ALEXANDRU MITRU LEGENDELE OLIMPULUI Volumul 2 EROII Editura Ion Creanga 1983 PERSEU

IN CINTECELE VECHI se povesteste ca ar fi vietuit odinioara, în preavestitul oras Argos 2, un rege care se numea Acrisiu. si regele avea o fiica de-o frumusete uimitoare. Copila se chema Da-nae. Poetii o slaveau în versuri si regii îi trimiteau daruri. Numarul petitorilor era atît de mare, încît palatul lui Acrisiu nu dovedea sa-i mai cuprinda. si regii, care mai de care erau mai falnici, mai puternici. De ar fi fost unul ales, se suparau, desigur, ceilalti. S-ar fi iscat poate razboaie. De-aceea regele Acrisiu statea mereu în cumpana si-i amîna pe fiecare cu vorbele-i mestesugite, sa treaca timpul, sa se mai gîndeasca. Mai avea regele si-o suparare. Se faceau grîne prea putine, desi pamîntul era bun. Ploua prea rar, si rîul3 ce strabatea întreg tinutul seca mereu în timpul verii. Poporul nu avea bucate. Era nevoie de-un flacau sa tina frînele puternic. Supusii deseori cîrteau, pentru ca-n casa lui Acrisiu erau bucate din belsug, iar pruncii lor piereau de foame. si regele era batrîn. N-avea pe nimeni ajutor. Copila lui era prea slaba, si-apoi urma sa se marite, sa plece din tinutul Argos. Ii trebuia deci regelui brat de barbat pe lînga casa. Vroia sa aiba un fecior. S-a dus atunci regele-Acrisiu la un oracol . A daruit acolo aur, a facut jertfe si libatii, si a cerut zeilor sfat : - Cum as putea, preamariti zei, sa dobîndesc înca un prunc, dar nu o fata - fata am ! - ci un baiat, un fecior vrednic, care sa-mi fie de-ajutor si la greutati si la necaz ? Oracolul i-a dat raspunsul : - Tu nu vei capata, Acrisiu, nici un flacau ; esti prea batrîn ; dar fiica ta, mîndra Danae, va fin putina vreme mama... Odrasla ei va fi baiat. O ! Cum s-a bucurat Acrisiu. A socotit ca fiica sa va face nunta în curînd, îsi va gasi un mire bun si o sa aiba un copil. .- Va fi baiat ? îmi pare bine... Atunci... atunci, nu mai am grija. Nepotul meu o sa m-ajute si îmi va tine loc de fiu... însa oracolul acela a mai grait : - Va fi ce ti-ai dorit : fecior. Atîta ca acest urmas te va rapune într-o zi... Tu vei pieri de mîna lui... Deci, nu te bucura zadarnic.
. i!

'.- Ma va ucide el pe mine, bunicul lui ? a strigat regele Acri-siu. si cum ?... si cînd ?... Graiti, voi, zei nepieritori, cum sa împiedic crima asta ?... - Nu poti s-o-mpiedici, au spus zeii. Tu vei muri, într-un amurg, de mîna fiului Danaei !... Zeus se-ndragosteste de Danae S-a-nspaimîntat regele-Acrisiu si s-a întors în tara sa, cu ciu-da-n suflet pe copila ce îi eranainte. draga. si ca sa-mpiedice ursita, a dat porunca sa se faca o închisoare sub pamînt. Aici a dus-o pe Danae. A-nchis-o bine sub zavoare si-a-ncredintat-o unei sclave. (O sclava ce-i fusese doica.) - Aici va sta ascunsa fata, pîna la moartea mea tîrzie, a rostit regele Acrisiu. Sa nu o poata vedea nimeni, cît voi trai. Ca-i prea frumoasa si prea blînda, si s-ar putea s-o îndrageasca vreun print, sau poate chiar vreun zeu... si sa mi-o ceara de sotie. Sau, mai rau, sa-mi rapeasca fata, fara macar sa-ihii ceara voie. Fara de sot, ea n-o sa poata sa aiba nici copii. si, neavînd fecior Danae, nu sînt primejdii pentru mine... Atît ca-nspaimîntatul rege uitase ca-n Olimp sta Zeus cel cu puteri nemarginite. Zeus putea sa vada fata si-n închisorile de piatra. si aducîndu-i Hermes vestea sa fata regelui din Argos a fost închisa sub zavoare, Zeus a si catat spre ea. I-a cercetat înfatisarea. Iara Danae era alba, cu pielea calda, de matase, cu ochii verzi ca valul marii si parul rosu ca vapaia. într-un cuvînt era frumoasa... si Zeus s-a aprins pe data. - Danae, fata lui Acrisiu, va fi sotia mea chiar astazi !... a grait Zeus catre Hermes. - Dar cum vei izbuti, o, Zeus ? a-ntrebat Hermes cu mirare. Danae este zavorita în temnita de sub pamînt, batuta-n placi grele, de bronz, si, nu stiu, zau, cum vei patrunde... - N-ai teama, fiule !... a zîmbit Zeus. Nunta ce vreau s-o sa-vîrsese va fi altfel decît socoti. Tu du-te-acum... întoarce-ti fata si cata de pastreaza taina ! si Zeus s-a schimbat, vicleanul, nu-n taur, flacara sau cuc 5, ci într-o ploaie aurie, care-a cazut peste orasul lui Acrisiu. Iar ploaia asta aurie a strabatut, dupa vointa marelui Zeus, printre pietre si printre placile de bronz ; si a ajuns în încaperea unde sta sub zavor Danae. A-nvaluit-o pe copila ca-ntr-o fierbinte-mbratisare 6. Acrisiu descopera crima Danae a devenit astfel sotia lui Zeus, olimpianul. Lunile-au început sa treaca, si chiar la timpul cuvenit copila regelui Acrisiu a dobîndit un fiu balai, frumos ca soarele din slava si fara seaman de voinic, caruia ea i-a zis Perseu. Nu stia, biata, cum s-ascunda aceasta crima a lui Zeus. Pruncul, ca toti copiii lumii, rîdea, plîngea si se juca. Dar, într-o zi, tatal Danaei trecu pe lînga locul unde era închisa fata lui. si dinlauntru s-auzea glas de copil si rîs zburdalnic. Repede, tatal smuci usa, care fusese zavorita. Trase pe doica la o parte... (desi sarmana încercase s-arunce-un val peste copil) - si ce vazu ? Danae, fata ce fusese închisa sa n-o vada nimeni, tinea la sînul ei un prunc.

- Doica sa fie spînzurata ! a zis Acrisiu spre ostasii care stateau la usi de paza. Iar tu, netrebnica Danae, ma vei urma pe loc în templu. si ai sa-mi juri cine e tatal acestui prunc nelegiuit... Dusa de plete pîna-n templul lui Zeus, care se ridica în mijlocul cetatii, Danae-a trebuit sa spuna ca regele din cer i-e sotul si tatal pruncului Perseu. - Minti, ticaloasa fara seaman, a grait regele Acrisiu. si tare-as vrea sa te ucid cu mîna mea, aici, în templul marelui Zeus, olimpianul, pe care tu-l napastuiesti. De ti-ar fi sot, cum spui, nebuno, el ti-ar veni într-ajutor. Dar uite-l... Uite-l !... Sta pe soclu si te priveste neclintit... - Raspunde, Zeus, îti sînt soata ?... Nu ai patruns la mine tu, sub chipul unei ploi de aur, în acea zi de neuitat, si-apoi te-ai preschimbat în zeu, spunîndu-mi singur cine esti ?... Raspunde, Zeus !... zicea fata, si pletele si le smulgea si se batea în piept cu pumnii. însa maretul olimpian privea tot neclintit la fata. Privea cu ochii lui de piatra. Nu îndraznea sa scoat-o vorba, pentru ca se temea de Hera. Ea si aflase de-ntîmplare, statea în cer, pe-un nor albastru, si asculta ce se vorbea. ...si vazînd regele Acrisiu ca Zeus sta tot nemiscat, a chemat iute niste mesteri. A poruncit sa i se faca o lada mare, aurita, ua fel de cufar zavorit. în acest cufar a-nchis fata si pe micutul ei Perseu. Le-a dat merinde : niste fructe si-o amfora plina cu apa. si-a zvîrlit cufarul în valuri fara s-asculte cum striga biata Danae hohotind : - O, tata, rege, fie-ti mila... Nevinovata sînt, îti jur !... De nu vrei sa te-nduri de mine, fii bun macar cu acest prunc venit pe lume fara voie... Nepotul tau e, tata drag...

Dar valurile au luat lada si au purtat-o, îndelung, deasupra verzilor genuni unde salasluia Poseidon 7. Zeus privea din cer cu grija, dar nu putea sa îi ajute, pentru ca Hera-i sta alaturi si-1 priveghea banuitoare.
Pescarul Dictis afla pe mare lada

si-a tot plutit în voie lada, pe valurile înspumate, trîntita-n gropnite de ape, lovita uneori de stînci, pîna cînd dusa de furtuni a nimerit între Ciclade 8. Iar înlauntrul ei sedeau, flamânzi si însetati, Danae si pruncusorul ei, Perseu. Erau si uzi pîna la piele, si tremurau, patrunsi de frig. Nu mai aveau nici o nadejde si asteptau sa se cufunde sicriul plutitor, în care îsi traiau ultimele clipe. S-a întîmplat însa ca-n ziua cînd a ajuns între Ciclade lada zvîr-lita de Acrisiu, sa iasa un pescar pe mare. Acel pescar se numea Dictis. Pescarul si-a întins navodul. Dar, cînd sa traga de frînghii, simte c-atîrna ceva greu. In navod se gasea o lada. Trage la tarm aceasta lada si o desface c-un topor. si dinlauntru i s-arata o biata mama si-un copil.

Cînd o zareste pe Danae, pescarul Dictis sta-nlemnit. El nu vazuse înca-n viata ochi mai senini, mai blînzi, mai verzi. Nici trup mai mladios, mai zvelt. Nici par sa aibasa culoare de flacara cu vîlvatai. si nici nu auzise înca un glas atît de mîngîios. Fara sa stea deloc pe gînduri, fara s-o-ntrebe cine e, pescarul îi asterne fetei un pat de ierburi verzi si moi si îi aduce peste proaspat, fiert în caldare de arama, si fructe dulci : curmale, rodii si-n-tr-un pocal îi toarna vin. Pruncului sau i-aduce lapte, de la o capra ce pastea pe lînga casa lui, pe coasta. Pe coasta insulei Serifos, unde traia pescarul Dictis. Inzdravenita, dupa hrana si bautura mai ales, Danae-i povesteste totul. si el, adînc înduiosat, o roaga, plin de bunatate, sa fie oaspetele sau. - Eu sînt pescar, i-a grait Dictis. Sînt om sarac, însa cinstit. In casa mea poti fi stapîna. Te rog sa fii sotia mea. si dup-atîtea suferinte ma voi sili sa-ti fauresc o viata cît mai fericita... Ea a primit. Pescarul Dictis era un om placut si bun. Iar anii s-au pornit sa curga prea repede pentru ei doi, ce vie-tuiau în fericire. Perseu crestea si el, grabit, si se facuse-un flacaiandru istet, voinic si priceput la pescuit si vînatoare. Numai ca-n insula aceea, unde-si avea pescarul casa, domnea pe-atuncea Poiidecte, un rege lacom si hain. Desi era frate cu Dictis, regele-acesta îl ura si-l izgonise din palate. si se temea ne spus de el, sa nu-i rîvneasca cumva tronul. Cu-atît mai mult cu cît poporul era satul de Poiidecte, care îl asuprea grozav. Iar raul rege Poiidecte, trecînd prin insula cu carul, vazu-ntr-o seara pe Danae.
Regele insulei Serifos urzeste-un plan

"O astfel de sotie are Dictis, pescar sarac si amarît, ce-si tine zilele cu truda ?... Nu merita asa ceva" !... si-a zis în barba Poiidecte. "Asta-i femeie pentr-un rege, nu pentr-un nevoias ca el..." Aflînd apoi ca bunul Dictis era din zori la pescuit, regele a intrat în casa. - Frumoasa mea, i-a rostit el, ungîndu-si glasul cu dulceata, este pacat sa te palesti într-o casuta amarîta, îngrijind de un biet pescar... Eu sînt un rege plin de fala. si am palate - cred ca stii ! - si bogatii nemasurate. Te fac regina, daca vrei, stapîna pesteaceste locuri... si orice voie ti-o-mplinesc, daca primesti sa-mi fii nevasta... - Nu vreau !... Nu tin sa fiu regina !... a spus Danae regelui. Sotul meu e blajin si harnic. îl îndrageste pe Perseu. Nu pot sa-i fiu necredincioasa... Te rog, ne lasa si te du... S-a mîniat rau Poiidecte. si-a vrut s-o prinda pe Danae si sa o traga cu de-a sila pîna la carul sau regal. Noroc c-atunci venea calare, pe malul marii, si Perseu 9. Auzind

Am auzit ca povestesti celor se vor sa te asculte ca tatal tau ar fi chiar Zeus.Danae va ramîne-aicea. are o fire muritoare. Danae va plati cu viata. însa a treia.. ar trebui sa fii viteaz. si-mbrîncindu-l pe Poiidecte. .. Iti cer acum sa ma ajuti în lupta grea ce vreau s-o-ncep. stiu ca de fapt îmi doresti moartea. cu lama bine ascutita. Regele a rînjit în barba 18318y2413s de bucurie si speranta ca fiul frumoasei Danae o sa se piarda-n lupta asta. si a trimis dupa Perseu. . si a plecat întîi spre templu.. a eliberat-o pe Danae din mîinile ce-o pîngareau. purtînd o sabie întoarsa.. zisa Meduza. caci frate mi-esti tu. Perseu s-a înclinat spre rege. cea mai mica si cea mai rea. sînt.. si-a mai rostit.... dupa tata. pîna-n Tartar. Flacaul a luat arma-n mîna si-a ascultat ce-i spunea Hermes... Polidecte.. în semn ca totul se va face asa precum i-a poruncit. voi pleca.. si totusi voi porni la lupta.. care-au ucis sute de oameni. îndata a vuit din slava un zgomot lung peste pamînturi si peste ape. tata. Doua surori. Aici si-a ars pe altar jertfa si l-a rugat pe tatal sau : .. cele mai mari. Puterea ta-i nemarginita. Sfatul zeului Hermes . si lînga tînarul Perseu s-a ivit însusi zeul Her-mes. ostatica. Zeus este stapînul lumii. .. precum spui. nemuritoare.Asa e.. si-n lume bîntuie trei fiinte îngrozitoare si hapsîne. si cînd ma-ntorc vom mai vedea.Frate Perseu. Sa-ti mai destainui si o taina. pîna vii tu.. Nu vrei sa pleci tu..Flacaule. A mai lasat sa treac-anume cîteva saptamîni sau luni. însa n-a vrut s-o îndîrjeasca mai rau pe frumoasa Danae. zicînd ca are sa-i vorbeasca. De nu-ti pastrezi fagaduiala.. precum stii. Regele insulei Serifos ar fi putut sa porunceasca slugilor sale de credinta sa-i ia îndata viata tînarului ce-i sta-mpotriva.Da.. a grait zeul.. pentru ca vreau sa scap pe oameni de miseliile Meduzei. s-a repezit într-ajutor..Tu m-ai adus pe lume. s-o rapui ?. i-a grait el...tipetele mamei. I-asa ? Ori nu-i asa ? Raspunde ! .De este astfel. Zeus m-a trimis din Olimp sa-ti dau în mîna arma asta.. rege ! Tatal meu este însusi maretul Zeus ! . Sînt cele trei surori gorgone. în încheiere : . de nu-mi aduci capul Meduzei..

pleaca pe cale. Dar. are puterea de-a taia si splzi.... a ajuns în locul unde se aflau cele trei graie ale marii .. Fii priceput si fii viteaz. si-a mers. lucrata de 10 zeul Hefaistos. aripi de aur. gheare taioase. A mers prin tari destule. si a pîndit cînd o batrîna îsi scotea ochiul din orbita. Perseu rapune Meduza { ' A stat de veghe cam trei zile.. omul acela împietreste. si pe cap le-atîrna plete de arama. de ele.' Perseu s-a pitulat într-un tufis. ca sa-l întinda celeilalte. Dintii lor. Asa-s de tari solzii aceia. fara teama] a plecat pe calea lunga. de aur.. Sub frunte au ochi mari. si s-a ascuns iar în tufis. si prin zapezi. Ochiul ardea ca un taciune. A luat si scutul lat. si peste ape-nvolburate. Perseu s-a furisat prin bezna.. si peste munti cu creste sure. stia -:ca babele aveau si-un dinte fermecat. ca-ntr-o oglinda. punînd deasupra lui pamînt. în care-s încîlciti multi serpi. de otel . însa în cea de-a treia noapte. si. pîna aproape lînga ele. Cauta în drum pe trei batrîne. de forma unei suliti lungi. '. rotunzi.'surori cu cele trei gorgone. Sa câti în scut. într-o seara. fara grija. trei vrajitoare ale marii. Pe trupuri sînt acoperite cu solzi albastri.. facut din aur. într-o clipa. si doar prin scut sa le privesti. I'cu care-i omorau pe oameni. a mai spus Hermes lui Perseu. sa nu te uiti în ochii lor. si Hermes i-a întins un scut stralucitor. ce tine-n bratele ei noaptea.si '«. si eu te vom calauzi12. de o albeata uimitoare.... pe care-l fo-r loseau cu schimbul. Toate batrinele acestea aveau însa un singur ochi. sfîsie pe-orice muritor ce se abate pe la ele. din ghearele-nfricosatoare. cîte trei zile fiecare. cînd îi zareau pe malul marii . Alaturi si-a sapat o groapa. Perseu'. !. mereu spre asfintit... Atunci s-a repezit ca uliul si le-a smuls ochiul. ca de porc mistret.Cînd ai s-ajungi lînga gorgone si vei dori sa pornesti lupta. zeita-ntunecata. trebuia sa stea ferit. de otel. Ele stiu drumul cel mai scurt pîna la locul unde stau necrutatoarele gorgone.. Atena iata ce-ti trimite. cunlesnire.. . Perseu l-a azvîrlit în groapa. ca nici o sabie sau lance nu le-ar putea patrunde carnea. Dar tu sa nu te temi. Daca privesc pe cineva cu ochii lor sclipind de furie. rosii. si ca sa poti sa te apropii.. fara primejdie. de-arama . si care l-a rapus pe Argus. Astfel vei fi ferit de moarte !. Atena. spre tara unde salasluiesc zeul Tanatos 10 si Nix. trimis de sora sa.Gorgonele-nspaimîntatoare au brate lungi. catre tarmul unde aflase ca traiau cele trei graie ale marii.. Atena. sora ta cereasca. Avînd aceasta arma-n mîna. Doar sabia ce ti-o-mprumut. ce poarta numele de graie u. Perseu i-a multumit lui Hermes. în vremea cît stateau de --straja pe acel drum catre gosgone. si oase. si prin arsite.

Cine-i tîlharul ?. Prinde de pletele de-arama capul si îl arunca-n sac. pe asternuturi de matase.. caci tare-i mai placea sa stie si sa vegheze-n lume totul.. în sine. reteaza. Cu sabia lui ascutita. si . Perseu le-a spus atunci ca este fiul lui Zeus si-al Danaei. în primul rînd. serpii din pletele de-arama se miscau amortiti de somn. ascul-tînd-o pe Atena. Por-neste-n zbor. Tot nimfele pastrau lalele doua sandale-naripate si-un sac de piele fermecat. strigau. gata aproape sa-l orbeasca. doar o nuca (atuncea sacul se strîngea) si tot la fel. Iar cu piciorul îi împinge trupul în apa. si le-a cerut sa jure toate. umblînd oarbe pe tarmurile-ntinsei mari. ce se afla-n mijlocul marii. cu cele trei surori hapsîne ! Perseu îsi pune la picioare sandalele înaripate si se înalta în vazduh. cu gemete de spaima. capul Meduzei cel hidos. din gîtul retezat. Pe-o stînca dreapta ca un pat. privindu-le nu drept în fata. Perseu aude toate astea. Unde-i ochiul ?. se zice c-a nascut atuncea. Iar solzii-albastri de otel. Insa zburînd. Acuma da. Meduza.. Acel ce fai-o punea pe cap se facea-ndata nevazut. faurita de trei ciclopi. Da graielor înapoi ochiul si se porneste catre nimfe. catre tinutul unde stau preafioroasele gorgone. putea cuprinde. sacul de piele fermecat. dupa nevoie. si. nevazutul. un cal. de zgomot. Numai asa le da iar ochiul. cele trei graie.. ci oglindindu-le în scut.graieste-atîta de frumos. numit Pegas de-olimpieni. s-au trezit din somn. ca îl vor ajuta sajunga la cele trei surori gorgone. avea un har. la niste nimfe. putea sa lupte. vazînd-o pe Meduza-n valuri. Altminteri vor ramîne oarbe.. ca o furtuna. vazînd sub bolta cea senina pe fiul ager al lui Zeus. si-a nechezat atît de tare. » Vazînd ca nu mai au ce face. li vede pe flacau cum zboara spre-o insula din piatra alba. a nechezat. în acel sacputea sa-ncapa. casca lui Hades. pe Stix. si-aripile lor lungi. Ajunge la palatul lor. ca nimfele îi împrumuta sandalele înaripate. gorgonele stateau întinse.. cele trei graie au jurat sa îl ajute pe flacau.poate învatat de Her-mes . Calul s-a înaltat ca gîndul si a pierit în înaltimi14. Ba chiar l-au învatat sa mearga. o casa-ntreaga. Un cal cu aripi la picioare. ce fusese una din soatele zeului marii.. c-a rasunat pîna la cer. ghearele rosii. voinicul si-a-ndesat pe frunte casca albastra a lui Hades. de arama. Cu-ntelep-ciune se apropie.. Chiar soarele se minuneaza. si îl îndruma mai departe cum sa gaseasca pe gorgone. A luat în . luceau cu scînteieri pe stînca. Cu ele nu putea sa lupte fiul Danaei si-al lui Zeus. si-l cerceteaza cu privirea. "Unde se duce ?" se întreba marele Helios. 11 Casca aceasta.Pluto. devenind astfel nevazut. si glasurile lor de-arama au tipat înfricosator. de aur. rostogol. care pastrau într-un palat casca zeului Hades . Gorgonele tocmai dormeau.. dintr-o izbitura. Perseu s-avînta ca naluca lînga gorgonele ce dorm. pe rîul din Infern. largindu-se. Gorgonele nemuritoare.

si cu sandalele-i vrajite s-a ridicat iute spre cer. în cale. au nimerit peste pamlntul cel ars de soare-al Libiei... si Libia s-a pustiit15. Aici. Picurii s-au schimbat în serpi. în Mauritania. în vremea asta.. . Alti picuri rosii. au ucis mii de animale.si. am sa-ti platesc insulta altfel. 12 Insa Perseu. . înaltîndu-se si ele.. Se povesteste ca. Tatal meu te-a napastuit . Acum Perseu plutea deasupra acestei tari mari si bogate. striga titanul. Plutea deasupra Africii. spre lasatul-serii.. îti ceream doar o-mbucatura. batînd cu-aripile de aur vazduhul straveziu si rece... ca sa-i ia merele de aur. si munti. dar eu nu-i seaman în nimica..Ce vrei ?. în mare. în revarsarea purpurie a razelor din asfintit se vedea-n vale o gradina plina de roade si de flori. si-n-flamînzit de drum si lupte. ca te ucid. din sacul sau ar fi curs sînge. Numai ca regelui Atlas îi prezisese un oracol ca. Gorgonele.. deasupra unei tari de vis.. si l-a lovit cu-atîta ura. si cu-noscînd acest oracol. auzeau vuietul prin aer. Atlas s-a mîniat nespus.. încît Perseu. zbura nestingherit spre zari mai azunii si mai senine. si cel mult un caus de apa. Vrei poate merele de aur ? Pleaca de-aici.mîna sacul unde vî-rîse capul plin de serpi. fiul titanului Iapet si frate bun cu Prometeu u.Esti un titan batrîn si prost. n-a putut sa se stapîneasca. si-n ea sclipea un mar urias. coborîndu-se flacaul în acea tara desfatata.. si fiindca nu vreau sa lovesc pe fiul marelui Iapet. au cercetat mai peste tot. s-a pomenit în piept cu pietre si palmuit fara crutare cu vorbe grele. cu fructele numai de aur. Iar serpii-aceia veninosi s-au înmultit peste masura. tot zburînd. într-o seara. Vream sa ma lupt si cu alti monstri. si am rapus-o pe Meduza.. ... stapînea regele Atlas.. dar nu puteau zari nimic. cu gînd sa ceara de mîncare. de ocara. pline de furie. a glasuit fiul lui Zeus. . s-a hotarît sa se coboare si sa manînce niste fructe. cîteva picaturi. fiul lui Zeus a ajuns. sa soarba si putina apa si sa-si urmeze apoi zborul. Netrebnic fiu al celui care mi-a pus povara asta-n spate. M-am luptat numai pentru oameni.. La titanul Atlas Trecuse peste mari si tari. cursi din sacul unde era capul Meduzei. Nu-ti doream merele de aur. si.despre care cei vechi ziceau c-aduce-ntotdeauna lacrimi.. Tu m-ai lovit însa cu ura.. pîna la urma. Din ele s-a facut margeanul . si. desi eram nevinovat. va sa vie fiul vrajmasului sau. Ce cauti ?. Zeus. si rîuri cristaline..

în zori. Nimfele marii. Barba si perii de pe cap s-au preschimbat. Zadarnic !. Dintr-una într-alta. gingasa. Zeita si-a vestit barbatul. suparate.cum a catat spre cap . si el a poruncit sa plece catre regatul lui Cefeu. Deasupra Etiopiei . regele tarii si regina. cum e cearta.. si nu ma ratacesc pe cale. Oasele lui s-au facut stînci. O groaza fara de pereche se oglindea în ochii sai. si lacrimi i se prelingeau. era urcata pe o stînca. purtînd înca pe umeri cerul. în arbori desi. cel mai teribil dintre monstri. Iara pe mal gemeau parintii. cu stelele-i nenumarate. Sa pustiasca-ntreaga tara. pe care îi tinea în graj14 duri de marmura. capul oribil al Meduzei. înstelate. A tot zburat întreaga noapte peste pamîntul Africii. s-a pomenit ca se gaseste sub cerul Etiopiei18. si multi plLigeau înduiosati. . sa-si mai pastreze-nfatisarea de titan.. Trupul ei. Soarta i-a fost pecetluita. Casiopeea se laudase ca fata ei e mai frumoasa si ochii-i mai strapungatori decît ai nimfelor din mare. cunaripatele-i sandale.si. Trupul i-a fost pietrificat17. pe chipul alb. pe zidurile sure ale orasului regal. din sacul fermecat.. s-au plîns zeitei Amfitrita. Perseu s-a hotarît sa plece din tara regelui Atlas. s-a adapat la un izvor si s-a-naltat din nou în slava. statea multimea-ncremenita. întunecoase si-ncîlcite. ca prin minfune. care era tot o copila a zeului marin Nereu. se zbuciuma. si-a spus el. Umerii s-au schimbai In creste. legat în lanturi. pîna la noapte sînt acasa." Dar nu si-a ispravit tot gîndul si a zarit pe malul marii ceva cam neobisnuit. si-n acest fel sa le razbune pe-acele nimfe nereide.. sotia zeului Poseidon. ce-aveau culoarea viorelei.. Spatele lui s-a-ncovoiat sub apasarea dureroasa a boltii grele. S-a tacut muntele Atlas.a împietrit Inu-maidecît. Ce se-ntîmplase ? Sotia regelui Cefeu. Cu deznadejde s-a-ncordat. De zbor mai cu temei acum. S-a sprijinit pe talpa stinga si pe genunchiul drept. întristat de întîmplare.. Iar el . cum povesteau aezii în cîntecele de demult. A luat din pomi cîteva fructe. jumatate gol. O fata tînara. paduri întregi. si sus. se luase într-o zi la cearta cu niste nimfe nereide. Casiopeea. "S-a facut ziua. în lungi siroaie arzatoare.13 si-a scos. fermecator. L-a pus în fata lui Atlas. în fundul marii.

Sacrific-o pe Andromeda. A chemat sfetnicii de taina si le-a marturisit deschis poruncile date de Zeus. îi goneau înapoi. . Ci. ascultînd sfatul. ... nu le putem noi cumpani.. Noi avem numai datoria sa le-mplinim cît mai curînd. rege Cefeu.. Sfetnicii însa si ostirea îi îmbrînceau pe acei oameni... regele a plecat îndata la un oracol al lui Zeus si l-a-ntrebat ce-i de facut. Dar alti supusi de unde-ti iei.. Sa dai pe dulcea-ti Andromeda. si blestemele au sa cada asupra ta. pe ziduri. pe ziduri. Vazînd nenorocirea asta. a dat porunca unor sclavi sa o aduca pe copila. regele s-a întors acasa. acestui monstru. a raspuns Zeus. Casiopeea ar fi vrut sa se jertfeasca bucuroasa în locul fetei sale dragi.. . Sclavii s-au repezit îndata în încaperea luminoasa. glasuiau multi. . nu pe Casiopeea ?. aflînd poporul de soarta ce se pregatea copilei regelui Cefeu. Casiopeea-i vinovata. raspundeau ei. A rnîncat oameni. Perseu cunoaste pe fiica lui Cefeu încovoiat de-asemenea durere. puterea-ti se stinge ca o flacara.. fara de supusi.. au grait sfetnicii cu graba. si regina ti-e înca-ndeajuns de draga.S-o dau pe fata ?.Ba ai s-o dai...... unde fecioara. vite.Monstrul s-a ridicat din valuri si-a pustiit tot tarmul marii.Poruncile. s-o manînce. Altminteri monstrul o sa-nghita toti oamenii de prin orase.. Nici un pescar nu mai putea sa iasa-n largul apelor. De ce au osîndit-o zeii pe 15 ea. de ti-i manînca pe toti monstrul ?. dar Zeus nu s-ar fi-nvoit. l-au sfatuit sa o jertfeasca pe copila. si regele.. prin oracol. nu Andromeda.. Sa moara ea. în ziua cînd ajungi acasa. pe care Zeus se-ndura sa ni le trimita. Nu mai sta pe gînduri.Zeul Poseidon îti trimite osînda asta meritata. Au smuls-o si-au purtat-o-n brate pîna la malurile marii. cu glasul stins. sa înroseasca piedestalul cu sîngele-i nevinovat... speriati. si. brodind o haina pentru rege. Andromeda. Au smuls-o ca pe-o mielusica. Oare tu vrei sa-ti pierzi puterea ? O alta fata poti s-o capeti.Nu.. .. copila ta cea multa iubita. Iar ei. In acest timp. care e dusa la altar. si nici un vas nu mai sosea în porturile lui Cefeu. rege. se gramadise sus.. nu poate fi decît o cale. .. . daca vrei sa-l îmblînzesti. Asta îmi e peste putinta ! a spus Cefeu. pasari. Esti înca tînar..Sa n-o lasam !. sedea cu prietenele sale. Deci nu mai sta si socoti. Pe-Andromeda ?.. a cerut Zeus.

s-au vazut nimfe nereide sco-tîndu-si pletele de aur din valurile înspumate si chicotind de multumire. A. Sînt gata sa ma lupt cu monstrul. Dar. Atuncea. sub biciuirea disperarii. spune-mi cine esti. El a zarit-o pe fecioara. Monstrul lui Poseidon este rapus Frumoasa Andromeda plînge. desigur siar fi ascuns fruntea sfioasa în palmele-i micute. Plîngînd.. lanturi ce zornaiau cumplit.. spre stînca.Eu sînt Perseu. Monstrul se-agita-nnebunit. însa tocmai atunci. si dintre ele a tîsnit un monstru fara de pereche.. dac-ar fi avut atuncea mîinile libere. acoperind cu trupul sau o mare-n-tindere de ape. si. reci... ca valurile înspumate au început sa fiarba-n clocot si sa vuiasca din adînc. pentru ce te-au înlantuit ? întîi. din ceruri.. dupa cum ati vazut singuri. Umbra lui luneca pe apa. Dar ei nu pot sa o ajute. alearga lînga fata si-i dau ultima-mbratisare. 16 Perseu atuncea le rosteste : . zburînd. Zeus..O. s-a aratat. prin aer. si se sfia sa-i si vorbeasca. Cum au legat-o pe-Andromeda. Tatal nenorocit si mama..în sfîrsit. a deschis gura si-a grait. Atît i-era îngaduit.. fii buna. Mai ales mama e zdrobita !.. îsi uita drumul catre stînca. . avînd sandalenaripate. si-au asteptat sa vina monstrul. calatoresc doar prin vazduh. sa mi-o dati mie de sotie. ziceau ele. pentru ca hotarîrea lor este nedreapta si hapsîna. Ochii i s-au umplut de lacrimi : un suvoi proaspat si amar. . Lasîndu-se domol pe stînca a întrebat-o cu glas lin 19 : . nevroind sa para astfel ca-i vinovata cu ceva. saltînd. tînarul erou se-nalta repede-n vazduh. I-a povestit flacaului tot ce dorise el sa afle.. pe bratele mai albe ca marmura alba de Paros. care deloc nu meriti sa porti aceste lanturi grele. Vrea sa-l ucida pe flacau. ne razbuna cu mult mai bine ca Poseidon.Sclavii-au legat-o pe fecioara pe-o stînca ce iesea din apa.. Ba îi promit cai vor mai da si tot avutul lor ca zestre. Parintii îi fagaduiesc mîna copilei lor iubite. N-a apucat s-asculte totul. tu. jelesc si gem îndurerati. calcînd vointa zeilor. I-au pus.. Perseu. si îl implora sa se lupte. Tot eu mai sînt si-nvingato-rul Meduzei cea cu serpi în plete. frumoasa Andromeda nu îndraznea nici sa priveasca de-a dreptu-n fata un barbat. Sa se iveasca dintre valuri si s-o înhate pe copila. iata. Va rog numai un singur lucru : dac-o salvez pe Andromeda. lanturi mîn-cate de rugina. fiul lui Zeus. El a pornit..

. si Himeneu. pîna în prasele. care gemeau de bunatati. si-acum venise sa si-o ia. Dar el. Dar o zareste pe-Andromeda. Stapînul zeilor priveste cu încruntare pe pamînt. data cu groaznicii giganti. 2 17 Lupta cu Fineu Eros. Ba pune mîna chiar pe-un fulger ca sa-l azvîrle în eroul care-i nesocotea porunca. si usile palatului s-au zguduit.. In pragul lor s-a aratat crudul Fineu. în trepiede.. Perseu urma sa se însoare. cu lanturile sfarîmate. pîna-n palatele lui Zeus. Casa era împodobita cu flori. De-aceea Zeus si-a lasat din mîini ucigatorul fulger. Oamenii toti se bucura.luceau pe margini. pe îndelete. nu mai au putere sa îl înalte pe erou. monstrul se salta-n aer. Aripile de la sandale se moaie. sabia sa cea arcuita. în monstru. si-n primul rînd sa povesteasca. Ranit. zeul iubirii. Ecoul lor s-aude-n ceruri. în timp ce regele Cefeu si soata lui. Monstrul împroasc-acuma apa. care privisera-n tacere uluitoarea batalie. îsi aprinsesera si-si înteteau tortele lor stralucitoare. se napusteste din vazduh si vîra. si-si aminteste o prevestire facuta de zeul Uranus. Fineu ceruse mainainte pe fata de sotie. de cîte ori îi vine bine. în schimb îi tot da lovituri. urmat de nimfele speriate. zeul casatoriei. purtînd numele de Heracle. cum nimicise pe Meduza. si iar s-afunda-n apa marii si se roteste ca un lup cînd este încoltit de cîini. ca vulturul lui Zeus. . Andromeda. pregateau nunta fiicei lor cu îndraznetui salvator 20. Cu mîna stinga se apuca de vîrful stîncii colturoase. Flacari . si sunete de lire si de flaute se auzeau pîna departe.arzînd esente aromate . multi ca frunza si ca iarba. Dar cu aripile-i usoare. cu-o fata ce-o scapa de moarte. dupa aceasta prevestire. rîdeau mai tare si vocile seamestecau voioase. Casiopeea. ca dragostea ce îi lega pe tineri sa fie trainica. în cap.. iertând de moarte pe erou. Iara din spita lui Perseu si-a Andromedei. Andromedei. El piere-n apele adînci. în culori vii. în spate si în coaste. toti l-au rugat pe tînar sa le spuna marile întîmplari ce le traise. înveseliti de vin. în trupul monstrului urias. Ospatul nuntii începuse. frate cu regele cetatii si unchi miresei. si-acest Heracle trebuia sa-l apere pe însusi Zeus.. In urma lui foiau ostenii multi. într-o vestita batalie. îmbalsamate. urma sa se iveasca-n lume cel mai mare dintre eroi.. Iar strigatele de izbînda umplu de asta data tarmul.Perseu. sare pe-o stînca al carei vîrf iese din apa. Perseu pluteste-n jurul lui si-i ocoleste muscatura.. de trei sau patru ori.. si oaspetii se gramadeau la mese. desigur. Usile la palat erau deschise. ca sa ajunga la Perseu. strînsa în brate de Perseu. soata lui. fierbinte. Era.si viata monstrului se curma. si-un sînge negru si vîscos curge din botul sau oribil. . Nu apucase el sa termine ce-avea de spus. luptînd. Peste vreun ceas sau doua cînd mesenii. Sîngele-acesta se îmbiba în încaltarile de piele pe care le poarta Perseu. iara cu dreapta îsi înfige sabia lui cea ascutita.

si în sirag se-ndreapt-acum. nici ca ruda. Fineu îi cheama iar la lupta.. cîntarea !. .. c-o singura miscare. si le azvîrle catre ostenii care-l înconjoara.Stai. pierdut.. pline cu vin. blestemînd. însa flacaul se fereste... este lovit de-un fier în tîmpla. oprindu-l. voi. rînjeste un ostean. ce sunase din lira lui atît de dulce. . altul cu lancea prinsa-n mîna. la nunta fetei lui Cefeu. Tradarea care mi-a rapit mireasa de multa vreme harazita mie. Va feriti !. al carui trup cade însîngerat pe-o masa.Iata-ma-s ! striga el cu ura. se apleaca. Numai ca rîsul îi îngheata. ca jertfa monstrului din ape. de cînd era înlantuita. Au arme. Chiar cîntaretul. neclintita : unul cu sabia în sus. si testele trosnesc zdrobite.. nici Zeus. Pierdut-a fost ea pentru tine. ce dau un vaier trist. împietriti. care ai cîntat la nunta vicleanului Perseu. care-mi sînteti prieteni. . la rîndu-i. caci fiecare a ramas statua dreapta. Mireasa nu ti-a luat-o el. Ochii-i sînt cufundati în sînge. nu lovi. si lancea se opreste-n jilt. Fiul lui Zeus vede totul. Le-atinge trupurile reci. nici ca logodnic.Mergi în Infern ! zice-un ostean.. în schimb. cînd altul a scapat-o si-a dobîndit-o. nu vor putea sa-ti scape viata !. mai la o parte. De frica-acum lasul Fineu cade-n genunchi si îl implora pe vajnicul erou Perseu : . sa sara cu armele lor la eroul ce-i este mire Andromedei.. Perseu apuca iute lancea din lemnul gaurit de ea si o întoarce spre Fineu. Ascundeti ochii. cu ochii încruntati.. de pe mese. striga Perseu.. si nici sandalele lui Hermes. Face si-un semn catre osteni. Dar tot mai multi vrajmasi de-afara vin împotriva lui Perseu. prin izbînda. misele. Lupta se-ncinge îndârjita. n-ai vrut s-o aperi. dar ma siliti. caci este singur. si rîd ostenii lui Fineu. . Eu sînt aici sa pedepsesc tradarea. Apuca si trepiede fumegînde. Sta sprijinit de o coloana. sub pamînt..Ha. Scoate din sac capul Meduzei si îl îndreapta spre osteni. Arunca lancea spre Perseu. tatal tau. spune Cefeu. si-atunci.. spre el. si fierul aprig se înfige într-un ostean.. Fineu. si cade jos ranit 18 gemînd. ha. si degetele i se-agata de coardele melodioase. sfîrseste-ti acolo. Perseu însfaca cupe grele de bronz si aur. Tu. Fineu e-n frunte. Tu n-ai sarit. Perseu se simte istovit.. Lupta din greu.. dati-va-ndata la o parte. si îsi ridica sulita spre mire. si-acum. Cauta-ti pe altii sa se teama de-un cap ce nu are suflare. Toti cîti privesc capul Meduzei ramîn pe lespezi. cu ce drept vii tu s-o mai ceri ? Fineu nu scoate nici o vorba. Ostenii sînt prea multi. îsi prinde sacul ce-l avea pe-o lavita. ce nu mai fac nici o miscare .N-am vrut sa ma slujesc de el. cu gura strîmba de turbare.

Dupa aceea. veacuri întregi stana de piatra a stat acolo nemiscata. Perseu s-a dus drept la palat. s-a dus ca vîntul pîna-n nori. . Perseu. noul rege din Argos. Pe loc. hainul rege 2 19 Polidecte.. si-i vremea sa ne socotim. întrecerea la zvîrlit discul. sacul fermecat si-naripatele sandale . Au aruncat unii si altii. odioasa. pe tronul lui înalt de aur. Dictis. s-a facut stana. Credeau ca-i duc o bucurie regelui cel batrîn : Acrisiu.. i-a daruit capul Meduzei. a glasuit fiul lui Zeus si-a ridicat capul Meduzei. si a-nceput întîi concursul.. Nu mat am ura. nimfelor. scutul ei de aur. ascunde capul acesta fioros. batut în pietre nestemate. . pe o corabie. El a luat discul.. invitat.. si. Tocmai erau puse la cale aci. si ea fusese nevoita sa-si caute adapost în templu. si-Atenei.Tu ai învins. pe Andromeda si averea. si tot Atenei. l-a-nvîrtit si. (De-aceea doar am pornit lupta !) Am sa-ti dau totul..Ei. dupa cum cîntau aezii. pesemne. » Insa cum au ajuns acolo. sa stea acolo ocrotita. Nu cred o iota din tot ce spui. ti-am adus capul Meduzei. preacrudul Polidecte a împietrit. a cazut jos. dupa aceea. In locul lui. iara pamîntul l-a-nghitit. a fost... Perseu a plecat spre Serifos.. Venea apoi întrecerea cea mai de seama în Larisa. de-oracolul care-l vestise ca moartea lui o sa se traga din mîna fiului Danaei. din vazduhuri... Au urmat alergari si curse cu caii înhamati la care. ascuns si nestiut de nimeni.. viata..Daca eu mint. chircita. si se preface într-o stana strîmba. ca dobînda. Minti. fara voia lui. tot îsi azvîrle-o uitatura spre capul ce-l tinea Perseu. Zadarnic îsi fereste ochii . coiful sau vrajit. A venit rîndul lui Perseu. ca un trasnet. Auzind vestile acestea. Minti. pîna s-a naruit palatul. acesta ce e ?. Au început s-arunce suliti. te rog.si s-au urcat. Dar el. ca sotie. si am sa te ucid pe tine. Stapînul insulei Serifos. nici dorinta de a domni-n acest tinut. Danae si-Andromeda. -. lui Hades.. a ajuns rege. Perseu era înscris si el. Lasa-mi atîta. fiindca. ca si pe mama ta.. Perseu. avînd alaturi pe iubita lui Andromeda. niste jocuri. si. de-asemeni. Perseu a cîstigat mereu. Acolo sta-n haine schimbate.. si au pornit voiosi spre Argos. De-acolo nu-ndraznea sa iasa. avînd înca în ochii tulburi invidia ce îl rodea. Danae. voise iarasi s-o rapeasca. Perseu i-a-napoiat lui Hermes sabia lui cea rasucita . locuitorii insulei l-au si vestit ca mama sa se ascunsese de mult timp în templul închinat lui Zeus.. cu totii : Perseu.-n Larisa.. întoarcerea în Argos Dupa aceasta biruinta. cum se spune. izbind în crestet pe un batrîn ce sta-n multime si . a tipat regele cu ura. unde erau poftiti toti regii si toti vitejii din Elada. pe care si l-a pus zeita pe platosa ce-i ferea pieptul. . cînd l-a aruncat în slava. a spus Perseu lui Polidecte. ce doresti.. si-a lasat tronul si-a fugit într-un oras numit La-risa. în insula Serifos. temînduse.

6 Într-un desen pe un vas antic. ca sa poata cuceri zeite. 4. dupa altele la acela al lui Apolo. Copila regelui Acrisiu simbolizeaza. însa. Danae sta pe un pat de aur. pe malurile sale par a fi fost cele dintîi asezari.. Orasul Argos se afla în Poloponez. Orasul Argos s-a facut vestit prin eroii care au vietuit pe tarîmul sau. Iara cînd a murit Perseu 22. a fost Perses. dupa legenda. . ce se afla la marele muzeu de arta din Leningrad. S-a înteles cu un alt rege . si ploaia cade asupra ei. ca si parintii ei : Cefeu si soata lui. Degeaba-si aruncase-Acrisiu fiica si pe nepot în valuri !. cu fantezia lor bogata. Perseu n-a vrut sa se întoarca pe tronul regelui Acrisiu. Cel dintîi fiu al Andro-medei. Note 1. pe ascuns. Simonide. Este vorba de rîul zeu Inahos.cata mut la concurenti. în limba vechilor localnici. nimfe sau muritoare.. în oda a XVI-a din cartea a III-a a poetului latin Horatiu. încît grecilor. Degeaba. dupa legende. samînta îngropata în timpul iernii. si. ca si copilaria eroului Perseu ne sînt cîntate în elegia poetului liric elin din Ceos. Iar ea priveste catre slava. Zeus a hotarît sa-l urce pe bolta cerului albastru si l-a facut o constelatie.. Pe aceeasi tema a pictat si Rembrandt un tablou. Povestea trista a fiicei regelui Acrisiu.. care uda Argolida si era socotit.. L-a cunoscut însusi Perseu. tinutul Argos 21 !.si. unde se vede ca Zeus luase diferite înfatisari de animale. si în versurile altor poeti de mai tîrziu. s-au preschimbat în constelatii si Andromeda lui cea draga. nu le-a fost deloc greu sa-i atribuie lui Inahos calitatea de parinte al argienilor. La drept vorbind. întemeietorul tarii. stramosul neamului de persi. 20 Astfel a luat în stapînire Perseu regatul din Tirint. Cum trec zilele friguroase si se . 3. Prin Argos. si chiar romanii (asa cum se vede din versurile lui Vergiliu). în pamînt. batrînul mort era Acrisiu. Aici s-a asezat cu soata. 2. Se cunosc amanuntele. fugise din tara lui. alteori chiar întreg Peloponezul. 5. întelegeau uneori tot tinutul argolic. si-au vietuit în armonie. în fata golfului cu acelasi nume. Acrisiu s-a dus la oracolul lui Zeus. Numele sau se tîlcuia prin cîmpie. amarît ca-si ucisese fara de voia lui bunicul. din cuprinsul primului volum. Dupa unele legende. tot ca si Cora-Per-sefona. tot spre cinstea lui Perseu. Cînd s-a uitat la el mai bine.sa-si schimbe tronul între ei. Orasul se afla în tinutul Argolidei.. dupa unii învatati. pasari sau elemente ale naturii. grecii.regele din Tirint . Casiopeea.

Cicladele sînt un roi de insule în Marea Egee. ca sa-l ajute. pamîntul ce se întinde în Africa septentrionala. 18. în mare. 10. Graie înseamna în limba greaca tot batrîne. 15. Atena este alaturi. zeul înaripat al mortii. apartinînd muzeului din Neapole. Atlas este si el numit de obicei în legende titan. insula unde se povesteste c-ar fi ajuns pîna la urma Danae. fâcînd sa încolteasca samînta aflata în pamînt. El era pedepsit de Zeus sa poarte pentru vesnicie bolta cerului în spinare. In tnuDte basme românesti eroii dobîndesc cîte o caciula. Statuia este atît de bine întruchipata de Cellini. sau de bunicul sau. în locul Meduzei se afla cerbul.sud-vestul Sicttiei . Elinii socoteau ca Etiopia era la marginea de miazazi o pamîntului. imediat. punîndu-si-o pe cap. aceasta tema. încît Perseu crezi ca respira.o fost înfatisata artistic clipa în care Perseu a rapus pe Meduza. si astepti parca din clipâ-n clipa sa sara de pe soclu si sa s-avînte în vazduh. palarie sau tichie fermecata. bineînteles sub alta forma. Perseu în plinatatea voiniciei tineresti ne este înfatisat atît într-un bust celebru aflat în muzeul comunal din Roma. era fiul întunecatei Nix. 17. Cu piciorul îi calca trupul. Intllnirea celor doi tineri este dintata admirabil în "Metamorfozele" poetului latin Ovidiu. Mauritania. Variante ale legendei despre Perseu se afla în folclorul si mitologia multor popoare. Senegal si Oceanul Atlantic. Tema aceasta. îl vedem pe Atlas sustinind povara cerului. Tanatos. în marea Loggia dei Lanzi. Este reprezentata aici victoria lui Perseu. si pe artistul italian din secolul al XVl-lea. sculptat în marmura de Paros de un artist din scoala elina antica a lui Scopos. într-o vietopa din templul de la Selinonte . sculptor si bijutier. uneori singur. Benvenuto Cellini. de pilda. 7. totul se umple de lumina si ploi de aur cad din cer. pe care-l va zvîrli apoi. trupul sau lua înfatisarea unui munte. Figura lui e luminata de bucuria biruintei. a copilului aruncat pe ape. Aici însa. 11. dealtfel. devin nevazuti ca si Perseu din legenda elina. 21 8.apropie primavara. care a nimicit Meduza si tine în mîna stinga capul ei retezat. zeita noptii. 13. turnînd în bronz. calul nascut în ceasul mortii din grumazul acestei hidoase fiinte. muntele Atlas. cina vom ajunge cu povestirea la eroul Belerofon. 14. în numeroase basme. despre care vom mai vorbi. episodul cu graiele si gorgo-nele se gaseste. probabil în clipa cînd. între Maroc. caruia viteazul Harap-Alb îi reteaza capul batut cu pietre scumpe si ai carui »chi aveau puterea sa ucida pe oameni. si în cea romana despre Romulus si Remus. o capodopera de arta ce se gaseste la Florenta. într-o statua cioplita de un artist necunoscut din secolul I al erei noastre. . adica tara maurilor. Acesta a faurit. cîteodata copilul fiind aruncat de tatal sau. Intre ele se afla si Seri-fos. din Africa. de asemeni. 16. Basmele românesti au preluat. sau de mama vitrega. Algeria. Aceasta scena mitologica l-a inspirat. în folclorul nostru. pe care. si care se afla acum în galeriile de arta din Cracovia. Mali. cit si într-un altul. care a devenit apoi legendarul erou Perseu. în cîteva variante. 9. pictor. 22 19. pentru ca se aliase cu Cro-nos în lupta împotriva noilor zei olimpieni. ca de pilda în "Harap-Alb". Tot astfel. este frecventa si în mitologia altor popoare din Asia si Europa. dupa legenda. fata lui Acrisiu a capatat si ea un prunc. Asa îsi explicau poetic vechii elini faptul ca în Libia de odinioara erau prea putini oameni si animale. 12. iar prin pustiuri foiau serpii. Holdele rodesc atunci bogate. alteori însotit de mama lui. O gasim si în legenda biblica despre Moise. în metopa se vede si Pegasul.

Atîta ca Alcmena. hotarîse odata sa aiba un fecior cu totul deosebit. si a zarit-o pe Alcmena. Prin frumusetea fetei. Zeus însa n-a vrut sa tina seama de dragostea femeii.20. Sotul sau era rege.Bine-ai venit. ce se gaseste în muzeul de arta din Cracovia. în povestirile noastre. . precum cîntau poetii. Iar el a-mbratisat-o pe soata credincioasa a lui Amfitrion. Prin astfel de amanunte. elinii puneau si alte ispravi. Ruinele orasului Micena. cautau sa întunece adevarul ca eroii luptau pentru binele oamenilor. cu ajutorul ciclopilor. Cum l-a vazut ca pleaca. era casatorita. prin gingasia ei. de piatra. Alcmena întrecea toate femeile. si locuia la Teba 2. povesteau ca el ar fi zidit faimosul oras Micena.. s-a bucurat Alcmena. aratînd ca batrînul rege din Argos nu putuse scapa de soarta orînduita de zei. fara sovaire. regele Agamemnon. grele. un erou fara seaman. într-o pictura din Herculanum si într-un fragment de pictura decorativa. întarind în schimb ideea unui imaginar destin si a unor zei atotputernici. în marele razboi troian. iar Pierre Puget a daltuit-o în marmura ce se gaseste astazi la Luvru. din dragoste pentru cei oropsiti. Pentru ca ea. în sunete de tobe. Pietro di Cosimo. în orice împrejurare. Pe urma au zugravit-o Rubens. o gratie sublima. dupa cum se va vedea mai tîrziu. carora muritorii de rînd trebuiau sa li se supuna. Pe seama lui Perseu. a coborît în Teba. Zeii si muritorii îi laudau frumusetea. ia adunat pe zei în palatul de aur. din blocuri mari. în tainicele-adîncuri ale inimii sale. si-a asteptat o vreme cînd barbatul Alcmenei tocmai pornea la lupta. 21. si scutul. din Argolida. stapîne. plin de mîndrie. în muzeul Capitoliului. iubito. în Paris. se foloseau de legende ca aceea despre Perseu si Acrisiu. Astfel. Dusmanul l-am învins la portile cetatii. sa se împace cu suferintele. facîndu-se ca este chiar el Amfitrion si ca se-napoiase mai repede din lupta. si-n urma-i s-a ivit o oaste numeroasa. Zeus vesteste sosirea pe lume a fiului sau Cînd s-a-mplinit sorocul si-Alcmena a fost gata ca sa devina mama. fara sa mai amintim versurile cîntate în veac de atîtia si atîtia poeti. mult asemanatoare celei a Afroditei cu podoabe de aur. Ideea unei soarte hotarite dinainte de o putere supranaturala a fost Tlascocita de aceia care vroiau sa-i faca pe cei asupriti sa creada ca trebuie sa se supuna asa-zisului destin. HERACLE 1 SE MAI SPUNEA-N LEGENDE ca Zeus cel puternic.M-am reîntors. Alcmena. Noel Coypel si alti artisti. si-a-ndreptat deci privirea catre pamîntul larg. A patruns în palat. S-a preschimbat la chip. plecîndu-se-na-inte-i si desprinzîndu-i coiful. unde erau atîtea femei încîntatoare. luîndu-si înfatisarea barbatului Alcmenei. De asemeni Corneille a scris o tragedie intitulata "Andromeda". Din plete-le-i bogate si pleoapele-adumbrite se desprindeau o vraja. Ca sa-si atinga acest scop. De aici a pornit capetenia aheilor. prin mladierea taliei. Legenda aceasta palpitanta a fost înfatisata în numeroase opere antice.. si pavaza. Salvarea Andromedei o vedem întrun vestit relief la Roma. pe numeAmfitrion. purtatorul de fulger. Zeus. îi pastra sotului o dragoste fierbinte. care sa-i fie sprijin la vreme de nevoie '. 22. rostind în acest fel : . . a glasuit el vesel. se vad in Grecia si astazi. A facut semn cu mina.

Auzind vorba asta. Se cheama Euristeu. Un erou fara seaman. E fiul lui Stenelos din tara Argolidei... Feciorul lui Stenelos urma sa fie rege.. si fiul sau un sclav. nu l-ar fi zguduit mai mult ca stirea asta. dar n-a schimbat nimica.. poate cu-o zi sau doua. Trasnetul greu. a dat raspunsul Zeus. Dar Hera a urmat : . îndraznesti ? a tunat iarasi Zeus. ha. pe care-ai amagit-o. zei. toti.. E fiul lui Stenelos.. si voi. o stapîne. . ce se numea Stenelos '. pacalitul esti tu !. plutind spre tara Argos.Ce-ai spus ? a racnit el. ha.arsa de gelozie. Aici luase domnia alt fiu al lui Perseu.. Zeus .. Nu e cum credeai. Zeus.Am spus ce-ai jurat tu.. Ha.. fara zabava.. sa-l fi lovit în frunte.Tu ai jurat ca fiul care s-o naste astazi din neamul lui Perseu va fi rege-n Micena. Iar soata lui Stenelos urma sa fie mama peste vreo doua luni. .. O ! Cum a mai rîs Hera. Ma jur pe rîul Stix ca hotarîrea luata va fi de neclintit !. Iacata-l în Micena.. în Olimp. Afla dar. cel mai mare erou. iar ceilalti sclavii sai. în cetatea Micena. ca-ntr-adevar copilul ce se va naste azi. asa cum ma îndeamna cugetul meu divin. a savîrsit o vraja si a facut ca soata sta-pînului Micenei sa nasca mai curînd. Hera . a silit-o pe-Alcmena sa nasca mai tîrziu. In schimb. Flacaul prevestit a si venit pe lume. îi vor fi supusi.De vrei sa ai crezare.. Iar celelalte rude.Cum ? Hera !. Asa hotarasc eu. îti jur cu bucurie. si astfel va ramîne.. si a rostit lui Zeus : . Nu. S-a-ntors dupa aceea. Euristeu. .. Hera.Atîta vrei ? Ei bine. a azvîrlit manunchiul de fulgere în lume. Chiar astazi se va naste. va fi rege-n Micena. i-a dat raspunsul Hera. facînd prapad si moarte. din spita lui Perseu 3. ha. ca el s-a si nascut. S-a mîniat stapînul. s-a avîntat pe-un nor.. .. Vor trebui s-asculte de el. din spita lui Perseu.. daca-mi ceri numai asta. întunecatul Stix. s-a clatinat Olimpul sub furia lui cumplita. ce-l poarta în pumn maretul Zeus.care aflase de noua-nselaciune a sotului sau. ce stapînesc Olimpul. spre cetatea Micena.24 .. Insa nu e odrasla pe care-o asteptai în palatul din Teba. nu e feciorul tau si-al reginei Alcmena. tot printr-o vraja. ascultati-ma bine ce am sa va destainui.. a spus cu îndîrjire : . 25 Alcmena devine mama . fara de zabava. jura-ne chiar acuma pe rîul din Infern.Cel care s-a nascut si o sa fie rege se cheama. Acesta va domni ca rege-n Argolida.. Facuse juramîntul ce nu-l putea calca. cu graba. zeite. si.O. vazînd ca sotul sau alunecase-n cursa. ca de-un stapîn.

. Atîta ca prin voia parintelui sau. mai multe rîulete de lapte-ar fi tîsnit. a coborît în locul unde se-afla copilul. a poruncit sa vina pristavul de credinta.-nspaimîntata. S-a întors în Olimp.. Du-l pe un cîmp pustiu siacolo paraseste-l !. Copiii-ti vor pieri. Aceste rîulete s-au risipit în cer si s-au schimbat în stele scînteietoare. si ea. Hera. Erau doi feciori gemeni. ca sa-l asezi la pieptul sotiei mele. fiindca ai mîniat-o pe Hera din Olimp. prea istetul zeu Hermes. varsînd lacrimi amare.. ca si prin istetimea fratelui vitreg.. Hermes n-a asteptat sa-i spuna-a doua oara. olimpianul. care tocmai dormea. Numai ca din vazduhuri mai priveghea si Zeus. flamînd precum era. cînd l-a smuls pe Alcide. fie doar pentru-o clipa. vrajmasa. Punîndu-si la picioare cele mai repezi aripi. ca el sa suga laptele nemuririi chiar de la sînul ei. albe. din slava. licoarea parfumata. cînd îsi dorea ceva si cînd era patrunsa cumplit de gelozie.Te du. Faptul era-mplinit. si celalalt. s-a dus pe o cîmpie si. strîngîndu-si fiul la piept. O vazuse pe-Alcmena ducîndu-si copilasul pe acel cîmp pustiu. S-a apropiat de Hera.fiul lui Amfitrion. si se chema Alcide 5. Alcide.. Vocea o urmarea. si Hermes îl întoarse la mama sa. mititelul. cu pofta. a luat copilu-n brate si a-ncercat sa fuga. Zeus. si ia din cîmp copilul. repede. In cîntece. . fiu-i înaripat. . De vrei sa scapi de toate.De n-ai s-asculti. Alcmena. poetii ne povestesc ca Hera. stia cît era Hera de neînduratoare. vei suferi amarnic. Alcmena. poruncile divine.Azvîrle-l pe Alcide. deznadajduita. a început sa suga. scapata de sub vraja... L-a luat cu el în graba. a rostit Zeus.. 26 Lupta cu serpii zeitei Hera Asa fiul lui Zeus scapa nevatamat din cel dintîi pericol. Iara fiul Alcmenei trebuia sa traiasca si sa-l ajute-n lupte. si i l-a pus la sîn. Alcmena. Ificle . cum stim : Calea lactee sau Calea laptelui 6. Sotul tau o sa cada rapus în batalie. Asa. si tu o sa te-afunzi în Tartarul lui Hades. Tot n-ai sa-l poti scapa. de la sîn. .. în palatul din Teba al lui Amfitrion. Cum s-a nascut Alcide. azvîrle-l pe Alcide !.. noul nascut supsese laptele nemuririi. El auzise glasul. Unul avea ca tata pe Zeus. numite de elini. A vrut sa-l si ucida. Hermes. nastea în chinuri grele si-Alcmena doi feciori. Cînd s-a trezit zeita l-a smuls.Iar la putina vreme. L-a aruncat. s-a auzit un glas : . Adu-mi-l In Olimp si fa tu cum vei face. si. l-a parasit acolo.

Caci în Olimp sta Hera. Din ochii lor aprinsi tîsneau scîntei verzui si-n gusa prefirau un venin negricios. c-un strigat de izbînda. si-a zarit. si nu-i pîndesc nici rele. în timp ce el fugea cu lacrimi pe obraz. Vai." Tot cugetînd. se tîrau pe pamînt. si pruncul ce-nfrînsese diha-niile. nici inimi dusmanoase. nu e multumire mai mare pentru-o mama decît sa-si vada pruncii ca-s cufundati în somnul cel lin. odihnitor. treziti de galagia facuta de Ificle. molcute. mai îndragit de Zeus decît feciorii mei. Ificle a sarit si el din asternut. Tiresias. Ss joaca.si i-a cerut sa-i spuna viitorul ce-o sa-l aiba preadragul ei copil. si limbile-otravite le jucau printre colti. Vazînd coltii oribili si limbile-ascutite. Parea ca trec în tihna !. de-al lui Amfitrion. a chemat pe-un proroc Tiresias pe nume . acela ce l-am jelit atîta. dupa aceasta prima victorie-a lui Alcide. ajunsi chiar lînga scut. pe-un scut larg. tipînd prin tot palatul. si le întind blanite de iepure. si-i adorm în cîntece duioase. Cînd au venit parintii. a tipat cu putere si a luat-o la fuga. si-i leagan. Le-a strîns ca într-un cleste. Dar mîinile acelea. o strîngeau de grumaz si-i strecurau otrava prin coltii veninosi.Nici nu-i venea sa creada ca-l are lînga ea. Ea cerceta-n-cruntata palatele din Teba si socotea în sine : "Cum pot sa-l fac sa piara pe-acest fiu al Alcmenei ? El ar putea sa fie mai îndraznet ca Ares. de arama. Cam pe la miezul noptii serpii-au ajuns la Teba. ca nu-i mîncat de fiare. care-i strîn27 geau puternic. fiul drag al Alcmenei s-a desteptat din somn. Nu serpi. erau parca din fier. a aratat Alcmenei si lui Amfitrion monstrii fara de viata. si el i-a strîns atîta. balauri. Astfel graia Alcmena. lacomi de sîngele cel tînar. i-a dat raspunsul astfel : . dar sînt înca mijloace. Orbit de-asa lumina. au început sa strige de teama si uimire. acum i-acasa iar. în fiecare seara îl îmbaiez cu grija.... zeita zareste-ntr-o padure doi serpi. si povestea adesea : ... I-adevarat c-a supt laptele nemuririi . cei doi serpi mon-struosi. Amîndoi monstrii. si-asa trecura-n tihna vreo sapte sau opt luni.. (Poate-l trezise Zeus care vedea din slava tot ce se petrecea !) si o lucire vie a luminat palatul. Pe negîndite însa. Amfitrion îl trimite pe Alcide sa învete mestesugul armelor Se zice ca Alcmena. pîna ce monstrii Herei au pornit sa-si desfaca inelele-albastrii. încolaciti pe-o ciuta. unde pe-un scut de-arama dormeau cei doi copii : Alcide si Ificle..Feciorul meu. la fel ca pe Ificle. E voinic.. zvîrlindu-i la picioare ". si-n încolaci-turi sendreptau catre scutul unde dormeau copiii. fiul lui Zeus s-a saltat în genunchi si a prins în mînute grumazurile reci si înfricosatoare ale celor doi serpi. serpii au încercat cu mii de-ncolaciri sa scape de strînsoare si sa cuprinda trupul micutului baiat care îi sugruma.. plin de groaza. Se apropiau întruna. prorocul. pe celalalt copil. si-ndata porunceste serpilor sa porneasca spre palatul din Teba..

sa-nfrunte pe oricine. acela ce-i tinea la el în ospetie pe-Amfi-trion. Alteori se juca alaturea de ei. a socotit ca pruncii si soata sa. a faurit un plan. . fiind regele Creon atît de multumit de biruinta asta. în scurta vreme.. Alcide a-nvatat. în anii ce-au urmat. Creon. ar fi niste ciclopi. încît nu tine seama de bietii copilasi fara de nici o vina. rîzînd si chiuind. Sa-i rataceasca mintea eroului Alcide. cu pumnii sau cu arcul.De trebuie sa lupte. le cînta cîntece sau îi purta pe cal. si s-a silit Alcide cu-atîta vrednicie sa-si însuseasca arta cea grea a luptelor. Cere unei zeite. în anii ce-au trecut. siarareori bea vin. Avea si el o fata. Odata înfruntase el singur o ostire . si hohotele lor rasunau în vazduh. bunul Amfitrion a cugetat ca-i bine ca tînarul Alcide sa-nvete mestesugul cel aspru-al armelor. Megara. Alcmena cea frumoasa." Aflînd aceasta veste. regele Tebei. "Iata ca si feciorul seamana tatalui. Era de-o vitejie nemaivazuta înca. cu sabia si lancea. prin ierburile verii. si luase mii de sclavi . Dar iata ca-ntr-o zi. cu sufletul zdrobit. a zburat si-a-mprastiat veninul asupra lui Alcide. . ce se chema Megara. seara. L-a chemat deci la sine pe voinicul Alcide si l-a rugat sa-i fie ginere si urmas. sa-si sporeasca puterea. si-a întrecut tatal. cînd se jucau cu totii. cu carne fripta .9 Geloasa Hera îl loveste din nou crunt pe fiul Alcmenei . I-a insuflat dorinta sa îsi rapuna fiii si tînara-i nevasta."Fiul tau o sa fie un erou neînvins la vîrsta barbatiei. Ma-nsotesc cu Megara.doar cu-o maciuca-n mîna. N-ar fi putut gasi un ginere mai bun decît mîndrul Alcide. a glasuit Alcide. Sa ne gatim de nunta. Atunci. Vointa ta-i porunca. fioroasa.ce napadise-n Teba. Megara a avut trei prunci de la Alcide. si-n inima zeitei se-aprinde o mînie atît de-ncrîncenata. privegheati de Megara. si pe prietenii sai. era nespus de vesel.. cu mintea ravasita. în lupta corp la corp. Eroul îi iubea. stia ca de-i va fi urmas la tron Alcide. Hera îsi lasa ochii catre cetatea Teba.. si-mi va fi de folos". Tînarul s-a-nvoit. Zeita nebuniei. scapa de orice grija. Apoi o sa se-nalte spre bolta înstelata. si-o jefuia de aur. o sa distruga monstrii si o sa biruiasca razboinici renumiti. si mama s-a-nvoit. bietul Alcide. ne-ai gazduit si prieten ne-ai fost întotdeauna. Amfitrion. îl vede pe Alcide. încît. vreau ca acest fecior sa-si învinga dusmanii ! a spus Amfitrion. si izgonise oastea si pe regele ei. ce pastra o otrava într-o cupa de aur. Alcide si Ificle. urcîndu-se cu cinste în palatul lui Zeus. l-a deprins sa conduca în goana cea mai mare carul de batalie si sa vîneze fiare. Se hranea-n timpul zilei cu fructe si legume . îsi spunea el în gînd. El o sa împlineasca douasprezece munci. ca alti feciori de regi. de-asemeni. Alcmena. Mania. Mania. si.Marete rege Creon. sa dea piept cu primejdii. Numai c-o lovitura i-a rapus pe tuspatru. razboinicii din Teba 8.. Apoi s-a prabusit cu fruntea în tarîna. fiul rivalei sale. în goana cea mai mare. s-alerge pe pamînt.

Erai prea fericit. la o raspântie. podoabe. Avea o frunte dreapta . semana cu Atena. Desi nu este drept. si s-a-ndreptat spre Delfi. a parasit Alcide Teba regelui Creon.. Puternicul Apolo o sa-ti aduca stire ce trebuie sa faci. Tu nu ai nici o vina. Ducea o viata simpla. .douasprezece-s toate . Nimeni nu-i sta-mpotriva. si. inele.Nu te pripi. voinic si ager. caci n-o iubesc pe Hera. Gemea.Era acum Alcide un flacau minunat. . zeita-ntelepciunii. Alcide. gatita în vesminte de stofa tipatoare . Te du pîna la Delfi si purifica-ti trupul. slujind în chip de sclav regelui din Micena. Heracle a primit aceasta ispasire si a plecat în lume. toate primejdiile pe care Hera i le va pune-n cale. stiind ca o sa-nvinga. caci Hera e sireata si poate sa-si loveasca si sotul uneori. si drept. In mîna ea purta o cununa de laur. a vrut sa se azvîrle de pe o stînca nalta. Dar s-a ivit Atena. a întîlnit deodata. într-o haina ca neaua. îngîndurat si trist. Cu fruntea în pamînt. cum porunceste legea hotarîta de Zeus. I-o razbunare-a Herei. voinice ? l-a-ntrebat cea dintâi. se blestema 29 amarnic pentru grozava-i fapta.. avea bratari.Va trebui.Iti cauti drumul. cu umerii plecati. sa-i împlinesti cu sîrg regelui Euristeu toate poruncile . chicotind. în templul de la Delfi. îmbratisîndu-si copiii.primejduindu-ti viata. de optsprezece ani : frumos. Tot el i-a dat acuma numele de Heracle. . si înzestrat cu alte multe haruri. Ea a orînduit ca sa-ti lovesti copiii si sa fii nevoit sa ispasesti o crima care nu e a ta. si la oprit. Nu-i placea sa îmbrace vesmintempodobite. cu glorie deplina. E prea înfumurata. si poate zeul Hermes. ceilalti zei din Olimp vor fi de partea Herei. Cealalta era demna. caci e razbunatoare si toti se tem de ea. zvîrlea zîmbete desuchiate oricui îl întîlnea. Apolo l-a vestit pe feciorul Alcmenei ca este osîndit de zeii-olimpieni . Privirea sa senina te cerceta în fata. 28 La oracolul din Delfi Cînd s-a trezit sarmanul.sa-si ispaseasca fapta. Tînârul alege drumul virtutii Mergînd el zbuciumat. ca sclav. vazîndu-l pe Heracle. Chiar Zeus însusi tace de-atîtea ori molcom. Acuma paraseste Teba cu sapte porti. pristavul tatalui. cu ochii vinetii. mergînd catre Micena. si pe plete valuri trandafirii. Una era boita. pe Megara . zicîndu-i : .Nu stiu care-i mai drept. a glasuit Apolo prin gura Pitiei. i-a dat raspuns flacaul.asa cum cerea Hera . desi esti fiu lui Zeus. pe drumurile vietii. sora sa din Olimp. Doar eu am sa te-ajut. marea sa preoteasa.. doua femei ciudate 10.. 30 .

facuta fara voie. dupa dorinta Herei..Ţi-am spus-o. . pe drumul gloriei.. Tu-mi poti fi de folos ? . a glasuit Heracle.. Dar la capatul lui se afla biruinta.Pot sa-ti arat o cale lipsita de greutati.fara de sovaire. din Micena..Eu te astept. Din clipele acelea . s-a smuls din mîna celei ce îl tîra pe calea placerilor usoare. îi ajut sa zdrobeasca relele-n a lor cale si sa triumfe astfel binele pe pamînt.. iar dupa moartea ta.. Insa acela care se daruieste lor devine un nevolnic. a spus din nou Virtutea. si cinste..si eu. Heracle. poti dobîndi belsugul din munca altora. Vei fi mai multumit. ori31 cîte piedici. în bine pentru oameni. Eu aduc fericirea.. dusmanii mii si mii.. S-a-ntors spre Desfrînare si ia rostit cu sila : . Haide. La vorbele acestea. . Eu nu ma tem de soarta si nu m-as fi supus . Urmîndu-ma pe mine. l-a-mbiat Desfrînarea. dispretuit de toti. si batrînetea lui e trista.e drept . . Pe drumul Desfrînarii. cu truda si primejdii. cu toate ca adesea multi îmi spun. Dar cine esti. binele si pe oameni. auzind-o. lupte si primejdii cumplite i-au asternut în cale ne-crutatoarea Hera. Heracle n-a urmat decît drumul cel aspru. si nu ai alta grija decît sa te desfeti.. dar vreau sa ispasesc îngrozitoarea-mi crima. a mai rostit mieroasa : . sînt urgisit de Hera sa fiu sclav unui rege nevolnic. monstri si fiare. Urmeaza-ma pe mine. Eu însotesc vitejii ce lupta pentru oameni. numele lui Heracle va fi slavit pe veci. desi puternic. am sa fiu fericit.cum au cîntat poetii .. Heracle a pus mîna pe greaua lui maciuca.sînt multe. Doresc sa merg în viata fara de ocolis si sa slujesc dreptatea. femeie ? . placeri .. cînd o voi înfrînge. vei fi victorios. alti regi. Heracle.. . si dreptate. . Sosirea la Micena .Tu cine esti ? . Desfrînarea.Virtutea..Stai. nu ma poti amagi !. a glasuit Virtutea..Eu nu fug de greutati. Drumul meu e mai greu. urzit acolo-n slavi. Zeii m-au osîndit. Am sa ma lupt cu Hera si. e presarat cu lupte. Dar cealalta femeie le-a rasarit în cale si-a glasuit asa : . rusinoasa. nu pleca. aratat de Virtute. luptînd neînfricat si preschimbînd tot raul.Josnica Desfrînare.Cine sînt ? a spus ea c-un glas amagitor. Urmîndu-ma pe mine.Mai bine daruieste-ti viata numai placerii.Atuncea ea. poti trîndavi în voie.. grabita sa-l si cuprinda-n mreje. Aleg drumul Virtutii. ti-o repet... a glasuit Alcide. regele Euristeu. urmeaza-ma ! L-a apucat de mîna si a vroit sa-l traga pe drumurile ei. voinice.

.... acolo-au putrezit.Sa plece de îndata !. dar s-a izbit de el ca de un zid de piatra..Slavite !. Ragea-nfiorator. si întruna dintre ele sa piara negresit.si a plecat Heracle spre regele Micenei. Unde este ?.. Eu sînt stapîn. glasuiau sfetnicii. Heracle a vazut-o saltînd printre coline. Heracle a sosit. A ajuns la cetate. Fii linistit.. Dati-i porunci la poarta. Ţi-o jura Euristeu !. la Poarta leilor. pîna ce cruda fiara s-a reîntors satula. lasîndu-si bratele sa-i cada fara vlaga. în fumul jertfelor. ... El trebuie sa-mplineasca douasprezece munci. dar n-a gasit pe leu.Nu. Puterea ti-e divina. . . rosii si plini de sînge.. fiul monstrului Tifon si-al viperei Ehidna. .Sa intre ?. într-un amurg de vara.. 32 Poetii povestesc ca feciorul Alcmenei a aflat vagauna. stapîne. Nu i-a putut clinti macar un fir de par. striga iar Euristeu. Sa plece. întinzînd bine arcul. Rapunerea leului din Nemeea Heracle s-a mirat cum n-a patruns sageata în trupul leului. de nu ar fi stiut ca-i e de sprijin Hera. stapîne. si iar s-a dus sageata vî-jîind prin vazduh. Mare rege !.E dincolo de ziduri.. Nu îsi sfîrsise vorba. .. .... Iar el mergea întins spre tinutul Nemeei11. el sclav. Tocmai în acea vreme feciorul lui Stenelos aducea sacrificii pe un altar al Herei. sfî-siat de coltii leului. si-un sfetnic. la Poarta leilor. si tremura fricosul. unde-ntr-o pestera si-avea culcusul leul. s-a lovit ca de-o stînca si a lunecat jos. fiind siguri c-o sa piara Heracle. în tinutul Ne-meei zac munti de oseminte. desigur... si osîndit de tine. n-o sa scape nici el din lupta asta !.. A tras înca o data. sa ucida pe leul din Ne-meea. Heracle-i sclavul meu. cel sprijinit de soata puternicului Zeus. Nu se poate.Heracle ?. Cîti sau încumetat sa dea lupta cu leul. Supusii tai nevrednici datori sînt sa te-asculte. fara de nici un murmur. Mîncase-n acea ziua o turma si-un pastor... Euristeu glasuia : -f Iti multumesc. Fiara era uriasa.. a rostit Euristeu. Sageata a zburat si l-a lovit pe leu . Cu mîinile întinse spre cerul rosietic.. si a tintit mai bine.. Avea niste ochi mari... N-o sa scape ! Nu ! îi ziceau sfetnicii. Coltii sai ascutiti erau ca niste sabii si straluceau în soare. Heracle. alergînd.. a ajuns la altar : . si toti rîdeau cu pofta. . a tras prima sageata..Nu ! Nu ma tem de dînsul ! striga el ascutit. si-a asteptat un timp.. a mai spus Euristeu cu glasul ragusit. Ar fi fugit. Vrea sa intre-n oras..Adevarat. zeita cu bratele ca neaua ! Prin voia ta sînt rege în splendida Micena.

Heracle nu s-a-nspaimîntat. mai ca s-a rasturnat. Coltii albi straluceau. Dar pîna la sfîr-sit. ochii sticlind de ura ai leului urias. vedea ca i-a sosit acum si ei sfîrsitul.Legendele Olimpului. Preaputernicul Zeus îsi lasa astfel fiul sa-nfrunte moartea singur. L-a strîns atît de tare. Leul la rîndul sau. Atîta ca voinicul nu lupta pentru zei. cumva. s-a întors pe labe. casa s-ar fi sfarîmat în mii de bucatele. într-un salt. Apoi. a ridicat maciuca si l-a lovit în crestet. Heracle a intrat tot mai adînc în bezna acestei pesteri mari. pîna l-a-nabusit. se lupta pentru oameni. . fiu al monstrului Tifon 12 si-al viperei Ehidna. poate chiar doua. ca sauzea în cer. Leul. Cît a durat ? O zi. si s-a ascuns acolo. se pregatea sa sara catre voinicul nostru. ragind atît de tare. trei. Asa i s-au parut eroului. facuta fara voie. Calcînd peste mormane de oase omenesti. dar pielea lui vrajita l-a aparat si-acuma. voi. la Heracle. A fost o-nvalmaseala cum nu s-a mai vazut. cu gîndul sa-l despoaie de blana lui roscata. atît de tare. Fiul marelui Zeus a smuls din munte o stânca si-a zavorit cu ea una din intrari. . De-ar fi izbit o casa. sa-l prinda. dar s-a-n-tîmplat la fel. Labele lui zgîriau peretii pesterii. Vazînd eroul nostru ca leul se repede. Putea sa traga el si-o mie de sageti. a cazut la pamînt13. era de nepatruns. Pielea acestui leu. în bezna. Iar urletele sale clatinau stîncile. a patruns înauntru. a sarit la Heracle. pentru ca lînga el sta asezata Hera. fara de arme. cu învoirea Gheei. cu botul larg cascat. leul s-a repezit. Apucîndu-l de ceafa. Heracle a cuprins leul strîns de grumaz. Pielea iera vrajita. si cu coama zbîrlita. Fara sa stea pe gînduri. voinicul s-a saltat spre gîtul leului. Leul s-a clatinat. cu ochii-nsîngerati. Nici sabia sau lancea n-ar fi putut strabate în trupul leului. Numai ca de-asta data leul s-a-nfricosat. neîndraznind sa-i vina-n vreun fel în ajutor viteazului Heracle. stapînul zeilor privea aceasta lupta. sa nimiceasca fiara care facea prapad. Ce-a fost nu stie nimeni. Sub bufnitura lui pa-mîntul s-a crapat.Aicea esti ? Hai. Dornic sa-si ispaseasca fapta cea-ngrozitoare. Pestera leului avea doua intrari. Puterea lui Heracle era-nspaimîntatoare. fugind spre pestera. varsînd atîta sînge în tinutul Nemeei. A mai tras o sageata . ce rapusese atîtea mii de oameni.Leul ragea cumplit. Maciuca lui Heracle s-a rupt de la mijloc. învingatorul sau l-a tras îndat-afara. Dar dupa ultima sageata. rapus. Chiar Tifon i-o vrajise. Din jiltul sau de aur. atunci. vino ! a glasuit Heracle. sa 3 . Nici ultima sageata nu l-a ranit pe leu. Fiara. Deodata a zarit doua faclii aprinse. Urlînd. n 33 dea lupta.

. . Dar tu ai biruit. muncind luni.Nici noi nu credem !. ca sa nu-l mai vada pe eroul Heracle.. în Nemeea. a plecat la Micena. sau sabie. si-i omoara pe oameni. îl urmau în siraguri si îi strigau voiosi : . s-a-nvesmîntat cu pielea."Din blana astui leu. sau lance. n-ar fi putut Heracle. odrasla a lui Tifon si-a viperei Ehidna. Noi sîntem lînga tine. si-a dat repede seama ca sabia sau cutitul nu-i erau de folos. vreo sageata. poate ani. Atît i-era de teama. hidra care salasluieste în mlastinile Lernei14. îndraznet si viteaz. si venim sa te-nsotim la lupta. rîdeau toti sfetnicii înconju-rînd slugarnic jiltul lui Euristeu.. Cu ghearele taioase. iar pe cap si-a pus teasta. Heracle a reusit sa-l desfaca de piele. întoarse în fel si chip. Regele te-a trimis la moarte. 34 Spre mlastinile Lernei Lupta cu hidra Auzind Euristeu de-aceasta biruinta n-a mai îngaduit eroului Heracle sa vina nici la poarta Micenei cea bogata. regele Euristeu i-a poruncit s-astepte poruncile regale.Iti multumim. precum hota-rîse. poporenii de rînd. Ea pustieste turme.. holde de grîu... Nu-s platose sau coifuri mai bune decît ea"..Sa plece deci la Lerna ! glasuise stapînul. si a-ncercat flacaul sa jupoaie de piele îngrozitoarea fiara chiar cu ghearele ei. A tras însa zadarnic de piele s-o desprinda. Nu !.Sa plece. a cugetat Heracle.. cirezi. spusese Euristeu.. si cugetînd mai bine. si. Cheama-ne. De-a nimicit pe frate. în orasul Tirint. în veacuri. nici sabia sau lancea. . Era si întelept. sa-l jupoaie pe leul ce fusese vrajit de fiorosul Tifon. si-asa a izbutit. si sa nu se întoarca decît biruitor sau mort. Mai ales ca aflase cum oamenii de Argos. adus pe scut. Prin vitejia lui îsi dobîndise în lupta o platosa si-un coif. sa rapuna si sora. am sa-mi fac eu vesmîntul. si teasta lui de fier. . si. Asa învesmîntat. Sa-i desprinda si teasta. trimise printr-un crainic. acei ce ne luptam adeseori cu fiare si monstrii-ncrîncenati. Nu cred c-o sa mai scape acum fiul lui Zeus si-al frumoasei Alcmena. Este tot ca si leul. Nici unul n-a scapat din cîti au vrut s-ajunga la mlastinile Lernei. Atîta ca Heracle nu era doar puternic. ce n-o poate strapunge. Heracle ! Tu ne ajuti pe noi. prin care nu puteau sa patrunda sageata. de asta data.si s-a gatit Heracle sa plece catre Lerna... sa ucida. am sa mi-o pun pe cap. Cît era de puternic. .

mucede. cincizeci de capete. Dar orisicît lovea. Numai ca îndraznetul flacau al lui Ificle atîta se rugase de unul si de altul. blestemata odrasla a lui Tifon. In jurul ei erau mormane fara numar de fiinte omenesti. Sa-l duc pîna la Lerna. si putrezeau prin mlastini. pe care-o dovedise si-n lupta din Nemeea. încît pîna la urma Heracle a primit sa mearga cu Iolau. tîsneau limbi otravite si suiera cumplit. ca de-obicei.Nu pot sa-l iau cu mine. în goana cailor.Adu-mi lemne aprinse sf arde fiecare gîtlej. Apoi fiul lui Zeus a început sa-ncinga sagetile în foc si sa traga cu ele în hidra adormita.Atîtia oameni vor sa fie lînga el în ceasurile grele. împunsa de sageti. pîna-n Lerna. încît. cu boturi plescaind si coltii ca pumnale de fier. în locul fiecarui cap smuls de pe gîtlej. si-l admira nespus. Tatal a-ncuviintat . dar eroul Heracle n-a vrut sa se-nvoiasca. dihania uriasa s-a ridicat din mlastini.. în vîrful carora legase so-moioage de fîn aprins în foc. vreau sa-l însotesc eu. Heracle a sarit la ea cu ghioaga-n mîna. si vreau sa-l crut macar de truda drumului. Nu le putea mînca. rapuse si tîrîte pîna-n salasul sau. Fara sa piarda vreme. a cerut învoire tatalui sa-l conduca pe eroul Heracle cu carul. tintind-o iar pe hidra cu cîteva sageti. ca niste flacari verzi. In numele multimii. întîia lovitura a si facut sa-i zboare unul din capete. îl iubea pe Heracle mai mult decît pe-oricine. Iolau a aprins focul. S-au dus pîna la Lerna. spusese lui Ificle. si-au plecat împreuna.. Cu-aceeasi istetime. Numai ca-n locul unde fusese un singur cap cresteau acuma doua. în goana cailor. otraviti. . atîta staruise. si-n Lerna sînt primejdii ce pot sa-l coste viata !. si carul pentru drum. . pregatise si caii. Avea noua gîtlejuri si noua capete . care se ridicau din mlastina întinsa. în loc de noua. unde stapînea moartea. hidoase. Din boturile-i hîde. feciorul lui Ificle. Dar tînarul Iolau. se ridicau acum verzi.. umplînd întreg vazduhul c-un miros otravit. Heracle si Iolau s-au apropiat încet. . atît erau de multe. se-naltau altele.Te scoala. . purtînd în spate lemne si-O' gramada de fîn.. spusese lui Ificle.Vrusese sa porneasca pe jos. Mult s-a mirat voinicul si a lovit din nou. Iolau e mult prea tînar. Heracle i-a strigat flacaului Iolau : . 3 36 Hidra dormea la ceasul cînd au sosit cei doi.si-unul mai gros ca toate : capul nemuritor. Din zare se vedeau aburi verzi. de unde smulg capatînile hidrei. a glasuit eroul.

hidra îsi rasucise coada ei de balaur peste picioarele eroului Heracle.. în care gîlgîia venin negru-ver-zui. în vremea asta însa. încît locuitorii îl parasisera. Doborau animale si oameni deopotriva. care salasluiau în niste smîrcuri negre. Pasarile stimfaliene Dar nici nu apucase sa-si odihneasca trupul Heracle. îi sfîsiase carnea si-i taia poate osul. lînga un oras..Iolau s-a repezit. capul împrastia miasme otravite. zeul razboiului. cufundîndu-l în mlastini. Trebuia sa se lupte c-un soi de pasari mari. în acest fel.. unul dintre picioare. rasarit de sub mlastini la suierele hidrei. care era mai sus ca toate cele37 lalte si pe-un grumaz mai gros. pe tarmurile marii. si ochii lui aprinsi azvîrleau înca flacari. Din aripe zvîrleau pene ca niste lanci. alaturi de Iolau. încerca sa-i reteze. cu mult mai mari ca omul.Va fi vai de dusmanii pe care-i vei tinti. L-a zdrobit cu maciuca . Se pustiise locul. ca i-a venit porunca sa plece iar la drum. si cu bucati de lemn. mare cît un vitel. la Tirint. Stimfalos 15. a glasuit Heracle flacaului Iolau. socotea Euris-teu. curînd n-au mai putut sa creasca alte noi capete. Heracle-a izbutit sa-i zdrobeasca odraslei lui Tifon si-a Ehidnei capul nemuritor. Cursese-atîta sînge în toata-mprejurimea orasului Stimfalos. la Stimfalos. si înca-a mai durat pîna catre amurg. coltii puteau sa muste. pentru ca pasarile-acelea slujeau cruntului Ares. de nu sarea Iolau c-un bolovan în brate si nu-i sfarîma trupul. zdrobit. pornind catre Tirint. Le-a pus apoi în tolba si s-a urcat în car.De va scapa de pasari. Se urcau în vazduh. . nu o sa-l ierte Ares. cu clestii lui taiosi. . Iar un crab monstruos. fara nici o putere. dar chiar asa. lînga salasul hidrei. si el se desfata. capul nemuritor va sta pe vesnicie. In schimb eu am sa-mi moi toate sagetile în sîngele acesta înveninat al hidrei. si-acolo îi mîncau în timpul zborului. auzind gemete. a împlinit porunca. înfricosati de moarte. sub stînca asta. . care ardeau în flacari. i-a dat raspuns Iolau. trimitînd pe Heracle în smîrcuri. Nimeni nu îndraznea sa se lupte cu ele. care se ridica în mijlocul mocirlei.. Heracle si-a muiat toate sagetile în sîngele-otravit al hidrei de Ja Lerna. Lupta durase din zori pîna-n amiaz. si-atunci a-mpins Heracle si-a rasturnat deasupra-i o stînca grea si-nalta. .Aici. Teafar tot n-o sa iasa din încercarea asta. Luau oamenii în gheare. sau cînd vedea-n Stimfalos sîngele siroind. Iar pasarile-acestea aveau ciocuri de-arama si aripe de bronz. în acel ceas tîrziu.

mormane mari de pasari. dornic de razbunare.. gata sa îl loveasca. Ba. si nu stiau ca el. mii si zeci de mii.Sa te-nsotim si noi. Ajuns la tarmul marii s-a urcat pe un deal. Tuturor ne esti drag. Cîti îl vedeau pe cale. avînd coiful pe cap.. ce strabateau deodata cîte-o suta de pasari. Ducea cu el voinicul doua timpane mari. mii. .a treia. facute din arama. Tot locul se-nvelea. îl îndemnau sa stea sau sa se-ntoarca-acasa. ba poate si mai bine. întinse. A pierit în vazduh. dupa cît se spune. nu în lunga vreme. Cerul se-ntunecase de-atîta pasarime. de-i era la-ndemîna. Insa eroul nostru si-a ridicat maciuca. si.. La zgomotul acesta s-au ridicat în stoluri pasarile lui Ares. si mergea mai departe.si a plecat Heracle catre golful argolic. de frica mortii. le raspunse Heracle. cu pasarile-acestea. Tu ne-ai scapat de cele doua-nfricosatoare odrasle-ale lui Tifon. Astfel s-a ispravit si-aceasta încercare . Eu ma pot apara cu blana mea de leu. într-o insula mica. îl rugau oamenii..Am sa gonesc acum si-aceste pasari negre. ca într-un giulgiu negru. . Auziti ce se-ntîmpla ! Acesta e sfîrsitul feciorului Alcmenei.Nu. Cu miile s-au stins. . si Ares. dupa numar. Dar s-a jurat s-ajute pe Hera totdeauna în contra lui Heracle. nepatruns. Azvîr-lea si cu lancea. fara viata. Ares s-ar fi ivit c-o sabie-n mîna în fata lui Heracle. voi merge singur. zburau tipînd cu graba spre portul Euxin 16... Voi însa ati pieri. Insa...Aha ! îsi spuneau ei. Poate sa fie Ares oricît de mînios. A început sa bata puternic în timpane. si tipetele lor umpleau întreg vazduhul.. a fost cuprins de frica numai vazîndu-i ochii cu care îl tintea si a luat-o la goana. la dorinta preacrudului zeu Ares. unde se afla smîrcul.. Mult au mai patimit oamenii din Stimfalos si din împrejurimi. Leauzeau Euristeu si sfetnicii-n Micena. ce trimit din înalt lanci tari din aripe ? Ares le ocroteste. în smîrcuri se scaldau cu aripile negre. nu se temea de pasari. N-am încercat si noi ? Iar locul e deschis. Putine ramîneau. Lovea si cu maciuca. Nu vrem sa mori si tu. .Euristeu vrea sa pieri ! îl sfatuiau ei toti. 38 n-ai unde te feri. Cum poti tu sa te lupti cu monstrii zburatori. . ce era lînga smîrcuri. nu. ridicata din ape de Tetis. sîngerosul. Tragea din arc sageti. învaluit în blana de leu. .

Heracle-a luat cu sine un trup de pasare, strapuns de-o sageata, sa-i fie marturie, si-a plecat spre Tirint. Pe drum se întîlnea cu oamenii în cete, oameni ce se-ntorceau spre orasul Stimfalos. si ei îi multumeau cu lacrimi pe obraz, fericiti ca puteau sa-si regaseasca iar caminul parasit, fara primejdie pentru copiii lor.
39

Caprioara zeitei Artemis Numai ca inima haina a regelui Micenei nu se îndestula nici-cînd cu suferinta eroului Heracle. si, fara sa-i mai dea ragaz sa se-odihneasca, l-a trimis sa-i aduca, din muntii Arcadiei, o iute caprioara a sorei lui Apolo, zeita Artemis. Caprioara aceasta avea coarne de aur si picioare de-arama. Fusese harazita de zeita fecioara sa faca pagube în livezi si peogoare, si-asa sa-i pedepseasca pe bietii muritori. Se mîniase tare pe ei zeita vînatoarei, fiindca nu-i aduceau destule jertfe-n templu. si oriunde dadeau rod livada sau ogorul, gradina sau pasunea, caprioara sosea, la porunca zeitei. Calca-n picioare totul, lovea cu coarnele si para-duia rodul. Degeaba o rugau oamenii pe zeita sa nu-i mai pedepseasca, ea nu se îndura. Acum pleca Heracle sa prinda caprioara, s-o aduca legata în orasul Tirint. - Pe-aceasta caprioara n-o poate nimeni prinde. Fuge ca o sageata... rîdeau toti sfetnicii strînsi lînga Euristeu... si-apoi chiar de-o va prinde, s-aduna dusmania zeilor olimpieni. Pe lînga zeul Ares, îl va urî si-Artemis. Toate sînt ticluite sa-i grabeasca sfîr-situl feciorului Alcmenei... - Asa e ! Va pieri ! scrîsnea si Euristeu, cu ochii mici de ura. si-abia atuncea, prieteni, am sa fiu multumit si am sa fiu pe plac ocrotitoarei mele, marea zeita Hera. într-adevar, Heracle, dupa ce colindase prin desele paduri ale Arcadiei, aflase anevoie salasul caprioarei cu coarnele de aur. Insa cum a zarit-o, i-a si pierit din ochi. Nu parea ca alearga sau c-atinge pamîntul. Semana c-un vîrtej care aluneca, cu vuiet, pe-o cîmpie, sentoarce, sta o clipa si iarasi se porneste, ca sa-l si pierzi din ochi. Era o caprioara cum nu se pomenise. Numai ca nici Heracle nu se lasa învins. si se spune-n legenda ca, fara de odihna, adesea fara hrana, sau apa, sau chiar somn, a urmarit-o-ntruna. Ea s-a-n-dreptat, în goana, întîi spre miazanoapte, ajungînd în tinutul zis hiperborean, la marginile lumii, unde izvora Istrul, dupa stravechi legende 17. Aici era s-o prinda ; poposise o clipa, doar cît a rasuflat. Dar ea, facînd un salt, a si tîsnit din nou, pornind spre miazaziua. Au fugit amîndoi, asa, un an de zile. Oamenii îi vedeau trecînd cum trece vîntul. Ar fi vrut sa-l ajute pe dragul lor Heracle. Atît ca nici o fiinta, de pe întreg pamîntul, nu mai putea salerge atît de repede cum fugea caprioara, urmata de Heracle. Alergînd amîndoi, pe cînd se-mplinea anul, au ajuns la un rîu, albastrul rîu Ladon. si dincolo de rîu era templul zeitei. si daca apuca sa patrunda în templu, caprioara zeitei era la adapost. Heracle nu putea s-o mai scoata de-acolo. Pîn-atunci se ferise sa foloseasca arcul. Vazînd ca peste-o clipa caprioara zeitei o sa ajungan templu, Heracle a tintit-o, din fuga, cu-o sageata, în piciorul ei stîng. Animalul ranit s-a

oprit locului. Heracle, din doi pasi, a si fost lînga ea si a prins-o de coarne. I-a scos grabnic sageata din piciorul sau ager. Legînd-o c-un curmei de celelalte trei picioare de arama, a luat-o pe spinare. - Unde te duci, Heracle ? i-a strigat Artemis, de pe o culme înalta. Da-i drumul caprioarei. Iai suparat pe Hera, pe Ares, si acuma ma mînii si pe mine ? - Nici nu ma gîndesc, zeita ! i-a-ntors raspuns voinicul. Este porunca Herei, data prin Euristeu, basileul din Argos. Cere-i ei socoteala. Eu sînt doar multumit ca i-am scapat pe oameni de-atî-tea stricaciuni pe care caprioara le-aducea cîmpurilor 18. si-a plecat mai departe, lasînd-o pe zeita sa strige cît poftea. Mistretul din Erimant Stapînul cel nevolnic tragea acum nadejde ca viteazul Heracle, dupa atîtea lupte : cu leul din Nemeea, cu hidra de la Lerna, pasarile lui Ares, si goana necurmata, mai bine de un an, pe urma caprioarei zeitei Artemis, a obosit de-ajuns. - îl voi trimite dara, spunea celor din jur, în muntii Erimant19, sa-mi aduca de-acolo, viu si nevatamat, mistretul fioros, care pa-raduieste codrii desi ai Psofidei 20, distrugînd asezari si nimicind pe oameni. Sa plece deîndata ! - Sa plece deîndata! strigau toti sfetnicii. si iar pleca Heracle - desi abia sosise - savîrsind calea-n-toarsa catre Arcadia. Pe cînd mergea, eroul a întîlnit în cale pe centaurul Folos 21. Centaurul acesta avea o fire blînda. Fiind prieten cu Heracle, l-a poftit la un ospat si-o ora de ragaz, dupa atîta truda. Ba, vrînd a-i fi pe plac, a mai desfundat Folos si un butoi cu vin, pe care îl primise de la Dionisos, zeul vitei de vie. Era un vin din care nu sorbeau decît zeii. Aroma lui era atît de-mbatatoare, încît s-a raspîndit peste tot muntele, ametindu-i Pe oameni, pe monstri si pe fiare. Cei dintîi au simtit aromamba-tatoare fratii centaurului. In tropote grozave, au alergat cu totii spre pestera în care Folos îl gazduia pe voinicul Heracle.

40 41
- De ce ai desfundat butoiul fara noi ? au racnit ei spre Folos. Nemernicul acesta, sclavul lui Euristeu, a baut vinul nostru ? si, fara sa astepte raspunsul fratelui, s-au repezit cu stmci si trunchiuri de copaci sa-l omoare pe fiul reginei de la Teba. Unul i-a aruncat o stînca mare-n frunte, altul l-a izbit strasnic cu un trunchi de stejar. De nu era Heracle atîta de puternic, ar fi pierit îndata. Atunci, s-a ridicat preavoinicul Heracle, cum sare o scînteie din focul cel urias, care cuprinde-un rug. Usor ca rîndunica, dar în-dîrjit ca leul cînd e ranit de moarte, s-a avîntat Heracle la cel dintîi centaur si, lovindu-l cu pumnul, l-a si rapus pe loc. A pus mîna pe ghioaga, pe ghioaga lui cumplita, sfarîmînd teste, piepturi si sale de centauri, culcîndu-i la pamînt. Centaurii, cu spaima, cîti mai erau în viata, s-au napustit afara din pestera lui Folos.

Heracle, fugarindu-i, i-a tintit cu sageti. Nici unul n-a scapat. înca nepotolit de-aceasta suparare, s-a dus în Erimant, cau-tîndu-l pe mistret. L-a aflat cu greutate, ascuns într-un desis. Avea niste colti albi, lungi de un stat de om, taiosi ca niste lanci. Vazîndu-l pe Heracle, mistretul - ce fusese vestit de Artemis ca vor veni primejdii - s-a zvîrlit într-un trunchi înalt, gros, de stejar. Cu rîtul lui enorm l-a smuls din radacina, trîntindu-l spre erou. Heracle s-a ferit. A vrut sa ia el trunchiul care cazuse jos, sa-l zvîrle spre mistret. însa si-a amintit ca trebuie s-aduca mistretul viu si teafar crudului Euristeu. Mistretul ar fi vrut sa fuga catre vale ; dar Heracle, strigînd si aruncînd cu pietre, l-a silit sa se urce spre vîrful Erimant. Cazuse peste munte zapada proaspata. Mistretul luneca sau se împotmolea, gîfîia tot mai mult. Nu mai putea sa fuga. Istet, sprinten, voinicul s-a repezit peo culme. De-acolo a sarit de-a dreptul peste fiara. A lovit-o în ceafa de i-a taiat suflarea, si fiara s-a-mblînzit. A luat-o pe spinare si-a pornit spre Micena. Auzind Euristeu ca a ajuns Heracle cu fiara la Micena, ca a intrat pe poarta si vine la palat, a început sa strige spre sfetnici sa-l opreasca. Dar nimeni nu-ndraznea sa i s-arate-n cale. De frica, lasul rege a fugit, s-a ascuns într-un butoi de-arama si, tremurînd, tipa : - Omoara-l sau da-i drumul sa plece unde-o sti ! Nu-mi trebuie mistretul. Pleaca de-aici cu el... Nu uita ca-mi esti sclav, si-asa îti poruncesc... - Am primit sa-ti slujesc, nu fiindca pretuiesti în ochii mei ceva, i-a dat raspuns Heracle. Datina noastra cere ca pentru orice fapta de sînge sa platesti, stînd un timp în sclavie. si eu m-am supus ei. Dar afla, Euristeu, ca eu orisice munca nu o fac pentru
42

tine, ci o fac pentru oameni, pe care îi iubesc. Pentru ei am plecat, sa-i scap de-aceasta fiara, pe care-o port în spate... - Fa cu ea tot ce vrei, dar lasa-ma sa ies din butoiul de-arama, se tînguia fricosul. si nu s-a linistit decît cînd a vazut mistretul jupuit si carnea lui încinsa în frigare de-arama.

Grajdurile lui Augias
Atunci a prins curaj, a iesit din butoi si-a început sa spuna cu-amenintari în glas : - Du-te acum în Elida, la regele Augias, fiul lui Helios, puternicul zeu soare. Iar regele Elidei are trei mii de boi, din care-o parte au picioarele ca neaua, altii-s în întregime albi, parca-s lebede, si altii-s purpurii, ca stofa sidoniana. si între toti acestia un taur, Faeton, se-aseamana c-o stea de aur sclipitor. în grajdurile sale, gunoiul vitelor, neridicat de veacuri, s-a înaltat ca muntii. si vitele acelea, ce-s date în pastrare regelui chiar de soare, nu mai au loc în grajd. Du-te deci la Augias si curata gunoiul...

- Ma duc, a spus Heracle, fiindca stiu prea bine cîti sclavi au fost ucisi de regele Augias, pentru ca n-au putut sa curete gunoiul. stiu cîti ar mai pieri... si a plecat Heracle la regele Augias, sa-mplineasca porunca. - Regele Euristeu te-a trimis pentr-un an, i-a glasuit Augias, vazîndu-l pe Heracle. Eu cred ca nici în zece, poate nici într-o viata, nu ai sa izbutesti sa-mi cureti grajdurile. si de nu izbutesti, sa stii c-ai sa-ti pierzi viata aicea, în Elida... - O, rege, a zis Heracle, omul are si minte, nu numai brat de fier. Ce-ai zice tu, de pilda, daca eu as putea sa-ti curat într-o zi gunoiul tot din grajduri, si nu-ntr-o viata-ntreaga ?... - Atunci ti-as da rasplata, din cirezile mele, trei sute de boi buni. Dar nu e cu putinta asa ceva, Heracle. Nici zeii n-ar putea, dar tu, un muritor... Gîndeste-te ce spui. - Sa încercam ? - Fireste, daca te încumeti !... - si-ti tii fagaduiala ? ♦ 1- Fac chiar si-un juramînt. - Bine. Atunci, priveste !... si istetul Heracle a scos vitele-afara, aucîndu-le-ntr-un cîmp.
43
1

I f »"4 11 ('I t

A pus mîna pe ghioaga. A lovit cu putere în zidul cel înalt, din fundul grajdurilor, facînd doua sparturi. Din dreptul fiecarei sparturi facuta-n zid, a sapat dupa-aceea cîte o albie, spre cele doua rîuri aflate-n apropiere : Alfeul si Peneul. Apa a intrat pe albiile acestea, pe urma, prin sparturi, în grajdul lui Augias. Heracle avusese grija, mai înainte, sa sparga si în fata zidul cel gros la fel. Apa intra prin fundul acelui grajd urias si se varsa prin fata, du cînd cu ea gunoiul. Nici nu venise seara, si grajdul lui Augias fusese curatat, gaurile din ziduri astupate la loc. Alfeul si Peneul curgeau iarasi în matci, iar albiile noi, umplute cu pamînt, nu se mai cunosteau. - Ce zici acum, Augias ? l-a întrebat Heracie. M-am tinut de cuvînt ? Hai, tine-te si tu !... Dar siretul Augias, vazîndu-si împlinita dorinta ce-o avea, s-a razgîndit îndata. - Esti sclav si împlinesti poruncile primite, a glasuit el aspru. Pleaca spre Euristeu. Fata de sclavi, un rege nu este nevoit sa-si, pastreze cuvîntul. - Dupa datina veche, acel ce nu-si pastreaza cuvîntul va sa piara ! i-a dat raspuns Heracle. Cînd am sa ajung liber, ma voi lupta cu tine, rege fara cuvînt, si am sa te rapun. - Pleaca, îti poruncesc ! a rostit regele. Heracle a plecat, dar, dupa cum se spune, s-a-ntors cînd a fost liber. S-a luptat cu Augias si ia învins ostirea care îl apara. Regele a cazut. Eroul, dupa lupta, a rasadit acolo trei sute de

Luîndu-si deci ramas bun de la regele Minos si de la poporenii din insula lui Zeus . Taurul a intrat în marea lui Poseidon. Taurul lui Poseidon. Euristeu a-ntrebat-o pe stapîna sa. Dar sînt legati în lanturi. ascuns de mama sa si de bunica-i. Ca sa-l poata supune. nici sfetnicii si nici ostenii lui nu cutezau sa lupte cu taurul turbat al zeului Poseidon. I-a-ncovoiat grumazul. Euristeu l-a trimis afara din Elada. Ci. Cu coarnele strica locuinte si grajduri. pe nume Diomede. mult mai primejdioasa.Heracle s-a urcat pe taur. Hera i-a amintit ca este-n Tracia un fecior al lui Ares. Iar cînd s-a repezit. Musca oa-aneni si vite. Orice strain ajunge în Tracia e prins de crudul Diomede si dus. flamînzi ca niste lupi. pe cîmpul Maraton. S-a dus în Atica. strigînd înfricosat slujitorilor sai ca sa desfaca poarta la grajduri si sa lase taurul lui Poseidon sa fuga unde-o sti. e zvîrlit cailor. si taurul acesta era. iata ca soseste Heracle cu o barca. l-a atîtat la lupta cu strigate si pietre. parca-si cerea iertare. l-a dus fiul Alcmenei pîna-n tinutul Argos si l-a închis în grajdul regelui Euristeu. Gheea. cînd s-a vazut scapat. îi asculta porunca viteazului Heracle. cum sînt cele cu care se prind pesti. Tezeu. livezi. din bot îi curgeau bale. Sînt negri ca taciunii. cu coarnele plecate. la grajduri . Chiar regele din Creta. gonesc ca niste vulturi cînd zboara prin vazduh. Hera. unde sa-l mai trimita. Heracle si-a facut din fire de otel o plasa. pentru ca se hranesc numai cu carne vie. Ochii-i ardeau vapaie. Taurul lui Poseidon Plecarea spre Tracia Dupa ce a curatat si grajdul lui Augias. a fugit ca naluca. calcînd-o sub copite. ce se afla în Creta. si-a înotat cu sîrg pîna-n Peloponez. Acolo se afla un taur alb ca spuma. trimis de zeul marii. taurul lui Poseidon fusese îmblînzit. Heracle a primit o noua Însarcinare. fara sa-i ia si viata. si în putina vreme. tîrîs. Regele Diomede are grajduri de-arama. taurul lui Poseidon a nimerit în plasa. gradini Dupa ce s-a întors Heracle si din Creta. De-aici. spune legenda. si holde. Nici el. care-l sfîsie-ndata. Porunca îi suna sa-l aduca pe taur în Argos. în cinstea biruintei dobîndite de el. stapîn peste bistoni. viu si zdravan. ca pe-un cal. numite olimpiade. A pornit dupa taur. puternici si cinstiti 22. a-ndreptat taurul spre valurile marii. fiul lui Zeus si-al frumoasei Europa. . si-n ele se gasesc niste cai fara seaman. înfricosat de taur. Strabatea toata Creta. în regatul lui Minos. si iarasi Euristeu s-a ascuns în butoi. insula minunata. unde-l va doborî un alt erou. Heracle i-a strîns botul în pumnii lui de fier. mugind încetisor. Poseidon furtunosul. unde copilarise odinioara Zeus. Minos. statea-nchis în palat. turbat ca vijelia. prins într-un streang.maslini si a statornicit serbarile vestite. spre slava fara moarte a celor îndrazneti. Statea cu fruntea-n jos si-n-genunchea-nainte-i. Ţinîndu-l strîns de coarne. mugea-nfiorator.ce-l binecuvîntau ca-i scapa de urgie .

dar de caii acestia nu cred c-o sa mai scape. în locul lui Admet. In drum. Totusi ai mai putea sa vietuiesti un timp. spusese solul mortii. în Fera. Iar solul. Altminteri. ce trebuie sa faca. eu sînt gata sa plec. supusii. nici slugile. Cum sa se duca . s-aduca pe ea caii . Atîta ca la vremea cînd a sosit Heracle. taindu-i o suvita din parul matasos. . ramîi cu bine. Ares o sa-l învete pe fiu-i. în casa lui Admet intrase nenorocul. îi vor veni de hac. vazînd pe cea mai buna si cea mai credincioasa dintre sotiile ce-au trait pe pamînt pierind sub ochii lui. la Hades.Sotul mi-e mult prea drag. Ţin la zilele lui mai mult decît la mine. zeul mortii. a vrut o fiinta. Nimeni nu a primit. Admet.unt.A scapat el de multe. fara sa se opreasca la regele Admet. Aceasta.preatînara-i sotie. scotînd doar un suspin : . fara sa stea pe gînduri. zicea. Diomede.. S-a îngrozit Admet. Nici parintii. cînd este înca tînar si-i însetat de viata ? A întrebat Admet cine ar vrea sa plece în locul lui. cu sabia în mîna. jos. a poposit o vreme pe tarmul tesa-lian.. nici prietenii cei buni. Socot ca-i ultima. sub pamînt. a spus ea solului. de s-ar gasi o fiinta care îti este draga sa vie-n locul tau. la Hades. Trupul i s-a racit. Eu te-am iubit nespus. Cum i-a taiat suvita. Euristeu îi daduse o corabie mare. prins de furtuna. Alcesta a-nchis ochii. A lunecat pe lespezi. si-a plecat iar voinicul. Heracle s-a gîn-dit ca n-ar putea sa treaca pe lîng-orasul Fera. glasuia Euristeu. si nici bunicii. auzind ce glasuise solul mohorîtului Hades. cum ceruse Heracle. 46 Va-nchipuiti ce jale a potopit palatul ! Inima lui Admet s-a sfîsiat de chinuri. fara a fi-ntrebata. . auzind sfatul Herei.Gateste-te. Nimeni n-a vrut sa plece. si cea mai draga lui . s-a învoit s-o ia pe tînara Alcesta.44 45 :wttmii-uisili . s-a hotarît sa plece ea însasi în Infern. Hades cel mohorît trimisese sa-l ia pe regele Admet în negrul lui salas. Cine se învoieste bucuros sa porneasca înspre tarîmul mortii. Tanatos. Regele Diomede este fiul lui Ares. Admet. Admet. doar sa traiasca el. în locul lui Admet. în frumosul port Argos.Admet. Am venit sa te iau.daca-i va putea lua. Aceasta-i munca a opta. Ba da. la Hades. jos. prietenul sau. Aici domnea. cît erau de ba-trîni. Biruinta asupra mortii . sub pamînt. __ Mai bine muream eu. fara zabava. S-a apropiat de ea. cel ce are o sabie taioasa. Singura mea durere e ca n-o sa-l mai vad. plîngînd. sa nu poata scapa din nou teafar Heracle.

I-a-ntins o masa mare. Spre ziua l-a trîntit Heracle pe Tanatos cu pieptul la pamînt si l-a legat în streanguri. Heracle s-a sculat usor din asternut. atîta de frumoasa. Moartea fusese-nvinsa 23. si pîna la sfîrsit a aflat adevarul. îti multumim. "O. Tanatos a jurat. însa eroul nostru s-a asezat ia pînda. a întrebat-o pe-alta. a si bagat de seama ca toti aveau siroaie de lacrimi pe obraz. strîngînd-o la piept pe soata draga. în timp ce sta la masa. . S-a furisat Heracle. Atîta ca Heracle. A poruncit sa fie Heracle ospatat cu tot ce-avea mai bun : bucate. Atunci s-a repezit si l-a cuprins pe zeu în bra-tele-i vînjoase. daca nu redai viata sotiei lui Admet si daca n-ai sa juri ca si prietenul meu va ramîne în viata.Aievea e. stia ca-n prima noapte. Tocmai cînd aveau loc întîmplarile-acestea în palatul din Fera. în taina. n-ai vrut sa ma mîhnesti ! Numai ca am aflat. S-au luptat toata noaptea. Heracle ! glasuia si Admet. iar sabia ti-o sfarm. dezlipindu-si obrazul de cel al dragei sale. Tanatos. A-ntors-o iar la viata pe tînara regina . Aducerea cailor lui Diomede Erai spre dimineata cînd au intrat Heracle si-Alcesta în palat. Heracle. l-a biruit pe zeul ce taie firul vietii.ea. cînd toti dormeau.Nu-ti mai dau de-aici drumul. spre lacasul unde zacea Alcesta. atît de tînara ? Cum sa-si jertfeasca ea zilele netraite. i-a gla-suit Heracle. tînara si frumoasa. pentru noi. a sosit si Heracle. . Potrivit datinei. Nemaiavînd ce face. . Admet. care-l iubea si-l pretuia nespus pe eroul Heracle. si nu i-a spus nimic din chinul ce-l rodea. si am s-o smulg lui Hades. doar ca sa traiesc eu ? Nu-mi trebuie nici mie viata fara de ea. -.Iti multumim. nu avea voie nimeni sa stea prin apropiere cînd trebuia sa vina zeul mortii. n-a vrut sa-l întristeze cu suferinta sa. l-a lasat si pe Admet sa vietuiasca-n tihna. dupa ce-nchidea ochii oricare muritor.E vis sau e aievea ? glasuia el. preabunul meu prieten. A întrebat pe-o sluga. venea zeul Tanatos ca sa ridice umbra trupului adormit. nu stia ce sa creada. Admet se hotarîse sa-si ridice viata cu un pumnal de fier si sa-si 47 urmeze soata în tinutul lui Hades. A asteptat un timp. Ma voi lupta cu moartea ce ti-a rapit sotia." Noaptea. Vazînd-o pe Alcesta vie. îi raspundea Alcesta. Heracle ! . si-a auzit deodata fîlfîitul de aripi al zeului Tanatos. bauturi si fructe din gradini. a cugetat Heracle. surî-zatoare. Admet.

de propriii lui cai. au trebuit sa fuga. sa-i suie pe corabie. O ! Cît am sa ma bucur. lanci si arcuri..De opt ori a scapat pîna acum Heracle. In goana lor nebuna au ajuns în padurea ce-m-prejmuia Olimpul. si debarcînd acolo.domneau peste poporul de femei luptatoare. si-a rostit Euristeu. cînd am sa-l vad pe rug !. Regele Euristeu. femei razboinice. Mînia zeului ce-atîta la razboaie a sporit si mai mult . si s-au urcat cu totii pe o corabie.Dar feciorul Alcmenei nu mai era. regele. Intorcîndu-se-n Argos. sa fie lasati liberi. se vazuse pe data încercuit de sute si sute de razboinici. purtînd pe spate arcuri si-n rnîini lanci ascutite. si i-a pornit spre tarm. pe care zeul Ares îl vestise din vreme. l-a atacat din nou. Au debarcat pe tarmul cel larg si nisipos. calarind pe cai iuti. cîti mai erau în viata. numite amazoane. pîna la urma i-a biruit pe toti. . legîndu-i peste boturi cu lanturi de arama. ca Tezeu din Atena. Zeus s-a mîniat si-a trimis niste lupi. Lasase fericire în palatul din Fera si pornise din nou. Totusi. In cea de-a treia zi. El l-a suit pe punte . zeul razboiului . cum îi urzeste Hera.. A luat din grajduri caii. Cingatoarea Hipolitei . Au staruit sa-i fie si ei însotitori.copilele lui Ares. pe care o avea regina Hipolita. Plutise iar pe mare. dar regele Micenei a poruncit din nou slujitorilor sai sa le deschida poarta. Odata si odata soarta îl va lovi. dar caii fla-mînziti. aflînd ca Diomede a fost mîncat. care i-au încoltit si i-au mîncat pe toti. S-a luptat iar. Peleu si Telamon. muntele cel înalt. l-au sfîsiat. ostenii bistonieni. Heracle-a adus caii în orasul Micena. pîna ce au ajuns în Pontul Euxin. iarasi s-a-nspaimîntat si-a sarit în butoi. cu o alta ostire de calareti armati cu sabii. daruita cu vraji de zeii olimpieni. Regele Diomede a cazut însa prins în mîna lui Heracle. Heracle s-a-nvoit. Cîtiva eroi vestiti. n-au vrut sa-l lase singur în tara amazoana. care salasluiau la Pontul Euxin 2i . Plecase. pe drum. regele bistonian. dar trebuie sa vie si ziua asteptata. strajuit de amazoane. Tot atunci. sa-si împlineasca slujba. dar Ares n-a-ndraznit sa se arate iar si sa-l cheme la lupta pe feciorul Alcmenei. pe drum. stiind ce îndurase Heracle pîn-atunci. plutind neîntrerupt. trei zile. 48 Viteaza Hipolita si mîndra Antiopa . Heracle a-nchis caii în niste grajduri largi.. Acestia au fugit." si l-a trimis s-aduca o cingatoare scumpa. S-au adunat în Argos. si-n sfîrsit ajunsese la cruntul Diomede.

Ea a ramas uimita de chipesii flacai ce coborau pe tarm. sageti sau pietre. . nu numai brîul ei.O dau de bunavoie. încît razboinicele femei s-au si aprins. Din arcuri a tîsnit o ploaie de sageti. Fata lui Euristeu. i-a glasuit regina. si . sa o duca Admetei. cu caii lor cu tot. I-a întrebat ce vor. doreste sa o aiba. Au tras roi de sageti si lanci spre amazoane. semnul ei de regina. Nu vreau sa lupt cu voi. pamînt. Nimeni n-o asculta. parea ca se abate furtuna într-un lan. priveghea însa Hera. în vremea asta. Regina era gata s-o scoata de pe mijloc s-o dea. în eroi. S-au pregatit de lupta. 49 iilliliimin Au cazut prizoniere frumoasa Antiopa si-o capetenie. Toate intrau în lupta. Lancile au lucit.fiindca Menalipa plîngea si se zbatea sub bratul lui Hera-cle . repezindu-se.Eu îti cer cingatoarea. O dai de buna voie ? Sau trebuie sa ti-o smulg.I-a-ntîmpinat la tarmuri preamîndra Hipolita. dîrze.regina Hipolita i-a daruit. si a vorbit zeita atît de-nversunata. în asfintitul lumii. dupa porunca Herei. Dar si fiul Alcmenei. lup-tîndu-ma cu tine si cu ostirea ta ? . calare. în schimbul libertatii fecioarei. care e preoteasa chiar în templul zeitei. mai ales. Ca spicele cadeau vestitele-amazoane. trîntite la. Regina Hipolita tinea nespus de mult la fecioara aceasta. plina toata de vraji. Ea a vazut ca-i pace si ca fiul Alcmenei dobîndea prea usor. A sarit în mijlocul femeilor strigînd : . preoteasa a Herei. Atunci s-a prefacut si ea în amazoana. fiica lui Euristeu.Minciuna ne rosteste acest fiu al Alcmenei ! El nu vrea altceva decît sa ne omoare si sa ne ia regina. . si toti ceilalti eroi nu s-au înspaimîntat. Heracle i-a raspuns cu glas blînd. prin vorba-i iscusita. Degeaba Hipolita încerca sa le tina. s-arunce lanci. fara zabava. eroului Heracle. Vacile lui Gerione Cea de-a zecea isprava sâvîrsita cu cinste de eroul Heracle s-a petrecut departe. sa-i ceara cingatoarea. splendida cingatoare. Frumoasa Antiopa a ramas însa prada eroului Tezeu. înarmata. pe nume Menalipa. trimis de Euristeu. aratîndu-i ca vine din Micena. Lupta cu amazoanele Din cer. scumpa ei cingatdare. Cînd a intrat Heracle în lupta. i-a mai rostit Heracle.

ca sa se odihneasca. si. chiar la capatul lumii25. zeul ce încalzesc pa-mîntul si pe oameni. crezînd ca vrea anume sa-i pîrjoleasca trupul. Mai bine nu pleca. de-o parte si de alta. si-a trecut Heracle marea în Africa. si a plecat spre casa. uriasul Gerione. cu-o pluta savîrsita de mîna lui. si zeul Helios se cobora cu carul înflacarat din slava. dar vitejia lui si ghioaga cea grozava l-au ajutat sa-nvinga. unde seara de seara coboara Helios . a sosit dupa multa. o amintire a suferintei sale.Lasa arcul încolo. ce s-a pornit înot pîna-n Sicilia. Acolo vei afla pe-un urias. îti împrumut barca mea cea rotunda. Din razele ce-ardeau pe fruntea zeului se raspîndea dogoare atît de nemiloasa.Te vei duce. Uriasul Gerione. pe urma prin Italia. Heracle-a fost lovit . La tarm s-a aratat alt urias. uite. Heracle. fermecata. un nepot al Meduzei. l-a îndemnat sa-si lase armele la o parte : 50 . Pentru ca acest drum îl istovise mult. numita Eritia. Dupa ce-a biruit pe cioban si pe Ortos. într-o insula mica. si. Le-a asezat cu grija. Tu sa mi le aduci pe toate la Micena. de nu esti în stare. fiindca stiu ca vrei s-ajungi în Eritia. vîslind spre Eritia. ci trei. El a suit în barca de aur cea rotunda a soarelui cireada de vaci nemaivazute. Aici zeita Hera i-a razletit o vaca. Lupta n-a fost usoara.si cîinele sau. Heracle-a fost silit sa dea piept cu stapînul cirezilor de vaci. se gasea însa-n larg. caci eu sînt Helios. Dar zeul Helios. Ortos. si-atunci a smuls din coaste doua stînci mari. tinta eroului. la marginile lumii. strabatând tot pustiul.stralucitorul soare. cu legea-mi de stapîn. însa-o sa-ti fie greu sa lupti cu Gerione. Eurition . Trecuse în Europa si îsi mîna cireada prin muntii Pirinei. Venise însa seara. Acolo-i o strmitoare. albastre. Heracle-a vrut sa lase. Gerione. si. în strîmtoarea aceea care unea Oceanul cu Africa si-Europa. te voi scurta de cap. Era gata sa traga în zeul Helios. Insula Eritia. a pus mîna pe arc. Are trei capete si sase mîini enorme.. unde se întîlnesc Oceanul nesfîrsit. La fel. el te izbeste cu cîte trei sageti si trei lanci dintr-o data.ciobanul ce pazea cirezile de vaci ale lui Gerione . încît bietul Heracle n-a mai putut s-o-ndure. Pe tarm nu se vedeau copaci sa-si faca-o pluta. dintr-un copac urias. paznicul din Infern. fiul Alcmenei nu s-a înfricosat. Nu era nici un mijloc s-ajunga pînacolo. a rostit Helios. De-aici. Ortos avea si el doua capete hîde si era frate bun cu cîinele lui Hades. A si sarit în barca rotunda. El nu are un trup. prea multa oboseala. sase picioare. A trebuit s- . Totusi. miscat de voinicia eroului teban. Africa si Europa. Luptînd. facuta de Hefaistos din aur si argint. prin Libia. Stîncile din strîmtoare s-au numit de-atunei "Coloanele lui Heracle" 26. i-a poruncit din nou regele Euristeu. are cirezi bogate de vaci rosii ca focul daruite de zei. prinse din mijloc. pe tarm. suparat amarnic. prin Galia. pe veci.

în tinutul lui Hades Se spune ca. Numai ca Euristeu a poruncit sa fie vacile înjunghiate si carnea lor jertfita ocrotitoarei sale. Lovite de turbare. în cele patru colturi. sa-l vad odata-nfrînt. . cel cu trei capete. a cautat locul. plîngînd.. zeita Hera a semanat turbarea în toate vacile. ca tu sa te jelesti ? Iar el sa biruiasca un monstru dupa altul. pe grumaz.Nu plînge. alearga si s-ascund prin cotloane... monstri.4 [ 51 cum sa lupt cu el ? As vrea. far-a pati nimic ? Asculta. Asa se va sfîrsi !.. Hera. cu inima de piatra si serpi încolaciti. sa-ti aduca pe Cerber.. Iar le-a cautat voinicul. La Hades ?. Trimite-l dar la Hades.. care-i stateau în cale..Sa mi-l aduci. Cum de nu m-am gîn-dit ?. Rapirea cîinelui Cerber si-a mers. care o ascunsese într-o cireada-a lui. soatei lui Zeus. si astfel sa fiu rege iar el numai un sclav. s-a rastit Euristeu. s-a terminat cu tine. . Tu ai facut. Infruntînd genii. [ si sa respir în voie. si ghioaga lui uriasa. prin care se putea patrunde în Infern. cu capete de-arama. De-asta te-am înaltat pe tronul din Micena. Pentru ca si Heracle era-nfiorator. stii ca esti blestemat chiar prin vointa Herei !. cîinele lui de paza.. s-au ratacit prin lume.. tu ma-nvata unde sa-l mai trimit ? în tine mi-e speranta.o caute... îi glasuia astfel : . zeita. Umbrele din Infern. A unsprezecea munca stia ca e mai grea ca toate celelalte.. Hera. Sa-i aduca pe Cerber. Nu pierde nici o clipa.... o pestera adînca. si chiar pielea de leu purtata pe spinare îl faceau mai cumplit. stii moartea ce te-asteapta !. Cum ?. teribilul dulau. si .Cum ? Nu e nici un mijloc sa-l rapun pe Heracle ? Nu este nici un monstru sa-l faca bucatele ? O. prin vraja ca sa alung pe lume eu înaintea lui. dar iute.. regele Euristeu s-a dus pe urma-n templul zeitei si. Aici. caci el e prea puternic.Pe Cerber ?. Cu greu le-a adunat si le-a adus pe toate regelui Euristeu. Ajuta-ma si-acuma! Nu ma lasa zeito Mi-e teama de Heracle. . De nu patrunzi la Hades si nu-l rapesti pe Cerber. Heracle. si eroul Heracle a pornit iar pe cale. mai ales la mînie. de ciuda. si eu sint prea slab. sa lupte pentru ea c-un fiu al lui Poseidon. Iti multumesc. în gheme. A ajuns dup-aceea la Marea Ionica.. as vrea. Euristeu. . ajunge pîn-la Hades. zeita ! si-ndata-a dat porunca regele din Micena sclavului sau.. zicea Hera. cum îl zaresc. sa plece în tinutul cel negru al lui Hades.. scapat de marea teama ca se va razbuna..

si-atunci. Heracle. La strîns' atît pe Cerber. Cerber.. Tezeu. Era sudoarea lui. spate. pîna ce si-acest monstru s-a pravalit ca mort. ca ti-am înfrînt pe Cerber. Ce sa fac eu cu Cerber ? Nu am cîini destui ? Du-l înapoi lui Hades. regele Piritoii Heracle-i rupe lantul doar cu o smucitura.Venit-am pîn-aci ca sa ti-l iau pe Cerber. daca te simti în stare sa mi-l dobori pe Cerber.Nu fi mîniat. Hades.Pe-o stînca sta în lanturi. Coada i se zbatea. eroul nostru l-a aruncat pe-un umar pe cîinele lui Hades. Hades a înteles. ... . Heracle. pe Cora-Persefona. Te rog acum ca prieten. si l-a strîns ca-ntr-un cleste. la fel ca zeul Ares. serpii lui suierau si încercau sa-l muste. nici palos si nici lance. unde se ascundea de cîte ori Heracle aducea cîte-un monstru . Poti sa' mi-l iei. ca lupta cu Heracle nu ar fi fost usoara. a sarit în butoi. Cu mîna ti-l dobor ! a mai rostit Heracle.. Du-l înapoi. A fost numai o gluma. numai nu-mi omorî pe bietu-mi cîine.... acel care-l urmase la Pontul Euxin. de grumazuri. Tot ce-i otravitor. Nici nutl mai sînt dusman. Pe urma se îndreapta catre tronul lui Hades si-i glasuieste tare : . dar pe un biet catel. 52 . spunîndu-i la plecare zeului din Infern : . Unde au cazut spuma sau verdele venin.. Pe drum. pe cît se spune. pe viteazul Heracle. te rog. greu osîndit.. N-a îndraznit sa-i stea prea tare împotriva. nu folosesc nici arc. îl trage de pe stînca si îi arata calea dentoarcere acasa prietenului Tezeu. Lasa-l ! L-ai biruit. si de pe trup o spuma. s-au ivit plantele veninoase Auzind Euristeu ca a sosit Heracle cu Cerberul pe. Caci îl voi lua oricum. Era înlantuit pentru ca încercase s-o fure pe sotia regelui din Infern. si moartea uneori o putem birui. dupa legenda. în-spaimîntat de moarte si tremurînd ca varga. temeinic. paznicul tau si-al mortii. Heracle. L-a însfacat pe Cerber. si-asa.Lasa-l ! a strigat Hades.Du-l înapoi. au crescut buruiene : cucuta.Las ghioaga la o parte. în tara amazoana. si s-a si repezit. din gurile lui Cerber a picurat venin. care-i paznicul ei !.. atît l-a gîtuit.tot din porunca lui. daca o înfruntam. pentru prietenul sau. si nu te-mpotrivi. fara sa lupti cu arme. matraguna. si-a pornit spre Micena. Insa era-n zadar. dar i-a raspuns viclean : . în butoiul de-arama. si de-acolo tipa : .Poti sa mi-l iei.

Ladon. pe prundurile marii. Silit. si de vei izbuti.. S-a jertfit pentru oameni.O stie unul singur. Zadarnic zeul marii a luat înfatisari de taur si de cal. parinte-al omenirii. a glasuit Heracle. Douasprezece-s toate... c-un ochi neadormit. va putea sa culeaga din fructele de aur. cum cerea Euristeu.. Mai este înca una.S-a-ntors din nou Heracle în Infernul lui Hades si i-a zvîrlit dulaul în pestera de piatra unde salasluia.si-a unui monstru.. De va putea Heracle s-ajunga pîn-acolo. .Acesta-i Prometeu. S-a dus din nou Heracle pe caile robiei. cu toate ca e zeu. . regele Euristeu si-a schimbat iarasi glasul : . Heracle l-a strîns peste mijloc cu mîinile-nclestate si l-a legat burduf. De cînd rîvnesc la cinstea de a-l elibera.. Decî ia-ti din nou maciuca si pleaca sa-mi aduci merele fermecate.un batrîn zeu al marii. Pe unde-o fi gradina nu stiu. Heracle. Da.si cine-o stie oare ? l-a strîns tare Heracle. Era dibaci batrînul si-avea muschi de otel. Heracle. Te-asteapta.. multa vreme. . însa el e-naltat din porunca lui Zeus pe-o piatra colturoasa. Dar sa-mi aduci' tref mere. merele de aur. s-a otarît tiranul.. Dar calea spre gradina nu o stie nici el. Zace de-atîta vreme în lanturi pe nedrept. s-au ridicat pe tarm si. în locul unde Atlas tine pe umeri cerul... sa treaca si prin vraja nimfelor hesperide. 53 si unii spun c-Atena i-ar fi destainuit eroului Heracle ca drumul spre gradina cu merele de aur îl stie doar Nereu . în sfîrsit. S-au luptat mult acolo.. Adica unsprezece. Pîna acum. cînd a iesit odata. cel sfatuit de Hera..n-a mai putut sa scape. si.. si-un vultur îi sfîsie ficatul ne-ncetat. nu ma priveste... despre care aud ca s-ar gasi-n gradina nimfelor hesperide 27. pîna ce l-a zarit pe zeul cel batrîn. pe tarmurile marii. Iar gradina se afla sub paza unor nimfe .. Atîta ca Nereu nu-l va marturisi decît silit prin lupta.Bine. Porneste ! Poruncesc. înfrîngerea lui Nereu Dar.niste nimfe-ale serii . sa stea pufin la soare. ai împlinit mereu poruncile primite. în Caucaz. greu osîndit de Zeus... pe Elbrus. sa-l învinga pe monstru. cum s-a vazut liber de spaima si primejdii.. eroul i-a sarit îndata în spinare si s-a luptat cu el. stii tu prea bine. fara multa vorba. . De nu.numite hesperide . si iar a colindat lumea toata de-a rîndul. A trebuit s-astepte. Nu-i nimeni ca sa fie mai pretuit de mine în toata lumea asta. vei fi eliberat. berbece si chiar cîine . zeul Nereu a spus unde-i gradina : la marginile lumii. s-au pravalit în ape.. ai sa vezi.

fiindca nici o clipita titanul osîndit nu s-a plecat lui Zeus si n-a cerut iertare.. . El sta în lanturi cu mîinile la spate si un piron în piept. Anteu. In acest fel s-au prins la lupta îndîrjita. era nebiruit. Aici zacea feciorul titanului Iapet. Dar stai. privea tot ne-nfricat spre cer si spre pamînt. si vulturul lui Zeus. cum atingea uriasul doar talpa de pamînt. în Caucaz. de mii si mii de ani înlantuit pe stînca. un alt fecior al Gheei. Dar pîna la sfîrsit. cu ghearele înfipte în trupul sau slabit. îi scormonea ficatul cu ciocu-nsîngerat. fiul mîndrei Alcmena.Fireste !. avea o taina-n lupta. zdro-bindu-i os de os. strîngîndu-l tot mai tare. si s-a luptat pe drumuri cu un urias. S-a mai luptat pe urma eroul si cu-alti regi.chiar Gheea . sleit cu totul. . tot a ajuns pe munte.. Insa fiul Alcmenei nici nu-l mai asculta. strabatînd mari si tari. Eliberarea lui Prometeu si-a mers. 54 De fapt.. Pamîntul larg . titanul. suparîndu-i pe zei. cel osîndit de Zeus la chin pe vesnicie.si voinic. si care-o fi învins sa i se stinga viata. Dornic sa nu-i mai scape.încotro este drumul spre Elbrus ? a-ntrebat.încolo ! i-a raspuns Nereu cu încruntare.. Acest urias vestit chema pe trecatorii prin tara lui la lupta. Anteu. a spus zeul Nereu. caci era calea lunga. flamînd necontenit.. si istet . Dar Prometeu. l-a prins de subtiori. si cum trecea Heracle prin Libia 2S. Pe nimeni nu uraste mai mult marele Zeus decît pe-acest titan. pamîntul ce-l nascuse. a-ncuviintat Heracle. El fiind feciorul Gheei. l-a ridicat în sus si l-a tinut asa o vreme-ndelungata. aratîndu-i cu mîna spre rasaritul lumii. Heracle. iarasi se-nviora. uriasul l-a strigat : . Te învoiesti ? . vino-ncoace sa ne-ncercam puterea. s-a pravalit.Sa nu cutezi. pe Elbrus. Anteu. iute-i slabea puterea. cuprins de nerabdare. Cu pas grabit pornise voios spre rasarit.a cam bagat de seama ca ori de cîte ori îl ridica pe-Anteu. Nemaiputînd s-adune putere din pamînt. cît timp atingea tarna. învins. a mers Heracle. pentru ca daruise celor de pe pamînt focul rapit de zei. nu te pripi. si toti erau învinsi. Dar feciorul lui Zeus .. uriasul. ce-a îndragit pe oameni. cum îl trîntea jos. si.Voinice.îi da din nou puteri. ..

Venea. voinice ? a murmurat titanul. . a rostit linistit sclavul lui Euristeu.Zadarnica mînie. si greu putea pasi. . erau cu mult. atît de mult sleita în veacurile lungi de cînd sta osîndit. Ai ridicat din tina pe muritori. . moarte. luptîndu-se cu vîntul ce aducea cu sine grindini biciuitoare. Furtuna si mai tare s-a întetit atunci. cu aripile-ntinse. cel care îmi sfîsie ficatul zi de zi.Tu cine esti.Nu. si fiul lui Iapet. Spun unele legende ca Zeus ar fi vrut sa-si ucida feciorul in clipele acelea de groaznica mînie. dar ele.Fereste-te. Sînt îiu de pamînteana. a mai spus Prometeu. s-a pravalit strapuns. Le-ai daruit puterea de-a înfrunta pe zei. în mijlocul acelei cumplite vitejii. cînd a tras de lanturi. Prometeu se zbatea în lanturile sale. zborul. dinspre Olimp.... E vulturul lui Zeus. L-a domolit Atena. pe ocean. s-a coborît încet. în marea furtunoasa. dupa prevestirea batrînului . pe dîr-zul Prometeu. Tu suferi pentru oameni. Se rotea împrejurul acelei stînci înalte. Muntele cel înalt se clatina si el. pe dusmanu-i de moarte. de foc.E vulturul lui Zeus ? a hohotit Heracle. Valuri de grindina i-au izbit pe eroi cu pietre mari cît oul. titane. de pe munte. tipînd cu-amenintare. dar maiestuos. Se spune ca atuncea vîntul s-a întetit.-. în acea clipa.. Coboa-. titane.. si-un om te va salva. Bubuituri grozave au sunat din Olimp. chiar vulturul lui Zeus. Heracle ! a rostit Prometeu.. vazîndu-l pe Heracle ca a eliberat.Dar nu te temi de Zeus si de mînia lui ? . Cerul s-a despicat. . dînd tipatul de. gata sa-i pedepseasca în numele lui Zeus. Tu singur ne-ai dat pilda. vazîndu-l pe viteaz în vîrful muntelui. . ce i-a reamintit ca. a tintit plin de grija. . cînd a ajuns acolo si s-a urcat pe munte. cu ochi rosii. Coarda a zbîrnîit. Sageata si-a luat. însa fiul Alcmenei si-a proptit un picior în colturoasa stînca si. din pieptul celui care suferea pentru oameni. Sprijina-te pe mine. cu aripile-ntinse. Din cer. din lanturi.. Prometeu ? a glasuit Heracle. cu ciocul de otel. încît parea ca este o pluta framîntata de valuri. De azi nu va mai fi. muiata în veninul hidrei ucisa-n Lerna.Heracle ma numesc. 55 .Olimpul clocoteste de ura si mînie ca m-ai eliberat. si-n timp ce-naripatul trimis al cerulu se avînta spre ei. sfruntînd cu ochii cerul. Nu ma tem de nimeni.Asadar tot aicea te afli. cetluite de zeii olimpieni. prea tari pentru puterea lui." si si-a pus o sageata. din munte. s-a auzit un tipat si-un vîjîit de spaima. Marele Prometeu uitase cum se umbla. gata sa se repeada catre cei doi eroi.. cu ciocul de otel. de-arama. îi arcul sau temut. în timp ce vîntul aspru urla peste Caucaz. ra-te. si vulturul lui Zeus. A smuls apoi pironul gros si lung. desi sleit de chinuri. le-a rupt numaidecît.

La ea sa puna-o piatra. N-a trecut mult.sa-si odihneasca trupul atît de chinuit. în ceasul despartirii. Asa ramîne totul în lume neschimbat. în vremea asta. veriga. la lupta contra lui si-a olimpienilor. Tu du-te si le-o smulge. prin frunzele de aur. s-a dus si a cules numai cîteva mere. se întindea gradina în care straluceau. ca muschii lui Heracle s-au îngrosat ca muntii. bogate în parfum. pe umar. Mai bine sa-i dea pace. si atunci se zice ca s-a facut inelul cu piatra nestemata.Voi fi tare ca tine. usor. Heracle. Mai departe de el. alaturi. în gradina nimfelor hesperide. Heracle aduce merele de aur Ei s-au îmbratisat. si fiul lui Iapet i-a trecut lui Heracle bolta. Pe mine ma va crede ca nu-i un viclesug. si Prometeu. tot o tin. l-a-nvatat pe Heracle. ca sa ajunga grabnic în tara hesperida : . Prometeu a plecat într-o insula mica de la capatul lumii . S-a-ntors apoi si-a spus : ..Batrîn slavit. în tara hesperiana. în razboi. a glasuit titanul. .. Su-doarea-i curgea-n rîuri. Hefaistos cel schiop. cel doborît de Cronos . si pe umeri purta larga bolta cereasca. si fiindca el a fost osîndit sa ramîna înlantuit de-o piatra.acea veriga legata de o piatra . . Iara acel inel sa-l poarte Prometeu. Eu însami i-l voi da.Ţi-l tin. . sa faca faurarul. si sclavul regelui din Micena a ajuns la Atlas. si-a-tunci si-ar pierde tronul însusi marele Zeus. da-n schimb sa tii tu cerul cît timp le voi culege. poarta si astazi în amintirea celui ce-a fost înlantuit.precum ai jurat tu. gigantii fiorosi. De sale se plecase aproape de pamînt. trimis de Euristeu sa-mi dai cîteva mere. iar Prometeu pastreaza lantul . cresc merele de aur.Eu am sa-ti dau ce-mi ceri. puteau sa se ridice din nou feciorii Gheei.. a glasuit Heracle si a pornit la drum. Dar e prea ostenit. ce se.unde salasluia batrînul zeu Uranus. titanul.Nu-mi pasa. o.Bolta-i nespus de grea ! . Ad-o întregii lumi. a rostit Prometeu. un inel.Prometeu a scapat din lanturile sale.Acolo. . . Era atîta de grea. 56 Dupa aceasta fapta.Uranus. merele fermecate.. Nu mai poate lupta. a rostit lui Atlas : . Cînd a sosit Heracle. de n-ar putea sa aiba pe fiul sau. si-ti poate ajuta la vreme de nevoie.. a glasuit Heracle. a spus Heracle. Nici Heracle nu piere. Atlas. ce drum urma s-apuce. E toata avutia pamîntului furata si-nchisa într-o gradina de zeii olimpieni. sînt fiul Alcmenei si-al lui Zeus. Aici sedea Atlas cu picioarele-n mare.

S-a batut cu Apolo si-a-nfrînt pe Ahelou. atîtea sînt de multe aceste întîmplari. tot îl mai urmarea si nu vroia sa-l ierte câ s-a ivit pe lume. pe care si-o dorea Heracle de sotie. Heracle a pornit cu ele spre Micena.. ca eroul Heracle a împlinit cu cinste douasprezece munci.Desigur. A pedepsit pe-un rege.. Heracle. dar în Olimp zeita cea nemiloasa. Hera. A pus merelealaturi si-a luat pe umar bolta.. Atlas. Atlas a vrut sa plece. un fluviu zeu puternic. si i-a înfrînt în lupta. potriveste-ti blana. înaintea tuturor. Te las aici cu bine. Ajungînd si Heracle cu tînara-i sotie prin locurile-acestea... As vrea sa-mi pun 57 pe umar blana asta de leu. Nesus s-a îmbiat sa treaca pe mireasa pe malul celalalt... Te voi lasa aici.. Atlas era siret . ba i-a mai dat si plata. si.. sa-mi fie mai usor.Hai. ai dreptate. Urma ca mai apoi sa-l treaca pe Heracle. fecior al lui Ocean.Asa te socoteai.. pe care însusi Zeus mi-a pus-o pe spinare.. Euristeu le-a primit negru de suparare.. bolta. Nici nu pot fi descrise. Insa Heracle a rîs : . în locul meu.. M-am saturat sa port povara blestemata. Aici sta un centaur cu numele de Nesus. n-a stiut ce sa faca. cu bine. . pe urma i-a raspuns : . Atunci Deianeira s-a urcat pe spinarea centaurului Nesus. pentru o clipa. îmi pare rau de tine. ca poti sa ma înseli ? Dar una-i socoteala si alta e isprava.. Heracle si cu soata au întîlnit alt fluviu cu apele umflate. Iar eu plec la Micena cu merele de aur. ... care îl înselase. înselaciunea lui Nesus si-a trebuit Heracle sa intre-n alte lupte. si luînd acele mere. ai îndurat destul. Acesta îsi pusese privirea însetata pe o copila dalba. Centaurul acesta ajuta calatorii. numai atît cit îmi astern pe umar blana moale.. pe veci. Nemaiavînd ce face. Dar eu nu sînt ca tine samînta de titan. dar nu-ti pot ajuta.Te-ai înselat. a spus el lui Heracle. din dragostea lui Zeus cu regina Alcmena. Scapase deci Heracle de cruntul Euristeu 29. si umarul ma doare. de leu. si fiare. Plecînd apoi spre casa. Biruind pe-Ahelou. regele Euristeu a trebuit sa spuna. Heracle s-a-n-voit. sa treaca peste fluviu. hohotind de rîs. în schimbul unei plati.. batrînule Atlas... Poate sa plece liber din orasul Micena. S-a razboit cu Ares si cu feciorii lui . Heracle s-a-nsurat cu frumoasa fecioara. Heracle. mîndra Deianeira. Ramîi deci tu. Nici cea din urma munca nu i-a fost de folos si n-a putut s-aduca pieirea lui Heracle. Deci ia-ti înapoi. Laomedon din Troia. L-a ajutat pe Zeus sa-nvinga pe giganti. dar nu si întelept. Sa-nfrunte si alti monstri. de-unde erau lasate de titanul Atlas. si alti regi...

învatînd-o asa : . o regina trufasa. Aduna-l într-un vas si tainuieste-l bine. Fiind sfatuit de Hera. în lumea larga. Aproape fara voie. L-a luat pentru trei ani. cu ultimul suspin. Un baiat dolofan. ochii i s-au facut ca la un lup turbat. Sosind apoi pe tarmul care-i sta împotriva. care se numea Hilos. Dar ia sîngele-acesta. Copila fara minte. Luînd-o pe soata sa de mîna. Nici o alta femeie nu va mai izbuti atunci sa-i fie draga. si daca vreodata Heracle si-o raci dragostea pentru tine. esti cea din urma fiinta pe care o trec rîul si. Heracle-auzind glasul iubitei lui sotii. El l-a împins pe Nesus în apa cu piciorul. Dupa legea cea veche. îmbiba-i putin haina în sîngele-mi jertfit. cu gîndul sa-si pastreze dragostea lui Heracle. i-a daruit siun prunc. L-a cumparat Omfala. bogata. Uit ura pe Heracle. a mai murmurat Nesus. cînd Heracle sedea cu un bun prieten. mai departe. si el a cazut jos. sus.sageata ce avea vîrful muiat în fierea dihaniei din Lerna. bratul: împins de Hera l-a lovit pe Ifite fara de pricina. a pus sageata-n arc . iubitoare. cu iubire. l-a zarit iar zeita ce îl ura de moarte. Tocmai venea Heracle. însa Deianeira a început sa tipe. Deianeira. . dar a scapat cu bine. s-a napustit înot. în sfîrsit. cu ura ei nestinsa. au pornit împreuna spre casa. preafrumoasa fata. Daca nu pastrezi taina. l-a dat Deianeirei. Hai sa-l robeasca iarasi si sa-i pricinuiasca alte noi suferinte. Mîndra Deianeira s-a lasat amagita. si-ncrede-te în mine. sa piara prin paduri. a vrut s-o ia la fuga. Hera urzeste eroului noi suferinte Parea acum ca totul. care-mi curge din rana. a luat vasul cu sînge si l-a vîrît sub haina. Tare-i mai îndragea Heracle si pe soata si pe flacaul lui ! Numai zeita Hera. a strîns tot acel sînge într-un vas de pamînt.. pe zidul cetatii din Tirint. si el se va întoarce. un geniu al lui 59 Hades.58 Atîta doar ca Nesus si el se-ndragostise de frumoasa mireasa. nu se mai potolea. sîngele-si pierde vraja. si a trimis o furie. sa-i rataceasca mintea. soata frumoasa. s-a încrezut în Nesus.Tu. vorbind de cîte toate. Iar centaurul Nesus s-a pravalit în tina. stapîna Lidiei. ramînînd mort pe loc. si-ntr-o zi. doresc sa-ti fac si-un dar. si pedeapsa era vinderea lui ca sclav oricui. urma a ispasi pentru-o astfel de fapta. cu sîngele curgîndu-i suvoi otravitor. Ifite. sa rapeasca mireasa. Nesus.. si ce i-a dat prin gînd ? A fost Heracle sclav la regele Micenei. va fi bine. în ceasul mortii. Asa. capricioasa. De cum a trecut rîul. izbindu-se la frunte. Dar nici centaurul n-a vrut sa-si dea sfîrsitul far-a se razbuna. Traieste fericita. Heracle a simtit o fierbinteala-n piept. fiul Alcmenei s-a pomenit iar sclav. Pastreaza însa taina. desi navalea rîul cu unde învîrtejite. fiindca te-am iubit.

caci. a-nceput sa spuna Heracle. Hera tot nu-i da pace. otravit de sageata ce fusese-nmuiata în verdele venin al hidrei de la Lerna. Mai mult. 60 Apoteoza lui Heracle Acest trimis al soatei a sosit la Heracle tocmai cînd se serbau biruintele sale si cînd se pregatea sa se întoarca-acasa. a simtit o arsura. Carnea se sfîsia si îl durea mai tare... . ce mai umilinte. socotind ca prin farmec îsi va recîs-tiga dragostea lui pierduta. iata-i vine veste ca-n drumul catre casa. prinsa de deznadejde. ca pentru morti. O. din voia preadusmanoasei Hera. si fiica lui. cu gingasa Iola. Iola.. în ceasul cînd pierise. care stii ca nu am nici o vina. Heracle-a vrut sa-mbrace haina abia primita. Astfel se straduia sa-l faca de ocara pe voinicul Heracle. si îsi punea armura. Dar vestea o daduse din nou zeita Hera. Tu. . pentru acea regina din tara Lidiei. Dar au trecut si anii cei negri de sclavie. Sa toarca pe fus lina. A luat pe loc o haina. fiindca ti-am fost fecior. . Deianeira. si el m-a si uitat ? A îndragit pe alta ?. Parca-l batea în cuie.. privea la ea oftînd. ca fetele de casa.. Aici sa se ridice un rug. si lua în mîna scutul. s-ar fi luptat c-un rege.O !. si se juca cu ghioaga ce nimicise-n lupta si monstri si balauri. în ura ei nebuna. chiar se zvoneste ca eroul Heracle a-ndragit-o pe fata regelui doborît si-o va lua de sotie. stia c-o sa soseasca acasa. în sfîr-i sit. Cad. pe muntele Eta. si a trimis vesmîntul iubitului Heracle. Ca regele acela ar fi cazut în lupta. si el. si-a amintit de sfatul ce i-l daduse Nesus. sa-i tulbure simtirea. soata.Cum ? Eu l-am asteptat atît de credincioasa. Parca-l frigea cu jar. Zeus... si în semn de cinstire pentru Deianeira.. cu mîna lui deprinsa numai în lupta grea. Sa tese la razboi pînzeturi pentru ea. sînt jertfa ei.în timpul cît Heracle a fost sclavul Omfalei a-ndurat umilinte. facînd sa-i izvorasca o dragoste nedemna de un erou ca el. lînga orasul Trahis. ce se tîra pe jos. caci si-acolo-n robie. i se rupea si'J pielea. îl astepta plîngînd. sus. se afla între robi. Atunci Deianeira. In sîngele lui Nesus. Iesea mereu la porti si cerceta în zare. fara îndoiala. Heracle se gîndise ca va-nsura pe Hilos. o preagingasa fata. însa. care îl umilea. primeste-acum ofranda. tot ca si el. E prea mult.. lînga ea. Regina îl silea pe voinicul barbat sa se-nvesmînteze-n valuri. si el a dat porunca sa fie dus pe-o targa de ramuri. nici nu era asa. jelea Deianeira. dar cum tragea de stofa. care-l batjocorise. cu moliciune. Nu mai avea rabdare. Cînd. A îmbibat-o-n sînge. Trimisese pe Eros sa-i sageteze pieptul.! Iata. punînd eroul vesmîntul pe spinare. A vru1?sa-si smulga haina. fiul sau mult iubit. uitîndu-si barbatia. si stofa s-a lipit si i-a patruns în carne. însotit de tovarasi viteji.. Iar ea-si punea în schimb blana cea fioroasa.

ce-ai distrus pe monstri si-ai luptat pentru oameni. gemînd cu întristare.. aul raspuns cei din preajma. au raspuns toti barbatii ce erai lînga el. pe care le-ndurase în viata sa Heracle. Numai el nu gemea.Soata ta si-a vîrît în inima un palos..Dar Hilos unde e ? .Nu. Heracle. zeita tineretii30.Aprindeti iute rugul. celui mai bun din lume ?. Cum ? Nundrazneste nimeni ?. Acolo.. n-ar fi putut sa învinga fara ajutorul unui pamîntean. nu putem.. si-n el se aflau Hermes» Atena si Nike. L-au purtat spre Olimp.Heracle s-af urcat pe rugul pregatit.. cum au fost bunaoara cele date cu gigantii. care va arde "trupul celui mai viteaz om.El este lînga tine si se va însura cu printesa Iola.Unde-i Deianeira ? a întrebat eroul.. . Tu. si trupul lui Heracle s-a-nvaluit încet înl flacari orbitoare. în cîntece voioase Zeus a poruncit ca eroul Heracle sa ramîna-n Olimp . Sa se aprinda rugul. . a scaparat amnarul si a vîrît scînteia sub rugul cel înalt. însusi Zeus la-ntîmpinat la porti si. legendele ne spun ca s-a despicat bolta. cel dintii zeu al cerului. nu putem.. Ma chinuiesc prea mult. Un car facut din aur s-a coborît din cer. Unde e soata mea M .. De aceea hotarîse ca pamînteanul care trebuia sa-l ajute în aceste lupte sa fie un fecior al sau.. s-a-nduplecat si Hera. .. si-n semn de-mpacaciune. care îl însotise în lupte deseori. ca în anumite lupte. zeita biruintei.. înduiosat pesemne. Iar Hermes si Atena l-au ridicat îndata pe erou între ei. . Hera i-a daruit pe fiica ei de soata. Focul a prins sa arda. Sta neclintit în giulgiul de flacari ce îl învaluia. dupa-atîta truda si-a-tîtea suferinti.. Plîngeau toti cei de fata. si fulgere mai albe ca neaua de pe munti.caci tot mai mult otrava îi patrundea în sînge . Zeus stia. Nike conducea carul.runcesc !. în chinuri mai cumplite ca ale lui Tantal . Note 1. Cine sa îndrazneasca sa dea foc unui rug. Filoctet. . asa cum s-a mai aratat. Aprindeti ! Po. sa pieri de mîna noastra ? Heracle. precum ai' hotarît. .. de Za bunicul sau. în clipita aceea. un bun prieten. si tras-nete-au cazut.Atunci totul e bine. aflînd ca vei muri.. pe gratioasa Hebe. a mai rostit I Heracle.Cu ultimele forte. Uranus.

aceluia care-l va scapa de urgia unor triburi vecine.tatal Alcmenei cea frumoasa .era fiul eroului. si alti cîntareti din vremea lui povesteau ca Heracle ajunsese de o forta si o grandoare neobisnuita. Aici este însa de fata si Alcmena. eroul Perseu îl facuse regele orasului pe fiul sau. Megara încearca sa fuga. Perseu si al Andromedei. de asemenea. Dupa datini. frumoasa Alcmena. 6. Stenelos era cel de-al doilea fiu al lui Perseu si al Andromedei. el urmase pe tronul de mare basileu al Micenei. 8. Dar. Ochii îi scînteiau. în Capitoliu. Iar poetul romantic. Cînd tragea cu arcul sau cînd azvîrlea lancea. Iar celalalt se afla aproape mort. 9. Alfred de Musset. care se afla la Roma. Deci fiul Alcmenei. ce-l jefuiau de aur si cirezi si-i ucisesera feciorii. dat odraslei lui Zeus si a Alcmenei. Amfitrion îl scapase de primejdie pe regele Micenei si. Heracle îsi ucide copiii. fiind primit cu mare cinste de catre regele Creon caruia îi platea ospetia. Iolau. între ruinele orasului Pompei. Privesc amîn63 62 doi. este înfatisat Alcide-Heracle copil . Electrion. pe ziduri. s-a aflat. o primise pe Alcmena de sotie. Alcide sau Heracle. pare ca înseamna "Vigurosul". cu plînsetele lui. înmarmuriti. Dupa Electrion. drept rasplata. a zugravit-o în versuri nespus de delicate. fiind un stranepot al acestui erou. Mania. Aceasta întîmplare a fost pusa pe pînza de Tintoret si Rubens. de sotie. Numele de Alcide. pamîntul se zguduia. 5. Pe aceasta tema au mai scris doua piese si marele poet elin Euripide ti scriitorul latin Seneca. în Italia. dintr-o întîmplare nenorocita. trezita de Ificle. cînd sotul ei era plecat la razboi. Regele Electrion . Era înalt si falnic. o fagaduise pe fiica sa. Apolodor. poet maiestru din Atena. Regele Micenei. 7.2. cum un copil rapune doi monstri ca aceia ce fusesera trimisi de Hera. Electrion. sub blestemele zeitei nebuniei. pe scut. Pe unul îl ridica la înaltimea ochilor. Scena este zugravita impresionant pe un vas antic. 4. la Teba. aparîndu-l cu armele de dusmani. o pictura cam asemanatoare.cînd nimiceste serpii. . se tragea din spita lui Perseu. împreuna cu Alcmena. Nu se întîmpla niciodata sa-si greseasca tinta. într-o statua. doi Victori renumiti. trebuise sa-si rascumpere vina. Zeus se înflacarase de dragoste pentru Alcmena într-un astfel de rastimp. fara sa vrea. 3. Totul se petrece sub ochii îngroziti ai Alcmenei si ai prietenului sau. Se stabilise. parasind Micena. pe regele Electrion. Dupa ce întemeiase Micena. Amfitrion îsi lovise socrul. Este si Amfitrion cu sabia în mina. privindu-l fara teama.

avea si el. cel mai puternic gigant. monstri zburatori sau subpamînteni. foarte vechi. Leul din Nemeea o fost urcat. 14. Era un loc mlastinos. dintre care unele au ajuns pîna la noi. Poetizarea acestei forte solare de catre oameni este una dintre cele mai interesante din întreaga mitologie a elinilor. 13. Ea era tot fiica monstrului Tifon si a viperei Ehidna. din Argolida. Iata de ce artistii au cîntat cu atîta patos aceasta legendara is-prava a lui Heracle. 12. si nimiceau vegetatia. si greu de tot. Heracle tragînd prima sageata în leul din Nemeea. Despre aceasta întîmplare ne povesteste Xenofon. dealtfel. ci puterea lui. Biruinta eroului asupra leului reprezinta în mitologia elina lupta grea. pentru vechii greci. Tema aceasta este frecventa si în majoritatea basmelor noastre. si la început îl învinsese. Pasarile stimfaliene simbolizeaza. ucisa de Heracle . Unga urmele fostului oras Nemeea. sarbatoare care avea loc din doi în doi ani. a fost si el învins. Tifon. 15. La muzeul de arta al Republicii Socialiste România se afla una dintre cele mai renumite pînze ale lui Rubens.10. în timpuri foarte. Artele plastice au ilustrat din plin aceasta povestire. Scena luptei cu leul a fost cîntata de nenumarati poeti. Lerna se afla în preajma golfului Argos. El reprezenta însa nu stralucirea soarelui. ploile cu grindina. In locurile uscate . Vagauna leului legendar se vede si astazi în Grecia. reluînd unele legende mai vechi. în care bîntuiau întotdeauna molimile. omorînd . dupa legenda. hidra din Lerna se pare ca semnifica tocmai molimile ce iau nastere în locurile umede si mocirloase. din care cei vechi pretindeau ca s-ar fi nascut o multime de alte fiinte monstruoase la înfatisare si raufacatoare pentru oameni. unde voinicii înfrunta si rapun fel de fel de balauri. Heracle a fost la început un mit solar. între care ti de Apolodor din Atena. într-un anumit fel. ce populau pâmîntul în timpurile geologice. Se luptase cu Zeus. Pictorii au zugravit aceasta lupta cel mai des pe vasele eline. In cinstea acestei biruinte s-au organizat în Argolida celebrele jocuri nemeice. pe aceasta tema. Pentru a slavi aceasta biruinta. puteri divine. feciorul Gheei. primejduind existenta omenirii. ca zeul Apolo. tot asa cum Heracle. 11. a omului cu fiarele monstruoase si de marimi colosale. Dealtminteri. dupa unii mitologi. Soarele usuca mlastinile cu razele fierbinti si face sa piara molima. cei vchi au dat numele hidrei de la Lerna unei constelatii ce se afla. Abia tîrziu. unde participau tineri din toate colturile Eladei. care cadeau cu prisosinta. chiar linga constelatia Heracle. dar victorioasa.sca64 pate de sub domnia hidrei. cu sagetile lui încinse în foc. de Zeus însusi pe bolta. O constelatie a capatat numele lui.au putut trai apoi oamenii si s-au putut întinde holdele cu grîne. nimiceste teribila si ucigatoarea hidra din Lerna. ca si o copie dupa cunoscuta opera sculpturala a lui Antoine Bourdelle : Heracle arcas. discipolul filozofului Socrate.

Mitul acesta reprezinta dorinta de totdeauna a oamenilor de a se lupta cu moartea si a o birui. jumatate oameni . si citesti în atitudinea ei nobila setea de libertate.pîna la brîu . (acea sa nu mai cada astfel de ploi. mai ales. iz-bindu-si coroanele. Atunci cînd izbucneste vijelia în padurile muntilor. cînd bolovanii se prabusesc în prapastii. dupa goana istovitoare. aruncari cu discul si lancea si trageri cu arcul.animalele si chiar oamenii. în folclorul nostru se gaseste. Centaurii erau niste fiinte ciudate. li simti rasuflarea întretaiata. iar copacii se agita. si de aceasta data. . 18. Se stie ca jocurile olimpice. caprioara cerinitica. între ruinele îngropate sub lava. care distrugeau semanaturile si gradinile oamenilor. 20. Alta lucrare vestita este un mozaic de marmura. s-ar fi refugiat într-o insula necunoscuta din cuprinsul Marii Negre.dupa locul unde îsi avea salasul: Cerineia. scapate cu viata pe tarmul golfului argolic. facîndu-se întreceri de alergare. voi. Lupta lui Heracle cu mistretul mitic din Erimant simbolizeaza. efortul omului de aparare împotriva fiarelor din perioadele foarte îndepartate ale istoriei. pare uneori ca alearga în tropot herghelii întregi de 5 .se pare ca simbolizeaza salbaticiunile atît de numeroase în vechime. în Arcadia .izvoraste din marginea de miazanoapte a pamîntului. 23. Elinii socoteau ca Dunarea . Legenda spunea ca putinele pasari stimfaliene. învingatorilor li se puneau pe frunte cununi din ramurele verzi de maslin si primeau cele mai mari onoruri. Psofis era tot un oras arcadian. de curse cu carul. 17. de asemenea. îi vezi parca picioarele tremurînd de încordare. Ei se pare ca reprezentau. 16. nechezînd si sforaind. U 65 cai. tinîndu-l cu mîinile de coarne. motivul prinderii si legarii mortii de catre un flacau îndraznet. 22. dupa unele legende. a fost gasita o statua de bronz. Muntele Erimant se afla între vechile tinuturi ale Arcadiei si Elidei. Aici este o noua aluzie la Heracle ca putere solara. neîndoios. înfatisîndu-l pe Heracle prinzînd caprioara zeitei Artemis. ce se gaseste în galeriile de arta ale Cracoviei. Aceasta opera de o rara maiestrie se gaseste acuma în muzeul de arta din Palermo. pentru ca atletii cei mai de seama sa poata veni în Elida. reeditau luptele lui Heracle.Legendele Olimpului. Ţinutul din jur purta numele de Psofida. orice certuri sau razboaie încetau între orasele grecesti. Caprioara zeitei Artemis. La Pompei. cum o numeau ei . încalzind atmosfera. Mistretii. Se prea poate ca de la aceste zgomote sa se fi nascut personificarea fabulosilor centauri ai mitologiei eline. Era un munte bîntuit de fiare.si jumatate cai. Soarele. în imaginatia celor vechi. Eroul este prezentat cu un genunchi pe trupul animalului. 21. se pare ca ar fi fost nenumarati si distrugatori în codrii desi ai Erimantului. furtuna care se dezlantuie pe munte. asa cum se mai numea . In timpul serbarilor olimpice.Istrul. 19.

Euripide. Amazoanele aveau. Anteu apare chiar ca rege al Libiei. gîndul ca muntele de piatra sprijina cerul. realizata de pictorul Silvestre. a puterii solare.patrund si în Olimp. au fost sapate în metope. probabil. Maraton. Totusi. era odinioara la galeriile din Dresda. cum soarele asfinteste.într-un tablou. în Roma. Apo-lodor din Atena. vedeau acolo. Grecii vechi credeau ca marginile lumii sînt coasta de asfintit a Africii si. dealtfel. Se pare ca Heracle este înfatisat în clipa cînd se întoarce cu merele de aur la regele Micenei. se degaja un simtamînt de liniste si pace. se afla un tors de o mare perfectiune. La Ermitajul din Leningrad se mai gaseste o statua o lui Heracle matur. sau tara înserarii. pe aceeasi tema.tabloul lui Rubens: "Lupta cu leul" si "Hercule arcas" de Bourdelle . pe frontoane.apoteozate . pe stele funerare. a sfîsiat haina îmbibata cu sînge. în piesa "Heracli-zii" (unde se vede moartea data lui Euristeu de mama lui Heracle). plutind pe Marea Mediterana. Asa le-a venit. ca norii purpurii în asfintitul zilei. care civilizeaza si aduce progresul prin efort necurmat. a fost învins de heraclizi. grecii au orînduit serbari heracleene în Teba. 28. puterea omeneasca mare. se crede ca statua "Hercule Farnesse" este desavîrstta. A ars capetele hidrei. înnorat. a combatut tot ce era nesanatos. Este chiar simtamîntul pe care-l da constiinta puterii fara seaman. aflat tot în galeriile muzeului de arta al Republicii Socialiste România din Bucuresti. îl regasim ca titan în legenda lui Heracle. triumfatoare. mama lui Heracle. Ţara hesperida. în Olimp. a luptat contra Herei. monede si efigii. Heracle care . de asemenea. unde aveau loc jocuri si lupte fastuoase. Elinii. într-o lupta. pentru grecii vechi. pe frize. 27. asa cum îl numeau romanii). era întotdeauna tînar. La miazazi era Libia. dupa ce a facut sa piara atitia monstri. în cinstea lui Heracle.reprezenta si soarele în putere. pastrau numai fetele. A fost distrusa de urgia razboiului. romanul Ovidiu si alti artisti de seama l-au cîntat pe Heracle în versurile lor.24. Statua înfatiseaza idealul de forta. Este vorba de strîmtoarea Gibraltar. cum îl visau cei vechi. în zare. din Atena. alegoria serpilor. forta care înfrînge obstacolele si relele iscate de natura . pictorul spaniol Ribera ne înfatiseaza lupta lui Heracle cu centaurul. urmasii lui Heracle. simbolul molimii în teren mlastinos. pe care el i-a sugrumat cînd era copil. îsi închipuiau ca acolo este tara nimfelor hes-peride. O data pe an. gargareenii. Apoi. Dincolo de munte vedeau. Heracle sta în repaos si. Cei vechi îsi permiteau de multe ori astfel de ciudatenii si contradictii în legendele povestite de ei. minunata cu fructe de aur. 26. spre a deveni razboinice temute. Acolo. Atena. în rasarit. unde cîrmuiau numai femeile. 66 TEZEU . Le învatau tsa calareasca si sa lupte. semanînd cu serpii. Heracle. lolau. Iara la Belvedere. Le taiau însa sînul drept. în fiecare seara. pe care Euristeu ar fi dat-o în orasul Atena. figura lui Heracle a generat veacuri de-a rîn-dul atîtea monumente si opere de arta. simbolizeaza ca biruintele sînt aproape întotdeauna legate strîns de tinerete. Se spunea ca Heracle a fixat stîncile uriase. iar la miazanoapte asa-zisele tinuturi hiperboreene. l-a razbunat pe fiul ei. în piesa "Trahinienele". paznicul mortii. Legenda arata ca regele Euristeu si-a primit mai tîrziu pedeapsa pentru suferintele pricinuite lui Heracle. Sicione. Caucazul. Alcmena. Dintre pruncii care se nasteau. monstrilor. ce domina de-o parte si de alta aceasta strîmtoare. Ispravile lui au fost pictate pe zeci. în afara de cele doua lucrari amintite mai înainte . Statua e cioplita de marele artist Glicon. Norii diminetii. eroice. întrun vîrtej de flacari. Soarele însusi. uriase si binefacatoare. Casatoria lui Heracle cu Hebe. în mina dreapta tine fructele dobîndite dupa atîta truda. din toata tinuta pe care o are. A fost adus ca sclav la Atena. A biruit pe Cerber. sute de vase. Multa vreme aceste stînci au purtat numele de "coloanele lui Heracle" (sau Hercule. în legenda lui Perseu. lungi. pe marmure votive. în nenumarate tablouri. Desi Atlas fusese prefacut în munte. în plastica. ce domina si . dupa legenda. 25. 29. Sta sprijinit pe ghioaga. lasînd în urma lui valuri de foc si nori poleiti. par a fi. se pare ca era pentru cei vechi occidentul Africii. scotîndu-i ochii lui Euristeu si poruncind apoi sa fie ucis. Marii poeti Sofocle. o tara pe tarmurile Marii Negre. cum n-au avut nici zeii olimpieni si nici un alt erou. ca o gradina. ca sa poata tinti bine cu arcul. a cerului umed. Parca ar fi un imn de slava închinat de artist puterilor umane. Regele a fost luat prizonier de nepotul si tovarasul de lupta al lui Heracle. si a disparut din vîrful acelui munte. ele se însoteau cu vecinii lor. ca forta tînara solara.asa cum am aratat mai sus . 30. într-o povestire. O alta opera. si moartea însasi. Eta. muntele Atlas.

Palas.-n Trezena.Vai voua.. eu am o fiica : Etra. si-anume la regele Piteus.Uite... pe fiica ta. te învoiesti ?. El o-ndragea pe Etra. ma-nvoiesc cu multa bucurie.. am socotit ca-i bine sa ti-o dau de sotie.... Acum mai am putere..Ruga ta-i o porunca. la prieteni. a spus Piteus. lui Egeu si regelui Piteus ! Nemernici muritori. prin care îl vestea pe regele Trezenei ca va fi. n-a vrut sa tina seama de zeul marilor..Eu nu mai sînt prea tînar. pe Etra. si tronul. Ar vrea sa-i vada regi în orasul Atena. . luîn-du-mi viata. Asa s-a pus la cale nunta între fecioara din orasul Trezena si regele Atenei. gîndindu-ma-ndelung. aflînd aceasta stire. un om hain si crud. si tu mi-esti drag. si fratele meu. dorinta unui zeu. Atît ca-n apa marii sta de veghe Poseidon. regele-Atenei s-a dus în ospetie la un prieten al sau.SE POVESTEsTE CĂ UN REGE-AL ATENEI.. Fusese însurat de doua ori si de la nici una dintre cele doua sotii nu capatase vreun urmas. S-a sfatuit. Pe urma i-a raspuns : . De-aceea. Sa fie precum vrei !. Spune-mi. iubite prieten. cu-atîta îndrazneala. sa senscauneze ei.sa-nceapa un razboi si. a zis Poseidon. a glasuit Egeu. A adus jertfe zeilor si i-a rugat în fel si chip. are cincizeci de fii. cinstea e mult prea mare. si orasul... . si a hotarît nunta copilei sale... Regele din Trezena a stat un timp pe gînduri..dupa cum am aflat .si. foarte mîhnit. Pot sa-i înfrunt în lupta. si vrei sa-mi dai de soata. Sa stea aci. . care nesocotiti. . si eu sînt cam batrîn.. socrul sau. Dar ce fac mai tîrziu ? îmi trebuie un fecior. Etra.. 68 Dar batrînul Piteus. sio dorea de sotie.. în orasul Trezena... la fel de rai ca el.. Dar n-a fost cu putinta sa aiba vreun copil. Are de gînd sa-mparta între acesti feciori si tronul. E singura-mi copila. amarît. facuse si anume semne. . si orasul. Ei bine. la oameni întelepti.. Ţin foarte mult la ea. sprijin la batrînete. I-a întrebat. s-a bucurat Egeu. Pe urma în Atena va locui mereu.Ţi-o dau. Ce n-a facut ? Pe unde nu s-a dus ? Pe la oracole.O. ce domnea-n Argos. Tu vrei sa-mi salvezi viata. din marea prietenie ce-o purta lui Egeu. Cu totiiau pus la cale . . copila lui Piteus. .. preadevotat prieten. cu regele Atenei. însa te rog ceva.. numit Egeu. Sa nu mi-o iei cu tine..... astazi. a glasuit Egeu regelui din Trezena. Ceva mai mult. pîna ce voi muri. Vai Etrei.. Cum sa mi-l dobîndesc ?.. era foarte.

. 69 I se fripsese-anume un bou. a fost silit sa plece si el catre Atena. au zbughit-o la fuga care-ncotro putea. tot poporul. pîn-dind-o pe mireasa. cum trece de-obicei. asa cum ai vazut. ce o purta pe spate. Tezeu. au crezut ca-i un leu ce are înca viata. si peste mijloc spada. pe tarmul marii. eroul renumit. de rugaminti si lacrimi. Heracle si-a scos blana de leu cea fioroasa. alene. si-nspaimîntati la culme. sa vina la Atena.. s-a bucurat nespus si-a trimis la Atena solie. cînd facea sacrificii. i-a aratat o stînca mai grea decît o casa. care se ridica în oras.. Egeu era voinic. i-a spus mîhnitei soate. caci era fiu de zeu. cînd vrei sa zaboveasca. Are cine-mi urma la tron.Fiul meu se numeste Tezeu 1. si-l poftira ta masa. sa poarte în picioare sandalele acestea.j cu tipete si lacrimi. Poseidon a iesit din valurile marii . Crescuse cam de-o schioapa.. sclavii s-au gramadit sa-l spele pe erou si sa-i] împrospateze trupul trudit de lupte si de atîta cale. prin crainici. Mai înainte însa. nu-i spusese. printesa din Trezena a nascut lui Poseidon un prunc de-o frumusete de neînchipuit.. vazînd aceasta blana.Dornic sa se razbune. si-n timpul cuvenit. A saltat putin stînca si si-a vîrît sub ea sandalele si-o spada. pe-o colina. si. si i se adusese si unj butoi cu vin. din rusine si teama. cînd s-auzi-n Trezena ca va veni Heracle.. Curînd. precum ca are-un prunc. ce rapusese fiare si monstri fara numar. vestise el. Puternic ca totii zeii. ca sclavii sa-si goleasca vasele lor de apa pej trupul dezvelit.. Iar regele Piteus îi iesi înainte cu dregatorii sai si-l rugara sa intre în marele palat cu Portile de-argint. regele a pornit cu carul spre Atena. dimpotriva. Copiii ce prin preajma îl priveau pe erou. Micul Tezeu îl cunoaste pe eroul Heracle Egeu. Tezeu se-nalta însa mai repede ca altii.. îmbratisîndu-si apoi sotia si feciorul. luînd-o cu el pe Etra la marginea Trezenei.Cînd o sa creasca mare feciorul tau. si-a azvîrlit-o-n laturi. Poseidon a cuprins-o la pieptul sau pe Etra. . într-adevar. cînd te grabesti. cînd ma voi stinge. Nu ma mai tem de Palas.. care n-aflase crima ce-o savîrsise zeul atunci. ce le-am ascuns aici. . chemat de treburi. nici de feciorii lui. doar pentru el. iute. Dar ca sa-l recunosc... pe un altar la tarm. Heracle se arata pe drum. si-a început sa treaca vremea. fara sa tina seama de gemetele ei. Mai înainte însa. caci Etra.

Egeu. sau soarele din ceruri. Tezeu.Putini or sa-i stea-n fata fiului tau. Poateo spusese vîntul.scînteietoare ca soarele amiezii . sandalele regale. Etra l-a strîns în brate.. cu prastia sa traga.Numai Tezeu.. stralucitor. . si-alaturea de ea.. un flacau zvelt si-nalt.. parca era un trunchi rasarit din pamînt. dîndu-se drept Tezeu. Stînca sta neclintita. Cînd Etra a vazut ca Tezeu a ajuns la vîrsta barbatiei. si parul în inele îi luneca pe umeri. spuneau aezii. S-a încordat o data.sabia lui Egeu. S-au unit cîteodata si doi. Ei s-au silit sa-mpinga stînca aceea mare oleaca mai deoparte. Era.. Astfel a dat copilul întîia lui dovada . sa-si încordeze arcul. sa plece spre orasul Atena. silindu-se s-apuce sandalele si spada. Cu totii-au rîs cu pofta. fara sa izbuteasca. dar cel mai mult Heracle. trei sau mai multi.ca va fi un viteaz. negru.. Sînt sigur ca odata elinii-l vor cinsti si-i vorj înalta temple. Dobîndirea sabiei si sandalelor lui Egeu Aezii povesteau apoi cum a crescut Tezeu în casa lui Piteus. la sarutat pe frunte si i-a rostit duioasa : . sau poate c-o soptise vreo nimfa. Avea ochii albastri. cu prasele de fildes. micutul fecior al lui Poseidon. Toti cîti erau de fata s-au minunat de forta ce o avea Tezeu. ca e voinic. Se spune ca-n Trezena unii cunosteau taina ce-o rostise Egeu sotiei la plecare. sa mînuiasca ghioaga si sa-si conduca-n goana caii-nha-mati la car 2.în fata lui Heracle . si-avîndu-le. 70 Dar într-o ziua Etra l-a chemat pe Tezeu la marginea Trezenei si i-a povestit totul. si multe biruinte va dobîndi în viata. viteaz si priceput în lupte. si-n locul unde stînca statuse pîn-atunci era . Destul e ca multi tineri si-au încercat puterea. a-nsfacat o secure si s-a întors îndata sa dea lupta cu leul. vîrsta de barbatie. l-a ridicat în mîini si l-a zvîrlit în vale. i-a aratat si stînca sub care se-ascundeau sandalele si spada sotului sau. s-a repezit afara. batuta-n nestemate. ca sa ia mostenirea batrînului parinte. care-a glasuit) mamei : . pîna ce-a împlinit cam saisprezece ani. cum s-a deprins sa lupte cu sabia si lancea. vreun satir. Flacaul s-a apropiat de colosul de piatra.

la tot împuns cu lancea.. . si-i lovesc. i-a iesit înainte preafiorosul Sinis.Feciorule. lega pe calator de cele doua vîrfuri ale copacilor.. si-i ucid. Arma a fulgerat pe lînga el cu zgomot. Dupa victoria asta... Nu caut calea usoara. Ce te grabesti atîta ? Viata tot ti-e sfîrsita esti doar în mîna mea. Vroia sa-i nimiceasca pe toti acei tîlhari si monstri nemilosi.Am sa plec spre Atena. întîi îi jefuia. Trecea cîntînd un imn. Tezeu n-a pierdut vremea. spre regele Egeu. aflînd despre sclavia eroului Heracle. si si-a ridicat ghioaga sa arunce cu ea. la cîtiva stînjeni. cautînd sa-si afle ghioaga de unde-o azvîrlise. zdrobindu-i cu o ghioaga teribila. a hotarît Tezeu.prin istmul de Corint. S-a trîntit la pamînt. Dar Tezeu s-a ferit. facuta-n fieraria Olimpului de zeul cel mester. savîrsind multe crime. j . Tezeu a fost silit sa lupte c-un fiu al lui Hefaistos. prin istmul de Corint. purtînd în mîna dreapta ghioaga lui Perifete 3. Numai ca-n vremea asta preavoinicul Heracle cazuse în sclavie . departe.. pe urma apropia doi pini unul de cellalt.. ce sigur ca te-asteapta.. El oprea toti drumetii. se si-ndrep-tau la loc.cum îi urzise Hera la regina Omfala. Pe drumuri sînt tîlhari ce jefuiesc pe oameni. cu sete. dintr-o padurice. l-a strigat Perifete. si multi tîlhari si monstri. Urca-te pe-o trirema. uimit ca un flacau ca el cuteaza sa-l înfrunte. pîna ce l-a rapus.. drumetule. c-abia plecat. hohotind salbatic.Ia stai. bîn-tuiau prin Elada. scapati din mîna monstrului Sinis. prin istmul de Corint. si. Oprind si el drumetii. ci drumul cel mai greu si cel mai plin de lupte. dar nu plutind pe mari. de-arama.. a dat un raget groaznic. smucindu-se puternic si sfîsiind în doua pe bietul calator.. 71 Perifete. Pinii. pe nume Perifete. tatal sau. Asa s-a si-ntîmplat.. Pîna ce Perifete s-o poata ridica. si a plecat pe jos. . a frînt cîtiva copaci si s-a-nfipt în pamînt adînc. cu cocoasa. Tezeu n-a vrut s-auda. spre Atica. si tocmai de aceea pleca pe jos Tezeu. în strasnice curmeie. pe care vîsleau sclavi. ce-i asupreau pe oameni. spre-Atena . e vremea sa pleci catre Atena. Sinis era o fiinta cu trei ochi. le dadea iarasi drumul.-n Lidia. caci calea peste mari este mult mai usoara. însa Tezeu. feciorul lui Poseidon si al frumoasei Etra a plecat mai departe.. picioare rasucite si-o forta fara seaman. I-a sarit de grumaz. cînd.. Primele lupte ale feciorului Etrei Oricît au vrut Piteus si Etra sa-l sileasca sa plece cu-o trirema.

. zvîrlindu-le spre el cu multanversunare. A aplecat. însa cînd calatorul se apleca sa-l spele. El pretindea. si-i salta-n mîna ghioaga cea nazdravana. bagînd de seama ca nu-i lucru curat.In dimineata asta n-am varsat înca sînge. luînd vasul de aur. lasîndu-le sa-l rupa în doua. deasupra unor stînci drepte. îl miruieste zdravan.. mai buna.. s-a prins bine de glezna pe care i-o spala raului rege Sciron si. ] Ba.. Sciron îi da un brînci si-l pravalea în mare. cu bietii trecatori ce-i arunca în valuri. în apa vietuiau niste broaste testoase enorme si flamînde. Dupa ce i-a scapat pe oameni de fiorosul Sinis. i l-a trîntit în cap. In lupta-nversunata.. si s-a luptat. ghioaga lui Perifete. la rîn-du-i. De unul dintre vîrfuri l-a legat de picioare. prapastioase. de altul . Tezeu si cu alti regi la fel de nemilosi.. Drumul catre Atena ducea pe malul marii. si le-a dat apoi drumul trunchiurilor de pin din zdravana strîn-soare. flacaul l-a culcat pe Sinis la pamînt. Sciron a fost înfrînt si aruncat în mare broastelor sa-l manînce. din zori pîna spre seara .. si la poalele lor marea se zvîrcolea gemînd. Sciron si Procust Cînd s-a aflat de moartea monstruosului Sinis. Asa a-ncercat Sciron sa-l azvîrle si pe fiul printesei din Trezena si-al zeului Poseidon. Apoi s-a ridicat si. vuind cumplit. doua trunchiuri de pin si l-a cetluit bine de vîrfurile lor. Tezeu a plecat iar. Tezeu s-a tinut strîns.Sinis îi taie drumul si striga îndîrjit : . din mijloc. pe urma. Lupta s-a purtat aprig. Bine c-ai venit tu. unde-i spala piciorul. si-i da. sa-l spele pe picioare. Dar el. Astfel a razbunat mii. dar el. parca-i o nuielusa. da sa-l si însface pe voinicul Tezeu.. el le hranea cu oameni. a rasuflat tot istmul. drept plata. Dreptatea s-a facut !. cu arma noua pe care-o dobîndise. care înfricosa tot istmul de Corint 4. Pentru ca broastele sa aiba carnea mai frageda. care s-a dat pe tarm vreme de doua zile. .de grumaz. cînd l-a-mbrîncit. celor care treceau prin locurile lui. 72 Aici haladuia un rege numit Sciron. Sinis însa-i raspunde cu bolovani si trunchiuri. dar. Iar preacruntului Sciron îi placea sa manînce numai broaste testoase. în cele din urma. mii de calatori ucisi nevinovati de acest tîlhar crud.

tot un tîlhar. si cînd era mai scurt.. Calatorul. Nestînd însa de vorba. încruntata. Sa se lungeasca-n pat. . fara de voia mea ? Drumetul se oprea si îsi cerea iertare. zicea ca-l alungeste..Stai ! Nu te mai misca !. ba-i mai fagaduia si plata. tremurînd. Dar. Cum sa nu pieri de spaima si cum sa nu-i cersesti lui Procust îndurarea ? Dar el nu se-ndura. . Tezeu îi sare-n piept si-ncepe-o lupta grea cu uriasul Procust. ca el sa-i ia masura. te culca pe acest pat dearama. paroasa. sarmanul. Cînd vedea un drumet. si cînd era mai lung. pe malul unui rîu ce se numea Cefis. te las si poti pleca.Cum îndraznesti sa treci pe plaiurile astea. îi taia cu-o secure picioarele si capul .. si carul. Procust îi sare-n fata c-un raget. si-l opreste : . mai rostea Procust. Procust.. zdrobindu-i os de os cu un ciocan de-arama. si-i spune ce doreste. îi daruia averea. iata ca acuma trecea pe lînga rîu preaveselul Tezeu. si hainele.. se culca pe patul de arama. ca sa te iert. mai tîrziu. cu voce tunatoare. pîndea ades pe calea ce ducea spre Atena.Cea de pe urma lupta a dat-o cu Procust. Daca esti lung cît patul.Uite. îl oprea dusmanos : . Procust era înalt si-avea o fata neagra. doar sa-l lase cu viata.. însa rar se-ntîmpla sa fie de-o masura cu patul lui Procust.

femei. a trebuit sa recunoasca. era cu mult prea mic pentr-un urias ca el. ci s-a-ndreptat mai lînga templu. purificat. ca pe o minge. Numele ei era Medeea.. Toti erau fericiti ca au scapat de groaza uriasului Procust. aflat chiar lînga rîu. 73 Procust. iata-l ajuns degraba si la palatul lui Egeu. si. Speriati. si-atunci Tezeu ridica sabia lui taioasa si-1 spinteca pe mijloc. Ajung din nou în iarba si. peste templu. de arama. despre care vom mai vorbi-n alte povesti. Auzindu-se vestea ca Procust a pierit. de buna seama. putea sa calce pragul tatalui adoptiv. unde era un car cu boi. Nu le-a raspuns însa nimic. care stia atîtea vraji si îi spusese ca-l va face.. al regelui Egeu. Aluneca-n Cefis. pîna la sfîrsit.Se lupta ei trei zile. Eroul îl sileste sa se urce pe pat. asa pre. îi va lua tronul. în vremea asta. Cine n-ar vrea sa fie tînar. în orasul Atena6. el a-nsfacat în brate carul. Patul.la ceasul cînd Tezeu. Tezeu s-a îndreptat catre templul lui Zeus. Egeu se tot temea ca Palas. In car se adunase piatra si marmura. fratele sau. Apoi. temîn-du-se ca-i paste moartea. de-obicei.! ca sa-l faca mai scurt. ca este biruit. pe-altul. regele Egeu primise în palat pe-o vrajitoare.cam gîrbovit de ani si lupte c-o sa-i întoarca tineretea. vroia sa fie iar voinic. Tezeu s-a încruntat putin auzind rîsul. Helios cu fata lui împurpurata. ca un disc rosu. Se bat.cum o lua si Procust. întrebîndu-i pe unul. ca atunci cînd . Acum. Ea îi fagaduise lui Egeu . la trup si fire. însa flacaul din Trezena a rîs si si-a vazut de drum. Ca sa se apere de Palas si cei cincizeci de fii ai lui. se cobora în apa marii dupa credintele stravechi . . I-a facut vînt si l-a zvîrlit. sculptorii au fugit ca niste iepuri prin Atena. cu toata forta uriasa ce-o avea. fiul printesei Etra. Dejugînd boii cu iuteala. sa-i ia si el masura.1 în fata lui Tezeu. Se vîra prin namoale. Tezeu si-a spalat trupul si-a savîrsit trei slujbe cerute dupa datini si s-a purificat5. s-a adunat multimea :j barbati. intra cu pasul sigur îr . înconjurat de un alai maret. copii. cînd oboseala batrînetii îl încovoaie spre pamînt ? Intrarea în Atena Soarele. Dupa legea straveche. avea douazeci de ani. Varsase pe drum sînge si nu putea intra cu trupul pîngarit în] orasul Atena. Se rasucesc. Astfel s-a stins din viata si ultimul tîlhar ce chinuia drumetii' spre portile Atenei. De-aceea se si învoise sa o primeasca pe Medeea.

Egeu strigase tare : ..Atunci. . si se temuse ca batrînul ... calca-i pragul !. Parul sai negru . ca tînarul ce sta la masa era un criminal trimes de fratele sau. Tezeu intrase în palate si se plecase regelui si. 74 Egeu îsi descopera fiul Dar.nici chipi: sau.Sînt un drumet. în valuri lucitoare. pe furis. Iar haina lui în falduri se tîraste si matura tot praful de pe uliti.Tu esti Tezeu.si-l slobozise de-asta data. Palas. care ciopleau în piatra chipuri de zei.Ba nu... Egeu. Vreau sa-l desfat pe regele Egeu. între timp. sa-l vada lumea ?.Cine esti tu ? îl întrebase o straja pe Tezeu. feciorul soatei mele. stiu sa si cînt.. Sosesc din Creta.. Un suc facut din floare de cucuta. zisese el. neîntre-bîndu-l cine este. si sabia stralucitoare. ionica. Te re-l cunosc. si-un suc sa-l toarne lui Tezeu în vin. din halcile de carne de pe masa.. sosise la poarta regelui Egeu voinicul tînar din Trezena.Atena. sa-l omoare. cu puterea de vrajitoare ce-o avea. batrînul rege îl poftise pe oaspetele sau la masa. ce ucidea fulgerator. Tocmai trecea prin fata unui templu ce se zidea în cinstea lui Apolo. De unde vii ? . straine.. sa-si taie o bucata de friptura. De-aceea-i strecurase lui Egeu. Iara cu ochii sai albastri cerceta toate cladirile marete din Atena. i-o fata !. . peste umeri. si-si aruncase ochii spre sandale. . Nu sorbi din vin. Voi nu vedeti ca are parul lung si desfacut. Vazînd aceasta sabie.. Medeea si tînarul abia sosit. . vazîndu-l pe Tezeu ca trece cu pasul gratios.pre cît ne spun poetii . Porti în picioare sandalele ce le-am ascuns sub stînca.Priviti colea !.de-o sti ca i-a venit feciorul .Stai !. si-n el turnase sucul de cucuta. aflase ca era Tezeu. au început sa rîda între dînsii : ... zisese straja spre drumet.. sa nu-l împiedice în lupta . înspaimîntat. dupa datina cea veche.strîns altminteri în conci. baiete. Purtî o haina lunga. si ast pentru ca Tezeu era frumos si delicat ca o fecioara. în falduri. 75 Tocmai atunci feciorul Etrei scosese sabia de la brîu.. umpluse cu vin pocalul lui Tezeu.. pe care-o . Ăsta-i baiat ?. nici toata înfatisarea nu-l aratau ca este un erou. rostindui versuri si cîntîndu-i imnuri. Mai multi artisti. Etra. Insa Medeea. sedeau la masa el. în soapta. Ce-i drept însa . Ba-i mai daduse.sa nu se lepede de ea.. acuma saisprezece ani.

a spus ba-' trînul lui Tezeu.. cu mîhnire. Fugi. De ce-i atîta tristete în oras ? l-a-ntre- . Sa fie preamarit în veci !. Nu-l aplauda aproape nimeni. Erau] cu totii-ntinsi pe ruguri.dupa o biruinta-atît de mare .aci tragînd cu arcul. cît nu pun sa ti se toarne pe gît pocalul cu cucuta. .în curte-s tocmai vestitori care mi-anunta despre Palas ca s-a pornit catre Atena cu cei cincizeci de fii ai sai !.Bine . . Nu vrei sa-l rapui tu. vrajitoare blestemata. a zis flacaul. oare..... sa scape lumea si de taur ? De taurul adus din Creta. .O. Fara a astepta raspunsul. S-a dat o lupta crîncena lînga Atena.. La capatul celor sapte zile. pe unde vietuia în voie taurul zeului Poseidon... voinice ?. catau spre ele si taceau.s-a luptat vitejeste! sapte zile si sapte nopti. De vreme ce-am ajuns aici. l-a plecat cu fruntea alba în tarîna. 76 Plecarea în insula Creta Venind Tezeu iar în oras .. A dat cu el o lupta dîrza.. Tezeu. ... Ba.s-a cam mirat ca atenienii nu se înflacarau deloc. taind cu sabia. sa-i înving.. Iara femeile-i boceau. strîngîndu-si armele în pripa.De el vorbim. L-a strîns la sînu-i pe Tezeu si a-n-j ceput sa-i povesteasca despre Palas ca uneltise sa-l ucida. mirata de-ndrazneala marej si de puterea lui Tezeu. L-a prins de coarne . .Vorbiti de taurul pe care l-a scos Poseidon dintre valuri ? ... tatal meu..! a parasit îndata masa si a pornit sa-ntîmpine dusmanul. . izbind cu ghioaga .... Dar n-ar putea tot dînsul. nici un vrajmas nu mai traia. dimpotriva. si-a izgonit-o pe Medeea. scapînd lumea de înc-un monstru. odinioara.. fii bun si lasa-mi mie cinstea sa ma lupt singur. Insa Tezeu . Fiii cei rai ai unchiului] sau Palas s-au pregatit sa-l înconjoare si sa-l loveasca din trei] parti. si dupaceea l-a-njunghiat. mai ales cîmpul Maraton. Femeile plîngeau în hohot lînga palatul lui Egeu. aci-nfigîndu-si lancea în vrajmasi.Ce s-a-ntîmplat ?. era jale.am sa încerc ! a spus Tezeu. Medeea. Fugi.. m-a pus la cale sa ît» dau otrava.tii în mînaJ e a mea. Tu ce gîndesti ? Putem noi oare sa-i înfruntam.. sa-i alungam ?. si a plecat spre Maraton. de Hera-j ele... striga multimea-nsufletita. Acum e liber si pustieste Atica.. vrajitoarea cea hapsîna..Traiasca tînarul de la Trezena !. Iara barbatii. din ordinul lui Euristeu ?.

ca sa ia parte la niste concursuri. .stii doar ca el îi e fecior !. de bun ramas. O fiara zisa Minotaur.. cînd pleaca tineri din Atena..Ce face el cu acesti tineri ? .. luptînd strasnic. fireste.. si bietul tînar a murit.. Iar Zeus.. cu zeci...N-ai teama... rege.Nu. daca si ea o sa ne-ajute. pe care-o savîrseste Minos asupra tinerilor nostri. ... i-a povestit ca mai de mult venise la Atena fiul regelui Minos de la Creta . pe-a altor zei.ne-a trimis foametea si ciuma. si le-a grait voios asa : . Iar noi ne vom întoarce-acasa.. pesemne ? . Nu pot sa mai conduc Atena.bat dînsul pe tatal adoptiv. I-am adus jertfe Afroditei si m-am legat sa o slujesc întotdeauna dupa plac. ..Da. .. Tezeu s-a dus întîi în templu si-a adus jertfe Afroditei. Ajuns aici.Daca-i asa. i-a strîns apoi pe ceilalti tineri. ♦ . Socot ca am sa-i vin de hac si am sa curm aceasta crima.. sapte baieti si sapte fete.. a dat îndata gres.. a spus batrînul. Acolo îi sfîsie-o fiara. . prieteni. sa plec si eu cînd dai tributul.Veniti cu mine...Iar voi l-ati îngropat. . Taurul alb al lui Poseidon. zicînd ca noi sîntem de vina. iar de la brîu în sus e taur.. fiul lui Minos.. ce tinea cu Minos . facut cu usurinta... da-mi voie. care alcatuiau tributul. L-a ucis. si la concursurile acelea.Atunci. deatîtea ori. Dar Minos.. n-aveti frica !... .... Povara anilor m-apasa si fortele 77 mi s-au sleit.. Ne-a asediat si ne-a lovit. lui Minos. si cum la tarm era trirema gata sa porneasca-n larg.. si ca pe-o zdreanta l-a purtat pîna aproape de Atena. fiul regelui Minos a jurat tare catre prieteni ca este gata sa doboare si taurul din Maraton. rapus acum de tine ! a spus batrînul rege lui Tezeu. Puterea dragostei întrece. sute de coridoare. Asculta... în fiecare an. Numai ca planul sau. un palat mare de la Cnosos.. învingatori si sanatosi. L-a luat în coarne. si. auzind vestea... plin de durere.Taurul l-a ucis. îmbratiseaza-ma mai bine.. si regele. Nu pleca !. în acest fel am fost înfrînti.. Noi l-am trimis la Maraton.Vai noua ! a grait Egeu. a venit cu arme. E cea din urma oara.. si vrei iar sa ma parasesti ?. tata drag.... de unde nu mai pot iesi. Pe toti îi vîra-n labirint 7.. l-a aruncat doar ca sa-l calce în copite.. . regele din Creta. drept tribut platim cu jale. Te-am asteptat atîta vreme. i-a biruit pe toti flacaii care s-au întrecut cu el la jocurile din Atena.L-am ars pe rug si l-am cinstit. Egeu. beat de succes. ce-i de la brîu în jos ca omul.. . decît avînd sprijinul tau. si sa-l înfrunt pe Minotaur.

. Voi veni curînd. mai.. si intrînd în orasul Cnosos s-au dus de-a dreptul la palatul lui Minos cel neîndurator. . pe mari senine si pe furtuni. Adio. a rostit regele Egeu. ... . pînza neagra va fi schimbata de cîrmaci cu pînza alba-a veseliei. . tata.. Au plutit mult.Daca te-ntorci cu biruinta... si noapte.Noi sîntem !. Eriboia) pe ea o iau de soata eu. i-a raspuns Tezeu. Te-oi astepta si zi.Plecati-va pe lespezi fruntea !. în labirint.. si lînga el era o fata frumoasa.. si sa ti-l dea el înapoi. Tu sari în mare si te du la zeul apelor. sa-mi stai asa trufas în fata? Eu nu sînt rege ca oricare. si.. de vrei..Tu cum cutezi. Doar atît... V-o trimit tot în labirint...Prea bine. baiete.. Tu poti sa ma ucizi.Nu vrem. fara de teama.. a spus Tezeu.. . sa-mi vii. La zeul marilor. între curteni. .. cînd veti ajunge acolo. de astazi înainte.. Daca-i asa.. Tezeu si ceilalti atenieni : sase baieti si sapte fete.. pe stîlpi. fsi-a aratat cu mîna pe o copila. dar nu ai dreptul sa ma insulti. Am s-o ucid. ... si am sa-ti dovedesc ca sînt feciorul lui Poseidon..Sa n-o jignesti pe Eriboia. ci sînt fecior de olimpian.. O sa vedem.Voi sînteti ? a glasuit Minos.jos. baietane.. Ce minciuna !. dar au ajuns. De nu-l aduci.... Ha !... cercetîndu-i pe atenieni. a zis Tezeu cu îndrazneala.... .. a dat din nou raspuns Tezeu.si eu sînt tot la fel ca tine. azvîrl în valuri acest inel cu piatra scumpa. si eu.. caci tata bun îmi e Poseidon. dulce si duioasa. caci noi nu sîntem sclavi !. sa stii. Pe urma. Poseidon Asa plecat-au. . la-napoiere. 78 . spre departari am sa privesc. -. îti retez capul. Acuma iata-s agatate pînze de doliu. ce Ariadna se numea... sa pui triremei pînze albe. pentru trei zile.. Poseidon.... catre Creta.îti e Poseidon ?. înapoi. sus. Minos sedea pe-un tron de piatra. Este fecioara ne-ntinata sl-i fiica regelui Megarei.... pe ea. Iara pe una dintre fete.Ma duc. .

batrînul vrednic din Atena. e-ndragos-tita de Tezeu.... pe-un jilt înalt de aur si pietre scumpe.Iti dau acest inel de aur.. S-a dus frumosul tînar. Era Triton cel monstruos trimis de tatal sau. nici Triton.. sa-l ia cu sine pe Tezeu. dîndu-i învat : . Din ochii lui Tezeu s-au stins palatul mare. Trei nimfe s-au si repezit în tainuitele camari si au adus sta-pînei lor cununa cea mai maiestrita. nimfele marii nereide. cînd se zvîrlise cu curaj. Caci Afrodita . a început sa hohoteasca gingasa fata a lui Minos. esti prea nemilos !.. însa pe tarmuri ti-e -Egeu. Poseidon. si sa vazut din nou pe coasta. si i l-a-ntins. si totul ce-i înconjura. Iar lînga el se afla dalba si minunata lui sotie. desigur. . si nu va mai veni !. a glasuit regele Minos.... sta Poseidon. îndragostita de un sclav.Am sa te pedepsesc.îi insuflase Ariadnei o dragoste nemarginita pentru preachipesul erou. Ce voinic e ! Parca-i un zeu. Cu el tu poti sa dovedesti ca mama ta mi-a fost sotie. . 79 Facînd un semn catre Triton. Ariadna.Asa a spus Tezeu.. voinicul. de clestar. vazînd ca fata. ce zaceacum pe fundul marii. de clestar. Aici. si s-a si repezit în mare... Tezeu : pe viitor sa te feresti sa cazi cumva în apa marii. Tinerii sînt salvati . Numai o data poti scapa. O tata... pe tronul lor de aur. din aurul cel mai curat. sfîsiat poate de rechini.. . sa stii. si-a poruncit : . Iara Poseidon poruncise în asta vreme unor pesti sa afle unde e inelul pe care-l aruncase Minos. Tezeu vazuse-n fata sa un palat mare. fiindca-i jurase s-o slujeasca . faptura fara rusine. în apa marii.. si înca vreau sa-ti spun.S-a dus. în ape.O. Tezeu simtise ca e prins de cineva necunoscut.care-i da sprijin lui Tezeu. apele s-au învolburat.. Apa a facut valurele si l-anghitit într-o clipita.. nici Amfitrita. aici. si ea i-a pus-o peste plete : . Atîta ca.S-o porti cu fala. Minos s-a necajit. nici chiar eu nu mai putem sa-ti salvam viata. si tu mi-esti fiu....S-a dus !. zeii... si. ce frumos e fiul tau ! a spus zeita Amfitrita. A doua oara. pîn-a-si da mai bine seama de ce se petrecea cu el. fiul meu !. Sa mi s-aduca o cununa.

si-asa. Dar regele a luat inelul si mînios a poruncit ca-n dimineata urmatoare Tezeu si ceilalti atenieni sa fie-nchisi în labirint. sau în piept. tata ?. fii bun. Toti erau înlemniti de spaima. lovindu-l fara încetare în ochi.':W' .. . Numai Tezeu. cînd dihania aceea s-a repezit spre-atenieni. la picioarele lui Minos. S-a-ncins apoi o hora mare. L-au sarutat pe-nvingator si. urmarind firul de ata desfasurat prin labirint. si Ariadna. dîndu-i dragului Tezeu ghemul de ata si pumnalul. fiica lui Minos. flacaul l-a împuns în coasta. plîngea... a început sa desfasoare ghemul cel gros. Tezeu s-a înteles. si i-au împins în labirintul unde statea înfometat preaodiosul Minotaur. Fata s-a furisat prin bezna si. precum spune legenda. Sa-i dea si un pumnal taios.. ei au plecat nestingheriti.. pe-unde mergea. Deodata le-a iesit în cale îngrozitorul Minotaur. Ariadna.Da-mi ajutor !. Dedal !. Tezeu sedea vesel la cîrma si-n brate îsi tinea iubita. Spre dimineata i-au luat sclavii pe ateniend. Tezeu a prins chiar la intrare... i 80 Cît timp s-a tot dantat acolo. Da-mi ajutor sa-l scap de moarte pe tînarul iubit de mine.. Aici o astepta Tezeu. Numai trirema ateniana se legana înca pe valuri. de care s-a vorbit mult timp si-a fost cîntata de aezi9. . mai mult în brînci. Tinerii s-au pornit sa sara în chiotexde bucurie. pesemne. afara. Fiara s-a-ntors mugind spre el. De bucurie hohotea ! . l-a apucat pe Minotaur de-un corn si l-a tinut asa. teferi. Ariadna. Plîngea. cu fata regelui din Creta si. Ajuta-ma. cata duioasa-n ochii lui. s-a strecurat în camaruta unde salasluia acela care zidise labirintul. si fiara care mînca oameni s-a pravalit ragind cumplit8.Minos privea si nu credea. Tezeu si-a ridicat pumnalul si. cu chiote de bucurie. în coaste.. i-a grait dînsa. dar nu de spaima. Vezi ca-i fiu de zeu ?. nespus de fericita.Vezi. Iar ea. Acesta a-nvatat-o-n taina sa-i dea voinicului Tezeu un ghem ceva mai gros de ata.. O hora nemaipomenita. chiar în noaptea urmatoare. prabusita jos. Tezeu îi întindea inelul. un arhitect numit Dedal. au iesit toti. fata lui Mi-nos. s-a-ntors tiptil în încaperi.. cutezator. ! '. s-a strecurat pe nesimtite pîna la tarmurile marii. un cap de ata. Atîta ca în timpul noptii. Iar tinerii ce-l însoteau sparsesera cu graba mare toate corabiile lui Minos.. de-un stîlp al portii. si ca sa nu se rataceasca pe coridoarele-ncîlcite.

Eu i-am scapat de Minotaur. acolo-n Naxos. si seapropiasera de-Atena. suindu-se cu ceilalti. pentru ca va prefac în broaste.si el. rostind : .Fata lui Minos. nici tu. Cînd a ajuns Tezeu pe tarm si a aflat ce s-a-ntîmplat. iar. sa-mi fie soata numai mie. de doliu. îndurerat prea mult. De n-ai sa lasi copila-n Naxos. Iar valurile l-au izbit de stîncile din tarm. Am oare dreptul sa-i ucid ? Trebuie sa-mi jertfesc iubirea". în vremea asta atenienii. 82 Egeu. cuprins de deznadejde. In calea lor s-a ivit zeul betiilor destrabalate. Ea n-a-ndraznit sa-i stea-mpotriva.. Ca a pierit deci si Tezeu... fiul lui Zeus. a facut semn de-amenintare catre toti tinerii-atenieni. ce-i astepta pe coasta. însa multimea adunata l-a dus cu sila la palat.. De-atunci si marea. batrînul s-a aruncat în apa marii. ce era prinsa de cel mai-nalt catarg. în trirema. cu tirsul.. Astfel printesa Ariadna a devenit si ea zeita. ca s-o iau eu. DaiL zeul vinului s-a-nfatisat plin de splendoare si a cerut-o de sotie. Fagaduise sa-i aduca teferi si sanatosi la ei acasa. purtati de vînturile bune. .steapta mamenlacrimate.cum se pare . Chiar Afrodita s-a-nvoit. e harazita. Cu moartea-n inima-a lasat-o pe Ariadna lui în Naxos .. Nu l-a vazut decît Tezeu. si-acum tot eu sa-i nimicesc ? I-a. Dionisos. . unde el si-a sfîrsit viata. parasind-o pe Ariadna. Atîta doar ca-n tulburarea ce-i cuprinsese.pe cînd dormea. nu-ti mai vezi casa. Deci tu cata s-o parasesti. facînd popas. a catat catre sotii sai. nici sotii tai de drum. ei au uitat sa dea jos pînza neagra. a vrut si el sa se omoare. fata lui Minos a plîns mult fuga iubitului Tezeu. si zeul vinului. Ariadna. a socotit ca au pierit toti tinerii plecati în Creta. a luat numele de Egeea. vazînd ca pînza nu e alba. Cînd s-a trezit spre dimineata.Dar zeii sînt gelosi pe oameni. neosteniti. pluteau mereu. din Olimp.. au fugit10. insula ce se vede-n zari. Desi în suflet .l-a pastrat vesnic pe Tezeu. zdrobindu-l. si tot doar el a auzit glasul acestui zeu. Tezeu ajurKje regele Atenei Tezeu. si nunta s-a facut pe loc. la miezul noptii .

din Trezena. au început sa daltuiasca sau sa picteze toate-ntîmplarile acestea. un an întreg. spune povestea. Era. ba si mai bine. i-a-ncuviintat s-o ia ca sclava pe-aceasta fiica a lui Ares. si el de ea. Au mai trecut. s-a-ndragos-tit de-nvingator. Tezeu nu s-a împotrivit. ostirile de amazoane . cu fruntea lata si senina. 6 83 Numai ca în putina vreme. era si chipes. numit de mama Hipolit. N-avea statura herculeana. din Argos sau din alte parti. unde stateau de luni de zile teribilele amazoane. si voinic. cum ati aflat. frumoasa Antiopa. în acest fel. ci s-a-n-sotit cu alti viteji si a pornit spre Calidon. Cît a domnit el în Atena n-a pierdut vremea la ospete. fiul Alcmenei de la Teba.au pornit marsul spre Atena. însa Tezeu. sora reginei Hipolita. s-a nascut un fecior balai.. Pierderea Antiopei Tezeu n-a fost nicicînd un trîndav.L-a-ncununat si i-a grait : . pîna pe-Acropola. însa era mai gratios. Ele au înconjurat orasul si i-au silit pe atenieni sa se retraga pas cu pas. s-a dus în tara amazoana. din iubirea asta mare. De aceea te alegem rege. cum îl cîntau aezii. Etra.nemultumite ca Antiopa fusese luata de Tezeu . sa nu mai fie-atît de singur. si. Lipsiti de hrana.. în frunte avîndu-l pe Tezeu. desi fusese luata prada. A ramas rege în Atena. si multi artisti de la Atena. Iar amazoanele. Pe urma a plecat cu Iason si-argonautii sa gaseasca lîna berbecului de aur 1].. precum se stie ca sînt regii. Acolo i-au asediat cîteva luni. pe tarmurile Marii Negre. Dar a trimis un car sa-i vina mama sa. s-a facut nunta la Atena. vrînd sa-l rasplateasca pe prietenul de la Atena.Tu ne-ai scapat de-atîtea fiare si de tributul rusinos. de trist si de nemîngîiat. au trebuit sa lase prada biruitorilor pe mîndra si preafrumoasa Antiopa. învinse. care-i lega pe amîndoi. porneau din cînd în cînd la lupta si atacau colina lui Ares 12.. . si ea. Alaturi de cellalt voinic. atenienii. Heracle. unde a fost o vîna-toare vestita-n lumea de-alta data.

Lancea i s-a înfipt în piept. scapînd sulita din mîna. pe areopag. Iar la-mbierile-Afroditei sta rece si nepasator. Deodata scînteiaza-o lance. îsi bate joc de muritori. si toti razboinicii s-au strîns . fecioara ce ocroteste vînatoarea.. a cazut jos..cît sa fi fost ?.. mult prea tîrziu.. Lupta a încetat pe data. însasi regina Antiopa.. Eu mor. Îndragostita peste fire.. ascultati !. Atunci. iar fiul ei. Era ... soptind usor : ... Crescînd mai mare. O amazoana îl tintise cu îndrazneala pe Tezeu.. Zei !.. si amazoanele-au plecat spre tara lor cea departata de lînga Pontul Euxin....Tezeu !. si-atunci. Tezeu lupta nebiruit.lupta acuma sa nu fie eliberata din sclavie. si timpul tot si-l petrecea colindînd codrii desi ca peria.. Hipolit prinsese gustul vînatoarei.. a spus regina. cu pieptul gol. în fruntea ostii-ateniene. Parca-i o flacara-n vazduh.si amazoane si elini. dînsul se pleca zeitei Artemis. si lînga el sta Antiopa. De-aceea. Pentru ca ea uitase totul. Da.Zeita Afrodita este prea dezmatata. Antiopa. Tezeu a ramas trist si singur lînga mormîntul Antiopei. si. Pacea s-a încheiat... fireste.. ca sa respinga pe-amazoane.. s-a repezit în fata lancei.... . Dar într-o zi. . nu vrea sa-auda de legatura casniciei.Ai grija doar de Hipolit !.. ea. smintitul Eros. Ea aceea ce fusese învinsa de elini.. pe credincioasele-amazoane si viata ei de-odinioara. o clipa... nu mai avea alta dorinta decît sa stea mereu alaturi de preaiubitul ei Tezeu. regina Etra din Trezena. Ţimbalele-au tipat a jale si trîmbitele au sunat tristul sfîrsit al bataliei. Frumosul trup al Antiopei se preschimbase într-o mîna -. Au înaltat un rug urias. . si el crestea sub privegherea tatalui sau si a bunicii. data ca prada lui Tezeu . Ochii s-au încetosat si. Ah !.. tot ca ea... tragînd sageti la întîmplare. umblînd dupa salbaticiuni. O uneltire a zeitei Afrodita Ca mîngîiere-i ramasese numai micutul Hipolit. zicea el. sînt besmetici amîndoi. si lancea l-ar fi nimerit. dar prea tîrziu.de cenusa.fierbinte înca ..Pe lînga sotul sau lupta... se povesteste c-a fost o mare-ncaierare acolo.

el a pornit catre Atena. întîia soata-a lui Tezeu. A stat de vorba cu Tezeu si l-a rugat sa-i faca cinstea si sa primeasca de sotie pe sora lui.. suparata rau. . aflînd aceasta întîmplare. a spus zeita Afrodita. Hipolit. In locul lui. pe data.. zeita a hotarît sa se razbune. pacea-ntre Atica si Creta s-ar fi statornicit deplin. si chiar iubirea ce-o datorezi sotului tau. numai daca frumoasa Fedra jura ca va fi mama buna fiului sau. nunta îndata s-a pornit... tînarul Eros. pe tron... Iar Fedra s-a simtit...Vreau sa am pace cu Vecinii. ce înca îl mai mistuia. Mireasa a jurat în templul zeitei Hera c-o sa fie într-adevar o mama buna si. înabusindu-si dara jalea.. arcasul Eros. Sa ne ascundem fericirea._ . si-nveninata de sageata preausuraticului Eros. .. Dar Hipolit. Tezeu a stat putin pe gînduri. iata c-a sosit si vremea sa-l pedepsesc pe Hipolit. si.Hai sa fugim. erau toti frati. îndragostita nebuneste de vînatorul Hipolit. si-n primul rînd cu atenienii..Cum îl iubesc !. ispravindu-si juramîntul..si. îl implora pe Hipolit : . nu l-au clintit din hotarîrea pe care-o luase Hipolit de-a nu iubi nici o femeie. Hai. A spus însa ca face nunta.pîna la marginile lumii.. In acest timp Minos murise. scot palosul din cingatoare si ca pe-o fiara te ucid. vino.. care ma tot nesocoteste. în Creta venise rege Deucalion. lasînd uitate si-Atena cea cu cer senin. o izgonea. cu Fedra si cu Deucalion. Chemînd la sine pe arcasul cel zburator. spusese noul rege-al Cretei. numita Fedra. si pe Tezeu. vino. Fedra. i-a poruncit sa-si puna-n arc sageata cea mai otravita si s-o tinteasca pe mireasa.. Mai trebuie spus ca Ariadna. îsi spunea ea. Tu pîngaresti tot ce-i mai sfînt : respectul meu de fiu. Tezeu ancuviintat ca nunta sa aiba loc cît mai curînd. Ca sa se faca-mpacaciunea. dupa regina Antiopa..... Daca primea s-o ia de soata.. . cu mintea ratacita. .Femeie fara de rusine. 85 De mai rostesti doar un cuvînt. ce-l dobîndise odinioara cu-Antiopa. umplîndu-i inima de fiere si dragoste nelegiuita pentru feciorul lui Tezeu... cu ochii-n flacari. oricît s-au silit zeita care da patima iubirii si fiul ei. Vreau sa se stinga vechea vrajba. Sa ne aruncam pe o trirema si sa plutim spre departari . zicînd asa : .Ei.

pe tarm. 86 "Vai. nesocotitul Hipolit m-a conjurat sa fug cu el. soata mea !. Te rog pe tine. Razbuna-ma. Tragicul sfîrsit al lui Hipolit si-al Fedrei Lovit ca de-o maciuca-n crestet. El auzea vorbele Fedrei. Vorbele ce-l învinuiau atît de tare pe feciorul cel mult prea drag. caii s-au avîntat pe stînci si. si la car înhamase. Se clatina.Tata !. Hipolit.. pe Hipolit. si totusi nu-i venea sa creada.. Tezeu a ramas nemiscat un timp destul de lung pe tronu-i. Hi-polit. ce-l duceau ca vîntul. din apa marii s-a ivit .. zdravan. vazînd pe Hipolit cu fruntea facuta tandari. mi-a fost dat astazi sa îndur cea mai amarnica insulta. sa faptuiesc. Ajuns pe prunduri. razbunatoarea Afrodita. Poseidon !. ai sa platesti si tu cu viata. si-a alergat pîna la rege.Razbuna-ti soata. dar în clipitele acelea. sfarîmînd în bucati carul. Neascultîndu-si vizitiul.. a rostit : . plîngînd : . catre Micena.. cu sapte capete.. în acest fel. Fa dreptate si loveste-l pe Hipolit pentru insulta odioasa adusa Fedrei. Atunci Tezeu s-a ridicat. pe lespezi. stapîn si rege. regina Fedra. în taina.Sotul meu drag. sa se racoreasca de jarul care îi frigea inima lui nevinovata.O !.. mintind anume. Vraja zeitei Afrodita s-a risipit. ce-am facut !" si-a rostit ea. Mergea ca orb. între stînci. doi cai salbatici.Iar Fedra a-nceput sa tipe si sa-l blesteme pe flacau : . Tezeu. Tatal nu s-a uitat spre el . mîniata ca Hipolit o alungase.. Asa graia..... de fapt. Tocmai gonea pe tarmul marii. deodata si-a venit în fire. Asa graia si nu stia ca vorbele i le sopteste. Eu nu pot sa-mi pedepsesc feciorul drag. cuprinsa de remuscari. caci altfel mor !... Cum m-ai jignit. pasind încet spre malul marii. Dar pentru asta. trei cozi si cu colti lungi ca niste suliti. Uitînd cît sînt de credincioasa. la rugamintea lui Tezeu . M-ai jignit. si a strigat spre el. la ureche. o Tezeu !. Dar Fedra hohotea acolo si-l implora cu glasul stins : . l-au omorît pe Hipolit..un monstru mare cît un munte. a început sa strige tare : .prin hotarîrea lui Poseidon.. trecîndu-si mina peste tîmpla si. El se urcase într-un car. cea mai grozava dintre crime. Iar caii s-au speriat de el. s-a zvîrlit în genunchi.. Regina Fedra ce-l urmase pe sotul sau..

Dînd ei o lupta grea cu oastea de la Sparta. sa aiba un fecior. doar eu am fost aceea care l-am ispitit . Tezeu. Înlantuirea din Infern Dar timpul care trece poarta cu el uitarea.. "De e atîta de frumoasa Elena.. au început sa-i spuna. Tezeu s-a hotarît sa-si ia o noua soata. pe nume Piritou. Dorinta ei se împlinise. si fiindca i-au vorbit de frumusetea fetei regelui din Sparta. Au suit-o-ntr-un car si-au dus-o la Atena. au aflat pe Elena. zeita Afrodita vazuse totul si zîmbea.. Iar cel ce-o cîstiga-o în acest fel. ca omul e o fiinta ce nu poate trai doar în singuratate. Cine o sa-i ia locul ? ApBi iau povestit ca regele din Sparta are o fata mîndra. Fedra si-a dat moartea cumplita. rapind-o pe fecioara. Ascultînd glasul lor. Zis si facut. caci regele din Sparta nu vrea s-o dea de soata nimanui. Deci. I-au amintit ca n-are nici un urmas pe tron. numai eu sînt ticaloasa !. ce se cheama Elena.. Din cer. Voinicii. Ba chiar l-au îndemnat sa mearga s-o rapeasca.Nu ! Nu-i adevarat. copilul ce s-o naste va fi la fel cu ea".dorinta de-a trai.. Ci eu. Pedeapsa ei cazuse grea. si el vroia sa aiba o soata-ncîntatoare. sa-l sprijine pe cellalt sa-si gaseasca o soata tot la fel de frumoasa. s-a pregatit de drum. si astfel. rege peste lapiti. precum era Elena.sa stii !... E. O !.u. S-o duca la Atena si aici s-arunce zarul. la sorti. Hipolit n-a fost vinovat.. Tezeu !. Mergînd însa pe cale s-a întîlnit c-un prieten. au rapit pe Elena. ce tocmai dantuia la niste mari serbari în cinstea lui Arte-mis. a cugetat Tezeu..s-o aiba pe Elena. speranta . cel mai divin balsam. El sterge suferinta si face sa renasca. cu vorbe iscusite. E lesne de-nteles durerea ce l-a-ncercat iar pe Tezeu.. Cui or sa-i cada sortii . Cît l-a plîns pe Hipolit13. în inima. cum au calcat în Sparta. S-au înteles atunci sa se ajute-n lupta. 87 . A alergat catre palat : si-a pus pe gîtul alb un streang. tînara si voioasa. prin spînzuratoare. socotind curtenii ca prea e lung amarul regelui lor. Hipolit a murit..

. Dar cum s-au asezat pe jiltul fermecat.. au ra88 . buna regina Etra. Eroul s-a izbit cu fruntea sa senina de colturoase stînci. Iar mama si sotia rapite de spartani. si bucuria mare pe rege si curteni.. Lasîndu-si dara soata în grija mamei sale. . si sa mi-o fac regina în tinutul lapit. Cum ati intrat pe tarîmul acesta.. fara de vrerea mea ? i-a-ntrebat. Tezeu. unde locuia zeul cel vesnic mohorît. . si sa mearga cu el pe tarîmul lui Hades. dar chipul i-a ramas la fel de neclintit. a raspuns Piritou.Ce sa facem acolo ? l-a întrebat Tezeu. sa mi te-mpotrivesti. Dar n-a grait nimica. au intrat în Infern . l-a legat si-n lanturi zeul cel mohorît. ca sa-l elibereze pe eroul Tezeu. el a fost pravalit în genunea de ape. Facuse juramîntul sa-l ajute pe prieten. rece si mohorît. va rog sa stati putin si sa va odihniti pe acel jilt de piatra. si nu ne este teama de tine nici atît. smulgîndu-l de pe stînca. si n-a putut Tezeu sa-si salte multa vreme. Hades s-a mîniat pentru asa-ndrazneala. trupul lipit de piatra. potrivit învoielii....s-au asezat pe jilt.Pe drum au tras la sorti.S-o furam pe nevasta lui Hades. batrîne.Ce vreti ?. Iar regele lapit i-a cerut lui Tezeu sa-si paraseasca soata. cu tot zbuciumul sau. Dar ramînea acuma... Iar de sus.. prevazator . Mîhnit s-a hotarît sa se retraga-n Scira. Tezeu a fost urcat pe-o stînca de la Scira.. . o insula frumoasa. si-au mers drept spre palatul maret. ce-au aparat Atena. sa vietuiasca-n pace. au si ramas lipiti. dar si-aci l-a urmat ura lui Menesteu .Bine ! a glasuit.. la mine. Am sprijin la nevoie pe eroul Tezeu. Hades. Ca rege-a gasit însa pe-un dusman. dupa atîtia ani. prima zi dupa nunta. .. si s-a întors acasa Tezeu. Gingasa era fata. si nu-l putea calca. Dar fiindca ati venit pîna-n Infern. regele din Atena. Ba.. si cel ce-a cîstigat-o a fost însusi Tezeu. Tezeu s-a îndreptat cu regele lapit spre tarîmul lui Hades. Printr-o pestera-adînca. Menesteu. Noi stim sa ne luptam.. si printr-un viclesug. Piritou. Bratele lui vînjoase... si-a început sa rîda. A trebuit sa vina Heracle în Infern. prin tradare. ca Tezeu sa-l ajute pe prietenul lapit sa-si afle o sotie la fel de minunata. de-argint. ce se gasea în Argos. fara frica.. Dar valurile marii l-au aruncat la tarm. . s-o iau eu de sotie !. rece.care tot se temea ca eroul Tezeu va cere-napoi tronul. Deci nu-ncerca. Persefona.Iat-am venit la tine sa-mi dai pe Persefona. Nu ar fi vrut Tezeu sa-si paraseasca soata prima zi dupa nunta. si-apoi sa se coboare în regatul lui Hades.

fara de voia acestora. 4. Amîndoi zeii se însotisera cu mamele celor doi eroi. dupa legende. Ca si Heracle. Osemin-tele-acestea au fost duse-n Atena.. s-au gasit oseminte. oasele în mormînt. socotiti un fel de eroi nationali. Sapîndu-se movila.ghioaga cucerita de la hainul Perifete. i-au pus. 3. erau încununati cu ramuri verzi. Pe temeiul acestei legende. In amintirea biruintei asupra lui Sinis. scormonind o movila cu ciocul sau de fier . si Tezeu. 2. de pin. care bîntuiau odinioara lumea. este cunoscutul scriitor Plutarh. valoarea unui simbol al luptei împotriva raului. Intîraplarile prin care trec Heracle si Tezeu sînt însa de multe ori asemanatoare. Iara peste mormîntul cel gol. catre anul 46 al erei noastre. si fiecare tinut vroia sa se mîndreasca cu vitejii sai. chiar pe locul unde se zicea ca ar fi fost el rapus. Tezeu.. Cel care povesteste viata lui Tezeu. Aici a stat. lasat în Sciron. voinicul Tezeu este si el înfatisat de multe ori pe vase si în sculpturi. pentru faptele sale. a fost zidit un templu eroului Tezeu 15. oroare. disc. ce îi era parinte. Acesti viteji. asa-numitele jocuri istmice. fiul lui Poseidon. alaturi de Heracle. fusese luat în slava si facut semizeu. jiurtînd în mîna o maciuca sau o ghioaga de arama . un vultur din vazduh s-a coborît în Sciron. ca hicurg. au fost organizate.ceva sau cineva care provoaca spaima. cum le ceruse însusi stapî-nul marilor. Fiecare basileu dorea sa se traga din-tr-un anumit erou. . Pericle etc. nascut în Beotia. Tezeu este un nimicitor al monstrilor si raufacatorilor. Oameni necunoscuti l-au adunat din ape . pe care se lasase vulturul din vazduh. Jocurile aveau.mas fara vlaga. Tezeu ocupa în vechile legende ale elinilor. lînga ele un palos si-o lance ascutita. Cînd a venit trimisul. bunaoara. Biruitorii în concursurile la sulita. fratele lui Zeus. autorul viarei lucrari "Vieti paralele". în Sciron. locale. unde sînt evocate si alte figuri istorice. De la numele monstruosului Sinis cred unii ca ar veni cuvîntul sinistru . si ochii sai albastri cercetau mustratori Olimpul departat. adica ai tuturor elinilor. Heracle si Tezeu erau. fiul lui Hefaistos. pare-se. fiul lui Zeus. Solon. pentru odihna. spuneau aezii. Note 2. Temistocle. în cinstea zeului Poseidon. un loc de frunte. de însusi Tezeu. destule veacuri. Heracle era. uitat. alergari cu carul sau în lupte. de zeii olimpieni. pîna ce a venit un trimis al Atenei si i-a aflat mormîntul. pe cînd toti ceilalti au mai mult caractere regionale. dealtminteri. dupa cîntecele vechi ale aezilor.

între altele. ca si Heracle. în mare.5. 6. dupa biruinta lui Tezeu. însa mama lui este Etra. 8. deci tot un fecior al marii. poate cele mai mari si mai fastuoase serbari din Elada. care biruie toate relele ce le stau în cale. Fetele toate au gingase rochii de in si flacaii Bine tesute vesminte ce scînteie blînd ca oleiul. nimicind pe oameni. pustiiri si cu monstri zamisliti în apele marine. Tezeu este în acest caz simbolul poporului Eladei. aflat la muzeul din Berlin. Despre labirint. a fost cîntata de însusi Homer în "Iliada" : "Tineri acolo si fete bogate în boi o multime Joaca-mpreuna în cerc si cu mîinile prinse deolalta. în triumf. Joaca ei toti. Despre el se povestea ca instituise serbarile Panatenee. constructorul sau. Prin legendele nascocite despre el se stabileau avantajele aristocratilor. frumoasa podoaba de aur. Ele au conciuri pe cap. fortele omenesti. Iar valurile tulburi napadeau peste tarmuri si paraduiau asezarile. poetul francez Quinault. un palat cu multe culoare încîlcite. si aci-ndemînateci si iute s-avînta . agricultori si meseriasi) si hotarîrea ca toate functiile statului sa fie ocupate numai de nobili. 9. pe un vas antic. se tot cutremura si se prabuseau coaste sau insule. cu scopul de a-si întari stapînirea asupra poporului. la Atena. aristocratii au impus transformarea mitului sau popular în acela de erou al aristocratiei gentilice. Toti acesti monstri întruchipeaza relele pe care le poate face marea.) Grecilor le placea sa spuna ca pamîn-tul Eladei rasarise din mare. se povesteste mai pe larg în legenda urmatoare. în care se afla monstrul Minotaur. Alegoria pare ca vrea sa aminteasca de timpurile acelea cînd pâmîntul Eladei. în tragedia "Tezeu". Hora de la Cnosos. Tezeu este si el un fiu al lui Poseidon. In general. ce cîrmuia Atena. 7. si despre Dedal. sub cerul cel albastru. revarsari de ape. cu valurile sale verzui. Scena a fost zugravita. si apoi chiar al aristocratiei funciare sclavagiste. (Etra se tîlcuieste prin "cerul cel senin". furtuni. de mitul nobil al lui Tezeu s-a folosit mult aristocratia sclavagista. Dînsii au sabii de aur la chinga de-argint atîrnate. zguduit de vulcani. Astfel i-au atribuit împartirea populatiei în trei clase (nobili. Mai tîrziu. poporul care lupta cu urgia naturii : cutremure. Pare foarte curios ca multi dintre monstrii doborîti de Tezeu erau 89 socotiti fiii lui Poseidon. Initial deci. vietuind între cerul albastru si senin si marea nesfîrsita. Tezeu a reprezentat. din secolul al XVll-lea (pe muzica de Lulli) ne cînta sosirea fiului Etrei si al lui Poseidon.

cita vreme se gaseau la adapostul templului. la Tezeu. Insa rar poate fi vazut ceva mai frumos decît întreaga legenda a lui Hipolit si a Fedrei. Zîmbetul ei de fericire. Iar privitorul îsi închipuie durerea care o sa brazdeze chipul acesta cînd.a fost nascocita de aristocrati. Acela care se spune ca i-a adus osemintele lui Tezeu la Atena a fost aristocratul Cimon. în cu-rînd. pentru a-si întari (asa cum aratam si mai sus) masurile si legiuirile asupritoare pentru popor.S. 10.P. dealtfel. 90 si se desfata privind. despre care se povesteste mai departe. Nemuritoare este o marmura ce o înfatiseaza pe Ariadna adormita. atenienii. Viseaza. E. Ei urmareau sa dea un nimb de divinitate lui Tezeu. cu siguranta. 14. pe un sarcofag care se gaseste la Ermitajul din Leningrad.L. 12. Legenda lui Hipolit si a Fedrei a fost zugravita pe un vas aflat la muzeul din Berlin. de-o-ncearca cu mîna-i Mester olarul. asa cum o fost înfatisata de un sculptor din vechime. 11. Seneca si Racine. în Tezeion putea.care nici nu stim daca o fi existat vreodata. sa gaseasca azil oricine. Tot acolo. Se învîrtesc doi ghidusi.A. chiar sclavi sau condamnati. nici un stapîn de sclavi. aci în siraguri se salta-mpotriva. Murnu. se dau tumba în mijlocul gloatei". Legenda cu vulturul coborît din slava peste mormîntul lui Tezeu .Hora învîrtind ca o roata ce-o misca. la adapostul legendei despre Tezeu. Durerea lui Tezeu rasuna înca si astazi în tragediile celebre scrise de Euripide. Compatriotii lui Tezeu. De zei luminat cîntaretul Zice din lira-ntre ei. Este vorba de faimoasa calatorie o argonautilor. ei erau ocrotiti. Nu putea sa-i mai atinga nici un aristocrat. alcatuite de ei. cînd multimea . în paginile acestei carti. 13. chiar aceia care erau urmariti de puternicii zilei. se va trezi si va vedea ca a fost parasita. si-n vreme ce cîntecul suna. Lumea-ndesita înconjoara hora cea plina de farmec .în româneste de G. artistul antic pune alaturi si pe zeita Afrodita. în timp ce atenienii fug. 1955. Ajunsi în acest templu. organizînd serbari. Pe fata încîntatoare a fetei s-a asternut un zîm-bet blînd. sub acest nume sau sub altul . Templul închinat lui Tezeu se numea Tezeion. "Iliada" . Colina lui Ares sau areopagul. 15.. l-au mai cinstit pe eroul lor.

Pornind înot prin apa marii. s-a nascut tot în Creta.striga : "Nimic fara Tezeu '. A fost pictat de Micon si Polignote. sta-pînul a purtat-o pe fecioara pîna într-un tarîm îndepartat. Zeus ne-a zamislit pe mine si pe fratele meu.. si... El nu e tatal nostru. si în cea stinga un scut... numele ei1.. au raspuns toti cretanii.Tronul. din a'ceste sculpturi. înfatisarea sa. fireste.. Noi vrem alta dovada. stiti prea bine. parasind-o pe tînara-i sotie . Din dragostea lui Zeus cu fata feniciana. si el ar fi luat conducerea oastei de viteji atenieni.. Creta e tara lui. Atunci. El este aparatorul orasului Atena. daca ne dovedesti ca tatal tau e Zeus. Asterios s-a stins. Tezeu a fost zugravit pe vase în culori rosii. Aceasta parte-a lumii avea sa poarte.Asta nu-i de ajuns. primul nascut de mama. pe care-l lasa pustiu azi vechiul rege. al doilea Heracle !. cu regele din Creta : Asterios. Iar coasta unde-a poposit cu fata Zeus era a unei insule. ca o umbra ce purta în mîna dreapta o lance. Minos a luat cuvîntul si a rostit semet: .... Nu doara fiindca mama a fost aici regina. se spune ca' în ceasul cel mai greu. a grait iara Minos." Dupa unele legende. Minos a fost întîiul. în ana. s-au nascut doi feciori. Iar altii l-au sculptat în marmura si lemn sau l-au turnat în bronz. precum se pare. renumitul Perseu. Asterios nu-i tatal copiilor Europei. Dar eu sînt cel mai mare. . Poate nu va-nvoiti ?. poporul s-a adunat la Cnosos..Marturie mi-e mama. E vremea sa dezvalui acum o taina mare. mi se cuvine mie. mai tîrziu. . Al doilea : Radamante. copila unui rege fenician. a doua oara. cu Europa. si Zeus. . Dar Zeus. de catre artistii Hahrilion si Eufroniu. Nu peste multa vreme. 91 DEDAL sl ICAR ZEUS SE PREFĂCUSE ODATĂ-N TAUR si o rapise pe Europa. murind el.cum avea obiceiul . Insula Creta 2.Ba ne-nvoim. nascut în Argos de frumoasa Danae. . pe nume. ce e aici de fata. pîna ce acestia au biruit. în marea batalie data la Maraton. orasul cel mai mare din vremurile-ace-lea. seamana uimitor cu a unui alt erou. au spus unii batrîni.. feciorul lui Zeus. s-ar fi ivit pe cîmpul de lupta Tezeu. Urmasii sai se cade sa ia în stapînire insula si poporui. s-aleaga un nou rege.ea s-a casatorit.

ce-l rog azi. împlineste o rugaminte-a ta ?.... daca-i esti fiu lui Zeus. Dar cum s-a vazut rege. Pe Minos. a glasuit Europa. cu-aceste vorbe. Cere-i tu lui Poseidon.Ba. e adevarat!. au zis batrânii. taurul s-a-ndreptat catre fiii lui Zeus. . nu a mai vrut s-aduca jertfa fagaduita. într-adevar. Mai ales catre Minos.O. si feciorul meu Minos e cel mai potrivit. si el o samplineasca. Apele au crescut.. Valuri albe de spuma s-au repezit spre tarm si au adus cu ele un taur fermecat''. au strigat toti. Tu... au glasuit batrînii cei neîncrezatori în vorbele lui Minos.cu un cortegiu de fete si femei .Sa fie dara rege !. Ajuns în fata lor. Taurul ce iesise din valurile marii era mult prea frumos si s-a gîndit ca este mai bine sa-l pastreze. Nici nu se mai vazuse un astfel de-animal. Europa. fii slavita.. 92 . cum spui. sa vedem. Avea un trup urias. marea s-a-nvol-burat si s-a pornit sa geama. a fagaduit Minos zeului marilor. un taur fermecat.Nu cere. ti-1 voi jertfi tot tie. Ne trebuie alt rege.Iar taurul acesta.si ce dovada vreti ? .. Cu pasul maiestuos. J . Minos . Astfel a ajuns rege peste insula Creta feciorul cel mai mare al frumoasei Europa. . preaputernice zeu !... Roaga-l sa scoata-ndata... Taurul lui Poseidon iese din mare De cum si-a sfîrsit ruga Minos. Cenusa lui e rece... din valurile marii..s-a dus catre un templu închinat lui Poseidon si s-a rugat de zeu sa-i împlineasca voia si sa scoata un taur din apa verde-a marii.. S-ar putea ca Poseidon sa nu vrea sa te-asculte.. E fratele lui Zeus. s-a plecat de genunchi. desigur. -... au glasuit batrînii. . a mai dat raspuns Minos. a spus Europa feciorului sau Minos.Uite. Ochii ca de safir si parul mai balan decît petala alba a unei flori de crin..Asterios s-a dus.Sa fie !. zeii or sa teasculte. ai fost soata lui Zeus si i-ai nascut feciori ! Pe unul dintre ei ti-l facem astazi rege. .. prin care tu vei face dovada ca sînt fiul lui Zeus. ce spui ? . Sînt trei zile din ceasul cînd l-am urcat pe rug. totusi am sa-ncerc. si-atunci cobori ocara grea si pe capul meu...

Iar cînd a fost sa plece . scos de zeul Poseidon din valurile marii. Ca Zeus 93 sa nu afle ca i-a lovit odrasla si sa nu se razbune. si-a simtit ochii tulburi si inima pierduta si gîndul ravasit.'. Printre ei si Poseidon.. Monstru-nfiorator. precum. Nu mai stia sa vada cele din jurul ei. cu Minos si chiar cu Pasifae . numai carne. Selene si multi altiij Cine poate sa stie cîti or fi fost cu totii ? !. A dus într-o padure taurul lui Poseidon. fireste. si mîndra Pasifae. La nunta-au fosti poftiti eroi si regi si zei. A mai lasat o vreme. de om.Aha !. dar si-a adus aminte ca Minos e feciorul olimpicului Zeus. înecati în sînge. gîndindu-se mereu : . Poseidon a glumit cu oaspetii.biata ! . cu bot. lovindu-l cu tridentul . Osînda mai cumplita data de olimpieni unei tinere fete nentinata la suflet.. De cînd îl as-: teptam. Nici nu poftea sa pasca la fel ca vitelusii. s-a mîniat grozav si a vrut sa-l ucida pe mincinosul rege.si. nici ca s-a mai vazuta Regina odrasleste pe Minotaur si nu i-a fost nici asta de-ajuns zeului marii.. precum î-a fost gîndul. S-a petrecut zilei nenumarate.un monstru far seaman. si-a cugetat ca-i bine sa-l pedepseasca altfel. un animal ca toate. ca lupul. A început ospatul.. parinte al gingasei fecioare. si ochi avea. dulcea Pasifae. îsi ascunsese fruntea în palmele-amîndoua. si-n primul rînd. dar n-a uitat o clipa ca el venise-acolo doar spre a-si împlini do-: rita razbunare.. tacut. cum se hranesc copiii cînd sînt înca micuti. întelegînd c-a fost lovita de Poseidon.avînd si ajutorul frumoasei Afro-dita . ca tînara regina sa odrasleasca . sub vraja asta crunta. Dihania aceasta . a savîrsit si fapta. în ziua ei de nunta. Ckid a vazut Poseidon înselaciunea asta. tot prii vraja.numita Minotaur 4 . a spus Poseidon.. în schimb a dus. Într-o luna sau doua s-a pregatit si nunta. o fata-aj soarelui.nici nu dorea sa suga. îndurerata. ca si de Afrodita. Ci vroia sa sfîsie.zeul stapîn al marii a savîrsit o vraja. erau aievea.. cu coarne. cu par. a avut loc si dantul. sub frunte. I se parea.. Iar regele.. voinic si falnic. Nu chiar asa fatis. Trupul ciudatei fiinte era de om. Pasifae jelea înfricosata. rai. este-un tînar viteaz. S-a rîs. ca taurul cel alb. A facut. alaturi de-Afro-f dita si Helios. dar cap avea de taur. si-acolo l-a ascuns. legat între copaci. Iacata si sorocul. Iar pe sotul ei Minos îl vedea ca pe-o fiara ce-ar vrea sa o sfîsie. din cirezile lui... pîna cînd noul rege a vrut sa se msoare si aflat ca el si-a ales ca mireasa pe. drept jertfa. . frumos. de pilda.

Precum se povesteste. .. Nici nu mai pot sa-l vad. zei. ciopliti putin... Sa nu poata iesi..94 "Unde-ar putea sa fie ascunsa fiara asta atît de sîngeroasa. Minos si-a amintit ca locuia în Creta artistul atenian. si a sapat în lemn trasaturile fetei : nasul.. ca nu cumva sa fuga.îti trebuie curînd ? . Ha !.pareau ca-s în miscare. ce se numea Dedal.. Socotind ca-i o fiinta ca toate celelalte .. si astazi de-ai putea. a rostit Minos artistului Dedal.. Legendele ne spun c-a inventat securea. El a cioplit cu dalta picioarele. si gîtul. rasuna peste tot si-ncarca de rusine pe regele din Creta. Nu stiu cum. dar sa-l faci asa... O !.. numai butuci de lemn. ..si cu ce-l vei hrani ? . Înainte de dînsul statuile-ar fi fost... ca rîd sau glasuiesc. As vrea sa-l si ucid. Xoanele diforme. . Artistul le-a dat forma de trupuri omenesti butucilor de frasin.. Socoteau ca sînt vii. oricît s-ar stradui. mijlocul.Sa-mi faci. burghiul... sa nu-i mai vada chipul atît de monstruos ? si sa nu-i mai auda ragetul sau de foame. si iata ca acuma regele trimisese niste slugi de credinta sa-l cheme pe Dedal. pe care o nascuse regina Pasifae ? Unde-ar putea s-o duca. ce-i de facut ?" în marea disperare care îl cuprinsese. da. tot dupa legende. Nu mai pot sa-l aud. Daca-l tin în palat. la mine în palat. cum stii.. si bratele..s-a repezit furios si s-a luptat cu ea. fiindca s-a sfarîmat în mii de bucatele. cînd au zarit cretanii cele dintîi statui cioplite de Dedal.Curînd ?. statuile de lemn din timpurile vechi . ici-colo. si mîine.. Cine-o intra acolo sa fie bun intrat. ferastraul. Trebuie sa-l închid. El faptuise lucruri cu totul minunate. precît se povesteste.Pe Minotaur. c-un mestesug. . spre hazul tuturor .. clestele si ciocanul si chiar firul cu plumb. si. . îmi sfîsie supusii . care umple palatul.luînd-o chiar drept dusman ... de fag sau de stejar. prin voia lui Poseidon. le-au zavorit în beciuri sau le-au legat cu sfori. Chiar voinicul Heracle. trimis de Euristeu sa prinda taurul. vrea doar carne de om. îmi este deci fecior. dar s-a nascut. acest artist a fost primul sculptor de vaza si primul arhitect. sub pumnul lui grozav. un palat maiestrit. a vazut o xoana creata de Dedal. gura si ochii..pîna s-a dumirit ca-i neînsufletita.S-ascunzi pe Minotaur ?.cînd erau maiestrite de mîna lui Dedal ..

.Tu le-ai dat ajutor ?. pesemne. si ca sa-i tie viata hidosului sau fiu. însa stapînul Cretei era rege razboinic. Dar asta-i treaba niea. în el se-ntortocheau zeci. tencurcai pe culoare. si supunînd popoare. tot. L-a chemat pe Dedal si i-a strigat asa : . de pilda. Nu mai puteai iesi. si oricît te sileai nu mai nimereai drumul. înalt .cum l-a numit Dedal . si pentru ca Ariadna fugise cu Tezeu ? Regele a aflat ca artistul Dedal a dat sfat Ariadnei si ea l-a ajutat pe iubitu-i Tezeu. Tu esti dator sami faci cladirea poruncita..si-a ajutat iubitul. Tu. îi azvîrlea acolo pasari sau alte fiinte si faguri de albine. dar neacoperit.. Era înalt. cîte sapte fecioare si alti sapte flacai.. Iar buna Ariadna . de sali si chiar de scari.si. . în acest labirint5 ... Au platit atenienii de doua ori tributul.cu sfatul lui Dedal .. si te astept cu planul pregatit. In acest larg palat. încît te nauceau. cîine atenian ? si-ai socotit.Prea bine. tu însuti vei fi dat drept hrana-acestui monstru nascut de Pasifae. i-a silit si pe ei sa-i trimita tribut. Dedal ? . urcau sau coborau într-un astfel de chip. peste tot. Minos îi aducea în negrul labirint pe prinsii din razboaie si pe alti condamnati.Cu prinsii din razboi si cu cei condamnati. S-a apucat de lucru si în putina vreme a facut un palat cum nu se mai vazuse în lume nicaieri. ca scapi neosîndit ? . El a doborît fiara si a fugit din Creta.. a venit si Tezeu. Dar ce tribut ? în sînge. Ma duc sa-mi înjghebez un plan pentru palat la marginea gradinii.. Dedal construieste labirintul si a plecat Dedal. Era cladit din piatra. Fecioare si flacai ca jertfa pentru fiara ascunsa-n labirint... stapîne. sute de culoare. fara de nici un murmur. Cînd n-avea prizonieri. si cine sa plateasca ? Cine sa ispaseasca si pentru Minotaur. .. si.Te du.a-nchis regele Cretei pe fiara Minotaur. Toate se-ncrucisau. te afundai mai rau.. în fiecare an. tot luptînd prin lume. 95 Ai înteles. Daca intrai acolo. îi silea pe aceia care erau învinsi sa-i plateasca tribut. însa a treia oara. tinuturi. dupa obiceiul pe care si-l facuse. între cei haraziti ca hrana pentru fiara închisa-n labirint. cu miere-nmiresmata. vrînd sa iesi. De nu vei izbuti.. Minos a biruit cîndva si pe-atenieni si. sa vii cît mai curînd.

L-au însfacat de umeri. Ai omorît atîtia tineri nevinovati din tinuturi calcate de tine în picioare. El se uita-ngrozit la zidurile-nalte. si-asa. da. prinzîndu-le-n curmeie facute din vesminte. Ucide-ma acuma. în aceeasi vreme. . ce se numea Icar.Priveste cum se-nalta vulturul prin vazduhuri ! Vîsleste rar din aripi. în labirint. ca apa sa nu-ti ude aripile usoare. harul tau de artist îmi sînt de trebuinta. Fâptuiesti numai crime.în schimb. ramase-n labirint din timpul cît traise preahîdul Minotaur. au fost mîn96 câti de fiara. oase de pasari. chiar din insula Creta. nu socoteam ca am sa fiu silit atîta de curînd sa fac astfel de aripi ca sa scapam cu ele din ghearele lui Minos..Daca regele Cretei ne-a-nchis drumul pe ape si drumul pa pa.. l-au purtat prin gradina pîna ia labirint. . Ce-i drept. si-ndat-a luat batrînul. Alti sclavi..Nu. a mai ramas vazduhul. nu ma-nspaimînt. i-a dat sfaturi batrînul . Dar am sa te închid .. Nutream de mult în mine un gînd de acest fel.. facînd patru aripi6. S-au urcat sus. .. sa-ncerci sa fugi.. cumva. sa zburam ?.. în vremea asta. Nu te-apropia de soare. lînga sine. crudule basileu. Sa ne-apucam de lucru. Nu mai puteam sa-ndur. cu fiul tau Icar. Doua si le-a pus siesi.. dragul meu copil ! Astazi a sosit vremea ca sa-i învat pe oameni sa zboare prin vazduh. Chemîndu-l pe Icar aproape. stapîne.Da..mînt. la semnul lui Minos.Cum. pasari ? a întrebat Icar. tata. mai mult tîrîs. pene.. Ajuta-ma si tu. si le-a legat cu fire din haina lui desprinse si lea lipit cu ceara. ajutat de fecior. l-a învatat sa zboare : . Sa nu-ti treaca prin minte. Aripile acestea . Caderea lui Icar si.. N-am sa te ucid.a spus regele Minos . dar. a glasuit Dedal. i-au adus si feciorul. Nu sta nici prea aproape de valurile marii. si celelalte doua i le-a pus lui Icar. de vrei. Atîtia osînditi de tine pe nedrept. pe care-l dobîndise dintr-o casatorie cu-o sclava a lui Minos. caci mintea ta isteata. pe ziduri. nu te-nalta prea tare si fara chibzuiala.Eu le-am dat.. Tatal si-a luat feciorul în brate si-a grait : . sclavii s-au repezit. Dar ce sîntem noi.

L-a dus la fund 7. îi striga tatal. în zboru-i. sa dogoreasca tare.. se ridica. Dedal. Penele s-au desprins. . El se-nalta întruna.. Parc-ar vrea sa se smulga din trup. valuri de flacari. si au vîslit din aripi. înconjurat de flacari de aur. ca un nimb.Icar. abia se mai vedea. sa chiuie. Ii vine sa si cînte. aici în labirint. Aripa se des-princfe si-ai sa te prabusesti. si ceara se topeste. usor ca gîndul si slobod sa pluteasca pîna-n nemarginiri. Nu le venea sa creada. mai sus..' si-acuma sa zburam spre dulcea libertate . a glasuit Icar. nu uita ce ti-am spus si fii prevazator î Numai ca el.. s-a-ntors îngrijorat si si-a strigat feciorul : . Dar Helios. Trecusera de Delos si de insula Paros.n-asculta..Hai sa zburam. Simte ca se înalta ca vulturul în slava. gelos pe pamîntenii care zburau ca zeii. se apropia de ape.. . si zboara. Se ridica mai sus.. Icar s-a prabusit în valurile marii. a început sa arda. bate din aripi tare. Sa te iei dupa mine. Avîntul lui spre ceruri nu-l mai putea opri cu strigatu-i Dedal. din ceruri. In departari s-arata si fermecata Samos... cu mirare. Se-apropia sfîrsitul urzit de Helios. Apa l-a înghitit pe loc. nici nu-l mai auzea. Baga de seama. mai sus.. Unde esti ?. Pe unde esti ?. hai. mai sus. îmbatat de vîrtejul acelui zbor înalt. cuprins în inima de-o apriga dorinta de-a spinteca vazduhul si-a se-nalta spre cer.Icar !.. Unde esti ?. cea plina de miresme.Legendele Olimpului. voi. opreste-te ! îi striga tatal care. Helios trimitea valuri. II 97 . S-au ridicat spre bolta si au pornit în lume. Degeaba da din brate feciorul lui Dedal. simtind caldura. tata. c-un tipat disperat. Era catre amiaza. Ceara care lipea aripile usoare a prins sa se topeasca. La regele Cocalos . auzind glasul. sa le alcatuiesc asa cum as fi vrut. Cînd fiul lui Dedal.Icar. nu-l mai tinea nimica sub cerul arzator. sa strige. pescarii si alti oameni se uitau.nu am avut mijloace. ca sa se racoreasca. cum niste pamînteni puteau zbura ca zeii. sa curga încetinel. De pe tarmuri pastorii.. Creta era în urma. De la acea-naltime. însa Icar.

peste mari si pamînturi ? .. Dedal. rege. Se afla-aici. Se-ntelege. . tu. si Minos îl întreaba : . batrîn. ..Desigur. .. Mai stii ce s-a întîmplat !.. 98 Cocalos. Atîta l-a rugat pe feciorul lui Zeus : sa mai ramîna-o seara acolo.si l-a adapostit într-o cladire mica. a dat raspuns Cocalos.... asculta...Nu. la tine. iar scoica sa ramîna întreaga. s-ar putea ?. Poate s-a ratacit. în scoica rasucita a unui melc de mare. chiar de pe malul marii. vezi bine. nu prea destept. Cocalos. fireste. A zburat mai departe.. eu nu m-oi supara.Ei bine.. însa nu stiu cum as putea sa vîr un fir lung. cu oaste. privind cu-amenin-tare. Facem asa si-asa.. în loc de apa. cumva de-un sclav al meu. îndurerat. Dar batrînul Dedal. cea mare. unde salasluiau si copilele lui. care-a zburat. Icar nu mai era. nesfarîmata.Ai dezlegat tu asta ? . pentru oaspeti.. . i-a cerut adapost. A fugit la Dedal si l-a-ntrebat pe el. eu poruncesc ostirii sa-ti arda-ntreg orasul.. Ea intra sa s-ascunda. Legi firul de matase cu grija de-o furnica. Sa stea cu el la masa si sa se veseleasca dupa atîta cale. Tocmai se auzise zvonul ca dinspre Creta s-ar apropia si Minos.Am si dezlegat taina.. care aflase totul.. sa-l gaseasca pe batrînul artist si sa-l închida iarasi la el. a glasuit Cocalos catre vicleanul Minos ce sta si-1 astepta în sala tronului. Am sa te-ntreb ceva. la regele Cocalos. Scoica ramîne-ntreaga. .Sa vîri un fir de ata într-o cochilie. Au trecut doar trei zile. înainte de masa. si-a spus ce-l învatase înteleptul Dedal. Cocalos îl pofteste la el în ospetie. de nu stii ce-i cu sclavul. rege pasnic.Dar nu i-a raspuns nimeni.. smoala. a rostit iara Minos.N-ai auzit. si iacata si Minos coboara cu ostirea în fata la palat. Cine n-avea nevoie de un artist ca el ? .. s-a-nvoit sa-l ascunda pe batrînul Dedal. cu aripi faurite de mina lui isteata. De nu mi-l dai. si regele Cocalos. a glasuit Dedal. de matase... a rostit iarasi Minos. în labirint...E lucru foarte simplu. pîna-n Sicilia.. Nu-i adevarat. si ajungînd la el. Dar între timp. Nu-i mare lucru.. Numai un singur om putea sa nascoceasca un astfel de raspuns. A oprit repede apa care curgea catre sala de baie. bietul. si-a-ncalzit în cazan. nu-i nimica. . în palat. si sa se odihneasca. sau a cazut în mare..N-am auzit.. Ce zici tu.. ce-avea raspuns la toate. regele l-a poftit sa se si îmbaieze. Firul sa intre tot. . Tîraste cu ea firul. fara ca s-o sfarîmi ? Stai ca-ti aduc raspunsul. E simplu. precum vezi. îi dai dupa aceea drumul furnicii-n scoica. n-a mai avut ce face. Se numeste Dedal. a lunecat în cursa dibace a lui Minos. s-a si grabit spre beciuri. La astfel de cuvinte si regele Cocalos s-a-nduplecat.

4. pelasgi.S..A. Intre orase E unul mare. Murnu.dupa legenda . veneau. unde Minos Fu împarat la noua ani si cel mai Apropiat de Joe.. Asa a scapat lumea de regele din Creta 8. întors în patrie. Cu totii hotarau destinul celor care. Locul unde legenda spune ca ar fi cazut în acea zi Icar este Marea Icariana. Unga insulele Samos. Labirintul construit de Dedal era considerat una dintre cele sapte minuni ale lumii. ca e-n mijlocul marii. 6.. si oamenii foiesc în ea puzderii. la Hades. mare judecator. pustia toata Creta. ca si despre Dedal si Ariadna.L. mîndra.Cînd a intrat în baie prearaul rege Minos. în româneste de G.. Cunoastem din legendele anterioare ca taurul a fost îmblînzit de Heracle si adus la Micena. 5. E.P.de la acela al frumoasei printese feniciene rapita de Zeus sub chip de taur si dusa în Creta. dupa ce se stingeau. celalalt erou. în Infern. Cu ape-n jur. care se temea sa nu faca stricaciuni. 1956. în cîntecele "Odiseei" . Dar dupa moartea sa. Este vorba de laurul care. fara îndoiala. ce se numea Eac. Am amintit despre acest Minotaur. în haine preschimbate. cidonieni alaturi De dorieni razboinici si de oameni Dumnezeiesti. 2." 3. Acolo l-a facut. Pe-ntinsul ei sînt nouazeci de-orase Cu lei de lei de limbi : ahei. ca si pe Rada-mante. înca din legenda anterioara despre Tezeu. Legenda aceasta antica are. . 100 în loc de apa calda. Mai tîrziu. graieste astfel Penelopei : ". cellalt fiu al Europei si-un alt fecior al sau.. Tezeu. si mîndri Eteocreti. roditoare. o smoala clocotita care l-a-nabusit si l-a fiert ca pe-un rac. multa legatura si cu legenda româneasca despre "Mesterul Manole". turbînd mai tîrziu din porunca lui Fosei-don. stim ca numele continentului nostru s-a dat . a început sa curga. istetul XJlise.I-o tara Ce-i zice Creta. Note 1. dar aici lasat liber de Euris-teu. adusi de Hermes.. l-a prins pe cîmpul Maraton si l-a rapus. Se povestea ca mai tîrziu i s-ar fi gasit trupul si ar fi fost înmormîntat "Odiseea". Cnosos. Zeus l-a coborît în tinutul lui Hades. dupa calatorii îndelungate.

Probabil ca astfel s-a creat legenda despre un mare taur din regatul lui Minos adica un Minotaur . dar cu cap de animal. Mai sînt si alte ruine. La miazanoapte de Eurot. Cînd s-a distrus regatul stravechilor cretani. pe frunte. care doresc sa împiedice progresul.. desigur mult transformata de-a lungul veacurilor. legenda lui Icar a fost des ilustrata. Iar prabusirea sa se dator aste. aezii nu stiau sa spuna. In arta. despre care s-a spus ca e tronul lui Minos. A fost cîntatâ mai ales de Ovidiu. si pe un vas pictat de un artist cretan. Nu-i aducea pe altar jertfe. la Hagia-Triada si-n alte parti. Afrodita a hotarît sa-l ... cîte o masca.legenda care a fost apoi înflorita în cîntecele aezilor CASTOR sl POLUX ÎN ŢARA MlNDRĂ A LACONIEI. într-un splendid basorelief din secolul al doilea înaintea erei noastre. pe valea rîului Eurot.ce se afla acum în muzeul din Luvru.. Mai sînt si multe vase în culori minunate. Dar. muntele care se-nalta în zare si-avea pe fruntea lui semeata.. întruchipînd un taur. aflate sub lava din Pompei. îl vedem pe Dedal faurind aripi pentru el si Icar. cît mai sus. puternica. suparata. nebiruita. 7. zugravit în zeci de culori. în zborul sau spre libertate. traia cîndva regele Tindar. stiau ca acest rege-o dispretuia pe Afrodita. de a se ridica. era cetatea ce se numea Lacedemonia sau Sparta. vietuiau în cîrduri lebede gratioase. 8. în palatul din Cnosos .101 chiar în insula Samos.un amulet probabil . Oamenii din Creta îsi puneau la sarbatori si jocuri. pe de alta acelor forte dominatoare. în schimb. . nu se refera chiar la acest palat... Taurul se pare ca era un simbol al soarelui pe vremuri .si.care s-ar fi nascut sub niste blesteme divine. Drama caderii lui Icar o gasim înfatisata în picturi murale nespus de expresive.. cununi de gheata orbitoare. In Creta se mai afla si astazi multe urme ce amintesc de legendarul Minos. Nu-i aprindea focuri în templu. plecate peste ape. Icar pare a fi simbolul dorintei omului de a se depasi pe sine. mai cu seama.. Se mai gaseste si un jilt regal. Asa se gaseste o statueta arhaica de bronz . Nu stim daca povestea despre labirint. în timpul iernii. daca Tindar era vrednic. Mai albe uneori decît Taigetul. Sotia lui se numea Leda K Pe tarmurile rîului Eurot cresteau mirti înfloriti si salcii cu ramuri lungi. pe de o parte lipsei sale de experienta în îndepartatul trecut istoric. Nu cunosteau nici ei prea multe.. albe. s-au gasit multe statuete si vase dintr-acestea. înfatisînd o fiinta cu trup omenesc.cum e la egipteni taurul care poarta un astru între coarne. care prezinta oameni cu capete de taur. Iar în plastica moderna se afla o opera celebra a sculptorului francez Rodin. urcusul omului spre cele mai înalte culmi. si. la Festos. sa aiba înfatisarea soarelui adorat. Asa este palatul descoperit la Cnosos.

uimita de albeata acestei pasari maiestuoase.se pare . un vultur zbura cu aripile-ntinse.o lebada stralucitoare. Lebada se parea ca-i cere sotiei regelui s-o scape de vulturul urmaritor. slavite Zeus. venise singura la rîu.sare din rîu. vazîndu-i pe baieti jucîndu-se doar . bucurîndu-se ca se gasea la sinul ei.. chiar înspre rîul unde venea. Zeus ar fi vroit . care se preschimbase-n vultur. poate asemeni lui Heracle. se afundase-n apa rece. frumoasa Leda. pe Polux. ca întotdeauna. a rîs cu hohot olimpianul. pe Zeus. ce-i graiau cu o privire rugatoare . cînd rîul pare tot poleit cu aur. în urma lebedei. Dintr-un ou s-au ivit atuncea Polux si sora lui Elena . o biata lebada prin aer. cu ciocul umezit de sînge.sa-si ia pe fiul sau. a-ndreptat lebada. regele din Sparta.Am înteles. si s-a schimbat pe loc în vultur. lebada maiastra. Regina. sa-i daruiasca ocrotire. Insa. Eliberarea Elenei din Atena în acest fel au vazut lumea cei doi baieti : Castor si Polux.pedepseasca pe Tindar.. în timp ce vulturul se-ntoarce în slavile îndepartate si-si ia din nou înfatisarea obisnuita de zeita. Iar Zeus.. cu ciocul rosu ca margeanul si ochii scînteind ca jarul . regina Spartei sa se scalde. i-a dat raspunsul Afrodita. Polux si sora lui. Deodata vede prin vazduhuri venind o lebada spre ea. cîntau aezii. din cellalt.. s-au ivit Castor si o copila. Sotia regelui spartan mîngîia lebada cu gîndul ca va sa-i potoleasca spaima. o-mbratiseaza pe regina. zeita.doua oua. si sa si-l creasca dupa voie. în lebada cu pene albe . si Leda a adus pe lume în timpul cuvenit .. ce-a început sa-l izgoneasca pe Zeus. Leda -. 103 Era catre amurg. Iar Castor si cu Clitemnestra lui Tindar îi erau copii 2. Gîndea sa-l faca un erou.Tu ai sa iei înfatisarea de vultur care urmareste.de-o frumusete fara seaman . încît s-ajung pe lînga Leda.. seara de seara. Cum ? Atîtîndu-l pe însusi Zeus la dragoste nelegiuita fata de soata regelui.si a chemat-o pe Afrodita : . cu ciocul rosu ca margeanul si ochi de flacari. la ceasul cînd se scalda-n rîu. erau odraslele lui Zeus. si-au început sa gîngureasca si sa se joace împreuna. Sa ma gonesti în asa chip. iar.ca pasarile . Clitemnestra. Pasarea alba se preface ca-i este frica si s-azvîrle în bratele reginei Leda. Zvîrlindu-si valul sub un mirt. Fuge pe tarm si-ntinde mîinile spre ea. si lebada am sa fiu eu !. Zeus se preface în lebada Iar Zeus s-a prefacut. iar pe Taiget rasare luna cu fermecata ei faclie. Elena. si ei s-au luat îndata-n brate. -Gonindu-l prin vazduh. cînd prin frunzisul din platani îsi cînta vîntul melodia. .

Fata era de-o gingasie cum înca nu se mai vazuse. Cuceresc sate si orase si-Atena cea cu temple multe. Aici. venise si rapise fata. jafuri. si-atunci. Nu mai puteau pluti corabii. pe cînd dansa la o serbare . sa si-o rapeasca din Infern pe blinda Cora-Persefona. Tezeu. ca sa se-ntoarca la vatra parinteasca-n Sparta. unde se adunau adesea. Mai ales ca se zvonise despre Elena. ca rîndunica în vazduhuri. plini dentelepciuhe. sa stea de vorba. dupa cum se povesteste. Fara a sta în cumpana. s-a razgîndit sa-i mai desparta. de moarte.ce bucurie !. însotiti doar de cîtiva prieteni. Zdrobesc armata ateniana. iar carul lui zbura pe tarmuri. filozofii Catînd dupa aceea bine. Castor si Polux izbutesc sa afle locul unde sta închisa sora lor. de urgii. Dar cruta. la Hades. care bîntuiau apele din arhipelag. ardeau orasele pe tarmuri. cu oastea lor în Atica. Elena. Aveau cam treisprezece ani. care domnea peste lapiti. cei doi flacai si-au spus ca-i datoria lor sa plece si sa-i rapuna pe tîlhari. jefuiau pe negutatori si-i ucideau fara crutare. Ba. Hermes i-a învatat sa lupte cu iscusinta. voinicii-ncaleca pe cai. intra si fratii. Vroia s-ajute pe un prieten. De pe atunci se auzise în lumea-ntreaga despre ea. 104 Au mai deprins si mestesugul de-a naviga pe mari. Castor. în schimb. departe. dioscurii.. A poruncit zeului Her-mes sa-i ia pe unul si pe cellalt. fugea mai bine si calarea ca o naluca . cu plute si in corabii înzestrate cu pînze si cu vîsle bune. cu . Din fericire pentru ei. Iar Tezeu. în timp ce el era-n Infern. sa-i duca înspre miazanoapte. Nici nu o cunosteau destul. gradinile lui Academos 5. una din cele doua fete. pazita de printesa Etra. plecase în Infern. Cînd o gasesc . s-au îmbarcat pe o trirema si s-au luptat cu toti tîlharii piratii. si se pornesc catre Atena. fara teama. apoi o luase de nevasta . într-un tinut îndepartat 3. de cum facuse nunta. cutreierau în vremurile-acelea niste pirati pe marea larga.împreuna. ca sa dea lupta cu Tezeu si sa-si elibereze sora. c-a fost furata de Tezeu. mama eroului Tezeu. I-au nimicit pîna la unul. regele Atenei. Aezii povesteau ca Polux lupta neîntrecut cu pumnii si arunca greutati. cit nici nu se vedea cu ochii. Crescusera acum feciorii destul de mari. sa scape oamenii de rele.. sub aspra priveghere. urmati de ostile-spartane.

si doua flacari aurite au lunecat peste catarg.. Deodata s-a stîrnit furtuna.. numita Argo.. 105 Spre oite ispravi Tocmai se pregatea-n Elada .. în timp ce fratii dioscuri vroiau sa sprijine catargul. Unii-si aveau drumul prin Sparta si povesteau despre mistret si lupta ce se pregatea. Heracle si multi altii.Tu. . Zadarnic se trudeau eroii... S-au gatit repede de drum si.. sa dobîndeasca. parea o fiara îndîrjita.ne raspunde ?. Furtuna a-ncetat pe data. precum cîntau aezii. ducînd cu ei. si iarasi valul o salta pîna la bolta înnegrita. si-atunci.. într-o regiune rau pustiita de-un mistret. cu voie buna. Gropi mari de apa se cascau.. La-ntoarcere au fost primiti cu ospete si veselie si sarbatori stralucitoare. Castor si Polux n-au stat pe gînduri nici o clipa. Cine e vrednic n-o sa sada mereu la danturi si la mese. Daca ar fi sa dam crezare poemelor din alte vremi. au luat parte la vînatoare. sa tina vîslele în mîini. Se-ntorc deci toti. S-au prefacut în doua stele. si auzind.. caci ei crescusera departe. care vroia sa fie vestit si prin feciorii sai. lîna berbecului de aur..la Calidon.. în Sparta. E însetat sa savîrseasca fapte de glorie si cinste !.toate ca le era sora . sau o izbea de stînci cumplite. mama lui Tezeu. de ce opresti acuma drumul corabiei. o vînatoare renumita. gîndind sa îmblînzeasca zeii. Furtuna se dezlantuia tot mai avana si mai crunta. Zeus. Zadarnic încerca sa cînte Orfeu ' din lira lui divina.. Corabia. care ne poarta spre tara unde se gaseste lîna de aur mult dorita ?. ce se frînsese între stînci. pe cînd Elena ramasese lînga parintii sai. Castor si Polux au chemat pe Zeus. ce-au luminat pe dioscuri. ar fi raspuns atunci c-un tunet. Corabia cadea în ele. purtata de un vînt prielnic. Marea. însotindu-i pe ceilalti... cu trasnete-nfricosatoare. stapînul din cer : . cu coltii ei de spuma. ce atîrna deasupra marii. din Colhida. Vitejii se porneau acolo. Pe urma fratii dioscuri au plecat cu argonautii. si-au savîrsit ispravi de seama ce i-au facut nepieritori. pe Etra. Nu mai era nici o nadejde.. care urla plina de ura si era gata sa-i înghita. Iason6. cu trosnituri de lemnarie. Era pe lînga Tracia. plutea pe mari de multa vreme. cel ce ne-ai rapit de-acasa si l-ai trimis pe zeul Hermes sa ne învete mestesugul cel viforos al armelor si navigatia pe mari... Au petrecut ce-au petrecut si s-a curmat de la o vreme si bucuria revederii. De ce. ca sclava Spartei. în Macedonia muntoasa. o tata .

Cu totii s-au mirat nespus de o asemenea minune si. Eros. le-au smuls pe cele doua fete dintr-o gradina unde ele culegeau flori. si vom avea un trai tihnit. pe tarmuri.-a pus în arc patru sageti muiate-n fiere si le-a dat drumul în vazduh. . în acest timp. un adapost si-un pic de hrana. Numai ca..care era cu Tindar frate. facînd dreptate. de atun-cea.. pe lume. de cîte ori erau furtuni.. frumos. si ei nu-ngaduiau pe nimeni ca sa-i însele cu ceva. tatal Tindar si Clitem-nestra si Elena i-au primit plini de bucurie. s-a întîmplat ca dioscurii sa se certe cu niste veri. Pe cai salbatici. odraslele lui Afareu . Cearta cu fiii lui Afareu Parea ca totul se asterne senin. Altul. ce parca lunecau din cer 8. Ne vom cauta niste sotii. îi ucideau pe corabieri si scufundau vasele-n apa. sa-i salveze. Una Hilera . în viata lor. în putina vreme. flacaii Ledei s-au gîndit ca trebuie sa le rapeasca. De-aceea fratii dioscuri i-au nimicit. Iara regina le-a grait. pe care îl chema Amicos.Prea bine.. mama.. Tuspatru veri au îndragit acele fete-ncîntatoare pe care le avea Leucip. Sa va-nsurati. doua fecioare-ncîntatoare. Dar altii spun ca pricina ar fi iscat-o. fiicele regelui Leucip. Sagetile i-au nimerit pe toti flacaii. Mama lor. Iar micul Eros. ce purta numele de Talos.. alta Feba. Verii erau Linceu si Idas. Regele-a cam îmbatrînit si n-avem sprijin la nevoie.. dioscurii au navalit ca o furtuna. Fratii au rîs : . C-ar fi trait atunci. Castor si Polux s-au întors la casa parinteasca-n Sparta. feciorii mei. sa le ceara pe fetele lui Leucip. Ca sa n-apuce însa verii. Acesti uriasi nu-i ospeteau 106 pe-aceia ce-si cautau. un rege neospitalier. de fapt. rugau pe zei si dioscuri sa le dea sprijin. Sa-l stapîniti cu brat vînjos. drept în piept. Leda.. Unul. Linceu si Idas. în sfîrsit.Bine ca v-ati întors acasa.. Tot în acea calatorie Castor si Polux s-au luptat cu doi uriasi. Pe data înceta furtuna si se zareau aceleasi flacari.. feciorul lui Poseidon. îmbratisîndu-i cu mîndrie : .. un monstru de la Creta. dup-atîtea lupte. într-o zi. vrînd sa se joace. corabierii. sa împartiti pamîntul între voi. Unii pretind ca toata cearta s-ar fi pornit pentru ca verii i-ar fi-nselat pe dioscuri cu niste boi dintr-o cireada adusa din Ar-cadia. cu piept de foc si de arama..

iata-i !.. Dusmanii se opresc o clipa. si care-o fi învingator sa aiba parte de sotii.. El l-a chemat grabnic pe Idas si-au pornit dupa dioscuri. în timp ce fetele-i privesc înmarmurite. i-a si vazut pe cei doi frati gonind cu fetele în brate..siretul Eros tinea frîiele cailor. cu furie. cuprind si sabiile-n mîini. cu glas întarîtat.. . care vesteau primejdia ce s-apropia9. Linceu si Idas se ivesc. raspund în hohot gemenii. frate cu Linceu. se clatinau.Atunci sa ne-ncercam puterea. Ceilalti sa piara ! Va-nvoiti ? . Cu sulite scînteietoare. Pe cîmp ardea soarele viu si. totusi. prin munti. cu el. Ochii lor sînt înflacarati. catîndu-se adine în ochi. Iar Idas. ducînd.Vin de le ia ! raspunde Castor.. ei se reped unul spre cellalt.. si-l biruise la sfîrsit. sub adierea vîntului dinspre miazaziua. muntele lacedemonian.. . Castor cu varul sau Linceu. ce strajuia Taigetul. si . .Dati-ne fetele ! le striga Linceu. Linceu. în f. prin case." . Se povesteste ca Linceu era-nzestrat cu o privire ce strabatea pîna departe. se avînta iarasi ca doi vultani înfometati.si dioscurii au pornit cu caii în galop. Cei dintii se ciocnesc. de buna seama. . în lupta dreapta.. 107 El se luptase si cu zeul Febus-Apolo. avea o-asemenea putere ca nici un muritor din lume n-ar fi-ndraznit sa se masoare. Numai panasele. cumva.. amîndoi. nu flacai. Polux îsi împarte nemurirea cu fratele sau Castor Lupta a fost îngrozitoare. cu ochiul sau patrunzator. fara glas. pentru-o fata. prin paduri. si.Ne învoim.ata gemenilor. pe fetele ce le-ndrageau. Cu-rînd o sa muscati pamîntul. la piepturile lor barbate. Dar sulitele se sfarîma în scuturile de arama si în armurile de fier. erau si niste nori. în înalt. Pareau ca-s stane.. dintr-o data. pe coifuri. calari. Luptam cu rîndul cîte doi. Taind prin muntele Taigetul.

Lupta dureaza ceasuri multe. Castor s-a ridicat din morti. tata.. vrea sa-l razbune pe Linceu.. sus.. ca sa traiasca din nou Castor. ce le lasase peste Castor.încuviinteaza sa plec alaturea de el spre negrele genuni. jos. deci lui Castor viata sau ..Tata. din an. sfîrsit. decît o dragoste de frate. însa. pîna ce Castor. Dar inima mi-e-ndurerata ca ma despart de tine. tu stii ca fara Castor viata mea n-are nici un rost. Zeus i-a raspuns : .. ca si-nainte. o. deci. laolalta.Desi n-avem acelasi tata. Castor nu sta nici el degeaba si îl tinteste cu-o sageata pe Idas cel voinic. Afareu. ori împreuna în Infern. Apolo. si îi preface în cenusa. cu un fulger din vazduh..Nu-mi pare rau ca parasesc acest pamînt. pe groapa fara de coloana. Pieptul lui e aproape rece. Idas atuncea se repede. Însfaca iute o coloana de marmura. din Olimp. în Olimpul luminos. Auzind vorbele acestea. împreuna.. si disperat striga spre Zeus : . si-acesta cade. Polux sare atunci degraba sa-si sprijine iubitul frate. Dar Castor e fiul lui Tindar si-i muritor ca tatal sau. mai dibaci.. sopteste-ncet : . împunge pe Linceu în pîntec . Da-i. abia-n-gropat. Vreau sa traim. Miscat de-asemenea credinta. Dar Zeus curma batalia si. de prietenia ce-i lega pe dioscuri unul de altul.. mai nobil. si o azvîrle cu putere în pieptul agerului Castor. Saruta fata-ngalbenita. cei doi frati gemeni s-au urcat pîna-n palatele ceresti. Cum a sunat porunca asta. Polux. de pe rnormîntul tatalui lor. a tatalui lor. o jumatate sa si-o petreaca în Olimp. Iara cealalta jumatate sa se coboare în Infern. 108 Castor se stinge-acum pe-ncetul. si-nca-lecînd pe cai cu aripi. si Polux cade în genunchi. si nu-i nimic mai sfînt. sau sa murim alaturea. si ai dreptul sa vietuiesti cu fratii tai : Atena. care ti-e în acelasi timp prietenul cel mai devotat.de nu vrei .Tu esti nemuritor. arde pe Idas si Linceu. Polux. Zeus a dat porunca mortii sa-si strînga aripile negre. Artemis si ceilalti. un sarman fiu de pamîntean ? . Hermes. în coaste. Ori amîndoi nemuritori. Vrei sa-ti pierzi oare nemurirea. fara sa-m-batrînesti vreodata. a raspuns Polux catre Zeus. pe Castor cel lovit de moarte si sa-l doboare pe Linceu. Aici ei au capatat dreptul sa . Ochii sticlosi privesc spre cer.. fratia care ne-a legat îmi e mai draga decît slava ce as avea-o în Olimp. si dioscurii sa ramîna... la Hades...

Tot la Roma.) 3. ei îsi explicau aceasta taina numai printr-o interventie divina.ei si ca aioscuri feciori ai lui Zeus (dios). în care ei sînt daltuiti ca doi flacai cu trupuri goale. se mai gaseste si o copie dupa tabloul lui Leonardo da Vinci : pe malul rîului Eurot. o rapit-o pe frumoasa Elena. Penelul marelui Leonardo da Vinci a ilustrat cu mestesug sensul stravechilor credinte ale elinilor. mai tîrziu. avea un frate geaman. a fost sculptata si pictata de artisti în nenumarate rinduri. în vîrsta numai de 13 ani. adica însasi prietenia. Toti cata spre mama lor care-i priveste înduiosata. al carui nume nu-l cunoastem. 2. Ei se întrebau de ce vin oare. în partea de miazanoapte a Greciei. din care tocmai se ivesc perechile de copilasi . uneori. din templul zeitei Artemis. se înalta zidurile Spartei. 4. Sparta se mai cheama si Lacedemonia. Considerau ca dintre gemeni unul este poate copil de zeu. O alta statua de seama mai este la Venetia. Zeus i-a preschimbat în astrill. Ea 109 a dat numele orasului cel mai important din Laconia. Poetii spuneau ca la aceasta data Tezeu era în. . care era feciorul lui Zeus. sotul reginei Leda. Lele. ca sa-i scuteasca sa se coboare si-n Infern. iara pe cap coifuri rotunde 12. pe cai ca spuma. Urmasul lui. Iar în pictura e faimoasa pînzâ lucrata de Corregio. zîmbind discret si parca trist. Iara pe crestetele lor. . Legenda despre Leda si lebada. Eurot Ha lui Eurot or fi fost Sparta. La rîn-dul ei. Iar muntelui învecinat i se mai spunea Taigetul.întemeietorul celuilalt oras important al Laconiei : Amicleea . Pe o pajiste smaltata de flori se vad cele doua oua. elinii le-au cladit altare si temple mari. întotdeauna-i cîte-o stea 13. nu numai ca fii ai lui Tindar.tin-darizi. sotul legiuit al Ledei .ocroteasca totdeauna nepretuita prietenie între popoare si-ntre oameni10. se afla Leda cu lebada alaturi. In departare.si care era stramosul direct lui Tindar. mama celor doi eroi : Castor si Polux. nepatati. Ei sînt cunoscuti în povestiri si poeme. fiul lui Zeus si al nimfei Taigeta. Scena se petrece în amurg. vîrsta de cincizeci de ani. Cinstind pe Castor si pe Polux. Iar.. Sparta ar fi nascut pe Amicle . avînd în mîini sulite lungi. în care Zeus se transformase. în loc de un copil. Se gaseste astfel la Roma o splendida marmura. regele tesalian.asemeni unor puisori. pentru ca stiinta medicinei era înca la începuturi. Se spune ca în copilarie cei doi eroi ar fi trait o vreme pe tarîmurile-Macedoniei. pe lume. sculptata de un artist antic. sub mirtii înfloriti. pe un deal înalt. împodobite cu marmure. (Se stie foarte bine ca si Heracle. Regii Spartei se mîndreau mult cu aceasta genealogie si mai ales cu faptul ca aveau stramosi pe cei doi vestiti eroi gemeni. ca s-o însele pe soata regelui din Sparta. Sparta s-a casatorit cu Lacedemon. legenda. aflata la Berlin. însotit de Piritou. în muzeul SanMarco. doi sau mai multi ? Ce poate sa însemne acest lucru? si. S-a aratat într-o legenda anterioara cum Tezeu. feciorul regelui Amfitrion. Adeseori ei sînt calari.

10. frumoasa Elena se va marita cu regele Menelau si din pricina ei se va isca razboiul troian. în localitatea Agrigente. totusi. si in Si-0 cilia si la Roma. se organizau niste sarbatori stralucitoare. Scena este sculptata de un mester necunoscut pe un sarcofag ce se gaseste la Florenta. Acestea sînt . de a ocroti pe navigatori în timpul jurtunilor si a-i putea scapa de moarte. Cînd se sfirsesc furtunile. elinii au cladit un faimos templu. In gradinile învatatului Academos a întemeiat filozoful Platon celebra lui Academie. Coifurile lor rotunde evoca ouale din care se nascusera cei doi flacai. In fiecare an.numai ultimele descarcari electrice. care l-au rugat pe Zeus în timpul unei furtuni sa-i ajute. Despre Orfeu se va povesti în legenda "Orfeu si Euridice". în imperiul roman împricinatii trebuiau chiar sa-si faca IJ juramîntul în tribunale pe Castor si Polux. se vad norii prevestitori de rele. iar femeile pe Castor. pe care se vor urca. 9. (Templul a fost mai tîrziu refacut de romani. . 7. aflata in galeriile de arta din Miinchen. în anotimpul parfumat cînd înfloresc migdalii. De aici vine numele cunoscut pîna astazi. în înalt. fiul soarelui.cura 110 u se întelege . dat celei mai înalte institutii de stiinta si cultura. Cultul dioscurilor s-a raspîndit în toate coloniile grecesti. stiinta nu descoperise înca electricitatea. 13. Navigatorii din vechime mu puteau întelege acest fenomen.) în acest templu. .12. ""închinat dioscurilor. în timp ce micul zeu Eros tine frîul calului. ni ' 11. Despre lason se va povesti în legenda calatoriilor pe corabia Argo.în Sicilia. x. 8. Tot atunci Poseidon le-a daruit si el dioscurilor dreptul de a comanda vînturilor si valurilor marii. pe mare se vad adesea niste fîsii luminoase în jurul catargului. Veneau atunci solii de cîntareti. j 6. partea cea mai înalta o corabiei. Rapirea celor doua fete este zugravita pe unele vase. Barbatii jurau pe Polux. Este vorba de constelatia cunoscuta sub numele de "Gemenii". Se vad dioscurii rapind fetele.Mai tîrziu. Soarele arde C -pe clmpie si. Frumoasa este însa si opera creata pe aceasta tema de marele pictor Rubens. 5. si ei si-l explicau nascocind legenda despre Castor si Polux. care ' apare pe bolta în luna mai. .. catre îndepartatul tinut al regelui Eete.

ca sa-i faca mai iuti 5. facuta fara voie. 1959. în flacara de aur pe altare de murmura s.. în sanctuarul lui Zeus. vazu lumina zilei fiul regelui Glauc 3. Numai ca nenorocul nu-ti cata frumusetea cînd e sa te loveasca. belsug de arta guresa si dulce. de purificare. si. Belerofon. Hiponou. în templul lui Castor t si Polux. înalt. prapastios 2. 111 . voinicul Hiponou era de-o frumusete care-i uimea pe toti.pe moale tarna în arena si viseaza doar la fluier si la hore. A amutit trompeta de arama. ansamblul românesc a dobîndit premiul cel mare al pacii si al prieteniei. intitulate : "Lauda pacii" : "Marete lucruri naste pacea : flori. ca sa-si arate maiestria sub semnul dragii prietenii. spre tara Argolidei. nu mai putin Corintull avea vitejii sai. de-atunci. în orasul Corint. si aici. au rasunat cîndva si niste versuri ca acestea. cu al victimei sale . se mai pastreaza.lyde. era bogat in cai. prieten cu tatal sau. la Agrigente. Preotii au .P. Cu ani în urma. S.cum suna datina. Aici Belerofon a-ndeplinit ritualul sfînt. tînarul din Corint. rostite de Bakchi. si cum era din fire cam aprig la mînie. Junetea cugeta la lupte . si a luat medalia de aur. atît la înfatisare. ARGOS SAU SPARTA SAU ATENA au fost eroi vestiti. al Vlea î. Nimic din gene nu alunga somnul chemat samprospateze inima. s-au înclestat în lupta si s-au izbit cu pumnii. si arde cîntecul slavind frumusetea. asezat pe un istm si-adapostit de-un munt?. lui Lucian Blaga. Iar caii si-i hranea cu fiinte omenesti. Tînarul corintian s-a prabusit în tarna cu tîmpla sfarîmata. tînarul fiu de rege a trebuit sa-si schimbe numele ce-l purta.. iubita de multimi. Hergheliile lui cutreierau tot istmul. Pe chinga scutului îsi tese pînza paianjenul. trufasul rege Glauc. Iar lancea ascutita si spada cu taisuri. S-a spalat cu uleiuri. Tatal lui Hiponou . Pentru purificare. pe.n. A ramas nemiscat si fara de suflare. astfel. prin dant ti cîntec popular. doua. ce se chema Beler. din volumul "Lirica Universala". a fost supranumit. Deci. poetul grec din sec. cîrmuit peacel timp de-un rege numit Pret. sînt în trad.L.aprinde pentru zei carnea cornutelor si-a mieilor lînosi. Serbari senine înfloresc pe uliti. el a pornit departe. Dornic sa-si spele crima. Oa-Imenii au rîwnit mereu întelegerea si pacea. Poetii spun ca el se-asemana c-un zeu. La fel ca si Tezeu. în orasul Tirint. împlinind baiatul cam cincisprezece ani. BELEROFON DACĂ ÎN CRETA. se zice c-a avut o cearta cu un tînar." Traditia aceasta.e.aantaiori si poeti.A. pe nume Hiponou. care e înfatisat templul lui Castor si al lui Polux.amarnic macinate de rugina. cît si la grai si port.

pe catarg. Eros. Tu-mi esti mai drag ca viata. la lasatul serii.. însa Belerofon. si sa le fie » oaspe în palatul regal. "Vîntul sufîa prielnic. Eros. Ea nu putea sa stie ca n-avea nici o vina. sa-i ia în sta-pînire orasul lui si tronul. în Tirint. Ritualul.. pentru ca-l întrecea cu mult în frumusete si. am înteles ca esti acel pe care biata de mine-l asteptam.si se înflacarase pentru Belerofon. prea crudul Eros. cu toate ca era pregatit sa urce pe trirema. si umerii sai largi si mijlocul subtire îi dau onfatisare de statua cio. fiindca îl îndragise 1 pe fiul lui Glauc. s-a mîniat nespus ascultînd îmbierea reginei din Tirint. el i-a rostit asa : . Belerofon.înnebunita de dragostea pe care i-o insuflase Eros . nevasta lui Tezeu . pîna-n ceasul plecarii. cu lacrimi în priviri.Tare-s nefericita lînga sotul meu Pret. vroia sa se razbune. precum e pasarica închisa-n colivie.. ca doua stele. cînd te-am vazut. în mintea mea de fata. cînd nu eram regina. Anteea îl învinuieste pe nedrept Acum. si-a vrut sa-si ia adio de la regele tarii si de la soata sa. Smulgîndu-se cu sila din bratele ei albe. ce se chema Anteea. care era un tînar cinstit si curajos. cum se cerea la drum . regina a venit lînga Belerofon. zeul iubirii. sa faca nunta-n voie.. dupa datini. Sclavii stateau plecati pe ramele de lemn. ce-i tintesc inima.dantat în jurul lui cu suliti si scuturi de arama. cerea unei femei de rang înalt si nobil sa stea cît mai eparte de cel ce ispasea.ca alta data Fe-dra. Apoi. cu frînghii. Anteea izbutise sa-l sileasca pe tînar ca sa mai întîrzie la dînsii. n-a putut sta-mpotriva preacaldei rugaminti. frumosul fiu de rege s-a pregatit sa plece înapoi spre Corint. El este drept si-nalt ca bradul din padure. au pus pe el vesminte din lîna de oi albe si l-au stropit cu vin si apa. Iar-fruntea sa e lata si sub ea stralucesc doi ochi. catînd Anteea la fiul lui Glauc.g plita de-un artist iscusit. trasese o sageata cu vîrf 1 înveninat în inima reginei. Astazi. în timp ce tot palatul clocotea la ospat. S-a-nvesmîntat cu-o haina scurta si cenusie. Dar. plin de gelozie. Sfîrsindu-se ritualul. se legana la tarm.. Corabia. îl dusmanea de moarte pe printul din Corint. i-a glasuit regina. în care urma sa plece el. pe urma. tare. se simte strabatuta de un fior ciudat.. si amîndoi. în clipa despartirii. si inima reginei se zbate tare. deopotriva. si încordîndu-si arcul. A luat cu el merinde în sacii largi de piele si apa în burdufuri. Ea îsi uitase sotul . pe care l-am visat. si-Anteea . Prin vorbele viclene pe care le rostise.l-a conjurat pe tînar sa-l ucida pe Pret. ce-si cauta libertatea si îsi izbeste fruntea de gratiile tari. si i-a fagaduit sa-ntîrzie trei zile în orasul lui Pret. cu pompa mare. 113 Anteea nu-l vazuse pîna atunci pe tînar. . si altii asteptau doar semnul sa întinda pînzele cele albe.

cînd te-ai purificat de crima savîrsita în tara ta natala. A poruncit sa vina la el Belerofon si i-a cerut sa plece în tara Liciei6. zvîrlindu-ma în mare. parintele Anteei .. si pentru prietesugul ce-l am cu tatal tau si pentru ospetia care ti-am oferit-o.Atît sînt de jignita..114 . era un om blajin si nu vroia sa calce legile ospetiei.. nu pot sa mai traiesc. La astfel de cuvinte. Aezii povesteau în versurile lor cum regina Anteea. pare c-a zis Anteea catre regele Pret. sa nu-i citeasca slova. cît a durat ospatul . Dar Pret. II ascunse la piept! ca sa-l pastreze bine Se urca pe trirema bucuros de vîntul care sufla din nord. mintind fara rusine. prin anumite semne regelui Liciei sil scurteze de zile pe fiul lui Glauc. îmi voi lua zilele. i-a spus regele Pret. l-a învinovatit pe tînarul lor oaspe ca el îi propusese înjositoarea fapta. în care-i era scrisa osînda lui la moarte. Dorind sa-mpace legea veche-a ospetiei. S-a dus iute la rege si a-nceput sa tipe si sa se vaicareasca. Belerofon Acesta lua ravasul. Regele Pret îl trimite la moarte Atunci regele Pret se apuca sa scrie pe-o tablita cerata ravapul spre lobate în ravas îi cerea. ca el tesuse planul de a-i rapune viata regalei sale gazde. si-abia-n a zecea zi lobate l-a-ntref bat pe fiul lui Glauc sa-i spuna : cine este si de ce a venit ? .Desi nu-i înca ziua. încît trebuia data osînda cea mai aspra.Iti cer acest serviciu. Anteea. Sîngele-a noua tauri a curs îmbelsugat.. cumva. Mi-e scîrba si urasc asemenea femei. Ce-i drept. Apoi lipi tablitei oscdu deasupra si o pecetlui. tragîndu-se de par.. Prinsa atunci de spaima ca el o sa arate regalului sau sot cri-ma-nfricosatoare pe care o urzise. 8 115 si. . tînarul corintian nu putea sa raspunda decît ca se-nvoieste. de nu-i dai moartea acestui oaspete atît de ticalos.. sa ma urc pe trirema si sa parasesc tara unde regina însasi are-un pumnal în mîna. pluti spre Licia. pentru a-l pedepsi. unde domnea lobate. ajungînd flacaul în Licia departata. regele tarii. încît. Pret a ales o cale ceva mai ocolita. vreme d«j noua zile.sa-i duca un ravas. . a fost bine primit regele lobate. cu datoria lui de-a-si razbuna sotia. ma duc sa-mi adun sclavii. Anteea a fugit. si-nvinuirea adusa de Anteea era atît de grea. Legea casatoriei aici e pînga-rita si nu mai stau un ceas.. vrînd sa-si rapuna sotul.. precum esti tu.

feciorul lui Poseidon .' tele cel înalt de la marginea marii. Pegas. Pegas se .Eu sînt Belerofon. lovind cu copita în stînci. putea sa spuna nu . si chemîndu-l pe tînar. La izvorul acesta veneau sa-si spele trupul si sa-se-mprospateze copilele lui Zeus cu voci melo116 dioase. în schimbul ospetiei. cu parul alb ca neaua. Atîta doar ca Pegas. De simtea o miscare ca fulgul de usoara.! Belerofon. . rapusa de Perseu. ca sa-l-afle pe Pegas. sa-l rapuna totusi cum îi cereau si Pret. sa te lupti cu Himera si sa o nimicesti. si feciorul lui Glauc i-a-ncredintat tablita pe care-o adusese] si unde era scris sa i se curme viata. zbura fie-n Focida. care-i alta fiica a viperei Ehidna si a gigantului Tifon. S-a gîndit mult lobate . stapînul din Tirint. preagingasele muze. i-a spus' lobate.cînd monstruoasa. uneori. voinicul.îti cer. se socoteau patrunsi de harul poeziei. care-l oprea sa ia zilele unui oaspe. Iar Himera aceasta avea corpul de capra. unde era-ngrijit de cele noua muze. dintr-un izvor. pe muntele Parnas. calul înaripat. cum te arati a fi. n-a izbutit sa prinda calul înaripat. Ce scrie înlauntru nu stiuj caci n-am citit. Aezii povesteau si cum s-a-ntors eroul în istmul de Corint. izvoarele secate si oamenii rapusi. Asa... mai zbura si pe Acrocorint. odrasla olimpiana. Din boturile ei tîsneau. ca un fecior de zeu. pe Helicon. Pirene.ce este de facut ? N-ar fi vroit sa calce nici el strabuna lege. dupa ce dantuiau pe verzile coline de-aici. Dar oricîta silinta si-a dat Belerofon.. îti dau însa tablita. vijeliosul Pegas facuse sa tîsneasca un izvor : Hipocrene 8. si poate tot de-aceea plecau la Hipocrene poetii din Elada si. cîndl rasufla. din Helicon. Anteea. sincalecînd pe el sa porneasca la lupta0. stia ca se gaseste în lume calul Pegas. si-ti aduc un ravas de la regele Pret. si. decît pamîntul ars. Pe unde trecea ea ni» ramînea nimica.! fiara secera mii de vieti si pustia pamîntul ? si-a primit bucuros sa se lupte cu fiara si sa o nimiceasca. a rasunat raspunsul. Prinderea calului înaripat Pegas Calul acesta. mun-. Acolo sorbea apa. Iobate-a faurit la rîndul sau un plan7. daca esti unî viteaz. în preajma lui Apolo. pe culmea Helicon. cu-o coada de balaur.! un grumaz de leoaica si doua capete. si fiica lui. lînga orasul unde Belerofon vazuse întîi lumina zilei.cel care izvorîse din gîtul retezat al hidoasei Meduze. fie-n Beotia. si singur vei afla. i-a povestit ca-n tara haladuieste-n voie monstruoasa Himera. al artei inspirate de cele noua muze.. sorbind apa rece de la acest izvor. torente-nvapaiate de foc mistuitor.? scapînd pe bietii oameni ai Liciei de groaza. Belerofon s-a pregatit de lupta.

înteleapta. si ce sa vezi ? Pe lespezi. si de se-mpotriveste zeul cutremurelor.i-a si pus frîul. la fel ca o leoaica.. el a vazut Himera. s-a dus la altarul zeitei Atena. Belerofon atunci. Dar adu întîi jertfa un taur din cireada parintelui tau Glauc. sau se tîra pe jos cu trupul de balaur. nu poti sa stapînesti calul înaripat. si-a asternut culcusul alaturi de altar. încît simtea dogoarea soarelui calator ca îi mistuie trupul. a cercetat în preajma. pe care ti-l doresti. sarind din ascunzis mai repede ca vîntul. gurile-nflacarate. ce strabatea în goana regatul lui lobate . dincolo de nori. asemenea lui Zeus.. gata ! . venind noaptea. si ea i-a glasuit : .. Dar lupta era grea.. si dintre nori. flamînda. 118 Pieirea Himerei Pegas i s-a supus. ca sa lupti cu Himera. . deodata. sus. N-a stat prea multa vreme. Ba. în vuiet de aripe. pîna la sfîrsit. Pegas. calul înaripat. mîndre Belerofon. Lupta s-a si pornit. Calul s-a repezit îndata catre slava. chiar lînga asternutul unde dormise el. Parea o data capra.iâsînd în urma ei pa mîntul pîrjolit. I se parea ca este tot prada unui vis. neînfricosat. si. Catînd din înaltimi. Sculîndu-se în pripa. Cam pe la miezul noptii. s-a îmblînzit ca mielul10. pîna ce ramînea numai uri punct pe bolta. Trezindu-se din vise. maretului Poseidon. Trecuse multa vreme de cînd se tot trudea sa-l prinda cu arcanul de gîtul încordat sau sa-i apuce-n latul de sfoara o copita. a tras voios de haturi. Pegas e fiul lui. parca fara sfîrsit. cînd Pegas cobora pîna deasupra marii. în valuri. Insa Belerofon tot nu se da batut. lui Poseidon . I-a sarit în spinare si. si iar urca spre ceruri. în capetele hîde sau coada ei solzoasa. a adus întîi jertfa un taur. daruit de Atena. pîna-n cer. Himera a urlat si a deschis. S-a rugat de zeita sa-i vina-ntr-ajutor cu sfaturi cît mai bune. si cînd nici nu gîndeai ragea asurzitor. simtind ca are-n spate un stapîn hotarît. Iar flacari izbucneau.ridica. s-a lasat la izvor calul asteptat.îti dau un frîu de aur. maij mult. Belerofon s-a-ntors în tara Liciei. si. cu vîjîit de aripi. era un frîu de aur. caci luneca-n abisuri. Zbura atît de iute. ca nu vedea flacaul nimic în fata lui. Belerofon tintea dihania în coaste. caci odrasla lui Tifon era înselatoare. si-a-nceput sa pîndeasca. prin vis i s-a ivit zeita-ntelepciunii. Cu el vei stapîni calul înaripat. Belerofon a tras spre monstru o sageata. Dar. calare pe el. într-o zi. sarind cu sprinteneala. care era cladit chiar pe Acrocorint.

de vrei. cine biruia moartea. lovindu-i cu sageti care nu-si greseau tinta. Belerofon îi cere socoteala lui Zeus Regele Liciei si-a dat atuncea seama ca a mers prea departe. sa stapînesti tu singur Licia cea bogata.sa-l prinda pe erou într-o padure. si iar Belerofon a fost silit sa-nfrunte moartea a patra oara. din muntii Liciei. pe care le duceau cu ei între prapastii. Plumbul i s-a prelins adînc în maruntaie. lobate a urzit o cursa. cu calul. si. la fel. numita Filonceea. luptînd cu-ndrazneala zile nenumarate. si regele lobate a poruncit sa vina copila sa mai mica. Era un semn ca zeii îl socotesc curat. Iar tara Liciei o-mpart. . Mai luptasera ele cu Heracle. zburatorul. însa Belerofon avea la cingatoare . primejduin-du-si viata. o sora a Anteei. si odrasla lui Tifon. Sagetile curgeau în rîuri din vazduh. tepusele de plumb..ase si jefuiau prin sate. dupa ce savîrsise atîtea vitejii. de trei ori. Ei navaleau în vale si paraduiau totul. Luau orice avutie si hrana si vesminte si mai ales copile. 119 deasa. Dobîndind biruinta si scapîndu-i pe oameni de spaima monstruoasei odrasle a lui Tifon. în doua. zvîrlindu-le în mare. s-a repezit în munti. dupa moartemi. le-a înfrînt si le-a gonit pe toate. mult mai primejdioase ca lupta cu Himera. pe care-o adusese însusi Belerofon.Belerofon. L-a mai trimis sa lupte cu un neam de tîlhari. si ia grait asa : . Dar nu s-a-nspai-mîntat. Amazoanele-acestea pusesera la cale s-atace Licia si s-o înece-n sînge. dupa o lupta crîncena. Astfel.trei tepuse de plumb. Dupa lupta aceasta. Tezeu . lobate l-a pornit.. Vazînd el ca Himera e tot mai îndîrjita.si poate ca Himera l-ar fi rapus pe tînar pîna-n cele din urma.învatat de Atena . urmînd ca. si în tara pe care-o stapîneau vitezele amazoane. Belerofon. trimitînd o ceata de razboinici :cei mai vînjosi din tara . voinicul i-a cerut regelui învoirea sa plece spre Corint. fa-mi cinstea si primeste de soata pe fecioara ce-o vezi în fata ta. si cu îndemînare. Dadeau foc la or. A cazut ca un fulger în cuibul de tîlhari. Belerofon. i-a mai cerut sa-ndure înca trei încercari. trîntind pe calarete îndata la pamînt. Nici unul dintre ei n-a mai ramas în viata. urma a fi scutit de orice banuiala. le-a iesit înainte. Sa-l lege în curmeie si-apoi sa-i taie capul. dar vreun dusman zburînd pe-un cal înaripat nu mai vazusera. Dupa credinta veche. flacaul i-a azvîrlit.. îti dau si jumatate din toata avutia. Dar batrînul lobate.. calare pe Pegas. pe urma. în lupta. Se desfatau o vreme. împrastiind în jur duhori otravitoare u. urmînd acea scrisoare. a cazut la pamînt. ce-nspaimîntase lumea. si ele s-au topit sub potopul de foc ce-l respira Himera. apoi le ucideau izbindu-le de stînci. în gurile deschise. a nimicit cu totul neamul crud de solimi. i-a zdrobit pe vrajmasi. ce se chemau solimi.

fara vointa ei. vazîndu-l pe viteaz cum se urca.de ce-i obijduieste mereu pe pamînteni ? A-ncalecat pe calul înaripat si alb. A trîntit calaretul cu fruntea spre pamînt. de durere. Corint si chiar în alte parti. Orasul Corint fusese întemeiat de catre regele Sisif. marire si respectat de toti. Adînc mîhnit eroul de urgia cereasca. Poseidon. si-n oras i-au facut statua lui calare. acela pe care Zeus îl aruncase în Tartar. în Licia. prea gelosi. au coborît asupra-i din nou nenorocirea. a fost silita sa-i nasca si un prunc . savîrsita de Zeus. din istmul de Corint. Laodomia. nespus de mult iubita de parinti si bunici. In padurea Creneea. Mai mult. spre Olimp. o stînca pe coastele unui munte. a venit rostogol. si firul vietii sale a fost taiat curînd. i-au ridicat de-atunci un monument de piatra. la nesfirsit. iar pentru fapta asta. cu capul sf arîmat si mintea ratacita. si-a trimis-o-n Infern. dupa atîtea lupte si-atîtea încercari. Insa. Artemis. n-a mai putut sa-ndure rusinea si mîhnirea . a tintit-o cu arcul . Dar. Se pare ca si Zeus s-a-nspaimîntat. Iar sulita sa lunga. si astfel a ramas acolo-n Licia. Fiica. mîniata ca s-a-nsotit cu Zeus. îndîrjit. tot ea sa ispaseasca. ce se chema Isandru. în tinutul pe care-l scapase de vrajmasi. cel destinat lui Pret. Note 1. din porunca lui Zeus. A cazut în Corint. si a zburat el singur spre salasul ceresc. i-a doborît feciorul. Sa-i ceara socoteala preatrufsului Zeus . Iar Pegas. Ares cel zvînturat. a hotarît sa urce cu Pegas în Olimp. Din copita lui Pegas curgea ziua si noaptea un izvor racoros I. si prefacut în stea 14. Hermes a ascultat si a muscat cu furie pe fiul lui Poseidon 12. s-a învoit sa fie ginere lui lobate. Istmul se afla între Marea Egee si Marea Ionica. a fost urcat pe bolta de tatal lui.î. si si-a vîrît pumnalul. si-a poruncit lui Hermes sa se schim-be-n taun cu ciocul ascutit si sa-l muste pe Pegas. zeii. Cînd a pierit si calul.Eroul cojintian. din slava. A cîrmuit o vreme-n Licia linistit. pe calul sau ca neaua. dupa moartea lui. cînd omu-i fericit. A mai trait putin. Îndata s-a smucit. Belerofon. obligîndu-l sa urce. 120 Aezii povesteau ca eroul parea mai frumos decît zeii si mult mai îndraznet. în inima pe care i-o-nveninase Eros. cu sulita în mîna. Dar auzind Anteea ca el a facut nunta cu sora sa mai mica. cu vîrful de arama. cu aripile-n vînt. Mai ales ca-i placea frumoasa Filonceea. si-a zburat spre Olimp. Belerofon acum putea sa vietuiasca în glorie. oamenii l-au cinstit ca pe un semizeu. scînteia prin vazduh. 2. în cîinosia lui. a fost la rîndul ei înselata de Zeus. la poalele muntelui .

cu arcul sau sulita în mîini. fiul lui Poseidon si al Meduzei. Muzele se chemau si ele uneori pegaside. bunaoara. unii stiind sa graiasca oamenilor. dealtfel. era fiul lui Egeu. 3. Licia. tot ceea ce este monstruos pîna la urma trebuie sa piara de pe scoarta pâmînteasca. zeul marilor. El este gata sa distruga ce e rau si strica armonia naturii. fie. Numele de Hiponou înseamna tocmai bogatia tinutului în cai. care alearga cu coame pe spinare. El este o întruchipare a marii. El era o personificare a valului. Alegoria cailor hraniti cu trupuri omenesti arata ca pe vremuri marea facea'sumedenie de victime omenesti. în "Olimpicele" sale. 7. de parca ar cadea din slava. care personifica Marea Egee. calul simboliza si el valurile marii.ca Perseu si Heracle . în greceste Pegas însemna. lovind stinca cu copita. cînd înghitea pe navigatorii ce calatoreau pe subrede am barcatiuni.. în timpul furtunilor. Numele Glauc s-ar putea tîlcui prin azuriu . Si în folclorul nostru eroii dobîndesc adesea cai înzestrati cu însusiri deosebite. sub bolta albastra a cerului elin. Pe linga aceasta. cu ajutorul carora îsi biruiesc dusmanii. Belerofon . Hipocrene s-ar putea tîlcui prin "izvorul calului". dupa ce acesta fusese aruncat în Tartar. Sensul acestei alegorii era ca. Imaginea aceasta poetica o gasim si în legendele despre eroi. Pindar. Nechezatul calului amintea vuietele marii înfuriate. 11.este un erou solar. cu chip însîngerat. spre tarm. mai ales. Soarele ce rasare în zori deasupra marii. Glauc era fiul regelui Sisif. . 12. calatorind prin cer pe un cal înaripat. este un fecior al marii care îmbratiseaza ca un brîu larg de ape tot istxnul de Corint. asa cum este Himera bunaoara. "Un astfel de cal are si Harap-Alb din cunos. Din pricina aceasta îl vedem pe Belerofon înfatisat pe vase si pe monezi antice. 8. se înalta glorios si coboara în asfintit. fiul lui Glauc. 10. Prin ele se întelege orice fel de ravase alcatuite chiar împotriva acelora care trebuie sa le duca. avînd în jurul fruntii un nimb stralucitor de raze aurii.i cutul basm al lui Ion Creanga. In felul acesta Hiponou. pentru ca se strîngeau în jurul izvorului pe care-l facuse sa tîsneasca calul Pegas.Acrocorint. 5. tot izvor.asa cum este apa golfului de Corint. Pegas. tinut din Asia de sud-vest. De la aceasta întîmplare a ramas în lume expresia cunoscuta de "scri sorile lui Belerofon". 121 6. Aceasta întîmplare a fost cîntata dupa vechile legende de poetul elin. ramas cîrmuitor în locul tatalui sau. Aici era citadela-acropola-Corintului. 9. fie la revarsarile ei. în herghelii. 4.. altii zburatori. a dat numele sau unui munte si unui oras din Tesalia. Calul fusese creat de Poseidon. Tezeu.

al II-lea î. cu ochii tinta la Apolo. Pe pletele cîrlion-tate avea o panglica de aur si pe spinare tinea arcul. ASCLEPIO 122 ELINII IUBEAU VIAŢA. erau întruchipate în cel mai frumos zeu. si amfora s-a spart pe pietre. unde este înfatisat Belerofon. urau tristetea mortii si aminteau în sila numele lui Tanatos. linga calul sau Pegas. însotind lira cea duioasa.. spre izvorul muzelor. umplura ochii lui Apolo cu o lumina patimasa. El se ascunse-ntre copacii unei paduri alaturate. prinsa-n vraja. pe jumatate dezvelit. care i-a dus. pîna ce a vazut în fata o poienita smaltuita cu mii si mii de flori bogate si în culori si în miresme. în veac de veac. stîrpind boale si mo-limi. si anume acela de cal înaripat care poarta imaginar pe poeti. lînga Apolo au venit si toate cele noua muze si se-ntreceau-care de care sa cînte mai armonios. daruita de soare.. . odata. auzind asta melodie.. auzind viersul lui Apolo. gratioasa. Apolo cel cu arcul stralucitor de aur. si-nverzeste copacii. în faimosul sau poem. urmînd cîntarea minunata. îsi înstruna pe data lira si începu sa sune dulce. care sclipea mai sa-i ia ochii. Sensul acesta nou l-a capatat calul legendar abia în secolul al XV-lea. ce-i desfata" obisnuit numai pe zeii din Olimp. Va-nchipuiti ce-a simtit fata. Fata. 14. pe fata regelui Flegias .. un basorelief din sec.n. ' si-a mers . In schimb cîntau. pierzîndu-l pe cel antic. Bratul molatic tinînd vasul. în zbor.13.. aciuite adesea în locuri mlastinoase. Asa povesteste cel putin poetul grec Pausanias. Coronia a stat uimita. si el purta o haina scumpa. cel ce face sa-ncolteasca pe glie. "Orlando innamorato". Ba. a mers printre copaci. 123 . Este vorba de constelatia. în aventurile lor. soarele. dupa legende. Se mai gaseste înca si astazi. tot mai spre inima padurii. purtînd numele legendarului cal înaripat. unde o astepta Apolo.Cine esti tu ? a soptit ea. pasea domol pe iarba uda. Cel care a dat acest nou sens este poetul Matteo Maria Bojardo. si pe Perseu si pe Belerofon. în imnuri. umplea o amfora cu apa. samînta. umarul neted si rotund.e.stapînitor peste lapiti. ca ametita. Apolo o amageste pe fiica regelui Flegias si acest zeu frumos si tînar zari. Aici i-a rasarit frumosul fiu al lui Zeus si al Letei. a scapat amfora din mîna. Trebuie însa mentionat ca astazi calul Pegas a capatat un nou sens. soarele care da lumina si caldura. Coronia. sa soarba inspiratii din unda de clestar. talia subtire. la fîntîna. în timp ce fata. Iara lumina alba si caldura placuta. Coronia pe nume. în palatul Spada din Roma.

. era gelos. cum spun poetii ca erau în vremuri departate corbii ..Zeul nu i-a raspuns nimica. si-mi vei plati casatoria cu caii tai. nestiuta. desi o parasise pe fata regelui Flegias. si el. cînd s-a trezit copila din vraja zeului Apolo. pe care le rosteau în cor muzele. . si ochii tai de ce sînt uzi de lacrimile deznadejdii ?. Iar fata a cazut pe lespezi. Va trebuia înca jertfa !. nu peste multa vreme. S-a facut galben si a zvîrlit încolo lira... zei necrutatori !..Unde ti-e amfora cu apa ? Spune-mi de ce-ai întîrziat ?. . Corbul pîraste pe Coronia si zeul o ucide Aici. Tîrziu. Coronia. S-au dus spre Epidauria. si s-a înfipt în pieptul fetei.. parca deodata vestejite.Sînt bucuros ca sa-i fii mire Coroniei. A spus parintelui sau tot.. Apolo. un corb. a spus Flegias catre Ishis. Coronia. mai înainte. Sageata a pornit din arc. Coronia. un oras care se-ntindea pe lînga marea argiana. a spus Flegias. cîntat zeul Apolo cu lira sa mîngîietoare. El venea din Arcadia si purta numele de Ishis. . 124 Numai ca-n acest timp.Sotia ta. vazînd-o pe Coronia ca se alatura lui Ishis. nu V£ ramîne. Cum. Iar ca rusinea îndurata de casa lui sa i se uite. Din departari se auzeau cîntarile armonioase. Coronia.. A lasat doar sa-i cada lira pe pajistea înmiresmata si a cuprins-o pe fecioara.. fiicele lui Zeus. . s-a-nfatisat un tînar vrednic. a pus în struna lui sageata cea mai taioasa dintre toate si a tintit-o-pe Coronia. fara suspine.. a strigat tatal. Corbul era cu pene albe. Te învoiesti ?. a pierit. a-ntrebat regele Flegias. Ai cai nenumarati acasa. în cinstea nuntii lui Apolo cu fiica regelui Flegias. era si-o pasare. se dragosteste pe pamînt cu un flacau venit din lume ! Zeul. în marele-ti tinut lapit. Tu. Un vînt subtire tiuia printre copacii clin padure si florile îsi plecau fruntea.. si dragostea a lasat rod. Dar vreau sa stii.O. s-a-ndreptat catre pala-t tul regelui. stiu ca esti bogat. Amurgul o învaluia într-o mantie albastrie. s-a vazut'j singura-n poiana. printr-o vrajj. si regele a poruncit sa i se afle fetei sale numaidecît un mire vrednic. A prins însa-ntr-o clipa arcul . treci lînga Ishis. lasînd-o singura-n poiana. sotia ta. .Ma învoiesc. plîngînd încet. ca primul sot i-a fost Apolo. lucind ca focul prin vazduhuri. .. însa. vreau sa stii ca fiica mea.. rege.. la urma. Cum i-a. Fata mea o sa fie mama.Nu are nici o-nsemnatate c-a fost sotia lui Apolo ! a spus tînarul arcadian. tot el i-a ratacit simtirea. lasîndu-si barba alba-n piept. si cum. pe tarmul unde vorbisera cu totii. a plecat în calatorie cu soata sa si cu copila. care-a cerut mîna copilei.. cu nici un chip.. a si zburat catre Olimp si a pîrît-o lui Apolo : .

a zburat pe un nor de aur. din alb precum fusese. ungîndu-l c-un balsam ceresc. Peste centauri era rege unul mai întelept ca totlB caruia i se zicea Hiron. i-a rostit zeul. Micul Asclepio este salvat si dat în grija centaurului Hiron « în Epidauria. Corbul.... cu ochii atintiti spre ceruri. Coronia a scos un geamat si. care te-ai învrednicit sa-mi fii-ntr-o buna zi sotie. Venise Hermes sa o ia. Nu mai era decît putin. m-ai lasat prada deznadejdii. . facînd farmece. ca într-o muta întrebare : "De ce. A început de-atunci s-anunte numai furtunile si moartea.. si-acum tot. si ar fii vrut sa verse lacrimi... Dar nu-mi iei viata numai mie.. Umbra Coroniei plecase. însa zadarnic mai înfl cearca sa-i reînsufleteasca pieptul. L-a smuls fara sa-l vada nimeni dintre cei ce erau de fata. pe care le cauta el însusi acolo-n muntii Pelion. Vrea 125 sa împiedice destinul. pe tarm. ridicînd ochii spre cer.. Zeul si-a amin. si focul îi mistuia corpul Coroniei sacrificate. putea sa vindecT bolnavii cu fel de fel de buruiene.. larga.Apolo. si în sfîrsit. împietrit. desigur. si poate mai rostea sarmana si alte vorbe catre slavi. Dar nu putea..Mori. minune negraita. Pe rug era urcata fata cu trupul rece. multa iscusinta. tu m-ai amagit.Coronia s-a stins din viata !. S-a facut negru ca mormîntiil si glasul lui s-a preschimbat. Cînd vad un hoit corbii s-aduna si croncanesc ca sub blestem. zeul Apolo se dumireste c-a gresit. si glasul tau sa fie aspru si sa trezeasca-nfiorare.. odrasla ta mult asteptata. Zeii n-au dreptul si nici puterea de-a varsa lacrimi vreodata! Aceasta-i lucru omenesc. sa-si potoleasca remuscarea. s-a auzit un tipat slab. racoroasa.. Atunci. Ia trupul moartei linga sine si se sileste sa-l învie. dar moartea s-a grabit sa vina si sa-i înghete pieptul cald.. . îsi întelege toata vina si se grabeste spre pamînt. vrei sa ma uiti pentru un om ?. s-a catranit pe loc la pene '..Fii blestemat. unde traiau mai multi centauri. nevazut. si. a tipat iar spre-Apolo corbul. a murmurat îndurerata : . L-a strîns în brate ca un tata. El avea. . si. iubite. tu ce-ai adus aceasta stire ! La pene sa te înnegresti si sa vestesti de-acum-nainte doar moartea si nenorocirea. îr sînul meu adapostesc tot ce-mi era mai drag pe lume. zburînd pe spuma unui nor. tradatoare ticaloasa ! a grait zeul cu mînie.tit ca fata poarta în sînul ei un prunc. PelionJ Aici era o vagauna adînca.. Rugul ardea cu vîlvataie. Zboara si piei din calea mea. ca mai-nainte... se cladea rugu-n vremea asta. si împreuna se-ndreptau catre Infernul mohorît. m-ai ucis ?".. a smuls copilul înca viu. Tu.. tu arunci sageata ?. gemînd. Apolo se batea cu pumnii în pieptul sau divin. drept pe un munte.

în legenda. al zeului cu arc de aur... . Ei trimit boli si suferinte. nevinovata. Flegias.Sa-i zicem dar Asclepio2.. rostogolindu-se pe vale. prin sageata necrutatoare a lui Apolo.a jefuit templul acesta si i-a dat foc.. . S-a facut priceput în toate . el s-a-ntarit. tamaduind de multe boale pe oamenii ce merg la el. si. în pestera-i încapatoare. centaurul luase baiatul si îi facuse pat de fîn. a rostit zeul spre centaur. s-a mîniat'i peste masura de moartea data fiicei sale.Asclepio. îi dase.... Tatal Coroniei .pe muntenii din Pelion. blestemul meu. De-aceea îti vom ridica un templu mare. cînd a-nceput sa lecuiasca . amarnic. s-a raspîndit în toata lumea. pe care tu stii sa le vindeci... acolo unde era templul împodobit. Febus-Apolo. salbatici. Tu sa mi-l cresti cu multa grija si sa mi-l faci un om de seama. Capul i s-a sfarîmat de stînci. a raspuns Hiron..Blestem sa cada-asupra ta !. Nu am alt nume pentru el.. plin de comori. ti-l dau pe-acest copil scapat din flacari prin minune. s-a suparat din nou. cenusa. regele pare c-a strigat : . în acest fel. îi ziceau ei. Chiar de esti zeu nemuritor. si multi dintr-însii si-o gaseau. .Ţine..Ma voi sili. a crescut mare. tropotind peste munti.. Oastea lui a-nceput sa fuga. din gelozia mea nebuna. 126 Punînd îndata o sageata în arcul sau scânteietor. si sînt mîhnit. Te ridici peste olimpieni. de multe.. Vestea ca fiul lui Apolo este în Epidauria. Tocmai se întorcea si zeul. înarmati cu sabii. si-avea cam unsprezece ani.. Cînd a vazut toata ruina si pe Flegias cu ostenii. sa soarba sucuri de macies si alte fructe de padure. blestem de tata. si a raspuns centaurului : . te va lovi. se mai spune ca regele lapit. batrîne Hiron. felurite boale. A strîns ostirea. atîtînd focul ca sa arda cu vîlvatai pîna la cer.. unde tu vei fi cinstit mai mult ca zeii. dornici sa-si caute vindecarea.întîi cu arta învatata de la centaurul batrîn. apoi prin iscusinta sa ... calaretii si. dupa un timp.cu oastea . s-a învoit la rîndu-i Hiron. si pentru încercarea asta sa-nduri si alte suferinti. l-a atintit si pe Flegias. sa-ti împlinesc aceasta voie !.. tu nu esti un erou de rînd. Cum ti-ai numit însa flacaul ?.îl voi numi : Cel ce alina. Pentru ca eu i-am ucis mama. Fiul zeului luminii începe sâ vindece boalele Pe cînd se petreceau acestea. Veneau acolo mii si mii. Fie sa-ti vezi si tu copilul ars în cenusa ca si mine.-n loc de lapte dulce.. Dar înainte de-a cadea. desi esti pamîntean ca noi.. care-si încredintase fiul centaurului întelept.. .. si sa doresti sa ti-l razbuni. Zeul a stat putin pe gînduri. sa-l faca pulbere... Regele a cazut din sa. arcuri si suliti ucigatoare au pornit cu totii-n Delfi. Nu mi-a ramas decît feciorul sa îmi aline întristarea.. sa-l mistuie.

7 si oamenii se bucurau de leacurile daruite de-Asclepio în1 templul sau. daca nu mai coboara nimeni ? Daca ramînenf numai noi... rînd pe rînd. Legendele spuneau ca el ar fi-nviat atîtia morti. ai ramas stapîn pe cer si pd Olimp.. fara supusi si fara sclavi ?.. si-acum. mare Zeus ?.auzi.. Facu din ea un leac anume.. marite Zeus . iata. Mai bine e pe lumea asta... Nimeni. a raspuns Hades.. sa vada bine ce fel de însusiri avea. cel cu aripi negre. s-a urcat pare-se-n Olimp sau l-a eh mat numai pe Zeus : . se ivi serpoaica . Tanatos.i Acum nu-mi mai ramîn nici umbrele de pe pamînt. care-au calcat poruncile destinului ne-nduplecat si ale zeilor ceresti. sub parnînt. la un bolnav. si geniile infernale se jeluiau necontenit.. Oamenii cei cautati de moarte fugeau în Epidauria si se rugau plini de nadejde : . pe-o culme.' Eu stau în bezne.. s-a îndeletnicit. fiu al zeului Apolo. scapînd pe-o multime de oameni. Ducea un fir de iarba-n gura. si pe Heracle lai uitat si pe-alti eroi asemeni lui.. se povesteste. tu. si s-a-ntîmplat. Cu acest fir atinse limba sarpelui ce zacea zdrobit. Asclepio baga de seama ce fel de iarba adusese serpoaica sa-si învie sotul. Dar nu trecu nici un minut si. .. încît se pustia Infernul. Ce ? L-ai uitat pe Prometeu ?. unde putem zîmbi în voie. mergînd. Aici se gramadeau bolnavii în fata portilor deschise . Ma faci sa rîd. nimeni nu vine în Infern !. un lucru neobisnuit. se spune. nemurirea si tineretea vesnica. Tartarul ramasese gol. iara tu. Nimeni . tare suparat. dar Hades. de cînd ma stiu. . Nu vrem sa fim nici unul prada zeului mortii cel hapsîn. Numai ca tu si cu Poseidon v-ati luat ce este mai placut.si-n Epidauria... Ei trebuie sa-mbatrîneasca .. si nici un zîmbet n-a-nflorit pe fata mea.Cum asta ?. socotind ziua si noaptea numai morti. si-Asclepio se straduia sa le aduca usurare... vazu în drumul sau un sarpe. în acest templu.Destinul zici ?.. Hades cere moartea lui Asclepio. i-au ridicat un templu mare.Lumea am împartit-o-n trei : Poseidon apele din mari. facîndu-ne] . Acesta prinse la loc viata si amîndoi pierira"într-o gropita. Asclepio-l iovi c-o piatra. O cerceta. Feciorul zeului luminii.. Nu mai mor oameni ? Pentru ce ? Destinul lor e hotarît. Nici eu nu îndraznesc sa-l calc. Zeus. O aduna plin de rab127 dare.. Slujba ce se facea aici era de lecuirea bolii Asclepio. zeul mohorît.. Ce s-a petrecut ? a rostit Zeus mîniat. cu arta grea a hirurgiei. Sa stapîneasca si-n Olimp. cîndva.perechea sarpelui ucis. sarpele se descolaci si repede îsi dete duhul. la fel cu zeii. Oamenii vor sa dobîndeasca.. sarpele i se-ncolaci pe batul de calatorie.Ce se întîmpla-acolo.. si Hades. da-ne si noua sa sorbim din sucul fermecat al vietii. si-apoi sa piara. si chiar Cîmpiile-Elisee nu mai primeau destule umbre. fara sa fim pînditi de Hades. sus ? Cine-i netrebnicul acela ce-i fereste pe pamînteni sa nu mai cada-n gheara mortii ? Ce-o sa na facem în Infern. si-Asclepio'le daruia miraculoase bauturi care-i faceau nemu ritori.. e tot ce este sub pamînt. dar...Tu. . care erau pe pragul mortii.

128
1«8SWR-

ades de rîs spre multumirea si folosul netrebnicilor muritori ? Asclepio mai mult ca toti a nascocit, cu mintea lui iscoditoare, leacuri, care dau pamîntenilor si tinerete, si vigoare. Ba, lecuin-du-i chiar de boli, le daruieste nemurirea... - Cum ? Unde e ? Sa-l vad si eu... a racnit Zeus, scos din fire, lovind cu sceptrul întrun nor, încît s-a clatinat Olimpul si cerul tot si-ntreg pamîntul scaldat de marile adinei. - Uite-l, i-acolo, a zis Hades, pe tarmurile Aticii, tocmai a ridicat un mort... Ii toarnan gura bautura, care o sa-i întoarca viata. îl va scapa de-mbratisarea înaripatului Tanatos, pe care l-am trimis anume, ca sa îi soarba rasuflarea. Ei, ce spui, Zeus ? Ce mai spui ?... - Asa e. Da. II vad si eu ! a grait Zeus îndîrjit. si-ntr-adevar, se povesteste c-Asclepio, în acea clipa, se straduia sa dea iar zile unui voinic, lui Hipolit, feciorul regelui Tezeu, ucis din uneltirea Fedrei. Iar Zeus, cînd a zarit asta, a prins în mîna un manunchi de fulgere nimicitoare si le-a zvîrlit în Atica. Asclepio a fost lovit. Focul ceresc l-a mistuit, la fel ca si pe mama sa. N-a mai ramas din el decît o gramajoara de cenusa, pe care-a risipit-o vîntul si a spalat-o apoi ploaia... S-a dus, neapucînd sa spuna celor din jur cum pregatea acela bauturi din ierburi. O !... Cum s-a-ndurerat Apolo, vazînd pe fiul sau murind sub fulgerele olimpiene !... Atunci, precum cîntau poetii, el s-a unit, ca razbunare, cu alti trei zei nemultumiti : Hera, Poseidon si Atena ; si-au încercat sa se rascoale contra stapînului lor, Zeus. Ba, ar fi vrut sa-i si rapuna pe toti ciclopii faurari, ce-n atelierele divine faureau fulgere lui Zeus. Blestemul regelui Flegias îl lovea astfel rînd pe rînd - caci Zeus i-a pedepsit fapta, facîndu-l simplu salahor, si, împreuna cu Poseidon, a trebuit sa-nalte zidul unei cetati, numita Troia. Asclepio a ramas mort... Hades a vrut sa-i ia si umbra si s-o arunce în Infern, poate si-n Tartar, ca osînda... Sa stea acolo cu Tantal si cu Sisif si cu ceilalti, care se chinuiau de veacuri. Insa a mijlocit Atena pe lînga tatal sau ceresc, si Zeus s-a înduplecat. Asa, Asclepio a fost si el urcat pe bolta sub forma unei constelatii. Sotia lui, Epioneea 3, si fetele : una Higieea, iara cealalta Pana-ceea, si doi baieti, medici vestiti în marele razboi din Troia 4, s-au adunat ca sa-l jeleasca si sa-i cinsteasca amintirea, urmîndu-i mai departe calea. 130

Spre slava lui, s-au cladit apoi sute si sute de sanctuare si temple mari, împodobite, ce se numeau asclepioane 5. Cel mai maret din toate acestea era în Epidauria. Templul avea gradini splendide, capele, altare si statui, stele votive, monumente, ba si un teatru renumit, unde se adunau elinii la sarbatori stralucitoare de doua ori în zece ani6. Aceste temple si sanctuare erau cladite pe-naltimi, unde si aerul e proaspat, unde sînt ape de izvoare7. Aici bolnavii, cînd veneau, erau primiti de asclepiazi, strajuitori ai templului, si îngrijiti cu devotament, cum facuse si-Asclepio 8. Iata de ce, din tot Olimpul, nici un zeu n-a avut atîtea temple si opere de arta, cîte iau ridicat elinii acestui drag lecuitor, pe care lumea de-altadata l-a mai numit, precum se stie, Soter - adica salvator. Note 1. Aceasta era povestea corbului, prin care elinii îsi explicau culoarea neagra a penelor sale. 2. în limba greaca Asclepio înseamna alinatorul, cel care poate sa vindece durerile. Romanii au derivat din numele lui Asclepio pe acela, mai cunoscut, de Esculap. Prin persoana legendara a lui Asclepio, oamenii din antichitate legau direct mijloacele de vindecare cunoscute pe atunci de forta solara. Dealtfel, pîna astazi se spune si la noi ca "unde intra soarele, pleaca doctorul". Ei vedeau si puterea lecuitoare a unor buruieni si stiau ca, fara lumina si caldura soarelui, acestea n-ar fi putut sa creasca, nici macar sa rasara. 3. Epioneea înseamna Unistitoarea - pe greceste, Higieea, adica sanatatea, a dat în limba noastra cuvîntul igiena - igiena necesara pentru mentinerea sanatatii. Iar Panaceea se tilcuieste prin cea care lecuieste total, de aici termenul de "panaceu". 4. Cei doi, medici care au însotit ostirile în razboiul troian se numeau Mahaon si Podaliro. 5. S-au gasit pîna acum cam trei sute de asclepioane - temple închinate acestui legendar vindecator al omenirii. Astfel de asclepioane au fost la Atena, Cos, în Pergam si în alte multe locuri. Ele au fost însa cu siguranta si mai multe, dar unele s-au darîmat si altora li s-a schimbat destinatia. 6. La Epidauria se gasea si statua facuta de artistul Trasimede, care-l înfatisa pe Asclepio-Esculap ca zeu al sanatatii. El sedea pe un tron, tinînd într-o mîna sarpele, si în cealalta un baston. La picioare avea un cîine. Clinele era simbolul fidelitatii datorate de medic bolnavului pe care-l îngrijeste. Bastonul ne arata ca medicul trebuie sa-i viziteze necontenit pe suferinzi. Jar sarpele întruchipa pentru cei vechi reîntinerirea, ce se poate
131

capata prin leacuri. O copie dupa statua lui Trasimede se gaseste si astazi la Atena.

7. Fara îndoiala ca templele se asezau prin locuri unde se gasea aer foarte bun si, uneori, chiar ape minerale. 8. Bolnavii ajunsi în asclepioane erau pusi la un regim de hrana foarte chibzuit. Igiena juca un rol mare. Nu se putea intra în templu decît bine spalat. Dealtfel, copila cea mai draga a zeului era Higieea. Ea este nelipsita în grupurile statuare, basoreliefuri, picturi, si chiar în efigii si monede, de Unga tatal sau. Alti suSerinzi urmau sa faca si exercitii corporale ; jocuri, alergari. Iar cei obositi sau bolnavi la minte erau trimisi sa se distreze în teatrul din Epidauria. In acest tel, sanctuarele lui Asclepio aveau de fapt un caracter laic, erau un fel de sanatorii ale antichitatii, si asclepiazii primii medici. La Cos, urmînd drumul lui Asclepio, i-a lecuit pe oameni faimosul Hipocrat, socotit întemeietorul medicinii stiintifice. Asclepiazii, alinatorii suferintelor, reprezinta pe fiii soarelui, pe oameni, care se pot vindeca pe ei însisi, fara interventii divine, prin priceperea si forta lor omeneasca. Iar Asclepio în sine este simbolul biruintei nobilei stiinte a medicinii, creata tot de oameni, împotriva molimelor oarbe, a batrînetii si mortii, pricinuite de fortele naturale pe care le reprezentau olimpienii. O Imagine artistica, graitoare în acest sens, o avem în statua care se gaseste la Ermitaj, în marile galerii de arta din Leningrad. AsclepioEsculap este înfatisat aici ca un om matur, cu barba si cu o fata gînditoare. Artistul l-a creat încarcat de preocupari. El pare ca îsi framînta mintea ce noi mijloace ar mai putea gasi pentru lecuirea suferintelor oamenilor. Opera aceasta întruchipeaza mai bine decît altele efortul medicinii, truda atîtor învatati, pasii progresului în stiinta. Este lesne de înteles de ce elinii au dat acestui legendar întemeietor al artei medicale nimbul de semizeu si, cîteodata, chiar de zeu.

MELEAGRU
POVESTEA DESPRE EROUL MELEAGRU se-ncepe într-un tinut numit Etolia, udat de rîul Aheloul1. Acest tinut muntos era sarac, afara de-o fîsie de pe coasta, care era bogata-n grîne, plante-aromate si livezi. Dar fructele si grî-nele nu ajungeau aproape niciodata pentru hrana celor de jos. Desi munceau cu îndârjire !... Desi-i rugau pe zei sa le dea roade !... Norocul lor era doar unul : prin muntii tarii etoliene umblau salbaticiuni destule. Traiau pe-acolo caprioare subtiri si iuti si mladioase ; iepuri cu blana cenusie ; lupi hamesiti si vulpi viclene. Toti vînatorii-aveau de lucru iarna si vara deopotriva. Asa se mai salta multimea din foamete si saracie. Iar regele, stînd în orasul cu faima mare, Calidonul, putea sa-si strînga avutie din ce-i agoniseau supusii. în acel an, cînd se începe legenda despre Meleagru, s-a întîm-plat ca etolienii sa aiba holde cu duiumul. Se leganau pe tarini grîne cu spice grele, aurite, ca parul darnicei Demetra - zeita sora a lui Zeus, ce-i ocrotea pe agricultori. si pomii erau plini de fructe : mere, si pere, si gutui. si vita se-nsorea pe coaste, fagaduind vin mult si dulce.

Ar fi aieijsa mai adaug ca regele din Calidon este, dupa poeti, întîiul ce-a cultivat vita de vie. Dionisos, trecînd pe-acolo, îi daruise un lastar. Iar regele îl înmultise, facînd dintr-un lastar o vie, care dadea vin din belsug. De-atunci regele Calidonului a luat numele de Eneu 2. Deci, bucurîndu-se Eneu ca zeii îi dadeau prilejul sa strînga, prin supusii sai, atîtea roade, a hotarît sa-i rasplateasca. Le-a aprins focuri pe altare, facînd nenumarate jertfe. Numai ca-n marea-i veselie, vazînd atîtea avutii de roade ce trebuiau strînse, uitase tocmai de zeita ce ocroteste vînatoarea, fiica lui Zeus si a Letei. 133
Artemis trimite mistretul în Calidon

si cum sa uiti tocmai de ea în tara unde vînatoarea era un mestesug de seama ? S-a mîniat grozav zeita si n-a stat mult sa se gîndeasca. si, prin vointa-i olimpiana, s-a napustit spre Calidon o fiara crunta, monstruoasa, urmasa a mistretului rapus în lupta de Tezeu 3. Ochii sai rosii, plini de sînge, erau scînteietori ca focul. Coama zbîrlita-i semana cuo culme presarata toata cu sulite si cu sageti. Din botul sau curgea o spuma care-i albea pieptul puternic. si ragete scotea cumplite, ce-nfricosau pe etolieni. si fulgere pareau sa iasa din gura lui mereu deschisa ; caci iarba, cît era atinsa de arzatoarea-i rasuflare, se vestejea si se usca. Mistretul a-nceput sa scurme prin holdele aproape coapte, dînd jos si tavalind în tarna spicele blonde si bogate. Zadarnic mai pregateau ei aria pentru treieris. Grînarele aveau sa fie la fel de goale ca-nainte. Iar fiara, dupa ce-a calcat holda cu holda sub picioare, a urcat coasta catre vii. Strugurii, care straluceau rosii si galbeni pe lungi coarde, au fost zdrobiti, siliti sa-si piarda sucul lor dulce-mbatator, sub rîtul fiarei atîtate. Maslinii, smulsi din radacina, îsi prapadeau si ei, pe vale, rodul cel verde si gustos, si ceilalti pomi erau, de-asemeni, trîntiti, cu frunza ofilita si fructele pierdute toate. Dar monstrul tot nu-i multumit. Furia sa parca se-nteteste. Loveste turme si cirezi, pe care cîinii si pastorii nu izbutesc sa le fereasca de coltii lui distrugatori. Poporul fuge si s-ascunde în Calidon, cetatea mare, cea stapî-nita de Eneu. Femeile presimt urgia si foamea care-o sa urmeze, si plîng amarnic lînga ziduri, tinîndu-si pruncii strînsi la sîn. Iara barbatii, cu ochii tulburi, le stau alaturi, le privesc si jalea le îneaca pieptul. Nu mai era nici o nadejde ca sa se curme ispasirea. Cine-ndraz-nea sa se ridice contra zeitei Artemis ? Atunci s-a îndreptat spre oameni viteazul tînar Meleagru.

Acolo a închis regina lemnul adus de ursitoare. de catre mesterii cetatii. acolo-n mijlocu-ncaperii .si ea fusese amagita de zeul Ares dupa nunta. stia ca nu o sa se-ntîmple nimica rau.. Rege Eneu. parasind patul de lauza. Mama. ca Telamon. eroul din Atena .. a scormonit cu mîna goala între carbunii de pe vatra si a smuls lemnul alb de frasin. Dupa ce fiul se nascuse. Nu ma tem pentru viata lui.. au glasuit mai toti batrânii.fiica regelui Tegeu . L-a stins în amfora cu apa si-a poruncit sa i se faca. cel fereste de moarte. cînd au adus lîna de aur. Iar Meleagru se nascuse.. tu ce ne spui ?.. olimpianul. cît tinea lemnul ferecat bine în ladita.îl las. spu-neaiTaezii. cel mai ferit din tot palatul lui Eneu.ce ardea. care-ncepuse sa si arda. în focul sacru . atunci. nu ca fecior al lui Eneu. Iason din Iolcos si Iolau. lasînd pe fiul ei sa plece la vînatoarea asta mare ? . regele lapit . Ea . si o copila. Iara ladita a ascuns-o întrun ungher. alb si neted si glasuise mamei astfel : . nu ne da oare nici un sfat ? Nu ne ajuta la nevoie. Castor si Polux de la Sparta .de fapt. a dat raspuns Alteea.un lemn de frasin.. Ultima azvîrlise-n flacari. A fost si-n alte batalii si nu i s-a-ntîmplat nimic. a spus el. într-o padure-ntunecoasa. iute-o ladita de arama. ce se numeste Atalanta. El era deci nepotul Herei si al lui Zeus. ci ca odrasla a lui Ares. stiu ca-i puternic. s-adun o mîna de viteji de prin regatele vecine si sa începem vînatoarea mistretului ce pustieste pamîntul nostru etolian. Fara sa amintesc de altii. Eroii se strîng în Calidon si-a dat pe urma Meleagru veste-n orasele Eladei ca se porneste vînatoarea. Admet si o copila-arca-diana. Dar numai mama stia taina si zeul care pîngarise palatul regelui Eneu. si printre ei.desi sotie a regelui din Calidon . venisera-n a saptea noapte cele trei fete ursitoare. E fiul meu.. pentru totdeauna. priceput în mestesugul vînatoarei si-i îndraznet. fusese parasita de tatal sau. flacaul tau o sa se stinga si va purcede catre Hades. A doua si marinimie si dragoste de patrie. Sotia ta. S-au strîns în Calidon eroii. Iata de ce n-avea Alteea teama ca o sa-i moara fiul.Sa fie-asa cum gîndesti tu. Peleu. caci am o vraja. Piritou. Cînd lemnul alb. mîndra Alteea.. se va preface în cenusa. neîntrecuta îa vînat. 134 Alteea se învoieste cu plecarea fiului sau . îi voi chema pe cei mai vrednici : Tezeu. într-adevar . Una-i urase barbatie si-o sotie minunata. I-a însotit pe-argonauti.Odrasla ta si a lui Ares îsi are viata zavorîta-n acest lemn de frasin alb. Atalanta.. înspaimîntata. Tegeu vroia sa .îngaduiti-mi. nepotul marelui Heracle. zvîrlit de mine. cînd era mica.

calarind pe armasari albi. Cu coltii aprigi risipeste întreaga haita într-o clipa. Tezeu îsi cumpaneste lancea.cum vom vedea numaidecît. cum s-a terminat ospatul. nu retezase vreun copac. si. el se avînta. mugind surd. rostogolindu-i prin padure. Ochii sai mici si sîngerosi sînt plini de pofta de-a ucide. cel care dobora mistretul : pielea si capul lui hidos. Castor si Polux. Mai arzator decît un fulger s-azvîrle apoi spre viteji. cu voinicie de barbat. e foarte greu de nimerit. pricina de nenorocire pentru eroul Meleagru . cu simplitate. cum zvîcneste prin padure.. Dar. si fiara a hranit copila. Fata era încîntatoare. fara dorinta de-a placea. spuneau aezii. 136 Acum mistretul îsi ascute coltii taiosi si lucitori într-un stejar înalt si gros. Dar Atalanta. siau petrecut toti noua zile si noua nopti. Monstrul da buzna între cîinii.135 aiba-n casa numai baieti si nici o fata. Lancea se-nfige-ntr-un copac. al carui lemn e strapuns lesne. Parul i-era-nnodat pe ceafa. avea sa fie. Padurea se-ntindea pe coasta. si. Botul lui parc-arunca flacari. mirosind urmele de fiara. care i se atin în cale si se trudesc sa îl opreasca.. el îi îndoaie sau îi frînge. fara-ncetare. printre copaci. cea lepadata de un rege lasînd-o mai întîi sa suga si deprinzînd-o. . Purta pe ea doar un vesmînt scurt. s-a-ntins ospatul. înspumati. Cu trupul sau lovind copacii. cum cerea datina strabuna. însa mistretul e mai iute ca vîntul ce alearga iarna peste colinele Eladei. ca sa culeaga din padure zmeura. si într-acolo la-trau cîinii. mai pe urma. si dintr-o vale se iveste mistretul înfricosator. Strîngîndu-se dara vitejii în Calidon. Iara pe spate atîrna o tolba scumpa de argint. dar în zadar. Lupta se porneste Dar nici nu s-au pornit haitasii sa strige si sa faca zgomot. lovind tamburii de arama. mure si afine. si doi îsi pierd îndata viata. prins pe umeri cu-o agrafa ca si zeita Artemis. a fost gasita de-o ursoaica. umpluta toata cu sageti4. si o padure-ntu-necata. spre oameni. stupii cu fagurii de miere. In apropiere de oras s-ar fi aflat. de parca priveghea cîmpia. în dimineata urmatoare. în care nu intrase omul. îl urmaresc. norocoasa. Rasplata trebuia sa aiba. si fata asta gratioasa. ce tocmai îsi pierduse puii. pornind în goana catre oameni. în stejari. fara voie. din nou. si sa gaseasca. au si pornit la vînatoarea monstrului care pustia tinutul regelui Eneu. c-a rasunat un grohait.

. Vazînd ca fiara nu mai poate sa se ascunda prin hatisuri. cu o lance. a mai lovit-o în grumaz si-a doborît-o la pamînt. Fiul lui Ares vede fapta si striga tare spre fecioara : ... E în frunte. înconjura cu grija fiara. printre flacai. si gloria de-a rapune fiara cea ocrotita de Artemis mi se cuvine numai mie. dintre haitasi si luptatori . sageata-i zbîrnîie-n vazduh si se înfige sub urechea monstrului înfricosator. însa atunci s-a auzit un glas înversunat de ura : . în timpul luptei .le-a întins. Botul i s-a umplut de sînge si. preafrumoasa Atalanta. si cînd nici nu gîndeau cu gîndul. ametita. si cum era un ochitor mai priceput decît multi altii.mai ales tineri etolieni.Voi.. ai lovit cea dintîi mistretul. cautînd noi victime-n padure. si l-a lasat în iarba mort pe tînarul cutezator. în drumul monstrului ranit : . Atalantei.. mai înainte ca securea s-o poata-atinge cît de cît.. încerca sa se suceasca si sa-si smulga sageata care-i scurgea viata. si-a încordat si Meleagru arcul sau mare si a tras. sarind cu o secure-n mîini. ca fiara i-a sarit în piept. Ea nu se lasa.dupa cum fagaduise..Tu. Barbatii cîti erau acolo s-au rosit pîna la urechi. fermecatoarea Atalanta. priviti cum lovitura de barbat e mai presus decît aceea pe careo da o biata fata. Esti vînatorul cel mai bun care se afla în Elada. si nu se vede vreun sfîrsit primejdioasei vînatori. copila regelui Tegeu. i-a jupuit pielea tepoasa si . Dar cea mai sprintena în lupta.. Abia si-a sfîrsit el cuvîntul. a grait el si i-a zîmbit 137 Ea s-a împurpurat la fata de bucurie si placere si l-a privit pe Meleagru cu ochii sai stralucitori. Cu sabia i-a taiat capul. pe amîndoua. ce-l însotesc pe Meleagru. tineri luptatori. Iar unul a racnit cu ciuda. una dintre sageti s-a-nfipt pîna-n plamînul stîng al fiarei. Iar Meleagru.Multi au însîngerat pamîntul. Cearta din pricina Atalantei în timp ce monstrul grohaia. Acum pieirea lui e-aproape si marea cinste-a vînatoarei : trofeul. toti vînatorii au tintit roi de sageti asupra ei. Poate a vrut sa-i si raspunda. si-a înfipt adînc coltii ei lungi. .Primeste premiul si cinstirea. e arcadiana. tu îl vei avea !.

138 într-adevar. si-a ramas singur voinicul nostru. a sunat toba de razboi. în scurta vreme. fiindca esti frumoasa. de curînd. la care tinea mult Alteea. nu-ndrazni sa rapesti drepturile noastre. venind aici. ceilalti. în fruntea ostii etoliene era eroul Meleagru. lasînd în voia sa razboiul. Se retrasese în cetate si. sa-l pedepseasca. Curetii din vecinatate îi atacau pe etolieni. Meleagru. lui Hades si soatei sale. Altminteri. zavorit într-o camara. copila regelui Tegeu. Meleagru atît de mult se întristase. A început o cearta mare si batalie mai pe urma. pe Atalanta...Stai. Cu ei s-a dus si Atalanta. Razboiul a-nceput cu furie. eroii cei veniti anume din departare. Persefona. si-au luat în graba ramas bun. ce esti frate mamei mele. Navala curetilor si ultima biruinta Dar cum s-au departat vitejii din Calidon.Altminteri.. Ci l-a strapuns. care i-a întristat pe toti. în piept. Dupa aceasta întîmplare. El era frate cu Alteea. capul mistretului rapus. ca poti sa smulgi premiul rîvnit de noi. ce ? Nu crezi cumva ca ma voi teme de sabia ce-o porti în mîna ? si nu s-a multumit cu vorba. lînga sotia-i. pusese sabia alaturi.. ca orbit. sa-i ia viata. si nici onoarea nu ne-o lua. S-au rotit sabiile prin aer. Puterea lui se întindea peste razboinicii cureti. Atalanta. Alteea. lasînd poporul de cureti sa-i biruie pe etolieni 6. ca sa ia parte la vînatoarea asta mare. îl blestema pe Meleagru si cerea zeilor. spre tara sa. . sotia regelui Eneu . Cleopatra. blestema.. în fata mea. ce avea înca în ochi lacrimi. S-au despartit si au plecat care-ncotro. Nu crede.Tu.fiind deci unchi bun lui Meleagru. s-a necajit fiul lui Ares. . si aflînd asta. Cel ce vorbise era rege într-un oras învecinat 5. cu vîrful sabiei sale-nsîngerate .ce retezase. din dragoste pentru ucisul ei frate. Numai ca mama sa. n-a mai putut sa tina seama ca-n fata lui era chiar unchiul. Iar Meleagru. sa nu cutezi a urgisi. . încît nu mai vroia sa lupte. I-a smuls îndata Atalantei trofeul daruit de fiul zeului Ares si-al Alteei. supusii regelui curet sparg portile în Calidon 7.

lasilor !. pe care un topor avan l-a retezat din radacini. Eroul îsi salvase-orasul si tot tinutul etolian. soata iubita. în curînd am sa cad si eu. Cu-o tresarire. Surorile lui Meleagru. sotia sa mult credincioasa. iar lacrimile îi curgeau fierbinti. si asta pentru ca Alteea. pe care tu ai vrut sa-i scapi de fiara. Vrei sa ma vezi tîrîta-n streanguri. . si sabia i s-a înfipt în cel dintîi ostean curet. spunîndu-i vorbele acestea : . în timp ce-si blestema feciorul. si-a vîrît sub sînul stîng un fier taios. Dar viata lui se va curma. în putin timp au biruit. ba chiar silita sa-l slujesc ani îndelungati. siroaie.. Ei tipau. Lemnul arsese-n vremea asta. A luat din tolba o sageata si l-a tintit pe Meleagru în inima-i înflacarata. pe obraz. Cleopatra. cel doborît din voia ei. iubite Meleagru. avînd în piept sageata si mistuit de focul ei. în slavi s-a si ivit Apolo. Din ea desferecase lemnul adus cîndva de ursitoare si-l aruncase-n focul sacru. Meleagru. s-a-nfatisat dusmanilor în pragul usii. ce statea-naintea lui îngenuncheata. îl clatina din hotarîre. Dar Artemis cea nemiloasa s-a necajit nespus de tare ca fetela plîngeau atît pe fratele lor.. luase ladita de arama. îndurerata pe urcase pe-o stînca-nalta si de-acolo s-a aruncat între prapastii. s-a clatinat ca un stejar. .. risipindu-se-n ograda. în vremea asta. Cîti mai traiau dintre supusii regelui de la Calidon s-au avîntat din nou în lupta..Abia atuncea.Nu vezi. Mama.. Iar el. Alteea. la rugamintea Cleopatrei. si tot atunci. si. apoi în altii. glasuind : . de vreun dusman. lemnul cel alb se prefacuse într-o movila de cenusa. A cazut jos si a murit. fugeau ca niste potîrnichi. Cleopatra. si revenindu-si de îndata.Hai sa va masurati acuma iarasi cu mine. cît timp luptase Meleagru si-i învinsese pe cureti. platin-du-si astfel vina sa.Piere poporul etolian ? a strigat el. vazînd aceasta întîmplare. I-a pus pe goana. cum sînt rapusi toti etolienii. si-au smuls podoabele de aur si sau pornit sa se jeleasca pe rugul fratelui ucis. Iar la sfîrsitul bataliei. chemat desigur de Artemis ne-nduplecata. si în altii.. Meleagru a luat din nou sabia-n mîna. stingîndu-ma nefericita ?. de mistretul hîd ? Nu sari la lupta pentru ei ? Femeile sînt luate roabe.

Note 1. Cleopatra. Asa cum este descrisa Atalanta de Ovidiu o vedem si acum în Muzeul Luvru. pe-Alteea. fiul lui Endimion. viticultor. Fjului moarte sa-i . în chip neasemuiti "Cît se batu într-ai sai barbatul luptaciu Meleagru Rau patimira curetii . ca niste lacrime varsate 8. cu toata multimea. Piciorul stîng abia atinge pamîntul plin de ierburi crude.. iar rîul care o uda se cheama Aspropotamos. desi au temei la gîndire. cu frumusete de fecioara. Fata este înfatisata alergînd pe o cîmpie. iar sculptorii l-au daltuit în marmure nepieritoare 9. îi dam dreptate lui Ovidiu. Orasul Pleuron. Legenda a fost cîntata de poetul roman Ovidiu.. si.139 si. Persef ona si Hades. Etol. miscarea eleganta cu care îsi apleaca trupul o fac pe fata înzecit de frumoasa.. care si-altora-nvaluie mintea. Spre cinstea marelui erou ce i-a salvat si de mistretul zeitei Febe-Artemis si de curetii ucigasi. care rostesc cu tipat jalnic : pacat !.. dar si un voinic. De aici vine numele stiintei ce se ocupa cu vinificatia : enologia. Goana. aezii din Etolia au cîntat imnuri minunate.....Eneu .. 3. Ci-n urma Fu Meleagru cuprins de mînie.. 2. cioplita de un artist antic. dupa legenda. Oineu . pacat !." "Sta Meleagru la ea mLstuindu-si amarul mîniei Tare-ndîrjit de blestemul mamei. Numele sau vine de la cel dintîi stapînitor elin. Sta huzurind la nevasta cea chipesa lui. si clocotind de necaz pe maica-sa însasi. în "Metamorfozele" sale. Zel chema si izbind cu pumnul adesea pamîntul Sta istovita-n genunchi si cu sînul stropit de plînsoare. Astazi Etolia este cunoscuta sub denumirea de Misolonghi. Homer ne cînta în "lliada" scena aceasta. fara voia noastra. 6. ca el pe fratele ei omorîse.înseamna producator de vin. un alt personaj mitologic. pacat !. care spunea despre Atalanta ca putea sa fie si o fata cu putere de barbat. si care au pe aripi pete. Enos e vinul pe greceste. 4. ce s-a numit. caci ea de mîhnire Mare cuprinsa. le-a prefacut în niste pasari. de patima. ei nici nu putura sa tie Piept în afara de zid. printr-o vraja nestiuta. 5. Dînsa cerea de la zeii din iad.

Cum pe barbati îi ucid. asa cum arata mitologul sovietic N." 8. îa zadar. Statua este facuta în asa fel. lucrul se explica prin aceea ca la elini mai existau înca. acolo-J. sa-si deschida gura si sa raspunda spre solie : . încît astepti ca Meleagru sa se miste. în epoca aceea. Adica rolul principal într-o familie îl juca. îmbie Ei sasi masoare mîndrete de tarina pentru mosie. O copie a acestei statui se mai gaseste în Muzeul Vaticanului din Roma. si omorîrea lui stirbea prestigiul mamei. Dar.140 Faptul acesta ca o mama sa ceara moartea fiului sau. chiar în legenda. Tot staruia si Oineu calaretul. jumatate sa-l aiba de vie. IV î. ca mai tare Sta împotriva. Kun. Spune ce rau i-ameninta. în fruntea ostirii etoliene. si sa-i opreasca pe vrajmasii cureti care le ameninta cetatea. oricine ar fi fost faptasul . batrînul sau tata. l-a daltuit în marmura. Fata eroului. 7. pe unde-i Mai) roditoare cîmpia cetatii. si sa pornim . se îndreapta însa probabil catre solia din Calidon care ii multumeste pentru ca a scapat tinutul etolian de monstrul înfiorator. Capul oribil al 141 mistretului este pe un butuc alaturi. Eroul este în padure. Precum ne cînta tot Homer s "Larma si pocnet la porti. i-a uimit deseori pe oameni. A. spre stâpîn. cum spulbera-n flacari orasul. Loc de pogoane cin'zeci. si-n genunchi pe fiu-si ruga sa-l ajute. de parca ar caina pe cineva. în zadar îi facura fierbtete rugare Chiar si prietenii lui mai iubiti si mai vrednici de cinste. 9. plin de credinta. Sta el în pragul iatacului 'nalt si ale usii canaturi Le zguduia. de stapîna. Se roaga de dînsul etolii Starostii si trimit preoti fruntasi dupa el ca si iasa si sa-i ajute. El lua armele atunci si îndata iesi la bataie si izbavi pe etoli de ziua cea neagr-a pieirii». Fratele el era o ruda mai apropiati aecît oricare alta. curetii Bat în cetate la turnuri. O legenda asemanatoare se afla si în folclorul nostru pe seama acestor pasari. dupa victoria lui atît de greu dobîndita. Dar tobele rasuna tare si toti îl roaga pe Meleagru sa porneasca din nou la lupta. si-i juruie o mare rasplata . din timpuri foarte.e.'. Mama.. foarte departate.chiar daca era feciorul ei. cum intra-H cetate dusmanii.n. la Calidon rasuna. Asa îsi explicau elinii aparitia acestei specii de pasare. mama. urme de matriarhat. Iar jumatatea cealalta sa-i fie pamÎHt de aratura. Este vorba de pasarile cunoscute sub numele de bibilici sau pichere. care au parca aripile si penele stropite de lacrimi si care tipa necontenit. surorile tot îl rugau . Cum pe copii îi robesc si femeile-ncinse pe solduri Inima lui tresari la auzul atîtor amaruri.. N-a fost cu putinta si chip sa înduplece pe Meleagru Pîna ce nu izbutira sa-i bata-a odaie curetii Dupa ce zidul urcara si aprinsera marea cetate. Cade bocindu-se atunci si-l roaga pe el Cleopatra. Deci crima asta trebuia sa fie aspru condamnata. Sculptorul elin Scopos din sec.Luati armele. ORFEU sl EURIDICE . dinele care-l însotise la vînatoare cata. senina.

ÎN TRACIA 1 muntoasa a vietuît, se spune, primul dintre aezi, cel dintîi cîntaret de imnuri din Elada. Cîntaretul acesta a fost numit Orfeu. El s-a nascut în casa unui rege, Eagru, ce-i cîrmuia pe traci. Iar mama lui a fost gingasa Caliopa, muza ce inspira poezia epica si arta de-a vorbi frumos si miscator. Muza a fost o vreme sotia lui Eagru. Atîta ca Orfeu, desi nascut în casa regelui trac Eagru, avea si el drept tata, ca si Asclepio, pe marele Apolo, zeul ocrotitor al cântecului dulce. Nascîndu-se copilul, mama i-a pus pe limba trei stropi curati de roua si a rostit o vraja. I-a harazit sa poata s-alcatuiasca stihuri, iar vorbele sa-i curga din gura lui ca mierea. Tatal, zeul Apolo, i-a daruit o lira si i-a urat sa cînte dintr-însa mai frumos ca vîntul cînd fosneste prin frunzele padurii, mai cald si mai duios decît privighetoarea în noptile cu luna. Sa nu fie-ntrecut de nici un om pe lume, cînd si-o-nstruna el lira. Sa cînte melodii la fel de-armo-nioase, cum sînt acelea care îl desfata pe Zeus la ospete-n Olimp. Crescînd Orfeu mai mare a început sa umble prin tara lui Eagru, cu lira subtioara. Toti cîti îl întîlneau se minunau de vorba placuta ce-o avea, ca si de-ntelepciunea pe care-o dovedea cu orisice prilejuri feciorul lui Apolo. Astfel se povesteste c-atunci cînd se certau, din pricini felurite, supusii lui Eagru îl chemau pe Orfeu sâ le faca dreptate. Iar el, cu vorbe bune si sfaturi întelepte, împaca pe vrajmasi si-i facea sasi dea mîna. Un cîntaret fara seaman Iar lira lui maiastra îi fermeca pe toti2. Cîntecul sau era atîtde frumos, ca oameniiascultîndu-l îsi uitau întristarea. Inima bântuita de prea multe necazuri îsi gasea alinare si se înveselea. Dar ce spun eu de oameni - cînd fiarele padurii veneau în jurul sau ! Chiar rîsul, cea mai cruda dintre salbaticiuni, îsi culca botul 143 umed de sînge pe piciorul aedului Orfeu si îi sorbea adesea graiul melodios. si tot felul de pasari se adunau pe ramuri. Ba chiar, de vreti sa stiti, elinii povesteau ca lira lui vrajita facea sa se desprinda din radacini copacii. Ei lunecau pe vai si veneau sa-i umbreasca fruntea îngîndurata si plina de visari. Muntii se clatinau. Pietrele se miscau si se rostogoleau pîna lînga Orfeu, sa-i tie loc de jilturi 3. Natura, fermecata, cauta sa se apropie de aed cît mai mult si sa-i asculte viersul, poemele sublime, neîntrecute înca de nimeni pîna-atunci. si, devenind Orfeu flacau în toata legea, a însotit eroii plecati catre Colhida sa dobîndeasca lîna berbecului de aur. De n-ar fi fost cu ei feciorul lui Apolo - cu toata îndrazneala de care-au dat dovada vitejii-argonauti - n-ar fi putut nici unul sa-si mai revada casa, parintii si copiii. Prin

sunete de lira a domolit mînia unor stînci fioroase, numite Simplegade, care striveau adesea corabiile eline. Tot el a adormit în viers molesitor balaurul cel groaznic, care pazea-n Colhida acea lîna de aur si-a nimicit, prin cîntec, vraja amagitoare a unor fete-pasari, ce se chemau sirene si încercau s-afunde pe marinari în valuri. A mai facut Orfeu si-alte ispravi de seama. Dar n-a luptat cu lancea sau sabia sau arcul. Arma lui i-a fost lira, si, totusi, a învins. (Ispravile-s prea multe. Nu le mai amintim.) Ar fi sa spunem totusi ca fiul lui Apolo si-al muzei Caliopa s-a-ndragostit de-o nimfa. Se chema Euridice ; si-n ochii ei cei verzi îi placea lui Orfeu sa-si scalde fericirea, privindu-i cu nesat zile si nopti de-a rîndul... Adesea Euridice îl ruga pe Orfeu sa-si reverse din lira divina-i armonie, ca ea, cu alte nimfe, sa poata dantui în tactul muzicii . Orfeu o asculta si atingea îndata coarda melodioasa c-un betigas de-argint, facînd sa izbucneasca din lira un nou val de sunete vrajite. Vroia s-o-nveseleasca pe preafrumoasa nimfa. S-o stie multumita. Nu banuia, sarmanul, soartanspaimîntatoare ce-i era harazita, peste putina vreme ; caci draga-i Euridice n-avea sa aiba parte, prea mult, de bucuria ce-o raspîndea Orfeu, prin cîntecele sale.
Pierderea frumoasei Euridice

S-a întîmplat ca fata sa fie îndragita si de un alt flacau, un crescator de-albine, pe nume Aristeu. si, aflînd Aristeu ca-n casa lui Eagru se pregateste nunta, s-a hotarît so fure pe nimfa Euridice.
144

Ca sa-si îndeplineasca gîndul acesta rau, care nu îi da pace, Aristeu s-a ascuns întrun desis de arbori. A asteptat o vreme, precum pîndeste tigrul juninca din poiana si-i gata doar sa sara. Veghind plin de rabdare, iata se ivi clipa cînd nimfa Euridice ramase singurica. Atunci se repezi si vru s-o ia în brate. Nimfa, înfricosata, vazîndu-l pe-Aristeu din umbra cum s-a-vînta, a si luat-o la fuga. Aristeu, îndîrjit, a pornit dupa ea, si, cum era mai iute si c-un picior mai ager, a fost gata s-o prinda. Atît ca - din greseala - frumoasa Euridice, sarind peste un trunchi de stejar rasturnat, nimeri într-o groapa. Aici era un sarpe cu pielea-mpestritata si coltii veninosi. Nimfa-l calca pe sarpe. Acesta se întoarse. Se-ncolaci îndata pe glezna Euridicei si îsi înfipse coltii, strecurîndu-i veninul sub pielea subtirica. Orfeu, ce auzise tipatul Euridicei, porni si el în fuga, cu inima batîndu-i ca un ciocan în piept, Ajunse doar s-o vada pe nimfa cum se stinge.

O jale fara margini simti în el aedul, în timp ce Aristeu - acela ce fusese pricina mortii ei - se mistuia-n adîncuri verzi-negre de padure. - Zeus, marete Zeus - striga spre cer Orfeu, batîndu-se cu pumnii în fruntea ca de fildes - pogoara-te cu mila, acum, asupra mea. Da viata Euridicei... Dar cerul, albastrui, ramase mut ca stînca. Nici cîntecul de lira nu mai clinti pe nimfa ce parasise lumea.".: Orfeu, trîntit în iarba, o-mbratisa cu sete si o chema zadarnic sa vie împreuna cu el, acolo unde totul sta pregatit de nunta. Plînsul lui cel fierbinte îi zguduia pe oameni si multi - dornici s-aline pe cel ce-i mîngîiase cu viersul sau vrajit - îi glasuiau astfel: - Nu plînge. E zadarnic. Iubita ti-e la Hades. Asta i-a fost ursita si nu ai ce sa faci. Cata sa te supui vointei olimpiene... - Nu. Nu ma voi supune... ! a glasuit Orfeu. Voi pleca spre Infern, de-ar fi sa ratacesc pe drumuri toata viata ; si am sa-mi caut mireasa. Ma voi ruga de Hades. Oricît ar fi de crunt, oricît de nemilos, trebuie sa-mi întoarca pe Euridice-a mea... Luîndu-si pe umar lira si un toiag în mîini, Orfeu s-a îndreptat catre un mic sanctuar pe care-l avea Hermes. Acolo s-a rugat de feciorul lui Zeus, pristavul din Olimp, ca sa-l calauzeasca pe drumul spre Infern, si i-a jertfit un tap cu blana ca taciunii, din turmele regale, cum cerea obiceiul. L-a proslavit în imnuri. Apoi, fara zabava, a pornit iar la drum, catre Peloponez. si, în Peloponez, la capul Tenaron 5, era o pestera. Nici un om nu-ndraznea sa treaca pe acolo de la lasatul serii. Credintele straII 145

Vechi spuneau ca-n pestera erau furii, erinii si fel de fel de iazme, ce-i sugrumau pe oameni cînd încercau sa intre. Caci pestera aceea era de buna seama una din portile spre tarîmul lui Hades. patrunde în Infern :..si, poposind Orfeu la capul Tenaron, n-a vrut sa tina seama de vorbe si povete. - Spuneti !... Asta-i intrarea spre negrele genuni, unde domneste Hades ? întreba pe localnici.

- Da, da !... raspundeau ei. însa nu cuteza, straine, sa te-apropii prea mult de-aceste locuri. Esti tînar. E pacat... Furiile stau de straja... Ele n-asteapta mult si te strîng de grumaz... Cîti n-au pierit acolo !... Stai... Stai... Unde te duci ? Tu n-auzi vorba noastra ? - Aud. Dar nu mi-e teama !... rostea spre ei Orfeu. O caut pe Euridice. si dorul pentru ea îmi da puteri sa lupt, sa-l înfrunt si pe Hades. Am arma lira mea... Cu ea o sa întâmpin geniile infernale, voi risipi destinul... Lasati-ma sa trec... si, înstrunindu-si lira. cîntînd necontenit, Orfeu a pasit drept spre pestera aceea caresi casca gîtlejul umed si-ntunecat, catre aria marii. Nu s-a temut de furii, de geniile crude, pasind prin fata lor, senin si fara frica. si iacata-l trecut, din pestera adînca, într-un tarâm de umbre ciudat si misterios. Coboara pe poteci unde-i atin piciorul tufele în-cîlcite de scai si maracini. îl zgîrie sil ranesc... Dar el nu tine seama, si merge mai departe, pîna zareste rîul cel vînat, Aheronul. Aici erau pe tarmuri sute si mii de umbre, ce asteptau sa treaca si se rugau de Haron, luntrasul cel batrîn, sa-i duca peste ape, cu barca-i putrezita. Haron cerea obolul. Cine nu i-l platea mai ramînea pe tarmuri, ratacind, amarît, cam o suta de ani. însa aedul cînta lui Haron cel ursuz, din lira sa de aur, un cîn-tec minunat. Luntrasul se îndura. îl trece pe Orfeu pe malul celalalt. Acolo alte piedici. Cerberul sta de paza la portile de-arama. Latra si urla tare. Iar serpii-ncolaciti pe capetele sale suiera fioros, silin-du-se sa-l muste cu coltiinveninati pe fiul lui Apolo. El îsi înstruna lira. Coardele ei rasuna, si dinele se lasa pe pîn-tec, la pamînt. Firea lui dusmanoasa se schimba dintr-o data. Ochii
146

sai cata blînd. în acest chip, aedul poate sa treaca-n voie catre palatul unde salasluieste Hades. si fratele lui Zeus îi striga de departe : - Cine esti tu ? Ce vrei ? Cum cutezi, pamîntene, sa intri nepoftit în tinutul tacerii ?... Orfeu cata spre Hades fara de-nfricosare, si-i spune doar atît : - Da-mi voie, preamarite stapîn peste-ntuneric si umbre fara viata, sa-ti glâsuiesc în viers... si n-astepta raspunsul ce vrea sa i-l dea Hades. Ci prinde-n brate lira cu coardele de aur, pe care i-o daduse la nastere Apolo. si gura lui, în care îi picurase muza stropii

.Ma leg mai dinainte sa-ndeplinesc orice. soata-i. urmîndu-te pe tine.Cînd vei urca. Tantal si-a uitat foamea si setea deopotriva . si Hades îi mai spune : . fara de rasuflare . îi cînta Orfeu apoi de clipa neuitata cînd sî-a vazut iubita cazuta la pamînt. . în Infern. cu glasul gîtuit de marea bucurie ca-si va recapata pe scumpa-i Euridice. cînd este leganat la sinul cald al mamei. Dragostea ce-l uneste pe el de Euridice este cu mult prea mare.. de gemetele sale . zice el. în timp ce zeul tace. sa nu-ntorci cumva Capul. sa nu-ncerci s-o privesti. de jalea ce-a cuprins întreg poporul trac. si Ixion.este sfâsietor. pe blînd acord de lira .ci raspîndise numai un fum înecacios. Dar facla nu arsese cu flacaruie alba -x cum cerea datina . cel ce-mplineste legea sfînt-a casatoriei. acuma se înclina miscat catre Orfeu. cu aripi nevazute. Raspunde-mi. nu cata încolo cu privirea..curati de roua. întinde catre Hades o mîna rugatoare si-i cere sa s-aplece cu mila spre aed. care-altminteri nu are nici o mila. întreita Hecate îsi sterge pe obraji o lacrima fierbinte. pentru iubita ta. tu. Asta.Gîndeste-te.. unde-si avea palatul . venise de la Creta.pierzînd mireasa în ziua nuntii sale .. Hades . . si Cora-Persefona îsi lasa fruntea alba pe umaruj lui Hades.. Sperantele-nflcrite ce le pastrau în inimi. strapunsa de taisul amarnicei mîhniri din viersul lui Orfeu. ... spre celalalt tarîm.daca un zeu viclean ti-ar rapi într-o zi sotia mult iubita. Toti cîti asculta cîntul divinului aed. Sisif nu mai ridica pietroiul greu pe coasta. acolo.. Dar trebuie sa-mi promiti.Voi face.. Persefona. 147 n-ai suferi ca mine ?.mai giasuieste el. ca prevestire a tristei întîmplari ce urma sa-i loveasca. si-si aprinsese facla.. Geniile infernale tac toate coplesite de preamarea durere din glasul lui Orfeu. . si zeul. începe sa rosteasca stihuri mai dezmierdate ca soapta de iubire sau somnul care prinde în bratele lui pruncul. nu pot sa-si stapîneasca suspinele din piept. acela ce se-nvîrteste vesnic pe-o roata de arama înlantuit cu serpi. Iar zeu] Himeneu. Cum regele Eagru le pregatise nunta. Nu ai pleca s-o cauti ?. ceea ce nu se cade nici unui muritor. Se va întoarce-n lume. ramîne nemiscat. Chinul ce îl îndura Orfeu . care-l înlantuise pentru întreaga viata de nimfa Euridice.. Orfeu. Zeul Hades se îmblînzeste Ii povesteste-n stihuri dragostea cea curata. îi raspunde Orfeu.

- Desi ma arde dorul si clipele îmi par veacuri nemasurate, nu voi cata spre ea, daca asa ti-e vrerea, mai spune iar Orfeu. - Daca te vei întoarce si vei privi spre nimfa, cu-o clipa înainte de-a calca pe pamînt, o pierzi pe totdeauna, a adaugit la urma zeita Persefona. Nu mai e nici un mijloc s-o poti recapata... - Asa... Asa voi face !... a glasuit Orfeu. Deci, multumind lui Hades si Corei-Persefona, calauzit pe Her-mes a plecat spre pamînt. stia ca îl urmeaza si nimfa Euridice. Dar nu-ndraznea sa-ntoarca înspre iubita capul, de teama sa n-o piarda, cum îi spusese Hades. Mergea cîntînd din lira si rostind mîndre stihuri ; si-n minte-o cerceta pe Euridice-a lui : "E tot atît de alba ? Mai este dragastoasa ? Nu s-a schimbat cumva ?"... si inima-i o data cu lira lui cînta cîntec de biruinta si dor înfrigurat, în timp ce se urca înspre pamîntul nostru. Mai erau cîtiva pasi... Ce spun ? Numai un pas. si Orfeu trecea pragul din pestera afara. Dar în acel moment a fost strapuns de teama. Daca mireasa lui s-a ratacit cumva în bezna infernala si nu e-n urma lui ? Atunci a întors capul îngrijorat s-o vada. O vede, fericit, cum merge lînga Hermes. Vrea sa-i spuna eva. Dar dalba lui mireasa, fara de nici o vorba, însa cu bratele deschise catre el - parca l-ar fi strigat - aluneca-n Infern. De data asta însa e pentru totdeauna 6. .148 Numai cîntecul îi ramîne Zadarnic a-ncercat din nou Orfeu sa treaca de rîul Aheron. Nu l-a mai luat luntrasul, cel care duce mortii în tinutul lui Hades: Zadarnic s-a zbatut, a plîns, l-a implorat si i cîntat din lira. Hades orînduise sa nu fie lasat pentru a doua oara în sumbrul sau palat. Nefericit, Orfeu s-ar fi ascuns, se spune, în muntii Traciei. Nu dorea sa mai vada în ochi nici o femeie ; caci îsi reamintea de scumpa-i Euridice si inima-i ranita se sfîsia mai mult. De auzea-n padure rîsete de copile, daca pe malul apei era cumva vreo nimfa, Orfeu îsi tragea haina pe fata si fugea. Ei bine, tocmai fuga le atîta pe-acestea sa-ncerce si s-atraga în mreje de aed. Astfel s-au scurs cu greu vreo trei sau patru ani. Singurâ-i mângâiere era doar cîntecul, în care proslavea iubirea fara margini, dincolo de mormînt.

Dar se aflau pe-atuncea, în Trada, bacante, frumoase preotese, care-l slujeau pe Bachus, zeul cel dezmatat. Acestea nu-l iertau pe fiul lui Apolo, fiindca-i pastra credinta pierdutei Euridice. si cum se povesteste, ele se tot iveau în fata lui, cu sila-, cîntînd sau dantuind sau azvîrlindu-i flori legate-n buchetele. îl ispiteau cu vorbe pline de îndrazneala si-l pofteau la serbari închinate lui Bachus - adica la orgii. --_ însa el le gonea întruna, cu dezgust. Le blestema - spunînd ca ele înjosesc numele de femeie - si se urca în munte, mai sus, sa nu le vada purtarea desfrînata, pe care-o dovedeau. Atîta ca nici ele nu s-au lasat înfrînte. L-au urmarit în munte si l-au încercuit. - De nu primesti, Orfeu, sa tradezi amintirea iubitei Euridice, sa stii ca vei muri !... iau tipat laolalta. - O, moartea, unde este ? le-a dat raspuns aedul. Prin ea mai pot ajunge s-o vad pe Euridice... si auzind acestea, în ura lor turbata, ametite de vin, bacantele acelea si-au împlântat în el zecile de pumnale, cu care sfîrtecau tapii sacrificati stapânului lor Bachus. Trupul însângerat l-au aruncat în Hebru 7. La timp au sarit însa si cele noua muze, avînd pe Caliopa, mama lui, între ele. I-au ridicat din apa corpul sau fara viata si l-au înmormântat într-un templu, Liberta, pe muntele Olimp. Doar capul ramasese rostogolit pe valuri, soptind necontenit, cu buzele albite, numele prea iubit al nimfei Euridice. Iar capul sau si lira au ajuns pîna-n Lesbos - o insula în care a înflorit poezia 8. 149Muzele si Apolo au luat aceasta lira, care miscase muntii, fiarele si pe Hades si au pus-o pe bolta. Luceste între stele. E constelatia Lirei. Iar poemele 9 lui au ramas între oameni, vesnice ca iubirea jurata Euridicei !... Note 1. Vechii elini întelegeau prin Tracta tinuturile marginite la miazanoapte de Propontida si de Marea Egee, la rasarit de Pontul Euxin sau Marea Neagra, la asfintit de fluviul Strimon, astazi Karasu ; iara la miazanoapte de Istru sau Dunarea cea larga.

2. Intr-un desen pe un vas este înfatisat Orfeu, în tara lui Eagru. Tracii stau în preajma lui cu coifuri peste plete si cu suliti în mîini, gata parca de lupta. Poetul cîntaret este asezat în mijloc, cu ochii catre slava. în mîini tine lira. Nu stim ce rosteste, dar fetele razboinicilor, înasprite de lupte si greutati, parca se lumineaza si uita de urgia pe care o pregatesc, de moarte si razboi. Se vede marea putere a cîntecului, a artei, asupra lor. 3. Asa ni-l reprezinta pe fiul lui Apolo si al muzei Caliopa un mozaic dezgropat în orasul Pompei si aflat astazi la Palermo. în jurul lui se vad strînse zeci de salbaticiuni: maimute, leoparzi, lei cerbi, pasari, ba chiar si serpi si broaste, care-i asculta viersul. 4. O astfel de imagine a pictat artistul francez Nicolas Poussin în opera intitulata "Orfeu si Euridice", aflat azi la muzeul municipal din Chantilly. într-o splendida îmbinare de culori sînt zugraviti oamenii si natura. Se vad cîteva nimfe la poalele padurii. Altele se scalda în undele stravezii ale rîului Hebru. In zari se înalta muntii, adapostind cetatea cu zidurile sure, în care vazuse lumina zilei feciorul lui Apolo. întreg tabloul respira maretia, puterea suverana a artei : a cîntecului si poeziei. Orfeu, cu betigasul de argint în mina, se pregateste sa cînte, însotindu-si vocea cu Ura, cel mai frumos dintre cîntecele pentru preaiubita lui Euridice. 5. Astazi capul Matapan. 6. Scena este admirabil redata într-un basorelief din secolul al V-lea î.e.n., care se gaseste acum la Neapole. Ea a fost cîntata si de marii poeti antici: Eschil, Pindar, Horatiu, Ovidiu si, mai ales, Vergiliu, în "Georgi-cele" sale. In epoca moderna nenumarati artisti au abordat aceasta tema în muzica, teatru, poezie si artele plastice. Bunaoara, în muzica, germanul Gluck a creat, pe motivul acesta legendar, una dintre cele mai frumoase lucrari, intitulata "Orfeu si Euridice". Semnificatia pierderii Euridicei de catre Orfeu pare a fi aceea ca faptele mari, hotârîtoare în viata, nu se pot desavîrsi fara rabdare si sacrificiu pîna la capat. 7. Rîul Marita de astazi.
150

8. Aici vor crea mal iîrziu poetii Alceu si Safo. 9. Lvi Orfeu i se atribuie o serie întreaga de poeme, care au fost de fapt create mult mai tîrziu, desi unele fragmente par a fi urme veritabile de poezie orfica. Tot despre el se spune ca avea si darul profetiei, fiind fiul lui Apolo - si ca ar fi organizat asanvmitele mistere orfice. Capul sau, prins între stîncile insulei Lesbos, se zice dealtminteri ca a avut darul sa faca profetii multa vreme dupa moartea poetului.

ÎNTEMEIEREA TEBEI
Cadmos ; Zetos si Amfion ; Edip

DUPĂ CE ZEUS A RĂPIT-O PE EUROPA, Agenor, regele Si-idonului , nu s-ampacat deloc cu gîndul ca draga lui copila sa ramîna prada aceluia care-o rapise. si-a

poruncit celor trei fii ai sai : Fenix, Cilix si Cadmos sa plece-n toata lumea si sa-i gaseasca fata. - Daca va veti întoarce fara de sora voastra, le-a grait Agenor, sa stiti ca va ucid ; caci nu mai meritati sa-mi fiti mostenitori... Au plecat dar baietii pe drumurile lumii, cautînd-o pe Europa.1 Au mers ei ce-or fi mers... si cei doi frati mai mari au ostenit degraba. Sau ratacit de Cadmos. Fiindca n-aveau curajul sa-si mai revada tatal, s-au oprit pe coclauri si au întemeiat niste orase noi. Fenix a ajuns rege în tara ce i-a luat de-atunci numele lui : Femeia bogata. si Cilix de asemeni, în alt tinut vestit, numit Cilicia. Doar Cadmos, flacau vrednic, a pasit mai departe. A strabatut tinuturi aspre, necunoscute, plecînd din Asia. A plutit peste mari, si, dupa multa vreme, a ajuns în Elada. Aflînd el ca la Delii se afla un oracol, unde Febus-Apolo prezice viitorul, s-a urcat cu greutate pe muntele Parnas, în tinutul Focidei. S-a plecat lui Apolo si i-a cerut învat ce trebuie sa faca. Ar vrea sa-nvinga monstri, cum a învins si-Apolo pe balaurul Piton, monstri ce-mpovareaza pamîntul cu urgie. Ar vrea sa si ridice o cetate vestita. Apolo i-a raspuns prin gura Pitiei ca poate sa învinga un monstru fioros si poate sa ridice o cetate vestita, dar savîrsind acestea el însusi va plati prin grele suferinte. Tînarul sidonian s-a învoit cu toate. si-atunci zeul Apolo l-a-n-demnat sa porneasca înspre rîul Cefis. si i-a mai povestit ca-n drum va întîlni un juncan fermecat, cu parul ca zapada. Cadmos sa urmareasca animalul acesta, pîna ce s-o opri ; si-acolo unde el va-ncepe sa mugeasca, culcîndu-se în iarba, poate sa-nalte ziduri, sa fac-o fortareata. Plecînd Cadmos din Delfi, a tot calatorit pîn-a vazut juncanul pascînd pe un imas 2. 152 Animalul acesta era alb ca omatul, si, zarindu-l pe Cadmos, a pornit catre rîu. Fugea si-ntorcea capul. Fugea si iarasi sta, rasu-cindu-si spre tînar fruntea împodobita cu niste coarne mari, galbene, lucitoare. Parca-i tot facea semne s-alerge-n urma sa. si, însotit de prieteni - care veneau cu dînsul înca de la Si-don - Cadmos a urmarit juncanul fermecat vreme de noua zile El l-a calauzit printre codrii umbrosi, pîna pe o colina toata smaltata-n flori. Acolo sa oprit si s-a lungit în iarba. A ridicat -spre slava capul încoronat si a mugit prelung3. Doborîrea balaurului lui Ares Cadmos a înteles c-acela este locul unde va trebui sa-si ridice cetatea. A sarutat pamîntul pe care ajunsese din voia lui Apolo, si primul gînd i-a fost s-aduca sacrificii preamaretului Zeus, ca viitoarea cetate sa fie trainica. A trimis cîtiva prieteni sa caute un izvor. Din el s-aduca apa în amfore de lut. Sa faca libatiuni, fara de care jertfa nu ar fi fost primita de Zeus în Olimp. Tovarasii lui Cadmos au pornit prin padure, cercetînd peste tot, pîna ce au zarit un pîrîias zglobiu ; iara putin mai sus au dat de-o pestera cu o intrare joasa, bine

Tu ai ucis un monstru care-i era si fiu. a pornit sa-i gaseasca. crezînd ca-i alt dusman. limpede. Dar solzii de arama l-au ocrotit 153 pe monstru de greaua lovitura. si neînfricosat. si strajuia izvorul tatalui sau ceresc si tot acel tinut. Atunci. care s-a aplecat sub prea marea povara. iata-i !. Nasterea poporului teban din coltii de balaur Da-n fata lui era însasi Palas-Atena.. Tînarul sidonian a luat atunci o stînca. vazînd ca seara vine si sotii nu se-ntorc. sleindu-le de sînge. veseli. încît a strabatut gîtul gros de balaur. cum era voinic l-a lovit cu putere pe feciorul lui Ares. suierînd ca vîntul. Balaurul cu creasta era fiul lui Ares. si l-a tintit pe Cadmos cu ochii arzatori. înfigînd în ei coltii sai ascutiti si albi. ce ar fi darîmat si zidul unei case.. Pe cap. balaurul lui Ares s-a rotit catre sotii lui Cadmos din Sidon si i-a încolacit . sidonienii au vrut sa toarne apa în prima amfora . si. Fara multa tocmeala. cu egida pe piept si sulita în mîna. cînd acolo. zeul cel viforos.adapostita de un bunget umbros si gramezi mari de pietre. El a zvîcnit deodata. si arma s-a înfipt într-un trunchi de stejar. si. Balaurul s-a-ntors. a tîsnit un balaur cu solzii de arama si ochii fiorosi. mai nalt decît copacii. apoi i-a otravit. în vremea asta Cadmos. si. Cadmos s-a-ntors pe data cu sabia în mîna. monstrul purta o creasta zimtuita si gîtul sau avea o punga de venin. Prietenii erau morti si monstrul sta lungit pe trupurile lor. fiul lui Agenor a auzit un glas : . Numai ca sidonianul era un luptator cum nu-s prea multi pe lume . precum se cuvenea. pe care-l stapînea întocmai ca un rege. de clestar. cu sabia si lancea. la-ntîmpinat pe monstru. Balaurul lui Ares a ramas priponit de-acel trunchi de stejar. . pîna ce a sosit la izvorul lui Ares. din pestera adînca. lungi ca niste pumnale.. prefacîndu-te-n sarpe. Dupa aceasta fapta. s-a repezit la el. dar pe neasteptate. Pentru aceasta fapta ai sa platesti amarnic. si. S-a ridicat în sus. Din pestera aceea tîsnea pîrîul rece.. mai groasa ca o bute.Ares iubeste monstrii. încolacit pe coada. A ratacit si el prin umbrele padurii. cînd spulbera nisipul pe tarmurile marii. în timp ce întreita lui limba îi juca în gura-nveninata. viteazul Cadmos mi l-a lovit cu lancea atîta de puternic. Iar gura otravita era batuta toata în trei rînduri de colti.

Pielea lui i-a taiat-o în fîsioare lungi. s-au ridicat întîi niste vîrfuri de lance . au rasarit. Urmasii lui Cadmos ridica Teba cea cu sapte porti Urmasii lui au fost pe tronul din Cadmeea doi feciori ai lui Zeus si-ai nimfei Antiopa 6 : Zetos si Amfion. Cu ea a masurat întinderea de tara. Cadmos a denumit tara aceasta noua : Beotia . Le-a poruncit s-arunce 154 armele ucigase si sa se faca prieteni cu preaviteazul Cadmos. în schimb. eroul sidonian . si. desprinde plin de grija toti coltii de balaur si seamana-i pe glie 4.cum îi spusese Atena . Spunînd aceste vorbe. i-a dat raspunsul Cadmos. acropola tebana. S-a facut o fîsie de piele nesfîrsita. Cadmos a ascultat sfatul dat de Atena. Teba cea cu sapte porti. precum se învoise în fata lui Apolo. fortareata Cadmeea.. unde sa locuiasca oameni nenumarati. Ridicînd fortareata. si-n sfîrsit. i-a semanat pe glie. Vreau sa zidesc aici o cetate vestita. au iesit niste giganti cu arme si scuturi sunatoare. pîna ce au ramas în viata numai cinci. la fel. care urma sa intre în stapînirea lui. Cadmos a adus jertfa puternicului Zeus juncanul fermecat. La porunca lui Cadmos. desprinzînd cu grija toti coltii de balaur. pentru ca el doborîse pe fiul cel hidos al lui Ares. care le va fi rege.s-a preschimbat în sarpe. Atena. la izvorul lui Ares. Pe acestea le-a unit. c-am rapus un balaur care-i împiedica pe oameni sa traiasca în locurile-acestea atîta de manoase. .. tot din pamînt. coifuri de luptatori . subtiri. spre sfîrsitul vietii.. visat. Ei s-au gîndit sa faca la poalele cetatii marele oras : Teba. ca din senin. ce nu faceau nici un rau nimanui5. subtiri de tot. Atena a pierit. de mult. S-au tot luptat gigantii. Zetos era de-o forta de neînchipuit.tara juncanului. au zidit în padure.Chiar de ma voi jertfi. Doi serpi. semete. si ca sa dobîndesti bratele de-ajutor. de Cadmos. Sotia lui.Daca este asa. zeita. celalalt frate. a suferit destul. a glasuit zeita. apoi. Copiii i-au pierit si. îti trebuie si brate cu care sa zidesti cetatea ta visata. plutind apoi spre slavi. sidonianul.. Un nor se coborîse si o învaluise pe copila lui Zeus. Totusi.. era un cîntaret destoinic ca Orfeu. Atunci s-a ivit iara. Din coltii semanati de Cadmos. Dorind sa se pastreze nestinsa amintirea ciudatei întîmplari. care s-au luat la lupta. . pe nume Amfion. sînt fericit.

si zeul i-a raspuns prin glasul Pitiei : . Afara de eroii Zetos si Amfion.Sotia ta. Zetos a spus ca el o sa aduca piatra din muntii-nvecinati. ca ele s-aminteasca lira lui Amfion. balaurul. pe capul sau. Avea un trup firav. Amfion nu jurase ca va face vreo munca. Iara portile Tebei au capatat si ele fiecare un nume. acest fiu al lui Zeus izbutea sa urneasca muntii din temelii. Numele li s-au dat dupa sapte copile. si muntii veneau singuri spre zidurile Tebei. Iar regele 8 din tara aceea corintiana n-avea nici un urmas. fiindca pe-aceste locuri. unde s-a facut mare. Va-zînd el pe micutul atît de oropsit. fiind el numit Edip. Ca lovituri de trasnet cadeau aceste vorbe în inima lui Laios. ca sa-l manînce rîsii care foiau pe-acolo.. a dobîndit un prunc. pe muntele Citeron. Iocasta. voinic si întelept. într-adevar.Cînd s-a început lucrul la zidurile Tebei.. dar în palatul 6au era multa mîhnire. Iocasta. Asa a ajuns fiul lui Laios în Corint. Dar s-a-ntîmplat sa treaca pe muntele Citeron un pastor corin-tian . Laios s-a înturnat în palatul din Teba si-a povestit Iocastei groaznica prorocire. ce avea sapte corzi. Insa el e ursit ca sa-si omoare tatal. Cutremurat de spaima. însa. Cît îl dorise Laios . de Cadmos. cea zvîrlita . ca mesterul Zetos sa poata avea piatra de lucru din belsug. Este înca o jertfa pe care o cere Ares. aducea pe spinare stînci mari rupte din munti. sa-si pîngareasca mama si sa umple de sînge si doliu si durere tot poporul teban. caci nu aveau copii. în anul urmator. Se mai spunea ca Tebei i s-au zidit anume cele sapte porti. îti va da un fecior. . olimpiana. regele s-a rugat de marele Apolo. i-a fost ucis feciorul. într-adevar. si el a luat copilul si l-a azvîrlit pe-un munte. 155 Aezii povestesc ca el era-nsurat cu frumoasa Iocasta . un alt urmas de seama pe tronul de la Teba a fost regele Laios. pe care le avea regele Amfion cu soata-i Niobeea 7. si-a dus-o în tara sa. cu forta-i uriasa. Parul i se facuse. s-a hotarît sa-l creasca ca pe copilul sau. si el a luat odrasla lui Laios. unde se-nalta Teba. siacum cît îl ura !. cîntînd din lira. Vroind sa dobîndeasca un prunc în casa lui. maciuca. ca divinul Orfeu.

Mîhnit peste masura. cine îi sînt parintii. copii. si mama sa. baiete. In car calatorea un batrîn cam albit. Ca sa-si razbune sclavul. care îl aparau... Astfel s-a împlinit întîia prevestire facuta de Apolo 9. Edip nu 6-a întors în istmul de Corint. ca si pe sclavii lui. îsi ucisese tatal.. .. Edip a cugetat strapuns de-nfiorare : 156 . si nici nu s-a clintit. si . sclav oarecare îi porunceste astfel. si s-a iscat o lupta. Dar Pitia. . în prea putina vreme. rude si prieteni. te vei casatori cu propria ta mama ..Ia fa-ne loc. lînga sclavii sai. Ascultînd ce spunea batrîna preoteasa. catre Edip. urmat de cîtiva sclavi. fara sa stie.. ca e copil gasit si multe dintr-acestea. Edip s-a suparat ca un.Edip îsi ucide. si-aduci nenorocirea asupra tuturora. oameni nechibzuiti i-au soptit la ureche ca el n-ar fi odrasla regelui din Corint . Nu ma întorc acasa si-nlatur nenorocul ce ma poate pîndi. A cugetat sa plece catre Beotia. l-a izbit pe batrîn. tare. Batrînul ce zacea însîn-gerat pe drum. Edip s-a înfuriat si l-a lovit cu lancea. tatâl Dar ajungînd Edip flacau în toata legea..a vazut doua drumuri. fara s-aiba habar.coborînd din Delfi . I-a spus numai atît : . Iar tânarul Edip.-n raspunsul pe care i l-a dat.Daca mi-e totusi tata regele din Corint ? si daca mi-e sortit cu-adevarat ca eu sa-mi nimicesc parintii ?. lasîndu-l mort pe loc.Sa nu te-ntorci în tara unde-ai venit pe lume. Iocasta. cu lancea ridicata. era regele Laios. Altfel îti ucizi tatal. Socotind deci ca fuge. din cei cinci calatori n-a scapat decît unul. barbatul cel albit a scos o sabie. Mai bine fug în lume.. Pe cel care ducea catre Beotia venea încet un car. Atuncea vizitiul a dat în el cu biciul. s-a dus la un oracol al zeului Apolo. a rostit vizitiul. Un sclav care-a fugit. caci tînarul Edip. sa afle adevarul. nu i-a destainuit ca tatal lui e Laios.

157 Pe lînga toate astea. îi oprea cu un strigat. pîna se alegea un nou rege la Teba. si nimeni nu putea sa-i dea acestui monstru raspunsul cuvenit. De mai dura o vreme. Cînd treceau calatorii. apoi numai în doua si la sfîrsit în trei ? Haide. si va primi coroana si tronul ramas gol. a pornit-o de-a dreptul spre sfinxul fioros. de departe. El va avea ca soata pe regina Iocasta. pe vaduva lui Laios. . Le punea o-ntrebare. s-adauga stirea ca pe regele Laios l-au omorît tîlharii. Cu ghearele de zgriptor îi scotea inima si i-o storcea de sînge. ca sprijin. el merge numai de-a busilea. de buna seama. si printre ei era si feciorul lui Creon. se gaseste si-al treilea : toiagul. si sfinxul priveghea pe drumul catre Teba. Cînd este mic.El se ducea la Delfi sa-l întrebe pe-Apolo . aripi avea de vultur si ghearele de zgriptor n. cu multa viclenie. Atunci sfinxul lovea cu coada de balaur pe bietul calator. sfinxul mai omorîse în zilele acelea pe alti numerosi tineri.Fiinta aceasta este. pîna în acea ziua. pesemne. Pe urma se ridica si. A doua crima : casatoria cu Iocasta în tot orasul Teba domnea o spaima mare si numai cu greutate se mai putea iesi pe cele sapte porti. aproape de oras se asezase-un sfinx. Iar coada-i de otel era ca de balaur. a si trecut la fapta . . dusmanosul. Sclavul care scapase s-a rusinat sa spuna ca nu îi învinsese decît un singur om si a mintit ca-n cale le iesise o ceata de numerosi tîlhari. i-a dat raspuns Edip. Sfinxul avea obrazul si trupul de femeie . orasu-ar fi ramas fara locuitori.Care este faptura ce merge-n patru labe. Astfel îi doborîse sfinxul. lînga doua picioare. si fîlfîind din aripi l-a oprit pe Edip. corpu-i era de leu . care intrase pe pamântul teban. punîndu-i o-ntrebare : . raspunde iute. omul. din porunca lui Ares.cum sa-si salveze Teba ? Pentru ca.. Creon pastra dealtminteri coroana-n mîna lui. cînd ajunge gîrbov. pe foarte multi tebani. Sfinxul l-o fi zarit. Mai mult.. Creon a dat de stire ca de se va afla vreun barbat iscusit care sa-nfrunte sfinxul si sa salveze Teba.. îndurerat la culme de moartea fiului. îi va da o rasplata nenchipuit de mare. Edip..

Iocasta i-a nascut sotului sau. ca s-o scape de ura netrebnicului Ares si a celorlalti zei. Zeii. silit de Edip. în niste vai adinei. au trimis peste Teba ciuma pustiitoare. ratacind pe drumuri. însotit de copila cea mica. aninîndu-se-n streang. l-a trîntit de pe stînca.Cum a sunat raspunsul. Iara Edip. Edip a savîrsit cea mai groaznica crima din cîte sînt pe lume. cu însasi mama lui. Iar Edip si-a scos ochii cu-o agrafa de aur. Dar regele Edip a poruncit sa vina batrînul profet orb. o mica asezare lînga orasul unde domnea pe-atunci Tezeu. orb si sarman. pentru ca regele îsi omorîse tatal si se casatorise cu mama lui. Antigona. ferindu-l de razboiul cel mult dorit de Ares. batrînul a pasit într-o padure deasa. fara de voie. Creon i-a dat coroana ce o avea în grija si l-a suit pe tron.care-i era si mama . turbat de ciuda.. au ajuns la Colona Vl. Edip a parasit Teba cu sapte porti. si noapte. Astfel. Intîi. sa salveze cetatea 13 . dar nu a vrut s-o spuna. S-a însurat. Nenorocitul orb l-a rugat pe Tezeu sa ia în grija sa pe biata Antigona. sfinxul. Cînd.i-a daruit copii. alaturi de Iocasta. în oras. s-a stîrnit furtuna. mai cumplit decît cînd traia sfinxul. ce se numea Tiresias. mii de copii. A mai trecut o vreme.. Iar regele Tezeu a venit din Atena sa-l vada pe Edip. Apoi. sute. In Teba era pace. profetul orb nu a vrut sa raspunda. condus de Tezeu. cu lancea. Caci mamele plîngeau în hohot la raspântii si-n ca158 se îndoliate. . si. doi fii si doua fiice n. Iocasta. Regele cîrmuia cu multa-ntelep-ciune peste poporul sau. unde se cocotase. s-a grabit sa-l aduca. s-a umflat si-a plesnit. Edip. Tezeu cunostea taina. Ruguri erau aprinse în Teba peste tot si jalea cuprinsese poporul. Pustiu si lacrimi au hotarît zeii Mureau si zi. si Zeus l-a trasnit sau s-a deschis pamîntul. sarmanul. si Hades l-a primit15. regina si-a luat viata. si. Dar. Auzind tot poporul ca tînarul Edip l-a biruit pe sfinx. el a marturisit ca zeii-au aruncat peste orasul Teba ciuma nimicitoare. înversunati ca soata lui Edip . traind doar din cersit. Aici a disparut Edip într-un chip tainic. Se zicea ca Edip i-a blestemat pe zei. pe umeri. Ca sa se pedepseasca. Iar preotul cel mare îl ruga pe Edip sa faca sacrificii.

Nimfa Antiopa era fiica fluviului Asopos si fusese rapita de Zeus. Numai pustiu si lacrimi au ramas dupa el. Oras din Asia. Este un erou civilizator. 4. ucisi de Apolo si Artemis. încrîncenatul Ares. Legenda aceasta s-a transmis multor popoare.de forte supranaturale. Ei ar fi întemeiat. Se stie ca regina Niobeea avusese cu sotul sau. precum s-a aratat mai înainte. 2. în locuri unde hala-auiau înainte. numai fiare si monstri. fara ca fiecare sa fie nevoit sa mearga dupa apa. Fetele i-au murit. Note 1.cum credeau ei . între altele.geloasa pe fericirea Niobeei. în versurile sale. 7. 10. pe urmele unui zimbru cu o stea în frunte. 3. Asa s-a razbunat zeul furtunilor. Nu este exclus ca ea sa fi influentat si legenda noastra despre Dragos Voda. pe urmasii lui Cadmos. In limba celor vechi. si mai spuneau ca ar fi fost un mare aparator al pacii. prin paduri. aceasta mitica faptura. 8. Sfinxul. reprezentau pentru elini lancile. pe tarmul de rasarit al Marii Mediterane. fiul lui Ares. era tot odrasla a monstrului Tifon si a viperei uriase Ehidna. Coltii balaurului. Prin aceasta legenda elinii protestau contra nedreptatii destinului hotarît . Tot el ar fi facut cele dintii legi. pe locul unde a fost doborît zimbrul. venit din Maramures. pentru ca se cladise Teba cu sapte porti... Regele corintian în casa caruia a crescut Edip se numea Polib si era casatorit cu Meropa. . la mare departare. sapte baieti si sapte fete. bous-bos înseamna bou-juncan. aceasta întîmplare. cu sagetile. pe locurile unde-i haladuise fiul. ca el este acela care ar fi adus alfabetul din 159 Asia în Europa. tara îneîntatoare a Moldovei. uneori afara din oras. Poetul roman Ovidiu cînta. Feciorii lui Edip s-au ucis între ei. 6. Spuneau. El ar fi facut si cele dintii conducte de apa din piatra. 5. încît oamenii sa fie aprovizionati din belsug. 9. Prin aceasta alegorie. cu pretul sacrificiului sau.Legendele eline mai aratau ca-n Teba a fost dupa aceea un razboi fratricid 16. Elinii îi atribuiau eroului Cadmos si alte merite. Amfion. aezii vroiau sa arate de ce tebanii erau un popor de razboinici. zeita Leto . balaurul cel groaznic cu solzii de arama. la porunca mamei lor. Cadmos reprezinta eroul întemeietor de orase. potrivit legendelor.

. ti-o spun chiar ochii tai si sîngerata mare ce-apleaca fruntea ei. Vrajmasa zee Ciuma. far'nici un ajutor Tu ne-ai scutit de birul ce sfinxu-ngrozitor Pusese asupra Tebei. cerul se învrajbeste. Fiii lui Edip si ai Iocastei erau Eteocle si Polinice. zgriptorul apare de multe ori.. In basmele noastre. 13.11. mor pruncii la sînul mamei lor.. si-acum mare Edip-naintea ta cazuti." 14. Iar te rugam fierbinte cu mila sa ne-ajuti. Nu mai rodeste-n bezna samînta cea uscata : Pier turmele. batrîni si tineri. ".Zguduita De-o grea furtuna-i Teba. nemilostiv coseste Odraslele luii Cadmos. Poetul antic Sofocle ne reda zguduitor aceasta rugaminte a marelui preot catre Edip în versurile sale din tragedia "Edip rege" . Noi toti. cu foc cotropitor Ne bîntuie cetatea. si toti zic în credinta Ca ne-ai ferit de moarte cu-a zeilor vointa. Cînd dam de zile negre. Fartiici o calauza. In ale sale valuri o tine cufundata. si tot înavuteste Cu gemete si lacrimi Infernu-ntunecat. (Colona se gasea cam la sapte kilometri departare de orasul . Nu ca esti zeu. dar nimeni cît tine nu plateste. fiind socotit un soi de vultur cu doua capete si gheare mari si taioase. Iar fiicele se numeau Ismena si Antigona.. Intîmplarile au fost povestite de poetul Sofocle în tragedia "Edip Xa Colona". la tine-am alergat. 12.

la raspîntii si lînga focul sacru. In literatura.jertfe zeului Hermes. zeul calatoriei si al negotului.au mai scris lucrari memorabile Corneille. Astfel se gasesc doua renumite vase.dupa datini . Eschil si Euripide. A ridicat si-un rug. A plîns si s-a jelit în temple. au reluat tema.a. Atena. . Th. de Edg. prieteni.Trad. un oras tesalian 1. Ingres s. crescînd mare. rol. Pelias s-a gîndit sa-si omoare nepotul. Rege fusese Eson. A vestit tot regatul ca fiul i-a murit. Atîta ca si Eson avea. ei îsi reaminteau legenda despre Iason si corabia Argo. zeitei Persefona si sotului sau. !n picturile pe vase. fara de nici o grija. si . fratele cel mai mare. ca sa-si scape copilul. Cel mai adesea. In literatura urmlndu-l pe Sofocle. pesemne. avînd pictate victoria lui Edip împotriva sfinxului. Pictori moderni. facîndu-l slujitor. îsi însusise tronul si luase avutia regelui legiuit : palatele de piatra si turmele de vite. putea pretinde sceptrul luat tatalui sau Eson. Voltaire si altii. cum se obisnuia pentru cei raposati. Numai ca fostul rege avea si un copil. In schimb îi daruise o coliba de frunze pe clina unui munte. Iar marele nostru George Enescu o creat o admirabila opera muzicala. legenda lui Edip a inspirat mult pe artistii antici. II EXPEDIŢIA ARGONAUŢILOR DE CÎTE ORI ELINII CĂLĂTOREAU PE MARI si debarcau pe tarmuri straine. cel care-i învata cum sa aiba dobînda cu orisice prilej sorbeau cupe cu vin si începeau sa cînte legenda despre Iason si corabia Argo. Deci. a carui creatie despre Edip atinge cea mai înalta culme în teatrul antic . a trebuit sa puna la cale-un siretlic. prin viclenii si arme. Aslan. cel mic. legata de numele fetei moi mici a lui Edip : "Antigona". regele Pelias.Legendele Olimpului.) Tot Sofocle a scris si renumita tragedie. Dar Pelias.dupa ce jertfeau fructe si flori si sînge lui Zeus olimpianul sau fiului sau Hermes. ca sa-si poata tine tronul. ei îsi începeau povestea aratînd ca odata ar fi trait în Iolco. 160 11 . acest razboi fratricid este cunoscut sub numele d« "Cei sapte contra Tebei" si e povestit în versurile lor de "marii tragici1. întreitei Hecate. Insa pe rug a ars un iepure salbatic. 15. 16. ca Gustave Moreau. Acesta. Hades. doi fii ai lui Poseidon : Eson si Pelias. Acestia l-au vestit despre ce planuia noul stapînitor. A facut .ndepartate. Iar preamîhnitul Eson.

si pe Castor si Polux. Ulise si multi altii. Dar nu-n orice zeita.si stînd sub privegherea batrînului centaur. fiindca te-ai grabit sa-mi împlinesti dorinta. a pornit mai departe si a ajuns în lolco. nestiind cum sa-l strige. baiete. si. pruncul adus din lolco s-a facut în curînd un flacau ne-nfricat. cum îl crescuse înteleptul centaur.Am vrut sa te încerc.Cum de nu. Te duc numaidecît. acel ce cîrmuia întregul Univers. poate. la centaurul Hiron 2. Iason a stat o vreme privind. flacaul era nespus de chipes. Iason. sa-l razbune. era un tînar vrednic si foarte saritor. cînd l-au vazut pe Iason. A aparut chiar Hera. odraslele lui Zeus. .parul nu si-l taiase si pletele bogate îi atîrnau pe umeri în valuri aurii.. fiind crescut pe furis. în templul lui Poseidon. feciorul lui Apolo. si tu vei birui. i-a zis : fiul lui Eson . A mers pîna la rîul ce-nconjura orasul. Eson si-a dus copilul în muntii Pelion. cîntînd voios pe cale. eu te voi ocroti pe drumurile tale. au crezut ca-i un zeu. cînd i-a iesit în cale o biata cersetoare. cum au ajuns. pe scurt.. a glasuit. într-adevar.. si l-a rugat sa-i creasca feciorul oropsit.. si l-au înconjurat.. 162 Fiul lui Eson se întoarce în lolco :. Un nor a-nvaluit-o si a pierit în slavi. din muntele Olimp.. Pe trup avea o haina de pînza. Iason. cu fala. si a luat-o în brate. bunicuto. Insa. pasind cu multa grija. Tocmai vroia sa treaca apa pe la un vad.. ducînd-o pe batrîna pe tarmul celalalt 3. . Caci centaurul Hiron crestea pe-Asclepio. pe urmele zeitei.. . subtirica. s-a hotarît sa plece în orasul natal ca sa-si revada tatal si.adica. Au socotit ca-i Ares sau poate chiar Apolo. Haina i se lipea de .Totul lasa sa creada pe proaspatul stapîn al orasului Iolco ca odrasla lui Eson s-a stins dintre cei vii. Cînd a-mplinit baiatul cam douazeci de ani. A intrat în oras si s-a-ndreptat spre piata unds se pregatea o mare sarbatoare. caci apa venea mare. puternica zeita. Traind mereu pe munte . nu vrei sa ma treci rîul ? a glasuit spre Iason. însa în mare taina.Baiete !. mi-e teama ca-mi pierd viata. Asa a trecut rîul. soata marelui Zeus.. Dar el nu avea nume. si tot la el vor creste si viteazul Ahile.. cutezator. Apoi. babuta s-a schimbat pe loc într-o zeita. Astfel a spus zeita si a batut din palme. Eu sînt fara putere si daca ma-ncumet sa ma cufund în apa. Hei. De-aceea bunul Hiron.. Regele pune la cale pieirea lui Iason Oamenii din oras.. îi ajungea la gît si curgeanvolburata. plin de uimire..

. si se îngalbeneste nedreptul Pelias. ca parasesc orasul. -. pe care-o stapîneste azi regele Eete.Desigur. Regele Pelias. Pornesti catre Eete si-aduci lîna de aur. Precum vezi. Asa sa fie ! a rostit Pelias cu prefacatorie.. o tara fabuloasa si plina . flacaul a pornit iar la drum.Eu sînt nepotul tau... . Tocmai în acea clipa s-a auzit un ropot. Cealalta o pierduse în apa spumegînda. cum s-a-nfricosat hulpavul Pelias ! Cum tremura pe sa. Spun cu totii ! a zis Pelias. . Dealtfel.zeii mi-au hotarît sa caut lîna de aur. nu mai rîvnesc marirea si-ti voi da bucuros puterea si orasul. ..cîteva zile-n urma . facînd semn spre multime : Spuneti si voi. tînar si curajos. vrei s-aduc eu lîna. Mai mult.ca trebuie sa se teama de un flacau din munte.Vezi.Cine esti si ce vrei ? i-a strigat. Eson. cînd te-ntofci. vede ca el nu este încaltat decît cu o sanda. ce nici nu banuiau ca Pelias anume îsi trimitea nepotul. si am venit sa-ti cer sceptrul ce l-ai rapit parintelui meu. pe care nu-l vazuse de cînd era copil si. a spus la sfîrsit Eason. cu suita. . calare. ce e-n acelasi timp strain si cetatean al orasului lolco si umbla încaltat numai cu o sanda. desi purta în mîna sabia lui de rege ! Mai ales ca multimea privea cu-ncredere catre noul venit. din care tu si eu ne tragem deopotriva. si. ca sa aduca jertfa zeului marilor. Iason ?. în fiecare mîna tinea cîte o lance cu vîrful de arama precum purtau pastorii din muntii Pelion... se-ndrepta catre templu. n-am murit. L-a-mbratisat pe Eson. eu ma-nvoiesc sa plec s-aduc lîna de aur. asta vreau . Oracolul din Delfi abia îi proorocise ..a rostit Pelias. Iar deasupra purta o blana de pantera. sînt batrîn. cu asprime. Regele s-a-nfuriat. Dar iacata-l zareste în piata si pe Iason. spre tara lui Eete. .. au spus mai multi batrîni. . lolco va înflori. va ajunge orasul cel mai bogat din lume. care îl apara de ploaie sau de frig...Bine. . Este dupa dreptate ca lolco sa ajunga iarasi în mîna voastra : a ta si a lui Eson. c-ai sa parasesti tronul.164 muschii încordati si lasa sa se vada cît este de voinic. pe cînd ducea batrâna spre malul celalalt. asa cum credeai tu. potolindu-si dorul de tatal sau. 165 El s-a-ndreptat pe urma spre casa parinteasca. Caci tânarul acesta-l va razbuna pe Eson. asta nu se cade. Avînd lîna de aur. Atîta ca-n picioare nu mai avea baiatul decît o sanda.. pre cît pot sa pricep ! a glasuit baiatul. îti jur pe marele Poseidon. cînd are-un nepot tînar ?.Daca te juri pe zeul din care noi ne tragem.Deci. dînd peste tot de stire ca va porni pe mare. .. A strabatut Elada.printr-un oracol .. O.Nu. Insa. se cade sa plece un mosneag. sperînd c-o sa se piarda în marea încercare.

zeita norilor. odraslele lui Zeus. stapîn în Orhomena. însotit de un prieten. tot s-a uitat în jos. era capatul lumii 'k. vîntul de miazanoapte . plina de bogatii... urcusul lui pe cer. dar Hele. cu cei doi veri ai lor : Idas cel preavoinic si Linceu. si. Lîna scumpa de aur era de pe-un berbece. a plutit mai departe. Avea lîna de aur. ca pasarile-n zbor 6. Aezii povesteau legenda lui astfel : Se stia ca pe vremuri regele Atamas. Admet . . . orisice . Acest berbece sacru era nespus de mare.de mistere. zi de zi. Vorbea ca oamenii si. regele beotian si-a luat alta nevasta. Se spune ca cincizeci.. Ca sa-si scape copiii..desi nu avea aripi . De-acolo vor aduce lîna scumpa de aur. ce se afla-ntr-un templu din Iolco. Cine dintre eroi nu dorea sa strabata drumul acesta nou si sa cunoasca lumea ? ! Fiecare-ar fi vrut sa fie el acela care s-aduca iarasi în patria iubita lîna scumpa de aur. Berbecele cu lîna de aur Ţelul calatoriei era lîna de aur. Cînd . i-a sfatuit berbecul. ca apoi sa coboare în capul celalalt unde zagazuise Heracle de curînd oceanul cel urias. Neleu . departe.care purtau pe umeri aripi. fecior al lui Poseidon. A vrut sa-i însoteasca si-o fata.si au zburat copiii. vazînd apa marii. pe care nu putem sa-i însiram acum. doi fii ai lui Boreu. pîna-n timpul acela : caci tara lui Eete.putea strabate cerul. dar ei n-au vrut s-o ia. s-au agatat copiii în ultima clipita . o fata si-un baiat. si ea îi daruise doi copilasi draguti. pe care o tinea Eete pe nedrept. se cheama de-atun-cea Helespontul. Orfeu . Frixos. Nu s-a mai putut tine. Atalanta . Iar mama vitrega. Meleagru . adica Marea Helei 7. apoi Castor si Polux. Nimeni nu mai plutise atîta de departe. la Pontul Euxin. ca nu cumva pe cale vreunul s-ondrageasca si sa se iste cearta între navigatori. Peleu . caci mama vitrega tocmai vroia sa vina si sa le vîre-n piepturi cîte-un pumnal taios. Numai baiatul. aflata-n rasarit. lîna ce trebuia întoarsa în Elada. Cîti au fost nu stim bine. De-acolo-si începea Helios. zeita norilor a trimis de îndata acest berbece sacru. numiti Hele si Frixos °. Marea. avînd copiii ei. vroia sa-i departeze pe Hele si pe Frixos de palatul regal. Sub ei se întindeau pamînturi nesfîrsite. ca tatal lor . si în sfîrsit multi altii. si a ajuns în Ea. i-a venit ameteala. S-au strîns deci multi eroi. un fiu al lui Poseidon. un flacau înzestrat cu puterea de a zari prin lucruri. Calais si Zetes . în care fata s-a înecat. fusese însurat cu frumoasa Nefele.. . într-o calatorie cum nu s-a mai vazut. un oras beotian. punînd doua coloane în drumul apelor. sa-i rapeasca din palatul regal al fostului sau sot. s-au strîns numaidecît. regele Piritou . al lui Poseidon.au ajuns deodata deasupra unei mari. Prin nu stiu ce-ntîmplare. .si auzind eroii ca se pune la cale calatoria asta catre capatul lumii. orasul colhidian. spunînd ca nu e bine sa mearga o fecioara între atîti flacai. Frixos a ascultat .Nu va uitati spre ape !. De acest animal ceresc... mai presus de toate . mai curioasa. cel urgisit de Hera în gelozia ei.. si a cazut în valuri. ape serpuitoare si codrii nepatrunsi. Printre ei se gasea si eroul Heracle. Ba chiar se hotarîse sa le rapuna viata. prin ape si pamînt. au mai venit : Tezeu.

N-a pastrat decît lîna. închinata lui Ares. i-â jurat ca-l va face urmasul sau pe tron. De-aceea i-au spus Argo 8. Se spune ca Atena 9 i-a sfatuit tot timpul si le-a dat o crenguta din stejarul cel sfînt al maretului Zeus. si-au hotarît sa faca o corabie mare din lemn bun. mai bine sa-l aleaga în fruntea lor pe Iason. pe mari necunoscute . cu grija. poate. Avea cincizeci de vLsle. dornici sa cucereasca scumpa lîna de aur. Iata de ce eroii s-au adunat în pripa.. Au facut sacrificii zeilor olimpieni. în nu prea multa vreme au facut o corabie cu totul deosebita. stînd cîte doi pe-o banca. încrustata în lemn. stejarul din Dodona. Dar era totodata atîta de usoara. trebuia sa pluteasca saptamîni. care-i doreste moartea Deci.. Plecarea spre tara lui Eete de la capatul lumii Cînd au terminat lucrul si corabia Argo s-a leganat pe ape. drept multumire. avea de-asemeni darul de a putea grai argonautilor . Iason era iubit de sotia lui Zeus.dînsii apa si hrana din belsug si s-au urcat pe punte. din Orhomena. fara oprire. Intîi s-au sfatuit . sa se lupte cu monstrii si sa aduca iarasi lîna berbecului plecat odinioara. care graia spre oameni si facea prorociri. au azvîrlit încolo cupele de pe mese.Aici a adus jertfa puternicului Zeus berbecele de aur. de stejar. din tara lui Eete. s-aleaga pe acela ce urma sa-i conduca în expeditie.. însurîndu-l cu una din cele doua fete pe care le avea. . Era o încercare îndeajuns de grea !. S-au strîns cu totii-n Iolco. Fiind atît de usoara. zbura ca pescarusul peste aria marii. si l-au urmat pe Iason. în zbor. Au luat cu . spre tara lui Eete de la capatul lumii. Corabia aceasta trebuia sa înfrunte primejdii fara numar. cei cincizeci de eroi s-au adunat la tarm.. cu cîte-o vîsla-n mîna. adusa de Atena. Crenguta de stejar. prin uneltirea Herei. Da-n cîntecele lor aezii aratau ca trebuiau sa plece cîndva niste eroi. Insa fiul lui Zeus le-a spus ca el e sclavul regelui Euristeu. care sa îndrazneasca sa pluteasca pe mari. Iar el. cum s-au ivit zorii. agatata. ca sa nu atraga supararea zeitei. Au baut si-au mîncat vreme de noua ceasuri. Aezii povesteau ca în acel moment eroii-au întors ochii spre viteazul Heracle.si toti s-au învoit ca Iason sa conduca pe eroi peste mari. prin furtuni si primejdii. Pregatirea marii calatorii Lîna mult pretioasa a ramas în Colhida. luni întregi. Apoi au început ospatul de plecare. 167 Insa lucrînd eroii plini de însufletire.si-a-i putea sfatui în împrejurari grele 10. încît navigatorii o ridicau pe umeri. cu Hele si cu Frixos. . de peste mari si tari. pe care-a daruito regelui din Colhida.navigatorilor pe corabia Argo . fara vreo oboseala. Ei au pus-o la prora. Dar. într-un copac stufos dintr-o livada sfînta.

A început 168 sa cînte. în Elada. agatînd-o de ciocul corabiei de lemn. s-apropie biruinta. cu bratul sau de fulger. Eroii-argonauti pornisera cu bine pe drumul presarat cu sute de primejdii. lasînd în flacari insula. Se auzea-n Olimp. rapisera femei si fete. care cu ochiul ager privea spre departari. spre insula. Le-au cîntat cântece si i-au rugat sa se-nvoiasca a fi stapîni în tara lor si sa-si aleaga. si lînga ea saltau popoarele de pesti si alte vietati din apele marine. din înaltimi. tinînd un vas de aur în mîinile-amîndoua. Din tot ceaveau le-au întins mese pline de amfore. si-ntinsul de smarald al apelor Egeei parca ardea cu flacari. Eroii sînt îndemnati sa duca o viata tihnita în Lemnos Asa. si. Veneau toate s-asculte cîntul duios din lira si glasul lui Orfeu. Cîntecul lui Orfeu rasuna peste valuri. si întorcîndu-se acasa se însurasera cu ele. sotiile care le plac. acestea si-au dat seama ca singure nu pot trai. unde fusese azvîrlit Hefaistos. si zilele senine. Iar turme si cirezi de vite aproape nu se mai vedeau. în asfintit. marele Zeus. si alaturea Iason se sprijinea de prora. îsi omorlsera barbatii 12. pe corabii. si vînturile repezi. de tatal sau. a rasunat atunci un glas aspru de tunet si-un fulger a brazdat cerul abia-nrosit de Eos . plecînd la un razboi. vrajite de-acest cîntec. în care scînteia vinul purpuriu. Jefuiau totul si plecau. Zeus le raspunsese ca le primeste ruga. parasind vechile sotii. cum spun poetii.Heracle era-n mijloc. Corabia iesise în largurile marii cu pînzele întinse. si drumurile marii. Deodata. Barbatii lemnieni. insula Lemnos nu mai avea decît femei. Tocmai pe cînd era în tara o-atît de mare suparare. ca sa se razbune. nenumarate. el fiind cel mai greu. si-l implora pe Zeus. iacata vin argonautii facînd întîiul lor popas.aurora. biruindu-i pe vrajmasi. Curînd. în fata sta Linceu. Corabia plutea. turte dulci si fructe. In acest fel. si tinea cumpana corabiei de lemn. si vînturile marii. îl desfata pe Zeus si-l facea sa priveasca plin de îngaduinta spre corabia Argo. plutind neîncetat. Atît ca-n Lemnos se-ntîmplase cu cîtiva ani mai înainte o tra-gedie-ngrozitoare. si ceasul fericit cînd iar se vor întoarce acasa. Acestea. Helios-se-naltase cu carul lui de aur pe cerul fara pata. suflau voioase-n pînze 11. insula mare si muntoasa. Din nord se repezeau adesea. pline de talerencarcate cu fripturi. . Ogoare si livezi erau tot mai putine si mai sterpe. cete de traci. Iar divinul Orfeu si-a luat lira în brate. dintre ele. au ajuns repede în Lemnos. toata întristarea femeilor s-a risipit si i-au primit cu flori pe oaspeti. Din nori. Au ridicat îndata ancora grea din ape.

cu bufnituri rasunatoare. si-a tras spre ei sageti muiate în sîngele otravitor al hidrei omorîte-n Lerna. si-au smuls cununile de flori. Raniti si otraviti. în voia vîntului zburdalnic. Aici au trebuit sa lupte cu niste fiinte fioroase : uriasi cu cîte sase brate. s-a auzit un glas puternic: . în fata lor se întindea peninsula Cizic. . Atunci sau apropiat de locul unde alunecase-n valuri copila Hele : Helespontul. Dar auzind ce se petrece. se si grabise în cetate si îi certase pe voinici. abia legata de pamântul stravechi al Asiei. Pîna la urma. însa Heracle a-ntins arcul. îi oferea lui Iason tronul. Au rasturnat acele mese. cînd ele îi rugau cu lacrimi sa se opreasca iar în Lemnos. pîna s-a coborît amurgul si cerul s-a umplut de stele. lasînd ispitele deoparte. si iar a lunecat pe ape. usoara. Acesti uriasi au început s-arunce stînci mari de granit. Au privit apele acestea. ca sînt ademeniti eroii cu vorbe. însa 170 vîslasii au purtat-o cu vrednicie pest valuri.. uriasii cadeau ca niste stînci în valuri. Cel ce zvîrlise cu tarie astfel de vorbe spre eroi era chiar marele Heracle. corabia argo-nauta. printr-o fîsie de nisip. si au plecat argonautii. eroii s-au dezmeticit. cîntece si vin. Cîti ramasesera cu viata au trebuit sa se mai lupte cu Iason si ceilalti eroi. catre vitejii-argonauti. E drept ca s-a stârnit furtuna si era gata s-o scufunde. la-napoiere spre Elada. ce murmurau parca un cîntec gingasei fete înecate.Ati uitat oare datoria ? Ati si uitat lîna de aur pentru un zîmbet femeiesc si niste amfore cu vin ? Vai voua. unde se îmbuibau cu totii. daca primea sa -i fie sot. gîndind sa le închida calea. El singur nu se învoise sa se coboare de pe punte si sa ia parte la ospat.. si poate ca le-ar fi zdrobit corabia de lemn. dintre ei nici unul n-a scapat cu zile. doua de coaste si-alte doua de soldurile monstruoase. pîna-ntr-o tara. îngreunîndu-si trup si minte. 169 In timp ce-aproape toti eroii se asezasera la mese.însasi regina de la Lemnos t3. Auzind ce spunea Heracle.. ce-i tineau. cîntînd cu fetele din Lemnos si sorbind cupele cu vin. si au pornit spre tarmul marii. Misia 15. N-au mai vrut nici sa-ntoarca ochii. Doua le-aveau prinse de umeri. Au dat în laturi pe acele femei si fete.. Eu am sa plec singur din tara asta blestemata. cea mai frumoasa dintre toate. sub sabiile lucitoare si sulitele de arama. si nici nu au bagat de seama cînd au ajuns în Propontida 14. stîncoasa. Uriasii cu cîte sase brate Au plutit ei din nou pe mare.

Pierderea lui Heracle în Misia L-au cautat ei întreaga noapte.. si neavînd alta ce face. si mai departe. si noi mâi stam înca la tarm. ascultînd îndemnul. era un om hidos si rau. Urechile-i erau zdrelite în luptele ce le purtase. si. si de rege. Un singur lucru pretuia : lupta cu pumnii. si Iason a strigat spre Ceruri : . Prea îl ura. Ea nu dorea ca si Heracle s-ajunga-n tara lui Eete. n-a stat pe gînduri si-a pornit sa-l caute prin padurea deasa. Fiindca Heracle tinea mult la tînarul rapit de nimfa. Sub umerii lui . caci nimfa-l ascunsese bine pe dragul ei. pentru ca. l-a tras cu ea în fundul apei. îndîrjita 19. strigînd cu totii. a urmarit-o prin padure.. Asa a hotarît Olimpul. un fiu al zeului Po-seidon. argonautii-au adus jertfe lui Zeus si sotiei sale.în Misia. au dus pe Argo mai departe. Cerul a ramas mut.Duceti-va si n-aveti grija. si-l fermecase s-o iubeasca. i-au asteptat sa se întoarca. fara sa-i poata da de urma. de pe tarm. numit Amic. Unii poeti.. cristalina. vreme lunga. sunînd în scoici. Dar caprioara s-a schimbat din nou în nimfa cea frumoasa si. în el aveau toata nadejdea. Nici unul nu dadea vreun semn ca ar fi auzit chemarea. Dar multi dintre argonauti nu aveau inima usoara. s-a prefacut în caprioara. apucîndu-l de grumaz.» Iara Heracle-si va urma calea ceri este harazita. Urcîndu-se din nou pe Argo. a dat un strigat. Regele lor. spuneau ca Hera ar fi pus la cale-aceasta întîmplare. cu voce tare. catre tara bebricilor cea misterioasa i8. Hilas. neprevazator. cutezatorul Polifem 16. . eroii au bagat de seama ca dintre ei lipseau Heracle si înca doi argonauti17. Un cap învaluit de alge s-anfatisat privirii lor. Era un zeu. însetat. înversunata. se pierdea. Era o nimfa dragalasa ce stapînea un mic izvor la poalele unei paduri de pini înalti si parfumati. în care se varsa izvorul. speriat. în locurile astea pline de verzi gradini înmiresmate. pîna la apa unui lac. Strigatul sau l-a auzit Heracle si-alt argonaut. Pieptul sau monstruos. Dar tot aici s-a întîmplat ca Hilas. si el. a rostit Glauc cu voce tare. umflat. si i-au cautat. lasînd în vînt pînzele toate. Aezii-l zugraveau pe rege ca era-nalt ca un copac. acolo-n lacul cu unda verde. cîntînd povestea. 171 înfrîngerea bebricilor 7. aprinzînd focuri. si a sarit în calea lui. îndragind pe tînar.. Nici unul nu era mai vrednic si mai viteaz între ei toti decît Heracle cel puternic si vesnic urgisit de Hera.. El sprinten. vîntul bate si el prielnic.. parea un mare glob boltit. însa zadarnic. un argonaut. marea-i lina. pe nume Glauc. si nimfa. i-a-ntîmpi-nat un popor aspru. a vrut sa soarba din unda limpede de munte. Prinzînd deci vîslele în mîini. Cei trei voinici ramîn aici. argonautii au fost primiti cu mare cinste si de localnici. acuma. în Misia împadurita. dar marea s-a despicat pîna-n adîncuri.Spuneti ce trebuie sa facem.si Iason.. sa fie îndragit de-o nimfa. Nu îi placea sa aiba oaspeti. care salasluia acolo. iata. a facut semnul de plecare..

Numai cu greu. Iason. salbatici. l-a si izbit pe cruntul rege cu pumnul aprig în barbie.. Bebricii au sarit atuncea ca sa-l razbune pe Amic si s-a-nce-put un razboi greu. Dar cum s-au departat oleaca de tarmurile lui Amic.bulbucati. ce o tîra spre niste stînci dintr-o strîmtoare f oarte-ngusta 20. s-a si dezlantuit furtuna. si în oras domnea un rege ce avea darul profetiei si care se numea Fineu. vîslind din rasputeri. Cel ce soseste-n tara asta trebuie sa dea lupta cu mine. ca unei fiare-nfometate. Cine se prinde ?. iar sabiile zvîr-Ueau prin aer lungi curcubeie lucitoare. .Asa e datina pe-aicea. sarind cu-ndemînare. vino sa te fac farîme si sa te dau hrana la pesti ! a hohotit din nou Amic. Cine-ncepe ?. si ce furtuna. merinde bune si-n burdufuri vin din belsug.cei din Olimp s-au mîniat si-au hotarât sa-l pedepseasca. Argonautii trebuiau sa tie piept unei multimi de luptatori nespus de mare . Polux. straie. Salvarea lui Fineu de hidoasele harpii In dimineata urmatoare au întins pînzele sa plece din tara neospitaliera si au pus toti mîna pe vîsle. arme. L-a nimerit cu pumnu-n tîmpla si l-a lasat fara suflare la poalele unui copac. niste zeite monstruoase. Pîna la urma însa Polux l-a biruit pe raul rege. Iar ochii-i se roteau sub frunte. încît Fineu pierea de foame.. voinicii au reusit sa-ndrepte cîrma ce se stricase-n vijelie. gheare de leu si cozi de sarpe. Castor si Polux nimiceau ostenii regelui Amic cu sulitele de arama. trup de pasari. i-a provocat pe loc la lupta. Monstrul a scuipat sînge negru. Iara din cele doua laturi. 172 N-a trecut mult si-argonautii au fost deplin biruitori. s-atinga malul celalalt 21. . luînd prada multa. amenintatori. vazîndu-i pe elini c-au debarcat în tara lui. a grait Polux. si lupta a-nceput pe data. Amic. si sulitele scînteiau. Dar fiindca el dezvaluise unele taine . cu chip de fete. a ris regele cu-ngîmfare. Iar dincolo de acel tarm se ridica un oras mare. care-i rapeau toata mîncarea. cresteau pe bratele-i robuste muschii ca niste bolovani. se frîngea din încheieturi si era gata sa se sfarme într-un vîrtej negru de ape. Dar l-a lovit si el pe Polux cu tot atîta strasnicie. Tezeu si Meleagru îsi taiau drumul prin multime. zei ceresti ! Corabia se zguduia.. . Desi Amic era urias.Am sa-ncerc eu. de parca secerau un lan.. cu lupta dîrza.Hai. S-au încordat si s-au batut pe iarba verde a cîmpiei. Zeul Apolo-i luase ochii si Hades-Pluto din Infern îi trimise niste harpii. .ale lui Zeus .

blestemul lor se risipea. . Atunci eroii au vîslit mai cu putere mai cu sîrg. Ca sa cunoasca vremea asta cînd pot sa treaca printre stînci. le-a rostit el. în zare. si mîngîios. Fineu din Tracia spusese ca de va trece vreo corabie printre stîncile Simplegade. si stîncile s-ar fi lovit. In niste lupte ce-au urmat. Tot Fineu i-a învatat ca. caci ei erau înaripati si viforosi ca tatal lor. pîna s-ajunga la Eete. teribilele Simplegade au ramas locului. Ajunsi acolo sa-i dea drumul. si-au poposit de la o vreme într-o insula mititica. au pornit iar spre largul marii. multumindu-i lui Fineu. regele le-a aratat eroilor greutatile pe care ei urmau sa le întîmpine. Fineu stia de ce si cum . se ciocnesc si nici un vas nu poate trece.Dintre eroi s-au ridicat atunci Calais si Zetes. Iara de piere porumbelul. în primul rînd. tara bogata-a lui Eete. pe veci. nu e primejdie printre stînci. Argo sa stea si ea pe loc. doi dintre ei au fost ucisi. Numai un capatîi de lemn a fost zdrobit. si daca porumbelul trece. Stîncile se miscau alene sub acest cînt duios de lira. Orfeu cînta ametitor. puteau sa dobîndeasca lîna cu firele-i scumpe de aur. Ele se misca. voinicii au pus si ei mîna pe vîsle. Erau acele stînci cumplite ce se ciocneau necontenit. si nimeni înca nu trecuse cu vreo corabie pe-acolo. Orfeu a început sa cînte din lira lui un cîntec dulce. Drept multumire. au mai trecut argonautii prin multe alte încercari. plutind prin Pontul Euxin23. Iar din corabie. feciorii zeului Boreu. Vazînd acest semn bun. din acea vreme. Acum vîsleau argonautii fara de frica peste mare. Numai prin ea puteau învinge. Cu darul lui dea prevesti. si ochii lor. 173 Argonautii zaresc crestele Caucazului Eroii n-au mai staruit si. au auzit un zgomot înspaimîntator. o insula a zeului razboiului. vîntul ce bate dinspre nord. valurile repezi si înspumate dintre stînci smuceau pe Argo cu putere si o trageau parca-napoi. . pîna sa ajunga la tinta lor cea mult visata. c-un bubuit asurzitor. sa ia cu ei un porumbel. Apele se roteau în preajma si clocoteau ca-ntrun cazan. Numai o pana de la coada i-a fost prinsa de Simplegade. dar nu vroia mai mult sa spuna. Într-adevar. eroii au slobozit un porumbel. decît în anumite clipe. unde era lîna de aur. debarcînd în rasarit. Nu mai era decît o clipa. le-a amintit ca la intrarea Marii Negre se afla niste stînci uriase. Pot sa vîsleasca fara teama. s-aduca jertfe Afroditei. si totusi. Aicea se adaposteau negrele pasari ale lui Ares. care fusesera gonite de marele erou Heracle din mlastinile stimfaiiene. cautau mereu capatul lumii. Iason s-a încordat la cîrma. si le-au învins si le-au silit sa jure pe maretul Zeus ca-i vor da tihna lui Fineu. La rîndul lor argonautii au înfruntat aceste pasari si s-au luptat din greu cu ele. Plutind asa. si-adormitor. Vîsleau. Atîta tot.O sa vedeti. si vasul Argo a trecut. Cu sulitele prinse-n mîini. cei doi flacai le-au urmarit pe-aceste harpii pîna departe peste mari. care se cheama Simplegade 22. Acesta a-nceput sa zboare si-a trecut iute printre stînci. E drept ca.

Erau în tara lui Eete. Drumul cel greu se ispravise. Catre apus s-a auzit si-un vîjîit tare de aripi. au pus pe ei vesminte noi. In palatul soarelui în stînga lor se vedea Ea. 174 Dar nu puteau sa se opreasca. zacea de veacuri Prometeu. cu pas ferit.De la o vreme.. plini de spaima. pretioase. îl daruise pe acesta celui mai drag dintre feciori. si ti-o cerem. Este a noastra. purtînd pe fruntea lui cununa stralucitoare de omat. celebrul faur al zeilor de pe Olimp. unde pastra regele tarii lîna berbecului vrajit. si-au spalat trupurile-n apa . si. argonautii încarcati . au tras corabia la tarm. împodobeau acest palat. Heracle înca nu-l scapase. cînd a sunat o bufnitura si portile i s-au deschis. obiecte rare. cetatea regelui Eete. în semn de buna prietenie. în dreapta-n schimb erau gradina si templul mare al lui Ares. cu creste sure.Strainilor veniti din lume. si turnurile lui de-argint se ridicau pîna la cer. Mesterul faurar zidise. acest palat maret zeului Helios. Sculpturi. Fasis. si au vîslit tot mai departe. caci Helios sau mîndrul soare îl ajutase pe Hefaistos în batalia cu gigantii. coloane. pe care ti-a adus-o Frixos. Puteau sa doarma linistiti. sus. Iar din înalt se oglindeau în apa limpede a marii. din tara regelui Eete 24. trecînd el. sa nu se vada. caci aripile lui uriase pareau ca-s ale lui Boreu. luîndu-l în carul lui de aur. si-n departarile verzui zareau vestitul munte Elbrus. Regele Pelias îti cere lîna cu firele de aur. a raspuns Iason cu-ndrazneala. de fapt. catre Caucaz. adica regelui Eete 25. însa pe urma lui veneau. Eete.cu sabii bine ascutite. avînd palate destule-n rasaritul lumii. Au adus jertfe Afro-ditei.s-au desteptat si-argonautii. pe Fasis.aurora . în pragul lor s-a-nfatisat feciorul soarelui. pe care îl zidise însusi Hefaistos.sub hainele de sarbatoare . Dar cum si-a revarsat lumina trandafirie pe pamînt zeita Eos . Palatul regelui Eete era din marmora curata. în mîna-avea doar un toiag. fiindca se facuse noapte.Sosim din tara tesaliana. Eroii au privit în urma acestei pasari. si-a strigat tare spre eroi : . si. Tu ai pastrat-o pe nedrept. ca sa-i arate prietenie.. credeau ca vine furtuna înfricosatoare. S-au odihnit pîna la ziua. Trecea prin slavi. pîna ce au ajuns la gura rîului larg si-albastru. s-au îndreptat în sus. Acolo si-au facut culcusul. porti maiestre. cine sînteti si ce cautati ? . au zarit muntii Caucaz. si spre palat priveau acuma plini de nesat argonautii. titanul cel legat în lanturi. pe vîrful Elbrus. si Iason s-andreptat cu fala catre orasul lui Eete. odinioara.. stiau. Altminteri noi ne vom 175 . Au lasat ancora cea grea sa se înfiga-n mîlul gras si au sarit pe o poiana. Era chiar vulturul lui Zeus. Dar.. lasînd valurile marii. din Elada. Acolo. Vrem sa ne-o dai de buna voie. Iar Helios. ca vulturul lui Zeus o sa sfîsie iar ficatul însîngerat al celui care îndura totul pentru oameni.

Absirt. Din cînd în cînd îsi atingeau cu palma sabiile sub haine. o jucarie de-a lui Zeus. Aveau. de rasunau curtile largi. si sa manînce si sa cînte. b Eros o tinteste în inima pe Medeea Atunci a cugetat ca-i bine sa-i traga-n cursa si sa-i piarda. de cînd era copil.. l-a cautat în Olimp pe Eros si i-a fagaduit un dar. soata-i si fiul sau. pe loc. ce avea ciuda pe Eete. Zeus ne porunceste altfel. si sa-i atîte-o patima nemarginita pentru Iason. scuturi si sabii ascutite. si rasuna întreg palatul. vom petrece noua zile. O clipa regele Eete n-a putut sa deschida gura. Ea a rugat-o pe zeita sa-l cheme repede pe Eros.. Dar si-a dat seama ca razboiul nu putea sa-l cîstige el. în inima. . sotia sa si doua fete sedeau la masa cu eroii. cu o sageata . desigur. în tarna.. A aflat-o pe Afrodita într-o gradina din Olimp. si sa-l trimita în ograda în care regele Eete. multumita ca o chemau într-ajutor zeita si argonautii. Mînia îl înabusea. Deci. ce purta numele Medeea. lapte si apa. rege. în acest timp.. Argonautii erau zdraveni si încercati în lupte grele.. si Eros si-a sarutat mama. zeita Hera. Pe urma vom vorbi de treburi.Asculta. A ajuns în ograda larga. îmi cer iertare. Aici erau doua cladiri. Avea doar un toiag în mîna. Gradini cu flori îmbalsamate si cu platani si chiparosi dadeau jur împrejur racoare.lupta.cu o sageata înmuiata în fiere verde si venin. Tot în ograda pietruita cu nestemate si arama erau patru fîn-tîni de aur. adica dupa noua zile ? Mai bine ad-o de pe-acum ! si iar rîdeau. Erau flamînzi si însetati. la mese . într-una locuia chiar el. cînd ne vei da lîna de aur ? Dupa ce s-o sfîrsi ospatul. Rîdeau cu hohote spre rege si îi spuneau : .. Aici a poruncit Eete sa se gateasca un ospat. untdelemn. si-o sa ti-o luam fara-ndoiala. eroii-argonauti s-au asezat. fiindca nu o slavea de-ajuns. încapatoare. Curgeau din ele. C-un toiag nu putea lupta. rotund si neted. si nu se-nfricosau de nimeni. s-a dus s-o caute pe-Afrodita. Iar apa curgea vara rece. în care petreceau eroii. si-au început sa soarba vin . Iar Afrodita. care-i cadeau mai moi ca spuma pe gîtul alb.M-am mîniat. desi am auzit ca este pazita strasnic de-un balaur. spu-nînd catre argonauti : . mort. A vrut sa-si cheme toti ostenii si sa înceapa un razboi cu preavoinicii din Elada.. îsi pieptana buclele blonde. Pîna sa-si cheme el ostenii ar fi cazut. si-n timpul ierniinfierbîntata. Intr-alta îsi aveau salasul doua copile-ncîntatoare. A deschis portile mai largi si i-a lasat pe toti sa intre într-o ograda minunata. si a tintit-o pe Medeea. Veseli. în cascada : vin. în Creta. 176 Eros sa traga o sageata în inima fetei mai mici. sa primim oaspetii cu cinste. micutul zeu înaripat.. sub vesminte. pe umerii fermecatori. A-ntins aripile de aur si a plutit grabnic spre Ea.

mare cît bolta unei case 26. din dumbrava. din acei colti o sa rasara o ceata mare de razboinici. si lui Poseidon eu ma plec. Hera atîtase pofta de-a stapîni comoara doar pentru el. si Iason îi cazuse prada acestei pofte-njositoare. regele i-a grait lui Iason : .. însa-i venea sa rîda-n hohot. . . dara. .. Terminînd el cu semanatul. aflînd de-aceasta încercare. Pentru ca am primit-o-n dar. si-a raspuns foarte linistit ca totul se va face-ntoc-mai. si regele a aratat feciorului venit din Iolco ca are-n curtea lui doi tauri. nu pentru cei ce-l asteptau sa se întoarca în Elada. Sa semene apoi pe cîmp niste colti negri de balaur 27.Atuncea. din slava. lîna cu firele de aur. pentru ca îi baga-n capcana. ce au picioarele de-arama si varsa-ntruna foc pe nari. 177 facut din fier si din arama. a spus Eete .nu-n lantul dragostei . cum sa îi ia viata lui Iason..Ne vom retrage toti pe Argo si-acolo ne vom sfatui. facînd o anumita slujba. si fiecare socotea. pentru ca este al lui Ares.. Asa mi-ai spus cînd petreceam si sorbeam cupele cu vin ca esti din neamul lui Poseidon. însa n-a vrut sa se arate . fata a catat catre Iason. Da ti-o dau fara nici o lupta. i-a raspuns regelui Eete. Ochii-i.. de tatal sau.. Mai are-un plug nemaivazut. aveau putere sa-i rapuna pe toti eroiiargonauti. regele Eete fusese sfatuit. Nu am rapit-o din Elada. fara sa te mai suparam. plin de grija. caci esti odrasla olimpiana.Ţi-o dau. . Iason sa dea lupta cu ei si sa-i doboare pîn-la unul. în Iason. rasariti din coltii aceia negri de balaur. a-ncuviintat si regele.. a rostit Iason bucuros. Iason sa-nhame acesti tauri la plugul greu. pe care îi pastra-ntr-un sac. si sa se duca pe un cîmp.De cum a tras micutul Eros sageata lui înveninata. prinsa .Ce slujba ? l-a întrebat Iason. ce-i dincolo de riul Fasis. cum nu. Ostenii. I-o avutie fara pret. Altul s-ar bate pentru ea. Pentru ca-n inimile lor clocotea ura-nversunata. sub zîmbetul sau prefacut. si noi ne vom urca pe Argo si vom pleca catre Elada. Sa fie precum vrei. Sa-i dea numai ragaz o noapte. ada-mi lîna. . Sa are cîmpul.Tu mi-ai cerut lîna de aur. .. mai înainte limpezi. La rîndu-i. Mai ales ca lipsea Heracle. Ea s-a jurat c-o sa-l ajute sa dobîndeasca. Iason s-a cam înfiorat. Stîmise pofta de-a se face stapîn puternic si bogat cum era regele Eete. cum sa-l loveasca pe celalalt.Bine. Amîndoi se priveau în ochi si îsi zîmbeau. cu lanturi bune. nu pentru oameni. stia ca Iason n-o sa scape. dar nu cinstit. maretul soare. dar trebuie sa-mi dovedesti ca esti odrasla olimpiana. Eete vrea sa-l trimita pe Iason Ia moarte Cum s-a sfîrsit acel ospat..ci într-o patima bolnava. erau acuma-ntunecati de planurile ce urzea.

Te voi urca pe tron în Iolco. corabia argonauta. nici la orasul care pierdea lîna de aur. Sclavele l-au chemat pe Iason." Meriti sa ai noroc în toate.. La aste vorbe. Iason a prins copila-n brate. Dar Afrodita nu-i da tihna copilei regelui.. A înhamat la el catîri si au pornit spre tarmul apei. Avea si ea un singur gînd : sa se marite si sa fie regina-n tara tesaliana... Semanarea coltilor de balaur pe glie . Le învatase de micuta. Zeita i-a trimis un vis.. El era rege. O-nflacara mereu mai tare în dragostea pentru flacaul venit pe mare din Elada.. de la o doica vrajitoare. mînat de poftele-i aprinse de avutie si putere. Ar fi aici sa mai adaug ca fata regelui Eete stia nenumarate vraji. .. Copila s-a împurpurat : 178 . care îl mistuiau acum. a glasuit atunci Medeea.. a strigat iute doua sclave. si amîndoi plecau spre Iolco.. si ea. Acolo se urcau pe tron. Sclavele au adus un car.O. ... straine. Medeea nu s-a mai gîndit la tatal sau. ce nu avea alta dorinta decît sa capete mai iute nepretuita avutie.. Se facea-n vis ca o lua Iason în brate si-o urca pe Argo. ce sta îngrijorat pe punte. Medeea.. unde se legana. n-am putut sa te uit o clipa. auzind fagaduiala. usoara. trezindu-se din somn. si-a glasuit fetei asa : . esti îndraznet. caci esti voinic.Daca te juri sa-ti fiu regina. i-a raspuns Iason. ai sa fii sotia mea. Argonautii-ar fi ramas pe acel tarm pentru vecie.. Ce mult i-a placut visul fetii !... cînd te-am vazut. Ea s-a lasat si i-a soptit ca ar primi sa-i fie soata. si. bucuros. ea regina...si eu. îngropati sub tarîna rece.Cît de frumoasa esti.Hera îi trimite un vis Medeei si fapta s-ar fi petrecut asa cum planuia Eete. i-a gla-suit Iason repede... In timpul noptii urmatoare fata s-a zbuciumat întruna. Dorinta ei cea mai fierbinte era de-a fi cîndva regina. Tîna-rul s-a grabit spre tarm. voi face vraji si ai sa birui. . Medeea ! De la ospat. te-am visat.îti jur orice..

Au arat cîmpul larg si neted. cu sabii. Uriasii au pasit spre Iason si spre ceilalti argonauti. Ci mîine-n zori vom strînge oastea si-i vom lovi pe-argonauti la ceasul cînd ei înca dorm. Uriasii.Nu ! n-o vom da. fratele ei cel mititel. sulite si scuturi. S-au repezit nebuni la ea. Dar Iason a ramas pe loc. S-au luat la lupta. sa-i prinda pe argonauti si sa-i ucida fara mila..s-a întors repede-n palat. si s-au certat. Au pierit toti. din sîngele lui Prometeu. . însa flacaul. avînd de mîna pe Absirt.ce era de fata . lovindu-se turbati cu ura. Pe el au semanat toti coltii aceia negri de balaur. regele . cum era îndemnat de sfetnici. I-a prins de coarne cu putere si. în sinea lui însa gîndea.si sa-l cufunde-n rîul Fasis. Ungîndu-se cu alifia pe trup.. spusese regele lui Iason. Din coltii semanati pe glie au rasarit niste uriasi. De ar fi fost zid de cetate. a si pornit spre locul unde se aflau. pe arme si pe scut. învatat de fata regelui. Iar vasul lor sa-l faca tandari . decît zeii.Ce-i de facut ? Vom da noi lîna acestor tineri din Elada ? a-ntrebat regele Eete pe sfetnicii sai de credinta. care stateau mai la o parte. Sau vom gasi o alta cale. Tatal si sfetnicii si oastea au cazut jos si-au adormit. au spus cu totii. plina de mistere. au socotit ca e de aur. în lupta care s-a iscat. tînarul devenea mai tare decît Heracle. si cum în vremea asta noaptea se coborîse peste lume.Mîine va dau lîna de aur. ar fi cazut sub izbitura.Medeea i-a adus lui Iason o alifie fermecata. care venise la palat sa-si ceara drepturile sale. . si el îsi învingea dusmanii. ca niste lupi pe o mioara. regele a cerut si el o amînare de o zi. Chiar focul cel mai arzator. i-a înhamat bine la plug. Rapirea lînei de aur Atîta doara ca Medeea aflase tot ce planuiau tatal sau si cu dregatorii. Taurii s-au zvîrlit spre el. a luat o stînca mare în brate si a zvîrlit-o-ntre uriasi. si-asa cum l-a-nvatat Medeea. Portile s-au izbit în laturi si ea a trecut fara grija. într-o vagauna. cea mai taioasa dintre arme nu mai putea sa-i faca rau. Medeea. caci fiecare vrea s-o aiba. taurii regelui Eete. vazînd stînca asta. ajutat de-argonauti. Trebuie sa spun ca alifia era facuta dintr-o planta care crestea-n muntii Caucaz. Iason s-a uns cu alifia . s-au omorît. tacuta. E drept ca asta doar o zi. . 179 12 Vazînd ca Iason biruieste. Ea a facut pe loc o vraja. ca totusi s-o pastram la noi ? .

a început sa cînte dulce. Asa se-ntîmpla totdeauna cu cei care au firi prea slabe. A implorat apoi pe Zeus si pe Poseidon furtunosul . care statea la tarmul apei. Iar Iason. revazîndu-se cei doi s-au strîns si s-au îmbratisat .. lînga copacul sfînt. Dar nu uniti prin dragoste sau prin dorinta de a fi folositori celorlalti oameni. Aici. fericiti. dalba luna. ce-l însotise pe Iason pîna la dumbrava. înspre dumbrava înverzita. Numai Medeea sta pe gînduri. Unul dintre argonauti a ridicat ancora grea. statea de straja un balaur. Ceilalti au luat vîslele-n mîini. de cinste si de glorie. Prin farmece «a cunostea ca-n Ea regele.. pentru ca nu stiau nici unul ce planuri nutrea acum Iason. ce amîndoi si le faceau noaptea. Medeea s-a urcat si ea pe puntea vasului de lemn. poate de teama.ce tremura poate de frig. Toti erau veseli. Iason a pus-o pe spinare. plina de foc si de miasme catre voinicul tesalian. Acuma ei erau uniti. precum se vede. într-o lumina orbitoare. poate vreo veste.S-au îndreptat spre vasul Argo. Argo. Medeea a zvîrlit atunci asupra lui un suc vrajit. a ridicat ochii spre cer si-a multumit zeitelor Hera si mîndrei Afrodita. pe rîul Fasis. Sucul l-a adormit pe monstru. catre corabia lor. Fuga Medeei cu Iason Fara sa sovaie o clipa. toate aceste juraminte.. si vasul a pornit în jos. Balaur care-si casca gura. s-a lasat moale la pamînt. Nu se vedeau decit eroii. cu pas grabit. Iara tradarile Medeei fata de tara si parinti pecetluiau. în el lucea lîna de aur. lung de noua stînjeni. incit nu se vedeau pe cer nici stelele scînteietoare. si si-au jurat din nou credinta. lesne supuse lacomiei. pe tarmurile apei. si monstrul. Acolo l-au gasit pe Iason. El banuia ca va veni copila regelui Eete sa-i dea un sfat. 180 Iar flacarile otravite s-au stins în botul lui hidos. unde era templul lui Ares. Cum au ajuns din nou pe mare. pentru tot ajutorul lor. si Iason. Ei au smuls lîna din copac. si. curtenii se si . s-au repezit catre copac.sa-i ocroteasca pe tot drumul de-ntoarcere catre Elada. Lîna de aur stralucea si lumina pîna departe. care conducea aceasta expeditie. Nu. însa Orfeu.zeul din care se tragea . Aluneca usor în rau. tînarul strain. cu argonautii.. catre mare. si nici faclia de argint a lui Selene. Medeea l-a calauzit pe Iason. ei erau înlantuiti de pofta lor de-a fi bogati si de-a fi rege si regina. avînd în mijloc pe Medeea si pe Absirt . dupa poruncile Medeei. si au pornit. de-a sa-vîrsi fapte marete. L-a luat alaturi pe Absirt. Abia mai pîl-pîiau putin. argonautii au dat glas nemarginitei bucurii care-i înflacara pe toti si s-au pornit veseli sa cînte.

cu fratele-i. înfruntam monstri. pe-ncetul. Medeea a facut o crima cumplita. Pînze mai mari decît acele ce se aflau pe vasul Argo. destul de mult 29. Ea stia tot ce se-ii-tîmpla. înspaimîntatoare. L-au ars pe rug si au facut serbari . plecasera catre alt tarm. Descoperisera rapirea lînei de aur din copac si fuga fetei. Deci sa se-ntinda pînze multe.pe cît se pare . ca sa poata sa-i ajunga. vazînd ce fire-are Medeea. sau încordat si erau gata.. s-au mî-niat nespus de tare. Spre tarmul unde se varsa rîul cel larg.pe Istru-n sus. cum aveau pînze mai bune.adica-n Pontul Euxin. si totusi. socotind ca urmaritorii or sa se-n-drepte spre strîmtori. a hotarît ca la o vîsla sa traga-n loc de un om. regina în orasul Iolco. colhidienii. de-aceia care se lupta cu copiii. el a aparat-o. ci. în acest timp argonautii urcasera .cum cerea datina. într-adevar. caci veti fi Qsînditi la moarte ! a rostit regele Eete catre ostenii ce plecau. sa n-o vada argonautii. fiare. Le-au strîns bucata cu bucata si le-au adus toate pe tarm. pe urma vasului elin. vîslasi mai multi si odihniti. Urmaritorii si-au dat seama ca nu i-ar mai putea ajunge. Asa s-a scurs o zi întreaga. La rugamintile lui Iason. Vîntul batea spre asfintit. Cînd au aflat argonautii aceasta crima odioasa. Avea osteni si avea prieteni. s-au vazut si urmaritorii. . Nu ucigasi de rînd. a treia noapte de la plecarea lor pe mare. Istrul. prin strîmtori28.Noi sîntem luptatori. . ea si acela ce-i jurase ca o va face soata lui. s-au oprit ca sa le adune. regi. Iar regele a poruncit sa plece-ndata trei corabii. în mare . si. în toiul noptii. Numai ca regele Eete avea si el corabii bune. pe valuri. a Medeei. si-argonautii n-o luasera pe-acelasi drum ca la sosire. eroi. micul Absirt. 181 Casapirea micului Absirt iata de ce era Medeea atîta de îngrijorata. Cautasera sa schimbe drumul. pe Istru. . gîndindu-se ca-i va mai fi de ajutor si-n patrie. membrele micului Absirt. argonautii au iertat-o si au vîslit în sus. ca sa scape de primejdii.si va mai spun sa nu va-ntoarceti fara Medeea si Absirt. doi. Iar membrele însîngerate le-a risipit în largul marii. care erau adînc mîhniti ca se furase din dumbrava lîna cu firele de aur. si-a sfîrtecat în bucatele pe micul sau frate Absirt.. aproape gata sa-i ajunga. Iason. Erau gata s-o zvîrle-n valuri. Vazînd. Acolo au orînduit slujbe si jertfe pentru fiul cel sfîrtecat al lui Eete. De iapt. Dar lîna ce-o aveau cu dînsii i-a dat de gol. taind marea curmezis.trezisera din somn. Ea s-a ascuns în fundul barcii. una cîte una. si. sa-i ajunga pe Iason si argonauti. Urmaritorii au vazut dincotro vine stralucirea si. caci scînteia ca soarele în toiul zilei. Chiar Iason s-a uimit în sine.

comoara regelui Eete. în curînd au sosit la Iolco. ce-a primit numele de Torni 30. Dar. Un glas puternic de la prora. Doar melodia lui duioasa le-a amintit de patrie si i-a tinut pe vasul Argo. fiul lui Eson.si au întîmpinat. si s-a pornit cea mai grozava dintre furtunile pe care le suferisera în drum. la fel ca mai tîr-ziu Ulise. Vorbea. si a ajuns pîna la Circe. eroul i-a cerut tronul parintelui sau. S-a prefacut ca s-a certat cu sotul ei. din care Iason se tragea. care cînta mult mai frumos.. primejdii fara numar.o vrajitoare renumita. din nou. cum s-au risipit acestia. pe cît spunea legenda. Dar s-au luptat cu valurile si au scapat iarasi cu bine. doua stînci amenintatoare. de Atena. în sine chibzuia ca avînd tronul si puterea. dincolo de Iliria 31 . Caci regele avea trei fiice. din Dodona. Trecînd prin apa ce scalda doua stînci : Scila si Caribda. Corabia au închinat-o zeului marilor. zvîrlita-ncoace si încolo.. Acolo s-au purificat de sîngele varsat la Tomi. si ramura i-a îndemnat sa plece-n marea Tireniana. Argonautii. Atunci Medoea. sub munti de apa vinetii. întemeind o asezare bogata si înfloritoare. Corabia argonauta era ca o coaja de nuca. . Acolo s-au luptat cu Talos. 183 Pelias este fiert într-un cazan chiar de catre fetele sale Iason s-a mîniat amarnic. a sunat un glas. 182 întoarcerea la Iolco Abia ajunsi în alta mare.. dupa multe lupte si rataciri. vrajitoarea. A strîns oastea si l-a gonit pe Iason din orasul Iolco. un urias înspaimîntator. Visul sau scump se spulbera. Eroii abia se mai luptau si îsi pierdusera nadejdea ca vor putea scapa cu zile. Dar i-a salvat pe toti Orfeu. argonautii au trecut. cînd iata. Au mai trecut si pe la Creta. Sirenele i-au ispitit. tot lui o sa-i revie lîna ce si-o dorea atît de mult. în furtuna. si nu stia ce-ar putea face sa puna mina pe putere. plutind pe Istru mai departe. Valuri se ridicau cît muntii si pînzele se sfîsiau sub rasuflarea înghetata a unui vînt de miazanoapte. Ce-i drept. au întors cîrma catre locul unde traia faimoasa Circe. Stînd ele într-o zi de vorba. Iar Circe sa-i purifice de moartea micului Absirt.. furtuni. ♦ Regele l-a tinut cu vorba cît timp au stat argonautii. a stat furtuna pe care-o trimisese Zeus . prin cîntece ademenitoare. si Argo a plutit pe mari.Dar fiindca nu mai îndrazneau sa se întoarca la Eete fara Medeea si Absirt. pusa la prora. sa se arunce-n apa marii. Pelias n-a mai vrut sa-si tina cuvîntul dat cu luni în urma. Ramura ce era adusa. Dupa aceasta întîmplare. Medeea a-nceput sa spuna ca ea cunoaste vraii prin care îi poate- . si Pelias a primit lîna. în insula cea misterioasa unde-si avea salasul Circe . pe rîuri si din nou pe mari. din neamul monstrilor de-arama si. a nascocit un siretlic. Eson. si a cerut un adapost la fetele lui Pelias. ramura sacra. în schimb. erau de asemeni sa se-nece. din care Argo se pornise cu peste patru luni în urma. Poseidon. au atins tarmul portului magnezian Pagase. din stejarul marelui Zeus. Vîslele se frîngeau si ele în stînci ce rasareau din apa. ostasii au ramas acolo. Cum s-au întors.

Caci fata regelui Eete se urîtea de la un timp. Nimeni nu l-a laudat pe Iason pentru-o asemenea victorie. fiindca-si pierduse si copiii si lîna cea nepretuita. de nu putea fi rege nici peste mare. o sa se stinga într-o zi. hotarîse s-o paraseasca pe soata lui de pîn-atunci si sa se-nsoare cu Glauca. multumita ca planul i se-ndeplinea. Fetele i-au fagaduit si un sirag de pietre scumpe. A mai turnat un suc în apa. si. Dar dintr-acolo nu veneau deloc vestile asteptate. si vrajitoarea.astern pe chipuri niste umbre.ntineri pe oameni. Dar tot ce se cladeste-n viata pe crime si pe viclesug se prabuseste prea adesea. Medeea s-a lasat rugata. Toti se temeau de vrajitoarea ce-si omorîse fratiorul si îl fier-sese în cazan pe fostul rege de la Iolco. si carnea lui au aruncat-o într-un cazan mare sa fiarba. gazda sa. si ce sa credeti ? Dintr-o data. si sa le-arunce în cazanul în care apa clocotea. Din apa a iesit un miel cu blana alba. Puterea a trecut în mîna unui fecior al celui mort. avea sa mosteneasca jiltul regelui Creon. Dar cum a dat în clocot apa. a aprins foc cu palalaie. fiind barbatul Medeei. bucatile s-au închegat. din Corint. a mai rostit si niste vraji. un alt argonaut : Adraste. Ca sa le dovedeasca asta a umplut un cazan cu apa. Iason a fost silit sa fuga la Creon. Iar crimele . daca le-asculta rugamintea.precum se cade-ntre barbati. va mosteni bogatul Ea. si Pelias ramîne mort. . fata lui Creon. si el tot n-a putut sa urce pe tronul mult rîvnit din Iolco. Apoi facînd nu stiu ce vraja. s-a istovit de la un timp. dar nu-ntr-o lupta vitejeasca . Iar fetele. I-a daruit si un palat. Medeea. rege din Corint. nici la Iolco. Iar el. si apa a-nceput sa fiarba. s-a aratat un car de flacari. si-au doborît parintele. A luat pe urma un berbec . de suparare. ca pe un taur la ospete. Astfel. Medeea sa urcat în car si a pierit într-o clipita. Era rapus prin viclesuguri si uneltiri vrajitoresti. Medeea. cirezi de vite si mosii.si l-a taiat în bucatele. Bucatile le-a pus la fiert. Iason nadajduise poate ca tatal ei. si Iason.cel mai batrîn din toata turma . La fel si dragostea lui Iason fata de soata lui. Medeea le-a strigat în fata ca ea l-a razbunat pe Iason. Ar fi putut acuma Iason sa vietuiasca linistit. behaind. Copilele lui Pelias.pe cît se pare . ce iubea puterea si bogatia si placerea. cu capul noua. au rugat-o pe vrajitoare sa le întinereasca tatal. soata. le-a sfatuit pe-aceste fete sa-l taie pe batrînul rege în opt bucati. vazînd aceasta preschimbare. cazînd în cursa.-i daruise si doi copii încîntatori. 184 Glauca si Creon sînt cuprinsi de fiâcari Creon îl admira pe Iason pentru ca adusese lîna de aur de la Ea. Segele Pelias cazuse . si l-a primit cu multa cinste. punînd lemne dedesubt. tras de doi serpi înaripati.

ca într-un cleste. cu pamîntul destul de fertil. nu s-a mai aflat nimic ce s-a-ntîmplat cu vrajitoarea. care-odinioara ca un delfin taiase apa si deschisese drum pe mari cutezatorilor elini. Glauca s-a înseninat. si-as vrea sa fiu si eu regina. lemnaria putrezita s-a prabusit c-un zgomot surd. îti fac si eu un dar de nunta. a simtit un fior de moarte. în istmul de Corint. Chiar turmele de boi erau duse la pasune de slujitori calari... a izgonit-o cu rusine. Iara cununa îi strîngea..Aflînd Medeea stirea asta s-a necajit peste masura.. a ramas singur în Corint 33. si ca sa te încrezi. Poftim. Dealtfel. Pastorii tesalieni .. Amîndoi au pierit în flacari32 185 Fuga Medeei si prabusirea corabiei Argo . mîhnit si fara rost dupa uciderea Glaucei. S-a împacat cu tatal sau. Corpul i-a fost cuprins de flacari. Aici cresteau prin munti cai si boi. despre care se spunea ca erau cei mai frumosi din lume. Era un munte-ntreg de aur. Note I. si vrajitoarea. i-a daruit fetei lui Creon o haina scumpa. Tesalia este o regiune din Grecia de nord. L-a-ngropat sub darîmaturi. tras de serpi. în departare. Dar cum era de stapînita. Apoi a poruncit sa vina carul sau magic. Abia de închisese ochii. Destul am zabovit aicea lînga un om fara noroc. Astfel s-a stins. Iason. A luat în mîna un cutit si si-a ucis cu el copiii al caror tata era Iason... fruntea alba. A pus la cale alte crime. Ma cere regele Egeu.... si prin legende se mai spune ca Iason. dormea Ia umbra vasului sau Argo. Dar cum si-a îmbracat vesmîntul. a si zburat pîna la Ea. pe care Iason o condusese-n expeditie. La tipetele ei grozave a alergat regele Creon. A vrut sa-si scoata iute haina.M-am saturat si eu de Iason.. pe tarm. sa se marite cu Egeu . purpurie si o cununa de margean. prefacuta. Dar Argo.. Tocmai visa ca se gasea din nou pe Argo si se zarise. Prin mintea lui se perindau nenuma-ratele-ntîmplari din expeditia spre Ea.Dar vrajitoarei nemiloase nu i-au ajuns aceste crime.. caci tare-i mai fusese teama de fosta soata a lui Iason.. si era gata sa-l omoare pe fiul lui Egeu : Tezeu. si. si a fugit catre Atena. care domneste în Atena . dar n-a stat nici acolo mult. mînîndu-le cu lanci. Aflînd Egeu de uneltirea nesatioasei vrajitoare. Cînd.. acela ce nu luptase pentru oameni si se iubise doar pe sine. Insa cum s-a atins de fata a luat si el îndata foc. regii tesalieni si-au facut cei dintîi oaste de calareti. era acuma putreda. s-a prefacut ca nici nu-i pasa si a grait catre Glauca... frumoaso. fara de fala si fara glorie.corabia. In cele mai frumoase vise . o lumina. ca nu am nici o suparare. Ea a strigat si s-a zbatut. s-a prabusit asupra lui. dar stofa se tinea de trup si nu putea s-o dezlipeasca... Chemînd Medeea un balaur. Iason visa lîna de aur3'1. cu dulceata : T. acesta-i darul meu !. fiica lui Creon. într-o zi.

cum afirma unii mitologi. ca fiind la marginea de rasarit a pamîntului. S-ar putea ca din. De aceea se mai spune ca aveau drept tata pe legendarul Ixion . Norii se nasc din ape. Acelasi sens îl are si numele Helena. precum se stie. Ţara lui Eete. Tot aici. Insa.zeita norilor. mai jos de brîu. Ei strajuiau averea cea mai de pret pe acele vremuri: cirezile de boi si hergheliile de cai. Sa devina astfel viteji si sa dispretuiasca moartea în batalii.un fel de vitamine . El se numeste Hiron. 3. . AsclepioEsculap a deprins mestesugul de a-i vindeca pe oameni în pestera lui Hiron. în limba greaca "henteo" înseamna a întepa cu lancea. Cînd soarele rasare. Dupa cit se pare. sau cu fiarele din munti. In legende vedem adeseori feciori de zei sau ai unor eroi de seama trimisi la Hiron. Ceorgia de astazi. 6. sabia si lancea. Iar "tauros" e taur. Adunau buruieni din muntii Pelion si faceau oblojeli cu care-si vindecau caii muscati de fiare. zeul apelor. ca un simbol al necesitatii cresterii copiilor în mijlocul naturii. avem si noi într-o multime de basme. s-a nascut poate notiunea de centaur. boii întepati de lanci sau propriile rani dobîndite în lupte.vijelia. a goni. sa se faca voinici. Hele se tîlcuieste prin "cea stralucitoare". Centaurii acestia.ce se dadeau copiilor si-i ajutau sa creasca. erau si priceputi. Din ele se scoteau sucuri întaritoare . Dealtfel. Ei par sa întruchipeze în acelasi timp .erau razboinici. imagine daltuita pe peretii pesterilor. Este vorba de strîmtoarea Dardanele.furtunile grozave din munti. Iar Frixos înseamna cel care freamata. îi poleieste. 2. 7. Berbecele cu lina de aur simbolizeaza poate norii calatori.a de mai tîrziu. care scînteiaza. baietii învatau sa îngrijeasca de vite sau sa vîneze fiare. era socotita. cînd un batrîn sau o batrîna încearca firea si bunatatea unui flacau plecat în lume sa sâvîrseasca ispravi mari. si mama pe Nefele . Din imaginea aceasta a calaretului contopit cu calul. Amândoi par a fi simbolul luminii reflectate în nori. Motive asemanatoare. mama lui Learh si Melicerte (vezi legenda despre zeul Dionisos). Din pricina aceasta. în muntii Pelion era un soi de plante ce nu se mai cunoaste. nascociti în legenda. unde fortele li se calesc cel mai bine. 4. a mina. aveau trupuri de cai. Se luptau cu dusmanii ce vroiau sa le fure. Dintre centauri unul este vestit.sa fi derivat cuvîntul centaur. sa foloseasca scutul.asa cum s-a mai amintit odata . pastorii tesalieni pareau cas contopiti cu caii de sub ei. Umblînd mereu calari. A doua nevasta a Ivi Atamas era regina Ino.cel care mîna tauri . Acest centaur Hiron este personificarea stiintei medicale ce o aveau pastorii. Ei par uneori facuti în întregime din aur. Elena. 186 "heneto tauros" . Dincolo de ea rasarea soarele în fiecare zori de zi. faimoasa Colhid. în acelasi timp. în munte. ar fi deci tot niste odrasle ale lui Poseidon. 5. sa mînuiasca arcul. erau pîna la brîu oameni si.

alaturi de Heracle. Ţara din Asia de sud-est. Au adus apoi cu ei bogatii si aur mult în Elada. Bineînteles ca toate acestea sînt supozitii. negotului elin. Tot poetii au nascocit. Insa. si a plecat. Propontida . deschizînd drum spre rasarit. Tezeu. 20. . Numai ca luptatorii din antichitate îsi legau pumnii cu niste curele. avînd pe cap un coif cu creasta. în stinga este Iason. In Misia au ramas Heracle. Insa. care slujesc eroilor nostri. In folclorul românesc avem si noi adesea elemente naturale : crengute. Scutul si sabia le-a pus însa alaturi. care a auzit strigatul lui Hilas. Atena. S-au luptat cu popoare necunoscute. Totusi. sa nu-si razbune tatii.el întinde plnza pe catarg. cu capitala la Pergam. sa cucereasca orice tinut si sa adune bogatiile pe care si le doreau. 18. probabil. Acestia au înfruntat primejdii si furtuni nenumarate. sau poate încrusteaza acolo crenguta din copacul lui Zeus. a fost întemeietorul legendar al orasului Hios. Nu avem destule date si nu putem sa stim ce a fost si cînd a fost. 10. ca expeditia catre extremitatea estica a Marii Negre s-ar fi facut. ci si pe întelepciune. buruieni fermecate. si de curele erau prinse placi mici de arama. cu întelepciune. l-au înfrînt pe localnici si i-au silit sa dea tot ce aveau mai de pret. 9. Sînt unii învatati care afirma ca o parte din legenda este adevarata. crescînd mari. Pîna în preajma orasului Istambul se întindeau odinioara hotarele Traciei. mai tîrziu. zeita întelepciunii. lucrat în teracota de catre un artist antic necunoscut. Atena si. 15. Munca se vede a fi pe sfîrsite. legenda cînta pe acei navigatori care au cutezat întîia oara sa plece în mari calatorii. colturoase. au fost ucisi si toti baietii. care doreau sa-si legitimeze cuceririle.era Marea Marmara. un alt argonaut mai înfrumuseteaza cu dalta si ciocanul o parte a corabiei. ca sa înfrumuseteze aceasta aventura. Regina din Lemnos se numea Hipsipila.8. Afrodita i-ar fi ajutat sa învinga. Strîmtoarea Bosfor. frunze. Aceasta ca un semn ca eroii si faptele lor nu trebuiau sa se bizuie numai pe îndrazneala. Heracle. ca marii olimpieni : Zeus. poetii au nascocit ca pe corabia Argo s-ar fi urcat cei mai de seama eroi si ei au trait fel de fel de întîmplari de dragoste si lupte. 11. îi vedem pe argonauti cum îsi construiesc cu pricepere. Polifem si Hilas. într-un basoreUef. sau Uskiidar. 16. Dupa unele legende. 14. Hera. 187 Perseu s. Lupta aceasta cu pumnii este stramoasa boxului. în Turcia. dupa dorintele basileilor. frumos si expresiv. cu multa grija. cam cu optzeci de ani înaintea razboiului renumit al Troiei. 11. Argonautul Polifem. 19. ca acestia. O vedem dînd ajutor lui Prometeu. 13. de buna seama. care striveau carnea si sfarîmau oasele.a. Unde se afla Scutari. Pentru ca .adica aceea care deschidea calea spre Pontul Euxin . 21. rapit de nimfe. tasul pe care vor pluti înspre tara regelui Eete.ajutat de un argonaut . Prin aceasta asa-zisa protectie a marilor olimpieni se dovedea neîndoios ca regii elini aveau dreptul sa cutreiere marile si sa le stapîneasca. Fata în fata cu Scutari se stie ca se afla Istambulul. 12. era considerata ca sfatuitoarea si sprijini-toarea tuturor eroilor. în limba greaca "argo" înseamna usoara. pe ape. Plecarea se spune ca s-ar fi facut din portul magnezian Pagase. în cautarea lui.

Eroii l-au urmat pe Iason. îndraznete. în numele dreptatii si în folosul elinilor. Este vorba de rîul Rion din Georgia. s-ar fi-naltat. Iason închipuie pe omul viteaz si generos. Cel care a zidit orasul a fost. Lina de aur pare a fi si simbolul bogatiilor din tarile rasaritene. Dupa ce au cunoscut-o mai bine si au vazut ca are tarmuri roditoare si bogate. Uos. sa cutreiere si sa cunoasca lumea. si în basmele noastre se gasesc de multe ori stînci sau munti care se izbesc cap în cap.numai ca sa-si atinga scopul. . întotdeauna. cîndva. Tros. Dar de la numele lui Tros acest oras s-a chemat Troia. 34. Grecii vechi credeau ca fluviul Dunarea unea Marea Neagra cu Marea Adriatica. ca fiu al astrului ceresc. 33. sa nimiceasca monstrii si fiare. argonautii nu au mai trecut prin strîmtoarea Bosfor. unde este astazi orasul Constanta. 29. dupa legenda. ci s-au îndreptat direct catre tarmul nostru. la început. si tara înconjuratoare . Fusesera daruiti regelui de zeul Ares. Dardan . 24. ca o amintire a faptului ca micul Absirt fusese taiat aici în bucatele de Medeea. Spre deosebire de Heracle. fiindca avea mereu furtuni. Palatul sclipitor pe care îl avea Eete. La înapoiere. Aceasta este legenda înfiintarii orasului Torni sau Tomis. 23. pe care elinii le-au rîvnit mult.Troada2. Atît taurii cu picioarele de arama. din Asia de asfintit. un oras mare si puternic . In greceste. cît si plugul erau creatiile lui Hefaistos. în apropiere de strîmtoarea Helespont. cu orice mijloc : juraminte. cum i-au spus romanii. dupa legenda. Coltii ce trebuiau semanati pe cîmpul lui Ares erau tot din botul balaurului doborît de Cadmos. Perseu si alti eroi. Cît timp au durat slujbele pentru Absirt. meschin si ia parte la crime. caci el fusese napastuit de Pelias. în zori.parte din Frigia .din Zeus. adica marea ospitaliera. cînd fundase orasul Teba. Simplegade înseamna stîncile care se izbesc între ele. Marii Negre : Pontul Axeinos.pe care nu si le respecta . 28.printr-un voinic. Nu mai este folositor semenilor sai aflati în suferinta si lupta doar pentru sine. Este vorba de Marea Adriatica. numele s-ar tîlcui prin locul celui taiat (temio înseamna taiat). Grecii îi ziceau. sa deschida drumuri noi pe mari. în lungi coloane argintii.22. care-si tragea obîrsia . Se spune ca Istrul-Dunarea ar fi avut odinioara aici un brat. 31. 25. cuvinte mari si promisiuni . in Marea Marmara. Eroii erau bucurosi sa sâvîrseasca fapte mari. El i-a chemat. sau poate chiar mai dinainte. Iason cade prada poftei de marire si avere. 32. Tezeu. adica marea neospitaliera. Ca sa înfiereze astfel de fapte. Aceasta noua crima a fetei regelui Eete este povestita în versurile zguduitoare ale tragediei lui Euripide : "Medeea". 30. i-au schimbat vechiul 188 nume si i-au spus Pontul Euxeinos sau Pontul Euxin. 189 RĂZBOIUL TROIAN SE POVESTEsTE ca pe-un deal. feciorul unui rege. ce paraseste mai apoi calea dreapta. de-a dobîndi lina de aur. In toiul expeditiei ajunsi în Colhida. reprezenta pentru elini lumina aurie ce se vede. cîntaretii antici subliniau în legende tragicul sfîrsit al lui Iason. 26. De aceea el devine egoist. argonautii ar fi ajuns. cam prin regiunea Cazanelor. sa biruie pe regii hapsîni. la început. 27. spre rasaritul lumii si se reflecta în apa Marii Negre.

pe deal. si. care cazuse prizonier. fiica lui Nereu. o fortareata nu prea mare. în templu. La tron i-a urmat fiul sau. colina asta era un loc fermecator. ca salahori. i-a strigat Zeus. De azi-nainte nu ai voie sa mai urci în Olimpul nostru. si el îi osîndise aspru pe rasculatii din Olimp. Mai tîrziu i s-a zis Priam 6. spre rasarit.însa saduca nenoroc. din cer. si-au trecut ani cîti au trecut.a cugetat regele Ilos.. în panta dulce. a blestemat dealul acela sa fie plin de amagiri. într-un loc de cinste. zeita a greselilor. cum sînt mai de-obicei toti regii. cea cu picioare de argint. Priam se urca pe tronul lui Laomedon Laomedon a fost un rege lipsit de cinste sau cuvînt. de ciuda. s-a lovit zeita zdravan. asa precum fagaduise. fara sa le plateasca munca. Cei mai multi dintre fiii sai au fost ucisi în batalii. cînd m-a-nselat titanul Prometeu. ce se numea Laomedon. Dintre toti.Dealul greselilor La drept vorbind. aflînd urzeala. dar nu vroia sa le plateasca.Din cauza ta. Iar spre apus se cobora. Aceasta e prima greseala. Se rezema. pe muntele de piatra. In cazatura. I-a. . Doreau sa-l lege pe stapîn în streanguri tari si sa-l arunce în Tartarul întunecat. apucator si fara mila de supusi. si oamenii sa-l îndrageasca .Palas-Atena este-aceea care-mi va ocroti orasul" . a facut lînga ea un templu. Laomedon si-a pierdut tronul. Laomedon i-a izgonit pe cei doi zei din tara sa. si i-a dat brînci zeitei Ata. Acesta era cel mai mic. catre marea cu valurile azurii. o fortareata. si a zvîrlit-o din Olimp.. Cînd s-a sfîrsit însa zidirea. Pentru asemenea greseli. s-a purtat el si cu Heracle5. Ii trebuiau deci lucratori. Era hapsîn. Se numea la-nceput Po-darce. Dar Tetis. la Mecona. Atunci. Fiul lui Tros a hotarît sa-nalte-acolo. care o-nfatisa pe-Atena. tot fara de cuvînt. si dupa ce-a zidit. sa-nalte zidurile Troiei 4. si Ilos într-o zi s-a stins.deoarece-ntr-o buna zi Zeus s-a mîniat pe Ata.. Vor gresi numai pamîntenii. Locul unde a cazut ea a fost chiar dealul din poveste. s-a întîmplat ca în Olimp mai multi zei sa se razvrateasca. Zeus a hotarît ca ei se vor trudi. La fel. ramas numai un fecior. locul unde se ridica orasul se zice ca s-ar fi chemat-nainte "dealul greselilor" . a vrut sa si le ocroteasca si sa ridice-n jurul Troiei un sir de ziduri cit mai tari. Ida. I-adevarat. a pus aceasta statueta zisa paladiu-fecioara. îl vestise pe tatal zeilor îndata. cei mai greu loviti au fost Posei-don si Apolo. ar fi cazut o statueta misterioasa 3. Avînd el multe avutii. Tocmai în vremea cînd dorea el sa ridice-aceste ziduri. precum se va vedea-n poveste. 190 . A facut dara sacrificii si i-antrebat pe olimpieni daca-i vor da încuviintarea. . cum s-a-ntîm-plat atuncea. Lui îi placea sa aiba slugi. gresesc adesea. pe colina.

Tînarul tinea mult la taur. pe care o iubea nespus. Organizase deci. îi astepta desigur moartea si pe pastor si pe baiat9. daca regele afla.. Priam a ascultat de sfatul preotilor.si. la urma. în Troia. nume care-nseamna ruda de-aproape.. Taurul l-a cîstigat el. Hecuba 7 se chema copila. Destul ca Priam a aflat ca Alexandru i-e fecior. slujbe si jocuri si întreceri.. S-a urcat deci Priam pe tron . trebuia. si ei l-au sfatuit sa-l duca pe fiul nounascut în munte .nu-i venea sa creada ! . sa-l lase-acolo pe o stînca. caci. Dar. prin iscusinta si vitejie. devotata. si între192 barea. ci-o torta aprinsa. Flacara tortei se-ntindea pîna ce cuprindea orasul si-1 mistuia în întregime. dupa datina strabuna. Priam. i-a întrebat pe niste preoti . Fiarele. si. dupa stravechi datini. a luat pastorul pe-acest copil plin de noroc si l-a dus în coliba sa. Dar taurul fagaduit era crescut chiar de-Alexandru. Hecuba a avut un vis . întrebare. . Mîna cirezile de vite. Ida. la dezlegarea unei taine. vulturii si serpii vor sti pe urma ce sa faca. Ba se mai spune ca flacaul era nespus de inimos. la Priam.Iar Priam. Marul discordiei cade în mijlocul nuntii zeitei Tetis cu Peleu . Acolo l-a crescut în taina. oferea cel mai mare taur pe care îl avea-n cirezi. ca tatal adoptiv. fiind sarbatorit la curte. Hecuba si ceilalti l-au întrebat : de unde este si cum îl cheama ?. L-a-ncre-dintat unui pastor. Crescînd. revenind la Troia. si bineînteles ca vorba aduce dupa sine vorba. acest fecior de rege s-a tocmit si el tot pastor. Bucuria regelui Troiei n-a fost mica. în întreceri. din cauza asta. frumosi ca zeii. a vazut . luînd si el parte la întreceri. fara ca tatal sa-si mîn-jeasca mîna cu sînge de copil. a hotarît sa-l recîs-tige. Alexandru i-a biruit pe ceilalti tineri. peste patru sau cinci zile. si toate-acestea duc. fata de fiii nedoriti. nu Alexandru. cum trecuse vreme multa de cînd Priam îsi aruncase fiul cel nedorit pe Ida. si nu stia ca el e fiul aceluia ce stapînea aceste bogatii pe Ida. într-adevar. ci Paris. buna. sa faca-n cinstea lui serbari.pe fiul regelui Priam sugînd de zor la o ursoaica. Fiul nou-nascut de Hecuba este parasit pe muntele Ida Priam. si l-au chemat. îi era drag de animale si le pazea de hoti si fiare cu-atît de multa vitejie încît pastorii l-au numit. si. cum îi zise-sera-nainte. fiindca Priam i-l ceruse. a luat de soata pe-o printesa gingasa. regasita.iar soata sa i-a daruit cincizeci de fii. si-un numar mare de copile 8. Iara ca premiu. înduiosat. si se facea c-ar fi nascut nu un copil. trecînd pastorul iar pe-acolo. aflînd de acest vis. Alexandru 10. si el l-a parasit pe-o creasta a muntelui cel înalt.. si. I-au dat pe loc haine de pret. A luat baiatul. Au închinat în cinstea lui. 191 Atîta doara ca atuncea cînd trebuia sa vada lumea unul dintre feciorii sai. la fel ca toti ceilalti pastori.

I-al meu. zburase-n tara hesperida. un rege din Tesalia. Mai ales Zeus se temea de fiii lui. II S-a-ntors apoi la pestera . dorind sa fie armonie si bunavoie-ntre meseni gîndea cum sa le strice cheful11. si-acuma începuse nunta. si tot asa. Zeus. zeita care proteja discordia. voi... pentru ca zeita Tetis nu o poftise la ospat. Pe el scrisese cu cerneala de aur.. cea cu picioare argintii.. ca într-un zbor. si dintr-o data a rînjit. Gasise hîda iar o cale. sedea deci si privea cu ura la cei care se desfatau. cu un voinic numit Peleu. zeita care uneltea ca-n lume sa nu fie pace si întelegere deplina.... De fapt. ca-s mai frumoasa !. Zeita asta preahidoasa..Ba e al meu. se învoise ca Peleu sa fie mirele lui Tetis... începe cearta între cele trei zeite L-o fi vazut. zeul caraghios. Apolo le suna din lira. si fiecare-o fi rostit : .. si toti rîdeau cu-atîta pofta. si-a vîrît capul înlauntru.. . 193 13 . Rasuna vorbe deloc blînde..Nu-i al nici uneia. faimosul Hiron din legenda.. si. mai stralucitoare decît lumina de amiaz. petreceau strasnic la o nunta. nici lui Zeus.. si Zeus si Poseidon pe-tisera pe nereida. Dionisos le turna vin si Momus. trei vorbe bine ticluite. în pestera unui centaur. Vocile-s tari si ascutite. . le facea strîmbaturi destule.. zeii. Caci la intrarea pesterii sta Eris cea posomorita. Luase din gradina de aur un mar. L-au ridicat si au citit slovele-acelea otravite.E marul meu. De fapt. încalecînd pe un balaur. sudalmi si uneori blesteme. pesemne. Nu stiti cum este atunci cînd se porneste sfada ? Fetele parca sînt schimbate. Dar Prometeu le prorocise ca ea va naste un fecior.. nu vrei tu sa ne faci dreptate ?. scrise de certareata Eris.. în fruntea lor cu Zeus.. Dati-l încoace !. care îsi va întrece tatal în vitejie si putere.. marea si cerul cel înalt cu luna si cu stelele. Scrisese : "Celei mai frumoase". iar bratu-i a zvîrlit cu grija marul acela-ncondeiat între zeitele ce-n hora alunecau. .Pe cînd se petreceau în Troia aceste întîmplari ciudate. sa nu-l doboare. Asta nu le era pe plac nici lui Poseidon. Se cununa zeita Tetis. precum facuse el cîndva tatalui sau. cearta si bîrfa. Marul cel mai frumos.Legendele Olimpului. Hera sau Afrodita sau Atena !. ca sa scape de buclucuri.. si. batrînul Cronos. Zeii cîntau si dantuiau cu nimfe si cu pamîntene. nesuferita tuturor. nu toti rîdeau cu pofta. cu limba rosie ca para strînsa-ntre coltii ruginiti .. încît se zguduiau pamîntul.

luceau pe ierburile moi. Paris a vrut întîi sa fuga. tot fusese stricata de Eris. si nu un print cum este azi. stropi de roua. si Paris o sa dea raspunsul.. Paris de la Troia. se supara rau Afrodita. pe cînd era un pastor simplu. preasiretul Hermes. Zeii erau prevazatori. dupa cum ti-e voia. dragalasa.Veniti cu mina sa v-arat pe tînarul judecator. oricum. . Norul s-a ridicat în slavi. . cel ce se afla-acuma pe Ida. întarîtate. chiar astazi. Deodata. stapîne.pentru ca nunta cea mare. sau Afrodita. S-a dus ca sa-si revada-n munte cirezile ce le-ngrijea. apucîndu-l pe dupa umeri. si diamante. Sa spuna Hera sau Atena. . ce tropoteau catre pasuni. Un singur om poate s-arate care-i deplinul adevar.. vorbindu-i cu mestesug. si. se mîniau zeita Hera. ca si Atena. deopotriva. va va calauzi pe toate.E Paris. . . era neîntrecut în toate. fiind soata regelui ceresc ? Cui i-ai da tu marul de aur..stiti ce ? a spus maretul Zeus. feciorul regelui din Troia. Cerul era abia-nrosit de zorii care se vesteau. i-a grait.Asa si cele trei zeite strigau mereu spre adunare sa li se spuna care este cea mai frumoasa dintre ele. si . . ara-ta-le cine e Paris ! si fa ce-oi face ca flacaul sa dea zeitelor raspuns. . l-a sfatuit sa stea pe loc si sa raspunda mai degraba.Hermes. si Hermes a grait spre Paris : .Ia stai. ocrotitoare a iubirii. Hermes ! Calauzeste-le spre Ida. El o saleaga dintre voi pe-aceea care-i mai frumoasa. i-a dat raspuns marele Zeus. pe care-l vezi în mina mea ? Vazîndu-se-n încurcatura. Sa zica-atunci ca Afrodita. într-un glas. Numai ca Hermes l-a tinut. de zeita vrajbei.Cum îl gasim ? a întrebat zeita Hera. înduiosat îsi amintea de vremea cînd era pastor. Dar Hermes. si n-au trecut decît trei clipe si norul a ajuns pe Ida.Lasa. care juca de bucurie în fata pesterii lui Hiron . S-auzeau mugete de tauri. si ne spune care zeita-i mai frumoasa : Atena mult preaînteleapta.Cine-i acela ? au zis ele... si Hermes cu zeitele s-au urcat pe un nor de aur. Paris da Afroditei marul de aur Paris pasea pe munte singur. sau poate însasi mîndra Hera. pristavu-mi de credinta. avînd pe Hermes între ele. stapîna-n marele Olimp.Hermes a spus catre zeite : .. s-au ivit din slava zeitele înversunate. voinice. sa nu ai nici un fel de grija. Voi sti eu sa-mi fac bine slujba.

Palas-Atena i-a promis sa-l facanvingator în lupte si întelept ca nimeni altul. dupa o calatorie destul de lunga si de grea. si a ales numai placerea daruita de dragoste . fiica lui Zeus si a Ledei. si.facînd. E] tocmai trebuia sa plece cu niste treburi din oras. cu aripile lui de aur. a raspuns el zeului Hermes 12. tot din tulpina dardaniana. Iar Eros a tintit pe soata lui Menelau. tinînd-o blînd pe dupa umar. In urma ei venea si Eros. Dar cum s-a-ndepartat din Sparta sotul Elenei. s-a însotit c-un alt voinic si s-au casatorit spre Sparta. 194 195 13 si Paris n-a mai stat pe gînduri. Supusii i-au povestit tot. s-a si ivit din slavi un car. zeul iubirii cel viclean. A dat în laturi si puterea cu care-l îmbiase Hera. Dupa aceasta întîmplare. nu în Troada sau în Frigia. . mai ca nu-i venea sa creada ca nu-si mai regaseste soata. sotul Elenei cea frumoasa. Cînd s-a-ntors Menelau la Sparta. ci pe întreg orasul Troia. luînd marul discordiei. l-a dat zeitei dragostei. de popor. si. de sot. care l-a si-ndemnat pe Paris sa plece în cetatea Sparta.Cea mai frumoasa-i Afrodita. Numele lui era Enea. Anhise. mai. ca pe prieteni. fiecare dintre ele i-au mai fagaduit sa-i dea si o rasplata cît mai buna. siamîndoi au pornit spre Troia 13. Menelau. S-a urcat pe corabia un-de-o-mbia Paris sa vie. daca voinicul le-o alege. Aici regele Menelau i-a primit bine. i-a spus ca o sa-l faca rege. ci peste toata Asia. Elena si-a uitat de casa. soata lui Zeus. 196 . si. Zeita i-a vorbit Elenei. Ba. Flacaul care-l însotea era odrasla Afroditei si-a unui print pastor. zeita la facut pe Paris mult mai frumos decît era. des-pre-nsusirile lui Paris. Iar Afrodita i-a rostit ca ea-l va face fericit. Menelau. în timpul cît o sa lipseasca. dîndu-i de soata o regina. Rapirea Elenei cea frumoasa si Paris s-a înflacarat. Regina e mîndra Elena. el va fi cel mai puternic pe pamînt. numai de ea stiute. Pierzîndu-si orice stapînire si chibzuire mai adînca. de-asemeni. tinerii au ajuns în Sparta. si s-o rapeasca pe Elena. Pornea catre insula Creta. în inima. sintelepciunea de la Palas. zeitele Hera si-Atena au plecat tare suparate. dupa Zeus. si a facut-o sa-ndrageasca pe fiul lui Priam din Troia. ce era tras de porumbite si-o aducea pe Afrodita. Hera. Astfel. regelui prieten. o greseala. si a rugat-o pe Elena sa aiba grija de voinici. Ele-au jurat sa se razbune nu numai pe tînarul Paris. Prin vraji. cea mai frumoasa-ntre femei.Zeitele si-au aratat lui Paris toata frumusetea. unde domnea un rege prieten. cu-o sageata-nveninata. N-a ramas decît Afrodita. de prieteni.

un razboi mare cu Atena. Agamemnon a chemat regii din Elada sa-i vie toti într-ajutor. fostul rege-al Spartei. Deci. ceilalti or vrea sa se razbune. regele insulei Itaca. liberînd-o. cum credea Tindar. învinsii si învingatorii vor suferi deopotriva si vor pieri aproape toti. A fost nevoie sa porneasca cei doi voinici : Castor si Polux. Au jurat cîti au fost acolo. sau gramadit vreo nouazeci de regi si cei mai mari eroi. a strigat el cu îndîrjire. de la Sparta. încît la doisprezece ani a fost rapita de Tezeu. . si. rege în Argos. s-o aduca iar în orasul parintesc. cîti sînt dornici s-o peteasca. Dar juramîntul a ramas. ca Menelau a fost jignit si soata lui i-a fost rapita. ceilalti erau datori sa sara si sa-i dea sprijinul cu oastea. lasînd o jale fara margini în Europa si-n Asia. stîrnise ura-n-tre zeite. Poftele lor si certurile faceau din nou sa curga sînge. Sa-l razbune pe Menelau.De suparare. Au facut nunta. pe care îl aruncase reaua Eris. fiind el un om puternic. Marul discordiei. Razboiul cel mai crunt de care se povesteste prin legende. Atunci.. 197 Priam l-a întrebat pe Paris . a dat de veste în Elada ca-i cauta un barbat Elenei . Era atîta de frumoasa. si-a izbit fruntea de lespezi si de ziduri. si. Ulise se preface ca e nebun . Tindar l-a hotarît urmas. Cînd s-a facut ceva mai mare. cei care-am jurat atunci sîntem datori sa-l ajutam. Regele Tindar s-a temut ca fata. Deci.Elena e sotia mea. caci îsi iubise mult sotia. din Sparta. Insa. si daca vreunul dintre ei ar fi-njosit pe cel ales si ar fi vrut "sa-i fure soata. alt rege întelept. pe Menelau. altii puternici sau întelepti sau iscusiti. a grait înteleptul Nestor. la sfatul lui Ulise. alegînd pe unul. Sfatul înteleptului Nestor Iar Nestor le-a reamintit despre Elena ca de mica fusese pricina de cearta. . Dar ce sa credeti ? N-au venit unul sau doi. si din nimica n-a pierit.. Agamemnon. Ea era libera s-aleaga pe tînarul care-i placea. Sa-i ceara deci regelui Priam sa-napoieze pe Elena si avutia ce fusese luata de Paris. dar Paris nici n-a vrut s-auda. sa vina în orasul lui. si toti ceilalti au plecat linistiti acasa.. Inima-i 5-a facut carbune.-a venit vremea. si-ndemnat de zeita Hera. aflînd stirea. De-ar fi sa-nceapa si-un razboi. pe urma. mai-nainte de razboi sa-ncerce o împacaciune.si-acuma uite. si fiecare si-o dorea. la Micena. Insa tot Nestor i-a-ndemnat ca. si-a adunat iarasi simtirea.. si-acest barbat îi va urma pe jiltul sau regal. un tînar chipes. a trebuit sa se marite. Ele îi atîtau pe regi. din Pilos. L-au luat cu ei la sfat pe Nestor. si s-o isca vreo-ncaierare. Unii bogati. Se-ncepea deci razboiul Troiei. i-a pus pe cei veniti sa jure c-or sa respecte hotarîrea pe care o va lua Elena. si Tin-dar. Elena l-a ales. si regii porunceau multimii sa se jertfeasca pentru ei. a plecat sa se sfatuiasca cu fratele sau. N-o dau pentru nimic în lume. stiind-o toti asa frumoasa.

Iar pruncul era înca-n fasa. spunea trufasul Agamemnon. si-a oprit calul si asinul . 198 A înjugat la plug. mîndrul Paris. bolborosind razlete vorbe. unde domnea pe-a-tunci Ulise 13.. cea maritata cu Peleu.Dar pîn-atunci sa amintim ca Menelau si Agamemnon. neavînd totusi ce face. Ba dobîndise si un prunc. A luat copilul lui Ulise. Deci nu-i era deloc pe plac sa-si mai primejduiasca viata.. Penelopa. lasînd în urma casa draga. M-am prefacut. Ai ghicit.Avem nevoie de Ulise. Nu-i mai era pe plac razboiul si se gîndea ca nu e drept sa moara oameni cu duiumul pentru o cearta-ntre doi regi. numit de mama Telemah. si apoi cu ochii rataciti. plecase grabnic Palamede.. Nu vream sa se mai verse sînge si sa calcam cetati straine. ca sa-si pastreze juramîntul. o insula saracacioasa. pentru a-si tine juramîntul. alaturi. o vara buna a Elenei.si a grait lui Palamede : . si. Iar cînd trimisul Palamede îi rostea vorbe pe-nteles. însa de la acea-ntîmplare trecusera atîtia ani. pentru un timp îndelungat. înca în fasa.numiti de-aceea si atrizi . el se facea ca nu-l aude si arunca pe brazda neagra. si s-a întors cu el pe cîmp. cei doi feciori ai lui Atreu . Ulise s-a gatit de drum. pentru o toana de regina si pentr-un print nechibzuit. La nunta ei zvîrlise Eris între zeitele-olimpiene marul discordiei. copilul mic. Nu mai vream sa pornesc la lupta. în Sparta. ca regii sa-si jure credinta si sprijin de va fi nevoie. un fiu al regelui Eubeei. niste grunji maruntiti de sare. Atîta doar ca Palamede era destul de întelept si a bagat usor de seama ca vrea Ulise sa-l însele. In cautarea lui Ahile însa vestitul profet Calha îi spusese lui Agamemnon ca nu vor cuceri cetatea regelui Priam cel bogat. chemînd pe regi. în vestitul oras Aulida « Astfel. s-a prefacut ca e nebun. aflînd el ca a venit în insula printul Eubeei. L-a asezat pe Telemah în drumul plugului de lemn.. un cal schilod si un asin . cu oastea lor. S-a dus în graba la palat. Ulise se facea ca ara si nu-i cunoaste pe trimis. de nu or sa atraga-n lupta pe neîntrecutu-Ahile.. Omul se schimba între timp.trimiteau soli din tarm în tarm. mai de mult. Este istet si priceput.Da !. Acest Ahile era fiul frumoasei nereide Tetis. Cînd a vazut Ulise însa ca plugul sau va reteza trupul micului Telemah. . .. în loc de boabe de secara. Dar. pe dragalasul Telemah. regele din Tesalia. în insula Itaca. si pe sotia-i credincioasa. Ne poate sfatui la multe. El este cel care a dat ideea. Vreau sa traiesc tihnit acasa lînga iubita-mi Penelopa si lînga fiu-mi Telemah. pe care îl daruise Afroditei fiul lui Priam. Razboiul nu-mi mai este drag. Ulise se casatorise cu o copila.

sa-si. decît daca era lovit în locul necalit în Stix. nimeni na o sa deosebeasca pe fetele lui Licomede de fiul regelui Peleu. 200 . L-a chemat lînga ea pe-Ahile. Nici nu se ridicase Ahile mai mult de-o schioapa si lupta ca un barbat. si cînd îl cufundase-n rîu. Iar cînd fugea. îsi scaldase copilu-n Stix. piarda zilele acolo. pe Ulise. s-a temut strasnic ca fiul sau îsi va da viata în fata zidurilor Troiei.. caufa sa lupte si cu Moira si sa îl scape pe Ahile de soarta care-l astepta. Numele sau o sa ramîna nemuritor în batalia data sub zidurile Troiei. Ahile. Nu va mai spun ca învatase sa cînte minunat din gura. Ahile se facuse mare. Dar lui îi hotarîse Moira . fusese dat de mititel batrînului centaur Hiron. Acum cînd are loc povestea. îi ungea trupul cu ambrozie. pentru a-l cali. Iar viersul lui vrajea pe oameni si chiar pe zeii din Olimp. atrizii. Iar Agamemnon trimisese. locul acela-i va ramîne pe totdeauna necalit16. 199 s-a dus si pîna la Hades în Infern. Acolo si-a scaldat în Stix. a iesit din marea verde si adînca. si... In acest scop. de asta data. îngrijorata. calcîiul stîng. cea cu picioare de argint. aflînd zeita Tetis de planul lor. Ca si multi alti eroi de seama. sa-l caute si sa-l cheme-n lupta pe fiul regelui Peleu si al gingasei nereide. apucîndu-l de calcîi. în razboi. Acolo ai sa te ascunzi în haine femeiesti. la ceasul cînd vor izbi Troia. ca sa-l învete mestesugul armelor si al vînatoarei. Ba. într-o noapte.destinul cel ne-nduplecat . In acest fel fiul zeitei nu mai putea fi doborît. i-a cerut sa-i dea-ntru-totul ascultare. Se povesteste ca la Hiron fiul lui Tetis s-a hranit doar cu maduva si cu creier de pui de urs si cu ficat de leu naprasnic. Ahile s-a împotrivit. lînga ei.. Pe-acest flacau vroiau sa-l aiba. i-a glasuit : . acompaniindu-se cu lira. Va fi viteaz ca nimeni altul. înca de mic.Te du fara nici o zabava în insula unde domneste regele prieten Licomede 17. ucigînd fiare prin codrii de pe Pelion. ca sa-l faca nemuritor. zeita Tetis. cunoscînd aceasta taina. Tetis îsi tinuse copilul de un calcîi. Un flacau îmbracat în haine de fata Insa. Cum esti de alb la chip. mama sa. Atît c-atunci cînd îl vîrîse în flacari. Tetis. Dar mama. rîul cel înfricosator. Nu se gîndise însa Tetis ca. putea sa-ntreaca si caprioara cea mai iute si cea mai sprintena din munti.Zeita nereida Tetis stia ca pruncul sau Ahile va creste mare si puternic. pentru ca nici un fel de arma sa nu-i mai poata rani trupul. si vazîndu-l. îl vîra-n flacari sa-l caleasca. frumos. pe pruncul sau abia nascut.

batrînul Nestor. între acestea toate. chiar daca eu o fi sa mor. Dar Calha i-a vestit pe regi ca odrasla zeitei Tetis i-adapostit de Licomede. femeiesti si l-a ascuns într-un palat. au început sa sune tare din trîmbite si din chimvale. în acest timp. cercei. Peleu le capatase toate de la zeii nemuritori. însotitorii lui Ulise. S-a dus apoi catre palatul acelui rege Licomede. dupa plac. Fetele au fugit speriate. la sulita si coif. De n-ar fi fost prorocul Calha. însa acuma se gasea în tabara lui Agamemnon si. trebuia sa dea ajutorul atrizilor sa biruiasca. în valuri. am datoria sa-l ajut pe Menelau sa se razbune. facîndu-se negutator. Atunci le tot întindea marfa si le-mbia s-aleaga salbe. crezînd ca-ncepe vreun razboi. A Juat în mîna-o sabie si a plecat dupa Ulise. unde îl cheama Menelau. cum Ahile-si iubea mama si nu vroia s-o necajeasca. sfatuit de zeita Tetis. unde stateau fetele sale. Sa-si dovedeasca voini-cia. si Palamede si Ulise îi cautau urma lui Ahile si nu puteau sa i-o mai afle. care vedea în departare. si Agamemnon si Menelau. l-a-n-vesmîntat pe flacaiandru în haine albe. a pornit catre insula. printre fete. Fetele regelui s-au strîns numaidecît sa vada marfa.si. Iar Licomede.. Peleu. Toate prinsesera în mîini bijuterii scînteietoare si valuri. însa nu deslusea deloc.Acesta nu e fata ta. " Si tot atunci. Este rusine sa ramîna ascuns. Potrivit juramântului facut de tatal meu. la nunta frumoasei Elena. Fusese chiar silit sa plece. Ei. Ulise a grait spre rege : 201 . Se zice ca a mai primit de la tatal sau. cu creasta fîlfîind în vînt. Peleu. la armele de-arama. un scut si-o sulita stralucitoare. la nunta cu iubita-i Tetis. valuri alese. însa Ahile-a luat o lance si s-a si repezit spre porti. care mai de care mai albe. stapînul insulei Itaca. sînt flacau. . Vazînd ca planu-i reusise. cin'sa mearga pîn-acolo ? Cine Sa-l afle pe Ahile între frumoasele copile ale regelui Licomede ? Adevarul iese la iveala S-au sfatuit si s-au gîndit sa îl trimeata pe Ulise. bratari. ce ramasesera la porti. regele. virise si un coif. a spus Ahile. El nu venise cu placere. cu jind. o platosa si niste arme. E un voinic numit Ahile. gata sa apere palatul. Numai Ahile se uita. potrivit vechilor datini si juramintelor facute. si-a pus în schimb coiful lucios. A mai primit o sulita.Adevarat. Ulise s-a schimbat de haine. la scut. n-ar fi putut sa-l mai gaseasca.. Nu sînt fecioara. purtînd cu el salbe de aur. Ulise cerceta cu ochii sa vada unde e baiatul. si între ele se grabise si flacaul zeitei Tetis. Lasa-l sa plece la razboi. Apoi si-a smuls valul cel alb si cununita de pe plete. mai frumos brodate. prin minte si prin vitejie. -. bratari sau valuri. însa.

Ostenii cei de rînd luptau numai cu sulite si prastii. Cînd a sosit corabia. de arama. zicînd ca vrea sa o marite cu fiul lui Peleu. Flota n-a mai putut sa paraseasca tarmul aulic vreme lunga si multi osteni zaceau de friguri si alte boale misterioase. pulpare pe picior si scuturi. taioase. fratele lui. date de regi sau basilei. avînd pe cap coifuri înalte cu coamele din par de cal si colti luciosi.de la-nceput a fost lovita de mari furtuni ce-o ravaseau. la tarm. regele trebuie sasi jertfeasca pe o copila. Atît era de ne-ntrecut în mestesugul armelor. e suparata rau pe el. care-i era zeitei draga. si i-a cerut sa îi trimita pe fata sa. regele a trimes un sol la Clitemnestra. sora Elenei cea frumoasa. apoi preaînteleptul Nestor. fecioara. . ca un luceafar între stele. si cîti.de ce nu puteau sa porneasca înspre Troada catre Asia regii l-au întrebat pe Calha. pentru ca regele-Agamemnon îi ucisese-o caprioara. purtînd pe ele peste-o suta de mii de oameni înarmati18.cu însusiri miraculoase. Ahile 20. dupa furtuni. Deci. Zeii cer o jertfa la plecare Regii erau în fruntea oastei .. feciorii regelui Atreu . unde. soata lui. în mîini aveau arme de pret. . de mistret.purtînd pe ei armuri bogate. aprigul zeu al marilor. Calha le-a spus ca o zeita. Agamemnon nu le-a iesit nici macar în întîmpinare. si o pereche de cai albi de la Poseidon furtunosul. cînd încerca sa iasa-n larguri. Dar între ei lucea Ahile cu oastea lui d mirmidoni. o mie o suta optzeci si sase de corabii. de la bunul centaur Hiron. Asa s-a-nfatisat Ahile în portul renumit Aulida. pe Ifigenia. platose bune de arama împodobite si cu aur. se adunasera. Urmau Ulise cel istet si Diomede preacuviosul si Aias de la Salamina si un alt Aias din Locrida si Palamede si Patrocle si Filoctet. purtîndu-le pe Ifigenia si pe regina Clitemnestra. precum ne spun poetii.cîntata-n vechile legende . Oastea cea mare se-mpartea pe triburi. sabii cu tecile de-argint. Ca sa cunoasca adevarul .în care trase de cai ageri . lanci lungi. si cîti. 202 Numai ca flota asta mare . albi. Ifigenia. fratrii si pe ginti19. Iar dintre regi cei mai de seama erau viteazul Agamemnon si Menelau. Ei trebuiau sa se supuna poruncilor. si-anume Artemis. destul de aspre. Plecarea 'spre Asia Silit de cei din jurul sau. daca vor sa reuseasca în întreprinderea lor grea. Iar mai tîrziu. vîntul a contenit sa sufle si pînzele s-au molesit ca niste aripi ostenite..

. într-o padure din Taurida 22. E drept ca au mai poposit si pe-alte tarmuri. în sfîrsit. si singura s-a-nfatisat marelui preot sa o-njunghie 21. Artemis s-a înduplecat. vazînd ca sare regele insulei Itaca. cu ochii înecati în lacrami : . Trebuiau numai sa debarce. dupa multe zile si rataciri si vînturi rele. unde-a facut-o preoteasa. Zeita s-a înfatisat la locul jertfei si a smuls-o pe Ifigenia. fara sa se primejduiasca. acela ce primisen dar de la Heracle armele lui biruitoare.. corabiile aheiene au ajuns lînga Asia. 203 Numai ca-n clipele acelea. si-a amintit ca Ifigenia îi aducea adesea jertfe. s-o pregateasca pentru groaznicul sacrificiu. în timp ce regele Agamemnon gemea îngenuncheat pe lespezi. da-n asa fel. fiindca pro-rocul le spusese ca primul care va atinge pamîntu-acesta va muri. ca tatal meu sa biruiasca în luptele înfricosate. A dus-o într-un tem-plu-al sau. Ceilalti osteni. ci numai scutul de arama. Astfel. Fusese rau muscat de-un sarpe si suferea îngrozitor. siau facut vînt de-asemenea. Porunca data de zeita trebuia iute-ndeplinita. Rana lui mirosea urît. el a sarit întîiul si nu i s-a-ntîmplat nimic. unde oastea si-a prapadit cîtiva osteni. Regele-si ascunsese fruntea sub un vesmînt întunecat. Flota a lunecat pe ape catre Troada departata si regii s-au înveselit. Dintre acestia cel mai greu i-a durut faptul c-au pierdut pe Filoctet. Cîtiva voinici au vrut s-o scape si au luat armele în mîini. Filoctet a ramas în Lemnos.. Ostenii nu puteau sandure acest miros nesuferit. spre usurarea tuturor. si. ce vor urma foarte curînd. dupa ce eu n-am sa mai fiu.. Atunci ce i-a trasnit prin minte istetului de la Itaca ? Sa dea exemplu celorlalti. neatins.Ostenii-au smuls-o pe copila de lînga mama si au dus-o într-un sanctuar. dupa ce s-au savîrsit slujbele catre Artemis. Ma voi jertfi de bunavoie. Dar nimeni nu-ndraznea sa sara pe tarmul regelui Priam. vîntul a-nceput iar sa bata. Preotul si-a-naltat cutitul ca sa-i strapunga inima. încît sa natinga pamîntul. Se-osaza tabara aheie . A plîns zadarnic Clitemnestra. ca flota sa poata porni si ostile sa biruiasca. Nu vrea sa-si vada nici sotia si nici copila mult iubita. jurase sa nu se marite si sa se faca preoteasa într-un lacas sacru al ei.Nu varsati sînge în zadar. ramî-nînd teafar. iar mama fetei se zbatea în bratele ostenilor. însa copila i-a oprit. a pus zeita o cer-boaica. Iara în locul Ifigeniei. Ce-i de facut ? Stateau cu totii pe punti si nu vroiau sa sara. A aruncat un scut pe tarm si a sarit.

O !. si-au facut corturile lor regele de la Salamina. De-aceea îsi pusese cortul în asa chip. mai înainte ca ostenii lui Agamemnon s-o cuprinda si s-o distruga-n întregime. voinicul Aias si Ahile. tabara mai era ferita de un val mare de pamînt si-un sant sapat foarte adînc. în apropiere. Os-tenii-adusi din Grecia si cei pe care-i trimitea regele Priam din cetate se ucideau unii pe altii. 204 Pe urma a sarit Ahile. al celui care conducea întreaga oaste. îsi ridicase cortul sau si preaistetul din Itaca. sa nu mai curg-atîta sînge pentru Elena cea frumoasa. care-anrosit numaidecît. urmat de prietenu-i Patrocle. si Hector si-a azvîrlit lancea catre osteanul Protesilau. Noua ani de lupte sîngeroase Dar dup-o alta prorocire. cetatea-mbelsugata. glia troiana. lînga piata. urma sa sufere asediul vremendelunga. Hector. în tabara aheie. Ei si-au pus corturile astfel. cel mai voinic si mai viteaz dintre odraslele lui Priam. dorind sa stea mereu de straja la cele doua capete ale întinsei tabere. dupa vointa regilor.. Iar în mijlocul taberii era o piata foarte larga. 205 . cu sîn-gele-i. cu mii si mii de corturi.Cel care i-a întîmpinat a fost eroul troian. Troia. care sau si încins la lupta. si cei doi Aias. Insa Ulise s-a ferit. în urma-i venea Protesilau. El era dornic sa auda. Mintea parca se-nfioara de cît sînge a curs la Troia. încît nimica din ce se petrecea în piata sa nu scape privirii sale.. Ostirea le va fi zdrobita. Razboiul dintre oastea greaca si cea troiana s-a-nceput. sa afle si sa stie tot. o copila a regelui Priam. Tabara mare si întinsa. si lancea i s-a-nfipt în piept. Hector vroia s-atinga cu lancea lui chiar pe Ulise. în schimb. Agamemnon. Troia va cadea ruinata. Casandra. o preoteasa a Atenei. noua ani. destule glasuri cereau sa se curme razboiul. si alti regi. De fapt. Spre partea unde era Troia. rapita de troianul Paris. fiind cel dintîi dintre razboinici cazut pe tarm. siaproape toti vor fi ucisi. Mult mai departe de cetate si-au facut grecii tabara. La fel. în fata Troiei. Ostenii regelui troian au trebuit sa se retraga si sa se-nchida în cetate. la cele doua margini. în acest timp. îi sfatuia des Palamede pe regi si pe eroi sa curme acest razboi încrîncenat care cerea prea multe jertfe. în Troia. Aici se adunau ostenii în fata cortului regal. le aratase tuturor ca va urma nenorocirea. Astfel. în locurile cu primejdii.

Apolo. va fi-napoi la tatal sau. iar tu.si-a-nceput sa-l învinuiasca pe Palamede de tradare. Durase molima aceasta ceva mai mult de noua zile. Homer23. 206 Degeaba Nestor si cu altii au. Regele. Eu nu mai pot parasi lupta. caci sînt legat prin juramînt. . nebiruitul Agamemnon. s-a-nfatisat în adunare si i-a cerut lui Agamemnon. Ulise era vorbitor fara pereche-ntre elini. si nici la greci n-avea crezare mult chibzuitul Palamede.. cel ce era stapînul fetei. cînd Calha i-a vestit pe regi ca molima nu va-nceta. a luat din cortul lui Ahile pe roaba lui cea mai iubita. si de atrizi. decît în clipa cînd Hriseis. pe cînd se prefacea nebun. Ulise a vrut sa se razbune pe Palamede ce venise si îl chemase din Itaca si-i dovedise siretlicul. voi lua. profitînd de întîmplare. Mureau ca mustele ostenii. Ahile. folosindu-se de dreptul pe care îl avea în oaste... în schimb.. s-a suparat însa nespus si a rostit catre Ahile : .Pentru c-Apolo îmi ia roaba. îl ajuti. preot al zeului Apolo. Atunci preotul s-a rugat de zeul sau sa-i pedepseasca peaheii cei înfumurati. In sinea lui gîndea asa : "Tu m-ai facut sa plec de-acasa. în acest an a venit Hrises. Vreau sa te saturi de razboi. si astfel molima sa piara.Dar nici în tabara troiana Casandra n-avea ascultare. ascultîndu-i ruga. sa i-o dea înapoi lui Hrises. sa lupt aici pentru atrizi. Cearta dintre Ahile si Agamemnon Iar anul cel de-al zecelea e povestit de regele poetilor elini. . Ahile.. auzind vestirea. robita fiica a lui Hrises. ce-i fusese luata ca roaba de niste osteni. care îti este-atît de draga. pe roaba ta.vrut sa-mpiedice pe rege sa savîr-seasca fapta asta : caci îngîmfatul Agamemnon n-a vrut sa tina socoteala si. care-i chemase la razboi si pe Ulise si pe altii. Ba. Zilnic mureau sute si mii. A fost crezut. fiu al lui Atreu. Regele l-a gonit pe Hrises cu vorbe grele si-mbrînceli. si-a întins arcul si-a tintit în tabara lui Agamemnon.. în toata tabara aheie ciuma a napadit cu furie. Briseis cea îmbujorata. Asa a platit Palamede. si sa platesti". si luptele au dainuit din ce în ce mai sîngeroase. si Palamede a fost luat si osîndit la moarte crunta : sa fie doborît cu pietre. sa-mi las sotia si copilul. ce-rînd regelui Agamemnon sa-i dea-napoi pe fata lui : Hriseis.

. sedea sus pe catarg zeita. dar l-a oprit Palas-Atena. L-a ajutat si-atuncea cînd a fost el primejduit de o urzeala-a zeilor. Agamemnon este amagit de Morfeu Suparat prea adînc.. De asta data.. i-a promis sprijinul cerut. Oastea aheie va fi zdrobit-atunci de Hector..Va veni ceasul. înca în aceeasi noapte. Sa fie astfel nevoit sa îl implore pe Ahile sa se întoarca iar în lupta. se afla Eris . Ea i s-a aratat în fata si. îsi va recapata marirea si cinstea care i se cuvin. Ba. cearta ce-i va costa pe greci nespus de mult. în fata zidurilor Troiei. nevazuta de ceilalti. Veni-va ziua cînd tu însuti vei întelege c-a fost bine sa nu te lupti cu Agamemnon. a glasuit zeita Tetis. tu.Eu am solie de la Hera. a si trimis la Agamemnon pe zeul viselor. amar va fi de ei. si daruri vei primi-ntreite. zeita Tetis cea cu picioare de argint s-a ridicat din apa marii si prefacîndu-se în ceata a plutit pîna în Olimp..Numai asa. . în asa chip ca Agamem-non sa nu mai poata face fata. Ahile a parasit îndata lupta si nici n-a vrut sa mai auda despre razboiul cu troienii. sus pe catarg. a mai rostit lui Agamemnon : . zeita cea cu brate albe. discordia. amintindu-si bine de ajutorul dat de Tetis. venit din tabara troiana.Eris. Ahile s-a plecat zeitei. i-a amintit ca i-a fost vesnic credincioasa. mîniat peste masura. Acolo a îngenuncheat lînga picioarele lui Zeus si. Va fi însa tîrziu. care ai nesocotit pe cel dintîi viteaz aheu. sa gemi din greu. sa te împiedic de la sfada. si tare se mai bucura de cearta care izbucnise între Ahile si-Agamemnon. Nici tu. sa prinda sabia. suspinînd. cînd ai sati întelegi greseala. Morfeu. Iar Zeus. ajutat în lupta de Briareu. care te feresti de lupte si-i jupoi pe supusii tai. pe Briareu. nespus de greu. dar. zeita. Zeul a luat . în acest timp. a rostit numai spre AhUe : . Agamemnon... sa stii. zeita carentetise iarasi vrajba. în fruntea careia sta 207 Hera. tu. feciorul meu. nici nimeni n-o sa poata sa le ajute-aheilor. ba i-a trimis în ajutor pe un gigant.Ahile a dus la sold mîna. a lasat sabia la sold . Amar. ea.. sa lupte si sa-l ucida pe acela care-l jigniseatît de tare. îl roaga pe maretul Zeus sa sprijine oastea lui Priam si sa-i loveasca pe ahei. Iar Zeus. i-a biruit cu usurinta pe razvratitii din Olimp. cel înjosit de Agamemnon. Iar pe-o corabie cu pînze. Asa graia mîhnit Ahile. Ea l-a vestit numaidecît .

S-a îmbracat în haine scumpe. regele a si dat porunca sa se adune toata oastea.mare-i osînda ce ne-o dete din cer neînduratul Zeus.Fugi. Ares.îi spunea-n vis batrînul Nestor . Oastea parea ca este-un 208 i lan. Atena. toti cîti erau de partea Troiei. Gloata cea mare. Atunci s-a petrecut un lucru negîndit de rege. Afrodita. . aici. vedeau ca fuge oastea. si-n vis. Ele aveau de razbunat fapta feciorului lui Priam.înfatisarea batrînului întelept Nestor.Nobile rege. cînd bate vîntul peste el si-i scutura spicele dese. raspundeti iute. De-aceea Hera si Atena jurasera sa nimiceasca Troia cu uliti pietruite . Oastea aheie vrea sâ se întoarca acasa si-atunci. cu uliti largi si pietruite. Cu tipete fugeau ostenii bunibucurosi catre corabii. Cum sa mai poti tine o oaste atîta de dezlantuita si gata sa se-n-toarca-acasa ? Desigur. Dorul de duca si de pace i-a zguduit pe toti ostenii. si copilul.. pe Penelopa. a strigat Hera. vreti sa lasati nerazbunata crima netrebnicului Paris ? Calcati sfintele juraminte ? Du-te mai iute si aduna oastea. sa nu se risipeasca. Chiotul lor se ridica pîna la cer de bucuria nestavilita a plecarii. care tineau bine la tarm corabiile aheiene. Sînt noua ani de cînd luptam. Toti ridicau proptelele. pentru ca o va cuceri.. la vetrele din tara noastra ? Ce-ati zice ? Hai. Insa din ceruri vegheau Hera si cu Atena deopotriva. daca v-as spune sa lasam chiar acum razboiul si sa ne-ntoarcem pe corabii. . Trezit din vis.Hera. s-a clatinat ca un talaz. în fata ostilor grecesti. . gîndind sa-i puna la-ncercare daca sînt gata pentru lupta ori vor sa se întoarca-acasa . iar biruinta e departe. nu-ti mai vezi soata. cu fala. Atena a zburat pe tarmuri lînga istetul din Itaca : . adunata. si nu puteau deloc sa uite ca daruise marul scump fermecatoarei Afrodita. în larga piata-a taberei.le-a rostit el. Nimeni nu mai gîndea s-aduca lui Agamemnon vreun raspuns. Ce-ati zice voi..i-a sfatuit pe ceilalti zei : Apolo. sub zidurile Troiei. ce tine cu aheii . într-un nor greu de pulbere. toti ar fi plecat.. avînd în mîini sceptrul regal. cetatea cea bogata. tinîndu-si spada cea tintata în stropi stralucitori de-ar-gint. fugi degraba si fa ce-oi face si opreste-i din goana asta nebuneasca. Cum s-o opreasca ? . cu multumire. spunînd ca ea e mai frumoasa cu mult ca Hera si Atena. si s-a înfatisat. prinsa frumos pe dupa umar. a zis ea.Vitejii mei . si-acum. de asta data sa o lase prada vitejilor ahei. De nu masculti. l-a sfatuit pe rege s-atace-n ziua urmatoare Troia.

si de la micul sau fecior. dar Menelau s-a repezit cu-atît -de mare îndîrjire. Vazînd ca iarasi grecii fug. S-a-ntors la lupta din nou Paris. în mîini. Priam. Troienii erau ajutati acum de preamaretul Zeus. Oastea lui s-a înfricosat si a-nceput sa se retraga. pe spate arcul si o tolba si. Cu vorba lui mestesugita i-a-ntors pe toti la adunare. si sa-l întoarca iar la lupta cu Menelau. preadevotata Andromaca. doua sulite. Hector îl rapune pe Patrocle . cu sprijinul zeitelor Hera si-Atena. Hecuba. s-a-nspaimîntat si a fugit. si de la mama lui. încît toti s-au înduplecat. Hera l-a rugat pe Poseidon sa le vie în ajutor si a trimis-o pe Atena sa ia si ea parte la lupta. sa-i vina iute-ntr-ajutor. Dar vazîndu-l pe Mene209 Iau. A trebuit sa vina Hector. grecii tot au fost pusi pe fuga. pîna ce îndraznetul Hector a ho-tarît s-arunce-n mare pe-aheii care asediau orasul tatalui sau. Ostile iar s-au înfruntat. si-a luat ramas bun de la soata.Ulise. cel mai viteaz dintre feciorii regelui Priam de la Troia. Dar chiar asa. Zeii atîta pe razboinici Apoi acolo-n adunare. unde domneste zeul Hades. la rugamintile lui Tetis cea cu picioare de argint. Paris ajungea atunci rob. precum vroise însusi Zeus. S-au hotarît sa stea la Troia. pîna vor cuceri orasul regelui Priam cel bogat si îl vor pedepsi pe Paris. Mai mult. Lupta s-a început în zori. chiar el s-a coborît pe crestetul muntelui Ida si de acolo a zvîrlit un trasnet înspaimîntator în tabara lui Agamemnon. sotul Elenei. S-au dat iar multe lupte grele. sotul Elenei cea frumoasa. Astfel s-a început iar lupta. Caci Menelau îl însfacase de coiful lui stralucitor pe Paris cel înfricosat si îl tîra spre tabara unde salasluiau aheii. în fata taberei troiene iesise însusi mîndrul Paris. Astianax cel dragalas. care era în-vesmîntat într-o piele de leopard. a alergat catre corabii. încît. avînd alaturi pe Atena. Nu stia de se mai întoarce sau o sa plece dupa lupta catre regatul mohorît. auzind îndemnul si amintindu-si de sotie si de copil. avînd la sold o sabie. Ulise le-a vorbit din nou cu-atît de mare maiestrie. de n-ar fi fost zeita iubirii si a frumusetii.

dîrzul Hector. s-a facut un macel cumplit. Eroul se numea Patrocle. Iara macelul a urmat mereu mai greu. l Cu mare greu. Ba-l ruga sa-i fie ginere. cu mare lupta. însa Ahile n-a primit. pe care o purta Patrocle. mereu mai crunt. si Hector îsi pusese-n gînd sa arda fara nici o mila corabiile aheiene. cu t însusi Hector. si daruri scumpe. din ambitia zeitei. Fugind. sa-i ia pe copila-a lui de soata. care se leganau pe mare. o luase prada de razboi fiul lui Priam.Ahile. pîna la urma a cazut. Acuma se ivise vremea cînd grecii-l vor ruga sa vina. ca sa-i salveze de pieire. s-a ridicat cel mai bun prieten al lui Ahile peleianul. împuns în brat. atîta s-a rugat Patrocle de prietenul lui cel iubit. fiul lui Priam cel batrîn. desi Patrocle s-a luptat. însa armura lui Ahile. a rostit Patrocle. cu moartea-n suflet. chiar Agamemnon si-a înteles marea greseala de a-l fi înjosit pe-Ahile . I-a trimis-o si pe Briseis.si-acel viteaz era Ahile. abia au izbutit aheii sa scape trupul fara viata al lui Patrocle cel viteaz din mîinile troienilor. într-adevar. i Cînd au patruns însa troienii în tabara lui Agamemnon. Ahile se hotaraste sa intre în lupta . trimitîndu-i o solie cerea sa-l ierte pentru fapta nechibzuita ce-o facuse. asa cum planuise Tetis. si asta-i va înspaimînta. ei ajunsesera lînga corabiile de lemn. încît Ahile peleianul i-a întins armele cerute si s-a-nvoit ca mirmidonii sa-l însoteasca i WL razboi. 210 U Ta luate din Troia prizoniere. si alte douazeci de fete. la corabii. însusi regele Agamemnon a fost ranit. da-mi Kiie zalele si lancea. si-a trebuit sa paraseasca întinsul cîmp al bataliei. si. . Grecii erau amenintati sa fie prapaditi cu totul si azvîrliti în apa marii. Moartea taia tot mai flamînda vietile-aheilor zdrobiti si ei fugeau. A ramas neclintit în cort. Troienii or sa Creada poate ca ai intrat chiar tu în lupta. 3 Dar dupa voile lui Zeus. . roaba sa cea îmbujorata. Un singur om putea sa-i scape. cuprinsi de spaima. . El sta însa sub cortul sau si cînta linistit din lira. îi va goni de la corabii. de nu vrei sa-i ajuti pe greci. Da-mi oastea ta de mirmidoni. ca vulturul.si. în fata cetelor troiene conduse de marele Hector.în timp ce grecii se jeleau.

. A alergat spre el cu graba si l-a-ntrebat : 14 211 . si pe-o pasune turme de oi albe ca neaua. Acesta tocmai faurea niste trepiede fermecate. Ahile avea un nor mare de aur care lucea pîna departe. mama. ..Mama. pe care-a-nfatisat maiestru cerul si marea si pamîntul. si pe pamînt a asezat doua orase mari. de catre zeii olim-pieni. si un aed ce-i desfata pe tinerii care dantau în mijlocul orasului. într-unui dintre ele-i nunta. precum îti e urzit de soarta. acuma voi uita si ura ce o aveam pe Agamemnon si voi intra din nou în lupta. In jurul capului. cirezi de boi. Ocean. încît l-a auzit din mare si mama lui. în celalalt este razboi. Ahile s-a-nvoit cu asta.De moarte nu ma tem. noianul apelor verzi care înconjura pamîntul. Eu nu mai pot trai pe lume. Patrocle a cazut. Ahile s-a încrîncenat . tot va muri.Cînd a aflat aceasta stire. cositor. bogate. . iara pe cer soarele.. o. sa-l razbun astfel pe Patrocle. zeita Tetis se si dusese în palatul de-arama al zeului Hefaistos. a dat raspuns grabnic Ahile. de jalea fiului sau drag. Asa ca.Feciorul meu.. a spus zeita. daca nu izbutesc. o holda mîndra . Hector l-a despuiat cu sila si de armura daruita tatalui meu. în întregime de argint . Careii durerea ce te arde si cu ce pot sa te ajut ? Ahile i-a raspuns zeitei : . dar fara arme s-a urcat pe parapet si a racnit atît de tare spre troieni. tot va pleca. argint si aur lucitor . A-nchipuit apoi pe scut si un ogor . ca dupa asta vei muri si tu. la nunta voastra. Hefaistos a aruncat în foc arama. aici. toata încarcata cu ciorchini negri pe haraci. neavînd ce face.. . în acest timp. si-a pus cenusa peste plete si a-nceput sa plînga-n hohot. Mama a înteles ca fiul. si-a faurit întîi un scut. de ce ti-e plînsu-atît de amarnic ?. fara sa le atinga nimeni. zeita Tetis.. si s-a pornit si ea sa plînga. numai ca sa-l dobor pe Hector. Plîngea atît de desperat. în lupta sa-l nimicesc pe cruntul Hector. Auzind cererea zeitei. ce aveau rotile de aur si se miscau doar la porunca. luna si stelele scînteietoare. Ba a înfatisat si-o hora. Pe margini zeul a facut ca un chenar rîul. l-a rugat doar sa mai astepte pîna ce mesterul Hefaistos îi va bate pe nicovala alta armura alte arme.Dar stii prea bine. o vie. în fata Troiei. încît ei s-au oprit în loc. orisice-ar fi sa se petreaca.

i-a strapuns tendoanele de la picioare cu sabia lui cea taioasa si l-a legat cu o curea de carul sau stralucitor.si. pe nicovala lui uriasa. Iar batalia s-a-ntetit precum urziseraolimpienii 24. Nu a ramas acolo-n lupta decît fiul lui Priam : Hector. Hecuba. Razboiul a durat cu furie putina vreme si aheii. sa-i apere) picioarele. le-a dat zeitei sa le duca iubitului sau fiu. o platosa mai luminoasa ca para vie-a focului si-o chivara bine-ncheiata pe tîmplele eroului. au doborît pe cei mai vrednici dintre eroii de la Troia. Mama. îsi izbea fruntea si striga : 214 . Ahile-a primit armele si s-a-mpacat cu Agamemnon. pîna ce Hector a cazut lovit de sulita-n grumaz. S-a repezit apoi în car si-a tîrît trupul celui mort în jurul zidurilor Troiei. ispravind cu acel scut. murind Hector. ca sa-l pastreze neatins de aripa putreziciunii. Hector l-a implorat pe-Ahile sai dea parintelui sau trupul. Hector vroia sa se masoare cu marele erou Ahile. Mai înainte de-a muri. condusi acuma de Ahile. sta pe ziduri si-si smulgea parul de durere. Ţinînd în brate copilasul. pe micul ei Astianax. Priam plîngea în hohote si toti troienii se uitau. Doborîrea lui Hector Apoi Ahile a plecat sa se razbune pe troieni. ca toti cîti mai traiau sa intre. vazînd înversunarea lui Ahile. Din cositor moale si alb i-a încropit doua pulpare. înmarmuriti. Fiind apoi gata armele. s-a-nspaimîntat si a fugit. însa Ahile n-a voit nici sa-i asculte rugamintea si. ce-i drept. Portile Troiei s-au deschis. Zadarnic îl ruga Hecuba smulgîndu-si pletele ei albe. Zadarnic însusi regele îl îndemna pe fiul sau sa se ascunda în cetate. Auzind plînsul. Dar s-a întors la batalie si s-a luptat atîta timp. cel mai viteaz dintre toti. Jalea ei nu mai avea margini. Intîi. Ahile. zeita Tetis a turnat peste cadavrul lui Patrocle ambrozie si nectar divin. cum pîngarea Ahile trupul celui care fusese Hector. pe ea cu o creasta de 212 I aur. Hector. La rugamintea lui Ahile. navalise pe ziduri însasi Andromaca. Hefaistos a mai lucrat.

lighene de arama. plin de umilinta. daca se va întoarce teafar. dupa datini. în vreme ce în barba sura lacrimi îi luneca siroaie. cînd si razboiul 215 va-nceta.îi spune el . dupa poruncile lui Zeus. Lasa-ma sa te însoresc negrele genuni.. Baiatul nostru va ramîne fara le nici o ocrotire. Priam s-a si întors acasa. Ba înca îi mai hotaraste un timp. si prin cuvintele acestea. ca regele sa-i poata face feciorului sau. si Elena care stîrnise tot razboiul.O. purtînd cu el trupul lui Hector. Eroul a fost ars pe rug. trepiede-nalte si o cupa. Iara Ahile se îndura. Asa ajunge la Ahile în toiul noptii. ce purta numele Sperheios. mama : Hecuba. slujbele de înmormîntare 26. caci era ocrotit de Hermes. La capatîiul celui dus. nesimtit. la Hades 25. Poate ca si orasul lui e atacat de vreun vrajmas si n-are cine sa-l ajute. ucisi de-Ahile. si boi si oi si cai si cîini. si el ar fi batjocorit la nesfîrsit trupul lui Hector. Nu cutezau nici sa vorbeasca. Cea dintîi l-a vazut Casandra. S-au facut jertfe sînge-roase. rude si prieteni. caci el fusese-apa-: ratorul cel de nadejde al cetati. si. s-au strîns sotia : Andromaca. cum sînt copiii fara tata. dintre troieni. Ducea cu el un car cu daruri : velinte scumpe si covoare. odinioara. sa-i deanapoi trupul lui Hector. Intra în cort si-mbratiseaza genunchii. si nimeni nu-i da alinare sarmanei soate a lui Hector. Ba. înca în aceeasi noapte. în acest timp au avut loc serbari si jocuri mari în cinstea aheului cazut : Patrocle. cine putea sa mai zagazuiasca drumul aheilor catre oras ? Priam dobîndeste trupul fiului sau Astfel s-a razbunat Ahile de moartea celui mai bun prieten. de nu ar fi venit chiar Tetis sa-l roage ca sa înceteze. si toti plîngeau cu deznadejde. chiar Ahile si-a jertfit pletele lui cele frumoase. dusmanului ce-i ucisese atîtia fii în batalii. douasprezece zile. în ziua cea de-a douasprezecea. de la traci. si fratii lui. si a trezit tot poporul. mîinile-amîn-doua. sînt singura de astazi.. aur. Priam îi readuce-n minte eroului pe tatal sau. . . regele Priam a plecat catre aheii victoriosi. preaputernice Ahile . îi da-napoi trupul lui Hector. pe neuitatul viteaz Hector. Era calauzit de Hermes. Pierind Hector. pe care regele o primise.Hector.. batrîn si el. Pe rugul lui s-au mistuit si doisprezece prizonieri. pa cel mai bun. pe care le fagaduise zeului rîu din tara sa. si între ei. Toti erau împietriti de spaima.adu-ti aminte de tatal tau. îl roaga.

ca el se va sfîrsi la Troia. cel mai de seama-aparator si viteaz comandant de osti. Troienilor le vin ajutoare Priam. el a varsat lacrimi amare si ar fi vrut sa-i dea iar viata. în ajutorul Troiei a venit o armata mare. pe niste cai care fugeau. la nimeni nu tinea Ahile mai mult decît la Antiloh. Pe trupul ei însîngerat. i-a facut fiului iubit o preama-reata-nmormîntare. pe cîmpuri. Dar a iesit pe cîmp Ahile. Apoi s-a-nceput iar razboiul. Nu a ramas în fata lui decît regina amazoana . plîngeau chiar Troia. jocuri si lupte-n cinstea celui ce se dusese dintre vii. Patrocle. Nu i-a ramas eroului decît sa dea troienilor trupul întepenit al celei care 216 fusese altadata cea mai viteaza-ntre femei si cutezase sa se lupte. a pus la cale mari întreceri. eroul s-a cutremurat. Erau vestitele-amazoane 27 conduse de Pentesileea. regina lor. asa moarta cum era. cel rapus de Hector pe cîmpul de lupta. La început ostirea asta de amazoane ne-nfricate i-a biruit deplin pe greci. Aceasta. Cazînd regina cea viteaza. Ahile. oastea de tinere-amazoane s-a-napoiat în tara lor de lînga Pontul Euxin. zeita nereida Tetis. si amazoanele-au fugit. în lupta începuta cu ostirea etiopiana.Iar de-l plîngeau. Cînd i-a dat însa la o parte coiful de aur zimtuit. formata numai din femei. Orasului i-era aproape sfîrsitul mult dorit deahei. Totusi. în aceeasi vreme. Lancea s-a frînt însa în scutul facut de zeul faurar. îndîrjit peste masura. Totusi. . putina vreme dupa moartea acestui rege-etiopian. si. regele etiopienilor Numai ca. Ahile n-ar fi vrut sa lupte cu Memnon si etiopienii. Purta si el. i-a venit Troiei un alt sprijin. fiul lui Nestor. Dupa Patrocle. iuti ca vijelia. Ahile a uitat de toate si a intrat. I-a vîrît sulita în piept . în care stapîneste Hades. apoi i-a doborît si calul. pe loc. regele de la Troia. cu Ahile. si. si a jelit-o multa vreme. ca si Ahile. nepot lui Priam. Dar umbra ei era plecata catre tarîmul mohorît. si ea a aruncat o lance. Ahile s-a simtit cuprins de dragoste pentru regina. în lupta. Troia fusese mult slabita în urma pierderii lui Hector. armura lucie de aur. Pentesileea cea viteaza era de-o frumusete rara. si fiul lui Peleu. prietenul sau iubit. i-a gonit pîna la corabii. Ele luptau numai calari. înfrîngerea lui Memnon. în vremea cînd Priam pornise slujbele de înmormîntare ale lui Hector cel viteaz. s-a repezit catre regina mai mîniat decît oricînd. mai de mult. Legendele ne povestesc ca Memnon ar fi fost feciorul zeitei Eos-aurora. pe de alta parte. cel ce trebaluia în Lemnos. rege peste etiopieni. îl înstiintase. fiindca mama sa. pîna la moarte. Ahile. pe care îl purta Ahile. facuta tot de zeul schiop. Era Memnon. Memnon a doborît cu lancea pe Antiloh. fiica lui Ares.

. unde ea sa-l poata mult jeli în voie. i-a spus Apolo. dupa destin. De disperare. amenintîndu-I din priviri. 217 si cum Apolo mai sedea în fata marelui Ahile. decît ajutat si de-un zeu. si el.Ajunge ! Stai !. care-i grabise ceasul mortii. Atît era de-nversunat. si el a îndreptat sageata lui Paris de pe zidul Troiei. Paris si-a dus arcul la piept. Cu sulita. a simtit ca îsi pierda firea si. Zeul luminii s-a facut în acea clipa nevazut. era acum tare ca fierul. însa. fusese descîntat de Tetis în apele rîului Stix. Ahile a simtit sageata ca-l fulgera si a stiut ca se apropie clipa mortii . rîul cel negru din Infern. înca de cînd era copil. clatinîndu-se usor. precum stiti. s-a avîntat catre troieni. drept în calcîiul lui Ahile. dar n-a lasat din mîna arma. Feciorul nereidei Tetis s-a clatinat numai putin .. frumoasa Eos-aurora. încît ar fi patruns în Troia. Astfel sageata ucigasa ar fi fost în zadar. caci ai varsat rîuri de sînge. cu nimb stralucitor pe frunte. fara nici o chibzuiala. Memnon a luat un pietroi greu si l-a zvîrlit catre Ahile. si i-ai trimes zeului Hades mai multe umbre în Infern. îndrazneala asta avea sa-l coste mult prea scump pe fiul nereidei Tetis. Apolo îndreapta sageata lui Paris spre calcîiul lui Ahile Ei bine. Nu putea fi ranit cu arma decît într-un loc. tot a mai fugarit ostirea regelui Priam de la Troia. s-a repezit catre fiul zeitei Eos si l-a strapuns adînc în piept. în calcîi. si. fiul lui Tetis si-analtat sulita s-o azvîrle-n zeu. si trupul lui. Dar i s-a aratat Apolo. pentru c-Ahile ridicase sulita catre pieptul sau. A pus în struna o sageata si l-a tintit cu-ndemînare pe cel mai brav dintre ahei. Cazînd însa regele Memnon. însa Ahile. Mai mult înca. cu mintea-nvolburata. însa pe zidurile Troiei sedea fiul lui Priarn : Paris.. i-a raspuns aspru lui Apolo : . cei doi viteji pareau doi zei ce se-nfrun-tau fara de teama. a ramas însa în picioare. Ahile nu putea sa piara de arma vreunui muritor. scaldat în Stix. Lupta si-l blestema pe-Apolo. fiul zeitei Leto era turbat de suparare.. E timpul sa darîmam Troia . urma sfîrsitul lui Ahile. sa-nvaluit într-un nor negru si-a trimis vînturile repezi sa-i ia pe aripe feciorul si sa i-l duca într-o tara îndepartata. Ba i-a mai dat sagetii înca si o putere fara margini.. de nu veghea zeul Apolo. Vazînd pe marele Ahile ca sovaie în fata Troiei. înfuriat ca zeul i s-asaza-n cale. biata mama.Fereste-te din calea mea ! Nu te vîri în lupta asta. zadarnic o mai ocrotesti.. decît întreaga voastra oaste. chiar riaca-l nimerea-n calcîi..în lupta care s-a încins. Asta fiindca zeita Tetis tinuse pruncul de calcîi atunci cînd îl vîrîse-n rîu. Insa Ahile. .

Cum te blestem !. ce nu cutezi sa mi te-mpotrivesti în fata si ma lovesti doar pe ascuns. S-au facut slujbe fara seaman. lui. viteazului intre viteji ? Se certau mai ales Ulise si Aias de la Salamina. trîntindu-se toti la pamînt. Iar plînsul lor l-a auzit mama eroului Ahile. mîndrul Aias a-nnebunit si s-a-njunghiat în piept cu sabia sa lunga. Eroul rapus este adus în tabara Troienii. glasuia el. Iar peste urna-au gramadit un munte mare de tarîna. cele cu viers armonios. fiindca îi dusese trupul în brate.. auzindu-i glasul. Ea a strigat atît de tare : "Feciorul meu !". am sa va nimicesc orasul în care va adapostiti. capre. si si-a înfipt dupa aceea sulita lunga în pamînt. Cînd au ajuns în tabara. iara Ulise-l apara... De suparare. Vai voua. care va uitati la mine cum ma prabusesc. o luasera din nou la fuga. si te blestem.. La înmormîn-tare au cîntat copilele marelui Zeus.. 218 urmasii mei ahei. si Ares. cu fata la pamînt. Pe acest munte-au ridicat un monument de marmura 28. podit si sprijinit cu pietre.. urias. Dar dupa moartea lui Ahile a fost o cearta-n tabara. tinere fete si-alte jertfe : tauri uriasi.. iar Aias. S-a început un macel groaznic în jurul lesului întins în tarna umeda de sînge. Chiar si dupa moarte. au pus-o în aceeasi urna cu-a prietenului sau Patrocle. cai ne-nvatati înca la ham. Cei care se luptau mai dîrz sa scape trupul lui Ahile erau Ulise din Itaca si Aias de la Salamina. 219 S-ar fi certat ei multa vreme. de spaima.O. cu toate ca zeul Apolo. încît.Vai voua. adica toate noua muze. Trupul viteazului Ahile a fost urcat apoi pe rug. zeita nereida Tetis. au strîns cenusa lui Ahile. în armuri. S-au înjunghiat multi robi troieni.. Cine-avea drept sa-i mosteneasca armura marelui Ahile.. zeita Leto. Artemis si Xantos si Afrodita cea frumoasa încearca sa va ocroteasca. în acest timp au venit grecii. oi si s-au varsat vinuri alese ca li-batiuni pentru cel mort... Vai voua !. grecii au început sa plînga. si prin. dupa ce îsi daduse viata. însa va-zîndu-l c-a murit s-au întors repede sa-i smulga armura lui stralucitoare. facuta de zeul Hefaistos. simt cum înghetul îmi patrunde în vinele acum sleite. Zeu nemilos. Ulise. dulai de paza. eu tot va voi lovi cu sete.. daca regele Agamemnon nu facea astfel ca Ulise sa capete mîndra armura. Sfîrsitul lui Paris . zeu trufas. Iar luptatorii. spre corabii.. a mai strigat el si a cazut întins pe tarm. Troada s-a cutremurat. Aias îi luase trupu-n brate si i-l ducea catre corabii .. cu mama. S-a clatinat si a rostit catre ostirile lui Priam : . îiindca-l aparase ..

si nu stiau ca-n vremea asta pe ulitele pietruite. Ulise face pe voinic sa-si cate armele.. pentru c-o luase pe Elena. a închis ochii si-a murit. care-or sa-i vindece piciorul. a dobîndit-o un chipes tînar : Deifob. Ulise se strecoara în Troia Auzind vestea c-a murit. iscusit în vorbe blânde si-ntelepte. dusmanindu-l pe Deifob. erau doi fii ai lui Asclepio. în chinuri neînchipuite. dintre toti. ajuns flacau în toata legea. care daduse marul de aur Afroditei. s-ar fi parut ca oastea greaca este destul de mult slabita. pîna ce n-or intra în lupta fiul eroului Ahile si Filoctet. amîndoi.dupa poruncile Atenei. care s-o aiba pe Elena. îl face sa se domoleasca pe urgisitul Filoctet. cum eroul Filoctet stapînea arcul lui He220 racle. Cu toata-mpotrivirea mamei si lacrimile ei fierbinti. din acel ceas. unde statuse-ascuns Ahile în straie albe de fecioara. Iara Heracle-i porunceste lui Filoctet sa uite vrajba si sa-l urmeze pe Ulise. si. Pruncul era Neoptolem. Intîi a pornit catre Sciros. Heracle . dupa Ahile si Patrocle si Antiloh. însa. si se certau mereu cu el. sa plece si sa-l razbune pe Ahile cel abia doborît la Troia. Iar între ei l-a nimerit si pe fiul lui Priam : Paris. Se duc.. care i-au lecuit usor rana nespus de dureroasa. alti printi din Troia au vroit s-o ia de soata pe Elena. frate cu Paris si cu Hector. Cu toate ca batea la usa distrugerea cetatii Troia. Arcul. Aici. a înteles ca va muri. razboiul nu-i renumit prin vitejii. cu-o tolba de sageti muiate în veninul hidrei. ci prin ispravile pe care le savîrseste preaistetul rege al insulei Itaca. el a ucis mii de troieni. acela care stapînea arcul lui Heracle. Luîndu-si adio de la soata. si. pe insula numita Lemnos. si ea îi daruise-un prunc.. Ceilalti s-au otarît cu ciuda. ei tot se mai certau acolo. Ba înca i se-nfatiseaza lui Filoctet. frumosul print. Aici Ahile se-ndragise cu una dintre fetele29 aceluia ce-l gazduise.Murind si îndraznetul Aias. pentru ca-n tabara greceasca sînt fiii lui Asclepio. pe urma. Prorocii aratau ca Troia nu poate fi înca distrusa. în vis. si alti eroi. într-adevar. unde fusese parasit nefericitul Filoctet muscat rau la picior de-un sarpe. A plecat dupa ei Ulise. Paris.. chiar în marea . acela ce rapise din Sparta pe mîndra Elena. însa Ulise. doi medici buni si priceputi. Filoctet îi ura de moarte pe amîndoi fratii atrizi. jelit de nimfe si pastori. Filoctet pleaca deci la Troia. el s-a ascuns în muntii Ida. sprijinitoarea lui Ulise. Sageata lui fiind otravita cu sîngele hidrei din Lerna. unde traise altadata o viata simpla de pastor. regele de la Salamina.

Calul de lemn i. Troienii au vazut plecarea si se mirau nespus de mult.. Calul de lemn era acolo ! Ce-o mai fi asta ? Ce-i cu el ? . pa care o zvîrlise Zeus. si totusi. învesmîntat în straie rupte. pe urma. tot cum hotarîse Zeus. se spune ca Elena l-ar fi recunoscut îndata pe regele de la Itaca. de catre doi zei olimpieni : Febus-Apolo si Poseidon. Ulise a rapit. aceste ziduri nu puteau sa fie date la pamînt decît 221 de cei care aveau în stapînirea lor orasul. Unii au rîs. dar numai unul a dat ideea cea mai buna. se strecurase preaistetul rege al insulei Itaca. le-a spus Ulise. si.. Asadar s-a sfîrsit razboiul. ei s-au facut ca pleaca. însa si-au tras corabiile pe lînga insula Tenedos. neîncapînd firesc pe porti. fratii atrizi. Aias cel tînar.orasul Troia rezista. pîndind de-acolo-nfrigurati tot ce se petrecea pe coasta unde fusese tabara. Dupa aceea. la-ntemeierea Troiei. cladite. facîndu-se ca-i cersetor. bucurosi. El a rapit statua din lemn ceresc. paladiul sau statua Palas-Atenei. dar nu ar fi destainuit aceasta taina nimanui.Aheilor. dupa poruncile lui Zeus. dupa cum se stie. si cum sa-i faci chiar pe troieni sa-si sfarme propriile ziduri ? Toti s-au gîndit . Cunostea cearta din palatul regelui Priam pentru soata lui Paris cel cazut în lupta.. Calul sa fie-atît de mare.desi Ulise împlinise ce-l sfatuisera prorocii . din cer. dupa toate astea . In pîntecul acestui cal s-au vîrît cincizeci de osteni : Neoptolem si Filoctet si Menelau. Totusi. deoarece se spusese ca Troia nu poate fi luata cît timp paladiul era în templul din oras. De fapt.. gîndindu-se poate la vremea cînd grecii vor intra-n cetate. Troienii or sa vîre calul.. Agamemnon cu grosul ostilor grecesti s-au urcat grabnic pe corabii si au vîslit spre largul marii.cetate Troia. unde luptasera atît. sa mesterim un cal de lemn... si fiind calul atît de mare. stia ce oaste-i pregatita. si. Ulise si multi alti eroi. dar Agamemnon si Menelau. vor sparge zidurile singuri. Noi sa ne facem ca plecam. adica numai de troieni. Acesta a fost tot Ulise.. Cum ? Grecii pleaca ? Zei ceresti !. în orasul lor. încît în pîntecu-i sa intre cincizeci de-osteni bine-narmati. pretuiau sfatul lui Ulise. El cerceta. Au dat porunca unui mester 3° sa faca-un cal mare de lemn. au alergat pe tarmul înca ud de sînge. Aflase totul. îndata. Multimea sta adapostita în dosul zidurilor tari.

în acest . drept jertfa. si chiar Ulise îl lasase pe coasta asta din Troada. Sa-l suim pe acropola. . caci era tare bun... . un ostean grec. Atena.. Osteanul a-nceput sa spuna c-aheii au plecat spre casa. . prin vraji.Sa nu faceti una ca asta ! a glasuit atunci un preot al zeului Febus-Apolo.. . sa-i amageasca pe troieni. în desisul de papuris. ce se numea Laocoon. Agamemnon a vrut s-aduca zeilor. la plecare. ca semn al biruintei noastre ! raspundeau altii-nveseliti.Nu-l credeti ! a mai glasuit Laocoon cu voce tare. pîn-au plecat corabiile. Zgomot de sabii si de scuturi. el va va ocroti de rele.Sa-l azvîrlim în apa marii ! strigau unii dintre troieni. .... Ca sa o poata îmblînzi. din Olimp. Daca-l veti duce în oras. Insa el s-a desprins de streanguri si s-a ascuns în papuris.. Aici ar fi sa adaugam ca-ntr-adevar Sinon era osteanul cel mai de credinta al regelui de la Itaca.. . au construit calul acesta. dar. ca sa le fie drumul lin. Fapta aceasta rusinoasa a suparat-o pe Atena.Ba sa-l aducem în cetate. 222 si a pus mîna pe o lance.Calul a fost facut anume ! a dat raspuns siretul grec.Nu-ntelegeau. un barbat din oaste. a mai strigat Laocoon. ce purta numele de Sinon.Dar acest cal ? Ce e cu calul ? a vrut sa stie apoi Priam. pe trup cu urme de frînghii. sa nu le faca rau pe mare. Tocmai atuncea s-a gasit pe tarmul marii.Nu e adevarat. stiti ca Ulise a furat paladiul din Troia voastra. N-aveti încredere-n ahei ! Eu socotesc ca-i viclesug. si l-au ales. .Va jur pe zei ca e asa !. satur de-atîta razboi .Auziti sunetul de arme ! a mai rostit Laocoon. Din cal s-a auzit un zgomot. precum i-au sfatuit prorocii. Laocoon întelege siretlicul aheilor . a rostit mincinosul grec. tocmai pe el. A aruncat-o drept în cal. însa troienii n-ascultau. fiind dusman al lui Ulise. L-au adus regelui troian. de gura. Va minte !. le-ntunecase mintea. pentru ca. .

femei. batrînul. din casele nezavorîte. de oameni spintecati de sabii. In toiul noptii. cînd troienii dormeau atît de fericiti.. au si dat foc orasului. 223 Aheii ies din calul de lemn Asa a fost rapus batrînul. Ulise si ceilalti ahei au parasit calul de lemn si. troienii au plecat.. Planul facut de preaistetul rege al insulei Itaca reusea astfel pe deplin. Fumul se ridica-n coloane si ajungea pîna la cer. au început sa-si sparga zidul. Ulise biruia din nou. mai grosi ca bratul si lungi de doua ori cît omul. pe rînd. dar cei doi serpi. unde Laocoon. Zidul acela întarit.. prin case sa se odihneasca. Cum dormeau de multumiti !. Pe ulitele pietruite curgea un rîu rosu de sînge. sa intre în cetate.cal ne e pieirea.. Din ochii lor azvîrleau flacari. Cînd. si. O !.. serpii fusesera trimisi de zeul marilor.. facînd greseli dupa greseli.. si apoi fericiti cu totii au petrecut pîna tîrziu. la acest ceas. Caci altfel calul n-avea loc. si obositi de cînt si dant. s-au auzit de peste tot. în fruntea lor cu Agamemnon. care le aparau orasul de-aheii cei razbunatori. s-au zarit flacari uriase. Zgomot de arme a sunat si gemete înfricosate. la urma. bucurosi. Prin zidul spart au navalit cetele crunte de ahei. cu galagie. si-au spart ei zidul ca nebunii. a-nceput el lupta cu monstrii . s-au aratat. . cu o secure. cladit de doi zei olimpieni. rîzînd si facînd planuri sa-nceapa ei acum razboi cu-aheii cei fugari pe mare. S-a repezit si. însa troienii au luat moartea sarmanului Laocoon drept semn ca zeii porunceau sa vîre calul în oras. Troia este arsa pîna la temelii Troiei îi sosise sfîrsitul.. istovind amfore cu vin. si serpii s-au tîrît pe tarm. furisati pe ulite. Laocoon a vrut sa-i scape. doi serpi uriasi. Poseidon. disperat.. si îmbatati de vin si planuri. au dus calul de lemn pe-acropola. copii. Troienii-au fost surprinsi prin somn. pe fata marii. în triumf. în timp ce pe pamînt curgea sîn-gele-n valuri înspumate si vaietele sfîsiau vazduhul pur al zorilor. dantînd. dusmananversunata-a Troiei. si cu doi fii se pregateau tocmai s-aduca o jertfa zeului Apolo. Iar serpii s-au încolacit pe cei doi fii nevinovati. Cum a rostit el vorba asta profetica. si tot atunci s-a întors flota. apoi i-au sugrumat. O !. sparsese por- .. la rugamintile Atenei. cu creste rosii. pe el si pe cei doi feciori31. Cîte visuri înfloreau în mintile atîtor nobili din preabo-gatul oras Troia !. muscîndu-l l-au înveninat. Barbati. cu totii au fost trecuti prin foc si sabii. Troienii. pentru ca îsi iubise Troia si se luptase pentru ea. pe porti. Caci în palatele lui Priam.

voi. la Micena. aheii au purtat în care multele avutii din Troia. batrîn ca lumea. a fost smulsa de par de Aias si-mbratisata fara voie. cautîndu-si fiii. Toate leau încarcat pe vase. ca sa le duca în Elada. Numai Hecuba ramasese. Lucrul acesta a fost sustinut în urma cercetarilor arheologice facute de învatatul german Heinrich Schliemann. batrîn. razbunatorul. ce se-ascunsese în marele templu-al Atenei. arama. Pe celelalte le-au ucis. Casandra. Troia nu mai este. Pe Deifob. de care se prinsese fata. întruna. în lacasul sacru. Neoptolem. Cu toate plînsetele ei. ce le rîvnisera atîta : aur. l-a ucis însusi Menelau. din palat si a tîrît-o la corabii. si atît a plîns si a urlat. care s-a stins pe pragul casei. acolo.. In acest fel. cu mintea ratacita. Neoptolem a luat. slaba. Pe fetele si pe surorile regelui Priam le-au luat roabe. acela care luase de soata pe Elena. unde ea domnise-odata ca regina. si iau sfarîmat capul de pietre. Troia s-a mistuit mereu. petrecute în Asia Mica între secolele XlV-lea si al XH-lea î. soata lui Hector. încît se zice ca Hecuba s-a preschimbat. II mai una legendara. cu sila. Andromaca.. nurorile si nepotii. epoca marilor migratii. ca sclava. Fumul gros s-a tot ridicat vestind popoarele vecine si corabierii de pe mari ca Troia. Note 1. despre un razboi dus de catre capeteniile tuturor triburilor din Grecia împotriva bogatului oras Troia. Aceea ce fusese soata regelui Priam cel puternic umbla cu parul despletit. statui si cîte si mai cîte. Iar epopeea lui Homer oglindeste evenimentele reale. nu nu225 15 . l-au azvîrlit.n.1183 î. Se pare ca imensa bogatie a Troiei si pozitia ei geografica. Homer a creat cele doua mari poeme epice : "lliada" si "Odiseea". si noua zile sau mai bine. urla si si-i striga pe nume... s-a aratat ca opera atribuita batrîîiului aed orb. si statua s-a sfarîmat. tot încercase sa mai lupte. în vremea asta.Legendele Olimpului. si alte fete mai frumoase au cazut roabe de asemeni. Plîngea. Acestia au fugit în munti. Insa Neoptolem l-a prins de plete si l-a îngenuncheat în fata-i si i-a vîrît sabia-n piept. Homer. si-au ars-o pîna-n temelii. "miceniana". pe Andromaca. într-o catea. Ba era gata s-o ucida si pe fugara lui sotie. din Turcia. era prinsa de crudul fiu ai lui Ahile. de tara .224 tile de-arama feciorul marelui Ahile : Neoptolem.n. Pe-Astianax. fiicele. Traditia greceasca antica plasa evenimentele povestite de Homer prin anii 1199. pietre scumpe. razbunatorul. dupa legende. doar cîtiva au scapat cu viata. au jefuit-o-n-întregime . uscata si zbîrcita. Priam. cu hainele facute zdrente. Adevarul este însa ca baza istorica a "lliadei" o formeaza evenimentele legate de navalirea cetelor aheiene în Troada.e. Troia se ridica pe dealul unde se afla astazi localitatea Hisarlik. ca o umbra ratacitoare prin ruine. Aheii îsi aveau centrul în Argos. obiecte rare.. Au nimicit-o aheienii . Luînd ca temei cîntece foarte vechi. Dintre barbatii de la Troia. Aias a darîmat în templu si statua mîndrei Atena. Trei zile si trei nopti. si ea. stofe de pret. ca si despre ispravile unora dintre ei la întoarcerea în patrie. fiul lui Hector.c. din turn. si alcatuisera cultura asa-numita. are si o baza istorica. acoperind cu lacrimi pietrele negre-ale cetatii. pe voia Herei.

Dar chiar asa. sub haina de legenda. în acest fel. a trezit lacomia sefilor de triburi ahei. voi. 226 dardanieni. ci razbunarea pentru o grea insulta adusa. reprezentmd-o pe zeita Atena cu o lance în mina dreapta si un caier cu lîna si un fus în cea stinga. cu urmasii sai Tros si Ilos. Dardan nu mai era elin. în Dardanele.cu fantezia lor bogata au nascocit legenda despre rapirea Elenei cea frumoasa. elinii . Deci Troia era o asezare elina . au jefuit si au distrus Troia. înalta cam de 1. Tot el a dat si numele strîmtorii. amestecînd în luptele din fata Troiei pe cei mai multi dintre olimpieni.OM înfrumusetat legenda. E. poemele batrînului Homer au si valoare documentara deosebita. pag. mortarul. Engels : Opere alese în doua volume. soseau pe pamînturi eline. Omorîndu-l pe fratele sau.A.L. strînsi în jurul legendarului rege Agamemnon din Micena. dupa cit s-ar parea. Cauza razboiului. cu mina de troieni ramasi în viata. de la Ilos. Karl Marx si Fr. întîia oara. nu mai era deci bogatia mult rîv-nita a Troiei. ed. Povestea spune ca Dardan era fiul lui Zeus si al Electrei . El plecase din Italia si Enea. Ea se numea paladiu-fecioara si era ocrotitoarea orasului. nu cotropeau tinuturi straine. jaful le pare mai usor si chiar mai onorabil decît agonisirea prin munca" . fusese obligat sa fuga din Elada în Asia. 339. era. Mai tîrziu. în constructii. dobîndirea de bogatii a si devenit unul dintre scopurile principale ale vietii. ca la zidirea cetatii Troia s-ar fi folosit.S. 1955. Ca sa justifice însa acest razboi crud si ca sa-i dea noblete. stadiul orînduirii gentilice. dupa sfîrsitul razboiului. încît sa se arate ca Dardan. unui rege. marea epopee a lui Homer. au plecat din Elada cu oastea în Asia Mica si au atacat. împinsi. din miazanoapte. aheii. debarcînd în Asia Mica. Din neamul lui s-au tras regii troieni. aratînd ca Dardan venise nu din Elada. potrivit povestirilor antice. iar troienilor. s-a întrebuintat cimentul. erau si ei elini. care au pe linga o importanta istorica si una de documente ale vietii sociale din timpurile acelea departate. întemeind o asezare si o dinastie dardaniana. fosta Helespont. dupa legenda. Statueta aceasta de lemn. acela care se tragea direct din Dardan. i s-a spus Troiei si Ilionul.50 m. stranepotul sau.P. amestecat cu . De aceea Troiei i se mai zicea si Dardania. La Troia. Legenda fusese ticluita de elini în asa fel.care domina strîmtorile. se pare ca romanii au modificat legenda potrivit intereselor lor. 3. în timpul cînd se trecea de la orînduirea gentilica. se va întoarce în Italia. Acestia. unde sînt cîntati eroii razboiului troian. a fost numita "lliada".fiica lui Atlas. a Ii-a. II. Din aceasta pricina. Iar Friedrich Engels a aratat ca "pentru popoarele care se gasesc în. nici încercarea de a coloniza si alte regiuni de pe litoralul Asiei Mici. în schimb. Aezii si mai ales Homer . la rîndul lor. Ele ne zugravesc cu autenticitate societatea troianâ si cea din Grecia continentala. Iasio. si deci negotul dinspre Marea Neagra si Marea Egee.despre care unii învatati cred ca nici n-a existat . Pîna atunci se puneau numai pietrele una peste alta. în Asia Mica. Iata de ce ne apropiem cu atîta interes de legendele acestea. Alegoria ne arata. la societatea împartita pe clase. rapire facuta la îndemnul unei zeite olim-piene. 4. ci din Italia. cum presupun unii mitologi. a pastorilor nomazi. fiul lui Tros.. de dorieni. 2.

orasul înfloritor. Vlise. fara minte."învingatorul". 8. 227 11. si sa alerge dupa zvînturatul tînar din Troia. uneori vîrînd discordia. încît Elena îl îndrageste si. Zeul îl face mai frumos si mai atragator pe Paris. Torta care aprinde vrajba si o atîta tot mai mult. Într-un basorelief din secolul al III-lea î. Scena alegerii celei mai frumoase zeite. pictata de Giorgione. 15. Heracle s-a oferit s-o scape pe Hesiona. Podarce însemna : pas usor. fiind înlocuit cu cel roman. De aceea au lucrat Poseidon (zeul care întruchipa apa) si Apolo (caldura soarelui). pentru ca acest fiu al lui Laomedon era un alergator de frunte. a creat o mare opera Rubens. o convinge. în timpul scaldatului ii cade însa o frunza de tei pe umar. De aceea Heracle. dar sînt gasiti. Din clipita aceea Paris . Acesta trebuia s-o primeasca pe Hesiona. unde pruncii nedoriti sînt aruncati prin paduri sau pe stînci. într-un decor exuberant. dar.a si dezlantuit urgia. alteori rapind mireasa sau scufundînd palatul. de o mare valoare. Lânga el este zeul Eros. Atena si Afro-dita. 10. Pe tarmul apelor ce se afla între insula Eubeea si Grecia continentala. dupa ce a scapat din nclavia lui Euristeu. Astfel. amenintarea sumbra. în schimbul marului de aur. Apolo a trimis ciuma în Troia.ta sa-si paraseasca sotul. adica rascumparatul. care închipuie veninul ce otraveste inima si face sa se nasca ura. 6. Dar Laomedon nu i-a mai dat-o pe fiica lui de sotie. se foloseste cel dat de romani.. Numele adevarat este Hecabe. tinlnd-o de umar pe sotia regelui din Sparta. dlnd la o parte întelepciunea si puterea . Artistul a stiut sa puna pe pînza.fa-cînd marea greseala de-a prefera desfatarea. daca i-o va da de nevasta. . pentru ca fusese eliberat din robie. Heracle a ucis monstrul. 16. si în folclorul altor popoare se gaseste motivul acesta. în mina dreapta tine torta.Aflatul". De aceea marea poema epica a lui Homer. dupa sfîrsitul razboiului troian.. Motivul CM vrajitoarea care strica petrecerea sau nunta. Ea are în mina stinga un sarpe. Regele i-a promis-o. si în folclorul românesc se gasesc basme ca . Pe urma i s-a zis Priam. fiica lui Laomedon. (Vezi de pilda basmul "Valul miresii" din volumul "In tara legendelor"). în legenda Nibelungilor. pe drumul întoarcerii acasa. si aici va fi locul unde îl va lovi mai tîrziu dusmanul. In pictura moderna. eroul german Sigfrid se scalda în sîngele unui balaur ca sa devina invulnerabil. pe tema aceasta. Hecuba. ca jertfa. 12.e. în schimbul unor daruri de pret. 5. dintre Hera. 14. Se crede ca fetele au fost în numar de douasprezece.a. se cheama "Odiseea". Mai la o parte sta Paris. sa-si tradeze casnicia. se vede cum Afrodita. iar Poseidon. s-a distrus la Dresda. unde domnea regele Priam.nisip si apa. . Ca sa-l pedepseasca pe Laomedon pentru lipsa lui de cuvînt.n. A început ruina Troiei. este ga. "Fat-Frumos cel gasit pe munte" s. fiind prea putin cunoscut. Paris îi da marul discordiei încîntatoarei Afrodita. ca altadata Perseu pe Andromeda. 13. care-i cinta peripetiile. în culori maiestre. s-a dus cu armele asupra lui Laomedon si l-a pedepsit. a fost pictata pe zeci de vase din vechime. 7. în româneste. un monstru. în timpul razboiului. salvati si adusi din nou în casa parinteasca. O pictura asemanatoare. ii gasim iarasi în basmele si legendele noastre. Numele adevarat al lui Ulise este Odiseu. 9. tara. în literatura însa numele de Odiseu nu este aproape deloc folosit. Cimentul se usca la soare si lega pietrele mai bine. Pentru ca în vazduh pluteste zeita Eris.

. 21. Darmite acum cînd el e turbat ca-i ucisera sotul . ca leul Ahile Iar se ivi la razboi dup-asa îndelunga sedere. Taurida nu este altceva decît Crimeea. în adunarea asta. chiar ei înde-ei îsi dau crîncena harta. Iara în timpuri grele. De fapt. dupa zidul ahaic. Mi-e sa nu surpe în ciuda ursitei chiar zidul cetatii". cu arcul. Vasele-aheilor si se cutremura-ntreg Ilionul. dupa cei noua ani de asediu. prin strigate. înteleptul. fiecare Tot se uita cu uimire cum iutele-Ahile în arme Strafulgera între-ahei ca urgia barbatiilor. 20. adica grupul de persoane ce avea un stramos comun în linie directa barbateasca. Intîmplarea este povestita de Euripide în tragedia : "Ifigenia în Au-liaa". Dar pe troieni îi cuprinse un tremur grozav . basileul. Cu cit era mai pretioasa jertfa. dintre reprezentantii cei mai bogati ai gintilor. format. 24. N-ar putea dînsii cu el sa se tie pe loc o minuta. Merge la tabar-aheilor Hera si Palas-Atena. îl sfatuieste pe Agamemnon sa-si organizeze oastea. crestele toate-ale muntelui Ida.. Poseidon razguduie jos în adîncuri Nemarginitul pamînt si muntii cu piscuri înalte. Ba pe troieni îmboldind cu tipete de pe cetate. 'Naltase Vrajba cumplita ce-ntarta multimea. Elinii socoteau ca nici un lucru de seama nu se face fara sacrificiu. 18." 228 si zice înteleptul Nestor astfel pentru ca în epoca homerica unitatea sociala de baza era ginta paterna. Atît numarul corabiilor. tot nobilimea hotara. Bubuie strasnic în nouri al lumii sii-al zeilor tata Sus din Olimp . Homer ne cînta în versurile nemuritoare ale "Iliadei" cum Zeus a grait spre zei: "". din coif stralucind. Zeul Cutremur Poseidon si daruitorul de bunuri Hermes. Ares. acuma de-o parte si alta zoreau fericitii Zei sa se bata . istet ca nici unul. Neamul pe neam sa se-ajute la lupta si ruda pe ruda. Leto si Xantos în urma si galesa zîn-Afrodita. si tipa Groaznic Atena ba-ncoace la sant. în primul rînd.Eu sta-voi aici în Olimp pe o culme si voi petrece privind. Voi zeii ceilalti dupa voie Mergeti la Troia pe cîmp unde lupta troienii si-aheii. Regele. Ba pe la tarmul batut de talazuri da chiot puternic. 19. Astfel. 22. 23. Batrînul Nestor. s-a dus la troieni si pletosul Febos-Apolo cu el si Artemida cu tolba. Insula Sciros. Mai mare decît ginta era fratria. Tremura poalele. sa îi aprobe masurile pe care le lua. dezaprobarea sau aprobarea fata de-aceste hotarîri. avea si-un sfat al lui sau un consiliu. cu atît succesul era asigurat. Hefestos Vine soldis dupa ei si-si deapana slabe picioare. spunîndu-i în felul urmator : "Armia tu întocmeste-ti acum dupa neam si-nrudire. aheii Nu mai puteau de mîndrie. Chiar daca singur Ahile s-ar pune cumva cu troienii. basileul putea sa cheme si adunarea poporului sau a ostirii. Ba de pe Dealul Frumos da fuga spre rîul Simois. Iara mai multe fratrii formau tribul. Asta vorbi Cel-de-sus si aprinse nestinsa-nfocare. . Falos de putere. 229 Pîna ce zeii statura departe de tabara. Nui ramînea poporului decît sa-si arate. Ares. Se-nfiorau la vederea viteazului si înainte. Urla si Ares în fata-ii asemenea negrului vifor.17. Volnic e-oricine cum vrea sa-i ajute pe unii sau pe-altii. Zeii îndata pornesc la razboi împartindu-se-n doua . "lliaaa" nu cuprinde decît sfîrsitul razboiului troian. Dar mai pe urma cînd olimpienii iau parte la lupta. cît si acela al ostenilor au fost mult exagerate.

s-a mîniat de moarte.asa cum s-a spus . urna a fost luata de valuri. si de spaima Ţipa si sare din tron ca nu cumva zeul Cutremur Cu zguduirea-i de sus sa crape pamîntul si pamîntenii si zeii sa-i vaza cu ochii locasul Muced si negru. 31. pe tarm. fara voie. 26. Mai sînt numai putine clipe si toti trei vor fi ucisi de serpii zeului Poseidon. "Andro-maca". aceasta opera a stabilit si reputatia poetica a renumitului scriitor francez. însa. trimisi la rugamintile Atenei. Preoteasa Atenei fusese-m-bratisata de Aias. 21. au stat acolo secole întregi. a creat în antichitate Euripide . 29. ca sa le fie mai lesne cînd trageau cu arcul. vreme de zece ani. înaintea erei noastre. Fata care ajunsese sotia lui Ahile se chema Deidamia. al umbrelor Domn. cînd a venit o mare furtuna. ca sa poata aduce în apele marii urna fiului ei iubit. .Tremura Pluto în iad. iar în secolul al XVlI-lea. 30. Asta. Un grup de marmura vestit. ne înfatiseaza scena aceasta cu un dramatism fara pereche. aproape de strîmtoarea Helespont. Laocoon.ele îsi retezau de mici copile unul dintre sini. Dealtfel. care îi ocrotise pe-ahei si-i ajutase sa nimiceasca Troia. în sacrul ei lacas. Vn cîntec vechi spunea ca Tetis urzise dinadins întîmplarea aceasta. pentru ca . preoteasa si statua zeitei. care se gaseste în tezaurul artistic al Ermitajului.. oricit se încordeaza Laocoon. este în mijloc si se lupta cu cei doi serpi mai grosi ca bratul si lungi de doua ori cît omul. Supararea aceasta îi va costa pe-ahei mai mult decît razboiul în toti cei zece ani. cum spuneau grecii. cu pietre. Fiii cauta la el sprijin .. pe aceeasi tema si cu acelasi titlu. de catre sculptorii Agesandru. Ea a inspirat adeseori pe artisti. Deci Aias pîngarise lacasul. Valurile au navalit pe promontoriu si muntele s-a spulberat. Dupa datina veche. sa fie omorît. pe un promontoriu numit Sigeion. 28. Aias urma sa fie Licis.. Muntele acesta ridicat de greci deasupra mormîntului lui Ahile. Troia fusese arsa pîna la temelii. O tragedie. care îi stranguleaza fiii si îl musca chiar pe el de mijloc.. Aias de la Locrida savîrsise o crima. si se vedea de la mare departare de catre toti corabierii. ce luptase plin de înversunare. pe coastele Troadei. dar lupta este pe sfîrsite. Atunci Palas-Atena. Atît doar ca eroii nici n-au vrut sa auda ca Aias. 230 ÎNTOARCEREA AHEILOR ÎN ELADA RĂZBOIUL CE DURASE ATÎTA TIMP ÎN TROIA acum se ispravise.» 25. batrînul preot. Ba i se sfarîmase si statua zeitei pe lespezi. a creat o noua opera tragica poetul francez Racine. Polidor si Ate-nondor din Rodos. sculptat în secolui întîi. pîna într-o buna zi. Aceasta înduiosatoare întîmplare a fost pictata pe un vas antic de-o frumusete exceptionala. Amazoana s-ar tîlcui din limba vechilor greci prin "fara sîn". Jalea Andromacai este unul dintre cele mai zguduitoare cîntece din marea poema "Iliada". scîrbit si de zeii : asa zgomot facura Zeii cînd se înclestara-ntre ei pe cîmpie. în bucati. ca si monumentul de marmura. intitulat "Laocoon". Artistul care a facut calul de lemn se numea Epeios. însa urmarile grozavului macel abia se începeau.

navalnica. Flota s-a risipit. însotita de Eros. îti voi fi credincioasa. se coborîse iute din înaltul Olimp. Doar în putine zile vom vedea iarasi Sparta si palatul dorit. munti.Vîntul este prielnic.a sagetat cîrmaciul1 corabiei regale. A luat-o pe Elena în brate si-a dus-o la corabii.. regina ce fugise cu Paris de la Troia. M-a-ndemnat Afrodita. si Eros. vreme de sapte ani. s-au sfarîmat de stînci. Insa mîndra Elena. Mai bine te îndura si ia-ma iar la Sparta. împreuna cu Elena Menelau se-mpacase cu soata lui... Vroia sa-i mai loveasca cel putin înc-o data si sa-i împiedice pe-aheii ce-i ura s-ajunga în Elada.. Afrodita. trasese o sageata. au plecat mai departe. Dar nu era asa. din care am plecat acuma zece ani. Iar fata ei era nespus de-ncîntatoare. preafrumoasa Elena. 233 . nu ucide pe fiica puternicului Zeus si a reginei Leda. prin tari îndepartate : Cipru. pe care-o pregatise ca sa-si ucida soata. Apolo .O. cum era datina. m-a sagetat în piept cu-o sageata muiata în fiere si venin. Apoi. Elena. E drept ca prin legende se spune ca zeita iubirii. si cu mare greutate au izbutit.. Asta pot sa ti-o jur. Fapta am savîrsit-o din voia zeilor. biruitor.. Fenicia. umila. si. la urma. cum. necum. cazuse în genunchi. Menelau si ostenii i-aa ars trupul pe rug si i-au facut o slujba. fiul ei. ce-l facuse de rîsul întregii omeniri. Ridicati pînzele corabiilor noastre. pe vaile din. Apoi a dat cu fala semnalul de plecare corabierilor sai : .. au fost siliti de Ares sa rataceasca. pentru sotia sa. lacrimi curgeau siroaie si îsi cerea iertare.ce tinuse cu Troia în razboi . mai întîi. Asa crezuse el ca în putine zile se vor întoarce-n Sparta. Desi trecuse vremea. Pe fata ei frumoasa. în cea mai mare parte. si sa pornim spre casa. Dragostea izbucnise din nou. rege. Corabiile aheie. c-un nou cîrmaci. Libia si Egipt. cel tras de porumbite. pentru sotia lui care îl parasise. a grait Menelau. îsi pastra fragezimea si era mai frumoasa decît în tinerete. Se zice ca barbatul fusese hotarît sa-si ucida nevasta. apoi. în fata lui. Iar Eros. 232 Astfel rostea odrasla lui Zeus si a Ledei. reîntîlnindu-si sotul. la porunca zeitei Afrodita. Simtea cum se topeste toata mînia-i crunta ca primavara gheata. cu carul din petale de flori de trandafir. va-zînd-o pe Elena ca-i în primejdie. fie-ti mila. sa-si i revada Sparta. Regele Menelau si soata lui. Ochii ei cei albastri îi muiau inima regelui Menelau. barbatul si-a zvîrlit sabia. Pentru ca. Am suferit destul.. cu glas întretaiat de plîns si de suspine : . la Troia.Menelau porneste spre patrie. Dar le-a trimis Poseidon o furtuna grozava. zgomotoase. pe lînga capul Su-nion. cînd iese soarele si-o schimba în pîraie vesele. de asta data-n pieptul regelui Menelau si îi reaprinsese dragostea-n vîlvatai. zeul înaripat. Iubirea renastea în pieptul regelui. Elena.

cuprinsi de-un simtamînt de teama. obiecte si stofe pretioase. si datorita lui. ca toti marii eroi 2. El a catat cu ochii-i . la care au venit Poseidon. ajutîndu-l pe Priam. In timp ce în Troada aheii au ars trupul eroului Ahile. divinul cîntaret. pe mare. si-au pornit spre Leuce. strigate de razboi si tropote de cai. si pentru ca-ndragise. si Ahile cînta. se asaza în insula Leuce. A fost o nunta mare în insula Leuce. Elena a fost luata de Hera din Olimp si data de sotie eroului Ahile. în acest fel zeita cu bratele ca neaua rasplatea pe eroul ce biruise Troia.rostea în vers Ahile . corabierii salvati de Ahile.voi care locuiti pe coastele manoase ale acestei mari. dupa moarte. fiind acum semizeu. argint. din marmura ca neaua. si-apoi s-a ridicat un templu maiestuos. în Leuce. gloria oamenilor. zeita nereida. corabierii îsi opreau vasele si ascultau. si chiar acei învinsi sînt înca proslaviti. care îi era mama. cel mai viteaz erou din razboiul troian 5. Atît de multe daruri se aduceau în templu. parca o-ncercuia c-un brîu larg de argint 4. laudati în cîntece si Troia nu-i uitata". dupa moarte. faima si renume . îi faceau multe daruri : aur. din mîlul ce-l purtase Istrul în drumul sau din Scitia departata pîna la gura Psilon 3. Poseidon a-naltat în Pontul Euxin o insula frumoasa. Ele plecau în zori. casâtorindu-se el cu frumoasa Elena Legendele mai noi spuneau ca. nimfele nereide si geniile toate din Pontul Euxin si chiar din Meotida 6. De-aceea si-au facut corabii maiestrite. Insula a cladit-o Poseidon furtunosul. Amfitrita. si. îsi muiau penele în valurile marii si se-ntorceau pe tarm. femeile acelea care luptasera cu Ahile la Troia.Ahile. pe mari. Aceasta melodie era fermecatoare. cu caii lor cu tot . Caci. S-au urcat pe corabii. Ahile s-arata la pupa-nves-mîntat în straie de razboi si le-arata cu mîna încotro sa cîrmeasca. în viata. maturînd lespezile cu aripile lor. De-atunci. izbindu-se de stînci si stropind-o cu spuma. "O. ajuns un semizeu. Nimicirea amazoanelor In insula Leuce traiau si multe pasari : porumbei. La rugamintea mamei. ca semizeu. încît se adunase o mare bogatie. cu voia lui Zeus. umbra celui rapus a fost luata de Tetis. datorita lui. însa marele-Ahile. iar prietenul meu Aias s-aseamana cu zeii. eu înca n-am murit. si. pe Elena. cea rapita de Paris . Aici si-a asezat zeita nereida pe fiul ei Ahile. Iar acest nou tarîm a fost numit Leuce sau insula cea alba. Patrocle mai traieste. si daca vreo corabie se afla în furtuna si îsi cauta scaparea în insula Leuce. în orice seara. Aicea. gloria suferintelor îndurate de mine. laudîndu-l pe poetul ce povestise-n versuri greul razboi troian '. Ba unii povesteau ca s-auzeau de-acolo si zgomote de arme.desi pastrase taina ascunsa-n inima . Aceasta bogatie au vrut s-o stapîneasca vitezele-amazoane. a savîrsit o vraja. lira mea azi va cheama : slaviti-mi pe Homer. Ahile si Elena se asezau la masa. Ahile s-a schimbat din om în semizeu. Stropeau cu îngrijire tot templul lui Ahile.Hera i-a daruit-o de soata. pentru ca-n preajma ei marea se-nvolbura. pescarusi si alte zburatoare 8.

zeita. un timp. S-a catarat pe stînca. Apoi s-au repezit. Menelau a-nchis ochii. si data lui Ahile. trosnind cumplit. a fost dezlantuita aproape de Eubeea. îi ridica sanctuare si-i tot aducea jertfe zeitei purtatoare de coif si de egida. si ca s-o îmbuneze. ci s-a luptat cu ele. si au plecat pe mare. mai înfricosatoare. semizeul Ahile a chemat apele Pontului Euxin peste insula sa. Dar în cîteva zile au început furtuni. Apele-au navalit si au purificat pamîntul insulei de sîngele varsat °. si sa aflam ce soarta au mai avut si ceilalti ahei ramasi acolo. povestite-n legende. Insa eroul nostru nu s-a lasat tîrît de valuri. La început n-au fost pericole prea mari. Intîrzia acolo. iscate de Poseidon la cererea Atenei. cu mila ta spre noi si nu ne oropsi în drumul catre casa ! se ruga Agamemnon de falnica Atena. cum stiti. Furtuni nenumarate. si soata lui Elena a fost luata de Hera. risipita pe fundul clocotitoarei mari. N-avea de unde sti ca ea-i si presarase zeci.întorsi din rataciri care-au 234 235 durat. . Astfel au fost pierdute în apele adînci cele mai multe vase. acel ce-i pîngarise templul sau de la Troia. Iar vîntul împingea corabiile-aheie spre stîncile din coasta unde. a catat cu ochii lucitori spre muntele Olimp si a strigat din rasputeri : . cu gîndul so-mblînzeasca pe zeita Atena. dupa ce Menelau si frumoasa Elena . a izbutit s-ajunga pe-o stînca de la tarm. regele Agamemnon mai zabovise înca o vreme în Troada. ca niste lei fla-mînzi. Dupa osînda asta. sute de primejdii. mîncîndu-le cu totul. vreme de sapte ani . Parea ca marea fierbe într-un cazan adînc.crunti si strapungatori spre caii ce purtau oastea de amazoane. deasemeni. pe mare. si. trîntind pe amazoane cu fruntile-n tarîna. dupa ce a fost arsa. Dupa ce Menelau plecase cu Elena si-o parte din corabii. Printre aceste vase. de pîntece. Cerul se coborîse pîna deasupra apei. muscîndu-le de brate.au sosit iar acasa si-au vietuit. vînat si mohorît. catre Sparta. Terminînd deci cu slujba si jertfele-n Troada. Dar cea mai grea din toate. Tot în aceeasi vreme. caii s-au scuturat. fara a fi întrebata. regele Agamemnon a poruncit. s-au petrecut tîrziu. Sub privirea aceasta. ca si ostenii lui sa se urce-n corabii si cu totii sa plece spre dorita Micena. sforaind ca turbati. din cetatea lui Priam. Pedepsirea lui Aias din Locrida Toate aceste fapte. de solduri. ce era suparata fiindca nu-l pedepsise pe Aias din Locrida. spre adîncuri. s-a iscat o furtuna ce-a scufundat în mars corabiile pe care venisera-n Leuce vestitele-amazoane. si cum era voinic. în drumul catre casa. Sa ne întoarcem însa din nou" în fata Troiei. vesel.Apleaca-te. a fost sparta-n bucati corabia pe care calatorise Aias. ostenii înecati si toata avutia ce o purtau cu ei. se sfarîmau în tandari. în palatul din Sparta.

.Voi.. Poseidon.zei ! .. S-a-ndreptat într-acolo cu corabiile sale. Numai ca în Eubeea domnea pe-atunci Nauplios. tatal lui Palamede. Acum. însa si el lovit de stîncile din tarm si-aproape plin de apa. ce se chema Egist. a crezut ca-i un port. ha. Flota tocmai trecea prin apele acelea adînci. care-i minasera pe-ahei pîna-n Troada. si-abia într-un tîrziu au izbutit s-ajunga acasa. a vrut la rîndu-i sa plateasca regelui Agamemnon moartea fiului sau. acel ce porti alge în paru-ti ud si esti rege pe mari. clocotitoare. corabiile lui s-au scufundat în mare. si s-a-ncruntat amarnic zeul marii. Ai sa pieri. N-ai pierit ?. de apa. Se mai vede si astazi cum a fost rupta-n doua. Pornise iar furtuna. Credea ca s-au sfîrsit necazurile pe mari prin pierderea lui Aias. tîrîndu-l si pe Aias.. eroul ce fusese osîndit în Troada si omorît cu pietre..vasele s-au ciocnit de coltii ascutiti si. si-a lovit cu tridentul acea stînca înalta pe care statea Aias.. Cu bratele acestea puternice. preacruntule Poseidon.. . varul lui Agamemnon. a racnit din apele marine furtunosul Poseidon. Agamemnon este ucis la-ntoarcerea acasa de sotia necredincioasa Atîta ca în timpul cît lipsise-Agamemnon. nu i-a fost credincioasa.N-ai pierit ?. sotia-i Clitemnestra. vrusesera sa piara cel care cerea pacea. Palas-Atena si tu.. care se pravaleau în apele adînci1!.. sora mîndrei Elena. Cu greu au izbutit de-au plecat mai departe. aflînd Nauplios ca se apropie flota. vazînd Agamemnon foc scînteind pe tarm.. aflati ca n-am murit. si. si.. La capul Cafareu al insulei Eubeea rasar mai peste tot colti mari. care era mai bun ca toate celelalte. dusmana grecilor din razboiul troian.. Vîntul batea avan si azvîrlea-n corabii munti negri.. Cînd s-a sfîrsit furtuna si s-au ivit iar zorii. zei. Atena si zeita cu bratele ca neaua. una dupa alta. si rid acum de voi. Nauplios a aprins pe-aceste stînci un foc. Iar vuietul furtunii a stins pe totdeauna gemetele de moarte ce le scoteau ostenii regelui Agamemnon.-omenesti am razbatut prin valuri. Minata de-Afrodita. Era vasul regal. ha ! si am scapat. 237 Au plutit ei pe mare. Astfel l-au pedepsit Atena si Poseidon pe-acel ce avusese curajul sa-i înfrunte. rînjiti din ape.. Dar dintr-odata . nu mai plutea pe mare decît un singur vas. regina Clitemnestra a îndragit pe-un altul. Au înfruntat si alte furtuni si lupte grele. regele Agamemnon a plutit mai departe cu bruma de corabii ce îi mai ramasese. 236 Va-nchipuiti atunci cum s-a mîniat Atena. Iar partea despicata s-a pravalit în valuri.. Înecarea corabiilor la capul Cafareu Dupa-ntîmplarea asta. Stînca s-a despicat10.. grei. la Micena. într-o noapte neagra. vazîndu-l pe eroul ce-i pîngarise templul ca mai traieste înca.

Fusese înjosita de nemilosii-ahei. si-a lepadat mantia. Iar soata-i. In Lemnos s-au zarit coloanele de flacari. care se savîrsise acolo. pe coastele Eladei. trufas. i-a glasuit regina. stia ca e acasa. 238 Razbunarea lui Oreste îndata dupa crima 12. Egist s-a-nvesmîntat în hainele regale si a iesit în piata orasului. o sfatuia sa fuga. aceeasi ce lovise în frunte pe-Agamemnon. Regele din Micena s-a învoit. Dar. curtenii îl aclamau pe rege. si regele-Agamemnon o luase la Micena. si dus în alta tara. A intrat în palat cu celelalte roabe aduse de la Troia. la fel ca într-o plasa. vazînd-o pe Casandra. si scutul. l-a poftit în palat pe sotu-i Agamemnon. Trîmbitele sunau. Fata cazuse roaba lui Aias . E lesne de-nteles ce-a fost pe Clitemnestra. Clitemnestra. si. dar acesta pierise-n apa marii . Multimea înfuriata de crima odioasa. regina Clitemnestra a si zvîrlit asupra-i un val lung si tesut din fire foarte tari.Dorind sa nu-i soseasca sotul pe negîndite. si a cazut pe lespezi. în acel ceas de spaima. vestea a si sosit într-o singura zi în orasul Micena. însa micul Oreste fusese luat de doica. pe tarîmul Focidei. cununa de pe cap si batul ei profetic. Chimvalele la fel. Regele a intrat în baie sa se scalde. L-a-mbratisat cu dor. ea s-a facut ca este nespus de bucuroasa. Din Lemnos s-a vazut pîna departe focul. si nu mai sînt primejdii. . Egist pîndea la usa cu-o sabie în mîna. si adunati. cînd a aflat c-aheii au biruit Troia si se înapoiaza sotul sau. larga si-mpodobita cu sculpturi si cu aur. Cînd au distrus aheii bogatul oras Troia. Ea a strigat ca fapta era o razbunare pe regele-Agamemnon. ce se numea Oreste. . Se spune ca poporul. Acolo adasta securea uci-gasa. dusmanul sau Egist voise sa-i omoare si unicu-i baiat. Asa. si sabia. cu chipul luminos si cu privirea buna. fara sa se teama. focul s-a ridicat în sus pîna la cer.. cum l-a vazut singur. fireste . si-astfel sa te purifici de sînge si de colb. stapîne. din munten munte. Regele Agamemnon s-a încurcat în val. si toata numai zîmbet. cu sfatul lui Egist.. a dat încolo lancea. stînd lînga Clitemnestra. regina asezase pe-un munte foarte-nalt o straja zi si noapte. Atunci locuitorii marei insule Lemnos au aprins si ei focul pe o creasta de munte. dînd veste ca orasul lui Priam a cazut. a vrut sa-l si însf ace pe vicleanul Egist si sa-i scurteze viata. urgisita Casandra. îndata dupa moartea regelui Agamemnon. Sub îndemnul zeitei. a-si dezbraca armura . l-a lovit cu securea în frunte de trei ori. te rog sa faci o baie. însa l-a aparat regina Clitemnestra. Nu vroia sa traiasca o viata de robie.Intîi si-ntîi. care se ridicau din zidurile Troiei. Dar ea îsi dorea moartea. fiindca o îndragise pe copila lui Priam. Vroia sa o ajute. Agamemnon. Regina Clitemnestra îl conducea pe rege într-o sala de baie. fiindca se întorsese biruitor din Troia. în palat.

S-au numit eumenide si-au ocrotit orasul atît de drag Atenei15. Dupa multe necazuri. sora lui Oreste. Zeitele erinii l-au urmarit mult timp. zicînd ca fapta îui a fost cu totul dreapta. Statua fermecata. a trebuit s-aduca din tinutul Tauridei o statua-a zeitei caste a vînatoarei. prietenii.. cum cerea datina. Dar în templul zeitei slujea. . Oreste. Ele s-au asezat într-o pestera larga. ducînd cu ei chipul de piatra al zeitei.. a avut de-ndurat chinuri nenumarate.. chiar sub areopag. ce se numea Pilade. în Focida. Electra i-a strigat : . El a fost urmarit de crudele erinii . pe stînca lui Ares14... A început o lupta. pe mare. si. unde zace si-acum. pîna si urmasii. Ajungînd în Micena.. Pe nume Frontis. Ca sa scape cu viata. Prietenul credincios al regelui Oreste. cu sila. Zeii ce-i atîtau sa plece la razboi i-au asuprit pe urma. Oreste si Ifigenia s-au cunoscut ca frati. fecioara Ifigenia..Eu sînt acel pe care tu ai vrut sa-l rapui. sus. învinsi sinvingatori au suferit din plin. Plin de durere-n suflet a sagetat-o-n piept. însa o lupta scurta 13. însotit de un prieten. cu o secure-n mîna. Regina te pîndeste si vrea sa te omoare pentru iubitul ei. fiul lui Agamemnon vicleanului Egist.ca flota aheiana sa poata sa porneasca spre coastele Troadei. Pilade. pe careodinioara regele Agamemnon vrusese s-o jertfeasca pe-un altar în Aulida . Ba. Regina Clitemnestra îsi meritase soarta. dupa fapta grozava savîrsita.Departe. S-a-nfatisat acolo drept un sol din Focida si-a patruns în palat. si nu avea alt gînd decît sa-i pedepseasca pe cei doi ucigasi.Fugi. se spune ca Oreste ar fi fost judecat de zeii olimpieni în orasul Atena. Iata care-a fost soarta celor doi frati atrizi : Menelau si-Aga-memnon care au distrus Troia cu cetele de-ahei. pentru ca-si omorîse pa propria lui mama. poate-l si rapunea. sub furtuni. i-a glasuit. Vreo cîtiva olimpieni au hotarît sa-l ierte. Iar Ifigenia s-a facut preoteasa într-alt templu maret al preacastei zeite m. Oastea lor a pierit la-ntoarcerea spre casa. Oreste s-a întors spre mama ucigasa. Parte dintre erinii si-au curmat urmarirea. tronul lui Agamemnon. si Egist a cazut cu toate ca regina sarise în ajutorul lui. însa alte erinii l-au lovit mai departe pe tînarul Oreste. s-a-nsurat cu printesa Electra. Oreste era tare si priceput la arme . în e] ardea faclia urii razbunatoare. si toata bogatia jefuita la Troia a fost pierduta-n ape.. Fugi departe !. Oreste s-a-nscaunat pe tronul parintesc. El a plecat alaturi de prietenu-i Pilade. Am venit sa-ti platesc moartea tatalui meu !. frate !. ajungînd flacau. Oreste-a crescut mare. De nu era Electra. .. a plecat la Micena. Au plecat împreuna spre patria dorita. ca preoteasa. Pîna-n cele din urma.geniile infernale 239 trimise sa-l rapuna si sa-l duca-n Infern. Note 1. rudele au îndurat la fel..

ori de cîte ori acestia ar fi vroit sa-i urgiseasca. în tragedia "Hef orele". ca sprijinitoare a celor mai mari eroi. într-un desen pe-un vas. pe la spate. care-si scalda si astazi coastele în apele înspumate ale Marii Negre. datorita urii ei nemarginite fata de troieni. prin intermediul rugamintilor mamei sale Tetis . a Herei. Regele învins da strigatul de moarte. filozof si istoric totodata. 5. care erau atît de inventivi. în tragedia sa "Agamemnon". Iar grecii. ttsneste insa Clitemnestra cu o secure-n mina. se vede si Electra. 8. Poate niste razboinici or fi rapus cu armele vreo ceata de femei.2. Mai încolo. Psilonul era Sulina de astazi. creînd povestea asta. povesteste moartea reginei Clitem-. Hef orele erau niste femei care-i jeleau pe morti si faceau libatiimi pe mormintele lor. Marea de Azov. Istorii nu confirma aceasta lupta si nici pe amazoane. Titlul a fost dat simbolic de poet. din cel de-al doilea secol al erei noastre. F. or fi vrut sa înnobileze acest macel crud. pretindea ca acest atac al amazoanelor în Insula serpilor s-ar fi petrecut în anul 168 al erei noastre. Noi îi zicem Leucei: Insula serpilor. adica tot un jel de zei. Dintr-o alta încapere. Homer. 240 4. în felul acesta povesteste un alt scriitor : Flavius Arrianus. si în acest fel ar fi putut sa scape de multe neajunsuri sau sa capete ajutor în împrejurari grele. noi nu avem de unde sa cunoastem. 10. Dealtfel. 11. Ei îsi închipuiau ca eroii . Asa povesteste scriitorul Filostrat din. vreun macel în ostrovul cu serpi. ca sa le nimiceasca. el se bucura si de protectia anumitor zei: în primul rînd a lui Zeus. pe furtuna. si a Atenei. Se afla si în basmele noastre. Daca este asa sau altfel. între stînci. Filostrat. 12. Totusi. elinii au nascocit aceasta interesanta legenda. al regelui care atrage cu ajutorul focului corabiile. din nu stim care pricini. în acest fel. secolul întîi al erei noastre. în "Heroica" sa. 3. neveninosi. Nu stim ce se ascunde sub cîntecul stravechi despre Insula serpilor. Ahile reprezenta pentru elini vitejia si curajul desavîrsit în razboi. Vazînd ciudata ei forma. a fost preluat de folclorul multor popoare. poetul Eschil ne cînta cumplita in-tîmplare. fata . îl vedem pe Oreste vîrîndu-si palosul razbunator în trupul lui Egist.ca-re-i iubeau si luptasera în viata pentru pamînteni . un omagiu neîntrecutului poet elin. Motivul acestei legende. nu se stie de n-o fi fost vreodata. negri. Este vorba de stînca numita Gerestes. în acelasi timp. nestra. 7. si este gata sa-l loveasca pe feciorul sau. Eschil. 13.ra un fel de erou national. 6. cumva. adu-cînd indirect. 9.vor mijloci pe Unga zeii olimpieni. Oamenii din antichitate au nascocit ideea ca eroii deveneau în cea mai mare parte semizei. pentru ca ar fi vietuit acolo niste serpi mici.

Heforele". N-avea alt gînd. Acest erou întruchipeaza întelepciunea. ispravindu-se razboiul. Intîmplarile acestea atît de zbuciumate au fost povestite de Euripide în tragedia lui "lfigenia în Taurida". Greu se urnise de acasa. Insa.opera. si vîn-tul a suflat în pînze. regele tarii. 15. tinârul print Harnlet doreste sa razbune moartea tatalui sau. Sînt unii învatati care asemuiesc tragedia lui Eschil cu o alta 241 . Acuma. Zidul nebiruit al Troiei. Areopagul.. Ulise. La fel. în fata lor. patria sa cea mult iubita. decît sa se întoarca acasa J. Ulise si-a urcat pe cele douasprezece corabii ce leavea. Neoptolem si alti eroi. Ulise nu dorise acest razboi atît de crud. ucis prin uneltirea tinui unchi criminal. valul cu murmure placute. intrat în batalie. Ziua era plina de soare si marea lucie.lui Agamemnon. Zarind-o Electra pe Clitemnestra. Într-un grup statuar din secolul al V-lea înaintea erei noastre ne sînt înfatisati Oreste si Electra. prin istetimea sa. creata de Shakespeare. PĂŢANIILE LUI ULISE AHILE-A-NSEMNAT VITEJIA în marele razboi troian. în care îsi avea caminul. paladiul nu ar fi parasit orasul regelui Priam cel batrân. Atîta ca-n timpul cît fusese plecat în crunta batalie. cladit de doi zei olimpieni. pe Filoctet. ca sa asigure victoria cetelor regilor ahei. Fara de el. cu vorba sa mestesugita. 14. Electra îsi tine bratul cu dragoste de sora pe umarul voinic al regelui Oreste. calda si sincera. numita "Hamlet". Piesele : "Agamemnon". îi chema ademenitoare si-si legana. Fara de el. si "Eumenidele" compun laolalta trilogia "Orestia". "Eumenidele". Dar pe Ahile-l adusese în tabara lui Agamemnon. îl vesteste pe Oreste. lînga fecioru-i Telemah si linga draga-i Penelopa. oastea care-i era încredintata. Fetele lor exprima iubirea ce si-o poarta. împreuna cu mama necredincioasa. în fata Troiei. ca sa se poata apara. el a facut tot ce-a putut. nici n-ar fi fost mestesugit calul de lemn. poate aheii erau zdrobiti de dîrzul Hector. aidoma unui cîntec drag. priceperea si dibacia. . Ce-i drept. iara vîslasii-au chiuit. nu vedea-n visurile lui decît Itaca. cu securea. Acest lucru se arata în alta tragedie a lui Eschil. alta dorinta mai fierbinte. dupa ce se întîlnesc în pace la Micena. 16. El a adus noi luptatori. ar fi ramas poate întreg. în zari. . culme a artei lui Eschil. cu mintea lui nascocitoare.

astfel dobîndita. ferita într-un golfulet. Au mai plutit o saptamîna si-ncâ cinci zile pe deasupra. Au luat întreaga avutie ce se gasea-n orasul lor. sistare mari si alte vase pline cu lapte sau cu zar. în pestera ciclopului Polifem Plutind ei apoi mai departe. au tot plutit. Fiindca ei se împotriveau.. Dar nu trecu decît putin si s-auzira pasii-i groaznici. patrunzînd în pestera. . feciorul zeului Poseidon. care i-a ra243 16 tacit pe ape. niste ciclopi. femeile si fetele. a dat porunca celorlalti sa-i ia cu sila. au poposit pe-un tarm. sa-i aduca sus.si iara au pornit pe mare. mînîndu-si turmele cu-o bîta. sub vraja florilor de lotus. Cine mînca din floarea asta nu mai avea alta dorinta decît sa stea. în insula cu lotofagi.. Au strabatut printr-o furtuna. unde salasluia poporul ciudat al lotofagilor'k. facuta dintr-un trunchi urias. sprintene. Iara în tarcuri behaiau sute si mii de iezi sau miei. Trecînd apoi de insula. Era ciclopul Polifem. I-au nimicit pe toti barbatii. îmbatator. . pîna ce au zarit un tarm locuit de un neam de oameni2 ce-l ajutasera pe Priam în marele razboi troian. de la un preot. calatorii s-au minunat nespus de tot ce ochii le vedeau. am spune azi G. Aici au debarcat cu oastea. O pestera înalta. Sa se întoarca-n insula. gustînd din lotusul cel dulce. I-au spus Insula Caprelor 5. Atunci Ulise i-a legat de bancile corabiei cu streanguri tari de cînepa. au întîlnit o insula care era plina de capre. Urcîndu-se pe acea coasta au întîlnit o pestera. Acestia însa se zbateau. ca-i asteapta. Iar prada. însa Ulise se gîndea la cei de-acasa. au împartit-o-n mod egal3. Vroiau sa se arunce-n apa. si el patrunse-n pestera. Au luat cu ei putina hrana si-ntr-un burduf mare de capra un vin rosu.si au plutit. Ciclopul nu era acolo. Ulise s-a urcat pe tarm. Erau acolo îngramadite cosuri cu brînza. lasînd corabia pe apa. din Tracia. ce zguduiau pamîntul tot . n-au vrut sa plece mai departe. E drept ca pe acest tarîm Ulise a pierdut si el cam saptezeci si doi de oameni. si. De capre negre. pe care îl primisera. acolo. în care locuia ciclopul cel mai cumplit din tot tinutul. pe care salasluiau niste uriasi c-un singur ochi. Doar doisprezece soti mai zdraveni si curajosi urmau pe rege în tara asta misterioasa. si au ajuns lînga o coasta. pe veci. pe corabiile-aheie. larga. si trei dintre însotitorii cutezatorului Ulise. Acestia se hraneau cu lotus. Era cu turmele pe vale.

ha !. proptit chiar la intrare de ciclop. Fara de alte multe vorbe. ..poate mai bine de boi. Aheii se uitau pieriti cum le mînca uriasul sotii. în zori. a însfacat alti doi osteni si i-a mîncat numaidecît.. Vazîndu-l ca a adormit si sforaie-nfricosator. Zeus. ciclopul a mîncat pe alti doi soti ai lui Ulise. ahsii au aprins un foc în pestera ciclopului. eu care sînt la fel de tare ca orice zeu ?. însa» si-a dat istetul seama ca omorîndu-l en zadar. si. Parca se dai-îma asupra lor cerul întreg si bubuiau din înaltimi tunete tari. Asa s-a scurs pe-ncetul noaptea. Ce rîs !. Dar la lumina focului zarestendata oaspetii. si a plecat cu turmele. urlet de valuri si furtuni.. ha. fii bun. Erau închisi în pestera de steiul cel enorm. fara teama.. s-a repezit..închise pestera cu-o stînca. satul bine.Cine sînteti ? racneste el.. Ha. Ciclopul a-nceput sa rîda. ha.. Venim din Troia... Parca era nu rîs de fiinta. Uriasul este orbit cu un trunchi înrosit în foc Ulise s-a gîndit un timp : ce-i de facut si cum sa scape din pestera ciclopului ? Cautînd si framîntîndu-si mintea. ce nu ar fi putut s-o traga nici patruzeci . ci un clocot.. i-a însfacat pe doi osteni si i-a mîncat cît ai clipi. Tocmai venea si el din vale. Furtunile ne-au ratacit. -. a luat burduful cel plin cu vin rosu si tare. . ha. si sa ma tem cumva de Zeus. l-au ascutit la vîrf si l-au pus bine la o parte. si ce rîs. Ulise s-a gîndit sa-si scoata sabia lui cea ascutita si sa i-o vîre-adînc în piept. înfricosate. Iara cînd s-a lasat amurgul peste acel tinut de spaima.. si trasnete parca-i loveau. . 244 Aprinde un foc bun si vrea sa-si pregateasca hrana. Ci tu. sa-i primesti bine pe drumeti. pe care o avea ciclopul. a zarit într-un colt un trunchi lung de maslin : o alta bîta. Cum a patruns în pestera. Ha. Ma învatati pe mine voi ?. Cum ati patruns în pestera ? si îsi rotea sub frunte ochiul sau arzator si fioros. rîdea ciclopul. ca sa îsi mîne turmele. ne ospeteste. Apoi s-andestulat cu lapte. punînd la usa din nou stînca.. stii foarte bine ca-i porunca de la sta-pînul nostru. ha. s-a culcat. însa Ulise.Sîntem ahei. ha !. zei !... L-au luat. scapati de moarte-n fata Troii.

bine.Ce tot spui ?.. Ei au venit la pestera si i-au strigat în cor de-afara : . beat. I-o bautura zisa vin. .. te cheama ?.Ce-i Polifem ? Ce s-a-ntîmplat si de ce ne trezesti din somn ? Iar Polifem... Ulise-atunci a facut semn ostasilor si-au înrosit bîrna de lemn în flacara. si ochiul lui a sfîrîit ca fierul de pe nicovala. buluc. . însa Ulise si cu sotii sareau prin pestera mai sprinteni decît capritele de munte si îi scapau mereu din mîini.. .. a glasuit el spre ciclop.. a mormait ciclopul. spre pesterile-ntunecate unde-si facusera culcus. Dar cum l-a sorbit si pe-acesta. Nimeni te-a orbit ?.. vîrît în apa. nemailuînd seama la feciorul zeului marilor Poseidon. ciclopul s-a lasat pe-o rîna si-a lunecat pe lespezi. ce tot urli ?. Acum însa istetul nostru a turnat vinul spumegos într-un vas mare de pamînt si i l-a întins uriasului : .. S-au apropiat de Polifem si ascutisul trunchiului i l-au vîrît adînc în ochi. tot cautînd pe Nimeni si pe sotii sai.. de-aici.. Daca nu-i nimeni. încins.Soarbe. Ulise i-a turnat din nou ciclopului în oala vin si i-a raspuns plin de dulceata : . doar dintr-o-ngbiti-tura se prabuseau beti la pamînt. Iti bati.. ciclopilor.. ca Nimeni mi-a vîrît în ochi o teapa înrosita-n foc si m-a orbit ! . pesemne.. Haideti. batut.Numele meu aheu e "Nimeni". si urletul lui i-a trezit pe toti ciclopii insulei.. ciclopilor. Ia mai desarta-mi putin vin.Mai da-mi !. Bine..Aha !..Sariti. a poruncit voios. sa vezi cît e de bun. le-a dat raspuns : . urlînd mai tare. joc de noi. Ciclopul nu bause înca sucul de struguri pîn-atunci. Aheii se leaga sub pîntecele oilor si ies din pestera si s-au pornit. Ba înca i l-au rasucit. si l-a sorbit cu lacomie... un sfert vin... Altfel.245 si spune-mi. mai. încît aheii îl sorbeau doar subtiat cu apa rece : trei sferturi apa.. Uriasul a-nceput sa urle. care urla necontenit si se izbea de toti peretii pesterii sale. puterea lui l-a doborît. ciclopii.. Nimeni te cheama ?. chiar în mijlocul oilor... caci Polifem a-nnebunit7. si m-ajutati.. si cum Vinul era atît de tare...

. si nebunul zeu al razboiului... Atîta numai ca Ulise legase cîte trei berbeci. de vreme ce-am înfrînt destinul cetatii Troiei. acela care ti-a scos ochiul nu este Nimeni. feciorul Herei. Iara aheilor.Hei. pe voia sa. pe vasul care-i astepta în golfuletul linistit. regele peste vînturi 8. ca uriasul nu era cît de cît destept si nu cata sub pîntec turma.... si nu un vierme cum te-arati. starostele berbecilor din turmele lui Polifem. în timp ce stînca aruncata de Polifem zguduia vasul.Asta pîna spre dimineata.. tu. striga acum pe tatal sau. Hei. dar esti netot. De-acolo a strigat Ulise : . pipaia oile pe spate. si el se agatase teapan de cel mai mare animal.. Polifem !. au început sa si vîsleasca. care îl sprijineau pe Priam : Apolo. si Afrodita..Vai !. bine-n curmeie.Un vierme. Cînd a auzit ciclopul a însfacat o stînca mare cît un palat. de bucurie. Tata. o Polifem !. si-am înfruntat pe-olimpienii.. Ulise. Prindeti în mîinile voinice vîslele tari si sa pornim fara de teama mai departe. caci avea ziduri ridicate de zeii-Apolo si Poseidon. fara frica. însa întelept. Eol. In insula lui Eol si în tinutul lestrigonilor Aici Ulise i-a grait cu vorba sa mestesugita zeului Eol cel maret si i s-a plîns ca l-au lovit pe-ntinsul marilor furtuni.. în piept le batea tare inima.. si Leto. O !. si pe sub pîntecele lor prinsese cîte un ostean. laolalta. a glasuit din nou Ulise. Tata. caruia soarta îi urzise sa fie-n veci nebiruit. urcati pe corabie.. Hei. din Itaca. pîna ce au ajuns în larg.. iar tu. uriasul. cu grabire.. Auzisem prevestirea ca tu. Polifem. si valurile se saltau si clocoteau în jurul lor.... pentru ca Polifem. puternic esti ca zeii. rasari din ape si pedepseste-l pe Ulise. Dar grecii hohoteau pe punte. si.. Furtuni pe care le-au iscat chiar vînturile ne-ndurate. racnind cu ciuda : . sa iasa... caci preaistetul din Itaca le da curaj zicînd asa : .O !.. Tata. ci-s eu.Am învins noi orasul Troia. Artemis.. . au ajuns într-o insula unde domnea. vei veni... Ciclopul s-asezase-n usa. si nu o sa razbim prin marea ocîrmuita de Poseidon ? 246 247 Eu nu ma tem deloc de el... auzind tipetele lui înversunate catre ape . Ce un palat ? !. si pornind grecii. Nu-l lasa sa se-ntoarc-acasa !. Ulise. Asa au izbutit Ulise si sotii lui sa ias-afara si sa alerge. pedepseste-l. însa credeam ca-i un urias... stapînul marilor. O !. te-am pacalit !.. cum credeai. cînd oile s-au gramadit la gura pesterii.. .. Un muntentreg ! si l-a azvîrlit în apa marii.. Poseidon : . Polifem..

. însotitorii lui Ulise.. în tara asta locuia o mare vrajitoare.. sa cerceteze insula. zis lestrigonii. dupa destule încercari. într-un burduf. Niciodata nu mai batusera-mpreuna atîtea vînturi peste mare. Numai Ulise a ramas. tot vîslind si ratacind pe marile fara hotar.. Vîsliti !. au ajuns pe un alt tarîm. striga Ulise. au înaltat pînzele toate si au vîslit cu încordare. dormea dus. Dar zeul Eol l-a rugat un singur lucru pe Ulise : sa nu arate nimanui ce se gaseste în burduf. Vîsliti !. legat ia gura cu un lant în întregime de argint. .. Iar vînturile au iesit si s-a dezlantuit furtuna. ca pe miei.. acele vînturi ce umblau. Vîsliti !. nici macar celorlalti ahei. Cîti ramasesera cu el i-au plîns cu lacrimi arzatoare pe cei care pierisera. decît doar o corabie. Era o insula Eea 10. si erau gata sa-i zdrobeasca si sa-i afunde-n apa marii. Eu stiu ca toate-aceste crime sînt uneltite de Poseidon. de zeul ce ne urmareste ca sa-l razbune pe ciclop. si ce furtuna !. în largul marii. ce nu primeste pe nimeni oaspen casa lui. pe catarg. pusi în frigare. Ulise.Vîsliti !. Ulise cu ostenii sai. si i-au mîncat numaidecît. caci blestematii lestrigoni azvîrleau iarasi dupa ei cu stînci cît muntii. Insa pe insula aceasta traia un neam. prevazator. deseori. Sa le dai drumul.Sa le pastrezi. uriasi si mîncatori de oameni. uriasii au sarit îndata. a glasuit regele Eol. l-a primit bine si cu cinste. Nu va lasati !. ca sa-i împinga pînzele corabiilor catre Itaca. si pîndind toti un timp prielnic.. cînd el. au desfacut din lant burduful.. au sfarîmat corbaiile. pe-ntinsul marii..Ulise i-a vorbit atît de iscusit si de frumos. cu ochii lui strabatatori9. El s-a urcat sus.. Nu lasase în libertate decît pe vîntul de apus.. însa jelindu-i pe cei morti. au si tras repede la tarm. numai cînd ai s-ajungi la tinta. Astfel n-a mai avut Ulise. Plutind ei apoi peste mare. putinii care mai traiau. Toate-n acelasi timp suflau si zguduiau genunea neagra a apelor pîna-n adînc. colturoase. neputincios stînd pe catarg.. si fiind navigator destoinic. mîncati de cruzii lestrigoni. si pe ahei i-au tras în teapa. Circe 4l. cu unsprezece din corabii. încît Eol. 248 si chiar sub ochii lui Ulise. Zefirul cel îmbalsamat. însotitorii lui Ulise au socotit ca în burduf se afla aur si argint. în semn de mare pretuire. S-au dus acasa si i-au fript. Ma voi lupta. Iar la plecare i-a adus. Dar nu ma voi lasa eu prada atît de lesne lui Poseidon. s-a desteptat însa Ulise. au reusit sa poposeasca la tarmul altei insule. Pe târîmul vrajitoarei Circe si în Infern si. din flota lui atît de mare. Sub vijelia cea grozava.. facut din piele... . Voi izbîndi si voi ajunge în Itaca.

cel doborît de Clitemnestra atunci cînd a ajuns acasa. la staruinta lui Ulise ca vrea sa plece catre casa. Dupa Tiresias. chiar voinicul Ahile si umbrele altor eroi i-au grait în acelasi fel : . S-a-nfatisat si Agamemnon. Anticleea . în locul lui. însa Ulise iubea atîta de fierbinte insula lui saracacioasa. Tele-mah. frumoasa Circe vroia sa-l puna pe Ulise sa se coboare în Infern . Ulise i-a fagaduit sa se coboare în Infern. Acolo. încît nu s-a înduplecat. Cel putin tu sa fii ferit de relele care te-asteapta. desi erau în tara mortii. a-ntîlnit în cale pe regele profetilor : Tiresias cel prea-vestit. ea i-a raspuns cu viclenie : .. îndragostita de Ulise. . pentru ca toti îl socot mort. Patrocle. încît si umbrele acelor mult gloriosi eroi : Heracle. Aias. Tiresias i-a prevestit cîte avea sa mai îndure în drumul lui catre Itaca si cum se va dezlantui mai tare ura-nversunata a lui Posei-don furtunosul. lui Ulise i s-au mai aratat si altii. cînd rostea vorbele acestea. Toti i-au vorbit. La drept vorbind. . Primejdiile nu ma opresc. Sa nu patesti ce-am patit eu. a spus regele mînios.Nu te încrede în sotie. zeul mohorît. Ulise a plecat spre tara întunecata a lui Hades. . Ba chiar cînd anul a trecut. Aias si Ahile se zice c-au zîmbit atunci. este silita sa-si aleaga. eu tot plec.care murise între timp .Orice mi-ati spune. dornic întruna s-o învinga. dîndu-i ospete stralucite. si-astfel eroul sa-i ramîna pe totdeauna ca barbat12.. si-acolo ea sa unelteasca prin Hades si prin Persefona ca umbrele sa-l sfatuiasca pe regele de la Itaca sa nu mai plece din Eea. i-a mai rostit ca soata. Mama lui însasi. mult credincioasa Penelopa. si-ai sa-i întrebi pe cei de-acolo daca e bine sa te-ntorci. 249 si tot luptîndu-se cu soarta. Mai bine stai tihnit la Circe ! Heracle. Apoi. Neavînd altfel nici un mijloc sa plece din acel tarîm. frumoasa vrajitoare. daca-nainte ai sa cobori pîna-n tinutul lui Hades.Te las sa pleci. Era atît de avîntat. Eu trebuie sa vad Itaca.Aici. n-a vrut sa-l lase sa mai plece si l-a tinut un an întreg. Patrocle. Antiloh..Cu totii-am suferit destul. de la iubita-ti Penelopa. pe soata-i cea mult rabdatoare si pe fecioru-i.a venit sa-l sfatuiasca.dupa aceea pot sa mor. un alt barbat..

Eu stiu ca draga mea nevasta Penelopa nu e ca tine de frumoasa. ca sa-i înece pe Ulise si pe însotitorii sai.. înse. Ulise-a astupat cu ceara urechile vîslasilor si pe el însusi s-a legat cu frînghii groase de catarg.Aha !.si Circe n-a avut ce face. si-a faurit atunci o pluta. Nenorocirea lui a fost însa ca zeul care-l ura de moarte . si mai erau pe-atunci doi monstri. pentru ca tu esti o zeita fara moarte.l-au ispitit cu cîntece înselatoare sa co250 boare în tara lor si sa ramîna. Tocmai se întorcea de la un ospat. daca primea sa-i fie sot 18. deci.Poseidon. nu doua. 251 si-a strîns îndata norii si vînturile cele mai avane si marea a clatit-o din adâncuri. l-a zarit. în cele sase boturi ale sale. l-a tinut sapte ani la ea. i-a raspuns nimfei Calipso : . Scila i-a luat sase luntrasi. a-nfruntat valurile repezi si-a ajuns in Ogigia 16. Helios nu a mai vrut sa dea lumina. Asa a glasuit Ulise. ce se numeau Scila si Caribda 14 . . în insula Ogigia. Drept razbunare. vâslind mai încordati. din insulele Sirenuse13 . dupa aceasta încercare a trebuit sa se-nvoiasca si sa-i dea drumul iar pe mari. si totusi Calipso. Dar ei. Insa Ulise. Pluta este cufundata de Poseidon Pîna la urma. din nou Ulise. de pe corabie. cu fiorosul lui trident. au scapat si de acesti monstri. sapte ani l-a tinut acolo. a trasnit vasul lui Ulise. ca sa-l îmblînzeasca si sa-l întoarca iar pe cer pe zeul care lumineaza. si-apoi sa moara. Numai Ulise. Tu vrei sa scapi ? a rostit zeul. . ciclopul . Frumos barbat era Ulise ! Nimfa l-a îndragit si ea. însotitorii lui Ulise au mîncat boii cei sfintiti ai marelui zeu Helios. o insula ce-avea trei vîrfuri15. pornind pe mare.fecioare-pasari. îndraznetul n-a mai putut sa rabde dorul de tara lui.pentru vina de-a-l fi orbit pe Polifem. la Calipso A pornit. catre casa. ce-aveau. ci cîte trei rînduri de dinti.tat de a fi iarasi în Itaca.. Sirenele . crescîndu-i dorul si marin-du-i jalea. Iar Zeus. Toti corabierii au pierit. Dar eu nu am alta dorinta decît s-ajung s-o vad si sa-mi vad tara. insula nimfei Calipso 17. din trunchiuri de copaci negeluite. Ajunsi în tara soarelui. Potrivit întelegerii. agatat de scîndurile sfarîmate. astazi sînt stînei obisnuite. Caribda a supt apa marii si-a azvîrlit-o iar afara. neîndurata. Itaca draga. L-a primit în palatul sau si i-a fagaduit sal faca nemuritor pe vesnicie. încît sarmanul ajunsese sa nu-si doreasca altceva decît sa vada tarmurile insulei. furtunosul.

trîntit încoace sau încolo. sa speJe rufe. Iar pe Ulise l-au vîrît la fund. S-a ridicat la suprafata. a cazut jos si-a adormit. fara teama de nimeni si nimic pe lume. a izbutit totusi sa-si prinda palmele tari de un bustean. ca niste fiare-nversunate. Din fericire pentru el.. se bucura sa aiba-n tara un astfel de viteaz ca el. a si zarit-o pe copila lui Alcinou cea minunata. de tipetele fetelor. Dar el nu s-a lasat zdrobit de soarta. Fecioara. numita Scheria 19. a soptit mîndra Nausicaa. nimeni nu a mai cutezat sa-l cheme pe Ulise-n lupta. un popor blînd. sa-si dovedeasca-ndemînarea. l-a îndragit parca mai mult. Desi nu-l cunostea pe nume. lupte si-ntreceri voinicesti. si-a fost calauzit la rege. Vazîndu-l cît e de voinic. cum era voinic si zdravan." Regele Alcinou. si au sfarîmat-o-n bucatele. destoinicia si puterea. Unii dintre flacai l-au îmbiat si pe Ulise sa lupte în ograda larga. un barbat vrednic. Ochii lui nu puteau sa creada ca vad asemeni frumusete. Ulise. Ce s-au mai speriat cu toate. din insula feacilor . In sine îsi spunea vrajita : "De ar vrea zeii sa ramîna aici. în Itaca.. s-a luat la lupta si cu marea. Ulise s-a plecat din nou domnitei.Parca-i un zeu picat din slava !. Semeni cu Artemis încîntatoarea. Abia atunci a izbutit s-atinga tarmul cel nisipos al unei insule frumoase. si regele l-a ospetit cu cinste mare.Privesc la tine si nu stiu de esti femeie sau zeita din Olimp. Ospetia lui Alcinou Trezindu-se din somn Ulise. regele-acelei insule. Astfel s-a razboit. sa-mi fie sot !. si atingînd tarmul acela. fara sa-si piarda nici o clipa încrederea ca va ajunge în insula lui draga. Acolo locuiau feacii. întelegea ca-i un ostean. catre tarmul în care marea se lovea cu înspumatele ei valuri.. istovit de lupta. A stat un timp si a privit-o. trei zile.. tocmai veneau la malul marii. a prins în brate-un bolovan de o marime uimitoare. Dupa aceasta cuvântare. l-a adapat cu vin de soi. copila a lui Alcinou.. Au rasturnat-o într-o clipa. pîna departe.. A pus la cale jocuri. O !. .Talazurile au urlat spre pluta. ca s-arate ca nu se teme de nimic. niste fete. si. Apoi a glasuit cu duiosie : . Iara 252 Ulise. cu marea cea învolburata. la noi. L-a aruncat numai cu-o mîna peste palat si peste ziduri. Iar ea l-a-ndestulat cu hrana.... la rîndu-i.. dupa datini. si biciuit necontenit. negru. mîndra Nausicaa. . Ma plec-naintea frumusetii tale si ma cutremur din adînc. si printre ele se gasea încîntatoarea Nausicaa. însa Ulise era chipes.

stiu. Apoi a început sa spuna cum au pornit ei de la Troia. a dat porunca-aedului sa taca. Ulise si-a rostit povestea. pentru asta. sa-si puna lira la o parte. cînta pe-Ahile si Ulise si Menelau si Agamemnon. Dar stii. catînd cu ochii stinsi în acea parte unde sedeau stapînu-i si Ulise. Desi îi era drag si ar fi vrut. auzind acele stihuri prin care-aedul proslavea pe toti eroii de la Troia. pe care grecii l-au lasat în fata portilor troiene ? . Ulise. încît pe fata lui Ulise lacrimi curgeau din nou siroaie. si cum Poseidon. cînta . însotindu-se cu lira.De vreme ce-ai sosit. feciorul zeului Poseidon. Demodoc. Cînd a sfîrsit. sa-l aiba ca sot al scumpei lui copile. Atuncea Alcinou a spus : . pentru sotie. apoi la Scila si Caribda. cum de nu. desigur. de va vroi. . cînta duios batrînul si lira lui suna atît de jalnic ! Cînta povestea cum saprinsese Troia si cum arsese-n flacari luminoase. A aratat ca este din Itaca si vrea numai sajunga-acasa. la Circe . Cum a ajuns dupa aceea la Calipso.. Regele Alcinou.ce credeti ? .. si l-a rugat pe oaspete sa-i spuna ce 253 nume poarta si de unde vine. ce lingeau cerul albastrui al noptii. prin insule . cum a scapat de moarte.Ulise îsi povesteste ratacirile si tot urmîndu-se ospatul.. Cînta ba-trînul Demodoc. în sfîrsit. întoarcerea în Itaca Toti ascultau fara o soapta povestea lui. sa ne cînti povestea calului de lemn. în orice tara. Antiloh si pe ceilalti viteji de seama. pe cei doi Aias. în fata zidurilor Troiei. Vazînd atîta bunatate. totusi el i-a jurat ca îl va duce.. si Demodoc a prins sa cînte si-aceasta fapta prea isteata a lui Ulise din Itaca. într-un tîrziu. tîrît de valuri. cînta si ratacirile-i pe mare. dar plin de har 20.. Cînta. pentru casa. sca-pînd cu greu din mreaja ei si. batrîne. si dorul s-aprinsese iara viu în pieptul multîncercatului Ulise. fii sigur ca ai sa te-ntorci în insula ta mult dorita.O. pe mari . a spus aedul. vazînd aceasta. de parca ai fi fost acolo. Amarul tau se va sfîrsi. l-a urmarit plin de mînie. zvîrlit pe malul feacian. Poate te-a inspirat Apolo. cum s-au luptat cu multe neamuri si l-au orbit pe Polifem. Ulise a simtit ca-i vin pe gene lacrimi arzatoare.. fapta ce-a dus în acea noapte la pierderea cetatii Troia. si-a plecat fruntea pe o masa. tu povestesti mult prea frumos. a glasuit regele insulei Itaca. . s-a auzit un cîntec dulce. El.chiar razboiul nimicitor. purtat de-ahei contra lui Priam cel batrîn . pe la sirenele cu glasuri înselatoare cel chemau . un aed orb. Cînta. prins de-un bustean. si.

caci e frumoasa si e buna. Ochii frumoasei Nausicaa . Mergînd prin insula.. Porcarul Eumeu îi destainuie lui Ulise faptele petitorilor Dupa un timp s-a desteptat Ulise. Ulise. acel ce patimise atît de multe. pline de daruri. Privea în jur si nu-i venea sa creada. Dupa aceea regele Ulise. sub un copac. zicea Eumeu. si îl asteapta. 254 Dormind trudit. în casa lui s-au oplosit multime de petitori nerusinati. Acesta. Uitase-n somnul lui ce suferise si se visa acum acasa. L-a ospatat. si. altii de prin cetati vecine. a dat semnalul de plecare.ca erau mîhniti. cu pînze si cu vîsle bune. si-a pornit prin insula. Vîslasii l-au dat jos de pe corabie. undeva. Unul a dat un chiot..S-a-ndreptat apoi spre curtenii ce se aflau cu el la masa si le-a cerut s-aduca daruri viteazului de la Itaca. si vasul feacian a împietrit. cu marele-i trident stralucitor. din-tr-una-ntr-alta. l-a odihnit si. care sa-l poarte pe Ulise catre pa-mîntul multdorit. A ascuns într-o pestera adînca lazile mari. Corabia plutea spre zari ca soimul. Ea-i tot amîna si-i amîna. i-a plecat. i-a vazut din nou Poseidon. încet. îi scapase. Ulise l-a întîlnit pe un porcar. Cu îndîrjire-a facut un semn. I-au pus alaturi lazile cu darurile feaciene si au pornit pe calea-ntoarsa. l-a omenit cum se cuvine. în lupte. si-au pornit.. Eumeu i-a povestit durerea preacredincioasei Penelopa. caci nu erau în largurile marii vîslasi mai buni ca ai lui Alcinou. primite de la Alcinou. Dar el în li-niste-adormise. Vîslasii s-au plecat pe rame.. si el s-a suparat cumplit ca prada lui.. si-apoi pe marile învolburate. s-a dezbracat de hainele frumoase. purtat de vîsle peste valuri. de cersetor. Dar tot ce te-se-n timpul zilei. varsînd nenumarate lacrimi. striga el parca-nnebunit de-atîta fericire ce-o traia. si-l jeleste. . Ulise. spre tarmurile insulei Itaca. destrama iar în timpul noptii. Unii sînt chiar din insula. Din întîmplare. Iara cirezi si turme are destule. scaldati în lacrimi.. . pe viteazul Ulise. luptîndu-se-n razboiul de la Troia. Sa i le puna într-un vas. vorbind ei. ce purta numele Eumeu. si s-ambracat în niste straie de om sarac. vazînd pe rege ca porneste catre Itaca si sotie. Dar fiind totusi prevazator. socotind ca-ntr-adevar Ulise este un cersetor. . preaistetul.. chiar în ziua urmatoare.. si îl asteapta pe Ulise.spun unii . un om ba-trîn si de credinta.Sotul. Spune ca-si va alege sotul cînd va sfîrsi de tesut pînza cu care-si va învali fruntea regala-n ziua mult urît-a nuntii. S-a prefacut pe loc în stînca sura 21. si fiecare-ar vrea s-o ia pe Penelopa de sotie. si a pierit desigur. si saruta pamîntul drag. regele insulei Itaca si-a luat ramas bun de la gazde. s-o cerceteze mai întîi. si cu iuteala îl purta cu sine corabia.. încet culcîndu-l lin pe-un asternut. suindu-se pe vasul feacian.Aici e insula Itaca !. Ulise n-a simtit cînd au ajuns în insula Itaca.

batrînul cîine a-nchis ochii. si l-au batjocorit cu vorbe care de care mai urîte. aproape mort. Acum ne pregatim si de rasplata netrebnicilor petitori. Dar el era prevazator si chibzuit în toate cele.si-a stat Ulise la Eumeu. înversunat parca mai rau. încet. Pe poarta asta se pornise cu douazeci de ani în urma. Planul faurit împreuna cu Telemah .255 frumoasa. Crescuse mare si puternic. la fata. batrîna doic-a lui Ulise. ca esti voinic.. si cel dintii sa dus acasa feciorul. sa-i pregateasca un pat moale drumetului. Telemah.. Nu trebuia sa afle nimeni ca el. 11 cerceta la trup. Ea n-a pierdut înca nadejdea ca sa-si revada iar barbatul. Ulise a patruns în sala unde-i benche-tuiau dusmanii. Mai putin se pripea acum. însa tîlharii petitori au pus la cale sa-l ucida fiindca prea le statea în cale. încet. cu pasii. s-a aratat si Telemah. ce îl slujise pe Ulise si-l asteptase sa-l mai vada. si-n pieptul lui se aprinsese flacara urii-n vîlvatai. Cum a simtit însa c-atinge. privindu-l cu iubire. sleit. inima îi batea sa-i sparga pieptul. dar l-au lovit. Ulise. fura din avutia lui Ulise si-i pîngaresc întreg palatul. si tot rostea : . Apoi. Cînd a intrat la el acasa. în urma. pe nume Telemah. A dat porunca unei roabe. De-aceea si-a trimis feciorul. cîinele a ridicat capul. Ulise. L-a cunoscut numaidecît. voios cum nu fusese pîn-atuncea sarmanul tînar niciodata. a fost batut si înjosit. dulcea Penelopa. în hainele de cersetor. Tata si fiu s-au strîns în brate. cînd zidurile au fost arse. caci era tocmai cum fusese Ulise-n vremea tineretii. în ospetie. Iar mai-nainte.. Ar fi pornit în acea clipa sa se razbune pe tîlhari. în ochii lui plini de credinta a licarit o luminita.. Acum. în taina-au facut planul.. Tot vrea sa afle ce s-a mai întîmplat la Troia. i-au dat niste resturi de carne . toata noaptea. a sosit Ulise în hainele de cersetor. s-a prefacut ca-i este foame si le-a cerut o-mbucatura. îi era dat s-o vada iar. si tatal navea ochi destui sa-si vada si sa-si mîngîie feciorul.Ma bucur. îi sorb tot vinul. sa-i spele-ntr-un lighean de-arama picioarele preaostenite. batrîn... Cînd s-au ivit pe mare zorii. Aflînd regina Penelopa ca-n casa ei un biet milog. sa s-odihneasca. lespedea. Cu cine a plecat de-acolo ? Poate s-a mai aflat ceva între timp. benchetuiesc. Era batrânul cîine Argos. în poarta casei sta un cîine. Ulise i-a iesit-nainte. Ulise ascultase totul. venind cu o corabie. A încercat sa dea din coada si sa-si arate bucuria. Chiar astazi trebuie sa se-ntoarca. la Sparta si la batrînul rege Nestor.. fiindca ceruse de mîncare. . Nu se pripise niciodata. s-a întors. Nu crede c-a murit. sa-ntrebe ce se mai aude despre aheii rataciti. rîzînd în hohote. si l-a privit.. nimic alta. si ei. manînca turmele. Telemah. In acest timp nerusinatii de petitori patrund în casa-i. Dupa putina cumpanire. dupatîta vreme.. Ulise i-a spus cine este. dupa datini. s-a mîniat fara masura. si iata.

As vrea sa fie astfel. pe care o avea Ulise de cînd o fiara îl ranise. Caci iata. Nu voi avea ce sa mai fac. si lacrimile îi umpleau iar ochii. au venit cu fala toti petitorii la palat.Sa nu amîi aceasta lupta. puneau la cale sa-l ucida pe Tele-mah. Penelopa. în vatra. cîte douasprezece.. L-au luat siau încercat sa-ndoaie. I se paruse ei ciudata si fata cersetorului. spunea mîhnita Penelopa. . o sfatuia drumetul pe regina. arunca sageata . oh !.. si ea trecea prin toate gaurile de la securi22. stapîne drag !. cu sageata. El. îi porunceste sa nu scoata nici un cuvînt.. simte la glezna-o cicatrice. odata. . . de nu se învoia s-aleaga dintre ei pe viitoru-i sot. s-apucase sa-i povesteasca drumetului cît suferise de amarnic în acesti douazeci de ani. spunea ea. sa nu se afle ca s-a întors .Mîine va fi aceasta ziua.. a-nfipt securile la rînd.. Apoi.Ulise esti. Ce n-au facut ? Cît s-au silit ! L-au încalzit la foc. acela care va întinde arcul si va razbate. Dar el îi pune peste buze palma si-i face semn sa taca. O cicatrice cunoscuta. Penelopa a adus arcul lui Ulise. Arcul parca era de piatra. si petitorii au luat arcul.Batrîna doica Euricleea a pregatit patul cel moale . Acum la încercarea asta am sa-i pun sa se întreaca petitorii. struna lui tare. si iar nimic. S-au apucat întîi si-ntîi de-ospat. cu jale. feciorul ei si-al lui Ulise. cit de putin.. Dar petitorii. însa si eu am hotarî t ca nu e demn sa-mi fie sot acela care n-ar putea sa-ndoaie arcul lui Ulise. si-acela. Eu stiu ca-ti va sosi barbatul mai înainte ca petitorii tai sa-ntinda arcul si repedea sageata sa strabata prin gaurile-acelea din securi. Pedepsirea petitorilor . De dimineata. în acest chip a mai trecut o noapte. va trebui sa-mi fie sot.. .pîna ce dînsul nu-si ispraveste pedepsirea celor ce-i pîngareau caminul. Telemah. la o vînatoare. înca o noapte în acest timp venise noaptea. dar vrînd sa-l spele-n apa calda pe cersetor. Ulise sta pe lînga vatra si Penelopa.. I-au uns si struna cu grasime. cu ochiin lacrimi. toate securile. care stia taina. rosteste-n soapta Euricleea.. lam sa pun în lupta securile pe care bietul 258 Ulise le-nsiruia în sala... întristata. de-asta data. însa nimic. Am fost silita de ei toti si ma tem pentru Telemah. stînd departe.

Vazînd ca se apropie ceasul. si a grait spre petitori : . a zis atunci Ulise. cu mila. si-acum e vremea sa gatim ospatul !. si cel dintîi si cel mai rau dintre tîlharii petitori a cazut mort.. cersetorule. Ulise-a luat în mîna arcul. desi sînt mai batrîn. Privirea regelui Ulise îi strapungea ca un cutit. mai putin. porni sa traga. Puterea mi-e înca deplina.. 259 . . Penelopa. Ulise s-a spalat de sînge si s-a înfatisat sotiei : .. si-a poruncit sa i se dea arcul cel greu drumetului. Slugile au primit porunca sa zvîrle lesurile-ncolo.Eu sînt Ulise. As vrea sa îmi încerc si eu puterea. care le rasplatea purtarea.în acest timp orînduise Ulise. sa nu-l mai vada pe Ulise.. Acesta însfaca o sabie si-o sulita mai ascutita si veni lînga tatal sau.. Pîna la urma. spunînd ca nu e drept sa se arate atît de aspri cu un oaspe. Sa nu mai poata fugi nimeni. ce vrea numai sa îsi masoare forta cu-a tuturor.Tu. în încaperi. O !.. Ce-a mai fost !. rasturnînd tolba la picioare si. au strigat ei. i-au nimicit pe petitori. Nu e. dupa dreptate. Telemah.. si ar fi dat orice pe lume sa poata alerga prin porti.Dati-mi si mie putin arcul. pate. Toti au ramas înmarmuriti. l-a încordat si-a tras în tinta. Ulise. ajutat cu sîrg de fiul sau si doua slugi. iata ca n-am gresit. A mijlocit însa.. nu ti-e destul ca te-nduram aici ? Vrei sa te pui cu noi la rînd. Astfel rosti Ulise si facu semnul de lupta catre Telemah. cu o sageata-nfipta în grumaz. luînd sageti de jos. sau. sa se închida poarta casei.. Viclenii petitori gemeau.. Cine putea sa lupte cu Ulise ? Cine putea sa-nfrunte pe viteazul care era atît de încercat ? Vuietul greu al bataliei se auzea pîna departe. . prin fiul lui. fugeau înfricosati pe laturi. m-am întors !. într-un ceas sau doua. Ulise a sarit pe prag. Telemah a cerut reginei sa urce sus. barbati mai tineri si mai plini de fala ? si erau gata sa-l loveasca pe Ulise. nici n-am trudit prea mult cu arcul.. ce si-au recunoscut sta-pînul. desi toti petitorii strigau tare si îl amenintau cu moartea.Vezi. . cum ma defaima petitorii.

regina s-a încredintat. sabii si jaf peste pamînt. 3. Iar ea-l tinea de gît cu brate albe. 2.de-a birui orice primejdii prin istetime si curaj. zugravesc societatea. Itaca-i cea mai delungata-n mare si scunda spre apus. jefuita Troia. în . moravurile de atunci si. aflat la poalele muntelui Is-maros. si-apoi nimic mai dulce Ca tara ei nu pot vedea pe lume". Ţara ciclopilor ar fi coasta din golful Neapole. 5. nu spun. limpezitul Ostrov. pe tarmul de miazanoapte al marii Egee. multi iscusiti poeti au luat atunci lirele-n mîini sa cînte ispravile eroului Ulise. si dir. credincioasa lui sotie. In acest fel. "Odiseea". dintr-un maslin.în adevar a. arata pricinile pentru care .tre care este destul sa amintim pe tînarul macedonean. 6. Pietroasa.. iar celelalte Sînt mai spre rasarit. însa. cît era de tare. Vlise glasuieste cu înjlacarare despre insula lui. si unde împrejur sînt multe si-apropiate insule.. fost distrusa. Za fel ca si "Iliada". un neam de traci.atunci cînd era dusmanoasa . Inima îi batea de teama. ca-i lesne de închipuit !. precum e Zachintul paduros. care au napadit cu sînge. De aceea se spune ca s-ar chema acum insula Capri. Este vorba de ciconi. Dar cînd Ulise i-a rostit cum îsi facuse singur patul. Vechii geografi pretindeau ca insula lotofagilor era Djerba din Sirta Mica. si pe romanul care purta numele de Cezar. Dar nimeni n-a stiut cu atîta farmec si-atîta de zguduitor. sa cînte-n versuri dorinta vechilor elini de-a-nvinge soarta . Ulise. Note 1. indirect. fiul lui Filip : Alexandru. dar ca buna mama creste Feciori voinici. plîngea ca un copil. la-nfatisare Maret. cratere de vulcani. 4. tinînd în bratele-i mult încercate pe scumpa. Homer le zice "ochi rotunzi". coasta care este toata presarata de munti . aspra-i Itaca. între insulele Tasos si Samotrace. în celebrul poem epic al lui Homer : "Odiseea". la nunta lor. Numai Ulise stia taina. Tot se temea ca s-ar putea sa fie vreo-nselaciune. Ele prevestesc pe viitorii cuceritori. de aur si de fildes alb. si multi. Itaca : 260 "Eu locuiesc Itaca. Same. cel asteptat atîta timp.ca de niste uriasi .avînd pe crestet cîte un ochi rotund si stins. iar noi îi denumim ciclopi. Ce bucurie-a fost. împodobit cu flori de-argint. în cea de-a doua jumatate a mileniului al doilea înaintea erei noastre. Dulichiu. Astfel de fapte sîngeroase dovedesc care era îndeletnicirea de baza a cetelor de ahei condusi de regii sau basileii lor. pe unde-i muntele Neritul Cu freamat de paduri.Ei înca nu-i venea sa creada ca este el. ca marele Homer.

15. dar lucrul pare cu putinta. In felul acesta eroul nostru scapa de pedeapsa dracilor. care l-a dus pe Vlise în Itaca. ba chiar sâ-i faca mai frumosi si mai voinici decît fusesera înainte. se gasesc povesti despre Pacala sau alti eroi populari care patrund în iad sau la moara dracilor si orbesc pe unii dintre încornorati cu o tepusa sau o frigare încinsa în foc. sora regelui Eete si fiica lui Helios zeul soare. potrivit înfatisarii. Sînt geografi care socotesc ca ar fi vorba de coasta sarda a strîmtorii Bonifacio. din marea insula Sidlia. pe acesti uriasi din piatra sura. ÎS. 9. In apropiere de Amalfi sînt pîna astazi insulele Sirenuse. pe care le-a înfruntat eroul Ulise. închinata. Homer s-a reprezentat chiar pe el. prin istetimea sa. 14.care era în acelasi timp ti mama lui Ahile peleianul. în legenda. In folclorul nostru. ci Karavi. vrajitoarea Circe o schimbat pe o mare parte dintre tovarasii lui Vlise în porci. Homer numeste insula : Trinakia . Dealt- 262 fel. Ca sa faca legenda despre Vlise mai palpitanta. 12. . 261 8. la fel ca si Heracle.insula tridentului. 18.. Insulele poarta aceleasi nume si în geografia noastra. 19. Nu stim sigur daca este asa sau nu. sînt de-a dreptul uimitoare. H. chiar daca sînt învaluite deseori în haina alegoriei si legendei. Calipso care-a vrut barbat sa-i fie". Ea era. cea cu multi vulcani. în Italia. Serov cunoscutul sau tablou "Ulise si Nausicaa". Una dintre ispravile pe care le-au savîrsit aproape toti eroii a fost patrunderea în Infern. în niste fiinte fabuloase.insula cu trei vîrfuri. Mai tîrziu numele i s-a schimbat. Ogigia ar fi insula Perejil din zilele noastre. ca si Ulise de aceea a ciclopilor. Stînca în care legenda spune ca s-ar fi prefacut corabia feaciana. probabil. poate ca o influenta a acestei legende. Dar regele insulei Itaca. 13.Desi dorit de tara si sotie Oprit era-ntr-o pestera-adîncata De zîna cea frumoasa. 20. 10. a reusit sa le redea înfatisarea lor obisnuita. Aceasta insula cred unii geografi ca ar fi Stromboli. raspunde : "Singur eu". Unii mitologi cred ca prin aedul batrîn si orb. De aceea matrozii greci îi spun insulei nu Corfu. 21. Cunostintele geografice ale lui Homer despre insula Corfu. cîntate de el. Demodoc. cînd cel orbit este întrebat de draci cine l-a întepat cu frigarea. se vede si astazi Unga insula Corfu. pe o coasta a Marii Tireniene. Se zicea ca la sosirea aheilor în Eea. Insula Corfu. în apropiere de Creta. elinii au transformat. si Corfu are înfatisare de corabie. . 7. Numele ei în româneste înseamna : pasare de prada. Tezeu si Orfeu. ca si despre celelalte coaste ale marilor. aheii povesteau si despre el ca s-ar fi coborît în negrele tinuturi ale lui Hades. Calipso era fiica lui Ocean si a zeitei Tetis . Astazi ar fi Monte-Circeo. în Trinacria . Karavi înseamna în limba greaca : corabie. Pe fundalul unei privelisti din insula si-a creat pictorul rus V. Pare ca este de fapt tinutul Mesinei de astazi.cîntecele lor. 17. 11. Fiindca eroul se recomandase mai înainte "Eu singur" sau "Singur eu".

în tarîmul stramosului nostru Dardan. Un pas daca mai faci. AVENTUROASA CĂLĂTORIE A LUI ENEA SFlRsIND LEGENDELE ce-au amintit pataniile aheilor la-napoierea spre Elada. mîndra zeita-a frumusetii. visînd poate calul de lemn.. cel care-a pus temelii Troiei 3. Atunci. Asa a rostit aspru Hector. cu sabia uda de sînge. feciorul marelui Ahile. troianului Enea. cel nascut de Afrodita . cu sabiile spintecîndu-i. Eroul s-a înfatisat. tu. santoarcem timpul iar în noaptea cînd flacarile mistuiau marea cetate a lui Priam. umbra lui Hector cel viteaz..pîna departe. Cerul era rosu si marea . în vis. Dusmanul este între ziduri. spre tarîmul de unde a venit Dardan. si-ntîi catre Neoptolem. 264 Palatul era însa-n flacari. Acolo tu ridica ziduri. s-a strecurat prin marea de osteni ahei. Unii troieni înca dormeau. . Securile aveau în partea lor metalica niste gauri. nu s-a ascuns. stofe. la distanta de 20-30 cm una de alta si trageau în asa fel încît sageata sa strabata toate aceste gauri ale securilor dintr-o data. Fugi si-1 salveaza pe Anhise. Ahile. batrînul care mi-a fost sot si tie-ti este tata scump.parea scaldata toata-n sînge. avînd sabia în mîna. la care nu se încumetau decît tragatorii cei mai vestiti. acest fiu al Afroditei si al pastorului Anhise a însfacat o sabie si a iesit la batalie. . tot luptînd. Hector ce aparase Troia si se sfîrsise de curînd sub crunta lance a lui Ahile. vase de pret si arme scumpe. Du-i peste mare. catre Creta . cu prada-n brate : aur.si focul sacru al cetatii. urca-i într-o corabie. te stingi. a spus Enea si. Macelarisera pe Priam. (And erau folosite ca arme. Tragatorii cei mai iscusiti puneau aceste securi una în fata celeilalte.Stai. pîna la marele palat unde sedea regele Priam. Enea. In acel ceas s-a aratat. Troia se va surpa acum.Miseilor. sau în piroane. s-a repezit catre ahei. micul Ascaniu. . Tu ai acum o datorie. Ci. care-i fusese lui Enea socru si rege si stapîn. In fruntea lor pasea feciorul vestitului erou.. si dintr-o data se trezeau cu lancile vîrîte-n piept. Din el ieseau osteni ahei. pentru a putea fi agatate la cingatoare. însîngerat si plin de rani. Dar n-a fugit.zeii care au ocrotit pîna azi Troia . Enea a si sarit din asternut. pîna la Hera si Atena. s-a luptat plin de îndrazneala. tu. Fa sa re-nvie astfel Troia. glasuia umbra eroului troian. în perete. si umbra lui însîngerata s-a risipit. . fugi. îndestulîndu-le în ura ce o aveau pentru troieni.22. Du-te cu el si cu fecioru-ti. si. Aceasta pare a fi fost una dintre încercarile cele mai grele pentru arcasi. Fugi.. i-a rostit mîndra zeita ce-i era mama lui Enea. te salveaza dintre flacari.O. ia penatii2 . facînd prapad printre dusmani. sau biruinte în Elada. în care sa-i adapostesti. însa deodata i-a iesit-nainte însasi Afrodita. Iar gemetele se-naltau pîna-n palatele de aur ale lui Zeus din Olimp.

ce te-a iubit atît de mult. Umbra ei doar se ridicase si ratacea printre ruine. ce purta numele Creusa . arsa de flacari. Enea a vazut cu jale ca soata lui s-a ratacit.. Iara sotia l-a urmat. Enea si-a urcat pe umeri tatal cel slab si gîrbovit. S-a furisat cu-ndemînare printre aheii. dar n-a putut s-o mai gaseasca. Deasupra ei au cazut lesuri. A luat de-asemeni si penatii si s-a grabit spre casa sa. în goana mare. dar.feciorul sau cel mititel : Ascaniu-Iulus si batrînul. barbati. Deci nu mai plînge pe Creusa. A fost surprinsa de-un ostean si doborîta cu o lance. pe calea spre Hesperia5. Enea a cautat sa-si afle soata si-n cetele de robi . Astfel a spus umbra Creusei. care scapasera de moarte. el s-a întors.. Enea a strigat-o înca..Enea n-a mai stat pe gînduri si s-a zorit sa-si scape tatal. gaurita de loviturile de lanci. spre tara unde curge Tibrul cu valurile lui domoale..Unde-i Creusa ? striga el. Caci ea. Rostind cuvintele acestea. N-a mai avut alta ce face decît sa se întoarca-n munte. Aici nu mai putea dusmanul sa-i urmareasca nicidecum. Unde-i Creusa. draga mea ? S-a ratacit între dusmani. Mai înainte a intrat în templul Hestiei4. dupa o culme-mpadurita. afara din cetatea Troia. Alta sotie vei avea. cuprinsi de spaima si nadejde. Ai grija de feciorul nostru. cu cetele lui de troieni. ca trebuie sa se îndrepte. care ardea cu vîlvatai. Acolo tu ai sa fii rege. pe cînd parasea Troia. Iara pe munte-l asteptau. s-a agatat de haina lui.. Urmeaza-ti calea. Acasa-l asteptau sotia .. Astfel a razbatut Enea prin valmasagul bataliei si a iesit pe o portita. ce jefuiau înca orasul. si fara sa asculte sfatul celor ce se sileau sa-l tina. Enea n-o putea zari. dorind s-o mai îmbratiseze pe soata sa mult credincioasa ..fiica lui Priam cel batrîn. Ida. Enea. fiica lui Priam a pierit. facuta chiar de Afrodita. undeva catre asfintit. adunau fete si copii si duceau totul la corabii. purtînd în brate o ladita cu cîteva lucruri din casa. femei si chiar copii. umbra Creusei a venit lînga iubitul ei Enea si i-a rostit cu voce blînda: . A luat de-acolo focul sacru într-o caldare de arama. Fii sanatos. dupa cum spune legenda. micul Ascaniu. Feciorul sau. s-a ratacit între ahei. care fusese odinioara sotul zeitei Afrodita. Nu au vrut zeii sa-ti fiu tovarasa de drum. luptînd necontenit cu-aheii. si ei îl implorau cu totii: . înfruntînd moartea-n orice clipa.Dragul meu sot !. precum stim. 265 . S-a catarat pe-naltul munte ce se chema. a strîns în brate numai fum. Pierderea Creusei Ajuns acolo în dumbrava unde erau mai toti troienii. Ba a patruns si în oras. pe coastele împadurite. cîti se salvasera cu zile. vestindu-i sotului. si printr-o vraja misterioasa. si s-a ascuns într-o dumbrava.

E tara unde vor domni Enea si urmasii lui 6.Voi. în primul rînd. rîul Tibru .. dar unde curge acest rîu. ce va trageti din Dardan. . ce purta numele de Fatum 7. a facut. Calauzeste-ne prin lume si fa-ne o cetate noua.Dar unde s-a nascut Dardan. Enea a primit sa fie conducatorul cetelor. Drept razbunare pentru asta.Du-ne. cînd s-aratase lui Enea. troienii au pornit pe mare. Atunci si-au construit corabii din trunchiurile de pe Ida. Dar. sub conducerea-nteleapta a lui Enea si Anhise. si nici Creusa nu graise. Pe mari. Au trebuit însa s-astepte pîna ce au plecat aheii. cautati pamîntu-i de obîrsie.. prin oracol. Apoi în Delos. în care sa renasca Troia. mamei troianului Enea. Au facut doua- 266 zeci de vase si. Hera-i punea-nainte piedici. Enea întîmpina vesnic furtuni. plutind mereu. tara pe care-a prevestit-o Febus-Apolo. Enea s-ar fi învoit sa stea acolo-n insula. Hera era tot ne-mblînzita si dupa ce cazuse Troia 9.. Hera începe sâ-i loveasca iarasi pe troieni La rugamintea lui Anhise. marul discordiei. insula Creta nu avea rege-n acea vreme. si nu gaseau nici un raspuns. în Tracia. Au poposit.. Într-adevar. Ea-l urmarea înversunata pe acest fiu al Afroditei. unde fusese-adînc jignita. . plecînd din Delos. dar într-o noapte . si. decît un nume. Enea. Caci nu putea sa ierte Troia. Aici Enea s-a plecat în templul zeului Apolo. Vremea trecea neostenita si dupa-atîtea suferinte troienii colindau pe mare si nu stiau încotro merg. cum. necum. unde nechibzuitul Paris daduse premiul frumusetii. . a rostit tatal lui Enea. în care colt din asfintit ? a întrebat din nou Enea.Unde o fi Hesperia ? Unde-o fi tara lui Dardan ? se întrebau acum troienii.penatii ce-i avea cu el prind viata si încep sa-i spuna : 267 . însa Apolo n-a raspuns. cobo-rînd pe orice tarmuri. de aur. flota tro-iana a atins de la o vreme tarmul Cretei.jertfele de sînge si a-ntrebat oracolul : încotro trebuie sa porneasca ? Oracolul i-a dat raspunsul : . în care-acesta s-a nascut..Aici ne e poate limanul. unde vrei. întoarceti-va tot acolo.ce sa credeti ? . Le ramînea numai sa caute Hesperia necunoscuta si sa îndeplineasca voia zeului cel batrîn si orb. nu apucase sa mai spuna. Dar împotriva lor sta Hera 8.

acele. si s-au urcat iar pe corabii. de nu-i lovea din nou zeita cu brate albe din Olimp. în goana lui. ca fiarele-n paduri. curînd. au stat troienii-o noapte-ntreaga.zdrobit de-atîta oboseala si ratacire peste mari . au atins Epirul. . purtîndu-l printre-ahei. unde se afla Andromaca. Acolo. care aveau trupuri de pasari si rapeau oamenilor hrana. pierdea la rîndu-i pe parinte. si se facuse-un flacaiandru istet si vesel si voinic. si-ar fi ajuns repede-acolo. cînd sa porneasca iarasi. Acum. fosta sotie a lui Hector. insula regelui Ulise. cînd parasise acest tarm neospitalier. Numaidecît bunul Enea îsi paraseste asternutul. si-au luptat cu aceste pasari si le-au învins pîna la urma.. avînd orbit singuru-i ochi de-mpunsatura arzatoare a îndraznetului Ulise. pe care-o cauti . uitat aici de-atîta timp. Au întîlnit în drum Itaca. tîrîta jalnic în robie de fiul marelui Ahile : Neoptolem. 268 Enea s-a înduplecat si l-a luat pe corabie pe acest sot al lui Ulise. unde salasluiau ciclopii. prin iscusinta lui Enea. Tocmai se arata pe munte si fiorosul Polifem. privind înmarmuriti vulcanul. le spune vestea si în graba se si îmbarca pe corabii. lui Enea. uitat acolo de Ulise. Ea i-a împins catre Strofade. Moartea batrînului Anhise Parasind si acest tarîm. unde Anhise . cum arata Italia si care-i drumul pîn-la ea. dupa atîtia ani de truda.. din care a purces Dardan . si-n insula Leucadia si. doua mici insule aflate între Pelo-ponez si Zante. întors din Troia. pornind catre Italia. numit Drepan. l-ar fi-nghi-tit într-o clipita. în cîrca. dupa acea. bietul. îngroziti de Etna. De l-ar fi întîlnit pe grec. Au poposit. li spun penatii. Enea. In zori. genii rautacioase. dupa draga-i sotie.a închis ochii si-a murit. de cînd tot rataceau pe mare. troienii au trebuit sa treaca pe lînga Scila si Caribda i0. cînd îl salvase din macel. I-a rugat în genunchi sa-l ierte c-a fost dusmanul lor la Troia si sa-l salveze din tarîmul acesta înfricosator.tara straveche si bogata. Nu-i ramînea decît baiatul. trezeste pe toti sotii sai. Purtati apoi de vînturi aspre. troienii au ajuns prin locuri unde calcase si Ulise. Scapînd cu greu si de-acesti monstri. li sa ivit în fata-un grec. Pîna atunci statuse. au plutit iarasi mai departe.este Italia. Aici se aflau niste harpii. muntele care zvîrlea flacari.Hesperia. bine ascunsi într-o dumbrava. sprijinit într-un trunchi de pin. îsi amintea de acea noapte. Au ocolit Trinacria si-au lasat ancora-n alt port. care crescuse-n acest timp. Mult l-a mai plîns bietul Enea pe tatal sau. ascuns.Zeii penati arata drumul spre Italia . bunul Anhise.

cît este de bine sa vietuiesti. care-i conduci pe zei. Italia era în fata. a si . au si zarit 'naintea lor un tarm întins si nisipos.Dupa ce si-au jelit durerea. Dar cînd s-a potolit furtuna. deopotriva.. odata. Cînd o sa semplineasca totul ? . l-au îngropat si-au pus la cale multe jocuri. .O. neamul dusman. nu mai stia de soarta lor. doar. dusmanoasa Hera. a poruncit regina.. tu. înca îndurerati.Eol.. zeita mama a lui Enea se dusese la tatal zeilor. Nu mai aveau decît un pas. uriase. chiar de Italia. si-asa sa mi-i îneci în ape. Aici a poposit Enea cu numai sapte corabii. este pe Marea Tireniana. A hohotit si s-a-ndreptat spre adapostul nalt de stînci. cînd ai simtit ca te atinge. ca din troieni o sa se nasca neamul puternic de romani. demna de-un sot al Afroditei. cu mînie sporita ne-ncetat de Hera. se ruga ea. . troienii s-au urcat iarasi pe corabii. Poate de n-ar fi fost Enea. Eol a ascultat pe soata celui ce stapînea Olimpul si poruncea întregii lumi. El se urcase pe o stînca. 269 Zeus prezice stralucirea Romei si i-a batut furtuna asta pe bietii calatori. Credeau ca nu vor mai scapa si nu vor mai atinge tarmul. Da drumul vînturilor tale si sufla strasnic peste mari . Numai Enea era trist. unde-si pastra. sapînd morminte mari de apa. ascunse bine. Cîti au ajuns însa acolo. sositi tocmai din Troia departata. . Pe celelalte le pierduse . Marea a început sa geama si valurile au crescut. s-au strîns în brate fericiti si-au chiuit pe malul marii. Zile si zile a durat furtuna fara de pereche. patria care si-o doresc ? Tu mi-ai fagaduit. suflarea mortii. marele rege peste vînturi. Troienii se luptau din greu. caci îsi pierduse-atîtia oameni. sosit din Troia.. scapati de groaznica furtuna. nici «nul n-ar mai fi scapat de furia mare-a apelor. troienii. L-au ai-s pe rug. de pe malul marii. înalta. de ce înduri ca fiul meu si cu troienii oropsiti sa nu-si gaseasca.O ! Zeus. Apoi. ca si pe oameni. si-i atingeau tarmul dorit. cum i-a zarit ca se apropie. Enea. ce-si are tronul de aur pe Olimp. fiu-i si troienii au facut slujba-nmormîntarii. vreme-ndelunga. cele mai credincioase vînturi.zburat catre Eol. Erau pe coasta Africii. s-apropie de Italia-. sfîrsindu-se cu toate. Dar Hera. însusi Enea fericea pe cei cazuti în fata Troiei. A deschis poarta de arama si vînturile au tîsnit în lungi vîrtejuri peste mare. pe pamînt. doar s-o mai zari ceva. rostogolin-du-se. înghetata. în acest timp. sa mi-i dobori pe toti de-a valma .

stapînul din Olimp. sa nu suspine în zadar. fusesera împinse-aici. Fiul tau. Enea a aflat acolo pe cei mai multi dintre troieni. a pus la cale s-o ucida. va veni ceasul cînd romanii vor razbuna neamul troian. a ascultat plin de rabdare pe dulcea zeita-a dragostei si. si. Romulus va fi acel ce-o sa zideasca Roma. dorind sa îi rapeasca tronul. Regina sta pe-un pat înalt. Aproape toate vasele. mîngîind-o pe Afrodita. Pe-acest pamînt îsi zidea tocmai un nou oras mîndra regina. si-i va urma. Cartagina.Frumoasa mea. în ajutorul lui 3nea. sfatuita de-un curtean. Sa nu ai teama. Didona stapînise Tirul. Ascaniu-Iulus 11. i-a raspuns Zeus. Legendele ne povestesc ca ea ceruse unui rege din Africa sa-i vînda numai atît pamînt cît cuprindea pielea întinsa-a unui taur. spita troiana. ar fi ajuns în tara sa. Pe lume se va naste Cezar. cu care ea a-nconjurat o suprafata nespus de larga de pamînt. Argosul. Ochii i s-au umplut de lacrimi. va face legi. cetatea-n veci nebiruita a zeului razboiului. Astfel a spui maretul Zeus. de Ares 13. Razboiul va fi ferecat. mîndra preoteasa. facut din aur. i-a atins buzele rosii si frumoase cu mîna lui plina de har si i-a facut un semn sa taca. Didona a orînduit ospete mari pentru Enea si pentru ceilalti calatori. Fîsiile le-a înnodat la capete si a facut un curmei lung. Asa încît. Atunci o 270 sa se curme vrajba. aflînd Didona ca ei. o preafrumoasa feniciana. Didona-si cumparase-acolo pamînt pentru-o cetate noua. în lanturi grele. de la stralucitorul Iulus .care va-ntemeia imperiul. 271 . Regina-aici era Didona. numit Iuliu. surîzîndui. si mai ales Enea. Ftia. Dar sfetnicul o învatase sa taie pielea-n fîsioare subtiri ca firele de ata. cînd în Cartagina cea larga a zarit în basoreliefuri si în picturi si în statui înfatisate întîmplari din marele razboi troian. Dar fratele ei. Pigmalion. zeul razboiului. va fi-ndragita de un zeu. Mai mult s-a minunat Enea. sub romana pace augusta. Didona-si luase avutia si se urcase pe corabii cu cîtiva prieteni credinciosi. Dintre ei. gonit de vajnica furtuna. Micena. .Zeus. cînd a sosit la tarm Enea. va stapîni Italia. Cincizeci de roabe se grabeau s-aduca-n cosuri bunatati. Sosisera în Africa. în Cartagina Pe-aceasta coasta a Africii se-ntemeiase de curînd un regat nou . frumoasa Afrodita. mai ca nu-i venea sa creada. si-a poruncit zeului Hermes15 sa plece iute-n Africa 16. la rîndul lui. pe pamînt14. Temîndu-se de Pigmalion. vrednicul Enea. vazînd pe Priam si pe Hector si pe alti multi viteji de seama cazuti sub armele aheie. El însusi va deveni zeu. Ea îi va naste lui doi gemeni. ce va avea hotar Oceanul si astri luminosi din slava.. Faima eroilor troieni trecuse peste mari si tari. învîrtejite de furtuna. în maretele ei palate. mai. si-apoi. Va-ntemeia orase noi. pîna în ceasul cînd fecioara Ilia n. toate cetatile aheie vor fi atunci legate-n lanturi. feciorul sau. Neamul lui Hector va domni trei veacuri în Italia.

neistovita. el se trudea sa-nalte ziduri puternice Cartaginei. si dintr-un colt.Cum ? Nu se lupta sa-mplineasca îndatorirea-i de troian ? A uitat de Hesperia ? Înlantuit de o femeie. nu mai gîndea sa se porneasca din nou catre italia. Ci-nvesmîntat în haina scumpa. si ar fi vrut ca acea noapte. Regina Didona se îndragosteste de Enea In acest timp. si vor lupta si mai tîrziu. Enea. catre Hesperia. Deaceea nu s-au lasat prada greutatilor care-i loveau si au luptat cu îndrazneala. abia-n-ceputa-n acea noapte. privind Didona necontenit pe calatorul sosit din Troia departata. Nu mai trecea pe la corabii. A început atunci Enea sa-si depene. acoperite cu covoare din Iîna alba împletita cu firisoare de argint. pe care noi ne straduim sa le uitam. . cu Ulise si cu Ahile cel cumplit au nimicit orasul Troia. plina de stele si parfum. Iar dragostea si-a aprins focul si-n pieptul dîrz al lui Enea. de datorie.fripturi si prajituri. se îngrijeste sa zideasca cetati straine ? a strigat. pe lavite scumpe de lemn. Iara o suta de barbati. sub biciuirea asprei Hera. cum vînturile si rautatea zeitei cea cu brate albe i-a azvîrlit încoa si-ncolo. din amintiri. în Hesperia. puneau pe mese amforele plinei cu vinuri purpurii. destepta sunete duioase un cîntaret cu viers divin. glasuia dalba regina feniciana. care de care mai gustoase. Insa dorinta ta-i porunca. nenumaratele-ntîmplari pe care le-au trait troienii. acolo. . Au socotit ca vor pieri. A povestit totul Enea. si iacata-ti voi povesti cum Agamemnon.Tu-mi ceri sa povestesc. Numai ca din Olintp veghea stapînul cel cu brat de fulger. Doresti sa-mi reîmprospatez durerile. Didona nu-si dezlipea ochii de pe chipul feciorului dulcei zeite Afrodita. cu lira-n brate. cum a fost arsa de-ahei Troia. Apoi troienii-au fost poftiti sa se aseze-n jurul mesei. si-a simtit inima cuprinsa de-un simtamînt tare ciudat. de purpura. însa vroiau sa-ndeplineasca poruncile destinului si sa ridice-o noua Troia. 272 Ospatul s-a jsfîrsit în zori. de unde le era stramosul. Dar dragostea dintre ei doi. sub mîngîierile Didonei. sînt prea multi ani de cînd cutreieri pe nesfîrsirea marilor. argint si aur. Enea parca îsi uitase de sotii sai. Nu vrei sa povestesti acuma ce-ai patimit si ce mai speri ? Enea i-a raspuns Didonei : . tot robi si ei. în zilele care-au urmat. pe mari.O. regino. sa nu se mai sfîrseasca-n veci. tu. cum si-au facut apoi corabii troienii si-au pornit de-acolo. . s-a-nvolburat.

însa eu am o datorie fata de neamul meu troian si de feciorul meu. l-a rugat sa nu cumva s-o paraseasca. si nu am sa te uit nicicînd . Vasul se legana mai tare. Doar hauri negre lînga vase. Cartagina s-a zguduit aflînd ca a murit regink.. privea la ei cu ochii turburi. Atunci Enea s-a trezit. de pe mare. îmbracata în vesminte de sarbatoare. Hermes s-a dus si l-a mustrat plin de asprime pe Enea. feciorul tau. Ea. strigînd de groaza si mînie. cel priceput la toate. sa zboare în Cartagina si sa-l trezeasca pe Enea din dragostea ce-l mistuia. . S-a îndreptat catre corabii.. ce ramasese-n casa ei. Noua patrie a troienilor Privind înca în departare. ce trebuie sa stapîneasca în tara vechiului Dardan.. s-a urcat pe-acest rug. cu sabia lui Enea. Nu mai vedeau în zari nimica.. caci tu mi-ai fost nespus de draga. înlacrimata. si-a smuls din suflet moliciunea. dar nu stia ce poate fi. Didona.vazînd corabiile troiene cum s-au îndepartat de tarm . Unii l-au zarit pe zeu si au strigat la el cu spaima : .Ce pregatesti.. A poruncit IO-bilor ei sa îi cladeasca-un rug înalt. Enea a simtit stropi sarati pe buze. Efidona s-a strapuns în piept. catre Cartagina.. Didona îsi strapunge inima de mîhnire Insa Didona a aflat. Pe rug a asternut un pat. din tokte patru parti. creste de valuri . tata Poseidon ? Da-ndata a-nceput navala de ape reci si înspumate peste corabiile troiene si vuietul sa întetit. si a 273 18 cerut sa se aprinda . pentru aceasta zabovire pe tarmurile Cartaginei.a fost prinsa de disperare.Nu plec de voia mea. Lumea a început s-alerge pe ulitele pietruite. . ridicat din ape. si-a poruncit troienilor sa se gateasca iar de drum. a vazut focul rugilui. umilita.De te nesocotesti pe tine. ce-si înalta pala spre slava .cu o faclie . Nimic nu ma mai poate tine. si chiar Enea.focul. i-a dat raspuns fiul zeitei care împrastie iubirea. Vîntul îi biciuia obrajii. caci îsi va pierde zilele. Cu gemete. Se povesteste ca Didona . Poseidon 17. n-ai dreptul sa îl uiti pe-Ascaniu. Ascaniu. Tu nu mai plînge în zadar.si-a poruncit fiului sau Hermes. Apoi. i-a-mbratisat picioarele si.

ca s-o dea cîinelui Cerber. întreceri si serbari dînd premii mari : tauri si arme. o mai ruga sa-ntîrzie înca o clipa si sa-i dea sfaturi întelepte. si ca s-ajungi pîna la mine. jos. tîsnind mereu din adîncimi. prin codri. o prajitura. la rugamintile zeitei cu brate albe din Olimp. troienii au ajuns la Cume w. si-ai saltat ancorele grele. Pentru aceasta. Enea s-a trezit din somn. Te vei lupta c-un neam salbatic. Ma vei gasi pe mine însumi nu în Tartar..Feciorule. usoare. tatal eroului Enea. degraba. în Infern. în timpul noptii s-a ivit Anhise însusi. A pus doi oameni sa adune pe toti troienii cît mai grabnic. N-a trecut de'cît putin timp si. vazîndu-si noua patrie ! Pe Cîmpiile-Elizee în Cume au cautat troienii lacasul sacru-al lui Apolo. în tinutul Latium.. si-i vei învinge negresit. sa zboare lin deasupra lui si sa-i calauzeasca mersul pîna-n dumbrava nestiuta. . pornind catre Italia.. fiindca era ascunsa bine într-un desis de nepatruns. care traieste lînga Cume.. dintr-un stejar al zeilor. Se împlinea un an din vremea cînd mai fusesera pe-aici si avusesera mîhnirea sa îl îngroape pe Anhise. sub pamînt. Poseidon îsi varsa mînia pentru pie-rirea fenicienei. si-abia cu greu au izbîndit s-ajunga în Trinacria iS. cu numele de Deifoba. biruitorilor în lupte. N-ar fi gasit aceasta creanga Enea-n veci de veci. în cinstea bunului Anhise. a rupt-o iute . Astfel s-a scurs o zi si-o noapte în lupta crîncena cu marea. Mai înainte vino însa în tara neagra a lui Hades.. boabe de mac si stropi de miere. Dar umbra nu s-a mai întors. ocrotiti de Aîrodita. si-a adus-o sibilei. dupa datini. care-n acest timp îi pregatise din faina. urlete ce-i înfricosau. în visele fiului sau. Ea a fagaduit sa-l duca pe fiul mîndrei Afrodita pîna-n Infern. vase de-arama si vesminte. ca o umbra.vinete. jocuri. te va calauzi sibila. bunul Enea o mai striga. Dar a cerut sa i s-aduca mai înainte o crenguta. o sibila. prin somn. desi. acolo. du-i pe troieni. Enea a orînduit. Acolo a aflat crenguta. pe puntile corabiilor .. Ce-au chiuit !L Ce-au mai cîntat !. Acolo vietuia pe-atunci o prorocita. ce avea frunzele de aur. ci în CîmpiileElizee. spre Italia. clarvazatoarea prorocita. sa-si vada tatal. nori amenintatori deasupra. si i-a rostit poruncitor : . ploaie si muget ca de fiare. si ce-au dantat pe coasta marii. însa zeita Afrodita a trimis niste porumbite albe ca laptele. 274 I Umbra parintelui Anhise s-a risipit apoi ca fumul.

dupa vointa zeilor. si-a adunat în pripa oastea si s-a calatorit spre Latium. toata-nlacrimata si nu a vrut sa-i dea iertare. regele Cerei. pe fiica lui. de-olimpieni. în schimb. Cîinele Cerber a mîncat din prajiturile sibilei. Era-n Cîm-pule-Ehzee. pe tarmul marii. îl adormea. Razboinicul se numea Turnus. stramosul lui Enea. Acest Evandruntemeiase pe malul stîng al Tibrului. Latinus i-a primit pe soli cu bunatate si cu cinste. bunul Anhise. prin gura unei pesteri negre. plutind de-a lungul coastelor. . Aici i-a gasit pe eroii ucisi în luptele grozave purtate zece ani la Troia. s-a necajit ca-si calca vorba fata de Turnus si rutuli. si Camila. precum îl învatase Anhise. De-aici pornise alta data Dardan. pe Lavinia. adica în Laurentium23. Intre acestia. mai multi vecini. acolo unde se înalta cetatea regelui Latinus. cei mai de seama-au fost Mezentiu. Iar tatal sau i-a prevestit viitorul. adormind. doborît. calauzit tot de sibila. A-ntîlnit-o si pe Didona. Erau si toti vrtejii-ahei. Enea era sprijinit de-un alt rege batrîn. 275 18 Pe urma l-a aflat Enea pe tatal sau.Dulceata-l atragea pe Cerber. Enea si cu sotii sai. au poposit între-Ardeea si Ostia. si. Regele o fagaduise pe fata sa unui razboinic stapînitor peste rutuli. lînga Cume. pi urmasii lui si gloria cetatii Roma 20. Razboiul iscat clin pricina Lavinf Aflînd cele ce-i prevestise parintele sau preaiubit. numit si pîna azi : Ardeea. însa regina. de mult. Acest Latinus mai avea si o copila.' Era din neamul lui Danae. cînd au fost biruiti titanii. Stapîn în Latium era regele cel batrîn Latinus21. Enea i-a cerut iertare c-a parasit-o din porunca lui Zeus cel ne-ndu-plecat. si. Enea s-a înapoiat. Lavinia. chiar pe pamîntul stramosesc. sa-ntemeieze tara Troadei cea bogata. mîhnita. El s-a-nvoit. Amata cea cu par carunt. o fata care se lupta neînfricata cu barbatii. fiul lui Her-mes cel siret. trimisi la regele Latinus. pocalul lui. ce le purta cu el Enea. Evandru. Solii troianului Enea. sibila l-a condus pe fiul zeitei dragostei la Hades. Turnus a început razboiul 2 si s-au batut fara crutare. din Troia nimicita-n flacari. Dar ea si-a-ntors încolo capul. s-a învoit sa-i dea ca soata eroului sosit din Troia. care avea un oras mare. Macul. i-au dus în dar sceptrul lui Priam. ei au putut sa intre lesne în Infern. De-aicea s-a iscat si sfada. Acuma sentorcea urmasul. Turnus avea si el aliati. spre Asia. aflînd despre prorociri. soata batrînului Latinus. Latinus se tragea din spita zeului Cronos22. Pe o carare misterioasa. haina regeasca si alte daruri pretioase. de mult. gonind pe calul ei ca vîntul.

si-n locul lui s-a urcat Romulus pe tron. si-a-mbratisat-o pe vestala 27. Pe el însa l-a doborît fratele sau. pe tronul sau din Latium. printul Amuliu. El a pus temelia . înconjurat de fulgere si trasnete nimicitoare. Numai ca Zeus tot veghea sa se-mplineasca hotarîrea ce-o prevestise Afroditei. numit de-aceea Alba Longa 26. Palatina. si. preoteasa. si într-o alta batalie. si valurile i-au lasat la poalele unui smochin. pe cei doi frati numiti de mama. neîmblînzita Hera. L-au doborît. Dar zeul Ares a pîndit-o pe Ilia cînd a venit pe malurile Tibrului si-a adormit sub un eopac. si apoi s-a urcat pe tron.Lupercal28. Rege atunci a fost ales feciorul sau Iulus-Ascaniu. cu ziduri albe. care crescuse pe colina încîntatoare. si-au hotarît sa i se-nchine "sub numele de Indigetul. rîul s-a revarsat pe 278 tarm ducînd cu el. prin vointa lui divina. Crescînd. Enea a pierit în slavi. cu toate ca-i statea-mpotriva. feciorul lui Enea. Enea si-a învins dusmanii. printul Amuliu a trimis-o în templul Hes-tiei.colina zisa Palatinul . gasind copiii. Turnus a fost rapus în lupta.276 întrj-o regiune paduroasa. a parasit apoi Laurentium si a cladit un oras nou. El a domnit numai trei ani.. mereu. i-a hranit. c-a devenit la rîndu-i zeu. Fiind preoteasa n-avea dreptul sa se marite niciodata si deci nu putea avea fii. si-a urmat regelui Latinus. o lupoaica. ca Zeus. si l-a vestit pe fiul sau ca Zeus l-a urcat în slavi. Enea s-a casatorit cu frumoasa Lavinia . Amuliu. unchiul Iliei.. Cu ajutorul Afroditei si al lui Zeus olimpianul. treizeci la numar. Din fericire. purtînd pe el înca armura si-n mîini o sabie si-o lance. Un pastor i-a aflat pe gemeni si i-a luat în coliba lui. Iulus. noului rege.cetatea sa Palantium 25.si anii au trecut pe urma. Atunci s-a coborît. nevatamati. întemeierea Romei . si fiindca Numitor avea si o copila : Ilia. pe cînd pornise o furtuna. dupa poruncile lui Ares. în marea grota . Numitor. însa în noaptea ce-a urmat. Ilia a nascut doi fii. Iar dupa Iulus au domnit alti doisprezece regi mai mici. fiul lui Enea. a poruncit ca fratii gemeni sa fie aruncati în Tibru. ei s-au luptat cu Amuliu. pe tarmul fluviului Numiciu. pîn-s-a stins si Iulus. Enea s-a înfatisat fiului sau. unde Enea disparuse. In amintirea si spre cinstea acestui zeu stramos. foarte întins. la poalele unei coline . troienii i-au ridicat si un sanctuar pe tarmul fluviului Numiciu. de Ilia : Remus si Romulus. în Alba Longa.

Romanii sustineau ca Dardan. ei nu se straduiesc sa înfrunte soarta si sa-i calce vointa.zeita ocrotitoare a focului sacru. ar fi fost de origine din Italia. din Prometeu. Fatum era zeul destinului la romani. Desi sînt puternici. în buna parte cu elemente preluate însa de la elini. slavind eroii care au pus temeliile. nu din Elada. eroii nu sînt ca aceia ai lui Homer. 3. cum ar fi mila fata de cei în suferinta. amîndoi apoteozati si preschimbati în zei romani. care se trageau. Romulus si-a mutat aici poporul sau din Alba Longa. Atunci si-a înstrunat Vergiliu lira lui maiastra sa cînte. 7. Hesperia înseamna tara din asfintit. Acesti eroi îsi transmiteau. Aceasta e povestea Romei. Mai trebuie adaugat ca în poema epica a lui Vergiliu : "Eneida". în locul unde îi hranise fiara pe fiii crudului zeu Ares si ai sarmanei Ilia29. deci de origine mai buna decît elinii. orasul închinat lui Ares. 279 4. care se scursese în apa marii. dupa nenumaratele razboaie crîncene. 6. în care staruie în buna masura spiritul popular. care a trait si a creat în asa-numitul "secol de aur". cînd pacea fusese statornicita. Astfel justificau faptul ca troienii scapati din macel s-au stabilit în La-tium si au întemeiat cetatea Roma. a caminului. nu a putut sa se sustraga . Penatii sau larii erau zeii particulari ai fiecarei cetati si chiar ai fiecarei familii. Pe baza legendelor romane. dupa poruncile Cezarului. si aceasta legenda romana. fiindca zeita se nascuse din sîngele lui JJranus. referindu-se de fapt la Italia. 5. dupa legenda. prin Enea. Romei antice. vor s-o îndeplineasca. si. Se simte astfel diferenta dintre legendele elinilor. acela care venise întîiul din Europa în Asia si pusese bazele Troici. Note 1. August. în versurile "Eneidei". Vergiliu a creat o mare epopee : "Eneida". prin Deu-cation si Pira. prelucrata de poetul Vergiliu. Hestia-Vesta la romani . fiul ei. Din neamul lui si-al lui Enea s-au tras apoi si Iuliu Cezar si fiu-i adoptiv. atunci cînd este împotriva lor. Acesta. creîndu-si epopeea. mesajul lor catre urmasi de a pastra gloria strabuna si de-a o creste prin virtuti. era socotita drept stramoasa romanilor. 2. în acest fel credea poetul Vergiliu ca poporul roman poate contribui din plin la dezvoltarea grandioasa a unei noi civilizatii.Romei pe Palatin. Dimpotriva. îndeplinirea datoriei sau dragostea calda fata de popor. în timpul lui August. Afrodita-Venus. Faptele savîrsite de supravietuitorii din Troia au fost cîntate de poetul latin Vergiliu. triumful poporului roman ajuns pe culmile puterii si pretinsul lui drept la suprematia politica si economica în Medite-rana. zeul razboiului cel crunt 30. romanii se socoteau descendenti directi din cea dintii dinastie de zei.

Vergiliu : "Eneida". 10. alaturi de Hector. Acest raspuns este celebru. dat de Zeus-Jupiter. în epopeea lui. Mostenitorii lui Enea : Iulii.P. eroi si actiuni cunoscute de noi din capitolele anterioare ale "Legendelor Olimpului". In povestirea aceasta . acela care-i condusese pe ahei la Troia. Sa cucereasca si întregul Argos. venea de la llvs . Numele fiului lui Enea : Ascaniu sau Iulus. mai ales.A. peste Elada. sa se razbune pe ahei. la romani. cînd o rapise pe Elena. 280 11. tinutul paduros. Numele preotesei Ilia aminteste de asemeni llionul. în cîntecele sale. unde vazuse lumina zilei cel mai puternic dintre ahei : Ahile. 1950. E. socotind ca el justifica pe deplin pretentiile de stapînire asupra întregii lumi de atunci si. sau fiindca era ginerele lui Priam si luptase cu vitejie împotriva aheilor.. cel cw brat de fier. sau dinastia de Cezari. Scila în tainica hruba se-nchide si capu-si arunca Din ascunzis si atrage spre stînci plutitoarele vase. pretindeau ca soarta si zeii olimpieni au hotarît ca ei.. si-ncolo-i balena la trup uriasa.folosim tot numirile grecesti ale zeilor. si-n primul rînd însusi Octavian-August. la stînga Caribda cea neîmpacata. si.L. Prin acest închipuit raspuns. lovind si astrii cu unda-i în spuma. Marte. toate acele locuri. Vergiliu ne cînta aceasta întîlnire în "Eneida" . . 9. Murasanu. Ea se mai numeste în legenda si Reea-Silvia. atît de drag inimilor imperiale. asa cum îi poruncesc zeii. 14.si cele italice. care-i dadusera pe eroii biruitori la Troia.conceptiei aristocratilor. Care de trei ori înghite-n adîncul gîtlej al genunii Valuri ce nu au sfîrsit si de-a rîndul din nou catre ceruri Ţi le azvîrle. romanii. în româneste de D.adica cel din Ilion Troia. ci în primul rînd pentru ca salvase cîteva cete de troieni si urmarea sa înfiinteze în Hesperia . "Scila-i pe dreapta. ne cînta plin de maretie imaginarul raspuns dat de Zeus-Jupiter zeitei Afrodita-Venus. ocupînd chiar orasul vestitului rege Agamemnon. urmasii vechilor troieni." . unde domnise Diomede . în sfîrsit. se hotara de soarta. care-i ocrotea pe calatorii de la Troia. întrucît epopeea lui Vergiliu se refera la zei. Sîntem îndreptatiti si mai mult la aceasta pastrare a unitatii. ca el..Italia .homerice . prin contopirea carora si-a realizat dealtfel însusi Vergiliu grandioasa lui epopee "Eneida". Chip omenesc are dînsa. Ftia. Vergiliu. Facem acest lucru pentru a pastra unitatea fireasca a lucrarii si a face legatura directa între miturile si legendele eline . Hera-Junona îl dusmaneste atît de mult pe Enea.o noua Troie. De aceea. 13. fecioara cu piept ce încînta Pîn'la mijloc. care era neam de zei si viitor zeu. deci de puterile supreme. nu numai fiindca îl însotise pe Paris la Sparta. 12. August.desi are ca temei epopeea romana a lui Vergiliu . adica splendida Micena. împaratii romani îl invocau adeseori. eroul Enea se supune soartei si cauta sa-i îndeplineasca hotarîrile neclintite.S. 8.

21. acesta-i ce-auzi ca promis ti-i. de asemenea.avea dreptul sa stapîneasca tot pâmîntul. o pace aspra. probabil dupa dorinta împaratului August. reprezentantul aristocratiei. Iata barbatul. ci ca o urmare a rapirii frumoasei Elena. Sa fie adica vesnic o "Pax romana" sau "Pax Augusta". Neptun. De la el a venit numele de latini. Dincolo de zodiac. 19. Adica cetatea laurilor sau a gloriei. 23. 24. dupa traditiile romane. Numit Mercur de romani.. Aici se vor cladi cele mai mari si mai stralucitoare palate ale orasului. în loc de a se povesti ca oastea cutezatorului Enea a napadit cu armele tinutul Latium. aratînd ca el avusese loc. 20. ca sa-l ia în stapinire.Fatum i-a hotarît lui August sa "ntemeieze un imperiu. Dupa cum. se arata ca razboiul a fost iscat de gelozia lui Turnus.. ale carui granite sa fie marginile lumii. Deci. 15.. Este Cezar si spita întreaga A lui Iul. legenda romana are un continut asemanator." Enea este numit în versurile lui Vergiliu drept "cel pios". pe romani. 26. Aceasta imaginara povestire era cîntata de Vergiliu. 281 Cezar August mladita de zeu . adesea. ce-o purcede sub larga tarie albastra. se va-ntinde. Sicilia. Este vorba de coasta Africii de Nord.. fiind doborît de olimpieni. 22. 17. 25.. Cezar-Octavian August dovedea ca e din neamul lui Enea. Ca sa nu râmîna mai prejos. Poetul îndeplinea astfel dorintele stâpînului sau Cezar-Octavian August. . Zeul Cronos sau Saturn. se înrudea cu Afrodita si cu cel dintii zeu. Roma Quadrata din legenda.. afara încolo De-ale soarelui cai si pe unde de cer purtatorul Atlas roteste cu umaru-i bolta-n podoaba de astri. a plebeilor sau a taranilor aflati în departatele provincii ale imperiului. 16. Cu ajutorul acestei asa-zise prevestiri. Legendele eline înnobileaza razboiul Troiei. Prin Enea se înrudea cu Dardan. Alba Longa a fost cuprins de Roma. ÎS.. fiul lui ZeusJupiter. la romani. a popoarelor tinute în lanturile Ramei. soarta . al stapînilor de sclavi. orînduita de la Roma de împarat si de aristocrati. Pe colina Palatina or sa se înalte primele ziduri ale Romei. " . Imperiiu-i. nu din lacomia regilor ahei si din dorinta lor de a stâpîni orasul Troia. care voiau sa împiedice orice rascoala populara : a sclavilor. Pe Unga Neapole de astazi. asupritoare. dar cu respect fata de zei. Se stie doar ca O ctavian-August ceruse înca din timpul vietii sa i se faca un templu si sa fie adorat ca zeu. Vranus. se refugiase în Latium.Ochii îndreapta-i acuma încoace : priveste-ti tu neamul si pe ai tai. un luptator neobosit. tot prin Enea.. Vergiliu arata cum doreau împaratul si aristocratii sa fie îndeobste un supus cetatean roman. Caci prin Enea. si dura-va el însusi Veacul de aur în Latiu.

30 Legenda aceasta. se celebrau pe vremuri stralucitoarele serbari lupercalii. zeita Hera proteja casnicia. în viata zeilor se reflecta multe din fenomenele vietii sociale a grecilor. Triton. Astfel s-au plasmuit mitologiile popoarelor antice. în sanctuarul Lupercal. Vupa cit se pare. are pentru noi o deosebita însemnatate. Pe malul sting al Ti-brului. Astazi cunoastem fortele naturii si puterea lor nu ne mai în-spaimînta. Acestui bronz. care sug lacomi laptele hranitor al mamei adoptive. cînd se coboara la preoteasa Ilia. care cuprindea numai pe lupoaica. Daca ne gîndim cît de variate sînt fenomenele naturii si aspectele lor si daca tinem seama ca pentru grecii vechi fiecare fenomen si aspect al naturii a dus la crearea mai multor zeitati. semizei. au pus stapîn peste întinsele ape pe Poseidon. la zigzagurile rosii ale trasnetului si la lumina orbitoare a fulgerului ? Se gaseste o inima omeneasca în stare sa ramîna de piatra în fata acestor marete fenomene ale naturii. In conceptia vechilor greci. STUDIU Exista oare vreun om care sa ramîna indiferent la adierea mîn-gîietoare a vîntului primavaratic. s-au gasit urme omenesti cam de la începutul celui dintîi mileniu al erei noastre. Dar în mare. a contribuit imaginatia multor generatii si a multor oameni de talent.ca sa o îmbratiseze. Pe Palatin se ridicase. Imaginea. la freamatul valurilor marii înfuriate. în imaginatia grecilor mai locuiau : Amfitrita. observam sa strabunii îndepartati ai grecilor. pîna în tinuturile noastre. zeii nu traiau izolati de muritori. înfati-sînd pe zeul Ares-Marte. ..27. sotia lui Poseidon . Dar cauza principala a multimii miturilor o constituie însasi multitudinea fenomenelor naturii si a diferitelor aspecte ale acestor fenomene. legenda are un pic de adevar. De aceea. 28. fiul lui Poseidon . Ares era zeul razboiului.pe malul rîului Tibru. Aici. la huietul vijeliei care în-covoaie copacii. Nereu. Luînd ca pilda marea. care se sparg mugind de tarm. Pe temeiul sau au patruns ostile romane. atunci ne dam seama de unde provine bogatia mitologiei grecesti. Hermes era . Prin ea putem sa apropiem "Legendele OlimpuUi" chiar de hotarele istoriei poporului român. unde neîntinata vestala doarme . prin care urmasii lui August îsi legitimau închipuitul drept de a cotropi orice teritoriu strain.. pe colina Palatina. în amintirea acestei întîmplari. 29. în muzeul din Cracovia se gaseste o splendida camee antica. dintre care aceea a grecilor se remarca prin marea bogatie si frumusete a miturilor. i s-au adaugat mai tîrziu 282 cei doi gemeni. o alta divinitate a marii . Scena aceasta a hranirii celor doi gemeni de catre lupoaica era însasi emblema Romei. si sanctuarul numit Lupercal. Tetis. Nereidele. mai întîi prin faptul ca la crearea nenumaratelor figuri de zei. dirijîndu-le sau împiedicîndu-le actiunile. fiicele lui Nereu . Mitologia grecilor este extrem de bogata. Dar imaginatia omului primitiv. de pe vremea lui Pericle. aducîndu-le fericire sau nenorocire. fiul lui Poseidon sau al lui Nereu etc. dealtfel. a creat figurile mitice ale zeilor. eroi etc. în lipsa unei ratiuni patrunzatoare. ci se amestecau în viata lor. conduse de împaratul Traian. Astfel. a caror variatie îsi afla corespondentul în nesfîrsita gama de sentimente pe care o trezesc în sufletul nostru ?. de baza a fost data de un bronz turnat in secolul al V-lea înaintea erei noastre. atribuindu-le toate fenomenele pe care nu si le putea explica.

în secolele XIV. au fost create într-o epoca de umanizare a conceptiilor despre natura. împaratia mortilor o conducea Hades etc. care se deosebeau de oameni numai prin putere si nemurire..n. ale carui fapte sînt cîn-tate în Iliada. sefi de triburi. 285 De aceea. Acest fapt a facut ca despre acelasi zeu sa se povesteasca lucruri diferite si deci zeul sa apara în chipuri diferite. Zeus trona în Olimp asa cum la Tirint si Micena. De pildar un mit spunea ca zeita Afrodita se nascuse din sîngele lui Uranus. de la zeitati închipuite sub forma unor obiecte neînsufletite si pîna la zeii din Olimp. era închipuita de o piatra necioplita. pe cînd la Homer el stapîneste peste ape. si-au închipuit aceste forte sub forma unor obiecte neînsufletite. în timp ce la Homer. în imaginatia grecilor. în Siciomia. De pilda.e. Uneori zeii se casatoreau cu muritoare si invers : zeita Tetis. fortele naturii au luat chipul unor animale. Asadar. decît o reflectare a vietii sociale si politice a grecilor. în imaginatia grecilor. chipuri omenesti.. doua centre importante din Grecia. La Delfi. ca forte ale naturii. în Beotia. grecii. Olimpul homeric nu este altceva. . înainte de Homer. adica miturile care se povestesc despre zeii care locuiau în Olimp. înainte de Apolo. un muritor. zeul iubirii. oricît de variate ar fi fost.. în orasul Thespiae. oamenii au început sa cunoasca natura. odata instituit. conceptiile grecilor despre divinitati.X î. pe cînd la Sparta zeita aparea. Afrodita este fiica lui Zeus si a Dionei. care si asa era extrem de bogat. în toate amanuntele lui. divinitate a marii. trona un zeu cu chip de lup. La început. încetul cu încetul.. iar din casatoria lor s-a nascut Ahile. în special pietre si lemne. de pe vremea cînd au fost plasmuite aceste mituri. Aceste exemple sînt îndeajuns spre a înlesni o reprezentare cît mai clara despre bogatia de mituri care se povesteau despre zeii din Olimp. înarmata. stapîneau puternicii basilei. Miturile Olimpului. si atunci fortele ei covîrsitoare au luat. De pilda. Dar. numite fetisuri. Poetii caie au urmat dupa Homer au prelucrat miturile în lumina conceptiilor filozofice si religioase ale vremii lor. s-a casatorit cu Peleu. contribuind astfel la îmbogatirea tezarului mitologic grec.284 protectorul negustorilor. Prelucrarea miturilor zeilor olimpici de catre poeti a dus si la diversificarea chipurilor sub care apareau diferiti zei. Afrodita era socotita protectoarea lauzelor. forta atribuita mai tîrziu zeului Eros. de relativa liniste si înseninare a sufletului grec în fata covîrsitoarelor forte ale naturii. Apoi. faimosul erou. în legendele Olimpului se reflectau realitati sociale si politice de pe vremea cînd traiau autorii miturilor. Poseidon era socotit si numit "protector de familie" si "tata". sa-i înteleaga unele fenomene. au facut un drum lung. La constituirea acestui panteon olimpic a contribuit imaginatia multor oameni si a multor generatii din diferite regiuni locuite de greci. cazut în valurile marii. Olimpul homeric n-a ramas încremenit.

Este însa vrednic de subliniat faptul ca Alexandru Mitru a dat o deosebita importanta mitului prometeic. poetul care a încercat sa faca o "istorie". A dat-o. încercam sa aratam cum a înteles autorul sa rezolve aceste probleme. Aici autorul a urmat. caci.Cele_expuse mai sus ne explica de ce. conducîndu-se. mai ales. mai ales. în general. întrebarea. pentru a explica în acest fel aparitia omului. Asadar. Alexandru Mitru a trebuit sa dea o ordine cronologica miturilor. de o deosebita însemnatate. în general. ceea ce corespunde de fapt ordinei închipuirilor pe care le-au avut grecii despre lume si viata si luptei duse de oameni pentru eliberarea de tot soiul de suferinte materiale si morale. Geea. împotriva fortelor naturale si sociale pe care zeii le închipuiau în fantezia celor vechi. iar mitografii greci care au scris dupa Hesiod s-au gasit în fata aceleiasi puzderii de mituri contradictorii. cu Haosul. astazi. dar mai ales din titlurile si subtitlurile lucrarii. despre zeii Olimpului se povesteau mituri plasmuite în vremuri si în regiuni diferite si reflectînd conceptii felurite. atît în ceea ce priveste faptele zeilor. asa cum am spus. dupa stabilirea domniei lui Zeus în Olimp. de pilda. în ceea ce priveste momentul aparitiei lor în lume. autorul român vorbeste despre titani si despre monstri. în alt fel. Pentru autorul cartii de fata se puneau. înainte de ei. povestite de mituri."cel mai nobil sfînt si martir din calendarul filozofic". din epoci diferite. deci. Asa cum am aratat. si însemnatatea acordata fiecarui zeu. asa cum. precum si motivarea psihologica si logica a faptelor închipuite. zeii s-au nascut ca si oamenii. Haosul în mitologie n-a încetat dupa aparitia Teogoniei. daca va face o selectie ? Cum vor aparea zeii Olimpului în lumina miturilor alese ? In cele ce urmeaza. care se povestesc despre acelasi zeu. de haosul care domnea în mitologie. Ea avea sa reflecteze. pentru progres. sau Gheea. dar introducînd si unele elemente personale. în prima parte a acestui volum. pentru a-i da lui Prometeu . Cronos etc. autorul nu si-a propus sa dea absolut toate miturile Olimpului. cum îl numeste K. cînd zeii si oamenii nici nu existau. Uranus. "nasterea zeilor". si ca orice mitograf. profesorul si scriitorul Alexandru Mitru ne prezinta miturile despre zeii olimpici. înainte de Zeus. a introdus mitul lui Prometeu. Eros este stapînul inimii zeilor si oamenilor. opera a mîinilor lui Prometeu. deoarece. atît cît este cu putinta. Hesiod a fost determinat sa scrie Teogonia.valoarea unui simbol al luptei pentru smulgerea si stapînirea tainelor naturii. se ajunge la inadvertente. ci a ales pe cele mai importante în legatura cu zeii cei mari ai Olimpului si. Dupa cum se vede si din tabla de materii. Nu toate mitologiile procedeaza asa. dupa Hesiod. cît. Dar este mai bine cum a procedat Alexandru Mitru. Tocmai de aceea Alexandru Mitru a procedat cu multa atentie si logica atunci cînd. . la Hesiod. printr-un fir logico-cro-nologic. Problema esentiala care se punea era aceea ca un zeu sa nu apara pe scena mai înainte de a fi creat. care se punea dupa alegerea miturilor de expus. era aceea a ordinii cronologice. oricine voieste sa scrie o mitologie a grecilor. desigur. mai multe întrebari : cum va proceda cu diferitele variante ale miturilor ? Le va expune pe toate sau numai pe unele ? Care va fi criteriul alegerii. pe de alta. a zeilor. ca sa zicem asa. pe Hesiod. se gaseste de la început în fata mai multor mituri. Marx . diferitele mituri între ele. în imaginatia grecilor. ca si Hesiod. haos provocat de nenuma- 236 ratele mituri contradictorii. El a facut acest lucru pe de o parte din dorinta vadita de a lega. de la început. Autorul "Legendelor Olimpului" a împletit evenimentele mitologice din Olimp cu cele petrecute pe pamînt.

Poetul povesteste cum Hefaistos a pedepsit-o pe zeita. în esenta. Zeita este dusa pe pamînt într-o teleaga trasa de vrabiute. Afrodita este numita "nemuritoare". de felul în care este înfatisata Afrodita-Venus la Homer. amesteeîndu-se în lupte. "fiica a iui Zeus". Afrodita este ranita de muritorul Diomede si nevoita sa se urce în Olimp. care salasluieste în "palatul de aur al tatalui sau". La Popa-Lisseanu. In cartea a VUI-a a Odiseei. Murnu). sub pana poetului Lucretiu. înainte de a cerceta cum a procedat autorul "Legendelor Olimpului". sau eroul respectiv. în hazul tuturor zeilor. si anume acela al zeitei Afrodita. zeita Afrodita ne apare însa într-o postura si mai putin potrivita cu maretia unei zeite. fara sa-si dea seama ca nu este în stare sa le poarte. dar începuse s-o capete la Safo. Ajun-gînd pe pamînt. "cu tronul zugravit în multe culori". mîngîind-o. Lucretiu. dupa ce se arata în cîteva rînduri legenda . prin care iau fiinta toate vietuitoarele de pe pamînt. Aici Zeus o cheama la sine : "Fata mea. Afrodita zîmbea prietenos poetei si o încuraja. ale caror lucrari le avem la îndemîna. 287 de un muritor. Vergiliu. Afrodita-Venus este preocupata de maretia Romei. Afrodita-Venus a capatat. autorul o considera "zeita a . A. zeita frumusetii. pentru mitograful modern se pune foarte stringent problema alegerii variantelor care sa înfatiseze zeul. Lucrul este cu atît mai important cu cît. Totul se petrece ca în familia unui basileu din Ti-rint sau Micena. în care a prins-o alaturi de Ares. Deci. ba chiar ranita . Asadar. cu ochii în lacrimi. pe care-l socotim cel mai caracteristic. La Vergiliu. vom da un singur exemplu. îl roaga sa înceteze prigoana împotriva fiului ei. se trece la descrierea puterii ei. Vers.419 si urm. îi zise. Într-adevar. Armele si batalia sînt date lui Ares si Palas. G. razboiul nu te priveste pe tine . Îndurerata de suferintele lui Enea.Oricît ele importanta ar fi problema cronologiei miturilor. "datatoare de viata". în Iliada. esentialul îl constituie continutul lor. în lumina pe care o crede cea mai potrivita. am vrea sa vedem cum au procedat doi autori moderni. din multele care se pot da. o maretie pe care nici pe departe nu o avea la Homer. Pentru a ilustra chipul cum a înteles sa rezolve aceasta problema autorul "Legendelor Olimpului". Kun. nasterii zeitei din spuma marii. si anume G. facînd o plasa de aur invizibila. ea se duce la Jupiter si. Cîntul V. Popa-Lisseanu si N. Safo. sau zeita. Pentru poetul roman Lucretiu. Iata cîteva exemple. Alta coarda vibreaza într-o oda adresata zeitei de poeta Safo si în alta lumina ne apare Afrodita. dupa cum am mai spus. . Afrodita-Venus este : "Nascatoare a Eneizilor". Grija ta fie mereu legaturile dragi ale nuntii . diferitele variante ale aceluiasi mit prezinta personajul mitologic despre care este vorba în lumini diferite. (trad." Iata dar pe Afrodita.

însa schilod. în acest fel. modest. Alexandru Mitru. a început prezentarea zeitei Afrodita sub influenta imaginei lucretiene. a iubirii si prosperitatii. Autorul continua sa arate puterea pe care o are zeita asupra fiarelor. pag." într-un capitol special consacrat zeitei Afrodita. si ale muritorilor. autorul "Legendelor Olimpului"." Urmeaza un fragment din imnul poetului Lucretiu. Legendele si miturile Greciei antice. pag. Hefaistos. printr-un exemplu cît mai concludent.frumusetii. ale zeilor. Avînd în vedere ca aceasta "mitologie" se adreseaza în primul rînd scolarilor. De rerum natura (Despre natura lucrurilor). felul cum a încercat sa armonizeze Alexandru Mitru diferitele versiuni contradictorii cu privire la aceeasi zeitate. harnic. iar Lisseanu reproduce. în sfîrsit. osîndind netrebnicia înselatorului Ares. I 1 si urm Mitologia greco-romana. de originalitatea sa. reproducând si el legenda burlesca din Odiseea. Multi dintre olimpienii falnici au si cerut-o de sotie. Am dat fragmente din textele pe care le-a avut autorul "Legendelor Olimpului" la îndemîna. sj. Cea mai frumoasantre zeite a avut parte de barbatul cel mai urît din tot Olimpul. însotitoarele.. trece imediat la descrierea chipului si a gatelii zeitei si la primirea ei în Olimp : "Cînd au vazut-o pe Afrodita intrînd cu pasul leganat în fastuosul lor Olimp. spre a ilustra. Afrodita n-ar trebui sa se amestece în bataliile sîngeroase. textul citat din Odiseea. Trecînd. apoi autorul povesteste scena prinderii zeitei Afrodita în plasa nevazuta de catre sotul ei Hefaistos. S-a însotit cu zeul faur. autorul român încearca sa împace maretia Afroditei-Venus lucretiene cu versiunea burlesca din Odiseea.. autorul "Legendelor Olimpului" a rezolvat problema în chipul cel mai potrivit. dintre care Kun nu mentioneaza întîmplarea Afrodita-Ares. la capitolul "Afrodita" si am discutat comparativ textele antice cu pasaje din mitografi moderni. Dar. la Afrodita prezentata de autorul "Legendelor Olimpului". Prin aceasta putere ea domneste asu. Ea sadeste dragostea în inimile tuturor . zeii sau ridicat cu totii nauci de-atîta frumusete si gratie si gingasie. vesmintele. cu usoare modificari. Putem dar distinge în prima parte a "Legendelor Olimpului" urmatoarele trasaturi principale : . în acest fel. 243. ia o atitudine hotarâta de condamnare a urîtului fapt. nasterea ei din spuma marii.pra lumii întregi" . Alexandru Mitru vorbeste mai întîi despre nasterea zeitei Afrodita din spuma marii. Dragostea îmblînzeste firea si duce focul vietii întruna mai departe. rodita de picatura de sînge cazuta din rana lui Uranus. A. autorul reaminteste cele spuse mai sus si continua : "Viata împodobita de farmecul iubirii este mai fericita. Kun începe prezentarea zeitei prin urmatoarele fraze : "Rasfatata si zburdalnica. cel priceput. logic. peste vietatile marii si peste vietuitoarele vazduhului" . Împaratia ei se întinde peste ceriu si peste pamînt. spre deosebire de cei doi autori. Apoi. 52. ne putem da mai lamurit seama de lumina în care a prezentat-o. pentru ca sa ajunga apoi la Pigmalion. N. întocmai ca Popa-Lisseanu si Kun. dar Moira hotarîse altfel. I.

iar imaginatia n-a facut altceva decît sa le. precum si diferitele explicatii date în note. apoi unor animale. Autorul a depus un efort staruitor de a motiva logic si psihologic trecerea de la un mit la altul si diferitele actiuni în cadrul aceluiasi mit. 4. de a lega mitologia zeilor olimpici de conditiile materiale. Astfel. de la oameni. în care a aparut. legendele si versiunile cele mai cunoscute si interesante. na omis pe Prometeu. economice si politice din epoca în care au fost plasmuite miturile. Trebuie sa facem de la început o distinctie esentiala între zei si eroi.Legendele Olimpului. care face ca naratia sa fie înlocuita. u 289 1. Menelau. unic la noi. economice si sociale. subliniind în cuprinsul legendelor ecoul luptei permanente a oamenilor împotriva fortelor capricioase si asupritoare. despre care se stia ca au luptat si au triumfat asupra celor mai grele adversitati. 5. 3. Zeus n-a existat. Cea mai de seama caracteristica este însa dramatizarea continua a miturilor. Motivarea rationala a alegerii si ordinei cronologice a miturilor. Acest fapt a contribuit la o ancorare mai larga a imaginatiei în realitate si deci la o reflectare mai profunda a vietii cociale. "eroi". Ulise au fost însa oameni care au luptat sub zidurile Troiei. la tot pasul. în cele 290 . grecii au atribuit puteri zeiesti unor obiecte neînsufletite. spre a birui fortele vrajmase si a ridica viata si demnitatea omului deasupra . mareasca. adesea peste fire.283 19 . naturale si sociale. înainte de a-si închipui zeii cu chip de oameni. personalitatea. pe care zeii le reprezentau în imaginatia elinilor. în greceste. Zeii erau niste fiinte pur imaginare. pe care mitul prometeic o ilustreaza în chipul cel mai luminos. Evident ca aceasta "moralizare" nu putea fi facuta decît atît cît îngaduia mitul. voi. se cauta si se obtine un fir de legatura între diferitele mituri si o reala motivare psihologica în povestire. Alexandru Mitru a urmarit sa dea diverselor mituri o interpretare materialista. constituie un efort. în crearea legendelor eroilor. Autorul a ales miturile. De pilda. Zeus are mult din caracterele unui basileu. Agamemnon.din urma unor fiinte cu chip si însusiri omenesti. Exemplul cu Afrodita este cît se poate de concludent. 2. Ahile. Pe cînd multi dintre eroi au trait în realitate. imaginatia a pornit de la realitate. Marsias. chiar daca în plasmuirea chipului si vietii lor se pornise de la realitati omenesti concrete. A cautat totodata sa armonizeze versiunile contradictorii într-o sinteza în care predomina punctul de vedere moral. în legendele despre eroi asistam la o încordare a tuturor puterilor fizice si morale ale pamîntenilor. de dialog. Pigmalion. Filemon si Baucis. pe cînd. în felul acesta. în continuare Alexandru Mitru expune mituri si legende pe care imaginatia greaca le-a tesut în jurul unor oameni numiti. Eros si Psiheea etc.

înfruntînd mînia Herei. VIII 423). "eroi eponimi" erau socotiti barbatii care dadusera numele celor zece triburi ale Atenei. 2. Daca în Odiseea prin "eroi" se înteleg toti combatantii. la sfîrsit.pe drumul rezolvarii diferitelor întrebari pe care le ridica problema constituirii legendelor eroilor. în secolul al V-lea. 3. de pilda. semizeu . Pindar (Nemeice 19 291 3. 4. cuvîntul are urmatoarele întelesuri : 1. Asadar. în Atica. este pus în rîndul zeilor. este pentru ca. Spre a ne da însa mai bine seama de felul în care s-au plasmuit legendele. toti luptatorii aveau o figura potentata. dupa moarte. om distins prin nastere. Exista. sef. XIX 34 . vitejie .calauza sigura . Dar este usor de închipuit ce profunda influenta asupra imaginatiei si dorului de fapte mari ale generatiilor de tineri greci exercitau aceste modele de curaj si dragoste de om pe care le prezentau legendele eroilor. într-adevar. 2. este reflectarea unei realitati. Curajul. sef. Herodot (V 105) si Tucidide (V 11) prin "erou" înteleg orice om ridicat la rangul de semizeu. care infestau drumurile Aticei în vremurile îndepartate. nobil. Nici nu se poate un mai mare ajutor. care a dus viata greaca. în evolutia sensurilor cuvîntului se vadesc limpede momente din istoria societatii sclavagiste grecesti. cu un pas mai departe spre civilizare si umanizare. I 101) . uci-gînd monstri si biruind oameni nelegiuiti. 38) îi da apelativele de "erou zeu". comandant militar (Iliada. dragostea de oameni si spiritul de sacrificiu pentru binele obstei sînt trasaturi care se întîlnesc la toti eroii. la rangul de semizeu. desigur.tiraniei si mizeriei. este necesar sa începem prin a cerceta întelesurile pe care le-a capatat cuvîntul "erou". multe elemente legendare în cele ce se povesteau. iar la Troia. XVIII 423. prin curaj sau prin talent (Odiseea. datorita faptelor sale. care reflecta stadiul destramarii comunei primitive si al înmuguririi sclavagismului. Iar la Roma "eroi" ajunsesera sa fie numiti împaratii romani divinizati. XX 110) . si între zei si oameni. luptator (în general) (Odiseea. a fost socotit vrednic de Olimp. linia evolutiva a semanticei cuvîntului "erou" a fost: 1. decît acela pe care ni-l da semantica cuvîntului "erou". ei erau comandanti militari. nu numai sefii de genosuri. erau . lista sensurilor de mai sus ne arata limpede ca la început cuvîntul a aratat un om care se distinge prin ceva fata de ceilalti oameni si. în Iliada. comandant militar . La Atena. cuvîntul "erou" capata întelesul de semizeu. dar pe pamînt eroul Heracle. Zeus trona maiestuos si capricios în Olimp. 3. combatant (în general) . vorbind despre Heracle. 5. pe scurt. unde se luptau crîncen. La Homer. Evolutia întelesurilor cuvîntului ne arata limpede si concis notiunile fundamentale pe care le legau anticii de acest cuvînt si ne conduce . Legenda spune ca Tezeu a fost înflacarat de ispravile lui Heracle. nobil. în imaginatia grecilor. Dar lupta lui împotriva tîlharilor. în secolul al V-lea. "eroi" erau sefii de genosuri. stapîn. dupa moarte. stapîn. Incepînd cu Hesiod. în amintirea cruntelor suferinte pe care le îndurasera în timpul sîngeroaselor batalii. talent. om care se distinge prin nastere. despre Tezeu. muritor ridicat. dupa razboi. a însemnat un om care. dîrzenia. în discutarea problemei eroilor antici. Platon asaza (Legile 738 d) pe "erou" dupa zeu.

Ulise. Asadar "eroii" au existat întotdeauna la greci.e. ei contribuisera la înflorirea civilizatiei miceniene. dupa uriasele înclestari de la Troia. timp de trei secole. admiratie care a dus la divinizarea anumitor eroi. Apoi fiecare cetate din Grecia voia sa-si aiba "eroul" sau si. în mai multe cetati înfloreau legende prin care un erou le aducea faima si glorie. luptatori pentru binele comunitatii. nimbati de legenda. a dus la razboiul Troiei. în legatura cu anumite cetati.socotiti toti drept niste "eroi". care fusesera plamadite în epoca miceniana. Felurite legende se teseau în jurul acestor mari figuri. si adesea admiratiei 292 genetilor. Acest fapt a constituit un reviriment pentru legendele care dainuiau în diferite cetati. doua secole mai tîrziu. de fratrii si de triburi . Dar tot în Odiseea. la Roma. în jurul diferitilor "eroi". Se vede ca la baza diferitelor întelesuri ale cuvîntului "erou" a stat întotdeauna un sentiment de adînca admiratie pentru oamenii care se distingeau prin anumite calitati. sociale si politice ale societatii. Celelalte legende. Dar. Ei luasera contact cu civilizatia din Creta pe la 1700 î. unii eroi sau unele fapte. pe Ahile. întemeietorii de triburi. pe care sa-i fi numit "eroi". Dar. dupa terminarea razboiului. care reflecta vremuri de pace. si. pîna la 1400 î. cîntaretul Demodocos sau crainicul Mulios . în comuna primitiva se impuneau atentiei. în patria mama. continua sa pîlpîie cu o lumina modesta în Grecia. cei mai de seama oameni erau aceia care întemeiasera cele zece triburi. la Atena. dar toti eroii erau înnobilati cu acele calitati pe care autorii legendelor le socoteau cele mai de frunte.n. au fost introduse ulterior în textul Iliadei sau Odiseei pentru gloria cetatilor respective.. care. grecii dezvoltasera stralucita civilizatie miceniana. purtatorii civilizatiei miceniene sa nu fi cunoscut si admirat oameni cu însusiri exceptionale. la Troia. dupa în293 clestarile de la Troia. întelesurile cuvîntului "erou" izvorasc din Iliada si Odiseea. comandantii si vitejii . Dar daca sentimentul de admiratie a fost constant. Menelau. Cum legendele în jurul unui erou se închegau adesea în cetati diferite si în timpuri diferite.e. care era revendicat de Teba si de Argos. înainte de a lupta sub zidurile Troiei. si deci numai anumite legende au fost consemnate de eposul homeric. uriase pentru vremea aceea. pe marii comandanti. Poetul Pin-dar si filozoful Platon îi asezasera pe "eroi" între zei si oameni. la curtea pasnica a lui Alcinou. un mare numar de eroi au fost adusi. un om care cînta minunat era tot un "erou". Asa cum s-a vazut mai sus. Astfel. poeme în care se cînta faptele savîr-site de luptatorii care au luat parte la razboiul Troiei. se întîm-pla acelasi fenomen care se petrecea si cu zeii. si anume ca acelasi erou era încarcat cu însusiri contradictorii si despre el se spuneau lucruri contradictorii. sefii de genosuri. De aci înainte pornesc o miscare de expansiune în rasarit. dupa instaurarea sinoikismosului. învingatorii la jocurile interhelenioe . asa cum s-a întîmplat cu Heracle. faptele lor cresteau parca si mai mult în imaginatia generatiilor. Astfel. Dar. împaratii. Nestor. dar numai anumiti "eroi" au luat parte la luptele de sub zidurile Troiei. în Grecia. Este de neconceput ca timp de cel putin opt sute de ani. cîti au trecut de la venirea aheilor pe pamîntul Greciei si pîna la razboiul Troiei. în batalie. Nu toti eroii au luptat la Troia. calitatile admirate s-au schimbat odata cu transformarile economice. La Atena. dupa instituirea imperiului. iar alte cetati si-au revendicat anumiti eroi. Luptatorii de la Troia vazusera pe sefii lor.n. legendele în jurul diferitelor figuri au înmugurit cu mult înainte de razboiul Troiei. .

Aventuroasa calatorie a lui Enea. adesea contradictorii. De asemenea.Asadar. Aceasta fiind situatia. în legatura cu razboiul Troiei. Enea . Dedal si Icar. Belerofon. înainte de razboiul Troiei . Asclepio. se poate presupune ca legenda argonautilor a fost una dintre cele mai vechi legende. Expeditia. Numai dupa aceea vin legendele în jurul eroilor luptatori la Troia. savantii exprima pareri diferite.argonauti. Astfel. semnalate de noi mai sus : problema cronologiei si problema fizionomiei eroilor. 294 Date fiind faptele mentionate mai sus. Troia. precum si rezultatul acestei lupte : înaltarea demnitatii omului si sporirea încrederii în sine si în puterile sale. întoarcerea aheilor în Elada. Ulise. S-ar parea. dupa si sub influenta legendelor razboiului Troiei. de vreme ce sînt dovezi destul de convingatoare ca legenda lui a înflorit în epoca miceniana. In orice caz. toata lumea savantilor care s-a ocupat de problema este de acord ca Heracle este unul dintre cei mai vechi eroi ai grecilor. poate. în lucrarea sa. într-o foarte mare masura.pentru asi dobîndi o viata mai buna. era firesc sa înceapa cu Perseu. pentru a pune o oarecare ordine în acest hatis de fapte. se pot desprinde din legende unele fapte care sînt în perfect acord cu datele istorice. Dar multe dintre legendele din prima categorie au fost influentate de legendele razboiului Troiei. Alexandru Mitru a trebuit deci sa rezolve doua probleme fundamentale. fiind. Meleagru. legende create în Grecia. chiar daca au unele contingente cu fapte petrecute mai tîrziu . se poate spune ca legendele eroilor pot fi împartite în trei mari categorii : legende plamadite pe pamîntul Greciei.naturale si sociale . în legatura cu contaminarea diferitelor legende. este foarte greu de precizat în ce epoca au aparut legendele în jurul unui anumit erou si care a fost fizionomia eroului respectiv de-a lungul secolelor. De aceea. legende create în Asia Mica. de pataniile lui Ulise si de calatoria lui Enea. Tezeu. autorul a procedat. ca fondarea Tebei si expeditia argonautilor sînt asezate prea departe de Tezeu. adica substanta legendelor însesi. în jurul unor eroi veniti din Grecia . Orfeu si Euridiee. Este bine plasata si expeditia argonautilor anterior razboiului troian care. Pe baza lor se poate stabili o cronologie relativa a diferitelor legende. Castor si Polux. în ceea ce priveste faptele mentionate. argonautilor. în general. este de observat ca au fost alese cele mai importante. Tezeu îsi gaseste si el locul dupa Heracle. pus în legatura cu Heracle. Cronologic. . caci în ea se reflecta primele miscari de expansiune ahe-iene. cu mult înainte de razboiul troian. La aceasta obiectie se poate raspunde foarte usor ca figurile eroilor citati anterior. Heracle. autorul a respectat urmatoarea ordine : Perseu. întemeierea Tebei. în discutia cu privire la fiecare erou. este cu neputinta de dovedit cu certitudine timpul precis. Pataniile lui Ulise. Se poate de asemenea socoti ca sînt anterioare razboiului Troiei legendele cu privire la luptele date de argivi împotriva Tebei. cît se poate de rational.legendele lor contin vadit elemente ce dovedesc ca ele au fost plamadite. la alterarea continutului legendelor si deci la estomparea cronologiei lor. cel putin în embrion. Acolo unde cronologia este sigura . si anume acelea care ilustreaza ideea de baza pe care a urmarit-o autorul : lupta omului împotriva elementelor ostile .de pilda Heracle este pus si în legatura cu razboiul troian . si uneori chiar locul în care au luat nastere unele legende. este urmat de întoarcerea eroilor în Elada. Sînt totusi anumite legende sau cicluri de legende a caror cronologie nu mai trezeste nici o îndoiala si asupra lor trebuie îndreptata atentia criticului. printr-un amanunt.autorul a respectat-o cu scrupulozitate. Astfel. Razboiul Troiei. Din acest punct de vedere. Razboiul Troiei a fost evenimentul care a contribuit. la rîndul sau.

De pilda. Dar mai tîrziu. l-a-mbiat Desfrî-narea. pe care vrea s-o sugereze cititorilor. Roma a devenit o putere mediteraneana. Heracle. pentru a se gasi si izvorul celor douasprezece munci. citim urmatoarele replici : ". din Micena. Deci la luptele pe care trebuiau sa le duca eroii împotriva fiarelor. Deianeira. Heracle a fost dus si pe acolo si pus sa lupte cu regele Laomedon. Urmîndu-ma pe mine ai sa fii victorios. Zeii m-au osîndit.originea divina a eroului. Astfel citim : . balauri.si eu. ti-o repet. si fratriile în triburi. geno295 surile s-au asociat în fratrii. admirabile cuvinte spre a arata stralucita înfaptuire a prezicerilor Virtutii. regina Omfala. Alexandru Mitru a luat legenda în faza ei ultima si a ales elementele esentiale . S-a-ntors spre Desfrînare si i-a rostit cu sila : 296 . Heracle. La vorbele acestea Heracle a pus mîna pe greaua lui maciuca. în disputa dintre Desfrînare (Voluptate) si Virtute. în legenda lui Heracle.. nu ma poti amagi !. Astfel de lupte au trebuit sa fie numeroase în epoca comunei primitive.Eu te astept. care se împotriveste curajos fiarelor si monstrilor : lei. Am sa ma lupt cu Hera. a fost purtat pe colina Aventin si pus sa lupte cu monstrul Cacus etc. acolo unde se putea face. . elementul realist reprezinta lupta omului înzestrat cu exceptionale calitati fizice si morale.Josnica Desfrînare. si cînd o voi înfrînge. a glasuit Virtutea. dar vreau sa ispasesc îngrozitoarea-mi crima. Avînd în vedere ca autorul n-are intentia sa faca un tratat de mitologie stiintifica.. a glasuit Heracle.. Apoi. cele douasprezece munci. Dar în afara de alegerea judicioasa a materialului expus.si le-a expus cu talentul sau preabinecunoscut. Ulterior. Imaginatia grecilor a nascocit mitul cu Zeus si Alcmena si mînia Herei. lup-tînd neînfricat si preschimbînd tot raul urzit acolo-n slavi. în bine pentru oameni. hidre. Acesta a fost embrionul legendei. . Tu-mi poti fi de folos ? . iar dupa moartea ta numele lui Heracle va fi slavit pe veci.. apoi de cetati.. Autorul a mai gasit. apoteoza . sînt urgisit de Hera sa fiu sclav unui rege nevolnic. Astfel. Dar.Mai bine daruieste-ti viata numai placerii. a spus din nou Virtutea. desi puternic. mînia Herei. autorul a subliniat." în acest scurt schimb de replici este exprimata ideea calauzitoare pe care cauta s-o ilustreze Alexandru Mitru nu numai în viata lui Heracle. am sa fiu fericit. si au început lupte între ele. devenit si el Hercule.. iar legenda lui Heracle a fost îmbogatita prin întîlnirea cu Virtutea si Voluptatea. Legenda lui Heracle s-a amplificat cu noi elemente si a aparut Euristeu. dupa dorinta Herei. facuta fara voie. serpi. în apoteoza lui Heracle. ci si în vietile celorlalti eroi. Vei fi mai multumit. semnificatia legendelor. Aleg drumul Virtutii. s-au adaugat luptele împotriva sefilor de triburi. A venit apoi razboiul troian. pe drumul gloriei. în cursul expunerii.Ţi-am spus-o. Eu nu ma tem de soarta si nu m-as fi supus. se cerea o explicatie a originii puterii exceptionale a lui Heracle si a soartei lui triste. gasim ca procedeul este cît se poate de întelept. pe de alta parte. gîndirea filozofica si morala s-a dezvoltat.

si dup-atîta truda si-atîtea suferinte. Iata si expunerea autorului român : "Asa s-a întâmplat. Biograful antic avea " în fata o sumedenie de versiuni. cautînd sa-si afle ghioaga de unde o zvîrlise. uimit ca un flacau ca el cuteaza sa-l înfrunte. zeita biruintei.. l-a ucis. Nike conducea carul. In acest fel. Arma a fulgerat pe lînga el cu zgomot. despre Tezeu. adînc. moralist-istoric. pe care lendurase în viata sa Heracle. Citind cele doua pasaje. cu sete. Atena si Nike.Ia stai. ca sa arate ce puternic animal doborîse el. Plutarh. de aceea era numit «ma-ciucasul». mai luminos decît expunerea abstracta. l-a tot împuns cu lancea. a frînt cîtiva copaci si s-a înfipt în pamînt. dar Theseus. ne dam si mai bine seama de specificul fiecareia dintre cele doua expuneri. de care s-a folosit toata viata. la cîtiva stînjeni. . de-arama. asa cum Heracles s-a folosit de pielea leului. Comparînd ici si colo cele expuse de Alexandru Mitru despre Tezeu cu cele relatate de Plutarh. se folosea de o maciuca. facuta-n fieraria Olimpului de zeul cel mai mester. . drept arma de atac.. si în acest caz. Pîna ce Perifete s-o poata ridica. El oprea toti drumetii. cap. dar staruie mai mult asupra amanuntului ca Tezeu i-a luat maciuca. Alexandru Mitru reliefeaza faptul. 297 zdrobindu-i cu o ghioaga teribila. Ce te grabesti atîta? Viata tot ti-e sfîrsita . Perifete." Viata lui Tezeu a fost scrisa si de Plutarh. Tezeu a fost silit sa lupte c-un fiu al lui Hefaistos."Un car facut din aur s-a coborît din cer si-n el se aflau Hermes. îl dramatizeaza. adesea contradictorii. Tezeu n-a pierdut vremea. relatînd uciderea lui Perifete de catre Tezeu. dar cu ea el va fi neînvins" (Theseus. pregnanta dramatica a unui fapt ilustreaza. pe care le arata. VIII) . pe care nu i le punea la îndemîna legenda. Insa Tezeu. spune : "si mai întîi Theseus a ucis în Epidauria pe Periphetes. Iar Hermes si Atena l-au ridicat îndata pe erou între ei. Periphetes pusese mîna pe Theseus si încerca sa-l opreasca a merge mai departe. care. a luat-o si a facut-o arma. luîndu-se la lupta cu el. dealtfel. drumetule ! i-a strigat Perifete. tatal sau. a lui Tezeu. L-au purtat spre Olimp. c-abia plecat. s-a-ndu-plecat si Hera. Plutarh. pîna ce l-a rapus". si si-a ridicat ghioaga sa arunce cu ea. ca întotdeauna. binefacatoare pentru oameni. Dimpotriva. pe nume Perifete. Acolo însusi Zeus l-a întîmpinat la porti. ideea morala pe care vrea s-o exprime. iar Theseus arata ca maciuca fusese învinsa de el. alaturi de hîda figura si îndeletnicire a lui Perifete. este captivat mai mult de interpretarea decît de expunerea faptelor cu amanunte dramatice. subliniaza actiunea eroica. constatam ca Plutarh expune pe scurt uciderea lui Perifete. si asupra comparatiei cu pielea de leu a lui Heracle. Placîndu-i maciuca. I-a sarit de grumaz. si. creînd amanunte esentiale pentru miscarea dramatica. S-a trîntit la pamînt.esti doar în mîna mea. Dar Tezeu s-a ferit. a dat un raget groaznic.

El a avut prilejul sa ilustreze din belsug ideea centrala aratata mai sus si. cultura greaca i-a cucerit pe romani. Autorul a procedat deci foarte potrivit cînd a vorbit si despre Enea. si. ar fi de-a dreptul descurajator. în acelasi timp. Procedînd în acest fel. a întemeiat ginta Iuliilor. pe lînga încîntarea. pe care a urmarit s-o puna în lumina neîncetat autorul. Astfel de stiri. autorul a izbutit sa exprime plastic si poetic ideea. Romanii au cucerit Grecia. romanii si-au putut realiza creatiile materiale si culturale. amintind si de întemeierea Romei. în expunerea legendelor. prin Afro-dita. mitologia greaca n-a exercitat influente numai asupra culturii si literaturii grecesti. iar realitatii haina fermecatoare a basmului. pe care o simte cititorul. irational. care poarta caracteristicile geniului lor propriu. în felul urmator : "Dar se spune ca Theseus n-a luat localitatea Eleusis cînd s-a dus prima oara la Atena. bine alese. si daca tinem seama ca ideea de baza. plina de înteles moral. evitîndu-se arhaismele. sefii triburilor antice. Iulus sau Ascaniu. Dar mai exista si punctul de vedere istoric al însemnatatii pe care o acordau romanii legaturilor înrudirii lor cu zeii. sub o forma mai vaga. caci. din îmbinarea lor. sa dea si unele amanunte asupra realitatilor sociale si politice care au conditionat înflorirea acestor legende. de la Troia pîna în Italia. Theseu. dar.. basileii ahei. atunci dramatizarea originala a fabulatiei da adesea o zguduitoare forta ideii morale. în expunere. Faptul. orice contradictie cu privire la legende. se spun în aceasta privinta" (Plutarh. "reci". 298 fara sens. de a releva înca o data. în acest fel. cu privire la cincisprezece eroi. Cuvintele sînt parca luate din lumea basmului : expresive. mama lui Enea. "a începe". dar ne-f acînduse abuz nici de neologisme.de pilda Heracle . dînd astfel mitului si legendei suportul realitatii. . iar ideea morala vine si transfigureaza dramatismul care. Stilul este si în aceasta parte a cartii cît se poate de bine potrivit cu continutul. pregnante. Autorul a avut buna inspiratie de a însera în volum si legenda lui Enea si. evocati în note si. în lumina. în realitate. chiar împotriva hotarîrii zeilor. asa cum se spunea chiar în antichitate.In al doilea rînd.este nimbat de aureola biruintei. "ape". Civilizatia miceniana. Un punct de vedere este acela al evitarii de a ramîne necunoscuta publicului cititor. în calatoria legendara a lui Enea. Cuvintele "navala". asa cum este expus la autorul român. ci influenta ei a fost profunda si la Roma. 299 Iata un exemplu edificator : "Da-ndata a început navala de ape reci si înspumate peste corabiile troiene si vuietul s-a întetit". atentia este dusa si spre realitatile istorice. caruia se adreseaza cartea. din care au facut parte Cezar si August. sînt. ci mai în urma. care se bat cap în cap. avînd în vedere cititorii carora se adreseaza. este aceea a biruintei omului cînd este perseverent. "înspumate" n-au nimic extraordinar. una dintre cele mai interesante figuri de erou antic. se reflecta drumul pe care l-au parcurs influentele de civilizatie si cultura exercitate de greci asupra romanilor. cap. în acest fel. pesimist. dar mai ales în note. X). ajuta la concentrarea atentiei asupra dramatismului si semnificatiei morale a activitatii diferitilor eroi. autorul a eliminat. si totusi. rînd pe rînd.. al carui fiu. de la Perseu la Enea. triumful eforturilor biruitoare. autorul expune legendele. înserarea legendei lui Enea este cît se poate de binevenita din mai multe puncte de vedere. sub influenta acestei culturi. Chiar sfîrsitul tragic al unui erou .

Dar. Zicem "mitologie". De pilda : "Femeile plîngeau în hohot lînga palatul lui Egeu. punîndu-i în fata modele de lupta dîrza. ritmul este întrebuintat de autor numai acolo unde se cer accentuate dramatic anumite situatii. si predomina. create de antici. vocabularul. îndeosebi. fiindca "Legendele Olimpului" nu constituie. ceea ce confera expunerii relief. Din cele expuse. Iara barbatii. care. "Legendele eroilor" contribuie la îmbogatirea cunostintelor si la educatia tinerei generatii. spre a le expune viata legendara. Prin toate aceste calitati. desi se întîlneste destul de des. forta. 6. 5. dialogul. Ideea calauzitoare în expunere a fost aceea care a stat la baza plasmuirii acestor legende.Fraza este adesea mijlocie. pornind de la realitati certe. Autorul a ales cele mai interesante figuri de eroi. Nu trebuie uitat însa ca ceea ce da un deosebit farmec expunerii este proza ritmata. Ideile sînt exprimate în proza ritmata. se vede limpede ca autorul "Legendelor Olimpu-lui" n-a precupetit nici un efort spre a da o dezlegare cît mai judicioasa problemelor pe care le ridica alcatuirea acestei mitologii. i-a povestit ca. sprintena prin muzicalitatea ritmului frazei. 2. dialogul. daca nu cea mai izbutita. dramatism. patos. venise la Atena fiul regelui Minos de la Creta . Rezumînd cele aratate cu privire la cea de-a doua parte a lucrarii. tot asa în "Legendele eroilor" s-a aruncat o lumina deosebita asupra lui Heracle. putem afirma ca : 1. mai departe. nu transforma totusi textul într-o însiruire de versuri. autorul continua : "si regele. si anume ca. . 4. dar o mitologie scrisa într-o forma literara vie. catau spre ele si taceau". Asa cum în "Legendele zeilor" s-a dat o deosebita atentie figurii lui Prometeu. luptînd cu dîrzenie si curaj neistovit. plastica prin pregnanta si culoarea termenilor si epitetelor. plin de durere.ca sa ia parte la concursuri". Dramatizarea actiunii. prin explicatii stiintifice. Ca si "Legendele zeilor". altceva decît o mitologie. Cronologia este în conformitate cu ipotezele cele mai plauzibile. Este unul din meritele de seama ale acestei lucrari. se formuleaza nazuinte spre mai bine si spre mai frumos. multe din ciudateniile miturilor. s-ar putea spune. propozitia si fraza de doua propozitii si. cartea de fata este una dintre cele mai izbutite scrise la noi în acest gen. în felul acesta naratia este însotita de explicatia rationala a plasmuirilor fanteziei. 3. largirea si îmbogatirea originala a fabulatiei. Asadar. Notele vin sa lamureasca. cu mîhnire. ritmul confera o vioiciune si pregnanta poetica de primul ordin. 300 7. în care. în fond. mai demult. oamenii pot triumfa asupra tuturor obstacolelor si chiar asupra vointei zeilor.

e.) pag.) Biblio61 .Heracle (numit Farnese) . De-o parte si de alta se vad zeitele Hera si Atena. al V-lea î. faureste armele lui Ahile. de la mijlocul sec. sa soarba apa de la izvorul Hipocrene. Pag.). (Tava de argint teca nationala din Paris.e.e.Prof. zeul Hefaistos.) 213 (jos) . dupa popasul în insula Lemnos. al II-lea î. (Vas elin pictat.Euricleea.) 99 . înte care se ascunsese. pag. marturiseste cine este.n.opera a lui Glicon din Atena. docent NICOLAE I.) .Heracle doboara leul din Nemeea.este înfatisat dupa împlinirea celor 12 munci. (Basorelief pe asa-numitul "sarcofag al lui Ahile".Lupta lui Tezeu cu sîngerosul minotaur. 81 . 35 . înfatiisîndu-l pe Asclepio alaturi de fiica sa Higeea. pag. facîndu-si aripi pentru zbor. al II-lea î.) 117 129 167 Belerofon lasîndu-si înaripatul sau cal. 213 (sus) . (Basorelief din sec. statua reprezentînd idealul de forta al celor vechi. BARBU LEGENDE LA ILUSTRAŢII pag.) 257 .n. iesind din rîndul fetelor regelui Licomede. (Pictura pe o cupa antica. al H-lea î. al IIlea î. (Vas cu figuri rosii din Orvieto.Mesterul Dedal ajutat de fiul sau Icar. Pegas.n. .în fieraria sa din Olimp. în rîndul de sus se vad zeita Atena. Iason si Heracle. luînd armele aduse de Ulise si strigînd ca este gata sa ia parte la razboiul troian. spalîndu-l pe picioare. ajutat de ciclopi. Dr. pictat în stilul marelui artist Po-lignote.n.e. îl recunoaste pe Ulise dupa o cicatrice din tinerete. pag.n. Argonautii pregatiti de plecare. (Basorelief din sec.e. Grup statuar antic. sec. pag pag.Ahile. (Basorelief din sec.

împaratul ar fi însusi Traian. '' unele pareri. .împarat roman aducînd jertfe zeului olimpian Apolo. pag. (Basorelief antic 302 pag.277 . Pag. Dup.

....... 113 Asclepio........ ... 190 întoarcerea aheilor în Elada... 133 Orfeu si Euridice. 92 Castor si Polux ..... ......... BARBV ...CUPRINS EROII t Perseu............. 103 Belerofon..... 123 Meleagru........... 152 Expeditia argonautilor. 232 Pataniile lui Ulise Y.............. 243 Aventuroasa calatorie a lui Enea....... 162 Razboiul troian................ 284 ............................ 5 Heracle.............. Dr. 143 întemeierea Tebei............... docent NICOLAE I............ 24 Tezeu... 264 Studiu de Prof. 68 Dedal si Icar C..............

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful