ALEXANDRU MITRU LEGENDELE OLIMPULUI Volumul 2 EROII Editura Ion Creanga 1983 PERSEU

IN CINTECELE VECHI se povesteste ca ar fi vietuit odinioara, în preavestitul oras Argos 2, un rege care se numea Acrisiu. si regele avea o fiica de-o frumusete uimitoare. Copila se chema Da-nae. Poetii o slaveau în versuri si regii îi trimiteau daruri. Numarul petitorilor era atît de mare, încît palatul lui Acrisiu nu dovedea sa-i mai cuprinda. si regii, care mai de care erau mai falnici, mai puternici. De ar fi fost unul ales, se suparau, desigur, ceilalti. S-ar fi iscat poate razboaie. De-aceea regele Acrisiu statea mereu în cumpana si-i amîna pe fiecare cu vorbele-i mestesugite, sa treaca timpul, sa se mai gîndeasca. Mai avea regele si-o suparare. Se faceau grîne prea putine, desi pamîntul era bun. Ploua prea rar, si rîul3 ce strabatea întreg tinutul seca mereu în timpul verii. Poporul nu avea bucate. Era nevoie de-un flacau sa tina frînele puternic. Supusii deseori cîrteau, pentru ca-n casa lui Acrisiu erau bucate din belsug, iar pruncii lor piereau de foame. si regele era batrîn. N-avea pe nimeni ajutor. Copila lui era prea slaba, si-apoi urma sa se marite, sa plece din tinutul Argos. Ii trebuia deci regelui brat de barbat pe lînga casa. Vroia sa aiba un fecior. S-a dus atunci regele-Acrisiu la un oracol . A daruit acolo aur, a facut jertfe si libatii, si a cerut zeilor sfat : - Cum as putea, preamariti zei, sa dobîndesc înca un prunc, dar nu o fata - fata am ! - ci un baiat, un fecior vrednic, care sa-mi fie de-ajutor si la greutati si la necaz ? Oracolul i-a dat raspunsul : - Tu nu vei capata, Acrisiu, nici un flacau ; esti prea batrîn ; dar fiica ta, mîndra Danae, va fin putina vreme mama... Odrasla ei va fi baiat. O ! Cum s-a bucurat Acrisiu. A socotit ca fiica sa va face nunta în curînd, îsi va gasi un mire bun si o sa aiba un copil. .- Va fi baiat ? îmi pare bine... Atunci... atunci, nu mai am grija. Nepotul meu o sa m-ajute si îmi va tine loc de fiu... însa oracolul acela a mai grait : - Va fi ce ti-ai dorit : fecior. Atîta ca acest urmas te va rapune într-o zi... Tu vei pieri de mîna lui... Deci, nu te bucura zadarnic.
. i!

'.- Ma va ucide el pe mine, bunicul lui ? a strigat regele Acri-siu. si cum ?... si cînd ?... Graiti, voi, zei nepieritori, cum sa împiedic crima asta ?... - Nu poti s-o-mpiedici, au spus zeii. Tu vei muri, într-un amurg, de mîna fiului Danaei !... Zeus se-ndragosteste de Danae S-a-nspaimîntat regele-Acrisiu si s-a întors în tara sa, cu ciu-da-n suflet pe copila ce îi eranainte. draga. si ca sa-mpiedice ursita, a dat porunca sa se faca o închisoare sub pamînt. Aici a dus-o pe Danae. A-nchis-o bine sub zavoare si-a-ncredintat-o unei sclave. (O sclava ce-i fusese doica.) - Aici va sta ascunsa fata, pîna la moartea mea tîrzie, a rostit regele Acrisiu. Sa nu o poata vedea nimeni, cît voi trai. Ca-i prea frumoasa si prea blînda, si s-ar putea s-o îndrageasca vreun print, sau poate chiar vreun zeu... si sa mi-o ceara de sotie. Sau, mai rau, sa-mi rapeasca fata, fara macar sa-ihii ceara voie. Fara de sot, ea n-o sa poata sa aiba nici copii. si, neavînd fecior Danae, nu sînt primejdii pentru mine... Atît ca-nspaimîntatul rege uitase ca-n Olimp sta Zeus cel cu puteri nemarginite. Zeus putea sa vada fata si-n închisorile de piatra. si aducîndu-i Hermes vestea sa fata regelui din Argos a fost închisa sub zavoare, Zeus a si catat spre ea. I-a cercetat înfatisarea. Iara Danae era alba, cu pielea calda, de matase, cu ochii verzi ca valul marii si parul rosu ca vapaia. într-un cuvînt era frumoasa... si Zeus s-a aprins pe data. - Danae, fata lui Acrisiu, va fi sotia mea chiar astazi !... a grait Zeus catre Hermes. - Dar cum vei izbuti, o, Zeus ? a-ntrebat Hermes cu mirare. Danae este zavorita în temnita de sub pamînt, batuta-n placi grele, de bronz, si, nu stiu, zau, cum vei patrunde... - N-ai teama, fiule !... a zîmbit Zeus. Nunta ce vreau s-o sa-vîrsese va fi altfel decît socoti. Tu du-te-acum... întoarce-ti fata si cata de pastreaza taina ! si Zeus s-a schimbat, vicleanul, nu-n taur, flacara sau cuc 5, ci într-o ploaie aurie, care-a cazut peste orasul lui Acrisiu. Iar ploaia asta aurie a strabatut, dupa vointa marelui Zeus, printre pietre si printre placile de bronz ; si a ajuns în încaperea unde sta sub zavor Danae. A-nvaluit-o pe copila ca-ntr-o fierbinte-mbratisare 6. Acrisiu descopera crima Danae a devenit astfel sotia lui Zeus, olimpianul. Lunile-au început sa treaca, si chiar la timpul cuvenit copila regelui Acrisiu a dobîndit un fiu balai, frumos ca soarele din slava si fara seaman de voinic, caruia ea i-a zis Perseu. Nu stia, biata, cum s-ascunda aceasta crima a lui Zeus. Pruncul, ca toti copiii lumii, rîdea, plîngea si se juca. Dar, într-o zi, tatal Danaei trecu pe lînga locul unde era închisa fata lui. si dinlauntru s-auzea glas de copil si rîs zburdalnic. Repede, tatal smuci usa, care fusese zavorita. Trase pe doica la o parte... (desi sarmana încercase s-arunce-un val peste copil) - si ce vazu ? Danae, fata ce fusese închisa sa n-o vada nimeni, tinea la sînul ei un prunc.

- Doica sa fie spînzurata ! a zis Acrisiu spre ostasii care stateau la usi de paza. Iar tu, netrebnica Danae, ma vei urma pe loc în templu. si ai sa-mi juri cine e tatal acestui prunc nelegiuit... Dusa de plete pîna-n templul lui Zeus, care se ridica în mijlocul cetatii, Danae-a trebuit sa spuna ca regele din cer i-e sotul si tatal pruncului Perseu. - Minti, ticaloasa fara seaman, a grait regele Acrisiu. si tare-as vrea sa te ucid cu mîna mea, aici, în templul marelui Zeus, olimpianul, pe care tu-l napastuiesti. De ti-ar fi sot, cum spui, nebuno, el ti-ar veni într-ajutor. Dar uite-l... Uite-l !... Sta pe soclu si te priveste neclintit... - Raspunde, Zeus, îti sînt soata ?... Nu ai patruns la mine tu, sub chipul unei ploi de aur, în acea zi de neuitat, si-apoi te-ai preschimbat în zeu, spunîndu-mi singur cine esti ?... Raspunde, Zeus !... zicea fata, si pletele si le smulgea si se batea în piept cu pumnii. însa maretul olimpian privea tot neclintit la fata. Privea cu ochii lui de piatra. Nu îndraznea sa scoat-o vorba, pentru ca se temea de Hera. Ea si aflase de-ntîmplare, statea în cer, pe-un nor albastru, si asculta ce se vorbea. ...si vazînd regele Acrisiu ca Zeus sta tot nemiscat, a chemat iute niste mesteri. A poruncit sa i se faca o lada mare, aurita, ua fel de cufar zavorit. în acest cufar a-nchis fata si pe micutul ei Perseu. Le-a dat merinde : niste fructe si-o amfora plina cu apa. si-a zvîrlit cufarul în valuri fara s-asculte cum striga biata Danae hohotind : - O, tata, rege, fie-ti mila... Nevinovata sînt, îti jur !... De nu vrei sa te-nduri de mine, fii bun macar cu acest prunc venit pe lume fara voie... Nepotul tau e, tata drag...

Dar valurile au luat lada si au purtat-o, îndelung, deasupra verzilor genuni unde salasluia Poseidon 7. Zeus privea din cer cu grija, dar nu putea sa îi ajute, pentru ca Hera-i sta alaturi si-1 priveghea banuitoare.
Pescarul Dictis afla pe mare lada

si-a tot plutit în voie lada, pe valurile înspumate, trîntita-n gropnite de ape, lovita uneori de stînci, pîna cînd dusa de furtuni a nimerit între Ciclade 8. Iar înlauntrul ei sedeau, flamânzi si însetati, Danae si pruncusorul ei, Perseu. Erau si uzi pîna la piele, si tremurau, patrunsi de frig. Nu mai aveau nici o nadejde si asteptau sa se cufunde sicriul plutitor, în care îsi traiau ultimele clipe. S-a întîmplat însa ca-n ziua cînd a ajuns între Ciclade lada zvîr-lita de Acrisiu, sa iasa un pescar pe mare. Acel pescar se numea Dictis. Pescarul si-a întins navodul. Dar, cînd sa traga de frînghii, simte c-atîrna ceva greu. In navod se gasea o lada. Trage la tarm aceasta lada si o desface c-un topor. si dinlauntru i s-arata o biata mama si-un copil.

Cînd o zareste pe Danae, pescarul Dictis sta-nlemnit. El nu vazuse înca-n viata ochi mai senini, mai blînzi, mai verzi. Nici trup mai mladios, mai zvelt. Nici par sa aibasa culoare de flacara cu vîlvatai. si nici nu auzise înca un glas atît de mîngîios. Fara sa stea deloc pe gînduri, fara s-o-ntrebe cine e, pescarul îi asterne fetei un pat de ierburi verzi si moi si îi aduce peste proaspat, fiert în caldare de arama, si fructe dulci : curmale, rodii si-n-tr-un pocal îi toarna vin. Pruncului sau i-aduce lapte, de la o capra ce pastea pe lînga casa lui, pe coasta. Pe coasta insulei Serifos, unde traia pescarul Dictis. Inzdravenita, dupa hrana si bautura mai ales, Danae-i povesteste totul. si el, adînc înduiosat, o roaga, plin de bunatate, sa fie oaspetele sau. - Eu sînt pescar, i-a grait Dictis. Sînt om sarac, însa cinstit. In casa mea poti fi stapîna. Te rog sa fii sotia mea. si dup-atîtea suferinte ma voi sili sa-ti fauresc o viata cît mai fericita... Ea a primit. Pescarul Dictis era un om placut si bun. Iar anii s-au pornit sa curga prea repede pentru ei doi, ce vie-tuiau în fericire. Perseu crestea si el, grabit, si se facuse-un flacaiandru istet, voinic si priceput la pescuit si vînatoare. Numai ca-n insula aceea, unde-si avea pescarul casa, domnea pe-atuncea Poiidecte, un rege lacom si hain. Desi era frate cu Dictis, regele-acesta îl ura si-l izgonise din palate. si se temea ne spus de el, sa nu-i rîvneasca cumva tronul. Cu-atît mai mult cu cît poporul era satul de Poiidecte, care îl asuprea grozav. Iar raul rege Poiidecte, trecînd prin insula cu carul, vazu-ntr-o seara pe Danae.
Regele insulei Serifos urzeste-un plan

"O astfel de sotie are Dictis, pescar sarac si amarît, ce-si tine zilele cu truda ?... Nu merita asa ceva" !... si-a zis în barba Poiidecte. "Asta-i femeie pentr-un rege, nu pentr-un nevoias ca el..." Aflînd apoi ca bunul Dictis era din zori la pescuit, regele a intrat în casa. - Frumoasa mea, i-a rostit el, ungîndu-si glasul cu dulceata, este pacat sa te palesti într-o casuta amarîta, îngrijind de un biet pescar... Eu sînt un rege plin de fala. si am palate - cred ca stii ! - si bogatii nemasurate. Te fac regina, daca vrei, stapîna pesteaceste locuri... si orice voie ti-o-mplinesc, daca primesti sa-mi fii nevasta... - Nu vreau !... Nu tin sa fiu regina !... a spus Danae regelui. Sotul meu e blajin si harnic. îl îndrageste pe Perseu. Nu pot sa-i fiu necredincioasa... Te rog, ne lasa si te du... S-a mîniat rau Poiidecte. si-a vrut s-o prinda pe Danae si sa o traga cu de-a sila pîna la carul sau regal. Noroc c-atunci venea calare, pe malul marii, si Perseu 9. Auzind

Sînt cele trei surori gorgone. si a plecat întîi spre templu..Da. rege ! Tatal meu este însusi maretul Zeus ! . de nu-mi aduci capul Meduzei. sînt. dupa tata. Sfatul zeului Hermes . tata. Iti cer acum sa ma ajuti în lupta grea ce vreau s-o-ncep. si lînga tînarul Perseu s-a ivit însusi zeul Her-mes.. . si totusi voi porni la lupta. zisa Meduza. Puterea ta-i nemarginita. I-asa ? Ori nu-i asa ? Raspunde ! .. cu lama bine ascutita. caci frate mi-esti tu. a eliberat-o pe Danae din mîinile ce-o pîngareau. Flacaul a luat arma-n mîna si-a ascultat ce-i spunea Hermes.Tu m-ai adus pe lume. si cînd ma-ntorc vom mai vedea.. Doua surori. îndata a vuit din slava un zgomot lung peste pamînturi si peste ape... i-a grait el.... si-mbrîncindu-l pe Poiidecte.Flacaule. care-au ucis sute de oameni..Danae va ramîne-aicea. ... zicînd ca are sa-i vorbeasca. De nu-ti pastrezi fagaduiala. Regele a rînjit în barba 18318y2413s de bucurie si speranta ca fiul frumoasei Danae o sa se piarda-n lupta asta. în încheiere : . pentru ca vreau sa scap pe oameni de miseliile Meduzei.. nemuritoare. Nu vrei sa pleci tu. pîna vii tu.. Danae va plati cu viata. . ar trebui sa fii viteaz. Aici si-a ars pe altar jertfa si l-a rugat pe tatal sau : . Am auzit ca povestesti celor se vor sa te asculte ca tatal tau ar fi chiar Zeus..Frate Perseu. si a trimis dupa Perseu. Zeus m-a trimis din Olimp sa-ti dau în mîna arma asta. s-o rapui ?. si-a mai rostit.. Sa-ti mai destainui si o taina.. stiu ca de fapt îmi doresti moartea. a grait zeul. Polidecte.. are o fire muritoare.. si-n lume bîntuie trei fiinte îngrozitoare si hapsîne. însa n-a vrut s-o îndîrjeasca mai rau pe frumoasa Danae... în semn ca totul se va face asa precum i-a poruncit. Zeus este stapînul lumii. ostatica. voi pleca. A mai lasat sa treac-anume cîteva saptamîni sau luni. cea mai mica si cea mai rea. precum spui. Regele insulei Serifos ar fi putut sa porunceasca slugilor sale de credinta sa-i ia îndata viata tînarului ce-i sta-mpotriva.De este astfel.. cele mai mari... pîna-n Tartar.. însa a treia. Perseu s-a înclinat spre rege..Asa e. purtînd o sabie întoarsa. precum stii. s-a repezit într-ajutor.tipetele mamei.

. si care l-a rapus pe Argus. punînd deasupra lui pamînt. facut din aur. si a pîndit cînd o batrîna îsi scotea ochiul din orbita. ca sa-l întinda celeilalte.. si ca sa poti sa te apropii. din ghearele-nfricosatoare. trei vrajitoare ale marii. are puterea de-a taia si splzi. si prin zapezi. Ochiul ardea ca un taciune. zeita-ntunecata. Perseu i-a multumit lui Hermes. Dar tu sa nu te temi. în care-s încîlciti multi serpi. Cauta în drum pe trei batrîne. !. Dintii lor. si prin arsite. într-o seara. A mers prin tari destule. de forma unei suliti lungi. Toate batrinele acestea aveau însa un singur ochi. pîna aproape lînga ele. rosii. Dar.. a ajuns în locul unde se aflau cele trei graie ale marii .. Fii priceput si fii viteaz. Atunci s-a repezit ca uliul si le-a smuls ochiul. si-a mers.. de otel . de ele. Alaturi si-a sapat o groapa.Gorgonele-nspaimîntatoare au brate lungi.. lucrata de 10 zeul Hefaistos..'surori cu cele trei gorgone. pe care-l fo-r loseau cu schimbul. cunlesnire. si Hermes i-a întins un scut stralucitor. si oase. si peste ape-nvolburate.. de otel. Perseu s-a furisat prin bezna. ce tine-n bratele ei noaptea. ca nici o sabie sau lance nu le-ar putea patrunde carnea. Pe trupuri sînt acoperite cu solzi albastri. stia -:ca babele aveau si-un dinte fermecat. si peste munti cu creste sure. Atena iata ce-ti trimite. fara grija. Sa câti în scut. Perseu rapune Meduza { ' A stat de veghe cam trei zile. rotunzi. A luat si scutul lat.si '«. de o albeata uimitoare. spre tara unde salasluiesc zeul Tanatos 10 si Nix. a mai spus Hermes lui Perseu.' Perseu s-a pitulat într-un tufis. Doar sabia ce ti-o-mprumut.. de aur. pleaca pe cale. ca-ntr-o oglinda. '.. în vremea cît stateau de --straja pe acel drum catre gosgone. Atena. Avînd aceasta arma-n mîna. si. Astfel vei fi ferit de moarte !. trimis de sora sa. sora ta cereasca. Perseu'. Daca privesc pe cineva cu ochii lor sclipind de furie. de-arama .. catre tarmul unde aflase ca traiau cele trei graie ale marii. fara teama] a plecat pe calea lunga. Perseu l-a azvîrlit în groapa. Sub frunte au ochi mari.. ce poarta numele de graie u. sfîsie pe-orice muritor ce se abate pe la ele.. Ele stiu drumul cel mai scurt pîna la locul unde stau necrutatoarele gorgone. cîte trei zile fiecare. sa nu te uiti în ochii lor. aripi de aur. si s-a ascuns iar în tufis. Atena... I'cu care-i omorau pe oameni. si eu te vom calauzi12.Cînd ai s-ajungi lînga gorgone si vei dori sa pornesti lupta. gheare taioase. si doar prin scut sa le privesti. însa în cea de-a treia noapte. trebuia sa stea ferit. cînd îi zareau pe malul marii . fara primejdie. mereu spre asfintit.. .. într-o clipa. ca de porc mistret. Asa-s de tari solzii aceia. si pe cap le-atîrna plete de arama. omul acela împietreste.

graieste-atîta de frumos. Gorgonele nemuritoare. Perseu le-a spus atunci ca este fiul lui Zeus si-al Danaei. nevazutul. ca îl vor ajuta sajunga la cele trei surori gorgone. Prinde de pletele de-arama capul si îl arunca-n sac. Cu sabia lui ascutita. si-a nechezat atît de tare. » Vazînd ca nu mai au ce face. Acel ce fai-o punea pe cap se facea-ndata nevazut. li vede pe flacau cum zboara spre-o insula din piatra alba. capul Meduzei cel hidos. si-aripile lor lungi.. Calul s-a înaltat ca gîndul si a pierit în înaltimi14. si. Unde-i ochiul ?. Por-neste-n zbor. cu gemete de spaima. Ba chiar l-au învatat sa mearga. ascul-tînd-o pe Atena. a nechezat. ce se afla-n mijlocul marii. sacul de piele fermecat. Pe-o stînca dreapta ca un pat. Tot nimfele pastrau lalele doua sandale-naripate si-un sac de piele fermecat. de arama. casca lui Hades. s-au trezit din somn. se zice c-a nascut atuncea. ca o furtuna. si glasurile lor de-arama au tipat înfricosator.. putea cuprinde. avea un har. din gîtul retezat. Chiar soarele se minuneaza. si . Perseu s-avînta ca naluca lînga gorgonele ce dorm. Meduza. 11 Casca aceasta. privindu-le nu drept în fata. faurita de trei ciclopi. Perseu aude toate astea. reteaza. Acuma da. Gorgonele tocmai dormeau. Iar solzii-albastri de otel. un cal. gorgonele stateau întinse. doar o nuca (atuncea sacul se strîngea) si tot la fel. în primul rînd. catre tinutul unde stau preafioroasele gorgone.. largindu-se. "Unde se duce ?" se întreba marele Helios. vazînd sub bolta cea senina pe fiul ager al lui Zeus. cele trei graie. pe Stix. Cu ele nu putea sa lupte fiul Danaei si-al lui Zeus. ca nimfele îi împrumuta sandalele înaripate. în sine... o casa-ntreaga. si îl îndruma mai departe cum sa gaseasca pe gorgone. A luat în . voinicul si-a-ndesat pe frunte casca albastra a lui Hades. Iar cu piciorul îi împinge trupul în apa. pe asternuturi de matase. dupa nevoie. Numai asa le da iar ochiul. Da graielor înapoi ochiul si se porneste catre nimfe. în acel sacputea sa-ncapa..Pluto. de aur. numit Pegas de-olimpieni. de zgomot. Altminteri vor ramîne oarbe. gata aproape sa-l orbeasca. luceau cu scînteieri pe stînca. Insa zburînd. la niste nimfe. care pastrau într-un palat casca zeului Hades . cele trei graie au jurat sa îl ajute pe flacau. c-a rasunat pîna la cer. serpii din pletele de-arama se miscau amortiti de somn. Ajunge la palatul lor. ce fusese una din soatele zeului marii.. pe rîul din Infern. rostogol. umblînd oarbe pe tarmurile-ntinsei mari. ghearele rosii. ci oglindindu-le în scut. strigau. putea sa lupte. vazînd-o pe Meduza-n valuri. Cu-ntelep-ciune se apropie. dintr-o izbitura. caci tare-i mai placea sa stie si sa vegheze-n lume totul. cu cele trei surori hapsîne ! Perseu îsi pune la picioare sandalele înaripate si se înalta în vazduh. si-l cerceteaza cu privirea.poate învatat de Her-mes . devenind astfel nevazut. Un cal cu aripi la picioare...Cine-i tîlharul ?. si le-a cerut sa jure toate.

. cu gînd sa ceara de mîncare. în Mauritania. am sa-ti platesc insulta altfel. auzeau vuietul prin aer. în vremea asta. coborîndu-se flacaul în acea tara desfatata. Vrei poate merele de aur ? Pleaca de-aici.. Iar serpii-aceia veninosi s-au înmultit peste masura. au ucis mii de animale. si cel mult un caus de apa.. La titanul Atlas Trecuse peste mari si tari. Netrebnic fiu al celui care mi-a pus povara asta-n spate. si cu sandalele-i vrajite s-a ridicat iute spre cer. dar nu puteau zari nimic.. Plutea deasupra Africii. si. fiul lui Zeus a ajuns. Nu-ti doream merele de aur. cu fructele numai de aur. cursi din sacul unde era capul Meduzei. Se povesteste ca. si Libia s-a pustiit15.. înaltîndu-se si ele. ... pîna la urma. Gorgonele.Esti un titan batrîn si prost. Tu m-ai lovit însa cu ura.. sa soarba si putina apa si sa-si urmeze apoi zborul. si rîuri cristaline. dar eu nu-i seaman în nimica.. au nimerit peste pamlntul cel ars de soare-al Libiei. îti ceream doar o-mbucatura. batînd cu-aripile de aur vazduhul straveziu si rece. Numai ca regelui Atlas îi prezisese un oracol ca. Din ele s-a facut margeanul ... striga titanul. Vream sa ma lupt si cu alti monstri. a glasuit fiul lui Zeus.Ce vrei ?. în revarsarea purpurie a razelor din asfintit se vedea-n vale o gradina plina de roade si de flori... n-a putut sa se stapîneasca. Zeus.. si am rapus-o pe Meduza. ca sa-i ia merele de aur. si. fiul titanului Iapet si frate bun cu Prometeu u. au cercetat mai peste tot. cîteva picaturi. desi eram nevinovat. încît Perseu. si munti. si cu-noscînd acest oracol. tot zburînd. de ocara. . si-n-flamînzit de drum si lupte.. ca te ucid. în cale. din sacul sau ar fi curs sînge. s-a hotarît sa se coboare si sa manînce niste fructe. si l-a lovit cu-atîta ura. pline de furie. Acum Perseu plutea deasupra acestei tari mari si bogate. Aici. stapînea regele Atlas. . Ce cauti ?. si fiindca nu vreau sa lovesc pe fiul marelui Iapet. Alti picuri rosii.mîna sacul unde vî-rîse capul plin de serpi. 12 Insa Perseu. va sa vie fiul vrajmasului sau. zbura nestingherit spre zari mai azunii si mai senine.si. într-o seara. Picurii s-au schimbat în serpi...despre care cei vechi ziceau c-aduce-ntotdeauna lacrimi. si-n ea sclipea un mar urias. M-am luptat numai pentru oameni.. s-a pomenit în piept cu pietre si palmuit fara crutare cu vorbe grele. în mare. . deasupra unei tari de vis. Atlas s-a mîniat nespus.. Tatal meu te-a napastuit .. spre lasatul-serii.

în zori. Spatele lui s-a-ncovoiat sub apasarea dureroasa a boltii grele. Deasupra Etiopiei . paduri întregi.. O fata tînara. si lacrimi i se prelingeau." Dar nu si-a ispravit tot gîndul si a zarit pe malul marii ceva cam neobisnuit. din sacul fermecat.cum a catat spre cap . se luase într-o zi la cearta cu niste nimfe nereide. si-a spus el. era urcata pe o stînca. Umerii s-au schimbai In creste. întristat de întîmplare. pe care îi tinea în graj14 duri de marmura. Soarta i-a fost pecetluita.13 si-a scos. A tot zburat întreaga noapte peste pamîntul Africii.a împietrit Inu-maidecît. O groaza fara de pereche se oglindea în ochii sai. s-a pomenit ca se gaseste sub cerul Etiopiei18.. Trupul ei. statea multimea-ncremenita. în fundul marii. întunecoase si-ncîlcite. si-n acest fel sa le razbune pe-acele nimfe nereide. pe chipul alb. A luat din pomi cîteva fructe. suparate. cunaripatele-i sandale. se zbuciuma. pe zidurile sure ale orasului regal. legat în lanturi. "S-a facut ziua.si. si nu ma ratacesc pe cale. Nimfele marii. pîna la noapte sînt acasa. Ce se-ntîmplase ? Sotia regelui Cefeu. Perseu s-a hotarît sa plece din tara regelui Atlas. cum povesteau aezii în cîntecele de demult. ce-aveau culoarea viorelei.. ca prin minfune. s-au plîns zeitei Amfitrita. s-a adapat la un izvor si s-a-naltat din nou în slava. Sa pustiasca-ntreaga tara.. Dintr-una într-alta. .. Cu deznadejde s-a-ncordat. care era tot o copila a zeului marin Nereu. Zadarnic !. înstelate. Iara pe mal gemeau parintii. în lungi siroaie arzatoare. si sus. purtînd înca pe umeri cerul. Casiopeea. regele tarii si regina. S-a sprijinit pe talpa stinga si pe genunchiul drept. L-a pus în fata lui Atlas. Oasele lui s-au facut stînci. cum e cearta. Iar el .. cel mai teribil dintre monstri. S-a tacut muntele Atlas. în arbori desi. cu stelele-i nenumarate. sotia zeului Poseidon. sa-si mai pastreze-nfatisarea de titan. jumatate gol. si el a poruncit sa plece catre regatul lui Cefeu. gingasa. Barba si perii de pe cap s-au preschimbat. Casiopeea se laudase ca fata ei e mai frumoasa si ochii-i mai strapungatori decît ai nimfelor din mare. fermecator. capul oribil al Meduzei. si multi plLigeau înduiosati. De zbor mai cu temei acum. Zeita si-a vestit barbatul. Trupul i-a fost pietrificat17.

. Perseu cunoaste pe fiica lui Cefeu încovoiat de-asemenea durere.. Sa moara ea. Casiopeea ar fi vrut sa se jertfeasca bucuroasa în locul fetei sale dragi. a dat porunca unor sclavi sa o aduca pe copila.. a raspuns Zeus. daca vrei sa-l îmblînzesti.Ba ai s-o dai. raspundeau ei.. si regele.. vite. brodind o haina pentru rege... sedea cu prietenele sale. l-au sfatuit sa o jertfeasca pe copila. Andromeda. Noi avem numai datoria sa le-mplinim cît mai curînd. glasuiau multi. fara de supusi..S-o dau pe fata ?. se gramadise sus.. Deci nu mai sta si socoti. Pe-Andromeda ?. Dar alti supusi de unde-ti iei. care e dusa la altar. . puterea-ti se stinge ca o flacara. nu Andromeda.. si nici un vas nu mai sosea în porturile lui Cefeu. unde fecioara. Ci. pe ziduri. Iar ei. Au smuls-o ca pe-o mielusica. prin oracol. Casiopeea-i vinovata.. aflînd poporul de soarta ce se pregatea copilei regelui Cefeu.. regele s-a întors acasa. . a cerut Zeus.. Sfetnicii însa si ostirea îi îmbrînceau pe acei oameni. acestui monstru. Au smuls-o si-au purtat-o-n brate pîna la malurile marii. si. A rnîncat oameni. cu glasul stins.. îi goneau înapoi. si blestemele au sa cada asupra ta. regele a plecat îndata la un oracol al lui Zeus si l-a-ntrebat ce-i de facut. copila ta cea multa iubita.. In acest timp.Poruncile. nu le putem noi cumpani. s-o manînce..Nu.. Sclavii s-au repezit îndata în încaperea luminoasa. Altminteri monstrul o sa-nghita toti oamenii de prin orase. în ziua cînd ajungi acasa..Zeul Poseidon îti trimite osînda asta meritata. au grait sfetnicii cu graba. Sa dai pe dulcea-ti Andromeda. pe care Zeus se-ndura sa ni le trimita. speriati. . pasari. Nici un pescar nu mai putea sa iasa-n largul apelor. Sacrific-o pe Andromeda. pe ziduri. Asta îmi e peste putinta ! a spus Cefeu... rege. Oare tu vrei sa-ti pierzi puterea ? O alta fata poti s-o capeti. . si regina ti-e înca-ndeajuns de draga...Sa n-o lasam !.Monstrul s-a ridicat din valuri si-a pustiit tot tarmul marii. ascultînd sfatul. nu pe Casiopeea ?. dar Zeus nu s-ar fi-nvoit. sa înroseasca piedestalul cu sîngele-i nevinovat. . Esti înca tînar. . . A chemat sfetnicii de taina si le-a marturisit deschis poruncile date de Zeus. nu poate fi decît o cale.. rege Cefeu. De ce au osîndit-o zeii pe 15 ea... Nu mai sta pe gînduri. de ti-i manînca pe toti monstrul ?. Vazînd nenorocirea asta..

iata. Mai ales mama e zdrobita !.Eu sînt Perseu. reci. alearga lînga fata si-i dau ultima-mbratisare. N-a apucat s-asculte totul. ca valurile înspumate au început sa fiarba-n clocot si sa vuiasca din adînc. El a zarit-o pe fecioara. . Sînt gata sa ma lupt cu monstrul. dupa cum ati vazut singuri. Cum au legat-o pe-Andromeda. s-a aratat. care deloc nu meriti sa porti aceste lanturi grele. jelesc si gem îndurerati.... El a pornit. Parintii îi fagaduiesc mîna copilei lor iubite. Ba îi promit cai vor mai da si tot avutul lor ca zestre. pe bratele mai albe ca marmura alba de Paros.. lanturi mîn-cate de rugina. prin aer. Atuncea.în sfîrsit. Tot eu mai sînt si-nvingato-rul Meduzei cea cu serpi în plete.Sclavii-au legat-o pe fecioara pe-o stînca ce iesea din apa... Monstrul lui Poseidon este rapus Frumoasa Andromeda plînge. sa mi-o dati mie de sotie. tu. Dar ei nu pot sa o ajute.. A. ziceau ele. I-au pus.. însa tocmai atunci. fii buna. desigur siar fi ascuns fruntea sfioasa în palmele-i micute. spre stînca. îsi uita drumul catre stînca. si dintre ele a tîsnit un monstru fara de pereche.. pentru ce te-au înlantuit ? întîi. si. . Umbra lui luneca pe apa. spune-mi cine esti. din ceruri. sub biciuirea disperarii..O. si se sfia sa-i si vorbeasca. calatoresc doar prin vazduh. Monstrul se-agita-nnebunit. nevroind sa para astfel ca-i vinovata cu ceva. Sa se iveasca dintre valuri si s-o înhate pe copila. dac-ar fi avut atuncea mîinile libere. I-a povestit flacaului tot ce dorise el sa afle.. fiul lui Zeus. calcînd vointa zeilor. acoperind cu trupul sau o mare-n-tindere de ape. Dar. Lasîndu-se domol pe stînca a întrebat-o cu glas lin 19 : . frumoasa Andromeda nu îndraznea nici sa priveasca de-a dreptu-n fata un barbat. a deschis gura si-a grait. zburînd. Zeus. ne razbuna cu mult mai bine ca Poseidon. saltînd. Vrea sa-l ucida pe flacau. 16 Perseu atuncea le rosteste : . si-au asteptat sa vina monstrul. si îl implora sa se lupte. Plîngînd. Ochii i s-au umplut de lacrimi : un suvoi proaspat si amar. Atît i-era îngaduit.. tînarul erou se-nalta repede-n vazduh.. Tatal nenorocit si mama. s-au vazut nimfe nereide sco-tîndu-si pletele de aur din valurile înspumate si chicotind de multumire. Va rog numai un singur lucru : dac-o salvez pe Andromeda. lanturi ce zornaiau cumplit. pentru ca hotarîrea lor este nedreapta si hapsîna.. Perseu. avînd sandalenaripate.

Iara din spita lui Perseu si-a Andromedei. într-o vestita batalie. în culori vii. Aripile de la sandale se moaie. frate cu regele cetatii si unchi miresei. Dar el. se napusteste din vazduh si vîra. Monstrul împroasc-acuma apa. monstrul se salta-n aer. si-un sînge negru si vîscos curge din botul sau oribil. sabia sa cea arcuita. în monstru. si-acest Heracle trebuia sa-l apere pe însusi Zeus... . Era. îmbalsamate. cum nimicise pe Meduza. Flacari . Casiopeea. urma sa se iveasca-n lume cel mai mare dintre eroi. Perseu pluteste-n jurul lui si-i ocoleste muscatura. pregateau nunta fiicei lor cu îndraznetui salvator 20. pîna-n palatele lui Zeus. pîna în prasele. ca dragostea ce îi lega pe tineri sa fie trainica. ca sa ajunga la Perseu. luptînd. Usile la palat erau deschise.. si-si aminteste o prevestire facuta de zeul Uranus. înveseliti de vin. Perseu urma sa se însoare. în schimb îi tot da lovituri. Ecoul lor s-aude-n ceruri. sare pe-o stînca al carei vîrf iese din apa. si oaspetii se gramadeau la mese. Andromeda. Ba pune mîna chiar pe-un fulger ca sa-l azvîrle în eroul care-i nesocotea porunca. desigur. . fierbinte. pe îndelete. cu-o fata ce-o scapa de moarte. si Himeneu. care gemeau de bunatati. In pragul lor s-a aratat crudul Fineu. Andromedei. 2 17 Lupta cu Fineu Eros. In urma lui foiau ostenii multi. si sunete de lire si de flaute se auzeau pîna departe. ca vulturul lui Zeus.. în cap. Sîngele-acesta se îmbiba în încaltarile de piele pe care le poarta Perseu. cu lanturile sfarîmate. Dar o zareste pe-Andromeda. iertând de moarte pe erou.. Ranit. în trupul monstrului urias. care privisera-n tacere uluitoarea batalie. urmat de nimfele speriate. si-n primul rînd sa povesteasca.. în spate si în coaste. Fineu ceruse mainainte pe fata de sotie. nu mai au putere sa îl înalte pe erou.arzînd esente aromate .. Dar cu aripile-i usoare. Peste vreun ceas sau doua cînd mesenii. rîdeau mai tare si vocile seamestecau voioase. multi ca frunza si ca iarba.si viata monstrului se curma. Oamenii toti se bucura. si usile palatului s-au zguduit. toti l-au rugat pe tînar sa le spuna marile întîmplari ce le traise. Ospatul nuntii începuse. Nu apucase el sa termine ce-avea de spus. si iar s-afunda-n apa marii si se roteste ca un lup cînd este încoltit de cîini.luceau pe margini. data cu groaznicii giganti. dupa aceasta prevestire. iara cu dreapta îsi înfige sabia lui cea ascutita. Casa era împodobita cu flori. strînsa în brate de Perseu. El piere-n apele adînci. zeul casatoriei. De-aceea Zeus si-a lasat din mîini ucigatorul fulger. Cu mîna stinga se apuca de vîrful stîncii colturoase. si-acum venise sa si-o ia. purtînd numele de Heracle. Stapînul zeilor priveste cu încruntare pe pamînt. soata lui.Perseu. de cîte ori îi vine bine. zeul iubirii. de trei sau patru ori. în trepiede. Iar strigatele de izbînda umplu de asta data tarmul. în timp ce regele Cefeu si soata lui.. îsi aprinsesera si-si înteteau tortele lor stralucitoare.

si în sirag se-ndreapt-acum. mai la o parte. spune Cefeu. si-atunci. ce dau un vaier trist.. cu ce drept vii tu s-o mai ceri ? Fineu nu scoate nici o vorba.. n-ai vrut s-o aperi. si nici sandalele lui Hermes. Lupta din greu. sub pamînt. Le-atinge trupurile reci. este lovit de-un fier în tîmpla. rînjeste un ostean. îsi prinde sacul ce-l avea pe-o lavita. pierdut. al carui trup cade însîngerat pe-o masa. Tu n-ai sarit. caci este singur. tatal tau.. Au arme. Arunca lancea spre Perseu. dati-va-ndata la o parte.Mergi în Infern ! zice-un ostean. cîntarea !. care ai cîntat la nunta vicleanului Perseu. Tu. si testele trosnesc zdrobite. caci fiecare a ramas statua dreapta. cu ochii încruntati. si rîd ostenii lui Fineu. blestemînd. Numai ca rîsul îi îngheata. dar ma siliti. la nunta fetei lui Cefeu. se apleaca. sa sara cu armele lor la eroul ce-i este mire Andromedei. ce nu mai fac nici o miscare . si degetele i se-agata de coardele melodioase. neclintita : unul cu sabia în sus. Mireasa nu ti-a luat-o el. care-mi sînteti prieteni. ha.Stai. Apuca si trepiede fumegînde. în schimb. Ascundeti ochii. si lancea se opreste-n jilt. nici ca logodnic.. Perseu însfaca cupe grele de bronz si aur.. Lupta se-ncinge îndârjita. Scoate din sac capul Meduzei si îl îndreapta spre osteni. prin izbînda. c-o singura miscare. Ostenii sînt prea multi. spre el. Fiul lui Zeus vede totul. Tradarea care mi-a rapit mireasa de multa vreme harazita mie.. altul cu lancea prinsa-n mîna. striga Perseu. de cînd era înlantuita.Ha. De frica-acum lasul Fineu cade-n genunchi si îl implora pe vajnicul erou Perseu : . Eu sînt aici sa pedepsesc tradarea. oprindu-l. sfîrseste-ti acolo. . nu vor putea sa-ti scape viata !. nici Zeus. ce sunase din lira lui atît de dulce.. Sta sprijinit de o coloana.Iata-ma-s ! striga el cu ura. .. Dar tot mai multi vrajmasi de-afara vin împotriva lui Perseu. Perseu se simte istovit. si le azvîrle catre ostenii care-l înconjoara. si cade jos ranit 18 gemînd. cu gura strîmba de turbare. voi.. însa flacaul se fereste... Fineu e-n frunte.. ca jertfa monstrului din ape. Chiar cîntaretul. misele. de pe mese.N-am vrut sa ma slujesc de el.. nu lovi. la rîndu-i.. Face si-un semn catre osteni. Ochii-i sînt cufundati în sînge. Pierdut-a fost ea pentru tine. Cauta-ti pe altii sa se teama de-un cap ce nu are suflare. nici ca ruda. Perseu apuca iute lancea din lemnul gaurit de ea si o întoarce spre Fineu. Toti cîti privesc capul Meduzei ramîn pe lespezi. . cînd altul a scapat-o si-a dobîndit-o. Fineu. Fineu îi cheama iar la lupta. . împietriti.. si fierul aprig se înfige într-un ostean. pline cu vin. si-acum. si îsi ridica sulita spre mire. Va feriti !.

fiindca. a spus Perseu lui Polidecte. ce doresti. acesta ce e ?. Nu mat am ura. odioasa. si am sa te ucid pe tine. De-acolo nu-ndraznea sa iasa. invitat. Credeau ca-i duc o bucurie regelui cel batrîn : Acrisiu. niste jocuri.Ei. Dar el. Minti. a tipat regele cu ura. izbind în crestet pe un batrîn ce sta-n multime si . Au urmat alergari si curse cu caii înhamati la care. fara voia lui. ascuns si nestiut de nimeni. (De-aceea doar am pornit lupta !) Am sa-ti dau totul. întoarcerea în Argos Dupa aceasta biruinta. nimfelor. Nu cred o iota din tot ce spui.. de-oracolul care-l vestise ca moartea lui o sa se traga din mîna fiului Danaei. noul rege din Argos. scutul ei de aur.. Danae. unde erau poftiti toti regii si toti vitejii din Elada. Tocmai erau puse la cale aci. El a luat discul. voise iarasi s-o rapeasca.si s-au urcat. Auzind vestile acestea. si-i vremea sa ne socotim. Perseu. pîna s-a naruit palatul. ti-am adus capul Meduzei.. Stapînul insulei Serifos. pe tronul lui înalt de aur. ca si pe mama ta. nici dorinta de a domni-n acest tinut. Perseu.. cu totii : Perseu. Au început s-arunce suliti. Pe loc. Dictis.Daca eu mint. » Insa cum au ajuns acolo.. si-Atenei. ascunde capul acesta fioros. ca sotie. si a-nceput întîi concursul.-n Larisa. -. i-a daruit capul Meduzei. te rog. locuitorii insulei l-au si vestit ca mama sa se ascunsese de mult timp în templul închinat lui Zeus. Au aruncat unii si altii. si au pornit voiosi spre Argos. s-a dus ca vîntul pîna-n nori. lui Hades. cum se spune. Dupa aceea. Perseu a cîstigat mereu. a ajuns rege.. dupa aceea. iara pamîntul l-a-nghitit.. Perseu a plecat spre Serifos. a cazut jos. coiful sau vrajit. veacuri întregi stana de piatra a stat acolo nemiscata. Zadarnic îsi fereste ochii .. preacrudul Polidecte a împietrit. temînduse. ca dobînda. întrecerea la zvîrlit discul.. Perseu s-a dus drept la palat. Minti. Lasa-mi atîta. din vazduhuri.. pe Andromeda si averea. dupa cum cîntau aezii. . sa stea acolo ocrotita. si. hainul rege 2 19 Polidecte. Perseu era înscris si el.. în insula Serifos. ca un trasnet. si-a lasat tronul si-a fugit într-un oras numit La-risa. l-a-nvîrtit si. chircita. sacul fermecat si-naripatele sandale .. batut în pietre nestemate.. a fost. In locul lui. si se preface într-o stana strîmba.. tot îsi azvîrle-o uitatura spre capul ce-l tinea Perseu. Venea apoi întrecerea cea mai de seama în Larisa. a glasuit fiul lui Zeus si-a ridicat capul Meduzei.. A venit rîndul lui Perseu.Tu ai învins. pe care si l-a pus zeita pe platosa ce-i ferea pieptul. Danae si-Andromeda. Acolo sta-n haine schimbate. cînd l-a aruncat în slava.... pe o corabie. si. . avînd înca în ochii tulburi invidia ce îl rodea. pesemne. viata. s-a facut stana. Perseu i-a-napoiat lui Hermes sabia lui cea rasucita . avînd alaturi pe iubita lui Andromeda. . si ea fusese nevoita sa-si caute adapost în templu. si tot Atenei.. de-asemeni.

Aici s-a asezat cu soata. samînta îngropata în timpul iernii. grecii. Prin Argos. Cel dintîi fiu al Andro-medei. 20 Astfel a luat în stapînire Perseu regatul din Tirint. din cuprinsul primului volum. 5. întelegeau uneori tot tinutul argolic.regele din Tirint . care uda Argolida si era socotit. si-au vietuit în armonie.. a fost Perses. 6 Într-un desen pe un vas antic. si. s-au preschimbat în constelatii si Andromeda lui cea draga. 3. pe malurile sale par a fi fost cele dintîi asezari. ce se afla la marele muzeu de arta din Leningrad. Orasul Argos se afla în Poloponez. dupa altele la acela al lui Apolo. Este vorba de rîul zeu Inahos. Povestea trista a fiicei regelui Acrisiu. nu le-a fost deloc greu sa-i atribuie lui Inahos calitatea de parinte al argienilor. amarît ca-si ucisese fara de voia lui bunicul. Degeaba. Iar ea priveste catre slava. La drept vorbind. 4. nimfe sau muritoare. Perseu n-a vrut sa se întoarca pe tronul regelui Acrisiu. Numele sau se tîlcuia prin cîmpie. S-a înteles cu un alt rege . tot ca si Cora-Per-sefona. Pe aceeasi tema a pictat si Rembrandt un tablou. Danae sta pe un pat de aur. Note 1..sa-si schimbe tronul între ei. Orasul Argos s-a facut vestit prin eroii care au vietuit pe tarîmul sau. încît grecilor. Cînd s-a uitat la el mai bine. Casiopeea. Acrisiu s-a dus la oracolul lui Zeus. 2. Dupa unele legende. cu fantezia lor bogata.cata mut la concurenti. ca sa poata cuceri zeite. în limba vechilor localnici.. si chiar romanii (asa cum se vede din versurile lui Vergiliu). pe ascuns. pasari sau elemente ale naturii. unde se vede ca Zeus luase diferite înfatisari de animale. Se cunosc amanuntele. Degeaba-si aruncase-Acrisiu fiica si pe nepot în valuri !. . Iara cînd a murit Perseu 22. stramosul neamului de persi. alteori chiar întreg Peloponezul. în oda a XVI-a din cartea a III-a a poetului latin Horatiu. ca si copilaria eroului Perseu ne sînt cîntate în elegia poetului liric elin din Ceos. Copila regelui Acrisiu simbolizeaza. dupa unii învatati. tinutul Argos 21 !. batrînul mort era Acrisiu. dupa legenda.. fugise din tara lui..si. tot spre cinstea lui Perseu. întemeietorul tarii. si ploaia cade asupra ei. Orasul se afla în tinutul Argolidei. si în versurile altor poeti de mai tîrziu. în fata golfului cu acelasi nume.. în pamînt. Cum trec zilele friguroase si se . L-a cunoscut însusi Perseu. ca si parintii ei : Cefeu si soata lui. dupa legende. însa. Simonide. Zeus a hotarît sa-l urce pe bolta cerului albastru si l-a facut o constelatie.

în metopa se vede si Pegasul. si pe artistul italian din secolul al XVl-lea. Tanatos. imediat. calul nascut în ceasul mortii din grumazul acestei hidoase fiinte. pentru ca se aliase cu Cro-nos în lupta împotriva noilor zei olimpieni. Perseu în plinatatea voiniciei tineresti ne este înfatisat atît într-un bust celebru aflat în muzeul comunal din Roma. îl vedem pe Atlas sustinind povara cerului. apartinînd muzeului din Neapole. cit si într-un altul. episodul cu graiele si gorgo-nele se gaseste. Figura lui e luminata de bucuria biruintei. care a devenit apoi legendarul erou Perseu. 12. uneori singur. El era pedepsit de Zeus sa poarte pentru vesnicie bolta cerului în spinare. punîndu-si-o pe cap. a copilului aruncat pe ape. Aici însa. si care se afla acum în galeriile de arta din Cracovia. 22 19. despre care vom mai vorbi. 10. pictor. turnînd în bronz. Elinii socoteau ca Etiopia era la marginea de miazazi o pamîntului. într-o vietopa din templul de la Selinonte . aceasta tema. într-o statua cioplita de un artist necunoscut din secolul I al erei noastre. ca sa-l ajute.sud-vestul Sicttiei . fâcînd sa încolteasca samînta aflata în pamînt. Este reprezentata aici victoria lui Perseu. zeita noptii. alteori însotit de mama lui. Senegal si Oceanul Atlantic. trupul sau lua înfatisarea unui munte. bineînteles sub alta forma.o fost înfatisata artistic clipa în care Perseu a rapus pe Meduza. 15. Graie înseamna în limba greaca tot batrîne. 7. Tot astfel. Benvenuto Cellini. In tnuDte basme românesti eroii dobîndesc cîte o caciula. Algeria. 18. devin nevazuti ca si Perseu din legenda elina.apropie primavara. în marea Loggia dei Lanzi. în numeroase basme. Aceasta scena mitologica l-a inspirat. muntele Atlas. 21 8. dupa legenda. de asemeni. pe care. în cîteva variante. dealtfel. o capodopera de arta ce se gaseste la Florenta. insula unde se povesteste c-ar fi ajuns pîna la urma Danae. Intllnirea celor doi tineri este dintata admirabil în "Metamorfozele" poetului latin Ovidiu. pe care-l va zvîrli apoi. Mali. Variante ale legendei despre Perseu se afla în folclorul si mitologia multor popoare. totul se umple de lumina si ploi de aur cad din cer. în folclorul nostru. 11. încît Perseu crezi ca respira. din Africa. Cu piciorul îi calca trupul. Tema aceasta. Cicladele sînt un roi de insule în Marea Egee. în mare. sau de mama vitrega. caruia viteazul Harap-Alb îi reteaza capul batut cu pietre scumpe si ai carui »chi aveau puterea sa ucida pe oameni. fata lui Acrisiu a capatat si ea un prunc. ca de pilda în "Harap-Alb". Asa îsi explicau poetic vechii elini faptul ca în Libia de odinioara erau prea putini oameni si animale. Statuia este atît de bine întruchipata de Cellini. 14. 17. probabil în clipa cînd. sculptat în marmura de Paros de un artist din scoala elina antica a lui Scopos. palarie sau tichie fermecata. cîteodata copilul fiind aruncat de tatal sau. care a nimicit Meduza si tine în mîna stinga capul ei retezat. este frecventa si în mitologia altor popoare din Asia si Europa. O gasim si în legenda biblica despre Moise. Basmele românesti au preluat. Acesta a faurit. 9. între Maroc. . Atena este alaturi. pamîntul ce se întinde în Africa septentrionala. si în cea romana despre Romulus si Remus. cina vom ajunge cu povestirea la eroul Belerofon. sau de bunicul sau. era fiul întunecatei Nix. Holdele rodesc atunci bogate. în locul Meduzei se afla cerbul. zeul înaripat al mortii. Intre ele se afla si Seri-fos. si astepti parca din clipâ-n clipa sa sara de pe soclu si sa s-avînte în vazduh. sculptor si bijutier. 13. Atlas este si el numit de obicei în legende titan. iar prin pustiuri foiau serpii. Mauritania. 16. adica tara maurilor. de pilda.

care sa-i fie sprijin la vreme de nevoie '. si pavaza. A patruns în palat. Prin astfel de amanunte. în sunete de tobe. era casatorita. în marele razboi troian.20. din blocuri mari. ia adunat pe zei în palatul de aur. fara sovaire. iubito. Zeus vesteste sosirea pe lume a fiului sau Cînd s-a-mplinit sorocul si-Alcmena a fost gata ca sa devina mama. Legenda aceasta palpitanta a fost înfatisata în numeroase opere antice. Iar el a-mbratisat-o pe soata credincioasa a lui Amfitrion. Ca sa-si atinga acest scop. de piatra. grele. într-o pictura din Herculanum si într-un fragment de pictura decorativa. cu ajutorul ciclopilor. Astfel. în tainicele-adîncuri ale inimii sale. în muzeul Capitoliului. sa se împace cu suferintele. Alcmena întrecea toate femeile. 22. îi pastra sotului o dragoste fierbinte. dupa cum se va vedea mai tîrziu.. S-a preschimbat la chip. o gratie sublima. rostind în acest fel : . Pe seama lui Perseu. si a zarit-o pe Alcmena. Pentru ca ea.. prin gingasia ei. . plecîndu-se-na-inte-i si desprinzîndu-i coiful. plin de mîndrie. si-a asteptat o vreme cînd barbatul Alcmenei tocmai pornea la lupta. a glasuit el vesel. un erou fara seaman. purtatorul de fulger. Prin frumusetea fetei. 21. facîndu-se ca este chiar el Amfitrion si ca se-napoiase mai repede din lupta. si scutul. în orice împrejurare. iar Pierre Puget a daltuit-o în marmura ce se gaseste astazi la Luvru. hotarîse odata sa aiba un fecior cu totul deosebit. De aici a pornit capetenia aheilor. mult asemanatoare celei a Afroditei cu podoabe de aur. ce se gaseste în muzeul de arta din Cracovia. Noel Coypel si alti artisti. si-a-ndreptat deci privirea catre pamîntul larg. Atîta ca Alcmena. Salvarea Andromedei o vedem întrun vestit relief la Roma. pe numeAmfitrion. a coborît în Teba. Cum l-a vazut ca pleaca. în Paris. prin mladierea taliei. în povestirile noastre. cautau sa întunece adevarul ca eroii luptau pentru binele oamenilor. Ideea unei soarte hotarite dinainte de o putere supranaturala a fost Tlascocita de aceia care vroiau sa-i faca pe cei asupriti sa creada ca trebuie sa se supuna asa-zisului destin. Sotul sau era rege. De asemeni Corneille a scris o tragedie intitulata "Andromeda". Zeus.Bine-ai venit. Alcmena. Ruinele orasului Micena. aratînd ca batrînul rege din Argos nu putuse scapa de soarta orînduita de zei.M-am reîntors. precum cîntau poetii. stapîne. carora muritorii de rînd trebuiau sa li se supuna. Dusmanul l-am învins la portile cetatii. regele Agamemnon. A facut semn cu mina. si-n urma-i s-a ivit o oaste numeroasa. . Zeii si muritorii îi laudau frumusetea. si locuia la Teba 2. din Argolida. se foloseau de legende ca aceea despre Perseu si Acrisiu. fara sa mai amintim versurile cîntate în veac de atîtia si atîtia poeti. Din plete-le-i bogate si pleoapele-adumbrite se desprindeau o vraja. Pe urma au zugravit-o Rubens. din dragoste pentru cei oropsiti. povesteau ca el ar fi zidit faimosul oras Micena. s-a bucurat Alcmena. se vad in Grecia si astazi. întarind în schimb ideea unui imaginar destin si a unor zei atotputernici. luîndu-si înfatisarea barbatului Alcmenei. Zeus însa n-a vrut sa tina seama de dragostea femeii. elinii puneau si alte ispravi. Pietro di Cosimo. unde erau atîtea femei încîntatoare. HERACLE 1 SE MAI SPUNEA-N LEGENDE ca Zeus cel puternic.

Iacata-l în Micena. S-a-ntors dupa aceea. . s-a clatinat Olimpul sub furia lui cumplita.. O ! Cum a mai rîs Hera. Dar Hera a urmat : . a savîrsit o vraja si a facut ca soata sta-pînului Micenei sa nasca mai curînd... Iar celelalte rude.. .Tu ai jurat ca fiul care s-o naste astazi din neamul lui Perseu va fi rege-n Micena. Nu. Auzind vorba asta.... asa cum ma îndeamna cugetul meu divin. o stapîne. i-a dat raspunsul Hera. Vor trebui s-asculte de el.Cum ? Hera !. si. dar n-a schimbat nimica. Acesta va domni ca rege-n Argolida. Hera..arsa de gelozie. nu e feciorul tau si-al reginei Alcmena.De vrei sa ai crezare. Trasnetul greu.Am spus ce-ai jurat tu.care aflase de noua-nselaciune a sotului sau.. s-a avîntat pe-un nor. si fiul sau un sclav. E fiul lui Stenelos. si a rostit lui Zeus : . a silit-o pe-Alcmena sa nasca mai tîrziu. poate cu-o zi sau doua. iar ceilalti sclavii sai.Ce-ai spus ? a racnit el. jura-ne chiar acuma pe rîul din Infern. Zeus. fara de zabava. spre cetatea Micena. ha. pacalitul esti tu !. . daca-mi ceri numai asta. plutind spre tara Argos. ca el s-a si nascut.O. din spita lui Perseu. Iar soata lui Stenelos urma sa fie mama peste vreo doua luni. Chiar astazi se va naste. In schimb. sa-l fi lovit în frunte. Zeus . a azvîrlit manunchiul de fulgere în lume. Aici luase domnia alt fiu al lui Perseu. si voi.. Insa nu e odrasla pe care-o asteptai în palatul din Teba. cel mai mare erou.. a spus cu îndîrjire : . zeite. Facuse juramîntul ce nu-l putea calca.. Ma jur pe rîul Stix ca hotarîrea luata va fi de neclintit !. vazînd ca sotul sau alunecase-n cursa. tot printr-o vraja. ce stapînesc Olimpul. în cetatea Micena.. Se cheama Euristeu.... îi vor fi supusi. îndraznesti ? a tunat iarasi Zeus.. va fi rege-n Micena. cu graba. ca de-un stapîn.. ha. ascultati-ma bine ce am sa va destainui.24 .Atîta vrei ? Ei bine. Nu e cum credeai. Hera . S-a mîniat stapînul. Feciorul lui Stenelos urma sa fie rege. toti. ce se numea Stenelos '. a dat raspunsul Zeus. întunecatul Stix. nu l-ar fi zguduit mai mult ca stirea asta. îti jur cu bucurie.. Flacaul prevestit a si venit pe lume. în Olimp. Euristeu. Un erou fara seaman. pe care-ai amagit-o.. 25 Alcmena devine mama . Ha. si astfel va ramîne.. ca-ntr-adevar copilul ce se va naste azi. din spita lui Perseu 3. Afla dar. facînd prapad si moarte.. zei. Asa hotarasc eu. fara zabava. .Cel care s-a nascut si o sa fie rege se cheama. E fiul lui Stenelos din tara Argolidei. ha. ce-l poarta în pumn maretul Zeus.

Punîndu-si la picioare cele mai repezi aripi. Copiii-ti vor pieri. Numai ca din vazduhuri mai priveghea si Zeus. L-a aruncat. de la sîn. De vrei sa scapi de toate. Vocea o urmarea. Iara fiul Alcmenei trebuia sa traiasca si sa-l ajute-n lupte.Iar la putina vreme. Erau doi feciori gemeni. Sotul tau o sa cada rapus în batalie. Alcmena. ca el sa suga laptele nemuririi chiar de la sînul ei. vei suferi amarnic. si se chema Alcide 5. numite de elini. scapata de sub vraja. deznadajduita.. A vrut sa-l si ucida. Tot n-ai sa-l poti scapa. . a coborît în locul unde se-afla copilul.. Aceste rîulete s-au risipit în cer si s-au schimbat în stele scînteietoare. Hermes. si i l-a pus la sîn. a început sa suga. fiindca ai mîniat-o pe Hera din Olimp. si Hermes îl întoarse la mama sa. Zeus. . azvîrle-l pe Alcide !.-nspaimîntata.Azvîrle-l pe Alcide. albe. vrajmasa. 26 Lupta cu serpii zeitei Hera Asa fiul lui Zeus scapa nevatamat din cel dintîi pericol. Cum s-a nascut Alcide.. care tocmai dormea. stia cît era Hera de neînduratoare. cînd l-a smuls pe Alcide.fiul lui Amfitrion. prea istetul zeu Hermes. nastea în chinuri grele si-Alcmena doi feciori. s-a auzit un glas : . a luat copilu-n brate si a-ncercat sa fuga. S-a apropiat de Hera. în palatul din Teba al lui Amfitrion. Du-l pe un cîmp pustiu siacolo paraseste-l !.Te du. licoarea parfumata. fiu-i înaripat.. In cîntece. a poruncit sa vina pristavul de credinta. cînd îsi dorea ceva si cînd era patrunsa cumplit de gelozie. Cînd s-a trezit zeita l-a smuls. Adu-mi-l In Olimp si fa tu cum vei face. Alcmena. si ia din cîmp copilul. din slava. O vazuse pe-Alcmena ducîndu-si copilasul pe acel cîmp pustiu. si. Hera. olimpianul. cu pofta. ca si prin istetimea fratelui vitreg. Unul avea ca tata pe Zeus. poruncile divine. El auzise glasul. mai multe rîulete de lapte-ar fi tîsnit. Atîta ca prin voia parintelui sau. s-a dus pe o cîmpie si. Ificle . S-a întors în Olimp.. l-a parasit acolo. strîngîndu-si fiul la piept. flamînd precum era. repede. poetii ne povestesc ca Hera.. mititelul. varsînd lacrimi amare. Alcmena. Alcide. L-a luat cu el în graba.. Asa. si ea. ca sa-l asezi la pieptul sotiei mele.. cum stim : Calea lactee sau Calea laptelui 6. Faptul era-mplinit.De n-ai s-asculti. noul nascut supsese laptele nemuririi. . fie doar pentru-o clipa.. Hermes n-a asteptat sa-i spuna-a doua oara. si celalalt. a rostit Zeus. si tu o sa te-afunzi în Tartarul lui Hades..

Nici nu-i venea sa creada ca-l are lînga ea. si-a zarit. unde pe-un scut de-arama dormeau cei doi copii : Alcide si Ificle. încolaciti pe-o ciuta. Ificle a sarit si el din asternut. Din ochii lor aprinsi tîsneau scîntei verzui si-n gusa prefirau un venin negricios. în timp ce el fugea cu lacrimi pe obraz. odihnitor. Ss joaca. ca nu-i mîncat de fiare. Se apropiau întruna.. pîna ce monstrii Herei au pornit sa-si desfaca inelele-albastrii. de arama. a chemat pe-un proroc Tiresias pe nume ... Cînd au venit parintii. pe celalalt copil.si i-a cerut sa-i spuna viitorul ce-o sa-l aiba preadragul ei copil. lacomi de sîngele cel tînar. acum i-acasa iar. a tipat cu putere si a luat-o la fuga. cei doi serpi mon-struosi. Caci în Olimp sta Hera. o strîngeau de grumaz si-i strecurau otrava prin coltii veninosi.. au început sa strige de teama si uimire. Vazînd coltii oribili si limbile-ascutite. tipînd prin tot palatul.. c-un strigat de izbînda... Parea ca trec în tihna !. Nu serpi. si le întind blanite de iepure. Vai. Amfitrion îl trimite pe Alcide sa învete mestesugul armelor Se zice ca Alcmena. si nu-i pîndesc nici rele. si limbile-otravite le jucau printre colti. nici inimi dusmanoase. Amîndoi monstrii. E voinic. si-n încolaci-turi sendreptau catre scutul unde dormeau copiii. fiul lui Zeus s-a saltat în genunchi si a prins în mînute grumazurile reci si înfricosatoare ale celor doi serpi. si-asa trecura-n tihna vreo sapte sau opt luni. si povestea adesea : . Orbit de-asa lumina. Cam pe la miezul noptii serpii-au ajuns la Teba. si-i leagan. treziti de galagia facuta de Ificle. pe-un scut larg.." Tot cugetînd. Tiresias. Le-a strîns ca într-un cleste. mai îndragit de Zeus decît feciorii mei. ajunsi chiar lînga scut. Astfel graia Alcmena. prorocul. si-ndata porunceste serpilor sa porneasca spre palatul din Teba. Ea cerceta-n-cruntata palatele din Teba si socotea în sine : "Cum pot sa-l fac sa piara pe-acest fiu al Alcmenei ? El ar putea sa fie mai îndraznet ca Ares. la fel ca pe Ificle. i-a dat raspunsul astfel : . dupa aceasta prima victorie-a lui Alcide. a aratat Alcmenei si lui Amfitrion monstrii fara de viata. se tîrau pe pamînt.Feciorul meu. Dar mîinile acelea. molcute. si el i-a strîns atîta.. zvîrlindu-i la picioare ". balauri. erau parca din fier.. de-al lui Amfitrion. I-adevarat c-a supt laptele nemuririi . si-i adorm în cîntece duioase. dar sînt înca mijloace. (Poate-l trezise Zeus care vedea din slava tot ce se petrecea !) si o lucire vie a luminat palatul. serpii au încercat cu mii de-ncolaciri sa scape de strînsoare si sa cuprinda trupul micutului baiat care îi sugruma. în fiecare seara îl îmbaiez cu grija. acela ce l-am jelit atîta. si pruncul ce-nfrînsese diha-niile. plin de groaza. Pe negîndite însa. fiul drag al Alcmenei s-a desteptat din somn. zeita zareste-ntr-o padure doi serpi. nu e multumire mai mare pentru-o mama decît sa-si vada pruncii ca-s cufundati în somnul cel lin. care-i strîn27 geau puternic.

L-a chemat deci la sine pe voinicul Alcide si l-a rugat sa-i fie ginere si urmas. si-o jefuia de aur. Megara a avut trei prunci de la Alcide. scapa de orice grija. Alcmena cea frumoasa.doar cu-o maciuca-n mîna. Hera îsi lasa ochii catre cetatea Teba. bietul Alcide.. Alcmena. de-asemeni. El o sa împlineasca douasprezece munci. a glasuit Alcide. în lupta corp la corp. vreau ca acest fecior sa-si învinga dusmanii ! a spus Amfitrion. Creon.. . Odata înfruntase el singur o ostire . I-a insuflat dorinta sa îsi rapuna fiii si tînara-i nevasta. Sa-i rataceasca mintea eroului Alcide. si hohotele lor rasunau în vazduh. stia ca de-i va fi urmas la tron Alcide.. Era de-o vitejie nemaivazuta înca. ca alti feciori de regi. cînd se jucau cu totii. Vointa ta-i porunca. urcîndu-se cu cinste în palatul lui Zeus. Mania. N-ar fi putut gasi un ginere mai bun decît mîndrul Alcide. fiul rivalei sale. Alteori se juca alaturea de ei. razboinicii din Teba 8. încît nu tine seama de bietii copilasi fara de nici o vina. si izgonise oastea si pe regele ei. a zburat si-a-mprastiat veninul asupra lui Alcide. privegheati de Megara. regele Tebei. Alcide si Ificle. si-n inima zeitei se-aprinde o mînie atît de-ncrîncenata. rîzînd si chiuind. în scurta vreme. le cînta cîntece sau îi purta pe cal. si-mi va fi de folos". . si s-a silit Alcide cu-atîta vrednicie sa-si însuseasca arta cea grea a luptelor. cu carne fripta . în anii ce-au urmat. ne-ai gazduit si prieten ne-ai fost întotdeauna. bunul Amfitrion a cugetat ca-i bine ca tînarul Alcide sa-nvete mestesugul cel aspru-al armelor. Apoi o sa se-nalte spre bolta înstelata. Megara. a socotit ca pruncii si soata sa. fiind regele Creon atît de multumit de biruinta asta." Aflînd aceasta veste. prin ierburile verii. si luase mii de sclavi . ce se chema Megara."Fiul tau o sa fie un erou neînvins la vîrsta barbatiei.De trebuie sa lupte. si. si mama s-a-nvoit. Alcide a-nvatat. "Iata ca si feciorul seamana tatalui. în goana cea mai mare. sa dea piept cu primejdii. sa-si sporeasca puterea. si-a întrecut tatal. Se hranea-n timpul zilei cu fructe si legume . Cere unei zeite. o sa distruga monstrii si o sa biruiasca razboinici renumiti. Mania.Marete rege Creon.ce napadise-n Teba. siarareori bea vin. cu sufletul zdrobit. fioroasa. ar fi niste ciclopi. Numai c-o lovitura i-a rapus pe tuspatru. Zeita nebuniei. Atunci. seara. cu pumnii sau cu arcul.9 Geloasa Hera îl loveste din nou crunt pe fiul Alcmenei . l-a deprins sa conduca în goana cea mai mare carul de batalie si sa vîneze fiare. Ma-nsotesc cu Megara. Dar iata ca-ntr-o zi. s-alerge pe pamînt. Apoi s-a prabusit cu fruntea în tarîna. Tînarul s-a-nvoit. cu mintea ravasita. în anii ce-au trecut. Eroul îi iubea. Amfitrion. Sa ne gatim de nunta. îl vede pe Alcide. îsi spunea el în gînd. a faurit un plan.. acela ce-i tinea la el în ospetie pe-Amfi-trion. ce pastra o otrava într-o cupa de aur. Avea si el o fata. cu sabia si lancea. era nespus de vesel. sa-nfrunte pe oricine. si pe prietenii sai. încît.

slujind în chip de sclav regelui din Micena. Tu nu ai nici o vina. vazîndu-l pe Heracle. si poate zeul Hermes.primejduindu-ti viata. a întîlnit deodata. si pe plete valuri trandafirii. avea bratari. si. cu umerii plecati. voinice ? l-a-ntrebat cea dintâi. îngîndurat si trist. Avea o frunte dreapta . . Heracle a primit aceasta ispasire si a plecat în lume. a vrut sa se azvîrle de pe o stînca nalta. ca sclav. Alcide. Tot el i-a dat acuma numele de Heracle. I-o razbunare-a Herei. Apolo l-a vestit pe feciorul Alcmenei ca este osîndit de zeii-olimpieni . Nimeni nu-i sta-mpotriva. In mîna ea purta o cununa de laur. Chiar Zeus însusi tace de-atîtea ori molcom.Era acum Alcide un flacau minunat. Desi nu este drept. pristavul tatalui. a glasuit Apolo prin gura Pitiei. ceilalti zei din Olimp vor fi de partea Herei. îmbratisîndu-si copiii. si la oprit.. 30 ..Va trebui. Tînârul alege drumul virtutii Mergînd el zbuciumat. cu glorie deplina. caci e razbunatoare si toti se tem de ea. gatita în vesminte de stofa tipatoare . într-o haina ca neaua. .. inele. . sa-i împlinesti cu sîrg regelui Euristeu toate poruncile . zvîrlea zîmbete desuchiate oricui îl întîlnea. E prea înfumurata. Gemea. si s-a-ndreptat spre Delfi.Nu stiu care-i mai drept. caci Hera e sireata si poate sa-si loveasca si sotul uneori. Una era boita. i-a dat raspuns flacaul. Privirea sa senina te cerceta în fata. voinic si ager. Doar eu am sa te-ajut. mergînd catre Micena. pe Megara .sa-si ispaseasca fapta. Erai prea fericit. Puternicul Apolo o sa-ti aduca stire ce trebuie sa faci. la o raspântie. de optsprezece ani : frumos. si drept. se blestema 29 amarnic pentru grozava-i fapta.douasprezece-s toate .Iti cauti drumul.asa cum cerea Hera .. zicîndu-i : . Te du pîna la Delfi si purifica-ti trupul. caci n-o iubesc pe Hera. podoabe. stiind ca o sa-nvinga. Cealalta era demna. marea sa preoteasa. pe drumurile vietii. cum porunceste legea hotarîta de Zeus. Nu-i placea sa îmbrace vesmintempodobite. a parasit Alcide Teba regelui Creon. semana cu Atena. Acuma paraseste Teba cu sapte porti. cu ochii vinetii. 28 La oracolul din Delfi Cînd s-a trezit sarmanul. în templul de la Delfi. Dar s-a ivit Atena. desi esti fiu lui Zeus. sora sa din Olimp. Ea a orînduit ca sa-ti lovesti copiii si sa fii nevoit sa ispasesti o crima care nu e a ta.Nu te pripi. si înzestrat cu alte multe haruri. Ducea o viata simpla. chicotind. Cu fruntea în pamînt. zeita-ntelepciunii. toate primejdiile pe care Hera i le va pune-n cale. doua femei ciudate 10.

poti dobîndi belsugul din munca altora. în bine pentru oameni.. Eu nu ma tem de soarta si nu m-as fi supus . ori31 cîte piedici.e drept . numele lui Heracle va fi slavit pe veci.Virtutea.. Dar cealalta femeie le-a rasarit în cale si-a glasuit asa : .Ţi-am spus-o. Din clipele acelea . Heracle. ..Tu cine esti ? . a spus din nou Virtutea. cînd o voi înfrînge. S-a-ntors spre Desfrînare si ia rostit cu sila : . .Mai bine daruieste-ti viata numai placerii.. cu toate ca adesea multi îmi spun... binele si pe oameni. pe drumul gloriei. . aratat de Virtute.Cine sînt ? a spus ea c-un glas amagitor.Eu nu fug de greutati.. si batrînetea lui e trista. a glasuit Virtutea. Dar cine esti. Drumul meu e mai greu. a glasuit Alcide.sînt multe. Haide. placeri . Desfrînarea. auzind-o. alti regi. grabita sa-l si cuprinda-n mreje. iar dupa moartea ta. ti-o repet. si nu ai alta grija decît sa te desfeti. Tu-mi poti fi de folos ? . facuta fara voie. Am sa ma lupt cu Hera si. poti trîndavi în voie. îi ajut sa zdrobeasca relele-n a lor cale si sa triumfe astfel binele pe pamînt. s-a smuls din mîna celei ce îl tîra pe calea placerilor usoare.. Urmîndu-ma pe mine. nu pleca. . cu truda si primejdii. Doresc sa merg în viata fara de ocolis si sa slujesc dreptatea. Heracle a pus mîna pe greaua lui maciuca..Eu te astept. dispretuit de toti.. Aleg drumul Virtutii. dupa dorinta Herei. Heracle.cum au cîntat poetii . desi puternic.. dar vreau sa ispasesc îngrozitoarea-mi crima. nu ma poti amagi !. Eu însotesc vitejii ce lupta pentru oameni. sînt urgisit de Hera sa fiu sclav unui rege nevolnic. a glasuit Heracle.. Vei fi mai multumit. rusinoasa. Zeii m-au osîndit.. voinice. monstri si fiare.. si dreptate.Pot sa-ti arat o cale lipsita de greutati.fara de sovaire..Atuncea ea. La vorbele acestea. Urmeaza-ma pe mine. din Micena. am sa fiu fericit. luptînd neînfricat si preschimbînd tot raul. l-a-mbiat Desfrînarea. Pe drumul Desfrînarii... e presarat cu lupte. si cinste. femeie ? . a mai rostit mieroasa : . . dusmanii mii si mii. urmeaza-ma ! L-a apucat de mîna si a vroit sa-l traga pe drumurile ei.Josnica Desfrînare.si eu. Eu aduc fericirea. vei fi victorios. Urmîndu-ma pe mine. urzit acolo-n slavi.. regele Euristeu. lupte si primejdii cumplite i-au asternut în cale ne-crutatoarea Hera. Sosirea la Micena . Insa acela care se daruieste lor devine un nevolnic. Dar la capatul lui se afla biruinta.Stai. Heracle n-a urmat decît drumul cel aspru.

a rostit Euristeu.. fiul monstrului Tifon si-al viperei Ehidna. Heracle a vazut-o saltînd printre coline. Mare rege !.Adevarat. Eu sînt stapîn. Fiara era uriasa.Sa plece de îndata !. stapîne. cel sprijinit de soata puternicului Zeus. la Poarta leilor. lasîndu-si bratele sa-i cada fara vlaga. si-a asteptat un timp. si osîndit de tine. Dati-i porunci la poarta. Vrea sa intre-n oras. în fumul jertfelor... de nu ar fi stiut ca-i e de sprijin Hera. Sageata a zburat si l-a lovit pe leu . Fii linistit. s-a lovit ca de-o stînca si a lunecat jos... Coltii sai ascutiti erau ca niste sabii si straluceau în soare. El trebuie sa-mplineasca douasprezece munci. si toti rîdeau cu pofta. într-un amurg de vara... Cîti sau încumetat sa dea lupta cu leul. desigur. . la Poarta leilor. Heracle a sosit.. a mai spus Euristeu cu glasul ragusit. Iar el mergea întins spre tinutul Nemeei11. Euristeu glasuia : -f Iti multumesc. Avea niste ochi mari.. Supusii tai nevrednici datori sînt sa te-asculte.. A tras înca o data. Ar fi fugit. Unde este ?.Heracle ?... întinzînd bine arcul... Cu mîinile întinse spre cerul rosietic.. Nu se poate.si a plecat Heracle spre regele Micenei.. A ajuns la cetate. dar s-a izbit de el ca de un zid de piatra. Mîncase-n acea ziua o turma si-un pastor. Heracle.Sa intre ?.Nu ! Nu ma tem de dînsul ! striga el ascutit. si-un sfetnic.E dincolo de ziduri. n-o sa scape nici el din lupta asta !. . si iar s-a dus sageata vî-jîind prin vazduh. Sa plece. zeita cu bratele ca neaua ! Prin voia ta sînt rege în splendida Micena. fiind siguri c-o sa piara Heracle.. a tras prima sageata..Slavite !. alergînd... dar n-a gasit pe leu. si a tintit mai bine.. . rosii si plini de sînge. pîna ce cruda fiara s-a reîntors satula. .. Heracle-i sclavul meu. . . acolo-au putrezit. Ţi-o jura Euristeu !. fara de nici un murmur. N-o sa scape ! Nu ! îi ziceau sfetnicii. . el sclav. . unde-ntr-o pestera si-avea culcusul leul. Nu i-a putut clinti macar un fir de par. a ajuns la altar : . striga iar Euristeu. Ragea-nfiorator. si întruna dintre ele sa piara negresit. stapîne.. 32 Poetii povestesc ca feciorul Alcmenei a aflat vagauna.. sfî-siat de coltii leului. Nu îsi sfîrsise vorba... sa ucida pe leul din Ne-meea.Nu. Tocmai în acea vreme feciorul lui Stenelos aducea sacrificii pe un altar al Herei.. în tinutul Ne-meei zac munti de oseminte. si tremura fricosul. Rapunerea leului din Nemeea Heracle s-a mirat cum n-a patruns sageata în trupul leului. glasuiau sfetnicii.. Puterea ti-e divina..

atunci. .Legendele Olimpului. varsînd atîta sînge în tinutul Nemeei. Asa i s-au parut eroului. Apoi. rapus. în bezna. a patruns înauntru. A fost o-nvalmaseala cum nu s-a mai vazut. învingatorul sau l-a tras îndat-afara. fugind spre pestera. Leul s-a clatinat. mai ca s-a rasturnat.Aicea esti ? Hai. Pielea acestui leu. Dar pîna la sfîr-sit. Coltii albi straluceau. leul s-a repezit. Preaputernicul Zeus îsi lasa astfel fiul sa-nfrunte moartea singur. sa nimiceasca fiara care facea prapad.Leul ragea cumplit. ragind atît de tare. Calcînd peste mormane de oase omenesti. poate chiar doua. a ridicat maciuca si l-a lovit în crestet. Din jiltul sau de aur. Dornic sa-si ispaseasca fapta cea-ngrozitoare. voinicul s-a saltat spre gîtul leului. Urlînd. neîndraznind sa-i vina-n vreun fel în ajutor viteazului Heracle. a sarit la Heracle. n 33 dea lupta. Cît a durat ? O zi. Leul la rîndul sau. ce rapusese atîtea mii de oameni. Nici sabia sau lancea n-ar fi putut strabate în trupul leului. sa-l prinda. fiu al monstrului Tifon 12 si-al viperei Ehidna. cu ochii-nsîngerati. atît de tare. Pielea iera vrajita. facuta fara voie. într-un salt. Apucîndu-l de ceafa. Numai ca de-asta data leul s-a-nfricosat. Labele lui zgîriau peretii pesterii. Dar dupa ultima sageata. Ce-a fost nu stie nimeni. Heracle a cuprins leul strîns de grumaz. Leul. . Fiul marelui Zeus a smuls din munte o stânca si-a zavorit cu ea una din intrari. Atîta ca voinicul nu lupta pentru zei. Nici ultima sageata nu l-a ranit pe leu. se lupta pentru oameni. dar pielea lui vrajita l-a aparat si-acuma. si s-a ascuns acolo. A mai tras o sageata . ochii sticlind de ura ai leului urias. cu botul larg cascat. la Heracle. se pregatea sa sara catre voinicul nostru. Heracle nu s-a-nspaimîntat. casa s-ar fi sfarîmat în mii de bucatele. Heracle a intrat tot mai adînc în bezna acestei pesteri mari. a cazut la pamînt13. Sub bufnitura lui pa-mîntul s-a crapat. Iar urletele sale clatinau stîncile. Chiar Tifon i-o vrajise. cu gîndul sa-l despoaie de blana lui roscata. Fiara. Puterea lui Heracle era-nspaimîntatoare. Putea sa traga el si-o mie de sageti. Fara sa stea pe gînduri. cumva. si cu coama zbîrlita. pîna l-a-nabusit. s-a întors pe labe. ca sauzea în cer. Pestera leului avea doua intrari. era de nepatruns. fara de arme. sa 3 . voi. pentru ca lînga el sta asezata Hera. stapînul zeilor privea aceasta lupta. trei. De-ar fi izbit o casa. cu învoirea Gheei. L-a strîns atît de tare. vedea ca i-a sosit acum si ei sfîrsitul. Deodata a zarit doua faclii aprinse. dar s-a-n-tîmplat la fel. Vazînd eroul nostru ca leul se repede. vino ! a glasuit Heracle. Maciuca lui Heracle s-a rupt de la mijloc.

. îl urmau în siraguri si îi strigau voiosi : . îndraznet si viteaz. Atîta ca Heracle nu era doar puternic. Ea pustieste turme.."Din blana astui leu. Nici unul n-a scapat din cîti au vrut s-ajunga la mlastinile Lernei. A tras însa zadarnic de piele s-o desprinda. si venim sa te-nsotim la lupta.. muncind luni.Iti multumim. întoarse în fel si chip. de asta data. acei ce ne luptam adeseori cu fiare si monstrii-ncrîncenati. si cugetînd mai bine. De-a nimicit pe frate.. Cît era de puternic... poporenii de rînd. Nu cred c-o sa mai scape acum fiul lui Zeus si-al frumoasei Alcmena. Prin vitejia lui îsi dobîndise în lupta o platosa si-un coif. cirezi. Cu ghearele taioase. rîdeau toti sfetnicii înconju-rînd slugarnic jiltul lui Euristeu. Noi sîntem lînga tine.Nici noi nu credem !.. Heracle a reusit sa-l desfaca de piele. Atît i-era de teama. prin care nu puteau sa patrunda sageata.. odrasla a lui Tifon si-a viperei Ehidna.. Este tot ca si leul. sa ucida. .. 34 Spre mlastinile Lernei Lupta cu hidra Auzind Euristeu de-aceasta biruinta n-a mai îngaduit eroului Heracle sa vina nici la poarta Micenei cea bogata. regele Euristeu i-a poruncit s-astepte poruncile regale. holde de grîu. spusese Euristeu. Regele te-a trimis la moarte. ca sa nu-l mai vada pe eroul Heracle. sa-l jupoaie pe leul ce fusese vrajit de fiorosul Tifon. Heracle ! Tu ne ajuti pe noi. . . în Nemeea. trimise printr-un crainic. si-a dat repede seama ca sabia sau cutitul nu-i erau de folos.Sa plece deci la Lerna ! glasuise stapînul. am sa-mi fac eu vesmîntul. adus pe scut. nici sabia sau lancea. Sa-i desprinda si teasta. si-i omoara pe oameni. precum hota-rîse. . si-asa a izbutit. am sa mi-o pun pe cap. a plecat la Micena. iar pe cap si-a pus teasta. ce n-o poate strapunge. vreo sageata. în orasul Tirint. a cugetat Heracle. poate ani. sau sabie. sa rapuna si sora. si teasta lui de fier. Dar tu ai biruit. n-ar fi putut Heracle. Mai ales ca aflase cum oamenii de Argos. hidra care salasluieste în mlastinile Lernei14. Asa învesmîntat. Nu-s platose sau coifuri mai bune decît ea". sau lance. si sa nu se întoarca decît biruitor sau mort. . si a-ncercat flacaul sa jupoaie de piele îngrozitoarea fiara chiar cu ghearele ei. s-a-nvesmîntat cu pielea. si. în veacuri.Sa plece.si s-a gatit Heracle sa plece catre Lerna. Era si întelept. Nu !. Cheama-ne. si.

S-au dus pîna la Lerna. Fara sa piarda vreme. Cu-aceeasi istetime. rapuse si tîrîte pîna-n salasul sau. si putrezeau prin mlastini. mucede. Nu le putea mînca. si-n Lerna sînt primejdii ce pot sa-l coste viata !. Tatal a-ncuviintat . pîna-n Lerna. cu boturi plescaind si coltii ca pumnale de fier. atît erau de multe. Apoi fiul lui Zeus a început sa-ncinga sagetile în foc si sa traga cu ele în hidra adormita. . în goana cailor. umplînd întreg vazduhul c-un miros otravit. Din zare se vedeau aburi verzi. unde stapînea moartea. Din boturile-i hîde. dar eroul Heracle n-a vrut sa se-nvoiasca. si-l admira nespus.Adu-mi lemne aprinse sf arde fiecare gîtlej. Numai ca îndraznetul flacau al lui Ificle atîta se rugase de unul si de altul. îl iubea pe Heracle mai mult decît pe-oricine.. încît pîna la urma Heracle a primit sa mearga cu Iolau. Numai ca-n locul unde fusese un singur cap cresteau acuma doua. si-au plecat împreuna.. . în loc de noua. Iolau e mult prea tînar. .. In numele multimii. încît.Vrusese sa porneasca pe jos. Heracle a sarit la ea cu ghioaga-n mîna. si vreau sa-l crut macar de truda drumului. cincizeci de capete. Dar orisicît lovea. feciorul lui Ificle.. spusese lui Ificle. în locul fiecarui cap smuls de pe gîtlej. spusese lui Ificle. Heracle si Iolau s-au apropiat încet. tîsneau limbi otravite si suiera cumplit. dihania uriasa s-a ridicat din mlastini. tintind-o iar pe hidra cu cîteva sageti. Sa-l duc pîna la Lerna.si-unul mai gros ca toate : capul nemuritor. 3 36 Hidra dormea la ceasul cînd au sosit cei doi. hidoase. a cerut învoire tatalui sa-l conduca pe eroul Heracle cu carul.Nu pot sa-l iau cu mine. Iolau a aprins focul. Avea noua gîtlejuri si noua capete . întîia lovitura a si facut sa-i zboare unul din capete. atîta staruise. pregatise si caii. Mult s-a mirat voinicul si a lovit din nou. In jurul ei erau mormane fara numar de fiinte omenesti.Atîtia oameni vor sa fie lînga el în ceasurile grele. în vîrful carora legase so-moioage de fîn aprins în foc. se-naltau altele. pe care-o dovedise si-n lupta din Nemeea. în goana cailor. de unde smulg capatînile hidrei. ca de-obicei. se ridicau acum verzi. otraviti. Heracle i-a strigat flacaului Iolau : . Dar tînarul Iolau. si carul pentru drum. . vreau sa-l însotesc eu. ca niste flacari verzi. a glasuit eroul. împunsa de sageti. blestemata odrasla a lui Tifon.Te scoala. purtînd în spate lemne si-O' gramada de fîn. care se ridicau din mlastina întinsa.

Luau oamenii în gheare. a împlinit porunca. sau cînd vedea-n Stimfalos sîngele siroind. socotea Euris-teu. pe tarmurile marii.. capul nemuritor va sta pe vesnicie. la Tirint. Le-a pus apoi în tolba si s-a urcat în car. cu clestii lui taiosi. lînga un oras. Se urcau în vazduh. Teafar tot n-o sa iasa din încercarea asta.Va fi vai de dusmanii pe care-i vei tinti. Nimeni nu îndraznea sa se lupte cu ele. trimitînd pe Heracle în smîrcuri. Din aripe zvîrleau pene ca niste lanci. sub stînca asta. fara nici o putere. zdrobit. Heracle-a izbutit sa-i zdrobeasca odraslei lui Tifon si-a Ehidnei capul nemuritor. dar chiar asa. Iar pasarile-acestea aveau ciocuri de-arama si aripe de bronz. Pasarile stimfaliene Dar nici nu apucase sa-si odihneasca trupul Heracle. hidra îsi rasucise coada ei de balaur peste picioarele eroului Heracle. lînga salasul hidrei. unul dintre picioare. zeul razboiului. In schimb eu am sa-mi moi toate sagetile în sîngele acesta înveninat al hidrei. . Cursese-atîta sînge în toata-mprejurimea orasului Stimfalos. si înca-a mai durat pîna catre amurg. si-atunci a-mpins Heracle si-a rasturnat deasupra-i o stînca grea si-nalta. nu o sa-l ierte Ares.. si cu bucati de lemn. capul împrastia miasme otravite. în acel ceas tîrziu. Heracle si-a muiat toate sagetile în sîngele-otravit al hidrei de Ja Lerna. încerca sa-i reteze. . . coltii puteau sa muste. înfricosati de moarte. Trebuia sa se lupte c-un soi de pasari mari. care era mai sus ca toate cele37 lalte si pe-un grumaz mai gros. la Stimfalos. de nu sarea Iolau c-un bolovan în brate si nu-i sfarîma trupul. auzind gemete. care se ridica în mijlocul mocirlei. ca i-a venit porunca sa plece iar la drum. care ardeau în flacari. L-a zdrobit cu maciuca . în vremea asta însa. i-a dat raspuns Iolau. .De va scapa de pasari. si el se desfata. si-acolo îi mîncau în timpul zborului. alaturi de Iolau. pornind catre Tirint. a glasuit Heracle flacaului Iolau. în acest fel. cu mult mai mari ca omul. Stimfalos 15. în care gîlgîia venin negru-ver-zui.Iolau s-a repezit. încît locuitorii îl parasisera. Lupta durase din zori pîna-n amiaz. si ochii lui aprinsi azvîrleau înca flacari. care salasluiau în niste smîrcuri negre. Se pustiise locul.. Iar un crab monstruos.Aici. rasarit de sub mlastini la suierele hidrei. pentru ca pasarile-acelea slujeau cruntului Ares. Doborau animale si oameni deopotriva.. îi sfîsiase carnea si-i taia poate osul. curînd n-au mai putut sa creasca alte noi capete. mare cît un vitel. cufundîndu-l în mlastini.

Cu miile s-au stins.. Cîti îl vedeau pe cale. ca într-un giulgiu negru. Putine ramîneau. dupa cît se spune. si tipetele lor umpleau întreg vazduhul.a treia. nepatruns. Tu ne-ai scapat de cele doua-nfricosatoare odrasle-ale lui Tifon. Ajuns la tarmul marii s-a urcat pe un deal. a fost cuprins de frica numai vazîndu-i ochii cu care îl tintea si a luat-o la goana. gata sa îl loveasca.. ba poate si mai bine.. nu în lunga vreme. dornic de razbunare. fara viata.. . A pierit în vazduh.Aha ! îsi spuneau ei.. Ares s-ar fi ivit c-o sabie-n mîna în fata lui Heracle. Astfel s-a ispravit si-aceasta încercare . Cum poti tu sa te lupti cu monstrii zburatori. Tot locul se-nvelea. sîngerosul. Poate sa fie Ares oricît de mînios...Am sa gonesc acum si-aceste pasari negre. Auziti ce se-ntîmpla ! Acesta e sfîrsitul feciorului Alcmenei. si. si nu stiau ca el. Nu vrem sa mori si tu. în smîrcuri se scaldau cu aripile negre. de frica mortii. avînd coiful pe cap. învaluit în blana de leu. nu. într-o insula mica..Nu. la dorinta preacrudului zeu Ares. . . Dar s-a jurat s-ajute pe Hera totdeauna în contra lui Heracle. ce strabateau deodata cîte-o suta de pasari. si Ares. La zgomotul acesta s-au ridicat în stoluri pasarile lui Ares. 38 n-ai unde te feri. Leauzeau Euristeu si sfetnicii-n Micena. Insa eroul nostru si-a ridicat maciuca. Cerul se-ntunecase de-atîta pasarime. Voi însa ati pieri. Ducea cu el voinicul doua timpane mari.si a plecat Heracle catre golful argolic. Lovea si cu maciuca. ce trimit din înalt lanci tari din aripe ? Ares le ocroteste. voi merge singur. mii si zeci de mii. Tragea din arc sageti. le raspunse Heracle. zburau tipînd cu graba spre portul Euxin 16. dupa numar. de-i era la-ndemîna. ridicata din ape de Tetis.Euristeu vrea sa pieri ! îl sfatuiau ei toti. îl rugau oamenii. mormane mari de pasari. Mult au mai patimit oamenii din Stimfalos si din împrejurimi. Eu ma pot apara cu blana mea de leu. mii. . cu pasarile-acestea. îl îndemnau sa stea sau sa se-ntoarca-acasa. . si mergea mai departe. . facute din arama.Sa te-nsotim si noi. unde se afla smîrcul. A început sa bata puternic în timpane. Tuturor ne esti drag. ce era lînga smîrcuri. Insa.. întinse.. Ba. N-am încercat si noi ? Iar locul e deschis. Azvîr-lea si cu lancea. nu se temea de pasari.

Heracle-a luat cu sine un trup de pasare, strapuns de-o sageata, sa-i fie marturie, si-a plecat spre Tirint. Pe drum se întîlnea cu oamenii în cete, oameni ce se-ntorceau spre orasul Stimfalos. si ei îi multumeau cu lacrimi pe obraz, fericiti ca puteau sa-si regaseasca iar caminul parasit, fara primejdie pentru copiii lor.
39

Caprioara zeitei Artemis Numai ca inima haina a regelui Micenei nu se îndestula nici-cînd cu suferinta eroului Heracle. si, fara sa-i mai dea ragaz sa se-odihneasca, l-a trimis sa-i aduca, din muntii Arcadiei, o iute caprioara a sorei lui Apolo, zeita Artemis. Caprioara aceasta avea coarne de aur si picioare de-arama. Fusese harazita de zeita fecioara sa faca pagube în livezi si peogoare, si-asa sa-i pedepseasca pe bietii muritori. Se mîniase tare pe ei zeita vînatoarei, fiindca nu-i aduceau destule jertfe-n templu. si oriunde dadeau rod livada sau ogorul, gradina sau pasunea, caprioara sosea, la porunca zeitei. Calca-n picioare totul, lovea cu coarnele si para-duia rodul. Degeaba o rugau oamenii pe zeita sa nu-i mai pedepseasca, ea nu se îndura. Acum pleca Heracle sa prinda caprioara, s-o aduca legata în orasul Tirint. - Pe-aceasta caprioara n-o poate nimeni prinde. Fuge ca o sageata... rîdeau toti sfetnicii strînsi lînga Euristeu... si-apoi chiar de-o va prinde, s-aduna dusmania zeilor olimpieni. Pe lînga zeul Ares, îl va urî si-Artemis. Toate sînt ticluite sa-i grabeasca sfîr-situl feciorului Alcmenei... - Asa e ! Va pieri ! scrîsnea si Euristeu, cu ochii mici de ura. si-abia atuncea, prieteni, am sa fiu multumit si am sa fiu pe plac ocrotitoarei mele, marea zeita Hera. într-adevar, Heracle, dupa ce colindase prin desele paduri ale Arcadiei, aflase anevoie salasul caprioarei cu coarnele de aur. Insa cum a zarit-o, i-a si pierit din ochi. Nu parea ca alearga sau c-atinge pamîntul. Semana c-un vîrtej care aluneca, cu vuiet, pe-o cîmpie, sentoarce, sta o clipa si iarasi se porneste, ca sa-l si pierzi din ochi. Era o caprioara cum nu se pomenise. Numai ca nici Heracle nu se lasa învins. si se spune-n legenda ca, fara de odihna, adesea fara hrana, sau apa, sau chiar somn, a urmarit-o-ntruna. Ea s-a-n-dreptat, în goana, întîi spre miazanoapte, ajungînd în tinutul zis hiperborean, la marginile lumii, unde izvora Istrul, dupa stravechi legende 17. Aici era s-o prinda ; poposise o clipa, doar cît a rasuflat. Dar ea, facînd un salt, a si tîsnit din nou, pornind spre miazaziua. Au fugit amîndoi, asa, un an de zile. Oamenii îi vedeau trecînd cum trece vîntul. Ar fi vrut sa-l ajute pe dragul lor Heracle. Atît ca nici o fiinta, de pe întreg pamîntul, nu mai putea salerge atît de repede cum fugea caprioara, urmata de Heracle. Alergînd amîndoi, pe cînd se-mplinea anul, au ajuns la un rîu, albastrul rîu Ladon. si dincolo de rîu era templul zeitei. si daca apuca sa patrunda în templu, caprioara zeitei era la adapost. Heracle nu putea s-o mai scoata de-acolo. Pîn-atunci se ferise sa foloseasca arcul. Vazînd ca peste-o clipa caprioara zeitei o sa ajungan templu, Heracle a tintit-o, din fuga, cu-o sageata, în piciorul ei stîng. Animalul ranit s-a

oprit locului. Heracle, din doi pasi, a si fost lînga ea si a prins-o de coarne. I-a scos grabnic sageata din piciorul sau ager. Legînd-o c-un curmei de celelalte trei picioare de arama, a luat-o pe spinare. - Unde te duci, Heracle ? i-a strigat Artemis, de pe o culme înalta. Da-i drumul caprioarei. Iai suparat pe Hera, pe Ares, si acuma ma mînii si pe mine ? - Nici nu ma gîndesc, zeita ! i-a-ntors raspuns voinicul. Este porunca Herei, data prin Euristeu, basileul din Argos. Cere-i ei socoteala. Eu sînt doar multumit ca i-am scapat pe oameni de-atî-tea stricaciuni pe care caprioara le-aducea cîmpurilor 18. si-a plecat mai departe, lasînd-o pe zeita sa strige cît poftea. Mistretul din Erimant Stapînul cel nevolnic tragea acum nadejde ca viteazul Heracle, dupa atîtea lupte : cu leul din Nemeea, cu hidra de la Lerna, pasarile lui Ares, si goana necurmata, mai bine de un an, pe urma caprioarei zeitei Artemis, a obosit de-ajuns. - îl voi trimite dara, spunea celor din jur, în muntii Erimant19, sa-mi aduca de-acolo, viu si nevatamat, mistretul fioros, care pa-raduieste codrii desi ai Psofidei 20, distrugînd asezari si nimicind pe oameni. Sa plece deîndata ! - Sa plece deîndata! strigau toti sfetnicii. si iar pleca Heracle - desi abia sosise - savîrsind calea-n-toarsa catre Arcadia. Pe cînd mergea, eroul a întîlnit în cale pe centaurul Folos 21. Centaurul acesta avea o fire blînda. Fiind prieten cu Heracle, l-a poftit la un ospat si-o ora de ragaz, dupa atîta truda. Ba, vrînd a-i fi pe plac, a mai desfundat Folos si un butoi cu vin, pe care îl primise de la Dionisos, zeul vitei de vie. Era un vin din care nu sorbeau decît zeii. Aroma lui era atît de-mbatatoare, încît s-a raspîndit peste tot muntele, ametindu-i Pe oameni, pe monstri si pe fiare. Cei dintîi au simtit aromamba-tatoare fratii centaurului. In tropote grozave, au alergat cu totii spre pestera în care Folos îl gazduia pe voinicul Heracle.

40 41
- De ce ai desfundat butoiul fara noi ? au racnit ei spre Folos. Nemernicul acesta, sclavul lui Euristeu, a baut vinul nostru ? si, fara sa astepte raspunsul fratelui, s-au repezit cu stmci si trunchiuri de copaci sa-l omoare pe fiul reginei de la Teba. Unul i-a aruncat o stînca mare-n frunte, altul l-a izbit strasnic cu un trunchi de stejar. De nu era Heracle atîta de puternic, ar fi pierit îndata. Atunci, s-a ridicat preavoinicul Heracle, cum sare o scînteie din focul cel urias, care cuprinde-un rug. Usor ca rîndunica, dar în-dîrjit ca leul cînd e ranit de moarte, s-a avîntat Heracle la cel dintîi centaur si, lovindu-l cu pumnul, l-a si rapus pe loc. A pus mîna pe ghioaga, pe ghioaga lui cumplita, sfarîmînd teste, piepturi si sale de centauri, culcîndu-i la pamînt. Centaurii, cu spaima, cîti mai erau în viata, s-au napustit afara din pestera lui Folos.

Heracle, fugarindu-i, i-a tintit cu sageti. Nici unul n-a scapat. înca nepotolit de-aceasta suparare, s-a dus în Erimant, cau-tîndu-l pe mistret. L-a aflat cu greutate, ascuns într-un desis. Avea niste colti albi, lungi de un stat de om, taiosi ca niste lanci. Vazîndu-l pe Heracle, mistretul - ce fusese vestit de Artemis ca vor veni primejdii - s-a zvîrlit într-un trunchi înalt, gros, de stejar. Cu rîtul lui enorm l-a smuls din radacina, trîntindu-l spre erou. Heracle s-a ferit. A vrut sa ia el trunchiul care cazuse jos, sa-l zvîrle spre mistret. însa si-a amintit ca trebuie s-aduca mistretul viu si teafar crudului Euristeu. Mistretul ar fi vrut sa fuga catre vale ; dar Heracle, strigînd si aruncînd cu pietre, l-a silit sa se urce spre vîrful Erimant. Cazuse peste munte zapada proaspata. Mistretul luneca sau se împotmolea, gîfîia tot mai mult. Nu mai putea sa fuga. Istet, sprinten, voinicul s-a repezit peo culme. De-acolo a sarit de-a dreptul peste fiara. A lovit-o în ceafa de i-a taiat suflarea, si fiara s-a-mblînzit. A luat-o pe spinare si-a pornit spre Micena. Auzind Euristeu ca a ajuns Heracle cu fiara la Micena, ca a intrat pe poarta si vine la palat, a început sa strige spre sfetnici sa-l opreasca. Dar nimeni nu-ndraznea sa i s-arate-n cale. De frica, lasul rege a fugit, s-a ascuns într-un butoi de-arama si, tremurînd, tipa : - Omoara-l sau da-i drumul sa plece unde-o sti ! Nu-mi trebuie mistretul. Pleaca de-aici cu el... Nu uita ca-mi esti sclav, si-asa îti poruncesc... - Am primit sa-ti slujesc, nu fiindca pretuiesti în ochii mei ceva, i-a dat raspuns Heracle. Datina noastra cere ca pentru orice fapta de sînge sa platesti, stînd un timp în sclavie. si eu m-am supus ei. Dar afla, Euristeu, ca eu orisice munca nu o fac pentru
42

tine, ci o fac pentru oameni, pe care îi iubesc. Pentru ei am plecat, sa-i scap de-aceasta fiara, pe care-o port în spate... - Fa cu ea tot ce vrei, dar lasa-ma sa ies din butoiul de-arama, se tînguia fricosul. si nu s-a linistit decît cînd a vazut mistretul jupuit si carnea lui încinsa în frigare de-arama.

Grajdurile lui Augias
Atunci a prins curaj, a iesit din butoi si-a început sa spuna cu-amenintari în glas : - Du-te acum în Elida, la regele Augias, fiul lui Helios, puternicul zeu soare. Iar regele Elidei are trei mii de boi, din care-o parte au picioarele ca neaua, altii-s în întregime albi, parca-s lebede, si altii-s purpurii, ca stofa sidoniana. si între toti acestia un taur, Faeton, se-aseamana c-o stea de aur sclipitor. în grajdurile sale, gunoiul vitelor, neridicat de veacuri, s-a înaltat ca muntii. si vitele acelea, ce-s date în pastrare regelui chiar de soare, nu mai au loc în grajd. Du-te deci la Augias si curata gunoiul...

- Ma duc, a spus Heracle, fiindca stiu prea bine cîti sclavi au fost ucisi de regele Augias, pentru ca n-au putut sa curete gunoiul. stiu cîti ar mai pieri... si a plecat Heracle la regele Augias, sa-mplineasca porunca. - Regele Euristeu te-a trimis pentr-un an, i-a glasuit Augias, vazîndu-l pe Heracle. Eu cred ca nici în zece, poate nici într-o viata, nu ai sa izbutesti sa-mi cureti grajdurile. si de nu izbutesti, sa stii c-ai sa-ti pierzi viata aicea, în Elida... - O, rege, a zis Heracle, omul are si minte, nu numai brat de fier. Ce-ai zice tu, de pilda, daca eu as putea sa-ti curat într-o zi gunoiul tot din grajduri, si nu-ntr-o viata-ntreaga ?... - Atunci ti-as da rasplata, din cirezile mele, trei sute de boi buni. Dar nu e cu putinta asa ceva, Heracle. Nici zeii n-ar putea, dar tu, un muritor... Gîndeste-te ce spui. - Sa încercam ? - Fireste, daca te încumeti !... - si-ti tii fagaduiala ? ♦ 1- Fac chiar si-un juramînt. - Bine. Atunci, priveste !... si istetul Heracle a scos vitele-afara, aucîndu-le-ntr-un cîmp.
43
1

I f »"4 11 ('I t

A pus mîna pe ghioaga. A lovit cu putere în zidul cel înalt, din fundul grajdurilor, facînd doua sparturi. Din dreptul fiecarei sparturi facuta-n zid, a sapat dupa-aceea cîte o albie, spre cele doua rîuri aflate-n apropiere : Alfeul si Peneul. Apa a intrat pe albiile acestea, pe urma, prin sparturi, în grajdul lui Augias. Heracle avusese grija, mai înainte, sa sparga si în fata zidul cel gros la fel. Apa intra prin fundul acelui grajd urias si se varsa prin fata, du cînd cu ea gunoiul. Nici nu venise seara, si grajdul lui Augias fusese curatat, gaurile din ziduri astupate la loc. Alfeul si Peneul curgeau iarasi în matci, iar albiile noi, umplute cu pamînt, nu se mai cunosteau. - Ce zici acum, Augias ? l-a întrebat Heracie. M-am tinut de cuvînt ? Hai, tine-te si tu !... Dar siretul Augias, vazîndu-si împlinita dorinta ce-o avea, s-a razgîndit îndata. - Esti sclav si împlinesti poruncile primite, a glasuit el aspru. Pleaca spre Euristeu. Fata de sclavi, un rege nu este nevoit sa-si, pastreze cuvîntul. - Dupa datina veche, acel ce nu-si pastreaza cuvîntul va sa piara ! i-a dat raspuns Heracle. Cînd am sa ajung liber, ma voi lupta cu tine, rege fara cuvînt, si am sa te rapun. - Pleaca, îti poruncesc ! a rostit regele. Heracle a plecat, dar, dupa cum se spune, s-a-ntors cînd a fost liber. S-a luptat cu Augias si ia învins ostirea care îl apara. Regele a cazut. Eroul, dupa lupta, a rasadit acolo trei sute de

puternici si cinstiti 22. înfricosat de taur. Taurul lui Poseidon Plecarea spre Tracia Dupa ce a curatat si grajdul lui Augias. si holde. Euristeu a-ntrebat-o pe stapîna sa. A pornit dupa taur. Cu coarnele strica locuinte si grajduri. Regele Diomede are grajduri de-arama. De-aici. ce se afla în Creta. la grajduri . Strabatea toata Creta. si taurul acesta era. Tezeu. unde-l va doborî un alt erou. stapîn peste bistoni. strigînd înfricosat slujitorilor sai ca sa desfaca poarta la grajduri si sa lase taurul lui Poseidon sa fuga unde-o sti. nici sfetnicii si nici ostenii lui nu cutezau sa lupte cu taurul turbat al zeului Poseidon. Ci. cum sînt cele cu care se prind pesti. Hera i-a amintit ca este-n Tracia un fecior al lui Ares. Statea cu fruntea-n jos si-n-genunchea-nainte-i. fiul lui Zeus si-al frumoasei Europa. pe cîmpul Maraton. spre slava fara moarte a celor îndrazneti. flamînzi ca niste lupi. trimis de zeul marii. Nici el. Hera. pe nume Diomede. fara sa-i ia si viata. prins într-un streang. statea-nchis în palat. cu coarnele plecate. viu si zdravan. Iar cînd s-a repezit. S-a dus în Atica. din bot îi curgeau bale. care-l sfîsie-ndata. turbat ca vijelia. ascuns de mama sa si de bunica-i. I-a-ncovoiat grumazul. Acolo se afla un taur alb ca spuma. Heracle a primit o noua Însarcinare. gradini Dupa ce s-a întors Heracle si din Creta. Minos. tîrîs. Euristeu l-a trimis afara din Elada. iata ca soseste Heracle cu o barca. Heracle i-a strîns botul în pumnii lui de fier. Chiar regele din Creta. Sînt negri ca taciunii. în cinstea biruintei dobîndite de el. îi asculta porunca viteazului Heracle. pentru ca se hranesc numai cu carne vie. Taurul a intrat în marea lui Poseidon. si iarasi Euristeu s-a ascuns în butoi. Gheea.Heracle s-a urcat pe taur. si în putina vreme. Musca oa-aneni si vite. cînd s-a vazut scapat. Poseidon furtunosul. Porunca îi suna sa-l aduca pe taur în Argos. a-ndreptat taurul spre valurile marii. taurul lui Poseidon a nimerit în plasa. parca-si cerea iertare. mult mai primejdioasa. Heracle si-a facut din fire de otel o plasa.maslini si a statornicit serbarile vestite. Luîndu-si deci ramas bun de la regele Minos si de la poporenii din insula lui Zeus . Ţinîndu-l strîns de coarne. si-n ele se gasesc niste cai fara seaman. e zvîrlit cailor. Ca sa-l poata supune. în regatul lui Minos. numite olimpiade. unde copilarise odinioara Zeus. mugind încetisor. Taurul lui Poseidon. l-a dus fiul Alcmenei pîna-n tinutul Argos si l-a închis în grajdul regelui Euristeu. Ochii-i ardeau vapaie.ce-l binecuvîntau ca-i scapa de urgie . livezi. Orice strain ajunge în Tracia e prins de crudul Diomede si dus. ca pe-un cal. taurul lui Poseidon fusese îmblînzit. mugea-nfiorator. . gonesc ca niste vulturi cînd zboara prin vazduh. si-a înotat cu sîrg pîna-n Peloponez. spune legenda. l-a atîtat la lupta cu strigate si pietre. unde sa-l mai trimita. Dar sînt legati în lanturi. insula minunata. calcînd-o sub copite. a fugit ca naluca.

plîngînd. ce trebuie sa faca.A scapat el de multe. în casa lui Admet intrase nenorocul. Socot ca-i ultima. Nimeni nu a primit. a spus ea solului. Ba da. Tanatos. în locul lui Admet. Regele Diomede este fiul lui Ares. s-aduca pe ea caii . Admet. fara zabava. Diomede. Euristeu îi daduse o corabie mare. dar de caii acestia nu cred c-o sa mai scape. zicea. în Fera. la Hades. In drum. . fara a fi-ntrebata. prins de furtuna. în frumosul port Argos. a vrut o fiinta. Nici parintii. cum ceruse Heracle. sub pamînt. cît erau de ba-trîni. Hades cel mohorît trimisese sa-l ia pe regele Admet în negrul lui salas. Singura mea durere e ca n-o sa-l mai vad. de s-ar gasi o fiinta care îti este draga sa vie-n locul tau. jos. Aceasta-i munca a opta. la Hades. Ţin la zilele lui mai mult decît la mine. taindu-i o suvita din parul matasos. S-a apropiat de ea. si-a plecat iar voinicul.daca-i va putea lua. auzind ce glasuise solul mohorîtului Hades.unt. prietenul sau. A lunecat pe lespezi. Alcesta a-nchis ochii. în locul lui Admet. spusese solul mortii. fara sa se opreasca la regele Admet.Gateste-te. Aici domnea. si nici bunicii. Trupul i s-a racit. Admet. îi vor veni de hac. Biruinta asupra mortii . Cum i-a taiat suvita.Admet.. vazînd pe cea mai buna si cea mai credincioasa dintre sotiile ce-au trait pe pamînt pierind sub ochii lui. Ares o sa-l învete pe fiu-i.Sotul mi-e mult prea drag. Am venit sa te iau. Cum sa se duca . Iar solul. Nimeni n-a vrut sa plece. nici slugile. jos. Eu te-am iubit nespus. Heracle s-a gîn-dit ca n-ar putea sa treaca pe lîng-orasul Fera. a poposit o vreme pe tarmul tesa-lian. si cea mai draga lui .preatînara-i sotie. Altminteri. Totusi ai mai putea sa vietuiesti un timp. glasuia Euristeu. supusii. auzind sfatul Herei. . __ Mai bine muream eu. cu sabia în mîna. Admet. Aceasta. cînd este înca tînar si-i însetat de viata ? A întrebat Admet cine ar vrea sa plece în locul lui. eu sînt gata sa plec. 46 Va-nchipuiti ce jale a potopit palatul ! Inima lui Admet s-a sfîsiat de chinuri. sa nu poata scapa din nou teafar Heracle. s-a învoit s-o ia pe tînara Alcesta. Cine se învoieste bucuros sa porneasca înspre tarîmul mortii. fara sa stea pe gînduri. cel ce are o sabie taioasa.44 45 :wttmii-uisili . ramîi cu bine. Atîta ca la vremea cînd a sosit Heracle.. zeul mortii. nici prietenii cei buni. scotînd doar un suspin : . s-a hotarît sa plece ea însasi în Infern. doar sa traiasca el. S-a îngrozit Admet. la Hades. sub pamînt.

iar sabia ti-o sfarm. pentru noi. Vazînd-o pe Alcesta vie. si nu i-a spus nimic din chinul ce-l rodea. A asteptat un timp. . venea zeul Tanatos ca sa ridice umbra trupului adormit. n-ai vrut sa ma mîhnesti ! Numai ca am aflat. atîta de frumoasa. Atîta ca Heracle. Admet." Noaptea. Admet.Iti multumim. care-l iubea si-l pretuia nespus pe eroul Heracle. n-a vrut sa-l întristeze cu suferinta sa. Atunci s-a repezit si l-a cuprins pe zeu în bra-tele-i vînjoase. strîngînd-o la piept pe soata draga. însa eroul nostru s-a asezat ia pînda. -. a sosit si Heracle. A poruncit sa fie Heracle ospatat cu tot ce-avea mai bun : bucate. Heracle ! glasuia si Admet. S-au luptat toata noaptea. dupa ce-nchidea ochii oricare muritor. Heracle s-a sculat usor din asternut. i-a gla-suit Heracle. Tanatos a jurat. spre lacasul unde zacea Alcesta.Aievea e. Heracle. tînara si frumoasa. surî-zatoare. Tocmai cînd aveau loc întîmplarile-acestea în palatul din Fera. nu avea voie nimeni sa stea prin apropiere cînd trebuia sa vina zeul mortii. "O. si am s-o smulg lui Hades. A întrebat pe-o sluga. . I-a-ntins o masa mare. l-a biruit pe zeul ce taie firul vietii. S-a furisat Heracle. Spre ziua l-a trîntit Heracle pe Tanatos cu pieptul la pamînt si l-a legat în streanguri. preabunul meu prieten. Admet se hotarîse sa-si ridice viata cu un pumnal de fier si sa-si 47 urmeze soata în tinutul lui Hades.Nu-ti mai dau de-aici drumul. Aducerea cailor lui Diomede Erai spre dimineata cînd au intrat Heracle si-Alcesta în palat.E vis sau e aievea ? glasuia el. nu stia ce sa creada. a cugetat Heracle. daca nu redai viata sotiei lui Admet si daca n-ai sa juri ca si prietenul meu va ramîne în viata. . Tanatos. bauturi si fructe din gradini. a întrebat-o pe-alta. si pîna la sfîrsit a aflat adevarul.ea. si-a auzit deodata fîlfîitul de aripi al zeului Tanatos. l-a lasat si pe Admet sa vietuiasca-n tihna. îi raspundea Alcesta. în timp ce sta la masa. Potrivit datinei. în taina. Heracle ! . A-ntors-o iar la viata pe tînara regina . Ma voi lupta cu moartea ce ti-a rapit sotia. Nemaiavînd ce face. Moartea fusese-nvinsa 23. stia ca-n prima noapte. îti multumim. cînd toti dormeau. doar ca sa traiesc eu ? Nu-mi trebuie nici mie viata fara de ea. dezlipindu-si obrazul de cel al dragei sale. a si bagat de seama ca toti aveau siroaie de lacrimi pe obraz. atît de tînara ? Cum sa-si jertfeasca ea zilele netraite.

si s-au urcat cu totii pe o corabie.. trei zile.. si-a rostit Euristeu. pe care o avea regina Hipolita. Au debarcat pe tarmul cel larg si nisipos. Regele Diomede a cazut însa prins în mîna lui Heracle..De opt ori a scapat pîna acum Heracle. cînd am sa-l vad pe rug !. Plecase." si l-a trimis s-aduca o cingatoare scumpa. strajuit de amazoane. pe drum. dar trebuie sa vie si ziua asteptata. Odata si odata soarta îl va lovi. si debarcînd acolo. l-au sfîsiat. S-a luptat iar. regele bistonian. In cea de-a treia zi. Au staruit sa-i fie si ei însotitori. cum îi urzeste Hera. Heracle a-nchis caii în niste grajduri largi. iarasi s-a-nspaimîntat si-a sarit în butoi. pe care zeul Ares îl vestise din vreme. legîndu-i peste boturi cu lanturi de arama. lanci si arcuri. l-a atacat din nou. A luat din grajduri caii. Lasase fericire în palatul din Fera si pornise din nou. si i-a pornit spre tarm. 48 Viteaza Hipolita si mîndra Antiopa . El l-a suit pe punte . aflînd ca Diomede a fost mîncat. pe drum. au trebuit sa fuga. sa-i suie pe corabie. ostenii bistonieni. sa fie lasati liberi. numite amazoane. Peleu si Telamon. cu o alta ostire de calareti armati cu sabii. daruita cu vraji de zeii olimpieni. . Totusi. regele. Heracle s-a-nvoit.copilele lui Ares.domneau peste poporul de femei luptatoare. n-au vrut sa-l lase singur în tara amazoana. pîna la urma i-a biruit pe toti. Cîtiva eroi vestiti. dar Ares n-a-ndraznit sa se arate iar si sa-l cheme la lupta pe feciorul Alcmenei. femei razboinice.Dar feciorul Alcmenei nu mai era. muntele cel înalt. calarind pe cai iuti. plutind neîntrerupt. se vazuse pe data încercuit de sute si sute de razboinici. O ! Cît am sa ma bucur. Tot atunci. Zeus s-a mîniat si-a trimis niste lupi. de propriii lui cai. zeul razboiului . ca Tezeu din Atena. In goana lor nebuna au ajuns în padurea ce-m-prejmuia Olimpul. Mînia zeului ce-atîta la razboaie a sporit si mai mult . Heracle-a adus caii în orasul Micena. Intorcîndu-se-n Argos. pîna ce au ajuns în Pontul Euxin. dar caii fla-mînziti. cîti mai erau în viata. S-au adunat în Argos. care i-au încoltit si i-au mîncat pe toti. Acestia au fugit. si-n sfîrsit ajunsese la cruntul Diomede. stiind ce îndurase Heracle pîn-atunci. Cingatoarea Hipolitei . Plutise iar pe mare. care salasluiau la Pontul Euxin 2i . Regele Euristeu. dar regele Micenei a poruncit din nou slujitorilor sai sa le deschida poarta. sa-si împlineasca slujba. purtînd pe spate arcuri si-n rnîini lanci ascutite.

49 iilliliimin Au cazut prizoniere frumoasa Antiopa si-o capetenie. Lancile au lucit. Cînd a intrat Heracle în lupta.regina Hipolita i-a daruit. care e preoteasa chiar în templul zeitei. sa-i ceara cingatoarea. i-a glasuit regina. Degeaba Hipolita încerca sa le tina. sa o duca Admetei. pe nume Menalipa.Minciuna ne rosteste acest fiu al Alcmenei ! El nu vrea altceva decît sa ne omoare si sa ne ia regina.I-a-ntîmpinat la tarmuri preamîndra Hipolita. semnul ei de regina. scumpa ei cingatdare. preoteasa a Herei.fiindca Menalipa plîngea si se zbatea sub bratul lui Hera-cle . si toti ceilalti eroi nu s-au înspaimîntat. Din arcuri a tîsnit o ploaie de sageti. prin vorba-i iscusita. doreste sa o aiba. S-au pregatit de lupta. Vacile lui Gerione Cea de-a zecea isprava sâvîrsita cu cinste de eroul Heracle s-a petrecut departe. nu numai brîul ei. Dar si fiul Alcmenei. si a vorbit zeita atît de-nversunata. splendida cingatoare. dupa porunca Herei. cu caii lor cu tot. mai ales. priveghea însa Hera. Toate intrau în lupta. aratîndu-i ca vine din Micena. si . Ea a ramas uimita de chipesii flacai ce coborau pe tarm. trimis de Euristeu. I-a întrebat ce vor. parea ca se abate furtuna într-un lan. O dai de buna voie ? Sau trebuie sa ti-o smulg. Fata lui Euristeu. . eroului Heracle. Atunci s-a prefacut si ea în amazoana. Nu vreau sa lupt cu voi. Au tras roi de sageti si lanci spre amazoane. Ca spicele cadeau vestitele-amazoane. Regina era gata s-o scoata de pe mijloc s-o dea. dîrze. Nimeni n-o asculta. Lupta cu amazoanele Din cer. Frumoasa Antiopa a ramas însa prada eroului Tezeu. lup-tîndu-ma cu tine si cu ostirea ta ? . . fiica lui Euristeu. în schimbul libertatii fecioarei. repezindu-se.Eu îti cer cingatoarea. în asfintitul lumii. trîntite la. A sarit în mijlocul femeilor strigînd : . calare. pamînt. Heracle i-a raspuns cu glas blînd. Regina Hipolita tinea nespus de mult la fecioara aceasta. fara zabava. în vremea asta. s-arunce lanci. înarmata. Ea a vazut ca-i pace si ca fiul Alcmenei dobîndea prea usor.O dau de bunavoie. plina toata de vraji. în eroi. i-a mai rostit Heracle. sageti sau pietre. încît razboinicele femei s-au si aprins.

Ortos. pe urma prin Italia. ca sa se odihneasca. de-o parte si de alta. Uriasul Gerione. si. Acolo vei afla pe-un urias. Heracle-a fost silit sa dea piept cu stapînul cirezilor de vaci. Ortos avea si el doua capete hîde si era frate bun cu cîinele lui Hades. unde seara de seara coboara Helios . dar vitejia lui si ghioaga cea grozava l-au ajutat sa-nvinga. uriasul Gerione.Lasa arcul încolo. Stîncile din strîmtoare s-au numit de-atunei "Coloanele lui Heracle" 26. vîslind spre Eritia. Gerione. încît bietul Heracle n-a mai putut s-o-ndure. a sosit dupa multa. prinse din mijloc. De-aici. te voi scurta de cap. o amintire a suferintei sale. si-atunci a smuls din coaste doua stînci mari. facuta de Hefaistos din aur si argint. Dar zeul Helios. Eurition . si-a trecut Heracle marea în Africa. Din razele ce-ardeau pe fruntea zeului se raspîndea dogoare atît de nemiloasa. Insula Eritia. Acolo-i o strmitoare. suparat amarnic. numita Eritia. Aici zeita Hera i-a razletit o vaca..stralucitorul soare. Are trei capete si sase mîini enorme. are cirezi bogate de vaci rosii ca focul daruite de zei. si. crezînd ca vrea anume sa-i pîrjoleasca trupul. a rostit Helios. prin Libia. el te izbeste cu cîte trei sageti si trei lanci dintr-o data. a pus mîna pe arc. Lupta n-a fost usoara. unde se întîlnesc Oceanul nesfîrsit. ci trei. Dupa ce-a biruit pe cioban si pe Ortos. pe veci. A si sarit în barca rotunda. Venise însa seara. cu legea-mi de stapîn. si. Africa si Europa. Heracle-a fost lovit . se gasea însa-n larg. i-a poruncit din nou regele Euristeu. ce s-a pornit înot pîna-n Sicilia. fiul Alcmenei nu s-a înfricosat. fiindca stiu ca vrei s-ajungi în Eritia. Era gata sa traga în zeul Helios. într-o insula mica. la marginile lumii. strabatând tot pustiul. Heracle-a vrut sa lase. El a suit în barca de aur cea rotunda a soarelui cireada de vaci nemaivazute. si a plecat spre casa. Nu era nici un mijloc s-ajunga pînacolo. sase picioare. Trecuse în Europa si îsi mîna cireada prin muntii Pirinei. A trebuit s- . Mai bine nu pleca. si zeul Helios se cobora cu carul înflacarat din slava. Pentru ca acest drum îl istovise mult.ciobanul ce pazea cirezile de vaci ale lui Gerione . zeul ce încalzesc pa-mîntul si pe oameni. chiar la capatul lumii25. La fel. La tarm s-a aratat alt urias. tinta eroului. un nepot al Meduzei. El nu are un trup. caci eu sînt Helios. în strîmtoarea aceea care unea Oceanul cu Africa si-Europa. de nu esti în stare. dintr-un copac urias. paznicul din Infern. albastre. uite. îti împrumut barca mea cea rotunda. însa-o sa-ti fie greu sa lupti cu Gerione. Totusi. miscat de voinicia eroului teban.si cîinele sau. Le-a asezat cu grija. prea multa oboseala. fermecata. Tu sa mi le aduci pe toate la Micena.Te vei duce. pe tarm. prin Galia. l-a îndemnat sa-si lase armele la o parte : 50 . Heracle. cu-o pluta savîrsita de mîna lui. Pe tarm nu se vedeau copaci sa-si faca-o pluta. Luptînd.

4 [ 51 cum sa lupt cu el ? As vrea. Cum ?. si eroul Heracle a pornit iar pe cale. Iar le-a cautat voinicul. Euristeu. de ciuda. plîngînd. Nu pierde nici o clipa. caci el e prea puternic. Ajuta-ma si-acuma! Nu ma lasa zeito Mi-e teama de Heracle. Lovite de turbare. Rapirea cîinelui Cerber si-a mers. si . far-a pati nimic ? Asculta. sa-ti aduca pe Cerber. si ghioaga lui uriasa. Asa se va sfîrsi !. Hera. cîinele lui de paza.o caute. prin vraja ca sa alung pe lume eu înaintea lui. cu inima de piatra si serpi încolaciti.. Sa-i aduca pe Cerber. . Hera..Pe Cerber ?. în tinutul lui Hades Se spune ca. [ si sa respir în voie.. si eu sint prea slab. zeita... sa-l vad odata-nfrînt. Cum de nu m-am gîn-dit ?. sa lupte pentru ea c-un fiu al lui Poseidon. mai ales la mînie. Cu greu le-a adunat si le-a adus pe toate regelui Euristeu. monstri. cu capete de-arama... si chiar pielea de leu purtata pe spinare îl faceau mai cumplit. pe grumaz. Pentru ca si Heracle era-nfiorator. ajunge pîn-la Hades. cel cu trei capete. care o ascunsese într-o cireada-a lui. zeita Hera a semanat turbarea în toate vacile... De nu patrunzi la Hades si nu-l rapesti pe Cerber.. Numai ca Euristeu a poruncit sa fie vacile înjunghiate si carnea lor jertfita ocrotitoarei sale. ca tu sa te jelesti ? Iar el sa biruiasca un monstru dupa altul.. Tu ai facut. Trimite-l dar la Hades. Umbrele din Infern. stii moartea ce te-asteapta !. îi glasuia astfel : . prin care se putea patrunde în Infern. alearga si s-ascund prin cotloane.Cum ? Nu e nici un mijloc sa-l rapun pe Heracle ? Nu este nici un monstru sa-l faca bucatele ? O.. dar iute.. . soatei lui Zeus. A unsprezecea munca stia ca e mai grea ca toate celelalte... teribilul dulau. cum îl zaresc.Sa mi-l aduci. La Hades ?. zeita ! si-ndata-a dat porunca regele din Micena sclavului sau. scapat de marea teama ca se va razbuna. regele Euristeu s-a dus pe urma-n templul zeitei si. . sa plece în tinutul cel negru al lui Hades. A ajuns dup-aceea la Marea Ionica.. zicea Hera. tu ma-nvata unde sa-l mai trimit ? în tine mi-e speranta. s-a rastit Euristeu. . Aici. Infruntînd genii. Iti multumesc.... Heracle. care-i stateau în cale. o pestera adînca.Nu plînge. as vrea. în gheme. stii ca esti blestemat chiar prin vointa Herei !. De-asta te-am înaltat pe tronul din Micena. s-au ratacit prin lume. a cautat locul. în cele patru colturi. s-a terminat cu tine. si astfel sa fiu rege iar el numai un sclav..

. acel care-l urmase la Pontul Euxin. Tot ce-i otravitor. Du-l înapoi. Te rog acum ca prieten. La strîns' atît pe Cerber. Coada i se zbatea. Cerber. Hades. te rog. si de-acolo tipa : . daca o înfruntam. unde se ascundea de cîte ori Heracle aducea cîte-un monstru . pe Cora-Persefona.Venit-am pîn-aci ca sa ti-l iau pe Cerber. si moartea uneori o putem birui.. Heracle. în tara amazoana. numai nu-mi omorî pe bietu-mi cîine.. Heracle. nu folosesc nici arc.Las ghioaga la o parte. Era sudoarea lui. de grumazuri.. Nici nutl mai sînt dusman. în-spaimîntat de moarte si tremurînd ca varga.. greu osîndit. a sarit în butoi. regele Piritoii Heracle-i rupe lantul doar cu o smucitura. Insa era-n zadar. atît l-a gîtuit.Poti sa mi-l iei. din gurile lui Cerber a picurat venin. si l-a strîns ca-ntr-un cleste.. daca te simti în stare sa mi-l dobori pe Cerber. pe viteazul Heracle. dupa legenda..Du-l înapoi.Pe-o stînca sta în lanturi. fara sa lupti cu arme. N-a îndraznit sa-i stea prea tare împotriva. Lasa-l ! L-ai biruit.tot din porunca lui.. serpii lui suierau si încercau sa-l muste. spate. Heracle. s-au ivit plantele veninoase Auzind Euristeu ca a sosit Heracle cu Cerberul pe. pentru prietenul sau. paznicul tau si-al mortii. dar pe un biet catel. Pe urma se îndreapta catre tronul lui Hades si-i glasuieste tare : . dar i-a raspuns viclean : . Era înlantuit pentru ca încercase s-o fure pe sotia regelui din Infern. Unde au cazut spuma sau verdele venin. A fost numai o gluma. nici palos si nici lance. pîna ce si-acest monstru s-a pravalit ca mort. Tezeu. ca lupta cu Heracle nu ar fi fost usoara. în butoiul de-arama. Ce sa fac eu cu Cerber ? Nu am cîini destui ? Du-l înapoi lui Hades. Pe drum. si s-a si repezit. au crescut buruiene : cucuta. Hades a înteles.Lasa-l ! a strigat Hades. îl trage de pe stînca si îi arata calea dentoarcere acasa prietenului Tezeu.. L-a însfacat pe Cerber.. matraguna. la fel ca zeul Ares. si de pe trup o spuma. ca ti-am înfrînt pe Cerber. spunîndu-i la plecare zeului din Infern : . 52 . temeinic. si-asa. Poti sa' mi-l iei. . si-atunci. si nu te-mpotrivi. care-i paznicul ei !. Cu mîna ti-l dobor ! a mai rostit Heracle. eroul nostru l-a aruncat pe-un umar pe cîinele lui Hades. pe cît se spune.Nu fi mîniat. si-a pornit spre Micena. Caci îl voi lua oricum..

despre care aud ca s-ar gasi-n gradina nimfelor hesperide 27. cel sfatuit de Hera.. Douasprezece-s toate... si-un vultur îi sfîsie ficatul ne-ncetat. Ladon. stii tu prea bine. pe Elbrus. multa vreme. si de vei izbuti. însa el e-naltat din porunca lui Zeus pe-o piatra colturoasa. Nu-i nimeni ca sa fie mai pretuit de mine în toata lumea asta. parinte-al omenirii. Da. regele Euristeu si-a schimbat iarasi glasul : .numite hesperide .si-a unui monstru. cu toate ca e zeu. Heracle. Heracle.S-a-ntors din nou Heracle în Infernul lui Hades si i-a zvîrlit dulaul în pestera de piatra unde salasluia.si cine-o stie oare ? l-a strîns tare Heracle. berbece si chiar cîine . .. cum cerea Euristeu.. pîna ce l-a zarit pe zeul cel batrîn.Acesta-i Prometeu.. pe tarmurile marii. c-un ochi neadormit.un batrîn zeu al marii. nu ma priveste.. Dar sa-mi aduci' tref mere.. sa-l învinga pe monstru. înfrîngerea lui Nereu Dar. Zace de-atîta vreme în lanturi pe nedrept. . Porneste ! Poruncesc. S-a jertfit pentru oameni. Silit. Atîta ca Nereu nu-l va marturisi decît silit prin lupta.O stie unul singur. pe prundurile marii. De cînd rîvnesc la cinstea de a-l elibera. 53 si unii spun c-Atena i-ar fi destainuit eroului Heracle ca drumul spre gradina cu merele de aur îl stie doar Nereu . a glasuit Heracle. fara multa vorba.. Iar gradina se afla sub paza unor nimfe . . De va putea Heracle s-ajunga pîn-acolo. cum s-a vazut liber de spaima si primejdii. zeul Nereu a spus unde-i gradina : la marginile lumii. s-au pravalit în ape. . sa treaca si prin vraja nimfelor hesperide. va putea sa culeaga din fructele de aur.. Decî ia-ti din nou maciuca si pleaca sa-mi aduci merele fermecate... Pe unde-o fi gradina nu stiu. Dar calea spre gradina nu o stie nici el. si. cînd a iesit odata.. s-a otarît tiranul. ai sa vezi. eroul i-a sarit îndata în spinare si s-a luptat cu el.. în Caucaz. A trebuit s-astepte. vei fi eliberat.. De nu. S-a dus din nou Heracle pe caile robiei. Era dibaci batrînul si-avea muschi de otel.niste nimfe-ale serii . si iar a colindat lumea toata de-a rîndul. Heracle l-a strîns peste mijloc cu mîinile-nclestate si l-a legat burduf. Adica unsprezece. Zadarnic zeul marii a luat înfatisari de taur si de cal.. sa stea pufin la soare. s-au ridicat pe tarm si. în sfîrsit.Bine. greu osîndit de Zeus. ai împlinit mereu poruncile primite.. în locul unde Atlas tine pe umeri cerul...n-a mai putut sa scape. merele de aur. Pîna acum. Te-asteapta. Mai este înca una.. S-au luptat mult acolo.

pentru ca daruise celor de pe pamînt focul rapit de zei. vino-ncoace sa ne-ncercam puterea.Sa nu cutezi. si s-a luptat pe drumuri cu un urias. cum îl trîntea jos. Heracle. ce-a îndragit pe oameni. Dar feciorul lui Zeus . a-ncuviintat Heracle.. Dar stai. caci era calea lunga. Anteu. Anteu. pamîntul ce-l nascuse. El fiind feciorul Gheei. un alt fecior al Gheei. . strîngîndu-l tot mai tare. uriasul. privea tot ne-nfricat spre cer si spre pamînt. Dar Prometeu. aratîndu-i cu mîna spre rasaritul lumii. Pe nimeni nu uraste mai mult marele Zeus decît pe-acest titan. zdro-bindu-i os de os. si. tot a ajuns pe munte... pe Elbrus. Insa fiul Alcmenei nici nu-l mai asculta.Voinice.chiar Gheea .Fireste !. 54 De fapt. Acest urias vestit chema pe trecatorii prin tara lui la lupta. Aici zacea feciorul titanului Iapet. Te învoiesti ? .încotro este drumul spre Elbrus ? a-ntrebat. a mers Heracle. îi scormonea ficatul cu ciocu-nsîngerat. S-a mai luptat pe urma eroul si cu-alti regi. era nebiruit. s-a pravalit. uriasul l-a strigat : . titanul.. Cu pas grabit pornise voios spre rasarit. Dar pîna la sfîrsit. Pamîntul larg . Eliberarea lui Prometeu si-a mers. avea o taina-n lupta. iute-i slabea puterea. cît timp atingea tarna. Anteu. suparîndu-i pe zei. l-a prins de subtiori. în Caucaz. nu te pripi. a spus zeul Nereu. si care-o fi învins sa i se stinga viata..îi da din nou puteri. învins. Nemaiputînd s-adune putere din pamînt. In acest fel s-au prins la lupta îndîrjita. si vulturul lui Zeus. El sta în lanturi cu mîinile la spate si un piron în piept.a cam bagat de seama ca ori de cîte ori îl ridica pe-Anteu. si toti erau învinsi. fiul mîndrei Alcmena. Dornic sa nu-i mai scape. de mii si mii de ani înlantuit pe stînca.. si cum trecea Heracle prin Libia 2S. strabatînd mari si tari. cuprins de nerabdare. cel osîndit de Zeus la chin pe vesnicie.si voinic. . l-a ridicat în sus si l-a tinut asa o vreme-ndelungata. . si istet .. cum atingea uriasul doar talpa de pamînt. sleit cu totul. iarasi se-nviora. fiindca nici o clipita titanul osîndit nu s-a plecat lui Zeus si n-a cerut iertare.încolo ! i-a raspuns Nereu cu încruntare. flamînd necontenit. cu ghearele înfipte în trupul sau slabit.

. si greu putea pasi. . dînd tipatul de. si fiul lui Iapet. Sprijina-te pe mine. Valuri de grindina i-au izbit pe eroi cu pietre mari cît oul. . însa fiul Alcmenei si-a proptit un picior în colturoasa stînca si. Nu ma tem de nimeni. în acea clipa. Spun unele legende ca Zeus ar fi vrut sa-si ucida feciorul in clipele acelea de groaznica mînie. le-a rupt numaidecît. cînd a ajuns acolo si s-a urcat pe munte. îi arcul sau temut. zborul. cu ciocul de otel.Tu cine esti. vazîndu-l pe Heracle ca a eliberat. a rostit linistit sclavul lui Euristeu. dar ele. dar maiestuos. voinice ? a murmurat titanul. Sageata si-a luat. Le-ai daruit puterea de-a înfrunta pe zei. chiar vulturul lui Zeus. si-n timp ce-naripatul trimis al cerulu se avînta spre ei. si vulturul lui Zeus. gata sa-i pedepseasca în numele lui Zeus.E vulturul lui Zeus ? a hohotit Heracle. dinspre Olimp.. din pieptul celui care suferea pentru oameni. Ai ridicat din tina pe muritori.. cu ochi rosii. Furtuna si mai tare s-a întetit atunci. ce i-a reamintit ca. Din cer.Dar nu te temi de Zeus si de mînia lui ? . în marea furtunoasa." si si-a pus o sageata.Heracle ma numesc.. erau cu mult.Nu. Prometeu se zbatea în lanturile sale. A smuls apoi pironul gros si lung. titane. de-arama. Prometeu ? a glasuit Heracle. cu aripile-ntinse. Marele Prometeu uitase cum se umbla. . încît parea ca este o pluta framîntata de valuri. E vulturul lui Zeus.Zadarnica mînie. vazîndu-l pe viteaz în vîrful muntelui. a mai spus Prometeu. cel care îmi sfîsie ficatul zi de zi.. . Tu singur ne-ai dat pilda. cetluite de zeii olimpieni. ra-te. Se rotea împrejurul acelei stînci înalte. Coarda a zbîrnîit. . în mijlocul acelei cumplite vitejii. pe dusmanu-i de moarte. Cerul s-a despicat. Heracle ! a rostit Prometeu.Olimpul clocoteste de ura si mînie ca m-ai eliberat. L-a domolit Atena.. titane. pe dîr-zul Prometeu. luptîndu-se cu vîntul ce aducea cu sine grindini biciuitoare. de pe munte.. De azi nu va mai fi. s-a coborît încet. s-a auzit un tipat si-un vîjîit de spaima. tipînd cu-amenintare. si-un om te va salva.-. gata sa se repeada catre cei doi eroi. Sînt îiu de pamînteana. a tintit plin de grija. desi sleit de chinuri. sfruntînd cu ochii cerul. atît de mult sleita în veacurile lungi de cînd sta osîndit. Se spune ca atuncea vîntul s-a întetit. prea tari pentru puterea lui. cu ciocul de otel. cînd a tras de lanturi.. s-a pravalit strapuns. de foc. moarte. dupa prevestirea batrînului . Bubuituri grozave au sunat din Olimp. Coboa-. Venea. din munte. pe ocean. cu aripile-ntinse. Muntele cel înalt se clatina si el. Tu suferi pentru oameni.Asadar tot aicea te afli..Fereste-te. din lanturi. 55 . muiata în veninul hidrei ucisa-n Lerna. în timp ce vîntul aspru urla peste Caucaz.

Acolo. Mai departe de el.precum ai jurat tu. Asa ramîne totul în lume neschimbat. . Nu mai poate lupta. . S-a-ntors apoi si-a spus : .Nu-mi pasa.sa-si odihneasca trupul atît de chinuit.Batrîn slavit. în gradina nimfelor hesperide. a glasuit Heracle si a pornit la drum. Tu du-te si le-o smulge. ca muschii lui Heracle s-au îngrosat ca muntii. da-n schimb sa tii tu cerul cît timp le voi culege.Prometeu a scapat din lanturile sale. 56 Dupa aceasta fapta. de n-ar putea sa aiba pe fiul sau. Pe mine ma va crede ca nu-i un viclesug. Hefaistos cel schiop. în tara hesperiana.. Prometeu a plecat într-o insula mica de la capatul lumii . Aici sedea Atlas cu picioarele-n mare. bogate în parfum.. iar Prometeu pastreaza lantul . Eu însami i-l voi da. puteau sa se ridice din nou feciorii Gheei.Uranus. la lupta contra lui si-a olimpienilor. o. si fiindca el a fost osîndit sa ramîna înlantuit de-o piatra. si Prometeu. Atlas. Heracle. E toata avutia pamîntului furata si-nchisa într-o gradina de zeii olimpieni.Ţi-l tin. Era atîta de grea. ce drum urma s-apuce. De sale se plecase aproape de pamînt. Ad-o întregii lumi. merele fermecate. în vremea asta. . Heracle aduce merele de aur Ei s-au îmbratisat. si fiul lui Iapet i-a trecut lui Heracle bolta. Cînd a sosit Heracle. si pe umeri purta larga bolta cereasca. poarta si astazi în amintirea celui ce-a fost înlantuit. tot o tin.unde salasluia batrînul zeu Uranus. cresc merele de aur. si-ti poate ajuta la vreme de nevoie. Su-doarea-i curgea-n rîuri.. titanul. si sclavul regelui din Micena a ajuns la Atlas. veriga. La ea sa puna-o piatra. ca sa ajunga grabnic în tara hesperida : . s-a dus si a cules numai cîteva mere. . a rostit lui Atlas : . si atunci se zice ca s-a facut inelul cu piatra nestemata.Eu am sa-ti dau ce-mi ceri.Voi fi tare ca tine. în razboi. Iara acel inel sa-l poarte Prometeu. în ceasul despartirii.Bolta-i nespus de grea ! . un inel. prin frunzele de aur. a spus Heracle. usor.acea veriga legata de o piatra . a glasuit Heracle. sînt fiul Alcmenei si-al lui Zeus. alaturi. a rostit Prometeu. pe umar.. Dar e prea ostenit. si-a-tunci si-ar pierde tronul însusi marele Zeus. Nici Heracle nu piere. trimis de Euristeu sa-mi dai cîteva mere.. se întindea gradina în care straluceau. gigantii fiorosi. ce se. a glasuit titanul. sa faca faurarul. l-a-nvatat pe Heracle. . Mai bine sa-i dea pace. cel doborît de Cronos . N-a trecut mult.

. Dar eu nu sînt ca tine samînta de titan.. ai îndurat destul.. înaintea tuturor. si. dar nu-ti pot ajuta. Atlas era siret . pe veci. si alti regi. Aici sta un centaur cu numele de Nesus. ca eroul Heracle a împlinit cu cinste douasprezece munci.Hai. Plecînd apoi spre casa.. Centaurul acesta ajuta calatorii. Euristeu le-a primit negru de suparare. ai dreptate.Desigur. Laomedon din Troia. pentru o clipa. Scapase deci Heracle de cruntul Euristeu 29. numai atît cit îmi astern pe umar blana moale.. Nesus s-a îmbiat sa treaca pe mireasa pe malul celalalt. si fiare. A pedepsit pe-un rege. Heracle a pornit cu ele spre Micena... Atunci Deianeira s-a urcat pe spinarea centaurului Nesus. ca poti sa ma înseli ? Dar una-i socoteala si alta e isprava. Ramîi deci tu. care îl înselase.. L-a ajutat pe Zeus sa-nvinga pe giganti.. Atlas.. pe care si-o dorea Heracle de sotie. regele Euristeu a trebuit sa spuna. în locul meu. tot îl mai urmarea si nu vroia sa-l ierte câ s-a ivit pe lume. Nici cea din urma munca nu i-a fost de folos si n-a putut s-aduca pieirea lui Heracle.. sa-mi fie mai usor. a spus el lui Heracle. pe urma i-a raspuns : . un fluviu zeu puternic. A pus merelealaturi si-a luat pe umar bolta.. Poate sa plece liber din orasul Micena. atîtea sînt de multe aceste întîmplari. sa treaca peste fluviu.Asa te socoteai. hohotind de rîs.. dar în Olimp zeita cea nemiloasa. Iar eu plec la Micena cu merele de aur. Atlas a vrut sa plece. . si i-a înfrînt în lupta. si luînd acele mere.. Nemaiavînd ce face. îmi pare rau de tine.Te-ai înselat. Heracle s-a-nsurat cu frumoasa fecioara. Insa Heracle a rîs : . bolta. potriveste-ti blana. n-a stiut ce sa faca. M-am saturat sa port povara blestemata. înselaciunea lui Nesus si-a trebuit Heracle sa intre-n alte lupte. Heracle. dar nu si întelept. ba i-a mai dat si plata. Heracle. Deci ia-ti înapoi.. Ajungînd si Heracle cu tînara-i sotie prin locurile-acestea. Sa-nfrunte si alti monstri.. S-a razboit cu Ares si cu feciorii lui .. S-a batut cu Apolo si-a-nfrînt pe Ahelou. fecior al lui Ocean.. Biruind pe-Ahelou. Te voi lasa aici. în schimbul unei plati.. batrînule Atlas. si umarul ma doare. mîndra Deianeira. de-unde erau lasate de titanul Atlas. As vrea sa-mi pun 57 pe umar blana asta de leu. cu bine. . Urma ca mai apoi sa-l treaca pe Heracle. din dragostea lui Zeus cu regina Alcmena.. Heracle si cu soata au întîlnit alt fluviu cu apele umflate.. Acesta îsi pusese privirea însetata pe o copila dalba. Hera. Te las aici cu bine. pe care însusi Zeus mi-a pus-o pe spinare.. Heracle s-a-n-voit. Nici nu pot fi descrise. de leu.

sus.. si daca vreodata Heracle si-o raci dragostea pentru tine. sa rapeasca mireasa. bogata. Un baiat dolofan. Nici o alta femeie nu va mai izbuti atunci sa-i fie draga. nu se mai potolea. Heracle a simtit o fierbinteala-n piept. Aduna-l într-un vas si tainuieste-l bine. L-a luat pentru trei ani. a pus sageata-n arc . soata frumoasa. Iar centaurul Nesus s-a pravalit în tina. cu gîndul sa-si pastreze dragostea lui Heracle. stapîna Lidiei. cu ultimul suspin. izbindu-se la frunte. Fiind sfatuit de Hera. De cum a trecut rîul. i-a daruit siun prunc. Asa. Mîndra Deianeira s-a lasat amagita. Luînd-o pe soata sa de mîna. vorbind de cîte toate.Tu. sa-i rataceasca mintea. cînd Heracle sedea cu un bun prieten. ramînînd mort pe loc. cu iubire. însa Deianeira a început sa tipe. l-a zarit iar zeita ce îl ura de moarte. în ceasul mortii. L-a cumparat Omfala. si pedeapsa era vinderea lui ca sclav oricui.58 Atîta doar ca Nesus si el se-ndragostise de frumoasa mireasa. s-a încrezut în Nesus. preafrumoasa fata. Aproape fara voie. capricioasa. s-a napustit înot. au pornit împreuna spre casa. fiul Alcmenei s-a pomenit iar sclav. a mai murmurat Nesus. bratul: împins de Hera l-a lovit pe Ifite fara de pricina.. învatînd-o asa : . Nesus. pe zidul cetatii din Tirint. Uit ura pe Heracle. si el a cazut jos. sîngele-si pierde vraja. Dar nici centaurul n-a vrut sa-si dea sfîrsitul far-a se razbuna. . Copila fara minte. Hai sa-l robeasca iarasi si sa-i pricinuiasca alte noi suferinte. a luat vasul cu sînge si l-a vîrît sub haina. Hera urzeste eroului noi suferinte Parea acum ca totul. mai departe. cu ura ei nestinsa. îmbiba-i putin haina în sîngele-mi jertfit. în lumea larga. urma a ispasi pentru-o astfel de fapta. desi navalea rîul cu unde învîrtejite. Ifite. l-a dat Deianeirei. si-ncrede-te în mine. a vrut s-o ia la fuga. care se numea Hilos. doresc sa-ti fac si-un dar. si el se va întoarce. va fi bine. iubitoare. si a trimis o furie. care-mi curge din rana. dar a scapat cu bine. El l-a împins pe Nesus în apa cu piciorul.sageata ce avea vîrful muiat în fierea dihaniei din Lerna. o regina trufasa. Tocmai venea Heracle. în sfîrsit. Heracle-auzind glasul iubitei lui sotii. Tare-i mai îndragea Heracle si pe soata si pe flacaul lui ! Numai zeita Hera. fiindca te-am iubit. si ce i-a dat prin gînd ? A fost Heracle sclav la regele Micenei. Daca nu pastrezi taina. Dar ia sîngele-acesta. a strîns tot acel sînge într-un vas de pamînt. Pastreaza însa taina. esti cea din urma fiinta pe care o trec rîul si. Traieste fericita. Sosind apoi pe tarmul care-i sta împotriva. si-ntr-o zi. Dupa legea cea veche. sa piara prin paduri. ochii i s-au facut ca la un lup turbat. cu sîngele curgîndu-i suvoi otravitor. Deianeira. un geniu al lui 59 Hades.

sînt jertfa ei. însotit de tovarasi viteji. stia c-o sa soseasca acasa. ca fetele de casa. uitîndu-si barbatia. jelea Deianeira. O. si fiica lui. Heracle se gîndise ca va-nsura pe Hilos. ce mai umilinte. Parca-l frigea cu jar. si lua în mîna scutul. Dar vestea o daduse din nou zeita Hera. E prea mult. Trimisese pe Eros sa-i sageteze pieptul. privea la ea oftînd.în timpul cît Heracle a fost sclavul Omfalei a-ndurat umilinte. facînd sa-i izvorasca o dragoste nedemna de un erou ca el.. Zeus. si stofa s-a lipit si i-a patruns în carne.. si-a amintit de sfatul ce i-l daduse Nesus. Carnea se sfîsia si îl durea mai tare. . si el m-a si uitat ? A îndragit pe alta ?. otravit de sageata ce fusese-nmuiata în verdele venin al hidrei de la Lerna. s-ar fi luptat c-un rege.. iata-i vine veste ca-n drumul catre casa. sus. cu moliciune. sa-i tulbure simtirea. care stii ca nu am nici o vina. primeste-acum ofranda. Regina îl silea pe voinicul barbat sa se-nvesmînteze-n valuri. în ura ei nebuna. Sa tese la razboi pînzeturi pentru ea. Tu. si îsi punea armura. ca pentru morti. fiul sau mult iubit. si el. a simtit o arsura. nici nu era asa. . cu gingasa Iola. a-nceput sa spuna Heracle. soata. Deianeira. se afla între robi. Iesea mereu la porti si cerceta în zare. Heracle-a vrut sa-mbrace haina abia primita. cu mîna lui deprinsa numai în lupta grea. în ceasul cînd pierise. i se rupea si'J pielea. 60 Apoteoza lui Heracle Acest trimis al soatei a sosit la Heracle tocmai cînd se serbau biruintele sale si cînd se pregatea sa se întoarca-acasa..! Iata. fiindca ti-am fost fecior. o preagingasa fata. care îl umilea. socotind ca prin farmec îsi va recîs-tiga dragostea lui pierduta. pe muntele Eta. si a trimis vesmîntul iubitului Heracle. si el a dat porunca sa fie dus pe-o targa de ramuri. tot ca si el. si în semn de cinstire pentru Deianeira. care-l batjocorise. Iola. Mai mult. pentru acea regina din tara Lidiei. Parca-l batea în cuie. îl astepta plîngînd. în sfîr-i sit. A luat pe loc o haina.. chiar se zvoneste ca eroul Heracle a-ndragit-o pe fata regelui doborît si-o va lua de sotie. Cînd. dar cum tragea de stofa.Cum ? Eu l-am asteptat atît de credincioasa. Ca regele acela ar fi cazut în lupta. Iar ea-si punea în schimb blana cea fioroasa. . A îmbibat-o-n sînge.. lînga ea. fara îndoiala. Atunci Deianeira. punînd eroul vesmîntul pe spinare.. ce se tîra pe jos.. însa. In sîngele lui Nesus.O !. si se juca cu ghioaga ce nimicise-n lupta si monstri si balauri. din voia preadusmanoasei Hera. caci. Sa toarca pe fus lina. Dar au trecut si anii cei negri de sclavie. prinsa de deznadejde. lînga orasul Trahis. A vru1?sa-si smulga haina.. caci si-acolo-n robie. Hera tot nu-i da pace. Aici sa se ridice un rug. Nu mai avea rabdare. Astfel se straduia sa-l faca de ocara pe voinicul Heracle.. Cad.

. s-a-nduplecat si Hera. cel dintii zeu al cerului.Cu ultimele forte. ..caci tot mai mult otrava îi patrundea în sînge . în clipita aceea. Focul a prins sa arda. cum au fost bunaoara cele date cu gigantii. aul raspuns cei din preajma..runcesc !. si-n semn de-mpacaciune.. si fulgere mai albe ca neaua de pe munti. Tu. Un car facut din aur s-a coborît din cer. în cîntece voioase Zeus a poruncit ca eroul Heracle sa ramîna-n Olimp . Unde e soata mea M . ca în anumite lupte. ..Aprindeti iute rugul. Sa se aprinda rugul. . Hera i-a daruit pe fiica ei de soata. De aceea hotarîse ca pamînteanul care trebuia sa-l ajute în aceste lupte sa fie un fecior al sau. . si trupul lui Heracle s-a-nvaluit încet înl flacari orbitoare. a mai rostit I Heracle.El este lînga tine si se va însura cu printesa Iola.. Cum ? Nundrazneste nimeni ?. a scaparat amnarul si a vîrît scînteia sub rugul cel înalt. nu putem. însusi Zeus la-ntîmpinat la porti si. legendele ne spun ca s-a despicat bolta. sa pieri de mîna noastra ? Heracle. de Za bunicul sau. zeita tineretii30. Note 1. au raspuns toti barbatii ce erai lînga el. ce-ai distrus pe monstri si-ai luptat pentru oameni. Plîngeau toti cei de fata. în chinuri mai cumplite ca ale lui Tantal . Iar Hermes si Atena l-au ridicat îndata pe erou între ei.. Ma chinuiesc prea mult. . Sta neclintit în giulgiul de flacari ce îl învaluia.. Heracle. pe gratioasa Hebe. dupa-atîta truda si-a-tîtea suferinti. Numai el nu gemea. Cine sa îndrazneasca sa dea foc unui rug. Uranus. nu putem. n-ar fi putut sa învinga fara ajutorul unui pamîntean. si-n el se aflau Hermes» Atena si Nike.. aflînd ca vei muri. pe care le-ndurase în viata sa Heracle. si tras-nete-au cazut. Filoctet.. Nike conducea carul.. precum ai' hotarît. înduiosat pesemne. care îl însotise în lupte deseori.Unde-i Deianeira ? a întrebat eroul.Soata ta si-a vîrît în inima un palos.. celui mai bun din lume ?.. care va arde "trupul celui mai viteaz om.Nu. .Atunci totul e bine. L-au purtat spre Olimp. gemînd cu întristare. asa cum s-a mai aratat. Zeus stia. un bun prieten. zeita biruintei.Heracle s-af urcat pe rugul pregatit. Acolo.. Aprindeti ! Po.Dar Hilos unde e ? .

Mania. sub blestemele zeitei nebuniei.tatal Alcmenei cea frumoasa . Megara încearca sa fuga. o fagaduise pe fiica sa. a zugravit-o în versuri nespus de delicate. 9. Dupa datini. eroul Perseu îl facuse regele orasului pe fiul sau. Numele de Alcide. Pe unul îl ridica la înaltimea ochilor. aceluia care-l va scapa de urgia unor triburi vecine. 4. o primise pe Alcmena de sotie. frumoasa Alcmena. Cînd tragea cu arcul sau cînd azvîrlea lancea. Heracle îsi ucide copiii. ce-l jefuiau de aur si cirezi si-i ucisesera feciorii. parasind Micena. Totul se petrece sub ochii îngroziti ai Alcmenei si ai prietenului sau. de asemenea. Iar poetul romantic. pe regele Electrion. si alti cîntareti din vremea lui povesteau ca Heracle ajunsese de o forta si o grandoare neobisnuita. Apolodor. aparîndu-l cu armele de dusmani. care se afla la Roma. . Privesc amîn63 62 doi. 8. Dupa ce întemeiase Micena. pe scut. de sotie. el urmase pe tronul de mare basileu al Micenei. cu plînsetele lui. dintr-o întîmplare nenorocita. privindu-l fara teama. Era înalt si falnic. Ochii îi scînteiau. între ruinele orasului Pompei. 3. Aceasta întîmplare a fost pusa pe pînza de Tintoret si Rubens. Amfitrion îsi lovise socrul. pe ziduri. doi Victori renumiti. Dupa Electrion. Alcide sau Heracle. Scena este zugravita impresionant pe un vas antic. fiind primit cu mare cinste de catre regele Creon caruia îi platea ospetia.2. Zeus se înflacarase de dragoste pentru Alcmena într-un astfel de rastimp. Alfred de Musset. Perseu si al Andromedei. 6.era fiul eroului. Electrion. Regele Micenei. la Teba. înmarmuriti. fara sa vrea.cînd nimiceste serpii. Regele Electrion . pamîntul se zguduia. trezita de Ificle. poet maiestru din Atena. Stenelos era cel de-al doilea fiu al lui Perseu si al Andromedei. Se stabilise. 5. Electrion. împreuna cu Alcmena. se tragea din spita lui Perseu. într-o statua. cînd sotul ei era plecat la razboi. fiind un stranepot al acestui erou. Este si Amfitrion cu sabia în mina. în Capitoliu. trebuise sa-si rascumpere vina. dat odraslei lui Zeus si a Alcmenei. pare ca înseamna "Vigurosul". Pe aceasta tema au mai scris doua piese si marele poet elin Euripide ti scriitorul latin Seneca. Amfitrion îl scapase de primejdie pe regele Micenei si. drept rasplata. Iolau. Nu se întîmpla niciodata sa-si greseasca tinta. s-a aflat. în Italia. 7. Aici este însa de fata si Alcmena. cum un copil rapune doi monstri ca aceia ce fusesera trimisi de Hera. Iar celalalt se afla aproape mort. este înfatisat Alcide-Heracle copil . o pictura cam asemanatoare. Deci fiul Alcmenei. Dar.

si greu de tot. care cadeau cu prisosinta. dar victorioasa. Tema aceasta este frecventa si în majoritatea basmelor noastre. sarbatoare care avea loc din doi în doi ani. tot asa cum Heracle. Iata de ce artistii au cîntat cu atîta patos aceasta legendara is-prava a lui Heracle. puteri divine. 13. pentru vechii greci. Era un loc mlastinos. In locurile uscate . Despre aceasta întîmplare ne povesteste Xenofon. ca si o copie dupa cunoscuta opera sculpturala a lui Antoine Bourdelle : Heracle arcas. Unga urmele fostului oras Nemeea. monstri zburatori sau subpamînteni. Lerna se afla în preajma golfului Argos. In cinstea acestei biruinte s-au organizat în Argolida celebrele jocuri nemeice. ploile cu grindina. în care bîntuiau întotdeauna molimile. si la început îl învinsese. cel mai puternic gigant. Biruinta eroului asupra leului reprezinta în mitologia elina lupta grea. de Zeus însusi pe bolta.au putut trai apoi oamenii si s-au putut întinde holdele cu grîne. din Argolida. dupa unii mitologi. pe aceasta tema. Ea era tot fiica monstrului Tifon si a viperei Ehidna. primejduind existenta omenirii. dealtfel. foarte vechi. nimiceste teribila si ucigatoarea hidra din Lerna. 15. Abia tîrziu. Tifon. Se luptase cu Zeus. Poetizarea acestei forte solare de catre oameni este una dintre cele mai interesante din întreaga mitologie a elinilor. Scena luptei cu leul a fost cîntata de nenumarati poeti. 12. în timpuri foarte. El reprezenta însa nu stralucirea soarelui. Heracle a fost la început un mit solar. La muzeul de arta al Republicii Socialiste România se afla una dintre cele mai renumite pînze ale lui Rubens. si nimiceau vegetatia. Dealtminteri. a fost si el învins. O constelatie a capatat numele lui. Artele plastice au ilustrat din plin aceasta povestire. feciorul Gheei. din care cei vechi pretindeau ca s-ar fi nascut o multime de alte fiinte monstruoase la înfatisare si raufacatoare pentru oameni. dupa legenda. unde participau tineri din toate colturile Eladei. Pictorii au zugravit aceasta lupta cel mai des pe vasele eline. între care ti de Apolodor din Atena. ucisa de Heracle . într-un anumit fel. ci puterea lui. cu sagetile lui încinse în foc. 14. Vagauna leului legendar se vede si astazi în Grecia. omorînd . ca zeul Apolo. 11. Heracle tragînd prima sageata în leul din Nemeea. discipolul filozofului Socrate. ce populau pâmîntul în timpurile geologice. unde voinicii înfrunta si rapun fel de fel de balauri. cei vchi au dat numele hidrei de la Lerna unei constelatii ce se afla. chiar linga constelatia Heracle.sca64 pate de sub domnia hidrei. avea si el. Pentru a slavi aceasta biruinta. hidra din Lerna se pare ca semnifica tocmai molimile ce iau nastere în locurile umede si mocirloase. reluînd unele legende mai vechi. Leul din Nemeea o fost urcat. a omului cu fiarele monstruoase si de marimi colosale. Pasarile stimfaliene simbolizeaza. Soarele usuca mlastinile cu razele fierbinti si face sa piara molima.10. dintre care unele au ajuns pîna la noi.

aruncari cu discul si lancea si trageri cu arcul. Eroul este prezentat cu un genunchi pe trupul animalului. 23. dupa goana istovitoare. Mistretii. furtuna care se dezlantuie pe munte. caprioara cerinitica.se pare ca simbolizeaza salbaticiunile atît de numeroase în vechime. Lupta lui Heracle cu mistretul mitic din Erimant simbolizeaza.Legendele Olimpului. înfatisîndu-l pe Heracle prinzînd caprioara zeitei Artemis. 21.izvoraste din marginea de miazanoapte a pamîntului. . U 65 cai. motivul prinderii si legarii mortii de catre un flacau îndraznet. cînd bolovanii se prabusesc în prapastii. 20. mai ales. învingatorilor li se puneau pe frunte cununi din ramurele verzi de maslin si primeau cele mai mari onoruri. scapate cu viata pe tarmul golfului argolic. iar copacii se agita. efortul omului de aparare împotriva fiarelor din perioadele foarte îndepartate ale istoriei. 16. Legenda spunea ca putinele pasari stimfaliene. (acea sa nu mai cada astfel de ploi. asa cum se mai numea .dupa locul unde îsi avea salasul: Cerineia. iz-bindu-si coroanele.Istrul. s-ar fi refugiat într-o insula necunoscuta din cuprinsul Marii Negre. cum o numeau ei . si citesti în atitudinea ei nobila setea de libertate. Ei se pare ca reprezentau. 22. între ruinele îngropate sub lava. neîndoios. Aici este o noua aluzie la Heracle ca putere solara. pare uneori ca alearga în tropot herghelii întregi de 5 . ce se gaseste în galeriile de arta ale Cracoviei. încalzind atmosfera. Centaurii erau niste fiinte ciudate. Se prea poate ca de la aceste zgomote sa se fi nascut personificarea fabulosilor centauri ai mitologiei eline. Ţinutul din jur purta numele de Psofida.animalele si chiar oamenii. Se stie ca jocurile olimpice.pîna la brîu . facîndu-se întreceri de alergare. îi vezi parca picioarele tremurînd de încordare. de curse cu carul. jumatate oameni . Era un munte bîntuit de fiare. Caprioara zeitei Artemis. în Arcadia . tinîndu-l cu mîinile de coarne. dupa unele legende. pentru ca atletii cei mai de seama sa poata veni în Elida. de asemenea. Aceasta opera de o rara maiestrie se gaseste acuma în muzeul de arta din Palermo. în imaginatia celor vechi. Psofis era tot un oras arcadian. 19. La Pompei. In timpul serbarilor olimpice. Soarele. si de aceasta data. 17. reeditau luptele lui Heracle. Atunci cînd izbucneste vijelia în padurile muntilor. a fost gasita o statua de bronz. Mitul acesta reprezinta dorinta de totdeauna a oamenilor de a se lupta cu moartea si a o birui. Alta lucrare vestita este un mozaic de marmura. orice certuri sau razboaie încetau între orasele grecesti. Elinii socoteau ca Dunarea . se pare ca ar fi fost nenumarati si distrugatori în codrii desi ai Erimantului. în folclorul nostru se gaseste. voi. Muntele Erimant se afla între vechile tinuturi ale Arcadiei si Elidei. care distrugeau semanaturile si gradinile oamenilor. 18.si jumatate cai. nechezînd si sforaind. li simti rasuflarea întretaiata.

30. Este chiar simtamîntul pe care-l da constiinta puterii fara seaman. Desi Atlas fusese prefacut în munte. sau tara înserarii. ele se însoteau cu vecinii lor. pe care el i-a sugrumat cînd era copil. dupa ce a facut sa piara atitia monstri. cum soarele asfinteste. Elinii. plutind pe Marea Mediterana. Eta. O alta opera. pe frize. 29. Iara la Belvedere. a sfîsiat haina îmbibata cu sînge. Anteu apare chiar ca rege al Libiei. Se pare ca Heracle este înfatisat în clipa cînd se întoarce cu merele de aur la regele Micenei. cum n-au avut nici zeii olimpieni si nici un alt erou. se degaja un simtamînt de liniste si pace. La miazazi era Libia. în Olimp.apoteozate . o tara pe tarmurile Marii Negre. Este vorba de strîmtoarea Gibraltar. lolau. Soarele însusi. era odinioara la galeriile din Dresda. a combatut tot ce era nesanatos. pe frontoane. din toata tinuta pe care o are. Dintre pruncii care se nasteau. par a fi. aflat tot în galeriile muzeului de arta al Republicii Socialiste România din Bucuresti. eroice. în fiecare seara. pictorul spaniol Ribera ne înfatiseaza lupta lui Heracle cu centaurul. pastrau numai fetele. se afla un tors de o mare perfectiune. pe aceeasi tema. puterea omeneasca mare. Asa le-a venit. dupa legenda. forta care înfrînge obstacolele si relele iscate de natura . Grecii vechi credeau ca marginile lumii sînt coasta de asfintit a Africii si. spre a deveni razboinice temute. din Atena. ca o gradina. pe marmure votive. Caucazul. La Ermitajul din Leningrad se mai gaseste o statua o lui Heracle matur. Apo-lodor din Atena. Legenda arata ca regele Euristeu si-a primit mai tîrziu pedeapsa pentru suferintele pricinuite lui Heracle. Totusi. figura lui Heracle a generat veacuri de-a rîn-dul atîtea monumente si opere de arta. pentru grecii vechi. Le taiau însa sînul drept. grecii au orînduit serbari heracleene în Teba. 66 TEZEU . era întotdeauna tînar. întrun vîrtej de flacari. probabil. mama lui Heracle. sute de vase. Cei vechi îsi permiteau de multe ori astfel de ciudatenii si contradictii în legendele povestite de ei. ce domina de-o parte si de alta aceasta strîmtoare. Alcmena. Statua e cioplita de marele artist Glicon. îsi închipuiau ca acolo este tara nimfelor hes-peride. lasînd în urma lui valuri de foc si nori poleiti. si moartea însasi. Apoi. în plastica. monstrilor. A biruit pe Cerber. într-o povestire.reprezenta si soarele în putere. Le învatau tsa calareasca si sa lupte. a fost învins de heraclizi. a cerului umed. monede si efigii. O data pe an. Marii poeti Sofocle. iar la miazanoapte asa-zisele tinuturi hiperboreene. Se spunea ca Heracle a fixat stîncile uriase. a luptat contra Herei. Sta sprijinit pe ghioaga. îl regasim ca titan în legenda lui Heracle. 25. în mina dreapta tine fructele dobîndite dupa atîta truda. realizata de pictorul Silvestre. semanînd cu serpii. Parca ar fi un imn de slava închinat de artist puterilor umane. ca norii purpurii în asfintitul zilei. simbolul molimii în teren mlastinos. Regele a fost luat prizonier de nepotul si tovarasul de lupta al lui Heracle. gargareenii. pe stele funerare. Heracle care . pe care Euristeu ar fi dat-o în orasul Atena. paznicul mortii. simbolizeaza ca biruintele sînt aproape întotdeauna legate strîns de tinerete. dealtfel. Sicione. în afara de cele doua lucrari amintite mai înainte .patrund si în Olimp. minunata cu fructe de aur. care civilizeaza si aduce progresul prin efort necurmat. 28. în Roma. asa cum îl numeau romanii).24. Casatoria lui Heracle cu Hebe. Ţara hesperida. Atena. vedeau acolo.tabloul lui Rubens: "Lupta cu leul" si "Hercule arcas" de Bourdelle . înnorat. lungi. gîndul ca muntele de piatra sprijina cerul. Heracle. se crede ca statua "Hercule Farnesse" este desavîrstta. în nenumarate tablouri.într-un tablou. ce domina si . alegoria serpilor. unde cîrmuiau numai femeile. romanul Ovidiu si alti artisti de seama l-au cîntat pe Heracle în versurile lor. triumfatoare. în piesa "Trahinienele". Dincolo de munte vedeau. în cinstea lui Heracle. Norii diminetii. Ispravile lui au fost pictate pe zeci. în zare. 27. 26. scotîndu-i ochii lui Euristeu si poruncind apoi sa fie ucis.asa cum am aratat mai sus . Euripide. Maraton. A fost distrusa de urgia razboiului. A fost adus ca sclav la Atena. A ars capetele hidrei. si a disparut din vîrful acelui munte. Amazoanele aveau. au fost sapate în metope. a puterii solare. Acolo. urmasii lui Heracle. Heracle sta în repaos si. Multa vreme aceste stînci au purtat numele de "coloanele lui Heracle" (sau Hercule. unde aveau loc jocuri si lupte fastuoase. într-o lupta. cum îl visau cei vechi. se pare ca era pentru cei vechi occidentul Africii. uriase si binefacatoare. ca forta tînara solara. în rasarit. ca sa poata tinti bine cu arcul. l-a razbunat pe fiul ei. în legenda lui Perseu. Statua înfatiseaza idealul de forta. muntele Atlas. în piesa "Heracli-zii" (unde se vede moartea data lui Euristeu de mama lui Heracle). de asemenea.

Ce n-a facut ? Pe unde nu s-a dus ? Pe la oracole. Sa nu mi-o iei cu tine. . a glasuit Egeu regelui din Trezena. numit Egeu. A adus jertfe zeilor si i-a rugat în fel si chip. socrul sau. Pe urma i-a raspuns : . cinstea e mult prea mare.. iubite prieten. si orasul. pe fiica ta. la fel de rai ca el. Dar n-a fost cu putinta sa aiba vreun copil. care nesocotiti. ma-nvoiesc cu multa bucurie. De-aceea.. E singura-mi copila. foarte mîhnit.Eu nu mai sînt prea tînar. în orasul Trezena.O. Vai Etrei.si. era foarte. si orasul.Ruga ta-i o porunca. Palas. . Pe urma în Atena va locui mereu.. .dupa cum am aflat . Ar vrea sa-i vada regi în orasul Atena. El o-ndragea pe Etra. si tu mi-esti drag.. sa senscauneze ei.. si tronul. a glasuit Egeu.. un om hain si crud.. Etra. are cincizeci de fii. din marea prietenie ce-o purta lui Egeu....Ţi-o dau. te învoiesti ?. . prin care îl vestea pe regele Trezenei ca va fi. Ceva mai mult... Fusese însurat de doua ori si de la nici una dintre cele doua sotii nu capatase vreun urmas. cu-atîta îndrazneala. Dar ce fac mai tîrziu ? îmi trebuie un fecior. gîndindu-ma-ndelung. sprijin la batrînete. eu am o fiica : Etra. Cu totiiau pus la cale . pe Etra. Pot sa-i înfrunt în lupta..-n Trezena. . a spus Piteus.. si fratele meu. aflînd aceasta stire. am socotit ca-i bine sa ti-o dau de sotie. luîn-du-mi viata. sio dorea de sotie. si a hotarît nunta copilei sale.. n-a vrut sa tina seama de zeul marilor. Regele din Trezena a stat un timp pe gînduri. ..Vai voua. si eu sînt cam batrîn.. pîna ce voi muri.. amarît.. cu regele Atenei. Ei bine. dorinta unui zeu. Sa stea aci.sa-nceapa un razboi si. copila lui Piteus. Ţin foarte mult la ea.. ce domnea-n Argos.. regele-Atenei s-a dus în ospetie la un prieten al sau. la oameni întelepti... si-anume la regele Piteus. la prieteni... Acum mai am putere. s-a bucurat Egeu.Uite. facuse si anume semne. Cum sa mi-l dobîndesc ?. . Spune-mi. Sa fie precum vrei !.SE POVESTEsTE CĂ UN REGE-AL ATENEI... lui Egeu si regelui Piteus ! Nemernici muritori. Atît ca-n apa marii sta de veghe Poseidon. 68 Dar batrînul Piteus. a zis Poseidon. si vrei sa-mi dai de soata. astazi. preadevotat prieten. I-a întrebat. S-a sfatuit... Tu vrei sa-mi salvezi viata. însa te rog ceva.. Asa s-a pus la cale nunta între fecioara din orasul Trezena si regele Atenei. Are de gînd sa-mparta între acesti feciori si tronul.

precum ca are-un prunc. Tezeu.Fiul meu se numeste Tezeu 1. Poseidon a cuprins-o la pieptul sau pe Etra. iute. într-adevar. Nu ma mai tem de Palas.j cu tipete si lacrimi. sa vina la Atena. alene.. luînd-o cu el pe Etra la marginea Trezenei.Dornic sa se razbune. Tezeu se-nalta însa mai repede ca altii. regele a pornit cu carul spre Atena. cînd facea sacrificii. Curînd. prin crainici. Puternic ca totii zeii. cînd ma voi stinge.. Dar ca sa-l recunosc. 69 I se fripsese-anume un bou. si-nspaimîntati la culme. i-a aratat o stînca mai grea decît o casa. vazînd aceasta blana. sa poarte în picioare sandalele acestea. si-n timpul cuvenit. eroul renumit. din rusine si teama. .. si i se adusese si unj butoi cu vin. Egeu era voinic. de rugaminti si lacrimi. i-a spus mîhnitei soate. pe-o colina. vestise el. Mai înainte însa. chemat de treburi. îmbratisîndu-si apoi sotia si feciorul. nu-i spusese. au crezut ca-i un leu ce are înca viata... Heracle se arata pe drum.. si-a azvîrlit-o-n laturi. printesa din Trezena a nascut lui Poseidon un prunc de-o frumusete de neînchipuit. si. A saltat putin stînca si si-a vîrît sub ea sandalele si-o spada. si-a început sa treaca vremea. au zbughit-o la fuga care-ncotro putea.. caci era fiu de zeu. s-a bucurat nespus si-a trimis la Atena solie. care n-aflase crima ce-o savîrsise zeul atunci. Iar regele Piteus îi iesi înainte cu dregatorii sai si-l rugara sa intre în marele palat cu Portile de-argint. cînd s-auzi-n Trezena ca va veni Heracle. nici de feciorii lui.. pe tarmul marii. cînd te grabesti.Cînd o sa creasca mare feciorul tau. Mai înainte însa.. ce le-am ascuns aici. . fara sa tina seama de gemetele ei. asa cum ai vazut. Micul Tezeu îl cunoaste pe eroul Heracle Egeu. caci Etra. sclavii s-au gramadit sa-l spele pe erou si sa-i] împrospateze trupul trudit de lupte si de atîta cale. si-l poftira ta masa.. pîn-dind-o pe mireasa. Heracle si-a scos blana de leu cea fioroasa. tot poporul. a fost silit sa plece si el catre Atena. cînd vrei sa zaboveasca. ce rapusese fiare si monstri fara numar. ca sclavii sa-si goleasca vasele lor de apa pej trupul dezvelit. ce o purta pe spate. doar pentru el. pe un altar la tarm. dimpotriva. Are cine-mi urma la tron. si peste mijloc spada. . Crescuse cam de-o schioapa. care se ridica în oras. cum trece de-obicei. Copiii ce prin preajma îl priveau pe erou. Poseidon a iesit din valurile marii .

parca era un trunchi rasarit din pamînt. vreun satir. Toti cîti erau de fata s-au minunat de forta ce o avea Tezeu. i-a aratat si stînca sub care se-ascundeau sandalele si spada sotului sau.. silindu-se s-apuce sandalele si spada. si multe biruinte va dobîndi în viata. si-n locul unde stînca statuse pîn-atunci era . batuta-n nestemate. Cu totii-au rîs cu pofta. s-a repezit afara. Tezeu. negru. Era. Dobîndirea sabiei si sandalelor lui Egeu Aezii povesteau apoi cum a crescut Tezeu în casa lui Piteus. Cînd Etra a vazut ca Tezeu a ajuns la vîrsta barbatiei.. sa mînuiasca ghioaga si sa-si conduca-n goana caii-nha-mati la car 2. spuneau aezii. cum s-a deprins sa lupte cu sabia si lancea.Numai Tezeu. sa-si încordeze arcul. si parul în inele îi luneca pe umeri. 70 Dar într-o ziua Etra l-a chemat pe Tezeu la marginea Trezenei si i-a povestit totul.. pîna ce-a împlinit cam saisprezece ani. cu prasele de fildes. un flacau zvelt si-nalt. Destul e ca multi tineri si-au încercat puterea. Flacaul s-a apropiat de colosul de piatra. micutul fecior al lui Poseidon. fara sa izbuteasca. S-a încordat o data. . Astfel a dat copilul întîia lui dovada .. Stînca sta neclintita. si-avîndu-le. sandalele regale. sau poate c-o soptise vreo nimfa. Sînt sigur ca odata elinii-l vor cinsti si-i vorj înalta temple. dîndu-se drept Tezeu. la sarutat pe frunte si i-a rostit duioasa : . Egeu. dar cel mai mult Heracle. Avea ochii albastri.ca va fi un viteaz.Putini or sa-i stea-n fata fiului tau. sau soarele din ceruri. a-nsfacat o secure si s-a întors îndata sa dea lupta cu leul. vîrsta de barbatie.. sa plece spre orasul Atena. ca sa ia mostenirea batrînului parinte. care-a glasuit) mamei : .sabia lui Egeu. stralucitor. Etra l-a strîns în brate. Poateo spusese vîntul. cu prastia sa traga. ca e voinic. trei sau mai multi. Ei s-au silit sa-mpinga stînca aceea mare oleaca mai deoparte. Se spune ca-n Trezena unii cunosteau taina ce-o rostise Egeu sotiei la plecare. l-a ridicat în mîini si l-a zvîrlit în vale..scînteietoare ca soarele amiezii . si-alaturea de ea. S-au unit cîteodata si doi. viteaz si priceput în lupte.în fata lui Heracle .

Sinis era o fiinta cu trei ochi. i-a iesit înainte preafiorosul Sinis.. pe nume Perifete.cum îi urzise Hera la regina Omfala. spre Atica. însa Tezeu. le dadea iarasi drumul.Ia stai. c-abia plecat. la tot împuns cu lancea. cu sete. 71 Perifete. Trecea cîntînd un imn. spre-Atena . si a plecat pe jos. a dat un raget groaznic. e vremea sa pleci catre Atena. Tezeu n-a pierdut vremea. smucindu-se puternic si sfîsiind în doua pe bietul calator. dintr-o padurice.. si..Feciorule. Nu caut calea usoara. întîi îi jefuia. departe. se si-ndrep-tau la loc. caci calea peste mari este mult mai usoara. j . Ce te grabesti atîta ? Viata tot ti-e sfîrsita esti doar în mîna mea. purtînd în mîna dreapta ghioaga lui Perifete 3. Primele lupte ale feciorului Etrei Oricît au vrut Piteus si Etra sa-l sileasca sa plece cu-o trirema. Tezeu a fost silit sa lupte c-un fiu al lui Hefaistos. Dar Tezeu s-a ferit. Pe drumuri sînt tîlhari ce jefuiesc pe oameni.. bîn-tuiau prin Elada. cautînd sa-si afle ghioaga de unde-o azvîrlise... pîna ce l-a rapus. si multi tîlhari si monstri. prin istmul de Corint... hohotind salbatic. a hotarît Tezeu. dar nu plutind pe mari. . zdrobindu-i cu o ghioaga teribila. El oprea toti drumetii. Oprind si el drumetii.. a frînt cîtiva copaci si s-a-nfipt în pamînt adînc.-n Lidia. pe care vîsleau sclavi. prin istmul de Corint. S-a trîntit la pamînt. ce-i asupreau pe oameni.. tatal sau. .Am sa plec spre Atena. spre regele Egeu. Numai ca-n vremea asta preavoinicul Heracle cazuse în sclavie . pe urma apropia doi pini unul de cellalt. aflînd despre sclavia eroului Heracle. Urca-te pe-o trirema. Pinii.. savîrsind multe crime. cu cocoasa. picioare rasucite si-o forta fara seaman. si si-a ridicat ghioaga sa arunce cu ea. de-arama. Asa s-a si-ntîmplat. Pîna ce Perifete s-o poata ridica. drumetule. facuta-n fieraria Olimpului de zeul cel mester. si-i ucid. ci drumul cel mai greu si cel mai plin de lupte. la cîtiva stînjeni.. si tocmai de aceea pleca pe jos Tezeu. scapati din mîna monstrului Sinis.prin istmul de Corint. cînd. Dupa victoria asta. I-a sarit de grumaz. lega pe calator de cele doua vîrfuri ale copacilor. l-a strigat Perifete. uimit ca un flacau ca el cuteaza sa-l înfrunte. ce sigur ca te-asteapta. Tezeu n-a vrut s-auda. în strasnice curmeie. si-i lovesc. Arma a fulgerat pe lînga el cu zgomot. feciorul lui Poseidon si al frumoasei Etra a plecat mai departe.. Vroia sa-i nimiceasca pe toti acei tîlhari si monstri nemilosi.

Iar preacruntului Sciron îi placea sa manînce numai broaste testoase. doua trunchiuri de pin si l-a cetluit bine de vîrfurile lor. însa cînd calatorul se apleca sa-l spele. Sciron a fost înfrînt si aruncat în mare broastelor sa-l manînce. In lupta-nversunata. vuind cumplit. Lupta s-a purtat aprig. cu bietii trecatori ce-i arunca în valuri. zvîrlindu-le spre el cu multanversunare. si le-a dat apoi drumul trunchiurilor de pin din zdravana strîn-soare. A aplecat. care înfricosa tot istmul de Corint 4. dar. Tezeu a plecat iar. si-i da. Asa a-ncercat Sciron sa-l azvîrle si pe fiul printesei din Trezena si-al zeului Poseidon. i l-a trîntit în cap. cu arma noua pe care-o dobîndise. prapastioase. lasîndu-le sa-l rupa în doua.. Sciron îi da un brînci si-l pravalea în mare. din mijloc. cînd l-a-mbrîncit. el le hranea cu oameni. parca-i o nuielusa. sa-l spele pe picioare. Tezeu si cu alti regi la fel de nemilosi. în cele din urma. Sinis însa-i raspunde cu bolovani si trunchiuri. dar el... Pentru ca broastele sa aiba carnea mai frageda. ghioaga lui Perifete. Dreptatea s-a facut !.. si la poalele lor marea se zvîrcolea gemînd. Tezeu s-a tinut strîns. Drumul catre Atena ducea pe malul marii. si s-a luptat. a rasuflat tot istmul. unde-i spala piciorul.. Apoi s-a ridicat si. si-i salta-n mîna ghioaga cea nazdravana. drept plata. Astfel a razbunat mii.. De unul dintre vîrfuri l-a legat de picioare. mii de calatori ucisi nevinovati de acest tîlhar crud..de grumaz. Sciron si Procust Cînd s-a aflat de moartea monstruosului Sinis. mai buna. luînd vasul de aur. din zori pîna spre seara . flacaul l-a culcat pe Sinis la pamînt. de altul . s-a prins bine de glezna pe care i-o spala raului rege Sciron si. ] Ba. bagînd de seama ca nu-i lucru curat. deasupra unor stînci drepte.In dimineata asta n-am varsat înca sînge. .. da sa-l si însface pe voinicul Tezeu. pe urma. El pretindea. Dupa ce i-a scapat pe oameni de fiorosul Sinis. Dar el. în apa vietuiau niste broaste testoase enorme si flamînde.Sinis îi taie drumul si striga îndîrjit : . la rîn-du-i. îl miruieste zdravan. celor care treceau prin locurile lui. Bine c-ai venit tu. 72 Aici haladuia un rege numit Sciron. care s-a dat pe tarm vreme de doua zile.

Sa se lungeasca-n pat. si cînd era mai lung. îi taia cu-o secure picioarele si capul . doar sa-l lase cu viata. îi daruia averea. si cînd era mai scurt. si-l opreste : . pe malul unui rîu ce se numea Cefis.. Nestînd însa de vorba. sarmanul. însa rar se-ntîmpla sa fie de-o masura cu patul lui Procust. ca el sa-i ia masura. si hainele. Daca esti lung cît patul. îl oprea dusmanos : . tot un tîlhar. te culca pe acest pat dearama. mai tîrziu. . Cînd vedea un drumet. Tezeu îi sare-n piept si-ncepe-o lupta grea cu uriasul Procust. Procust. mai rostea Procust. iata ca acuma trecea pe lînga rîu preaveselul Tezeu. Procust îi sare-n fata c-un raget. Cum sa nu pieri de spaima si cum sa nu-i cersesti lui Procust îndurarea ? Dar el nu se-ndura. tremurînd.. zdrobindu-i os de os cu un ciocan de-arama.Uite. se culca pe patul de arama.Cum îndraznesti sa treci pe plaiurile astea. si-i spune ce doreste. . cu voce tunatoare. si carul. Procust era înalt si-avea o fata neagra.. te las si poti pleca.Stai ! Nu te mai misca !. pîndea ades pe calea ce ducea spre Atena. fara de voia mea ? Drumetul se oprea si îsi cerea iertare. Dar.. încruntata.Cea de pe urma lupta a dat-o cu Procust. Calatorul. ca sa te iert. zicea ca-l alungeste.. ba-i mai fagaduia si plata.. paroasa.

iata-l ajuns degraba si la palatul lui Egeu. ca un disc rosu. Speriati. Egeu se tot temea ca Palas. pe-altul. întrebîndu-i pe unul. Eroul îl sileste sa se urce pe pat. de buna seama. Auzindu-se vestea ca Procust a pierit. de arama. ca pe o minge. Ajung din nou în iarba si. însa flacaul din Trezena a rîs si si-a vazut de drum. femei. intra cu pasul sigur îr . Numele ei era Medeea. Aluneca-n Cefis. se cobora în apa marii dupa credintele stravechi . Dejugînd boii cu iuteala.. Apoi. pîna la sfîrsit. cînd oboseala batrînetii îl încovoaie spre pamînt ? Intrarea în Atena Soarele. Tezeu s-a încruntat putin auzind rîsul. în orasul Atena6. în vremea asta. ca este biruit. avea douazeci de ani.cum o lua si Procust. si-atunci Tezeu ridica sabia lui taioasa si-1 spinteca pe mijloc. era cu mult prea mic pentr-un urias ca el. ca atunci cînd . a trebuit sa recunoasca. Acum. Varsase pe drum sînge si nu putea intra cu trupul pîngarit în] orasul Atena. . ci s-a-ndreptat mai lînga templu. vroia sa fie iar voinic. 73 Procust. copii. înconjurat de un alai maret. Toti erau fericiti ca au scapat de groaza uriasului Procust. temîn-du-se ca-i paste moartea.. s-a adunat multimea :j barbati. putea sa calce pragul tatalui adoptiv. el a-nsfacat în brate carul. asa pre. Nu le-a raspuns însa nimic. Tezeu s-a îndreptat catre templul lui Zeus. fratele sau.1 în fata lui Tezeu. I-a facut vînt si l-a zvîrlit.cam gîrbovit de ani si lupte c-o sa-i întoarca tineretea. Patul. In car se adunase piatra si marmura.! ca sa-l faca mai scurt. aflat chiar lînga rîu. si. regele Egeu primise în palat pe-o vrajitoare. despre care vom mai vorbi-n alte povesti. fiul printesei Etra. Se vîra prin namoale. Astfel s-a stins din viata si ultimul tîlhar ce chinuia drumetii' spre portile Atenei. care stia atîtea vraji si îi spusese ca-l va face. Se rasucesc. Tezeu si-a spalat trupul si-a savîrsit trei slujbe cerute dupa datini si s-a purificat5. la trup si fire. Helios cu fata lui împurpurata. Ca sa se apere de Palas si cei cincizeci de fii ai lui. unde era un car cu boi.la ceasul cînd Tezeu. Se bat. peste templu. sa-i ia si el masura. Cine n-ar vrea sa fie tînar. cu toata forta uriasa ce-o avea. de-obicei. al regelui Egeu. îi va lua tronul. sculptorii au fugit ca niste iepuri prin Atena. purificat. Dupa legea straveche. De-aceea se si învoise sa o primeasca pe Medeea.Se lupta ei trei zile. Ea îi fagaduise lui Egeu .

în falduri.. din halcile de carne de pe masa. De-aceea-i strecurase lui Egeu. si ast pentru ca Tezeu era frumos si delicat ca o fecioara. . si sabia stralucitoare. . zisese straja spre drumet. în soapta. ca tînarul ce sta la masa era un criminal trimes de fratele sau. 74 Egeu îsi descopera fiul Dar. pe furis. .si-l slobozise de-asta data. si-un suc sa-l toarne lui Tezeu în vin. Egeu strigase tare : ..Atena.Sînt un drumet. în valuri lucitoare. 75 Tocmai atunci feciorul Etrei scosese sabia de la brîu. Tezeu intrase în palate si se plecase regelui si. umpluse cu vin pocalul lui Tezeu. Vreau sa-l desfat pe regele Egeu. ce ucidea fulgerator.. Medeea si tînarul abia sosit. acuma saisprezece ani. straine. si-si aruncase ochii spre sandale. dupa datina cea veche..strîns altminteri în conci. Ba-i mai daduse. batrînul rege îl poftise pe oaspetele sau la masa.... feciorul soatei mele. zisese el. Voi nu vedeti ca are parul lung si desfacut. baiete. . Te re-l cunosc. sa-l vada lumea ?. Parul sai negru . sa-l omoare. sa nu-l împiedice în lupta . Iar haina lui în falduri se tîraste si matura tot praful de pe uliti.Tu esti Tezeu.de-o sti ca i-a venit feciorul . între timp. Mai multi artisti.Ba nu. Egeu. sosise la poarta regelui Egeu voinicul tînar din Trezena.. peste umeri.Atunci. si se temuse ca batrînul .Priviti colea !.. Porti în picioare sandalele ce le-am ascuns sub stînca. pe care-o .. care ciopleau în piatra chipuri de zei. Vazînd aceasta sabie. i-o fata !.. Ăsta-i baiat ?.pre cît ne spun poetii . Un suc facut din floare de cucuta. Sosesc din Creta. cu puterea de vrajitoare ce-o avea. Iara cu ochii sai albastri cerceta toate cladirile marete din Atena.sa nu se lepede de ea. sedeau la masa el. Etra...Stai !.. neîntre-bîndu-l cine este. rostindui versuri si cîntîndu-i imnuri. aflase ca era Tezeu. si-n el turnase sucul de cucuta. au început sa rîda între dînsii : . stiu sa si cînt. Insa Medeea. nici toata înfatisarea nu-l aratau ca este un erou. calca-i pragul !. ionica. De unde vii ? ..nici chipi: sau.Cine esti tu ? îl întrebase o straja pe Tezeu. Tocmai trecea prin fata unui templu ce se zidea în cinstea lui Apolo. Palas. vazîndu-l pe Tezeu ca trece cu pasul gratios. înspaimîntat. sa-si taie o bucata de friptura. Nu sorbi din vin. Purtî o haina lunga.. Ce-i drept însa .

dimpotriva. . si a plecat spre Maraton..O. Fara a astepta raspunsul. catau spre ele si taceau. Femeile plîngeau în hohot lînga palatul lui Egeu. La capatul celor sapte zile...De el vorbim. a spus ba-' trînul lui Tezeu. Tezeu. Fiii cei rai ai unchiului] sau Palas s-au pregatit sa-l înconjoare si sa-l loveasca din trei] parti. Fugi. odinioara... Tu ce gîndesti ? Putem noi oare sa-i înfruntam. era jale.am sa încerc ! a spus Tezeu.. tatal meu. 76 Plecarea în insula Creta Venind Tezeu iar în oras . strîngîndu-si armele în pripa. Medeea. izbind cu ghioaga . S-a dat o lupta crîncena lînga Atena.... oare. Iara barbatii. si dupaceea l-a-njunghiat. De ce-i atîta tristete în oras ? l-a-ntre- . Acum e liber si pustieste Atica..Traiasca tînarul de la Trezena !.. Sa fie preamarit în veci !.. . cu mîhnire. striga multimea-nsufletita. aci-nfigîndu-si lancea în vrajmasi.Vorbiti de taurul pe care l-a scos Poseidon dintre valuri ? . pe unde vietuia în voie taurul zeului Poseidon.Ce s-a-ntîmplat ?. voinice ?. l-a plecat cu fruntea alba în tarîna.... vrajitoarea cea hapsîna. . cît nu pun sa ti se toarne pe gît pocalul cu cucuta.s-a cam mirat ca atenienii nu se înflacarau deloc.tii în mînaJ e a mea..aci tragînd cu arcul. fii bun si lasa-mi mie cinstea sa ma lupt singur. nici un vrajmas nu mai traia. scapînd lumea de înc-un monstru. A dat cu el o lupta dîrza. L-a prins de coarne .în curte-s tocmai vestitori care mi-anunta despre Palas ca s-a pornit catre Atena cu cei cincizeci de fii ai sai !.. Nu-l aplauda aproape nimeni... vrajitoare blestemata... m-a pus la cale sa ît» dau otrava.! a parasit îndata masa si a pornit sa-ntîmpine dusmanul. Fugi. de Hera-j ele. sa-i alungam ?. Insa Tezeu . mirata de-ndrazneala marej si de puterea lui Tezeu. Dar n-ar putea tot dînsul... mai ales cîmpul Maraton. a zis flacaul. din ordinul lui Euristeu ?.. sa scape lumea si de taur ? De taurul adus din Creta. L-a strîns la sînu-i pe Tezeu si a-n-j ceput sa-i povesteasca despre Palas ca uneltise sa-l ucida. Nu vrei sa-l rapui tu. .. si-a izgonit-o pe Medeea. . taind cu sabia. Iara femeile-i boceau.Bine . sa-i înving. .s-a luptat vitejeste! sapte zile si sapte nopti.. Ba.dupa o biruinta-atît de mare . Erau] cu totii-ntinsi pe ruguri. De vreme ce-am ajuns aici.

si regele. si.Nu.. i-a strîns apoi pe ceilalti tineri. fiul regelui Minos a jurat tare catre prieteni ca este gata sa doboare si taurul din Maraton. Povara anilor m-apasa si fortele 77 mi s-au sleit.ca sa ia parte la niste concursuri. un palat mare de la Cnosos... Ne-a asediat si ne-a lovit. . Iar Zeus..Taurul l-a ucis. fiul lui Minos. .. I-am adus jertfe Afroditei si m-am legat sa o slujesc întotdeauna dupa plac. .. beat de succes. . Numai ca planul sau. sute de coridoare. ce-i de la brîu în jos ca omul.. sapte baieti si sapte fete.L-am ars pe rug si l-am cinstit... pe care-o savîrseste Minos asupra tinerilor nostri. l-a aruncat doar ca sa-l calce în copite. i-a biruit pe toti flacaii care s-au întrecut cu el la jocurile din Atena... E cea din urma oara.. Tezeu s-a dus întîi în templu si-a adus jertfe Afroditei.bat dînsul pe tatal adoptiv. Puterea dragostei întrece.. în fiecare an.. tata drag.. L-a ucis. Dar Minos. lui Minos. a venit cu arme. .ne-a trimis foametea si ciuma. zicînd ca noi sîntem de vina. rege. a spus batrînul.stii doar ca el îi e fecior !. Asculta. auzind vestea. drept tribut platim cu jale.. Noi l-am trimis la Maraton. Acolo îi sfîsie-o fiara. si cum la tarm era trirema gata sa porneasca-n larg. Nu pot sa mai conduc Atena.. ... . decît avînd sprijinul tau...Atunci. si sa-l înfrunt pe Minotaur.N-ai teama...... a dat îndata gres. Te-am asteptat atîta vreme. Iar noi ne vom întoarce-acasa.. facut cu usurinta. . fireste. îmbratiseaza-ma mai bine. deatîtea ori. rapus acum de tine ! a spus batrînul rege lui Tezeu. prieteni. care alcatuiau tributul.Da. n-aveti frica !. învingatori si sanatosi.Vai noua ! a grait Egeu.. Nu pleca !.. si vrei iar sa ma parasesti ?.Daca-i asa... Ajuns aici. da-mi voie. în acest fel am fost înfrînti. regele din Creta.. Pe toti îi vîra-n labirint 7. Socot ca am sa-i vin de hac si am sa curm aceasta crima. cu zeci. ce tinea cu Minos .. iar de la brîu în sus e taur. si le-a grait voios asa : .. sa plec si eu cînd dai tributul. Egeu..Ce face el cu acesti tineri ? . plin de durere. daca si ea o sa ne-ajute..... O fiara zisa Minotaur. Taurul alb al lui Poseidon.. pe-a altor zei..Iar voi l-ati îngropat. de unde nu mai pot iesi. luptînd strasnic.. . ♦ . si la concursurile acelea. L-a luat în coarne. pesemne ? .Veniti cu mine. i-a povestit ca mai de mult venise la Atena fiul regelui Minos de la Creta .. cînd pleaca tineri din Atena. si bietul tînar a murit. de bun ramas... si ca pe-o zdreanta l-a purtat pîna aproape de Atena..

si sa ti-l dea el înapoi. V-o trimit tot în labirint. Pe urma. a dat din nou raspuns Tezeu. ..Daca te-ntorci cu biruinta..Sa n-o jignesti pe Eriboia. Ce minciuna !...îti e Poseidon ?. caci noi nu sîntem sclavi !. a zis Tezeu cu îndrazneala.Voi sînteti ? a glasuit Minos. pe stîlpi.. pe ea. . si intrînd în orasul Cnosos s-au dus de-a dreptul la palatul lui Minos cel neîndurator.. înapoi... . Ha !. Voi veni curînd..Plecati-va pe lespezi fruntea !.. caci tata bun îmi e Poseidon. Acuma iata-s agatate pînze de doliu.... O sa vedem. Te-oi astepta si zi.. . . ci sînt fecior de olimpian. sus. 78 ... a rostit regele Egeu..jos. îti retez capul.. baietane. baiete. Daca-i asa. Poseidon Asa plecat-au... dar nu ai dreptul sa ma insulti. de astazi înainte. si eu. a spus Tezeu. Tezeu si ceilalti atenieni : sase baieti si sapte fete. Este fecioara ne-ntinata sl-i fiica regelui Megarei.... . .. spre departari am sa privesc.. dulce si duioasa. fsi-a aratat cu mîna pe o copila. ce Ariadna se numea. sa-mi vii. Au plutit mult. de vrei.. la-napoiere. Tu poti sa ma ucizi. Eriboia) pe ea o iau de soata eu..Tu cum cutezi. De nu-l aduci.. Am s-o ucid.... dar au ajuns. . tata.Ma duc.. Iara pe una dintre fete. si lînga el era o fata frumoasa.Noi sîntem !.. Poseidon. în labirint. sa stii.Prea bine. sa-mi stai asa trufas în fata? Eu nu sînt rege ca oricare.. Minos sedea pe-un tron de piatra. si noapte. pe mari senine si pe furtuni. ...... pînza neagra va fi schimbata de cîrmaci cu pînza alba-a veseliei. Doar atît. între curteni. mai... .. Adio. -...si eu sînt tot la fel ca tine. pentru trei zile. Tu sari în mare si te du la zeul apelor. si. cînd veti ajunge acolo.Nu vrem. sa pui triremei pînze albe.. La zeul marilor.. fara de teama. si am sa-ti dovedesc ca sînt feciorul lui Poseidon. cercetîndu-i pe atenieni. catre Creta. azvîrl în valuri acest inel cu piatra scumpa. i-a raspuns Tezeu.

de clestar. din aurul cel mai curat. pe tronul lor de aur. Aici. si s-a si repezit în mare.Asa a spus Tezeu. S-a dus frumosul tînar.. în apa marii. Iar lînga el se afla dalba si minunata lui sotie. A doua oara. Cu el tu poti sa dovedesti ca mama ta mi-a fost sotie. ... sa stii. a început sa hohoteasca gingasa fata a lui Minos.Iti dau acest inel de aur. si i l-a-ntins. . si tu mi-esti fiu.S-a dus !. Iara Poseidon poruncise în asta vreme unor pesti sa afle unde e inelul pe care-l aruncase Minos. Poseidon.. Din ochii lui Tezeu s-au stins palatul mare. apele s-au învolburat. pîn-a-si da mai bine seama de ce se petrecea cu el.. în ape. si sa vazut din nou pe coasta..S-o porti cu fala. si înca vreau sa-ti spun. ce frumos e fiul tau ! a spus zeita Amfitrita. sta Poseidon.. si nu va mai veni !. a glasuit regele Minos. si ea i-a pus-o peste plete : .. îndragostita de un sclav. Tezeu simtise ca e prins de cineva necunoscut. Apa a facut valurele si l-anghitit într-o clipita. Tezeu vazuse-n fata sa un palat mare.Am sa te pedepsesc. si.. e-ndragos-tita de Tezeu. Atîta ca.S-a dus. Numai o data poti scapa. Ce voinic e ! Parca-i un zeu. voinicul. însa pe tarmuri ti-e -Egeu.. dîndu-i învat : .. . Ariadna. ce zaceacum pe fundul marii.. 79 Facînd un semn catre Triton. cînd se zvîrlise cu curaj. fiindca-i jurase s-o slujeasca . esti prea nemilos !. fiul meu !. Tinerii sînt salvati .îi insuflase Ariadnei o dragoste nemarginita pentru preachipesul erou.O... sfîsiat poate de rechini. nici chiar eu nu mai putem sa-ti salvam viata. Caci Afrodita . pe-un jilt înalt de aur si pietre scumpe.care-i da sprijin lui Tezeu. vazînd ca fata. si totul ce-i înconjura. sa-l ia cu sine pe Tezeu.. nici Triton. Minos s-a necajit. aici. zeii. nimfele marii nereide.. Tezeu : pe viitor sa te feresti sa cazi cumva în apa marii. faptura fara rusine.. Sa mi s-aduca o cununa... desigur. de clestar. Trei nimfe s-au si repezit în tainuitele camari si au adus sta-pînei lor cununa cea mai maiestrita. batrînul vrednic din Atena. O tata. nici Amfitrita. si-a poruncit : ..... Era Triton cel monstruos trimis de tatal sau.

.Vezi. cutezator. chiar în noaptea urmatoare. i 80 Cît timp s-a tot dantat acolo. de-un stîlp al portii. l-a apucat pe Minotaur de-un corn si l-a tinut asa. cu chiote de bucurie. cu fata regelui din Creta si. Tinerii s-au pornit sa sara în chiotexde bucurie. teferi. un cap de ata. pe-unde mergea.. O hora nemaipomenita. Sa-i dea si un pumnal taios. Tezeu si-a ridicat pumnalul si. . Tezeu s-a înteles. Tezeu sedea vesel la cîrma si-n brate îsi tinea iubita.. sau în piept. Fiara s-a-ntors mugind spre el. dar nu de spaima. fiica lui Minos. plîngea. si i-au împins în labirintul unde statea înfometat preaodiosul Minotaur. Numai trirema ateniana se legana înca pe valuri. Deodata le-a iesit în cale îngrozitorul Minotaur. s-a strecurat pe nesimtite pîna la tarmurile marii. au iesit toti. Plîngea. Acesta a-nvatat-o-n taina sa-i dea voinicului Tezeu un ghem ceva mai gros de ata. fii bun. Tezeu a prins chiar la intrare. s-a strecurat în camaruta unde salasluia acela care zidise labirintul.. la picioarele lui Minos. Tezeu îi întindea inelul.Da-mi ajutor !. si-asa. Toti erau înlemniti de spaima. Aici o astepta Tezeu. Iar ea. S-a-ncins apoi o hora mare... ! '.Minos privea si nu credea. precum spune legenda. cînd dihania aceea s-a repezit spre-atenieni. Spre dimineata i-au luat sclavii pe ateniend. Fata s-a furisat prin bezna si. De bucurie hohotea ! . Numai Tezeu. Atîta ca în timpul noptii. ei au plecat nestingheriti. Dar regele a luat inelul si mînios a poruncit ca-n dimineata urmatoare Tezeu si ceilalti atenieni sa fie-nchisi în labirint.. afara.. lovindu-l fara încetare în ochi. Da-mi ajutor sa-l scap de moarte pe tînarul iubit de mine. flacaul l-a împuns în coasta.. un arhitect numit Dedal.. de care s-a vorbit mult timp si-a fost cîntata de aezi9. i-a grait dînsa.':W' . pesemne. s-a-ntors tiptil în încaperi. si Ariadna. fata lui Mi-nos. L-au sarutat pe-nvingator si. Ariadna. si fiara care mînca oameni s-a pravalit ragind cumplit8. a început sa desfasoare ghemul cel gros. prabusita jos.. Ajuta-ma. Dedal !. Iar tinerii ce-l însoteau sparsesera cu graba mare toate corabiile lui Minos. în coaste. mai mult în brînci. Ariadna. dîndu-i dragului Tezeu ghemul de ata si pumnalul. si ca sa nu se rataceasca pe coridoarele-ncîlcite.. nespus de fericita. urmarind firul de ata desfasurat prin labirint. . Vezi ca-i fiu de zeu ?. cata duioasa-n ochii lui. tata ?.

. la miezul noptii .. nici sotii tai de drum. Desi în suflet . din Olimp. De n-ai sa lasi copila-n Naxos. Chiar Afrodita s-a-nvoit.pe cînd dormea.. fiul lui Zeus. a socotit ca au pierit toti tinerii plecati în Creta. zdrobindu-l. nu-ti mai vezi casa.steapta mamenlacrimate. cuprins de deznadejde. Ea n-a-ndraznit sa-i stea-mpotriva. rostind : .. purtati de vînturile bune. Fagaduise sa-i aduca teferi si sanatosi la ei acasa. si-acum tot eu sa-i nimicesc ? I-a.. vazînd ca pînza nu e alba. Tezeu ajurKje regele Atenei Tezeu. parasind-o pe Ariadna.cum se pare . Cînd a ajuns Tezeu pe tarm si a aflat ce s-a-ntîmplat. . pentru ca va prefac în broaste.Fata lui Minos. si zeul vinului. iar. a luat numele de Egeea. ce era prinsa de cel mai-nalt catarg. si seapropiasera de-Atena.l-a pastrat vesnic pe Tezeu. de doliu. Nu l-a vazut decît Tezeu.si el. insula ce se vede-n zari. în trirema. a vrut si el sa se omoare. 82 Egeu. suindu-se cu ceilalti. pluteau mereu. nici tu. DaiL zeul vinului s-a-nfatisat plin de splendoare si a cerut-o de sotie.Eu i-am scapat de Minotaur. De-atunci si marea. e harazita. Cu moartea-n inima-a lasat-o pe Ariadna lui în Naxos . ce-i astepta pe coasta. îndurerat prea mult. Iar valurile l-au izbit de stîncile din tarm. a catat catre sotii sai. cu tirsul. facînd popas. si tot doar el a auzit glasul acestui zeu. Dionisos. în vremea asta atenienii. Ariadna. batrînul s-a aruncat în apa marii. însa multimea adunata l-a dus cu sila la palat. fata lui Minos a plîns mult fuga iubitului Tezeu. In calea lor s-a ivit zeul betiilor destrabalate. Cînd s-a trezit spre dimineata. sa-mi fie soata numai mie. Am oare dreptul sa-i ucid ? Trebuie sa-mi jertfesc iubirea". Deci tu cata s-o parasesti.Dar zeii sînt gelosi pe oameni. Ca a pierit deci si Tezeu.. au fugit10. ca s-o iau eu. Atîta doar ca-n tulburarea ce-i cuprinsese.. Astfel printesa Ariadna a devenit si ea zeita. a facut semn de-amenintare catre toti tinerii-atenieni. neosteniti. acolo-n Naxos. si nunta s-a facut pe loc. unde el si-a sfîrsit viata. ei au uitat sa dea jos pînza neagra. .

Etra.. N-avea statura herculeana.au pornit marsul spre Atena. unde a fost o vîna-toare vestita-n lumea de-alta data. sora reginei Hipolita. Pe urma a plecat cu Iason si-argonautii sa gaseasca lîna berbecului de aur 1]. fiul Alcmenei de la Teba. s-a dus în tara amazoana.. vrînd sa-l rasplateasca pe prietenul de la Atena. ba si mai bine. si. porneau din cînd în cînd la lupta si atacau colina lui Ares 12. numit de mama Hipolit. au trebuit sa lase prada biruitorilor pe mîndra si preafrumoasa Antiopa. spune povestea. din Argos sau din alte parti. Acolo i-au asediat cîteva luni. ostirile de amazoane . cum ati aflat. Iar amazoanele. . care-i lega pe amîndoi. Tezeu nu s-a împotrivit. de trist si de nemîngîiat. cum îl cîntau aezii. Au mai trecut. si el de ea. pe tarmurile Marii Negre. în acest fel. din Trezena. ci s-a-n-sotit cu alti viteji si a pornit spre Calidon. au început sa daltuiasca sau sa picteze toate-ntîmplarile acestea. sa nu mai fie-atît de singur. si ea. Dar a trimis un car sa-i vina mama sa.L-a-ncununat si i-a grait : . atenienii. era si chipes. frumoasa Antiopa. Alaturi de cellalt voinic. s-a facut nunta la Atena. s-a-ndragos-tit de-nvingator. A ramas rege în Atena. însa era mai gratios. si multi artisti de la Atena. cu fruntea lata si senina. precum se stie ca sînt regii.. un an întreg. si voinic. i-a-ncuviintat s-o ia ca sclava pe-aceasta fiica a lui Ares. Cît a domnit el în Atena n-a pierdut vremea la ospete. din iubirea asta mare. s-a nascut un fecior balai. Pierderea Antiopei Tezeu n-a fost nicicînd un trîndav. Lipsiti de hrana. învinse. însa Tezeu.Tu ne-ai scapat de-atîtea fiare si de tributul rusinos. Ele au înconjurat orasul si i-au silit pe atenieni sa se retraga pas cu pas. unde stateau de luni de zile teribilele amazoane. desi fusese luata prada. Heracle. pîna pe-Acropola. în frunte avîndu-l pe Tezeu. 6 83 Numai ca în putina vreme. Era. De aceea te alegem rege..nemultumite ca Antiopa fusese luata de Tezeu .

.. Da. fecioara ce ocroteste vînatoarea... iar fiul ei..lupta acuma sa nu fie eliberata din sclavie... cu pieptul gol. a spus regina.si amazoane si elini. Ţimbalele-au tipat a jale si trîmbitele au sunat tristul sfîrsit al bataliei. Lupta a încetat pe data. Tezeu a ramas trist si singur lînga mormîntul Antiopei. smintitul Eros.. însasi regina Antiopa.... Lancea i s-a înfipt în piept. pe areopag. Antiopa..fierbinte înca .. si-atunci. scapînd sulita din mîna.Zeita Afrodita este prea dezmatata. dînsul se pleca zeitei Artemis. zicea el.Pe lînga sotul sau lupta... dar prea tîrziu.. Hipolit prinsese gustul vînatoarei. si amazoanele-au plecat spre tara lor cea departata de lînga Pontul Euxin.. si lînga el sta Antiopa. Pentru ca ea uitase totul.. Îndragostita peste fire. umblînd dupa salbaticiuni. nu mai avea alta dorinta decît sa stea mereu alaturi de preaiubitul ei Tezeu.. O amazoana îl tintise cu îndrazneala pe Tezeu.. s-a repezit în fata lancei.. Iar la-mbierile-Afroditei sta rece si nepasator. Eu mor. sînt besmetici amîndoi.Tezeu !.. nu vrea sa-auda de legatura casniciei. Ea aceea ce fusese învinsa de elini. si timpul tot si-l petrecea colindînd codrii desi ca peria. mult prea tîrziu. si toti razboinicii s-au strîns . .. o clipa. în fruntea ostii-ateniene. regina Etra din Trezena. tragînd sageti la întîmplare. Ochii s-au încetosat si. a cazut jos.de cenusa. Dar într-o zi. si el crestea sub privegherea tatalui sau si a bunicii... data ca prada lui Tezeu . si lancea l-ar fi nimerit.. se povesteste c-a fost o mare-ncaierare acolo. ea. Ah !. O uneltire a zeitei Afrodita Ca mîngîiere-i ramasese numai micutul Hipolit.. Frumosul trup al Antiopei se preschimbase într-o mîna -. Crescînd mai mare.. Zei !. ca sa respinga pe-amazoane. îsi bate joc de muritori. fireste.cît sa fi fost ?. Au înaltat un rug urias... Era .. soptind usor : . Pacea s-a încheiat. si. Deodata scînteiaza-o lance. . Tezeu lupta nebiruit. Atunci. ... ascultati !. Parca-i o flacara-n vazduh.. De-aceea. pe credincioasele-amazoane si viata ei de-odinioara. tot ca ea.Ai grija doar de Hipolit !.

. Mireasa a jurat în templul zeitei Hera c-o sa fie într-adevar o mama buna si.si. Tu pîngaresti tot ce-i mai sfînt : respectul meu de fiu. Mai trebuie spus ca Ariadna. a spus zeita Afrodita. 85 De mai rostesti doar un cuvînt. si pe Tezeu. numai daca frumoasa Fedra jura ca va fi mama buna fiului sau. oricît s-au silit zeita care da patima iubirii si fiul ei... lasînd uitate si-Atena cea cu cer senin.Cum îl iubesc !. ce înca îl mai mistuia.. Ca sa se faca-mpacaciunea. . si chiar iubirea ce-o datorezi sotului tau. arcasul Eros. . vino. Hipolit. cu mintea ratacita.. Daca primea s-o ia de soata.. Sa ne ascundem fericirea.. si-n primul rînd cu atenienii. pe tron. iata c-a sosit si vremea sa-l pedepsesc pe Hipolit. ce-l dobîndise odinioara cu-Antiopa. Dar Hipolit._ . zeita a hotarît sa se razbune. dupa regina Antiopa. care ma tot nesocoteste.. nu l-au clintit din hotarîrea pe care-o luase Hipolit de-a nu iubi nici o femeie.. îsi spunea ea. întîia soata-a lui Tezeu. A stat de vorba cu Tezeu si l-a rugat sa-i faca cinstea si sa primeasca de sotie pe sora lui. Sa ne aruncam pe o trirema si sa plutim spre departari . îndragostita nebuneste de vînatorul Hipolit. o izgonea. pe data. Tezeu ancuviintat ca nunta sa aiba loc cît mai curînd.Vreau sa am pace cu Vecinii. In acest timp Minos murise.. umplîndu-i inima de fiere si dragoste nelegiuita pentru feciorul lui Tezeu. cu Fedra si cu Deucalion. în Creta venise rege Deucalion. suparata rau. ispravindu-si juramîntul..Hai sa fugim. Hai. numita Fedra. Iar Fedra s-a simtit. A spus însa ca face nunta. si.. .. Chemînd la sine pe arcasul cel zburator. Vreau sa se stinga vechea vrajba.Ei... el a pornit catre Atena.. Fedra. nunta îndata s-a pornit. si-nveninata de sageata preausuraticului Eros. cu ochii-n flacari. Tezeu a stat putin pe gînduri.... înabusindu-si dara jalea.Femeie fara de rusine. In locul lui. tînarul Eros. îl implora pe Hipolit : . scot palosul din cingatoare si ca pe-o fiara te ucid.. .. i-a poruncit sa-si puna-n arc sageata cea mai otravita si s-o tinteasca pe mireasa. zicînd asa : . vino. pacea-ntre Atica si Creta s-ar fi statornicit deplin. aflînd aceasta întîmplare. erau toti frati.pîna la marginile lumii. spusese noul rege-al Cretei..

din apa marii s-a ivit . cuprinsa de remuscari. trecîndu-si mina peste tîmpla si. mi-a fost dat astazi sa îndur cea mai amarnica insulta.... caii s-au avîntat pe stînci si.. si la car înhamase. mîniata ca Hipolit o alungase.Sotul meu drag. cea mai grozava dintre crime..Iar Fedra a-nceput sa tipe si sa-l blesteme pe flacau : . plîngînd : . Cum m-ai jignit. deodata si-a venit în fire. cu sapte capete. la rugamintea lui Tezeu . El se urcase într-un car. în taina. la ureche. sa faptuiesc. Fa dreptate si loveste-l pe Hipolit pentru insulta odioasa adusa Fedrei. Asa graia si nu stia ca vorbele i le sopteste. si totusi nu-i venea sa creada.Razbuna-ti soata. Tatal nu s-a uitat spre el . l-au omorît pe Hipolit.. pe Hipolit. ce-am facut !" si-a rostit ea. Vorbele ce-l învinuiau atît de tare pe feciorul cel mult prea drag. Tragicul sfîrsit al lui Hipolit si-al Fedrei Lovit ca de-o maciuca-n crestet. Razbuna-ma. caci altfel mor !.. Iar caii s-au speriat de el. Dar pentru asta. stapîn si rege. Eu nu pot sa-mi pedepsesc feciorul drag. Regina Fedra ce-l urmase pe sotul sau. Neascultîndu-si vizitiul. Ajuns pe prunduri. mintind anume. a început sa strige tare : . Hipolit. razbunatoarea Afrodita. sfarîmînd în bucati carul. Hi-polit. Dar Fedra hohotea acolo si-l implora cu glasul stins : . Asa graia. regina Fedra..O !. Vraja zeitei Afrodita s-a risipit.. între stînci. Se clatina. ce-l duceau ca vîntul. dar în clipitele acelea. ai sa platesti si tu cu viata. pe lespezi. soata mea !.. nesocotitul Hipolit m-a conjurat sa fug cu el. si-a alergat pîna la rege.. M-ai jignit. Tocmai gonea pe tarmul marii. catre Micena. a rostit : ... pe tarm. o Tezeu !.. trei cozi si cu colti lungi ca niste suliti. sa se racoreasca de jarul care îi frigea inima lui nevinovata. Mergea ca orb.un monstru mare cît un munte. de fapt. Poseidon !. 86 "Vai. Tezeu a ramas nemiscat un timp destul de lung pe tronu-i. Uitînd cît sînt de credincioasa. Te rog pe tine. Atunci Tezeu s-a ridicat. si a strigat spre el. vazînd pe Hipolit cu fruntea facuta tandari. El auzea vorbele Fedrei. în acest fel.. doi cai salbatici.prin hotarîrea lui Poseidon..Tata !.. s-a zvîrlit în genunchi. zdravan. Tezeu.. pasind încet spre malul marii.

si fiindca i-au vorbit de frumusetea fetei regelui din Sparta. Au suit-o-ntr-un car si-au dus-o la Atena. speranta . Dînd ei o lupta grea cu oastea de la Sparta. Voinicii.. Cît l-a plîns pe Hipolit13. tînara si voioasa.. cel mai divin balsam.u. s-a pregatit de drum. copilul ce s-o naste va fi la fel cu ea". E.. Zis si facut. prin spînzuratoare. Fedra si-a dat moartea cumplita. 87 . sa-l sprijine pe cellalt sa-si gaseasca o soata tot la fel de frumoasa.. A alergat catre palat : si-a pus pe gîtul alb un streang. si astfel. numai eu sînt ticaloasa !. cu vorbe iscusite. ca omul e o fiinta ce nu poate trai doar în singuratate. Hipolit a murit. zeita Afrodita vazuse totul si zîmbea. Din cer. "De e atîta de frumoasa Elena. sa aiba un fecior. Hipolit n-a fost vinovat. Cine o sa-i ia locul ? ApBi iau povestit ca regele din Sparta are o fata mîndra. rege peste lapiti. rapind-o pe fecioara..Nu ! Nu-i adevarat. au aflat pe Elena. precum era Elena. Tezeu !. O !. El sterge suferinta si face sa renasca. Ci eu. E lesne de-nteles durerea ce l-a-ncercat iar pe Tezeu. în inima. cum au calcat în Sparta.. au început sa-i spuna. ce se cheama Elena. Dorinta ei se împlinise. S-o duca la Atena si aici s-arunce zarul. ce tocmai dantuia la niste mari serbari în cinstea lui Arte-mis. a cugetat Tezeu. doar eu am fost aceea care l-am ispitit . Ba chiar l-au îndemnat sa mearga s-o rapeasca. Pedeapsa ei cazuse grea. socotind curtenii ca prea e lung amarul regelui lor. caci regele din Sparta nu vrea s-o dea de soata nimanui.. Cui or sa-i cada sortii . Înlantuirea din Infern Dar timpul care trece poarta cu el uitarea. Iar cel ce-o cîstiga-o în acest fel. Tezeu. au rapit pe Elena. pe nume Piritou. S-au înteles atunci sa se ajute-n lupta... si el vroia sa aiba o soata-ncîntatoare. I-au amintit ca n-are nici un urmas pe tron. Deci. Ascultînd glasul lor.. la sorti.s-o aiba pe Elena.. Mergînd însa pe cale s-a întîlnit c-un prieten.sa stii !. Tezeu s-a hotarît sa-si ia o noua soata.dorinta de-a trai.

Ba. Tezeu s-a îndreptat cu regele lapit spre tarîmul lui Hades.Ce vreti ?... fara de vrerea mea ? i-a-ntrebat. cu tot zbuciumul sau. Facuse juramîntul sa-l ajute pe prieten.s-au asezat pe jilt. Tezeu. si-a început sa rîda. Dar fiindca ati venit pîna-n Infern. . si bucuria mare pe rege si curteni. dar chipul i-a ramas la fel de neclintit. Dar ramînea acuma. rece si mohorît. Printr-o pestera-adînca.. dar si-aci l-a urmat ura lui Menesteu . Dar cum s-au asezat pe jiltul fermecat. fara frica. buna regina Etra. sa mi te-mpotrivesti. si-au mers drept spre palatul maret. Cum ati intrat pe tarîmul acesta. Hades.. trupul lipit de piatra. a raspuns Piritou. regele din Atena. el a fost pravalit în genunea de ape. Menesteu. Tezeu a fost urcat pe-o stînca de la Scira.Bine ! a glasuit.. smulgîndu-l de pe stînca. si cel ce-a cîstigat-o a fost însusi Tezeu. l-a legat si-n lanturi zeul cel mohorît.. Iar de sus. Gingasa era fata.. va rog sa stati putin si sa va odihniti pe acel jilt de piatra. au ra88 . Am sprijin la nevoie pe eroul Tezeu. . si printr-un viclesug. Piritou. Dar n-a grait nimica. batrîne. Iar mama si sotia rapite de spartani. si nu-l putea calca.. potrivit învoielii. si n-a putut Tezeu sa-si salte multa vreme. . Bratele lui vînjoase. ca Tezeu sa-l ajute pe prietenul lapit sa-si afle o sotie la fel de minunata. prevazator . o insula frumoasa.. si sa mi-o fac regina în tinutul lapit. ca sa-l elibereze pe eroul Tezeu. Lasîndu-si dara soata în grija mamei sale. Iar regele lapit i-a cerut lui Tezeu sa-si paraseasca soata. rece. Persefona.Ce sa facem acolo ? l-a întrebat Tezeu... Deci nu-ncerca..Pe drum au tras la sorti.care tot se temea ca eroul Tezeu va cere-napoi tronul. Mîhnit s-a hotarît sa se retraga-n Scira. A trebuit sa vina Heracle în Infern. si-apoi sa se coboare în regatul lui Hades. Nu ar fi vrut Tezeu sa-si paraseasca soata prima zi dupa nunta. s-o iau eu de sotie !.. la mine. Dar valurile marii l-au aruncat la tarm. prima zi dupa nunta. si nu ne este teama de tine nici atît. Eroul s-a izbit cu fruntea sa senina de colturoase stînci. ce-au aparat Atena.. Noi stim sa ne luptam. Ca rege-a gasit însa pe-un dusman... prin tradare. si sa mearga cu el pe tarîmul lui Hades. si s-a întors acasa Tezeu. . unde locuia zeul cel vesnic mohorît.Iat-am venit la tine sa-mi dai pe Persefona. dupa atîtia ani. sa vietuiasca-n pace.. au si ramas lipiti. .. ce se gasea în Argos. Hades s-a mîniat pentru asa-ndrazneala. de-argint. au intrat în Infern .S-o furam pe nevasta lui Hades.

pentru faptele sale. spuneau aezii. pentru odihna. . adica ai tuturor elinilor. De la numele monstruosului Sinis cred unii ca ar veni cuvîntul sinistru . Note 2. locale. oroare.ceva sau cineva care provoaca spaima. Iara peste mormîntul cel gol.ghioaga cucerita de la hainul Perifete. Oameni necunoscuti l-au adunat din ape . Ca si Heracle. Acesti viteji. uitat. lasat în Sciron. chiar pe locul unde se zicea ca ar fi fost el rapus. este cunoscutul scriitor Plutarh. alaturi de Heracle. fiul lui Zeus. In amintirea biruintei asupra lui Sinis. alergari cu carul sau în lupte. autorul viarei lucrari "Vieti paralele". pîna ce a venit un trimis al Atenei si i-a aflat mormîntul. valoarea unui simbol al luptei împotriva raului. Cel care povesteste viata lui Tezeu. destule veacuri. Cînd a venit trimisul. oasele în mormînt. pe care se lasase vulturul din vazduh. în Sciron. lînga ele un palos si-o lance ascutita. Heracle era. fusese luat în slava si facut semizeu. Biruitorii în concursurile la sulita.. un vultur din vazduh s-a coborît în Sciron. nascut în Beotia. a fost zidit un templu eroului Tezeu 15. Pericle etc. fratele lui Zeus. bunaoara. Temistocle. erau încununati cu ramuri verzi. pe cînd toti ceilalti au mai mult caractere regionale. asa-numitele jocuri istmice. Fiecare basileu dorea sa se traga din-tr-un anumit erou. scormonind o movila cu ciocul sau de fier . Sapîndu-se movila. s-au gasit oseminte. unde sînt evocate si alte figuri istorice. 2. Amîndoi zeii se însotisera cu mamele celor doi eroi. un loc de frunte. 3. Intîraplarile prin care trec Heracle si Tezeu sînt însa de multe ori asemanatoare. de zeii olimpieni. în cinstea zeului Poseidon. Osemin-tele-acestea au fost duse-n Atena. de însusi Tezeu. dupa cîntecele vechi ale aezilor. dealtminteri. ce îi era parinte. fiul lui Hefaistos. Pe temeiul acestei legende. 4. Tezeu ocupa în vechile legende ale elinilor. Solon.. disc. i-au pus.mas fara vlaga. voinicul Tezeu este si el înfatisat de multe ori pe vase si în sculpturi. catre anul 46 al erei noastre. si Tezeu. pare-se. care bîntuiau odinioara lumea. Aici a stat. fara de voia acestora. ca hicurg. jiurtînd în mîna o maciuca sau o ghioaga de arama . au fost organizate. Tezeu este un nimicitor al monstrilor si raufacatorilor. Heracle si Tezeu erau. si fiecare tinut vroia sa se mîndreasca cu vitejii sai. Jocurile aveau. cum le ceruse însusi stapî-nul marilor. Tezeu. fiul lui Poseidon. si ochii sai albastri cercetau mustratori Olimpul departat. de pin. dupa legende. socotiti un fel de eroi nationali.

5. Toti acesti monstri întruchipeaza relele pe care le poate face marea. agricultori si meseriasi) si hotarîrea ca toate functiile statului sa fie ocupate numai de nobili. (Etra se tîlcuieste prin "cerul cel senin". la Atena. poporul care lupta cu urgia naturii : cutremure. care biruie toate relele ce le stau în cale. poate cele mai mari si mai fastuoase serbari din Elada. Prin legendele nascocite despre el se stabileau avantajele aristocratilor. în triumf. dupa biruinta lui Tezeu. revarsari de ape. din secolul al XVll-lea (pe muzica de Lulli) ne cînta sosirea fiului Etrei si al lui Poseidon.) Grecilor le placea sa spuna ca pamîn-tul Eladei rasarise din mare. însa mama lui este Etra. poetul francez Quinault. pustiiri si cu monstri zamisliti în apele marine. Scena a fost zugravita. Pare foarte curios ca multi dintre monstrii doborîti de Tezeu erau 89 socotiti fiii lui Poseidon. în care se afla monstrul Minotaur. frumoasa podoaba de aur. se tot cutremura si se prabuseau coaste sau insule. 6. fortele omenesti. zguduit de vulcani. Tezeu este în acest caz simbolul poporului Eladei. In general. cu valurile sale verzui. aflat la muzeul din Berlin. si despre Dedal. între altele. ce cîrmuia Atena. 8. Despre labirint. de mitul nobil al lui Tezeu s-a folosit mult aristocratia sclavagista. si apoi chiar al aristocratiei funciare sclavagiste. se povesteste mai pe larg în legenda urmatoare. constructorul sau. Tezeu a reprezentat. ca si Heracle. un palat cu multe culoare încîlcite. si aci-ndemînateci si iute s-avînta . Tezeu este si el un fiu al lui Poseidon. Initial deci. 7. Dînsii au sabii de aur la chinga de-argint atîrnate. 9. vietuind între cerul albastru si senin si marea nesfîrsita. deci tot un fecior al marii. Hora de la Cnosos. în tragedia "Tezeu". furtuni. Joaca ei toti. Ele au conciuri pe cap. Fetele toate au gingase rochii de in si flacaii Bine tesute vesminte ce scînteie blînd ca oleiul. Alegoria pare ca vrea sa aminteasca de timpurile acelea cînd pâmîntul Eladei. cu scopul de a-si întari stapînirea asupra poporului. în mare. Iar valurile tulburi napadeau peste tarmuri si paraduiau asezarile. Despre el se povestea ca instituise serbarile Panatenee. Mai tîrziu. nimicind pe oameni. Astfel i-au atribuit împartirea populatiei în trei clase (nobili. pe un vas antic. a fost cîntata de însusi Homer în "Iliada" : "Tineri acolo si fete bogate în boi o multime Joaca-mpreuna în cerc si cu mîinile prinse deolalta. aristocratii au impus transformarea mitului sau popular în acela de erou al aristocratiei gentilice. sub cerul cel albastru.

în româneste de G. Lumea-ndesita înconjoara hora cea plina de farmec . Este vorba de faimoasa calatorie o argonautilor. 13. Templul închinat lui Tezeu se numea Tezeion. se va trezi si va vedea ca a fost parasita. Viseaza. nici un stapîn de sclavi. si-n vreme ce cîntecul suna. Insa rar poate fi vazut ceva mai frumos decît întreaga legenda a lui Hipolit si a Fedrei. în paginile acestei carti. Nemuritoare este o marmura ce o înfatiseaza pe Ariadna adormita. Colina lui Ares sau areopagul. artistul antic pune alaturi si pe zeita Afrodita. Iar privitorul îsi închipuie durerea care o sa brazdeze chipul acesta cînd. Acela care se spune ca i-a adus osemintele lui Tezeu la Atena a fost aristocratul Cimon. Ajunsi în acest templu. Pe fata încîntatoare a fetei s-a asternut un zîm-bet blînd. De zei luminat cîntaretul Zice din lira-ntre ei. asa cum o fost înfatisata de un sculptor din vechime. 10. E.S.L. aci în siraguri se salta-mpotriva. 14. de-o-ncearca cu mîna-i Mester olarul. 15. cînd multimea .care nici nu stim daca o fi existat vreodata. Se învîrtesc doi ghidusi. Murnu. alcatuite de ei. 12. Seneca si Racine. "Iliada" . sa gaseasca azil oricine. cita vreme se gaseau la adapostul templului. Legenda lui Hipolit si a Fedrei a fost zugravita pe un vas aflat la muzeul din Berlin. Tot acolo. în cu-rînd. la adapostul legendei despre Tezeu. chiar aceia care erau urmariti de puternicii zilei. ei erau ocrotiti.a fost nascocita de aristocrati. Legenda cu vulturul coborît din slava peste mormîntul lui Tezeu . în Tezeion putea. la Tezeu.P.A. 90 si se desfata privind. atenienii. Zîmbetul ei de fericire. pentru a-si întari (asa cum aratam si mai sus) masurile si legiuirile asupritoare pentru popor. Nu putea sa-i mai atinga nici un aristocrat. chiar sclavi sau condamnati. cu siguranta. Compatriotii lui Tezeu. organizînd serbari..Hora învîrtind ca o roata ce-o misca. în timp ce atenienii fug. 1955. l-au mai cinstit pe eroul lor. Ei urmareau sa dea un nimb de divinitate lui Tezeu. pe un sarcofag care se gaseste la Ermitajul din Leningrad. dealtfel. Durerea lui Tezeu rasuna înca si astazi în tragediile celebre scrise de Euripide. 11. sub acest nume sau sub altul . despre care se povesteste mai departe. se dau tumba în mijlocul gloatei".

Creta e tara lui. seamana uimitor cu a unui alt erou. s-au nascut doi feciori. a grait iara Minos. El este aparatorul orasului Atena.. de catre artistii Hahrilion si Eufroniu. Asterios s-a stins. cu Europa. parasind-o pe tînara-i sotie .. s-aleaga un nou rege. copila unui rege fenician. . Din dragostea lui Zeus cu fata feniciana. al doilea Heracle !. au raspuns toti cretanii. pîna ce acestia au biruit.. Nu doara fiindca mama a fost aici regina. Insula Creta 2. ce e aici de fata. Iar coasta unde-a poposit cu fata Zeus era a unei insule. a doua oara. Urmasii sai se cade sa ia în stapînire insula si poporui. Al doilea : Radamante. precum se pare. s-a nascut tot în Creta. numele ei1. si el ar fi luat conducerea oastei de viteji atenieni. ca o umbra ce purta în mîna dreapta o lance. Nu peste multa vreme. au spus unii batrîni. pe nume. si... renumitul Perseu. s-ar fi ivit pe cîmpul de lupta Tezeu.ea s-a casatorit. în ana. înfatisarea sa. Pornind înot prin apa marii.cum avea obiceiul . feciorul lui Zeus.. mai tîrziu. 91 DEDAL sl ICAR ZEUS SE PREFĂCUSE ODATĂ-N TAUR si o rapise pe Europa. El nu e tatal nostru... din a'ceste sculpturi. Iar altii l-au sculptat în marmura si lemn sau l-au turnat în bronz.. poporul s-a adunat la Cnosos. mi se cuvine mie.Marturie mi-e mama.striga : "Nimic fara Tezeu '. daca ne dovedesti ca tatal tau e Zeus." Dupa unele legende. Poate nu va-nvoiti ?. Dar Zeus. Atunci. orasul cel mai mare din vremurile-ace-lea. Noi vrem alta dovada. Aceasta parte-a lumii avea sa poarte...Asta nu-i de ajuns. sta-pînul a purtat-o pe fecioara pîna într-un tarîm îndepartat. si Zeus. stiti prea bine. Asterios nu-i tatal copiilor Europei. Minos a fost întîiul. . . în marea batalie data la Maraton. fireste. .Ba ne-nvoim. nascut în Argos de frumoasa Danae. pe care-l lasa pustiu azi vechiul rege. E vremea sa dezvalui acum o taina mare.. murind el. se spune ca' în ceasul cel mai greu. Zeus ne-a zamislit pe mine si pe fratele meu.. Dar eu sînt cel mai mare. primul nascut de mama. si în cea stinga un scut. A fost pictat de Micon si Polignote. Tezeu a fost zugravit pe vase în culori rosii. cu regele din Creta : Asterios. Minos a luat cuvîntul si a rostit semet: .Tronul.

si el o samplineasca..cu un cortegiu de fete si femei .O. Taurul lui Poseidon iese din mare De cum si-a sfîrsit ruga Minos. daca-i esti fiu lui Zeus. Pe Minos. sa vedem. zeii or sa teasculte. din valurile marii. fii slavita. Avea un trup urias. Valuri albe de spuma s-au repezit spre tarm si au adus cu ele un taur fermecat''.. prin care tu vei face dovada ca sînt fiul lui Zeus... Cenusa lui e rece.. Cere-i tu lui Poseidon. -. s-a plecat de genunchi. . Taurul ce iesise din valurile marii era mult prea frumos si s-a gîndit ca este mai bine sa-l pastreze.Nu cere.s-a dus catre un templu închinat lui Poseidon si s-a rugat de zeu sa-i împlineasca voia si sa scoata un taur din apa verde-a marii.Sa fie dara rege !. a spus Europa feciorului sau Minos. într-adevar. Europa. ce-l rog azi. au glasuit batrînii cei neîncrezatori în vorbele lui Minos.. S-ar putea ca Poseidon sa nu vrea sa te-asculte.. si feciorul meu Minos e cel mai potrivit. e adevarat!. Roaga-l sa scoata-ndata. cu-aceste vorbe. taurul s-a-ndreptat catre fiii lui Zeus. si-atunci cobori ocara grea si pe capul meu. au glasuit batrînii.. Ne trebuie alt rege. un taur fermecat.. Tu. Dar cum s-a vazut rege.. Ochii ca de safir si parul mai balan decît petala alba a unei flori de crin. au strigat toti.Ba. E fratele lui Zeus... Nici nu se mai vazuse un astfel de-animal. totusi am sa-ncerc. preaputernice zeu !. .. .si ce dovada vreti ? . 92 . desigur. Mai ales catre Minos. împlineste o rugaminte-a ta ?. a glasuit Europa. Minos . Ajuns în fata lor. Astfel a ajuns rege peste insula Creta feciorul cel mai mare al frumoasei Europa.Asterios s-a dus. a mai dat raspuns Minos..Uite.. Cu pasul maiestuos. nu a mai vrut s-aduca jertfa fagaduita.Iar taurul acesta. Sînt trei zile din ceasul cînd l-am urcat pe rug. a fagaduit Minos zeului marilor. marea s-a-nvol-burat si s-a pornit sa geama. Apele au crescut. cum spui... au zis batrânii. ai fost soata lui Zeus si i-ai nascut feciori ! Pe unul dintre ei ti-l facem astazi rege..Sa fie !. ti-1 voi jertfi tot tie.. ce spui ? ..... . J .

biata ! . sub vraja asta crunta. sub frunte. Iar pe sotul ei Minos îl vedea ca pe-o fiara ce-ar vrea sa o sfîsie. din cirezile lui. cu par. Poseidon a glumit cu oaspetii. si ochi avea. alaturi de-Afro-f dita si Helios.zeul stapîn al marii a savîrsit o vraja.. în ziua ei de nunta.. ca lupul. dar si-a adus aminte ca Minos e feciorul olimpicului Zeus. . scos de zeul Poseidon din valurile marii. dar cap avea de taur. precum. Iar cînd a fost sa plece .. Iacata si sorocul. a spus Poseidon. De cînd îl as-: teptam. a avut loc si dantul. Trupul ciudatei fiinte era de om. ca si de Afrodita. îndurerata. dar n-a uitat o clipa ca el venise-acolo doar spre a-si împlini do-: rita razbunare. cu bot. La nunta-au fosti poftiti eroi si regi si zei. frumos. Ca Zeus 93 sa nu afle ca i-a lovit odrasla si sa nu se razbune.. întelegînd c-a fost lovita de Poseidon. S-a petrecut zilei nenumarate. numai carne. este-un tînar viteaz.. si mîndra Pasifae. A început ospatul. Monstru-nfiorator. legat între copaci. si-acolo l-a ascuns. pîna cînd noul rege a vrut sa se msoare si aflat ca el si-a ales ca mireasa pe. A facut. nici ca s-a mai vazuta Regina odrasleste pe Minotaur si nu i-a fost nici asta de-ajuns zeului marii. parinte al gingasei fecioare.un monstru far seaman.Aha !. cum se hranesc copiii cînd sînt înca micuti.. cu coarne. îsi ascunsese fruntea în palmele-amîndoua. Dihania aceasta . A dus într-o padure taurul lui Poseidon. Pasifae jelea înfricosata. de pilda. în schimb a dus. ca taurul cel alb.. Nu chiar asa fatis. Ckid a vazut Poseidon înselaciunea asta. erau aievea. Osînda mai cumplita data de olimpieni unei tinere fete nentinata la suflet. si-a cugetat ca-i bine sa-l pedepseasca altfel. fireste. I se parea. o fata-aj soarelui. tot prii vraja.. S-a rîs. cu Minos si chiar cu Pasifae . Printre ei si Poseidon. tacut. Ci vroia sa sfîsie. si-a simtit ochii tulburi si inima pierduta si gîndul ravasit. Nici nu poftea sa pasca la fel ca vitelusii. lovindu-l cu tridentul . drept jertfa. gîndindu-se mereu : . de om... a savîrsit si fapta. precum î-a fost gîndul. Într-o luna sau doua s-a pregatit si nunta. A mai lasat o vreme. dulcea Pasifae. ca tînara regina sa odrasleasca . rai.numita Minotaur 4 . Selene si multi altiij Cine poate sa stie cîti or fi fost cu totii ? !. Iar regele. Nu mai stia sa vada cele din jurul ei. si-n primul rînd.nici nu dorea sa suga. înecati în sînge..si.avînd si ajutorul frumoasei Afro-dita .'. s-a mîniat grozav si a vrut sa-l ucida pe mincinosul rege. voinic si falnic. un animal ca toate.

Nu mai pot sa-l aud. cînd au zarit cretanii cele dintîi statui cioplite de Dedal.. îmi sfîsie supusii .S-ascunzi pe Minotaur ?.îti trebuie curînd ? . gura si ochii. tot dupa legende. Sa nu poata iesi. ce se numea Dedal. precît se povesteste. îmi este deci fecior. si bratele. a rostit Minos artistului Dedal.. sub pumnul lui grozav. ferastraul. numai butuci de lemn. un palat maiestrit. O !. ca rîd sau glasuiesc.. si a sapat în lemn trasaturile fetei : nasul. Socotind ca-i o fiinta ca toate celelalte . si mîine. si iata ca acuma regele trimisese niste slugi de credinta sa-l cheme pe Dedal.. Xoanele diforme. Trebuie sa-l închid..luînd-o chiar drept dusman . trimis de Euristeu sa prinda taurul. fiindca s-a sfarîmat în mii de bucatele. da. Precum se povesteste. . . dar s-a nascut. Minos si-a amintit ca locuia în Creta artistul atenian..Pe Minotaur.. As vrea sa-l si ucid.. ce-i de facut ?" în marea disperare care îl cuprinsese. vrea doar carne de om. ciopliti putin. Legendele ne spun c-a inventat securea. sa nu-i mai vada chipul atît de monstruos ? si sa nu-i mai auda ragetul sau de foame. c-un mestesug. si. dar sa-l faci asa. Înainte de dînsul statuile-ar fi fost..Curînd ?.. El a cioplit cu dalta picioarele. Artistul le-a dat forma de trupuri omenesti butucilor de frasin. clestele si ciocanul si chiar firul cu plumb... Socoteau ca sînt vii..cînd erau maiestrite de mîna lui Dedal . pe care o nascuse regina Pasifae ? Unde-ar putea s-o duca.Sa-mi faci. statuile de lemn din timpurile vechi .si cu ce-l vei hrani ? . oricît s-ar stradui.pîna s-a dumirit ca-i neînsufletita.94 "Unde-ar putea sa fie ascunsa fiara asta atît de sîngeroasa. . zei.pareau ca-s în miscare. Chiar voinicul Heracle. rasuna peste tot si-ncarca de rusine pe regele din Creta... acest artist a fost primul sculptor de vaza si primul arhitect... prin voia lui Poseidon. mijlocul. ici-colo.. cum stii. Nu stiu cum.. . si gîtul. Nici nu mai pot sa-l vad.. burghiul. a vazut o xoana creata de Dedal... Cine-o intra acolo sa fie bun intrat.. la mine în palat. spre hazul tuturor . El faptuise lucruri cu totul minunate. le-au zavorit în beciuri sau le-au legat cu sfori. Daca-l tin în palat. si astazi de-ai putea. de fag sau de stejar. . ca nu cumva sa fuga. Ha !. care umple palatul...s-a repezit furios si s-a luptat cu ea.

si pentru ca Ariadna fugise cu Tezeu ? Regele a aflat ca artistul Dedal a dat sfat Ariadnei si ea l-a ajutat pe iubitu-i Tezeu. însa stapînul Cretei era rege razboinic.. si. îi silea pe aceia care erau învinsi sa-i plateasca tribut. vrînd sa iesi. Dedal ? . de pilda. Fecioare si flacai ca jertfa pentru fiara ascunsa-n labirint.. Cînd n-avea prizonieri. ca scapi neosîndit ? .Tu le-ai dat ajutor ?. Dar asta-i treaba niea. si te astept cu planul pregatit. însa a treia oara. între cei haraziti ca hrana pentru fiara închisa-n labirint. Toate se-ncrucisau.si. In acest larg palat. dupa obiceiul pe care si-l facuse. sa vii cît mai curînd. Tu. tot luptînd prin lume. stapîne. îi azvîrlea acolo pasari sau alte fiinte si faguri de albine. L-a chemat pe Dedal si i-a strigat asa : . S-a apucat de lucru si în putina vreme a facut un palat cum nu se mai vazuse în lume nicaieri. în el se-ntortocheau zeci. i-a silit si pe ei sa-i trimita tribut. te afundai mai rau. pesemne. tencurcai pe culoare. tinuturi. Dar ce tribut ? în sînge. Daca intrai acolo.. în fiecare an. urcau sau coborau într-un astfel de chip. Nu mai puteai iesi.Prea bine.Cu prinsii din razboi si cu cei condamnati. în acest labirint5 . a venit si Tezeu..... înalt .si-a ajutat iubitul. Era înalt. Tu esti dator sami faci cladirea poruncita.. Ma duc sa-mi înjghebez un plan pentru palat la marginea gradinii. cîine atenian ? si-ai socotit. fara de nici un murmur. tot. 95 Ai înteles. Iar buna Ariadna .Te du.. El a doborît fiara si a fugit din Creta. si cine sa plateasca ? Cine sa ispaseasca si pentru Minotaur. tu însuti vei fi dat drept hrana-acestui monstru nascut de Pasifae. Minos a biruit cîndva si pe-atenieni si. dar neacoperit. sute de culoare.. .. si ca sa-i tie viata hidosului sau fiu. . si oricît te sileai nu mai nimereai drumul.cu sfatul lui Dedal . Dedal construieste labirintul si a plecat Dedal.a-nchis regele Cretei pe fiara Minotaur... si supunînd popoare. Au platit atenienii de doua ori tributul. peste tot. Minos îi aducea în negrul labirint pe prinsii din razboaie si pe alti condamnati. încît te nauceau. cu miere-nmiresmata.cum l-a numit Dedal . de sali si chiar de scari. Era cladit din piatra. De nu vei izbuti.. cîte sapte fecioare si alti sapte flacai.

. si le-a legat cu fire din haina lui desprinse si lea lipit cu ceara. pe ziduri. crudule basileu. dar. El se uita-ngrozit la zidurile-nalte... Ajuta-ma si tu. caci mintea ta isteata. ca apa sa nu-ti ude aripile usoare. i-au adus si feciorul. Caderea lui Icar si. prinzîndu-le-n curmeie facute din vesminte. . Dar am sa te închid . cu fiul tau Icar. în aceeasi vreme. Alti sclavi. i-a dat sfaturi batrînul .mînt.în schimb. nu ma-nspaimînt. l-a învatat sa zboare : . harul tau de artist îmi sînt de trebuinta.. tata. sclavii s-au repezit. N-am sa te ucid. Ce-i drept. pasari ? a întrebat Icar. cumva. si celelalte doua i le-a pus lui Icar..Eu le-am dat. ce se numea Icar. nu socoteam ca am sa fiu silit atîta de curînd sa fac astfel de aripi ca sa scapam cu ele din ghearele lui Minos. facînd patru aripi6. Nu mai puteam sa-ndur. Tatal si-a luat feciorul în brate si-a grait : . da.Cum. . în labirint.Priveste cum se-nalta vulturul prin vazduhuri ! Vîsleste rar din aripi. a mai ramas vazduhul.. dragul meu copil ! Astazi a sosit vremea ca sa-i învat pe oameni sa zboare prin vazduh.Daca regele Cretei ne-a-nchis drumul pe ape si drumul pa pa. Fâptuiesti numai crime. Sa ne-apucam de lucru.. au fost mîn96 câti de fiara.a spus regele Minos . Sa nu-ti treaca prin minte.. Aripile acestea . stapîne. Dar ce sîntem noi.Da. si-asa. chiar din insula Creta. Doua si le-a pus siesi. Atîtia osînditi de tine pe nedrept.Nu. a glasuit Dedal. ajutat de fecior. sa-ncerci sa fugi. nu te-nalta prea tare si fara chibzuiala. ramase-n labirint din timpul cît traise preahîdul Minotaur. Nu sta nici prea aproape de valurile marii... lînga sine. pe care-l dobîndise dintr-o casatorie cu-o sclava a lui Minos. în vremea asta. . Ai omorît atîtia tineri nevinovati din tinuturi calcate de tine în picioare. pene.. si-ndat-a luat batrînul. oase de pasari.. Chemîndu-l pe Icar aproape. l-au purtat prin gradina pîna ia labirint. Nutream de mult în mine un gînd de acest fel. Nu te-apropia de soare.. S-au urcat sus. la semnul lui Minos. L-au însfacat de umeri. Ucide-ma acuma. sa zburam ?. de vrei. mai mult tîrîs.

mai sus. sa strige.. De la acea-naltime. La regele Cocalos . în zboru-i. Ii vine sa si cînte. Cînd fiul lui Dedal. Penele s-au desprins. ca sa se racoreasca.. El se-nalta întruna. si ceara se topeste.. bate din aripi tare. Trecusera de Delos si de insula Paros. Era catre amiaza. Creta era în urma. Nu le venea sa creada. Icar s-a prabusit în valurile marii. sa le alcatuiesc asa cum as fi vrut. Degeaba da din brate feciorul lui Dedal. De pe tarmuri pastorii. nu-l mai tinea nimica sub cerul arzator. . gelos pe pamîntenii care zburau ca zeii. nu uita ce ti-am spus si fii prevazator î Numai ca el. voi. II 97 . cum niste pamînteni puteau zbura ca zeii. sa chiuie. Dar Helios. s-a-ntors îngrijorat si si-a strigat feciorul : . îmbatat de vîrtejul acelui zbor înalt.nu am avut mijloace.' si-acuma sa zburam spre dulcea libertate . Avîntul lui spre ceruri nu-l mai putea opri cu strigatu-i Dedal. aici în labirint. cea plina de miresme. Sa te iei dupa mine. Simte ca se înalta ca vulturul în slava.. sa curga încetinel. si zboara. nici nu-l mai auzea. abia se mai vedea. cu mirare. In departari s-arata si fermecata Samos. usor ca gîndul si slobod sa pluteasca pîna-n nemarginiri.. opreste-te ! îi striga tatal care. mai sus. îi striga tatal. cuprins în inima de-o apriga dorinta de-a spinteca vazduhul si-a se-nalta spre cer. Aripa se des-princfe si-ai sa te prabusesti. mai sus. S-au ridicat spre bolta si au pornit în lume... c-un tipat disperat. simtind caldura. Ceara care lipea aripile usoare a prins sa se topeasca. si au vîslit din aripi. pescarii si alti oameni se uitau.n-asculta.Legendele Olimpului. sa dogoreasca tare.Icar. înconjurat de flacari de aur. . Unde esti ?.. Pe unde esti ?. Unde esti ?. se ridica. valuri de flacari. ca un nimb. Parc-ar vrea sa se smulga din trup. a glasuit Icar. Se-apropia sfîrsitul urzit de Helios. însa Icar.Icar !.. Baga de seama. Helios trimitea valuri.Hai sa zburam. se apropia de ape.. auzind glasul. L-a dus la fund 7.. Apa l-a înghitit pe loc. din ceruri..Icar. tata. hai. Dedal. a început sa arda. Se ridica mai sus.

. si regele Cocalos.. sa-l gaseasca pe batrînul artist si sa-l închida iarasi la el. îndurerat. a rostit iarasi Minos.. în labirint. care-a zburat. Sa stea cu el la masa si sa se veseleasca dupa atîta cale.. Au trecut doar trei zile. Nu-i adevarat. în loc de apa... . a rostit iara Minos. privind cu-amenin-tare. i-a cerut adapost. Poate s-a ratacit. . nesfarîmata. si-a-ncalzit în cazan. si sa se odihneasca. Dar între timp..Dar nu i-a raspuns nimeni. s-ar putea ?. regele l-a poftit sa se si îmbaieze. Legi firul de matase cu grija de-o furnica. . Facem asa si-asa. si-a spus ce-l învatase înteleptul Dedal. . iar scoica sa ramîna întreaga. pîna-n Sicilia.Desigur.. La astfel de cuvinte si regele Cocalos s-a-nduplecat. însa nu stiu cum as putea sa vîr un fir lung. Tîraste cu ea firul.Nu. de matase. n-a mai avut ce face. Firul sa intre tot.. si ajungînd la el. A oprit repede apa care curgea catre sala de baie. a lunecat în cursa dibace a lui Minos.Ei bine. s-a si grabit spre beciuri.E lucru foarte simplu. nu-i nimica. batrîn.. Atîta l-a rugat pe feciorul lui Zeus : sa mai ramîna-o seara acolo. Ea intra sa s-ascunda. smoala. eu poruncesc ostirii sa-ti arda-ntreg orasul.N-am auzit. De nu mi-l dai. vezi bine. 98 Cocalos. înainte de masa.N-ai auzit.... care aflase totul. tu. asculta. cumva de-un sclav al meu. eu nu m-oi supara. în palat. Am sa te-ntreb ceva.Ai dezlegat tu asta ? . si iacata si Minos coboara cu ostirea în fata la palat. Numai un singur om putea sa nascoceasca un astfel de raspuns..si l-a adapostit într-o cladire mica. îi dai dupa aceea drumul furnicii-n scoica. .Sa vîri un fir de ata într-o cochilie.. Se-ntelege. fireste. A zburat mai departe. ce-avea raspuns la toate. s-a-nvoit sa-l ascunda pe batrînul Dedal. Mai stii ce s-a întîmplat !. pentru oaspeti.... precum vezi. chiar de pe malul marii. Cocalos. a dat raspuns Cocalos. Dar batrînul Dedal. Dedal. nu prea destept.. sau a cazut în mare. Ce zici tu.. de nu stii ce-i cu sclavul. la tine. .. la regele Cocalos. cu aripi faurite de mina lui isteata. a glasuit Dedal. E simplu. Scoica ramîne-ntreaga. cea mare. si Minos îl întreaba : . rege.... fara ca s-o sfarîmi ? Stai ca-ti aduc raspunsul. a glasuit Cocalos catre vicleanul Minos ce sta si-1 astepta în sala tronului. . Se afla-aici... Cocalos îl pofteste la el în ospetie. unde salasluiau si copilele lui. Tocmai se auzise zvonul ca dinspre Creta s-ar apropia si Minos. Icar nu mai era. Se numeste Dedal. bietul. Cine n-avea nevoie de un artist ca el ? . în scoica rasucita a unui melc de mare. Nu-i mare lucru. peste mari si pamînturi ? . rege pasnic. cu oaste.Am si dezlegat taina. A fugit la Dedal si l-a-ntrebat pe el..

ca si pe Rada-mante. Se povestea ca mai tîrziu i s-ar fi gasit trupul si ar fi fost înmormîntat "Odiseea".P. Tezeu. cidonieni alaturi De dorieni razboinici si de oameni Dumnezeiesti.Cînd a intrat în baie prearaul rege Minos. 4. adusi de Hermes. graieste astfel Penelopei : ". 1956. înca din legenda anterioara despre Tezeu. pelasgi. Legenda aceasta antica are. si mîndri Eteocreti. 2.I-o tara Ce-i zice Creta. la Hades. în Infern. ca si despre Dedal si Ariadna. Cunoastem din legendele anterioare ca taurul a fost îmblînzit de Heracle si adus la Micena. Intre orase E unul mare. veneau.L. cellalt fiu al Europei si-un alt fecior al sau.de la acela al frumoasei printese feniciene rapita de Zeus sub chip de taur si dusa în Creta. stim ca numele continentului nostru s-a dat . dupa calatorii îndelungate. 5. multa legatura si cu legenda româneasca despre "Mesterul Manole". în haine preschimbate. celalalt erou. si oamenii foiesc în ea puzderii.. Pe-ntinsul ei sînt nouazeci de-orase Cu lei de lei de limbi : ahei. Este vorba de laurul care. turbînd mai tîrziu din porunca lui Fosei-don. Cnosos. 6. pustia toata Creta. unde Minos Fu împarat la noua ani si cel mai Apropiat de Joe.. ca e-n mijlocul marii. mare judecator. Zeus l-a coborît în tinutul lui Hades. dupa ce se stingeau. Asa a scapat lumea de regele din Creta 8. care se temea sa nu faca stricaciuni. 100 în loc de apa calda. în româneste de G. fara îndoiala. Note 1. istetul XJlise. roditoare.S.A.. întors în patrie. Cu totii hotarau destinul celor care. a început sa curga.. mîndra. Acolo l-a facut. Am amintit despre acest Minotaur. o smoala clocotita care l-a-nabusit si l-a fiert ca pe-un rac. l-a prins pe cîmpul Maraton si l-a rapus. Mai tîrziu." 3. ce se numea Eac. E.. . Locul unde legenda spune ca ar fi cazut în acea zi Icar este Marea Icariana. dar aici lasat liber de Euris-teu. Murnu. în cîntecele "Odiseei" . Dar dupa moartea sa. Labirintul construit de Dedal era considerat una dintre cele sapte minuni ale lumii.dupa legenda . Cu ape-n jur.. Unga insulele Samos.

suparata. traia cîndva regele Tindar. pe de alta acelor forte dominatoare. si. plecate peste ape. puternica. Iar prabusirea sa se dator aste. Se mai gaseste si un jilt regal. Nu-i aprindea focuri în templu.. Nu stim daca povestea despre labirint.. si pe un vas pictat de un artist cretan. A fost cîntatâ mai ales de Ovidiu. Mai albe uneori decît Taigetul. La miazanoapte de Eurot. Oamenii din Creta îsi puneau la sarbatori si jocuri. la Hagia-Triada si-n alte parti. vietuiau în cîrduri lebede gratioase.care s-ar fi nascut sub niste blesteme divine. în schimb. la Festos. In arta.ce se afla acum în muzeul din Luvru. Asa este palatul descoperit la Cnosos. întruchipînd un taur. cît mai sus. zugravit în zeci de culori. dar cu cap de animal.101 chiar în insula Samos. înfatisînd o fiinta cu trup omenesc. 8. nebiruita. în timpul iernii. aflate sub lava din Pompei. îl vedem pe Dedal faurind aripi pentru el si Icar. Probabil ca astfel s-a creat legenda despre un mare taur din regatul lui Minos adica un Minotaur . sa aiba înfatisarea soarelui adorat. mai cu seama. Dar. albe. 7. Cînd s-a distrus regatul stravechilor cretani. In Creta se mai afla si astazi multe urme ce amintesc de legendarul Minos...un amulet probabil . stiau ca acest rege-o dispretuia pe Afrodita. pe frunte. cununi de gheata orbitoare.. Nu-i aducea pe altar jertfe.. legenda lui Icar a fost des ilustrata. care prezinta oameni cu capete de taur.si.. Sotia lui se numea Leda K Pe tarmurile rîului Eurot cresteau mirti înfloriti si salcii cu ramuri lungi.. Iar în plastica moderna se afla o opera celebra a sculptorului francez Rodin. muntele care se-nalta în zare si-avea pe fruntea lui semeata. în zborul sau spre libertate. Drama caderii lui Icar o gasim înfatisata în picturi murale nespus de expresive. Mai sînt si alte ruine.. pe valea rîului Eurot.legenda care a fost apoi înflorita în cîntecele aezilor CASTOR sl POLUX ÎN ŢARA MlNDRĂ A LACONIEI. în palatul din Cnosos . de a se ridica.. Taurul se pare ca era un simbol al soarelui pe vremuri . cîte o masca.cum e la egipteni taurul care poarta un astru între coarne. era cetatea ce se numea Lacedemonia sau Sparta. pe de o parte lipsei sale de experienta în îndepartatul trecut istoric. daca Tindar era vrednic. într-un splendid basorelief din secolul al doilea înaintea erei noastre. s-au gasit multe statuete si vase dintr-acestea. Mai sînt si multe vase în culori minunate. Nu cunosteau nici ei prea multe. urcusul omului spre cele mai înalte culmi. Asa se gaseste o statueta arhaica de bronz . despre care s-a spus ca e tronul lui Minos. care doresc sa împiedice progresul. Afrodita a hotarît sa-l . nu se refera chiar la acest palat. Icar pare a fi simbolul dorintei omului de a se depasi pe sine. desigur mult transformata de-a lungul veacurilor. aezii nu stiau sa spuna. .

poate asemeni lui Heracle. Iar Castor si cu Clitemnestra lui Tindar îi erau copii 2. si ei s-au luat îndata-n brate.ca pasarile . . Zvîrlindu-si valul sub un mirt. cîntau aezii. Eliberarea Elenei din Atena în acest fel au vazut lumea cei doi baieti : Castor si Polux. cînd prin frunzisul din platani îsi cînta vîntul melodia. Leda -.. pe Polux. cu ciocul rosu ca margeanul si ochi de flacari. Zeus ar fi vroit . si Leda a adus pe lume în timpul cuvenit . a rîs cu hohot olimpianul. Pasarea alba se preface ca-i este frica si s-azvîrle în bratele reginei Leda. frumoasa Leda. Regina. în lebada cu pene albe . si-au început sa gîngureasca si sa se joace împreuna. lebada maiastra. Zeus se preface în lebada Iar Zeus s-a prefacut.Tu ai sa iei înfatisarea de vultur care urmareste. Sa ma gonesti în asa chip. bucurîndu-se ca se gasea la sinul ei.si a chemat-o pe Afrodita : . cînd rîul pare tot poleit cu aur. cu ciocul umezit de sînge. a-ndreptat lebada. si s-a schimbat pe loc în vultur. la ceasul cînd se scalda-n rîu. venise singura la rîu. s-au ivit Castor si o copila. sa-i daruiasca ocrotire. în timp ce vulturul se-ntoarce în slavile îndepartate si-si ia din nou înfatisarea obisnuita de zeita. si lebada am sa fiu eu !. o-mbratiseaza pe regina. Gîndea sa-l faca un erou.doua oua. o biata lebada prin aer.. regina Spartei sa se scalde. Deodata vede prin vazduhuri venind o lebada spre ea. ce-a început sa-l izgoneasca pe Zeus. Insa. Lebada se parea ca-i cere sotiei regelui s-o scape de vulturul urmaritor.uimita de albeata acestei pasari maiestuoase. încît s-ajung pe lînga Leda. Fuge pe tarm si-ntinde mîinile spre ea. regele din Sparta. din cellalt. Clitemnestra. Cum ? Atîtîndu-l pe însusi Zeus la dragoste nelegiuita fata de soata regelui. pe Zeus. Sotia regelui spartan mîngîia lebada cu gîndul ca va sa-i potoleasca spaima. Polux si sora lui.. cu ciocul rosu ca margeanul si ochii scînteind ca jarul .sare din rîu.. în urma lebedei. care se preschimbase-n vultur. Iar Zeus.se pare .o lebada stralucitoare.. chiar înspre rîul unde venea. Dintr-un ou s-au ivit atuncea Polux si sora lui Elena . i-a dat raspunsul Afrodita. ca întotdeauna.de-o frumusete fara seaman . zeita. -Gonindu-l prin vazduh. seara de seara. ce-i graiau cu o privire rugatoare . 103 Era catre amurg.pedepseasca pe Tindar. erau odraslele lui Zeus.. iar. slavite Zeus. si sa si-l creasca dupa voie. iar pe Taiget rasare luna cu fermecata ei faclie.Am înteles.sa-si ia pe fiul sau. Elena. un vultur zbura cu aripile-ntinse. se afundase-n apa rece. vazîndu-i pe baieti jucîndu-se doar .

însotiti doar de cîtiva prieteni. cei doi flacai si-au spus ca-i datoria lor sa plece si sa-i rapuna pe tîlhari. c-a fost furata de Tezeu. Cînd o gasesc .. Aveau cam treisprezece ani. cit nici nu se vedea cu ochii. ca rîndunica în vazduhuri. Vroia s-ajute pe un prieten. pazita de printesa Etra. la Hades. sa scape oamenii de rele. care domnea peste lapiti.împreuna. Din fericire pentru ei. plini dentelepciuhe. într-un tinut îndepartat 3. unde se adunau adesea. Fara a sta în cumpana. de moarte. sub aspra priveghere. sa si-o rapeasca din Infern pe blinda Cora-Persefona. venise si rapise fata. Crescusera acum feciorii destul de mari. de cum facuse nunta. urmati de ostile-spartane. fara teama. sa stea de vorba. 104 Au mai deprins si mestesugul de-a naviga pe mari. voinicii-ncaleca pe cai.. Dar cruta. regele Atenei. de urgii. De pe atunci se auzise în lumea-ntreaga despre ea. departe. pe cînd dansa la o serbare . dupa cum se povesteste. jafuri. dioscurii. cu oastea lor în Atica. Ba. plecase în Infern. apoi o luase de nevasta . Hermes i-a învatat sa lupte cu iscusinta. cu plute si in corabii înzestrate cu pînze si cu vîsle bune. cutreierau în vremurile-acelea niste pirati pe marea larga. fugea mai bine si calarea ca o naluca . mama eroului Tezeu. Tezeu. I-au nimicit pîna la unul. iar carul lui zbura pe tarmuri. s-a razgîndit sa-i mai desparta.ce bucurie !. Cuceresc sate si orase si-Atena cea cu temple multe. ca sa dea lupta cu Tezeu si sa-si elibereze sora. Aici. în schimb. ca sa se-ntoarca la vatra parinteasca-n Sparta. ardeau orasele pe tarmuri. Castor si Polux izbutesc sa afle locul unde sta închisa sora lor. filozofii Catînd dupa aceea bine. Castor. A poruncit zeului Her-mes sa-i ia pe unul si pe cellalt. jefuiau pe negutatori si-i ucideau fara crutare. una din cele doua fete. Elena. cu . care bîntuiau apele din arhipelag. Nici nu o cunosteau destul. sa-i duca înspre miazanoapte. în timp ce el era-n Infern. si se pornesc catre Atena. Mai ales ca se zvonise despre Elena. Nu mai puteau pluti corabii. s-au îmbarcat pe o trirema si s-au luptat cu toti tîlharii piratii. intra si fratii. Iar Tezeu. Zdrobesc armata ateniana. Fata era de-o gingasie cum înca nu se mai vazuse. Aezii povesteau ca Polux lupta neîntrecut cu pumnii si arunca greutati. si-atunci. gradinile lui Academos 5.

din Colhida. cu voie buna. si auzind.. Furtuna a-ncetat pe data. ar fi raspuns atunci c-un tunet. mama lui Tezeu. si iarasi valul o salta pîna la bolta înnegrita. Deodata s-a stîrnit furtuna. ca sclava Spartei. care ne poarta spre tara unde se gaseste lîna de aur mult dorita ?. Iason6. ducînd cu ei. numita Argo.. La-ntoarcere au fost primiti cu ospete si veselie si sarbatori stralucitoare. de ce opresti acuma drumul corabiei. sau o izbea de stînci cumplite. precum cîntau aezii. cel ce ne-ai rapit de-acasa si l-ai trimis pe zeul Hermes sa ne învete mestesugul cel viforos al armelor si navigatia pe mari. Gropi mari de apa se cascau. Zadarnic se trudeau eroii. si-atunci. Furtuna se dezlantuia tot mai avana si mai crunta. Pe urma fratii dioscuri au plecat cu argonautii. si doua flacari aurite au lunecat peste catarg. S-au prefacut în doua stele.. Heracle si multi altii. si-au savîrsit ispravi de seama ce i-au facut nepieritori. parea o fiara îndîrjita.. Marea. Zeus. Castor si Polux n-au stat pe gînduri nici o clipa. plutea pe mari de multa vreme. caci ei crescusera departe. în Macedonia muntoasa. cu trosnituri de lemnarie. De ce. purtata de un vînt prielnic. Au petrecut ce-au petrecut si s-a curmat de la o vreme si bucuria revederii... Corabia cadea în ele. stapînul din cer : . însotindu-i pe ceilalti. . gîndind sa îmblînzeasca zeii.. cu trasnete-nfricosatoare.ne raspunde ?.toate ca le era sora . într-o regiune rau pustiita de-un mistret.. au luat parte la vînatoare. Corabia. Zadarnic încerca sa cînte Orfeu ' din lira lui divina. Cine e vrednic n-o sa sada mereu la danturi si la mese. Era pe lînga Tracia. care urla plina de ura si era gata sa-i înghita.. sa dobîndeasca. Castor si Polux au chemat pe Zeus. S-au gatit repede de drum si. Daca ar fi sa dam crezare poemelor din alte vremi.. cu coltii ei de spuma.. Unii-si aveau drumul prin Sparta si povesteau despre mistret si lupta ce se pregatea... sa tina vîslele în mîini. ce-au luminat pe dioscuri. Se-ntorc deci toti.. 105 Spre oite ispravi Tocmai se pregatea-n Elada .. în Sparta. în timp ce fratii dioscuri vroiau sa sprijine catargul. pe Etra. lîna berbecului de aur. care vroia sa fie vestit si prin feciorii sai... Nu mai era nici o nadejde. ce se frînsese între stînci.la Calidon. pe cînd Elena ramasese lînga parintii sai. o tata .. ce atîrna deasupra marii. E însetat sa savîrseasca fapte de glorie si cinste !. Vitejii se porneau acolo.Tu. o vînatoare renumita.

. un rege neospitalier. feciorul lui Poseidon. îi ucideau pe corabieri si scufundau vasele-n apa. Pe data înceta furtuna si se zareau aceleasi flacari. alta Feba. Sagetile i-au nimerit pe toti flacaii. Eros. Mama lor. Regele-a cam îmbatrînit si n-avem sprijin la nevoie. Dar altii spun ca pricina ar fi iscat-o. într-o zi. Castor si Polux s-au întors la casa parinteasca-n Sparta. Pe cai salbatici. C-ar fi trait atunci. si vom avea un trai tihnit. Fratii au rîs : . sa-i salveze.. mama. feciorii mei.. s-a întîmplat ca dioscurii sa se certe cu niste veri. pe tarmuri. în acest timp. pe care îl chema Amicos. drept în piept..care era cu Tindar frate.Cu totii s-au mirat nespus de o asemenea minune si. frumos.Prea bine. sa împartiti pamîntul între voi. pe lume. de cîte ori erau furtuni. Acesti uriasi nu-i ospeteau 106 pe-aceia ce-si cautau. ce purta numele de Talos. Leda. Verii erau Linceu si Idas. dioscurii au navalit ca o furtuna. sa le ceara pe fetele lui Leucip. odraslele lui Afareu . De-aceea fratii dioscuri i-au nimicit.. Cearta cu fiii lui Afareu Parea ca totul se asterne senin. facînd dreptate. dup-atîtea lupte.. un adapost si-un pic de hrana. Unii pretind ca toata cearta s-ar fi pornit pentru ca verii i-ar fi-nselat pe dioscuri cu niste boi dintr-o cireada adusa din Ar-cadia. de fapt. Linceu si Idas. Iara regina le-a grait. Una Hilera . în putina vreme. fiicele regelui Leucip. Ca sa n-apuce însa verii. flacaii Ledei s-au gîndit ca trebuie sa le rapeasca. .-a pus în arc patru sageti muiate-n fiere si le-a dat drumul în vazduh. corabierii. Sa va-nsurati. Iar micul Eros. cu piept de foc si de arama. în viata lor. tatal Tindar si Clitem-nestra si Elena i-au primit plini de bucurie. rugau pe zei si dioscuri sa le dea sprijin. le-au smuls pe cele doua fete dintr-o gradina unde ele culegeau flori. îmbratisîndu-i cu mîndrie : . ce parca lunecau din cer 8. Numai ca. Tuspatru veri au îndragit acele fete-ncîntatoare pe care le avea Leucip.. si ei nu-ngaduiau pe nimeni ca sa-i însele cu ceva.. în sfîrsit. de atun-cea. doua fecioare-ncîntatoare.. Altul.. Sa-l stapîniti cu brat vînjos..Bine ca v-ati întors acasa. un monstru de la Creta. vrînd sa se joace. Ne vom cauta niste sotii. Unul. Tot în acea calatorie Castor si Polux s-au luptat cu doi uriasi..

dintr-o data. Numai panasele. .Vin de le ia ! raspunde Castor.Atunci sa ne-ncercam puterea. si care-o fi învingator sa aiba parte de sotii. El l-a chemat grabnic pe Idas si-au pornit dupa dioscuri.. care vesteau primejdia ce s-apropia9. Dusmanii se opresc o clipa..si dioscurii au pornit cu caii în galop.. ei se reped unul spre cellalt. prin munti.. Dar sulitele se sfarîma în scuturile de arama si în armurile de fier. amîndoi. ... în timp ce fetele-i privesc înmarmurite.. de buna seama. Cu sulite scînteietoare. 107 El se luptase si cu zeul Febus-Apolo. Ochii lor sînt înflacarati. pentru-o fata.Ne învoim. pe coifuri. cu ochiul sau patrunzator. Iar Idas. Linceu si Idas se ivesc. se avînta iarasi ca doi vultani înfometati. Cu-rînd o sa muscati pamîntul. erau si niste nori. raspund în hohot gemenii. calari.. cu furie. Se povesteste ca Linceu era-nzestrat cu o privire ce strabatea pîna departe. în f. cu el. Castor cu varul sau Linceu.iata-i !. ducînd. prin paduri. Taind prin muntele Taigetul. nu flacai. sub adierea vîntului dinspre miazaziua. muntele lacedemonian. în lupta dreapta. cu glas întarîtat. Luptam cu rîndul cîte doi. pe fetele ce le-ndrageau. cuprind si sabiile-n mîini. Pareau ca-s stane.siretul Eros tinea frîiele cailor. în înalt. si-l biruise la sfîrsit. Cei dintii se ciocnesc. se clatinau. si . fara glas. avea o-asemenea putere ca nici un muritor din lume n-ar fi-ndraznit sa se masoare. Pe cîmp ardea soarele viu si.. Ceilalti sa piara ! Va-nvoiti ? . prin case. totusi. cumva. Linceu. . si. Polux îsi împarte nemurirea cu fratele sau Castor Lupta a fost îngrozitoare. frate cu Linceu." .Dati-ne fetele ! le striga Linceu. la piepturile lor barbate.ata gemenilor.. . catîndu-se adine în ochi. ce strajuia Taigetul. i-a si vazut pe cei doi frati gonind cu fetele în brate.

Hermes. cu un fulger din vazduh. si ai dreptul sa vietuiesti cu fratii tai : Atena. 108 Castor se stinge-acum pe-ncetul.. sfîrsit. fratia care ne-a legat îmi e mai draga decît slava ce as avea-o în Olimp. Dar Zeus curma batalia si. Idas atuncea se repede. împreuna.de nu vrei . din an. la Hades.. si nu-i nimic mai sfînt. care ti-e în acelasi timp prietenul cel mai devotat. Polux sare atunci degraba sa-si sprijine iubitul frate.. Aici ei au capatat dreptul sa . pe Castor cel lovit de moarte si sa-l doboare pe Linceu. Miscat de-asemenea credinta.Nu-mi pare rau ca parasesc acest pamînt.încuviinteaza sa plec alaturea de el spre negrele genuni. Ori amîndoi nemuritori. vrea sa-l razbune pe Linceu. ca si-nainte. arde pe Idas si Linceu. Polux. si o azvîrle cu putere în pieptul agerului Castor. o. pîna ce Castor. deci. Auzind vorbele acestea. împunge pe Linceu în pîntec . mai nobil. a tatalui lor.Tata. abia-n-gropat. Cum a sunat porunca asta. si-acesta cade. de prietenia ce-i lega pe dioscuri unul de altul. pe groapa fara de coloana. în Olimpul luminos. si dioscurii sa ramîna.. fara sa-m-batrînesti vreodata. Afareu. mai dibaci..Lupta dureaza ceasuri multe. si îi preface în cenusa. laolalta... deci lui Castor viata sau . Dar Castor e fiul lui Tindar si-i muritor ca tatal sau. Castor s-a ridicat din morti.Desi n-avem acelasi tata. din Olimp.. un sarman fiu de pamîntean ? . ce le lasase peste Castor. Zeus i-a raspuns : . Zeus a dat porunca mortii sa-si strînga aripile negre. si disperat striga spre Zeus : . ca sa traiasca din nou Castor. si Polux cade în genunchi. Însfaca iute o coloana de marmura.. Pieptul lui e aproape rece..Tu esti nemuritor. Vreau sa traim. si-nca-lecînd pe cai cu aripi. ori împreuna în Infern. Apolo. o jumatate sa si-o petreaca în Olimp. sau sa murim alaturea. Artemis si ceilalti. Polux. Vrei sa-ti pierzi oare nemurirea.. Iara cealalta jumatate sa se coboare în Infern. Saruta fata-ngalbenita.. Ochii sticlosi privesc spre cer. în coaste. Dar inima mi-e-ndurerata ca ma despart de tine. jos. tata. cei doi frati gemeni s-au urcat pîna-n palatele ceresti. Da-i.. a raspuns Polux catre Zeus. Castor nu sta nici el degeaba si îl tinteste cu-o sageata pe Idas cel voinic. sopteste-ncet : .. sus. tu stii ca fara Castor viata mea n-are nici un rost. decît o dragoste de frate. de pe rnormîntul tatalui lor. însa.

Tot la Roma.ocroteasca totdeauna nepretuita prietenie între popoare si-ntre oameni10. Penelul marelui Leonardo da Vinci a ilustrat cu mestesug sensul stravechilor credinte ale elinilor. Ei se întrebau de ce vin oare. O alta statua de seama mai este la Venetia. Lele. pentru ca stiinta medicinei era înca la începuturi. (Se stie foarte bine ca si Heracle. Ei sînt cunoscuti în povestiri si poeme. Iar în pictura e faimoasa pînzâ lucrata de Corregio. se înalta zidurile Spartei. Adeseori ei sînt calari. împodobite cu marmure. avînd în mîini sulite lungi. Sparta ar fi nascut pe Amicle . S-a aratat într-o legenda anterioara cum Tezeu. zîmbind discret si parca trist. In departare. nepatati. regele tesalian.) 3. în partea de miazanoapte a Greciei. Urmasul lui. vîrsta de cincizeci de ani.. doi sau mai multi ? Ce poate sa însemne acest lucru? si. Poetii spuneau ca la aceasta data Tezeu era în. 4.si care era stramosul direct lui Tindar. uneori. . La rîn-dul ei. Iar muntelui învecinat i se mai spunea Taigetul. a fost sculptata si pictata de artisti în nenumarate rinduri.tin-darizi. Toti cata spre mama lor care-i priveste înduiosata. nu numai ca fii ai lui Tindar. al carui nume nu-l cunoastem. ca s-o însele pe soata regelui din Sparta. feciorul regelui Amfitrion. sotul reginei Leda. însotit de Piritou.întemeietorul celuilalt oras important al Laconiei : Amicleea . sculptata de un artist antic. se mai gaseste si o copie dupa tabloul lui Leonardo da Vinci : pe malul rîului Eurot. în vîrsta numai de 13 ani. mama celor doi eroi : Castor si Polux. în muzeul SanMarco. ei îsi explicau aceasta taina numai printr-o interventie divina. Ea 109 a dat numele orasului cel mai important din Laconia. pe lume. sub mirtii înfloriti. adica însasi prietenia.asemeni unor puisori. Eurot Ha lui Eurot or fi fost Sparta. Sparta s-a casatorit cu Lacedemon. în care Zeus se transformase. pe cai ca spuma. întotdeauna-i cîte-o stea 13. Iara pe crestetele lor. iara pe cap coifuri rotunde 12. legenda. în loc de un copil. sotul legiuit al Ledei . în care ei sînt daltuiti ca doi flacai cu trupuri goale. Se gaseste astfel la Roma o splendida marmura. fiul lui Zeus si al nimfei Taigeta. din care tocmai se ivesc perechile de copilasi . Se spune ca în copilarie cei doi eroi ar fi trait o vreme pe tarîmurile-Macedoniei. o rapit-o pe frumoasa Elena. Considerau ca dintre gemeni unul este poate copil de zeu. Pe o pajiste smaltata de flori se vad cele doua oua. se afla Leda cu lebada alaturi. Legenda despre Leda si lebada. aflata la Berlin. avea un frate geaman. ca sa-i scuteasca sa se coboare si-n Infern. care era feciorul lui Zeus. pe un deal înalt. mai tîrziu. 2. Scena se petrece în amurg. Sparta se mai cheama si Lacedemonia. Regii Spartei se mîndreau mult cu aceasta genealogie si mai ales cu faptul ca aveau stramosi pe cei doi vestiti eroi gemeni. Zeus i-a preschimbat în astrill. din templul zeitei Artemis. Cinstind pe Castor si pe Polux. elinii le-au cladit altare si temple mari.ei si ca aioscuri feciori ai lui Zeus (dios). . Iar.

dat celei mai înalte institutii de stiinta si cultura. In gradinile învatatului Academos a întemeiat filozoful Platon celebra lui Academie.. 5. Despre Orfeu se va povesti în legenda "Orfeu si Euridice". In fiecare an. Navigatorii din vechime mu puteau întelege acest fenomen. stiinta nu descoperise înca electricitatea.Mai tîrziu. Acestea sînt . aflata in galeriile de arta din Miinchen. Despre lason se va povesti în legenda calatoriilor pe corabia Argo.numai ultimele descarcari electrice. elinii au cladit un faimos templu. 13. De aici vine numele cunoscut pîna astazi. Este vorba de constelatia cunoscuta sub numele de "Gemenii". fiul soarelui. Barbatii jurau pe Polux. ""închinat dioscurilor. si in Si-0 cilia si la Roma. Cultul dioscurilor s-a raspîndit în toate coloniile grecesti. totusi. Veneau atunci solii de cîntareti. . Tot atunci Poseidon le-a daruit si el dioscurilor dreptul de a comanda vînturilor si valurilor marii. 9. Soarele arde C -pe clmpie si. Scena este sculptata de un mester necunoscut pe un sarcofag ce se gaseste la Florenta. care ' apare pe bolta în luna mai. (Templul a fost mai tîrziu refacut de romani. 7. în timp ce micul zeu Eros tine frîul calului. Cînd se sfirsesc furtunile. catre îndepartatul tinut al regelui Eete. x. Se vad dioscurii rapind fetele. în anotimpul parfumat cînd înfloresc migdalii. se organizau niste sarbatori stralucitoare.12. Rapirea celor doua fete este zugravita pe unele vase. 10. în înalt. ni ' 11. . Coifurile lor rotunde evoca ouale din care se nascusera cei doi flacai. 8. care l-au rugat pe Zeus în timpul unei furtuni sa-i ajute. iar femeile pe Castor. Frumoasa este însa si opera creata pe aceasta tema de marele pictor Rubens. si ei si-l explicau nascocind legenda despre Castor si Polux.în Sicilia. pe care se vor urca. partea cea mai înalta o corabiei. în imperiul roman împricinatii trebuiau chiar sa-si faca IJ juramîntul în tribunale pe Castor si Polux. j 6. .) în acest templu. se vad norii prevestitori de rele. frumoasa Elena se va marita cu regele Menelau si din pricina ei se va isca razboiul troian. de a ocroti pe navigatori în timpul jurtunilor si a-i putea scapa de moarte. în localitatea Agrigente.cura 110 u se întelege . pe mare se vad adesea niste fîsii luminoase în jurul catargului.

si arde cîntecul slavind frumusetea. Iar lancea ascutita si spada cu taisuri. Pe chinga scutului îsi tese pînza paianjenul. pe nume Hiponou. s-au înclestat în lupta si s-au izbit cu pumnii. în flacara de aur pe altare de murmura s. cu al victimei sale . A amutit trompeta de arama. iubita de multimi. au rasunat cîndva si niste versuri ca acestea. care e înfatisat templul lui Castor si al lui Polux. S-a spalat cu uleiuri. nu mai putin Corintull avea vitejii sai. de purificare.. în orasul Corint. Serbari senine înfloresc pe uliti. Numai ca nenorocul nu-ti cata frumusetea cînd e sa te loveasca.P. poetul grec din sec. a fost supranumit. Nimic din gene nu alunga somnul chemat samprospateze inima. rostite de Bakchi. voinicul Hiponou era de-o frumusete care-i uimea pe toti. ca sa-i faca mai iuti 5. împlinind baiatul cam cincisprezece ani. Pentru purificare. el a pornit departe. 1959. BELEROFON DACĂ ÎN CRETA. ARGOS SAU SPARTA SAU ATENA au fost eroi vestiti. înalt. A ramas nemiscat si fara de suflare. Hiponou. în orasul Tirint.e.cum suna datina. în templul lui Castor t si Polux. astfel. Tatal lui Hiponou .aprinde pentru zei carnea cornutelor si-a mieilor lînosi.lyde. Junetea cugeta la lupte . era bogat in cai. Preotii au . spre tara Argolidei." Traditia aceasta. asezat pe un istm si-adapostit de-un munt?. tînarul din Corint. prapastios 2. se zice c-a avut o cearta cu un tînar. Dornic sa-si spele crima. se mai pastreaza. ansamblul românesc a dobîndit premiul cel mare al pacii si al prieteniei.amarnic macinate de rugina. 111 . ce se chema Beler. trufasul rege Glauc. tînarul fiu de rege a trebuit sa-si schimbe numele ce-l purta. Belerofon. si aici.aantaiori si poeti. belsug de arta guresa si dulce.. din volumul "Lirica Universala". intitulate : "Lauda pacii" : "Marete lucruri naste pacea : flori. pe. la Agrigente.L. ca sa-si arate maiestria sub semnul dragii prietenii. în sanctuarul lui Zeus. prin dant ti cîntec popular. Oa-Imenii au rîwnit mereu întelegerea si pacea.n. de-atunci. S. La fel ca si Tezeu. doua. Deci. lui Lucian Blaga. cîrmuit peacel timp de-un rege numit Pret. al Vlea î. sînt în trad.A. Poetii spun ca el se-asemana c-un zeu. si. Iar caii si-i hranea cu fiinte omenesti. si cum era din fire cam aprig la mînie. atît la înfatisare. vazu lumina zilei fiul regelui Glauc 3. Hergheliile lui cutreierau tot istmul. Aici Belerofon a-ndeplinit ritualul sfînt.pe moale tarna în arena si viseaza doar la fluier si la hore. prieten cu tatal sau. facuta fara voie. Cu ani în urma. si a luat medalia de aur. cît si la grai si port. Tînarul corintian s-a prabusit în tarna cu tîmpla sfarîmata.

si încordîndu-si arcul. zeul iubirii. Sclavii stateau plecati pe ramele de lemn.l-a conjurat pe tînar sa-l ucida pe Pret..ca alta data Fe-dra.. Astazi. Ea îsi uitase sotul . am înteles ca esti acel pe care biata de mine-l asteptam.g plita de-un artist iscusit. Tu-mi esti mai drag ca viata. Sfîrsindu-se ritualul. pe urma. Apoi. catînd Anteea la fiul lui Glauc. pe care l-am visat. pîna-n ceasul plecarii. si-Anteea . . s-a mîniat nespus ascultînd îmbierea reginei din Tirint. Iar-fruntea sa e lata si sub ea stralucesc doi ochi. i-a glasuit regina. vroia sa se razbune.si se înflacarase pentru Belerofon. cu frînghii.. Eros. Ritualul. Dar.înnebunita de dragostea pe care i-o insuflase Eros . au pus pe el vesminte din lîna de oi albe si l-au stropit cu vin si apa. el i-a rostit asa : . Anteea izbutise sa-l sileasca pe tînar ca sa mai întîrzie la dînsii. si sa le fie » oaspe în palatul regal. sa-i ia în sta-pînire orasul lui si tronul. plin de gelozie..Tare-s nefericita lînga sotul meu Pret. ce se chema Anteea. Prin vorbele viclene pe care le rostise. în care urma sa plece el. cerea unei femei de rang înalt si nobil sa stea cît mai eparte de cel ce ispasea. n-a putut sta-mpotriva preacaldei rugaminti. cînd nu eram regina. cu lacrimi în priviri. ce-i tintesc inima. nevasta lui Tezeu . A luat cu el merinde în sacii largi de piele si apa în burdufuri. "Vîntul sufîa prielnic. si-a vrut sa-si ia adio de la regele tarii si de la soata sa. pentru ca-l întrecea cu mult în frumusete si. dupa datini. îl dusmanea de moarte pe printul din Corint. trasese o sageata cu vîrf 1 înveninat în inima reginei. Corabia. Ea nu putea sa stie ca n-avea nici o vina. în timp ce tot palatul clocotea la ospat. si inima reginei se zbate tare. 113 Anteea nu-l vazuse pîna atunci pe tînar. S-a-nvesmîntat cu-o haina scurta si cenusie. care era un tînar cinstit si curajos. si umerii sai largi si mijlocul subtire îi dau onfatisare de statua cio. frumosul fiu de rege s-a pregatit sa plece înapoi spre Corint. precum e pasarica închisa-n colivie. pe catarg. cînd te-am vazut. se legana la tarm. Eros. sa faca nunta-n voie. cu toate ca era pregatit sa urce pe trirema. si i-a fagaduit sa-ntîrzie trei zile în orasul lui Pret. în Tirint. la lasatul serii. tare. cu pompa mare. cum se cerea la drum . fiindca îl îndragise 1 pe fiul lui Glauc.. regina a venit lînga Belerofon. prea crudul Eros.dantat în jurul lui cu suliti si scuturi de arama. în clipa despartirii. în mintea mea de fata.. deopotriva. El este drept si-nalt ca bradul din padure. însa Belerofon. si amîndoi. se simte strabatuta de un fior ciudat. Smulgîndu-se cu sila din bratele ei albe. Anteea îl învinuieste pe nedrept Acum. ca doua stele. si altii asteptau doar semnul sa întinda pînzele cele albe. ce-si cauta libertatea si îsi izbeste fruntea de gratiile tari. Belerofon.

si-nvinuirea adusa de Anteea era atît de grea.. Mi-e scîrba si urasc asemenea femei. încît. nu pot sa mai traiesc.Desi nu-i înca ziua.. cumva. pentru a-l pedepsi. sa ma urc pe trirema si sa parasesc tara unde regina însasi are-un pumnal în mîna. sa nu-i citeasca slova. parintele Anteei . Aezii povesteau în versurile lor cum regina Anteea. i-a spus regele Pret. S-a dus iute la rege si a-nceput sa tipe si sa se vaicareasca. precum esti tu. prin anumite semne regelui Liciei sil scurteze de zile pe fiul lui Glauc. Prinsa atunci de spaima ca el o sa arate regalului sau sot cri-ma-nfricosatoare pe care o urzise.Iti cer acest serviciu. l-a învinovatit pe tînarul lor oaspe ca el îi propusese înjositoarea fapta.114 .. pluti spre Licia. Pret a ales o cale ceva mai ocolita. ajungînd flacaul în Licia departata. vrînd sa-si rapuna sotul. Legea casatoriei aici e pînga-rita si nu mai stau un ceas.. ca el tesuse planul de a-i rapune viata regalei sale gazde. îmi voi lua zilele.. Regele Pret îl trimite la moarte Atunci regele Pret se apuca sa scrie pe-o tablita cerata ravapul spre lobate în ravas îi cerea. cînd te-ai purificat de crima savîrsita în tara ta natala. zvîrlindu-ma în mare. era un om blajin si nu vroia sa calce legile ospetiei. II ascunse la piept! ca sa-l pastreze bine Se urca pe trirema bucuros de vîntul care sufla din nord. A poruncit sa vina la el Belerofon si i-a cerut sa plece în tara Liciei6. si pentru prietesugul ce-l am cu tatal tau si pentru ospetia care ti-am oferit-o. unde domnea lobate. . de nu-i dai moartea acestui oaspete atît de ticalos. Dar Pret.. . vreme d«j noua zile. tînarul corintian nu putea sa raspunda decît ca se-nvoieste.Atît sînt de jignita. pare c-a zis Anteea catre regele Pret. Belerofon Acesta lua ravasul. a fost bine primit regele lobate. Anteea a fugit. mintind fara rusine. Dorind sa-mpace legea veche-a ospetiei. încît trebuia data osînda cea mai aspra. Sîngele-a noua tauri a curs îmbelsugat. regele tarii. La astfel de cuvinte. 8 115 si. Anteea. în care-i era scrisa osînda lui la moarte.sa-i duca un ravas.. Ce-i drept. Apoi lipi tablitei oscdu deasupra si o pecetlui. si-abia-n a zecea zi lobate l-a-ntref bat pe fiul lui Glauc sa-i spuna : cine este si de ce a venit ? . tragîndu-se de par. cu datoria lui de-a-si razbuna sotia. ma duc sa-mi adun sclavii. cît a durat ospatul ..

dupa ce dantuiau pe verzile coline de-aici. Pegas se . a rasunat raspunsul. si singur vei afla. ca un fecior de zeu. stapînul din Tirint.? scapînd pe bietii oameni ai Liciei de groaza. odrasla olimpiana. fie-n Beotia. Asa..! fiara secera mii de vieti si pustia pamîntul ? si-a primit bucuros sa se lupte cu fiara si sa o nimiceasca. sa-l rapuna totusi cum îi cereau si Pret. rapusa de Perseu. pe culmea Helicon. Prinderea calului înaripat Pegas Calul acesta. ca sa-l-afle pe Pegas. care-i alta fiica a viperei Ehidna si a gigantului Tifon. Pe unde trecea ea ni» ramînea nimica. Iar Himera aceasta avea corpul de capra. unde era-ngrijit de cele noua muze. sorbind apa rece de la acest izvor. cum te arati a fi. care-l oprea sa ia zilele unui oaspe. mai zbura si pe Acrocorint. Pirene. lînga orasul unde Belerofon vazuse întîi lumina zilei. Atîta doar ca Pegas. uneori. si poate tot de-aceea plecau la Hipocrene poetii din Elada si.Eu sînt Belerofon. voinicul. în preajma lui Apolo.! Belerofon. izvoarele secate si oamenii rapusi.. cu parul alb ca neaua. Pegas.' tele cel înalt de la marginea marii.îti cer.! un grumaz de leoaica si doua capete. vijeliosul Pegas facuse sa tîsneasca un izvor : Hipocrene 8. Aezii povesteau si cum s-a-ntors eroul în istmul de Corint. din Helicon. îti dau însa tablita. feciorul lui Poseidon . Iobate-a faurit la rîndul sau un plan7. Dar oricîta silinta si-a dat Belerofon. pe Helicon. mun-. si-ti aduc un ravas de la regele Pret.cel care izvorîse din gîtul retezat al hidoasei Meduze. cu-o coada de balaur. lovind cu copita în stînci. al artei inspirate de cele noua muze. Ce scrie înlauntru nu stiuj caci n-am citit. sincalecînd pe el sa porneasca la lupta0. De simtea o miscare ca fulgul de usoara. se socoteau patrunsi de harul poeziei. sa te lupti cu Himera si sa o nimicesti.. daca esti unî viteaz. . i-a povestit ca-n tara haladuieste-n voie monstruoasa Himera. zbura fie-n Focida. stia ca se gaseste în lume calul Pegas. si chemîndu-l pe tînar. preagingasele muze. torente-nvapaiate de foc mistuitor. pe muntele Parnas. Acolo sorbea apa. putea sa spuna nu . i-a spus' lobate. cîndl rasufla. si fiica lui. si feciorul lui Glauc i-a-ncredintat tablita pe care-o adusese] si unde era scris sa i se curme viata. Din boturile ei tîsneau. n-a izbutit sa prinda calul înaripat. Anteea.. La izvorul acesta veneau sa-si spele trupul si sa-se-mprospateze copilele lui Zeus cu voci melo116 dioase. decît pamîntul ars. Belerofon s-a pregatit de lupta. în schimbul ospetiei. S-a gîndit mult lobate . calul înaripat.ce este de facut ? N-ar fi vroit sa calce nici el strabuna lege. si. dintr-un izvor.cînd monstruoasa.

Himera a urlat si a deschis. asemenea lui Zeus. Catînd din înaltimi. chiar lînga asternutul unde dormise el. Pegas. într-o zi. s-a îmblînzit ca mielul10. s-a lasat la izvor calul asteptat. Belerofon s-a-ntors în tara Liciei. nu poti sa stapînesti calul înaripat. cu vîjîit de aripi. la fel ca o leoaica. Pegas e fiul lui. si ce sa vezi ? Pe lespezi. neînfricosat. Sculîndu-se în pripa. Trecuse multa vreme de cînd se tot trudea sa-l prinda cu arcanul de gîtul încordat sau sa-i apuce-n latul de sfoara o copita. daruit de Atena. si.. pe care ti-l doresti. lui Poseidon . si-a asternut culcusul alaturi de altar. Cu el vei stapîni calul înaripat. venind noaptea..îti dau un frîu de aur. S-a rugat de zeita sa-i vina-ntr-ajutor cu sfaturi cît mai bune. I se parea ca este tot prada unui vis. era un frîu de aur. prin vis i s-a ivit zeita-ntelepciunii. si dintre nori. sarind cu sprinteneala.. care era cladit chiar pe Acrocorint. dincolo de nori. caci odrasla lui Tifon era înselatoare. încît simtea dogoarea soarelui calator ca îi mistuie trupul. Dar lupta era grea. 118 Pieirea Himerei Pegas i s-a supus.ridica. ca nu vedea flacaul nimic în fata lui. gata ! . si cînd nici nu gîndeai ragea asurzitor. a cercetat în preajma. deodata. calare pe el. s-a dus la altarul zeitei Atena. Belerofon atunci. si ea i-a glasuit : .. maretului Poseidon. gurile-nflacarate. Belerofon tintea dihania în coaste. pîna-n cer. în valuri. în capetele hîde sau coada ei solzoasa. sau se tîra pe jos cu trupul de balaur. pîna ce ramînea numai uri punct pe bolta. caci luneca-n abisuri. flamînda. I-a sarit în spinare si. în vuiet de aripe. înteleapta. si-a-nceput sa pîndeasca. Parea o data capra. parca fara sfîrsit. mîndre Belerofon. el a vazut Himera. Cam pe la miezul noptii. simtind ca are-n spate un stapîn hotarît. calul înaripat. a adus întîi jertfa un taur. Trezindu-se din vise.i-a si pus frîul. Iar flacari izbucneau. cînd Pegas cobora pîna deasupra marii. Dar adu întîi jertfa un taur din cireada parintelui tau Glauc. sarind din ascunzis mai repede ca vîntul. N-a stat prea multa vreme. Calul s-a repezit îndata catre slava.iâsînd în urma ei pa mîntul pîrjolit. Dar. Insa Belerofon tot nu se da batut. a tras voios de haturi. Ba. . si de se-mpotriveste zeul cutremurelor. ce strabatea în goana regatul lui lobate . si iar urca spre ceruri. Zbura atît de iute. Belerofon a tras spre monstru o sageata. Lupta s-a si pornit. maij mult. ca sa lupti cu Himera. pîna la sfîrsit. si. sus.

lobate l-a pornit. fa-mi cinstea si primeste de soata pe fecioara ce-o vezi în fata ta. Se desfatau o vreme. Dar nu s-a-nspai-mîntat. calare pe Pegas. a cazut la pamînt. primejduin-du-si viata. a nimicit cu totul neamul crud de solimi.. trimitînd o ceata de razboinici :cei mai vînjosi din tara . Tezeu . pe care-o adusese însusi Belerofon. Luau orice avutie si hrana si vesminte si mai ales copile. voinicul i-a cerut regelui învoirea sa plece spre Corint. 119 deasa. luptînd cu-ndrazneala zile nenumarate. mult mai primejdioase ca lupta cu Himera. dupa o lupta crîncena. de vrei.sa-l prinda pe erou într-o padure. dupa moartemi. pe care le duceau cu ei între prapastii. urmînd ca. Dadeau foc la or.ase si jefuiau prin sate. Amazoanele-acestea pusesera la cale s-atace Licia si s-o înece-n sînge.si poate ca Himera l-ar fi rapus pe tînar pîna-n cele din urma. Dar batrînul lobate. lovindu-i cu sageti care nu-si greseau tinta. s-a repezit în munti. si ia grait asa : . zvîrlindu-le în mare. Ei navaleau în vale si paraduiau totul. la fel. . însa Belerofon avea la cingatoare . si iar Belerofon a fost silit sa-nfrunte moartea a patra oara. îti dau si jumatate din toata avutia. i-a zdrobit pe vrajmasi. si în tara pe care-o stapîneau vitezele amazoane. o sora a Anteei. si odrasla lui Tifon. împrastiind în jur duhori otravitoare u.Belerofon. ce se chemau solimi. numita Filonceea. Astfel. si regele lobate a poruncit sa vina copila sa mai mica. pe urma. din muntii Liciei. si ele s-au topit sub potopul de foc ce-l respira Himera. le-a iesit înainte... lobate a urzit o cursa. flacaul i-a azvîrlit. Nici unul dintre ei n-a mai ramas în viata. urma a fi scutit de orice banuiala. în doua. de trei ori.învatat de Atena .trei tepuse de plumb. sa stapînesti tu singur Licia cea bogata. cine biruia moartea. Belerofon îi cere socoteala lui Zeus Regele Liciei si-a dat atuncea seama ca a mers prea departe. Mai luptasera ele cu Heracle. L-a mai trimis sa lupte cu un neam de tîlhari. Iar tara Liciei o-mpart. ce-nspaimîntase lumea. le-a înfrînt si le-a gonit pe toate. dupa ce savîrsise atîtea vitejii. i-a mai cerut sa-ndure înca trei încercari. zburatorul. A cazut ca un fulger în cuibul de tîlhari. si. dar vreun dusman zburînd pe-un cal înaripat nu mai vazusera.. Sagetile curgeau în rîuri din vazduh. tepusele de plumb. si cu îndemînare. Belerofon. urmînd acea scrisoare. Dupa lupta aceasta. Vazînd el ca Himera e tot mai îndîrjita. în lupta. Era un semn ca zeii îl socotesc curat. Dobîndind biruinta si scapîndu-i pe oameni de spaima monstruoasei odrasle a lui Tifon. Plumbul i s-a prelins adînc în maruntaie. Belerofon. Dupa credinta veche. cu calul. în gurile deschise. Sa-l lege în curmeie si-apoi sa-i taie capul. trîntind pe calarete îndata la pamînt. apoi le ucideau izbindu-le de stînci.

cu vîrful de arama. Sa-i ceara socoteala preatrufsului Zeus . a fost la rîndul ei înselata de Zeus. si firul vietii sale a fost taiat curînd. 120 Aezii povesteau ca eroul parea mai frumos decît zeii si mult mai îndraznet. Note 1. Îndata s-a smucit. cu capul sf arîmat si mintea ratacita. Fiica. au coborît asupra-i din nou nenorocirea. Mai ales ca-i placea frumoasa Filonceea. iar pentru fapta asta. Corint si chiar în alte parti. si prefacut în stea 14. în cîinosia lui. a tintit-o cu arcul . 2. cînd omu-i fericit. spre Olimp. Dar auzind Anteea ca el a facut nunta cu sora sa mai mica. în inima pe care i-o-nveninase Eros. cu sulita în mîna. Insa. A trîntit calaretul cu fruntea spre pamînt. In padurea Creneea. Iar Pegas. Belerofon acum putea sa vietuiasca în glorie. Cînd a pierit si calul. Poseidon. s-a învoit sa fie ginere lui lobate. Ares cel zvînturat. mîniata ca s-a-nsotit cu Zeus. si si-a vîrît pumnalul. si-a trimis-o-n Infern. dupa atîtea lupte si-atîtea încercari. zeii.Eroul cojintian. A cazut în Corint. în Licia.î. a venit rostogol. la poalele muntelui . a hotarît sa urce cu Pegas în Olimp. i-a doborît feciorul. Adînc mîhnit eroul de urgia cereasca. savîrsita de Zeus. si-a zburat spre Olimp. si-a poruncit lui Hermes sa se schim-be-n taun cu ciocul ascutit si sa-l muste pe Pegas. nespus de mult iubita de parinti si bunici. fara vointa ei. acela pe care Zeus îl aruncase în Tartar. oamenii l-au cinstit ca pe un semizeu. scînteia prin vazduh. pe calul sau ca neaua. obligîndu-l sa urce. Hermes a ascultat si a muscat cu furie pe fiul lui Poseidon 12. dupa moartea lui. Iar sulita sa lunga. A mai trait putin. Istmul se afla între Marea Egee si Marea Ionica. Mai mult. n-a mai putut sa-ndure rusinea si mîhnirea . cu aripile-n vînt. prea gelosi.de ce-i obijduieste mereu pe pamînteni ? A-ncalecat pe calul înaripat si alb. si-n oras i-au facut statua lui calare. vazîndu-l pe viteaz cum se urca. de durere. si a zburat el singur spre salasul ceresc. ce se chema Isandru. cel destinat lui Pret. a fost silita sa-i nasca si un prunc . Orasul Corint fusese întemeiat de catre regele Sisif. Artemis. Laodomia. marire si respectat de toti. Din copita lui Pegas curgea ziua si noaptea un izvor racoros I. din istmul de Corint. si astfel a ramas acolo-n Licia. Belerofon. din slava. în tinutul pe care-l scapase de vrajmasi. îndîrjit. a fost urcat pe bolta de tatal lui. la nesfirsit. tot ea sa ispaseasca. Dar. Se pare ca si Zeus s-a-nspaimîntat. o stînca pe coastele unui munte. din porunca lui Zeus. i-au ridicat de-atunci un monument de piatra. A cîrmuit o vreme-n Licia linistit.

dealtfel. 3. care alearga cu coame pe spinare. în greceste Pegas însemna.Acrocorint. avînd în jurul fruntii un nimb stralucitor de raze aurii. 10. altii zburatori.ca Perseu si Heracle . El este o întruchipare a marii. Hipocrene s-ar putea tîlcui prin "izvorul calului". Numele Glauc s-ar putea tîlcui prin azuriu . De la aceasta întîmplare a ramas în lume expresia cunoscuta de "scri sorile lui Belerofon". fiul lui Glauc. în timpul furtunilor. Tezeu. Muzele se chemau si ele uneori pegaside. Sensul acestei alegorii era ca. fie. Pe linga aceasta. sub bolta albastra a cerului elin. In felul acesta Hiponou. tinut din Asia de sud-vest.asa cum este apa golfului de Corint. cînd înghitea pe navigatorii ce calatoreau pe subrede am barcatiuni. Soarele ce rasare în zori deasupra marii. ramas cîrmuitor în locul tatalui sau. tot izvor. fiul lui Poseidon si al Meduzei. dupa ce acesta fusese aruncat în Tartar. spre tarm. El este gata sa distruga ce e rau si strica armonia naturii. "Un astfel de cal are si Harap-Alb din cunos. . 7. Imaginea aceasta poetica o gasim si în legendele despre eroi. Pegas. Calul fusese creat de Poseidon. tot ceea ce este monstruos pîna la urma trebuie sa piara de pe scoarta pâmînteasca. bunaoara. Belerofon . de parca ar cadea din slava. cu arcul sau sulita în mîini. Din pricina aceasta îl vedem pe Belerofon înfatisat pe vase si pe monezi antice. Glauc era fiul regelui Sisif. Licia. 12.. mai ales. 9. 8. pentru ca se strîngeau în jurul izvorului pe care-l facuse sa tîsneasca calul Pegas. Prin ele se întelege orice fel de ravase alcatuite chiar împotriva acelora care trebuie sa le duca. Numele de Hiponou înseamna tocmai bogatia tinutului în cai.i cutul basm al lui Ion Creanga. în herghelii. cu chip însîngerat. El era o personificare a valului. Aici era citadela-acropola-Corintului. Nechezatul calului amintea vuietele marii înfuriate. lovind stinca cu copita. Si în folclorul nostru eroii dobîndesc adesea cai înzestrati cu însusiri deosebite. este un fecior al marii care îmbratiseaza ca un brîu larg de ape tot istxnul de Corint. calatorind prin cer pe un cal înaripat. unii stiind sa graiasca oamenilor. asa cum este Himera bunaoara. fie la revarsarile ei. calul simboliza si el valurile marii. zeul marilor. 121 6. Pindar.. 5. cu ajutorul carora îsi biruiesc dusmanii. în "Olimpicele" sale. a dat numele sau unui munte si unui oras din Tesalia. care personifica Marea Egee. Alegoria cailor hraniti cu trupuri omenesti arata ca pe vremuri marea facea'sumedenie de victime omenesti. Aceasta întîmplare a fost cîntata dupa vechile legende de poetul elin. 11. se înalta glorios si coboara în asfintit. 4. era fiul lui Egeu.este un erou solar.

gratioasa. odata. în zbor. Ba. ASCLEPIO 122 ELINII IUBEAU VIAŢA.Cine esti tu ? a soptit ea. si pe Perseu si pe Belerofon. talia subtire. Va-nchipuiti ce-a simtit fata. 123 . care sclipea mai sa-i ia ochii. Asa povesteste cel putin poetul grec Pausanias. Apolo cel cu arcul stralucitor de aur. urau tristetea mortii si aminteau în sila numele lui Tanatos. sa soarba inspiratii din unda de clestar.stapînitor peste lapiti. lînga Apolo au venit si toate cele noua muze si se-ntreceau-care de care sa cînte mai armonios.n. Sensul acesta nou l-a capatat calul legendar abia în secolul al XV-lea. si anume acela de cal înaripat care poarta imaginar pe poeti. soarele. In schimb cîntau. Se mai gaseste înca si astazi. El se ascunse-ntre copacii unei paduri alaturate. dupa legende. tot mai spre inima padurii. Pe pletele cîrlion-tate avea o panglica de aur si pe spinare tinea arcul. Iara lumina alba si caldura placuta. purtînd numele legendarului cal înaripat. samînta. umarul neted si rotund. Este vorba de constelatia. în timp ce fata. pîna ce a vazut în fata o poienita smaltuita cu mii si mii de flori bogate si în culori si în miresme. erau întruchipate în cel mai frumos zeu. si amfora s-a spart pe pietre. ca ametita. umplea o amfora cu apa. aciuite adesea în locuri mlastinoase. Apolo o amageste pe fiica regelui Flegias si acest zeu frumos si tînar zari. pe jumatate dezvelit. Cel care a dat acest nou sens este poetul Matteo Maria Bojardo.e. a scapat amfora din mîna. Coronia a stat uimita. linga calul sau Pegas. Coronia pe nume. în veac de veac. în aventurile lor. în faimosul sau poem. Trebuie însa mentionat ca astazi calul Pegas a capatat un nou sens. ce-i desfata" obisnuit numai pe zeii din Olimp. si-nverzeste copacii. în palatul Spada din Roma. pierzîndu-l pe cel antic. pasea domol pe iarba uda. .. însotind lira cea duioasa. a mers printre copaci. Fata.. la fîntîna. cel ce face sa-ncolteasca pe glie.13. prinsa-n vraja. care i-a dus. ' si-a mers . 14. pe fata regelui Flegias . unde o astepta Apolo. Bratul molatic tinînd vasul. daruita de soare. Aici i-a rasarit frumosul fiu al lui Zeus si al Letei. al II-lea î. spre izvorul muzelor. auzind asta melodie. Coronia.. unde este înfatisat Belerofon.. umplura ochii lui Apolo cu o lumina patimasa. un basorelief din sec. si el purta o haina scumpa. "Orlando innamorato". soarele care da lumina si caldura. auzind viersul lui Apolo. în imnuri. urmînd cîntarea minunata.. stîrpind boale si mo-limi. îsi înstruna pe data lira si începu sa sune dulce. cu ochii tinta la Apolo.

vreau sa stii ca fiica mea. cum spun poetii ca erau în vremuri departate corbii . s-a-nfatisat un tînar vrednic.. Te învoiesti ?. desi o parasise pe fata regelui Flegias. s-a vazut'j singura-n poiana. nu V£ ramîne..Ma învoiesc. printr-o vrajj. fiicele lui Zeus. si cum.Nu are nici o-nsemnatate c-a fost sotia lui Apolo ! a spus tînarul arcadian. Amurgul o învaluia într-o mantie albastrie. însa. parca deodata vestejite. a pus în struna lui sageata cea mai taioasa dintre toate si a tintit-o-pe Coronia. Coronia. a spus Flegias. Cum i-a.. Ai cai nenumarati acasa. în cinstea nuntii lui Apolo cu fiica regelui Flegias. se dragosteste pe pamînt cu un flacau venit din lume ! Zeul. cîntat zeul Apolo cu lira sa mîngîietoare. zei necrutatori !. Dar vreau sa stii.O. Coronia. Corbul era cu pene albe. S-au dus spre Epidauria. un oras care se-ntindea pe lînga marea argiana.Sotia ta. fara suspine. Apolo. Din departari se auzeau cîntarile armonioase. si s-a înfipt în pieptul fetei.Unde ti-e amfora cu apa ? Spune-mi de ce-ai întîrziat ?. un corb.. cînd s-a trezit copila din vraja zeului Apolo.. vazînd-o pe Coronia ca se alatura lui Ishis. rege. . Cum. si el.. lucind ca focul prin vazduhuri.. Tu. a-ntrebat regele Flegias. la urma. A prins însa-ntr-o clipa arcul . Va trebuia înca jertfa !. Coronia. A lasat doar sa-i cada lira pe pajistea înmiresmata si a cuprins-o pe fecioara. si dragostea a lasat rod. Fata mea o sa fie mama. .. pe tarmul unde vorbisera cu totii. 124 Numai ca-n acest timp... Un vînt subtire tiuia printre copacii clin padure si florile îsi plecau fruntea. lasînd-o singura-n poiana. Corbul pîraste pe Coronia si zeul o ucide Aici. care-a cerut mîna copilei. sotia ta.. Iar fata a cazut pe lespezi. plîngînd încet. Tîrziu. lasîndu-si barba alba-n piept. cu nici un chip. a strigat tatal. ... Sageata a pornit din arc. era gelos. a si zburat catre Olimp si a pîrît-o lui Apolo : . Iar ca rusinea îndurata de casa lui sa i se uite. nu peste multa vreme.Sînt bucuros ca sa-i fii mire Coroniei. în marele-ti tinut lapit. pe care le rosteau în cor muzele.. tot el i-a ratacit simtirea.. s-a-ndreptat catre pala-t tul regelui. a spus Flegias catre Ishis. a plecat în calatorie cu soata sa si cu copila. treci lînga Ishis. si regele a poruncit sa i se afle fetei sale numaidecît un mire vrednic. El venea din Arcadia si purta numele de Ishis. a pierit. S-a facut galben si a zvîrlit încolo lira. . Coronia. mai înainte. ca primul sot i-a fost Apolo.. stiu ca esti bogat. si-mi vei plati casatoria cu caii tai.Zeul nu i-a raspuns nimica. nestiuta. . . A spus parintelui sau tot. si ochii tai de ce sînt uzi de lacrimile deznadejdii ?. era si-o pasare.

ridicînd ochii spre cer. minune negraita. pe tarm..Coronia s-a stins din viata !. Vrea 125 sa împiedice destinul. Pe rug era urcata fata cu trupul rece. s-a catranit pe loc la pene '. din alb precum fusese. Ia trupul moartei linga sine si se sileste sa-l învie. gemînd. vrei sa ma uiti pentru un om ?. tradatoare ticaloasa ! a grait zeul cu mînie.. El avea.. Zeii n-au dreptul si nici puterea de-a varsa lacrimi vreodata! Aceasta-i lucru omenesc. zeul Apolo se dumireste c-a gresit. ca mai-nainte. Zboara si piei din calea mea. .. îr sînul meu adapostesc tot ce-mi era mai drag pe lume. Micul Asclepio este salvat si dat în grija centaurului Hiron « în Epidauria. si. racoroasa. . Cînd vad un hoit corbii s-aduna si croncanesc ca sub blestem.. îsi întelege toata vina si se grabeste spre pamînt. si împreuna se-ndreptau catre Infernul mohorît. larga. Dar nu-mi iei viata numai mie. cu ochii atintiti spre ceruri.. odrasla ta mult asteptata. Zeul si-a amin... Rugul ardea cu vîlvataie.. facînd farmece.. A început de-atunci s-anunte numai furtunile si moartea. si. zburînd pe spuma unui nor. si în sfîrsit. a zburat pe un nor de aur... Corbul. multa iscusinta. S-a facut negru ca mormîntiil si glasul lui s-a preschimbat. tu arunci sageata ?.Fii blestemat. Atunci. Venise Hermes sa o ia. drept pe un munte.. desigur. ca într-o muta întrebare : "De ce.. pe care le cauta el însusi acolo-n muntii Pelion. L-a strîns în brate ca un tata. unde traiau mai multi centauri. si ar fii vrut sa verse lacrimi. si-acum tot.. a tipat iar spre-Apolo corbul. care te-ai învrednicit sa-mi fii-ntr-o buna zi sotie. sa-si potoleasca remuscarea. se cladea rugu-n vremea asta. si poate mai rostea sarmana si alte vorbe catre slavi... ungîndu-l c-un balsam ceresc. nevazut. s-a auzit un tipat slab. însa zadarnic mai înfl cearca sa-i reînsufleteasca pieptul. a murmurat îndurerata : . dar moartea s-a grabit sa vina si sa-i înghete pieptul cald..tit ca fata poarta în sînul ei un prunc.. Apolo se batea cu pumnii în pieptul sau divin.Apolo. Umbra Coroniei plecase. Peste centauri era rege unul mai întelept ca totlB caruia i se zicea Hiron. . m-ai ucis ?". Coronia a scos un geamat si. m-ai lasat prada deznadejdii. i-a rostit zeul. iubite.Mori. tu ce-ai adus aceasta stire ! La pene sa te înnegresti si sa vestesti de-acum-nainte doar moartea si nenorocirea. tu m-ai amagit. împietrit. putea sa vindecT bolnavii cu fel de fel de buruiene. Tu. a smuls copilul înca viu. Nu mai era decît putin. PelionJ Aici era o vagauna adînca. si focul îi mistuia corpul Coroniei sacrificate. si glasul tau sa fie aspru si sa trezeasca-nfiorare. L-a smuls fara sa-l vada nimeni dintre cei ce erau de fata. Dar nu putea.

. a crescut mare. felurite boale. tu nu esti un erou de rînd. acolo unde era templul împodobit. regele pare c-a strigat : .Ma voi sili. în legenda. Febus-Apolo. blestem de tata. se mai spune ca regele lapit.... pe care tu stii sa le vindeci. centaurul luase baiatul si îi facuse pat de fîn.. Oastea lui a-nceput sa fuga.. . Capul i s-a sfarîmat de stînci. cînd a-nceput sa lecuiasca .. 126 Punînd îndata o sageata în arcul sau scânteietor. A strîns ostirea. calaretii si.. a rostit zeul spre centaur. din gelozia mea nebuna. rostogolindu-se pe vale. nevinovata. Tatal Coroniei . Vestea ca fiul lui Apolo este în Epidauria.. apoi prin iscusinta sa . si sînt mîhnit.. ti-l dau pe-acest copil scapat din flacari prin minune.pe muntenii din Pelion. care-si încredintase fiul centaurului întelept. . prin sageata necrutatoare a lui Apolo. te va lovi. în pestera-i încapatoare. Zeul a stat putin pe gînduri. si-avea cam unsprezece ani.. al zeului cu arc de aur. Regele a cazut din sa. sa soarba sucuri de macies si alte fructe de padure.. si a raspuns centaurului : . . Cum ti-ai numit însa flacaul ?. amarnic..Sa-i zicem dar Asclepio2..a jefuit templul acesta si i-a dat foc. s-a raspîndit în toata lumea. tamaduind de multe boale pe oamenii ce merg la el... plin de comori. înarmati cu sabii. si multi dintr-însii si-o gaseau..întîi cu arta învatata de la centaurul batrîn. Dar înainte de-a cadea. arcuri si suliti ucigatoare au pornit cu totii-n Delfi. sa-ti împlinesc aceasta voie !. si sa doresti sa ti-l razbuni.Blestem sa cada-asupra ta !.. dupa un timp.cu oastea . atîtînd focul ca sa arda cu vîlvatai pîna la cer.. Flegias.-n loc de lapte dulce.. Nu am alt nume pentru el. Te ridici peste olimpieni. si. în acest fel.. Veneau acolo mii si mii. Cînd a vazut toata ruina si pe Flegias cu ostenii.Ţine. de multe. De-aceea îti vom ridica un templu mare.. el s-a-ntarit. sa-l mistuie. cenusa. Ei trimit boli si suferinte. salbatici.. . S-a facut priceput în toate .Asclepio. tropotind peste munti. unde tu vei fi cinstit mai mult ca zeii. si pentru încercarea asta sa-nduri si alte suferinti. Fiul zeului luminii începe sâ vindece boalele Pe cînd se petreceau acestea. Nu mi-a ramas decît feciorul sa îmi aline întristarea. l-a atintit si pe Flegias. Pentru ca eu i-am ucis mama. s-a învoit la rîndu-i Hiron. dornici sa-si caute vindecarea. a raspuns Hiron. Tocmai se întorcea si zeul. Chiar de esti zeu nemuritor.. s-a suparat din nou. batrîne Hiron. îi dase. îi ziceau ei.. sa-l faca pulbere. blestemul meu. Fie sa-ti vezi si tu copilul ars în cenusa ca si mine.. s-a mîniat'i peste masura de moartea data fiicei sale. desi esti pamîntean ca noi. Tu sa mi-l cresti cu multa grija si sa mi-l faci un om de seama.îl voi numi : Cel ce alina.

si-apoi sa piara. se spune. Ei trebuie sa-mbatrîneasca . se ivi serpoaica . la fel cu zeii. daca nu mai coboara nimeni ? Daca ramînenf numai noi.Lumea am împartit-o-n trei : Poseidon apele din mari. sa vada bine ce fel de însusiri avea. si-acum. si chiar Cîmpiile-Elisee nu mai primeau destule umbre. Legendele spuneau ca el ar fi-nviat atîtia morti. si-Asclepio'le daruia miraculoase bauturi care-i faceau nemu ritori. e tot ce este sub pamînt. Nici eu nu îndraznesc sa-l calc. cel cu aripi negre.. i-au ridicat un templu mare. mare Zeus ?. Acesta prinse la loc viata si amîndoi pierira"într-o gropita.. Asclepio-l iovi c-o piatra. Slujba ce se facea aici era de lecuirea bolii Asclepio.. facîndu-ne] . iara tu. iata. marite Zeus .' Eu stau în bezne. O aduna plin de rab127 dare. fiu al zeului Apolo.. cu arta grea a hirurgiei. sus ? Cine-i netrebnicul acela ce-i fereste pe pamînteni sa nu mai cada-n gheara mortii ? Ce-o sa na facem în Infern.. sarpele i se-ncolaci pe batul de calatorie. socotind ziua si noaptea numai morti.. Nimeni. ai ramas stapîn pe cer si pd Olimp. Ce s-a petrecut ? a rostit Zeus mîniat.. în acest templu. vazu în drumul sau un sarpe. Ducea un fir de iarba-n gura.i Acum nu-mi mai ramîn nici umbrele de pe pamînt. . Numai ca tu si cu Poseidon v-ati luat ce este mai placut.auzi. încît se pustia Infernul.. Nu vrem sa fim nici unul prada zeului mortii cel hapsîn. scapînd pe-o multime de oameni. Ce ? L-ai uitat pe Prometeu ?. si-Asclepio se straduia sa le aduca usurare. . la un bolnav. Oamenii vor sa dobîndeasca.Destinul zici ?.. s-a urcat pare-se-n Olimp sau l-a eh mat numai pe Zeus : .7 si oamenii se bucurau de leacurile daruite de-Asclepio în1 templul sau. Aici se gramadeau bolnavii în fata portilor deschise . Tartarul ramasese gol. Tanatos. Ma faci sa rîd. se povesteste. nimeni nu vine în Infern !. dar Hades.Ce se întîmpla-acolo. si nici un zîmbet n-a-nflorit pe fata mea.. zeul mohorît. tare suparat. O cerceta. fara supusi si fara sclavi ?. de cînd ma stiu. sarpele se descolaci si repede îsi dete duhul.perechea sarpelui ucis. si pe Heracle lai uitat si pe-alti eroi asemeni lui. rînd pe rînd. pe-o culme. . si geniile infernale se jeluiau necontenit. sub parnînt.... a raspuns Hades...Cum asta ?. Oamenii cei cautati de moarte fugeau în Epidauria si se rugau plini de nadejde : .. Nu mai mor oameni ? Pentru ce ? Destinul lor e hotarît... care-au calcat poruncile destinului ne-nduplecat si ale zeilor ceresti. un lucru neobisnuit. Zeus.. si Hades. mergînd. care erau pe pragul mortii.. Nimeni .. Asclepio baga de seama ce fel de iarba adusese serpoaica sa-si învie sotul.. Cu acest fir atinse limba sarpelui ce zacea zdrobit.. nemurirea si tineretea vesnica. Facu din ea un leac anume. tu. fara sa fim pînditi de Hades. Sa stapîneasca si-n Olimp. da-ne si noua sa sorbim din sucul fermecat al vietii. si s-a-ntîmplat.. cîndva. Dar nu trecu nici un minut si.Tu.. Feciorul zeului luminii. dar. s-a îndeletnicit.. Mai bine e pe lumea asta.si-n Epidauria.. unde putem zîmbi în voie. Hades cere moartea lui Asclepio.

128
1«8SWR-

ades de rîs spre multumirea si folosul netrebnicilor muritori ? Asclepio mai mult ca toti a nascocit, cu mintea lui iscoditoare, leacuri, care dau pamîntenilor si tinerete, si vigoare. Ba, lecuin-du-i chiar de boli, le daruieste nemurirea... - Cum ? Unde e ? Sa-l vad si eu... a racnit Zeus, scos din fire, lovind cu sceptrul întrun nor, încît s-a clatinat Olimpul si cerul tot si-ntreg pamîntul scaldat de marile adinei. - Uite-l, i-acolo, a zis Hades, pe tarmurile Aticii, tocmai a ridicat un mort... Ii toarnan gura bautura, care o sa-i întoarca viata. îl va scapa de-mbratisarea înaripatului Tanatos, pe care l-am trimis anume, ca sa îi soarba rasuflarea. Ei, ce spui, Zeus ? Ce mai spui ?... - Asa e. Da. II vad si eu ! a grait Zeus îndîrjit. si-ntr-adevar, se povesteste c-Asclepio, în acea clipa, se straduia sa dea iar zile unui voinic, lui Hipolit, feciorul regelui Tezeu, ucis din uneltirea Fedrei. Iar Zeus, cînd a zarit asta, a prins în mîna un manunchi de fulgere nimicitoare si le-a zvîrlit în Atica. Asclepio a fost lovit. Focul ceresc l-a mistuit, la fel ca si pe mama sa. N-a mai ramas din el decît o gramajoara de cenusa, pe care-a risipit-o vîntul si a spalat-o apoi ploaia... S-a dus, neapucînd sa spuna celor din jur cum pregatea acela bauturi din ierburi. O !... Cum s-a-ndurerat Apolo, vazînd pe fiul sau murind sub fulgerele olimpiene !... Atunci, precum cîntau poetii, el s-a unit, ca razbunare, cu alti trei zei nemultumiti : Hera, Poseidon si Atena ; si-au încercat sa se rascoale contra stapînului lor, Zeus. Ba, ar fi vrut sa-i si rapuna pe toti ciclopii faurari, ce-n atelierele divine faureau fulgere lui Zeus. Blestemul regelui Flegias îl lovea astfel rînd pe rînd - caci Zeus i-a pedepsit fapta, facîndu-l simplu salahor, si, împreuna cu Poseidon, a trebuit sa-nalte zidul unei cetati, numita Troia. Asclepio a ramas mort... Hades a vrut sa-i ia si umbra si s-o arunce în Infern, poate si-n Tartar, ca osînda... Sa stea acolo cu Tantal si cu Sisif si cu ceilalti, care se chinuiau de veacuri. Insa a mijlocit Atena pe lînga tatal sau ceresc, si Zeus s-a înduplecat. Asa, Asclepio a fost si el urcat pe bolta sub forma unei constelatii. Sotia lui, Epioneea 3, si fetele : una Higieea, iara cealalta Pana-ceea, si doi baieti, medici vestiti în marele razboi din Troia 4, s-au adunat ca sa-l jeleasca si sa-i cinsteasca amintirea, urmîndu-i mai departe calea. 130

Spre slava lui, s-au cladit apoi sute si sute de sanctuare si temple mari, împodobite, ce se numeau asclepioane 5. Cel mai maret din toate acestea era în Epidauria. Templul avea gradini splendide, capele, altare si statui, stele votive, monumente, ba si un teatru renumit, unde se adunau elinii la sarbatori stralucitoare de doua ori în zece ani6. Aceste temple si sanctuare erau cladite pe-naltimi, unde si aerul e proaspat, unde sînt ape de izvoare7. Aici bolnavii, cînd veneau, erau primiti de asclepiazi, strajuitori ai templului, si îngrijiti cu devotament, cum facuse si-Asclepio 8. Iata de ce, din tot Olimpul, nici un zeu n-a avut atîtea temple si opere de arta, cîte iau ridicat elinii acestui drag lecuitor, pe care lumea de-altadata l-a mai numit, precum se stie, Soter - adica salvator. Note 1. Aceasta era povestea corbului, prin care elinii îsi explicau culoarea neagra a penelor sale. 2. în limba greaca Asclepio înseamna alinatorul, cel care poate sa vindece durerile. Romanii au derivat din numele lui Asclepio pe acela, mai cunoscut, de Esculap. Prin persoana legendara a lui Asclepio, oamenii din antichitate legau direct mijloacele de vindecare cunoscute pe atunci de forta solara. Dealtfel, pîna astazi se spune si la noi ca "unde intra soarele, pleaca doctorul". Ei vedeau si puterea lecuitoare a unor buruieni si stiau ca, fara lumina si caldura soarelui, acestea n-ar fi putut sa creasca, nici macar sa rasara. 3. Epioneea înseamna Unistitoarea - pe greceste, Higieea, adica sanatatea, a dat în limba noastra cuvîntul igiena - igiena necesara pentru mentinerea sanatatii. Iar Panaceea se tilcuieste prin cea care lecuieste total, de aici termenul de "panaceu". 4. Cei doi, medici care au însotit ostirile în razboiul troian se numeau Mahaon si Podaliro. 5. S-au gasit pîna acum cam trei sute de asclepioane - temple închinate acestui legendar vindecator al omenirii. Astfel de asclepioane au fost la Atena, Cos, în Pergam si în alte multe locuri. Ele au fost însa cu siguranta si mai multe, dar unele s-au darîmat si altora li s-a schimbat destinatia. 6. La Epidauria se gasea si statua facuta de artistul Trasimede, care-l înfatisa pe Asclepio-Esculap ca zeu al sanatatii. El sedea pe un tron, tinînd într-o mîna sarpele, si în cealalta un baston. La picioare avea un cîine. Clinele era simbolul fidelitatii datorate de medic bolnavului pe care-l îngrijeste. Bastonul ne arata ca medicul trebuie sa-i viziteze necontenit pe suferinzi. Jar sarpele întruchipa pentru cei vechi reîntinerirea, ce se poate
131

capata prin leacuri. O copie dupa statua lui Trasimede se gaseste si astazi la Atena.

7. Fara îndoiala ca templele se asezau prin locuri unde se gasea aer foarte bun si, uneori, chiar ape minerale. 8. Bolnavii ajunsi în asclepioane erau pusi la un regim de hrana foarte chibzuit. Igiena juca un rol mare. Nu se putea intra în templu decît bine spalat. Dealtfel, copila cea mai draga a zeului era Higieea. Ea este nelipsita în grupurile statuare, basoreliefuri, picturi, si chiar în efigii si monede, de Unga tatal sau. Alti suSerinzi urmau sa faca si exercitii corporale ; jocuri, alergari. Iar cei obositi sau bolnavi la minte erau trimisi sa se distreze în teatrul din Epidauria. In acest tel, sanctuarele lui Asclepio aveau de fapt un caracter laic, erau un fel de sanatorii ale antichitatii, si asclepiazii primii medici. La Cos, urmînd drumul lui Asclepio, i-a lecuit pe oameni faimosul Hipocrat, socotit întemeietorul medicinii stiintifice. Asclepiazii, alinatorii suferintelor, reprezinta pe fiii soarelui, pe oameni, care se pot vindeca pe ei însisi, fara interventii divine, prin priceperea si forta lor omeneasca. Iar Asclepio în sine este simbolul biruintei nobilei stiinte a medicinii, creata tot de oameni, împotriva molimelor oarbe, a batrînetii si mortii, pricinuite de fortele naturale pe care le reprezentau olimpienii. O Imagine artistica, graitoare în acest sens, o avem în statua care se gaseste la Ermitaj, în marile galerii de arta din Leningrad. AsclepioEsculap este înfatisat aici ca un om matur, cu barba si cu o fata gînditoare. Artistul l-a creat încarcat de preocupari. El pare ca îsi framînta mintea ce noi mijloace ar mai putea gasi pentru lecuirea suferintelor oamenilor. Opera aceasta întruchipeaza mai bine decît altele efortul medicinii, truda atîtor învatati, pasii progresului în stiinta. Este lesne de înteles de ce elinii au dat acestui legendar întemeietor al artei medicale nimbul de semizeu si, cîteodata, chiar de zeu.

MELEAGRU
POVESTEA DESPRE EROUL MELEAGRU se-ncepe într-un tinut numit Etolia, udat de rîul Aheloul1. Acest tinut muntos era sarac, afara de-o fîsie de pe coasta, care era bogata-n grîne, plante-aromate si livezi. Dar fructele si grî-nele nu ajungeau aproape niciodata pentru hrana celor de jos. Desi munceau cu îndârjire !... Desi-i rugau pe zei sa le dea roade !... Norocul lor era doar unul : prin muntii tarii etoliene umblau salbaticiuni destule. Traiau pe-acolo caprioare subtiri si iuti si mladioase ; iepuri cu blana cenusie ; lupi hamesiti si vulpi viclene. Toti vînatorii-aveau de lucru iarna si vara deopotriva. Asa se mai salta multimea din foamete si saracie. Iar regele, stînd în orasul cu faima mare, Calidonul, putea sa-si strînga avutie din ce-i agoniseau supusii. în acel an, cînd se începe legenda despre Meleagru, s-a întîm-plat ca etolienii sa aiba holde cu duiumul. Se leganau pe tarini grîne cu spice grele, aurite, ca parul darnicei Demetra - zeita sora a lui Zeus, ce-i ocrotea pe agricultori. si pomii erau plini de fructe : mere, si pere, si gutui. si vita se-nsorea pe coaste, fagaduind vin mult si dulce.

Ar fi aieijsa mai adaug ca regele din Calidon este, dupa poeti, întîiul ce-a cultivat vita de vie. Dionisos, trecînd pe-acolo, îi daruise un lastar. Iar regele îl înmultise, facînd dintr-un lastar o vie, care dadea vin din belsug. De-atunci regele Calidonului a luat numele de Eneu 2. Deci, bucurîndu-se Eneu ca zeii îi dadeau prilejul sa strînga, prin supusii sai, atîtea roade, a hotarît sa-i rasplateasca. Le-a aprins focuri pe altare, facînd nenumarate jertfe. Numai ca-n marea-i veselie, vazînd atîtea avutii de roade ce trebuiau strînse, uitase tocmai de zeita ce ocroteste vînatoarea, fiica lui Zeus si a Letei. 133
Artemis trimite mistretul în Calidon

si cum sa uiti tocmai de ea în tara unde vînatoarea era un mestesug de seama ? S-a mîniat grozav zeita si n-a stat mult sa se gîndeasca. si, prin vointa-i olimpiana, s-a napustit spre Calidon o fiara crunta, monstruoasa, urmasa a mistretului rapus în lupta de Tezeu 3. Ochii sai rosii, plini de sînge, erau scînteietori ca focul. Coama zbîrlita-i semana cuo culme presarata toata cu sulite si cu sageti. Din botul sau curgea o spuma care-i albea pieptul puternic. si ragete scotea cumplite, ce-nfricosau pe etolieni. si fulgere pareau sa iasa din gura lui mereu deschisa ; caci iarba, cît era atinsa de arzatoarea-i rasuflare, se vestejea si se usca. Mistretul a-nceput sa scurme prin holdele aproape coapte, dînd jos si tavalind în tarna spicele blonde si bogate. Zadarnic mai pregateau ei aria pentru treieris. Grînarele aveau sa fie la fel de goale ca-nainte. Iar fiara, dupa ce-a calcat holda cu holda sub picioare, a urcat coasta catre vii. Strugurii, care straluceau rosii si galbeni pe lungi coarde, au fost zdrobiti, siliti sa-si piarda sucul lor dulce-mbatator, sub rîtul fiarei atîtate. Maslinii, smulsi din radacina, îsi prapadeau si ei, pe vale, rodul cel verde si gustos, si ceilalti pomi erau, de-asemeni, trîntiti, cu frunza ofilita si fructele pierdute toate. Dar monstrul tot nu-i multumit. Furia sa parca se-nteteste. Loveste turme si cirezi, pe care cîinii si pastorii nu izbutesc sa le fereasca de coltii lui distrugatori. Poporul fuge si s-ascunde în Calidon, cetatea mare, cea stapî-nita de Eneu. Femeile presimt urgia si foamea care-o sa urmeze, si plîng amarnic lînga ziduri, tinîndu-si pruncii strînsi la sîn. Iara barbatii, cu ochii tulburi, le stau alaturi, le privesc si jalea le îneaca pieptul. Nu mai era nici o nadejde ca sa se curme ispasirea. Cine-ndraz-nea sa se ridice contra zeitei Artemis ? Atunci s-a îndreptat spre oameni viteazul tînar Meleagru.

Peleu. Ultima azvîrlise-n flacari. cînd au adus lîna de aur. lasînd pe fiul ei sa plece la vînatoarea asta mare ? . a dat raspuns Alteea.. olimpianul.Odrasla ta si a lui Ares îsi are viata zavorîta-n acest lemn de frasin alb. Nu ma tem pentru viata lui. nu ne da oare nici un sfat ? Nu ne ajuta la nevoie.. cît tinea lemnul ferecat bine în ladita. A doua si marinimie si dragoste de patrie.Sa fie-asa cum gîndesti tu. nepotul marelui Heracle. Rege Eneu.ce ardea. parasind patul de lauza. alb si neted si glasuise mamei astfel : . 134 Alteea se învoieste cu plecarea fiului sau . în focul sacru . E fiul meu. stia ca nu o sa se-ntîmple nimica rau. Dupa ce fiul se nascuse. atunci. Mama. fusese parasita de tatal sau. I-a însotit pe-argonauti. îi voi chema pe cei mai vrednici : Tezeu..desi sotie a regelui din Calidon . priceput în mestesugul vînatoarei si-i îndraznet.îl las.. într-o padure-ntunecoasa..un lemn de frasin. au glasuit mai toti batrânii.îngaduiti-mi. Admet si o copila-arca-diana. iute-o ladita de arama. Sotia ta. zvîrlit de mine. Fara sa amintesc de altii. ci ca odrasla a lui Ares. eroul din Atena . Cînd lemnul alb. pentru totdeauna. neîntrecuta îa vînat. tu ce ne spui ?. A fost si-n alte batalii si nu i s-a-ntîmplat nimic. a scormonit cu mîna goala între carbunii de pe vatra si a smuls lemnul alb de frasin. Eroii se strîng în Calidon si-a dat pe urma Meleagru veste-n orasele Eladei ca se porneste vînatoarea. venisera-n a saptea noapte cele trei fete ursitoare.de fapt. cel fereste de moarte.. mîndra Alteea. Iara ladita a ascuns-o întrun ungher. Una-i urase barbatie si-o sotie minunata. ca Telamon. flacaul tau o sa se stinga si va purcede catre Hades. acolo-n mijlocu-ncaperii . cel mai ferit din tot palatul lui Eneu. Ea . nu ca fecior al lui Eneu. L-a stins în amfora cu apa si-a poruncit sa i se faca. si printre ei.. Atalanta. Iason din Iolcos si Iolau. Iar Meleagru se nascuse. într-adevar . Iata de ce n-avea Alteea teama ca o sa-i moara fiul. caci am o vraja. ce se numeste Atalanta. a spus el. Dar numai mama stia taina si zeul care pîngarise palatul regelui Eneu. stiu ca-i puternic. S-au strîns în Calidon eroii.si ea fusese amagita de zeul Ares dupa nunta. Castor si Polux de la Sparta . înspaimîntata. El era deci nepotul Herei si al lui Zeus. Acolo a închis regina lemnul adus de ursitoare. cînd era mica. de catre mesterii cetatii. s-adun o mîna de viteji de prin regatele vecine si sa începem vînatoarea mistretului ce pustieste pamîntul nostru etolian.fiica regelui Tegeu . Tegeu vroia sa . regele lapit .. se va preface în cenusa. si o copila.. Piritou. care-ncepuse sa si arda. spu-neaiTaezii.

si. cel care dobora mistretul : pielea si capul lui hidos. calarind pe armasari albi. Mai arzator decît un fulger s-azvîrle apoi spre viteji. Cu trupul sau lovind copacii. si într-acolo la-trau cîinii. mai pe urma. stupii cu fagurii de miere. pricina de nenorocire pentru eroul Meleagru . c-a rasunat un grohait. cu simplitate. mirosind urmele de fiara. fara-ncetare. din nou. spre oameni.cum vom vedea numaidecît. fara voie. cum s-a terminat ospatul. avea sa fie. Iara pe spate atîrna o tolba scumpa de argint. spuneau aezii. cu voinicie de barbat. a fost gasita de-o ursoaica. fara dorinta de-a placea. cum cerea datina strabuna. Fata era încîntatoare. 136 Acum mistretul îsi ascute coltii taiosi si lucitori într-un stejar înalt si gros... siau petrecut toti noua zile si noua nopti. umpluta toata cu sageti4. cum zvîcneste prin padure. ca sa culeaga din padure zmeura. norocoasa. Castor si Polux. de parca priveghea cîmpia. Purta pe ea doar un vesmînt scurt. Strîngîndu-se dara vitejii în Calidon. si dintr-o vale se iveste mistretul înfricosator. Padurea se-ntindea pe coasta. Monstrul da buzna între cîinii. si. prins pe umeri cu-o agrafa ca si zeita Artemis. si fiara a hranit copila. mure si afine. Lupta se porneste Dar nici nu s-au pornit haitasii sa strige si sa faca zgomot. Dar Atalanta. însa mistretul e mai iute ca vîntul ce alearga iarna peste colinele Eladei. în dimineata urmatoare. al carui lemn e strapuns lesne. Botul lui parc-arunca flacari. si doi îsi pierd îndata viata. cea lepadata de un rege lasînd-o mai întîi sa suga si deprinzînd-o. îl urmaresc. care i se atin în cale si se trudesc sa îl opreasca. Cu coltii aprigi risipeste întreaga haita într-o clipa. în stejari. dar în zadar. printre copaci. în care nu intrase omul. au si pornit la vînatoarea monstrului care pustia tinutul regelui Eneu. e foarte greu de nimerit. ce tocmai îsi pierduse puii. s-a-ntins ospatul. el se avînta. lovind tamburii de arama. In apropiere de oras s-ar fi aflat.135 aiba-n casa numai baieti si nici o fata. si sa gaseasca. Lancea se-nfige-ntr-un copac. si o padure-ntu-necata. înspumati. Tezeu îsi cumpaneste lancea. Rasplata trebuia sa aiba. nu retezase vreun copac. pornind în goana catre oameni. mugind surd. Parul i-era-nnodat pe ceafa. si fata asta gratioasa. . Dar. Ochii sai mici si sîngerosi sînt plini de pofta de-a ucide. rostogolindu-i prin padure. el îi îndoaie sau îi frînge.

Fiul lui Ares vede fapta si striga tare spre fecioara : . Atalantei. Barbatii cîti erau acolo s-au rosit pîna la urechi. Poate a vrut sa-i si raspunda. si nu se vede vreun sfîrsit primejdioasei vînatori. una dintre sageti s-a-nfipt pîna-n plamînul stîng al fiarei.. si-a încordat si Meleagru arcul sau mare si a tras. sarind cu o secure-n mîini. dintre haitasi si luptatori .. pe amîndoua. Iar unul a racnit cu ciuda. încerca sa se suceasca si sa-si smulga sageata care-i scurgea viata... ce-l însotesc pe Meleagru. preafrumoasa Atalanta. ai lovit cea dintîi mistretul. si cum era un ochitor mai priceput decît multi altii. sageata-i zbîrnîie-n vazduh si se înfige sub urechea monstrului înfricosator. cu o lance. i-a jupuit pielea tepoasa si . printre flacai. si cînd nici nu gîndeau cu gîndul.Multi au însîngerat pamîntul. si-a înfipt adînc coltii ei lungi. E în frunte. Vazînd ca fiara nu mai poate sa se ascunda prin hatisuri. priviti cum lovitura de barbat e mai presus decît aceea pe careo da o biata fata. Esti vînatorul cel mai bun care se afla în Elada.Tu. în drumul monstrului ranit : . înconjura cu grija fiara.mai ales tineri etolieni. Botul i s-a umplut de sînge si. Cearta din pricina Atalantei în timp ce monstrul grohaia. Dar cea mai sprintena în lupta. Cu sabia i-a taiat capul. Ea nu se lasa. Abia si-a sfîrsit el cuvîntul.Voi. Iar Meleagru. însa atunci s-a auzit un glas înversunat de ura : . a grait el si i-a zîmbit 137 Ea s-a împurpurat la fata de bucurie si placere si l-a privit pe Meleagru cu ochii sai stralucitori. în timpul luptei ..Primeste premiul si cinstirea. Acum pieirea lui e-aproape si marea cinste-a vînatoarei : trofeul. . mai înainte ca securea s-o poata-atinge cît de cît. a mai lovit-o în grumaz si-a doborît-o la pamînt.. fermecatoarea Atalanta.dupa cum fagaduise.. si gloria de-a rapune fiara cea ocrotita de Artemis mi se cuvine numai mie. ca fiara i-a sarit în piept. tineri luptatori. tu îl vei avea !. si l-a lasat în iarba mort pe tînarul cutezator. toti vînatorii au tintit roi de sageti asupra ei. cautînd noi victime-n padure.le-a întins. copila regelui Tegeu. ametita.. e arcadiana.

Altminteri. blestema. a sunat toba de razboi. ca sa ia parte la vînatoarea asta mare. spre tara sa. ce esti frate mamei mele. Altminteri.. Numai ca mama sa. Cel ce vorbise era rege într-un oras învecinat 5.ce retezase. Razboiul a-nceput cu furie. si aflînd asta. nu-ndrazni sa rapesti drepturile noastre. la care tinea mult Alteea. ce ? Nu crezi cumva ca ma voi teme de sabia ce-o porti în mîna ? si nu s-a multumit cu vorba.. lasînd poporul de cureti sa-i biruie pe etolieni 6. care i-a întristat pe toti. lui Hades si soatei sale. . si-au luat în graba ramas bun.. sa-l pedepseasca.. Curetii din vecinatate îi atacau pe etolieni. . eroii cei veniti anume din departare. fiindca esti frumoasa. Meleagru. din dragoste pentru ucisul ei frate. în scurta vreme. zavorit într-o camara.. îl blestema pe Meleagru si cerea zeilor. capul mistretului rapus.Stai. S-au despartit si au plecat care-ncotro. Puterea lui se întindea peste razboinicii cureti. supusii regelui curet sparg portile în Calidon 7. lasînd în voia sa razboiul. ca poti sa smulgi premiul rîvnit de noi. Persefona. Alteea. încît nu mai vroia sa lupte. copila regelui Tegeu. 138 într-adevar. Ci l-a strapuns. Cu ei s-a dus si Atalanta. în fata mea. sa nu cutezi a urgisi. de curînd. sa-i ia viata. în fruntea ostii etoliene era eroul Meleagru. Dupa aceasta întîmplare. Se retrasese în cetate si. ce avea înca în ochi lacrimi. sotia regelui Eneu . pe Atalanta. Iar Meleagru. Navala curetilor si ultima biruinta Dar cum s-au departat vitejii din Calidon.Tu. Meleagru atît de mult se întristase. cu vîrful sabiei sale-nsîngerate .fiind deci unchi bun lui Meleagru. s-a necajit fiul lui Ares. n-a mai putut sa tina seama ca-n fata lui era chiar unchiul. si nici onoarea nu ne-o lua. S-au rotit sabiile prin aer. lînga sotia-i. I-a smuls îndata Atalantei trofeul daruit de fiul zeului Ares si-al Alteei. pusese sabia alaturi. si-a ramas singur voinicul nostru. . ca orbit. ceilalti. A început o cearta mare si batalie mai pe urma. Nu crede. venind aici. Cleopatra. Atalanta. El era frate cu Alteea. în piept.

Iar la sfîrsitul bataliei. spunîndu-i vorbele acestea : . Cîti mai traiau dintre supusii regelui de la Calidon s-au avîntat din nou în lupta. si în altii. si.Hai sa va masurati acuma iarasi cu mine. apoi în altii. de vreun dusman. sotia sa mult credincioasa. si-a vîrît sub sînul stîng un fier taios. A luat din tolba o sageata si l-a tintit pe Meleagru în inima-i înflacarata. fugeau ca niste potîrnichi. platin-du-si astfel vina sa. s-a clatinat ca un stejar. pe care un topor avan l-a retezat din radacini. de mistretul hîd ? Nu sari la lupta pentru ei ? Femeile sînt luate roabe.. în slavi s-a si ivit Apolo.Abia atuncea. stingîndu-ma nefericita ?. chemat desigur de Artemis ne-nduplecata. ba chiar silita sa-l slujesc ani îndelungati. avînd în piept sageata si mistuit de focul ei. Eroul îsi salvase-orasul si tot tinutul etolian. glasuind : . Dar viata lui se va curma. Lemnul arsese-n vremea asta. Ei tipau. Surorile lui Meleagru. Din ea desferecase lemnul adus cîndva de ursitoare si-l aruncase-n focul sacru. Cleopatra. Meleagru a luat din nou sabia-n mîna.. îndurerata pe urcase pe-o stînca-nalta si de-acolo s-a aruncat între prapastii. vazînd aceasta întîmplare. pe care tu ai vrut sa-i scapi de fiara. si-au smuls podoabele de aur si sau pornit sa se jeleasca pe rugul fratelui ucis. la rugamintea Cleopatrei. cît timp luptase Meleagru si-i învinsese pe cureti. îl clatina din hotarîre.. soata iubita. în vremea asta. siroaie. Meleagru. s-a-nfatisat dusmanilor în pragul usii. si tot atunci.. cum sînt rapusi toti etolienii.Piere poporul etolian ? a strigat el. luase ladita de arama. Dar Artemis cea nemiloasa s-a necajit nespus de tare ca fetela plîngeau atît pe fratele lor. Cu-o tresarire. risipindu-se-n ograda.. Alteea. I-a pus pe goana. Iar el. pe obraz. . lemnul cel alb se prefacuse într-o movila de cenusa. iubite Meleagru.Nu vezi. si sabia i s-a înfipt în cel dintîi ostean curet. si revenindu-si de îndata. în timp ce-si blestema feciorul. . lasilor !. iar lacrimile îi curgeau fierbinti. Vrei sa ma vezi tîrîta-n streanguri.. A cazut jos si a murit. si asta pentru ca Alteea. cel doborît din voia ei. în curînd am sa cad si eu. Mama. ce statea-naintea lui îngenuncheata. Cleopatra. în putin timp au biruit.

Dînsa cerea de la zeii din iad. dar si un voinic. care si-altora-nvaluie mintea. Enos e vinul pe greceste. caci ea de mîhnire Mare cuprinsa. desi au temei la gîndire. care spunea despre Atalanta ca putea sa fie si o fata cu putere de barbat.înseamna producator de vin.. Piciorul stîng abia atinge pamîntul plin de ierburi crude.. le-a prefacut în niste pasari. cioplita de un artist antic. Homer ne cînta în "lliada" scena aceasta. Etol. Legenda a fost cîntata de poetul roman Ovidiu. Numele sau vine de la cel dintîi stapînitor elin.. Orasul Pleuron. De aici vine numele stiintei ce se ocupa cu vinificatia : enologia. în "Metamorfozele" sale.. Fata este înfatisata alergînd pe o cîmpie. iar sculptorii l-au daltuit în marmure nepieritoare 9. viticultor. Zel chema si izbind cu pumnul adesea pamîntul Sta istovita-n genunchi si cu sînul stropit de plînsoare. 5.139 si. Persef ona si Hades.. miscarea eleganta cu care îsi apleaca trupul o fac pe fata înzecit de frumoasa. ca el pe fratele ei omorîse. ca niste lacrime varsate 8. Asa cum este descrisa Atalanta de Ovidiu o vedem si acum în Muzeul Luvru. fiul lui Endimion. si. dupa legenda. fara voia noastra... 2. pacat !. Note 1. si care au pe aripi pete. si clocotind de necaz pe maica-sa însasi. cu frumusete de fecioara. ei nici nu putura sa tie Piept în afara de zid.. printr-o vraja nestiuta." "Sta Meleagru la ea mLstuindu-si amarul mîniei Tare-ndîrjit de blestemul mamei. iar rîul care o uda se cheama Aspropotamos. Oineu . în chip neasemuiti "Cît se batu într-ai sai barbatul luptaciu Meleagru Rau patimira curetii . Cleopatra. aezii din Etolia au cîntat imnuri minunate. 3. cu toata multimea. 4. Goana. de patima. Spre cinstea marelui erou ce i-a salvat si de mistretul zeitei Febe-Artemis si de curetii ucigasi. Astazi Etolia este cunoscuta sub denumirea de Misolonghi. îi dam dreptate lui Ovidiu. Fjului moarte sa-i . Ci-n urma Fu Meleagru cuprins de mînie. Sta huzurind la nevasta cea chipesa lui.Eneu . pacat !.. un alt personaj mitologic. care rostesc cu tipat jalnic : pacat !.. ce s-a numit. 6. pe-Alteea.

Loc de pogoane cin'zeci.Luati armele. jumatate sa-l aiba de vie. Asa îsi explicau elinii aparitia acestei specii de pasare. O copie a acestei statui se mai gaseste în Muzeul Vaticanului din Roma. Mama. Precum ne cînta tot Homer s "Larma si pocnet la porti. în fruntea ostirii etoliene. oricine ar fi fost faptasul . O legenda asemanatoare se afla si în folclorul nostru pe seama acestor pasari. Se roaga de dînsul etolii Starostii si trimit preoti fruntasi dupa el ca si iasa si sa-i ajute.. cum spulbera-n flacari orasul. pe unde-i Mai) roditoare cîmpia cetatii.'. Dar tobele rasuna tare si toti îl roaga pe Meleagru sa porneasca din nou la lupta. Adica rolul principal într-o familie îl juca. Cum pe copii îi robesc si femeile-ncinse pe solduri Inima lui tresari la auzul atîtor amaruri. lucrul se explica prin aceea ca la elini mai existau înca. 7. din timpuri foarte.e. Statua este facuta în asa fel. îmbie Ei sasi masoare mîndrete de tarina pentru mosie. mama. ca mai tare Sta împotriva. chiar în legenda. sa-si deschida gura si sa raspunda spre solie : . Fata eroului. El lua armele atunci si îndata iesi la bataie si izbavi pe etoli de ziua cea neagr-a pieirii». curetii Bat în cetate la turnuri. se îndreapta însa probabil catre solia din Calidon care ii multumeste pentru ca a scapat tinutul etolian de monstrul înfiorator. îa zadar. Dar. încît astepti ca Meleagru sa se miste.chiar daca era feciorul ei. Capul oribil al 141 mistretului este pe un butuc alaturi. în zadar îi facura fierbtete rugare Chiar si prietenii lui mai iubiti si mai vrednici de cinste. care au parca aripile si penele stropite de lacrimi si care tipa necontenit. Sta el în pragul iatacului 'nalt si ale usii canaturi Le zguduia.n. l-a daltuit în marmura.. batrînul sau tata. i-a uimit deseori pe oameni. cum intra-H cetate dusmanii. IV î. dinele care-l însotise la vînatoare cata. Tot staruia si Oineu calaretul. de parca ar caina pe cineva.140 Faptul acesta ca o mama sa ceara moartea fiului sau. Kun. si sa pornim . si-n genunchi pe fiu-si ruga sa-l ajute. acolo-J. Iar jumatatea cealalta sa-i fie pamÎHt de aratura. spre stâpîn. Sculptorul elin Scopos din sec. si sa-i opreasca pe vrajmasii cureti care le ameninta cetatea. asa cum arata mitologul sovietic N. urme de matriarhat. si-i juruie o mare rasplata . Cade bocindu-se atunci si-l roaga pe el Cleopatra. A. Este vorba de pasarile cunoscute sub numele de bibilici sau pichere. N-a fost cu putinta si chip sa înduplece pe Meleagru Pîna ce nu izbutira sa-i bata-a odaie curetii Dupa ce zidul urcara si aprinsera marea cetate. de stapîna. în epoca aceea. 9. si omorîrea lui stirbea prestigiul mamei. surorile tot îl rugau . foarte departate. senina." 8. Spune ce rau i-ameninta. la Calidon rasuna. Eroul este în padure. ORFEU sl EURIDICE . Cum pe barbati îi ucid. Fratele el era o ruda mai apropiati aecît oricare alta. plin de credinta. Deci crima asta trebuia sa fie aspru condamnata. dupa victoria lui atît de greu dobîndita.

ÎN TRACIA 1 muntoasa a vietuît, se spune, primul dintre aezi, cel dintîi cîntaret de imnuri din Elada. Cîntaretul acesta a fost numit Orfeu. El s-a nascut în casa unui rege, Eagru, ce-i cîrmuia pe traci. Iar mama lui a fost gingasa Caliopa, muza ce inspira poezia epica si arta de-a vorbi frumos si miscator. Muza a fost o vreme sotia lui Eagru. Atîta ca Orfeu, desi nascut în casa regelui trac Eagru, avea si el drept tata, ca si Asclepio, pe marele Apolo, zeul ocrotitor al cântecului dulce. Nascîndu-se copilul, mama i-a pus pe limba trei stropi curati de roua si a rostit o vraja. I-a harazit sa poata s-alcatuiasca stihuri, iar vorbele sa-i curga din gura lui ca mierea. Tatal, zeul Apolo, i-a daruit o lira si i-a urat sa cînte dintr-însa mai frumos ca vîntul cînd fosneste prin frunzele padurii, mai cald si mai duios decît privighetoarea în noptile cu luna. Sa nu fie-ntrecut de nici un om pe lume, cînd si-o-nstruna el lira. Sa cînte melodii la fel de-armo-nioase, cum sînt acelea care îl desfata pe Zeus la ospete-n Olimp. Crescînd Orfeu mai mare a început sa umble prin tara lui Eagru, cu lira subtioara. Toti cîti îl întîlneau se minunau de vorba placuta ce-o avea, ca si de-ntelepciunea pe care-o dovedea cu orisice prilejuri feciorul lui Apolo. Astfel se povesteste c-atunci cînd se certau, din pricini felurite, supusii lui Eagru îl chemau pe Orfeu sâ le faca dreptate. Iar el, cu vorbe bune si sfaturi întelepte, împaca pe vrajmasi si-i facea sasi dea mîna. Un cîntaret fara seaman Iar lira lui maiastra îi fermeca pe toti2. Cîntecul sau era atîtde frumos, ca oameniiascultîndu-l îsi uitau întristarea. Inima bântuita de prea multe necazuri îsi gasea alinare si se înveselea. Dar ce spun eu de oameni - cînd fiarele padurii veneau în jurul sau ! Chiar rîsul, cea mai cruda dintre salbaticiuni, îsi culca botul 143 umed de sînge pe piciorul aedului Orfeu si îi sorbea adesea graiul melodios. si tot felul de pasari se adunau pe ramuri. Ba chiar, de vreti sa stiti, elinii povesteau ca lira lui vrajita facea sa se desprinda din radacini copacii. Ei lunecau pe vai si veneau sa-i umbreasca fruntea îngîndurata si plina de visari. Muntii se clatinau. Pietrele se miscau si se rostogoleau pîna lînga Orfeu, sa-i tie loc de jilturi 3. Natura, fermecata, cauta sa se apropie de aed cît mai mult si sa-i asculte viersul, poemele sublime, neîntrecute înca de nimeni pîna-atunci. si, devenind Orfeu flacau în toata legea, a însotit eroii plecati catre Colhida sa dobîndeasca lîna berbecului de aur. De n-ar fi fost cu ei feciorul lui Apolo - cu toata îndrazneala de care-au dat dovada vitejii-argonauti - n-ar fi putut nici unul sa-si mai revada casa, parintii si copiii. Prin

sunete de lira a domolit mînia unor stînci fioroase, numite Simplegade, care striveau adesea corabiile eline. Tot el a adormit în viers molesitor balaurul cel groaznic, care pazea-n Colhida acea lîna de aur si-a nimicit, prin cîntec, vraja amagitoare a unor fete-pasari, ce se chemau sirene si încercau s-afunde pe marinari în valuri. A mai facut Orfeu si-alte ispravi de seama. Dar n-a luptat cu lancea sau sabia sau arcul. Arma lui i-a fost lira, si, totusi, a învins. (Ispravile-s prea multe. Nu le mai amintim.) Ar fi sa spunem totusi ca fiul lui Apolo si-al muzei Caliopa s-a-ndragostit de-o nimfa. Se chema Euridice ; si-n ochii ei cei verzi îi placea lui Orfeu sa-si scalde fericirea, privindu-i cu nesat zile si nopti de-a rîndul... Adesea Euridice îl ruga pe Orfeu sa-si reverse din lira divina-i armonie, ca ea, cu alte nimfe, sa poata dantui în tactul muzicii . Orfeu o asculta si atingea îndata coarda melodioasa c-un betigas de-argint, facînd sa izbucneasca din lira un nou val de sunete vrajite. Vroia s-o-nveseleasca pe preafrumoasa nimfa. S-o stie multumita. Nu banuia, sarmanul, soartanspaimîntatoare ce-i era harazita, peste putina vreme ; caci draga-i Euridice n-avea sa aiba parte, prea mult, de bucuria ce-o raspîndea Orfeu, prin cîntecele sale.
Pierderea frumoasei Euridice

S-a întîmplat ca fata sa fie îndragita si de un alt flacau, un crescator de-albine, pe nume Aristeu. si, aflînd Aristeu ca-n casa lui Eagru se pregateste nunta, s-a hotarît so fure pe nimfa Euridice.
144

Ca sa-si îndeplineasca gîndul acesta rau, care nu îi da pace, Aristeu s-a ascuns întrun desis de arbori. A asteptat o vreme, precum pîndeste tigrul juninca din poiana si-i gata doar sa sara. Veghind plin de rabdare, iata se ivi clipa cînd nimfa Euridice ramase singurica. Atunci se repezi si vru s-o ia în brate. Nimfa, înfricosata, vazîndu-l pe-Aristeu din umbra cum s-a-vînta, a si luat-o la fuga. Aristeu, îndîrjit, a pornit dupa ea, si, cum era mai iute si c-un picior mai ager, a fost gata s-o prinda. Atît ca - din greseala - frumoasa Euridice, sarind peste un trunchi de stejar rasturnat, nimeri într-o groapa. Aici era un sarpe cu pielea-mpestritata si coltii veninosi. Nimfa-l calca pe sarpe. Acesta se întoarse. Se-ncolaci îndata pe glezna Euridicei si îsi înfipse coltii, strecurîndu-i veninul sub pielea subtirica. Orfeu, ce auzise tipatul Euridicei, porni si el în fuga, cu inima batîndu-i ca un ciocan în piept, Ajunse doar s-o vada pe nimfa cum se stinge.

O jale fara margini simti în el aedul, în timp ce Aristeu - acela ce fusese pricina mortii ei - se mistuia-n adîncuri verzi-negre de padure. - Zeus, marete Zeus - striga spre cer Orfeu, batîndu-se cu pumnii în fruntea ca de fildes - pogoara-te cu mila, acum, asupra mea. Da viata Euridicei... Dar cerul, albastrui, ramase mut ca stînca. Nici cîntecul de lira nu mai clinti pe nimfa ce parasise lumea.".: Orfeu, trîntit în iarba, o-mbratisa cu sete si o chema zadarnic sa vie împreuna cu el, acolo unde totul sta pregatit de nunta. Plînsul lui cel fierbinte îi zguduia pe oameni si multi - dornici s-aline pe cel ce-i mîngîiase cu viersul sau vrajit - îi glasuiau astfel: - Nu plînge. E zadarnic. Iubita ti-e la Hades. Asta i-a fost ursita si nu ai ce sa faci. Cata sa te supui vointei olimpiene... - Nu. Nu ma voi supune... ! a glasuit Orfeu. Voi pleca spre Infern, de-ar fi sa ratacesc pe drumuri toata viata ; si am sa-mi caut mireasa. Ma voi ruga de Hades. Oricît ar fi de crunt, oricît de nemilos, trebuie sa-mi întoarca pe Euridice-a mea... Luîndu-si pe umar lira si un toiag în mîini, Orfeu s-a îndreptat catre un mic sanctuar pe care-l avea Hermes. Acolo s-a rugat de feciorul lui Zeus, pristavul din Olimp, ca sa-l calauzeasca pe drumul spre Infern, si i-a jertfit un tap cu blana ca taciunii, din turmele regale, cum cerea obiceiul. L-a proslavit în imnuri. Apoi, fara zabava, a pornit iar la drum, catre Peloponez. si, în Peloponez, la capul Tenaron 5, era o pestera. Nici un om nu-ndraznea sa treaca pe acolo de la lasatul serii. Credintele straII 145

Vechi spuneau ca-n pestera erau furii, erinii si fel de fel de iazme, ce-i sugrumau pe oameni cînd încercau sa intre. Caci pestera aceea era de buna seama una din portile spre tarîmul lui Hades. patrunde în Infern :..si, poposind Orfeu la capul Tenaron, n-a vrut sa tina seama de vorbe si povete. - Spuneti !... Asta-i intrarea spre negrele genuni, unde domneste Hades ? întreba pe localnici.

- Da, da !... raspundeau ei. însa nu cuteza, straine, sa te-apropii prea mult de-aceste locuri. Esti tînar. E pacat... Furiile stau de straja... Ele n-asteapta mult si te strîng de grumaz... Cîti n-au pierit acolo !... Stai... Stai... Unde te duci ? Tu n-auzi vorba noastra ? - Aud. Dar nu mi-e teama !... rostea spre ei Orfeu. O caut pe Euridice. si dorul pentru ea îmi da puteri sa lupt, sa-l înfrunt si pe Hades. Am arma lira mea... Cu ea o sa întâmpin geniile infernale, voi risipi destinul... Lasati-ma sa trec... si, înstrunindu-si lira. cîntînd necontenit, Orfeu a pasit drept spre pestera aceea caresi casca gîtlejul umed si-ntunecat, catre aria marii. Nu s-a temut de furii, de geniile crude, pasind prin fata lor, senin si fara frica. si iacata-l trecut, din pestera adînca, într-un tarâm de umbre ciudat si misterios. Coboara pe poteci unde-i atin piciorul tufele în-cîlcite de scai si maracini. îl zgîrie sil ranesc... Dar el nu tine seama, si merge mai departe, pîna zareste rîul cel vînat, Aheronul. Aici erau pe tarmuri sute si mii de umbre, ce asteptau sa treaca si se rugau de Haron, luntrasul cel batrîn, sa-i duca peste ape, cu barca-i putrezita. Haron cerea obolul. Cine nu i-l platea mai ramînea pe tarmuri, ratacind, amarît, cam o suta de ani. însa aedul cînta lui Haron cel ursuz, din lira sa de aur, un cîn-tec minunat. Luntrasul se îndura. îl trece pe Orfeu pe malul celalalt. Acolo alte piedici. Cerberul sta de paza la portile de-arama. Latra si urla tare. Iar serpii-ncolaciti pe capetele sale suiera fioros, silin-du-se sa-l muste cu coltiinveninati pe fiul lui Apolo. El îsi înstruna lira. Coardele ei rasuna, si dinele se lasa pe pîn-tec, la pamînt. Firea lui dusmanoasa se schimba dintr-o data. Ochii
146

sai cata blînd. în acest chip, aedul poate sa treaca-n voie catre palatul unde salasluieste Hades. si fratele lui Zeus îi striga de departe : - Cine esti tu ? Ce vrei ? Cum cutezi, pamîntene, sa intri nepoftit în tinutul tacerii ?... Orfeu cata spre Hades fara de-nfricosare, si-i spune doar atît : - Da-mi voie, preamarite stapîn peste-ntuneric si umbre fara viata, sa-ti glâsuiesc în viers... si n-astepta raspunsul ce vrea sa i-l dea Hades. Ci prinde-n brate lira cu coardele de aur, pe care i-o daduse la nastere Apolo. si gura lui, în care îi picurase muza stropii

Sperantele-nflcrite ce le pastrau în inimi... Tantal si-a uitat foamea si setea deopotriva . cu aripi nevazute. întinde catre Hades o mîna rugatoare si-i cere sa s-aplece cu mila spre aed.. Orfeu. îi raspunde Orfeu.Voi face.... .. si Hades îi mai spune : . Raspunde-mi. . 147 n-ai suferi ca mine ?. Se va întoarce-n lume.. Cum regele Eagru le pregatise nunta. de gemetele sale . Dar facla nu arsese cu flacaruie alba -x cum cerea datina .Cînd vei urca. . acuma se înclina miscat catre Orfeu. fara de rasuflare . si Ixion. si-si aprinsese facla. Chinul ce îl îndura Orfeu .daca un zeu viclean ti-ar rapi într-o zi sotia mult iubita. îi cînta Orfeu apoi de clipa neuitata cînd sî-a vazut iubita cazuta la pamînt. pe blînd acord de lira . nu pot sa-si stapîneasca suspinele din piept. în Infern. care-altminteri nu are nici o mila. Asta. strapunsa de taisul amarnicei mîhniri din viersul lui Orfeu. tu. ramîne nemiscat. Zeul Hades se îmblînzeste Ii povesteste-n stihuri dragostea cea curata. acolo. începe sa rosteasca stihuri mai dezmierdate ca soapta de iubire sau somnul care prinde în bratele lui pruncul.. venise de la Creta. Hades . spre celalalt tarîm. soata-i. Dragostea ce-l uneste pe el de Euridice este cu mult prea mare. cînd este leganat la sinul cald al mamei.este sfâsietor. unde-si avea palatul . sa nu-ntorci cumva Capul.mai giasuieste el. care-l înlantuise pentru întreaga viata de nimfa Euridice. ca prevestire a tristei întîmplari ce urma sa-i loveasca.curati de roua. Geniile infernale tac toate coplesite de preamarea durere din glasul lui Orfeu.pierzînd mireasa în ziua nuntii sale . cel ce-mplineste legea sfînt-a casatoriei. zice el... Iar zeu] Himeneu. de jalea ce-a cuprins întreg poporul trac.Ma leg mai dinainte sa-ndeplinesc orice.Gîndeste-te. Toti cîti asculta cîntul divinului aed. si zeul. Dar trebuie sa-mi promiti. pentru iubita ta. ceea ce nu se cade nici unui muritor. Persefona. Nu ai pleca s-o cauti ?. . cu glasul gîtuit de marea bucurie ca-si va recapata pe scumpa-i Euridice. sa nu-ncerci s-o privesti. Sisif nu mai ridica pietroiul greu pe coasta. nu cata încolo cu privirea. si Cora-Persefona îsi lasa fruntea alba pe umaruj lui Hades. în timp ce zeul tace.ci raspîndise numai un fum înecacios.. urmîndu-te pe tine. acela ce se-nvîrteste vesnic pe-o roata de arama înlantuit cu serpi. întreita Hecate îsi sterge pe obraji o lacrima fierbinte.

- Desi ma arde dorul si clipele îmi par veacuri nemasurate, nu voi cata spre ea, daca asa ti-e vrerea, mai spune iar Orfeu. - Daca te vei întoarce si vei privi spre nimfa, cu-o clipa înainte de-a calca pe pamînt, o pierzi pe totdeauna, a adaugit la urma zeita Persefona. Nu mai e nici un mijloc s-o poti recapata... - Asa... Asa voi face !... a glasuit Orfeu. Deci, multumind lui Hades si Corei-Persefona, calauzit pe Her-mes a plecat spre pamînt. stia ca îl urmeaza si nimfa Euridice. Dar nu-ndraznea sa-ntoarca înspre iubita capul, de teama sa n-o piarda, cum îi spusese Hades. Mergea cîntînd din lira si rostind mîndre stihuri ; si-n minte-o cerceta pe Euridice-a lui : "E tot atît de alba ? Mai este dragastoasa ? Nu s-a schimbat cumva ?"... si inima-i o data cu lira lui cînta cîntec de biruinta si dor înfrigurat, în timp ce se urca înspre pamîntul nostru. Mai erau cîtiva pasi... Ce spun ? Numai un pas. si Orfeu trecea pragul din pestera afara. Dar în acel moment a fost strapuns de teama. Daca mireasa lui s-a ratacit cumva în bezna infernala si nu e-n urma lui ? Atunci a întors capul îngrijorat s-o vada. O vede, fericit, cum merge lînga Hermes. Vrea sa-i spuna eva. Dar dalba lui mireasa, fara de nici o vorba, însa cu bratele deschise catre el - parca l-ar fi strigat - aluneca-n Infern. De data asta însa e pentru totdeauna 6. .148 Numai cîntecul îi ramîne Zadarnic a-ncercat din nou Orfeu sa treaca de rîul Aheron. Nu l-a mai luat luntrasul, cel care duce mortii în tinutul lui Hades: Zadarnic s-a zbatut, a plîns, l-a implorat si i cîntat din lira. Hades orînduise sa nu fie lasat pentru a doua oara în sumbrul sau palat. Nefericit, Orfeu s-ar fi ascuns, se spune, în muntii Traciei. Nu dorea sa mai vada în ochi nici o femeie ; caci îsi reamintea de scumpa-i Euridice si inima-i ranita se sfîsia mai mult. De auzea-n padure rîsete de copile, daca pe malul apei era cumva vreo nimfa, Orfeu îsi tragea haina pe fata si fugea. Ei bine, tocmai fuga le atîta pe-acestea sa-ncerce si s-atraga în mreje de aed. Astfel s-au scurs cu greu vreo trei sau patru ani. Singurâ-i mângâiere era doar cîntecul, în care proslavea iubirea fara margini, dincolo de mormînt.

Dar se aflau pe-atuncea, în Trada, bacante, frumoase preotese, care-l slujeau pe Bachus, zeul cel dezmatat. Acestea nu-l iertau pe fiul lui Apolo, fiindca-i pastra credinta pierdutei Euridice. si cum se povesteste, ele se tot iveau în fata lui, cu sila-, cîntînd sau dantuind sau azvîrlindu-i flori legate-n buchetele. îl ispiteau cu vorbe pline de îndrazneala si-l pofteau la serbari închinate lui Bachus - adica la orgii. --_ însa el le gonea întruna, cu dezgust. Le blestema - spunînd ca ele înjosesc numele de femeie - si se urca în munte, mai sus, sa nu le vada purtarea desfrînata, pe care-o dovedeau. Atîta ca nici ele nu s-au lasat înfrînte. L-au urmarit în munte si l-au încercuit. - De nu primesti, Orfeu, sa tradezi amintirea iubitei Euridice, sa stii ca vei muri !... iau tipat laolalta. - O, moartea, unde este ? le-a dat raspuns aedul. Prin ea mai pot ajunge s-o vad pe Euridice... si auzind acestea, în ura lor turbata, ametite de vin, bacantele acelea si-au împlântat în el zecile de pumnale, cu care sfîrtecau tapii sacrificati stapânului lor Bachus. Trupul însângerat l-au aruncat în Hebru 7. La timp au sarit însa si cele noua muze, avînd pe Caliopa, mama lui, între ele. I-au ridicat din apa corpul sau fara viata si l-au înmormântat într-un templu, Liberta, pe muntele Olimp. Doar capul ramasese rostogolit pe valuri, soptind necontenit, cu buzele albite, numele prea iubit al nimfei Euridice. Iar capul sau si lira au ajuns pîna-n Lesbos - o insula în care a înflorit poezia 8. 149Muzele si Apolo au luat aceasta lira, care miscase muntii, fiarele si pe Hades si au pus-o pe bolta. Luceste între stele. E constelatia Lirei. Iar poemele 9 lui au ramas între oameni, vesnice ca iubirea jurata Euridicei !... Note 1. Vechii elini întelegeau prin Tracta tinuturile marginite la miazanoapte de Propontida si de Marea Egee, la rasarit de Pontul Euxin sau Marea Neagra, la asfintit de fluviul Strimon, astazi Karasu ; iara la miazanoapte de Istru sau Dunarea cea larga.

2. Intr-un desen pe un vas este înfatisat Orfeu, în tara lui Eagru. Tracii stau în preajma lui cu coifuri peste plete si cu suliti în mîini, gata parca de lupta. Poetul cîntaret este asezat în mijloc, cu ochii catre slava. în mîini tine lira. Nu stim ce rosteste, dar fetele razboinicilor, înasprite de lupte si greutati, parca se lumineaza si uita de urgia pe care o pregatesc, de moarte si razboi. Se vede marea putere a cîntecului, a artei, asupra lor. 3. Asa ni-l reprezinta pe fiul lui Apolo si al muzei Caliopa un mozaic dezgropat în orasul Pompei si aflat astazi la Palermo. în jurul lui se vad strînse zeci de salbaticiuni: maimute, leoparzi, lei cerbi, pasari, ba chiar si serpi si broaste, care-i asculta viersul. 4. O astfel de imagine a pictat artistul francez Nicolas Poussin în opera intitulata "Orfeu si Euridice", aflat azi la muzeul municipal din Chantilly. într-o splendida îmbinare de culori sînt zugraviti oamenii si natura. Se vad cîteva nimfe la poalele padurii. Altele se scalda în undele stravezii ale rîului Hebru. In zari se înalta muntii, adapostind cetatea cu zidurile sure, în care vazuse lumina zilei feciorul lui Apolo. întreg tabloul respira maretia, puterea suverana a artei : a cîntecului si poeziei. Orfeu, cu betigasul de argint în mina, se pregateste sa cînte, însotindu-si vocea cu Ura, cel mai frumos dintre cîntecele pentru preaiubita lui Euridice. 5. Astazi capul Matapan. 6. Scena este admirabil redata într-un basorelief din secolul al V-lea î.e.n., care se gaseste acum la Neapole. Ea a fost cîntata si de marii poeti antici: Eschil, Pindar, Horatiu, Ovidiu si, mai ales, Vergiliu, în "Georgi-cele" sale. In epoca moderna nenumarati artisti au abordat aceasta tema în muzica, teatru, poezie si artele plastice. Bunaoara, în muzica, germanul Gluck a creat, pe motivul acesta legendar, una dintre cele mai frumoase lucrari, intitulata "Orfeu si Euridice". Semnificatia pierderii Euridicei de catre Orfeu pare a fi aceea ca faptele mari, hotârîtoare în viata, nu se pot desavîrsi fara rabdare si sacrificiu pîna la capat. 7. Rîul Marita de astazi.
150

8. Aici vor crea mal iîrziu poetii Alceu si Safo. 9. Lvi Orfeu i se atribuie o serie întreaga de poeme, care au fost de fapt create mult mai tîrziu, desi unele fragmente par a fi urme veritabile de poezie orfica. Tot despre el se spune ca avea si darul profetiei, fiind fiul lui Apolo - si ca ar fi organizat asanvmitele mistere orfice. Capul sau, prins între stîncile insulei Lesbos, se zice dealtminteri ca a avut darul sa faca profetii multa vreme dupa moartea poetului.

ÎNTEMEIEREA TEBEI
Cadmos ; Zetos si Amfion ; Edip

DUPĂ CE ZEUS A RĂPIT-O PE EUROPA, Agenor, regele Si-idonului , nu s-ampacat deloc cu gîndul ca draga lui copila sa ramîna prada aceluia care-o rapise. si-a

poruncit celor trei fii ai sai : Fenix, Cilix si Cadmos sa plece-n toata lumea si sa-i gaseasca fata. - Daca va veti întoarce fara de sora voastra, le-a grait Agenor, sa stiti ca va ucid ; caci nu mai meritati sa-mi fiti mostenitori... Au plecat dar baietii pe drumurile lumii, cautînd-o pe Europa.1 Au mers ei ce-or fi mers... si cei doi frati mai mari au ostenit degraba. Sau ratacit de Cadmos. Fiindca n-aveau curajul sa-si mai revada tatal, s-au oprit pe coclauri si au întemeiat niste orase noi. Fenix a ajuns rege în tara ce i-a luat de-atunci numele lui : Femeia bogata. si Cilix de asemeni, în alt tinut vestit, numit Cilicia. Doar Cadmos, flacau vrednic, a pasit mai departe. A strabatut tinuturi aspre, necunoscute, plecînd din Asia. A plutit peste mari, si, dupa multa vreme, a ajuns în Elada. Aflînd el ca la Delii se afla un oracol, unde Febus-Apolo prezice viitorul, s-a urcat cu greutate pe muntele Parnas, în tinutul Focidei. S-a plecat lui Apolo si i-a cerut învat ce trebuie sa faca. Ar vrea sa-nvinga monstri, cum a învins si-Apolo pe balaurul Piton, monstri ce-mpovareaza pamîntul cu urgie. Ar vrea sa si ridice o cetate vestita. Apolo i-a raspuns prin gura Pitiei ca poate sa învinga un monstru fioros si poate sa ridice o cetate vestita, dar savîrsind acestea el însusi va plati prin grele suferinte. Tînarul sidonian s-a învoit cu toate. si-atunci zeul Apolo l-a-n-demnat sa porneasca înspre rîul Cefis. si i-a mai povestit ca-n drum va întîlni un juncan fermecat, cu parul ca zapada. Cadmos sa urmareasca animalul acesta, pîna ce s-o opri ; si-acolo unde el va-ncepe sa mugeasca, culcîndu-se în iarba, poate sa-nalte ziduri, sa fac-o fortareata. Plecînd Cadmos din Delfi, a tot calatorit pîn-a vazut juncanul pascînd pe un imas 2. 152 Animalul acesta era alb ca omatul, si, zarindu-l pe Cadmos, a pornit catre rîu. Fugea si-ntorcea capul. Fugea si iarasi sta, rasu-cindu-si spre tînar fruntea împodobita cu niste coarne mari, galbene, lucitoare. Parca-i tot facea semne s-alerge-n urma sa. si, însotit de prieteni - care veneau cu dînsul înca de la Si-don - Cadmos a urmarit juncanul fermecat vreme de noua zile El l-a calauzit printre codrii umbrosi, pîna pe o colina toata smaltata-n flori. Acolo sa oprit si s-a lungit în iarba. A ridicat -spre slava capul încoronat si a mugit prelung3. Doborîrea balaurului lui Ares Cadmos a înteles c-acela este locul unde va trebui sa-si ridice cetatea. A sarutat pamîntul pe care ajunsese din voia lui Apolo, si primul gînd i-a fost s-aduca sacrificii preamaretului Zeus, ca viitoarea cetate sa fie trainica. A trimis cîtiva prieteni sa caute un izvor. Din el s-aduca apa în amfore de lut. Sa faca libatiuni, fara de care jertfa nu ar fi fost primita de Zeus în Olimp. Tovarasii lui Cadmos au pornit prin padure, cercetînd peste tot, pîna ce au zarit un pîrîias zglobiu ; iara putin mai sus au dat de-o pestera cu o intrare joasa, bine

Balaurul lui Ares a ramas priponit de-acel trunchi de stejar. El a zvîcnit deodata. încolacit pe coada. Cadmos s-a-ntors pe data cu sabia în mîna. viteazul Cadmos mi l-a lovit cu lancea atîta de puternic. sleindu-le de sînge. si neînfricosat. în timp ce întreita lui limba îi juca în gura-nveninata.. de clestar. Pe cap. si arma s-a înfipt într-un trunchi de stejar. limpede. A ratacit si el prin umbrele padurii. Atunci. dar pe neasteptate.. Dar solzii de arama l-au ocrotit 153 pe monstru de greaua lovitura. si strajuia izvorul tatalui sau ceresc si tot acel tinut. Iar gura otravita era batuta toata în trei rînduri de colti. sidonienii au vrut sa toarne apa în prima amfora . a pornit sa-i gaseasca. si l-a tintit pe Cadmos cu ochii arzatori. pîna ce a sosit la izvorul lui Ares. si. si. suierînd ca vîntul. cum era voinic l-a lovit cu putere pe feciorul lui Ares. Balaurul cu creasta era fiul lui Ares. veseli. pe care-l stapînea întocmai ca un rege. înfigînd în ei coltii sai ascutiti si albi. monstrul purta o creasta zimtuita si gîtul sau avea o punga de venin. la-ntîmpinat pe monstru. mai nalt decît copacii. a tîsnit un balaur cu solzii de arama si ochii fiorosi. Tu ai ucis un monstru care-i era si fiu. din pestera adînca. încît a strabatut gîtul gros de balaur. care s-a aplecat sub prea marea povara. zeul cel viforos. cu sabia si lancea. Numai ca sidonianul era un luptator cum nu-s prea multi pe lume . iata-i !. Balaurul s-a-ntors. . Pentru aceasta fapta ai sa platesti amarnic. cu egida pe piept si sulita în mîna. Fara multa tocmeala. Nasterea poporului teban din coltii de balaur Da-n fata lui era însasi Palas-Atena. prefacîndu-te-n sarpe. mai groasa ca o bute. Dupa aceasta fapta. cînd spulbera nisipul pe tarmurile marii. ce ar fi darîmat si zidul unei case.. cînd acolo. S-a ridicat în sus. crezînd ca-i alt dusman. si. precum se cuvenea. lungi ca niste pumnale. Din pestera aceea tîsnea pîrîul rece. Tînarul sidonian a luat atunci o stînca.adapostita de un bunget umbros si gramezi mari de pietre.. s-a repezit la el. vazînd ca seara vine si sotii nu se-ntorc. balaurul lui Ares s-a rotit catre sotii lui Cadmos din Sidon si i-a încolacit . apoi i-a otravit. si.Ares iubeste monstrii. în vremea asta Cadmos. fiul lui Agenor a auzit un glas : . Prietenii erau morti si monstrul sta lungit pe trupurile lor.

desprinde plin de grija toti coltii de balaur si seamana-i pe glie 4. sînt fericit.s-a preschimbat în sarpe. pîna ce au ramas în viata numai cinci.. în schimb. Dorind sa se pastreze nestinsa amintirea ciudatei întîmplari. apoi. Sotia lui. unde sa locuiasca oameni nenumarati. sidonianul. subtiri de tot. Ridicînd fortareata. Din coltii semanati de Cadmos.. La porunca lui Cadmos. Atena a pierit. Teba cea cu sapte porti. Doi serpi. Pe acestea le-a unit. la izvorul lui Ares. Cadmos a ascultat sfatul dat de Atena.Chiar de ma voi jertfi. Ei s-au gîndit sa faca la poalele cetatii marele oras : Teba. de mult. fortareata Cadmeea. Cadmos a denumit tara aceasta noua : Beotia .cum îi spusese Atena . Urmasii lui Cadmos ridica Teba cea cu sapte porti Urmasii lui au fost pe tronul din Cadmeea doi feciori ai lui Zeus si-ai nimfei Antiopa 6 : Zetos si Amfion. si-n sfîrsit. celalalt frate. a suferit destul.. Atunci s-a ivit iara. Le-a poruncit s-arunce 154 armele ucigase si sa se faca prieteni cu preaviteazul Cadmos. la fel. Vreau sa zidesc aici o cetate vestita. au rasarit. care le va fi rege. zeita. Zetos era de-o forta de neînchipuit. c-am rapus un balaur care-i împiedica pe oameni sa traiasca în locurile-acestea atîta de manoase. care s-au luat la lupta. subtiri. desprinzînd cu grija toti coltii de balaur. Cu ea a masurat întinderea de tara. precum se învoise în fata lui Apolo. coifuri de luptatori . Atena. pe nume Amfion. Totusi. de Cadmos. era un cîntaret destoinic ca Orfeu. a glasuit zeita. îti trebuie si brate cu care sa zidesti cetatea ta visata.. Copiii i-au pierit si. pentru ca el doborîse pe fiul cel hidos al lui Ares. semete. si. care urma sa intre în stapînirea lui. .Daca este asa. s-au ridicat întîi niste vîrfuri de lance . i-a semanat pe glie. i-a dat raspunsul Cadmos. spre sfîrsitul vietii. visat. acropola tebana.. Pielea lui i-a taiat-o în fîsioare lungi. tot din pamînt. plutind apoi spre slavi. Un nor se coborîse si o învaluise pe copila lui Zeus. ce nu faceau nici un rau nimanui5. Spunînd aceste vorbe. . au zidit în padure. S-a facut o fîsie de piele nesfîrsita. Cadmos a adus jertfa puternicului Zeus juncanul fermecat.tara juncanului. ca din senin. eroul sidonian . si ca sa dobîndesti bratele de-ajutor. au iesit niste giganti cu arme si scuturi sunatoare. S-au tot luptat gigantii.

într-adevar. Afara de eroii Zetos si Amfion. voinic si întelept. Iocasta. Este înca o jertfa pe care o cere Ares. Cutremurat de spaima. pe care le avea regele Amfion cu soata-i Niobeea 7.Sotia ta. pe capul sau. Parul i se facuse. Iara portile Tebei au capatat si ele fiecare un nume. i-a fost ucis feciorul. Amfion nu jurase ca va face vreo munca. . Iar regele 8 din tara aceea corintiana n-avea nici un urmas. Ca lovituri de trasnet cadeau aceste vorbe în inima lui Laios.. si muntii veneau singuri spre zidurile Tebei. ca ele s-aminteasca lira lui Amfion. acest fiu al lui Zeus izbutea sa urneasca muntii din temelii. si el a luat copilul si l-a azvîrlit pe-un munte. a dobîndit un prunc. aducea pe spinare stînci mari rupte din munti.. s-a hotarît sa-l creasca ca pe copilul sau. siacum cît îl ura !. cîntînd din lira. Vroind sa dobîndeasca un prunc în casa lui. fiind el numit Edip. în anul urmator. ce avea sapte corzi. sa-si pîngareasca mama si sa umple de sînge si doliu si durere tot poporul teban. si-a dus-o în tara sa. Dar s-a-ntîmplat sa treaca pe muntele Citeron un pastor corin-tian . dar în palatul 6au era multa mîhnire. însa. ca mesterul Zetos sa poata avea piatra de lucru din belsug. un alt urmas de seama pe tronul de la Teba a fost regele Laios. Se mai spunea ca Tebei i s-au zidit anume cele sapte porti. ca sa-l manînce rîsii care foiau pe-acolo. Cît îl dorise Laios . si el a luat odrasla lui Laios. îti va da un fecior. fiindca pe-aceste locuri. Insa el e ursit ca sa-si omoare tatal. maciuca. de Cadmos. pe muntele Citeron. Va-zînd el pe micutul atît de oropsit. Laios s-a înturnat în palatul din Teba si-a povestit Iocastei groaznica prorocire. cu forta-i uriasa. unde s-a facut mare. ca divinul Orfeu. Zetos a spus ca el o sa aduca piatra din muntii-nvecinati. unde se-nalta Teba. caci nu aveau copii. olimpiana. într-adevar. si zeul i-a raspuns prin glasul Pitiei : . cea zvîrlita . Asa a ajuns fiul lui Laios în Corint. Numele li s-au dat dupa sapte copile. Iocasta. regele s-a rugat de marele Apolo.Cînd s-a început lucrul la zidurile Tebei. Avea un trup firav. 155 Aezii povestesc ca el era-nsurat cu frumoasa Iocasta . balaurul.

rude si prieteni. în prea putina vreme. si-aduci nenorocirea asupra tuturora. . era regele Laios. Mîhnit peste masura. Astfel s-a împlinit întîia prevestire facuta de Apolo 9. lasîndu-l mort pe loc. si mama sa. si . lînga sclavii sai. .Edip îsi ucide. Iocasta. Pe cel care ducea catre Beotia venea încet un car. Edip a cugetat strapuns de-nfiorare : 156 .. ca e copil gasit si multe dintr-acestea. In car calatorea un batrîn cam albit. a rostit vizitiul.-n raspunsul pe care i l-a dat.. si s-a iscat o lupta. tatâl Dar ajungînd Edip flacau în toata legea. cine îi sînt parintii.coborînd din Delfi . urmat de cîtiva sclavi. nu i-a destainuit ca tatal lui e Laios. cu lancea ridicata. îsi ucisese tatal. baiete. Atuncea vizitiul a dat în el cu biciul. fara sa stie.Daca mi-e totusi tata regele din Corint ? si daca mi-e sortit cu-adevarat ca eu sa-mi nimicesc parintii ?. Nu ma întorc acasa si-nlatur nenorocul ce ma poate pîndi. Edip s-a înfuriat si l-a lovit cu lancea. Ca sa-si razbune sclavul. copii.Ia fa-ne loc. din cei cinci calatori n-a scapat decît unul. te vei casatori cu propria ta mama . Altfel îti ucizi tatal. care îl aparau.a vazut doua drumuri.. Ascultînd ce spunea batrîna preoteasa. Mai bine fug în lume. catre Edip. l-a izbit pe batrîn. Un sclav care-a fugit. ca si pe sclavii lui. I-a spus numai atît : . s-a dus la un oracol al zeului Apolo. Edip nu 6-a întors în istmul de Corint. barbatul cel albit a scos o sabie. caci tînarul Edip.. Edip s-a suparat ca un. sa afle adevarul. Iar tânarul Edip... A cugetat sa plece catre Beotia. sclav oarecare îi porunceste astfel. Batrînul ce zacea însîn-gerat pe drum. fara s-aiba habar..Sa nu te-ntorci în tara unde-ai venit pe lume. Dar Pitia. Socotind deci ca fuge. oameni nechibzuiti i-au soptit la ureche ca el n-ar fi odrasla regelui din Corint .. si nici nu s-a clintit. tare.

orasu-ar fi ramas fara locuitori.Care este faptura ce merge-n patru labe. Cu ghearele de zgriptor îi scotea inima si i-o storcea de sînge. raspunde iute. de buna seama. si va primi coroana si tronul ramas gol. Atunci sfinxul lovea cu coada de balaur pe bietul calator. si sfinxul priveghea pe drumul catre Teba. Pe urma se ridica si. se gaseste si-al treilea : toiagul. el merge numai de-a busilea. dusmanosul. a pornit-o de-a dreptul spre sfinxul fioros. sfinxul mai omorîse în zilele acelea pe alti numerosi tineri.El se ducea la Delfi sa-l întrebe pe-Apolo . pîna în acea ziua. a si trecut la fapta .. De mai dura o vreme.. pe vaduva lui Laios. apoi numai în doua si la sfîrsit în trei ? Haide. si fîlfîind din aripi l-a oprit pe Edip. s-adauga stirea ca pe regele Laios l-au omorît tîlharii.. ca sprijin. aripi avea de vultur si ghearele de zgriptor n. El va avea ca soata pe regina Iocasta. aproape de oras se asezase-un sfinx. 157 Pe lînga toate astea. Sfinxul avea obrazul si trupul de femeie . îndurerat la culme de moartea fiului. si printre ei era si feciorul lui Creon. pîna se alegea un nou rege la Teba.cum sa-si salveze Teba ? Pentru ca. Mai mult. si nimeni nu putea sa-i dea acestui monstru raspunsul cuvenit. îi va da o rasplata nenchipuit de mare. . i-a dat raspuns Edip. din porunca lui Ares. Iar coada-i de otel era ca de balaur. îi oprea cu un strigat. omul. corpu-i era de leu . punîndu-i o-ntrebare : . Le punea o-ntrebare. Creon a dat de stire ca de se va afla vreun barbat iscusit care sa-nfrunte sfinxul si sa salveze Teba. . lînga doua picioare. de departe. cu multa viclenie.Fiinta aceasta este. pe foarte multi tebani. Cînd este mic. Astfel îi doborîse sfinxul. care intrase pe pamântul teban. A doua crima : casatoria cu Iocasta în tot orasul Teba domnea o spaima mare si numai cu greutate se mai putea iesi pe cele sapte porti. Edip. Sfinxul l-o fi zarit. Cînd treceau calatorii. Sclavul care scapase s-a rusinat sa spuna ca nu îi învinsese decît un singur om si a mintit ca-n cale le iesise o ceata de numerosi tîlhari. Creon pastra dealtminteri coroana-n mîna lui. cînd ajunge gîrbov.. pesemne.

Edip a savîrsit cea mai groaznica crima din cîte sînt pe lume. si noapte. Iocasta. ferindu-l de razboiul cel mult dorit de Ares. dar nu a vrut s-o spuna. A mai trecut o vreme. cu însasi mama lui. ca s-o scape de ura netrebnicului Ares si a celorlalti zei. el a marturisit ca zeii-au aruncat peste orasul Teba ciuma nimicitoare. Edip a parasit Teba cu sapte porti. alaturi de Iocasta. Zeii. sa salveze cetatea 13 . au ajuns la Colona Vl. ratacind pe drumuri. Caci mamele plîngeau în hohot la raspântii si-n ca158 se îndoliate. mai cumplit decît cînd traia sfinxul. Iara Edip.Cum a sunat raspunsul. silit de Edip. în niste vai adinei.. In Teba era pace. Pustiu si lacrimi au hotarît zeii Mureau si zi. Regele cîrmuia cu multa-ntelep-ciune peste poporul sau. au trimis peste Teba ciuma pustiitoare. sfinxul. Edip. Tezeu cunostea taina. sute. Ca sa se pedepseasca.i-a daruit copii. o mica asezare lînga orasul unde domnea pe-atunci Tezeu. si Zeus l-a trasnit sau s-a deschis pamîntul. l-a trîntit de pe stînca. Iar Edip si-a scos ochii cu-o agrafa de aur. Iar preotul cel mare îl ruga pe Edip sa faca sacrificii. Ruguri erau aprinse în Teba peste tot si jalea cuprinsese poporul. batrînul a pasit într-o padure deasa. Iocasta i-a nascut sotului sau. profetul orb nu a vrut sa raspunda. fara de voie. în oras. înversunati ca soata lui Edip . . turbat de ciuda. Apoi. si. condus de Tezeu. doi fii si doua fiice n.. Se zicea ca Edip i-a blestemat pe zei. aninîndu-se-n streang. Dar. S-a însurat. sarmanul. pentru ca regele îsi omorîse tatal si se casatorise cu mama lui. s-a stîrnit furtuna. Dar regele Edip a poruncit sa vina batrînul profet orb. traind doar din cersit. mii de copii. Antigona. si. Intîi. Cînd. însotit de copila cea mica. unde se cocotase. regina si-a luat viata. Astfel. Aici a disparut Edip într-un chip tainic. si Hades l-a primit15. cu lancea. s-a umflat si-a plesnit. Auzind tot poporul ca tînarul Edip l-a biruit pe sfinx.care-i era si mama . Creon i-a dat coroana ce o avea în grija si l-a suit pe tron. Nenorocitul orb l-a rugat pe Tezeu sa ia în grija sa pe biata Antigona. s-a grabit sa-l aduca. pe umeri. orb si sarman. Iar regele Tezeu a venit din Atena sa-l vada pe Edip. ce se numea Tiresias.

fara ca fiecare sa fie nevoit sa mearga dupa apa. pe urmasii lui Cadmos. numai fiare si monstri. potrivit legendelor. 7. ucisi de Apolo si Artemis. aceasta mitica faptura. pe urmele unui zimbru cu o stea în frunte. Note 1. la porunca mamei lor. 8. tara îneîntatoare a Moldovei. în versurile sale. fiul lui Ares. bous-bos înseamna bou-juncan. cu sagetile. 10. pe locul unde a fost doborît zimbrul.. Oras din Asia. ca el este acela care ar fi adus alfabetul din 159 Asia în Europa. Asa s-a razbunat zeul furtunilor. si mai spuneau ca ar fi fost un mare aparator al pacii.de forte supranaturale. venit din Maramures. Fetele i-au murit.geloasa pe fericirea Niobeei. era tot odrasla a monstrului Tifon si a viperei uriase Ehidna. Legenda aceasta s-a transmis multor popoare. Coltii balaurului. aezii vroiau sa arate de ce tebanii erau un popor de razboinici. 2. Regele corintian în casa caruia a crescut Edip se numea Polib si era casatorit cu Meropa. pe locurile unde-i haladuise fiul. Cadmos reprezinta eroul întemeietor de orase. Sfinxul. balaurul cel groaznic cu solzii de arama.Legendele eline mai aratau ca-n Teba a fost dupa aceea un razboi fratricid 16. pentru ca se cladise Teba cu sapte porti. 4. între altele. Nimfa Antiopa era fiica fluviului Asopos si fusese rapita de Zeus. în locuri unde hala-auiau înainte. reprezentau pentru elini lancile. El ar fi facut si cele dintii conducte de apa din piatra. Elinii îi atribuiau eroului Cadmos si alte merite. prin paduri. 3.cum credeau ei . Spuneau. cu pretul sacrificiului sau. încrîncenatul Ares.. In limba celor vechi. Se stie ca regina Niobeea avusese cu sotul sau. la mare departare. Prin aceasta alegorie. aceasta întîmplare. 5. Feciorii lui Edip s-au ucis între ei. zeita Leto . Poetul roman Ovidiu cînta. încît oamenii sa fie aprovizionati din belsug. Nu este exclus ca ea sa fi influentat si legenda noastra despre Dragos Voda. Ei ar fi întemeiat. Tot el ar fi facut cele dintii legi. sapte baieti si sapte fete. Prin aceasta legenda elinii protestau contra nedreptatii destinului hotarît . precum s-a aratat mai înainte. Numai pustiu si lacrimi au ramas dupa el. 9. 6. uneori afara din oras. Este un erou civilizator. Amfion. . pe tarmul de rasarit al Marii Mediterane.

cerul se învrajbeste. si-acum mare Edip-naintea ta cazuti. Cînd dam de zile negre. zgriptorul apare de multe ori. Vrajmasa zee Ciuma. In basmele noastre." 14. Poetul antic Sofocle ne reda zguduitor aceasta rugaminte a marelui preot catre Edip în versurile sale din tragedia "Edip rege" . Intîmplarile au fost povestite de poetul Sofocle în tragedia "Edip Xa Colona". dar nimeni cît tine nu plateste. si toti zic în credinta Ca ne-ai ferit de moarte cu-a zeilor vointa. In ale sale valuri o tine cufundata. batrîni si tineri.. nemilostiv coseste Odraslele luii Cadmos. Iar te rugam fierbinte cu mila sa ne-ajuti. fiind socotit un soi de vultur cu doua capete si gheare mari si taioase. 13. Nu mai rodeste-n bezna samînta cea uscata : Pier turmele.11. Noi toti.Zguduita De-o grea furtuna-i Teba... far'nici un ajutor Tu ne-ai scutit de birul ce sfinxu-ngrozitor Pusese asupra Tebei. Fiii lui Edip si ai Iocastei erau Eteocle si Polinice. Fartiici o calauza. 12.. ti-o spun chiar ochii tai si sîngerata mare ce-apleaca fruntea ei. mor pruncii la sînul mamei lor. Iar fiicele se numeau Ismena si Antigona. Nu ca esti zeu. ". cu foc cotropitor Ne bîntuie cetatea. (Colona se gasea cam la sapte kilometri departare de orasul . la tine-am alergat. si tot înavuteste Cu gemete si lacrimi Infernu-ntunecat.

ei îsi începeau povestea aratînd ca odata ar fi trait în Iolco. avînd pictate victoria lui Edip împotriva sfinxului. întreitei Hecate. Ingres s. facîndu-l slujitor. crescînd mare. In literatura. In literatura urmlndu-l pe Sofocle.dupa ce jertfeau fructe si flori si sînge lui Zeus olimpianul sau fiului sau Hermes. Atîta ca si Eson avea.au mai scris lucrari memorabile Corneille. Deci. Acestia l-au vestit despre ce planuia noul stapînitor. . zeitei Persefona si sotului sau. !n picturile pe vase. legenda lui Edip a inspirat mult pe artistii antici. fara de nici o grija.ndepartate. Iar marele nostru George Enescu o creat o admirabila opera muzicala. regele Pelias. îsi însusise tronul si luase avutia regelui legiuit : palatele de piatra si turmele de vite. doi fii ai lui Poseidon : Eson si Pelias. pesemne. 16. Atena. rol. A ridicat si-un rug. ei îsi reaminteau legenda despre Iason si corabia Argo. fratele cel mai mare. zeul calatoriei si al negotului. II EXPEDIŢIA ARGONAUŢILOR DE CÎTE ORI ELINII CĂLĂTOREAU PE MARI si debarcau pe tarmuri straine. Pictori moderni. cel mic. la raspîntii si lînga focul sacru. Dar Pelias. In schimb îi daruise o coliba de frunze pe clina unui munte. Insa pe rug a ars un iepure salbatic. un oras tesalian 1. A vestit tot regatul ca fiul i-a murit. si . cum se obisnuia pentru cei raposati.Legendele Olimpului. A plîns si s-a jelit în temple. Acesta. de Edg.dupa datini . cel care-i învata cum sa aiba dobînda cu orisice prilej sorbeau cupe cu vin si începeau sa cînte legenda despre Iason si corabia Argo. Th. acest razboi fratricid este cunoscut sub numele d« "Cei sapte contra Tebei" si e povestit în versurile lor de "marii tragici1. 160 11 . putea pretinde sceptrul luat tatalui sau Eson.) Tot Sofocle a scris si renumita tragedie. Numai ca fostul rege avea si un copil. Pelias s-a gîndit sa-si omoare nepotul. prin viclenii si arme. Voltaire si altii. ca sa-si poata tine tronul. Hades.jertfe zeului Hermes. A facut . 15. Cel mai adesea. Eschil si Euripide.Trad. prieteni. Rege fusese Eson. ca sa-si scape copilul. a carui creatie despre Edip atinge cea mai înalta culme în teatrul antic . au reluat tema.a. Astfel se gasesc doua renumite vase. Iar preamîhnitul Eson. Aslan. legata de numele fetei moi mici a lui Edip : "Antigona". a trebuit sa puna la cale-un siretlic. ca Gustave Moreau.

i-a zis : fiul lui Eson .Baiete !. cînd i-a iesit în cale o biata cersetoare.. si tu vei birui. baiete. puternica zeita. Au socotit ca-i Ares sau poate chiar Apolo.Am vrut sa te încerc. si pe Castor si Polux.. flacaul era nespus de chipes. cum îl crescuse înteleptul centaur. 162 Fiul lui Eson se întoarce în lolco :. cînd l-au vazut pe Iason.Totul lasa sa creada pe proaspatul stapîn al orasului Iolco ca odrasla lui Eson s-a stins dintre cei vii. Eu sînt fara putere si daca ma-ncumet sa ma cufund în apa. caci apa venea mare. babuta s-a schimbat pe loc într-o zeita. însa în mare taina. Iason.. si. mi-e teama ca-mi pierd viata. pasind cu multa grija. A intrat în oras si s-a-ndreptat spre piata unds se pregatea o mare sarbatoare. pe urmele zeitei. Pe trup avea o haina de pînza. Iason a stat o vreme privind. Haina i se lipea de . . cum au ajuns. pe scurt.. sa-l razbune.. si a luat-o în brate. Tocmai vroia sa treaca apa pe la un vad. Eson si-a dus copilul în muntii Pelion. Caci centaurul Hiron crestea pe-Asclepio.. cutezator.si stînd sub privegherea batrînului centaur. si tot la el vor creste si viteazul Ahile.Cum de nu. Iason. De-aceea bunul Hiron. Traind mereu pe munte . Un nor a-nvaluit-o si a pierit în slavi.parul nu si-l taiase si pletele bogate îi atîrnau pe umeri în valuri aurii. si l-a rugat sa-i creasca feciorul oropsit. nu vrei sa ma treci rîul ? a glasuit spre Iason. Ulise si multi altii. Cînd a-mplinit baiatul cam douazeci de ani.. odraslele lui Zeus. nestiind cum sa-l strige. îi ajungea la gît si curgeanvolburata. A mers pîna la rîul ce-nconjura orasul. si l-au înconjurat. Te duc numaidecît. bunicuto. fiindca te-ai grabit sa-mi împlinesti dorinta. Hei. pruncul adus din lolco s-a facut în curînd un flacau ne-nfricat. din muntele Olimp. cîntînd voios pe cale... . A aparut chiar Hera. soata marelui Zeus. . într-adevar. s-a hotarît sa plece în orasul natal ca sa-si revada tatal si. Regele pune la cale pieirea lui Iason Oamenii din oras. cu fala. Apoi. Dar el nu avea nume. poate. plin de uimire.adica.. acel ce cîrmuia întregul Univers. eu te voi ocroti pe drumurile tale. Dar nu-n orice zeita. subtirica. ducînd-o pe batrîna pe tarmul celalalt 3. feciorul lui Apolo.... Insa. a glasuit. Astfel a spus zeita si a batut din palme. fiind crescut pe furis. în templul lui Poseidon. Asa a trecut rîul. era un tînar vrednic si foarte saritor. au crezut ca-i un zeu. a pornit mai departe si a ajuns în lolco. la centaurul Hiron 2.

cînd are-un nepot tînar ?.Bine. . cînd te-ntofci. Asa sa fie ! a rostit Pelias cu prefacatorie. c-ai sa parasesti tronul. pe care-o stapîneste azi regele Eete. si. pre cît pot sa pricep ! a glasuit baiatul.Deci... O. se cade sa plece un mosneag. cum s-a-nfricosat hulpavul Pelias ! Cum tremura pe sa.Vezi. tînar si curajos. . Dar iacata-l zareste în piata si pe Iason. lolco va înflori.zeii mi-au hotarît sa caut lîna de aur. cu suita. asta nu se cade.. Este dupa dreptate ca lolco sa ajunga iarasi în mîna voastra : a ta si a lui Eson. Mai mult. ca parasesc orasul. spre tara lui Eete. eu ma-nvoiesc sa plec s-aduc lîna de aur.. vede ca el nu este încaltat decît cu o sanda.cîteva zile-n urma . 165 El s-a-ndreptat pe urma spre casa parinteasca. calare. au spus mai multi batrîni. Iar deasupra purta o blana de pantera. Atîta ca-n picioare nu mai avea baiatul decît o sanda.Daca te juri pe zeul din care noi ne tragem. nu mai rîvnesc marirea si-ti voi da bucuros puterea si orasul. Eson. asa cum credeai tu.Desigur. Regele Pelias. desi purta în mîna sabia lui de rege ! Mai ales ca multimea privea cu-ncredere catre noul venit.. n-am murit.. .164 muschii încordati si lasa sa se vada cît este de voinic.Eu sînt nepotul tau. . din care tu si eu ne tragem deopotriva. Oracolul din Delfi abia îi proorocise . -. sperînd c-o sa se piarda în marea încercare. . Cealalta o pierduse în apa spumegînda. facînd semn spre multime : Spuneti si voi. Insa.. Iason ?. . A strabatut Elada.printr-un oracol .Cine esti si ce vrei ? i-a strigat.. potolindu-si dorul de tatal sau. Dealtfel. ca sa aduca jertfa zeului marilor. dînd peste tot de stire ca va porni pe mare. Regele s-a-nfuriat. Tocmai în acea clipa s-a auzit un ropot. Caci tânarul acesta-l va razbuna pe Eson. ce nici nu banuiau ca Pelias anume îsi trimitea nepotul. îti jur pe marele Poseidon... o tara fabuloasa si plina . pe cînd ducea batrâna spre malul celalalt. în fiecare mîna tinea cîte o lance cu vîrful de arama precum purtau pastorii din muntii Pelion. asta vreau . Precum vezi. L-a-mbratisat pe Eson. care îl apara de ploaie sau de frig. Avînd lîna de aur. . flacaul a pornit iar la drum.Nu. pe care nu-l vazuse de cînd era copil si.. cu asprime. va ajunge orasul cel mai bogat din lume. a spus la sfîrsit Eason. ce e-n acelasi timp strain si cetatean al orasului lolco si umbla încaltat numai cu o sanda.. si se îngalbeneste nedreptul Pelias. . vrei s-aduc eu lîna. sînt batrîn. se-ndrepta catre templu. Spun cu totii ! a zis Pelias. si am venit sa-ti cer sceptrul ce l-ai rapit parintelui meu.. Pornesti catre Eete si-aduci lîna de aur.ca trebuie sa se teama de un flacau din munte..a rostit Pelias.

Nimeni nu mai plutise atîta de departe. Aezii povesteau legenda lui astfel : Se stia ca pe vremuri regele Atamas. A vrut sa-i însoteasca si-o fata. dar Hele.si auzind eroii ca se pune la cale calatoria asta catre capatul lumii.. Peleu .. Nu s-a mai putut tine. plina de bogatii. . Se spune ca cincizeci. zeita norilor. Ca sa-si scape copiii... Cînd . tot s-a uitat în jos. prin ape si pamînt. un fiu al lui Poseidon. cu cei doi veri ai lor : Idas cel preavoinic si Linceu. sa-i rapeasca din palatul regal al fostului sau sot. ca tatal lor . Berbecele cu lîna de aur Ţelul calatoriei era lîna de aur. . De-acolo-si începea Helios.Nu va uitati spre ape !. spunînd ca nu e bine sa mearga o fecioara între atîti flacai. ca apoi sa coboare în capul celalalt unde zagazuise Heracle de curînd oceanul cel urias. fecior al lui Poseidon. o fata si-un baiat. departe. . într-o calatorie cum nu s-a mai vazut. Prin nu stiu ce-ntîmplare. apoi Castor si Polux. caci mama vitrega tocmai vroia sa vina si sa le vîre-n piepturi cîte-un pumnal taios. fusese însurat cu frumoasa Nefele. De-acolo vor aduce lîna scumpa de aur. a plutit mai departe. Avea lîna de aur. si a cazut în valuri. Acest berbece sacru era nespus de mare. stapîn în Orhomena. mai curioasa.desi nu avea aripi . Lîna scumpa de aur era de pe-un berbece. i-a sfatuit berbecul. un oras beotian. Meleagru . zi de zi. vîntul de miazanoapte . . odraslele lui Zeus. în care fata s-a înecat. regele beotian si-a luat alta nevasta. pe care o tinea Eete pe nedrept. Sub ei se întindeau pamînturi nesfîrsite. Calais si Zetes . al lui Poseidon. punînd doua coloane în drumul apelor.de mistere. ca nu cumva pe cale vreunul s-ondrageasca si sa se iste cearta între navigatori. au mai venit : Tezeu. Orfeu . Admet . era capatul lumii 'k. cel urgisit de Hera în gelozia ei. Numai baiatul. vazînd apa marii. De acest animal ceresc. dar ei n-au vrut s-o ia. Cîti au fost nu stim bine.au ajuns deodata deasupra unei mari.putea strabate cerul. însotit de un prieten. numiti Hele si Frixos °. ca pasarile-n zbor 6. se cheama de-atun-cea Helespontul. Vorbea ca oamenii si. Cine dintre eroi nu dorea sa strabata drumul acesta nou si sa cunoasca lumea ? ! Fiecare-ar fi vrut sa fie el acela care s-aduca iarasi în patria iubita lîna scumpa de aur. i-a venit ameteala. la Pontul Euxin. Printre ei se gasea si eroul Heracle.. vroia sa-i departeze pe Hele si pe Frixos de palatul regal. orasul colhidian. Frixos. Neleu . Iar mama vitrega. Atalanta . pîna-n timpul acela : caci tara lui Eete. si.. un flacau înzestrat cu puterea de a zari prin lucruri.si au zburat copiii.. ce se afla-ntr-un templu din Iolco. avînd copiii ei. ape serpuitoare si codrii nepatrunsi. Marea. mai presus de toate . si a ajuns în Ea. Ba chiar se hotarîse sa le rapuna viata. orisice . aflata-n rasarit. urcusul lui pe cer. s-au strîns numaidecît. s-au agatat copiii în ultima clipita . Frixos a ascultat . doi fii ai lui Boreu. adica Marea Helei 7.. si în sfîrsit multi altii. pe care nu putem sa-i însiram acum. si ea îi daruise doi copilasi draguti. lîna ce trebuia întoarsa în Elada. regele Piritou . zeita norilor a trimis de îndata acest berbece sacru.care purtau pe umeri aripi. S-au strîns deci multi eroi.

Au facut sacrificii zeilor olimpieni.si toti s-au învoit ca Iason sa conduca pe eroi peste mari. fara oprire. fara vreo oboseala. Pregatirea marii calatorii Lîna mult pretioasa a ramas în Colhida. Era o încercare îndeajuns de grea !. au azvîrlit încolo cupele de pe mese. Dar era totodata atîta de usoara. din Orhomena.. Fiind atît de usoara. dornici sa cucereasca scumpa lîna de aur. prin furtuni si primejdii. care graia spre oameni si facea prorociri. care-i doreste moartea Deci. sa se lupte cu monstrii si sa aduca iarasi lîna berbecului plecat odinioara. avea de-asemeni darul de a putea grai argonautilor . cu grija. Corabia aceasta trebuia sa înfrunte primejdii fara numar. .. Da-n cîntecele lor aezii aratau ca trebuiau sa plece cîndva niste eroi. pe care-a daruito regelui din Colhida. Au baut si-au mîncat vreme de noua ceasuri. Apoi au început ospatul de plecare.navigatorilor pe corabia Argo . care sa îndrazneasca sa pluteasca pe mari. cu cîte-o vîsla-n mîna. Intîi s-au sfatuit . de stejar. poate. Dar. N-a pastrat decît lîna. agatata. stejarul din Dodona. în zbor. însurîndu-l cu una din cele doua fete pe care le avea. Plecarea spre tara lui Eete de la capatul lumii Cînd au terminat lucrul si corabia Argo s-a leganat pe ape. Avea cincizeci de vLsle.dînsii apa si hrana din belsug si s-au urcat pe punte. mai bine sa-l aleaga în fruntea lor pe Iason. si l-au urmat pe Iason.. Iar el. Aezii povesteau ca în acel moment eroii-au întors ochii spre viteazul Heracle. într-un copac stufos dintr-o livada sfînta. zbura ca pescarusul peste aria marii. luni întregi. închinata lui Ares. pe mari necunoscute . drept multumire. adusa de Atena. în nu prea multa vreme au facut o corabie cu totul deosebita. de peste mari si tari. . Insa fiul lui Zeus le-a spus ca el e sclavul regelui Euristeu. cu Hele si cu Frixos. i-â jurat ca-l va face urmasul sau pe tron. ca sa nu atraga supararea zeitei. Ei au pus-o la prora. încrustata în lemn. De-aceea i-au spus Argo 8. s-aleaga pe acela ce urma sa-i conduca în expeditie. Crenguta de stejar.si-a-i putea sfatui în împrejurari grele 10. încît navigatorii o ridicau pe umeri. 167 Insa lucrînd eroii plini de însufletire. cum s-au ivit zorii. prin uneltirea Herei. Iata de ce eroii s-au adunat în pripa. si-au hotarît sa faca o corabie mare din lemn bun. trebuia sa pluteasca saptamîni. Se spune ca Atena 9 i-a sfatuit tot timpul si le-a dat o crenguta din stejarul cel sfînt al maretului Zeus. Iason era iubit de sotia lui Zeus.Aici a adus jertfa puternicului Zeus berbecele de aur.. S-au strîns cu totii-n Iolco. cei cincizeci de eroi s-au adunat la tarm. stînd cîte doi pe-o banca. spre tara lui Eete de la capatul lumii. Au luat cu . din tara lui Eete.

care cu ochiul ager privea spre departari. si zilele senine. cu bratul sau de fulger.aurora. Curînd. în fata sta Linceu. si drumurile marii. îl desfata pe Zeus si-l facea sa priveasca plin de îngaduinta spre corabia Argo. si tinea cumpana corabiei de lemn. rapisera femei si fete. Jefuiau totul si plecau. îsi omorlsera barbatii 12. Zeus le raspunsese ca le primeste ruga. Corabia iesise în largurile marii cu pînzele întinse. în asfintit. Se auzea-n Olimp. insula mare si muntoasa. Cîntecul lui Orfeu rasuna peste valuri. Din nord se repezeau adesea. si-ntinsul de smarald al apelor Egeei parca ardea cu flacari. si-l implora pe Zeus. si vînturile repezi. turte dulci si fructe. el fiind cel mai greu. In acest fel. Au ridicat îndata ancora grea din ape. sotiile care le plac. spre insula. Iar divinul Orfeu si-a luat lira în brate. vrajite de-acest cîntec. tinînd un vas de aur în mîinile-amîndoua. toata întristarea femeilor s-a risipit si i-au primit cu flori pe oaspeti. Veneau toate s-asculte cîntul duios din lira si glasul lui Orfeu. cum spun poetii. suflau voioase-n pînze 11. ca sa se razbune. s-apropie biruinta. Helios-se-naltase cu carul lui de aur pe cerul fara pata. biruindu-i pe vrajmasi. cete de traci. a rasunat atunci un glas aspru de tunet si-un fulger a brazdat cerul abia-nrosit de Eos . din înaltimi. unde fusese azvîrlit Hefaistos. A început 168 sa cînte. plutind neîncetat. au ajuns repede în Lemnos. Din tot ceaveau le-au întins mese pline de amfore. dintre ele. Ogoare si livezi erau tot mai putine si mai sterpe. Atît ca-n Lemnos se-ntîmplase cu cîtiva ani mai înainte o tra-gedie-ngrozitoare. si întorcîndu-se acasa se însurasera cu ele. si ceasul fericit cînd iar se vor întoarce acasa. si lînga ea saltau popoarele de pesti si alte vietati din apele marine.Heracle era-n mijloc. pline de talerencarcate cu fripturi. plecînd la un razboi. nenumarate. agatînd-o de ciocul corabiei de lemn. iacata vin argonautii facînd întîiul lor popas. si. lasînd în flacari insula. de tatal sau. Corabia plutea. Din nori. parasind vechile sotii. marele Zeus. Le-au cîntat cântece si i-au rugat sa se-nvoiasca a fi stapîni în tara lor si sa-si aleaga. Acestea. acestea si-au dat seama ca singure nu pot trai. în Elada. Tocmai pe cînd era în tara o-atît de mare suparare. Eroii-argonauti pornisera cu bine pe drumul presarat cu sute de primejdii. si alaturea Iason se sprijinea de prora. Deodata. si vînturile marii. pe corabii. Barbatii lemnieni. Iar turme si cirezi de vite aproape nu se mai vedeau. insula Lemnos nu mai avea decît femei. în care scînteia vinul purpuriu. Eroii sînt îndemnati sa duca o viata tihnita în Lemnos Asa. .

corabia argo-nauta. si-a tras spre ei sageti muiate în sîngele otravitor al hidrei omorîte-n Lerna. si poate ca le-ar fi zdrobit corabia de lemn. pîna-ntr-o tara. doua de coaste si-alte doua de soldurile monstruoase. usoara. cîntece si vin.. abia legata de pamântul stravechi al Asiei. sub sabiile lucitoare si sulitele de arama. unde se îmbuibau cu totii. însa 170 vîslasii au purtat-o cu vrednicie pest valuri. ce-i tineau. îi oferea lui Iason tronul.. Au rasturnat acele mese. s-a auzit un glas puternic: . Au privit apele acestea. însa Heracle a-ntins arcul. Doua le-aveau prinse de umeri. dintre ei nici unul n-a scapat cu zile. si nici nu au bagat de seama cînd au ajuns în Propontida 14.. daca primea sa -i fie sot. Misia 15. lasînd ispitele deoparte. în voia vîntului zburdalnic. Uriasii cu cîte sase brate Au plutit ei din nou pe mare.. si iar a lunecat pe ape. El singur nu se învoise sa se coboare de pe punte si sa ia parte la ospat. la-napoiere spre Elada. cînd ele îi rugau cu lacrimi sa se opreasca iar în Lemnos. se si grabise în cetate si îi certase pe voinici. Au dat în laturi pe acele femei si fete. îngreunîndu-si trup si minte. Dar auzind ce se petrece. Acesti uriasi au început s-arunce stînci mari de granit. uriasii cadeau ca niste stînci în valuri.însasi regina de la Lemnos t3. Cel ce zvîrlise cu tarie astfel de vorbe spre eroi era chiar marele Heracle. Auzind ce spunea Heracle. ca sînt ademeniti eroii cu vorbe. Aici au trebuit sa lupte cu niste fiinte fioroase : uriasi cu cîte sase brate. Eu am sa plec singur din tara asta blestemata. Cîti ramasesera cu viata au trebuit sa se mai lupte cu Iason si ceilalti eroi. si au pornit spre tarmul marii. eroii s-au dezmeticit. cea mai frumoasa dintre toate. si au plecat argonautii. stîncoasa. E drept ca s-a stârnit furtuna si era gata s-o scufunde. Raniti si otraviti. în fata lor se întindea peninsula Cizic. N-au mai vrut nici sa-ntoarca ochii. si-au smuls cununile de flori. printr-o fîsie de nisip.Ati uitat oare datoria ? Ati si uitat lîna de aur pentru un zîmbet femeiesc si niste amfore cu vin ? Vai voua. cîntînd cu fetele din Lemnos si sorbind cupele cu vin. gîndind sa le închida calea. catre vitejii-argonauti. ce murmurau parca un cîntec gingasei fete înecate. cu bufnituri rasunatoare. . pîna s-a coborît amurgul si cerul s-a umplut de stele. Atunci sau apropiat de locul unde alunecase-n valuri copila Hele : Helespontul. 169 In timp ce-aproape toti eroii se asezasera la mese. Pîna la urma.

Dar caprioara s-a schimbat din nou în nimfa cea frumoasa si. sunînd în scoici. sa fie îndragit de-o nimfa. a vrut sa soarba din unda limpede de munte. Unii poeti. care salasluia acolo. spuneau ca Hera ar fi pus la cale-aceasta întîmplare. Cerul a ramas mut. Asa a hotarît Olimpul. Hilas. Urechile-i erau zdrelite în luptele ce le purtase. în locurile astea pline de verzi gradini înmiresmate. apucîndu-l de grumaz. îndîrjita 19. era un om hidos si rau. si mai departe. Aezii-l zugraveau pe rege ca era-nalt ca un copac. acuma. argonautii-au adus jertfe lui Zeus si sotiei sale. Urcîndu-se din nou pe Argo. Prea îl ura. si a sarit în calea lui. Nici unul nu era mai vrednic si mai viteaz între ei toti decît Heracle cel puternic si vesnic urgisit de Hera. îndragind pe tînar. Nici unul nu dadea vreun semn ca ar fi auzit chemarea. strigînd cu totii. cristalina. Prinzînd deci vîslele în mîini.Duceti-va si n-aveti grija.. si Iason a strigat spre Ceruri : .. dar marea s-a despicat pîna-n adîncuri.. de pe tarm. iata. în Misia împadurita.. si neavînd alta ce face. Pierderea lui Heracle în Misia L-au cautat ei întreaga noapte. a dat un strigat. Nu îi placea sa aiba oaspeti. însetat. i-a-ntîmpi-nat un popor aspru.. parea un mare glob boltit. aprinzînd focuri. un fiu al zeului Po-seidon. pe nume Glauc. pentru ca. si.în Misia..Spuneti ce trebuie sa facem.» Iara Heracle-si va urma calea ceri este harazita. se pierdea. au dus pe Argo mai departe. în care se varsa izvorul. pîna la apa unui lac. a urmarit-o prin padure. Ea nu dorea ca si Heracle s-ajunga-n tara lui Eete. si i-au cautat. si de rege. Cei trei voinici ramîn aici. acolo-n lacul cu unda verde. 171 înfrîngerea bebricilor 7. cu voce tare. si-l fermecase s-o iubeasca. un argonaut. înversunata. catre tara bebricilor cea misterioasa i8. l-a tras cu ea în fundul apei. a facut semnul de plecare. Un cap învaluit de alge s-anfatisat privirii lor. El sprinten. i-au asteptat sa se întoarca. argonautii au fost primiti cu mare cinste si de localnici. în el aveau toata nadejdea. Strigatul sau l-a auzit Heracle si-alt argonaut. Dar multi dintre argonauti nu aveau inima usoara. Dar tot aici s-a întîmplat ca Hilas. fara sa-i poata da de urma. .. Era un zeu.si Iason. vîntul bate si el prielnic. speriat. si nimfa. s-a prefacut în caprioara. eroii au bagat de seama ca dintre ei lipseau Heracle si înca doi argonauti17. a rostit Glauc cu voce tare. ascultînd îndemnul. numit Amic. Era o nimfa dragalasa ce stapînea un mic izvor la poalele unei paduri de pini înalti si parfumati. marea-i lina. Sub umerii lui . cîntînd povestea. si el. n-a stat pe gînduri si-a pornit sa-l caute prin padurea deasa. cutezatorul Polifem 16. Fiindca Heracle tinea mult la tînarul rapit de nimfa.. caci nimfa-l ascunsese bine pe dragul ei. lasînd în vînt pînzele toate. Regele lor. însa zadarnic. si noi mâi stam înca la tarm. neprevazator. umflat. Pieptul sau monstruos. Un singur lucru pretuia : lupta cu pumnii. vreme lunga.

Amic. Polux. arme. Argonautii trebuiau sa tie piept unei multimi de luptatori nespus de mare . Dar fiindca el dezvaluise unele taine . a grait Polux. zei ceresti ! Corabia se zguduia. ca unei fiare-nfometate. si ce furtuna. . trup de pasari. S-au încordat si s-au batut pe iarba verde a cîmpiei. straie. Tezeu si Meleagru îsi taiau drumul prin multime. cu lupta dîrza.. Dar cum s-au departat oleaca de tarmurile lui Amic.cei din Olimp s-au mîniat si-au hotarât sa-l pedepseasca. Dar l-a lovit si el pe Polux cu tot atîta strasnicie. vazîndu-i pe elini c-au debarcat în tara lui. Zeul Apolo-i luase ochii si Hades-Pluto din Infern îi trimise niste harpii. vîslind din rasputeri.. niste zeite monstruoase. Bebricii au sarit atuncea ca sa-l razbune pe Amic si s-a-nce-put un razboi greu. . i-a provocat pe loc la lupta. Cine-ncepe ?. . Iar ochii-i se roteau sub frunte. cu chip de fete. Iason. a ris regele cu-ngîmfare. Numai cu greu. Iara din cele doua laturi. Pîna la urma însa Polux l-a biruit pe raul rege. încît Fineu pierea de foame. luînd prada multa. sarind cu-ndemînare.. l-a si izbit pe cruntul rege cu pumnul aprig în barbie. L-a nimerit cu pumnu-n tîmpla si l-a lasat fara suflare la poalele unui copac. cresteau pe bratele-i robuste muschii ca niste bolovani. vino sa te fac farîme si sa te dau hrana la pesti ! a hohotit din nou Amic.Hai. amenintatori. ce o tîra spre niste stînci dintr-o strîmtoare f oarte-ngusta 20. gheare de leu si cozi de sarpe. Castor si Polux nimiceau ostenii regelui Amic cu sulitele de arama. 172 N-a trecut mult si-argonautii au fost deplin biruitori. s-a si dezlantuit furtuna. care-i rapeau toata mîncarea. Iar dincolo de acel tarm se ridica un oras mare.Am sa-ncerc eu. Cel ce soseste-n tara asta trebuie sa dea lupta cu mine.ale lui Zeus . merinde bune si-n burdufuri vin din belsug. Cine se prinde ?. si sulitele scînteiau. Monstrul a scuipat sînge negru. Desi Amic era urias. s-atinga malul celalalt 21. iar sabiile zvîr-Ueau prin aer lungi curcubeie lucitoare.. de parca secerau un lan.bulbucati. voinicii au reusit sa-ndrepte cîrma ce se stricase-n vijelie. . se frîngea din încheieturi si era gata sa se sfarme într-un vîrtej negru de ape. Salvarea lui Fineu de hidoasele harpii In dimineata urmatoare au întins pînzele sa plece din tara neospitaliera si au pus toti mîna pe vîsle. si în oras domnea un rege ce avea darul profetiei si care se numea Fineu. salbatici. si lupta a-nceput pe data.Asa e datina pe-aicea.

si-au poposit de la o vreme într-o insula mititica. Iara de piere porumbelul. Acum vîsleau argonautii fara de frica peste mare. blestemul lor se risipea. tara bogata-a lui Eete. Aicea se adaposteau negrele pasari ale lui Ares. si nimeni înca nu trecuse cu vreo corabie pe-acolo. . au auzit un zgomot înspaimîntator. le-a amintit ca la intrarea Marii Negre se afla niste stînci uriase. Cu darul lui dea prevesti. au mai trecut argonautii prin multe alte încercari. Numai prin ea puteau învinge. pîna sa ajunga la tinta lor cea mult visata. La rîndul lor argonautii au înfruntat aceste pasari si s-au luptat din greu cu ele. Ajunsi acolo sa-i dea drumul. s-aduca jertfe Afroditei. caci ei erau înaripati si viforosi ca tatal lor. se ciocnesc si nici un vas nu poate trece. regele le-a aratat eroilor greutatile pe care ei urmau sa le întîmpine. doi dintre ei au fost ucisi. multumindu-i lui Fineu. pîna s-ajunga la Eete. nu e primejdie printre stînci. Erau acele stînci cumplite ce se ciocneau necontenit. în primul rînd. si-adormitor. c-un bubuit asurzitor. E drept ca. Atunci eroii au vîslit mai cu putere mai cu sîrg.O sa vedeti. Fineu stia de ce si cum . puteau sa dobîndeasca lîna cu firele-i scumpe de aur. Cu sulitele prinse-n mîini. din acea vreme. si ochii lor. si mîngîios. unde era lîna de aur. sa ia cu ei un porumbel. Fineu din Tracia spusese ca de va trece vreo corabie printre stîncile Simplegade. cautau mereu capatul lumii. In niste lupte ce-au urmat. dar nu vroia mai mult sa spuna. . Atîta tot. Plutind asa. Pot sa vîsleasca fara teama. voinicii au pus si ei mîna pe vîsle. Drept multumire. care fusesera gonite de marele erou Heracle din mlastinile stimfaiiene. o insula a zeului razboiului. si totusi. eroii au slobozit un porumbel. Tot Fineu i-a învatat ca. Argo sa stea si ea pe loc. vîntul ce bate dinspre nord. Numai un capatîi de lemn a fost zdrobit. Vazînd acest semn bun. pe veci. decît în anumite clipe. Orfeu cînta ametitor. le-a rostit el. Iason s-a încordat la cîrma. Ele se misca. plutind prin Pontul Euxin23. Acesta a-nceput sa zboare si-a trecut iute printre stînci. Nu mai era decît o clipa. Într-adevar. feciorii zeului Boreu. si le-au învins si le-au silit sa jure pe maretul Zeus ca-i vor da tihna lui Fineu. au pornit iar spre largul marii. care se cheama Simplegade 22. debarcînd în rasarit. Ca sa cunoasca vremea asta cînd pot sa treaca printre stînci. Stîncile se miscau alene sub acest cînt duios de lira. Iar din corabie. teribilele Simplegade au ramas locului.Dintre eroi s-au ridicat atunci Calais si Zetes. si stîncile s-ar fi lovit. cei doi flacai le-au urmarit pe-aceste harpii pîna departe peste mari. Numai o pana de la coada i-a fost prinsa de Simplegade. Apele se roteau în preajma si clocoteau ca-ntrun cazan. în zare. si daca porumbelul trece. si vasul Argo a trecut. Orfeu a început sa cînte din lira lui un cîntec dulce. Vîsleau. valurile repezi si înspumate dintre stînci smuceau pe Argo cu putere si o trageau parca-napoi. 173 Argonautii zaresc crestele Caucazului Eroii n-au mai staruit si.

îl daruise pe acesta celui mai drag dintre feciori. adica regelui Eete 25. au tras corabia la tarm. pretioase. zacea de veacuri Prometeu. Regele Pelias îti cere lîna cu firele de aur. ca vulturul lui Zeus o sa sfîsie iar ficatul însîngerat al celui care îndura totul pentru oameni. si ti-o cerem. coloane. însa pe urma lui veneau. în mîna-avea doar un toiag. Erau în tara lui Eete. Tu ai pastrat-o pe nedrept. Puteau sa doarma linistiti.sub hainele de sarbatoare .. Trecea prin slavi. acest palat maret zeului Helios. Heracle înca nu-l scapase. stiau. plini de spaima.aurora . în pragul lor s-a-nfatisat feciorul soarelui. cu creste sure. în semn de buna prietenie. Dar cum si-a revarsat lumina trandafirie pe pamînt zeita Eos . luîndu-l în carul lui de aur. lasînd valurile marii. purtînd pe fruntea lui cununa stralucitoare de omat. împodobeau acest palat. porti maiestre. si spre palat priveau acuma plini de nesat argonautii. si-a strigat tare spre eroi : . s-au îndreptat în sus. ca sa-i arate prietenie. Era chiar vulturul lui Zeus. si-au spalat trupurile-n apa . din Elada. S-au odihnit pîna la ziua. fiindca se facuse noapte. Vrem sa ne-o dai de buna voie. avînd palate destule-n rasaritul lumii. au zarit muntii Caucaz. Au lasat ancora cea grea sa se înfiga-n mîlul gras si au sarit pe o poiana. au pus pe ei vesminte noi. Eroii au privit în urma acestei pasari. 174 Dar nu puteau sa se opreasca. Altminteri noi ne vom 175 . obiecte rare. cu pas ferit. caci Helios sau mîndrul soare îl ajutase pe Hefaistos în batalia cu gigantii. Drumul cel greu se ispravise. si au vîslit tot mai departe. Iar din înalt se oglindeau în apa limpede a marii. caci aripile lui uriase pareau ca-s ale lui Boreu. celebrul faur al zeilor de pe Olimp. pe care ti-a adus-o Frixos. si Iason s-andreptat cu fala catre orasul lui Eete.Strainilor veniti din lume. de fapt. Eete. Iar Helios. unde pastra regele tarii lîna berbecului vrajit.. si. In palatul soarelui în stînga lor se vedea Ea. Acolo si-au facut culcusul. Dar. credeau ca vine furtuna înfricosatoare. si turnurile lui de-argint se ridicau pîna la cer. odinioara. argonautii încarcati . Acolo. Mesterul faurar zidise. si. cînd a sunat o bufnitura si portile i s-au deschis. titanul cel legat în lanturi. pe vîrful Elbrus. si-n departarile verzui zareau vestitul munte Elbrus. pe Fasis.cu sabii bine ascutite. sa nu se vada. Au adus jertfe Afro-ditei. Catre apus s-a auzit si-un vîjîit tare de aripi. Este a noastra. din tara regelui Eete 24. trecînd el.s-au desteptat si-argonautii. a raspuns Iason cu-ndrazneala. în dreapta-n schimb erau gradina si templul mare al lui Ares.Sosim din tara tesaliana. sus. Fasis.. pîna ce au ajuns la gura rîului larg si-albastru. Palatul regelui Eete era din marmora curata. Sculpturi. catre Caucaz. pe care îl zidise însusi Hefaistos. cine sînteti si ce cautati ? .. cetatea regelui Eete.De la o vreme.

rotund si neted. Avea doar un toiag în mîna. în cascada : vin.. Absirt. 176 Eros sa traga o sageata în inima fetei mai mici. Intr-alta îsi aveau salasul doua copile-ncîntatoare. Deci.. îmi cer iertare. si sa-l trimita în ograda în care regele Eete. Veseli. Mînia îl înabusea. vom petrece noua zile. multumita ca o chemau într-ajutor zeita si argonautii. si rasuna întreg palatul. sotia sa si doua fete sedeau la masa cu eroii. s-a dus s-o caute pe-Afrodita. ce purta numele Medeea. Aici erau doua cladiri. sub vesminte. fiindca nu o slavea de-ajuns. pe umerii fermecatori. la mese .Asculta. Argonautii erau zdraveni si încercati în lupte grele. Pe urma vom vorbi de treburi. Gradini cu flori îmbalsamate si cu platani si chiparosi dadeau jur împrejur racoare. si sa manînce si sa cînte. desigur. Iar Afrodita. Tot în ograda pietruita cu nestemate si arama erau patru fîn-tîni de aur. rege.. în inima. . si Eros si-a sarutat mama. Pîna sa-si cheme el ostenii ar fi cazut. Aveau. si nu se-nfricosau de nimeni. untdelemn. sa primim oaspetii cu cinste. si sa-i atîte-o patima nemarginita pentru Iason. cu o sageata . C-un toiag nu putea lupta. într-una locuia chiar el. îsi pieptana buclele blonde. A ajuns în ograda larga. adica dupa noua zile ? Mai bine ad-o de pe-acum ! si iar rîdeau.. si-n timpul ierniinfierbîntata. ce avea ciuda pe Eete. încapatoare. A deschis portile mai largi si i-a lasat pe toti sa intre într-o ograda minunata.. mort. scuturi si sabii ascutite. în tarna. Zeus ne porunceste altfel.M-am mîniat. soata-i si fiul sau. eroii-argonauti s-au asezat.. si-au început sa soarba vin .. de rasunau curtile largi. Din cînd în cînd îsi atingeau cu palma sabiile sub haine. Aici a poruncit Eete sa se gateasca un ospat. spu-nînd catre argonauti : . în Creta. b Eros o tinteste în inima pe Medeea Atunci a cugetat ca-i bine sa-i traga-n cursa si sa-i piarda. o jucarie de-a lui Zeus. care-i cadeau mai moi ca spuma pe gîtul alb. l-a cautat în Olimp pe Eros si i-a fagaduit un dar. A vrut sa-si cheme toti ostenii si sa înceapa un razboi cu preavoinicii din Elada. Iar apa curgea vara rece. cînd ne vei da lîna de aur ? Dupa ce s-o sfîrsi ospatul. Curgeau din ele. si-o sa ti-o luam fara-ndoiala. Ea a rugat-o pe zeita sa-l cheme repede pe Eros. zeita Hera.cu o sageata înmuiata în fiere verde si venin. Erau flamînzi si însetati.. desi am auzit ca este pazita strasnic de-un balaur. în acest timp. O clipa regele Eete n-a putut sa deschida gura. Dar si-a dat seama ca razboiul nu putea sa-l cîstige el. A-ntins aripile de aur si a plutit grabnic spre Ea. A aflat-o pe Afrodita într-o gradina din Olimp. de cînd era copil. în care petreceau eroii. lapte si apa. micutul zeu înaripat. pe loc. si a tintit-o pe Medeea. Rîdeau cu hohote spre rege si îi spuneau : .lupta.

cu lanturi bune.. maretul soare. dar trebuie sa-mi dovedesti ca esti odrasla olimpiana. pentru ca este al lui Ares.nu-n lantul dragostei .Tu mi-ai cerut lîna de aur... facînd o anumita slujba. Sa semene apoi pe cîmp niste colti negri de balaur 27. aflînd de-aceasta încercare. si lui Poseidon eu ma plec. nu pentru cei ce-l asteptau sa se întoarca în Elada. caci esti odrasla olimpiana. Ostenii. însa n-a vrut sa se arate .. fara sa te mai suparam.De cum a tras micutul Eros sageata lui înveninata. ada-mi lîna. în Iason. Asa mi-ai spus cînd petreceam si sorbeam cupele cu vin ca esti din neamul lui Poseidon. rasariti din coltii aceia negri de balaur. a rostit Iason bucuros. Amîndoi se priveau în ochi si îsi zîmbeau.. mai înainte limpezi. si-a raspuns foarte linistit ca totul se va face-ntoc-mai. sub zîmbetul sau prefacut. lîna cu firele de aur. mare cît bolta unei case 26. aveau putere sa-i rapuna pe toti eroiiargonauti. Terminînd el cu semanatul. Sa are cîmpul. fata a catat catre Iason. cum sa îi ia viata lui Iason. stia ca Iason n-o sa scape. plin de grija. . Hera atîtase pofta de-a stapîni comoara doar pentru el. si fiecare socotea.Ne vom retrage toti pe Argo si-acolo ne vom sfatui.Ţi-o dau. pe care îi pastra-ntr-un sac. ce-i dincolo de riul Fasis. Da ti-o dau fara nici o lupta.. din dumbrava.Bine. Mai are-un plug nemaivazut..ci într-o patima bolnava. si Iason îi cazuse prada acestei pofte-njositoare. Nu am rapit-o din Elada. Ochii-i. din slava. a-ncuviintat si regele. nu pentru oameni. cum nu. Mai ales ca lipsea Heracle. i-a raspuns regelui Eete. Sa fie precum vrei. Sa-i dea numai ragaz o noapte. . si noi ne vom urca pe Argo si vom pleca catre Elada. Pentru ca am primit-o-n dar. Ea s-a jurat c-o sa-l ajute sa dobîndeasca.Ce slujba ? l-a întrebat Iason. 177 facut din fier si din arama. erau acuma-ntunecati de planurile ce urzea. . . si sa se duca pe un cîmp. Altul s-ar bate pentru ea.Atuncea. dara. pentru ca îi baga-n capcana. . La rîndu-i. Iason sa-nhame acesti tauri la plugul greu. I-o avutie fara pret. dar nu cinstit. însa-i venea sa rîda-n hohot.. ce au picioarele de-arama si varsa-ntruna foc pe nari. Stîmise pofta de-a se face stapîn puternic si bogat cum era regele Eete. din acei colti o sa rasara o ceata mare de razboinici. regele Eete fusese sfatuit.. . Iason sa dea lupta cu ei si sa-i doboare pîn-la unul. Iason s-a cam înfiorat. cum sa-l loveasca pe celalalt. de tatal sau. si regele a aratat feciorului venit din Iolco ca are-n curtea lui doi tauri. regele i-a grait lui Iason : . Eete vrea sa-l trimita pe Iason Ia moarte Cum s-a sfîrsit acel ospat. Pentru ca-n inimile lor clocotea ura-nversunata. prinsa . a spus Eete .

Ea s-a lasat si i-a soptit ca ar primi sa-i fie soata. si amîndoi plecau spre Iolco.. i-a raspuns Iason.. Ce mult i-a placut visul fetii !.. Sclavele au adus un car.. a glasuit atunci Medeea.. . mînat de poftele-i aprinse de avutie si putere. te-am visat.. ea regina. . îngropati sub tarîna rece. In timpul noptii urmatoare fata s-a zbuciumat întruna. Te voi urca pe tron în Iolco. Copila s-a împurpurat : 178 ." Meriti sa ai noroc în toate.Cît de frumoasa esti. La aste vorbe. Zeita i-a trimis un vis. Medeea. Medeea ! De la ospat. Sclavele l-au chemat pe Iason... El era rege. i-a gla-suit Iason repede. Se facea-n vis ca o lua Iason în brate si-o urca pe Argo. Iason a prins copila-n brate. n-am putut sa te uit o clipa. nici la orasul care pierdea lîna de aur. Tîna-rul s-a grabit spre tarm. ce nu avea alta dorinta decît sa capete mai iute nepretuita avutie. care îl mistuiau acum. usoara. a strigat iute doua sclave... O-nflacara mereu mai tare în dragostea pentru flacaul venit pe mare din Elada. Dar Afrodita nu-i da tihna copilei regelui.. ai sa fii sotia mea. si.. si-a glasuit fetei asa : . A înhamat la el catîri si au pornit spre tarmul apei. Semanarea coltilor de balaur pe glie .. si ea. corabia argonauta. Dorinta ei cea mai fierbinte era de-a fi cîndva regina. Avea si ea un singur gînd : sa se marite si sa fie regina-n tara tesaliana. esti îndraznet. trezindu-se din somn. cînd te-am vazut.Hera îi trimite un vis Medeei si fapta s-ar fi petrecut asa cum planuia Eete. de la o doica vrajitoare. Medeea nu s-a mai gîndit la tatal sau.si eu. unde se legana. auzind fagaduiala. Argonautii-ar fi ramas pe acel tarm pentru vecie..O.. straine. Ar fi aici sa mai adaug ca fata regelui Eete stia nenumarate vraji.... Acolo se urcau pe tron.Daca te juri sa-ti fiu regina. bucuros.. voi face vraji si ai sa birui. caci esti voinic. ce sta îngrijorat pe punte. .îti jur orice.. Le învatase de micuta..

au spus cu totii. tînarul devenea mai tare decît Heracle. I-a prins de coarne cu putere si. din sîngele lui Prometeu. ajutat de-argonauti.Mîine va dau lîna de aur. ca niste lupi pe o mioara. Tatal si sfetnicii si oastea au cazut jos si-au adormit. 179 12 Vazînd ca Iason biruieste. E drept ca asta doar o zi. care stateau mai la o parte. . . Ungîndu-se cu alifia pe trup. si-asa cum l-a-nvatat Medeea.. au socotit ca e de aur. spusese regele lui Iason. Au pierit toti. S-au luat la lupta. Ci mîine-n zori vom strînge oastea si-i vom lovi pe-argonauti la ceasul cînd ei înca dorm. De ar fi fost zid de cetate. taurii regelui Eete. Sau vom gasi o alta cale. Din coltii semanati pe glie au rasarit niste uriasi.s-a întors repede-n palat. în sinea lui însa gîndea. si cum în vremea asta noaptea se coborîse peste lume. fratele ei cel mititel. Iar vasul lor sa-l faca tandari . Medeea.. pe arme si pe scut. învatat de fata regelui. care venise la palat sa-si ceara drepturile sale. cea mai taioasa dintre arme nu mai putea sa-i faca rau. cum era îndemnat de sfetnici.Medeea i-a adus lui Iason o alifie fermecata. a luat o stînca mare în brate si a zvîrlit-o-ntre uriasi. Au arat cîmpul larg si neted. ca totusi s-o pastram la noi ? . s-au omorît. regele . vazînd stînca asta. si s-au certat. . Taurii s-au zvîrlit spre el.Ce-i de facut ? Vom da noi lîna acestor tineri din Elada ? a-ntrebat regele Eete pe sfetnicii sai de credinta. sa-i prinda pe argonauti si sa-i ucida fara mila. lovindu-se turbati cu ura. decît zeii. Chiar focul cel mai arzator. i-a înhamat bine la plug. Rapirea lînei de aur Atîta doara ca Medeea aflase tot ce planuiau tatal sau si cu dregatorii. plina de mistere. sulite si scuturi.si sa-l cufunde-n rîul Fasis. regele a cerut si el o amînare de o zi. avînd de mîna pe Absirt. a si pornit spre locul unde se aflau. însa flacaul. Portile s-au izbit în laturi si ea a trecut fara grija.ce era de fata . si el îsi învingea dusmanii. caci fiecare vrea s-o aiba. Pe el au semanat toti coltii aceia negri de balaur. în lupta care s-a iscat. tacuta. Uriasii.Nu ! n-o vom da. Ea a facut pe loc o vraja. Trebuie sa spun ca alifia era facuta dintr-o planta care crestea-n muntii Caucaz. cu sabii. într-o vagauna. ar fi cazut sub izbitura. S-au repezit nebuni la ea. Dar Iason a ramas pe loc. Iason s-a uns cu alifia . Uriasii au pasit spre Iason si spre ceilalti argonauti.

însa Orfeu. s-a lasat moale la pamînt. ei erau înlantuiti de pofta lor de-a fi bogati si de-a fi rege si regina. incit nu se vedeau pe cer nici stelele scînteietoare. Argo.sa-i ocroteasca pe tot drumul de-ntoarcere catre Elada. A implorat apoi pe Zeus si pe Poseidon furtunosul . 180 Iar flacarile otravite s-au stins în botul lui hidos.ce tremura poate de frig. toate aceste juraminte. pe tarmurile apei. Ei au smuls lîna din copac. Dar nu uniti prin dragoste sau prin dorinta de a fi folositori celorlalti oameni. si.. statea de straja un balaur. poate vreo veste. ce amîndoi si le faceau noaptea. a început sa cînte dulce. Acolo l-au gasit pe Iason. si monstrul. si au pornit. Aluneca usor în rau.S-au îndreptat spre vasul Argo. Iara tradarile Medeei fata de tara si parinti pecetluiau.. lung de noua stînjeni. precum se vede. argonautii au dat glas nemarginitei bucurii care-i înflacara pe toti si s-au pornit veseli sa cînte. Medeea l-a calauzit pe Iason. Medeea s-a urcat si ea pe puntea vasului de lemn. catre mare. într-o lumina orbitoare. Nu. pentru ca nu stiau nici unul ce planuri nutrea acum Iason. Ceilalti au luat vîslele-n mîini.. Sucul l-a adormit pe monstru. Asa se-ntîmpla totdeauna cu cei care au firi prea slabe. ce-l însotise pe Iason pîna la dumbrava. s-au repezit catre copac. care statea la tarmul apei. cu pas grabit. dalba luna. de cinste si de glorie. poate de teama.. fericiti. Cum au ajuns din nou pe mare. Numai Medeea sta pe gînduri. înspre dumbrava înverzita. si nici faclia de argint a lui Selene. Nu se vedeau decit eroii. în el lucea lîna de aur. si vasul a pornit în jos. Prin farmece «a cunostea ca-n Ea regele.zeul din care se tragea . pe rîul Fasis. lesne supuse lacomiei. Unul dintre argonauti a ridicat ancora grea. Lîna de aur stralucea si lumina pîna departe. Fuga Medeei cu Iason Fara sa sovaie o clipa. avînd în mijloc pe Medeea si pe Absirt . Acuma ei erau uniti. si Iason. El banuia ca va veni copila regelui Eete sa-i dea un sfat. curtenii se si . a ridicat ochii spre cer si-a multumit zeitelor Hera si mîndrei Afrodita. cu argonautii. care conducea aceasta expeditie. Abia mai pîl-pîiau putin. Iason a pus-o pe spinare. unde era templul lui Ares. catre corabia lor. Iar Iason. L-a luat alaturi pe Absirt. de-a sa-vîrsi fapte marete. Medeea a zvîrlit atunci asupra lui un suc vrajit. lînga copacul sfînt. pentru tot ajutorul lor. Toti erau veseli. Balaur care-si casca gura. tînarul strain. Aici. revazîndu-se cei doi s-au strîns si s-au îmbratisat . plina de foc si de miasme catre voinicul tesalian. si si-au jurat din nou credinta. dupa poruncile Medeei.

regi. fiare. Nu ucigasi de rînd. de-aceia care se lupta cu copiii. pe-ncetul. cu fratele-i. s-au vazut si urmaritorii.cum cerea datina. Dar lîna ce-o aveau cu dînsii i-a dat de gol. într-adevar. ca sa scape de primejdii. cum aveau pînze mai bune. si-a sfîrtecat în bucatele pe micul sau frate Absirt. Vazînd. a treia noapte de la plecarea lor pe mare. caci scînteia ca soarele în toiul zilei. si. caci veti fi Qsînditi la moarte ! a rostit regele Eete catre ostenii ce plecau. Asa s-a scurs o zi întreaga. Avea osteni si avea prieteni. argonautii au iertat-o si au vîslit în sus.. L-au ars pe rug si au facut serbari .pe cît se pare . taind marea curmezis.. doi. eroi. ci. si-argonautii n-o luasera pe-acelasi drum ca la sosire. . . De iapt. în mare . si totusi. pe urma vasului elin. Spre tarmul unde se varsa rîul cel larg. socotind ca urmaritorii or sa se-n-drepte spre strîmtori. în acest timp argonautii urcasera . Ea s-a ascuns în fundul barcii. Numai ca regele Eete avea si el corabii bune. Cînd au aflat argonautii aceasta crima odioasa. Acolo au orînduit slujbe si jertfe pentru fiul cel sfîrtecat al lui Eete. înfruntam monstri. Le-au strîns bucata cu bucata si le-au adus toate pe tarm. Urmaritorii si-au dat seama ca nu i-ar mai putea ajunge. vîslasi mai multi si odihniti. sa-i ajunga pe Iason si argonauti. una cîte una. Deci sa se-ntinda pînze multe. prin strîmtori28. el a aparat-o.Noi sîntem luptatori. Iason. Chiar Iason s-a uimit în sine.pe Istru-n sus. Istrul. Descoperisera rapirea lînei de aur din copac si fuga fetei. micul Absirt. care erau adînc mîhniti ca se furase din dumbrava lîna cu firele de aur. a hotarît ca la o vîsla sa traga-n loc de un om. Iar regele a poruncit sa plece-ndata trei corabii. Erau gata s-o zvîrle-n valuri. ca sa poata sa-i ajunga. pe valuri. Urmaritorii au vazut dincotro vine stralucirea si.adica-n Pontul Euxin. La rugamintile lui Iason. aproape gata sa-i ajunga. înspaimîntatoare. în toiul noptii. ea si acela ce-i jurase ca o va face soata lui. Cautasera sa schimbe drumul. Ea stia tot ce se-ii-tîmpla. gîndindu-se ca-i va mai fi de ajutor si-n patrie. Iar membrele însîngerate le-a risipit în largul marii.trezisera din somn. membrele micului Absirt. vazînd ce fire-are Medeea. s-au oprit ca sa le adune. sau încordat si erau gata. a Medeei. 181 Casapirea micului Absirt iata de ce era Medeea atîta de îngrijorata. regina în orasul Iolco. plecasera catre alt tarm. Medeea a facut o crima cumplita. colhidienii. Vîntul batea spre asfintit. si. sa n-o vada argonautii. Pînze mai mari decît acele ce se aflau pe vasul Argo. s-au mî-niat nespus de tare. . destul de mult 29.si va mai spun sa nu va-ntoarceti fara Medeea si Absirt. pe Istru.

din stejarul marelui Zeus. si ramura i-a îndemnat sa plece-n marea Tireniana. în furtuna. si a cerut un adapost la fetele lui Pelias.Dar fiindca nu mai îndrazneau sa se întoarca la Eete fara Medeea si Absirt. întemeind o asezare bogata si înfloritoare. din nou. Atunci Medoea. Visul sau scump se spulbera. sub munti de apa vinetii. prin cîntece ademenitoare. au întors cîrma catre locul unde traia faimoasa Circe. Valuri se ridicau cît muntii si pînzele se sfîsiau sub rasuflarea înghetata a unui vînt de miazanoapte. fiul lui Eson. dincolo de Iliria 31 . în schimb. Medeea a-nceput sa spuna ca ea cunoaste vraii prin care îi poate- . Argonautii. cum s-au risipit acestia. plutind pe Istru mai departe. Eroii abia se mai luptau si îsi pierdusera nadejdea ca vor putea scapa cu zile. Cum s-au întors. si Pelias a primit lîna. argonautii au trecut. Un glas puternic de la prora. pusa la prora. zvîrlita-ncoace si încolo. Dar. din care Argo se pornise cu peste patru luni în urma. . Caci regele avea trei fiice. Doar melodia lui duioasa le-a amintit de patrie si i-a tinut pe vasul Argo.. si s-a pornit cea mai grozava dintre furtunile pe care le suferisera în drum. Acolo s-au luptat cu Talos. din care Iason se tragea. eroul i-a cerut tronul parintelui sau. Iar Circe sa-i purifice de moartea micului Absirt. Ramura ce era adusa. Stînd ele într-o zi de vorba. Pelias n-a mai vrut sa-si tina cuvîntul dat cu luni în urma. ♦ Regele l-a tinut cu vorba cît timp au stat argonautii. Corabia argonauta era ca o coaja de nuca. si nu stia ce-ar putea face sa puna mina pe putere. erau de asemeni sa se-nece. ce-a primit numele de Torni 30. din neamul monstrilor de-arama si.. comoara regelui Eete. Trecînd prin apa ce scalda doua stînci : Scila si Caribda. pe rîuri si din nou pe mari.. 182 întoarcerea la Iolco Abia ajunsi în alta mare. tot lui o sa-i revie lîna ce si-o dorea atît de mult. care cînta mult mai frumos. Au mai trecut si pe la Creta. au atins tarmul portului magnezian Pagase. sa se arunce-n apa marii. Eson. Dar i-a salvat pe toti Orfeu. Dar s-au luptat cu valurile si au scapat iarasi cu bine. în sine chibzuia ca avînd tronul si puterea. S-a prefacut ca s-a certat cu sotul ei. Dupa aceasta întîmplare. a nascocit un siretlic. si a ajuns pîna la Circe. Vîslele se frîngeau si ele în stînci ce rasareau din apa.si au întîmpinat. de Atena.o vrajitoare renumita. a sunat un glas. primejdii fara numar. 183 Pelias este fiert într-un cazan chiar de catre fetele sale Iason s-a mîniat amarnic. la fel ca mai tîr-ziu Ulise. a stat furtuna pe care-o trimisese Zeus . în curînd au sosit la Iolco. Corabia au închinat-o zeului marilor. cînd iata. Poseidon. Sirenele i-au ispitit. Acolo s-au purificat de sîngele varsat la Tomi. un urias înspaimîntator. furtuni. Vorbea.. din Dodona. dupa multe lupte si rataciri. Ce-i drept. ramura sacra. A strîns oastea si l-a gonit pe Iason din orasul Iolco. în insula cea misterioasa unde-si avea salasul Circe . pe cît spunea legenda. vrajitoarea. ostasii au ramas acolo. si Argo a plutit pe mari. doua stînci amenintatoare.

Iar fetele. Ar fi putut acuma Iason sa vietuiasca linistit. punînd lemne dedesubt. si. Medeea. hotarîse s-o paraseasca pe soata lui de pîn-atunci si sa se-nsoare cu Glauca. Medeea s-a lasat rugata.cel mai batrîn din toata turma . . I-a daruit si un palat. cirezi de vite si mosii. a mai rostit si niste vraji. Fetele i-au fagaduit si un sirag de pietre scumpe. o sa se stinga într-o zi. fiindca-si pierduse si copiii si lîna cea nepretuita. s-a istovit de la un timp. Medeea.precum se cade-ntre barbati.pe cît se pare . bucatile s-au închegat. Era rapus prin viclesuguri si uneltiri vrajitoresti. a aprins foc cu palalaie. gazda sa. Segele Pelias cazuse . rege din Corint. s-a aratat un car de flacari. si-au doborît parintele. si el tot n-a putut sa urce pe tronul mult rîvnit din Iolco. Iason a fost silit sa fuga la Creon. un alt argonaut : Adraste. si vrajitoarea. Iar crimele . si Pelias ramîne mort. behaind. Ca sa le dovedeasca asta a umplut un cazan cu apa. din Corint. ce iubea puterea si bogatia si placerea. 184 Glauca si Creon sînt cuprinsi de fiâcari Creon îl admira pe Iason pentru ca adusese lîna de aur de la Ea. va mosteni bogatul Ea. Dar tot ce se cladeste-n viata pe crime si pe viclesug se prabuseste prea adesea. fiind barbatul Medeei. daca le-asculta rugamintea. La fel si dragostea lui Iason fata de soata lui. A luat pe urma un berbec . si Iason. Puterea a trecut în mîna unui fecior al celui mort. tras de doi serpi înaripati. si carnea lui au aruncat-o într-un cazan mare sa fiarba. fata lui Creon. Apoi facînd nu stiu ce vraja. cazînd în cursa. si ce sa credeti ? Dintr-o data. multumita ca planul i se-ndeplinea. Iason nadajduise poate ca tatal ei. A mai turnat un suc în apa. Dar cum a dat în clocot apa. Bucatile le-a pus la fiert. ca pe un taur la ospete.ntineri pe oameni.si l-a taiat în bucatele.astern pe chipuri niste umbre.-i daruise si doi copii încîntatori. si apa a-nceput sa fiarba. Medeea sa urcat în car si a pierit într-o clipita. de nu putea fi rege nici peste mare. Toti se temeau de vrajitoarea ce-si omorîse fratiorul si îl fier-sese în cazan pe fostul rege de la Iolco. soata. dar nu-ntr-o lupta vitejeasca . si l-a primit cu multa cinste. vazînd aceasta preschimbare. Astfel. de suparare. nici la Iolco. au rugat-o pe vrajitoare sa le întinereasca tatal. Medeea le-a strigat în fata ca ea l-a razbunat pe Iason. Copilele lui Pelias. Nimeni nu l-a laudat pe Iason pentru-o asemenea victorie. le-a sfatuit pe-aceste fete sa-l taie pe batrînul rege în opt bucati. si sa le-arunce în cazanul în care apa clocotea. Din apa a iesit un miel cu blana alba. cu capul noua. Caci fata regelui Eete se urîtea de la un timp. Iar el. Dar dintr-acolo nu veneau deloc vestile asteptate. avea sa mosteneasca jiltul regelui Creon.

era acuma putreda.. si era gata sa-l omoare pe fiul lui Egeu : Tezeu. Amîndoi au pierit în flacari32 185 Fuga Medeei si prabusirea corabiei Argo . în departare. Prin mintea lui se perindau nenuma-ratele-ntîmplari din expeditia spre Ea. Tesalia este o regiune din Grecia de nord. pe tarm. a si zburat pîna la Ea. Dar Argo. Pastorii tesalieni . care domneste în Atena . Iara cununa îi strîngea. Destul am zabovit aicea lînga un om fara noroc. cu dulceata : T. care-odinioara ca un delfin taiase apa si deschisese drum pe mari cutezatorilor elini. fara de fala si fara glorie... si ca sa te încrezi. Poftim... S-a împacat cu tatal sau.. frumoaso. cu pamîntul destul de fertil. fiica lui Creon. Glauca s-a înseninat. Astfel s-a stins. Dealtfel. lemnaria putrezita s-a prabusit c-un zgomot surd. o lumina. dar stofa se tinea de trup si nu putea s-o dezlipeasca. Note I. La tipetele ei grozave a alergat regele Creon. Apoi a poruncit sa vina carul sau magic..Aflînd Medeea stirea asta s-a necajit peste masura. s-a prefacut ca nici nu-i pasa si a grait catre Glauca. nu s-a mai aflat nimic ce s-a-ntîmplat cu vrajitoarea. si vrajitoarea. A luat în mîna un cutit si si-a ucis cu el copiii al caror tata era Iason. purpurie si o cununa de margean. acela ce nu luptase pentru oameni si se iubise doar pe sine. s-a prabusit asupra lui. în istmul de Corint. mînîndu-le cu lanci. si. Tocmai visa ca se gasea din nou pe Argo si se zarise.. ca nu am nici o suparare.. despre care se spunea ca erau cei mai frumosi din lume. îti fac si eu un dar de nunta. Ma cere regele Egeu. ca într-un cleste. Insa cum s-a atins de fata a luat si el îndata foc. Aici cresteau prin munti cai si boi.Dar vrajitoarei nemiloase nu i-au ajuns aceste crime.... Dar cum era de stapînita. tras de serpi. Iason visa lîna de aur3'1. A pus la cale alte crime.M-am saturat si eu de Iason. fruntea alba... si a fugit catre Atena. A vrut sa-si scoata iute haina. a ramas singur în Corint 33. Iason. Abia de închisese ochii.. prefacuta. pe care Iason o condusese-n expeditie. dormea Ia umbra vasului sau Argo.corabia. într-o zi. a simtit un fior de moarte.. Cînd. Dar cum si-a îmbracat vesmîntul.. acesta-i darul meu !. mîhnit si fara rost dupa uciderea Glaucei. Chiar turmele de boi erau duse la pasune de slujitori calari. si-as vrea sa fiu si eu regina. L-a-ngropat sub darîmaturi. a izgonit-o cu rusine. Era un munte-ntreg de aur. sa se marite cu Egeu . caci tare-i mai fusese teama de fosta soata a lui Iason. regii tesalieni si-au facut cei dintîi oaste de calareti.. dar n-a stat nici acolo mult. Chemînd Medeea un balaur. In cele mai frumoase vise . Corpul i-a fost cuprins de flacari.. i-a daruit fetei lui Creon o haina scumpa. Aflînd Egeu de uneltirea nesatioasei vrajitoare. Ea a strigat si s-a zbatut. si prin legende se mai spune ca Iason.

cel care mîna tauri . sa mînuiasca arcul. Adunau buruieni din muntii Pelion si faceau oblojeli cu care-si vindecau caii muscati de fiare. Berbecele cu lina de aur simbolizeaza poate norii calatori. cum afirma unii mitologi. în muntii Pelion era un soi de plante ce nu se mai cunoaste. si mama pe Nefele . Din imaginea aceasta a calaretului contopit cu calul.vijelia. 3.a de mai tîrziu. erau pîna la brîu oameni si. sa foloseasca scutul. Acelasi sens îl are si numele Helena. sabia si lancea. Dintre centauri unul este vestit.erau razboinici. Iar "tauros" e taur. Insa. Ei par sa întruchipeze în acelasi timp . ar fi deci tot niste odrasle ale lui Poseidon. Ei strajuiau averea cea mai de pret pe acele vremuri: cirezile de boi si hergheliile de cai. Centaurii acestia. avem si noi într-o multime de basme. 2. care scînteiaza. ca fiind la marginea de rasarit a pamîntului. ca un simbol al necesitatii cresterii copiilor în mijlocul naturii. mama lui Learh si Melicerte (vezi legenda despre zeul Dionisos). Din pricina aceasta. Din ele se scoteau sucuri întaritoare . precum se stie. 5. Dupa cit se pare. S-ar putea ca din.furtunile grozave din munti. . Se luptau cu dusmanii ce vroiau sa le fure. Ei par uneori facuti în întregime din aur. Sa devina astfel viteji si sa dispretuiasca moartea în batalii. Amândoi par a fi simbolul luminii reflectate în nori. baietii învatau sa îngrijeasca de vite sau sa vîneze fiare. Este vorba de strîmtoarea Dardanele. Dincolo de ea rasarea soarele în fiecare zori de zi. In legende vedem adeseori feciori de zei sau ai unor eroi de seama trimisi la Hiron. faimoasa Colhid.asa cum s-a mai amintit odata . erau si priceputi. unde fortele li se calesc cel mai bine. mai jos de brîu. Motive asemanatoare. în limba greaca "henteo" înseamna a întepa cu lancea. sa se faca voinici. aveau trupuri de cai. pastorii tesalieni pareau cas contopiti cu caii de sub ei. De aceea se mai spune ca aveau drept tata pe legendarul Ixion . a mina. 4. Iar Frixos înseamna cel care freamata. în munte. era socotita. boii întepati de lanci sau propriile rani dobîndite în lupte. imagine daltuita pe peretii pesterilor. a goni. Acest centaur Hiron este personificarea stiintei medicale ce o aveau pastorii. Ţara lui Eete. Ceorgia de astazi. Elena.sa fi derivat cuvîntul centaur. Umblînd mereu calari. Dealtfel. nascociti în legenda. Cînd soarele rasare. îi poleieste. 186 "heneto tauros" .zeita norilor. 6. 7. Norii se nasc din ape. Tot aici. în acelasi timp. sau cu fiarele din munti. zeul apelor. Hele se tîlcuieste prin "cea stralucitoare".un fel de vitamine . s-a nascut poate notiunea de centaur. El se numeste Hiron.ce se dadeau copiilor si-i ajutau sa creasca. AsclepioEsculap a deprins mestesugul de a-i vindeca pe oameni în pestera lui Hiron. A doua nevasta a Ivi Atamas era regina Ino. cînd un batrîn sau o batrîna încearca firea si bunatatea unui flacau plecat în lume sa sâvîrseasca ispravi mari.

Acestia au înfruntat primejdii si furtuni nenumarate. In folclorul românesc avem si noi adesea elemente naturale : crengute. 14. cu întelepciune. Numai ca luptatorii din antichitate îsi legau pumnii cu niste curele. Hera. care striveau carnea si sfarîmau oasele. zeita întelepciunii. crescînd mari. O vedem dînd ajutor lui Prometeu. care a auzit strigatul lui Hilas. 12. l-au înfrînt pe localnici si i-au silit sa dea tot ce aveau mai de pret. frunze. Afrodita i-ar fi ajutat sa învinga. 16. Pentru ca . Munca se vede a fi pe sfîrsite. ca acestia. mai tîrziu. legenda cînta pe acei navigatori care au cutezat întîia oara sa plece în mari calatorii. poetii au nascocit ca pe corabia Argo s-ar fi urcat cei mai de seama eroi si ei au trait fel de fel de întîmplari de dragoste si lupte. ca sa înfrumuseteze aceasta aventura. 20. Plecarea se spune ca s-ar fi facut din portul magnezian Pagase. de buna seama. Unde se afla Scutari. Tezeu. avînd pe cap un coif cu creasta. 10. . Tot poetii au nascocit. S-au luptat cu popoare necunoscute. Fata în fata cu Scutari se stie ca se afla Istambulul. sau poate încrusteaza acolo crenguta din copacul lui Zeus. cu multa grija. Propontida . în cautarea lui. care doreau sa-si legitimeze cuceririle. în limba greaca "argo" înseamna usoara. un alt argonaut mai înfrumuseteaza cu dalta si ciocanul o parte a corabiei. ca marii olimpieni : Zeus. probabil. pe ape. într-un basoreUef. în Turcia. Ţara din Asia de sud-est. era considerata ca sfatuitoarea si sprijini-toarea tuturor eroilor. Pîna în preajma orasului Istambul se întindeau odinioara hotarele Traciei. îi vedem pe argonauti cum îsi construiesc cu pricepere. Regina din Lemnos se numea Hipsipila. Bineînteles ca toate acestea sînt supozitii. sa nu-si razbune tatii.el întinde plnza pe catarg. frumos si expresiv. si de curele erau prinse placi mici de arama. Insa.adica aceea care deschidea calea spre Pontul Euxin . 13. negotului elin. sau Uskiidar. Aceasta ca un semn ca eroii si faptele lor nu trebuiau sa se bizuie numai pe îndrazneala. Prin aceasta asa-zisa protectie a marilor olimpieni se dovedea neîndoios ca regii elini aveau dreptul sa cutreiere marile si sa le stapîneasca. Insa. Heracle. Nu avem destule date si nu putem sa stim ce a fost si cînd a fost. Atena. alaturi de Heracle. 11. Scutul si sabia le-a pus însa alaturi.ajutat de un argonaut . a fost întemeietorul legendar al orasului Hios. si a plecat. cam cu optzeci de ani înaintea razboiului renumit al Troiei. Lupta aceasta cu pumnii este stramoasa boxului. deschizînd drum spre rasarit. 18. cu capitala la Pergam.8. Dupa unele legende. Au adus apoi cu ei bogatii si aur mult în Elada. ci si pe întelepciune. Strîmtoarea Bosfor. tasul pe care vor pluti înspre tara regelui Eete. 15. 19. dupa dorintele basileilor. 11. rapit de nimfe. In Misia au ramas Heracle. Sînt unii învatati care afirma ca o parte din legenda este adevarata. au fost ucisi si toti baietii.a. Atena si. colturoase. lucrat în teracota de catre un artist antic necunoscut. Polifem si Hilas. care slujesc eroilor nostri. 21.era Marea Marmara. Argonautul Polifem. 9. în stinga este Iason. Totusi. 187 Perseu s. sa cucereasca orice tinut si sa adune bogatiile pe care si le doreau. ca expeditia catre extremitatea estica a Marii Negre s-ar fi facut. buruieni fermecate.

Simplegade înseamna stîncile care se izbesc între ele. în lungi coloane argintii. sa biruie pe regii hapsîni.printr-un voinic. Lina de aur pare a fi si simbolul bogatiilor din tarile rasaritene. adica marea ospitaliera. sa cutreiere si sa cunoasca lumea. reprezenta pentru elini lumina aurie ce se vede. sau poate chiar mai dinainte. Dardan . In greceste. Eroii l-au urmat pe Iason. in Marea Marmara. de-a dobîndi lina de aur. Marii Negre : Pontul Axeinos. în zori. El i-a chemat. Este vorba de rîul Rion din Georgia. dupa legenda. la început. cîntaretii antici subliniau în legende tragicul sfîrsit al lui Iason. Spre deosebire de Heracle. 34. 24. Este vorba de Marea Adriatica. fiindca avea mereu furtuni. feciorul unui rege. si în basmele noastre se gasesc de multe ori stînci sau munti care se izbesc cap în cap. cu orice mijloc : juraminte.din Zeus. Dar de la numele lui Tros acest oras s-a chemat Troia. spre rasaritul lumii si se reflecta în apa Marii Negre. 25. Grecii vechi credeau ca fluviul Dunarea unea Marea Neagra cu Marea Adriatica. Cel care a zidit orasul a fost. 31. La înapoiere. . la început. Iason închipuie pe omul viteaz si generos. din Asia de asfintit. cam prin regiunea Cazanelor. 189 RĂZBOIUL TROIAN SE POVESTEsTE ca pe-un deal.22. 29. Uos. un oras mare si puternic . Palatul sclipitor pe care îl avea Eete. sa nimiceasca monstrii si fiare. 26. 30. 28. cîndva. adica marea neospitaliera. cînd fundase orasul Teba. numele s-ar tîlcui prin locul celui taiat (temio înseamna taiat). Nu mai este folositor semenilor sai aflati în suferinta si lupta doar pentru sine. cum i-au spus romanii. Grecii îi ziceau. caci el fusese napastuit de Pelias. sa deschida drumuri noi pe mari. Cît timp au durat slujbele pentru Absirt. Perseu si alti eroi. 32. în apropiere de strîmtoarea Helespont. dupa legenda. Tros. ca fiu al astrului ceresc. îndraznete.Troada2. unde este astazi orasul Constanta. ci s-au îndreptat direct catre tarmul nostru. Ca sa înfiereze astfel de fapte. i-au schimbat vechiul 188 nume si i-au spus Pontul Euxeinos sau Pontul Euxin. Fusesera daruiti regelui de zeul Ares. Dupa ce au cunoscut-o mai bine si au vazut ca are tarmuri roditoare si bogate.parte din Frigia . 27. si tara înconjuratoare . Eroii erau bucurosi sa sâvîrseasca fapte mari. argonautii ar fi ajuns. In toiul expeditiei ajunsi în Colhida. întotdeauna. cît si plugul erau creatiile lui Hefaistos. Aceasta este legenda înfiintarii orasului Torni sau Tomis. Atît taurii cu picioarele de arama. Coltii ce trebuiau semanati pe cîmpul lui Ares erau tot din botul balaurului doborît de Cadmos. Iason cade prada poftei de marire si avere. Se spune ca Istrul-Dunarea ar fi avut odinioara aici un brat. ca o amintire a faptului ca micul Absirt fusese taiat aici în bucatele de Medeea. ce paraseste mai apoi calea dreapta. în numele dreptatii si în folosul elinilor. care-si tragea obîrsia . 33. cuvinte mari si promisiuni .numai ca sa-si atinga scopul. pe care elinii le-au rîvnit mult. De aceea el devine egoist.pe care nu si le respecta . argonautii nu au mai trecut prin strîmtoarea Bosfor. 23. meschin si ia parte la crime. s-ar fi-naltat. Aceasta noua crima a fetei regelui Eete este povestita în versurile zguduitoare ale tragediei lui Euripide : "Medeea". Tezeu.

Doreau sa-l lege pe stapîn în streanguri tari si sa-l arunce în Tartarul întunecat. gresesc adesea. Ii trebuiau deci lucratori. Zeus a hotarît ca ei se vor trudi. din cer. apucator si fara mila de supusi. Se rezema. ca salahori. . colina asta era un loc fermecator. A facut dara sacrificii si i-antrebat pe olimpieni daca-i vor da încuviintarea. 190 . sa-nalte zidurile Troiei 4. spre rasarit.deoarece-ntr-o buna zi Zeus s-a mîniat pe Ata. si a zvîrlit-o din Olimp. pe muntele de piatra. Cei mai multi dintre fiii sai au fost ucisi în batalii.a cugetat regele Ilos. Mai tîrziu i s-a zis Priam 6. pe colina.. asa precum fagaduise. locul unde se ridica orasul se zice ca s-ar fi chemat-nainte "dealul greselilor" . cum s-a-ntîm-plat atuncea. Dintre toti. si oamenii sa-l îndrageasca . La fel. Iar spre apus se cobora. Priam se urca pe tronul lui Laomedon Laomedon a fost un rege lipsit de cinste sau cuvînt. Fiul lui Tros a hotarît sa-nalte-acolo. Era hapsîn. Tocmai în vremea cînd dorea el sa ridice-aceste ziduri.. într-un loc de cinste. si.Din cauza ta. ar fi cazut o statueta misterioasa 3. Se numea la-nceput Po-darce. Laomedon si-a pierdut tronul.Dealul greselilor La drept vorbind. ce se numea Laomedon. Laomedon i-a izgonit pe cei doi zei din tara sa. Cînd s-a sfîrsit însa zidirea. a vrut sa si le ocroteasca si sa ridice-n jurul Troiei un sir de ziduri cit mai tari. fiica lui Nereu. I-a. dar nu vroia sa le plateasca. Pentru asemenea greseli. si i-a dat brînci zeitei Ata. Aceasta e prima greseala. în templu. cei mai greu loviti au fost Posei-don si Apolo. s-a lovit zeita zdravan. a facut lînga ea un templu. pe deal. în panta dulce. de ciuda. catre marea cu valurile azurii. si-au trecut ani cîti au trecut. Vor gresi numai pamîntenii. tot fara de cuvînt. Locul unde a cazut ea a fost chiar dealul din poveste. si Ilos într-o zi s-a stins. precum se va vedea-n poveste. s-a purtat el si cu Heracle5. la Mecona. care cazuse prizonier. cînd m-a-nselat titanul Prometeu. îl vestise pe tatal zeilor îndata. zeita a greselilor. Lui îi placea sa aiba slugi. care o-nfatisa pe-Atena. ramas numai un fecior. si el îi osîndise aspru pe rasculatii din Olimp. Dar Tetis.Palas-Atena este-aceea care-mi va ocroti orasul" . I-adevarat. Atunci. fara sa le plateasca munca.însa saduca nenoroc.. Avînd el multe avutii. si dupa ce-a zidit. i-a strigat Zeus. La tron i-a urmat fiul sau. o fortareata nu prea mare. In cazatura. aflînd urzeala. Ida. cum sînt mai de-obicei toti regii. Acesta era cel mai mic. a pus aceasta statueta zisa paladiu-fecioara. s-a întîmplat ca în Olimp mai multi zei sa se razvrateasca. De azi-nainte nu ai voie sa mai urci în Olimpul nostru. . o fortareata. cea cu picioare de argint. a blestemat dealul acela sa fie plin de amagiri.

devotata.iar soata sa i-a daruit cincizeci de fii. si-un numar mare de copile 8. trecînd pastorul iar pe-acolo. Iara ca premiu. sa-l lase-acolo pe o stînca. si l-au chemat. L-a-ncre-dintat unui pastor. sa faca-n cinstea lui serbari. la Priam. din cauza asta. frumosi ca zeii. Hecuba a avut un vis . prin iscusinta si vitejie. în întreceri. Crescînd. Destul ca Priam a aflat ca Alexandru i-e fecior. si toate-acestea duc. si între192 barea. S-a urcat deci Priam pe tron . I-au dat pe loc haine de pret. si el l-a parasit pe-o creasta a muntelui cel înalt.. ca tatal adoptiv. acest fecior de rege s-a tocmit si el tot pastor. Alexandru i-a biruit pe ceilalti tineri. fara ca tatal sa-si mîn-jeasca mîna cu sînge de copil. Ida. revenind la Troia. fiind sarbatorit la curte. vulturii si serpii vor sti pe urma ce sa faca. slujbe si jocuri si întreceri.nu-i venea sa creada ! . îi era drag de animale si le pazea de hoti si fiare cu-atît de multa vitejie încît pastorii l-au numit. . Priam. A luat baiatul. a vazut . si bineînteles ca vorba aduce dupa sine vorba. Dar taurul fagaduit era crescut chiar de-Alexandru. caci. oferea cel mai mare taur pe care îl avea-n cirezi. a luat de soata pe-o printesa gingasa. 191 Atîta doara ca atuncea cînd trebuia sa vada lumea unul dintre feciorii sai. ci-o torta aprinsa. la urma. cum îi zise-sera-nainte. regasita. ci Paris. Tînarul tinea mult la taur. fiindca Priam i-l ceruse. Hecuba si ceilalti l-au întrebat : de unde este si cum îl cheama ?. aflînd de acest vis. daca regele afla. cum trecuse vreme multa de cînd Priam îsi aruncase fiul cel nedorit pe Ida. înduiosat.si. peste patru sau cinci zile. si nu stia ca el e fiul aceluia ce stapînea aceste bogatii pe Ida. Marul discordiei cade în mijlocul nuntii zeitei Tetis cu Peleu . Flacara tortei se-ntindea pîna ce cuprindea orasul si-1 mistuia în întregime. Organizase deci. Acolo l-a crescut în taina. si. la dezlegarea unei taine. întrebare. a hotarît sa-l recîs-tige. nume care-nseamna ruda de-aproape. si.. a luat pastorul pe-acest copil plin de noroc si l-a dus în coliba sa. si. si ei l-au sfatuit sa-l duca pe fiul nounascut în munte . Au închinat în cinstea lui. nu Alexandru. pe care o iubea nespus. Alexandru 10.Iar Priam. i-a întrebat pe niste preoti . Fiarele. Priam a ascultat de sfatul preotilor. într-adevar. si se facea c-ar fi nascut nu un copil. Taurul l-a cîstigat el. buna. la fel ca toti ceilalti pastori. luînd si el parte la întreceri. Bucuria regelui Troiei n-a fost mica.. în Troia. Ba se mai spune ca flacaul era nespus de inimos. Dar. trebuia.. Mîna cirezile de vite. fata de fiii nedoriti.pe fiul regelui Priam sugînd de zor la o ursoaica. dupa datina strabuna. Fiul nou-nascut de Hecuba este parasit pe muntele Ida Priam. Hecuba 7 se chema copila. dupa stravechi datini. îi astepta desigur moartea si pe pastor si pe baiat9.

Nu-i al nici uneia. si.Pe cînd se petreceau în Troia aceste întîmplari ciudate. zburase-n tara hesperida. si dintr-o data a rînjit. Gasise hîda iar o cale. Hera sau Afrodita sau Atena !. . începe cearta între cele trei zeite L-o fi vazut.. De fapt. si Zeus si Poseidon pe-tisera pe nereida. marea si cerul cel înalt cu luna si cu stelele.. .. si toti rîdeau cu-atîta pofta. Marul cel mai frumos. voi. si-a vîrît capul înlauntru... iar bratu-i a zvîrlit cu grija marul acela-ncondeiat între zeitele ce-n hora alunecau. Se cununa zeita Tetis. Zeita asta preahidoasa. I-al meu.. Rasuna vorbe deloc blînde. sudalmi si uneori blesteme. si-acuma începuse nunta. Luase din gradina de aur un mar.. nu vrei tu sa ne faci dreptate ?. în fruntea lor cu Zeus.. si.. sa nu-l doboare. dorind sa fie armonie si bunavoie-ntre meseni gîndea cum sa le strice cheful11.. precum facuse el cîndva tatalui sau. Nu stiti cum este atunci cînd se porneste sfada ? Fetele parca sînt schimbate. cu un voinic numit Peleu. se învoise ca Peleu sa fie mirele lui Tetis.. L-au ridicat si au citit slovele-acelea otravite. petreceau strasnic la o nunta. zeita care proteja discordia.. cu limba rosie ca para strînsa-ntre coltii ruginiti .. Caci la intrarea pesterii sta Eris cea posomorita. încalecînd pe un balaur. pesemne. scrise de certareata Eris. nu toti rîdeau cu pofta. care îsi va întrece tatal în vitejie si putere. mai stralucitoare decît lumina de amiaz... batrînul Cronos. în pestera unui centaur.. trei vorbe bine ticluite.Legendele Olimpului. Dar Prometeu le prorocise ca ea va naste un fecior. 193 13 . ca într-un zbor.. si tot asa. faimosul Hiron din legenda. ca-s mai frumoasa !. nesuferita tuturor. Scrisese : "Celei mai frumoase". încît se zguduiau pamîntul. le facea strîmbaturi destule. ca sa scape de buclucuri. De fapt. zeii. cearta si bîrfa. un rege din Tesalia. . II S-a-ntors apoi la pestera . Zeus. pentru ca zeita Tetis nu o poftise la ospat.Ba e al meu. Dionisos le turna vin si Momus.E marul meu. zeita care uneltea ca-n lume sa nu fie pace si întelegere deplina. Vocile-s tari si ascutite. nici lui Zeus.. Asta nu le era pe plac nici lui Poseidon. Zeii cîntau si dantuiau cu nimfe si cu pamîntene... Pe el scrisese cu cerneala de aur. zeul caraghios. Apolo le suna din lira. sedea deci si privea cu ura la cei care se desfatau. Dati-l încoace !. Mai ales Zeus se temea de fiii lui. cea cu picioare argintii. si fiecare-o fi rostit : ...

Hermes. avînd pe Hermes între ele. Deodata. Voi sti eu sa-mi fac bine slujba. sau Afrodita.Cum îl gasim ? a întrebat zeita Hera. ce tropoteau catre pasuni. pristavu-mi de credinta.. stropi de roua. Sa zica-atunci ca Afrodita. l-a sfatuit sa stea pe loc si sa raspunda mai degraba. si diamante. dupa cum ti-e voia. ara-ta-le cine e Paris ! si fa ce-oi face ca flacaul sa dea zeitelor raspuns. feciorul regelui din Troia. Cerul era abia-nrosit de zorii care se vesteau. întarîtate. Sa spuna Hera sau Atena. într-un glas. Norul s-a ridicat în slavi. si ne spune care zeita-i mai frumoasa : Atena mult preaînteleapta. pe cînd era un pastor simplu. se supara rau Afrodita. ocrotitoare a iubirii. si Hermes a grait spre Paris : . ..Lasa. si Hermes cu zeitele s-au urcat pe un nor de aur.stiti ce ? a spus maretul Zeus. s-au ivit din slava zeitele înversunate. sau poate însasi mîndra Hera.E Paris. Paris de la Troia.. preasiretul Hermes. . ca si Atena. care juca de bucurie în fata pesterii lui Hiron . stapîna-n marele Olimp. se mîniau zeita Hera. chiar astazi.Veniti cu mina sa v-arat pe tînarul judecator. fiind soata regelui ceresc ? Cui i-ai da tu marul de aur. .Asa si cele trei zeite strigau mereu spre adunare sa li se spuna care este cea mai frumoasa dintre ele. pe care-l vezi în mina mea ? Vazîndu-se-n încurcatura. si Paris o sa dea raspunsul. si nu un print cum este azi. sa nu ai nici un fel de grija.. voinice. . i-a grait. Hermes ! Calauzeste-le spre Ida. vorbindu-i cu mestesug. Zeii erau prevazatori. Paris da Afroditei marul de aur Paris pasea pe munte singur. Paris a vrut întîi sa fuga. înduiosat îsi amintea de vremea cînd era pastor. i-a dat raspuns marele Zeus. si. apucîndu-l pe dupa umeri. de zeita vrajbei. . S-auzeau mugete de tauri. deopotriva. S-a dus ca sa-si revada-n munte cirezile ce le-ngrijea. Un singur om poate s-arate care-i deplinul adevar. dragalasa.pentru ca nunta cea mare. cel ce se afla-acuma pe Ida. si . va va calauzi pe toate. luceau pe ierburile moi. si n-au trecut decît trei clipe si norul a ajuns pe Ida. oricum.. .Ia stai. . era neîntrecut în toate. El o saleaga dintre voi pe-aceea care-i mai frumoasa.Cine-i acela ? au zis ele. stapîne.Hermes a spus catre zeite : . Dar Hermes.. Numai ca Hermes l-a tinut. tot fusese stricata de Eris.

de-asemeni. luînd marul discordiei. 194 195 13 si Paris n-a mai stat pe gînduri. si a ales numai placerea daruita de dragoste . de prieteni. fiecare dintre ele i-au mai fagaduit sa-i dea si o rasplata cît mai buna. sintelepciunea de la Palas. Flacaul care-l însotea era odrasla Afroditei si-a unui print pastor. dîndu-i de soata o regina. Elena si-a uitat de casa. l-a dat zeitei dragostei. si a facut-o sa-ndrageasca pe fiul lui Priam din Troia. soata lui Zeus. de sot. Aici regele Menelau i-a primit bine. 196 . Menelau.Zeitele si-au aratat lui Paris toata frumusetea.facînd. ce era tras de porumbite si-o aducea pe Afrodita. Pierzîndu-si orice stapînire si chibzuire mai adînca. N-a ramas decît Afrodita. si. si. Supusii i-au povestit tot. cu-o sageata-nveninata. Palas-Atena i-a promis sa-l facanvingator în lupte si întelept ca nimeni altul. In urma ei venea si Eros. Ele-au jurat sa se razbune nu numai pe tînarul Paris. Rapirea Elenei cea frumoasa si Paris s-a înflacarat. o greseala. daca voinicul le-o alege. a raspuns el zeului Hermes 12. Numele lui era Enea. Pornea catre insula Creta. mai ca nu-i venea sa creada ca nu-si mai regaseste soata. care l-a si-ndemnat pe Paris sa plece în cetatea Sparta. des-pre-nsusirile lui Paris. i-a spus ca o sa-l faca rege. zeul iubirii cel viclean. Prin vraji. si. Anhise. si a rugat-o pe Elena sa aiba grija de voinici. în inima. ca pe prieteni. el va fi cel mai puternic pe pamînt. . nu în Troada sau în Frigia. Menelau. Ba. Iar Eros a tintit pe soata lui Menelau. unde domnea un rege prieten. Regina e mîndra Elena. s-a si ivit din slavi un car. tot din tulpina dardaniana. regelui prieten. ci peste toata Asia. s-a însotit c-un alt voinic si s-au casatorit spre Sparta. dupa o calatorie destul de lunga si de grea. siamîndoi au pornit spre Troia 13. de popor. E] tocmai trebuia sa plece cu niste treburi din oras. tinerii au ajuns în Sparta. tinînd-o blînd pe dupa umar. Iar Afrodita i-a rostit ca ea-l va face fericit. si s-o rapeasca pe Elena. cu aripile lui de aur. zeitele Hera si-Atena au plecat tare suparate. Zeita i-a vorbit Elenei. fiica lui Zeus si a Ledei. Cînd s-a-ntors Menelau la Sparta. Dupa aceasta întîmplare. cea mai frumoasa-ntre femei. sotul Elenei cea frumoasa. dupa Zeus. S-a urcat pe corabia un-de-o-mbia Paris sa vie. zeita la facut pe Paris mult mai frumos decît era. ci pe întreg orasul Troia. Astfel.Cea mai frumoasa-i Afrodita. în timpul cît o sa lipseasca. numai de ea stiute. Hera. Dar cum s-a-ndepartat din Sparta sotul Elenei. A dat în laturi si puterea cu care-l îmbiase Hera. mai.

Agamemnon a chemat regii din Elada sa-i vie toti într-ajutor. a plecat sa se sfatuiasca cu fratele sau. sau gramadit vreo nouazeci de regi si cei mai mari eroi. Dar ce sa credeti ? N-au venit unul sau doi. din Sparta. cum credea Tindar. liberînd-o. i-a pus pe cei veniti sa jure c-or sa respecte hotarîrea pe care o va lua Elena. Ele îi atîtau pe regi. ceilalti erau datori sa sara si sa-i dea sprijinul cu oastea. stiind-o toti asa frumoasa.De suparare. Ulise se preface ca e nebun . Atunci. N-o dau pentru nimic în lume. a trebuit sa se marite. fostul rege-al Spartei. sa vina în orasul lui. L-au luat cu ei la sfat pe Nestor. un razboi mare cu Atena. alegînd pe unul. aflînd stirea. rege în Argos. si-ndemnat de zeita Hera. Au jurat cîti au fost acolo.si-acuma uite. Deci. si. si toti ceilalti au plecat linistiti acasa. Elena l-a ales. Sa-i ceara deci regelui Priam sa-napoieze pe Elena si avutia ce fusese luata de Paris.. stîrnise ura-n-tre zeite. lasînd o jale fara margini în Europa si-n Asia. Poftele lor si certurile faceau din nou sa curga sînge. si regii porunceau multimii sa se jertfeasca pentru ei. Se-ncepea deci razboiul Troiei. Deci. Ea era libera s-aleaga pe tînarul care-i placea. A fost nevoie sa porneasca cei doi voinici : Castor si Polux. altii puternici sau întelepti sau iscusiti.. la sfatul lui Ulise. Cînd s-a facut ceva mai mare. un tînar chipes. pe Menelau. si Tin-dar. a grait înteleptul Nestor. si din nimica n-a pierit. si-a izbit fruntea de lespezi si de ziduri. ceilalti or vrea sa se razbune. mai-nainte de razboi sa-ncerce o împacaciune. la Micena. De-ar fi sa-nceapa si-un razboi. a dat de veste în Elada ca-i cauta un barbat Elenei . cîti sînt dornici s-o peteasca. Agamemnon. . ca Menelau a fost jignit si soata lui i-a fost rapita. si.-a venit vremea.Elena e sotia mea. învinsii si învingatorii vor suferi deopotriva si vor pieri aproape toti. Inima-i 5-a facut carbune. pe care îl aruncase reaua Eris. încît la doisprezece ani a fost rapita de Tezeu. caci îsi iubise mult sotia. regele insulei Itaca. si-acest barbat îi va urma pe jiltul sau regal.. Insa. si-a adunat iarasi simtirea. Sa-l razbune pe Menelau. Regele Tindar s-a temut ca fata. din Pilos. Marul discordiei. Razboiul cel mai crunt de care se povesteste prin legende. Unii bogati. fiind el un om puternic. a strigat el cu îndîrjire. si fiecare si-o dorea. Tindar l-a hotarît urmas.. Sfatul înteleptului Nestor Iar Nestor le-a reamintit despre Elena ca de mica fusese pricina de cearta. Au facut nunta. si s-o isca vreo-ncaierare. Dar juramîntul a ramas. dar Paris nici n-a vrut s-auda. alt rege întelept. 197 Priam l-a întrebat pe Paris . de la Sparta. si daca vreunul dintre ei ar fi-njosit pe cel ales si ar fi vrut "sa-i fure soata. Era atîta de frumoasa. Insa tot Nestor i-a-ndemnat ca. s-o aduca iar în orasul parintesc. cei care-am jurat atunci sîntem datori sa-l ajutam. . pe urma.

Dar pîn-atunci sa amintim ca Menelau si Agamemnon. Atîta doar ca Palamede era destul de întelept si a bagat usor de seama ca vrea Ulise sa-l însele. numit de mama Telemah. Ai ghicit. pentru un timp îndelungat. S-a dus în graba la palat. spunea trufasul Agamemnon. La nunta ei zvîrlise Eris între zeitele-olimpiene marul discordiei. . pe dragalasul Telemah. Ulise s-a gatit de drum. ca regii sa-si jure credinta si sprijin de va fi nevoie. în vestitul oras Aulida « Astfel. Deci nu-i era deloc pe plac sa-si mai primejduiasca viata. 198 A înjugat la plug. El este cel care a dat ideea. . A luat copilul lui Ulise.trimiteau soli din tarm în tarm. copilul mic. cei doi feciori ai lui Atreu . Nu-i mai era pe plac razboiul si se gîndea ca nu e drept sa moara oameni cu duiumul pentru o cearta-ntre doi regi. pe care îl daruise Afroditei fiul lui Priam. aflînd el ca a venit în insula printul Eubeei. pentru o toana de regina si pentr-un print nechibzuit. si-a oprit calul si asinul . Vreau sa traiesc tihnit acasa lînga iubita-mi Penelopa si lînga fiu-mi Telemah. mai de mult. unde domnea pe-a-tunci Ulise 13. în loc de boabe de secara. L-a asezat pe Telemah în drumul plugului de lemn.. bolborosind razlete vorbe... un cal schilod si un asin . o vara buna a Elenei. Ne poate sfatui la multe. Cînd a vazut Ulise însa ca plugul sau va reteza trupul micului Telemah. Nu vream sa se mai verse sînge si sa calcam cetati straine.Avem nevoie de Ulise. Acest Ahile era fiul frumoasei nereide Tetis. niste grunji maruntiti de sare. Omul se schimba între timp. Este istet si priceput. un fiu al regelui Eubeei. mîndrul Paris.Da !. Razboiul nu-mi mai este drag.. el se facea ca nu-l aude si arunca pe brazda neagra. de nu or sa atraga-n lupta pe neîntrecutu-Ahile. chemînd pe regi. si. alaturi. în Sparta. M-am prefacut. o insula saracacioasa. Penelopa. Ulise se facea ca ara si nu-i cunoaste pe trimis.. pentru a-si tine juramîntul. cea maritata cu Peleu. Dar. Ulise se casatorise cu o copila. Ba dobîndise si un prunc. Iar pruncul era înca-n fasa.. însa de la acea-ntîmplare trecusera atîtia ani.numiti de-aceea si atrizi . In cautarea lui Ahile însa vestitul profet Calha îi spusese lui Agamemnon ca nu vor cuceri cetatea regelui Priam cel bogat. si s-a întors cu el pe cîmp. si pe sotia-i credincioasa. lasînd în urma casa draga. plecase grabnic Palamede. cu oastea lor.si a grait lui Palamede : . ca sa-si pastreze juramîntul. în insula Itaca. neavînd totusi ce face. s-a prefacut ca e nebun. Iar cînd trimisul Palamede îi rostea vorbe pe-nteles. înca în fasa. Nu mai vream sa pornesc la lupta. si apoi cu ochii rataciti. regele din Tesalia.

si. Numele sau o sa ramîna nemuritor în batalia data sub zidurile Troiei. si cînd îl cufundase-n rîu. Se povesteste ca la Hiron fiul lui Tetis s-a hranit doar cu maduva si cu creier de pui de urs si cu ficat de leu naprasnic. fusese dat de mititel batrînului centaur Hiron. Atît c-atunci cînd îl vîrîse în flacari. pentru a-l cali. caufa sa lupte si cu Moira si sa îl scape pe Ahile de soarta care-l astepta. a iesit din marea verde si adînca. L-a chemat lînga ea pe-Ahile.. Ba. Ahile. rîul cel înfricosator. acompaniindu-se cu lira. calcîiul stîng. îl vîra-n flacari sa-l caleasca.Zeita nereida Tetis stia ca pruncul sau Ahile va creste mare si puternic. la ceasul cînd vor izbi Troia. cunoscînd aceasta taina.destinul cel ne-nduplecat . Acolo si-a scaldat în Stix. nimeni na o sa deosebeasca pe fetele lui Licomede de fiul regelui Peleu.sa-si. Ahile s-a împotrivit. Va fi viteaz ca nimeni altul. locul acela-i va ramîne pe totdeauna necalit16. Pe-acest flacau vroiau sa-l aiba. lînga ei. Iar viersul lui vrajea pe oameni si chiar pe zeii din Olimp. In acest fel fiul zeitei nu mai putea fi doborît... îi ungea trupul cu ambrozie. Ca si multi alti eroi de seama. Nici nu se ridicase Ahile mai mult de-o schioapa si lupta ca un barbat. Iar Agamemnon trimisese. Acolo ai sa te ascunzi în haine femeiesti. atrizii. piarda zilele acolo. Un flacau îmbracat în haine de fata Insa. cea cu picioare de argint. Dar mama. decît daca era lovit în locul necalit în Stix. i-a glasuit : . în razboi. ucigînd fiare prin codrii de pe Pelion. îsi scaldase copilu-n Stix. pe Ulise.Te du fara nici o zabava în insula unde domneste regele prieten Licomede 17. i-a cerut sa-i dea-ntru-totul ascultare.. mama sa. Dar lui îi hotarîse Moira . frumos. In acest scop. zeita Tetis. Iar cînd fugea. într-o noapte. Tetis îsi tinuse copilul de un calcîi. pe pruncul sau abia nascut. ca sa-l învete mestesugul armelor si al vînatoarei. 200 . îngrijorata. Ahile se facuse mare. aflînd zeita Tetis de planul lor. 199 s-a dus si pîna la Hades în Infern. Cum esti de alb la chip. pentru ca nici un fel de arma sa nu-i mai poata rani trupul. sa-l caute si sa-l cheme-n lupta pe fiul regelui Peleu si al gingasei nereide. înca de mic. apucîndu-l de calcîi. s-a temut strasnic ca fiul sau îsi va da viata în fata zidurilor Troiei. Acum cînd are loc povestea. ca sa-l faca nemuritor. si vazîndu-l. de asta data. Nu se gîndise însa Tetis ca. putea sa-ntreaca si caprioara cea mai iute si cea mai sprintena din munti. Tetis. Nu va mai spun ca învatase sa cînte minunat din gura.

cin'sa mearga pîn-acolo ? Cine Sa-l afle pe Ahile între frumoasele copile ale regelui Licomede ? Adevarul iese la iveala S-au sfatuit si s-au gîndit sa îl trimeata pe Ulise. cu creasta fîlfîind în vînt. Fusese chiar silit sa plece. valuri alese. S-a dus apoi catre palatul acelui rege Licomede. si între ele se grabise si flacaul zeitei Tetis. Vazînd ca planu-i reusise. " Si tot atunci. crezînd ca-ncepe vreun razboi. De n-ar fi fost prorocul Calha. Numai Ahile se uita. Peleu le capatase toate de la zeii nemuritori.Adevarat. regele. n-ar fi putut sa-l mai gaseasca. însa. . unde stateau fetele sale. cum Ahile-si iubea mama si nu vroia s-o necajeasca. gata sa apere palatul. în valuri. l-a-n-vesmîntat pe flacaiandru în haine albe. trebuia sa dea ajutorul atrizilor sa biruiasca. A mai primit o sulita. la sulita si coif.. la nunta frumoasei Elena. însa acuma se gasea în tabara lui Agamemnon si. la armele de-arama. Este rusine sa ramîna ascuns. însa nu deslusea deloc. la scut. dupa plac. cercei. Toate prinsesera în mîini bijuterii scînteietoare si valuri. a pornit catre insula. cu jind. sfatuit de zeita Tetis. Apoi si-a smuls valul cel alb si cununita de pe plete. Peleu. mai frumos brodate. Ulise cerceta cu ochii sa vada unde e baiatul. Lasa-l sa plece la razboi. Ei. -. care mai de care mai albe. facîndu-se negutator. Iar Licomede. Ulise a grait spre rege : 201 . Nu sînt fecioara. A Juat în mîna-o sabie si a plecat dupa Ulise. Fetele au fugit speriate. a spus Ahile. ce ramasesera la porti.. în acest timp. Sa-si dovedeasca voini-cia. un scut si-o sulita stralucitoare. si-a pus în schimb coiful lucios. o platosa si niste arme. si Agamemnon si Menelau. bratari. au început sa sune tare din trîmbite si din chimvale. printre fete. Atunci le tot întindea marfa si le-mbia s-aleaga salbe. am datoria sa-l ajut pe Menelau sa se razbune. între acestea toate. Dar Calha i-a vestit pe regi ca odrasla zeitei Tetis i-adapostit de Licomede. Se zice ca a mai primit de la tatal sau. femeiesti si l-a ascuns într-un palat. El nu venise cu placere. Potrivit juramântului facut de tatal meu. stapînul insulei Itaca. Ulise s-a schimbat de haine. care vedea în departare. batrînul Nestor. virise si un coif. sînt flacau. si Palamede si Ulise îi cautau urma lui Ahile si nu puteau sa i-o mai afle. Fetele regelui s-au strîns numaidecît sa vada marfa. însa Ahile-a luat o lance si s-a si repezit spre porti. unde îl cheama Menelau. E un voinic numit Ahile. bratari sau valuri.si. prin minte si prin vitejie. însotitorii lui Ulise. potrivit vechilor datini si juramintelor facute. la nunta cu iubita-i Tetis.Acesta nu e fata ta. chiar daca eu o fi sa mor. Peleu. purtînd cu el salbe de aur.

cînd încerca sa iasa-n larguri. feciorii regelui Atreu . de arama. în mîini aveau arme de pret.cu însusiri miraculoase. pulpare pe picior si scuturi. de mistret. e suparata rau pe el. si cîti. fratele lui. pentru ca regele-Agamemnon îi ucisese-o caprioara. lanci lungi. albi. fecioara. avînd pe cap coifuri înalte cu coamele din par de cal si colti luciosi. o mie o suta optzeci si sase de corabii. Atît era de ne-ntrecut în mestesugul armelor. taioase. zicînd ca vrea sa o marite cu fiul lui Peleu. Ei trebuiau sa se supuna poruncilor. purtînd pe ele peste-o suta de mii de oameni înarmati18. fratrii si pe ginti19.de la-nceput a fost lovita de mari furtuni ce-o ravaseau. Ca sa cunoasca adevarul .purtînd pe ei armuri bogate. soata lui. Ahile 20. unde. Oastea cea mare se-mpartea pe triburi. si o pereche de cai albi de la Poseidon furtunosul. daca vor sa reuseasca în întreprinderea lor grea. de la bunul centaur Hiron. Ostenii cei de rînd luptau numai cu sulite si prastii. ca un luceafar între stele. . pe Ifigenia. sabii cu tecile de-argint. Dar între ei lucea Ahile cu oastea lui d mirmidoni. dupa furtuni. destul de aspre. date de regi sau basilei. Iar dintre regi cei mai de seama erau viteazul Agamemnon si Menelau. 202 Numai ca flota asta mare .. la tarm. purtîndu-le pe Ifigenia si pe regina Clitemnestra. Asa s-a-nfatisat Ahile în portul renumit Aulida. precum ne spun poetii.cîntata-n vechile legende .de ce nu puteau sa porneasca înspre Troada catre Asia regii l-au întrebat pe Calha. Ifigenia. care-i era zeitei draga. Iar mai tîrziu. sora Elenei cea frumoasa. Flota n-a mai putut sa paraseasca tarmul aulic vreme lunga si multi osteni zaceau de friguri si alte boale misterioase. Deci.în care trase de cai ageri . regele trebuie sasi jertfeasca pe o copila. vîntul a contenit sa sufle si pînzele s-au molesit ca niste aripi ostenite. aprigul zeu al marilor. si cîti. platose bune de arama împodobite si cu aur.. Zeii cer o jertfa la plecare Regii erau în fruntea oastei . Plecarea 'spre Asia Silit de cei din jurul sau. Agamemnon nu le-a iesit nici macar în întîmpinare. Calha le-a spus ca o zeita. . si-anume Artemis. apoi preaînteleptul Nestor. se adunasera. Cînd a sosit corabia. Urmau Ulise cel istet si Diomede preacuviosul si Aias de la Salamina si un alt Aias din Locrida si Palamede si Patrocle si Filoctet. regele a trimes un sol la Clitemnestra. si i-a cerut sa îi trimita pe fata sa.

. si.. Regele-si ascunsese fruntea sub un vesmînt întunecat. da-n asa fel. Nu vrea sa-si vada nici sotia si nici copila mult iubita. ramî-nînd teafar. cu ochii înecati în lacrami : . Se-osaza tabara aheie . Rana lui mirosea urît. Cîtiva voinici au vrut s-o scape si au luat armele în mîini. A dus-o într-un tem-plu-al sau. A plîns zadarnic Clitemnestra. încît sa natinga pamîntul. a pus zeita o cer-boaica. corabiile aheiene au ajuns lînga Asia. dupa ce s-au savîrsit slujbele catre Artemis. Flota a lunecat pe ape catre Troada departata si regii s-au înveselit.Ostenii-au smuls-o pe copila de lînga mama si au dus-o într-un sanctuar. fiindca pro-rocul le spusese ca primul care va atinge pamîntu-acesta va muri. Artemis s-a înduplecat. Ce-i de facut ? Stateau cu totii pe punti si nu vroiau sa sara. Atunci ce i-a trasnit prin minte istetului de la Itaca ? Sa dea exemplu celorlalti.. ci numai scutul de arama. Dar nimeni nu-ndraznea sa sara pe tarmul regelui Priam. Porunca data de zeita trebuia iute-ndeplinita. Ostenii nu puteau sandure acest miros nesuferit. vîntul a-nceput iar sa bata. în timp ce regele Agamemnon gemea îngenuncheat pe lespezi. Filoctet a ramas în Lemnos.. jurase sa nu se marite si sa se faca preoteasa într-un lacas sacru al ei. iar mama fetei se zbatea în bratele ostenilor. unde-a facut-o preoteasa. ca flota sa poata porni si ostile sa biruiasca. spre usurarea tuturor. si-a amintit ca Ifigenia îi aducea adesea jertfe. Dintre acestia cel mai greu i-a durut faptul c-au pierdut pe Filoctet. 203 Numai ca-n clipele acelea. dupa multe zile si rataciri si vînturi rele. Preotul si-a-naltat cutitul ca sa-i strapunga inima. si singura s-a-nfatisat marelui preot sa o-njunghie 21. el a sarit întîiul si nu i s-a-ntîmplat nimic. siau facut vînt de-asemenea. A aruncat un scut pe tarm si a sarit. ca tatal meu sa biruiasca în luptele înfricosate. Zeita s-a înfatisat la locul jertfei si a smuls-o pe Ifigenia. neatins.Nu varsati sînge în zadar. într-o padure din Taurida 22. vazînd ca sare regele insulei Itaca. însa copila i-a oprit. Trebuiau numai sa debarce. în sfîrsit. fara sa se primejduiasca. Iara în locul Ifigeniei. Fusese rau muscat de-un sarpe si suferea îngrozitor. Ma voi jertfi de bunavoie. s-o pregateasca pentru groaznicul sacrificiu. unde oastea si-a prapadit cîtiva osteni. Astfel. E drept ca au mai poposit si pe-alte tarmuri. ce vor urma foarte curînd. dupa ce eu n-am sa mai fiu. acela ce primisen dar de la Heracle armele lui biruitoare. Ceilalti osteni.

si alti regi. al celui care conducea întreaga oaste. în locurile cu primejdii. dorind sa stea mereu de straja la cele doua capete ale întinsei tabere. Astfel. glia troiana. în fata Troiei. dupa vointa regilor. si lancea i s-a-nfipt în piept. Hector vroia s-atinga cu lancea lui chiar pe Ulise. cu mii si mii de corturi. care sau si încins la lupta. Ostirea le va fi zdrobita.. Razboiul dintre oastea greaca si cea troiana s-a-nceput. la cele doua margini. în apropiere. cel mai voinic si mai viteaz dintre odraslele lui Priam. De-aceea îsi pusese cortul în asa chip. Insa Ulise s-a ferit. noua ani. De fapt. îsi ridicase cortul sau si preaistetul din Itaca. Mult mai departe de cetate si-au facut grecii tabara. Os-tenii-adusi din Grecia si cei pe care-i trimitea regele Priam din cetate se ucideau unii pe altii. si cei doi Aias. 205 . încît nimica din ce se petrecea în piata sa nu scape privirii sale. urmat de prietenu-i Patrocle. destule glasuri cereau sa se curme razboiul. în tabara aheie. le aratase tuturor ca va urma nenorocirea. în urma-i venea Protesilau. Ei si-au pus corturile astfel. Noua ani de lupte sîngeroase Dar dup-o alta prorocire. Iar în mijlocul taberii era o piata foarte larga. 204 Pe urma a sarit Ahile. Mintea parca se-nfioara de cît sînge a curs la Troia. o preoteasa a Atenei. sa afle si sa stie tot. siaproape toti vor fi ucisi. Aici se adunau ostenii în fata cortului regal. O !. în schimb. si Hector si-a azvîrlit lancea catre osteanul Protesilau. Tabara mare si întinsa. voinicul Aias si Ahile. o copila a regelui Priam. în acest timp.. rapita de troianul Paris. Casandra. îi sfatuia des Palamede pe regi si pe eroi sa curme acest razboi încrîncenat care cerea prea multe jertfe. fiind cel dintîi dintre razboinici cazut pe tarm. si-au facut corturile lor regele de la Salamina. El era dornic sa auda. în Troia. Troia va cadea ruinata. Ostenii regelui troian au trebuit sa se retraga si sa se-nchida în cetate. urma sa sufere asediul vremendelunga. Hector. lînga piata. sa nu mai curg-atîta sînge pentru Elena cea frumoasa.Cel care i-a întîmpinat a fost eroul troian. tabara mai era ferita de un val mare de pamînt si-un sant sapat foarte adînc. Agamemnon. Troia. La fel. care-anrosit numaidecît. Spre partea unde era Troia. cu sîn-gele-i. cetatea-mbelsugata. mai înainte ca ostenii lui Agamemnon s-o cuprinda si s-o distruga-n întregime.

a luat din cortul lui Ahile pe roaba lui cea mai iubita. Briseis cea îmbujorata. în acest an a venit Hrises. ascultîndu-i ruga. Cearta dintre Ahile si Agamemnon Iar anul cel de-al zecelea e povestit de regele poetilor elini. Regele. . si nici la greci n-avea crezare mult chibzuitul Palamede. si de atrizi. s-a-nfatisat în adunare si i-a cerut lui Agamemnon. . ce-i fusese luata ca roaba de niste osteni. robita fiica a lui Hrises. si astfel molima sa piara. s-a suparat însa nespus si a rostit catre Ahile : . Vreau sa te saturi de razboi.Pentru c-Apolo îmi ia roaba. Homer23.. Ahile. profitînd de întîmplare. nebiruitul Agamemnon. Durase molima aceasta ceva mai mult de noua zile. decît în clipa cînd Hriseis. iar tu.. Ahile.vrut sa-mpiedice pe rege sa savîr-seasca fapta asta : caci îngîmfatul Agamemnon n-a vrut sa tina socoteala si. sa lupt aici pentru atrizi.si-a-nceput sa-l învinuiasca pe Palamede de tradare. Apolo.. 206 Degeaba Nestor si cu altii au. Asa a platit Palamede. In sinea lui gîndea asa : "Tu m-ai facut sa plec de-acasa. A fost crezut. care-i chemase la razboi si pe Ulise si pe altii. cînd Calha i-a vestit pe regi ca molima nu va-nceta.. Atunci preotul s-a rugat de zeul sau sa-i pedepseasca peaheii cei înfumurati.. Regele l-a gonit pe Hrises cu vorbe grele si-mbrînceli. cel ce era stapînul fetei. si Palamede a fost luat si osîndit la moarte crunta : sa fie doborît cu pietre. Ulise a vrut sa se razbune pe Palamede ce venise si îl chemase din Itaca si-i dovedise siretlicul. si-a întins arcul si-a tintit în tabara lui Agamemnon. fiu al lui Atreu. în schimb. voi lua. auzind vestirea. Mureau ca mustele ostenii. îl ajuti.Dar nici în tabara troiana Casandra n-avea ascultare. preot al zeului Apolo. sa i-o dea înapoi lui Hrises. Zilnic mureau sute si mii. va fi-napoi la tatal sau. Eu nu mai pot parasi lupta.. care îti este-atît de draga. în toata tabara aheie ciuma a napadit cu furie. caci sînt legat prin juramînt. Ba. si sa platesti". ce-rînd regelui Agamemnon sa-i dea-napoi pe fata lui : Hriseis. sa-mi las sotia si copilul. si luptele au dainuit din ce în ce mai sîngeroase. Ulise era vorbitor fara pereche-ntre elini. pe cînd se prefacea nebun. pe roaba ta. folosindu-se de dreptul pe care îl avea în oaste.

în fruntea careia sta 207 Hera. îl roaga pe maretul Zeus sa sprijine oastea lui Priam si sa-i loveasca pe ahei. cînd ai sati întelegi greseala. si tare se mai bucura de cearta care izbucnise între Ahile si-Agamemnon.. zeita.Ahile a dus la sold mîna. amintindu-si bine de ajutorul dat de Tetis. tu. sa lupte si sa-l ucida pe acela care-l jigniseatît de tare. i-a promis sprijinul cerut. a si trimis la Agamemnon pe zeul viselor. nici nimeni n-o sa poata sa le ajute-aheilor. sa te împiedic de la sfada.. Ahile s-a plecat zeitei. zeita carentetise iarasi vrajba. Iar pe-o corabie cu pînze. în acest timp. sa stii.Eu am solie de la Hera. în fata zidurilor Troiei. feciorul meu. Morfeu.Va veni ceasul. sa gemi din greu. Oastea aheie va fi zdrobit-atunci de Hector. care ai nesocotit pe cel dintîi viteaz aheu.. cel înjosit de Agamemnon. De asta data.. pe Briareu.Eris. a mai rostit lui Agamemnon : . în asa chip ca Agamem-non sa nu mai poata face fata. i-a amintit ca i-a fost vesnic credincioasa. venit din tabara troiana. Nici tu. Va fi însa tîrziu. Sa fie astfel nevoit sa îl implore pe Ahile sa se întoarca iar în lupta. Agamemnon este amagit de Morfeu Suparat prea adînc. nespus de greu. îsi va recapata marirea si cinstea care i se cuvin. i-a biruit cu usurinta pe razvratitii din Olimp. si daruri vei primi-ntreite. sus pe catarg. Amar. Zeul a luat . a glasuit zeita Tetis. Ba. a rostit numai spre AhUe : .. L-a ajutat si-atuncea cînd a fost el primejduit de o urzeala-a zeilor. se afla Eris . dar l-a oprit Palas-Atena. Asa graia mîhnit Ahile. Iar Zeus. care te feresti de lupte si-i jupoi pe supusii tai. ajutat în lupta de Briareu. amar va fi de ei. Ea i s-a aratat în fata si. discordia.. mîniat peste masura. Veni-va ziua cînd tu însuti vei întelege c-a fost bine sa nu te lupti cu Agamemnon. zeita Tetis cea cu picioare de argint s-a ridicat din apa marii si prefacîndu-se în ceata a plutit pîna în Olimp. cearta ce-i va costa pe greci nespus de mult.. dar.Numai asa. Agamemnon. ba i-a trimis în ajutor pe un gigant. sa prinda sabia. Acolo a îngenuncheat lînga picioarele lui Zeus si. a lasat sabia la sold . Ea l-a vestit numaidecît . . zeita cea cu brate albe. sedea sus pe catarg zeita.. Ahile a parasit îndata lupta si nici n-a vrut sa mai auda despre razboiul cu troienii. Iar Zeus. ea. tu. suspinînd. înca în aceeasi noapte. nevazuta de ceilalti.

sub zidurile Troiei.îi spunea-n vis batrînul Nestor . Atunci s-a petrecut un lucru negîndit de rege. cu multumire. regele a si dat porunca sa se adune toata oastea. Dorul de duca si de pace i-a zguduit pe toti ostenii. într-un nor greu de pulbere. Sînt noua ani de cînd luptam.i-a sfatuit pe ceilalti zei : Apolo. Ares. Chiotul lor se ridica pîna la cer de bucuria nestavilita a plecarii. Atena. cetatea cea bogata. cînd bate vîntul peste el si-i scutura spicele dese.Nobile rege. avînd în mîini sceptrul regal. si-acum. s-a clatinat ca un talaz.Vitejii mei . Oastea aheie vrea sâ se întoarca acasa si-atunci. cu uliti largi si pietruite. fugi degraba si fa ce-oi face si opreste-i din goana asta nebuneasca.. . nu-ti mai vezi soata. adunata. toti cîti erau de partea Troiei.înfatisarea batrînului întelept Nestor. prinsa frumos pe dupa umar.Fugi. în fata ostilor grecesti. Afrodita. si s-a înfatisat. l-a sfatuit pe rege s-atace-n ziua urmatoare Troia. ce tine cu aheii . Nimeni nu mai gîndea s-aduca lui Agamemnon vreun raspuns.. spunînd ca ea e mai frumoasa cu mult ca Hera si Atena. Trezit din vis. iar biruinta e departe. Atena a zburat pe tarmuri lînga istetul din Itaca : . Cu tipete fugeau ostenii bunibucurosi catre corabii.Hera. . Ce-ati zice voi.. la vetrele din tara noastra ? Ce-ati zice ? Hai. raspundeti iute. Insa din ceruri vegheau Hera si cu Atena deopotriva. Gloata cea mare. De-aceea Hera si Atena jurasera sa nimiceasca Troia cu uliti pietruite . Ele aveau de razbunat fapta feciorului lui Priam. sa nu se risipeasca. Oastea parea ca este-un 208 i lan. gîndind sa-i puna la-ncercare daca sînt gata pentru lupta ori vor sa se întoarca-acasa .. pentru ca o va cuceri. De nu masculti. . si copilul. vedeau ca fuge oastea.mare-i osînda ce ne-o dete din cer neînduratul Zeus.le-a rostit el. în larga piata-a taberei. si nu puteau deloc sa uite ca daruise marul scump fermecatoarei Afrodita. pe Penelopa. a strigat Hera. Toti ridicau proptelele. si-n vis. cu fala. Cum sa mai poti tine o oaste atîta de dezlantuita si gata sa se-n-toarca-acasa ? Desigur. de asta data sa o lase prada vitejilor ahei. toti ar fi plecat. Cum s-o opreasca ? . daca v-as spune sa lasam chiar acum razboiul si sa ne-ntoarcem pe corabii. aici. S-a îmbracat în haine scumpe. a zis ea. care tineau bine la tarm corabiile aheiene. vreti sa lasati nerazbunata crima netrebnicului Paris ? Calcati sfintele juraminte ? Du-te mai iute si aduna oastea. tinîndu-si spada cea tintata în stropi stralucitori de-ar-gint.

cel mai viteaz dintre feciorii regelui Priam de la Troia. si sa-l întoarca iar la lupta cu Menelau. Astianax cel dragalas. preadevotata Andromaca. S-a-ntors la lupta din nou Paris. încît. Ostile iar s-au înfruntat. auzind îndemnul si amintindu-si de sotie si de copil. si de la micul sau fecior. încît toti s-au înduplecat. sotul Elenei cea frumoasa. Lupta s-a început în zori. Cu vorba lui mestesugita i-a-ntors pe toti la adunare. la rugamintile lui Tetis cea cu picioare de argint. pîna ce îndraznetul Hector a ho-tarît s-arunce-n mare pe-aheii care asediau orasul tatalui sau. A trebuit sa vina Hector. avînd alaturi pe Atena. Nu stia de se mai întoarce sau o sa plece dupa lupta catre regatul mohorît. Zeii atîta pe razboinici Apoi acolo-n adunare. dar Menelau s-a repezit cu-atît -de mare îndîrjire. în fata taberei troiene iesise însusi mîndrul Paris. Dar chiar asa. Oastea lui s-a înfricosat si a-nceput sa se retraga. si-a luat ramas bun de la soata. care era în-vesmîntat într-o piele de leopard. Caci Menelau îl însfacase de coiful lui stralucitor pe Paris cel înfricosat si îl tîra spre tabara unde salasluiau aheii. de n-ar fi fost zeita iubirii si a frumusetii. Troienii erau ajutati acum de preamaretul Zeus. Astfel s-a început iar lupta. pe spate arcul si o tolba si. Mai mult. chiar el s-a coborît pe crestetul muntelui Ida si de acolo a zvîrlit un trasnet înspaimîntator în tabara lui Agamemnon. Dar vazîndu-l pe Mene209 Iau. S-au hotarît sa stea la Troia. doua sulite. s-a-nspaimîntat si a fugit. Hera l-a rugat pe Poseidon sa le vie în ajutor si a trimis-o pe Atena sa ia si ea parte la lupta.Ulise. Hecuba. pîna vor cuceri orasul regelui Priam cel bogat si îl vor pedepsi pe Paris. S-au dat iar multe lupte grele. si de la mama lui. cu sprijinul zeitelor Hera si-Atena. Priam. avînd la sold o sabie. grecii tot au fost pusi pe fuga. Vazînd ca iarasi grecii fug. Paris ajungea atunci rob. a alergat catre corabii. Ulise le-a vorbit din nou cu-atît de mare maiestrie. unde domneste zeul Hades. sotul Elenei. sa-i vina iute-ntr-ajutor. în mîini. Hector îl rapune pe Patrocle . precum vroise însusi Zeus.

pîna la urma a cazut. îi va goni de la corabii. si Hector îsi pusese-n gînd sa arda fara nici o mila corabiile aheiene.în timp ce grecii se jeleau. Un singur om putea sa-i scape. Fugind. Da-mi oastea ta de mirmidoni. într-adevar. s-a facut un macel cumplit. I-a trimis-o si pe Briseis. s-a ridicat cel mai bun prieten al lui Ahile peleianul. care se leganau pe mare. însa armura lui Ahile.Ahile. din ambitia zeitei. însa Ahile n-a primit. sa-i ia pe copila-a lui de soata. Moartea taia tot mai flamînda vietile-aheilor zdrobiti si ei fugeau. Grecii erau amenintati sa fie prapaditi cu totul si azvîrliti în apa marii. . în fata cetelor troiene conduse de marele Hector. 3 Dar dupa voile lui Zeus. Acuma se ivise vremea cînd grecii-l vor ruga sa vina.si-acel viteaz era Ahile. da-mi Kiie zalele si lancea. însusi regele Agamemnon a fost ranit. si-a trebuit sa paraseasca întinsul cîmp al bataliei. Troienii or sa Creada poate ca ai intrat chiar tu în lupta. ei ajunsesera lînga corabiile de lemn. . Ahile se hotaraste sa intre în lupta . El sta însa sub cortul sau si cînta linistit din lira. 210 U Ta luate din Troia prizoniere. o luase prada de razboi fiul lui Priam. desi Patrocle s-a luptat. . a rostit Patrocle. dîrzul Hector. si alte douazeci de fete. i Cînd au patruns însa troienii în tabara lui Agamemnon. chiar Agamemnon si-a înteles marea greseala de a-l fi înjosit pe-Ahile . cu mare lupta. ca vulturul. Ba-l ruga sa-i fie ginere. atîta s-a rugat Patrocle de prietenul lui cel iubit. roaba sa cea îmbujorata. încît Ahile peleianul i-a întins armele cerute si s-a-nvoit ca mirmidonii sa-l însoteasca i WL razboi. de nu vrei sa-i ajuti pe greci. la corabii.si. trimitîndu-i o solie cerea sa-l ierte pentru fapta nechibzuita ce-o facuse. ca sa-i salveze de pieire. Eroul se numea Patrocle. si. cuprinsi de spaima. cu t însusi Hector. împuns în brat. mereu mai crunt. si asta-i va înspaimînta. si daruri scumpe. asa cum planuise Tetis. l Cu mare greu. cu moartea-n suflet. Iara macelul a urmat mereu mai greu. A ramas neclintit în cort. abia au izbutit aheii sa scape trupul fara viata al lui Patrocle cel viteaz din mîinile troienilor. fiul lui Priam cel batrîn. pe care o purta Patrocle.

în celalalt este razboi.. si un aed ce-i desfata pe tinerii care dantau în mijlocul orasului. Asa ca. dar fara arme s-a urcat pe parapet si a racnit atît de tare spre troieni. Ocean. l-a rugat doar sa mai astepte pîna ce mesterul Hefaistos îi va bate pe nicovala alta armura alte arme. în întregime de argint . Patrocle a cazut. într-unui dintre ele-i nunta. Ahile s-a-nvoit cu asta. si pe pamînt a asezat doua orase mari. si-a pus cenusa peste plete si a-nceput sa plînga-n hohot. A-nchipuit apoi pe scut si un ogor .Dar stii prea bine. a spus zeita.De moarte nu ma tem.. pe care-a-nfatisat maiestru cerul si marea si pamîntul. tot va pleca. Ba a înfatisat si-o hora. cositor. precum îti e urzit de soarta. la nunta voastra. Hefaistos a aruncat în foc arama.. o. o vie. . . argint si aur lucitor . daca nu izbutesc. Mama a înteles ca fiul. iara pe cer soarele.Cînd a aflat aceasta stire. a dat raspuns grabnic Ahile. acuma voi uita si ura ce o aveam pe Agamemnon si voi intra din nou în lupta. si s-a pornit si ea sa plînga. Plîngea atît de desperat. încît l-a auzit din mare si mama lui. Pe margini zeul a facut ca un chenar rîul. zeita Tetis se si dusese în palatul de-arama al zeului Hefaistos. ce aveau rotile de aur si se miscau doar la porunca. tot va muri. o holda mîndra .. de jalea fiului sau drag.. aici. si pe-o pasune turme de oi albe ca neaua. toata încarcata cu ciorchini negri pe haraci.Mama. de catre zeii olim-pieni. numai ca sa-l dobor pe Hector. Ahile avea un nor mare de aur care lucea pîna departe. mama. fara sa le atinga nimeni. luna si stelele scînteietoare. de ce ti-e plînsu-atît de amarnic ?. încît ei s-au oprit în loc. orisice-ar fi sa se petreaca. cirezi de boi. A alergat spre el cu graba si l-a-ntrebat : 14 211 . sa-l razbun astfel pe Patrocle. . Acesta tocmai faurea niste trepiede fermecate. Careii durerea ce te arde si cu ce pot sa te ajut ? Ahile i-a raspuns zeitei : . Auzind cererea zeitei. Ahile s-a încrîncenat . în fata Troiei. In jurul capului.. bogate. ca dupa asta vei muri si tu. zeita Tetis. Eu nu mai pot trai pe lume. noianul apelor verzi care înconjura pamîntul. Hector l-a despuiat cu sila si de armura daruita tatalui meu. în lupta sa-l nimicesc pe cruntul Hector. neavînd ce face. în acest timp. si-a faurit întîi un scut.Feciorul meu.

Hefaistos a mai lucrat. cum pîngarea Ahile trupul celui care fusese Hector. pe nicovala lui uriasa. sa-i apere) picioarele. ispravind cu acel scut. cel mai viteaz dintre toti. Dar s-a întors la batalie si s-a luptat atîta timp. Razboiul a durat cu furie putina vreme si aheii. le-a dat zeitei sa le duca iubitului sau fiu. îsi izbea fruntea si striga : 214 . Hector vroia sa se masoare cu marele erou Ahile. o platosa mai luminoasa ca para vie-a focului si-o chivara bine-ncheiata pe tîmplele eroului. Mai înainte de-a muri.si. Iar batalia s-a-ntetit precum urziseraolimpienii 24. Din cositor moale si alb i-a încropit doua pulpare. S-a repezit apoi în car si-a tîrît trupul celui mort în jurul zidurilor Troiei. ca toti cîti mai traiau sa intre. Priam plîngea în hohote si toti troienii se uitau. Hector. La rugamintea lui Ahile. Ahile-a primit armele si s-a-mpacat cu Agamemnon. au doborît pe cei mai vrednici dintre eroii de la Troia. Portile Troiei s-au deschis. Mama. ce-i drept. murind Hector. i-a strapuns tendoanele de la picioare cu sabia lui cea taioasa si l-a legat cu o curea de carul sau stralucitor. Nu a ramas acolo-n lupta decît fiul lui Priam : Hector. Hecuba. Ahile. condusi acuma de Ahile. Ţinînd în brate copilasul. sta pe ziduri si-si smulgea parul de durere. s-a-nspaimîntat si a fugit. Jalea ei nu mai avea margini. Zadarnic îl ruga Hecuba smulgîndu-si pletele ei albe. zeita Tetis a turnat peste cadavrul lui Patrocle ambrozie si nectar divin. Hector l-a implorat pe-Ahile sai dea parintelui sau trupul. Zadarnic însusi regele îl îndemna pe fiul sau sa se ascunda în cetate. navalise pe ziduri însasi Andromaca. înmarmuriti. însa Ahile n-a voit nici sa-i asculte rugamintea si. Auzind plînsul. ca sa-l pastreze neatins de aripa putreziciunii. Fiind apoi gata armele. pîna ce Hector a cazut lovit de sulita-n grumaz. vazînd înversunarea lui Ahile. Doborîrea lui Hector Apoi Ahile a plecat sa se razbune pe troieni. pe ea cu o creasta de 212 I aur. Intîi. pe micul ei Astianax.

îi da-napoi trupul lui Hector. de nu ar fi venit chiar Tetis sa-l roage ca sa înceteze. si boi si oi si cai si cîini. lighene de arama. pe care regele o primise. aur. Eroul a fost ars pe rug. ce purta numele Sperheios. nesimtit. Ba înca îi mai hotaraste un timp. dupa datini. Pierind Hector. si toti plîngeau cu deznadejde.. si el ar fi batjocorit la nesfîrsit trupul lui Hector. Era calauzit de Hermes. regele Priam a plecat catre aheii victoriosi. Asa ajunge la Ahile în toiul noptii. . în ziua cea de-a douasprezecea. Toti erau împietriti de spaima. si prin cuvintele acestea. sînt singura de astazi.. în vreme ce în barba sura lacrimi îi luneca siroaie. Lasa-ma sa te însoresc negrele genuni. în acest timp au avut loc serbari si jocuri mari în cinstea aheului cazut : Patrocle. si Elena care stîrnise tot razboiul. douasprezece zile. cine putea sa mai zagazuiasca drumul aheilor catre oras ? Priam dobîndeste trupul fiului sau Astfel s-a razbunat Ahile de moartea celui mai bun prieten.O. odinioara. si. pa cel mai bun. rude si prieteni. Ducea cu el un car cu daruri : velinte scumpe si covoare. s-au strîns sotia : Andromaca. batrîn si el. de la traci. dusmanului ce-i ucisese atîtia fii în batalii. daca se va întoarce teafar.îi spune el . slujbele de înmormîntare 26. si a trezit tot poporul. cînd si razboiul 215 va-nceta. pe neuitatul viteaz Hector. Pe rugul lui s-au mistuit si doisprezece prizonieri. chiar Ahile si-a jertfit pletele lui cele frumoase.adu-ti aminte de tatal tau. Iara Ahile se îndura. Poate ca si orasul lui e atacat de vreun vrajmas si n-are cine sa-l ajute. Ba.. dintre troieni. trepiede-nalte si o cupa. caci el fusese-apa-: ratorul cel de nadejde al cetati. îl roaga. înca în aceeasi noapte. ca regele sa-i poata face feciorului sau. La capatîiul celui dus. Cea dintîi l-a vazut Casandra. preaputernice Ahile . mama : Hecuba. purtînd cu el trupul lui Hector. si nimeni nu-i da alinare sarmanei soate a lui Hector. ucisi de-Ahile. Priam s-a si întors acasa. S-au facut jertfe sînge-roase. pe care le fagaduise zeului rîu din tara sa. dupa poruncile lui Zeus. Nu cutezau nici sa vorbeasca. Priam îi readuce-n minte eroului pe tatal sau. si fratii lui.Hector. plin de umilinta. si între ei. sa-i deanapoi trupul lui Hector. mîinile-amîn-doua. Intra în cort si-mbratiseaza genunchii. . Baiatul nostru va ramîne fara le nici o ocrotire. cum sînt copiii fara tata. caci era ocrotit de Hermes. la Hades 25.

Ahile a uitat de toate si a intrat. Erau vestitele-amazoane 27 conduse de Pentesileea. Orasului i-era aproape sfîrsitul mult dorit deahei. formata numai din femei. si fiul lui Peleu. pe niste cai care fugeau. jocuri si lupte-n cinstea celui ce se dusese dintre vii. si. Memnon a doborît cu lancea pe Antiloh. si a jelit-o multa vreme. regele de la Troia. asa moarta cum era. prietenul sau iubit.Iar de-l plîngeau. La început ostirea asta de amazoane ne-nfricate i-a biruit deplin pe greci. ca si Ahile. în ajutorul Troiei a venit o armata mare. i-a gonit pîna la corabii. eroul s-a cutremurat. Totusi. regele etiopienilor Numai ca. Dar umbra ei era plecata catre tarîmul mohorît. Ele luptau numai calari. fiica lui Ares. plîngeau chiar Troia. în vremea cînd Priam pornise slujbele de înmormîntare ale lui Hector cel viteaz. si. cel rapus de Hector pe cîmpul de lupta. i-a venit Troiei un alt sprijin. fiindca mama sa. armura lucie de aur. Ahile. nepot lui Priam. I-a vîrît sulita în piept . Cazînd regina cea viteaza. Nu a ramas în fata lui decît regina amazoana . cel ce trebaluia în Lemnos. Ahile. pîna la moarte. îl înstiintase. cu Ahile. în lupta. pe cîmpuri. zeita nereida Tetis. Troienilor le vin ajutoare Priam. s-a repezit catre regina mai mîniat decît oricînd. înfrîngerea lui Memnon. Era Memnon. Pentesileea cea viteaza era de-o frumusete rara. Troia fusese mult slabita în urma pierderii lui Hector. în lupta începuta cu ostirea etiopiana. Cînd i-a dat însa la o parte coiful de aur zimtuit. regina lor. Pe trupul ei însîngerat. fiul lui Nestor. pe care îl purta Ahile. Ahile s-a simtit cuprins de dragoste pentru regina. pe loc. în aceeasi vreme. ca el se va sfîrsi la Troia. Purta si el. i-a facut fiului iubit o preama-reata-nmormîntare. si ea a aruncat o lance. în care stapîneste Hades. apoi i-a doborît si calul. Dupa Patrocle. cel mai de seama-aparator si viteaz comandant de osti. . Ahile n-ar fi vrut sa lupte cu Memnon si etiopienii. el a varsat lacrimi amare si ar fi vrut sa-i dea iar viata. putina vreme dupa moartea acestui rege-etiopian. îndîrjit peste masura. Apoi s-a-nceput iar razboiul. a pus la cale mari întreceri. la nimeni nu tinea Ahile mai mult decît la Antiloh. Patrocle. Lancea s-a frînt însa în scutul facut de zeul faurar. Dar a iesit pe cîmp Ahile. si amazoanele-au fugit. iuti ca vijelia. Legendele ne povestesc ca Memnon ar fi fost feciorul zeitei Eos-aurora. mai de mult. Totusi. Aceasta. facuta tot de zeul schiop. rege peste etiopieni. Nu i-a ramas eroului decît sa dea troienilor trupul întepenit al celei care 216 fusese altadata cea mai viteaza-ntre femei si cutezase sa se lupte. pe de alta parte. oastea de tinere-amazoane s-a-napoiat în tara lor de lînga Pontul Euxin.

însa pe zidurile Troiei sedea fiul lui Priarn : Paris. chiar riaca-l nimerea-n calcîi. Apolo îndreapta sageata lui Paris spre calcîiul lui Ahile Ei bine. . decît întreaga voastra oaste. îndrazneala asta avea sa-l coste mult prea scump pe fiul nereidei Tetis. Insa Ahile. a simtit ca îsi pierda firea si. drept în calcîiul lui Ahile. s-a repezit catre fiul zeitei Eos si l-a strapuns adînc în piept. Ba i-a mai dat sagetii înca si o putere fara margini. Astfel sageata ucigasa ar fi fost în zadar. E timpul sa darîmam Troia .. Cu sulita. Mai mult înca. tot a mai fugarit ostirea regelui Priam de la Troia. biata mama. amenintîndu-I din priviri. si i-ai trimes zeului Hades mai multe umbre în Infern. era acum tare ca fierul. dupa destin. zadarnic o mai ocrotesti. fiul zeitei Leto era turbat de suparare. dar n-a lasat din mîna arma. scaldat în Stix. fusese descîntat de Tetis în apele rîului Stix. . i-a raspuns aspru lui Apolo : . i-a spus Apolo. fara nici o chibzuiala. Nu putea fi ranit cu arma decît într-un loc. si.Fereste-te din calea mea ! Nu te vîri în lupta asta. si el a îndreptat sageata lui Paris de pe zidul Troiei. clatinîndu-se usor.. a ramas însa în picioare. care-i grabise ceasul mortii. de nu veghea zeul Apolo.. Memnon a luat un pietroi greu si l-a zvîrlit catre Ahile. însa Ahile. cu nimb stralucitor pe frunte. fiul lui Tetis si-analtat sulita s-o azvîrle-n zeu. frumoasa Eos-aurora. s-a avîntat catre troieni. cu mintea-nvolburata.. Ahile nu putea sa piara de arma vreunui muritor. decît ajutat si de-un zeu. însa. Atît era de-nversunat. A pus în struna o sageata si l-a tintit cu-ndemînare pe cel mai brav dintre ahei.. Dar i s-a aratat Apolo. Paris si-a dus arcul la piept. urma sfîrsitul lui Ahile. Ahile a simtit sageata ca-l fulgera si a stiut ca se apropie clipa mortii . încît ar fi patruns în Troia. Lupta si-l blestema pe-Apolo. cei doi viteji pareau doi zei ce se-nfrun-tau fara de teama. precum stiti. De disperare. rîul cel negru din Infern. pentru c-Ahile ridicase sulita catre pieptul sau. Vazînd pe marele Ahile ca sovaie în fata Troiei. înfuriat ca zeul i s-asaza-n cale. înca de cînd era copil. 217 si cum Apolo mai sedea în fata marelui Ahile. Feciorul nereidei Tetis s-a clatinat numai putin . caci ai varsat rîuri de sînge. sa-nvaluit într-un nor negru si-a trimis vînturile repezi sa-i ia pe aripe feciorul si sa i-l duca într-o tara îndepartata. Asta fiindca zeita Tetis tinuse pruncul de calcîi atunci cînd îl vîrîse-n rîu.în lupta care s-a încins. si el. si trupul lui. Zeul luminii s-a facut în acea clipa nevazut.Ajunge ! Stai !.. Cazînd însa regele Memnon. unde ea sa-l poata mult jeli în voie. în calcîi.

lui. S-au facut slujbe fara seaman. Eroul rapus este adus în tabara Troienii. S-au înjunghiat multi robi troieni. si Ares. Vai voua !. Zeu nemilos. Ea a strigat atît de tare : "Feciorul meu !". 219 S-ar fi certat ei multa vreme.. Cînd au ajuns în tabara. tinere fete si-alte jertfe : tauri uriasi.. cu fata la pamînt. am sa va nimicesc orasul în care va adapostiti. Iar luptatorii. de spaima. Dar dupa moartea lui Ahile a fost o cearta-n tabara. Cum te blestem !. Chiar si dupa moarte. mîndrul Aias a-nnebunit si s-a-njunghiat în piept cu sabia sa lunga. care va uitati la mine cum ma prabusesc. spre corabii. si te blestem. Vai voua. ce nu cutezi sa mi te-mpotrivesti în fata si ma lovesti doar pe ascuns. trîntindu-se toti la pamînt. au pus-o în aceeasi urna cu-a prietenului sau Patrocle. eu tot va voi lovi cu sete.... iar Aias. Trupul viteazului Ahile a fost urcat apoi pe rug. si prin.. S-a clatinat si a rostit catre ostirile lui Priam : . Cei care se luptau mai dîrz sa scape trupul lui Ahile erau Ulise din Itaca si Aias de la Salamina. adica toate noua muze. Troada s-a cutremurat. însa va-zîndu-l c-a murit s-au întors repede sa-i smulga armura lui stralucitoare. cai ne-nvatati înca la ham. De suparare. Iar plînsul lor l-a auzit mama eroului Ahile.. zeu trufas. zeita Leto. Aias îi luase trupu-n brate si i-l ducea catre corabii . La înmormîn-tare au cîntat copilele marelui Zeus.. S-a început un macel groaznic în jurul lesului întins în tarna umeda de sînge. dupa ce îsi daduse viata. zeita nereida Tetis. o luasera din nou la fuga... cele cu viers armonios. a mai strigat el si a cazut întins pe tarm. încît.. urias. facuta de zeul Hefaistos. si si-a înfipt dupa aceea sulita lunga în pamînt. podit si sprijinit cu pietre. iara Ulise-l apara. grecii au început sa plînga. Cine-avea drept sa-i mosteneasca armura marelui Ahile. cu toate ca zeul Apolo. Pe acest munte-au ridicat un monument de marmura 28. viteazului intre viteji ? Se certau mai ales Ulise si Aias de la Salamina. dulai de paza. Ulise. oi si s-au varsat vinuri alese ca li-batiuni pentru cel mort.Vai voua... fiindca îi dusese trupul în brate. Iar peste urna-au gramadit un munte mare de tarîna. 218 urmasii mei ahei. daca regele Agamemnon nu facea astfel ca Ulise sa capete mîndra armura.O. glasuia el.. cu mama. simt cum înghetul îmi patrunde în vinele acum sleite. în acest timp au venit grecii.. au strîns cenusa lui Ahile. auzindu-i glasul. îiindca-l aparase . Sfîrsitul lui Paris . capre. în armuri. Artemis si Xantos si Afrodita cea frumoasa încearca sa va ocroteasca.

si se certau mereu cu el. pîna ce n-or intra în lupta fiul eroului Ahile si Filoctet. sa plece si sa-l razbune pe Ahile cel abia doborît la Troia. unde statuse-ascuns Ahile în straie albe de fecioara. dupa Ahile si Patrocle si Antiloh. dusmanindu-l pe Deifob. a închis ochii si-a murit... Filoctet îi ura de moarte pe amîndoi fratii atrizi. Iar între ei l-a nimerit si pe fiul lui Priam : Paris. în chinuri neînchipuite. Filoctet pleaca deci la Troia. si alti eroi. alti printi din Troia au vroit s-o ia de soata pe Elena. Paris. Cu toata-mpotrivirea mamei si lacrimile ei fierbinti. ci prin ispravile pe care le savîrseste preaistetul rege al insulei Itaca. s-ar fi parut ca oastea greaca este destul de mult slabita. a înteles ca va muri.Murind si îndraznetul Aias. îl face sa se domoleasca pe urgisitul Filoctet. erau doi fii ai lui Asclepio. care-or sa-i vindece piciorul. Aici Ahile se-ndragise cu una dintre fetele29 aceluia ce-l gazduise. Prorocii aratau ca Troia nu poate fi înca distrusa.dupa poruncile Atenei. si. Cu toate ca batea la usa distrugerea cetatii Troia. frumosul print. care i-au lecuit usor rana nespus de dureroasa. el a ucis mii de troieni. Iara Heracle-i porunceste lui Filoctet sa uite vrajba si sa-l urmeze pe Ulise. regele de la Salamina. si. în vis. Luîndu-si adio de la soata. pentru c-o luase pe Elena. si ea îi daruise-un prunc. Arcul. Aici.. care s-o aiba pe Elena. ajuns flacau în toata legea. ei tot se mai certau acolo. Heracle . A plecat dupa ei Ulise. doi medici buni si priceputi. Ceilalti s-au otarît cu ciuda. Ulise se strecoara în Troia Auzind vestea c-a murit. pe urma. Pruncul era Neoptolem. însa.. iscusit în vorbe blânde si-ntelepte. pe insula numita Lemnos. pentru ca-n tabara greceasca sînt fiii lui Asclepio. si nu stiau ca-n vremea asta pe ulitele pietruite. amîndoi. acela care stapînea arcul lui Heracle. din acel ceas. unde traise altadata o viata simpla de pastor. jelit de nimfe si pastori. Ulise face pe voinic sa-si cate armele. care daduse marul de aur Afroditei. sprijinitoarea lui Ulise. însa Ulise. Intîi a pornit catre Sciros. Ba înca i se-nfatiseaza lui Filoctet. chiar în marea . unde fusese parasit nefericitul Filoctet muscat rau la picior de-un sarpe. cum eroul Filoctet stapînea arcul lui He220 racle. razboiul nu-i renumit prin vitejii. acela ce rapise din Sparta pe mîndra Elena. frate cu Paris si cu Hector. a dobîndit-o un chipes tînar : Deifob. el s-a ascuns în muntii Ida. Se duc. cu-o tolba de sageti muiate în veninul hidrei. într-adevar. Sageata lui fiind otravita cu sîngele hidrei din Lerna. dintre toti.

El cerceta. Aias cel tînar. facîndu-se ca-i cersetor. paladiul sau statua Palas-Atenei.. fratii atrizi. Calul de lemn era acolo ! Ce-o mai fi asta ? Ce-i cu el ? .. Unii au rîs. Asadar s-a sfîrsit razboiul. Calul de lemn i. pretuiau sfatul lui Ulise. Troienii or sa vîre calul. din cer. stia ce oaste-i pregatita. Dupa aceea.. la-ntemeierea Troiei. se spune ca Elena l-ar fi recunoscut îndata pe regele de la Itaca. se strecurase preaistetul rege al insulei Itaca. tot cum hotarîse Zeus.desi Ulise împlinise ce-l sfatuisera prorocii . dar numai unul a dat ideea cea mai buna.Aheilor. de catre doi zei olimpieni : Febus-Apolo si Poseidon. Acesta a fost tot Ulise.. vor sparge zidurile singuri. Totusi. Ulise si multi alti eroi. Noi sa ne facem ca plecam. De fapt. Aflase totul.. dar Agamemnon si Menelau. îndata. Cum ? Grecii pleaca ? Zei ceresti !. le-a spus Ulise. dupa poruncile lui Zeus. Ulise a rapit. dupa toate astea ... neîncapînd firesc pe porti. ei s-au facut ca pleaca. sa mesterim un cal de lemn. însa si-au tras corabiile pe lînga insula Tenedos. si. bucurosi. deoarece se spusese ca Troia nu poate fi luata cît timp paladiul era în templul din oras. în orasul lor. Agamemnon cu grosul ostilor grecesti s-au urcat grabnic pe corabii si au vîslit spre largul marii. cladite.. unde luptasera atît. gîndindu-se poate la vremea cînd grecii vor intra-n cetate. aceste ziduri nu puteau sa fie date la pamînt decît 221 de cei care aveau în stapînirea lor orasul. încît în pîntecu-i sa intre cincizeci de-osteni bine-narmati. si. Au dat porunca unui mester 3° sa faca-un cal mare de lemn. si totusi. El a rapit statua din lemn ceresc. dupa cum se stie. au alergat pe tarmul înca ud de sînge. pe urma. Cunostea cearta din palatul regelui Priam pentru soata lui Paris cel cazut în lupta. Multimea sta adapostita în dosul zidurilor tari. învesmîntat în straie rupte.orasul Troia rezista. si fiind calul atît de mare. adica numai de troieni. pîndind de-acolo-nfrigurati tot ce se petrecea pe coasta unde fusese tabara. Troienii au vazut plecarea si se mirau nespus de mult. pa care o zvîrlise Zeus. Calul sa fie-atît de mare. dar nu ar fi destainuit aceasta taina nimanui. si cum sa-i faci chiar pe troieni sa-si sfarme propriile ziduri ? Toti s-au gîndit .cetate Troia. In pîntecul acestui cal s-au vîrît cincizeci de osteni : Neoptolem si Filoctet si Menelau.

din Olimp.Calul a fost facut anume ! a dat raspuns siretul grec. sa nu le faca rau pe mare. . pîn-au plecat corabiile. Va minte !.. au construit calul acesta.Sa nu faceti una ca asta ! a glasuit atunci un preot al zeului Febus-Apolo.. în desisul de papuris..Nu-ntelegeau. . el va va ocroti de rele. un barbat din oaste. dar. A aruncat-o drept în cal. fiind dusman al lui Ulise. sa-i amageasca pe troieni. Aici ar fi sa adaugam ca-ntr-adevar Sinon era osteanul cel mai de credinta al regelui de la Itaca. ce se numea Laocoon. . si l-au ales.Auziti sunetul de arme ! a mai rostit Laocoon. Osteanul a-nceput sa spuna c-aheii au plecat spre casa.. si chiar Ulise îl lasase pe coasta asta din Troada.Nu-l credeti ! a mai glasuit Laocoon cu voce tare. . pentru ca. 222 si a pus mîna pe o lance. prin vraji. Tocmai atuncea s-a gasit pe tarmul marii.Nu e adevarat. a rostit mincinosul grec. ca semn al biruintei noastre ! raspundeau altii-nveseliti. Din cal s-a auzit un zgomot. Fapta aceasta rusinoasa a suparat-o pe Atena. L-au adus regelui troian. Sa-l suim pe acropola.. . Laocoon întelege siretlicul aheilor .Va jur pe zei ca e asa !. Ca sa o poata îmblînzi. la plecare. Insa el s-a desprins de streanguri si s-a ascuns în papuris. stiti ca Ulise a furat paladiul din Troia voastra. pe trup cu urme de frînghii. ca sa le fie drumul lin. . tocmai pe el. . N-aveti încredere-n ahei ! Eu socotesc ca-i viclesug.Sa-l azvîrlim în apa marii ! strigau unii dintre troieni.. caci era tare bun. de gura. Zgomot de sabii si de scuturi... un ostean grec.Dar acest cal ? Ce e cu calul ? a vrut sa stie apoi Priam. Agamemnon a vrut s-aduca zeilor. Atena. le-ntunecase mintea. Daca-l veti duce în oras. drept jertfa. a mai strigat Laocoon. însa troienii n-ascultau.. în acest .Ba sa-l aducem în cetate. . ce purta numele de Sinon. precum i-au sfatuit prorocii. satur de-atîta razboi .

Laocoon a vrut sa-i scape. Zgomot de arme a sunat si gemete înfricosate. prin case sa se odihneasca. Ulise biruia din nou. Barbati. sa intre în cetate.... din casele nezavorîte. sparsese por- . serpii fusesera trimisi de zeul marilor. cu o secure. pe rînd. disperat.. mai grosi ca bratul si lungi de doua ori cît omul. pe fata marii. unde Laocoon. O !. cu creste rosii. Poseidon. pe porti. si. si cu doi fii se pregateau tocmai s-aduca o jertfa zeului Apolo. si-au spart ei zidul ca nebunii. muscîndu-l l-au înveninat. cînd troienii dormeau atît de fericiti. pentru ca îsi iubise Troia si se luptase pentru ea. si obositi de cînt si dant.. Troienii-au fost surprinsi prin somn. s-au auzit de peste tot. Ulise si ceilalti ahei au parasit calul de lemn si. Pe ulitele pietruite curgea un rîu rosu de sînge. Din ochii lor azvîrleau flacari. Cînd. si apoi fericiti cu totii au petrecut pîna tîrziu.. au dus calul de lemn pe-acropola. a-nceput el lupta cu monstrii . s-au aratat. doi serpi uriasi. Caci altfel calul n-avea loc... Fumul se ridica-n coloane si ajungea pîna la cer. Zidul acela întarit. de oameni spintecati de sabii. copii. . facînd greseli dupa greseli. Iar serpii s-au încolacit pe cei doi fii nevinovati.. cladit de doi zei olimpieni. apoi i-au sugrumat. Troia este arsa pîna la temelii Troiei îi sosise sfîrsitul. au început sa-si sparga zidul.. Cum dormeau de multumiti !. la rugamintile Atenei. troienii au plecat. cu totii au fost trecuti prin foc si sabii. Caci în palatele lui Priam.cal ne e pieirea. batrînul. si serpii s-au tîrît pe tarm. pe el si pe cei doi feciori31. Cîte visuri înfloreau în mintile atîtor nobili din preabo-gatul oras Troia !. si îmbatati de vin si planuri. Planul facut de preaistetul rege al insulei Itaca reusea astfel pe deplin. istovind amfore cu vin. în triumf. rîzînd si facînd planuri sa-nceapa ei acum razboi cu-aheii cei fugari pe mare. 223 Aheii ies din calul de lemn Asa a fost rapus batrînul. O !. la urma. si tot atunci s-a întors flota. Troienii. au si dat foc orasului. dusmananversunata-a Troiei. la acest ceas. în timp ce pe pamînt curgea sîn-gele-n valuri înspumate si vaietele sfîsiau vazduhul pur al zorilor. însa troienii au luat moartea sarmanului Laocoon drept semn ca zeii porunceau sa vîre calul în oras. în fruntea lor cu Agamemnon. dantînd. dar cei doi serpi. Prin zidul spart au navalit cetele crunte de ahei. bucurosi. furisati pe ulite. s-au zarit flacari uriase. cu galagie. femei. care le aparau orasul de-aheii cei razbunatori. In toiul noptii. S-a repezit si. Cum a rostit el vorba asta profetica.

Troia se ridica pe dealul unde se afla astazi localitatea Hisarlik. cu sila. ca o umbra ratacitoare prin ruine. Neoptolem a luat. au jefuit-o-n-întregime .. ce le rîvnisera atîta : aur. Traditia greceasca antica plasa evenimentele povestite de Homer prin anii 1199. Lucrul acesta a fost sustinut în urma cercetarilor arheologice facute de învatatul german Heinrich Schliemann. si alcatuisera cultura asa-numita. l-au azvîrlit. Aias a darîmat în templu si statua mîndrei Atena. Aceea ce fusese soata regelui Priam cel puternic umbla cu parul despletit.. si statua s-a sfarîmat. cautîndu-si fiii. Priam. si-au ars-o pîna-n temelii.1183 î. razbunatorul. si alte fete mai frumoase au cazut roabe de asemeni. arama. unde ea domnise-odata ca regina. Iar epopeea lui Homer oglindeste evenimentele reale.n. Trei zile si trei nopti. în lacasul sacru. de tara . Pe fetele si pe surorile regelui Priam le-au luat roabe. pe voia Herei. petrecute în Asia Mica între secolele XlV-lea si al XH-lea î. aheii au purtat în care multele avutii din Troia. cu mintea ratacita. Acestia au fugit în munti. tot încercase sa mai lupte. despre un razboi dus de catre capeteniile tuturor triburilor din Grecia împotriva bogatului oras Troia. a fost smulsa de par de Aias si-mbratisata fara voie. fiul lui Hector. Neoptolem. l-a ucis însusi Menelau.224 tile de-arama feciorul marelui Ahile : Neoptolem. acela care luase de soata pe Elena. ca si despre ispravile unora dintre ei la întoarcerea în patrie.e. Pe celelalte le-au ucis. si iau sfarîmat capul de pietre. nurorile si nepotii. Aheii îsi aveau centrul în Argos. doar cîtiva au scapat cu viata. ce se-ascunsese în marele templu-al Atenei. Casandra. "miceniana". urla si si-i striga pe nume. dupa legende. s-a aratat ca opera atribuita batrîîiului aed orb.n. Pe Deifob. statui si cîte si mai cîte. Fumul gros s-a tot ridicat vestind popoarele vecine si corabierii de pe mari ca Troia. acolo. care s-a stins pe pragul casei. soata lui Hector. la Micena. din palat si a tîrît-o la corabii. Insa Neoptolem l-a prins de plete si l-a îngenuncheat în fata-i si i-a vîrît sabia-n piept. Dintre barbatii de la Troia. într-o catea. uscata si zbîrcita.. Pe-Astianax. Andromaca. ca sclava. Au nimicit-o aheienii . obiecte rare. si atît a plîns si a urlat. Toate leau încarcat pe vase.. Ba era gata s-o ucida si pe fugara lui sotie. are si o baza istorica. Homer. Cu toate plînsetele ei. fiicele. si ea. epoca marilor migratii. pietre scumpe. în vremea asta. ca sa le duca în Elada. încît se zice ca Hecuba s-a preschimbat. din turn. Troia s-a mistuit mereu. Homer a creat cele doua mari poeme epice : "lliada" si "Odiseea". din Turcia. Note 1. era prinsa de crudul fiu ai lui Ahile. Numai Hecuba ramasese. voi. Troia nu mai este. Plîngea. întruna. de care se prinsese fata. batrîn. Se pare ca imensa bogatie a Troiei si pozitia ei geografica. stofe de pret. nu nu225 15 . si noua zile sau mai bine. Luînd ca temei cîntece foarte vechi.Legendele Olimpului. Adevarul este însa ca baza istorica a "lliadei" o formeaza evenimentele legate de navalirea cetelor aheiene în Troada.. cu hainele facute zdrente. batrîn ca lumea. razbunatorul. pe Andromaca. slaba. acoperind cu lacrimi pietrele negre-ale cetatii.c. II mai una legendara. In acest fel.

soseau pe pamînturi eline. întîia oara. ci din Italia. cu urmasii sai Tros si Ilos. aheii.50 m. 2. la societatea împartita pe clase. poemele batrînului Homer au si valoare documentara deosebita. în timpul cînd se trecea de la orînduirea gentilica. care au pe linga o importanta istorica si una de documente ale vietii sociale din timpurile acelea departate. dupa sfîrsitul razboiului. Pîna atunci se puneau numai pietrele una peste alta. Povestea spune ca Dardan era fiul lui Zeus si al Electrei . La Troia. la rîndul lor. înalta cam de 1. jaful le pare mai usor si chiar mai onorabil decît agonisirea prin munca" .fiica lui Atlas. Din neamul lui s-au tras regii troieni.OM înfrumusetat legenda. de la Ilos. nu mai era deci bogatia mult rîv-nita a Troiei.A. din miazanoapte. i s-a spus Troiei si Ilionul. Ea se numea paladiu-fecioara si era ocrotitoarea orasului. 4. Iasio. ed. Engels : Opere alese în doua volume. se pare ca romanii au modificat legenda potrivit intereselor lor. Dardan nu mai era elin. Ele ne zugravesc cu autenticitate societatea troianâ si cea din Grecia continentala. ci razbunarea pentru o grea insulta adusa. Cauza razboiului. Acestia. elinii . iar troienilor.S. si deci negotul dinspre Marea Neagra si Marea Egee. în schimb. Ca sa justifice însa acest razboi crud si ca sa-i dea noblete. 339. acela care se tragea direct din Dardan. cum presupun unii mitologi. Statueta aceasta de lemn. a trezit lacomia sefilor de triburi ahei. aratînd ca Dardan venise nu din Elada. reprezentmd-o pe zeita Atena cu o lance în mina dreapta si un caier cu lîna si un fus în cea stinga. Aezii si mai ales Homer . era. 3. a Ii-a. nici încercarea de a coloniza si alte regiuni de pe litoralul Asiei Mici. marea epopee a lui Homer. în acest fel. strînsi în jurul legendarului rege Agamemnon din Micena. întemeind o asezare si o dinastie dardaniana.L. în Asia Mica. unde sînt cîntati eroii razboiului troian.care domina strîmtorile. Dar chiar asa. fusese obligat sa fuga din Elada în Asia. erau si ei elini. stadiul orînduirii gentilice. încît sa se arate ca Dardan. dobîndirea de bogatii a si devenit unul dintre scopurile principale ale vietii. a pastorilor nomazi. 226 dardanieni. unui rege. în Dardanele. De aceea Troiei i se mai zicea si Dardania.P. în constructii. El plecase din Italia si Enea. pag. a fost numita "lliada". amestecînd în luptele din fata Troiei pe cei mai multi dintre olimpieni. Din aceasta pricina. au jefuit si au distrus Troia. Legenda fusese ticluita de elini în asa fel. Iar Friedrich Engels a aratat ca "pentru popoarele care se gasesc în. Alegoria ne arata. Deci Troia era o asezare elina . au plecat din Elada cu oastea în Asia Mica si au atacat. stranepotul sau. cu mina de troieni ramasi în viata. Omorîndu-l pe fratele sau. Karl Marx si Fr. II. fiul lui Tros. dupa cit s-ar parea. de dorieni. sub haina de legenda. mortarul.cu fantezia lor bogata au nascocit legenda despre rapirea Elenei cea frumoasa. Mai tîrziu. ca la zidirea cetatii Troia s-ar fi folosit. debarcînd în Asia Mica. se va întoarce în Italia.. s-a întrebuintat cimentul. nu cotropeau tinuturi straine. potrivit povestirilor antice. 1955. amestecat cu . E. fosta Helespont. voi.despre care unii învatati cred ca nici n-a existat . împinsi. rapire facuta la îndemnul unei zeite olim-piene. Iata de ce ne apropiem cu atîta interes de legendele acestea. Tot el a dat si numele strîmtorii. dupa legenda.

5. în timpul scaldatului ii cade însa o frunza de tei pe umar. se cheama "Odiseea". a fost pictata pe zeci de vase din vechime. Paris îi da marul discordiei încîntatoarei Afrodita.n. 10. 15.ta sa-si paraseasca sotul. 6. si în folclorul românesc se gasesc basme ca . 7. pentru ca fusese eliberat din robie.nisip si apa. Ca sa-l pedepseasca pe Laomedon pentru lipsa lui de cuvînt. Numele adevarat este Hecabe. dupa sfîrsitul razboiului troian. A început ruina Troiei. Astfel. De aceea marea poema epica a lui Homer. Regele i-a promis-o. a creat o mare opera Rubens. 14. într-un decor exuberant. în schimbul unor daruri de pret. în timpul razboiului. se foloseste cel dat de romani. si în folclorul altor popoare se gaseste motivul acesta. dupa ce a scapat din nclavia lui Euristeu. încît Elena îl îndrageste si. Dar Laomedon nu i-a mai dat-o pe fiica lui de sotie. în literatura însa numele de Odiseu nu este aproape deloc folosit."învingatorul". Scena alegerii celei mai frumoase zeite. Din clipita aceea Paris . se vede cum Afrodita. Vlise. Heracle a ucis monstrul. unde pruncii nedoriti sînt aruncati prin paduri sau pe stînci. Mai la o parte sta Paris. un monstru. Numele adevarat al lui Ulise este Odiseu. daca i-o va da de nevasta. în schimbul marului de aur. în culori maiestre. fara minte. în mina dreapta tine torta. Într-un basorelief din secolul al III-lea î. salvati si adusi din nou în casa parinteasca.. fiica lui Laomedon. 8. Heracle s-a oferit s-o scape pe Hesiona.a si dezlantuit urgia. Atena si Afro-dita. 13. si sa alerge dupa zvînturatul tînar din Troia. 12. dar sînt gasiti. De aceea au lucrat Poseidon (zeul care întruchipa apa) si Apolo (caldura soarelui). ca altadata Perseu pe Andromeda.. orasul înfloritor. De aceea Heracle. O pictura asemanatoare. 9. dintre Hera. uneori vîrînd discordia. care-i cinta peripetiile. care închipuie veninul ce otraveste inima si face sa se nasca ura. fiind înlocuit cu cel roman. dlnd la o parte întelepciunea si puterea . de o mare valoare. amenintarea sumbra. eroul german Sigfrid se scalda în sîngele unui balaur ca sa devina invulnerabil. Apolo a trimis ciuma în Troia. s-a dus cu armele asupra lui Laomedon si l-a pedepsit. Lânga el este zeul Eros. în legenda Nibelungilor. o convinge. Zeul îl face mai frumos si mai atragator pe Paris.fa-cînd marea greseala de-a prefera desfatarea. ii gasim iarasi în basmele si legendele noastre. (Vezi de pilda basmul "Valul miresii" din volumul "In tara legendelor"). 16. s-a distrus la Dresda. si aici va fi locul unde îl va lovi mai tîrziu dusmanul.e. ca jertfa. Podarce însemna : pas usor. . Torta care aprinde vrajba si o atîta tot mai mult. Ea are în mina stinga un sarpe. dar. Hecuba. este ga. "Fat-Frumos cel gasit pe munte" s. Acesta trebuia s-o primeasca pe Hesiona. adica rascumparatul. fiind prea putin cunoscut. . pentru ca acest fiu al lui Laomedon era un alergator de frunte. In pictura moderna. Se crede ca fetele au fost în numar de douasprezece. alteori rapind mireasa sau scufundînd palatul. Motivul CM vrajitoarea care strica petrecerea sau nunta. pe tema aceasta. tinlnd-o de umar pe sotia regelui din Sparta.a. Cimentul se usca la soare si lega pietrele mai bine. sa-si tradeze casnicia. tara. pictata de Giorgione. 227 11. iar Poseidon. Pe tarmul apelor ce se afla între insula Eubeea si Grecia continentala. Pe urma i s-a zis Priam. în româneste. Pentru ca în vazduh pluteste zeita Eris. unde domnea regele Priam. pe drumul întoarcerii acasa.Aflatul". Artistul a stiut sa puna pe pînza.

Iara mai multe fratrii formau tribul. în primul rînd. si tipa Groaznic Atena ba-ncoace la sant..17. Nui ramînea poporului decît sa-si arate. Asta vorbi Cel-de-sus si aprinse nestinsa-nfocare. Darmite acum cînd el e turbat ca-i ucisera sotul . dintre reprezentantii cei mai bogati ai gintilor. din coif stralucind." 228 si zice înteleptul Nestor astfel pentru ca în epoca homerica unitatea sociala de baza era ginta paterna. 21. 22. Se-nfiorau la vederea viteazului si înainte. 18. format. Ba pe troieni îmboldind cu tipete de pe cetate. Ba de pe Dealul Frumos da fuga spre rîul Simois. Regele. N-ar putea dînsii cu el sa se tie pe loc o minuta. Ares. Ba pe la tarmul batut de talazuri da chiot puternic. îl sfatuieste pe Agamemnon sa-si organizeze oastea. Iara în timpuri grele. dezaprobarea sau aprobarea fata de-aceste hotarîri. cît si acela al ostenilor au fost mult exagerate. 24. dupa zidul ahaic. 23. 229 Pîna ce zeii statura departe de tabara. Elinii socoteau ca nici un lucru de seama nu se face fara sacrificiu. crestele toate-ale muntelui Ida. Zeii îndata pornesc la razboi împartindu-se-n doua . s-a dus la troieni si pletosul Febos-Apolo cu el si Artemida cu tolba. Atît numarul corabiilor. Voi zeii ceilalti dupa voie Mergeti la Troia pe cîmp unde lupta troienii si-aheii.. Chiar daca singur Ahile s-ar pune cumva cu troienii. dupa cei noua ani de asediu. Dar mai pe urma cînd olimpienii iau parte la lupta. Dar pe troieni îi cuprinse un tremur grozav . Batrînul Nestor. ca leul Ahile Iar se ivi la razboi dup-asa îndelunga sedere. Mi-e sa nu surpe în ciuda ursitei chiar zidul cetatii". Cu cit era mai pretioasa jertfa. acuma de-o parte si alta zoreau fericitii Zei sa se bata . 19. istet ca nici unul. Neamul pe neam sa se-ajute la lupta si ruda pe ruda. Poseidon razguduie jos în adîncuri Nemarginitul pamînt si muntii cu piscuri înalte. aheii Nu mai puteau de mîndrie. în adunarea asta. Taurida nu este altceva decît Crimeea. adica grupul de persoane ce avea un stramos comun în linie directa barbateasca. Ares. basileul. Astfel. basileul putea sa cheme si adunarea poporului sau a ostirii. Leto si Xantos în urma si galesa zîn-Afrodita. Intîmplarea este povestita de Euripide în tragedia : "Ifigenia în Au-liaa". Volnic e-oricine cum vrea sa-i ajute pe unii sau pe-altii.Eu sta-voi aici în Olimp pe o culme si voi petrece privind. Urla si Ares în fata-ii asemenea negrului vifor. Bubuie strasnic în nouri al lumii sii-al zeilor tata Sus din Olimp . Falos de putere. chiar ei înde-ei îsi dau crîncena harta. . Homer ne cînta în versurile nemuritoare ale "Iliadei" cum Zeus a grait spre zei: "". cu atît succesul era asigurat. 'Naltase Vrajba cumplita ce-ntarta multimea. spunîndu-i în felul urmator : "Armia tu întocmeste-ti acum dupa neam si-nrudire. 20. Insula Sciros. Mai mare decît ginta era fratria. Zeul Cutremur Poseidon si daruitorul de bunuri Hermes. Tremura poalele. avea si-un sfat al lui sau un consiliu. cu arcul. Vasele-aheilor si se cutremura-ntreg Ilionul. fiecare Tot se uita cu uimire cum iutele-Ahile în arme Strafulgera între-ahei ca urgia barbatiilor. "lliaaa" nu cuprinde decît sfîrsitul razboiului troian. Merge la tabar-aheilor Hera si Palas-Atena. tot nobilimea hotara. prin strigate. înteleptul. Hefestos Vine soldis dupa ei si-si deapana slabe picioare. sa îi aprobe masurile pe care le lua. De fapt.

de catre sculptorii Agesandru. cum spuneau grecii. însa. aproape de strîmtoarea Helespont. Asta. trimisi la rugamintile Atenei. pe tarm. sculptat în secolui întîi. "Andro-maca". 29. scîrbit si de zeii : asa zgomot facura Zeii cînd se înclestara-ntre ei pe cîmpie. Deci Aias pîngarise lacasul. vreme de zece ani. si de spaima Ţipa si sare din tron ca nu cumva zeul Cutremur Cu zguduirea-i de sus sa crape pamîntul si pamîntenii si zeii sa-i vaza cu ochii locasul Muced si negru. Amazoana s-ar tîlcui din limba vechilor greci prin "fara sîn". Jalea Andromacai este unul dintre cele mai zguduitoare cîntece din marea poema "Iliada". Aceasta înduiosatoare întîmplare a fost pictata pe un vas antic de-o frumusete exceptionala. ca sa le fie mai lesne cînd trageau cu arcul. Fiii cauta la el sprijin . în sacrul ei lacas. iar în secolul al XVlI-lea.. batrînul preot. Supararea aceasta îi va costa pe-ahei mai mult decît razboiul în toti cei zece ani.. ca sa poata aduce în apele marii urna fiului ei iubit. oricit se încordeaza Laocoon. în bucati. Muntele acesta ridicat de greci deasupra mormîntului lui Ahile. preoteasa si statua zeitei. 230 ÎNTOARCEREA AHEILOR ÎN ELADA RĂZBOIUL CE DURASE ATÎTA TIMP ÎN TROIA acum se ispravise. Un grup de marmura vestit. Dupa datina veche. Dealtfel. aceasta opera a stabilit si reputatia poetica a renumitului scriitor francez. . Vn cîntec vechi spunea ca Tetis urzise dinadins întîmplarea aceasta. intitulat "Laocoon". sa fie omorît. ce luptase plin de înversunare. care îi ocrotise pe-ahei si-i ajutase sa nimiceasca Troia.. si se vedea de la mare departare de catre toti corabierii. Aias urma sa fie Licis. cu pietre. 21. 31. cînd a venit o mare furtuna. înaintea erei noastre. Ba i se sfarîmase si statua zeitei pe lespezi. însa urmarile grozavului macel abia se începeau. Aias de la Locrida savîrsise o crima. ca si monumentul de marmura. Atît doar ca eroii nici n-au vrut sa auda ca Aias. dar lupta este pe sfîrsite. Polidor si Ate-nondor din Rodos. Troia fusese arsa pîna la temelii.» 25.Tremura Pluto în iad. pe aceeasi tema si cu acelasi titlu. urna a fost luata de valuri. a creat o noua opera tragica poetul francez Racine. Fata care ajunsese sotia lui Ahile se chema Deidamia. Atunci Palas-Atena. pentru ca . au stat acolo secole întregi.asa cum s-a spus . Mai sînt numai putine clipe si toti trei vor fi ucisi de serpii zeului Poseidon.. pîna într-o buna zi. fara voie. este în mijloc si se lupta cu cei doi serpi mai grosi ca bratul si lungi de doua ori cît omul. care se gaseste în tezaurul artistic al Ermitajului. 30. 26. pe coastele Troadei. pe un promontoriu numit Sigeion. ne înfatiseaza scena aceasta cu un dramatism fara pereche. s-a mîniat de moarte. Ea a inspirat adeseori pe artisti. care îi stranguleaza fiii si îl musca chiar pe el de mijloc. Laocoon.ele îsi retezau de mici copile unul dintre sini. a creat în antichitate Euripide . 28. Valurile au navalit pe promontoriu si muntele s-a spulberat. al umbrelor Domn. Artistul care a facut calul de lemn se numea Epeios. Preoteasa Atenei fusese-m-bratisata de Aias. O tragedie.

de asta data-n pieptul regelui Menelau si îi reaprinsese dragostea-n vîlvatai. Iar fata ei era nespus de-ncîntatoare. si. Dar nu era asa.. în fata lui.O. pe vaile din. 233 . cum.. însotita de Eros. Pe fata ei frumoasa. Iar Eros. îsi pastra fragezimea si era mai frumoasa decît în tinerete.. si Eros. pe lînga capul Su-nion. Vroia sa-i mai loveasca cel putin înc-o data si sa-i împiedice pe-aheii ce-i ura s-ajunga în Elada. m-a sagetat în piept cu-o sageata muiata în fiere si venin. pentru sotia lui care îl parasise. mai întîi. apoi.. din care am plecat acuma zece ani. Dar le-a trimis Poseidon o furtuna grozava. îti voi fi credincioasa. Menelau si ostenii i-aa ars trupul pe rug si i-au facut o slujba. Asta pot sa ti-o jur. fiul ei. cu glas întretaiat de plîns si de suspine : . c-un nou cîrmaci. cel tras de porumbite. a grait Menelau. Iubirea renastea în pieptul regelui. Fapta am savîrsit-o din voia zeilor. Apoi. nu ucide pe fiica puternicului Zeus si a reginei Leda. rege. 232 Astfel rostea odrasla lui Zeus si a Ledei. Se zice ca barbatul fusese hotarît sa-si ucida nevasta. E drept ca prin legende se spune ca zeita iubirii. va-zînd-o pe Elena ca-i în primejdie. Flota s-a risipit. cum era datina. Ridicati pînzele corabiilor noastre. Doar în putine zile vom vedea iarasi Sparta si palatul dorit. la urma. preafrumoasa Elena. necum. umila. fie-ti mila. Insa mîndra Elena. Regele Menelau si soata lui. munti. Asa crezuse el ca în putine zile se vor întoarce-n Sparta. M-a-ndemnat Afrodita. regina ce fugise cu Paris de la Troia. reîntîlnindu-si sotul. se coborîse iute din înaltul Olimp.. Fenicia. zgomotoase. vreme de sapte ani. Elena. navalnica. si cu mare greutate au izbutit. Simtea cum se topeste toata mînia-i crunta ca primavara gheata. Desi trecuse vremea. Mai bine te îndura si ia-ma iar la Sparta. s-au sfarîmat de stînci. si sa pornim spre casa. Ochii ei cei albastri îi muiau inima regelui Menelau.Menelau porneste spre patrie. cazuse în genunchi. Am suferit destul. A luat-o pe Elena în brate si-a dus-o la corabii. pentru sotia sa.. trasese o sageata. cînd iese soarele si-o schimba în pîraie vesele. cu carul din petale de flori de trandafir. pe care-o pregatise ca sa-si ucida soata.Vîntul este prielnic. Libia si Egipt. la porunca zeitei Afrodita. Corabiile aheie. biruitor. la Troia.ce tinuse cu Troia în razboi . au plecat mai departe. prin tari îndepartate : Cipru. împreuna cu Elena Menelau se-mpacase cu soata lui. barbatul si-a zvîrlit sabia. Dragostea izbucnise din nou.. Apolo . în cea mai mare parte. ce-l facuse de rîsul întregii omeniri. lacrimi curgeau siroaie si îsi cerea iertare.. Pentru ca. Elena. sa-si i revada Sparta. Apoi a dat cu fala semnalul de plecare corabierilor sai : . Afrodita. zeul înaripat. au fost siliti de Ares sa rataceasca.a sagetat cîrmaciul1 corabiei regale.

si pentru ca-ndragise. Aceasta bogatie au vrut s-o stapîneasca vitezele-amazoane. pe mari.rostea în vers Ahile . pe mare. De-atunci. A fost o nunta mare în insula Leuce. cu voia lui Zeus. si chiar acei învinsi sînt înca proslaviti. S-au urcat pe corabii. Aici si-a asezat zeita nereida pe fiul ei Ahile. care îi era mama. ca semizeu. în Leuce. încît se adunase o mare bogatie. argint. Caci. cea rapita de Paris . îsi muiau penele în valurile marii si se-ntorceau pe tarm. în orice seara. izbindu-se de stînci si stropind-o cu spuma. si daca vreo corabie se afla în furtuna si îsi cauta scaparea în insula Leuce. corabierii salvati de Ahile. pentru ca-n preajma ei marea se-nvolbura. In timp ce în Troada aheii au ars trupul eroului Ahile. eu înca n-am murit. La rugamintea mamei. pe Elena. corabierii îsi opreau vasele si ascultau. pescarusi si alte zburatoare 8. strigate de razboi si tropote de cai. ca toti marii eroi 2. Amfitrita. Ahile si Elena se asezau la masa. din marmura ca neaua. laudîndu-l pe poetul ce povestise-n versuri greul razboi troian '. divinul cîntaret. gloria suferintelor îndurate de mine. Insula a cladit-o Poseidon furtunosul. Ba unii povesteau ca s-auzeau de-acolo si zgomote de arme. cu caii lor cu tot . lira mea azi va cheama : slaviti-mi pe Homer. si datorita lui.Ahile. maturînd lespezile cu aripile lor. cel mai viteaz erou din razboiul troian 5. iar prietenul meu Aias s-aseamana cu zeii. Stropeau cu îngrijire tot templul lui Ahile. ajuns un semizeu. casâtorindu-se el cu frumoasa Elena Legendele mai noi spuneau ca. laudati în cîntece si Troia nu-i uitata". zeita nereida. Patrocle mai traieste. El a catat cu ochii-i . Ahile s-a schimbat din om în semizeu. Ele plecau în zori. De-aceea si-au facut corabii maiestrite. Poseidon a-naltat în Pontul Euxin o insula frumoasa. la care au venit Poseidon. se asaza în insula Leuce. cuprinsi de-un simtamînt de teama. a savîrsit o vraja. ajutîndu-l pe Priam. fiind acum semizeu. obiecte si stofe pretioase. parca o-ncercuia c-un brîu larg de argint 4. în viata. în acest fel zeita cu bratele ca neaua rasplatea pe eroul ce biruise Troia. dupa moarte. Aceasta melodie era fermecatoare. dupa moarte. si-apoi s-a ridicat un templu maiestuos.desi pastrase taina ascunsa-n inima . din mîlul ce-l purtase Istrul în drumul sau din Scitia departata pîna la gura Psilon 3. Iar acest nou tarîm a fost numit Leuce sau insula cea alba. si.voi care locuiti pe coastele manoase ale acestei mari. femeile acelea care luptasera cu Ahile la Troia. datorita lui. Atît de multe daruri se aduceau în templu. "O. faima si renume . si-au pornit spre Leuce. Nimicirea amazoanelor In insula Leuce traiau si multe pasari : porumbei. Ahile s-arata la pupa-nves-mîntat în straie de razboi si le-arata cu mîna încotro sa cîrmeasca. si. Aicea. însa marele-Ahile.Hera i-a daruit-o de soata. îi faceau multe daruri : aur. umbra celui rapus a fost luata de Tetis. si Ahile cînta. nimfele nereide si geniile toate din Pontul Euxin si chiar din Meotida 6. Elena a fost luata de Hera din Olimp si data de sotie eroului Ahile. gloria oamenilor.

a fost dezlantuita aproape de Eubeea. din cetatea lui Priam. si soata lui Elena a fost luata de Hera.întorsi din rataciri care-au 234 235 durat. S-a catarat pe stînca. muscîndu-le de brate. Insa eroul nostru nu s-a lasat tîrît de valuri. si ca s-o îmbuneze. de pîntece. ca si ostenii lui sa se urce-n corabii si cu totii sa plece spre dorita Micena. si. Iar vîntul împingea corabiile-aheie spre stîncile din coasta unde. un timp. si cum era voinic. caii s-au scuturat. pe mare. si data lui Ahile. deasemeni. cu gîndul so-mblînzeasca pe zeita Atena. Terminînd deci cu slujba si jertfele-n Troada. . s-au petrecut tîrziu. catre Sparta. fara a fi întrebata. Dar cea mai grea din toate. Apoi s-au repezit. La început n-au fost pericole prea mari.au sosit iar acasa si-au vietuit. sute de primejdii. Furtuni nenumarate. Cerul se coborîse pîna deasupra apei. zeita. regele Agamemnon a poruncit. regele Agamemnon mai zabovise înca o vreme în Troada. dupa ce Menelau si frumoasa Elena . se sfarîmau în tandari. Printre aceste vase. ce era suparata fiindca nu-l pedepsise pe Aias din Locrida. risipita pe fundul clocotitoarei mari. trosnind cumplit. ostenii înecati si toata avutia ce o purtau cu ei. Sub privirea aceasta. iscate de Poseidon la cererea Atenei. Menelau a-nchis ochii. N-avea de unde sti ca ea-i si presarase zeci. mai înfricosatoare. Dupa osînda asta. trîntind pe amazoane cu fruntile-n tarîna. sforaind ca turbati. a catat cu ochii lucitori spre muntele Olimp si a strigat din rasputeri : . vînat si mohorît. mîncîndu-le cu totul. Apele-au navalit si au purificat pamîntul insulei de sîngele varsat °. s-a iscat o furtuna ce-a scufundat în mars corabiile pe care venisera-n Leuce vestitele-amazoane. în palatul din Sparta. vreme de sapte ani . a izbutit s-ajunga pe-o stînca de la tarm. vesel. Dupa ce Menelau plecase cu Elena si-o parte din corabii. îi ridica sanctuare si-i tot aducea jertfe zeitei purtatoare de coif si de egida.Apleaca-te. semizeul Ahile a chemat apele Pontului Euxin peste insula sa.crunti si strapungatori spre caii ce purtau oastea de amazoane. Tot în aceeasi vreme. a fost sparta-n bucati corabia pe care calatorise Aias. Astfel au fost pierdute în apele adînci cele mai multe vase. Dar în cîteva zile au început furtuni. în drumul catre casa. acel ce-i pîngarise templul sau de la Troia. dupa ce a fost arsa. cu mila ta spre noi si nu ne oropsi în drumul catre casa ! se ruga Agamemnon de falnica Atena. Intîrzia acolo. Pedepsirea lui Aias din Locrida Toate aceste fapte. spre adîncuri. si sa aflam ce soarta au mai avut si ceilalti ahei ramasi acolo. de solduri. si au plecat pe mare. Sa ne întoarcem însa din nou" în fata Troiei. ca niste lei fla-mînzi. Parea ca marea fierbe într-un cazan adînc. povestite-n legende. cum stiti. ci s-a luptat cu ele.

vasele s-au ciocnit de coltii ascutiti si. Nauplios a aprins pe-aceste stînci un foc. regina Clitemnestra a îndragit pe-un altul. varul lui Agamemnon. Acum. corabiile lui s-au scufundat în mare. Cînd s-a sfîrsit furtuna si s-au ivit iar zorii. si-a lovit cu tridentul acea stînca înalta pe care statea Aias.zei ! . aflati ca n-am murit. Se mai vede si astazi cum a fost rupta-n doua. ce se chema Egist. aflînd Nauplios ca se apropie flota... a racnit din apele marine furtunosul Poseidon. Înecarea corabiilor la capul Cafareu Dupa-ntîmplarea asta. vrusesera sa piara cel care cerea pacea. grei.. si-abia într-un tîrziu au izbutit s-ajunga acasa. sora mîndrei Elena. Atena si zeita cu bratele ca neaua. 236 Va-nchipuiti atunci cum s-a mîniat Atena.. care se pravaleau în apele adînci1!.. tîrîndu-l si pe Aias.... preacruntule Poseidon. rînjiti din ape. Stînca s-a despicat10. Dar dintr-odata . Cu greu au izbutit de-au plecat mai departe. însa si el lovit de stîncile din tarm si-aproape plin de apa. Numai ca în Eubeea domnea pe-atunci Nauplios. Au înfruntat si alte furtuni si lupte grele. regele Agamemnon a plutit mai departe cu bruma de corabii ce îi mai ramasese.. . Minata de-Afrodita. Flota tocmai trecea prin apele acelea adînci. la Micena. tatal lui Palamede. si rid acum de voi.-omenesti am razbatut prin valuri. Ai sa pieri. Era vasul regal. dusmana grecilor din razboiul troian.Voi.N-ai pierit ?. Palas-Atena si tu. nu i-a fost credincioasa. nu mai plutea pe mare decît un singur vas. S-a-ndreptat într-acolo cu corabiile sale. ha. Poseidon. a vrut la rîndu-i sa plateasca regelui Agamemnon moartea fiului sau. sotia-i Clitemnestra. Pornise iar furtuna. si s-a-ncruntat amarnic zeul marii.. de apa.. care-i minasera pe-ahei pîna-n Troada. 237 Au plutit ei pe mare.. una dupa alta. Credea ca s-au sfîrsit necazurile pe mari prin pierderea lui Aias. Iar partea despicata s-a pravalit în valuri. vazîndu-l pe eroul ce-i pîngarise templul ca mai traieste înca. Iar vuietul furtunii a stins pe totdeauna gemetele de moarte ce le scoteau ostenii regelui Agamemnon. Agamemnon este ucis la-ntoarcerea acasa de sotia necredincioasa Atîta ca în timpul cît lipsise-Agamemnon. acel ce porti alge în paru-ti ud si esti rege pe mari. a crezut ca-i un port. N-ai pierit ?. eroul ce fusese osîndit în Troada si omorît cu pietre. ha ! si am scapat. care era mai bun ca toate celelalte... vazînd Agamemnon foc scînteind pe tarm. Cu bratele acestea puternice.. . clocotitoare. într-o noapte neagra. si. zei. La capul Cafareu al insulei Eubeea rasar mai peste tot colti mari. si. Vîntul batea avan si azvîrlea-n corabii munti negri. Astfel l-au pedepsit Atena si Poseidon pe-acel ce avusese curajul sa-i înfrunte.

si toata numai zîmbet. . aceeasi ce lovise în frunte pe-Agamemnon. fiindca o îndragise pe copila lui Priam. E lesne de-nteles ce-a fost pe Clitemnestra. Cînd au distrus aheii bogatul oras Troia. o sfatuia sa fuga. Fata cazuse roaba lui Aias . Regele Agamemnon s-a încurcat în val. vestea a si sosit într-o singura zi în orasul Micena. larga si-mpodobita cu sculpturi si cu aur. cu sfatul lui Egist. Egist s-a-nvesmîntat în hainele regale si a iesit în piata orasului. trufas. Atunci locuitorii marei insule Lemnos au aprins si ei focul pe o creasta de munte. fiindca se întorsese biruitor din Troia. Clitemnestra. si adunati. pe coastele Eladei.Dorind sa nu-i soseasca sotul pe negîndite. i-a glasuit regina. Dar ea îsi dorea moartea. Vroia sa o ajute. cînd a aflat c-aheii au biruit Troia si se înapoiaza sotul sau. stia ca e acasa. l-a poftit în palat pe sotu-i Agamemnon. si dus în alta tara. în palat. regina Clitemnestra a si zvîrlit asupra-i un val lung si tesut din fire foarte tari. Regele din Micena s-a învoit. ea s-a facut ca este nespus de bucuroasa. curtenii îl aclamau pe rege. Iar soata-i. . stapîne. Ea a strigat ca fapta era o razbunare pe regele-Agamemnon. fara sa se teama. a vrut sa-l si însf ace pe vicleanul Egist si sa-i scurteze viata. si sabia. Se spune ca poporul. dusmanul sau Egist voise sa-i omoare si unicu-i baiat. si scutul. si nu mai sînt primejdii. cununa de pe cap si batul ei profetic. îndata dupa moartea regelui Agamemnon. Egist pîndea la usa cu-o sabie în mîna. la fel ca într-o plasa. cum l-a vazut singur. In Lemnos s-au zarit coloanele de flacari. regina asezase pe-un munte foarte-nalt o straja zi si noapte. urgisita Casandra. dar acesta pierise-n apa marii . Fusese înjosita de nemilosii-ahei. ce se numea Oreste. fireste . cu chipul luminos si cu privirea buna. care se savîrsise acolo.. si a cazut pe lespezi. însa l-a aparat regina Clitemnestra. Multimea înfuriata de crima odioasa. dînd veste ca orasul lui Priam a cazut. a dat încolo lancea. 238 Razbunarea lui Oreste îndata dupa crima 12. vazînd-o pe Casandra. Nu vroia sa traiasca o viata de robie. Regina Clitemnestra îl conducea pe rege într-o sala de baie. Sub îndemnul zeitei. Dar. te rog sa faci o baie. focul s-a ridicat în sus pîna la cer. si-a lepadat mantia. stînd lînga Clitemnestra. Acolo adasta securea uci-gasa. si. Din Lemnos s-a vazut pîna departe focul.. Trîmbitele sunau. si-astfel sa te purifici de sînge si de colb. însa micul Oreste fusese luat de doica. în acel ceas de spaima.Intîi si-ntîi. care se ridicau din zidurile Troiei. l-a lovit cu securea în frunte de trei ori. L-a-mbratisat cu dor. pe tarîmul Focidei. Agamemnon. A intrat în palat cu celelalte roabe aduse de la Troia. Chimvalele la fel. Asa. Regele a intrat în baie sa se scalde. din munten munte. a-si dezbraca armura . si regele-Agamemnon o luase la Micena.

a avut de-ndurat chinuri nenumarate... Oreste-a crescut mare. prietenii. ce se numea Pilade. Regina te pîndeste si vrea sa te omoare pentru iubitul ei. si. A început o lupta. frate !. dupa fapta grozava savîrsita. sub furtuni. Oreste era tare si priceput la arme . pîna si urmasii.Eu sînt acel pe care tu ai vrut sa-l rapui. Ba. Pe nume Frontis. zicînd ca fapta îui a fost cu totul dreapta.geniile infernale 239 trimise sa-l rapuna si sa-l duca-n Infern. El a plecat alaturi de prietenu-i Pilade. Ca sa scape cu viata. Oreste si Ifigenia s-au cunoscut ca frati. Statua fermecata. pe careodinioara regele Agamemnon vrusese s-o jertfeasca pe-un altar în Aulida .. Vreo cîtiva olimpieni au hotarît sa-l ierte. fiul lui Agamemnon vicleanului Egist. Prietenul credincios al regelui Oreste.Departe. Am venit sa-ti platesc moartea tatalui meu !. Dupa multe necazuri. însa alte erinii l-au lovit mai departe pe tînarul Oreste. pe mare. pe stînca lui Ares14. poate-l si rapunea. rudele au îndurat la fel. fecioara Ifigenia.. însa o lupta scurta 13.. Regina Clitemnestra îsi meritase soarta. învinsi sinvingatori au suferit din plin.ca flota aheiana sa poata sa porneasca spre coastele Troadei.. ca preoteasa. Parte dintre erinii si-au curmat urmarirea. i-a glasuit. Dar în templul zeitei slujea. a trebuit s-aduca din tinutul Tauridei o statua-a zeitei caste a vînatoarei. Pilade.. El a fost urmarit de crudele erinii . în Focida. Pîna-n cele din urma. unde zace si-acum. s-a-nsurat cu printesa Electra. Oreste. sus. Note 1. în e] ardea faclia urii razbunatoare. Fugi departe !. sora lui Oreste. Zeii ce-i atîtau sa plece la razboi i-au asuprit pe urma. cu o secure-n mîna. Oastea lor a pierit la-ntoarcerea spre casa. Zeitele erinii l-au urmarit mult timp. Au plecat împreuna spre patria dorita. Oreste s-a-nscaunat pe tronul parintesc. Plin de durere-n suflet a sagetat-o-n piept. De nu era Electra. si nu avea alt gînd decît sa-i pedepseasca pe cei doi ucigasi. a plecat la Micena. se spune ca Oreste ar fi fost judecat de zeii olimpieni în orasul Atena. ajungînd flacau. Iar Ifigenia s-a facut preoteasa într-alt templu maret al preacastei zeite m. tronul lui Agamemnon. cu sila. Ele s-au asezat într-o pestera larga. si Egist a cazut cu toate ca regina sarise în ajutorul lui. chiar sub areopag. Oreste s-a întors spre mama ucigasa. cum cerea datina. . pentru ca-si omorîse pa propria lui mama. . S-au numit eumenide si-au ocrotit orasul atît de drag Atenei15. si toata bogatia jefuita la Troia a fost pierduta-n ape. S-a-nfatisat acolo drept un sol din Focida si-a patruns în palat.Fugi. ducînd cu ei chipul de piatra al zeitei. Electra i-a strigat : . Iata care-a fost soarta celor doi frati atrizi : Menelau si-Aga-memnon care au distrus Troia cu cetele de-ahei.. Ajungînd în Micena... însotit de un prieten.

între stînci.2. pe la spate. Este vorba de stînca numita Gerestes. Iar grecii. în acelasi timp. filozof si istoric totodata. Marea de Azov. ori de cîte ori acestia ar fi vroit sa-i urgiseasca. adica tot un jel de zei. poetul Eschil ne cînta cumplita in-tîmplare. vreun macel în ostrovul cu serpi. Oamenii din antichitate au nascocit ideea ca eroii deveneau în cea mai mare parte semizei. un omagiu neîntrecutului poet elin. ca sa le nimiceasca. nestra. într-un desen pe-un vas. F. Filostrat. în "Heroica" sa. adu-cînd indirect. datorita urii ei nemarginite fata de troieni. îl vedem pe Oreste vîrîndu-si palosul razbunator în trupul lui Egist. prin intermediul rugamintilor mamei sale Tetis . Dintr-o alta încapere. care erau atît de inventivi. Regele învins da strigatul de moarte. Dealtfel. Poate niste razboinici or fi rapus cu armele vreo ceata de femei. se vede si Electra.ca-re-i iubeau si luptasera în viata pentru pamînteni . 8. si a Atenei. 240 4. si în acest fel ar fi putut sa scape de multe neajunsuri sau sa capete ajutor în împrejurari grele. el se bucura si de protectia anumitor zei: în primul rînd a lui Zeus. ca sprijinitoare a celor mai mari eroi. Ahile reprezenta pentru elini vitejia si curajul desavîrsit în razboi.vor mijloci pe Unga zeii olimpieni. Motivul acestei legende. care-si scalda si astazi coastele în apele înspumate ale Marii Negre. pe furtuna. Titlul a fost dat simbolic de poet. pretindea ca acest atac al amazoanelor în Insula serpilor s-ar fi petrecut în anul 168 al erei noastre. Istorii nu confirma aceasta lupta si nici pe amazoane. din cel de-al doilea secol al erei noastre. secolul întîi al erei noastre. Psilonul era Sulina de astazi. Vazînd ciudata ei forma. povesteste moartea reginei Clitem-. Homer. Daca este asa sau altfel. elinii au nascocit aceasta interesanta legenda. 10. 13. 11. din nu stim care pricini. Asa povesteste scriitorul Filostrat din. 7. al regelui care atrage cu ajutorul focului corabiile. Se afla si în basmele noastre. fata . 9. nu se stie de n-o fi fost vreodata. negri. Mai încolo. în tragedia sa "Agamemnon". a Herei. 5. ttsneste insa Clitemnestra cu o secure-n mina. Hef orele erau niste femei care-i jeleau pe morti si faceau libatiimi pe mormintele lor. or fi vrut sa înnobileze acest macel crud. 6. Eschil. si este gata sa-l loveasca pe feciorul sau. neveninosi. Ei îsi închipuiau ca eroii . cumva. pentru ca ar fi vietuit acolo niste serpi mici. 3. în tragedia "Hef orele". în acest fel. în felul acesta povesteste un alt scriitor : Flavius Arrianus. a fost preluat de folclorul multor popoare. creînd povestea asta. Nu stim ce se ascunde sub cîntecul stravechi despre Insula serpilor. noi nu avem de unde sa cunoastem. Totusi. 12.ra un fel de erou national. Noi îi zicem Leucei: Insula serpilor.

Ce-i drept. Intîmplarile acestea atît de zbuciumate au fost povestite de Euripide în tragedia lui "lfigenia în Taurida". Ulise nu dorise acest razboi atît de crud. calda si sincera. creata de Shakespeare. PĂŢANIILE LUI ULISE AHILE-A-NSEMNAT VITEJIA în marele razboi troian. ca sa se poata apara. în fata lor.opera. cu mintea lui nascocitoare. împreuna cu mama necredincioasa. culme a artei lui Eschil. Greu se urnise de acasa. ca sa asigure victoria cetelor regilor ahei. tinârul print Harnlet doreste sa razbune moartea tatalui sau. ispravindu-se razboiul. dupa ce se întîlnesc în pace la Micena. Piesele : "Agamemnon". în zari. Insa. poate aheii erau zdrobiti de dîrzul Hector. el a facut tot ce-a putut. N-avea alt gînd. Neoptolem si alti eroi. . Sînt unii învatati care asemuiesc tragedia lui Eschil cu o alta 241 . Fara de el. Acest erou întruchipeaza întelepciunea.lui Agamemnon. oastea care-i era încredintata. patria sa cea mult iubita. 15. 16. lînga fecioru-i Telemah si linga draga-i Penelopa. îi chema ademenitoare si-si legana. priceperea si dibacia. Areopagul. Zidul nebiruit al Troiei. valul cu murmure placute. Zarind-o Electra pe Clitemnestra. Acuma. Ziua era plina de soare si marea lucie. cladit de doi zei olimpieni. . Ulise. Electra îsi tine bratul cu dragoste de sora pe umarul voinic al regelui Oreste. cu securea. Într-un grup statuar din secolul al V-lea înaintea erei noastre ne sînt înfatisati Oreste si Electra. 14. El a adus noi luptatori. regele tarii. si vîn-tul a suflat în pînze. paladiul nu ar fi parasit orasul regelui Priam cel batrân. Acest lucru se arata în alta tragedie a lui Eschil. nici n-ar fi fost mestesugit calul de lemn. îl vesteste pe Oreste. ar fi ramas poate întreg. iara vîslasii-au chiuit. "Eumenidele". numita "Hamlet". nu vedea-n visurile lui decît Itaca. intrat în batalie. prin istetimea sa. Fetele lor exprima iubirea ce si-o poarta.. Atîta ca-n timpul cît fusese plecat în crunta batalie. si "Eumenidele" compun laolalta trilogia "Orestia". Ulise si-a urcat pe cele douasprezece corabii ce leavea. în fata Troiei. aidoma unui cîntec drag. La fel. decît sa se întoarca acasa J. alta dorinta mai fierbinte. Fara de el. Dar pe Ahile-l adusese în tabara lui Agamemnon. cu vorba sa mestesugita. în care îsi avea caminul. ucis prin uneltirea tinui unchi criminal.Heforele". pe Filoctet.

Era ciclopul Polifem.si iara au pornit pe mare. Dar nu trecu decît putin si s-auzira pasii-i groaznici. Iara în tarcuri behaiau sute si mii de iezi sau miei. în insula cu lotofagi. si au ajuns lînga o coasta. Acestia se hraneau cu lotus. au tot plutit. însa Ulise se gîndea la cei de-acasa. gustînd din lotusul cel dulce. Ciclopul nu era acolo. Sa se întoarca-n insula. pe corabiile-aheie. au împartit-o-n mod egal3. lasînd corabia pe apa. ce zguduiau pamîntul tot . în pestera ciclopului Polifem Plutind ei apoi mai departe. Acestia însa se zbateau. din Tracia. Erau acolo îngramadite cosuri cu brînza. Doar doisprezece soti mai zdraveni si curajosi urmau pe rege în tara asta misterioasa. .. Au strabatut printr-o furtuna. Fiindca ei se împotriveau. si el patrunse-n pestera. Era cu turmele pe vale. niste ciclopi. si trei dintre însotitorii cutezatorului Ulise. în care locuia ciclopul cel mai cumplit din tot tinutul. îmbatator. Cine mînca din floarea asta nu mai avea alta dorinta decît sa stea. I-au nimicit pe toti barbatii. Trecînd apoi de insula. pe veci. calatorii s-au minunat nespus de tot ce ochii le vedeau. pîna ce au zarit un tarm locuit de un neam de oameni2 ce-l ajutasera pe Priam în marele razboi troian. O pestera înalta. am spune azi G. femeile si fetele. care i-a ra243 16 tacit pe ape. ferita într-un golfulet. Au luat cu ei putina hrana si-ntr-un burduf mare de capra un vin rosu. Vroiau sa se arunce-n apa. a dat porunca celorlalti sa-i ia cu sila. E drept ca pe acest tarîm Ulise a pierdut si el cam saptezeci si doi de oameni. Iar prada. . Au luat întreaga avutie ce se gasea-n orasul lor. patrunzînd în pestera.si au plutit. Urcîndu-se pe acea coasta au întîlnit o pestera. Atunci Ulise i-a legat de bancile corabiei cu streanguri tari de cînepa. astfel dobîndita. pe care salasluiau niste uriasi c-un singur ochi. n-au vrut sa plece mai departe. sub vraja florilor de lotus. facuta dintr-un trunchi urias. Au mai plutit o saptamîna si-ncâ cinci zile pe deasupra. acolo. larga. sa-i aduca sus. de la un preot. I-au spus Insula Caprelor 5. ca-i asteapta. mînîndu-si turmele cu-o bîta. si. au poposit pe-un tarm.. sistare mari si alte vase pline cu lapte sau cu zar. Aici au debarcat cu oastea. feciorul zeului Poseidon. sprintene. unde salasluia poporul ciudat al lotofagilor'k. De capre negre. pe care îl primisera. Ulise s-a urcat pe tarm. au întîlnit o insula care era plina de capre.

scapati de moarte-n fata Troii. si a plecat cu turmele. urlet de valuri si furtuni. Tocmai venea si el din vale. Uriasul este orbit cu un trunchi înrosit în foc Ulise s-a gîndit un timp : ce-i de facut si cum sa scape din pestera ciclopului ? Cautînd si framîntîndu-si mintea. Fara de alte multe vorbe. si sa ma tem cumva de Zeus.poate mai bine de boi. Parca era nu rîs de fiinta.închise pestera cu-o stînca.. Erau închisi în pestera de steiul cel enorm.Cine sînteti ? racneste el. a zarit într-un colt un trunchi lung de maslin : o alta bîta.. punînd la usa din nou stînca... Ma învatati pe mine voi ?. Dar la lumina focului zarestendata oaspetii.. rîdea ciclopul. l-au ascutit la vîrf si l-au pus bine la o parte. s-a culcat. fii bun. Ha. L-au luat.. în zori. Vazîndu-l ca a adormit si sforaie-nfricosator. Parca se dai-îma asupra lor cerul întreg si bubuiau din înaltimi tunete tari. Zeus. Ci tu..Sîntem ahei.. Iara cînd s-a lasat amurgul peste acel tinut de spaima.. si trasnete parca-i loveau. stii foarte bine ca-i porunca de la sta-pînul nostru. însa» si-a dat istetul seama ca omorîndu-l en zadar. însa Ulise. a luat burduful cel plin cu vin rosu si tare. a însfacat alti doi osteni si i-a mîncat numaidecît. Cum a patruns în pestera. Ha. satul bine. Ce rîs !. Asa s-a scurs pe-ncetul noaptea. . ha. ha !. Venim din Troia.. ca sa îsi mîne turmele. zei !. Furtunile ne-au ratacit. ahsii au aprins un foc în pestera ciclopului. ci un clocot.. Apoi s-andestulat cu lapte. si. Cum ati patruns în pestera ? si îsi rotea sub frunte ochiul sau arzator si fioros. proptit chiar la intrare de ciclop. ne ospeteste. ha. 244 Aprinde un foc bun si vrea sa-si pregateasca hrana. Ulise s-a gîndit sa-si scoata sabia lui cea ascutita si sa i-o vîre-adînc în piept. eu care sînt la fel de tare ca orice zeu ?. ha !. sa-i primesti bine pe drumeti. înfricosate. .. pe care o avea ciclopul. s-a repezit. Ciclopul a-nceput sa rîda.. ce nu ar fi putut s-o traga nici patruzeci . i-a însfacat pe doi osteni si i-a mîncat cît ai clipi.. Aheii se uitau pieriti cum le mînca uriasul sotii. fara teama. ha. ha. . -. ciclopul a mîncat pe alti doi soti ai lui Ulise. si ce rîs.

. joc de noi. pesemne. Ciclopul nu bause înca sucul de struguri pîn-atunci.. ciclopilor. le-a dat raspuns : . si ochiul lui a sfîrîit ca fierul de pe nicovala. . beat. care urla necontenit si se izbea de toti peretii pesterii sale. si urletul lui i-a trezit pe toti ciclopii insulei. vîrît în apa.Aha !... încins.Numele meu aheu e "Nimeni". Bine. caci Polifem a-nnebunit7.. Haideti..Mai da-mi !. de-aici. si m-ajutati.. si cum Vinul era atît de tare. urlînd mai tare... Daca nu-i nimeni. puterea lui l-a doborît. S-au apropiat de Polifem si ascutisul trunchiului i l-au vîrît adînc în ochi.. Nimeni te-a orbit ?. Uriasul a-nceput sa urle. ciclopilor. spre pesterile-ntunecate unde-si facusera culcus.. te cheama ?. Altfel. Ei au venit la pestera si i-au strigat în cor de-afara : . chiar în mijlocul oilor. si l-a sorbit cu lacomie. sa vezi cît e de bun. batut.. Ba înca i l-au rasucit.. Ia mai desarta-mi putin vin. însa Ulise si cu sotii sareau prin pestera mai sprinteni decît capritele de munte si îi scapau mereu din mîini. Nimeni te cheama ?. doar dintr-o-ngbiti-tura se prabuseau beti la pamînt. mai. Iti bati.245 si spune-mi. Aheii se leaga sub pîntecele oilor si ies din pestera si s-au pornit... ciclopul s-a lasat pe-o rîna si-a lunecat pe lespezi. a poruncit voios. un sfert vin.Soarbe. ca Nimeni mi-a vîrît în ochi o teapa înrosita-n foc si m-a orbit ! ... ciclopii.Sariti. nemailuînd seama la feciorul zeului marilor Poseidon.. Dar cum l-a sorbit si pe-acesta. a glasuit el spre ciclop..Ce tot spui ?.. .. Acum însa istetul nostru a turnat vinul spumegos într-un vas mare de pamînt si i l-a întins uriasului : .. tot cautînd pe Nimeni si pe sotii sai... bine. Ulise i-a turnat din nou ciclopului în oala vin si i-a raspuns plin de dulceata : ... a mormait ciclopul.. I-o bautura zisa vin.Ce-i Polifem ? Ce s-a-ntîmplat si de ce ne trezesti din somn ? Iar Polifem. .. ce tot urli ?. Ulise-atunci a facut semn ostasilor si-au înrosit bîrna de lemn în flacara. încît aheii îl sorbeau doar subtiat cu apa rece : trei sferturi apa. buluc.

pîna ce au ajuns în larg. cu grabire. au ajuns într-o insula unde domnea.. si nu o sa razbim prin marea ocîrmuita de Poseidon ? 246 247 Eu nu ma tem deloc de el. pentru ca Polifem. O !. Tata. acela care ti-a scos ochiul nu este Nimeni. si Leto. urcati pe corabie. caci preaistetul din Itaca le da curaj zicînd asa : . o Polifem !.Hei.... Ciclopul s-asezase-n usa. si nebunul zeu al razboiului.. au început sa si vîsleasca. tu. a glasuit din nou Ulise. din Itaca. si el se agatase teapan de cel mai mare animal. . O !.. De-acolo a strigat Ulise : .Un vierme.. însa întelept. Ce un palat ? !. care îl sprijineau pe Priam : Apolo. . si pe sub pîntecele lor prinsese cîte un ostean. laolalta. pipaia oile pe spate. In insula lui Eol si în tinutul lestrigonilor Aici Ulise i-a grait cu vorba sa mestesugita zeului Eol cel maret si i s-a plîns ca l-au lovit pe-ntinsul marilor furtuni. Polifem.. cînd oile s-au gramadit la gura pesterii. si valurile se saltau si clocoteau în jurul lor.. Prindeti în mîinile voinice vîslele tari si sa pornim fara de teama mai departe..Asta pîna spre dimineata... Tata.. Poseidon : . striga acum pe tatal sau. Auzisem prevestirea ca tu. Polifem. ci-s eu. Iara aheilor. Un muntentreg ! si l-a azvîrlit în apa marii. Hei. fara frica. însa credeam ca-i un urias. cum credeai.O !. Asa au izbutit Ulise si sotii lui sa ias-afara si sa alerge. bine-n curmeie... sa iasa.. de vreme ce-am înfrînt destinul cetatii Troiei... Artemis. Nu-l lasa sa se-ntoarc-acasa !.. pedepseste-l. si. Furtuni pe care le-au iscat chiar vînturile ne-ndurate. feciorul Herei. Hei... te-am pacalit !.Am învins noi orasul Troia. caci avea ziduri ridicate de zeii-Apolo si Poseidon. uriasul. Tata.. Ulise..Vai !. pe voia sa. în piept le batea tare inima. auzind tipetele lui înversunate catre ape .. rasari din ape si pedepseste-l pe Ulise. starostele berbecilor din turmele lui Polifem.. Atîta numai ca Ulise legase cîte trei berbeci.. caruia soarta îi urzise sa fie-n veci nebiruit. racnind cu ciuda : . de bucurie. si Afrodita. pe vasul care-i astepta în golfuletul linistit. si pornind grecii.. si nu un vierme cum te-arati. Ulise. Dar grecii hohoteau pe punte.. Polifem !.. vei veni.. Cînd a auzit ciclopul a însfacat o stînca mare cît un palat. iar tu.. si-am înfruntat pe-olimpienii... ca uriasul nu era cît de cît destept si nu cata sub pîntec turma. stapînul marilor. dar esti netot. puternic esti ca zeii. în timp ce stînca aruncata de Polifem zguduia vasul. Eol. regele peste vînturi 8..

Dar nu ma voi lasa eu prada atît de lesne lui Poseidon. au sfarîmat corbaiile.. Ulise.. tot vîslind si ratacind pe marile fara hotar.Ulise i-a vorbit atît de iscusit si de frumos. S-au dus acasa si i-au fript. Nu va lasati !.. dupa destule încercari. colturoase.. si pe ahei i-au tras în teapa.. striga Ulise. . Era o insula Eea 10. s-a desteptat însa Ulise. si erau gata sa-i zdrobeasca si sa-i afunde-n apa marii. uriasii au sarit îndata. dormea dus. în largul marii.. si i-au mîncat numaidecît. Ma voi lupta. zis lestrigonii. într-un burduf. Voi izbîndi si voi ajunge în Itaca. ca pe miei. caci blestematii lestrigoni azvîrleau iarasi dupa ei cu stînci cît muntii. Insa pe insula aceasta traia un neam. Astfel n-a mai avut Ulise. Pe târîmul vrajitoarei Circe si în Infern si. sa cerceteze insula.. l-a primit bine si cu cinste. . de zeul ce ne urmareste ca sa-l razbune pe ciclop. din flota lui atît de mare. Vîsliti !. nici macar celorlalti ahei. Sub vijelia cea grozava. Ulise cu ostenii sai. în tara asta locuia o mare vrajitoare. pe-ntinsul marii. acele vînturi ce umblau. Plutind ei apoi peste mare. pe catarg.. . cînd el. putinii care mai traiau. Toate-n acelasi timp suflau si zguduiau genunea neagra a apelor pîna-n adînc. Nu lasase în libertate decît pe vîntul de apus. au înaltat pînzele toate si au vîslit cu încordare. Niciodata nu mai batusera-mpreuna atîtea vînturi peste mare. însa jelindu-i pe cei morti. au reusit sa poposeasca la tarmul altei insule. legat ia gura cu un lant în întregime de argint. ca sa-i împinga pînzele corabiilor catre Itaca. facut din piele. Cîti ramasesera cu el i-au plîns cu lacrimi arzatoare pe cei care pierisera. au desfacut din lant burduful. ce nu primeste pe nimeni oaspen casa lui.. uriasi si mîncatori de oameni. El s-a urcat sus. însotitorii lui Ulise au socotit ca în burduf se afla aur si argint. cu ochii lui strabatatori9. însotitorii lui Ulise... în semn de mare pretuire. 248 si chiar sub ochii lui Ulise. Iar vînturile au iesit si s-a dezlantuit furtuna. numai cînd ai s-ajungi la tinta. si fiind navigator destoinic. deseori. a glasuit regele Eol. si pîndind toti un timp prielnic. pusi în frigare. si ce furtuna !. Vîsliti !. prevazator. Numai Ulise a ramas. Sa le dai drumul. cu unsprezece din corabii.Vîsliti !. Zefirul cel îmbalsamat. au ajuns pe un alt tarîm. neputincios stînd pe catarg... încît Eol. Eu stiu ca toate-aceste crime sînt uneltite de Poseidon. Iar la plecare i-a adus.. Dar zeul Eol l-a rugat un singur lucru pe Ulise : sa nu arate nimanui ce se gaseste în burduf. decît doar o corabie. au si tras repede la tarm.Sa le pastrezi. Vîsliti !. Circe 4l. mîncati de cruzii lestrigoni.

Cu totii-am suferit destul. Eu trebuie sa vad Itaca. frumoasa vrajitoare. i-a mai rostit ca soata. Ba chiar cînd anul a trecut. Tiresias i-a prevestit cîte avea sa mai îndure în drumul lui catre Itaca si cum se va dezlantui mai tare ura-nversunata a lui Posei-don furtunosul.. pe soata-i cea mult rabdatoare si pe fecioru-i. la staruinta lui Ulise ca vrea sa plece catre casa. daca-nainte ai sa cobori pîna-n tinutul lui Hades. un alt barbat. este silita sa-si aleaga. Aias si Ahile se zice c-au zîmbit atunci. Mama lui însasi. dornic întruna s-o învinga. în locul lui. Cel putin tu sa fii ferit de relele care te-asteapta.. cînd rostea vorbele acestea. eu tot plec. Era atît de avîntat. si-astfel eroul sa-i ramîna pe totdeauna ca barbat12. si-acolo ea sa unelteasca prin Hades si prin Persefona ca umbrele sa-l sfatuiasca pe regele de la Itaca sa nu mai plece din Eea.a venit sa-l sfatuiasca. zeul mohorît. frumoasa Circe vroia sa-l puna pe Ulise sa se coboare în Infern . Antiloh. Apoi.Orice mi-ati spune. Neavînd altfel nici un mijloc sa plece din acel tarîm. încît si umbrele acelor mult gloriosi eroi : Heracle. ea i-a raspuns cu viclenie : . însa Ulise iubea atîta de fierbinte insula lui saracacioasa. cel doborît de Clitemnestra atunci cînd a ajuns acasa. mult credincioasa Penelopa. . a spus regele mînios. Dupa Tiresias.care murise între timp . îndragostita de Ulise.Nu te încrede în sotie. Patrocle. S-a-nfatisat si Agamemnon. Acolo. Primejdiile nu ma opresc.dupa aceea pot sa mor. La drept vorbind. Ulise a plecat spre tara întunecata a lui Hades. Sa nu patesti ce-am patit eu. Patrocle.Te las sa pleci. .. si-ai sa-i întrebi pe cei de-acolo daca e bine sa te-ntorci. Toti i-au vorbit. a-ntîlnit în cale pe regele profetilor : Tiresias cel prea-vestit. de la iubita-ti Penelopa. Anticleea . desi erau în tara mortii. n-a vrut sa-l lase sa mai plece si l-a tinut un an întreg.. 249 si tot luptîndu-se cu soarta. dîndu-i ospete stralucite. lui Ulise i s-au mai aratat si altii. Tele-mah.Aici. Mai bine stai tihnit la Circe ! Heracle. . pentru ca toti îl socot mort. chiar voinicul Ahile si umbrele altor eroi i-au grait în acelasi fel : . Ulise i-a fagaduit sa se coboare în Infern. Aias. încît nu s-a înduplecat.

i-a raspuns nimfei Calipso : . Scila i-a luat sase luntrasi. vâslind mai încordati. la Calipso A pornit. l-a tinut sapte ani la ea. Iar Zeus. agatat de scîndurile sfarîmate.tat de a fi iarasi în Itaca. Dar ei. pentru ca tu esti o zeita fara moarte. deci. însotitorii lui Ulise au mîncat boii cei sfintiti ai marelui zeu Helios. Itaca draga. a trasnit vasul lui Ulise. în insula Ogigia. Tocmai se întorcea de la un ospat. Asa a glasuit Ulise. Drept razbunare. dupa aceasta încercare a trebuit sa se-nvoiasca si sa-i dea drumul iar pe mari. crescîndu-i dorul si marin-du-i jalea. nu doua. în cele sase boturi ale sale. Sirenele . Ulise-a astupat cu ceara urechile vîslasilor si pe el însusi s-a legat cu frînghii groase de catarg.si Circe n-a avut ce face.pentru vina de-a-l fi orbit pe Polifem. Tu vrei sa scapi ? a rostit zeul. Insa Ulise.l-au ispitit cu cîntece înselatoare sa co250 boare în tara lor si sa ramîna.. si totusi Calipso. 251 si-a strîns îndata norii si vînturile cele mai avane si marea a clatit-o din adâncuri. o insula ce-avea trei vîrfuri15. insula nimfei Calipso 17.. L-a primit în palatul sau si i-a fagaduit sal faca nemuritor pe vesnicie. Frumos barbat era Ulise ! Nimfa l-a îndragit si ea. încît sarmanul ajunsese sa nu-si doreasca altceva decît sa vada tarmurile insulei. si-apoi sa moara. ca sa-l îmblînzeasca si sa-l întoarca iar pe cer pe zeul care lumineaza. neîndurata. Numai Ulise. îndraznetul n-a mai putut sa rabde dorul de tara lui. si mai erau pe-atunci doi monstri. pornind pe mare.Aha !. Ajunsi în tara soarelui. ce-aveau. catre casa. ce se numeau Scila si Caribda 14 . Potrivit întelegerii.Eu stiu ca draga mea nevasta Penelopa nu e ca tine de frumoasa. si-a faurit atunci o pluta.fecioare-pasari. astazi sînt stînei obisnuite. din trunchiuri de copaci negeluite. Helios nu a mai vrut sa dea lumina. Nenorocirea lui a fost însa ca zeul care-l ura de moarte . înse. cu fiorosul lui trident. daca primea sa-i fie sot 18. Toti corabierii au pierit. ci cîte trei rînduri de dinti. din nou Ulise. sapte ani l-a tinut acolo. Dar eu nu am alta dorinta decît s-ajung s-o vad si sa-mi vad tara. au scapat si de acesti monstri. ca sa-i înece pe Ulise si pe însotitorii sai. Caribda a supt apa marii si-a azvîrlit-o iar afara. . Pluta este cufundata de Poseidon Pîna la urma. .Poseidon. furtunosul. a-nfruntat valurile repezi si-a ajuns in Ogigia 16. ciclopul . l-a zarit. din insulele Sirenuse13 . de pe corabie.

Abia atunci a izbutit s-atinga tarmul cel nisipos al unei insule frumoase. l-a îndragit parca mai mult. sa-mi fie sot !. si biciuit necontenit.. regele-acelei insule. Vazîndu-l cît e de voinic. s-a luat la lupta si cu marea. a prins în brate-un bolovan de o marime uimitoare. si. A stat un timp si a privit-o. Acolo locuiau feacii. In sine îsi spunea vrajita : "De ar vrea zeii sa ramîna aici. Dar el nu s-a lasat zdrobit de soarta. Dupa aceasta cuvântare. O !. istovit de lupta. de tipetele fetelor. Ochii lui nu puteau sa creada ca vad asemeni frumusete. ca s-arate ca nu se teme de nimic. catre tarmul în care marea se lovea cu înspumatele ei valuri. Ospetia lui Alcinou Trezindu-se din somn Ulise.. însa Ulise era chipes.Parca-i un zeu picat din slava !. Iar pe Ulise l-au vîrît la fund. si au sfarîmat-o-n bucatele. L-a aruncat numai cu-o mîna peste palat si peste ziduri.Talazurile au urlat spre pluta. nimeni nu a mai cutezat sa-l cheme pe Ulise-n lupta.. Ma plec-naintea frumusetii tale si ma cutremur din adînc. si printre ele se gasea încîntatoarea Nausicaa. Semeni cu Artemis încîntatoarea.. trîntit încoace sau încolo. tocmai veneau la malul marii. sa-si dovedeasca-ndemînarea. cum era voinic si zdravan. ca niste fiare-nversunate. Au rasturnat-o într-o clipa... întelegea ca-i un ostean." Regele Alcinou. sa speJe rufe. fara teama de nimeni si nimic pe lume. negru. Desi nu-l cunostea pe nume. Din fericire pentru el. S-a ridicat la suprafata. numita Scheria 19. si atingînd tarmul acela. se bucura sa aiba-n tara un astfel de viteaz ca el. . copila a lui Alcinou. Fecioara. si-a fost calauzit la rege. lupte si-ntreceri voinicesti. pîna departe. . si regele l-a ospetit cu cinste mare. în Itaca. l-a adapat cu vin de soi. mîndra Nausicaa.. trei zile. a cazut jos si-a adormit. Ulise s-a plecat din nou domnitei. la noi. din insula feacilor . destoinicia si puterea. Unii dintre flacai l-au îmbiat si pe Ulise sa lupte în ograda larga. Iar ea l-a-ndestulat cu hrana. la rîndu-i. un popor blînd.. Ce s-au mai speriat cu toate. dupa datini. Iara 252 Ulise. a izbutit totusi sa-si prinda palmele tari de un bustean. Ulise. Astfel s-a razboit. Apoi a glasuit cu duiosie : . A pus la cale jocuri. cu marea cea învolburata. fara sa-si piarda nici o clipa încrederea ca va ajunge în insula lui draga. a si zarit-o pe copila lui Alcinou cea minunata. a soptit mîndra Nausicaa. un barbat vrednic.Privesc la tine si nu stiu de esti femeie sau zeita din Olimp.. niste fete..

s-a auzit un cîntec dulce. cum de nu. cînta duios batrînul si lira lui suna atît de jalnic ! Cînta povestea cum saprinsese Troia si cum arsese-n flacari luminoase. sa-si puna lira la o parte. pe la sirenele cu glasuri înselatoare cel chemau . în fata zidurilor Troiei. purtat de-ahei contra lui Priam cel batrîn . pe cei doi Aias. si cum Poseidon. A aratat ca este din Itaca si vrea numai sajunga-acasa. . zvîrlit pe malul feacian. Cînd a sfîrsit. Atuncea Alcinou a spus : . însotindu-se cu lira. Desi îi era drag si ar fi vrut. dar plin de har 20.. cînta . a glasuit regele insulei Itaca. pentru casa. prin insule . în orice tara. a dat porunca-aedului sa taca. întoarcerea în Itaca Toti ascultau fara o soapta povestea lui. de parca ai fi fost acolo. pe care grecii l-au lasat în fata portilor troiene ? .De vreme ce-ai sosit. Ulise. si dorul s-aprinsese iara viu în pieptul multîncercatului Ulise.O. a spus aedul.chiar razboiul nimicitor. cum a scapat de moarte. prins de-un bustean. cînta pe-Ahile si Ulise si Menelau si Agamemnon. si Demodoc a prins sa cînte si-aceasta fapta prea isteata a lui Ulise din Itaca. si l-a rugat pe oaspete sa-i spuna ce 253 nume poarta si de unde vine. Apoi a început sa spuna cum au pornit ei de la Troia. Demodoc. fapta ce-a dus în acea noapte la pierderea cetatii Troia. El. Cînta ba-trînul Demodoc. totusi el i-a jurat ca îl va duce. l-a urmarit plin de mînie. un aed orb. apoi la Scila si Caribda. si. în sfîrsit.. batrîne. pentru sotie.. sa-l aiba ca sot al scumpei lui copile.Ulise îsi povesteste ratacirile si tot urmîndu-se ospatul. Vazînd atîta bunatate. Ulise a simtit ca-i vin pe gene lacrimi arzatoare. cînta si ratacirile-i pe mare. Cînta..ce credeti ? . fii sigur ca ai sa te-ntorci în insula ta mult dorita. Regele Alcinou. feciorul zeului Poseidon. vazînd aceasta. Ulise si-a rostit povestea. catînd cu ochii stinsi în acea parte unde sedeau stapînu-i si Ulise. Cînta. într-un tîrziu. la Circe .. sca-pînd cu greu din mreaja ei si. pe mari . cum s-au luptat cu multe neamuri si l-au orbit pe Polifem. Dar stii. Antiloh si pe ceilalti viteji de seama. Amarul tau se va sfîrsi. Cum a ajuns dupa aceea la Calipso. . de va vroi. Poate te-a inspirat Apolo. ce lingeau cerul albastrui al noptii.stiu. tîrît de valuri. desigur. auzind acele stihuri prin care-aedul proslavea pe toti eroii de la Troia. sa ne cînti povestea calului de lemn.. tu povestesti mult prea frumos. încît pe fata lui Ulise lacrimi curgeau din nou siroaie. pentru asta. si-a plecat fruntea pe o masa.

si-apoi pe marile învolburate. în lupte.. si. din-tr-una-ntr-alta. Porcarul Eumeu îi destainuie lui Ulise faptele petitorilor Dupa un timp s-a desteptat Ulise. pline de daruri. Ulise l-a întîlnit pe un porcar. Dupa aceea regele Ulise. Eumeu i-a povestit durerea preacredincioasei Penelopa. si îl asteapta. si fiecare-ar vrea s-o ia pe Penelopa de sotie. si îl asteapta pe Ulise. Unul a dat un chiot.. Ulise.. . cu pînze si cu vîsle bune. sub un copac. spre tarmurile insulei Itaca. Iara cirezi si turme are destule. i-a plecat. s-o cerceteze mai întîi. scaldati în lacrimi. S-a prefacut pe loc în stînca sura 21. în casa lui s-au oplosit multime de petitori nerusinati. Cu îndîrjire-a facut un semn. si cu iuteala îl purta cu sine corabia. Spune ca-si va alege sotul cînd va sfîrsi de tesut pînza cu care-si va învali fruntea regala-n ziua mult urît-a nuntii. zicea Eumeu.S-a-ndreptat apoi spre curtenii ce se aflau cu el la masa si le-a cerut s-aduca daruri viteazului de la Itaca. si-l jeleste. i-a vazut din nou Poseidon. A ascuns într-o pestera adînca lazile mari. l-a omenit cum se cuvine. altii de prin cetati vecine. caci nu erau în largurile marii vîslasi mai buni ca ai lui Alcinou. Ea-i tot amîna si-i amîna.. ce purta numele Eumeu. si saruta pamîntul drag. de cersetor. Vîslasii l-au dat jos de pe corabie. primite de la Alcinou.. încet.Sotul. striga el parca-nnebunit de-atîta fericire ce-o traia. Dar fiind totusi prevazator. si vasul feacian a împietrit. L-a ospatat.ca erau mîhniti.Aici e insula Itaca !. I-au pus alaturi lazile cu darurile feaciene si au pornit pe calea-ntoarsa. Dar tot ce te-se-n timpul zilei. încet culcîndu-l lin pe-un asternut. preaistetul. Uitase-n somnul lui ce suferise si se visa acum acasa. regele insulei Itaca si-a luat ramas bun de la gazde.. Vîslasii s-au plecat pe rame. pe viteazul Ulise. suindu-se pe vasul feacian.. undeva. socotind ca-ntr-adevar Ulise este un cersetor. Ulise n-a simtit cînd au ajuns în insula Itaca. Ochii frumoasei Nausicaa . vorbind ei. s-a dezbracat de hainele frumoase. l-a odihnit si. 254 Dormind trudit. Sa i le puna într-un vas. Din întîmplare. cu marele-i trident stralucitor.spun unii . si a pierit desigur. si s-ambracat în niste straie de om sarac. vazînd pe rege ca porneste catre Itaca si sotie. purtat de vîsle peste valuri. Privea în jur si nu-i venea sa creada.. îi scapase.. Acesta. luptîndu-se-n razboiul de la Troia. a dat semnalul de plecare. chiar în ziua urmatoare. . Ulise. Corabia plutea spre zari ca soimul. Mergînd prin insula. care sa-l poarte pe Ulise catre pa-mîntul multdorit. caci e frumoasa si e buna. varsînd nenumarate lacrimi. si el s-a suparat cumplit ca prada lui. Unii sînt chiar din insula. si-a pornit prin insula. . Dar el în li-niste-adormise. acel ce patimise atît de multe. destrama iar în timpul noptii. un om ba-trîn si de credinta. si-au pornit.

. Aflînd regina Penelopa ca-n casa ei un biet milog. la fata. toata noaptea. Ulise. sleit. voios cum nu fusese pîn-atuncea sarmanul tînar niciodata. Acum.. îi sorb tot vinul. cîinele a ridicat capul. Ea n-a pierdut înca nadejdea ca sa-si revada iar barbatul. încet. Cu cine a plecat de-acolo ? Poate s-a mai aflat ceva între timp.. în ochii lui plini de credinta a licarit o luminita. Cînd s-au ivit pe mare zorii. s-a aratat si Telemah. în urma. aproape mort. Ulise i-a spus cine este. a fost batut si înjosit. Iar mai-nainte. Ulise a patruns în sala unde-i benche-tuiau dusmanii. dulcea Penelopa. lespedea.. Pe poarta asta se pornise cu douazeci de ani în urma. Apoi. Dupa putina cumpanire. Crescuse mare si puternic. sa s-odihneasca. Acum ne pregatim si de rasplata netrebnicilor petitori. De-aceea si-a trimis feciorul.. si iata. batrînul cîine a-nchis ochii. Nu crede c-a murit. Telemah. batrîn. fiindca ceruse de mîncare. sa-i spele-ntr-un lighean de-arama picioarele preaostenite.. . privindu-l cu iubire. Tot vrea sa afle ce s-a mai întîmplat la Troia. sa-ntrebe ce se mai aude despre aheii rataciti.255 frumoasa.. manînca turmele. ca esti voinic. sa-i pregateasca un pat moale drumetului. înversunat parca mai rau. cînd zidurile au fost arse. a sosit Ulise în hainele de cersetor. încet. si cel dintii sa dus acasa feciorul. nimic alta. si tatal navea ochi destui sa-si vada si sa-si mîngîie feciorul.. L-a cunoscut numaidecît. s-a mîniat fara masura. fura din avutia lui Ulise si-i pîngaresc întreg palatul. A încercat sa dea din coada si sa-si arate bucuria. dar l-au lovit.. Tata si fiu s-au strîns în brate. si-n pieptul lui se aprinsese flacara urii-n vîlvatai. si l-au batjocorit cu vorbe care de care mai urîte. Cum a simtit însa c-atinge. în taina-au facut planul. pe nume Telemah.si-a stat Ulise la Eumeu. Planul faurit împreuna cu Telemah . însa tîlharii petitori au pus la cale sa-l ucida fiindca prea le statea în cale. Telemah. A dat porunca unei roabe. caci era tocmai cum fusese Ulise-n vremea tineretii. Nu se pripise niciodata. batrîna doic-a lui Ulise. In acest timp nerusinatii de petitori patrund în casa-i. s-a prefacut ca-i este foame si le-a cerut o-mbucatura. benchetuiesc. Nu trebuia sa afle nimeni ca el. rîzînd în hohote. si l-a privit. în ospetie. Mai putin se pripea acum. i-au dat niste resturi de carne . ce îl slujise pe Ulise si-l asteptase sa-l mai vada. Ulise. Ulise ascultase totul.. inima îi batea sa-i sparga pieptul. si ei. 11 cerceta la trup. s-a întors. Chiar astazi trebuie sa se-ntoarca. cu pasii. si tot rostea : . Ar fi pornit în acea clipa sa se razbune pe tîlhari. Era batrânul cîine Argos. Dar el era prevazator si chibzuit în toate cele. dupa datini. venind cu o corabie. la Sparta si la batrînul rege Nestor. în hainele de cersetor.Ma bucur. Ulise i-a iesit-nainte. dupatîta vreme. în poarta casei sta un cîine. Cînd a intrat la el acasa. îi era dat s-o vada iar.

Nu voi avea ce sa mai fac. de nu se învoia s-aleaga dintre ei pe viitoru-i sot. struna lui tare. I-au uns si struna cu grasime. toate securile. s-apucase sa-i povesteasca drumetului cît suferise de amarnic în acesti douazeci de ani. odata. însa nimic.. acela care va întinde arcul si va razbate. lam sa pun în lupta securile pe care bietul 258 Ulise le-nsiruia în sala. la o vînatoare.. arunca sageata . Penelopa. Dar petitorii. întristata. Penelopa a adus arcul lui Ulise.Mîine va fi aceasta ziua.. si ea trecea prin toate gaurile de la securi22. L-au luat siau încercat sa-ndoaie. Ulise sta pe lînga vatra si Penelopa. au venit cu fala toti petitorii la palat. cîte douasprezece.Ulise esti. si-acela. spunea mîhnita Penelopa. . o sfatuia drumetul pe regina. si iar nimic. rosteste-n soapta Euricleea. De dimineata. Eu stiu ca-ti va sosi barbatul mai înainte ca petitorii tai sa-ntinda arcul si repedea sageata sa strabata prin gaurile-acelea din securi.Sa nu amîi aceasta lupta. Dar el îi pune peste buze palma si-i face semn sa taca. cu jale. Telemah. O cicatrice cunoscuta. stînd departe. care stia taina. ..As vrea sa fie astfel. si lacrimile îi umpleau iar ochii. feciorul ei si-al lui Ulise. Apoi. I se paruse ei ciudata si fata cersetorului.. . S-au apucat întîi si-ntîi de-ospat.. cit de putin. însa si eu am hotarî t ca nu e demn sa-mi fie sot acela care n-ar putea sa-ndoaie arcul lui Ulise. a-nfipt securile la rînd. cu ochiin lacrimi. Acum la încercarea asta am sa-i pun sa se întreaca petitorii. stapîne drag !. sa nu se afle ca s-a întors . puneau la cale sa-l ucida pe Tele-mah.Batrîna doica Euricleea a pregatit patul cel moale . pe care o avea Ulise de cînd o fiara îl ranise. Arcul parca era de piatra. oh !. spunea ea...pîna ce dînsul nu-si ispraveste pedepsirea celor ce-i pîngareau caminul. Am fost silita de ei toti si ma tem pentru Telemah. va trebui sa-mi fie sot. de-asta data. în vatra. dar vrînd sa-l spele-n apa calda pe cersetor. Caci iata. Pedepsirea petitorilor . îi porunceste sa nu scoata nici un cuvînt. cu sageata. înca o noapte în acest timp venise noaptea. .. simte la glezna-o cicatrice. El. Ce n-au facut ? Cît s-au silit ! L-au încalzit la foc.. în acest chip a mai trecut o noapte. si petitorii au luat arcul..

luînd sageti de jos. i-au nimicit pe petitori. nu ti-e destul ca te-nduram aici ? Vrei sa te pui cu noi la rînd. iata ca n-am gresit. Nu e. în încaperi. m-am întors !. si-acum e vremea sa gatim ospatul !. si a grait spre petitori : . spunînd ca nu e drept sa se arate atît de aspri cu un oaspe. l-a încordat si-a tras în tinta.. si-a poruncit sa i se dea arcul cel greu drumetului. A mijlocit însa. Cine putea sa lupte cu Ulise ? Cine putea sa-nfrunte pe viteazul care era atît de încercat ? Vuietul greu al bataliei se auzea pîna departe. . care le rasplatea purtarea. Ulise. Ulise a sarit pe prag.Eu sînt Ulise. ajutat cu sîrg de fiul sau si doua slugi. Acesta însfaca o sabie si-o sulita mai ascutita si veni lînga tatal sau. Astfel rosti Ulise si facu semnul de lupta catre Telemah.. nici n-am trudit prea mult cu arcul.în acest timp orînduise Ulise. sa se închida poarta casei. într-un ceas sau doua. si ar fi dat orice pe lume sa poata alerga prin porti. sa nu-l mai vada pe Ulise. Telemah a cerut reginei sa urce sus. Privirea regelui Ulise îi strapungea ca un cutit. barbati mai tineri si mai plini de fala ? si erau gata sa-l loveasca pe Ulise.. Sa nu mai poata fugi nimeni.Vezi. As vrea sa îmi încerc si eu puterea. Ulise s-a spalat de sînge si s-a înfatisat sotiei : .. prin fiul lui... ce si-au recunoscut sta-pînul. a zis atunci Ulise. Viclenii petitori gemeau. 259 .Tu. cu o sageata-nfipta în grumaz. . Ulise-a luat în mîna arcul. Puterea mi-e înca deplina.. Slugile au primit porunca sa zvîrle lesurile-ncolo. cersetorule. si cel dintîi si cel mai rau dintre tîlharii petitori a cazut mort. Telemah. Vazînd ca se apropie ceasul. cum ma defaima petitorii.Dati-mi si mie putin arcul. Toti au ramas înmarmuriti. . au strigat ei. sau. porni sa traga. mai putin. desi sînt mai batrîn... Pîna la urma. pate. dupa dreptate. cu mila. ce vrea numai sa îsi masoare forta cu-a tuturor. O !.. rasturnînd tolba la picioare si.. Ce-a mai fost !. Penelopa. fugeau înfricosati pe laturi. desi toti petitorii strigau tare si îl amenintau cu moartea.

credincioasa lui sotie. dintr-un maslin. De aceea se spune ca s-ar chema acum insula Capri. Ce bucurie-a fost. si multi. Dar cînd Ulise i-a rostit cum îsi facuse singur patul. Ulise. coasta care este toata presarata de munti . în .ca de niste uriasi . Note 1.atunci cînd era dusmanoasa . si dir. regina s-a încredintat. în cea de-a doua jumatate a mileniului al doilea înaintea erei noastre. Homer le zice "ochi rotunzi".avînd pe crestet cîte un ochi rotund si stins. Este vorba de ciconi. si-apoi nimic mai dulce Ca tara ei nu pot vedea pe lume". aspra-i Itaca. multi iscusiti poeti au luat atunci lirele-n mîini sa cînte ispravile eroului Ulise. Inima îi batea de teama. Pietroasa. cratere de vulcani.. tinînd în bratele-i mult încercate pe scumpa. dar ca buna mama creste Feciori voinici.. 4. pe tarmul de miazanoapte al marii Egee. împodobit cu flori de-argint. între insulele Tasos si Samotrace. de aur si de fildes alb. Iar ea-l tinea de gît cu brate albe.în adevar a. la-nfatisare Maret. 3. cel asteptat atîta timp. Vechii geografi pretindeau ca insula lotofagilor era Djerba din Sirta Mica. Tot se temea ca s-ar putea sa fie vreo-nselaciune. Ţara ciclopilor ar fi coasta din golful Neapole. la nunta lor. limpezitul Ostrov. Astfel de fapte sîngeroase dovedesc care era îndeletnicirea de baza a cetelor de ahei condusi de regii sau basileii lor. jefuita Troia. arata pricinile pentru care . In acest fel. Itaca-i cea mai delungata-n mare si scunda spre apus. precum e Zachintul paduros. un neam de traci. însa. fost distrusa. aflat la poalele muntelui Is-maros. pe unde-i muntele Neritul Cu freamat de paduri. Ele prevestesc pe viitorii cuceritori. 6. cît era de tare. plîngea ca un copil. si unde împrejur sînt multe si-apropiate insule. Dulichiu. ca-i lesne de închipuit !. fiul lui Filip : Alexandru. zugravesc societatea. care au napadit cu sînge. nu spun. "Odiseea". Za fel ca si "Iliada".de-a birui orice primejdii prin istetime si curaj. 2. 5. Itaca : 260 "Eu locuiesc Itaca. Numai Ulise stia taina. Vlise glasuieste cu înjlacarare despre insula lui.Ei înca nu-i venea sa creada ca este el. sabii si jaf peste pamînt. Same. iar noi îi denumim ciclopi. moravurile de atunci si. în celebrul poem epic al lui Homer : "Odiseea". iar celelalte Sînt mai spre rasarit. sa cînte-n versuri dorinta vechilor elini de-a-nvinge soarta . Dar nimeni n-a stiut cu atîta farmec si-atîta de zguduitor. ca marele Homer. indirect.tre care este destul sa amintim pe tînarul macedonean. si pe romanul care purta numele de Cezar.

Pe fundalul unei privelisti din insula si-a creat pictorul rus V. In apropiere de Amalfi sînt pîna astazi insulele Sirenuse. Karavi înseamna în limba greaca : corabie. în Italia. la fel ca si Heracle. se gasesc povesti despre Pacala sau alti eroi populari care patrund în iad sau la moara dracilor si orbesc pe unii dintre încornorati cu o tepusa sau o frigare încinsa în foc. Mai tîrziu numele i s-a schimbat. sora regelui Eete si fiica lui Helios zeul soare. poate ca o influenta a acestei legende.Desi dorit de tara si sotie Oprit era-ntr-o pestera-adîncata De zîna cea frumoasa. vrajitoarea Circe o schimbat pe o mare parte dintre tovarasii lui Vlise în porci. Demodoc. cîntate de el. 17. a reusit sa le redea înfatisarea lor obisnuita. 261 8. ca si Ulise de aceea a ciclopilor. Insulele poarta aceleasi nume si în geografia noastra. chiar daca sînt învaluite deseori în haina alegoriei si legendei.insula tridentului. Ogigia ar fi insula Perejil din zilele noastre. ba chiar sâ-i faca mai frumosi si mai voinici decît fusesera înainte. 18. Homer s-a reprezentat chiar pe el. dar lucrul pare cu putinta. cea cu multi vulcani. probabil. în legenda. Dar regele insulei Itaca. In felul acesta eroul nostru scapa de pedeapsa dracilor. Calipso era fiica lui Ocean si a zeitei Tetis . Pare ca este de fapt tinutul Mesinei de astazi. în apropiere de Creta. care l-a dus pe Vlise în Itaca. Tezeu si Orfeu. 13. 15. Numele ei în româneste înseamna : pasare de prada. 21. In folclorul nostru. Aceasta insula cred unii geografi ca ar fi Stromboli. Unii mitologi cred ca prin aedul batrîn si orb. Dealt- 262 fel. 9. în Trinacria . ÎS. . potrivit înfatisarii. Nu stim sigur daca este asa sau nu. în niste fiinte fabuloase.care era în acelasi timp ti mama lui Ahile peleianul. 10. închinata.insula cu trei vîrfuri. Serov cunoscutul sau tablou "Ulise si Nausicaa". cînd cel orbit este întrebat de draci cine l-a întepat cu frigarea. si Corfu are înfatisare de corabie. De aceea matrozii greci îi spun insulei nu Corfu. 20. . Ea era. Astazi ar fi Monte-Circeo. H. Una dintre ispravile pe care le-au savîrsit aproape toti eroii a fost patrunderea în Infern. din marea insula Sidlia. elinii au transformat. se vede si astazi Unga insula Corfu. Cunostintele geografice ale lui Homer despre insula Corfu. Se zicea ca la sosirea aheilor în Eea.. prin istetimea sa. ci Karavi. pe acesti uriasi din piatra sura. raspunde : "Singur eu". 12. ca si despre celelalte coaste ale marilor. 14. Homer numeste insula : Trinakia . Ca sa faca legenda despre Vlise mai palpitanta. 19. 11. sînt de-a dreptul uimitoare. pe care le-a înfruntat eroul Ulise. Fiindca eroul se recomandase mai înainte "Eu singur" sau "Singur eu". Sînt geografi care socotesc ca ar fi vorba de coasta sarda a strîmtorii Bonifacio. Stînca în care legenda spune ca s-ar fi prefacut corabia feaciana. 7. Insula Corfu. pe o coasta a Marii Tireniene. Calipso care-a vrut barbat sa-i fie".cîntecele lor. aheii povesteau si despre el ca s-ar fi coborît în negrele tinuturi ale lui Hades.

ia penatii2 .zeii care au ocrotit pîna azi Troia . glasuia umbra eroului troian. care-i fusese lui Enea socru si rege si stapîn. cel care-a pus temelii Troiei 3. Enea. si.. 264 Palatul era însa-n flacari. umbra lui Hector cel viteaz. spre tarîmul de unde a venit Dardan. în tarîmul stramosului nostru Dardan. troianului Enea. Tragatorii cei mai iscusiti puneau aceste securi una în fata celeilalte. catre Creta . Fugi si-1 salveaza pe Anhise. In fruntea lor pasea feciorul vestitului erou. acest fiu al Afroditei si al pastorului Anhise a însfacat o sabie si a iesit la batalie. îndestulîndu-le în ura ce o aveau pentru troieni. batrînul care mi-a fost sot si tie-ti este tata scump.parea scaldata toata-n sînge. însîngerat si plin de rani. Eroul s-a înfatisat. Atunci. Hector ce aparase Troia si se sfîrsise de curînd sub crunta lance a lui Ahile. s-a strecurat prin marea de osteni ahei. Troia se va surpa acum. a spus Enea si. feciorul marelui Ahile. si umbra lui însîngerata s-a risipit. mîndra zeita-a frumusetii. Securile aveau în partea lor metalica niste gauri..pîna departe. în perete. pîna la marele palat unde sedea regele Priam. Dusmanul este între ziduri.22. Cerul era rosu si marea . tu. Macelarisera pe Priam. sau în piroane. însa deodata i-a iesit-nainte însasi Afrodita. fugi. te stingi. tu.Miseilor. Un pas daca mai faci. . s-a repezit catre ahei. Aceasta pare a fi fost una dintre încercarile cele mai grele pentru arcasi. si dintr-o data se trezeau cu lancile vîrîte-n piept. Du-te cu el si cu fecioru-ti. i-a rostit mîndra zeita ce-i era mama lui Enea. pentru a putea fi agatate la cingatoare. te salveaza dintre flacari. visînd poate calul de lemn. micul Ascaniu. tot luptînd. Unii troieni înca dormeau.si focul sacru al cetatii. la care nu se încumetau decît tragatorii cei mai vestiti. Asa a rostit aspru Hector. Iar gemetele se-naltau pîna-n palatele de aur ale lui Zeus din Olimp. si-ntîi catre Neoptolem. Fugi. santoarcem timpul iar în noaptea cînd flacarile mistuiau marea cetate a lui Priam. (And erau folosite ca arme. Acolo tu ridica ziduri. cel nascut de Afrodita . urca-i într-o corabie. . la distanta de 20-30 cm una de alta si trageau în asa fel încît sageata sa strabata toate aceste gauri ale securilor dintr-o data.. facînd prapad printre dusmani. în vis. cu sabia uda de sînge. s-a luptat plin de îndrazneala. sau biruinte în Elada. Ahile. stofe. Du-i peste mare. nu s-a ascuns. Fa sa re-nvie astfel Troia. Din el ieseau osteni ahei. AVENTUROASA CĂLĂTORIE A LUI ENEA SFlRsIND LEGENDELE ce-au amintit pataniile aheilor la-napoierea spre Elada. In acel ceas s-a aratat. în care sa-i adapostesti. Dar n-a fugit. pîna la Hera si Atena. vase de pret si arme scumpe.O. cu sabiile spintecîndu-i. avînd sabia în mîna.Stai. Enea a si sarit din asternut. cu prada-n brate : aur. Tu ai acum o datorie.. . . Ci.

dupa cum spune legenda. Enea. pe coastele împadurite. umbra Creusei a venit lînga iubitul ei Enea si i-a rostit cu voce blînda: . spre tara unde curge Tibrul cu valurile lui domoale. S-a catarat pe-naltul munte ce se chema.fiica lui Priam cel batrîn. barbati. s-a ratacit între ahei.. cîti se salvasera cu zile. draga mea ? S-a ratacit între dusmani. afara din cetatea Troia. adunau fete si copii si duceau totul la corabii. undeva catre asfintit. femei si chiar copii. Enea a vazut cu jale ca soata lui s-a ratacit. si ei îl implorau cu totii: . si fara sa asculte sfatul celor ce se sileau sa-l tina.Unde-i Creusa ? striga el. care fusese odinioara sotul zeitei Afrodita. Ba a patruns si în oras. Iara pe munte-l asteptau. gaurita de loviturile de lanci. Acasa-l asteptau sotia . Enea si-a urcat pe umeri tatal cel slab si gîrbovit. A luat de-asemeni si penatii si s-a grabit spre casa sa. Caci ea. ce jefuiau înca orasul. S-a furisat cu-ndemînare printre aheii. Deasupra ei au cazut lesuri. dorind s-o mai îmbratiseze pe soata sa mult credincioasa . Nu au vrut zeii sa-ti fiu tovarasa de drum. si s-a ascuns într-o dumbrava. dar. Enea a cautat sa-si afle soata si-n cetele de robi .Dragul meu sot !. ce te-a iubit atît de mult. 265 . precum stim.feciorul sau cel mititel : Ascaniu-Iulus si batrînul. Enea a strigat-o înca. Feciorul sau. pe cînd parasea Troia. si printr-o vraja misterioasa. s-a agatat de haina lui. purtînd în brate o ladita cu cîteva lucruri din casa.Enea n-a mai stat pe gînduri si s-a zorit sa-si scape tatal. Enea n-o putea zari.. în goana mare. pe calea spre Hesperia5. Alta sotie vei avea. Fii sanatos. arsa de flacari. cuprinsi de spaima si nadejde. Astfel a razbatut Enea prin valmasagul bataliei si a iesit pe o portita. care ardea cu vîlvatai. înfruntînd moartea-n orice clipa. A fost surprinsa de-un ostean si doborîta cu o lance.. A luat de-acolo focul sacru într-o caldare de arama. N-a mai avut alta ce face decît sa se întoarca-n munte. Rostind cuvintele acestea. ce purta numele Creusa . Ai grija de feciorul nostru. cu cetele lui de troieni. vestindu-i sotului. ca trebuie sa se îndrepte. fiica lui Priam a pierit. Astfel a spus umbra Creusei. Pierderea Creusei Ajuns acolo în dumbrava unde erau mai toti troienii. luptînd necontenit cu-aheii. facuta chiar de Afrodita. Mai înainte a intrat în templul Hestiei4. Aici nu mai putea dusmanul sa-i urmareasca nicidecum. micul Ascaniu. Acolo tu ai sa fii rege. Urmeaza-ti calea. dupa o culme-mpadurita.. el s-a întors... Deci nu mai plînge pe Creusa.. Umbra ei doar se ridicase si ratacea printre ruine. Unde-i Creusa. dar n-a putut s-o mai gaseasca. care scapasera de moarte. a strîns în brate numai fum. Ida. Iara sotia l-a urmat.

marul discordiei. în care sa renasca Troia. cînd s-aratase lui Enea..penatii ce-i avea cu el prind viata si încep sa-i spuna : 267 . decît un nume. flota tro-iana a atins de la o vreme tarmul Cretei. a facut. troienii au pornit pe mare. plecînd din Delos. Într-adevar. mamei troianului Enea. Apoi în Delos. în care-acesta s-a nascut.Voi. ce purta numele de Fatum 7. întoarceti-va tot acolo. si nici Creusa nu graise.ce sa credeti ? . Hera începe sâ-i loveasca iarasi pe troieni La rugamintea lui Anhise. însa Apolo n-a raspuns. cum. Vremea trecea neostenita si dupa-atîtea suferinte troienii colindau pe mare si nu stiau încotro merg. Au poposit. prin oracol.Aici ne e poate limanul. Aici Enea s-a plecat în templul zeului Apolo. Caci nu putea sa ierte Troia. E tara unde vor domni Enea si urmasii lui 6. Enea. Enea a primit sa fie conducatorul cetelor. unde fusese-adînc jignita.Unde o fi Hesperia ? Unde-o fi tara lui Dardan ? se întrebau acum troienii.. insula Creta nu avea rege-n acea vreme. dar unde curge acest rîu.Du-ne. si nu gaseau nici un raspuns. Enea s-ar fi învoit sa stea acolo-n insula.. nu apucase sa mai spuna. tara pe care-a prevestit-o Febus-Apolo. . rîul Tibru . . dar într-o noapte . cobo-rînd pe orice tarmuri. Pe mari. unde nechibzuitul Paris daduse premiul frumusetii. sub conducerea-nteleapta a lui Enea si Anhise. a rostit tatal lui Enea. Le ramînea numai sa caute Hesperia necunoscuta si sa îndeplineasca voia zeului cel batrîn si orb. . si. Calauzeste-ne prin lume si fa-ne o cetate noua.jertfele de sînge si a-ntrebat oracolul : încotro trebuie sa porneasca ? Oracolul i-a dat raspunsul : .. Hera era tot ne-mblînzita si dupa ce cazuse Troia 9. unde vrei. Enea întîmpina vesnic furtuni. cautati pamîntu-i de obîrsie. necum. Dar. de aur. ce va trageti din Dardan. în Tracia. Drept razbunare pentru asta. Dar împotriva lor sta Hera 8. Hera-i punea-nainte piedici.. Atunci si-au construit corabii din trunchiurile de pe Ida.Dar unde s-a nascut Dardan. în care colt din asfintit ? a întrebat din nou Enea. Au facut doua- 266 zeci de vase si. Ea-l urmarea înversunata pe acest fiu al Afroditei. Au trebuit însa s-astepte pîna ce au plecat aheii. plutind mereu. în primul rînd.

Zeii penati arata drumul spre Italia . întors din Troia. Numaidecît bunul Enea îsi paraseste asternutul. sprijinit într-un trunchi de pin. care aveau trupuri de pasari si rapeau oamenilor hrana. trezeste pe toti sotii sai. Au poposit. Purtati apoi de vînturi aspre. Enea.Hesperia. purtîndu-l printre-ahei. unde se afla Andromaca. în goana lui. genii rautacioase. numit Drepan.. dupa atîtia ani de truda. cînd sa porneasca iarasi. cînd parasise acest tarm neospitalier. si-au luptat cu aceste pasari si le-au învins pîna la urma. Nu-i ramînea decît baiatul. avînd orbit singuru-i ochi de-mpunsatura arzatoare a îndraznetului Ulise. bunul Anhise. si s-au urcat iar pe corabii. Mult l-a mai plîns bietul Enea pe tatal sau. le spune vestea si în graba se si îmbarca pe corabii. în cîrca. I-a rugat în genunchi sa-l ierte c-a fost dusmanul lor la Troia si sa-l salveze din tarîmul acesta înfricosator. pornind catre Italia. troienii au ajuns prin locuri unde calcase si Ulise. Tocmai se arata pe munte si fiorosul Polifem. curînd. uitat aici de-atîta timp. pierdea la rîndu-i pe parinte.zdrobit de-atîta oboseala si ratacire peste mari . si-n insula Leucadia si. acele. pe care-o cauti . li spun penatii. bietul. l-ar fi-nghi-tit într-o clipita. au stat troienii-o noapte-ntreaga. cum arata Italia si care-i drumul pîn-la ea. Acolo. insula regelui Ulise. au plutit iarasi mai departe. li sa ivit în fata-un grec. bine ascunsi într-o dumbrava. troienii au trebuit sa treaca pe lînga Scila si Caribda i0. fosta sotie a lui Hector. si se facuse-un flacaiandru istet si vesel si voinic.tara straveche si bogata. îngroziti de Etna. ascuns.. ca fiarele-n paduri. dupa draga-i sotie. unde Anhise . lui Enea. Aici se aflau niste harpii. Pîna atunci statuse. De l-ar fi întîlnit pe grec.este Italia. îsi amintea de acea noapte.a închis ochii si-a murit. privind înmarmuriti vulcanul. dupa acea. Scapînd cu greu si de-acesti monstri. Moartea batrînului Anhise Parasind si acest tarîm. Acum. 268 Enea s-a înduplecat si l-a luat pe corabie pe acest sot al lui Ulise. din care a purces Dardan . muntele care zvîrlea flacari. Au ocolit Trinacria si-au lasat ancora-n alt port. de cînd tot rataceau pe mare. Ea i-a împins catre Strofade. prin iscusinta lui Enea. tîrîta jalnic în robie de fiul marelui Ahile : Neoptolem. de nu-i lovea din nou zeita cu brate albe din Olimp. uitat acolo de Ulise. doua mici insule aflate între Pelo-ponez si Zante. Au întîlnit în drum Itaca. In zori. unde salasluiau ciclopii. care crescuse-n acest timp. . si-ar fi ajuns repede-acolo. cînd îl salvase din macel. au atins Epirul.

Pe celelalte le pierduse . rostogolin-du-se. doar s-o mai zari ceva. nici «nul n-ar mai fi scapat de furia mare-a apelor.. Cîti au ajuns însa acolo. înalta. a si . Poate de n-ar fi fost Enea. ce-si are tronul de aur pe Olimp. fiu-i si troienii au facut slujba-nmormîntarii. zeita mama a lui Enea se dusese la tatal zeilor. chiar de Italia. ca din troieni o sa se nasca neamul puternic de romani. caci îsi pierduse-atîtia oameni. în acest timp. Troienii se luptau din greu. se ruga ea. Nu mai aveau decît un pas. Erau pe coasta Africii. odata. si-asa sa mi-i îneci în ape. Dar Hera. ca si pe oameni. de ce înduri ca fiul meu si cu troienii oropsiti sa nu-si gaseasca.Eol. Apoi. l-au îngropat si-au pus la cale multe jocuri. sosit din Troia. . 269 Zeus prezice stralucirea Romei si i-a batut furtuna asta pe bietii calatori. înghetata. înca îndurerati. sositi tocmai din Troia departata. scapati de groaznica furtuna. suflarea mortii. doar. Numai Enea era trist. cînd ai simtit ca te atinge. tu. a poruncit regina.zburat catre Eol. deopotriva. Dar cînd s-a potolit furtuna. si-i atingeau tarmul dorit. au si zarit 'naintea lor un tarm întins si nisipos. sa mi-i dobori pe toti de-a valma . Enea. Eol a ascultat pe soata celui ce stapînea Olimpul si poruncea întregii lumi. vreme-ndelunga.O ! Zeus. Cînd o sa semplineasca totul ? . . Credeau ca nu vor mai scapa si nu vor mai atinge tarmul. A hohotit si s-a-ndreptat spre adapostul nalt de stînci. Aici a poposit Enea cu numai sapte corabii. sapînd morminte mari de apa. .. s-au strîns în brate fericiti si-au chiuit pe malul marii. Marea a început sa geama si valurile au crescut. demna de-un sot al Afroditei. care-i conduci pe zei. s-apropie de Italia-. pe pamînt. L-au ai-s pe rug. sfîrsindu-se cu toate. patria care si-o doresc ? Tu mi-ai fagaduit. El se urcase pe o stînca. A deschis poarta de arama si vînturile au tîsnit în lungi vîrtejuri peste mare. este pe Marea Tireniana. Italia era în fata. însusi Enea fericea pe cei cazuti în fata Troiei. neamul dusman.. de pe malul marii.O. troienii s-au urcat iarasi pe corabii. cele mai credincioase vînturi. Da drumul vînturilor tale si sufla strasnic peste mari . unde-si pastra. ascunse bine. cu mînie sporita ne-ncetat de Hera. dusmanoasa Hera. troienii.Dupa ce si-au jelit durerea. marele rege peste vînturi. nu mai stia de soarta lor. uriase. cum i-a zarit ca se apropie.. Zile si zile a durat furtuna fara de pereche. cît este de bine sa vietuiesti.

spita troiana. Cincizeci de roabe se grabeau s-aduca-n cosuri bunatati. El însusi va deveni zeu. Sa nu ai teama. sa nu suspine în zadar. mîndra preoteasa. facut din aur. Mai mult s-a minunat Enea.. Va-ntemeia orase noi. Cartagina. Dar fratele ei. de Ares 13.Zeus. mîngîind-o pe Afrodita. în lanturi grele. Pe lume se va naste Cezar. Pe-acest pamînt îsi zidea tocmai un nou oras mîndra regina. cetatea-n veci nebiruita a zeului razboiului. . cînd în Cartagina cea larga a zarit în basoreliefuri si în picturi si în statui înfatisate întîmplari din marele razboi troian. stapînul din Olimp. Atunci o 270 sa se curme vrajba. pîna în ceasul cînd fecioara Ilia n. a ascultat plin de rabdare pe dulcea zeita-a dragostei si. a pus la cale s-o ucida. Pigmalion. fusesera împinse-aici. Ascaniu-Iulus 11. zeul razboiului. pe pamînt14. numit Iuliu. mai ca nu-i venea sa creada. si. Faima eroilor troieni trecuse peste mari si tari. învîrtejite de furtuna. ar fi ajuns în tara sa. cînd a sosit la tarm Enea. si mai ales Enea. Razboiul va fi ferecat. va stapîni Italia. toate cetatile aheie vor fi atunci legate-n lanturi. Didona-si cumparase-acolo pamînt pentru-o cetate noua. Legendele ne povestesc ca ea ceruse unui rege din Africa sa-i vînda numai atît pamînt cît cuprindea pielea întinsa-a unui taur. gonit de vajnica furtuna. în ajutorul lui 3nea. sfatuita de-un curtean. în Cartagina Pe-aceasta coasta a Africii se-ntemeiase de curînd un regat nou . o preafrumoasa feniciana. Fiul tau. si-apoi. cu care ea a-nconjurat o suprafata nespus de larga de pamînt. Argosul. Micena. mai. Fîsiile le-a înnodat la capete si a facut un curmei lung. la rîndul lui. dorind sa îi rapeasca tronul. va face legi. Temîndu-se de Pigmalion. surîzîndui. Ochii i s-au umplut de lacrimi. Dintre ei. si-i va urma. Regina-aici era Didona. si-a poruncit zeului Hermes15 sa plece iute-n Africa 16. Enea a aflat acolo pe cei mai multi dintre troieni. vazînd pe Priam si pe Hector si pe alti multi viteji de seama cazuti sub armele aheie. Didona a orînduit ospete mari pentru Enea si pentru ceilalti calatori. sub romana pace augusta. Ea îi va naste lui doi gemeni. Romulus va fi acel ce-o sa zideasca Roma. Didona stapînise Tirul. ce va avea hotar Oceanul si astri luminosi din slava. Astfel a spui maretul Zeus.care va-ntemeia imperiul. în maretele ei palate. feciorul sau. de la stralucitorul Iulus . Neamul lui Hector va domni trei veacuri în Italia. va fi-ndragita de un zeu. va veni ceasul cînd romanii vor razbuna neamul troian. Regina sta pe-un pat înalt. i-a atins buzele rosii si frumoase cu mîna lui plina de har si i-a facut un semn sa taca. Didona-si luase avutia si se urcase pe corabii cu cîtiva prieteni credinciosi. vrednicul Enea. Ftia. aflînd Didona ca ei. Aproape toate vasele. i-a raspuns Zeus. frumoasa Afrodita.Frumoasa mea. Sosisera în Africa. Dar sfetnicul o învatase sa taie pielea-n fîsioare subtiri ca firele de ata. Asa încît. 271 .

si-a simtit inima cuprinsa de-un simtamînt tare ciudat. sub mîngîierile Didonei.O. cum vînturile si rautatea zeitei cea cu brate albe i-a azvîrlit încoa si-ncolo.Tu-mi ceri sa povestesc. sa nu se mai sfîrseasca-n veci. Doresti sa-mi reîmprospatez durerile. cum a fost arsa de-ahei Troia. Insa dorinta ta-i porunca. care de care mai gustoase. se îngrijeste sa zideasca cetati straine ? a strigat. Regina Didona se îndragosteste de Enea In acest timp. 272 Ospatul s-a jsfîrsit în zori. A început atunci Enea sa-si depene. în zilele care-au urmat. cum si-au facut apoi corabii troienii si-au pornit de-acolo. catre Hesperia. . Iar dragostea si-a aprins focul si-n pieptul dîrz al lui Enea.Cum ? Nu se lupta sa-mplineasca îndatorirea-i de troian ? A uitat de Hesperia ? Înlantuit de o femeie. Iara o suta de barbati.fripturi si prajituri. nenumaratele-ntîmplari pe care le-au trait troienii. argint si aur. Apoi troienii-au fost poftiti sa se aseze-n jurul mesei. Numai ca din Olintp veghea stapînul cel cu brat de fulger. de unde le era stramosul. Ci-nvesmîntat în haina scumpa. Dar dragostea dintre ei doi. Nu mai trecea pe la corabii. . pe mari. sub biciuirea asprei Hera. din amintiri. în Hesperia. Enea. A povestit totul Enea. Au socotit ca vor pieri. cu Ulise si cu Ahile cel cumplit au nimicit orasul Troia. glasuia dalba regina feniciana. . însa vroiau sa-ndeplineasca poruncile destinului si sa ridice-o noua Troia. Nu vrei sa povestesti acuma ce-ai patimit si ce mai speri ? Enea i-a raspuns Didonei : . tu. acolo. cu lira-n brate. privind Didona necontenit pe calatorul sosit din Troia departata. sînt prea multi ani de cînd cutreieri pe nesfîrsirea marilor. de datorie. de purpura. neistovita. Didona nu-si dezlipea ochii de pe chipul feciorului dulcei zeite Afrodita. pe lavite scumpe de lemn. si iacata-ti voi povesti cum Agamemnon. pe care noi ne straduim sa le uitam. s-a-nvolburat. tot robi si ei. nu mai gîndea sa se porneasca din nou catre italia. abia-n-ceputa-n acea noapte. regino. si ar fi vrut ca acea noapte. el se trudea sa-nalte ziduri puternice Cartaginei. puneau pe mese amforele plinei cu vinuri purpurii. Enea parca îsi uitase de sotii sai. si vor lupta si mai tîrziu. destepta sunete duioase un cîntaret cu viers divin. Deaceea nu s-au lasat prada greutatilor care-i loveau si au luptat cu îndrazneala. acoperite cu covoare din Iîna alba împletita cu firisoare de argint. plina de stele si parfum. si dintr-un colt.

ridicat din ape. Doar hauri negre lînga vase. caci îsi va pierde zilele. din tokte patru parti. Ea. A poruncit IO-bilor ei sa îi cladeasca-un rug înalt. s-a urcat pe-acest rug. l-a rugat sa nu cumva s-o paraseasca.De te nesocotesti pe tine. Cu gemete. Didona. Hermes s-a dus si l-a mustrat plin de asprime pe Enea. Nimic nu ma mai poate tine. Didona îsi strapunge inima de mîhnire Insa Didona a aflat.. si nu am sa te uit nicicînd . de pe mare. creste de valuri .. Noua patrie a troienilor Privind înca în departare. strigînd de groaza si mînie. i-a-mbratisat picioarele si.. privea la ei cu ochii turburi. Tu nu mai plînge în zadar. îmbracata în vesminte de sarbatoare. ce-si înalta pala spre slava . cel priceput la toate. ce trebuie sa stapîneasca în tara vechiului Dardan.a fost prinsa de disperare.Ce pregatesti. si a 273 18 cerut sa se aprinda . Efidona s-a strapuns în piept.vazînd corabiile troiene cum s-au îndepartat de tarm . Atunci Enea s-a trezit. umilita.Nu plec de voia mea.si-a poruncit fiului sau Hermes. Nu mai vedeau în zari nimica.focul. pentru aceasta zabovire pe tarmurile Cartaginei. catre Cartagina. însa eu am o datorie fata de neamul meu troian si de feciorul meu. tata Poseidon ? Da-ndata a-nceput navala de ape reci si înspumate peste corabiile troiene si vuietul sa întetit. Vasul se legana mai tare. Ascaniu. Unii l-au zarit pe zeu si au strigat la el cu spaima : .cu o faclie . i-a dat raspuns fiul zeitei care împrastie iubirea. Se povesteste ca Didona .. . feciorul tau. Cartagina s-a zguduit aflînd ca a murit regink. si-a smuls din suflet moliciunea. sa zboare în Cartagina si sa-l trezeasca pe Enea din dragostea ce-l mistuia. si-a poruncit troienilor sa se gateasca iar de drum. dar nu stia ce poate fi.. înlacrimata. ce ramasese-n casa ei. Vîntul îi biciuia obrajii. Apoi. Poseidon 17. Enea a simtit stropi sarati pe buze. Lumea a început s-alerge pe ulitele pietruite. n-ai dreptul sa îl uiti pe-Ascaniu. a vazut focul rugilui.. cu sabia lui Enea. si chiar Enea. caci tu mi-ai fost nespus de draga. . Pe rug a asternut un pat. S-a îndreptat catre corabii.

care traieste lînga Cume... tatal eroului Enea. prin codri. pornind catre Italia. Acolo a aflat crenguta. bunul Enea o mai striga. Ea a fagaduit sa-l duca pe fiul mîndrei Afrodita pîna-n Infern. N-a trecut de'cît putin timp si.. în tinutul Latium. spre Italia. si i-a rostit poruncitor : . a rupt-o iute . si ca s-ajungi pîna la mine. în cinstea bunului Anhise. N-ar fi gasit aceasta creanga Enea-n veci de veci. o sibila.vinete. A pus doi oameni sa adune pe toti troienii cît mai grabnic. Acolo vietuia pe-atunci o prorocita. ocrotiti de Aîrodita. desi. du-i pe troieni.. care-n acest timp îi pregatise din faina. prin somn. în Infern. si-ai saltat ancorele grele. cu numele de Deifoba. si ce-au dantat pe coasta marii. urlete ce-i înfricosau. usoare. ce avea frunzele de aur. biruitorilor în lupte. însa zeita Afrodita a trimis niste porumbite albe ca laptele. tîsnind mereu din adîncimi. . Se împlinea un an din vremea cînd mai fusesera pe-aici si avusesera mîhnirea sa îl îngroape pe Anhise. si-i vei învinge negresit. Ma vei gasi pe mine însumi nu în Tartar. sub pamînt. în visele fiului sau. Dar umbra nu s-a mai întors. Pentru aceasta... Dar a cerut sa i s-aduca mai înainte o crenguta. clarvazatoarea prorocita. si-a adus-o sibilei. degraba. vase de-arama si vesminte.Feciorule. pe puntile corabiilor . o mai ruga sa-ntîrzie înca o clipa si sa-i dea sfaturi întelepte. Enea a orînduit. si-abia cu greu au izbîndit s-ajunga în Trinacria iS. Astfel s-a scurs o zi si-o noapte în lupta crîncena cu marea. Te vei lupta c-un neam salbatic. Enea s-a trezit din somn. în timpul noptii s-a ivit Anhise însusi. dupa datini. Mai înainte vino însa în tara neagra a lui Hades. sa zboare lin deasupra lui si sa-i calauzeasca mersul pîna-n dumbrava nestiuta. ca s-o dea cîinelui Cerber. jos. ca o umbra. la rugamintile zeitei cu brate albe din Olimp. troienii au ajuns la Cume w. nori amenintatori deasupra. boabe de mac si stropi de miere. vazîndu-si noua patrie ! Pe Cîmpiile-Elizee în Cume au cautat troienii lacasul sacru-al lui Apolo. sa-si vada tatal. ci în CîmpiileElizee. întreceri si serbari dînd premii mari : tauri si arme. jocuri. fiindca era ascunsa bine într-un desis de nepatruns. Ce-au chiuit !L Ce-au mai cîntat !. te va calauzi sibila. o prajitura. 274 I Umbra parintelui Anhise s-a risipit apoi ca fumul. acolo. Poseidon îsi varsa mînia pentru pie-rirea fenicienei. dintr-un stejar al zeilor. ploaie si muget ca de fiare.

cînd au fost biruiti titanii. numit si pîna azi : Ardeea. aflînd despre prorociri. de mult. Acuma sentorcea urmasul. Dar ea si-a-ntors încolo capul. Stapîn în Latium era regele cel batrîn Latinus21. Evandru. Enea s-a înapoiat. au poposit între-Ardeea si Ostia. spre Asia. Lavinia. bunul Anhise. De-aici pornise alta data Dardan. cei mai de seama-au fost Mezentiu.' Era din neamul lui Danae. chiar pe pamîntul stramosesc. regele Cerei. Razboinicul se numea Turnus. Aici i-a gasit pe eroii ucisi în luptele grozave purtate zece ani la Troia. acolo unde se înalta cetatea regelui Latinus. ei au putut sa intre lesne în Infern. si Camila. fiul lui Her-mes cel siret. în schimb. pi urmasii lui si gloria cetatii Roma 20. Amata cea cu par carunt. Intre acestia. Solii troianului Enea. Latinus i-a primit pe soli cu bunatate si cu cinste. De-aicea s-a iscat si sfada. dupa vointa zeilor. stramosul lui Enea. care avea un oras mare. soata batrînului Latinus. s-a învoit sa-i dea ca soata eroului sosit din Troia. calauzit tot de sibila. Enea i-a cerut iertare c-a parasit-o din porunca lui Zeus cel ne-ndu-plecat. s-a necajit ca-si calca vorba fata de Turnus si rutuli. Acest Evandruntemeiase pe malul stîng al Tibrului. haina regeasca si alte daruri pretioase. pe fiica lui. Enea si cu sotii sai. Turnus avea si el aliati. pe Lavinia. i-au dus în dar sceptrul lui Priam. doborît. Regele o fagaduise pe fata sa unui razboinic stapînitor peste rutuli. mai multi vecini. Macul. plutind de-a lungul coastelor. Acest Latinus mai avea si o copila. si. Razboiul iscat clin pricina Lavinf Aflînd cele ce-i prevestise parintele sau preaiubit. îl adormea. 275 18 Pe urma l-a aflat Enea pe tatal sau. Enea era sprijinit de-un alt rege batrîn. lînga Cume. trimisi la regele Latinus. Era-n Cîm-pule-Ehzee. sa-ntemeieze tara Troadei cea bogata. pocalul lui. de-olimpieni. Latinus se tragea din spita zeului Cronos22. însa regina. Pe o carare misterioasa. si.Dulceata-l atragea pe Cerber. si-a adunat în pripa oastea si s-a calatorit spre Latium. Turnus a început razboiul 2 si s-au batut fara crutare. El s-a-nvoit. sibila l-a condus pe fiul zeitei dragostei la Hades. ce le purta cu el Enea. Iar tatal sau i-a prevestit viitorul. din Troia nimicita-n flacari. . toata-nlacrimata si nu a vrut sa-i dea iertare. o fata care se lupta neînfricata cu barbatii. adormind. precum îl învatase Anhise. Erau si toti vrtejii-ahei. prin gura unei pesteri negre. mîhnita. gonind pe calul ei ca vîntul. de mult. Cîinele Cerber a mîncat din prajiturile sibilei. adica în Laurentium23. pe tarmul marii. A-ntîlnit-o si pe Didona.

Enea s-a casatorit cu frumoasa Lavinia . care crescuse pe colina încîntatoare. c-a devenit la rîndu-i zeu. feciorul lui Enea. Iulus.. Crescînd.colina zisa Palatinul . troienii i-au ridicat si un sanctuar pe tarmul fluviului Numiciu. unde Enea disparuse. a poruncit ca fratii gemeni sa fie aruncati în Tibru. si într-o alta batalie. Iar dupa Iulus au domnit alti doisprezece regi mai mici. si-n locul lui s-a urcat Romulus pe tron. de Ilia : Remus si Romulus. noului rege. dupa poruncile lui Ares. Din fericire. Pe el însa l-a doborît fratele sau. Amuliu. printul Amuliu. printul Amuliu a trimis-o în templul Hes-tiei.. o lupoaica. pe tronul sau din Latium.Lupercal28.276 întrj-o regiune paduroasa. si apoi s-a urcat pe tron. Numai ca Zeus tot veghea sa se-mplineasca hotarîrea ce-o prevestise Afroditei. pe tarmul fluviului Numiciu. cu toate ca-i statea-mpotriva. neîmblînzita Hera. preoteasa. însa în noaptea ce-a urmat. purtînd pe el înca armura si-n mîini o sabie si-o lance. Palatina.si anii au trecut pe urma. pe cînd pornise o furtuna. gasind copiii. ca Zeus. Enea a pierit în slavi. Enea si-a învins dusmanii. Un pastor i-a aflat pe gemeni si i-a luat în coliba lui.cetatea sa Palantium 25. Atunci s-a coborît. Numitor. Rege atunci a fost ales feciorul sau Iulus-Ascaniu. la poalele unei coline . rîul s-a revarsat pe 278 tarm ducînd cu el. pe cei doi frati numiti de mama. El a pus temelia . L-au doborît. Dar zeul Ares a pîndit-o pe Ilia cînd a venit pe malurile Tibrului si-a adormit sub un eopac. numit de-aceea Alba Longa 26. i-a hranit. întemeierea Romei . si. pîn-s-a stins si Iulus. treizeci la numar. a parasit apoi Laurentium si a cladit un oras nou. si-a-mbratisat-o pe vestala 27. înconjurat de fulgere si trasnete nimicitoare. Cu ajutorul Afroditei si al lui Zeus olimpianul. prin vointa lui divina. cu ziduri albe. si-au hotarît sa i se-nchine "sub numele de Indigetul. si-a urmat regelui Latinus. El a domnit numai trei ani. foarte întins. Turnus a fost rapus în lupta. în Alba Longa. fiul lui Enea. în marea grota . Enea s-a înfatisat fiului sau. si valurile i-au lasat la poalele unui smochin. In amintirea si spre cinstea acestui zeu stramos. mereu. ei s-au luptat cu Amuliu. Fiind preoteasa n-avea dreptul sa se marite niciodata si deci nu putea avea fii. si fiindca Numitor avea si o copila : Ilia. nevatamati. Ilia a nascut doi fii. unchiul Iliei. si l-a vestit pe fiul sau ca Zeus l-a urcat în slavi.

Fatum era zeul destinului la romani. cum ar fi mila fata de cei în suferinta. dupa legenda. în locul unde îi hranise fiara pe fiii crudului zeu Ares si ai sarmanei Ilia29. prelucrata de poetul Vergiliu. care se scursese în apa marii. atunci cînd este împotriva lor. dupa nenumaratele razboaie crîncene. fiul ei. Vergiliu a creat o mare epopee : "Eneida". Aceasta e povestea Romei. în timpul lui August. si aceasta legenda romana. Mai trebuie adaugat ca în poema epica a lui Vergiliu : "Eneida". eroii nu sînt ca aceia ai lui Homer. în care staruie în buna masura spiritul popular. care se trageau. 5. Romulus si-a mutat aici poporul sau din Alba Longa. Pe baza legendelor romane. Desi sînt puternici. acela care venise întîiul din Europa în Asia si pusese bazele Troici. vor s-o îndeplineasca. care a trait si a creat în asa-numitul "secol de aur". August. prin Enea. Hesperia înseamna tara din asfintit. Penatii sau larii erau zeii particulari ai fiecarei cetati si chiar ai fiecarei familii. era socotita drept stramoasa romanilor. amîndoi apoteozati si preschimbati în zei romani. Din neamul lui si-al lui Enea s-au tras apoi si Iuliu Cezar si fiu-i adoptiv. slavind eroii care au pus temeliile. creîndu-si epopeea. Acesta. cînd pacea fusese statornicita. din Prometeu. 3. Astfel justificau faptul ca troienii scapati din macel s-au stabilit în La-tium si au întemeiat cetatea Roma.zeita ocrotitoare a focului sacru. Romei antice. triumful poporului roman ajuns pe culmile puterii si pretinsul lui drept la suprematia politica si economica în Medite-rana. Faptele savîrsite de supravietuitorii din Troia au fost cîntate de poetul latin Vergiliu. referindu-se de fapt la Italia. ar fi fost de origine din Italia. în acest fel credea poetul Vergiliu ca poporul roman poate contribui din plin la dezvoltarea grandioasa a unei noi civilizatii. Atunci si-a înstrunat Vergiliu lira lui maiastra sa cînte. în buna parte cu elemente preluate însa de la elini. 2. în versurile "Eneidei". fiindca zeita se nascuse din sîngele lui JJranus. romanii se socoteau descendenti directi din cea dintii dinastie de zei. ei nu se straduiesc sa înfrunte soarta si sa-i calce vointa. nu din Elada. 6. Romanii sustineau ca Dardan. si. îndeplinirea datoriei sau dragostea calda fata de popor. 279 4. Afrodita-Venus. nu a putut sa se sustraga . prin Deu-cation si Pira. Se simte astfel diferenta dintre legendele elinilor. Acesti eroi îsi transmiteau. dupa poruncile Cezarului. 7. deci de origine mai buna decît elinii. zeul razboiului cel crunt 30. mesajul lor catre urmasi de a pastra gloria strabuna si de-a o creste prin virtuti.Romei pe Palatin. Note 1. orasul închinat lui Ares. a caminului. Hestia-Vesta la romani . Dimpotriva.

Scila în tainica hruba se-nchide si capu-si arunca Din ascunzis si atrage spre stînci plutitoarele vase. unde domnise Diomede . nu numai fiindca îl însotise pe Paris la Sparta. în sfîrsit. deci de puterile supreme.. Mostenitorii lui Enea : Iulii." . 10. romanii. mai ales. urmasii vechilor troieni. la stînga Caribda cea neîmpacata. E. si-ncolo-i balena la trup uriasa.folosim tot numirile grecesti ale zeilor. asa cum îi poruncesc zeii. sa se razbune pe ahei. lovind si astrii cu unda-i în spuma. cel cw brat de fier. care-i dadusera pe eroii biruitori la Troia. 13. 14. acela care-i condusese pe ahei la Troia. eroul Enea se supune soartei si cauta sa-i îndeplineasca hotarîrile neclintite. pretindeau ca soarta si zeii olimpieni au hotarît ca ei.si cele italice.S. la romani. In povestirea aceasta . dat de Zeus-Jupiter. Vergiliu. sau fiindca era ginerele lui Priam si luptase cu vitejie împotriva aheilor. si. Chip omenesc are dînsa. împaratii romani îl invocau adeseori. Hera-Junona îl dusmaneste atît de mult pe Enea. Sîntem îndreptatiti si mai mult la aceasta pastrare a unitatii. în româneste de D.L. ci în primul rînd pentru ca salvase cîteva cete de troieni si urmarea sa înfiinteze în Hesperia . toate acele locuri. 12. Sa cucereasca si întregul Argos. eroi si actiuni cunoscute de noi din capitolele anterioare ale "Legendelor Olimpului". în cîntecele sale. August. Murasanu. întrucît epopeea lui Vergiliu se refera la zei.Italia . unde vazuse lumina zilei cel mai puternic dintre ahei : Ahile.A. prin contopirea carora si-a realizat dealtfel însusi Vergiliu grandioasa lui epopee "Eneida". Marte. în epopeea lui. adica splendida Micena. Vergiliu : "Eneida". "Scila-i pe dreapta. si-n primul rînd însusi Octavian-August. ocupînd chiar orasul vestitului rege Agamemnon. Numele preotesei Ilia aminteste de asemeni llionul. Ftia. Facem acest lucru pentru a pastra unitatea fireasca a lucrarii si a face legatura directa între miturile si legendele eline .P. Vergiliu ne cînta aceasta întîlnire în "Eneida" . tinutul paduros. atît de drag inimilor imperiale.. fecioara cu piept ce încînta Pîn'la mijloc.adica cel din Ilion Troia. . se hotara de soarta. Numele fiului lui Enea : Ascaniu sau Iulus. 9. 1950. Ea se mai numeste în legenda si Reea-Silvia. ca el.conceptiei aristocratilor. peste Elada. sau dinastia de Cezari.o noua Troie. 8. socotind ca el justifica pe deplin pretentiile de stapînire asupra întregii lumi de atunci si. Care de trei ori înghite-n adîncul gîtlej al genunii Valuri ce nu au sfîrsit si de-a rîndul din nou catre ceruri Ţi le azvîrle.desi are ca temei epopeea romana a lui Vergiliu . alaturi de Hector.homerice . Prin acest închipuit raspuns. cînd o rapise pe Elena.. De aceea. 280 11. Acest raspuns este celebru. ne cînta plin de maretie imaginarul raspuns dat de Zeus-Jupiter zeitei Afrodita-Venus. venea de la llvs . care-i ocrotea pe calatorii de la Troia. care era neam de zei si viitor zeu.

Vranus. de asemenea.. asupritoare. 17. Prin Enea se înrudea cu Dardan. care voiau sa împiedice orice rascoala populara : a sclavilor. se refugiase în Latium. Dincolo de zodiac. Aceasta imaginara povestire era cîntata de Vergiliu. Aici se vor cladi cele mai mari si mai stralucitoare palate ale orasului. aratînd ca el avusese loc.. reprezentantul aristocratiei. la romani.. soarta . legenda romana are un continut asemanator. 23.. al stapînilor de sclavi. 15. Se stie doar ca O ctavian-August ceruse înca din timpul vietii sa i se faca un templu si sa fie adorat ca zeu. 22. tot prin Enea. se înrudea cu Afrodita si cu cel dintii zeu. a plebeilor sau a taranilor aflati în departatele provincii ale imperiului. Pe colina Palatina or sa se înalte primele ziduri ale Romei. Deci. Poetul îndeplinea astfel dorintele stâpînului sau Cezar-Octavian August. Este Cezar si spita întreaga A lui Iul. Zeul Cronos sau Saturn. se arata ca razboiul a fost iscat de gelozia lui Turnus. Sa fie adica vesnic o "Pax romana" sau "Pax Augusta". ci ca o urmare a rapirii frumoasei Elena. ca sa-l ia în stapinire. probabil dupa dorinta împaratului August. Iata barbatul. Vergiliu arata cum doreau împaratul si aristocratii sa fie îndeobste un supus cetatean roman.. Numit Mercur de romani. . o pace aspra. Cu ajutorul acestei asa-zise prevestiri. Roma Quadrata din legenda. Sicilia. Dupa cum. ale carui granite sa fie marginile lumii. Ca sa nu râmîna mai prejos. afara încolo De-ale soarelui cai si pe unde de cer purtatorul Atlas roteste cu umaru-i bolta-n podoaba de astri. a popoarelor tinute în lanturile Ramei. 26. 19. nu din lacomia regilor ahei si din dorinta lor de a stâpîni orasul Troia. " . Imperiiu-i.. orînduita de la Roma de împarat si de aristocrati. Adica cetatea laurilor sau a gloriei. Caci prin Enea. De la el a venit numele de latini. pe romani. un luptator neobosit. fiind doborît de olimpieni.avea dreptul sa stapîneasca tot pâmîntul. 25. Legendele eline înnobileaza razboiul Troiei." Enea este numit în versurile lui Vergiliu drept "cel pios". 20. Alba Longa a fost cuprins de Roma. în loc de a se povesti ca oastea cutezatorului Enea a napadit cu armele tinutul Latium. ÎS. Cezar-Octavian August dovedea ca e din neamul lui Enea. acesta-i ce-auzi ca promis ti-i. Neptun. 21. se va-ntinde. ce-o purcede sub larga tarie albastra.Ochii îndreapta-i acuma încoace : priveste-ti tu neamul si pe ai tai. 24. Pe Unga Neapole de astazi. Este vorba de coasta Africii de Nord.Fatum i-a hotarît lui August sa "ntemeieze un imperiu. dar cu respect fata de zei.. adesea. si dura-va el însusi Veacul de aur în Latiu. dupa traditiile romane. fiul lui ZeusJupiter. 16.. 281 Cezar August mladita de zeu .

în viata zeilor se reflecta multe din fenomenele vietii sociale a grecilor. Astfel. a contribuit imaginatia multor generatii si a multor oameni de talent. pe colina Palatina. zeita Hera proteja casnicia.. dintre care aceea a grecilor se remarca prin marea bogatie si frumusete a miturilor. Acestui bronz. în sanctuarul Lupercal. 28. legenda are un pic de adevar. care sug lacomi laptele hranitor al mamei adoptive.pe malul rîului Tibru.ca sa o îmbratiseze. s-au gasit urme omenesti cam de la începutul celui dintîi mileniu al erei noastre. aducîndu-le fericire sau nenorocire. 29. Scena aceasta a hranirii celor doi gemeni de catre lupoaica era însasi emblema Romei. unde neîntinata vestala doarme . de baza a fost data de un bronz turnat in secolul al V-lea înaintea erei noastre. observam sa strabunii îndepartati ai grecilor. Mitologia grecilor este extrem de bogata. o alta divinitate a marii . mai întîi prin faptul ca la crearea nenumaratelor figuri de zei. de pe vremea lui Pericle. la zigzagurile rosii ale trasnetului si la lumina orbitoare a fulgerului ? Se gaseste o inima omeneasca în stare sa ramîna de piatra în fata acestor marete fenomene ale naturii. Hermes era . conduse de împaratul Traian. De aceea. STUDIU Exista oare vreun om care sa ramîna indiferent la adierea mîn-gîietoare a vîntului primavaratic.. dealtfel. fiul lui Poseidon sau al lui Nereu etc. si sanctuarul numit Lupercal. Astfel s-au plasmuit mitologiile popoarelor antice. au pus stapîn peste întinsele ape pe Poseidon. Nereu. Dar cauza principala a multimii miturilor o constituie însasi multitudinea fenomenelor naturii si a diferitelor aspecte ale acestor fenomene. la freamatul valurilor marii înfuriate. se celebrau pe vremuri stralucitoarele serbari lupercalii. cînd se coboara la preoteasa Ilia. Pe temeiul sau au patruns ostile romane. Triton. 30 Legenda aceasta. eroi etc. Dar imaginatia omului primitiv. zeii nu traiau izolati de muritori.27. sotia lui Poseidon . Nereidele. fiul lui Poseidon . Prin ea putem sa apropiem "Legendele OlimpuUi" chiar de hotarele istoriei poporului român. Vupa cit se pare. semizei. Tetis. a creat figurile mitice ale zeilor. care se sparg mugind de tarm. în amintirea acestei întîmplari. dirijîndu-le sau împiedicîndu-le actiunile. Ares era zeul razboiului. Aici. în lipsa unei ratiuni patrunzatoare. pîna în tinuturile noastre. Luînd ca pilda marea. In conceptia vechilor greci. fiicele lui Nereu . i s-au adaugat mai tîrziu 282 cei doi gemeni. . care cuprindea numai pe lupoaica. prin care urmasii lui August îsi legitimau închipuitul drept de a cotropi orice teritoriu strain. înfati-sînd pe zeul Ares-Marte. la huietul vijeliei care în-covoaie copacii. atribuindu-le toate fenomenele pe care nu si le putea explica. Pe malul sting al Ti-brului. în imaginatia grecilor mai locuiau : Amfitrita. ci se amestecau în viata lor. Daca ne gîndim cît de variate sînt fenomenele naturii si aspectele lor si daca tinem seama ca pentru grecii vechi fiecare fenomen si aspect al naturii a dus la crearea mai multor zeitati. Dar în mare. atunci ne dam seama de unde provine bogatia mitologiei grecesti. are pentru noi o deosebita însemnatate. în muzeul din Cracovia se gaseste o splendida camee antica. a caror variatie îsi afla corespondentul în nesfîrsita gama de sentimente pe care o trezesc în sufletul nostru ?. Imaginea. Astazi cunoastem fortele naturii si puterea lor nu ne mai în-spaimînta. Pe Palatin se ridicase.

în secolele XIV. 285 De aceea. Asadar. decît o reflectare a vietii sociale si politice a grecilor. Prelucrarea miturilor zeilor olimpici de catre poeti a dus si la diversificarea chipurilor sub care apareau diferiti zei.e. au facut un drum lung. Olimpul homeric nu este altceva. au fost create într-o epoca de umanizare a conceptiilor despre natura.284 protectorul negustorilor. s-a casatorit cu Peleu. conceptiile grecilor despre divinitati. sa-i înteleaga unele fenomene. Afrodita era socotita protectoarea lauzelor. Afrodita este fiica lui Zeus si a Dionei. de pe vremea cînd au fost plasmuite aceste mituri. Zeus trona în Olimp asa cum la Tirint si Micena.. înainte de Apolo. forta atribuita mai tîrziu zeului Eros.. fortele naturii au luat chipul unor animale. Uneori zeii se casatoreau cu muritoare si invers : zeita Tetis. în imaginatia grecilor. Poetii caie au urmat dupa Homer au prelucrat miturile în lumina conceptiilor filozofice si religioase ale vremii lor. iar din casatoria lor s-a nascut Ahile. înainte de Homer. încetul cu încetul. de la zeitati închipuite sub forma unor obiecte neînsufletite si pîna la zeii din Olimp. de relativa liniste si înseninare a sufletului grec în fata covîrsitoarelor forte ale naturii. în orasul Thespiae. divinitate a marii. Aceste exemple sînt îndeajuns spre a înlesni o reprezentare cît mai clara despre bogatia de mituri care se povesteau despre zeii din Olimp. împaratia mortilor o conducea Hades etc. sefi de triburi. contribuind astfel la îmbogatirea tezarului mitologic grec. adica miturile care se povestesc despre zeii care locuiau în Olimp.. zeul iubirii. ca forte ale naturii. si-au închipuit aceste forte sub forma unor obiecte neînsufletite. oamenii au început sa cunoasca natura. Miturile Olimpului. era închipuita de o piatra necioplita. stapîneau puternicii basilei. De pilda. pe cînd la Sparta zeita aparea. faimosul erou.n. în legendele Olimpului se reflectau realitati sociale si politice de pe vremea cînd traiau autorii miturilor. trona un zeu cu chip de lup. în Beotia. pe cînd la Homer el stapîneste peste ape. Apoi. chipuri omenesti. în Siciomia. . în imaginatia grecilor. un muritor. oricît de variate ar fi fost. Dar. cazut în valurile marii. si atunci fortele ei covîrsitoare au luat. înarmata. care si asa era extrem de bogat.. Acest fapt a facut ca despre acelasi zeu sa se povesteasca lucruri diferite si deci zeul sa apara în chipuri diferite. La Delfi. în special pietre si lemne. ale carui fapte sînt cîn-tate în Iliada. Olimpul homeric n-a ramas încremenit. în timp ce la Homer. numite fetisuri. La început.X î. Poseidon era socotit si numit "protector de familie" si "tata". De pilda. grecii. De pildar un mit spunea ca zeita Afrodita se nascuse din sîngele lui Uranus. La constituirea acestui panteon olimpic a contribuit imaginatia multor oameni si a multor generatii din diferite regiuni locuite de greci. care se deosebeau de oameni numai prin putere si nemurire. doua centre importante din Grecia. odata instituit. în toate amanuntele lui.

în prima parte a acestui volum. desigur. de o deosebita însemnatate. diferitele mituri între ele. Nu toate mitologiile procedeaza asa. cît. Geea. Aici autorul a urmat. de la început. opera a mîinilor lui Prometeu. iar mitografii greci care au scris dupa Hesiod s-au gasit în fata aceleiasi puzderii de mituri contradictorii. cu Haosul. caci. Eros este stapînul inimii zeilor si oamenilor. în alt fel. ci a ales pe cele mai importante în legatura cu zeii cei mari ai Olimpului si. si ca orice mitograf. mai multe întrebari : cum va proceda cu diferitele variante ale miturilor ? Le va expune pe toate sau numai pe unele ? Care va fi criteriul alegerii. dupa stabilirea domniei lui Zeus în Olimp."cel mai nobil sfînt si martir din calendarul filozofic". asa cum. si însemnatatea acordata fiecarui zeu. împotriva fortelor naturale si sociale pe care zeii le închipuiau în fantezia celor vechi. pe Hesiod. autorul nu si-a propus sa dea absolut toate miturile Olimpului. daca va face o selectie ? Cum vor aparea zeii Olimpului în lumina miturilor alese ? In cele ce urmeaza. Dupa cum se vede si din tabla de materii. Autorul "Legendelor Olimpului" a împletit evenimentele mitologice din Olimp cu cele petrecute pe pamînt.valoarea unui simbol al luptei pentru smulgerea si stapînirea tainelor naturii. de pilda. El a facut acest lucru pe de o parte din dorinta vadita de a lega. povestite de mituri. se ajunge la inadvertente. despre zeii Olimpului se povesteau mituri plasmuite în vremuri si în regiuni diferite si reflectînd conceptii felurite. Ea avea sa reflecteze. Alexandru Mitru a trebuit sa dea o ordine cronologica miturilor. Uranus. atît cît este cu putinta. Pentru autorul cartii de fata se puneau. ca sa zicem asa. de haosul care domnea în mitologie. astazi. printr-un fir logico-cro-nologic. care se punea dupa alegerea miturilor de expus. autorul român vorbeste despre titani si despre monstri. . mai ales. conducîndu-se. era aceea a ordinii cronologice. pentru a explica în acest fel aparitia omului. dupa Hesiod. Cronos etc. a zeilor. deci. în general. pe de alta. precum si motivarea psihologica si logica a faptelor închipuite. "nasterea zeilor". dar introducînd si unele elemente personale. oricine voieste sa scrie o mitologie a grecilor. la Hesiod. în imaginatia grecilor. Problema esentiala care se punea era aceea ca un zeu sa nu apara pe scena mai înainte de a fi creat. mai ales. A dat-o. înainte de ei. încercam sa aratam cum a înteles autorul sa rezolve aceste probleme. în ceea ce priveste momentul aparitiei lor în lume. ca si Hesiod. Este însa vrednic de subliniat faptul ca Alexandru Mitru a dat o deosebita importanta mitului prometeic. se gaseste de la început în fata mai multor mituri. pentru a-i da lui Prometeu . pentru progres.Cele_expuse mai sus ne explica de ce. sau Gheea. asa cum am spus. Asadar. cum îl numeste K. a introdus mitul lui Prometeu. haos provocat de nenuma- 236 ratele mituri contradictorii. Hesiod a fost determinat sa scrie Teogonia. Marx . dar mai ales din titlurile si subtitlurile lucrarii. Haosul în mitologie n-a încetat dupa aparitia Teogoniei. profesorul si scriitorul Alexandru Mitru ne prezinta miturile despre zeii olimpici. poetul care a încercat sa faca o "istorie". din epoci diferite. Tocmai de aceea Alexandru Mitru a procedat cu multa atentie si logica atunci cînd. cînd zeii si oamenii nici nu existau. Dar este mai bine cum a procedat Alexandru Mitru. în general. întrebarea. deoarece. ceea ce corespunde de fapt ordinei închipuirilor pe care le-au avut grecii despre lume si viata si luptei duse de oameni pentru eliberarea de tot soiul de suferinte materiale si morale. atît în ceea ce priveste faptele zeilor. Asa cum am aratat. zeii s-au nascut ca si oamenii. înainte de Zeus. care se povestesc despre acelasi zeu.

amesteeîndu-se în lupte. Lucretiu. si anume G. . diferitele variante ale aceluiasi mit prezinta personajul mitologic despre care este vorba în lumini diferite. facînd o plasa de aur invizibila. Afrodita zîmbea prietenos poetei si o încuraja. Aici Zeus o cheama la sine : "Fata mea. ea se duce la Jupiter si. sau zeita. Kun. G. Asadar. am vrea sa vedem cum au procedat doi autori moderni. Alta coarda vibreaza într-o oda adresata zeitei de poeta Safo si în alta lumina ne apare Afrodita. 287 de un muritor. sau eroul respectiv. In cartea a VUI-a a Odiseei. pentru mitograful modern se pune foarte stringent problema alegerii variantelor care sa înfatiseze zeul. îl roaga sa înceteze prigoana împotriva fiului ei. care salasluieste în "palatul de aur al tatalui sau". razboiul nu te priveste pe tine . înainte de a cerceta cum a procedat autorul "Legendelor Olimpului". autorul o considera "zeita a . Afrodita este ranita de muritorul Diomede si nevoita sa se urce în Olimp. din multele care se pot da. "cu tronul zugravit în multe culori". ale caror lucrari le avem la îndemîna. cu ochii în lacrimi. fara sa-si dea seama ca nu este în stare sa le poarte. în Iliada. Murnu). o maretie pe care nici pe departe nu o avea la Homer. Poetul povesteste cum Hefaistos a pedepsit-o pe zeita.419 si urm. nasterii zeitei din spuma marii. "fiica a iui Zeus". prin care iau fiinta toate vietuitoarele de pe pamînt. în esenta. în lumina pe care o crede cea mai potrivita. pe care-l socotim cel mai caracteristic. Lucrul este cu atît mai important cu cît. Totul se petrece ca în familia unui basileu din Ti-rint sau Micena. zeita frumusetii. (trad. Popa-Lisseanu si N. Ajun-gînd pe pamînt. Cîntul V. Afrodita-Venus a capatat. Afrodita este numita "nemuritoare". A. esentialul îl constituie continutul lor. Safo. Afrodita-Venus este preocupata de maretia Romei. de felul în care este înfatisata Afrodita-Venus la Homer. se trece la descrierea puterii ei. Îndurerata de suferintele lui Enea. dupa cum am mai spus. Afrodita-Venus este : "Nascatoare a Eneizilor". în care a prins-o alaturi de Ares. Zeita este dusa pe pamînt într-o teleaga trasa de vrabiute." Iata dar pe Afrodita. Vers. Vergiliu. zeita Afrodita ne apare însa într-o postura si mai putin potrivita cu maretia unei zeite. Pentru poetul roman Lucretiu. La Vergiliu. mîngîind-o. "datatoare de viata". Armele si batalia sînt date lui Ares si Palas. Deci.Oricît ele importanta ar fi problema cronologiei miturilor. Grija ta fie mereu legaturile dragi ale nuntii . Iata cîteva exemple. ba chiar ranita . Într-adevar. sub pana poetului Lucretiu. îi zise. La Popa-Lisseanu. în hazul tuturor zeilor. Pentru a ilustra chipul cum a înteles sa rezolve aceasta problema autorul "Legendelor Olimpului". si anume acela al zeitei Afrodita. dar începuse s-o capete la Safo. dupa ce se arata în cîteva rînduri legenda . vom da un singur exemplu.

pag. modest. ale zeilor. Legendele si miturile Greciei antice. trece imediat la descrierea chipului si a gatelii zeitei si la primirea ei în Olimp : "Cînd au vazut-o pe Afrodita intrînd cu pasul leganat în fastuosul lor Olimp. 243. Împaratia ei se întinde peste ceriu si peste pamînt. Cea mai frumoasantre zeite a avut parte de barbatul cel mai urît din tot Olimpul.pra lumii întregi" . a început prezentarea zeitei Afrodita sub influenta imaginei lucretiene. Kun începe prezentarea zeitei prin urmatoarele fraze : "Rasfatata si zburdalnica. S-a însotit cu zeul faur. însa schilod. zeii sau ridicat cu totii nauci de-atîta frumusete si gratie si gingasie. pag. Hefaistos. Dragostea îmblînzeste firea si duce focul vietii întruna mai departe. iar Lisseanu reproduce. cel priceput. peste vietatile marii si peste vietuitoarele vazduhului" . harnic. printr-un exemplu cît mai concludent. Autorul continua sa arate puterea pe care o are zeita asupra fiarelor. logic. ne putem da mai lamurit seama de lumina în care a prezentat-o.." într-un capitol special consacrat zeitei Afrodita. în sfîrsit. autorul "Legendelor Olimpului" a rezolvat problema în chipul cel mai potrivit. rodita de picatura de sînge cazuta din rana lui Uranus. de originalitatea sa. Multi dintre olimpienii falnici au si cerut-o de sotie. Alexandru Mitru vorbeste mai întîi despre nasterea zeitei Afrodita din spuma marii. apoi autorul povesteste scena prinderii zeitei Afrodita în plasa nevazuta de catre sotul ei Hefaistos. osîndind netrebnicia înselatorului Ares.. reproducând si el legenda burlesca din Odiseea. autorul "Legendelor Olimpului". sj. N. la Afrodita prezentata de autorul "Legendelor Olimpului". 52. întocmai ca Popa-Lisseanu si Kun. A. autorul reaminteste cele spuse mai sus si continua : "Viata împodobita de farmecul iubirii este mai fericita. Apoi." Urmeaza un fragment din imnul poetului Lucretiu. ia o atitudine hotarâta de condamnare a urîtului fapt. Dar. textul citat din Odiseea. Avînd în vedere ca aceasta "mitologie" se adreseaza în primul rînd scolarilor. cu usoare modificari. Am dat fragmente din textele pe care le-a avut autorul "Legendelor Olimpului" la îndemîna. a iubirii si prosperitatii. însotitoarele. Alexandru Mitru. si ale muritorilor. spre a ilustra. dintre care Kun nu mentioneaza întîmplarea Afrodita-Ares. Afrodita n-ar trebui sa se amestece în bataliile sîngeroase. De rerum natura (Despre natura lucrurilor). dar Moira hotarîse altfel. nasterea ei din spuma marii.frumusetii. vesmintele. felul cum a încercat sa armonizeze Alexandru Mitru diferitele versiuni contradictorii cu privire la aceeasi zeitate. I. autorul român încearca sa împace maretia Afroditei-Venus lucretiene cu versiunea burlesca din Odiseea. Prin aceasta putere ea domneste asu. Putem dar distinge în prima parte a "Legendelor Olimpului" urmatoarele trasaturi principale : . spre deosebire de cei doi autori. I 1 si urm Mitologia greco-romana. la capitolul "Afrodita" si am discutat comparativ textele antice cu pasaje din mitografi moderni. Ea sadeste dragostea în inimile tuturor . în acest fel. în acest fel. pentru ca sa ajunga apoi la Pigmalion. Trecînd.

în legendele despre eroi asistam la o încordare a tuturor puterilor fizice si morale ale pamîntenilor. la tot pasul. Pigmalion. în crearea legendelor eroilor. A cautat totodata sa armonizeze versiunile contradictorii într-o sinteza în care predomina punctul de vedere moral. de a lega mitologia zeilor olimpici de conditiile materiale. economice si sociale.283 19 . pe care zeii le reprezentau în imaginatia elinilor. care face ca naratia sa fie înlocuita. Marsias. adesea peste fire. 2. De pilda. în care a aparut. Menelau. Autorul a ales miturile. Agamemnon. 4. de la oameni. Astfel. în continuare Alexandru Mitru expune mituri si legende pe care imaginatia greaca le-a tesut în jurul unor oameni numiti. 5. în cele 290 . Trebuie sa facem de la început o distinctie esentiala între zei si eroi. Ulise au fost însa oameni care au luptat sub zidurile Troiei. "eroi". Cea mai de seama caracteristica este însa dramatizarea continua a miturilor. apoi unor animale. Pe cînd multi dintre eroi au trait în realitate. în felul acesta. imaginatia a pornit de la realitate. în greceste. iar imaginatia n-a facut altceva decît sa le. Filemon si Baucis.Legendele Olimpului. grecii au atribuit puteri zeiesti unor obiecte neînsufletite. pe care mitul prometeic o ilustreaza în chipul cel mai luminos. Autorul a depus un efort staruitor de a motiva logic si psihologic trecerea de la un mit la altul si diferitele actiuni în cadrul aceluiasi mit. legendele si versiunile cele mai cunoscute si interesante. chiar daca în plasmuirea chipului si vietii lor se pornise de la realitati omenesti concrete. personalitatea. Alexandru Mitru a urmarit sa dea diverselor mituri o interpretare materialista. unic la noi. economice si politice din epoca în care au fost plasmuite miturile. se cauta si se obtine un fir de legatura între diferitele mituri si o reala motivare psihologica în povestire. precum si diferitele explicatii date în note. naturale si sociale. pe cînd. constituie un efort. Acest fapt a contribuit la o ancorare mai larga a imaginatiei în realitate si deci la o reflectare mai profunda a vietii cociale. Motivarea rationala a alegerii si ordinei cronologice a miturilor. înainte de a-si închipui zeii cu chip de oameni. spre a birui fortele vrajmase si a ridica viata si demnitatea omului deasupra . Exemplul cu Afrodita este cît se poate de concludent. na omis pe Prometeu. u 289 1. 3. Evident ca aceasta "moralizare" nu putea fi facuta decît atît cît îngaduia mitul. Zeii erau niste fiinte pur imaginare. Ahile. mareasca. subliniind în cuprinsul legendelor ecoul luptei permanente a oamenilor împotriva fortelor capricioase si asupritoare. Eros si Psiheea etc.din urma unor fiinte cu chip si însusiri omenesti. de dialog. voi. Zeus are mult din caracterele unui basileu. despre care se stia ca au luptat si au triumfat asupra celor mai grele adversitati. Zeus n-a existat.

vorbind despre Heracle. Curajul. combatant (în general) . despre Tezeu. "eroi" erau sefii de genosuri. 2. XIX 34 . la sfîrsit. Platon asaza (Legile 738 d) pe "erou" dupa zeu. iar la Troia. La Homer.tiraniei si mizeriei. 4. La Atena. este reflectarea unei realitati. pe scurt. 38) îi da apelativele de "erou zeu". într-adevar. comandant militar (Iliada. Nici nu se poate un mai mare ajutor. Evolutia întelesurilor cuvîntului ne arata limpede si concis notiunile fundamentale pe care le legau anticii de acest cuvînt si ne conduce . sef. de pilda. nobil. comandant militar . în discutarea problemei eroilor antici. stapîn. linia evolutiva a semanticei cuvîntului "erou" a fost: 1. nobil. dîrzenia. care infestau drumurile Aticei în vremurile îndepartate. om distins prin nastere. a însemnat un om care. unde se luptau crîncen. erau . lista sensurilor de mai sus ne arata limpede ca la început cuvîntul a aratat un om care se distinge prin ceva fata de ceilalti oameni si. XX 110) . care reflecta stadiul destramarii comunei primitive si al înmuguririi sclavagismului. este necesar sa începem prin a cerceta întelesurile pe care le-a capatat cuvîntul "erou". semizeu . nu numai sefii de genosuri. ei erau comandanti militari. si între zei si oameni. în Iliada. Exista. Pindar (Nemeice 19 291 3. care a dus viata greaca. luptator (în general) (Odiseea. în secolul al V-lea. Daca în Odiseea prin "eroi" se înteleg toti combatantii. sef. VIII 423). Legenda spune ca Tezeu a fost înflacarat de ispravile lui Heracle. decît acela pe care ni-l da semantica cuvîntului "erou". "eroi eponimi" erau socotiti barbatii care dadusera numele celor zece triburi ale Atenei. stapîn. este pentru ca. în evolutia sensurilor cuvîntului se vadesc limpede momente din istoria societatii sclavagiste grecesti. datorita faptelor sale. în imaginatia grecilor. cu un pas mai departe spre civilizare si umanizare.calauza sigura . 3. în secolul al V-lea. om care se distinge prin nastere. Asadar. toti luptatorii aveau o figura potentata. în Atica. 5. a fost socotit vrednic de Olimp. talent. Herodot (V 105) si Tucidide (V 11) prin "erou" înteleg orice om ridicat la rangul de semizeu. Dar este usor de închipuit ce profunda influenta asupra imaginatiei si dorului de fapte mari ale generatiilor de tineri greci exercitau aceste modele de curaj si dragoste de om pe care le prezentau legendele eroilor. I 101) . dar pe pamînt eroul Heracle. dupa moarte. 3. multe elemente legendare în cele ce se povesteau. este pus în rîndul zeilor. la rangul de semizeu. prin curaj sau prin talent (Odiseea. desigur. 2. în amintirea cruntelor suferinte pe care le îndurasera în timpul sîngeroaselor batalii. Spre a ne da însa mai bine seama de felul în care s-au plasmuit legendele.pe drumul rezolvarii diferitelor întrebari pe care le ridica problema constituirii legendelor eroilor. dupa moarte. uci-gînd monstri si biruind oameni nelegiuiti. Zeus trona maiestuos si capricios în Olimp. Incepînd cu Hesiod. XVIII 423. Iar la Roma "eroi" ajunsesera sa fie numiti împaratii romani divinizati. cuvîntul are urmatoarele întelesuri : 1. dupa razboi. vitejie . muritor ridicat. înfruntînd mînia Herei. dragostea de oameni si spiritul de sacrificiu pentru binele obstei sînt trasaturi care se întîlnesc la toti eroii. cuvîntul "erou" capata întelesul de semizeu. Dar lupta lui împotriva tîlharilor.

Dar. Astfel. admiratie care a dus la divinizarea anumitor eroi. dupa în293 clestarile de la Troia. Luptatorii de la Troia vazusera pe sefii lor. dupa instituirea imperiului. Nu toti eroii au luptat la Troia. cei mai de seama oameni erau aceia care întemeiasera cele zece triburi. la Roma. comandantii si vitejii . Asadar "eroii" au existat întotdeauna la greci. dupa instaurarea sinoikismosului. Dar. timp de trei secole. Ulise. înainte de a lupta sub zidurile Troiei. au fost introduse ulterior în textul Iliadei sau Odiseei pentru gloria cetatilor respective. în Grecia. sefii de genosuri.e. poeme în care se cînta faptele savîr-site de luptatorii care au luat parte la razboiul Troiei. Este de neconceput ca timp de cel putin opt sute de ani. doua secole mai tîrziu. Cum legendele în jurul unui erou se închegau adesea în cetati diferite si în timpuri diferite. de fratrii si de triburi . Poetul Pin-dar si filozoful Platon îi asezasera pe "eroi" între zei si oameni. la Troia. Asa cum s-a vazut mai sus. La Atena. Acest fapt a constituit un reviriment pentru legendele care dainuiau în diferite cetati. dupa terminarea razboiului. cîntaretul Demodocos sau crainicul Mulios . uriase pentru vremea aceea. în batalie. Nestor. întemeietorii de triburi. care fusesera plamadite în epoca miceniana. Felurite legende se teseau în jurul acestor mari figuri. Se vede ca la baza diferitelor întelesuri ale cuvîntului "erou" a stat întotdeauna un sentiment de adînca admiratie pentru oamenii care se distingeau prin anumite calitati.n. nimbati de legenda. si. iar alte cetati si-au revendicat anumiti eroi. dar numai anumiti "eroi" au luat parte la luptele de sub zidurile Troiei. De aci înainte pornesc o miscare de expansiune în rasarit. Dar tot în Odiseea. Dar. dar toti eroii erau înnobilati cu acele calitati pe care autorii legendelor le socoteau cele mai de frunte. grecii dezvoltasera stralucita civilizatie miceniana. Menelau. cîti au trecut de la venirea aheilor pe pamîntul Greciei si pîna la razboiul Troiei. întelesurile cuvîntului "erou" izvorasc din Iliada si Odiseea. unii eroi sau unele fapte.e.socotiti toti drept niste "eroi".. în mai multe cetati înfloreau legende prin care un erou le aducea faima si glorie. care reflecta vremuri de pace. pe care sa-i fi numit "eroi". legendele în jurul diferitelor figuri au înmugurit cu mult înainte de razboiul Troiei. si deci numai anumite legende au fost consemnate de eposul homeric. Astfel. faptele lor cresteau parca si mai mult în imaginatia generatiilor. continua sa pîlpîie cu o lumina modesta în Grecia. învingatorii la jocurile interhelenioe . la curtea pasnica a lui Alcinou. pe marii comandanti. dupa uriasele înclestari de la Troia. se întîm-pla acelasi fenomen care se petrecea si cu zeii. în comuna primitiva se impuneau atentiei. în jurul diferitilor "eroi". si anume ca acelasi erou era încarcat cu însusiri contradictorii si despre el se spuneau lucruri contradictorii. Ei luasera contact cu civilizatia din Creta pe la 1700 î. ei contribuisera la înflorirea civilizatiei miceniene. care era revendicat de Teba si de Argos. un mare numar de eroi au fost adusi. Celelalte legende. . sociale si politice ale societatii. pe Ahile. în patria mama. calitatile admirate s-au schimbat odata cu transformarile economice. Apoi fiecare cetate din Grecia voia sa-si aiba "eroul" sau si. împaratii. a dus la razboiul Troiei. pîna la 1400 î. luptatori pentru binele comunitatii. si adesea admiratiei 292 genetilor. asa cum s-a întîmplat cu Heracle. care. la Atena. un om care cînta minunat era tot un "erou". Dar daca sentimentul de admiratie a fost constant. purtatorii civilizatiei miceniene sa nu fi cunoscut si admirat oameni cu însusiri exceptionale.n. în legatura cu anumite cetati.

Ulise. este de observat ca au fost alese cele mai importante. adica substanta legendelor însesi. în discutia cu privire la fiecare erou. este cu neputinta de dovedit cu certitudine timpul precis. se pot desprinde din legende unele fapte care sînt în perfect acord cu datele istorice. chiar daca au unele contingente cu fapte petrecute mai tîrziu .pentru asi dobîndi o viata mai buna. Castor si Polux. 294 Date fiind faptele mentionate mai sus. si uneori chiar locul în care au luat nastere unele legende. cît se poate de rational. înainte de razboiul Troiei . pus în legatura cu Heracle. Aceasta fiind situatia. Se poate de asemenea socoti ca sînt anterioare razboiului Troiei legendele cu privire la luptele date de argivi împotriva Tebei. este foarte greu de precizat în ce epoca au aparut legendele în jurul unui anumit erou si care a fost fizionomia eroului respectiv de-a lungul secolelor. în general. Alexandru Mitru a trebuit deci sa rezolve doua probleme fundamentale. în legatura cu razboiul Troiei.autorul a respectat-o cu scrupulozitate. legende create în Asia Mica. adesea contradictorii. Heracle. Enea . autorul a respectat urmatoarea ordine : Perseu. Expeditia. semnalate de noi mai sus : problema cronologiei si problema fizionomiei eroilor. argonautilor. Pe baza lor se poate stabili o cronologie relativa a diferitelor legende. pentru a pune o oarecare ordine în acest hatis de fapte. Cronologic. Din acest punct de vedere. De asemenea. Dar multe dintre legendele din prima categorie au fost influentate de legendele razboiului Troiei.naturale si sociale . întoarcerea aheilor în Elada.Asadar. în lucrarea sa. se poate presupune ca legenda argonautilor a fost una dintre cele mai vechi legende. Orfeu si Euridiee. este urmat de întoarcerea eroilor în Elada. Este bine plasata si expeditia argonautilor anterior razboiului troian care. Meleagru. autorul a procedat. într-o foarte mare masura. Troia. Tezeu. Razboiul Troiei a fost evenimentul care a contribuit. la alterarea continutului legendelor si deci la estomparea cronologiei lor. era firesc sa înceapa cu Perseu. ca fondarea Tebei si expeditia argonautilor sînt asezate prea departe de Tezeu. Numai dupa aceea vin legendele în jurul eroilor luptatori la Troia. toata lumea savantilor care s-a ocupat de problema este de acord ca Heracle este unul dintre cei mai vechi eroi ai grecilor. Tezeu îsi gaseste si el locul dupa Heracle. fiind.legendele lor contin vadit elemente ce dovedesc ca ele au fost plamadite. La aceasta obiectie se poate raspunde foarte usor ca figurile eroilor citati anterior. savantii exprima pareri diferite. precum si rezultatul acestei lupte : înaltarea demnitatii omului si sporirea încrederii în sine si în puterile sale. se poate spune ca legendele eroilor pot fi împartite în trei mari categorii : legende plamadite pe pamîntul Greciei. Acolo unde cronologia este sigura . Astfel. Razboiul Troiei. Dedal si Icar. cu mult înainte de razboiul troian. de vreme ce sînt dovezi destul de convingatoare ca legenda lui a înflorit în epoca miceniana. în jurul unor eroi veniti din Grecia . în legatura cu contaminarea diferitelor legende. de pataniile lui Ulise si de calatoria lui Enea. la rîndul sau. dupa si sub influenta legendelor razboiului Troiei. Asclepio. Pataniile lui Ulise. si anume acelea care ilustreaza ideea de baza pe care a urmarit-o autorul : lupta omului împotriva elementelor ostile . printr-un amanunt.argonauti. caci în ea se reflecta primele miscari de expansiune ahe-iene. legende create în Grecia. . Belerofon. S-ar parea. In orice caz. Aventuroasa calatorie a lui Enea. în ceea ce priveste faptele mentionate. întemeierea Tebei. poate. De aceea.de pilda Heracle este pus si în legatura cu razboiul troian . cel putin în embrion. Sînt totusi anumite legende sau cicluri de legende a caror cronologie nu mai trezeste nici o îndoiala si asupra lor trebuie îndreptata atentia criticului. Astfel.

si cînd o voi înfrînge. Am sa ma lupt cu Hera. iar legenda lui Heracle a fost îmbogatita prin întîlnirea cu Virtutea si Voluptatea. La vorbele acestea Heracle a pus mîna pe greaua lui maciuca. dupa dorinta Herei. Apoi.De pilda. serpi. acolo unde se putea face. Tu-mi poti fi de folos ? .Mai bine daruieste-ti viata numai placerii. semnificatia legendelor. Dar mai tîrziu. citim urmatoarele replici : ". Alexandru Mitru a luat legenda în faza ei ultima si a ales elementele esentiale . regina Omfala. Roma a devenit o putere mediteraneana. am sa fiu fericit. Zeii m-au osîndit. S-a-ntors spre Desfrînare si i-a rostit cu sila : 296 . Eu nu ma tem de soarta si nu m-as fi supus. lup-tînd neînfricat si preschimbînd tot raul urzit acolo-n slavi. balauri. ci si în vietile celorlalti eroi. cele douasprezece munci. A venit apoi razboiul troian. Astfel citim : . iar dupa moartea ta numele lui Heracle va fi slavit pe veci. Autorul a mai gasit. s-au adaugat luptele împotriva sefilor de triburi. pentru a se gasi si izvorul celor douasprezece munci. devenit si el Hercule. gasim ca procedeul este cît se poate de întelept. gîndirea filozofica si morala s-a dezvoltat. mînia Herei. desi puternic. a glasuit Virtutea. pe drumul gloriei. se cerea o explicatie a originii puterii exceptionale a lui Heracle si a soartei lui triste.si eu. sînt urgisit de Hera sa fiu sclav unui rege nevolnic.. autorul a subliniat. Ulterior. admirabile cuvinte spre a arata stralucita înfaptuire a prezicerilor Virtutii. Aleg drumul Virtutii. în disputa dintre Desfrînare (Voluptate) si Virtute. a glasuit Heracle. nu ma poti amagi !. l-a-mbiat Desfrî-narea. pe care vrea s-o sugereze cititorilor. a fost purtat pe colina Aventin si pus sa lupte cu monstrul Cacus etc.Eu te astept. Urmîndu-ma pe mine ai sa fii victorios.. . . Legenda lui Heracle s-a amplificat cu noi elemente si a aparut Euristeu. Heracle. Heracle a fost dus si pe acolo si pus sa lupte cu regele Laomedon. în legenda lui Heracle..si le-a expus cu talentul sau preabinecunoscut. Dar în afara de alegerea judicioasa a materialului expus. Deianeira. Acesta a fost embrionul legendei.. dar vreau sa ispasesc îngrozitoarea-mi crima. Astfel de lupte au trebuit sa fie numeroase în epoca comunei primitive..Josnica Desfrînare. ti-o repet. facuta fara voie. Deci la luptele pe care trebuiau sa le duca eroii împotriva fiarelor.. a spus din nou Virtutea. hidre. Avînd în vedere ca autorul n-are intentia sa faca un tratat de mitologie stiintifica. apoi de cetati. în cursul expunerii. si au început lupte între ele. pe de alta parte. Dar. geno295 surile s-au asociat în fratrii. din Micena. si fratriile în triburi. în apoteoza lui Heracle. Heracle.Ţi-am spus-o. în bine pentru oameni. elementul realist reprezinta lupta omului înzestrat cu exceptionale calitati fizice si morale. Astfel. Imaginatia grecilor a nascocit mitul cu Zeus si Alcmena si mînia Herei.originea divina a eroului. apoteoza . Vei fi mai multumit." în acest scurt schimb de replici este exprimata ideea calauzitoare pe care cauta s-o ilustreze Alexandru Mitru nu numai în viata lui Heracle. care se împotriveste curajos fiarelor si monstrilor : lei.

ne dam si mai bine seama de specificul fiecareia dintre cele doua expuneri. si. dar staruie mai mult asupra amanuntului ca Tezeu i-a luat maciuca. alaturi de hîda figura si îndeletnicire a lui Perifete. Ce te grabesti atîta? Viata tot ti-e sfîrsita . Nike conducea carul. care. de care s-a folosit toata viata. ca sa arate ce puternic animal doborîse el. dealtfel.Ia stai. Comparînd ici si colo cele expuse de Alexandru Mitru despre Tezeu cu cele relatate de Plutarh. Plutarh.. Iata si expunerea autorului român : "Asa s-a întâmplat. Atena si Nike. . uimit ca un flacau ca el cuteaza sa-l înfrunte. In acest fel. dar Theseus. facuta-n fieraria Olimpului de zeul cel mai mester. drept arma de atac. spune : "si mai întîi Theseus a ucis în Epidauria pe Periphetes. zeita biruintei. a frînt cîtiva copaci si s-a înfipt în pamînt. adînc. . l-a tot împuns cu lancea. binefacatoare pentru oameni. pe nume Perifete. l-a ucis. c-abia plecat. pe care le arata. si si-a ridicat ghioaga sa arunce cu ea. si dup-atîta truda si-atîtea suferinte. S-a trîntit la pamînt. constatam ca Plutarh expune pe scurt uciderea lui Perifete. tatal sau. a dat un raget groaznic. Tezeu a fost silit sa lupte c-un fiu al lui Hefaistos.esti doar în mîna mea. relatînd uciderea lui Perifete de catre Tezeu. drumetule ! i-a strigat Perifete. Dar Tezeu s-a ferit. a luat-o si a facut-o arma. cu sete. Perifete. s-a-ndu-plecat si Hera. de aceea era numit «ma-ciucasul». iar Theseus arata ca maciuca fusese învinsa de el. cautînd sa-si afle ghioaga de unde o zvîrlise. moralist-istoric. Tezeu n-a pierdut vremea. la cîtiva stînjeni. L-au purtat spre Olimp. Pîna ce Perifete s-o poata ridica.. Periphetes pusese mîna pe Theseus si încerca sa-l opreasca a merge mai departe. de-arama." Viata lui Tezeu a fost scrisa si de Plutarh. pregnanta dramatica a unui fapt ilustreaza. ca întotdeauna. despre Tezeu. este captivat mai mult de interpretarea decît de expunerea faptelor cu amanunte dramatice. Alexandru Mitru reliefeaza faptul. luîndu-se la lupta cu el. I-a sarit de grumaz. mai luminos decît expunerea abstracta. Placîndu-i maciuca. si asupra comparatiei cu pielea de leu a lui Heracle. îl dramatizeaza. asa cum Heracles s-a folosit de pielea leului. a lui Tezeu. pe care lendurase în viata sa Heracle. ideea morala pe care vrea s-o exprime. 297 zdrobindu-i cu o ghioaga teribila. VIII) . subliniaza actiunea eroica. Insa Tezeu. Biograful antic avea " în fata o sumedenie de versiuni. Arma a fulgerat pe lînga el cu zgomot. adesea contradictorii. pe care nu i le punea la îndemîna legenda. Acolo însusi Zeus l-a întîmpinat la porti. pîna ce l-a rapus"."Un car facut din aur s-a coborît din cer si-n el se aflau Hermes. dar cu ea el va fi neînvins" (Theseus. Dimpotriva. El oprea toti drumetii. creînd amanunte esentiale pentru miscarea dramatica. Citind cele doua pasaje. cap. Iar Hermes si Atena l-au ridicat îndata pe erou între ei. se folosea de o maciuca. si în acest caz. Plutarh.

pe care a urmarit s-o puna în lumina neîncetat autorul. evocati în note si. din îmbinarea lor. în realitate. de a releva înca o data. pregnante. a întemeiat ginta Iuliilor. sa dea si unele amanunte asupra realitatilor sociale si politice care au conditionat înflorirea acestor legende. dînd astfel mitului si legendei suportul realitatii. si totusi. înserarea legendei lui Enea este cît se poate de binevenita din mai multe puncte de vedere. care se bat cap în cap. sefii triburilor antice. Theseu. Faptul. este aceea a biruintei omului cînd este perseverent. sub o forma mai vaga. evitîndu-se arhaismele. atunci dramatizarea originala a fabulatiei da adesea o zguduitoare forta ideii morale. dar ne-f acînduse abuz nici de neologisme. iar ideea morala vine si transfigureaza dramatismul care. ajuta la concentrarea atentiei asupra dramatismului si semnificatiei morale a activitatii diferitilor eroi. în felul urmator : "Dar se spune ca Theseus n-a luat localitatea Eleusis cînd s-a dus prima oara la Atena. 299 Iata un exemplu edificator : "Da-ndata a început navala de ape reci si înspumate peste corabiile troiene si vuietul s-a întetit". Chiar sfîrsitul tragic al unui erou . ci influenta ei a fost profunda si la Roma. se reflecta drumul pe care l-au parcurs influentele de civilizatie si cultura exercitate de greci asupra romanilor. 298 fara sens. El a avut prilejul sa ilustreze din belsug ideea centrala aratata mai sus si. una dintre cele mai interesante figuri de erou antic. pesimist. triumful eforturilor biruitoare. avînd în vedere cititorii carora se adreseaza. romanii si-au putut realiza creatiile materiale si culturale. se spun în aceasta privinta" (Plutarh. chiar împotriva hotarîrii zeilor. autorul expune legendele. Stilul este si în aceasta parte a cartii cît se poate de bine potrivit cu continutul. mitologia greaca n-a exercitat influente numai asupra culturii si literaturii grecesti. care poarta caracteristicile geniului lor propriu. "înspumate" n-au nimic extraordinar. în calatoria legendara a lui Enea. rînd pe rînd. orice contradictie cu privire la legende. Procedînd în acest fel. în acest fel. . Astfel de stiri. Civilizatia miceniana. mama lui Enea. în expunerea legendelor. si daca tinem seama ca ideea de baza. sub influenta acestei culturi. autorul a izbutit sa exprime plastic si poetic ideea.. în acelasi timp. sînt. irational. "reci". de la Troia pîna în Italia. asa cum este expus la autorul român. în expunere. dar. Un punct de vedere este acela al evitarii de a ramîne necunoscuta publicului cititor. Autorul a avut buna inspiratie de a însera în volum si legenda lui Enea si. prin Afro-dita. atentia este dusa si spre realitatile istorice. în lumina. caci.este nimbat de aureola biruintei. Iulus sau Ascaniu. si. iar realitatii haina fermecatoare a basmului. cu privire la cincisprezece eroi. Romanii au cucerit Grecia. asa cum se spunea chiar în antichitate. basileii ahei. ar fi de-a dreptul descurajator. Dar mai exista si punctul de vedere istoric al însemnatatii pe care o acordau romanii legaturilor înrudirii lor cu zeii. Cuvintele "navala". caruia se adreseaza cartea. Cuvintele sînt parca luate din lumea basmului : expresive. pe lînga încîntarea. în acest fel. din care au facut parte Cezar si August.In al doilea rînd. de la Perseu la Enea. cap. dar mai ales în note.. "a începe". plina de înteles moral. Autorul a procedat deci foarte potrivit cînd a vorbit si despre Enea. pe care o simte cititorul. "ape". X).de pilda Heracle . al carui fiu. cultura greaca i-a cucerit pe romani. amintind si de întemeierea Romei. autorul a eliminat. ci mai în urma. bine alese.

mai demult. plastica prin pregnanta si culoarea termenilor si epitetelor. dialogul. Ideea calauzitoare în expunere a fost aceea care a stat la baza plasmuirii acestor legende. ritmul confera o vioiciune si pregnanta poetica de primul ordin.Fraza este adesea mijlocie. 5. plin de durere. Autorul a ales cele mai interesante figuri de eroi. venise la Atena fiul regelui Minos de la Creta . putem afirma ca : 1. . Ideile sînt exprimate în proza ritmata. mai departe. autorul continua : "si regele. Iara barbatii.ca sa ia parte la concursuri". luptînd cu dîrzenie si curaj neistovit. desi se întîlneste destul de des. în felul acesta naratia este însotita de explicatia rationala a plasmuirilor fanteziei. 4. Asa cum în "Legendele zeilor" s-a dat o deosebita atentie figurii lui Prometeu. Asadar. prin explicatii stiintifice. si anume ca. patos. sprintena prin muzicalitatea ritmului frazei. dramatism. îndeosebi. punîndu-i în fata modele de lupta dîrza. Este unul din meritele de seama ale acestei lucrari. i-a povestit ca. Dramatizarea actiunii. dar o mitologie scrisa într-o forma literara vie. Cronologia este în conformitate cu ipotezele cele mai plauzibile. daca nu cea mai izbutita. 6. forta. s-ar putea spune. Prin toate aceste calitati. ritmul este întrebuintat de autor numai acolo unde se cer accentuate dramatic anumite situatii. propozitia si fraza de doua propozitii si. Nu trebuie uitat însa ca ceea ce da un deosebit farmec expunerii este proza ritmata. pornind de la realitati certe. catau spre ele si taceau". 2. nu transforma totusi textul într-o însiruire de versuri. Dar. care. în fond. Din cele expuse. "Legendele eroilor" contribuie la îmbogatirea cunostintelor si la educatia tinerei generatii. Notele vin sa lamureasca. se vede limpede ca autorul "Legendelor Olimpu-lui" n-a precupetit nici un efort spre a da o dezlegare cît mai judicioasa problemelor pe care le ridica alcatuirea acestei mitologii. altceva decît o mitologie. multe din ciudateniile miturilor. Ca si "Legendele zeilor". vocabularul. cartea de fata este una dintre cele mai izbutite scrise la noi în acest gen. Rezumînd cele aratate cu privire la cea de-a doua parte a lucrarii. si predomina. create de antici. dialogul. spre a le expune viata legendara. 300 7. Zicem "mitologie". oamenii pot triumfa asupra tuturor obstacolelor si chiar asupra vointei zeilor. 3. ceea ce confera expunerii relief. în care. largirea si îmbogatirea originala a fabulatiei. cu mîhnire. tot asa în "Legendele eroilor" s-a aruncat o lumina deosebita asupra lui Heracle. se formuleaza nazuinte spre mai bine si spre mai frumos. fiindca "Legendele Olimpului" nu constituie. De pilda : "Femeile plîngeau în hohot lînga palatul lui Egeu.

ajutat de ciclopi. iesind din rîndul fetelor regelui Licomede.e.Lupta lui Tezeu cu sîngerosul minotaur. (Vas elin pictat. pag.e.n. 35 .).e. 81 .n. al II-lea î.e.n.) Biblio61 .Euricleea. . sec. (Pictura pe o cupa antica. pictat în stilul marelui artist Po-lignote. al V-lea î.) 117 129 167 Belerofon lasîndu-si înaripatul sau cal. zeul Hefaistos. înfatiisîndu-l pe Asclepio alaturi de fiica sa Higeea. (Tava de argint teca nationala din Paris. pag.) 257 . docent NICOLAE I. pag. Grup statuar antic. spalîndu-l pe picioare. înte care se ascunsese.opera a lui Glicon din Atena.e. BARBU LEGENDE LA ILUSTRAŢII pag.) 213 (jos) . Iason si Heracle. Pag. al II-lea î.n.) . statua reprezentînd idealul de forta al celor vechi. (Basorelief pe asa-numitul "sarcofag al lui Ahile". sa soarba apa de la izvorul Hipocrene. Argonautii pregatiti de plecare.Heracle (numit Farnese) . facîndu-si aripi pentru zbor. Dr.Heracle doboara leul din Nemeea. 213 (sus) .Prof. de la mijlocul sec. Pegas. faureste armele lui Ahile. dupa popasul în insula Lemnos.Mesterul Dedal ajutat de fiul sau Icar. luînd armele aduse de Ulise si strigînd ca este gata sa ia parte la razboiul troian.n. (Basorelief din sec. (Basorelief din sec. al H-lea î. De-o parte si de alta se vad zeitele Hera si Atena. pag pag. (Basorelief din sec. marturiseste cine este. în rîndul de sus se vad zeita Atena.Ahile.este înfatisat dupa împlinirea celor 12 munci. al IIlea î. (Vas cu figuri rosii din Orvieto. îl recunoaste pe Ulise dupa o cicatrice din tinerete.) pag.) 99 .în fieraria sa din Olimp.

Pag. Dup. (Basorelief antic 302 pag. '' unele pareri.împarat roman aducînd jertfe zeului olimpian Apolo.277 . pag. împaratul ar fi însusi Traian. .

...... 190 întoarcerea aheilor în Elada..... 113 Asclepio. 143 întemeierea Tebei... 264 Studiu de Prof.........CUPRINS EROII t Perseu......... 92 Castor si Polux . Dr.................... 284 .......... 24 Tezeu................. BARBV ......... 5 Heracle..... ..... . 123 Meleagru.. 103 Belerofon..... 243 Aventuroasa calatorie a lui Enea........................ 162 Razboiul troian. 133 Orfeu si Euridice...... 232 Pataniile lui Ulise Y..................... docent NICOLAE I....... 68 Dedal si Icar C............... 152 Expeditia argonautilor............