ALEXANDRU MITRU LEGENDELE OLIMPULUI Volumul 2 EROII Editura Ion Creanga 1983 PERSEU

IN CINTECELE VECHI se povesteste ca ar fi vietuit odinioara, în preavestitul oras Argos 2, un rege care se numea Acrisiu. si regele avea o fiica de-o frumusete uimitoare. Copila se chema Da-nae. Poetii o slaveau în versuri si regii îi trimiteau daruri. Numarul petitorilor era atît de mare, încît palatul lui Acrisiu nu dovedea sa-i mai cuprinda. si regii, care mai de care erau mai falnici, mai puternici. De ar fi fost unul ales, se suparau, desigur, ceilalti. S-ar fi iscat poate razboaie. De-aceea regele Acrisiu statea mereu în cumpana si-i amîna pe fiecare cu vorbele-i mestesugite, sa treaca timpul, sa se mai gîndeasca. Mai avea regele si-o suparare. Se faceau grîne prea putine, desi pamîntul era bun. Ploua prea rar, si rîul3 ce strabatea întreg tinutul seca mereu în timpul verii. Poporul nu avea bucate. Era nevoie de-un flacau sa tina frînele puternic. Supusii deseori cîrteau, pentru ca-n casa lui Acrisiu erau bucate din belsug, iar pruncii lor piereau de foame. si regele era batrîn. N-avea pe nimeni ajutor. Copila lui era prea slaba, si-apoi urma sa se marite, sa plece din tinutul Argos. Ii trebuia deci regelui brat de barbat pe lînga casa. Vroia sa aiba un fecior. S-a dus atunci regele-Acrisiu la un oracol . A daruit acolo aur, a facut jertfe si libatii, si a cerut zeilor sfat : - Cum as putea, preamariti zei, sa dobîndesc înca un prunc, dar nu o fata - fata am ! - ci un baiat, un fecior vrednic, care sa-mi fie de-ajutor si la greutati si la necaz ? Oracolul i-a dat raspunsul : - Tu nu vei capata, Acrisiu, nici un flacau ; esti prea batrîn ; dar fiica ta, mîndra Danae, va fin putina vreme mama... Odrasla ei va fi baiat. O ! Cum s-a bucurat Acrisiu. A socotit ca fiica sa va face nunta în curînd, îsi va gasi un mire bun si o sa aiba un copil. .- Va fi baiat ? îmi pare bine... Atunci... atunci, nu mai am grija. Nepotul meu o sa m-ajute si îmi va tine loc de fiu... însa oracolul acela a mai grait : - Va fi ce ti-ai dorit : fecior. Atîta ca acest urmas te va rapune într-o zi... Tu vei pieri de mîna lui... Deci, nu te bucura zadarnic.
. i!

'.- Ma va ucide el pe mine, bunicul lui ? a strigat regele Acri-siu. si cum ?... si cînd ?... Graiti, voi, zei nepieritori, cum sa împiedic crima asta ?... - Nu poti s-o-mpiedici, au spus zeii. Tu vei muri, într-un amurg, de mîna fiului Danaei !... Zeus se-ndragosteste de Danae S-a-nspaimîntat regele-Acrisiu si s-a întors în tara sa, cu ciu-da-n suflet pe copila ce îi eranainte. draga. si ca sa-mpiedice ursita, a dat porunca sa se faca o închisoare sub pamînt. Aici a dus-o pe Danae. A-nchis-o bine sub zavoare si-a-ncredintat-o unei sclave. (O sclava ce-i fusese doica.) - Aici va sta ascunsa fata, pîna la moartea mea tîrzie, a rostit regele Acrisiu. Sa nu o poata vedea nimeni, cît voi trai. Ca-i prea frumoasa si prea blînda, si s-ar putea s-o îndrageasca vreun print, sau poate chiar vreun zeu... si sa mi-o ceara de sotie. Sau, mai rau, sa-mi rapeasca fata, fara macar sa-ihii ceara voie. Fara de sot, ea n-o sa poata sa aiba nici copii. si, neavînd fecior Danae, nu sînt primejdii pentru mine... Atît ca-nspaimîntatul rege uitase ca-n Olimp sta Zeus cel cu puteri nemarginite. Zeus putea sa vada fata si-n închisorile de piatra. si aducîndu-i Hermes vestea sa fata regelui din Argos a fost închisa sub zavoare, Zeus a si catat spre ea. I-a cercetat înfatisarea. Iara Danae era alba, cu pielea calda, de matase, cu ochii verzi ca valul marii si parul rosu ca vapaia. într-un cuvînt era frumoasa... si Zeus s-a aprins pe data. - Danae, fata lui Acrisiu, va fi sotia mea chiar astazi !... a grait Zeus catre Hermes. - Dar cum vei izbuti, o, Zeus ? a-ntrebat Hermes cu mirare. Danae este zavorita în temnita de sub pamînt, batuta-n placi grele, de bronz, si, nu stiu, zau, cum vei patrunde... - N-ai teama, fiule !... a zîmbit Zeus. Nunta ce vreau s-o sa-vîrsese va fi altfel decît socoti. Tu du-te-acum... întoarce-ti fata si cata de pastreaza taina ! si Zeus s-a schimbat, vicleanul, nu-n taur, flacara sau cuc 5, ci într-o ploaie aurie, care-a cazut peste orasul lui Acrisiu. Iar ploaia asta aurie a strabatut, dupa vointa marelui Zeus, printre pietre si printre placile de bronz ; si a ajuns în încaperea unde sta sub zavor Danae. A-nvaluit-o pe copila ca-ntr-o fierbinte-mbratisare 6. Acrisiu descopera crima Danae a devenit astfel sotia lui Zeus, olimpianul. Lunile-au început sa treaca, si chiar la timpul cuvenit copila regelui Acrisiu a dobîndit un fiu balai, frumos ca soarele din slava si fara seaman de voinic, caruia ea i-a zis Perseu. Nu stia, biata, cum s-ascunda aceasta crima a lui Zeus. Pruncul, ca toti copiii lumii, rîdea, plîngea si se juca. Dar, într-o zi, tatal Danaei trecu pe lînga locul unde era închisa fata lui. si dinlauntru s-auzea glas de copil si rîs zburdalnic. Repede, tatal smuci usa, care fusese zavorita. Trase pe doica la o parte... (desi sarmana încercase s-arunce-un val peste copil) - si ce vazu ? Danae, fata ce fusese închisa sa n-o vada nimeni, tinea la sînul ei un prunc.

- Doica sa fie spînzurata ! a zis Acrisiu spre ostasii care stateau la usi de paza. Iar tu, netrebnica Danae, ma vei urma pe loc în templu. si ai sa-mi juri cine e tatal acestui prunc nelegiuit... Dusa de plete pîna-n templul lui Zeus, care se ridica în mijlocul cetatii, Danae-a trebuit sa spuna ca regele din cer i-e sotul si tatal pruncului Perseu. - Minti, ticaloasa fara seaman, a grait regele Acrisiu. si tare-as vrea sa te ucid cu mîna mea, aici, în templul marelui Zeus, olimpianul, pe care tu-l napastuiesti. De ti-ar fi sot, cum spui, nebuno, el ti-ar veni într-ajutor. Dar uite-l... Uite-l !... Sta pe soclu si te priveste neclintit... - Raspunde, Zeus, îti sînt soata ?... Nu ai patruns la mine tu, sub chipul unei ploi de aur, în acea zi de neuitat, si-apoi te-ai preschimbat în zeu, spunîndu-mi singur cine esti ?... Raspunde, Zeus !... zicea fata, si pletele si le smulgea si se batea în piept cu pumnii. însa maretul olimpian privea tot neclintit la fata. Privea cu ochii lui de piatra. Nu îndraznea sa scoat-o vorba, pentru ca se temea de Hera. Ea si aflase de-ntîmplare, statea în cer, pe-un nor albastru, si asculta ce se vorbea. ...si vazînd regele Acrisiu ca Zeus sta tot nemiscat, a chemat iute niste mesteri. A poruncit sa i se faca o lada mare, aurita, ua fel de cufar zavorit. în acest cufar a-nchis fata si pe micutul ei Perseu. Le-a dat merinde : niste fructe si-o amfora plina cu apa. si-a zvîrlit cufarul în valuri fara s-asculte cum striga biata Danae hohotind : - O, tata, rege, fie-ti mila... Nevinovata sînt, îti jur !... De nu vrei sa te-nduri de mine, fii bun macar cu acest prunc venit pe lume fara voie... Nepotul tau e, tata drag...

Dar valurile au luat lada si au purtat-o, îndelung, deasupra verzilor genuni unde salasluia Poseidon 7. Zeus privea din cer cu grija, dar nu putea sa îi ajute, pentru ca Hera-i sta alaturi si-1 priveghea banuitoare.
Pescarul Dictis afla pe mare lada

si-a tot plutit în voie lada, pe valurile înspumate, trîntita-n gropnite de ape, lovita uneori de stînci, pîna cînd dusa de furtuni a nimerit între Ciclade 8. Iar înlauntrul ei sedeau, flamânzi si însetati, Danae si pruncusorul ei, Perseu. Erau si uzi pîna la piele, si tremurau, patrunsi de frig. Nu mai aveau nici o nadejde si asteptau sa se cufunde sicriul plutitor, în care îsi traiau ultimele clipe. S-a întîmplat însa ca-n ziua cînd a ajuns între Ciclade lada zvîr-lita de Acrisiu, sa iasa un pescar pe mare. Acel pescar se numea Dictis. Pescarul si-a întins navodul. Dar, cînd sa traga de frînghii, simte c-atîrna ceva greu. In navod se gasea o lada. Trage la tarm aceasta lada si o desface c-un topor. si dinlauntru i s-arata o biata mama si-un copil.

Cînd o zareste pe Danae, pescarul Dictis sta-nlemnit. El nu vazuse înca-n viata ochi mai senini, mai blînzi, mai verzi. Nici trup mai mladios, mai zvelt. Nici par sa aibasa culoare de flacara cu vîlvatai. si nici nu auzise înca un glas atît de mîngîios. Fara sa stea deloc pe gînduri, fara s-o-ntrebe cine e, pescarul îi asterne fetei un pat de ierburi verzi si moi si îi aduce peste proaspat, fiert în caldare de arama, si fructe dulci : curmale, rodii si-n-tr-un pocal îi toarna vin. Pruncului sau i-aduce lapte, de la o capra ce pastea pe lînga casa lui, pe coasta. Pe coasta insulei Serifos, unde traia pescarul Dictis. Inzdravenita, dupa hrana si bautura mai ales, Danae-i povesteste totul. si el, adînc înduiosat, o roaga, plin de bunatate, sa fie oaspetele sau. - Eu sînt pescar, i-a grait Dictis. Sînt om sarac, însa cinstit. In casa mea poti fi stapîna. Te rog sa fii sotia mea. si dup-atîtea suferinte ma voi sili sa-ti fauresc o viata cît mai fericita... Ea a primit. Pescarul Dictis era un om placut si bun. Iar anii s-au pornit sa curga prea repede pentru ei doi, ce vie-tuiau în fericire. Perseu crestea si el, grabit, si se facuse-un flacaiandru istet, voinic si priceput la pescuit si vînatoare. Numai ca-n insula aceea, unde-si avea pescarul casa, domnea pe-atuncea Poiidecte, un rege lacom si hain. Desi era frate cu Dictis, regele-acesta îl ura si-l izgonise din palate. si se temea ne spus de el, sa nu-i rîvneasca cumva tronul. Cu-atît mai mult cu cît poporul era satul de Poiidecte, care îl asuprea grozav. Iar raul rege Poiidecte, trecînd prin insula cu carul, vazu-ntr-o seara pe Danae.
Regele insulei Serifos urzeste-un plan

"O astfel de sotie are Dictis, pescar sarac si amarît, ce-si tine zilele cu truda ?... Nu merita asa ceva" !... si-a zis în barba Poiidecte. "Asta-i femeie pentr-un rege, nu pentr-un nevoias ca el..." Aflînd apoi ca bunul Dictis era din zori la pescuit, regele a intrat în casa. - Frumoasa mea, i-a rostit el, ungîndu-si glasul cu dulceata, este pacat sa te palesti într-o casuta amarîta, îngrijind de un biet pescar... Eu sînt un rege plin de fala. si am palate - cred ca stii ! - si bogatii nemasurate. Te fac regina, daca vrei, stapîna pesteaceste locuri... si orice voie ti-o-mplinesc, daca primesti sa-mi fii nevasta... - Nu vreau !... Nu tin sa fiu regina !... a spus Danae regelui. Sotul meu e blajin si harnic. îl îndrageste pe Perseu. Nu pot sa-i fiu necredincioasa... Te rog, ne lasa si te du... S-a mîniat rau Poiidecte. si-a vrut s-o prinda pe Danae si sa o traga cu de-a sila pîna la carul sau regal. Noroc c-atunci venea calare, pe malul marii, si Perseu 9. Auzind

. A mai lasat sa treac-anume cîteva saptamîni sau luni. purtînd o sabie întoarsa.Frate Perseu. zisa Meduza. Am auzit ca povestesti celor se vor sa te asculte ca tatal tau ar fi chiar Zeus. caci frate mi-esti tu..Tu m-ai adus pe lume. stiu ca de fapt îmi doresti moartea. însa a treia.. si a trimis dupa Perseu.. Zeus este stapînul lumii. ar trebui sa fii viteaz. zicînd ca are sa-i vorbeasca.Danae va ramîne-aicea....Da. a eliberat-o pe Danae din mîinile ce-o pîngareau. pîna vii tu. sînt... si lînga tînarul Perseu s-a ivit însusi zeul Her-mes. si-mbrîncindu-l pe Poiidecte. precum stii. care-au ucis sute de oameni. Regele a rînjit în barba 18318y2413s de bucurie si speranta ca fiul frumoasei Danae o sa se piarda-n lupta asta.Flacaule. Doua surori. dupa tata.. Aici si-a ars pe altar jertfa si l-a rugat pe tatal sau : .... cele mai mari. Sfatul zeului Hermes . si a plecat întîi spre templu... Polidecte. De nu-ti pastrezi fagaduiala.. Regele insulei Serifos ar fi putut sa porunceasca slugilor sale de credinta sa-i ia îndata viata tînarului ce-i sta-mpotriva. în semn ca totul se va face asa precum i-a poruncit. s-o rapui ?. a grait zeul.. cu lama bine ascutita.. Zeus m-a trimis din Olimp sa-ti dau în mîna arma asta. cea mai mica si cea mai rea. de nu-mi aduci capul Meduzei.De este astfel. . . precum spui. si totusi voi porni la lupta. pentru ca vreau sa scap pe oameni de miseliile Meduzei. si-a mai rostit.. s-a repezit într-ajutor. I-asa ? Ori nu-i asa ? Raspunde ! .. Flacaul a luat arma-n mîna si-a ascultat ce-i spunea Hermes. pîna-n Tartar. Iti cer acum sa ma ajuti în lupta grea ce vreau s-o-ncep. nemuritoare.tipetele mamei. voi pleca... ostatica. are o fire muritoare. Danae va plati cu viata. însa n-a vrut s-o îndîrjeasca mai rau pe frumoasa Danae. Sa-ti mai destainui si o taina.. Puterea ta-i nemarginita. tata.. rege ! Tatal meu este însusi maretul Zeus ! ... Sînt cele trei surori gorgone. Nu vrei sa pleci tu. si-n lume bîntuie trei fiinte îngrozitoare si hapsîne. si cînd ma-ntorc vom mai vedea. Perseu s-a înclinat spre rege. i-a grait el.. îndata a vuit din slava un zgomot lung peste pamînturi si peste ape.Asa e. în încheiere : .

. si peste munti cu creste sure. lucrata de 10 zeul Hefaistos.. de aur. de otel. ce poarta numele de graie u. trimis de sora sa. Fii priceput si fii viteaz. Perseu'. a ajuns în locul unde se aflau cele trei graie ale marii . Cauta în drum pe trei batrîne. si ca sa poti sa te apropii. Atunci s-a repezit ca uliul si le-a smuls ochiul. rosii. !. fara teama] a plecat pe calea lunga. de ele. punînd deasupra lui pamînt. ca sa-l întinda celeilalte. si peste ape-nvolburate.Gorgonele-nspaimîntatoare au brate lungi. si.'surori cu cele trei gorgone. ce tine-n bratele ei noaptea. Astfel vei fi ferit de moarte !. sfîsie pe-orice muritor ce se abate pe la ele. Perseu s-a furisat prin bezna. a mai spus Hermes lui Perseu. omul acela împietreste. spre tara unde salasluiesc zeul Tanatos 10 si Nix.. de forma unei suliti lungi. Atena iata ce-ti trimite. Dintii lor. si a pîndit cînd o batrîna îsi scotea ochiul din orbita. facut din aur. Perseu i-a multumit lui Hermes. Sa câti în scut. Ele stiu drumul cel mai scurt pîna la locul unde stau necrutatoarele gorgone. pe care-l fo-r loseau cu schimbul. Alaturi si-a sapat o groapa. rotunzi.Cînd ai s-ajungi lînga gorgone si vei dori sa pornesti lupta. Atena.. si eu te vom calauzi12. Pe trupuri sînt acoperite cu solzi albastri.. I'cu care-i omorau pe oameni. trebuia sa stea ferit.. mereu spre asfintit. pleaca pe cale. Doar sabia ce ti-o-mprumut. si care l-a rapus pe Argus.. si oase. de o albeata uimitoare. Daca privesc pe cineva cu ochii lor sclipind de furie. în vremea cît stateau de --straja pe acel drum catre gosgone. Dar. si pe cap le-atîrna plete de arama.. Asa-s de tari solzii aceia. si-a mers. si s-a ascuns iar în tufis. sora ta cereasca. însa în cea de-a treia noapte.. si doar prin scut sa le privesti. de otel . Ochiul ardea ca un taciune. fara primejdie. cînd îi zareau pe malul marii . din ghearele-nfricosatoare. de-arama . ca de porc mistret.. si prin zapezi. A luat si scutul lat.. '. si prin arsite. are puterea de-a taia si splzi. sa nu te uiti în ochii lor. fara grija.. cunlesnire. în care-s încîlciti multi serpi. într-o seara.si '«. aripi de aur. stia -:ca babele aveau si-un dinte fermecat. Atena. si Hermes i-a întins un scut stralucitor. ca-ntr-o oglinda.' Perseu s-a pitulat într-un tufis.. catre tarmul unde aflase ca traiau cele trei graie ale marii. Perseu l-a azvîrlit în groapa. într-o clipa... Perseu rapune Meduza { ' A stat de veghe cam trei zile. . zeita-ntunecata. cîte trei zile fiecare. ca nici o sabie sau lance nu le-ar putea patrunde carnea... gheare taioase. pîna aproape lînga ele. Avînd aceasta arma-n mîna. Sub frunte au ochi mari. trei vrajitoare ale marii. A mers prin tari destule. Dar tu sa nu te temi. Toate batrinele acestea aveau însa un singur ochi.

putea cuprinde. » Vazînd ca nu mai au ce face. vazînd sub bolta cea senina pe fiul ager al lui Zeus. largindu-se. cele trei graie. voinicul si-a-ndesat pe frunte casca albastra a lui Hades. ce se afla-n mijlocul marii. se zice c-a nascut atuncea. Por-neste-n zbor. Pe-o stînca dreapta ca un pat. Chiar soarele se minuneaza. în primul rînd. din gîtul retezat. Prinde de pletele de-arama capul si îl arunca-n sac. ca nimfele îi împrumuta sandalele înaripate. ca îl vor ajuta sajunga la cele trei surori gorgone. în sine. si glasurile lor de-arama au tipat înfricosator. numit Pegas de-olimpieni. li vede pe flacau cum zboara spre-o insula din piatra alba. casca lui Hades. ce fusese una din soatele zeului marii. Ajunge la palatul lor. A luat în .. si. Perseu aude toate astea. s-au trezit din somn. Altminteri vor ramîne oarbe. si le-a cerut sa jure toate. si . cele trei graie au jurat sa îl ajute pe flacau. luceau cu scînteieri pe stînca. un cal. 11 Casca aceasta. faurita de trei ciclopi. în acel sacputea sa-ncapa.graieste-atîta de frumos. Cu-ntelep-ciune se apropie. pe asternuturi de matase. rostogol. reteaza. de zgomot. "Unde se duce ?" se întreba marele Helios.. la niste nimfe. gata aproape sa-l orbeasca. care pastrau într-un palat casca zeului Hades . Cu ele nu putea sa lupte fiul Danaei si-al lui Zeus. pe Stix. caci tare-i mai placea sa stie si sa vegheze-n lume totul. si îl îndruma mai departe cum sa gaseasca pe gorgone. Ba chiar l-au învatat sa mearga. Gorgonele tocmai dormeau. a nechezat. Acel ce fai-o punea pe cap se facea-ndata nevazut.poate învatat de Her-mes . Insa zburînd. Perseu le-a spus atunci ca este fiul lui Zeus si-al Danaei. serpii din pletele de-arama se miscau amortiti de somn. Cu sabia lui ascutita. ca o furtuna. devenind astfel nevazut. Gorgonele nemuritoare. Un cal cu aripi la picioare. de arama. si-aripile lor lungi. de aur. cu gemete de spaima. Tot nimfele pastrau lalele doua sandale-naripate si-un sac de piele fermecat. ci oglindindu-le în scut. Iar solzii-albastri de otel. si-l cerceteaza cu privirea.Pluto. Acuma da. vazînd-o pe Meduza-n valuri. pe rîul din Infern. sacul de piele fermecat. dupa nevoie. Calul s-a înaltat ca gîndul si a pierit în înaltimi14.. doar o nuca (atuncea sacul se strîngea) si tot la fel. privindu-le nu drept în fata. dintr-o izbitura. putea sa lupte. capul Meduzei cel hidos.. Iar cu piciorul îi împinge trupul în apa. Numai asa le da iar ochiul.. Da graielor înapoi ochiul si se porneste catre nimfe. gorgonele stateau întinse. Perseu s-avînta ca naluca lînga gorgonele ce dorm. Meduza. nevazutul. ascul-tînd-o pe Atena. si-a nechezat atît de tare.. Unde-i ochiul ?. c-a rasunat pîna la cer.. strigau. cu cele trei surori hapsîne ! Perseu îsi pune la picioare sandalele înaripate si se înalta în vazduh. ghearele rosii. o casa-ntreaga.Cine-i tîlharul ?... catre tinutul unde stau preafioroasele gorgone. umblînd oarbe pe tarmurile-ntinsei mari. avea un har.

si fiindca nu vreau sa lovesc pe fiul marelui Iapet. încît Perseu.Esti un titan batrîn si prost. în Mauritania..Ce vrei ?. si-n-flamînzit de drum si lupte. au nimerit peste pamlntul cel ars de soare-al Libiei. au ucis mii de animale. coborîndu-se flacaul în acea tara desfatata. deasupra unei tari de vis. n-a putut sa se stapîneasca. Nu-ti doream merele de aur. spre lasatul-serii. fiul titanului Iapet si frate bun cu Prometeu u.. M-am luptat numai pentru oameni. Ce cauti ?.mîna sacul unde vî-rîse capul plin de serpi. în revarsarea purpurie a razelor din asfintit se vedea-n vale o gradina plina de roade si de flori. desi eram nevinovat. înaltîndu-se si ele. Tatal meu te-a napastuit ... cursi din sacul unde era capul Meduzei. si. fiul lui Zeus a ajuns. . în cale. si Libia s-a pustiit15. Vrei poate merele de aur ? Pleaca de-aici. . cu gînd sa ceara de mîncare.si. în vremea asta. Picurii s-au schimbat în serpi. într-o seara... si cu sandalele-i vrajite s-a ridicat iute spre cer. 12 Insa Perseu.. pline de furie. Aici. La titanul Atlas Trecuse peste mari si tari... Se povesteste ca. si-n ea sclipea un mar urias. Zeus. Iar serpii-aceia veninosi s-au înmultit peste masura. ca te ucid. ca sa-i ia merele de aur.. am sa-ti platesc insulta altfel. si am rapus-o pe Meduza. si cel mult un caus de apa... si cu-noscînd acest oracol. . Alti picuri rosii... în mare. Vream sa ma lupt si cu alti monstri. cîteva picaturi. s-a hotarît sa se coboare si sa manînce niste fructe.despre care cei vechi ziceau c-aduce-ntotdeauna lacrimi... zbura nestingherit spre zari mai azunii si mai senine. si rîuri cristaline. sa soarba si putina apa si sa-si urmeze apoi zborul. Atlas s-a mîniat nespus. si munti. dar nu puteau zari nimic. Plutea deasupra Africii.. Tu m-ai lovit însa cu ura. Gorgonele. si l-a lovit cu-atîta ura.. a glasuit fiul lui Zeus. auzeau vuietul prin aer. au cercetat mai peste tot. cu fructele numai de aur. stapînea regele Atlas. . si. dar eu nu-i seaman în nimica.. Acum Perseu plutea deasupra acestei tari mari si bogate. Din ele s-a facut margeanul . de ocara. îti ceream doar o-mbucatura. batînd cu-aripile de aur vazduhul straveziu si rece. din sacul sau ar fi curs sînge. Numai ca regelui Atlas îi prezisese un oracol ca. va sa vie fiul vrajmasului sau.. s-a pomenit în piept cu pietre si palmuit fara crutare cu vorbe grele. pîna la urma. tot zburînd. Netrebnic fiu al celui care mi-a pus povara asta-n spate. striga titanul.

si. Dintr-una într-alta. capul oribil al Meduzei. Zadarnic !. Barba si perii de pe cap s-au preschimbat. Iar el . Sa pustiasca-ntreaga tara. si sus. cum povesteau aezii în cîntecele de demult. în fundul marii. paduri întregi." Dar nu si-a ispravit tot gîndul si a zarit pe malul marii ceva cam neobisnuit. si-n acest fel sa le razbune pe-acele nimfe nereide. si nu ma ratacesc pe cale.. pe zidurile sure ale orasului regal. s-a adapat la un izvor si s-a-naltat din nou în slava. De zbor mai cu temei acum. ..cum a catat spre cap . cum e cearta. Trupul ei.a împietrit Inu-maidecît. regele tarii si regina. L-a pus în fata lui Atlas. Ce se-ntîmplase ? Sotia regelui Cefeu. fermecator. statea multimea-ncremenita. Casiopeea se laudase ca fata ei e mai frumoasa si ochii-i mai strapungatori decît ai nimfelor din mare. si multi plLigeau înduiosati. în lungi siroaie arzatoare.13 si-a scos. Casiopeea. în arbori desi. din sacul fermecat. "S-a facut ziua. Oasele lui s-au facut stînci. S-a tacut muntele Atlas. ce-aveau culoarea viorelei. Iara pe mal gemeau parintii. si lacrimi i se prelingeau. pe chipul alb. legat în lanturi. ca prin minfune.. A luat din pomi cîteva fructe. care era tot o copila a zeului marin Nereu. Deasupra Etiopiei . s-au plîns zeitei Amfitrita. S-a sprijinit pe talpa stinga si pe genunchiul drept. jumatate gol. Perseu s-a hotarît sa plece din tara regelui Atlas. se luase într-o zi la cearta cu niste nimfe nereide. Cu deznadejde s-a-ncordat. suparate. si el a poruncit sa plece catre regatul lui Cefeu. Umerii s-au schimbai In creste.. întunecoase si-ncîlcite. cunaripatele-i sandale.. întristat de întîmplare. cu stelele-i nenumarate. purtînd înca pe umeri cerul. O fata tînara. O groaza fara de pereche se oglindea în ochii sai. sotia zeului Poseidon. si-a spus el. Spatele lui s-a-ncovoiat sub apasarea dureroasa a boltii grele. Trupul i-a fost pietrificat17. Zeita si-a vestit barbatul. era urcata pe o stînca. Nimfele marii. înstelate.. s-a pomenit ca se gaseste sub cerul Etiopiei18. pîna la noapte sînt acasa. A tot zburat întreaga noapte peste pamîntul Africii. gingasa. pe care îi tinea în graj14 duri de marmura. cel mai teribil dintre monstri. se zbuciuma. sa-si mai pastreze-nfatisarea de titan. Soarta i-a fost pecetluita. în zori.

nu le putem noi cumpani. Sfetnicii însa si ostirea îi îmbrînceau pe acei oameni. .Sa n-o lasam !. vite. care e dusa la altar.. rege. . Au smuls-o si-au purtat-o-n brate pîna la malurile marii. pe ziduri. A chemat sfetnicii de taina si le-a marturisit deschis poruncile date de Zeus.Zeul Poseidon îti trimite osînda asta meritata. A rnîncat oameni.. aflînd poporul de soarta ce se pregatea copilei regelui Cefeu..Nu. rege Cefeu. îi goneau înapoi. dar Zeus nu s-ar fi-nvoit. au grait sfetnicii cu graba..... nu pe Casiopeea ?. daca vrei sa-l îmblînzesti. .. pasari. In acest timp. Pe-Andromeda ?. Vazînd nenorocirea asta.. Sa dai pe dulcea-ti Andromeda. brodind o haina pentru rege. Perseu cunoaste pe fiica lui Cefeu încovoiat de-asemenea durere. se gramadise sus. si. Noi avem numai datoria sa le-mplinim cît mai curînd... Nu mai sta pe gînduri. si nici un vas nu mai sosea în porturile lui Cefeu. Dar alti supusi de unde-ti iei. unde fecioara. Sclavii s-au repezit îndata în încaperea luminoasa. pe ziduri.. . cu glasul stins... Sa moara ea.. raspundeau ei.. Esti înca tînar. glasuiau multi...Ba ai s-o dai. Au smuls-o ca pe-o mielusica. copila ta cea multa iubita. pe care Zeus se-ndura sa ni le trimita.Poruncile. si regina ti-e înca-ndeajuns de draga. Ci.. de ti-i manînca pe toti monstrul ?.. prin oracol. ascultînd sfatul. regele a plecat îndata la un oracol al lui Zeus si l-a-ntrebat ce-i de facut. puterea-ti se stinge ca o flacara.. a raspuns Zeus. Sacrific-o pe Andromeda. a cerut Zeus. . Oare tu vrei sa-ti pierzi puterea ? O alta fata poti s-o capeti.. Nici un pescar nu mai putea sa iasa-n largul apelor. Andromeda.Monstrul s-a ridicat din valuri si-a pustiit tot tarmul marii. s-o manînce. . Deci nu mai sta si socoti. sedea cu prietenele sale. si regele. . Asta îmi e peste putinta ! a spus Cefeu. sa înroseasca piedestalul cu sîngele-i nevinovat.S-o dau pe fata ?. nu Andromeda. speriati. acestui monstru.. în ziua cînd ajungi acasa. a dat porunca unor sclavi sa o aduca pe copila... l-au sfatuit sa o jertfeasca pe copila. Altminteri monstrul o sa-nghita toti oamenii de prin orase. si blestemele au sa cada asupra ta. regele s-a întors acasa.. Casiopeea-i vinovata. Iar ei. Casiopeea ar fi vrut sa se jertfeasca bucuroasa în locul fetei sale dragi. De ce au osîndit-o zeii pe 15 ea. fara de supusi. nu poate fi decît o cale.

El a zarit-o pe fecioara. pentru ce te-au înlantuit ? întîi. calatoresc doar prin vazduh. calcînd vointa zeilor. desigur siar fi ascuns fruntea sfioasa în palmele-i micute. însa tocmai atunci. Vrea sa-l ucida pe flacau. pentru ca hotarîrea lor este nedreapta si hapsîna. s-a aratat.în sfîrsit. Parintii îi fagaduiesc mîna copilei lor iubite. saltînd. acoperind cu trupul sau o mare-n-tindere de ape. jelesc si gem îndurerati. Monstrul lui Poseidon este rapus Frumoasa Andromeda plînge... I-a povestit flacaului tot ce dorise el sa afle. ziceau ele. Dar ei nu pot sa o ajute. lanturi mîn-cate de rugina.. dupa cum ati vazut singuri. prin aer. s-au vazut nimfe nereide sco-tîndu-si pletele de aur din valurile înspumate si chicotind de multumire.. iata. reci.. I-au pus. Tot eu mai sînt si-nvingato-rul Meduzei cea cu serpi în plete. din ceruri. sa mi-o dati mie de sotie. Cum au legat-o pe-Andromeda. Umbra lui luneca pe apa. pe bratele mai albe ca marmura alba de Paros. Perseu.. Atuncea.. îsi uita drumul catre stînca. frumoasa Andromeda nu îndraznea nici sa priveasca de-a dreptu-n fata un barbat. Mai ales mama e zdrobita !. Monstrul se-agita-nnebunit. N-a apucat s-asculte totul. si-au asteptat sa vina monstrul.. Plîngînd. si îl implora sa se lupte. sub biciuirea disperarii. fii buna.. Sînt gata sa ma lupt cu monstrul. tu.Eu sînt Perseu. alearga lînga fata si-i dau ultima-mbratisare... Sa se iveasca dintre valuri si s-o înhate pe copila.Sclavii-au legat-o pe fecioara pe-o stînca ce iesea din apa. Tatal nenorocit si mama. nevroind sa para astfel ca-i vinovata cu ceva. . Atît i-era îngaduit. ne razbuna cu mult mai bine ca Poseidon. Zeus. dac-ar fi avut atuncea mîinile libere.. spune-mi cine esti. care deloc nu meriti sa porti aceste lanturi grele. 16 Perseu atuncea le rosteste : . avînd sandalenaripate. Dar. El a pornit.O. spre stînca. Ba îi promit cai vor mai da si tot avutul lor ca zestre. zburînd. Va rog numai un singur lucru : dac-o salvez pe Andromeda. A. si se sfia sa-i si vorbeasca. si. Ochii i s-au umplut de lacrimi : un suvoi proaspat si amar.. lanturi ce zornaiau cumplit. Lasîndu-se domol pe stînca a întrebat-o cu glas lin 19 : .. . ca valurile înspumate au început sa fiarba-n clocot si sa vuiasca din adînc. a deschis gura si-a grait. fiul lui Zeus. si dintre ele a tîsnit un monstru fara de pereche. tînarul erou se-nalta repede-n vazduh.

si-un sînge negru si vîscos curge din botul sau oribil. si-acum venise sa si-o ia.. în spate si în coaste. Aripile de la sandale se moaie.. frate cu regele cetatii si unchi miresei. în trepiede.. Sîngele-acesta se îmbiba în încaltarile de piele pe care le poarta Perseu. toti l-au rugat pe tînar sa le spuna marile întîmplari ce le traise. în schimb îi tot da lovituri. Oamenii toti se bucura. Usile la palat erau deschise. pîna în prasele. In urma lui foiau ostenii multi. multi ca frunza si ca iarba. Nu apucase el sa termine ce-avea de spus.Perseu.. ca vulturul lui Zeus.. Era. dupa aceasta prevestire. De-aceea Zeus si-a lasat din mîini ucigatorul fulger. pîna-n palatele lui Zeus. nu mai au putere sa îl înalte pe erou. si-acest Heracle trebuia sa-l apere pe însusi Zeus. ca sa ajunga la Perseu.arzînd esente aromate . Ba pune mîna chiar pe-un fulger ca sa-l azvîrle în eroul care-i nesocotea porunca. si Himeneu. se napusteste din vazduh si vîra. desigur. Dar el. si sunete de lire si de flaute se auzeau pîna departe. urmat de nimfele speriate. monstrul se salta-n aer. El piere-n apele adînci. pregateau nunta fiicei lor cu îndraznetui salvator 20. rîdeau mai tare si vocile seamestecau voioase. . Monstrul împroasc-acuma apa. Casa era împodobita cu flori.. data cu groaznicii giganti. în cap. urma sa se iveasca-n lume cel mai mare dintre eroi. Perseu urma sa se însoare. în monstru.si viata monstrului se curma. care gemeau de bunatati. zeul casatoriei. Ospatul nuntii începuse. cu-o fata ce-o scapa de moarte. sabia sa cea arcuita. si-si aminteste o prevestire facuta de zeul Uranus. sare pe-o stînca al carei vîrf iese din apa. Flacari . de cîte ori îi vine bine. Dar cu aripile-i usoare. Peste vreun ceas sau doua cînd mesenii. strînsa în brate de Perseu. soata lui. si oaspetii se gramadeau la mese. Dar o zareste pe-Andromeda. luptînd. Andromeda.luceau pe margini. Andromedei. . Casiopeea. care privisera-n tacere uluitoarea batalie. Cu mîna stinga se apuca de vîrful stîncii colturoase. 2 17 Lupta cu Fineu Eros. Ecoul lor s-aude-n ceruri. în culori vii. si usile palatului s-au zguduit. fierbinte. Fineu ceruse mainainte pe fata de sotie. Stapînul zeilor priveste cu încruntare pe pamînt. purtînd numele de Heracle.. cu lanturile sfarîmate. Iar strigatele de izbînda umplu de asta data tarmul. si iar s-afunda-n apa marii si se roteste ca un lup cînd este încoltit de cîini. Ranit. iertând de moarte pe erou. ca dragostea ce îi lega pe tineri sa fie trainica. îmbalsamate. înveseliti de vin. Perseu pluteste-n jurul lui si-i ocoleste muscatura. pe îndelete. zeul iubirii.. de trei sau patru ori. în timp ce regele Cefeu si soata lui. cum nimicise pe Meduza. iara cu dreapta îsi înfige sabia lui cea ascutita. si-n primul rînd sa povesteasca. Iara din spita lui Perseu si-a Andromedei. îsi aprinsesera si-si înteteau tortele lor stralucitoare. într-o vestita batalie. In pragul lor s-a aratat crudul Fineu. în trupul monstrului urias.

N-am vrut sa ma slujesc de el. blestemînd. . . Ostenii sînt prea multi.. Fineu e-n frunte. însa flacaul se fereste. Eu sînt aici sa pedepsesc tradarea. sa sara cu armele lor la eroul ce-i este mire Andromedei.. Fineu.Stai. sfîrseste-ti acolo. si le azvîrle catre ostenii care-l înconjoara. ca jertfa monstrului din ape. Le-atinge trupurile reci. si fierul aprig se înfige într-un ostean. Dar tot mai multi vrajmasi de-afara vin împotriva lui Perseu. nu vor putea sa-ti scape viata !. mai la o parte. de cînd era înlantuita. nici ca logodnic.. De frica-acum lasul Fineu cade-n genunchi si îl implora pe vajnicul erou Perseu : . Tradarea care mi-a rapit mireasa de multa vreme harazita mie. si în sirag se-ndreapt-acum... Scoate din sac capul Meduzei si îl îndreapta spre osteni. nici ca ruda. Lupta se-ncinge îndârjita. Perseu însfaca cupe grele de bronz si aur. spune Cefeu. dati-va-ndata la o parte. de pe mese. Tu. cînd altul a scapat-o si-a dobîndit-o. Pierdut-a fost ea pentru tine. Tu n-ai sarit. si testele trosnesc zdrobite.. care-mi sînteti prieteni. ce sunase din lira lui atît de dulce. nici Zeus. Fiul lui Zeus vede totul. Mireasa nu ti-a luat-o el. se apleaca. si degetele i se-agata de coardele melodioase. si-acum. neclintita : unul cu sabia în sus. n-ai vrut s-o aperi. cu ochii încruntati.. pline cu vin. cu gura strîmba de turbare..Ha. Fineu îi cheama iar la lupta. care ai cîntat la nunta vicleanului Perseu. Arunca lancea spre Perseu. ce nu mai fac nici o miscare .Mergi în Infern ! zice-un ostean. nu lovi. îsi prinde sacul ce-l avea pe-o lavita.. este lovit de-un fier în tîmpla. la rîndu-i. oprindu-l. cîntarea !. . Toti cîti privesc capul Meduzei ramîn pe lespezi. dar ma siliti.... caci este singur. rînjeste un ostean. si cade jos ranit 18 gemînd. la nunta fetei lui Cefeu. Apuca si trepiede fumegînde. si-atunci. striga Perseu. ce dau un vaier trist. caci fiecare a ramas statua dreapta.. misele. si lancea se opreste-n jilt. pierdut. spre el. voi. Perseu se simte istovit. împietriti. Numai ca rîsul îi îngheata. si nici sandalele lui Hermes. al carui trup cade însîngerat pe-o masa.Iata-ma-s ! striga el cu ura. Ochii-i sînt cufundati în sînge. cu ce drept vii tu s-o mai ceri ? Fineu nu scoate nici o vorba. Au arme. Cauta-ti pe altii sa se teama de-un cap ce nu are suflare. Ascundeti ochii. Face si-un semn catre osteni. tatal tau. sub pamînt. altul cu lancea prinsa-n mîna. Chiar cîntaretul. Perseu apuca iute lancea din lemnul gaurit de ea si o întoarce spre Fineu. Sta sprijinit de o coloana. Lupta din greu. ha. c-o singura miscare. prin izbînda. si rîd ostenii lui Fineu. si îsi ridica sulita spre mire.. în schimb. . Va feriti !..

temînduse. coiful sau vrajit.. fara voia lui. izbind în crestet pe un batrîn ce sta-n multime si . întoarcerea în Argos Dupa aceasta biruinta. ascunde capul acesta fioros. Nu mat am ura. tot îsi azvîrle-o uitatura spre capul ce-l tinea Perseu. niste jocuri. avînd alaturi pe iubita lui Andromeda. Zadarnic îsi fereste ochii . Tocmai erau puse la cale aci. Au aruncat unii si altii. i-a daruit capul Meduzei. Perseu a cîstigat mereu. dupa cum cîntau aezii. chircita. locuitorii insulei l-au si vestit ca mama sa se ascunsese de mult timp în templul închinat lui Zeus. unde erau poftiti toti regii si toti vitejii din Elada. pe o corabie. nimfelor. avînd înca în ochii tulburi invidia ce îl rodea. Venea apoi întrecerea cea mai de seama în Larisa.. . » Insa cum au ajuns acolo. si. pîna s-a naruit palatul. Dupa aceea. si.Tu ai învins. Minti. Lasa-mi atîta. Stapînul insulei Serifos. si-i vremea sa ne socotim. a cazut jos. si tot Atenei. de-oracolul care-l vestise ca moartea lui o sa se traga din mîna fiului Danaei. Perseu era înscris si el. l-a-nvîrtit si. ce doresti. cu totii : Perseu. preacrudul Polidecte a împietrit.. nici dorinta de a domni-n acest tinut.Daca eu mint. A venit rîndul lui Perseu. si am sa te ucid pe tine. Pe loc. odioasa.. Perseu a plecat spre Serifos. a spus Perseu lui Polidecte. si a-nceput întîi concursul. Acolo sta-n haine schimbate. viata. voise iarasi s-o rapeasca.Ei. te rog. . si-a lasat tronul si-a fugit într-un oras numit La-risa... ca dobînda. Perseu s-a dus drept la palat. Au început s-arunce suliti. ca sotie... ca un trasnet. si-Atenei. Auzind vestile acestea. a fost. Perseu. noul rege din Argos. . Danae si-Andromeda. Dictis. întrecerea la zvîrlit discul. de-asemeni. fiindca. invitat... în insula Serifos.si s-au urcat.. acesta ce e ?. a tipat regele cu ura. ca si pe mama ta.-n Larisa. -. Au urmat alergari si curse cu caii înhamati la care. De-acolo nu-ndraznea sa iasa. pe tronul lui înalt de aur. Perseu i-a-napoiat lui Hermes sabia lui cea rasucita . s-a facut stana. In locul lui. sacul fermecat si-naripatele sandale . pe Andromeda si averea. veacuri întregi stana de piatra a stat acolo nemiscata. scutul ei de aur. cînd l-a aruncat în slava. hainul rege 2 19 Polidecte. ti-am adus capul Meduzei. lui Hades.. (De-aceea doar am pornit lupta !) Am sa-ti dau totul. si se preface într-o stana strîmba.. Perseu. a glasuit fiul lui Zeus si-a ridicat capul Meduzei.. iara pamîntul l-a-nghitit. s-a dus ca vîntul pîna-n nori. Dar el. ascuns si nestiut de nimeni. pesemne. batut în pietre nestemate.. si ea fusese nevoita sa-si caute adapost în templu. Danae. Minti. cum se spune.. pe care si l-a pus zeita pe platosa ce-i ferea pieptul. sa stea acolo ocrotita. din vazduhuri... El a luat discul. si au pornit voiosi spre Argos. dupa aceea. Credeau ca-i duc o bucurie regelui cel batrîn : Acrisiu. a ajuns rege. Nu cred o iota din tot ce spui..

. 20 Astfel a luat în stapînire Perseu regatul din Tirint.regele din Tirint . pe malurile sale par a fi fost cele dintîi asezari. întemeietorul tarii. si ploaia cade asupra ei. Casiopeea. nu le-a fost deloc greu sa-i atribuie lui Inahos calitatea de parinte al argienilor. 4. Aici s-a asezat cu soata. s-au preschimbat în constelatii si Andromeda lui cea draga. încît grecilor. pasari sau elemente ale naturii. în fata golfului cu acelasi nume. ca si copilaria eroului Perseu ne sînt cîntate în elegia poetului liric elin din Ceos. Acrisiu s-a dus la oracolul lui Zeus. însa. Orasul Argos se afla în Poloponez. în limba vechilor localnici.si. Note 1. întelegeau uneori tot tinutul argolic.. Zeus a hotarît sa-l urce pe bolta cerului albastru si l-a facut o constelatie. Este vorba de rîul zeu Inahos. La drept vorbind. si în versurile altor poeti de mai tîrziu. Iar ea priveste catre slava. în pamînt. unde se vede ca Zeus luase diferite înfatisari de animale. Povestea trista a fiicei regelui Acrisiu. stramosul neamului de persi. nimfe sau muritoare. 5. Cînd s-a uitat la el mai bine. ce se afla la marele muzeu de arta din Leningrad. Cum trec zilele friguroase si se . Copila regelui Acrisiu simbolizeaza. dupa legende. în oda a XVI-a din cartea a III-a a poetului latin Horatiu. alteori chiar întreg Peloponezul. amarît ca-si ucisese fara de voia lui bunicul. Degeaba. S-a înteles cu un alt rege . L-a cunoscut însusi Perseu. dupa altele la acela al lui Apolo.. Iara cînd a murit Perseu 22. 3. 2.. tot spre cinstea lui Perseu. dupa unii învatati. Pe aceeasi tema a pictat si Rembrandt un tablou. si-au vietuit în armonie. ca sa poata cuceri zeite. . Perseu n-a vrut sa se întoarca pe tronul regelui Acrisiu. din cuprinsul primului volum. 6 Într-un desen pe un vas antic. Cel dintîi fiu al Andro-medei. tot ca si Cora-Per-sefona. si chiar romanii (asa cum se vede din versurile lui Vergiliu). Orasul se afla în tinutul Argolidei. si. cu fantezia lor bogata.. pe ascuns. samînta îngropata în timpul iernii. Degeaba-si aruncase-Acrisiu fiica si pe nepot în valuri !. Numele sau se tîlcuia prin cîmpie.. Dupa unele legende. grecii. fugise din tara lui. ca si parintii ei : Cefeu si soata lui. Orasul Argos s-a facut vestit prin eroii care au vietuit pe tarîmul sau.sa-si schimbe tronul între ei. batrînul mort era Acrisiu. a fost Perses. care uda Argolida si era socotit. dupa legenda. tinutul Argos 21 !. Simonide. Danae sta pe un pat de aur. Prin Argos. Se cunosc amanuntele.cata mut la concurenti.

14. Atena este alaturi. Mali. probabil în clipa cînd. uneori singur. cina vom ajunge cu povestirea la eroul Belerofon. El era pedepsit de Zeus sa poarte pentru vesnicie bolta cerului în spinare. Senegal si Oceanul Atlantic. pe care. 21 8. devin nevazuti ca si Perseu din legenda elina. 22 19. punîndu-si-o pe cap. pictor. si în cea romana despre Romulus si Remus. 18. din Africa. sau de bunicul sau. turnînd în bronz. zeita noptii. pamîntul ce se întinde în Africa septentrionala. si pe artistul italian din secolul al XVl-lea. care a nimicit Meduza si tine în mîna stinga capul ei retezat. în metopa se vede si Pegasul. Cu piciorul îi calca trupul. adica tara maurilor. apartinînd muzeului din Neapole. imediat. încît Perseu crezi ca respira. aceasta tema. era fiul întunecatei Nix. insula unde se povesteste c-ar fi ajuns pîna la urma Danae. în mare. între Maroc. 15. în numeroase basme. de asemeni. 10. zeul înaripat al mortii. cîteodata copilul fiind aruncat de tatal sau. Aici însa. sau de mama vitrega. Holdele rodesc atunci bogate. sculptor si bijutier. Benvenuto Cellini. în locul Meduzei se afla cerbul. O gasim si în legenda biblica despre Moise. pentru ca se aliase cu Cro-nos în lupta împotriva noilor zei olimpieni. ca de pilda în "Harap-Alb". o capodopera de arta ce se gaseste la Florenta. caruia viteazul Harap-Alb îi reteaza capul batut cu pietre scumpe si ai carui »chi aveau puterea sa ucida pe oameni. Tema aceasta. fâcînd sa încolteasca samînta aflata în pamînt. Perseu în plinatatea voiniciei tineresti ne este înfatisat atît într-un bust celebru aflat în muzeul comunal din Roma. sculptat în marmura de Paros de un artist din scoala elina antica a lui Scopos. dupa legenda. Tot astfel. Cicladele sînt un roi de insule în Marea Egee. 9. 17. Este reprezentata aici victoria lui Perseu. care a devenit apoi legendarul erou Perseu. episodul cu graiele si gorgo-nele se gaseste. .apropie primavara. despre care vom mai vorbi. alteori însotit de mama lui. Statuia este atît de bine întruchipata de Cellini. 12. într-o vietopa din templul de la Selinonte . dealtfel.o fost înfatisata artistic clipa în care Perseu a rapus pe Meduza. si care se afla acum în galeriile de arta din Cracovia. palarie sau tichie fermecata. si astepti parca din clipâ-n clipa sa sara de pe soclu si sa s-avînte în vazduh. îl vedem pe Atlas sustinind povara cerului. Asa îsi explicau poetic vechii elini faptul ca în Libia de odinioara erau prea putini oameni si animale. Mauritania. Atlas este si el numit de obicei în legende titan. iar prin pustiuri foiau serpii. Algeria. 13. 7. în folclorul nostru. pe care-l va zvîrli apoi. Variante ale legendei despre Perseu se afla în folclorul si mitologia multor popoare. Basmele românesti au preluat. în marea Loggia dei Lanzi. de pilda. In tnuDte basme românesti eroii dobîndesc cîte o caciula. totul se umple de lumina si ploi de aur cad din cer. fata lui Acrisiu a capatat si ea un prunc. Aceasta scena mitologica l-a inspirat. muntele Atlas. cit si într-un altul. Graie înseamna în limba greaca tot batrîne. Intllnirea celor doi tineri este dintata admirabil în "Metamorfozele" poetului latin Ovidiu. trupul sau lua înfatisarea unui munte. a copilului aruncat pe ape. 16. 11. bineînteles sub alta forma. Figura lui e luminata de bucuria biruintei. Tanatos. Acesta a faurit. Elinii socoteau ca Etiopia era la marginea de miazazi o pamîntului. calul nascut în ceasul mortii din grumazul acestei hidoase fiinte. ca sa-l ajute.sud-vestul Sicttiei . este frecventa si în mitologia altor popoare din Asia si Europa. în cîteva variante. într-o statua cioplita de un artist necunoscut din secolul I al erei noastre. Intre ele se afla si Seri-fos.

Dusmanul l-am învins la portile cetatii. A patruns în palat. cu ajutorul ciclopilor. stapîne. Zeus însa n-a vrut sa tina seama de dragostea femeii.. si-a-ndreptat deci privirea catre pamîntul larg. Din plete-le-i bogate si pleoapele-adumbrite se desprindeau o vraja. Alcmena întrecea toate femeile. s-a bucurat Alcmena. era casatorita. Pe urma au zugravit-o Rubens. 22. Pietro di Cosimo. sa se împace cu suferintele. o gratie sublima. care sa-i fie sprijin la vreme de nevoie '. îi pastra sotului o dragoste fierbinte. ce se gaseste în muzeul de arta din Cracovia. si-n urma-i s-a ivit o oaste numeroasa. a coborît în Teba. elinii puneau si alte ispravi. ia adunat pe zei în palatul de aur. fara sovaire. Alcmena. . Salvarea Andromedei o vedem întrun vestit relief la Roma. se vad in Grecia si astazi. grele. Prin frumusetea fetei. si locuia la Teba 2. rostind în acest fel : . iubito. în muzeul Capitoliului. Legenda aceasta palpitanta a fost înfatisata în numeroase opere antice. De asemeni Corneille a scris o tragedie intitulata "Andromeda". si a zarit-o pe Alcmena. si pavaza. în tainicele-adîncuri ale inimii sale. în marele razboi troian. plecîndu-se-na-inte-i si desprinzîndu-i coiful. din Argolida. plin de mîndrie. S-a preschimbat la chip. în sunete de tobe.. a glasuit el vesel. A facut semn cu mina. prin mladierea taliei. 21. iar Pierre Puget a daltuit-o în marmura ce se gaseste astazi la Luvru. fara sa mai amintim versurile cîntate în veac de atîtia si atîtia poeti. prin gingasia ei. Ideea unei soarte hotarite dinainte de o putere supranaturala a fost Tlascocita de aceia care vroiau sa-i faca pe cei asupriti sa creada ca trebuie sa se supuna asa-zisului destin. Zeus. din blocuri mari. de piatra. Zeii si muritorii îi laudau frumusetea.Bine-ai venit. Ruinele orasului Micena. De aici a pornit capetenia aheilor. precum cîntau poetii. în povestirile noastre.M-am reîntors. dupa cum se va vedea mai tîrziu. pe numeAmfitrion. regele Agamemnon. aratînd ca batrînul rege din Argos nu putuse scapa de soarta orînduita de zei. se foloseau de legende ca aceea despre Perseu si Acrisiu. facîndu-se ca este chiar el Amfitrion si ca se-napoiase mai repede din lupta. în Paris. . întarind în schimb ideea unui imaginar destin si a unor zei atotputernici. Cum l-a vazut ca pleaca. mult asemanatoare celei a Afroditei cu podoabe de aur. Noel Coypel si alti artisti. luîndu-si înfatisarea barbatului Alcmenei. într-o pictura din Herculanum si într-un fragment de pictura decorativa. în orice împrejurare. Zeus vesteste sosirea pe lume a fiului sau Cînd s-a-mplinit sorocul si-Alcmena a fost gata ca sa devina mama. unde erau atîtea femei încîntatoare. Ca sa-si atinga acest scop. HERACLE 1 SE MAI SPUNEA-N LEGENDE ca Zeus cel puternic. un erou fara seaman. si-a asteptat o vreme cînd barbatul Alcmenei tocmai pornea la lupta.20. povesteau ca el ar fi zidit faimosul oras Micena. din dragoste pentru cei oropsiti. Prin astfel de amanunte. hotarîse odata sa aiba un fecior cu totul deosebit. Astfel. Pe seama lui Perseu. Iar el a-mbratisat-o pe soata credincioasa a lui Amfitrion. Atîta ca Alcmena. carora muritorii de rînd trebuiau sa li se supuna. Pentru ca ea. cautau sa întunece adevarul ca eroii luptau pentru binele oamenilor. purtatorul de fulger. Sotul sau era rege. si scutul.

i-a dat raspunsul Hera..... cu graba. a silit-o pe-Alcmena sa nasca mai tîrziu. tot printr-o vraja. va fi rege-n Micena. Flacaul prevestit a si venit pe lume. îti jur cu bucurie. Nu.. în cetatea Micena. îndraznesti ? a tunat iarasi Zeus. Se cheama Euristeu. Zeus . ascultati-ma bine ce am sa va destainui. 25 Alcmena devine mama ... si fiul sau un sclav. ha. si voi. iar ceilalti sclavii sai.. zei. pe care-ai amagit-o. Asa hotarasc eu. îi vor fi supusi.Tu ai jurat ca fiul care s-o naste astazi din neamul lui Perseu va fi rege-n Micena. cel mai mare erou. Facuse juramîntul ce nu-l putea calca. a savîrsit o vraja si a facut ca soata sta-pînului Micenei sa nasca mai curînd. plutind spre tara Argos.. Euristeu.Cel care s-a nascut si o sa fie rege se cheama. pacalitul esti tu !. a spus cu îndîrjire : . si astfel va ramîne. ca-ntr-adevar copilul ce se va naste azi..care aflase de noua-nselaciune a sotului sau.24 .. Ma jur pe rîul Stix ca hotarîrea luata va fi de neclintit !. Trasnetul greu. Chiar astazi se va naste. Un erou fara seaman. fara zabava. E fiul lui Stenelos din tara Argolidei. ca el s-a si nascut. Zeus. Iar soata lui Stenelos urma sa fie mama peste vreo doua luni. Vor trebui s-asculte de el. ca de-un stapîn. toti. fara de zabava. ce-l poarta în pumn maretul Zeus. jura-ne chiar acuma pe rîul din Infern. Ha. nu l-ar fi zguduit mai mult ca stirea asta. Nu e cum credeai..Cum ? Hera !. Aici luase domnia alt fiu al lui Perseu. Iacata-l în Micena.. nu e feciorul tau si-al reginei Alcmena. si a rostit lui Zeus : . din spita lui Perseu.. poate cu-o zi sau doua. dar n-a schimbat nimica. E fiul lui Stenelos.... Auzind vorba asta. asa cum ma îndeamna cugetul meu divin. . o stapîne.Atîta vrei ? Ei bine. S-a-ntors dupa aceea. vazînd ca sotul sau alunecase-n cursa. In schimb.O.Am spus ce-ai jurat tu.. . Afla dar. ce stapînesc Olimpul. Acesta va domni ca rege-n Argolida.arsa de gelozie. Hera. O ! Cum a mai rîs Hera. si. Dar Hera a urmat : . zeite.. ha. în Olimp.. Insa nu e odrasla pe care-o asteptai în palatul din Teba. spre cetatea Micena. sa-l fi lovit în frunte. Feciorul lui Stenelos urma sa fie rege.Ce-ai spus ? a racnit el.. a azvîrlit manunchiul de fulgere în lume. ce se numea Stenelos '. Hera . s-a avîntat pe-un nor. întunecatul Stix. s-a clatinat Olimpul sub furia lui cumplita. . Iar celelalte rude. facînd prapad si moarte. a dat raspunsul Zeus. S-a mîniat stapînul. din spita lui Perseu 3. ..De vrei sa ai crezare. daca-mi ceri numai asta. ha.

ca sa-l asezi la pieptul sotiei mele. numite de elini. Alcide. Hermes n-a asteptat sa-i spuna-a doua oara. strîngîndu-si fiul la piept... Adu-mi-l In Olimp si fa tu cum vei face. în palatul din Teba al lui Amfitrion.. de la sîn. licoarea parfumata. stia cît era Hera de neînduratoare.. si ea. si se chema Alcide 5. cînd îsi dorea ceva si cînd era patrunsa cumplit de gelozie. Hera. Faptul era-mplinit. Alcmena. s-a dus pe o cîmpie si. Hermes. Alcmena.. 26 Lupta cu serpii zeitei Hera Asa fiul lui Zeus scapa nevatamat din cel dintîi pericol. varsînd lacrimi amare. Cum s-a nascut Alcide. . Unul avea ca tata pe Zeus. Asa. si celalalt. Sotul tau o sa cada rapus în batalie. vei suferi amarnic. Tot n-ai sa-l poti scapa. S-a întors în Olimp.Te du. . l-a parasit acolo. repede. Aceste rîulete s-au risipit în cer si s-au schimbat în stele scînteietoare.-nspaimîntata.. poetii ne povestesc ca Hera. vrajmasa. a luat copilu-n brate si a-ncercat sa fuga. O vazuse pe-Alcmena ducîndu-si copilasul pe acel cîmp pustiu. poruncile divine.fiul lui Amfitrion. In cîntece. De vrei sa scapi de toate.De n-ai s-asculti. Atîta ca prin voia parintelui sau. Cînd s-a trezit zeita l-a smuls. si ia din cîmp copilul. s-a auzit un glas : . S-a apropiat de Hera. flamînd precum era. deznadajduita. fiindca ai mîniat-o pe Hera din Olimp. ca el sa suga laptele nemuririi chiar de la sînul ei. fiu-i înaripat. Punîndu-si la picioare cele mai repezi aripi. Du-l pe un cîmp pustiu siacolo paraseste-l !. mititelul. noul nascut supsese laptele nemuririi. fie doar pentru-o clipa. a început sa suga. L-a luat cu el în graba. azvîrle-l pe Alcide !. si. Copiii-ti vor pieri. si tu o sa te-afunzi în Tartarul lui Hades. .. L-a aruncat.. olimpianul. a rostit Zeus. a poruncit sa vina pristavul de credinta. A vrut sa-l si ucida. Erau doi feciori gemeni. si Hermes îl întoarse la mama sa. din slava.Azvîrle-l pe Alcide. El auzise glasul. Vocea o urmarea. cu pofta. a coborît în locul unde se-afla copilul. Numai ca din vazduhuri mai priveghea si Zeus. cînd l-a smuls pe Alcide. Ificle . Zeus. ca si prin istetimea fratelui vitreg.Iar la putina vreme... mai multe rîulete de lapte-ar fi tîsnit. cum stim : Calea lactee sau Calea laptelui 6. Iara fiul Alcmenei trebuia sa traiasca si sa-l ajute-n lupte. scapata de sub vraja. Alcmena. si i l-a pus la sîn. care tocmai dormea. nastea în chinuri grele si-Alcmena doi feciori. prea istetul zeu Hermes. albe.

Le-a strîns ca într-un cleste.. Ea cerceta-n-cruntata palatele din Teba si socotea în sine : "Cum pot sa-l fac sa piara pe-acest fiu al Alcmenei ? El ar putea sa fie mai îndraznet ca Ares. E voinic.. lacomi de sîngele cel tînar.si i-a cerut sa-i spuna viitorul ce-o sa-l aiba preadragul ei copil. mai îndragit de Zeus decît feciorii mei. (Poate-l trezise Zeus care vedea din slava tot ce se petrecea !) si o lucire vie a luminat palatul. la fel ca pe Ificle. Tiresias. balauri.. Se apropiau întruna. Orbit de-asa lumina. nici inimi dusmanoase. Dar mîinile acelea. si-asa trecura-n tihna vreo sapte sau opt luni. Vai. încolaciti pe-o ciuta. si pruncul ce-nfrînsese diha-niile.Feciorul meu. pe-un scut larg. se tîrau pe pamînt. Ificle a sarit si el din asternut. ca nu-i mîncat de fiare.. dar sînt înca mijloace. ajunsi chiar lînga scut. Nu serpi. si-ndata porunceste serpilor sa porneasca spre palatul din Teba. si-n încolaci-turi sendreptau catre scutul unde dormeau copiii. si el i-a strîns atîta. în timp ce el fugea cu lacrimi pe obraz.. treziti de galagia facuta de Ificle. unde pe-un scut de-arama dormeau cei doi copii : Alcide si Ificle. a aratat Alcmenei si lui Amfitrion monstrii fara de viata. Din ochii lor aprinsi tîsneau scîntei verzui si-n gusa prefirau un venin negricios. molcute. Pe negîndite însa.. si-a zarit. Ss joaca. i-a dat raspunsul astfel : . a chemat pe-un proroc Tiresias pe nume . erau parca din fier. c-un strigat de izbînda.Nici nu-i venea sa creada ca-l are lînga ea. si nu-i pîndesc nici rele. Parea ca trec în tihna !. zvîrlindu-i la picioare ". pîna ce monstrii Herei au pornit sa-si desfaca inelele-albastrii. Vazînd coltii oribili si limbile-ascutite. si-i leagan... fiul drag al Alcmenei s-a desteptat din somn. acela ce l-am jelit atîta. cei doi serpi mon-struosi. Cam pe la miezul noptii serpii-au ajuns la Teba. fiul lui Zeus s-a saltat în genunchi si a prins în mînute grumazurile reci si înfricosatoare ale celor doi serpi. si-i adorm în cîntece duioase. Amîndoi monstrii. si le întind blanite de iepure. prorocul. de-al lui Amfitrion. de arama. zeita zareste-ntr-o padure doi serpi. în fiecare seara îl îmbaiez cu grija. care-i strîn27 geau puternic. nu e multumire mai mare pentru-o mama decît sa-si vada pruncii ca-s cufundati în somnul cel lin. tipînd prin tot palatul. odihnitor. au început sa strige de teama si uimire. si limbile-otravite le jucau printre colti. Caci în Olimp sta Hera. plin de groaza. pe celalalt copil. si povestea adesea : . dupa aceasta prima victorie-a lui Alcide.. o strîngeau de grumaz si-i strecurau otrava prin coltii veninosi. Cînd au venit parintii. serpii au încercat cu mii de-ncolaciri sa scape de strînsoare si sa cuprinda trupul micutului baiat care îi sugruma. Amfitrion îl trimite pe Alcide sa învete mestesugul armelor Se zice ca Alcmena.. I-adevarat c-a supt laptele nemuririi . acum i-acasa iar." Tot cugetînd. a tipat cu putere si a luat-o la fuga. Astfel graia Alcmena.

ce se chema Megara. siarareori bea vin. Eroul îi iubea. încît nu tine seama de bietii copilasi fara de nici o vina. stia ca de-i va fi urmas la tron Alcide. Zeita nebuniei. a zburat si-a-mprastiat veninul asupra lui Alcide. vreau ca acest fecior sa-si învinga dusmanii ! a spus Amfitrion. si-a întrecut tatal.. fioroasa. "Iata ca si feciorul seamana tatalui. fiul rivalei sale. I-a insuflat dorinta sa îsi rapuna fiii si tînara-i nevasta. si hohotele lor rasunau în vazduh. Avea si el o fata. scapa de orice grija.. Dar iata ca-ntr-o zi. ne-ai gazduit si prieten ne-ai fost întotdeauna. razboinicii din Teba 8.De trebuie sa lupte. Vointa ta-i porunca. fiind regele Creon atît de multumit de biruinta asta. ar fi niste ciclopi. Se hranea-n timpul zilei cu fructe si legume . Apoi s-a prabusit cu fruntea în tarîna. îsi spunea el în gînd.Marete rege Creon. în scurta vreme. Apoi o sa se-nalte spre bolta înstelata. Numai c-o lovitura i-a rapus pe tuspatru. privegheati de Megara. cu carne fripta . si luase mii de sclavi . rîzînd si chiuind. o sa distruga monstrii si o sa biruiasca razboinici renumiti. Creon. Odata înfruntase el singur o ostire . l-a deprins sa conduca în goana cea mai mare carul de batalie si sa vîneze fiare. Alcmena. s-alerge pe pamînt. cu sabia si lancea. si s-a silit Alcide cu-atîta vrednicie sa-si însuseasca arta cea grea a luptelor. Sa-i rataceasca mintea eroului Alcide. Alteori se juca alaturea de ei. Era de-o vitejie nemaivazuta înca. El o sa împlineasca douasprezece munci. Alcmena cea frumoasa. încît. de-asemeni. sa-nfrunte pe oricine."Fiul tau o sa fie un erou neînvins la vîrsta barbatiei. N-ar fi putut gasi un ginere mai bun decît mîndrul Alcide. Cere unei zeite. cu pumnii sau cu arcul. si-n inima zeitei se-aprinde o mînie atît de-ncrîncenata. cînd se jucau cu totii. în anii ce-au urmat. sa-si sporeasca puterea. Alcide si Ificle.ce napadise-n Teba. Megara.. si. . ca alti feciori de regi. a faurit un plan. în lupta corp la corp. le cînta cîntece sau îi purta pe cal. a glasuit Alcide. Hera îsi lasa ochii catre cetatea Teba. Atunci. si mama s-a-nvoit. si-mi va fi de folos".. Ma-nsotesc cu Megara. Amfitrion. cu mintea ravasita. urcîndu-se cu cinste în palatul lui Zeus. si izgonise oastea si pe regele ei. cu sufletul zdrobit. si-o jefuia de aur. sa dea piept cu primejdii.doar cu-o maciuca-n mîna. Sa ne gatim de nunta. a socotit ca pruncii si soata sa. regele Tebei. bietul Alcide. ce pastra o otrava într-o cupa de aur. seara. bunul Amfitrion a cugetat ca-i bine ca tînarul Alcide sa-nvete mestesugul cel aspru-al armelor. acela ce-i tinea la el în ospetie pe-Amfi-trion. . îl vede pe Alcide. în anii ce-au trecut. Mania. L-a chemat deci la sine pe voinicul Alcide si l-a rugat sa-i fie ginere si urmas." Aflînd aceasta veste.9 Geloasa Hera îl loveste din nou crunt pe fiul Alcmenei . Alcide a-nvatat. Tînarul s-a-nvoit. prin ierburile verii. Megara a avut trei prunci de la Alcide. Mania. în goana cea mai mare. si pe prietenii sai. era nespus de vesel.

zvîrlea zîmbete desuchiate oricui îl întîlnea. inele. sa-i împlinesti cu sîrg regelui Euristeu toate poruncile . mergînd catre Micena. Desi nu este drept. voinice ? l-a-ntrebat cea dintâi. a întîlnit deodata. 28 La oracolul din Delfi Cînd s-a trezit sarmanul. pe Megara . cum porunceste legea hotarîta de Zeus. zicîndu-i : . avea bratari. cu glorie deplina.Era acum Alcide un flacau minunat. la o raspântie.douasprezece-s toate . caci Hera e sireata si poate sa-si loveasca si sotul uneori.primejduindu-ti viata. Erai prea fericit. . de optsprezece ani : frumos. Heracle a primit aceasta ispasire si a plecat în lume.Nu stiu care-i mai drept. gatita în vesminte de stofa tipatoare . caci e razbunatoare si toti se tem de ea. si pe plete valuri trandafirii.Va trebui. Avea o frunte dreapta .Iti cauti drumul.. într-o haina ca neaua. Chiar Zeus însusi tace de-atîtea ori molcom.Nu te pripi. Acuma paraseste Teba cu sapte porti. chicotind. toate primejdiile pe care Hera i le va pune-n cale.. cu umerii plecati. Te du pîna la Delfi si purifica-ti trupul. a vrut sa se azvîrle de pe o stînca nalta.. pristavul tatalui. Tu nu ai nici o vina. Apolo l-a vestit pe feciorul Alcmenei ca este osîndit de zeii-olimpieni . pe drumurile vietii. îmbratisîndu-si copiii. Alcide. a parasit Alcide Teba regelui Creon. Tot el i-a dat acuma numele de Heracle. 30 . I-o razbunare-a Herei. i-a dat raspuns flacaul. semana cu Atena. Cealalta era demna. voinic si ager. vazîndu-l pe Heracle. podoabe. . Puternicul Apolo o sa-ti aduca stire ce trebuie sa faci.asa cum cerea Hera . In mîna ea purta o cununa de laur. în templul de la Delfi. îngîndurat si trist. cu ochii vinetii.sa-si ispaseasca fapta. Gemea. si drept. zeita-ntelepciunii. Tînârul alege drumul virtutii Mergînd el zbuciumat. si înzestrat cu alte multe haruri. Cu fruntea în pamînt.. si poate zeul Hermes. si s-a-ndreptat spre Delfi. marea sa preoteasa. . ca sclav. E prea înfumurata. se blestema 29 amarnic pentru grozava-i fapta. Nimeni nu-i sta-mpotriva. Privirea sa senina te cerceta în fata. desi esti fiu lui Zeus. Doar eu am sa te-ajut. Ducea o viata simpla. Ea a orînduit ca sa-ti lovesti copiii si sa fii nevoit sa ispasesti o crima care nu e a ta. a glasuit Apolo prin gura Pitiei. Una era boita. doua femei ciudate 10. slujind în chip de sclav regelui din Micena. caci n-o iubesc pe Hera. stiind ca o sa-nvinga. Dar s-a ivit Atena. sora sa din Olimp. si. si la oprit. ceilalti zei din Olimp vor fi de partea Herei. Nu-i placea sa îmbrace vesmintempodobite.

Eu te astept. a glasuit Virtutea. monstri si fiare.Stai. Eu aduc fericirea..Cine sînt ? a spus ea c-un glas amagitor. a glasuit Alcide.Josnica Desfrînare. alti regi. Drumul meu e mai greu. . dar vreau sa ispasesc îngrozitoarea-mi crima... binele si pe oameni. l-a-mbiat Desfrînarea. s-a smuls din mîna celei ce îl tîra pe calea placerilor usoare.. .sînt multe.. dupa dorinta Herei..si eu. Zeii m-au osîndit. Doresc sa merg în viata fara de ocolis si sa slujesc dreptatea. S-a-ntors spre Desfrînare si ia rostit cu sila : ..e drept . dispretuit de toti. . în bine pentru oameni. a mai rostit mieroasa : . Dar cine esti. Heracle a pus mîna pe greaua lui maciuca. . auzind-o. facuta fara voie.Tu cine esti ? . si nu ai alta grija decît sa te desfeti. si cinste. pe drumul gloriei. cu truda si primejdii. Dar la capatul lui se afla biruinta. si dreptate. aratat de Virtute. nu pleca.fara de sovaire... Desfrînarea. rusinoasa. femeie ? . Heracle. Am sa ma lupt cu Hera si. urmeaza-ma ! L-a apucat de mîna si a vroit sa-l traga pe drumurile ei. Pe drumul Desfrînarii..cum au cîntat poetii . a glasuit Heracle. numele lui Heracle va fi slavit pe veci.. La vorbele acestea. a spus din nou Virtutea.. Insa acela care se daruieste lor devine un nevolnic.. Tu-mi poti fi de folos ? . sînt urgisit de Hera sa fiu sclav unui rege nevolnic. nu ma poti amagi !. .Mai bine daruieste-ti viata numai placerii. Eu însotesc vitejii ce lupta pentru oameni.Eu nu fug de greutati.. desi puternic. Urmeaza-ma pe mine. grabita sa-l si cuprinda-n mreje. dusmanii mii si mii. Aleg drumul Virtutii. luptînd neînfricat si preschimbînd tot raul. si batrînetea lui e trista. cînd o voi înfrînge. voinice. Dar cealalta femeie le-a rasarit în cale si-a glasuit asa : .. îi ajut sa zdrobeasca relele-n a lor cale si sa triumfe astfel binele pe pamînt. poti trîndavi în voie. vei fi victorios.Atuncea ea. Haide. regele Euristeu. Heracle. urzit acolo-n slavi.Pot sa-ti arat o cale lipsita de greutati. din Micena. iar dupa moartea ta. Vei fi mai multumit. Din clipele acelea . Heracle n-a urmat decît drumul cel aspru. lupte si primejdii cumplite i-au asternut în cale ne-crutatoarea Hera. placeri . Sosirea la Micena . ti-o repet. Urmîndu-ma pe mine.. am sa fiu fericit... Eu nu ma tem de soarta si nu m-as fi supus . e presarat cu lupte. Urmîndu-ma pe mine. cu toate ca adesea multi îmi spun. poti dobîndi belsugul din munca altora.Virtutea.Ţi-am spus-o. ori31 cîte piedici.

la Poarta leilor. n-o sa scape nici el din lupta asta !. el sclav. lasîndu-si bratele sa-i cada fara vlaga. . Ţi-o jura Euristeu !.. si-un sfetnic. glasuiau sfetnicii.si a plecat Heracle spre regele Micenei. alergînd. Ar fi fugit. si întruna dintre ele sa piara negresit.Sa plece de îndata !... stapîne. si tremura fricosul..Adevarat. si iar s-a dus sageata vî-jîind prin vazduh. acolo-au putrezit. Cu mîinile întinse spre cerul rosietic. Dati-i porunci la poarta. Heracle. si a tintit mai bine. striga iar Euristeu... la Poarta leilor. fara de nici un murmur.Nu. dar s-a izbit de el ca de un zid de piatra. . .. Iar el mergea întins spre tinutul Nemeei11.Nu ! Nu ma tem de dînsul ! striga el ascutit. Euristeu glasuia : -f Iti multumesc. de nu ar fi stiut ca-i e de sprijin Hera. Sageata a zburat si l-a lovit pe leu . fiul monstrului Tifon si-al viperei Ehidna.. Mîncase-n acea ziua o turma si-un pastor. în tinutul Ne-meei zac munti de oseminte. Fiara era uriasa. . unde-ntr-o pestera si-avea culcusul leul. .Slavite !.. Supusii tai nevrednici datori sînt sa te-asculte. pîna ce cruda fiara s-a reîntors satula. stapîne. rosii si plini de sînge. Avea niste ochi mari... dar n-a gasit pe leu.. Heracle a vazut-o saltînd printre coline. 32 Poetii povestesc ca feciorul Alcmenei a aflat vagauna. Mare rege !... Ragea-nfiorator.. sa ucida pe leul din Ne-meea. a ajuns la altar : . Vrea sa intre-n oras. în fumul jertfelor.. sfî-siat de coltii leului. Nu îsi sfîrsise vorba. Rapunerea leului din Nemeea Heracle s-a mirat cum n-a patruns sageata în trupul leului. A ajuns la cetate. Cîti sau încumetat sa dea lupta cu leul. El trebuie sa-mplineasca douasprezece munci. întinzînd bine arcul.. într-un amurg de vara. Sa plece.. a mai spus Euristeu cu glasul ragusit.. Heracle-i sclavul meu.. Fii linistit... cel sprijinit de soata puternicului Zeus. zeita cu bratele ca neaua ! Prin voia ta sînt rege în splendida Micena. . N-o sa scape ! Nu ! îi ziceau sfetnicii. Puterea ti-e divina..E dincolo de ziduri.. desigur. Nu se poate... Unde este ?.. Heracle a sosit. Eu sînt stapîn. A tras înca o data.Sa intre ?.. . si-a asteptat un timp. a tras prima sageata. a rostit Euristeu. fiind siguri c-o sa piara Heracle.Heracle ?. . s-a lovit ca de-o stînca si a lunecat jos. Coltii sai ascutiti erau ca niste sabii si straluceau în soare.. Tocmai în acea vreme feciorul lui Stenelos aducea sacrificii pe un altar al Herei. si toti rîdeau cu pofta. Nu i-a putut clinti macar un fir de par. si osîndit de tine.

era de nepatruns. Calcînd peste mormane de oase omenesti. Urlînd. Pielea acestui leu. . a cazut la pamînt13.Legendele Olimpului. Ce-a fost nu stie nimeni. vedea ca i-a sosit acum si ei sfîrsitul. Fiara. Putea sa traga el si-o mie de sageti. Dar dupa ultima sageata.Aicea esti ? Hai. leul s-a repezit. si s-a ascuns acolo. sa nimiceasca fiara care facea prapad. ragind atît de tare. De-ar fi izbit o casa. pentru ca lînga el sta asezata Hera. se pregatea sa sara catre voinicul nostru. la Heracle. A mai tras o sageata . Apucîndu-l de ceafa. Vazînd eroul nostru ca leul se repede. ochii sticlind de ura ai leului urias. dar pielea lui vrajita l-a aparat si-acuma. voinicul s-a saltat spre gîtul leului. Coltii albi straluceau. Labele lui zgîriau peretii pesterii. Iar urletele sale clatinau stîncile. într-un salt. Heracle nu s-a-nspaimîntat. Chiar Tifon i-o vrajise. Leul s-a clatinat. stapînul zeilor privea aceasta lupta. s-a întors pe labe. ca sauzea în cer. cumva. învingatorul sau l-a tras îndat-afara. Dar pîna la sfîr-sit. atît de tare. Deodata a zarit doua faclii aprinse. si cu coama zbîrlita. cu învoirea Gheei. Apoi. a ridicat maciuca si l-a lovit în crestet. Cît a durat ? O zi. Maciuca lui Heracle s-a rupt de la mijloc.Leul ragea cumplit. Pestera leului avea doua intrari. poate chiar doua. Pielea iera vrajita. fugind spre pestera. L-a strîns atît de tare. Nici sabia sau lancea n-ar fi putut strabate în trupul leului. Preaputernicul Zeus îsi lasa astfel fiul sa-nfrunte moartea singur. Puterea lui Heracle era-nspaimîntatoare. . Dornic sa-si ispaseasca fapta cea-ngrozitoare. trei. a patruns înauntru. Leul la rîndul sau. în bezna. cu gîndul sa-l despoaie de blana lui roscata. Leul. facuta fara voie. cu ochii-nsîngerati. rapus. fiu al monstrului Tifon 12 si-al viperei Ehidna. vino ! a glasuit Heracle. pîna l-a-nabusit. Numai ca de-asta data leul s-a-nfricosat. a sarit la Heracle. Din jiltul sau de aur. sa 3 . sa-l prinda. A fost o-nvalmaseala cum nu s-a mai vazut. Sub bufnitura lui pa-mîntul s-a crapat. atunci. cu botul larg cascat. se lupta pentru oameni. voi. Asa i s-au parut eroului. Fara sa stea pe gînduri. ce rapusese atîtea mii de oameni. dar s-a-n-tîmplat la fel. Nici ultima sageata nu l-a ranit pe leu. neîndraznind sa-i vina-n vreun fel în ajutor viteazului Heracle. fara de arme. casa s-ar fi sfarîmat în mii de bucatele. n 33 dea lupta. varsînd atîta sînge în tinutul Nemeei. mai ca s-a rasturnat. Heracle a cuprins leul strîns de grumaz. Atîta ca voinicul nu lupta pentru zei. Fiul marelui Zeus a smuls din munte o stânca si-a zavorit cu ea una din intrari. Heracle a intrat tot mai adînc în bezna acestei pesteri mari.

nici sabia sau lancea. Sa-i desprinda si teasta. Este tot ca si leul. Nu !. sa ucida. muncind luni. a cugetat Heracle. Heracle a reusit sa-l desfaca de piele. iar pe cap si-a pus teasta. si venim sa te-nsotim la lupta. în orasul Tirint. a plecat la Micena.. . s-a-nvesmîntat cu pielea.Nici noi nu credem !.. .. regele Euristeu i-a poruncit s-astepte poruncile regale. .Iti multumim.Sa plece. De-a nimicit pe frate. Ea pustieste turme. Nu-s platose sau coifuri mai bune decît ea".. hidra care salasluieste în mlastinile Lernei14. 34 Spre mlastinile Lernei Lupta cu hidra Auzind Euristeu de-aceasta biruinta n-a mai îngaduit eroului Heracle sa vina nici la poarta Micenei cea bogata. rîdeau toti sfetnicii înconju-rînd slugarnic jiltul lui Euristeu. sa-l jupoaie pe leul ce fusese vrajit de fiorosul Tifon. Heracle ! Tu ne ajuti pe noi. Nu cred c-o sa mai scape acum fiul lui Zeus si-al frumoasei Alcmena..si s-a gatit Heracle sa plece catre Lerna. întoarse în fel si chip. precum hota-rîse. Dar tu ai biruit. A tras însa zadarnic de piele s-o desprinda. si-a dat repede seama ca sabia sau cutitul nu-i erau de folos. poate ani. Cheama-ne. . Atît i-era de teama. de asta data. poporenii de rînd. Mai ales ca aflase cum oamenii de Argos. si a-ncercat flacaul sa jupoaie de piele îngrozitoarea fiara chiar cu ghearele ei. în veacuri.. adus pe scut. odrasla a lui Tifon si-a viperei Ehidna. spusese Euristeu. si. si-asa a izbutit. si sa nu se întoarca decît biruitor sau mort. sau sabie. în Nemeea.Sa plece deci la Lerna ! glasuise stapînul.. Atîta ca Heracle nu era doar puternic. n-ar fi putut Heracle.. vreo sageata. acei ce ne luptam adeseori cu fiare si monstrii-ncrîncenati. Nici unul n-a scapat din cîti au vrut s-ajunga la mlastinile Lernei. Cu ghearele taioase. si. sau lance. ca sa nu-l mai vada pe eroul Heracle. îl urmau în siraguri si îi strigau voiosi : . cirezi. Regele te-a trimis la moarte. Prin vitejia lui îsi dobîndise în lupta o platosa si-un coif. ce n-o poate strapunge."Din blana astui leu. am sa mi-o pun pe cap. Asa învesmîntat. si teasta lui de fier. trimise printr-un crainic. si cugetînd mai bine. Noi sîntem lînga tine. îndraznet si viteaz. am sa-mi fac eu vesmîntul. holde de grîu.. . prin care nu puteau sa patrunda sageata. Cît era de puternic.. sa rapuna si sora. si-i omoara pe oameni. Era si întelept.

Tatal a-ncuviintat . Cu-aceeasi istetime. blestemata odrasla a lui Tifon. Sa-l duc pîna la Lerna. Din boturile-i hîde.. cincizeci de capete. dar eroul Heracle n-a vrut sa se-nvoiasca. în goana cailor. încît.Nu pot sa-l iau cu mine. purtînd în spate lemne si-O' gramada de fîn. pîna-n Lerna. a cerut învoire tatalui sa-l conduca pe eroul Heracle cu carul. In numele multimii. îl iubea pe Heracle mai mult decît pe-oricine. spusese lui Ificle. în vîrful carora legase so-moioage de fîn aprins în foc. 3 36 Hidra dormea la ceasul cînd au sosit cei doi. S-au dus pîna la Lerna. hidoase. tintind-o iar pe hidra cu cîteva sageti. Iolau e mult prea tînar. Mult s-a mirat voinicul si a lovit din nou. . Fara sa piarda vreme. întîia lovitura a si facut sa-i zboare unul din capete. atît erau de multe. a glasuit eroul.Te scoala. Numai ca îndraznetul flacau al lui Ificle atîta se rugase de unul si de altul. si-au plecat împreuna. Numai ca-n locul unde fusese un singur cap cresteau acuma doua. încît pîna la urma Heracle a primit sa mearga cu Iolau. atîta staruise.si-unul mai gros ca toate : capul nemuritor. pregatise si caii. Dar orisicît lovea. Apoi fiul lui Zeus a început sa-ncinga sagetile în foc si sa traga cu ele în hidra adormita. unde stapînea moartea.Atîtia oameni vor sa fie lînga el în ceasurile grele. pe care-o dovedise si-n lupta din Nemeea. Dar tînarul Iolau. mucede. vreau sa-l însotesc eu. In jurul ei erau mormane fara numar de fiinte omenesti. Din zare se vedeau aburi verzi. în loc de noua. Iolau a aprins focul. care se ridicau din mlastina întinsa. feciorul lui Ificle. . dihania uriasa s-a ridicat din mlastini. . în locul fiecarui cap smuls de pe gîtlej. Heracle si Iolau s-au apropiat încet. rapuse si tîrîte pîna-n salasul sau. spusese lui Ificle. si-l admira nespus. ca de-obicei.. se-naltau altele. cu boturi plescaind si coltii ca pumnale de fier. Heracle a sarit la ea cu ghioaga-n mîna.Vrusese sa porneasca pe jos. . împunsa de sageti.Adu-mi lemne aprinse sf arde fiecare gîtlej. umplînd întreg vazduhul c-un miros otravit. Nu le putea mînca. în goana cailor. si-n Lerna sînt primejdii ce pot sa-l coste viata !. si carul pentru drum. ca niste flacari verzi. si vreau sa-l crut macar de truda drumului. de unde smulg capatînile hidrei. tîsneau limbi otravite si suiera cumplit. Avea noua gîtlejuri si noua capete . otraviti... si putrezeau prin mlastini. Heracle i-a strigat flacaului Iolau : . se ridicau acum verzi.

care era mai sus ca toate cele37 lalte si pe-un grumaz mai gros. care salasluiau în niste smîrcuri negre.. curînd n-au mai putut sa creasca alte noi capete. în acest fel. rasarit de sub mlastini la suierele hidrei. lînga un oras.. Teafar tot n-o sa iasa din încercarea asta. Cursese-atîta sînge în toata-mprejurimea orasului Stimfalos. i-a dat raspuns Iolau. si cu bucati de lemn. la Tirint. Din aripe zvîrleau pene ca niste lanci.De va scapa de pasari. unul dintre picioare. în vremea asta însa. de nu sarea Iolau c-un bolovan în brate si nu-i sfarîma trupul. si-atunci a-mpins Heracle si-a rasturnat deasupra-i o stînca grea si-nalta. si înca-a mai durat pîna catre amurg. care ardeau în flacari. alaturi de Iolau. Luau oamenii în gheare. . L-a zdrobit cu maciuca . Stimfalos 15. sub stînca asta. sau cînd vedea-n Stimfalos sîngele siroind. înfricosati de moarte. pornind catre Tirint. socotea Euris-teu. îi sfîsiase carnea si-i taia poate osul. . si-acolo îi mîncau în timpul zborului. auzind gemete. Pasarile stimfaliene Dar nici nu apucase sa-si odihneasca trupul Heracle. Heracle-a izbutit sa-i zdrobeasca odraslei lui Tifon si-a Ehidnei capul nemuritor.Iolau s-a repezit. Doborau animale si oameni deopotriva. cu clestii lui taiosi. zeul razboiului. hidra îsi rasucise coada ei de balaur peste picioarele eroului Heracle. Se urcau în vazduh. fara nici o putere. pe tarmurile marii. a glasuit Heracle flacaului Iolau. Nimeni nu îndraznea sa se lupte cu ele. nu o sa-l ierte Ares. Lupta durase din zori pîna-n amiaz. coltii puteau sa muste. în care gîlgîia venin negru-ver-zui.Aici. în acel ceas tîrziu. In schimb eu am sa-mi moi toate sagetile în sîngele acesta înveninat al hidrei. zdrobit. lînga salasul hidrei. capul nemuritor va sta pe vesnicie. încît locuitorii îl parasisera.. si ochii lui aprinsi azvîrleau înca flacari. Iar pasarile-acestea aveau ciocuri de-arama si aripe de bronz. . mare cît un vitel. Iar un crab monstruos. care se ridica în mijlocul mocirlei. capul împrastia miasme otravite. Trebuia sa se lupte c-un soi de pasari mari. încerca sa-i reteze. si el se desfata. ca i-a venit porunca sa plece iar la drum. a împlinit porunca. .. pentru ca pasarile-acelea slujeau cruntului Ares. cufundîndu-l în mlastini. trimitînd pe Heracle în smîrcuri. Se pustiise locul. dar chiar asa. la Stimfalos. Le-a pus apoi în tolba si s-a urcat în car. cu mult mai mari ca omul. Heracle si-a muiat toate sagetile în sîngele-otravit al hidrei de Ja Lerna.Va fi vai de dusmanii pe care-i vei tinti.

Azvîr-lea si cu lancea. facute din arama. dornic de razbunare. ce era lînga smîrcuri.. îl îndemnau sa stea sau sa se-ntoarca-acasa.Am sa gonesc acum si-aceste pasari negre. de frica mortii. unde se afla smîrcul. Eu ma pot apara cu blana mea de leu. 38 n-ai unde te feri. cu pasarile-acestea. nu în lunga vreme. sîngerosul. . Astfel s-a ispravit si-aceasta încercare . Leauzeau Euristeu si sfetnicii-n Micena.. voi merge singur. La zgomotul acesta s-au ridicat în stoluri pasarile lui Ares. Tu ne-ai scapat de cele doua-nfricosatoare odrasle-ale lui Tifon. Tragea din arc sageti. . în smîrcuri se scaldau cu aripile negre.si a plecat Heracle catre golful argolic.. si nu stiau ca el.Aha ! îsi spuneau ei. si tipetele lor umpleau întreg vazduhul. ce trimit din înalt lanci tari din aripe ? Ares le ocroteste. si. Cu miile s-au stins. mormane mari de pasari. într-o insula mica. îl rugau oamenii. le raspunse Heracle. ca într-un giulgiu negru. ba poate si mai bine. Poate sa fie Ares oricît de mînios.. N-am încercat si noi ? Iar locul e deschis. învaluit în blana de leu. . Dar s-a jurat s-ajute pe Hera totdeauna în contra lui Heracle.. mii si zeci de mii. Ajuns la tarmul marii s-a urcat pe un deal. nu. Mult au mai patimit oamenii din Stimfalos si din împrejurimi. Insa eroul nostru si-a ridicat maciuca. Ducea cu el voinicul doua timpane mari. a fost cuprins de frica numai vazîndu-i ochii cu care îl tintea si a luat-o la goana.. si mergea mai departe. Nu vrem sa mori si tu. fara viata.a treia. Tuturor ne esti drag. ridicata din ape de Tetis. Putine ramîneau. mii. si Ares.. gata sa îl loveasca. Cîti îl vedeau pe cale. Lovea si cu maciuca. Ares s-ar fi ivit c-o sabie-n mîna în fata lui Heracle. A început sa bata puternic în timpane. Insa. nu se temea de pasari.. de-i era la-ndemîna. A pierit în vazduh. dupa cît se spune. avînd coiful pe cap. la dorinta preacrudului zeu Ares. .Euristeu vrea sa pieri ! îl sfatuiau ei toti. Voi însa ati pieri. nepatruns. Ba.. ce strabateau deodata cîte-o suta de pasari.Nu.. zburau tipînd cu graba spre portul Euxin 16. . întinse. dupa numar.Sa te-nsotim si noi. . Cum poti tu sa te lupti cu monstrii zburatori. Cerul se-ntunecase de-atîta pasarime. Auziti ce se-ntîmpla ! Acesta e sfîrsitul feciorului Alcmenei. Tot locul se-nvelea.

Heracle-a luat cu sine un trup de pasare, strapuns de-o sageata, sa-i fie marturie, si-a plecat spre Tirint. Pe drum se întîlnea cu oamenii în cete, oameni ce se-ntorceau spre orasul Stimfalos. si ei îi multumeau cu lacrimi pe obraz, fericiti ca puteau sa-si regaseasca iar caminul parasit, fara primejdie pentru copiii lor.
39

Caprioara zeitei Artemis Numai ca inima haina a regelui Micenei nu se îndestula nici-cînd cu suferinta eroului Heracle. si, fara sa-i mai dea ragaz sa se-odihneasca, l-a trimis sa-i aduca, din muntii Arcadiei, o iute caprioara a sorei lui Apolo, zeita Artemis. Caprioara aceasta avea coarne de aur si picioare de-arama. Fusese harazita de zeita fecioara sa faca pagube în livezi si peogoare, si-asa sa-i pedepseasca pe bietii muritori. Se mîniase tare pe ei zeita vînatoarei, fiindca nu-i aduceau destule jertfe-n templu. si oriunde dadeau rod livada sau ogorul, gradina sau pasunea, caprioara sosea, la porunca zeitei. Calca-n picioare totul, lovea cu coarnele si para-duia rodul. Degeaba o rugau oamenii pe zeita sa nu-i mai pedepseasca, ea nu se îndura. Acum pleca Heracle sa prinda caprioara, s-o aduca legata în orasul Tirint. - Pe-aceasta caprioara n-o poate nimeni prinde. Fuge ca o sageata... rîdeau toti sfetnicii strînsi lînga Euristeu... si-apoi chiar de-o va prinde, s-aduna dusmania zeilor olimpieni. Pe lînga zeul Ares, îl va urî si-Artemis. Toate sînt ticluite sa-i grabeasca sfîr-situl feciorului Alcmenei... - Asa e ! Va pieri ! scrîsnea si Euristeu, cu ochii mici de ura. si-abia atuncea, prieteni, am sa fiu multumit si am sa fiu pe plac ocrotitoarei mele, marea zeita Hera. într-adevar, Heracle, dupa ce colindase prin desele paduri ale Arcadiei, aflase anevoie salasul caprioarei cu coarnele de aur. Insa cum a zarit-o, i-a si pierit din ochi. Nu parea ca alearga sau c-atinge pamîntul. Semana c-un vîrtej care aluneca, cu vuiet, pe-o cîmpie, sentoarce, sta o clipa si iarasi se porneste, ca sa-l si pierzi din ochi. Era o caprioara cum nu se pomenise. Numai ca nici Heracle nu se lasa învins. si se spune-n legenda ca, fara de odihna, adesea fara hrana, sau apa, sau chiar somn, a urmarit-o-ntruna. Ea s-a-n-dreptat, în goana, întîi spre miazanoapte, ajungînd în tinutul zis hiperborean, la marginile lumii, unde izvora Istrul, dupa stravechi legende 17. Aici era s-o prinda ; poposise o clipa, doar cît a rasuflat. Dar ea, facînd un salt, a si tîsnit din nou, pornind spre miazaziua. Au fugit amîndoi, asa, un an de zile. Oamenii îi vedeau trecînd cum trece vîntul. Ar fi vrut sa-l ajute pe dragul lor Heracle. Atît ca nici o fiinta, de pe întreg pamîntul, nu mai putea salerge atît de repede cum fugea caprioara, urmata de Heracle. Alergînd amîndoi, pe cînd se-mplinea anul, au ajuns la un rîu, albastrul rîu Ladon. si dincolo de rîu era templul zeitei. si daca apuca sa patrunda în templu, caprioara zeitei era la adapost. Heracle nu putea s-o mai scoata de-acolo. Pîn-atunci se ferise sa foloseasca arcul. Vazînd ca peste-o clipa caprioara zeitei o sa ajungan templu, Heracle a tintit-o, din fuga, cu-o sageata, în piciorul ei stîng. Animalul ranit s-a

oprit locului. Heracle, din doi pasi, a si fost lînga ea si a prins-o de coarne. I-a scos grabnic sageata din piciorul sau ager. Legînd-o c-un curmei de celelalte trei picioare de arama, a luat-o pe spinare. - Unde te duci, Heracle ? i-a strigat Artemis, de pe o culme înalta. Da-i drumul caprioarei. Iai suparat pe Hera, pe Ares, si acuma ma mînii si pe mine ? - Nici nu ma gîndesc, zeita ! i-a-ntors raspuns voinicul. Este porunca Herei, data prin Euristeu, basileul din Argos. Cere-i ei socoteala. Eu sînt doar multumit ca i-am scapat pe oameni de-atî-tea stricaciuni pe care caprioara le-aducea cîmpurilor 18. si-a plecat mai departe, lasînd-o pe zeita sa strige cît poftea. Mistretul din Erimant Stapînul cel nevolnic tragea acum nadejde ca viteazul Heracle, dupa atîtea lupte : cu leul din Nemeea, cu hidra de la Lerna, pasarile lui Ares, si goana necurmata, mai bine de un an, pe urma caprioarei zeitei Artemis, a obosit de-ajuns. - îl voi trimite dara, spunea celor din jur, în muntii Erimant19, sa-mi aduca de-acolo, viu si nevatamat, mistretul fioros, care pa-raduieste codrii desi ai Psofidei 20, distrugînd asezari si nimicind pe oameni. Sa plece deîndata ! - Sa plece deîndata! strigau toti sfetnicii. si iar pleca Heracle - desi abia sosise - savîrsind calea-n-toarsa catre Arcadia. Pe cînd mergea, eroul a întîlnit în cale pe centaurul Folos 21. Centaurul acesta avea o fire blînda. Fiind prieten cu Heracle, l-a poftit la un ospat si-o ora de ragaz, dupa atîta truda. Ba, vrînd a-i fi pe plac, a mai desfundat Folos si un butoi cu vin, pe care îl primise de la Dionisos, zeul vitei de vie. Era un vin din care nu sorbeau decît zeii. Aroma lui era atît de-mbatatoare, încît s-a raspîndit peste tot muntele, ametindu-i Pe oameni, pe monstri si pe fiare. Cei dintîi au simtit aromamba-tatoare fratii centaurului. In tropote grozave, au alergat cu totii spre pestera în care Folos îl gazduia pe voinicul Heracle.

40 41
- De ce ai desfundat butoiul fara noi ? au racnit ei spre Folos. Nemernicul acesta, sclavul lui Euristeu, a baut vinul nostru ? si, fara sa astepte raspunsul fratelui, s-au repezit cu stmci si trunchiuri de copaci sa-l omoare pe fiul reginei de la Teba. Unul i-a aruncat o stînca mare-n frunte, altul l-a izbit strasnic cu un trunchi de stejar. De nu era Heracle atîta de puternic, ar fi pierit îndata. Atunci, s-a ridicat preavoinicul Heracle, cum sare o scînteie din focul cel urias, care cuprinde-un rug. Usor ca rîndunica, dar în-dîrjit ca leul cînd e ranit de moarte, s-a avîntat Heracle la cel dintîi centaur si, lovindu-l cu pumnul, l-a si rapus pe loc. A pus mîna pe ghioaga, pe ghioaga lui cumplita, sfarîmînd teste, piepturi si sale de centauri, culcîndu-i la pamînt. Centaurii, cu spaima, cîti mai erau în viata, s-au napustit afara din pestera lui Folos.

Heracle, fugarindu-i, i-a tintit cu sageti. Nici unul n-a scapat. înca nepotolit de-aceasta suparare, s-a dus în Erimant, cau-tîndu-l pe mistret. L-a aflat cu greutate, ascuns într-un desis. Avea niste colti albi, lungi de un stat de om, taiosi ca niste lanci. Vazîndu-l pe Heracle, mistretul - ce fusese vestit de Artemis ca vor veni primejdii - s-a zvîrlit într-un trunchi înalt, gros, de stejar. Cu rîtul lui enorm l-a smuls din radacina, trîntindu-l spre erou. Heracle s-a ferit. A vrut sa ia el trunchiul care cazuse jos, sa-l zvîrle spre mistret. însa si-a amintit ca trebuie s-aduca mistretul viu si teafar crudului Euristeu. Mistretul ar fi vrut sa fuga catre vale ; dar Heracle, strigînd si aruncînd cu pietre, l-a silit sa se urce spre vîrful Erimant. Cazuse peste munte zapada proaspata. Mistretul luneca sau se împotmolea, gîfîia tot mai mult. Nu mai putea sa fuga. Istet, sprinten, voinicul s-a repezit peo culme. De-acolo a sarit de-a dreptul peste fiara. A lovit-o în ceafa de i-a taiat suflarea, si fiara s-a-mblînzit. A luat-o pe spinare si-a pornit spre Micena. Auzind Euristeu ca a ajuns Heracle cu fiara la Micena, ca a intrat pe poarta si vine la palat, a început sa strige spre sfetnici sa-l opreasca. Dar nimeni nu-ndraznea sa i s-arate-n cale. De frica, lasul rege a fugit, s-a ascuns într-un butoi de-arama si, tremurînd, tipa : - Omoara-l sau da-i drumul sa plece unde-o sti ! Nu-mi trebuie mistretul. Pleaca de-aici cu el... Nu uita ca-mi esti sclav, si-asa îti poruncesc... - Am primit sa-ti slujesc, nu fiindca pretuiesti în ochii mei ceva, i-a dat raspuns Heracle. Datina noastra cere ca pentru orice fapta de sînge sa platesti, stînd un timp în sclavie. si eu m-am supus ei. Dar afla, Euristeu, ca eu orisice munca nu o fac pentru
42

tine, ci o fac pentru oameni, pe care îi iubesc. Pentru ei am plecat, sa-i scap de-aceasta fiara, pe care-o port în spate... - Fa cu ea tot ce vrei, dar lasa-ma sa ies din butoiul de-arama, se tînguia fricosul. si nu s-a linistit decît cînd a vazut mistretul jupuit si carnea lui încinsa în frigare de-arama.

Grajdurile lui Augias
Atunci a prins curaj, a iesit din butoi si-a început sa spuna cu-amenintari în glas : - Du-te acum în Elida, la regele Augias, fiul lui Helios, puternicul zeu soare. Iar regele Elidei are trei mii de boi, din care-o parte au picioarele ca neaua, altii-s în întregime albi, parca-s lebede, si altii-s purpurii, ca stofa sidoniana. si între toti acestia un taur, Faeton, se-aseamana c-o stea de aur sclipitor. în grajdurile sale, gunoiul vitelor, neridicat de veacuri, s-a înaltat ca muntii. si vitele acelea, ce-s date în pastrare regelui chiar de soare, nu mai au loc în grajd. Du-te deci la Augias si curata gunoiul...

- Ma duc, a spus Heracle, fiindca stiu prea bine cîti sclavi au fost ucisi de regele Augias, pentru ca n-au putut sa curete gunoiul. stiu cîti ar mai pieri... si a plecat Heracle la regele Augias, sa-mplineasca porunca. - Regele Euristeu te-a trimis pentr-un an, i-a glasuit Augias, vazîndu-l pe Heracle. Eu cred ca nici în zece, poate nici într-o viata, nu ai sa izbutesti sa-mi cureti grajdurile. si de nu izbutesti, sa stii c-ai sa-ti pierzi viata aicea, în Elida... - O, rege, a zis Heracle, omul are si minte, nu numai brat de fier. Ce-ai zice tu, de pilda, daca eu as putea sa-ti curat într-o zi gunoiul tot din grajduri, si nu-ntr-o viata-ntreaga ?... - Atunci ti-as da rasplata, din cirezile mele, trei sute de boi buni. Dar nu e cu putinta asa ceva, Heracle. Nici zeii n-ar putea, dar tu, un muritor... Gîndeste-te ce spui. - Sa încercam ? - Fireste, daca te încumeti !... - si-ti tii fagaduiala ? ♦ 1- Fac chiar si-un juramînt. - Bine. Atunci, priveste !... si istetul Heracle a scos vitele-afara, aucîndu-le-ntr-un cîmp.
43
1

I f »"4 11 ('I t

A pus mîna pe ghioaga. A lovit cu putere în zidul cel înalt, din fundul grajdurilor, facînd doua sparturi. Din dreptul fiecarei sparturi facuta-n zid, a sapat dupa-aceea cîte o albie, spre cele doua rîuri aflate-n apropiere : Alfeul si Peneul. Apa a intrat pe albiile acestea, pe urma, prin sparturi, în grajdul lui Augias. Heracle avusese grija, mai înainte, sa sparga si în fata zidul cel gros la fel. Apa intra prin fundul acelui grajd urias si se varsa prin fata, du cînd cu ea gunoiul. Nici nu venise seara, si grajdul lui Augias fusese curatat, gaurile din ziduri astupate la loc. Alfeul si Peneul curgeau iarasi în matci, iar albiile noi, umplute cu pamînt, nu se mai cunosteau. - Ce zici acum, Augias ? l-a întrebat Heracie. M-am tinut de cuvînt ? Hai, tine-te si tu !... Dar siretul Augias, vazîndu-si împlinita dorinta ce-o avea, s-a razgîndit îndata. - Esti sclav si împlinesti poruncile primite, a glasuit el aspru. Pleaca spre Euristeu. Fata de sclavi, un rege nu este nevoit sa-si, pastreze cuvîntul. - Dupa datina veche, acel ce nu-si pastreaza cuvîntul va sa piara ! i-a dat raspuns Heracle. Cînd am sa ajung liber, ma voi lupta cu tine, rege fara cuvînt, si am sa te rapun. - Pleaca, îti poruncesc ! a rostit regele. Heracle a plecat, dar, dupa cum se spune, s-a-ntors cînd a fost liber. S-a luptat cu Augias si ia învins ostirea care îl apara. Regele a cazut. Eroul, dupa lupta, a rasadit acolo trei sute de

Heracle a primit o noua Însarcinare. Taurul lui Poseidon Plecarea spre Tracia Dupa ce a curatat si grajdul lui Augias. livezi. Strabatea toata Creta. în regatul lui Minos. Statea cu fruntea-n jos si-n-genunchea-nainte-i. turbat ca vijelia. Acolo se afla un taur alb ca spuma. Poseidon furtunosul. Taurul a intrat în marea lui Poseidon. Musca oa-aneni si vite. Orice strain ajunge în Tracia e prins de crudul Diomede si dus. a fugit ca naluca. unde-l va doborî un alt erou. fara sa-i ia si viata. e zvîrlit cailor. Ţinîndu-l strîns de coarne. . înfricosat de taur. Gheea. parca-si cerea iertare. taurul lui Poseidon fusese îmblînzit. si-a înotat cu sîrg pîna-n Peloponez. la grajduri .maslini si a statornicit serbarile vestite. spune legenda. Heracle si-a facut din fire de otel o plasa. De-aici. Chiar regele din Creta. Iar cînd s-a repezit. puternici si cinstiti 22. calcînd-o sub copite. si în putina vreme.ce-l binecuvîntau ca-i scapa de urgie . Ochii-i ardeau vapaie. a-ndreptat taurul spre valurile marii. trimis de zeul marii. Cu coarnele strica locuinte si grajduri. Heracle i-a strîns botul în pumnii lui de fier. gonesc ca niste vulturi cînd zboara prin vazduh. flamînzi ca niste lupi. si iarasi Euristeu s-a ascuns în butoi. Ca sa-l poata supune. ce se afla în Creta. numite olimpiade. Hera i-a amintit ca este-n Tracia un fecior al lui Ares. l-a dus fiul Alcmenei pîna-n tinutul Argos si l-a închis în grajdul regelui Euristeu. Euristeu a-ntrebat-o pe stapîna sa. mugind încetisor. îi asculta porunca viteazului Heracle. pentru ca se hranesc numai cu carne vie. mugea-nfiorator. I-a-ncovoiat grumazul. taurul lui Poseidon a nimerit în plasa. tîrîs. Luîndu-si deci ramas bun de la regele Minos si de la poporenii din insula lui Zeus .Heracle s-a urcat pe taur. gradini Dupa ce s-a întors Heracle si din Creta. Minos. cu coarnele plecate. pe cîmpul Maraton. ca pe-un cal. Tezeu. insula minunata. si holde. S-a dus în Atica. nici sfetnicii si nici ostenii lui nu cutezau sa lupte cu taurul turbat al zeului Poseidon. Hera. cînd s-a vazut scapat. din bot îi curgeau bale. strigînd înfricosat slujitorilor sai ca sa desfaca poarta la grajduri si sa lase taurul lui Poseidon sa fuga unde-o sti. Nici el. A pornit dupa taur. Ci. statea-nchis în palat. si taurul acesta era. mult mai primejdioasa. Regele Diomede are grajduri de-arama. care-l sfîsie-ndata. unde sa-l mai trimita. Porunca îi suna sa-l aduca pe taur în Argos. viu si zdravan. în cinstea biruintei dobîndite de el. pe nume Diomede. Euristeu l-a trimis afara din Elada. l-a atîtat la lupta cu strigate si pietre. fiul lui Zeus si-al frumoasei Europa. si-n ele se gasesc niste cai fara seaman. cum sînt cele cu care se prind pesti. stapîn peste bistoni. spre slava fara moarte a celor îndrazneti. Taurul lui Poseidon. prins într-un streang. Dar sînt legati în lanturi. iata ca soseste Heracle cu o barca. unde copilarise odinioara Zeus. Sînt negri ca taciunii. ascuns de mama sa si de bunica-i.

Totusi ai mai putea sa vietuiesti un timp. si cea mai draga lui .daca-i va putea lua. Heracle s-a gîn-dit ca n-ar putea sa treaca pe lîng-orasul Fera. Cum i-a taiat suvita. spusese solul mortii. nici prietenii cei buni. s-aduca pe ea caii . Admet. 46 Va-nchipuiti ce jale a potopit palatul ! Inima lui Admet s-a sfîsiat de chinuri. Iar solul. în locul lui Admet. si-a plecat iar voinicul. sub pamînt. doar sa traiasca el. zeul mortii. Alcesta a-nchis ochii. eu sînt gata sa plec. cînd este înca tînar si-i însetat de viata ? A întrebat Admet cine ar vrea sa plece în locul lui. prietenul sau.Admet. Euristeu îi daduse o corabie mare. Atîta ca la vremea cînd a sosit Heracle. ce trebuie sa faca. cît erau de ba-trîni. în frumosul port Argos.44 45 :wttmii-uisili . îi vor veni de hac. prins de furtuna. Admet. Ares o sa-l învete pe fiu-i.. glasuia Euristeu.. sub pamînt. Trupul i s-a racit. Hades cel mohorît trimisese sa-l ia pe regele Admet în negrul lui salas. Admet.A scapat el de multe. auzind ce glasuise solul mohorîtului Hades. în Fera. fara sa stea pe gînduri. s-a învoit s-o ia pe tînara Alcesta.unt. auzind sfatul Herei. taindu-i o suvita din parul matasos. Am venit sa te iau. vazînd pe cea mai buna si cea mai credincioasa dintre sotiile ce-au trait pe pamînt pierind sub ochii lui. Tanatos. Socot ca-i ultima. Biruinta asupra mortii . __ Mai bine muream eu. plîngînd. a poposit o vreme pe tarmul tesa-lian. Ba da. scotînd doar un suspin : . fara a fi-ntrebata. la Hades. Nimeni nu a primit. nici slugile. Singura mea durere e ca n-o sa-l mai vad. în casa lui Admet intrase nenorocul. Aceasta-i munca a opta.Sotul mi-e mult prea drag. a vrut o fiinta. Eu te-am iubit nespus. Nimeni n-a vrut sa plece. Aici domnea. Aceasta.preatînara-i sotie. Nici parintii. Altminteri. jos. S-a îngrozit Admet. Ţin la zilele lui mai mult decît la mine. A lunecat pe lespezi. supusii. fara zabava. si nici bunicii. cu sabia în mîna. Diomede. sa nu poata scapa din nou teafar Heracle. jos. S-a apropiat de ea. ramîi cu bine. cel ce are o sabie taioasa. . Cine se învoieste bucuros sa porneasca înspre tarîmul mortii. în locul lui Admet. zicea. la Hades. a spus ea solului. de s-ar gasi o fiinta care îti este draga sa vie-n locul tau.Gateste-te. . cum ceruse Heracle. dar de caii acestia nu cred c-o sa mai scape. s-a hotarît sa plece ea însasi în Infern. Regele Diomede este fiul lui Ares. la Hades. In drum. fara sa se opreasca la regele Admet. Cum sa se duca .

Nu-ti mai dau de-aici drumul. Moartea fusese-nvinsa 23. si pîna la sfîrsit a aflat adevarul. preabunul meu prieten. strîngînd-o la piept pe soata draga. spre lacasul unde zacea Alcesta.ea. . Vazînd-o pe Alcesta vie. care-l iubea si-l pretuia nespus pe eroul Heracle. Tocmai cînd aveau loc întîmplarile-acestea în palatul din Fera. Aducerea cailor lui Diomede Erai spre dimineata cînd au intrat Heracle si-Alcesta în palat. Spre ziua l-a trîntit Heracle pe Tanatos cu pieptul la pamînt si l-a legat în streanguri. nu avea voie nimeni sa stea prin apropiere cînd trebuia sa vina zeul mortii. Heracle s-a sculat usor din asternut. I-a-ntins o masa mare. A-ntors-o iar la viata pe tînara regina . Nemaiavînd ce face. Ma voi lupta cu moartea ce ti-a rapit sotia. S-a furisat Heracle. surî-zatoare. a cugetat Heracle. stia ca-n prima noapte. dupa ce-nchidea ochii oricare muritor. .Aievea e. A întrebat pe-o sluga. a întrebat-o pe-alta. Tanatos a jurat. îi raspundea Alcesta. tînara si frumoasa." Noaptea. a sosit si Heracle. a si bagat de seama ca toti aveau siroaie de lacrimi pe obraz. Potrivit datinei. si nu i-a spus nimic din chinul ce-l rodea. "O.Iti multumim. Admet. Heracle. doar ca sa traiesc eu ? Nu-mi trebuie nici mie viata fara de ea. Atunci s-a repezit si l-a cuprins pe zeu în bra-tele-i vînjoase. Heracle ! glasuia si Admet. n-a vrut sa-l întristeze cu suferinta sa. pentru noi. iar sabia ti-o sfarm. -. n-ai vrut sa ma mîhnesti ! Numai ca am aflat. A asteptat un timp. dezlipindu-si obrazul de cel al dragei sale. în taina. atîta de frumoasa. nu stia ce sa creada. A poruncit sa fie Heracle ospatat cu tot ce-avea mai bun : bucate. Admet. Tanatos. S-au luptat toata noaptea. însa eroul nostru s-a asezat ia pînda. i-a gla-suit Heracle. l-a biruit pe zeul ce taie firul vietii. . Heracle ! . atît de tînara ? Cum sa-si jertfeasca ea zilele netraite. cînd toti dormeau. daca nu redai viata sotiei lui Admet si daca n-ai sa juri ca si prietenul meu va ramîne în viata. îti multumim. în timp ce sta la masa. bauturi si fructe din gradini. Atîta ca Heracle. l-a lasat si pe Admet sa vietuiasca-n tihna.E vis sau e aievea ? glasuia el. si-a auzit deodata fîlfîitul de aripi al zeului Tanatos. Admet se hotarîse sa-si ridice viata cu un pumnal de fier si sa-si 47 urmeze soata în tinutul lui Hades. si am s-o smulg lui Hades. venea zeul Tanatos ca sa ridice umbra trupului adormit.

lanci si arcuri.. S-a luptat iar. 48 Viteaza Hipolita si mîndra Antiopa . numite amazoane. Intorcîndu-se-n Argos. dar trebuie sa vie si ziua asteptata. regele bistonian. Au debarcat pe tarmul cel larg si nisipos." si l-a trimis s-aduca o cingatoare scumpa. si debarcînd acolo.. dar caii fla-mînziti. O ! Cît am sa ma bucur. ostenii bistonieni. purtînd pe spate arcuri si-n rnîini lanci ascutite. Plutise iar pe mare. Zeus s-a mîniat si-a trimis niste lupi. pîna ce au ajuns în Pontul Euxin. In cea de-a treia zi. Au staruit sa-i fie si ei însotitori. femei razboinice. Tot atunci. regele. zeul razboiului . trei zile. Heracle s-a-nvoit. Peleu si Telamon. In goana lor nebuna au ajuns în padurea ce-m-prejmuia Olimpul. sa-i suie pe corabie. Cingatoarea Hipolitei . Totusi. cu o alta ostire de calareti armati cu sabii. dar regele Micenei a poruncit din nou slujitorilor sai sa le deschida poarta. dar Ares n-a-ndraznit sa se arate iar si sa-l cheme la lupta pe feciorul Alcmenei. El l-a suit pe punte . l-au sfîsiat. plutind neîntrerupt. . de propriii lui cai. Heracle-a adus caii în orasul Micena.copilele lui Ares.De opt ori a scapat pîna acum Heracle.domneau peste poporul de femei luptatoare. muntele cel înalt. iarasi s-a-nspaimîntat si-a sarit în butoi. Cîtiva eroi vestiti. Lasase fericire în palatul din Fera si pornise din nou. Heracle a-nchis caii în niste grajduri largi. l-a atacat din nou. S-au adunat în Argos. calarind pe cai iuti. pe care o avea regina Hipolita. Regele Euristeu. pe drum. si-a rostit Euristeu. cînd am sa-l vad pe rug !. sa fie lasati liberi. pe care zeul Ares îl vestise din vreme. Mînia zeului ce-atîta la razboaie a sporit si mai mult . ca Tezeu din Atena. Acestia au fugit. Regele Diomede a cazut însa prins în mîna lui Heracle. cîti mai erau în viata.. si s-au urcat cu totii pe o corabie. care salasluiau la Pontul Euxin 2i . strajuit de amazoane. legîndu-i peste boturi cu lanturi de arama.Dar feciorul Alcmenei nu mai era. daruita cu vraji de zeii olimpieni. n-au vrut sa-l lase singur în tara amazoana. stiind ce îndurase Heracle pîn-atunci. au trebuit sa fuga. aflînd ca Diomede a fost mîncat. Odata si odata soarta îl va lovi. care i-au încoltit si i-au mîncat pe toti. Plecase. se vazuse pe data încercuit de sute si sute de razboinici. si i-a pornit spre tarm. A luat din grajduri caii. pîna la urma i-a biruit pe toti. cum îi urzeste Hera. sa-si împlineasca slujba. si-n sfîrsit ajunsese la cruntul Diomede. pe drum.

cu caii lor cu tot. Lupta cu amazoanele Din cer. aratîndu-i ca vine din Micena. trîntite la. sa o duca Admetei. pamînt. lup-tîndu-ma cu tine si cu ostirea ta ? . trimis de Euristeu. Frumoasa Antiopa a ramas însa prada eroului Tezeu. splendida cingatoare. i-a mai rostit Heracle. în asfintitul lumii. prin vorba-i iscusita.I-a-ntîmpinat la tarmuri preamîndra Hipolita. si a vorbit zeita atît de-nversunata. Fata lui Euristeu. Regina era gata s-o scoata de pe mijloc s-o dea. Dar si fiul Alcmenei. I-a întrebat ce vor. în schimbul libertatii fecioarei. Din arcuri a tîsnit o ploaie de sageti. repezindu-se.O dau de bunavoie. fiica lui Euristeu. 49 iilliliimin Au cazut prizoniere frumoasa Antiopa si-o capetenie. calare.Minciuna ne rosteste acest fiu al Alcmenei ! El nu vrea altceva decît sa ne omoare si sa ne ia regina. A sarit în mijlocul femeilor strigînd : . plina toata de vraji. dîrze. s-arunce lanci. Ca spicele cadeau vestitele-amazoane. Degeaba Hipolita încerca sa le tina. . înarmata. Nu vreau sa lupt cu voi. eroului Heracle. Nimeni n-o asculta. i-a glasuit regina. S-au pregatit de lupta. sageti sau pietre. Vacile lui Gerione Cea de-a zecea isprava sâvîrsita cu cinste de eroul Heracle s-a petrecut departe. în eroi. Au tras roi de sageti si lanci spre amazoane.regina Hipolita i-a daruit. mai ales. care e preoteasa chiar în templul zeitei. si . scumpa ei cingatdare.Eu îti cer cingatoarea. Cînd a intrat Heracle în lupta. pe nume Menalipa.fiindca Menalipa plîngea si se zbatea sub bratul lui Hera-cle . parea ca se abate furtuna într-un lan. doreste sa o aiba. Atunci s-a prefacut si ea în amazoana. Ea a vazut ca-i pace si ca fiul Alcmenei dobîndea prea usor. Heracle i-a raspuns cu glas blînd. în vremea asta. dupa porunca Herei. sa-i ceara cingatoarea. Toate intrau în lupta. priveghea însa Hera. O dai de buna voie ? Sau trebuie sa ti-o smulg. Regina Hipolita tinea nespus de mult la fecioara aceasta. nu numai brîul ei. încît razboinicele femei s-au si aprins. . semnul ei de regina. preoteasa a Herei. si toti ceilalti eroi nu s-au înspaimîntat. Lancile au lucit. Ea a ramas uimita de chipesii flacai ce coborau pe tarm. fara zabava.

prinse din mijloc. suparat amarnic. o amintire a suferintei sale. se gasea însa-n larg. încît bietul Heracle n-a mai putut s-o-ndure. si. Din razele ce-ardeau pe fruntea zeului se raspîndea dogoare atît de nemiloasa. uite. i-a poruncit din nou regele Euristeu. strabatând tot pustiul. si a plecat spre casa. te voi scurta de cap.Lasa arcul încolo.stralucitorul soare. ce s-a pornit înot pîna-n Sicilia. cu legea-mi de stapîn. Venise însa seara. Ortos avea si el doua capete hîde si era frate bun cu cîinele lui Hades. într-o insula mica. pe tarm. fiindca stiu ca vrei s-ajungi în Eritia. a pus mîna pe arc. Nu era nici un mijloc s-ajunga pînacolo. de nu esti în stare. la marginile lumii. Heracle-a vrut sa lase. Le-a asezat cu grija. unde seara de seara coboara Helios . De-aici. Trecuse în Europa si îsi mîna cireada prin muntii Pirinei. uriasul Gerione. el te izbeste cu cîte trei sageti si trei lanci dintr-o data. dar vitejia lui si ghioaga cea grozava l-au ajutat sa-nvinga. Insula Eritia. Lupta n-a fost usoara.si cîinele sau. Pe tarm nu se vedeau copaci sa-si faca-o pluta. a rostit Helios. Acolo vei afla pe-un urias. Era gata sa traga în zeul Helios. Africa si Europa. Uriasul Gerione.Te vei duce. Eurition . l-a îndemnat sa-si lase armele la o parte : 50 . Heracle-a fost silit sa dea piept cu stapînul cirezilor de vaci. Luptînd. A si sarit în barca rotunda.ciobanul ce pazea cirezile de vaci ale lui Gerione . Heracle-a fost lovit . Ortos. si-a trecut Heracle marea în Africa. Heracle. chiar la capatul lumii25. cu-o pluta savîrsita de mîna lui.. crezînd ca vrea anume sa-i pîrjoleasca trupul. El a suit în barca de aur cea rotunda a soarelui cireada de vaci nemaivazute. Stîncile din strîmtoare s-au numit de-atunei "Coloanele lui Heracle" 26. Mai bine nu pleca. Dar zeul Helios. unde se întîlnesc Oceanul nesfîrsit. prin Galia. albastre. tinta eroului. Totusi. miscat de voinicia eroului teban. Dupa ce-a biruit pe cioban si pe Ortos. La fel. pe urma prin Italia. însa-o sa-ti fie greu sa lupti cu Gerione. de-o parte si de alta. si. îti împrumut barca mea cea rotunda. fermecata. numita Eritia. vîslind spre Eritia. facuta de Hefaistos din aur si argint. sase picioare. A trebuit s- . La tarm s-a aratat alt urias. ca sa se odihneasca. zeul ce încalzesc pa-mîntul si pe oameni. Are trei capete si sase mîini enorme. pe veci. si zeul Helios se cobora cu carul înflacarat din slava. are cirezi bogate de vaci rosii ca focul daruite de zei. Pentru ca acest drum îl istovise mult. a sosit dupa multa. dintr-un copac urias. prea multa oboseala. paznicul din Infern. Tu sa mi le aduci pe toate la Micena. si. si-atunci a smuls din coaste doua stînci mari. ci trei. fiul Alcmenei nu s-a înfricosat. un nepot al Meduzei. în strîmtoarea aceea care unea Oceanul cu Africa si-Europa. Aici zeita Hera i-a razletit o vaca. Acolo-i o strmitoare. Gerione. prin Libia. caci eu sînt Helios. El nu are un trup.

De nu patrunzi la Hades si nu-l rapesti pe Cerber. cel cu trei capete. prin vraja ca sa alung pe lume eu înaintea lui.. soatei lui Zeus. Infruntînd genii. Umbrele din Infern. Sa-i aduca pe Cerber. Asa se va sfîrsi !.. de ciuda. cum îl zaresc. tu ma-nvata unde sa-l mai trimit ? în tine mi-e speranta. Rapirea cîinelui Cerber si-a mers.. zeita. a cautat locul. sa plece în tinutul cel negru al lui Hades. în gheme. dar iute.... Iti multumesc.Sa mi-l aduci. Aici. si eu sint prea slab. pe grumaz. A unsprezecea munca stia ca e mai grea ca toate celelalte. cu inima de piatra si serpi încolaciti.. Cu greu le-a adunat si le-a adus pe toate regelui Euristeu. zeita ! si-ndata-a dat porunca regele din Micena sclavului sau. ajunge pîn-la Hades.o caute. în cele patru colturi. Cum de nu m-am gîn-dit ?.. regele Euristeu s-a dus pe urma-n templul zeitei si. sa-ti aduca pe Cerber. care o ascunsese într-o cireada-a lui. cîinele lui de paza. Cum ?.. De-asta te-am înaltat pe tronul din Micena. . . A ajuns dup-aceea la Marea Ionica. teribilul dulau. [ si sa respir în voie. s-a rastit Euristeu. mai ales la mînie. ca tu sa te jelesti ? Iar el sa biruiasca un monstru dupa altul.. caci el e prea puternic. La Hades ?.. s-au ratacit prin lume.. Lovite de turbare.. sa lupte pentru ea c-un fiu al lui Poseidon. zeita Hera a semanat turbarea în toate vacile. Tu ai facut.. Hera.4 [ 51 cum sa lupt cu el ? As vrea. Trimite-l dar la Hades. Pentru ca si Heracle era-nfiorator. si . si ghioaga lui uriasa. stii moartea ce te-asteapta !. si astfel sa fiu rege iar el numai un sclav. cu capete de-arama. si chiar pielea de leu purtata pe spinare îl faceau mai cumplit. prin care se putea patrunde în Infern. as vrea. si eroul Heracle a pornit iar pe cale.Nu plînge... în tinutul lui Hades Se spune ca. scapat de marea teama ca se va razbuna. plîngînd. . s-a terminat cu tine. sa-l vad odata-nfrînt. Nu pierde nici o clipa. alearga si s-ascund prin cotloane.. . far-a pati nimic ? Asculta. zicea Hera. Iar le-a cautat voinicul. Heracle.Pe Cerber ?. îi glasuia astfel : .... Ajuta-ma si-acuma! Nu ma lasa zeito Mi-e teama de Heracle.Cum ? Nu e nici un mijloc sa-l rapun pe Heracle ? Nu este nici un monstru sa-l faca bucatele ? O. care-i stateau în cale. stii ca esti blestemat chiar prin vointa Herei !. Hera. monstri. o pestera adînca. Numai ca Euristeu a poruncit sa fie vacile înjunghiate si carnea lor jertfita ocrotitoarei sale. Euristeu.

Cerber. numai nu-mi omorî pe bietu-mi cîine. Heracle. si moartea uneori o putem birui. Heracle. daca o înfruntam. serpii lui suierau si încercau sa-l muste. Coada i se zbatea. Hades a înteles. si nu te-mpotrivi. îl trage de pe stînca si îi arata calea dentoarcere acasa prietenului Tezeu. Pe drum.tot din porunca lui. Tot ce-i otravitor. în butoiul de-arama. în-spaimîntat de moarte si tremurînd ca varga. te rog. spate. pe Cora-Persefona.. a sarit în butoi.Nu fi mîniat. la fel ca zeul Ares.. si de pe trup o spuma. La strîns' atît pe Cerber. Heracle. Era înlantuit pentru ca încercase s-o fure pe sotia regelui din Infern. Ce sa fac eu cu Cerber ? Nu am cîini destui ? Du-l înapoi lui Hades. pe viteazul Heracle. spunîndu-i la plecare zeului din Infern : . Te rog acum ca prieten. fara sa lupti cu arme. A fost numai o gluma.Poti sa mi-l iei.Venit-am pîn-aci ca sa ti-l iau pe Cerber. dupa legenda. pe cît se spune. din gurile lui Cerber a picurat venin. Unde au cazut spuma sau verdele venin. L-a însfacat pe Cerber. paznicul tau si-al mortii. daca te simti în stare sa mi-l dobori pe Cerber. Du-l înapoi. N-a îndraznit sa-i stea prea tare împotriva. dar i-a raspuns viclean : .Du-l înapoi. în tara amazoana. Cu mîna ti-l dobor ! a mai rostit Heracle.. Caci îl voi lua oricum. si l-a strîns ca-ntr-un cleste.Lasa-l ! a strigat Hades. nici palos si nici lance. matraguna. au crescut buruiene : cucuta. dar pe un biet catel.Pe-o stînca sta în lanturi. s-au ivit plantele veninoase Auzind Euristeu ca a sosit Heracle cu Cerberul pe.. de grumazuri. Era sudoarea lui. acel care-l urmase la Pontul Euxin. 52 . Tezeu.. Nici nutl mai sînt dusman.. care-i paznicul ei !.Las ghioaga la o parte. atît l-a gîtuit. nu folosesc nici arc. Insa era-n zadar. .. ca lupta cu Heracle nu ar fi fost usoara. Lasa-l ! L-ai biruit. eroul nostru l-a aruncat pe-un umar pe cîinele lui Hades. .. si s-a si repezit. ca ti-am înfrînt pe Cerber. unde se ascundea de cîte ori Heracle aducea cîte-un monstru . si-atunci. Hades. si-a pornit spre Micena. pîna ce si-acest monstru s-a pravalit ca mort. Pe urma se îndreapta catre tronul lui Hades si-i glasuieste tare : . Poti sa' mi-l iei. pentru prietenul sau. temeinic.. greu osîndit. si de-acolo tipa : . si-asa.. regele Piritoii Heracle-i rupe lantul doar cu o smucitura.

numite hesperide .. s-a otarît tiranul.un batrîn zeu al marii.. Silit. sa-l învinga pe monstru. Zace de-atîta vreme în lanturi pe nedrept. Ladon.. ai împlinit mereu poruncile primite. . c-un ochi neadormit. a glasuit Heracle. s-au ridicat pe tarm si. Heracle l-a strîns peste mijloc cu mîinile-nclestate si l-a legat burduf..si-a unui monstru. Heracle. cel sfatuit de Hera..si cine-o stie oare ? l-a strîns tare Heracle. sa stea pufin la soare. Adica unsprezece. multa vreme.. s-au pravalit în ape.Bine....Acesta-i Prometeu. Nu-i nimeni ca sa fie mai pretuit de mine în toata lumea asta. Dar calea spre gradina nu o stie nici el. si de vei izbuti. De va putea Heracle s-ajunga pîn-acolo. sa treaca si prin vraja nimfelor hesperide.niste nimfe-ale serii . . De cînd rîvnesc la cinstea de a-l elibera.. vei fi eliberat. berbece si chiar cîine . pe tarmurile marii. în locul unde Atlas tine pe umeri cerul. 53 si unii spun c-Atena i-ar fi destainuit eroului Heracle ca drumul spre gradina cu merele de aur îl stie doar Nereu . Da.. Pîna acum.. Mai este înca una... A trebuit s-astepte. Douasprezece-s toate. în sfîrsit. Porneste ! Poruncesc.. merele de aur. fara multa vorba. si-un vultur îi sfîsie ficatul ne-ncetat. Te-asteapta.S-a-ntors din nou Heracle în Infernul lui Hades si i-a zvîrlit dulaul în pestera de piatra unde salasluia. Pe unde-o fi gradina nu stiu. însa el e-naltat din porunca lui Zeus pe-o piatra colturoasa. Era dibaci batrînul si-avea muschi de otel. cînd a iesit odata. cu toate ca e zeu.n-a mai putut sa scape. cum s-a vazut liber de spaima si primejdii. De nu. greu osîndit de Zeus.O stie unul singur. despre care aud ca s-ar gasi-n gradina nimfelor hesperide 27. Decî ia-ti din nou maciuca si pleaca sa-mi aduci merele fermecate.. Heracle. Atîta ca Nereu nu-l va marturisi decît silit prin lupta.. regele Euristeu si-a schimbat iarasi glasul : . nu ma priveste. va putea sa culeaga din fructele de aur. S-a dus din nou Heracle pe caile robiei. Iar gradina se afla sub paza unor nimfe . . parinte-al omenirii.. zeul Nereu a spus unde-i gradina : la marginile lumii. cum cerea Euristeu. pîna ce l-a zarit pe zeul cel batrîn. în Caucaz. eroul i-a sarit îndata în spinare si s-a luptat cu el. . pe prundurile marii. înfrîngerea lui Nereu Dar. ai sa vezi. stii tu prea bine. si. pe Elbrus. S-a jertfit pentru oameni. Dar sa-mi aduci' tref mere. S-au luptat mult acolo... Zadarnic zeul marii a luat înfatisari de taur si de cal. si iar a colindat lumea toata de-a rîndul.

.. si care-o fi învins sa i se stinga viata. Cu pas grabit pornise voios spre rasarit. un alt fecior al Gheei. a mers Heracle. suparîndu-i pe zei. l-a ridicat în sus si l-a tinut asa o vreme-ndelungata. aratîndu-i cu mîna spre rasaritul lumii.. Dar pîna la sfîrsit.Voinice. In acest fel s-au prins la lupta îndîrjita. si cum trecea Heracle prin Libia 2S. . 54 De fapt.chiar Gheea . nu te pripi. cu ghearele înfipte în trupul sau slabit. El sta în lanturi cu mîinile la spate si un piron în piept. avea o taina-n lupta. . si. ce-a îndragit pe oameni. strîngîndu-l tot mai tare.. Heracle. S-a mai luptat pe urma eroul si cu-alti regi. zdro-bindu-i os de os. fiindca nici o clipita titanul osîndit nu s-a plecat lui Zeus si n-a cerut iertare.încotro este drumul spre Elbrus ? a-ntrebat. Dornic sa nu-i mai scape. si istet . pe Elbrus. Acest urias vestit chema pe trecatorii prin tara lui la lupta. uriasul. caci era calea lunga. Anteu. Pe nimeni nu uraste mai mult marele Zeus decît pe-acest titan. Te învoiesti ? . El fiind feciorul Gheei. Aici zacea feciorul titanului Iapet.Fireste !.. de mii si mii de ani înlantuit pe stînca. uriasul l-a strigat : . tot a ajuns pe munte. privea tot ne-nfricat spre cer si spre pamînt. fiul mîndrei Alcmena. pentru ca daruise celor de pe pamînt focul rapit de zei. învins. cuprins de nerabdare. Insa fiul Alcmenei nici nu-l mai asculta. cel osîndit de Zeus la chin pe vesnicie. a spus zeul Nereu. flamînd necontenit.a cam bagat de seama ca ori de cîte ori îl ridica pe-Anteu. vino-ncoace sa ne-ncercam puterea. Dar Prometeu. si s-a luptat pe drumuri cu un urias. iute-i slabea puterea.si voinic. Eliberarea lui Prometeu si-a mers. si vulturul lui Zeus.. Nemaiputînd s-adune putere din pamînt. a-ncuviintat Heracle. Dar feciorul lui Zeus . titanul. si toti erau învinsi. l-a prins de subtiori.. s-a pravalit. pamîntul ce-l nascuse. iarasi se-nviora. cum îl trîntea jos. strabatînd mari si tari. cît timp atingea tarna.îi da din nou puteri. sleit cu totul. îi scormonea ficatul cu ciocu-nsîngerat.Sa nu cutezi. cum atingea uriasul doar talpa de pamînt. Pamîntul larg . Dar stai. în Caucaz..încolo ! i-a raspuns Nereu cu încruntare. Anteu. era nebiruit. Anteu.

Tu cine esti. pe ocean. cu ochi rosii. cetluite de zeii olimpieni.Fereste-te. Nu ma tem de nimeni. cu ciocul de otel. Ai ridicat din tina pe muritori. din pieptul celui care suferea pentru oameni. titane. . de pe munte. muiata în veninul hidrei ucisa-n Lerna. dar ele. Sageata si-a luat. îi arcul sau temut. dupa prevestirea batrînului . Se spune ca atuncea vîntul s-a întetit. L-a domolit Atena.Dar nu te temi de Zeus si de mînia lui ? .. .. E vulturul lui Zeus. gata sa-i pedepseasca în numele lui Zeus. Tu suferi pentru oameni. dînd tipatul de. erau cu mult. prea tari pentru puterea lui. desi sleit de chinuri. zborul. s-a pravalit strapuns. Prometeu ? a glasuit Heracle.Zadarnica mînie. cu ciocul de otel. si vulturul lui Zeus. moarte. ra-te. cel care îmi sfîsie ficatul zi de zi. Tu singur ne-ai dat pilda. vazîndu-l pe Heracle ca a eliberat." si si-a pus o sageata. si-un om te va salva. Se rotea împrejurul acelei stînci înalte. ce i-a reamintit ca. Le-ai daruit puterea de-a înfrunta pe zei.. dinspre Olimp. chiar vulturul lui Zeus. dar maiestuos. Coboa-.-. în mijlocul acelei cumplite vitejii. . tipînd cu-amenintare. în timp ce vîntul aspru urla peste Caucaz. însa fiul Alcmenei si-a proptit un picior în colturoasa stînca si. titane.. Coarda a zbîrnîit. le-a rupt numaidecît. în acea clipa. luptîndu-se cu vîntul ce aducea cu sine grindini biciuitoare. Heracle ! a rostit Prometeu.. s-a auzit un tipat si-un vîjîit de spaima. Marele Prometeu uitase cum se umbla. a mai spus Prometeu. Venea. Cerul s-a despicat..Heracle ma numesc. Valuri de grindina i-au izbit pe eroi cu pietre mari cît oul. A smuls apoi pironul gros si lung. cu aripile-ntinse. . Bubuituri grozave au sunat din Olimp. Sînt îiu de pamînteana. si fiul lui Iapet. cu aripile-ntinse. în marea furtunoasa. . voinice ? a murmurat titanul. pe dîr-zul Prometeu. de-arama.E vulturul lui Zeus ? a hohotit Heracle. 55 . de foc. cînd a ajuns acolo si s-a urcat pe munte. Muntele cel înalt se clatina si el.. încît parea ca este o pluta framîntata de valuri. Din cer. . si greu putea pasi. De azi nu va mai fi. si-n timp ce-naripatul trimis al cerulu se avînta spre ei. a rostit linistit sclavul lui Euristeu.. pe dusmanu-i de moarte. Sprijina-te pe mine. gata sa se repeada catre cei doi eroi. Spun unele legende ca Zeus ar fi vrut sa-si ucida feciorul in clipele acelea de groaznica mînie. atît de mult sleita în veacurile lungi de cînd sta osîndit. Furtuna si mai tare s-a întetit atunci. vazîndu-l pe viteaz în vîrful muntelui. Prometeu se zbatea în lanturile sale.Nu. s-a coborît încet. cînd a tras de lanturi. din munte.Olimpul clocoteste de ura si mînie ca m-ai eliberat.Asadar tot aicea te afli. sfruntînd cu ochii cerul. din lanturi. a tintit plin de grija.

un inel. titanul. Mai departe de el. Atlas. prin frunzele de aur.Bolta-i nespus de grea ! .Nu-mi pasa. a glasuit Heracle si a pornit la drum. Dar e prea ostenit. si atunci se zice ca s-a facut inelul cu piatra nestemata. cel doborît de Cronos . Su-doarea-i curgea-n rîuri. Era atîta de grea. . da-n schimb sa tii tu cerul cît timp le voi culege.Eu am sa-ti dau ce-mi ceri.sa-si odihneasca trupul atît de chinuit. veriga. de n-ar putea sa aiba pe fiul sau. . 56 Dupa aceasta fapta. N-a trecut mult.precum ai jurat tu. Ad-o întregii lumi..Prometeu a scapat din lanturile sale. ca muschii lui Heracle s-au îngrosat ca muntii. gigantii fiorosi. si Prometeu. si pe umeri purta larga bolta cereasca. trimis de Euristeu sa-mi dai cîteva mere. sa faca faurarul. Tu du-te si le-o smulge. Pe mine ma va crede ca nu-i un viclesug. Prometeu a plecat într-o insula mica de la capatul lumii . usor. Aici sedea Atlas cu picioarele-n mare. alaturi. poarta si astazi în amintirea celui ce-a fost înlantuit.acea veriga legata de o piatra . E toata avutia pamîntului furata si-nchisa într-o gradina de zeii olimpieni. La ea sa puna-o piatra..Acolo.unde salasluia batrînul zeu Uranus. tot o tin. Iara acel inel sa-l poarte Prometeu. la lupta contra lui si-a olimpienilor. în vremea asta. a rostit Prometeu. puteau sa se ridice din nou feciorii Gheei.. si sclavul regelui din Micena a ajuns la Atlas. . ce se. Nu mai poate lupta. Hefaistos cel schiop. Asa ramîne totul în lume neschimbat. si fiindca el a fost osîndit sa ramîna înlantuit de-o piatra. ca sa ajunga grabnic în tara hesperida : . pe umar. se întindea gradina în care straluceau. .. s-a dus si a cules numai cîteva mere. Heracle aduce merele de aur Ei s-au îmbratisat. Heracle. în razboi.Ţi-l tin. în gradina nimfelor hesperide. a spus Heracle. cresc merele de aur. Mai bine sa-i dea pace. . a glasuit Heracle. bogate în parfum.Voi fi tare ca tine. Nici Heracle nu piere. si-ti poate ajuta la vreme de nevoie. si-a-tunci si-ar pierde tronul însusi marele Zeus. în tara hesperiana.. Eu însami i-l voi da.Batrîn slavit. iar Prometeu pastreaza lantul . a rostit lui Atlas : . Cînd a sosit Heracle. merele fermecate.Uranus. S-a-ntors apoi si-a spus : . si fiul lui Iapet i-a trecut lui Heracle bolta. l-a-nvatat pe Heracle. sînt fiul Alcmenei si-al lui Zeus. o. De sale se plecase aproape de pamînt. în ceasul despartirii. ce drum urma s-apuce. a glasuit titanul.

ba i-a mai dat si plata.. si alti regi.Asa te socoteai. în locul meu.. dar nu si întelept. A pedepsit pe-un rege.. sa-mi fie mai usor. Nesus s-a îmbiat sa treaca pe mireasa pe malul celalalt. Urma ca mai apoi sa-l treaca pe Heracle. Heracle. a spus el lui Heracle. Scapase deci Heracle de cruntul Euristeu 29.. Ajungînd si Heracle cu tînara-i sotie prin locurile-acestea. dar în Olimp zeita cea nemiloasa. pe urma i-a raspuns : .. Nemaiavînd ce face.. pe veci. n-a stiut ce sa faca. Atunci Deianeira s-a urcat pe spinarea centaurului Nesus. Euristeu le-a primit negru de suparare. Plecînd apoi spre casa. Heracle si cu soata au întîlnit alt fluviu cu apele umflate.. Acesta îsi pusese privirea însetata pe o copila dalba. Te voi lasa aici. din dragostea lui Zeus cu regina Alcmena.Te-ai înselat.. dar nu-ti pot ajuta. Sa-nfrunte si alti monstri. si luînd acele mere. Heracle s-a-n-voit. ai îndurat destul.. Centaurul acesta ajuta calatorii. Te las aici cu bine. S-a razboit cu Ares si cu feciorii lui .. cu bine. L-a ajutat pe Zeus sa-nvinga pe giganti.. Nici cea din urma munca nu i-a fost de folos si n-a putut s-aduca pieirea lui Heracle. fecior al lui Ocean. Insa Heracle a rîs : . batrînule Atlas. bolta.. înaintea tuturor. ca poti sa ma înseli ? Dar una-i socoteala si alta e isprava. de leu. si fiare. un fluviu zeu puternic. Nici nu pot fi descrise. si i-a înfrînt în lupta. pe care si-o dorea Heracle de sotie. Heracle s-a-nsurat cu frumoasa fecioara... Atlas a vrut sa plece. mîndra Deianeira. Deci ia-ti înapoi.Desigur... regele Euristeu a trebuit sa spuna. S-a batut cu Apolo si-a-nfrînt pe Ahelou. care îl înselase. numai atît cit îmi astern pe umar blana moale. si. Hera. Iar eu plec la Micena cu merele de aur. Laomedon din Troia. înselaciunea lui Nesus si-a trebuit Heracle sa intre-n alte lupte. atîtea sînt de multe aceste întîmplari. Atlas era siret . hohotind de rîs. Biruind pe-Ahelou. sa treaca peste fluviu.... Atlas. As vrea sa-mi pun 57 pe umar blana asta de leu. pentru o clipa. îmi pare rau de tine. pe care însusi Zeus mi-a pus-o pe spinare.Hai. . ca eroul Heracle a împlinit cu cinste douasprezece munci. M-am saturat sa port povara blestemata. potriveste-ti blana. în schimbul unei plati. de-unde erau lasate de titanul Atlas. Aici sta un centaur cu numele de Nesus. Ramîi deci tu. . A pus merelealaturi si-a luat pe umar bolta.. ai dreptate. Heracle. tot îl mai urmarea si nu vroia sa-l ierte câ s-a ivit pe lume. Heracle a pornit cu ele spre Micena. Poate sa plece liber din orasul Micena. Dar eu nu sînt ca tine samînta de titan... si umarul ma doare.

soata frumoasa. cu ura ei nestinsa. i-a daruit siun prunc. cu sîngele curgîndu-i suvoi otravitor. si el se va întoarce. sîngele-si pierde vraja. si a trimis o furie. Daca nu pastrezi taina. si ce i-a dat prin gînd ? A fost Heracle sclav la regele Micenei. care-mi curge din rana. si-ncrede-te în mine. esti cea din urma fiinta pe care o trec rîul si. s-a încrezut în Nesus.. dar a scapat cu bine. bratul: împins de Hera l-a lovit pe Ifite fara de pricina. în ceasul mortii. urma a ispasi pentru-o astfel de fapta. sa-i rataceasca mintea. capricioasa. sa rapeasca mireasa. a pus sageata-n arc . .. Traieste fericita. Aduna-l într-un vas si tainuieste-l bine. Sosind apoi pe tarmul care-i sta împotriva. Nesus. învatînd-o asa : . Ifite.Tu. cu gîndul sa-si pastreze dragostea lui Heracle. L-a luat pentru trei ani. sa piara prin paduri. s-a napustit înot. ochii i s-au facut ca la un lup turbat. bogata. Dar ia sîngele-acesta. a vrut s-o ia la fuga.58 Atîta doar ca Nesus si el se-ndragostise de frumoasa mireasa. au pornit împreuna spre casa. Hera urzeste eroului noi suferinte Parea acum ca totul. izbindu-se la frunte. Dupa legea cea veche. un geniu al lui 59 Hades. L-a cumparat Omfala. ramînînd mort pe loc. Deianeira. si el a cazut jos. a mai murmurat Nesus. în sfîrsit. El l-a împins pe Nesus în apa cu piciorul.sageata ce avea vîrful muiat în fierea dihaniei din Lerna. sus. vorbind de cîte toate. si-ntr-o zi. preafrumoasa fata. Tare-i mai îndragea Heracle si pe soata si pe flacaul lui ! Numai zeita Hera. Asa. Fiind sfatuit de Hera. Heracle a simtit o fierbinteala-n piept. va fi bine. mai departe. Nici o alta femeie nu va mai izbuti atunci sa-i fie draga. pe zidul cetatii din Tirint. fiul Alcmenei s-a pomenit iar sclav. a luat vasul cu sînge si l-a vîrît sub haina. si daca vreodata Heracle si-o raci dragostea pentru tine. în lumea larga. Heracle-auzind glasul iubitei lui sotii. cu ultimul suspin. l-a dat Deianeirei. Pastreaza însa taina. fiindca te-am iubit. Luînd-o pe soata sa de mîna. Mîndra Deianeira s-a lasat amagita. si pedeapsa era vinderea lui ca sclav oricui. îmbiba-i putin haina în sîngele-mi jertfit. Tocmai venea Heracle. nu se mai potolea. cu iubire. însa Deianeira a început sa tipe. a strîns tot acel sînge într-un vas de pamînt. stapîna Lidiei. Un baiat dolofan. desi navalea rîul cu unde învîrtejite. Iar centaurul Nesus s-a pravalit în tina. Hai sa-l robeasca iarasi si sa-i pricinuiasca alte noi suferinte. care se numea Hilos. Uit ura pe Heracle. l-a zarit iar zeita ce îl ura de moarte. cînd Heracle sedea cu un bun prieten. Dar nici centaurul n-a vrut sa-si dea sfîrsitul far-a se razbuna. Copila fara minte. Aproape fara voie. o regina trufasa. doresc sa-ti fac si-un dar. De cum a trecut rîul. iubitoare.

sus. Sa tese la razboi pînzeturi pentru ea. iata-i vine veste ca-n drumul catre casa.. Hera tot nu-i da pace.. A luat pe loc o haina.. a simtit o arsura. i se rupea si'J pielea. 60 Apoteoza lui Heracle Acest trimis al soatei a sosit la Heracle tocmai cînd se serbau biruintele sale si cînd se pregatea sa se întoarca-acasa. si el a dat porunca sa fie dus pe-o targa de ramuri. care îl umilea. Heracle-a vrut sa-mbrace haina abia primita. fara îndoiala. Dar vestea o daduse din nou zeita Hera. otravit de sageata ce fusese-nmuiata în verdele venin al hidrei de la Lerna. Parca-l batea în cuie. care-l batjocorise.! Iata. si în semn de cinstire pentru Deianeira.în timpul cît Heracle a fost sclavul Omfalei a-ndurat umilinte. cu mîna lui deprinsa numai în lupta grea. Cînd. care stii ca nu am nici o vina. . Sa toarca pe fus lina. Astfel se straduia sa-l faca de ocara pe voinicul Heracle. în ura ei nebuna. Ca regele acela ar fi cazut în lupta. prinsa de deznadejde. si el. fiindca ti-am fost fecior. lînga orasul Trahis. a-nceput sa spuna Heracle. In sîngele lui Nesus. Heracle se gîndise ca va-nsura pe Hilos. Aici sa se ridice un rug. ce mai umilinte. în ceasul cînd pierise. pentru acea regina din tara Lidiei. Atunci Deianeira. Carnea se sfîsia si îl durea mai tare. si-a amintit de sfatul ce i-l daduse Nesus.O !. caci si-acolo-n robie. uitîndu-si barbatia.. si fiica lui. Iar ea-si punea în schimb blana cea fioroasa. dar cum tragea de stofa. E prea mult. însotit de tovarasi viteji. Regina îl silea pe voinicul barbat sa se-nvesmînteze-n valuri. si lua în mîna scutul. Deianeira. Nu mai avea rabdare. pe muntele Eta. cu moliciune. în sfîr-i sit. socotind ca prin farmec îsi va recîs-tiga dragostea lui pierduta. sînt jertfa ei. A vru1?sa-si smulga haina. stia c-o sa soseasca acasa. o preagingasa fata. soata.. lînga ea. jelea Deianeira. si a trimis vesmîntul iubitului Heracle. s-ar fi luptat c-un rege. . . Parca-l frigea cu jar. se afla între robi. tot ca si el. Mai mult. îl astepta plîngînd. A îmbibat-o-n sînge. cu gingasa Iola. chiar se zvoneste ca eroul Heracle a-ndragit-o pe fata regelui doborît si-o va lua de sotie.. fiul sau mult iubit. si el m-a si uitat ? A îndragit pe alta ?. primeste-acum ofranda. si stofa s-a lipit si i-a patruns în carne. din voia preadusmanoasei Hera. si se juca cu ghioaga ce nimicise-n lupta si monstri si balauri. nici nu era asa. Dar au trecut si anii cei negri de sclavie. Iola. si îsi punea armura. Zeus. facînd sa-i izvorasca o dragoste nedemna de un erou ca el.. ce se tîra pe jos... Trimisese pe Eros sa-i sageteze pieptul. caci. sa-i tulbure simtirea.Cum ? Eu l-am asteptat atît de credincioasa. punînd eroul vesmîntul pe spinare. Tu. Iesea mereu la porti si cerceta în zare.. ca fetele de casa. O. privea la ea oftînd. însa. ca pentru morti. Cad.

ce-ai distrus pe monstri si-ai luptat pentru oameni. . în clipita aceea. Sta neclintit în giulgiul de flacari ce îl învaluia. Cum ? Nundrazneste nimeni ?.Aprindeti iute rugul. Hera i-a daruit pe fiica ei de soata. si trupul lui Heracle s-a-nvaluit încet înl flacari orbitoare. gemînd cu întristare.El este lînga tine si se va însura cu printesa Iola. înduiosat pesemne.Soata ta si-a vîrît în inima un palos. în cîntece voioase Zeus a poruncit ca eroul Heracle sa ramîna-n Olimp . Aprindeti ! Po. . De aceea hotarîse ca pamînteanul care trebuia sa-l ajute în aceste lupte sa fie un fecior al sau. cum au fost bunaoara cele date cu gigantii. L-au purtat spre Olimp. dupa-atîta truda si-a-tîtea suferinti. . legendele ne spun ca s-a despicat bolta.. a mai rostit I Heracle. . de Za bunicul sau. ca în anumite lupte.caci tot mai mult otrava îi patrundea în sînge . Zeus stia. zeita biruintei. însusi Zeus la-ntîmpinat la porti si.Cu ultimele forte. zeita tineretii30. Tu. Un car facut din aur s-a coborît din cer... celui mai bun din lume ?. au raspuns toti barbatii ce erai lînga el. Iar Hermes si Atena l-au ridicat îndata pe erou între ei. nu putem. nu putem. si fulgere mai albe ca neaua de pe munti. si-n el se aflau Hermes» Atena si Nike. pe gratioasa Hebe.. Focul a prins sa arda.Dar Hilos unde e ? . n-ar fi putut sa învinga fara ajutorul unui pamîntean. aul raspuns cei din preajma.... Ma chinuiesc prea mult. si tras-nete-au cazut. în chinuri mai cumplite ca ale lui Tantal . Plîngeau toti cei de fata.Unde-i Deianeira ? a întrebat eroul. s-a-nduplecat si Hera. pe care le-ndurase în viata sa Heracle.Atunci totul e bine. un bun prieten. Heracle. aflînd ca vei muri..... Sa se aprinda rugul.runcesc !. sa pieri de mîna noastra ? Heracle. . Nike conducea carul. care îl însotise în lupte deseori. precum ai' hotarît.Nu. cel dintii zeu al cerului.Heracle s-af urcat pe rugul pregatit. Numai el nu gemea.. Acolo. Note 1. Unde e soata mea M . si-n semn de-mpacaciune. Filoctet. . care va arde "trupul celui mai viteaz om. Uranus.. Cine sa îndrazneasca sa dea foc unui rug.. a scaparat amnarul si a vîrît scînteia sub rugul cel înalt. asa cum s-a mai aratat.

drept rasplata. cum un copil rapune doi monstri ca aceia ce fusesera trimisi de Hera. Totul se petrece sub ochii îngroziti ai Alcmenei si ai prietenului sau. Ochii îi scînteiau. Megara încearca sa fuga. dintr-o întîmplare nenorocita. care se afla la Roma. sub blestemele zeitei nebuniei. cu plînsetele lui. Dupa datini. 7. Amfitrion îsi lovise socrul. Se stabilise. 8.2. trezita de Ificle. privindu-l fara teama. Zeus se înflacarase de dragoste pentru Alcmena într-un astfel de rastimp. într-o statua. pe ziduri. Perseu si al Andromedei. pe scut. si alti cîntareti din vremea lui povesteau ca Heracle ajunsese de o forta si o grandoare neobisnuita. Scena este zugravita impresionant pe un vas antic. în Italia. cînd sotul ei era plecat la razboi. Dar. este înfatisat Alcide-Heracle copil . dat odraslei lui Zeus si a Alcmenei. Dupa Electrion. între ruinele orasului Pompei. 3. Numele de Alcide. fara sa vrea. fiind un stranepot al acestui erou.cînd nimiceste serpii. 5. Mania. aceluia care-l va scapa de urgia unor triburi vecine. 6. fiind primit cu mare cinste de catre regele Creon caruia îi platea ospetia. Alcide sau Heracle. Privesc amîn63 62 doi.era fiul eroului. Stenelos era cel de-al doilea fiu al lui Perseu si al Andromedei. înmarmuriti. pare ca înseamna "Vigurosul". o fagaduise pe fiica sa. Pe unul îl ridica la înaltimea ochilor. Cînd tragea cu arcul sau cînd azvîrlea lancea. 4. de sotie. Alfred de Musset. Electrion. Deci fiul Alcmenei. . Era înalt si falnic. 9. Iar poetul romantic. trebuise sa-si rascumpere vina. Este si Amfitrion cu sabia în mina. poet maiestru din Atena. frumoasa Alcmena. eroul Perseu îl facuse regele orasului pe fiul sau. Apolodor. împreuna cu Alcmena. parasind Micena. o primise pe Alcmena de sotie. pamîntul se zguduia. în Capitoliu. o pictura cam asemanatoare. el urmase pe tronul de mare basileu al Micenei. se tragea din spita lui Perseu. s-a aflat. Iolau. Aceasta întîmplare a fost pusa pe pînza de Tintoret si Rubens. Regele Micenei. aparîndu-l cu armele de dusmani.tatal Alcmenei cea frumoasa . Electrion. ce-l jefuiau de aur si cirezi si-i ucisesera feciorii. Heracle îsi ucide copiii. Nu se întîmpla niciodata sa-si greseasca tinta. de asemenea. a zugravit-o în versuri nespus de delicate. Regele Electrion . doi Victori renumiti. Dupa ce întemeiase Micena. Aici este însa de fata si Alcmena. Iar celalalt se afla aproape mort. la Teba. pe regele Electrion. Amfitrion îl scapase de primejdie pe regele Micenei si. Pe aceasta tema au mai scris doua piese si marele poet elin Euripide ti scriitorul latin Seneca.

reluînd unele legende mai vechi. din Argolida. puteri divine. ci puterea lui. Soarele usuca mlastinile cu razele fierbinti si face sa piara molima. cu sagetile lui încinse în foc. foarte vechi. Scena luptei cu leul a fost cîntata de nenumarati poeti. unde participau tineri din toate colturile Eladei. unde voinicii înfrunta si rapun fel de fel de balauri. Lerna se afla în preajma golfului Argos. cel mai puternic gigant. Tifon. Dealtminteri. Heracle a fost la început un mit solar.10. discipolul filozofului Socrate. Poetizarea acestei forte solare de catre oameni este una dintre cele mai interesante din întreaga mitologie a elinilor. Tema aceasta este frecventa si în majoritatea basmelor noastre. primejduind existenta omenirii. din care cei vechi pretindeau ca s-ar fi nascut o multime de alte fiinte monstruoase la înfatisare si raufacatoare pentru oameni. Abia tîrziu. El reprezenta însa nu stralucirea soarelui. si nimiceau vegetatia. dintre care unele au ajuns pîna la noi. monstri zburatori sau subpamînteni. Leul din Nemeea o fost urcat. în care bîntuiau întotdeauna molimile. ucisa de Heracle . dealtfel. Pentru a slavi aceasta biruinta. pentru vechii greci. dupa legenda. 14. avea si el. Iata de ce artistii au cîntat cu atîta patos aceasta legendara is-prava a lui Heracle. 12. a omului cu fiarele monstruoase si de marimi colosale. Se luptase cu Zeus. 11. ca zeul Apolo. care cadeau cu prisosinta. Pictorii au zugravit aceasta lupta cel mai des pe vasele eline. cei vchi au dat numele hidrei de la Lerna unei constelatii ce se afla. dupa unii mitologi. într-un anumit fel. ce populau pâmîntul în timpurile geologice.sca64 pate de sub domnia hidrei. Pasarile stimfaliene simbolizeaza. pe aceasta tema. omorînd .au putut trai apoi oamenii si s-au putut întinde holdele cu grîne. Heracle tragînd prima sageata în leul din Nemeea. tot asa cum Heracle. nimiceste teribila si ucigatoarea hidra din Lerna. O constelatie a capatat numele lui. Unga urmele fostului oras Nemeea. dar victorioasa. între care ti de Apolodor din Atena. hidra din Lerna se pare ca semnifica tocmai molimile ce iau nastere în locurile umede si mocirloase. de Zeus însusi pe bolta. si greu de tot. 13. a fost si el învins. Despre aceasta întîmplare ne povesteste Xenofon. Era un loc mlastinos. si la început îl învinsese. In cinstea acestei biruinte s-au organizat în Argolida celebrele jocuri nemeice. Artele plastice au ilustrat din plin aceasta povestire. ca si o copie dupa cunoscuta opera sculpturala a lui Antoine Bourdelle : Heracle arcas. chiar linga constelatia Heracle. Vagauna leului legendar se vede si astazi în Grecia. feciorul Gheei. ploile cu grindina. Biruinta eroului asupra leului reprezinta în mitologia elina lupta grea. Ea era tot fiica monstrului Tifon si a viperei Ehidna. în timpuri foarte. In locurile uscate . 15. sarbatoare care avea loc din doi în doi ani. La muzeul de arta al Republicii Socialiste România se afla una dintre cele mai renumite pînze ale lui Rubens.

mai ales. învingatorilor li se puneau pe frunte cununi din ramurele verzi de maslin si primeau cele mai mari onoruri. 16. 22. Soarele. Ţinutul din jur purta numele de Psofida. 23. si de aceasta data. încalzind atmosfera. Caprioara zeitei Artemis.animalele si chiar oamenii. voi. li simti rasuflarea întretaiata. cînd bolovanii se prabusesc în prapastii. în Arcadia . iar copacii se agita. dupa goana istovitoare. motivul prinderii si legarii mortii de catre un flacau îndraznet. îi vezi parca picioarele tremurînd de încordare. 17. dupa unele legende. La Pompei. între ruinele îngropate sub lava. efortul omului de aparare împotriva fiarelor din perioadele foarte îndepartate ale istoriei. Muntele Erimant se afla între vechile tinuturi ale Arcadiei si Elidei. se pare ca ar fi fost nenumarati si distrugatori în codrii desi ai Erimantului.Istrul. orice certuri sau razboaie încetau între orasele grecesti. care distrugeau semanaturile si gradinile oamenilor.Legendele Olimpului. Elinii socoteau ca Dunarea . Se stie ca jocurile olimpice. Legenda spunea ca putinele pasari stimfaliene. de curse cu carul. înfatisîndu-l pe Heracle prinzînd caprioara zeitei Artemis. aruncari cu discul si lancea si trageri cu arcul. Alta lucrare vestita este un mozaic de marmura. tinîndu-l cu mîinile de coarne. Aici este o noua aluzie la Heracle ca putere solara. 18. în folclorul nostru se gaseste. neîndoios. de asemenea. Lupta lui Heracle cu mistretul mitic din Erimant simbolizeaza. si citesti în atitudinea ei nobila setea de libertate. jumatate oameni . cum o numeau ei . Mitul acesta reprezinta dorinta de totdeauna a oamenilor de a se lupta cu moartea si a o birui. Ei se pare ca reprezentau. furtuna care se dezlantuie pe munte. Era un munte bîntuit de fiare. (acea sa nu mai cada astfel de ploi. Centaurii erau niste fiinte ciudate.dupa locul unde îsi avea salasul: Cerineia. ce se gaseste în galeriile de arta ale Cracoviei. nechezînd si sforaind.si jumatate cai. s-ar fi refugiat într-o insula necunoscuta din cuprinsul Marii Negre. Aceasta opera de o rara maiestrie se gaseste acuma în muzeul de arta din Palermo. U 65 cai. iz-bindu-si coroanele. 19. pentru ca atletii cei mai de seama sa poata veni în Elida. Mistretii. facîndu-se întreceri de alergare. pare uneori ca alearga în tropot herghelii întregi de 5 . în imaginatia celor vechi. Se prea poate ca de la aceste zgomote sa se fi nascut personificarea fabulosilor centauri ai mitologiei eline. Psofis era tot un oras arcadian.izvoraste din marginea de miazanoapte a pamîntului. In timpul serbarilor olimpice. caprioara cerinitica.se pare ca simbolizeaza salbaticiunile atît de numeroase în vechime.pîna la brîu . scapate cu viata pe tarmul golfului argolic. 21. Atunci cînd izbucneste vijelia în padurile muntilor. asa cum se mai numea . a fost gasita o statua de bronz. reeditau luptele lui Heracle. 20. Eroul este prezentat cu un genunchi pe trupul animalului. .

gîndul ca muntele de piatra sprijina cerul. mama lui Heracle.reprezenta si soarele în putere. într-o povestire. într-o lupta. Soarele însusi. Se spunea ca Heracle a fixat stîncile uriase. gargareenii. pastrau numai fetele. Atena. se degaja un simtamînt de liniste si pace.patrund si în Olimp. Anteu apare chiar ca rege al Libiei. Casatoria lui Heracle cu Hebe. Le taiau însa sînul drept. Ispravile lui au fost pictate pe zeci. dupa ce a facut sa piara atitia monstri. o tara pe tarmurile Marii Negre. a cerului umed. pe care Euristeu ar fi dat-o în orasul Atena. ca o gradina. în Roma. pe frize. ce domina si . forta care înfrînge obstacolele si relele iscate de natura . lolau. în afara de cele doua lucrari amintite mai înainte . Cei vechi îsi permiteau de multe ori astfel de ciudatenii si contradictii în legendele povestite de ei. în cinstea lui Heracle. 25. Caucazul. era întotdeauna tînar. Grecii vechi credeau ca marginile lumii sînt coasta de asfintit a Africii si. în legenda lui Perseu. La Ermitajul din Leningrad se mai gaseste o statua o lui Heracle matur. grecii au orînduit serbari heracleene în Teba. paznicul mortii. întrun vîrtej de flacari. cum soarele asfinteste. Regele a fost luat prizonier de nepotul si tovarasul de lupta al lui Heracle. din Atena. Apoi. cum îl visau cei vechi. pe frontoane. ca norii purpurii în asfintitul zilei. monstrilor. în mina dreapta tine fructele dobîndite dupa atîta truda. care civilizeaza si aduce progresul prin efort necurmat. Euripide. în piesa "Heracli-zii" (unde se vede moartea data lui Euristeu de mama lui Heracle). romanul Ovidiu si alti artisti de seama l-au cîntat pe Heracle în versurile lor. era odinioara la galeriile din Dresda. muntele Atlas. dupa legenda. A ars capetele hidrei. pe aceeasi tema. Multa vreme aceste stînci au purtat numele de "coloanele lui Heracle" (sau Hercule. se crede ca statua "Hercule Farnesse" este desavîrstta. par a fi. Heracle sta în repaos si. probabil. Marii poeti Sofocle. Dincolo de munte vedeau. Se pare ca Heracle este înfatisat în clipa cînd se întoarce cu merele de aur la regele Micenei. alegoria serpilor. 26. a luptat contra Herei. Legenda arata ca regele Euristeu si-a primit mai tîrziu pedeapsa pentru suferintele pricinuite lui Heracle. O alta opera. uriase si binefacatoare. simbolizeaza ca biruintele sînt aproape întotdeauna legate strîns de tinerete. Acolo. urmasii lui Heracle. Desi Atlas fusese prefacut în munte. 28. a combatut tot ce era nesanatos. Heracle care . lungi. puterea omeneasca mare. îl regasim ca titan în legenda lui Heracle. Parca ar fi un imn de slava închinat de artist puterilor umane. unde cîrmuiau numai femeile. 29. triumfatoare. Maraton. Este chiar simtamîntul pe care-l da constiinta puterii fara seaman. 30. plutind pe Marea Mediterana. scotîndu-i ochii lui Euristeu si poruncind apoi sa fie ucis. Statua înfatiseaza idealul de forta. Asa le-a venit. pe stele funerare. Elinii. spre a deveni razboinice temute. a sfîsiat haina îmbibata cu sînge. au fost sapate în metope. pentru grecii vechi. O data pe an. asa cum îl numeau romanii). sau tara înserarii. l-a razbunat pe fiul ei. Dintre pruncii care se nasteau. în plastica. 66 TEZEU . Iara la Belvedere. minunata cu fructe de aur. A fost distrusa de urgia razboiului.într-un tablou. aflat tot în galeriile muzeului de arta al Republicii Socialiste România din Bucuresti. în fiecare seara. pe marmure votive. Este vorba de strîmtoarea Gibraltar. Norii diminetii. Alcmena. îsi închipuiau ca acolo este tara nimfelor hes-peride. de asemenea. ca forta tînara solara. si moartea însasi. a fost învins de heraclizi. lasînd în urma lui valuri de foc si nori poleiti. La miazazi era Libia. ele se însoteau cu vecinii lor. cum n-au avut nici zeii olimpieni si nici un alt erou. în rasarit. se pare ca era pentru cei vechi occidentul Africii.24. eroice.asa cum am aratat mai sus . a puterii solare. semanînd cu serpii. înnorat. pictorul spaniol Ribera ne înfatiseaza lupta lui Heracle cu centaurul. realizata de pictorul Silvestre. se afla un tors de o mare perfectiune. monede si efigii. Statua e cioplita de marele artist Glicon. din toata tinuta pe care o are. în Olimp.apoteozate . si a disparut din vîrful acelui munte. Le învatau tsa calareasca si sa lupte. ce domina de-o parte si de alta aceasta strîmtoare.tabloul lui Rubens: "Lupta cu leul" si "Hercule arcas" de Bourdelle . sute de vase. în nenumarate tablouri. Apo-lodor din Atena. Totusi. iar la miazanoapte asa-zisele tinuturi hiperboreene. 27. unde aveau loc jocuri si lupte fastuoase. vedeau acolo. Sta sprijinit pe ghioaga. în piesa "Trahinienele". A biruit pe Cerber. Sicione. ca sa poata tinti bine cu arcul. Eta. Heracle. Ţara hesperida. în zare. dealtfel. pe care el i-a sugrumat cînd era copil. figura lui Heracle a generat veacuri de-a rîn-dul atîtea monumente si opere de arta. A fost adus ca sclav la Atena. Amazoanele aveau. simbolul molimii în teren mlastinos.

Sa fie precum vrei !. copila lui Piteus. numit Egeu. . Ar vrea sa-i vada regi în orasul Atena... preadevotat prieten. amarît. Fusese însurat de doua ori si de la nici una dintre cele doua sotii nu capatase vreun urmas. si tu mi-esti drag. Regele din Trezena a stat un timp pe gînduri. Pe urma în Atena va locui mereu. sprijin la batrînete. Spune-mi. cu-atîta îndrazneala.. Pe urma i-a raspuns : . si a hotarît nunta copilei sale.. I-a întrebat. si eu sînt cam batrîn... Etra. a glasuit Egeu.. 68 Dar batrînul Piteus. pîna ce voi muri.. Ei bine.-n Trezena. pe fiica ta. te învoiesti ?. Palas.. Ţin foarte mult la ea.. dorinta unui zeu. Asa s-a pus la cale nunta între fecioara din orasul Trezena si regele Atenei. . . socrul sau. Are de gînd sa-mparta între acesti feciori si tronul. luîn-du-mi viata. a spus Piteus. foarte mîhnit. ce domnea-n Argos. lui Egeu si regelui Piteus ! Nemernici muritori. De-aceea. . si orasul. la prieteni. eu am o fiica : Etra. cinstea e mult prea mare. Cum sa mi-l dobîndesc ?. ma-nvoiesc cu multa bucurie. astazi. . pe Etra. si tronul. prin care îl vestea pe regele Trezenei ca va fi. Tu vrei sa-mi salvezi viata.. Dar ce fac mai tîrziu ? îmi trebuie un fecior.. n-a vrut sa tina seama de zeul marilor.Ruga ta-i o porunca. Sa stea aci. cu regele Atenei. Dar n-a fost cu putinta sa aiba vreun copil. . un om hain si crud.Uite. regele-Atenei s-a dus în ospetie la un prieten al sau. facuse si anume semne..Eu nu mai sînt prea tînar. si orasul. la fel de rai ca el.. Cu totiiau pus la cale .. din marea prietenie ce-o purta lui Egeu.. si vrei sa-mi dai de soata. A adus jertfe zeilor si i-a rugat în fel si chip. care nesocotiti. Sa nu mi-o iei cu tine. în orasul Trezena. . Ceva mai mult.. s-a bucurat Egeu. Pot sa-i înfrunt în lupta..si. la oameni întelepti. a zis Poseidon..O...Ţi-o dau. are cincizeci de fii. sa senscauneze ei. era foarte..dupa cum am aflat ..Vai voua.. si-anume la regele Piteus. S-a sfatuit. iubite prieten. Vai Etrei.sa-nceapa un razboi si. Ce n-a facut ? Pe unde nu s-a dus ? Pe la oracole. aflînd aceasta stire. Acum mai am putere. El o-ndragea pe Etra. am socotit ca-i bine sa ti-o dau de sotie. E singura-mi copila. Atît ca-n apa marii sta de veghe Poseidon.. însa te rog ceva... a glasuit Egeu regelui din Trezena..SE POVESTEsTE CĂ UN REGE-AL ATENEI. sio dorea de sotie. si fratele meu... gîndindu-ma-ndelung.

fara sa tina seama de gemetele ei. vazînd aceasta blana. vestise el. dimpotriva. Mai înainte însa.. de rugaminti si lacrimi. si-l poftira ta masa. pîn-dind-o pe mireasa. asa cum ai vazut. pe un altar la tarm. Dar ca sa-l recunosc. nu-i spusese. printesa din Trezena a nascut lui Poseidon un prunc de-o frumusete de neînchipuit.Dornic sa se razbune. nici de feciorii lui. si-a început sa treaca vremea. ce le-am ascuns aici. sa poarte în picioare sandalele acestea.. 69 I se fripsese-anume un bou. eroul renumit. cînd s-auzi-n Trezena ca va veni Heracle.. cum trece de-obicei. alene. si i se adusese si unj butoi cu vin. si-n timpul cuvenit. si peste mijloc spada. într-adevar. Micul Tezeu îl cunoaste pe eroul Heracle Egeu. Egeu era voinic. Tezeu. Nu ma mai tem de Palas. a fost silit sa plece si el catre Atena. ca sclavii sa-si goleasca vasele lor de apa pej trupul dezvelit. A saltat putin stînca si si-a vîrît sub ea sandalele si-o spada.. Mai înainte însa. i-a aratat o stînca mai grea decît o casa. cînd facea sacrificii. pe-o colina. au zbughit-o la fuga care-ncotro putea. si-a azvîrlit-o-n laturi. . cînd ma voi stinge.Cînd o sa creasca mare feciorul tau. Crescuse cam de-o schioapa. care se ridica în oras. i-a spus mîhnitei soate. si. prin crainici. si-nspaimîntati la culme. ce o purta pe spate. Heracle si-a scos blana de leu cea fioroasa. ce rapusese fiare si monstri fara numar. . caci era fiu de zeu.j cu tipete si lacrimi.Fiul meu se numeste Tezeu 1. iute. Tezeu se-nalta însa mai repede ca altii. caci Etra. au crezut ca-i un leu ce are înca viata. tot poporul. cînd te grabesti. s-a bucurat nespus si-a trimis la Atena solie.. regele a pornit cu carul spre Atena. Poseidon a iesit din valurile marii . cînd vrei sa zaboveasca. din rusine si teama. Puternic ca totii zeii. Iar regele Piteus îi iesi înainte cu dregatorii sai si-l rugara sa intre în marele palat cu Portile de-argint. Are cine-mi urma la tron.. doar pentru el.. sclavii s-au gramadit sa-l spele pe erou si sa-i] împrospateze trupul trudit de lupte si de atîta cale. precum ca are-un prunc.. luînd-o cu el pe Etra la marginea Trezenei. Heracle se arata pe drum. Poseidon a cuprins-o la pieptul sau pe Etra. îmbratisîndu-si apoi sotia si feciorul.. Copiii ce prin preajma îl priveau pe erou. pe tarmul marii.. . care n-aflase crima ce-o savîrsise zeul atunci. sa vina la Atena. chemat de treburi. Curînd.

parca era un trunchi rasarit din pamînt. silindu-se s-apuce sandalele si spada. . si-alaturea de ea.scînteietoare ca soarele amiezii . vîrsta de barbatie. Era. Flacaul s-a apropiat de colosul de piatra. l-a ridicat în mîini si l-a zvîrlit în vale. Destul e ca multi tineri si-au încercat puterea. la sarutat pe frunte si i-a rostit duioasa : . Poateo spusese vîntul. dîndu-se drept Tezeu. Cînd Etra a vazut ca Tezeu a ajuns la vîrsta barbatiei.în fata lui Heracle . dar cel mai mult Heracle. S-a încordat o data. Egeu. micutul fecior al lui Poseidon. Avea ochii albastri. Tezeu. si parul în inele îi luneca pe umeri. s-a repezit afara.. pîna ce-a împlinit cam saisprezece ani. 70 Dar într-o ziua Etra l-a chemat pe Tezeu la marginea Trezenei si i-a povestit totul. stralucitor. care-a glasuit) mamei : .. trei sau mai multi.ca va fi un viteaz. sau poate c-o soptise vreo nimfa. sa plece spre orasul Atena.sabia lui Egeu. Etra l-a strîns în brate. fara sa izbuteasca. ca sa ia mostenirea batrînului parinte. cu prastia sa traga. si-avîndu-le. vreun satir. sandalele regale. viteaz si priceput în lupte. Astfel a dat copilul întîia lui dovada .Numai Tezeu. Sînt sigur ca odata elinii-l vor cinsti si-i vorj înalta temple. Dobîndirea sabiei si sandalelor lui Egeu Aezii povesteau apoi cum a crescut Tezeu în casa lui Piteus.. Ei s-au silit sa-mpinga stînca aceea mare oleaca mai deoparte.. spuneau aezii. sa mînuiasca ghioaga si sa-si conduca-n goana caii-nha-mati la car 2. Toti cîti erau de fata s-au minunat de forta ce o avea Tezeu.Putini or sa-i stea-n fata fiului tau. sau soarele din ceruri. a-nsfacat o secure si s-a întors îndata sa dea lupta cu leul. Cu totii-au rîs cu pofta. Stînca sta neclintita.. si multe biruinte va dobîndi în viata. Se spune ca-n Trezena unii cunosteau taina ce-o rostise Egeu sotiei la plecare. ca e voinic. un flacau zvelt si-nalt. cum s-a deprins sa lupte cu sabia si lancea. batuta-n nestemate. S-au unit cîteodata si doi. sa-si încordeze arcul. negru. si-n locul unde stînca statuse pîn-atunci era . cu prasele de fildes. i-a aratat si stînca sub care se-ascundeau sandalele si spada sotului sau..

Pe drumuri sînt tîlhari ce jefuiesc pe oameni.. a dat un raget groaznic.. la cîtiva stînjeni.-n Lidia. I-a sarit de grumaz. cautînd sa-si afle ghioaga de unde-o azvîrlise. Dupa victoria asta. Tezeu a fost silit sa lupte c-un fiu al lui Hefaistos. spre regele Egeu. Urca-te pe-o trirema. ci drumul cel mai greu si cel mai plin de lupte.. zdrobindu-i cu o ghioaga teribila. picioare rasucite si-o forta fara seaman. se si-ndrep-tau la loc. drumetule. tatal sau.. departe. pe urma apropia doi pini unul de cellalt. ce sigur ca te-asteapta. ce-i asupreau pe oameni. smucindu-se puternic si sfîsiind în doua pe bietul calator. Oprind si el drumetii. savîrsind multe crime. spre Atica. dintr-o padurice. cînd. e vremea sa pleci catre Atena. Arma a fulgerat pe lînga el cu zgomot. la tot împuns cu lancea. Pinii.. întîi îi jefuia.. Ce te grabesti atîta ? Viata tot ti-e sfîrsita esti doar în mîna mea. în strasnice curmeie.. le dadea iarasi drumul. cu cocoasa. si-i lovesc. si. Nu caut calea usoara.. spre-Atena . Asa s-a si-ntîmplat.Am sa plec spre Atena. si tocmai de aceea pleca pe jos Tezeu. feciorul lui Poseidon si al frumoasei Etra a plecat mai departe. caci calea peste mari este mult mai usoara. Vroia sa-i nimiceasca pe toti acei tîlhari si monstri nemilosi.. si si-a ridicat ghioaga sa arunce cu ea.Feciorule. aflînd despre sclavia eroului Heracle. Pîna ce Perifete s-o poata ridica. i-a iesit înainte preafiorosul Sinis. Dar Tezeu s-a ferit. l-a strigat Perifete. si-i ucid. El oprea toti drumetii. purtînd în mîna dreapta ghioaga lui Perifete 3. prin istmul de Corint. scapati din mîna monstrului Sinis.. Primele lupte ale feciorului Etrei Oricît au vrut Piteus si Etra sa-l sileasca sa plece cu-o trirema. c-abia plecat. Tezeu n-a vrut s-auda.cum îi urzise Hera la regina Omfala. j . Tezeu n-a pierdut vremea.. a frînt cîtiva copaci si s-a-nfipt în pamînt adînc. prin istmul de Corint.prin istmul de Corint. cu sete. . uimit ca un flacau ca el cuteaza sa-l înfrunte. pe nume Perifete. lega pe calator de cele doua vîrfuri ale copacilor. pe care vîsleau sclavi.Ia stai. a hotarît Tezeu. Numai ca-n vremea asta preavoinicul Heracle cazuse în sclavie . Sinis era o fiinta cu trei ochi. . S-a trîntit la pamînt. pîna ce l-a rapus. dar nu plutind pe mari.. si multi tîlhari si monstri. facuta-n fieraria Olimpului de zeul cel mester. 71 Perifete. Trecea cîntînd un imn. si a plecat pe jos. bîn-tuiau prin Elada. însa Tezeu. de-arama. hohotind salbatic..

. în apa vietuiau niste broaste testoase enorme si flamînde. da sa-l si însface pe voinicul Tezeu.. El pretindea. Sciron a fost înfrînt si aruncat în mare broastelor sa-l manînce. Lupta s-a purtat aprig. si-i da. De unul dintre vîrfuri l-a legat de picioare. care s-a dat pe tarm vreme de doua zile. Drumul catre Atena ducea pe malul marii. s-a prins bine de glezna pe care i-o spala raului rege Sciron si. Tezeu si cu alti regi la fel de nemilosi. unde-i spala piciorul. luînd vasul de aur. i l-a trîntit în cap. Asa a-ncercat Sciron sa-l azvîrle si pe fiul printesei din Trezena si-al zeului Poseidon. si-i salta-n mîna ghioaga cea nazdravana. drept plata.... zvîrlindu-le spre el cu multanversunare. din zori pîna spre seara . de altul . prapastioase..In dimineata asta n-am varsat înca sînge. celor care treceau prin locurile lui. si la poalele lor marea se zvîrcolea gemînd. si s-a luptat. In lupta-nversunata. cu bietii trecatori ce-i arunca în valuri. Tezeu a plecat iar. ] Ba. în cele din urma. doua trunchiuri de pin si l-a cetluit bine de vîrfurile lor. Astfel a razbunat mii. dar el. si le-a dat apoi drumul trunchiurilor de pin din zdravana strîn-soare. a rasuflat tot istmul. pe urma. bagînd de seama ca nu-i lucru curat. ghioaga lui Perifete. mii de calatori ucisi nevinovati de acest tîlhar crud. Bine c-ai venit tu. Sciron si Procust Cînd s-a aflat de moartea monstruosului Sinis. flacaul l-a culcat pe Sinis la pamînt. cînd l-a-mbrîncit. îl miruieste zdravan. 72 Aici haladuia un rege numit Sciron. mai buna. Tezeu s-a tinut strîns. Dupa ce i-a scapat pe oameni de fiorosul Sinis. Sinis însa-i raspunde cu bolovani si trunchiuri. lasîndu-le sa-l rupa în doua. deasupra unor stînci drepte. Dreptatea s-a facut !. sa-l spele pe picioare. Pentru ca broastele sa aiba carnea mai frageda. parca-i o nuielusa. el le hranea cu oameni.de grumaz. din mijloc. care înfricosa tot istmul de Corint 4. Iar preacruntului Sciron îi placea sa manînce numai broaste testoase. cu arma noua pe care-o dobîndise. la rîn-du-i. dar... Apoi s-a ridicat si.. Sciron îi da un brînci si-l pravalea în mare.Sinis îi taie drumul si striga îndîrjit : . A aplecat. Dar el. vuind cumplit. însa cînd calatorul se apleca sa-l spele.

. Daca esti lung cît patul. Cum sa nu pieri de spaima si cum sa nu-i cersesti lui Procust îndurarea ? Dar el nu se-ndura.Cum îndraznesti sa treci pe plaiurile astea. si cînd era mai scurt. însa rar se-ntîmpla sa fie de-o masura cu patul lui Procust. ba-i mai fagaduia si plata. si-i spune ce doreste. pe malul unui rîu ce se numea Cefis. tot un tîlhar. si hainele. si cînd era mai lung. zicea ca-l alungeste. si-l opreste : .Stai ! Nu te mai misca !. îi taia cu-o secure picioarele si capul .. Cînd vedea un drumet. iata ca acuma trecea pe lînga rîu preaveselul Tezeu. Procust era înalt si-avea o fata neagra. paroasa. încruntata. fara de voia mea ? Drumetul se oprea si îsi cerea iertare. Nestînd însa de vorba. .. si carul. .Cea de pe urma lupta a dat-o cu Procust. Tezeu îi sare-n piept si-ncepe-o lupta grea cu uriasul Procust. îi daruia averea. cu voce tunatoare. ca sa te iert. zdrobindu-i os de os cu un ciocan de-arama. Procust îi sare-n fata c-un raget. pîndea ades pe calea ce ducea spre Atena. te culca pe acest pat dearama. Procust. te las si poti pleca.. Calatorul. sarmanul. tremurînd. îl oprea dusmanos : .. mai rostea Procust. mai tîrziu. se culca pe patul de arama. Sa se lungeasca-n pat. doar sa-l lase cu viata. Dar..Uite. ca el sa-i ia masura.

peste templu. ci s-a-ndreptat mai lînga templu. Egeu se tot temea ca Palas. Acum. de buna seama. iata-l ajuns degraba si la palatul lui Egeu. si-atunci Tezeu ridica sabia lui taioasa si-1 spinteca pe mijloc. Aluneca-n Cefis.cam gîrbovit de ani si lupte c-o sa-i întoarca tineretea. însa flacaul din Trezena a rîs si si-a vazut de drum. întrebîndu-i pe unul. In car se adunase piatra si marmura. Ajung din nou în iarba si. se cobora în apa marii dupa credintele stravechi . I-a facut vînt si l-a zvîrlit.. Nu le-a raspuns însa nimic. el a-nsfacat în brate carul. Speriati. si. în orasul Atena6.. Dupa legea straveche. fratele sau. s-a adunat multimea :j barbati. temîn-du-se ca-i paste moartea. fiul printesei Etra. Cine n-ar vrea sa fie tînar. unde era un car cu boi. Helios cu fata lui împurpurata. femei. . Astfel s-a stins din viata si ultimul tîlhar ce chinuia drumetii' spre portile Atenei. De-aceea se si învoise sa o primeasca pe Medeea. Ca sa se apere de Palas si cei cincizeci de fii ai lui.Se lupta ei trei zile. la trup si fire. al regelui Egeu. Numele ei era Medeea. sculptorii au fugit ca niste iepuri prin Atena. Se rasucesc. sa-i ia si el masura. avea douazeci de ani. Tezeu s-a încruntat putin auzind rîsul.cum o lua si Procust. aflat chiar lînga rîu. Tezeu si-a spalat trupul si-a savîrsit trei slujbe cerute dupa datini si s-a purificat5.1 în fata lui Tezeu. ca este biruit. cu toata forta uriasa ce-o avea. Se bat. în vremea asta. de-obicei. Ea îi fagaduise lui Egeu . Tezeu s-a îndreptat catre templul lui Zeus. îi va lua tronul. Toti erau fericiti ca au scapat de groaza uriasului Procust. a trebuit sa recunoasca. ca un disc rosu. Eroul îl sileste sa se urce pe pat. Patul. care stia atîtea vraji si îi spusese ca-l va face. ca atunci cînd . era cu mult prea mic pentr-un urias ca el. de arama. cînd oboseala batrînetii îl încovoaie spre pamînt ? Intrarea în Atena Soarele. intra cu pasul sigur îr . Auzindu-se vestea ca Procust a pierit. 73 Procust. pe-altul. Se vîra prin namoale. pîna la sfîrsit.la ceasul cînd Tezeu. vroia sa fie iar voinic. despre care vom mai vorbi-n alte povesti. asa pre. Dejugînd boii cu iuteala. purificat. Apoi. copii. putea sa calce pragul tatalui adoptiv. regele Egeu primise în palat pe-o vrajitoare. ca pe o minge. înconjurat de un alai maret.! ca sa-l faca mai scurt. Varsase pe drum sînge si nu putea intra cu trupul pîngarit în] orasul Atena.

nici toata înfatisarea nu-l aratau ca este un erou. 74 Egeu îsi descopera fiul Dar. Egeu strigase tare : .Stai !. Vreau sa-l desfat pe regele Egeu. . ionica.pre cît ne spun poetii .Tu esti Tezeu. ..strîns altminteri în conci. cu puterea de vrajitoare ce-o avea. ce ucidea fulgerator. Egeu.de-o sti ca i-a venit feciorul .nici chipi: sau. Te re-l cunosc. Ba-i mai daduse. sa nu-l împiedice în lupta . sa-l vada lumea ?. batrînul rege îl poftise pe oaspetele sau la masa. si sabia stralucitoare. acuma saisprezece ani. i-o fata !. neîntre-bîndu-l cine este. Iara cu ochii sai albastri cerceta toate cladirile marete din Atena. Vazînd aceasta sabie.Priviti colea !.Cine esti tu ? îl întrebase o straja pe Tezeu. peste umeri. sa-l omoare.. Medeea si tînarul abia sosit. vazîndu-l pe Tezeu ca trece cu pasul gratios. Iar haina lui în falduri se tîraste si matura tot praful de pe uliti.Atunci.Atena. baiete.. Etra. Nu sorbi din vin. si ast pentru ca Tezeu era frumos si delicat ca o fecioara.. dupa datina cea veche. care ciopleau în piatra chipuri de zei. Insa Medeea.. Mai multi artisti. De-aceea-i strecurase lui Egeu. feciorul soatei mele. zisese el. între timp.Ba nu.. .sa nu se lepede de ea. 75 Tocmai atunci feciorul Etrei scosese sabia de la brîu.. Tezeu intrase în palate si se plecase regelui si. Porti în picioare sandalele ce le-am ascuns sub stînca.. Ce-i drept însa . Parul sai negru . si se temuse ca batrînul . în valuri lucitoare. zisese straja spre drumet. umpluse cu vin pocalul lui Tezeu...Sînt un drumet. si-un suc sa-l toarne lui Tezeu în vin. ca tînarul ce sta la masa era un criminal trimes de fratele sau.. si-si aruncase ochii spre sandale... . si-n el turnase sucul de cucuta. Palas. sedeau la masa el. De unde vii ? . au început sa rîda între dînsii : . stiu sa si cînt. Ăsta-i baiat ?. Un suc facut din floare de cucuta..si-l slobozise de-asta data.. Sosesc din Creta. Tocmai trecea prin fata unui templu ce se zidea în cinstea lui Apolo. rostindui versuri si cîntîndu-i imnuri. sosise la poarta regelui Egeu voinicul tînar din Trezena. Purtî o haina lunga. Voi nu vedeti ca are parul lung si desfacut. aflase ca era Tezeu.. în falduri. din halcile de carne de pe masa. straine. calca-i pragul !. pe furis. sa-si taie o bucata de friptura. pe care-o . înspaimîntat. în soapta.

în curte-s tocmai vestitori care mi-anunta despre Palas ca s-a pornit catre Atena cu cei cincizeci de fii ai sai !. Tu ce gîndesti ? Putem noi oare sa-i înfruntam. nici un vrajmas nu mai traia. strîngîndu-si armele în pripa.. sa-i înving. si a plecat spre Maraton. Sa fie preamarit în veci !. a zis flacaul.O.am sa încerc ! a spus Tezeu. striga multimea-nsufletita. dimpotriva.. De vreme ce-am ajuns aici. din ordinul lui Euristeu ?.dupa o biruinta-atît de mare .De el vorbim. m-a pus la cale sa ît» dau otrava. oare.. . . scapînd lumea de înc-un monstru. cu mîhnire... Medeea. Fiii cei rai ai unchiului] sau Palas s-au pregatit sa-l înconjoare si sa-l loveasca din trei] parti.. Nu vrei sa-l rapui tu. Dar n-ar putea tot dînsul. 76 Plecarea în insula Creta Venind Tezeu iar în oras . La capatul celor sapte zile. sa scape lumea si de taur ? De taurul adus din Creta.. . Erau] cu totii-ntinsi pe ruguri..s-a luptat vitejeste! sapte zile si sapte nopti.. A dat cu el o lupta dîrza.s-a cam mirat ca atenienii nu se înflacarau deloc.Traiasca tînarul de la Trezena !.aci tragînd cu arcul. si-a izgonit-o pe Medeea.. L-a strîns la sînu-i pe Tezeu si a-n-j ceput sa-i povesteasca despre Palas ca uneltise sa-l ucida.. taind cu sabia. .Ce s-a-ntîmplat ?... ... Fugi. Fugi. l-a plecat cu fruntea alba în tarîna.. era jale.. si dupaceea l-a-njunghiat. catau spre ele si taceau.. S-a dat o lupta crîncena lînga Atena. vrajitoare blestemata..Vorbiti de taurul pe care l-a scos Poseidon dintre valuri ? . sa-i alungam ?. . aci-nfigîndu-si lancea în vrajmasi... odinioara. Ba. Iara femeile-i boceau. Nu-l aplauda aproape nimeni. Tezeu.tii în mînaJ e a mea. vrajitoarea cea hapsîna. cît nu pun sa ti se toarne pe gît pocalul cu cucuta.. L-a prins de coarne . De ce-i atîta tristete în oras ? l-a-ntre- . izbind cu ghioaga .Bine . tatal meu.. mirata de-ndrazneala marej si de puterea lui Tezeu.. Fara a astepta raspunsul..! a parasit îndata masa si a pornit sa-ntîmpine dusmanul.. Insa Tezeu . de Hera-j ele. fii bun si lasa-mi mie cinstea sa ma lupt singur. mai ales cîmpul Maraton. Acum e liber si pustieste Atica. Iara barbatii. Femeile plîngeau în hohot lînga palatul lui Egeu. a spus ba-' trînul lui Tezeu. voinice ?. pe unde vietuia în voie taurul zeului Poseidon.

. Egeu.N-ai teama... Numai ca planul sau. .. . sapte baieti si sapte fete. Socot ca am sa-i vin de hac si am sa curm aceasta crima.. pesemne ? . L-a luat în coarne..Da. Tezeu s-a dus întîi în templu si-a adus jertfe Afroditei. iar de la brîu în sus e taur.Taurul l-a ucis.. fiul regelui Minos a jurat tare catre prieteni ca este gata sa doboare si taurul din Maraton.. Noi l-am trimis la Maraton. i-a biruit pe toti flacaii care s-au întrecut cu el la jocurile din Atena.bat dînsul pe tatal adoptiv... si. Pe toti îi vîra-n labirint 7. E cea din urma oara. i-a strîns apoi pe ceilalti tineri.. O fiara zisa Minotaur.Vai noua ! a grait Egeu. pe-a altor zei. învingatori si sanatosi. .. beat de succes. ce tinea cu Minos ... . si vrei iar sa ma parasesti ?. n-aveti frica !... Povara anilor m-apasa si fortele 77 mi s-au sleit. . . i-a povestit ca mai de mult venise la Atena fiul regelui Minos de la Creta . deatîtea ori. si bietul tînar a murit. da-mi voie. . a venit cu arme.. si la concursurile acelea. cînd pleaca tineri din Atena... l-a aruncat doar ca sa-l calce în copite. Iar noi ne vom întoarce-acasa. prieteni.L-am ars pe rug si l-am cinstit. de bun ramas. fireste. si sa-l înfrunt pe Minotaur. si ca pe-o zdreanta l-a purtat pîna aproape de Atena. . ce-i de la brîu în jos ca omul. care alcatuiau tributul. Asculta. luptînd strasnic. sa plec si eu cînd dai tributul. Nu pleca !.Atunci.. un palat mare de la Cnosos. Dar Minos. Nu pot sa mai conduc Atena. pe care-o savîrseste Minos asupra tinerilor nostri.Ce face el cu acesti tineri ? ..ca sa ia parte la niste concursuri... daca si ea o sa ne-ajute..Daca-i asa...stii doar ca el îi e fecior !. . sute de coridoare. drept tribut platim cu jale... tata drag.. Ne-a asediat si ne-a lovit.Veniti cu mine. regele din Creta.ne-a trimis foametea si ciuma. decît avînd sprijinul tau. facut cu usurinta. si cum la tarm era trirema gata sa porneasca-n larg..... si regele. lui Minos... Te-am asteptat atîta vreme.. de unde nu mai pot iesi. în acest fel am fost înfrînti. îmbratiseaza-ma mai bine. Acolo îi sfîsie-o fiara. zicînd ca noi sîntem de vina. si le-a grait voios asa : . Puterea dragostei întrece. ♦ .. a spus batrînul.. Taurul alb al lui Poseidon... I-am adus jertfe Afroditei si m-am legat sa o slujesc întotdeauna dupa plac. fiul lui Minos.. Iar Zeus.Iar voi l-ati îngropat. în fiecare an. auzind vestea.. plin de durere. L-a ucis....Nu. rege. Ajuns aici.. rapus acum de tine ! a spus batrînul rege lui Tezeu. cu zeci. a dat îndata gres.

pînza neagra va fi schimbata de cîrmaci cu pînza alba-a veseliei... fara de teama. caci tata bun îmi e Poseidon... baietane. . Au plutit mult... si lînga el era o fata frumoasa. Este fecioara ne-ntinata sl-i fiica regelui Megarei..Ma duc. si eu. -. între curteni. . si. si am sa-ti dovedesc ca sînt feciorul lui Poseidon. ci sînt fecior de olimpian. caci noi nu sîntem sclavi !. îti retez capul... sa-mi stai asa trufas în fata? Eu nu sînt rege ca oricare. . Daca-i asa. fsi-a aratat cu mîna pe o copila. V-o trimit tot în labirint.. ce Ariadna se numea. Tezeu si ceilalti atenieni : sase baieti si sapte fete. si sa ti-l dea el înapoi.. sa stii. sa pui triremei pînze albe.si eu sînt tot la fel ca tine. a rostit regele Egeu... Am s-o ucid.. dulce si duioasa. Iara pe una dintre fete... în labirint. 78 .Sa n-o jignesti pe Eriboia... Tu poti sa ma ucizi. . de astazi înainte. a dat din nou raspuns Tezeu. Ha !. pentru trei zile. tata. La zeul marilor. de vrei. baiete. Acuma iata-s agatate pînze de doliu... pe ea..Tu cum cutezi... sa-mi vii. .... spre departari am sa privesc.. a zis Tezeu cu îndrazneala... mai. Pe urma.Voi sînteti ? a glasuit Minos.. pe stîlpi... . si noapte. O sa vedem. înapoi. cercetîndu-i pe atenieni. Minos sedea pe-un tron de piatra...Prea bine. De nu-l aduci. dar nu ai dreptul sa ma insulti. Poseidon Asa plecat-au.. i-a raspuns Tezeu. si intrînd în orasul Cnosos s-au dus de-a dreptul la palatul lui Minos cel neîndurator. sus. . Voi veni curînd. Tu sari în mare si te du la zeul apelor. catre Creta.. pe mari senine si pe furtuni. .... a spus Tezeu.îti e Poseidon ?..jos. dar au ajuns. Ce minciuna !... la-napoiere.. Adio.Noi sîntem !. . azvîrl în valuri acest inel cu piatra scumpa.. Poseidon..Nu vrem.Daca te-ntorci cu biruinta. cînd veti ajunge acolo. Te-oi astepta si zi. .Plecati-va pe lespezi fruntea !. Doar atît. Eriboia) pe ea o iau de soata eu..

Ariadna.S-o porti cu fala. sa-l ia cu sine pe Tezeu. Tinerii sînt salvati . 79 Facînd un semn catre Triton.. S-a dus frumosul tînar. fiindca-i jurase s-o slujeasca .. apele s-au învolburat. în apa marii. .. si s-a si repezit în mare. A doua oara. si totul ce-i înconjura. Aici. a glasuit regele Minos.. Iara Poseidon poruncise în asta vreme unor pesti sa afle unde e inelul pe care-l aruncase Minos. si înca vreau sa-ti spun.. e-ndragos-tita de Tezeu.. Numai o data poti scapa. batrînul vrednic din Atena.. îndragostita de un sclav. nimfele marii nereide.. Era Triton cel monstruos trimis de tatal sau. O tata. esti prea nemilos !. din aurul cel mai curat.... . pîn-a-si da mai bine seama de ce se petrecea cu el. Ce voinic e ! Parca-i un zeu.. a început sa hohoteasca gingasa fata a lui Minos. zeii.. Poseidon.. Sa mi s-aduca o cununa.îi insuflase Ariadnei o dragoste nemarginita pentru preachipesul erou. .S-a dus !. în ape. sta Poseidon. Tezeu simtise ca e prins de cineva necunoscut. dîndu-i învat : .. pe tronul lor de aur. ce frumos e fiul tau ! a spus zeita Amfitrita. si nu va mai veni !. faptura fara rusine. aici.O. Tezeu : pe viitor sa te feresti sa cazi cumva în apa marii.. si. sfîsiat poate de rechini. Minos s-a necajit.Am sa te pedepsesc. vazînd ca fata. si tu mi-esti fiu.. însa pe tarmuri ti-e -Egeu. Tezeu vazuse-n fata sa un palat mare.. desigur. pe-un jilt înalt de aur si pietre scumpe. voinicul. de clestar. de clestar. Atîta ca.Asa a spus Tezeu.. nici Amfitrita. si ea i-a pus-o peste plete : . cînd se zvîrlise cu curaj.S-a dus. sa stii. Caci Afrodita .care-i da sprijin lui Tezeu. si sa vazut din nou pe coasta. ce zaceacum pe fundul marii. si i l-a-ntins.. si-a poruncit : . Din ochii lui Tezeu s-au stins palatul mare. Trei nimfe s-au si repezit în tainuitele camari si au adus sta-pînei lor cununa cea mai maiestrita..Iti dau acest inel de aur.. nici Triton. Cu el tu poti sa dovedesti ca mama ta mi-a fost sotie. Iar lînga el se afla dalba si minunata lui sotie. Apa a facut valurele si l-anghitit într-o clipita. fiul meu !. nici chiar eu nu mai putem sa-ti salvam viata..

s-a strecurat pe nesimtite pîna la tarmurile marii. pe-unde mergea.. Fiara s-a-ntors mugind spre el. fiica lui Minos. chiar în noaptea urmatoare. S-a-ncins apoi o hora mare. cata duioasa-n ochii lui. la picioarele lui Minos. Sa-i dea si un pumnal taios. . O hora nemaipomenita.. Tezeu a prins chiar la intrare. Atîta ca în timpul noptii. . cînd dihania aceea s-a repezit spre-atenieni. pesemne. cu fata regelui din Creta si. si Ariadna. si i-au împins în labirintul unde statea înfometat preaodiosul Minotaur. si-asa. Tezeu îi întindea inelul. în coaste. de-un stîlp al portii. Tezeu si-a ridicat pumnalul si. Da-mi ajutor sa-l scap de moarte pe tînarul iubit de mine. sau în piept. ei au plecat nestingheriti.. Dedal !. tata ?. un arhitect numit Dedal. L-au sarutat pe-nvingator si. Deodata le-a iesit în cale îngrozitorul Minotaur.. Ajuta-ma. Spre dimineata i-au luat sclavii pe ateniend. precum spune legenda. Vezi ca-i fiu de zeu ?. flacaul l-a împuns în coasta. fata lui Mi-nos.. l-a apucat pe Minotaur de-un corn si l-a tinut asa. au iesit toti. Fata s-a furisat prin bezna si. lovindu-l fara încetare în ochi. afara. plîngea. Aici o astepta Tezeu... cu chiote de bucurie. Ariadna. si ca sa nu se rataceasca pe coridoarele-ncîlcite. Iar tinerii ce-l însoteau sparsesera cu graba mare toate corabiile lui Minos. fii bun. s-a-ntors tiptil în încaperi. un cap de ata. Tinerii s-au pornit sa sara în chiotexde bucurie. Numai trirema ateniana se legana înca pe valuri. Acesta a-nvatat-o-n taina sa-i dea voinicului Tezeu un ghem ceva mai gros de ata. prabusita jos. cutezator.':W' .. Numai Tezeu. Ariadna. dar nu de spaima. nespus de fericita. Toti erau înlemniti de spaima. ! '. Iar ea. De bucurie hohotea ! . Tezeu sedea vesel la cîrma si-n brate îsi tinea iubita. a început sa desfasoare ghemul cel gros..Minos privea si nu credea. de care s-a vorbit mult timp si-a fost cîntata de aezi9. si fiara care mînca oameni s-a pravalit ragind cumplit8. Tezeu s-a înteles. Plîngea. s-a strecurat în camaruta unde salasluia acela care zidise labirintul. teferi. i 80 Cît timp s-a tot dantat acolo.Vezi. dîndu-i dragului Tezeu ghemul de ata si pumnalul.. i-a grait dînsa.. urmarind firul de ata desfasurat prin labirint.Da-mi ajutor !. mai mult în brînci.. Dar regele a luat inelul si mînios a poruncit ca-n dimineata urmatoare Tezeu si ceilalti atenieni sa fie-nchisi în labirint.

si el. zdrobindu-l. .l-a pastrat vesnic pe Tezeu. Ariadna. a facut semn de-amenintare catre toti tinerii-atenieni. Am oare dreptul sa-i ucid ? Trebuie sa-mi jertfesc iubirea". nici tu. fata lui Minos a plîns mult fuga iubitului Tezeu. si nunta s-a facut pe loc. e harazita. în trirema. a luat numele de Egeea. însa multimea adunata l-a dus cu sila la palat. a socotit ca au pierit toti tinerii plecati în Creta. Atîta doar ca-n tulburarea ce-i cuprinsese. 82 Egeu. nu-ti mai vezi casa. au fugit10. si-acum tot eu sa-i nimicesc ? I-a.Eu i-am scapat de Minotaur. ei au uitat sa dea jos pînza neagra. îndurerat prea mult. De-atunci si marea. vazînd ca pînza nu e alba.. a catat catre sotii sai. a vrut si el sa se omoare. cuprins de deznadejde. unde el si-a sfîrsit viata. Astfel printesa Ariadna a devenit si ea zeita. In calea lor s-a ivit zeul betiilor destrabalate. Desi în suflet . din Olimp. De n-ai sa lasi copila-n Naxos. ce era prinsa de cel mai-nalt catarg. facînd popas. Tezeu ajurKje regele Atenei Tezeu.Fata lui Minos. .. Ca a pierit deci si Tezeu. insula ce se vede-n zari. Deci tu cata s-o parasesti. nici sotii tai de drum. Fagaduise sa-i aduca teferi si sanatosi la ei acasa. pentru ca va prefac în broaste. rostind : . Iar valurile l-au izbit de stîncile din tarm. Cînd s-a trezit spre dimineata. Cu moartea-n inima-a lasat-o pe Ariadna lui în Naxos . Chiar Afrodita s-a-nvoit. fiul lui Zeus.cum se pare .. ce-i astepta pe coasta. Dionisos. pluteau mereu..steapta mamenlacrimate. DaiL zeul vinului s-a-nfatisat plin de splendoare si a cerut-o de sotie. sa-mi fie soata numai mie.. Nu l-a vazut decît Tezeu. batrînul s-a aruncat în apa marii. suindu-se cu ceilalti. acolo-n Naxos. parasind-o pe Ariadna. Ea n-a-ndraznit sa-i stea-mpotriva. si zeul vinului. si seapropiasera de-Atena. si tot doar el a auzit glasul acestui zeu. cu tirsul. de doliu. purtati de vînturile bune.. Cînd a ajuns Tezeu pe tarm si a aflat ce s-a-ntîmplat. la miezul noptii .Dar zeii sînt gelosi pe oameni.pe cînd dormea. în vremea asta atenienii. ca s-o iau eu. iar.. neosteniti.

Ele au înconjurat orasul si i-au silit pe atenieni sa se retraga pas cu pas. au trebuit sa lase prada biruitorilor pe mîndra si preafrumoasa Antiopa. s-a-ndragos-tit de-nvingator. i-a-ncuviintat s-o ia ca sclava pe-aceasta fiica a lui Ares. s-a dus în tara amazoana. vrînd sa-l rasplateasca pe prietenul de la Atena. A ramas rege în Atena. 6 83 Numai ca în putina vreme. Cît a domnit el în Atena n-a pierdut vremea la ospete.L-a-ncununat si i-a grait : . unde a fost o vîna-toare vestita-n lumea de-alta data. cum îl cîntau aezii. un an întreg. din iubirea asta mare. din Trezena. . Pierderea Antiopei Tezeu n-a fost nicicînd un trîndav. porneau din cînd în cînd la lupta si atacau colina lui Ares 12. fiul Alcmenei de la Teba. Acolo i-au asediat cîteva luni. însa Tezeu. au început sa daltuiasca sau sa picteze toate-ntîmplarile acestea. ba si mai bine. atenienii. Tezeu nu s-a împotrivit. pîna pe-Acropola.. N-avea statura herculeana..nemultumite ca Antiopa fusese luata de Tezeu . Iar amazoanele. Etra. Era. numit de mama Hipolit. pe tarmurile Marii Negre. si multi artisti de la Atena. si voinic.Tu ne-ai scapat de-atîtea fiare si de tributul rusinos. era si chipes. s-a nascut un fecior balai. în acest fel. Heracle. unde stateau de luni de zile teribilele amazoane. cum ati aflat. spune povestea.. din Argos sau din alte parti. s-a facut nunta la Atena. în frunte avîndu-l pe Tezeu. cu fruntea lata si senina.. care-i lega pe amîndoi. sa nu mai fie-atît de singur. De aceea te alegem rege. însa era mai gratios. frumoasa Antiopa. precum se stie ca sînt regii.au pornit marsul spre Atena. ci s-a-n-sotit cu alti viteji si a pornit spre Calidon. ostirile de amazoane . Lipsiti de hrana. Dar a trimis un car sa-i vina mama sa. Au mai trecut. desi fusese luata prada. si el de ea. Pe urma a plecat cu Iason si-argonautii sa gaseasca lîna berbecului de aur 1]. de trist si de nemîngîiat. si ea. Alaturi de cellalt voinic. si. învinse. sora reginei Hipolita.

....Pe lînga sotul sau lupta.. . îsi bate joc de muritori..Ai grija doar de Hipolit !. umblînd dupa salbaticiuni.de cenusa. Dar într-o zi. Pentru ca ea uitase totul. si. Atunci. si-atunci. O uneltire a zeitei Afrodita Ca mîngîiere-i ramasese numai micutul Hipolit. Zei !. Eu mor. a cazut jos. si toti razboinicii s-au strîns . Deodata scînteiaza-o lance.fierbinte înca . însasi regina Antiopa.si amazoane si elini. sînt besmetici amîndoi. Da.. si lancea l-ar fi nimerit. în fruntea ostii-ateniene... iar fiul ei. nu mai avea alta dorinta decît sa stea mereu alaturi de preaiubitul ei Tezeu.Tezeu !. Hipolit prinsese gustul vînatoarei. Crescînd mai mare. Pacea s-a încheiat.. zicea el.. scapînd sulita din mîna... pe areopag. Iar la-mbierile-Afroditei sta rece si nepasator.. tot ca ea. ea.. dar prea tîrziu. Frumosul trup al Antiopei se preschimbase într-o mîna -. si timpul tot si-l petrecea colindînd codrii desi ca peria. Ochii s-au încetosat si. De-aceea. Lancea i s-a înfipt în piept. regina Etra din Trezena. Îndragostita peste fire. o clipa.... tragînd sageti la întîmplare. Antiopa. s-a repezit în fata lancei. .. Lupta a încetat pe data. a spus regina.Zeita Afrodita este prea dezmatata.. Au înaltat un rug urias. Ah !. fireste.. Parca-i o flacara-n vazduh. ca sa respinga pe-amazoane.. ascultati !.. Tezeu a ramas trist si singur lînga mormîntul Antiopei... . si amazoanele-au plecat spre tara lor cea departata de lînga Pontul Euxin. soptind usor : . se povesteste c-a fost o mare-ncaierare acolo.cît sa fi fost ?....... Era ..lupta acuma sa nu fie eliberata din sclavie. pe credincioasele-amazoane si viata ei de-odinioara. Tezeu lupta nebiruit. nu vrea sa-auda de legatura casniciei. cu pieptul gol. dînsul se pleca zeitei Artemis. si lînga el sta Antiopa... mult prea tîrziu. data ca prada lui Tezeu . si el crestea sub privegherea tatalui sau si a bunicii. fecioara ce ocroteste vînatoarea. Ea aceea ce fusese învinsa de elini. O amazoana îl tintise cu îndrazneala pe Tezeu. smintitul Eros. Ţimbalele-au tipat a jale si trîmbitele au sunat tristul sfîrsit al bataliei.

suparata rau. Iar Fedra s-a simtit. si-nveninata de sageata preausuraticului Eros. si pe Tezeu. spusese noul rege-al Cretei. erau toti frati. arcasul Eros. întîia soata-a lui Tezeu.. ce-l dobîndise odinioara cu-Antiopa. cu Fedra si cu Deucalion. Tezeu a stat putin pe gînduri.si. Chemînd la sine pe arcasul cel zburator. zeita a hotarît sa se razbune. Mai trebuie spus ca Ariadna. numita Fedra. In acest timp Minos murise.Femeie fara de rusine. pe data... vino.. care ma tot nesocoteste. iata c-a sosit si vremea sa-l pedepsesc pe Hipolit. pe tron. pacea-ntre Atica si Creta s-ar fi statornicit deplin.. aflînd aceasta întîmplare.. ce înca îl mai mistuia.. Hai. în Creta venise rege Deucalion.. numai daca frumoasa Fedra jura ca va fi mama buna fiului sau. . A stat de vorba cu Tezeu si l-a rugat sa-i faca cinstea si sa primeasca de sotie pe sora lui. si-n primul rînd cu atenienii. tînarul Eros.. dupa regina Antiopa.... oricît s-au silit zeita care da patima iubirii si fiul ei.Vreau sa am pace cu Vecinii..Ei. scot palosul din cingatoare si ca pe-o fiara te ucid.Cum îl iubesc !. zicînd asa : .. cu ochii-n flacari.. înabusindu-si dara jalea. Fedra. lasînd uitate si-Atena cea cu cer senin. cu mintea ratacita. . vino. si chiar iubirea ce-o datorezi sotului tau. In locul lui. . îndragostita nebuneste de vînatorul Hipolit. el a pornit catre Atena. i-a poruncit sa-si puna-n arc sageata cea mai otravita si s-o tinteasca pe mireasa..Hai sa fugim. Dar Hipolit.. o izgonea. îsi spunea ea. Daca primea s-o ia de soata. Sa ne ascundem fericirea. nunta îndata s-a pornit. umplîndu-i inima de fiere si dragoste nelegiuita pentru feciorul lui Tezeu. Ca sa se faca-mpacaciunea. si. ispravindu-si juramîntul. Tu pîngaresti tot ce-i mai sfînt : respectul meu de fiu. Mireasa a jurat în templul zeitei Hera c-o sa fie într-adevar o mama buna si.._ . 85 De mai rostesti doar un cuvînt.pîna la marginile lumii. Vreau sa se stinga vechea vrajba. nu l-au clintit din hotarîrea pe care-o luase Hipolit de-a nu iubi nici o femeie.. Tezeu ancuviintat ca nunta sa aiba loc cît mai curînd. Sa ne aruncam pe o trirema si sa plutim spre departari . A spus însa ca face nunta.. . îl implora pe Hipolit : . Hipolit.. a spus zeita Afrodita..

. zdravan... Dar Fedra hohotea acolo si-l implora cu glasul stins : . Vorbele ce-l învinuiau atît de tare pe feciorul cel mult prea drag. M-ai jignit.. caii s-au avîntat pe stînci si. si totusi nu-i venea sa creada. de fapt. s-a zvîrlit în genunchi. în acest fel. Fa dreptate si loveste-l pe Hipolit pentru insulta odioasa adusa Fedrei. Eu nu pot sa-mi pedepsesc feciorul drag. regina Fedra. pe Hipolit... si la car înhamase. trei cozi si cu colti lungi ca niste suliti. nesocotitul Hipolit m-a conjurat sa fug cu el.Razbuna-ti soata. ce-am facut !" si-a rostit ea. deodata si-a venit în fire. Mergea ca orb. mîniata ca Hipolit o alungase. Cum m-ai jignit. la ureche. Poseidon !. Asa graia si nu stia ca vorbele i le sopteste. catre Micena. El auzea vorbele Fedrei. 86 "Vai.. trecîndu-si mina peste tîmpla si. doi cai salbatici. pe tarm. Vraja zeitei Afrodita s-a risipit. Dar pentru asta.. dar în clipitele acelea.. Asa graia. vazînd pe Hipolit cu fruntea facuta tandari. Te rog pe tine. din apa marii s-a ivit . între stînci. Tragicul sfîrsit al lui Hipolit si-al Fedrei Lovit ca de-o maciuca-n crestet.prin hotarîrea lui Poseidon. Iar caii s-au speriat de el.. cu sapte capete. cea mai grozava dintre crime.. sfarîmînd în bucati carul. Hi-polit. caci altfel mor !. pe lespezi. razbunatoarea Afrodita.. Hipolit. Regina Fedra ce-l urmase pe sotul sau. pasind încet spre malul marii.. sa faptuiesc. Ajuns pe prunduri.. în taina.. a rostit : . Razbuna-ma. mi-a fost dat astazi sa îndur cea mai amarnica insulta.Sotul meu drag. Tatal nu s-a uitat spre el ..Tata !. Tezeu a ramas nemiscat un timp destul de lung pe tronu-i. si-a alergat pîna la rege. sa se racoreasca de jarul care îi frigea inima lui nevinovata.. Atunci Tezeu s-a ridicat. si a strigat spre el.O !. Se clatina. ce-l duceau ca vîntul. mintind anume. la rugamintea lui Tezeu . plîngînd : . El se urcase într-un car. o Tezeu !. ai sa platesti si tu cu viata. Tezeu. a început sa strige tare : .Iar Fedra a-nceput sa tipe si sa-l blesteme pe flacau : . l-au omorît pe Hipolit. Neascultîndu-si vizitiul. Tocmai gonea pe tarmul marii. soata mea !. stapîn si rege. Uitînd cît sînt de credincioasa.un monstru mare cît un munte.. cuprinsa de remuscari.

Hipolit n-a fost vinovat. s-a pregatit de drum. au început sa-i spuna. Ba chiar l-au îndemnat sa mearga s-o rapeasca.s-o aiba pe Elena... ca omul e o fiinta ce nu poate trai doar în singuratate. au rapit pe Elena. E.Nu ! Nu-i adevarat.dorinta de-a trai. I-au amintit ca n-are nici un urmas pe tron.. El sterge suferinta si face sa renasca. cel mai divin balsam. Ascultînd glasul lor. Fedra si-a dat moartea cumplita. sa-l sprijine pe cellalt sa-si gaseasca o soata tot la fel de frumoasa. Mergînd însa pe cale s-a întîlnit c-un prieten. S-o duca la Atena si aici s-arunce zarul. doar eu am fost aceea care l-am ispitit .. în inima. Tezeu s-a hotarît sa-si ia o noua soata. precum era Elena. Au suit-o-ntr-un car si-au dus-o la Atena. "De e atîta de frumoasa Elena. prin spînzuratoare. Dorinta ei se împlinise. Tezeu !. rege peste lapiti.. si fiindca i-au vorbit de frumusetea fetei regelui din Sparta.. caci regele din Sparta nu vrea s-o dea de soata nimanui. rapind-o pe fecioara. si astfel. cu vorbe iscusite. Cît l-a plîns pe Hipolit13. Înlantuirea din Infern Dar timpul care trece poarta cu el uitarea. a cugetat Tezeu. S-au înteles atunci sa se ajute-n lupta. zeita Afrodita vazuse totul si zîmbea. Cine o sa-i ia locul ? ApBi iau povestit ca regele din Sparta are o fata mîndra. tînara si voioasa. speranta . la sorti. Dînd ei o lupta grea cu oastea de la Sparta. Hipolit a murit. au aflat pe Elena. Deci. socotind curtenii ca prea e lung amarul regelui lor. ce tocmai dantuia la niste mari serbari în cinstea lui Arte-mis.. si el vroia sa aiba o soata-ncîntatoare. pe nume Piritou. Tezeu.. Zis si facut.sa stii !. cum au calcat în Sparta. copilul ce s-o naste va fi la fel cu ea". numai eu sînt ticaloasa !. Ci eu. Pedeapsa ei cazuse grea.u.. E lesne de-nteles durerea ce l-a-ncercat iar pe Tezeu.. A alergat catre palat : si-a pus pe gîtul alb un streang. Iar cel ce-o cîstiga-o în acest fel. ce se cheama Elena. Cui or sa-i cada sortii . Din cer. sa aiba un fecior. Voinicii. 87 . O !..

Iar mama si sotia rapite de spartani. Menesteu. Iar regele lapit i-a cerut lui Tezeu sa-si paraseasca soata. fara de vrerea mea ? i-a-ntrebat. potrivit învoielii. Dar ramînea acuma. dupa atîtia ani.. Persefona. Facuse juramîntul sa-l ajute pe prieten.. ce se gasea în Argos. Ba.. unde locuia zeul cel vesnic mohorît. prevazator . Hades. va rog sa stati putin si sa va odihniti pe acel jilt de piatra. sa mi te-mpotrivesti. . rece si mohorît. el a fost pravalit în genunea de ape. Am sprijin la nevoie pe eroul Tezeu. ca sa-l elibereze pe eroul Tezeu.Bine ! a glasuit. Dar cum s-au asezat pe jiltul fermecat. prima zi dupa nunta. Tezeu a fost urcat pe-o stînca de la Scira. Dar valurile marii l-au aruncat la tarm.. trupul lipit de piatra. la mine. si cel ce-a cîstigat-o a fost însusi Tezeu. au intrat în Infern . Tezeu. Dar fiindca ati venit pîna-n Infern. Piritou.Pe drum au tras la sorti. si nu-l putea calca. Deci nu-ncerca.. s-o iau eu de sotie !. prin tradare. a raspuns Piritou. cu tot zbuciumul sau.. si-a început sa rîda.. smulgîndu-l de pe stînca. Nu ar fi vrut Tezeu sa-si paraseasca soata prima zi dupa nunta. si sa mearga cu el pe tarîmul lui Hades. si n-a putut Tezeu sa-si salte multa vreme.. Lasîndu-si dara soata în grija mamei sale....Ce sa facem acolo ? l-a întrebat Tezeu. Cum ati intrat pe tarîmul acesta. ca Tezeu sa-l ajute pe prietenul lapit sa-si afle o sotie la fel de minunata. si-apoi sa se coboare în regatul lui Hades. Gingasa era fata. si s-a întors acasa Tezeu. Printr-o pestera-adînca. dar si-aci l-a urmat ura lui Menesteu . Hades s-a mîniat pentru asa-ndrazneala.. si nu ne este teama de tine nici atît. . de-argint.S-o furam pe nevasta lui Hades.s-au asezat pe jilt. si-au mers drept spre palatul maret. l-a legat si-n lanturi zeul cel mohorît.. Eroul s-a izbit cu fruntea sa senina de colturoase stînci. rece.Ce vreti ?. buna regina Etra. si bucuria mare pe rege si curteni. . . fara frica. Noi stim sa ne luptam. Ca rege-a gasit însa pe-un dusman.. Bratele lui vînjoase. ... au si ramas lipiti. batrîne. Dar n-a grait nimica. Mîhnit s-a hotarît sa se retraga-n Scira. ce-au aparat Atena. Tezeu s-a îndreptat cu regele lapit spre tarîmul lui Hades.. si printr-un viclesug. dar chipul i-a ramas la fel de neclintit. A trebuit sa vina Heracle în Infern. sa vietuiasca-n pace. regele din Atena. o insula frumoasa.Iat-am venit la tine sa-mi dai pe Persefona.care tot se temea ca eroul Tezeu va cere-napoi tronul. si sa mi-o fac regina în tinutul lapit. Iar de sus. au ra88 ..

valoarea unui simbol al luptei împotriva raului. în Sciron. lînga ele un palos si-o lance ascutita. unde sînt evocate si alte figuri istorice. Jocurile aveau. Tezeu ocupa în vechile legende ale elinilor. dupa cîntecele vechi ale aezilor. fiul lui Poseidon. Note 2. oroare. de zeii olimpieni. lasat în Sciron. dealtminteri. Ca si Heracle. Acesti viteji. 4. pare-se. si Tezeu. pîna ce a venit un trimis al Atenei si i-a aflat mormîntul. în cinstea zeului Poseidon. fiul lui Zeus. de însusi Tezeu. Heracle era. alaturi de Heracle. si fiecare tinut vroia sa se mîndreasca cu vitejii sai. spuneau aezii. locale. pe cînd toti ceilalti au mai mult caractere regionale. socotiti un fel de eroi nationali. Solon. destule veacuri. nascut în Beotia. Cînd a venit trimisul. adica ai tuturor elinilor. . alergari cu carul sau în lupte. erau încununati cu ramuri verzi. 3. Temistocle. autorul viarei lucrari "Vieti paralele". Intîraplarile prin care trec Heracle si Tezeu sînt însa de multe ori asemanatoare. cum le ceruse însusi stapî-nul marilor. care bîntuiau odinioara lumea. asa-numitele jocuri istmice. pentru odihna. uitat. Biruitorii în concursurile la sulita.mas fara vlaga. un vultur din vazduh s-a coborît în Sciron. de pin.ghioaga cucerita de la hainul Perifete. Cel care povesteste viata lui Tezeu. au fost organizate.ceva sau cineva care provoaca spaima. Tezeu. fiul lui Hefaistos. a fost zidit un templu eroului Tezeu 15. voinicul Tezeu este si el înfatisat de multe ori pe vase si în sculpturi. fratele lui Zeus. s-au gasit oseminte. dupa legende. Heracle si Tezeu erau. chiar pe locul unde se zicea ca ar fi fost el rapus. 2. bunaoara. disc. ce îi era parinte. In amintirea biruintei asupra lui Sinis. Pe temeiul acestei legende. Oameni necunoscuti l-au adunat din ape . Iara peste mormîntul cel gol. un loc de frunte.. si ochii sai albastri cercetau mustratori Olimpul departat. De la numele monstruosului Sinis cred unii ca ar veni cuvîntul sinistru . ca hicurg. i-au pus. Fiecare basileu dorea sa se traga din-tr-un anumit erou. pentru faptele sale. catre anul 46 al erei noastre. jiurtînd în mîna o maciuca sau o ghioaga de arama . Amîndoi zeii se însotisera cu mamele celor doi eroi. Tezeu este un nimicitor al monstrilor si raufacatorilor. scormonind o movila cu ciocul sau de fier . fusese luat în slava si facut semizeu. Osemin-tele-acestea au fost duse-n Atena. oasele în mormînt. este cunoscutul scriitor Plutarh. Sapîndu-se movila. fara de voia acestora. Aici a stat. pe care se lasase vulturul din vazduh. Pericle etc..

8. si aci-ndemînateci si iute s-avînta . nimicind pe oameni. în mare. aflat la muzeul din Berlin. agricultori si meseriasi) si hotarîrea ca toate functiile statului sa fie ocupate numai de nobili. de mitul nobil al lui Tezeu s-a folosit mult aristocratia sclavagista. Mai tîrziu. se povesteste mai pe larg în legenda urmatoare. Astfel i-au atribuit împartirea populatiei în trei clase (nobili. pe un vas antic. furtuni. sub cerul cel albastru. din secolul al XVll-lea (pe muzica de Lulli) ne cînta sosirea fiului Etrei si al lui Poseidon. fortele omenesti. zguduit de vulcani. deci tot un fecior al marii. poetul francez Quinault.) Grecilor le placea sa spuna ca pamîn-tul Eladei rasarise din mare. dupa biruinta lui Tezeu. Initial deci. Hora de la Cnosos. 6. se tot cutremura si se prabuseau coaste sau insule. cu scopul de a-si întari stapînirea asupra poporului. Fetele toate au gingase rochii de in si flacaii Bine tesute vesminte ce scînteie blînd ca oleiul. în care se afla monstrul Minotaur. Pare foarte curios ca multi dintre monstrii doborîti de Tezeu erau 89 socotiti fiii lui Poseidon. Tezeu este în acest caz simbolul poporului Eladei. care biruie toate relele ce le stau în cale. (Etra se tîlcuieste prin "cerul cel senin". Alegoria pare ca vrea sa aminteasca de timpurile acelea cînd pâmîntul Eladei. un palat cu multe culoare încîlcite.5. Toti acesti monstri întruchipeaza relele pe care le poate face marea. în triumf. Joaca ei toti. ce cîrmuia Atena. Despre labirint. Prin legendele nascocite despre el se stabileau avantajele aristocratilor. Iar valurile tulburi napadeau peste tarmuri si paraduiau asezarile. Dînsii au sabii de aur la chinga de-argint atîrnate. cu valurile sale verzui. revarsari de ape. si apoi chiar al aristocratiei funciare sclavagiste. Tezeu a reprezentat. la Atena. frumoasa podoaba de aur. Tezeu este si el un fiu al lui Poseidon. si despre Dedal. vietuind între cerul albastru si senin si marea nesfîrsita. Scena a fost zugravita. constructorul sau. pustiiri si cu monstri zamisliti în apele marine. Ele au conciuri pe cap. însa mama lui este Etra. 7. în tragedia "Tezeu". poporul care lupta cu urgia naturii : cutremure. Despre el se povestea ca instituise serbarile Panatenee. aristocratii au impus transformarea mitului sau popular în acela de erou al aristocratiei gentilice. 9. între altele. a fost cîntata de însusi Homer în "Iliada" : "Tineri acolo si fete bogate în boi o multime Joaca-mpreuna în cerc si cu mîinile prinse deolalta. In general. poate cele mai mari si mai fastuoase serbari din Elada. ca si Heracle.

dealtfel. 15. Nu putea sa-i mai atinga nici un aristocrat. Este vorba de faimoasa calatorie o argonautilor. Legenda lui Hipolit si a Fedrei a fost zugravita pe un vas aflat la muzeul din Berlin.A.L. Pe fata încîntatoare a fetei s-a asternut un zîm-bet blînd. cita vreme se gaseau la adapostul templului. Ei urmareau sa dea un nimb de divinitate lui Tezeu. în timp ce atenienii fug. Lumea-ndesita înconjoara hora cea plina de farmec . E. 14. la Tezeu. Iar privitorul îsi închipuie durerea care o sa brazdeze chipul acesta cînd.care nici nu stim daca o fi existat vreodata. sub acest nume sau sub altul . Nemuritoare este o marmura ce o înfatiseaza pe Ariadna adormita. cînd multimea . alcatuite de ei. atenienii. nici un stapîn de sclavi. Templul închinat lui Tezeu se numea Tezeion. în paginile acestei carti. si-n vreme ce cîntecul suna. Se învîrtesc doi ghidusi. Ajunsi în acest templu. chiar aceia care erau urmariti de puternicii zilei.a fost nascocita de aristocrati. despre care se povesteste mai departe. pentru a-si întari (asa cum aratam si mai sus) masurile si legiuirile asupritoare pentru popor. Insa rar poate fi vazut ceva mai frumos decît întreaga legenda a lui Hipolit si a Fedrei. 10. Viseaza. Seneca si Racine. l-au mai cinstit pe eroul lor. asa cum o fost înfatisata de un sculptor din vechime. Murnu. chiar sclavi sau condamnati. se va trezi si va vedea ca a fost parasita. în Tezeion putea.P. Acela care se spune ca i-a adus osemintele lui Tezeu la Atena a fost aristocratul Cimon.S. Compatriotii lui Tezeu. Tot acolo. Durerea lui Tezeu rasuna înca si astazi în tragediile celebre scrise de Euripide. la adapostul legendei despre Tezeu. 12. 90 si se desfata privind. se dau tumba în mijlocul gloatei". artistul antic pune alaturi si pe zeita Afrodita. sa gaseasca azil oricine. 13. ei erau ocrotiti. Colina lui Ares sau areopagul. organizînd serbari. de-o-ncearca cu mîna-i Mester olarul. Legenda cu vulturul coborît din slava peste mormîntul lui Tezeu . 11. aci în siraguri se salta-mpotriva.. cu siguranta. 1955. în cu-rînd.Hora învîrtind ca o roata ce-o misca. De zei luminat cîntaretul Zice din lira-ntre ei. pe un sarcofag care se gaseste la Ermitajul din Leningrad.în româneste de G. Zîmbetul ei de fericire. "Iliada" .

mi se cuvine mie.. stiti prea bine. 91 DEDAL sl ICAR ZEUS SE PREFĂCUSE ODATĂ-N TAUR si o rapise pe Europa. renumitul Perseu. mai tîrziu.Asta nu-i de ajuns. Nu peste multa vreme. Asterios s-a stins. A fost pictat de Micon si Polignote.. se spune ca' în ceasul cel mai greu. pe nume. orasul cel mai mare din vremurile-ace-lea. Minos a fost întîiul. Urmasii sai se cade sa ia în stapînire insula si poporui. pîna ce acestia au biruit. al doilea Heracle !. cu Europa. Creta e tara lui. s-aleaga un nou rege. Pornind înot prin apa marii.Marturie mi-e mama. copila unui rege fenician. numele ei1.. din a'ceste sculpturi. si în cea stinga un scut.. . Tezeu a fost zugravit pe vase în culori rosii.. s-au nascut doi feciori. E vremea sa dezvalui acum o taina mare.. de catre artistii Hahrilion si Eufroniu. Dar Zeus." Dupa unele legende.ea s-a casatorit. s-a nascut tot în Creta. poporul s-a adunat la Cnosos. a doua oara. cu regele din Creta : Asterios.. ce e aici de fata. sta-pînul a purtat-o pe fecioara pîna într-un tarîm îndepartat. Atunci. Insula Creta 2.cum avea obiceiul . fireste. Iar altii l-au sculptat în marmura si lemn sau l-au turnat în bronz.. înfatisarea sa. a grait iara Minos. Dar eu sînt cel mai mare. Minos a luat cuvîntul si a rostit semet: . parasind-o pe tînara-i sotie . Al doilea : Radamante. seamana uimitor cu a unui alt erou. El nu e tatal nostru.striga : "Nimic fara Tezeu '. Din dragostea lui Zeus cu fata feniciana.Tronul. . Iar coasta unde-a poposit cu fata Zeus era a unei insule. Poate nu va-nvoiti ?. Noi vrem alta dovada. murind el... în ana. daca ne dovedesti ca tatal tau e Zeus. . feciorul lui Zeus. ca o umbra ce purta în mîna dreapta o lance. nascut în Argos de frumoasa Danae. Zeus ne-a zamislit pe mine si pe fratele meu. Nu doara fiindca mama a fost aici regina. si el ar fi luat conducerea oastei de viteji atenieni. precum se pare. au raspuns toti cretanii. Asterios nu-i tatal copiilor Europei. Aceasta parte-a lumii avea sa poarte..Ba ne-nvoim.. si Zeus. pe care-l lasa pustiu azi vechiul rege. în marea batalie data la Maraton. El este aparatorul orasului Atena. primul nascut de mama.. . s-ar fi ivit pe cîmpul de lupta Tezeu. au spus unii batrîni. si.

Mai ales catre Minos. a spus Europa feciorului sau Minos. Cenusa lui e rece. din valurile marii. Nici nu se mai vazuse un astfel de-animal. . zeii or sa teasculte... s-a plecat de genunchi. taurul s-a-ndreptat catre fiii lui Zeus. . J . nu a mai vrut s-aduca jertfa fagaduita.. Apele au crescut.. -..Sa fie dara rege !.. Roaga-l sa scoata-ndata. 92 .. Tu.. Valuri albe de spuma s-au repezit spre tarm si au adus cu ele un taur fermecat''. . ..cu un cortegiu de fete si femei .. Taurul lui Poseidon iese din mare De cum si-a sfîrsit ruga Minos. si feciorul meu Minos e cel mai potrivit. Astfel a ajuns rege peste insula Creta feciorul cel mai mare al frumoasei Europa. Cu pasul maiestuos. a fagaduit Minos zeului marilor. au glasuit batrînii... E fratele lui Zeus. au strigat toti. cu-aceste vorbe.O.. Ne trebuie alt rege.. ce-l rog azi.Nu cere. au glasuit batrînii cei neîncrezatori în vorbele lui Minos. împlineste o rugaminte-a ta ?.. într-adevar. e adevarat!. un taur fermecat. a glasuit Europa. Minos . ti-1 voi jertfi tot tie. Sînt trei zile din ceasul cînd l-am urcat pe rug.Uite. Europa. sa vedem.. Dar cum s-a vazut rege.. prin care tu vei face dovada ca sînt fiul lui Zeus. Avea un trup urias. ce spui ? .. Taurul ce iesise din valurile marii era mult prea frumos si s-a gîndit ca este mai bine sa-l pastreze. ai fost soata lui Zeus si i-ai nascut feciori ! Pe unul dintre ei ti-l facem astazi rege. si-atunci cobori ocara grea si pe capul meu.. cum spui. marea s-a-nvol-burat si s-a pornit sa geama.. si el o samplineasca. Ochii ca de safir si parul mai balan decît petala alba a unei flori de crin.. totusi am sa-ncerc. fii slavita.. desigur. a mai dat raspuns Minos. preaputernice zeu !.Sa fie !.s-a dus catre un templu închinat lui Poseidon si s-a rugat de zeu sa-i împlineasca voia si sa scoata un taur din apa verde-a marii. daca-i esti fiu lui Zeus. Ajuns în fata lor.Iar taurul acesta.Asterios s-a dus. au zis batrânii. Pe Minos. S-ar putea ca Poseidon sa nu vrea sa te-asculte.Ba. Cere-i tu lui Poseidon.si ce dovada vreti ? ..

Aha !. ca tînara regina sa odrasleasca . nici ca s-a mai vazuta Regina odrasleste pe Minotaur si nu i-a fost nici asta de-ajuns zeului marii.numita Minotaur 4 . si-a cugetat ca-i bine sa-l pedepseasca altfel. Dihania aceasta . precum î-a fost gîndul.. ca lupul. de om. si-n primul rînd. A mai lasat o vreme. numai carne. A facut. De cînd îl as-: teptam. frumos. Nici nu poftea sa pasca la fel ca vitelusii.. fireste. Selene si multi altiij Cine poate sa stie cîti or fi fost cu totii ? !. legat între copaci. alaturi de-Afro-f dita si Helios. S-a petrecut zilei nenumarate. pîna cînd noul rege a vrut sa se msoare si aflat ca el si-a ales ca mireasa pe. A început ospatul. tacut. cu par. La nunta-au fosti poftiti eroi si regi si zei. voinic si falnic. o fata-aj soarelui.. rai. îndurerata. sub vraja asta crunta.zeul stapîn al marii a savîrsit o vraja. a spus Poseidon.biata ! . A dus într-o padure taurul lui Poseidon. Ckid a vazut Poseidon înselaciunea asta. îsi ascunsese fruntea în palmele-amîndoua. este-un tînar viteaz. Printre ei si Poseidon. a avut loc si dantul. . ca si de Afrodita. tot prii vraja. s-a mîniat grozav si a vrut sa-l ucida pe mincinosul rege. Nu mai stia sa vada cele din jurul ei. a savîrsit si fapta. Într-o luna sau doua s-a pregatit si nunta. dar n-a uitat o clipa ca el venise-acolo doar spre a-si împlini do-: rita razbunare... lovindu-l cu tridentul . gîndindu-se mereu : . Iacata si sorocul. cu coarne..un monstru far seaman. S-a rîs.. dar cap avea de taur.si. Iar pe sotul ei Minos îl vedea ca pe-o fiara ce-ar vrea sa o sfîsie. întelegînd c-a fost lovita de Poseidon. în ziua ei de nunta.. scos de zeul Poseidon din valurile marii. cum se hranesc copiii cînd sînt înca micuti. în schimb a dus. Iar regele. parinte al gingasei fecioare. Pasifae jelea înfricosata. I se parea. si-acolo l-a ascuns.'. dulcea Pasifae. Osînda mai cumplita data de olimpieni unei tinere fete nentinata la suflet. Iar cînd a fost sa plece . din cirezile lui. un animal ca toate. si ochi avea. Monstru-nfiorator.. cu bot. ca taurul cel alb. sub frunte. si-a simtit ochii tulburi si inima pierduta si gîndul ravasit. Ci vroia sa sfîsie. Nu chiar asa fatis.avînd si ajutorul frumoasei Afro-dita . Poseidon a glumit cu oaspetii. si mîndra Pasifae.nici nu dorea sa suga. înecati în sînge. Ca Zeus 93 sa nu afle ca i-a lovit odrasla si sa nu se razbune. Trupul ciudatei fiinte era de om. drept jertfa.. cu Minos si chiar cu Pasifae .. de pilda. erau aievea. dar si-a adus aminte ca Minos e feciorul olimpicului Zeus. precum.

.. Chiar voinicul Heracle.. El faptuise lucruri cu totul minunate.. si gîtul.. a vazut o xoana creata de Dedal. precît se povesteste. ce se numea Dedal. Socoteau ca sînt vii. Xoanele diforme. rasuna peste tot si-ncarca de rusine pe regele din Creta. îmi este deci fecior. îmi sfîsie supusii . El a cioplit cu dalta picioarele. si mîine.pîna s-a dumirit ca-i neînsufletita. vrea doar carne de om. Sa nu poata iesi. da.. mijlocul.S-ascunzi pe Minotaur ?. Nu mai pot sa-l aud. si iata ca acuma regele trimisese niste slugi de credinta sa-l cheme pe Dedal. ce-i de facut ?" în marea disperare care îl cuprinsese..cînd erau maiestrite de mîna lui Dedal . ca nu cumva sa fuga.Pe Minotaur.. cînd au zarit cretanii cele dintîi statui cioplite de Dedal. Trebuie sa-l închid.s-a repezit furios si s-a luptat cu ea. si. la mine în palat.Sa-mi faci. Socotind ca-i o fiinta ca toate celelalte .. de fag sau de stejar. . oricît s-ar stradui.. care umple palatul.. sa nu-i mai vada chipul atît de monstruos ? si sa nu-i mai auda ragetul sau de foame. tot dupa legende. zei.. spre hazul tuturor . O !.. Înainte de dînsul statuile-ar fi fost.. Artistul le-a dat forma de trupuri omenesti butucilor de frasin. Precum se povesteste. cum stii. ici-colo..îti trebuie curînd ? . statuile de lemn din timpurile vechi . pe care o nascuse regina Pasifae ? Unde-ar putea s-o duca... si bratele. . .. Minos si-a amintit ca locuia în Creta artistul atenian. a rostit Minos artistului Dedal.. dar s-a nascut. fiindca s-a sfarîmat în mii de bucatele. .si cu ce-l vei hrani ? .94 "Unde-ar putea sa fie ascunsa fiara asta atît de sîngeroasa. prin voia lui Poseidon.. Nici nu mai pot sa-l vad.pareau ca-s în miscare.. si a sapat în lemn trasaturile fetei : nasul.. ca rîd sau glasuiesc.luînd-o chiar drept dusman . Legendele ne spun c-a inventat securea. c-un mestesug. Daca-l tin în palat. burghiul. si astazi de-ai putea. . sub pumnul lui grozav. Ha !. trimis de Euristeu sa prinda taurul... un palat maiestrit. Nu stiu cum. dar sa-l faci asa. ferastraul.Curînd ?. gura si ochii. Cine-o intra acolo sa fie bun intrat. clestele si ciocanul si chiar firul cu plumb.. As vrea sa-l si ucid. acest artist a fost primul sculptor de vaza si primul arhitect. le-au zavorit în beciuri sau le-au legat cu sfori. numai butuci de lemn. ciopliti putin.

si pentru ca Ariadna fugise cu Tezeu ? Regele a aflat ca artistul Dedal a dat sfat Ariadnei si ea l-a ajutat pe iubitu-i Tezeu. El a doborît fiara si a fugit din Creta. încît te nauceau. Dar ce tribut ? în sînge. Tu esti dator sami faci cladirea poruncita. Nu mai puteai iesi. Dedal ? . urcau sau coborau într-un astfel de chip. sute de culoare. a venit si Tezeu. Minos îi aducea în negrul labirint pe prinsii din razboaie si pe alti condamnati. In acest larg palat. tencurcai pe culoare. te afundai mai rau. Ma duc sa-mi înjghebez un plan pentru palat la marginea gradinii.. în el se-ntortocheau zeci. . Cînd n-avea prizonieri. Dar asta-i treaba niea. L-a chemat pe Dedal si i-a strigat asa : .. Dedal construieste labirintul si a plecat Dedal... între cei haraziti ca hrana pentru fiara închisa-n labirint. Au platit atenienii de doua ori tributul.. si ca sa-i tie viata hidosului sau fiu.. De nu vei izbuti.si. peste tot. în fiecare an. tu însuti vei fi dat drept hrana-acestui monstru nascut de Pasifae. pesemne. însa stapînul Cretei era rege razboinic.. dar neacoperit. cîine atenian ? si-ai socotit. si.. vrînd sa iesi. în acest labirint5 .Prea bine. Fecioare si flacai ca jertfa pentru fiara ascunsa-n labirint.Tu le-ai dat ajutor ?. Iar buna Ariadna . de sali si chiar de scari.Cu prinsii din razboi si cu cei condamnati. fara de nici un murmur. si oricît te sileai nu mai nimereai drumul. Daca intrai acolo. Era cladit din piatra.a-nchis regele Cretei pe fiara Minotaur. ca scapi neosîndit ? . si te astept cu planul pregatit. dupa obiceiul pe care si-l facuse. i-a silit si pe ei sa-i trimita tribut. însa a treia oara. stapîne. Tu. sa vii cît mai curînd. 95 Ai înteles. Toate se-ncrucisau. Era înalt. cu miere-nmiresmata.. cîte sapte fecioare si alti sapte flacai..Te du.. tot luptînd prin lume. de pilda. îi silea pe aceia care erau învinsi sa-i plateasca tribut. înalt . tinuturi. si supunînd popoare. tot.cum l-a numit Dedal . si cine sa plateasca ? Cine sa ispaseasca si pentru Minotaur.si-a ajutat iubitul. S-a apucat de lucru si în putina vreme a facut un palat cum nu se mai vazuse în lume nicaieri. .. îi azvîrlea acolo pasari sau alte fiinte si faguri de albine...cu sfatul lui Dedal . Minos a biruit cîndva si pe-atenieni si.

Nu mai puteam sa-ndur. Ce-i drept. Dar am sa te închid . sclavii s-au repezit. nu ma-nspaimînt. în labirint. în aceeasi vreme. Ajuta-ma si tu. Fâptuiesti numai crime.Da. pe care-l dobîndise dintr-o casatorie cu-o sclava a lui Minos. i-a dat sfaturi batrînul . Nu te-apropia de soare.. S-au urcat sus. . de vrei. harul tau de artist îmi sînt de trebuinta.. N-am sa te ucid.. oase de pasari. cu fiul tau Icar..a spus regele Minos . pasari ? a întrebat Icar. Ucide-ma acuma.Eu le-am dat. mai mult tîrîs. dragul meu copil ! Astazi a sosit vremea ca sa-i învat pe oameni sa zboare prin vazduh. ramase-n labirint din timpul cît traise preahîdul Minotaur. a glasuit Dedal. sa zburam ?. ca apa sa nu-ti ude aripile usoare. si-ndat-a luat batrînul. Dar ce sîntem noi. tata. a mai ramas vazduhul.. Chemîndu-l pe Icar aproape. Ai omorît atîtia tineri nevinovati din tinuturi calcate de tine în picioare. Nu sta nici prea aproape de valurile marii. ajutat de fecior. Nutream de mult în mine un gînd de acest fel. pene.. Aripile acestea .Priveste cum se-nalta vulturul prin vazduhuri ! Vîsleste rar din aripi.. Atîtia osînditi de tine pe nedrept.. si-asa. facînd patru aripi6. Caderea lui Icar si. El se uita-ngrozit la zidurile-nalte. i-au adus si feciorul. .. .Daca regele Cretei ne-a-nchis drumul pe ape si drumul pa pa. sa-ncerci sa fugi. cumva.. si celelalte doua i le-a pus lui Icar. la semnul lui Minos.Cum. Alti sclavi. stapîne.în schimb. nu socoteam ca am sa fiu silit atîta de curînd sa fac astfel de aripi ca sa scapam cu ele din ghearele lui Minos.. lînga sine. L-au însfacat de umeri. caci mintea ta isteata. si le-a legat cu fire din haina lui desprinse si lea lipit cu ceara.. ce se numea Icar. prinzîndu-le-n curmeie facute din vesminte.Nu. chiar din insula Creta.. în vremea asta. l-a învatat sa zboare : . Sa ne-apucam de lucru.mînt. da. l-au purtat prin gradina pîna ia labirint. crudule basileu. pe ziduri. Doua si le-a pus siesi. Sa nu-ti treaca prin minte. dar. Tatal si-a luat feciorul în brate si-a grait : . au fost mîn96 câti de fiara. nu te-nalta prea tare si fara chibzuiala.

c-un tipat disperat. nu uita ce ti-am spus si fii prevazator î Numai ca el. pescarii si alti oameni se uitau. îmbatat de vîrtejul acelui zbor înalt. sa curga încetinel. s-a-ntors îngrijorat si si-a strigat feciorul : . .Icar. L-a dus la fund 7. mai sus..' si-acuma sa zburam spre dulcea libertate . ca sa se racoreasca. a glasuit Icar.. aici în labirint. mai sus. Ceara care lipea aripile usoare a prins sa se topeasca.Hai sa zburam. Dedal. cuprins în inima de-o apriga dorinta de-a spinteca vazduhul si-a se-nalta spre cer. se apropia de ape. ca un nimb. usor ca gîndul si slobod sa pluteasca pîna-n nemarginiri. sa le alcatuiesc asa cum as fi vrut. Unde esti ?. Degeaba da din brate feciorul lui Dedal.Legendele Olimpului. Creta era în urma.. Se ridica mai sus. din ceruri. II 97 .. cu mirare. si zboara. Pe unde esti ?. opreste-te ! îi striga tatal care. Penele s-au desprins. La regele Cocalos . însa Icar. Parc-ar vrea sa se smulga din trup. Dar Helios. se ridica.Icar. nu-l mai tinea nimica sub cerul arzator. De la acea-naltime. si ceara se topeste. In departari s-arata si fermecata Samos.n-asculta. De pe tarmuri pastorii. S-au ridicat spre bolta si au pornit în lume. în zboru-i. hai. si au vîslit din aripi. Era catre amiaza. Simte ca se înalta ca vulturul în slava. sa dogoreasca tare.. abia se mai vedea. sa chiuie.. Cînd fiul lui Dedal. cea plina de miresme. nici nu-l mai auzea. Aripa se des-princfe si-ai sa te prabusesti. simtind caldura. bate din aripi tare. a început sa arda. Avîntul lui spre ceruri nu-l mai putea opri cu strigatu-i Dedal. mai sus. cum niste pamînteni puteau zbura ca zeii.. Icar s-a prabusit în valurile marii.nu am avut mijloace.. auzind glasul. valuri de flacari. îi striga tatal. Nu le venea sa creada. Sa te iei dupa mine.. Ii vine sa si cînte. Helios trimitea valuri. Apa l-a înghitit pe loc. El se-nalta întruna. Unde esti ?. voi. tata. Baga de seama.. . gelos pe pamîntenii care zburau ca zeii... Se-apropia sfîrsitul urzit de Helios. sa strige. Trecusera de Delos si de insula Paros.Icar !. înconjurat de flacari de aur.

98 Cocalos. batrîn. .. s-a si grabit spre beciuri. Tocmai se auzise zvonul ca dinspre Creta s-ar apropia si Minos. la regele Cocalos. îndurerat.. nesfarîmata. de nu stii ce-i cu sclavul.. Nu-i mare lucru. nu-i nimica. Nu-i adevarat. cu oaste.. în scoica rasucita a unui melc de mare. A zburat mai departe. pîna-n Sicilia. a rostit iarasi Minos. Dedal. sau a cazut în mare. . Numai un singur om putea sa nascoceasca un astfel de raspuns. Se numeste Dedal.... smoala.. La astfel de cuvinte si regele Cocalos s-a-nduplecat. Cocalos. rege. si regele Cocalos. .Ai dezlegat tu asta ? .. Dar între timp. Se afla-aici. Se-ntelege. care-a zburat. precum vezi. a lunecat în cursa dibace a lui Minos. Facem asa si-asa. . fireste..Desigur. Ce zici tu.Dar nu i-a raspuns nimeni. eu nu m-oi supara. de matase.Ei bine. Cine n-avea nevoie de un artist ca el ? . Au trecut doar trei zile. Mai stii ce s-a întîmplat !. . a glasuit Cocalos catre vicleanul Minos ce sta si-1 astepta în sala tronului... s-ar putea ?. .Am si dezlegat taina. tu... cea mare. Tîraste cu ea firul. Atîta l-a rugat pe feciorul lui Zeus : sa mai ramîna-o seara acolo.E lucru foarte simplu. si-a spus ce-l învatase înteleptul Dedal. si iacata si Minos coboara cu ostirea în fata la palat. îi dai dupa aceea drumul furnicii-n scoica.. nu prea destept.. Dar batrînul Dedal. bietul.. Sa stea cu el la masa si sa se veseleasca dupa atîta cale. eu poruncesc ostirii sa-ti arda-ntreg orasul. si ajungînd la el..N-am auzit. Legi firul de matase cu grija de-o furnica.si l-a adapostit într-o cladire mica. la tine. Am sa te-ntreb ceva. a rostit iara Minos.Nu. asculta. Icar nu mai era. chiar de pe malul marii. si sa se odihneasca.Sa vîri un fir de ata într-o cochilie.. înainte de masa. a glasuit Dedal.. regele l-a poftit sa se si îmbaieze. A fugit la Dedal si l-a-ntrebat pe el. în labirint. privind cu-amenin-tare. cu aripi faurite de mina lui isteata. în palat... care aflase totul. Poate s-a ratacit. . sa-l gaseasca pe batrînul artist si sa-l închida iarasi la el. Firul sa intre tot. Cocalos îl pofteste la el în ospetie. vezi bine.. unde salasluiau si copilele lui. rege pasnic. ce-avea raspuns la toate.N-ai auzit. însa nu stiu cum as putea sa vîr un fir lung. în loc de apa.. si-a-ncalzit în cazan. fara ca s-o sfarîmi ? Stai ca-ti aduc raspunsul. Scoica ramîne-ntreaga. pentru oaspeti.. i-a cerut adapost. De nu mi-l dai.. si Minos îl întreaba : . A oprit repede apa care curgea catre sala de baie. cumva de-un sclav al meu.. n-a mai avut ce face. peste mari si pamînturi ? . s-a-nvoit sa-l ascunda pe batrînul Dedal. a dat raspuns Cocalos. Ea intra sa s-ascunda. iar scoica sa ramîna întreaga. E simplu.

pustia toata Creta. Intre orase E unul mare. graieste astfel Penelopei : ". în Infern. mîndra. în româneste de G. multa legatura si cu legenda româneasca despre "Mesterul Manole". Se povestea ca mai tîrziu i s-ar fi gasit trupul si ar fi fost înmormîntat "Odiseea". Mai tîrziu. istetul XJlise. ca si despre Dedal si Ariadna. Pe-ntinsul ei sînt nouazeci de-orase Cu lei de lei de limbi : ahei...dupa legenda . . înca din legenda anterioara despre Tezeu. si oamenii foiesc în ea puzderii. turbînd mai tîrziu din porunca lui Fosei-don.P." 3.Cînd a intrat în baie prearaul rege Minos.. pelasgi. Acolo l-a facut. celalalt erou. 100 în loc de apa calda. Labirintul construit de Dedal era considerat una dintre cele sapte minuni ale lumii.. 2. E. Cu ape-n jur. cellalt fiu al Europei si-un alt fecior al sau. cidonieni alaturi De dorieni razboinici si de oameni Dumnezeiesti.L.S. dupa calatorii îndelungate. 5. în haine preschimbate.I-o tara Ce-i zice Creta. Am amintit despre acest Minotaur. l-a prins pe cîmpul Maraton si l-a rapus. Asa a scapat lumea de regele din Creta 8.. ca si pe Rada-mante. o smoala clocotita care l-a-nabusit si l-a fiert ca pe-un rac. stim ca numele continentului nostru s-a dat . la Hades. în cîntecele "Odiseei" . mare judecator. Unga insulele Samos.A. Cu totii hotarau destinul celor care. ca e-n mijlocul marii. Tezeu. Murnu. Zeus l-a coborît în tinutul lui Hades. roditoare. fara îndoiala. 4. Note 1.. 1956. a început sa curga. care se temea sa nu faca stricaciuni. ce se numea Eac. Cunoastem din legendele anterioare ca taurul a fost îmblînzit de Heracle si adus la Micena. adusi de Hermes. Legenda aceasta antica are. Dar dupa moartea sa. Este vorba de laurul care. si mîndri Eteocreti. dar aici lasat liber de Euris-teu. dupa ce se stingeau. Locul unde legenda spune ca ar fi cazut în acea zi Icar este Marea Icariana. veneau. Cnosos. 6. unde Minos Fu împarat la noua ani si cel mai Apropiat de Joe.de la acela al frumoasei printese feniciene rapita de Zeus sub chip de taur si dusa în Creta. întors în patrie.

îl vedem pe Dedal faurind aripi pentru el si Icar. era cetatea ce se numea Lacedemonia sau Sparta. s-au gasit multe statuete si vase dintr-acestea. la Hagia-Triada si-n alte parti. In Creta se mai afla si astazi multe urme ce amintesc de legendarul Minos.. Icar pare a fi simbolul dorintei omului de a se depasi pe sine.. în schimb.. Probabil ca astfel s-a creat legenda despre un mare taur din regatul lui Minos adica un Minotaur .si. mai cu seama.. Mai sînt si multe vase în culori minunate. Mai sînt si alte ruine. legenda lui Icar a fost des ilustrata. desigur mult transformata de-a lungul veacurilor. vietuiau în cîrduri lebede gratioase. daca Tindar era vrednic.. nu se refera chiar la acest palat. 7. despre care s-a spus ca e tronul lui Minos. si. Oamenii din Creta îsi puneau la sarbatori si jocuri.. . A fost cîntatâ mai ales de Ovidiu. Iar prabusirea sa se dator aste. Asa se gaseste o statueta arhaica de bronz .care s-ar fi nascut sub niste blesteme divine.cum e la egipteni taurul care poarta un astru între coarne.. pe frunte.un amulet probabil . suparata. Nu-i aprindea focuri în templu. urcusul omului spre cele mai înalte culmi. Dar. Mai albe uneori decît Taigetul. într-un splendid basorelief din secolul al doilea înaintea erei noastre. stiau ca acest rege-o dispretuia pe Afrodita.ce se afla acum în muzeul din Luvru. pe de o parte lipsei sale de experienta în îndepartatul trecut istoric. zugravit în zeci de culori. si pe un vas pictat de un artist cretan. Nu stim daca povestea despre labirint. Iar în plastica moderna se afla o opera celebra a sculptorului francez Rodin. puternica. sa aiba înfatisarea soarelui adorat. cît mai sus. aezii nu stiau sa spuna. pe valea rîului Eurot. Drama caderii lui Icar o gasim înfatisata în picturi murale nespus de expresive. care doresc sa împiedice progresul.. In arta. cununi de gheata orbitoare. în timpul iernii. albe. Taurul se pare ca era un simbol al soarelui pe vremuri . 8. care prezinta oameni cu capete de taur. de a se ridica. plecate peste ape. aflate sub lava din Pompei. întruchipînd un taur. Sotia lui se numea Leda K Pe tarmurile rîului Eurot cresteau mirti înfloriti si salcii cu ramuri lungi. Afrodita a hotarît sa-l . la Festos. La miazanoapte de Eurot. Nu cunosteau nici ei prea multe.101 chiar în insula Samos. Nu-i aducea pe altar jertfe. în palatul din Cnosos . Se mai gaseste si un jilt regal. traia cîndva regele Tindar. dar cu cap de animal. nebiruita. Cînd s-a distrus regatul stravechilor cretani. înfatisînd o fiinta cu trup omenesc. pe de alta acelor forte dominatoare. muntele care se-nalta în zare si-avea pe fruntea lui semeata. Asa este palatul descoperit la Cnosos.legenda care a fost apoi înflorita în cîntecele aezilor CASTOR sl POLUX ÎN ŢARA MlNDRĂ A LACONIEI. în zborul sau spre libertate.. cîte o masca..

a-ndreptat lebada.sare din rîu. 103 Era catre amurg.Tu ai sa iei înfatisarea de vultur care urmareste. si sa si-l creasca dupa voie. la ceasul cînd se scalda-n rîu. Zeus ar fi vroit . se afundase-n apa rece. Iar Zeus. pe Polux.doua oua. o-mbratiseaza pe regina. Regina. regina Spartei sa se scalde. Gîndea sa-l faca un erou. -Gonindu-l prin vazduh. încît s-ajung pe lînga Leda. poate asemeni lui Heracle.se pare . cînd prin frunzisul din platani îsi cînta vîntul melodia. Elena. Polux si sora lui. un vultur zbura cu aripile-ntinse. ce-a început sa-l izgoneasca pe Zeus.. Clitemnestra. Sotia regelui spartan mîngîia lebada cu gîndul ca va sa-i potoleasca spaima. frumoasa Leda.o lebada stralucitoare. i-a dat raspunsul Afrodita. Fuge pe tarm si-ntinde mîinile spre ea. si-au început sa gîngureasca si sa se joace împreuna. sa-i daruiasca ocrotire. iar.pedepseasca pe Tindar. si ei s-au luat îndata-n brate. Sa ma gonesti în asa chip. o biata lebada prin aer. în timp ce vulturul se-ntoarce în slavile îndepartate si-si ia din nou înfatisarea obisnuita de zeita. ce-i graiau cu o privire rugatoare . în lebada cu pene albe .. si lebada am sa fiu eu !. Lebada se parea ca-i cere sotiei regelui s-o scape de vulturul urmaritor. care se preschimbase-n vultur. chiar înspre rîul unde venea.. Dintr-un ou s-au ivit atuncea Polux si sora lui Elena .si a chemat-o pe Afrodita : . iar pe Taiget rasare luna cu fermecata ei faclie. pe Zeus. Eliberarea Elenei din Atena în acest fel au vazut lumea cei doi baieti : Castor si Polux.de-o frumusete fara seaman . Deodata vede prin vazduhuri venind o lebada spre ea. regele din Sparta. vazîndu-i pe baieti jucîndu-se doar . s-au ivit Castor si o copila. seara de seara. a rîs cu hohot olimpianul. Iar Castor si cu Clitemnestra lui Tindar îi erau copii 2. cu ciocul rosu ca margeanul si ochii scînteind ca jarul . cîntau aezii. Zvîrlindu-si valul sub un mirt. venise singura la rîu.. slavite Zeus.. . Cum ? Atîtîndu-l pe însusi Zeus la dragoste nelegiuita fata de soata regelui. si s-a schimbat pe loc în vultur. Pasarea alba se preface ca-i este frica si s-azvîrle în bratele reginei Leda. ca întotdeauna. Insa. cînd rîul pare tot poleit cu aur. si Leda a adus pe lume în timpul cuvenit . bucurîndu-se ca se gasea la sinul ei. erau odraslele lui Zeus. în urma lebedei.ca pasarile ..uimita de albeata acestei pasari maiestuoase. zeita. din cellalt.sa-si ia pe fiul sau. cu ciocul rosu ca margeanul si ochi de flacari.Am înteles. lebada maiastra. Leda -. Zeus se preface în lebada Iar Zeus s-a prefacut. cu ciocul umezit de sînge.

Cuceresc sate si orase si-Atena cea cu temple multe. sa stea de vorba. Castor. ardeau orasele pe tarmuri. în schimb. dioscurii. Nu mai puteau pluti corabii. pazita de printesa Etra. si se pornesc catre Atena. Crescusera acum feciorii destul de mari. Iar Tezeu. Elena. fugea mai bine si calarea ca o naluca . Mai ales ca se zvonise despre Elena. de cum facuse nunta. Fata era de-o gingasie cum înca nu se mai vazuse. plini dentelepciuhe. iar carul lui zbura pe tarmuri. sa si-o rapeasca din Infern pe blinda Cora-Persefona. jafuri. într-un tinut îndepartat 3. De pe atunci se auzise în lumea-ntreaga despre ea. plecase în Infern. Hermes i-a învatat sa lupte cu iscusinta. Nici nu o cunosteau destul. Castor si Polux izbutesc sa afle locul unde sta închisa sora lor. departe. jefuiau pe negutatori si-i ucideau fara crutare. Cînd o gasesc . sa-i duca înspre miazanoapte. Fara a sta în cumpana.împreuna. de urgii. cu . ca rîndunica în vazduhuri. Aveau cam treisprezece ani.. una din cele doua fete. Dar cruta. venise si rapise fata. Aezii povesteau ca Polux lupta neîntrecut cu pumnii si arunca greutati. Din fericire pentru ei. s-au îmbarcat pe o trirema si s-au luptat cu toti tîlharii piratii. s-a razgîndit sa-i mai desparta. c-a fost furata de Tezeu. fara teama. sa scape oamenii de rele.ce bucurie !. unde se adunau adesea. cei doi flacai si-au spus ca-i datoria lor sa plece si sa-i rapuna pe tîlhari. cu oastea lor în Atica. A poruncit zeului Her-mes sa-i ia pe unul si pe cellalt. cit nici nu se vedea cu ochii. ca sa se-ntoarca la vatra parinteasca-n Sparta. Tezeu. Aici. care domnea peste lapiti. cu plute si in corabii înzestrate cu pînze si cu vîsle bune. si-atunci. care bîntuiau apele din arhipelag.. gradinile lui Academos 5. 104 Au mai deprins si mestesugul de-a naviga pe mari. apoi o luase de nevasta . însotiti doar de cîtiva prieteni. filozofii Catînd dupa aceea bine. la Hades. Zdrobesc armata ateniana. Ba. intra si fratii. ca sa dea lupta cu Tezeu si sa-si elibereze sora. cutreierau în vremurile-acelea niste pirati pe marea larga. I-au nimicit pîna la unul. în timp ce el era-n Infern. sub aspra priveghere. Vroia s-ajute pe un prieten. de moarte. voinicii-ncaleca pe cai. pe cînd dansa la o serbare . regele Atenei. dupa cum se povesteste. mama eroului Tezeu. urmati de ostile-spartane.

gîndind sa îmblînzeasca zeii. Corabia cadea în ele. ca sclava Spartei.. stapînul din cer : . si-atunci. o vînatoare renumita. care ne poarta spre tara unde se gaseste lîna de aur mult dorita ?.toate ca le era sora . cu trasnete-nfricosatoare. ce se frînsese între stînci.. care urla plina de ura si era gata sa-i înghita. pe cînd Elena ramasese lînga parintii sai. Castor si Polux au chemat pe Zeus. Unii-si aveau drumul prin Sparta si povesteau despre mistret si lupta ce se pregatea.. au luat parte la vînatoare. ducînd cu ei. precum cîntau aezii. Se-ntorc deci toti.. Au petrecut ce-au petrecut si s-a curmat de la o vreme si bucuria revederii.. Furtuna se dezlantuia tot mai avana si mai crunta. Heracle si multi altii. Vitejii se porneau acolo. Marea. numita Argo. Cine e vrednic n-o sa sada mereu la danturi si la mese. mama lui Tezeu. S-au prefacut în doua stele. si auzind. în timp ce fratii dioscuri vroiau sa sprijine catargul. din Colhida. Furtuna a-ncetat pe data. în Sparta. care vroia sa fie vestit si prin feciorii sai. însotindu-i pe ceilalti. cu trosnituri de lemnarie. parea o fiara îndîrjita. Zadarnic se trudeau eroii. De ce. cu coltii ei de spuma.. Era pe lînga Tracia. La-ntoarcere au fost primiti cu ospete si veselie si sarbatori stralucitoare.. sa dobîndeasca. lîna berbecului de aur.Tu. Castor si Polux n-au stat pe gînduri nici o clipa. plutea pe mari de multa vreme. într-o regiune rau pustiita de-un mistret. o tata . Nu mai era nici o nadejde.. ce-au luminat pe dioscuri. si doua flacari aurite au lunecat peste catarg. cu voie buna. Zadarnic încerca sa cînte Orfeu ' din lira lui divina. Daca ar fi sa dam crezare poemelor din alte vremi. 105 Spre oite ispravi Tocmai se pregatea-n Elada .. Gropi mari de apa se cascau... si iarasi valul o salta pîna la bolta înnegrita. Zeus.. caci ei crescusera departe..ne raspunde ?. E însetat sa savîrseasca fapte de glorie si cinste !.. si-au savîrsit ispravi de seama ce i-au facut nepieritori. sau o izbea de stînci cumplite. Deodata s-a stîrnit furtuna. cel ce ne-ai rapit de-acasa si l-ai trimis pe zeul Hermes sa ne învete mestesugul cel viforos al armelor si navigatia pe mari. pe Etra... ar fi raspuns atunci c-un tunet. în Macedonia muntoasa. Iason6.. Corabia.la Calidon. Pe urma fratii dioscuri au plecat cu argonautii.. . de ce opresti acuma drumul corabiei. sa tina vîslele în mîini. S-au gatit repede de drum si. purtata de un vînt prielnic. ce atîrna deasupra marii.

Unii pretind ca toata cearta s-ar fi pornit pentru ca verii i-ar fi-nselat pe dioscuri cu niste boi dintr-o cireada adusa din Ar-cadia. De-aceea fratii dioscuri i-au nimicit. Dar altii spun ca pricina ar fi iscat-o. sa-i salveze. si vom avea un trai tihnit. ce purta numele de Talos. Unul. dioscurii au navalit ca o furtuna. rugau pe zei si dioscuri sa le dea sprijin. si ei nu-ngaduiau pe nimeni ca sa-i însele cu ceva. Tuspatru veri au îndragit acele fete-ncîntatoare pe care le avea Leucip.care era cu Tindar frate.. corabierii. tatal Tindar si Clitem-nestra si Elena i-au primit plini de bucurie. Tot în acea calatorie Castor si Polux s-au luptat cu doi uriasi. într-o zi. un monstru de la Creta..-a pus în arc patru sageti muiate-n fiere si le-a dat drumul în vazduh. Fratii au rîs : . mama. Iar micul Eros. Pe cai salbatici.. fiicele regelui Leucip. Iara regina le-a grait. în viata lor.. alta Feba.Cu totii s-au mirat nespus de o asemenea minune si. dup-atîtea lupte. în acest timp. Sagetile i-au nimerit pe toti flacaii. flacaii Ledei s-au gîndit ca trebuie sa le rapeasca.. un adapost si-un pic de hrana. s-a întîmplat ca dioscurii sa se certe cu niste veri. de cîte ori erau furtuni. Linceu si Idas. cu piept de foc si de arama. Pe data înceta furtuna si se zareau aceleasi flacari. în putina vreme. Sa va-nsurati. sa împartiti pamîntul între voi.Bine ca v-ati întors acasa. Ne vom cauta niste sotii... Castor si Polux s-au întors la casa parinteasca-n Sparta. Mama lor. Regele-a cam îmbatrînit si n-avem sprijin la nevoie. Sa-l stapîniti cu brat vînjos. le-au smuls pe cele doua fete dintr-o gradina unde ele culegeau flori. facînd dreptate. Acesti uriasi nu-i ospeteau 106 pe-aceia ce-si cautau. pe lume. frumos. Altul. de fapt.. Numai ca. în sfîrsit. Cearta cu fiii lui Afareu Parea ca totul se asterne senin. Una Hilera . .. doua fecioare-ncîntatoare. un rege neospitalier. feciorii mei. Verii erau Linceu si Idas.. îi ucideau pe corabieri si scufundau vasele-n apa. pe tarmuri. Eros.. drept în piept. Ca sa n-apuce însa verii. de atun-cea. odraslele lui Afareu . vrînd sa se joace. sa le ceara pe fetele lui Leucip. feciorul lui Poseidon.Prea bine. îmbratisîndu-i cu mîndrie : . ce parca lunecau din cer 8.. Leda. pe care îl chema Amicos. C-ar fi trait atunci.

Cu sulite scînteietoare. ducînd.. Pe cîmp ardea soarele viu si. erau si niste nori. Cu-rînd o sa muscati pamîntul.Ne învoim." . se avînta iarasi ca doi vultani înfometati. El l-a chemat grabnic pe Idas si-au pornit dupa dioscuri. .Atunci sa ne-ncercam puterea. Dar sulitele se sfarîma în scuturile de arama si în armurile de fier. Linceu. avea o-asemenea putere ca nici un muritor din lume n-ar fi-ndraznit sa se masoare. Luptam cu rîndul cîte doi. de buna seama. 107 El se luptase si cu zeul Febus-Apolo. fara glas. pe fetele ce le-ndrageau. prin paduri. cu ochiul sau patrunzator. pentru-o fata. nu flacai. Taind prin muntele Taigetul. . frate cu Linceu.Dati-ne fetele ! le striga Linceu. Polux îsi împarte nemurirea cu fratele sau Castor Lupta a fost îngrozitoare. si-l biruise la sfîrsit. prin case. si care-o fi învingator sa aiba parte de sotii. si. la piepturile lor barbate. Pareau ca-s stane. sub adierea vîntului dinspre miazaziua. în timp ce fetele-i privesc înmarmurite. Ochii lor sînt înflacarati. Iar Idas. cumva. prin munti. în lupta dreapta.. Dusmanii se opresc o clipa. în f. catîndu-se adine în ochi. Numai panasele. cu glas întarîtat.siretul Eros tinea frîiele cailor. se clatinau. muntele lacedemonian. ce strajuia Taigetul..si dioscurii au pornit cu caii în galop. raspund în hohot gemenii. cu el. care vesteau primejdia ce s-apropia9..Vin de le ia ! raspunde Castor. Ceilalti sa piara ! Va-nvoiti ? .ata gemenilor. pe coifuri. Linceu si Idas se ivesc. Cei dintii se ciocnesc.. Castor cu varul sau Linceu. .iata-i !. ei se reped unul spre cellalt.. calari. .. amîndoi. cuprind si sabiile-n mîini. si . totusi.. i-a si vazut pe cei doi frati gonind cu fetele în brate. Se povesteste ca Linceu era-nzestrat cu o privire ce strabatea pîna departe. cu furie.. dintr-o data.. în înalt.

din Olimp. Dar Castor e fiul lui Tindar si-i muritor ca tatal sau. Castor s-a ridicat din morti. Zeus a dat porunca mortii sa-si strînga aripile negre. la Hades. Polux. mai nobil. Vreau sa traim. Pieptul lui e aproape rece. ca si-nainte. Idas atuncea se repede. sus. Polux. Auzind vorbele acestea. care ti-e în acelasi timp prietenul cel mai devotat. Cum a sunat porunca asta. Însfaca iute o coloana de marmura. de pe rnormîntul tatalui lor. împreuna. mai dibaci. si îi preface în cenusa. Ochii sticlosi privesc spre cer. în coaste. sopteste-ncet : . ca sa traiasca din nou Castor. Saruta fata-ngalbenita. si Polux cade în genunchi.. Vrei sa-ti pierzi oare nemurirea. 108 Castor se stinge-acum pe-ncetul. jos.Lupta dureaza ceasuri multe.Tu esti nemuritor. fara sa-m-batrînesti vreodata. un sarman fiu de pamîntean ? . cu un fulger din vazduh. Dar Zeus curma batalia si. tata.... sfîrsit. cei doi frati gemeni s-au urcat pîna-n palatele ceresti. pe groapa fara de coloana. Hermes. pîna ce Castor..Nu-mi pare rau ca parasesc acest pamînt.. Dar inima mi-e-ndurerata ca ma despart de tine. în Olimpul luminos.. pe Castor cel lovit de moarte si sa-l doboare pe Linceu. Castor nu sta nici el degeaba si îl tinteste cu-o sageata pe Idas cel voinic.. vrea sa-l razbune pe Linceu.încuviinteaza sa plec alaturea de el spre negrele genuni. o. Aici ei au capatat dreptul sa . decît o dragoste de frate. o jumatate sa si-o petreaca în Olimp. si dioscurii sa ramîna. Da-i. si-acesta cade. si-nca-lecînd pe cai cu aripi... Iara cealalta jumatate sa se coboare în Infern. din an. fratia care ne-a legat îmi e mai draga decît slava ce as avea-o în Olimp. Artemis si ceilalti. Afareu. deci lui Castor viata sau . Miscat de-asemenea credinta. si o azvîrle cu putere în pieptul agerului Castor. si nu-i nimic mai sfînt... laolalta. a tatalui lor. împunge pe Linceu în pîntec . arde pe Idas si Linceu. a raspuns Polux catre Zeus. ce le lasase peste Castor. Ori amîndoi nemuritori. tu stii ca fara Castor viata mea n-are nici un rost.de nu vrei . însa.. si disperat striga spre Zeus : . Polux sare atunci degraba sa-si sprijine iubitul frate.. sau sa murim alaturea. de prietenia ce-i lega pe dioscuri unul de altul. deci. abia-n-gropat. Apolo. Zeus i-a raspuns : . ori împreuna în Infern. si ai dreptul sa vietuiesti cu fratii tai : Atena.Tata.Desi n-avem acelasi tata.

Tot la Roma. Regii Spartei se mîndreau mult cu aceasta genealogie si mai ales cu faptul ca aveau stramosi pe cei doi vestiti eroi gemeni.ei si ca aioscuri feciori ai lui Zeus (dios).) 3. 2. a fost sculptata si pictata de artisti în nenumarate rinduri. o rapit-o pe frumoasa Elena. doi sau mai multi ? Ce poate sa însemne acest lucru? si. sculptata de un artist antic. avînd în mîini sulite lungi. Lele. se mai gaseste si o copie dupa tabloul lui Leonardo da Vinci : pe malul rîului Eurot. O alta statua de seama mai este la Venetia. Eurot Ha lui Eurot or fi fost Sparta. sub mirtii înfloriti. mai tîrziu. Sparta s-a casatorit cu Lacedemon. aflata la Berlin. Toti cata spre mama lor care-i priveste înduiosata. legenda. din care tocmai se ivesc perechile de copilasi . regele tesalian. în care ei sînt daltuiti ca doi flacai cu trupuri goale. iara pe cap coifuri rotunde 12. Iar. Cinstind pe Castor si pe Polux. însotit de Piritou. Se gaseste astfel la Roma o splendida marmura.ocroteasca totdeauna nepretuita prietenie între popoare si-ntre oameni10. avea un frate geaman. Pe o pajiste smaltata de flori se vad cele doua oua. sotul legiuit al Ledei . . pe lume. Ei se întrebau de ce vin oare. Iara pe crestetele lor.întemeietorul celuilalt oras important al Laconiei : Amicleea . In departare. adica însasi prietenia. . Scena se petrece în amurg. ca sa-i scuteasca sa se coboare si-n Infern. Considerau ca dintre gemeni unul este poate copil de zeu. nu numai ca fii ai lui Tindar. uneori. împodobite cu marmure. se afla Leda cu lebada alaturi. Se spune ca în copilarie cei doi eroi ar fi trait o vreme pe tarîmurile-Macedoniei. se înalta zidurile Spartei. mama celor doi eroi : Castor si Polux. elinii le-au cladit altare si temple mari. Poetii spuneau ca la aceasta data Tezeu era în. Legenda despre Leda si lebada. S-a aratat într-o legenda anterioara cum Tezeu. zîmbind discret si parca trist. 4. nepatati. vîrsta de cincizeci de ani. Urmasul lui. Sparta se mai cheama si Lacedemonia. La rîn-dul ei. feciorul regelui Amfitrion. pe cai ca spuma. Ei sînt cunoscuti în povestiri si poeme.si care era stramosul direct lui Tindar. în vîrsta numai de 13 ani. al carui nume nu-l cunoastem. Adeseori ei sînt calari. în partea de miazanoapte a Greciei. în loc de un copil. care era feciorul lui Zeus. Iar muntelui învecinat i se mai spunea Taigetul.tin-darizi. pe un deal înalt. din templul zeitei Artemis. sotul reginei Leda. în muzeul SanMarco. ca s-o însele pe soata regelui din Sparta. Penelul marelui Leonardo da Vinci a ilustrat cu mestesug sensul stravechilor credinte ale elinilor. Zeus i-a preschimbat în astrill.. Iar în pictura e faimoasa pînzâ lucrata de Corregio. fiul lui Zeus si al nimfei Taigeta.asemeni unor puisori. întotdeauna-i cîte-o stea 13. pentru ca stiinta medicinei era înca la începuturi. în care Zeus se transformase. Sparta ar fi nascut pe Amicle . ei îsi explicau aceasta taina numai printr-o interventie divina. (Se stie foarte bine ca si Heracle. Ea 109 a dat numele orasului cel mai important din Laconia.

Coifurile lor rotunde evoca ouale din care se nascusera cei doi flacai. si in Si-0 cilia si la Roma. Veneau atunci solii de cîntareti. totusi. Se vad dioscurii rapind fetele.12.) în acest templu. In fiecare an. 13. Tot atunci Poseidon le-a daruit si el dioscurilor dreptul de a comanda vînturilor si valurilor marii. pe mare se vad adesea niste fîsii luminoase în jurul catargului. x. De aici vine numele cunoscut pîna astazi. care ' apare pe bolta în luna mai. stiinta nu descoperise înca electricitatea. frumoasa Elena se va marita cu regele Menelau si din pricina ei se va isca razboiul troian. de a ocroti pe navigatori în timpul jurtunilor si a-i putea scapa de moarte.în Sicilia. Cultul dioscurilor s-a raspîndit în toate coloniile grecesti. j 6. Frumoasa este însa si opera creata pe aceasta tema de marele pictor Rubens. 10. In gradinile învatatului Academos a întemeiat filozoful Platon celebra lui Academie. . în înalt. Acestea sînt . 8. dat celei mai înalte institutii de stiinta si cultura. Despre Orfeu se va povesti în legenda "Orfeu si Euridice". . în anotimpul parfumat cînd înfloresc migdalii. Este vorba de constelatia cunoscuta sub numele de "Gemenii". se vad norii prevestitori de rele.Mai tîrziu. ""închinat dioscurilor. . Cînd se sfirsesc furtunile. (Templul a fost mai tîrziu refacut de romani. în imperiul roman împricinatii trebuiau chiar sa-si faca IJ juramîntul în tribunale pe Castor si Polux.. pe care se vor urca. Despre lason se va povesti în legenda calatoriilor pe corabia Argo. care l-au rugat pe Zeus în timpul unei furtuni sa-i ajute. Navigatorii din vechime mu puteau întelege acest fenomen. 7.numai ultimele descarcari electrice. 5. elinii au cladit un faimos templu. Rapirea celor doua fete este zugravita pe unele vase. se organizau niste sarbatori stralucitoare. Barbatii jurau pe Polux. Soarele arde C -pe clmpie si. catre îndepartatul tinut al regelui Eete. Scena este sculptata de un mester necunoscut pe un sarcofag ce se gaseste la Florenta.cura 110 u se întelege . si ei si-l explicau nascocind legenda despre Castor si Polux. 9. fiul soarelui. aflata in galeriile de arta din Miinchen. în localitatea Agrigente. partea cea mai înalta o corabiei. în timp ce micul zeu Eros tine frîul calului. iar femeile pe Castor. ni ' 11.

rostite de Bakchi. Cu ani în urma. voinicul Hiponou era de-o frumusete care-i uimea pe toti. ca sa-si arate maiestria sub semnul dragii prietenii.n. asezat pe un istm si-adapostit de-un munt?. Deci. doua. în templul lui Castor t si Polux. Junetea cugeta la lupte . A ramas nemiscat si fara de suflare. se mai pastreaza. astfel. Iar lancea ascutita si spada cu taisuri. împlinind baiatul cam cincisprezece ani. 1959.. a fost supranumit. au rasunat cîndva si niste versuri ca acestea.lyde. ca sa-i faca mai iuti 5. facuta fara voie.L. trufasul rege Glauc. în sanctuarul lui Zeus.cum suna datina. din volumul "Lirica Universala". Hergheliile lui cutreierau tot istmul. lui Lucian Blaga. Dornic sa-si spele crima. el a pornit departe. cu al victimei sale . Iar caii si-i hranea cu fiinte omenesti. s-au înclestat în lupta si s-au izbit cu pumnii. Serbari senine înfloresc pe uliti. spre tara Argolidei. sînt în trad. La fel ca si Tezeu. de-atunci. Tînarul corintian s-a prabusit în tarna cu tîmpla sfarîmata. în orasul Corint. se zice c-a avut o cearta cu un tînar. la Agrigente. ARGOS SAU SPARTA SAU ATENA au fost eroi vestiti. Pentru purificare. ce se chema Beler. Tatal lui Hiponou . pe. Oa-Imenii au rîwnit mereu întelegerea si pacea. în flacara de aur pe altare de murmura s. prin dant ti cîntec popular. tînarul fiu de rege a trebuit sa-si schimbe numele ce-l purta.aprinde pentru zei carnea cornutelor si-a mieilor lînosi. înalt. Preotii au . cîrmuit peacel timp de-un rege numit Pret. ansamblul românesc a dobîndit premiul cel mare al pacii si al prieteniei. belsug de arta guresa si dulce.amarnic macinate de rugina. Numai ca nenorocul nu-ti cata frumusetea cînd e sa te loveasca. si cum era din fire cam aprig la mînie. iubita de multimi. cît si la grai si port.e. prapastios 2. în orasul Tirint. A amutit trompeta de arama. pe nume Hiponou. S. si a luat medalia de aur. Belerofon. era bogat in cai.pe moale tarna în arena si viseaza doar la fluier si la hore. BELEROFON DACĂ ÎN CRETA. 111 . Hiponou. care e înfatisat templul lui Castor si al lui Polux." Traditia aceasta. prieten cu tatal sau. si aici.A. nu mai putin Corintull avea vitejii sai. poetul grec din sec. Pe chinga scutului îsi tese pînza paianjenul. de purificare. atît la înfatisare. si arde cîntecul slavind frumusetea. S-a spalat cu uleiuri. vazu lumina zilei fiul regelui Glauc 3. si.. Poetii spun ca el se-asemana c-un zeu. tînarul din Corint. intitulate : "Lauda pacii" : "Marete lucruri naste pacea : flori.aantaiori si poeti. al Vlea î. Nimic din gene nu alunga somnul chemat samprospateze inima. Aici Belerofon a-ndeplinit ritualul sfînt.P.

Eros. si-Anteea . Sfîrsindu-se ritualul. în timp ce tot palatul clocotea la ospat. fiindca îl îndragise 1 pe fiul lui Glauc. Ea nu putea sa stie ca n-avea nici o vina. si sa le fie » oaspe în palatul regal. tare. se legana la tarm. pîna-n ceasul plecarii. pe urma. si umerii sai largi si mijlocul subtire îi dau onfatisare de statua cio. în care urma sa plece el.Tare-s nefericita lînga sotul meu Pret. ce-i tintesc inima. Prin vorbele viclene pe care le rostise. sa-i ia în sta-pînire orasul lui si tronul. Anteea izbutise sa-l sileasca pe tînar ca sa mai întîrzie la dînsii. deopotriva. si altii asteptau doar semnul sa întinda pînzele cele albe.. A luat cu el merinde în sacii largi de piele si apa în burdufuri. în mintea mea de fata. si i-a fagaduit sa-ntîrzie trei zile în orasul lui Pret. catînd Anteea la fiul lui Glauc. ce se chema Anteea. 113 Anteea nu-l vazuse pîna atunci pe tînar. prea crudul Eros. Tu-mi esti mai drag ca viata. si încordîndu-si arcul. sa faca nunta-n voie. trasese o sageata cu vîrf 1 înveninat în inima reginei. cu pompa mare. si amîndoi. Belerofon. pentru ca-l întrecea cu mult în frumusete si. s-a mîniat nespus ascultînd îmbierea reginei din Tirint. cu lacrimi în priviri. vroia sa se razbune.. Sclavii stateau plecati pe ramele de lemn. în clipa despartirii. Iar-fruntea sa e lata si sub ea stralucesc doi ochi.înnebunita de dragostea pe care i-o insuflase Eros . frumosul fiu de rege s-a pregatit sa plece înapoi spre Corint. nevasta lui Tezeu . Ea îsi uitase sotul . "Vîntul sufîa prielnic. zeul iubirii.. Astazi. cu frînghii. ca doua stele. . însa Belerofon.dantat în jurul lui cu suliti si scuturi de arama.. au pus pe el vesminte din lîna de oi albe si l-au stropit cu vin si apa.ca alta data Fe-dra. si-a vrut sa-si ia adio de la regele tarii si de la soata sa. cerea unei femei de rang înalt si nobil sa stea cît mai eparte de cel ce ispasea. el i-a rostit asa : ..l-a conjurat pe tînar sa-l ucida pe Pret. cînd te-am vazut. precum e pasarica închisa-n colivie. ce-si cauta libertatea si îsi izbeste fruntea de gratiile tari. i-a glasuit regina. S-a-nvesmîntat cu-o haina scurta si cenusie. îl dusmanea de moarte pe printul din Corint. Apoi. El este drept si-nalt ca bradul din padure. am înteles ca esti acel pe care biata de mine-l asteptam. Corabia. Smulgîndu-se cu sila din bratele ei albe. dupa datini. Ritualul. regina a venit lînga Belerofon. Eros. cînd nu eram regina. Anteea îl învinuieste pe nedrept Acum. Dar. se simte strabatuta de un fior ciudat.g plita de-un artist iscusit. cu toate ca era pregatit sa urce pe trirema.si se înflacarase pentru Belerofon. pe catarg. plin de gelozie. în Tirint. si inima reginei se zbate tare. care era un tînar cinstit si curajos. n-a putut sta-mpotriva preacaldei rugaminti. cum se cerea la drum . la lasatul serii.. pe care l-am visat.

încît. nu pot sa mai traiesc. vrînd sa-si rapuna sotul. în care-i era scrisa osînda lui la moarte. Dar Pret. Pret a ales o cale ceva mai ocolita. cumva..... II ascunse la piept! ca sa-l pastreze bine Se urca pe trirema bucuros de vîntul care sufla din nord.. . ajungînd flacaul în Licia departata. de nu-i dai moartea acestui oaspete atît de ticalos. La astfel de cuvinte.Desi nu-i înca ziua.Atît sînt de jignita. Prinsa atunci de spaima ca el o sa arate regalului sau sot cri-ma-nfricosatoare pe care o urzise.. cu datoria lui de-a-si razbuna sotia. pare c-a zis Anteea catre regele Pret.sa-i duca un ravas. Sîngele-a noua tauri a curs îmbelsugat. A poruncit sa vina la el Belerofon si i-a cerut sa plece în tara Liciei6. pluti spre Licia. Dorind sa-mpace legea veche-a ospetiei. Mi-e scîrba si urasc asemenea femei. era un om blajin si nu vroia sa calce legile ospetiei. zvîrlindu-ma în mare. pentru a-l pedepsi. tragîndu-se de par. mintind fara rusine. i-a spus regele Pret. Apoi lipi tablitei oscdu deasupra si o pecetlui. unde domnea lobate. parintele Anteei . sa ma urc pe trirema si sa parasesc tara unde regina însasi are-un pumnal în mîna. cît a durat ospatul . . îmi voi lua zilele. l-a învinovatit pe tînarul lor oaspe ca el îi propusese înjositoarea fapta. 8 115 si. Anteea a fugit. încît trebuia data osînda cea mai aspra. prin anumite semne regelui Liciei sil scurteze de zile pe fiul lui Glauc.. Regele Pret îl trimite la moarte Atunci regele Pret se apuca sa scrie pe-o tablita cerata ravapul spre lobate în ravas îi cerea. Legea casatoriei aici e pînga-rita si nu mai stau un ceas.114 . si pentru prietesugul ce-l am cu tatal tau si pentru ospetia care ti-am oferit-o. vreme d«j noua zile. cînd te-ai purificat de crima savîrsita în tara ta natala. a fost bine primit regele lobate. ca el tesuse planul de a-i rapune viata regalei sale gazde. si-abia-n a zecea zi lobate l-a-ntref bat pe fiul lui Glauc sa-i spuna : cine este si de ce a venit ? . precum esti tu. S-a dus iute la rege si a-nceput sa tipe si sa se vaicareasca. Ce-i drept.Iti cer acest serviciu. sa nu-i citeasca slova. regele tarii. Belerofon Acesta lua ravasul. tînarul corintian nu putea sa raspunda decît ca se-nvoieste. ma duc sa-mi adun sclavii. si-nvinuirea adusa de Anteea era atît de grea. Anteea. Aezii povesteau în versurile lor cum regina Anteea..

Iar Himera aceasta avea corpul de capra. ca un fecior de zeu. pe Helicon. odrasla olimpiana. din Helicon. în schimbul ospetiei.cel care izvorîse din gîtul retezat al hidoasei Meduze. . a rasunat raspunsul. lînga orasul unde Belerofon vazuse întîi lumina zilei. dintr-un izvor. al artei inspirate de cele noua muze. îti dau însa tablita. lovind cu copita în stînci. izvoarele secate si oamenii rapusi. cum te arati a fi. stia ca se gaseste în lume calul Pegas. Atîta doar ca Pegas. Ce scrie înlauntru nu stiuj caci n-am citit. unde era-ngrijit de cele noua muze. cu-o coada de balaur.îti cer. pe muntele Parnas. S-a gîndit mult lobate .. preagingasele muze. care-l oprea sa ia zilele unui oaspe. sa te lupti cu Himera si sa o nimicesti. cîndl rasufla. Pegas se . Dar oricîta silinta si-a dat Belerofon. i-a povestit ca-n tara haladuieste-n voie monstruoasa Himera. si. sincalecînd pe el sa porneasca la lupta0. sa-l rapuna totusi cum îi cereau si Pret. torente-nvapaiate de foc mistuitor.. ca sa-l-afle pe Pegas. decît pamîntul ars. mun-. i-a spus' lobate. se socoteau patrunsi de harul poeziei. care-i alta fiica a viperei Ehidna si a gigantului Tifon. La izvorul acesta veneau sa-si spele trupul si sa-se-mprospateze copilele lui Zeus cu voci melo116 dioase. Anteea. si-ti aduc un ravas de la regele Pret.! fiara secera mii de vieti si pustia pamîntul ? si-a primit bucuros sa se lupte cu fiara si sa o nimiceasca. si fiica lui. si chemîndu-l pe tînar.! Belerofon. Pe unde trecea ea ni» ramînea nimica.! un grumaz de leoaica si doua capete. pe culmea Helicon. Asa. uneori. cu parul alb ca neaua. Din boturile ei tîsneau. De simtea o miscare ca fulgul de usoara. n-a izbutit sa prinda calul înaripat. Aezii povesteau si cum s-a-ntors eroul în istmul de Corint. fie-n Beotia. Pirene. mai zbura si pe Acrocorint.. voinicul. Iobate-a faurit la rîndul sau un plan7. rapusa de Perseu.ce este de facut ? N-ar fi vroit sa calce nici el strabuna lege. sorbind apa rece de la acest izvor.? scapînd pe bietii oameni ai Liciei de groaza. în preajma lui Apolo. putea sa spuna nu .cînd monstruoasa. feciorul lui Poseidon . dupa ce dantuiau pe verzile coline de-aici. Pegas. stapînul din Tirint. Belerofon s-a pregatit de lupta.' tele cel înalt de la marginea marii. si feciorul lui Glauc i-a-ncredintat tablita pe care-o adusese] si unde era scris sa i se curme viata. daca esti unî viteaz.Eu sînt Belerofon. Prinderea calului înaripat Pegas Calul acesta. calul înaripat. si singur vei afla. zbura fie-n Focida.. si poate tot de-aceea plecau la Hipocrene poetii din Elada si. vijeliosul Pegas facuse sa tîsneasca un izvor : Hipocrene 8. Acolo sorbea apa.

s-a lasat la izvor calul asteptat. Cu el vei stapîni calul înaripat. el a vazut Himera. Belerofon atunci. nu poti sa stapînesti calul înaripat. Belerofon a tras spre monstru o sageata. dincolo de nori. s-a îmblînzit ca mielul10. gurile-nflacarate. pîna la sfîrsit. care era cladit chiar pe Acrocorint. Ba. maij mult. I se parea ca este tot prada unui vis. 118 Pieirea Himerei Pegas i s-a supus. Belerofon s-a-ntors în tara Liciei. caci luneca-n abisuri. într-o zi. flamînda. cînd Pegas cobora pîna deasupra marii. si cînd nici nu gîndeai ragea asurzitor. calare pe el. era un frîu de aur.. Parea o data capra. sarind din ascunzis mai repede ca vîntul. maretului Poseidon. si ea i-a glasuit : . Himera a urlat si a deschis. si-a asternut culcusul alaturi de altar. la fel ca o leoaica. chiar lînga asternutul unde dormise el. înteleapta. I-a sarit în spinare si. Trecuse multa vreme de cînd se tot trudea sa-l prinda cu arcanul de gîtul încordat sau sa-i apuce-n latul de sfoara o copita. deodata. a tras voios de haturi. si. Dar lupta era grea. ca sa lupti cu Himera. în valuri. N-a stat prea multa vreme. si. s-a dus la altarul zeitei Atena. lui Poseidon . Belerofon tintea dihania în coaste. pîna ce ramînea numai uri punct pe bolta. . Catînd din înaltimi.iâsînd în urma ei pa mîntul pîrjolit. a cercetat în preajma.îti dau un frîu de aur. ce strabatea în goana regatul lui lobate . Dar adu întîi jertfa un taur din cireada parintelui tau Glauc. si dintre nori. S-a rugat de zeita sa-i vina-ntr-ajutor cu sfaturi cît mai bune. în vuiet de aripe. calul înaripat. în capetele hîde sau coada ei solzoasa. sarind cu sprinteneala. Iar flacari izbucneau. Sculîndu-se în pripa. caci odrasla lui Tifon era înselatoare. si-a-nceput sa pîndeasca. si ce sa vezi ? Pe lespezi. prin vis i s-a ivit zeita-ntelepciunii. daruit de Atena. Trezindu-se din vise. sau se tîra pe jos cu trupul de balaur. Zbura atît de iute. Cam pe la miezul noptii. Pegas. încît simtea dogoarea soarelui calator ca îi mistuie trupul. Insa Belerofon tot nu se da batut. asemenea lui Zeus. Calul s-a repezit îndata catre slava.i-a si pus frîul. gata ! . mîndre Belerofon. a adus întîi jertfa un taur. Lupta s-a si pornit.. simtind ca are-n spate un stapîn hotarît. si de se-mpotriveste zeul cutremurelor. Pegas e fiul lui. venind noaptea. pe care ti-l doresti. Dar.. ca nu vedea flacaul nimic în fata lui. pîna-n cer.ridica. parca fara sfîrsit. cu vîjîit de aripi.. si iar urca spre ceruri. neînfricosat. sus.

zvîrlindu-le în mare. flacaul i-a azvîrlit. de trei ori. Ei navaleau în vale si paraduiau totul. i-a mai cerut sa-ndure înca trei încercari. . fa-mi cinstea si primeste de soata pe fecioara ce-o vezi în fata ta. de vrei. Iar tara Liciei o-mpart.. le-a iesit înainte. în lupta. trimitînd o ceata de razboinici :cei mai vînjosi din tara . pe care-o adusese însusi Belerofon. si. în doua. Luau orice avutie si hrana si vesminte si mai ales copile. Nici unul dintre ei n-a mai ramas în viata. o sora a Anteei. A cazut ca un fulger în cuibul de tîlhari. si regele lobate a poruncit sa vina copila sa mai mica. urmînd ca. cu calul. Astfel.trei tepuse de plumb. îti dau si jumatate din toata avutia. pe urma. ce se chemau solimi. Se desfatau o vreme. dar vreun dusman zburînd pe-un cal înaripat nu mai vazusera. Dupa credinta veche. si odrasla lui Tifon. Tezeu . Dadeau foc la or.învatat de Atena . Belerofon îi cere socoteala lui Zeus Regele Liciei si-a dat atuncea seama ca a mers prea departe. luptînd cu-ndrazneala zile nenumarate. voinicul i-a cerut regelui învoirea sa plece spre Corint. urmînd acea scrisoare.Belerofon. mult mai primejdioase ca lupta cu Himera. lobate a urzit o cursa. pe care le duceau cu ei între prapastii. si ia grait asa : . Dar batrînul lobate. la fel. Dobîndind biruinta si scapîndu-i pe oameni de spaima monstruoasei odrasle a lui Tifon. dupa o lupta crîncena. 119 deasa. Belerofon. Era un semn ca zeii îl socotesc curat.si poate ca Himera l-ar fi rapus pe tînar pîna-n cele din urma. sa stapînesti tu singur Licia cea bogata. a nimicit cu totul neamul crud de solimi. si ele s-au topit sub potopul de foc ce-l respira Himera. ce-nspaimîntase lumea. si cu îndemînare. calare pe Pegas. Amazoanele-acestea pusesera la cale s-atace Licia si s-o înece-n sînge.. tepusele de plumb. Belerofon. Plumbul i s-a prelins adînc în maruntaie. Dar nu s-a-nspai-mîntat. din muntii Liciei. urma a fi scutit de orice banuiala. L-a mai trimis sa lupte cu un neam de tîlhari. numita Filonceea. primejduin-du-si viata. apoi le ucideau izbindu-le de stînci. cine biruia moartea. Sagetile curgeau în rîuri din vazduh. lobate l-a pornit. însa Belerofon avea la cingatoare . împrastiind în jur duhori otravitoare u. a cazut la pamînt. s-a repezit în munti.. dupa moartemi. dupa ce savîrsise atîtea vitejii. si în tara pe care-o stapîneau vitezele amazoane. si iar Belerofon a fost silit sa-nfrunte moartea a patra oara.ase si jefuiau prin sate. lovindu-i cu sageti care nu-si greseau tinta. Dupa lupta aceasta. zburatorul.sa-l prinda pe erou într-o padure. Sa-l lege în curmeie si-apoi sa-i taie capul. trîntind pe calarete îndata la pamînt. în gurile deschise. Mai luptasera ele cu Heracle. i-a zdrobit pe vrajmasi.. Vazînd el ca Himera e tot mai îndîrjita. le-a înfrînt si le-a gonit pe toate.

îndîrjit. cel destinat lui Pret. si-n oras i-au facut statua lui calare. Istmul se afla între Marea Egee si Marea Ionica. si si-a vîrît pumnalul. Mai mult. marire si respectat de toti. Sa-i ceara socoteala preatrufsului Zeus . a tintit-o cu arcul . la nesfirsit. au coborît asupra-i din nou nenorocirea. A trîntit calaretul cu fruntea spre pamînt. si-a zburat spre Olimp. A cazut în Corint. si astfel a ramas acolo-n Licia. ce se chema Isandru.de ce-i obijduieste mereu pe pamînteni ? A-ncalecat pe calul înaripat si alb. cu capul sf arîmat si mintea ratacita. cînd omu-i fericit. a hotarît sa urce cu Pegas în Olimp. în cîinosia lui. scînteia prin vazduh. si prefacut în stea 14. Insa. i-au ridicat de-atunci un monument de piatra. Fiica. Laodomia. fara vointa ei. Corint si chiar în alte parti. mîniata ca s-a-nsotit cu Zeus. vazîndu-l pe viteaz cum se urca. si a zburat el singur spre salasul ceresc. Iar sulita sa lunga. Mai ales ca-i placea frumoasa Filonceea. cu sulita în mîna. a fost silita sa-i nasca si un prunc . obligîndu-l sa urce. Iar Pegas. Se pare ca si Zeus s-a-nspaimîntat. Îndata s-a smucit. Belerofon acum putea sa vietuiasca în glorie. din porunca lui Zeus. în tinutul pe care-l scapase de vrajmasi.Eroul cojintian. cu aripile-n vînt. iar pentru fapta asta. Dar. Orasul Corint fusese întemeiat de catre regele Sisif. savîrsita de Zeus. Note 1. acela pe care Zeus îl aruncase în Tartar. Belerofon. cu vîrful de arama. si firul vietii sale a fost taiat curînd. pe calul sau ca neaua. s-a învoit sa fie ginere lui lobate. nespus de mult iubita de parinti si bunici. a fost la rîndul ei înselata de Zeus. din istmul de Corint. Din copita lui Pegas curgea ziua si noaptea un izvor racoros I. Poseidon. oamenii l-au cinstit ca pe un semizeu.î. în inima pe care i-o-nveninase Eros. la poalele muntelui . Ares cel zvînturat. o stînca pe coastele unui munte. si-a trimis-o-n Infern. n-a mai putut sa-ndure rusinea si mîhnirea . Adînc mîhnit eroul de urgia cereasca. Cînd a pierit si calul. i-a doborît feciorul. In padurea Creneea. tot ea sa ispaseasca. zeii. A mai trait putin. 120 Aezii povesteau ca eroul parea mai frumos decît zeii si mult mai îndraznet. a fost urcat pe bolta de tatal lui. dupa atîtea lupte si-atîtea încercari. prea gelosi. Artemis. din slava. în Licia. spre Olimp. de durere. a venit rostogol. A cîrmuit o vreme-n Licia linistit. dupa moartea lui. Dar auzind Anteea ca el a facut nunta cu sora sa mai mica. si-a poruncit lui Hermes sa se schim-be-n taun cu ciocul ascutit si sa-l muste pe Pegas. Hermes a ascultat si a muscat cu furie pe fiul lui Poseidon 12. 2.

Hipocrene s-ar putea tîlcui prin "izvorul calului". se înalta glorios si coboara în asfintit. este un fecior al marii care îmbratiseaza ca un brîu larg de ape tot istxnul de Corint. cu chip însîngerat. Belerofon . în greceste Pegas însemna. ramas cîrmuitor în locul tatalui sau. Pegas. asa cum este Himera bunaoara. dupa ce acesta fusese aruncat în Tartar. Alegoria cailor hraniti cu trupuri omenesti arata ca pe vremuri marea facea'sumedenie de victime omenesti. Muzele se chemau si ele uneori pegaside. Tezeu. De la aceasta întîmplare a ramas în lume expresia cunoscuta de "scri sorile lui Belerofon". Numele de Hiponou înseamna tocmai bogatia tinutului în cai. mai ales. 7. 3. El este o întruchipare a marii. fiul lui Poseidon si al Meduzei. Si în folclorul nostru eroii dobîndesc adesea cai înzestrati cu însusiri deosebite. 11. cînd înghitea pe navigatorii ce calatoreau pe subrede am barcatiuni. fiul lui Glauc. 4. de parca ar cadea din slava. Prin ele se întelege orice fel de ravase alcatuite chiar împotriva acelora care trebuie sa le duca. dealtfel. 8. 5. Imaginea aceasta poetica o gasim si în legendele despre eroi. Licia. calul simboliza si el valurile marii. în "Olimpicele" sale. Numele Glauc s-ar putea tîlcui prin azuriu .i cutul basm al lui Ion Creanga. a dat numele sau unui munte si unui oras din Tesalia. avînd în jurul fruntii un nimb stralucitor de raze aurii. cu ajutorul carora îsi biruiesc dusmanii. sub bolta albastra a cerului elin. Sensul acestei alegorii era ca. care alearga cu coame pe spinare. "Un astfel de cal are si Harap-Alb din cunos. El este gata sa distruga ce e rau si strica armonia naturii. tinut din Asia de sud-vest. fie la revarsarile ei. fie. 10. Aceasta întîmplare a fost cîntata dupa vechile legende de poetul elin. . zeul marilor. Glauc era fiul regelui Sisif. Aici era citadela-acropola-Corintului. unii stiind sa graiasca oamenilor.Acrocorint. era fiul lui Egeu. care personifica Marea Egee. bunaoara.. 121 6. In felul acesta Hiponou. Calul fusese creat de Poseidon. Nechezatul calului amintea vuietele marii înfuriate. Pe linga aceasta. altii zburatori. Pindar. tot izvor. 12. în timpul furtunilor. tot ceea ce este monstruos pîna la urma trebuie sa piara de pe scoarta pâmînteasca. în herghelii. spre tarm.ca Perseu si Heracle . 9.. pentru ca se strîngeau în jurul izvorului pe care-l facuse sa tîsneasca calul Pegas.este un erou solar. cu arcul sau sulita în mîini. lovind stinca cu copita. Din pricina aceasta îl vedem pe Belerofon înfatisat pe vase si pe monezi antice. calatorind prin cer pe un cal înaripat. El era o personificare a valului. Soarele ce rasare în zori deasupra marii.asa cum este apa golfului de Corint.

auzind viersul lui Apolo. Aici i-a rasarit frumosul fiu al lui Zeus si al Letei.13. sa soarba inspiratii din unda de clestar. Va-nchipuiti ce-a simtit fata. aciuite adesea în locuri mlastinoase. dupa legende... si-nverzeste copacii. care sclipea mai sa-i ia ochii. ca ametita. umplura ochii lui Apolo cu o lumina patimasa. si anume acela de cal înaripat care poarta imaginar pe poeti. Sensul acesta nou l-a capatat calul legendar abia în secolul al XV-lea. cu ochii tinta la Apolo. Se mai gaseste înca si astazi. Coronia. în palatul Spada din Roma. Ba. în timp ce fata. Fata. pe jumatate dezvelit. El se ascunse-ntre copacii unei paduri alaturate. Bratul molatic tinînd vasul. îsi înstruna pe data lira si începu sa sune dulce. 14. umarul neted si rotund. în faimosul sau poem. "Orlando innamorato". Trebuie însa mentionat ca astazi calul Pegas a capatat un nou sens. soarele. al II-lea î. talia subtire. ASCLEPIO 122 ELINII IUBEAU VIAŢA. soarele care da lumina si caldura. Este vorba de constelatia. urmînd cîntarea minunata. însotind lira cea duioasa.. în zbor. unde este înfatisat Belerofon. samînta. gratioasa. pîna ce a vazut în fata o poienita smaltuita cu mii si mii de flori bogate si în culori si în miresme.stapînitor peste lapiti. tot mai spre inima padurii. ' si-a mers . care i-a dus. .Cine esti tu ? a soptit ea. a scapat amfora din mîna. Iara lumina alba si caldura placuta. ce-i desfata" obisnuit numai pe zeii din Olimp..e. la fîntîna. purtînd numele legendarului cal înaripat. pierzîndu-l pe cel antic. unde o astepta Apolo.. auzind asta melodie. si el purta o haina scumpa. daruita de soare. umplea o amfora cu apa. Asa povesteste cel putin poetul grec Pausanias. stîrpind boale si mo-limi. pasea domol pe iarba uda. cel ce face sa-ncolteasca pe glie. linga calul sau Pegas. un basorelief din sec. spre izvorul muzelor. Apolo o amageste pe fiica regelui Flegias si acest zeu frumos si tînar zari. odata. erau întruchipate în cel mai frumos zeu. si amfora s-a spart pe pietre. si pe Perseu si pe Belerofon. lînga Apolo au venit si toate cele noua muze si se-ntreceau-care de care sa cînte mai armonios. în veac de veac. 123 .n. în imnuri. pe fata regelui Flegias . Pe pletele cîrlion-tate avea o panglica de aur si pe spinare tinea arcul. Coronia pe nume. Cel care a dat acest nou sens este poetul Matteo Maria Bojardo. Coronia a stat uimita. prinsa-n vraja. în aventurile lor. a mers printre copaci. urau tristetea mortii si aminteau în sila numele lui Tanatos. Apolo cel cu arcul stralucitor de aur. In schimb cîntau.

Sotia ta. fiicele lui Zeus.. A prins însa-ntr-o clipa arcul . Coronia. Amurgul o învaluia într-o mantie albastrie.. Tu. Cum. Corbul pîraste pe Coronia si zeul o ucide Aici. cum spun poetii ca erau în vremuri departate corbii . care-a cerut mîna copilei. . El venea din Arcadia si purta numele de Ishis.Unde ti-e amfora cu apa ? Spune-mi de ce-ai întîrziat ?. ca primul sot i-a fost Apolo. în marele-ti tinut lapit. S-au dus spre Epidauria. . nu V£ ramîne. nu peste multa vreme. a plecat în calatorie cu soata sa si cu copila. . si el. un corb.. un oras care se-ntindea pe lînga marea argiana. a spus Flegias catre Ishis. pe tarmul unde vorbisera cu totii. printr-o vrajj.... mai înainte.Nu are nici o-nsemnatate c-a fost sotia lui Apolo ! a spus tînarul arcadian. zei necrutatori !.Sînt bucuros ca sa-i fii mire Coroniei. se dragosteste pe pamînt cu un flacau venit din lume ! Zeul. lasînd-o singura-n poiana. a spus Flegias. si s-a înfipt în pieptul fetei. cu nici un chip. lucind ca focul prin vazduhuri. stiu ca esti bogat. însa. s-a-ndreptat catre pala-t tul regelui. Din departari se auzeau cîntarile armonioase.. Iar ca rusinea îndurata de casa lui sa i se uite. Apolo... a strigat tatal. Tîrziu. rege. a-ntrebat regele Flegias.. si ochii tai de ce sînt uzi de lacrimile deznadejdii ?. si regele a poruncit sa i se afle fetei sale numaidecît un mire vrednic. Iar fata a cazut pe lespezi. Coronia. si-mi vei plati casatoria cu caii tai. parca deodata vestejite. nestiuta. Coronia. Va trebuia înca jertfa !. A lasat doar sa-i cada lira pe pajistea înmiresmata si a cuprins-o pe fecioara. cîntat zeul Apolo cu lira sa mîngîietoare. Cum i-a. la urma. Dar vreau sa stii.Zeul nu i-a raspuns nimica. Corbul era cu pene albe. A spus parintelui sau tot. a pierit. plîngînd încet.. s-a vazut'j singura-n poiana. desi o parasise pe fata regelui Flegias. s-a-nfatisat un tînar vrednic.. tot el i-a ratacit simtirea. Coronia. si dragostea a lasat rod. Te învoiesti ?. lasîndu-si barba alba-n piept. sotia ta.O. era si-o pasare. în cinstea nuntii lui Apolo cu fiica regelui Flegias. Fata mea o sa fie mama. vazînd-o pe Coronia ca se alatura lui Ishis. . S-a facut galben si a zvîrlit încolo lira.. Sageata a pornit din arc. treci lînga Ishis. si cum. pe care le rosteau în cor muzele. vreau sa stii ca fiica mea. Ai cai nenumarati acasa. cînd s-a trezit copila din vraja zeului Apolo.Ma învoiesc. era gelos. a pus în struna lui sageata cea mai taioasa dintre toate si a tintit-o-pe Coronia. a si zburat catre Olimp si a pîrît-o lui Apolo : . 124 Numai ca-n acest timp.. ... Un vînt subtire tiuia printre copacii clin padure si florile îsi plecau fruntea. . fara suspine.

Atunci... i-a rostit zeul. facînd farmece. m-ai lasat prada deznadejdii. si. si-acum tot. nevazut. unde traiau mai multi centauri. Zeul si-a amin.. Umbra Coroniei plecase. s-a auzit un tipat slab. Peste centauri era rege unul mai întelept ca totlB caruia i se zicea Hiron. minune negraita.. m-ai ucis ?".Mori. desigur. multa iscusinta. însa zadarnic mai înfl cearca sa-i reînsufleteasca pieptul. L-a strîns în brate ca un tata. Coronia a scos un geamat si. Corbul. tu arunci sageata ?. . Ia trupul moartei linga sine si se sileste sa-l învie..Apolo.. care te-ai învrednicit sa-mi fii-ntr-o buna zi sotie.. Apolo se batea cu pumnii în pieptul sau divin. Rugul ardea cu vîlvataie. pe tarm.. vrei sa ma uiti pentru un om ?. îr sînul meu adapostesc tot ce-mi era mai drag pe lume. Cînd vad un hoit corbii s-aduna si croncanesc ca sub blestem. a zburat pe un nor de aur. s-a catranit pe loc la pene '. Dar nu putea. împietrit. a murmurat îndurerata : . L-a smuls fara sa-l vada nimeni dintre cei ce erau de fata. tu m-ai amagit. si ar fii vrut sa verse lacrimi. Pe rug era urcata fata cu trupul rece. .. si. pe care le cauta el însusi acolo-n muntii Pelion. Vrea 125 sa împiedice destinul. S-a facut negru ca mormîntiil si glasul lui s-a preschimbat. si glasul tau sa fie aspru si sa trezeasca-nfiorare. larga. odrasla ta mult asteptata. îsi întelege toata vina si se grabeste spre pamînt. Nu mai era decît putin....tit ca fata poarta în sînul ei un prunc. Venise Hermes sa o ia. gemînd.Fii blestemat. tu ce-ai adus aceasta stire ! La pene sa te înnegresti si sa vestesti de-acum-nainte doar moartea si nenorocirea. si focul îi mistuia corpul Coroniei sacrificate. Tu. racoroasa.. PelionJ Aici era o vagauna adînca. sa-si potoleasca remuscarea. A început de-atunci s-anunte numai furtunile si moartea. tradatoare ticaloasa ! a grait zeul cu mînie. putea sa vindecT bolnavii cu fel de fel de buruiene.. a smuls copilul înca viu. Micul Asclepio este salvat si dat în grija centaurului Hiron « în Epidauria. . El avea.. drept pe un munte. ungîndu-l c-un balsam ceresc.Coronia s-a stins din viata !. si poate mai rostea sarmana si alte vorbe catre slavi. iubite. a tipat iar spre-Apolo corbul.. si în sfîrsit. Dar nu-mi iei viata numai mie. zeul Apolo se dumireste c-a gresit. ca mai-nainte. se cladea rugu-n vremea asta. Zboara si piei din calea mea.. zburînd pe spuma unui nor.. ridicînd ochii spre cer. cu ochii atintiti spre ceruri. ca într-o muta întrebare : "De ce. Zeii n-au dreptul si nici puterea de-a varsa lacrimi vreodata! Aceasta-i lucru omenesc. din alb precum fusese. dar moartea s-a grabit sa vina si sa-i înghete pieptul cald.. si împreuna se-ndreptau catre Infernul mohorît.

.. felurite boale.. si multi dintr-însii si-o gaseau.-n loc de lapte dulce. Te ridici peste olimpieni.întîi cu arta învatata de la centaurul batrîn.cu oastea . Dar înainte de-a cadea. . Tocmai se întorcea si zeul. îi dase. cenusa. s-a învoit la rîndu-i Hiron.. Ei trimit boli si suferinte. al zeului cu arc de aur.. Fie sa-ti vezi si tu copilul ars în cenusa ca si mine.. sa soarba sucuri de macies si alte fructe de padure. tropotind peste munti. în acest fel. atîtînd focul ca sa arda cu vîlvatai pîna la cer. se mai spune ca regele lapit.. blestemul meu. Capul i s-a sfarîmat de stînci..Sa-i zicem dar Asclepio2. în legenda.a jefuit templul acesta si i-a dat foc.. Tatal Coroniei ..Ţine. tamaduind de multe boale pe oamenii ce merg la el. . prin sageata necrutatoare a lui Apolo.îl voi numi : Cel ce alina. centaurul luase baiatul si îi facuse pat de fîn. regele pare c-a strigat : .. Vestea ca fiul lui Apolo este în Epidauria. dornici sa-si caute vindecarea. Cum ti-ai numit însa flacaul ?.. s-a suparat din nou. cînd a-nceput sa lecuiasca . Febus-Apolo..Blestem sa cada-asupra ta !... si pentru încercarea asta sa-nduri si alte suferinti. arcuri si suliti ucigatoare au pornit cu totii-n Delfi. calaretii si. si sînt mîhnit. 126 Punînd îndata o sageata în arcul sau scânteietor. nevinovata. înarmati cu sabii. l-a atintit si pe Flegias. s-a mîniat'i peste masura de moartea data fiicei sale.. tu nu esti un erou de rînd.. a rostit zeul spre centaur. de multe. . Nu mi-a ramas decît feciorul sa îmi aline întristarea.. si sa doresti sa ti-l razbuni.. rostogolindu-se pe vale. ti-l dau pe-acest copil scapat din flacari prin minune. din gelozia mea nebuna.. el s-a-ntarit.. Regele a cazut din sa. blestem de tata. te va lovi. s-a raspîndit în toata lumea. .. care-si încredintase fiul centaurului întelept. Flegias.. A strîns ostirea. amarnic. S-a facut priceput în toate . pe care tu stii sa le vindeci. acolo unde era templul împodobit. dupa un timp. în pestera-i încapatoare. Fiul zeului luminii începe sâ vindece boalele Pe cînd se petreceau acestea. plin de comori.Asclepio.. unde tu vei fi cinstit mai mult ca zeii. desi esti pamîntean ca noi.. Oastea lui a-nceput sa fuga. Pentru ca eu i-am ucis mama. a raspuns Hiron. si-avea cam unsprezece ani. sa-l faca pulbere. sa-ti împlinesc aceasta voie !. Tu sa mi-l cresti cu multa grija si sa mi-l faci un om de seama. Nu am alt nume pentru el. a crescut mare. batrîne Hiron. îi ziceau ei.. si a raspuns centaurului : . si.pe muntenii din Pelion. salbatici. Veneau acolo mii si mii. sa-l mistuie. De-aceea îti vom ridica un templu mare. Cînd a vazut toata ruina si pe Flegias cu ostenii. Zeul a stat putin pe gînduri. Chiar de esti zeu nemuritor.Ma voi sili. apoi prin iscusinta sa .

auzi. s-a urcat pare-se-n Olimp sau l-a eh mat numai pe Zeus : . Tartarul ramasese gol. mare Zeus ?. Acesta prinse la loc viata si amîndoi pierira"într-o gropita. sa vada bine ce fel de însusiri avea.. Ei trebuie sa-mbatrîneasca . Ce ? L-ai uitat pe Prometeu ?. .. cel cu aripi negre. tare suparat. rînd pe rînd..Destinul zici ?. Mai bine e pe lumea asta.. ai ramas stapîn pe cer si pd Olimp.Cum asta ?. care-au calcat poruncile destinului ne-nduplecat si ale zeilor ceresti.. Aici se gramadeau bolnavii în fata portilor deschise . Nimeni .. cîndva. Nu mai mor oameni ? Pentru ce ? Destinul lor e hotarît. vazu în drumul sau un sarpe. ... se povesteste. iata. Ce s-a petrecut ? a rostit Zeus mîniat.i Acum nu-mi mai ramîn nici umbrele de pe pamînt... Ducea un fir de iarba-n gura.. si pe Heracle lai uitat si pe-alti eroi asemeni lui. si-apoi sa piara. marite Zeus . la fel cu zeii.. O aduna plin de rab127 dare. cu arta grea a hirurgiei.. . iara tu. Dar nu trecu nici un minut si. Sa stapîneasca si-n Olimp. Zeus. se ivi serpoaica . mergînd. Oamenii cei cautati de moarte fugeau în Epidauria si se rugau plini de nadejde : . Nimeni. Ma faci sa rîd. si s-a-ntîmplat. care erau pe pragul mortii.. Asclepio baga de seama ce fel de iarba adusese serpoaica sa-si învie sotul.. Asclepio-l iovi c-o piatra. a raspuns Hades. un lucru neobisnuit. nemurirea si tineretea vesnica. si Hades.7 si oamenii se bucurau de leacurile daruite de-Asclepio în1 templul sau...Tu.. de cînd ma stiu. fara sa fim pînditi de Hades.Ce se întîmpla-acolo.. si-acum. Hades cere moartea lui Asclepio. încît se pustia Infernul. nimeni nu vine în Infern !. pe-o culme. Nu vrem sa fim nici unul prada zeului mortii cel hapsîn. dar Hades. în acest templu... Nici eu nu îndraznesc sa-l calc. la un bolnav. dar. daca nu mai coboara nimeni ? Daca ramînenf numai noi.. Legendele spuneau ca el ar fi-nviat atîtia morti. O cerceta. si geniile infernale se jeluiau necontenit. sus ? Cine-i netrebnicul acela ce-i fereste pe pamînteni sa nu mai cada-n gheara mortii ? Ce-o sa na facem în Infern.' Eu stau în bezne. si chiar Cîmpiile-Elisee nu mai primeau destule umbre. scapînd pe-o multime de oameni. da-ne si noua sa sorbim din sucul fermecat al vietii. Facu din ea un leac anume..si-n Epidauria. Slujba ce se facea aici era de lecuirea bolii Asclepio. tu. s-a îndeletnicit. sarpele se descolaci si repede îsi dete duhul. Numai ca tu si cu Poseidon v-ati luat ce este mai placut.. si-Asclepio se straduia sa le aduca usurare. fiu al zeului Apolo. si nici un zîmbet n-a-nflorit pe fata mea. Oamenii vor sa dobîndeasca. facîndu-ne] . Tanatos. si-Asclepio'le daruia miraculoase bauturi care-i faceau nemu ritori. unde putem zîmbi în voie. i-au ridicat un templu mare.. socotind ziua si noaptea numai morti. Cu acest fir atinse limba sarpelui ce zacea zdrobit.Lumea am împartit-o-n trei : Poseidon apele din mari.. sub parnînt.perechea sarpelui ucis. Feciorul zeului luminii. se spune. e tot ce este sub pamînt. fara supusi si fara sclavi ?. sarpele i se-ncolaci pe batul de calatorie.. zeul mohorît.

128
1«8SWR-

ades de rîs spre multumirea si folosul netrebnicilor muritori ? Asclepio mai mult ca toti a nascocit, cu mintea lui iscoditoare, leacuri, care dau pamîntenilor si tinerete, si vigoare. Ba, lecuin-du-i chiar de boli, le daruieste nemurirea... - Cum ? Unde e ? Sa-l vad si eu... a racnit Zeus, scos din fire, lovind cu sceptrul întrun nor, încît s-a clatinat Olimpul si cerul tot si-ntreg pamîntul scaldat de marile adinei. - Uite-l, i-acolo, a zis Hades, pe tarmurile Aticii, tocmai a ridicat un mort... Ii toarnan gura bautura, care o sa-i întoarca viata. îl va scapa de-mbratisarea înaripatului Tanatos, pe care l-am trimis anume, ca sa îi soarba rasuflarea. Ei, ce spui, Zeus ? Ce mai spui ?... - Asa e. Da. II vad si eu ! a grait Zeus îndîrjit. si-ntr-adevar, se povesteste c-Asclepio, în acea clipa, se straduia sa dea iar zile unui voinic, lui Hipolit, feciorul regelui Tezeu, ucis din uneltirea Fedrei. Iar Zeus, cînd a zarit asta, a prins în mîna un manunchi de fulgere nimicitoare si le-a zvîrlit în Atica. Asclepio a fost lovit. Focul ceresc l-a mistuit, la fel ca si pe mama sa. N-a mai ramas din el decît o gramajoara de cenusa, pe care-a risipit-o vîntul si a spalat-o apoi ploaia... S-a dus, neapucînd sa spuna celor din jur cum pregatea acela bauturi din ierburi. O !... Cum s-a-ndurerat Apolo, vazînd pe fiul sau murind sub fulgerele olimpiene !... Atunci, precum cîntau poetii, el s-a unit, ca razbunare, cu alti trei zei nemultumiti : Hera, Poseidon si Atena ; si-au încercat sa se rascoale contra stapînului lor, Zeus. Ba, ar fi vrut sa-i si rapuna pe toti ciclopii faurari, ce-n atelierele divine faureau fulgere lui Zeus. Blestemul regelui Flegias îl lovea astfel rînd pe rînd - caci Zeus i-a pedepsit fapta, facîndu-l simplu salahor, si, împreuna cu Poseidon, a trebuit sa-nalte zidul unei cetati, numita Troia. Asclepio a ramas mort... Hades a vrut sa-i ia si umbra si s-o arunce în Infern, poate si-n Tartar, ca osînda... Sa stea acolo cu Tantal si cu Sisif si cu ceilalti, care se chinuiau de veacuri. Insa a mijlocit Atena pe lînga tatal sau ceresc, si Zeus s-a înduplecat. Asa, Asclepio a fost si el urcat pe bolta sub forma unei constelatii. Sotia lui, Epioneea 3, si fetele : una Higieea, iara cealalta Pana-ceea, si doi baieti, medici vestiti în marele razboi din Troia 4, s-au adunat ca sa-l jeleasca si sa-i cinsteasca amintirea, urmîndu-i mai departe calea. 130

Spre slava lui, s-au cladit apoi sute si sute de sanctuare si temple mari, împodobite, ce se numeau asclepioane 5. Cel mai maret din toate acestea era în Epidauria. Templul avea gradini splendide, capele, altare si statui, stele votive, monumente, ba si un teatru renumit, unde se adunau elinii la sarbatori stralucitoare de doua ori în zece ani6. Aceste temple si sanctuare erau cladite pe-naltimi, unde si aerul e proaspat, unde sînt ape de izvoare7. Aici bolnavii, cînd veneau, erau primiti de asclepiazi, strajuitori ai templului, si îngrijiti cu devotament, cum facuse si-Asclepio 8. Iata de ce, din tot Olimpul, nici un zeu n-a avut atîtea temple si opere de arta, cîte iau ridicat elinii acestui drag lecuitor, pe care lumea de-altadata l-a mai numit, precum se stie, Soter - adica salvator. Note 1. Aceasta era povestea corbului, prin care elinii îsi explicau culoarea neagra a penelor sale. 2. în limba greaca Asclepio înseamna alinatorul, cel care poate sa vindece durerile. Romanii au derivat din numele lui Asclepio pe acela, mai cunoscut, de Esculap. Prin persoana legendara a lui Asclepio, oamenii din antichitate legau direct mijloacele de vindecare cunoscute pe atunci de forta solara. Dealtfel, pîna astazi se spune si la noi ca "unde intra soarele, pleaca doctorul". Ei vedeau si puterea lecuitoare a unor buruieni si stiau ca, fara lumina si caldura soarelui, acestea n-ar fi putut sa creasca, nici macar sa rasara. 3. Epioneea înseamna Unistitoarea - pe greceste, Higieea, adica sanatatea, a dat în limba noastra cuvîntul igiena - igiena necesara pentru mentinerea sanatatii. Iar Panaceea se tilcuieste prin cea care lecuieste total, de aici termenul de "panaceu". 4. Cei doi, medici care au însotit ostirile în razboiul troian se numeau Mahaon si Podaliro. 5. S-au gasit pîna acum cam trei sute de asclepioane - temple închinate acestui legendar vindecator al omenirii. Astfel de asclepioane au fost la Atena, Cos, în Pergam si în alte multe locuri. Ele au fost însa cu siguranta si mai multe, dar unele s-au darîmat si altora li s-a schimbat destinatia. 6. La Epidauria se gasea si statua facuta de artistul Trasimede, care-l înfatisa pe Asclepio-Esculap ca zeu al sanatatii. El sedea pe un tron, tinînd într-o mîna sarpele, si în cealalta un baston. La picioare avea un cîine. Clinele era simbolul fidelitatii datorate de medic bolnavului pe care-l îngrijeste. Bastonul ne arata ca medicul trebuie sa-i viziteze necontenit pe suferinzi. Jar sarpele întruchipa pentru cei vechi reîntinerirea, ce se poate
131

capata prin leacuri. O copie dupa statua lui Trasimede se gaseste si astazi la Atena.

7. Fara îndoiala ca templele se asezau prin locuri unde se gasea aer foarte bun si, uneori, chiar ape minerale. 8. Bolnavii ajunsi în asclepioane erau pusi la un regim de hrana foarte chibzuit. Igiena juca un rol mare. Nu se putea intra în templu decît bine spalat. Dealtfel, copila cea mai draga a zeului era Higieea. Ea este nelipsita în grupurile statuare, basoreliefuri, picturi, si chiar în efigii si monede, de Unga tatal sau. Alti suSerinzi urmau sa faca si exercitii corporale ; jocuri, alergari. Iar cei obositi sau bolnavi la minte erau trimisi sa se distreze în teatrul din Epidauria. In acest tel, sanctuarele lui Asclepio aveau de fapt un caracter laic, erau un fel de sanatorii ale antichitatii, si asclepiazii primii medici. La Cos, urmînd drumul lui Asclepio, i-a lecuit pe oameni faimosul Hipocrat, socotit întemeietorul medicinii stiintifice. Asclepiazii, alinatorii suferintelor, reprezinta pe fiii soarelui, pe oameni, care se pot vindeca pe ei însisi, fara interventii divine, prin priceperea si forta lor omeneasca. Iar Asclepio în sine este simbolul biruintei nobilei stiinte a medicinii, creata tot de oameni, împotriva molimelor oarbe, a batrînetii si mortii, pricinuite de fortele naturale pe care le reprezentau olimpienii. O Imagine artistica, graitoare în acest sens, o avem în statua care se gaseste la Ermitaj, în marile galerii de arta din Leningrad. AsclepioEsculap este înfatisat aici ca un om matur, cu barba si cu o fata gînditoare. Artistul l-a creat încarcat de preocupari. El pare ca îsi framînta mintea ce noi mijloace ar mai putea gasi pentru lecuirea suferintelor oamenilor. Opera aceasta întruchipeaza mai bine decît altele efortul medicinii, truda atîtor învatati, pasii progresului în stiinta. Este lesne de înteles de ce elinii au dat acestui legendar întemeietor al artei medicale nimbul de semizeu si, cîteodata, chiar de zeu.

MELEAGRU
POVESTEA DESPRE EROUL MELEAGRU se-ncepe într-un tinut numit Etolia, udat de rîul Aheloul1. Acest tinut muntos era sarac, afara de-o fîsie de pe coasta, care era bogata-n grîne, plante-aromate si livezi. Dar fructele si grî-nele nu ajungeau aproape niciodata pentru hrana celor de jos. Desi munceau cu îndârjire !... Desi-i rugau pe zei sa le dea roade !... Norocul lor era doar unul : prin muntii tarii etoliene umblau salbaticiuni destule. Traiau pe-acolo caprioare subtiri si iuti si mladioase ; iepuri cu blana cenusie ; lupi hamesiti si vulpi viclene. Toti vînatorii-aveau de lucru iarna si vara deopotriva. Asa se mai salta multimea din foamete si saracie. Iar regele, stînd în orasul cu faima mare, Calidonul, putea sa-si strînga avutie din ce-i agoniseau supusii. în acel an, cînd se începe legenda despre Meleagru, s-a întîm-plat ca etolienii sa aiba holde cu duiumul. Se leganau pe tarini grîne cu spice grele, aurite, ca parul darnicei Demetra - zeita sora a lui Zeus, ce-i ocrotea pe agricultori. si pomii erau plini de fructe : mere, si pere, si gutui. si vita se-nsorea pe coaste, fagaduind vin mult si dulce.

Ar fi aieijsa mai adaug ca regele din Calidon este, dupa poeti, întîiul ce-a cultivat vita de vie. Dionisos, trecînd pe-acolo, îi daruise un lastar. Iar regele îl înmultise, facînd dintr-un lastar o vie, care dadea vin din belsug. De-atunci regele Calidonului a luat numele de Eneu 2. Deci, bucurîndu-se Eneu ca zeii îi dadeau prilejul sa strînga, prin supusii sai, atîtea roade, a hotarît sa-i rasplateasca. Le-a aprins focuri pe altare, facînd nenumarate jertfe. Numai ca-n marea-i veselie, vazînd atîtea avutii de roade ce trebuiau strînse, uitase tocmai de zeita ce ocroteste vînatoarea, fiica lui Zeus si a Letei. 133
Artemis trimite mistretul în Calidon

si cum sa uiti tocmai de ea în tara unde vînatoarea era un mestesug de seama ? S-a mîniat grozav zeita si n-a stat mult sa se gîndeasca. si, prin vointa-i olimpiana, s-a napustit spre Calidon o fiara crunta, monstruoasa, urmasa a mistretului rapus în lupta de Tezeu 3. Ochii sai rosii, plini de sînge, erau scînteietori ca focul. Coama zbîrlita-i semana cuo culme presarata toata cu sulite si cu sageti. Din botul sau curgea o spuma care-i albea pieptul puternic. si ragete scotea cumplite, ce-nfricosau pe etolieni. si fulgere pareau sa iasa din gura lui mereu deschisa ; caci iarba, cît era atinsa de arzatoarea-i rasuflare, se vestejea si se usca. Mistretul a-nceput sa scurme prin holdele aproape coapte, dînd jos si tavalind în tarna spicele blonde si bogate. Zadarnic mai pregateau ei aria pentru treieris. Grînarele aveau sa fie la fel de goale ca-nainte. Iar fiara, dupa ce-a calcat holda cu holda sub picioare, a urcat coasta catre vii. Strugurii, care straluceau rosii si galbeni pe lungi coarde, au fost zdrobiti, siliti sa-si piarda sucul lor dulce-mbatator, sub rîtul fiarei atîtate. Maslinii, smulsi din radacina, îsi prapadeau si ei, pe vale, rodul cel verde si gustos, si ceilalti pomi erau, de-asemeni, trîntiti, cu frunza ofilita si fructele pierdute toate. Dar monstrul tot nu-i multumit. Furia sa parca se-nteteste. Loveste turme si cirezi, pe care cîinii si pastorii nu izbutesc sa le fereasca de coltii lui distrugatori. Poporul fuge si s-ascunde în Calidon, cetatea mare, cea stapî-nita de Eneu. Femeile presimt urgia si foamea care-o sa urmeze, si plîng amarnic lînga ziduri, tinîndu-si pruncii strînsi la sîn. Iara barbatii, cu ochii tulburi, le stau alaturi, le privesc si jalea le îneaca pieptul. Nu mai era nici o nadejde ca sa se curme ispasirea. Cine-ndraz-nea sa se ridice contra zeitei Artemis ? Atunci s-a îndreptat spre oameni viteazul tînar Meleagru.

cît tinea lemnul ferecat bine în ladita. regele lapit ..desi sotie a regelui din Calidon .. cel fereste de moarte. alb si neted si glasuise mamei astfel : . parasind patul de lauza.de fapt. stiu ca-i puternic. Castor si Polux de la Sparta . nepotul marelui Heracle. A fost si-n alte batalii si nu i s-a-ntîmplat nimic. de catre mesterii cetatii. S-au strîns în Calidon eroii. Tegeu vroia sa . 134 Alteea se învoieste cu plecarea fiului sau . a scormonit cu mîna goala între carbunii de pe vatra si a smuls lemnul alb de frasin. Iar Meleagru se nascuse. spu-neaiTaezii. fusese parasita de tatal sau. A doua si marinimie si dragoste de patrie. ca Telamon. eroul din Atena . acolo-n mijlocu-ncaperii . Dupa ce fiul se nascuse.Sa fie-asa cum gîndesti tu. iute-o ladita de arama. olimpianul. venisera-n a saptea noapte cele trei fete ursitoare.si ea fusese amagita de zeul Ares dupa nunta. a spus el. ce se numeste Atalanta. a dat raspuns Alteea. Iara ladita a ascuns-o întrun ungher.. si o copila. neîntrecuta îa vînat. Atalanta. cînd au adus lîna de aur. cel mai ferit din tot palatul lui Eneu. flacaul tau o sa se stinga si va purcede catre Hades. într-o padure-ntunecoasa. într-adevar . Iason din Iolcos si Iolau.fiica regelui Tegeu .Odrasla ta si a lui Ares îsi are viata zavorîta-n acest lemn de frasin alb. caci am o vraja. Acolo a închis regina lemnul adus de ursitoare. Nu ma tem pentru viata lui.. Piritou.un lemn de frasin. Admet si o copila-arca-diana. atunci. au glasuit mai toti batrânii.. priceput în mestesugul vînatoarei si-i îndraznet. nu ne da oare nici un sfat ? Nu ne ajuta la nevoie. Dar numai mama stia taina si zeul care pîngarise palatul regelui Eneu. Iata de ce n-avea Alteea teama ca o sa-i moara fiul. E fiul meu. Ultima azvîrlise-n flacari. care-ncepuse sa si arda. Cînd lemnul alb. El era deci nepotul Herei si al lui Zeus. ci ca odrasla a lui Ares. s-adun o mîna de viteji de prin regatele vecine si sa începem vînatoarea mistretului ce pustieste pamîntul nostru etolian. zvîrlit de mine. Mama. si printre ei. în focul sacru . I-a însotit pe-argonauti. Sotia ta.îngaduiti-mi... Rege Eneu. Una-i urase barbatie si-o sotie minunata. Eroii se strîng în Calidon si-a dat pe urma Meleagru veste-n orasele Eladei ca se porneste vînatoarea. cînd era mica. Ea . lasînd pe fiul ei sa plece la vînatoarea asta mare ? . Peleu. îi voi chema pe cei mai vrednici : Tezeu. se va preface în cenusa. stia ca nu o sa se-ntîmple nimica rau.ce ardea. tu ce ne spui ?. înspaimîntata. L-a stins în amfora cu apa si-a poruncit sa i se faca.îl las. nu ca fecior al lui Eneu.. pentru totdeauna.. Fara sa amintesc de altii. mîndra Alteea.

Purta pe ea doar un vesmînt scurt. el îi îndoaie sau îi frînge. a fost gasita de-o ursoaica. si dintr-o vale se iveste mistretul înfricosator. ca sa culeaga din padure zmeura. Mai arzator decît un fulger s-azvîrle apoi spre viteji. Rasplata trebuia sa aiba. In apropiere de oras s-ar fi aflat. si într-acolo la-trau cîinii. cea lepadata de un rege lasînd-o mai întîi sa suga si deprinzînd-o. nu retezase vreun copac. Monstrul da buzna între cîinii. care i se atin în cale si se trudesc sa îl opreasca. cum zvîcneste prin padure. . Cu coltii aprigi risipeste întreaga haita într-o clipa. Cu trupul sau lovind copacii. si sa gaseasca. mirosind urmele de fiara. Tezeu îsi cumpaneste lancea. în care nu intrase omul. Parul i-era-nnodat pe ceafa. Castor si Polux. cu voinicie de barbat. spuneau aezii. Fata era încîntatoare. calarind pe armasari albi. îl urmaresc. fara-ncetare. umpluta toata cu sageti4.135 aiba-n casa numai baieti si nici o fata. norocoasa.cum vom vedea numaidecît. al carui lemn e strapuns lesne. si fiara a hranit copila. Dar Atalanta. mai pe urma. cel care dobora mistretul : pielea si capul lui hidos. lovind tamburii de arama. el se avînta. ce tocmai îsi pierduse puii. si. s-a-ntins ospatul. cum s-a terminat ospatul. Strîngîndu-se dara vitejii în Calidon. avea sa fie. Dar. prins pe umeri cu-o agrafa ca si zeita Artemis. si. Lancea se-nfige-ntr-un copac. de parca priveghea cîmpia. în dimineata urmatoare. dar în zadar. cu simplitate. stupii cu fagurii de miere. 136 Acum mistretul îsi ascute coltii taiosi si lucitori într-un stejar înalt si gros. cum cerea datina strabuna. Padurea se-ntindea pe coasta. din nou. pornind în goana catre oameni. mugind surd. Botul lui parc-arunca flacari.. si o padure-ntu-necata. fara voie. mure si afine. siau petrecut toti noua zile si noua nopti. c-a rasunat un grohait. printre copaci. au si pornit la vînatoarea monstrului care pustia tinutul regelui Eneu. rostogolindu-i prin padure. Iara pe spate atîrna o tolba scumpa de argint. spre oameni. Ochii sai mici si sîngerosi sînt plini de pofta de-a ucide. Lupta se porneste Dar nici nu s-au pornit haitasii sa strige si sa faca zgomot.. însa mistretul e mai iute ca vîntul ce alearga iarna peste colinele Eladei. în stejari. si fata asta gratioasa. înspumati. fara dorinta de-a placea. pricina de nenorocire pentru eroul Meleagru . si doi îsi pierd îndata viata. e foarte greu de nimerit.

Acum pieirea lui e-aproape si marea cinste-a vînatoarei : trofeul. Botul i s-a umplut de sînge si. cautînd noi victime-n padure. si-a încordat si Meleagru arcul sau mare si a tras. ca fiara i-a sarit în piept. Atalantei. Iar unul a racnit cu ciuda. Cu sabia i-a taiat capul. i-a jupuit pielea tepoasa si .Primeste premiul si cinstirea. E în frunte. si nu se vede vreun sfîrsit primejdioasei vînatori. înconjura cu grija fiara. Cearta din pricina Atalantei în timp ce monstrul grohaia. si l-a lasat în iarba mort pe tînarul cutezator. printre flacai. .Voi. mai înainte ca securea s-o poata-atinge cît de cît. si cînd nici nu gîndeau cu gîndul. Esti vînatorul cel mai bun care se afla în Elada. si-a înfipt adînc coltii ei lungi. priviti cum lovitura de barbat e mai presus decît aceea pe careo da o biata fata.. tineri luptatori. Iar Meleagru...Tu. Poate a vrut sa-i si raspunda.. tu îl vei avea !. cu o lance. dintre haitasi si luptatori . încerca sa se suceasca si sa-si smulga sageata care-i scurgea viata. în drumul monstrului ranit : .. Fiul lui Ares vede fapta si striga tare spre fecioara : . toti vînatorii au tintit roi de sageti asupra ei. fermecatoarea Atalanta. preafrumoasa Atalanta.mai ales tineri etolieni. ai lovit cea dintîi mistretul.Multi au însîngerat pamîntul. ce-l însotesc pe Meleagru... în timpul luptei . una dintre sageti s-a-nfipt pîna-n plamînul stîng al fiarei. a mai lovit-o în grumaz si-a doborît-o la pamînt. însa atunci s-a auzit un glas înversunat de ura : . ametita. si gloria de-a rapune fiara cea ocrotita de Artemis mi se cuvine numai mie. Dar cea mai sprintena în lupta.le-a întins.dupa cum fagaduise. sarind cu o secure-n mîini. sageata-i zbîrnîie-n vazduh si se înfige sub urechea monstrului înfricosator. pe amîndoua. e arcadiana. copila regelui Tegeu. a grait el si i-a zîmbit 137 Ea s-a împurpurat la fata de bucurie si placere si l-a privit pe Meleagru cu ochii sai stralucitori. Ea nu se lasa. Abia si-a sfîrsit el cuvîntul. si cum era un ochitor mai priceput decît multi altii.. Vazînd ca fiara nu mai poate sa se ascunda prin hatisuri. Barbatii cîti erau acolo s-au rosit pîna la urechi.

în fruntea ostii etoliene era eroul Meleagru. ce esti frate mamei mele. în scurta vreme..Tu. nu-ndrazni sa rapesti drepturile noastre.Altminteri. lînga sotia-i. lasînd poporul de cureti sa-i biruie pe etolieni 6. încît nu mai vroia sa lupte. cu vîrful sabiei sale-nsîngerate .fiind deci unchi bun lui Meleagru.. Razboiul a-nceput cu furie. . ca orbit.Stai. Dupa aceasta întîmplare. Cel ce vorbise era rege într-un oras învecinat 5. ca sa ia parte la vînatoarea asta mare. pusese sabia alaturi. ca poti sa smulgi premiul rîvnit de noi. în piept. Persefona. S-au despartit si au plecat care-ncotro. S-au rotit sabiile prin aer. pe Atalanta. fiindca esti frumoasa. venind aici. si nici onoarea nu ne-o lua. spre tara sa. zavorit într-o camara. Se retrasese în cetate si.. Atalanta. eroii cei veniti anume din departare. Nu crede. Navala curetilor si ultima biruinta Dar cum s-au departat vitejii din Calidon. Altminteri. Curetii din vecinatate îi atacau pe etolieni.. sa-l pedepseasca. sotia regelui Eneu . I-a smuls îndata Atalantei trofeul daruit de fiul zeului Ares si-al Alteei. Meleagru atît de mult se întristase. la care tinea mult Alteea. în fata mea. Iar Meleagru. s-a necajit fiul lui Ares. Numai ca mama sa. ce avea înca în ochi lacrimi. din dragoste pentru ucisul ei frate. Cu ei s-a dus si Atalanta. El era frate cu Alteea. Meleagru.ce retezase. care i-a întristat pe toti. si-a ramas singur voinicul nostru. Ci l-a strapuns. lasînd în voia sa razboiul. lui Hades si soatei sale. capul mistretului rapus. Cleopatra.. si aflînd asta. si-au luat în graba ramas bun. îl blestema pe Meleagru si cerea zeilor. A început o cearta mare si batalie mai pe urma. Alteea. n-a mai putut sa tina seama ca-n fata lui era chiar unchiul. sa nu cutezi a urgisi. de curînd. supusii regelui curet sparg portile în Calidon 7. sa-i ia viata. . copila regelui Tegeu. 138 într-adevar. a sunat toba de razboi. . blestema. ce ? Nu crezi cumva ca ma voi teme de sabia ce-o porti în mîna ? si nu s-a multumit cu vorba. Puterea lui se întindea peste razboinicii cureti. ceilalti.

Cîti mai traiau dintre supusii regelui de la Calidon s-au avîntat din nou în lupta. glasuind : . apoi în altii.. A cazut jos si a murit. Lemnul arsese-n vremea asta. Meleagru a luat din nou sabia-n mîna. si în altii. îndurerata pe urcase pe-o stînca-nalta si de-acolo s-a aruncat între prapastii. Dar viata lui se va curma. Surorile lui Meleagru.Piere poporul etolian ? a strigat el. Cleopatra. lemnul cel alb se prefacuse într-o movila de cenusa. în curînd am sa cad si eu. Alteea. si tot atunci. si. pe care un topor avan l-a retezat din radacini. Mama.. Iar el. Iar la sfîrsitul bataliei.Nu vezi. si-a vîrît sub sînul stîng un fier taios. Cu-o tresarire. . A luat din tolba o sageata si l-a tintit pe Meleagru în inima-i înflacarata. în vremea asta. avînd în piept sageata si mistuit de focul ei. Meleagru. fugeau ca niste potîrnichi. si-au smuls podoabele de aur si sau pornit sa se jeleasca pe rugul fratelui ucis.. cît timp luptase Meleagru si-i învinsese pe cureti. cum sînt rapusi toti etolienii. de mistretul hîd ? Nu sari la lupta pentru ei ? Femeile sînt luate roabe. si asta pentru ca Alteea. platin-du-si astfel vina sa. de vreun dusman. iar lacrimile îi curgeau fierbinti.Hai sa va masurati acuma iarasi cu mine. Vrei sa ma vezi tîrîta-n streanguri. în slavi s-a si ivit Apolo. Ei tipau. s-a clatinat ca un stejar. .. s-a-nfatisat dusmanilor în pragul usii. Dar Artemis cea nemiloasa s-a necajit nespus de tare ca fetela plîngeau atît pe fratele lor. si sabia i s-a înfipt în cel dintîi ostean curet. lasilor !. risipindu-se-n ograda. soata iubita. Din ea desferecase lemnul adus cîndva de ursitoare si-l aruncase-n focul sacru. ce statea-naintea lui îngenuncheata. la rugamintea Cleopatrei. si revenindu-si de îndata. spunîndu-i vorbele acestea : . în putin timp au biruit. vazînd aceasta întîmplare.. în timp ce-si blestema feciorul. luase ladita de arama.. I-a pus pe goana. siroaie. îl clatina din hotarîre. Eroul îsi salvase-orasul si tot tinutul etolian.Abia atuncea. pe care tu ai vrut sa-i scapi de fiara. pe obraz. ba chiar silita sa-l slujesc ani îndelungati. sotia sa mult credincioasa. Cleopatra. cel doborît din voia ei. iubite Meleagru. stingîndu-ma nefericita ?. chemat desigur de Artemis ne-nduplecata.

5.. ce s-a numit. fiul lui Endimion. Oineu . De aici vine numele stiintei ce se ocupa cu vinificatia : enologia..Eneu . în "Metamorfozele" sale. Dînsa cerea de la zeii din iad. 3. Ci-n urma Fu Meleagru cuprins de mînie. Fata este înfatisata alergînd pe o cîmpie. care si-altora-nvaluie mintea.. îi dam dreptate lui Ovidiu.. în chip neasemuiti "Cît se batu într-ai sai barbatul luptaciu Meleagru Rau patimira curetii . cu toata multimea. Etol. dar si un voinic.. pacat !. dupa legenda." "Sta Meleagru la ea mLstuindu-si amarul mîniei Tare-ndîrjit de blestemul mamei. Enos e vinul pe greceste. care spunea despre Atalanta ca putea sa fie si o fata cu putere de barbat. caci ea de mîhnire Mare cuprinsa. care rostesc cu tipat jalnic : pacat !. ca niste lacrime varsate 8. cu frumusete de fecioara. Asa cum este descrisa Atalanta de Ovidiu o vedem si acum în Muzeul Luvru. 6. Homer ne cînta în "lliada" scena aceasta.. 2. iar rîul care o uda se cheama Aspropotamos. Numele sau vine de la cel dintîi stapînitor elin. Piciorul stîng abia atinge pamîntul plin de ierburi crude. 4. Cleopatra... si clocotind de necaz pe maica-sa însasi. Fjului moarte sa-i . printr-o vraja nestiuta. fara voia noastra. de patima. Orasul Pleuron. si care au pe aripi pete. Note 1. Astazi Etolia este cunoscuta sub denumirea de Misolonghi. pacat !. si. aezii din Etolia au cîntat imnuri minunate.. Legenda a fost cîntata de poetul roman Ovidiu. iar sculptorii l-au daltuit în marmure nepieritoare 9. pe-Alteea. Goana. cioplita de un artist antic. desi au temei la gîndire. ca el pe fratele ei omorîse. le-a prefacut în niste pasari.139 si. ei nici nu putura sa tie Piept în afara de zid. Zel chema si izbind cu pumnul adesea pamîntul Sta istovita-n genunchi si cu sînul stropit de plînsoare. miscarea eleganta cu care îsi apleaca trupul o fac pe fata înzecit de frumoasa. Persef ona si Hades..înseamna producator de vin. Spre cinstea marelui erou ce i-a salvat si de mistretul zeitei Febe-Artemis si de curetii ucigasi. un alt personaj mitologic. viticultor. Sta huzurind la nevasta cea chipesa lui.

Luati armele. N-a fost cu putinta si chip sa înduplece pe Meleagru Pîna ce nu izbutira sa-i bata-a odaie curetii Dupa ce zidul urcara si aprinsera marea cetate. cum spulbera-n flacari orasul. Cade bocindu-se atunci si-l roaga pe el Cleopatra. Statua este facuta în asa fel. la Calidon rasuna. Precum ne cînta tot Homer s "Larma si pocnet la porti. lucrul se explica prin aceea ca la elini mai existau înca. Tot staruia si Oineu calaretul. spre stâpîn. surorile tot îl rugau . asa cum arata mitologul sovietic N. acolo-J. jumatate sa-l aiba de vie. senina. Eroul este în padure. de stapîna. ORFEU sl EURIDICE .e. în zadar îi facura fierbtete rugare Chiar si prietenii lui mai iubiti si mai vrednici de cinste. Mama. El lua armele atunci si îndata iesi la bataie si izbavi pe etoli de ziua cea neagr-a pieirii».n. cum intra-H cetate dusmanii. pe unde-i Mai) roditoare cîmpia cetatii. 7. dupa victoria lui atît de greu dobîndita. si omorîrea lui stirbea prestigiul mamei.'. dinele care-l însotise la vînatoare cata. Dar. si sa pornim . Kun. sa-si deschida gura si sa raspunda spre solie : . Este vorba de pasarile cunoscute sub numele de bibilici sau pichere. l-a daltuit în marmura. O legenda asemanatoare se afla si în folclorul nostru pe seama acestor pasari. si-n genunchi pe fiu-si ruga sa-l ajute. ca mai tare Sta împotriva.140 Faptul acesta ca o mama sa ceara moartea fiului sau. i-a uimit deseori pe oameni. se îndreapta însa probabil catre solia din Calidon care ii multumeste pentru ca a scapat tinutul etolian de monstrul înfiorator. IV î. încît astepti ca Meleagru sa se miste. Se roaga de dînsul etolii Starostii si trimit preoti fruntasi dupa el ca si iasa si sa-i ajute. oricine ar fi fost faptasul . chiar în legenda. Iar jumatatea cealalta sa-i fie pamÎHt de aratura. curetii Bat în cetate la turnuri. îmbie Ei sasi masoare mîndrete de tarina pentru mosie. si-i juruie o mare rasplata . Deci crima asta trebuia sa fie aspru condamnata.. în epoca aceea. urme de matriarhat. Dar tobele rasuna tare si toti îl roaga pe Meleagru sa porneasca din nou la lupta. Spune ce rau i-ameninta. Sta el în pragul iatacului 'nalt si ale usii canaturi Le zguduia. care au parca aripile si penele stropite de lacrimi si care tipa necontenit.chiar daca era feciorul ei. Asa îsi explicau elinii aparitia acestei specii de pasare. Loc de pogoane cin'zeci. Adica rolul principal într-o familie îl juca. de parca ar caina pe cineva. batrînul sau tata. 9. O copie a acestei statui se mai gaseste în Muzeul Vaticanului din Roma. din timpuri foarte. Fratele el era o ruda mai apropiati aecît oricare alta. Fata eroului. mama. Capul oribil al 141 mistretului este pe un butuc alaturi. îa zadar. Sculptorul elin Scopos din sec. în fruntea ostirii etoliene. Cum pe barbati îi ucid. foarte departate. Cum pe copii îi robesc si femeile-ncinse pe solduri Inima lui tresari la auzul atîtor amaruri. plin de credinta.." 8. si sa-i opreasca pe vrajmasii cureti care le ameninta cetatea. A.

ÎN TRACIA 1 muntoasa a vietuît, se spune, primul dintre aezi, cel dintîi cîntaret de imnuri din Elada. Cîntaretul acesta a fost numit Orfeu. El s-a nascut în casa unui rege, Eagru, ce-i cîrmuia pe traci. Iar mama lui a fost gingasa Caliopa, muza ce inspira poezia epica si arta de-a vorbi frumos si miscator. Muza a fost o vreme sotia lui Eagru. Atîta ca Orfeu, desi nascut în casa regelui trac Eagru, avea si el drept tata, ca si Asclepio, pe marele Apolo, zeul ocrotitor al cântecului dulce. Nascîndu-se copilul, mama i-a pus pe limba trei stropi curati de roua si a rostit o vraja. I-a harazit sa poata s-alcatuiasca stihuri, iar vorbele sa-i curga din gura lui ca mierea. Tatal, zeul Apolo, i-a daruit o lira si i-a urat sa cînte dintr-însa mai frumos ca vîntul cînd fosneste prin frunzele padurii, mai cald si mai duios decît privighetoarea în noptile cu luna. Sa nu fie-ntrecut de nici un om pe lume, cînd si-o-nstruna el lira. Sa cînte melodii la fel de-armo-nioase, cum sînt acelea care îl desfata pe Zeus la ospete-n Olimp. Crescînd Orfeu mai mare a început sa umble prin tara lui Eagru, cu lira subtioara. Toti cîti îl întîlneau se minunau de vorba placuta ce-o avea, ca si de-ntelepciunea pe care-o dovedea cu orisice prilejuri feciorul lui Apolo. Astfel se povesteste c-atunci cînd se certau, din pricini felurite, supusii lui Eagru îl chemau pe Orfeu sâ le faca dreptate. Iar el, cu vorbe bune si sfaturi întelepte, împaca pe vrajmasi si-i facea sasi dea mîna. Un cîntaret fara seaman Iar lira lui maiastra îi fermeca pe toti2. Cîntecul sau era atîtde frumos, ca oameniiascultîndu-l îsi uitau întristarea. Inima bântuita de prea multe necazuri îsi gasea alinare si se înveselea. Dar ce spun eu de oameni - cînd fiarele padurii veneau în jurul sau ! Chiar rîsul, cea mai cruda dintre salbaticiuni, îsi culca botul 143 umed de sînge pe piciorul aedului Orfeu si îi sorbea adesea graiul melodios. si tot felul de pasari se adunau pe ramuri. Ba chiar, de vreti sa stiti, elinii povesteau ca lira lui vrajita facea sa se desprinda din radacini copacii. Ei lunecau pe vai si veneau sa-i umbreasca fruntea îngîndurata si plina de visari. Muntii se clatinau. Pietrele se miscau si se rostogoleau pîna lînga Orfeu, sa-i tie loc de jilturi 3. Natura, fermecata, cauta sa se apropie de aed cît mai mult si sa-i asculte viersul, poemele sublime, neîntrecute înca de nimeni pîna-atunci. si, devenind Orfeu flacau în toata legea, a însotit eroii plecati catre Colhida sa dobîndeasca lîna berbecului de aur. De n-ar fi fost cu ei feciorul lui Apolo - cu toata îndrazneala de care-au dat dovada vitejii-argonauti - n-ar fi putut nici unul sa-si mai revada casa, parintii si copiii. Prin

sunete de lira a domolit mînia unor stînci fioroase, numite Simplegade, care striveau adesea corabiile eline. Tot el a adormit în viers molesitor balaurul cel groaznic, care pazea-n Colhida acea lîna de aur si-a nimicit, prin cîntec, vraja amagitoare a unor fete-pasari, ce se chemau sirene si încercau s-afunde pe marinari în valuri. A mai facut Orfeu si-alte ispravi de seama. Dar n-a luptat cu lancea sau sabia sau arcul. Arma lui i-a fost lira, si, totusi, a învins. (Ispravile-s prea multe. Nu le mai amintim.) Ar fi sa spunem totusi ca fiul lui Apolo si-al muzei Caliopa s-a-ndragostit de-o nimfa. Se chema Euridice ; si-n ochii ei cei verzi îi placea lui Orfeu sa-si scalde fericirea, privindu-i cu nesat zile si nopti de-a rîndul... Adesea Euridice îl ruga pe Orfeu sa-si reverse din lira divina-i armonie, ca ea, cu alte nimfe, sa poata dantui în tactul muzicii . Orfeu o asculta si atingea îndata coarda melodioasa c-un betigas de-argint, facînd sa izbucneasca din lira un nou val de sunete vrajite. Vroia s-o-nveseleasca pe preafrumoasa nimfa. S-o stie multumita. Nu banuia, sarmanul, soartanspaimîntatoare ce-i era harazita, peste putina vreme ; caci draga-i Euridice n-avea sa aiba parte, prea mult, de bucuria ce-o raspîndea Orfeu, prin cîntecele sale.
Pierderea frumoasei Euridice

S-a întîmplat ca fata sa fie îndragita si de un alt flacau, un crescator de-albine, pe nume Aristeu. si, aflînd Aristeu ca-n casa lui Eagru se pregateste nunta, s-a hotarît so fure pe nimfa Euridice.
144

Ca sa-si îndeplineasca gîndul acesta rau, care nu îi da pace, Aristeu s-a ascuns întrun desis de arbori. A asteptat o vreme, precum pîndeste tigrul juninca din poiana si-i gata doar sa sara. Veghind plin de rabdare, iata se ivi clipa cînd nimfa Euridice ramase singurica. Atunci se repezi si vru s-o ia în brate. Nimfa, înfricosata, vazîndu-l pe-Aristeu din umbra cum s-a-vînta, a si luat-o la fuga. Aristeu, îndîrjit, a pornit dupa ea, si, cum era mai iute si c-un picior mai ager, a fost gata s-o prinda. Atît ca - din greseala - frumoasa Euridice, sarind peste un trunchi de stejar rasturnat, nimeri într-o groapa. Aici era un sarpe cu pielea-mpestritata si coltii veninosi. Nimfa-l calca pe sarpe. Acesta se întoarse. Se-ncolaci îndata pe glezna Euridicei si îsi înfipse coltii, strecurîndu-i veninul sub pielea subtirica. Orfeu, ce auzise tipatul Euridicei, porni si el în fuga, cu inima batîndu-i ca un ciocan în piept, Ajunse doar s-o vada pe nimfa cum se stinge.

O jale fara margini simti în el aedul, în timp ce Aristeu - acela ce fusese pricina mortii ei - se mistuia-n adîncuri verzi-negre de padure. - Zeus, marete Zeus - striga spre cer Orfeu, batîndu-se cu pumnii în fruntea ca de fildes - pogoara-te cu mila, acum, asupra mea. Da viata Euridicei... Dar cerul, albastrui, ramase mut ca stînca. Nici cîntecul de lira nu mai clinti pe nimfa ce parasise lumea.".: Orfeu, trîntit în iarba, o-mbratisa cu sete si o chema zadarnic sa vie împreuna cu el, acolo unde totul sta pregatit de nunta. Plînsul lui cel fierbinte îi zguduia pe oameni si multi - dornici s-aline pe cel ce-i mîngîiase cu viersul sau vrajit - îi glasuiau astfel: - Nu plînge. E zadarnic. Iubita ti-e la Hades. Asta i-a fost ursita si nu ai ce sa faci. Cata sa te supui vointei olimpiene... - Nu. Nu ma voi supune... ! a glasuit Orfeu. Voi pleca spre Infern, de-ar fi sa ratacesc pe drumuri toata viata ; si am sa-mi caut mireasa. Ma voi ruga de Hades. Oricît ar fi de crunt, oricît de nemilos, trebuie sa-mi întoarca pe Euridice-a mea... Luîndu-si pe umar lira si un toiag în mîini, Orfeu s-a îndreptat catre un mic sanctuar pe care-l avea Hermes. Acolo s-a rugat de feciorul lui Zeus, pristavul din Olimp, ca sa-l calauzeasca pe drumul spre Infern, si i-a jertfit un tap cu blana ca taciunii, din turmele regale, cum cerea obiceiul. L-a proslavit în imnuri. Apoi, fara zabava, a pornit iar la drum, catre Peloponez. si, în Peloponez, la capul Tenaron 5, era o pestera. Nici un om nu-ndraznea sa treaca pe acolo de la lasatul serii. Credintele straII 145

Vechi spuneau ca-n pestera erau furii, erinii si fel de fel de iazme, ce-i sugrumau pe oameni cînd încercau sa intre. Caci pestera aceea era de buna seama una din portile spre tarîmul lui Hades. patrunde în Infern :..si, poposind Orfeu la capul Tenaron, n-a vrut sa tina seama de vorbe si povete. - Spuneti !... Asta-i intrarea spre negrele genuni, unde domneste Hades ? întreba pe localnici.

- Da, da !... raspundeau ei. însa nu cuteza, straine, sa te-apropii prea mult de-aceste locuri. Esti tînar. E pacat... Furiile stau de straja... Ele n-asteapta mult si te strîng de grumaz... Cîti n-au pierit acolo !... Stai... Stai... Unde te duci ? Tu n-auzi vorba noastra ? - Aud. Dar nu mi-e teama !... rostea spre ei Orfeu. O caut pe Euridice. si dorul pentru ea îmi da puteri sa lupt, sa-l înfrunt si pe Hades. Am arma lira mea... Cu ea o sa întâmpin geniile infernale, voi risipi destinul... Lasati-ma sa trec... si, înstrunindu-si lira. cîntînd necontenit, Orfeu a pasit drept spre pestera aceea caresi casca gîtlejul umed si-ntunecat, catre aria marii. Nu s-a temut de furii, de geniile crude, pasind prin fata lor, senin si fara frica. si iacata-l trecut, din pestera adînca, într-un tarâm de umbre ciudat si misterios. Coboara pe poteci unde-i atin piciorul tufele în-cîlcite de scai si maracini. îl zgîrie sil ranesc... Dar el nu tine seama, si merge mai departe, pîna zareste rîul cel vînat, Aheronul. Aici erau pe tarmuri sute si mii de umbre, ce asteptau sa treaca si se rugau de Haron, luntrasul cel batrîn, sa-i duca peste ape, cu barca-i putrezita. Haron cerea obolul. Cine nu i-l platea mai ramînea pe tarmuri, ratacind, amarît, cam o suta de ani. însa aedul cînta lui Haron cel ursuz, din lira sa de aur, un cîn-tec minunat. Luntrasul se îndura. îl trece pe Orfeu pe malul celalalt. Acolo alte piedici. Cerberul sta de paza la portile de-arama. Latra si urla tare. Iar serpii-ncolaciti pe capetele sale suiera fioros, silin-du-se sa-l muste cu coltiinveninati pe fiul lui Apolo. El îsi înstruna lira. Coardele ei rasuna, si dinele se lasa pe pîn-tec, la pamînt. Firea lui dusmanoasa se schimba dintr-o data. Ochii
146

sai cata blînd. în acest chip, aedul poate sa treaca-n voie catre palatul unde salasluieste Hades. si fratele lui Zeus îi striga de departe : - Cine esti tu ? Ce vrei ? Cum cutezi, pamîntene, sa intri nepoftit în tinutul tacerii ?... Orfeu cata spre Hades fara de-nfricosare, si-i spune doar atît : - Da-mi voie, preamarite stapîn peste-ntuneric si umbre fara viata, sa-ti glâsuiesc în viers... si n-astepta raspunsul ce vrea sa i-l dea Hades. Ci prinde-n brate lira cu coardele de aur, pe care i-o daduse la nastere Apolo. si gura lui, în care îi picurase muza stropii

spre celalalt tarîm. urmîndu-te pe tine. întinde catre Hades o mîna rugatoare si-i cere sa s-aplece cu mila spre aed.. acela ce se-nvîrteste vesnic pe-o roata de arama înlantuit cu serpi. Dragostea ce-l uneste pe el de Euridice este cu mult prea mare. Iar zeu] Himeneu. venise de la Creta. cînd este leganat la sinul cald al mamei.. cu aripi nevazute. acolo.Cînd vei urca. pe blînd acord de lira ... .ci raspîndise numai un fum înecacios. ceea ce nu se cade nici unui muritor. Geniile infernale tac toate coplesite de preamarea durere din glasul lui Orfeu. de jalea ce-a cuprins întreg poporul trac.Voi face. Sperantele-nflcrite ce le pastrau în inimi. 147 n-ai suferi ca mine ?. în timp ce zeul tace. Nu ai pleca s-o cauti ?. Se va întoarce-n lume. . acuma se înclina miscat catre Orfeu. Sisif nu mai ridica pietroiul greu pe coasta. si zeul.. sa nu-ntorci cumva Capul. care-altminteri nu are nici o mila. fara de rasuflare . începe sa rosteasca stihuri mai dezmierdate ca soapta de iubire sau somnul care prinde în bratele lui pruncul. Chinul ce îl îndura Orfeu . ca prevestire a tristei întîmplari ce urma sa-i loveasca.. si Hades îi mai spune : . Asta.. Toti cîti asculta cîntul divinului aed. soata-i. Dar facla nu arsese cu flacaruie alba -x cum cerea datina . unde-si avea palatul . care-l înlantuise pentru întreaga viata de nimfa Euridice. Dar trebuie sa-mi promiti.. . cu glasul gîtuit de marea bucurie ca-si va recapata pe scumpa-i Euridice. întreita Hecate îsi sterge pe obraji o lacrima fierbinte.daca un zeu viclean ti-ar rapi într-o zi sotia mult iubita.pierzînd mireasa în ziua nuntii sale . îi cînta Orfeu apoi de clipa neuitata cînd sî-a vazut iubita cazuta la pamînt. si Ixion. cel ce-mplineste legea sfînt-a casatoriei. Cum regele Eagru le pregatise nunta. îi raspunde Orfeu.curati de roua.este sfâsietor. ramîne nemiscat. Persefona.mai giasuieste el. pentru iubita ta. Raspunde-mi..Gîndeste-te. Tantal si-a uitat foamea si setea deopotriva .. Orfeu. sa nu-ncerci s-o privesti.. de gemetele sale . nu cata încolo cu privirea. tu. Hades . Zeul Hades se îmblînzeste Ii povesteste-n stihuri dragostea cea curata.. si-si aprinsese facla. în Infern. . si Cora-Persefona îsi lasa fruntea alba pe umaruj lui Hades. zice el. nu pot sa-si stapîneasca suspinele din piept. strapunsa de taisul amarnicei mîhniri din viersul lui Orfeu.Ma leg mai dinainte sa-ndeplinesc orice.

- Desi ma arde dorul si clipele îmi par veacuri nemasurate, nu voi cata spre ea, daca asa ti-e vrerea, mai spune iar Orfeu. - Daca te vei întoarce si vei privi spre nimfa, cu-o clipa înainte de-a calca pe pamînt, o pierzi pe totdeauna, a adaugit la urma zeita Persefona. Nu mai e nici un mijloc s-o poti recapata... - Asa... Asa voi face !... a glasuit Orfeu. Deci, multumind lui Hades si Corei-Persefona, calauzit pe Her-mes a plecat spre pamînt. stia ca îl urmeaza si nimfa Euridice. Dar nu-ndraznea sa-ntoarca înspre iubita capul, de teama sa n-o piarda, cum îi spusese Hades. Mergea cîntînd din lira si rostind mîndre stihuri ; si-n minte-o cerceta pe Euridice-a lui : "E tot atît de alba ? Mai este dragastoasa ? Nu s-a schimbat cumva ?"... si inima-i o data cu lira lui cînta cîntec de biruinta si dor înfrigurat, în timp ce se urca înspre pamîntul nostru. Mai erau cîtiva pasi... Ce spun ? Numai un pas. si Orfeu trecea pragul din pestera afara. Dar în acel moment a fost strapuns de teama. Daca mireasa lui s-a ratacit cumva în bezna infernala si nu e-n urma lui ? Atunci a întors capul îngrijorat s-o vada. O vede, fericit, cum merge lînga Hermes. Vrea sa-i spuna eva. Dar dalba lui mireasa, fara de nici o vorba, însa cu bratele deschise catre el - parca l-ar fi strigat - aluneca-n Infern. De data asta însa e pentru totdeauna 6. .148 Numai cîntecul îi ramîne Zadarnic a-ncercat din nou Orfeu sa treaca de rîul Aheron. Nu l-a mai luat luntrasul, cel care duce mortii în tinutul lui Hades: Zadarnic s-a zbatut, a plîns, l-a implorat si i cîntat din lira. Hades orînduise sa nu fie lasat pentru a doua oara în sumbrul sau palat. Nefericit, Orfeu s-ar fi ascuns, se spune, în muntii Traciei. Nu dorea sa mai vada în ochi nici o femeie ; caci îsi reamintea de scumpa-i Euridice si inima-i ranita se sfîsia mai mult. De auzea-n padure rîsete de copile, daca pe malul apei era cumva vreo nimfa, Orfeu îsi tragea haina pe fata si fugea. Ei bine, tocmai fuga le atîta pe-acestea sa-ncerce si s-atraga în mreje de aed. Astfel s-au scurs cu greu vreo trei sau patru ani. Singurâ-i mângâiere era doar cîntecul, în care proslavea iubirea fara margini, dincolo de mormînt.

Dar se aflau pe-atuncea, în Trada, bacante, frumoase preotese, care-l slujeau pe Bachus, zeul cel dezmatat. Acestea nu-l iertau pe fiul lui Apolo, fiindca-i pastra credinta pierdutei Euridice. si cum se povesteste, ele se tot iveau în fata lui, cu sila-, cîntînd sau dantuind sau azvîrlindu-i flori legate-n buchetele. îl ispiteau cu vorbe pline de îndrazneala si-l pofteau la serbari închinate lui Bachus - adica la orgii. --_ însa el le gonea întruna, cu dezgust. Le blestema - spunînd ca ele înjosesc numele de femeie - si se urca în munte, mai sus, sa nu le vada purtarea desfrînata, pe care-o dovedeau. Atîta ca nici ele nu s-au lasat înfrînte. L-au urmarit în munte si l-au încercuit. - De nu primesti, Orfeu, sa tradezi amintirea iubitei Euridice, sa stii ca vei muri !... iau tipat laolalta. - O, moartea, unde este ? le-a dat raspuns aedul. Prin ea mai pot ajunge s-o vad pe Euridice... si auzind acestea, în ura lor turbata, ametite de vin, bacantele acelea si-au împlântat în el zecile de pumnale, cu care sfîrtecau tapii sacrificati stapânului lor Bachus. Trupul însângerat l-au aruncat în Hebru 7. La timp au sarit însa si cele noua muze, avînd pe Caliopa, mama lui, între ele. I-au ridicat din apa corpul sau fara viata si l-au înmormântat într-un templu, Liberta, pe muntele Olimp. Doar capul ramasese rostogolit pe valuri, soptind necontenit, cu buzele albite, numele prea iubit al nimfei Euridice. Iar capul sau si lira au ajuns pîna-n Lesbos - o insula în care a înflorit poezia 8. 149Muzele si Apolo au luat aceasta lira, care miscase muntii, fiarele si pe Hades si au pus-o pe bolta. Luceste între stele. E constelatia Lirei. Iar poemele 9 lui au ramas între oameni, vesnice ca iubirea jurata Euridicei !... Note 1. Vechii elini întelegeau prin Tracta tinuturile marginite la miazanoapte de Propontida si de Marea Egee, la rasarit de Pontul Euxin sau Marea Neagra, la asfintit de fluviul Strimon, astazi Karasu ; iara la miazanoapte de Istru sau Dunarea cea larga.

2. Intr-un desen pe un vas este înfatisat Orfeu, în tara lui Eagru. Tracii stau în preajma lui cu coifuri peste plete si cu suliti în mîini, gata parca de lupta. Poetul cîntaret este asezat în mijloc, cu ochii catre slava. în mîini tine lira. Nu stim ce rosteste, dar fetele razboinicilor, înasprite de lupte si greutati, parca se lumineaza si uita de urgia pe care o pregatesc, de moarte si razboi. Se vede marea putere a cîntecului, a artei, asupra lor. 3. Asa ni-l reprezinta pe fiul lui Apolo si al muzei Caliopa un mozaic dezgropat în orasul Pompei si aflat astazi la Palermo. în jurul lui se vad strînse zeci de salbaticiuni: maimute, leoparzi, lei cerbi, pasari, ba chiar si serpi si broaste, care-i asculta viersul. 4. O astfel de imagine a pictat artistul francez Nicolas Poussin în opera intitulata "Orfeu si Euridice", aflat azi la muzeul municipal din Chantilly. într-o splendida îmbinare de culori sînt zugraviti oamenii si natura. Se vad cîteva nimfe la poalele padurii. Altele se scalda în undele stravezii ale rîului Hebru. In zari se înalta muntii, adapostind cetatea cu zidurile sure, în care vazuse lumina zilei feciorul lui Apolo. întreg tabloul respira maretia, puterea suverana a artei : a cîntecului si poeziei. Orfeu, cu betigasul de argint în mina, se pregateste sa cînte, însotindu-si vocea cu Ura, cel mai frumos dintre cîntecele pentru preaiubita lui Euridice. 5. Astazi capul Matapan. 6. Scena este admirabil redata într-un basorelief din secolul al V-lea î.e.n., care se gaseste acum la Neapole. Ea a fost cîntata si de marii poeti antici: Eschil, Pindar, Horatiu, Ovidiu si, mai ales, Vergiliu, în "Georgi-cele" sale. In epoca moderna nenumarati artisti au abordat aceasta tema în muzica, teatru, poezie si artele plastice. Bunaoara, în muzica, germanul Gluck a creat, pe motivul acesta legendar, una dintre cele mai frumoase lucrari, intitulata "Orfeu si Euridice". Semnificatia pierderii Euridicei de catre Orfeu pare a fi aceea ca faptele mari, hotârîtoare în viata, nu se pot desavîrsi fara rabdare si sacrificiu pîna la capat. 7. Rîul Marita de astazi.
150

8. Aici vor crea mal iîrziu poetii Alceu si Safo. 9. Lvi Orfeu i se atribuie o serie întreaga de poeme, care au fost de fapt create mult mai tîrziu, desi unele fragmente par a fi urme veritabile de poezie orfica. Tot despre el se spune ca avea si darul profetiei, fiind fiul lui Apolo - si ca ar fi organizat asanvmitele mistere orfice. Capul sau, prins între stîncile insulei Lesbos, se zice dealtminteri ca a avut darul sa faca profetii multa vreme dupa moartea poetului.

ÎNTEMEIEREA TEBEI
Cadmos ; Zetos si Amfion ; Edip

DUPĂ CE ZEUS A RĂPIT-O PE EUROPA, Agenor, regele Si-idonului , nu s-ampacat deloc cu gîndul ca draga lui copila sa ramîna prada aceluia care-o rapise. si-a

poruncit celor trei fii ai sai : Fenix, Cilix si Cadmos sa plece-n toata lumea si sa-i gaseasca fata. - Daca va veti întoarce fara de sora voastra, le-a grait Agenor, sa stiti ca va ucid ; caci nu mai meritati sa-mi fiti mostenitori... Au plecat dar baietii pe drumurile lumii, cautînd-o pe Europa.1 Au mers ei ce-or fi mers... si cei doi frati mai mari au ostenit degraba. Sau ratacit de Cadmos. Fiindca n-aveau curajul sa-si mai revada tatal, s-au oprit pe coclauri si au întemeiat niste orase noi. Fenix a ajuns rege în tara ce i-a luat de-atunci numele lui : Femeia bogata. si Cilix de asemeni, în alt tinut vestit, numit Cilicia. Doar Cadmos, flacau vrednic, a pasit mai departe. A strabatut tinuturi aspre, necunoscute, plecînd din Asia. A plutit peste mari, si, dupa multa vreme, a ajuns în Elada. Aflînd el ca la Delii se afla un oracol, unde Febus-Apolo prezice viitorul, s-a urcat cu greutate pe muntele Parnas, în tinutul Focidei. S-a plecat lui Apolo si i-a cerut învat ce trebuie sa faca. Ar vrea sa-nvinga monstri, cum a învins si-Apolo pe balaurul Piton, monstri ce-mpovareaza pamîntul cu urgie. Ar vrea sa si ridice o cetate vestita. Apolo i-a raspuns prin gura Pitiei ca poate sa învinga un monstru fioros si poate sa ridice o cetate vestita, dar savîrsind acestea el însusi va plati prin grele suferinte. Tînarul sidonian s-a învoit cu toate. si-atunci zeul Apolo l-a-n-demnat sa porneasca înspre rîul Cefis. si i-a mai povestit ca-n drum va întîlni un juncan fermecat, cu parul ca zapada. Cadmos sa urmareasca animalul acesta, pîna ce s-o opri ; si-acolo unde el va-ncepe sa mugeasca, culcîndu-se în iarba, poate sa-nalte ziduri, sa fac-o fortareata. Plecînd Cadmos din Delfi, a tot calatorit pîn-a vazut juncanul pascînd pe un imas 2. 152 Animalul acesta era alb ca omatul, si, zarindu-l pe Cadmos, a pornit catre rîu. Fugea si-ntorcea capul. Fugea si iarasi sta, rasu-cindu-si spre tînar fruntea împodobita cu niste coarne mari, galbene, lucitoare. Parca-i tot facea semne s-alerge-n urma sa. si, însotit de prieteni - care veneau cu dînsul înca de la Si-don - Cadmos a urmarit juncanul fermecat vreme de noua zile El l-a calauzit printre codrii umbrosi, pîna pe o colina toata smaltata-n flori. Acolo sa oprit si s-a lungit în iarba. A ridicat -spre slava capul încoronat si a mugit prelung3. Doborîrea balaurului lui Ares Cadmos a înteles c-acela este locul unde va trebui sa-si ridice cetatea. A sarutat pamîntul pe care ajunsese din voia lui Apolo, si primul gînd i-a fost s-aduca sacrificii preamaretului Zeus, ca viitoarea cetate sa fie trainica. A trimis cîtiva prieteni sa caute un izvor. Din el s-aduca apa în amfore de lut. Sa faca libatiuni, fara de care jertfa nu ar fi fost primita de Zeus în Olimp. Tovarasii lui Cadmos au pornit prin padure, cercetînd peste tot, pîna ce au zarit un pîrîias zglobiu ; iara putin mai sus au dat de-o pestera cu o intrare joasa, bine

Balaurul lui Ares a ramas priponit de-acel trunchi de stejar. Pe cap. si. Atunci.. Tu ai ucis un monstru care-i era si fiu. la-ntîmpinat pe monstru. limpede. suierînd ca vîntul. încolacit pe coada. în timp ce întreita lui limba îi juca în gura-nveninata. si..adapostita de un bunget umbros si gramezi mari de pietre. si arma s-a înfipt într-un trunchi de stejar. fiul lui Agenor a auzit un glas : . . precum se cuvenea. prefacîndu-te-n sarpe. veseli. Balaurul s-a-ntors. Numai ca sidonianul era un luptator cum nu-s prea multi pe lume . Dupa aceasta fapta. sleindu-le de sînge. pe care-l stapînea întocmai ca un rege. cu sabia si lancea. si strajuia izvorul tatalui sau ceresc si tot acel tinut. Prietenii erau morti si monstrul sta lungit pe trupurile lor. Din pestera aceea tîsnea pîrîul rece. apoi i-a otravit. încît a strabatut gîtul gros de balaur. Nasterea poporului teban din coltii de balaur Da-n fata lui era însasi Palas-Atena. monstrul purta o creasta zimtuita si gîtul sau avea o punga de venin. El a zvîcnit deodata. balaurul lui Ares s-a rotit catre sotii lui Cadmos din Sidon si i-a încolacit . lungi ca niste pumnale. Iar gura otravita era batuta toata în trei rînduri de colti. Pentru aceasta fapta ai sa platesti amarnic.. vazînd ca seara vine si sotii nu se-ntorc. Balaurul cu creasta era fiul lui Ares. cu egida pe piept si sulita în mîna. A ratacit si el prin umbrele padurii. s-a repezit la el. în vremea asta Cadmos. a pornit sa-i gaseasca. S-a ridicat în sus. înfigînd în ei coltii sai ascutiti si albi. cînd spulbera nisipul pe tarmurile marii. si l-a tintit pe Cadmos cu ochii arzatori. mai nalt decît copacii. ce ar fi darîmat si zidul unei case.. crezînd ca-i alt dusman. mai groasa ca o bute. sidonienii au vrut sa toarne apa în prima amfora . iata-i !. cînd acolo. care s-a aplecat sub prea marea povara. a tîsnit un balaur cu solzii de arama si ochii fiorosi. dar pe neasteptate. Cadmos s-a-ntors pe data cu sabia în mîna. viteazul Cadmos mi l-a lovit cu lancea atîta de puternic. din pestera adînca. zeul cel viforos. Dar solzii de arama l-au ocrotit 153 pe monstru de greaua lovitura. pîna ce a sosit la izvorul lui Ares. Tînarul sidonian a luat atunci o stînca. si. si.Ares iubeste monstrii. si neînfricosat. Fara multa tocmeala. cum era voinic l-a lovit cu putere pe feciorul lui Ares. de clestar.

ce nu faceau nici un rau nimanui5. i-a semanat pe glie. s-au ridicat întîi niste vîrfuri de lance . tot din pamînt. Ridicînd fortareata. c-am rapus un balaur care-i împiedica pe oameni sa traiasca în locurile-acestea atîta de manoase. Doi serpi. la izvorul lui Ares. Urmasii lui Cadmos ridica Teba cea cu sapte porti Urmasii lui au fost pe tronul din Cadmeea doi feciori ai lui Zeus si-ai nimfei Antiopa 6 : Zetos si Amfion. eroul sidonian . subtiri. la fel. ca din senin.. în schimb. . S-a facut o fîsie de piele nesfîrsita. Atena. La porunca lui Cadmos. sînt fericit. i-a dat raspunsul Cadmos. Un nor se coborîse si o învaluise pe copila lui Zeus. Cadmos a ascultat sfatul dat de Atena. îti trebuie si brate cu care sa zidesti cetatea ta visata. Copiii i-au pierit si. Pielea lui i-a taiat-o în fîsioare lungi. desprinde plin de grija toti coltii de balaur si seamana-i pe glie 4. Cu ea a masurat întinderea de tara. Pe acestea le-a unit. spre sfîrsitul vietii. Cadmos a adus jertfa puternicului Zeus juncanul fermecat. Totusi. precum se învoise în fata lui Apolo. a suferit destul. Vreau sa zidesc aici o cetate vestita. coifuri de luptatori .. S-au tot luptat gigantii. Din coltii semanati de Cadmos.. Sotia lui. au rasarit. de mult. semete. care s-au luat la lupta. Ei s-au gîndit sa faca la poalele cetatii marele oras : Teba. au iesit niste giganti cu arme si scuturi sunatoare.Daca este asa. era un cîntaret destoinic ca Orfeu. de Cadmos. Dorind sa se pastreze nestinsa amintirea ciudatei întîmplari.cum îi spusese Atena . Zetos era de-o forta de neînchipuit. Teba cea cu sapte porti. visat.. acropola tebana. celalalt frate. sidonianul. desprinzînd cu grija toti coltii de balaur. . subtiri de tot.tara juncanului. si-n sfîrsit. apoi. Cadmos a denumit tara aceasta noua : Beotia ..s-a preschimbat în sarpe. Atena a pierit. zeita. au zidit în padure. care urma sa intre în stapînirea lui. si ca sa dobîndesti bratele de-ajutor. Spunînd aceste vorbe. pîna ce au ramas în viata numai cinci. a glasuit zeita.Chiar de ma voi jertfi. care le va fi rege. si. Le-a poruncit s-arunce 154 armele ucigase si sa se faca prieteni cu preaviteazul Cadmos. Atunci s-a ivit iara. pe nume Amfion. pentru ca el doborîse pe fiul cel hidos al lui Ares. unde sa locuiasca oameni nenumarati. fortareata Cadmeea. plutind apoi spre slavi.

fiind el numit Edip. s-a hotarît sa-l creasca ca pe copilul sau. Este înca o jertfa pe care o cere Ares. Ca lovituri de trasnet cadeau aceste vorbe în inima lui Laios. ca mesterul Zetos sa poata avea piatra de lucru din belsug. cu forta-i uriasa. Iocasta. Cutremurat de spaima. sa-si pîngareasca mama si sa umple de sînge si doliu si durere tot poporul teban. si-a dus-o în tara sa. caci nu aveau copii. Insa el e ursit ca sa-si omoare tatal. Avea un trup firav. siacum cît îl ura !. pe muntele Citeron. maciuca. si zeul i-a raspuns prin glasul Pitiei : . îti va da un fecior. Parul i se facuse. fiindca pe-aceste locuri. i-a fost ucis feciorul. într-adevar. si muntii veneau singuri spre zidurile Tebei. ce avea sapte corzi. dar în palatul 6au era multa mîhnire. Amfion nu jurase ca va face vreo munca.Sotia ta. balaurul. Iocasta. un alt urmas de seama pe tronul de la Teba a fost regele Laios. cea zvîrlita . ca ele s-aminteasca lira lui Amfion. Zetos a spus ca el o sa aduca piatra din muntii-nvecinati. Cît îl dorise Laios .. unde se-nalta Teba. voinic si întelept.Cînd s-a început lucrul la zidurile Tebei. Dar s-a-ntîmplat sa treaca pe muntele Citeron un pastor corin-tian . ca sa-l manînce rîsii care foiau pe-acolo. regele s-a rugat de marele Apolo. în anul urmator. însa. pe care le avea regele Amfion cu soata-i Niobeea 7. Laios s-a înturnat în palatul din Teba si-a povestit Iocastei groaznica prorocire. Afara de eroii Zetos si Amfion. 155 Aezii povestesc ca el era-nsurat cu frumoasa Iocasta . olimpiana. într-adevar. unde s-a facut mare. si el a luat copilul si l-a azvîrlit pe-un munte. Iar regele 8 din tara aceea corintiana n-avea nici un urmas. Asa a ajuns fiul lui Laios în Corint. Se mai spunea ca Tebei i s-au zidit anume cele sapte porti. a dobîndit un prunc. Va-zînd el pe micutul atît de oropsit. Vroind sa dobîndeasca un prunc în casa lui. si el a luat odrasla lui Laios. cîntînd din lira. Numele li s-au dat dupa sapte copile. aducea pe spinare stînci mari rupte din munti. de Cadmos. acest fiu al lui Zeus izbutea sa urneasca muntii din temelii. pe capul sau. .. Iara portile Tebei au capatat si ele fiecare un nume. ca divinul Orfeu.

lînga sclavii sai. caci tînarul Edip. Dar Pitia. si s-a iscat o lupta. tare.Sa nu te-ntorci în tara unde-ai venit pe lume. barbatul cel albit a scos o sabie.. în prea putina vreme. fara s-aiba habar... In car calatorea un batrîn cam albit. Iar tânarul Edip. Batrînul ce zacea însîn-gerat pe drum. Edip nu 6-a întors în istmul de Corint. oameni nechibzuiti i-au soptit la ureche ca el n-ar fi odrasla regelui din Corint . s-a dus la un oracol al zeului Apolo. cine îi sînt parintii. era regele Laios.a vazut doua drumuri.Daca mi-e totusi tata regele din Corint ? si daca mi-e sortit cu-adevarat ca eu sa-mi nimicesc parintii ?.Edip îsi ucide.-n raspunsul pe care i l-a dat. urmat de cîtiva sclavi. A cugetat sa plece catre Beotia.Ia fa-ne loc. din cei cinci calatori n-a scapat decît unul. Mai bine fug în lume. lasîndu-l mort pe loc. catre Edip. Astfel s-a împlinit întîia prevestire facuta de Apolo 9. si . sa afle adevarul. care îl aparau. ca si pe sclavii lui. Edip s-a suparat ca un. si nici nu s-a clintit. Ca sa-si razbune sclavul. îsi ucisese tatal. Un sclav care-a fugit. Edip a cugetat strapuns de-nfiorare : 156 . Nu ma întorc acasa si-nlatur nenorocul ce ma poate pîndi. sclav oarecare îi porunceste astfel. . a rostit vizitiul. I-a spus numai atît : . baiete.. cu lancea ridicata. l-a izbit pe batrîn. Mîhnit peste masura. Altfel îti ucizi tatal. ca e copil gasit si multe dintr-acestea.. Pe cel care ducea catre Beotia venea încet un car. fara sa stie.coborînd din Delfi .. Edip s-a înfuriat si l-a lovit cu lancea. nu i-a destainuit ca tatal lui e Laios. copii.. . Socotind deci ca fuge. si mama sa. si-aduci nenorocirea asupra tuturora. te vei casatori cu propria ta mama . Atuncea vizitiul a dat în el cu biciul. Ascultînd ce spunea batrîna preoteasa. rude si prieteni. Iocasta. tatâl Dar ajungînd Edip flacau în toata legea..

pesemne. îndurerat la culme de moartea fiului. a si trecut la fapta . pîna se alegea un nou rege la Teba. Astfel îi doborîse sfinxul. Sclavul care scapase s-a rusinat sa spuna ca nu îi învinsese decît un singur om si a mintit ca-n cale le iesise o ceata de numerosi tîlhari. apoi numai în doua si la sfîrsit în trei ? Haide. se gaseste si-al treilea : toiagul. . cînd ajunge gîrbov. i-a dat raspuns Edip.cum sa-si salveze Teba ? Pentru ca. Atunci sfinxul lovea cu coada de balaur pe bietul calator. a pornit-o de-a dreptul spre sfinxul fioros. dusmanosul. aripi avea de vultur si ghearele de zgriptor n.. aproape de oras se asezase-un sfinx. si nimeni nu putea sa-i dea acestui monstru raspunsul cuvenit. si fîlfîind din aripi l-a oprit pe Edip. el merge numai de-a busilea. punîndu-i o-ntrebare : . Sfinxul avea obrazul si trupul de femeie . corpu-i era de leu . si printre ei era si feciorul lui Creon. Pe urma se ridica si.. 157 Pe lînga toate astea. îi oprea cu un strigat. Cînd treceau calatorii. pe foarte multi tebani. Sfinxul l-o fi zarit. De mai dura o vreme.. pe vaduva lui Laios. ca sprijin. El va avea ca soata pe regina Iocasta. orasu-ar fi ramas fara locuitori. Iar coada-i de otel era ca de balaur. omul. Cînd este mic.Care este faptura ce merge-n patru labe. lînga doua picioare. Cu ghearele de zgriptor îi scotea inima si i-o storcea de sînge. sfinxul mai omorîse în zilele acelea pe alti numerosi tineri. Le punea o-ntrebare. de departe. Creon pastra dealtminteri coroana-n mîna lui. îi va da o rasplata nenchipuit de mare. Creon a dat de stire ca de se va afla vreun barbat iscusit care sa-nfrunte sfinxul si sa salveze Teba. s-adauga stirea ca pe regele Laios l-au omorît tîlharii.Fiinta aceasta este. de buna seama.. Mai mult. pîna în acea ziua. A doua crima : casatoria cu Iocasta în tot orasul Teba domnea o spaima mare si numai cu greutate se mai putea iesi pe cele sapte porti. si sfinxul priveghea pe drumul catre Teba. . cu multa viclenie. si va primi coroana si tronul ramas gol. care intrase pe pamântul teban.El se ducea la Delfi sa-l întrebe pe-Apolo . raspunde iute. din porunca lui Ares. Edip.

Iocasta. Edip a savîrsit cea mai groaznica crima din cîte sînt pe lume. au ajuns la Colona Vl. Apoi. Dar regele Edip a poruncit sa vina batrînul profet orb. pe umeri.. Intîi. Tezeu cunostea taina. si. si Zeus l-a trasnit sau s-a deschis pamîntul. s-a grabit sa-l aduca. Cînd. sa salveze cetatea 13 . Iar regele Tezeu a venit din Atena sa-l vada pe Edip. pentru ca regele îsi omorîse tatal si se casatorise cu mama lui. în niste vai adinei.. sarmanul. si Hades l-a primit15. Aici a disparut Edip într-un chip tainic. profetul orb nu a vrut sa raspunda. Regele cîrmuia cu multa-ntelep-ciune peste poporul sau. . ferindu-l de razboiul cel mult dorit de Ares. In Teba era pace. mai cumplit decît cînd traia sfinxul. alaturi de Iocasta. ca s-o scape de ura netrebnicului Ares si a celorlalti zei. sute. mii de copii. Edip. Iocasta i-a nascut sotului sau. s-a stîrnit furtuna. si. Zeii. fara de voie. s-a umflat si-a plesnit. dar nu a vrut s-o spuna. în oras. cu însasi mama lui. Iar preotul cel mare îl ruga pe Edip sa faca sacrificii. Antigona.i-a daruit copii. cu lancea. condus de Tezeu. o mica asezare lînga orasul unde domnea pe-atunci Tezeu.care-i era si mama . au trimis peste Teba ciuma pustiitoare. Iar Edip si-a scos ochii cu-o agrafa de aur. Se zicea ca Edip i-a blestemat pe zei. Edip a parasit Teba cu sapte porti. Pustiu si lacrimi au hotarît zeii Mureau si zi. Dar. însotit de copila cea mica. si noapte. Iara Edip. orb si sarman. l-a trîntit de pe stînca. el a marturisit ca zeii-au aruncat peste orasul Teba ciuma nimicitoare. turbat de ciuda. Astfel. Auzind tot poporul ca tînarul Edip l-a biruit pe sfinx. Ruguri erau aprinse în Teba peste tot si jalea cuprinsese poporul. traind doar din cersit. Nenorocitul orb l-a rugat pe Tezeu sa ia în grija sa pe biata Antigona. Caci mamele plîngeau în hohot la raspântii si-n ca158 se îndoliate. Ca sa se pedepseasca. unde se cocotase. ratacind pe drumuri. sfinxul. aninîndu-se-n streang. doi fii si doua fiice n. regina si-a luat viata. înversunati ca soata lui Edip . Creon i-a dat coroana ce o avea în grija si l-a suit pe tron. batrînul a pasit într-o padure deasa. A mai trecut o vreme.Cum a sunat raspunsul. ce se numea Tiresias. S-a însurat. silit de Edip.

. fiul lui Ares. încît oamenii sa fie aprovizionati din belsug. balaurul cel groaznic cu solzii de arama. 5. pe locul unde a fost doborît zimbrul. cu sagetile. uneori afara din oras. 6. cu pretul sacrificiului sau. 3. aezii vroiau sa arate de ce tebanii erau un popor de razboinici. Prin aceasta alegorie. 7. .Legendele eline mai aratau ca-n Teba a fost dupa aceea un razboi fratricid 16. numai fiare si monstri. bous-bos înseamna bou-juncan. la porunca mamei lor.geloasa pe fericirea Niobeei. pe tarmul de rasarit al Marii Mediterane. pe urmasii lui Cadmos. Elinii îi atribuiau eroului Cadmos si alte merite. era tot odrasla a monstrului Tifon si a viperei uriase Ehidna.. Prin aceasta legenda elinii protestau contra nedreptatii destinului hotarît . Coltii balaurului. Nimfa Antiopa era fiica fluviului Asopos si fusese rapita de Zeus.de forte supranaturale. Nu este exclus ca ea sa fi influentat si legenda noastra despre Dragos Voda. pe urmele unui zimbru cu o stea în frunte. Regele corintian în casa caruia a crescut Edip se numea Polib si era casatorit cu Meropa. Numai pustiu si lacrimi au ramas dupa el. Se stie ca regina Niobeea avusese cu sotul sau. Note 1. Feciorii lui Edip s-au ucis între ei. 8. pe locurile unde-i haladuise fiul. Poetul roman Ovidiu cînta. între altele. Legenda aceasta s-a transmis multor popoare. 9. zeita Leto . Amfion. fara ca fiecare sa fie nevoit sa mearga dupa apa. 4. Ei ar fi întemeiat.cum credeau ei . Tot el ar fi facut cele dintii legi. sapte baieti si sapte fete. în locuri unde hala-auiau înainte. în versurile sale. Oras din Asia. Asa s-a razbunat zeul furtunilor. potrivit legendelor. tara îneîntatoare a Moldovei. prin paduri. ucisi de Apolo si Artemis. El ar fi facut si cele dintii conducte de apa din piatra. Spuneau. In limba celor vechi. precum s-a aratat mai înainte. reprezentau pentru elini lancile. Cadmos reprezinta eroul întemeietor de orase. ca el este acela care ar fi adus alfabetul din 159 Asia în Europa. Sfinxul. Este un erou civilizator. la mare departare. venit din Maramures. aceasta mitica faptura. si mai spuneau ca ar fi fost un mare aparator al pacii. 10. încrîncenatul Ares. pentru ca se cladise Teba cu sapte porti. Fetele i-au murit. 2. aceasta întîmplare.

12." 14. la tine-am alergat. dar nimeni cît tine nu plateste. Vrajmasa zee Ciuma. batrîni si tineri. si-acum mare Edip-naintea ta cazuti. (Colona se gasea cam la sapte kilometri departare de orasul . cerul se învrajbeste. si toti zic în credinta Ca ne-ai ferit de moarte cu-a zeilor vointa. nemilostiv coseste Odraslele luii Cadmos. Noi toti. fiind socotit un soi de vultur cu doua capete si gheare mari si taioase. Iar te rugam fierbinte cu mila sa ne-ajuti. Fartiici o calauza. Iar fiicele se numeau Ismena si Antigona. Nu ca esti zeu. In ale sale valuri o tine cufundata.. mor pruncii la sînul mamei lor. zgriptorul apare de multe ori. In basmele noastre. Intîmplarile au fost povestite de poetul Sofocle în tragedia "Edip Xa Colona". Poetul antic Sofocle ne reda zguduitor aceasta rugaminte a marelui preot catre Edip în versurile sale din tragedia "Edip rege" . far'nici un ajutor Tu ne-ai scutit de birul ce sfinxu-ngrozitor Pusese asupra Tebei. ". si tot înavuteste Cu gemete si lacrimi Infernu-ntunecat.11. Cînd dam de zile negre. ti-o spun chiar ochii tai si sîngerata mare ce-apleaca fruntea ei. cu foc cotropitor Ne bîntuie cetatea. Fiii lui Edip si ai Iocastei erau Eteocle si Polinice. 13..Zguduita De-o grea furtuna-i Teba. Nu mai rodeste-n bezna samînta cea uscata : Pier turmele...

acest razboi fratricid este cunoscut sub numele d« "Cei sapte contra Tebei" si e povestit în versurile lor de "marii tragici1. Ingres s. 160 11 . cum se obisnuia pentru cei raposati. ei îsi reaminteau legenda despre Iason si corabia Argo.jertfe zeului Hermes.Trad.a. Atena. Iar preamîhnitul Eson. zeul calatoriei si al negotului. Iar marele nostru George Enescu o creat o admirabila opera muzicala. A plîns si s-a jelit în temple. A ridicat si-un rug.ndepartate. si . pesemne. putea pretinde sceptrul luat tatalui sau Eson. . un oras tesalian 1. zeitei Persefona si sotului sau. fara de nici o grija. II EXPEDIŢIA ARGONAUŢILOR DE CÎTE ORI ELINII CĂLĂTOREAU PE MARI si debarcau pe tarmuri straine. cel care-i învata cum sa aiba dobînda cu orisice prilej sorbeau cupe cu vin si începeau sa cînte legenda despre Iason si corabia Argo. Hades. Numai ca fostul rege avea si un copil. Insa pe rug a ars un iepure salbatic. Deci. de Edg. A facut . ca sa-si scape copilul. Th. a trebuit sa puna la cale-un siretlic. rol. Atîta ca si Eson avea. Acesta. cel mic. 15. au reluat tema. prin viclenii si arme. Acestia l-au vestit despre ce planuia noul stapînitor. a carui creatie despre Edip atinge cea mai înalta culme în teatrul antic . Rege fusese Eson. In literatura urmlndu-l pe Sofocle. crescînd mare. Eschil si Euripide. ca sa-si poata tine tronul. 16. îsi însusise tronul si luase avutia regelui legiuit : palatele de piatra si turmele de vite.au mai scris lucrari memorabile Corneille. ca Gustave Moreau. Dar Pelias. regele Pelias. facîndu-l slujitor. legenda lui Edip a inspirat mult pe artistii antici. la raspîntii si lînga focul sacru. ei îsi începeau povestea aratînd ca odata ar fi trait în Iolco. In schimb îi daruise o coliba de frunze pe clina unui munte.) Tot Sofocle a scris si renumita tragedie. doi fii ai lui Poseidon : Eson si Pelias.Legendele Olimpului. Astfel se gasesc doua renumite vase. Aslan.dupa datini . Pictori moderni. Voltaire si altii. !n picturile pe vase.dupa ce jertfeau fructe si flori si sînge lui Zeus olimpianul sau fiului sau Hermes. fratele cel mai mare. In literatura. prieteni. legata de numele fetei moi mici a lui Edip : "Antigona". întreitei Hecate. Cel mai adesea. avînd pictate victoria lui Edip împotriva sfinxului. Pelias s-a gîndit sa-si omoare nepotul. A vestit tot regatul ca fiul i-a murit.

din muntele Olimp. A intrat în oras si s-a-ndreptat spre piata unds se pregatea o mare sarbatoare. flacaul era nespus de chipes. au crezut ca-i un zeu. sa-l razbune. plin de uimire. feciorul lui Apolo. si tot la el vor creste si viteazul Ahile. si. Iason a stat o vreme privind. Cînd a-mplinit baiatul cam douazeci de ani. soata marelui Zeus. Regele pune la cale pieirea lui Iason Oamenii din oras. subtirica. Insa.Am vrut sa te încerc. Au socotit ca-i Ares sau poate chiar Apolo. poate. De-aceea bunul Hiron. la centaurul Hiron 2. Dar nu-n orice zeita. A mers pîna la rîul ce-nconjura orasul.. caci apa venea mare. i-a zis : fiul lui Eson . ducînd-o pe batrîna pe tarmul celalalt 3. Caci centaurul Hiron crestea pe-Asclepio.parul nu si-l taiase si pletele bogate îi atîrnau pe umeri în valuri aurii. Tocmai vroia sa treaca apa pe la un vad. Hei. pe urmele zeitei..Cum de nu. nu vrei sa ma treci rîul ? a glasuit spre Iason. cîntînd voios pe cale. si l-a rugat sa-i creasca feciorul oropsit. pruncul adus din lolco s-a facut în curînd un flacau ne-nfricat.. s-a hotarît sa plece în orasul natal ca sa-si revada tatal si. .Totul lasa sa creada pe proaspatul stapîn al orasului Iolco ca odrasla lui Eson s-a stins dintre cei vii. pe scurt. în templul lui Poseidon. 162 Fiul lui Eson se întoarce în lolco :.. A aparut chiar Hera.si stînd sub privegherea batrînului centaur. cînd i-a iesit în cale o biata cersetoare. într-adevar. cum au ajuns. si pe Castor si Polux. fiind crescut pe furis.Baiete !.. pasind cu multa grija. Ulise si multi altii. fiindca te-ai grabit sa-mi împlinesti dorinta.. era un tînar vrednic si foarte saritor. odraslele lui Zeus.. Iason. Traind mereu pe munte . Dar el nu avea nume. Apoi. Pe trup avea o haina de pînza. cînd l-au vazut pe Iason. Haina i se lipea de .. cutezator. nestiind cum sa-l strige. si a luat-o în brate.. Te duc numaidecît. baiete. Un nor a-nvaluit-o si a pierit în slavi.. eu te voi ocroti pe drumurile tale. . bunicuto. Eson si-a dus copilul în muntii Pelion.. Eu sînt fara putere si daca ma-ncumet sa ma cufund în apa. si l-au înconjurat. îi ajungea la gît si curgeanvolburata.adica.. mi-e teama ca-mi pierd viata. puternica zeita. însa în mare taina.. . Asa a trecut rîul. Astfel a spus zeita si a batut din palme. Iason. acel ce cîrmuia întregul Univers. cum îl crescuse înteleptul centaur. si tu vei birui. cu fala. a glasuit. a pornit mai departe si a ajuns în lolco. babuta s-a schimbat pe loc într-o zeita.

ce nici nu banuiau ca Pelias anume îsi trimitea nepotul.. Este dupa dreptate ca lolco sa ajunga iarasi în mîna voastra : a ta si a lui Eson. Regele s-a-nfuriat. care îl apara de ploaie sau de frig.ca trebuie sa se teama de un flacau din munte.. nu mai rîvnesc marirea si-ti voi da bucuros puterea si orasul. A strabatut Elada.Daca te juri pe zeul din care noi ne tragem. sînt batrîn. asta vreau . asta nu se cade. pe care nu-l vazuse de cînd era copil si. ce e-n acelasi timp strain si cetatean al orasului lolco si umbla încaltat numai cu o sanda. L-a-mbratisat pe Eson. eu ma-nvoiesc sa plec s-aduc lîna de aur. în fiecare mîna tinea cîte o lance cu vîrful de arama precum purtau pastorii din muntii Pelion. spre tara lui Eete. Cealalta o pierduse în apa spumegînda.Eu sînt nepotul tau. . si. din care tu si eu ne tragem deopotriva. potolindu-si dorul de tatal sau. pe care-o stapîneste azi regele Eete. c-ai sa parasesti tronul.a rostit Pelias.Cine esti si ce vrei ? i-a strigat. o tara fabuloasa si plina .. tînar si curajos. pre cît pot sa pricep ! a glasuit baiatul. sperînd c-o sa se piarda în marea încercare. vede ca el nu este încaltat decît cu o sanda. Tocmai în acea clipa s-a auzit un ropot. cum s-a-nfricosat hulpavul Pelias ! Cum tremura pe sa.Desigur.printr-un oracol . cu suita. ... si se îngalbeneste nedreptul Pelias. Avînd lîna de aur. lolco va înflori.. asa cum credeai tu. cu asprime. Oracolul din Delfi abia îi proorocise . .Bine. facînd semn spre multime : Spuneti si voi. va ajunge orasul cel mai bogat din lume. 165 El s-a-ndreptat pe urma spre casa parinteasca. a spus la sfîrsit Eason. Asa sa fie ! a rostit Pelias cu prefacatorie. vrei s-aduc eu lîna. au spus mai multi batrîni.. cînd te-ntofci. Regele Pelias.. cînd are-un nepot tînar ?. Spun cu totii ! a zis Pelias. Dealtfel.Vezi. . Insa. calare.Deci. desi purta în mîna sabia lui de rege ! Mai ales ca multimea privea cu-ncredere catre noul venit. Iason ?. Pornesti catre Eete si-aduci lîna de aur. n-am murit. O.cîteva zile-n urma .. ..164 muschii încordati si lasa sa se vada cît este de voinic. îti jur pe marele Poseidon. Caci tânarul acesta-l va razbuna pe Eson.. . flacaul a pornit iar la drum. . se-ndrepta catre templu. . ca parasesc orasul. Atîta ca-n picioare nu mai avea baiatul decît o sanda. Mai mult. Iar deasupra purta o blana de pantera... pe cînd ducea batrâna spre malul celalalt. Dar iacata-l zareste în piata si pe Iason.Nu.. Eson. si am venit sa-ti cer sceptrul ce l-ai rapit parintelui meu.zeii mi-au hotarît sa caut lîna de aur. se cade sa plece un mosneag. ca sa aduca jertfa zeului marilor. -. dînd peste tot de stire ca va porni pe mare. Precum vezi.

Sub ei se întindeau pamînturi nesfîrsite. Cine dintre eroi nu dorea sa strabata drumul acesta nou si sa cunoasca lumea ? ! Fiecare-ar fi vrut sa fie el acela care s-aduca iarasi în patria iubita lîna scumpa de aur. caci mama vitrega tocmai vroia sa vina si sa le vîre-n piepturi cîte-un pumnal taios. doi fii ai lui Boreu. .Nu va uitati spre ape !. Numai baiatul. Prin nu stiu ce-ntîmplare. i-a venit ameteala. Acest berbece sacru era nespus de mare. Ca sa-si scape copiii.desi nu avea aripi . Iar mama vitrega. si ea îi daruise doi copilasi draguti. si. Frixos a ascultat . cu cei doi veri ai lor : Idas cel preavoinic si Linceu. Cînd . . ce se afla-ntr-un templu din Iolco. un oras beotian. regele Piritou . stapîn în Orhomena. Nu s-a mai putut tine. un flacau înzestrat cu puterea de a zari prin lucruri. a plutit mai departe. Meleagru . s-au strîns numaidecît. pîna-n timpul acela : caci tara lui Eete. ca nu cumva pe cale vreunul s-ondrageasca si sa se iste cearta între navigatori. avînd copiii ei.. . ca pasarile-n zbor 6. pe care nu putem sa-i însiram acum. adica Marea Helei 7. sa-i rapeasca din palatul regal al fostului sau sot. spunînd ca nu e bine sa mearga o fecioara între atîti flacai.. la Pontul Euxin. aflata-n rasarit. Atalanta . Admet . Aezii povesteau legenda lui astfel : Se stia ca pe vremuri regele Atamas. apoi Castor si Polux. departe. într-o calatorie cum nu s-a mai vazut. A vrut sa-i însoteasca si-o fata. Lîna scumpa de aur era de pe-un berbece. fusese însurat cu frumoasa Nefele. Frixos. un fiu al lui Poseidon.de mistere. Orfeu . cel urgisit de Hera în gelozia ei. lîna ce trebuia întoarsa în Elada. Neleu .si au zburat copiii. însotit de un prieten.. urcusul lui pe cer. prin ape si pamînt.si auzind eroii ca se pune la cale calatoria asta catre capatul lumii... vazînd apa marii. au mai venit : Tezeu. De-acolo vor aduce lîna scumpa de aur. orasul colhidian. pe care o tinea Eete pe nedrept. punînd doua coloane în drumul apelor. zeita norilor. Vorbea ca oamenii si. regele beotian si-a luat alta nevasta. Calais si Zetes . mai presus de toate . în care fata s-a înecat. i-a sfatuit berbecul. al lui Poseidon. o fata si-un baiat. fecior al lui Poseidon. odraslele lui Zeus.au ajuns deodata deasupra unei mari. orisice . ca tatal lor . vroia sa-i departeze pe Hele si pe Frixos de palatul regal. numiti Hele si Frixos °. Se spune ca cincizeci. Ba chiar se hotarîse sa le rapuna viata. ape serpuitoare si codrii nepatrunsi.putea strabate cerul. si în sfîrsit multi altii. De acest animal ceresc. plina de bogatii. era capatul lumii 'k.. Nimeni nu mai plutise atîta de departe. ca apoi sa coboare în capul celalalt unde zagazuise Heracle de curînd oceanul cel urias. s-au agatat copiii în ultima clipita . Berbecele cu lîna de aur Ţelul calatoriei era lîna de aur. dar ei n-au vrut s-o ia. si a ajuns în Ea.care purtau pe umeri aripi. tot s-a uitat în jos. zi de zi. vîntul de miazanoapte .. si a cazut în valuri. se cheama de-atun-cea Helespontul. Cîti au fost nu stim bine. Peleu . . De-acolo-si începea Helios. dar Hele.. Printre ei se gasea si eroul Heracle. mai curioasa. zeita norilor a trimis de îndata acest berbece sacru. Avea lîna de aur. S-au strîns deci multi eroi. Marea.

Aici a adus jertfa puternicului Zeus berbecele de aur. Era o încercare îndeajuns de grea !. fara vreo oboseala. adusa de Atena. dornici sa cucereasca scumpa lîna de aur. cei cincizeci de eroi s-au adunat la tarm. de stejar. încrustata în lemn. pe care-a daruito regelui din Colhida. poate. mai bine sa-l aleaga în fruntea lor pe Iason. Iata de ce eroii s-au adunat în pripa. Au facut sacrificii zeilor olimpieni. Intîi s-au sfatuit . si l-au urmat pe Iason. ca sa nu atraga supararea zeitei. cu Hele si cu Frixos. trebuia sa pluteasca saptamîni. din Orhomena. . cu grija.dînsii apa si hrana din belsug si s-au urcat pe punte. fara oprire.. agatata. Corabia aceasta trebuia sa înfrunte primejdii fara numar. i-â jurat ca-l va face urmasul sau pe tron. Iason era iubit de sotia lui Zeus. Dar era totodata atîta de usoara. însurîndu-l cu una din cele doua fete pe care le avea. Ei au pus-o la prora. 167 Insa lucrînd eroii plini de însufletire. Aezii povesteau ca în acel moment eroii-au întors ochii spre viteazul Heracle. încît navigatorii o ridicau pe umeri. de peste mari si tari. zbura ca pescarusul peste aria marii... stejarul din Dodona. care-i doreste moartea Deci. care graia spre oameni si facea prorociri. cu cîte-o vîsla-n mîna. Da-n cîntecele lor aezii aratau ca trebuiau sa plece cîndva niste eroi. Au luat cu . spre tara lui Eete de la capatul lumii. într-un copac stufos dintr-o livada sfînta. Au baut si-au mîncat vreme de noua ceasuri. Iar el. drept multumire. Fiind atît de usoara. si-au hotarît sa faca o corabie mare din lemn bun. Apoi au început ospatul de plecare. prin uneltirea Herei. luni întregi. Avea cincizeci de vLsle. din tara lui Eete. N-a pastrat decît lîna. Crenguta de stejar.navigatorilor pe corabia Argo .si-a-i putea sfatui în împrejurari grele 10. stînd cîte doi pe-o banca. au azvîrlit încolo cupele de pe mese. avea de-asemeni darul de a putea grai argonautilor . prin furtuni si primejdii. Insa fiul lui Zeus le-a spus ca el e sclavul regelui Euristeu. în zbor. Dar. închinata lui Ares. s-aleaga pe acela ce urma sa-i conduca în expeditie. S-au strîns cu totii-n Iolco. sa se lupte cu monstrii si sa aduca iarasi lîna berbecului plecat odinioara.si toti s-au învoit ca Iason sa conduca pe eroi peste mari. pe mari necunoscute .. Pregatirea marii calatorii Lîna mult pretioasa a ramas în Colhida. . Se spune ca Atena 9 i-a sfatuit tot timpul si le-a dat o crenguta din stejarul cel sfînt al maretului Zeus. De-aceea i-au spus Argo 8. în nu prea multa vreme au facut o corabie cu totul deosebita. Plecarea spre tara lui Eete de la capatul lumii Cînd au terminat lucrul si corabia Argo s-a leganat pe ape. care sa îndrazneasca sa pluteasca pe mari. cum s-au ivit zorii.

rapisera femei si fete. si vînturile repezi. In acest fel. Din nori. nenumarate. si-l implora pe Zeus. si ceasul fericit cînd iar se vor întoarce acasa. Ogoare si livezi erau tot mai putine si mai sterpe. cete de traci. Le-au cîntat cântece si i-au rugat sa se-nvoiasca a fi stapîni în tara lor si sa-si aleaga. . toata întristarea femeilor s-a risipit si i-au primit cu flori pe oaspeti. au ajuns repede în Lemnos. îl desfata pe Zeus si-l facea sa priveasca plin de îngaduinta spre corabia Argo. Barbatii lemnieni. Din tot ceaveau le-au întins mese pline de amfore. si tinea cumpana corabiei de lemn. el fiind cel mai greu. Zeus le raspunsese ca le primeste ruga. si-ntinsul de smarald al apelor Egeei parca ardea cu flacari. tinînd un vas de aur în mîinile-amîndoua. plutind neîncetat. Helios-se-naltase cu carul lui de aur pe cerul fara pata. pe corabii. Jefuiau totul si plecau. Deodata.Heracle era-n mijloc. în Elada. insula Lemnos nu mai avea decît femei. de tatal sau. suflau voioase-n pînze 11. cum spun poetii. a rasunat atunci un glas aspru de tunet si-un fulger a brazdat cerul abia-nrosit de Eos . iacata vin argonautii facînd întîiul lor popas. Eroii sînt îndemnati sa duca o viata tihnita în Lemnos Asa. Eroii-argonauti pornisera cu bine pe drumul presarat cu sute de primejdii. si alaturea Iason se sprijinea de prora. vrajite de-acest cîntec. Din nord se repezeau adesea. Curînd. Iar turme si cirezi de vite aproape nu se mai vedeau. Se auzea-n Olimp. si zilele senine. în asfintit. unde fusese azvîrlit Hefaistos. si vînturile marii. marele Zeus. Cîntecul lui Orfeu rasuna peste valuri. cu bratul sau de fulger. lasînd în flacari insula. Acestea. Corabia plutea. insula mare si muntoasa. si întorcîndu-se acasa se însurasera cu ele. Au ridicat îndata ancora grea din ape. A început 168 sa cînte. si lînga ea saltau popoarele de pesti si alte vietati din apele marine. în fata sta Linceu. si. sotiile care le plac. agatînd-o de ciocul corabiei de lemn. din înaltimi. acestea si-au dat seama ca singure nu pot trai.aurora. Veneau toate s-asculte cîntul duios din lira si glasul lui Orfeu. si drumurile marii. plecînd la un razboi. parasind vechile sotii. s-apropie biruinta. spre insula. dintre ele. ca sa se razbune. care cu ochiul ager privea spre departari. îsi omorlsera barbatii 12. în care scînteia vinul purpuriu. Atît ca-n Lemnos se-ntîmplase cu cîtiva ani mai înainte o tra-gedie-ngrozitoare. biruindu-i pe vrajmasi. Corabia iesise în largurile marii cu pînzele întinse. Iar divinul Orfeu si-a luat lira în brate. turte dulci si fructe. Tocmai pe cînd era în tara o-atît de mare suparare. pline de talerencarcate cu fripturi.

cîntînd cu fetele din Lemnos si sorbind cupele cu vin. în fata lor se întindea peninsula Cizic. cînd ele îi rugau cu lacrimi sa se opreasca iar în Lemnos. Au rasturnat acele mese. si au pornit spre tarmul marii. si-au smuls cununile de flori. usoara. 169 In timp ce-aproape toti eroii se asezasera la mese. catre vitejii-argonauti. cu bufnituri rasunatoare. si poate ca le-ar fi zdrobit corabia de lemn. Eu am sa plec singur din tara asta blestemata. printr-o fîsie de nisip. daca primea sa -i fie sot. Au dat în laturi pe acele femei si fete.. îngreunîndu-si trup si minte. dintre ei nici unul n-a scapat cu zile. si iar a lunecat pe ape. Acesti uriasi au început s-arunce stînci mari de granit.. însa Heracle a-ntins arcul. Pîna la urma. la-napoiere spre Elada. corabia argo-nauta. doua de coaste si-alte doua de soldurile monstruoase. Auzind ce spunea Heracle. si nici nu au bagat de seama cînd au ajuns în Propontida 14. Uriasii cu cîte sase brate Au plutit ei din nou pe mare. Au privit apele acestea. gîndind sa le închida calea. pîna s-a coborît amurgul si cerul s-a umplut de stele. cea mai frumoasa dintre toate. Cîti ramasesera cu viata au trebuit sa se mai lupte cu Iason si ceilalti eroi. abia legata de pamântul stravechi al Asiei. Raniti si otraviti. ca sînt ademeniti eroii cu vorbe. Atunci sau apropiat de locul unde alunecase-n valuri copila Hele : Helespontul. însa 170 vîslasii au purtat-o cu vrednicie pest valuri. .însasi regina de la Lemnos t3. s-a auzit un glas puternic: . sub sabiile lucitoare si sulitele de arama. uriasii cadeau ca niste stînci în valuri. cîntece si vin. si-a tras spre ei sageti muiate în sîngele otravitor al hidrei omorîte-n Lerna. ce-i tineau. N-au mai vrut nici sa-ntoarca ochii. unde se îmbuibau cu totii. stîncoasa.. E drept ca s-a stârnit furtuna si era gata s-o scufunde. Cel ce zvîrlise cu tarie astfel de vorbe spre eroi era chiar marele Heracle. Doua le-aveau prinse de umeri. si au plecat argonautii. Misia 15. ce murmurau parca un cîntec gingasei fete înecate. îi oferea lui Iason tronul. se si grabise în cetate si îi certase pe voinici. Dar auzind ce se petrece..Ati uitat oare datoria ? Ati si uitat lîna de aur pentru un zîmbet femeiesc si niste amfore cu vin ? Vai voua. Aici au trebuit sa lupte cu niste fiinte fioroase : uriasi cu cîte sase brate. pîna-ntr-o tara. lasînd ispitele deoparte. în voia vîntului zburdalnic. El singur nu se învoise sa se coboare de pe punte si sa ia parte la ospat. eroii s-au dezmeticit.

Dar multi dintre argonauti nu aveau inima usoara. care salasluia acolo. Pieptul sau monstruos. în el aveau toata nadejdea. Era un zeu. se pierdea. vreme lunga. umflat. argonautii-au adus jertfe lui Zeus si sotiei sale. si i-au cautat. acuma. Cei trei voinici ramîn aici. acolo-n lacul cu unda verde. cristalina. Dar tot aici s-a întîmplat ca Hilas. vîntul bate si el prielnic. lasînd în vînt pînzele toate. dar marea s-a despicat pîna-n adîncuri. argonautii au fost primiti cu mare cinste si de localnici. Cerul a ramas mut.. Unii poeti. însa zadarnic. Nici unul nu era mai vrednic si mai viteaz între ei toti decît Heracle cel puternic si vesnic urgisit de Hera. Regele lor.. marea-i lina.. caci nimfa-l ascunsese bine pe dragul ei. a dat un strigat. si Iason a strigat spre Ceruri : . El sprinten. ascultînd îndemnul.în Misia. si-l fermecase s-o iubeasca. Strigatul sau l-a auzit Heracle si-alt argonaut... strigînd cu totii. îndîrjita 19. însetat. Era o nimfa dragalasa ce stapînea un mic izvor la poalele unei paduri de pini înalti si parfumati. Prinzînd deci vîslele în mîini. pe nume Glauc. neprevazator. si noi mâi stam înca la tarm. Asa a hotarît Olimpul. parea un mare glob boltit. si nimfa. Urcîndu-se din nou pe Argo. era un om hidos si rau. spuneau ca Hera ar fi pus la cale-aceasta întîmplare. a vrut sa soarba din unda limpede de munte. iata. si mai departe.si Iason. în Misia împadurita.Spuneti ce trebuie sa facem. a rostit Glauc cu voce tare. Un cap învaluit de alge s-anfatisat privirii lor. si de rege. pentru ca. si a sarit în calea lui. cutezatorul Polifem 16. aprinzînd focuri. au dus pe Argo mai departe. catre tara bebricilor cea misterioasa i8. Pierderea lui Heracle în Misia L-au cautat ei întreaga noapte. Un singur lucru pretuia : lupta cu pumnii. fara sa-i poata da de urma. în locurile astea pline de verzi gradini înmiresmate. l-a tras cu ea în fundul apei. Nu îi placea sa aiba oaspeti. sunînd în scoici. s-a prefacut în caprioara. numit Amic. Prea îl ura. Nici unul nu dadea vreun semn ca ar fi auzit chemarea. Urechile-i erau zdrelite în luptele ce le purtase. apucîndu-l de grumaz. cîntînd povestea. . Fiindca Heracle tinea mult la tînarul rapit de nimfa. Dar caprioara s-a schimbat din nou în nimfa cea frumoasa si.. 171 înfrîngerea bebricilor 7. un argonaut. cu voce tare. eroii au bagat de seama ca dintre ei lipseau Heracle si înca doi argonauti17. un fiu al zeului Po-seidon. a urmarit-o prin padure. si.. înversunata. si el. a facut semnul de plecare. i-au asteptat sa se întoarca. în care se varsa izvorul. si neavînd alta ce face. Hilas. speriat. Ea nu dorea ca si Heracle s-ajunga-n tara lui Eete. i-a-ntîmpi-nat un popor aspru. sa fie îndragit de-o nimfa. Aezii-l zugraveau pe rege ca era-nalt ca un copac.» Iara Heracle-si va urma calea ceri este harazita. n-a stat pe gînduri si-a pornit sa-l caute prin padurea deasa.Duceti-va si n-aveti grija.. Sub umerii lui . îndragind pe tînar. pîna la apa unui lac. de pe tarm.

si lupta a-nceput pe data. Numai cu greu. Dar cum s-au departat oleaca de tarmurile lui Amic. trup de pasari. de parca secerau un lan. si în oras domnea un rege ce avea darul profetiei si care se numea Fineu. salbatici.Am sa-ncerc eu. Iar dincolo de acel tarm se ridica un oras mare. ce o tîra spre niste stînci dintr-o strîmtoare f oarte-ngusta 20. S-au încordat si s-au batut pe iarba verde a cîmpiei. Zeul Apolo-i luase ochii si Hades-Pluto din Infern îi trimise niste harpii. vîslind din rasputeri. zei ceresti ! Corabia se zguduia.ale lui Zeus . Castor si Polux nimiceau ostenii regelui Amic cu sulitele de arama.. Dar l-a lovit si el pe Polux cu tot atîta strasnicie. . Argonautii trebuiau sa tie piept unei multimi de luptatori nespus de mare . se frîngea din încheieturi si era gata sa se sfarme într-un vîrtej negru de ape. L-a nimerit cu pumnu-n tîmpla si l-a lasat fara suflare la poalele unui copac. si ce furtuna. 172 N-a trecut mult si-argonautii au fost deplin biruitori. Bebricii au sarit atuncea ca sa-l razbune pe Amic si s-a-nce-put un razboi greu. care-i rapeau toata mîncarea. niste zeite monstruoase. straie. încît Fineu pierea de foame. l-a si izbit pe cruntul rege cu pumnul aprig în barbie. Cel ce soseste-n tara asta trebuie sa dea lupta cu mine. s-atinga malul celalalt 21. cu chip de fete. gheare de leu si cozi de sarpe. Iara din cele doua laturi.. Cine-ncepe ?. Iason. Pîna la urma însa Polux l-a biruit pe raul rege. a grait Polux. Monstrul a scuipat sînge negru. Salvarea lui Fineu de hidoasele harpii In dimineata urmatoare au întins pînzele sa plece din tara neospitaliera si au pus toti mîna pe vîsle. Desi Amic era urias. ca unei fiare-nfometate.Asa e datina pe-aicea.cei din Olimp s-au mîniat si-au hotarât sa-l pedepseasca. . merinde bune si-n burdufuri vin din belsug..bulbucati. Iar ochii-i se roteau sub frunte. i-a provocat pe loc la lupta. Tezeu si Meleagru îsi taiau drumul prin multime. s-a si dezlantuit furtuna. Amic. Polux. Dar fiindca el dezvaluise unele taine . Cine se prinde ?. a ris regele cu-ngîmfare. . iar sabiile zvîr-Ueau prin aer lungi curcubeie lucitoare. arme. luînd prada multa.. amenintatori.Hai. voinicii au reusit sa-ndrepte cîrma ce se stricase-n vijelie. . vino sa te fac farîme si sa te dau hrana la pesti ! a hohotit din nou Amic. sarind cu-ndemînare. cresteau pe bratele-i robuste muschii ca niste bolovani. si sulitele scînteiau. cu lupta dîrza. vazîndu-i pe elini c-au debarcat în tara lui.

vîntul ce bate dinspre nord. Apele se roteau în preajma si clocoteau ca-ntrun cazan. Vîsleau. Fineu din Tracia spusese ca de va trece vreo corabie printre stîncile Simplegade. care se cheama Simplegade 22. si nimeni înca nu trecuse cu vreo corabie pe-acolo. Stîncile se miscau alene sub acest cînt duios de lira.Dintre eroi s-au ridicat atunci Calais si Zetes. Iara de piere porumbelul. valurile repezi si înspumate dintre stînci smuceau pe Argo cu putere si o trageau parca-napoi. au auzit un zgomot înspaimîntator. pîna s-ajunga la Eete. nu e primejdie printre stînci. teribilele Simplegade au ramas locului. tara bogata-a lui Eete. cautau mereu capatul lumii. feciorii zeului Boreu. si-adormitor. Pot sa vîsleasca fara teama. caci ei erau înaripati si viforosi ca tatal lor. . multumindu-i lui Fineu. Acesta a-nceput sa zboare si-a trecut iute printre stînci. puteau sa dobîndeasca lîna cu firele-i scumpe de aur. si mîngîios. c-un bubuit asurzitor. cei doi flacai le-au urmarit pe-aceste harpii pîna departe peste mari. care fusesera gonite de marele erou Heracle din mlastinile stimfaiiene.O sa vedeti. decît în anumite clipe. si vasul Argo a trecut. se ciocnesc si nici un vas nu poate trece. Cu sulitele prinse-n mîini. In niste lupte ce-au urmat. dar nu vroia mai mult sa spuna. Iar din corabie. au pornit iar spre largul marii. Fineu stia de ce si cum . o insula a zeului razboiului. Atunci eroii au vîslit mai cu putere mai cu sîrg. debarcînd în rasarit. Drept multumire. Numai o pana de la coada i-a fost prinsa de Simplegade. E drept ca. Erau acele stînci cumplite ce se ciocneau necontenit. si ochii lor. La rîndul lor argonautii au înfruntat aceste pasari si s-au luptat din greu cu ele. blestemul lor se risipea. pe veci. unde era lîna de aur. 173 Argonautii zaresc crestele Caucazului Eroii n-au mai staruit si. în zare. Iason s-a încordat la cîrma. Acum vîsleau argonautii fara de frica peste mare. Vazînd acest semn bun. Cu darul lui dea prevesti. Ajunsi acolo sa-i dea drumul. Ele se misca. Argo sa stea si ea pe loc. din acea vreme. în primul rînd. regele le-a aratat eroilor greutatile pe care ei urmau sa le întîmpine. s-aduca jertfe Afroditei. eroii au slobozit un porumbel. Plutind asa. si-au poposit de la o vreme într-o insula mititica. le-a amintit ca la intrarea Marii Negre se afla niste stînci uriase. Numai un capatîi de lemn a fost zdrobit. au mai trecut argonautii prin multe alte încercari. Atîta tot. . Orfeu a început sa cînte din lira lui un cîntec dulce. si totusi. le-a rostit el. Numai prin ea puteau învinge. sa ia cu ei un porumbel. Aicea se adaposteau negrele pasari ale lui Ares. Nu mai era decît o clipa. Într-adevar. Ca sa cunoasca vremea asta cînd pot sa treaca printre stînci. pîna sa ajunga la tinta lor cea mult visata. Tot Fineu i-a învatat ca. voinicii au pus si ei mîna pe vîsle. Orfeu cînta ametitor. si stîncile s-ar fi lovit. si le-au învins si le-au silit sa jure pe maretul Zeus ca-i vor da tihna lui Fineu. si daca porumbelul trece. doi dintre ei au fost ucisi. plutind prin Pontul Euxin23.

Heracle înca nu-l scapase.Strainilor veniti din lume. S-au odihnit pîna la ziua. din Elada. sus. Acolo si-au facut culcusul. sa nu se vada. îl daruise pe acesta celui mai drag dintre feciori. pe care îl zidise însusi Hefaistos. Acolo. zacea de veacuri Prometeu. si-n departarile verzui zareau vestitul munte Elbrus. Dar. Dar cum si-a revarsat lumina trandafirie pe pamînt zeita Eos ... si ti-o cerem. odinioara. adica regelui Eete 25. si turnurile lui de-argint se ridicau pîna la cer. pe care ti-a adus-o Frixos. Iar Helios. si Iason s-andreptat cu fala catre orasul lui Eete. pîna ce au ajuns la gura rîului larg si-albastru. Este a noastra. Trecea prin slavi. Tu ai pastrat-o pe nedrept. catre Caucaz. Era chiar vulturul lui Zeus. si. Regele Pelias îti cere lîna cu firele de aur. Catre apus s-a auzit si-un vîjîit tare de aripi. din tara regelui Eete 24. au zarit muntii Caucaz. si-au spalat trupurile-n apa . titanul cel legat în lanturi.. Au adus jertfe Afro-ditei. porti maiestre. 174 Dar nu puteau sa se opreasca. cu pas ferit. s-au îndreptat în sus. Vrem sa ne-o dai de buna voie. si-a strigat tare spre eroi : . luîndu-l în carul lui de aur. Au lasat ancora cea grea sa se înfiga-n mîlul gras si au sarit pe o poiana. Drumul cel greu se ispravise. celebrul faur al zeilor de pe Olimp. unde pastra regele tarii lîna berbecului vrajit. Palatul regelui Eete era din marmora curata. credeau ca vine furtuna înfricosatoare. In palatul soarelui în stînga lor se vedea Ea. cu creste sure. cînd a sunat o bufnitura si portile i s-au deschis. plini de spaima. caci Helios sau mîndrul soare îl ajutase pe Hefaistos în batalia cu gigantii.. au tras corabia la tarm.s-au desteptat si-argonautii. stiau. pretioase. acest palat maret zeului Helios.Sosim din tara tesaliana. în mîna-avea doar un toiag. Altminteri noi ne vom 175 .aurora . si. împodobeau acest palat.cu sabii bine ascutite. trecînd el. Fasis. ca sa-i arate prietenie.sub hainele de sarbatoare . coloane. în pragul lor s-a-nfatisat feciorul soarelui. avînd palate destule-n rasaritul lumii. de fapt. a raspuns Iason cu-ndrazneala. lasînd valurile marii. pe vîrful Elbrus. si spre palat priveau acuma plini de nesat argonautii. caci aripile lui uriase pareau ca-s ale lui Boreu. Eroii au privit în urma acestei pasari. pe Fasis. Eete. cetatea regelui Eete. obiecte rare. cine sînteti si ce cautati ? . Erau în tara lui Eete. fiindca se facuse noapte. si au vîslit tot mai departe. argonautii încarcati . au pus pe ei vesminte noi. Iar din înalt se oglindeau în apa limpede a marii. în semn de buna prietenie. însa pe urma lui veneau. Mesterul faurar zidise. în dreapta-n schimb erau gradina si templul mare al lui Ares. purtînd pe fruntea lui cununa stralucitoare de omat.De la o vreme. ca vulturul lui Zeus o sa sfîsie iar ficatul însîngerat al celui care îndura totul pentru oameni. Puteau sa doarma linistiti. Sculpturi.

adica dupa noua zile ? Mai bine ad-o de pe-acum ! si iar rîdeau. si nu se-nfricosau de nimeni. Pe urma vom vorbi de treburi. într-una locuia chiar el. Iar Afrodita. îmi cer iertare. Aveau. Mînia îl înabusea. A ajuns în ograda larga. eroii-argonauti s-au asezat. A deschis portile mai largi si i-a lasat pe toti sa intre într-o ograda minunata. Aici erau doua cladiri. multumita ca o chemau într-ajutor zeita si argonautii. sotia sa si doua fete sedeau la masa cu eroii.M-am mîniat. si sa manînce si sa cînte. vom petrece noua zile. o jucarie de-a lui Zeus. mort. rege. Curgeau din ele. si Eros si-a sarutat mama. cu o sageata .. zeita Hera. spu-nînd catre argonauti : .cu o sageata înmuiata în fiere verde si venin.Asculta. sub vesminte. ce purta numele Medeea.. Absirt.. Zeus ne porunceste altfel. O clipa regele Eete n-a putut sa deschida gura. Din cînd în cînd îsi atingeau cu palma sabiile sub haine. Gradini cu flori îmbalsamate si cu platani si chiparosi dadeau jur împrejur racoare. micutul zeu înaripat. si-au început sa soarba vin . în tarna.. Rîdeau cu hohote spre rege si îi spuneau : . cînd ne vei da lîna de aur ? Dupa ce s-o sfîrsi ospatul. A-ntins aripile de aur si a plutit grabnic spre Ea.. si-o sa ti-o luam fara-ndoiala. si a tintit-o pe Medeea. sa primim oaspetii cu cinste. Pîna sa-si cheme el ostenii ar fi cazut.. în inima. rotund si neted. scuturi si sabii ascutite. soata-i si fiul sau. în acest timp. fiindca nu o slavea de-ajuns. desi am auzit ca este pazita strasnic de-un balaur. îsi pieptana buclele blonde. b Eros o tinteste în inima pe Medeea Atunci a cugetat ca-i bine sa-i traga-n cursa si sa-i piarda. Argonautii erau zdraveni si încercati în lupte grele.. A vrut sa-si cheme toti ostenii si sa înceapa un razboi cu preavoinicii din Elada. de rasunau curtile largi. Veseli. de cînd era copil. si-n timpul ierniinfierbîntata. s-a dus s-o caute pe-Afrodita. A aflat-o pe Afrodita într-o gradina din Olimp. Dar si-a dat seama ca razboiul nu putea sa-l cîstige el. în cascada : vin. C-un toiag nu putea lupta. lapte si apa. pe umerii fermecatori.lupta. în care petreceau eroii. Avea doar un toiag în mîna. pe loc. încapatoare. la mese . . untdelemn. si rasuna întreg palatul. Deci. si sa-l trimita în ograda în care regele Eete. care-i cadeau mai moi ca spuma pe gîtul alb. Aici a poruncit Eete sa se gateasca un ospat. l-a cautat în Olimp pe Eros si i-a fagaduit un dar. în Creta. si sa-i atîte-o patima nemarginita pentru Iason. Intr-alta îsi aveau salasul doua copile-ncîntatoare. desigur. 176 Eros sa traga o sageata în inima fetei mai mici. Iar apa curgea vara rece.. Ea a rugat-o pe zeita sa-l cheme repede pe Eros. Tot în ograda pietruita cu nestemate si arama erau patru fîn-tîni de aur. ce avea ciuda pe Eete. Erau flamînzi si însetati.

regele Eete fusese sfatuit. Sa are cîmpul. ce au picioarele de-arama si varsa-ntruna foc pe nari. pentru ca îi baga-n capcana. Da ti-o dau fara nici o lupta.De cum a tras micutul Eros sageata lui înveninata. Iason sa dea lupta cu ei si sa-i doboare pîn-la unul. dar trebuie sa-mi dovedesti ca esti odrasla olimpiana. de tatal sau. aveau putere sa-i rapuna pe toti eroiiargonauti.. si-a raspuns foarte linistit ca totul se va face-ntoc-mai. maretul soare. si regele a aratat feciorului venit din Iolco ca are-n curtea lui doi tauri. însa n-a vrut sa se arate . din dumbrava. . I-o avutie fara pret. si lui Poseidon eu ma plec. Pentru ca am primit-o-n dar. cum sa îi ia viata lui Iason. Amîndoi se priveau în ochi si îsi zîmbeau.. în Iason. Nu am rapit-o din Elada. si fiecare socotea. . si sa se duca pe un cîmp. prinsa . La rîndu-i.. Hera atîtase pofta de-a stapîni comoara doar pentru el.Tu mi-ai cerut lîna de aur.. a spus Eete . din slava. regele i-a grait lui Iason : . 177 facut din fier si din arama. Sa fie precum vrei. ada-mi lîna. si Iason îi cazuse prada acestei pofte-njositoare. Ostenii.. stia ca Iason n-o sa scape. Ea s-a jurat c-o sa-l ajute sa dobîndeasca. .ci într-o patima bolnava. Mai are-un plug nemaivazut..Ţi-o dau. erau acuma-ntunecati de planurile ce urzea. din acei colti o sa rasara o ceata mare de razboinici. rasariti din coltii aceia negri de balaur. dara. cum nu.Ne vom retrage toti pe Argo si-acolo ne vom sfatui.Bine. Altul s-ar bate pentru ea. . Iason s-a cam înfiorat. lîna cu firele de aur. a rostit Iason bucuros.nu-n lantul dragostei . Mai ales ca lipsea Heracle. facînd o anumita slujba. plin de grija. Ochii-i. ce-i dincolo de riul Fasis. Stîmise pofta de-a se face stapîn puternic si bogat cum era regele Eete. Pentru ca-n inimile lor clocotea ura-nversunata. dar nu cinstit. . aflînd de-aceasta încercare. sub zîmbetul sau prefacut. mare cît bolta unei case 26. si noi ne vom urca pe Argo si vom pleca catre Elada. mai înainte limpezi. însa-i venea sa rîda-n hohot. pentru ca este al lui Ares.Atuncea. cu lanturi bune.Ce slujba ? l-a întrebat Iason. caci esti odrasla olimpiana. Asa mi-ai spus cînd petreceam si sorbeam cupele cu vin ca esti din neamul lui Poseidon. nu pentru cei ce-l asteptau sa se întoarca în Elada. fara sa te mai suparam. Sa semene apoi pe cîmp niste colti negri de balaur 27. pe care îi pastra-ntr-un sac. fata a catat catre Iason. Eete vrea sa-l trimita pe Iason Ia moarte Cum s-a sfîrsit acel ospat. . cum sa-l loveasca pe celalalt. Iason sa-nhame acesti tauri la plugul greu. Sa-i dea numai ragaz o noapte.. nu pentru oameni. a-ncuviintat si regele. i-a raspuns regelui Eete.. Terminînd el cu semanatul..

si. îngropati sub tarîna rece. Argonautii-ar fi ramas pe acel tarm pentru vecie.... Ea s-a lasat si i-a soptit ca ar primi sa-i fie soata. si ea..O. Le învatase de micuta... bucuros. de la o doica vrajitoare.si eu. si-a glasuit fetei asa : . In timpul noptii urmatoare fata s-a zbuciumat întruna. Medeea ! De la ospat. caci esti voinic. El era rege. . Dorinta ei cea mai fierbinte era de-a fi cîndva regina. unde se legana.. Ce mult i-a placut visul fetii !. Acolo se urcau pe tron.îti jur orice.. Ar fi aici sa mai adaug ca fata regelui Eete stia nenumarate vraji. La aste vorbe.. i-a raspuns Iason.. ce sta îngrijorat pe punte." Meriti sa ai noroc în toate. voi face vraji si ai sa birui. mînat de poftele-i aprinse de avutie si putere. a glasuit atunci Medeea. a strigat iute doua sclave. trezindu-se din somn. cînd te-am vazut.Cît de frumoasa esti. Copila s-a împurpurat : 178 . Se facea-n vis ca o lua Iason în brate si-o urca pe Argo. nici la orasul care pierdea lîna de aur. n-am putut sa te uit o clipa. auzind fagaduiala.. Iason a prins copila-n brate. A înhamat la el catîri si au pornit spre tarmul apei. Te voi urca pe tron în Iolco. . ea regina. esti îndraznet. Tîna-rul s-a grabit spre tarm... Sclavele l-au chemat pe Iason. Avea si ea un singur gînd : sa se marite si sa fie regina-n tara tesaliana. ce nu avea alta dorinta decît sa capete mai iute nepretuita avutie... Sclavele au adus un car. care îl mistuiau acum. O-nflacara mereu mai tare în dragostea pentru flacaul venit pe mare din Elada. ai sa fii sotia mea. usoara.. corabia argonauta. Medeea. i-a gla-suit Iason repede. Medeea nu s-a mai gîndit la tatal sau...Daca te juri sa-ti fiu regina..Hera îi trimite un vis Medeei si fapta s-ar fi petrecut asa cum planuia Eete. Semanarea coltilor de balaur pe glie ... Zeita i-a trimis un vis. te-am visat. Dar Afrodita nu-i da tihna copilei regelui. si amîndoi plecau spre Iolco. . straine.

cea mai taioasa dintre arme nu mai putea sa-i faca rau. sa-i prinda pe argonauti si sa-i ucida fara mila. a si pornit spre locul unde se aflau. S-au repezit nebuni la ea. spusese regele lui Iason. sulite si scuturi. au socotit ca e de aur. ca niste lupi pe o mioara. ajutat de-argonauti.Ce-i de facut ? Vom da noi lîna acestor tineri din Elada ? a-ntrebat regele Eete pe sfetnicii sai de credinta. Pe el au semanat toti coltii aceia negri de balaur. însa flacaul.Mîine va dau lîna de aur. cu sabii. taurii regelui Eete. care stateau mai la o parte. Trebuie sa spun ca alifia era facuta dintr-o planta care crestea-n muntii Caucaz. E drept ca asta doar o zi. i-a înhamat bine la plug. Ci mîine-n zori vom strînge oastea si-i vom lovi pe-argonauti la ceasul cînd ei înca dorm. . cum era îndemnat de sfetnici. si-asa cum l-a-nvatat Medeea.Medeea i-a adus lui Iason o alifie fermecata. Iason s-a uns cu alifia . a luat o stînca mare în brate si a zvîrlit-o-ntre uriasi. S-au luat la lupta. tacuta. Ea a facut pe loc o vraja.. decît zeii.ce era de fata . ar fi cazut sub izbitura. . . Chiar focul cel mai arzator. Sau vom gasi o alta cale. Au arat cîmpul larg si neted. 179 12 Vazînd ca Iason biruieste. Uriasii au pasit spre Iason si spre ceilalti argonauti. într-o vagauna. ca totusi s-o pastram la noi ? . De ar fi fost zid de cetate. s-au omorît. Medeea. Rapirea lînei de aur Atîta doara ca Medeea aflase tot ce planuiau tatal sau si cu dregatorii. care venise la palat sa-si ceara drepturile sale.s-a întors repede-n palat. Tatal si sfetnicii si oastea au cazut jos si-au adormit. pe arme si pe scut. învatat de fata regelui. lovindu-se turbati cu ura. I-a prins de coarne cu putere si. regele a cerut si el o amînare de o zi. si s-au certat. Iar vasul lor sa-l faca tandari . în lupta care s-a iscat. din sîngele lui Prometeu. în sinea lui însa gîndea. caci fiecare vrea s-o aiba. Uriasii. Din coltii semanati pe glie au rasarit niste uriasi. si cum în vremea asta noaptea se coborîse peste lume. Au pierit toti. avînd de mîna pe Absirt. Ungîndu-se cu alifia pe trup. regele .Nu ! n-o vom da.. fratele ei cel mititel.si sa-l cufunde-n rîul Fasis. plina de mistere. Portile s-au izbit în laturi si ea a trecut fara grija. au spus cu totii. si el îsi învingea dusmanii. vazînd stînca asta. Taurii s-au zvîrlit spre el. tînarul devenea mai tare decît Heracle. Dar Iason a ramas pe loc.

A implorat apoi pe Zeus si pe Poseidon furtunosul . plina de foc si de miasme catre voinicul tesalian. si Iason. s-a lasat moale la pamînt. dalba luna.. Iar Iason.S-au îndreptat spre vasul Argo. Balaur care-si casca gura. avînd în mijloc pe Medeea si pe Absirt . pentru ca nu stiau nici unul ce planuri nutrea acum Iason. ce-l însotise pe Iason pîna la dumbrava. Sucul l-a adormit pe monstru. într-o lumina orbitoare. lesne supuse lacomiei. cu pas grabit. ce amîndoi si le faceau noaptea. si au pornit. incit nu se vedeau pe cer nici stelele scînteietoare. pe rîul Fasis. El banuia ca va veni copila regelui Eete sa-i dea un sfat. si monstrul. 180 Iar flacarile otravite s-au stins în botul lui hidos. statea de straja un balaur. Dar nu uniti prin dragoste sau prin dorinta de a fi folositori celorlalti oameni. Asa se-ntîmpla totdeauna cu cei care au firi prea slabe. toate aceste juraminte.. ei erau înlantuiti de pofta lor de-a fi bogati si de-a fi rege si regina. unde era templul lui Ares. si nici faclia de argint a lui Selene. curtenii se si .zeul din care se tragea . Ceilalti au luat vîslele-n mîini. Acuma ei erau uniti. precum se vede. în el lucea lîna de aur. care conducea aceasta expeditie. Nu. catre corabia lor. pentru tot ajutorul lor. Fuga Medeei cu Iason Fara sa sovaie o clipa. cu argonautii.sa-i ocroteasca pe tot drumul de-ntoarcere catre Elada. s-au repezit catre copac. de-a sa-vîrsi fapte marete. si si-au jurat din nou credinta. dupa poruncile Medeei. de cinste si de glorie. Toti erau veseli. a început sa cînte dulce. si vasul a pornit în jos. poate vreo veste. Nu se vedeau decit eroii. Iara tradarile Medeei fata de tara si parinti pecetluiau. care statea la tarmul apei. Medeea l-a calauzit pe Iason. Aici. Ei au smuls lîna din copac. Lîna de aur stralucea si lumina pîna departe. însa Orfeu. revazîndu-se cei doi s-au strîns si s-au îmbratisat . Aluneca usor în rau. Cum au ajuns din nou pe mare. tînarul strain.ce tremura poate de frig. pe tarmurile apei. Prin farmece «a cunostea ca-n Ea regele. argonautii au dat glas nemarginitei bucurii care-i înflacara pe toti si s-au pornit veseli sa cînte. fericiti. poate de teama. înspre dumbrava înverzita. si. a ridicat ochii spre cer si-a multumit zeitelor Hera si mîndrei Afrodita. catre mare. lung de noua stînjeni. lînga copacul sfînt. Medeea a zvîrlit atunci asupra lui un suc vrajit. Unul dintre argonauti a ridicat ancora grea.. Medeea s-a urcat si ea pe puntea vasului de lemn. Acolo l-au gasit pe Iason. L-a luat alaturi pe Absirt.. Abia mai pîl-pîiau putin. Iason a pus-o pe spinare. Argo. Numai Medeea sta pe gînduri.

Iar regele a poruncit sa plece-ndata trei corabii. a treia noapte de la plecarea lor pe mare. vazînd ce fire-are Medeea. aproape gata sa-i ajunga. fiare. Istrul. Descoperisera rapirea lînei de aur din copac si fuga fetei. Iason. el a aparat-o. 181 Casapirea micului Absirt iata de ce era Medeea atîta de îngrijorata. s-au vazut si urmaritorii. caci scînteia ca soarele în toiul zilei. pe urma vasului elin. L-au ars pe rug si au facut serbari . pe valuri. în mare . plecasera catre alt tarm. înspaimîntatoare. regina în orasul Iolco.Noi sîntem luptatori. Acolo au orînduit slujbe si jertfe pentru fiul cel sfîrtecat al lui Eete. sa-i ajunga pe Iason si argonauti.pe cît se pare . . si totusi. în acest timp argonautii urcasera . ca sa poata sa-i ajunga. Cînd au aflat argonautii aceasta crima odioasa. sau încordat si erau gata. s-au oprit ca sa le adune. Ea s-a ascuns în fundul barcii. Dar lîna ce-o aveau cu dînsii i-a dat de gol. s-au mî-niat nespus de tare.si va mai spun sa nu va-ntoarceti fara Medeea si Absirt. Le-au strîns bucata cu bucata si le-au adus toate pe tarm.pe Istru-n sus. . una cîte una. caci veti fi Qsînditi la moarte ! a rostit regele Eete catre ostenii ce plecau. Iar membrele însîngerate le-a risipit în largul marii. de-aceia care se lupta cu copiii. Medeea a facut o crima cumplita. Ea stia tot ce se-ii-tîmpla.. membrele micului Absirt. si. colhidienii. . înfruntam monstri. taind marea curmezis. Urmaritorii au vazut dincotro vine stralucirea si. pe Istru. a hotarît ca la o vîsla sa traga-n loc de un om. Deci sa se-ntinda pînze multe. La rugamintile lui Iason. regi. pe-ncetul. Vazînd. gîndindu-se ca-i va mai fi de ajutor si-n patrie. Cautasera sa schimbe drumul. care erau adînc mîhniti ca se furase din dumbrava lîna cu firele de aur. în toiul noptii.trezisera din somn. sa n-o vada argonautii. ci.. doi. socotind ca urmaritorii or sa se-n-drepte spre strîmtori. si-a sfîrtecat în bucatele pe micul sau frate Absirt. si-argonautii n-o luasera pe-acelasi drum ca la sosire. argonautii au iertat-o si au vîslit în sus. Numai ca regele Eete avea si el corabii bune. De iapt. cu fratele-i. Avea osteni si avea prieteni. Asa s-a scurs o zi întreaga. eroi. ca sa scape de primejdii. prin strîmtori28. Erau gata s-o zvîrle-n valuri. micul Absirt. Spre tarmul unde se varsa rîul cel larg.adica-n Pontul Euxin. a Medeei. într-adevar. Urmaritorii si-au dat seama ca nu i-ar mai putea ajunge.cum cerea datina. Chiar Iason s-a uimit în sine. vîslasi mai multi si odihniti. destul de mult 29. ea si acela ce-i jurase ca o va face soata lui. si. cum aveau pînze mai bune. Vîntul batea spre asfintit. Nu ucigasi de rînd. Pînze mai mari decît acele ce se aflau pe vasul Argo.

Cum s-au întors. din care Iason se tragea.. 183 Pelias este fiert într-un cazan chiar de catre fetele sale Iason s-a mîniat amarnic. din neamul monstrilor de-arama si. Eroii abia se mai luptau si îsi pierdusera nadejdea ca vor putea scapa cu zile. Visul sau scump se spulbera. Poseidon. zvîrlita-ncoace si încolo. Acolo s-au luptat cu Talos. ♦ Regele l-a tinut cu vorba cît timp au stat argonautii. Vîslele se frîngeau si ele în stînci ce rasareau din apa. Dupa aceasta întîmplare. din care Argo se pornise cu peste patru luni în urma. întemeind o asezare bogata si înfloritoare. fiul lui Eson. si a ajuns pîna la Circe. plutind pe Istru mai departe. în insula cea misterioasa unde-si avea salasul Circe . erau de asemeni sa se-nece. Corabia argonauta era ca o coaja de nuca. a stat furtuna pe care-o trimisese Zeus . tot lui o sa-i revie lîna ce si-o dorea atît de mult. S-a prefacut ca s-a certat cu sotul ei. ramura sacra. doua stînci amenintatoare. Valuri se ridicau cît muntii si pînzele se sfîsiau sub rasuflarea înghetata a unui vînt de miazanoapte. Dar s-au luptat cu valurile si au scapat iarasi cu bine. din nou. Stînd ele într-o zi de vorba.o vrajitoare renumita. în curînd au sosit la Iolco. Corabia au închinat-o zeului marilor. si a cerut un adapost la fetele lui Pelias. eroul i-a cerut tronul parintelui sau. comoara regelui Eete. Trecînd prin apa ce scalda doua stînci : Scila si Caribda. au atins tarmul portului magnezian Pagase. si Argo a plutit pe mari. care cînta mult mai frumos. furtuni. primejdii fara numar. cînd iata. A strîns oastea si l-a gonit pe Iason din orasul Iolco. 182 întoarcerea la Iolco Abia ajunsi în alta mare. pe rîuri si din nou pe mari. Iar Circe sa-i purifice de moartea micului Absirt. Caci regele avea trei fiice. un urias înspaimîntator. Doar melodia lui duioasa le-a amintit de patrie si i-a tinut pe vasul Argo. vrajitoarea. în sine chibzuia ca avînd tronul si puterea. au întors cîrma catre locul unde traia faimoasa Circe. Argonautii. argonautii au trecut. ce-a primit numele de Torni 30. din stejarul marelui Zeus. Au mai trecut si pe la Creta. Ce-i drept. de Atena. ostasii au ramas acolo. Pelias n-a mai vrut sa-si tina cuvîntul dat cu luni în urma.. în furtuna. Eson. prin cîntece ademenitoare. dupa multe lupte si rataciri. cum s-au risipit acestia.. Vorbea. dincolo de Iliria 31 . sa se arunce-n apa marii. . Atunci Medoea.Dar fiindca nu mai îndrazneau sa se întoarca la Eete fara Medeea si Absirt. în schimb. Ramura ce era adusa. sub munti de apa vinetii.. Medeea a-nceput sa spuna ca ea cunoaste vraii prin care îi poate- . pusa la prora. si s-a pornit cea mai grozava dintre furtunile pe care le suferisera în drum. Sirenele i-au ispitit. a nascocit un siretlic. si Pelias a primit lîna. Un glas puternic de la prora. a sunat un glas. Dar.si au întîmpinat. Dar i-a salvat pe toti Orfeu. din Dodona. si ramura i-a îndemnat sa plece-n marea Tireniana. la fel ca mai tîr-ziu Ulise. Acolo s-au purificat de sîngele varsat la Tomi. si nu stia ce-ar putea face sa puna mina pe putere. pe cît spunea legenda.

Medeea s-a lasat rugata. fiindca-si pierduse si copiii si lîna cea nepretuita. de nu putea fi rege nici peste mare. daca le-asculta rugamintea. fiind barbatul Medeei. ca pe un taur la ospete. a aprins foc cu palalaie. Dar dintr-acolo nu veneau deloc vestile asteptate.pe cît se pare . punînd lemne dedesubt. va mosteni bogatul Ea. Toti se temeau de vrajitoarea ce-si omorîse fratiorul si îl fier-sese în cazan pe fostul rege de la Iolco. dar nu-ntr-o lupta vitejeasca . Puterea a trecut în mîna unui fecior al celui mort. Dar cum a dat în clocot apa. avea sa mosteneasca jiltul regelui Creon. vazînd aceasta preschimbare. din Corint. cazînd în cursa. Iason nadajduise poate ca tatal ei. Era rapus prin viclesuguri si uneltiri vrajitoresti. si apa a-nceput sa fiarba. Nimeni nu l-a laudat pe Iason pentru-o asemenea victorie. si. tras de doi serpi înaripati. A luat pe urma un berbec . si-au doborît parintele. Medeea. Iar el. de suparare. si carnea lui au aruncat-o într-un cazan mare sa fiarba. Bucatile le-a pus la fiert. Astfel. nici la Iolco. Apoi facînd nu stiu ce vraja. hotarîse s-o paraseasca pe soata lui de pîn-atunci si sa se-nsoare cu Glauca. A mai turnat un suc în apa. Din apa a iesit un miel cu blana alba.si l-a taiat în bucatele. multumita ca planul i se-ndeplinea. si Iason. Ar fi putut acuma Iason sa vietuiasca linistit. o sa se stinga într-o zi.ntineri pe oameni. si Pelias ramîne mort. Dar tot ce se cladeste-n viata pe crime si pe viclesug se prabuseste prea adesea. I-a daruit si un palat. si el tot n-a putut sa urce pe tronul mult rîvnit din Iolco. Iar fetele. Copilele lui Pelias. si ce sa credeti ? Dintr-o data.precum se cade-ntre barbati. Iar crimele . si l-a primit cu multa cinste. Medeea. si vrajitoarea. La fel si dragostea lui Iason fata de soata lui. Medeea le-a strigat în fata ca ea l-a razbunat pe Iason. Medeea sa urcat în car si a pierit într-o clipita. bucatile s-au închegat. cu capul noua. le-a sfatuit pe-aceste fete sa-l taie pe batrînul rege în opt bucati. behaind. Ca sa le dovedeasca asta a umplut un cazan cu apa. soata. cirezi de vite si mosii. ce iubea puterea si bogatia si placerea. fata lui Creon. a mai rostit si niste vraji. gazda sa. Caci fata regelui Eete se urîtea de la un timp. rege din Corint. au rugat-o pe vrajitoare sa le întinereasca tatal. . s-a aratat un car de flacari.astern pe chipuri niste umbre.-i daruise si doi copii încîntatori. un alt argonaut : Adraste. Segele Pelias cazuse . Iason a fost silit sa fuga la Creon. s-a istovit de la un timp. Fetele i-au fagaduit si un sirag de pietre scumpe. si sa le-arunce în cazanul în care apa clocotea.cel mai batrîn din toata turma . 184 Glauca si Creon sînt cuprinsi de fiâcari Creon îl admira pe Iason pentru ca adusese lîna de aur de la Ea.

Aici cresteau prin munti cai si boi. dormea Ia umbra vasului sau Argo. Destul am zabovit aicea lînga un om fara noroc. A luat în mîna un cutit si si-a ucis cu el copiii al caror tata era Iason. dar n-a stat nici acolo mult. Dar cum era de stapînita. Iara cununa îi strîngea. si era gata sa-l omoare pe fiul lui Egeu : Tezeu. Pastorii tesalieni . pe tarm. o lumina. si-as vrea sa fiu si eu regina. Dealtfel. si prin legende se mai spune ca Iason. cu dulceata : T. fiica lui Creon. A pus la cale alte crime. sa se marite cu Egeu . Astfel s-a stins.. Abia de închisese ochii. a si zburat pîna la Ea. care-odinioara ca un delfin taiase apa si deschisese drum pe mari cutezatorilor elini.. Apoi a poruncit sa vina carul sau magic.. i-a daruit fetei lui Creon o haina scumpa. si. a simtit un fior de moarte. a izgonit-o cu rusine. Insa cum s-a atins de fata a luat si el îndata foc. Cînd.. Chiar turmele de boi erau duse la pasune de slujitori calari.. Corpul i-a fost cuprins de flacari. ca nu am nici o suparare. s-a prabusit asupra lui. prefacuta. Prin mintea lui se perindau nenuma-ratele-ntîmplari din expeditia spre Ea. si a fugit catre Atena. acesta-i darul meu !. pe care Iason o condusese-n expeditie.M-am saturat si eu de Iason. dar stofa se tinea de trup si nu putea s-o dezlipeasca. S-a împacat cu tatal sau. Note I. care domneste în Atena .. Dar cum si-a îmbracat vesmîntul. în istmul de Corint. Ea a strigat si s-a zbatut. Iason visa lîna de aur3'1.. Dar Argo. L-a-ngropat sub darîmaturi. Era un munte-ntreg de aur.. Amîndoi au pierit în flacari32 185 Fuga Medeei si prabusirea corabiei Argo .corabia. frumoaso. fara de fala si fara glorie. In cele mai frumoase vise .... Tesalia este o regiune din Grecia de nord. regii tesalieni si-au facut cei dintîi oaste de calareti. purpurie si o cununa de margean. Glauca s-a înseninat. Chemînd Medeea un balaur...Aflînd Medeea stirea asta s-a necajit peste masura. a ramas singur în Corint 33. Tocmai visa ca se gasea din nou pe Argo si se zarise.. Aflînd Egeu de uneltirea nesatioasei vrajitoare. îti fac si eu un dar de nunta.Dar vrajitoarei nemiloase nu i-au ajuns aceste crime. s-a prefacut ca nici nu-i pasa si a grait catre Glauca. si ca sa te încrezi. nu s-a mai aflat nimic ce s-a-ntîmplat cu vrajitoarea. Poftim. si vrajitoarea. acela ce nu luptase pentru oameni si se iubise doar pe sine. fruntea alba. cu pamîntul destul de fertil. într-o zi.. A vrut sa-si scoata iute haina. mîhnit si fara rost dupa uciderea Glaucei. lemnaria putrezita s-a prabusit c-un zgomot surd. caci tare-i mai fusese teama de fosta soata a lui Iason. La tipetele ei grozave a alergat regele Creon. tras de serpi. în departare... Iason. ca într-un cleste. era acuma putreda.. Ma cere regele Egeu. despre care se spunea ca erau cei mai frumosi din lume.. mînîndu-le cu lanci.

Ei strajuiau averea cea mai de pret pe acele vremuri: cirezile de boi si hergheliile de cai.vijelia. Motive asemanatoare. a mina. cum afirma unii mitologi. Ei par uneori facuti în întregime din aur. Berbecele cu lina de aur simbolizeaza poate norii calatori. în munte. Insa. ca un simbol al necesitatii cresterii copiilor în mijlocul naturii. Norii se nasc din ape.un fel de vitamine . De aceea se mai spune ca aveau drept tata pe legendarul Ixion . Cînd soarele rasare.a de mai tîrziu. Elena. sa se faca voinici. sau cu fiarele din munti. Dealtfel.asa cum s-a mai amintit odata . Din imaginea aceasta a calaretului contopit cu calul. In legende vedem adeseori feciori de zei sau ai unor eroi de seama trimisi la Hiron. Hele se tîlcuieste prin "cea stralucitoare". Amândoi par a fi simbolul luminii reflectate în nori. s-a nascut poate notiunea de centaur. Este vorba de strîmtoarea Dardanele. precum se stie. sabia si lancea. sa foloseasca scutul. avem si noi într-o multime de basme. a goni. ar fi deci tot niste odrasle ale lui Poseidon. Centaurii acestia. erau pîna la brîu oameni si. care scînteiaza. .sa fi derivat cuvîntul centaur. în limba greaca "henteo" înseamna a întepa cu lancea. Acelasi sens îl are si numele Helena. Adunau buruieni din muntii Pelion si faceau oblojeli cu care-si vindecau caii muscati de fiare. era socotita. Ei par sa întruchipeze în acelasi timp . Acest centaur Hiron este personificarea stiintei medicale ce o aveau pastorii. faimoasa Colhid. mai jos de brîu. AsclepioEsculap a deprins mestesugul de a-i vindeca pe oameni în pestera lui Hiron. Se luptau cu dusmanii ce vroiau sa le fure.erau razboinici. nascociti în legenda. zeul apelor. si mama pe Nefele . Iar "tauros" e taur. A doua nevasta a Ivi Atamas era regina Ino. Din ele se scoteau sucuri întaritoare .cel care mîna tauri . erau si priceputi. Umblînd mereu calari. 6. 5. baietii învatau sa îngrijeasca de vite sau sa vîneze fiare. 4. îi poleieste. Din pricina aceasta. imagine daltuita pe peretii pesterilor. 3. 2. ca fiind la marginea de rasarit a pamîntului. Sa devina astfel viteji si sa dispretuiasca moartea în batalii. aveau trupuri de cai. Dupa cit se pare. S-ar putea ca din. Ceorgia de astazi.furtunile grozave din munti. Ţara lui Eete. în acelasi timp. Tot aici. boii întepati de lanci sau propriile rani dobîndite în lupte. Iar Frixos înseamna cel care freamata. pastorii tesalieni pareau cas contopiti cu caii de sub ei. unde fortele li se calesc cel mai bine. Dincolo de ea rasarea soarele în fiecare zori de zi.ce se dadeau copiilor si-i ajutau sa creasca. mama lui Learh si Melicerte (vezi legenda despre zeul Dionisos). Dintre centauri unul este vestit. 186 "heneto tauros" .zeita norilor. sa mînuiasca arcul. 7. în muntii Pelion era un soi de plante ce nu se mai cunoaste. El se numeste Hiron. cînd un batrîn sau o batrîna încearca firea si bunatatea unui flacau plecat în lume sa sâvîrseasca ispravi mari.

Unde se afla Scutari.a. zeita întelepciunii. ca expeditia catre extremitatea estica a Marii Negre s-ar fi facut. sa nu-si razbune tatii. legenda cînta pe acei navigatori care au cutezat întîia oara sa plece în mari calatorii. Ţara din Asia de sud-est. Polifem si Hilas. îi vedem pe argonauti cum îsi construiesc cu pricepere. buruieni fermecate. 14. cu capitala la Pergam. 11. l-au înfrînt pe localnici si i-au silit sa dea tot ce aveau mai de pret. 19. poetii au nascocit ca pe corabia Argo s-ar fi urcat cei mai de seama eroi si ei au trait fel de fel de întîmplari de dragoste si lupte. Dupa unele legende. frunze. Bineînteles ca toate acestea sînt supozitii. pe ape. 9. Nu avem destule date si nu putem sa stim ce a fost si cînd a fost. de buna seama.el întinde plnza pe catarg. crescînd mari. ca acestia. Prin aceasta asa-zisa protectie a marilor olimpieni se dovedea neîndoios ca regii elini aveau dreptul sa cutreiere marile si sa le stapîneasca. O vedem dînd ajutor lui Prometeu. care a auzit strigatul lui Hilas.ajutat de un argonaut . avînd pe cap un coif cu creasta. cam cu optzeci de ani înaintea razboiului renumit al Troiei. Lupta aceasta cu pumnii este stramoasa boxului. Numai ca luptatorii din antichitate îsi legau pumnii cu niste curele. Atena. negotului elin. S-au luptat cu popoare necunoscute. Strîmtoarea Bosfor. In Misia au ramas Heracle. sau poate încrusteaza acolo crenguta din copacul lui Zeus. Argonautul Polifem. 18. care striveau carnea si sfarîmau oasele. lucrat în teracota de catre un artist antic necunoscut. Totusi. a fost întemeietorul legendar al orasului Hios. în stinga este Iason. ca marii olimpieni : Zeus. . rapit de nimfe. sa cucereasca orice tinut si sa adune bogatiile pe care si le doreau. Insa. Pentru ca . si a plecat. mai tîrziu. Plecarea se spune ca s-ar fi facut din portul magnezian Pagase. dupa dorintele basileilor. în cautarea lui. Propontida . Tot poetii au nascocit. care doreau sa-si legitimeze cuceririle. 16. Hera. Atena si. 187 Perseu s. deschizînd drum spre rasarit. într-un basoreUef. Sînt unii învatati care afirma ca o parte din legenda este adevarata.8. Tezeu. Heracle. ca sa înfrumuseteze aceasta aventura. Afrodita i-ar fi ajutat sa învinga. colturoase. un alt argonaut mai înfrumuseteaza cu dalta si ciocanul o parte a corabiei. în limba greaca "argo" înseamna usoara. alaturi de Heracle. 15. Insa. 21. 20. Scutul si sabia le-a pus însa alaturi. sau Uskiidar. si de curele erau prinse placi mici de arama. 10. 11. ci si pe întelepciune. era considerata ca sfatuitoarea si sprijini-toarea tuturor eroilor. Fata în fata cu Scutari se stie ca se afla Istambulul. Acestia au înfruntat primejdii si furtuni nenumarate. au fost ucisi si toti baietii. care slujesc eroilor nostri.adica aceea care deschidea calea spre Pontul Euxin .era Marea Marmara. cu multa grija. In folclorul românesc avem si noi adesea elemente naturale : crengute. 13. cu întelepciune. Pîna în preajma orasului Istambul se întindeau odinioara hotarele Traciei. Munca se vede a fi pe sfîrsite. probabil. Regina din Lemnos se numea Hipsipila. în Turcia. frumos si expresiv. Aceasta ca un semn ca eroii si faptele lor nu trebuiau sa se bizuie numai pe îndrazneala. 12. Au adus apoi cu ei bogatii si aur mult în Elada. tasul pe care vor pluti înspre tara regelui Eete.

Iason închipuie pe omul viteaz si generos. dupa legenda. 26. Atît taurii cu picioarele de arama. în apropiere de strîmtoarea Helespont. s-ar fi-naltat. meschin si ia parte la crime. un oras mare si puternic . ci s-au îndreptat direct catre tarmul nostru. Dupa ce au cunoscut-o mai bine si au vazut ca are tarmuri roditoare si bogate. numele s-ar tîlcui prin locul celui taiat (temio înseamna taiat). spre rasaritul lumii si se reflecta în apa Marii Negre. Dardan . cîntaretii antici subliniau în legende tragicul sfîrsit al lui Iason. Ca sa înfiereze astfel de fapte. sau poate chiar mai dinainte. adica marea neospitaliera. cînd fundase orasul Teba. fiindca avea mereu furtuni. caci el fusese napastuit de Pelias. 33. Lina de aur pare a fi si simbolul bogatiilor din tarile rasaritene. Fusesera daruiti regelui de zeul Ares.din Zeus. Este vorba de rîul Rion din Georgia. ca o amintire a faptului ca micul Absirt fusese taiat aici în bucatele de Medeea. Tros. cuvinte mari si promisiuni . 32. cu orice mijloc : juraminte. în zori. întotdeauna. Grecii vechi credeau ca fluviul Dunarea unea Marea Neagra cu Marea Adriatica.printr-un voinic. Spre deosebire de Heracle. îndraznete. 30. ce paraseste mai apoi calea dreapta. Se spune ca Istrul-Dunarea ar fi avut odinioara aici un brat. 25. in Marea Marmara. 31.numai ca sa-si atinga scopul. Dar de la numele lui Tros acest oras s-a chemat Troia. în numele dreptatii si în folosul elinilor. 29. 24. cît si plugul erau creatiile lui Hefaistos. de-a dobîndi lina de aur. Eroii l-au urmat pe Iason. Eroii erau bucurosi sa sâvîrseasca fapte mari. sa nimiceasca monstrii si fiare. sa biruie pe regii hapsîni. din Asia de asfintit. la început. . Tezeu. 189 RĂZBOIUL TROIAN SE POVESTEsTE ca pe-un deal. Palatul sclipitor pe care îl avea Eete.Troada2. si tara înconjuratoare . sa deschida drumuri noi pe mari. 34. Iason cade prada poftei de marire si avere. feciorul unui rege. la început. în lungi coloane argintii. Aceasta noua crima a fetei regelui Eete este povestita în versurile zguduitoare ale tragediei lui Euripide : "Medeea". 27. Marii Negre : Pontul Axeinos.parte din Frigia . Cel care a zidit orasul a fost.pe care nu si le respecta . cam prin regiunea Cazanelor. Simplegade înseamna stîncile care se izbesc între ele. pe care elinii le-au rîvnit mult. Este vorba de Marea Adriatica. 23. si în basmele noastre se gasesc de multe ori stînci sau munti care se izbesc cap în cap. Aceasta este legenda înfiintarii orasului Torni sau Tomis. ca fiu al astrului ceresc. Nu mai este folositor semenilor sai aflati în suferinta si lupta doar pentru sine.22. i-au schimbat vechiul 188 nume si i-au spus Pontul Euxeinos sau Pontul Euxin. Cît timp au durat slujbele pentru Absirt. argonautii ar fi ajuns. argonautii nu au mai trecut prin strîmtoarea Bosfor. Grecii îi ziceau. care-si tragea obîrsia . Perseu si alti eroi. 28. La înapoiere. reprezenta pentru elini lumina aurie ce se vede. De aceea el devine egoist. cum i-au spus romanii. In greceste. adica marea ospitaliera. Uos. In toiul expeditiei ajunsi în Colhida. unde este astazi orasul Constanta. dupa legenda. Coltii ce trebuiau semanati pe cîmpul lui Ares erau tot din botul balaurului doborît de Cadmos. El i-a chemat. sa cutreiere si sa cunoasca lumea. cîndva.

Din cauza ta. I-adevarat. Locul unde a cazut ea a fost chiar dealul din poveste. fara sa le plateasca munca. s-a întîmplat ca în Olimp mai multi zei sa se razvrateasca. Mai tîrziu i s-a zis Priam 6. Aceasta e prima greseala. De azi-nainte nu ai voie sa mai urci în Olimpul nostru. Dintre toti. a blestemat dealul acela sa fie plin de amagiri. A facut dara sacrificii si i-antrebat pe olimpieni daca-i vor da încuviintarea. I-a. cînd m-a-nselat titanul Prometeu. pe colina. fiica lui Nereu. tot fara de cuvînt. In cazatura. Cînd s-a sfîrsit însa zidirea. gresesc adesea. . Zeus a hotarît ca ei se vor trudi. si i-a dat brînci zeitei Ata. precum se va vedea-n poveste.însa saduca nenoroc... colina asta era un loc fermecator. si oamenii sa-l îndrageasca . care cazuse prizonier. Doreau sa-l lege pe stapîn în streanguri tari si sa-l arunce în Tartarul întunecat. ramas numai un fecior. într-un loc de cinste. îl vestise pe tatal zeilor îndata. Tocmai în vremea cînd dorea el sa ridice-aceste ziduri.Dealul greselilor La drept vorbind. cei mai greu loviti au fost Posei-don si Apolo. Pentru asemenea greseli. si a zvîrlit-o din Olimp. si. o fortareata nu prea mare. a pus aceasta statueta zisa paladiu-fecioara. si Ilos într-o zi s-a stins. cum s-a-ntîm-plat atuncea. Iar spre apus se cobora. Atunci. pe deal. în templu. spre rasarit. de ciuda. La fel.Palas-Atena este-aceea care-mi va ocroti orasul" . locul unde se ridica orasul se zice ca s-ar fi chemat-nainte "dealul greselilor" . Se numea la-nceput Po-darce. Era hapsîn. Ida. La tron i-a urmat fiul sau. Laomedon i-a izgonit pe cei doi zei din tara sa. asa precum fagaduise.a cugetat regele Ilos. si-au trecut ani cîti au trecut. a facut lînga ea un templu. Avînd el multe avutii. si dupa ce-a zidit. ar fi cazut o statueta misterioasa 3. la Mecona. s-a purtat el si cu Heracle5.. . si el îi osîndise aspru pe rasculatii din Olimp. Cei mai multi dintre fiii sai au fost ucisi în batalii. Laomedon si-a pierdut tronul. sa-nalte zidurile Troiei 4. pe muntele de piatra. cea cu picioare de argint.deoarece-ntr-o buna zi Zeus s-a mîniat pe Ata. dar nu vroia sa le plateasca. o fortareata. Vor gresi numai pamîntenii. cum sînt mai de-obicei toti regii. apucator si fara mila de supusi. Dar Tetis. Lui îi placea sa aiba slugi. Fiul lui Tros a hotarît sa-nalte-acolo. s-a lovit zeita zdravan. Ii trebuiau deci lucratori. din cer. a vrut sa si le ocroteasca si sa ridice-n jurul Troiei un sir de ziduri cit mai tari. zeita a greselilor. Acesta era cel mai mic. Se rezema. aflînd urzeala. ce se numea Laomedon. 190 . catre marea cu valurile azurii. în panta dulce. Priam se urca pe tronul lui Laomedon Laomedon a fost un rege lipsit de cinste sau cuvînt. care o-nfatisa pe-Atena. i-a strigat Zeus. ca salahori.

a luat de soata pe-o printesa gingasa. la urma. A luat baiatul. aflînd de acest vis. Priam a ascultat de sfatul preotilor. si. Iara ca premiu. Marul discordiei cade în mijlocul nuntii zeitei Tetis cu Peleu . Hecuba si ceilalti l-au întrebat : de unde este si cum îl cheama ?. cum îi zise-sera-nainte. întrebare. fiind sarbatorit la curte. la fel ca toti ceilalti pastori.. peste patru sau cinci zile... L-a-ncre-dintat unui pastor. îi astepta desigur moartea si pe pastor si pe baiat9. si toate-acestea duc. si l-au chemat. acest fecior de rege s-a tocmit si el tot pastor. dupa stravechi datini. Fiul nou-nascut de Hecuba este parasit pe muntele Ida Priam.pe fiul regelui Priam sugînd de zor la o ursoaica. cum trecuse vreme multa de cînd Priam îsi aruncase fiul cel nedorit pe Ida.si. vulturii si serpii vor sti pe urma ce sa faca. si se facea c-ar fi nascut nu un copil. si ei l-au sfatuit sa-l duca pe fiul nounascut în munte . a luat pastorul pe-acest copil plin de noroc si l-a dus în coliba sa. sa-l lase-acolo pe o stînca. pe care o iubea nespus. înduiosat. Dar taurul fagaduit era crescut chiar de-Alexandru. Dar. îi era drag de animale si le pazea de hoti si fiare cu-atît de multa vitejie încît pastorii l-au numit. Tînarul tinea mult la taur.iar soata sa i-a daruit cincizeci de fii. fiindca Priam i-l ceruse. buna. Flacara tortei se-ntindea pîna ce cuprindea orasul si-1 mistuia în întregime. Fiarele. Alexandru i-a biruit pe ceilalti tineri. din cauza asta. Alexandru 10. la Priam. si între192 barea.. i-a întrebat pe niste preoti . Organizase deci. trecînd pastorul iar pe-acolo. devotata. Ba se mai spune ca flacaul era nespus de inimos. I-au dat pe loc haine de pret. Priam. ca tatal adoptiv. . a hotarît sa-l recîs-tige. a vazut . dupa datina strabuna. si-un numar mare de copile 8. într-adevar. în Troia.nu-i venea sa creada ! . si. daca regele afla. revenind la Troia.Iar Priam. si bineînteles ca vorba aduce dupa sine vorba. Hecuba 7 se chema copila. frumosi ca zeii. Ida. la dezlegarea unei taine. sa faca-n cinstea lui serbari. si. fara ca tatal sa-si mîn-jeasca mîna cu sînge de copil. Mîna cirezile de vite. prin iscusinta si vitejie. si nu stia ca el e fiul aceluia ce stapînea aceste bogatii pe Ida. oferea cel mai mare taur pe care îl avea-n cirezi. S-a urcat deci Priam pe tron . ci Paris. Acolo l-a crescut în taina. slujbe si jocuri si întreceri. trebuia. caci. si el l-a parasit pe-o creasta a muntelui cel înalt. Hecuba a avut un vis . Destul ca Priam a aflat ca Alexandru i-e fecior. nume care-nseamna ruda de-aproape. în întreceri. Bucuria regelui Troiei n-a fost mica. regasita. ci-o torta aprinsa. nu Alexandru. luînd si el parte la întreceri. Au închinat în cinstea lui. 191 Atîta doara ca atuncea cînd trebuia sa vada lumea unul dintre feciorii sai. fata de fiii nedoriti. Taurul l-a cîstigat el. Crescînd.

. ca sa scape de buclucuri. Dar Prometeu le prorocise ca ea va naste un fecior.. Marul cel mai frumos. ca-s mai frumoasa !.Ba e al meu. sudalmi si uneori blesteme.. voi. Gasise hîda iar o cale.. scrise de certareata Eris. în pestera unui centaur.. si. pesemne. si dintr-o data a rînjit.. si Zeus si Poseidon pe-tisera pe nereida. Asta nu le era pe plac nici lui Poseidon.. . . nici lui Zeus. marea si cerul cel înalt cu luna si cu stelele. Zeus. precum facuse el cîndva tatalui sau.. si tot asa. si. încalecînd pe un balaur. Luase din gradina de aur un mar. Zeita asta preahidoasa. trei vorbe bine ticluite. cu limba rosie ca para strînsa-ntre coltii ruginiti . zeita care proteja discordia. Nu stiti cum este atunci cînd se porneste sfada ? Fetele parca sînt schimbate.. cea cu picioare argintii. sa nu-l doboare.Pe cînd se petreceau în Troia aceste întîmplari ciudate. De fapt. I-al meu.. cearta si bîrfa.E marul meu. L-au ridicat si au citit slovele-acelea otravite. petreceau strasnic la o nunta. si fiecare-o fi rostit : .. care îsi va întrece tatal în vitejie si putere. Vocile-s tari si ascutite. si-acuma începuse nunta.. Caci la intrarea pesterii sta Eris cea posomorita.. zeita care uneltea ca-n lume sa nu fie pace si întelegere deplina. zeul caraghios. încît se zguduiau pamîntul.. Dionisos le turna vin si Momus. începe cearta între cele trei zeite L-o fi vazut. batrînul Cronos... nu toti rîdeau cu pofta.... le facea strîmbaturi destule. faimosul Hiron din legenda. Scrisese : "Celei mai frumoase". Mai ales Zeus se temea de fiii lui. cu un voinic numit Peleu.. Hera sau Afrodita sau Atena !. un rege din Tesalia.. mai stralucitoare decît lumina de amiaz. iar bratu-i a zvîrlit cu grija marul acela-ncondeiat între zeitele ce-n hora alunecau. Apolo le suna din lira. în fruntea lor cu Zeus. se învoise ca Peleu sa fie mirele lui Tetis. sedea deci si privea cu ura la cei care se desfatau..Legendele Olimpului. ca într-un zbor. nesuferita tuturor. Rasuna vorbe deloc blînde. pentru ca zeita Tetis nu o poftise la ospat. . 193 13 . zburase-n tara hesperida. II S-a-ntors apoi la pestera . dorind sa fie armonie si bunavoie-ntre meseni gîndea cum sa le strice cheful11. Pe el scrisese cu cerneala de aur.Nu-i al nici uneia. Zeii cîntau si dantuiau cu nimfe si cu pamîntene. si-a vîrît capul înlauntru. Dati-l încoace !. De fapt. nu vrei tu sa ne faci dreptate ?. Se cununa zeita Tetis. zeii. si toti rîdeau cu-atîta pofta.

l-a sfatuit sa stea pe loc si sa raspunda mai degraba. Norul s-a ridicat în slavi. Numai ca Hermes l-a tinut. .E Paris. oricum. S-a dus ca sa-si revada-n munte cirezile ce le-ngrijea.Asa si cele trei zeite strigau mereu spre adunare sa li se spuna care este cea mai frumoasa dintre ele.stiti ce ? a spus maretul Zeus. . de zeita vrajbei. apucîndu-l pe dupa umeri. sau Afrodita. Zeii erau prevazatori. chiar astazi. si Hermes cu zeitele s-au urcat pe un nor de aur.. si Hermes a grait spre Paris : . si n-au trecut decît trei clipe si norul a ajuns pe Ida. ca si Atena. . Deodata.. ocrotitoare a iubirii. Voi sti eu sa-mi fac bine slujba. ce tropoteau catre pasuni. Cerul era abia-nrosit de zorii care se vesteau. pe cînd era un pastor simplu. si nu un print cum este azi. sa nu ai nici un fel de grija. Paris de la Troia. întarîtate. . S-auzeau mugete de tauri. stropi de roua. i-a grait. . fiind soata regelui ceresc ? Cui i-ai da tu marul de aur.Ia stai. s-au ivit din slava zeitele înversunate.Lasa. . feciorul regelui din Troia. deopotriva.Cine-i acela ? au zis ele. . dragalasa.Veniti cu mina sa v-arat pe tînarul judecator. si ne spune care zeita-i mai frumoasa : Atena mult preaînteleapta. cel ce se afla-acuma pe Ida. sau poate însasi mîndra Hera. Paris da Afroditei marul de aur Paris pasea pe munte singur. stapîne. tot fusese stricata de Eris. pe care-l vezi în mina mea ? Vazîndu-se-n încurcatura. într-un glas. si Paris o sa dea raspunsul. Hermes ! Calauzeste-le spre Ida. era neîntrecut în toate. pristavu-mi de credinta. Un singur om poate s-arate care-i deplinul adevar. Sa spuna Hera sau Atena.Cum îl gasim ? a întrebat zeita Hera. luceau pe ierburile moi.. se supara rau Afrodita.Hermes a spus catre zeite : . preasiretul Hermes. i-a dat raspuns marele Zeus. Dar Hermes. vorbindu-i cu mestesug. ara-ta-le cine e Paris ! si fa ce-oi face ca flacaul sa dea zeitelor raspuns.pentru ca nunta cea mare. se mîniau zeita Hera. Sa zica-atunci ca Afrodita. Paris a vrut întîi sa fuga. si diamante. si.Hermes. care juca de bucurie în fata pesterii lui Hiron ... si . dupa cum ti-e voia. stapîna-n marele Olimp. avînd pe Hermes între ele. va va calauzi pe toate. El o saleaga dintre voi pe-aceea care-i mai frumoasa.. înduiosat îsi amintea de vremea cînd era pastor. voinice.

tinerii au ajuns în Sparta. fiecare dintre ele i-au mai fagaduit sa-i dea si o rasplata cît mai buna. soata lui Zeus. dupa Zeus. si. Elena si-a uitat de casa. Dar cum s-a-ndepartat din Sparta sotul Elenei. a raspuns el zeului Hermes 12. ca pe prieteni. Cînd s-a-ntors Menelau la Sparta. de sot. Menelau. daca voinicul le-o alege. cea mai frumoasa-ntre femei. Ba. în timpul cît o sa lipseasca. S-a urcat pe corabia un-de-o-mbia Paris sa vie. Astfel. de popor. sotul Elenei cea frumoasa. dupa o calatorie destul de lunga si de grea. luînd marul discordiei. tot din tulpina dardaniana. mai. si. siamîndoi au pornit spre Troia 13. Pierzîndu-si orice stapînire si chibzuire mai adînca. Anhise. cu aripile lui de aur. Flacaul care-l însotea era odrasla Afroditei si-a unui print pastor. A dat în laturi si puterea cu care-l îmbiase Hera. N-a ramas decît Afrodita. Prin vraji. s-a însotit c-un alt voinic si s-au casatorit spre Sparta. zeita la facut pe Paris mult mai frumos decît era. care l-a si-ndemnat pe Paris sa plece în cetatea Sparta. ce era tras de porumbite si-o aducea pe Afrodita. dîndu-i de soata o regina. zeitele Hera si-Atena au plecat tare suparate. tinînd-o blînd pe dupa umar. E] tocmai trebuia sa plece cu niste treburi din oras. si a ales numai placerea daruita de dragoste . 196 . în inima. 194 195 13 si Paris n-a mai stat pe gînduri. Supusii i-au povestit tot. si. Iar Afrodita i-a rostit ca ea-l va face fericit.facînd. regelui prieten. Pornea catre insula Creta. si a facut-o sa-ndrageasca pe fiul lui Priam din Troia.Cea mai frumoasa-i Afrodita.Zeitele si-au aratat lui Paris toata frumusetea. Iar Eros a tintit pe soata lui Menelau. si s-o rapeasca pe Elena. cu-o sageata-nveninata. zeul iubirii cel viclean. des-pre-nsusirile lui Paris. Hera. Dupa aceasta întîmplare. ci peste toata Asia. si a rugat-o pe Elena sa aiba grija de voinici. Aici regele Menelau i-a primit bine. mai ca nu-i venea sa creada ca nu-si mai regaseste soata. . s-a si ivit din slavi un car. o greseala. sintelepciunea de la Palas. Numele lui era Enea. ci pe întreg orasul Troia. In urma ei venea si Eros. de-asemeni. Menelau. Regina e mîndra Elena. Zeita i-a vorbit Elenei. Ele-au jurat sa se razbune nu numai pe tînarul Paris. l-a dat zeitei dragostei. Rapirea Elenei cea frumoasa si Paris s-a înflacarat. el va fi cel mai puternic pe pamînt. i-a spus ca o sa-l faca rege. nu în Troada sau în Frigia. de prieteni. unde domnea un rege prieten. numai de ea stiute. fiica lui Zeus si a Ledei. Palas-Atena i-a promis sa-l facanvingator în lupte si întelept ca nimeni altul.

regele insulei Itaca. Ea era libera s-aleaga pe tînarul care-i placea. Deci. Ele îi atîtau pe regi. A fost nevoie sa porneasca cei doi voinici : Castor si Polux. a dat de veste în Elada ca-i cauta un barbat Elenei . la sfatul lui Ulise.. Agamemnon a chemat regii din Elada sa-i vie toti într-ajutor. Inima-i 5-a facut carbune. De-ar fi sa-nceapa si-un razboi. din Pilos. la Micena. ca Menelau a fost jignit si soata lui i-a fost rapita. un tînar chipes. mai-nainte de razboi sa-ncerce o împacaciune.. Elena l-a ales.-a venit vremea. stiind-o toti asa frumoasa. din Sparta.. Insa. Razboiul cel mai crunt de care se povesteste prin legende. a trebuit sa se marite. cum credea Tindar. Atunci. i-a pus pe cei veniti sa jure c-or sa respecte hotarîrea pe care o va lua Elena.. Poftele lor si certurile faceau din nou sa curga sînge. si fiecare si-o dorea. si regii porunceau multimii sa se jertfeasca pentru ei. fostul rege-al Spartei. Ulise se preface ca e nebun . Dar juramîntul a ramas. Deci. N-o dau pentru nimic în lume. si daca vreunul dintre ei ar fi-njosit pe cel ales si ar fi vrut "sa-i fure soata. si Tin-dar. Unii bogati. Se-ncepea deci razboiul Troiei. Sa-i ceara deci regelui Priam sa-napoieze pe Elena si avutia ce fusese luata de Paris. cîti sînt dornici s-o peteasca. 197 Priam l-a întrebat pe Paris . Sfatul înteleptului Nestor Iar Nestor le-a reamintit despre Elena ca de mica fusese pricina de cearta. si-acest barbat îi va urma pe jiltul sau regal. alt rege întelept. si toti ceilalti au plecat linistiti acasa. . ceilalti or vrea sa se razbune. sau gramadit vreo nouazeci de regi si cei mai mari eroi. alegînd pe unul. si-a adunat iarasi simtirea. pe urma. stîrnise ura-n-tre zeite. pe care îl aruncase reaua Eris. si. Agamemnon. liberînd-o. Marul discordiei. Sa-l razbune pe Menelau. caci îsi iubise mult sotia. s-o aduca iar în orasul parintesc. aflînd stirea. altii puternici sau întelepti sau iscusiti. Era atîta de frumoasa. pe Menelau. cei care-am jurat atunci sîntem datori sa-l ajutam.Elena e sotia mea. încît la doisprezece ani a fost rapita de Tezeu. si-ndemnat de zeita Hera. si din nimica n-a pierit. Tindar l-a hotarît urmas. ceilalti erau datori sa sara si sa-i dea sprijinul cu oastea. Au facut nunta. si-a izbit fruntea de lespezi si de ziduri. . un razboi mare cu Atena. Regele Tindar s-a temut ca fata. lasînd o jale fara margini în Europa si-n Asia. sa vina în orasul lui.De suparare. învinsii si învingatorii vor suferi deopotriva si vor pieri aproape toti. de la Sparta.si-acuma uite. rege în Argos. Cînd s-a facut ceva mai mare. dar Paris nici n-a vrut s-auda. si. a strigat el cu îndîrjire. Dar ce sa credeti ? N-au venit unul sau doi. a plecat sa se sfatuiasca cu fratele sau. L-au luat cu ei la sfat pe Nestor. si s-o isca vreo-ncaierare. a grait înteleptul Nestor. Au jurat cîti au fost acolo. Insa tot Nestor i-a-ndemnat ca. fiind el un om puternic.

Ulise s-a gatit de drum.numiti de-aceea si atrizi . S-a dus în graba la palat. Ulise se casatorise cu o copila.trimiteau soli din tarm în tarm. Nu vream sa se mai verse sînge si sa calcam cetati straine. L-a asezat pe Telemah în drumul plugului de lemn. bolborosind razlete vorbe. Vreau sa traiesc tihnit acasa lînga iubita-mi Penelopa si lînga fiu-mi Telemah. spunea trufasul Agamemnon. Ba dobîndise si un prunc. un fiu al regelui Eubeei. .. Cînd a vazut Ulise însa ca plugul sau va reteza trupul micului Telemah. un cal schilod si un asin . cea maritata cu Peleu. niste grunji maruntiti de sare. Dar. In cautarea lui Ahile însa vestitul profet Calha îi spusese lui Agamemnon ca nu vor cuceri cetatea regelui Priam cel bogat. Omul se schimba între timp. Este istet si priceput. pentru un timp îndelungat.. Deci nu-i era deloc pe plac sa-si mai primejduiasca viata. si-a oprit calul si asinul . Nu mai vream sa pornesc la lupta. ca sa-si pastreze juramîntul. si apoi cu ochii rataciti. copilul mic. numit de mama Telemah. Iar cînd trimisul Palamede îi rostea vorbe pe-nteles. plecase grabnic Palamede. o insula saracacioasa. s-a prefacut ca e nebun. regele din Tesalia. A luat copilul lui Ulise. însa de la acea-ntîmplare trecusera atîtia ani. mai de mult. de nu or sa atraga-n lupta pe neîntrecutu-Ahile. cu oastea lor. în loc de boabe de secara. si s-a întors cu el pe cîmp.. alaturi. în insula Itaca. pe dragalasul Telemah. M-am prefacut. Ne poate sfatui la multe. La nunta ei zvîrlise Eris între zeitele-olimpiene marul discordiei.. Razboiul nu-mi mai este drag. pentru a-si tine juramîntul. aflînd el ca a venit în insula printul Eubeei. lasînd în urma casa draga. Nu-i mai era pe plac razboiul si se gîndea ca nu e drept sa moara oameni cu duiumul pentru o cearta-ntre doi regi. Ulise se facea ca ara si nu-i cunoaste pe trimis. Ai ghicit. o vara buna a Elenei.si a grait lui Palamede : . Iar pruncul era înca-n fasa. în Sparta. Acest Ahile era fiul frumoasei nereide Tetis. el se facea ca nu-l aude si arunca pe brazda neagra. Atîta doar ca Palamede era destul de întelept si a bagat usor de seama ca vrea Ulise sa-l însele. unde domnea pe-a-tunci Ulise 13. mîndrul Paris.Avem nevoie de Ulise. si. neavînd totusi ce face.. înca în fasa.Dar pîn-atunci sa amintim ca Menelau si Agamemnon. El este cel care a dat ideea. pentru o toana de regina si pentr-un print nechibzuit. chemînd pe regi.Da !. pe care îl daruise Afroditei fiul lui Priam. în vestitul oras Aulida « Astfel.. 198 A înjugat la plug. si pe sotia-i credincioasa. ca regii sa-si jure credinta si sprijin de va fi nevoie. cei doi feciori ai lui Atreu . Penelopa. .

ucigînd fiare prin codrii de pe Pelion. rîul cel înfricosator. i-a cerut sa-i dea-ntru-totul ascultare. piarda zilele acolo.Te du fara nici o zabava în insula unde domneste regele prieten Licomede 17.sa-si. pe Ulise. a iesit din marea verde si adînca. Ahile. locul acela-i va ramîne pe totdeauna necalit16. Numele sau o sa ramîna nemuritor în batalia data sub zidurile Troiei.. Ahile s-a împotrivit. Nici nu se ridicase Ahile mai mult de-o schioapa si lupta ca un barbat. i-a glasuit : . si. îl vîra-n flacari sa-l caleasca. Va fi viteaz ca nimeni altul. Atît c-atunci cînd îl vîrîse în flacari. Un flacau îmbracat în haine de fata Insa. In acest fel fiul zeitei nu mai putea fi doborît. îsi scaldase copilu-n Stix. îi ungea trupul cu ambrozie. Acolo ai sa te ascunzi în haine femeiesti. atrizii. Nu va mai spun ca învatase sa cînte minunat din gura. In acest scop.. Iar Agamemnon trimisese. fusese dat de mititel batrînului centaur Hiron. s-a temut strasnic ca fiul sau îsi va da viata în fata zidurilor Troiei. lînga ei. ca sa-l faca nemuritor. Nu se gîndise însa Tetis ca. ca sa-l învete mestesugul armelor si al vînatoarei. Pe-acest flacau vroiau sa-l aiba. Iar cînd fugea. si cînd îl cufundase-n rîu. Dar mama. decît daca era lovit în locul necalit în Stix. sa-l caute si sa-l cheme-n lupta pe fiul regelui Peleu si al gingasei nereide. Acolo si-a scaldat în Stix. la ceasul cînd vor izbi Troia. înca de mic. Dar lui îi hotarîse Moira . pentru ca nici un fel de arma sa nu-i mai poata rani trupul. Ba. Tetis îsi tinuse copilul de un calcîi.Zeita nereida Tetis stia ca pruncul sau Ahile va creste mare si puternic. în razboi. Ahile se facuse mare. nimeni na o sa deosebeasca pe fetele lui Licomede de fiul regelui Peleu. Iar viersul lui vrajea pe oameni si chiar pe zeii din Olimp. 199 s-a dus si pîna la Hades în Infern. si vazîndu-l. pe pruncul sau abia nascut.destinul cel ne-nduplecat . calcîiul stîng. apucîndu-l de calcîi. cea cu picioare de argint. Cum esti de alb la chip. Se povesteste ca la Hiron fiul lui Tetis s-a hranit doar cu maduva si cu creier de pui de urs si cu ficat de leu naprasnic. într-o noapte. caufa sa lupte si cu Moira si sa îl scape pe Ahile de soarta care-l astepta. Tetis. putea sa-ntreaca si caprioara cea mai iute si cea mai sprintena din munti.. îngrijorata. de asta data. Ca si multi alti eroi de seama. zeita Tetis. acompaniindu-se cu lira. pentru a-l cali. aflînd zeita Tetis de planul lor. L-a chemat lînga ea pe-Ahile. mama sa.. Acum cînd are loc povestea. frumos. 200 . cunoscînd aceasta taina.

S-a dus apoi catre palatul acelui rege Licomede. gata sa apere palatul. la scut. crezînd ca-ncepe vreun razboi. Se zice ca a mai primit de la tatal sau. la sulita si coif. si-a pus în schimb coiful lucios. trebuia sa dea ajutorul atrizilor sa biruiasca. în valuri. Fetele regelui s-au strîns numaidecît sa vada marfa. la nunta frumoasei Elena. regele. batrînul Nestor. însa acuma se gasea în tabara lui Agamemnon si. mai frumos brodate. însotitorii lui Ulise. care mai de care mai albe. un scut si-o sulita stralucitoare. Fetele au fugit speriate. Ei. însa Ahile-a luat o lance si s-a si repezit spre porti. cercei. Atunci le tot întindea marfa si le-mbia s-aleaga salbe. Toate prinsesera în mîini bijuterii scînteietoare si valuri. Este rusine sa ramîna ascuns. cum Ahile-si iubea mama si nu vroia s-o necajeasca. bratari sau valuri. l-a-n-vesmîntat pe flacaiandru în haine albe. Fusese chiar silit sa plece. De n-ar fi fost prorocul Calha. facîndu-se negutator.. printre fete. sînt flacau. Numai Ahile se uita. Iar Licomede. A mai primit o sulita. sfatuit de zeita Tetis. si între ele se grabise si flacaul zeitei Tetis. Potrivit juramântului facut de tatal meu. Lasa-l sa plece la razboi. femeiesti si l-a ascuns într-un palat. Apoi si-a smuls valul cel alb si cununita de pe plete. valuri alese. care vedea în departare. Nu sînt fecioara.Adevarat. Peleu. si Agamemnon si Menelau.si. au început sa sune tare din trîmbite si din chimvale. potrivit vechilor datini si juramintelor facute. dupa plac. unde stateau fetele sale. cin'sa mearga pîn-acolo ? Cine Sa-l afle pe Ahile între frumoasele copile ale regelui Licomede ? Adevarul iese la iveala S-au sfatuit si s-au gîndit sa îl trimeata pe Ulise. a spus Ahile. cu jind. chiar daca eu o fi sa mor. la armele de-arama. . n-ar fi putut sa-l mai gaseasca. stapînul insulei Itaca. Dar Calha i-a vestit pe regi ca odrasla zeitei Tetis i-adapostit de Licomede. E un voinic numit Ahile.. am datoria sa-l ajut pe Menelau sa se razbune. a pornit catre insula. unde îl cheama Menelau. o platosa si niste arme. Sa-si dovedeasca voini-cia. însa. si Palamede si Ulise îi cautau urma lui Ahile si nu puteau sa i-o mai afle. cu creasta fîlfîind în vînt. în acest timp. Vazînd ca planu-i reusise. A Juat în mîna-o sabie si a plecat dupa Ulise. " Si tot atunci. între acestea toate. -.Acesta nu e fata ta. Ulise a grait spre rege : 201 . prin minte si prin vitejie. El nu venise cu placere. însa nu deslusea deloc. bratari. Ulise cerceta cu ochii sa vada unde e baiatul. virise si un coif. Ulise s-a schimbat de haine. la nunta cu iubita-i Tetis. Peleu. purtînd cu el salbe de aur. Peleu le capatase toate de la zeii nemuritori. ce ramasesera la porti.

regele trebuie sasi jertfeasca pe o copila. cînd încerca sa iasa-n larguri.în care trase de cai ageri . taioase. Flota n-a mai putut sa paraseasca tarmul aulic vreme lunga si multi osteni zaceau de friguri si alte boale misterioase. de mistret. vîntul a contenit sa sufle si pînzele s-au molesit ca niste aripi ostenite. care-i era zeitei draga. si cîti. Asa s-a-nfatisat Ahile în portul renumit Aulida. Iar mai tîrziu. albi. Ei trebuiau sa se supuna poruncilor. unde. de arama. fecioara. lanci lungi. Iar dintre regi cei mai de seama erau viteazul Agamemnon si Menelau. Ca sa cunoasca adevarul . si-anume Artemis.purtînd pe ei armuri bogate. . precum ne spun poetii. soata lui. si i-a cerut sa îi trimita pe fata sa. o mie o suta optzeci si sase de corabii. 202 Numai ca flota asta mare . pulpare pe picior si scuturi. si o pereche de cai albi de la Poseidon furtunosul. Agamemnon nu le-a iesit nici macar în întîmpinare.. aprigul zeu al marilor. purtînd pe ele peste-o suta de mii de oameni înarmati18. apoi preaînteleptul Nestor. destul de aspre. Urmau Ulise cel istet si Diomede preacuviosul si Aias de la Salamina si un alt Aias din Locrida si Palamede si Patrocle si Filoctet. de la bunul centaur Hiron. Ostenii cei de rînd luptau numai cu sulite si prastii. în mîini aveau arme de pret. Oastea cea mare se-mpartea pe triburi.cîntata-n vechile legende . Ahile 20. platose bune de arama împodobite si cu aur. dupa furtuni. Dar între ei lucea Ahile cu oastea lui d mirmidoni. daca vor sa reuseasca în întreprinderea lor grea. fratele lui.de la-nceput a fost lovita de mari furtuni ce-o ravaseau. purtîndu-le pe Ifigenia si pe regina Clitemnestra. Zeii cer o jertfa la plecare Regii erau în fruntea oastei . avînd pe cap coifuri înalte cu coamele din par de cal si colti luciosi. date de regi sau basilei. Deci. . pe Ifigenia. pentru ca regele-Agamemnon îi ucisese-o caprioara. feciorii regelui Atreu . se adunasera.cu însusiri miraculoase. la tarm. Atît era de ne-ntrecut în mestesugul armelor. regele a trimes un sol la Clitemnestra.de ce nu puteau sa porneasca înspre Troada catre Asia regii l-au întrebat pe Calha. sora Elenei cea frumoasa. Ifigenia. Calha le-a spus ca o zeita. fratrii si pe ginti19.. zicînd ca vrea sa o marite cu fiul lui Peleu. e suparata rau pe el. sabii cu tecile de-argint. Cînd a sosit corabia. si cîti. Plecarea 'spre Asia Silit de cei din jurul sau. ca un luceafar între stele.

Ma voi jertfi de bunavoie. Dar nimeni nu-ndraznea sa sara pe tarmul regelui Priam. Regele-si ascunsese fruntea sub un vesmînt întunecat. si singura s-a-nfatisat marelui preot sa o-njunghie 21. Cîtiva voinici au vrut s-o scape si au luat armele în mîini. s-o pregateasca pentru groaznicul sacrificiu. Ostenii nu puteau sandure acest miros nesuferit. Porunca data de zeita trebuia iute-ndeplinita. Fusese rau muscat de-un sarpe si suferea îngrozitor. Zeita s-a înfatisat la locul jertfei si a smuls-o pe Ifigenia.. fiindca pro-rocul le spusese ca primul care va atinge pamîntu-acesta va muri. ca flota sa poata porni si ostile sa biruiasca. dupa ce eu n-am sa mai fiu.. Astfel. Nu vrea sa-si vada nici sotia si nici copila mult iubita.. unde oastea si-a prapadit cîtiva osteni. Dintre acestia cel mai greu i-a durut faptul c-au pierdut pe Filoctet. siau facut vînt de-asemenea. A plîns zadarnic Clitemnestra. da-n asa fel. ci numai scutul de arama. Iara în locul Ifigeniei. A dus-o într-un tem-plu-al sau. Ce-i de facut ? Stateau cu totii pe punti si nu vroiau sa sara. Preotul si-a-naltat cutitul ca sa-i strapunga inima. dupa multe zile si rataciri si vînturi rele. si-a amintit ca Ifigenia îi aducea adesea jertfe.. în sfîrsit. unde-a facut-o preoteasa. Trebuiau numai sa debarce.Nu varsati sînge în zadar. încît sa natinga pamîntul.Ostenii-au smuls-o pe copila de lînga mama si au dus-o într-un sanctuar. neatins. în timp ce regele Agamemnon gemea îngenuncheat pe lespezi. fara sa se primejduiasca. cu ochii înecati în lacrami : . ramî-nînd teafar. E drept ca au mai poposit si pe-alte tarmuri. Artemis s-a înduplecat. într-o padure din Taurida 22. vîntul a-nceput iar sa bata. jurase sa nu se marite si sa se faca preoteasa într-un lacas sacru al ei. Atunci ce i-a trasnit prin minte istetului de la Itaca ? Sa dea exemplu celorlalti. vazînd ca sare regele insulei Itaca. ca tatal meu sa biruiasca în luptele înfricosate. însa copila i-a oprit. Rana lui mirosea urît. 203 Numai ca-n clipele acelea. spre usurarea tuturor. ce vor urma foarte curînd. si. acela ce primisen dar de la Heracle armele lui biruitoare. el a sarit întîiul si nu i s-a-ntîmplat nimic. Se-osaza tabara aheie . Filoctet a ramas în Lemnos. A aruncat un scut pe tarm si a sarit. dupa ce s-au savîrsit slujbele catre Artemis. Ceilalti osteni. Flota a lunecat pe ape catre Troada departata si regii s-au înveselit. iar mama fetei se zbatea în bratele ostenilor. corabiile aheiene au ajuns lînga Asia. a pus zeita o cer-boaica.

si-au facut corturile lor regele de la Salamina. cetatea-mbelsugata. De-aceea îsi pusese cortul în asa chip. încît nimica din ce se petrecea în piata sa nu scape privirii sale. care-anrosit numaidecît. al celui care conducea întreaga oaste.. în apropiere. sa afle si sa stie tot. cu sîn-gele-i. si cei doi Aias. Troia va cadea ruinata. Astfel. în locurile cu primejdii. în tabara aheie. lînga piata. cu mii si mii de corturi. dupa vointa regilor. îi sfatuia des Palamede pe regi si pe eroi sa curme acest razboi încrîncenat care cerea prea multe jertfe.. Tabara mare si întinsa. La fel. Razboiul dintre oastea greaca si cea troiana s-a-nceput. Ostirea le va fi zdrobita. si Hector si-a azvîrlit lancea catre osteanul Protesilau. tabara mai era ferita de un val mare de pamînt si-un sant sapat foarte adînc. De fapt. 205 . rapita de troianul Paris. voinicul Aias si Ahile. dorind sa stea mereu de straja la cele doua capete ale întinsei tabere. Spre partea unde era Troia. Troia. în acest timp. cel mai voinic si mai viteaz dintre odraslele lui Priam. Noua ani de lupte sîngeroase Dar dup-o alta prorocire. Iar în mijlocul taberii era o piata foarte larga. în Troia. Mult mai departe de cetate si-au facut grecii tabara. Hector vroia s-atinga cu lancea lui chiar pe Ulise. fiind cel dintîi dintre razboinici cazut pe tarm. 204 Pe urma a sarit Ahile. Hector. siaproape toti vor fi ucisi. îsi ridicase cortul sau si preaistetul din Itaca. urmat de prietenu-i Patrocle. Os-tenii-adusi din Grecia si cei pe care-i trimitea regele Priam din cetate se ucideau unii pe altii. o copila a regelui Priam.Cel care i-a întîmpinat a fost eroul troian. Casandra. le aratase tuturor ca va urma nenorocirea. destule glasuri cereau sa se curme razboiul. Insa Ulise s-a ferit. si lancea i s-a-nfipt în piept. O !. urma sa sufere asediul vremendelunga. sa nu mai curg-atîta sînge pentru Elena cea frumoasa. El era dornic sa auda. Ostenii regelui troian au trebuit sa se retraga si sa se-nchida în cetate. la cele doua margini. care sau si încins la lupta. o preoteasa a Atenei. glia troiana. în urma-i venea Protesilau. în schimb. Agamemnon. noua ani. Ei si-au pus corturile astfel. Aici se adunau ostenii în fata cortului regal. Mintea parca se-nfioara de cît sînge a curs la Troia. mai înainte ca ostenii lui Agamemnon s-o cuprinda si s-o distruga-n întregime. în fata Troiei. si alti regi.

Eu nu mai pot parasi lupta. folosindu-se de dreptul pe care îl avea în oaste. în schimb. Asa a platit Palamede. Regele.. va fi-napoi la tatal sau. si Palamede a fost luat si osîndit la moarte crunta : sa fie doborît cu pietre. pe roaba ta.. si astfel molima sa piara. cel ce era stapînul fetei.. s-a-nfatisat în adunare si i-a cerut lui Agamemnon. sa i-o dea înapoi lui Hrises. Ba. profitînd de întîmplare. Atunci preotul s-a rugat de zeul sau sa-i pedepseasca peaheii cei înfumurati.vrut sa-mpiedice pe rege sa savîr-seasca fapta asta : caci îngîmfatul Agamemnon n-a vrut sa tina socoteala si. care îti este-atît de draga. Mureau ca mustele ostenii. Regele l-a gonit pe Hrises cu vorbe grele si-mbrînceli.Pentru c-Apolo îmi ia roaba. s-a suparat însa nespus si a rostit catre Ahile : . preot al zeului Apolo. si luptele au dainuit din ce în ce mai sîngeroase. sa-mi las sotia si copilul. ce-rînd regelui Agamemnon sa-i dea-napoi pe fata lui : Hriseis. robita fiica a lui Hrises. caci sînt legat prin juramînt. a luat din cortul lui Ahile pe roaba lui cea mai iubita. ascultîndu-i ruga. care-i chemase la razboi si pe Ulise si pe altii. 206 Degeaba Nestor si cu altii au. Ahile. Homer23.Dar nici în tabara troiana Casandra n-avea ascultare. . îl ajuti. Ulise era vorbitor fara pereche-ntre elini. Apolo. Durase molima aceasta ceva mai mult de noua zile. decît în clipa cînd Hriseis. nebiruitul Agamemnon. si-a întins arcul si-a tintit în tabara lui Agamemnon. ce-i fusese luata ca roaba de niste osteni. Ulise a vrut sa se razbune pe Palamede ce venise si îl chemase din Itaca si-i dovedise siretlicul. sa lupt aici pentru atrizi.. Ahile. în toata tabara aheie ciuma a napadit cu furie. In sinea lui gîndea asa : "Tu m-ai facut sa plec de-acasa. auzind vestirea.. voi lua. si sa platesti". Vreau sa te saturi de razboi. în acest an a venit Hrises. Briseis cea îmbujorata. A fost crezut. Zilnic mureau sute si mii.si-a-nceput sa-l învinuiasca pe Palamede de tradare. cînd Calha i-a vestit pe regi ca molima nu va-nceta. . iar tu. si de atrizi. fiu al lui Atreu. Cearta dintre Ahile si Agamemnon Iar anul cel de-al zecelea e povestit de regele poetilor elini. si nici la greci n-avea crezare mult chibzuitul Palamede. pe cînd se prefacea nebun..

Morfeu. mîniat peste masura. Zeul a luat . pe Briareu. i-a promis sprijinul cerut. a rostit numai spre AhUe : . si daruri vei primi-ntreite. Asa graia mîhnit Ahile. venit din tabara troiana. L-a ajutat si-atuncea cînd a fost el primejduit de o urzeala-a zeilor. i-a amintit ca i-a fost vesnic credincioasa. zeita cea cu brate albe. sa te împiedic de la sfada. Ahile s-a plecat zeitei. care ai nesocotit pe cel dintîi viteaz aheu.. Va fi însa tîrziu. a mai rostit lui Agamemnon : . Ahile a parasit îndata lupta si nici n-a vrut sa mai auda despre razboiul cu troienii. Iar Zeus. Oastea aheie va fi zdrobit-atunci de Hector. Ba.Va veni ceasul. tu.. Ea i s-a aratat în fata si. cearta ce-i va costa pe greci nespus de mult. în asa chip ca Agamem-non sa nu mai poata face fata. ajutat în lupta de Briareu. sa lupte si sa-l ucida pe acela care-l jigniseatît de tare.Numai asa. tu. Sa fie astfel nevoit sa îl implore pe Ahile sa se întoarca iar în lupta. zeita. Nici tu. amar va fi de ei. zeita Tetis cea cu picioare de argint s-a ridicat din apa marii si prefacîndu-se în ceata a plutit pîna în Olimp..Eris. . zeita carentetise iarasi vrajba. cînd ai sati întelegi greseala. amintindu-si bine de ajutorul dat de Tetis. în fruntea careia sta 207 Hera. Iar pe-o corabie cu pînze. nevazuta de ceilalti. sa stii. sus pe catarg.Ahile a dus la sold mîna. care te feresti de lupte si-i jupoi pe supusii tai. îsi va recapata marirea si cinstea care i se cuvin. Agamemnon este amagit de Morfeu Suparat prea adînc.Eu am solie de la Hera.. suspinînd. Amar. si tare se mai bucura de cearta care izbucnise între Ahile si-Agamemnon. discordia. se afla Eris . cel înjosit de Agamemnon. sa prinda sabia. Acolo a îngenuncheat lînga picioarele lui Zeus si. a si trimis la Agamemnon pe zeul viselor. a glasuit zeita Tetis. în fata zidurilor Troiei. feciorul meu. a lasat sabia la sold .. nespus de greu. dar l-a oprit Palas-Atena. ba i-a trimis în ajutor pe un gigant.. îl roaga pe maretul Zeus sa sprijine oastea lui Priam si sa-i loveasca pe ahei. dar. Veni-va ziua cînd tu însuti vei întelege c-a fost bine sa nu te lupti cu Agamemnon. nici nimeni n-o sa poata sa le ajute-aheilor. Ea l-a vestit numaidecît . Iar Zeus. sedea sus pe catarg zeita. Agamemnon. în acest timp.. De asta data. înca în aceeasi noapte.. sa gemi din greu. i-a biruit cu usurinta pe razvratitii din Olimp. ea.

Gloata cea mare.i-a sfatuit pe ceilalti zei : Apolo. . regele a si dat porunca sa se adune toata oastea. De nu masculti. vedeau ca fuge oastea. Ce-ati zice voi. fugi degraba si fa ce-oi face si opreste-i din goana asta nebuneasca. Insa din ceruri vegheau Hera si cu Atena deopotriva. cu multumire. a strigat Hera. gîndind sa-i puna la-ncercare daca sînt gata pentru lupta ori vor sa se întoarca-acasa . în fata ostilor grecesti. cetatea cea bogata. adunata. Cum s-o opreasca ? . la vetrele din tara noastra ? Ce-ati zice ? Hai. . într-un nor greu de pulbere... vreti sa lasati nerazbunata crima netrebnicului Paris ? Calcati sfintele juraminte ? Du-te mai iute si aduna oastea. Ares.înfatisarea batrînului întelept Nestor. si-acum.. sa nu se risipeasca. tinîndu-si spada cea tintata în stropi stralucitori de-ar-gint. Cum sa mai poti tine o oaste atîta de dezlantuita si gata sa se-n-toarca-acasa ? Desigur. cu fala. Cu tipete fugeau ostenii bunibucurosi catre corabii.Vitejii mei .Fugi.mare-i osînda ce ne-o dete din cer neînduratul Zeus. cu uliti largi si pietruite. Nimeni nu mai gîndea s-aduca lui Agamemnon vreun raspuns. toti cîti erau de partea Troiei.Hera. Oastea parea ca este-un 208 i lan.Nobile rege. Ele aveau de razbunat fapta feciorului lui Priam. toti ar fi plecat. Sînt noua ani de cînd luptam. . în larga piata-a taberei. si-n vis. care tineau bine la tarm corabiile aheiene. Atena a zburat pe tarmuri lînga istetul din Itaca : . nu-ti mai vezi soata. Atunci s-a petrecut un lucru negîndit de rege. si s-a înfatisat. si nu puteau deloc sa uite ca daruise marul scump fermecatoarei Afrodita. Toti ridicau proptelele. Trezit din vis. ce tine cu aheii . s-a clatinat ca un talaz. Chiotul lor se ridica pîna la cer de bucuria nestavilita a plecarii.. si copilul.le-a rostit el. raspundeti iute. avînd în mîini sceptrul regal.îi spunea-n vis batrînul Nestor . aici. S-a îmbracat în haine scumpe. Atena. cînd bate vîntul peste el si-i scutura spicele dese. Dorul de duca si de pace i-a zguduit pe toti ostenii. Oastea aheie vrea sâ se întoarca acasa si-atunci. pentru ca o va cuceri. l-a sfatuit pe rege s-atace-n ziua urmatoare Troia. daca v-as spune sa lasam chiar acum razboiul si sa ne-ntoarcem pe corabii. iar biruinta e departe. prinsa frumos pe dupa umar. de asta data sa o lase prada vitejilor ahei. sub zidurile Troiei. a zis ea. pe Penelopa. Afrodita. spunînd ca ea e mai frumoasa cu mult ca Hera si Atena. De-aceea Hera si Atena jurasera sa nimiceasca Troia cu uliti pietruite .

de n-ar fi fost zeita iubirii si a frumusetii. avînd la sold o sabie. si-a luat ramas bun de la soata. Dar vazîndu-l pe Mene209 Iau. Hector îl rapune pe Patrocle . S-au hotarît sa stea la Troia. în mîini. Priam. dar Menelau s-a repezit cu-atît -de mare îndîrjire. auzind îndemnul si amintindu-si de sotie si de copil. pîna vor cuceri orasul regelui Priam cel bogat si îl vor pedepsi pe Paris. Zeii atîta pe razboinici Apoi acolo-n adunare. pe spate arcul si o tolba si. grecii tot au fost pusi pe fuga.Ulise. Astfel s-a început iar lupta. si de la mama lui. preadevotata Andromaca. sotul Elenei cea frumoasa. chiar el s-a coborît pe crestetul muntelui Ida si de acolo a zvîrlit un trasnet înspaimîntator în tabara lui Agamemnon. Caci Menelau îl însfacase de coiful lui stralucitor pe Paris cel înfricosat si îl tîra spre tabara unde salasluiau aheii. Dar chiar asa. Hera l-a rugat pe Poseidon sa le vie în ajutor si a trimis-o pe Atena sa ia si ea parte la lupta. precum vroise însusi Zeus. pîna ce îndraznetul Hector a ho-tarît s-arunce-n mare pe-aheii care asediau orasul tatalui sau. sotul Elenei. la rugamintile lui Tetis cea cu picioare de argint. Oastea lui s-a înfricosat si a-nceput sa se retraga. Troienii erau ajutati acum de preamaretul Zeus. cel mai viteaz dintre feciorii regelui Priam de la Troia. Lupta s-a început în zori. doua sulite. cu sprijinul zeitelor Hera si-Atena. unde domneste zeul Hades. Ulise le-a vorbit din nou cu-atît de mare maiestrie. Cu vorba lui mestesugita i-a-ntors pe toti la adunare. S-a-ntors la lupta din nou Paris. Vazînd ca iarasi grecii fug. Hecuba. Astianax cel dragalas. S-au dat iar multe lupte grele. Ostile iar s-au înfruntat. care era în-vesmîntat într-o piele de leopard. încît. Nu stia de se mai întoarce sau o sa plece dupa lupta catre regatul mohorît. s-a-nspaimîntat si a fugit. Paris ajungea atunci rob. a alergat catre corabii. A trebuit sa vina Hector. si sa-l întoarca iar la lupta cu Menelau. încît toti s-au înduplecat. în fata taberei troiene iesise însusi mîndrul Paris. avînd alaturi pe Atena. sa-i vina iute-ntr-ajutor. Mai mult. si de la micul sau fecior.

atîta s-a rugat Patrocle de prietenul lui cel iubit. si-a trebuit sa paraseasca întinsul cîmp al bataliei.si-acel viteaz era Ahile. sa-i ia pe copila-a lui de soata. Grecii erau amenintati sa fie prapaditi cu totul si azvîrliti în apa marii. ei ajunsesera lînga corabiile de lemn. care se leganau pe mare. chiar Agamemnon si-a înteles marea greseala de a-l fi înjosit pe-Ahile . la corabii. îi va goni de la corabii. din ambitia zeitei. roaba sa cea îmbujorata. încît Ahile peleianul i-a întins armele cerute si s-a-nvoit ca mirmidonii sa-l însoteasca i WL razboi. de nu vrei sa-i ajuti pe greci. trimitîndu-i o solie cerea sa-l ierte pentru fapta nechibzuita ce-o facuse. A ramas neclintit în cort. si. Da-mi oastea ta de mirmidoni. împuns în brat. în fata cetelor troiene conduse de marele Hector. 210 U Ta luate din Troia prizoniere. Un singur om putea sa-i scape. însa Ahile n-a primit. Fugind. 3 Dar dupa voile lui Zeus. o luase prada de razboi fiul lui Priam. Ba-l ruga sa-i fie ginere. si Hector îsi pusese-n gînd sa arda fara nici o mila corabiile aheiene. . . Moartea taia tot mai flamînda vietile-aheilor zdrobiti si ei fugeau. desi Patrocle s-a luptat. si daruri scumpe. mereu mai crunt.si. însa armura lui Ahile. însusi regele Agamemnon a fost ranit. a rostit Patrocle. abia au izbutit aheii sa scape trupul fara viata al lui Patrocle cel viteaz din mîinile troienilor. Eroul se numea Patrocle. pîna la urma a cazut. cu moartea-n suflet.în timp ce grecii se jeleau. si asta-i va înspaimînta. fiul lui Priam cel batrîn. I-a trimis-o si pe Briseis. Troienii or sa Creada poate ca ai intrat chiar tu în lupta. dîrzul Hector. ca sa-i salveze de pieire. Ahile se hotaraste sa intre în lupta .Ahile. cuprinsi de spaima. da-mi Kiie zalele si lancea. ca vulturul. într-adevar. cu mare lupta. asa cum planuise Tetis. pe care o purta Patrocle. cu t însusi Hector. . i Cînd au patruns însa troienii în tabara lui Agamemnon. s-a facut un macel cumplit. s-a ridicat cel mai bun prieten al lui Ahile peleianul. Iara macelul a urmat mereu mai greu. si alte douazeci de fete. l Cu mare greu. Acuma se ivise vremea cînd grecii-l vor ruga sa vina. El sta însa sub cortul sau si cînta linistit din lira.

Auzind cererea zeitei. o. Mama a înteles ca fiul. . Ocean. Patrocle a cazut. pe care-a-nfatisat maiestru cerul si marea si pamîntul. încît l-a auzit din mare si mama lui. de catre zeii olim-pieni. Acesta tocmai faurea niste trepiede fermecate. Asa ca. Plîngea atît de desperat. sa-l razbun astfel pe Patrocle. Ahile s-a încrîncenat .. ca dupa asta vei muri si tu. Pe margini zeul a facut ca un chenar rîul.. tot va pleca. în întregime de argint . de jalea fiului sau drag. noianul apelor verzi care înconjura pamîntul.. la nunta voastra. Ahile s-a-nvoit cu asta. A alergat spre el cu graba si l-a-ntrebat : 14 211 .Mama.. argint si aur lucitor . . de ce ti-e plînsu-atît de amarnic ?. Ba a înfatisat si-o hora. In jurul capului. a spus zeita. zeita Tetis. mama. cirezi de boi. Ahile avea un nor mare de aur care lucea pîna departe. ce aveau rotile de aur si se miscau doar la porunca. Hefaistos a aruncat în foc arama. acuma voi uita si ura ce o aveam pe Agamemnon si voi intra din nou în lupta. în fata Troiei. daca nu izbutesc. dar fara arme s-a urcat pe parapet si a racnit atît de tare spre troieni. într-unui dintre ele-i nunta. A-nchipuit apoi pe scut si un ogor . fara sa le atinga nimeni. si un aed ce-i desfata pe tinerii care dantau în mijlocul orasului. si pe-o pasune turme de oi albe ca neaua. o holda mîndra .Cînd a aflat aceasta stire. cositor. în celalalt este razboi. si-a pus cenusa peste plete si a-nceput sa plînga-n hohot. o vie. Eu nu mai pot trai pe lume.Feciorul meu. în lupta sa-l nimicesc pe cruntul Hector. l-a rugat doar sa mai astepte pîna ce mesterul Hefaistos îi va bate pe nicovala alta armura alte arme. orisice-ar fi sa se petreaca. si s-a pornit si ea sa plînga. neavînd ce face. . încît ei s-au oprit în loc. si-a faurit întîi un scut. toata încarcata cu ciorchini negri pe haraci. bogate. a dat raspuns grabnic Ahile.. iara pe cer soarele. Careii durerea ce te arde si cu ce pot sa te ajut ? Ahile i-a raspuns zeitei : . numai ca sa-l dobor pe Hector. si pe pamînt a asezat doua orase mari.Dar stii prea bine. tot va muri. în acest timp. luna si stelele scînteietoare. Hector l-a despuiat cu sila si de armura daruita tatalui meu.. aici.De moarte nu ma tem. zeita Tetis se si dusese în palatul de-arama al zeului Hefaistos. precum îti e urzit de soarta.

S-a repezit apoi în car si-a tîrît trupul celui mort în jurul zidurilor Troiei. murind Hector. Auzind plînsul. i-a strapuns tendoanele de la picioare cu sabia lui cea taioasa si l-a legat cu o curea de carul sau stralucitor. însa Ahile n-a voit nici sa-i asculte rugamintea si. Razboiul a durat cu furie putina vreme si aheii. pîna ce Hector a cazut lovit de sulita-n grumaz. Nu a ramas acolo-n lupta decît fiul lui Priam : Hector. pe ea cu o creasta de 212 I aur. condusi acuma de Ahile. Din cositor moale si alb i-a încropit doua pulpare. La rugamintea lui Ahile. vazînd înversunarea lui Ahile. ispravind cu acel scut. Jalea ei nu mai avea margini. navalise pe ziduri însasi Andromaca. Doborîrea lui Hector Apoi Ahile a plecat sa se razbune pe troieni. au doborît pe cei mai vrednici dintre eroii de la Troia. Hector l-a implorat pe-Ahile sai dea parintelui sau trupul. ce-i drept. Hecuba. îsi izbea fruntea si striga : 214 .si. o platosa mai luminoasa ca para vie-a focului si-o chivara bine-ncheiata pe tîmplele eroului. Priam plîngea în hohote si toti troienii se uitau. Hefaistos a mai lucrat. cum pîngarea Ahile trupul celui care fusese Hector. Mai înainte de-a muri. Fiind apoi gata armele. Iar batalia s-a-ntetit precum urziseraolimpienii 24. Zadarnic îl ruga Hecuba smulgîndu-si pletele ei albe. Ahile-a primit armele si s-a-mpacat cu Agamemnon. zeita Tetis a turnat peste cadavrul lui Patrocle ambrozie si nectar divin. Hector vroia sa se masoare cu marele erou Ahile. înmarmuriti. Ahile. sa-i apere) picioarele. Mama. Portile Troiei s-au deschis. Hector. Ţinînd în brate copilasul. ca sa-l pastreze neatins de aripa putreziciunii. Dar s-a întors la batalie si s-a luptat atîta timp. ca toti cîti mai traiau sa intre. Intîi. s-a-nspaimîntat si a fugit. le-a dat zeitei sa le duca iubitului sau fiu. cel mai viteaz dintre toti. Zadarnic însusi regele îl îndemna pe fiul sau sa se ascunda în cetate. pe nicovala lui uriasa. pe micul ei Astianax. sta pe ziduri si-si smulgea parul de durere.

ucisi de-Ahile. Asa ajunge la Ahile în toiul noptii.O. Iara Ahile se îndura. pe neuitatul viteaz Hector. Intra în cort si-mbratiseaza genunchii. îi da-napoi trupul lui Hector. la Hades 25. dusmanului ce-i ucisese atîtia fii în batalii. Poate ca si orasul lui e atacat de vreun vrajmas si n-are cine sa-l ajute. pe care regele o primise. în ziua cea de-a douasprezecea. caci el fusese-apa-: ratorul cel de nadejde al cetati. Eroul a fost ars pe rug. . ca regele sa-i poata face feciorului sau. înca în aceeasi noapte. odinioara. îl roaga. în acest timp au avut loc serbari si jocuri mari în cinstea aheului cazut : Patrocle. caci era ocrotit de Hermes.Hector. douasprezece zile. Baiatul nostru va ramîne fara le nici o ocrotire. Ducea cu el un car cu daruri : velinte scumpe si covoare. lighene de arama. si a trezit tot poporul. si între ei. cînd si razboiul 215 va-nceta. si prin cuvintele acestea. Priam s-a si întors acasa. Pierind Hector. cine putea sa mai zagazuiasca drumul aheilor catre oras ? Priam dobîndeste trupul fiului sau Astfel s-a razbunat Ahile de moartea celui mai bun prieten.. Era calauzit de Hermes. chiar Ahile si-a jertfit pletele lui cele frumoase. si toti plîngeau cu deznadejde.. . Cea dintîi l-a vazut Casandra. cum sînt copiii fara tata. Ba înca îi mai hotaraste un timp. Pe rugul lui s-au mistuit si doisprezece prizonieri. Toti erau împietriti de spaima. si boi si oi si cai si cîini. s-au strîns sotia : Andromaca. si el ar fi batjocorit la nesfîrsit trupul lui Hector. trepiede-nalte si o cupa. sînt singura de astazi. regele Priam a plecat catre aheii victoriosi. pa cel mai bun. dintre troieni. mama : Hecuba. de nu ar fi venit chiar Tetis sa-l roage ca sa înceteze.. dupa datini. în vreme ce în barba sura lacrimi îi luneca siroaie. daca se va întoarce teafar. preaputernice Ahile . plin de umilinta. de la traci. mîinile-amîn-doua.adu-ti aminte de tatal tau. ce purta numele Sperheios. La capatîiul celui dus. batrîn si el. purtînd cu el trupul lui Hector. aur. slujbele de înmormîntare 26. dupa poruncile lui Zeus. si nimeni nu-i da alinare sarmanei soate a lui Hector. Lasa-ma sa te însoresc negrele genuni. pe care le fagaduise zeului rîu din tara sa. Ba. Priam îi readuce-n minte eroului pe tatal sau. rude si prieteni. si Elena care stîrnise tot razboiul. si fratii lui. sa-i deanapoi trupul lui Hector. si. Nu cutezau nici sa vorbeasca. nesimtit. S-au facut jertfe sînge-roase.îi spune el .

în ajutorul Troiei a venit o armata mare. pe loc. mai de mult. pe care îl purta Ahile. si. în vremea cînd Priam pornise slujbele de înmormîntare ale lui Hector cel viteaz. Ele luptau numai calari. cu Ahile. regele de la Troia. si ea a aruncat o lance. pe de alta parte. armura lucie de aur. eroul s-a cutremurat. plîngeau chiar Troia. în aceeasi vreme. ca el se va sfîrsi la Troia. formata numai din femei. facuta tot de zeul schiop. el a varsat lacrimi amare si ar fi vrut sa-i dea iar viata. Totusi. prietenul sau iubit. iuti ca vijelia. îl înstiintase. si a jelit-o multa vreme. rege peste etiopieni. fiica lui Ares. si. Apoi s-a-nceput iar razboiul. a pus la cale mari întreceri. Lancea s-a frînt însa în scutul facut de zeul faurar. Totusi. si fiul lui Peleu. în care stapîneste Hades. putina vreme dupa moartea acestui rege-etiopian. fiul lui Nestor. cel ce trebaluia în Lemnos. Ahile. în lupta începuta cu ostirea etiopiana. Nu a ramas în fata lui decît regina amazoana . pe cîmpuri. Nu i-a ramas eroului decît sa dea troienilor trupul întepenit al celei care 216 fusese altadata cea mai viteaza-ntre femei si cutezase sa se lupte. regele etiopienilor Numai ca. Pentesileea cea viteaza era de-o frumusete rara. asa moarta cum era. pe niste cai care fugeau. oastea de tinere-amazoane s-a-napoiat în tara lor de lînga Pontul Euxin. fiindca mama sa. nepot lui Priam. regina lor. Ahile. Ahile n-ar fi vrut sa lupte cu Memnon si etiopienii. Dar a iesit pe cîmp Ahile. la nimeni nu tinea Ahile mai mult decît la Antiloh. Troia fusese mult slabita în urma pierderii lui Hector. Legendele ne povestesc ca Memnon ar fi fost feciorul zeitei Eos-aurora. i-a facut fiului iubit o preama-reata-nmormîntare. si amazoanele-au fugit. cel rapus de Hector pe cîmpul de lupta. Patrocle. Troienilor le vin ajutoare Priam. Memnon a doborît cu lancea pe Antiloh. cel mai de seama-aparator si viteaz comandant de osti. . Ahile s-a simtit cuprins de dragoste pentru regina. Dar umbra ei era plecata catre tarîmul mohorît.Iar de-l plîngeau. Erau vestitele-amazoane 27 conduse de Pentesileea. Ahile a uitat de toate si a intrat. jocuri si lupte-n cinstea celui ce se dusese dintre vii. Aceasta. în lupta. I-a vîrît sulita în piept . i-a gonit pîna la corabii. pîna la moarte. s-a repezit catre regina mai mîniat decît oricînd. îndîrjit peste masura. apoi i-a doborît si calul. Orasului i-era aproape sfîrsitul mult dorit deahei. i-a venit Troiei un alt sprijin. Cînd i-a dat însa la o parte coiful de aur zimtuit. Pe trupul ei însîngerat. Cazînd regina cea viteaza. Dupa Patrocle. zeita nereida Tetis. înfrîngerea lui Memnon. La început ostirea asta de amazoane ne-nfricate i-a biruit deplin pe greci. ca si Ahile. Era Memnon. Purta si el.

decît întreaga voastra oaste. E timpul sa darîmam Troia . de nu veghea zeul Apolo. fiul zeitei Leto era turbat de suparare. Asta fiindca zeita Tetis tinuse pruncul de calcîi atunci cînd îl vîrîse-n rîu. sa-nvaluit într-un nor negru si-a trimis vînturile repezi sa-i ia pe aripe feciorul si sa i-l duca într-o tara îndepartata. cu mintea-nvolburata. cei doi viteji pareau doi zei ce se-nfrun-tau fara de teama. îndrazneala asta avea sa-l coste mult prea scump pe fiul nereidei Tetis.. dupa destin. Dar i s-a aratat Apolo. fusese descîntat de Tetis în apele rîului Stix. a simtit ca îsi pierda firea si. unde ea sa-l poata mult jeli în voie. Atît era de-nversunat. era acum tare ca fierul. Ahile nu putea sa piara de arma vreunui muritor. si el a îndreptat sageata lui Paris de pe zidul Troiei. înca de cînd era copil.. Vazînd pe marele Ahile ca sovaie în fata Troiei.. De disperare. . si. scaldat în Stix. dar n-a lasat din mîna arma. Ahile a simtit sageata ca-l fulgera si a stiut ca se apropie clipa mortii . Paris si-a dus arcul la piept. amenintîndu-I din priviri. încît ar fi patruns în Troia. în calcîi. chiar riaca-l nimerea-n calcîi. Feciorul nereidei Tetis s-a clatinat numai putin . biata mama.Ajunge ! Stai !. s-a avîntat catre troieni.în lupta care s-a încins. decît ajutat si de-un zeu. si el. Cazînd însa regele Memnon. Lupta si-l blestema pe-Apolo. zadarnic o mai ocrotesti. s-a repezit catre fiul zeitei Eos si l-a strapuns adînc în piept. si trupul lui. însa pe zidurile Troiei sedea fiul lui Priarn : Paris. i-a raspuns aspru lui Apolo : . frumoasa Eos-aurora. urma sfîrsitul lui Ahile. Ba i-a mai dat sagetii înca si o putere fara margini. clatinîndu-se usor. înfuriat ca zeul i s-asaza-n cale. rîul cel negru din Infern. Insa Ahile. tot a mai fugarit ostirea regelui Priam de la Troia. drept în calcîiul lui Ahile. Memnon a luat un pietroi greu si l-a zvîrlit catre Ahile. pentru c-Ahile ridicase sulita catre pieptul sau.. i-a spus Apolo.Fereste-te din calea mea ! Nu te vîri în lupta asta. cu nimb stralucitor pe frunte. si i-ai trimes zeului Hades mai multe umbre în Infern. Apolo îndreapta sageata lui Paris spre calcîiul lui Ahile Ei bine. caci ai varsat rîuri de sînge. fiul lui Tetis si-analtat sulita s-o azvîrle-n zeu. însa.. Zeul luminii s-a facut în acea clipa nevazut. fara nici o chibzuiala.. Mai mult înca. Cu sulita. a ramas însa în picioare. 217 si cum Apolo mai sedea în fata marelui Ahile. însa Ahile. A pus în struna o sageata si l-a tintit cu-ndemînare pe cel mai brav dintre ahei. . care-i grabise ceasul mortii. Nu putea fi ranit cu arma decît într-un loc. Astfel sageata ucigasa ar fi fost în zadar. precum stiti.

au strîns cenusa lui Ahile. spre corabii. Eroul rapus este adus în tabara Troienii.. încît. am sa va nimicesc orasul în care va adapostiti. a mai strigat el si a cazut întins pe tarm. urias. eu tot va voi lovi cu sete. care va uitati la mine cum ma prabusesc. S-a început un macel groaznic în jurul lesului întins în tarna umeda de sînge. si si-a înfipt dupa aceea sulita lunga în pamînt... zeu trufas. grecii au început sa plînga. Vai voua. Aias îi luase trupu-n brate si i-l ducea catre corabii . 219 S-ar fi certat ei multa vreme. în armuri. podit si sprijinit cu pietre.. S-au înjunghiat multi robi troieni. cai ne-nvatati înca la ham. Cum te blestem !. simt cum înghetul îmi patrunde în vinele acum sleite.. zeita nereida Tetis. adica toate noua muze. dulai de paza. cu fata la pamînt. au pus-o în aceeasi urna cu-a prietenului sau Patrocle. fiindca îi dusese trupul în brate. ce nu cutezi sa mi te-mpotrivesti în fata si ma lovesti doar pe ascuns. si prin. Ulise. De suparare. Iar plînsul lor l-a auzit mama eroului Ahile. mîndrul Aias a-nnebunit si s-a-njunghiat în piept cu sabia sa lunga. Cine-avea drept sa-i mosteneasca armura marelui Ahile.. La înmormîn-tare au cîntat copilele marelui Zeus. Pe acest munte-au ridicat un monument de marmura 28. în acest timp au venit grecii. cu toate ca zeul Apolo. S-a clatinat si a rostit catre ostirile lui Priam : . daca regele Agamemnon nu facea astfel ca Ulise sa capete mîndra armura. Ea a strigat atît de tare : "Feciorul meu !". glasuia el. Iar luptatorii. îiindca-l aparase ... Vai voua !. facuta de zeul Hefaistos. însa va-zîndu-l c-a murit s-au întors repede sa-i smulga armura lui stralucitoare. dupa ce îsi daduse viata. iar Aias... trîntindu-se toti la pamînt. Dar dupa moartea lui Ahile a fost o cearta-n tabara. cu mama. de spaima. oi si s-au varsat vinuri alese ca li-batiuni pentru cel mort. S-au facut slujbe fara seaman. Iar peste urna-au gramadit un munte mare de tarîna. si te blestem. auzindu-i glasul. cele cu viers armonios. Chiar si dupa moarte. Artemis si Xantos si Afrodita cea frumoasa încearca sa va ocroteasca. viteazului intre viteji ? Se certau mai ales Ulise si Aias de la Salamina. o luasera din nou la fuga.O. zeita Leto. Sfîrsitul lui Paris . Zeu nemilos. Troada s-a cutremurat. Cei care se luptau mai dîrz sa scape trupul lui Ahile erau Ulise din Itaca si Aias de la Salamina...Vai voua. si Ares. capre. Trupul viteazului Ahile a fost urcat apoi pe rug. Cînd au ajuns în tabara. tinere fete si-alte jertfe : tauri uriasi. iara Ulise-l apara. 218 urmasii mei ahei... lui..

sprijinitoarea lui Ulise. ci prin ispravile pe care le savîrseste preaistetul rege al insulei Itaca. acela ce rapise din Sparta pe mîndra Elena. si. Luîndu-si adio de la soata. iscusit în vorbe blânde si-ntelepte. Ceilalti s-au otarît cu ciuda. chiar în marea . însa. Iar între ei l-a nimerit si pe fiul lui Priam : Paris. regele de la Salamina. el s-a ascuns în muntii Ida. Arcul. Aici Ahile se-ndragise cu una dintre fetele29 aceluia ce-l gazduise. în vis. Se duc.. alti printi din Troia au vroit s-o ia de soata pe Elena. acela care stapînea arcul lui Heracle. Aici. sa plece si sa-l razbune pe Ahile cel abia doborît la Troia.. A plecat dupa ei Ulise. pentru ca-n tabara greceasca sînt fiii lui Asclepio. care i-au lecuit usor rana nespus de dureroasa. pe insula numita Lemnos. în chinuri neînchipuite. a dobîndit-o un chipes tînar : Deifob. unde statuse-ascuns Ahile în straie albe de fecioara. Ba înca i se-nfatiseaza lui Filoctet. si nu stiau ca-n vremea asta pe ulitele pietruite. dintre toti. pe urma.dupa poruncile Atenei. si se certau mereu cu el. Intîi a pornit catre Sciros. Prorocii aratau ca Troia nu poate fi înca distrusa. pentru c-o luase pe Elena. Cu toate ca batea la usa distrugerea cetatii Troia. Pruncul era Neoptolem. frumosul print. erau doi fii ai lui Asclepio. pîna ce n-or intra în lupta fiul eroului Ahile si Filoctet. si. dusmanindu-l pe Deifob. Cu toata-mpotrivirea mamei si lacrimile ei fierbinti. doi medici buni si priceputi. Ulise se strecoara în Troia Auzind vestea c-a murit. razboiul nu-i renumit prin vitejii. Sageata lui fiind otravita cu sîngele hidrei din Lerna.. amîndoi. Heracle . Filoctet pleaca deci la Troia. Iara Heracle-i porunceste lui Filoctet sa uite vrajba si sa-l urmeze pe Ulise. din acel ceas. care-or sa-i vindece piciorul. care daduse marul de aur Afroditei. dupa Ahile si Patrocle si Antiloh. a închis ochii si-a murit.Murind si îndraznetul Aias. frate cu Paris si cu Hector. cu-o tolba de sageti muiate în veninul hidrei.. si ea îi daruise-un prunc. si alti eroi. unde fusese parasit nefericitul Filoctet muscat rau la picior de-un sarpe. îl face sa se domoleasca pe urgisitul Filoctet. cum eroul Filoctet stapînea arcul lui He220 racle. jelit de nimfe si pastori. unde traise altadata o viata simpla de pastor. Paris. într-adevar. care s-o aiba pe Elena. a înteles ca va muri. Ulise face pe voinic sa-si cate armele. s-ar fi parut ca oastea greaca este destul de mult slabita. ajuns flacau în toata legea. el a ucis mii de troieni. ei tot se mai certau acolo. Filoctet îi ura de moarte pe amîndoi fratii atrizi. însa Ulise.

pretuiau sfatul lui Ulise. Ulise si multi alti eroi. în orasul lor.. sa mesterim un cal de lemn. unde luptasera atît. Noi sa ne facem ca plecam. îndata. Troienii au vazut plecarea si se mirau nespus de mult. si cum sa-i faci chiar pe troieni sa-si sfarme propriile ziduri ? Toti s-au gîndit . au alergat pe tarmul înca ud de sînge.orasul Troia rezista. adica numai de troieni. Au dat porunca unui mester 3° sa faca-un cal mare de lemn. Multimea sta adapostita în dosul zidurilor tari. învesmîntat în straie rupte. pa care o zvîrlise Zeus. In pîntecul acestui cal s-au vîrît cincizeci de osteni : Neoptolem si Filoctet si Menelau. si fiind calul atît de mare. De fapt. Agamemnon cu grosul ostilor grecesti s-au urcat grabnic pe corabii si au vîslit spre largul marii. Unii au rîs.desi Ulise împlinise ce-l sfatuisera prorocii . dupa poruncile lui Zeus. se spune ca Elena l-ar fi recunoscut îndata pe regele de la Itaca. le-a spus Ulise. stia ce oaste-i pregatita.. dar Agamemnon si Menelau. fratii atrizi. neîncapînd firesc pe porti. de catre doi zei olimpieni : Febus-Apolo si Poseidon. încît în pîntecu-i sa intre cincizeci de-osteni bine-narmati. El a rapit statua din lemn ceresc.. tot cum hotarîse Zeus. Acesta a fost tot Ulise. din cer. El cerceta. cladite. bucurosi. Dupa aceea.. si. se strecurase preaistetul rege al insulei Itaca. si totusi.Aheilor. gîndindu-se poate la vremea cînd grecii vor intra-n cetate.. Calul sa fie-atît de mare. vor sparge zidurile singuri. si.cetate Troia. deoarece se spusese ca Troia nu poate fi luata cît timp paladiul era în templul din oras. dar nu ar fi destainuit aceasta taina nimanui. dar numai unul a dat ideea cea mai buna. Totusi. Calul de lemn i. dupa cum se stie.. aceste ziduri nu puteau sa fie date la pamînt decît 221 de cei care aveau în stapînirea lor orasul. ei s-au facut ca pleaca. dupa toate astea . Calul de lemn era acolo ! Ce-o mai fi asta ? Ce-i cu el ? . pe urma. Cum ? Grecii pleaca ? Zei ceresti !. Asadar s-a sfîrsit razboiul. facîndu-se ca-i cersetor. Cunostea cearta din palatul regelui Priam pentru soata lui Paris cel cazut în lupta.. Troienii or sa vîre calul. paladiul sau statua Palas-Atenei. Aias cel tînar. însa si-au tras corabiile pe lînga insula Tenedos. Aflase totul. la-ntemeierea Troiei. Ulise a rapit. pîndind de-acolo-nfrigurati tot ce se petrecea pe coasta unde fusese tabara..

ca semn al biruintei noastre ! raspundeau altii-nveseliti. ce se numea Laocoon. au construit calul acesta. . un barbat din oaste.Calul a fost facut anume ! a dat raspuns siretul grec.. Ca sa o poata îmblînzi. A aruncat-o drept în cal. Osteanul a-nceput sa spuna c-aheii au plecat spre casa. în acest . a mai strigat Laocoon. ce purta numele de Sinon. . stiti ca Ulise a furat paladiul din Troia voastra. Insa el s-a desprins de streanguri si s-a ascuns în papuris. drept jertfa. Daca-l veti duce în oras. . Din cal s-a auzit un zgomot. însa troienii n-ascultau. el va va ocroti de rele. satur de-atîta razboi .. Laocoon întelege siretlicul aheilor .Nu e adevarat. din Olimp. . 222 si a pus mîna pe o lance. Aici ar fi sa adaugam ca-ntr-adevar Sinon era osteanul cel mai de credinta al regelui de la Itaca. dar. sa-i amageasca pe troieni.. Sa-l suim pe acropola. tocmai pe el. le-ntunecase mintea. precum i-au sfatuit prorocii. si chiar Ulise îl lasase pe coasta asta din Troada.Dar acest cal ? Ce e cu calul ? a vrut sa stie apoi Priam.Nu-ntelegeau. Atena.. pîn-au plecat corabiile.. un ostean grec.. în desisul de papuris. prin vraji. sa nu le faca rau pe mare. L-au adus regelui troian. pentru ca. . si l-au ales.Sa nu faceti una ca asta ! a glasuit atunci un preot al zeului Febus-Apolo. la plecare. Tocmai atuncea s-a gasit pe tarmul marii. caci era tare bun. pe trup cu urme de frînghii.. de gura. Agamemnon a vrut s-aduca zeilor.Ba sa-l aducem în cetate. . a rostit mincinosul grec. Va minte !..Nu-l credeti ! a mai glasuit Laocoon cu voce tare. .. fiind dusman al lui Ulise. N-aveti încredere-n ahei ! Eu socotesc ca-i viclesug. . Zgomot de sabii si de scuturi. Fapta aceasta rusinoasa a suparat-o pe Atena. ca sa le fie drumul lin.Auziti sunetul de arme ! a mai rostit Laocoon.Va jur pe zei ca e asa !.Sa-l azvîrlim în apa marii ! strigau unii dintre troieni.

au dus calul de lemn pe-acropola. care le aparau orasul de-aheii cei razbunatori.. 223 Aheii ies din calul de lemn Asa a fost rapus batrînul. la rugamintile Atenei. Planul facut de preaistetul rege al insulei Itaca reusea astfel pe deplin. S-a repezit si.. O !. Laocoon a vrut sa-i scape. cu creste rosii. Barbati. în fruntea lor cu Agamemnon. Prin zidul spart au navalit cetele crunte de ahei.. disperat. pe porti. s-au zarit flacari uriase. si. sa intre în cetate. doi serpi uriasi. rîzînd si facînd planuri sa-nceapa ei acum razboi cu-aheii cei fugari pe mare. pentru ca îsi iubise Troia si se luptase pentru ea. Zgomot de arme a sunat si gemete înfricosate. apoi i-au sugrumat. Iar serpii s-au încolacit pe cei doi fii nevinovati. si cu doi fii se pregateau tocmai s-aduca o jertfa zeului Apolo. In toiul noptii. Zidul acela întarit.. si serpii s-au tîrît pe tarm.cal ne e pieirea. dar cei doi serpi. pe el si pe cei doi feciori31.. Caci altfel calul n-avea loc.. copii. din casele nezavorîte. în triumf. au si dat foc orasului. Ulise si ceilalti ahei au parasit calul de lemn si. la urma.. Pe ulitele pietruite curgea un rîu rosu de sînge. s-au auzit de peste tot. Caci în palatele lui Priam. au început sa-si sparga zidul. Troienii-au fost surprinsi prin somn. istovind amfore cu vin. femei. cînd troienii dormeau atît de fericiti.. însa troienii au luat moartea sarmanului Laocoon drept semn ca zeii porunceau sa vîre calul în oras. de oameni spintecati de sabii. Ulise biruia din nou. Poseidon. Din ochii lor azvîrleau flacari.. cladit de doi zei olimpieni. Troienii. Cîte visuri înfloreau în mintile atîtor nobili din preabo-gatul oras Troia !. Troia este arsa pîna la temelii Troiei îi sosise sfîrsitul. si obositi de cînt si dant. în timp ce pe pamînt curgea sîn-gele-n valuri înspumate si vaietele sfîsiau vazduhul pur al zorilor. unde Laocoon. Cum dormeau de multumiti !. si-au spart ei zidul ca nebunii. troienii au plecat. si tot atunci s-a întors flota. pe fata marii. prin case sa se odihneasca. a-nceput el lupta cu monstrii . dusmananversunata-a Troiei. facînd greseli dupa greseli. pe rînd. dantînd. Fumul se ridica-n coloane si ajungea pîna la cer. furisati pe ulite. serpii fusesera trimisi de zeul marilor. O !. batrînul. si îmbatati de vin si planuri. mai grosi ca bratul si lungi de doua ori cît omul. muscîndu-l l-au înveninat. . si apoi fericiti cu totii au petrecut pîna tîrziu. cu o secure. s-au aratat. sparsese por- .. Cînd. bucurosi. la acest ceas. Cum a rostit el vorba asta profetica. cu galagie. cu totii au fost trecuti prin foc si sabii.

stofe de pret. cu sila. acoperind cu lacrimi pietrele negre-ale cetatii. Casandra. aheii au purtat în care multele avutii din Troia. într-o catea. are si o baza istorica. din Turcia. ca sclava. Fumul gros s-a tot ridicat vestind popoarele vecine si corabierii de pe mari ca Troia. "miceniana". cu mintea ratacita. Pe Deifob. In acest fel. soata lui Hector. statui si cîte si mai cîte. Dintre barbatii de la Troia. era prinsa de crudul fiu ai lui Ahile. cautîndu-si fiii. si statua s-a sfarîmat. s-a aratat ca opera atribuita batrîîiului aed orb. Adevarul este însa ca baza istorica a "lliadei" o formeaza evenimentele legate de navalirea cetelor aheiene în Troada. Insa Neoptolem l-a prins de plete si l-a îngenuncheat în fata-i si i-a vîrît sabia-n piept. l-a ucis însusi Menelau. Priam. Pe fetele si pe surorile regelui Priam le-au luat roabe. acela care luase de soata pe Elena. ca o umbra ratacitoare prin ruine.c. din palat si a tîrît-o la corabii. Neoptolem a luat.n. Trei zile si trei nopti. au jefuit-o-n-întregime . Iar epopeea lui Homer oglindeste evenimentele reale. din turn.1183 î. l-au azvîrlit. batrîn ca lumea.Legendele Olimpului. a fost smulsa de par de Aias si-mbratisata fara voie. care s-a stins pe pragul casei. dupa legende. slaba. fiul lui Hector.. Se pare ca imensa bogatie a Troiei si pozitia ei geografica. ca si despre ispravile unora dintre ei la întoarcerea în patrie. Luînd ca temei cîntece foarte vechi. pietre scumpe. razbunatorul. doar cîtiva au scapat cu viata. Pe-Astianax. Pe celelalte le-au ucis. Cu toate plînsetele ei. încît se zice ca Hecuba s-a preschimbat. unde ea domnise-odata ca regina. acolo. nu nu225 15 . Au nimicit-o aheienii . pe voia Herei. razbunatorul. si noua zile sau mai bine.. Toate leau încarcat pe vase.. Ba era gata s-o ucida si pe fugara lui sotie. Note 1. obiecte rare.. Homer. Lucrul acesta a fost sustinut în urma cercetarilor arheologice facute de învatatul german Heinrich Schliemann. II mai una legendara. Acestia au fugit în munti.. pe Andromaca. nurorile si nepotii.224 tile de-arama feciorul marelui Ahile : Neoptolem. Aias a darîmat în templu si statua mîndrei Atena. petrecute în Asia Mica între secolele XlV-lea si al XH-lea î. Traditia greceasca antica plasa evenimentele povestite de Homer prin anii 1199. fiicele. ce le rîvnisera atîta : aur.n. Troia se ridica pe dealul unde se afla astazi localitatea Hisarlik. de care se prinsese fata. despre un razboi dus de catre capeteniile tuturor triburilor din Grecia împotriva bogatului oras Troia. la Micena. Aceea ce fusese soata regelui Priam cel puternic umbla cu parul despletit. ca sa le duca în Elada. tot încercase sa mai lupte. Aheii îsi aveau centrul în Argos. Troia nu mai este. si alte fete mai frumoase au cazut roabe de asemeni. Plîngea. si ea. în vremea asta. Neoptolem. întruna. Andromaca. uscata si zbîrcita. voi. Numai Hecuba ramasese. si atît a plîns si a urlat. ce se-ascunsese în marele templu-al Atenei.e. si alcatuisera cultura asa-numita. si iau sfarîmat capul de pietre. de tara . Troia s-a mistuit mereu. epoca marilor migratii. urla si si-i striga pe nume. cu hainele facute zdrente. si-au ars-o pîna-n temelii. Homer a creat cele doua mari poeme epice : "lliada" si "Odiseea". în lacasul sacru. arama. batrîn.

stadiul orînduirii gentilice. încît sa se arate ca Dardan.L. dupa legenda. era. a Ii-a. acela care se tragea direct din Dardan. Din neamul lui s-au tras regii troieni. strînsi în jurul legendarului rege Agamemnon din Micena. Iasio. întîia oara. la societatea împartita pe clase.care domina strîmtorile. Ele ne zugravesc cu autenticitate societatea troianâ si cea din Grecia continentala. jaful le pare mai usor si chiar mai onorabil decît agonisirea prin munca" . a fost numita "lliada". Engels : Opere alese în doua volume. nici încercarea de a coloniza si alte regiuni de pe litoralul Asiei Mici. au jefuit si au distrus Troia. se va întoarce în Italia. Iata de ce ne apropiem cu atîta interes de legendele acestea. II. ci din Italia.OM înfrumusetat legenda.fiica lui Atlas. debarcînd în Asia Mica. amestecînd în luptele din fata Troiei pe cei mai multi dintre olimpieni. înalta cam de 1.despre care unii învatati cred ca nici n-a existat . nu cotropeau tinuturi straine. marea epopee a lui Homer. a trezit lacomia sefilor de triburi ahei. elinii . în Dardanele.cu fantezia lor bogata au nascocit legenda despre rapirea Elenei cea frumoasa. 4. sub haina de legenda. Din aceasta pricina. 3. 1955. Pîna atunci se puneau numai pietrele una peste alta.A. din miazanoapte. voi. iar troienilor. Mai tîrziu. soseau pe pamînturi eline. Karl Marx si Fr. fusese obligat sa fuga din Elada în Asia. în Asia Mica. cum presupun unii mitologi. i s-a spus Troiei si Ilionul. dobîndirea de bogatii a si devenit unul dintre scopurile principale ale vietii. Povestea spune ca Dardan era fiul lui Zeus si al Electrei . De aceea Troiei i se mai zicea si Dardania. Ea se numea paladiu-fecioara si era ocrotitoarea orasului. Iar Friedrich Engels a aratat ca "pentru popoarele care se gasesc în. ca la zidirea cetatii Troia s-ar fi folosit. în schimb. la rîndul lor. La Troia. aratînd ca Dardan venise nu din Elada. Cauza razboiului. Tot el a dat si numele strîmtorii. 226 dardanieni. Legenda fusese ticluita de elini în asa fel. pag. în constructii. 2. Acestia.S.. Statueta aceasta de lemn. de la Ilos. de dorieni. ed. care au pe linga o importanta istorica si una de documente ale vietii sociale din timpurile acelea departate. a pastorilor nomazi. întemeind o asezare si o dinastie dardaniana. El plecase din Italia si Enea. potrivit povestirilor antice. în timpul cînd se trecea de la orînduirea gentilica. împinsi. poemele batrînului Homer au si valoare documentara deosebita. nu mai era deci bogatia mult rîv-nita a Troiei. Omorîndu-l pe fratele sau. amestecat cu . fosta Helespont. în acest fel. si deci negotul dinspre Marea Neagra si Marea Egee. s-a întrebuintat cimentul. se pare ca romanii au modificat legenda potrivit intereselor lor. ci razbunarea pentru o grea insulta adusa. cu urmasii sai Tros si Ilos.50 m. Deci Troia era o asezare elina . stranepotul sau. 339. Aezii si mai ales Homer . au plecat din Elada cu oastea în Asia Mica si au atacat. rapire facuta la îndemnul unei zeite olim-piene. E. erau si ei elini. reprezentmd-o pe zeita Atena cu o lance în mina dreapta si un caier cu lîna si un fus în cea stinga.P. aheii. Alegoria ne arata. unui rege. fiul lui Tros. Dar chiar asa. cu mina de troieni ramasi în viata. mortarul. unde sînt cîntati eroii razboiului troian. dupa sfîrsitul razboiului. Dardan nu mai era elin. Ca sa justifice însa acest razboi crud si ca sa-i dea noblete. dupa cit s-ar parea.

Paris îi da marul discordiei încîntatoarei Afrodita. unde pruncii nedoriti sînt aruncati prin paduri sau pe stînci.e. s-a distrus la Dresda.. în schimbul marului de aur. fara minte. si în folclorul altor popoare se gaseste motivul acesta.a. într-un decor exuberant. în timpul scaldatului ii cade însa o frunza de tei pe umar. pentru ca fusese eliberat din robie. se vede cum Afrodita. In pictura moderna. 6. De aceea au lucrat Poseidon (zeul care întruchipa apa) si Apolo (caldura soarelui). fiind înlocuit cu cel roman. în mina dreapta tine torta. uneori vîrînd discordia. în legenda Nibelungilor. Artistul a stiut sa puna pe pînza. Podarce însemna : pas usor.. Torta care aprinde vrajba si o atîta tot mai mult. 5. . Pe urma i s-a zis Priam. eroul german Sigfrid se scalda în sîngele unui balaur ca sa devina invulnerabil. Apolo a trimis ciuma în Troia. 15.n. Hecuba. si aici va fi locul unde îl va lovi mai tîrziu dusmanul. în literatura însa numele de Odiseu nu este aproape deloc folosit. în româneste. unde domnea regele Priam. Pe tarmul apelor ce se afla între insula Eubeea si Grecia continentala. sa-si tradeze casnicia. Lânga el este zeul Eros. un monstru.Aflatul".a si dezlantuit urgia. Într-un basorelief din secolul al III-lea î. Regele i-a promis-o. a creat o mare opera Rubens. (Vezi de pilda basmul "Valul miresii" din volumul "In tara legendelor"). care-i cinta peripetiile. Mai la o parte sta Paris. Ca sa-l pedepseasca pe Laomedon pentru lipsa lui de cuvînt. fiind prea putin cunoscut. si sa alerge dupa zvînturatul tînar din Troia. 14. 12. încît Elena îl îndrageste si. Pentru ca în vazduh pluteste zeita Eris. alteori rapind mireasa sau scufundînd palatul. pe drumul întoarcerii acasa. A început ruina Troiei. s-a dus cu armele asupra lui Laomedon si l-a pedepsit. O pictura asemanatoare. salvati si adusi din nou în casa parinteasca. 227 11. Numele adevarat este Hecabe. pentru ca acest fiu al lui Laomedon era un alergator de frunte. în culori maiestre. tinlnd-o de umar pe sotia regelui din Sparta. este ga.ta sa-si paraseasca sotul. . se cheama "Odiseea". dupa sfîrsitul razboiului troian. ca jertfa. 8. în schimbul unor daruri de pret. 7. Heracle a ucis monstrul. în timpul razboiului. de o mare valoare. Astfel. o convinge. ii gasim iarasi în basmele si legendele noastre. Din clipita aceea Paris . Atena si Afro-dita. 10. Ea are în mina stinga un sarpe. Cimentul se usca la soare si lega pietrele mai bine. Vlise. si în folclorul românesc se gasesc basme ca . a fost pictata pe zeci de vase din vechime. dar sînt gasiti. amenintarea sumbra. Scena alegerii celei mai frumoase zeite. Zeul îl face mai frumos si mai atragator pe Paris. 13. "Fat-Frumos cel gasit pe munte" s. se foloseste cel dat de romani. 9. De aceea Heracle. dupa ce a scapat din nclavia lui Euristeu. De aceea marea poema epica a lui Homer. Se crede ca fetele au fost în numar de douasprezece. Numele adevarat al lui Ulise este Odiseu. care închipuie veninul ce otraveste inima si face sa se nasca ura.nisip si apa. Dar Laomedon nu i-a mai dat-o pe fiica lui de sotie. fiica lui Laomedon. pictata de Giorgione. adica rascumparatul. daca i-o va da de nevasta. orasul înfloritor. iar Poseidon. dlnd la o parte întelepciunea si puterea . 16. pe tema aceasta."învingatorul". dar.fa-cînd marea greseala de-a prefera desfatarea. Motivul CM vrajitoarea care strica petrecerea sau nunta. tara. dintre Hera. Acesta trebuia s-o primeasca pe Hesiona. ca altadata Perseu pe Andromeda. Heracle s-a oferit s-o scape pe Hesiona.

17. 229 Pîna ce zeii statura departe de tabara. crestele toate-ale muntelui Ida. spunîndu-i în felul urmator : "Armia tu întocmeste-ti acum dupa neam si-nrudire. Nui ramînea poporului decît sa-si arate. Poseidon razguduie jos în adîncuri Nemarginitul pamînt si muntii cu piscuri înalte. cu arcul. ca leul Ahile Iar se ivi la razboi dup-asa îndelunga sedere. Zeul Cutremur Poseidon si daruitorul de bunuri Hermes. Cu cit era mai pretioasa jertfa. 20. fiecare Tot se uita cu uimire cum iutele-Ahile în arme Strafulgera între-ahei ca urgia barbatiilor. cît si acela al ostenilor au fost mult exagerate. Zeii îndata pornesc la razboi împartindu-se-n doua . Chiar daca singur Ahile s-ar pune cumva cu troienii. De fapt. 21. 22. în primul rînd. 'Naltase Vrajba cumplita ce-ntarta multimea. Dar pe troieni îi cuprinse un tremur grozav . Mai mare decît ginta era fratria. si tipa Groaznic Atena ba-ncoace la sant. Volnic e-oricine cum vrea sa-i ajute pe unii sau pe-altii. basileul. Intîmplarea este povestita de Euripide în tragedia : "Ifigenia în Au-liaa". Bubuie strasnic în nouri al lumii sii-al zeilor tata Sus din Olimp . Ba pe troieni îmboldind cu tipete de pe cetate. Tremura poalele.. Falos de putere. acuma de-o parte si alta zoreau fericitii Zei sa se bata . avea si-un sfat al lui sau un consiliu. Ares. Se-nfiorau la vederea viteazului si înainte. Elinii socoteau ca nici un lucru de seama nu se face fara sacrificiu.Eu sta-voi aici în Olimp pe o culme si voi petrece privind. chiar ei înde-ei îsi dau crîncena harta. tot nobilimea hotara. Regele. prin strigate. Iara mai multe fratrii formau tribul. Darmite acum cînd el e turbat ca-i ucisera sotul . aheii Nu mai puteau de mîndrie. istet ca nici unul. 24. 23. Leto si Xantos în urma si galesa zîn-Afrodita. Mi-e sa nu surpe în ciuda ursitei chiar zidul cetatii". Astfel. Iara în timpuri grele. basileul putea sa cheme si adunarea poporului sau a ostirii." 228 si zice înteleptul Nestor astfel pentru ca în epoca homerica unitatea sociala de baza era ginta paterna. dintre reprezentantii cei mai bogati ai gintilor. adica grupul de persoane ce avea un stramos comun în linie directa barbateasca. . dezaprobarea sau aprobarea fata de-aceste hotarîri. Neamul pe neam sa se-ajute la lupta si ruda pe ruda. 18. 19. Ares. s-a dus la troieni si pletosul Febos-Apolo cu el si Artemida cu tolba. Urla si Ares în fata-ii asemenea negrului vifor. Taurida nu este altceva decît Crimeea.. Asta vorbi Cel-de-sus si aprinse nestinsa-nfocare. "lliaaa" nu cuprinde decît sfîrsitul razboiului troian. N-ar putea dînsii cu el sa se tie pe loc o minuta. dupa zidul ahaic. Dar mai pe urma cînd olimpienii iau parte la lupta. în adunarea asta. Batrînul Nestor. îl sfatuieste pe Agamemnon sa-si organizeze oastea. Merge la tabar-aheilor Hera si Palas-Atena. înteleptul. sa îi aprobe masurile pe care le lua. Vasele-aheilor si se cutremura-ntreg Ilionul. Atît numarul corabiilor. Hefestos Vine soldis dupa ei si-si deapana slabe picioare. Voi zeii ceilalti dupa voie Mergeti la Troia pe cîmp unde lupta troienii si-aheii. Homer ne cînta în versurile nemuritoare ale "Iliadei" cum Zeus a grait spre zei: "". Ba de pe Dealul Frumos da fuga spre rîul Simois. Insula Sciros. din coif stralucind. format. dupa cei noua ani de asediu. cu atît succesul era asigurat. Ba pe la tarmul batut de talazuri da chiot puternic.

Tremura Pluto în iad. Deci Aias pîngarise lacasul. ca sa poata aduce în apele marii urna fiului ei iubit. si de spaima Ţipa si sare din tron ca nu cumva zeul Cutremur Cu zguduirea-i de sus sa crape pamîntul si pamîntenii si zeii sa-i vaza cu ochii locasul Muced si negru. 28. care se gaseste în tezaurul artistic al Ermitajului. pentru ca . 21. sculptat în secolui întîi. care îi ocrotise pe-ahei si-i ajutase sa nimiceasca Troia. cu pietre. al umbrelor Domn. care îi stranguleaza fiii si îl musca chiar pe el de mijloc. ca sa le fie mai lesne cînd trageau cu arcul. . a creat o noua opera tragica poetul francez Racine. este în mijloc si se lupta cu cei doi serpi mai grosi ca bratul si lungi de doua ori cît omul.. Polidor si Ate-nondor din Rodos.. O tragedie. Un grup de marmura vestit. Aceasta înduiosatoare întîmplare a fost pictata pe un vas antic de-o frumusete exceptionala. pe aceeasi tema si cu acelasi titlu. Aias urma sa fie Licis. 230 ÎNTOARCEREA AHEILOR ÎN ELADA RĂZBOIUL CE DURASE ATÎTA TIMP ÎN TROIA acum se ispravise. Ea a inspirat adeseori pe artisti. Dealtfel. au stat acolo secole întregi. batrînul preot.ele îsi retezau de mici copile unul dintre sini. Dupa datina veche. pe coastele Troadei. Amazoana s-ar tîlcui din limba vechilor greci prin "fara sîn". Aias de la Locrida savîrsise o crima. de catre sculptorii Agesandru. a creat în antichitate Euripide . ca si monumentul de marmura. în sacrul ei lacas. însa. Atunci Palas-Atena. pe tarm. Artistul care a facut calul de lemn se numea Epeios. Supararea aceasta îi va costa pe-ahei mai mult decît razboiul în toti cei zece ani. Troia fusese arsa pîna la temelii. Laocoon.. 30. preoteasa si statua zeitei. urna a fost luata de valuri. Mai sînt numai putine clipe si toti trei vor fi ucisi de serpii zeului Poseidon. "Andro-maca". pe un promontoriu numit Sigeion. s-a mîniat de moarte. Valurile au navalit pe promontoriu si muntele s-a spulberat. dar lupta este pe sfîrsite. vreme de zece ani.asa cum s-a spus .» 25. ne înfatiseaza scena aceasta cu un dramatism fara pereche. Asta. 26. Fata care ajunsese sotia lui Ahile se chema Deidamia. si se vedea de la mare departare de catre toti corabierii. scîrbit si de zeii : asa zgomot facura Zeii cînd se înclestara-ntre ei pe cîmpie. fara voie. ce luptase plin de înversunare. Ba i se sfarîmase si statua zeitei pe lespezi. Vn cîntec vechi spunea ca Tetis urzise dinadins întîmplarea aceasta. Jalea Andromacai este unul dintre cele mai zguduitoare cîntece din marea poema "Iliada". Fiii cauta la el sprijin .. însa urmarile grozavului macel abia se începeau. Atît doar ca eroii nici n-au vrut sa auda ca Aias. aceasta opera a stabilit si reputatia poetica a renumitului scriitor francez. Muntele acesta ridicat de greci deasupra mormîntului lui Ahile. cum spuneau grecii. aproape de strîmtoarea Helespont. oricit se încordeaza Laocoon. în bucati. sa fie omorît. cînd a venit o mare furtuna. 31. trimisi la rugamintile Atenei. iar în secolul al XVlI-lea. 29. pîna într-o buna zi. Preoteasa Atenei fusese-m-bratisata de Aias. înaintea erei noastre. intitulat "Laocoon".

si cu mare greutate au izbutit. pe care-o pregatise ca sa-si ucida soata. îti voi fi credincioasa. Ochii ei cei albastri îi muiau inima regelui Menelau. Apoi. fie-ti mila. Regele Menelau si soata lui. au plecat mai departe. a grait Menelau. Vroia sa-i mai loveasca cel putin înc-o data si sa-i împiedice pe-aheii ce-i ura s-ajunga în Elada.ce tinuse cu Troia în razboi .a sagetat cîrmaciul1 corabiei regale. trasese o sageata. cu carul din petale de flori de trandafir. preafrumoasa Elena. cel tras de porumbite. îsi pastra fragezimea si era mai frumoasa decît în tinerete. sa-si i revada Sparta. 232 Astfel rostea odrasla lui Zeus si a Ledei. Dragostea izbucnise din nou. Simtea cum se topeste toata mînia-i crunta ca primavara gheata. Se zice ca barbatul fusese hotarît sa-si ucida nevasta. munti. cînd iese soarele si-o schimba în pîraie vesele.Vîntul este prielnic.. m-a sagetat în piept cu-o sageata muiata în fiere si venin.. navalnica. Mai bine te îndura si ia-ma iar la Sparta. Elena. în fata lui. c-un nou cîrmaci. M-a-ndemnat Afrodita. din care am plecat acuma zece ani.. ce-l facuse de rîsul întregii omeniri. umila. zeul înaripat. Pe fata ei frumoasa. cum era datina.. pe vaile din. însotita de Eros. Pentru ca. fiul ei. Dar le-a trimis Poseidon o furtuna grozava. Afrodita. A luat-o pe Elena în brate si-a dus-o la corabii. Apoi a dat cu fala semnalul de plecare corabierilor sai : . Corabiile aheie. Flota s-a risipit. Iubirea renastea în pieptul regelui. barbatul si-a zvîrlit sabia. de asta data-n pieptul regelui Menelau si îi reaprinsese dragostea-n vîlvatai.. Menelau si ostenii i-aa ars trupul pe rug si i-au facut o slujba. apoi.. mai întîi. Fapta am savîrsit-o din voia zeilor. Elena. rege. Asta pot sa ti-o jur. si Eros. Dar nu era asa. vreme de sapte ani. lacrimi curgeau siroaie si îsi cerea iertare.O. Iar Eros.Menelau porneste spre patrie. cu glas întretaiat de plîns si de suspine : . prin tari îndepartate : Cipru. la porunca zeitei Afrodita. Doar în putine zile vom vedea iarasi Sparta si palatul dorit. Am suferit destul. si. au fost siliti de Ares sa rataceasca. se coborîse iute din înaltul Olimp. Desi trecuse vremea. cazuse în genunchi. împreuna cu Elena Menelau se-mpacase cu soata lui. 233 . pentru sotia sa. Libia si Egipt. E drept ca prin legende se spune ca zeita iubirii.. Asa crezuse el ca în putine zile se vor întoarce-n Sparta. si sa pornim spre casa. biruitor. zgomotoase. pentru sotia lui care îl parasise. Fenicia. reîntîlnindu-si sotul. regina ce fugise cu Paris de la Troia. în cea mai mare parte. cum. Apolo . nu ucide pe fiica puternicului Zeus si a reginei Leda. necum. Insa mîndra Elena. Iar fata ei era nespus de-ncîntatoare. s-au sfarîmat de stînci.. pe lînga capul Su-nion. la Troia. va-zînd-o pe Elena ca-i în primejdie. la urma. Ridicati pînzele corabiilor noastre.

fiind acum semizeu. cuprinsi de-un simtamînt de teama. Aicea. gloria oamenilor. Ahile si Elena se asezau la masa. în acest fel zeita cu bratele ca neaua rasplatea pe eroul ce biruise Troia. zeita nereida. Ahile s-arata la pupa-nves-mîntat în straie de razboi si le-arata cu mîna încotro sa cîrmeasca. Ba unii povesteau ca s-auzeau de-acolo si zgomote de arme. umbra celui rapus a fost luata de Tetis. pescarusi si alte zburatoare 8. ca semizeu. Aceasta bogatie au vrut s-o stapîneasca vitezele-amazoane. Amfitrita. dupa moarte. Poseidon a-naltat în Pontul Euxin o insula frumoasa. si chiar acei învinsi sînt înca proslaviti.Hera i-a daruit-o de soata. divinul cîntaret. Aici si-a asezat zeita nereida pe fiul ei Ahile. argint. se asaza în insula Leuce. Aceasta melodie era fermecatoare. care îi era mama. în orice seara. si daca vreo corabie se afla în furtuna si îsi cauta scaparea în insula Leuce. Nimicirea amazoanelor In insula Leuce traiau si multe pasari : porumbei. casâtorindu-se el cu frumoasa Elena Legendele mai noi spuneau ca. si datorita lui. Elena a fost luata de Hera din Olimp si data de sotie eroului Ahile. pe Elena. Patrocle mai traieste. Stropeau cu îngrijire tot templul lui Ahile. S-au urcat pe corabii. pentru ca-n preajma ei marea se-nvolbura. In timp ce în Troada aheii au ars trupul eroului Ahile. cea rapita de Paris . îi faceau multe daruri : aur. dupa moarte. si pentru ca-ndragise. cel mai viteaz erou din razboiul troian 5. Atît de multe daruri se aduceau în templu.rostea în vers Ahile . El a catat cu ochii-i . Ahile s-a schimbat din om în semizeu. gloria suferintelor îndurate de mine. Caci. A fost o nunta mare în insula Leuce. la care au venit Poseidon. si-apoi s-a ridicat un templu maiestuos. iar prietenul meu Aias s-aseamana cu zeii. strigate de razboi si tropote de cai. De-aceea si-au facut corabii maiestrite. a savîrsit o vraja.desi pastrase taina ascunsa-n inima . însa marele-Ahile. ca toti marii eroi 2. lira mea azi va cheama : slaviti-mi pe Homer. obiecte si stofe pretioase. si-au pornit spre Leuce. izbindu-se de stînci si stropind-o cu spuma. nimfele nereide si geniile toate din Pontul Euxin si chiar din Meotida 6. pe mari. faima si renume . ajutîndu-l pe Priam. din marmura ca neaua. cu voia lui Zeus. ajuns un semizeu. în Leuce. parca o-ncercuia c-un brîu larg de argint 4. si. maturînd lespezile cu aripile lor.voi care locuiti pe coastele manoase ale acestei mari. Insula a cladit-o Poseidon furtunosul. femeile acelea care luptasera cu Ahile la Troia. încît se adunase o mare bogatie. din mîlul ce-l purtase Istrul în drumul sau din Scitia departata pîna la gura Psilon 3. eu înca n-am murit. De-atunci. Ele plecau în zori. La rugamintea mamei. cu caii lor cu tot .Ahile. laudîndu-l pe poetul ce povestise-n versuri greul razboi troian '. Iar acest nou tarîm a fost numit Leuce sau insula cea alba. datorita lui. corabierii îsi opreau vasele si ascultau. si. "O. si Ahile cînta. pe mare. în viata. îsi muiau penele în valurile marii si se-ntorceau pe tarm. corabierii salvati de Ahile. laudati în cîntece si Troia nu-i uitata".

trîntind pe amazoane cu fruntile-n tarîna. catre Sparta. Dar cea mai grea din toate. a catat cu ochii lucitori spre muntele Olimp si a strigat din rasputeri : . deasemeni. trosnind cumplit. cu gîndul so-mblînzeasca pe zeita Atena. Cerul se coborîse pîna deasupra apei. . Terminînd deci cu slujba si jertfele-n Troada. mîncîndu-le cu totul. Parea ca marea fierbe într-un cazan adînc. caii s-au scuturat. risipita pe fundul clocotitoarei mari. spre adîncuri. cum stiti. si cum era voinic. din cetatea lui Priam. povestite-n legende. vreme de sapte ani .au sosit iar acasa si-au vietuit. Dar în cîteva zile au început furtuni. Sa ne întoarcem însa din nou" în fata Troiei. Apele-au navalit si au purificat pamîntul insulei de sîngele varsat °. ostenii înecati si toata avutia ce o purtau cu ei. si data lui Ahile. de solduri. Pedepsirea lui Aias din Locrida Toate aceste fapte. Insa eroul nostru nu s-a lasat tîrît de valuri. Intîrzia acolo. s-a iscat o furtuna ce-a scufundat în mars corabiile pe care venisera-n Leuce vestitele-amazoane. în palatul din Sparta. Astfel au fost pierdute în apele adînci cele mai multe vase. îi ridica sanctuare si-i tot aducea jertfe zeitei purtatoare de coif si de egida. a fost dezlantuita aproape de Eubeea. ce era suparata fiindca nu-l pedepsise pe Aias din Locrida. Tot în aceeasi vreme. mai înfricosatoare. dupa ce Menelau si frumoasa Elena . Dupa ce Menelau plecase cu Elena si-o parte din corabii. sute de primejdii. vesel. a izbutit s-ajunga pe-o stînca de la tarm. vînat si mohorît. si. regele Agamemnon mai zabovise înca o vreme în Troada. ca si ostenii lui sa se urce-n corabii si cu totii sa plece spre dorita Micena. si ca s-o îmbuneze. în drumul catre casa. fara a fi întrebata. Iar vîntul împingea corabiile-aheie spre stîncile din coasta unde. Sub privirea aceasta. cu mila ta spre noi si nu ne oropsi în drumul catre casa ! se ruga Agamemnon de falnica Atena. pe mare. ca niste lei fla-mînzi.crunti si strapungatori spre caii ce purtau oastea de amazoane. si soata lui Elena a fost luata de Hera.întorsi din rataciri care-au 234 235 durat. semizeul Ahile a chemat apele Pontului Euxin peste insula sa. a fost sparta-n bucati corabia pe care calatorise Aias. zeita. regele Agamemnon a poruncit. se sfarîmau în tandari. dupa ce a fost arsa. si sa aflam ce soarta au mai avut si ceilalti ahei ramasi acolo. si au plecat pe mare. de pîntece. muscîndu-le de brate. Printre aceste vase. N-avea de unde sti ca ea-i si presarase zeci. un timp.Apleaca-te. La început n-au fost pericole prea mari. Menelau a-nchis ochii. Furtuni nenumarate. s-au petrecut tîrziu. ci s-a luptat cu ele. Dupa osînda asta. S-a catarat pe stînca. sforaind ca turbati. acel ce-i pîngarise templul sau de la Troia. Apoi s-au repezit. iscate de Poseidon la cererea Atenei.

Pornise iar furtuna. La capul Cafareu al insulei Eubeea rasar mai peste tot colti mari. a racnit din apele marine furtunosul Poseidon. tatal lui Palamede.. acel ce porti alge în paru-ti ud si esti rege pe mari. regele Agamemnon a plutit mai departe cu bruma de corabii ce îi mai ramasese. care se pravaleau în apele adînci1!. .. aflati ca n-am murit. varul lui Agamemnon. si s-a-ncruntat amarnic zeul marii. Acum. Înecarea corabiilor la capul Cafareu Dupa-ntîmplarea asta. si-abia într-un tîrziu au izbutit s-ajunga acasa. Poseidon..Voi. vazîndu-l pe eroul ce-i pîngarise templul ca mai traieste înca. Era vasul regal.. care era mai bun ca toate celelalte. Se mai vede si astazi cum a fost rupta-n doua. însa si el lovit de stîncile din tarm si-aproape plin de apa..vasele s-au ciocnit de coltii ascutiti si. rînjiti din ape. nu i-a fost credincioasa. a crezut ca-i un port. Palas-Atena si tu. Agamemnon este ucis la-ntoarcerea acasa de sotia necredincioasa Atîta ca în timpul cît lipsise-Agamemnon. si rid acum de voi. Minata de-Afrodita. care-i minasera pe-ahei pîna-n Troada. Ai sa pieri. tîrîndu-l si pe Aias. si-a lovit cu tridentul acea stînca înalta pe care statea Aias.. vrusesera sa piara cel care cerea pacea.. dusmana grecilor din razboiul troian. Iar vuietul furtunii a stins pe totdeauna gemetele de moarte ce le scoteau ostenii regelui Agamemnon. aflînd Nauplios ca se apropie flota.. într-o noapte neagra. nu mai plutea pe mare decît un singur vas.. corabiile lui s-au scufundat în mare. si. Astfel l-au pedepsit Atena si Poseidon pe-acel ce avusese curajul sa-i înfrunte. ha ! si am scapat.. zei... Stînca s-a despicat10.-omenesti am razbatut prin valuri. eroul ce fusese osîndit în Troada si omorît cu pietre. N-ai pierit ?. Atena si zeita cu bratele ca neaua. sotia-i Clitemnestra. preacruntule Poseidon. ce se chema Egist. de apa. si. S-a-ndreptat într-acolo cu corabiile sale.N-ai pierit ?. Cînd s-a sfîrsit furtuna si s-au ivit iar zorii. Nauplios a aprins pe-aceste stînci un foc.. Cu greu au izbutit de-au plecat mai departe. ha. sora mîndrei Elena. Flota tocmai trecea prin apele acelea adînci. vazînd Agamemnon foc scînteind pe tarm. 236 Va-nchipuiti atunci cum s-a mîniat Atena.. la Micena. Vîntul batea avan si azvîrlea-n corabii munti negri. Credea ca s-au sfîrsit necazurile pe mari prin pierderea lui Aias. . grei. una dupa alta.zei ! . Numai ca în Eubeea domnea pe-atunci Nauplios. Dar dintr-odata . clocotitoare. Cu bratele acestea puternice.. Au înfruntat si alte furtuni si lupte grele. regina Clitemnestra a îndragit pe-un altul. a vrut la rîndu-i sa plateasca regelui Agamemnon moartea fiului sau. 237 Au plutit ei pe mare. Iar partea despicata s-a pravalit în valuri.

a-si dezbraca armura . Fusese înjosita de nemilosii-ahei. o sfatuia sa fuga. Dar. Iar soata-i. pe tarîmul Focidei. Fata cazuse roaba lui Aias . si. si regele-Agamemnon o luase la Micena. si-a lepadat mantia. si-astfel sa te purifici de sînge si de colb. curtenii îl aclamau pe rege. si adunati. fiindca se întorsese biruitor din Troia. stînd lînga Clitemnestra. fiindca o îndragise pe copila lui Priam. Cînd au distrus aheii bogatul oras Troia. Clitemnestra. în palat.Dorind sa nu-i soseasca sotul pe negîndite. Egist pîndea la usa cu-o sabie în mîna. In Lemnos s-au zarit coloanele de flacari. stapîne. . cînd a aflat c-aheii au biruit Troia si se înapoiaza sotul sau. 238 Razbunarea lui Oreste îndata dupa crima 12. pe coastele Eladei. focul s-a ridicat în sus pîna la cer. larga si-mpodobita cu sculpturi si cu aur. cununa de pe cap si batul ei profetic. a vrut sa-l si însf ace pe vicleanul Egist si sa-i scurteze viata. Nu vroia sa traiasca o viata de robie. Asa. însa micul Oreste fusese luat de doica. Trîmbitele sunau. Vroia sa o ajute. si nu mai sînt primejdii. dar acesta pierise-n apa marii . L-a-mbratisat cu dor. vestea a si sosit într-o singura zi în orasul Micena. care se savîrsise acolo. Chimvalele la fel. trufas. E lesne de-nteles ce-a fost pe Clitemnestra. ce se numea Oreste. aceeasi ce lovise în frunte pe-Agamemnon. Acolo adasta securea uci-gasa. însa l-a aparat regina Clitemnestra. fara sa se teama. Agamemnon. vazînd-o pe Casandra. cu sfatul lui Egist. si toata numai zîmbet. stia ca e acasa. Regele din Micena s-a învoit. dînd veste ca orasul lui Priam a cazut. îndata dupa moartea regelui Agamemnon. urgisita Casandra. si a cazut pe lespezi. Regele Agamemnon s-a încurcat în val.. care se ridicau din zidurile Troiei. . dusmanul sau Egist voise sa-i omoare si unicu-i baiat. l-a poftit în palat pe sotu-i Agamemnon. la fel ca într-o plasa. i-a glasuit regina. Sub îndemnul zeitei.. si scutul. Regina Clitemnestra îl conducea pe rege într-o sala de baie. te rog sa faci o baie. A intrat în palat cu celelalte roabe aduse de la Troia. Egist s-a-nvesmîntat în hainele regale si a iesit în piata orasului. Multimea înfuriata de crima odioasa. Se spune ca poporul. a dat încolo lancea. regina Clitemnestra a si zvîrlit asupra-i un val lung si tesut din fire foarte tari. din munten munte. cu chipul luminos si cu privirea buna. Din Lemnos s-a vazut pîna departe focul. Regele a intrat în baie sa se scalde. cum l-a vazut singur. în acel ceas de spaima. Atunci locuitorii marei insule Lemnos au aprins si ei focul pe o creasta de munte. fireste .Intîi si-ntîi. si dus în alta tara. Ea a strigat ca fapta era o razbunare pe regele-Agamemnon. regina asezase pe-un munte foarte-nalt o straja zi si noapte. si sabia. l-a lovit cu securea în frunte de trei ori. Dar ea îsi dorea moartea. ea s-a facut ca este nespus de bucuroasa.

Iata care-a fost soarta celor doi frati atrizi : Menelau si-Aga-memnon care au distrus Troia cu cetele de-ahei. s-a-nsurat cu printesa Electra. cu sila. Fugi departe !. Pilade. a trebuit s-aduca din tinutul Tauridei o statua-a zeitei caste a vînatoarei. Ele s-au asezat într-o pestera larga. Oreste-a crescut mare. fecioara Ifigenia.. chiar sub areopag. unde zace si-acum. poate-l si rapunea. Ba. Pîna-n cele din urma. Oastea lor a pierit la-ntoarcerea spre casa. dupa fapta grozava savîrsita. si toata bogatia jefuita la Troia a fost pierduta-n ape. ducînd cu ei chipul de piatra al zeitei. A început o lupta. El a fost urmarit de crudele erinii . tronul lui Agamemnon... cum cerea datina. pe mare. zicînd ca fapta îui a fost cu totul dreapta. Oreste s-a-nscaunat pe tronul parintesc. însa alte erinii l-au lovit mai departe pe tînarul Oreste.Departe. Iar Ifigenia s-a facut preoteasa într-alt templu maret al preacastei zeite m.. Zeitele erinii l-au urmarit mult timp. Vreo cîtiva olimpieni au hotarît sa-l ierte. fiul lui Agamemnon vicleanului Egist. sus. rudele au îndurat la fel. Ajungînd în Micena. pe careodinioara regele Agamemnon vrusese s-o jertfeasca pe-un altar în Aulida . Pe nume Frontis. Parte dintre erinii si-au curmat urmarirea. pentru ca-si omorîse pa propria lui mama. în Focida. a avut de-ndurat chinuri nenumarate. De nu era Electra.Fugi. Plin de durere-n suflet a sagetat-o-n piept. însa o lupta scurta 13. si. Oreste si Ifigenia s-au cunoscut ca frati. sub furtuni.. cu o secure-n mîna. învinsi sinvingatori au suferit din plin. Oreste s-a întors spre mama ucigasa. sora lui Oreste. Statua fermecata. Note 1. frate !. Au plecat împreuna spre patria dorita. i-a glasuit. S-a-nfatisat acolo drept un sol din Focida si-a patruns în palat. Electra i-a strigat : . si nu avea alt gînd decît sa-i pedepseasca pe cei doi ucigasi. Dar în templul zeitei slujea. a plecat la Micena. în e] ardea faclia urii razbunatoare. Dupa multe necazuri.. Prietenul credincios al regelui Oreste. Zeii ce-i atîtau sa plece la razboi i-au asuprit pe urma. ce se numea Pilade. El a plecat alaturi de prietenu-i Pilade. S-au numit eumenide si-au ocrotit orasul atît de drag Atenei15. Oreste. . se spune ca Oreste ar fi fost judecat de zeii olimpieni în orasul Atena. Ca sa scape cu viata.ca flota aheiana sa poata sa porneasca spre coastele Troadei.. prietenii. Am venit sa-ti platesc moartea tatalui meu !.Eu sînt acel pe care tu ai vrut sa-l rapui. pe stînca lui Ares14.geniile infernale 239 trimise sa-l rapuna si sa-l duca-n Infern. si Egist a cazut cu toate ca regina sarise în ajutorul lui. Oreste era tare si priceput la arme .. Regina te pîndeste si vrea sa te omoare pentru iubitul ei. Regina Clitemnestra îsi meritase soarta. însotit de un prieten... ajungînd flacau. ca preoteasa. . pîna si urmasii.

Istorii nu confirma aceasta lupta si nici pe amazoane. ori de cîte ori acestia ar fi vroit sa-i urgiseasca. Dealtfel. în acelasi timp. între stînci. Noi îi zicem Leucei: Insula serpilor. Asa povesteste scriitorul Filostrat din. Motivul acestei legende. vreun macel în ostrovul cu serpi. ttsneste insa Clitemnestra cu o secure-n mina. din cel de-al doilea secol al erei noastre. nu se stie de n-o fi fost vreodata. prin intermediul rugamintilor mamei sale Tetis . care erau atît de inventivi. Este vorba de stînca numita Gerestes. Daca este asa sau altfel. 7. Poate niste razboinici or fi rapus cu armele vreo ceata de femei. si a Atenei. Se afla si în basmele noastre.2. Nu stim ce se ascunde sub cîntecul stravechi despre Insula serpilor.ra un fel de erou national. povesteste moartea reginei Clitem-. Ei îsi închipuiau ca eroii . ca sa le nimiceasca. într-un desen pe-un vas. 240 4. fata . Titlul a fost dat simbolic de poet. Hef orele erau niste femei care-i jeleau pe morti si faceau libatiimi pe mormintele lor. a Herei. pe furtuna. elinii au nascocit aceasta interesanta legenda. creînd povestea asta. el se bucura si de protectia anumitor zei: în primul rînd a lui Zeus. în felul acesta povesteste un alt scriitor : Flavius Arrianus. pretindea ca acest atac al amazoanelor în Insula serpilor s-ar fi petrecut în anul 168 al erei noastre. Oamenii din antichitate au nascocit ideea ca eroii deveneau în cea mai mare parte semizei. poetul Eschil ne cînta cumplita in-tîmplare. un omagiu neîntrecutului poet elin. Marea de Azov. 6. 9. neveninosi. pe la spate. 5. Dintr-o alta încapere. 10. Totusi. 11. Psilonul era Sulina de astazi. al regelui care atrage cu ajutorul focului corabiile. adu-cînd indirect. secolul întîi al erei noastre. Iar grecii. îl vedem pe Oreste vîrîndu-si palosul razbunator în trupul lui Egist. nestra. se vede si Electra. or fi vrut sa înnobileze acest macel crud. în tragedia "Hef orele". pentru ca ar fi vietuit acolo niste serpi mici. cumva. 3. negri. Homer. adica tot un jel de zei. 12. noi nu avem de unde sa cunoastem. 13. F. din nu stim care pricini. datorita urii ei nemarginite fata de troieni. Mai încolo. si în acest fel ar fi putut sa scape de multe neajunsuri sau sa capete ajutor în împrejurari grele. Ahile reprezenta pentru elini vitejia si curajul desavîrsit în razboi. care-si scalda si astazi coastele în apele înspumate ale Marii Negre. ca sprijinitoare a celor mai mari eroi. Vazînd ciudata ei forma. în acest fel. Eschil.vor mijloci pe Unga zeii olimpieni. si este gata sa-l loveasca pe feciorul sau. în "Heroica" sa. în tragedia sa "Agamemnon". 8. Regele învins da strigatul de moarte. a fost preluat de folclorul multor popoare.ca-re-i iubeau si luptasera în viata pentru pamînteni . filozof si istoric totodata. Filostrat.

dupa ce se întîlnesc în pace la Micena. Atîta ca-n timpul cît fusese plecat în crunta batalie. pe Filoctet. ca sa se poata apara. Dar pe Ahile-l adusese în tabara lui Agamemnon. ca sa asigure victoria cetelor regilor ahei. în fata lor. Acest lucru se arata în alta tragedie a lui Eschil. regele tarii. îi chema ademenitoare si-si legana. cladit de doi zei olimpieni.lui Agamemnon. în zari. cu securea. poate aheii erau zdrobiti de dîrzul Hector. priceperea si dibacia. în care îsi avea caminul. Fara de el. Ulise. îl vesteste pe Oreste. Acest erou întruchipeaza întelepciunea. 15. Insa. ar fi ramas poate întreg. 14. Sînt unii învatati care asemuiesc tragedia lui Eschil cu o alta 241 . Fetele lor exprima iubirea ce si-o poarta. lînga fecioru-i Telemah si linga draga-i Penelopa. el a facut tot ce-a putut. creata de Shakespeare. prin istetimea sa. ispravindu-se razboiul. "Eumenidele". Neoptolem si alti eroi. împreuna cu mama necredincioasa. Ulise si-a urcat pe cele douasprezece corabii ce leavea. . Ulise nu dorise acest razboi atît de crud. Fara de el. iara vîslasii-au chiuit. tinârul print Harnlet doreste sa razbune moartea tatalui sau. si "Eumenidele" compun laolalta trilogia "Orestia". PĂŢANIILE LUI ULISE AHILE-A-NSEMNAT VITEJIA în marele razboi troian. cu vorba sa mestesugita. Zidul nebiruit al Troiei.. Ziua era plina de soare si marea lucie. nici n-ar fi fost mestesugit calul de lemn. nu vedea-n visurile lui decît Itaca. . oastea care-i era încredintata. calda si sincera. Intîmplarile acestea atît de zbuciumate au fost povestite de Euripide în tragedia lui "lfigenia în Taurida". intrat în batalie. 16. Electra îsi tine bratul cu dragoste de sora pe umarul voinic al regelui Oreste. N-avea alt gînd. numita "Hamlet". Greu se urnise de acasa. paladiul nu ar fi parasit orasul regelui Priam cel batrân. El a adus noi luptatori. Zarind-o Electra pe Clitemnestra. La fel. alta dorinta mai fierbinte. Într-un grup statuar din secolul al V-lea înaintea erei noastre ne sînt înfatisati Oreste si Electra. valul cu murmure placute. ucis prin uneltirea tinui unchi criminal. Acuma. aidoma unui cîntec drag.opera. cu mintea lui nascocitoare.Heforele". culme a artei lui Eschil. si vîn-tul a suflat în pînze. Piesele : "Agamemnon". Areopagul. decît sa se întoarca acasa J. în fata Troiei. Ce-i drept. patria sa cea mult iubita.

I-au nimicit pe toti barbatii. Doar doisprezece soti mai zdraveni si curajosi urmau pe rege în tara asta misterioasa. Urcîndu-se pe acea coasta au întîlnit o pestera. lasînd corabia pe apa. astfel dobîndita. în pestera ciclopului Polifem Plutind ei apoi mai departe. Au luat întreaga avutie ce se gasea-n orasul lor. ferita într-un golfulet.. niste ciclopi. au întîlnit o insula care era plina de capre. facuta dintr-un trunchi urias. Trecînd apoi de insula. Era ciclopul Polifem. acolo. O pestera înalta. calatorii s-au minunat nespus de tot ce ochii le vedeau. si trei dintre însotitorii cutezatorului Ulise. si. si el patrunse-n pestera. femeile si fetele. a dat porunca celorlalti sa-i ia cu sila. I-au spus Insula Caprelor 5. pe care salasluiau niste uriasi c-un singur ochi. Acestia se hraneau cu lotus. Au mai plutit o saptamîna si-ncâ cinci zile pe deasupra. au împartit-o-n mod egal3. Vroiau sa se arunce-n apa. feciorul zeului Poseidon. sub vraja florilor de lotus. Iar prada. sistare mari si alte vase pline cu lapte sau cu zar. pe care îl primisera. pîna ce au zarit un tarm locuit de un neam de oameni2 ce-l ajutasera pe Priam în marele razboi troian. E drept ca pe acest tarîm Ulise a pierdut si el cam saptezeci si doi de oameni. n-au vrut sa plece mai departe. sprintene. îmbatator.si iara au pornit pe mare. Erau acolo îngramadite cosuri cu brînza. din Tracia. ca-i asteapta. în insula cu lotofagi.. larga. de la un preot. Ulise s-a urcat pe tarm. Acestia însa se zbateau. Dar nu trecu decît putin si s-auzira pasii-i groaznici. Au strabatut printr-o furtuna. pe corabiile-aheie. care i-a ra243 16 tacit pe ape. însa Ulise se gîndea la cei de-acasa. pe veci. patrunzînd în pestera. Fiindca ei se împotriveau. Aici au debarcat cu oastea. Au luat cu ei putina hrana si-ntr-un burduf mare de capra un vin rosu. Sa se întoarca-n insula. în care locuia ciclopul cel mai cumplit din tot tinutul. mînîndu-si turmele cu-o bîta. am spune azi G. sa-i aduca sus. au poposit pe-un tarm.si au plutit. Iara în tarcuri behaiau sute si mii de iezi sau miei. unde salasluia poporul ciudat al lotofagilor'k. Atunci Ulise i-a legat de bancile corabiei cu streanguri tari de cînepa. Ciclopul nu era acolo. gustînd din lotusul cel dulce. Era cu turmele pe vale. ce zguduiau pamîntul tot . De capre negre. si au ajuns lînga o coasta. au tot plutit. Cine mînca din floarea asta nu mai avea alta dorinta decît sa stea. . .

Dar la lumina focului zarestendata oaspetii. a însfacat alti doi osteni si i-a mîncat numaidecît.. si a plecat cu turmele. si ce rîs.închise pestera cu-o stînca.. L-au luat..Sîntem ahei. . proptit chiar la intrare de ciclop. Ma învatati pe mine voi ?. pe care o avea ciclopul. Aheii se uitau pieriti cum le mînca uriasul sotii. Tocmai venea si el din vale.poate mai bine de boi. înfricosate.. Parca se dai-îma asupra lor cerul întreg si bubuiau din înaltimi tunete tari. Apoi s-andestulat cu lapte. a luat burduful cel plin cu vin rosu si tare. ha. sa-i primesti bine pe drumeti. ce nu ar fi putut s-o traga nici patruzeci . eu care sînt la fel de tare ca orice zeu ?. fara teama.. ca sa îsi mîne turmele. Fara de alte multe vorbe. Ciclopul a-nceput sa rîda. si trasnete parca-i loveau. ha. s-a culcat. Ha. Ulise s-a gîndit sa-si scoata sabia lui cea ascutita si sa i-o vîre-adînc în piept. Iara cînd s-a lasat amurgul peste acel tinut de spaima. si sa ma tem cumva de Zeus. însa» si-a dat istetul seama ca omorîndu-l en zadar. fii bun. satul bine. Erau închisi în pestera de steiul cel enorm. Cum a patruns în pestera. ciclopul a mîncat pe alti doi soti ai lui Ulise. 244 Aprinde un foc bun si vrea sa-si pregateasca hrana. ha !. ha. Uriasul este orbit cu un trunchi înrosit în foc Ulise s-a gîndit un timp : ce-i de facut si cum sa scape din pestera ciclopului ? Cautînd si framîntîndu-si mintea.... ha !. i-a însfacat pe doi osteni si i-a mîncat cît ai clipi. ha. Ha.. în zori. s-a repezit. punînd la usa din nou stînca. Vazîndu-l ca a adormit si sforaie-nfricosator. Furtunile ne-au ratacit. urlet de valuri si furtuni. Venim din Troia. ahsii au aprins un foc în pestera ciclopului. rîdea ciclopul. Parca era nu rîs de fiinta. si. Zeus. Ce rîs !. ci un clocot.. stii foarte bine ca-i porunca de la sta-pînul nostru. l-au ascutit la vîrf si l-au pus bine la o parte. Cum ati patruns în pestera ? si îsi rotea sub frunte ochiul sau arzator si fioros. Asa s-a scurs pe-ncetul noaptea. scapati de moarte-n fata Troii. ne ospeteste.. zei !.Cine sînteti ? racneste el. a zarit într-un colt un trunchi lung de maslin : o alta bîta. ... însa Ulise. Ci tu. .. -.

Altfel. Iti bati.. buluc. si l-a sorbit cu lacomie..... Nimeni te cheama ?. mai. Ei au venit la pestera si i-au strigat în cor de-afara : . urlînd mai tare. Aheii se leaga sub pîntecele oilor si ies din pestera si s-au pornit. doar dintr-o-ngbiti-tura se prabuseau beti la pamînt.. puterea lui l-a doborît. ca Nimeni mi-a vîrît în ochi o teapa înrosita-n foc si m-a orbit ! . tot cautînd pe Nimeni si pe sotii sai.. le-a dat raspuns : ..Ce tot spui ?... chiar în mijlocul oilor. beat. I-o bautura zisa vin.. S-au apropiat de Polifem si ascutisul trunchiului i l-au vîrît adînc în ochi. ciclopilor.. . Ba înca i l-au rasucit..Soarbe. încît aheii îl sorbeau doar subtiat cu apa rece : trei sferturi apa. Ia mai desarta-mi putin vin.. Ciclopul nu bause înca sucul de struguri pîn-atunci... caci Polifem a-nnebunit7. un sfert vin.. Daca nu-i nimeni. .. pesemne.. ciclopii.. bine. si cum Vinul era atît de tare.. spre pesterile-ntunecate unde-si facusera culcus. nemailuînd seama la feciorul zeului marilor Poseidon. joc de noi. Haideti. te cheama ?. a glasuit el spre ciclop. si m-ajutati.. Ulise i-a turnat din nou ciclopului în oala vin si i-a raspuns plin de dulceata : .Ce-i Polifem ? Ce s-a-ntîmplat si de ce ne trezesti din somn ? Iar Polifem. si urletul lui i-a trezit pe toti ciclopii insulei.Aha !. batut.Numele meu aheu e "Nimeni".245 si spune-mi.. . Uriasul a-nceput sa urle... sa vezi cît e de bun.Mai da-mi !. si ochiul lui a sfîrîit ca fierul de pe nicovala.. vîrît în apa. ciclopul s-a lasat pe-o rîna si-a lunecat pe lespezi. ciclopilor. Bine. a poruncit voios. încins. care urla necontenit si se izbea de toti peretii pesterii sale.. Dar cum l-a sorbit si pe-acesta. Ulise-atunci a facut semn ostasilor si-au înrosit bîrna de lemn în flacara.. Nimeni te-a orbit ?. Acum însa istetul nostru a turnat vinul spumegos într-un vas mare de pamînt si i l-a întins uriasului : . ce tot urli ?. de-aici. a mormait ciclopul.Sariti. însa Ulise si cu sotii sareau prin pestera mai sprinteni decît capritele de munte si îi scapau mereu din mîini.

si Leto.. Ciclopul s-asezase-n usa. de bucurie. acela care ti-a scos ochiul nu este Nimeni. în piept le batea tare inima. au început sa si vîsleasca. auzind tipetele lui înversunate catre ape .. care îl sprijineau pe Priam : Apolo... pe vasul care-i astepta în golfuletul linistit. racnind cu ciuda : . Furtuni pe care le-au iscat chiar vînturile ne-ndurate. Ce un palat ? !.. caci avea ziduri ridicate de zeii-Apolo si Poseidon. si nebunul zeu al razboiului. si pornind grecii. Ulise. laolalta. din Itaca. cum credeai. striga acum pe tatal sau. si valurile se saltau si clocoteau în jurul lor.. Poseidon : . însa întelept. Un muntentreg ! si l-a azvîrlit în apa marii... Hei. pîna ce au ajuns în larg. si Afrodita... Auzisem prevestirea ca tu. dar esti netot.. sa iasa. uriasul.Asta pîna spre dimineata. ca uriasul nu era cît de cît destept si nu cata sub pîntec turma... a glasuit din nou Ulise. Dar grecii hohoteau pe punte.. vei veni. Eol. Iara aheilor. si-am înfruntat pe-olimpienii. Asa au izbutit Ulise si sotii lui sa ias-afara si sa alerge.. Hei. si.. Atîta numai ca Ulise legase cîte trei berbeci. O !..O !.. în timp ce stînca aruncata de Polifem zguduia vasul. De-acolo a strigat Ulise : . te-am pacalit !.. Nu-l lasa sa se-ntoarc-acasa !. Polifem. Artemis. cu grabire. si el se agatase teapan de cel mai mare animal. In insula lui Eol si în tinutul lestrigonilor Aici Ulise i-a grait cu vorba sa mestesugita zeului Eol cel maret si i s-a plîns ca l-au lovit pe-ntinsul marilor furtuni.. pipaia oile pe spate. pentru ca Polifem. feciorul Herei. puternic esti ca zeii. Ulise.Un vierme. pedepseste-l.. si nu o sa razbim prin marea ocîrmuita de Poseidon ? 246 247 Eu nu ma tem deloc de el. si pe sub pîntecele lor prinsese cîte un ostean. de vreme ce-am înfrînt destinul cetatii Troiei. Tata. o Polifem !... O !. regele peste vînturi 8.. rasari din ape si pedepseste-l pe Ulise. si nu un vierme cum te-arati. au ajuns într-o insula unde domnea... Tata.. Polifem !. Tata.. stapînul marilor. tu. caci preaistetul din Itaca le da curaj zicînd asa : .. însa credeam ca-i un urias. starostele berbecilor din turmele lui Polifem..Vai !..Am învins noi orasul Troia. urcati pe corabie. fara frica. iar tu. Prindeti în mîinile voinice vîslele tari si sa pornim fara de teama mai departe. . .Hei... bine-n curmeie. Polifem. caruia soarta îi urzise sa fie-n veci nebiruit. pe voia sa.. Cînd a auzit ciclopul a însfacat o stînca mare cît un palat. ci-s eu. cînd oile s-au gramadit la gura pesterii.

. Niciodata nu mai batusera-mpreuna atîtea vînturi peste mare. facut din piele. Zefirul cel îmbalsamat. neputincios stînd pe catarg. de zeul ce ne urmareste ca sa-l razbune pe ciclop.. Nu va lasati !. Vîsliti !. mîncati de cruzii lestrigoni. Iar la plecare i-a adus. Vîsliti !. Ma voi lupta. Era o insula Eea 10. S-au dus acasa si i-au fript. acele vînturi ce umblau. colturoase. l-a primit bine si cu cinste. caci blestematii lestrigoni azvîrleau iarasi dupa ei cu stînci cît muntii. într-un burduf... au si tras repede la tarm.. putinii care mai traiau. nici macar celorlalti ahei. numai cînd ai s-ajungi la tinta. . si ce furtuna !. au înaltat pînzele toate si au vîslit cu încordare. au reusit sa poposeasca la tarmul altei insule.Vîsliti !. Astfel n-a mai avut Ulise. El s-a urcat sus.. si pîndind toti un timp prielnic. sa cerceteze insula. Pe târîmul vrajitoarei Circe si în Infern si. ce nu primeste pe nimeni oaspen casa lui. însotitorii lui Ulise au socotit ca în burduf se afla aur si argint. în tara asta locuia o mare vrajitoare. Plutind ei apoi peste mare. în semn de mare pretuire. au sfarîmat corbaiile. încît Eol. Dar nu ma voi lasa eu prada atît de lesne lui Poseidon. s-a desteptat însa Ulise. Insa pe insula aceasta traia un neam. Ulise.. . Vîsliti !. pe catarg.. au desfacut din lant burduful. pe-ntinsul marii.. prevazator. Dar zeul Eol l-a rugat un singur lucru pe Ulise : sa nu arate nimanui ce se gaseste în burduf. si fiind navigator destoinic. dupa destule încercari. Ulise cu ostenii sai. a glasuit regele Eol. Cîti ramasesera cu el i-au plîns cu lacrimi arzatoare pe cei care pierisera. deseori.Sa le pastrezi.. ca sa-i împinga pînzele corabiilor catre Itaca. si pe ahei i-au tras în teapa.. zis lestrigonii. Voi izbîndi si voi ajunge în Itaca. 248 si chiar sub ochii lui Ulise. din flota lui atît de mare. Iar vînturile au iesit si s-a dezlantuit furtuna. Eu stiu ca toate-aceste crime sînt uneltite de Poseidon. decît doar o corabie. dormea dus. uriasii au sarit îndata. striga Ulise. Circe 4l. cu ochii lui strabatatori9. . cu unsprezece din corabii. Sa le dai drumul. legat ia gura cu un lant în întregime de argint. Numai Ulise a ramas. pusi în frigare. însotitorii lui Ulise. si erau gata sa-i zdrobeasca si sa-i afunde-n apa marii. au ajuns pe un alt tarîm. în largul marii.Ulise i-a vorbit atît de iscusit si de frumos. uriasi si mîncatori de oameni. tot vîslind si ratacind pe marile fara hotar. Sub vijelia cea grozava. ca pe miei. si i-au mîncat numaidecît. Nu lasase în libertate decît pe vîntul de apus. însa jelindu-i pe cei morti.. cînd el.. Toate-n acelasi timp suflau si zguduiau genunea neagra a apelor pîna-n adînc..

Mai bine stai tihnit la Circe ! Heracle.dupa aceea pot sa mor. Dupa Tiresias. Tiresias i-a prevestit cîte avea sa mai îndure în drumul lui catre Itaca si cum se va dezlantui mai tare ura-nversunata a lui Posei-don furtunosul. si-ai sa-i întrebi pe cei de-acolo daca e bine sa te-ntorci. Ulise a plecat spre tara întunecata a lui Hades.Cu totii-am suferit destul.. Patrocle. a-ntîlnit în cale pe regele profetilor : Tiresias cel prea-vestit.. Ba chiar cînd anul a trecut. Ulise i-a fagaduit sa se coboare în Infern. Anticleea .. . pentru ca toti îl socot mort.care murise între timp . ea i-a raspuns cu viclenie : . Tele-mah. chiar voinicul Ahile si umbrele altor eroi i-au grait în acelasi fel : . eu tot plec. Aias. dîndu-i ospete stralucite. Antiloh. pe soata-i cea mult rabdatoare si pe fecioru-i. îndragostita de Ulise. Neavînd altfel nici un mijloc sa plece din acel tarîm. i-a mai rostit ca soata.Aici.Nu te încrede în sotie. si-astfel eroul sa-i ramîna pe totdeauna ca barbat12. Patrocle.a venit sa-l sfatuiasca. dornic întruna s-o învinga. La drept vorbind. Toti i-au vorbit. un alt barbat. Eu trebuie sa vad Itaca. încît nu s-a înduplecat. cînd rostea vorbele acestea. însa Ulise iubea atîta de fierbinte insula lui saracacioasa. zeul mohorît. Acolo. mult credincioasa Penelopa. Sa nu patesti ce-am patit eu.. . daca-nainte ai sa cobori pîna-n tinutul lui Hades. desi erau în tara mortii. de la iubita-ti Penelopa. Era atît de avîntat.Orice mi-ati spune. Cel putin tu sa fii ferit de relele care te-asteapta. Primejdiile nu ma opresc.Te las sa pleci. lui Ulise i s-au mai aratat si altii. frumoasa Circe vroia sa-l puna pe Ulise sa se coboare în Infern . S-a-nfatisat si Agamemnon. si-acolo ea sa unelteasca prin Hades si prin Persefona ca umbrele sa-l sfatuiasca pe regele de la Itaca sa nu mai plece din Eea. Aias si Ahile se zice c-au zîmbit atunci. Mama lui însasi. încît si umbrele acelor mult gloriosi eroi : Heracle. . 249 si tot luptîndu-se cu soarta. a spus regele mînios. n-a vrut sa-l lase sa mai plece si l-a tinut un an întreg. în locul lui. Apoi. la staruinta lui Ulise ca vrea sa plece catre casa. frumoasa vrajitoare. cel doborît de Clitemnestra atunci cînd a ajuns acasa. este silita sa-si aleaga.

L-a primit în palatul sau si i-a fagaduit sal faca nemuritor pe vesnicie. Scila i-a luat sase luntrasi. din trunchiuri de copaci negeluite.tat de a fi iarasi în Itaca. încît sarmanul ajunsese sa nu-si doreasca altceva decît sa vada tarmurile insulei. pentru ca tu esti o zeita fara moarte. îndraznetul n-a mai putut sa rabde dorul de tara lui. Numai Ulise.Aha !.fecioare-pasari. ca sa-i înece pe Ulise si pe însotitorii sai.pentru vina de-a-l fi orbit pe Polifem. ce-aveau. astazi sînt stînei obisnuite. înse. în insula Ogigia. ciclopul . deci. si totusi Calipso. Ajunsi în tara soarelui. o insula ce-avea trei vîrfuri15. catre casa. cu fiorosul lui trident. dupa aceasta încercare a trebuit sa se-nvoiasca si sa-i dea drumul iar pe mari. Nenorocirea lui a fost însa ca zeul care-l ura de moarte . Dar ei. Toti corabierii au pierit. ci cîte trei rînduri de dinti. insula nimfei Calipso 17. Frumos barbat era Ulise ! Nimfa l-a îndragit si ea.Poseidon. 251 si-a strîns îndata norii si vînturile cele mai avane si marea a clatit-o din adâncuri. a trasnit vasul lui Ulise. Dar eu nu am alta dorinta decît s-ajung s-o vad si sa-mi vad tara. Helios nu a mai vrut sa dea lumina. si-a faurit atunci o pluta. furtunosul. . nu doua.. în cele sase boturi ale sale. au scapat si de acesti monstri. daca primea sa-i fie sot 18. Drept razbunare. Potrivit întelegerii. la Calipso A pornit. Tocmai se întorcea de la un ospat.si Circe n-a avut ce face. crescîndu-i dorul si marin-du-i jalea. neîndurata.l-au ispitit cu cîntece înselatoare sa co250 boare în tara lor si sa ramîna. agatat de scîndurile sfarîmate. Asa a glasuit Ulise. pornind pe mare. ca sa-l îmblînzeasca si sa-l întoarca iar pe cer pe zeul care lumineaza. însotitorii lui Ulise au mîncat boii cei sfintiti ai marelui zeu Helios. Caribda a supt apa marii si-a azvîrlit-o iar afara. Tu vrei sa scapi ? a rostit zeul. si mai erau pe-atunci doi monstri. Sirenele . l-a zarit. l-a tinut sapte ani la ea.. din insulele Sirenuse13 . Ulise-a astupat cu ceara urechile vîslasilor si pe el însusi s-a legat cu frînghii groase de catarg. vâslind mai încordati. si-apoi sa moara. i-a raspuns nimfei Calipso : . sapte ani l-a tinut acolo. Itaca draga. ce se numeau Scila si Caribda 14 . din nou Ulise. Pluta este cufundata de Poseidon Pîna la urma.Eu stiu ca draga mea nevasta Penelopa nu e ca tine de frumoasa. a-nfruntat valurile repezi si-a ajuns in Ogigia 16. Iar Zeus. de pe corabie. . Insa Ulise.

Astfel s-a razboit. L-a aruncat numai cu-o mîna peste palat si peste ziduri.. l-a îndragit parca mai mult. Abia atunci a izbutit s-atinga tarmul cel nisipos al unei insule frumoase. . ca s-arate ca nu se teme de nimic. sa-si dovedeasca-ndemînarea. si biciuit necontenit. si regele l-a ospetit cu cinste mare.Talazurile au urlat spre pluta. numita Scheria 19. Ulise s-a plecat din nou domnitei. l-a adapat cu vin de soi. cu marea cea învolburata. la rîndu-i. regele-acelei insule. fara teama de nimeni si nimic pe lume. trîntit încoace sau încolo. A pus la cale jocuri. Ochii lui nu puteau sa creada ca vad asemeni frumusete.. s-a luat la lupta si cu marea. însa Ulise era chipes. cum era voinic si zdravan. Desi nu-l cunostea pe nume.Parca-i un zeu picat din slava !. trei zile. Vazîndu-l cît e de voinic. . In sine îsi spunea vrajita : "De ar vrea zeii sa ramîna aici. si printre ele se gasea încîntatoarea Nausicaa... Iara 252 Ulise. în Itaca. Au rasturnat-o într-o clipa. si au sfarîmat-o-n bucatele. a cazut jos si-a adormit. Ma plec-naintea frumusetii tale si ma cutremur din adînc. din insula feacilor . tocmai veneau la malul marii. Semeni cu Artemis încîntatoarea. Iar pe Ulise l-au vîrît la fund. Dar el nu s-a lasat zdrobit de soarta. copila a lui Alcinou.. Acolo locuiau feacii. O !.. si atingînd tarmul acela.. sa speJe rufe. Iar ea l-a-ndestulat cu hrana. istovit de lupta. a si zarit-o pe copila lui Alcinou cea minunata.. Unii dintre flacai l-au îmbiat si pe Ulise sa lupte în ograda larga. un popor blînd. fara sa-si piarda nici o clipa încrederea ca va ajunge în insula lui draga. dupa datini. niste fete. se bucura sa aiba-n tara un astfel de viteaz ca el. întelegea ca-i un ostean. Dupa aceasta cuvântare.Privesc la tine si nu stiu de esti femeie sau zeita din Olimp. Din fericire pentru el. ca niste fiare-nversunate. la noi. a soptit mîndra Nausicaa. Ospetia lui Alcinou Trezindu-se din somn Ulise. Ulise." Regele Alcinou. Fecioara. A stat un timp si a privit-o. S-a ridicat la suprafata. mîndra Nausicaa. a izbutit totusi sa-si prinda palmele tari de un bustean. si-a fost calauzit la rege. destoinicia si puterea. Apoi a glasuit cu duiosie : . un barbat vrednic. de tipetele fetelor. negru. pîna departe. lupte si-ntreceri voinicesti. catre tarmul în care marea se lovea cu înspumatele ei valuri. si. nimeni nu a mai cutezat sa-l cheme pe Ulise-n lupta. sa-mi fie sot !. Ce s-au mai speriat cu toate. a prins în brate-un bolovan de o marime uimitoare...

si l-a rugat pe oaspete sa-i spuna ce 253 nume poarta si de unde vine. auzind acele stihuri prin care-aedul proslavea pe toti eroii de la Troia. într-un tîrziu.. . sa-l aiba ca sot al scumpei lui copile. prin insule . Ulise si-a rostit povestea.O. si-a plecat fruntea pe o masa. Cînd a sfîrsit. Desi îi era drag si ar fi vrut. a spus aedul. pentru asta.ce credeti ? . a glasuit regele insulei Itaca. si Demodoc a prins sa cînte si-aceasta fapta prea isteata a lui Ulise din Itaca. de parca ai fi fost acolo. Amarul tau se va sfîrsi. Cînta. si. s-a auzit un cîntec dulce. tu povestesti mult prea frumos.Ulise îsi povesteste ratacirile si tot urmîndu-se ospatul. la Circe . Ulise. sca-pînd cu greu din mreaja ei si. pe la sirenele cu glasuri înselatoare cel chemau . cînta pe-Ahile si Ulise si Menelau si Agamemnon.. Cînta.De vreme ce-ai sosit. purtat de-ahei contra lui Priam cel batrîn . Ulise a simtit ca-i vin pe gene lacrimi arzatoare. ce lingeau cerul albastrui al noptii.. Demodoc. Antiloh si pe ceilalti viteji de seama. un aed orb. sa-si puna lira la o parte. zvîrlit pe malul feacian. întoarcerea în Itaca Toti ascultau fara o soapta povestea lui. în fata zidurilor Troiei. însotindu-se cu lira.. de va vroi. Cînta ba-trînul Demodoc. cînta . cînta si ratacirile-i pe mare. apoi la Scila si Caribda. pentru casa. fapta ce-a dus în acea noapte la pierderea cetatii Troia. batrîne.. desigur. . dar plin de har 20. A aratat ca este din Itaca si vrea numai sajunga-acasa. l-a urmarit plin de mînie. cum s-au luptat cu multe neamuri si l-au orbit pe Polifem. tîrît de valuri. Dar stii. a dat porunca-aedului sa taca.chiar razboiul nimicitor. catînd cu ochii stinsi în acea parte unde sedeau stapînu-i si Ulise. pe care grecii l-au lasat în fata portilor troiene ? . si dorul s-aprinsese iara viu în pieptul multîncercatului Ulise. Poate te-a inspirat Apolo. sa ne cînti povestea calului de lemn. El. pe mari . totusi el i-a jurat ca îl va duce. în sfîrsit. Regele Alcinou. Vazînd atîta bunatate. Apoi a început sa spuna cum au pornit ei de la Troia. în orice tara. pe cei doi Aias. pentru sotie. si cum Poseidon. Cum a ajuns dupa aceea la Calipso. cînta duios batrînul si lira lui suna atît de jalnic ! Cînta povestea cum saprinsese Troia si cum arsese-n flacari luminoase. cum a scapat de moarte. vazînd aceasta.. prins de-un bustean. încît pe fata lui Ulise lacrimi curgeau din nou siroaie.stiu. cum de nu. feciorul zeului Poseidon. fii sigur ca ai sa te-ntorci în insula ta mult dorita. Atuncea Alcinou a spus : .

Unii sînt chiar din insula. acel ce patimise atît de multe. ce purta numele Eumeu. luptîndu-se-n razboiul de la Troia. 254 Dormind trudit.. . care sa-l poarte pe Ulise catre pa-mîntul multdorit. si-au pornit. si s-ambracat în niste straie de om sarac. . si-a pornit prin insula. Cu îndîrjire-a facut un semn. s-o cerceteze mai întîi. S-a prefacut pe loc în stînca sura 21.Sotul. încet. Privea în jur si nu-i venea sa creada... l-a omenit cum se cuvine. Mergînd prin insula. destrama iar în timpul noptii. Corabia plutea spre zari ca soimul. Dar fiind totusi prevazator. caci e frumoasa si e buna.spun unii .S-a-ndreptat apoi spre curtenii ce se aflau cu el la masa si le-a cerut s-aduca daruri viteazului de la Itaca. si cu iuteala îl purta cu sine corabia. vazînd pe rege ca porneste catre Itaca si sotie. spre tarmurile insulei Itaca.Aici e insula Itaca !... Sa i le puna într-un vas. în casa lui s-au oplosit multime de petitori nerusinati. suindu-se pe vasul feacian. Eumeu i-a povestit durerea preacredincioasei Penelopa. Vîslasii l-au dat jos de pe corabie. cu pînze si cu vîsle bune. scaldati în lacrimi. purtat de vîsle peste valuri. varsînd nenumarate lacrimi. regele insulei Itaca si-a luat ramas bun de la gazde. si el s-a suparat cumplit ca prada lui.. în lupte. chiar în ziua urmatoare. un om ba-trîn si de credinta. Porcarul Eumeu îi destainuie lui Ulise faptele petitorilor Dupa un timp s-a desteptat Ulise.. striga el parca-nnebunit de-atîta fericire ce-o traia. si vasul feacian a împietrit. Ulise. . Acesta. pe viteazul Ulise. si fiecare-ar vrea s-o ia pe Penelopa de sotie. i-a vazut din nou Poseidon. L-a ospatat. undeva. Unul a dat un chiot. Vîslasii s-au plecat pe rame. Dupa aceea regele Ulise. Spune ca-si va alege sotul cînd va sfîrsi de tesut pînza cu care-si va învali fruntea regala-n ziua mult urît-a nuntii. socotind ca-ntr-adevar Ulise este un cersetor.ca erau mîhniti. de cersetor. primite de la Alcinou. A ascuns într-o pestera adînca lazile mari. preaistetul. si îl asteapta. si saruta pamîntul drag. l-a odihnit si. cu marele-i trident stralucitor. si-l jeleste. si îl asteapta pe Ulise. Dar tot ce te-se-n timpul zilei. vorbind ei. Ulise. Ulise l-a întîlnit pe un porcar. Ochii frumoasei Nausicaa . si-apoi pe marile învolburate. si. din-tr-una-ntr-alta. Dar el în li-niste-adormise. I-au pus alaturi lazile cu darurile feaciene si au pornit pe calea-ntoarsa. încet culcîndu-l lin pe-un asternut. Ulise n-a simtit cînd au ajuns în insula Itaca. pline de daruri. Uitase-n somnul lui ce suferise si se visa acum acasa. i-a plecat. a dat semnalul de plecare. Din întîmplare.. îi scapase. s-a dezbracat de hainele frumoase. altii de prin cetati vecine. Ea-i tot amîna si-i amîna. caci nu erau în largurile marii vîslasi mai buni ca ai lui Alcinou. sub un copac. Iara cirezi si turme are destule.. si a pierit desigur. zicea Eumeu.

. Cînd a intrat la el acasa. Telemah.255 frumoasa.. Chiar astazi trebuie sa se-ntoarca. Nu trebuia sa afle nimeni ca el. aproape mort. cu pasii. s-a aratat si Telemah. s-a mîniat fara masura. Ulise. L-a cunoscut numaidecît. Pe poarta asta se pornise cu douazeci de ani în urma. dupatîta vreme.. batrînul cîine a-nchis ochii. încet. încet. A dat porunca unei roabe. sa s-odihneasca. în poarta casei sta un cîine. benchetuiesc. înversunat parca mai rau. a sosit Ulise în hainele de cersetor. Acum ne pregatim si de rasplata netrebnicilor petitori.. Ulise a patruns în sala unde-i benche-tuiau dusmanii. Iar mai-nainte. fura din avutia lui Ulise si-i pîngaresc întreg palatul. Dar el era prevazator si chibzuit în toate cele.si-a stat Ulise la Eumeu. Telemah. în hainele de cersetor. în urma. însa tîlharii petitori au pus la cale sa-l ucida fiindca prea le statea în cale. i-au dat niste resturi de carne . sa-i pregateasca un pat moale drumetului. A încercat sa dea din coada si sa-si arate bucuria. Ea n-a pierdut înca nadejdea ca sa-si revada iar barbatul. lespedea. dar l-au lovit. în ochii lui plini de credinta a licarit o luminita.. dulcea Penelopa. cînd zidurile au fost arse. s-a întors. 11 cerceta la trup. si l-a privit. Mai putin se pripea acum. ce îl slujise pe Ulise si-l asteptase sa-l mai vada. ca esti voinic. fiindca ceruse de mîncare. voios cum nu fusese pîn-atuncea sarmanul tînar niciodata. Era batrânul cîine Argos.. sa-i spele-ntr-un lighean de-arama picioarele preaostenite. îi era dat s-o vada iar. Ar fi pornit în acea clipa sa se razbune pe tîlhari.Ma bucur. si cel dintii sa dus acasa feciorul. Ulise i-a spus cine este. cîinele a ridicat capul. Aflînd regina Penelopa ca-n casa ei un biet milog.. Tot vrea sa afle ce s-a mai întîmplat la Troia. la Sparta si la batrînul rege Nestor.. Crescuse mare si puternic. si tot rostea : . nimic alta. în ospetie. si tatal navea ochi destui sa-si vada si sa-si mîngîie feciorul. rîzînd în hohote. Cum a simtit însa c-atinge. s-a prefacut ca-i este foame si le-a cerut o-mbucatura. Ulise ascultase totul. Ulise. si iata. batrîn. îi sorb tot vinul. privindu-l cu iubire. dupa datini. în taina-au facut planul. la fata. Planul faurit împreuna cu Telemah . Cu cine a plecat de-acolo ? Poate s-a mai aflat ceva între timp. De-aceea si-a trimis feciorul. toata noaptea. manînca turmele. Ulise i-a iesit-nainte. si ei. inima îi batea sa-i sparga pieptul. Apoi.. Nu se pripise niciodata. venind cu o corabie. sleit. Tata si fiu s-au strîns în brate.. pe nume Telemah. si l-au batjocorit cu vorbe care de care mai urîte. a fost batut si înjosit. Acum. Dupa putina cumpanire. si-n pieptul lui se aprinsese flacara urii-n vîlvatai.. Nu crede c-a murit. caci era tocmai cum fusese Ulise-n vremea tineretii. sa-ntrebe ce se mai aude despre aheii rataciti. Cînd s-au ivit pe mare zorii. batrîna doic-a lui Ulise. In acest timp nerusinatii de petitori patrund în casa-i.

stînd departe.. Ce n-au facut ? Cît s-au silit ! L-au încalzit la foc. lam sa pun în lupta securile pe care bietul 258 Ulise le-nsiruia în sala. cu ochiin lacrimi. au venit cu fala toti petitorii la palat. în acest chip a mai trecut o noapte. odata. Penelopa. dar vrînd sa-l spele-n apa calda pe cersetor. pe care o avea Ulise de cînd o fiara îl ranise. întristata. Dar petitorii.. S-au apucat întîi si-ntîi de-ospat. O cicatrice cunoscuta. Apoi. va trebui sa-mi fie sot. cu jale. . si petitorii au luat arcul. L-au luat siau încercat sa-ndoaie. cîte douasprezece.. o sfatuia drumetul pe regina. Pedepsirea petitorilor .. cit de putin. simte la glezna-o cicatrice. în vatra. De dimineata. însa nimic. si ea trecea prin toate gaurile de la securi22. Acum la încercarea asta am sa-i pun sa se întreaca petitorii.pîna ce dînsul nu-si ispraveste pedepsirea celor ce-i pîngareau caminul..Sa nu amîi aceasta lupta. stapîne drag !... sa nu se afle ca s-a întors .Batrîna doica Euricleea a pregatit patul cel moale . Eu stiu ca-ti va sosi barbatul mai înainte ca petitorii tai sa-ntinda arcul si repedea sageata sa strabata prin gaurile-acelea din securi. toate securile. Caci iata. la o vînatoare. puneau la cale sa-l ucida pe Tele-mah.. El.As vrea sa fie astfel. înca o noapte în acest timp venise noaptea. Ulise sta pe lînga vatra si Penelopa. oh !. de nu se învoia s-aleaga dintre ei pe viitoru-i sot.Ulise esti. struna lui tare. Telemah. I-au uns si struna cu grasime. arunca sageata . Am fost silita de ei toti si ma tem pentru Telemah.. rosteste-n soapta Euricleea. . . si lacrimile îi umpleau iar ochii. si-acela. Dar el îi pune peste buze palma si-i face semn sa taca. însa si eu am hotarî t ca nu e demn sa-mi fie sot acela care n-ar putea sa-ndoaie arcul lui Ulise. spunea ea. îi porunceste sa nu scoata nici un cuvînt.Mîine va fi aceasta ziua. .. Penelopa a adus arcul lui Ulise. si iar nimic. care stia taina. I se paruse ei ciudata si fata cersetorului. acela care va întinde arcul si va razbate. feciorul ei si-al lui Ulise.. de-asta data. Arcul parca era de piatra. spunea mîhnita Penelopa. cu sageata. s-apucase sa-i povesteasca drumetului cît suferise de amarnic în acesti douazeci de ani. Nu voi avea ce sa mai fac. a-nfipt securile la rînd.

spunînd ca nu e drept sa se arate atît de aspri cu un oaspe. iata ca n-am gresit.. A mijlocit însa. ajutat cu sîrg de fiul sau si doua slugi. l-a încordat si-a tras în tinta. m-am întors !. Toti au ramas înmarmuriti. Astfel rosti Ulise si facu semnul de lupta catre Telemah. au strigat ei. Penelopa. Slugile au primit porunca sa zvîrle lesurile-ncolo. nici n-am trudit prea mult cu arcul.. Vazînd ca se apropie ceasul. a zis atunci Ulise. porni sa traga. Ulise s-a spalat de sînge si s-a înfatisat sotiei : . Ulise-a luat în mîna arcul. Ulise a sarit pe prag.. Viclenii petitori gemeau. barbati mai tineri si mai plini de fala ? si erau gata sa-l loveasca pe Ulise. Telemah. .. Puterea mi-e înca deplina.. nu ti-e destul ca te-nduram aici ? Vrei sa te pui cu noi la rînd. sa se închida poarta casei. As vrea sa îmi încerc si eu puterea. mai putin. cu o sageata-nfipta în grumaz. si-a poruncit sa i se dea arcul cel greu drumetului. i-au nimicit pe petitori.. cu mila. O !.Vezi. Pîna la urma. Ulise.Eu sînt Ulise. Acesta însfaca o sabie si-o sulita mai ascutita si veni lînga tatal sau. luînd sageti de jos. si ar fi dat orice pe lume sa poata alerga prin porti. ce vrea numai sa îsi masoare forta cu-a tuturor.. si cel dintîi si cel mai rau dintre tîlharii petitori a cazut mort. sa nu-l mai vada pe Ulise. desi sînt mai batrîn. Telemah a cerut reginei sa urce sus. rasturnînd tolba la picioare si. si a grait spre petitori : . prin fiul lui. care le rasplatea purtarea.în acest timp orînduise Ulise. cersetorule. Cine putea sa lupte cu Ulise ? Cine putea sa-nfrunte pe viteazul care era atît de încercat ? Vuietul greu al bataliei se auzea pîna departe. în încaperi. desi toti petitorii strigau tare si îl amenintau cu moartea. pate. fugeau înfricosati pe laturi..Dati-mi si mie putin arcul. Sa nu mai poata fugi nimeni. dupa dreptate. Privirea regelui Ulise îi strapungea ca un cutit. sau. . Ce-a mai fost !. într-un ceas sau doua. Nu e. ce si-au recunoscut sta-pînul. cum ma defaima petitorii.. si-acum e vremea sa gatim ospatul !. 259 .. .Tu..

si-apoi nimic mai dulce Ca tara ei nu pot vedea pe lume".atunci cînd era dusmanoasa . Za fel ca si "Iliada". si multi. cratere de vulcani. Dulichiu. Dar cînd Ulise i-a rostit cum îsi facuse singur patul. Note 1. iar celelalte Sînt mai spre rasarit. dintr-un maslin. zugravesc societatea. arata pricinile pentru care . 5. si dir. fiul lui Filip : Alexandru. între insulele Tasos si Samotrace. credincioasa lui sotie. însa. cît era de tare.tre care este destul sa amintim pe tînarul macedonean. In acest fel. în celebrul poem epic al lui Homer : "Odiseea". nu spun. în cea de-a doua jumatate a mileniului al doilea înaintea erei noastre. regina s-a încredintat. precum e Zachintul paduros. Vechii geografi pretindeau ca insula lotofagilor era Djerba din Sirta Mica. Vlise glasuieste cu înjlacarare despre insula lui. si unde împrejur sînt multe si-apropiate insule. 3. iar noi îi denumim ciclopi. Ţara ciclopilor ar fi coasta din golful Neapole. la nunta lor. la-nfatisare Maret. jefuita Troia. Ce bucurie-a fost. sabii si jaf peste pamînt. care au napadit cu sînge. ca-i lesne de închipuit !. Same.avînd pe crestet cîte un ochi rotund si stins. ca marele Homer.Ei înca nu-i venea sa creada ca este el. sa cînte-n versuri dorinta vechilor elini de-a-nvinge soarta . pe unde-i muntele Neritul Cu freamat de paduri. Pietroasa. Astfel de fapte sîngeroase dovedesc care era îndeletnicirea de baza a cetelor de ahei condusi de regii sau basileii lor. împodobit cu flori de-argint. Inima îi batea de teama.ca de niste uriasi .în adevar a.. dar ca buna mama creste Feciori voinici. aspra-i Itaca. 2. Dar nimeni n-a stiut cu atîta farmec si-atîta de zguduitor. fost distrusa. Tot se temea ca s-ar putea sa fie vreo-nselaciune. aflat la poalele muntelui Is-maros. Este vorba de ciconi. Itaca-i cea mai delungata-n mare si scunda spre apus. "Odiseea". coasta care este toata presarata de munti . de aur si de fildes alb. Homer le zice "ochi rotunzi". plîngea ca un copil. indirect. în . Numai Ulise stia taina. un neam de traci.. 6. cel asteptat atîta timp. 4. moravurile de atunci si. Iar ea-l tinea de gît cu brate albe. Ulise. tinînd în bratele-i mult încercate pe scumpa. pe tarmul de miazanoapte al marii Egee. si pe romanul care purta numele de Cezar. Itaca : 260 "Eu locuiesc Itaca. multi iscusiti poeti au luat atunci lirele-n mîini sa cînte ispravile eroului Ulise. limpezitul Ostrov. Ele prevestesc pe viitorii cuceritori.de-a birui orice primejdii prin istetime si curaj. De aceea se spune ca s-ar chema acum insula Capri.

ca si Ulise de aceea a ciclopilor. chiar daca sînt învaluite deseori în haina alegoriei si legendei. . . Homer numeste insula : Trinakia . Unii mitologi cred ca prin aedul batrîn si orb. 14. vrajitoarea Circe o schimbat pe o mare parte dintre tovarasii lui Vlise în porci. Insulele poarta aceleasi nume si în geografia noastra. 261 8.insula cu trei vîrfuri. Cunostintele geografice ale lui Homer despre insula Corfu. probabil. Pare ca este de fapt tinutul Mesinei de astazi.Desi dorit de tara si sotie Oprit era-ntr-o pestera-adîncata De zîna cea frumoasa. în Trinacria . ba chiar sâ-i faca mai frumosi si mai voinici decît fusesera înainte. Fiindca eroul se recomandase mai înainte "Eu singur" sau "Singur eu".care era în acelasi timp ti mama lui Ahile peleianul. a reusit sa le redea înfatisarea lor obisnuita. poate ca o influenta a acestei legende. Dealt- 262 fel. Una dintre ispravile pe care le-au savîrsit aproape toti eroii a fost patrunderea în Infern. 13. la fel ca si Heracle. Homer s-a reprezentat chiar pe el. în niste fiinte fabuloase. dar lucrul pare cu putinta. 17. în apropiere de Creta. cîntate de el. cînd cel orbit este întrebat de draci cine l-a întepat cu frigarea. 12. se gasesc povesti despre Pacala sau alti eroi populari care patrund în iad sau la moara dracilor si orbesc pe unii dintre încornorati cu o tepusa sau o frigare încinsa în foc. ci Karavi. pe o coasta a Marii Tireniene. Ca sa faca legenda despre Vlise mai palpitanta. 18. Demodoc. se vede si astazi Unga insula Corfu. pe care le-a înfruntat eroul Ulise.insula tridentului. Dar regele insulei Itaca. Calipso era fiica lui Ocean si a zeitei Tetis . Serov cunoscutul sau tablou "Ulise si Nausicaa". 9. 7. De aceea matrozii greci îi spun insulei nu Corfu. Calipso care-a vrut barbat sa-i fie". ca si despre celelalte coaste ale marilor. în Italia. în legenda. In apropiere de Amalfi sînt pîna astazi insulele Sirenuse. Pe fundalul unei privelisti din insula si-a creat pictorul rus V. potrivit înfatisarii. Nu stim sigur daca este asa sau nu. 15. Mai tîrziu numele i s-a schimbat. sînt de-a dreptul uimitoare. ÎS. Sînt geografi care socotesc ca ar fi vorba de coasta sarda a strîmtorii Bonifacio. Aceasta insula cred unii geografi ca ar fi Stromboli. care l-a dus pe Vlise în Itaca. si Corfu are înfatisare de corabie. sora regelui Eete si fiica lui Helios zeul soare. 11. Insula Corfu. In felul acesta eroul nostru scapa de pedeapsa dracilor. 21. din marea insula Sidlia. Astazi ar fi Monte-Circeo. Se zicea ca la sosirea aheilor în Eea. prin istetimea sa. Ogigia ar fi insula Perejil din zilele noastre. cea cu multi vulcani. aheii povesteau si despre el ca s-ar fi coborît în negrele tinuturi ale lui Hades. 19. elinii au transformat. Stînca în care legenda spune ca s-ar fi prefacut corabia feaciana. Karavi înseamna în limba greaca : corabie. In folclorul nostru. 10. închinata. Tezeu si Orfeu. 20.cîntecele lor.. Ea era. Numele ei în româneste înseamna : pasare de prada. H. raspunde : "Singur eu". pe acesti uriasi din piatra sura.

si. tu.22. care-i fusese lui Enea socru si rege si stapîn.Miseilor. pîna la Hera si Atena. sau în piroane. s-a strecurat prin marea de osteni ahei. micul Ascaniu. Eroul s-a înfatisat. avînd sabia în mîna. In fruntea lor pasea feciorul vestitului erou.zeii care au ocrotit pîna azi Troia . ia penatii2 . cel nascut de Afrodita . Fugi si-1 salveaza pe Anhise. Tu ai acum o datorie. . fugi. Fa sa re-nvie astfel Troia. sau biruinte în Elada. la distanta de 20-30 cm una de alta si trageau în asa fel încît sageata sa strabata toate aceste gauri ale securilor dintr-o data. Tragatorii cei mai iscusiti puneau aceste securi una în fata celeilalte. si umbra lui însîngerata s-a risipit. îndestulîndu-le în ura ce o aveau pentru troieni.parea scaldata toata-n sînge. Dusmanul este între ziduri. Enea. glasuia umbra eroului troian. pîna la marele palat unde sedea regele Priam.. însîngerat si plin de rani. spre tarîmul de unde a venit Dardan. Un pas daca mai faci. Ci. vase de pret si arme scumpe. însa deodata i-a iesit-nainte însasi Afrodita. AVENTUROASA CĂLĂTORIE A LUI ENEA SFlRsIND LEGENDELE ce-au amintit pataniile aheilor la-napoierea spre Elada.Stai. visînd poate calul de lemn. . Cerul era rosu si marea . s-a repezit catre ahei. în tarîmul stramosului nostru Dardan. acest fiu al Afroditei si al pastorului Anhise a însfacat o sabie si a iesit la batalie. mîndra zeita-a frumusetii.O... batrînul care mi-a fost sot si tie-ti este tata scump. Iar gemetele se-naltau pîna-n palatele de aur ale lui Zeus din Olimp. pentru a putea fi agatate la cingatoare. catre Creta . Enea a si sarit din asternut. Hector ce aparase Troia si se sfîrsise de curînd sub crunta lance a lui Ahile. si-ntîi catre Neoptolem. (And erau folosite ca arme.si focul sacru al cetatii.pîna departe. Du-te cu el si cu fecioru-ti. . în care sa-i adapostesti. în vis. nu s-a ascuns. Macelarisera pe Priam. stofe. tu. santoarcem timpul iar în noaptea cînd flacarile mistuiau marea cetate a lui Priam. Troia se va surpa acum. In acel ceas s-a aratat. în perete. si dintr-o data se trezeau cu lancile vîrîte-n piept. Acolo tu ridica ziduri. feciorul marelui Ahile. te stingi. tot luptînd. Unii troieni înca dormeau. Securile aveau în partea lor metalica niste gauri. Din el ieseau osteni ahei. Du-i peste mare. a spus Enea si. Ahile. troianului Enea. urca-i într-o corabie. Atunci. cel care-a pus temelii Troiei 3. cu sabiile spintecîndu-i. i-a rostit mîndra zeita ce-i era mama lui Enea. cu sabia uda de sînge. cu prada-n brate : aur. facînd prapad printre dusmani.. Fugi. s-a luptat plin de îndrazneala. Dar n-a fugit. Asa a rostit aspru Hector. la care nu se încumetau decît tragatorii cei mai vestiti. . Aceasta pare a fi fost una dintre încercarile cele mai grele pentru arcasi. te salveaza dintre flacari. 264 Palatul era însa-n flacari. umbra lui Hector cel viteaz.

265 . s-a ratacit între ahei. Iara sotia l-a urmat. si fara sa asculte sfatul celor ce se sileau sa-l tina. Enea a cautat sa-si afle soata si-n cetele de robi . Rostind cuvintele acestea. cuprinsi de spaima si nadejde. dupa cum spune legenda. pe calea spre Hesperia5. Acasa-l asteptau sotia . si printr-o vraja misterioasa. cu cetele lui de troieni. dar n-a putut s-o mai gaseasca.. A fost surprinsa de-un ostean si doborîta cu o lance. undeva catre asfintit. dupa o culme-mpadurita. care ardea cu vîlvatai. N-a mai avut alta ce face decît sa se întoarca-n munte.. femei si chiar copii. Urmeaza-ti calea. Enea n-o putea zari. Ai grija de feciorul nostru. A luat de-asemeni si penatii si s-a grabit spre casa sa. care fusese odinioara sotul zeitei Afrodita. ce jefuiau înca orasul.. Deasupra ei au cazut lesuri. Mai înainte a intrat în templul Hestiei4.. el s-a întors. Iara pe munte-l asteptau. fiica lui Priam a pierit. vestindu-i sotului.. luptînd necontenit cu-aheii.Unde-i Creusa ? striga el. în goana mare. si ei îl implorau cu totii: . Alta sotie vei avea.Enea n-a mai stat pe gînduri si s-a zorit sa-si scape tatal. Enea si-a urcat pe umeri tatal cel slab si gîrbovit. micul Ascaniu. barbati. Nu au vrut zeii sa-ti fiu tovarasa de drum. a strîns în brate numai fum. Pierderea Creusei Ajuns acolo în dumbrava unde erau mai toti troienii. Ba a patruns si în oras.feciorul sau cel mititel : Ascaniu-Iulus si batrînul. umbra Creusei a venit lînga iubitul ei Enea si i-a rostit cu voce blînda: . dorind s-o mai îmbratiseze pe soata sa mult credincioasa . Caci ea. gaurita de loviturile de lanci. Enea a vazut cu jale ca soata lui s-a ratacit. cîti se salvasera cu zile. Aici nu mai putea dusmanul sa-i urmareasca nicidecum. facuta chiar de Afrodita. Ida. A luat de-acolo focul sacru într-o caldare de arama.fiica lui Priam cel batrîn.. pe cînd parasea Troia. afara din cetatea Troia. Astfel a spus umbra Creusei. precum stim. dar. Deci nu mai plînge pe Creusa. S-a furisat cu-ndemînare printre aheii. Astfel a razbatut Enea prin valmasagul bataliei si a iesit pe o portita. arsa de flacari. Fii sanatos. Unde-i Creusa. S-a catarat pe-naltul munte ce se chema. Enea a strigat-o înca. Umbra ei doar se ridicase si ratacea printre ruine. ca trebuie sa se îndrepte.. purtînd în brate o ladita cu cîteva lucruri din casa. draga mea ? S-a ratacit între dusmani. înfruntînd moartea-n orice clipa. care scapasera de moarte. s-a agatat de haina lui. adunau fete si copii si duceau totul la corabii. si s-a ascuns într-o dumbrava. Feciorul sau. ce purta numele Creusa .Dragul meu sot !. Acolo tu ai sa fii rege. pe coastele împadurite. Enea. spre tara unde curge Tibrul cu valurile lui domoale. ce te-a iubit atît de mult.

Voi. în care-acesta s-a nascut.Dar unde s-a nascut Dardan. cobo-rînd pe orice tarmuri. în Tracia. în primul rînd. Enea. Hera era tot ne-mblînzita si dupa ce cazuse Troia 9. Enea a primit sa fie conducatorul cetelor. în care colt din asfintit ? a întrebat din nou Enea. Calauzeste-ne prin lume si fa-ne o cetate noua. . plecînd din Delos. unde fusese-adînc jignita. însa Apolo n-a raspuns. marul discordiei. mamei troianului Enea. . Dar. Dar împotriva lor sta Hera 8.. în care sa renasca Troia. . rîul Tibru . Enea întîmpina vesnic furtuni.Du-ne. întoarceti-va tot acolo.. Au poposit. Ea-l urmarea înversunata pe acest fiu al Afroditei. cînd s-aratase lui Enea. unde vrei. unde nechibzuitul Paris daduse premiul frumusetii. Într-adevar.. Aici Enea s-a plecat în templul zeului Apolo. Enea s-ar fi învoit sa stea acolo-n insula.ce sa credeti ? . de aur. cautati pamîntu-i de obîrsie. E tara unde vor domni Enea si urmasii lui 6. insula Creta nu avea rege-n acea vreme. dar într-o noapte . troienii au pornit pe mare. sub conducerea-nteleapta a lui Enea si Anhise. Pe mari..Unde o fi Hesperia ? Unde-o fi tara lui Dardan ? se întrebau acum troienii. Au facut doua- 266 zeci de vase si. ce va trageti din Dardan. Hera-i punea-nainte piedici. Drept razbunare pentru asta. Au trebuit însa s-astepte pîna ce au plecat aheii. tara pe care-a prevestit-o Febus-Apolo. flota tro-iana a atins de la o vreme tarmul Cretei. a rostit tatal lui Enea. necum. a facut. Le ramînea numai sa caute Hesperia necunoscuta si sa îndeplineasca voia zeului cel batrîn si orb. si nici Creusa nu graise.. si. cum. decît un nume. prin oracol.Aici ne e poate limanul. Hera începe sâ-i loveasca iarasi pe troieni La rugamintea lui Anhise. ce purta numele de Fatum 7. Apoi în Delos.penatii ce-i avea cu el prind viata si încep sa-i spuna : 267 . Atunci si-au construit corabii din trunchiurile de pe Ida. Caci nu putea sa ierte Troia.jertfele de sînge si a-ntrebat oracolul : încotro trebuie sa porneasca ? Oracolul i-a dat raspunsul : . dar unde curge acest rîu. si nu gaseau nici un raspuns. nu apucase sa mai spuna. plutind mereu. Vremea trecea neostenita si dupa-atîtea suferinte troienii colindau pe mare si nu stiau încotro merg.

troienii au ajuns prin locuri unde calcase si Ulise. . Mult l-a mai plîns bietul Enea pe tatal sau.zdrobit de-atîta oboseala si ratacire peste mari . Au întîlnit în drum Itaca.a închis ochii si-a murit. si-au luptat cu aceste pasari si le-au învins pîna la urma.Hesperia. pierdea la rîndu-i pe parinte. unde salasluiau ciclopii. Acum. ca fiarele-n paduri. bunul Anhise. muntele care zvîrlea flacari.tara straveche si bogata.Zeii penati arata drumul spre Italia . îsi amintea de acea noapte. de nu-i lovea din nou zeita cu brate albe din Olimp. au plutit iarasi mai departe. Au ocolit Trinacria si-au lasat ancora-n alt port. cum arata Italia si care-i drumul pîn-la ea. în goana lui. I-a rugat în genunchi sa-l ierte c-a fost dusmanul lor la Troia si sa-l salveze din tarîmul acesta înfricosator. Moartea batrînului Anhise Parasind si acest tarîm. unde se afla Andromaca. acele. prin iscusinta lui Enea. cînd îl salvase din macel.este Italia. au stat troienii-o noapte-ntreaga. troienii au trebuit sa treaca pe lînga Scila si Caribda i0. uitat aici de-atîta timp. care aveau trupuri de pasari si rapeau oamenilor hrana. si se facuse-un flacaiandru istet si vesel si voinic. 268 Enea s-a înduplecat si l-a luat pe corabie pe acest sot al lui Ulise. pornind catre Italia. Tocmai se arata pe munte si fiorosul Polifem. îngroziti de Etna. Numaidecît bunul Enea îsi paraseste asternutul. bine ascunsi într-o dumbrava. Purtati apoi de vînturi aspre. Acolo. fosta sotie a lui Hector. cînd sa porneasca iarasi. lui Enea. insula regelui Ulise. de cînd tot rataceau pe mare. purtîndu-l printre-ahei. si-n insula Leucadia si. dupa atîtia ani de truda. avînd orbit singuru-i ochi de-mpunsatura arzatoare a îndraznetului Ulise. trezeste pe toti sotii sai. Pîna atunci statuse. tîrîta jalnic în robie de fiul marelui Ahile : Neoptolem. sprijinit într-un trunchi de pin. numit Drepan.. Au poposit. uitat acolo de Ulise. genii rautacioase. le spune vestea si în graba se si îmbarca pe corabii. întors din Troia. Ea i-a împins catre Strofade. Nu-i ramînea decît baiatul. unde Anhise . au atins Epirul. De l-ar fi întîlnit pe grec. pe care-o cauti . privind înmarmuriti vulcanul. doua mici insule aflate între Pelo-ponez si Zante. li spun penatii. dupa acea. bietul. din care a purces Dardan . curînd. cînd parasise acest tarm neospitalier. ascuns. si-ar fi ajuns repede-acolo. In zori. dupa draga-i sotie. li sa ivit în fata-un grec. si s-au urcat iar pe corabii. în cîrca. Enea.. care crescuse-n acest timp. l-ar fi-nghi-tit într-o clipita. Scapînd cu greu si de-acesti monstri. Aici se aflau niste harpii.

El se urcase pe o stînca. de pe malul marii. Zile si zile a durat furtuna fara de pereche. unde-si pastra. de ce înduri ca fiul meu si cu troienii oropsiti sa nu-si gaseasca. neamul dusman. Credeau ca nu vor mai scapa si nu vor mai atinge tarmul.O ! Zeus. cînd ai simtit ca te atinge. Da drumul vînturilor tale si sufla strasnic peste mari . A deschis poarta de arama si vînturile au tîsnit în lungi vîrtejuri peste mare. s-apropie de Italia-. înca îndurerati. deopotriva. marele rege peste vînturi. sosit din Troia. patria care si-o doresc ? Tu mi-ai fagaduit. l-au îngropat si-au pus la cale multe jocuri. este pe Marea Tireniana. Poate de n-ar fi fost Enea. ce-si are tronul de aur pe Olimp. Troienii se luptau din greu. fiu-i si troienii au facut slujba-nmormîntarii. sapînd morminte mari de apa. doar s-o mai zari ceva. care-i conduci pe zei. vreme-ndelunga. Pe celelalte le pierduse . doar. ca din troieni o sa se nasca neamul puternic de romani. se ruga ea. Cînd o sa semplineasca totul ? .. odata. cu mînie sporita ne-ncetat de Hera.Dupa ce si-au jelit durerea. înalta. . au si zarit 'naintea lor un tarm întins si nisipos. scapati de groaznica furtuna. .O.. Dar cînd s-a potolit furtuna. Marea a început sa geama si valurile au crescut. Eol a ascultat pe soata celui ce stapînea Olimpul si poruncea întregii lumi. Dar Hera.zburat catre Eol. cît este de bine sa vietuiesti. Aici a poposit Enea cu numai sapte corabii. sa mi-i dobori pe toti de-a valma . Italia era în fata. Erau pe coasta Africii. Numai Enea era trist.. nu mai stia de soarta lor. dusmanoasa Hera. 269 Zeus prezice stralucirea Romei si i-a batut furtuna asta pe bietii calatori. Cîti au ajuns însa acolo. troienii. troienii s-au urcat iarasi pe corabii. ascunse bine.. Apoi. pe pamînt. .Eol. uriase. a si . nici «nul n-ar mai fi scapat de furia mare-a apelor. demna de-un sot al Afroditei. înghetata. A hohotit si s-a-ndreptat spre adapostul nalt de stînci. suflarea mortii. chiar de Italia. însusi Enea fericea pe cei cazuti în fata Troiei. cum i-a zarit ca se apropie. sositi tocmai din Troia departata. zeita mama a lui Enea se dusese la tatal zeilor. Enea. rostogolin-du-se. a poruncit regina. si-i atingeau tarmul dorit. ca si pe oameni. L-au ai-s pe rug. tu. si-asa sa mi-i îneci în ape. caci îsi pierduse-atîtia oameni. Nu mai aveau decît un pas. sfîrsindu-se cu toate. s-au strîns în brate fericiti si-au chiuit pe malul marii. cele mai credincioase vînturi. în acest timp.

pe pamînt14. aflînd Didona ca ei. vazînd pe Priam si pe Hector si pe alti multi viteji de seama cazuti sub armele aheie. Fiul tau. feciorul sau. sa nu suspine în zadar. mîndra preoteasa. frumoasa Afrodita. mîngîind-o pe Afrodita. sfatuita de-un curtean. numit Iuliu. facut din aur. în Cartagina Pe-aceasta coasta a Africii se-ntemeiase de curînd un regat nou .Frumoasa mea. învîrtejite de furtuna. Argosul. va stapîni Italia. cu care ea a-nconjurat o suprafata nespus de larga de pamînt. stapînul din Olimp. Sa nu ai teama. cetatea-n veci nebiruita a zeului razboiului. va fi-ndragita de un zeu. dorind sa îi rapeasca tronul. Ftia. Micena. Ochii i s-au umplut de lacrimi. va veni ceasul cînd romanii vor razbuna neamul troian. mai. Dar fratele ei. si. în ajutorul lui 3nea. a ascultat plin de rabdare pe dulcea zeita-a dragostei si. fusesera împinse-aici. la rîndul lui. de la stralucitorul Iulus . Aproape toate vasele. în lanturi grele. Ea îi va naste lui doi gemeni. cînd a sosit la tarm Enea. ce va avea hotar Oceanul si astri luminosi din slava. pîna în ceasul cînd fecioara Ilia n. Regina-aici era Didona. si-i va urma. El însusi va deveni zeu. Neamul lui Hector va domni trei veacuri în Italia. Mai mult s-a minunat Enea.care va-ntemeia imperiul. Astfel a spui maretul Zeus. Didona-si cumparase-acolo pamînt pentru-o cetate noua. ar fi ajuns în tara sa. Legendele ne povestesc ca ea ceruse unui rege din Africa sa-i vînda numai atît pamînt cît cuprindea pielea întinsa-a unui taur. Sosisera în Africa. Enea a aflat acolo pe cei mai multi dintre troieni. si-apoi. 271 . Temîndu-se de Pigmalion. Va-ntemeia orase noi. Cincizeci de roabe se grabeau s-aduca-n cosuri bunatati. . Atunci o 270 sa se curme vrajba. Fîsiile le-a înnodat la capete si a facut un curmei lung. Dar sfetnicul o învatase sa taie pielea-n fîsioare subtiri ca firele de ata. cînd în Cartagina cea larga a zarit în basoreliefuri si în picturi si în statui înfatisate întîmplari din marele razboi troian. Didona a orînduit ospete mari pentru Enea si pentru ceilalti calatori.Zeus. Asa încît. a pus la cale s-o ucida. si mai ales Enea. i-a raspuns Zeus. o preafrumoasa feniciana. Ascaniu-Iulus 11. Pe lume se va naste Cezar. Pigmalion. vrednicul Enea. Faima eroilor troieni trecuse peste mari si tari.. si-a poruncit zeului Hermes15 sa plece iute-n Africa 16. Dintre ei. sub romana pace augusta. Cartagina. toate cetatile aheie vor fi atunci legate-n lanturi. i-a atins buzele rosii si frumoase cu mîna lui plina de har si i-a facut un semn sa taca. va face legi. în maretele ei palate. spita troiana. Pe-acest pamînt îsi zidea tocmai un nou oras mîndra regina. de Ares 13. Razboiul va fi ferecat. Didona stapînise Tirul. Romulus va fi acel ce-o sa zideasca Roma. Regina sta pe-un pat înalt. surîzîndui. gonit de vajnica furtuna. zeul razboiului. Didona-si luase avutia si se urcase pe corabii cu cîtiva prieteni credinciosi. mai ca nu-i venea sa creada.

sa nu se mai sfîrseasca-n veci. de unde le era stramosul. Enea parca îsi uitase de sotii sai. sub biciuirea asprei Hera. s-a-nvolburat. acoperite cu covoare din Iîna alba împletita cu firisoare de argint. neistovita. însa vroiau sa-ndeplineasca poruncile destinului si sa ridice-o noua Troia. din amintiri. cu lira-n brate.fripturi si prajituri. pe care noi ne straduim sa le uitam. Apoi troienii-au fost poftiti sa se aseze-n jurul mesei. Ci-nvesmîntat în haina scumpa. de purpura. Au socotit ca vor pieri. si iacata-ti voi povesti cum Agamemnon. sînt prea multi ani de cînd cutreieri pe nesfîrsirea marilor. si ar fi vrut ca acea noapte. cu Ulise si cu Ahile cel cumplit au nimicit orasul Troia. tu. si-a simtit inima cuprinsa de-un simtamînt tare ciudat. A povestit totul Enea. Regina Didona se îndragosteste de Enea In acest timp. în zilele care-au urmat. în Hesperia. . el se trudea sa-nalte ziduri puternice Cartaginei. . catre Hesperia. nenumaratele-ntîmplari pe care le-au trait troienii. Deaceea nu s-au lasat prada greutatilor care-i loveau si au luptat cu îndrazneala. Doresti sa-mi reîmprospatez durerile. glasuia dalba regina feniciana. puneau pe mese amforele plinei cu vinuri purpurii. plina de stele si parfum. Iara o suta de barbati. acolo. 272 Ospatul s-a jsfîrsit în zori. sub mîngîierile Didonei. pe lavite scumpe de lemn. regino. Insa dorinta ta-i porunca. cum vînturile si rautatea zeitei cea cu brate albe i-a azvîrlit încoa si-ncolo. Nu mai trecea pe la corabii. tot robi si ei. .Cum ? Nu se lupta sa-mplineasca îndatorirea-i de troian ? A uitat de Hesperia ? Înlantuit de o femeie. abia-n-ceputa-n acea noapte. se îngrijeste sa zideasca cetati straine ? a strigat. si vor lupta si mai tîrziu. cum a fost arsa de-ahei Troia. Nu vrei sa povestesti acuma ce-ai patimit si ce mai speri ? Enea i-a raspuns Didonei : . pe mari. Dar dragostea dintre ei doi. Iar dragostea si-a aprins focul si-n pieptul dîrz al lui Enea. A început atunci Enea sa-si depene. argint si aur. de datorie. si dintr-un colt. Numai ca din Olintp veghea stapînul cel cu brat de fulger.O. Enea. privind Didona necontenit pe calatorul sosit din Troia departata. destepta sunete duioase un cîntaret cu viers divin. care de care mai gustoase. cum si-au facut apoi corabii troienii si-au pornit de-acolo. Didona nu-si dezlipea ochii de pe chipul feciorului dulcei zeite Afrodita. nu mai gîndea sa se porneasca din nou catre italia.Tu-mi ceri sa povestesc.

S-a îndreptat catre corabii.focul. Tu nu mai plînge în zadar. Cu gemete. Vasul se legana mai tare. îmbracata în vesminte de sarbatoare. ce ramasese-n casa ei. cel priceput la toate. Poseidon 17. s-a urcat pe-acest rug. . tata Poseidon ? Da-ndata a-nceput navala de ape reci si înspumate peste corabiile troiene si vuietul sa întetit. .. A poruncit IO-bilor ei sa îi cladeasca-un rug înalt. Didona. Nu mai vedeau în zari nimica. si chiar Enea.a fost prinsa de disperare.. din tokte patru parti.si-a poruncit fiului sau Hermes.Ce pregatesti.. Apoi.De te nesocotesti pe tine. caci îsi va pierde zilele.Nu plec de voia mea. si nu am sa te uit nicicînd . Pe rug a asternut un pat. creste de valuri . feciorul tau. de pe mare. si-a poruncit troienilor sa se gateasca iar de drum. Ea. Noua patrie a troienilor Privind înca în departare. Didona îsi strapunge inima de mîhnire Insa Didona a aflat. Se povesteste ca Didona . Hermes s-a dus si l-a mustrat plin de asprime pe Enea. Unii l-au zarit pe zeu si au strigat la el cu spaima : . ce-si înalta pala spre slava . si-a smuls din suflet moliciunea. strigînd de groaza si mînie. catre Cartagina.. sa zboare în Cartagina si sa-l trezeasca pe Enea din dragostea ce-l mistuia.cu o faclie . Ascaniu. Efidona s-a strapuns în piept. a vazut focul rugilui. ridicat din ape. pentru aceasta zabovire pe tarmurile Cartaginei. înlacrimata.vazînd corabiile troiene cum s-au îndepartat de tarm .. Nimic nu ma mai poate tine. ce trebuie sa stapîneasca în tara vechiului Dardan. umilita. i-a-mbratisat picioarele si. Cartagina s-a zguduit aflînd ca a murit regink. Enea a simtit stropi sarati pe buze. însa eu am o datorie fata de neamul meu troian si de feciorul meu. l-a rugat sa nu cumva s-o paraseasca. cu sabia lui Enea. n-ai dreptul sa îl uiti pe-Ascaniu. si a 273 18 cerut sa se aprinda . i-a dat raspuns fiul zeitei care împrastie iubirea.. Lumea a început s-alerge pe ulitele pietruite. Vîntul îi biciuia obrajii. dar nu stia ce poate fi. caci tu mi-ai fost nespus de draga. privea la ei cu ochii turburi. Doar hauri negre lînga vase. Atunci Enea s-a trezit.

Enea a orînduit. Pentru aceasta. sa-si vada tatal. Ce-au chiuit !L Ce-au mai cîntat !. dupa datini. biruitorilor în lupte. degraba.. ca o umbra. . du-i pe troieni. si-a adus-o sibilei. jocuri. clarvazatoarea prorocita. N-a trecut de'cît putin timp si. în cinstea bunului Anhise. la rugamintile zeitei cu brate albe din Olimp. Dar a cerut sa i s-aduca mai înainte o crenguta. însa zeita Afrodita a trimis niste porumbite albe ca laptele. dintr-un stejar al zeilor. tatal eroului Enea. în Infern. ca s-o dea cîinelui Cerber. si i-a rostit poruncitor : . vase de-arama si vesminte. ci în CîmpiileElizee. a rupt-o iute . N-ar fi gasit aceasta creanga Enea-n veci de veci.. ocrotiti de Aîrodita.Feciorule.. cu numele de Deifoba. si ce-au dantat pe coasta marii. usoare. si ca s-ajungi pîna la mine. ce avea frunzele de aur. Se împlinea un an din vremea cînd mai fusesera pe-aici si avusesera mîhnirea sa îl îngroape pe Anhise. jos. în timpul noptii s-a ivit Anhise însusi. spre Italia. 274 I Umbra parintelui Anhise s-a risipit apoi ca fumul. o prajitura. Poseidon îsi varsa mînia pentru pie-rirea fenicienei. în tinutul Latium. te va calauzi sibila. sub pamînt. o mai ruga sa-ntîrzie înca o clipa si sa-i dea sfaturi întelepte. acolo. bunul Enea o mai striga. care-n acest timp îi pregatise din faina. Dar umbra nu s-a mai întors. vazîndu-si noua patrie ! Pe Cîmpiile-Elizee în Cume au cautat troienii lacasul sacru-al lui Apolo. troienii au ajuns la Cume w..vinete. Ea a fagaduit sa-l duca pe fiul mîndrei Afrodita pîna-n Infern. si-abia cu greu au izbîndit s-ajunga în Trinacria iS. Astfel s-a scurs o zi si-o noapte în lupta crîncena cu marea. ploaie si muget ca de fiare. urlete ce-i înfricosau. o sibila. întreceri si serbari dînd premii mari : tauri si arme. desi. Enea s-a trezit din somn. pornind catre Italia. Acolo vietuia pe-atunci o prorocita. prin somn. tîsnind mereu din adîncimi.. fiindca era ascunsa bine într-un desis de nepatruns. pe puntile corabiilor . care traieste lînga Cume.. sa zboare lin deasupra lui si sa-i calauzeasca mersul pîna-n dumbrava nestiuta. si-ai saltat ancorele grele. Ma vei gasi pe mine însumi nu în Tartar. A pus doi oameni sa adune pe toti troienii cît mai grabnic. Acolo a aflat crenguta. în visele fiului sau. Mai înainte vino însa în tara neagra a lui Hades. nori amenintatori deasupra. Te vei lupta c-un neam salbatic. boabe de mac si stropi de miere. prin codri. si-i vei învinge negresit.

precum îl învatase Anhise. El s-a-nvoit. Iar tatal sau i-a prevestit viitorul. plutind de-a lungul coastelor. Acuma sentorcea urmasul. Acest Latinus mai avea si o copila. Acest Evandruntemeiase pe malul stîng al Tibrului. pe Lavinia. Dar ea si-a-ntors încolo capul. fiul lui Her-mes cel siret. i-au dus în dar sceptrul lui Priam. Solii troianului Enea. doborît. chiar pe pamîntul stramosesc. si Camila. ei au putut sa intre lesne în Infern. Enea s-a înapoiat. dupa vointa zeilor. aflînd despre prorociri. o fata care se lupta neînfricata cu barbatii. De-aicea s-a iscat si sfada. cei mai de seama-au fost Mezentiu. Razboinicul se numea Turnus. stramosul lui Enea. ce le purta cu el Enea. toata-nlacrimata si nu a vrut sa-i dea iertare. si. de mult. Evandru. Enea era sprijinit de-un alt rege batrîn.' Era din neamul lui Danae. Amata cea cu par carunt. Era-n Cîm-pule-Ehzee. în schimb. pe fiica lui. mîhnita. Lavinia. care avea un oras mare. s-a necajit ca-si calca vorba fata de Turnus si rutuli. Latinus se tragea din spita zeului Cronos22. Latinus i-a primit pe soli cu bunatate si cu cinste. si. regele Cerei. Stapîn în Latium era regele cel batrîn Latinus21. calauzit tot de sibila. adica în Laurentium23. de-olimpieni. Intre acestia. Turnus avea si el aliati. Macul. sa-ntemeieze tara Troadei cea bogata. din Troia nimicita-n flacari. bunul Anhise. Cîinele Cerber a mîncat din prajiturile sibilei. pi urmasii lui si gloria cetatii Roma 20. au poposit între-Ardeea si Ostia. Aici i-a gasit pe eroii ucisi în luptele grozave purtate zece ani la Troia. si-a adunat în pripa oastea si s-a calatorit spre Latium. gonind pe calul ei ca vîntul. haina regeasca si alte daruri pretioase. A-ntîlnit-o si pe Didona. prin gura unei pesteri negre. de mult. Turnus a început razboiul 2 si s-au batut fara crutare. numit si pîna azi : Ardeea. sibila l-a condus pe fiul zeitei dragostei la Hades. adormind. Pe o carare misterioasa. pocalul lui. soata batrînului Latinus. Razboiul iscat clin pricina Lavinf Aflînd cele ce-i prevestise parintele sau preaiubit. mai multi vecini. cînd au fost biruiti titanii. pe tarmul marii. acolo unde se înalta cetatea regelui Latinus. lînga Cume.Dulceata-l atragea pe Cerber. 275 18 Pe urma l-a aflat Enea pe tatal sau. . Enea i-a cerut iertare c-a parasit-o din porunca lui Zeus cel ne-ndu-plecat. spre Asia. trimisi la regele Latinus. Regele o fagaduise pe fata sa unui razboinic stapînitor peste rutuli. Erau si toti vrtejii-ahei. De-aici pornise alta data Dardan. îl adormea. Enea si cu sotii sai. însa regina. s-a învoit sa-i dea ca soata eroului sosit din Troia.

troienii i-au ridicat si un sanctuar pe tarmul fluviului Numiciu. Enea si-a învins dusmanii. pîn-s-a stins si Iulus. feciorul lui Enea. Turnus a fost rapus în lupta. a parasit apoi Laurentium si a cladit un oras nou. neîmblînzita Hera. care crescuse pe colina încîntatoare. si-n locul lui s-a urcat Romulus pe tron. si-a-mbratisat-o pe vestala 27. fiul lui Enea. Pe el însa l-a doborît fratele sau. o lupoaica. de Ilia : Remus si Romulus. noului rege.Lupercal28. printul Amuliu a trimis-o în templul Hes-tiei.colina zisa Palatinul . Enea a pierit în slavi. si l-a vestit pe fiul sau ca Zeus l-a urcat în slavi. nevatamati. la poalele unei coline . Numitor. si-au hotarît sa i se-nchine "sub numele de Indigetul. foarte întins. Palatina. înconjurat de fulgere si trasnete nimicitoare... gasind copiii. L-au doborît. Un pastor i-a aflat pe gemeni si i-a luat în coliba lui. si apoi s-a urcat pe tron. pe cînd pornise o furtuna. Numai ca Zeus tot veghea sa se-mplineasca hotarîrea ce-o prevestise Afroditei. preoteasa. Iar dupa Iulus au domnit alti doisprezece regi mai mici. i-a hranit. c-a devenit la rîndu-i zeu. Atunci s-a coborît. Crescînd. Enea s-a înfatisat fiului sau. dupa poruncile lui Ares. Din fericire. Dar zeul Ares a pîndit-o pe Ilia cînd a venit pe malurile Tibrului si-a adormit sub un eopac. însa în noaptea ce-a urmat. Rege atunci a fost ales feciorul sau Iulus-Ascaniu. pe tronul sau din Latium. Cu ajutorul Afroditei si al lui Zeus olimpianul. rîul s-a revarsat pe 278 tarm ducînd cu el. Ilia a nascut doi fii. si într-o alta batalie. purtînd pe el înca armura si-n mîini o sabie si-o lance. si-a urmat regelui Latinus. în Alba Longa. El a pus temelia . Enea s-a casatorit cu frumoasa Lavinia . printul Amuliu. El a domnit numai trei ani. pe cei doi frati numiti de mama. ei s-au luptat cu Amuliu. mereu. unde Enea disparuse.si anii au trecut pe urma. pe tarmul fluviului Numiciu.276 întrj-o regiune paduroasa.cetatea sa Palantium 25. numit de-aceea Alba Longa 26. In amintirea si spre cinstea acestui zeu stramos. Fiind preoteasa n-avea dreptul sa se marite niciodata si deci nu putea avea fii. ca Zeus. în marea grota . unchiul Iliei. si valurile i-au lasat la poalele unui smochin. Iulus. si. si fiindca Numitor avea si o copila : Ilia. întemeierea Romei . cu ziduri albe. a poruncit ca fratii gemeni sa fie aruncati în Tibru. Amuliu. prin vointa lui divina. treizeci la numar. cu toate ca-i statea-mpotriva.

fiindca zeita se nascuse din sîngele lui JJranus. dupa poruncile Cezarului. zeul razboiului cel crunt 30. si aceasta legenda romana. Romanii sustineau ca Dardan. vor s-o îndeplineasca. nu din Elada. si. 279 4. Afrodita-Venus. ei nu se straduiesc sa înfrunte soarta si sa-i calce vointa. Romulus si-a mutat aici poporul sau din Alba Longa. creîndu-si epopeea. Note 1. care a trait si a creat în asa-numitul "secol de aur". 2. Aceasta e povestea Romei. acela care venise întîiul din Europa în Asia si pusese bazele Troici. eroii nu sînt ca aceia ai lui Homer. în versurile "Eneidei". atunci cînd este împotriva lor. Romei antice.zeita ocrotitoare a focului sacru. Pe baza legendelor romane. nu a putut sa se sustraga . 5. Hestia-Vesta la romani . Dimpotriva. Acesta. dupa legenda. Desi sînt puternici. prelucrata de poetul Vergiliu. Din neamul lui si-al lui Enea s-au tras apoi si Iuliu Cezar si fiu-i adoptiv. ar fi fost de origine din Italia. dupa nenumaratele razboaie crîncene. cînd pacea fusese statornicita. mesajul lor catre urmasi de a pastra gloria strabuna si de-a o creste prin virtuti. care se trageau. referindu-se de fapt la Italia. a caminului. amîndoi apoteozati si preschimbati în zei romani. era socotita drept stramoasa romanilor. deci de origine mai buna decît elinii. îndeplinirea datoriei sau dragostea calda fata de popor. în acest fel credea poetul Vergiliu ca poporul roman poate contribui din plin la dezvoltarea grandioasa a unei noi civilizatii. în locul unde îi hranise fiara pe fiii crudului zeu Ares si ai sarmanei Ilia29. Acesti eroi îsi transmiteau. August. prin Enea. cum ar fi mila fata de cei în suferinta. Se simte astfel diferenta dintre legendele elinilor. Fatum era zeul destinului la romani. în buna parte cu elemente preluate însa de la elini. triumful poporului roman ajuns pe culmile puterii si pretinsul lui drept la suprematia politica si economica în Medite-rana. fiul ei. orasul închinat lui Ares. Atunci si-a înstrunat Vergiliu lira lui maiastra sa cînte. 6. 7. care se scursese în apa marii. din Prometeu. prin Deu-cation si Pira. Vergiliu a creat o mare epopee : "Eneida". Mai trebuie adaugat ca în poema epica a lui Vergiliu : "Eneida". în care staruie în buna masura spiritul popular. slavind eroii care au pus temeliile.Romei pe Palatin. Faptele savîrsite de supravietuitorii din Troia au fost cîntate de poetul latin Vergiliu. Astfel justificau faptul ca troienii scapati din macel s-au stabilit în La-tium si au întemeiat cetatea Roma. în timpul lui August. romanii se socoteau descendenti directi din cea dintii dinastie de zei. Hesperia înseamna tara din asfintit. 3. Penatii sau larii erau zeii particulari ai fiecarei cetati si chiar ai fiecarei familii.

De aceea. Facem acest lucru pentru a pastra unitatea fireasca a lucrarii si a face legatura directa între miturile si legendele eline . deci de puterile supreme. tinutul paduros. In povestirea aceasta . în epopeea lui. unde vazuse lumina zilei cel mai puternic dintre ahei : Ahile. peste Elada. Ftia.folosim tot numirile grecesti ale zeilor. 14. Numele preotesei Ilia aminteste de asemeni llionul. Sa cucereasca si întregul Argos. venea de la llvs . la romani. nu numai fiindca îl însotise pe Paris la Sparta. Chip omenesc are dînsa. Acest raspuns este celebru. Sîntem îndreptatiti si mai mult la aceasta pastrare a unitatii. toate acele locuri. prin contopirea carora si-a realizat dealtfel însusi Vergiliu grandioasa lui epopee "Eneida". Numele fiului lui Enea : Ascaniu sau Iulus. Scila în tainica hruba se-nchide si capu-si arunca Din ascunzis si atrage spre stînci plutitoarele vase. fecioara cu piept ce încînta Pîn'la mijloc.A. cînd o rapise pe Elena. sau dinastia de Cezari. dat de Zeus-Jupiter. în româneste de D. sa se razbune pe ahei. August.Italia .P.. Prin acest închipuit raspuns. alaturi de Hector. Murasanu. mai ales.conceptiei aristocratilor. se hotara de soarta.si cele italice. în cîntecele sale. si-ncolo-i balena la trup uriasa. unde domnise Diomede . ocupînd chiar orasul vestitului rege Agamemnon.desi are ca temei epopeea romana a lui Vergiliu .S. romanii. adica splendida Micena. ca el. acela care-i condusese pe ahei la Troia. împaratii romani îl invocau adeseori. pretindeau ca soarta si zeii olimpieni au hotarît ca ei. socotind ca el justifica pe deplin pretentiile de stapînire asupra întregii lumi de atunci si. Vergiliu. 280 11. 13. si. atît de drag inimilor imperiale. Ea se mai numeste în legenda si Reea-Silvia. 9. Marte.L.o noua Troie. si-n primul rînd însusi Octavian-August. 8. ne cînta plin de maretie imaginarul raspuns dat de Zeus-Jupiter zeitei Afrodita-Venus. care-i ocrotea pe calatorii de la Troia. E. care-i dadusera pe eroii biruitori la Troia. eroul Enea se supune soartei si cauta sa-i îndeplineasca hotarîrile neclintite. 1950.homerice .adica cel din Ilion Troia. eroi si actiuni cunoscute de noi din capitolele anterioare ale "Legendelor Olimpului". Vergiliu ne cînta aceasta întîlnire în "Eneida" . urmasii vechilor troieni. întrucît epopeea lui Vergiliu se refera la zei.. lovind si astrii cu unda-i în spuma. . "Scila-i pe dreapta." . 12. Mostenitorii lui Enea : Iulii. sau fiindca era ginerele lui Priam si luptase cu vitejie împotriva aheilor. 10. Vergiliu : "Eneida". Care de trei ori înghite-n adîncul gîtlej al genunii Valuri ce nu au sfîrsit si de-a rîndul din nou catre ceruri Ţi le azvîrle. în sfîrsit.. Hera-Junona îl dusmaneste atît de mult pe Enea. ci în primul rînd pentru ca salvase cîteva cete de troieni si urmarea sa înfiinteze în Hesperia . asa cum îi poruncesc zeii. cel cw brat de fier. la stînga Caribda cea neîmpacata. care era neam de zei si viitor zeu.

legenda romana are un continut asemanator.Ochii îndreapta-i acuma încoace : priveste-ti tu neamul si pe ai tai. Alba Longa a fost cuprins de Roma. nu din lacomia regilor ahei si din dorinta lor de a stâpîni orasul Troia. reprezentantul aristocratiei. Cu ajutorul acestei asa-zise prevestiri. afara încolo De-ale soarelui cai si pe unde de cer purtatorul Atlas roteste cu umaru-i bolta-n podoaba de astri.. ce-o purcede sub larga tarie albastra. Neptun. Iata barbatul. aratînd ca el avusese loc. la romani. 23. asupritoare. a popoarelor tinute în lanturile Ramei. pe romani. o pace aspra. 25. 21.. Pe colina Palatina or sa se înalte primele ziduri ale Romei. 20.. se va-ntinde. Zeul Cronos sau Saturn. 19. orînduita de la Roma de împarat si de aristocrati. ale carui granite sa fie marginile lumii. 281 Cezar August mladita de zeu . 26. Deci. Sicilia. ca sa-l ia în stapinire. în loc de a se povesti ca oastea cutezatorului Enea a napadit cu armele tinutul Latium. Vergiliu arata cum doreau împaratul si aristocratii sa fie îndeobste un supus cetatean roman. Este vorba de coasta Africii de Nord. 22. Poetul îndeplinea astfel dorintele stâpînului sau Cezar-Octavian August. Aici se vor cladi cele mai mari si mai stralucitoare palate ale orasului. adesea. Vranus.Fatum i-a hotarît lui August sa "ntemeieze un imperiu.. Prin Enea se înrudea cu Dardan. acesta-i ce-auzi ca promis ti-i. Este Cezar si spita întreaga A lui Iul. . Pe Unga Neapole de astazi. " . Adica cetatea laurilor sau a gloriei. Roma Quadrata din legenda. Cezar-Octavian August dovedea ca e din neamul lui Enea. 17. 15.. care voiau sa împiedice orice rascoala populara : a sclavilor. de asemenea. Caci prin Enea." Enea este numit în versurile lui Vergiliu drept "cel pios". se arata ca razboiul a fost iscat de gelozia lui Turnus. 24. ci ca o urmare a rapirii frumoasei Elena.. al stapînilor de sclavi. se înrudea cu Afrodita si cu cel dintii zeu. ÎS. 16. soarta . fiind doborît de olimpieni. Legendele eline înnobileaza razboiul Troiei. Dincolo de zodiac.. Numit Mercur de romani. se refugiase în Latium. dar cu respect fata de zei. Se stie doar ca O ctavian-August ceruse înca din timpul vietii sa i se faca un templu si sa fie adorat ca zeu. Sa fie adica vesnic o "Pax romana" sau "Pax Augusta". Ca sa nu râmîna mai prejos. De la el a venit numele de latini. Aceasta imaginara povestire era cîntata de Vergiliu. dupa traditiile romane. Imperiiu-i. a plebeilor sau a taranilor aflati în departatele provincii ale imperiului.. un luptator neobosit. probabil dupa dorinta împaratului August. fiul lui ZeusJupiter.avea dreptul sa stapîneasca tot pâmîntul. tot prin Enea. Dupa cum. si dura-va el însusi Veacul de aur în Latiu.

a caror variatie îsi afla corespondentul în nesfîrsita gama de sentimente pe care o trezesc în sufletul nostru ?. Imaginea. o alta divinitate a marii . mai întîi prin faptul ca la crearea nenumaratelor figuri de zei. Scena aceasta a hranirii celor doi gemeni de catre lupoaica era însasi emblema Romei. la freamatul valurilor marii înfuriate. Vupa cit se pare. Hermes era . fiul lui Poseidon . Pe malul sting al Ti-brului. a contribuit imaginatia multor generatii si a multor oameni de talent. zeita Hera proteja casnicia. care cuprindea numai pe lupoaica. Astfel. Ares era zeul razboiului. zeii nu traiau izolati de muritori. Dar imaginatia omului primitiv. Mitologia grecilor este extrem de bogata. . Luînd ca pilda marea. în muzeul din Cracovia se gaseste o splendida camee antica. Prin ea putem sa apropiem "Legendele OlimpuUi" chiar de hotarele istoriei poporului român. Daca ne gîndim cît de variate sînt fenomenele naturii si aspectele lor si daca tinem seama ca pentru grecii vechi fiecare fenomen si aspect al naturii a dus la crearea mai multor zeitati. de baza a fost data de un bronz turnat in secolul al V-lea înaintea erei noastre. 30 Legenda aceasta. înfati-sînd pe zeul Ares-Marte. atunci ne dam seama de unde provine bogatia mitologiei grecesti. observam sa strabunii îndepartati ai grecilor. 28. Pe Palatin se ridicase. Nereidele. care se sparg mugind de tarm. aducîndu-le fericire sau nenorocire. în lipsa unei ratiuni patrunzatoare. s-au gasit urme omenesti cam de la începutul celui dintîi mileniu al erei noastre.. pe colina Palatina. în amintirea acestei întîmplari. STUDIU Exista oare vreun om care sa ramîna indiferent la adierea mîn-gîietoare a vîntului primavaratic. dirijîndu-le sau împiedicîndu-le actiunile. Dar în mare.ca sa o îmbratiseze. la zigzagurile rosii ale trasnetului si la lumina orbitoare a fulgerului ? Se gaseste o inima omeneasca în stare sa ramîna de piatra în fata acestor marete fenomene ale naturii. Astazi cunoastem fortele naturii si puterea lor nu ne mai în-spaimînta. unde neîntinata vestala doarme . în sanctuarul Lupercal. Aici. dealtfel. Pe temeiul sau au patruns ostile romane. Tetis. legenda are un pic de adevar. de pe vremea lui Pericle. în viata zeilor se reflecta multe din fenomenele vietii sociale a grecilor. în imaginatia grecilor mai locuiau : Amfitrita. are pentru noi o deosebita însemnatate. fiul lui Poseidon sau al lui Nereu etc. In conceptia vechilor greci. prin care urmasii lui August îsi legitimau închipuitul drept de a cotropi orice teritoriu strain. dintre care aceea a grecilor se remarca prin marea bogatie si frumusete a miturilor. care sug lacomi laptele hranitor al mamei adoptive. a creat figurile mitice ale zeilor.. Dar cauza principala a multimii miturilor o constituie însasi multitudinea fenomenelor naturii si a diferitelor aspecte ale acestor fenomene. sotia lui Poseidon . 29. i s-au adaugat mai tîrziu 282 cei doi gemeni. atribuindu-le toate fenomenele pe care nu si le putea explica. conduse de împaratul Traian. Nereu. Astfel s-au plasmuit mitologiile popoarelor antice. ci se amestecau în viata lor.pe malul rîului Tibru. Acestui bronz.27. De aceea. semizei. si sanctuarul numit Lupercal. Triton. la huietul vijeliei care în-covoaie copacii. au pus stapîn peste întinsele ape pe Poseidon. fiicele lui Nereu . eroi etc. pîna în tinuturile noastre. se celebrau pe vremuri stralucitoarele serbari lupercalii. cînd se coboara la preoteasa Ilia.

înarmata. Dar. Poetii caie au urmat dupa Homer au prelucrat miturile în lumina conceptiilor filozofice si religioase ale vremii lor. chipuri omenesti.X î. zeul iubirii. în imaginatia grecilor. La început. grecii. de pe vremea cînd au fost plasmuite aceste mituri. în secolele XIV. Afrodita era socotita protectoarea lauzelor. care se deosebeau de oameni numai prin putere si nemurire. Uneori zeii se casatoreau cu muritoare si invers : zeita Tetis. pe cînd la Sparta zeita aparea. numite fetisuri. si atunci fortele ei covîrsitoare au luat. Olimpul homeric n-a ramas încremenit.e. Asadar. Acest fapt a facut ca despre acelasi zeu sa se povesteasca lucruri diferite si deci zeul sa apara în chipuri diferite. Poseidon era socotit si numit "protector de familie" si "tata". De pildar un mit spunea ca zeita Afrodita se nascuse din sîngele lui Uranus. fortele naturii au luat chipul unor animale. ca forte ale naturii. în special pietre si lemne. stapîneau puternicii basilei. Zeus trona în Olimp asa cum la Tirint si Micena. Prelucrarea miturilor zeilor olimpici de catre poeti a dus si la diversificarea chipurilor sub care apareau diferiti zei. în Beotia. înainte de Homer. era închipuita de o piatra necioplita. în imaginatia grecilor. un muritor. iar din casatoria lor s-a nascut Ahile. Aceste exemple sînt îndeajuns spre a înlesni o reprezentare cît mai clara despre bogatia de mituri care se povesteau despre zeii din Olimp. care si asa era extrem de bogat. La Delfi. cazut în valurile marii. de relativa liniste si înseninare a sufletului grec în fata covîrsitoarelor forte ale naturii. oricît de variate ar fi fost. La constituirea acestui panteon olimpic a contribuit imaginatia multor oameni si a multor generatii din diferite regiuni locuite de greci. adica miturile care se povestesc despre zeii care locuiau în Olimp. încetul cu încetul. divinitate a marii. sa-i înteleaga unele fenomene. trona un zeu cu chip de lup. înainte de Apolo. s-a casatorit cu Peleu.. oamenii au început sa cunoasca natura. împaratia mortilor o conducea Hades etc. în legendele Olimpului se reflectau realitati sociale si politice de pe vremea cînd traiau autorii miturilor.284 protectorul negustorilor. odata instituit. în timp ce la Homer.n. contribuind astfel la îmbogatirea tezarului mitologic grec. De pilda. în orasul Thespiae. faimosul erou. ale carui fapte sînt cîn-tate în Iliada. au facut un drum lung. 285 De aceea. sefi de triburi. de la zeitati închipuite sub forma unor obiecte neînsufletite si pîna la zeii din Olimp. Apoi. Miturile Olimpului. în Siciomia.. Olimpul homeric nu este altceva. . au fost create într-o epoca de umanizare a conceptiilor despre natura. pe cînd la Homer el stapîneste peste ape. doua centre importante din Grecia.. De pilda.. conceptiile grecilor despre divinitati. în toate amanuntele lui. si-au închipuit aceste forte sub forma unor obiecte neînsufletite. Afrodita este fiica lui Zeus si a Dionei. forta atribuita mai tîrziu zeului Eros. decît o reflectare a vietii sociale si politice a grecilor.

printr-un fir logico-cro-nologic. dar mai ales din titlurile si subtitlurile lucrarii. cînd zeii si oamenii nici nu existau. încercam sa aratam cum a înteles autorul sa rezolve aceste probleme. . dupa stabilirea domniei lui Zeus în Olimp. Dar este mai bine cum a procedat Alexandru Mitru. Eros este stapînul inimii zeilor si oamenilor. de la început. care se povestesc despre acelasi zeu. în prima parte a acestui volum. astazi. si însemnatatea acordata fiecarui zeu. mai ales. El a facut acest lucru pe de o parte din dorinta vadita de a lega. "nasterea zeilor". cît. Geea.Cele_expuse mai sus ne explica de ce. autorul nu si-a propus sa dea absolut toate miturile Olimpului. cu Haosul. autorul român vorbeste despre titani si despre monstri. atît în ceea ce priveste faptele zeilor. asa cum am spus. la Hesiod. pentru a explica în acest fel aparitia omului. deoarece. Problema esentiala care se punea era aceea ca un zeu sa nu apara pe scena mai înainte de a fi creat. cum îl numeste K. profesorul si scriitorul Alexandru Mitru ne prezinta miturile despre zeii olimpici. deci. poetul care a încercat sa faca o "istorie". pe Hesiod. Marx . asa cum. conducîndu-se. care se punea dupa alegerea miturilor de expus. se ajunge la inadvertente. dupa Hesiod. iar mitografii greci care au scris dupa Hesiod s-au gasit în fata aceleiasi puzderii de mituri contradictorii. atît cît este cu putinta. a zeilor. era aceea a ordinii cronologice. Aici autorul a urmat. Asa cum am aratat. pentru progres. dar introducînd si unele elemente personale. de o deosebita însemnatate."cel mai nobil sfînt si martir din calendarul filozofic". sau Gheea. în general. Autorul "Legendelor Olimpului" a împletit evenimentele mitologice din Olimp cu cele petrecute pe pamînt. ca si Hesiod. mai multe întrebari : cum va proceda cu diferitele variante ale miturilor ? Le va expune pe toate sau numai pe unele ? Care va fi criteriul alegerii. diferitele mituri între ele. Uranus. în imaginatia grecilor. din epoci diferite. Asadar. precum si motivarea psihologica si logica a faptelor închipuite.valoarea unui simbol al luptei pentru smulgerea si stapînirea tainelor naturii. ci a ales pe cele mai importante în legatura cu zeii cei mari ai Olimpului si. Ea avea sa reflecteze. mai ales. Pentru autorul cartii de fata se puneau. pentru a-i da lui Prometeu . Este însa vrednic de subliniat faptul ca Alexandru Mitru a dat o deosebita importanta mitului prometeic. se gaseste de la început în fata mai multor mituri. de pilda. de haosul care domnea în mitologie. Tocmai de aceea Alexandru Mitru a procedat cu multa atentie si logica atunci cînd. oricine voieste sa scrie o mitologie a grecilor. A dat-o. ca sa zicem asa. haos provocat de nenuma- 236 ratele mituri contradictorii. Alexandru Mitru a trebuit sa dea o ordine cronologica miturilor. daca va face o selectie ? Cum vor aparea zeii Olimpului în lumina miturilor alese ? In cele ce urmeaza. întrebarea. a introdus mitul lui Prometeu. pe de alta. despre zeii Olimpului se povesteau mituri plasmuite în vremuri si în regiuni diferite si reflectînd conceptii felurite. Dupa cum se vede si din tabla de materii. în ceea ce priveste momentul aparitiei lor în lume. povestite de mituri. împotriva fortelor naturale si sociale pe care zeii le închipuiau în fantezia celor vechi. si ca orice mitograf. desigur. înainte de ei. Cronos etc. înainte de Zeus. în alt fel. zeii s-au nascut ca si oamenii. Haosul în mitologie n-a încetat dupa aparitia Teogoniei. caci. Nu toate mitologiile procedeaza asa. ceea ce corespunde de fapt ordinei închipuirilor pe care le-au avut grecii despre lume si viata si luptei duse de oameni pentru eliberarea de tot soiul de suferinte materiale si morale. opera a mîinilor lui Prometeu. Hesiod a fost determinat sa scrie Teogonia. în general.

dupa cum am mai spus. înainte de a cerceta cum a procedat autorul "Legendelor Olimpului". se trece la descrierea puterii ei. sub pana poetului Lucretiu." Iata dar pe Afrodita. Vers. zeita frumusetii. "cu tronul zugravit în multe culori". Armele si batalia sînt date lui Ares si Palas. în esenta. Afrodita este numita "nemuritoare". dupa ce se arata în cîteva rînduri legenda . La Popa-Lisseanu. Afrodita este ranita de muritorul Diomede si nevoita sa se urce în Olimp. de felul în care este înfatisata Afrodita-Venus la Homer. G. razboiul nu te priveste pe tine . facînd o plasa de aur invizibila. esentialul îl constituie continutul lor. Afrodita-Venus este preocupata de maretia Romei. . diferitele variante ale aceluiasi mit prezinta personajul mitologic despre care este vorba în lumini diferite. si anume acela al zeitei Afrodita. îi zise. nasterii zeitei din spuma marii. "fiica a iui Zeus". "datatoare de viata". 287 de un muritor. din multele care se pot da. Alta coarda vibreaza într-o oda adresata zeitei de poeta Safo si în alta lumina ne apare Afrodita. dar începuse s-o capete la Safo. Popa-Lisseanu si N. Afrodita-Venus este : "Nascatoare a Eneizilor". Safo. care salasluieste în "palatul de aur al tatalui sau". autorul o considera "zeita a . Deci. am vrea sa vedem cum au procedat doi autori moderni. La Vergiliu.419 si urm. Într-adevar. (trad. Vergiliu. în Iliada. ba chiar ranita . Afrodita zîmbea prietenos poetei si o încuraja. Lucretiu. Totul se petrece ca în familia unui basileu din Ti-rint sau Micena. A. Asadar.Oricît ele importanta ar fi problema cronologiei miturilor. sau eroul respectiv. sau zeita. îl roaga sa înceteze prigoana împotriva fiului ei. Grija ta fie mereu legaturile dragi ale nuntii . Ajun-gînd pe pamînt. fara sa-si dea seama ca nu este în stare sa le poarte. în lumina pe care o crede cea mai potrivita. Pentru a ilustra chipul cum a înteles sa rezolve aceasta problema autorul "Legendelor Olimpului". zeita Afrodita ne apare însa într-o postura si mai putin potrivita cu maretia unei zeite. mîngîind-o. In cartea a VUI-a a Odiseei. Poetul povesteste cum Hefaistos a pedepsit-o pe zeita. Aici Zeus o cheama la sine : "Fata mea. în hazul tuturor zeilor. prin care iau fiinta toate vietuitoarele de pe pamînt. Afrodita-Venus a capatat. pe care-l socotim cel mai caracteristic. Kun. pentru mitograful modern se pune foarte stringent problema alegerii variantelor care sa înfatiseze zeul. în care a prins-o alaturi de Ares. Pentru poetul roman Lucretiu. si anume G. Iata cîteva exemple. ea se duce la Jupiter si. ale caror lucrari le avem la îndemîna. Murnu). vom da un singur exemplu. o maretie pe care nici pe departe nu o avea la Homer. Îndurerata de suferintele lui Enea. Zeita este dusa pe pamînt într-o teleaga trasa de vrabiute. Cîntul V. amesteeîndu-se în lupte. Lucrul este cu atît mai important cu cît. cu ochii în lacrimi.

la Afrodita prezentata de autorul "Legendelor Olimpului". reproducând si el legenda burlesca din Odiseea. Alexandru Mitru vorbeste mai întîi despre nasterea zeitei Afrodita din spuma marii. apoi autorul povesteste scena prinderii zeitei Afrodita în plasa nevazuta de catre sotul ei Hefaistos. pentru ca sa ajunga apoi la Pigmalion. De rerum natura (Despre natura lucrurilor). cu usoare modificari." Urmeaza un fragment din imnul poetului Lucretiu. cel priceput. N. Apoi. întocmai ca Popa-Lisseanu si Kun. Legendele si miturile Greciei antice. osîndind netrebnicia înselatorului Ares.. harnic. pag. zeii sau ridicat cu totii nauci de-atîta frumusete si gratie si gingasie. de originalitatea sa. I 1 si urm Mitologia greco-romana. Trecînd. sj. Alexandru Mitru." într-un capitol special consacrat zeitei Afrodita. Ea sadeste dragostea în inimile tuturor . însotitoarele. Afrodita n-ar trebui sa se amestece în bataliile sîngeroase. Cea mai frumoasantre zeite a avut parte de barbatul cel mai urît din tot Olimpul. si ale muritorilor. spre a ilustra. ia o atitudine hotarâta de condamnare a urîtului fapt. modest. spre deosebire de cei doi autori. I. dar Moira hotarîse altfel. autorul "Legendelor Olimpului" a rezolvat problema în chipul cel mai potrivit. pag. nasterea ei din spuma marii. 52. peste vietatile marii si peste vietuitoarele vazduhului" . Kun începe prezentarea zeitei prin urmatoarele fraze : "Rasfatata si zburdalnica. Dragostea îmblînzeste firea si duce focul vietii întruna mai departe. Hefaistos. Prin aceasta putere ea domneste asu.frumusetii. autorul reaminteste cele spuse mai sus si continua : "Viata împodobita de farmecul iubirii este mai fericita. la capitolul "Afrodita" si am discutat comparativ textele antice cu pasaje din mitografi moderni. în acest fel. în sfîrsit.pra lumii întregi" . ne putem da mai lamurit seama de lumina în care a prezentat-o. Autorul continua sa arate puterea pe care o are zeita asupra fiarelor. Putem dar distinge în prima parte a "Legendelor Olimpului" urmatoarele trasaturi principale : . printr-un exemplu cît mai concludent. Avînd în vedere ca aceasta "mitologie" se adreseaza în primul rînd scolarilor. logic. a început prezentarea zeitei Afrodita sub influenta imaginei lucretiene. A. ale zeilor. însa schilod. vesmintele. textul citat din Odiseea. dintre care Kun nu mentioneaza întîmplarea Afrodita-Ares. a iubirii si prosperitatii. autorul "Legendelor Olimpului". în acest fel. rodita de picatura de sînge cazuta din rana lui Uranus. S-a însotit cu zeul faur. 243. Împaratia ei se întinde peste ceriu si peste pamînt. Am dat fragmente din textele pe care le-a avut autorul "Legendelor Olimpului" la îndemîna. Multi dintre olimpienii falnici au si cerut-o de sotie. autorul român încearca sa împace maretia Afroditei-Venus lucretiene cu versiunea burlesca din Odiseea. felul cum a încercat sa armonizeze Alexandru Mitru diferitele versiuni contradictorii cu privire la aceeasi zeitate. Dar. iar Lisseanu reproduce.. trece imediat la descrierea chipului si a gatelii zeitei si la primirea ei în Olimp : "Cînd au vazut-o pe Afrodita intrînd cu pasul leganat în fastuosul lor Olimp.

Acest fapt a contribuit la o ancorare mai larga a imaginatiei în realitate si deci la o reflectare mai profunda a vietii cociale. iar imaginatia n-a facut altceva decît sa le. pe cînd. 3. "eroi". pe care zeii le reprezentau în imaginatia elinilor. naturale si sociale. economice si sociale. în continuare Alexandru Mitru expune mituri si legende pe care imaginatia greaca le-a tesut în jurul unor oameni numiti. Pigmalion. economice si politice din epoca în care au fost plasmuite miturile. de a lega mitologia zeilor olimpici de conditiile materiale. de la oameni. în cele 290 . Motivarea rationala a alegerii si ordinei cronologice a miturilor. mareasca. se cauta si se obtine un fir de legatura între diferitele mituri si o reala motivare psihologica în povestire. u 289 1. na omis pe Prometeu. De pilda. Exemplul cu Afrodita este cît se poate de concludent. Trebuie sa facem de la început o distinctie esentiala între zei si eroi. Astfel. legendele si versiunile cele mai cunoscute si interesante. Zeus n-a existat. voi. de dialog. precum si diferitele explicatii date în note. subliniind în cuprinsul legendelor ecoul luptei permanente a oamenilor împotriva fortelor capricioase si asupritoare. în felul acesta. în greceste. spre a birui fortele vrajmase si a ridica viata si demnitatea omului deasupra . A cautat totodata sa armonizeze versiunile contradictorii într-o sinteza în care predomina punctul de vedere moral. 4. adesea peste fire. imaginatia a pornit de la realitate. despre care se stia ca au luptat si au triumfat asupra celor mai grele adversitati. Filemon si Baucis. Pe cînd multi dintre eroi au trait în realitate. Agamemnon. în care a aparut. Ulise au fost însa oameni care au luptat sub zidurile Troiei. Menelau.Legendele Olimpului. unic la noi.283 19 . Marsias. care face ca naratia sa fie înlocuita. în legendele despre eroi asistam la o încordare a tuturor puterilor fizice si morale ale pamîntenilor. 2. apoi unor animale. la tot pasul. constituie un efort. Cea mai de seama caracteristica este însa dramatizarea continua a miturilor. pe care mitul prometeic o ilustreaza în chipul cel mai luminos. Ahile. personalitatea. Zeii erau niste fiinte pur imaginare. Eros si Psiheea etc. grecii au atribuit puteri zeiesti unor obiecte neînsufletite. Alexandru Mitru a urmarit sa dea diverselor mituri o interpretare materialista. Autorul a ales miturile. 5. în crearea legendelor eroilor. Zeus are mult din caracterele unui basileu.din urma unor fiinte cu chip si însusiri omenesti. înainte de a-si închipui zeii cu chip de oameni. Autorul a depus un efort staruitor de a motiva logic si psihologic trecerea de la un mit la altul si diferitele actiuni în cadrul aceluiasi mit. Evident ca aceasta "moralizare" nu putea fi facuta decît atît cît îngaduia mitul. chiar daca în plasmuirea chipului si vietii lor se pornise de la realitati omenesti concrete.

în amintirea cruntelor suferinte pe care le îndurasera în timpul sîngeroaselor batalii. Pindar (Nemeice 19 291 3. nobil. este pus în rîndul zeilor. semizeu . Iar la Roma "eroi" ajunsesera sa fie numiti împaratii romani divinizati. talent. 4. a însemnat un om care. în secolul al V-lea. este reflectarea unei realitati. erau . care a dus viata greaca. 3. datorita faptelor sale. luptator (în general) (Odiseea. sef. cu un pas mai departe spre civilizare si umanizare. cuvîntul are urmatoarele întelesuri : 1. pe scurt. dar pe pamînt eroul Heracle. unde se luptau crîncen. multe elemente legendare în cele ce se povesteau. ei erau comandanti militari. care infestau drumurile Aticei în vremurile îndepartate. stapîn. combatant (în general) . 5. într-adevar. VIII 423). Asadar. dragostea de oameni si spiritul de sacrificiu pentru binele obstei sînt trasaturi care se întîlnesc la toti eroii. comandant militar . prin curaj sau prin talent (Odiseea. La Homer. om care se distinge prin nastere. Platon asaza (Legile 738 d) pe "erou" dupa zeu. Dar este usor de închipuit ce profunda influenta asupra imaginatiei si dorului de fapte mari ale generatiilor de tineri greci exercitau aceste modele de curaj si dragoste de om pe care le prezentau legendele eroilor. toti luptatorii aveau o figura potentata. sef. Incepînd cu Hesiod.pe drumul rezolvarii diferitelor întrebari pe care le ridica problema constituirii legendelor eroilor. dîrzenia. si între zei si oameni. Zeus trona maiestuos si capricios în Olimp. Daca în Odiseea prin "eroi" se înteleg toti combatantii. Dar lupta lui împotriva tîlharilor. uci-gînd monstri si biruind oameni nelegiuiti. despre Tezeu. în imaginatia grecilor. 2. Legenda spune ca Tezeu a fost înflacarat de ispravile lui Heracle. vorbind despre Heracle. a fost socotit vrednic de Olimp. nobil. 2. în Atica. XVIII 423. lista sensurilor de mai sus ne arata limpede ca la început cuvîntul a aratat un om care se distinge prin ceva fata de ceilalti oameni si. Herodot (V 105) si Tucidide (V 11) prin "erou" înteleg orice om ridicat la rangul de semizeu. muritor ridicat. înfruntînd mînia Herei. Exista. în evolutia sensurilor cuvîntului se vadesc limpede momente din istoria societatii sclavagiste grecesti. dupa moarte. desigur. Evolutia întelesurilor cuvîntului ne arata limpede si concis notiunile fundamentale pe care le legau anticii de acest cuvînt si ne conduce . de pilda. în secolul al V-lea. comandant militar (Iliada. "eroi" erau sefii de genosuri. Curajul. este pentru ca. în Iliada. la rangul de semizeu. vitejie . iar la Troia. care reflecta stadiul destramarii comunei primitive si al înmuguririi sclavagismului. XIX 34 . Nici nu se poate un mai mare ajutor. la sfîrsit. I 101) . în discutarea problemei eroilor antici. este necesar sa începem prin a cerceta întelesurile pe care le-a capatat cuvîntul "erou". dupa moarte. linia evolutiva a semanticei cuvîntului "erou" a fost: 1.tiraniei si mizeriei. decît acela pe care ni-l da semantica cuvîntului "erou". "eroi eponimi" erau socotiti barbatii care dadusera numele celor zece triburi ale Atenei. stapîn.calauza sigura . 38) îi da apelativele de "erou zeu". Spre a ne da însa mai bine seama de felul în care s-au plasmuit legendele. dupa razboi. La Atena. om distins prin nastere. nu numai sefii de genosuri. XX 110) . cuvîntul "erou" capata întelesul de semizeu. 3.

unii eroi sau unele fapte. au fost introduse ulterior în textul Iliadei sau Odiseei pentru gloria cetatilor respective. uriase pentru vremea aceea. admiratie care a dus la divinizarea anumitor eroi. Luptatorii de la Troia vazusera pe sefii lor. Dar daca sentimentul de admiratie a fost constant. înainte de a lupta sub zidurile Troiei. Ulise. Poetul Pin-dar si filozoful Platon îi asezasera pe "eroi" între zei si oameni. de fratrii si de triburi . întelesurile cuvîntului "erou" izvorasc din Iliada si Odiseea. în Grecia.n. dupa în293 clestarile de la Troia. întemeietorii de triburi. în jurul diferitilor "eroi". pe Ahile. se întîm-pla acelasi fenomen care se petrecea si cu zeii. De aci înainte pornesc o miscare de expansiune în rasarit. continua sa pîlpîie cu o lumina modesta în Grecia. si anume ca acelasi erou era încarcat cu însusiri contradictorii si despre el se spuneau lucruri contradictorii. la curtea pasnica a lui Alcinou. un om care cînta minunat era tot un "erou". doua secole mai tîrziu. pîna la 1400 î. poeme în care se cînta faptele savîr-site de luptatorii care au luat parte la razboiul Troiei. sociale si politice ale societatii. Cum legendele în jurul unui erou se închegau adesea în cetati diferite si în timpuri diferite. în batalie.n. iar alte cetati si-au revendicat anumiti eroi. dupa uriasele înclestari de la Troia. nimbati de legenda. cîntaretul Demodocos sau crainicul Mulios . care reflecta vremuri de pace. calitatile admirate s-au schimbat odata cu transformarile economice. la Roma. Este de neconceput ca timp de cel putin opt sute de ani. asa cum s-a întîmplat cu Heracle. Acest fapt a constituit un reviriment pentru legendele care dainuiau în diferite cetati. Nestor. în comuna primitiva se impuneau atentiei. timp de trei secole. purtatorii civilizatiei miceniene sa nu fi cunoscut si admirat oameni cu însusiri exceptionale.socotiti toti drept niste "eroi". Dar. dupa terminarea razboiului. dupa instaurarea sinoikismosului. la Troia. care fusesera plamadite în epoca miceniana. . Celelalte legende. dar numai anumiti "eroi" au luat parte la luptele de sub zidurile Troiei. luptatori pentru binele comunitatii. sefii de genosuri. un mare numar de eroi au fost adusi. si deci numai anumite legende au fost consemnate de eposul homeric. Asa cum s-a vazut mai sus. Dar.e. care. si. Dar. în legatura cu anumite cetati. dupa instituirea imperiului. Astfel. la Atena. în mai multe cetati înfloreau legende prin care un erou le aducea faima si glorie. Se vede ca la baza diferitelor întelesuri ale cuvîntului "erou" a stat întotdeauna un sentiment de adînca admiratie pentru oamenii care se distingeau prin anumite calitati. pe marii comandanti. Astfel. Ei luasera contact cu civilizatia din Creta pe la 1700 î. care era revendicat de Teba si de Argos.. Dar tot în Odiseea. legendele în jurul diferitelor figuri au înmugurit cu mult înainte de razboiul Troiei. Asadar "eroii" au existat întotdeauna la greci. si adesea admiratiei 292 genetilor. a dus la razboiul Troiei. în patria mama. ei contribuisera la înflorirea civilizatiei miceniene. cîti au trecut de la venirea aheilor pe pamîntul Greciei si pîna la razboiul Troiei. pe care sa-i fi numit "eroi". cei mai de seama oameni erau aceia care întemeiasera cele zece triburi. faptele lor cresteau parca si mai mult în imaginatia generatiilor. grecii dezvoltasera stralucita civilizatie miceniana. La Atena. Felurite legende se teseau în jurul acestor mari figuri. învingatorii la jocurile interhelenioe . Menelau.e. comandantii si vitejii . dar toti eroii erau înnobilati cu acele calitati pe care autorii legendelor le socoteau cele mai de frunte. împaratii. Apoi fiecare cetate din Grecia voia sa-si aiba "eroul" sau si. Nu toti eroii au luptat la Troia.

este urmat de întoarcerea eroilor în Elada. Razboiul Troiei a fost evenimentul care a contribuit. si anume acelea care ilustreaza ideea de baza pe care a urmarit-o autorul : lupta omului împotriva elementelor ostile .argonauti. Razboiul Troiei. toata lumea savantilor care s-a ocupat de problema este de acord ca Heracle este unul dintre cei mai vechi eroi ai grecilor. savantii exprima pareri diferite. legende create în Grecia. Acolo unde cronologia este sigura . printr-un amanunt. La aceasta obiectie se poate raspunde foarte usor ca figurile eroilor citati anterior. ca fondarea Tebei si expeditia argonautilor sînt asezate prea departe de Tezeu. Orfeu si Euridiee. poate. în legatura cu contaminarea diferitelor legende. adesea contradictorii.autorul a respectat-o cu scrupulozitate. precum si rezultatul acestei lupte : înaltarea demnitatii omului si sporirea încrederii în sine si în puterile sale. caci în ea se reflecta primele miscari de expansiune ahe-iene. la rîndul sau. S-ar parea. Cronologic.pentru asi dobîndi o viata mai buna. Heracle. si uneori chiar locul în care au luat nastere unele legende. Meleagru. De aceea. Astfel. la alterarea continutului legendelor si deci la estomparea cronologiei lor. Se poate de asemenea socoti ca sînt anterioare razboiului Troiei legendele cu privire la luptele date de argivi împotriva Tebei. este foarte greu de precizat în ce epoca au aparut legendele în jurul unui anumit erou si care a fost fizionomia eroului respectiv de-a lungul secolelor. Enea . se poate spune ca legendele eroilor pot fi împartite în trei mari categorii : legende plamadite pe pamîntul Greciei. de pataniile lui Ulise si de calatoria lui Enea. Pe baza lor se poate stabili o cronologie relativa a diferitelor legende. Numai dupa aceea vin legendele în jurul eroilor luptatori la Troia. Aceasta fiind situatia. Tezeu. în jurul unor eroi veniti din Grecia . era firesc sa înceapa cu Perseu. Tezeu îsi gaseste si el locul dupa Heracle. în ceea ce priveste faptele mentionate. . în general. se poate presupune ca legenda argonautilor a fost una dintre cele mai vechi legende. fiind. legende create în Asia Mica. Asclepio. Troia. în lucrarea sa. cel putin în embrion. întoarcerea aheilor în Elada. în legatura cu razboiul Troiei. 294 Date fiind faptele mentionate mai sus. într-o foarte mare masura. De asemenea. se pot desprinde din legende unele fapte care sînt în perfect acord cu datele istorice. adica substanta legendelor însesi. Castor si Polux. Ulise. este de observat ca au fost alese cele mai importante. chiar daca au unele contingente cu fapte petrecute mai tîrziu . autorul a procedat. Sînt totusi anumite legende sau cicluri de legende a caror cronologie nu mai trezeste nici o îndoiala si asupra lor trebuie îndreptata atentia criticului. Astfel. pentru a pune o oarecare ordine în acest hatis de fapte. Expeditia. înainte de razboiul Troiei . Dar multe dintre legendele din prima categorie au fost influentate de legendele razboiului Troiei. Pataniile lui Ulise. Alexandru Mitru a trebuit deci sa rezolve doua probleme fundamentale. cu mult înainte de razboiul troian. In orice caz. este cu neputinta de dovedit cu certitudine timpul precis. cît se poate de rational.naturale si sociale . semnalate de noi mai sus : problema cronologiei si problema fizionomiei eroilor. în discutia cu privire la fiecare erou. dupa si sub influenta legendelor razboiului Troiei.Asadar. Este bine plasata si expeditia argonautilor anterior razboiului troian care. autorul a respectat urmatoarea ordine : Perseu.legendele lor contin vadit elemente ce dovedesc ca ele au fost plamadite. Aventuroasa calatorie a lui Enea. pus în legatura cu Heracle.de pilda Heracle este pus si în legatura cu razboiul troian . Belerofon. întemeierea Tebei. argonautilor. Din acest punct de vedere. de vreme ce sînt dovezi destul de convingatoare ca legenda lui a înflorit în epoca miceniana. Dedal si Icar.

a spus din nou Virtutea. Vei fi mai multumit. autorul a subliniat.Ţi-am spus-o.. dar vreau sa ispasesc îngrozitoarea-mi crima.. Deianeira. în bine pentru oameni. Apoi. pe drumul gloriei. Am sa ma lupt cu Hera. Astfel. în cursul expunerii. La vorbele acestea Heracle a pus mîna pe greaua lui maciuca. geno295 surile s-au asociat în fratrii.Eu te astept. si au început lupte între ele. Heracle a fost dus si pe acolo si pus sa lupte cu regele Laomedon. Ulterior. pe care vrea s-o sugereze cititorilor. Eu nu ma tem de soarta si nu m-as fi supus. l-a-mbiat Desfrî-narea. lup-tînd neînfricat si preschimbînd tot raul urzit acolo-n slavi. apoteoza . Aleg drumul Virtutii. mînia Herei. Dar mai tîrziu. Deci la luptele pe care trebuiau sa le duca eroii împotriva fiarelor. Alexandru Mitru a luat legenda în faza ei ultima si a ales elementele esentiale .. Acesta a fost embrionul legendei. se cerea o explicatie a originii puterii exceptionale a lui Heracle si a soartei lui triste. a glasuit Heracle. Astfel citim : . si cînd o voi înfrînge. în legenda lui Heracle. pe de alta parte. ci si în vietile celorlalti eroi." în acest scurt schimb de replici este exprimata ideea calauzitoare pe care cauta s-o ilustreze Alexandru Mitru nu numai în viata lui Heracle. în disputa dintre Desfrînare (Voluptate) si Virtute.. apoi de cetati. citim urmatoarele replici : ".Mai bine daruieste-ti viata numai placerii. Zeii m-au osîndit. care se împotriveste curajos fiarelor si monstrilor : lei. Astfel de lupte au trebuit sa fie numeroase în epoca comunei primitive. din Micena. balauri. gîndirea filozofica si morala s-a dezvoltat. Legenda lui Heracle s-a amplificat cu noi elemente si a aparut Euristeu. si fratriile în triburi. admirabile cuvinte spre a arata stralucita înfaptuire a prezicerilor Virtutii. Imaginatia grecilor a nascocit mitul cu Zeus si Alcmena si mînia Herei. dupa dorinta Herei. a fost purtat pe colina Aventin si pus sa lupte cu monstrul Cacus etc. devenit si el Hercule. Dar. elementul realist reprezinta lupta omului înzestrat cu exceptionale calitati fizice si morale. Avînd în vedere ca autorul n-are intentia sa faca un tratat de mitologie stiintifica. Autorul a mai gasit. facuta fara voie. iar dupa moartea ta numele lui Heracle va fi slavit pe veci. regina Omfala.. am sa fiu fericit. A venit apoi razboiul troian.si eu. cele douasprezece munci.De pilda. S-a-ntors spre Desfrînare si i-a rostit cu sila : 296 . . s-au adaugat luptele împotriva sefilor de triburi. în apoteoza lui Heracle. a glasuit Virtutea.originea divina a eroului. Tu-mi poti fi de folos ? . acolo unde se putea face. gasim ca procedeul este cît se poate de întelept. nu ma poti amagi !. Heracle. serpi. sînt urgisit de Hera sa fiu sclav unui rege nevolnic. hidre.Josnica Desfrînare.. iar legenda lui Heracle a fost îmbogatita prin întîlnirea cu Virtutea si Voluptatea. Urmîndu-ma pe mine ai sa fii victorios. ti-o repet. Roma a devenit o putere mediteraneana. Heracle. semnificatia legendelor. desi puternic. .si le-a expus cu talentul sau preabinecunoscut. Dar în afara de alegerea judicioasa a materialului expus. pentru a se gasi si izvorul celor douasprezece munci.

binefacatoare pentru oameni. s-a-ndu-plecat si Hera. zeita biruintei. si dup-atîta truda si-atîtea suferinte. Plutarh. Placîndu-i maciuca. ideea morala pe care vrea s-o exprime. de aceea era numit «ma-ciucasul». Alexandru Mitru reliefeaza faptul. creînd amanunte esentiale pentru miscarea dramatica. pregnanta dramatica a unui fapt ilustreaza.. Periphetes pusese mîna pe Theseus si încerca sa-l opreasca a merge mai departe. moralist-istoric. dealtfel. dar staruie mai mult asupra amanuntului ca Tezeu i-a luat maciuca. pe nume Perifete. Pîna ce Perifete s-o poata ridica. dar Theseus. Biograful antic avea " în fata o sumedenie de versiuni. si în acest caz. se folosea de o maciuca. alaturi de hîda figura si îndeletnicire a lui Perifete. adesea contradictorii. drumetule ! i-a strigat Perifete. care. pe care lendurase în viata sa Heracle. l-a ucis. . facuta-n fieraria Olimpului de zeul cel mai mester. ne dam si mai bine seama de specificul fiecareia dintre cele doua expuneri. cu sete. pe care le arata. cap. la cîtiva stînjeni. Citind cele doua pasaje. si asupra comparatiei cu pielea de leu a lui Heracle.esti doar în mîna mea. si si-a ridicat ghioaga sa arunce cu ea. asa cum Heracles s-a folosit de pielea leului. ca întotdeauna. El oprea toti drumetii. spune : "si mai întîi Theseus a ucis în Epidauria pe Periphetes. . uimit ca un flacau ca el cuteaza sa-l înfrunte. I-a sarit de grumaz. a frînt cîtiva copaci si s-a înfipt în pamînt." Viata lui Tezeu a fost scrisa si de Plutarh. si. Nike conducea carul. relatînd uciderea lui Perifete de catre Tezeu. a lui Tezeu. este captivat mai mult de interpretarea decît de expunerea faptelor cu amanunte dramatice. Iar Hermes si Atena l-au ridicat îndata pe erou între ei. constatam ca Plutarh expune pe scurt uciderea lui Perifete. tatal sau. Tezeu n-a pierdut vremea. pîna ce l-a rapus". adînc. mai luminos decît expunerea abstracta. ca sa arate ce puternic animal doborîse el. subliniaza actiunea eroica.. pe care nu i le punea la îndemîna legenda. despre Tezeu. c-abia plecat. cautînd sa-si afle ghioaga de unde o zvîrlise. Acolo însusi Zeus l-a întîmpinat la porti. l-a tot împuns cu lancea. drept arma de atac. îl dramatizeaza. Insa Tezeu. de-arama. Dar Tezeu s-a ferit. Arma a fulgerat pe lînga el cu zgomot. luîndu-se la lupta cu el. VIII) . Dimpotriva. Perifete. a luat-o si a facut-o arma. a dat un raget groaznic. Ce te grabesti atîta? Viata tot ti-e sfîrsita . Iata si expunerea autorului român : "Asa s-a întâmplat. iar Theseus arata ca maciuca fusese învinsa de el. Tezeu a fost silit sa lupte c-un fiu al lui Hefaistos. L-au purtat spre Olimp. Plutarh. In acest fel. de care s-a folosit toata viata. dar cu ea el va fi neînvins" (Theseus."Un car facut din aur s-a coborît din cer si-n el se aflau Hermes. S-a trîntit la pamînt. Comparînd ici si colo cele expuse de Alexandru Mitru despre Tezeu cu cele relatate de Plutarh. Atena si Nike. 297 zdrobindu-i cu o ghioaga teribila.Ia stai.

orice contradictie cu privire la legende. avînd în vedere cititorii carora se adreseaza. cultura greaca i-a cucerit pe romani. autorul a izbutit sa exprime plastic si poetic ideea. basileii ahei. evitîndu-se arhaismele. în acelasi timp.. al carui fiu. Theseu. Autorul a procedat deci foarte potrivit cînd a vorbit si despre Enea. El a avut prilejul sa ilustreze din belsug ideea centrala aratata mai sus si. iar realitatii haina fermecatoare a basmului. irational. 298 fara sens. plina de înteles moral. Autorul a avut buna inspiratie de a însera în volum si legenda lui Enea si. Iulus sau Ascaniu. de la Perseu la Enea. X). triumful eforturilor biruitoare. Cuvintele sînt parca luate din lumea basmului : expresive. din care au facut parte Cezar si August. ci mai în urma. caci. mama lui Enea. pe care o simte cititorul. în expunere. Civilizatia miceniana. cap. iar ideea morala vine si transfigureaza dramatismul care. pe care a urmarit s-o puna în lumina neîncetat autorul. Chiar sfîrsitul tragic al unui erou . care se bat cap în cap. Procedînd în acest fel. si daca tinem seama ca ideea de baza. dar.. autorul expune legendele. . una dintre cele mai interesante figuri de erou antic. "ape". asa cum se spunea chiar în antichitate. în acest fel. sînt. caruia se adreseaza cartea. Stilul este si în aceasta parte a cartii cît se poate de bine potrivit cu continutul.de pilda Heracle . în lumina. în felul urmator : "Dar se spune ca Theseus n-a luat localitatea Eleusis cînd s-a dus prima oara la Atena. atunci dramatizarea originala a fabulatiei da adesea o zguduitoare forta ideii morale. "reci". sub o forma mai vaga. chiar împotriva hotarîrii zeilor. autorul a eliminat. care poarta caracteristicile geniului lor propriu. sa dea si unele amanunte asupra realitatilor sociale si politice care au conditionat înflorirea acestor legende.In al doilea rînd. Dar mai exista si punctul de vedere istoric al însemnatatii pe care o acordau romanii legaturilor înrudirii lor cu zeii. pesimist. si. romanii si-au putut realiza creatiile materiale si culturale. se spun în aceasta privinta" (Plutarh. prin Afro-dita. se reflecta drumul pe care l-au parcurs influentele de civilizatie si cultura exercitate de greci asupra romanilor. în calatoria legendara a lui Enea. dînd astfel mitului si legendei suportul realitatii. de la Troia pîna în Italia. atentia este dusa si spre realitatile istorice. sub influenta acestei culturi. si totusi. Cuvintele "navala". bine alese. ci influenta ei a fost profunda si la Roma. ar fi de-a dreptul descurajator. ajuta la concentrarea atentiei asupra dramatismului si semnificatiei morale a activitatii diferitilor eroi. a întemeiat ginta Iuliilor. dar mai ales în note. în realitate. 299 Iata un exemplu edificator : "Da-ndata a început navala de ape reci si înspumate peste corabiile troiene si vuietul s-a întetit". Un punct de vedere este acela al evitarii de a ramîne necunoscuta publicului cititor. pe lînga încîntarea. din îmbinarea lor. pregnante. sefii triburilor antice. "înspumate" n-au nimic extraordinar. Astfel de stiri. evocati în note si. dar ne-f acînduse abuz nici de neologisme. rînd pe rînd. Romanii au cucerit Grecia. amintind si de întemeierea Romei. este aceea a biruintei omului cînd este perseverent. înserarea legendei lui Enea este cît se poate de binevenita din mai multe puncte de vedere. Faptul. în acest fel. mitologia greaca n-a exercitat influente numai asupra culturii si literaturii grecesti. "a începe". asa cum este expus la autorul român.este nimbat de aureola biruintei. în expunerea legendelor. cu privire la cincisprezece eroi. de a releva înca o data.

2. Din cele expuse. tot asa în "Legendele eroilor" s-a aruncat o lumina deosebita asupra lui Heracle. Dar. fiindca "Legendele Olimpului" nu constituie. putem afirma ca : 1. desi se întîlneste destul de des. mai demult. în fond. i-a povestit ca. Autorul a ales cele mai interesante figuri de eroi. Asa cum în "Legendele zeilor" s-a dat o deosebita atentie figurii lui Prometeu. Ideea calauzitoare în expunere a fost aceea care a stat la baza plasmuirii acestor legende. oamenii pot triumfa asupra tuturor obstacolelor si chiar asupra vointei zeilor. Dramatizarea actiunii. dialogul. Ideile sînt exprimate în proza ritmata. altceva decît o mitologie. pornind de la realitati certe. Este unul din meritele de seama ale acestei lucrari. ritmul confera o vioiciune si pregnanta poetica de primul ordin. dar o mitologie scrisa într-o forma literara vie. spre a le expune viata legendara. 4. propozitia si fraza de doua propozitii si. în care. Rezumînd cele aratate cu privire la cea de-a doua parte a lucrarii. . luptînd cu dîrzenie si curaj neistovit. venise la Atena fiul regelui Minos de la Creta . punîndu-i în fata modele de lupta dîrza.Fraza este adesea mijlocie. se formuleaza nazuinte spre mai bine si spre mai frumos. "Legendele eroilor" contribuie la îmbogatirea cunostintelor si la educatia tinerei generatii. multe din ciudateniile miturilor. îndeosebi. Nu trebuie uitat însa ca ceea ce da un deosebit farmec expunerii este proza ritmata. Ca si "Legendele zeilor". catau spre ele si taceau". vocabularul. nu transforma totusi textul într-o însiruire de versuri. prin explicatii stiintifice. 3. dramatism.ca sa ia parte la concursuri". Iara barbatii. daca nu cea mai izbutita. Notele vin sa lamureasca. De pilda : "Femeile plîngeau în hohot lînga palatul lui Egeu. dialogul. sprintena prin muzicalitatea ritmului frazei. si anume ca. 6. ritmul este întrebuintat de autor numai acolo unde se cer accentuate dramatic anumite situatii. patos. Cronologia este în conformitate cu ipotezele cele mai plauzibile. în felul acesta naratia este însotita de explicatia rationala a plasmuirilor fanteziei. 5. Prin toate aceste calitati. Asadar. care. mai departe. cu mîhnire. ceea ce confera expunerii relief. 300 7. se vede limpede ca autorul "Legendelor Olimpu-lui" n-a precupetit nici un efort spre a da o dezlegare cît mai judicioasa problemelor pe care le ridica alcatuirea acestei mitologii. s-ar putea spune. plastica prin pregnanta si culoarea termenilor si epitetelor. autorul continua : "si regele. Zicem "mitologie". si predomina. cartea de fata este una dintre cele mai izbutite scrise la noi în acest gen. largirea si îmbogatirea originala a fabulatiei. plin de durere. create de antici. forta.

dupa popasul în insula Lemnos. Pag. al V-lea î. pag. docent NICOLAE I.Heracle doboara leul din Nemeea. 35 .e. luînd armele aduse de Ulise si strigînd ca este gata sa ia parte la razboiul troian.Heracle (numit Farnese) . zeul Hefaistos.) 213 (jos) . statua reprezentînd idealul de forta al celor vechi. al H-lea î.n.) 257 .Mesterul Dedal ajutat de fiul sau Icar. pictat în stilul marelui artist Po-lignote. (Tava de argint teca nationala din Paris. înfatiisîndu-l pe Asclepio alaturi de fiica sa Higeea.n.Ahile. al II-lea î.este înfatisat dupa împlinirea celor 12 munci.Euricleea.n. iesind din rîndul fetelor regelui Licomede. Iason si Heracle.opera a lui Glicon din Atena. (Pictura pe o cupa antica. De-o parte si de alta se vad zeitele Hera si Atena. Pegas. (Basorelief din sec. al II-lea î. sa soarba apa de la izvorul Hipocrene. Dr. .) 99 . 81 . (Vas cu figuri rosii din Orvieto.) 117 129 167 Belerofon lasîndu-si înaripatul sau cal.e.) . în rîndul de sus se vad zeita Atena. faureste armele lui Ahile. Argonautii pregatiti de plecare.).e. (Basorelief din sec. marturiseste cine este. de la mijlocul sec.e.) Biblio61 .Lupta lui Tezeu cu sîngerosul minotaur. 213 (sus) .n. ajutat de ciclopi. facîndu-si aripi pentru zbor.Prof. pag. BARBU LEGENDE LA ILUSTRAŢII pag.în fieraria sa din Olimp. înte care se ascunsese. spalîndu-l pe picioare. pag. sec. pag pag. Grup statuar antic. (Basorelief pe asa-numitul "sarcofag al lui Ahile". al IIlea î. (Vas elin pictat. îl recunoaste pe Ulise dupa o cicatrice din tinerete.e. (Basorelief din sec.) pag.n.

.277 . împaratul ar fi însusi Traian. '' unele pareri. Dup.împarat roman aducînd jertfe zeului olimpian Apolo. Pag. (Basorelief antic 302 pag. pag.

... 143 întemeierea Tebei.. 103 Belerofon.......... 232 Pataniile lui Ulise Y. 152 Expeditia argonautilor..................................... 190 întoarcerea aheilor în Elada.. ...... 113 Asclepio..... 284 ...................... 133 Orfeu si Euridice.... 243 Aventuroasa calatorie a lui Enea...... 24 Tezeu. 123 Meleagru....... 264 Studiu de Prof.. .......CUPRINS EROII t Perseu. docent NICOLAE I......... Dr.. 162 Razboiul troian.................. 68 Dedal si Icar C........ BARBV .................. 5 Heracle................ 92 Castor si Polux .......

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful