata ca sfatuitoarea si sprijini-toarea tuturor eroilor. avînd pe cap un coif cu creasta. Insa. care doreau sa-si legitimeze cuceririle. Heracle. pe ape. Propontida . de buna seama. Lupta aceasta cu pumnii este stramoasa boxului. frunze. buruieni fermecate. Munca se vede a fi pe sfîrsite. a fost întemeietorul legendar al orasului Hios. sau Uskiidar. 16. ca acestia. sau poate încrusteaza acolo crenguta din copacul lui Zeus. Hera. Dupa unele legende. în stinga este Iason. In Misia au ramas Heracle. Tezeu. tasul pe care vor pluti înspre tara regelui Eete. cu capitala la Pergam. alaturi de Heracle. Nu avem destule date si nu putem sa stim ce a fost si cînd a fost. Numai ca luptatorii din antichitate îsi legau pumnii cu niste curele.el întinde plnza pe catarg. si a plecat. care striveau carnea si sfarîmau oasele. zeita întelepciunii. un alt argonaut mai înfrumuseteaza cu dalta si ciocanul o parte a corabiei. 21. Pîna în preajma orasului Istambul se întindeau odinioara hotarele Traciei. cu întelepciune. 19. Ţara din Asia de sud-est. 9. Afrodita i-ar fi ajutat sa învinga. 18.a. dupa dorintele basileilor. rapit de nimfe. sa nu-si razbune tatii. ca expeditia catre extremitatea estica a Marii Negre s-ar fi facut. 14. Au adus apoi cu ei bogatii si aur mult în Elada. S-au luptat cu popoare necunoscute. ca sa înfrumuseteze aceasta aventura. crescînd mari. Strîmtoarea Bosfor. Prin aceasta asa-zisa protectie a marilor olimpieni se dovedea neîndoios ca regii elini aveau dreptul sa cutreiere marile si sa le stapîneasca. Scutul si sabia le-a pus însa alaturi. Bineînteles ca toate acestea sînt supozitii. Polifem si Hilas. legenda cînta pe acei navigatori care au cutezat întîia oara sa plece în mari calatorii. probabil. sa cucereasca orice tinut si sa adune bogatiile pe care si le doreau. Plecarea se spune ca s-ar fi facut din portul magnezian Pagase. 20. 187 Perseu s. . cu multa grija. l-au înfrînt pe localnici si i-au silit sa dea tot ce aveau mai de pret. O vedem dînd ajutor lui Prometeu. ca marii olimpieni : Zeus. Acestia au înfruntat primejdii si furtuni nenumarate. în limba greaca "argo" înseamna usoara. colturoase. Pentru ca . Argonautul Polifem. Sînt unii învatati care afirma ca o parte din legenda este adevarata. Regina din Lemnos se numea Hipsipila. In folclorul românesc avem si noi adesea elemente naturale : crengute.era Marea Marmara. în Turcia. Aceasta ca un semn ca eroii si faptele lor nu trebuiau sa se bizuie numai pe îndrazneala.adica aceea care deschidea calea spre Pontul Euxin . poetii au nascocit ca pe corabia Argo s-ar fi urcat cei mai de seama eroi si ei au trait fel de fel de întîmplari de dragoste si lupte. Atena. îi vedem pe argonauti cum îsi construiesc cu pricepere. negotului elin. cam cu optzeci de ani înaintea razboiului renumit al Troiei. care a auzit strigatul lui Hilas. si de curele erau prinse placi mici de arama. au fost ucisi si toti baietii.8.ajutat de un argonaut . în cautarea lui.

Lina de aur pare a fi si simbolul bogatiilor din tarile rasaritene. De aceea el devine egoist. în apropiere de strîmtoarea Helespont. în numele dreptatii si în folosul elinilor. 28. El i-a chemat. Este vorba de Marea Adriatica. Dupa ce au cunoscut-o mai bine si au vazut ca are tarmuri roditoare si bogate. cuvinte mari si promisiuni . sa deschida drumuri noi pe mari. Tezeu. 34. în zori. Grecii vechi credeau ca fluviul Dunarea unea Marea Neagra cu Marea Adriatica. unde este astazi orasul Constanta. Aceasta este legenda înfiintarii orasului Torni sau Tomis.pe care nu si le respecta . argonautii nu au mai trecut prin strîmtoarea Bosfor. adica marea neospitaliera. cam prin regiunea Cazanelor. la început. cu orice mijloc : juraminte. numele s-ar tîlcui prin locul celui taiat (temio înseamna taiat). La înapoiere. întotdeauna. 32. îndraznete. Eroii l-au urmat pe Iason. Marii Negre : Pontul Axeinos. Grecii îi ziceau. ca o amintire a faptului ca micul Absirt fusese taiat aici în bucatele de Medeea. In toiul expeditiei ajunsi în Colhida. din Asia de asfintit. si în basmele noastre se gasesc de multe ori stînci sau munti care se izbesc cap în cap. Palatul sclipitor pe care îl avea Eete. Coltii ce trebuiau semanati pe cîmpul lui Ares erau tot din botul balaurului doborît de Cadmos. Nu mai este folositor semenilor sai aflati în suferinta si lupta doar pentru sine. adica marea ospitaliera.numai ca sa-si atinga scopul. cîndva. Spre deosebire de Heracle. Eroii erau bucurosi sa sâvîrseasca fapte mari. 26. in Marea Marmara. Dardan . în lungi coloane argintii. 23. Cît timp au durat slujbele pentru Absirt. sa biruie pe regii hapsîni. s-ar fi-naltat. 189 RĂZBOIUL TROIAN SE POVESTEsTE ca pe-un deal.printr-un voinic. sau poate chiar mai dinainte. Se spune ca Istrul-Dunarea ar fi avut odinioara aici un brat. cum i-au spus romanii. fiindca avea mereu furtuni. Perseu si alti eroi. un oras mare si puternic . Uos. Simplegade înseamna stîncile care se izbesc între ele.22. si tara înconjuratoare . Dar de la numele lui Tros acest oras s-a chemat Troia. . de-a dobîndi lina de aur.parte din Frigia . 29. 27. cînd fundase orasul Teba. ce paraseste mai apoi calea dreapta. Ca sa înfiereze astfel de fapte. i-au schimbat vechiul 188 nume si i-au spus Pontul Euxeinos sau Pontul Euxin. sa nimiceasca monstrii si fiare. cît si plugul erau creatiile lui Hefaistos. Atît taurii cu picioarele de arama. Cel care a zidit orasul a fost. In greceste. 31.din Zeus. 30. ca fiu al astrului ceresc. 25. reprezenta pentru elini lumina aurie ce se vede. Fusesera daruiti regelui de zeul Ares. dupa legenda. Este vorba de rîul Rion din Georgia. meschin si ia parte la crime. caci el fusese napastuit de Pelias. spre rasaritul lumii si se reflecta în apa Marii Negre. argonautii ar fi ajuns. Tros. care-si tragea obîrsia . dupa legenda. sa cutreiere si sa cunoasca lumea.Troada2. Iason cade prada poftei de marire si avere. 24. cîntaretii antici subliniau în legende tragicul sfîrsit al lui Iason. Iason închipuie pe omul viteaz si generos. pe care elinii le-au rîvnit mult. feciorul unui rege. ci s-au îndreptat direct catre tarmul nostru. Aceasta noua crima a fetei regelui Eete este povestita în versurile zguduitoare ale tragediei lui Euripide : "Medeea". 33. la început.

I-adevarat. care o-nfatisa pe-Atena. In cazatura. ramas numai un fecior. în panta dulce. ca salahori. Priam se urca pe tronul lui Laomedon Laomedon a fost un rege lipsit de cinste sau cuvînt. Iar spre apus se cobora. Vor gresi numai pamîntenii. gresesc adesea. o fortareata nu prea mare. a facut lînga ea un templu. colina asta era un loc fermecator. la Mecona. si el îi osîndise aspru pe rasculatii din Olimp. Atunci. Laomedon i-a izgonit pe cei doi zei din tara sa.însa saduca nenoroc.. fiica lui Nereu.deoarece-ntr-o buna zi Zeus s-a mîniat pe Ata. s-a lovit zeita zdravan. aflînd urzeala. într-un loc de cinste. si oamenii sa-l îndrageasca . Ida. din cer. pe deal. care cazuse prizonier. Dar Tetis. cei mai greu loviti au fost Posei-don si Apolo. Locul unde a cazut ea a fost chiar dealul din poveste. a pus aceasta statueta zisa paladiu-fecioara. Tocmai în vremea cînd dorea el sa ridice-aceste ziduri. a blestemat dealul acela sa fie plin de amagiri. si dupa ce-a zidit. locul unde se ridica orasul se zice ca s-ar fi chemat-nainte "dealul greselilor" . La fel. Laomedon si-a pierdut tronul. spre rasarit. Avînd el multe avutii. precum se va vedea-n poveste. zeita a greselilor. i-a strigat Zeus. Era hapsîn. si. si i-a dat brînci zeitei Ata. dar nu vroia sa le plateasca. de ciuda. cum s-a-ntîm-plat atuncea. ar fi cazut o statueta misterioasa 3. cea cu picioare de argint. Dintre toti. 190 .Din cauza ta. Fiul lui Tros a hotarît sa-nalte-acolo. Lui îi placea sa aiba slugi. a vrut sa si le ocroteasca si sa ridice-n jurul Troiei un sir de ziduri cit mai tari. si a zvîrlit-o din Olimp.. sa-nalte zidurile Troiei 4.Dealul greselilor La drept vorbind. îl vestise pe tatal zeilor îndata. catre marea cu valurile azurii. Cînd s-a sfîrsit însa zidirea. De azi-nainte nu ai voie sa mai urci în Olimpul nostru. Acesta era cel mai mic. Cei mai multi dintre fiii sai au fost ucisi în batalii. Se rezema. în templu. . apucator si fara mila de supusi. pe muntele de piatra. Aceasta e prima greseala. Ii trebuiau deci lucratori. . tot fara de cuvînt.. s-a întîmplat ca în Olimp mai multi zei sa se razvrateasca. o fortareata. I-a. s-a purtat el si cu Heracle5. cînd m-a-nselat titanul Prometeu. Mai tîrziu i s-a zis Priam 6. A facut dara sacrificii si i-antrebat pe olimpieni daca-i vor da încuviintarea. si Ilos într-o zi s-a stins. Se numea la-nceput Po-darce. si-au trecut ani cîti au trecut. La tron i-a urmat fiul sau. Zeus a hotarît ca ei se vor trudi. fara sa le plateasca munca. Doreau sa-l lege pe stapîn în streanguri tari si sa-l arunce în Tartarul întunecat. Pentru asemenea greseli. pe colina. cum sînt mai de-obicei toti regii. ce se numea Laomedon. asa precum fagaduise.Palas-Atena este-aceea care-mi va ocroti orasul" .a cugetat regele Ilos.

trebuia. regasita.si. fiindca Priam i-l ceruse. si toate-acestea duc. si ei l-au sfatuit sa-l duca pe fiul nounascut în munte . si-un numar mare de copile 8. luînd si el parte la întreceri. sa-l lase-acolo pe o stînca. Iara ca premiu. Flacara tortei se-ntindea pîna ce cuprindea orasul si-1 mistuia în întregime.nu-i venea sa creada ! . fiind sarbatorit la curte. prin iscusinta si vitejie. Dar.. Taurul l-a cîstigat el.Iar Priam. oferea cel mai mare taur pe care îl avea-n cirezi. . ca tatal adoptiv. la dezlegarea unei taine. a vazut . cum îi zise-sera-nainte. aflînd de acest vis. acest fecior de rege s-a tocmit si el tot pastor. Destul ca Priam a aflat ca Alexandru i-e fecior. a hotarît sa-l recîs-tige. Hecuba si ceilalti l-au întrebat : de unde este si cum îl cheama ?. în Troia. ci Paris. trecînd pastorul iar pe-acolo. în întreceri. Dar taurul fagaduit era crescut chiar de-Alexandru. nume care-nseamna ruda de-aproape. Fiul nou-nascut de Hecuba este parasit pe muntele Ida Priam. slujbe si jocuri si întreceri.. si între192 barea. a luat pastorul pe-acest copil plin de noroc si l-a dus în coliba sa. Priam a ascultat de sfatul preotilor. Alexandru 10. revenind la Troia. ci-o torta aprinsa. Hecuba a avut un vis . vulturii si serpii vor sti pe urma ce sa faca. Acolo l-a crescut în taina. înduiosat. fara ca tatal sa-si mîn-jeasca mîna cu sînge de copil. buna. la fel ca toti ceilalti pastori.iar soata sa i-a daruit cincizeci de fii. i-a întrebat pe niste preoti . Alexandru i-a biruit pe ceilalti tineri. fata de fiii nedoriti. Priam. 191 Atîta doara ca atuncea cînd trebuia sa vada lumea unul dintre feciorii sai. dupa stravechi datini. într-adevar. S-a urcat deci Priam pe tron . la Priam. Ida. Tînarul tinea mult la taur. a luat de soata pe-o printesa gingasa. si. si el l-a parasit pe-o creasta a muntelui cel înalt. si bineînteles ca vorba aduce dupa sine vorba. dupa datina strabuna. frumosi ca zeii. la urma. L-a-ncre-dintat unui pastor. caci. îi astepta desigur moartea si pe pastor si pe baiat9. si. sa faca-n cinstea lui serbari. Organizase deci. A luat baiatul. cum trecuse vreme multa de cînd Priam îsi aruncase fiul cel nedorit pe Ida. Hecuba 7 se chema copila. I-au dat pe loc haine de pret. devotata. si l-au chemat.. Bucuria regelui Troiei n-a fost mica. si se facea c-ar fi nascut nu un copil.. nu Alexandru. daca regele afla. si. Marul discordiei cade în mijlocul nuntii zeitei Tetis cu Peleu . Ba se mai spune ca flacaul era nespus de inimos.pe fiul regelui Priam sugînd de zor la o ursoaica. Au închinat în cinstea lui. întrebare. îi era drag de animale si le pazea de hoti si fiare cu-atît de multa vitejie încît pastorii l-au numit. Fiarele. peste patru sau cinci zile. Crescînd. din cauza asta. Mîna cirezile de vite. pe care o iubea nespus. si nu stia ca el e fiul aceluia ce stapînea aceste bogatii pe Ida.

. precum facuse el cîndva tatalui sau. încît se zguduiau pamîntul.. Se cununa zeita Tetis. .E marul meu.. pentru ca zeita Tetis nu o poftise la ospat. pesemne. Luase din gradina de aur un mar. Mai ales Zeus se temea de fiii lui.. si. dorind sa fie armonie si bunavoie-ntre meseni gîndea cum sa le strice cheful11. Caci la intrarea pesterii sta Eris cea posomorita. si-acuma începuse nunta. si-a vîrît capul înlauntru. petreceau strasnic la o nunta.. începe cearta între cele trei zeite L-o fi vazut. si toti rîdeau cu-atîta pofta.Nu-i al nici uneia.. cearta si bîrfa. Asta nu le era pe plac nici lui Poseidon. De fapt.. cu un voinic numit Peleu.. ca-s mai frumoasa !. cu limba rosie ca para strînsa-ntre coltii ruginiti .Ba e al meu.Pe cînd se petreceau în Troia aceste întîmplari ciudate. 193 13 . Rasuna vorbe deloc blînde... iar bratu-i a zvîrlit cu grija marul acela-ncondeiat între zeitele ce-n hora alunecau. si... se învoise ca Peleu sa fie mirele lui Tetis. si fiecare-o fi rostit : .. mai stralucitoare decît lumina de amiaz. Zeii cîntau si dantuiau cu nimfe si cu pamîntene. L-au ridicat si au citit slovele-acelea otravite. cea cu picioare argintii. trei vorbe bine ticluite. Vocile-s tari si ascutite. zeii. Dionisos le turna vin si Momus. le facea strîmbaturi destule.... care îsi va întrece tatal în vitejie si putere. I-al meu. Scrisese : "Celei mai frumoase". nu vrei tu sa ne faci dreptate ?.... în pestera unui centaur. nesuferita tuturor. si dintr-o data a rînjit. zburase-n tara hesperida.. ca sa scape de buclucuri. sudalmi si uneori blesteme. un rege din Tesalia. sedea deci si privea cu ura la cei care se desfatau. De fapt. II S-a-ntors apoi la pestera .. Marul cel mai frumos. Hera sau Afrodita sau Atena !. Zeus. voi. Pe el scrisese cu cerneala de aur. încalecînd pe un balaur. Gasise hîda iar o cale. . si Zeus si Poseidon pe-tisera pe nereida. Nu stiti cum este atunci cînd se porneste sfada ? Fetele parca sînt schimbate. nici lui Zeus. scrise de certareata Eris. nu toti rîdeau cu pofta. . marea si cerul cel înalt cu luna si cu stelele. zeul caraghios. sa nu-l doboare. batrînul Cronos. Zeita asta preahidoasa. faimosul Hiron din legenda.. zeita care uneltea ca-n lume sa nu fie pace si întelegere deplina. Dar Prometeu le prorocise ca ea va naste un fecior. si tot asa.Legendele Olimpului. Dati-l încoace !. în fruntea lor cu Zeus. zeita care proteja discordia. ca într-un zbor. Apolo le suna din lira.

S-auzeau mugete de tauri. Sa spuna Hera sau Atena. si diamante. sau Afrodita. El o saleaga dintre voi pe-aceea care-i mai frumoasa.Hermes a spus catre zeite : . . si . oricum. Voi sti eu sa-mi fac bine slujba. pe cînd era un pastor simplu. care juca de bucurie în fata pesterii lui Hiron . va va calauzi pe toate. si.Ia stai. se supara rau Afrodita. S-a dus ca sa-si revada-n munte cirezile ce le-ngrijea.. Un singur om poate s-arate care-i deplinul adevar. tot fusese stricata de Eris. .Asa si cele trei zeite strigau mereu spre adunare sa li se spuna care este cea mai frumoasa dintre ele.Cine-i acela ? au zis ele. Numai ca Hermes l-a tinut. Paris de la Troia.. fiind soata regelui ceresc ? Cui i-ai da tu marul de aur.Cum îl gasim ? a întrebat zeita Hera.. si Hermes cu zeitele s-au urcat pe un nor de aur. Paris a vrut întîi sa fuga.pentru ca nunta cea mare. avînd pe Hermes între ele. stropi de roua. ce tropoteau catre pasuni. l-a sfatuit sa stea pe loc si sa raspunda mai degraba.stiti ce ? a spus maretul Zeus. deopotriva. preasiretul Hermes. dupa cum ti-e voia. de zeita vrajbei. sa nu ai nici un fel de grija. cel ce se afla-acuma pe Ida. voinice. . ocrotitoare a iubirii. s-au ivit din slava zeitele înversunate.Hermes. feciorul regelui din Troia.Veniti cu mina sa v-arat pe tînarul judecator. pristavu-mi de credinta. i-a grait. într-un glas. si n-au trecut decît trei clipe si norul a ajuns pe Ida.E Paris. Cerul era abia-nrosit de zorii care se vesteau. . chiar astazi. Zeii erau prevazatori. pe care-l vezi în mina mea ? Vazîndu-se-n încurcatura.Lasa. si ne spune care zeita-i mai frumoasa : Atena mult preaînteleapta. stapîna-n marele Olimp. ca si Atena.. Dar Hermes. înduiosat îsi amintea de vremea cînd era pastor. si Hermes a grait spre Paris : . si nu un print cum este azi. . ara-ta-le cine e Paris ! si fa ce-oi face ca flacaul sa dea zeitelor raspuns. Paris da Afroditei marul de aur Paris pasea pe munte singur. sau poate însasi mîndra Hera. Sa zica-atunci ca Afrodita. si Paris o sa dea raspunsul. dragalasa. întarîtate. .. i-a dat raspuns marele Zeus. Deodata. era neîntrecut în toate. se mîniau zeita Hera. stapîne. luceau pe ierburile moi. apucîndu-l pe dupa umeri.. Hermes ! Calauzeste-le spre Ida. . Norul s-a ridicat în slavi. vorbindu-i cu mestesug.

ce era tras de porumbite si-o aducea pe Afrodita. Anhise. tinînd-o blînd pe dupa umar.facînd. Dupa aceasta întîmplare. si a rugat-o pe Elena sa aiba grija de voinici. Menelau. Supusii i-au povestit tot. fiica lui Zeus si a Ledei. Ba. . 196 . Regina e mîndra Elena. si s-o rapeasca pe Elena. Numele lui era Enea. Ele-au jurat sa se razbune nu numai pe tînarul Paris. In urma ei venea si Eros. si. de popor. soata lui Zeus. zeita la facut pe Paris mult mai frumos decît era. dîndu-i de soata o regina. Rapirea Elenei cea frumoasa si Paris s-a înflacarat. sintelepciunea de la Palas. mai. Zeita i-a vorbit Elenei. Palas-Atena i-a promis sa-l facanvingator în lupte si întelept ca nimeni altul. Menelau. cu aripile lui de aur. Astfel. siamîndoi au pornit spre Troia 13. Pierzîndu-si orice stapînire si chibzuire mai adînca. regelui prieten. Hera. E] tocmai trebuia sa plece cu niste treburi din oras. în timpul cît o sa lipseasca. fiecare dintre ele i-au mai fagaduit sa-i dea si o rasplata cît mai buna. numai de ea stiute. dupa o calatorie destul de lunga si de grea. Aici regele Menelau i-a primit bine. el va fi cel mai puternic pe pamînt. de sot.Zeitele si-au aratat lui Paris toata frumusetea. si a ales numai placerea daruita de dragoste . Iar Eros a tintit pe soata lui Menelau. nu în Troada sau în Frigia. o greseala. l-a dat zeitei dragostei. ca pe prieteni. s-a si ivit din slavi un car. Iar Afrodita i-a rostit ca ea-l va face fericit. Pornea catre insula Creta. Cînd s-a-ntors Menelau la Sparta. dupa Zeus. A dat în laturi si puterea cu care-l îmbiase Hera. de-asemeni. cu-o sageata-nveninata. i-a spus ca o sa-l faca rege. s-a însotit c-un alt voinic si s-au casatorit spre Sparta. 194 195 13 si Paris n-a mai stat pe gînduri. zeul iubirii cel viclean. zeitele Hera si-Atena au plecat tare suparate. ci pe întreg orasul Troia. si. Flacaul care-l însotea era odrasla Afroditei si-a unui print pastor. tot din tulpina dardaniana. sotul Elenei cea frumoasa. mai ca nu-i venea sa creada ca nu-si mai regaseste soata. ci peste toata Asia. în inima. cea mai frumoasa-ntre femei. Prin vraji. Dar cum s-a-ndepartat din Sparta sotul Elenei. luînd marul discordiei.Cea mai frumoasa-i Afrodita. de prieteni. si a facut-o sa-ndrageasca pe fiul lui Priam din Troia. daca voinicul le-o alege. a raspuns el zeului Hermes 12. unde domnea un rege prieten. Elena si-a uitat de casa. des-pre-nsusirile lui Paris. S-a urcat pe corabia un-de-o-mbia Paris sa vie. care l-a si-ndemnat pe Paris sa plece în cetatea Sparta. si. N-a ramas decît Afrodita. tinerii au ajuns în Sparta.

si-a izbit fruntea de lespezi si de ziduri. Cînd s-a facut ceva mai mare. mai-nainte de razboi sa-ncerce o împacaciune. cei care-am jurat atunci sîntem datori sa-l ajutam. fiind el un om puternic. Ele îi atîtau pe regi. Elena l-a ales.si-acuma uite. Tindar l-a hotarît urmas. si daca vreunul dintre ei ar fi-njosit pe cel ales si ar fi vrut "sa-i fure soata. Ea era libera s-aleaga pe tînarul care-i placea. si-a adunat iarasi simtirea. Ulise se preface ca e nebun . fostul rege-al Spartei. .. cum credea Tindar. altii puternici sau întelepti sau iscusiti. rege în Argos. dar Paris nici n-a vrut s-auda.-a venit vremea. Dar juramîntul a ramas. din Sparta. Sfatul înteleptului Nestor Iar Nestor le-a reamintit despre Elena ca de mica fusese pricina de cearta. sa vina în orasul lui. cîti sînt dornici s-o peteasca. Inima-i 5-a facut carbune. i-a pus pe cei veniti sa jure c-or sa respecte hotarîrea pe care o va lua Elena. la Micena. a dat de veste în Elada ca-i cauta un barbat Elenei . a grait înteleptul Nestor. L-au luat cu ei la sfat pe Nestor. Marul discordiei.. si toti ceilalti au plecat linistiti acasa. Au jurat cîti au fost acolo. si. A fost nevoie sa porneasca cei doi voinici : Castor si Polux. Agamemnon. Insa. un razboi mare cu Atena. Deci. pe care îl aruncase reaua Eris. Unii bogati. si fiecare si-o dorea. si s-o isca vreo-ncaierare. si Tin-dar. din Pilos.. a strigat el cu îndîrjire. la sfatul lui Ulise. a trebuit sa se marite. stiind-o toti asa frumoasa. Sa-i ceara deci regelui Priam sa-napoieze pe Elena si avutia ce fusese luata de Paris. încît la doisprezece ani a fost rapita de Tezeu. Deci. Se-ncepea deci razboiul Troiei.De suparare. Au facut nunta. a plecat sa se sfatuiasca cu fratele sau. N-o dau pentru nimic în lume. alt rege întelept. Insa tot Nestor i-a-ndemnat ca. Atunci. Sa-l razbune pe Menelau. si din nimica n-a pierit. . Poftele lor si certurile faceau din nou sa curga sînge. stîrnise ura-n-tre zeite. Era atîta de frumoasa. si-ndemnat de zeita Hera.. Agamemnon a chemat regii din Elada sa-i vie toti într-ajutor. liberînd-o. pe Menelau. un tînar chipes. De-ar fi sa-nceapa si-un razboi. Razboiul cel mai crunt de care se povesteste prin legende. ceilalti or vrea sa se razbune. s-o aduca iar în orasul parintesc. regele insulei Itaca. Regele Tindar s-a temut ca fata. 197 Priam l-a întrebat pe Paris . caci îsi iubise mult sotia. ca Menelau a fost jignit si soata lui i-a fost rapita. pe urma. si regii porunceau multimii sa se jertfeasca pentru ei. si-acest barbat îi va urma pe jiltul sau regal. de la Sparta. Dar ce sa credeti ? N-au venit unul sau doi. învinsii si învingatorii vor suferi deopotriva si vor pieri aproape toti. sau gramadit vreo nouazeci de regi si cei mai mari eroi. si. lasînd o jale fara margini în Europa si-n Asia. ceilalti erau datori sa sara si sa-i dea sprijinul cu oastea. aflînd stirea. alegînd pe unul.Elena e sotia mea.

Deci nu-i era deloc pe plac sa-si mai primejduiasca viata. si. In cautarea lui Ahile însa vestitul profet Calha îi spusese lui Agamemnon ca nu vor cuceri cetatea regelui Priam cel bogat. si-a oprit calul si asinul . neavînd totusi ce face. Razboiul nu-mi mai este drag. cei doi feciori ai lui Atreu . Ne poate sfatui la multe. Iar cînd trimisul Palamede îi rostea vorbe pe-nteles.Da !. cea maritata cu Peleu. însa de la acea-ntîmplare trecusera atîtia ani. în loc de boabe de secara. pentru o toana de regina si pentr-un print nechibzuit. un cal schilod si un asin .. si apoi cu ochii rataciti. în Sparta. si s-a întors cu el pe cîmp.. în vestitul oras Aulida « Astfel. pentru un timp îndelungat. pe care îl daruise Afroditei fiul lui Priam. pe dragalasul Telemah. niste grunji maruntiti de sare. de nu or sa atraga-n lupta pe neîntrecutu-Ahile. Ai ghicit. pentru a-si tine juramîntul. M-am prefacut.si a grait lui Palamede : .trimiteau soli din tarm în tarm. în insula Itaca.Avem nevoie de Ulise. si pe sotia-i credincioasa. unde domnea pe-a-tunci Ulise 13. cu oastea lor. Iar pruncul era înca-n fasa. Ulise s-a gatit de drum. Nu-i mai era pe plac razboiul si se gîndea ca nu e drept sa moara oameni cu duiumul pentru o cearta-ntre doi regi. regele din Tesalia. spunea trufasul Agamemnon. Este istet si priceput. bolborosind razlete vorbe. Vreau sa traiesc tihnit acasa lînga iubita-mi Penelopa si lînga fiu-mi Telemah. numit de mama Telemah. lasînd în urma casa draga. . Penelopa. El este cel care a dat ideea. aflînd el ca a venit în insula printul Eubeei. Ulise se facea ca ara si nu-i cunoaste pe trimis. mîndrul Paris. Acest Ahile era fiul frumoasei nereide Tetis. . o insula saracacioasa. ca sa-si pastreze juramîntul. A luat copilul lui Ulise. Nu mai vream sa pornesc la lupta.Dar pîn-atunci sa amintim ca Menelau si Agamemnon.. S-a dus în graba la palat. mai de mult. Atîta doar ca Palamede era destul de întelept si a bagat usor de seama ca vrea Ulise sa-l însele. un fiu al regelui Eubeei. plecase grabnic Palamede. Ba dobîndise si un prunc.. 198 A înjugat la plug. o vara buna a Elenei.. Omul se schimba între timp. L-a asezat pe Telemah în drumul plugului de lemn. alaturi. Nu vream sa se mai verse sînge si sa calcam cetati straine.numiti de-aceea si atrizi . Cînd a vazut Ulise însa ca plugul sau va reteza trupul micului Telemah. Dar. s-a prefacut ca e nebun. copilul mic. Ulise se casatorise cu o copila. înca în fasa. ca regii sa-si jure credinta si sprijin de va fi nevoie. chemînd pe regi.. el se facea ca nu-l aude si arunca pe brazda neagra. La nunta ei zvîrlise Eris între zeitele-olimpiene marul discordiei.

la ceasul cînd vor izbi Troia. Numele sau o sa ramîna nemuritor în batalia data sub zidurile Troiei. Acum cînd are loc povestea. pe Ulise.. Ca si multi alti eroi de seama. caufa sa lupte si cu Moira si sa îl scape pe Ahile de soarta care-l astepta. îi ungea trupul cu ambrozie. Tetis îsi tinuse copilul de un calcîi. Atît c-atunci cînd îl vîrîse în flacari. In acest scop. Iar cînd fugea. locul acela-i va ramîne pe totdeauna necalit16. nimeni na o sa deosebeasca pe fetele lui Licomede de fiul regelui Peleu. si cînd îl cufundase-n rîu. mama sa. pentru a-l cali. cea cu picioare de argint.. Un flacau îmbracat în haine de fata Insa. decît daca era lovit în locul necalit în Stix. Dar mama. 199 s-a dus si pîna la Hades în Infern. fusese dat de mititel batrînului centaur Hiron. Pe-acest flacau vroiau sa-l aiba. piarda zilele acolo. i-a glasuit : . 200 . lînga ei. frumos. Tetis.Zeita nereida Tetis stia ca pruncul sau Ahile va creste mare si puternic. Iar Agamemnon trimisese. sa-l caute si sa-l cheme-n lupta pe fiul regelui Peleu si al gingasei nereide. Nu va mai spun ca învatase sa cînte minunat din gura. Ahile se facuse mare. Nu se gîndise însa Tetis ca. Dar lui îi hotarîse Moira . Se povesteste ca la Hiron fiul lui Tetis s-a hranit doar cu maduva si cu creier de pui de urs si cu ficat de leu naprasnic. ucigînd fiare prin codrii de pe Pelion.destinul cel ne-nduplecat .. îsi scaldase copilu-n Stix. de asta data. i-a cerut sa-i dea-ntru-totul ascultare. ca sa-l învete mestesugul armelor si al vînatoarei. zeita Tetis. îngrijorata. înca de mic. s-a temut strasnic ca fiul sau îsi va da viata în fata zidurilor Troiei. ca sa-l faca nemuritor. cunoscînd aceasta taina.Te du fara nici o zabava în insula unde domneste regele prieten Licomede 17. apucîndu-l de calcîi. putea sa-ntreaca si caprioara cea mai iute si cea mai sprintena din munti.sa-si. Ahile s-a împotrivit. Va fi viteaz ca nimeni altul. pe pruncul sau abia nascut. Ahile. calcîiul stîng. într-o noapte. în razboi. aflînd zeita Tetis de planul lor. Iar viersul lui vrajea pe oameni si chiar pe zeii din Olimp. rîul cel înfricosator. si. Acolo si-a scaldat în Stix. In acest fel fiul zeitei nu mai putea fi doborît. L-a chemat lînga ea pe-Ahile. si vazîndu-l. atrizii. Acolo ai sa te ascunzi în haine femeiesti. îl vîra-n flacari sa-l caleasca. Nici nu se ridicase Ahile mai mult de-o schioapa si lupta ca un barbat. Ba. pentru ca nici un fel de arma sa nu-i mai poata rani trupul. Cum esti de alb la chip.. acompaniindu-se cu lira. a iesit din marea verde si adînca.

A mai primit o sulita.. n-ar fi putut sa-l mai gaseasca. batrînul Nestor. ce ramasesera la porti. Fusese chiar silit sa plece. o platosa si niste arme.si. l-a-n-vesmîntat pe flacaiandru în haine albe. Fetele au fugit speriate. Apoi si-a smuls valul cel alb si cununita de pe plete. stapînul insulei Itaca. sînt flacau. unde îl cheama Menelau. însa. Sa-si dovedeasca voini-cia. si între ele se grabise si flacaul zeitei Tetis. cum Ahile-si iubea mama si nu vroia s-o necajeasca. Fetele regelui s-au strîns numaidecît sa vada marfa. cu jind. a spus Ahile. la nunta cu iubita-i Tetis. valuri alese. chiar daca eu o fi sa mor. la armele de-arama. Peleu. însa Ahile-a luat o lance si s-a si repezit spre porti. însa nu deslusea deloc. cin'sa mearga pîn-acolo ? Cine Sa-l afle pe Ahile între frumoasele copile ale regelui Licomede ? Adevarul iese la iveala S-au sfatuit si s-au gîndit sa îl trimeata pe Ulise. si-a pus în schimb coiful lucios. care vedea în departare. purtînd cu el salbe de aur.. De n-ar fi fost prorocul Calha. însa acuma se gasea în tabara lui Agamemnon si. sfatuit de zeita Tetis. în acest timp. bratari sau valuri.Adevarat. Nu sînt fecioara. virise si un coif. crezînd ca-ncepe vreun razboi. femeiesti si l-a ascuns într-un palat. dupa plac. la nunta frumoasei Elena.Acesta nu e fata ta. trebuia sa dea ajutorul atrizilor sa biruiasca. Este rusine sa ramîna ascuns. Vazînd ca planu-i reusise. . si Palamede si Ulise îi cautau urma lui Ahile si nu puteau sa i-o mai afle. au început sa sune tare din trîmbite si din chimvale. Toate prinsesera în mîini bijuterii scînteietoare si valuri. a pornit catre insula. care mai de care mai albe. printre fete. am datoria sa-l ajut pe Menelau sa se razbune. Ulise s-a schimbat de haine. E un voinic numit Ahile. " Si tot atunci. Potrivit juramântului facut de tatal meu. un scut si-o sulita stralucitoare. cu creasta fîlfîind în vînt. El nu venise cu placere. Ulise a grait spre rege : 201 . însotitorii lui Ulise. prin minte si prin vitejie. potrivit vechilor datini si juramintelor facute. bratari. între acestea toate. Dar Calha i-a vestit pe regi ca odrasla zeitei Tetis i-adapostit de Licomede. Ulise cerceta cu ochii sa vada unde e baiatul. A Juat în mîna-o sabie si a plecat dupa Ulise. Atunci le tot întindea marfa si le-mbia s-aleaga salbe. la sulita si coif. Lasa-l sa plece la razboi. S-a dus apoi catre palatul acelui rege Licomede. Ei. si Agamemnon si Menelau. regele. cercei. gata sa apere palatul. Numai Ahile se uita. facîndu-se negutator. mai frumos brodate. Iar Licomede. Se zice ca a mai primit de la tatal sau. unde stateau fetele sale. Peleu. Peleu le capatase toate de la zeii nemuritori. -. la scut. în valuri.

taioase. Iar mai tîrziu. sabii cu tecile de-argint.de la-nceput a fost lovita de mari furtuni ce-o ravaseau. Ostenii cei de rînd luptau numai cu sulite si prastii.. .purtînd pe ei armuri bogate. Flota n-a mai putut sa paraseasca tarmul aulic vreme lunga si multi osteni zaceau de friguri si alte boale misterioase. Ifigenia. lanci lungi. fecioara. 202 Numai ca flota asta mare . care-i era zeitei draga.cîntata-n vechile legende . fratele lui. regele trebuie sasi jertfeasca pe o copila. regele a trimes un sol la Clitemnestra. de mistret. Oastea cea mare se-mpartea pe triburi. destul de aspre. Plecarea 'spre Asia Silit de cei din jurul sau.cu însusiri miraculoase. Ei trebuiau sa se supuna poruncilor. pentru ca regele-Agamemnon îi ucisese-o caprioara. dupa furtuni. Agamemnon nu le-a iesit nici macar în întîmpinare. de la bunul centaur Hiron. cînd încerca sa iasa-n larguri. purtînd pe ele peste-o suta de mii de oameni înarmati18. vîntul a contenit sa sufle si pînzele s-au molesit ca niste aripi ostenite. Iar dintre regi cei mai de seama erau viteazul Agamemnon si Menelau. la tarm. apoi preaînteleptul Nestor. de arama. Urmau Ulise cel istet si Diomede preacuviosul si Aias de la Salamina si un alt Aias din Locrida si Palamede si Patrocle si Filoctet. si o pereche de cai albi de la Poseidon furtunosul. si cîti. si cîti. în mîini aveau arme de pret. pulpare pe picior si scuturi. si-anume Artemis. sora Elenei cea frumoasa. Calha le-a spus ca o zeita. e suparata rau pe el. Deci. aprigul zeu al marilor. o mie o suta optzeci si sase de corabii.. precum ne spun poetii. . Ca sa cunoasca adevarul . Zeii cer o jertfa la plecare Regii erau în fruntea oastei .în care trase de cai ageri . ca un luceafar între stele. Asa s-a-nfatisat Ahile în portul renumit Aulida. avînd pe cap coifuri înalte cu coamele din par de cal si colti luciosi. se adunasera. daca vor sa reuseasca în întreprinderea lor grea. platose bune de arama împodobite si cu aur. albi. Dar între ei lucea Ahile cu oastea lui d mirmidoni. pe Ifigenia. feciorii regelui Atreu . date de regi sau basilei. Atît era de ne-ntrecut în mestesugul armelor. purtîndu-le pe Ifigenia si pe regina Clitemnestra.de ce nu puteau sa porneasca înspre Troada catre Asia regii l-au întrebat pe Calha. soata lui. zicînd ca vrea sa o marite cu fiul lui Peleu. si i-a cerut sa îi trimita pe fata sa. unde. fratrii si pe ginti19. Ahile 20. Cînd a sosit corabia.

Fusese rau muscat de-un sarpe si suferea îngrozitor. A dus-o într-un tem-plu-al sau. Preotul si-a-naltat cutitul ca sa-i strapunga inima. a pus zeita o cer-boaica. vîntul a-nceput iar sa bata. în sfîrsit. Trebuiau numai sa debarce. cu ochii înecati în lacrami : . Ma voi jertfi de bunavoie. jurase sa nu se marite si sa se faca preoteasa într-un lacas sacru al ei. Cîtiva voinici au vrut s-o scape si au luat armele în mîini. ramî-nînd teafar. dupa multe zile si rataciri si vînturi rele. Astfel.. Nu vrea sa-si vada nici sotia si nici copila mult iubita. ce vor urma foarte curînd. Dar nimeni nu-ndraznea sa sara pe tarmul regelui Priam. si-a amintit ca Ifigenia îi aducea adesea jertfe. unde-a facut-o preoteasa. Atunci ce i-a trasnit prin minte istetului de la Itaca ? Sa dea exemplu celorlalti. Filoctet a ramas în Lemnos. Ostenii nu puteau sandure acest miros nesuferit.. fara sa se primejduiasca. neatins.. fiindca pro-rocul le spusese ca primul care va atinge pamîntu-acesta va muri. siau facut vînt de-asemenea. Flota a lunecat pe ape catre Troada departata si regii s-au înveselit. în timp ce regele Agamemnon gemea îngenuncheat pe lespezi. într-o padure din Taurida 22. dupa ce eu n-am sa mai fiu. ca flota sa poata porni si ostile sa biruiasca. vazînd ca sare regele insulei Itaca. Iara în locul Ifigeniei. însa copila i-a oprit. el a sarit întîiul si nu i s-a-ntîmplat nimic. unde oastea si-a prapadit cîtiva osteni. s-o pregateasca pentru groaznicul sacrificiu.Nu varsati sînge în zadar. da-n asa fel. A aruncat un scut pe tarm si a sarit. si. Dintre acestia cel mai greu i-a durut faptul c-au pierdut pe Filoctet.Ostenii-au smuls-o pe copila de lînga mama si au dus-o într-un sanctuar. Ceilalti osteni. Artemis s-a înduplecat. ca tatal meu sa biruiasca în luptele înfricosate. acela ce primisen dar de la Heracle armele lui biruitoare. si singura s-a-nfatisat marelui preot sa o-njunghie 21. spre usurarea tuturor. Zeita s-a înfatisat la locul jertfei si a smuls-o pe Ifigenia. Rana lui mirosea urît. Regele-si ascunsese fruntea sub un vesmînt întunecat. E drept ca au mai poposit si pe-alte tarmuri. dupa ce s-au savîrsit slujbele catre Artemis. Se-osaza tabara aheie . încît sa natinga pamîntul. ci numai scutul de arama. corabiile aheiene au ajuns lînga Asia. A plîns zadarnic Clitemnestra. Porunca data de zeita trebuia iute-ndeplinita. 203 Numai ca-n clipele acelea. iar mama fetei se zbatea în bratele ostenilor.. Ce-i de facut ? Stateau cu totii pe punti si nu vroiau sa sara.

mai înainte ca ostenii lui Agamemnon s-o cuprinda si s-o distruga-n întregime. cetatea-mbelsugata. cel mai voinic si mai viteaz dintre odraslele lui Priam. care-anrosit numaidecît. dupa vointa regilor. Agamemnon. Razboiul dintre oastea greaca si cea troiana s-a-nceput. Insa Ulise s-a ferit. Hector vroia s-atinga cu lancea lui chiar pe Ulise. O !. siaproape toti vor fi ucisi. La fel. Aici se adunau ostenii în fata cortului regal. lînga piata. si cei doi Aias. De-aceea îsi pusese cortul în asa chip. glia troiana. Hector. Casandra. al celui care conducea întreaga oaste. în fata Troiei. si Hector si-a azvîrlit lancea catre osteanul Protesilau. Spre partea unde era Troia. încît nimica din ce se petrecea în piata sa nu scape privirii sale. urma sa sufere asediul vremendelunga. în locurile cu primejdii. la cele doua margini. Mult mai departe de cetate si-au facut grecii tabara. Ostirea le va fi zdrobita. în apropiere. în Troia. Noua ani de lupte sîngeroase Dar dup-o alta prorocire. sa afle si sa stie tot. o copila a regelui Priam. tabara mai era ferita de un val mare de pamînt si-un sant sapat foarte adînc. si lancea i s-a-nfipt în piept. sa nu mai curg-atîta sînge pentru Elena cea frumoasa. în urma-i venea Protesilau. Ei si-au pus corturile astfel. urmat de prietenu-i Patrocle. si-au facut corturile lor regele de la Salamina. Astfel. rapita de troianul Paris. care sau si încins la lupta. în acest timp.. îi sfatuia des Palamede pe regi si pe eroi sa curme acest razboi încrîncenat care cerea prea multe jertfe. Iar în mijlocul taberii era o piata foarte larga. cu sîn-gele-i. o preoteasa a Atenei.. noua ani. voinicul Aias si Ahile.Cel care i-a întîmpinat a fost eroul troian. dorind sa stea mereu de straja la cele doua capete ale întinsei tabere. De fapt. Troia va cadea ruinata. le aratase tuturor ca va urma nenorocirea. si alti regi. Os-tenii-adusi din Grecia si cei pe care-i trimitea regele Priam din cetate se ucideau unii pe altii. 205 . în tabara aheie. El era dornic sa auda. Tabara mare si întinsa. în schimb. cu mii si mii de corturi. Troia. destule glasuri cereau sa se curme razboiul. îsi ridicase cortul sau si preaistetul din Itaca. 204 Pe urma a sarit Ahile. Mintea parca se-nfioara de cît sînge a curs la Troia. fiind cel dintîi dintre razboinici cazut pe tarm. Ostenii regelui troian au trebuit sa se retraga si sa se-nchida în cetate.

. profitînd de întîmplare.. sa i-o dea înapoi lui Hrises. ce-i fusese luata ca roaba de niste osteni. Apolo. . Durase molima aceasta ceva mai mult de noua zile. Ulise a vrut sa se razbune pe Palamede ce venise si îl chemase din Itaca si-i dovedise siretlicul. si sa platesti". Asa a platit Palamede. auzind vestirea. s-a suparat însa nespus si a rostit catre Ahile : . pe cînd se prefacea nebun. Cearta dintre Ahile si Agamemnon Iar anul cel de-al zecelea e povestit de regele poetilor elini. sa-mi las sotia si copilul. iar tu. . decît în clipa cînd Hriseis. robita fiica a lui Hrises. Eu nu mai pot parasi lupta. a luat din cortul lui Ahile pe roaba lui cea mai iubita. voi lua. Vreau sa te saturi de razboi. Mureau ca mustele ostenii. cel ce era stapînul fetei. Ulise era vorbitor fara pereche-ntre elini. cînd Calha i-a vestit pe regi ca molima nu va-nceta. care-i chemase la razboi si pe Ulise si pe altii. si-a întins arcul si-a tintit în tabara lui Agamemnon.. s-a-nfatisat în adunare si i-a cerut lui Agamemnon. Ahile. Ahile. fiu al lui Atreu. Regele l-a gonit pe Hrises cu vorbe grele si-mbrînceli. Zilnic mureau sute si mii. în toata tabara aheie ciuma a napadit cu furie. folosindu-se de dreptul pe care îl avea în oaste. pe roaba ta.Pentru c-Apolo îmi ia roaba.Dar nici în tabara troiana Casandra n-avea ascultare. ce-rînd regelui Agamemnon sa-i dea-napoi pe fata lui : Hriseis.. si Palamede a fost luat si osîndit la moarte crunta : sa fie doborît cu pietre. si de atrizi. Regele. în acest an a venit Hrises. si nici la greci n-avea crezare mult chibzuitul Palamede. în schimb. A fost crezut. si luptele au dainuit din ce în ce mai sîngeroase. ascultîndu-i ruga. 206 Degeaba Nestor si cu altii au. Homer23.. sa lupt aici pentru atrizi. care îti este-atît de draga. si astfel molima sa piara. nebiruitul Agamemnon. caci sînt legat prin juramînt. In sinea lui gîndea asa : "Tu m-ai facut sa plec de-acasa.. îl ajuti. preot al zeului Apolo. Ba. Briseis cea îmbujorata. Atunci preotul s-a rugat de zeul sau sa-i pedepseasca peaheii cei înfumurati.si-a-nceput sa-l învinuiasca pe Palamede de tradare. va fi-napoi la tatal sau.vrut sa-mpiedice pe rege sa savîr-seasca fapta asta : caci îngîmfatul Agamemnon n-a vrut sa tina socoteala si.

Agamemnon este amagit de Morfeu Suparat prea adînc.Numai asa. amintindu-si bine de ajutorul dat de Tetis. Asa graia mîhnit Ahile. a rostit numai spre AhUe : . amar va fi de ei.Ahile a dus la sold mîna. zeita. în asa chip ca Agamem-non sa nu mai poata face fata. feciorul meu. zeita Tetis cea cu picioare de argint s-a ridicat din apa marii si prefacîndu-se în ceata a plutit pîna în Olimp. sa gemi din greu. îl roaga pe maretul Zeus sa sprijine oastea lui Priam si sa-i loveasca pe ahei. Ahile s-a plecat zeitei. Ea l-a vestit numaidecît . care te feresti de lupte si-i jupoi pe supusii tai.. îsi va recapata marirea si cinstea care i se cuvin.. Iar Zeus. Veni-va ziua cînd tu însuti vei întelege c-a fost bine sa nu te lupti cu Agamemnon. zeita cea cu brate albe. cearta ce-i va costa pe greci nespus de mult. si tare se mai bucura de cearta care izbucnise între Ahile si-Agamemnon. ea. i-a amintit ca i-a fost vesnic credincioasa.Eris. Nici tu. venit din tabara troiana.. Iar Zeus. mîniat peste masura. i-a promis sprijinul cerut. înca în aceeasi noapte. nespus de greu. Acolo a îngenuncheat lînga picioarele lui Zeus si. dar. ba i-a trimis în ajutor pe un gigant.. pe Briareu. cel înjosit de Agamemnon. tu. care ai nesocotit pe cel dintîi viteaz aheu. Ea i s-a aratat în fata si. în fruntea careia sta 207 Hera. sa prinda sabia. tu.Eu am solie de la Hera. Agamemnon. Sa fie astfel nevoit sa îl implore pe Ahile sa se întoarca iar în lupta. Oastea aheie va fi zdrobit-atunci de Hector. discordia. L-a ajutat si-atuncea cînd a fost el primejduit de o urzeala-a zeilor. sa lupte si sa-l ucida pe acela care-l jigniseatît de tare. nici nimeni n-o sa poata sa le ajute-aheilor. . Morfeu.. nevazuta de ceilalti. cînd ai sati întelegi greseala. a mai rostit lui Agamemnon : .. Iar pe-o corabie cu pînze. zeita carentetise iarasi vrajba. sa te împiedic de la sfada. în acest timp.Va veni ceasul. sa stii. sus pe catarg. Ahile a parasit îndata lupta si nici n-a vrut sa mai auda despre razboiul cu troienii. dar l-a oprit Palas-Atena. Amar. De asta data. si daruri vei primi-ntreite. Va fi însa tîrziu. sedea sus pe catarg zeita. suspinînd. i-a biruit cu usurinta pe razvratitii din Olimp. Ba. se afla Eris . ajutat în lupta de Briareu. a lasat sabia la sold . a glasuit zeita Tetis. în fata zidurilor Troiei. a si trimis la Agamemnon pe zeul viselor.. Zeul a luat ..

gîndind sa-i puna la-ncercare daca sînt gata pentru lupta ori vor sa se întoarca-acasa . cu fala. care tineau bine la tarm corabiile aheiene.Fugi. sa nu se risipeasca. Nimeni nu mai gîndea s-aduca lui Agamemnon vreun raspuns. nu-ti mai vezi soata. a zis ea.Hera. vedeau ca fuge oastea. Oastea aheie vrea sâ se întoarca acasa si-atunci. prinsa frumos pe dupa umar. Cu tipete fugeau ostenii bunibucurosi catre corabii. Insa din ceruri vegheau Hera si cu Atena deopotriva. S-a îmbracat în haine scumpe. raspundeti iute. cu uliti largi si pietruite. Cum sa mai poti tine o oaste atîta de dezlantuita si gata sa se-n-toarca-acasa ? Desigur. Atunci s-a petrecut un lucru negîndit de rege. ce tine cu aheii . în fata ostilor grecesti. Afrodita. pe Penelopa. Oastea parea ca este-un 208 i lan. daca v-as spune sa lasam chiar acum razboiul si sa ne-ntoarcem pe corabii. avînd în mîini sceptrul regal. . vreti sa lasati nerazbunata crima netrebnicului Paris ? Calcati sfintele juraminte ? Du-te mai iute si aduna oastea. Dorul de duca si de pace i-a zguduit pe toti ostenii.. Cum s-o opreasca ? . s-a clatinat ca un talaz. Chiotul lor se ridica pîna la cer de bucuria nestavilita a plecarii. De nu masculti. cetatea cea bogata.îi spunea-n vis batrînul Nestor .Vitejii mei . iar biruinta e departe. . cu multumire. pentru ca o va cuceri. Gloata cea mare. fugi degraba si fa ce-oi face si opreste-i din goana asta nebuneasca. si-acum. în larga piata-a taberei.le-a rostit el. toti ar fi plecat.i-a sfatuit pe ceilalti zei : Apolo. Toti ridicau proptelele. aici. . si nu puteau deloc sa uite ca daruise marul scump fermecatoarei Afrodita. De-aceea Hera si Atena jurasera sa nimiceasca Troia cu uliti pietruite . Sînt noua ani de cînd luptam.înfatisarea batrînului întelept Nestor. toti cîti erau de partea Troiei. si s-a înfatisat. tinîndu-si spada cea tintata în stropi stralucitori de-ar-gint. regele a si dat porunca sa se adune toata oastea. cînd bate vîntul peste el si-i scutura spicele dese.. Ele aveau de razbunat fapta feciorului lui Priam. sub zidurile Troiei. si-n vis. într-un nor greu de pulbere. Ares..mare-i osînda ce ne-o dete din cer neînduratul Zeus. Ce-ati zice voi. l-a sfatuit pe rege s-atace-n ziua urmatoare Troia.. Atena a zburat pe tarmuri lînga istetul din Itaca : . adunata. Atena. spunînd ca ea e mai frumoasa cu mult ca Hera si Atena.Nobile rege. de asta data sa o lase prada vitejilor ahei. a strigat Hera. si copilul. Trezit din vis. la vetrele din tara noastra ? Ce-ati zice ? Hai.

si sa-l întoarca iar la lupta cu Menelau. grecii tot au fost pusi pe fuga. Astianax cel dragalas. si-a luat ramas bun de la soata. cel mai viteaz dintre feciorii regelui Priam de la Troia. si de la micul sau fecior. S-au dat iar multe lupte grele. Dar chiar asa. Cu vorba lui mestesugita i-a-ntors pe toti la adunare. cu sprijinul zeitelor Hera si-Atena. Astfel s-a început iar lupta. si de la mama lui. Hector îl rapune pe Patrocle . sotul Elenei cea frumoasa. sa-i vina iute-ntr-ajutor. Oastea lui s-a înfricosat si a-nceput sa se retraga. auzind îndemnul si amintindu-si de sotie si de copil. unde domneste zeul Hades. Troienii erau ajutati acum de preamaretul Zeus. pîna ce îndraznetul Hector a ho-tarît s-arunce-n mare pe-aheii care asediau orasul tatalui sau. pe spate arcul si o tolba si. Zeii atîta pe razboinici Apoi acolo-n adunare. Vazînd ca iarasi grecii fug. preadevotata Andromaca. Ulise le-a vorbit din nou cu-atît de mare maiestrie. încît. precum vroise însusi Zeus. Nu stia de se mai întoarce sau o sa plece dupa lupta catre regatul mohorît. pîna vor cuceri orasul regelui Priam cel bogat si îl vor pedepsi pe Paris. de n-ar fi fost zeita iubirii si a frumusetii. Priam. dar Menelau s-a repezit cu-atît -de mare îndîrjire. avînd alaturi pe Atena. doua sulite. Hera l-a rugat pe Poseidon sa le vie în ajutor si a trimis-o pe Atena sa ia si ea parte la lupta. care era în-vesmîntat într-o piele de leopard. Dar vazîndu-l pe Mene209 Iau. chiar el s-a coborît pe crestetul muntelui Ida si de acolo a zvîrlit un trasnet înspaimîntator în tabara lui Agamemnon. Hecuba. A trebuit sa vina Hector. avînd la sold o sabie. Caci Menelau îl însfacase de coiful lui stralucitor pe Paris cel înfricosat si îl tîra spre tabara unde salasluiau aheii. Lupta s-a început în zori. încît toti s-au înduplecat. la rugamintile lui Tetis cea cu picioare de argint. S-a-ntors la lupta din nou Paris. Ostile iar s-au înfruntat. s-a-nspaimîntat si a fugit. în mîini. a alergat catre corabii. în fata taberei troiene iesise însusi mîndrul Paris. Paris ajungea atunci rob.Ulise. S-au hotarît sa stea la Troia. Mai mult. sotul Elenei.

pîna la urma a cazut. . ei ajunsesera lînga corabiile de lemn. o luase prada de razboi fiul lui Priam. la corabii. mereu mai crunt. Acuma se ivise vremea cînd grecii-l vor ruga sa vina. însa Ahile n-a primit. din ambitia zeitei. si Hector îsi pusese-n gînd sa arda fara nici o mila corabiile aheiene. si-a trebuit sa paraseasca întinsul cîmp al bataliei. atîta s-a rugat Patrocle de prietenul lui cel iubit. si alte douazeci de fete. în fata cetelor troiene conduse de marele Hector. îi va goni de la corabii. roaba sa cea îmbujorata. si daruri scumpe. . 3 Dar dupa voile lui Zeus. Eroul se numea Patrocle. însa armura lui Ahile. s-a facut un macel cumplit. dîrzul Hector. cuprinsi de spaima. si. însusi regele Agamemnon a fost ranit. ca vulturul. cu mare lupta. care se leganau pe mare. cu t însusi Hector. l Cu mare greu. încît Ahile peleianul i-a întins armele cerute si s-a-nvoit ca mirmidonii sa-l însoteasca i WL razboi. El sta însa sub cortul sau si cînta linistit din lira.în timp ce grecii se jeleau. Da-mi oastea ta de mirmidoni. Ahile se hotaraste sa intre în lupta . Fugind. si asta-i va înspaimînta. . chiar Agamemnon si-a înteles marea greseala de a-l fi înjosit pe-Ahile . 210 U Ta luate din Troia prizoniere. abia au izbutit aheii sa scape trupul fara viata al lui Patrocle cel viteaz din mîinile troienilor. de nu vrei sa-i ajuti pe greci. Troienii or sa Creada poate ca ai intrat chiar tu în lupta. împuns în brat.si. Un singur om putea sa-i scape.Ahile. i Cînd au patruns însa troienii în tabara lui Agamemnon. fiul lui Priam cel batrîn. desi Patrocle s-a luptat. da-mi Kiie zalele si lancea. într-adevar. a rostit Patrocle. ca sa-i salveze de pieire. Grecii erau amenintati sa fie prapaditi cu totul si azvîrliti în apa marii. s-a ridicat cel mai bun prieten al lui Ahile peleianul.si-acel viteaz era Ahile. A ramas neclintit în cort. asa cum planuise Tetis. sa-i ia pe copila-a lui de soata. pe care o purta Patrocle. Ba-l ruga sa-i fie ginere. Iara macelul a urmat mereu mai greu. cu moartea-n suflet. I-a trimis-o si pe Briseis. Moartea taia tot mai flamînda vietile-aheilor zdrobiti si ei fugeau. trimitîndu-i o solie cerea sa-l ierte pentru fapta nechibzuita ce-o facuse.

Eu nu mai pot trai pe lume. de jalea fiului sau drag. luna si stelele scînteietoare. o. Ocean. l-a rugat doar sa mai astepte pîna ce mesterul Hefaistos îi va bate pe nicovala alta armura alte arme. In jurul capului..Mama. neavînd ce face. cositor. A alergat spre el cu graba si l-a-ntrebat : 14 211 .Cînd a aflat aceasta stire. . orisice-ar fi sa se petreaca. o vie. Auzind cererea zeitei. Pe margini zeul a facut ca un chenar rîul. bogate. Ba a înfatisat si-o hora. Asa ca.. de ce ti-e plînsu-atît de amarnic ?. numai ca sa-l dobor pe Hector. si s-a pornit si ea sa plînga. Hector l-a despuiat cu sila si de armura daruita tatalui meu. încît ei s-au oprit în loc. Plîngea atît de desperat. . la nunta voastra.. Hefaistos a aruncat în foc arama. argint si aur lucitor . cirezi de boi. ca dupa asta vei muri si tu. în fata Troiei. pe care-a-nfatisat maiestru cerul si marea si pamîntul. . Ahile avea un nor mare de aur care lucea pîna departe.Feciorul meu.. Acesta tocmai faurea niste trepiede fermecate.Dar stii prea bine. ce aveau rotile de aur si se miscau doar la porunca. a dat raspuns grabnic Ahile. Mama a înteles ca fiul. si-a pus cenusa peste plete si a-nceput sa plînga-n hohot. dar fara arme s-a urcat pe parapet si a racnit atît de tare spre troieni. tot va pleca.De moarte nu ma tem. în întregime de argint . aici. sa-l razbun astfel pe Patrocle. zeita Tetis. si un aed ce-i desfata pe tinerii care dantau în mijlocul orasului. Ahile s-a-nvoit cu asta.. într-unui dintre ele-i nunta. a spus zeita. Ahile s-a încrîncenat . si pe-o pasune turme de oi albe ca neaua. mama. noianul apelor verzi care înconjura pamîntul. de catre zeii olim-pieni. Patrocle a cazut. fara sa le atinga nimeni. zeita Tetis se si dusese în palatul de-arama al zeului Hefaistos. tot va muri.. acuma voi uita si ura ce o aveam pe Agamemnon si voi intra din nou în lupta. toata încarcata cu ciorchini negri pe haraci. Careii durerea ce te arde si cu ce pot sa te ajut ? Ahile i-a raspuns zeitei : . daca nu izbutesc. precum îti e urzit de soarta. si pe pamînt a asezat doua orase mari. în celalalt este razboi. în acest timp. A-nchipuit apoi pe scut si un ogor . si-a faurit întîi un scut. încît l-a auzit din mare si mama lui. o holda mîndra . iara pe cer soarele. în lupta sa-l nimicesc pe cruntul Hector.

pe micul ei Astianax. Intîi. ce-i drept. ca toti cîti mai traiau sa intre.si. cel mai viteaz dintre toti. Jalea ei nu mai avea margini. Hefaistos a mai lucrat. s-a-nspaimîntat si a fugit. Mama. Doborîrea lui Hector Apoi Ahile a plecat sa se razbune pe troieni. zeita Tetis a turnat peste cadavrul lui Patrocle ambrozie si nectar divin. Nu a ramas acolo-n lupta decît fiul lui Priam : Hector. Auzind plînsul. Hector vroia sa se masoare cu marele erou Ahile. Zadarnic îl ruga Hecuba smulgîndu-si pletele ei albe. Zadarnic însusi regele îl îndemna pe fiul sau sa se ascunda în cetate. pe nicovala lui uriasa. Ahile. vazînd înversunarea lui Ahile. o platosa mai luminoasa ca para vie-a focului si-o chivara bine-ncheiata pe tîmplele eroului. sta pe ziduri si-si smulgea parul de durere. Portile Troiei s-au deschis. au doborît pe cei mai vrednici dintre eroii de la Troia. pîna ce Hector a cazut lovit de sulita-n grumaz. însa Ahile n-a voit nici sa-i asculte rugamintea si. Hecuba. Ahile-a primit armele si s-a-mpacat cu Agamemnon. Razboiul a durat cu furie putina vreme si aheii. sa-i apere) picioarele. cum pîngarea Ahile trupul celui care fusese Hector. S-a repezit apoi în car si-a tîrît trupul celui mort în jurul zidurilor Troiei. Priam plîngea în hohote si toti troienii se uitau. Iar batalia s-a-ntetit precum urziseraolimpienii 24. pe ea cu o creasta de 212 I aur. navalise pe ziduri însasi Andromaca. condusi acuma de Ahile. îsi izbea fruntea si striga : 214 . ispravind cu acel scut. Hector. înmarmuriti. Ţinînd în brate copilasul. Dar s-a întors la batalie si s-a luptat atîta timp. Mai înainte de-a muri. Hector l-a implorat pe-Ahile sai dea parintelui sau trupul. La rugamintea lui Ahile. Fiind apoi gata armele. le-a dat zeitei sa le duca iubitului sau fiu. Din cositor moale si alb i-a încropit doua pulpare. ca sa-l pastreze neatins de aripa putreziciunii. murind Hector. i-a strapuns tendoanele de la picioare cu sabia lui cea taioasa si l-a legat cu o curea de carul sau stralucitor.

lighene de arama. preaputernice Ahile . ucisi de-Ahile. Ba. în acest timp au avut loc serbari si jocuri mari în cinstea aheului cazut : Patrocle. sînt singura de astazi. si toti plîngeau cu deznadejde. Nu cutezau nici sa vorbeasca. de nu ar fi venit chiar Tetis sa-l roage ca sa înceteze. regele Priam a plecat catre aheii victoriosi. chiar Ahile si-a jertfit pletele lui cele frumoase. Pe rugul lui s-au mistuit si doisprezece prizonieri. dintre troieni. în vreme ce în barba sura lacrimi îi luneca siroaie. si el ar fi batjocorit la nesfîrsit trupul lui Hector. Eroul a fost ars pe rug.Hector. îi da-napoi trupul lui Hector. Pierind Hector. si Elena care stîrnise tot razboiul. odinioara. . Poate ca si orasul lui e atacat de vreun vrajmas si n-are cine sa-l ajute. Iara Ahile se îndura. mîinile-amîn-doua. dupa datini. Cea dintîi l-a vazut Casandra. . cînd si razboiul 215 va-nceta. si.. Baiatul nostru va ramîne fara le nici o ocrotire. daca se va întoarce teafar. douasprezece zile. purtînd cu el trupul lui Hector. pe care regele o primise. si nimeni nu-i da alinare sarmanei soate a lui Hector. de la traci. caci era ocrotit de Hermes. plin de umilinta. Intra în cort si-mbratiseaza genunchii. înca în aceeasi noapte.O. caci el fusese-apa-: ratorul cel de nadejde al cetati. la Hades 25. Toti erau împietriti de spaima. Ba înca îi mai hotaraste un timp. Priam s-a si întors acasa. si fratii lui. dupa poruncile lui Zeus. sa-i deanapoi trupul lui Hector. s-au strîns sotia : Andromaca.. ce purta numele Sperheios. aur. nesimtit. cum sînt copiii fara tata. Lasa-ma sa te însoresc negrele genuni. S-au facut jertfe sînge-roase. trepiede-nalte si o cupa.. Era calauzit de Hermes.îi spune el . cine putea sa mai zagazuiasca drumul aheilor catre oras ? Priam dobîndeste trupul fiului sau Astfel s-a razbunat Ahile de moartea celui mai bun prieten. si prin cuvintele acestea. pe care le fagaduise zeului rîu din tara sa. slujbele de înmormîntare 26. îl roaga. pa cel mai bun. pe neuitatul viteaz Hector. si între ei. în ziua cea de-a douasprezecea.adu-ti aminte de tatal tau. ca regele sa-i poata face feciorului sau. si a trezit tot poporul. Priam îi readuce-n minte eroului pe tatal sau. Asa ajunge la Ahile în toiul noptii. rude si prieteni. si boi si oi si cai si cîini. mama : Hecuba. La capatîiul celui dus. Ducea cu el un car cu daruri : velinte scumpe si covoare. dusmanului ce-i ucisese atîtia fii în batalii. batrîn si el.

cel rapus de Hector pe cîmpul de lupta. si a jelit-o multa vreme. în lupta începuta cu ostirea etiopiana. regina lor. Ahile. pîna la moarte. fiica lui Ares. oastea de tinere-amazoane s-a-napoiat în tara lor de lînga Pontul Euxin. Aceasta. Legendele ne povestesc ca Memnon ar fi fost feciorul zeitei Eos-aurora. si amazoanele-au fugit. a pus la cale mari întreceri. s-a repezit catre regina mai mîniat decît oricînd. Pe trupul ei însîngerat. cel ce trebaluia în Lemnos. prietenul sau iubit. pe de alta parte. Erau vestitele-amazoane 27 conduse de Pentesileea. i-a facut fiului iubit o preama-reata-nmormîntare. jocuri si lupte-n cinstea celui ce se dusese dintre vii. cu Ahile. îl înstiintase. Dupa Patrocle. mai de mult. Lancea s-a frînt însa în scutul facut de zeul faurar. Ahile s-a simtit cuprins de dragoste pentru regina. si. eroul s-a cutremurat. Totusi. iuti ca vijelia. Apoi s-a-nceput iar razboiul. Ahile n-ar fi vrut sa lupte cu Memnon si etiopienii. Orasului i-era aproape sfîrsitul mult dorit deahei. fiindca mama sa. si fiul lui Peleu. facuta tot de zeul schiop. . i-a gonit pîna la corabii. pe care îl purta Ahile. putina vreme dupa moartea acestui rege-etiopian. Nu a ramas în fata lui decît regina amazoana . Cazînd regina cea viteaza. Memnon a doborît cu lancea pe Antiloh. Ahile. Nu i-a ramas eroului decît sa dea troienilor trupul întepenit al celei care 216 fusese altadata cea mai viteaza-ntre femei si cutezase sa se lupte. Patrocle. zeita nereida Tetis. Cînd i-a dat însa la o parte coiful de aur zimtuit. pe niste cai care fugeau. apoi i-a doborît si calul. si ea a aruncat o lance. Era Memnon. rege peste etiopieni. Pentesileea cea viteaza era de-o frumusete rara. cel mai de seama-aparator si viteaz comandant de osti. regele etiopienilor Numai ca. în ajutorul Troiei a venit o armata mare. Ele luptau numai calari. în lupta. i-a venit Troiei un alt sprijin. el a varsat lacrimi amare si ar fi vrut sa-i dea iar viata. la nimeni nu tinea Ahile mai mult decît la Antiloh. I-a vîrît sulita în piept . formata numai din femei.Iar de-l plîngeau. în care stapîneste Hades. La început ostirea asta de amazoane ne-nfricate i-a biruit deplin pe greci. fiul lui Nestor. Dar a iesit pe cîmp Ahile. regele de la Troia. în vremea cînd Priam pornise slujbele de înmormîntare ale lui Hector cel viteaz. ca si Ahile. armura lucie de aur. Troienilor le vin ajutoare Priam. ca el se va sfîrsi la Troia. îndîrjit peste masura. Dar umbra ei era plecata catre tarîmul mohorît. în aceeasi vreme. Purta si el. Troia fusese mult slabita în urma pierderii lui Hector. plîngeau chiar Troia. si. pe loc. nepot lui Priam. asa moarta cum era. pe cîmpuri. înfrîngerea lui Memnon. Totusi. Ahile a uitat de toate si a intrat.

si trupul lui. biata mama... s-a repezit catre fiul zeitei Eos si l-a strapuns adînc în piept. Asta fiindca zeita Tetis tinuse pruncul de calcîi atunci cînd îl vîrîse-n rîu. . De disperare. Feciorul nereidei Tetis s-a clatinat numai putin . însa Ahile. Memnon a luat un pietroi greu si l-a zvîrlit catre Ahile. Ahile a simtit sageata ca-l fulgera si a stiut ca se apropie clipa mortii . decît întreaga voastra oaste. a simtit ca îsi pierda firea si. E timpul sa darîmam Troia . încît ar fi patruns în Troia. Ba i-a mai dat sagetii înca si o putere fara margini. unde ea sa-l poata mult jeli în voie. zadarnic o mai ocrotesti. caci ai varsat rîuri de sînge. s-a avîntat catre troieni.. îndrazneala asta avea sa-l coste mult prea scump pe fiul nereidei Tetis.Fereste-te din calea mea ! Nu te vîri în lupta asta. Mai mult înca. de nu veghea zeul Apolo. Apolo îndreapta sageata lui Paris spre calcîiul lui Ahile Ei bine. Ahile nu putea sa piara de arma vreunui muritor. Astfel sageata ucigasa ar fi fost în zadar. chiar riaca-l nimerea-n calcîi. si. Insa Ahile. fusese descîntat de Tetis în apele rîului Stix. frumoasa Eos-aurora. dar n-a lasat din mîna arma. înca de cînd era copil. si i-ai trimes zeului Hades mai multe umbre în Infern. dupa destin. Nu putea fi ranit cu arma decît într-un loc. Lupta si-l blestema pe-Apolo. amenintîndu-I din priviri. 217 si cum Apolo mai sedea în fata marelui Ahile. i-a raspuns aspru lui Apolo : . Atît era de-nversunat. i-a spus Apolo. si el.. Vazînd pe marele Ahile ca sovaie în fata Troiei. cu mintea-nvolburata. sa-nvaluit într-un nor negru si-a trimis vînturile repezi sa-i ia pe aripe feciorul si sa i-l duca într-o tara îndepartata. urma sfîrsitul lui Ahile. a ramas însa în picioare. decît ajutat si de-un zeu.Ajunge ! Stai !. Cazînd însa regele Memnon. rîul cel negru din Infern. Cu sulita. drept în calcîiul lui Ahile. însa. care-i grabise ceasul mortii. scaldat în Stix. A pus în struna o sageata si l-a tintit cu-ndemînare pe cel mai brav dintre ahei. era acum tare ca fierul. si el a îndreptat sageata lui Paris de pe zidul Troiei. Dar i s-a aratat Apolo. Paris si-a dus arcul la piept. .în lupta care s-a încins.. clatinîndu-se usor. în calcîi. cei doi viteji pareau doi zei ce se-nfrun-tau fara de teama. fara nici o chibzuiala. pentru c-Ahile ridicase sulita catre pieptul sau.. precum stiti. fiul lui Tetis si-analtat sulita s-o azvîrle-n zeu. însa pe zidurile Troiei sedea fiul lui Priarn : Paris. tot a mai fugarit ostirea regelui Priam de la Troia. înfuriat ca zeul i s-asaza-n cale. fiul zeitei Leto era turbat de suparare. Zeul luminii s-a facut în acea clipa nevazut. cu nimb stralucitor pe frunte.

Dar dupa moartea lui Ahile a fost o cearta-n tabara... Trupul viteazului Ahile a fost urcat apoi pe rug. cai ne-nvatati înca la ham.. în acest timp au venit grecii. Vai voua. dupa ce îsi daduse viata. care va uitati la mine cum ma prabusesc.. si prin. S-au facut slujbe fara seaman.. 219 S-ar fi certat ei multa vreme. Ulise. cu mama. simt cum înghetul îmi patrunde în vinele acum sleite. a mai strigat el si a cazut întins pe tarm. Pe acest munte-au ridicat un monument de marmura 28. Eroul rapus este adus în tabara Troienii. o luasera din nou la fuga. podit si sprijinit cu pietre. încît. glasuia el. îiindca-l aparase . 218 urmasii mei ahei. trîntindu-se toti la pamînt. si si-a înfipt dupa aceea sulita lunga în pamînt. Iar plînsul lor l-a auzit mama eroului Ahile. am sa va nimicesc orasul în care va adapostiti. Ea a strigat atît de tare : "Feciorul meu !". cu toate ca zeul Apolo. tinere fete si-alte jertfe : tauri uriasi. de spaima. eu tot va voi lovi cu sete.. De suparare. S-au înjunghiat multi robi troieni. zeita nereida Tetis. Zeu nemilos. cele cu viers armonios.. oi si s-au varsat vinuri alese ca li-batiuni pentru cel mort. auzindu-i glasul. urias. în armuri. spre corabii. zeu trufas. iar Aias. S-a clatinat si a rostit catre ostirile lui Priam : . facuta de zeul Hefaistos.O. au pus-o în aceeasi urna cu-a prietenului sau Patrocle. au strîns cenusa lui Ahile. fiindca îi dusese trupul în brate. La înmormîn-tare au cîntat copilele marelui Zeus. Iar luptatorii. capre. Vai voua !. S-a început un macel groaznic în jurul lesului întins în tarna umeda de sînge. Aias îi luase trupu-n brate si i-l ducea catre corabii . Chiar si dupa moarte. cu fata la pamînt. dulai de paza. si te blestem.. mîndrul Aias a-nnebunit si s-a-njunghiat în piept cu sabia sa lunga.... Sfîrsitul lui Paris . Cum te blestem !. si Ares. Iar peste urna-au gramadit un munte mare de tarîna. lui.Vai voua. daca regele Agamemnon nu facea astfel ca Ulise sa capete mîndra armura. însa va-zîndu-l c-a murit s-au întors repede sa-i smulga armura lui stralucitoare. viteazului intre viteji ? Se certau mai ales Ulise si Aias de la Salamina. grecii au început sa plînga.. Artemis si Xantos si Afrodita cea frumoasa încearca sa va ocroteasca... zeita Leto. iara Ulise-l apara. Cei care se luptau mai dîrz sa scape trupul lui Ahile erau Ulise din Itaca si Aias de la Salamina. Cînd au ajuns în tabara. ce nu cutezi sa mi te-mpotrivesti în fata si ma lovesti doar pe ascuns. Cine-avea drept sa-i mosteneasca armura marelui Ahile. Troada s-a cutremurat. adica toate noua muze..

erau doi fii ai lui Asclepio. si. Ba înca i se-nfatiseaza lui Filoctet. ci prin ispravile pe care le savîrseste preaistetul rege al insulei Itaca. pîna ce n-or intra în lupta fiul eroului Ahile si Filoctet. ei tot se mai certau acolo. Arcul. Iar între ei l-a nimerit si pe fiul lui Priam : Paris. a închis ochii si-a murit. Ulise face pe voinic sa-si cate armele. Filoctet pleaca deci la Troia. el a ucis mii de troieni. jelit de nimfe si pastori. pentru c-o luase pe Elena. dusmanindu-l pe Deifob. cu-o tolba de sageti muiate în veninul hidrei. Luîndu-si adio de la soata. chiar în marea . Sageata lui fiind otravita cu sîngele hidrei din Lerna. razboiul nu-i renumit prin vitejii. sa plece si sa-l razbune pe Ahile cel abia doborît la Troia. el s-a ascuns în muntii Ida. însa Ulise. Filoctet îi ura de moarte pe amîndoi fratii atrizi.. Cu toata-mpotrivirea mamei si lacrimile ei fierbinti. iscusit în vorbe blânde si-ntelepte. doi medici buni si priceputi. care i-au lecuit usor rana nespus de dureroasa. Aici. s-ar fi parut ca oastea greaca este destul de mult slabita. ajuns flacau în toata legea.Murind si îndraznetul Aias. dintre toti. în vis.. într-adevar. însa. Ceilalti s-au otarît cu ciuda. Intîi a pornit catre Sciros. si. Prorocii aratau ca Troia nu poate fi înca distrusa. si se certau mereu cu el. Cu toate ca batea la usa distrugerea cetatii Troia. regele de la Salamina. alti printi din Troia au vroit s-o ia de soata pe Elena. sprijinitoarea lui Ulise. Iara Heracle-i porunceste lui Filoctet sa uite vrajba si sa-l urmeze pe Ulise. a dobîndit-o un chipes tînar : Deifob. Se duc. A plecat dupa ei Ulise. Pruncul era Neoptolem. Aici Ahile se-ndragise cu una dintre fetele29 aceluia ce-l gazduise. dupa Ahile si Patrocle si Antiloh. amîndoi. unde statuse-ascuns Ahile în straie albe de fecioara. pe urma. unde fusese parasit nefericitul Filoctet muscat rau la picior de-un sarpe. care daduse marul de aur Afroditei.. a înteles ca va muri. care-or sa-i vindece piciorul. din acel ceas. si alti eroi.. frumosul print. si ea îi daruise-un prunc. Heracle . care s-o aiba pe Elena. si nu stiau ca-n vremea asta pe ulitele pietruite. pentru ca-n tabara greceasca sînt fiii lui Asclepio. pe insula numita Lemnos.dupa poruncile Atenei. cum eroul Filoctet stapînea arcul lui He220 racle. frate cu Paris si cu Hector. îl face sa se domoleasca pe urgisitul Filoctet. unde traise altadata o viata simpla de pastor. Paris. acela ce rapise din Sparta pe mîndra Elena. acela care stapînea arcul lui Heracle. în chinuri neînchipuite. Ulise se strecoara în Troia Auzind vestea c-a murit.

Au dat porunca unui mester 3° sa faca-un cal mare de lemn. facîndu-se ca-i cersetor. Noi sa ne facem ca plecam. El a rapit statua din lemn ceresc. si totusi. din cer. Dupa aceea... si. si fiind calul atît de mare. se spune ca Elena l-ar fi recunoscut îndata pe regele de la Itaca. dupa toate astea . Calul de lemn era acolo ! Ce-o mai fi asta ? Ce-i cu el ? . Calul sa fie-atît de mare. Multimea sta adapostita în dosul zidurilor tari. Ulise si multi alti eroi. sa mesterim un cal de lemn. unde luptasera atît. Ulise a rapit. în orasul lor. Cum ? Grecii pleaca ? Zei ceresti !. neîncapînd firesc pe porti.. se strecurase preaistetul rege al insulei Itaca. Calul de lemn i. dupa poruncile lui Zeus. dar nu ar fi destainuit aceasta taina nimanui. si. dar numai unul a dat ideea cea mai buna. Agamemnon cu grosul ostilor grecesti s-au urcat grabnic pe corabii si au vîslit spre largul marii. tot cum hotarîse Zeus. Aflase totul. Troienii or sa vîre calul.. însa si-au tras corabiile pe lînga insula Tenedos. Aias cel tînar. paladiul sau statua Palas-Atenei. Troienii au vazut plecarea si se mirau nespus de mult. Unii au rîs.desi Ulise împlinise ce-l sfatuisera prorocii . cladite.. pe urma.. bucurosi. si cum sa-i faci chiar pe troieni sa-si sfarme propriile ziduri ? Toti s-au gîndit . pretuiau sfatul lui Ulise. Acesta a fost tot Ulise. adica numai de troieni. Totusi. El cerceta. învesmîntat în straie rupte.cetate Troia. De fapt. au alergat pe tarmul înca ud de sînge. dar Agamemnon si Menelau. stia ce oaste-i pregatita.orasul Troia rezista. îndata. In pîntecul acestui cal s-au vîrît cincizeci de osteni : Neoptolem si Filoctet si Menelau. gîndindu-se poate la vremea cînd grecii vor intra-n cetate. Asadar s-a sfîrsit razboiul.. le-a spus Ulise. pîndind de-acolo-nfrigurati tot ce se petrecea pe coasta unde fusese tabara. deoarece se spusese ca Troia nu poate fi luata cît timp paladiul era în templul din oras. vor sparge zidurile singuri. ei s-au facut ca pleaca.. de catre doi zei olimpieni : Febus-Apolo si Poseidon. Cunostea cearta din palatul regelui Priam pentru soata lui Paris cel cazut în lupta. încît în pîntecu-i sa intre cincizeci de-osteni bine-narmati. pa care o zvîrlise Zeus. la-ntemeierea Troiei. dupa cum se stie.Aheilor. fratii atrizi. aceste ziduri nu puteau sa fie date la pamînt decît 221 de cei care aveau în stapînirea lor orasul.

Sa nu faceti una ca asta ! a glasuit atunci un preot al zeului Febus-Apolo. sa nu le faca rau pe mare. el va va ocroti de rele. ce se numea Laocoon. Insa el s-a desprins de streanguri si s-a ascuns în papuris. si l-au ales. pe trup cu urme de frînghii.. dar... . la plecare. Aici ar fi sa adaugam ca-ntr-adevar Sinon era osteanul cel mai de credinta al regelui de la Itaca.. tocmai pe el. Tocmai atuncea s-a gasit pe tarmul marii. N-aveti încredere-n ahei ! Eu socotesc ca-i viclesug. Agamemnon a vrut s-aduca zeilor. din Olimp. pentru ca. satur de-atîta razboi . A aruncat-o drept în cal. Osteanul a-nceput sa spuna c-aheii au plecat spre casa.Va jur pe zei ca e asa !. de gura. a rostit mincinosul grec. Fapta aceasta rusinoasa a suparat-o pe Atena. stiti ca Ulise a furat paladiul din Troia voastra. . Laocoon întelege siretlicul aheilor . fiind dusman al lui Ulise. în acest .. a mai strigat Laocoon.Nu-ntelegeau. .Auziti sunetul de arme ! a mai rostit Laocoon. Ca sa o poata îmblînzi. drept jertfa.Ba sa-l aducem în cetate. .Calul a fost facut anume ! a dat raspuns siretul grec. un ostean grec.. Va minte !. . 222 si a pus mîna pe o lance. le-ntunecase mintea. pîn-au plecat corabiile.Nu-l credeti ! a mai glasuit Laocoon cu voce tare.Nu e adevarat. Din cal s-a auzit un zgomot. ca sa le fie drumul lin.. caci era tare bun. ce purta numele de Sinon. . . Atena. si chiar Ulise îl lasase pe coasta asta din Troada. Daca-l veti duce în oras. Zgomot de sabii si de scuturi. în desisul de papuris.Dar acest cal ? Ce e cu calul ? a vrut sa stie apoi Priam. sa-i amageasca pe troieni.Sa-l azvîrlim în apa marii ! strigau unii dintre troieni. .. prin vraji. L-au adus regelui troian. au construit calul acesta. Sa-l suim pe acropola. ca semn al biruintei noastre ! raspundeau altii-nveseliti.. un barbat din oaste. însa troienii n-ascultau. precum i-au sfatuit prorocii.

Troienii. sa intre în cetate. Zgomot de arme a sunat si gemete înfricosate. la rugamintile Atenei. si-au spart ei zidul ca nebunii. Cîte visuri înfloreau în mintile atîtor nobili din preabo-gatul oras Troia !.. care le aparau orasul de-aheii cei razbunatori. la acest ceas.cal ne e pieirea. bucurosi. Din ochii lor azvîrleau flacari. Prin zidul spart au navalit cetele crunte de ahei. pe fata marii. unde Laocoon. prin case sa se odihneasca. Troia este arsa pîna la temelii Troiei îi sosise sfîrsitul. au si dat foc orasului. Poseidon. furisati pe ulite. si apoi fericiti cu totii au petrecut pîna tîrziu. serpii fusesera trimisi de zeul marilor.. Cum dormeau de multumiti !. disperat.. Ulise si ceilalti ahei au parasit calul de lemn si. s-au auzit de peste tot. cu creste rosii. troienii au plecat. Cum a rostit el vorba asta profetica... 223 Aheii ies din calul de lemn Asa a fost rapus batrînul. Laocoon a vrut sa-i scape. Iar serpii s-au încolacit pe cei doi fii nevinovati. Fumul se ridica-n coloane si ajungea pîna la cer. rîzînd si facînd planuri sa-nceapa ei acum razboi cu-aheii cei fugari pe mare. mai grosi ca bratul si lungi de doua ori cît omul. sparsese por- . .. Zidul acela întarit. doi serpi uriasi. în triumf. si îmbatati de vin si planuri. copii. si serpii s-au tîrît pe tarm.. cînd troienii dormeau atît de fericiti. din casele nezavorîte. apoi i-au sugrumat. Ulise biruia din nou. s-au zarit flacari uriase.. Troienii-au fost surprinsi prin somn. de oameni spintecati de sabii. cu galagie. au început sa-si sparga zidul. Caci altfel calul n-avea loc. cu totii au fost trecuti prin foc si sabii. Cînd. Planul facut de preaistetul rege al insulei Itaca reusea astfel pe deplin. însa troienii au luat moartea sarmanului Laocoon drept semn ca zeii porunceau sa vîre calul în oras. femei... cladit de doi zei olimpieni. Pe ulitele pietruite curgea un rîu rosu de sînge. si. batrînul. dusmananversunata-a Troiei. si cu doi fii se pregateau tocmai s-aduca o jertfa zeului Apolo. O !. pe el si pe cei doi feciori31. In toiul noptii. dar cei doi serpi. a-nceput el lupta cu monstrii . istovind amfore cu vin. cu o secure. în timp ce pe pamînt curgea sîn-gele-n valuri înspumate si vaietele sfîsiau vazduhul pur al zorilor. Barbati. pentru ca îsi iubise Troia si se luptase pentru ea. facînd greseli dupa greseli. pe porti. la urma. si obositi de cînt si dant. au dus calul de lemn pe-acropola. s-au aratat. S-a repezit si. si tot atunci s-a întors flota. O !. dantînd. Caci în palatele lui Priam. în fruntea lor cu Agamemnon. muscîndu-l l-au înveninat. pe rînd.

despre un razboi dus de catre capeteniile tuturor triburilor din Grecia împotriva bogatului oras Troia. Luînd ca temei cîntece foarte vechi. din turn. Fumul gros s-a tot ridicat vestind popoarele vecine si corabierii de pe mari ca Troia. Aheii îsi aveau centrul în Argos. si alte fete mai frumoase au cazut roabe de asemeni. pe Andromaca. a fost smulsa de par de Aias si-mbratisata fara voie. cu hainele facute zdrente.e. încît se zice ca Hecuba s-a preschimbat.. dupa legende. care s-a stins pe pragul casei. aheii au purtat în care multele avutii din Troia. arama. Neoptolem a luat. Pe fetele si pe surorile regelui Priam le-au luat roabe. batrîn ca lumea. ce se-ascunsese în marele templu-al Atenei. Toate leau încarcat pe vase. razbunatorul. ca o umbra ratacitoare prin ruine. Iar epopeea lui Homer oglindeste evenimentele reale. Priam. din palat si a tîrît-o la corabii. obiecte rare. pe voia Herei. Pe celelalte le-au ucis. într-o catea. Homer. Aias a darîmat în templu si statua mîndrei Atena.. Trei zile si trei nopti. Note 1.c. "miceniana".. Troia se ridica pe dealul unde se afla astazi localitatea Hisarlik. din Turcia. nu nu225 15 . are si o baza istorica. ce le rîvnisera atîta : aur. Casandra. Homer a creat cele doua mari poeme epice : "lliada" si "Odiseea". Neoptolem. acoperind cu lacrimi pietrele negre-ale cetatii. unde ea domnise-odata ca regina. si ea. stofe de pret. la Micena. In acest fel. Ba era gata s-o ucida si pe fugara lui sotie. si atît a plîns si a urlat. Andromaca. doar cîtiva au scapat cu viata. nurorile si nepotii. uscata si zbîrcita. statui si cîte si mai cîte. si-au ars-o pîna-n temelii. ca si despre ispravile unora dintre ei la întoarcerea în patrie.. l-au azvîrlit. batrîn. Dintre barbatii de la Troia. voi. Troia nu mai este. razbunatorul. în lacasul sacru. Traditia greceasca antica plasa evenimentele povestite de Homer prin anii 1199. Pe-Astianax. cautîndu-si fiii.n. si alcatuisera cultura asa-numita. petrecute în Asia Mica între secolele XlV-lea si al XH-lea î. si noua zile sau mai bine. slaba. Au nimicit-o aheienii . Pe Deifob. tot încercase sa mai lupte. si statua s-a sfarîmat.1183 î. fiul lui Hector. întruna. ca sclava.n. II mai una legendara. acela care luase de soata pe Elena. Troia s-a mistuit mereu. Aceea ce fusese soata regelui Priam cel puternic umbla cu parul despletit. ca sa le duca în Elada. Adevarul este însa ca baza istorica a "lliadei" o formeaza evenimentele legate de navalirea cetelor aheiene în Troada. Plîngea. l-a ucis însusi Menelau.Legendele Olimpului. Se pare ca imensa bogatie a Troiei si pozitia ei geografica. în vremea asta. urla si si-i striga pe nume. cu sila. de care se prinsese fata. Numai Hecuba ramasese. era prinsa de crudul fiu ai lui Ahile. soata lui Hector. si iau sfarîmat capul de pietre. Cu toate plînsetele ei. au jefuit-o-n-întregime . Insa Neoptolem l-a prins de plete si l-a îngenuncheat în fata-i si i-a vîrît sabia-n piept. s-a aratat ca opera atribuita batrîîiului aed orb. cu mintea ratacita.. epoca marilor migratii.224 tile de-arama feciorul marelui Ahile : Neoptolem. Acestia au fugit în munti. pietre scumpe. fiicele. Lucrul acesta a fost sustinut în urma cercetarilor arheologice facute de învatatul german Heinrich Schliemann. acolo. de tara .

nu cotropeau tinuturi straine.50 m. 3.. în constructii. a Ii-a. Acestia. Iasio. în acest fel. ed. fiul lui Tros. Pîna atunci se puneau numai pietrele una peste alta. Alegoria ne arata. în Dardanele. nu mai era deci bogatia mult rîv-nita a Troiei. la rîndul lor. de dorieni. amestecat cu . mortarul. aheii. în timpul cînd se trecea de la orînduirea gentilica. poemele batrînului Homer au si valoare documentara deosebita. în Asia Mica. s-a întrebuintat cimentul. ca la zidirea cetatii Troia s-ar fi folosit. înalta cam de 1. jaful le pare mai usor si chiar mai onorabil decît agonisirea prin munca" . voi. a pastorilor nomazi. Legenda fusese ticluita de elini în asa fel. dobîndirea de bogatii a si devenit unul dintre scopurile principale ale vietii. întemeind o asezare si o dinastie dardaniana. marea epopee a lui Homer.cu fantezia lor bogata au nascocit legenda despre rapirea Elenei cea frumoasa. Aezii si mai ales Homer . strînsi în jurul legendarului rege Agamemnon din Micena. De aceea Troiei i se mai zicea si Dardania. unui rege. nici încercarea de a coloniza si alte regiuni de pe litoralul Asiei Mici. reprezentmd-o pe zeita Atena cu o lance în mina dreapta si un caier cu lîna si un fus în cea stinga.A. 1955. cum presupun unii mitologi. Iata de ce ne apropiem cu atîta interes de legendele acestea. 2. cu urmasii sai Tros si Ilos. pag. Ele ne zugravesc cu autenticitate societatea troianâ si cea din Grecia continentala.fiica lui Atlas. II. Mai tîrziu. i s-a spus Troiei si Ilionul. de la Ilos. fosta Helespont. Karl Marx si Fr. stadiul orînduirii gentilice. Din aceasta pricina. 4.S. El plecase din Italia si Enea. întîia oara. erau si ei elini.P. rapire facuta la îndemnul unei zeite olim-piene. au plecat din Elada cu oastea în Asia Mica si au atacat. 339. debarcînd în Asia Mica. dupa legenda. Statueta aceasta de lemn. se pare ca romanii au modificat legenda potrivit intereselor lor. Ea se numea paladiu-fecioara si era ocrotitoarea orasului. au jefuit si au distrus Troia. elinii . La Troia. Cauza razboiului. Ca sa justifice însa acest razboi crud si ca sa-i dea noblete. Din neamul lui s-au tras regii troieni. ci din Italia. era. acela care se tragea direct din Dardan. stranepotul sau.despre care unii învatati cred ca nici n-a existat . 226 dardanieni. a trezit lacomia sefilor de triburi ahei. se va întoarce în Italia. si deci negotul dinspre Marea Neagra si Marea Egee. Omorîndu-l pe fratele sau. cu mina de troieni ramasi în viata. împinsi. soseau pe pamînturi eline. Dardan nu mai era elin. iar troienilor. în schimb. ci razbunarea pentru o grea insulta adusa. fusese obligat sa fuga din Elada în Asia. Dar chiar asa. Tot el a dat si numele strîmtorii. aratînd ca Dardan venise nu din Elada.L. Deci Troia era o asezare elina . din miazanoapte. a fost numita "lliada". Povestea spune ca Dardan era fiul lui Zeus si al Electrei . încît sa se arate ca Dardan. Iar Friedrich Engels a aratat ca "pentru popoarele care se gasesc în. sub haina de legenda. unde sînt cîntati eroii razboiului troian.OM înfrumusetat legenda. amestecînd în luptele din fata Troiei pe cei mai multi dintre olimpieni. E. la societatea împartita pe clase. Engels : Opere alese în doua volume. potrivit povestirilor antice. dupa cit s-ar parea. care au pe linga o importanta istorica si una de documente ale vietii sociale din timpurile acelea departate. dupa sfîrsitul razboiului.care domina strîmtorile.

care închipuie veninul ce otraveste inima si face sa se nasca ura. ca jertfa. Zeul îl face mai frumos si mai atragator pe Paris. a fost pictata pe zeci de vase din vechime. Numele adevarat este Hecabe. Se crede ca fetele au fost în numar de douasprezece. pictata de Giorgione.. s-a distrus la Dresda. fara minte.e. 15. pe drumul întoarcerii acasa. "Fat-Frumos cel gasit pe munte" s. Mai la o parte sta Paris. De aceea Heracle. în timpul scaldatului ii cade însa o frunza de tei pe umar. dlnd la o parte întelepciunea si puterea . alteori rapind mireasa sau scufundînd palatul. care-i cinta peripetiile. eroul german Sigfrid se scalda în sîngele unui balaur ca sa devina invulnerabil. Pe tarmul apelor ce se afla între insula Eubeea si Grecia continentala. Ca sa-l pedepseasca pe Laomedon pentru lipsa lui de cuvînt. în româneste. Cimentul se usca la soare si lega pietrele mai bine. a creat o mare opera Rubens. tinlnd-o de umar pe sotia regelui din Sparta. în schimbul unor daruri de pret. în mina dreapta tine torta. s-a dus cu armele asupra lui Laomedon si l-a pedepsit. Pentru ca în vazduh pluteste zeita Eris. Scena alegerii celei mai frumoase zeite. A început ruina Troiei. . ca altadata Perseu pe Andromeda. De aceea au lucrat Poseidon (zeul care întruchipa apa) si Apolo (caldura soarelui). în schimbul marului de aur. dar. 6. fiind înlocuit cu cel roman. 227 11. Heracle s-a oferit s-o scape pe Hesiona. fiica lui Laomedon. se vede cum Afrodita. într-un decor exuberant. si aici va fi locul unde îl va lovi mai tîrziu dusmanul. Numele adevarat al lui Ulise este Odiseu.ta sa-si paraseasca sotul. în timpul razboiului. Pe urma i s-a zis Priam. amenintarea sumbra.fa-cînd marea greseala de-a prefera desfatarea. Din clipita aceea Paris . orasul înfloritor. si sa alerge dupa zvînturatul tînar din Troia. Podarce însemna : pas usor. . în literatura însa numele de Odiseu nu este aproape deloc folosit. Ea are în mina stinga un sarpe. 10. un monstru. sa-si tradeze casnicia. De aceea marea poema epica a lui Homer. unde domnea regele Priam. 5. 9. de o mare valoare. Atena si Afro-dita. în legenda Nibelungilor. Heracle a ucis monstrul. uneori vîrînd discordia. Torta care aprinde vrajba si o atîta tot mai mult. 12. (Vezi de pilda basmul "Valul miresii" din volumul "In tara legendelor"). o convinge. ii gasim iarasi în basmele si legendele noastre. unde pruncii nedoriti sînt aruncati prin paduri sau pe stînci. încît Elena îl îndrageste si. este ga. Acesta trebuia s-o primeasca pe Hesiona. dintre Hera. Motivul CM vrajitoarea care strica petrecerea sau nunta. si în folclorul românesc se gasesc basme ca .. se foloseste cel dat de romani. Dar Laomedon nu i-a mai dat-o pe fiica lui de sotie.a si dezlantuit urgia. Regele i-a promis-o. 7. daca i-o va da de nevasta. In pictura moderna. salvati si adusi din nou în casa parinteasca. 8. 13. Hecuba. dupa sfîrsitul razboiului troian. pentru ca acest fiu al lui Laomedon era un alergator de frunte. 16. Paris îi da marul discordiei încîntatoarei Afrodita. fiind prea putin cunoscut. Într-un basorelief din secolul al III-lea î. dar sînt gasiti. Vlise. în culori maiestre."învingatorul". adica rascumparatul. iar Poseidon. tara. pentru ca fusese eliberat din robie. O pictura asemanatoare. Apolo a trimis ciuma în Troia.a. Lânga el este zeul Eros. Astfel. Artistul a stiut sa puna pe pînza.nisip si apa.Aflatul". se cheama "Odiseea". si în folclorul altor popoare se gaseste motivul acesta. pe tema aceasta. 14.n. dupa ce a scapat din nclavia lui Euristeu.

dezaprobarea sau aprobarea fata de-aceste hotarîri. Homer ne cînta în versurile nemuritoare ale "Iliadei" cum Zeus a grait spre zei: "". Dar pe troieni îi cuprinse un tremur grozav .Eu sta-voi aici în Olimp pe o culme si voi petrece privind. chiar ei înde-ei îsi dau crîncena harta. Ares. Tremura poalele. Hefestos Vine soldis dupa ei si-si deapana slabe picioare. spunîndu-i în felul urmator : "Armia tu întocmeste-ti acum dupa neam si-nrudire. din coif stralucind. Neamul pe neam sa se-ajute la lupta si ruda pe ruda. 'Naltase Vrajba cumplita ce-ntarta multimea. . format.. Regele. dupa cei noua ani de asediu. acuma de-o parte si alta zoreau fericitii Zei sa se bata . 24. dintre reprezentantii cei mai bogati ai gintilor. "lliaaa" nu cuprinde decît sfîrsitul razboiului troian. Volnic e-oricine cum vrea sa-i ajute pe unii sau pe-altii. Ba pe troieni îmboldind cu tipete de pe cetate. Mi-e sa nu surpe în ciuda ursitei chiar zidul cetatii". istet ca nici unul. tot nobilimea hotara. si tipa Groaznic Atena ba-ncoace la sant.17. în primul rînd. basileul putea sa cheme si adunarea poporului sau a ostirii. Merge la tabar-aheilor Hera si Palas-Atena. prin strigate. crestele toate-ale muntelui Ida. Elinii socoteau ca nici un lucru de seama nu se face fara sacrificiu. Dar mai pe urma cînd olimpienii iau parte la lupta. Ba de pe Dealul Frumos da fuga spre rîul Simois. cu atît succesul era asigurat. Nui ramînea poporului decît sa-si arate. 23. Insula Sciros. Cu cit era mai pretioasa jertfa. Batrînul Nestor. Ares. îl sfatuieste pe Agamemnon sa-si organizeze oastea. N-ar putea dînsii cu el sa se tie pe loc o minuta. Asta vorbi Cel-de-sus si aprinse nestinsa-nfocare. 21. sa îi aprobe masurile pe care le lua. Falos de putere. s-a dus la troieni si pletosul Febos-Apolo cu el si Artemida cu tolba. Voi zeii ceilalti dupa voie Mergeti la Troia pe cîmp unde lupta troienii si-aheii. cu arcul. Atît numarul corabiilor. Astfel. Darmite acum cînd el e turbat ca-i ucisera sotul . 20. fiecare Tot se uita cu uimire cum iutele-Ahile în arme Strafulgera între-ahei ca urgia barbatiilor. Iara în timpuri grele. Intîmplarea este povestita de Euripide în tragedia : "Ifigenia în Au-liaa". Iara mai multe fratrii formau tribul. în adunarea asta. avea si-un sfat al lui sau un consiliu. cît si acela al ostenilor au fost mult exagerate. Leto si Xantos în urma si galesa zîn-Afrodita. aheii Nu mai puteau de mîndrie. adica grupul de persoane ce avea un stramos comun în linie directa barbateasca. Chiar daca singur Ahile s-ar pune cumva cu troienii. Poseidon razguduie jos în adîncuri Nemarginitul pamînt si muntii cu piscuri înalte. 19. 229 Pîna ce zeii statura departe de tabara. Se-nfiorau la vederea viteazului si înainte. 18. dupa zidul ahaic. Zeul Cutremur Poseidon si daruitorul de bunuri Hermes. ca leul Ahile Iar se ivi la razboi dup-asa îndelunga sedere. Vasele-aheilor si se cutremura-ntreg Ilionul.. Bubuie strasnic în nouri al lumii sii-al zeilor tata Sus din Olimp . Ba pe la tarmul batut de talazuri da chiot puternic. Taurida nu este altceva decît Crimeea. 22. Urla si Ares în fata-ii asemenea negrului vifor. Zeii îndata pornesc la razboi împartindu-se-n doua . Mai mare decît ginta era fratria. basileul. înteleptul." 228 si zice înteleptul Nestor astfel pentru ca în epoca homerica unitatea sociala de baza era ginta paterna. De fapt.

ne înfatiseaza scena aceasta cu un dramatism fara pereche. a creat o noua opera tragica poetul francez Racine. ce luptase plin de înversunare. Valurile au navalit pe promontoriu si muntele s-a spulberat. si de spaima Ţipa si sare din tron ca nu cumva zeul Cutremur Cu zguduirea-i de sus sa crape pamîntul si pamîntenii si zeii sa-i vaza cu ochii locasul Muced si negru. aproape de strîmtoarea Helespont. Polidor si Ate-nondor din Rodos.asa cum s-a spus . pe coastele Troadei.» 25. Preoteasa Atenei fusese-m-bratisata de Aias. însa. Aias urma sa fie Licis. care îi stranguleaza fiii si îl musca chiar pe el de mijloc. Aceasta înduiosatoare întîmplare a fost pictata pe un vas antic de-o frumusete exceptionala. Amazoana s-ar tîlcui din limba vechilor greci prin "fara sîn". au stat acolo secole întregi. pe un promontoriu numit Sigeion. iar în secolul al XVlI-lea. Deci Aias pîngarise lacasul. al umbrelor Domn. Dealtfel. . Troia fusese arsa pîna la temelii. Mai sînt numai putine clipe si toti trei vor fi ucisi de serpii zeului Poseidon. 29. a creat în antichitate Euripide . cum spuneau grecii. Asta. Un grup de marmura vestit. cînd a venit o mare furtuna. vreme de zece ani. sculptat în secolui întîi. însa urmarile grozavului macel abia se începeau. 230 ÎNTOARCEREA AHEILOR ÎN ELADA RĂZBOIUL CE DURASE ATÎTA TIMP ÎN TROIA acum se ispravise. care se gaseste în tezaurul artistic al Ermitajului. Aias de la Locrida savîrsise o crima. în sacrul ei lacas. pe aceeasi tema si cu acelasi titlu. Atît doar ca eroii nici n-au vrut sa auda ca Aias. este în mijloc si se lupta cu cei doi serpi mai grosi ca bratul si lungi de doua ori cît omul. Artistul care a facut calul de lemn se numea Epeios. pîna într-o buna zi. Ea a inspirat adeseori pe artisti. 28.. s-a mîniat de moarte. Fiii cauta la el sprijin ..Tremura Pluto în iad.. care îi ocrotise pe-ahei si-i ajutase sa nimiceasca Troia. O tragedie. Ba i se sfarîmase si statua zeitei pe lespezi. fara voie. Supararea aceasta îi va costa pe-ahei mai mult decît razboiul în toti cei zece ani. 21. oricit se încordeaza Laocoon. intitulat "Laocoon". Atunci Palas-Atena. Vn cîntec vechi spunea ca Tetis urzise dinadins întîmplarea aceasta. sa fie omorît. trimisi la rugamintile Atenei. 26. aceasta opera a stabilit si reputatia poetica a renumitului scriitor francez. cu pietre. Fata care ajunsese sotia lui Ahile se chema Deidamia. Muntele acesta ridicat de greci deasupra mormîntului lui Ahile. si se vedea de la mare departare de catre toti corabierii. înaintea erei noastre. urna a fost luata de valuri. ca si monumentul de marmura. Jalea Andromacai este unul dintre cele mai zguduitoare cîntece din marea poema "Iliada". ca sa poata aduce în apele marii urna fiului ei iubit.ele îsi retezau de mici copile unul dintre sini. preoteasa si statua zeitei. 30. Dupa datina veche.. în bucati. scîrbit si de zeii : asa zgomot facura Zeii cînd se înclestara-ntre ei pe cîmpie. "Andro-maca". 31. ca sa le fie mai lesne cînd trageau cu arcul. Laocoon. pentru ca . de catre sculptorii Agesandru. dar lupta este pe sfîrsite. batrînul preot. pe tarm.

232 Astfel rostea odrasla lui Zeus si a Ledei.Vîntul este prielnic. în fata lui. cînd iese soarele si-o schimba în pîraie vesele. preafrumoasa Elena.O. Pe fata ei frumoasa. va-zînd-o pe Elena ca-i în primejdie. Apoi a dat cu fala semnalul de plecare corabierilor sai : . Apolo . pe vaile din.. Elena. munti. necum. A luat-o pe Elena în brate si-a dus-o la corabii. îsi pastra fragezimea si era mai frumoasa decît în tinerete. Dragostea izbucnise din nou. si sa pornim spre casa. Fenicia. zgomotoase. pe lînga capul Su-nion. rege. fiul ei. pe care-o pregatise ca sa-si ucida soata. Corabiile aheie. Asta pot sa ti-o jur.. nu ucide pe fiica puternicului Zeus si a reginei Leda... fie-ti mila.. îti voi fi credincioasa. Vroia sa-i mai loveasca cel putin înc-o data si sa-i împiedice pe-aheii ce-i ura s-ajunga în Elada. Se zice ca barbatul fusese hotarît sa-si ucida nevasta. Apoi. au plecat mai departe. Menelau si ostenii i-aa ars trupul pe rug si i-au facut o slujba. 233 . a grait Menelau. cel tras de porumbite. prin tari îndepartate : Cipru. si Eros. la urma.a sagetat cîrmaciul1 corabiei regale. trasese o sageata. Libia si Egipt. Pentru ca. Dar nu era asa. mai întîi. biruitor. ce-l facuse de rîsul întregii omeniri. în cea mai mare parte. Ochii ei cei albastri îi muiau inima regelui Menelau. la Troia. Flota s-a risipit. au fost siliti de Ares sa rataceasca.Menelau porneste spre patrie. de asta data-n pieptul regelui Menelau si îi reaprinsese dragostea-n vîlvatai. Afrodita.ce tinuse cu Troia în razboi . Ridicati pînzele corabiilor noastre. apoi. reîntîlnindu-si sotul. zeul înaripat. Mai bine te îndura si ia-ma iar la Sparta. Insa mîndra Elena.. Desi trecuse vremea. navalnica. M-a-ndemnat Afrodita. la porunca zeitei Afrodita. regina ce fugise cu Paris de la Troia. Elena. Asa crezuse el ca în putine zile se vor întoarce-n Sparta. Iar Eros. însotita de Eros. E drept ca prin legende se spune ca zeita iubirii. si. m-a sagetat în piept cu-o sageata muiata în fiere si venin. cum. Am suferit destul. Iar fata ei era nespus de-ncîntatoare. pentru sotia sa. din care am plecat acuma zece ani. cum era datina. Dar le-a trimis Poseidon o furtuna grozava. sa-si i revada Sparta. vreme de sapte ani. barbatul si-a zvîrlit sabia. cu glas întretaiat de plîns si de suspine : . Doar în putine zile vom vedea iarasi Sparta si palatul dorit. se coborîse iute din înaltul Olimp. Iubirea renastea în pieptul regelui. umila. Fapta am savîrsit-o din voia zeilor. împreuna cu Elena Menelau se-mpacase cu soata lui. Simtea cum se topeste toata mînia-i crunta ca primavara gheata... s-au sfarîmat de stînci. cazuse în genunchi. c-un nou cîrmaci. pentru sotia lui care îl parasise. Regele Menelau si soata lui. cu carul din petale de flori de trandafir. lacrimi curgeau siroaie si îsi cerea iertare. si cu mare greutate au izbutit.

Atît de multe daruri se aduceau în templu. maturînd lespezile cu aripile lor. izbindu-se de stînci si stropind-o cu spuma. cel mai viteaz erou din razboiul troian 5. De-atunci. Aici si-a asezat zeita nereida pe fiul ei Ahile. divinul cîntaret. ca toti marii eroi 2. iar prietenul meu Aias s-aseamana cu zeii. se asaza în insula Leuce. a savîrsit o vraja. strigate de razboi si tropote de cai. eu înca n-am murit. datorita lui. pe mare. pe Elena. cuprinsi de-un simtamînt de teama. si. dupa moarte. cea rapita de Paris . Aceasta bogatie au vrut s-o stapîneasca vitezele-amazoane. si-apoi s-a ridicat un templu maiestuos. în Leuce. "O. Poseidon a-naltat în Pontul Euxin o insula frumoasa. El a catat cu ochii-i . pentru ca-n preajma ei marea se-nvolbura. laudîndu-l pe poetul ce povestise-n versuri greul razboi troian '. Aceasta melodie era fermecatoare. parca o-ncercuia c-un brîu larg de argint 4.Hera i-a daruit-o de soata. obiecte si stofe pretioase. în viata. si. fiind acum semizeu. S-au urcat pe corabii. dupa moarte. si daca vreo corabie se afla în furtuna si îsi cauta scaparea în insula Leuce. pescarusi si alte zburatoare 8. si Ahile cînta. pe mari. si chiar acei învinsi sînt înca proslaviti.desi pastrase taina ascunsa-n inima . Caci. Ba unii povesteau ca s-auzeau de-acolo si zgomote de arme. casâtorindu-se el cu frumoasa Elena Legendele mai noi spuneau ca. Amfitrita. De-aceea si-au facut corabii maiestrite. Insula a cladit-o Poseidon furtunosul. Ahile si Elena se asezau la masa. din marmura ca neaua. gloria oamenilor. corabierii îsi opreau vasele si ascultau. Aicea. în acest fel zeita cu bratele ca neaua rasplatea pe eroul ce biruise Troia. La rugamintea mamei. nimfele nereide si geniile toate din Pontul Euxin si chiar din Meotida 6. Stropeau cu îngrijire tot templul lui Ahile. Ahile s-arata la pupa-nves-mîntat în straie de razboi si le-arata cu mîna încotro sa cîrmeasca. umbra celui rapus a fost luata de Tetis.rostea în vers Ahile . îsi muiau penele în valurile marii si se-ntorceau pe tarm. însa marele-Ahile. laudati în cîntece si Troia nu-i uitata". încît se adunase o mare bogatie. Ahile s-a schimbat din om în semizeu.voi care locuiti pe coastele manoase ale acestei mari. gloria suferintelor îndurate de mine. corabierii salvati de Ahile. Nimicirea amazoanelor In insula Leuce traiau si multe pasari : porumbei. ca semizeu.Ahile. Ele plecau în zori. faima si renume . zeita nereida. Elena a fost luata de Hera din Olimp si data de sotie eroului Ahile. si datorita lui. In timp ce în Troada aheii au ars trupul eroului Ahile. si pentru ca-ndragise. ajuns un semizeu. si-au pornit spre Leuce. în orice seara. Iar acest nou tarîm a fost numit Leuce sau insula cea alba. A fost o nunta mare în insula Leuce. Patrocle mai traieste. la care au venit Poseidon. cu voia lui Zeus. femeile acelea care luptasera cu Ahile la Troia. lira mea azi va cheama : slaviti-mi pe Homer. îi faceau multe daruri : aur. argint. care îi era mama. cu caii lor cu tot . din mîlul ce-l purtase Istrul în drumul sau din Scitia departata pîna la gura Psilon 3. ajutîndu-l pe Priam.

mai înfricosatoare. Printre aceste vase. ce era suparata fiindca nu-l pedepsise pe Aias din Locrida. trosnind cumplit. si ca s-o îmbuneze. caii s-au scuturat. Pedepsirea lui Aias din Locrida Toate aceste fapte. dupa ce a fost arsa. ca niste lei fla-mînzi.Apleaca-te. a catat cu ochii lucitori spre muntele Olimp si a strigat din rasputeri : . Apele-au navalit si au purificat pamîntul insulei de sîngele varsat °. cum stiti. muscîndu-le de brate. fara a fi întrebata. din cetatea lui Priam. cu gîndul so-mblînzeasca pe zeita Atena. risipita pe fundul clocotitoarei mari. Parea ca marea fierbe într-un cazan adînc. Dar în cîteva zile au început furtuni. zeita. ca si ostenii lui sa se urce-n corabii si cu totii sa plece spre dorita Micena. ci s-a luptat cu ele. vesel.au sosit iar acasa si-au vietuit. Cerul se coborîse pîna deasupra apei. si.întorsi din rataciri care-au 234 235 durat. trîntind pe amazoane cu fruntile-n tarîna. s-a iscat o furtuna ce-a scufundat în mars corabiile pe care venisera-n Leuce vestitele-amazoane. cu mila ta spre noi si nu ne oropsi în drumul catre casa ! se ruga Agamemnon de falnica Atena. si soata lui Elena a fost luata de Hera. Dar cea mai grea din toate. La început n-au fost pericole prea mari. Menelau a-nchis ochii. Sub privirea aceasta. Intîrzia acolo. acel ce-i pîngarise templul sau de la Troia. Dupa ce Menelau plecase cu Elena si-o parte din corabii. si data lui Ahile. îi ridica sanctuare si-i tot aducea jertfe zeitei purtatoare de coif si de egida. regele Agamemnon mai zabovise înca o vreme în Troada. Apoi s-au repezit. semizeul Ahile a chemat apele Pontului Euxin peste insula sa. dupa ce Menelau si frumoasa Elena . vînat si mohorît. Astfel au fost pierdute în apele adînci cele mai multe vase. a fost dezlantuita aproape de Eubeea. Sa ne întoarcem însa din nou" în fata Troiei. de solduri. regele Agamemnon a poruncit. mîncîndu-le cu totul. în palatul din Sparta. pe mare. a fost sparta-n bucati corabia pe care calatorise Aias. sute de primejdii. si cum era voinic. N-avea de unde sti ca ea-i si presarase zeci. povestite-n legende. . Furtuni nenumarate. catre Sparta. sforaind ca turbati. Dupa osînda asta. si sa aflam ce soarta au mai avut si ceilalti ahei ramasi acolo. iscate de Poseidon la cererea Atenei. Terminînd deci cu slujba si jertfele-n Troada. si au plecat pe mare. spre adîncuri. deasemeni. se sfarîmau în tandari. de pîntece. ostenii înecati si toata avutia ce o purtau cu ei. S-a catarat pe stînca. Insa eroul nostru nu s-a lasat tîrît de valuri. a izbutit s-ajunga pe-o stînca de la tarm. vreme de sapte ani . Iar vîntul împingea corabiile-aheie spre stîncile din coasta unde. în drumul catre casa.crunti si strapungatori spre caii ce purtau oastea de amazoane. un timp. Tot în aceeasi vreme. s-au petrecut tîrziu.

tîrîndu-l si pe Aias. Înecarea corabiilor la capul Cafareu Dupa-ntîmplarea asta. aflînd Nauplios ca se apropie flota.. Cu bratele acestea puternice. varul lui Agamemnon. Atena si zeita cu bratele ca neaua. Cu greu au izbutit de-au plecat mai departe... într-o noapte neagra. 236 Va-nchipuiti atunci cum s-a mîniat Atena. 237 Au plutit ei pe mare. Numai ca în Eubeea domnea pe-atunci Nauplios. Ai sa pieri. grei. nu mai plutea pe mare decît un singur vas..zei ! . vazînd Agamemnon foc scînteind pe tarm. Poseidon. vrusesera sa piara cel care cerea pacea. S-a-ndreptat într-acolo cu corabiile sale. acel ce porti alge în paru-ti ud si esti rege pe mari. care se pravaleau în apele adînci1!. care-i minasera pe-ahei pîna-n Troada. Cînd s-a sfîrsit furtuna si s-au ivit iar zorii. aflati ca n-am murit.. Minata de-Afrodita. care era mai bun ca toate celelalte. Astfel l-au pedepsit Atena si Poseidon pe-acel ce avusese curajul sa-i înfrunte. ha. Acum. Nauplios a aprins pe-aceste stînci un foc. tatal lui Palamede. Au înfruntat si alte furtuni si lupte grele. Agamemnon este ucis la-ntoarcerea acasa de sotia necredincioasa Atîta ca în timpul cît lipsise-Agamemnon.N-ai pierit ?. corabiile lui s-au scufundat în mare.vasele s-au ciocnit de coltii ascutiti si.. a crezut ca-i un port. zei. La capul Cafareu al insulei Eubeea rasar mai peste tot colti mari. însa si el lovit de stîncile din tarm si-aproape plin de apa. . Flota tocmai trecea prin apele acelea adînci.. preacruntule Poseidon. Palas-Atena si tu. eroul ce fusese osîndit în Troada si omorît cu pietre. vazîndu-l pe eroul ce-i pîngarise templul ca mai traieste înca. regina Clitemnestra a îndragit pe-un altul. Era vasul regal. Iar vuietul furtunii a stins pe totdeauna gemetele de moarte ce le scoteau ostenii regelui Agamemnon... dusmana grecilor din razboiul troian. de apa. regele Agamemnon a plutit mai departe cu bruma de corabii ce îi mai ramasese. Vîntul batea avan si azvîrlea-n corabii munti negri. clocotitoare. ce se chema Egist. si-a lovit cu tridentul acea stînca înalta pe care statea Aias. N-ai pierit ?. Dar dintr-odata . . sotia-i Clitemnestra. si s-a-ncruntat amarnic zeul marii. Se mai vede si astazi cum a fost rupta-n doua. rînjiti din ape. nu i-a fost credincioasa. si. Iar partea despicata s-a pravalit în valuri. la Micena.. Stînca s-a despicat10.Voi. a racnit din apele marine furtunosul Poseidon. si rid acum de voi. si. sora mîndrei Elena.. Pornise iar furtuna. una dupa alta.. ha ! si am scapat. si-abia într-un tîrziu au izbutit s-ajunga acasa. a vrut la rîndu-i sa plateasca regelui Agamemnon moartea fiului sau.. Credea ca s-au sfîrsit necazurile pe mari prin pierderea lui Aias..-omenesti am razbatut prin valuri..

si sabia. Egist pîndea la usa cu-o sabie în mîna. In Lemnos s-au zarit coloanele de flacari. . dar acesta pierise-n apa marii . Agamemnon. si scutul. Din Lemnos s-a vazut pîna departe focul. l-a poftit în palat pe sotu-i Agamemnon. fiindca o îndragise pe copila lui Priam. Regele a intrat în baie sa se scalde. stînd lînga Clitemnestra. fiindca se întorsese biruitor din Troia. pe coastele Eladei. trufas. însa l-a aparat regina Clitemnestra. urgisita Casandra. îndata dupa moartea regelui Agamemnon. Clitemnestra. Regina Clitemnestra îl conducea pe rege într-o sala de baie. Trîmbitele sunau. Atunci locuitorii marei insule Lemnos au aprins si ei focul pe o creasta de munte. regina Clitemnestra a si zvîrlit asupra-i un val lung si tesut din fire foarte tari. larga si-mpodobita cu sculpturi si cu aur. aceeasi ce lovise în frunte pe-Agamemnon. a vrut sa-l si însf ace pe vicleanul Egist si sa-i scurteze viata. Iar soata-i. ce se numea Oreste. si regele-Agamemnon o luase la Micena. A intrat în palat cu celelalte roabe aduse de la Troia. focul s-a ridicat în sus pîna la cer.. Fata cazuse roaba lui Aias . si toata numai zîmbet. Se spune ca poporul. E lesne de-nteles ce-a fost pe Clitemnestra. în palat. vestea a si sosit într-o singura zi în orasul Micena. Acolo adasta securea uci-gasa.Dorind sa nu-i soseasca sotul pe negîndite. Cînd au distrus aheii bogatul oras Troia. care se ridicau din zidurile Troiei. regina asezase pe-un munte foarte-nalt o straja zi si noapte. i-a glasuit regina. dusmanul sau Egist voise sa-i omoare si unicu-i baiat. si-astfel sa te purifici de sînge si de colb. . cu sfatul lui Egist. Multimea înfuriata de crima odioasa. Asa. Chimvalele la fel.. Regele Agamemnon s-a încurcat în val. cununa de pe cap si batul ei profetic. în acel ceas de spaima. fireste . L-a-mbratisat cu dor. stapîne. vazînd-o pe Casandra. Fusese înjosita de nemilosii-ahei. cum l-a vazut singur. fara sa se teama. la fel ca într-o plasa. si nu mai sînt primejdii. Egist s-a-nvesmîntat în hainele regale si a iesit în piata orasului.Intîi si-ntîi. a-si dezbraca armura . care se savîrsise acolo. însa micul Oreste fusese luat de doica. cu chipul luminos si cu privirea buna. Sub îndemnul zeitei. Ea a strigat ca fapta era o razbunare pe regele-Agamemnon. si. Nu vroia sa traiasca o viata de robie. si dus în alta tara. si-a lepadat mantia. o sfatuia sa fuga. 238 Razbunarea lui Oreste îndata dupa crima 12. Dar ea îsi dorea moartea. cînd a aflat c-aheii au biruit Troia si se înapoiaza sotul sau. te rog sa faci o baie. din munten munte. Dar. ea s-a facut ca este nespus de bucuroasa. stia ca e acasa. a dat încolo lancea. si adunati. Vroia sa o ajute. pe tarîmul Focidei. dînd veste ca orasul lui Priam a cazut. l-a lovit cu securea în frunte de trei ori. curtenii îl aclamau pe rege. si a cazut pe lespezi. Regele din Micena s-a învoit.

. Dupa multe necazuri. S-a-nfatisat acolo drept un sol din Focida si-a patruns în palat. unde zace si-acum.Eu sînt acel pe care tu ai vrut sa-l rapui. dupa fapta grozava savîrsita. Ele s-au asezat într-o pestera larga. si Egist a cazut cu toate ca regina sarise în ajutorul lui.. însa o lupta scurta 13. Oreste-a crescut mare. în e] ardea faclia urii razbunatoare. însotit de un prieten. i-a glasuit. chiar sub areopag. Zeitele erinii l-au urmarit mult timp. Pîna-n cele din urma. sus. Dar în templul zeitei slujea. Electra i-a strigat : . Au plecat împreuna spre patria dorita.Fugi. a avut de-ndurat chinuri nenumarate. . rudele au îndurat la fel. prietenii.geniile infernale 239 trimise sa-l rapuna si sa-l duca-n Infern. Zeii ce-i atîtau sa plece la razboi i-au asuprit pe urma.. Oastea lor a pierit la-ntoarcerea spre casa. Ca sa scape cu viata. Oreste era tare si priceput la arme . cu o secure-n mîna. sub furtuni. Note 1. s-a-nsurat cu printesa Electra. pentru ca-si omorîse pa propria lui mama. pe mare. sora lui Oreste... Prietenul credincios al regelui Oreste. Iar Ifigenia s-a facut preoteasa într-alt templu maret al preacastei zeite m. Am venit sa-ti platesc moartea tatalui meu !.. si. Oreste s-a întors spre mama ucigasa. zicînd ca fapta îui a fost cu totul dreapta. Plin de durere-n suflet a sagetat-o-n piept. ducînd cu ei chipul de piatra al zeitei. fiul lui Agamemnon vicleanului Egist.ca flota aheiana sa poata sa porneasca spre coastele Troadei. fecioara Ifigenia.. ca preoteasa. se spune ca Oreste ar fi fost judecat de zeii olimpieni în orasul Atena. tronul lui Agamemnon. si toata bogatia jefuita la Troia a fost pierduta-n ape. Statua fermecata. Ajungînd în Micena. pe careodinioara regele Agamemnon vrusese s-o jertfeasca pe-un altar în Aulida . a plecat la Micena. ce se numea Pilade. învinsi sinvingatori au suferit din plin. în Focida. Pe nume Frontis. cum cerea datina. a trebuit s-aduca din tinutul Tauridei o statua-a zeitei caste a vînatoarei. ajungînd flacau. Iata care-a fost soarta celor doi frati atrizi : Menelau si-Aga-memnon care au distrus Troia cu cetele de-ahei. S-au numit eumenide si-au ocrotit orasul atît de drag Atenei15... A început o lupta. si nu avea alt gînd decît sa-i pedepseasca pe cei doi ucigasi. Vreo cîtiva olimpieni au hotarît sa-l ierte. De nu era Electra. Ba. Pilade. pîna si urmasii. Regina Clitemnestra îsi meritase soarta. Oreste. însa alte erinii l-au lovit mai departe pe tînarul Oreste. cu sila. poate-l si rapunea.Departe. pe stînca lui Ares14. El a plecat alaturi de prietenu-i Pilade. frate !. Oreste s-a-nscaunat pe tronul parintesc. Fugi departe !... El a fost urmarit de crudele erinii . Regina te pîndeste si vrea sa te omoare pentru iubitul ei. Parte dintre erinii si-au curmat urmarirea. Oreste si Ifigenia s-au cunoscut ca frati.

adu-cînd indirect. 12. 8. 11. Titlul a fost dat simbolic de poet. Asa povesteste scriitorul Filostrat din. negri. Hef orele erau niste femei care-i jeleau pe morti si faceau libatiimi pe mormintele lor. se vede si Electra. elinii au nascocit aceasta interesanta legenda. în felul acesta povesteste un alt scriitor : Flavius Arrianus. a fost preluat de folclorul multor popoare. creînd povestea asta. ori de cîte ori acestia ar fi vroit sa-i urgiseasca. Motivul acestei legende. si a Atenei. Dealtfel. Noi îi zicem Leucei: Insula serpilor. a Herei. care-si scalda si astazi coastele în apele înspumate ale Marii Negre. în tragedia sa "Agamemnon". filozof si istoric totodata. 13. Filostrat. cumva. 6. Eschil. Regele învins da strigatul de moarte.ca-re-i iubeau si luptasera în viata pentru pamînteni . ca sprijinitoare a celor mai mari eroi. Iar grecii. si este gata sa-l loveasca pe feciorul sau. neveninosi. în tragedia "Hef orele". 9. Mai încolo. Vazînd ciudata ei forma. pentru ca ar fi vietuit acolo niste serpi mici. Totusi. Daca este asa sau altfel. fata . pretindea ca acest atac al amazoanelor în Insula serpilor s-ar fi petrecut în anul 168 al erei noastre. în acelasi timp. poetul Eschil ne cînta cumplita in-tîmplare. ca sa le nimiceasca. Homer. Istorii nu confirma aceasta lupta si nici pe amazoane. el se bucura si de protectia anumitor zei: în primul rînd a lui Zeus. adica tot un jel de zei. pe la spate. în "Heroica" sa. or fi vrut sa înnobileze acest macel crud.2. nestra. Ahile reprezenta pentru elini vitejia si curajul desavîrsit în razboi. vreun macel în ostrovul cu serpi. Poate niste razboinici or fi rapus cu armele vreo ceata de femei. îl vedem pe Oreste vîrîndu-si palosul razbunator în trupul lui Egist. Nu stim ce se ascunde sub cîntecul stravechi despre Insula serpilor. datorita urii ei nemarginite fata de troieni. nu se stie de n-o fi fost vreodata. Se afla si în basmele noastre. F. Ei îsi închipuiau ca eroii . 240 4. ttsneste insa Clitemnestra cu o secure-n mina. pe furtuna. în acest fel. din nu stim care pricini. prin intermediul rugamintilor mamei sale Tetis . al regelui care atrage cu ajutorul focului corabiile. din cel de-al doilea secol al erei noastre. Este vorba de stînca numita Gerestes. Marea de Azov. 3. secolul întîi al erei noastre.vor mijloci pe Unga zeii olimpieni.ra un fel de erou national. între stînci. care erau atît de inventivi. Dintr-o alta încapere. povesteste moartea reginei Clitem-. noi nu avem de unde sa cunoastem. într-un desen pe-un vas. Psilonul era Sulina de astazi. 7. 5. si în acest fel ar fi putut sa scape de multe neajunsuri sau sa capete ajutor în împrejurari grele. Oamenii din antichitate au nascocit ideea ca eroii deveneau în cea mai mare parte semizei. 10. un omagiu neîntrecutului poet elin.

Greu se urnise de acasa. si "Eumenidele" compun laolalta trilogia "Orestia". El a adus noi luptatori. 15. si vîn-tul a suflat în pînze. Insa. Intîmplarile acestea atît de zbuciumate au fost povestite de Euripide în tragedia lui "lfigenia în Taurida". ca sa se poata apara. paladiul nu ar fi parasit orasul regelui Priam cel batrân. cu vorba sa mestesugita. alta dorinta mai fierbinte. iara vîslasii-au chiuit. Ziua era plina de soare si marea lucie. dupa ce se întîlnesc în pace la Micena. La fel. poate aheii erau zdrobiti de dîrzul Hector. . Sînt unii învatati care asemuiesc tragedia lui Eschil cu o alta 241 . tinârul print Harnlet doreste sa razbune moartea tatalui sau. .Heforele". în fata Troiei. Acuma. îl vesteste pe Oreste. Areopagul. îi chema ademenitoare si-si legana. oastea care-i era încredintata. intrat în batalie. Fara de el. N-avea alt gînd. valul cu murmure placute. ar fi ramas poate întreg. Neoptolem si alti eroi. Electra îsi tine bratul cu dragoste de sora pe umarul voinic al regelui Oreste. Fara de el. cu securea. lînga fecioru-i Telemah si linga draga-i Penelopa. în care îsi avea caminul. nici n-ar fi fost mestesugit calul de lemn. pe Filoctet. Zarind-o Electra pe Clitemnestra. Atîta ca-n timpul cît fusese plecat în crunta batalie. în fata lor.. Într-un grup statuar din secolul al V-lea înaintea erei noastre ne sînt înfatisati Oreste si Electra. Acest lucru se arata în alta tragedie a lui Eschil. regele tarii.lui Agamemnon.opera. 14. prin istetimea sa. Fetele lor exprima iubirea ce si-o poarta. ca sa asigure victoria cetelor regilor ahei. ispravindu-se razboiul. Ulise. priceperea si dibacia. Ulise nu dorise acest razboi atît de crud. Acest erou întruchipeaza întelepciunea. nu vedea-n visurile lui decît Itaca. numita "Hamlet". Zidul nebiruit al Troiei. PĂŢANIILE LUI ULISE AHILE-A-NSEMNAT VITEJIA în marele razboi troian. decît sa se întoarca acasa J. "Eumenidele". culme a artei lui Eschil. cu mintea lui nascocitoare. ucis prin uneltirea tinui unchi criminal. 16. Ce-i drept. Piesele : "Agamemnon". patria sa cea mult iubita. creata de Shakespeare. cladit de doi zei olimpieni. împreuna cu mama necredincioasa. în zari. aidoma unui cîntec drag. calda si sincera. el a facut tot ce-a putut. Dar pe Ahile-l adusese în tabara lui Agamemnon. Ulise si-a urcat pe cele douasprezece corabii ce leavea.

patrunzînd în pestera. au poposit pe-un tarm. în pestera ciclopului Polifem Plutind ei apoi mai departe. Au luat cu ei putina hrana si-ntr-un burduf mare de capra un vin rosu. au împartit-o-n mod egal3. si. pe care salasluiau niste uriasi c-un singur ochi. au tot plutit. De capre negre. Vroiau sa se arunce-n apa. unde salasluia poporul ciudat al lotofagilor'k.. Au mai plutit o saptamîna si-ncâ cinci zile pe deasupra. pe veci. Trecînd apoi de insula. în insula cu lotofagi. Cine mînca din floarea asta nu mai avea alta dorinta decît sa stea. sub vraja florilor de lotus. Dar nu trecu decît putin si s-auzira pasii-i groaznici. ca-i asteapta. care i-a ra243 16 tacit pe ape.. calatorii s-au minunat nespus de tot ce ochii le vedeau. sa-i aduca sus. Iar prada.si iara au pornit pe mare. . Au luat întreaga avutie ce se gasea-n orasul lor. îmbatator. sprintene. Acestia însa se zbateau. Era cu turmele pe vale. si trei dintre însotitorii cutezatorului Ulise. Atunci Ulise i-a legat de bancile corabiei cu streanguri tari de cînepa. . si au ajuns lînga o coasta. au întîlnit o insula care era plina de capre. acolo. pe care îl primisera. larga. ferita într-un golfulet. si el patrunse-n pestera. Doar doisprezece soti mai zdraveni si curajosi urmau pe rege în tara asta misterioasa. n-au vrut sa plece mai departe. pe corabiile-aheie. de la un preot. E drept ca pe acest tarîm Ulise a pierdut si el cam saptezeci si doi de oameni. ce zguduiau pamîntul tot . gustînd din lotusul cel dulce. Aici au debarcat cu oastea. feciorul zeului Poseidon. Urcîndu-se pe acea coasta au întîlnit o pestera. niste ciclopi. Iara în tarcuri behaiau sute si mii de iezi sau miei. Au strabatut printr-o furtuna.si au plutit. Era ciclopul Polifem. lasînd corabia pe apa. însa Ulise se gîndea la cei de-acasa. astfel dobîndita. I-au nimicit pe toti barbatii. Ciclopul nu era acolo. Acestia se hraneau cu lotus. a dat porunca celorlalti sa-i ia cu sila. în care locuia ciclopul cel mai cumplit din tot tinutul. Fiindca ei se împotriveau. I-au spus Insula Caprelor 5. din Tracia. Sa se întoarca-n insula. femeile si fetele. Erau acolo îngramadite cosuri cu brînza. mînîndu-si turmele cu-o bîta. O pestera înalta. facuta dintr-un trunchi urias. pîna ce au zarit un tarm locuit de un neam de oameni2 ce-l ajutasera pe Priam în marele razboi troian. sistare mari si alte vase pline cu lapte sau cu zar. am spune azi G. Ulise s-a urcat pe tarm.

Cum ati patruns în pestera ? si îsi rotea sub frunte ochiul sau arzator si fioros.. ca sa îsi mîne turmele. însa» si-a dat istetul seama ca omorîndu-l en zadar. s-a culcat.. scapati de moarte-n fata Troii. Vazîndu-l ca a adormit si sforaie-nfricosator. s-a repezit. satul bine. înfricosate.. urlet de valuri si furtuni. . fii bun. Asa s-a scurs pe-ncetul noaptea. .. pe care o avea ciclopul. l-au ascutit la vîrf si l-au pus bine la o parte. Fara de alte multe vorbe. a însfacat alti doi osteni si i-a mîncat numaidecît. Furtunile ne-au ratacit. si sa ma tem cumva de Zeus. Ce rîs !. însa Ulise. ha !.. Ha. Apoi s-andestulat cu lapte. si. ha. ce nu ar fi putut s-o traga nici patruzeci . Ma învatati pe mine voi ?. . Iara cînd s-a lasat amurgul peste acel tinut de spaima. ciclopul a mîncat pe alti doi soti ai lui Ulise.. a zarit într-un colt un trunchi lung de maslin : o alta bîta..Sîntem ahei. Aheii se uitau pieriti cum le mînca uriasul sotii.închise pestera cu-o stînca. Parca se dai-îma asupra lor cerul întreg si bubuiau din înaltimi tunete tari. Uriasul este orbit cu un trunchi înrosit în foc Ulise s-a gîndit un timp : ce-i de facut si cum sa scape din pestera ciclopului ? Cautînd si framîntîndu-si mintea. zei !. Zeus. ha.. în zori. eu care sînt la fel de tare ca orice zeu ?. Ha. i-a însfacat pe doi osteni si i-a mîncat cît ai clipi. Cum a patruns în pestera. Ulise s-a gîndit sa-si scoata sabia lui cea ascutita si sa i-o vîre-adînc în piept. si ce rîs. Dar la lumina focului zarestendata oaspetii. ahsii au aprins un foc în pestera ciclopului. ci un clocot. 244 Aprinde un foc bun si vrea sa-si pregateasca hrana. punînd la usa din nou stînca. si trasnete parca-i loveau. Tocmai venea si el din vale. fara teama. ha !. sa-i primesti bine pe drumeti. Venim din Troia.. si a plecat cu turmele. -. ne ospeteste. Erau închisi în pestera de steiul cel enorm. rîdea ciclopul.. ha.Cine sînteti ? racneste el. Parca era nu rîs de fiinta.poate mai bine de boi. Ciclopul a-nceput sa rîda. ha... a luat burduful cel plin cu vin rosu si tare. Ci tu. proptit chiar la intrare de ciclop.. L-au luat.. stii foarte bine ca-i porunca de la sta-pînul nostru.

ca Nimeni mi-a vîrît în ochi o teapa înrosita-n foc si m-a orbit ! . I-o bautura zisa vin. Aheii se leaga sub pîntecele oilor si ies din pestera si s-au pornit.Ce-i Polifem ? Ce s-a-ntîmplat si de ce ne trezesti din somn ? Iar Polifem. Ulise i-a turnat din nou ciclopului în oala vin si i-a raspuns plin de dulceata : .. .Soarbe.Sariti. Daca nu-i nimeni.245 si spune-mi. si m-ajutati... si ochiul lui a sfîrîit ca fierul de pe nicovala. joc de noi.. ce tot urli ?. Bine. si cum Vinul era atît de tare. încins. Ei au venit la pestera si i-au strigat în cor de-afara : .... a poruncit voios. te cheama ?... a mormait ciclopul. si l-a sorbit cu lacomie. nemailuînd seama la feciorul zeului marilor Poseidon. ciclopul s-a lasat pe-o rîna si-a lunecat pe lespezi. Ba înca i l-au rasucit... . a glasuit el spre ciclop. sa vezi cît e de bun. chiar în mijlocul oilor. care urla necontenit si se izbea de toti peretii pesterii sale. vîrît în apa.... Nimeni te cheama ?. însa Ulise si cu sotii sareau prin pestera mai sprinteni decît capritele de munte si îi scapau mereu din mîini.. Ulise-atunci a facut semn ostasilor si-au înrosit bîrna de lemn în flacara.Numele meu aheu e "Nimeni". urlînd mai tare. Uriasul a-nceput sa urle. buluc.. S-au apropiat de Polifem si ascutisul trunchiului i l-au vîrît adînc în ochi. Ia mai desarta-mi putin vin.Mai da-mi !.. Altfel. Haideti. un sfert vin. ciclopilor. ciclopilor.... Dar cum l-a sorbit si pe-acesta. de-aici. Nimeni te-a orbit ?. caci Polifem a-nnebunit7. Acum însa istetul nostru a turnat vinul spumegos într-un vas mare de pamînt si i l-a întins uriasului : . Ciclopul nu bause înca sucul de struguri pîn-atunci. doar dintr-o-ngbiti-tura se prabuseau beti la pamînt.Ce tot spui ?. mai.. si urletul lui i-a trezit pe toti ciclopii insulei. tot cautînd pe Nimeni si pe sotii sai. pesemne. puterea lui l-a doborît. ciclopii..... bine.. încît aheii îl sorbeau doar subtiat cu apa rece : trei sferturi apa. spre pesterile-ntunecate unde-si facusera culcus. batut. beat.Aha !. . le-a dat raspuns : .. Iti bati..

Ulise. ci-s eu. stapînul marilor. Polifem. rasari din ape si pedepseste-l pe Ulise. fara frica..Asta pîna spre dimineata. dar esti netot. si el se agatase teapan de cel mai mare animal. si pornind grecii. Hei. pîna ce au ajuns în larg. racnind cu ciuda : .. Polifem !. pe voia sa. de vreme ce-am înfrînt destinul cetatii Troiei. Auzisem prevestirea ca tu. din Itaca. caruia soarta îi urzise sa fie-n veci nebiruit.... pentru ca Polifem. si Leto.. te-am pacalit !. Dar grecii hohoteau pe punte. si valurile se saltau si clocoteau în jurul lor.. vei veni. sa iasa. Tata...O !. si Afrodita..Vai !. au ajuns într-o insula unde domnea.. Hei.. caci preaistetul din Itaca le da curaj zicînd asa : . tu. Tata... . si nebunul zeu al razboiului. Nu-l lasa sa se-ntoarc-acasa !. puternic esti ca zeii. si pe sub pîntecele lor prinsese cîte un ostean. Atîta numai ca Ulise legase cîte trei berbeci. regele peste vînturi 8. O !. care îl sprijineau pe Priam : Apolo.Am învins noi orasul Troia. Tata.. o Polifem !.. In insula lui Eol si în tinutul lestrigonilor Aici Ulise i-a grait cu vorba sa mestesugita zeului Eol cel maret si i s-a plîns ca l-au lovit pe-ntinsul marilor furtuni. iar tu. caci avea ziduri ridicate de zeii-Apolo si Poseidon.... cînd oile s-au gramadit la gura pesterii.. pipaia oile pe spate. cu grabire... si nu un vierme cum te-arati. Asa au izbutit Ulise si sotii lui sa ias-afara si sa alerge. acela care ti-a scos ochiul nu este Nimeni. Iara aheilor. uriasul. însa întelept. Ulise. Prindeti în mîinile voinice vîslele tari si sa pornim fara de teama mai departe. cum credeai. urcati pe corabie. bine-n curmeie. O !.. Artemis. însa credeam ca-i un urias. Ciclopul s-asezase-n usa. auzind tipetele lui înversunate catre ape . striga acum pe tatal sau. Eol... starostele berbecilor din turmele lui Polifem... si nu o sa razbim prin marea ocîrmuita de Poseidon ? 246 247 Eu nu ma tem deloc de el.. Poseidon : . Polifem. au început sa si vîsleasca. în piept le batea tare inima. si. pe vasul care-i astepta în golfuletul linistit. laolalta. feciorul Herei. .Un vierme. De-acolo a strigat Ulise : . pedepseste-l..... a glasuit din nou Ulise. ca uriasul nu era cît de cît destept si nu cata sub pîntec turma..Hei. Un muntentreg ! si l-a azvîrlit în apa marii. Cînd a auzit ciclopul a însfacat o stînca mare cît un palat. în timp ce stînca aruncata de Polifem zguduia vasul. si-am înfruntat pe-olimpienii.. Ce un palat ? !. Furtuni pe care le-au iscat chiar vînturile ne-ndurate. de bucurie.

de zeul ce ne urmareste ca sa-l razbune pe ciclop. Vîsliti !. Zefirul cel îmbalsamat.. decît doar o corabie. Insa pe insula aceasta traia un neam. El s-a urcat sus. Niciodata nu mai batusera-mpreuna atîtea vînturi peste mare. au desfacut din lant burduful. . Plutind ei apoi peste mare. si erau gata sa-i zdrobeasca si sa-i afunde-n apa marii. Ulise.. Cîti ramasesera cu el i-au plîns cu lacrimi arzatoare pe cei care pierisera. striga Ulise. S-au dus acasa si i-au fript. Ma voi lupta. si pe ahei i-au tras în teapa.. si pîndind toti un timp prielnic. au ajuns pe un alt tarîm. a glasuit regele Eol. deseori. în largul marii. . Sub vijelia cea grozava. au reusit sa poposeasca la tarmul altei insule. numai cînd ai s-ajungi la tinta. si fiind navigator destoinic. uriasii au sarit îndata. într-un burduf.. sa cerceteze insula. însotitorii lui Ulise. ce nu primeste pe nimeni oaspen casa lui. Dar nu ma voi lasa eu prada atît de lesne lui Poseidon. cu ochii lui strabatatori9.. ca sa-i împinga pînzele corabiilor catre Itaca. însotitorii lui Ulise au socotit ca în burduf se afla aur si argint. acele vînturi ce umblau. Iar la plecare i-a adus. s-a desteptat însa Ulise...Vîsliti !. facut din piele. Pe târîmul vrajitoarei Circe si în Infern si. colturoase.. au înaltat pînzele toate si au vîslit cu încordare. Nu va lasati !. dormea dus. Vîsliti !. Toate-n acelasi timp suflau si zguduiau genunea neagra a apelor pîna-n adînc. neputincios stînd pe catarg. pusi în frigare. Vîsliti !. cînd el.Ulise i-a vorbit atît de iscusit si de frumos..Sa le pastrezi. din flota lui atît de mare. pe-ntinsul marii. în tara asta locuia o mare vrajitoare. în semn de mare pretuire. Circe 4l. însa jelindu-i pe cei morti. mîncati de cruzii lestrigoni. Astfel n-a mai avut Ulise. Sa le dai drumul. pe catarg. si i-au mîncat numaidecît. Iar vînturile au iesit si s-a dezlantuit furtuna. legat ia gura cu un lant în întregime de argint. putinii care mai traiau. . Dar zeul Eol l-a rugat un singur lucru pe Ulise : sa nu arate nimanui ce se gaseste în burduf. tot vîslind si ratacind pe marile fara hotar.. Ulise cu ostenii sai. dupa destule încercari.. uriasi si mîncatori de oameni. au sfarîmat corbaiile. au si tras repede la tarm. si ce furtuna !. Voi izbîndi si voi ajunge în Itaca.. caci blestematii lestrigoni azvîrleau iarasi dupa ei cu stînci cît muntii. Eu stiu ca toate-aceste crime sînt uneltite de Poseidon. ca pe miei. nici macar celorlalti ahei. cu unsprezece din corabii. încît Eol. Nu lasase în libertate decît pe vîntul de apus. Era o insula Eea 10.. l-a primit bine si cu cinste. prevazator. 248 si chiar sub ochii lui Ulise. Numai Ulise a ramas.. zis lestrigonii.

Nu te încrede în sotie. cel doborît de Clitemnestra atunci cînd a ajuns acasa. mult credincioasa Penelopa. Mai bine stai tihnit la Circe ! Heracle. chiar voinicul Ahile si umbrele altor eroi i-au grait în acelasi fel : . Dupa Tiresias. Era atît de avîntat. încît nu s-a înduplecat. de la iubita-ti Penelopa. Tele-mah. 249 si tot luptîndu-se cu soarta. frumoasa Circe vroia sa-l puna pe Ulise sa se coboare în Infern . un alt barbat.Cu totii-am suferit destul. Anticleea .care murise între timp . Ba chiar cînd anul a trecut. Primejdiile nu ma opresc. . . în locul lui.dupa aceea pot sa mor. îndragostita de Ulise. Toti i-au vorbit. Cel putin tu sa fii ferit de relele care te-asteapta. Antiloh. Eu trebuie sa vad Itaca. dîndu-i ospete stralucite. Apoi. Patrocle. este silita sa-si aleaga. eu tot plec. daca-nainte ai sa cobori pîna-n tinutul lui Hades. . frumoasa vrajitoare. Aias si Ahile se zice c-au zîmbit atunci.Te las sa pleci. Neavînd altfel nici un mijloc sa plece din acel tarîm.. cînd rostea vorbele acestea. a-ntîlnit în cale pe regele profetilor : Tiresias cel prea-vestit. i-a mai rostit ca soata. încît si umbrele acelor mult gloriosi eroi : Heracle.. Ulise a plecat spre tara întunecata a lui Hades. zeul mohorît. Acolo. ea i-a raspuns cu viclenie : . Mama lui însasi. Ulise i-a fagaduit sa se coboare în Infern. Aias.Orice mi-ati spune.Aici.a venit sa-l sfatuiasca. n-a vrut sa-l lase sa mai plece si l-a tinut un an întreg. desi erau în tara mortii. si-ai sa-i întrebi pe cei de-acolo daca e bine sa te-ntorci. pentru ca toti îl socot mort. si-astfel eroul sa-i ramîna pe totdeauna ca barbat12. a spus regele mînios.. La drept vorbind. lui Ulise i s-au mai aratat si altii. Sa nu patesti ce-am patit eu. Tiresias i-a prevestit cîte avea sa mai îndure în drumul lui catre Itaca si cum se va dezlantui mai tare ura-nversunata a lui Posei-don furtunosul. însa Ulise iubea atîta de fierbinte insula lui saracacioasa. la staruinta lui Ulise ca vrea sa plece catre casa.. Patrocle. S-a-nfatisat si Agamemnon. pe soata-i cea mult rabdatoare si pe fecioru-i. si-acolo ea sa unelteasca prin Hades si prin Persefona ca umbrele sa-l sfatuiasca pe regele de la Itaca sa nu mai plece din Eea. dornic întruna s-o învinga.

Tocmai se întorcea de la un ospat. Drept razbunare. a-nfruntat valurile repezi si-a ajuns in Ogigia 16. ci cîte trei rînduri de dinti.Aha !. din insulele Sirenuse13 . au scapat si de acesti monstri. la Calipso A pornit. însotitorii lui Ulise au mîncat boii cei sfintiti ai marelui zeu Helios. Itaca draga. ca sa-l îmblînzeasca si sa-l întoarca iar pe cer pe zeul care lumineaza. daca primea sa-i fie sot 18. si-apoi sa moara. l-a tinut sapte ani la ea.fecioare-pasari. încît sarmanul ajunsese sa nu-si doreasca altceva decît sa vada tarmurile insulei.. din trunchiuri de copaci negeluite. . Sirenele .tat de a fi iarasi în Itaca. Ulise-a astupat cu ceara urechile vîslasilor si pe el însusi s-a legat cu frînghii groase de catarg. l-a zarit. Scila i-a luat sase luntrasi. Numai Ulise.l-au ispitit cu cîntece înselatoare sa co250 boare în tara lor si sa ramîna. neîndurata. vâslind mai încordati. înse.pentru vina de-a-l fi orbit pe Polifem. deci. Nenorocirea lui a fost însa ca zeul care-l ura de moarte . 251 si-a strîns îndata norii si vînturile cele mai avane si marea a clatit-o din adâncuri. nu doua.si Circe n-a avut ce face.Eu stiu ca draga mea nevasta Penelopa nu e ca tine de frumoasa. din nou Ulise. si totusi Calipso. dupa aceasta încercare a trebuit sa se-nvoiasca si sa-i dea drumul iar pe mari. Frumos barbat era Ulise ! Nimfa l-a îndragit si ea. pornind pe mare. în insula Ogigia. catre casa. a trasnit vasul lui Ulise. Pluta este cufundata de Poseidon Pîna la urma. cu fiorosul lui trident. Helios nu a mai vrut sa dea lumina. Caribda a supt apa marii si-a azvîrlit-o iar afara. Potrivit întelegerii. i-a raspuns nimfei Calipso : . Tu vrei sa scapi ? a rostit zeul. . Dar ei. si mai erau pe-atunci doi monstri. astazi sînt stînei obisnuite. în cele sase boturi ale sale. agatat de scîndurile sfarîmate. ca sa-i înece pe Ulise si pe însotitorii sai. L-a primit în palatul sau si i-a fagaduit sal faca nemuritor pe vesnicie. si-a faurit atunci o pluta. ce-aveau. insula nimfei Calipso 17.Poseidon. ciclopul . Insa Ulise. o insula ce-avea trei vîrfuri15. de pe corabie. crescîndu-i dorul si marin-du-i jalea. ce se numeau Scila si Caribda 14 . Iar Zeus. Ajunsi în tara soarelui. Toti corabierii au pierit.. Asa a glasuit Ulise. furtunosul. sapte ani l-a tinut acolo. pentru ca tu esti o zeita fara moarte. Dar eu nu am alta dorinta decît s-ajung s-o vad si sa-mi vad tara. îndraznetul n-a mai putut sa rabde dorul de tara lui.

un popor blînd. Ma plec-naintea frumusetii tale si ma cutremur din adînc." Regele Alcinou. Au rasturnat-o într-o clipa.. Fecioara. copila a lui Alcinou. In sine îsi spunea vrajita : "De ar vrea zeii sa ramîna aici. de tipetele fetelor. mîndra Nausicaa. la rîndu-i. Astfel s-a razboit. si regele l-a ospetit cu cinste mare. însa Ulise era chipes.. si. Unii dintre flacai l-au îmbiat si pe Ulise sa lupte în ograda larga. Iar pe Ulise l-au vîrît la fund. Abia atunci a izbutit s-atinga tarmul cel nisipos al unei insule frumoase. Acolo locuiau feacii. Ochii lui nu puteau sa creada ca vad asemeni frumusete.. . A stat un timp si a privit-o. Ulise. si-a fost calauzit la rege..Talazurile au urlat spre pluta. Desi nu-l cunostea pe nume. ca s-arate ca nu se teme de nimic. se bucura sa aiba-n tara un astfel de viteaz ca el. Ulise s-a plecat din nou domnitei. O !. fara teama de nimeni si nimic pe lume. a prins în brate-un bolovan de o marime uimitoare. Iara 252 Ulise. A pus la cale jocuri. sa-mi fie sot !.. Dupa aceasta cuvântare. L-a aruncat numai cu-o mîna peste palat si peste ziduri. trei zile. Dar el nu s-a lasat zdrobit de soarta. destoinicia si puterea. a soptit mîndra Nausicaa. Ce s-au mai speriat cu toate. sa speJe rufe. Vazîndu-l cît e de voinic. un barbat vrednic. si au sfarîmat-o-n bucatele. în Itaca. trîntit încoace sau încolo. . niste fete. istovit de lupta.Parca-i un zeu picat din slava !. nimeni nu a mai cutezat sa-l cheme pe Ulise-n lupta. dupa datini. s-a luat la lupta si cu marea. S-a ridicat la suprafata. fara sa-si piarda nici o clipa încrederea ca va ajunge în insula lui draga.Privesc la tine si nu stiu de esti femeie sau zeita din Olimp. regele-acelei insule.. l-a îndragit parca mai mult. catre tarmul în care marea se lovea cu înspumatele ei valuri.. sa-si dovedeasca-ndemînarea.. la noi. Din fericire pentru el. negru. Iar ea l-a-ndestulat cu hrana.. Semeni cu Artemis încîntatoarea. Ospetia lui Alcinou Trezindu-se din somn Ulise. întelegea ca-i un ostean. ca niste fiare-nversunate. lupte si-ntreceri voinicesti. cu marea cea învolburata. a si zarit-o pe copila lui Alcinou cea minunata. a izbutit totusi sa-si prinda palmele tari de un bustean. l-a adapat cu vin de soi. si biciuit necontenit.. a cazut jos si-a adormit. pîna departe. si printre ele se gasea încîntatoarea Nausicaa. Apoi a glasuit cu duiosie : . din insula feacilor . numita Scheria 19. tocmai veneau la malul marii. cum era voinic si zdravan. si atingînd tarmul acela.

cînta pe-Ahile si Ulise si Menelau si Agamemnon. a dat porunca-aedului sa taca. dar plin de har 20. însotindu-se cu lira. Apoi a început sa spuna cum au pornit ei de la Troia. a glasuit regele insulei Itaca. Vazînd atîta bunatate. pentru asta. . apoi la Scila si Caribda. cînta si ratacirile-i pe mare..ce credeti ? .stiu. în fata zidurilor Troiei.chiar razboiul nimicitor. si-a plecat fruntea pe o masa. în orice tara. cînta duios batrînul si lira lui suna atît de jalnic ! Cînta povestea cum saprinsese Troia si cum arsese-n flacari luminoase. în sfîrsit. Ulise a simtit ca-i vin pe gene lacrimi arzatoare.. cum a scapat de moarte. sa-si puna lira la o parte. la Circe . tu povestesti mult prea frumos. si. si dorul s-aprinsese iara viu în pieptul multîncercatului Ulise. desigur. tîrît de valuri. Regele Alcinou. de va vroi. Atuncea Alcinou a spus : . sa-l aiba ca sot al scumpei lui copile. Cînta ba-trînul Demodoc. El. fapta ce-a dus în acea noapte la pierderea cetatii Troia.O. . feciorul zeului Poseidon.Ulise îsi povesteste ratacirile si tot urmîndu-se ospatul. prin insule . Dar stii. si l-a rugat pe oaspete sa-i spuna ce 253 nume poarta si de unde vine. pentru sotie. sca-pînd cu greu din mreaja ei si. catînd cu ochii stinsi în acea parte unde sedeau stapînu-i si Ulise. pe care grecii l-au lasat în fata portilor troiene ? . totusi el i-a jurat ca îl va duce. s-a auzit un cîntec dulce. sa ne cînti povestea calului de lemn. Ulise. încît pe fata lui Ulise lacrimi curgeau din nou siroaie. auzind acele stihuri prin care-aedul proslavea pe toti eroii de la Troia. pe la sirenele cu glasuri înselatoare cel chemau . pe mari . l-a urmarit plin de mînie. zvîrlit pe malul feacian. a spus aedul. Cînta. vazînd aceasta. A aratat ca este din Itaca si vrea numai sajunga-acasa. un aed orb. fii sigur ca ai sa te-ntorci în insula ta mult dorita.. Cînd a sfîrsit. pentru casa. cum s-au luptat cu multe neamuri si l-au orbit pe Polifem. Antiloh si pe ceilalti viteji de seama. întoarcerea în Itaca Toti ascultau fara o soapta povestea lui. într-un tîrziu. Poate te-a inspirat Apolo. Amarul tau se va sfîrsi. batrîne.De vreme ce-ai sosit. Demodoc. de parca ai fi fost acolo. purtat de-ahei contra lui Priam cel batrîn . Cînta. Desi îi era drag si ar fi vrut. ce lingeau cerul albastrui al noptii. prins de-un bustean. pe cei doi Aias. si Demodoc a prins sa cînte si-aceasta fapta prea isteata a lui Ulise din Itaca. cum de nu. si cum Poseidon. Ulise si-a rostit povestea.. cînta .. Cum a ajuns dupa aceea la Calipso..

încet.S-a-ndreptat apoi spre curtenii ce se aflau cu el la masa si le-a cerut s-aduca daruri viteazului de la Itaca. luptîndu-se-n razboiul de la Troia. si-a pornit prin insula. caci nu erau în largurile marii vîslasi mai buni ca ai lui Alcinou. destrama iar în timpul noptii. ce purta numele Eumeu. Ochii frumoasei Nausicaa . purtat de vîsle peste valuri. Sa i le puna într-un vas. Corabia plutea spre zari ca soimul. si el s-a suparat cumplit ca prada lui. Unul a dat un chiot. i-a plecat. si îl asteapta.ca erau mîhniti. pe viteazul Ulise. vorbind ei. Ulise. în lupte. Dar tot ce te-se-n timpul zilei. spre tarmurile insulei Itaca. Ulise l-a întîlnit pe un porcar.Aici e insula Itaca !. Unii sînt chiar din insula. Dar el în li-niste-adormise. si cu iuteala îl purta cu sine corabia.. . si a pierit desigur. si saruta pamîntul drag. suindu-se pe vasul feacian. Privea în jur si nu-i venea sa creada. Porcarul Eumeu îi destainuie lui Ulise faptele petitorilor Dupa un timp s-a desteptat Ulise. preaistetul. Dar fiind totusi prevazator. s-o cerceteze mai întîi. regele insulei Itaca si-a luat ramas bun de la gazde. din-tr-una-ntr-alta. îi scapase. cu marele-i trident stralucitor. si-l jeleste.Sotul.. si s-ambracat în niste straie de om sarac. Din întîmplare... Uitase-n somnul lui ce suferise si se visa acum acasa. si. Spune ca-si va alege sotul cînd va sfîrsi de tesut pînza cu care-si va învali fruntea regala-n ziua mult urît-a nuntii.. Eumeu i-a povestit durerea preacredincioasei Penelopa. încet culcîndu-l lin pe-un asternut. vazînd pe rege ca porneste catre Itaca si sotie. sub un copac.. . de cersetor. s-a dezbracat de hainele frumoase. S-a prefacut pe loc în stînca sura 21. un om ba-trîn si de credinta. Dupa aceea regele Ulise. . altii de prin cetati vecine. caci e frumoasa si e buna. Ea-i tot amîna si-i amîna. Vîslasii s-au plecat pe rame. a dat semnalul de plecare. varsînd nenumarate lacrimi.spun unii . si fiecare-ar vrea s-o ia pe Penelopa de sotie. Mergînd prin insula. 254 Dormind trudit. A ascuns într-o pestera adînca lazile mari. Iara cirezi si turme are destule. chiar în ziua urmatoare. Ulise n-a simtit cînd au ajuns în insula Itaca. Cu îndîrjire-a facut un semn. si vasul feacian a împietrit. L-a ospatat. I-au pus alaturi lazile cu darurile feaciene si au pornit pe calea-ntoarsa. i-a vazut din nou Poseidon.. cu pînze si cu vîsle bune. acel ce patimise atît de multe. Ulise.. în casa lui s-au oplosit multime de petitori nerusinati. Acesta. si-apoi pe marile învolburate. si-au pornit. pline de daruri. l-a omenit cum se cuvine.. zicea Eumeu. scaldati în lacrimi. striga el parca-nnebunit de-atîta fericire ce-o traia. primite de la Alcinou. care sa-l poarte pe Ulise catre pa-mîntul multdorit. undeva. l-a odihnit si. si îl asteapta pe Ulise. socotind ca-ntr-adevar Ulise este un cersetor. Vîslasii l-au dat jos de pe corabie.

.... si l-a privit. Pe poarta asta se pornise cu douazeci de ani în urma. ca esti voinic.. Telemah. Cum a simtit însa c-atinge. însa tîlharii petitori au pus la cale sa-l ucida fiindca prea le statea în cale. i-au dat niste resturi de carne . dulcea Penelopa. cu pasii. si l-au batjocorit cu vorbe care de care mai urîte. L-a cunoscut numaidecît. voios cum nu fusese pîn-atuncea sarmanul tînar niciodata. batrîn. în hainele de cersetor. Apoi. Ea n-a pierdut înca nadejdea ca sa-si revada iar barbatul.255 frumoasa. Telemah. Cînd a intrat la el acasa. Tata si fiu s-au strîns în brate. manînca turmele. Ar fi pornit în acea clipa sa se razbune pe tîlhari. Aflînd regina Penelopa ca-n casa ei un biet milog. Ulise.. s-a prefacut ca-i este foame si le-a cerut o-mbucatura. Dar el era prevazator si chibzuit în toate cele. Chiar astazi trebuie sa se-ntoarca. s-a mîniat fara masura. batrînul cîine a-nchis ochii. a sosit Ulise în hainele de cersetor. caci era tocmai cum fusese Ulise-n vremea tineretii. Mai putin se pripea acum. A dat porunca unei roabe. s-a întors.. pe nume Telemah. sa-i spele-ntr-un lighean de-arama picioarele preaostenite. 11 cerceta la trup. Acum ne pregatim si de rasplata netrebnicilor petitori. îi sorb tot vinul. Cînd s-au ivit pe mare zorii.. si tot rostea : . Ulise i-a iesit-nainte. si iata. Ulise i-a spus cine este. cîinele a ridicat capul. toata noaptea. Dupa putina cumpanire. în poarta casei sta un cîine. aproape mort. inima îi batea sa-i sparga pieptul. lespedea. rîzînd în hohote. cînd zidurile au fost arse. Nu crede c-a murit. Nu trebuia sa afle nimeni ca el. în urma. dupa datini. Nu se pripise niciodata. Ulise ascultase totul. batrîna doic-a lui Ulise. Tot vrea sa afle ce s-a mai întîmplat la Troia. dupatîta vreme. sa-i pregateasca un pat moale drumetului. în taina-au facut planul. fiindca ceruse de mîncare. în ospetie. si ei. si cel dintii sa dus acasa feciorul. si tatal navea ochi destui sa-si vada si sa-si mîngîie feciorul. Planul faurit împreuna cu Telemah . Ulise. A încercat sa dea din coada si sa-si arate bucuria. Crescuse mare si puternic. In acest timp nerusinatii de petitori patrund în casa-i. a fost batut si înjosit. la Sparta si la batrînul rege Nestor. sa s-odihneasca. Era batrânul cîine Argos. Acum. fura din avutia lui Ulise si-i pîngaresc întreg palatul. sa-ntrebe ce se mai aude despre aheii rataciti. venind cu o corabie..Ma bucur. dar l-au lovit. sleit. încet. Cu cine a plecat de-acolo ? Poate s-a mai aflat ceva între timp. . în ochii lui plini de credinta a licarit o luminita. îi era dat s-o vada iar. ce îl slujise pe Ulise si-l asteptase sa-l mai vada. Iar mai-nainte. De-aceea si-a trimis feciorul. benchetuiesc. privindu-l cu iubire. Ulise a patruns în sala unde-i benche-tuiau dusmanii. s-a aratat si Telemah.si-a stat Ulise la Eumeu.. nimic alta. si-n pieptul lui se aprinsese flacara urii-n vîlvatai. încet. la fata. înversunat parca mai rau.

întristata. lam sa pun în lupta securile pe care bietul 258 Ulise le-nsiruia în sala. a-nfipt securile la rînd.. cîte douasprezece. s-apucase sa-i povesteasca drumetului cît suferise de amarnic în acesti douazeci de ani. Nu voi avea ce sa mai fac. Ulise sta pe lînga vatra si Penelopa. Penelopa a adus arcul lui Ulise. . rosteste-n soapta Euricleea. spunea ea. acela care va întinde arcul si va razbate.. însa si eu am hotarî t ca nu e demn sa-mi fie sot acela care n-ar putea sa-ndoaie arcul lui Ulise.Sa nu amîi aceasta lupta. îi porunceste sa nu scoata nici un cuvînt. oh !. si ea trecea prin toate gaurile de la securi22.. si iar nimic. si lacrimile îi umpleau iar ochii. Dar el îi pune peste buze palma si-i face semn sa taca. puneau la cale sa-l ucida pe Tele-mah. dar vrînd sa-l spele-n apa calda pe cersetor.. de-asta data.. înca o noapte în acest timp venise noaptea. va trebui sa-mi fie sot. simte la glezna-o cicatrice. Apoi. Am fost silita de ei toti si ma tem pentru Telemah. Dar petitorii. I-au uns si struna cu grasime.. si petitorii au luat arcul. la o vînatoare. stînd departe. Penelopa. Caci iata. stapîne drag !. cu sageata.Mîine va fi aceasta ziua. feciorul ei si-al lui Ulise. .. I se paruse ei ciudata si fata cersetorului. în acest chip a mai trecut o noapte. arunca sageata . odata. spunea mîhnita Penelopa. cit de putin. .As vrea sa fie astfel. toate securile. de nu se învoia s-aleaga dintre ei pe viitoru-i sot..pîna ce dînsul nu-si ispraveste pedepsirea celor ce-i pîngareau caminul. cu jale. Acum la încercarea asta am sa-i pun sa se întreaca petitorii. însa nimic. pe care o avea Ulise de cînd o fiara îl ranise. Telemah. au venit cu fala toti petitorii la palat. O cicatrice cunoscuta. Eu stiu ca-ti va sosi barbatul mai înainte ca petitorii tai sa-ntinda arcul si repedea sageata sa strabata prin gaurile-acelea din securi... struna lui tare.. Pedepsirea petitorilor . S-au apucat întîi si-ntîi de-ospat. Arcul parca era de piatra. De dimineata. în vatra. care stia taina.Batrîna doica Euricleea a pregatit patul cel moale . L-au luat siau încercat sa-ndoaie. o sfatuia drumetul pe regina. .Ulise esti. sa nu se afle ca s-a întors . El. cu ochiin lacrimi. si-acela. Ce n-au facut ? Cît s-au silit ! L-au încalzit la foc.

. 259 . sa se închida poarta casei. sa nu-l mai vada pe Ulise. nu ti-e destul ca te-nduram aici ? Vrei sa te pui cu noi la rînd. cu o sageata-nfipta în grumaz. ajutat cu sîrg de fiul sau si doua slugi. . si ar fi dat orice pe lume sa poata alerga prin porti. Cine putea sa lupte cu Ulise ? Cine putea sa-nfrunte pe viteazul care era atît de încercat ? Vuietul greu al bataliei se auzea pîna departe. . . într-un ceas sau doua.. si-a poruncit sa i se dea arcul cel greu drumetului..în acest timp orînduise Ulise. Vazînd ca se apropie ceasul. Ulise s-a spalat de sînge si s-a înfatisat sotiei : . ce vrea numai sa îsi masoare forta cu-a tuturor.Vezi. fugeau înfricosati pe laturi. si-acum e vremea sa gatim ospatul !.. i-au nimicit pe petitori. sau. si a grait spre petitori : . cum ma defaima petitorii. Ulise.Dati-mi si mie putin arcul. Privirea regelui Ulise îi strapungea ca un cutit... mai putin. Acesta însfaca o sabie si-o sulita mai ascutita si veni lînga tatal sau. Puterea mi-e înca deplina. rasturnînd tolba la picioare si. m-am întors !. porni sa traga. A mijlocit însa. Penelopa. în încaperi. cersetorule. pate. prin fiul lui. si cel dintîi si cel mai rau dintre tîlharii petitori a cazut mort. Astfel rosti Ulise si facu semnul de lupta catre Telemah. Ulise a sarit pe prag.. desi toti petitorii strigau tare si îl amenintau cu moartea. cu mila. a zis atunci Ulise.. au strigat ei. Nu e. Pîna la urma. desi sînt mai batrîn.Eu sînt Ulise. care le rasplatea purtarea.. Telemah a cerut reginei sa urce sus. luînd sageti de jos. l-a încordat si-a tras în tinta. ce si-au recunoscut sta-pînul.. Ulise-a luat în mîna arcul.. As vrea sa îmi încerc si eu puterea. dupa dreptate. nici n-am trudit prea mult cu arcul. Ce-a mai fost !. iata ca n-am gresit. Telemah. Slugile au primit porunca sa zvîrle lesurile-ncolo. O !. spunînd ca nu e drept sa se arate atît de aspri cu un oaspe. Viclenii petitori gemeau. Sa nu mai poata fugi nimeni. barbati mai tineri si mai plini de fala ? si erau gata sa-l loveasca pe Ulise.Tu. Toti au ramas înmarmuriti.

In acest fel. 2. De aceea se spune ca s-ar chema acum insula Capri. dintr-un maslin. multi iscusiti poeti au luat atunci lirele-n mîini sa cînte ispravile eroului Ulise. la-nfatisare Maret. Este vorba de ciconi. în celebrul poem epic al lui Homer : "Odiseea". care au napadit cu sînge. pe unde-i muntele Neritul Cu freamat de paduri. Same.Ei înca nu-i venea sa creada ca este el. nu spun. Ce bucurie-a fost. la nunta lor. Homer le zice "ochi rotunzi". Note 1. Tot se temea ca s-ar putea sa fie vreo-nselaciune. "Odiseea".în adevar a. Ele prevestesc pe viitorii cuceritori. 5. si-apoi nimic mai dulce Ca tara ei nu pot vedea pe lume". Ulise. Ţara ciclopilor ar fi coasta din golful Neapole. aflat la poalele muntelui Is-maros. cît era de tare.avînd pe crestet cîte un ochi rotund si stins. Itaca : 260 "Eu locuiesc Itaca. Dar cînd Ulise i-a rostit cum îsi facuse singur patul..atunci cînd era dusmanoasa . de aur si de fildes alb. Itaca-i cea mai delungata-n mare si scunda spre apus. Dar nimeni n-a stiut cu atîta farmec si-atîta de zguduitor. aspra-i Itaca. Vlise glasuieste cu înjlacarare despre insula lui. si dir. coasta care este toata presarata de munti . precum e Zachintul paduros. arata pricinile pentru care . cratere de vulcani. Za fel ca si "Iliada". împodobit cu flori de-argint. plîngea ca un copil. între insulele Tasos si Samotrace. Vechii geografi pretindeau ca insula lotofagilor era Djerba din Sirta Mica. 6. dar ca buna mama creste Feciori voinici. limpezitul Ostrov. 3.tre care este destul sa amintim pe tînarul macedonean. Iar ea-l tinea de gît cu brate albe. iar celelalte Sînt mai spre rasarit. sa cînte-n versuri dorinta vechilor elini de-a-nvinge soarta . 4. fost distrusa. Pietroasa. un neam de traci. Astfel de fapte sîngeroase dovedesc care era îndeletnicirea de baza a cetelor de ahei condusi de regii sau basileii lor. si pe romanul care purta numele de Cezar.de-a birui orice primejdii prin istetime si curaj. Inima îi batea de teama. fiul lui Filip : Alexandru. regina s-a încredintat. cel asteptat atîta timp. jefuita Troia. si multi.. în cea de-a doua jumatate a mileniului al doilea înaintea erei noastre. moravurile de atunci si.ca de niste uriasi . si unde împrejur sînt multe si-apropiate insule. în . Numai Ulise stia taina. ca marele Homer. ca-i lesne de închipuit !. însa. zugravesc societatea. tinînd în bratele-i mult încercate pe scumpa. credincioasa lui sotie. sabii si jaf peste pamînt. iar noi îi denumim ciclopi. indirect. pe tarmul de miazanoapte al marii Egee. Dulichiu.

raspunde : "Singur eu". Se zicea ca la sosirea aheilor în Eea. 17. dar lucrul pare cu putinta. . sora regelui Eete si fiica lui Helios zeul soare. ci Karavi. Pare ca este de fapt tinutul Mesinei de astazi. la fel ca si Heracle. Ea era. Una dintre ispravile pe care le-au savîrsit aproape toti eroii a fost patrunderea în Infern. 10. Ca sa faca legenda despre Vlise mai palpitanta. H. pe o coasta a Marii Tireniene. Aceasta insula cred unii geografi ca ar fi Stromboli. Cunostintele geografice ale lui Homer despre insula Corfu. 15. 12. sînt de-a dreptul uimitoare. Karavi înseamna în limba greaca : corabie. Dealt- 262 fel. 19. Pe fundalul unei privelisti din insula si-a creat pictorul rus V. închinata. Calipso era fiica lui Ocean si a zeitei Tetis . pe care le-a înfruntat eroul Ulise. Calipso care-a vrut barbat sa-i fie". care l-a dus pe Vlise în Itaca. cînd cel orbit este întrebat de draci cine l-a întepat cu frigarea. Astazi ar fi Monte-Circeo. pe acesti uriasi din piatra sura. a reusit sa le redea înfatisarea lor obisnuita. Nu stim sigur daca este asa sau nu. Unii mitologi cred ca prin aedul batrîn si orb.Desi dorit de tara si sotie Oprit era-ntr-o pestera-adîncata De zîna cea frumoasa. ca si despre celelalte coaste ale marilor. De aceea matrozii greci îi spun insulei nu Corfu. In apropiere de Amalfi sînt pîna astazi insulele Sirenuse. potrivit înfatisarii. si Corfu are înfatisare de corabie. prin istetimea sa. Ogigia ar fi insula Perejil din zilele noastre. poate ca o influenta a acestei legende. . vrajitoarea Circe o schimbat pe o mare parte dintre tovarasii lui Vlise în porci. Insulele poarta aceleasi nume si în geografia noastra. în apropiere de Creta. chiar daca sînt învaluite deseori în haina alegoriei si legendei. ba chiar sâ-i faca mai frumosi si mai voinici decît fusesera înainte. 13. In folclorul nostru. probabil. Sînt geografi care socotesc ca ar fi vorba de coasta sarda a strîmtorii Bonifacio.. 9. în Italia.insula cu trei vîrfuri. ÎS. 261 8. Dar regele insulei Itaca. din marea insula Sidlia. 20. în niste fiinte fabuloase. Serov cunoscutul sau tablou "Ulise si Nausicaa". 14. Homer numeste insula : Trinakia . cîntate de el. Stînca în care legenda spune ca s-ar fi prefacut corabia feaciana.insula tridentului. 11. în legenda. 18. Tezeu si Orfeu. Demodoc. In felul acesta eroul nostru scapa de pedeapsa dracilor. 7. Fiindca eroul se recomandase mai înainte "Eu singur" sau "Singur eu".cîntecele lor. elinii au transformat. Homer s-a reprezentat chiar pe el. ca si Ulise de aceea a ciclopilor.care era în acelasi timp ti mama lui Ahile peleianul. cea cu multi vulcani. aheii povesteau si despre el ca s-ar fi coborît în negrele tinuturi ale lui Hades. Insula Corfu. în Trinacria . se vede si astazi Unga insula Corfu. 21. Mai tîrziu numele i s-a schimbat. se gasesc povesti despre Pacala sau alti eroi populari care patrund în iad sau la moara dracilor si orbesc pe unii dintre încornorati cu o tepusa sau o frigare încinsa în foc. Numele ei în româneste înseamna : pasare de prada.

sau biruinte în Elada. AVENTUROASA CĂLĂTORIE A LUI ENEA SFlRsIND LEGENDELE ce-au amintit pataniile aheilor la-napoierea spre Elada. Fa sa re-nvie astfel Troia. Macelarisera pe Priam.. nu s-a ascuns. pîna la Hera si Atena.si focul sacru al cetatii. cu prada-n brate : aur. batrînul care mi-a fost sot si tie-ti este tata scump. sau în piroane.O. pîna la marele palat unde sedea regele Priam. pentru a putea fi agatate la cingatoare. Fugi. si-ntîi catre Neoptolem. tu. acest fiu al Afroditei si al pastorului Anhise a însfacat o sabie si a iesit la batalie. Cerul era rosu si marea . si dintr-o data se trezeau cu lancile vîrîte-n piept. . care-i fusese lui Enea socru si rege si stapîn. si. fugi. santoarcem timpul iar în noaptea cînd flacarile mistuiau marea cetate a lui Priam. umbra lui Hector cel viteaz. cel care-a pus temelii Troiei 3. a spus Enea si. Ci. Enea a si sarit din asternut. Dar n-a fugit. Tragatorii cei mai iscusiti puneau aceste securi una în fata celeilalte. în vis. feciorul marelui Ahile. Atunci. 264 Palatul era însa-n flacari. si umbra lui însîngerata s-a risipit. visînd poate calul de lemn. troianului Enea. s-a repezit catre ahei. Ahile. Iar gemetele se-naltau pîna-n palatele de aur ale lui Zeus din Olimp. . Troia se va surpa acum. cel nascut de Afrodita . In fruntea lor pasea feciorul vestitului erou. însîngerat si plin de rani. glasuia umbra eroului troian.. în perete. Fugi si-1 salveaza pe Anhise. cu sabiile spintecîndu-i. In acel ceas s-a aratat. în tarîmul stramosului nostru Dardan.Miseilor. Enea. tot luptînd. mîndra zeita-a frumusetii. la distanta de 20-30 cm una de alta si trageau în asa fel încît sageata sa strabata toate aceste gauri ale securilor dintr-o data. te salveaza dintre flacari. . însa deodata i-a iesit-nainte însasi Afrodita. . Securile aveau în partea lor metalica niste gauri. s-a luptat plin de îndrazneala. în care sa-i adapostesti. urca-i într-o corabie. tu. i-a rostit mîndra zeita ce-i era mama lui Enea. facînd prapad printre dusmani. stofe. Acolo tu ridica ziduri. Tu ai acum o datorie. Hector ce aparase Troia si se sfîrsise de curînd sub crunta lance a lui Ahile. Aceasta pare a fi fost una dintre încercarile cele mai grele pentru arcasi. la care nu se încumetau decît tragatorii cei mai vestiti. Eroul s-a înfatisat.zeii care au ocrotit pîna azi Troia . Dusmanul este între ziduri. vase de pret si arme scumpe. te stingi. îndestulîndu-le în ura ce o aveau pentru troieni. cu sabia uda de sînge. micul Ascaniu.22. Asa a rostit aspru Hector. s-a strecurat prin marea de osteni ahei. Du-te cu el si cu fecioru-ti. spre tarîmul de unde a venit Dardan. avînd sabia în mîna.parea scaldata toata-n sînge. Du-i peste mare. ia penatii2 .. catre Creta .pîna departe. (And erau folosite ca arme.Stai. Din el ieseau osteni ahei.. Un pas daca mai faci. Unii troieni înca dormeau.

gaurita de loviturile de lanci. a strîns în brate numai fum. spre tara unde curge Tibrul cu valurile lui domoale. A luat de-asemeni si penatii si s-a grabit spre casa sa. Ida.Unde-i Creusa ? striga el. cîti se salvasera cu zile. Fii sanatos. Feciorul sau. Rostind cuvintele acestea. N-a mai avut alta ce face decît sa se întoarca-n munte. cuprinsi de spaima si nadejde. si ei îl implorau cu totii: . Caci ea. Enea a strigat-o înca. luptînd necontenit cu-aheii. si s-a ascuns într-o dumbrava. care fusese odinioara sotul zeitei Afrodita. draga mea ? S-a ratacit între dusmani. adunau fete si copii si duceau totul la corabii. s-a agatat de haina lui. Urmeaza-ti calea. Deci nu mai plînge pe Creusa. Aici nu mai putea dusmanul sa-i urmareasca nicidecum. micul Ascaniu. undeva catre asfintit. Unde-i Creusa. Enea n-o putea zari. în goana mare. Enea si-a urcat pe umeri tatal cel slab si gîrbovit.. arsa de flacari. ce te-a iubit atît de mult. Ai grija de feciorul nostru. Acolo tu ai sa fii rege. cu cetele lui de troieni. precum stim. care scapasera de moarte. pe coastele împadurite. S-a furisat cu-ndemînare printre aheii. Acasa-l asteptau sotia . vestindu-i sotului. ce jefuiau înca orasul... fiica lui Priam a pierit. dupa cum spune legenda. Mai înainte a intrat în templul Hestiei4.. Astfel a spus umbra Creusei. care ardea cu vîlvatai. si printr-o vraja misterioasa. Umbra ei doar se ridicase si ratacea printre ruine.Dragul meu sot !. ce purta numele Creusa . Alta sotie vei avea. A luat de-acolo focul sacru într-o caldare de arama.feciorul sau cel mititel : Ascaniu-Iulus si batrînul.. afara din cetatea Troia.fiica lui Priam cel batrîn. facuta chiar de Afrodita. Deasupra ei au cazut lesuri. dorind s-o mai îmbratiseze pe soata sa mult credincioasa . Enea a vazut cu jale ca soata lui s-a ratacit. S-a catarat pe-naltul munte ce se chema.. A fost surprinsa de-un ostean si doborîta cu o lance. Iara pe munte-l asteptau. Astfel a razbatut Enea prin valmasagul bataliei si a iesit pe o portita. femei si chiar copii. Enea a cautat sa-si afle soata si-n cetele de robi .. umbra Creusei a venit lînga iubitul ei Enea si i-a rostit cu voce blînda: . el s-a întors. pe calea spre Hesperia5.Enea n-a mai stat pe gînduri si s-a zorit sa-si scape tatal. 265 . dar. pe cînd parasea Troia. înfruntînd moartea-n orice clipa. Nu au vrut zeii sa-ti fiu tovarasa de drum. dar n-a putut s-o mai gaseasca. barbati. Pierderea Creusei Ajuns acolo în dumbrava unde erau mai toti troienii. Ba a patruns si în oras. s-a ratacit între ahei. Enea. dupa o culme-mpadurita. purtînd în brate o ladita cu cîteva lucruri din casa. Iara sotia l-a urmat. si fara sa asculte sfatul celor ce se sileau sa-l tina. ca trebuie sa se îndrepte.

însa Apolo n-a raspuns. Hera-i punea-nainte piedici. Atunci si-au construit corabii din trunchiurile de pe Ida. nu apucase sa mai spuna.ce sa credeti ? . decît un nume. si nu gaseau nici un raspuns. . E tara unde vor domni Enea si urmasii lui 6. marul discordiei. cautati pamîntu-i de obîrsie. . unde vrei. Ea-l urmarea înversunata pe acest fiu al Afroditei. flota tro-iana a atins de la o vreme tarmul Cretei. Enea întîmpina vesnic furtuni. prin oracol. cobo-rînd pe orice tarmuri. în care-acesta s-a nascut. unde nechibzuitul Paris daduse premiul frumusetii. mamei troianului Enea. cînd s-aratase lui Enea. Hera era tot ne-mblînzita si dupa ce cazuse Troia 9... Enea. în Tracia. troienii au pornit pe mare. Au trebuit însa s-astepte pîna ce au plecat aheii.penatii ce-i avea cu el prind viata si încep sa-i spuna : 267 . în care colt din asfintit ? a întrebat din nou Enea. insula Creta nu avea rege-n acea vreme. Pe mari. a facut. rîul Tibru . sub conducerea-nteleapta a lui Enea si Anhise. necum.Aici ne e poate limanul. Au facut doua- 266 zeci de vase si. Apoi în Delos. ce va trageti din Dardan. cum. si nici Creusa nu graise. plecînd din Delos.. Enea a primit sa fie conducatorul cetelor.jertfele de sînge si a-ntrebat oracolul : încotro trebuie sa porneasca ? Oracolul i-a dat raspunsul : . a rostit tatal lui Enea. Caci nu putea sa ierte Troia.. dar într-o noapte . în primul rînd. plutind mereu. unde fusese-adînc jignita. tara pe care-a prevestit-o Febus-Apolo. Aici Enea s-a plecat în templul zeului Apolo.Du-ne. Hera începe sâ-i loveasca iarasi pe troieni La rugamintea lui Anhise. Le ramînea numai sa caute Hesperia necunoscuta si sa îndeplineasca voia zeului cel batrîn si orb. Dar. si. Enea s-ar fi învoit sa stea acolo-n insula. în care sa renasca Troia.. întoarceti-va tot acolo. ce purta numele de Fatum 7. Drept razbunare pentru asta.Voi. Vremea trecea neostenita si dupa-atîtea suferinte troienii colindau pe mare si nu stiau încotro merg.Dar unde s-a nascut Dardan. Au poposit. dar unde curge acest rîu.Unde o fi Hesperia ? Unde-o fi tara lui Dardan ? se întrebau acum troienii. Dar împotriva lor sta Hera 8. . Calauzeste-ne prin lume si fa-ne o cetate noua. de aur. Într-adevar.

Aici se aflau niste harpii. întors din Troia. I-a rugat în genunchi sa-l ierte c-a fost dusmanul lor la Troia si sa-l salveze din tarîmul acesta înfricosator. uitat acolo de Ulise. . pornind catre Italia. li sa ivit în fata-un grec. Au ocolit Trinacria si-au lasat ancora-n alt port. De l-ar fi întîlnit pe grec. bietul. ca fiarele-n paduri. dupa atîtia ani de truda. lui Enea. genii rautacioase. bunul Anhise. Au poposit. îngroziti de Etna. de nu-i lovea din nou zeita cu brate albe din Olimp. cînd parasise acest tarm neospitalier.. muntele care zvîrlea flacari. Enea. dupa draga-i sotie. insula regelui Ulise. au atins Epirul. cînd îl salvase din macel. 268 Enea s-a înduplecat si l-a luat pe corabie pe acest sot al lui Ulise. pierdea la rîndu-i pe parinte. dupa acea. unde Anhise . care aveau trupuri de pasari si rapeau oamenilor hrana. au plutit iarasi mai departe.zdrobit de-atîta oboseala si ratacire peste mari . doua mici insule aflate între Pelo-ponez si Zante. In zori. pe care-o cauti . si se facuse-un flacaiandru istet si vesel si voinic. îsi amintea de acea noapte. Ea i-a împins catre Strofade. Tocmai se arata pe munte si fiorosul Polifem. acele. privind înmarmuriti vulcanul. unde salasluiau ciclopii. Acum. sprijinit într-un trunchi de pin. prin iscusinta lui Enea. numit Drepan. Mult l-a mai plîns bietul Enea pe tatal sau. din care a purces Dardan . si-au luptat cu aceste pasari si le-au învins pîna la urma. uitat aici de-atîta timp.tara straveche si bogata.a închis ochii si-a murit. curînd.Hesperia. Acolo. troienii au ajuns prin locuri unde calcase si Ulise. trezeste pe toti sotii sai. de cînd tot rataceau pe mare. Pîna atunci statuse. l-ar fi-nghi-tit într-o clipita. au stat troienii-o noapte-ntreaga.. în goana lui. Au întîlnit în drum Itaca. cînd sa porneasca iarasi. tîrîta jalnic în robie de fiul marelui Ahile : Neoptolem. si-ar fi ajuns repede-acolo.este Italia. bine ascunsi într-o dumbrava. si s-au urcat iar pe corabii. si-n insula Leucadia si. Numaidecît bunul Enea îsi paraseste asternutul. cum arata Italia si care-i drumul pîn-la ea. Purtati apoi de vînturi aspre. Moartea batrînului Anhise Parasind si acest tarîm. avînd orbit singuru-i ochi de-mpunsatura arzatoare a îndraznetului Ulise. le spune vestea si în graba se si îmbarca pe corabii. troienii au trebuit sa treaca pe lînga Scila si Caribda i0. Nu-i ramînea decît baiatul. purtîndu-l printre-ahei. Scapînd cu greu si de-acesti monstri. ascuns. în cîrca. li spun penatii. unde se afla Andromaca. fosta sotie a lui Hector.Zeii penati arata drumul spre Italia . care crescuse-n acest timp.

O. înca îndurerati. odata. este pe Marea Tireniana. înghetata. Troienii se luptau din greu. sositi tocmai din Troia departata. patria care si-o doresc ? Tu mi-ai fagaduit. cum i-a zarit ca se apropie. A deschis poarta de arama si vînturile au tîsnit în lungi vîrtejuri peste mare. care-i conduci pe zei. Erau pe coasta Africii. sapînd morminte mari de apa. s-au strîns în brate fericiti si-au chiuit pe malul marii. demna de-un sot al Afroditei. ca din troieni o sa se nasca neamul puternic de romani. Credeau ca nu vor mai scapa si nu vor mai atinge tarmul. Apoi. Cînd o sa semplineasca totul ? . de ce înduri ca fiul meu si cu troienii oropsiti sa nu-si gaseasca.Eol.. a poruncit regina. marele rege peste vînturi. Cîti au ajuns însa acolo. au si zarit 'naintea lor un tarm întins si nisipos. Eol a ascultat pe soata celui ce stapînea Olimpul si poruncea întregii lumi. rostogolin-du-se. ca si pe oameni. L-au ai-s pe rug. Nu mai aveau decît un pas. . de pe malul marii. . si-i atingeau tarmul dorit. fiu-i si troienii au facut slujba-nmormîntarii. nici «nul n-ar mai fi scapat de furia mare-a apelor. în acest timp. neamul dusman. Numai Enea era trist. a si . A hohotit si s-a-ndreptat spre adapostul nalt de stînci. cele mai credincioase vînturi. însusi Enea fericea pe cei cazuti în fata Troiei. si-asa sa mi-i îneci în ape.O ! Zeus. Italia era în fata. deopotriva. dusmanoasa Hera. chiar de Italia. cu mînie sporita ne-ncetat de Hera. sfîrsindu-se cu toate. Enea. . 269 Zeus prezice stralucirea Romei si i-a batut furtuna asta pe bietii calatori.zburat catre Eol.. uriase.Dupa ce si-au jelit durerea. Da drumul vînturilor tale si sufla strasnic peste mari . unde-si pastra. scapati de groaznica furtuna. caci îsi pierduse-atîtia oameni. l-au îngropat si-au pus la cale multe jocuri. Pe celelalte le pierduse . ascunse bine. cît este de bine sa vietuiesti. tu.. ce-si are tronul de aur pe Olimp.. Dar cînd s-a potolit furtuna. Aici a poposit Enea cu numai sapte corabii. zeita mama a lui Enea se dusese la tatal zeilor. troienii. Dar Hera. vreme-ndelunga. înalta. s-apropie de Italia-. sosit din Troia. se ruga ea. suflarea mortii. Poate de n-ar fi fost Enea. pe pamînt. El se urcase pe o stînca. doar s-o mai zari ceva. Marea a început sa geama si valurile au crescut. nu mai stia de soarta lor. Zile si zile a durat furtuna fara de pereche. doar. cînd ai simtit ca te atinge. troienii s-au urcat iarasi pe corabii. sa mi-i dobori pe toti de-a valma .

cetatea-n veci nebiruita a zeului razboiului. Legendele ne povestesc ca ea ceruse unui rege din Africa sa-i vînda numai atît pamînt cît cuprindea pielea întinsa-a unui taur. zeul razboiului. aflînd Didona ca ei. surîzîndui. frumoasa Afrodita. Romulus va fi acel ce-o sa zideasca Roma. Atunci o 270 sa se curme vrajba. Cincizeci de roabe se grabeau s-aduca-n cosuri bunatati. Didona stapînise Tirul. Sa nu ai teama. sub romana pace augusta. Fiul tau. Enea a aflat acolo pe cei mai multi dintre troieni. Dintre ei. Faima eroilor troieni trecuse peste mari si tari. va veni ceasul cînd romanii vor razbuna neamul troian. Argosul. .care va-ntemeia imperiul. a ascultat plin de rabdare pe dulcea zeita-a dragostei si. Ftia. cînd în Cartagina cea larga a zarit în basoreliefuri si în picturi si în statui înfatisate întîmplari din marele razboi troian. ar fi ajuns în tara sa. Fîsiile le-a înnodat la capete si a facut un curmei lung. Didona a orînduit ospete mari pentru Enea si pentru ceilalti calatori. de la stralucitorul Iulus . mîngîind-o pe Afrodita. la rîndul lui. facut din aur. vrednicul Enea. si mai ales Enea. a pus la cale s-o ucida. Ochii i s-au umplut de lacrimi. numit Iuliu. va fi-ndragita de un zeu. va face legi. mîndra preoteasa. Didona-si luase avutia si se urcase pe corabii cu cîtiva prieteni credinciosi. dorind sa îi rapeasca tronul. stapînul din Olimp. feciorul sau. sa nu suspine în zadar. si. Pe-acest pamînt îsi zidea tocmai un nou oras mîndra regina. cînd a sosit la tarm Enea. i-a raspuns Zeus. ce va avea hotar Oceanul si astri luminosi din slava. Temîndu-se de Pigmalion. Razboiul va fi ferecat. Pigmalion. Didona-si cumparase-acolo pamînt pentru-o cetate noua. Astfel a spui maretul Zeus. Va-ntemeia orase noi. El însusi va deveni zeu. în Cartagina Pe-aceasta coasta a Africii se-ntemeiase de curînd un regat nou . Regina sta pe-un pat înalt. si-a poruncit zeului Hermes15 sa plece iute-n Africa 16. Regina-aici era Didona. pe pamînt14. mai. în maretele ei palate. toate cetatile aheie vor fi atunci legate-n lanturi. învîrtejite de furtuna.Frumoasa mea.. Dar sfetnicul o învatase sa taie pielea-n fîsioare subtiri ca firele de ata. sfatuita de-un curtean. Mai mult s-a minunat Enea. Aproape toate vasele. mai ca nu-i venea sa creada. si-apoi. cu care ea a-nconjurat o suprafata nespus de larga de pamînt. Asa încît. în lanturi grele. fusesera împinse-aici. gonit de vajnica furtuna. Ascaniu-Iulus 11. pîna în ceasul cînd fecioara Ilia n. Micena. Sosisera în Africa. în ajutorul lui 3nea. Dar fratele ei. si-i va urma. va stapîni Italia. de Ares 13. vazînd pe Priam si pe Hector si pe alti multi viteji de seama cazuti sub armele aheie. spita troiana. i-a atins buzele rosii si frumoase cu mîna lui plina de har si i-a facut un semn sa taca. Pe lume se va naste Cezar. Cartagina.Zeus. o preafrumoasa feniciana. Ea îi va naste lui doi gemeni. Neamul lui Hector va domni trei veacuri în Italia. 271 .

nu mai gîndea sa se porneasca din nou catre italia. Enea. 272 Ospatul s-a jsfîrsit în zori. . Nu vrei sa povestesti acuma ce-ai patimit si ce mai speri ? Enea i-a raspuns Didonei : . Iara o suta de barbati. însa vroiau sa-ndeplineasca poruncile destinului si sa ridice-o noua Troia. sînt prea multi ani de cînd cutreieri pe nesfîrsirea marilor. . cum a fost arsa de-ahei Troia. si dintr-un colt. în zilele care-au urmat. Iar dragostea si-a aprins focul si-n pieptul dîrz al lui Enea. abia-n-ceputa-n acea noapte. A povestit totul Enea. cum si-au facut apoi corabii troienii si-au pornit de-acolo.Tu-mi ceri sa povestesc. pe care noi ne straduim sa le uitam. pe mari. Dar dragostea dintre ei doi. cu Ulise si cu Ahile cel cumplit au nimicit orasul Troia. destepta sunete duioase un cîntaret cu viers divin. privind Didona necontenit pe calatorul sosit din Troia departata. cum vînturile si rautatea zeitei cea cu brate albe i-a azvîrlit încoa si-ncolo. . Didona nu-si dezlipea ochii de pe chipul feciorului dulcei zeite Afrodita. Ci-nvesmîntat în haina scumpa. si-a simtit inima cuprinsa de-un simtamînt tare ciudat. de unde le era stramosul. s-a-nvolburat. sub biciuirea asprei Hera. Insa dorinta ta-i porunca. tu. din amintiri. si vor lupta si mai tîrziu. catre Hesperia. neistovita. tot robi si ei. acolo. nenumaratele-ntîmplari pe care le-au trait troienii. sub mîngîierile Didonei. Numai ca din Olintp veghea stapînul cel cu brat de fulger.Cum ? Nu se lupta sa-mplineasca îndatorirea-i de troian ? A uitat de Hesperia ? Înlantuit de o femeie. A început atunci Enea sa-si depene.O. se îngrijeste sa zideasca cetati straine ? a strigat. cu lira-n brate. argint si aur. si iacata-ti voi povesti cum Agamemnon. regino. Apoi troienii-au fost poftiti sa se aseze-n jurul mesei. Nu mai trecea pe la corabii. în Hesperia. si ar fi vrut ca acea noapte. de purpura.fripturi si prajituri. de datorie. acoperite cu covoare din Iîna alba împletita cu firisoare de argint. pe lavite scumpe de lemn. Enea parca îsi uitase de sotii sai. Deaceea nu s-au lasat prada greutatilor care-i loveau si au luptat cu îndrazneala. Doresti sa-mi reîmprospatez durerile. puneau pe mese amforele plinei cu vinuri purpurii. el se trudea sa-nalte ziduri puternice Cartaginei. sa nu se mai sfîrseasca-n veci. Au socotit ca vor pieri. Regina Didona se îndragosteste de Enea In acest timp. care de care mai gustoase. plina de stele si parfum. glasuia dalba regina feniciana.

de pe mare. Noua patrie a troienilor Privind înca în departare. privea la ei cu ochii turburi.cu o faclie ...si-a poruncit fiului sau Hermes. catre Cartagina. Enea a simtit stropi sarati pe buze.. Didona. s-a urcat pe-acest rug. si-a smuls din suflet moliciunea. cu sabia lui Enea. creste de valuri . pentru aceasta zabovire pe tarmurile Cartaginei. Didona îsi strapunge inima de mîhnire Insa Didona a aflat. A poruncit IO-bilor ei sa îi cladeasca-un rug înalt. l-a rugat sa nu cumva s-o paraseasca. Lumea a început s-alerge pe ulitele pietruite. îmbracata în vesminte de sarbatoare. caci tu mi-ai fost nespus de draga. feciorul tau. i-a-mbratisat picioarele si. Poseidon 17. ce ramasese-n casa ei. si a 273 18 cerut sa se aprinda . Efidona s-a strapuns în piept. Ea. .. Apoi. Atunci Enea s-a trezit..focul. Unii l-au zarit pe zeu si au strigat la el cu spaima : . a vazut focul rugilui. n-ai dreptul sa îl uiti pe-Ascaniu. si chiar Enea. sa zboare în Cartagina si sa-l trezeasca pe Enea din dragostea ce-l mistuia. caci îsi va pierde zilele. înlacrimata.Nu plec de voia mea. Vîntul îi biciuia obrajii. cel priceput la toate. Pe rug a asternut un pat. ridicat din ape. dar nu stia ce poate fi.vazînd corabiile troiene cum s-au îndepartat de tarm . Cu gemete. Se povesteste ca Didona .. Hermes s-a dus si l-a mustrat plin de asprime pe Enea. si nu am sa te uit nicicînd . Doar hauri negre lînga vase. i-a dat raspuns fiul zeitei care împrastie iubirea. tata Poseidon ? Da-ndata a-nceput navala de ape reci si înspumate peste corabiile troiene si vuietul sa întetit.Ce pregatesti. Vasul se legana mai tare. din tokte patru parti. Tu nu mai plînge în zadar. ce-si înalta pala spre slava . Cartagina s-a zguduit aflînd ca a murit regink.a fost prinsa de disperare. însa eu am o datorie fata de neamul meu troian si de feciorul meu. strigînd de groaza si mînie. Ascaniu. . ce trebuie sa stapîneasca în tara vechiului Dardan. S-a îndreptat catre corabii. si-a poruncit troienilor sa se gateasca iar de drum. Nu mai vedeau în zari nimica. umilita.De te nesocotesti pe tine. Nimic nu ma mai poate tine.

dintr-un stejar al zeilor.. Dar umbra nu s-a mai întors. întreceri si serbari dînd premii mari : tauri si arme. ce avea frunzele de aur. 274 I Umbra parintelui Anhise s-a risipit apoi ca fumul. ca o umbra. care traieste lînga Cume. Acolo a aflat crenguta. desi. A pus doi oameni sa adune pe toti troienii cît mai grabnic. Te vei lupta c-un neam salbatic. Enea s-a trezit din somn. troienii au ajuns la Cume w. usoare.. în tinutul Latium. în visele fiului sau... fiindca era ascunsa bine într-un desis de nepatruns. cu numele de Deifoba. Astfel s-a scurs o zi si-o noapte în lupta crîncena cu marea. în Infern. prin somn. ploaie si muget ca de fiare. si-abia cu greu au izbîndit s-ajunga în Trinacria iS. sa zboare lin deasupra lui si sa-i calauzeasca mersul pîna-n dumbrava nestiuta. tatal eroului Enea. prin codri. ca s-o dea cîinelui Cerber.vinete. boabe de mac si stropi de miere. ocrotiti de Aîrodita. pe puntile corabiilor . în timpul noptii s-a ivit Anhise însusi. nori amenintatori deasupra. du-i pe troieni. clarvazatoarea prorocita. urlete ce-i înfricosau. ci în CîmpiileElizee. N-ar fi gasit aceasta creanga Enea-n veci de veci. tîsnind mereu din adîncimi. Dar a cerut sa i s-aduca mai înainte o crenguta. a rupt-o iute . bunul Enea o mai striga..Feciorule. si-i vei învinge negresit. degraba. Ea a fagaduit sa-l duca pe fiul mîndrei Afrodita pîna-n Infern. în cinstea bunului Anhise. si i-a rostit poruncitor : . si ce-au dantat pe coasta marii. Se împlinea un an din vremea cînd mai fusesera pe-aici si avusesera mîhnirea sa îl îngroape pe Anhise. la rugamintile zeitei cu brate albe din Olimp. Mai înainte vino însa în tara neagra a lui Hades. spre Italia. Acolo vietuia pe-atunci o prorocita. vase de-arama si vesminte. sub pamînt. Poseidon îsi varsa mînia pentru pie-rirea fenicienei. jocuri. si-a adus-o sibilei. o mai ruga sa-ntîrzie înca o clipa si sa-i dea sfaturi întelepte. care-n acest timp îi pregatise din faina. . acolo. Enea a orînduit. Ce-au chiuit !L Ce-au mai cîntat !. si ca s-ajungi pîna la mine. jos. Ma vei gasi pe mine însumi nu în Tartar. dupa datini. o prajitura. o sibila. Pentru aceasta. însa zeita Afrodita a trimis niste porumbite albe ca laptele. N-a trecut de'cît putin timp si. vazîndu-si noua patrie ! Pe Cîmpiile-Elizee în Cume au cautat troienii lacasul sacru-al lui Apolo.. biruitorilor în lupte. te va calauzi sibila. pornind catre Italia. sa-si vada tatal. si-ai saltat ancorele grele.

si Camila. Enea i-a cerut iertare c-a parasit-o din porunca lui Zeus cel ne-ndu-plecat. Lavinia. Enea era sprijinit de-un alt rege batrîn. 275 18 Pe urma l-a aflat Enea pe tatal sau. sibila l-a condus pe fiul zeitei dragostei la Hades. Amata cea cu par carunt. Acest Evandruntemeiase pe malul stîng al Tibrului. fiul lui Her-mes cel siret. adica în Laurentium23. El s-a-nvoit. însa regina. de-olimpieni. si-a adunat în pripa oastea si s-a calatorit spre Latium. de mult. aflînd despre prorociri. din Troia nimicita-n flacari. Latinus i-a primit pe soli cu bunatate si cu cinste. spre Asia. Cîinele Cerber a mîncat din prajiturile sibilei. s-a necajit ca-si calca vorba fata de Turnus si rutuli. mîhnita. Razboinicul se numea Turnus. Dar ea si-a-ntors încolo capul. sa-ntemeieze tara Troadei cea bogata. bunul Anhise. pocalul lui. De-aici pornise alta data Dardan. Iar tatal sau i-a prevestit viitorul. plutind de-a lungul coastelor. Erau si toti vrtejii-ahei. ce le purta cu el Enea. toata-nlacrimata si nu a vrut sa-i dea iertare. si. Evandru. chiar pe pamîntul stramosesc. De-aicea s-a iscat si sfada. pi urmasii lui si gloria cetatii Roma 20. dupa vointa zeilor. trimisi la regele Latinus. îl adormea. cei mai de seama-au fost Mezentiu. gonind pe calul ei ca vîntul. stramosul lui Enea. prin gura unei pesteri negre. care avea un oras mare. Turnus a început razboiul 2 si s-au batut fara crutare. si. Enea si cu sotii sai. cînd au fost biruiti titanii. Intre acestia. A-ntîlnit-o si pe Didona. s-a învoit sa-i dea ca soata eroului sosit din Troia. Enea s-a înapoiat. Stapîn în Latium era regele cel batrîn Latinus21. adormind. o fata care se lupta neînfricata cu barbatii. Acest Latinus mai avea si o copila.' Era din neamul lui Danae. lînga Cume. mai multi vecini. pe fiica lui. Turnus avea si el aliati. în schimb.Dulceata-l atragea pe Cerber. de mult. Latinus se tragea din spita zeului Cronos22. precum îl învatase Anhise. pe tarmul marii. . Era-n Cîm-pule-Ehzee. au poposit între-Ardeea si Ostia. Acuma sentorcea urmasul. ei au putut sa intre lesne în Infern. Aici i-a gasit pe eroii ucisi în luptele grozave purtate zece ani la Troia. numit si pîna azi : Ardeea. soata batrînului Latinus. pe Lavinia. i-au dus în dar sceptrul lui Priam. Regele o fagaduise pe fata sa unui razboinic stapînitor peste rutuli. Razboiul iscat clin pricina Lavinf Aflînd cele ce-i prevestise parintele sau preaiubit. Solii troianului Enea. acolo unde se înalta cetatea regelui Latinus. doborît. regele Cerei. Pe o carare misterioasa. calauzit tot de sibila. haina regeasca si alte daruri pretioase. Macul.

Amuliu. însa în noaptea ce-a urmat. neîmblînzita Hera. gasind copiii. nevatamati. El a domnit numai trei ani. Iulus.cetatea sa Palantium 25. înconjurat de fulgere si trasnete nimicitoare. si-a-mbratisat-o pe vestala 27. cu toate ca-i statea-mpotriva.. Iar dupa Iulus au domnit alti doisprezece regi mai mici. în marea grota . în Alba Longa. si într-o alta batalie. întemeierea Romei . In amintirea si spre cinstea acestui zeu stramos. El a pus temelia . Enea s-a casatorit cu frumoasa Lavinia . Atunci s-a coborît. rîul s-a revarsat pe 278 tarm ducînd cu el. Din fericire.. pe tarmul fluviului Numiciu. purtînd pe el înca armura si-n mîini o sabie si-o lance.276 întrj-o regiune paduroasa. Turnus a fost rapus în lupta. Numai ca Zeus tot veghea sa se-mplineasca hotarîrea ce-o prevestise Afroditei. unchiul Iliei. Ilia a nascut doi fii. mereu. unde Enea disparuse. o lupoaica. Fiind preoteasa n-avea dreptul sa se marite niciodata si deci nu putea avea fii. Un pastor i-a aflat pe gemeni si i-a luat în coliba lui. printul Amuliu. de Ilia : Remus si Romulus. preoteasa. si apoi s-a urcat pe tron. a parasit apoi Laurentium si a cladit un oras nou. Rege atunci a fost ales feciorul sau Iulus-Ascaniu. si. Dar zeul Ares a pîndit-o pe Ilia cînd a venit pe malurile Tibrului si-a adormit sub un eopac. feciorul lui Enea. si-au hotarît sa i se-nchine "sub numele de Indigetul. troienii i-au ridicat si un sanctuar pe tarmul fluviului Numiciu. cu ziduri albe. dupa poruncile lui Ares. si l-a vestit pe fiul sau ca Zeus l-a urcat în slavi. ei s-au luptat cu Amuliu. c-a devenit la rîndu-i zeu. care crescuse pe colina încîntatoare. Enea a pierit în slavi. Palatina. a poruncit ca fratii gemeni sa fie aruncati în Tibru. printul Amuliu a trimis-o în templul Hes-tiei. foarte întins. si-a urmat regelui Latinus. Enea si-a învins dusmanii.si anii au trecut pe urma. pe tronul sau din Latium. pe cei doi frati numiti de mama. Pe el însa l-a doborît fratele sau. i-a hranit. si-n locul lui s-a urcat Romulus pe tron. treizeci la numar.colina zisa Palatinul . noului rege. ca Zeus. Enea s-a înfatisat fiului sau. numit de-aceea Alba Longa 26. la poalele unei coline . si valurile i-au lasat la poalele unui smochin.Lupercal28. pe cînd pornise o furtuna. Numitor. L-au doborît. si fiindca Numitor avea si o copila : Ilia. Cu ajutorul Afroditei si al lui Zeus olimpianul. prin vointa lui divina. pîn-s-a stins si Iulus. fiul lui Enea. Crescînd.

romanii se socoteau descendenti directi din cea dintii dinastie de zei. prin Enea. 2.zeita ocrotitoare a focului sacru. din Prometeu. nu a putut sa se sustraga . fiul ei. a caminului. si aceasta legenda romana. 5. Din neamul lui si-al lui Enea s-au tras apoi si Iuliu Cezar si fiu-i adoptiv. dupa nenumaratele razboaie crîncene. în locul unde îi hranise fiara pe fiii crudului zeu Ares si ai sarmanei Ilia29.Romei pe Palatin. Romulus si-a mutat aici poporul sau din Alba Longa. în timpul lui August. deci de origine mai buna decît elinii. eroii nu sînt ca aceia ai lui Homer. ar fi fost de origine din Italia. Pe baza legendelor romane. Acesti eroi îsi transmiteau. mesajul lor catre urmasi de a pastra gloria strabuna si de-a o creste prin virtuti. cînd pacea fusese statornicita. dupa legenda. zeul razboiului cel crunt 30. Se simte astfel diferenta dintre legendele elinilor. 3. în care staruie în buna masura spiritul popular. Acesta. creîndu-si epopeea. în buna parte cu elemente preluate însa de la elini. slavind eroii care au pus temeliile. Penatii sau larii erau zeii particulari ai fiecarei cetati si chiar ai fiecarei familii. August. care se trageau. Dimpotriva. Atunci si-a înstrunat Vergiliu lira lui maiastra sa cînte. vor s-o îndeplineasca. cum ar fi mila fata de cei în suferinta. în versurile "Eneidei". 6. Aceasta e povestea Romei. fiindca zeita se nascuse din sîngele lui JJranus. era socotita drept stramoasa romanilor. îndeplinirea datoriei sau dragostea calda fata de popor. Afrodita-Venus. Astfel justificau faptul ca troienii scapati din macel s-au stabilit în La-tium si au întemeiat cetatea Roma. orasul închinat lui Ares. Note 1. Desi sînt puternici. Hestia-Vesta la romani . acela care venise întîiul din Europa în Asia si pusese bazele Troici. care se scursese în apa marii. Romanii sustineau ca Dardan. ei nu se straduiesc sa înfrunte soarta si sa-i calce vointa. Hesperia înseamna tara din asfintit. 7. atunci cînd este împotriva lor. amîndoi apoteozati si preschimbati în zei romani. Romei antice. Fatum era zeul destinului la romani. dupa poruncile Cezarului. Faptele savîrsite de supravietuitorii din Troia au fost cîntate de poetul latin Vergiliu. referindu-se de fapt la Italia. si. prin Deu-cation si Pira. 279 4. care a trait si a creat în asa-numitul "secol de aur". triumful poporului roman ajuns pe culmile puterii si pretinsul lui drept la suprematia politica si economica în Medite-rana. Vergiliu a creat o mare epopee : "Eneida". prelucrata de poetul Vergiliu. Mai trebuie adaugat ca în poema epica a lui Vergiliu : "Eneida". în acest fel credea poetul Vergiliu ca poporul roman poate contribui din plin la dezvoltarea grandioasa a unei noi civilizatii. nu din Elada.

urmasii vechilor troieni. nu numai fiindca îl însotise pe Paris la Sparta. în cîntecele sale. 9. 10. acela care-i condusese pe ahei la Troia..adica cel din Ilion Troia. 13.desi are ca temei epopeea romana a lui Vergiliu . asa cum îi poruncesc zeii. adica splendida Micena. Prin acest închipuit raspuns. Hera-Junona îl dusmaneste atît de mult pe Enea. toate acele locuri. Mostenitorii lui Enea : Iulii. Vergiliu ne cînta aceasta întîlnire în "Eneida" . la romani.L. mai ales. . Facem acest lucru pentru a pastra unitatea fireasca a lucrarii si a face legatura directa între miturile si legendele eline . unde vazuse lumina zilei cel mai puternic dintre ahei : Ahile. Vergiliu : "Eneida". Vergiliu.A. alaturi de Hector.P. sa se razbune pe ahei. eroul Enea se supune soartei si cauta sa-i îndeplineasca hotarîrile neclintite. unde domnise Diomede .. dat de Zeus-Jupiter. cînd o rapise pe Elena. Sa cucereasca si întregul Argos. prin contopirea carora si-a realizat dealtfel însusi Vergiliu grandioasa lui epopee "Eneida". In povestirea aceasta .. întrucît epopeea lui Vergiliu se refera la zei. atît de drag inimilor imperiale. împaratii romani îl invocau adeseori. romanii. August. 280 11." . la stînga Caribda cea neîmpacata.o noua Troie. fecioara cu piept ce încînta Pîn'la mijloc. care-i dadusera pe eroii biruitori la Troia. Acest raspuns este celebru. 12. cel cw brat de fier. deci de puterile supreme.S. care-i ocrotea pe calatorii de la Troia. ca el. E. Ftia. si-ncolo-i balena la trup uriasa. tinutul paduros. Murasanu. si-n primul rînd însusi Octavian-August. ocupînd chiar orasul vestitului rege Agamemnon.conceptiei aristocratilor. sau fiindca era ginerele lui Priam si luptase cu vitejie împotriva aheilor. Care de trei ori înghite-n adîncul gîtlej al genunii Valuri ce nu au sfîrsit si de-a rîndul din nou catre ceruri Ţi le azvîrle.Italia . "Scila-i pe dreapta. si. în epopeea lui. care era neam de zei si viitor zeu. 8. sau dinastia de Cezari.folosim tot numirile grecesti ale zeilor. eroi si actiuni cunoscute de noi din capitolele anterioare ale "Legendelor Olimpului". Numele fiului lui Enea : Ascaniu sau Iulus.homerice . socotind ca el justifica pe deplin pretentiile de stapînire asupra întregii lumi de atunci si. Numele preotesei Ilia aminteste de asemeni llionul. lovind si astrii cu unda-i în spuma. Chip omenesc are dînsa. venea de la llvs . ne cînta plin de maretie imaginarul raspuns dat de Zeus-Jupiter zeitei Afrodita-Venus. Scila în tainica hruba se-nchide si capu-si arunca Din ascunzis si atrage spre stînci plutitoarele vase. în sfîrsit. în româneste de D. ci în primul rînd pentru ca salvase cîteva cete de troieni si urmarea sa înfiinteze în Hesperia . Marte. se hotara de soarta. Ea se mai numeste în legenda si Reea-Silvia. De aceea. pretindeau ca soarta si zeii olimpieni au hotarît ca ei. Sîntem îndreptatiti si mai mult la aceasta pastrare a unitatii. 1950.si cele italice. 14. peste Elada.

25. Aceasta imaginara povestire era cîntata de Vergiliu.. se arata ca razboiul a fost iscat de gelozia lui Turnus. de asemenea. Imperiiu-i.. acesta-i ce-auzi ca promis ti-i. 24. asupritoare.Ochii îndreapta-i acuma încoace : priveste-ti tu neamul si pe ai tai. nu din lacomia regilor ahei si din dorinta lor de a stâpîni orasul Troia. tot prin Enea. un luptator neobosit. 19. aratînd ca el avusese loc. se refugiase în Latium. Adica cetatea laurilor sau a gloriei. Aici se vor cladi cele mai mari si mai stralucitoare palate ale orasului.. la romani.. Dincolo de zodiac. Este vorba de coasta Africii de Nord. care voiau sa împiedice orice rascoala populara : a sclavilor. a popoarelor tinute în lanturile Ramei. 26.avea dreptul sa stapîneasca tot pâmîntul. 16. Roma Quadrata din legenda. Sicilia. Se stie doar ca O ctavian-August ceruse înca din timpul vietii sa i se faca un templu si sa fie adorat ca zeu. Numit Mercur de romani. Caci prin Enea. soarta . 21.Fatum i-a hotarît lui August sa "ntemeieze un imperiu. Este Cezar si spita întreaga A lui Iul. 22. orînduita de la Roma de împarat si de aristocrati.. reprezentantul aristocratiei. Prin Enea se înrudea cu Dardan. si dura-va el însusi Veacul de aur în Latiu. Poetul îndeplinea astfel dorintele stâpînului sau Cezar-Octavian August. De la el a venit numele de latini. 20. legenda romana are un continut asemanator. 17.. fiind doborît de olimpieni. 15. Cezar-Octavian August dovedea ca e din neamul lui Enea. ci ca o urmare a rapirii frumoasei Elena. o pace aspra. al stapînilor de sclavi. " . dar cu respect fata de zei. afara încolo De-ale soarelui cai si pe unde de cer purtatorul Atlas roteste cu umaru-i bolta-n podoaba de astri. se înrudea cu Afrodita si cu cel dintii zeu. Zeul Cronos sau Saturn. Vranus. adesea. fiul lui ZeusJupiter. probabil dupa dorinta împaratului August. Deci. ale carui granite sa fie marginile lumii. Vergiliu arata cum doreau împaratul si aristocratii sa fie îndeobste un supus cetatean roman. Pe colina Palatina or sa se înalte primele ziduri ale Romei. Sa fie adica vesnic o "Pax romana" sau "Pax Augusta".. ÎS." Enea este numit în versurile lui Vergiliu drept "cel pios". Iata barbatul. Pe Unga Neapole de astazi. 281 Cezar August mladita de zeu . ce-o purcede sub larga tarie albastra. pe romani. ca sa-l ia în stapinire. în loc de a se povesti ca oastea cutezatorului Enea a napadit cu armele tinutul Latium. Alba Longa a fost cuprins de Roma. .. Dupa cum. Cu ajutorul acestei asa-zise prevestiri. dupa traditiile romane. Ca sa nu râmîna mai prejos. 23. Legendele eline înnobileaza razboiul Troiei. a plebeilor sau a taranilor aflati în departatele provincii ale imperiului. se va-ntinde. Neptun.

Daca ne gîndim cît de variate sînt fenomenele naturii si aspectele lor si daca tinem seama ca pentru grecii vechi fiecare fenomen si aspect al naturii a dus la crearea mai multor zeitati. 29. Pe Palatin se ridicase. la huietul vijeliei care în-covoaie copacii. fiul lui Poseidon sau al lui Nereu etc. aducîndu-le fericire sau nenorocire. Pe malul sting al Ti-brului. i s-au adaugat mai tîrziu 282 cei doi gemeni. Aici. 30 Legenda aceasta. . Ares era zeul razboiului. fiicele lui Nereu . mai întîi prin faptul ca la crearea nenumaratelor figuri de zei. legenda are un pic de adevar. care cuprindea numai pe lupoaica. a caror variatie îsi afla corespondentul în nesfîrsita gama de sentimente pe care o trezesc în sufletul nostru ?. dealtfel. conduse de împaratul Traian. Dar cauza principala a multimii miturilor o constituie însasi multitudinea fenomenelor naturii si a diferitelor aspecte ale acestor fenomene. unde neîntinata vestala doarme . în amintirea acestei întîmplari. 28. pe colina Palatina. In conceptia vechilor greci. a creat figurile mitice ale zeilor. Dar imaginatia omului primitiv. o alta divinitate a marii . care sug lacomi laptele hranitor al mamei adoptive. sotia lui Poseidon . STUDIU Exista oare vreun om care sa ramîna indiferent la adierea mîn-gîietoare a vîntului primavaratic. în viata zeilor se reflecta multe din fenomenele vietii sociale a grecilor. Prin ea putem sa apropiem "Legendele OlimpuUi" chiar de hotarele istoriei poporului român. De aceea. pîna în tinuturile noastre. zeita Hera proteja casnicia. atunci ne dam seama de unde provine bogatia mitologiei grecesti. Acestui bronz.. de pe vremea lui Pericle. se celebrau pe vremuri stralucitoarele serbari lupercalii. s-au gasit urme omenesti cam de la începutul celui dintîi mileniu al erei noastre. Hermes era . în imaginatia grecilor mai locuiau : Amfitrita. cînd se coboara la preoteasa Ilia.pe malul rîului Tibru. atribuindu-le toate fenomenele pe care nu si le putea explica. eroi etc. si sanctuarul numit Lupercal. care se sparg mugind de tarm. în muzeul din Cracovia se gaseste o splendida camee antica. zeii nu traiau izolati de muritori. Nereidele. Tetis. Mitologia grecilor este extrem de bogata. Scena aceasta a hranirii celor doi gemeni de catre lupoaica era însasi emblema Romei. a contribuit imaginatia multor generatii si a multor oameni de talent. semizei. dirijîndu-le sau împiedicîndu-le actiunile. are pentru noi o deosebita însemnatate. la zigzagurile rosii ale trasnetului si la lumina orbitoare a fulgerului ? Se gaseste o inima omeneasca în stare sa ramîna de piatra în fata acestor marete fenomene ale naturii. de baza a fost data de un bronz turnat in secolul al V-lea înaintea erei noastre.27. Triton. Dar în mare. înfati-sînd pe zeul Ares-Marte. Imaginea. în sanctuarul Lupercal. Vupa cit se pare. observam sa strabunii îndepartati ai grecilor.ca sa o îmbratiseze. fiul lui Poseidon . prin care urmasii lui August îsi legitimau închipuitul drept de a cotropi orice teritoriu strain. Astfel s-au plasmuit mitologiile popoarelor antice. au pus stapîn peste întinsele ape pe Poseidon. Nereu. Luînd ca pilda marea. Astfel. dintre care aceea a grecilor se remarca prin marea bogatie si frumusete a miturilor. Astazi cunoastem fortele naturii si puterea lor nu ne mai în-spaimînta.. Pe temeiul sau au patruns ostile romane. la freamatul valurilor marii înfuriate. ci se amestecau în viata lor. în lipsa unei ratiuni patrunzatoare.

înainte de Apolo. conceptiile grecilor despre divinitati. De pilda. zeul iubirii. de la zeitati închipuite sub forma unor obiecte neînsufletite si pîna la zeii din Olimp. în orasul Thespiae. Poetii caie au urmat dupa Homer au prelucrat miturile în lumina conceptiilor filozofice si religioase ale vremii lor. Poseidon era socotit si numit "protector de familie" si "tata". faimosul erou.. încetul cu încetul. Olimpul homeric nu este altceva. în Siciomia. în legendele Olimpului se reflectau realitati sociale si politice de pe vremea cînd traiau autorii miturilor.284 protectorul negustorilor. Apoi. s-a casatorit cu Peleu. De pilda. în toate amanuntele lui. Miturile Olimpului. sefi de triburi. Zeus trona în Olimp asa cum la Tirint si Micena. cazut în valurile marii. Uneori zeii se casatoreau cu muritoare si invers : zeita Tetis. forta atribuita mai tîrziu zeului Eros. trona un zeu cu chip de lup. Prelucrarea miturilor zeilor olimpici de catre poeti a dus si la diversificarea chipurilor sub care apareau diferiti zei. adica miturile care se povestesc despre zeii care locuiau în Olimp. contribuind astfel la îmbogatirea tezarului mitologic grec. în timp ce la Homer. pe cînd la Sparta zeita aparea.. divinitate a marii. în special pietre si lemne. oamenii au început sa cunoasca natura. înainte de Homer. în imaginatia grecilor. ale carui fapte sînt cîn-tate în Iliada. La Delfi. era închipuita de o piatra necioplita. chipuri omenesti. numite fetisuri. Aceste exemple sînt îndeajuns spre a înlesni o reprezentare cît mai clara despre bogatia de mituri care se povesteau despre zeii din Olimp. si-au închipuit aceste forte sub forma unor obiecte neînsufletite. La început. odata instituit. Afrodita era socotita protectoarea lauzelor. fortele naturii au luat chipul unor animale. doua centre importante din Grecia. în Beotia. Afrodita este fiica lui Zeus si a Dionei.n. care se deosebeau de oameni numai prin putere si nemurire. decît o reflectare a vietii sociale si politice a grecilor. au fost create într-o epoca de umanizare a conceptiilor despre natura. oricît de variate ar fi fost. iar din casatoria lor s-a nascut Ahile. în secolele XIV.. Asadar. Dar.e. stapîneau puternicii basilei. pe cînd la Homer el stapîneste peste ape. în imaginatia grecilor. un muritor. care si asa era extrem de bogat. si atunci fortele ei covîrsitoare au luat.. împaratia mortilor o conducea Hades etc.X î. . de relativa liniste si înseninare a sufletului grec în fata covîrsitoarelor forte ale naturii. 285 De aceea. La constituirea acestui panteon olimpic a contribuit imaginatia multor oameni si a multor generatii din diferite regiuni locuite de greci. Acest fapt a facut ca despre acelasi zeu sa se povesteasca lucruri diferite si deci zeul sa apara în chipuri diferite. Olimpul homeric n-a ramas încremenit. de pe vremea cînd au fost plasmuite aceste mituri. De pildar un mit spunea ca zeita Afrodita se nascuse din sîngele lui Uranus. ca forte ale naturii. grecii. au facut un drum lung. înarmata. sa-i înteleaga unele fenomene.

pentru progres. asa cum am spus. Aici autorul a urmat. se gaseste de la început în fata mai multor mituri. ceea ce corespunde de fapt ordinei închipuirilor pe care le-au avut grecii despre lume si viata si luptei duse de oameni pentru eliberarea de tot soiul de suferinte materiale si morale. El a facut acest lucru pe de o parte din dorinta vadita de a lega. conducîndu-se. pe de alta. Nu toate mitologiile procedeaza asa. Problema esentiala care se punea era aceea ca un zeu sa nu apara pe scena mai înainte de a fi creat. cînd zeii si oamenii nici nu existau. în imaginatia grecilor. ci a ales pe cele mai importante în legatura cu zeii cei mari ai Olimpului si. în prima parte a acestui volum. Uranus. Hesiod a fost determinat sa scrie Teogonia. Este însa vrednic de subliniat faptul ca Alexandru Mitru a dat o deosebita importanta mitului prometeic. de o deosebita însemnatate. atît cît este cu putinta. profesorul si scriitorul Alexandru Mitru ne prezinta miturile despre zeii olimpici. . încercam sa aratam cum a înteles autorul sa rezolve aceste probleme. de pilda. împotriva fortelor naturale si sociale pe care zeii le închipuiau în fantezia celor vechi. Dar este mai bine cum a procedat Alexandru Mitru. sau Gheea. si însemnatatea acordata fiecarui zeu. daca va face o selectie ? Cum vor aparea zeii Olimpului în lumina miturilor alese ? In cele ce urmeaza. Cronos etc. printr-un fir logico-cro-nologic."cel mai nobil sfînt si martir din calendarul filozofic". din epoci diferite. Eros este stapînul inimii zeilor si oamenilor. înainte de Zeus. diferitele mituri între ele. haos provocat de nenuma- 236 ratele mituri contradictorii. Tocmai de aceea Alexandru Mitru a procedat cu multa atentie si logica atunci cînd. "nasterea zeilor". se ajunge la inadvertente. deci. asa cum. Geea. mai ales. dupa stabilirea domniei lui Zeus în Olimp. mai multe întrebari : cum va proceda cu diferitele variante ale miturilor ? Le va expune pe toate sau numai pe unele ? Care va fi criteriul alegerii. întrebarea. zeii s-au nascut ca si oamenii. Asa cum am aratat. Pentru autorul cartii de fata se puneau. autorul nu si-a propus sa dea absolut toate miturile Olimpului. pentru a explica în acest fel aparitia omului. dupa Hesiod. ca sa zicem asa. Marx . desigur. de haosul care domnea în mitologie. Dupa cum se vede si din tabla de materii. despre zeii Olimpului se povesteau mituri plasmuite în vremuri si în regiuni diferite si reflectînd conceptii felurite. Haosul în mitologie n-a încetat dupa aparitia Teogoniei. dar introducînd si unele elemente personale. deoarece. Alexandru Mitru a trebuit sa dea o ordine cronologica miturilor. era aceea a ordinii cronologice. Autorul "Legendelor Olimpului" a împletit evenimentele mitologice din Olimp cu cele petrecute pe pamînt. în alt fel. în general. în ceea ce priveste momentul aparitiei lor în lume. ca si Hesiod. dar mai ales din titlurile si subtitlurile lucrarii. iar mitografii greci care au scris dupa Hesiod s-au gasit în fata aceleiasi puzderii de mituri contradictorii. care se povestesc despre acelasi zeu. Ea avea sa reflecteze.valoarea unui simbol al luptei pentru smulgerea si stapînirea tainelor naturii. în general. povestite de mituri. si ca orice mitograf. mai ales. de la început. opera a mîinilor lui Prometeu. cum îl numeste K. pe Hesiod. caci. atît în ceea ce priveste faptele zeilor. care se punea dupa alegerea miturilor de expus. cît. a introdus mitul lui Prometeu. precum si motivarea psihologica si logica a faptelor închipuite. oricine voieste sa scrie o mitologie a grecilor. la Hesiod. A dat-o. pentru a-i da lui Prometeu . Asadar. poetul care a încercat sa faca o "istorie".Cele_expuse mai sus ne explica de ce. înainte de ei. autorul român vorbeste despre titani si despre monstri. cu Haosul. astazi. a zeilor.

G. dupa ce se arata în cîteva rînduri legenda . Armele si batalia sînt date lui Ares si Palas. vom da un singur exemplu. Cîntul V. 287 de un muritor. "fiica a iui Zeus". autorul o considera "zeita a . amesteeîndu-se în lupte. esentialul îl constituie continutul lor." Iata dar pe Afrodita. în lumina pe care o crede cea mai potrivita. Deci. Afrodita este numita "nemuritoare". Grija ta fie mereu legaturile dragi ale nuntii . Afrodita-Venus este preocupata de maretia Romei. dupa cum am mai spus. în Iliada. pentru mitograful modern se pune foarte stringent problema alegerii variantelor care sa înfatiseze zeul. Afrodita este ranita de muritorul Diomede si nevoita sa se urce în Olimp. mîngîind-o. si anume G. razboiul nu te priveste pe tine . Aici Zeus o cheama la sine : "Fata mea. îl roaga sa înceteze prigoana împotriva fiului ei. (trad. Safo. prin care iau fiinta toate vietuitoarele de pe pamînt. Totul se petrece ca în familia unui basileu din Ti-rint sau Micena. zeita Afrodita ne apare însa într-o postura si mai putin potrivita cu maretia unei zeite. sau eroul respectiv. si anume acela al zeitei Afrodita. Ajun-gînd pe pamînt. Pentru poetul roman Lucretiu. Poetul povesteste cum Hefaistos a pedepsit-o pe zeita. ba chiar ranita . "cu tronul zugravit în multe culori". Afrodita-Venus este : "Nascatoare a Eneizilor". Îndurerata de suferintele lui Enea. Asadar. Iata cîteva exemple. diferitele variante ale aceluiasi mit prezinta personajul mitologic despre care este vorba în lumini diferite. Pentru a ilustra chipul cum a înteles sa rezolve aceasta problema autorul "Legendelor Olimpului". Vers. sub pana poetului Lucretiu. zeita frumusetii. înainte de a cerceta cum a procedat autorul "Legendelor Olimpului". Lucrul este cu atît mai important cu cît. îi zise. nasterii zeitei din spuma marii. o maretie pe care nici pe departe nu o avea la Homer. Alta coarda vibreaza într-o oda adresata zeitei de poeta Safo si în alta lumina ne apare Afrodita. am vrea sa vedem cum au procedat doi autori moderni. care salasluieste în "palatul de aur al tatalui sau".Oricît ele importanta ar fi problema cronologiei miturilor. în care a prins-o alaturi de Ares. Zeita este dusa pe pamînt într-o teleaga trasa de vrabiute. din multele care se pot da. "datatoare de viata". sau zeita. fara sa-si dea seama ca nu este în stare sa le poarte. La Popa-Lisseanu. In cartea a VUI-a a Odiseei. Popa-Lisseanu si N. dar începuse s-o capete la Safo.419 si urm. în hazul tuturor zeilor. Afrodita zîmbea prietenos poetei si o încuraja. pe care-l socotim cel mai caracteristic. Lucretiu. Murnu). La Vergiliu. Într-adevar. ea se duce la Jupiter si. A. facînd o plasa de aur invizibila. în esenta. se trece la descrierea puterii ei. Vergiliu. Afrodita-Venus a capatat. de felul în care este înfatisata Afrodita-Venus la Homer. . ale caror lucrari le avem la îndemîna. Kun. cu ochii în lacrimi.

cu usoare modificari. nasterea ei din spuma marii. Trecînd. S-a însotit cu zeul faur. Cea mai frumoasantre zeite a avut parte de barbatul cel mai urît din tot Olimpul. autorul "Legendelor Olimpului". autorul român încearca sa împace maretia Afroditei-Venus lucretiene cu versiunea burlesca din Odiseea. reproducând si el legenda burlesca din Odiseea. Alexandru Mitru vorbeste mai întîi despre nasterea zeitei Afrodita din spuma marii. însa schilod. Hefaistos. Multi dintre olimpienii falnici au si cerut-o de sotie. apoi autorul povesteste scena prinderii zeitei Afrodita în plasa nevazuta de catre sotul ei Hefaistos. pentru ca sa ajunga apoi la Pigmalion. Dar.frumusetii. N. peste vietatile marii si peste vietuitoarele vazduhului" . Am dat fragmente din textele pe care le-a avut autorul "Legendelor Olimpului" la îndemîna. Afrodita n-ar trebui sa se amestece în bataliile sîngeroase. în sfîrsit. Apoi. însotitoarele. trece imediat la descrierea chipului si a gatelii zeitei si la primirea ei în Olimp : "Cînd au vazut-o pe Afrodita intrînd cu pasul leganat în fastuosul lor Olimp. De rerum natura (Despre natura lucrurilor). harnic. Alexandru Mitru. sj.. A. si ale muritorilor. felul cum a încercat sa armonizeze Alexandru Mitru diferitele versiuni contradictorii cu privire la aceeasi zeitate. Kun începe prezentarea zeitei prin urmatoarele fraze : "Rasfatata si zburdalnica. a iubirii si prosperitatii. vesmintele. a început prezentarea zeitei Afrodita sub influenta imaginei lucretiene. 52. Putem dar distinge în prima parte a "Legendelor Olimpului" urmatoarele trasaturi principale : . I." Urmeaza un fragment din imnul poetului Lucretiu. Prin aceasta putere ea domneste asu. la Afrodita prezentata de autorul "Legendelor Olimpului". spre a ilustra. logic. întocmai ca Popa-Lisseanu si Kun. textul citat din Odiseea.. zeii sau ridicat cu totii nauci de-atîta frumusete si gratie si gingasie. Ea sadeste dragostea în inimile tuturor . Avînd în vedere ca aceasta "mitologie" se adreseaza în primul rînd scolarilor. iar Lisseanu reproduce. modest. 243. osîndind netrebnicia înselatorului Ares. Autorul continua sa arate puterea pe care o are zeita asupra fiarelor. ale zeilor. printr-un exemplu cît mai concludent. spre deosebire de cei doi autori. pag. Împaratia ei se întinde peste ceriu si peste pamînt. Legendele si miturile Greciei antice.pra lumii întregi" . pag. I 1 si urm Mitologia greco-romana." într-un capitol special consacrat zeitei Afrodita. Dragostea îmblînzeste firea si duce focul vietii întruna mai departe. autorul reaminteste cele spuse mai sus si continua : "Viata împodobita de farmecul iubirii este mai fericita. în acest fel. în acest fel. la capitolul "Afrodita" si am discutat comparativ textele antice cu pasaje din mitografi moderni. ia o atitudine hotarâta de condamnare a urîtului fapt. de originalitatea sa. dar Moira hotarîse altfel. autorul "Legendelor Olimpului" a rezolvat problema în chipul cel mai potrivit. cel priceput. ne putem da mai lamurit seama de lumina în care a prezentat-o. dintre care Kun nu mentioneaza întîmplarea Afrodita-Ares. rodita de picatura de sînge cazuta din rana lui Uranus.

spre a birui fortele vrajmase si a ridica viata si demnitatea omului deasupra . u 289 1. Marsias. în cele 290 .din urma unor fiinte cu chip si însusiri omenesti. în continuare Alexandru Mitru expune mituri si legende pe care imaginatia greaca le-a tesut în jurul unor oameni numiti. Acest fapt a contribuit la o ancorare mai larga a imaginatiei în realitate si deci la o reflectare mai profunda a vietii cociale. înainte de a-si închipui zeii cu chip de oameni. Filemon si Baucis. "eroi".283 19 . adesea peste fire. care face ca naratia sa fie înlocuita. Ulise au fost însa oameni care au luptat sub zidurile Troiei. Cea mai de seama caracteristica este însa dramatizarea continua a miturilor. Astfel. Zeii erau niste fiinte pur imaginare. de la oameni. de a lega mitologia zeilor olimpici de conditiile materiale. 4. mareasca. pe cînd. na omis pe Prometeu. în crearea legendelor eroilor. Pigmalion. Menelau. chiar daca în plasmuirea chipului si vietii lor se pornise de la realitati omenesti concrete. A cautat totodata sa armonizeze versiunile contradictorii într-o sinteza în care predomina punctul de vedere moral. în greceste. imaginatia a pornit de la realitate. Agamemnon. de dialog. Trebuie sa facem de la început o distinctie esentiala între zei si eroi. în care a aparut. apoi unor animale. pe care mitul prometeic o ilustreaza în chipul cel mai luminos. Exemplul cu Afrodita este cît se poate de concludent. precum si diferitele explicatii date în note. Evident ca aceasta "moralizare" nu putea fi facuta decît atît cît îngaduia mitul. iar imaginatia n-a facut altceva decît sa le. Autorul a depus un efort staruitor de a motiva logic si psihologic trecerea de la un mit la altul si diferitele actiuni în cadrul aceluiasi mit. naturale si sociale. economice si sociale. personalitatea. Alexandru Mitru a urmarit sa dea diverselor mituri o interpretare materialista.Legendele Olimpului. subliniind în cuprinsul legendelor ecoul luptei permanente a oamenilor împotriva fortelor capricioase si asupritoare. economice si politice din epoca în care au fost plasmuite miturile. Motivarea rationala a alegerii si ordinei cronologice a miturilor. 2. Ahile. constituie un efort. despre care se stia ca au luptat si au triumfat asupra celor mai grele adversitati. De pilda. se cauta si se obtine un fir de legatura între diferitele mituri si o reala motivare psihologica în povestire. unic la noi. 3. Eros si Psiheea etc. Autorul a ales miturile. 5. la tot pasul. grecii au atribuit puteri zeiesti unor obiecte neînsufletite. Zeus n-a existat. în felul acesta. Zeus are mult din caracterele unui basileu. legendele si versiunile cele mai cunoscute si interesante. Pe cînd multi dintre eroi au trait în realitate. în legendele despre eroi asistam la o încordare a tuturor puterilor fizice si morale ale pamîntenilor. pe care zeii le reprezentau în imaginatia elinilor. voi.

luptator (în general) (Odiseea. prin curaj sau prin talent (Odiseea. sef. la sfîrsit. Dar este usor de închipuit ce profunda influenta asupra imaginatiei si dorului de fapte mari ale generatiilor de tineri greci exercitau aceste modele de curaj si dragoste de om pe care le prezentau legendele eroilor. vitejie . care a dus viata greaca. în discutarea problemei eroilor antici. XIX 34 . dragostea de oameni si spiritul de sacrificiu pentru binele obstei sînt trasaturi care se întîlnesc la toti eroii. este necesar sa începem prin a cerceta întelesurile pe care le-a capatat cuvîntul "erou". sef. toti luptatorii aveau o figura potentata. erau . nobil. 3. comandant militar (Iliada. "eroi eponimi" erau socotiti barbatii care dadusera numele celor zece triburi ale Atenei. semizeu . care infestau drumurile Aticei în vremurile îndepartate. stapîn. unde se luptau crîncen. dar pe pamînt eroul Heracle. om distins prin nastere. Incepînd cu Hesiod. La Atena. Nici nu se poate un mai mare ajutor. într-adevar. pe scurt. stapîn. iar la Troia. Dar lupta lui împotriva tîlharilor. combatant (în general) . muritor ridicat. în secolul al V-lea. Evolutia întelesurilor cuvîntului ne arata limpede si concis notiunile fundamentale pe care le legau anticii de acest cuvînt si ne conduce . cuvîntul "erou" capata întelesul de semizeu. a fost socotit vrednic de Olimp. 2. 2. Iar la Roma "eroi" ajunsesera sa fie numiti împaratii romani divinizati. Exista. nobil. 4. om care se distinge prin nastere. despre Tezeu.calauza sigura . decît acela pe care ni-l da semantica cuvîntului "erou". în secolul al V-lea. în evolutia sensurilor cuvîntului se vadesc limpede momente din istoria societatii sclavagiste grecesti. VIII 423). este pus în rîndul zeilor. desigur. Spre a ne da însa mai bine seama de felul în care s-au plasmuit legendele. care reflecta stadiul destramarii comunei primitive si al înmuguririi sclavagismului. lista sensurilor de mai sus ne arata limpede ca la început cuvîntul a aratat un om care se distinge prin ceva fata de ceilalti oameni si. în Atica. la rangul de semizeu. în amintirea cruntelor suferinte pe care le îndurasera în timpul sîngeroaselor batalii. linia evolutiva a semanticei cuvîntului "erou" a fost: 1. a însemnat un om care. Pindar (Nemeice 19 291 3. nu numai sefii de genosuri. înfruntînd mînia Herei. cuvîntul are urmatoarele întelesuri : 1. dupa moarte. de pilda. La Homer.tiraniei si mizeriei.pe drumul rezolvarii diferitelor întrebari pe care le ridica problema constituirii legendelor eroilor. si între zei si oameni. XX 110) . ei erau comandanti militari. în imaginatia grecilor. I 101) . Asadar. Herodot (V 105) si Tucidide (V 11) prin "erou" înteleg orice om ridicat la rangul de semizeu. Daca în Odiseea prin "eroi" se înteleg toti combatantii. Curajul. dîrzenia. uci-gînd monstri si biruind oameni nelegiuiti. cu un pas mai departe spre civilizare si umanizare. Platon asaza (Legile 738 d) pe "erou" dupa zeu. talent. dupa razboi. datorita faptelor sale. vorbind despre Heracle. "eroi" erau sefii de genosuri. XVIII 423. este reflectarea unei realitati. 38) îi da apelativele de "erou zeu". comandant militar . Legenda spune ca Tezeu a fost înflacarat de ispravile lui Heracle. multe elemente legendare în cele ce se povesteau. dupa moarte. este pentru ca. Zeus trona maiestuos si capricios în Olimp. 5. 3. în Iliada.

împaratii. pe care sa-i fi numit "eroi". grecii dezvoltasera stralucita civilizatie miceniana. cîntaretul Demodocos sau crainicul Mulios . Astfel. Acest fapt a constituit un reviriment pentru legendele care dainuiau în diferite cetati. Ei luasera contact cu civilizatia din Creta pe la 1700 î. Dar daca sentimentul de admiratie a fost constant. Dar tot în Odiseea. ei contribuisera la înflorirea civilizatiei miceniene. de fratrii si de triburi . dar numai anumiti "eroi" au luat parte la luptele de sub zidurile Troiei. uriase pentru vremea aceea. legendele în jurul diferitelor figuri au înmugurit cu mult înainte de razboiul Troiei. luptatori pentru binele comunitatii. Ulise. au fost introduse ulterior în textul Iliadei sau Odiseei pentru gloria cetatilor respective. si anume ca acelasi erou era încarcat cu însusiri contradictorii si despre el se spuneau lucruri contradictorii. si deci numai anumite legende au fost consemnate de eposul homeric. în jurul diferitilor "eroi". La Atena. Astfel. dupa în293 clestarile de la Troia. unii eroi sau unele fapte. poeme în care se cînta faptele savîr-site de luptatorii care au luat parte la razboiul Troiei. Nestor. pîna la 1400 î. Asadar "eroii" au existat întotdeauna la greci. dupa instituirea imperiului. Dar. în patria mama. dupa uriasele înclestari de la Troia. în mai multe cetati înfloreau legende prin care un erou le aducea faima si glorie. admiratie care a dus la divinizarea anumitor eroi. Luptatorii de la Troia vazusera pe sefii lor. Nu toti eroii au luptat la Troia. în comuna primitiva se impuneau atentiei. care era revendicat de Teba si de Argos. în batalie. la Troia. dupa terminarea razboiului. Este de neconceput ca timp de cel putin opt sute de ani. Dar. înainte de a lupta sub zidurile Troiei. la Atena. întelesurile cuvîntului "erou" izvorasc din Iliada si Odiseea.e. în legatura cu anumite cetati. asa cum s-a întîmplat cu Heracle. învingatorii la jocurile interhelenioe . timp de trei secole. pe Ahile. doua secole mai tîrziu. care.e. la Roma. Dar. iar alte cetati si-au revendicat anumiti eroi. . comandantii si vitejii . Se vede ca la baza diferitelor întelesuri ale cuvîntului "erou" a stat întotdeauna un sentiment de adînca admiratie pentru oamenii care se distingeau prin anumite calitati. dupa instaurarea sinoikismosului. dar toti eroii erau înnobilati cu acele calitati pe care autorii legendelor le socoteau cele mai de frunte.n. Asa cum s-a vazut mai sus. se întîm-pla acelasi fenomen care se petrecea si cu zeii. cei mai de seama oameni erau aceia care întemeiasera cele zece triburi. sociale si politice ale societatii. la curtea pasnica a lui Alcinou. a dus la razboiul Troiei. purtatorii civilizatiei miceniene sa nu fi cunoscut si admirat oameni cu însusiri exceptionale. Felurite legende se teseau în jurul acestor mari figuri. si.n. care fusesera plamadite în epoca miceniana. care reflecta vremuri de pace. întemeietorii de triburi. De aci înainte pornesc o miscare de expansiune în rasarit.socotiti toti drept niste "eroi". Menelau. si adesea admiratiei 292 genetilor. Celelalte legende. nimbati de legenda. Apoi fiecare cetate din Grecia voia sa-si aiba "eroul" sau si. sefii de genosuri. pe marii comandanti. continua sa pîlpîie cu o lumina modesta în Grecia. un mare numar de eroi au fost adusi. un om care cînta minunat era tot un "erou". Poetul Pin-dar si filozoful Platon îi asezasera pe "eroi" între zei si oameni. cîti au trecut de la venirea aheilor pe pamîntul Greciei si pîna la razboiul Troiei. faptele lor cresteau parca si mai mult în imaginatia generatiilor.. calitatile admirate s-au schimbat odata cu transformarile economice. Cum legendele în jurul unui erou se închegau adesea în cetati diferite si în timpuri diferite. în Grecia.

In orice caz. Enea . Razboiul Troiei. pentru a pune o oarecare ordine în acest hatis de fapte. se poate spune ca legendele eroilor pot fi împartite în trei mari categorii : legende plamadite pe pamîntul Greciei.naturale si sociale .argonauti. S-ar parea. în lucrarea sa. de pataniile lui Ulise si de calatoria lui Enea. Tezeu. Este bine plasata si expeditia argonautilor anterior razboiului troian care. ca fondarea Tebei si expeditia argonautilor sînt asezate prea departe de Tezeu. adica substanta legendelor însesi. Dedal si Icar. Belerofon. cel putin în embrion. în legatura cu razboiul Troiei. De asemenea. în jurul unor eroi veniti din Grecia . este de observat ca au fost alese cele mai importante. . legende create în Grecia. Castor si Polux. în general. se poate presupune ca legenda argonautilor a fost una dintre cele mai vechi legende. era firesc sa înceapa cu Perseu.legendele lor contin vadit elemente ce dovedesc ca ele au fost plamadite. cît se poate de rational. este cu neputinta de dovedit cu certitudine timpul precis.autorul a respectat-o cu scrupulozitate. printr-un amanunt. fiind. Se poate de asemenea socoti ca sînt anterioare razboiului Troiei legendele cu privire la luptele date de argivi împotriva Tebei. Pataniile lui Ulise. si uneori chiar locul în care au luat nastere unele legende. se pot desprinde din legende unele fapte care sînt în perfect acord cu datele istorice. Troia. caci în ea se reflecta primele miscari de expansiune ahe-iene. Aceasta fiind situatia. Numai dupa aceea vin legendele în jurul eroilor luptatori la Troia. legende create în Asia Mica. Astfel. Ulise. Asclepio. autorul a respectat urmatoarea ordine : Perseu. toata lumea savantilor care s-a ocupat de problema este de acord ca Heracle este unul dintre cei mai vechi eroi ai grecilor. si anume acelea care ilustreaza ideea de baza pe care a urmarit-o autorul : lupta omului împotriva elementelor ostile . de vreme ce sînt dovezi destul de convingatoare ca legenda lui a înflorit în epoca miceniana. este urmat de întoarcerea eroilor în Elada. chiar daca au unele contingente cu fapte petrecute mai tîrziu . poate. precum si rezultatul acestei lupte : înaltarea demnitatii omului si sporirea încrederii în sine si în puterile sale. Dar multe dintre legendele din prima categorie au fost influentate de legendele razboiului Troiei. Tezeu îsi gaseste si el locul dupa Heracle. argonautilor. într-o foarte mare masura. întemeierea Tebei. la rîndul sau.Asadar. Aventuroasa calatorie a lui Enea. Din acest punct de vedere. este foarte greu de precizat în ce epoca au aparut legendele în jurul unui anumit erou si care a fost fizionomia eroului respectiv de-a lungul secolelor. Meleagru. Cronologic. în ceea ce priveste faptele mentionate. pus în legatura cu Heracle. Razboiul Troiei a fost evenimentul care a contribuit. 294 Date fiind faptele mentionate mai sus. savantii exprima pareri diferite. semnalate de noi mai sus : problema cronologiei si problema fizionomiei eroilor. adesea contradictorii. Acolo unde cronologia este sigura . dupa si sub influenta legendelor razboiului Troiei. la alterarea continutului legendelor si deci la estomparea cronologiei lor. Orfeu si Euridiee. Alexandru Mitru a trebuit deci sa rezolve doua probleme fundamentale. întoarcerea aheilor în Elada. Sînt totusi anumite legende sau cicluri de legende a caror cronologie nu mai trezeste nici o îndoiala si asupra lor trebuie îndreptata atentia criticului. autorul a procedat.de pilda Heracle este pus si în legatura cu razboiul troian . Pe baza lor se poate stabili o cronologie relativa a diferitelor legende.pentru asi dobîndi o viata mai buna. în discutia cu privire la fiecare erou. La aceasta obiectie se poate raspunde foarte usor ca figurile eroilor citati anterior. Astfel. De aceea. în legatura cu contaminarea diferitelor legende. Heracle. înainte de razboiul Troiei . Expeditia. cu mult înainte de razboiul troian.

autorul a subliniat. Am sa ma lupt cu Hera. Dar mai tîrziu. Legenda lui Heracle s-a amplificat cu noi elemente si a aparut Euristeu.De pilda. si au început lupte între ele. Imaginatia grecilor a nascocit mitul cu Zeus si Alcmena si mînia Herei. La vorbele acestea Heracle a pus mîna pe greaua lui maciuca.originea divina a eroului. Dar. pentru a se gasi si izvorul celor douasprezece munci. apoteoza . si cînd o voi înfrînge. Tu-mi poti fi de folos ? .si le-a expus cu talentul sau preabinecunoscut. în bine pentru oameni. admirabile cuvinte spre a arata stralucita înfaptuire a prezicerilor Virtutii. elementul realist reprezinta lupta omului înzestrat cu exceptionale calitati fizice si morale. Heracle a fost dus si pe acolo si pus sa lupte cu regele Laomedon. mînia Herei. Heracle. Astfel citim : . s-au adaugat luptele împotriva sefilor de triburi. dupa dorinta Herei. Deianeira. a glasuit Virtutea.si eu. l-a-mbiat Desfrî-narea. pe drumul gloriei. semnificatia legendelor. Roma a devenit o putere mediteraneana. balauri. iar dupa moartea ta numele lui Heracle va fi slavit pe veci. din Micena. regina Omfala. Ulterior. Eu nu ma tem de soarta si nu m-as fi supus. am sa fiu fericit. cele douasprezece munci.Ţi-am spus-o. . A venit apoi razboiul troian. geno295 surile s-au asociat în fratrii.. citim urmatoarele replici : ". serpi. devenit si el Hercule. se cerea o explicatie a originii puterii exceptionale a lui Heracle si a soartei lui triste. gasim ca procedeul este cît se poate de întelept. gîndirea filozofica si morala s-a dezvoltat. lup-tînd neînfricat si preschimbînd tot raul urzit acolo-n slavi. nu ma poti amagi !. Zeii m-au osîndit.. Acesta a fost embrionul legendei. apoi de cetati. Vei fi mai multumit. Astfel de lupte au trebuit sa fie numeroase în epoca comunei primitive.. a fost purtat pe colina Aventin si pus sa lupte cu monstrul Cacus etc.Eu te astept. acolo unde se putea face. dar vreau sa ispasesc îngrozitoarea-mi crima.Mai bine daruieste-ti viata numai placerii. si fratriile în triburi. a spus din nou Virtutea. Avînd în vedere ca autorul n-are intentia sa faca un tratat de mitologie stiintifica. Urmîndu-ma pe mine ai sa fii victorios. pe care vrea s-o sugereze cititorilor. care se împotriveste curajos fiarelor si monstrilor : lei. S-a-ntors spre Desfrînare si i-a rostit cu sila : 296 . pe de alta parte. a glasuit Heracle. Astfel. hidre. ci si în vietile celorlalti eroi. desi puternic. în apoteoza lui Heracle. iar legenda lui Heracle a fost îmbogatita prin întîlnirea cu Virtutea si Voluptatea. în cursul expunerii. Heracle.Josnica Desfrînare.. în legenda lui Heracle. . Apoi." în acest scurt schimb de replici este exprimata ideea calauzitoare pe care cauta s-o ilustreze Alexandru Mitru nu numai în viata lui Heracle. Autorul a mai gasit. sînt urgisit de Hera sa fiu sclav unui rege nevolnic. Alexandru Mitru a luat legenda în faza ei ultima si a ales elementele esentiale . Dar în afara de alegerea judicioasa a materialului expus. ti-o repet. Aleg drumul Virtutii. Deci la luptele pe care trebuiau sa le duca eroii împotriva fiarelor. în disputa dintre Desfrînare (Voluptate) si Virtute... facuta fara voie.

uimit ca un flacau ca el cuteaza sa-l înfrunte. Biograful antic avea " în fata o sumedenie de versiuni. Iar Hermes si Atena l-au ridicat îndata pe erou între ei. mai luminos decît expunerea abstracta. si în acest caz. de-arama. moralist-istoric. a frînt cîtiva copaci si s-a înfipt în pamînt. s-a-ndu-plecat si Hera. ne dam si mai bine seama de specificul fiecareia dintre cele doua expuneri. si asupra comparatiei cu pielea de leu a lui Heracle. tatal sau. dealtfel. Pîna ce Perifete s-o poata ridica. Tezeu n-a pierdut vremea. la cîtiva stînjeni. de care s-a folosit toata viata. Placîndu-i maciuca. 297 zdrobindu-i cu o ghioaga teribila. subliniaza actiunea eroica. facuta-n fieraria Olimpului de zeul cel mai mester. pe care le arata. spune : "si mai întîi Theseus a ucis în Epidauria pe Periphetes.Ia stai.. Dar Tezeu s-a ferit. îl dramatizeaza. Atena si Nike. cap. zeita biruintei. Plutarh.esti doar în mîna mea. alaturi de hîda figura si îndeletnicire a lui Perifete. Comparînd ici si colo cele expuse de Alexandru Mitru despre Tezeu cu cele relatate de Plutarh. si si-a ridicat ghioaga sa arunce cu ea. drept arma de atac. si. constatam ca Plutarh expune pe scurt uciderea lui Perifete. L-au purtat spre Olimp. Alexandru Mitru reliefeaza faptul. adînc. ca întotdeauna. . despre Tezeu. l-a tot împuns cu lancea. Periphetes pusese mîna pe Theseus si încerca sa-l opreasca a merge mai departe. pîna ce l-a rapus".. cautînd sa-si afle ghioaga de unde o zvîrlise. Iata si expunerea autorului român : "Asa s-a întâmplat. Acolo însusi Zeus l-a întîmpinat la porti. Perifete." Viata lui Tezeu a fost scrisa si de Plutarh. Ce te grabesti atîta? Viata tot ti-e sfîrsita . In acest fel. pe care nu i le punea la îndemîna legenda. de aceea era numit «ma-ciucasul». a dat un raget groaznic. Nike conducea carul. relatînd uciderea lui Perifete de catre Tezeu. creînd amanunte esentiale pentru miscarea dramatica. drumetule ! i-a strigat Perifete. VIII) . I-a sarit de grumaz. S-a trîntit la pamînt. c-abia plecat. Plutarh. . dar Theseus. El oprea toti drumetii. Citind cele doua pasaje. luîndu-se la lupta cu el. este captivat mai mult de interpretarea decît de expunerea faptelor cu amanunte dramatice. a luat-o si a facut-o arma. a lui Tezeu. dar staruie mai mult asupra amanuntului ca Tezeu i-a luat maciuca. Insa Tezeu. pe nume Perifete. pe care lendurase în viata sa Heracle. dar cu ea el va fi neînvins" (Theseus. ideea morala pe care vrea s-o exprime. Tezeu a fost silit sa lupte c-un fiu al lui Hefaistos. Arma a fulgerat pe lînga el cu zgomot. l-a ucis. se folosea de o maciuca. Dimpotriva."Un car facut din aur s-a coborît din cer si-n el se aflau Hermes. pregnanta dramatica a unui fapt ilustreaza. iar Theseus arata ca maciuca fusese învinsa de el. asa cum Heracles s-a folosit de pielea leului. ca sa arate ce puternic animal doborîse el. adesea contradictorii. binefacatoare pentru oameni. cu sete. care. si dup-atîta truda si-atîtea suferinte.

evocati în note si..In al doilea rînd. pe care a urmarit s-o puna în lumina neîncetat autorul. . Theseu. Procedînd în acest fel. sefii triburilor antice. Un punct de vedere este acela al evitarii de a ramîne necunoscuta publicului cititor. iar realitatii haina fermecatoare a basmului. romanii si-au putut realiza creatiile materiale si culturale. în expunere. de la Troia pîna în Italia. si daca tinem seama ca ideea de baza. sub influenta acestei culturi. ajuta la concentrarea atentiei asupra dramatismului si semnificatiei morale a activitatii diferitilor eroi. autorul expune legendele. atunci dramatizarea originala a fabulatiei da adesea o zguduitoare forta ideii morale.este nimbat de aureola biruintei. în expunerea legendelor. caruia se adreseaza cartea. "ape". Civilizatia miceniana. chiar împotriva hotarîrii zeilor. pesimist. "reci". ci mai în urma. cultura greaca i-a cucerit pe romani. basileii ahei. care se bat cap în cap. Cuvintele "navala". triumful eforturilor biruitoare. pe lînga încîntarea. care poarta caracteristicile geniului lor propriu. asa cum este expus la autorul român. amintind si de întemeierea Romei. Dar mai exista si punctul de vedere istoric al însemnatatii pe care o acordau romanii legaturilor înrudirii lor cu zeii. iar ideea morala vine si transfigureaza dramatismul care. în felul urmator : "Dar se spune ca Theseus n-a luat localitatea Eleusis cînd s-a dus prima oara la Atena. în acest fel. El a avut prilejul sa ilustreze din belsug ideea centrala aratata mai sus si. de la Perseu la Enea. autorul a izbutit sa exprime plastic si poetic ideea. plina de înteles moral. sînt. avînd în vedere cititorii carora se adreseaza. Chiar sfîrsitul tragic al unui erou . Faptul. Cuvintele sînt parca luate din lumea basmului : expresive. evitîndu-se arhaismele. X). Romanii au cucerit Grecia. cu privire la cincisprezece eroi. se spun în aceasta privinta" (Plutarh. "înspumate" n-au nimic extraordinar. este aceea a biruintei omului cînd este perseverent. autorul a eliminat. se reflecta drumul pe care l-au parcurs influentele de civilizatie si cultura exercitate de greci asupra romanilor. a întemeiat ginta Iuliilor. 298 fara sens. si. în acelasi timp. bine alese. asa cum se spunea chiar în antichitate. sa dea si unele amanunte asupra realitatilor sociale si politice care au conditionat înflorirea acestor legende. în lumina.de pilda Heracle . din îmbinarea lor. si totusi. orice contradictie cu privire la legende.. Astfel de stiri. în acest fel. pregnante. în calatoria legendara a lui Enea. din care au facut parte Cezar si August. "a începe". al carui fiu. dar mai ales în note. mitologia greaca n-a exercitat influente numai asupra culturii si literaturii grecesti. prin Afro-dita. cap. rînd pe rînd. caci. pe care o simte cititorul. de a releva înca o data. una dintre cele mai interesante figuri de erou antic. atentia este dusa si spre realitatile istorice. dar ne-f acînduse abuz nici de neologisme. sub o forma mai vaga. ar fi de-a dreptul descurajator. Autorul a avut buna inspiratie de a însera în volum si legenda lui Enea si. irational. Stilul este si în aceasta parte a cartii cît se poate de bine potrivit cu continutul. în realitate. înserarea legendei lui Enea este cît se poate de binevenita din mai multe puncte de vedere. dar. Iulus sau Ascaniu. ci influenta ei a fost profunda si la Roma. dînd astfel mitului si legendei suportul realitatii. 299 Iata un exemplu edificator : "Da-ndata a început navala de ape reci si înspumate peste corabiile troiene si vuietul s-a întetit". Autorul a procedat deci foarte potrivit cînd a vorbit si despre Enea. mama lui Enea.

3. Cronologia este în conformitate cu ipotezele cele mai plauzibile. oamenii pot triumfa asupra tuturor obstacolelor si chiar asupra vointei zeilor. prin explicatii stiintifice. 2. Din cele expuse. în care. sprintena prin muzicalitatea ritmului frazei. ritmul este întrebuintat de autor numai acolo unde se cer accentuate dramatic anumite situatii. Ca si "Legendele zeilor". 4. 300 7. dialogul. Prin toate aceste calitati.ca sa ia parte la concursuri". De pilda : "Femeile plîngeau în hohot lînga palatul lui Egeu. "Legendele eroilor" contribuie la îmbogatirea cunostintelor si la educatia tinerei generatii. cu mîhnire. ceea ce confera expunerii relief. 5. care. si anume ca. punîndu-i în fata modele de lupta dîrza. Dar. Iara barbatii. în fond. Zicem "mitologie". Notele vin sa lamureasca. Rezumînd cele aratate cu privire la cea de-a doua parte a lucrarii. largirea si îmbogatirea originala a fabulatiei. tot asa în "Legendele eroilor" s-a aruncat o lumina deosebita asupra lui Heracle. altceva decît o mitologie. pornind de la realitati certe. se vede limpede ca autorul "Legendelor Olimpu-lui" n-a precupetit nici un efort spre a da o dezlegare cît mai judicioasa problemelor pe care le ridica alcatuirea acestei mitologii. 6. patos. Asa cum în "Legendele zeilor" s-a dat o deosebita atentie figurii lui Prometeu. dialogul. venise la Atena fiul regelui Minos de la Creta . Este unul din meritele de seama ale acestei lucrari. luptînd cu dîrzenie si curaj neistovit. si predomina. mai departe. dramatism. daca nu cea mai izbutita. spre a le expune viata legendara. multe din ciudateniile miturilor. se formuleaza nazuinte spre mai bine si spre mai frumos. forta. mai demult. plin de durere. desi se întîlneste destul de des. fiindca "Legendele Olimpului" nu constituie. Ideea calauzitoare în expunere a fost aceea care a stat la baza plasmuirii acestor legende. cartea de fata este una dintre cele mai izbutite scrise la noi în acest gen. catau spre ele si taceau". autorul continua : "si regele. Nu trebuie uitat însa ca ceea ce da un deosebit farmec expunerii este proza ritmata. Asadar. dar o mitologie scrisa într-o forma literara vie. create de antici. ritmul confera o vioiciune si pregnanta poetica de primul ordin. . putem afirma ca : 1. i-a povestit ca. în felul acesta naratia este însotita de explicatia rationala a plasmuirilor fanteziei. Ideile sînt exprimate în proza ritmata. propozitia si fraza de doua propozitii si. nu transforma totusi textul într-o însiruire de versuri. Autorul a ales cele mai interesante figuri de eroi.Fraza este adesea mijlocie. Dramatizarea actiunii. s-ar putea spune. vocabularul. îndeosebi. plastica prin pregnanta si culoarea termenilor si epitetelor.

(Tava de argint teca nationala din Paris. sa soarba apa de la izvorul Hipocrene. Grup statuar antic.e.). al H-lea î.este înfatisat dupa împlinirea celor 12 munci.) Biblio61 . al IIlea î. statua reprezentînd idealul de forta al celor vechi. pag. (Basorelief pe asa-numitul "sarcofag al lui Ahile". 213 (sus) . dupa popasul în insula Lemnos. înfatiisîndu-l pe Asclepio alaturi de fiica sa Higeea. de la mijlocul sec.) 257 .Prof. . (Pictura pe o cupa antica. Pag. Dr.Euricleea. Pegas. docent NICOLAE I. (Vas elin pictat.Heracle (numit Farnese) .Mesterul Dedal ajutat de fiul sau Icar. pag pag.Lupta lui Tezeu cu sîngerosul minotaur. în rîndul de sus se vad zeita Atena. (Basorelief din sec. spalîndu-l pe picioare.) pag.e. al II-lea î. zeul Hefaistos. 81 . (Basorelief din sec. al II-lea î. 35 . pag. marturiseste cine este. iesind din rîndul fetelor regelui Licomede.) 213 (jos) . (Vas cu figuri rosii din Orvieto. luînd armele aduse de Ulise si strigînd ca este gata sa ia parte la razboiul troian.Ahile.) 117 129 167 Belerofon lasîndu-si înaripatul sau cal. pag.e.n.n. pictat în stilul marelui artist Po-lignote.e.în fieraria sa din Olimp.e. sec. ajutat de ciclopi.) .n.opera a lui Glicon din Atena.n. (Basorelief din sec.Heracle doboara leul din Nemeea. al V-lea î. BARBU LEGENDE LA ILUSTRAŢII pag. înte care se ascunsese. Argonautii pregatiti de plecare. facîndu-si aripi pentru zbor. îl recunoaste pe Ulise dupa o cicatrice din tinerete.n. De-o parte si de alta se vad zeitele Hera si Atena. Iason si Heracle. faureste armele lui Ahile.) 99 .

(Basorelief antic 302 pag. împaratul ar fi însusi Traian.împarat roman aducînd jertfe zeului olimpian Apolo. Pag. pag. '' unele pareri. . Dup.277 .

92 Castor si Polux . 103 Belerofon... 190 întoarcerea aheilor în Elada........ 133 Orfeu si Euridice.CUPRINS EROII t Perseu.. 113 Asclepio................................ 243 Aventuroasa calatorie a lui Enea.. BARBV ... 5 Heracle................ Dr................. 264 Studiu de Prof. docent NICOLAE I....................... ......... 68 Dedal si Icar C....... 162 Razboiul troian.. ....... 232 Pataniile lui Ulise Y..... 152 Expeditia argonautilor............................. 284 ........... 24 Tezeu........ 123 Meleagru. 143 întemeierea Tebei......

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful