ALEXANDRU MITRU LEGENDELE OLIMPULUI Volumul 2 EROII Editura Ion Creanga 1983 PERSEU

IN CINTECELE VECHI se povesteste ca ar fi vietuit odinioara, în preavestitul oras Argos 2, un rege care se numea Acrisiu. si regele avea o fiica de-o frumusete uimitoare. Copila se chema Da-nae. Poetii o slaveau în versuri si regii îi trimiteau daruri. Numarul petitorilor era atît de mare, încît palatul lui Acrisiu nu dovedea sa-i mai cuprinda. si regii, care mai de care erau mai falnici, mai puternici. De ar fi fost unul ales, se suparau, desigur, ceilalti. S-ar fi iscat poate razboaie. De-aceea regele Acrisiu statea mereu în cumpana si-i amîna pe fiecare cu vorbele-i mestesugite, sa treaca timpul, sa se mai gîndeasca. Mai avea regele si-o suparare. Se faceau grîne prea putine, desi pamîntul era bun. Ploua prea rar, si rîul3 ce strabatea întreg tinutul seca mereu în timpul verii. Poporul nu avea bucate. Era nevoie de-un flacau sa tina frînele puternic. Supusii deseori cîrteau, pentru ca-n casa lui Acrisiu erau bucate din belsug, iar pruncii lor piereau de foame. si regele era batrîn. N-avea pe nimeni ajutor. Copila lui era prea slaba, si-apoi urma sa se marite, sa plece din tinutul Argos. Ii trebuia deci regelui brat de barbat pe lînga casa. Vroia sa aiba un fecior. S-a dus atunci regele-Acrisiu la un oracol . A daruit acolo aur, a facut jertfe si libatii, si a cerut zeilor sfat : - Cum as putea, preamariti zei, sa dobîndesc înca un prunc, dar nu o fata - fata am ! - ci un baiat, un fecior vrednic, care sa-mi fie de-ajutor si la greutati si la necaz ? Oracolul i-a dat raspunsul : - Tu nu vei capata, Acrisiu, nici un flacau ; esti prea batrîn ; dar fiica ta, mîndra Danae, va fin putina vreme mama... Odrasla ei va fi baiat. O ! Cum s-a bucurat Acrisiu. A socotit ca fiica sa va face nunta în curînd, îsi va gasi un mire bun si o sa aiba un copil. .- Va fi baiat ? îmi pare bine... Atunci... atunci, nu mai am grija. Nepotul meu o sa m-ajute si îmi va tine loc de fiu... însa oracolul acela a mai grait : - Va fi ce ti-ai dorit : fecior. Atîta ca acest urmas te va rapune într-o zi... Tu vei pieri de mîna lui... Deci, nu te bucura zadarnic.
. i!

'.- Ma va ucide el pe mine, bunicul lui ? a strigat regele Acri-siu. si cum ?... si cînd ?... Graiti, voi, zei nepieritori, cum sa împiedic crima asta ?... - Nu poti s-o-mpiedici, au spus zeii. Tu vei muri, într-un amurg, de mîna fiului Danaei !... Zeus se-ndragosteste de Danae S-a-nspaimîntat regele-Acrisiu si s-a întors în tara sa, cu ciu-da-n suflet pe copila ce îi eranainte. draga. si ca sa-mpiedice ursita, a dat porunca sa se faca o închisoare sub pamînt. Aici a dus-o pe Danae. A-nchis-o bine sub zavoare si-a-ncredintat-o unei sclave. (O sclava ce-i fusese doica.) - Aici va sta ascunsa fata, pîna la moartea mea tîrzie, a rostit regele Acrisiu. Sa nu o poata vedea nimeni, cît voi trai. Ca-i prea frumoasa si prea blînda, si s-ar putea s-o îndrageasca vreun print, sau poate chiar vreun zeu... si sa mi-o ceara de sotie. Sau, mai rau, sa-mi rapeasca fata, fara macar sa-ihii ceara voie. Fara de sot, ea n-o sa poata sa aiba nici copii. si, neavînd fecior Danae, nu sînt primejdii pentru mine... Atît ca-nspaimîntatul rege uitase ca-n Olimp sta Zeus cel cu puteri nemarginite. Zeus putea sa vada fata si-n închisorile de piatra. si aducîndu-i Hermes vestea sa fata regelui din Argos a fost închisa sub zavoare, Zeus a si catat spre ea. I-a cercetat înfatisarea. Iara Danae era alba, cu pielea calda, de matase, cu ochii verzi ca valul marii si parul rosu ca vapaia. într-un cuvînt era frumoasa... si Zeus s-a aprins pe data. - Danae, fata lui Acrisiu, va fi sotia mea chiar astazi !... a grait Zeus catre Hermes. - Dar cum vei izbuti, o, Zeus ? a-ntrebat Hermes cu mirare. Danae este zavorita în temnita de sub pamînt, batuta-n placi grele, de bronz, si, nu stiu, zau, cum vei patrunde... - N-ai teama, fiule !... a zîmbit Zeus. Nunta ce vreau s-o sa-vîrsese va fi altfel decît socoti. Tu du-te-acum... întoarce-ti fata si cata de pastreaza taina ! si Zeus s-a schimbat, vicleanul, nu-n taur, flacara sau cuc 5, ci într-o ploaie aurie, care-a cazut peste orasul lui Acrisiu. Iar ploaia asta aurie a strabatut, dupa vointa marelui Zeus, printre pietre si printre placile de bronz ; si a ajuns în încaperea unde sta sub zavor Danae. A-nvaluit-o pe copila ca-ntr-o fierbinte-mbratisare 6. Acrisiu descopera crima Danae a devenit astfel sotia lui Zeus, olimpianul. Lunile-au început sa treaca, si chiar la timpul cuvenit copila regelui Acrisiu a dobîndit un fiu balai, frumos ca soarele din slava si fara seaman de voinic, caruia ea i-a zis Perseu. Nu stia, biata, cum s-ascunda aceasta crima a lui Zeus. Pruncul, ca toti copiii lumii, rîdea, plîngea si se juca. Dar, într-o zi, tatal Danaei trecu pe lînga locul unde era închisa fata lui. si dinlauntru s-auzea glas de copil si rîs zburdalnic. Repede, tatal smuci usa, care fusese zavorita. Trase pe doica la o parte... (desi sarmana încercase s-arunce-un val peste copil) - si ce vazu ? Danae, fata ce fusese închisa sa n-o vada nimeni, tinea la sînul ei un prunc.

- Doica sa fie spînzurata ! a zis Acrisiu spre ostasii care stateau la usi de paza. Iar tu, netrebnica Danae, ma vei urma pe loc în templu. si ai sa-mi juri cine e tatal acestui prunc nelegiuit... Dusa de plete pîna-n templul lui Zeus, care se ridica în mijlocul cetatii, Danae-a trebuit sa spuna ca regele din cer i-e sotul si tatal pruncului Perseu. - Minti, ticaloasa fara seaman, a grait regele Acrisiu. si tare-as vrea sa te ucid cu mîna mea, aici, în templul marelui Zeus, olimpianul, pe care tu-l napastuiesti. De ti-ar fi sot, cum spui, nebuno, el ti-ar veni într-ajutor. Dar uite-l... Uite-l !... Sta pe soclu si te priveste neclintit... - Raspunde, Zeus, îti sînt soata ?... Nu ai patruns la mine tu, sub chipul unei ploi de aur, în acea zi de neuitat, si-apoi te-ai preschimbat în zeu, spunîndu-mi singur cine esti ?... Raspunde, Zeus !... zicea fata, si pletele si le smulgea si se batea în piept cu pumnii. însa maretul olimpian privea tot neclintit la fata. Privea cu ochii lui de piatra. Nu îndraznea sa scoat-o vorba, pentru ca se temea de Hera. Ea si aflase de-ntîmplare, statea în cer, pe-un nor albastru, si asculta ce se vorbea. ...si vazînd regele Acrisiu ca Zeus sta tot nemiscat, a chemat iute niste mesteri. A poruncit sa i se faca o lada mare, aurita, ua fel de cufar zavorit. în acest cufar a-nchis fata si pe micutul ei Perseu. Le-a dat merinde : niste fructe si-o amfora plina cu apa. si-a zvîrlit cufarul în valuri fara s-asculte cum striga biata Danae hohotind : - O, tata, rege, fie-ti mila... Nevinovata sînt, îti jur !... De nu vrei sa te-nduri de mine, fii bun macar cu acest prunc venit pe lume fara voie... Nepotul tau e, tata drag...

Dar valurile au luat lada si au purtat-o, îndelung, deasupra verzilor genuni unde salasluia Poseidon 7. Zeus privea din cer cu grija, dar nu putea sa îi ajute, pentru ca Hera-i sta alaturi si-1 priveghea banuitoare.
Pescarul Dictis afla pe mare lada

si-a tot plutit în voie lada, pe valurile înspumate, trîntita-n gropnite de ape, lovita uneori de stînci, pîna cînd dusa de furtuni a nimerit între Ciclade 8. Iar înlauntrul ei sedeau, flamânzi si însetati, Danae si pruncusorul ei, Perseu. Erau si uzi pîna la piele, si tremurau, patrunsi de frig. Nu mai aveau nici o nadejde si asteptau sa se cufunde sicriul plutitor, în care îsi traiau ultimele clipe. S-a întîmplat însa ca-n ziua cînd a ajuns între Ciclade lada zvîr-lita de Acrisiu, sa iasa un pescar pe mare. Acel pescar se numea Dictis. Pescarul si-a întins navodul. Dar, cînd sa traga de frînghii, simte c-atîrna ceva greu. In navod se gasea o lada. Trage la tarm aceasta lada si o desface c-un topor. si dinlauntru i s-arata o biata mama si-un copil.

Cînd o zareste pe Danae, pescarul Dictis sta-nlemnit. El nu vazuse înca-n viata ochi mai senini, mai blînzi, mai verzi. Nici trup mai mladios, mai zvelt. Nici par sa aibasa culoare de flacara cu vîlvatai. si nici nu auzise înca un glas atît de mîngîios. Fara sa stea deloc pe gînduri, fara s-o-ntrebe cine e, pescarul îi asterne fetei un pat de ierburi verzi si moi si îi aduce peste proaspat, fiert în caldare de arama, si fructe dulci : curmale, rodii si-n-tr-un pocal îi toarna vin. Pruncului sau i-aduce lapte, de la o capra ce pastea pe lînga casa lui, pe coasta. Pe coasta insulei Serifos, unde traia pescarul Dictis. Inzdravenita, dupa hrana si bautura mai ales, Danae-i povesteste totul. si el, adînc înduiosat, o roaga, plin de bunatate, sa fie oaspetele sau. - Eu sînt pescar, i-a grait Dictis. Sînt om sarac, însa cinstit. In casa mea poti fi stapîna. Te rog sa fii sotia mea. si dup-atîtea suferinte ma voi sili sa-ti fauresc o viata cît mai fericita... Ea a primit. Pescarul Dictis era un om placut si bun. Iar anii s-au pornit sa curga prea repede pentru ei doi, ce vie-tuiau în fericire. Perseu crestea si el, grabit, si se facuse-un flacaiandru istet, voinic si priceput la pescuit si vînatoare. Numai ca-n insula aceea, unde-si avea pescarul casa, domnea pe-atuncea Poiidecte, un rege lacom si hain. Desi era frate cu Dictis, regele-acesta îl ura si-l izgonise din palate. si se temea ne spus de el, sa nu-i rîvneasca cumva tronul. Cu-atît mai mult cu cît poporul era satul de Poiidecte, care îl asuprea grozav. Iar raul rege Poiidecte, trecînd prin insula cu carul, vazu-ntr-o seara pe Danae.
Regele insulei Serifos urzeste-un plan

"O astfel de sotie are Dictis, pescar sarac si amarît, ce-si tine zilele cu truda ?... Nu merita asa ceva" !... si-a zis în barba Poiidecte. "Asta-i femeie pentr-un rege, nu pentr-un nevoias ca el..." Aflînd apoi ca bunul Dictis era din zori la pescuit, regele a intrat în casa. - Frumoasa mea, i-a rostit el, ungîndu-si glasul cu dulceata, este pacat sa te palesti într-o casuta amarîta, îngrijind de un biet pescar... Eu sînt un rege plin de fala. si am palate - cred ca stii ! - si bogatii nemasurate. Te fac regina, daca vrei, stapîna pesteaceste locuri... si orice voie ti-o-mplinesc, daca primesti sa-mi fii nevasta... - Nu vreau !... Nu tin sa fiu regina !... a spus Danae regelui. Sotul meu e blajin si harnic. îl îndrageste pe Perseu. Nu pot sa-i fiu necredincioasa... Te rog, ne lasa si te du... S-a mîniat rau Poiidecte. si-a vrut s-o prinda pe Danae si sa o traga cu de-a sila pîna la carul sau regal. Noroc c-atunci venea calare, pe malul marii, si Perseu 9. Auzind

Asa e. ... Danae va plati cu viata. Regele a rînjit în barba 18318y2413s de bucurie si speranta ca fiul frumoasei Danae o sa se piarda-n lupta asta.. .Da. si-a mai rostit.. pîna vii tu... cele mai mari.. care-au ucis sute de oameni. si totusi voi porni la lupta.Flacaule.. pîna-n Tartar. are o fire muritoare. Zeus m-a trimis din Olimp sa-ti dau în mîna arma asta.Tu m-ai adus pe lume. I-asa ? Ori nu-i asa ? Raspunde ! .Danae va ramîne-aicea. în încheiere : ... sînt. în semn ca totul se va face asa precum i-a poruncit. Puterea ta-i nemarginita.tipetele mamei. Aici si-a ars pe altar jertfa si l-a rugat pe tatal sau : .De este astfel.. însa n-a vrut s-o îndîrjeasca mai rau pe frumoasa Danae. s-o rapui ?. însa a treia. De nu-ti pastrezi fagaduiala.. pentru ca vreau sa scap pe oameni de miseliile Meduzei. a eliberat-o pe Danae din mîinile ce-o pîngareau. dupa tata. A mai lasat sa treac-anume cîteva saptamîni sau luni... cea mai mica si cea mai rea. stiu ca de fapt îmi doresti moartea. a grait zeul.. îndata a vuit din slava un zgomot lung peste pamînturi si peste ape. Regele insulei Serifos ar fi putut sa porunceasca slugilor sale de credinta sa-i ia îndata viata tînarului ce-i sta-mpotriva. si a trimis dupa Perseu. i-a grait el. Zeus este stapînul lumii. ostatica. purtînd o sabie întoarsa. zicînd ca are sa-i vorbeasca. Doua surori. Polidecte. de nu-mi aduci capul Meduzei.. si-n lume bîntuie trei fiinte îngrozitoare si hapsîne.. si lînga tînarul Perseu s-a ivit însusi zeul Her-mes.. ar trebui sa fii viteaz. Sfatul zeului Hermes . precum spui. . si cînd ma-ntorc vom mai vedea.. zisa Meduza. s-a repezit într-ajutor. precum stii. voi pleca.. Sînt cele trei surori gorgone.. si-mbrîncindu-l pe Poiidecte..Frate Perseu.. Sa-ti mai destainui si o taina. Nu vrei sa pleci tu. rege ! Tatal meu este însusi maretul Zeus ! . tata.. caci frate mi-esti tu. nemuritoare. cu lama bine ascutita. Perseu s-a înclinat spre rege. si a plecat întîi spre templu. Am auzit ca povestesti celor se vor sa te asculte ca tatal tau ar fi chiar Zeus. Iti cer acum sa ma ajuti în lupta grea ce vreau s-o-ncep. Flacaul a luat arma-n mîna si-a ascultat ce-i spunea Hermes...

ca sa-l întinda celeilalte. Ochiul ardea ca un taciune. de otel . rosii. trebuia sa stea ferit. !. omul acela împietreste... ca-ntr-o oglinda. într-o clipa. Cauta în drum pe trei batrîne... ca nici o sabie sau lance nu le-ar putea patrunde carnea. sa nu te uiti în ochii lor. de aur. I'cu care-i omorau pe oameni.. facut din aur. fara primejdie. într-o seara. Dar. si Hermes i-a întins un scut stralucitor. Perseu l-a azvîrlit în groapa.si '«.. Avînd aceasta arma-n mîna. cunlesnire. ce poarta numele de graie u. pîna aproape lînga ele. cîte trei zile fiecare. Daca privesc pe cineva cu ochii lor sclipind de furie. de o albeata uimitoare.. Doar sabia ce ti-o-mprumut. cînd îi zareau pe malul marii . si a pîndit cînd o batrîna îsi scotea ochiul din orbita. mereu spre asfintit.. de forma unei suliti lungi. Fii priceput si fii viteaz. Pe trupuri sînt acoperite cu solzi albastri. si-a mers. zeita-ntunecata.. are puterea de-a taia si splzi. fara teama] a plecat pe calea lunga. în care-s încîlciti multi serpi.. si prin arsite. fara grija. catre tarmul unde aflase ca traiau cele trei graie ale marii. gheare taioase. aripi de aur. Ele stiu drumul cel mai scurt pîna la locul unde stau necrutatoarele gorgone.'surori cu cele trei gorgone. Asa-s de tari solzii aceia. pe care-l fo-r loseau cu schimbul.Cînd ai s-ajungi lînga gorgone si vei dori sa pornesti lupta. si eu te vom calauzi12. si s-a ascuns iar în tufis. a ajuns în locul unde se aflau cele trei graie ale marii . Atunci s-a repezit ca uliul si le-a smuls ochiul. trei vrajitoare ale marii. si pe cap le-atîrna plete de arama. si care l-a rapus pe Argus. rotunzi... A luat si scutul lat. A mers prin tari destule. însa în cea de-a treia noapte. si peste ape-nvolburate..Gorgonele-nspaimîntatoare au brate lungi. sfîsie pe-orice muritor ce se abate pe la ele.. sora ta cereasca. lucrata de 10 zeul Hefaistos. Perseu'. Perseu s-a furisat prin bezna. Toate batrinele acestea aveau însa un singur ochi. si peste munti cu creste sure. Atena iata ce-ti trimite. Astfel vei fi ferit de moarte !. si oase. Dar tu sa nu te temi. a mai spus Hermes lui Perseu. spre tara unde salasluiesc zeul Tanatos 10 si Nix. Atena.. Sub frunte au ochi mari. de otel. de-arama . Perseu rapune Meduza { ' A stat de veghe cam trei zile. în vremea cît stateau de --straja pe acel drum catre gosgone. Perseu i-a multumit lui Hermes. si prin zapezi. de ele.. si ca sa poti sa te apropii.. '. pleaca pe cale. stia -:ca babele aveau si-un dinte fermecat. . ce tine-n bratele ei noaptea. Atena. punînd deasupra lui pamînt. Dintii lor. Sa câti în scut. si doar prin scut sa le privesti. din ghearele-nfricosatoare. trimis de sora sa. si. Alaturi si-a sapat o groapa.' Perseu s-a pitulat într-un tufis. ca de porc mistret.

avea un har.Pluto. vazînd sub bolta cea senina pe fiul ager al lui Zeus. si-l cerceteaza cu privirea. cele trei graie. largindu-se. se zice c-a nascut atuncea. Insa zburînd. Pe-o stînca dreapta ca un pat. o casa-ntreaga. nevazutul. catre tinutul unde stau preafioroasele gorgone. la niste nimfe. Gorgonele nemuritoare. serpii din pletele de-arama se miscau amortiti de somn. a nechezat. si. li vede pe flacau cum zboara spre-o insula din piatra alba. în acel sacputea sa-ncapa. Perseu aude toate astea. s-au trezit din somn. » Vazînd ca nu mai au ce face.poate învatat de Her-mes . doar o nuca (atuncea sacul se strîngea) si tot la fel. Perseu le-a spus atunci ca este fiul lui Zeus si-al Danaei. gata aproape sa-l orbeasca. caci tare-i mai placea sa stie si sa vegheze-n lume totul. cu cele trei surori hapsîne ! Perseu îsi pune la picioare sandalele înaripate si se înalta în vazduh. numit Pegas de-olimpieni. Acuma da. Cu-ntelep-ciune se apropie. devenind astfel nevazut. pe Stix. Gorgonele tocmai dormeau. Cu ele nu putea sa lupte fiul Danaei si-al lui Zeus. capul Meduzei cel hidos. de arama. Prinde de pletele de-arama capul si îl arunca-n sac. Tot nimfele pastrau lalele doua sandale-naripate si-un sac de piele fermecat. si glasurile lor de-arama au tipat înfricosator. pe asternuturi de matase. cele trei graie au jurat sa îl ajute pe flacau. si le-a cerut sa jure toate.. si .. Da graielor înapoi ochiul si se porneste catre nimfe. dintr-o izbitura. Meduza. Un cal cu aripi la picioare. Ba chiar l-au învatat sa mearga.. de zgomot. ce se afla-n mijlocul marii. luceau cu scînteieri pe stînca. voinicul si-a-ndesat pe frunte casca albastra a lui Hades. Cu sabia lui ascutita. cu gemete de spaima. putea cuprinde. sacul de piele fermecat. Iar cu piciorul îi împinge trupul în apa..graieste-atîta de frumos. Por-neste-n zbor. si îl îndruma mai departe cum sa gaseasca pe gorgone. gorgonele stateau întinse. umblînd oarbe pe tarmurile-ntinsei mari... în sine. Chiar soarele se minuneaza. Calul s-a înaltat ca gîndul si a pierit în înaltimi14. si-a nechezat atît de tare. c-a rasunat pîna la cer. ca nimfele îi împrumuta sandalele înaripate. rostogol. Numai asa le da iar ochiul. ca o furtuna. în primul rînd. casca lui Hades. Ajunge la palatul lor. dupa nevoie. ascul-tînd-o pe Atena. A luat în . Acel ce fai-o punea pe cap se facea-ndata nevazut. ghearele rosii. Iar solzii-albastri de otel. Unde-i ochiul ?. si-aripile lor lungi. faurita de trei ciclopi. pe rîul din Infern. putea sa lupte. care pastrau într-un palat casca zeului Hades . strigau. Perseu s-avînta ca naluca lînga gorgonele ce dorm. ci oglindindu-le în scut. ce fusese una din soatele zeului marii. de aur. Altminteri vor ramîne oarbe..Cine-i tîlharul ?. un cal. reteaza.. ca îl vor ajuta sajunga la cele trei surori gorgone. 11 Casca aceasta. "Unde se duce ?" se întreba marele Helios. privindu-le nu drept în fata. vazînd-o pe Meduza-n valuri. din gîtul retezat..

si cu sandalele-i vrajite s-a ridicat iute spre cer. din sacul sau ar fi curs sînge. desi eram nevinovat. încît Perseu. sa soarba si putina apa si sa-si urmeze apoi zborul... au cercetat mai peste tot. Tu m-ai lovit însa cu ura. si. si rîuri cristaline.. cursi din sacul unde era capul Meduzei.despre care cei vechi ziceau c-aduce-ntotdeauna lacrimi. si cu-noscînd acest oracol. în mare. înaltîndu-se si ele. cîteva picaturi. s-a pomenit în piept cu pietre si palmuit fara crutare cu vorbe grele. si fiindca nu vreau sa lovesc pe fiul marelui Iapet. coborîndu-se flacaul în acea tara desfatata.. în revarsarea purpurie a razelor din asfintit se vedea-n vale o gradina plina de roade si de flori... ca te ucid.. M-am luptat numai pentru oameni. de ocara. cu gînd sa ceara de mîncare.Esti un titan batrîn si prost. Din ele s-a facut margeanul . si Libia s-a pustiit15. au nimerit peste pamlntul cel ars de soare-al Libiei. în cale. . si-n-flamînzit de drum si lupte. Zeus. Ce cauti ?. ca sa-i ia merele de aur. .. si. cu fructele numai de aur. în vremea asta. a glasuit fiul lui Zeus.. au ucis mii de animale. dar nu puteau zari nimic... fiul titanului Iapet si frate bun cu Prometeu u.. deasupra unei tari de vis. pîna la urma. Acum Perseu plutea deasupra acestei tari mari si bogate.. tot zburînd. Vream sa ma lupt si cu alti monstri. Netrebnic fiu al celui care mi-a pus povara asta-n spate. Iar serpii-aceia veninosi s-au înmultit peste masura.. si am rapus-o pe Meduza. va sa vie fiul vrajmasului sau.. în Mauritania. batînd cu-aripile de aur vazduhul straveziu si rece. Plutea deasupra Africii. . stapînea regele Atlas. am sa-ti platesc insulta altfel. s-a hotarît sa se coboare si sa manînce niste fructe. striga titanul. auzeau vuietul prin aer. Alti picuri rosii. Gorgonele. Numai ca regelui Atlas îi prezisese un oracol ca. dar eu nu-i seaman în nimica. n-a putut sa se stapîneasca. spre lasatul-serii.. Nu-ti doream merele de aur. într-o seara...si. zbura nestingherit spre zari mai azunii si mai senine. si-n ea sclipea un mar urias. Aici. si munti. Picurii s-au schimbat în serpi.. si cel mult un caus de apa. . Tatal meu te-a napastuit . si l-a lovit cu-atîta ura. Se povesteste ca. La titanul Atlas Trecuse peste mari si tari.Ce vrei ?. Atlas s-a mîniat nespus. Vrei poate merele de aur ? Pleaca de-aici. fiul lui Zeus a ajuns. pline de furie..mîna sacul unde vî-rîse capul plin de serpi. 12 Insa Perseu. îti ceream doar o-mbucatura.

. A tot zburat întreaga noapte peste pamîntul Africii. Dintr-una într-alta. s-a adapat la un izvor si s-a-naltat din nou în slava.13 si-a scos. suparate.. în lungi siroaie arzatoare. Perseu s-a hotarît sa plece din tara regelui Atlas. din sacul fermecat. si-n acest fel sa le razbune pe-acele nimfe nereide. pe zidurile sure ale orasului regal. si sus. sa-si mai pastreze-nfatisarea de titan. întunecoase si-ncîlcite. Zeita si-a vestit barbatul. si nu ma ratacesc pe cale. O groaza fara de pereche se oglindea în ochii sai. Trupul ei. S-a sprijinit pe talpa stinga si pe genunchiul drept. cum e cearta. regele tarii si regina. A luat din pomi cîteva fructe. si-a spus el. era urcata pe o stînca. se luase într-o zi la cearta cu niste nimfe nereide. Iar el . înstelate. si el a poruncit sa plece catre regatul lui Cefeu. jumatate gol. ce-aveau culoarea viorelei. Soarta i-a fost pecetluita. Umerii s-au schimbai In creste. purtînd înca pe umeri cerul. pîna la noapte sînt acasa. Ce se-ntîmplase ? Sotia regelui Cefeu.a împietrit Inu-maidecît. pe chipul alb.. Iara pe mal gemeau parintii.. care era tot o copila a zeului marin Nereu. Cu deznadejde s-a-ncordat. cu stelele-i nenumarate. Sa pustiasca-ntreaga tara. capul oribil al Meduzei. ca prin minfune.si. pe care îi tinea în graj14 duri de marmura. Oasele lui s-au facut stînci. cel mai teribil dintre monstri. cum povesteau aezii în cîntecele de demult. gingasa. Nimfele marii. s-a pomenit ca se gaseste sub cerul Etiopiei18.. Casiopeea se laudase ca fata ei e mai frumoasa si ochii-i mai strapungatori decît ai nimfelor din mare. Deasupra Etiopiei . s-au plîns zeitei Amfitrita. Trupul i-a fost pietrificat17. "S-a facut ziua." Dar nu si-a ispravit tot gîndul si a zarit pe malul marii ceva cam neobisnuit.cum a catat spre cap . S-a tacut muntele Atlas. si lacrimi i se prelingeau. în arbori desi. Spatele lui s-a-ncovoiat sub apasarea dureroasa a boltii grele. statea multimea-ncremenita. Barba si perii de pe cap s-au preschimbat. L-a pus în fata lui Atlas. Casiopeea. cunaripatele-i sandale. Zadarnic !. De zbor mai cu temei acum. întristat de întîmplare. . în zori. legat în lanturi. paduri întregi. se zbuciuma. în fundul marii. si multi plLigeau înduiosati. fermecator. O fata tînara.. sotia zeului Poseidon.

glasuiau multi. Au smuls-o si-au purtat-o-n brate pîna la malurile marii. sedea cu prietenele sale.. a dat porunca unor sclavi sa o aduca pe copila. si.. pe ziduri.Ba ai s-o dai. Vazînd nenorocirea asta. prin oracol. si nici un vas nu mai sosea în porturile lui Cefeu. rege Cefeu... ascultînd sfatul. Esti înca tînar. si regele. de ti-i manînca pe toti monstrul ?. pe ziduri. a raspuns Zeus.. nu Andromeda. l-au sfatuit sa o jertfeasca pe copila. si blestemele au sa cada asupra ta. nu le putem noi cumpani. rege. dar Zeus nu s-ar fi-nvoit..S-o dau pe fata ?. care e dusa la altar. sa înroseasca piedestalul cu sîngele-i nevinovat... unde fecioara.. a cerut Zeus. Dar alti supusi de unde-ti iei.. se gramadise sus. .. . Casiopeea-i vinovata. Sfetnicii însa si ostirea îi îmbrînceau pe acei oameni. Casiopeea ar fi vrut sa se jertfeasca bucuroasa în locul fetei sale dragi. De ce au osîndit-o zeii pe 15 ea.. Nici un pescar nu mai putea sa iasa-n largul apelor. A chemat sfetnicii de taina si le-a marturisit deschis poruncile date de Zeus.Poruncile. au grait sfetnicii cu graba..Monstrul s-a ridicat din valuri si-a pustiit tot tarmul marii. .Sa n-o lasam !. acestui monstru. Ci. Asta îmi e peste putinta ! a spus Cefeu. Oare tu vrei sa-ti pierzi puterea ? O alta fata poti s-o capeti. Perseu cunoaste pe fiica lui Cefeu încovoiat de-asemenea durere. pasari... brodind o haina pentru rege. aflînd poporul de soarta ce se pregatea copilei regelui Cefeu. regele a plecat îndata la un oracol al lui Zeus si l-a-ntrebat ce-i de facut. Altminteri monstrul o sa-nghita toti oamenii de prin orase. . . Iar ei. Sa moara ea. copila ta cea multa iubita. Sclavii s-au repezit îndata în încaperea luminoasa. Nu mai sta pe gînduri.Zeul Poseidon îti trimite osînda asta meritata. Sa dai pe dulcea-ti Andromeda. .. în ziua cînd ajungi acasa. si regina ti-e înca-ndeajuns de draga.Nu.. Au smuls-o ca pe-o mielusica... vite. puterea-ti se stinge ca o flacara.. îi goneau înapoi. s-o manînce. raspundeau ei. Sacrific-o pe Andromeda. fara de supusi. daca vrei sa-l îmblînzesti.. A rnîncat oameni. Deci nu mai sta si socoti. nu poate fi decît o cale.. Andromeda. . cu glasul stins. Pe-Andromeda ?.. pe care Zeus se-ndura sa ni le trimita. nu pe Casiopeea ?.. speriati. Noi avem numai datoria sa le-mplinim cît mai curînd. regele s-a întors acasa.. In acest timp..

si. din ceruri. desigur siar fi ascuns fruntea sfioasa în palmele-i micute. Ochii i s-au umplut de lacrimi : un suvoi proaspat si amar. nevroind sa para astfel ca-i vinovata cu ceva. ca valurile înspumate au început sa fiarba-n clocot si sa vuiasca din adînc. . spre stînca.. si dintre ele a tîsnit un monstru fara de pereche.Sclavii-au legat-o pe fecioara pe-o stînca ce iesea din apa. Tot eu mai sînt si-nvingato-rul Meduzei cea cu serpi în plete. pentru ca hotarîrea lor este nedreapta si hapsîna. Monstrul lui Poseidon este rapus Frumoasa Andromeda plînge. calatoresc doar prin vazduh. A. Plîngînd... El a pornit. si-au asteptat sa vina monstrul. Ba îi promit cai vor mai da si tot avutul lor ca zestre. Tatal nenorocit si mama. pentru ce te-au înlantuit ? întîi. Sa se iveasca dintre valuri si s-o înhate pe copila. sa mi-o dati mie de sotie. iata. Umbra lui luneca pe apa. Lasîndu-se domol pe stînca a întrebat-o cu glas lin 19 : . 16 Perseu atuncea le rosteste : . Va rog numai un singur lucru : dac-o salvez pe Andromeda.. N-a apucat s-asculte totul. fiul lui Zeus. Dar. si se sfia sa-i si vorbeasca. Atuncea. lanturi ce zornaiau cumplit. alearga lînga fata si-i dau ultima-mbratisare. a deschis gura si-a grait.. reci. avînd sandalenaripate. El a zarit-o pe fecioara. calcînd vointa zeilor.. tînarul erou se-nalta repede-n vazduh. spune-mi cine esti. sub biciuirea disperarii. ne razbuna cu mult mai bine ca Poseidon. Sînt gata sa ma lupt cu monstrul. Perseu. tu.Eu sînt Perseu. Monstrul se-agita-nnebunit. Mai ales mama e zdrobita !. zburînd... frumoasa Andromeda nu îndraznea nici sa priveasca de-a dreptu-n fata un barbat. pe bratele mai albe ca marmura alba de Paros. ziceau ele. Parintii îi fagaduiesc mîna copilei lor iubite. dac-ar fi avut atuncea mîinile libere. jelesc si gem îndurerati. s-au vazut nimfe nereide sco-tîndu-si pletele de aur din valurile înspumate si chicotind de multumire. I-a povestit flacaului tot ce dorise el sa afle. acoperind cu trupul sau o mare-n-tindere de ape. I-au pus. Atît i-era îngaduit. Zeus. însa tocmai atunci. care deloc nu meriti sa porti aceste lanturi grele.. si îl implora sa se lupte. dupa cum ati vazut singuri.. Dar ei nu pot sa o ajute.. îsi uita drumul catre stînca. prin aer. s-a aratat. .. Cum au legat-o pe-Andromeda.O.. Vrea sa-l ucida pe flacau. saltînd. fii buna. lanturi mîn-cate de rugina..în sfîrsit.

De-aceea Zeus si-a lasat din mîini ucigatorul fulger. Era. Sîngele-acesta se îmbiba în încaltarile de piele pe care le poarta Perseu. fierbinte. în monstru.. In pragul lor s-a aratat crudul Fineu.. si-si aminteste o prevestire facuta de zeul Uranus. Dar o zareste pe-Andromeda. cu lanturile sfarîmate. Stapînul zeilor priveste cu încruntare pe pamînt. si-acum venise sa si-o ia. data cu groaznicii giganti. de cîte ori îi vine bine.. Perseu urma sa se însoare. în trupul monstrului urias. iertând de moarte pe erou. monstrul se salta-n aer. zeul casatoriei. Andromeda. iara cu dreapta îsi înfige sabia lui cea ascutita. Oamenii toti se bucura.. Ecoul lor s-aude-n ceruri. care gemeau de bunatati. în timp ce regele Cefeu si soata lui. Fineu ceruse mainainte pe fata de sotie. ca dragostea ce îi lega pe tineri sa fie trainica. pîna-n palatele lui Zeus. ca vulturul lui Zeus. strînsa în brate de Perseu. Iar strigatele de izbînda umplu de asta data tarmul.. In urma lui foiau ostenii multi. ca sa ajunga la Perseu.arzînd esente aromate . de trei sau patru ori. . Ranit. si iar s-afunda-n apa marii si se roteste ca un lup cînd este încoltit de cîini. Monstrul împroasc-acuma apa. rîdeau mai tare si vocile seamestecau voioase. Casiopeea. urma sa se iveasca-n lume cel mai mare dintre eroi.luceau pe margini. . Perseu pluteste-n jurul lui si-i ocoleste muscatura. si-n primul rînd sa povesteasca. Aripile de la sandale se moaie. pregateau nunta fiicei lor cu îndraznetui salvator 20. El piere-n apele adînci. si oaspetii se gramadeau la mese. multi ca frunza si ca iarba. în schimb îi tot da lovituri. Ospatul nuntii începuse. Casa era împodobita cu flori. Cu mîna stinga se apuca de vîrful stîncii colturoase. într-o vestita batalie. si Himeneu. 2 17 Lupta cu Fineu Eros. Peste vreun ceas sau doua cînd mesenii. si sunete de lire si de flaute se auzeau pîna departe. care privisera-n tacere uluitoarea batalie. desigur. urmat de nimfele speriate. sabia sa cea arcuita. îmbalsamate. se napusteste din vazduh si vîra. purtînd numele de Heracle. Iara din spita lui Perseu si-a Andromedei. cum nimicise pe Meduza. pîna în prasele. Ba pune mîna chiar pe-un fulger ca sa-l azvîrle în eroul care-i nesocotea porunca. pe îndelete. înveseliti de vin. luptînd. si-un sînge negru si vîscos curge din botul sau oribil. în trepiede. soata lui. Andromedei. Nu apucase el sa termine ce-avea de spus.. sare pe-o stînca al carei vîrf iese din apa.si viata monstrului se curma. îsi aprinsesera si-si înteteau tortele lor stralucitoare. în cap. si-acest Heracle trebuia sa-l apere pe însusi Zeus. Dar cu aripile-i usoare. dupa aceasta prevestire. în culori vii.Perseu. si usile palatului s-au zguduit. nu mai au putere sa îl înalte pe erou. cu-o fata ce-o scapa de moarte. toti l-au rugat pe tînar sa le spuna marile întîmplari ce le traise.. zeul iubirii. în spate si în coaste. Usile la palat erau deschise. Dar el. frate cu regele cetatii si unchi miresei. Flacari ..

nici Zeus. pierdut. dati-va-ndata la o parte. mai la o parte. cu ce drept vii tu s-o mai ceri ? Fineu nu scoate nici o vorba.. Dar tot mai multi vrajmasi de-afara vin împotriva lui Perseu. Chiar cîntaretul. si degetele i se-agata de coardele melodioase. . Fiul lui Zeus vede totul. nu vor putea sa-ti scape viata !. voi. n-ai vrut s-o aperi. Perseu se simte istovit. .. si cade jos ranit 18 gemînd. Ascundeti ochii. Ochii-i sînt cufundati în sînge. altul cu lancea prinsa-n mîna. caci este singur. se apleaca. si lancea se opreste-n jilt. si le azvîrle catre ostenii care-l înconjoara. Lupta se-ncinge îndârjita. oprindu-l. striga Perseu.N-am vrut sa ma slujesc de el. Le-atinge trupurile reci. Eu sînt aici sa pedepsesc tradarea. Fineu e-n frunte. Au arme. Lupta din greu. ce dau un vaier trist. si îsi ridica sulita spre mire.. Toti cîti privesc capul Meduzei ramîn pe lespezi. împietriti. prin izbînda. Tradarea care mi-a rapit mireasa de multa vreme harazita mie. misele. nici ca ruda. Perseu apuca iute lancea din lemnul gaurit de ea si o întoarce spre Fineu. în schimb. blestemînd. cu ochii încruntati. de pe mese. spre el.. cîntarea !. si-atunci. . Arunca lancea spre Perseu. caci fiecare a ramas statua dreapta. nu lovi. este lovit de-un fier în tîmpla. ha. Pierdut-a fost ea pentru tine. pline cu vin.Iata-ma-s ! striga el cu ura.Ha. Numai ca rîsul îi îngheata. sub pamînt. care-mi sînteti prieteni.. Sta sprijinit de o coloana. Scoate din sac capul Meduzei si îl îndreapta spre osteni. rînjeste un ostean. Mireasa nu ti-a luat-o el. Fineu. cu gura strîmba de turbare. care ai cîntat la nunta vicleanului Perseu. nici ca logodnic. la nunta fetei lui Cefeu. de cînd era înlantuita. Cauta-ti pe altii sa se teama de-un cap ce nu are suflare. spune Cefeu. si testele trosnesc zdrobite. îsi prinde sacul ce-l avea pe-o lavita. ce nu mai fac nici o miscare . si nici sandalele lui Hermes. al carui trup cade însîngerat pe-o masa.Mergi în Infern ! zice-un ostean. si-acum.. sa sara cu armele lor la eroul ce-i este mire Andromedei. si fierul aprig se înfige într-un ostean. si rîd ostenii lui Fineu. ca jertfa monstrului din ape.. Va feriti !. Fineu îi cheama iar la lupta. ce sunase din lira lui atît de dulce. dar ma siliti. tatal tau. Tu n-ai sarit. c-o singura miscare. cînd altul a scapat-o si-a dobîndit-o. si în sirag se-ndreapt-acum.. Perseu însfaca cupe grele de bronz si aur. Ostenii sînt prea multi. Apuca si trepiede fumegînde.. . Tu.. De frica-acum lasul Fineu cade-n genunchi si îl implora pe vajnicul erou Perseu : . la rîndu-i. însa flacaul se fereste.Stai... sfîrseste-ti acolo. neclintita : unul cu sabia în sus.. Face si-un semn catre osteni...

. unde erau poftiti toti regii si toti vitejii din Elada... si-a lasat tronul si-a fugit într-un oras numit La-risa. In locul lui... Acolo sta-n haine schimbate. cu totii : Perseu.Tu ai învins.. Credeau ca-i duc o bucurie regelui cel batrîn : Acrisiu. tot îsi azvîrle-o uitatura spre capul ce-l tinea Perseu. sacul fermecat si-naripatele sandale ... nici dorinta de a domni-n acest tinut. De-acolo nu-ndraznea sa iasa. A venit rîndul lui Perseu... dupa cum cîntau aezii. Stapînul insulei Serifos. ca si pe mama ta. a ajuns rege. în insula Serifos. a fost. Minti. locuitorii insulei l-au si vestit ca mama sa se ascunsese de mult timp în templul închinat lui Zeus. te rog. » Insa cum au ajuns acolo. Au urmat alergari si curse cu caii înhamati la care. fiindca. Danae si-Andromeda. a spus Perseu lui Polidecte. iara pamîntul l-a-nghitit. Auzind vestile acestea. Dupa aceea.. Dar el. ..si s-au urcat. Pe loc.-n Larisa. cum se spune. noul rege din Argos. Perseu a plecat spre Serifos. i-a daruit capul Meduzei. chircita. temînduse. izbind în crestet pe un batrîn ce sta-n multime si . ascuns si nestiut de nimeni. Perseu era înscris si el. s-a facut stana. Au aruncat unii si altii. Nu mat am ura. si se preface într-o stana strîmba. si. coiful sau vrajit. fara voia lui. (De-aceea doar am pornit lupta !) Am sa-ti dau totul. batut în pietre nestemate. Perseu i-a-napoiat lui Hermes sabia lui cea rasucita . niste jocuri. dupa aceea. avînd alaturi pe iubita lui Andromeda. de-oracolul care-l vestise ca moartea lui o sa se traga din mîna fiului Danaei. acesta ce e ?. Zadarnic îsi fereste ochii . ti-am adus capul Meduzei. ce doresti. preacrudul Polidecte a împietrit. Venea apoi întrecerea cea mai de seama în Larisa. întrecerea la zvîrlit discul. Tocmai erau puse la cale aci. Perseu. sa stea acolo ocrotita. Danae.. si tot Atenei. pesemne. s-a dus ca vîntul pîna-n nori. Perseu s-a dus drept la palat. pîna s-a naruit palatul.. din vazduhuri. si. ca dobînda. a tipat regele cu ura.. si am sa te ucid pe tine. Dictis. Perseu. invitat. a cazut jos. si-Atenei.. scutul ei de aur.Daca eu mint.. odioasa. ca un trasnet. voise iarasi s-o rapeasca. Minti. -. veacuri întregi stana de piatra a stat acolo nemiscata. nimfelor. pe care si l-a pus zeita pe platosa ce-i ferea pieptul. si-i vremea sa ne socotim.. întoarcerea în Argos Dupa aceasta biruinta. hainul rege 2 19 Polidecte. si au pornit voiosi spre Argos. Nu cred o iota din tot ce spui. Perseu a cîstigat mereu. de-asemeni. a glasuit fiul lui Zeus si-a ridicat capul Meduzei. avînd înca în ochii tulburi invidia ce îl rodea. El a luat discul.Ei. si ea fusese nevoita sa-si caute adapost în templu. Au început s-arunce suliti. Lasa-mi atîta. viata. cînd l-a aruncat în slava. ca sotie. pe tronul lui înalt de aur.. pe o corabie.. . pe Andromeda si averea. ascunde capul acesta fioros. lui Hades. l-a-nvîrtit si. si a-nceput întîi concursul.

cu fantezia lor bogata. Aici s-a asezat cu soata. unde se vede ca Zeus luase diferite înfatisari de animale. pe ascuns. Degeaba. tot ca si Cora-Per-sefona. . grecii. întemeietorul tarii.. dupa legende. Orasul Argos s-a facut vestit prin eroii care au vietuit pe tarîmul sau. dupa legenda. dupa unii învatati. Note 1. batrînul mort era Acrisiu. 20 Astfel a luat în stapînire Perseu regatul din Tirint. Orasul Argos se afla în Poloponez. nimfe sau muritoare. La drept vorbind. tinutul Argos 21 !. tot spre cinstea lui Perseu. Cel dintîi fiu al Andro-medei. stramosul neamului de persi. în oda a XVI-a din cartea a III-a a poetului latin Horatiu. si ploaia cade asupra ei. 4. alteori chiar întreg Peloponezul. Casiopeea. care uda Argolida si era socotit. 6 Într-un desen pe un vas antic.. Perseu n-a vrut sa se întoarca pe tronul regelui Acrisiu.regele din Tirint .cata mut la concurenti. ca sa poata cuceri zeite. Degeaba-si aruncase-Acrisiu fiica si pe nepot în valuri !. s-au preschimbat în constelatii si Andromeda lui cea draga. L-a cunoscut însusi Perseu. Simonide. si în versurile altor poeti de mai tîrziu. amarît ca-si ucisese fara de voia lui bunicul.. Zeus a hotarît sa-l urce pe bolta cerului albastru si l-a facut o constelatie. Se cunosc amanuntele. dupa altele la acela al lui Apolo. a fost Perses. 2. si chiar romanii (asa cum se vede din versurile lui Vergiliu). ce se afla la marele muzeu de arta din Leningrad. Prin Argos. Numele sau se tîlcuia prin cîmpie.. si-au vietuit în armonie. Povestea trista a fiicei regelui Acrisiu.sa-si schimbe tronul între ei. Acrisiu s-a dus la oracolul lui Zeus. în pamînt.. Dupa unele legende. samînta îngropata în timpul iernii. S-a înteles cu un alt rege . Iara cînd a murit Perseu 22. 5.. Orasul se afla în tinutul Argolidei. Copila regelui Acrisiu simbolizeaza. în limba vechilor localnici. pe malurile sale par a fi fost cele dintîi asezari. pasari sau elemente ale naturii.si. întelegeau uneori tot tinutul argolic. Iar ea priveste catre slava. Cum trec zilele friguroase si se . Cînd s-a uitat la el mai bine. fugise din tara lui. 3. ca si copilaria eroului Perseu ne sînt cîntate în elegia poetului liric elin din Ceos. si. nu le-a fost deloc greu sa-i atribuie lui Inahos calitatea de parinte al argienilor. din cuprinsul primului volum. Pe aceeasi tema a pictat si Rembrandt un tablou. Danae sta pe un pat de aur. Este vorba de rîul zeu Inahos. încît grecilor. însa. ca si parintii ei : Cefeu si soata lui. în fata golfului cu acelasi nume.

Elinii socoteau ca Etiopia era la marginea de miazazi o pamîntului. ca sa-l ajute. alteori însotit de mama lui. Senegal si Oceanul Atlantic. si astepti parca din clipâ-n clipa sa sara de pe soclu si sa s-avînte în vazduh. caruia viteazul Harap-Alb îi reteaza capul batut cu pietre scumpe si ai carui »chi aveau puterea sa ucida pe oameni. în locul Meduzei se afla cerbul. Intre ele se afla si Seri-fos. Atlas este si el numit de obicei în legende titan. într-o vietopa din templul de la Selinonte . de asemeni. O gasim si în legenda biblica despre Moise. Graie înseamna în limba greaca tot batrîne. Holdele rodesc atunci bogate. 7. 12. Tot astfel. Variante ale legendei despre Perseu se afla în folclorul si mitologia multor popoare. sculptor si bijutier. Figura lui e luminata de bucuria biruintei. în folclorul nostru. 16. Mali. este frecventa si în mitologia altor popoare din Asia si Europa. totul se umple de lumina si ploi de aur cad din cer. ca de pilda în "Harap-Alb". în mare. punîndu-si-o pe cap. Aceasta scena mitologica l-a inspirat. Mauritania. calul nascut în ceasul mortii din grumazul acestei hidoase fiinte. trupul sau lua înfatisarea unui munte. de pilda.o fost înfatisata artistic clipa în care Perseu a rapus pe Meduza. probabil în clipa cînd. . 14. pe care. Statuia este atît de bine întruchipata de Cellini. 22 19. aceasta tema. 9. încît Perseu crezi ca respira. 10. 13. sau de bunicul sau. despre care vom mai vorbi. între Maroc. era fiul întunecatei Nix. Acesta a faurit. pamîntul ce se întinde în Africa septentrionala. si care se afla acum în galeriile de arta din Cracovia. 11. fata lui Acrisiu a capatat si ea un prunc. bineînteles sub alta forma. imediat. sculptat în marmura de Paros de un artist din scoala elina antica a lui Scopos. si în cea romana despre Romulus si Remus. în numeroase basme. devin nevazuti ca si Perseu din legenda elina. pe care-l va zvîrli apoi. cit si într-un altul. adica tara maurilor. Cu piciorul îi calca trupul. Este reprezentata aici victoria lui Perseu. 15. Intllnirea celor doi tineri este dintata admirabil în "Metamorfozele" poetului latin Ovidiu. si pe artistul italian din secolul al XVl-lea. Perseu în plinatatea voiniciei tineresti ne este înfatisat atît într-un bust celebru aflat în muzeul comunal din Roma. 17. turnînd în bronz. în metopa se vede si Pegasul. zeul înaripat al mortii. 18. zeita noptii. îl vedem pe Atlas sustinind povara cerului. Aici însa. care a nimicit Meduza si tine în mîna stinga capul ei retezat. apartinînd muzeului din Neapole. iar prin pustiuri foiau serpii. într-o statua cioplita de un artist necunoscut din secolul I al erei noastre. palarie sau tichie fermecata. care a devenit apoi legendarul erou Perseu.apropie primavara. Tanatos. sau de mama vitrega. 21 8. a copilului aruncat pe ape. în cîteva variante. din Africa. pentru ca se aliase cu Cro-nos în lupta împotriva noilor zei olimpieni. uneori singur. Cicladele sînt un roi de insule în Marea Egee. episodul cu graiele si gorgo-nele se gaseste. insula unde se povesteste c-ar fi ajuns pîna la urma Danae. Atena este alaturi. cina vom ajunge cu povestirea la eroul Belerofon. Tema aceasta.sud-vestul Sicttiei . fâcînd sa încolteasca samînta aflata în pamînt. pictor. muntele Atlas. Basmele românesti au preluat. Benvenuto Cellini. în marea Loggia dei Lanzi. In tnuDte basme românesti eroii dobîndesc cîte o caciula. dealtfel. dupa legenda. Algeria. cîteodata copilul fiind aruncat de tatal sau. Asa îsi explicau poetic vechii elini faptul ca în Libia de odinioara erau prea putini oameni si animale. El era pedepsit de Zeus sa poarte pentru vesnicie bolta cerului în spinare. o capodopera de arta ce se gaseste la Florenta.

prin mladierea taliei. în marele razboi troian. A facut semn cu mina. prin gingasia ei. si a zarit-o pe Alcmena. iubito. luîndu-si înfatisarea barbatului Alcmenei. ce se gaseste în muzeul de arta din Cracovia. De asemeni Corneille a scris o tragedie intitulata "Andromeda". Astfel. Atîta ca Alcmena. din dragoste pentru cei oropsiti. se vad in Grecia si astazi. Pentru ca ea. cautau sa întunece adevarul ca eroii luptau pentru binele oamenilor. Pe seama lui Perseu. Ideea unei soarte hotarite dinainte de o putere supranaturala a fost Tlascocita de aceia care vroiau sa-i faca pe cei asupriti sa creada ca trebuie sa se supuna asa-zisului destin. pe numeAmfitrion. ia adunat pe zei în palatul de aur. aratînd ca batrînul rege din Argos nu putuse scapa de soarta orînduita de zei. grele. din blocuri mari. si-a asteptat o vreme cînd barbatul Alcmenei tocmai pornea la lupta. Alcmena. în Paris. Prin frumusetea fetei. Salvarea Andromedei o vedem întrun vestit relief la Roma. mult asemanatoare celei a Afroditei cu podoabe de aur. 21. Din plete-le-i bogate si pleoapele-adumbrite se desprindeau o vraja. unde erau atîtea femei încîntatoare. Ruinele orasului Micena. se foloseau de legende ca aceea despre Perseu si Acrisiu. Legenda aceasta palpitanta a fost înfatisata în numeroase opere antice. Sotul sau era rege. iar Pierre Puget a daltuit-o în marmura ce se gaseste astazi la Luvru. Prin astfel de amanunte. HERACLE 1 SE MAI SPUNEA-N LEGENDE ca Zeus cel puternic. regele Agamemnon. 22. Pe urma au zugravit-o Rubens. îi pastra sotului o dragoste fierbinte. si-a-ndreptat deci privirea catre pamîntul larg. Iar el a-mbratisat-o pe soata credincioasa a lui Amfitrion. Dusmanul l-am învins la portile cetatii. Noel Coypel si alti artisti.. S-a preschimbat la chip. întarind în schimb ideea unui imaginar destin si a unor zei atotputernici. care sa-i fie sprijin la vreme de nevoie '. s-a bucurat Alcmena. era casatorita. Pietro di Cosimo. în povestirile noastre. dupa cum se va vedea mai tîrziu. precum cîntau poetii. plecîndu-se-na-inte-i si desprinzîndu-i coiful. Alcmena întrecea toate femeile. hotarîse odata sa aiba un fecior cu totul deosebit.20. Ca sa-si atinga acest scop. în muzeul Capitoliului. a glasuit el vesel. De aici a pornit capetenia aheilor. povesteau ca el ar fi zidit faimosul oras Micena. din Argolida. plin de mîndrie. carora muritorii de rînd trebuiau sa li se supuna. fara sovaire.Bine-ai venit. . elinii puneau si alte ispravi. sa se împace cu suferintele. facîndu-se ca este chiar el Amfitrion si ca se-napoiase mai repede din lupta. rostind în acest fel : . si scutul. un erou fara seaman. . în orice împrejurare. a coborît în Teba. si locuia la Teba 2. de piatra. Zeii si muritorii îi laudau frumusetea. o gratie sublima. cu ajutorul ciclopilor. Zeus. Zeus vesteste sosirea pe lume a fiului sau Cînd s-a-mplinit sorocul si-Alcmena a fost gata ca sa devina mama. Zeus însa n-a vrut sa tina seama de dragostea femeii. stapîne. în tainicele-adîncuri ale inimii sale. Cum l-a vazut ca pleaca. si pavaza.M-am reîntors. într-o pictura din Herculanum si într-un fragment de pictura decorativa. purtatorul de fulger.. A patruns în palat. fara sa mai amintim versurile cîntate în veac de atîtia si atîtia poeti. si-n urma-i s-a ivit o oaste numeroasa. în sunete de tobe.

ce se numea Stenelos '.. asa cum ma îndeamna cugetul meu divin. toti. Trasnetul greu. S-a-ntors dupa aceea.arsa de gelozie. 25 Alcmena devine mama .De vrei sa ai crezare. Facuse juramîntul ce nu-l putea calca. Acesta va domni ca rege-n Argolida. vazînd ca sotul sau alunecase-n cursa. nu e feciorul tau si-al reginei Alcmena. s-a clatinat Olimpul sub furia lui cumplita. pacalitul esti tu !. fara zabava. O ! Cum a mai rîs Hera. nu l-ar fi zguduit mai mult ca stirea asta. în Olimp. îi vor fi supusi. a dat raspunsul Zeus. Iar soata lui Stenelos urma sa fie mama peste vreo doua luni. din spita lui Perseu 3.. zeite.24 . ca de-un stapîn. Iar celelalte rude. ha. fara de zabava. cu graba. Chiar astazi se va naste.Atîta vrei ? Ei bine.Tu ai jurat ca fiul care s-o naste astazi din neamul lui Perseu va fi rege-n Micena. a azvîrlit manunchiul de fulgere în lume.. .. Dar Hera a urmat : . . S-a mîniat stapînul. Zeus. Flacaul prevestit a si venit pe lume. ce-l poarta în pumn maretul Zeus. îti jur cu bucurie.. Vor trebui s-asculte de el. Feciorul lui Stenelos urma sa fie rege.Ce-ai spus ? a racnit el. s-a avîntat pe-un nor. . si. ca-ntr-adevar copilul ce se va naste azi. întunecatul Stix. E fiul lui Stenelos din tara Argolidei. iar ceilalti sclavii sai. spre cetatea Micena.. Asa hotarasc eu. dar n-a schimbat nimica.Cum ? Hera !. Hera .. Zeus .. daca-mi ceri numai asta.. ce stapînesc Olimpul. Auzind vorba asta. cel mai mare erou.. tot printr-o vraja. Un erou fara seaman.Am spus ce-ai jurat tu. pe care-ai amagit-o. Nu e cum credeai.. a silit-o pe-Alcmena sa nasca mai tîrziu..care aflase de noua-nselaciune a sotului sau. zei. a savîrsit o vraja si a facut ca soata sta-pînului Micenei sa nasca mai curînd....O. . Euristeu.. i-a dat raspunsul Hera. Se cheama Euristeu. din spita lui Perseu.. ha. Insa nu e odrasla pe care-o asteptai în palatul din Teba. si fiul sau un sclav. Afla dar. si a rostit lui Zeus : ... Iacata-l în Micena. facînd prapad si moarte. jura-ne chiar acuma pe rîul din Infern. si astfel va ramîne. Hera. sa-l fi lovit în frunte. ha. îndraznesti ? a tunat iarasi Zeus. Aici luase domnia alt fiu al lui Perseu. a spus cu îndîrjire : . va fi rege-n Micena. o stapîne. poate cu-o zi sau doua. E fiul lui Stenelos. Ha. plutind spre tara Argos. în cetatea Micena... ca el s-a si nascut. Ma jur pe rîul Stix ca hotarîrea luata va fi de neclintit !.Cel care s-a nascut si o sa fie rege se cheama.. Nu. si voi. In schimb. ascultati-ma bine ce am sa va destainui.

stia cît era Hera de neînduratoare. Sotul tau o sa cada rapus în batalie. prea istetul zeu Hermes. care tocmai dormea.. azvîrle-l pe Alcide !. Hermes n-a asteptat sa-i spuna-a doua oara. si ia din cîmp copilul. strîngîndu-si fiul la piept. . vei suferi amarnic.. s-a auzit un glas : . Faptul era-mplinit.fiul lui Amfitrion. Cum s-a nascut Alcide. Hera. vrajmasa. Alcmena. Atîta ca prin voia parintelui sau.Te du. cum stim : Calea lactee sau Calea laptelui 6. si. L-a aruncat. si ea. si se chema Alcide 5. Copiii-ti vor pieri.De n-ai s-asculti. Erau doi feciori gemeni. Zeus. nastea în chinuri grele si-Alcmena doi feciori. In cîntece. de la sîn. si i l-a pus la sîn. Asa. L-a luat cu el în graba. mai multe rîulete de lapte-ar fi tîsnit. Numai ca din vazduhuri mai priveghea si Zeus. Punîndu-si la picioare cele mai repezi aripi. Iara fiul Alcmenei trebuia sa traiasca si sa-l ajute-n lupte. din slava. varsînd lacrimi amare. a rostit Zeus. si tu o sa te-afunzi în Tartarul lui Hades. fiu-i înaripat. Ificle .. licoarea parfumata. Cînd s-a trezit zeita l-a smuls.Azvîrle-l pe Alcide.. . olimpianul. Aceste rîulete s-au risipit în cer si s-au schimbat în stele scînteietoare. Du-l pe un cîmp pustiu siacolo paraseste-l !. 26 Lupta cu serpii zeitei Hera Asa fiul lui Zeus scapa nevatamat din cel dintîi pericol.. numite de elini. deznadajduita. noul nascut supsese laptele nemuririi. cînd l-a smuls pe Alcide. Alcmena. mititelul. scapata de sub vraja. ca si prin istetimea fratelui vitreg. poruncile divine. si celalalt. ca el sa suga laptele nemuririi chiar de la sînul ei.Iar la putina vreme. a coborît în locul unde se-afla copilul. si Hermes îl întoarse la mama sa. fiindca ai mîniat-o pe Hera din Olimp. De vrei sa scapi de toate... fie doar pentru-o clipa. ca sa-l asezi la pieptul sotiei mele. s-a dus pe o cîmpie si. S-a întors în Olimp. a început sa suga. El auzise glasul. Alcmena. Alcide. poetii ne povestesc ca Hera.. a poruncit sa vina pristavul de credinta. Hermes. albe.. flamînd precum era. Tot n-ai sa-l poti scapa.-nspaimîntata. Adu-mi-l In Olimp si fa tu cum vei face. Vocea o urmarea. repede. Unul avea ca tata pe Zeus. a luat copilu-n brate si a-ncercat sa fuga. S-a apropiat de Hera. cu pofta. . l-a parasit acolo. în palatul din Teba al lui Amfitrion. O vazuse pe-Alcmena ducîndu-si copilasul pe acel cîmp pustiu. cînd îsi dorea ceva si cînd era patrunsa cumplit de gelozie.. A vrut sa-l si ucida.

Astfel graia Alcmena. în timp ce el fugea cu lacrimi pe obraz. zeita zareste-ntr-o padure doi serpi. de-al lui Amfitrion. Nu serpi. unde pe-un scut de-arama dormeau cei doi copii : Alcide si Ificle. Ss joaca. molcute. odihnitor. Din ochii lor aprinsi tîsneau scîntei verzui si-n gusa prefirau un venin negricios. Le-a strîns ca într-un cleste. în fiecare seara îl îmbaiez cu grija. a chemat pe-un proroc Tiresias pe nume . care-i strîn27 geau puternic.. Cam pe la miezul noptii serpii-au ajuns la Teba.. si-ndata porunceste serpilor sa porneasca spre palatul din Teba." Tot cugetînd. c-un strigat de izbînda. I-adevarat c-a supt laptele nemuririi .si i-a cerut sa-i spuna viitorul ce-o sa-l aiba preadragul ei copil. Vazînd coltii oribili si limbile-ascutite. Parea ca trec în tihna !... balauri. a aratat Alcmenei si lui Amfitrion monstrii fara de viata... tipînd prin tot palatul. Pe negîndite însa. fiul drag al Alcmenei s-a desteptat din somn. încolaciti pe-o ciuta. si-a zarit. la fel ca pe Ificle. Ificle a sarit si el din asternut. acela ce l-am jelit atîta. pe-un scut larg. Dar mîinile acelea. Caci în Olimp sta Hera. si povestea adesea : . si limbile-otravite le jucau printre colti. plin de groaza.Feciorul meu. si nu-i pîndesc nici rele.. si el i-a strîns atîta. fiul lui Zeus s-a saltat în genunchi si a prins în mînute grumazurile reci si înfricosatoare ale celor doi serpi. pîna ce monstrii Herei au pornit sa-si desfaca inelele-albastrii.Nici nu-i venea sa creada ca-l are lînga ea. mai îndragit de Zeus decît feciorii mei. i-a dat raspunsul astfel : . pe celalalt copil. Amîndoi monstrii.. Amfitrion îl trimite pe Alcide sa învete mestesugul armelor Se zice ca Alcmena. E voinic. zvîrlindu-i la picioare ". erau parca din fier. Se apropiau întruna.. si-i leagan. si le întind blanite de iepure. ca nu-i mîncat de fiare. se tîrau pe pamînt. lacomi de sîngele cel tînar. nici inimi dusmanoase. (Poate-l trezise Zeus care vedea din slava tot ce se petrecea !) si o lucire vie a luminat palatul. si pruncul ce-nfrînsese diha-niile. acum i-acasa iar. au început sa strige de teama si uimire. Tiresias.. Cînd au venit parintii. Ea cerceta-n-cruntata palatele din Teba si socotea în sine : "Cum pot sa-l fac sa piara pe-acest fiu al Alcmenei ? El ar putea sa fie mai îndraznet ca Ares. dar sînt înca mijloace. Orbit de-asa lumina. si-i adorm în cîntece duioase. cei doi serpi mon-struosi. Vai. serpii au încercat cu mii de-ncolaciri sa scape de strînsoare si sa cuprinda trupul micutului baiat care îi sugruma. prorocul. o strîngeau de grumaz si-i strecurau otrava prin coltii veninosi. nu e multumire mai mare pentru-o mama decît sa-si vada pruncii ca-s cufundati în somnul cel lin. de arama. ajunsi chiar lînga scut. treziti de galagia facuta de Ificle. dupa aceasta prima victorie-a lui Alcide. a tipat cu putere si a luat-o la fuga. si-n încolaci-turi sendreptau catre scutul unde dormeau copiii. si-asa trecura-n tihna vreo sapte sau opt luni.

Era de-o vitejie nemaivazuta înca. în anii ce-au trecut. si mama s-a-nvoit. Alteori se juca alaturea de ei. Sa ne gatim de nunta. si-mi va fi de folos". ce pastra o otrava într-o cupa de aur. privegheati de Megara. Se hranea-n timpul zilei cu fructe si legume . seara. fiind regele Creon atît de multumit de biruinta asta. urcîndu-se cu cinste în palatul lui Zeus. si pe prietenii sai. în goana cea mai mare. si luase mii de sclavi . îsi spunea el în gînd. ar fi niste ciclopi. cu sabia si lancea. prin ierburile verii. El o sa împlineasca douasprezece munci. si-o jefuia de aur. ce se chema Megara. Apoi o sa se-nalte spre bolta înstelata. Numai c-o lovitura i-a rapus pe tuspatru. si-n inima zeitei se-aprinde o mînie atît de-ncrîncenata. scapa de orice grija. razboinicii din Teba 8. siarareori bea vin." Aflînd aceasta veste. Megara a avut trei prunci de la Alcide. Dar iata ca-ntr-o zi.ce napadise-n Teba. era nespus de vesel. încît.Marete rege Creon. Ma-nsotesc cu Megara. Alcmena cea frumoasa.. cu mintea ravasita. Amfitrion. vreau ca acest fecior sa-si învinga dusmanii ! a spus Amfitrion. Odata înfruntase el singur o ostire . Eroul îi iubea.. si. Apoi s-a prabusit cu fruntea în tarîna. acela ce-i tinea la el în ospetie pe-Amfi-trion. bunul Amfitrion a cugetat ca-i bine ca tînarul Alcide sa-nvete mestesugul cel aspru-al armelor..doar cu-o maciuca-n mîna. Alcmena. ca alti feciori de regi."Fiul tau o sa fie un erou neînvins la vîrsta barbatiei. încît nu tine seama de bietii copilasi fara de nici o vina. a glasuit Alcide. în scurta vreme. Mania. rîzînd si chiuind. fiul rivalei sale. ne-ai gazduit si prieten ne-ai fost întotdeauna. Atunci.. Vointa ta-i porunca. Mania. regele Tebei. Tînarul s-a-nvoit. fioroasa. l-a deprins sa conduca în goana cea mai mare carul de batalie si sa vîneze fiare. sa-si sporeasca puterea. stia ca de-i va fi urmas la tron Alcide. Megara. Sa-i rataceasca mintea eroului Alcide. .De trebuie sa lupte. "Iata ca si feciorul seamana tatalui. Cere unei zeite. de-asemeni. . Avea si el o fata. le cînta cîntece sau îi purta pe cal. Alcide a-nvatat. Alcide si Ificle. cu pumnii sau cu arcul. cînd se jucau cu totii. a zburat si-a-mprastiat veninul asupra lui Alcide. a faurit un plan. în lupta corp la corp. o sa distruga monstrii si o sa biruiasca razboinici renumiti. sa-nfrunte pe oricine.9 Geloasa Hera îl loveste din nou crunt pe fiul Alcmenei . si s-a silit Alcide cu-atîta vrednicie sa-si însuseasca arta cea grea a luptelor. Zeita nebuniei. si hohotele lor rasunau în vazduh. a socotit ca pruncii si soata sa. Hera îsi lasa ochii catre cetatea Teba. N-ar fi putut gasi un ginere mai bun decît mîndrul Alcide. L-a chemat deci la sine pe voinicul Alcide si l-a rugat sa-i fie ginere si urmas. si-a întrecut tatal. bietul Alcide. cu sufletul zdrobit. sa dea piept cu primejdii. Creon. I-a insuflat dorinta sa îsi rapuna fiii si tînara-i nevasta. s-alerge pe pamînt. îl vede pe Alcide. cu carne fripta . si izgonise oastea si pe regele ei. în anii ce-au urmat.

îngîndurat si trist. Gemea. si pe plete valuri trandafirii. si s-a-ndreptat spre Delfi. si înzestrat cu alte multe haruri. Nu-i placea sa îmbrace vesmintempodobite. sa-i împlinesti cu sîrg regelui Euristeu toate poruncile . la o raspântie.. Alcide. pristavul tatalui. . Ea a orînduit ca sa-ti lovesti copiii si sa fii nevoit sa ispasesti o crima care nu e a ta. Dar s-a ivit Atena.asa cum cerea Hera . zvîrlea zîmbete desuchiate oricui îl întîlnea. îmbratisîndu-si copiii. In mîna ea purta o cununa de laur. doua femei ciudate 10. Una era boita. zeita-ntelepciunii. voinice ? l-a-ntrebat cea dintâi. vazîndu-l pe Heracle. si drept. E prea înfumurata. chicotind. 28 La oracolul din Delfi Cînd s-a trezit sarmanul. caci e razbunatoare si toti se tem de ea. Ducea o viata simpla. se blestema 29 amarnic pentru grozava-i fapta. voinic si ager. Tot el i-a dat acuma numele de Heracle. si poate zeul Hermes. a întîlnit deodata. a glasuit Apolo prin gura Pitiei. Acuma paraseste Teba cu sapte porti. zicîndu-i : . Desi nu este drept. Tu nu ai nici o vina. si. Tînârul alege drumul virtutii Mergînd el zbuciumat. cu glorie deplina. Cealalta era demna. într-o haina ca neaua. semana cu Atena. podoabe. Puternicul Apolo o sa-ti aduca stire ce trebuie sa faci. 30 . caci Hera e sireata si poate sa-si loveasca si sotul uneori. ca sclav. toate primejdiile pe care Hera i le va pune-n cale.Iti cauti drumul. Erai prea fericit.sa-si ispaseasca fapta. si la oprit. pe drumurile vietii.. mergînd catre Micena. i-a dat raspuns flacaul. cum porunceste legea hotarîta de Zeus.douasprezece-s toate . I-o razbunare-a Herei.Nu te pripi. cu umerii plecati. pe Megara .Era acum Alcide un flacau minunat. cu ochii vinetii. Chiar Zeus însusi tace de-atîtea ori molcom. . sora sa din Olimp. Cu fruntea în pamînt. de optsprezece ani : frumos. a parasit Alcide Teba regelui Creon.Va trebui. Heracle a primit aceasta ispasire si a plecat în lume. avea bratari. gatita în vesminte de stofa tipatoare . stiind ca o sa-nvinga. în templul de la Delfi. caci n-o iubesc pe Hera.. desi esti fiu lui Zeus. Nimeni nu-i sta-mpotriva.primejduindu-ti viata. ceilalti zei din Olimp vor fi de partea Herei. Privirea sa senina te cerceta în fata. a vrut sa se azvîrle de pe o stînca nalta. Apolo l-a vestit pe feciorul Alcmenei ca este osîndit de zeii-olimpieni . slujind în chip de sclav regelui din Micena.. inele.Nu stiu care-i mai drept. marea sa preoteasa. . Te du pîna la Delfi si purifica-ti trupul. Doar eu am sa te-ajut. Avea o frunte dreapta .

poti dobîndi belsugul din munca altora. Desfrînarea.fara de sovaire..Pot sa-ti arat o cale lipsita de greutati. a glasuit Heracle. Insa acela care se daruieste lor devine un nevolnic.sînt multe. ori31 cîte piedici. S-a-ntors spre Desfrînare si ia rostit cu sila : .Mai bine daruieste-ti viata numai placerii. Eu însotesc vitejii ce lupta pentru oameni.. si cinste. a mai rostit mieroasa : . Heracle n-a urmat decît drumul cel aspru. facuta fara voie... Eu aduc fericirea.Stai. Dar cine esti. Heracle. sînt urgisit de Hera sa fiu sclav unui rege nevolnic. cu truda si primejdii. Din clipele acelea . Tu-mi poti fi de folos ? . Dar la capatul lui se afla biruinta. Doresc sa merg în viata fara de ocolis si sa slujesc dreptatea. Vei fi mai multumit. urzit acolo-n slavi.Atuncea ea. Pe drumul Desfrînarii. în bine pentru oameni. Aleg drumul Virtutii. Urmîndu-ma pe mine. nu pleca.Eu te astept. a spus din nou Virtutea. rusinoasa. Heracle. monstri si fiare. si dreptate. La vorbele acestea. urmeaza-ma ! L-a apucat de mîna si a vroit sa-l traga pe drumurile ei.Tu cine esti ? .cum au cîntat poetii . pe drumul gloriei. Am sa ma lupt cu Hera si. .e drept . Urmeaza-ma pe mine.Eu nu fug de greutati. am sa fiu fericit. . . si batrînetea lui e trista. nu ma poti amagi !. Urmîndu-ma pe mine.. alti regi.Cine sînt ? a spus ea c-un glas amagitor. cînd o voi înfrînge.. s-a smuls din mîna celei ce îl tîra pe calea placerilor usoare. . din Micena. si nu ai alta grija decît sa te desfeti. l-a-mbiat Desfrînarea. luptînd neînfricat si preschimbînd tot raul. regele Euristeu.. voinice. poti trîndavi în voie.si eu.. dupa dorinta Herei. lupte si primejdii cumplite i-au asternut în cale ne-crutatoarea Hera. e presarat cu lupte. Heracle a pus mîna pe greaua lui maciuca.. placeri . desi puternic. binele si pe oameni.. vei fi victorios. iar dupa moartea ta. Sosirea la Micena . auzind-o.. cu toate ca adesea multi îmi spun. Zeii m-au osîndit. Dar cealalta femeie le-a rasarit în cale si-a glasuit asa : . aratat de Virtute. dispretuit de toti. Haide. dar vreau sa ispasesc îngrozitoarea-mi crima.Virtutea. ti-o repet.. Eu nu ma tem de soarta si nu m-as fi supus . a glasuit Virtutea... numele lui Heracle va fi slavit pe veci.Josnica Desfrînare. dusmanii mii si mii. a glasuit Alcide. femeie ? . îi ajut sa zdrobeasca relele-n a lor cale si sa triumfe astfel binele pe pamînt.. grabita sa-l si cuprinda-n mreje.. ..Ţi-am spus-o. Drumul meu e mai greu..

Mîncase-n acea ziua o turma si-un pastor.. A tras înca o data. Avea niste ochi mari.. lasîndu-si bratele sa-i cada fara vlaga.. . . Nu i-a putut clinti macar un fir de par. fara de nici un murmur. striga iar Euristeu. sa ucida pe leul din Ne-meea. n-o sa scape nici el din lupta asta !. A ajuns la cetate... Iar el mergea întins spre tinutul Nemeei11.si a plecat Heracle spre regele Micenei. în tinutul Ne-meei zac munti de oseminte. în fumul jertfelor. stapîne.. Dati-i porunci la poarta. Vrea sa intre-n oras.Nu ! Nu ma tem de dînsul ! striga el ascutit. Eu sînt stapîn. si toti rîdeau cu pofta. Sageata a zburat si l-a lovit pe leu . acolo-au putrezit. Ragea-nfiorator. Heracle. Tocmai în acea vreme feciorul lui Stenelos aducea sacrificii pe un altar al Herei.Adevarat. Sa plece. dar n-a gasit pe leu. si a tintit mai bine. zeita cu bratele ca neaua ! Prin voia ta sînt rege în splendida Micena.. desigur. cel sprijinit de soata puternicului Zeus. . a mai spus Euristeu cu glasul ragusit. ... Fii linistit. si-un sfetnic.. si osîndit de tine.Sa intre ?. Heracle a sosit..E dincolo de ziduri. la Poarta leilor.. Ar fi fugit.. fiul monstrului Tifon si-al viperei Ehidna. si întruna dintre ele sa piara negresit. sfî-siat de coltii leului. la Poarta leilor. dar s-a izbit de el ca de un zid de piatra. stapîne. pîna ce cruda fiara s-a reîntors satula. si-a asteptat un timp.. Unde este ?. Euristeu glasuia : -f Iti multumesc.. 32 Poetii povestesc ca feciorul Alcmenei a aflat vagauna. Nu se poate. si iar s-a dus sageata vî-jîind prin vazduh.Sa plece de îndata !. fiind siguri c-o sa piara Heracle..... a ajuns la altar : . el sclav. . întinzînd bine arcul. .. de nu ar fi stiut ca-i e de sprijin Hera... într-un amurg de vara.Heracle ?. alergînd. Heracle a vazut-o saltînd printre coline. Fiara era uriasa. . rosii si plini de sînge..Nu.Slavite !. s-a lovit ca de-o stînca si a lunecat jos... si tremura fricosul. Cîti sau încumetat sa dea lupta cu leul. Coltii sai ascutiti erau ca niste sabii si straluceau în soare.. Supusii tai nevrednici datori sînt sa te-asculte. a tras prima sageata. . Cu mîinile întinse spre cerul rosietic.. N-o sa scape ! Nu ! îi ziceau sfetnicii. Puterea ti-e divina. El trebuie sa-mplineasca douasprezece munci. Rapunerea leului din Nemeea Heracle s-a mirat cum n-a patruns sageata în trupul leului.. Nu îsi sfîrsise vorba.. glasuiau sfetnicii. Heracle-i sclavul meu. a rostit Euristeu. Mare rege !. unde-ntr-o pestera si-avea culcusul leul. Ţi-o jura Euristeu !.

mai ca s-a rasturnat. cumva. Calcînd peste mormane de oase omenesti. Labele lui zgîriau peretii pesterii.Aicea esti ? Hai. Fiul marelui Zeus a smuls din munte o stânca si-a zavorit cu ea una din intrari. facuta fara voie. se pregatea sa sara catre voinicul nostru. voinicul s-a saltat spre gîtul leului. Asa i s-au parut eroului. Leul.Legendele Olimpului. ce rapusese atîtea mii de oameni. pîna l-a-nabusit. sa-l prinda. vedea ca i-a sosit acum si ei sfîrsitul. Heracle nu s-a-nspaimîntat. la Heracle. Heracle a cuprins leul strîns de grumaz. voi. a sarit la Heracle. Puterea lui Heracle era-nspaimîntatoare. sa nimiceasca fiara care facea prapad. n 33 dea lupta. Chiar Tifon i-o vrajise. într-un salt. rapus. cu gîndul sa-l despoaie de blana lui roscata. A mai tras o sageata . Dornic sa-si ispaseasca fapta cea-ngrozitoare. dar pielea lui vrajita l-a aparat si-acuma. varsînd atîta sînge în tinutul Nemeei. leul s-a repezit. Ce-a fost nu stie nimeni. a patruns înauntru. poate chiar doua. Apucîndu-l de ceafa. De-ar fi izbit o casa. Pielea acestui leu. cu botul larg cascat. Atîta ca voinicul nu lupta pentru zei. ca sauzea în cer. . Numai ca de-asta data leul s-a-nfricosat. fugind spre pestera. Vazînd eroul nostru ca leul se repede. fiu al monstrului Tifon 12 si-al viperei Ehidna. Coltii albi straluceau. Din jiltul sau de aur. Apoi. fara de arme. Preaputernicul Zeus îsi lasa astfel fiul sa-nfrunte moartea singur. Fara sa stea pe gînduri. a cazut la pamînt13. dar s-a-n-tîmplat la fel. a ridicat maciuca si l-a lovit în crestet. stapînul zeilor privea aceasta lupta. Heracle a intrat tot mai adînc în bezna acestei pesteri mari. atît de tare. sa 3 . Nici ultima sageata nu l-a ranit pe leu. L-a strîns atît de tare. s-a întors pe labe. neîndraznind sa-i vina-n vreun fel în ajutor viteazului Heracle. era de nepatruns. Leul s-a clatinat. A fost o-nvalmaseala cum nu s-a mai vazut. si cu coama zbîrlita. Nici sabia sau lancea n-ar fi putut strabate în trupul leului. învingatorul sau l-a tras îndat-afara. Pielea iera vrajita. ragind atît de tare.Leul ragea cumplit. Urlînd. Dar pîna la sfîr-sit. Pestera leului avea doua intrari. Iar urletele sale clatinau stîncile. trei. Deodata a zarit doua faclii aprinse. pentru ca lînga el sta asezata Hera. vino ! a glasuit Heracle. cu ochii-nsîngerati. Leul la rîndul sau. Cît a durat ? O zi. cu învoirea Gheei. Dar dupa ultima sageata. Sub bufnitura lui pa-mîntul s-a crapat. ochii sticlind de ura ai leului urias. casa s-ar fi sfarîmat în mii de bucatele. se lupta pentru oameni. Maciuca lui Heracle s-a rupt de la mijloc. Fiara. . Putea sa traga el si-o mie de sageti. atunci. si s-a ascuns acolo. în bezna.

adus pe scut. s-a-nvesmîntat cu pielea. am sa-mi fac eu vesmîntul.Iti multumim.. Mai ales ca aflase cum oamenii de Argos. si teasta lui de fier. iar pe cap si-a pus teasta. Prin vitejia lui îsi dobîndise în lupta o platosa si-un coif.Sa plece deci la Lerna ! glasuise stapînul.. Cît era de puternic. Noi sîntem lînga tine. hidra care salasluieste în mlastinile Lernei14. A tras însa zadarnic de piele s-o desprinda. si. 34 Spre mlastinile Lernei Lupta cu hidra Auzind Euristeu de-aceasta biruinta n-a mai îngaduit eroului Heracle sa vina nici la poarta Micenei cea bogata. Era si întelept. odrasla a lui Tifon si-a viperei Ehidna. Sa-i desprinda si teasta. ca sa nu-l mai vada pe eroul Heracle. sau lance.. Cheama-ne. cirezi. rîdeau toti sfetnicii înconju-rînd slugarnic jiltul lui Euristeu.. Regele te-a trimis la moarte. regele Euristeu i-a poruncit s-astepte poruncile regale. n-ar fi putut Heracle. acei ce ne luptam adeseori cu fiare si monstrii-ncrîncenati. .. Heracle a reusit sa-l desfaca de piele. . a cugetat Heracle. întoarse în fel si chip. sau sabie. si. Nu cred c-o sa mai scape acum fiul lui Zeus si-al frumoasei Alcmena. spusese Euristeu. trimise printr-un crainic. Dar tu ai biruit. Ea pustieste turme. precum hota-rîse. Heracle ! Tu ne ajuti pe noi. muncind luni. Este tot ca si leul. ce n-o poate strapunge.. De-a nimicit pe frate. poporenii de rînd. Atîta ca Heracle nu era doar puternic.Nici noi nu credem !. prin care nu puteau sa patrunda sageata. ."Din blana astui leu. . vreo sageata. îndraznet si viteaz. îl urmau în siraguri si îi strigau voiosi : . Nu-s platose sau coifuri mai bune decît ea". holde de grîu. de asta data. . Cu ghearele taioase. am sa mi-o pun pe cap. sa ucida. si-i omoara pe oameni.si s-a gatit Heracle sa plece catre Lerna.Sa plece. si cugetînd mai bine.. în veacuri. nici sabia sau lancea. Asa învesmîntat. si-asa a izbutit. sa-l jupoaie pe leul ce fusese vrajit de fiorosul Tifon. Nu !. sa rapuna si sora.. si venim sa te-nsotim la lupta. Atît i-era de teama. si a-ncercat flacaul sa jupoaie de piele îngrozitoarea fiara chiar cu ghearele ei. poate ani. Nici unul n-a scapat din cîti au vrut s-ajunga la mlastinile Lernei.. în Nemeea.. a plecat la Micena. în orasul Tirint. si sa nu se întoarca decît biruitor sau mort. si-a dat repede seama ca sabia sau cutitul nu-i erau de folos.

Atîtia oameni vor sa fie lînga el în ceasurile grele. încît pîna la urma Heracle a primit sa mearga cu Iolau. cu boturi plescaind si coltii ca pumnale de fier. cincizeci de capete. îl iubea pe Heracle mai mult decît pe-oricine. S-au dus pîna la Lerna. a cerut învoire tatalui sa-l conduca pe eroul Heracle cu carul. Numai ca îndraznetul flacau al lui Ificle atîta se rugase de unul si de altul. Iolau e mult prea tînar. Heracle si Iolau s-au apropiat încet. In jurul ei erau mormane fara numar de fiinte omenesti. tîsneau limbi otravite si suiera cumplit.Adu-mi lemne aprinse sf arde fiecare gîtlej. Nu le putea mînca.si-unul mai gros ca toate : capul nemuritor. Apoi fiul lui Zeus a început sa-ncinga sagetile în foc si sa traga cu ele în hidra adormita. umplînd întreg vazduhul c-un miros otravit. Mult s-a mirat voinicul si a lovit din nou. blestemata odrasla a lui Tifon. Numai ca-n locul unde fusese un singur cap cresteau acuma doua. de unde smulg capatînile hidrei. Fara sa piarda vreme. si-n Lerna sînt primejdii ce pot sa-l coste viata !. si carul pentru drum. Avea noua gîtlejuri si noua capete . Din zare se vedeau aburi verzi. si putrezeau prin mlastini. Cu-aceeasi istetime. în loc de noua. Heracle i-a strigat flacaului Iolau : . în goana cailor..Vrusese sa porneasca pe jos. dar eroul Heracle n-a vrut sa se-nvoiasca. împunsa de sageti.. Heracle a sarit la ea cu ghioaga-n mîna. feciorul lui Ificle. . . dihania uriasa s-a ridicat din mlastini. purtînd în spate lemne si-O' gramada de fîn. unde stapînea moartea. si vreau sa-l crut macar de truda drumului. pîna-n Lerna.Te scoala. încît. rapuse si tîrîte pîna-n salasul sau. 3 36 Hidra dormea la ceasul cînd au sosit cei doi. spusese lui Ificle. Tatal a-ncuviintat . tintind-o iar pe hidra cu cîteva sageti. pe care-o dovedise si-n lupta din Nemeea.Nu pot sa-l iau cu mine. si-au plecat împreuna. Dar orisicît lovea. Sa-l duc pîna la Lerna. care se ridicau din mlastina întinsa. a glasuit eroul.. . în vîrful carora legase so-moioage de fîn aprins în foc. atîta staruise. ca niste flacari verzi. Iolau a aprins focul. In numele multimii. spusese lui Ificle. mucede. întîia lovitura a si facut sa-i zboare unul din capete. ca de-obicei. se-naltau altele. în locul fiecarui cap smuls de pe gîtlej. otraviti. . Din boturile-i hîde. pregatise si caii. se ridicau acum verzi. atît erau de multe. în goana cailor. Dar tînarul Iolau. vreau sa-l însotesc eu.. hidoase. si-l admira nespus.

Cursese-atîta sînge în toata-mprejurimea orasului Stimfalos. sau cînd vedea-n Stimfalos sîngele siroind. lînga un oras. si el se desfata. de nu sarea Iolau c-un bolovan în brate si nu-i sfarîma trupul. zdrobit. Le-a pus apoi în tolba si s-a urcat în car.. L-a zdrobit cu maciuca . . . Lupta durase din zori pîna-n amiaz. în care gîlgîia venin negru-ver-zui. coltii puteau sa muste. dar chiar asa. Heracle si-a muiat toate sagetile în sîngele-otravit al hidrei de Ja Lerna. Doborau animale si oameni deopotriva. care ardeau în flacari. capul împrastia miasme otravite. rasarit de sub mlastini la suierele hidrei. care salasluiau în niste smîrcuri negre.Aici. . a glasuit Heracle flacaului Iolau. si-atunci a-mpins Heracle si-a rasturnat deasupra-i o stînca grea si-nalta. a împlinit porunca.Iolau s-a repezit. In schimb eu am sa-mi moi toate sagetile în sîngele acesta înveninat al hidrei. Trebuia sa se lupte c-un soi de pasari mari. încît locuitorii îl parasisera. Teafar tot n-o sa iasa din încercarea asta. Nimeni nu îndraznea sa se lupte cu ele. hidra îsi rasucise coada ei de balaur peste picioarele eroului Heracle. pentru ca pasarile-acelea slujeau cruntului Ares. înfricosati de moarte. în acel ceas tîrziu. trimitînd pe Heracle în smîrcuri. si cu bucati de lemn. unul dintre picioare. pornind catre Tirint. fara nici o putere. zeul razboiului. Pasarile stimfaliene Dar nici nu apucase sa-si odihneasca trupul Heracle. care era mai sus ca toate cele37 lalte si pe-un grumaz mai gros. ca i-a venit porunca sa plece iar la drum. si-acolo îi mîncau în timpul zborului.. mare cît un vitel. Iar un crab monstruos. pe tarmurile marii. socotea Euris-teu. Se urcau în vazduh. cu clestii lui taiosi. în vremea asta însa.De va scapa de pasari. Iar pasarile-acestea aveau ciocuri de-arama si aripe de bronz. Heracle-a izbutit sa-i zdrobeasca odraslei lui Tifon si-a Ehidnei capul nemuritor. care se ridica în mijlocul mocirlei. si înca-a mai durat pîna catre amurg. nu o sa-l ierte Ares. lînga salasul hidrei. la Tirint. cufundîndu-l în mlastini. si ochii lui aprinsi azvîrleau înca flacari. cu mult mai mari ca omul. încerca sa-i reteze. i-a dat raspuns Iolau.Va fi vai de dusmanii pe care-i vei tinti. Luau oamenii în gheare... . Se pustiise locul. sub stînca asta. Din aripe zvîrleau pene ca niste lanci. Stimfalos 15. la Stimfalos. auzind gemete. în acest fel. capul nemuritor va sta pe vesnicie. alaturi de Iolau. curînd n-au mai putut sa creasca alte noi capete. îi sfîsiase carnea si-i taia poate osul.

Cu miile s-au stins. Putine ramîneau. voi merge singur. nepatruns.Aha ! îsi spuneau ei. a fost cuprins de frica numai vazîndu-i ochii cu care îl tintea si a luat-o la goana. Cum poti tu sa te lupti cu monstrii zburatori.. Tot locul se-nvelea. . mormane mari de pasari. si Ares. Tu ne-ai scapat de cele doua-nfricosatoare odrasle-ale lui Tifon. la dorinta preacrudului zeu Ares.. le raspunse Heracle. dornic de razbunare. avînd coiful pe cap. dupa numar. . Ducea cu el voinicul doua timpane mari. Voi însa ati pieri. si nu stiau ca el. Leauzeau Euristeu si sfetnicii-n Micena.a treia. ba poate si mai bine. Ares s-ar fi ivit c-o sabie-n mîna în fata lui Heracle.. cu pasarile-acestea.Am sa gonesc acum si-aceste pasari negre. Insa eroul nostru si-a ridicat maciuca.. ce trimit din înalt lanci tari din aripe ? Ares le ocroteste. în smîrcuri se scaldau cu aripile negre. ridicata din ape de Tetis.. dupa cît se spune. Azvîr-lea si cu lancea... si. de-i era la-ndemîna. Cîti îl vedeau pe cale. nu. de frica mortii. Insa. Tragea din arc sageti. si mergea mai departe. nu se temea de pasari.. Cerul se-ntunecase de-atîta pasarime. . nu în lunga vreme. 38 n-ai unde te feri. gata sa îl loveasca. . Auziti ce se-ntîmpla ! Acesta e sfîrsitul feciorului Alcmenei. zburau tipînd cu graba spre portul Euxin 16. într-o insula mica. facute din arama. mii. întinse. Dar s-a jurat s-ajute pe Hera totdeauna în contra lui Heracle.. . si tipetele lor umpleau întreg vazduhul. îl îndemnau sa stea sau sa se-ntoarca-acasa. N-am încercat si noi ? Iar locul e deschis. Nu vrem sa mori si tu. ce era lînga smîrcuri. Mult au mai patimit oamenii din Stimfalos si din împrejurimi. Ba. Lovea si cu maciuca. ca într-un giulgiu negru.si a plecat Heracle catre golful argolic. Eu ma pot apara cu blana mea de leu.Euristeu vrea sa pieri ! îl sfatuiau ei toti. La zgomotul acesta s-au ridicat în stoluri pasarile lui Ares. învaluit în blana de leu.. Ajuns la tarmul marii s-a urcat pe un deal. Tuturor ne esti drag. A pierit în vazduh. îl rugau oamenii. mii si zeci de mii. fara viata.Sa te-nsotim si noi. . Poate sa fie Ares oricît de mînios. A început sa bata puternic în timpane. sîngerosul.Nu. ce strabateau deodata cîte-o suta de pasari. Astfel s-a ispravit si-aceasta încercare . unde se afla smîrcul.

Heracle-a luat cu sine un trup de pasare, strapuns de-o sageata, sa-i fie marturie, si-a plecat spre Tirint. Pe drum se întîlnea cu oamenii în cete, oameni ce se-ntorceau spre orasul Stimfalos. si ei îi multumeau cu lacrimi pe obraz, fericiti ca puteau sa-si regaseasca iar caminul parasit, fara primejdie pentru copiii lor.
39

Caprioara zeitei Artemis Numai ca inima haina a regelui Micenei nu se îndestula nici-cînd cu suferinta eroului Heracle. si, fara sa-i mai dea ragaz sa se-odihneasca, l-a trimis sa-i aduca, din muntii Arcadiei, o iute caprioara a sorei lui Apolo, zeita Artemis. Caprioara aceasta avea coarne de aur si picioare de-arama. Fusese harazita de zeita fecioara sa faca pagube în livezi si peogoare, si-asa sa-i pedepseasca pe bietii muritori. Se mîniase tare pe ei zeita vînatoarei, fiindca nu-i aduceau destule jertfe-n templu. si oriunde dadeau rod livada sau ogorul, gradina sau pasunea, caprioara sosea, la porunca zeitei. Calca-n picioare totul, lovea cu coarnele si para-duia rodul. Degeaba o rugau oamenii pe zeita sa nu-i mai pedepseasca, ea nu se îndura. Acum pleca Heracle sa prinda caprioara, s-o aduca legata în orasul Tirint. - Pe-aceasta caprioara n-o poate nimeni prinde. Fuge ca o sageata... rîdeau toti sfetnicii strînsi lînga Euristeu... si-apoi chiar de-o va prinde, s-aduna dusmania zeilor olimpieni. Pe lînga zeul Ares, îl va urî si-Artemis. Toate sînt ticluite sa-i grabeasca sfîr-situl feciorului Alcmenei... - Asa e ! Va pieri ! scrîsnea si Euristeu, cu ochii mici de ura. si-abia atuncea, prieteni, am sa fiu multumit si am sa fiu pe plac ocrotitoarei mele, marea zeita Hera. într-adevar, Heracle, dupa ce colindase prin desele paduri ale Arcadiei, aflase anevoie salasul caprioarei cu coarnele de aur. Insa cum a zarit-o, i-a si pierit din ochi. Nu parea ca alearga sau c-atinge pamîntul. Semana c-un vîrtej care aluneca, cu vuiet, pe-o cîmpie, sentoarce, sta o clipa si iarasi se porneste, ca sa-l si pierzi din ochi. Era o caprioara cum nu se pomenise. Numai ca nici Heracle nu se lasa învins. si se spune-n legenda ca, fara de odihna, adesea fara hrana, sau apa, sau chiar somn, a urmarit-o-ntruna. Ea s-a-n-dreptat, în goana, întîi spre miazanoapte, ajungînd în tinutul zis hiperborean, la marginile lumii, unde izvora Istrul, dupa stravechi legende 17. Aici era s-o prinda ; poposise o clipa, doar cît a rasuflat. Dar ea, facînd un salt, a si tîsnit din nou, pornind spre miazaziua. Au fugit amîndoi, asa, un an de zile. Oamenii îi vedeau trecînd cum trece vîntul. Ar fi vrut sa-l ajute pe dragul lor Heracle. Atît ca nici o fiinta, de pe întreg pamîntul, nu mai putea salerge atît de repede cum fugea caprioara, urmata de Heracle. Alergînd amîndoi, pe cînd se-mplinea anul, au ajuns la un rîu, albastrul rîu Ladon. si dincolo de rîu era templul zeitei. si daca apuca sa patrunda în templu, caprioara zeitei era la adapost. Heracle nu putea s-o mai scoata de-acolo. Pîn-atunci se ferise sa foloseasca arcul. Vazînd ca peste-o clipa caprioara zeitei o sa ajungan templu, Heracle a tintit-o, din fuga, cu-o sageata, în piciorul ei stîng. Animalul ranit s-a

oprit locului. Heracle, din doi pasi, a si fost lînga ea si a prins-o de coarne. I-a scos grabnic sageata din piciorul sau ager. Legînd-o c-un curmei de celelalte trei picioare de arama, a luat-o pe spinare. - Unde te duci, Heracle ? i-a strigat Artemis, de pe o culme înalta. Da-i drumul caprioarei. Iai suparat pe Hera, pe Ares, si acuma ma mînii si pe mine ? - Nici nu ma gîndesc, zeita ! i-a-ntors raspuns voinicul. Este porunca Herei, data prin Euristeu, basileul din Argos. Cere-i ei socoteala. Eu sînt doar multumit ca i-am scapat pe oameni de-atî-tea stricaciuni pe care caprioara le-aducea cîmpurilor 18. si-a plecat mai departe, lasînd-o pe zeita sa strige cît poftea. Mistretul din Erimant Stapînul cel nevolnic tragea acum nadejde ca viteazul Heracle, dupa atîtea lupte : cu leul din Nemeea, cu hidra de la Lerna, pasarile lui Ares, si goana necurmata, mai bine de un an, pe urma caprioarei zeitei Artemis, a obosit de-ajuns. - îl voi trimite dara, spunea celor din jur, în muntii Erimant19, sa-mi aduca de-acolo, viu si nevatamat, mistretul fioros, care pa-raduieste codrii desi ai Psofidei 20, distrugînd asezari si nimicind pe oameni. Sa plece deîndata ! - Sa plece deîndata! strigau toti sfetnicii. si iar pleca Heracle - desi abia sosise - savîrsind calea-n-toarsa catre Arcadia. Pe cînd mergea, eroul a întîlnit în cale pe centaurul Folos 21. Centaurul acesta avea o fire blînda. Fiind prieten cu Heracle, l-a poftit la un ospat si-o ora de ragaz, dupa atîta truda. Ba, vrînd a-i fi pe plac, a mai desfundat Folos si un butoi cu vin, pe care îl primise de la Dionisos, zeul vitei de vie. Era un vin din care nu sorbeau decît zeii. Aroma lui era atît de-mbatatoare, încît s-a raspîndit peste tot muntele, ametindu-i Pe oameni, pe monstri si pe fiare. Cei dintîi au simtit aromamba-tatoare fratii centaurului. In tropote grozave, au alergat cu totii spre pestera în care Folos îl gazduia pe voinicul Heracle.

40 41
- De ce ai desfundat butoiul fara noi ? au racnit ei spre Folos. Nemernicul acesta, sclavul lui Euristeu, a baut vinul nostru ? si, fara sa astepte raspunsul fratelui, s-au repezit cu stmci si trunchiuri de copaci sa-l omoare pe fiul reginei de la Teba. Unul i-a aruncat o stînca mare-n frunte, altul l-a izbit strasnic cu un trunchi de stejar. De nu era Heracle atîta de puternic, ar fi pierit îndata. Atunci, s-a ridicat preavoinicul Heracle, cum sare o scînteie din focul cel urias, care cuprinde-un rug. Usor ca rîndunica, dar în-dîrjit ca leul cînd e ranit de moarte, s-a avîntat Heracle la cel dintîi centaur si, lovindu-l cu pumnul, l-a si rapus pe loc. A pus mîna pe ghioaga, pe ghioaga lui cumplita, sfarîmînd teste, piepturi si sale de centauri, culcîndu-i la pamînt. Centaurii, cu spaima, cîti mai erau în viata, s-au napustit afara din pestera lui Folos.

Heracle, fugarindu-i, i-a tintit cu sageti. Nici unul n-a scapat. înca nepotolit de-aceasta suparare, s-a dus în Erimant, cau-tîndu-l pe mistret. L-a aflat cu greutate, ascuns într-un desis. Avea niste colti albi, lungi de un stat de om, taiosi ca niste lanci. Vazîndu-l pe Heracle, mistretul - ce fusese vestit de Artemis ca vor veni primejdii - s-a zvîrlit într-un trunchi înalt, gros, de stejar. Cu rîtul lui enorm l-a smuls din radacina, trîntindu-l spre erou. Heracle s-a ferit. A vrut sa ia el trunchiul care cazuse jos, sa-l zvîrle spre mistret. însa si-a amintit ca trebuie s-aduca mistretul viu si teafar crudului Euristeu. Mistretul ar fi vrut sa fuga catre vale ; dar Heracle, strigînd si aruncînd cu pietre, l-a silit sa se urce spre vîrful Erimant. Cazuse peste munte zapada proaspata. Mistretul luneca sau se împotmolea, gîfîia tot mai mult. Nu mai putea sa fuga. Istet, sprinten, voinicul s-a repezit peo culme. De-acolo a sarit de-a dreptul peste fiara. A lovit-o în ceafa de i-a taiat suflarea, si fiara s-a-mblînzit. A luat-o pe spinare si-a pornit spre Micena. Auzind Euristeu ca a ajuns Heracle cu fiara la Micena, ca a intrat pe poarta si vine la palat, a început sa strige spre sfetnici sa-l opreasca. Dar nimeni nu-ndraznea sa i s-arate-n cale. De frica, lasul rege a fugit, s-a ascuns într-un butoi de-arama si, tremurînd, tipa : - Omoara-l sau da-i drumul sa plece unde-o sti ! Nu-mi trebuie mistretul. Pleaca de-aici cu el... Nu uita ca-mi esti sclav, si-asa îti poruncesc... - Am primit sa-ti slujesc, nu fiindca pretuiesti în ochii mei ceva, i-a dat raspuns Heracle. Datina noastra cere ca pentru orice fapta de sînge sa platesti, stînd un timp în sclavie. si eu m-am supus ei. Dar afla, Euristeu, ca eu orisice munca nu o fac pentru
42

tine, ci o fac pentru oameni, pe care îi iubesc. Pentru ei am plecat, sa-i scap de-aceasta fiara, pe care-o port în spate... - Fa cu ea tot ce vrei, dar lasa-ma sa ies din butoiul de-arama, se tînguia fricosul. si nu s-a linistit decît cînd a vazut mistretul jupuit si carnea lui încinsa în frigare de-arama.

Grajdurile lui Augias
Atunci a prins curaj, a iesit din butoi si-a început sa spuna cu-amenintari în glas : - Du-te acum în Elida, la regele Augias, fiul lui Helios, puternicul zeu soare. Iar regele Elidei are trei mii de boi, din care-o parte au picioarele ca neaua, altii-s în întregime albi, parca-s lebede, si altii-s purpurii, ca stofa sidoniana. si între toti acestia un taur, Faeton, se-aseamana c-o stea de aur sclipitor. în grajdurile sale, gunoiul vitelor, neridicat de veacuri, s-a înaltat ca muntii. si vitele acelea, ce-s date în pastrare regelui chiar de soare, nu mai au loc în grajd. Du-te deci la Augias si curata gunoiul...

- Ma duc, a spus Heracle, fiindca stiu prea bine cîti sclavi au fost ucisi de regele Augias, pentru ca n-au putut sa curete gunoiul. stiu cîti ar mai pieri... si a plecat Heracle la regele Augias, sa-mplineasca porunca. - Regele Euristeu te-a trimis pentr-un an, i-a glasuit Augias, vazîndu-l pe Heracle. Eu cred ca nici în zece, poate nici într-o viata, nu ai sa izbutesti sa-mi cureti grajdurile. si de nu izbutesti, sa stii c-ai sa-ti pierzi viata aicea, în Elida... - O, rege, a zis Heracle, omul are si minte, nu numai brat de fier. Ce-ai zice tu, de pilda, daca eu as putea sa-ti curat într-o zi gunoiul tot din grajduri, si nu-ntr-o viata-ntreaga ?... - Atunci ti-as da rasplata, din cirezile mele, trei sute de boi buni. Dar nu e cu putinta asa ceva, Heracle. Nici zeii n-ar putea, dar tu, un muritor... Gîndeste-te ce spui. - Sa încercam ? - Fireste, daca te încumeti !... - si-ti tii fagaduiala ? ♦ 1- Fac chiar si-un juramînt. - Bine. Atunci, priveste !... si istetul Heracle a scos vitele-afara, aucîndu-le-ntr-un cîmp.
43
1

I f »"4 11 ('I t

A pus mîna pe ghioaga. A lovit cu putere în zidul cel înalt, din fundul grajdurilor, facînd doua sparturi. Din dreptul fiecarei sparturi facuta-n zid, a sapat dupa-aceea cîte o albie, spre cele doua rîuri aflate-n apropiere : Alfeul si Peneul. Apa a intrat pe albiile acestea, pe urma, prin sparturi, în grajdul lui Augias. Heracle avusese grija, mai înainte, sa sparga si în fata zidul cel gros la fel. Apa intra prin fundul acelui grajd urias si se varsa prin fata, du cînd cu ea gunoiul. Nici nu venise seara, si grajdul lui Augias fusese curatat, gaurile din ziduri astupate la loc. Alfeul si Peneul curgeau iarasi în matci, iar albiile noi, umplute cu pamînt, nu se mai cunosteau. - Ce zici acum, Augias ? l-a întrebat Heracie. M-am tinut de cuvînt ? Hai, tine-te si tu !... Dar siretul Augias, vazîndu-si împlinita dorinta ce-o avea, s-a razgîndit îndata. - Esti sclav si împlinesti poruncile primite, a glasuit el aspru. Pleaca spre Euristeu. Fata de sclavi, un rege nu este nevoit sa-si, pastreze cuvîntul. - Dupa datina veche, acel ce nu-si pastreaza cuvîntul va sa piara ! i-a dat raspuns Heracle. Cînd am sa ajung liber, ma voi lupta cu tine, rege fara cuvînt, si am sa te rapun. - Pleaca, îti poruncesc ! a rostit regele. Heracle a plecat, dar, dupa cum se spune, s-a-ntors cînd a fost liber. S-a luptat cu Augias si ia învins ostirea care îl apara. Regele a cazut. Eroul, dupa lupta, a rasadit acolo trei sute de

Porunca îi suna sa-l aduca pe taur în Argos. si taurul acesta era. unde sa-l mai trimita. Acolo se afla un taur alb ca spuma. insula minunata. la grajduri . strigînd înfricosat slujitorilor sai ca sa desfaca poarta la grajduri si sa lase taurul lui Poseidon sa fuga unde-o sti. a-ndreptat taurul spre valurile marii. fiul lui Zeus si-al frumoasei Europa. Ţinîndu-l strîns de coarne. Luîndu-si deci ramas bun de la regele Minos si de la poporenii din insula lui Zeus . Tezeu. parca-si cerea iertare. în regatul lui Minos. si-n ele se gasesc niste cai fara seaman. Regele Diomede are grajduri de-arama. pe cîmpul Maraton. livezi. Ci. cu coarnele plecate. fara sa-i ia si viata. Dar sînt legati în lanturi.Heracle s-a urcat pe taur. prins într-un streang. Cu coarnele strica locuinte si grajduri. si-a înotat cu sîrg pîna-n Peloponez. din bot îi curgeau bale. cum sînt cele cu care se prind pesti. A pornit dupa taur. Heracle si-a facut din fire de otel o plasa. l-a dus fiul Alcmenei pîna-n tinutul Argos si l-a închis în grajdul regelui Euristeu. cînd s-a vazut scapat. Hera. gradini Dupa ce s-a întors Heracle si din Creta. a fugit ca naluca. trimis de zeul marii. ascuns de mama sa si de bunica-i. ca pe-un cal. Poseidon furtunosul. ce se afla în Creta. si holde. Iar cînd s-a repezit. viu si zdravan. Chiar regele din Creta. Euristeu a-ntrebat-o pe stapîna sa. Minos. Heracle i-a strîns botul în pumnii lui de fier. spre slava fara moarte a celor îndrazneti. Nici el. tîrîs. Hera i-a amintit ca este-n Tracia un fecior al lui Ares. gonesc ca niste vulturi cînd zboara prin vazduh. înfricosat de taur. Statea cu fruntea-n jos si-n-genunchea-nainte-i. în cinstea biruintei dobîndite de el. calcînd-o sub copite. Musca oa-aneni si vite. iata ca soseste Heracle cu o barca. unde copilarise odinioara Zeus. S-a dus în Atica. puternici si cinstiti 22. Taurul a intrat în marea lui Poseidon. Ochii-i ardeau vapaie. . îi asculta porunca viteazului Heracle. Taurul lui Poseidon Plecarea spre Tracia Dupa ce a curatat si grajdul lui Augias.ce-l binecuvîntau ca-i scapa de urgie .maslini si a statornicit serbarile vestite. pentru ca se hranesc numai cu carne vie. unde-l va doborî un alt erou. taurul lui Poseidon fusese îmblînzit. turbat ca vijelia. Taurul lui Poseidon. mugea-nfiorator. nici sfetnicii si nici ostenii lui nu cutezau sa lupte cu taurul turbat al zeului Poseidon. e zvîrlit cailor. mugind încetisor. si iarasi Euristeu s-a ascuns în butoi. Orice strain ajunge în Tracia e prins de crudul Diomede si dus. Gheea. Euristeu l-a trimis afara din Elada. si în putina vreme. I-a-ncovoiat grumazul. l-a atîtat la lupta cu strigate si pietre. pe nume Diomede. flamînzi ca niste lupi. spune legenda. Sînt negri ca taciunii. statea-nchis în palat. care-l sfîsie-ndata. De-aici. mult mai primejdioasa. Ca sa-l poata supune. Heracle a primit o noua Însarcinare. Strabatea toata Creta. taurul lui Poseidon a nimerit în plasa. numite olimpiade. stapîn peste bistoni.

. la Hades. Nici parintii. . Regele Diomede este fiul lui Ares. auzind ce glasuise solul mohorîtului Hades. spusese solul mortii. fara zabava. Tanatos. S-a apropiat de ea. Diomede. Admet. si nici bunicii. Aceasta-i munca a opta. Cum sa se duca . Euristeu îi daduse o corabie mare. Nimeni nu a primit. a vrut o fiinta.44 45 :wttmii-uisili . Admet.Sotul mi-e mult prea drag. în casa lui Admet intrase nenorocul. vazînd pe cea mai buna si cea mai credincioasa dintre sotiile ce-au trait pe pamînt pierind sub ochii lui. în Fera. Trupul i s-a racit.A scapat el de multe. Ţin la zilele lui mai mult decît la mine. la Hades. scotînd doar un suspin : . Am venit sa te iau. Totusi ai mai putea sa vietuiesti un timp. cel ce are o sabie taioasa. la Hades. îi vor veni de hac. cu sabia în mîna. dar de caii acestia nu cred c-o sa mai scape. __ Mai bine muream eu. doar sa traiasca el. Heracle s-a gîn-dit ca n-ar putea sa treaca pe lîng-orasul Fera. s-a hotarît sa plece ea însasi în Infern. zeul mortii. a spus ea solului. In drum. A lunecat pe lespezi. sub pamînt. supusii. s-a învoit s-o ia pe tînara Alcesta. în frumosul port Argos. si-a plecat iar voinicul. sub pamînt. ce trebuie sa faca. Nimeni n-a vrut sa plece. fara sa se opreasca la regele Admet. fara a fi-ntrebata. glasuia Euristeu. eu sînt gata sa plec. Alcesta a-nchis ochii. a poposit o vreme pe tarmul tesa-lian. sa nu poata scapa din nou teafar Heracle. s-aduca pe ea caii .. plîngînd. Atîta ca la vremea cînd a sosit Heracle. Ba da. Admet. prins de furtuna. de s-ar gasi o fiinta care îti este draga sa vie-n locul tau.Gateste-te. cum ceruse Heracle.daca-i va putea lua. Eu te-am iubit nespus. zicea. auzind sfatul Herei. Ares o sa-l învete pe fiu-i. Aici domnea. S-a îngrozit Admet. Socot ca-i ultima. nici slugile. cînd este înca tînar si-i însetat de viata ? A întrebat Admet cine ar vrea sa plece în locul lui.unt. prietenul sau. în locul lui Admet. taindu-i o suvita din parul matasos. Hades cel mohorît trimisese sa-l ia pe regele Admet în negrul lui salas.Admet. Singura mea durere e ca n-o sa-l mai vad. în locul lui Admet. Aceasta. ramîi cu bine. Biruinta asupra mortii .preatînara-i sotie. jos. si cea mai draga lui . Altminteri. cît erau de ba-trîni. nici prietenii cei buni. . fara sa stea pe gînduri. 46 Va-nchipuiti ce jale a potopit palatul ! Inima lui Admet s-a sfîsiat de chinuri. jos. Cine se învoieste bucuros sa porneasca înspre tarîmul mortii. Cum i-a taiat suvita. Iar solul.

n-ai vrut sa ma mîhnesti ! Numai ca am aflat. Admet. Nemaiavînd ce face. Potrivit datinei. îi raspundea Alcesta. Ma voi lupta cu moartea ce ti-a rapit sotia. nu avea voie nimeni sa stea prin apropiere cînd trebuia sa vina zeul mortii. Moartea fusese-nvinsa 23. bauturi si fructe din gradini. "O. nu stia ce sa creada. venea zeul Tanatos ca sa ridice umbra trupului adormit. A întrebat pe-o sluga. A poruncit sa fie Heracle ospatat cu tot ce-avea mai bun : bucate. .Aievea e. l-a biruit pe zeul ce taie firul vietii. dupa ce-nchidea ochii oricare muritor. care-l iubea si-l pretuia nespus pe eroul Heracle. Tocmai cînd aveau loc întîmplarile-acestea în palatul din Fera." Noaptea. S-a furisat Heracle. si nu i-a spus nimic din chinul ce-l rodea. în timp ce sta la masa. Spre ziua l-a trîntit Heracle pe Tanatos cu pieptul la pamînt si l-a legat în streanguri. Atunci s-a repezit si l-a cuprins pe zeu în bra-tele-i vînjoase. A-ntors-o iar la viata pe tînara regina . Heracle ! glasuia si Admet. Admet.Nu-ti mai dau de-aici drumul. n-a vrut sa-l întristeze cu suferinta sa. i-a gla-suit Heracle. preabunul meu prieten. a sosit si Heracle. . stia ca-n prima noapte. . Tanatos a jurat. si-a auzit deodata fîlfîitul de aripi al zeului Tanatos. Heracle ! . Heracle s-a sculat usor din asternut. tînara si frumoasa. iar sabia ti-o sfarm. Tanatos. surî-zatoare. S-au luptat toata noaptea. -. doar ca sa traiesc eu ? Nu-mi trebuie nici mie viata fara de ea. atît de tînara ? Cum sa-si jertfeasca ea zilele netraite.ea.Iti multumim. dezlipindu-si obrazul de cel al dragei sale. Admet se hotarîse sa-si ridice viata cu un pumnal de fier si sa-si 47 urmeze soata în tinutul lui Hades. Atîta ca Heracle. îti multumim. pentru noi. A asteptat un timp. daca nu redai viata sotiei lui Admet si daca n-ai sa juri ca si prietenul meu va ramîne în viata. spre lacasul unde zacea Alcesta. Aducerea cailor lui Diomede Erai spre dimineata cînd au intrat Heracle si-Alcesta în palat. l-a lasat si pe Admet sa vietuiasca-n tihna. si am s-o smulg lui Hades. si pîna la sfîrsit a aflat adevarul. a cugetat Heracle. a întrebat-o pe-alta. în taina. atîta de frumoasa. I-a-ntins o masa mare. Heracle. cînd toti dormeau. strîngînd-o la piept pe soata draga. a si bagat de seama ca toti aveau siroaie de lacrimi pe obraz.E vis sau e aievea ? glasuia el. Vazînd-o pe Alcesta vie. însa eroul nostru s-a asezat ia pînda.

cînd am sa-l vad pe rug !. sa-si împlineasca slujba. ostenii bistonieni. Heracle-a adus caii în orasul Micena.. Zeus s-a mîniat si-a trimis niste lupi. Totusi. Plecase. si i-a pornit spre tarm. pîna la urma i-a biruit pe toti. si-a rostit Euristeu. legîndu-i peste boturi cu lanturi de arama. Heracle s-a-nvoit. cîti mai erau în viata. l-a atacat din nou. regele. trei zile. lanci si arcuri. purtînd pe spate arcuri si-n rnîini lanci ascutite.. si debarcînd acolo. care salasluiau la Pontul Euxin 2i . ca Tezeu din Atena. sa fie lasati liberi.Dar feciorul Alcmenei nu mai era. l-au sfîsiat. dar trebuie sa vie si ziua asteptata. Peleu si Telamon. au trebuit sa fuga. dar caii fla-mînziti. S-au adunat în Argos. Plutise iar pe mare. Tot atunci." si l-a trimis s-aduca o cingatoare scumpa. A luat din grajduri caii. daruita cu vraji de zeii olimpieni.De opt ori a scapat pîna acum Heracle.domneau peste poporul de femei luptatoare. aflînd ca Diomede a fost mîncat. muntele cel înalt. . cu o alta ostire de calareti armati cu sabii. se vazuse pe data încercuit de sute si sute de razboinici. Heracle a-nchis caii în niste grajduri largi. n-au vrut sa-l lase singur în tara amazoana. Intorcîndu-se-n Argos. 48 Viteaza Hipolita si mîndra Antiopa . si-n sfîrsit ajunsese la cruntul Diomede. O ! Cît am sa ma bucur. El l-a suit pe punte . pe drum. Au staruit sa-i fie si ei însotitori. numite amazoane. calarind pe cai iuti. strajuit de amazoane. pe care zeul Ares îl vestise din vreme. Mînia zeului ce-atîta la razboaie a sporit si mai mult . Regele Euristeu.copilele lui Ares. pe drum.. de propriii lui cai. In goana lor nebuna au ajuns în padurea ce-m-prejmuia Olimpul. femei razboinice. regele bistonian. Regele Diomede a cazut însa prins în mîna lui Heracle. sa-i suie pe corabie. cum îi urzeste Hera. Odata si odata soarta îl va lovi. Lasase fericire în palatul din Fera si pornise din nou. dar Ares n-a-ndraznit sa se arate iar si sa-l cheme la lupta pe feciorul Alcmenei. Cingatoarea Hipolitei . plutind neîntrerupt. S-a luptat iar. Au debarcat pe tarmul cel larg si nisipos. pe care o avea regina Hipolita. pîna ce au ajuns în Pontul Euxin. dar regele Micenei a poruncit din nou slujitorilor sai sa le deschida poarta. care i-au încoltit si i-au mîncat pe toti. In cea de-a treia zi. si s-au urcat cu totii pe o corabie. stiind ce îndurase Heracle pîn-atunci. iarasi s-a-nspaimîntat si-a sarit în butoi. zeul razboiului . Cîtiva eroi vestiti. Acestia au fugit.

repezindu-se. cu caii lor cu tot. eroului Heracle. Cînd a intrat Heracle în lupta. în asfintitul lumii.O dau de bunavoie. prin vorba-i iscusita. Lancile au lucit. A sarit în mijlocul femeilor strigînd : . înarmata.Minciuna ne rosteste acest fiu al Alcmenei ! El nu vrea altceva decît sa ne omoare si sa ne ia regina. Lupta cu amazoanele Din cer. dupa porunca Herei. Regina Hipolita tinea nespus de mult la fecioara aceasta. Ea a ramas uimita de chipesii flacai ce coborau pe tarm. scumpa ei cingatdare. sa-i ceara cingatoarea. aratîndu-i ca vine din Micena. Din arcuri a tîsnit o ploaie de sageti. Ea a vazut ca-i pace si ca fiul Alcmenei dobîndea prea usor. încît razboinicele femei s-au si aprins. Au tras roi de sageti si lanci spre amazoane. Nu vreau sa lupt cu voi. Fata lui Euristeu. Heracle i-a raspuns cu glas blînd. . priveghea însa Hera. mai ales.I-a-ntîmpinat la tarmuri preamîndra Hipolita. Frumoasa Antiopa a ramas însa prada eroului Tezeu. s-arunce lanci. plina toata de vraji. Vacile lui Gerione Cea de-a zecea isprava sâvîrsita cu cinste de eroul Heracle s-a petrecut departe. sa o duca Admetei. trimis de Euristeu. nu numai brîul ei. si toti ceilalti eroi nu s-au înspaimîntat. Toate intrau în lupta. si . Regina era gata s-o scoata de pe mijloc s-o dea. semnul ei de regina. în schimbul libertatii fecioarei. Atunci s-a prefacut si ea în amazoana. trîntite la. parea ca se abate furtuna într-un lan. în eroi. Ca spicele cadeau vestitele-amazoane. I-a întrebat ce vor. fara zabava. i-a mai rostit Heracle. Dar si fiul Alcmenei. O dai de buna voie ? Sau trebuie sa ti-o smulg. pamînt. S-au pregatit de lupta.regina Hipolita i-a daruit. în vremea asta.Eu îti cer cingatoarea. dîrze. si a vorbit zeita atît de-nversunata. fiica lui Euristeu. i-a glasuit regina. lup-tîndu-ma cu tine si cu ostirea ta ? . 49 iilliliimin Au cazut prizoniere frumoasa Antiopa si-o capetenie. care e preoteasa chiar în templul zeitei. calare. preoteasa a Herei. doreste sa o aiba.fiindca Menalipa plîngea si se zbatea sub bratul lui Hera-cle . sageti sau pietre. Degeaba Hipolita încerca sa le tina. . pe nume Menalipa. Nimeni n-o asculta. splendida cingatoare.

albastre. De-aici. A trebuit s- . La tarm s-a aratat alt urias. Heracle-a vrut sa lase. fermecata. însa-o sa-ti fie greu sa lupti cu Gerione. uite. El nu are un trup. El a suit în barca de aur cea rotunda a soarelui cireada de vaci nemaivazute. de-o parte si de alta. A si sarit în barca rotunda. ci trei. unde seara de seara coboara Helios . un nepot al Meduzei. Era gata sa traga în zeul Helios. Are trei capete si sase mîini enorme. si. pe veci. sase picioare. i-a poruncit din nou regele Euristeu. Le-a asezat cu grija. Aici zeita Hera i-a razletit o vaca. a pus mîna pe arc. pe urma prin Italia. la marginile lumii. vîslind spre Eritia. Acolo vei afla pe-un urias. Dupa ce-a biruit pe cioban si pe Ortos. Din razele ce-ardeau pe fruntea zeului se raspîndea dogoare atît de nemiloasa.. Trecuse în Europa si îsi mîna cireada prin muntii Pirinei. Gerione. el te izbeste cu cîte trei sageti si trei lanci dintr-o data. caci eu sînt Helios. Heracle. prea multa oboseala. si. si. ca sa se odihneasca. pe tarm. Uriasul Gerione. dintr-un copac urias. crezînd ca vrea anume sa-i pîrjoleasca trupul. Pe tarm nu se vedeau copaci sa-si faca-o pluta. cu-o pluta savîrsita de mîna lui. Luptînd. Insula Eritia. Eurition . prin Libia. paznicul din Infern. fiul Alcmenei nu s-a înfricosat. l-a îndemnat sa-si lase armele la o parte : 50 . uriasul Gerione. o amintire a suferintei sale.Te vei duce. La fel. te voi scurta de cap. facuta de Hefaistos din aur si argint. si-atunci a smuls din coaste doua stînci mari. si a plecat spre casa. Heracle-a fost silit sa dea piept cu stapînul cirezilor de vaci. tinta eroului. are cirezi bogate de vaci rosii ca focul daruite de zei. numita Eritia. Heracle-a fost lovit . încît bietul Heracle n-a mai putut s-o-ndure. Dar zeul Helios. Pentru ca acest drum îl istovise mult. a sosit dupa multa. Nu era nici un mijloc s-ajunga pînacolo.Lasa arcul încolo. într-o insula mica. strabatând tot pustiul. îti împrumut barca mea cea rotunda. Tu sa mi le aduci pe toate la Micena. Ortos.si cîinele sau. suparat amarnic. miscat de voinicia eroului teban. Ortos avea si el doua capete hîde si era frate bun cu cîinele lui Hades. în strîmtoarea aceea care unea Oceanul cu Africa si-Europa. se gasea însa-n larg. si-a trecut Heracle marea în Africa.stralucitorul soare. Totusi. Africa si Europa. dar vitejia lui si ghioaga cea grozava l-au ajutat sa-nvinga. Lupta n-a fost usoara. de nu esti în stare. a rostit Helios. fiindca stiu ca vrei s-ajungi în Eritia. Acolo-i o strmitoare. chiar la capatul lumii25. prinse din mijloc. cu legea-mi de stapîn. unde se întîlnesc Oceanul nesfîrsit. si zeul Helios se cobora cu carul înflacarat din slava. zeul ce încalzesc pa-mîntul si pe oameni. prin Galia.ciobanul ce pazea cirezile de vaci ale lui Gerione . Venise însa seara. ce s-a pornit înot pîna-n Sicilia. Mai bine nu pleca. Stîncile din strîmtoare s-au numit de-atunei "Coloanele lui Heracle" 26.

Euristeu. în gheme. A ajuns dup-aceea la Marea Ionica. Hera. si . Ajuta-ma si-acuma! Nu ma lasa zeito Mi-e teama de Heracle. Nu pierde nici o clipa. si eroul Heracle a pornit iar pe cale. s-a rastit Euristeu. as vrea. Infruntînd genii. zicea Hera. si eu sint prea slab. si chiar pielea de leu purtata pe spinare îl faceau mai cumplit.. prin vraja ca sa alung pe lume eu înaintea lui. care o ascunsese într-o cireada-a lui. Umbrele din Infern. .. regele Euristeu s-a dus pe urma-n templul zeitei si. Cu greu le-a adunat si le-a adus pe toate regelui Euristeu. soatei lui Zeus.. o pestera adînca. si ghioaga lui uriasa. ca tu sa te jelesti ? Iar el sa biruiasca un monstru dupa altul. Lovite de turbare. cu inima de piatra si serpi încolaciti. Tu ai facut. caci el e prea puternic. De nu patrunzi la Hades si nu-l rapesti pe Cerber. tu ma-nvata unde sa-l mai trimit ? în tine mi-e speranta. cel cu trei capete. . stii ca esti blestemat chiar prin vointa Herei !. cu capete de-arama. s-au ratacit prin lume.Pe Cerber ?. pe grumaz... Iti multumesc.Nu plînge.. stii moartea ce te-asteapta !. care-i stateau în cale. Iar le-a cautat voinicul..4 [ 51 cum sa lupt cu el ? As vrea. Rapirea cîinelui Cerber si-a mers. în cele patru colturi. zeita.. a cautat locul. îi glasuia astfel : .. de ciuda.. zeita ! si-ndata-a dat porunca regele din Micena sclavului sau.. sa-l vad odata-nfrînt. zeita Hera a semanat turbarea în toate vacile... Pentru ca si Heracle era-nfiorator. . Hera. .. prin care se putea patrunde în Infern. De-asta te-am înaltat pe tronul din Micena. cum îl zaresc. alearga si s-ascund prin cotloane. sa-ti aduca pe Cerber. [ si sa respir în voie. Trimite-l dar la Hades. Cum de nu m-am gîn-dit ?. teribilul dulau. cîinele lui de paza. Cum ?... si astfel sa fiu rege iar el numai un sclav.o caute. scapat de marea teama ca se va razbuna.. sa plece în tinutul cel negru al lui Hades.Cum ? Nu e nici un mijloc sa-l rapun pe Heracle ? Nu este nici un monstru sa-l faca bucatele ? O. A unsprezecea munca stia ca e mai grea ca toate celelalte. Aici. Asa se va sfîrsi !. Numai ca Euristeu a poruncit sa fie vacile înjunghiate si carnea lor jertfita ocrotitoarei sale. Heracle.Sa mi-l aduci. dar iute. far-a pati nimic ? Asculta. Sa-i aduca pe Cerber. plîngînd. monstri... mai ales la mînie.. sa lupte pentru ea c-un fiu al lui Poseidon. în tinutul lui Hades Se spune ca. s-a terminat cu tine. La Hades ?. ajunge pîn-la Hades.

. pîna ce si-acest monstru s-a pravalit ca mort. unde se ascundea de cîte ori Heracle aducea cîte-un monstru . si s-a si repezit. ca ti-am înfrînt pe Cerber. Unde au cazut spuma sau verdele venin. 52 . si l-a strîns ca-ntr-un cleste. Tot ce-i otravitor.Pe-o stînca sta în lanturi. Heracle. Cu mîna ti-l dobor ! a mai rostit Heracle.. Pe urma se îndreapta catre tronul lui Hades si-i glasuieste tare : . si de-acolo tipa : .Du-l înapoi. te rog. pe viteazul Heracle. Coada i se zbatea. Nici nutl mai sînt dusman. pentru prietenul sau. Poti sa' mi-l iei. daca te simti în stare sa mi-l dobori pe Cerber. paznicul tau si-al mortii. L-a însfacat pe Cerber.. spate. La strîns' atît pe Cerber. Heracle. care-i paznicul ei !.. . si-atunci. fara sa lupti cu arme. au crescut buruiene : cucuta.. Caci îl voi lua oricum. la fel ca zeul Ares. Heracle. din gurile lui Cerber a picurat venin. acel care-l urmase la Pontul Euxin. Ce sa fac eu cu Cerber ? Nu am cîini destui ? Du-l înapoi lui Hades.Lasa-l ! a strigat Hades. si nu te-mpotrivi..tot din porunca lui. si-asa. în-spaimîntat de moarte si tremurînd ca varga. în butoiul de-arama. nici palos si nici lance. îl trage de pe stînca si îi arata calea dentoarcere acasa prietenului Tezeu. nu folosesc nici arc. Pe drum.. spunîndu-i la plecare zeului din Infern : . pe Cora-Persefona. si de pe trup o spuma. dar pe un biet catel. si moartea uneori o putem birui.Poti sa mi-l iei. serpii lui suierau si încercau sa-l muste. Tezeu. de grumazuri. Du-l înapoi. Lasa-l ! L-ai biruit. regele Piritoii Heracle-i rupe lantul doar cu o smucitura. dupa legenda.Venit-am pîn-aci ca sa ti-l iau pe Cerber. Era înlantuit pentru ca încercase s-o fure pe sotia regelui din Infern. pe cît se spune. atît l-a gîtuit. Insa era-n zadar. numai nu-mi omorî pe bietu-mi cîine. greu osîndit. Era sudoarea lui.Las ghioaga la o parte. eroul nostru l-a aruncat pe-un umar pe cîinele lui Hades. dar i-a raspuns viclean : .. a sarit în butoi.Nu fi mîniat. Hades. N-a îndraznit sa-i stea prea tare împotriva. Hades a înteles. Te rog acum ca prieten. temeinic. daca o înfruntam.. . în tara amazoana. ca lupta cu Heracle nu ar fi fost usoara. Cerber. A fost numai o gluma. matraguna.. s-au ivit plantele veninoase Auzind Euristeu ca a sosit Heracle cu Cerberul pe. si-a pornit spre Micena.

Era dibaci batrînul si-avea muschi de otel..si-a unui monstru. S-a dus din nou Heracle pe caile robiei.un batrîn zeu al marii. cum s-a vazut liber de spaima si primejdii.. De cînd rîvnesc la cinstea de a-l elibera. cu toate ca e zeu. sa-l învinga pe monstru. Da. Mai este înca una.. Douasprezece-s toate. s-a otarît tiranul. si de vei izbuti. pe prundurile marii. De va putea Heracle s-ajunga pîn-acolo. Dar calea spre gradina nu o stie nici el. s-au pravalit în ape.O stie unul singur. Silit. Te-asteapta.. ai sa vezi. Pe unde-o fi gradina nu stiu. De nu. . multa vreme.. Pîna acum. . si-un vultur îi sfîsie ficatul ne-ncetat. pe Elbrus.. fara multa vorba. Decî ia-ti din nou maciuca si pleaca sa-mi aduci merele fermecate. 53 si unii spun c-Atena i-ar fi destainuit eroului Heracle ca drumul spre gradina cu merele de aur îl stie doar Nereu . Iar gradina se afla sub paza unor nimfe . s-au ridicat pe tarm si. ai împlinit mereu poruncile primite. Dar sa-mi aduci' tref mere. Atîta ca Nereu nu-l va marturisi decît silit prin lupta. înfrîngerea lui Nereu Dar. despre care aud ca s-ar gasi-n gradina nimfelor hesperide 27.Bine. în Caucaz. Heracle. Nu-i nimeni ca sa fie mai pretuit de mine în toata lumea asta.. sa treaca si prin vraja nimfelor hesperide. cel sfatuit de Hera. eroul i-a sarit îndata în spinare si s-a luptat cu el. berbece si chiar cîine .. A trebuit s-astepte. nu ma priveste.S-a-ntors din nou Heracle în Infernul lui Hades si i-a zvîrlit dulaul în pestera de piatra unde salasluia. Adica unsprezece. parinte-al omenirii. si iar a colindat lumea toata de-a rîndul. Porneste ! Poruncesc..numite hesperide . zeul Nereu a spus unde-i gradina : la marginile lumii. Zace de-atîta vreme în lanturi pe nedrept. însa el e-naltat din porunca lui Zeus pe-o piatra colturoasa... va putea sa culeaga din fructele de aur... Heracle l-a strîns peste mijloc cu mîinile-nclestate si l-a legat burduf. pîna ce l-a zarit pe zeul cel batrîn.Acesta-i Prometeu. cum cerea Euristeu. Zadarnic zeul marii a luat înfatisari de taur si de cal.n-a mai putut sa scape.. stii tu prea bine.. cînd a iesit odata.. în locul unde Atlas tine pe umeri cerul. greu osîndit de Zeus. merele de aur.si cine-o stie oare ? l-a strîns tare Heracle.. c-un ochi neadormit. Ladon. regele Euristeu si-a schimbat iarasi glasul : . si. vei fi eliberat. .... Heracle. a glasuit Heracle. S-au luptat mult acolo. pe tarmurile marii. S-a jertfit pentru oameni.niste nimfe-ale serii . . sa stea pufin la soare. în sfîrsit.

a cam bagat de seama ca ori de cîte ori îl ridica pe-Anteu. uriasul l-a strigat : . Pamîntul larg . Dar Prometeu. suparîndu-i pe zei... flamînd necontenit. a spus zeul Nereu.încotro este drumul spre Elbrus ? a-ntrebat. cum îl trîntea jos. pentru ca daruise celor de pe pamînt focul rapit de zei. uriasul.Sa nu cutezi. vino-ncoace sa ne-ncercam puterea. El fiind feciorul Gheei.. Anteu.. pe Elbrus. Cu pas grabit pornise voios spre rasarit. Dar stai.. si vulturul lui Zeus. Aici zacea feciorul titanului Iapet. caci era calea lunga. strîngîndu-l tot mai tare. ce-a îndragit pe oameni. El sta în lanturi cu mîinile la spate si un piron în piept. si s-a luptat pe drumuri cu un urias. cum atingea uriasul doar talpa de pamînt. l-a prins de subtiori. aratîndu-i cu mîna spre rasaritul lumii. privea tot ne-nfricat spre cer si spre pamînt. titanul. sleit cu totul. Te învoiesti ? .si voinic. nu te pripi. si cum trecea Heracle prin Libia 2S. . tot a ajuns pe munte. Nemaiputînd s-adune putere din pamînt.chiar Gheea . în Caucaz. fiul mîndrei Alcmena.Fireste !. cît timp atingea tarna. era nebiruit. si toti erau învinsi. Dar feciorul lui Zeus . iarasi se-nviora. fiindca nici o clipita titanul osîndit nu s-a plecat lui Zeus si n-a cerut iertare. . 54 De fapt. avea o taina-n lupta. Insa fiul Alcmenei nici nu-l mai asculta.îi da din nou puteri. Anteu. Dornic sa nu-i mai scape. Eliberarea lui Prometeu si-a mers. pamîntul ce-l nascuse.. Acest urias vestit chema pe trecatorii prin tara lui la lupta. si istet . Anteu. a-ncuviintat Heracle. In acest fel s-au prins la lupta îndîrjita. cel osîndit de Zeus la chin pe vesnicie. . iute-i slabea puterea. cu ghearele înfipte în trupul sau slabit. cuprins de nerabdare. strabatînd mari si tari. Dar pîna la sfîrsit. s-a pravalit. si.. un alt fecior al Gheei. învins. zdro-bindu-i os de os. l-a ridicat în sus si l-a tinut asa o vreme-ndelungata. a mers Heracle. de mii si mii de ani înlantuit pe stînca. Pe nimeni nu uraste mai mult marele Zeus decît pe-acest titan. si care-o fi învins sa i se stinga viata.încolo ! i-a raspuns Nereu cu încruntare. îi scormonea ficatul cu ciocu-nsîngerat. Heracle.Voinice. S-a mai luptat pe urma eroul si cu-alti regi.

de foc.Asadar tot aicea te afli. L-a domolit Atena. muiata în veninul hidrei ucisa-n Lerna. Furtuna si mai tare s-a întetit atunci. din munte. Tu singur ne-ai dat pilda. tipînd cu-amenintare. desi sleit de chinuri. Sînt îiu de pamînteana. dupa prevestirea batrînului . Se spune ca atuncea vîntul s-a întetit. cetluite de zeii olimpieni. moarte." si si-a pus o sageata.E vulturul lui Zeus ? a hohotit Heracle. . Le-ai daruit puterea de-a înfrunta pe zei.Dar nu te temi de Zeus si de mînia lui ? . ce i-a reamintit ca. în mijlocul acelei cumplite vitejii. cînd a tras de lanturi.. s-a auzit un tipat si-un vîjîit de spaima. si fiul lui Iapet.. în acea clipa. în timp ce vîntul aspru urla peste Caucaz. voinice ? a murmurat titanul. Coboa-. ra-te. sfruntînd cu ochii cerul. luptîndu-se cu vîntul ce aducea cu sine grindini biciuitoare. Prometeu ? a glasuit Heracle. Din cer. erau cu mult. din pieptul celui care suferea pentru oameni. de pe munte. s-a pravalit strapuns. E vulturul lui Zeus. cu ciocul de otel. . Se rotea împrejurul acelei stînci înalte. dar maiestuos. gata sa se repeada catre cei doi eroi. vazîndu-l pe Heracle ca a eliberat.Nu. a mai spus Prometeu. Ai ridicat din tina pe muritori. dinspre Olimp.-. Venea.Fereste-te. cu aripile-ntinse. Nu ma tem de nimeni. încît parea ca este o pluta framîntata de valuri. si-n timp ce-naripatul trimis al cerulu se avînta spre ei. Tu suferi pentru oameni. Heracle ! a rostit Prometeu. titane. Spun unele legende ca Zeus ar fi vrut sa-si ucida feciorul in clipele acelea de groaznica mînie. Coarda a zbîrnîit. din lanturi. Muntele cel înalt se clatina si el.Olimpul clocoteste de ura si mînie ca m-ai eliberat. dar ele... cel care îmi sfîsie ficatul zi de zi. le-a rupt numaidecît. cu ochi rosii. gata sa-i pedepseasca în numele lui Zeus. pe ocean. cînd a ajuns acolo si s-a urcat pe munte. în marea furtunoasa. pe dîr-zul Prometeu. titane. a tintit plin de grija. si vulturul lui Zeus.Zadarnica mînie. cu aripile-ntinse. s-a coborît încet. Cerul s-a despicat. Marele Prometeu uitase cum se umbla. atît de mult sleita în veacurile lungi de cînd sta osîndit. îi arcul sau temut.Tu cine esti.. Valuri de grindina i-au izbit pe eroi cu pietre mari cît oul. . . Sprijina-te pe mine. A smuls apoi pironul gros si lung. si-un om te va salva. pe dusmanu-i de moarte. de-arama. însa fiul Alcmenei si-a proptit un picior în colturoasa stînca si. . . Prometeu se zbatea în lanturile sale. chiar vulturul lui Zeus.. prea tari pentru puterea lui. zborul. vazîndu-l pe viteaz în vîrful muntelui. dînd tipatul de.. 55 . si greu putea pasi.Heracle ma numesc. a rostit linistit sclavul lui Euristeu. De azi nu va mai fi. cu ciocul de otel. Sageata si-a luat.. Bubuituri grozave au sunat din Olimp.

. se întindea gradina în care straluceau. da-n schimb sa tii tu cerul cît timp le voi culege.. a rostit Prometeu.Eu am sa-ti dau ce-mi ceri. o.Prometeu a scapat din lanturile sale.Ţi-l tin. . De sale se plecase aproape de pamînt. Tu du-te si le-o smulge. un inel. sînt fiul Alcmenei si-al lui Zeus. în razboi. cel doborît de Cronos . Nu mai poate lupta. Nici Heracle nu piere. si fiul lui Iapet i-a trecut lui Heracle bolta. Ad-o întregii lumi. Atlas. Dar e prea ostenit. s-a dus si a cules numai cîteva mere. merele fermecate. tot o tin. cresc merele de aur.. în vremea asta. Prometeu a plecat într-o insula mica de la capatul lumii . a glasuit Heracle si a pornit la drum. a rostit lui Atlas : . Iara acel inel sa-l poarte Prometeu. prin frunzele de aur. Su-doarea-i curgea-n rîuri. Cînd a sosit Heracle. si-ti poate ajuta la vreme de nevoie. ca sa ajunga grabnic în tara hesperida : . . Eu însami i-l voi da. N-a trecut mult. Hefaistos cel schiop. puteau sa se ridice din nou feciorii Gheei. în ceasul despartirii. Heracle. a glasuit Heracle. ce drum urma s-apuce. Asa ramîne totul în lume neschimbat. bogate în parfum.Acolo. a glasuit titanul.Nu-mi pasa.precum ai jurat tu.unde salasluia batrînul zeu Uranus. titanul. de n-ar putea sa aiba pe fiul sau. la lupta contra lui si-a olimpienilor. l-a-nvatat pe Heracle. si pe umeri purta larga bolta cereasca.Batrîn slavit. 56 Dupa aceasta fapta. si-a-tunci si-ar pierde tronul însusi marele Zeus. Aici sedea Atlas cu picioarele-n mare. Pe mine ma va crede ca nu-i un viclesug. S-a-ntors apoi si-a spus : .Uranus. si atunci se zice ca s-a facut inelul cu piatra nestemata. Heracle aduce merele de aur Ei s-au îmbratisat. trimis de Euristeu sa-mi dai cîteva mere. gigantii fiorosi. sa faca faurarul. si Prometeu. a spus Heracle. si fiindca el a fost osîndit sa ramîna înlantuit de-o piatra. . si sclavul regelui din Micena a ajuns la Atlas. ce se.Bolta-i nespus de grea ! . Era atîta de grea.sa-si odihneasca trupul atît de chinuit. iar Prometeu pastreaza lantul . în tara hesperiana. ca muschii lui Heracle s-au îngrosat ca muntii. poarta si astazi în amintirea celui ce-a fost înlantuit. veriga. Mai departe de el. în gradina nimfelor hesperide. La ea sa puna-o piatra.. Mai bine sa-i dea pace. E toata avutia pamîntului furata si-nchisa într-o gradina de zeii olimpieni. pe umar.Voi fi tare ca tine. alaturi.. . usor.acea veriga legata de o piatra ..

si luînd acele mere. hohotind de rîs. n-a stiut ce sa faca. pe care însusi Zeus mi-a pus-o pe spinare...Desigur. Acesta îsi pusese privirea însetata pe o copila dalba.. si alti regi. Ramîi deci tu. Biruind pe-Ahelou. Dar eu nu sînt ca tine samînta de titan. Hera. cu bine. Laomedon din Troia. Deci ia-ti înapoi. M-am saturat sa port povara blestemata.. Nici cea din urma munca nu i-a fost de folos si n-a putut s-aduca pieirea lui Heracle. As vrea sa-mi pun 57 pe umar blana asta de leu. înaintea tuturor. Atlas a vrut sa plece. dar în Olimp zeita cea nemiloasa. tot îl mai urmarea si nu vroia sa-l ierte câ s-a ivit pe lume.. batrînule Atlas. potriveste-ti blana. A pedepsit pe-un rege. Heracle a pornit cu ele spre Micena. Ajungînd si Heracle cu tînara-i sotie prin locurile-acestea. sa-mi fie mai usor.. dar nu si întelept. Heracle s-a-n-voit. Te voi lasa aici. a spus el lui Heracle. Scapase deci Heracle de cruntul Euristeu 29. . ba i-a mai dat si plata. regele Euristeu a trebuit sa spuna. Atunci Deianeira s-a urcat pe spinarea centaurului Nesus.Te-ai înselat. Atlas era siret . S-a batut cu Apolo si-a-nfrînt pe Ahelou.. în schimbul unei plati. L-a ajutat pe Zeus sa-nvinga pe giganti.. Nici nu pot fi descrise. si umarul ma doare.. Heracle. A pus merelealaturi si-a luat pe umar bolta. Centaurul acesta ajuta calatorii. Poate sa plece liber din orasul Micena. . înselaciunea lui Nesus si-a trebuit Heracle sa intre-n alte lupte. Insa Heracle a rîs : . pe care si-o dorea Heracle de sotie..Asa te socoteai. Iar eu plec la Micena cu merele de aur. din dragostea lui Zeus cu regina Alcmena. Te las aici cu bine. Nesus s-a îmbiat sa treaca pe mireasa pe malul celalalt.Hai.. Nemaiavînd ce face.. S-a razboit cu Ares si cu feciorii lui .. îmi pare rau de tine. de-unde erau lasate de titanul Atlas. bolta. care îl înselase. în locul meu.. un fluviu zeu puternic. mîndra Deianeira. ca poti sa ma înseli ? Dar una-i socoteala si alta e isprava.. pe urma i-a raspuns : .. Atlas.. ca eroul Heracle a împlinit cu cinste douasprezece munci.... numai atît cit îmi astern pe umar blana moale.. Euristeu le-a primit negru de suparare.. si. dar nu-ti pot ajuta. Urma ca mai apoi sa-l treaca pe Heracle. Aici sta un centaur cu numele de Nesus. Heracle. atîtea sînt de multe aceste întîmplari. sa treaca peste fluviu. de leu. ai dreptate. Heracle s-a-nsurat cu frumoasa fecioara. pe veci. fecior al lui Ocean. Heracle si cu soata au întîlnit alt fluviu cu apele umflate. si i-a înfrînt în lupta. Plecînd apoi spre casa. ai îndurat destul. si fiare. Sa-nfrunte si alti monstri. pentru o clipa.

Uit ura pe Heracle. Deianeira. a strîns tot acel sînge într-un vas de pamînt. urma a ispasi pentru-o astfel de fapta. au pornit împreuna spre casa. Tocmai venea Heracle. Iar centaurul Nesus s-a pravalit în tina. Nici o alta femeie nu va mai izbuti atunci sa-i fie draga. Daca nu pastrezi taina. a pus sageata-n arc . nu se mai potolea. ramînînd mort pe loc. Heracle a simtit o fierbinteala-n piept. Mîndra Deianeira s-a lasat amagita.. care se numea Hilos. a mai murmurat Nesus.58 Atîta doar ca Nesus si el se-ndragostise de frumoasa mireasa. în lumea larga. si pedeapsa era vinderea lui ca sclav oricui. s-a încrezut în Nesus. a vrut s-o ia la fuga. Nesus. Ifite. . cu gîndul sa-si pastreze dragostea lui Heracle. Aproape fara voie. Aduna-l într-un vas si tainuieste-l bine. s-a napustit înot. stapîna Lidiei. Hera urzeste eroului noi suferinte Parea acum ca totul. Asa. l-a dat Deianeirei. i-a daruit siun prunc. si el a cazut jos. esti cea din urma fiinta pe care o trec rîul si. Sosind apoi pe tarmul care-i sta împotriva. si ce i-a dat prin gînd ? A fost Heracle sclav la regele Micenei. ochii i s-au facut ca la un lup turbat. Pastreaza însa taina. bogata. sîngele-si pierde vraja. Dar nici centaurul n-a vrut sa-si dea sfîrsitul far-a se razbuna. sa-i rataceasca mintea. si daca vreodata Heracle si-o raci dragostea pentru tine. mai departe. si el se va întoarce. în sfîrsit. izbindu-se la frunte. bratul: împins de Hera l-a lovit pe Ifite fara de pricina. care-mi curge din rana. fiindca te-am iubit. cu iubire. l-a zarit iar zeita ce îl ura de moarte. o regina trufasa. si-ncrede-te în mine. vorbind de cîte toate. cu sîngele curgîndu-i suvoi otravitor. învatînd-o asa : .Tu. Copila fara minte. sus. desi navalea rîul cu unde învîrtejite. cu ura ei nestinsa. însa Deianeira a început sa tipe. capricioasa. cu ultimul suspin. preafrumoasa fata. Tare-i mai îndragea Heracle si pe soata si pe flacaul lui ! Numai zeita Hera. De cum a trecut rîul. a luat vasul cu sînge si l-a vîrît sub haina. Un baiat dolofan. un geniu al lui 59 Hades. în ceasul mortii. soata frumoasa. Luînd-o pe soata sa de mîna. va fi bine. pe zidul cetatii din Tirint. Hai sa-l robeasca iarasi si sa-i pricinuiasca alte noi suferinte. îmbiba-i putin haina în sîngele-mi jertfit. El l-a împins pe Nesus în apa cu piciorul. fiul Alcmenei s-a pomenit iar sclav. si a trimis o furie.sageata ce avea vîrful muiat în fierea dihaniei din Lerna. dar a scapat cu bine. Heracle-auzind glasul iubitei lui sotii. L-a cumparat Omfala. L-a luat pentru trei ani. Traieste fericita. Dar ia sîngele-acesta. si-ntr-o zi.. Dupa legea cea veche. iubitoare. Fiind sfatuit de Hera. sa piara prin paduri. doresc sa-ti fac si-un dar. sa rapeasca mireasa. cînd Heracle sedea cu un bun prieten.

! Iata. Dar vestea o daduse din nou zeita Hera. ce se tîra pe jos. a-nceput sa spuna Heracle. sus. nici nu era asa.. însa. primeste-acum ofranda. sa-i tulbure simtirea. Nu mai avea rabdare. In sîngele lui Nesus. Heracle-a vrut sa-mbrace haina abia primita.Cum ? Eu l-am asteptat atît de credincioasa. Astfel se straduia sa-l faca de ocara pe voinicul Heracle. pe muntele Eta. cu moliciune. în ura ei nebuna. o preagingasa fata. si el m-a si uitat ? A îndragit pe alta ?. dar cum tragea de stofa. fara îndoiala. Sa tese la razboi pînzeturi pentru ea. în sfîr-i sit. Hera tot nu-i da pace. cu gingasa Iola.O !. Deianeira. Ca regele acela ar fi cazut în lupta. Heracle se gîndise ca va-nsura pe Hilos.. Mai mult. ce mai umilinte. a simtit o arsura. sînt jertfa ei. si el a dat porunca sa fie dus pe-o targa de ramuri. privea la ea oftînd. se afla între robi. . cu mîna lui deprinsa numai în lupta grea. în ceasul cînd pierise. Dar au trecut si anii cei negri de sclavie. Iar ea-si punea în schimb blana cea fioroasa. . jelea Deianeira.. fiul sau mult iubit. si a trimis vesmîntul iubitului Heracle. Sa toarca pe fus lina. 60 Apoteoza lui Heracle Acest trimis al soatei a sosit la Heracle tocmai cînd se serbau biruintele sale si cînd se pregatea sa se întoarca-acasa. ca fetele de casa. ca pentru morti.. uitîndu-si barbatia. Cad. si stofa s-a lipit si i-a patruns în carne.. iata-i vine veste ca-n drumul catre casa. si se juca cu ghioaga ce nimicise-n lupta si monstri si balauri. Tu. si-a amintit de sfatul ce i-l daduse Nesus.. care stii ca nu am nici o vina. tot ca si el. Trimisese pe Eros sa-i sageteze pieptul. Iola.. punînd eroul vesmîntul pe spinare. Parca-l batea în cuie. si el. caci... i se rupea si'J pielea. pentru acea regina din tara Lidiei. chiar se zvoneste ca eroul Heracle a-ndragit-o pe fata regelui doborît si-o va lua de sotie. soata. Iesea mereu la porti si cerceta în zare. A luat pe loc o haina. stia c-o sa soseasca acasa. si fiica lui. Cînd. însotit de tovarasi viteji. lînga ea. . s-ar fi luptat c-un rege.. din voia preadusmanoasei Hera. E prea mult. care îl umilea. si îsi punea armura. lînga orasul Trahis. Parca-l frigea cu jar.în timpul cît Heracle a fost sclavul Omfalei a-ndurat umilinte. prinsa de deznadejde. Zeus. Regina îl silea pe voinicul barbat sa se-nvesmînteze-n valuri. Carnea se sfîsia si îl durea mai tare. A îmbibat-o-n sînge. A vru1?sa-si smulga haina. Aici sa se ridice un rug. si lua în mîna scutul. care-l batjocorise. O. otravit de sageata ce fusese-nmuiata în verdele venin al hidrei de la Lerna. socotind ca prin farmec îsi va recîs-tiga dragostea lui pierduta. si în semn de cinstire pentru Deianeira. facînd sa-i izvorasca o dragoste nedemna de un erou ca el. fiindca ti-am fost fecior. îl astepta plîngînd. Atunci Deianeira. caci si-acolo-n robie.

. celui mai bun din lume ?. pe gratioasa Hebe.. . de Za bunicul sau.Heracle s-af urcat pe rugul pregatit. s-a-nduplecat si Hera.. Unde e soata mea M . Sa se aprinda rugul. si tras-nete-au cazut. si-n el se aflau Hermes» Atena si Nike. . Tu.El este lînga tine si se va însura cu printesa Iola.Nu.Soata ta si-a vîrît în inima un palos. aul raspuns cei din preajma. precum ai' hotarît. dupa-atîta truda si-a-tîtea suferinti. au raspuns toti barbatii ce erai lînga el. Un car facut din aur s-a coborît din cer. ca în anumite lupte. zeita tineretii30.. aflînd ca vei muri. Sta neclintit în giulgiul de flacari ce îl învaluia.. Hera i-a daruit pe fiica ei de soata.. gemînd cu întristare. Note 1. zeita biruintei. cel dintii zeu al cerului.Unde-i Deianeira ? a întrebat eroul. a scaparat amnarul si a vîrît scînteia sub rugul cel înalt. . Nike conducea carul. . asa cum s-a mai aratat. Plîngeau toti cei de fata. în cîntece voioase Zeus a poruncit ca eroul Heracle sa ramîna-n Olimp .Atunci totul e bine. Cine sa îndrazneasca sa dea foc unui rug. înduiosat pesemne. n-ar fi putut sa învinga fara ajutorul unui pamîntean.runcesc !. legendele ne spun ca s-a despicat bolta. Focul a prins sa arda. L-au purtat spre Olimp. . ce-ai distrus pe monstri si-ai luptat pentru oameni. Cum ? Nundrazneste nimeni ?. Acolo. care va arde "trupul celui mai viteaz om.Aprindeti iute rugul. însusi Zeus la-ntîmpinat la porti si.. care îl însotise în lupte deseori. si trupul lui Heracle s-a-nvaluit încet înl flacari orbitoare.. în chinuri mai cumplite ca ale lui Tantal . Uranus. sa pieri de mîna noastra ? Heracle.caci tot mai mult otrava îi patrundea în sînge .. Iar Hermes si Atena l-au ridicat îndata pe erou între ei. Ma chinuiesc prea mult. a mai rostit I Heracle. cum au fost bunaoara cele date cu gigantii. si fulgere mai albe ca neaua de pe munti. . un bun prieten. Heracle. nu putem.. Filoctet.. De aceea hotarîse ca pamînteanul care trebuia sa-l ajute în aceste lupte sa fie un fecior al sau.... si-n semn de-mpacaciune.Cu ultimele forte. Aprindeti ! Po. în clipita aceea.Dar Hilos unde e ? . Numai el nu gemea. pe care le-ndurase în viata sa Heracle. Zeus stia. nu putem.

ce-l jefuiau de aur si cirezi si-i ucisesera feciorii. frumoasa Alcmena. Privesc amîn63 62 doi. parasind Micena. Megara încearca sa fuga. de asemenea. Alcide sau Heracle.era fiul eroului. Cînd tragea cu arcul sau cînd azvîrlea lancea. s-a aflat. Aici este însa de fata si Alcmena. 6. Amfitrion îl scapase de primejdie pe regele Micenei si. Dupa datini. Iar celalalt se afla aproape mort. pe ziduri. Se stabilise. Regele Electrion . este înfatisat Alcide-Heracle copil . drept rasplata. pare ca înseamna "Vigurosul". Ochii îi scînteiau. Alfred de Musset. el urmase pe tronul de mare basileu al Micenei. Era înalt si falnic. Electrion. eroul Perseu îl facuse regele orasului pe fiul sau.cînd nimiceste serpii. Mania. într-o statua. si alti cîntareti din vremea lui povesteau ca Heracle ajunsese de o forta si o grandoare neobisnuita. poet maiestru din Atena. Dupa Electrion. Este si Amfitrion cu sabia în mina. de sotie. Pe aceasta tema au mai scris doua piese si marele poet elin Euripide ti scriitorul latin Seneca. privindu-l fara teama. Electrion. doi Victori renumiti. Stenelos era cel de-al doilea fiu al lui Perseu si al Andromedei. cum un copil rapune doi monstri ca aceia ce fusesera trimisi de Hera. o pictura cam asemanatoare. dintr-o întîmplare nenorocita. în Capitoliu. 5. Aceasta întîmplare a fost pusa pe pînza de Tintoret si Rubens. Nu se întîmpla niciodata sa-si greseasca tinta. Apolodor. Dar. înmarmuriti. 4. Deci fiul Alcmenei. împreuna cu Alcmena. la Teba. sub blestemele zeitei nebuniei. a zugravit-o în versuri nespus de delicate. 8. dat odraslei lui Zeus si a Alcmenei. aceluia care-l va scapa de urgia unor triburi vecine. Iar poetul romantic.tatal Alcmenei cea frumoasa . fiind un stranepot al acestui erou. cu plînsetele lui. pe regele Electrion. trebuise sa-si rascumpere vina. 3.2. aparîndu-l cu armele de dusmani. cînd sotul ei era plecat la razboi. 9. fara sa vrea. Regele Micenei. Perseu si al Andromedei. Iolau. . Numele de Alcide. o fagaduise pe fiica sa. Pe unul îl ridica la înaltimea ochilor. fiind primit cu mare cinste de catre regele Creon caruia îi platea ospetia. trezita de Ificle. care se afla la Roma. între ruinele orasului Pompei. pe scut. Amfitrion îsi lovise socrul. 7. o primise pe Alcmena de sotie. Heracle îsi ucide copiii. în Italia. Totul se petrece sub ochii îngroziti ai Alcmenei si ai prietenului sau. Dupa ce întemeiase Micena. pamîntul se zguduia. se tragea din spita lui Perseu. Zeus se înflacarase de dragoste pentru Alcmena într-un astfel de rastimp. Scena este zugravita impresionant pe un vas antic.

El reprezenta însa nu stralucirea soarelui. ca zeul Apolo. discipolul filozofului Socrate.au putut trai apoi oamenii si s-au putut întinde holdele cu grîne. 12. într-un anumit fel.sca64 pate de sub domnia hidrei. monstri zburatori sau subpamînteni. Tifon. chiar linga constelatia Heracle. sarbatoare care avea loc din doi în doi ani. feciorul Gheei. ca si o copie dupa cunoscuta opera sculpturala a lui Antoine Bourdelle : Heracle arcas. Vagauna leului legendar se vede si astazi în Grecia. dupa legenda. a fost si el învins. Abia tîrziu. ploile cu grindina. Pasarile stimfaliene simbolizeaza. Se luptase cu Zeus. La muzeul de arta al Republicii Socialiste România se afla una dintre cele mai renumite pînze ale lui Rubens. tot asa cum Heracle. pentru vechii greci. si nimiceau vegetatia. ucisa de Heracle . 11. 14. Era un loc mlastinos.10. ci puterea lui. 13. Dealtminteri. si greu de tot. Lerna se afla în preajma golfului Argos. Heracle a fost la început un mit solar. dupa unii mitologi. Scena luptei cu leul a fost cîntata de nenumarati poeti. foarte vechi. Pictorii au zugravit aceasta lupta cel mai des pe vasele eline. Poetizarea acestei forte solare de catre oameni este una dintre cele mai interesante din întreaga mitologie a elinilor. Heracle tragînd prima sageata în leul din Nemeea. Despre aceasta întîmplare ne povesteste Xenofon. Tema aceasta este frecventa si în majoritatea basmelor noastre. dintre care unele au ajuns pîna la noi. de Zeus însusi pe bolta. în timpuri foarte. hidra din Lerna se pare ca semnifica tocmai molimile ce iau nastere în locurile umede si mocirloase. si la început îl învinsese. dar victorioasa. Unga urmele fostului oras Nemeea. din care cei vechi pretindeau ca s-ar fi nascut o multime de alte fiinte monstruoase la înfatisare si raufacatoare pentru oameni. puteri divine. unde voinicii înfrunta si rapun fel de fel de balauri. Ea era tot fiica monstrului Tifon si a viperei Ehidna. cel mai puternic gigant. avea si el. a omului cu fiarele monstruoase si de marimi colosale. Artele plastice au ilustrat din plin aceasta povestire. Soarele usuca mlastinile cu razele fierbinti si face sa piara molima. omorînd . 15. care cadeau cu prisosinta. ce populau pâmîntul în timpurile geologice. Leul din Nemeea o fost urcat. nimiceste teribila si ucigatoarea hidra din Lerna. pe aceasta tema. reluînd unele legende mai vechi. dealtfel. primejduind existenta omenirii. In locurile uscate . Iata de ce artistii au cîntat cu atîta patos aceasta legendara is-prava a lui Heracle. Biruinta eroului asupra leului reprezinta în mitologia elina lupta grea. In cinstea acestei biruinte s-au organizat în Argolida celebrele jocuri nemeice. în care bîntuiau întotdeauna molimile. O constelatie a capatat numele lui. între care ti de Apolodor din Atena. cei vchi au dat numele hidrei de la Lerna unei constelatii ce se afla. Pentru a slavi aceasta biruinta. unde participau tineri din toate colturile Eladei. cu sagetile lui încinse în foc. din Argolida.

pare uneori ca alearga în tropot herghelii întregi de 5 . si citesti în atitudinea ei nobila setea de libertate. (acea sa nu mai cada astfel de ploi. scapate cu viata pe tarmul golfului argolic. aruncari cu discul si lancea si trageri cu arcul. Centaurii erau niste fiinte ciudate. tinîndu-l cu mîinile de coarne. cînd bolovanii se prabusesc în prapastii. înfatisîndu-l pe Heracle prinzînd caprioara zeitei Artemis. pentru ca atletii cei mai de seama sa poata veni în Elida. între ruinele îngropate sub lava. facîndu-se întreceri de alergare.animalele si chiar oamenii. de curse cu carul. voi. Alta lucrare vestita este un mozaic de marmura.pîna la brîu . Muntele Erimant se afla între vechile tinuturi ale Arcadiei si Elidei. nechezînd si sforaind. îi vezi parca picioarele tremurînd de încordare. 20. 19.se pare ca simbolizeaza salbaticiunile atît de numeroase în vechime. motivul prinderii si legarii mortii de catre un flacau îndraznet. Caprioara zeitei Artemis. furtuna care se dezlantuie pe munte. 23. reeditau luptele lui Heracle. s-ar fi refugiat într-o insula necunoscuta din cuprinsul Marii Negre. efortul omului de aparare împotriva fiarelor din perioadele foarte îndepartate ale istoriei. Aici este o noua aluzie la Heracle ca putere solara. jumatate oameni .Istrul. 16. dupa unele legende. învingatorilor li se puneau pe frunte cununi din ramurele verzi de maslin si primeau cele mai mari onoruri. In timpul serbarilor olimpice. se pare ca ar fi fost nenumarati si distrugatori în codrii desi ai Erimantului. Ei se pare ca reprezentau. Mistretii. cum o numeau ei . Legenda spunea ca putinele pasari stimfaliene. orice certuri sau razboaie încetau între orasele grecesti.izvoraste din marginea de miazanoapte a pamîntului. si de aceasta data. în imaginatia celor vechi. dupa goana istovitoare. . Aceasta opera de o rara maiestrie se gaseste acuma în muzeul de arta din Palermo. de asemenea. asa cum se mai numea . neîndoios. Lupta lui Heracle cu mistretul mitic din Erimant simbolizeaza. a fost gasita o statua de bronz. 18. Se prea poate ca de la aceste zgomote sa se fi nascut personificarea fabulosilor centauri ai mitologiei eline. mai ales. 21. Mitul acesta reprezinta dorinta de totdeauna a oamenilor de a se lupta cu moartea si a o birui. U 65 cai.dupa locul unde îsi avea salasul: Cerineia. în folclorul nostru se gaseste. caprioara cerinitica. 17. Atunci cînd izbucneste vijelia în padurile muntilor. care distrugeau semanaturile si gradinile oamenilor. Elinii socoteau ca Dunarea . li simti rasuflarea întretaiata. în Arcadia . Ţinutul din jur purta numele de Psofida. ce se gaseste în galeriile de arta ale Cracoviei. La Pompei. Era un munte bîntuit de fiare. Soarele.si jumatate cai. iz-bindu-si coroanele. iar copacii se agita.Legendele Olimpului. 22. Se stie ca jocurile olimpice. Psofis era tot un oras arcadian. încalzind atmosfera. Eroul este prezentat cu un genunchi pe trupul animalului.

dupa legenda. Este chiar simtamîntul pe care-l da constiinta puterii fara seaman. Desi Atlas fusese prefacut în munte. uriase si binefacatoare. Soarele însusi. în cinstea lui Heracle. sau tara înserarii. pastrau numai fetele. Dintre pruncii care se nasteau. ca o gradina. 28. 25. în piesa "Heracli-zii" (unde se vede moartea data lui Euristeu de mama lui Heracle). a sfîsiat haina îmbibata cu sînge. se afla un tors de o mare perfectiune. plutind pe Marea Mediterana. Euripide. 26. Alcmena. Norii diminetii. din toata tinuta pe care o are. realizata de pictorul Silvestre. O data pe an. pe frize. ca forta tînara solara. în legenda lui Perseu. simbolizeaza ca biruintele sînt aproape întotdeauna legate strîns de tinerete. pentru grecii vechi. monede si efigii. pe frontoane. Legenda arata ca regele Euristeu si-a primit mai tîrziu pedeapsa pentru suferintele pricinuite lui Heracle. A ars capetele hidrei. ca sa poata tinti bine cu arcul. Se pare ca Heracle este înfatisat în clipa cînd se întoarce cu merele de aur la regele Micenei.asa cum am aratat mai sus . în Olimp. A biruit pe Cerber. Eta. vedeau acolo. simbolul molimii în teren mlastinos. Statua înfatiseaza idealul de forta. ele se însoteau cu vecinii lor. si a disparut din vîrful acelui munte. se degaja un simtamînt de liniste si pace. a luptat contra Herei. Dincolo de munte vedeau. Elinii. 30. minunata cu fructe de aur. a cerului umed. romanul Ovidiu si alti artisti de seama l-au cîntat pe Heracle în versurile lor.reprezenta si soarele în putere. ce domina de-o parte si de alta aceasta strîmtoare. puterea omeneasca mare. Caucazul. l-a razbunat pe fiul ei. Heracle sta în repaos si. era odinioara la galeriile din Dresda. unde aveau loc jocuri si lupte fastuoase. în fiecare seara. Heracle care . într-o povestire. eroice. Este vorba de strîmtoarea Gibraltar. sute de vase. iar la miazanoapte asa-zisele tinuturi hiperboreene. forta care înfrînge obstacolele si relele iscate de natura . ce domina si . pe marmure votive. scotîndu-i ochii lui Euristeu si poruncind apoi sa fie ucis. triumfatoare. îsi închipuiau ca acolo este tara nimfelor hes-peride. pe aceeasi tema. a puterii solare. 29. Parca ar fi un imn de slava închinat de artist puterilor umane. Anteu apare chiar ca rege al Libiei. de asemenea. pictorul spaniol Ribera ne înfatiseaza lupta lui Heracle cu centaurul. 27. Apoi. era întotdeauna tînar. A fost adus ca sclav la Atena. spre a deveni razboinice temute. Asa le-a venit.24. figura lui Heracle a generat veacuri de-a rîn-dul atîtea monumente si opere de arta. pe care Euristeu ar fi dat-o în orasul Atena.apoteozate . înnorat. par a fi. Sta sprijinit pe ghioaga. Ispravile lui au fost pictate pe zeci. Grecii vechi credeau ca marginile lumii sînt coasta de asfintit a Africii si. îl regasim ca titan în legenda lui Heracle. aflat tot în galeriile muzeului de arta al Republicii Socialiste România din Bucuresti. Totusi. Sicione. O alta opera. o tara pe tarmurile Marii Negre.tabloul lui Rubens: "Lupta cu leul" si "Hercule arcas" de Bourdelle . Statua e cioplita de marele artist Glicon. La miazazi era Libia. semanînd cu serpii. Acolo. în piesa "Trahinienele". din Atena. Casatoria lui Heracle cu Hebe. A fost distrusa de urgia razboiului. monstrilor. gîndul ca muntele de piatra sprijina cerul. în zare.într-un tablou. Atena. lasînd în urma lui valuri de foc si nori poleiti. Heracle. Amazoanele aveau. Regele a fost luat prizonier de nepotul si tovarasul de lupta al lui Heracle. Cei vechi îsi permiteau de multe ori astfel de ciudatenii si contradictii în legendele povestite de ei. cum îl visau cei vechi. cum soarele asfinteste. se pare ca era pentru cei vechi occidentul Africii. 66 TEZEU . Maraton. La Ermitajul din Leningrad se mai gaseste o statua o lui Heracle matur. muntele Atlas. cum n-au avut nici zeii olimpieni si nici un alt erou. urmasii lui Heracle. în plastica. a fost învins de heraclizi. au fost sapate în metope. pe care el i-a sugrumat cînd era copil. ca norii purpurii în asfintitul zilei.patrund si în Olimp. Ţara hesperida. Le învatau tsa calareasca si sa lupte. alegoria serpilor. dealtfel. în mina dreapta tine fructele dobîndite dupa atîta truda. Le taiau însa sînul drept. si moartea însasi. Apo-lodor din Atena. Iara la Belvedere. lolau. paznicul mortii. Marii poeti Sofocle. întrun vîrtej de flacari. a combatut tot ce era nesanatos. se crede ca statua "Hercule Farnesse" este desavîrstta. într-o lupta. în afara de cele doua lucrari amintite mai înainte . Se spunea ca Heracle a fixat stîncile uriase. pe stele funerare. mama lui Heracle. în Roma. în rasarit. Multa vreme aceste stînci au purtat numele de "coloanele lui Heracle" (sau Hercule. dupa ce a facut sa piara atitia monstri. unde cîrmuiau numai femeile. gargareenii. care civilizeaza si aduce progresul prin efort necurmat. grecii au orînduit serbari heracleene în Teba. probabil. lungi. asa cum îl numeau romanii). în nenumarate tablouri.

Atît ca-n apa marii sta de veghe Poseidon. sio dorea de sotie. regele-Atenei s-a dus în ospetie la un prieten al sau. sa senscauneze ei. . luîn-du-mi viata. Ar vrea sa-i vada regi în orasul Atena. Dar n-a fost cu putinta sa aiba vreun copil. S-a sfatuit. Pot sa-i înfrunt în lupta. foarte mîhnit. El o-ndragea pe Etra. Sa fie precum vrei !.. A adus jertfe zeilor si i-a rugat în fel si chip. Are de gînd sa-mparta între acesti feciori si tronul..sa-nceapa un razboi si.. Dar ce fac mai tîrziu ? îmi trebuie un fecior. .Uite. pe Etra. 68 Dar batrînul Piteus. copila lui Piteus.. la prieteni.. lui Egeu si regelui Piteus ! Nemernici muritori. din marea prietenie ce-o purta lui Egeu. Tu vrei sa-mi salvezi viata. si fratele meu... era foarte. la oameni întelepti.. Fusese însurat de doua ori si de la nici una dintre cele doua sotii nu capatase vreun urmas. Cu totiiau pus la cale .. . s-a bucurat Egeu. Spune-mi. si eu sînt cam batrîn.. E singura-mi copila. De-aceea. Pe urma i-a raspuns : . Sa nu mi-o iei cu tine. gîndindu-ma-ndelung. si-anume la regele Piteus. facuse si anume semne. Pe urma în Atena va locui mereu. si tu mi-esti drag. numit Egeu.Ruga ta-i o porunca.. Palas. si tronul. care nesocotiti. ma-nvoiesc cu multa bucurie. aflînd aceasta stire. Ţin foarte mult la ea. la fel de rai ca el. te învoiesti ?. Asa s-a pus la cale nunta între fecioara din orasul Trezena si regele Atenei... a glasuit Egeu regelui din Trezena. preadevotat prieten. dorinta unui zeu. amarît.. socrul sau. Cum sa mi-l dobîndesc ?. Sa stea aci. . un om hain si crud... prin care îl vestea pe regele Trezenei ca va fi. a glasuit Egeu. si vrei sa-mi dai de soata..Ţi-o dau.Vai voua.si. pe fiica ta.. sprijin la batrînete.Eu nu mai sînt prea tînar. a spus Piteus.. Etra. cu regele Atenei. Ce n-a facut ? Pe unde nu s-a dus ? Pe la oracole..-n Trezena. si orasul. .. cu-atîta îndrazneala. iubite prieten. pîna ce voi muri. Regele din Trezena a stat un timp pe gînduri.. si a hotarît nunta copilei sale.. si orasul. Vai Etrei. Acum mai am putere.dupa cum am aflat . eu am o fiica : Etra.O. Ei bine.. I-a întrebat. . are cincizeci de fii. a zis Poseidon. ce domnea-n Argos.. astazi.. am socotit ca-i bine sa ti-o dau de sotie. cinstea e mult prea mare.. Ceva mai mult. n-a vrut sa tina seama de zeul marilor... însa te rog ceva. în orasul Trezena..SE POVESTEsTE CĂ UN REGE-AL ATENEI. .

A saltat putin stînca si si-a vîrît sub ea sandalele si-o spada. Egeu era voinic. si-l poftira ta masa. asa cum ai vazut. caci Etra.. . regele a pornit cu carul spre Atena. cînd ma voi stinge.. care n-aflase crima ce-o savîrsise zeul atunci. Nu ma mai tem de Palas. Tezeu se-nalta însa mai repede ca altii. sclavii s-au gramadit sa-l spele pe erou si sa-i] împrospateze trupul trudit de lupte si de atîta cale. Poseidon a cuprins-o la pieptul sau pe Etra. sa vina la Atena. Crescuse cam de-o schioapa. Iar regele Piteus îi iesi înainte cu dregatorii sai si-l rugara sa intre în marele palat cu Portile de-argint. într-adevar..j cu tipete si lacrimi. si-n timpul cuvenit. s-a bucurat nespus si-a trimis la Atena solie. si i se adusese si unj butoi cu vin. ce rapusese fiare si monstri fara numar. sa poarte în picioare sandalele acestea. ce le-am ascuns aici. pe tarmul marii. iute. Poseidon a iesit din valurile marii . Heracle se arata pe drum.Dornic sa se razbune. printesa din Trezena a nascut lui Poseidon un prunc de-o frumusete de neînchipuit. nu-i spusese. .Cînd o sa creasca mare feciorul tau. au crezut ca-i un leu ce are înca viata. îmbratisîndu-si apoi sotia si feciorul. pîn-dind-o pe mireasa. au zbughit-o la fuga care-ncotro putea. cum trece de-obicei. cînd facea sacrificii. si peste mijloc spada. si-nspaimîntati la culme. nici de feciorii lui. i-a aratat o stînca mai grea decît o casa. vazînd aceasta blana. care se ridica în oras. Heracle si-a scos blana de leu cea fioroasa. Dar ca sa-l recunosc. si-a început sa treaca vremea. eroul renumit. pe un altar la tarm. Curînd. cînd s-auzi-n Trezena ca va veni Heracle. tot poporul. cînd te grabesti. cînd vrei sa zaboveasca.. doar pentru el. Mai înainte însa. Are cine-mi urma la tron.Fiul meu se numeste Tezeu 1. Tezeu. ce o purta pe spate. Puternic ca totii zeii.. i-a spus mîhnitei soate. si. 69 I se fripsese-anume un bou. alene. de rugaminti si lacrimi. . Micul Tezeu îl cunoaste pe eroul Heracle Egeu. Mai înainte însa.. Copiii ce prin preajma îl priveau pe erou. din rusine si teama. a fost silit sa plece si el catre Atena. fara sa tina seama de gemetele ei.. luînd-o cu el pe Etra la marginea Trezenei. chemat de treburi. prin crainici... caci era fiu de zeu.. vestise el. dimpotriva. si-a azvîrlit-o-n laturi. ca sclavii sa-si goleasca vasele lor de apa pej trupul dezvelit. precum ca are-un prunc. pe-o colina.

Toti cîti erau de fata s-au minunat de forta ce o avea Tezeu. Se spune ca-n Trezena unii cunosteau taina ce-o rostise Egeu sotiei la plecare. spuneau aezii. un flacau zvelt si-nalt. a-nsfacat o secure si s-a întors îndata sa dea lupta cu leul.. si-avîndu-le. dar cel mai mult Heracle.ca va fi un viteaz. Destul e ca multi tineri si-au încercat puterea. negru. S-a încordat o data.. si parul în inele îi luneca pe umeri. vîrsta de barbatie. si-alaturea de ea. Egeu.. cu prasele de fildes. Ei s-au silit sa-mpinga stînca aceea mare oleaca mai deoparte. Dobîndirea sabiei si sandalelor lui Egeu Aezii povesteau apoi cum a crescut Tezeu în casa lui Piteus. viteaz si priceput în lupte. l-a ridicat în mîini si l-a zvîrlit în vale. Sînt sigur ca odata elinii-l vor cinsti si-i vorj înalta temple. . sau poate c-o soptise vreo nimfa. Cu totii-au rîs cu pofta. fara sa izbuteasca. Stînca sta neclintita. micutul fecior al lui Poseidon. s-a repezit afara. ca sa ia mostenirea batrînului parinte. trei sau mai multi. vreun satir. sa-si încordeze arcul. sa mînuiasca ghioaga si sa-si conduca-n goana caii-nha-mati la car 2. si multe biruinte va dobîndi în viata. Cînd Etra a vazut ca Tezeu a ajuns la vîrsta barbatiei.. i-a aratat si stînca sub care se-ascundeau sandalele si spada sotului sau. Flacaul s-a apropiat de colosul de piatra. parca era un trunchi rasarit din pamînt. Astfel a dat copilul întîia lui dovada . 70 Dar într-o ziua Etra l-a chemat pe Tezeu la marginea Trezenei si i-a povestit totul. care-a glasuit) mamei : . sandalele regale. dîndu-se drept Tezeu. Era. Etra l-a strîns în brate. cum s-a deprins sa lupte cu sabia si lancea. stralucitor. cu prastia sa traga. sa plece spre orasul Atena. Avea ochii albastri. la sarutat pe frunte si i-a rostit duioasa : . ca e voinic. silindu-se s-apuce sandalele si spada. sau soarele din ceruri. S-au unit cîteodata si doi. batuta-n nestemate..în fata lui Heracle ..scînteietoare ca soarele amiezii .sabia lui Egeu. si-n locul unde stînca statuse pîn-atunci era .Numai Tezeu. pîna ce-a împlinit cam saisprezece ani.Putini or sa-i stea-n fata fiului tau. Poateo spusese vîntul. Tezeu.

a hotarît Tezeu..Feciorule. drumetule. la cîtiva stînjeni. lega pe calator de cele doua vîrfuri ale copacilor. cautînd sa-si afle ghioaga de unde-o azvîrlise. Tezeu n-a pierdut vremea. Pîna ce Perifete s-o poata ridica. Urca-te pe-o trirema. scapati din mîna monstrului Sinis. prin istmul de Corint.Am sa plec spre Atena. Dar Tezeu s-a ferit.Ia stai. feciorul lui Poseidon si al frumoasei Etra a plecat mai departe. Pe drumuri sînt tîlhari ce jefuiesc pe oameni. de-arama. si si-a ridicat ghioaga sa arunce cu ea.. hohotind salbatic. în strasnice curmeie. I-a sarit de grumaz.. cu cocoasa. Vroia sa-i nimiceasca pe toti acei tîlhari si monstri nemilosi. Ce te grabesti atîta ? Viata tot ti-e sfîrsita esti doar în mîna mea. pîna ce l-a rapus. departe. si-i lovesc.. ce-i asupreau pe oameni.prin istmul de Corint. dar nu plutind pe mari. Tezeu a fost silit sa lupte c-un fiu al lui Hefaistos.-n Lidia. S-a trîntit la pamînt. ci drumul cel mai greu si cel mai plin de lupte.. si multi tîlhari si monstri. întîi îi jefuia.. Pinii.. zdrobindu-i cu o ghioaga teribila. spre regele Egeu. le dadea iarasi drumul. Sinis era o fiinta cu trei ochi. spre Atica. bîn-tuiau prin Elada. a dat un raget groaznic.. se si-ndrep-tau la loc. a frînt cîtiva copaci si s-a-nfipt în pamînt adînc. i-a iesit înainte preafiorosul Sinis. Dupa victoria asta.. smucindu-se puternic si sfîsiind în doua pe bietul calator. si. tatal sau. El oprea toti drumetii. 71 Perifete. purtînd în mîna dreapta ghioaga lui Perifete 3. Numai ca-n vremea asta preavoinicul Heracle cazuse în sclavie . facuta-n fieraria Olimpului de zeul cel mester. savîrsind multe crime. c-abia plecat. si-i ucid. Tezeu n-a vrut s-auda. e vremea sa pleci catre Atena. uimit ca un flacau ca el cuteaza sa-l înfrunte. prin istmul de Corint. si tocmai de aceea pleca pe jos Tezeu. Oprind si el drumetii. Trecea cîntînd un imn. spre-Atena . Nu caut calea usoara. la tot împuns cu lancea. Asa s-a si-ntîmplat. ce sigur ca te-asteapta. cînd. Arma a fulgerat pe lînga el cu zgomot. si a plecat pe jos. dintr-o padurice. însa Tezeu. caci calea peste mari este mult mai usoara.. picioare rasucite si-o forta fara seaman. cu sete. pe urma apropia doi pini unul de cellalt.cum îi urzise Hera la regina Omfala. Primele lupte ale feciorului Etrei Oricît au vrut Piteus si Etra sa-l sileasca sa plece cu-o trirema. . pe care vîsleau sclavi.. pe nume Perifete.. l-a strigat Perifete. j . .. aflînd despre sclavia eroului Heracle.

celor care treceau prin locurile lui. ] Ba. Astfel a razbunat mii. De unul dintre vîrfuri l-a legat de picioare. Sinis însa-i raspunde cu bolovani si trunchiuri.. în apa vietuiau niste broaste testoase enorme si flamînde. dar el.. a rasuflat tot istmul. deasupra unor stînci drepte. Tezeu si cu alti regi la fel de nemilosi. mai buna.Sinis îi taie drumul si striga îndîrjit : . si-i salta-n mîna ghioaga cea nazdravana. Drumul catre Atena ducea pe malul marii. Dreptatea s-a facut !. Dar el. drept plata.. da sa-l si însface pe voinicul Tezeu.In dimineata asta n-am varsat înca sînge. Lupta s-a purtat aprig. vuind cumplit. cînd l-a-mbrîncit. luînd vasul de aur. 72 Aici haladuia un rege numit Sciron. ghioaga lui Perifete. unde-i spala piciorul. prapastioase. flacaul l-a culcat pe Sinis la pamînt. doua trunchiuri de pin si l-a cetluit bine de vîrfurile lor. In lupta-nversunata. însa cînd calatorul se apleca sa-l spele. . zvîrlindu-le spre el cu multanversunare. Tezeu s-a tinut strîns. cu arma noua pe care-o dobîndise. de altul . care înfricosa tot istmul de Corint 4. si le-a dat apoi drumul trunchiurilor de pin din zdravana strîn-soare. si s-a luptat. si-i da. el le hranea cu oameni.. din zori pîna spre seara .de grumaz. Sciron a fost înfrînt si aruncat în mare broastelor sa-l manînce. care s-a dat pe tarm vreme de doua zile.. sa-l spele pe picioare. Sciron îi da un brînci si-l pravalea în mare. El pretindea. parca-i o nuielusa. cu bietii trecatori ce-i arunca în valuri. Tezeu a plecat iar. s-a prins bine de glezna pe care i-o spala raului rege Sciron si. bagînd de seama ca nu-i lucru curat.. la rîn-du-i. dar. Iar preacruntului Sciron îi placea sa manînce numai broaste testoase. lasîndu-le sa-l rupa în doua. îl miruieste zdravan. pe urma. Pentru ca broastele sa aiba carnea mai frageda. Apoi s-a ridicat si. Dupa ce i-a scapat pe oameni de fiorosul Sinis. din mijloc. mii de calatori ucisi nevinovati de acest tîlhar crud.. Asa a-ncercat Sciron sa-l azvîrle si pe fiul printesei din Trezena si-al zeului Poseidon. i l-a trîntit în cap. si la poalele lor marea se zvîrcolea gemînd. în cele din urma.. A aplecat. Bine c-ai venit tu. Sciron si Procust Cînd s-a aflat de moartea monstruosului Sinis.

pe malul unui rîu ce se numea Cefis. încruntata. doar sa-l lase cu viata. . si-i spune ce doreste. tremurînd. zicea ca-l alungeste. fara de voia mea ? Drumetul se oprea si îsi cerea iertare.. cu voce tunatoare. Sa se lungeasca-n pat. si cînd era mai lung. mai tîrziu. te las si poti pleca.. însa rar se-ntîmpla sa fie de-o masura cu patul lui Procust. Procust era înalt si-avea o fata neagra. Nestînd însa de vorba. se culca pe patul de arama. tot un tîlhar. Dar. Procust îi sare-n fata c-un raget. paroasa. iata ca acuma trecea pe lînga rîu preaveselul Tezeu. ca el sa-i ia masura.Stai ! Nu te mai misca !. Daca esti lung cît patul. te culca pe acest pat dearama.. îi daruia averea. îl oprea dusmanos : .Uite.. sarmanul. . Cînd vedea un drumet. ca sa te iert. mai rostea Procust. Tezeu îi sare-n piept si-ncepe-o lupta grea cu uriasul Procust. ba-i mai fagaduia si plata... si hainele. Cum sa nu pieri de spaima si cum sa nu-i cersesti lui Procust îndurarea ? Dar el nu se-ndura.Cum îndraznesti sa treci pe plaiurile astea. zdrobindu-i os de os cu un ciocan de-arama. Calatorul. pîndea ades pe calea ce ducea spre Atena. si carul. îi taia cu-o secure picioarele si capul . si cînd era mai scurt. si-l opreste : . Procust.Cea de pe urma lupta a dat-o cu Procust.

Se vîra prin namoale. Speriati. se cobora în apa marii dupa credintele stravechi . ca atunci cînd .la ceasul cînd Tezeu. îi va lua tronul.1 în fata lui Tezeu. însa flacaul din Trezena a rîs si si-a vazut de drum. intra cu pasul sigur îr . Astfel s-a stins din viata si ultimul tîlhar ce chinuia drumetii' spre portile Atenei. Patul. al regelui Egeu. si-atunci Tezeu ridica sabia lui taioasa si-1 spinteca pe mijloc. în vremea asta. asa pre. de buna seama. Helios cu fata lui împurpurata. Toti erau fericiti ca au scapat de groaza uriasului Procust. putea sa calce pragul tatalui adoptiv. ci s-a-ndreptat mai lînga templu. I-a facut vînt si l-a zvîrlit. vroia sa fie iar voinic. la trup si fire.. s-a adunat multimea :j barbati. care stia atîtea vraji si îi spusese ca-l va face. Se rasucesc. Ca sa se apere de Palas si cei cincizeci de fii ai lui. fratele sau. Numele ei era Medeea. unde era un car cu boi. Ajung din nou în iarba si. despre care vom mai vorbi-n alte povesti. sculptorii au fugit ca niste iepuri prin Atena. Dupa legea straveche. de-obicei. ca un disc rosu. Se bat. Tezeu s-a îndreptat catre templul lui Zeus. era cu mult prea mic pentr-un urias ca el. femei. Cine n-ar vrea sa fie tînar. sa-i ia si el masura. ca este biruit.Se lupta ei trei zile. fiul printesei Etra.cum o lua si Procust. Egeu se tot temea ca Palas. pîna la sfîrsit. el a-nsfacat în brate carul. pe-altul. avea douazeci de ani. Apoi.. De-aceea se si învoise sa o primeasca pe Medeea. cînd oboseala batrînetii îl încovoaie spre pamînt ? Intrarea în Atena Soarele. a trebuit sa recunoasca. ca pe o minge. întrebîndu-i pe unul. si. Tezeu s-a încruntat putin auzind rîsul. regele Egeu primise în palat pe-o vrajitoare. Acum. Tezeu si-a spalat trupul si-a savîrsit trei slujbe cerute dupa datini si s-a purificat5. 73 Procust. iata-l ajuns degraba si la palatul lui Egeu. In car se adunase piatra si marmura.! ca sa-l faca mai scurt. cu toata forta uriasa ce-o avea. Varsase pe drum sînge si nu putea intra cu trupul pîngarit în] orasul Atena. înconjurat de un alai maret. Eroul îl sileste sa se urce pe pat. Auzindu-se vestea ca Procust a pierit. aflat chiar lînga rîu. Aluneca-n Cefis. purificat. Ea îi fagaduise lui Egeu . temîn-du-se ca-i paste moartea. de arama.cam gîrbovit de ani si lupte c-o sa-i întoarca tineretea. copii. peste templu. Dejugînd boii cu iuteala. în orasul Atena6. Nu le-a raspuns însa nimic. .

si-si aruncase ochii spre sandale. între timp.Ba nu. si ast pentru ca Tezeu era frumos si delicat ca o fecioara.. Purtî o haina lunga. Mai multi artisti. 75 Tocmai atunci feciorul Etrei scosese sabia de la brîu. . Etra.. feciorul soatei mele. straine. De unde vii ? .Atena. peste umeri. sa-l vada lumea ?. batrînul rege îl poftise pe oaspetele sau la masa. Vazînd aceasta sabie. ce ucidea fulgerator. .Atunci. . i-o fata !. 74 Egeu îsi descopera fiul Dar.. zisese straja spre drumet. în soapta. au început sa rîda între dînsii : .Tu esti Tezeu.. umpluse cu vin pocalul lui Tezeu. înspaimîntat. stiu sa si cînt.. Te re-l cunosc. Sosesc din Creta. neîntre-bîndu-l cine este. sa nu-l împiedice în lupta . Parul sai negru .sa nu se lepede de ea. pe care-o . ca tînarul ce sta la masa era un criminal trimes de fratele sau. acuma saisprezece ani. Nu sorbi din vin... Ăsta-i baiat ?..nici chipi: sau. Voi nu vedeti ca are parul lung si desfacut.si-l slobozise de-asta data. calca-i pragul !. Egeu strigase tare : . zisese el. aflase ca era Tezeu. rostindui versuri si cîntîndu-i imnuri. si sabia stralucitoare. Palas.. din halcile de carne de pe masa. si-un suc sa-l toarne lui Tezeu în vin. ionica. sosise la poarta regelui Egeu voinicul tînar din Trezena. Ce-i drept însa .Sînt un drumet.Priviti colea !.. dupa datina cea veche... Tezeu intrase în palate si se plecase regelui si. Vreau sa-l desfat pe regele Egeu.Stai !. Porti în picioare sandalele ce le-am ascuns sub stînca. Egeu.pre cît ne spun poetii . vazîndu-l pe Tezeu ca trece cu pasul gratios. . în valuri lucitoare.. pe furis.. nici toata înfatisarea nu-l aratau ca este un erou. Ba-i mai daduse. sedeau la masa el. Insa Medeea. si se temuse ca batrînul . care ciopleau în piatra chipuri de zei. De-aceea-i strecurase lui Egeu.de-o sti ca i-a venit feciorul . Iar haina lui în falduri se tîraste si matura tot praful de pe uliti.strîns altminteri în conci.. Tocmai trecea prin fata unui templu ce se zidea în cinstea lui Apolo.. baiete. Un suc facut din floare de cucuta. în falduri.Cine esti tu ? îl întrebase o straja pe Tezeu. cu puterea de vrajitoare ce-o avea. si-n el turnase sucul de cucuta. sa-l omoare. Iara cu ochii sai albastri cerceta toate cladirile marete din Atena. Medeea si tînarul abia sosit. sa-si taie o bucata de friptura.

Nu-l aplauda aproape nimeni. a spus ba-' trînul lui Tezeu. Acum e liber si pustieste Atica. mai ales cîmpul Maraton... Insa Tezeu .. Ba. cît nu pun sa ti se toarne pe gît pocalul cu cucuta. striga multimea-nsufletita. Fugi. Nu vrei sa-l rapui tu. Sa fie preamarit în veci !. izbind cu ghioaga ..O.Bine .în curte-s tocmai vestitori care mi-anunta despre Palas ca s-a pornit catre Atena cu cei cincizeci de fii ai sai !. odinioara. sa-i înving. A dat cu el o lupta dîrza. Tezeu. Medeea. aci-nfigîndu-si lancea în vrajmasi.Ce s-a-ntîmplat ?. din ordinul lui Euristeu ?. tatal meu. .. nici un vrajmas nu mai traia. 76 Plecarea în insula Creta Venind Tezeu iar în oras .. De vreme ce-am ajuns aici. vrajitoarea cea hapsîna. pe unde vietuia în voie taurul zeului Poseidon.dupa o biruinta-atît de mare . cu mîhnire.Traiasca tînarul de la Trezena !. Erau] cu totii-ntinsi pe ruguri. mirata de-ndrazneala marej si de puterea lui Tezeu.. l-a plecat cu fruntea alba în tarîna.De el vorbim... si-a izgonit-o pe Medeea. voinice ?.. L-a strîns la sînu-i pe Tezeu si a-n-j ceput sa-i povesteasca despre Palas ca uneltise sa-l ucida. si dupaceea l-a-njunghiat. Dar n-ar putea tot dînsul.aci tragînd cu arcul. Tu ce gîndesti ? Putem noi oare sa-i înfruntam. a zis flacaul. Fugi... . La capatul celor sapte zile.tii în mînaJ e a mea. fii bun si lasa-mi mie cinstea sa ma lupt singur. . ... taind cu sabia..! a parasit îndata masa si a pornit sa-ntîmpine dusmanul. vrajitoare blestemata. m-a pus la cale sa ît» dau otrava. de Hera-j ele.. dimpotriva.. catau spre ele si taceau.. De ce-i atîta tristete în oras ? l-a-ntre- . Iara femeile-i boceau..Vorbiti de taurul pe care l-a scos Poseidon dintre valuri ? .am sa încerc ! a spus Tezeu.s-a cam mirat ca atenienii nu se înflacarau deloc.. scapînd lumea de înc-un monstru. sa-i alungam ?. Fiii cei rai ai unchiului] sau Palas s-au pregatit sa-l înconjoare si sa-l loveasca din trei] parti. Iara barbatii.. Fara a astepta raspunsul. si a plecat spre Maraton. oare. Femeile plîngeau în hohot lînga palatul lui Egeu. sa scape lumea si de taur ? De taurul adus din Creta...s-a luptat vitejeste! sapte zile si sapte nopti. strîngîndu-si armele în pripa.. .. . era jale. L-a prins de coarne .. S-a dat o lupta crîncena lînga Atena.

N-ai teama. de unde nu mai pot iesi.. si.. facut cu usurinta. un palat mare de la Cnosos. lui Minos.. a spus batrînul. în fiecare an. daca si ea o sa ne-ajute.. de bun ramas. sapte baieti si sapte fete. . Povara anilor m-apasa si fortele 77 mi s-au sleit. Nu pot sa mai conduc Atena.. Pe toti îi vîra-n labirint 7. deatîtea ori. fiul lui Minos.. fireste. iar de la brîu în sus e taur.. si cum la tarm era trirema gata sa porneasca-n larg.... pe care-o savîrseste Minos asupra tinerilor nostri..Vai noua ! a grait Egeu.. Ne-a asediat si ne-a lovit. . Asculta. Ajuns aici. rege..Veniti cu mine. Egeu.stii doar ca el îi e fecior !. în acest fel am fost înfrînti. n-aveti frica !. . Nu pleca !. I-am adus jertfe Afroditei si m-am legat sa o slujesc întotdeauna dupa plac. tata drag.. Iar noi ne vom întoarce-acasa. învingatori si sanatosi.. . l-a aruncat doar ca sa-l calce în copite.. decît avînd sprijinul tau. Puterea dragostei întrece. Socot ca am sa-i vin de hac si am sa curm aceasta crima. fiul regelui Minos a jurat tare catre prieteni ca este gata sa doboare si taurul din Maraton. zicînd ca noi sîntem de vina... si vrei iar sa ma parasesti ?. a dat îndata gres.Daca-i asa.. beat de succes. . sa plec si eu cînd dai tributul. îmbratiseaza-ma mai bine.Nu. regele din Creta. sute de coridoare.. si ca pe-o zdreanta l-a purtat pîna aproape de Atena. a venit cu arme.Ce face el cu acesti tineri ? . .. ce tinea cu Minos . .. Numai ca planul sau.... ♦ . Noi l-am trimis la Maraton.Taurul l-a ucis.L-am ars pe rug si l-am cinstit. .. i-a biruit pe toti flacaii care s-au întrecut cu el la jocurile din Atena. i-a strîns apoi pe ceilalti tineri. Taurul alb al lui Poseidon. si le-a grait voios asa : ... Te-am asteptat atîta vreme. L-a ucis. ce-i de la brîu în jos ca omul. E cea din urma oara. Acolo îi sfîsie-o fiara. Iar Zeus... si bietul tînar a murit. plin de durere. Tezeu s-a dus întîi în templu si-a adus jertfe Afroditei.. pesemne ? ... care alcatuiau tributul.. da-mi voie..ca sa ia parte la niste concursuri. pe-a altor zei.. auzind vestea. .. i-a povestit ca mai de mult venise la Atena fiul regelui Minos de la Creta .ne-a trimis foametea si ciuma..... si la concursurile acelea..bat dînsul pe tatal adoptiv. luptînd strasnic.Iar voi l-ati îngropat. cînd pleaca tineri din Atena.. O fiara zisa Minotaur. si sa-l înfrunt pe Minotaur.. prieteni. cu zeci. rapus acum de tine ! a spus batrînul rege lui Tezeu.Da. drept tribut platim cu jale. Dar Minos..Atunci. L-a luat în coarne.. si regele.

i-a raspuns Tezeu.. sa pui triremei pînze albe.. Doar atît. sa stii... La zeul marilor. . si noapte.. Daca-i asa. azvîrl în valuri acest inel cu piatra scumpa. pînza neagra va fi schimbata de cîrmaci cu pînza alba-a veseliei... fsi-a aratat cu mîna pe o copila... . 78 . si sa ti-l dea el înapoi.. pe mari senine si pe furtuni. .. si am sa-ti dovedesc ca sînt feciorul lui Poseidon.. -. Este fecioara ne-ntinata sl-i fiica regelui Megarei.Noi sîntem !. a spus Tezeu. a dat din nou raspuns Tezeu.. ci sînt fecior de olimpian... între curteni. si. Tezeu si ceilalti atenieni : sase baieti si sapte fete. Au plutit mult. Pe urma. Acuma iata-s agatate pînze de doliu. Adio. a rostit regele Egeu.... înapoi. Poseidon. la-napoiere. îti retez capul.. . baietane. a zis Tezeu cu îndrazneala. . . ce Ariadna se numea.. si intrînd în orasul Cnosos s-au dus de-a dreptul la palatul lui Minos cel neîndurator.. baiete.. Ha !. Ce minciuna !.Voi sînteti ? a glasuit Minos.Sa n-o jignesti pe Eriboia. sus.jos.... fara de teama. Am s-o ucid. în labirint. O sa vedem. catre Creta. dulce si duioasa.. mai... sa-mi vii. si eu.Ma duc.Nu vrem. Iara pe una dintre fete. Te-oi astepta si zi. caci noi nu sîntem sclavi !. Tu sari în mare si te du la zeul apelor. sa-mi stai asa trufas în fata? Eu nu sînt rege ca oricare..îti e Poseidon ?.... ..Daca te-ntorci cu biruinta.. tata. De nu-l aduci.si eu sînt tot la fel ca tine. . .. pentru trei zile. cercetîndu-i pe atenieni.. dar au ajuns.. V-o trimit tot în labirint.. si lînga el era o fata frumoasa. de vrei.. dar nu ai dreptul sa ma insulti.. pe stîlpi. Minos sedea pe-un tron de piatra. cînd veti ajunge acolo. pe ea. caci tata bun îmi e Poseidon.Tu cum cutezi.. de astazi înainte. Voi veni curînd.. Eriboia) pe ea o iau de soata eu. Poseidon Asa plecat-au..Prea bine.Plecati-va pe lespezi fruntea !.. Tu poti sa ma ucizi... spre departari am sa privesc. .

.. ce frumos e fiul tau ! a spus zeita Amfitrita. sa-l ia cu sine pe Tezeu. 79 Facînd un semn catre Triton... faptura fara rusine. nici Amfitrita. de clestar.S-a dus !... nici Triton. sta Poseidon. sa stii. cînd se zvîrlise cu curaj.. Tezeu simtise ca e prins de cineva necunoscut. fiul meu !. Tezeu : pe viitor sa te feresti sa cazi cumva în apa marii. si s-a si repezit în mare.O. Minos s-a necajit. nimfele marii nereide.Asa a spus Tezeu. sfîsiat poate de rechini. Tinerii sînt salvati . si totul ce-i înconjura. pîn-a-si da mai bine seama de ce se petrecea cu el. apele s-au învolburat. si nu va mai veni !..S-o porti cu fala. nici chiar eu nu mai putem sa-ti salvam viata. a glasuit regele Minos. si. de clestar. ce zaceacum pe fundul marii. desigur. si tu mi-esti fiu. fiindca-i jurase s-o slujeasca . dîndu-i învat : . voinicul..îi insuflase Ariadnei o dragoste nemarginita pentru preachipesul erou.. O tata. Iara Poseidon poruncise în asta vreme unor pesti sa afle unde e inelul pe care-l aruncase Minos. Era Triton cel monstruos trimis de tatal sau. Din ochii lui Tezeu s-au stins palatul mare. Ce voinic e ! Parca-i un zeu..Iti dau acest inel de aur. si sa vazut din nou pe coasta.. Cu el tu poti sa dovedesti ca mama ta mi-a fost sotie. în apa marii. Numai o data poti scapa. si înca vreau sa-ti spun. Atîta ca... si ea i-a pus-o peste plete : . Poseidon. Apa a facut valurele si l-anghitit într-o clipita. Iar lînga el se afla dalba si minunata lui sotie. aici. e-ndragos-tita de Tezeu. ..Am sa te pedepsesc. pe tronul lor de aur. si i l-a-ntins. Trei nimfe s-au si repezit în tainuitele camari si au adus sta-pînei lor cununa cea mai maiestrita.. Aici. batrînul vrednic din Atena.care-i da sprijin lui Tezeu. Sa mi s-aduca o cununa. Ariadna. S-a dus frumosul tînar. . pe-un jilt înalt de aur si pietre scumpe. însa pe tarmuri ti-e -Egeu. . vazînd ca fata... îndragostita de un sclav. Caci Afrodita . si-a poruncit : .S-a dus. din aurul cel mai curat.. a început sa hohoteasca gingasa fata a lui Minos... zeii. Tezeu vazuse-n fata sa un palat mare. în ape.. esti prea nemilos !. A doua oara..

Tezeu s-a înteles. s-a-ntors tiptil în încaperi. flacaul l-a împuns în coasta. . Atîta ca în timpul noptii. fii bun. cu fata regelui din Creta si. tata ?.Minos privea si nu credea. a început sa desfasoare ghemul cel gros. ei au plecat nestingheriti.. O hora nemaipomenita. Vezi ca-i fiu de zeu ?.. un cap de ata. la picioarele lui Minos. s-a strecurat pe nesimtite pîna la tarmurile marii.. dar nu de spaima. s-a strecurat în camaruta unde salasluia acela care zidise labirintul.. Aici o astepta Tezeu. urmarind firul de ata desfasurat prin labirint. Numai trirema ateniana se legana înca pe valuri. nespus de fericita.. Iar tinerii ce-l însoteau sparsesera cu graba mare toate corabiile lui Minos. l-a apucat pe Minotaur de-un corn si l-a tinut asa. Sa-i dea si un pumnal taios. i-a grait dînsa. si ca sa nu se rataceasca pe coridoarele-ncîlcite. S-a-ncins apoi o hora mare. pesemne. Acesta a-nvatat-o-n taina sa-i dea voinicului Tezeu un ghem ceva mai gros de ata. un arhitect numit Dedal. fiica lui Minos. plîngea. cata duioasa-n ochii lui. ! '. cu chiote de bucurie. Spre dimineata i-au luat sclavii pe ateniend. Da-mi ajutor sa-l scap de moarte pe tînarul iubit de mine. în coaste. pe-unde mergea. Ariadna. Tezeu sedea vesel la cîrma si-n brate îsi tinea iubita. si Ariadna.. si fiara care mînca oameni s-a pravalit ragind cumplit8.Vezi.. Dedal !. chiar în noaptea urmatoare. Tezeu si-a ridicat pumnalul si. fata lui Mi-nos. Tezeu a prins chiar la intrare. sau în piept. de-un stîlp al portii. si i-au împins în labirintul unde statea înfometat preaodiosul Minotaur.. lovindu-l fara încetare în ochi. cutezator. Fata s-a furisat prin bezna si. Deodata le-a iesit în cale îngrozitorul Minotaur.Da-mi ajutor !. Iar ea. De bucurie hohotea ! . si-asa.. Toti erau înlemniti de spaima.':W' . Tezeu îi întindea inelul. dîndu-i dragului Tezeu ghemul de ata si pumnalul. . Tinerii s-au pornit sa sara în chiotexde bucurie. prabusita jos. Ajuta-ma. Ariadna. teferi... mai mult în brînci. Fiara s-a-ntors mugind spre el. Numai Tezeu. afara.. precum spune legenda. i 80 Cît timp s-a tot dantat acolo. au iesit toti. de care s-a vorbit mult timp si-a fost cîntata de aezi9. cînd dihania aceea s-a repezit spre-atenieni. L-au sarutat pe-nvingator si. Plîngea. Dar regele a luat inelul si mînios a poruncit ca-n dimineata urmatoare Tezeu si ceilalti atenieni sa fie-nchisi în labirint.

cu tirsul. Desi în suflet . 82 Egeu. Fagaduise sa-i aduca teferi si sanatosi la ei acasa. iar. fata lui Minos a plîns mult fuga iubitului Tezeu.l-a pastrat vesnic pe Tezeu. vazînd ca pînza nu e alba. Ca a pierit deci si Tezeu. batrînul s-a aruncat în apa marii. Ea n-a-ndraznit sa-i stea-mpotriva. parasind-o pe Ariadna. a vrut si el sa se omoare. Deci tu cata s-o parasesti. rostind : .Eu i-am scapat de Minotaur. pluteau mereu. au fugit10. DaiL zeul vinului s-a-nfatisat plin de splendoare si a cerut-o de sotie.steapta mamenlacrimate. Cînd a ajuns Tezeu pe tarm si a aflat ce s-a-ntîmplat. ca s-o iau eu.. .. Chiar Afrodita s-a-nvoit..Fata lui Minos. De-atunci si marea.. din Olimp. De n-ai sa lasi copila-n Naxos. Dionisos.. fiul lui Zeus. Nu l-a vazut decît Tezeu. Astfel printesa Ariadna a devenit si ea zeita. a luat numele de Egeea. Iar valurile l-au izbit de stîncile din tarm. si-acum tot eu sa-i nimicesc ? I-a. Cu moartea-n inima-a lasat-o pe Ariadna lui în Naxos . ce-i astepta pe coasta. insula ce se vede-n zari. în vremea asta atenienii.. la miezul noptii . si zeul vinului. e harazita. suindu-se cu ceilalti. Am oare dreptul sa-i ucid ? Trebuie sa-mi jertfesc iubirea".pe cînd dormea. nu-ti mai vezi casa. nici tu. însa multimea adunata l-a dus cu sila la palat. cuprins de deznadejde. nici sotii tai de drum. ei au uitat sa dea jos pînza neagra. a socotit ca au pierit toti tinerii plecati în Creta. în trirema. si nunta s-a facut pe loc.. si tot doar el a auzit glasul acestui zeu. sa-mi fie soata numai mie. pentru ca va prefac în broaste. si seapropiasera de-Atena. a catat catre sotii sai. In calea lor s-a ivit zeul betiilor destrabalate. îndurerat prea mult. a facut semn de-amenintare catre toti tinerii-atenieni. Tezeu ajurKje regele Atenei Tezeu. acolo-n Naxos. .si el. Ariadna. de doliu. Atîta doar ca-n tulburarea ce-i cuprinsese. facînd popas. unde el si-a sfîrsit viata. neosteniti. purtati de vînturile bune. ce era prinsa de cel mai-nalt catarg.Dar zeii sînt gelosi pe oameni. Cînd s-a trezit spre dimineata.cum se pare . zdrobindu-l.

Au mai trecut. de trist si de nemîngîiat.. din Trezena. Acolo i-au asediat cîteva luni. s-a facut nunta la Atena. . precum se stie ca sînt regii. si. învinse. Lipsiti de hrana. cum ati aflat. N-avea statura herculeana. era si chipes. Dar a trimis un car sa-i vina mama sa. Era. însa Tezeu. pîna pe-Acropola. unde stateau de luni de zile teribilele amazoane. numit de mama Hipolit.Tu ne-ai scapat de-atîtea fiare si de tributul rusinos.. Cît a domnit el în Atena n-a pierdut vremea la ospete. au trebuit sa lase prada biruitorilor pe mîndra si preafrumoasa Antiopa. ostirile de amazoane . din iubirea asta mare. si el de ea. si voinic. si ea. A ramas rege în Atena. Ele au înconjurat orasul si i-au silit pe atenieni sa se retraga pas cu pas. în frunte avîndu-l pe Tezeu. Iar amazoanele.au pornit marsul spre Atena. însa era mai gratios. s-a nascut un fecior balai. Tezeu nu s-a împotrivit. fiul Alcmenei de la Teba. porneau din cînd în cînd la lupta si atacau colina lui Ares 12. vrînd sa-l rasplateasca pe prietenul de la Atena. pe tarmurile Marii Negre. Pe urma a plecat cu Iason si-argonautii sa gaseasca lîna berbecului de aur 1]. si multi artisti de la Atena. atenienii. din Argos sau din alte parti. Etra. De aceea te alegem rege. sa nu mai fie-atît de singur.L-a-ncununat si i-a grait : . ci s-a-n-sotit cu alti viteji si a pornit spre Calidon. ba si mai bine. i-a-ncuviintat s-o ia ca sclava pe-aceasta fiica a lui Ares. 6 83 Numai ca în putina vreme. care-i lega pe amîndoi.. cum îl cîntau aezii.. s-a-ndragos-tit de-nvingator. un an întreg. Pierderea Antiopei Tezeu n-a fost nicicînd un trîndav. sora reginei Hipolita. unde a fost o vîna-toare vestita-n lumea de-alta data. au început sa daltuiasca sau sa picteze toate-ntîmplarile acestea. cu fruntea lata si senina. desi fusese luata prada. s-a dus în tara amazoana. frumoasa Antiopa. spune povestea. în acest fel. Alaturi de cellalt voinic.nemultumite ca Antiopa fusese luata de Tezeu . Heracle.

a spus regina.. mult prea tîrziu. Atunci.. dînsul se pleca zeitei Artemis.. Pacea s-a încheiat. data ca prada lui Tezeu . o clipa. Lancea i s-a înfipt în piept. Ea aceea ce fusese învinsa de elini. smintitul Eros. pe areopag.fierbinte înca . scapînd sulita din mîna.Pe lînga sotul sau lupta. cu pieptul gol.. Pentru ca ea uitase totul. si lînga el sta Antiopa. Parca-i o flacara-n vazduh.. fecioara ce ocroteste vînatoarea..... si amazoanele-au plecat spre tara lor cea departata de lînga Pontul Euxin. Ochii s-au încetosat si. regina Etra din Trezena.Ai grija doar de Hipolit !.. Îndragostita peste fire. si.. De-aceea. s-a repezit în fata lancei. O uneltire a zeitei Afrodita Ca mîngîiere-i ramasese numai micutul Hipolit. tragînd sageti la întîmplare.. Hipolit prinsese gustul vînatoarei. pe credincioasele-amazoane si viata ei de-odinioara.si amazoane si elini. ascultati !. si timpul tot si-l petrecea colindînd codrii desi ca peria. nu vrea sa-auda de legatura casniciei.Zeita Afrodita este prea dezmatata. însasi regina Antiopa. Au înaltat un rug urias. iar fiul ei. nu mai avea alta dorinta decît sa stea mereu alaturi de preaiubitul ei Tezeu.de cenusa. zicea el. îsi bate joc de muritori. Deodata scînteiaza-o lance. a cazut jos. .. .. Antiopa.. si-atunci.. în fruntea ostii-ateniene. si toti razboinicii s-au strîns ...cît sa fi fost ?. Da.. si lancea l-ar fi nimerit.. ea. Tezeu a ramas trist si singur lînga mormîntul Antiopei. Zei !.. Lupta a încetat pe data. Iar la-mbierile-Afroditei sta rece si nepasator. O amazoana îl tintise cu îndrazneala pe Tezeu. se povesteste c-a fost o mare-ncaierare acolo.... dar prea tîrziu.. Frumosul trup al Antiopei se preschimbase într-o mîna -... Ţimbalele-au tipat a jale si trîmbitele au sunat tristul sfîrsit al bataliei.. Era . soptind usor : .. fireste.lupta acuma sa nu fie eliberata din sclavie. Eu mor. ca sa respinga pe-amazoane. si el crestea sub privegherea tatalui sau si a bunicii. Dar într-o zi. sînt besmetici amîndoi. umblînd dupa salbaticiuni.. ...Tezeu !. Ah !. tot ca ea. Tezeu lupta nebiruit... Crescînd mai mare.

si pe Tezeu. vino.. zicînd asa : . îsi spunea ea.. ispravindu-si juramîntul.. a spus zeita Afrodita. erau toti frati. Mai trebuie spus ca Ariadna.._ . In locul lui.Ei. Dar Hipolit. vino. . îndragostita nebuneste de vînatorul Hipolit... în Creta venise rege Deucalion.. cu mintea ratacita. aflînd aceasta întîmplare. Iar Fedra s-a simtit. Hai. o izgonea. scot palosul din cingatoare si ca pe-o fiara te ucid. ce-l dobîndise odinioara cu-Antiopa. care ma tot nesocoteste.. Fedra.Cum îl iubesc !. 85 De mai rostesti doar un cuvînt. ce înca îl mai mistuia. cu Fedra si cu Deucalion. arcasul Eros. A spus însa ca face nunta. Tezeu a stat putin pe gînduri.. si.pîna la marginile lumii.si. îl implora pe Hipolit : . el a pornit catre Atena. tînarul Eros. In acest timp Minos murise.Hai sa fugim. înabusindu-si dara jalea. iata c-a sosit si vremea sa-l pedepsesc pe Hipolit.... numita Fedra. numai daca frumoasa Fedra jura ca va fi mama buna fiului sau. . pacea-ntre Atica si Creta s-ar fi statornicit deplin..Femeie fara de rusine. zeita a hotarît sa se razbune. . Vreau sa se stinga vechea vrajba. Chemînd la sine pe arcasul cel zburator. întîia soata-a lui Tezeu.. nu l-au clintit din hotarîrea pe care-o luase Hipolit de-a nu iubi nici o femeie. Hipolit. pe tron. A stat de vorba cu Tezeu si l-a rugat sa-i faca cinstea si sa primeasca de sotie pe sora lui. Mireasa a jurat în templul zeitei Hera c-o sa fie într-adevar o mama buna si. i-a poruncit sa-si puna-n arc sageata cea mai otravita si s-o tinteasca pe mireasa. Daca primea s-o ia de soata. si chiar iubirea ce-o datorezi sotului tau.. suparata rau. cu ochii-n flacari.. lasînd uitate si-Atena cea cu cer senin. Sa ne aruncam pe o trirema si sa plutim spre departari ... spusese noul rege-al Cretei.Vreau sa am pace cu Vecinii.. dupa regina Antiopa. Sa ne ascundem fericirea. Tu pîngaresti tot ce-i mai sfînt : respectul meu de fiu. nunta îndata s-a pornit. pe data. . oricît s-au silit zeita care da patima iubirii si fiul ei.. si-nveninata de sageata preausuraticului Eros. si-n primul rînd cu atenienii.. Tezeu ancuviintat ca nunta sa aiba loc cît mai curînd. umplîndu-i inima de fiere si dragoste nelegiuita pentru feciorul lui Tezeu. Ca sa se faca-mpacaciunea..

mi-a fost dat astazi sa îndur cea mai amarnica insulta.. Atunci Tezeu s-a ridicat. la rugamintea lui Tezeu ..Razbuna-ti soata.. sfarîmînd în bucati carul. El se urcase într-un car.Tata !. razbunatoarea Afrodita. mîniata ca Hipolit o alungase. din apa marii s-a ivit .prin hotarîrea lui Poseidon. sa faptuiesc. o Tezeu !.. regina Fedra. Vraja zeitei Afrodita s-a risipit.un monstru mare cît un munte. catre Micena. El auzea vorbele Fedrei. a rostit : .. dar în clipitele acelea.. soata mea !.. pe lespezi. pasind încet spre malul marii. Asa graia si nu stia ca vorbele i le sopteste.Sotul meu drag. în acest fel. si-a alergat pîna la rege. cuprinsa de remuscari. Tatal nu s-a uitat spre el . Vorbele ce-l învinuiau atît de tare pe feciorul cel mult prea drag. Tezeu a ramas nemiscat un timp destul de lung pe tronu-i. zdravan. Asa graia. Tragicul sfîrsit al lui Hipolit si-al Fedrei Lovit ca de-o maciuca-n crestet. între stînci. deodata si-a venit în fire. ai sa platesti si tu cu viata. l-au omorît pe Hipolit. Tocmai gonea pe tarmul marii. Regina Fedra ce-l urmase pe sotul sau. pe tarm. 86 "Vai. pe Hipolit. doi cai salbatici. Fa dreptate si loveste-l pe Hipolit pentru insulta odioasa adusa Fedrei. cea mai grozava dintre crime. Te rog pe tine. si a strigat spre el.. nesocotitul Hipolit m-a conjurat sa fug cu el. Hi-polit. s-a zvîrlit în genunchi.. Cum m-ai jignit.. mintind anume. Mergea ca orb. Se clatina. caii s-au avîntat pe stînci si. si la car înhamase. Tezeu. Neascultîndu-si vizitiul. Razbuna-ma. Uitînd cît sînt de credincioasa. la ureche. Hipolit. ce-am facut !" si-a rostit ea. trei cozi si cu colti lungi ca niste suliti.O !.. în taina. Eu nu pot sa-mi pedepsesc feciorul drag. Dar Fedra hohotea acolo si-l implora cu glasul stins : ..Iar Fedra a-nceput sa tipe si sa-l blesteme pe flacau : . vazînd pe Hipolit cu fruntea facuta tandari. M-ai jignit.. si totusi nu-i venea sa creada. de fapt. Ajuns pe prunduri. Dar pentru asta. a început sa strige tare : . Poseidon !. cu sapte capete. stapîn si rege.. plîngînd : . caci altfel mor !. sa se racoreasca de jarul care îi frigea inima lui nevinovata. ce-l duceau ca vîntul. trecîndu-si mina peste tîmpla si... Iar caii s-au speriat de el...

A alergat catre palat : si-a pus pe gîtul alb un streang. în inima.. Înlantuirea din Infern Dar timpul care trece poarta cu el uitarea. rapind-o pe fecioara. ce tocmai dantuia la niste mari serbari în cinstea lui Arte-mis. Ci eu. Dorinta ei se împlinise. O !. ca omul e o fiinta ce nu poate trai doar în singuratate. Cine o sa-i ia locul ? ApBi iau povestit ca regele din Sparta are o fata mîndra. precum era Elena. Dînd ei o lupta grea cu oastea de la Sparta. s-a pregatit de drum.. zeita Afrodita vazuse totul si zîmbea. S-au înteles atunci sa se ajute-n lupta. Zis si facut. Voinicii. si el vroia sa aiba o soata-ncîntatoare. Ascultînd glasul lor. Au suit-o-ntr-un car si-au dus-o la Atena. ce se cheama Elena. cel mai divin balsam. cu vorbe iscusite. a cugetat Tezeu. E.. au început sa-i spuna.Nu ! Nu-i adevarat. au rapit pe Elena. si astfel.sa stii !. El sterge suferinta si face sa renasca. copilul ce s-o naste va fi la fel cu ea". la sorti. Din cer.. numai eu sînt ticaloasa !. Cît l-a plîns pe Hipolit13. prin spînzuratoare. Deci.. Iar cel ce-o cîstiga-o în acest fel. sa aiba un fecior. E lesne de-nteles durerea ce l-a-ncercat iar pe Tezeu. rege peste lapiti. doar eu am fost aceea care l-am ispitit . 87 . Pedeapsa ei cazuse grea. sa-l sprijine pe cellalt sa-si gaseasca o soata tot la fel de frumoasa.u. S-o duca la Atena si aici s-arunce zarul... I-au amintit ca n-are nici un urmas pe tron. Hipolit n-a fost vinovat. cum au calcat în Sparta. au aflat pe Elena. socotind curtenii ca prea e lung amarul regelui lor.. Tezeu !. tînara si voioasa. si fiindca i-au vorbit de frumusetea fetei regelui din Sparta. Tezeu. Ba chiar l-au îndemnat sa mearga s-o rapeasca..s-o aiba pe Elena. Cui or sa-i cada sortii ..dorinta de-a trai. Mergînd însa pe cale s-a întîlnit c-un prieten.. Hipolit a murit. caci regele din Sparta nu vrea s-o dea de soata nimanui. pe nume Piritou. speranta . "De e atîta de frumoasa Elena. Tezeu s-a hotarît sa-si ia o noua soata. Fedra si-a dat moartea cumplita.

de-argint.. ca Tezeu sa-l ajute pe prietenul lapit sa-si afle o sotie la fel de minunata. Noi stim sa ne luptam. si bucuria mare pe rege si curteni.Iat-am venit la tine sa-mi dai pe Persefona. Eroul s-a izbit cu fruntea sa senina de colturoase stînci. Mîhnit s-a hotarît sa se retraga-n Scira. Tezeu a fost urcat pe-o stînca de la Scira.. Iar regele lapit i-a cerut lui Tezeu sa-si paraseasca soata. . va rog sa stati putin si sa va odihniti pe acel jilt de piatra..Ce sa facem acolo ? l-a întrebat Tezeu. rece si mohorît. sa vietuiasca-n pace. el a fost pravalit în genunea de ape. rece. Nu ar fi vrut Tezeu sa-si paraseasca soata prima zi dupa nunta. dupa atîtia ani. Iar de sus. ce-au aparat Atena.. Dar valurile marii l-au aruncat la tarm. Am sprijin la nevoie pe eroul Tezeu. prevazator . si s-a întors acasa Tezeu. regele din Atena.Bine ! a glasuit... Dar fiindca ati venit pîna-n Infern. si n-a putut Tezeu sa-si salte multa vreme. si nu ne este teama de tine nici atît. si cel ce-a cîstigat-o a fost însusi Tezeu. A trebuit sa vina Heracle în Infern. dar si-aci l-a urmat ura lui Menesteu . Ca rege-a gasit însa pe-un dusman. si-a început sa rîda. au ra88 . Hades s-a mîniat pentru asa-ndrazneala. Dar n-a grait nimica. cu tot zbuciumul sau. Cum ati intrat pe tarîmul acesta.. la mine. Dar cum s-au asezat pe jiltul fermecat. si sa mearga cu el pe tarîmul lui Hades. smulgîndu-l de pe stînca. si-au mers drept spre palatul maret.. Bratele lui vînjoase. au si ramas lipiti. prima zi dupa nunta. Deci nu-ncerca. l-a legat si-n lanturi zeul cel mohorît. Ba. si-apoi sa se coboare în regatul lui Hades. batrîne. potrivit învoielii. Menesteu. prin tradare. Iar mama si sotia rapite de spartani.S-o furam pe nevasta lui Hades. Hades. ce se gasea în Argos. dar chipul i-a ramas la fel de neclintit. trupul lipit de piatra. au intrat în Infern . s-o iau eu de sotie !. si nu-l putea calca. si sa mi-o fac regina în tinutul lapit. .... Lasîndu-si dara soata în grija mamei sale. a raspuns Piritou. Dar ramînea acuma. o insula frumoasa.care tot se temea ca eroul Tezeu va cere-napoi tronul. Gingasa era fata. Tezeu s-a îndreptat cu regele lapit spre tarîmul lui Hades.. si printr-un viclesug. Printr-o pestera-adînca. Piritou..Ce vreti ?.. . fara de vrerea mea ? i-a-ntrebat. fara frica. buna regina Etra. Persefona... sa mi te-mpotrivesti. Tezeu.s-au asezat pe jilt. .Pe drum au tras la sorti. ca sa-l elibereze pe eroul Tezeu. . Facuse juramîntul sa-l ajute pe prieten... unde locuia zeul cel vesnic mohorît.

în Sciron. spuneau aezii. pare-se. In amintirea biruintei asupra lui Sinis. fiul lui Hefaistos. Acesti viteji. si ochii sai albastri cercetau mustratori Olimpul departat.mas fara vlaga. dupa legende. pentru odihna. fiul lui Zeus. adica ai tuturor elinilor. Tezeu este un nimicitor al monstrilor si raufacatorilor. în cinstea zeului Poseidon. de zeii olimpieni. Amîndoi zeii se însotisera cu mamele celor doi eroi. care bîntuiau odinioara lumea. a fost zidit un templu eroului Tezeu 15. Tezeu ocupa în vechile legende ale elinilor. si fiecare tinut vroia sa se mîndreasca cu vitejii sai.. Temistocle. cum le ceruse însusi stapî-nul marilor. asa-numitele jocuri istmice. ce îi era parinte. Tezeu. . oroare. socotiti un fel de eroi nationali. voinicul Tezeu este si el înfatisat de multe ori pe vase si în sculpturi. Heracle era. Note 2. i-au pus. destule veacuri. oasele în mormînt. valoarea unui simbol al luptei împotriva raului. fara de voia acestora. ca hicurg. autorul viarei lucrari "Vieti paralele". disc. Iara peste mormîntul cel gol. pîna ce a venit un trimis al Atenei si i-a aflat mormîntul. pe care se lasase vulturul din vazduh. Solon. De la numele monstruosului Sinis cred unii ca ar veni cuvîntul sinistru . este cunoscutul scriitor Plutarh. Cînd a venit trimisul. s-au gasit oseminte. dealtminteri. fratele lui Zeus. Ca si Heracle. Oameni necunoscuti l-au adunat din ape . si Tezeu. Aici a stat. pe cînd toti ceilalti au mai mult caractere regionale. Cel care povesteste viata lui Tezeu. fiul lui Poseidon. pentru faptele sale.. chiar pe locul unde se zicea ca ar fi fost el rapus. jiurtînd în mîna o maciuca sau o ghioaga de arama . un loc de frunte. de însusi Tezeu. 2.ghioaga cucerita de la hainul Perifete. Pericle etc. erau încununati cu ramuri verzi.ceva sau cineva care provoaca spaima. Heracle si Tezeu erau. catre anul 46 al erei noastre. lasat în Sciron. lînga ele un palos si-o lance ascutita. unde sînt evocate si alte figuri istorice. Pe temeiul acestei legende. alergari cu carul sau în lupte. alaturi de Heracle. nascut în Beotia. locale. Sapîndu-se movila. au fost organizate. 3. Jocurile aveau. Intîraplarile prin care trec Heracle si Tezeu sînt însa de multe ori asemanatoare. de pin. uitat. Fiecare basileu dorea sa se traga din-tr-un anumit erou. bunaoara. Biruitorii în concursurile la sulita. scormonind o movila cu ciocul sau de fier . Osemin-tele-acestea au fost duse-n Atena. fusese luat în slava si facut semizeu. 4. un vultur din vazduh s-a coborît în Sciron. dupa cîntecele vechi ale aezilor.

se povesteste mai pe larg în legenda urmatoare. Tezeu este în acest caz simbolul poporului Eladei. si aci-ndemînateci si iute s-avînta . zguduit de vulcani. în tragedia "Tezeu". între altele. Despre labirint. în care se afla monstrul Minotaur. (Etra se tîlcuieste prin "cerul cel senin". Mai tîrziu. Ele au conciuri pe cap. Despre el se povestea ca instituise serbarile Panatenee.) Grecilor le placea sa spuna ca pamîn-tul Eladei rasarise din mare. Dînsii au sabii de aur la chinga de-argint atîrnate. sub cerul cel albastru. poetul francez Quinault. Hora de la Cnosos. aflat la muzeul din Berlin. un palat cu multe culoare încîlcite. ca si Heracle. dupa biruinta lui Tezeu. din secolul al XVll-lea (pe muzica de Lulli) ne cînta sosirea fiului Etrei si al lui Poseidon. ce cîrmuia Atena. Tezeu a reprezentat. cu valurile sale verzui. Scena a fost zugravita. Tezeu este si el un fiu al lui Poseidon. a fost cîntata de însusi Homer în "Iliada" : "Tineri acolo si fete bogate în boi o multime Joaca-mpreuna în cerc si cu mîinile prinse deolalta. în mare.5. constructorul sau. pe un vas antic. Pare foarte curios ca multi dintre monstrii doborîti de Tezeu erau 89 socotiti fiii lui Poseidon. la Atena. revarsari de ape. frumoasa podoaba de aur. pustiiri si cu monstri zamisliti în apele marine. fortele omenesti. Fetele toate au gingase rochii de in si flacaii Bine tesute vesminte ce scînteie blînd ca oleiul. se tot cutremura si se prabuseau coaste sau insule. în triumf. 7. In general. Iar valurile tulburi napadeau peste tarmuri si paraduiau asezarile. Alegoria pare ca vrea sa aminteasca de timpurile acelea cînd pâmîntul Eladei. cu scopul de a-si întari stapînirea asupra poporului. Joaca ei toti. aristocratii au impus transformarea mitului sau popular în acela de erou al aristocratiei gentilice. Initial deci. poporul care lupta cu urgia naturii : cutremure. Toti acesti monstri întruchipeaza relele pe care le poate face marea. nimicind pe oameni. si despre Dedal. 9. 6. vietuind între cerul albastru si senin si marea nesfîrsita. Astfel i-au atribuit împartirea populatiei în trei clase (nobili. furtuni. poate cele mai mari si mai fastuoase serbari din Elada. deci tot un fecior al marii. si apoi chiar al aristocratiei funciare sclavagiste. agricultori si meseriasi) si hotarîrea ca toate functiile statului sa fie ocupate numai de nobili. Prin legendele nascocite despre el se stabileau avantajele aristocratilor. de mitul nobil al lui Tezeu s-a folosit mult aristocratia sclavagista. însa mama lui este Etra. care biruie toate relele ce le stau în cale. 8.

Pe fata încîntatoare a fetei s-a asternut un zîm-bet blînd. organizînd serbari. Ajunsi în acest templu.care nici nu stim daca o fi existat vreodata. 15. aci în siraguri se salta-mpotriva. si-n vreme ce cîntecul suna.în româneste de G. Viseaza. atenienii. Ei urmareau sa dea un nimb de divinitate lui Tezeu. în Tezeion putea. la adapostul legendei despre Tezeu. pentru a-si întari (asa cum aratam si mai sus) masurile si legiuirile asupritoare pentru popor. Iar privitorul îsi închipuie durerea care o sa brazdeze chipul acesta cînd. Templul închinat lui Tezeu se numea Tezeion.S. sa gaseasca azil oricine. despre care se povesteste mai departe. Legenda lui Hipolit si a Fedrei a fost zugravita pe un vas aflat la muzeul din Berlin. 13.. 90 si se desfata privind. asa cum o fost înfatisata de un sculptor din vechime. de-o-ncearca cu mîna-i Mester olarul. în timp ce atenienii fug.P. dealtfel. cu siguranta. ei erau ocrotiti. se dau tumba în mijlocul gloatei". artistul antic pune alaturi si pe zeita Afrodita. Tot acolo. Acela care se spune ca i-a adus osemintele lui Tezeu la Atena a fost aristocratul Cimon. Colina lui Ares sau areopagul. Durerea lui Tezeu rasuna înca si astazi în tragediile celebre scrise de Euripide. l-au mai cinstit pe eroul lor. 11. pe un sarcofag care se gaseste la Ermitajul din Leningrad. De zei luminat cîntaretul Zice din lira-ntre ei. E. Nemuritoare este o marmura ce o înfatiseaza pe Ariadna adormita. chiar aceia care erau urmariti de puternicii zilei.Hora învîrtind ca o roata ce-o misca. se va trezi si va vedea ca a fost parasita. Este vorba de faimoasa calatorie o argonautilor. Insa rar poate fi vazut ceva mai frumos decît întreaga legenda a lui Hipolit si a Fedrei. în cu-rînd.A. sub acest nume sau sub altul . chiar sclavi sau condamnati.a fost nascocita de aristocrati. Nu putea sa-i mai atinga nici un aristocrat. în paginile acestei carti. 1955. nici un stapîn de sclavi. cita vreme se gaseau la adapostul templului. 14. Zîmbetul ei de fericire. la Tezeu. 12. alcatuite de ei. cînd multimea . Murnu. Seneca si Racine. 10. Se învîrtesc doi ghidusi. Lumea-ndesita înconjoara hora cea plina de farmec .L. Legenda cu vulturul coborît din slava peste mormîntul lui Tezeu . Compatriotii lui Tezeu. "Iliada" .

... murind el. Atunci.ea s-a casatorit.." Dupa unele legende. Din dragostea lui Zeus cu fata feniciana. Dar Zeus. Asterios s-a stins. Zeus ne-a zamislit pe mine si pe fratele meu. copila unui rege fenician. Iar coasta unde-a poposit cu fata Zeus era a unei insule.striga : "Nimic fara Tezeu '. au raspuns toti cretanii. de catre artistii Hahrilion si Eufroniu. Asterios nu-i tatal copiilor Europei. si Zeus. al doilea Heracle !. pe nume. orasul cel mai mare din vremurile-ace-lea. Noi vrem alta dovada.Ba ne-nvoim. a grait iara Minos. se spune ca' în ceasul cel mai greu. Tezeu a fost zugravit pe vase în culori rosii. Minos a fost întîiul. fireste. Dar eu sînt cel mai mare. A fost pictat de Micon si Polignote. în ana. Pornind înot prin apa marii. pe care-l lasa pustiu azi vechiul rege.Marturie mi-e mama. . seamana uimitor cu a unui alt erou. Minos a luat cuvîntul si a rostit semet: . nascut în Argos de frumoasa Danae. Poate nu va-nvoiti ?. . feciorul lui Zeus. au spus unii batrîni. Insula Creta 2. E vremea sa dezvalui acum o taina mare. Nu doara fiindca mama a fost aici regina. mi se cuvine mie.. daca ne dovedesti ca tatal tau e Zeus. cu regele din Creta : Asterios.Tronul.. Creta e tara lui... El este aparatorul orasului Atena. Al doilea : Radamante. s-aleaga un nou rege. Urmasii sai se cade sa ia în stapînire insula si poporui. s-a nascut tot în Creta. ce e aici de fata. stiti prea bine. s-ar fi ivit pe cîmpul de lupta Tezeu. sta-pînul a purtat-o pe fecioara pîna într-un tarîm îndepartat. Iar altii l-au sculptat în marmura si lemn sau l-au turnat în bronz. El nu e tatal nostru. Aceasta parte-a lumii avea sa poarte. si el ar fi luat conducerea oastei de viteji atenieni. renumitul Perseu. în marea batalie data la Maraton. Nu peste multa vreme. mai tîrziu. primul nascut de mama. si. parasind-o pe tînara-i sotie .cum avea obiceiul . înfatisarea sa. a doua oara. 91 DEDAL sl ICAR ZEUS SE PREFĂCUSE ODATĂ-N TAUR si o rapise pe Europa. poporul s-a adunat la Cnosos.. si în cea stinga un scut. pîna ce acestia au biruit... ca o umbra ce purta în mîna dreapta o lance.. din a'ceste sculpturi.Asta nu-i de ajuns. cu Europa. precum se pare.. s-au nascut doi feciori. .. numele ei1.

. Apele au crescut. S-ar putea ca Poseidon sa nu vrea sa te-asculte. Europa.. Avea un trup urias. totusi am sa-ncerc. sa vedem. ti-1 voi jertfi tot tie. Roaga-l sa scoata-ndata. Tu. prin care tu vei face dovada ca sînt fiul lui Zeus..s-a dus catre un templu închinat lui Poseidon si s-a rugat de zeu sa-i împlineasca voia si sa scoata un taur din apa verde-a marii. din valurile marii.si ce dovada vreti ? . au glasuit batrînii. Taurul lui Poseidon iese din mare De cum si-a sfîrsit ruga Minos. si el o samplineasca. J . e adevarat!. au zis batrânii.. Dar cum s-a vazut rege.Iar taurul acesta.Ba. au strigat toti. ce spui ? . Ne trebuie alt rege.. Ochii ca de safir si parul mai balan decît petala alba a unei flori de crin.. taurul s-a-ndreptat catre fiii lui Zeus.. -....Nu cere.... Astfel a ajuns rege peste insula Creta feciorul cel mai mare al frumoasei Europa.. a fagaduit Minos zeului marilor. . Cere-i tu lui Poseidon..Sa fie !. Valuri albe de spuma s-au repezit spre tarm si au adus cu ele un taur fermecat''.cu un cortegiu de fete si femei . . a spus Europa feciorului sau Minos. E fratele lui Zeus.. ai fost soata lui Zeus si i-ai nascut feciori ! Pe unul dintre ei ti-l facem astazi rege.Uite. si-atunci cobori ocara grea si pe capul meu. preaputernice zeu !. cu-aceste vorbe. au glasuit batrînii cei neîncrezatori în vorbele lui Minos. desigur.. împlineste o rugaminte-a ta ?.. ce-l rog azi. Taurul ce iesise din valurile marii era mult prea frumos si s-a gîndit ca este mai bine sa-l pastreze. si feciorul meu Minos e cel mai potrivit. într-adevar... 92 . zeii or sa teasculte.. un taur fermecat. Nici nu se mai vazuse un astfel de-animal. cum spui. a mai dat raspuns Minos.Sa fie dara rege !. Minos . Ajuns în fata lor.Asterios s-a dus. Mai ales catre Minos.. Sînt trei zile din ceasul cînd l-am urcat pe rug. Cu pasul maiestuos. Cenusa lui e rece. . Pe Minos.. marea s-a-nvol-burat si s-a pornit sa geama. . daca-i esti fiu lui Zeus. nu a mai vrut s-aduca jertfa fagaduita.O. fii slavita. s-a plecat de genunchi. a glasuit Europa.

si mîndra Pasifae... numai carne. precum. Iar cînd a fost sa plece . ca taurul cel alb. cu Minos si chiar cu Pasifae . de pilda.avînd si ajutorul frumoasei Afro-dita . ca lupul.. a spus Poseidon. precum î-a fost gîndul. A dus într-o padure taurul lui Poseidon. frumos. La nunta-au fosti poftiti eroi si regi si zei. S-a rîs. Iacata si sorocul. Ca Zeus 93 sa nu afle ca i-a lovit odrasla si sa nu se razbune.Aha !. Iar pe sotul ei Minos îl vedea ca pe-o fiara ce-ar vrea sa o sfîsie.. A facut. S-a petrecut zilei nenumarate. A mai lasat o vreme. este-un tînar viteaz. a savîrsit si fapta. scos de zeul Poseidon din valurile marii. Printre ei si Poseidon.biata ! . si ochi avea. Ci vroia sa sfîsie. în ziua ei de nunta. voinic si falnic. s-a mîniat grozav si a vrut sa-l ucida pe mincinosul rege. de om. legat între copaci.. I se parea. Nu mai stia sa vada cele din jurul ei. a avut loc si dantul. cu par. cu bot. Poseidon a glumit cu oaspetii. cu coarne. întelegînd c-a fost lovita de Poseidon.un monstru far seaman. sub frunte. îndurerata. Nici nu poftea sa pasca la fel ca vitelusii. cum se hranesc copiii cînd sînt înca micuti. ca si de Afrodita. dar cap avea de taur.. dar si-a adus aminte ca Minos e feciorul olimpicului Zeus...si. Ckid a vazut Poseidon înselaciunea asta. înecati în sînge. erau aievea. si-a simtit ochii tulburi si inima pierduta si gîndul ravasit. si-n primul rînd. si-acolo l-a ascuns. Într-o luna sau doua s-a pregatit si nunta.nici nu dorea sa suga. Osînda mai cumplita data de olimpieni unei tinere fete nentinata la suflet. De cînd îl as-: teptam.. sub vraja asta crunta. o fata-aj soarelui. gîndindu-se mereu : .. din cirezile lui. tot prii vraja. Iar regele. pîna cînd noul rege a vrut sa se msoare si aflat ca el si-a ales ca mireasa pe.'. alaturi de-Afro-f dita si Helios. lovindu-l cu tridentul . ca tînara regina sa odrasleasca . nici ca s-a mai vazuta Regina odrasleste pe Minotaur si nu i-a fost nici asta de-ajuns zeului marii. A început ospatul. rai.numita Minotaur 4 . în schimb a dus. Dihania aceasta . fireste. drept jertfa. Selene si multi altiij Cine poate sa stie cîti or fi fost cu totii ? !. un animal ca toate.zeul stapîn al marii a savîrsit o vraja. . dulcea Pasifae. parinte al gingasei fecioare.. Nu chiar asa fatis. dar n-a uitat o clipa ca el venise-acolo doar spre a-si împlini do-: rita razbunare. îsi ascunsese fruntea în palmele-amîndoua. tacut. Trupul ciudatei fiinte era de om. Pasifae jelea înfricosata. Monstru-nfiorator. si-a cugetat ca-i bine sa-l pedepseasca altfel.

. pe care o nascuse regina Pasifae ? Unde-ar putea s-o duca. mijlocul. ferastraul... Precum se povesteste. Artistul le-a dat forma de trupuri omenesti butucilor de frasin. Minos si-a amintit ca locuia în Creta artistul atenian. si mîine. la mine în palat. sa nu-i mai vada chipul atît de monstruos ? si sa nu-i mai auda ragetul sau de foame. de fag sau de stejar. ciopliti putin.Pe Minotaur. ce-i de facut ?" în marea disperare care îl cuprinsese.. un palat maiestrit. Legendele ne spun c-a inventat securea. clestele si ciocanul si chiar firul cu plumb..luînd-o chiar drept dusman . si bratele.si cu ce-l vei hrani ? . fiindca s-a sfarîmat în mii de bucatele.îti trebuie curînd ? .pareau ca-s în miscare. oricît s-ar stradui. si a sapat în lemn trasaturile fetei : nasul. Trebuie sa-l închid. El a cioplit cu dalta picioarele... si iata ca acuma regele trimisese niste slugi de credinta sa-l cheme pe Dedal. prin voia lui Poseidon. gura si ochii. Nici nu mai pot sa-l vad.. si. O !. ici-colo. dar s-a nascut.. da.cînd erau maiestrite de mîna lui Dedal . Socoteau ca sînt vii.Sa-mi faci. c-un mestesug. . Nu stiu cum. As vrea sa-l si ucid. precît se povesteste.. . Socotind ca-i o fiinta ca toate celelalte . Înainte de dînsul statuile-ar fi fost. acest artist a fost primul sculptor de vaza si primul arhitect. Cine-o intra acolo sa fie bun intrat. . ce se numea Dedal. Daca-l tin în palat. burghiul. cînd au zarit cretanii cele dintîi statui cioplite de Dedal.. trimis de Euristeu sa prinda taurul... tot dupa legende. El faptuise lucruri cu totul minunate. dar sa-l faci asa.... Chiar voinicul Heracle. ca rîd sau glasuiesc.. sub pumnul lui grozav. care umple palatul.. vrea doar carne de om.. îmi sfîsie supusii . statuile de lemn din timpurile vechi . Xoanele diforme..s-a repezit furios si s-a luptat cu ea.S-ascunzi pe Minotaur ?.. numai butuci de lemn. ca nu cumva sa fuga. cum stii. si gîtul. rasuna peste tot si-ncarca de rusine pe regele din Creta. a rostit Minos artistului Dedal. ... si astazi de-ai putea. . a vazut o xoana creata de Dedal. Ha !.Curînd ?. Nu mai pot sa-l aud. zei. îmi este deci fecior.pîna s-a dumirit ca-i neînsufletita.94 "Unde-ar putea sa fie ascunsa fiara asta atît de sîngeroasa. le-au zavorit în beciuri sau le-au legat cu sfori. Sa nu poata iesi... spre hazul tuturor .

i-a silit si pe ei sa-i trimita tribut.. Dar ce tribut ? în sînge.. tot. si te astept cu planul pregatit. si supunînd popoare. cu miere-nmiresmata. încît te nauceau. Nu mai puteai iesi. Fecioare si flacai ca jertfa pentru fiara ascunsa-n labirint. .a-nchis regele Cretei pe fiara Minotaur.. Tu.. te afundai mai rau.cum l-a numit Dedal .. peste tot. S-a apucat de lucru si în putina vreme a facut un palat cum nu se mai vazuse în lume nicaieri. stapîne. în el se-ntortocheau zeci.si-a ajutat iubitul..Cu prinsii din razboi si cu cei condamnati. cîine atenian ? si-ai socotit. Daca intrai acolo. Iar buna Ariadna . urcau sau coborau într-un astfel de chip. Toate se-ncrucisau. El a doborît fiara si a fugit din Creta. Minos îi aducea în negrul labirint pe prinsii din razboaie si pe alti condamnati. Dar asta-i treaba niea. dar neacoperit. Dedal construieste labirintul si a plecat Dedal. tinuturi. 95 Ai înteles. însa stapînul Cretei era rege razboinic.Tu le-ai dat ajutor ?. tot luptînd prin lume. înalt . Dedal ? . în fiecare an. Tu esti dator sami faci cladirea poruncita. în acest labirint5 ...Te du. însa a treia oara.. pesemne. sute de culoare. si cine sa plateasca ? Cine sa ispaseasca si pentru Minotaur. a venit si Tezeu. si pentru ca Ariadna fugise cu Tezeu ? Regele a aflat ca artistul Dedal a dat sfat Ariadnei si ea l-a ajutat pe iubitu-i Tezeu. si ca sa-i tie viata hidosului sau fiu. de pilda. vrînd sa iesi. In acest larg palat. Au platit atenienii de doua ori tributul. de sali si chiar de scari. între cei haraziti ca hrana pentru fiara închisa-n labirint. Minos a biruit cîndva si pe-atenieni si. Ma duc sa-mi înjghebez un plan pentru palat la marginea gradinii.Prea bine. si oricît te sileai nu mai nimereai drumul.. sa vii cît mai curînd. ca scapi neosîndit ? . L-a chemat pe Dedal si i-a strigat asa : . îi azvîrlea acolo pasari sau alte fiinte si faguri de albine. tu însuti vei fi dat drept hrana-acestui monstru nascut de Pasifae. dupa obiceiul pe care si-l facuse. tencurcai pe culoare. si. Era cladit din piatra.cu sfatul lui Dedal .. Cînd n-avea prizonieri. fara de nici un murmur. cîte sapte fecioare si alti sapte flacai..si. . De nu vei izbuti.. Era înalt.. îi silea pe aceia care erau învinsi sa-i plateasca tribut.

Caderea lui Icar si. El se uita-ngrozit la zidurile-nalte. cu fiul tau Icar.a spus regele Minos . la semnul lui Minos. ca apa sa nu-ti ude aripile usoare. nu te-nalta prea tare si fara chibzuiala. si le-a legat cu fire din haina lui desprinse si lea lipit cu ceara.Priveste cum se-nalta vulturul prin vazduhuri ! Vîsleste rar din aripi.. si-asa.Nu.mînt.Da. Chemîndu-l pe Icar aproape. Atîtia osînditi de tine pe nedrept.Daca regele Cretei ne-a-nchis drumul pe ape si drumul pa pa. Dar am sa te închid ...Cum.. pe ziduri. pasari ? a întrebat Icar. . .. lînga sine. stapîne. Nu te-apropia de soare. Ce-i drept. a mai ramas vazduhul. Fâptuiesti numai crime. au fost mîn96 câti de fiara. Sa ne-apucam de lucru. L-au însfacat de umeri. Ai omorît atîtia tineri nevinovati din tinuturi calcate de tine în picioare. pe care-l dobîndise dintr-o casatorie cu-o sclava a lui Minos. în labirint. chiar din insula Creta. caci mintea ta isteata.. în vremea asta.. Doua si le-a pus siesi. prinzîndu-le-n curmeie facute din vesminte. Nu sta nici prea aproape de valurile marii. Ajuta-ma si tu. i-a dat sfaturi batrînul . a glasuit Dedal.. în aceeasi vreme. Alti sclavi. l-au purtat prin gradina pîna ia labirint. nu ma-nspaimînt. mai mult tîrîs. dragul meu copil ! Astazi a sosit vremea ca sa-i învat pe oameni sa zboare prin vazduh.. Sa nu-ti treaca prin minte. si celelalte doua i le-a pus lui Icar. ce se numea Icar. da. N-am sa te ucid. Nu mai puteam sa-ndur. Ucide-ma acuma. nu socoteam ca am sa fiu silit atîta de curînd sa fac astfel de aripi ca sa scapam cu ele din ghearele lui Minos. Nutream de mult în mine un gînd de acest fel. pene. l-a învatat sa zboare : . Dar ce sîntem noi. ramase-n labirint din timpul cît traise preahîdul Minotaur. tata.în schimb. Aripile acestea . si-ndat-a luat batrînul. dar. i-au adus si feciorul. sa-ncerci sa fugi.. harul tau de artist îmi sînt de trebuinta. S-au urcat sus. ajutat de fecior. de vrei. . sclavii s-au repezit. cumva. oase de pasari... Tatal si-a luat feciorul în brate si-a grait : . crudule basileu.Eu le-am dat. facînd patru aripi6. sa zburam ?..

abia se mai vedea. Se ridica mai sus. bate din aripi tare. usor ca gîndul si slobod sa pluteasca pîna-n nemarginiri. Simte ca se înalta ca vulturul în slava. simtind caldura. Baga de seama. înconjurat de flacari de aur. îmbatat de vîrtejul acelui zbor înalt. sa chiuie... si ceara se topeste. Dedal. si au vîslit din aripi... Degeaba da din brate feciorul lui Dedal.Hai sa zburam. pescarii si alti oameni se uitau. Aripa se des-princfe si-ai sa te prabusesti. opreste-te ! îi striga tatal care. mai sus.' si-acuma sa zburam spre dulcea libertate .Icar !. In departari s-arata si fermecata Samos. Creta era în urma. Ceara care lipea aripile usoare a prins sa se topeasca. Helios trimitea valuri.Icar. De la acea-naltime. s-a-ntors îngrijorat si si-a strigat feciorul : . Cînd fiul lui Dedal. c-un tipat disperat.. tata. II 97 . Unde esti ?.. valuri de flacari. L-a dus la fund 7. Trecusera de Delos si de insula Paros. Ii vine sa si cînte.n-asculta. Parc-ar vrea sa se smulga din trup.. se apropia de ape. Era catre amiaza. Unde esti ?. si zboara. voi. sa dogoreasca tare. Penele s-au desprins. El se-nalta întruna. nu-l mai tinea nimica sub cerul arzator. Nu le venea sa creada. cuprins în inima de-o apriga dorinta de-a spinteca vazduhul si-a se-nalta spre cer. Pe unde esti ?.Icar. gelos pe pamîntenii care zburau ca zeii.. în zboru-i. îi striga tatal.. aici în labirint.Legendele Olimpului. cu mirare. Dar Helios.. ca un nimb. sa curga încetinel. mai sus. din ceruri. mai sus. Sa te iei dupa mine. însa Icar. . Icar s-a prabusit în valurile marii. nu uita ce ti-am spus si fii prevazator î Numai ca el. a glasuit Icar. cea plina de miresme. hai. Avîntul lui spre ceruri nu-l mai putea opri cu strigatu-i Dedal. se ridica.nu am avut mijloace. ca sa se racoreasca. Se-apropia sfîrsitul urzit de Helios. S-au ridicat spre bolta si au pornit în lume. cum niste pamînteni puteau zbura ca zeii.. . nici nu-l mai auzea. Apa l-a înghitit pe loc. a început sa arda. sa strige. De pe tarmuri pastorii.. auzind glasul. La regele Cocalos . sa le alcatuiesc asa cum as fi vrut.

sa-l gaseasca pe batrînul artist si sa-l închida iarasi la el. smoala.. Nu-i adevarat. Atîta l-a rugat pe feciorul lui Zeus : sa mai ramîna-o seara acolo. . A fugit la Dedal si l-a-ntrebat pe el.. rege pasnic. cu oaste. Mai stii ce s-a întîmplat !. asculta. Cine n-avea nevoie de un artist ca el ? . E simplu.. Nu-i mare lucru. Icar nu mai era. . si sa se odihneasca.N-am auzit... regele l-a poftit sa se si îmbaieze... i-a cerut adapost. nesfarîmata. iar scoica sa ramîna întreaga.. Se numeste Dedal. a glasuit Dedal. care aflase totul. Am sa te-ntreb ceva.E lucru foarte simplu.. s-ar putea ?. peste mari si pamînturi ? . Sa stea cu el la masa si sa se veseleasca dupa atîta cale. precum vezi. fireste. a dat raspuns Cocalos. însa nu stiu cum as putea sa vîr un fir lung.. Numai un singur om putea sa nascoceasca un astfel de raspuns. la regele Cocalos.Nu.. La astfel de cuvinte si regele Cocalos s-a-nduplecat.. si regele Cocalos. si Minos îl întreaba : .. a rostit iara Minos. chiar de pe malul marii.Ai dezlegat tu asta ? . la tine. care-a zburat. Ce zici tu.. Dar batrînul Dedal.Am si dezlegat taina. Poate s-a ratacit. de nu stii ce-i cu sclavul. batrîn. îi dai dupa aceea drumul furnicii-n scoica. 98 Cocalos. A oprit repede apa care curgea catre sala de baie. fara ca s-o sfarîmi ? Stai ca-ti aduc raspunsul. Dedal. si ajungînd la el. Au trecut doar trei zile.. .. . ce-avea raspuns la toate. tu. A zburat mai departe. cea mare. în palat. . unde salasluiau si copilele lui. a lunecat în cursa dibace a lui Minos. în scoica rasucita a unui melc de mare. înainte de masa.. si-a spus ce-l învatase înteleptul Dedal. eu poruncesc ostirii sa-ti arda-ntreg orasul. pîna-n Sicilia. bietul. a rostit iarasi Minos.Sa vîri un fir de ata într-o cochilie. de matase. vezi bine. Se-ntelege. Tîraste cu ea firul.Ei bine. s-a si grabit spre beciuri. cu aripi faurite de mina lui isteata. eu nu m-oi supara.. De nu mi-l dai. Dar între timp. rege. nu-i nimica.. .. Firul sa intre tot. Tocmai se auzise zvonul ca dinspre Creta s-ar apropia si Minos. . nu prea destept. n-a mai avut ce face. Facem asa si-asa... si iacata si Minos coboara cu ostirea în fata la palat.si l-a adapostit într-o cladire mica. pentru oaspeti.N-ai auzit... Ea intra sa s-ascunda... si-a-ncalzit în cazan. în loc de apa. Legi firul de matase cu grija de-o furnica. Scoica ramîne-ntreaga.. s-a-nvoit sa-l ascunda pe batrînul Dedal. a glasuit Cocalos catre vicleanul Minos ce sta si-1 astepta în sala tronului. sau a cazut în mare.Dar nu i-a raspuns nimeni. Se afla-aici. Cocalos îl pofteste la el în ospetie. în labirint. îndurerat. privind cu-amenin-tare. cumva de-un sclav al meu.Desigur. Cocalos.

Zeus l-a coborît în tinutul lui Hades. pelasgi. ca e-n mijlocul marii. si oamenii foiesc în ea puzderii. Tezeu. în haine preschimbate.. 2. unde Minos Fu împarat la noua ani si cel mai Apropiat de Joe. dar aici lasat liber de Euris-teu. 100 în loc de apa calda. Cu totii hotarau destinul celor care. roditoare. mîndra. pustia toata Creta.dupa legenda . multa legatura si cu legenda româneasca despre "Mesterul Manole". în cîntecele "Odiseei" . E. dupa calatorii îndelungate.P. si mîndri Eteocreti. celalalt erou.S. Cnosos. cellalt fiu al Europei si-un alt fecior al sau. Intre orase E unul mare. 4. Cu ape-n jur.. istetul XJlise.de la acela al frumoasei printese feniciene rapita de Zeus sub chip de taur si dusa în Creta. Murnu. Locul unde legenda spune ca ar fi cazut în acea zi Icar este Marea Icariana... Dar dupa moartea sa. la Hades. Pe-ntinsul ei sînt nouazeci de-orase Cu lei de lei de limbi : ahei.. Am amintit despre acest Minotaur. turbînd mai tîrziu din porunca lui Fosei-don. ca si despre Dedal si Ariadna.A. stim ca numele continentului nostru s-a dat . în Infern. Legenda aceasta antica are. a început sa curga. 1956. înca din legenda anterioara despre Tezeu. Se povestea ca mai tîrziu i s-ar fi gasit trupul si ar fi fost înmormîntat "Odiseea". l-a prins pe cîmpul Maraton si l-a rapus. ca si pe Rada-mante. ce se numea Eac. cidonieni alaturi De dorieni razboinici si de oameni Dumnezeiesti. Este vorba de laurul care. Mai tîrziu. Cunoastem din legendele anterioare ca taurul a fost îmblînzit de Heracle si adus la Micena. întors în patrie.Cînd a intrat în baie prearaul rege Minos. Labirintul construit de Dedal era considerat una dintre cele sapte minuni ale lumii.L.I-o tara Ce-i zice Creta. mare judecator. adusi de Hermes. care se temea sa nu faca stricaciuni." 3. Acolo l-a facut. Note 1. fara îndoiala. dupa ce se stingeau. 6. veneau. în româneste de G.. graieste astfel Penelopei : ". . Asa a scapat lumea de regele din Creta 8. o smoala clocotita care l-a-nabusit si l-a fiert ca pe-un rac. Unga insulele Samos. 5.

traia cîndva regele Tindar. zugravit în zeci de culori.. în zborul sau spre libertate. vietuiau în cîrduri lebede gratioase. nu se refera chiar la acest palat.. sa aiba înfatisarea soarelui adorat. plecate peste ape. muntele care se-nalta în zare si-avea pe fruntea lui semeata. daca Tindar era vrednic. Nu-i aducea pe altar jertfe.ce se afla acum în muzeul din Luvru. Cînd s-a distrus regatul stravechilor cretani. pe valea rîului Eurot. Asa este palatul descoperit la Cnosos. cîte o masca. la Hagia-Triada si-n alte parti.. s-au gasit multe statuete si vase dintr-acestea. 7. Mai sînt si alte ruine. în schimb. aflate sub lava din Pompei. puternica.101 chiar în insula Samos. în timpul iernii. Nu-i aprindea focuri în templu. Iar în plastica moderna se afla o opera celebra a sculptorului francez Rodin. cît mai sus.si. era cetatea ce se numea Lacedemonia sau Sparta.cum e la egipteni taurul care poarta un astru între coarne.un amulet probabil . mai cu seama. dar cu cap de animal. Drama caderii lui Icar o gasim înfatisata în picturi murale nespus de expresive. care prezinta oameni cu capete de taur. pe de o parte lipsei sale de experienta în îndepartatul trecut istoric. suparata... întruchipînd un taur. în palatul din Cnosos . Asa se gaseste o statueta arhaica de bronz .. Mai albe uneori decît Taigetul. Iar prabusirea sa se dator aste.care s-ar fi nascut sub niste blesteme divine.. pe de alta acelor forte dominatoare. desigur mult transformata de-a lungul veacurilor. la Festos. Se mai gaseste si un jilt regal. pe frunte. cununi de gheata orbitoare. despre care s-a spus ca e tronul lui Minos.. aezii nu stiau sa spuna.legenda care a fost apoi înflorita în cîntecele aezilor CASTOR sl POLUX ÎN ŢARA MlNDRĂ A LACONIEI. Oamenii din Creta îsi puneau la sarbatori si jocuri. Taurul se pare ca era un simbol al soarelui pe vremuri . Nu stim daca povestea despre labirint. La miazanoapte de Eurot. Sotia lui se numea Leda K Pe tarmurile rîului Eurot cresteau mirti înfloriti si salcii cu ramuri lungi. 8. si pe un vas pictat de un artist cretan. Nu cunosteau nici ei prea multe. Icar pare a fi simbolul dorintei omului de a se depasi pe sine. urcusul omului spre cele mai înalte culmi. Probabil ca astfel s-a creat legenda despre un mare taur din regatul lui Minos adica un Minotaur . îl vedem pe Dedal faurind aripi pentru el si Icar. A fost cîntatâ mai ales de Ovidiu. . stiau ca acest rege-o dispretuia pe Afrodita. într-un splendid basorelief din secolul al doilea înaintea erei noastre.. Afrodita a hotarît sa-l . Mai sînt si multe vase în culori minunate. In arta. legenda lui Icar a fost des ilustrata. In Creta se mai afla si astazi multe urme ce amintesc de legendarul Minos. albe. si.. Dar. nebiruita. care doresc sa împiedice progresul. înfatisînd o fiinta cu trup omenesc. de a se ridica.

lebada maiastra. încît s-ajung pe lînga Leda. vazîndu-i pe baieti jucîndu-se doar . Dintr-un ou s-au ivit atuncea Polux si sora lui Elena . Fuge pe tarm si-ntinde mîinile spre ea. Cum ? Atîtîndu-l pe însusi Zeus la dragoste nelegiuita fata de soata regelui. a-ndreptat lebada. Sotia regelui spartan mîngîia lebada cu gîndul ca va sa-i potoleasca spaima.. zeita. în urma lebedei. o biata lebada prin aer. 103 Era catre amurg. Eliberarea Elenei din Atena în acest fel au vazut lumea cei doi baieti : Castor si Polux. cu ciocul rosu ca margeanul si ochii scînteind ca jarul . Zvîrlindu-si valul sub un mirt.sare din rîu. Pasarea alba se preface ca-i este frica si s-azvîrle în bratele reginei Leda. sa-i daruiasca ocrotire. seara de seara. Iar Zeus. pe Zeus.uimita de albeata acestei pasari maiestuoase. si sa si-l creasca dupa voie. pe Polux. poate asemeni lui Heracle. .o lebada stralucitoare. venise singura la rîu.se pare . în lebada cu pene albe .si a chemat-o pe Afrodita : . iar. cîntau aezii. frumoasa Leda.de-o frumusete fara seaman .. a rîs cu hohot olimpianul. Iar Castor si cu Clitemnestra lui Tindar îi erau copii 2.. Regina.. Zeus se preface în lebada Iar Zeus s-a prefacut. Gîndea sa-l faca un erou. regele din Sparta. iar pe Taiget rasare luna cu fermecata ei faclie. bucurîndu-se ca se gasea la sinul ei. în timp ce vulturul se-ntoarce în slavile îndepartate si-si ia din nou înfatisarea obisnuita de zeita. o-mbratiseaza pe regina. Deodata vede prin vazduhuri venind o lebada spre ea. cînd prin frunzisul din platani îsi cînta vîntul melodia. Insa. chiar înspre rîul unde venea. slavite Zeus.doua oua. Zeus ar fi vroit . si lebada am sa fiu eu !.Tu ai sa iei înfatisarea de vultur care urmareste. ce-i graiau cu o privire rugatoare . Clitemnestra. ce-a început sa-l izgoneasca pe Zeus. cu ciocul rosu ca margeanul si ochi de flacari. la ceasul cînd se scalda-n rîu. si Leda a adus pe lume în timpul cuvenit . Sa ma gonesti în asa chip. Lebada se parea ca-i cere sotiei regelui s-o scape de vulturul urmaritor. din cellalt.Am înteles. si-au început sa gîngureasca si sa se joace împreuna.. cînd rîul pare tot poleit cu aur. un vultur zbura cu aripile-ntinse. ca întotdeauna. -Gonindu-l prin vazduh. erau odraslele lui Zeus. care se preschimbase-n vultur.sa-si ia pe fiul sau. si ei s-au luat îndata-n brate.pedepseasca pe Tindar. regina Spartei sa se scalde. se afundase-n apa rece.ca pasarile . i-a dat raspunsul Afrodita. si s-a schimbat pe loc în vultur. Elena.. Polux si sora lui. s-au ivit Castor si o copila. Leda -. cu ciocul umezit de sînge.

Iar Tezeu. pe cînd dansa la o serbare . unde se adunau adesea. plini dentelepciuhe. ca sa dea lupta cu Tezeu si sa-si elibereze sora. ardeau orasele pe tarmuri. Elena.. Aezii povesteau ca Polux lupta neîntrecut cu pumnii si arunca greutati. I-au nimicit pîna la unul. în timp ce el era-n Infern. urmati de ostile-spartane. fara teama. dioscurii. regele Atenei. sa scape oamenii de rele. de moarte. Aveau cam treisprezece ani. dupa cum se povesteste. cit nici nu se vedea cu ochii. Tezeu. Nu mai puteau pluti corabii. sa si-o rapeasca din Infern pe blinda Cora-Persefona. cu oastea lor în Atica.ce bucurie !. într-un tinut îndepartat 3. cu plute si in corabii înzestrate cu pînze si cu vîsle bune. intra si fratii. A poruncit zeului Her-mes sa-i ia pe unul si pe cellalt. gradinile lui Academos 5. de cum facuse nunta. plecase în Infern. Ba. jefuiau pe negutatori si-i ucideau fara crutare. Dar cruta. Cuceresc sate si orase si-Atena cea cu temple multe. s-a razgîndit sa-i mai desparta. si se pornesc catre Atena. si-atunci. mama eroului Tezeu. departe.împreuna. Nici nu o cunosteau destul. Crescusera acum feciorii destul de mari. venise si rapise fata. Din fericire pentru ei. jafuri. ca rîndunica în vazduhuri. cei doi flacai si-au spus ca-i datoria lor sa plece si sa-i rapuna pe tîlhari. De pe atunci se auzise în lumea-ntreaga despre ea. care domnea peste lapiti. apoi o luase de nevasta . 104 Au mai deprins si mestesugul de-a naviga pe mari. s-au îmbarcat pe o trirema si s-au luptat cu toti tîlharii piratii. pazita de printesa Etra. Zdrobesc armata ateniana. Hermes i-a învatat sa lupte cu iscusinta. de urgii. cu . Mai ales ca se zvonise despre Elena. Fara a sta în cumpana. Vroia s-ajute pe un prieten. Castor. iar carul lui zbura pe tarmuri. c-a fost furata de Tezeu. sub aspra priveghere. la Hades.. filozofii Catînd dupa aceea bine. cutreierau în vremurile-acelea niste pirati pe marea larga. ca sa se-ntoarca la vatra parinteasca-n Sparta. fugea mai bine si calarea ca o naluca . voinicii-ncaleca pe cai. însotiti doar de cîtiva prieteni. sa stea de vorba. care bîntuiau apele din arhipelag. Castor si Polux izbutesc sa afle locul unde sta închisa sora lor. Fata era de-o gingasie cum înca nu se mai vazuse. Cînd o gasesc . în schimb. Aici. sa-i duca înspre miazanoapte. una din cele doua fete.

. o tata . au luat parte la vînatoare. pe cînd Elena ramasese lînga parintii sai. Pe urma fratii dioscuri au plecat cu argonautii. Au petrecut ce-au petrecut si s-a curmat de la o vreme si bucuria revederii. ca sclava Spartei. La-ntoarcere au fost primiti cu ospete si veselie si sarbatori stralucitoare. Zeus. Iason6. Se-ntorc deci toti. parea o fiara îndîrjita. cu trasnete-nfricosatoare. ar fi raspuns atunci c-un tunet. ce se frînsese între stînci. Heracle si multi altii. E însetat sa savîrseasca fapte de glorie si cinste !.Tu. în Macedonia muntoasa... mama lui Tezeu.. o vînatoare renumita. sa dobîndeasca. si iarasi valul o salta pîna la bolta înnegrita. Castor si Polux au chemat pe Zeus... purtata de un vînt prielnic. Daca ar fi sa dam crezare poemelor din alte vremi. cu trosnituri de lemnarie.. ce-au luminat pe dioscuri. într-o regiune rau pustiita de-un mistret. care ne poarta spre tara unde se gaseste lîna de aur mult dorita ?. Cine e vrednic n-o sa sada mereu la danturi si la mese. care vroia sa fie vestit si prin feciorii sai.. De ce.ne raspunde ?. Era pe lînga Tracia. ducînd cu ei.la Calidon.toate ca le era sora . Furtuna se dezlantuia tot mai avana si mai crunta. Castor si Polux n-au stat pe gînduri nici o clipa. precum cîntau aezii.. Zadarnic încerca sa cînte Orfeu ' din lira lui divina.. Deodata s-a stîrnit furtuna.. pe Etra. de ce opresti acuma drumul corabiei. cu voie buna.. Furtuna a-ncetat pe data. Nu mai era nici o nadejde. care urla plina de ura si era gata sa-i înghita. si-au savîrsit ispravi de seama ce i-au facut nepieritori. însotindu-i pe ceilalti. S-au gatit repede de drum si. Marea. din Colhida. plutea pe mari de multa vreme. .. Corabia. cel ce ne-ai rapit de-acasa si l-ai trimis pe zeul Hermes sa ne învete mestesugul cel viforos al armelor si navigatia pe mari.. ce atîrna deasupra marii.. gîndind sa îmblînzeasca zeii. si auzind. cu coltii ei de spuma. caci ei crescusera departe. numita Argo. în Sparta.. si-atunci. Vitejii se porneau acolo. si doua flacari aurite au lunecat peste catarg. Zadarnic se trudeau eroii. Corabia cadea în ele. sa tina vîslele în mîini. lîna berbecului de aur.. stapînul din cer : . în timp ce fratii dioscuri vroiau sa sprijine catargul.. Gropi mari de apa se cascau. S-au prefacut în doua stele. Unii-si aveau drumul prin Sparta si povesteau despre mistret si lupta ce se pregatea. 105 Spre oite ispravi Tocmai se pregatea-n Elada . sau o izbea de stînci cumplite.

Iara regina le-a grait. feciorul lui Poseidon. s-a întîmplat ca dioscurii sa se certe cu niste veri.. cu piept de foc si de arama..Cu totii s-au mirat nespus de o asemenea minune si. de cîte ori erau furtuni. si ei nu-ngaduiau pe nimeni ca sa-i însele cu ceva.-a pus în arc patru sageti muiate-n fiere si le-a dat drumul în vazduh. Pe cai salbatici. Unul. ce purta numele de Talos. Verii erau Linceu si Idas. în sfîrsit. ce parca lunecau din cer 8. mama. si vom avea un trai tihnit. Tuspatru veri au îndragit acele fete-ncîntatoare pe care le avea Leucip. facînd dreptate.care era cu Tindar frate.. Sa-l stapîniti cu brat vînjos. Leda. De-aceea fratii dioscuri i-au nimicit. în acest timp. Unii pretind ca toata cearta s-ar fi pornit pentru ca verii i-ar fi-nselat pe dioscuri cu niste boi dintr-o cireada adusa din Ar-cadia. Ne vom cauta niste sotii. Iar micul Eros.. îi ucideau pe corabieri si scufundau vasele-n apa. pe lume... un monstru de la Creta. Regele-a cam îmbatrînit si n-avem sprijin la nevoie. pe tarmuri. Dar altii spun ca pricina ar fi iscat-o. Una Hilera . alta Feba. flacaii Ledei s-au gîndit ca trebuie sa le rapeasca. drept în piept.. dioscurii au navalit ca o furtuna. Pe data înceta furtuna si se zareau aceleasi flacari. C-ar fi trait atunci. Sagetile i-au nimerit pe toti flacaii. doua fecioare-ncîntatoare. Sa va-nsurati. tatal Tindar si Clitem-nestra si Elena i-au primit plini de bucurie. un adapost si-un pic de hrana. dup-atîtea lupte. în viata lor. Linceu si Idas. sa le ceara pe fetele lui Leucip. . feciorii mei. îmbratisîndu-i cu mîndrie : . corabierii. Cearta cu fiii lui Afareu Parea ca totul se asterne senin..Bine ca v-ati întors acasa. frumos.. Mama lor... vrînd sa se joace. le-au smuls pe cele doua fete dintr-o gradina unde ele culegeau flori. rugau pe zei si dioscuri sa le dea sprijin. în putina vreme. pe care îl chema Amicos. sa împartiti pamîntul între voi. Altul.Prea bine. fiicele regelui Leucip. odraslele lui Afareu . Eros. Castor si Polux s-au întors la casa parinteasca-n Sparta. de atun-cea. Tot în acea calatorie Castor si Polux s-au luptat cu doi uriasi. un rege neospitalier. de fapt.. Ca sa n-apuce însa verii. Fratii au rîs : . Numai ca. Acesti uriasi nu-i ospeteau 106 pe-aceia ce-si cautau. sa-i salveze. într-o zi.

si . ce strajuia Taigetul. sub adierea vîntului dinspre miazaziua. avea o-asemenea putere ca nici un muritor din lume n-ar fi-ndraznit sa se masoare. amîndoi. Polux îsi împarte nemurirea cu fratele sau Castor Lupta a fost îngrozitoare. raspund în hohot gemenii. . El l-a chemat grabnic pe Idas si-au pornit dupa dioscuri.. frate cu Linceu. muntele lacedemonian.. se avînta iarasi ca doi vultani înfometati. prin paduri. Numai panasele. prin case. . . ... Linceu. pe coifuri. la piepturile lor barbate. 107 El se luptase si cu zeul Febus-Apolo. Dar sulitele se sfarîma în scuturile de arama si în armurile de fier. i-a si vazut pe cei doi frati gonind cu fetele în brate. Dusmanii se opresc o clipa. fara glas. totusi. cuprind si sabiile-n mîini. nu flacai. Cu-rînd o sa muscati pamîntul. prin munti. Castor cu varul sau Linceu.Ne învoim.. Ochii lor sînt înflacarati. cu furie. Linceu si Idas se ivesc.. Iar Idas. în înalt. Pe cîmp ardea soarele viu si. cumva. în f. cu el. dintr-o data.ata gemenilor." .. ducînd. în timp ce fetele-i privesc înmarmurite. Cei dintii se ciocnesc.Vin de le ia ! raspunde Castor. Taind prin muntele Taigetul. si care-o fi învingator sa aiba parte de sotii. Se povesteste ca Linceu era-nzestrat cu o privire ce strabatea pîna departe.. Pareau ca-s stane. si.iata-i !. cu glas întarîtat. ei se reped unul spre cellalt. pentru-o fata.Dati-ne fetele ! le striga Linceu. erau si niste nori. Ceilalti sa piara ! Va-nvoiti ? . se clatinau. calari... Luptam cu rîndul cîte doi. catîndu-se adine în ochi. în lupta dreapta. Cu sulite scînteietoare.siretul Eros tinea frîiele cailor. care vesteau primejdia ce s-apropia9.Atunci sa ne-ncercam puterea. de buna seama. si-l biruise la sfîrsit. pe fetele ce le-ndrageau.si dioscurii au pornit cu caii în galop. cu ochiul sau patrunzator.

ca sa traiasca din nou Castor. Vrei sa-ti pierzi oare nemurirea. Dar Zeus curma batalia si. Dar Castor e fiul lui Tindar si-i muritor ca tatal sau. Aici ei au capatat dreptul sa . fratia care ne-a legat îmi e mai draga decît slava ce as avea-o în Olimp.. si o azvîrle cu putere în pieptul agerului Castor.încuviinteaza sa plec alaturea de el spre negrele genuni.. Saruta fata-ngalbenita.. a raspuns Polux catre Zeus. Vreau sa traim. arde pe Idas si Linceu. Polux. pîna ce Castor. Ochii sticlosi privesc spre cer. în coaste. cu un fulger din vazduh. deci lui Castor viata sau . un sarman fiu de pamîntean ? . pe Castor cel lovit de moarte si sa-l doboare pe Linceu.. Idas atuncea se repede. si ai dreptul sa vietuiesti cu fratii tai : Atena. si nu-i nimic mai sfînt. ca si-nainte. si Polux cade în genunchi.. însa. decît o dragoste de frate. de pe rnormîntul tatalui lor. tu stii ca fara Castor viata mea n-are nici un rost. Cum a sunat porunca asta. din an. de prietenia ce-i lega pe dioscuri unul de altul. Artemis si ceilalti. mai nobil.. Polux sare atunci degraba sa-si sprijine iubitul frate. si îi preface în cenusa.Desi n-avem acelasi tata. Afareu. Polux. si-acesta cade. Apolo. din Olimp. ori împreuna în Infern. Da-i.de nu vrei . vrea sa-l razbune pe Linceu.. care ti-e în acelasi timp prietenul cel mai devotat. sus. Pieptul lui e aproape rece. fara sa-m-batrînesti vreodata. Dar inima mi-e-ndurerata ca ma despart de tine. si-nca-lecînd pe cai cu aripi.. deci. sopteste-ncet : . 108 Castor se stinge-acum pe-ncetul... împreuna.Tu esti nemuritor. o. Însfaca iute o coloana de marmura. ce le lasase peste Castor. Castor nu sta nici el degeaba si îl tinteste cu-o sageata pe Idas cel voinic. sau sa murim alaturea. pe groapa fara de coloana.Lupta dureaza ceasuri multe. a tatalui lor. Iara cealalta jumatate sa se coboare în Infern. si dioscurii sa ramîna. Hermes. si disperat striga spre Zeus : . Zeus a dat porunca mortii sa-si strînga aripile negre. mai dibaci.. la Hades. în Olimpul luminos. Castor s-a ridicat din morti... o jumatate sa si-o petreaca în Olimp. Ori amîndoi nemuritori.. abia-n-gropat.Tata. Zeus i-a raspuns : .Nu-mi pare rau ca parasesc acest pamînt. Auzind vorbele acestea. jos. laolalta. tata. sfîrsit. Miscat de-asemenea credinta. cei doi frati gemeni s-au urcat pîna-n palatele ceresti. împunge pe Linceu în pîntec .

se înalta zidurile Spartei. Eurot Ha lui Eurot or fi fost Sparta. In departare. din templul zeitei Artemis. în vîrsta numai de 13 ani. avînd în mîini sulite lungi. Se gaseste astfel la Roma o splendida marmura. Urmasul lui. în care Zeus se transformase.) 3. Tot la Roma.si care era stramosul direct lui Tindar. pe un deal înalt. din care tocmai se ivesc perechile de copilasi . Sparta ar fi nascut pe Amicle . Sparta se mai cheama si Lacedemonia. S-a aratat într-o legenda anterioara cum Tezeu. regele tesalian. în care ei sînt daltuiti ca doi flacai cu trupuri goale. în muzeul SanMarco. întotdeauna-i cîte-o stea 13. sotul legiuit al Ledei . Zeus i-a preschimbat în astrill. Iar muntelui învecinat i se mai spunea Taigetul. care era feciorul lui Zeus. Se spune ca în copilarie cei doi eroi ar fi trait o vreme pe tarîmurile-Macedoniei. Poetii spuneau ca la aceasta data Tezeu era în.asemeni unor puisori. Ea 109 a dat numele orasului cel mai important din Laconia. . adica însasi prietenia. Regii Spartei se mîndreau mult cu aceasta genealogie si mai ales cu faptul ca aveau stramosi pe cei doi vestiti eroi gemeni. feciorul regelui Amfitrion. sculptata de un artist antic. Iar. Considerau ca dintre gemeni unul este poate copil de zeu. zîmbind discret si parca trist. uneori. O alta statua de seama mai este la Venetia. Scena se petrece în amurg. Adeseori ei sînt calari. nepatati. Penelul marelui Leonardo da Vinci a ilustrat cu mestesug sensul stravechilor credinte ale elinilor.întemeietorul celuilalt oras important al Laconiei : Amicleea . pe cai ca spuma. ei îsi explicau aceasta taina numai printr-o interventie divina. nu numai ca fii ai lui Tindar. se afla Leda cu lebada alaturi. doi sau mai multi ? Ce poate sa însemne acest lucru? si. Iar în pictura e faimoasa pînzâ lucrata de Corregio. o rapit-o pe frumoasa Elena. Toti cata spre mama lor care-i priveste înduiosata. însotit de Piritou. avea un frate geaman. pe lume.ei si ca aioscuri feciori ai lui Zeus (dios). Cinstind pe Castor si pe Polux. (Se stie foarte bine ca si Heracle. ca sa-i scuteasca sa se coboare si-n Infern. La rîn-dul ei. . 4. aflata la Berlin. vîrsta de cincizeci de ani. legenda. Ei sînt cunoscuti în povestiri si poeme. 2. ca s-o însele pe soata regelui din Sparta.ocroteasca totdeauna nepretuita prietenie între popoare si-ntre oameni10. se mai gaseste si o copie dupa tabloul lui Leonardo da Vinci : pe malul rîului Eurot. sub mirtii înfloriti. în loc de un copil. elinii le-au cladit altare si temple mari.tin-darizi. Legenda despre Leda si lebada. împodobite cu marmure. fiul lui Zeus si al nimfei Taigeta. Pe o pajiste smaltata de flori se vad cele doua oua. a fost sculptata si pictata de artisti în nenumarate rinduri. iara pe cap coifuri rotunde 12. în partea de miazanoapte a Greciei. Lele. mama celor doi eroi : Castor si Polux. al carui nume nu-l cunoastem. sotul reginei Leda. pentru ca stiinta medicinei era înca la începuturi. mai tîrziu. Iara pe crestetele lor.. Ei se întrebau de ce vin oare. Sparta s-a casatorit cu Lacedemon.

si ei si-l explicau nascocind legenda despre Castor si Polux. 7.numai ultimele descarcari electrice. în timp ce micul zeu Eros tine frîul calului. Tot atunci Poseidon le-a daruit si el dioscurilor dreptul de a comanda vînturilor si valurilor marii. Este vorba de constelatia cunoscuta sub numele de "Gemenii". (Templul a fost mai tîrziu refacut de romani. Veneau atunci solii de cîntareti. Cultul dioscurilor s-a raspîndit în toate coloniile grecesti. în înalt. Acestea sînt . x. Despre Orfeu se va povesti în legenda "Orfeu si Euridice". De aici vine numele cunoscut pîna astazi.Mai tîrziu. 13.în Sicilia. . dat celei mai înalte institutii de stiinta si cultura. Barbatii jurau pe Polux. 5. aflata in galeriile de arta din Miinchen. 10. frumoasa Elena se va marita cu regele Menelau si din pricina ei se va isca razboiul troian. Rapirea celor doua fete este zugravita pe unele vase. se organizau niste sarbatori stralucitoare. catre îndepartatul tinut al regelui Eete. 9.cura 110 u se întelege . partea cea mai înalta o corabiei. In gradinile învatatului Academos a întemeiat filozoful Platon celebra lui Academie. de a ocroti pe navigatori în timpul jurtunilor si a-i putea scapa de moarte. Coifurile lor rotunde evoca ouale din care se nascusera cei doi flacai. fiul soarelui. Scena este sculptata de un mester necunoscut pe un sarcofag ce se gaseste la Florenta. In fiecare an. în imperiul roman împricinatii trebuiau chiar sa-si faca IJ juramîntul în tribunale pe Castor si Polux. stiinta nu descoperise înca electricitatea. care ' apare pe bolta în luna mai. Se vad dioscurii rapind fetele. în localitatea Agrigente. iar femeile pe Castor. în anotimpul parfumat cînd înfloresc migdalii.) în acest templu. pe care se vor urca. elinii au cladit un faimos templu. Cînd se sfirsesc furtunile. ""închinat dioscurilor. Soarele arde C -pe clmpie si. si in Si-0 cilia si la Roma.. se vad norii prevestitori de rele. j 6. 8. Despre lason se va povesti în legenda calatoriilor pe corabia Argo. Navigatorii din vechime mu puteau întelege acest fenomen. care l-au rugat pe Zeus în timpul unei furtuni sa-i ajute. totusi. Frumoasa este însa si opera creata pe aceasta tema de marele pictor Rubens.12. . ni ' 11. . pe mare se vad adesea niste fîsii luminoase în jurul catargului.

" Traditia aceasta. rostite de Bakchi. Tatal lui Hiponou .cum suna datina. Hiponou. pe. doua.L. si a luat medalia de aur. ce se chema Beler. belsug de arta guresa si dulce. Iar caii si-i hranea cu fiinte omenesti. Serbari senine înfloresc pe uliti. si arde cîntecul slavind frumusetea. facuta fara voie. spre tara Argolidei. Numai ca nenorocul nu-ti cata frumusetea cînd e sa te loveasca. A amutit trompeta de arama. Aici Belerofon a-ndeplinit ritualul sfînt. ARGOS SAU SPARTA SAU ATENA au fost eroi vestiti. prapastios 2. 1959.amarnic macinate de rugina. tînarul din Corint. S. în sanctuarul lui Zeus.n. voinicul Hiponou era de-o frumusete care-i uimea pe toti. atît la înfatisare. asezat pe un istm si-adapostit de-un munt?. s-au înclestat în lupta si s-au izbit cu pumnii. sînt în trad. din volumul "Lirica Universala". la Agrigente.. a fost supranumit. Iar lancea ascutita si spada cu taisuri. A ramas nemiscat si fara de suflare. pe nume Hiponou. se mai pastreaza. Nimic din gene nu alunga somnul chemat samprospateze inima.lyde. Pe chinga scutului îsi tese pînza paianjenul. Deci. ca sa-si arate maiestria sub semnul dragii prietenii. si cum era din fire cam aprig la mînie. prieten cu tatal sau. cît si la grai si port. ansamblul românesc a dobîndit premiul cel mare al pacii si al prieteniei.pe moale tarna în arena si viseaza doar la fluier si la hore. Poetii spun ca el se-asemana c-un zeu. era bogat in cai. de-atunci. S-a spalat cu uleiuri. Hergheliile lui cutreierau tot istmul. Tînarul corintian s-a prabusit în tarna cu tîmpla sfarîmata. tînarul fiu de rege a trebuit sa-si schimbe numele ce-l purta. împlinind baiatul cam cincisprezece ani. Dornic sa-si spele crima. Preotii au .e. prin dant ti cîntec popular. si aici.A. în orasul Corint. Belerofon. si. poetul grec din sec. cîrmuit peacel timp de-un rege numit Pret. ca sa-i faca mai iuti 5. Oa-Imenii au rîwnit mereu întelegerea si pacea.aantaiori si poeti. lui Lucian Blaga. de purificare. nu mai putin Corintull avea vitejii sai. iubita de multimi. au rasunat cîndva si niste versuri ca acestea. Cu ani în urma. înalt. se zice c-a avut o cearta cu un tînar. în templul lui Castor t si Polux. intitulate : "Lauda pacii" : "Marete lucruri naste pacea : flori. Junetea cugeta la lupte . el a pornit departe. astfel. 111 . trufasul rege Glauc. cu al victimei sale . al Vlea î. BELEROFON DACĂ ÎN CRETA.P. vazu lumina zilei fiul regelui Glauc 3. La fel ca si Tezeu. în orasul Tirint. Pentru purificare.aprinde pentru zei carnea cornutelor si-a mieilor lînosi. în flacara de aur pe altare de murmura s. care e înfatisat templul lui Castor si al lui Polux..

Belerofon. în timp ce tot palatul clocotea la ospat. El este drept si-nalt ca bradul din padure.. plin de gelozie.. zeul iubirii. cu pompa mare. în Tirint. si încordîndu-si arcul. trasese o sageata cu vîrf 1 înveninat în inima reginei. Sfîrsindu-se ritualul. pe urma. cum se cerea la drum . catînd Anteea la fiul lui Glauc. prea crudul Eros. îl dusmanea de moarte pe printul din Corint. regina a venit lînga Belerofon. n-a putut sta-mpotriva preacaldei rugaminti. dupa datini. deopotriva.înnebunita de dragostea pe care i-o insuflase Eros . Ea îsi uitase sotul . Eros. care era un tînar cinstit si curajos.g plita de-un artist iscusit. Dar.Tare-s nefericita lînga sotul meu Pret. în clipa despartirii. în mintea mea de fata. i-a glasuit regina. cu toate ca era pregatit sa urce pe trirema. Tu-mi esti mai drag ca viata..ca alta data Fe-dra. 113 Anteea nu-l vazuse pîna atunci pe tînar. am înteles ca esti acel pe care biata de mine-l asteptam. s-a mîniat nespus ascultînd îmbierea reginei din Tirint. au pus pe el vesminte din lîna de oi albe si l-au stropit cu vin si apa. Apoi. pe care l-am visat. se legana la tarm.l-a conjurat pe tînar sa-l ucida pe Pret. Iar-fruntea sa e lata si sub ea stralucesc doi ochi. si amîndoi. cerea unei femei de rang înalt si nobil sa stea cît mai eparte de cel ce ispasea. fiindca îl îndragise 1 pe fiul lui Glauc. Ea nu putea sa stie ca n-avea nici o vina. însa Belerofon. nevasta lui Tezeu . si-Anteea . si-a vrut sa-si ia adio de la regele tarii si de la soata sa. pe catarg. Prin vorbele viclene pe care le rostise. Anteea izbutise sa-l sileasca pe tînar ca sa mai întîrzie la dînsii. . cînd te-am vazut. cu frînghii. si inima reginei se zbate tare. S-a-nvesmîntat cu-o haina scurta si cenusie. frumosul fiu de rege s-a pregatit sa plece înapoi spre Corint. sa faca nunta-n voie. se simte strabatuta de un fior ciudat. pentru ca-l întrecea cu mult în frumusete si. cu lacrimi în priviri. în care urma sa plece el. Ritualul. Astazi. Eros. si altii asteptau doar semnul sa întinda pînzele cele albe. Corabia.. si sa le fie » oaspe în palatul regal. si i-a fagaduit sa-ntîrzie trei zile în orasul lui Pret. ce-si cauta libertatea si îsi izbeste fruntea de gratiile tari. cînd nu eram regina.si se înflacarase pentru Belerofon. si umerii sai largi si mijlocul subtire îi dau onfatisare de statua cio. la lasatul serii. precum e pasarica închisa-n colivie. Smulgîndu-se cu sila din bratele ei albe.. pîna-n ceasul plecarii. ce-i tintesc inima. tare.dantat în jurul lui cu suliti si scuturi de arama. "Vîntul sufîa prielnic. ce se chema Anteea. A luat cu el merinde în sacii largi de piele si apa în burdufuri. ca doua stele. vroia sa se razbune. el i-a rostit asa : .. Sclavii stateau plecati pe ramele de lemn. Anteea îl învinuieste pe nedrept Acum. sa-i ia în sta-pînire orasul lui si tronul.

si-nvinuirea adusa de Anteea era atît de grea. A poruncit sa vina la el Belerofon si i-a cerut sa plece în tara Liciei6. Belerofon Acesta lua ravasul.Atît sînt de jignita.. prin anumite semne regelui Liciei sil scurteze de zile pe fiul lui Glauc. si pentru prietesugul ce-l am cu tatal tau si pentru ospetia care ti-am oferit-o. cînd te-ai purificat de crima savîrsita în tara ta natala.114 . Legea casatoriei aici e pînga-rita si nu mai stau un ceas. Anteea. La astfel de cuvinte. sa ma urc pe trirema si sa parasesc tara unde regina însasi are-un pumnal în mîna.. Pret a ales o cale ceva mai ocolita. vreme d«j noua zile. Apoi lipi tablitei oscdu deasupra si o pecetlui.. . parintele Anteei . tînarul corintian nu putea sa raspunda decît ca se-nvoieste. l-a învinovatit pe tînarul lor oaspe ca el îi propusese înjositoarea fapta. 8 115 si. Regele Pret îl trimite la moarte Atunci regele Pret se apuca sa scrie pe-o tablita cerata ravapul spre lobate în ravas îi cerea. ma duc sa-mi adun sclavii. pentru a-l pedepsi. Dorind sa-mpace legea veche-a ospetiei.. încît. sa nu-i citeasca slova. zvîrlindu-ma în mare. unde domnea lobate. Aezii povesteau în versurile lor cum regina Anteea. Dar Pret. tragîndu-se de par. ajungînd flacaul în Licia departata. Anteea a fugit. Ce-i drept. de nu-i dai moartea acestui oaspete atît de ticalos. încît trebuia data osînda cea mai aspra. a fost bine primit regele lobate. Sîngele-a noua tauri a curs îmbelsugat. precum esti tu.. regele tarii.sa-i duca un ravas.. cumva. nu pot sa mai traiesc.Iti cer acest serviciu. S-a dus iute la rege si a-nceput sa tipe si sa se vaicareasca. era un om blajin si nu vroia sa calce legile ospetiei. Mi-e scîrba si urasc asemenea femei. pare c-a zis Anteea catre regele Pret. îmi voi lua zilele. în care-i era scrisa osînda lui la moarte. cu datoria lui de-a-si razbuna sotia.Desi nu-i înca ziua. vrînd sa-si rapuna sotul. II ascunse la piept! ca sa-l pastreze bine Se urca pe trirema bucuros de vîntul care sufla din nord. mintind fara rusine.. ca el tesuse planul de a-i rapune viata regalei sale gazde. pluti spre Licia. i-a spus regele Pret. si-abia-n a zecea zi lobate l-a-ntref bat pe fiul lui Glauc sa-i spuna : cine este si de ce a venit ? . Prinsa atunci de spaima ca el o sa arate regalului sau sot cri-ma-nfricosatoare pe care o urzise. cît a durat ospatul . ..

La izvorul acesta veneau sa-si spele trupul si sa-se-mprospateze copilele lui Zeus cu voci melo116 dioase. pe muntele Parnas. în preajma lui Apolo. zbura fie-n Focida. i-a spus' lobate. a rasunat raspunsul.! un grumaz de leoaica si doua capete. rapusa de Perseu. pe Helicon. sa te lupti cu Himera si sa o nimicesti. si chemîndu-l pe tînar. uneori. cu parul alb ca neaua. Dar oricîta silinta si-a dat Belerofon. daca esti unî viteaz. stapînul din Tirint. Asa. voinicul. S-a gîndit mult lobate . cu-o coada de balaur. dupa ce dantuiau pe verzile coline de-aici.. calul înaripat.cel care izvorîse din gîtul retezat al hidoasei Meduze. putea sa spuna nu .. ca un fecior de zeu.' tele cel înalt de la marginea marii. în schimbul ospetiei. Pe unde trecea ea ni» ramînea nimica. .. lovind cu copita în stînci. mun-. Iar Himera aceasta avea corpul de capra. care-l oprea sa ia zilele unui oaspe. îti dau însa tablita. lînga orasul unde Belerofon vazuse întîi lumina zilei. dintr-un izvor. n-a izbutit sa prinda calul înaripat. Belerofon s-a pregatit de lupta. si. izvoarele secate si oamenii rapusi. al artei inspirate de cele noua muze.! Belerofon. cîndl rasufla. preagingasele muze.! fiara secera mii de vieti si pustia pamîntul ? si-a primit bucuros sa se lupte cu fiara si sa o nimiceasca.cînd monstruoasa. si fiica lui. cum te arati a fi. Pegas se . si singur vei afla. pe culmea Helicon. si feciorul lui Glauc i-a-ncredintat tablita pe care-o adusese] si unde era scris sa i se curme viata. sincalecînd pe el sa porneasca la lupta0. care-i alta fiica a viperei Ehidna si a gigantului Tifon. ca sa-l-afle pe Pegas. torente-nvapaiate de foc mistuitor. De simtea o miscare ca fulgul de usoara. si-ti aduc un ravas de la regele Pret. Iobate-a faurit la rîndul sau un plan7. odrasla olimpiana.îti cer. Pirene. din Helicon. se socoteau patrunsi de harul poeziei. Anteea. Acolo sorbea apa. sorbind apa rece de la acest izvor. stia ca se gaseste în lume calul Pegas. fie-n Beotia. mai zbura si pe Acrocorint.Eu sînt Belerofon.. Din boturile ei tîsneau. i-a povestit ca-n tara haladuieste-n voie monstruoasa Himera. Aezii povesteau si cum s-a-ntors eroul în istmul de Corint.ce este de facut ? N-ar fi vroit sa calce nici el strabuna lege. Ce scrie înlauntru nu stiuj caci n-am citit.? scapînd pe bietii oameni ai Liciei de groaza. Atîta doar ca Pegas. feciorul lui Poseidon . sa-l rapuna totusi cum îi cereau si Pret. decît pamîntul ars. vijeliosul Pegas facuse sa tîsneasca un izvor : Hipocrene 8. Prinderea calului înaripat Pegas Calul acesta. si poate tot de-aceea plecau la Hipocrene poetii din Elada si. unde era-ngrijit de cele noua muze. Pegas.

si cînd nici nu gîndeai ragea asurzitor. sarind cu sprinteneala. Belerofon a tras spre monstru o sageata. în capetele hîde sau coada ei solzoasa. care era cladit chiar pe Acrocorint. Parea o data capra. Zbura atît de iute. Ba.îti dau un frîu de aur. si-a-nceput sa pîndeasca. Himera a urlat si a deschis. lui Poseidon . cînd Pegas cobora pîna deasupra marii. Pegas. Belerofon atunci. Sculîndu-se în pripa. dincolo de nori. si de se-mpotriveste zeul cutremurelor.iâsînd în urma ei pa mîntul pîrjolit. flamînda. Iar flacari izbucneau. si ce sa vezi ? Pe lespezi. si dintre nori. nu poti sa stapînesti calul înaripat. maij mult. maretului Poseidon. pîna la sfîrsit. calul înaripat. sau se tîra pe jos cu trupul de balaur. Belerofon tintea dihania în coaste. a cercetat în preajma. Cam pe la miezul noptii. sarind din ascunzis mai repede ca vîntul. I-a sarit în spinare si. a adus întîi jertfa un taur. Catînd din înaltimi. sus.. gurile-nflacarate. ce strabatea în goana regatul lui lobate . el a vazut Himera. cu vîjîit de aripi. daruit de Atena. asemenea lui Zeus. încît simtea dogoarea soarelui calator ca îi mistuie trupul. parca fara sfîrsit. gata ! . venind noaptea.. ca sa lupti cu Himera. în vuiet de aripe. mîndre Belerofon. ca nu vedea flacaul nimic în fata lui. caci luneca-n abisuri. pîna-n cer.. într-o zi. pe care ti-l doresti. calare pe el. Lupta s-a si pornit. la fel ca o leoaica. si-a asternut culcusul alaturi de altar. si. s-a lasat la izvor calul asteptat. si ea i-a glasuit : . Dar lupta era grea.ridica. Trezindu-se din vise. Dar. Trecuse multa vreme de cînd se tot trudea sa-l prinda cu arcanul de gîtul încordat sau sa-i apuce-n latul de sfoara o copita. înteleapta. N-a stat prea multa vreme. simtind ca are-n spate un stapîn hotarît. a tras voios de haturi. caci odrasla lui Tifon era înselatoare. si. . era un frîu de aur. prin vis i s-a ivit zeita-ntelepciunii. Belerofon s-a-ntors în tara Liciei. neînfricosat. chiar lînga asternutul unde dormise el. s-a îmblînzit ca mielul10. Cu el vei stapîni calul înaripat. s-a dus la altarul zeitei Atena.. în valuri. 118 Pieirea Himerei Pegas i s-a supus. Pegas e fiul lui. Dar adu întîi jertfa un taur din cireada parintelui tau Glauc. pîna ce ramînea numai uri punct pe bolta. deodata.i-a si pus frîul. Insa Belerofon tot nu se da batut. Calul s-a repezit îndata catre slava. si iar urca spre ceruri. S-a rugat de zeita sa-i vina-ntr-ajutor cu sfaturi cît mai bune. I se parea ca este tot prada unui vis.

.. Belerofon îi cere socoteala lui Zeus Regele Liciei si-a dat atuncea seama ca a mers prea departe. însa Belerofon avea la cingatoare . si ia grait asa : .si poate ca Himera l-ar fi rapus pe tînar pîna-n cele din urma. de vrei. Nici unul dintre ei n-a mai ramas în viata. Plumbul i s-a prelins adînc în maruntaie. numita Filonceea. i-a zdrobit pe vrajmasi. zburatorul. calare pe Pegas. 119 deasa. trîntind pe calarete îndata la pamînt. lobate l-a pornit. Dar nu s-a-nspai-mîntat. Ei navaleau în vale si paraduiau totul. Vazînd el ca Himera e tot mai îndîrjita. si cu îndemînare. Era un semn ca zeii îl socotesc curat. Se desfatau o vreme. le-a înfrînt si le-a gonit pe toate. îti dau si jumatate din toata avutia. si odrasla lui Tifon. dupa ce savîrsise atîtea vitejii. de trei ori. la fel.. Luau orice avutie si hrana si vesminte si mai ales copile. urmînd acea scrisoare.învatat de Atena . A cazut ca un fulger în cuibul de tîlhari. cine biruia moartea. cu calul. urma a fi scutit de orice banuiala. .. L-a mai trimis sa lupte cu un neam de tîlhari. s-a repezit în munti.Belerofon. tepusele de plumb. si iar Belerofon a fost silit sa-nfrunte moartea a patra oara. Sa-l lege în curmeie si-apoi sa-i taie capul. lovindu-i cu sageti care nu-si greseau tinta. o sora a Anteei.ase si jefuiau prin sate. Amazoanele-acestea pusesera la cale s-atace Licia si s-o înece-n sînge. Mai luptasera ele cu Heracle. ce se chemau solimi. si ele s-au topit sub potopul de foc ce-l respira Himera. zvîrlindu-le în mare. în doua. pe care-o adusese însusi Belerofon. trimitînd o ceata de razboinici :cei mai vînjosi din tara . Dobîndind biruinta si scapîndu-i pe oameni de spaima monstruoasei odrasle a lui Tifon. si în tara pe care-o stapîneau vitezele amazoane. Tezeu . Iar tara Liciei o-mpart.sa-l prinda pe erou într-o padure.trei tepuse de plumb. primejduin-du-si viata. Astfel. Dupa lupta aceasta. ce-nspaimîntase lumea. din muntii Liciei. în gurile deschise. Belerofon. urmînd ca. Dupa credinta veche. Sagetile curgeau în rîuri din vazduh. voinicul i-a cerut regelui învoirea sa plece spre Corint. dar vreun dusman zburînd pe-un cal înaripat nu mai vazusera. le-a iesit înainte. apoi le ucideau izbindu-le de stînci. i-a mai cerut sa-ndure înca trei încercari. fa-mi cinstea si primeste de soata pe fecioara ce-o vezi în fata ta. si regele lobate a poruncit sa vina copila sa mai mica. dupa o lupta crîncena. a nimicit cu totul neamul crud de solimi. Belerofon. a cazut la pamînt. luptînd cu-ndrazneala zile nenumarate. sa stapînesti tu singur Licia cea bogata. Dadeau foc la or. în lupta. lobate a urzit o cursa. Dar batrînul lobate. si. pe urma. împrastiind în jur duhori otravitoare u. mult mai primejdioase ca lupta cu Himera. pe care le duceau cu ei între prapastii. flacaul i-a azvîrlit. dupa moartemi.

A cazut în Corint. Insa. pe calul sau ca neaua. nespus de mult iubita de parinti si bunici. în cîinosia lui. Mai ales ca-i placea frumoasa Filonceea. din porunca lui Zeus. prea gelosi. Adînc mîhnit eroul de urgia cereasca. 2. Se pare ca si Zeus s-a-nspaimîntat. a venit rostogol. Ares cel zvînturat. n-a mai putut sa-ndure rusinea si mîhnirea . în tinutul pe care-l scapase de vrajmasi. Iar Pegas. a tintit-o cu arcul . în Licia. Iar sulita sa lunga.î. în inima pe care i-o-nveninase Eros. mîniata ca s-a-nsotit cu Zeus. Corint si chiar în alte parti. acela pe care Zeus îl aruncase în Tartar. i-a doborît feciorul. Note 1. spre Olimp. zeii. si si-a vîrît pumnalul. si astfel a ramas acolo-n Licia. si-a zburat spre Olimp.Eroul cojintian. a fost la rîndul ei înselata de Zeus. Fiica. si a zburat el singur spre salasul ceresc. A mai trait putin. Belerofon. oamenii l-au cinstit ca pe un semizeu. si prefacut în stea 14. Orasul Corint fusese întemeiat de catre regele Sisif. cu sulita în mîna. Belerofon acum putea sa vietuiasca în glorie. dupa moartea lui. cu capul sf arîmat si mintea ratacita. din istmul de Corint. si-a trimis-o-n Infern. i-au ridicat de-atunci un monument de piatra. a fost urcat pe bolta de tatal lui. Cînd a pierit si calul. cînd omu-i fericit. In padurea Creneea. din slava. tot ea sa ispaseasca. A cîrmuit o vreme-n Licia linistit. marire si respectat de toti. Din copita lui Pegas curgea ziua si noaptea un izvor racoros I. cu aripile-n vînt. la nesfirsit. fara vointa ei. Dar. au coborît asupra-i din nou nenorocirea. Sa-i ceara socoteala preatrufsului Zeus . Poseidon. dupa atîtea lupte si-atîtea încercari. Hermes a ascultat si a muscat cu furie pe fiul lui Poseidon 12. scînteia prin vazduh. s-a învoit sa fie ginere lui lobate. si-n oras i-au facut statua lui calare. Dar auzind Anteea ca el a facut nunta cu sora sa mai mica. la poalele muntelui . de durere. a fost silita sa-i nasca si un prunc . Îndata s-a smucit. vazîndu-l pe viteaz cum se urca. Istmul se afla între Marea Egee si Marea Ionica.de ce-i obijduieste mereu pe pamînteni ? A-ncalecat pe calul înaripat si alb. îndîrjit. Mai mult. cu vîrful de arama. si firul vietii sale a fost taiat curînd. si-a poruncit lui Hermes sa se schim-be-n taun cu ciocul ascutit si sa-l muste pe Pegas. o stînca pe coastele unui munte. ce se chema Isandru. obligîndu-l sa urce. a hotarît sa urce cu Pegas în Olimp. iar pentru fapta asta. Laodomia. savîrsita de Zeus. cel destinat lui Pret. Artemis. A trîntit calaretul cu fruntea spre pamînt. 120 Aezii povesteau ca eroul parea mai frumos decît zeii si mult mai îndraznet.

era fiul lui Egeu. în herghelii. De la aceasta întîmplare a ramas în lume expresia cunoscuta de "scri sorile lui Belerofon". în greceste Pegas însemna. 7. Soarele ce rasare în zori deasupra marii. Glauc era fiul regelui Sisif. 121 6. Pindar. pentru ca se strîngeau în jurul izvorului pe care-l facuse sa tîsneasca calul Pegas. care personifica Marea Egee. tinut din Asia de sud-vest. se înalta glorios si coboara în asfintit. dealtfel. El este gata sa distruga ce e rau si strica armonia naturii. 9. calul simboliza si el valurile marii. Pegas. dupa ce acesta fusese aruncat în Tartar. cu chip însîngerat. bunaoara. fie la revarsarile ei. fie. Din pricina aceasta îl vedem pe Belerofon înfatisat pe vase si pe monezi antice. Sensul acestei alegorii era ca. Imaginea aceasta poetica o gasim si în legendele despre eroi. Pe linga aceasta. Aici era citadela-acropola-Corintului. Numele de Hiponou înseamna tocmai bogatia tinutului în cai. 8. . mai ales. Numele Glauc s-ar putea tîlcui prin azuriu ..ca Perseu si Heracle . 5. Hipocrene s-ar putea tîlcui prin "izvorul calului".i cutul basm al lui Ion Creanga. 4. în "Olimpicele" sale. lovind stinca cu copita. 10. Si în folclorul nostru eroii dobîndesc adesea cai înzestrati cu însusiri deosebite. cînd înghitea pe navigatorii ce calatoreau pe subrede am barcatiuni.este un erou solar. de parca ar cadea din slava. Calul fusese creat de Poseidon. Alegoria cailor hraniti cu trupuri omenesti arata ca pe vremuri marea facea'sumedenie de victime omenesti. 12. fiul lui Glauc. El era o personificare a valului. spre tarm. cu ajutorul carora îsi biruiesc dusmanii. fiul lui Poseidon si al Meduzei. avînd în jurul fruntii un nimb stralucitor de raze aurii. In felul acesta Hiponou. zeul marilor. Tezeu. tot ceea ce este monstruos pîna la urma trebuie sa piara de pe scoarta pâmînteasca. altii zburatori. sub bolta albastra a cerului elin. tot izvor. Belerofon . asa cum este Himera bunaoara. a dat numele sau unui munte si unui oras din Tesalia. cu arcul sau sulita în mîini. ramas cîrmuitor în locul tatalui sau. "Un astfel de cal are si Harap-Alb din cunos. Muzele se chemau si ele uneori pegaside. calatorind prin cer pe un cal înaripat. care alearga cu coame pe spinare..Acrocorint.asa cum este apa golfului de Corint. Licia. unii stiind sa graiasca oamenilor. 11. este un fecior al marii care îmbratiseaza ca un brîu larg de ape tot istxnul de Corint. în timpul furtunilor. Aceasta întîmplare a fost cîntata dupa vechile legende de poetul elin. Nechezatul calului amintea vuietele marii înfuriate. Prin ele se întelege orice fel de ravase alcatuite chiar împotriva acelora care trebuie sa le duca. 3. El este o întruchipare a marii.

dupa legende. Coronia.stapînitor peste lapiti. unde este înfatisat Belerofon. umplea o amfora cu apa.13. talia subtire. si amfora s-a spart pe pietre. Coronia a stat uimita. gratioasa. în timp ce fata. Apolo o amageste pe fiica regelui Flegias si acest zeu frumos si tînar zari. "Orlando innamorato". un basorelief din sec.n. pasea domol pe iarba uda. Ba. Sensul acesta nou l-a capatat calul legendar abia în secolul al XV-lea. purtînd numele legendarului cal înaripat. Este vorba de constelatia. la fîntîna.. . ' si-a mers . Se mai gaseste înca si astazi... Aici i-a rasarit frumosul fiu al lui Zeus si al Letei. 14. a scapat amfora din mîna. auzind viersul lui Apolo. cu ochii tinta la Apolo. si pe Perseu si pe Belerofon. soarele care da lumina si caldura. în veac de veac. cel ce face sa-ncolteasca pe glie. stîrpind boale si mo-limi. pe jumatate dezvelit. ASCLEPIO 122 ELINII IUBEAU VIAŢA. ca ametita. unde o astepta Apolo. umarul neted si rotund. urmînd cîntarea minunata. pîna ce a vazut în fata o poienita smaltuita cu mii si mii de flori bogate si în culori si în miresme. umplura ochii lui Apolo cu o lumina patimasa. Apolo cel cu arcul stralucitor de aur. si el purta o haina scumpa. urau tristetea mortii si aminteau în sila numele lui Tanatos. sa soarba inspiratii din unda de clestar. în aventurile lor.Cine esti tu ? a soptit ea.e. ce-i desfata" obisnuit numai pe zeii din Olimp. Coronia pe nume. însotind lira cea duioasa. lînga Apolo au venit si toate cele noua muze si se-ntreceau-care de care sa cînte mai armonios. spre izvorul muzelor. tot mai spre inima padurii. în imnuri. odata. soarele.. pe fata regelui Flegias . samînta. Iara lumina alba si caldura placuta. daruita de soare. 123 . în palatul Spada din Roma. care i-a dus. si anume acela de cal înaripat care poarta imaginar pe poeti. în faimosul sau poem. care sclipea mai sa-i ia ochii. si-nverzeste copacii. pierzîndu-l pe cel antic. al II-lea î.. în zbor. aciuite adesea în locuri mlastinoase. Va-nchipuiti ce-a simtit fata. prinsa-n vraja. Asa povesteste cel putin poetul grec Pausanias. In schimb cîntau. auzind asta melodie. El se ascunse-ntre copacii unei paduri alaturate. erau întruchipate în cel mai frumos zeu. Bratul molatic tinînd vasul. Pe pletele cîrlion-tate avea o panglica de aur si pe spinare tinea arcul. a mers printre copaci. Cel care a dat acest nou sens este poetul Matteo Maria Bojardo. linga calul sau Pegas. îsi înstruna pe data lira si începu sa sune dulce. Fata. Trebuie însa mentionat ca astazi calul Pegas a capatat un nou sens.

cu nici un chip. si ochii tai de ce sînt uzi de lacrimile deznadejdii ?. parca deodata vestejite. Sageata a pornit din arc. nu peste multa vreme. printr-o vrajj.. Amurgul o învaluia într-o mantie albastrie. cîntat zeul Apolo cu lira sa mîngîietoare. .. Fata mea o sa fie mama.O. a si zburat catre Olimp si a pîrît-o lui Apolo : . tot el i-a ratacit simtirea. zei necrutatori !.. s-a-ndreptat catre pala-t tul regelui.. Tîrziu. era si-o pasare. Tu. si regele a poruncit sa i se afle fetei sale numaidecît un mire vrednic. nu V£ ramîne. pe care le rosteau în cor muzele.. Coronia. care-a cerut mîna copilei. s-a vazut'j singura-n poiana. lucind ca focul prin vazduhuri. plîngînd încet.. Dar vreau sa stii.. . Cum.Nu are nici o-nsemnatate c-a fost sotia lui Apolo ! a spus tînarul arcadian. însa. ...Zeul nu i-a raspuns nimica.Ma învoiesc. Coronia. S-au dus spre Epidauria. Iar fata a cazut pe lespezi. a spus Flegias. A lasat doar sa-i cada lira pe pajistea înmiresmata si a cuprins-o pe fecioara.Sînt bucuros ca sa-i fii mire Coroniei. Un vînt subtire tiuia printre copacii clin padure si florile îsi plecau fruntea. un corb. se dragosteste pe pamînt cu un flacau venit din lume ! Zeul. ca primul sot i-a fost Apolo. Apolo... fara suspine. S-a facut galben si a zvîrlit încolo lira. 124 Numai ca-n acest timp. .Sotia ta. s-a-nfatisat un tînar vrednic. Va trebuia înca jertfa !. A prins însa-ntr-o clipa arcul .. stiu ca esti bogat. Din departari se auzeau cîntarile armonioase. Corbul pîraste pe Coronia si zeul o ucide Aici. . Corbul era cu pene albe. treci lînga Ishis. . în cinstea nuntii lui Apolo cu fiica regelui Flegias. Te învoiesti ?. si cum. a spus Flegias catre Ishis. Coronia. era gelos. pe tarmul unde vorbisera cu totii. lasînd-o singura-n poiana.. nestiuta. mai înainte. a-ntrebat regele Flegias. la urma. Cum i-a. Coronia.Unde ti-e amfora cu apa ? Spune-mi de ce-ai întîrziat ?. în marele-ti tinut lapit. si-mi vei plati casatoria cu caii tai. sotia ta. a pierit. vazînd-o pe Coronia ca se alatura lui Ishis. desi o parasise pe fata regelui Flegias. a strigat tatal. A spus parintelui sau tot. Iar ca rusinea îndurata de casa lui sa i se uite.. a plecat în calatorie cu soata sa si cu copila. a pus în struna lui sageata cea mai taioasa dintre toate si a tintit-o-pe Coronia.. lasîndu-si barba alba-n piept. cînd s-a trezit copila din vraja zeului Apolo. si s-a înfipt în pieptul fetei. El venea din Arcadia si purta numele de Ishis. rege.. si dragostea a lasat rod. fiicele lui Zeus. cum spun poetii ca erau în vremuri departate corbii . un oras care se-ntindea pe lînga marea argiana. si el. Ai cai nenumarati acasa. vreau sa stii ca fiica mea.

sa-si potoleasca remuscarea. împietrit. Zboara si piei din calea mea. Atunci. însa zadarnic mai înfl cearca sa-i reînsufleteasca pieptul.. Corbul. tu m-ai amagit.. Dar nu-mi iei viata numai mie. si în sfîrsit. cu ochii atintiti spre ceruri. nevazut.. Zeul si-a amin. m-ai ucis ?". Nu mai era decît putin. racoroasa. si-acum tot. zburînd pe spuma unui nor. zeul Apolo se dumireste c-a gresit. . si. S-a facut negru ca mormîntiil si glasul lui s-a preschimbat. dar moartea s-a grabit sa vina si sa-i înghete pieptul cald. Rugul ardea cu vîlvataie. îr sînul meu adapostesc tot ce-mi era mai drag pe lume. odrasla ta mult asteptata. si poate mai rostea sarmana si alte vorbe catre slavi. Pe rug era urcata fata cu trupul rece. vrei sa ma uiti pentru un om ?.. Tu. Cînd vad un hoit corbii s-aduna si croncanesc ca sub blestem. tu ce-ai adus aceasta stire ! La pene sa te înnegresti si sa vestesti de-acum-nainte doar moartea si nenorocirea.. Ia trupul moartei linga sine si se sileste sa-l învie.. . ca într-o muta întrebare : "De ce. s-a auzit un tipat slab... din alb precum fusese. ungîndu-l c-un balsam ceresc. pe care le cauta el însusi acolo-n muntii Pelion.Coronia s-a stins din viata !. Dar nu putea. iubite. s-a catranit pe loc la pene '. drept pe un munte. multa iscusinta. unde traiau mai multi centauri. si glasul tau sa fie aspru si sa trezeasca-nfiorare.Fii blestemat. i-a rostit zeul. ca mai-nainte.. El avea. desigur. A început de-atunci s-anunte numai furtunile si moartea.. care te-ai învrednicit sa-mi fii-ntr-o buna zi sotie. tu arunci sageata ?. facînd farmece. Apolo se batea cu pumnii în pieptul sau divin. si împreuna se-ndreptau catre Infernul mohorît. Coronia a scos un geamat si.tit ca fata poarta în sînul ei un prunc. tradatoare ticaloasa ! a grait zeul cu mînie... Micul Asclepio este salvat si dat în grija centaurului Hiron « în Epidauria. L-a strîns în brate ca un tata. Zeii n-au dreptul si nici puterea de-a varsa lacrimi vreodata! Aceasta-i lucru omenesc. Vrea 125 sa împiedice destinul. larga. si focul îi mistuia corpul Coroniei sacrificate. gemînd.. se cladea rugu-n vremea asta. îsi întelege toata vina si se grabeste spre pamînt.. putea sa vindecT bolnavii cu fel de fel de buruiene... Venise Hermes sa o ia. a zburat pe un nor de aur. a tipat iar spre-Apolo corbul. a smuls copilul înca viu. pe tarm... si. m-ai lasat prada deznadejdii. a murmurat îndurerata : . minune negraita.Mori..Apolo. Umbra Coroniei plecase. Peste centauri era rege unul mai întelept ca totlB caruia i se zicea Hiron. PelionJ Aici era o vagauna adînca. L-a smuls fara sa-l vada nimeni dintre cei ce erau de fata. ridicînd ochii spre cer. si ar fii vrut sa verse lacrimi. .

.. Cînd a vazut toata ruina si pe Flegias cu ostenii. Nu am alt nume pentru el. Zeul a stat putin pe gînduri. care-si încredintase fiul centaurului întelept... te va lovi... Cum ti-ai numit însa flacaul ?.Blestem sa cada-asupra ta !.. S-a facut priceput în toate . s-a mîniat'i peste masura de moartea data fiicei sale. Fiul zeului luminii începe sâ vindece boalele Pe cînd se petreceau acestea. rostogolindu-se pe vale.. în pestera-i încapatoare.. sa soarba sucuri de macies si alte fructe de padure. înarmati cu sabii. s-a suparat din nou. Ei trimit boli si suferinte. Regele a cazut din sa.. A strîns ostirea. amarnic. si multi dintr-însii si-o gaseau.Ma voi sili. acolo unde era templul împodobit.. Tatal Coroniei . salbatici. desi esti pamîntean ca noi. si a raspuns centaurului : .. nevinovata... a raspuns Hiron. dupa un timp. a crescut mare.. îi dase. Dar înainte de-a cadea.Asclepio.. Flegias. blestemul meu.-n loc de lapte dulce. si pentru încercarea asta sa-nduri si alte suferinti.. Capul i s-a sfarîmat de stînci. regele pare c-a strigat : . de multe. prin sageata necrutatoare a lui Apolo. ti-l dau pe-acest copil scapat din flacari prin minune. cenusa.Ţine. tropotind peste munti. Pentru ca eu i-am ucis mama. Oastea lui a-nceput sa fuga. Nu mi-a ramas decît feciorul sa îmi aline întristarea. Tocmai se întorcea si zeul. 126 Punînd îndata o sageata în arcul sau scânteietor.. Te ridici peste olimpieni. atîtînd focul ca sa arda cu vîlvatai pîna la cer. sa-l mistuie. unde tu vei fi cinstit mai mult ca zeii. din gelozia mea nebuna. calaretii si. tu nu esti un erou de rînd. . Tu sa mi-l cresti cu multa grija si sa mi-l faci un om de seama. .... De-aceea îti vom ridica un templu mare. el s-a-ntarit. apoi prin iscusinta sa . se mai spune ca regele lapit. Chiar de esti zeu nemuritor. sa-l faca pulbere.întîi cu arta învatata de la centaurul batrîn. plin de comori.cu oastea . Fie sa-ti vezi si tu copilul ars în cenusa ca si mine. centaurul luase baiatul si îi facuse pat de fîn. sa-ti împlinesc aceasta voie !.a jefuit templul acesta si i-a dat foc. în legenda.. în acest fel. dornici sa-si caute vindecarea. felurite boale. blestem de tata.. cînd a-nceput sa lecuiasca .. si.Sa-i zicem dar Asclepio2. . si sînt mîhnit. Veneau acolo mii si mii. pe care tu stii sa le vindeci. l-a atintit si pe Flegias.. Vestea ca fiul lui Apolo este în Epidauria. si-avea cam unsprezece ani. arcuri si suliti ucigatoare au pornit cu totii-n Delfi. a rostit zeul spre centaur. si sa doresti sa ti-l razbuni.îl voi numi : Cel ce alina.. s-a învoit la rîndu-i Hiron. s-a raspîndit în toata lumea.pe muntenii din Pelion. . Febus-Apolo. tamaduind de multe boale pe oamenii ce merg la el. al zeului cu arc de aur. batrîne Hiron. îi ziceau ei.

s-a urcat pare-se-n Olimp sau l-a eh mat numai pe Zeus : . Ce s-a petrecut ? a rostit Zeus mîniat. pe-o culme. Asclepio-l iovi c-o piatra. Dar nu trecu nici un minut si. în acest templu. scapînd pe-o multime de oameni. da-ne si noua sa sorbim din sucul fermecat al vietii. Numai ca tu si cu Poseidon v-ati luat ce este mai placut. Feciorul zeului luminii. Nimeni . cel cu aripi negre. Acesta prinse la loc viata si amîndoi pierira"într-o gropita. rînd pe rînd.i Acum nu-mi mai ramîn nici umbrele de pe pamînt.. tu. Zeus. Ce ? L-ai uitat pe Prometeu ?. dar Hades. . si s-a-ntîmplat. Tanatos. si-apoi sa piara.. Cu acest fir atinse limba sarpelui ce zacea zdrobit.. Nu vrem sa fim nici unul prada zeului mortii cel hapsîn. Nici eu nu îndraznesc sa-l calc. dar.. si pe Heracle lai uitat si pe-alti eroi asemeni lui.. cîndva. se povesteste. si nici un zîmbet n-a-nflorit pe fata mea. fiu al zeului Apolo. Oamenii cei cautati de moarte fugeau în Epidauria si se rugau plini de nadejde : . unde putem zîmbi în voie. Asclepio baga de seama ce fel de iarba adusese serpoaica sa-si învie sotul. i-au ridicat un templu mare. si chiar Cîmpiile-Elisee nu mai primeau destule umbre.auzi. mergînd. Tartarul ramasese gol.. mare Zeus ?. care erau pe pragul mortii.. fara supusi si fara sclavi ?.si-n Epidauria. Nimeni. vazu în drumul sau un sarpe. O aduna plin de rab127 dare. se ivi serpoaica .. si geniile infernale se jeluiau necontenit. Facu din ea un leac anume. a raspuns Hades. .. Mai bine e pe lumea asta. marite Zeus . nimeni nu vine în Infern !. Nu mai mor oameni ? Pentru ce ? Destinul lor e hotarît. iara tu. si Hades.. sub parnînt. cu arta grea a hirurgiei. care-au calcat poruncile destinului ne-nduplecat si ale zeilor ceresti. . sa vada bine ce fel de însusiri avea.perechea sarpelui ucis.. tare suparat.... socotind ziua si noaptea numai morti. si-acum. ai ramas stapîn pe cer si pd Olimp. de cînd ma stiu. nemurirea si tineretea vesnica. Ma faci sa rîd. sus ? Cine-i netrebnicul acela ce-i fereste pe pamînteni sa nu mai cada-n gheara mortii ? Ce-o sa na facem în Infern.. fara sa fim pînditi de Hades.. s-a îndeletnicit. un lucru neobisnuit.. si-Asclepio'le daruia miraculoase bauturi care-i faceau nemu ritori.. Oamenii vor sa dobîndeasca.Ce se întîmpla-acolo. Ei trebuie sa-mbatrîneasca .... Legendele spuneau ca el ar fi-nviat atîtia morti. la fel cu zeii. Sa stapîneasca si-n Olimp.. e tot ce este sub pamînt. Hades cere moartea lui Asclepio. Slujba ce se facea aici era de lecuirea bolii Asclepio. sarpele i se-ncolaci pe batul de calatorie.. daca nu mai coboara nimeni ? Daca ramînenf numai noi. si-Asclepio se straduia sa le aduca usurare.Tu..' Eu stau în bezne. facîndu-ne] .. se spune. sarpele se descolaci si repede îsi dete duhul. la un bolnav.. zeul mohorît. Ducea un fir de iarba-n gura.Cum asta ?.Destinul zici ?. încît se pustia Infernul.7 si oamenii se bucurau de leacurile daruite de-Asclepio în1 templul sau.Lumea am împartit-o-n trei : Poseidon apele din mari. iata.. O cerceta. Aici se gramadeau bolnavii în fata portilor deschise .

128
1«8SWR-

ades de rîs spre multumirea si folosul netrebnicilor muritori ? Asclepio mai mult ca toti a nascocit, cu mintea lui iscoditoare, leacuri, care dau pamîntenilor si tinerete, si vigoare. Ba, lecuin-du-i chiar de boli, le daruieste nemurirea... - Cum ? Unde e ? Sa-l vad si eu... a racnit Zeus, scos din fire, lovind cu sceptrul întrun nor, încît s-a clatinat Olimpul si cerul tot si-ntreg pamîntul scaldat de marile adinei. - Uite-l, i-acolo, a zis Hades, pe tarmurile Aticii, tocmai a ridicat un mort... Ii toarnan gura bautura, care o sa-i întoarca viata. îl va scapa de-mbratisarea înaripatului Tanatos, pe care l-am trimis anume, ca sa îi soarba rasuflarea. Ei, ce spui, Zeus ? Ce mai spui ?... - Asa e. Da. II vad si eu ! a grait Zeus îndîrjit. si-ntr-adevar, se povesteste c-Asclepio, în acea clipa, se straduia sa dea iar zile unui voinic, lui Hipolit, feciorul regelui Tezeu, ucis din uneltirea Fedrei. Iar Zeus, cînd a zarit asta, a prins în mîna un manunchi de fulgere nimicitoare si le-a zvîrlit în Atica. Asclepio a fost lovit. Focul ceresc l-a mistuit, la fel ca si pe mama sa. N-a mai ramas din el decît o gramajoara de cenusa, pe care-a risipit-o vîntul si a spalat-o apoi ploaia... S-a dus, neapucînd sa spuna celor din jur cum pregatea acela bauturi din ierburi. O !... Cum s-a-ndurerat Apolo, vazînd pe fiul sau murind sub fulgerele olimpiene !... Atunci, precum cîntau poetii, el s-a unit, ca razbunare, cu alti trei zei nemultumiti : Hera, Poseidon si Atena ; si-au încercat sa se rascoale contra stapînului lor, Zeus. Ba, ar fi vrut sa-i si rapuna pe toti ciclopii faurari, ce-n atelierele divine faureau fulgere lui Zeus. Blestemul regelui Flegias îl lovea astfel rînd pe rînd - caci Zeus i-a pedepsit fapta, facîndu-l simplu salahor, si, împreuna cu Poseidon, a trebuit sa-nalte zidul unei cetati, numita Troia. Asclepio a ramas mort... Hades a vrut sa-i ia si umbra si s-o arunce în Infern, poate si-n Tartar, ca osînda... Sa stea acolo cu Tantal si cu Sisif si cu ceilalti, care se chinuiau de veacuri. Insa a mijlocit Atena pe lînga tatal sau ceresc, si Zeus s-a înduplecat. Asa, Asclepio a fost si el urcat pe bolta sub forma unei constelatii. Sotia lui, Epioneea 3, si fetele : una Higieea, iara cealalta Pana-ceea, si doi baieti, medici vestiti în marele razboi din Troia 4, s-au adunat ca sa-l jeleasca si sa-i cinsteasca amintirea, urmîndu-i mai departe calea. 130

Spre slava lui, s-au cladit apoi sute si sute de sanctuare si temple mari, împodobite, ce se numeau asclepioane 5. Cel mai maret din toate acestea era în Epidauria. Templul avea gradini splendide, capele, altare si statui, stele votive, monumente, ba si un teatru renumit, unde se adunau elinii la sarbatori stralucitoare de doua ori în zece ani6. Aceste temple si sanctuare erau cladite pe-naltimi, unde si aerul e proaspat, unde sînt ape de izvoare7. Aici bolnavii, cînd veneau, erau primiti de asclepiazi, strajuitori ai templului, si îngrijiti cu devotament, cum facuse si-Asclepio 8. Iata de ce, din tot Olimpul, nici un zeu n-a avut atîtea temple si opere de arta, cîte iau ridicat elinii acestui drag lecuitor, pe care lumea de-altadata l-a mai numit, precum se stie, Soter - adica salvator. Note 1. Aceasta era povestea corbului, prin care elinii îsi explicau culoarea neagra a penelor sale. 2. în limba greaca Asclepio înseamna alinatorul, cel care poate sa vindece durerile. Romanii au derivat din numele lui Asclepio pe acela, mai cunoscut, de Esculap. Prin persoana legendara a lui Asclepio, oamenii din antichitate legau direct mijloacele de vindecare cunoscute pe atunci de forta solara. Dealtfel, pîna astazi se spune si la noi ca "unde intra soarele, pleaca doctorul". Ei vedeau si puterea lecuitoare a unor buruieni si stiau ca, fara lumina si caldura soarelui, acestea n-ar fi putut sa creasca, nici macar sa rasara. 3. Epioneea înseamna Unistitoarea - pe greceste, Higieea, adica sanatatea, a dat în limba noastra cuvîntul igiena - igiena necesara pentru mentinerea sanatatii. Iar Panaceea se tilcuieste prin cea care lecuieste total, de aici termenul de "panaceu". 4. Cei doi, medici care au însotit ostirile în razboiul troian se numeau Mahaon si Podaliro. 5. S-au gasit pîna acum cam trei sute de asclepioane - temple închinate acestui legendar vindecator al omenirii. Astfel de asclepioane au fost la Atena, Cos, în Pergam si în alte multe locuri. Ele au fost însa cu siguranta si mai multe, dar unele s-au darîmat si altora li s-a schimbat destinatia. 6. La Epidauria se gasea si statua facuta de artistul Trasimede, care-l înfatisa pe Asclepio-Esculap ca zeu al sanatatii. El sedea pe un tron, tinînd într-o mîna sarpele, si în cealalta un baston. La picioare avea un cîine. Clinele era simbolul fidelitatii datorate de medic bolnavului pe care-l îngrijeste. Bastonul ne arata ca medicul trebuie sa-i viziteze necontenit pe suferinzi. Jar sarpele întruchipa pentru cei vechi reîntinerirea, ce se poate
131

capata prin leacuri. O copie dupa statua lui Trasimede se gaseste si astazi la Atena.

7. Fara îndoiala ca templele se asezau prin locuri unde se gasea aer foarte bun si, uneori, chiar ape minerale. 8. Bolnavii ajunsi în asclepioane erau pusi la un regim de hrana foarte chibzuit. Igiena juca un rol mare. Nu se putea intra în templu decît bine spalat. Dealtfel, copila cea mai draga a zeului era Higieea. Ea este nelipsita în grupurile statuare, basoreliefuri, picturi, si chiar în efigii si monede, de Unga tatal sau. Alti suSerinzi urmau sa faca si exercitii corporale ; jocuri, alergari. Iar cei obositi sau bolnavi la minte erau trimisi sa se distreze în teatrul din Epidauria. In acest tel, sanctuarele lui Asclepio aveau de fapt un caracter laic, erau un fel de sanatorii ale antichitatii, si asclepiazii primii medici. La Cos, urmînd drumul lui Asclepio, i-a lecuit pe oameni faimosul Hipocrat, socotit întemeietorul medicinii stiintifice. Asclepiazii, alinatorii suferintelor, reprezinta pe fiii soarelui, pe oameni, care se pot vindeca pe ei însisi, fara interventii divine, prin priceperea si forta lor omeneasca. Iar Asclepio în sine este simbolul biruintei nobilei stiinte a medicinii, creata tot de oameni, împotriva molimelor oarbe, a batrînetii si mortii, pricinuite de fortele naturale pe care le reprezentau olimpienii. O Imagine artistica, graitoare în acest sens, o avem în statua care se gaseste la Ermitaj, în marile galerii de arta din Leningrad. AsclepioEsculap este înfatisat aici ca un om matur, cu barba si cu o fata gînditoare. Artistul l-a creat încarcat de preocupari. El pare ca îsi framînta mintea ce noi mijloace ar mai putea gasi pentru lecuirea suferintelor oamenilor. Opera aceasta întruchipeaza mai bine decît altele efortul medicinii, truda atîtor învatati, pasii progresului în stiinta. Este lesne de înteles de ce elinii au dat acestui legendar întemeietor al artei medicale nimbul de semizeu si, cîteodata, chiar de zeu.

MELEAGRU
POVESTEA DESPRE EROUL MELEAGRU se-ncepe într-un tinut numit Etolia, udat de rîul Aheloul1. Acest tinut muntos era sarac, afara de-o fîsie de pe coasta, care era bogata-n grîne, plante-aromate si livezi. Dar fructele si grî-nele nu ajungeau aproape niciodata pentru hrana celor de jos. Desi munceau cu îndârjire !... Desi-i rugau pe zei sa le dea roade !... Norocul lor era doar unul : prin muntii tarii etoliene umblau salbaticiuni destule. Traiau pe-acolo caprioare subtiri si iuti si mladioase ; iepuri cu blana cenusie ; lupi hamesiti si vulpi viclene. Toti vînatorii-aveau de lucru iarna si vara deopotriva. Asa se mai salta multimea din foamete si saracie. Iar regele, stînd în orasul cu faima mare, Calidonul, putea sa-si strînga avutie din ce-i agoniseau supusii. în acel an, cînd se începe legenda despre Meleagru, s-a întîm-plat ca etolienii sa aiba holde cu duiumul. Se leganau pe tarini grîne cu spice grele, aurite, ca parul darnicei Demetra - zeita sora a lui Zeus, ce-i ocrotea pe agricultori. si pomii erau plini de fructe : mere, si pere, si gutui. si vita se-nsorea pe coaste, fagaduind vin mult si dulce.

Ar fi aieijsa mai adaug ca regele din Calidon este, dupa poeti, întîiul ce-a cultivat vita de vie. Dionisos, trecînd pe-acolo, îi daruise un lastar. Iar regele îl înmultise, facînd dintr-un lastar o vie, care dadea vin din belsug. De-atunci regele Calidonului a luat numele de Eneu 2. Deci, bucurîndu-se Eneu ca zeii îi dadeau prilejul sa strînga, prin supusii sai, atîtea roade, a hotarît sa-i rasplateasca. Le-a aprins focuri pe altare, facînd nenumarate jertfe. Numai ca-n marea-i veselie, vazînd atîtea avutii de roade ce trebuiau strînse, uitase tocmai de zeita ce ocroteste vînatoarea, fiica lui Zeus si a Letei. 133
Artemis trimite mistretul în Calidon

si cum sa uiti tocmai de ea în tara unde vînatoarea era un mestesug de seama ? S-a mîniat grozav zeita si n-a stat mult sa se gîndeasca. si, prin vointa-i olimpiana, s-a napustit spre Calidon o fiara crunta, monstruoasa, urmasa a mistretului rapus în lupta de Tezeu 3. Ochii sai rosii, plini de sînge, erau scînteietori ca focul. Coama zbîrlita-i semana cuo culme presarata toata cu sulite si cu sageti. Din botul sau curgea o spuma care-i albea pieptul puternic. si ragete scotea cumplite, ce-nfricosau pe etolieni. si fulgere pareau sa iasa din gura lui mereu deschisa ; caci iarba, cît era atinsa de arzatoarea-i rasuflare, se vestejea si se usca. Mistretul a-nceput sa scurme prin holdele aproape coapte, dînd jos si tavalind în tarna spicele blonde si bogate. Zadarnic mai pregateau ei aria pentru treieris. Grînarele aveau sa fie la fel de goale ca-nainte. Iar fiara, dupa ce-a calcat holda cu holda sub picioare, a urcat coasta catre vii. Strugurii, care straluceau rosii si galbeni pe lungi coarde, au fost zdrobiti, siliti sa-si piarda sucul lor dulce-mbatator, sub rîtul fiarei atîtate. Maslinii, smulsi din radacina, îsi prapadeau si ei, pe vale, rodul cel verde si gustos, si ceilalti pomi erau, de-asemeni, trîntiti, cu frunza ofilita si fructele pierdute toate. Dar monstrul tot nu-i multumit. Furia sa parca se-nteteste. Loveste turme si cirezi, pe care cîinii si pastorii nu izbutesc sa le fereasca de coltii lui distrugatori. Poporul fuge si s-ascunde în Calidon, cetatea mare, cea stapî-nita de Eneu. Femeile presimt urgia si foamea care-o sa urmeze, si plîng amarnic lînga ziduri, tinîndu-si pruncii strînsi la sîn. Iara barbatii, cu ochii tulburi, le stau alaturi, le privesc si jalea le îneaca pieptul. Nu mai era nici o nadejde ca sa se curme ispasirea. Cine-ndraz-nea sa se ridice contra zeitei Artemis ? Atunci s-a îndreptat spre oameni viteazul tînar Meleagru.

fusese parasita de tatal sau. într-o padure-ntunecoasa. s-adun o mîna de viteji de prin regatele vecine si sa începem vînatoarea mistretului ce pustieste pamîntul nostru etolian.Odrasla ta si a lui Ares îsi are viata zavorîta-n acest lemn de frasin alb.de fapt. parasind patul de lauza. stiu ca-i puternic.. Atalanta. acolo-n mijlocu-ncaperii . Nu ma tem pentru viata lui.Sa fie-asa cum gîndesti tu. Castor si Polux de la Sparta . I-a însotit pe-argonauti. ce se numeste Atalanta. olimpianul. E fiul meu. Acolo a închis regina lemnul adus de ursitoare. regele lapit . Iara ladita a ascuns-o întrun ungher.fiica regelui Tegeu . care-ncepuse sa si arda.. Sotia ta. Eroii se strîng în Calidon si-a dat pe urma Meleagru veste-n orasele Eladei ca se porneste vînatoarea... eroul din Atena . nu ne da oare nici un sfat ? Nu ne ajuta la nevoie. Cînd lemnul alb. Dupa ce fiul se nascuse. stia ca nu o sa se-ntîmple nimica rau. Tegeu vroia sa . Iata de ce n-avea Alteea teama ca o sa-i moara fiul. caci am o vraja. L-a stins în amfora cu apa si-a poruncit sa i se faca. lasînd pe fiul ei sa plece la vînatoarea asta mare ? . mîndra Alteea.îl las. flacaul tau o sa se stinga si va purcede catre Hades. A fost si-n alte batalii si nu i s-a-ntîmplat nimic.. Ultima azvîrlise-n flacari. cînd au adus lîna de aur. priceput în mestesugul vînatoarei si-i îndraznet. S-au strîns în Calidon eroii.desi sotie a regelui din Calidon . nu ca fecior al lui Eneu. Una-i urase barbatie si-o sotie minunata. Iar Meleagru se nascuse.. a spus el. Piritou.. venisera-n a saptea noapte cele trei fete ursitoare.ce ardea. pentru totdeauna. Fara sa amintesc de altii. iute-o ladita de arama. alb si neted si glasuise mamei astfel : . 134 Alteea se învoieste cu plecarea fiului sau . Dar numai mama stia taina si zeul care pîngarise palatul regelui Eneu. îi voi chema pe cei mai vrednici : Tezeu. El era deci nepotul Herei si al lui Zeus.un lemn de frasin. Iason din Iolcos si Iolau. si o copila. înspaimîntata. Ea . a scormonit cu mîna goala între carbunii de pe vatra si a smuls lemnul alb de frasin. Peleu. ci ca odrasla a lui Ares. A doua si marinimie si dragoste de patrie. cînd era mica. tu ce ne spui ?. Rege Eneu. si printre ei.. ca Telamon. se va preface în cenusa. atunci. zvîrlit de mine. Mama. a dat raspuns Alteea. nepotul marelui Heracle. în focul sacru . cel fereste de moarte. neîntrecuta îa vînat. într-adevar . de catre mesterii cetatii. spu-neaiTaezii.îngaduiti-mi. cel mai ferit din tot palatul lui Eneu. Admet si o copila-arca-diana..si ea fusese amagita de zeul Ares dupa nunta. au glasuit mai toti batrânii. cît tinea lemnul ferecat bine în ladita.

de parca priveghea cîmpia. Dar Atalanta. al carui lemn e strapuns lesne. si. cum zvîcneste prin padure. cel care dobora mistretul : pielea si capul lui hidos. pricina de nenorocire pentru eroul Meleagru . mirosind urmele de fiara. calarind pe armasari albi. Purta pe ea doar un vesmînt scurt. Dar. In apropiere de oras s-ar fi aflat. spre oameni. c-a rasunat un grohait. mugind surd. e foarte greu de nimerit. si. mai pe urma. si fiara a hranit copila. mure si afine. dar în zadar. Parul i-era-nnodat pe ceafa. si într-acolo la-trau cîinii. spuneau aezii. el îi îndoaie sau îi frînge. cu simplitate. Cu coltii aprigi risipeste întreaga haita într-o clipa. lovind tamburii de arama. rostogolindu-i prin padure. printre copaci. Tezeu îsi cumpaneste lancea. si fata asta gratioasa. norocoasa. Rasplata trebuia sa aiba. îl urmaresc. si doi îsi pierd îndata viata. Castor si Polux. în stejari. pornind în goana catre oameni. si dintr-o vale se iveste mistretul înfricosator. însa mistretul e mai iute ca vîntul ce alearga iarna peste colinele Eladei. Strîngîndu-se dara vitejii în Calidon. ca sa culeaga din padure zmeura. si sa gaseasca. Padurea se-ntindea pe coasta.cum vom vedea numaidecît. fara voie. Lancea se-nfige-ntr-un copac. stupii cu fagurii de miere. umpluta toata cu sageti4. siau petrecut toti noua zile si noua nopti. au si pornit la vînatoarea monstrului care pustia tinutul regelui Eneu. si o padure-ntu-necata. Ochii sai mici si sîngerosi sînt plini de pofta de-a ucide. în dimineata urmatoare. Botul lui parc-arunca flacari. Mai arzator decît un fulger s-azvîrle apoi spre viteji. cea lepadata de un rege lasînd-o mai întîi sa suga si deprinzînd-o. cum cerea datina strabuna. care i se atin în cale si se trudesc sa îl opreasca. a fost gasita de-o ursoaica.135 aiba-n casa numai baieti si nici o fata. Cu trupul sau lovind copacii. cu voinicie de barbat. Monstrul da buzna între cîinii. Lupta se porneste Dar nici nu s-au pornit haitasii sa strige si sa faca zgomot. Fata era încîntatoare. din nou. fara dorinta de-a placea. s-a-ntins ospatul. în care nu intrase omul. fara-ncetare. ce tocmai îsi pierduse puii. el se avînta. cum s-a terminat ospatul. . Iara pe spate atîrna o tolba scumpa de argint. avea sa fie. înspumati.. prins pe umeri cu-o agrafa ca si zeita Artemis. 136 Acum mistretul îsi ascute coltii taiosi si lucitori într-un stejar înalt si gros.. nu retezase vreun copac.

Fiul lui Ares vede fapta si striga tare spre fecioara : . înconjura cu grija fiara. si gloria de-a rapune fiara cea ocrotita de Artemis mi se cuvine numai mie. si cum era un ochitor mai priceput decît multi altii. fermecatoarea Atalanta. Iar Meleagru. una dintre sageti s-a-nfipt pîna-n plamînul stîng al fiarei. tu îl vei avea !.Voi.Multi au însîngerat pamîntul. Botul i s-a umplut de sînge si. a mai lovit-o în grumaz si-a doborît-o la pamînt.dupa cum fagaduise. Vazînd ca fiara nu mai poate sa se ascunda prin hatisuri.mai ales tineri etolieni.Tu. .. Ea nu se lasa. si-a înfipt adînc coltii ei lungi. E în frunte. ai lovit cea dintîi mistretul..le-a întins. ce-l însotesc pe Meleagru.. în timpul luptei . ametita. Iar unul a racnit cu ciuda. si cînd nici nu gîndeau cu gîndul. e arcadiana. mai înainte ca securea s-o poata-atinge cît de cît. Dar cea mai sprintena în lupta. Barbatii cîti erau acolo s-au rosit pîna la urechi. Abia si-a sfîrsit el cuvîntul. si nu se vede vreun sfîrsit primejdioasei vînatori. cautînd noi victime-n padure. Acum pieirea lui e-aproape si marea cinste-a vînatoarei : trofeul. ca fiara i-a sarit în piept. priviti cum lovitura de barbat e mai presus decît aceea pe careo da o biata fata.. i-a jupuit pielea tepoasa si . Poate a vrut sa-i si raspunda. încerca sa se suceasca si sa-si smulga sageata care-i scurgea viata. în drumul monstrului ranit : . pe amîndoua. copila regelui Tegeu. dintre haitasi si luptatori . Atalantei. a grait el si i-a zîmbit 137 Ea s-a împurpurat la fata de bucurie si placere si l-a privit pe Meleagru cu ochii sai stralucitori. cu o lance. însa atunci s-a auzit un glas înversunat de ura : .. sageata-i zbîrnîie-n vazduh si se înfige sub urechea monstrului înfricosator. si-a încordat si Meleagru arcul sau mare si a tras.Primeste premiul si cinstirea.. Cu sabia i-a taiat capul. printre flacai. si l-a lasat în iarba mort pe tînarul cutezator. toti vînatorii au tintit roi de sageti asupra ei. Esti vînatorul cel mai bun care se afla în Elada. tineri luptatori.. Cearta din pricina Atalantei în timp ce monstrul grohaia. sarind cu o secure-n mîini. preafrumoasa Atalanta..

Cel ce vorbise era rege într-un oras învecinat 5.. copila regelui Tegeu. ca poti sa smulgi premiul rîvnit de noi. ce ? Nu crezi cumva ca ma voi teme de sabia ce-o porti în mîna ? si nu s-a multumit cu vorba. din dragoste pentru ucisul ei frate..Altminteri.fiind deci unchi bun lui Meleagru. si-au luat în graba ramas bun. lasînd în voia sa razboiul. El era frate cu Alteea. blestema. lînga sotia-i. Numai ca mama sa.ce retezase.. pe Atalanta. fiindca esti frumoasa. în piept. . ce esti frate mamei mele. S-au despartit si au plecat care-ncotro. Curetii din vecinatate îi atacau pe etolieni. Meleagru. 138 într-adevar. S-au rotit sabiile prin aer. ceilalti. sa nu cutezi a urgisi. zavorit într-o camara. Iar Meleagru.. Alteea. A început o cearta mare si batalie mai pe urma. Cu ei s-a dus si Atalanta. Razboiul a-nceput cu furie. capul mistretului rapus. de curînd. . si aflînd asta. Persefona. lasînd poporul de cureti sa-i biruie pe etolieni 6. Atalanta. Meleagru atît de mult se întristase. si nici onoarea nu ne-o lua. cu vîrful sabiei sale-nsîngerate . sotia regelui Eneu . venind aici. a sunat toba de razboi..Tu. eroii cei veniti anume din departare. Altminteri. îl blestema pe Meleagru si cerea zeilor. lui Hades si soatei sale. ca orbit. n-a mai putut sa tina seama ca-n fata lui era chiar unchiul. Nu crede. în fata mea. pusese sabia alaturi. s-a necajit fiul lui Ares. ce avea înca în ochi lacrimi. Se retrasese în cetate si. nu-ndrazni sa rapesti drepturile noastre. Navala curetilor si ultima biruinta Dar cum s-au departat vitejii din Calidon. în fruntea ostii etoliene era eroul Meleagru. spre tara sa. încît nu mai vroia sa lupte. si-a ramas singur voinicul nostru. . I-a smuls îndata Atalantei trofeul daruit de fiul zeului Ares si-al Alteei. care i-a întristat pe toti. ca sa ia parte la vînatoarea asta mare. sa-l pedepseasca. la care tinea mult Alteea. Dupa aceasta întîmplare. Puterea lui se întindea peste razboinicii cureti. supusii regelui curet sparg portile în Calidon 7. sa-i ia viata. Cleopatra. Ci l-a strapuns.Stai. în scurta vreme.

pe care tu ai vrut sa-i scapi de fiara. fugeau ca niste potîrnichi. Eroul îsi salvase-orasul si tot tinutul etolian. Surorile lui Meleagru. avînd în piept sageata si mistuit de focul ei. ce statea-naintea lui îngenuncheata. soata iubita. iubite Meleagru. în slavi s-a si ivit Apolo. glasuind : . în timp ce-si blestema feciorul. luase ladita de arama. Cu-o tresarire. de mistretul hîd ? Nu sari la lupta pentru ei ? Femeile sînt luate roabe. ba chiar silita sa-l slujesc ani îndelungati. spunîndu-i vorbele acestea : . Vrei sa ma vezi tîrîta-n streanguri. lasilor !. vazînd aceasta întîmplare.Nu vezi. platin-du-si astfel vina sa.. s-a clatinat ca un stejar. Dar Artemis cea nemiloasa s-a necajit nespus de tare ca fetela plîngeau atît pe fratele lor. si revenindu-si de îndata. Meleagru a luat din nou sabia-n mîna. în curînd am sa cad si eu.Hai sa va masurati acuma iarasi cu mine. . cît timp luptase Meleagru si-i învinsese pe cureti. si sabia i s-a înfipt în cel dintîi ostean curet. risipindu-se-n ograda.. Cleopatra. cel doborît din voia ei. pe obraz.. . lemnul cel alb se prefacuse într-o movila de cenusa. s-a-nfatisat dusmanilor în pragul usii..Piere poporul etolian ? a strigat el. Mama. iar lacrimile îi curgeau fierbinti.. si în altii. si asta pentru ca Alteea. în putin timp au biruit. stingîndu-ma nefericita ?. si-au smuls podoabele de aur si sau pornit sa se jeleasca pe rugul fratelui ucis. Iar el. A luat din tolba o sageata si l-a tintit pe Meleagru în inima-i înflacarata. A cazut jos si a murit. apoi în altii. în vremea asta. si tot atunci. si-a vîrît sub sînul stîng un fier taios. îndurerata pe urcase pe-o stînca-nalta si de-acolo s-a aruncat între prapastii. Alteea.. Iar la sfîrsitul bataliei. siroaie. Cleopatra. Lemnul arsese-n vremea asta. I-a pus pe goana. Dar viata lui se va curma.Abia atuncea. Ei tipau. Cîti mai traiau dintre supusii regelui de la Calidon s-au avîntat din nou în lupta. si. de vreun dusman. Meleagru. chemat desigur de Artemis ne-nduplecata. la rugamintea Cleopatrei. pe care un topor avan l-a retezat din radacini. îl clatina din hotarîre. sotia sa mult credincioasa. Din ea desferecase lemnul adus cîndva de ursitoare si-l aruncase-n focul sacru. cum sînt rapusi toti etolienii.

ca el pe fratele ei omorîse. desi au temei la gîndire... si care au pe aripi pete. Astazi Etolia este cunoscuta sub denumirea de Misolonghi. Etol. fiul lui Endimion. ce s-a numit. care si-altora-nvaluie mintea. în "Metamorfozele" sale. miscarea eleganta cu care îsi apleaca trupul o fac pe fata înzecit de frumoasa. Enos e vinul pe greceste. aezii din Etolia au cîntat imnuri minunate.. le-a prefacut în niste pasari. caci ea de mîhnire Mare cuprinsa.. si. pacat !. Persef ona si Hades. Spre cinstea marelui erou ce i-a salvat si de mistretul zeitei Febe-Artemis si de curetii ucigasi. un alt personaj mitologic. 6. 3.. 4. iar sculptorii l-au daltuit în marmure nepieritoare 9." "Sta Meleagru la ea mLstuindu-si amarul mîniei Tare-ndîrjit de blestemul mamei. Legenda a fost cîntata de poetul roman Ovidiu. Oineu .Eneu . Numele sau vine de la cel dintîi stapînitor elin.. cu toata multimea. fara voia noastra. Ci-n urma Fu Meleagru cuprins de mînie. De aici vine numele stiintei ce se ocupa cu vinificatia : enologia. care rostesc cu tipat jalnic : pacat !. iar rîul care o uda se cheama Aspropotamos. Asa cum este descrisa Atalanta de Ovidiu o vedem si acum în Muzeul Luvru. de patima. viticultor. 5.. Sta huzurind la nevasta cea chipesa lui. pacat !.înseamna producator de vin. cioplita de un artist antic. Dînsa cerea de la zeii din iad. Fata este înfatisata alergînd pe o cîmpie. Fjului moarte sa-i . ca niste lacrime varsate 8.. dupa legenda. printr-o vraja nestiuta. în chip neasemuiti "Cît se batu într-ai sai barbatul luptaciu Meleagru Rau patimira curetii . îi dam dreptate lui Ovidiu. Zel chema si izbind cu pumnul adesea pamîntul Sta istovita-n genunchi si cu sînul stropit de plînsoare.. ei nici nu putura sa tie Piept în afara de zid. si clocotind de necaz pe maica-sa însasi. Note 1.139 si. care spunea despre Atalanta ca putea sa fie si o fata cu putere de barbat. Piciorul stîng abia atinge pamîntul plin de ierburi crude. dar si un voinic. Orasul Pleuron. 2. pe-Alteea. Goana. Homer ne cînta în "lliada" scena aceasta.. Cleopatra. cu frumusete de fecioara.

si-i juruie o mare rasplata . Deci crima asta trebuia sa fie aspru condamnata. în epoca aceea. O legenda asemanatoare se afla si în folclorul nostru pe seama acestor pasari. încît astepti ca Meleagru sa se miste.Luati armele. Statua este facuta în asa fel. Sta el în pragul iatacului 'nalt si ale usii canaturi Le zguduia. în fruntea ostirii etoliene. îmbie Ei sasi masoare mîndrete de tarina pentru mosie. Loc de pogoane cin'zeci.'. Tot staruia si Oineu calaretul. El lua armele atunci si îndata iesi la bataie si izbavi pe etoli de ziua cea neagr-a pieirii». Kun. cum spulbera-n flacari orasul.e. 9. i-a uimit deseori pe oameni. asa cum arata mitologul sovietic N.. mama. IV î.. Iar jumatatea cealalta sa-i fie pamÎHt de aratura. O copie a acestei statui se mai gaseste în Muzeul Vaticanului din Roma. pe unde-i Mai) roditoare cîmpia cetatii.n. la Calidon rasuna. Dar. Adica rolul principal într-o familie îl juca. curetii Bat în cetate la turnuri. plin de credinta. Eroul este în padure. l-a daltuit în marmura. Cade bocindu-se atunci si-l roaga pe el Cleopatra. urme de matriarhat. Precum ne cînta tot Homer s "Larma si pocnet la porti. îa zadar. A. sa-si deschida gura si sa raspunda spre solie : . Se roaga de dînsul etolii Starostii si trimit preoti fruntasi dupa el ca si iasa si sa-i ajute. chiar în legenda. si sa-i opreasca pe vrajmasii cureti care le ameninta cetatea. Cum pe barbati îi ucid.chiar daca era feciorul ei. si omorîrea lui stirbea prestigiul mamei. oricine ar fi fost faptasul . Cum pe copii îi robesc si femeile-ncinse pe solduri Inima lui tresari la auzul atîtor amaruri. si sa pornim . surorile tot îl rugau . 7. dupa victoria lui atît de greu dobîndita." 8. Capul oribil al 141 mistretului este pe un butuc alaturi. Mama. de stapîna. acolo-J. ORFEU sl EURIDICE . Fratele el era o ruda mai apropiati aecît oricare alta.140 Faptul acesta ca o mama sa ceara moartea fiului sau. dinele care-l însotise la vînatoare cata. de parca ar caina pe cineva. ca mai tare Sta împotriva. Sculptorul elin Scopos din sec. batrînul sau tata. Dar tobele rasuna tare si toti îl roaga pe Meleagru sa porneasca din nou la lupta. din timpuri foarte. cum intra-H cetate dusmanii. care au parca aripile si penele stropite de lacrimi si care tipa necontenit. Asa îsi explicau elinii aparitia acestei specii de pasare. si-n genunchi pe fiu-si ruga sa-l ajute. se îndreapta însa probabil catre solia din Calidon care ii multumeste pentru ca a scapat tinutul etolian de monstrul înfiorator. în zadar îi facura fierbtete rugare Chiar si prietenii lui mai iubiti si mai vrednici de cinste. senina. Fata eroului. spre stâpîn. jumatate sa-l aiba de vie. N-a fost cu putinta si chip sa înduplece pe Meleagru Pîna ce nu izbutira sa-i bata-a odaie curetii Dupa ce zidul urcara si aprinsera marea cetate. lucrul se explica prin aceea ca la elini mai existau înca. Spune ce rau i-ameninta. foarte departate. Este vorba de pasarile cunoscute sub numele de bibilici sau pichere.

ÎN TRACIA 1 muntoasa a vietuît, se spune, primul dintre aezi, cel dintîi cîntaret de imnuri din Elada. Cîntaretul acesta a fost numit Orfeu. El s-a nascut în casa unui rege, Eagru, ce-i cîrmuia pe traci. Iar mama lui a fost gingasa Caliopa, muza ce inspira poezia epica si arta de-a vorbi frumos si miscator. Muza a fost o vreme sotia lui Eagru. Atîta ca Orfeu, desi nascut în casa regelui trac Eagru, avea si el drept tata, ca si Asclepio, pe marele Apolo, zeul ocrotitor al cântecului dulce. Nascîndu-se copilul, mama i-a pus pe limba trei stropi curati de roua si a rostit o vraja. I-a harazit sa poata s-alcatuiasca stihuri, iar vorbele sa-i curga din gura lui ca mierea. Tatal, zeul Apolo, i-a daruit o lira si i-a urat sa cînte dintr-însa mai frumos ca vîntul cînd fosneste prin frunzele padurii, mai cald si mai duios decît privighetoarea în noptile cu luna. Sa nu fie-ntrecut de nici un om pe lume, cînd si-o-nstruna el lira. Sa cînte melodii la fel de-armo-nioase, cum sînt acelea care îl desfata pe Zeus la ospete-n Olimp. Crescînd Orfeu mai mare a început sa umble prin tara lui Eagru, cu lira subtioara. Toti cîti îl întîlneau se minunau de vorba placuta ce-o avea, ca si de-ntelepciunea pe care-o dovedea cu orisice prilejuri feciorul lui Apolo. Astfel se povesteste c-atunci cînd se certau, din pricini felurite, supusii lui Eagru îl chemau pe Orfeu sâ le faca dreptate. Iar el, cu vorbe bune si sfaturi întelepte, împaca pe vrajmasi si-i facea sasi dea mîna. Un cîntaret fara seaman Iar lira lui maiastra îi fermeca pe toti2. Cîntecul sau era atîtde frumos, ca oameniiascultîndu-l îsi uitau întristarea. Inima bântuita de prea multe necazuri îsi gasea alinare si se înveselea. Dar ce spun eu de oameni - cînd fiarele padurii veneau în jurul sau ! Chiar rîsul, cea mai cruda dintre salbaticiuni, îsi culca botul 143 umed de sînge pe piciorul aedului Orfeu si îi sorbea adesea graiul melodios. si tot felul de pasari se adunau pe ramuri. Ba chiar, de vreti sa stiti, elinii povesteau ca lira lui vrajita facea sa se desprinda din radacini copacii. Ei lunecau pe vai si veneau sa-i umbreasca fruntea îngîndurata si plina de visari. Muntii se clatinau. Pietrele se miscau si se rostogoleau pîna lînga Orfeu, sa-i tie loc de jilturi 3. Natura, fermecata, cauta sa se apropie de aed cît mai mult si sa-i asculte viersul, poemele sublime, neîntrecute înca de nimeni pîna-atunci. si, devenind Orfeu flacau în toata legea, a însotit eroii plecati catre Colhida sa dobîndeasca lîna berbecului de aur. De n-ar fi fost cu ei feciorul lui Apolo - cu toata îndrazneala de care-au dat dovada vitejii-argonauti - n-ar fi putut nici unul sa-si mai revada casa, parintii si copiii. Prin

sunete de lira a domolit mînia unor stînci fioroase, numite Simplegade, care striveau adesea corabiile eline. Tot el a adormit în viers molesitor balaurul cel groaznic, care pazea-n Colhida acea lîna de aur si-a nimicit, prin cîntec, vraja amagitoare a unor fete-pasari, ce se chemau sirene si încercau s-afunde pe marinari în valuri. A mai facut Orfeu si-alte ispravi de seama. Dar n-a luptat cu lancea sau sabia sau arcul. Arma lui i-a fost lira, si, totusi, a învins. (Ispravile-s prea multe. Nu le mai amintim.) Ar fi sa spunem totusi ca fiul lui Apolo si-al muzei Caliopa s-a-ndragostit de-o nimfa. Se chema Euridice ; si-n ochii ei cei verzi îi placea lui Orfeu sa-si scalde fericirea, privindu-i cu nesat zile si nopti de-a rîndul... Adesea Euridice îl ruga pe Orfeu sa-si reverse din lira divina-i armonie, ca ea, cu alte nimfe, sa poata dantui în tactul muzicii . Orfeu o asculta si atingea îndata coarda melodioasa c-un betigas de-argint, facînd sa izbucneasca din lira un nou val de sunete vrajite. Vroia s-o-nveseleasca pe preafrumoasa nimfa. S-o stie multumita. Nu banuia, sarmanul, soartanspaimîntatoare ce-i era harazita, peste putina vreme ; caci draga-i Euridice n-avea sa aiba parte, prea mult, de bucuria ce-o raspîndea Orfeu, prin cîntecele sale.
Pierderea frumoasei Euridice

S-a întîmplat ca fata sa fie îndragita si de un alt flacau, un crescator de-albine, pe nume Aristeu. si, aflînd Aristeu ca-n casa lui Eagru se pregateste nunta, s-a hotarît so fure pe nimfa Euridice.
144

Ca sa-si îndeplineasca gîndul acesta rau, care nu îi da pace, Aristeu s-a ascuns întrun desis de arbori. A asteptat o vreme, precum pîndeste tigrul juninca din poiana si-i gata doar sa sara. Veghind plin de rabdare, iata se ivi clipa cînd nimfa Euridice ramase singurica. Atunci se repezi si vru s-o ia în brate. Nimfa, înfricosata, vazîndu-l pe-Aristeu din umbra cum s-a-vînta, a si luat-o la fuga. Aristeu, îndîrjit, a pornit dupa ea, si, cum era mai iute si c-un picior mai ager, a fost gata s-o prinda. Atît ca - din greseala - frumoasa Euridice, sarind peste un trunchi de stejar rasturnat, nimeri într-o groapa. Aici era un sarpe cu pielea-mpestritata si coltii veninosi. Nimfa-l calca pe sarpe. Acesta se întoarse. Se-ncolaci îndata pe glezna Euridicei si îsi înfipse coltii, strecurîndu-i veninul sub pielea subtirica. Orfeu, ce auzise tipatul Euridicei, porni si el în fuga, cu inima batîndu-i ca un ciocan în piept, Ajunse doar s-o vada pe nimfa cum se stinge.

O jale fara margini simti în el aedul, în timp ce Aristeu - acela ce fusese pricina mortii ei - se mistuia-n adîncuri verzi-negre de padure. - Zeus, marete Zeus - striga spre cer Orfeu, batîndu-se cu pumnii în fruntea ca de fildes - pogoara-te cu mila, acum, asupra mea. Da viata Euridicei... Dar cerul, albastrui, ramase mut ca stînca. Nici cîntecul de lira nu mai clinti pe nimfa ce parasise lumea.".: Orfeu, trîntit în iarba, o-mbratisa cu sete si o chema zadarnic sa vie împreuna cu el, acolo unde totul sta pregatit de nunta. Plînsul lui cel fierbinte îi zguduia pe oameni si multi - dornici s-aline pe cel ce-i mîngîiase cu viersul sau vrajit - îi glasuiau astfel: - Nu plînge. E zadarnic. Iubita ti-e la Hades. Asta i-a fost ursita si nu ai ce sa faci. Cata sa te supui vointei olimpiene... - Nu. Nu ma voi supune... ! a glasuit Orfeu. Voi pleca spre Infern, de-ar fi sa ratacesc pe drumuri toata viata ; si am sa-mi caut mireasa. Ma voi ruga de Hades. Oricît ar fi de crunt, oricît de nemilos, trebuie sa-mi întoarca pe Euridice-a mea... Luîndu-si pe umar lira si un toiag în mîini, Orfeu s-a îndreptat catre un mic sanctuar pe care-l avea Hermes. Acolo s-a rugat de feciorul lui Zeus, pristavul din Olimp, ca sa-l calauzeasca pe drumul spre Infern, si i-a jertfit un tap cu blana ca taciunii, din turmele regale, cum cerea obiceiul. L-a proslavit în imnuri. Apoi, fara zabava, a pornit iar la drum, catre Peloponez. si, în Peloponez, la capul Tenaron 5, era o pestera. Nici un om nu-ndraznea sa treaca pe acolo de la lasatul serii. Credintele straII 145

Vechi spuneau ca-n pestera erau furii, erinii si fel de fel de iazme, ce-i sugrumau pe oameni cînd încercau sa intre. Caci pestera aceea era de buna seama una din portile spre tarîmul lui Hades. patrunde în Infern :..si, poposind Orfeu la capul Tenaron, n-a vrut sa tina seama de vorbe si povete. - Spuneti !... Asta-i intrarea spre negrele genuni, unde domneste Hades ? întreba pe localnici.

- Da, da !... raspundeau ei. însa nu cuteza, straine, sa te-apropii prea mult de-aceste locuri. Esti tînar. E pacat... Furiile stau de straja... Ele n-asteapta mult si te strîng de grumaz... Cîti n-au pierit acolo !... Stai... Stai... Unde te duci ? Tu n-auzi vorba noastra ? - Aud. Dar nu mi-e teama !... rostea spre ei Orfeu. O caut pe Euridice. si dorul pentru ea îmi da puteri sa lupt, sa-l înfrunt si pe Hades. Am arma lira mea... Cu ea o sa întâmpin geniile infernale, voi risipi destinul... Lasati-ma sa trec... si, înstrunindu-si lira. cîntînd necontenit, Orfeu a pasit drept spre pestera aceea caresi casca gîtlejul umed si-ntunecat, catre aria marii. Nu s-a temut de furii, de geniile crude, pasind prin fata lor, senin si fara frica. si iacata-l trecut, din pestera adînca, într-un tarâm de umbre ciudat si misterios. Coboara pe poteci unde-i atin piciorul tufele în-cîlcite de scai si maracini. îl zgîrie sil ranesc... Dar el nu tine seama, si merge mai departe, pîna zareste rîul cel vînat, Aheronul. Aici erau pe tarmuri sute si mii de umbre, ce asteptau sa treaca si se rugau de Haron, luntrasul cel batrîn, sa-i duca peste ape, cu barca-i putrezita. Haron cerea obolul. Cine nu i-l platea mai ramînea pe tarmuri, ratacind, amarît, cam o suta de ani. însa aedul cînta lui Haron cel ursuz, din lira sa de aur, un cîn-tec minunat. Luntrasul se îndura. îl trece pe Orfeu pe malul celalalt. Acolo alte piedici. Cerberul sta de paza la portile de-arama. Latra si urla tare. Iar serpii-ncolaciti pe capetele sale suiera fioros, silin-du-se sa-l muste cu coltiinveninati pe fiul lui Apolo. El îsi înstruna lira. Coardele ei rasuna, si dinele se lasa pe pîn-tec, la pamînt. Firea lui dusmanoasa se schimba dintr-o data. Ochii
146

sai cata blînd. în acest chip, aedul poate sa treaca-n voie catre palatul unde salasluieste Hades. si fratele lui Zeus îi striga de departe : - Cine esti tu ? Ce vrei ? Cum cutezi, pamîntene, sa intri nepoftit în tinutul tacerii ?... Orfeu cata spre Hades fara de-nfricosare, si-i spune doar atît : - Da-mi voie, preamarite stapîn peste-ntuneric si umbre fara viata, sa-ti glâsuiesc în viers... si n-astepta raspunsul ce vrea sa i-l dea Hades. Ci prinde-n brate lira cu coardele de aur, pe care i-o daduse la nastere Apolo. si gura lui, în care îi picurase muza stropii

acuma se înclina miscat catre Orfeu.curati de roua. zice el. tu. întreita Hecate îsi sterge pe obraji o lacrima fierbinte. pentru iubita ta. Sisif nu mai ridica pietroiul greu pe coasta. Dragostea ce-l uneste pe el de Euridice este cu mult prea mare. . si Hades îi mai spune : . întinde catre Hades o mîna rugatoare si-i cere sa s-aplece cu mila spre aed. nu cata încolo cu privirea.... soata-i. Raspunde-mi. Dar trebuie sa-mi promiti. si Ixion.... de gemetele sale . . . Se va întoarce-n lume. Hades .. si Cora-Persefona îsi lasa fruntea alba pe umaruj lui Hades. îi raspunde Orfeu. acela ce se-nvîrteste vesnic pe-o roata de arama înlantuit cu serpi. nu pot sa-si stapîneasca suspinele din piept.ci raspîndise numai un fum înecacios.este sfâsietor. începe sa rosteasca stihuri mai dezmierdate ca soapta de iubire sau somnul care prinde în bratele lui pruncul. care-altminteri nu are nici o mila. fara de rasuflare . si-si aprinsese facla.Cînd vei urca. care-l înlantuise pentru întreaga viata de nimfa Euridice.Ma leg mai dinainte sa-ndeplinesc orice.Gîndeste-te. 147 n-ai suferi ca mine ?.. venise de la Creta. ... Toti cîti asculta cîntul divinului aed. cînd este leganat la sinul cald al mamei. pe blînd acord de lira . sa nu-ncerci s-o privesti. Zeul Hades se îmblînzeste Ii povesteste-n stihuri dragostea cea curata.daca un zeu viclean ti-ar rapi într-o zi sotia mult iubita. Cum regele Eagru le pregatise nunta. Sperantele-nflcrite ce le pastrau în inimi. urmîndu-te pe tine.mai giasuieste el. si zeul. Persefona. sa nu-ntorci cumva Capul. Asta. Nu ai pleca s-o cauti ?. cu aripi nevazute. Orfeu.Voi face. spre celalalt tarîm. cu glasul gîtuit de marea bucurie ca-si va recapata pe scumpa-i Euridice. ceea ce nu se cade nici unui muritor. Geniile infernale tac toate coplesite de preamarea durere din glasul lui Orfeu. în Infern. de jalea ce-a cuprins întreg poporul trac.. strapunsa de taisul amarnicei mîhniri din viersul lui Orfeu. Tantal si-a uitat foamea si setea deopotriva . Chinul ce îl îndura Orfeu . îi cînta Orfeu apoi de clipa neuitata cînd sî-a vazut iubita cazuta la pamînt.pierzînd mireasa în ziua nuntii sale . ramîne nemiscat. Dar facla nu arsese cu flacaruie alba -x cum cerea datina .. cel ce-mplineste legea sfînt-a casatoriei. ca prevestire a tristei întîmplari ce urma sa-i loveasca. unde-si avea palatul . acolo. în timp ce zeul tace. Iar zeu] Himeneu.

- Desi ma arde dorul si clipele îmi par veacuri nemasurate, nu voi cata spre ea, daca asa ti-e vrerea, mai spune iar Orfeu. - Daca te vei întoarce si vei privi spre nimfa, cu-o clipa înainte de-a calca pe pamînt, o pierzi pe totdeauna, a adaugit la urma zeita Persefona. Nu mai e nici un mijloc s-o poti recapata... - Asa... Asa voi face !... a glasuit Orfeu. Deci, multumind lui Hades si Corei-Persefona, calauzit pe Her-mes a plecat spre pamînt. stia ca îl urmeaza si nimfa Euridice. Dar nu-ndraznea sa-ntoarca înspre iubita capul, de teama sa n-o piarda, cum îi spusese Hades. Mergea cîntînd din lira si rostind mîndre stihuri ; si-n minte-o cerceta pe Euridice-a lui : "E tot atît de alba ? Mai este dragastoasa ? Nu s-a schimbat cumva ?"... si inima-i o data cu lira lui cînta cîntec de biruinta si dor înfrigurat, în timp ce se urca înspre pamîntul nostru. Mai erau cîtiva pasi... Ce spun ? Numai un pas. si Orfeu trecea pragul din pestera afara. Dar în acel moment a fost strapuns de teama. Daca mireasa lui s-a ratacit cumva în bezna infernala si nu e-n urma lui ? Atunci a întors capul îngrijorat s-o vada. O vede, fericit, cum merge lînga Hermes. Vrea sa-i spuna eva. Dar dalba lui mireasa, fara de nici o vorba, însa cu bratele deschise catre el - parca l-ar fi strigat - aluneca-n Infern. De data asta însa e pentru totdeauna 6. .148 Numai cîntecul îi ramîne Zadarnic a-ncercat din nou Orfeu sa treaca de rîul Aheron. Nu l-a mai luat luntrasul, cel care duce mortii în tinutul lui Hades: Zadarnic s-a zbatut, a plîns, l-a implorat si i cîntat din lira. Hades orînduise sa nu fie lasat pentru a doua oara în sumbrul sau palat. Nefericit, Orfeu s-ar fi ascuns, se spune, în muntii Traciei. Nu dorea sa mai vada în ochi nici o femeie ; caci îsi reamintea de scumpa-i Euridice si inima-i ranita se sfîsia mai mult. De auzea-n padure rîsete de copile, daca pe malul apei era cumva vreo nimfa, Orfeu îsi tragea haina pe fata si fugea. Ei bine, tocmai fuga le atîta pe-acestea sa-ncerce si s-atraga în mreje de aed. Astfel s-au scurs cu greu vreo trei sau patru ani. Singurâ-i mângâiere era doar cîntecul, în care proslavea iubirea fara margini, dincolo de mormînt.

Dar se aflau pe-atuncea, în Trada, bacante, frumoase preotese, care-l slujeau pe Bachus, zeul cel dezmatat. Acestea nu-l iertau pe fiul lui Apolo, fiindca-i pastra credinta pierdutei Euridice. si cum se povesteste, ele se tot iveau în fata lui, cu sila-, cîntînd sau dantuind sau azvîrlindu-i flori legate-n buchetele. îl ispiteau cu vorbe pline de îndrazneala si-l pofteau la serbari închinate lui Bachus - adica la orgii. --_ însa el le gonea întruna, cu dezgust. Le blestema - spunînd ca ele înjosesc numele de femeie - si se urca în munte, mai sus, sa nu le vada purtarea desfrînata, pe care-o dovedeau. Atîta ca nici ele nu s-au lasat înfrînte. L-au urmarit în munte si l-au încercuit. - De nu primesti, Orfeu, sa tradezi amintirea iubitei Euridice, sa stii ca vei muri !... iau tipat laolalta. - O, moartea, unde este ? le-a dat raspuns aedul. Prin ea mai pot ajunge s-o vad pe Euridice... si auzind acestea, în ura lor turbata, ametite de vin, bacantele acelea si-au împlântat în el zecile de pumnale, cu care sfîrtecau tapii sacrificati stapânului lor Bachus. Trupul însângerat l-au aruncat în Hebru 7. La timp au sarit însa si cele noua muze, avînd pe Caliopa, mama lui, între ele. I-au ridicat din apa corpul sau fara viata si l-au înmormântat într-un templu, Liberta, pe muntele Olimp. Doar capul ramasese rostogolit pe valuri, soptind necontenit, cu buzele albite, numele prea iubit al nimfei Euridice. Iar capul sau si lira au ajuns pîna-n Lesbos - o insula în care a înflorit poezia 8. 149Muzele si Apolo au luat aceasta lira, care miscase muntii, fiarele si pe Hades si au pus-o pe bolta. Luceste între stele. E constelatia Lirei. Iar poemele 9 lui au ramas între oameni, vesnice ca iubirea jurata Euridicei !... Note 1. Vechii elini întelegeau prin Tracta tinuturile marginite la miazanoapte de Propontida si de Marea Egee, la rasarit de Pontul Euxin sau Marea Neagra, la asfintit de fluviul Strimon, astazi Karasu ; iara la miazanoapte de Istru sau Dunarea cea larga.

2. Intr-un desen pe un vas este înfatisat Orfeu, în tara lui Eagru. Tracii stau în preajma lui cu coifuri peste plete si cu suliti în mîini, gata parca de lupta. Poetul cîntaret este asezat în mijloc, cu ochii catre slava. în mîini tine lira. Nu stim ce rosteste, dar fetele razboinicilor, înasprite de lupte si greutati, parca se lumineaza si uita de urgia pe care o pregatesc, de moarte si razboi. Se vede marea putere a cîntecului, a artei, asupra lor. 3. Asa ni-l reprezinta pe fiul lui Apolo si al muzei Caliopa un mozaic dezgropat în orasul Pompei si aflat astazi la Palermo. în jurul lui se vad strînse zeci de salbaticiuni: maimute, leoparzi, lei cerbi, pasari, ba chiar si serpi si broaste, care-i asculta viersul. 4. O astfel de imagine a pictat artistul francez Nicolas Poussin în opera intitulata "Orfeu si Euridice", aflat azi la muzeul municipal din Chantilly. într-o splendida îmbinare de culori sînt zugraviti oamenii si natura. Se vad cîteva nimfe la poalele padurii. Altele se scalda în undele stravezii ale rîului Hebru. In zari se înalta muntii, adapostind cetatea cu zidurile sure, în care vazuse lumina zilei feciorul lui Apolo. întreg tabloul respira maretia, puterea suverana a artei : a cîntecului si poeziei. Orfeu, cu betigasul de argint în mina, se pregateste sa cînte, însotindu-si vocea cu Ura, cel mai frumos dintre cîntecele pentru preaiubita lui Euridice. 5. Astazi capul Matapan. 6. Scena este admirabil redata într-un basorelief din secolul al V-lea î.e.n., care se gaseste acum la Neapole. Ea a fost cîntata si de marii poeti antici: Eschil, Pindar, Horatiu, Ovidiu si, mai ales, Vergiliu, în "Georgi-cele" sale. In epoca moderna nenumarati artisti au abordat aceasta tema în muzica, teatru, poezie si artele plastice. Bunaoara, în muzica, germanul Gluck a creat, pe motivul acesta legendar, una dintre cele mai frumoase lucrari, intitulata "Orfeu si Euridice". Semnificatia pierderii Euridicei de catre Orfeu pare a fi aceea ca faptele mari, hotârîtoare în viata, nu se pot desavîrsi fara rabdare si sacrificiu pîna la capat. 7. Rîul Marita de astazi.
150

8. Aici vor crea mal iîrziu poetii Alceu si Safo. 9. Lvi Orfeu i se atribuie o serie întreaga de poeme, care au fost de fapt create mult mai tîrziu, desi unele fragmente par a fi urme veritabile de poezie orfica. Tot despre el se spune ca avea si darul profetiei, fiind fiul lui Apolo - si ca ar fi organizat asanvmitele mistere orfice. Capul sau, prins între stîncile insulei Lesbos, se zice dealtminteri ca a avut darul sa faca profetii multa vreme dupa moartea poetului.

ÎNTEMEIEREA TEBEI
Cadmos ; Zetos si Amfion ; Edip

DUPĂ CE ZEUS A RĂPIT-O PE EUROPA, Agenor, regele Si-idonului , nu s-ampacat deloc cu gîndul ca draga lui copila sa ramîna prada aceluia care-o rapise. si-a

poruncit celor trei fii ai sai : Fenix, Cilix si Cadmos sa plece-n toata lumea si sa-i gaseasca fata. - Daca va veti întoarce fara de sora voastra, le-a grait Agenor, sa stiti ca va ucid ; caci nu mai meritati sa-mi fiti mostenitori... Au plecat dar baietii pe drumurile lumii, cautînd-o pe Europa.1 Au mers ei ce-or fi mers... si cei doi frati mai mari au ostenit degraba. Sau ratacit de Cadmos. Fiindca n-aveau curajul sa-si mai revada tatal, s-au oprit pe coclauri si au întemeiat niste orase noi. Fenix a ajuns rege în tara ce i-a luat de-atunci numele lui : Femeia bogata. si Cilix de asemeni, în alt tinut vestit, numit Cilicia. Doar Cadmos, flacau vrednic, a pasit mai departe. A strabatut tinuturi aspre, necunoscute, plecînd din Asia. A plutit peste mari, si, dupa multa vreme, a ajuns în Elada. Aflînd el ca la Delii se afla un oracol, unde Febus-Apolo prezice viitorul, s-a urcat cu greutate pe muntele Parnas, în tinutul Focidei. S-a plecat lui Apolo si i-a cerut învat ce trebuie sa faca. Ar vrea sa-nvinga monstri, cum a învins si-Apolo pe balaurul Piton, monstri ce-mpovareaza pamîntul cu urgie. Ar vrea sa si ridice o cetate vestita. Apolo i-a raspuns prin gura Pitiei ca poate sa învinga un monstru fioros si poate sa ridice o cetate vestita, dar savîrsind acestea el însusi va plati prin grele suferinte. Tînarul sidonian s-a învoit cu toate. si-atunci zeul Apolo l-a-n-demnat sa porneasca înspre rîul Cefis. si i-a mai povestit ca-n drum va întîlni un juncan fermecat, cu parul ca zapada. Cadmos sa urmareasca animalul acesta, pîna ce s-o opri ; si-acolo unde el va-ncepe sa mugeasca, culcîndu-se în iarba, poate sa-nalte ziduri, sa fac-o fortareata. Plecînd Cadmos din Delfi, a tot calatorit pîn-a vazut juncanul pascînd pe un imas 2. 152 Animalul acesta era alb ca omatul, si, zarindu-l pe Cadmos, a pornit catre rîu. Fugea si-ntorcea capul. Fugea si iarasi sta, rasu-cindu-si spre tînar fruntea împodobita cu niste coarne mari, galbene, lucitoare. Parca-i tot facea semne s-alerge-n urma sa. si, însotit de prieteni - care veneau cu dînsul înca de la Si-don - Cadmos a urmarit juncanul fermecat vreme de noua zile El l-a calauzit printre codrii umbrosi, pîna pe o colina toata smaltata-n flori. Acolo sa oprit si s-a lungit în iarba. A ridicat -spre slava capul încoronat si a mugit prelung3. Doborîrea balaurului lui Ares Cadmos a înteles c-acela este locul unde va trebui sa-si ridice cetatea. A sarutat pamîntul pe care ajunsese din voia lui Apolo, si primul gînd i-a fost s-aduca sacrificii preamaretului Zeus, ca viitoarea cetate sa fie trainica. A trimis cîtiva prieteni sa caute un izvor. Din el s-aduca apa în amfore de lut. Sa faca libatiuni, fara de care jertfa nu ar fi fost primita de Zeus în Olimp. Tovarasii lui Cadmos au pornit prin padure, cercetînd peste tot, pîna ce au zarit un pîrîias zglobiu ; iara putin mai sus au dat de-o pestera cu o intrare joasa, bine

balaurul lui Ares s-a rotit catre sotii lui Cadmos din Sidon si i-a încolacit .Ares iubeste monstrii. cu egida pe piept si sulita în mîna.adapostita de un bunget umbros si gramezi mari de pietre. si strajuia izvorul tatalui sau ceresc si tot acel tinut. si. monstrul purta o creasta zimtuita si gîtul sau avea o punga de venin. cum era voinic l-a lovit cu putere pe feciorul lui Ares. si arma s-a înfipt într-un trunchi de stejar. Din pestera aceea tîsnea pîrîul rece. A ratacit si el prin umbrele padurii. la-ntîmpinat pe monstru. lungi ca niste pumnale. veseli. în timp ce întreita lui limba îi juca în gura-nveninata. viteazul Cadmos mi l-a lovit cu lancea atîta de puternic. mai groasa ca o bute. Dar solzii de arama l-au ocrotit 153 pe monstru de greaua lovitura. care s-a aplecat sub prea marea povara. Balaurul s-a-ntors. Balaurul lui Ares a ramas priponit de-acel trunchi de stejar. fiul lui Agenor a auzit un glas : . din pestera adînca... cînd acolo. Balaurul cu creasta era fiul lui Ares. precum se cuvenea. de clestar. în vremea asta Cadmos. s-a repezit la el. prefacîndu-te-n sarpe. Prietenii erau morti si monstrul sta lungit pe trupurile lor. si. Atunci. încolacit pe coada. El a zvîcnit deodata.. si. limpede. mai nalt decît copacii. Fara multa tocmeala. sidonienii au vrut sa toarne apa în prima amfora . si neînfricosat. zeul cel viforos. Cadmos s-a-ntors pe data cu sabia în mîna. iata-i !. Iar gura otravita era batuta toata în trei rînduri de colti. cu sabia si lancea. crezînd ca-i alt dusman. S-a ridicat în sus. apoi i-a otravit. a tîsnit un balaur cu solzii de arama si ochii fiorosi. Tînarul sidonian a luat atunci o stînca. . Pentru aceasta fapta ai sa platesti amarnic. ce ar fi darîmat si zidul unei case. pîna ce a sosit la izvorul lui Ares. pe care-l stapînea întocmai ca un rege. Dupa aceasta fapta. dar pe neasteptate. Pe cap. si. Nasterea poporului teban din coltii de balaur Da-n fata lui era însasi Palas-Atena. sleindu-le de sînge. a pornit sa-i gaseasca. si l-a tintit pe Cadmos cu ochii arzatori. Tu ai ucis un monstru care-i era si fiu. Numai ca sidonianul era un luptator cum nu-s prea multi pe lume . vazînd ca seara vine si sotii nu se-ntorc. suierînd ca vîntul. cînd spulbera nisipul pe tarmurile marii. înfigînd în ei coltii sai ascutiti si albi. încît a strabatut gîtul gros de balaur..

desprinzînd cu grija toti coltii de balaur. în schimb. Atena a pierit. ca din senin. i-a dat raspunsul Cadmos. Teba cea cu sapte porti. Spunînd aceste vorbe. tot din pamînt. Totusi. s-au ridicat întîi niste vîrfuri de lance . si. a suferit destul. Urmasii lui Cadmos ridica Teba cea cu sapte porti Urmasii lui au fost pe tronul din Cadmeea doi feciori ai lui Zeus si-ai nimfei Antiopa 6 : Zetos si Amfion. subtiri. au rasarit. coifuri de luptatori . Vreau sa zidesc aici o cetate vestita. subtiri de tot. eroul sidonian . zeita. unde sa locuiasca oameni nenumarati. desprinde plin de grija toti coltii de balaur si seamana-i pe glie 4. celalalt frate. ce nu faceau nici un rau nimanui5.. au iesit niste giganti cu arme si scuturi sunatoare. S-a facut o fîsie de piele nesfîrsita. de Cadmos. era un cîntaret destoinic ca Orfeu. pe nume Amfion. care s-au luat la lupta. pîna ce au ramas în viata numai cinci. la fel. c-am rapus un balaur care-i împiedica pe oameni sa traiasca în locurile-acestea atîta de manoase. Un nor se coborîse si o învaluise pe copila lui Zeus. visat. spre sfîrsitul vietii. care urma sa intre în stapînirea lui. Atunci s-a ivit iara. Doi serpi..Daca este asa. Cadmos a ascultat sfatul dat de Atena. Cadmos a adus jertfa puternicului Zeus juncanul fermecat. Ridicînd fortareata. sînt fericit. precum se învoise în fata lui Apolo. si-n sfîrsit. sidonianul. apoi. Dorind sa se pastreze nestinsa amintirea ciudatei întîmplari. îti trebuie si brate cu care sa zidesti cetatea ta visata. la izvorul lui Ares. . La porunca lui Cadmos. Sotia lui. i-a semanat pe glie. Le-a poruncit s-arunce 154 armele ucigase si sa se faca prieteni cu preaviteazul Cadmos. pentru ca el doborîse pe fiul cel hidos al lui Ares. fortareata Cadmeea. semete. Pielea lui i-a taiat-o în fîsioare lungi.tara juncanului. au zidit în padure.cum îi spusese Atena .s-a preschimbat în sarpe..Chiar de ma voi jertfi.. care le va fi rege. Cu ea a masurat întinderea de tara. Zetos era de-o forta de neînchipuit. si ca sa dobîndesti bratele de-ajutor. Din coltii semanati de Cadmos. Pe acestea le-a unit. de mult. Ei s-au gîndit sa faca la poalele cetatii marele oras : Teba. Cadmos a denumit tara aceasta noua : Beotia . acropola tebana. Atena. S-au tot luptat gigantii. Copiii i-au pierit si. . plutind apoi spre slavi.. a glasuit zeita.

Este înca o jertfa pe care o cere Ares. Se mai spunea ca Tebei i s-au zidit anume cele sapte porti.. Parul i se facuse. Iocasta. fiind el numit Edip. Insa el e ursit ca sa-si omoare tatal. în anul urmator. ca mesterul Zetos sa poata avea piatra de lucru din belsug. s-a hotarît sa-l creasca ca pe copilul sau. ca divinul Orfeu. acest fiu al lui Zeus izbutea sa urneasca muntii din temelii. 155 Aezii povestesc ca el era-nsurat cu frumoasa Iocasta . Vroind sa dobîndeasca un prunc în casa lui. fiindca pe-aceste locuri. Afara de eroii Zetos si Amfion. Iar regele 8 din tara aceea corintiana n-avea nici un urmas. dar în palatul 6au era multa mîhnire. olimpiana. de Cadmos. Iara portile Tebei au capatat si ele fiecare un nume. Laios s-a înturnat în palatul din Teba si-a povestit Iocastei groaznica prorocire. ca ele s-aminteasca lira lui Amfion. un alt urmas de seama pe tronul de la Teba a fost regele Laios. îti va da un fecior. Cît îl dorise Laios . Dar s-a-ntîmplat sa treaca pe muntele Citeron un pastor corin-tian . balaurul. siacum cît îl ura !. sa-si pîngareasca mama si sa umple de sînge si doliu si durere tot poporul teban.Sotia ta. Asa a ajuns fiul lui Laios în Corint. cu forta-i uriasa. aducea pe spinare stînci mari rupte din munti. ca sa-l manînce rîsii care foiau pe-acolo. i-a fost ucis feciorul. . Va-zînd el pe micutul atît de oropsit. si el a luat copilul si l-a azvîrlit pe-un munte. si muntii veneau singuri spre zidurile Tebei. pe capul sau. caci nu aveau copii. Iocasta. regele s-a rugat de marele Apolo. voinic si întelept. Cutremurat de spaima. unde se-nalta Teba. însa. Avea un trup firav.. unde s-a facut mare. si zeul i-a raspuns prin glasul Pitiei : . si-a dus-o în tara sa. pe care le avea regele Amfion cu soata-i Niobeea 7. Numele li s-au dat dupa sapte copile. ce avea sapte corzi. a dobîndit un prunc. si el a luat odrasla lui Laios. pe muntele Citeron. cîntînd din lira. într-adevar. Ca lovituri de trasnet cadeau aceste vorbe în inima lui Laios.Cînd s-a început lucrul la zidurile Tebei. într-adevar. Amfion nu jurase ca va face vreo munca. Zetos a spus ca el o sa aduca piatra din muntii-nvecinati. cea zvîrlita . maciuca.

.. catre Edip. Ca sa-si razbune sclavul. baiete. Batrînul ce zacea însîn-gerat pe drum. cu lancea ridicata. cine îi sînt parintii.Sa nu te-ntorci în tara unde-ai venit pe lume. Astfel s-a împlinit întîia prevestire facuta de Apolo 9. care îl aparau. rude si prieteni. caci tînarul Edip.. sa afle adevarul. A cugetat sa plece catre Beotia. în prea putina vreme. Altfel îti ucizi tatal. barbatul cel albit a scos o sabie. era regele Laios. îsi ucisese tatal.. Edip nu 6-a întors în istmul de Corint.coborînd din Delfi . din cei cinci calatori n-a scapat decît unul. . copii.a vazut doua drumuri. s-a dus la un oracol al zeului Apolo. In car calatorea un batrîn cam albit.-n raspunsul pe care i l-a dat. urmat de cîtiva sclavi. oameni nechibzuiti i-au soptit la ureche ca el n-ar fi odrasla regelui din Corint . Mîhnit peste masura. Ascultînd ce spunea batrîna preoteasa. Nu ma întorc acasa si-nlatur nenorocul ce ma poate pîndi. Dar Pitia. si-aduci nenorocirea asupra tuturora... ca e copil gasit si multe dintr-acestea. si nici nu s-a clintit. tatâl Dar ajungînd Edip flacau în toata legea. . nu i-a destainuit ca tatal lui e Laios. Socotind deci ca fuge. l-a izbit pe batrîn.. Pe cel care ducea catre Beotia venea încet un car. I-a spus numai atît : .Edip îsi ucide. lînga sclavii sai. si mama sa.Daca mi-e totusi tata regele din Corint ? si daca mi-e sortit cu-adevarat ca eu sa-mi nimicesc parintii ?. te vei casatori cu propria ta mama .Ia fa-ne loc. Atuncea vizitiul a dat în el cu biciul. si . Iar tânarul Edip. Edip s-a suparat ca un. Edip a cugetat strapuns de-nfiorare : 156 . fara s-aiba habar. si s-a iscat o lupta. a rostit vizitiul. sclav oarecare îi porunceste astfel. Un sclav care-a fugit. Iocasta. lasîndu-l mort pe loc. ca si pe sclavii lui. Mai bine fug în lume. tare.. Edip s-a înfuriat si l-a lovit cu lancea. fara sa stie.

Fiinta aceasta este. Le punea o-ntrebare. Cu ghearele de zgriptor îi scotea inima si i-o storcea de sînge. cînd ajunge gîrbov.. De mai dura o vreme. A doua crima : casatoria cu Iocasta în tot orasul Teba domnea o spaima mare si numai cu greutate se mai putea iesi pe cele sapte porti. aproape de oras se asezase-un sfinx. Astfel îi doborîse sfinxul. de departe. Sclavul care scapase s-a rusinat sa spuna ca nu îi învinsese decît un singur om si a mintit ca-n cale le iesise o ceata de numerosi tîlhari. i-a dat raspuns Edip. aripi avea de vultur si ghearele de zgriptor n. Sfinxul l-o fi zarit. pe vaduva lui Laios. Atunci sfinxul lovea cu coada de balaur pe bietul calator. punîndu-i o-ntrebare : .El se ducea la Delfi sa-l întrebe pe-Apolo . a si trecut la fapta . si sfinxul priveghea pe drumul catre Teba. omul. corpu-i era de leu . Mai mult. Edip. Cînd treceau calatorii. se gaseste si-al treilea : toiagul. Creon pastra dealtminteri coroana-n mîna lui. ca sprijin. sfinxul mai omorîse în zilele acelea pe alti numerosi tineri. îndurerat la culme de moartea fiului. apoi numai în doua si la sfîrsit în trei ? Haide. El va avea ca soata pe regina Iocasta. si nimeni nu putea sa-i dea acestui monstru raspunsul cuvenit. . .. îi oprea cu un strigat. pîna se alegea un nou rege la Teba. lînga doua picioare. Pe urma se ridica si. s-adauga stirea ca pe regele Laios l-au omorît tîlharii. si va primi coroana si tronul ramas gol. care intrase pe pamântul teban. Cînd este mic. din porunca lui Ares. el merge numai de-a busilea. îi va da o rasplata nenchipuit de mare. Sfinxul avea obrazul si trupul de femeie . de buna seama. Iar coada-i de otel era ca de balaur. dusmanosul. pîna în acea ziua. cu multa viclenie. Creon a dat de stire ca de se va afla vreun barbat iscusit care sa-nfrunte sfinxul si sa salveze Teba. raspunde iute. si fîlfîind din aripi l-a oprit pe Edip.cum sa-si salveze Teba ? Pentru ca. pesemne. si printre ei era si feciorul lui Creon.Care este faptura ce merge-n patru labe. a pornit-o de-a dreptul spre sfinxul fioros.. 157 Pe lînga toate astea.. orasu-ar fi ramas fara locuitori. pe foarte multi tebani.

mii de copii. profetul orb nu a vrut sa raspunda. l-a trîntit de pe stînca. Ca sa se pedepseasca.Cum a sunat raspunsul. si. batrînul a pasit într-o padure deasa. cu însasi mama lui. traind doar din cersit. Iara Edip. s-a grabit sa-l aduca. Ruguri erau aprinse în Teba peste tot si jalea cuprinsese poporul. în oras. cu lancea. au trimis peste Teba ciuma pustiitoare. Pustiu si lacrimi au hotarît zeii Mureau si zi. regina si-a luat viata. alaturi de Iocasta. In Teba era pace.. si Zeus l-a trasnit sau s-a deschis pamîntul. Tezeu cunostea taina. pe umeri. el a marturisit ca zeii-au aruncat peste orasul Teba ciuma nimicitoare. ce se numea Tiresias. Se zicea ca Edip i-a blestemat pe zei. si. S-a însurat. Dar regele Edip a poruncit sa vina batrînul profet orb. doi fii si doua fiice n. si Hades l-a primit15.care-i era si mama . Iocasta. în niste vai adinei. A mai trecut o vreme. Intîi. Antigona. Caci mamele plîngeau în hohot la raspântii si-n ca158 se îndoliate. turbat de ciuda. Apoi. Dar. ca s-o scape de ura netrebnicului Ares si a celorlalti zei. sfinxul. Nenorocitul orb l-a rugat pe Tezeu sa ia în grija sa pe biata Antigona. Aici a disparut Edip într-un chip tainic.i-a daruit copii. înversunati ca soata lui Edip . au ajuns la Colona Vl. Astfel. Regele cîrmuia cu multa-ntelep-ciune peste poporul sau. Creon i-a dat coroana ce o avea în grija si l-a suit pe tron. orb si sarman. s-a stîrnit furtuna. Auzind tot poporul ca tînarul Edip l-a biruit pe sfinx. ferindu-l de razboiul cel mult dorit de Ares.. aninîndu-se-n streang. însotit de copila cea mica. Iocasta i-a nascut sotului sau. sute. ratacind pe drumuri. condus de Tezeu. . Edip. Cînd. dar nu a vrut s-o spuna. Edip a savîrsit cea mai groaznica crima din cîte sînt pe lume. fara de voie. silit de Edip. si noapte. Edip a parasit Teba cu sapte porti. mai cumplit decît cînd traia sfinxul. sarmanul. Zeii. sa salveze cetatea 13 . o mica asezare lînga orasul unde domnea pe-atunci Tezeu. Iar regele Tezeu a venit din Atena sa-l vada pe Edip. Iar preotul cel mare îl ruga pe Edip sa faca sacrificii. Iar Edip si-a scos ochii cu-o agrafa de aur. s-a umflat si-a plesnit. unde se cocotase. pentru ca regele îsi omorîse tatal si se casatorise cu mama lui.

si mai spuneau ca ar fi fost un mare aparator al pacii. . Tot el ar fi facut cele dintii legi.geloasa pe fericirea Niobeei. precum s-a aratat mai înainte. Cadmos reprezinta eroul întemeietor de orase. potrivit legendelor.Legendele eline mai aratau ca-n Teba a fost dupa aceea un razboi fratricid 16.cum credeau ei . Poetul roman Ovidiu cînta. El ar fi facut si cele dintii conducte de apa din piatra. Este un erou civilizator. pe locul unde a fost doborît zimbrul. Nu este exclus ca ea sa fi influentat si legenda noastra despre Dragos Voda. prin paduri. bous-bos înseamna bou-juncan. pe urmele unui zimbru cu o stea în frunte. Asa s-a razbunat zeul furtunilor. pe tarmul de rasarit al Marii Mediterane. Sfinxul. fara ca fiecare sa fie nevoit sa mearga dupa apa. balaurul cel groaznic cu solzii de arama. Se stie ca regina Niobeea avusese cu sotul sau. Oras din Asia. pentru ca se cladise Teba cu sapte porti. zeita Leto . tara îneîntatoare a Moldovei. reprezentau pentru elini lancile. cu sagetile.. In limba celor vechi. fiul lui Ares. 8. Note 1. cu pretul sacrificiului sau. aceasta mitica faptura. 7.de forte supranaturale. 10. Elinii îi atribuiau eroului Cadmos si alte merite. în locuri unde hala-auiau înainte. Numai pustiu si lacrimi au ramas dupa el. Spuneau. aezii vroiau sa arate de ce tebanii erau un popor de razboinici. încît oamenii sa fie aprovizionati din belsug. Legenda aceasta s-a transmis multor popoare. Regele corintian în casa caruia a crescut Edip se numea Polib si era casatorit cu Meropa. ca el este acela care ar fi adus alfabetul din 159 Asia în Europa. era tot odrasla a monstrului Tifon si a viperei uriase Ehidna. uneori afara din oras. 2. Amfion.. pe locurile unde-i haladuise fiul. 9. Feciorii lui Edip s-au ucis între ei. ucisi de Apolo si Artemis. numai fiare si monstri. pe urmasii lui Cadmos. Prin aceasta legenda elinii protestau contra nedreptatii destinului hotarît . în versurile sale. sapte baieti si sapte fete. Nimfa Antiopa era fiica fluviului Asopos si fusese rapita de Zeus. 3. 4. între altele. la mare departare. Ei ar fi întemeiat. Prin aceasta alegorie. la porunca mamei lor. aceasta întîmplare. încrîncenatul Ares. 6. Fetele i-au murit. 5. venit din Maramures. Coltii balaurului.

. cu foc cotropitor Ne bîntuie cetatea. Fartiici o calauza. In basmele noastre. la tine-am alergat.. mor pruncii la sînul mamei lor. Vrajmasa zee Ciuma. Noi toti. dar nimeni cît tine nu plateste. si tot înavuteste Cu gemete si lacrimi Infernu-ntunecat. nemilostiv coseste Odraslele luii Cadmos." 14. In ale sale valuri o tine cufundata. Nu ca esti zeu.11. zgriptorul apare de multe ori. cerul se învrajbeste.. (Colona se gasea cam la sapte kilometri departare de orasul .. Fiii lui Edip si ai Iocastei erau Eteocle si Polinice. 13. Intîmplarile au fost povestite de poetul Sofocle în tragedia "Edip Xa Colona". ti-o spun chiar ochii tai si sîngerata mare ce-apleaca fruntea ei. 12.Zguduita De-o grea furtuna-i Teba. Cînd dam de zile negre. Iar te rugam fierbinte cu mila sa ne-ajuti. ". batrîni si tineri. si-acum mare Edip-naintea ta cazuti. fiind socotit un soi de vultur cu doua capete si gheare mari si taioase. si toti zic în credinta Ca ne-ai ferit de moarte cu-a zeilor vointa. Nu mai rodeste-n bezna samînta cea uscata : Pier turmele. Poetul antic Sofocle ne reda zguduitor aceasta rugaminte a marelui preot catre Edip în versurile sale din tragedia "Edip rege" . Iar fiicele se numeau Ismena si Antigona. far'nici un ajutor Tu ne-ai scutit de birul ce sfinxu-ngrozitor Pusese asupra Tebei.

Ingres s. A facut . doi fii ai lui Poseidon : Eson si Pelias. rol. a trebuit sa puna la cale-un siretlic.Legendele Olimpului. putea pretinde sceptrul luat tatalui sau Eson. a carui creatie despre Edip atinge cea mai înalta culme în teatrul antic . A vestit tot regatul ca fiul i-a murit. Atîta ca si Eson avea. prin viclenii si arme. ei îsi reaminteau legenda despre Iason si corabia Argo. Insa pe rug a ars un iepure salbatic. zeitei Persefona si sotului sau. si . Hades. ei îsi începeau povestea aratînd ca odata ar fi trait în Iolco. ca Gustave Moreau. prieteni. legata de numele fetei moi mici a lui Edip : "Antigona". cum se obisnuia pentru cei raposati.au mai scris lucrari memorabile Corneille. Aslan.jertfe zeului Hermes.ndepartate.dupa ce jertfeau fructe si flori si sînge lui Zeus olimpianul sau fiului sau Hermes. fara de nici o grija. Numai ca fostul rege avea si un copil. Rege fusese Eson. cel mic. Deci. A plîns si s-a jelit în temple. fratele cel mai mare.) Tot Sofocle a scris si renumita tragedie. . Voltaire si altii. Pelias s-a gîndit sa-si omoare nepotul. Th. un oras tesalian 1.a. de Edg. ca sa-si poata tine tronul. Atena. ca sa-si scape copilul. întreitei Hecate. Acestia l-au vestit despre ce planuia noul stapînitor. cel care-i învata cum sa aiba dobînda cu orisice prilej sorbeau cupe cu vin si începeau sa cînte legenda despre Iason si corabia Argo. zeul calatoriei si al negotului. A ridicat si-un rug. regele Pelias. crescînd mare. avînd pictate victoria lui Edip împotriva sfinxului.dupa datini . Iar marele nostru George Enescu o creat o admirabila opera muzicala. !n picturile pe vase. pesemne. îsi însusise tronul si luase avutia regelui legiuit : palatele de piatra si turmele de vite. facîndu-l slujitor. la raspîntii si lînga focul sacru. 16. In schimb îi daruise o coliba de frunze pe clina unui munte. 160 11 . Eschil si Euripide. legenda lui Edip a inspirat mult pe artistii antici. acest razboi fratricid este cunoscut sub numele d« "Cei sapte contra Tebei" si e povestit în versurile lor de "marii tragici1.Trad. Astfel se gasesc doua renumite vase. In literatura. Cel mai adesea. 15. II EXPEDIŢIA ARGONAUŢILOR DE CÎTE ORI ELINII CĂLĂTOREAU PE MARI si debarcau pe tarmuri straine. Acesta. au reluat tema. Dar Pelias. In literatura urmlndu-l pe Sofocle. Pictori moderni. Iar preamîhnitul Eson.

poate. Te duc numaidecît. flacaul era nespus de chipes..adica. cîntînd voios pe cale. Traind mereu pe munte . Eson si-a dus copilul în muntii Pelion. si l-a rugat sa-i creasca feciorul oropsit.. puternica zeita. Haina i se lipea de . Cînd a-mplinit baiatul cam douazeci de ani.parul nu si-l taiase si pletele bogate îi atîrnau pe umeri în valuri aurii. Regele pune la cale pieirea lui Iason Oamenii din oras. cutezator. fiindca te-ai grabit sa-mi împlinesti dorinta. sa-l razbune. Iason.. într-adevar. însa în mare taina. bunicuto.. cum au ajuns.. Dar nu-n orice zeita. Eu sînt fara putere si daca ma-ncumet sa ma cufund în apa... De-aceea bunul Hiron. si a luat-o în brate. cu fala. Dar el nu avea nume. Iason a stat o vreme privind. cum îl crescuse înteleptul centaur. au crezut ca-i un zeu.si stînd sub privegherea batrînului centaur. Pe trup avea o haina de pînza.. la centaurul Hiron 2.. babuta s-a schimbat pe loc într-o zeita. caci apa venea mare. ducînd-o pe batrîna pe tarmul celalalt 3. îi ajungea la gît si curgeanvolburata. pruncul adus din lolco s-a facut în curînd un flacau ne-nfricat. acel ce cîrmuia întregul Univers. nu vrei sa ma treci rîul ? a glasuit spre Iason. subtirica. i-a zis : fiul lui Eson . cînd i-a iesit în cale o biata cersetoare. soata marelui Zeus.Am vrut sa te încerc. si tu vei birui. odraslele lui Zeus. feciorul lui Apolo. pasind cu multa grija. era un tînar vrednic si foarte saritor. Insa. cînd l-au vazut pe Iason. Un nor a-nvaluit-o si a pierit în slavi. eu te voi ocroti pe drumurile tale. în templul lui Poseidon. . si. si pe Castor si Polux. pe urmele zeitei. nestiind cum sa-l strige. mi-e teama ca-mi pierd viata. Astfel a spus zeita si a batut din palme. pe scurt. Asa a trecut rîul. Apoi. Caci centaurul Hiron crestea pe-Asclepio.. A intrat în oras si s-a-ndreptat spre piata unds se pregatea o mare sarbatoare..Totul lasa sa creada pe proaspatul stapîn al orasului Iolco ca odrasla lui Eson s-a stins dintre cei vii. s-a hotarît sa plece în orasul natal ca sa-si revada tatal si. Tocmai vroia sa treaca apa pe la un vad. Ulise si multi altii.. Hei.Baiete !.. din muntele Olimp. si tot la el vor creste si viteazul Ahile. 162 Fiul lui Eson se întoarce în lolco :. . fiind crescut pe furis. si l-au înconjurat. baiete. .Cum de nu. Iason. A mers pîna la rîul ce-nconjura orasul. plin de uimire. A aparut chiar Hera. a pornit mai departe si a ajuns în lolco. a glasuit. Au socotit ca-i Ares sau poate chiar Apolo.

cum s-a-nfricosat hulpavul Pelias ! Cum tremura pe sa. tînar si curajos. potolindu-si dorul de tatal sau.. eu ma-nvoiesc sa plec s-aduc lîna de aur. asa cum credeai tu. . 165 El s-a-ndreptat pe urma spre casa parinteasca. .ca trebuie sa se teama de un flacau din munte. flacaul a pornit iar la drum. au spus mai multi batrîni. pe cînd ducea batrâna spre malul celalalt. din care tu si eu ne tragem deopotriva. -. Dar iacata-l zareste în piata si pe Iason. lolco va înflori. Iar deasupra purta o blana de pantera. Este dupa dreptate ca lolco sa ajunga iarasi în mîna voastra : a ta si a lui Eson.Cine esti si ce vrei ? i-a strigat.... spre tara lui Eete. .Daca te juri pe zeul din care noi ne tragem.Bine. . cînd te-ntofci. Avînd lîna de aur. Tocmai în acea clipa s-a auzit un ropot. ca parasesc orasul. o tara fabuloasa si plina . pre cît pot sa pricep ! a glasuit baiatul. desi purta în mîna sabia lui de rege ! Mai ales ca multimea privea cu-ncredere catre noul venit. Dealtfel. cu asprime. L-a-mbratisat pe Eson. calare.. Spun cu totii ! a zis Pelias.Nu.. va ajunge orasul cel mai bogat din lume. si. ce nici nu banuiau ca Pelias anume îsi trimitea nepotul.. si am venit sa-ti cer sceptrul ce l-ai rapit parintelui meu. Regele s-a-nfuriat. Regele Pelias.. cînd are-un nepot tînar ?. . Mai mult. n-am murit.zeii mi-au hotarît sa caut lîna de aur. asta nu se cade. ca sa aduca jertfa zeului marilor. c-ai sa parasesti tronul. Iason ?. nu mai rîvnesc marirea si-ti voi da bucuros puterea si orasul. sperînd c-o sa se piarda în marea încercare. în fiecare mîna tinea cîte o lance cu vîrful de arama precum purtau pastorii din muntii Pelion. A strabatut Elada. cu suita. Caci tânarul acesta-l va razbuna pe Eson. Pornesti catre Eete si-aduci lîna de aur.Deci. îti jur pe marele Poseidon. si se îngalbeneste nedreptul Pelias. dînd peste tot de stire ca va porni pe mare. O. vrei s-aduc eu lîna. se-ndrepta catre templu. vede ca el nu este încaltat decît cu o sanda.printr-un oracol . Insa. sînt batrîn. .Vezi. pe care-o stapîneste azi regele Eete. Eson. Cealalta o pierduse în apa spumegînda.. asta vreau . Oracolul din Delfi abia îi proorocise ..164 muschii încordati si lasa sa se vada cît este de voinic. facînd semn spre multime : Spuneti si voi.. care îl apara de ploaie sau de frig.Eu sînt nepotul tau. Atîta ca-n picioare nu mai avea baiatul decît o sanda. se cade sa plece un mosneag. pe care nu-l vazuse de cînd era copil si.cîteva zile-n urma . . Asa sa fie ! a rostit Pelias cu prefacatorie. . ce e-n acelasi timp strain si cetatean al orasului lolco si umbla încaltat numai cu o sanda. Precum vezi..a rostit Pelias.Desigur... a spus la sfîrsit Eason.

ce se afla-ntr-un templu din Iolco. orasul colhidian.si auzind eroii ca se pune la cale calatoria asta catre capatul lumii. zeita norilor a trimis de îndata acest berbece sacru.si au zburat copiii. într-o calatorie cum nu s-a mai vazut. Cîti au fost nu stim bine. Se spune ca cincizeci. Avea lîna de aur. doi fii ai lui Boreu. dar Hele. Frixos. regele Piritou . plina de bogatii.. Iar mama vitrega. Nimeni nu mai plutise atîta de departe. S-au strîns deci multi eroi. Printre ei se gasea si eroul Heracle. si a ajuns în Ea. i-a venit ameteala. Numai baiatul. . caci mama vitrega tocmai vroia sa vina si sa le vîre-n piepturi cîte-un pumnal taios. Meleagru . pe care nu putem sa-i însiram acum. departe. regele beotian si-a luat alta nevasta.care purtau pe umeri aripi. au mai venit : Tezeu. tot s-a uitat în jos. zeita norilor. mai curioasa. ca pasarile-n zbor 6.desi nu avea aripi . Cine dintre eroi nu dorea sa strabata drumul acesta nou si sa cunoasca lumea ? ! Fiecare-ar fi vrut sa fie el acela care s-aduca iarasi în patria iubita lîna scumpa de aur. cu cei doi veri ai lor : Idas cel preavoinic si Linceu. i-a sfatuit berbecul. un oras beotian. si a cazut în valuri... De-acolo-si începea Helios. ca tatal lor . sa-i rapeasca din palatul regal al fostului sau sot. prin ape si pamînt. a plutit mai departe. Admet . Berbecele cu lîna de aur Ţelul calatoriei era lîna de aur. .de mistere. cel urgisit de Hera în gelozia ei. orisice . un flacau înzestrat cu puterea de a zari prin lucruri. odraslele lui Zeus. Ba chiar se hotarîse sa le rapuna viata.. s-au agatat copiii în ultima clipita . ca apoi sa coboare în capul celalalt unde zagazuise Heracle de curînd oceanul cel urias. De acest animal ceresc. însotit de un prieten. fecior al lui Poseidon. De-acolo vor aduce lîna scumpa de aur. si în sfîrsit multi altii. Aezii povesteau legenda lui astfel : Se stia ca pe vremuri regele Atamas. Neleu . vazînd apa marii. si. Marea. vroia sa-i departeze pe Hele si pe Frixos de palatul regal. Frixos a ascultat . pîna-n timpul acela : caci tara lui Eete. stapîn în Orhomena. o fata si-un baiat. avînd copiii ei. lîna ce trebuia întoarsa în Elada. urcusul lui pe cer. la Pontul Euxin. ca nu cumva pe cale vreunul s-ondrageasca si sa se iste cearta între navigatori. pe care o tinea Eete pe nedrept. . un fiu al lui Poseidon. se cheama de-atun-cea Helespontul. A vrut sa-i însoteasca si-o fata. Ca sa-si scape copiii. Nu s-a mai putut tine. Prin nu stiu ce-ntîmplare. Atalanta . zi de zi. Calais si Zetes . Vorbea ca oamenii si. numiti Hele si Frixos °. ape serpuitoare si codrii nepatrunsi. Lîna scumpa de aur era de pe-un berbece. si ea îi daruise doi copilasi draguti. aflata-n rasarit. fusese însurat cu frumoasa Nefele. era capatul lumii 'k. Acest berbece sacru era nespus de mare. apoi Castor si Polux.Nu va uitati spre ape !. Peleu . Orfeu . dar ei n-au vrut s-o ia.putea strabate cerul. adica Marea Helei 7. vîntul de miazanoapte . mai presus de toate . în care fata s-a înecat. Cînd .. punînd doua coloane în drumul apelor. Sub ei se întindeau pamînturi nesfîrsite.. al lui Poseidon..au ajuns deodata deasupra unei mari. . s-au strîns numaidecît. spunînd ca nu e bine sa mearga o fecioara între atîti flacai..

care-i doreste moartea Deci. Crenguta de stejar. ca sa nu atraga supararea zeitei. fara oprire. Da-n cîntecele lor aezii aratau ca trebuiau sa plece cîndva niste eroi. s-aleaga pe acela ce urma sa-i conduca în expeditie. Aezii povesteau ca în acel moment eroii-au întors ochii spre viteazul Heracle. cu Hele si cu Frixos.. închinata lui Ares.navigatorilor pe corabia Argo . S-au strîns cu totii-n Iolco. pe care-a daruito regelui din Colhida. N-a pastrat decît lîna.. Plecarea spre tara lui Eete de la capatul lumii Cînd au terminat lucrul si corabia Argo s-a leganat pe ape. agatata. care sa îndrazneasca sa pluteasca pe mari. Insa fiul lui Zeus le-a spus ca el e sclavul regelui Euristeu. 167 Insa lucrînd eroii plini de însufletire. pe mari necunoscute . zbura ca pescarusul peste aria marii. Dar era totodata atîta de usoara. din Orhomena. stejarul din Dodona. i-â jurat ca-l va face urmasul sau pe tron. drept multumire.Aici a adus jertfa puternicului Zeus berbecele de aur. în nu prea multa vreme au facut o corabie cu totul deosebita. Avea cincizeci de vLsle. de stejar. stînd cîte doi pe-o banca. cei cincizeci de eroi s-au adunat la tarm. Corabia aceasta trebuia sa înfrunte primejdii fara numar. .. mai bine sa-l aleaga în fruntea lor pe Iason. Fiind atît de usoara. de peste mari si tari. fara vreo oboseala. spre tara lui Eete de la capatul lumii. adusa de Atena. Iar el. Ei au pus-o la prora. dornici sa cucereasca scumpa lîna de aur. din tara lui Eete. prin uneltirea Herei. încît navigatorii o ridicau pe umeri. cu cîte-o vîsla-n mîna. si-au hotarît sa faca o corabie mare din lemn bun. Intîi s-au sfatuit . au azvîrlit încolo cupele de pe mese. într-un copac stufos dintr-o livada sfînta. . cum s-au ivit zorii. Au baut si-au mîncat vreme de noua ceasuri. Iason era iubit de sotia lui Zeus. Era o încercare îndeajuns de grea !. cu grija. Se spune ca Atena 9 i-a sfatuit tot timpul si le-a dat o crenguta din stejarul cel sfînt al maretului Zeus. Pregatirea marii calatorii Lîna mult pretioasa a ramas în Colhida.. încrustata în lemn. Apoi au început ospatul de plecare.si toti s-au învoit ca Iason sa conduca pe eroi peste mari. însurîndu-l cu una din cele doua fete pe care le avea. poate. si l-au urmat pe Iason. trebuia sa pluteasca saptamîni. Au facut sacrificii zeilor olimpieni.si-a-i putea sfatui în împrejurari grele 10. prin furtuni si primejdii. avea de-asemeni darul de a putea grai argonautilor . Iata de ce eroii s-au adunat în pripa. Dar. Au luat cu . care graia spre oameni si facea prorociri. luni întregi.dînsii apa si hrana din belsug si s-au urcat pe punte. De-aceea i-au spus Argo 8. în zbor. sa se lupte cu monstrii si sa aduca iarasi lîna berbecului plecat odinioara.

a rasunat atunci un glas aspru de tunet si-un fulger a brazdat cerul abia-nrosit de Eos . si lînga ea saltau popoarele de pesti si alte vietati din apele marine. si vînturile marii. rapisera femei si fete. Deodata.aurora. spre insula. si întorcîndu-se acasa se însurasera cu ele. dintre ele. Din tot ceaveau le-au întins mese pline de amfore. ca sa se razbune. si alaturea Iason se sprijinea de prora. el fiind cel mai greu. Cîntecul lui Orfeu rasuna peste valuri. Veneau toate s-asculte cîntul duios din lira si glasul lui Orfeu. si-l implora pe Zeus. Eroii-argonauti pornisera cu bine pe drumul presarat cu sute de primejdii. Zeus le raspunsese ca le primeste ruga. care cu ochiul ager privea spre departari. Ogoare si livezi erau tot mai putine si mai sterpe. suflau voioase-n pînze 11. Jefuiau totul si plecau. lasînd în flacari insula. Le-au cîntat cântece si i-au rugat sa se-nvoiasca a fi stapîni în tara lor si sa-si aleaga. A început 168 sa cînte. cete de traci. Curînd. si zilele senine. si. Iar turme si cirezi de vite aproape nu se mai vedeau. îsi omorlsera barbatii 12. nenumarate. Helios-se-naltase cu carul lui de aur pe cerul fara pata. cum spun poetii. de tatal sau. în asfintit. insula Lemnos nu mai avea decît femei. acestea si-au dat seama ca singure nu pot trai. îl desfata pe Zeus si-l facea sa priveasca plin de îngaduinta spre corabia Argo. Barbatii lemnieni. în fata sta Linceu. si vînturile repezi. Acestea. Au ridicat îndata ancora grea din ape.Heracle era-n mijloc. insula mare si muntoasa. toata întristarea femeilor s-a risipit si i-au primit cu flori pe oaspeti. Corabia iesise în largurile marii cu pînzele întinse. în care scînteia vinul purpuriu. plecînd la un razboi. turte dulci si fructe. marele Zeus. . Tocmai pe cînd era în tara o-atît de mare suparare. Eroii sînt îndemnati sa duca o viata tihnita în Lemnos Asa. Atît ca-n Lemnos se-ntîmplase cu cîtiva ani mai înainte o tra-gedie-ngrozitoare. si drumurile marii. Din nori. Din nord se repezeau adesea. agatînd-o de ciocul corabiei de lemn. au ajuns repede în Lemnos. Se auzea-n Olimp. cu bratul sau de fulger. s-apropie biruinta. vrajite de-acest cîntec. din înaltimi. si ceasul fericit cînd iar se vor întoarce acasa. pline de talerencarcate cu fripturi. în Elada. Corabia plutea. unde fusese azvîrlit Hefaistos. si tinea cumpana corabiei de lemn. In acest fel. pe corabii. biruindu-i pe vrajmasi. sotiile care le plac. tinînd un vas de aur în mîinile-amîndoua. iacata vin argonautii facînd întîiul lor popas. plutind neîncetat. si-ntinsul de smarald al apelor Egeei parca ardea cu flacari. parasind vechile sotii. Iar divinul Orfeu si-a luat lira în brate.

Atunci sau apropiat de locul unde alunecase-n valuri copila Hele : Helespontul. cîntece si vin.. cu bufnituri rasunatoare. Aici au trebuit sa lupte cu niste fiinte fioroase : uriasi cu cîte sase brate. pîna-ntr-o tara. ce-i tineau. Doua le-aveau prinse de umeri.. însa Heracle a-ntins arcul. în fata lor se întindea peninsula Cizic. pîna s-a coborît amurgul si cerul s-a umplut de stele. daca primea sa -i fie sot. si au pornit spre tarmul marii. Au dat în laturi pe acele femei si fete. s-a auzit un glas puternic: . si poate ca le-ar fi zdrobit corabia de lemn. usoara. abia legata de pamântul stravechi al Asiei. El singur nu se învoise sa se coboare de pe punte si sa ia parte la ospat. Misia 15. însa 170 vîslasii au purtat-o cu vrednicie pest valuri. 169 In timp ce-aproape toti eroii se asezasera la mese. la-napoiere spre Elada. uriasii cadeau ca niste stînci în valuri.însasi regina de la Lemnos t3. si nici nu au bagat de seama cînd au ajuns în Propontida 14. si au plecat argonautii. E drept ca s-a stârnit furtuna si era gata s-o scufunde.. Eu am sa plec singur din tara asta blestemata. lasînd ispitele deoparte. catre vitejii-argonauti. Raniti si otraviti. si-a tras spre ei sageti muiate în sîngele otravitor al hidrei omorîte-n Lerna. Cîti ramasesera cu viata au trebuit sa se mai lupte cu Iason si ceilalti eroi. cîntînd cu fetele din Lemnos si sorbind cupele cu vin. ca sînt ademeniti eroii cu vorbe. în voia vîntului zburdalnic. cînd ele îi rugau cu lacrimi sa se opreasca iar în Lemnos. dintre ei nici unul n-a scapat cu zile. corabia argo-nauta. cea mai frumoasa dintre toate. Cel ce zvîrlise cu tarie astfel de vorbe spre eroi era chiar marele Heracle. si-au smuls cununile de flori. unde se îmbuibau cu totii. doua de coaste si-alte doua de soldurile monstruoase. Auzind ce spunea Heracle. ce murmurau parca un cîntec gingasei fete înecate. Au privit apele acestea. Dar auzind ce se petrece. sub sabiile lucitoare si sulitele de arama. îi oferea lui Iason tronul. stîncoasa. Uriasii cu cîte sase brate Au plutit ei din nou pe mare.. printr-o fîsie de nisip. îngreunîndu-si trup si minte. si iar a lunecat pe ape. gîndind sa le închida calea. Pîna la urma. . eroii s-au dezmeticit. se si grabise în cetate si îi certase pe voinici. Acesti uriasi au început s-arunce stînci mari de granit. N-au mai vrut nici sa-ntoarca ochii.Ati uitat oare datoria ? Ati si uitat lîna de aur pentru un zîmbet femeiesc si niste amfore cu vin ? Vai voua. Au rasturnat acele mese.

si neavînd alta ce face. si.în Misia. Pieptul sau monstruos. în locurile astea pline de verzi gradini înmiresmate. au dus pe Argo mai departe. pîna la apa unui lac. care salasluia acolo. cutezatorul Polifem 16. Era un zeu. n-a stat pe gînduri si-a pornit sa-l caute prin padurea deasa. aprinzînd focuri. Cei trei voinici ramîn aici.. si noi mâi stam înca la tarm. spuneau ca Hera ar fi pus la cale-aceasta întîmplare. Unii poeti. . si a sarit în calea lui.. Sub umerii lui . neprevazator. si de rege. acolo-n lacul cu unda verde. în Misia împadurita. Dar tot aici s-a întîmplat ca Hilas. iata. si-l fermecase s-o iubeasca. sunînd în scoici. fara sa-i poata da de urma. Nici unul nu era mai vrednic si mai viteaz între ei toti decît Heracle cel puternic si vesnic urgisit de Hera. însa zadarnic. Era o nimfa dragalasa ce stapînea un mic izvor la poalele unei paduri de pini înalti si parfumati. apucîndu-l de grumaz. Nu îi placea sa aiba oaspeti. vîntul bate si el prielnic... Dar multi dintre argonauti nu aveau inima usoara. cristalina. i-au asteptat sa se întoarca. strigînd cu totii.. si i-au cautat. vreme lunga. si Iason a strigat spre Ceruri : . s-a prefacut în caprioara. a urmarit-o prin padure. Un cap învaluit de alge s-anfatisat privirii lor. i-a-ntîmpi-nat un popor aspru. Nici unul nu dadea vreun semn ca ar fi auzit chemarea. numit Amic. Ea nu dorea ca si Heracle s-ajunga-n tara lui Eete. si el. si nimfa.» Iara Heracle-si va urma calea ceri este harazita. un fiu al zeului Po-seidon. catre tara bebricilor cea misterioasa i8. de pe tarm. în el aveau toata nadejdea.. speriat. umflat. a rostit Glauc cu voce tare. un argonaut.si Iason. El sprinten. sa fie îndragit de-o nimfa. argonautii au fost primiti cu mare cinste si de localnici. Urechile-i erau zdrelite în luptele ce le purtase. a facut semnul de plecare. Urcîndu-se din nou pe Argo.. Fiindca Heracle tinea mult la tînarul rapit de nimfa. Aezii-l zugraveau pe rege ca era-nalt ca un copac. în care se varsa izvorul. Strigatul sau l-a auzit Heracle si-alt argonaut. 171 înfrîngerea bebricilor 7. lasînd în vînt pînzele toate. înversunata. Prinzînd deci vîslele în mîini. însetat. dar marea s-a despicat pîna-n adîncuri. eroii au bagat de seama ca dintre ei lipseau Heracle si înca doi argonauti17.Duceti-va si n-aveti grija. Hilas. parea un mare glob boltit. caci nimfa-l ascunsese bine pe dragul ei. cîntînd povestea. a dat un strigat. îndragind pe tînar. Un singur lucru pretuia : lupta cu pumnii. se pierdea. Regele lor.. Cerul a ramas mut. Dar caprioara s-a schimbat din nou în nimfa cea frumoasa si. îndîrjita 19. marea-i lina. a vrut sa soarba din unda limpede de munte.Spuneti ce trebuie sa facem. l-a tras cu ea în fundul apei. si mai departe. era un om hidos si rau. Pierderea lui Heracle în Misia L-au cautat ei întreaga noapte. ascultînd îndemnul. argonautii-au adus jertfe lui Zeus si sotiei sale. Asa a hotarît Olimpul. pentru ca. cu voce tare. pe nume Glauc. Prea îl ura. acuma.

si în oras domnea un rege ce avea darul profetiei si care se numea Fineu. cu chip de fete. si ce furtuna. Cine-ncepe ?. sarind cu-ndemînare. Iar ochii-i se roteau sub frunte. zei ceresti ! Corabia se zguduia.bulbucati.. iar sabiile zvîr-Ueau prin aer lungi curcubeie lucitoare.cei din Olimp s-au mîniat si-au hotarât sa-l pedepseasca. trup de pasari. voinicii au reusit sa-ndrepte cîrma ce se stricase-n vijelie. Dar fiindca el dezvaluise unele taine . . a ris regele cu-ngîmfare.ale lui Zeus . niste zeite monstruoase. Dar l-a lovit si el pe Polux cu tot atîta strasnicie. Cel ce soseste-n tara asta trebuie sa dea lupta cu mine. l-a si izbit pe cruntul rege cu pumnul aprig în barbie. care-i rapeau toata mîncarea. Iara din cele doua laturi. ca unei fiare-nfometate. Bebricii au sarit atuncea ca sa-l razbune pe Amic si s-a-nce-put un razboi greu. Iason. salbatici.. vîslind din rasputeri. Zeul Apolo-i luase ochii si Hades-Pluto din Infern îi trimise niste harpii. Monstrul a scuipat sînge negru. Desi Amic era urias. si lupta a-nceput pe data. încît Fineu pierea de foame. s-atinga malul celalalt 21. Polux. amenintatori. S-au încordat si s-au batut pe iarba verde a cîmpiei. a grait Polux. cu lupta dîrza.Am sa-ncerc eu. Pîna la urma însa Polux l-a biruit pe raul rege. Amic. L-a nimerit cu pumnu-n tîmpla si l-a lasat fara suflare la poalele unui copac. vino sa te fac farîme si sa te dau hrana la pesti ! a hohotit din nou Amic. Argonautii trebuiau sa tie piept unei multimi de luptatori nespus de mare . merinde bune si-n burdufuri vin din belsug.Hai. luînd prada multa. arme. . s-a si dezlantuit furtuna. . Castor si Polux nimiceau ostenii regelui Amic cu sulitele de arama. Tezeu si Meleagru îsi taiau drumul prin multime. Dar cum s-au departat oleaca de tarmurile lui Amic.. de parca secerau un lan. gheare de leu si cozi de sarpe. . Salvarea lui Fineu de hidoasele harpii In dimineata urmatoare au întins pînzele sa plece din tara neospitaliera si au pus toti mîna pe vîsle. si sulitele scînteiau. Numai cu greu. Cine se prinde ?. i-a provocat pe loc la lupta. se frîngea din încheieturi si era gata sa se sfarme într-un vîrtej negru de ape. ce o tîra spre niste stînci dintr-o strîmtoare f oarte-ngusta 20. straie.. 172 N-a trecut mult si-argonautii au fost deplin biruitori. Iar dincolo de acel tarm se ridica un oras mare. cresteau pe bratele-i robuste muschii ca niste bolovani. vazîndu-i pe elini c-au debarcat în tara lui.Asa e datina pe-aicea.

au pornit iar spre largul marii. si ochii lor. eroii au slobozit un porumbel. Pot sa vîsleasca fara teama. Orfeu a început sa cînte din lira lui un cîntec dulce. puteau sa dobîndeasca lîna cu firele-i scumpe de aur. Numai o pana de la coada i-a fost prinsa de Simplegade. Numai un capatîi de lemn a fost zdrobit. Argo sa stea si ea pe loc. în zare. s-aduca jertfe Afroditei. Vîsleau. Apele se roteau în preajma si clocoteau ca-ntrun cazan. In niste lupte ce-au urmat. debarcînd în rasarit. care fusesera gonite de marele erou Heracle din mlastinile stimfaiiene. care se cheama Simplegade 22. Atunci eroii au vîslit mai cu putere mai cu sîrg. Stîncile se miscau alene sub acest cînt duios de lira. plutind prin Pontul Euxin23. blestemul lor se risipea. nu e primejdie printre stînci. au auzit un zgomot înspaimîntator. Erau acele stînci cumplite ce se ciocneau necontenit. Cu sulitele prinse-n mîini. cei doi flacai le-au urmarit pe-aceste harpii pîna departe peste mari. regele le-a aratat eroilor greutatile pe care ei urmau sa le întîmpine. si-adormitor. 173 Argonautii zaresc crestele Caucazului Eroii n-au mai staruit si. . si stîncile s-ar fi lovit. si le-au învins si le-au silit sa jure pe maretul Zeus ca-i vor da tihna lui Fineu. Tot Fineu i-a învatat ca. decît în anumite clipe. voinicii au pus si ei mîna pe vîsle. . vîntul ce bate dinspre nord. caci ei erau înaripati si viforosi ca tatal lor. tara bogata-a lui Eete. au mai trecut argonautii prin multe alte încercari. teribilele Simplegade au ramas locului. si-au poposit de la o vreme într-o insula mititica. unde era lîna de aur. Atîta tot. cautau mereu capatul lumii. multumindu-i lui Fineu. sa ia cu ei un porumbel. Ele se misca. Ajunsi acolo sa-i dea drumul. Plutind asa. Iason s-a încordat la cîrma. Vazînd acest semn bun. si daca porumbelul trece. Orfeu cînta ametitor. din acea vreme. si vasul Argo a trecut. Ca sa cunoasca vremea asta cînd pot sa treaca printre stînci. Fineu stia de ce si cum . si nimeni înca nu trecuse cu vreo corabie pe-acolo. Iar din corabie. Nu mai era decît o clipa. pîna sa ajunga la tinta lor cea mult visata. Drept multumire. dar nu vroia mai mult sa spuna. în primul rînd. si mîngîios. La rîndul lor argonautii au înfruntat aceste pasari si s-au luptat din greu cu ele. feciorii zeului Boreu. pîna s-ajunga la Eete. Fineu din Tracia spusese ca de va trece vreo corabie printre stîncile Simplegade. o insula a zeului razboiului. doi dintre ei au fost ucisi. Cu darul lui dea prevesti. Acum vîsleau argonautii fara de frica peste mare. valurile repezi si înspumate dintre stînci smuceau pe Argo cu putere si o trageau parca-napoi. Într-adevar. Numai prin ea puteau învinge. le-a rostit el. Acesta a-nceput sa zboare si-a trecut iute printre stînci. Iara de piere porumbelul. pe veci. si totusi. E drept ca. Aicea se adaposteau negrele pasari ale lui Ares.Dintre eroi s-au ridicat atunci Calais si Zetes. le-a amintit ca la intrarea Marii Negre se afla niste stînci uriase. c-un bubuit asurzitor.O sa vedeti. se ciocnesc si nici un vas nu poate trece.

si-n departarile verzui zareau vestitul munte Elbrus. pe vîrful Elbrus. luîndu-l în carul lui de aur. Erau în tara lui Eete. au pus pe ei vesminte noi. în mîna-avea doar un toiag. Sculpturi. Tu ai pastrat-o pe nedrept. au tras corabia la tarm. plini de spaima. Eroii au privit în urma acestei pasari. Dar cum si-a revarsat lumina trandafirie pe pamînt zeita Eos . Acolo si-au facut culcusul. din tara regelui Eete 24. Iar Helios. ca vulturul lui Zeus o sa sfîsie iar ficatul însîngerat al celui care îndura totul pentru oameni. Altminteri noi ne vom 175 . si. a raspuns Iason cu-ndrazneala. ca sa-i arate prietenie. împodobeau acest palat. însa pe urma lui veneau. acest palat maret zeului Helios. în semn de buna prietenie..De la o vreme. Fasis. avînd palate destule-n rasaritul lumii.cu sabii bine ascutite. Heracle înca nu-l scapase. pe care îl zidise însusi Hefaistos. pretioase. Puteau sa doarma linistiti. în dreapta-n schimb erau gradina si templul mare al lui Ares.sub hainele de sarbatoare . Trecea prin slavi. Catre apus s-a auzit si-un vîjîit tare de aripi. si-a strigat tare spre eroi : .s-au desteptat si-argonautii.Strainilor veniti din lume. Dar. Vrem sa ne-o dai de buna voie. Palatul regelui Eete era din marmora curata. si spre palat priveau acuma plini de nesat argonautii. si Iason s-andreptat cu fala catre orasul lui Eete. în pragul lor s-a-nfatisat feciorul soarelui. de fapt. Regele Pelias îti cere lîna cu firele de aur. si ti-o cerem. sus. si.Sosim din tara tesaliana. din Elada. trecînd el. si turnurile lui de-argint se ridicau pîna la cer. In palatul soarelui în stînga lor se vedea Ea. Este a noastra. zacea de veacuri Prometeu. Acolo. sa nu se vada. si au vîslit tot mai departe. cine sînteti si ce cautati ? . caci Helios sau mîndrul soare îl ajutase pe Hefaistos în batalia cu gigantii. caci aripile lui uriase pareau ca-s ale lui Boreu. Au adus jertfe Afro-ditei. pîna ce au ajuns la gura rîului larg si-albastru. 174 Dar nu puteau sa se opreasca. celebrul faur al zeilor de pe Olimp. adica regelui Eete 25. odinioara. au zarit muntii Caucaz. Au lasat ancora cea grea sa se înfiga-n mîlul gras si au sarit pe o poiana. argonautii încarcati . unde pastra regele tarii lîna berbecului vrajit. Era chiar vulturul lui Zeus. fiindca se facuse noapte. obiecte rare. pe care ti-a adus-o Frixos.. Eete. stiau. îl daruise pe acesta celui mai drag dintre feciori.aurora .. cînd a sunat o bufnitura si portile i s-au deschis. cu pas ferit. Drumul cel greu se ispravise.. s-au îndreptat în sus. Mesterul faurar zidise. si-au spalat trupurile-n apa . porti maiestre. credeau ca vine furtuna înfricosatoare. coloane. purtînd pe fruntea lui cununa stralucitoare de omat. pe Fasis. titanul cel legat în lanturi. S-au odihnit pîna la ziua. lasînd valurile marii. cu creste sure. catre Caucaz. cetatea regelui Eete. Iar din înalt se oglindeau în apa limpede a marii.

si-n timpul ierniinfierbîntata. A vrut sa-si cheme toti ostenii si sa înceapa un razboi cu preavoinicii din Elada. lapte si apa.. Absirt.cu o sageata înmuiata în fiere verde si venin. Intr-alta îsi aveau salasul doua copile-ncîntatoare. si nu se-nfricosau de nimeni. desi am auzit ca este pazita strasnic de-un balaur. b Eros o tinteste în inima pe Medeea Atunci a cugetat ca-i bine sa-i traga-n cursa si sa-i piarda. si-o sa ti-o luam fara-ndoiala. de rasunau curtile largi. O clipa regele Eete n-a putut sa deschida gura. cu o sageata . într-una locuia chiar el.. zeita Hera. în cascada : vin. adica dupa noua zile ? Mai bine ad-o de pe-acum ! si iar rîdeau. rege. mort. . Aici erau doua cladiri. si rasuna întreg palatul.Asculta. Ea a rugat-o pe zeita sa-l cheme repede pe Eros. spu-nînd catre argonauti : .. sotia sa si doua fete sedeau la masa cu eroii. Zeus ne porunceste altfel. Veseli. ce purta numele Medeea. Dar si-a dat seama ca razboiul nu putea sa-l cîstige el. Curgeau din ele. o jucarie de-a lui Zeus. si a tintit-o pe Medeea. 176 Eros sa traga o sageata în inima fetei mai mici.. în inima. A deschis portile mai largi si i-a lasat pe toti sa intre într-o ograda minunata. de cînd era copil. vom petrece noua zile. si sa-i atîte-o patima nemarginita pentru Iason. A aflat-o pe Afrodita într-o gradina din Olimp. sub vesminte. Pîna sa-si cheme el ostenii ar fi cazut. sa primim oaspetii cu cinste. în acest timp. rotund si neted. îmi cer iertare.lupta. în Creta. desigur. cînd ne vei da lîna de aur ? Dupa ce s-o sfîrsi ospatul. C-un toiag nu putea lupta. Iar apa curgea vara rece. scuturi si sabii ascutite. Pe urma vom vorbi de treburi.. Mînia îl înabusea. Avea doar un toiag în mîna. pe loc. în care petreceau eroii. Argonautii erau zdraveni si încercati în lupte grele. în tarna. Deci.M-am mîniat. care-i cadeau mai moi ca spuma pe gîtul alb. soata-i si fiul sau. Tot în ograda pietruita cu nestemate si arama erau patru fîn-tîni de aur. si-au început sa soarba vin . Gradini cu flori îmbalsamate si cu platani si chiparosi dadeau jur împrejur racoare. fiindca nu o slavea de-ajuns. încapatoare. si sa manînce si sa cînte. micutul zeu înaripat.. pe umerii fermecatori. si sa-l trimita în ograda în care regele Eete. A ajuns în ograda larga. si Eros si-a sarutat mama.. Rîdeau cu hohote spre rege si îi spuneau : . A-ntins aripile de aur si a plutit grabnic spre Ea. ce avea ciuda pe Eete. l-a cautat în Olimp pe Eros si i-a fagaduit un dar. Aici a poruncit Eete sa se gateasca un ospat. eroii-argonauti s-au asezat. Iar Afrodita. Din cînd în cînd îsi atingeau cu palma sabiile sub haine. la mese . îsi pieptana buclele blonde. Aveau. s-a dus s-o caute pe-Afrodita. multumita ca o chemau într-ajutor zeita si argonautii. Erau flamînzi si însetati. untdelemn..

Mai are-un plug nemaivazut... Iason sa-nhame acesti tauri la plugul greu. si sa se duca pe un cîmp. din slava. fara sa te mai suparam. Nu am rapit-o din Elada. Amîndoi se priveau în ochi si îsi zîmbeau. rasariti din coltii aceia negri de balaur. însa-i venea sa rîda-n hohot. însa n-a vrut sa se arate .. plin de grija. I-o avutie fara pret. maretul soare.nu-n lantul dragostei . sub zîmbetul sau prefacut. Pentru ca-n inimile lor clocotea ura-nversunata. a spus Eete .Tu mi-ai cerut lîna de aur. . cum sa îi ia viata lui Iason. Sa fie precum vrei.Ce slujba ? l-a întrebat Iason. nu pentru cei ce-l asteptau sa se întoarca în Elada. i-a raspuns regelui Eete. dar trebuie sa-mi dovedesti ca esti odrasla olimpiana. mai înainte limpezi. pentru ca este al lui Ares. din acei colti o sa rasara o ceata mare de razboinici. mare cît bolta unei case 26. din dumbrava. . . pe care îi pastra-ntr-un sac. aflînd de-aceasta încercare. si Iason îi cazuse prada acestei pofte-njositoare. Ochii-i. si fiecare socotea. Pentru ca am primit-o-n dar. ce au picioarele de-arama si varsa-ntruna foc pe nari. stia ca Iason n-o sa scape.. Sa semene apoi pe cîmp niste colti negri de balaur 27. Iason sa dea lupta cu ei si sa-i doboare pîn-la unul. . cu lanturi bune. Stîmise pofta de-a se face stapîn puternic si bogat cum era regele Eete.. cum sa-l loveasca pe celalalt. nu pentru oameni. si-a raspuns foarte linistit ca totul se va face-ntoc-mai. a rostit Iason bucuros. 177 facut din fier si din arama.ci într-o patima bolnava..Bine. Sa are cîmpul.De cum a tras micutul Eros sageata lui înveninata. în Iason. . ada-mi lîna. Da ti-o dau fara nici o lupta. erau acuma-ntunecati de planurile ce urzea. si lui Poseidon eu ma plec. dara. . Asa mi-ai spus cînd petreceam si sorbeam cupele cu vin ca esti din neamul lui Poseidon.. dar nu cinstit. Iason s-a cam înfiorat. lîna cu firele de aur. Sa-i dea numai ragaz o noapte. pentru ca îi baga-n capcana. si regele a aratat feciorului venit din Iolco ca are-n curtea lui doi tauri. Ostenii. a-ncuviintat si regele.. Hera atîtase pofta de-a stapîni comoara doar pentru el. fata a catat catre Iason. regele Eete fusese sfatuit. de tatal sau. La rîndu-i. si noi ne vom urca pe Argo si vom pleca catre Elada. Eete vrea sa-l trimita pe Iason Ia moarte Cum s-a sfîrsit acel ospat.Ne vom retrage toti pe Argo si-acolo ne vom sfatui. caci esti odrasla olimpiana. Altul s-ar bate pentru ea.Atuncea. ce-i dincolo de riul Fasis. prinsa . aveau putere sa-i rapuna pe toti eroiiargonauti. regele i-a grait lui Iason : .Ţi-o dau.. Ea s-a jurat c-o sa-l ajute sa dobîndeasca. facînd o anumita slujba. Terminînd el cu semanatul. cum nu. Mai ales ca lipsea Heracle.

Argonautii-ar fi ramas pe acel tarm pentru vecie..Hera îi trimite un vis Medeei si fapta s-ar fi petrecut asa cum planuia Eete. Avea si ea un singur gînd : sa se marite si sa fie regina-n tara tesaliana. si ea. caci esti voinic.si eu. esti îndraznet.. Te voi urca pe tron în Iolco. usoara... O-nflacara mereu mai tare în dragostea pentru flacaul venit pe mare din Elada. a glasuit atunci Medeea. In timpul noptii urmatoare fata s-a zbuciumat întruna." Meriti sa ai noroc în toate. nici la orasul care pierdea lîna de aur.. straine. Dar Afrodita nu-i da tihna copilei regelui. îngropati sub tarîna rece. voi face vraji si ai sa birui... de la o doica vrajitoare. ce sta îngrijorat pe punte.Cît de frumoasa esti. ...O. . Medeea ! De la ospat. Copila s-a împurpurat : 178 . La aste vorbe. auzind fagaduiala.. si amîndoi plecau spre Iolco. trezindu-se din somn. cînd te-am vazut. Medeea.Daca te juri sa-ti fiu regina..... . corabia argonauta. unde se legana. Acolo se urcau pe tron. Ea s-a lasat si i-a soptit ca ar primi sa-i fie soata. mînat de poftele-i aprinse de avutie si putere. a strigat iute doua sclave. Iason a prins copila-n brate. Zeita i-a trimis un vis. si-a glasuit fetei asa : .. Sclavele au adus un car. i-a raspuns Iason. El era rege. i-a gla-suit Iason repede. ea regina. Semanarea coltilor de balaur pe glie . Ce mult i-a placut visul fetii !..îti jur orice. bucuros. Ar fi aici sa mai adaug ca fata regelui Eete stia nenumarate vraji.. Se facea-n vis ca o lua Iason în brate si-o urca pe Argo. Dorinta ei cea mai fierbinte era de-a fi cîndva regina. Le învatase de micuta... Tîna-rul s-a grabit spre tarm. care îl mistuiau acum. ai sa fii sotia mea. n-am putut sa te uit o clipa. A înhamat la el catîri si au pornit spre tarmul apei. te-am visat. ce nu avea alta dorinta decît sa capete mai iute nepretuita avutie. si.. Medeea nu s-a mai gîndit la tatal sau.. Sclavele l-au chemat pe Iason.

în sinea lui însa gîndea. i-a înhamat bine la plug. ajutat de-argonauti. Medeea. si cum în vremea asta noaptea se coborîse peste lume. s-au omorît. 179 12 Vazînd ca Iason biruieste. S-au luat la lupta. Iason s-a uns cu alifia .. regele a cerut si el o amînare de o zi. spusese regele lui Iason. sulite si scuturi. ca totusi s-o pastram la noi ? . . cea mai taioasa dintre arme nu mai putea sa-i faca rau.si sa-l cufunde-n rîul Fasis. Din coltii semanati pe glie au rasarit niste uriasi. care venise la palat sa-si ceara drepturile sale. în lupta care s-a iscat. Iar vasul lor sa-l faca tandari . S-au repezit nebuni la ea. E drept ca asta doar o zi. De ar fi fost zid de cetate. Tatal si sfetnicii si oastea au cazut jos si-au adormit.ce era de fata . a si pornit spre locul unde se aflau. din sîngele lui Prometeu. Au pierit toti. Sau vom gasi o alta cale. învatat de fata regelui. într-o vagauna. Ungîndu-se cu alifia pe trup.Nu ! n-o vom da. care stateau mai la o parte. Au arat cîmpul larg si neted.Ce-i de facut ? Vom da noi lîna acestor tineri din Elada ? a-ntrebat regele Eete pe sfetnicii sai de credinta. Uriasii au pasit spre Iason si spre ceilalti argonauti. Dar Iason a ramas pe loc. I-a prins de coarne cu putere si. ca niste lupi pe o mioara. Trebuie sa spun ca alifia era facuta dintr-o planta care crestea-n muntii Caucaz. regele . cu sabii. taurii regelui Eete. si-asa cum l-a-nvatat Medeea. avînd de mîna pe Absirt. plina de mistere. vazînd stînca asta.Mîine va dau lîna de aur. pe arme si pe scut. si el îsi învingea dusmanii. sa-i prinda pe argonauti si sa-i ucida fara mila. Uriasii. . Chiar focul cel mai arzator. a luat o stînca mare în brate si a zvîrlit-o-ntre uriasi. ar fi cazut sub izbitura. decît zeii. cum era îndemnat de sfetnici. caci fiecare vrea s-o aiba. Ea a facut pe loc o vraja. însa flacaul. Rapirea lînei de aur Atîta doara ca Medeea aflase tot ce planuiau tatal sau si cu dregatorii. tacuta. tînarul devenea mai tare decît Heracle. fratele ei cel mititel. si s-au certat. Ci mîine-n zori vom strînge oastea si-i vom lovi pe-argonauti la ceasul cînd ei înca dorm. Pe el au semanat toti coltii aceia negri de balaur.Medeea i-a adus lui Iason o alifie fermecata. au socotit ca e de aur. au spus cu totii.s-a întors repede-n palat. lovindu-se turbati cu ura. .. Portile s-au izbit în laturi si ea a trecut fara grija. Taurii s-au zvîrlit spre el.

statea de straja un balaur. si si-au jurat din nou credinta. în el lucea lîna de aur. Sucul l-a adormit pe monstru. ce-l însotise pe Iason pîna la dumbrava. fericiti. si. pe rîul Fasis. Ei au smuls lîna din copac.ce tremura poate de frig. curtenii se si . Iara tradarile Medeei fata de tara si parinti pecetluiau. a început sa cînte dulce. si monstrul. s-au repezit catre copac. Ceilalti au luat vîslele-n mîini.zeul din care se tragea . incit nu se vedeau pe cer nici stelele scînteietoare. L-a luat alaturi pe Absirt. catre corabia lor.. Acuma ei erau uniti. Toti erau veseli. însa Orfeu. lînga copacul sfînt. Acolo l-au gasit pe Iason. si nici faclia de argint a lui Selene. poate de teama. care statea la tarmul apei. Medeea l-a calauzit pe Iason. înspre dumbrava înverzita. Aluneca usor în rau. Unul dintre argonauti a ridicat ancora grea. precum se vede. într-o lumina orbitoare. si au pornit. Iason a pus-o pe spinare. ce amîndoi si le faceau noaptea. care conducea aceasta expeditie. lesne supuse lacomiei.. catre mare. lung de noua stînjeni.. pentru ca nu stiau nici unul ce planuri nutrea acum Iason. toate aceste juraminte. de-a sa-vîrsi fapte marete. poate vreo veste. Asa se-ntîmpla totdeauna cu cei care au firi prea slabe. Dar nu uniti prin dragoste sau prin dorinta de a fi folositori celorlalti oameni. pentru tot ajutorul lor. Balaur care-si casca gura. Iar Iason. cu pas grabit.sa-i ocroteasca pe tot drumul de-ntoarcere catre Elada. si Iason. pe tarmurile apei. A implorat apoi pe Zeus si pe Poseidon furtunosul . Nu. cu argonautii. Abia mai pîl-pîiau putin. ei erau înlantuiti de pofta lor de-a fi bogati si de-a fi rege si regina. avînd în mijloc pe Medeea si pe Absirt . s-a lasat moale la pamînt. plina de foc si de miasme catre voinicul tesalian.. revazîndu-se cei doi s-au strîns si s-au îmbratisat . si vasul a pornit în jos. dalba luna. unde era templul lui Ares. Cum au ajuns din nou pe mare. tînarul strain. El banuia ca va veni copila regelui Eete sa-i dea un sfat. Prin farmece «a cunostea ca-n Ea regele. Medeea s-a urcat si ea pe puntea vasului de lemn. argonautii au dat glas nemarginitei bucurii care-i înflacara pe toti si s-au pornit veseli sa cînte. Aici. Numai Medeea sta pe gînduri. Nu se vedeau decit eroii. Fuga Medeei cu Iason Fara sa sovaie o clipa. a ridicat ochii spre cer si-a multumit zeitelor Hera si mîndrei Afrodita.S-au îndreptat spre vasul Argo. de cinste si de glorie. Medeea a zvîrlit atunci asupra lui un suc vrajit. Lîna de aur stralucea si lumina pîna departe. Argo. 180 Iar flacarile otravite s-au stins în botul lui hidos. dupa poruncile Medeei.

ca sa scape de primejdii. vîslasi mai multi si odihniti. plecasera catre alt tarm. care erau adînc mîhniti ca se furase din dumbrava lîna cu firele de aur. Istrul. a treia noapte de la plecarea lor pe mare. caci veti fi Qsînditi la moarte ! a rostit regele Eete catre ostenii ce plecau. înfruntam monstri. înspaimîntatoare. 181 Casapirea micului Absirt iata de ce era Medeea atîta de îngrijorata.Noi sîntem luptatori.si va mai spun sa nu va-ntoarceti fara Medeea si Absirt. Spre tarmul unde se varsa rîul cel larg. Le-au strîns bucata cu bucata si le-au adus toate pe tarm. Iar membrele însîngerate le-a risipit în largul marii. de-aceia care se lupta cu copiii. si. colhidienii. pe Istru.. socotind ca urmaritorii or sa se-n-drepte spre strîmtori. cum aveau pînze mai bune. . . si-a sfîrtecat în bucatele pe micul sau frate Absirt.pe cît se pare . Ea s-a ascuns în fundul barcii. Acolo au orînduit slujbe si jertfe pentru fiul cel sfîrtecat al lui Eete. Cautasera sa schimbe drumul. ea si acela ce-i jurase ca o va face soata lui. . pe urma vasului elin. argonautii au iertat-o si au vîslit în sus. vazînd ce fire-are Medeea. una cîte una. în acest timp argonautii urcasera . el a aparat-o. sau încordat si erau gata. Iar regele a poruncit sa plece-ndata trei corabii.trezisera din somn. în toiul noptii. ca sa poata sa-i ajunga. pe valuri. membrele micului Absirt. regi.. doi. taind marea curmezis. Deci sa se-ntinda pînze multe. Numai ca regele Eete avea si el corabii bune. Urmaritorii si-au dat seama ca nu i-ar mai putea ajunge. gîndindu-se ca-i va mai fi de ajutor si-n patrie. Chiar Iason s-a uimit în sine. Cînd au aflat argonautii aceasta crima odioasa. a Medeei. Dar lîna ce-o aveau cu dînsii i-a dat de gol. Urmaritorii au vazut dincotro vine stralucirea si. într-adevar. Erau gata s-o zvîrle-n valuri. L-au ars pe rug si au facut serbari . Nu ucigasi de rînd. micul Absirt. s-au oprit ca sa le adune. La rugamintile lui Iason. în mare . sa n-o vada argonautii. Pînze mai mari decît acele ce se aflau pe vasul Argo. Descoperisera rapirea lînei de aur din copac si fuga fetei. Iason.adica-n Pontul Euxin. s-au vazut si urmaritorii. s-au mî-niat nespus de tare. sa-i ajunga pe Iason si argonauti. aproape gata sa-i ajunga. destul de mult 29. Ea stia tot ce se-ii-tîmpla. Asa s-a scurs o zi întreaga.cum cerea datina. si totusi. regina în orasul Iolco. Avea osteni si avea prieteni. cu fratele-i. si-argonautii n-o luasera pe-acelasi drum ca la sosire. pe-ncetul.pe Istru-n sus. si. Vîntul batea spre asfintit. a hotarît ca la o vîsla sa traga-n loc de un om. Medeea a facut o crima cumplita. De iapt. eroi. fiare. caci scînteia ca soarele în toiul zilei. ci. Vazînd. prin strîmtori28.

erau de asemeni sa se-nece.o vrajitoare renumita. Doar melodia lui duioasa le-a amintit de patrie si i-a tinut pe vasul Argo. ce-a primit numele de Torni 30. a sunat un glas. Eroii abia se mai luptau si îsi pierdusera nadejdea ca vor putea scapa cu zile. eroul i-a cerut tronul parintelui sau. Acolo s-au purificat de sîngele varsat la Tomi. S-a prefacut ca s-a certat cu sotul ei. au întors cîrma catre locul unde traia faimoasa Circe. Visul sau scump se spulbera. Cum s-au întors. comoara regelui Eete. Argonautii. primejdii fara numar. si s-a pornit cea mai grozava dintre furtunile pe care le suferisera în drum. din care Iason se tragea. ostasii au ramas acolo. vrajitoarea. Corabia au închinat-o zeului marilor. si Pelias a primit lîna. Acolo s-au luptat cu Talos. Un glas puternic de la prora. a stat furtuna pe care-o trimisese Zeus . Poseidon. în sine chibzuia ca avînd tronul si puterea. 183 Pelias este fiert într-un cazan chiar de catre fetele sale Iason s-a mîniat amarnic. un urias înspaimîntator. cum s-au risipit acestia. si ramura i-a îndemnat sa plece-n marea Tireniana. Trecînd prin apa ce scalda doua stînci : Scila si Caribda. cînd iata. Eson. Vorbea. si Argo a plutit pe mari. pe rîuri si din nou pe mari. Vîslele se frîngeau si ele în stînci ce rasareau din apa. Valuri se ridicau cît muntii si pînzele se sfîsiau sub rasuflarea înghetata a unui vînt de miazanoapte. si a cerut un adapost la fetele lui Pelias. în insula cea misterioasa unde-si avea salasul Circe . în schimb. de Atena. întemeind o asezare bogata si înfloritoare. din stejarul marelui Zeus. în furtuna. dupa multe lupte si rataciri. prin cîntece ademenitoare. Dupa aceasta întîmplare. sub munti de apa vinetii. zvîrlita-ncoace si încolo. a nascocit un siretlic. Dar i-a salvat pe toti Orfeu. Sirenele i-au ispitit. Corabia argonauta era ca o coaja de nuca.Dar fiindca nu mai îndrazneau sa se întoarca la Eete fara Medeea si Absirt. la fel ca mai tîr-ziu Ulise. Dar. care cînta mult mai frumos. 182 întoarcerea la Iolco Abia ajunsi în alta mare. . Medeea a-nceput sa spuna ca ea cunoaste vraii prin care îi poate- . fiul lui Eson. plutind pe Istru mai departe.. au atins tarmul portului magnezian Pagase. din nou. ramura sacra. dincolo de Iliria 31 . ♦ Regele l-a tinut cu vorba cît timp au stat argonautii. Stînd ele într-o zi de vorba.. în curînd au sosit la Iolco.. Ramura ce era adusa. Pelias n-a mai vrut sa-si tina cuvîntul dat cu luni în urma. Dar s-au luptat cu valurile si au scapat iarasi cu bine. Atunci Medoea. pe cît spunea legenda. din Dodona. Iar Circe sa-i purifice de moartea micului Absirt. din neamul monstrilor de-arama si.. si a ajuns pîna la Circe. Ce-i drept. tot lui o sa-i revie lîna ce si-o dorea atît de mult. A strîns oastea si l-a gonit pe Iason din orasul Iolco. furtuni. Caci regele avea trei fiice. sa se arunce-n apa marii. doua stînci amenintatoare.si au întîmpinat. pusa la prora. si nu stia ce-ar putea face sa puna mina pe putere. argonautii au trecut. Au mai trecut si pe la Creta. din care Argo se pornise cu peste patru luni în urma.

pe cît se pare . Era rapus prin viclesuguri si uneltiri vrajitoresti. de suparare. soata. de nu putea fi rege nici peste mare. hotarîse s-o paraseasca pe soata lui de pîn-atunci si sa se-nsoare cu Glauca. si el tot n-a putut sa urce pe tronul mult rîvnit din Iolco. a mai rostit si niste vraji. Iar el. Medeea sa urcat în car si a pierit într-o clipita. Copilele lui Pelias. Caci fata regelui Eete se urîtea de la un timp. cirezi de vite si mosii. Bucatile le-a pus la fiert. si l-a primit cu multa cinste. si-au doborît parintele.astern pe chipuri niste umbre. Apoi facînd nu stiu ce vraja. avea sa mosteneasca jiltul regelui Creon. La fel si dragostea lui Iason fata de soata lui. Ca sa le dovedeasca asta a umplut un cazan cu apa. fiindca-si pierduse si copiii si lîna cea nepretuita. 184 Glauca si Creon sînt cuprinsi de fiâcari Creon îl admira pe Iason pentru ca adusese lîna de aur de la Ea. Toti se temeau de vrajitoarea ce-si omorîse fratiorul si îl fier-sese în cazan pe fostul rege de la Iolco. si Pelias ramîne mort. s-a istovit de la un timp. Medeea le-a strigat în fata ca ea l-a razbunat pe Iason. a aprins foc cu palalaie. si. behaind.cel mai batrîn din toata turma . Puterea a trecut în mîna unui fecior al celui mort. o sa se stinga într-o zi. gazda sa.precum se cade-ntre barbati. si apa a-nceput sa fiarba. si ce sa credeti ? Dintr-o data. Medeea. vazînd aceasta preschimbare. Fetele i-au fagaduit si un sirag de pietre scumpe. Dar dintr-acolo nu veneau deloc vestile asteptate. ca pe un taur la ospete. si sa le-arunce în cazanul în care apa clocotea. A mai turnat un suc în apa. multumita ca planul i se-ndeplinea. le-a sfatuit pe-aceste fete sa-l taie pe batrînul rege în opt bucati. fiind barbatul Medeei. . si Iason. cu capul noua. Iason a fost silit sa fuga la Creon. Iason nadajduise poate ca tatal ei. Dar cum a dat în clocot apa. tras de doi serpi înaripati. I-a daruit si un palat. Ar fi putut acuma Iason sa vietuiasca linistit.ntineri pe oameni. dar nu-ntr-o lupta vitejeasca . Medeea s-a lasat rugata. din Corint. au rugat-o pe vrajitoare sa le întinereasca tatal. Din apa a iesit un miel cu blana alba. Iar fetele. fata lui Creon. Dar tot ce se cladeste-n viata pe crime si pe viclesug se prabuseste prea adesea. si vrajitoarea. ce iubea puterea si bogatia si placerea. s-a aratat un car de flacari. daca le-asculta rugamintea. un alt argonaut : Adraste. cazînd în cursa. Iar crimele .-i daruise si doi copii încîntatori. Segele Pelias cazuse . rege din Corint. Astfel. A luat pe urma un berbec . punînd lemne dedesubt. Medeea. Nimeni nu l-a laudat pe Iason pentru-o asemenea victorie. bucatile s-au închegat. va mosteni bogatul Ea. si carnea lui au aruncat-o într-un cazan mare sa fiarba. nici la Iolco.si l-a taiat în bucatele.

Era un munte-ntreg de aur. despre care se spunea ca erau cei mai frumosi din lume.. acela ce nu luptase pentru oameni si se iubise doar pe sine. Tesalia este o regiune din Grecia de nord. Tocmai visa ca se gasea din nou pe Argo si se zarise. într-o zi. în istmul de Corint. Dar Argo. i-a daruit fetei lui Creon o haina scumpa.. si era gata sa-l omoare pe fiul lui Egeu : Tezeu. fruntea alba. si-as vrea sa fiu si eu regina. pe tarm.. nu s-a mai aflat nimic ce s-a-ntîmplat cu vrajitoarea. si. care-odinioara ca un delfin taiase apa si deschisese drum pe mari cutezatorilor elini... Aici cresteau prin munti cai si boi. mîhnit si fara rost dupa uciderea Glaucei. a si zburat pîna la Ea. L-a-ngropat sub darîmaturi.Aflînd Medeea stirea asta s-a necajit peste masura. s-a prefacut ca nici nu-i pasa si a grait catre Glauca. si prin legende se mai spune ca Iason.corabia. Amîndoi au pierit în flacari32 185 Fuga Medeei si prabusirea corabiei Argo ..M-am saturat si eu de Iason. Chemînd Medeea un balaur.. Pastorii tesalieni . Chiar turmele de boi erau duse la pasune de slujitori calari. care domneste în Atena . cu dulceata : T. cu pamîntul destul de fertil.. mînîndu-le cu lanci.. Iason. Abia de închisese ochii. a ramas singur în Corint 33. Corpul i-a fost cuprins de flacari. Note I. Iara cununa îi strîngea. caci tare-i mai fusese teama de fosta soata a lui Iason. A luat în mîna un cutit si si-a ucis cu el copiii al caror tata era Iason. a izgonit-o cu rusine. dormea Ia umbra vasului sau Argo.. Prin mintea lui se perindau nenuma-ratele-ntîmplari din expeditia spre Ea.. sa se marite cu Egeu .. Destul am zabovit aicea lînga un om fara noroc..Dar vrajitoarei nemiloase nu i-au ajuns aceste crime. Apoi a poruncit sa vina carul sau magic. în departare. si ca sa te încrezi. Dealtfel. era acuma putreda. regii tesalieni si-au facut cei dintîi oaste de calareti. prefacuta. La tipetele ei grozave a alergat regele Creon. Aflînd Egeu de uneltirea nesatioasei vrajitoare. si vrajitoarea. îti fac si eu un dar de nunta. Dar cum era de stapînita. Ea a strigat si s-a zbatut.. Ma cere regele Egeu. si a fugit catre Atena. ca într-un cleste. Glauca s-a înseninat. pe care Iason o condusese-n expeditie. dar stofa se tinea de trup si nu putea s-o dezlipeasca.. dar n-a stat nici acolo mult. acesta-i darul meu !. purpurie si o cununa de margean. fara de fala si fara glorie. A pus la cale alte crime. A vrut sa-si scoata iute haina. Astfel s-a stins. lemnaria putrezita s-a prabusit c-un zgomot surd. frumoaso. Cînd. Poftim. fiica lui Creon. s-a prabusit asupra lui. Iason visa lîna de aur3'1. In cele mai frumoase vise ... a simtit un fior de moarte. Dar cum si-a îmbracat vesmîntul. tras de serpi.. S-a împacat cu tatal sau.. o lumina. ca nu am nici o suparare. Insa cum s-a atins de fata a luat si el îndata foc.

aveau trupuri de cai. Adunau buruieni din muntii Pelion si faceau oblojeli cu care-si vindecau caii muscati de fiare. îi poleieste. mama lui Learh si Melicerte (vezi legenda despre zeul Dionisos). a goni. Cînd soarele rasare.sa fi derivat cuvîntul centaur. ca fiind la marginea de rasarit a pamîntului. si mama pe Nefele . imagine daltuita pe peretii pesterilor. în limba greaca "henteo" înseamna a întepa cu lancea. Tot aici. Acelasi sens îl are si numele Helena. Ceorgia de astazi. 2. Din imaginea aceasta a calaretului contopit cu calul. ar fi deci tot niste odrasle ale lui Poseidon. mai jos de brîu. Dealtfel. Centaurii acestia. AsclepioEsculap a deprins mestesugul de a-i vindeca pe oameni în pestera lui Hiron. Dintre centauri unul este vestit. sa mînuiasca arcul. cum afirma unii mitologi.asa cum s-a mai amintit odata . Dupa cit se pare. 6. 4. Iar "tauros" e taur. Motive asemanatoare.zeita norilor. Elena. în munte. Amândoi par a fi simbolul luminii reflectate în nori. Ei par uneori facuti în întregime din aur. 5. 3. zeul apelor. pastorii tesalieni pareau cas contopiti cu caii de sub ei. nascociti în legenda.vijelia. sa foloseasca scutul. Norii se nasc din ape. cînd un batrîn sau o batrîna încearca firea si bunatatea unui flacau plecat în lume sa sâvîrseasca ispravi mari. Ţara lui Eete. Ei strajuiau averea cea mai de pret pe acele vremuri: cirezile de boi si hergheliile de cai. unde fortele li se calesc cel mai bine. avem si noi într-o multime de basme. ca un simbol al necesitatii cresterii copiilor în mijlocul naturii. Umblînd mereu calari. boii întepati de lanci sau propriile rani dobîndite în lupte.ce se dadeau copiilor si-i ajutau sa creasca. In legende vedem adeseori feciori de zei sau ai unor eroi de seama trimisi la Hiron. 7. în muntii Pelion era un soi de plante ce nu se mai cunoaste. sabia si lancea. sau cu fiarele din munti. Iar Frixos înseamna cel care freamata. Ei par sa întruchipeze în acelasi timp .a de mai tîrziu. precum se stie. Hele se tîlcuieste prin "cea stralucitoare". 186 "heneto tauros" . s-a nascut poate notiunea de centaur. Din ele se scoteau sucuri întaritoare . Dincolo de ea rasarea soarele în fiecare zori de zi. . Insa.furtunile grozave din munti. în acelasi timp. Acest centaur Hiron este personificarea stiintei medicale ce o aveau pastorii. a mina. Este vorba de strîmtoarea Dardanele. Din pricina aceasta. Berbecele cu lina de aur simbolizeaza poate norii calatori. care scînteiaza. El se numeste Hiron. S-ar putea ca din. sa se faca voinici. erau si priceputi. baietii învatau sa îngrijeasca de vite sau sa vîneze fiare. Se luptau cu dusmanii ce vroiau sa le fure.un fel de vitamine . erau pîna la brîu oameni si. faimoasa Colhid. Sa devina astfel viteji si sa dispretuiasca moartea în batalii. era socotita. A doua nevasta a Ivi Atamas era regina Ino.cel care mîna tauri . De aceea se mai spune ca aveau drept tata pe legendarul Ixion .erau razboinici.

lucrat în teracota de catre un artist antic necunoscut. deschizînd drum spre rasarit. sau poate încrusteaza acolo crenguta din copacul lui Zeus. Acestia au înfruntat primejdii si furtuni nenumarate. Fata în fata cu Scutari se stie ca se afla Istambulul. îi vedem pe argonauti cum îsi construiesc cu pricepere. .8. ca marii olimpieni : Zeus. negotului elin. sau Uskiidar. Scutul si sabia le-a pus însa alaturi. Insa.ajutat de un argonaut . colturoase. Numai ca luptatorii din antichitate îsi legau pumnii cu niste curele. Dupa unele legende. Aceasta ca un semn ca eroii si faptele lor nu trebuiau sa se bizuie numai pe îndrazneala. ca acestia. probabil. cu capitala la Pergam. Polifem si Hilas. poetii au nascocit ca pe corabia Argo s-ar fi urcat cei mai de seama eroi si ei au trait fel de fel de întîmplari de dragoste si lupte. Argonautul Polifem. un alt argonaut mai înfrumuseteaza cu dalta si ciocanul o parte a corabiei. care striveau carnea si sfarîmau oasele. Ţara din Asia de sud-est. în stinga este Iason. si de curele erau prinse placi mici de arama. alaturi de Heracle. O vedem dînd ajutor lui Prometeu.adica aceea care deschidea calea spre Pontul Euxin . Plecarea se spune ca s-ar fi facut din portul magnezian Pagase. l-au înfrînt pe localnici si i-au silit sa dea tot ce aveau mai de pret. 16. frumos si expresiv. care a auzit strigatul lui Hilas. 21. în Turcia. 14. Nu avem destule date si nu putem sa stim ce a fost si cînd a fost. pe ape. Tot poetii au nascocit. Tezeu. care doreau sa-si legitimeze cuceririle. Pîna în preajma orasului Istambul se întindeau odinioara hotarele Traciei. 10. buruieni fermecate. 20.a. cu întelepciune. Bineînteles ca toate acestea sînt supozitii. a fost întemeietorul legendar al orasului Hios. Afrodita i-ar fi ajutat sa învinga. crescînd mari. ca sa înfrumuseteze aceasta aventura. Atena. 11. rapit de nimfe. 9. si a plecat. ca expeditia catre extremitatea estica a Marii Negre s-ar fi facut. ci si pe întelepciune. Au adus apoi cu ei bogatii si aur mult în Elada. care slujesc eroilor nostri. 11. 15. Heracle. S-au luptat cu popoare necunoscute. 12. sa nu-si razbune tatii.era Marea Marmara. au fost ucisi si toti baietii. Insa. Munca se vede a fi pe sfîrsite. mai tîrziu. tasul pe care vor pluti înspre tara regelui Eete. Pentru ca . în limba greaca "argo" înseamna usoara. Strîmtoarea Bosfor. In Misia au ramas Heracle. frunze. 187 Perseu s. In folclorul românesc avem si noi adesea elemente naturale : crengute. de buna seama. avînd pe cap un coif cu creasta. Totusi. Prin aceasta asa-zisa protectie a marilor olimpieni se dovedea neîndoios ca regii elini aveau dreptul sa cutreiere marile si sa le stapîneasca. Regina din Lemnos se numea Hipsipila. într-un basoreUef. Hera. dupa dorintele basileilor. Unde se afla Scutari. Propontida . Sînt unii învatati care afirma ca o parte din legenda este adevarata. Lupta aceasta cu pumnii este stramoasa boxului.el întinde plnza pe catarg. sa cucereasca orice tinut si sa adune bogatiile pe care si le doreau. cam cu optzeci de ani înaintea razboiului renumit al Troiei. zeita întelepciunii. 19. 13. legenda cînta pe acei navigatori care au cutezat întîia oara sa plece în mari calatorii. era considerata ca sfatuitoarea si sprijini-toarea tuturor eroilor. cu multa grija. 18. Atena si. în cautarea lui.

Dardan . la început.printr-un voinic. Simplegade înseamna stîncile care se izbesc între ele. Grecii vechi credeau ca fluviul Dunarea unea Marea Neagra cu Marea Adriatica.din Zeus. argonautii nu au mai trecut prin strîmtoarea Bosfor. Fusesera daruiti regelui de zeul Ares. 24. numele s-ar tîlcui prin locul celui taiat (temio înseamna taiat). dupa legenda. dupa legenda. sa cutreiere si sa cunoasca lumea. 25. Marii Negre : Pontul Axeinos. si în basmele noastre se gasesc de multe ori stînci sau munti care se izbesc cap în cap. sa nimiceasca monstrii si fiare. fiindca avea mereu furtuni. pe care elinii le-au rîvnit mult. Lina de aur pare a fi si simbolul bogatiilor din tarile rasaritene. La înapoiere. meschin si ia parte la crime. cînd fundase orasul Teba. cuvinte mari si promisiuni . In greceste. Este vorba de Marea Adriatica. i-au schimbat vechiul 188 nume si i-au spus Pontul Euxeinos sau Pontul Euxin.Troada2. 26. reprezenta pentru elini lumina aurie ce se vede. si tara înconjuratoare . în zori. 27. 32. 189 RĂZBOIUL TROIAN SE POVESTEsTE ca pe-un deal. caci el fusese napastuit de Pelias. cîntaretii antici subliniau în legende tragicul sfîrsit al lui Iason. cu orice mijloc : juraminte. Ca sa înfiereze astfel de fapte. sau poate chiar mai dinainte. ca o amintire a faptului ca micul Absirt fusese taiat aici în bucatele de Medeea. argonautii ar fi ajuns. cît si plugul erau creatiile lui Hefaistos. în apropiere de strîmtoarea Helespont. adica marea neospitaliera. ca fiu al astrului ceresc. cum i-au spus romanii. Spre deosebire de Heracle. de-a dobîndi lina de aur. El i-a chemat. în lungi coloane argintii. 30. In toiul expeditiei ajunsi în Colhida. Tros. 29. De aceea el devine egoist. Nu mai este folositor semenilor sai aflati în suferinta si lupta doar pentru sine.22. Dar de la numele lui Tros acest oras s-a chemat Troia. ce paraseste mai apoi calea dreapta. din Asia de asfintit. Este vorba de rîul Rion din Georgia. 23. Tezeu. ci s-au îndreptat direct catre tarmul nostru. un oras mare si puternic . Iason închipuie pe omul viteaz si generos. Iason cade prada poftei de marire si avere. sa deschida drumuri noi pe mari. Aceasta noua crima a fetei regelui Eete este povestita în versurile zguduitoare ale tragediei lui Euripide : "Medeea". cam prin regiunea Cazanelor. adica marea ospitaliera.numai ca sa-si atinga scopul. in Marea Marmara. Eroii l-au urmat pe Iason. Se spune ca Istrul-Dunarea ar fi avut odinioara aici un brat. feciorul unui rege. îndraznete. Cel care a zidit orasul a fost. Uos. Eroii erau bucurosi sa sâvîrseasca fapte mari.parte din Frigia . Aceasta este legenda înfiintarii orasului Torni sau Tomis. 33. Perseu si alti eroi. 28. Atît taurii cu picioarele de arama. care-si tragea obîrsia . unde este astazi orasul Constanta. întotdeauna. 34.pe care nu si le respecta . Cît timp au durat slujbele pentru Absirt. cîndva. Palatul sclipitor pe care îl avea Eete. 31. la început. sa biruie pe regii hapsîni. Grecii îi ziceau. spre rasaritul lumii si se reflecta în apa Marii Negre. Dupa ce au cunoscut-o mai bine si au vazut ca are tarmuri roditoare si bogate. Coltii ce trebuiau semanati pe cîmpul lui Ares erau tot din botul balaurului doborît de Cadmos. în numele dreptatii si în folosul elinilor. . s-ar fi-naltat.

Dar Tetis. în panta dulce. zeita a greselilor. In cazatura. pe colina. care cazuse prizonier. Se numea la-nceput Po-darce. Cei mai multi dintre fiii sai au fost ucisi în batalii. si a zvîrlit-o din Olimp. Mai tîrziu i s-a zis Priam 6. Aceasta e prima greseala. La tron i-a urmat fiul sau.Din cauza ta. Ida. a vrut sa si le ocroteasca si sa ridice-n jurul Troiei un sir de ziduri cit mai tari. Dintre toti. I-adevarat. care o-nfatisa pe-Atena. aflînd urzeala. spre rasarit. catre marea cu valurile azurii.Dealul greselilor La drept vorbind. în templu. la Mecona. ar fi cazut o statueta misterioasa 3. asa precum fagaduise. Era hapsîn. Fiul lui Tros a hotarît sa-nalte-acolo. cum s-a-ntîm-plat atuncea. . Avînd el multe avutii.însa saduca nenoroc. din cer. a facut lînga ea un templu. ramas numai un fecior. De azi-nainte nu ai voie sa mai urci în Olimpul nostru. a pus aceasta statueta zisa paladiu-fecioara. Acesta era cel mai mic. s-a lovit zeita zdravan. 190 . Ii trebuiau deci lucratori. tot fara de cuvînt.deoarece-ntr-o buna zi Zeus s-a mîniat pe Ata. si dupa ce-a zidit. pe muntele de piatra. precum se va vedea-n poveste. de ciuda. într-un loc de cinste. colina asta era un loc fermecator. si oamenii sa-l îndrageasca . fara sa le plateasca munca. Cînd s-a sfîrsit însa zidirea.. Priam se urca pe tronul lui Laomedon Laomedon a fost un rege lipsit de cinste sau cuvînt. Lui îi placea sa aiba slugi.. cînd m-a-nselat titanul Prometeu.Palas-Atena este-aceea care-mi va ocroti orasul" . sa-nalte zidurile Troiei 4. s-a purtat el si cu Heracle5. ca salahori. Zeus a hotarît ca ei se vor trudi. Locul unde a cazut ea a fost chiar dealul din poveste. gresesc adesea.. I-a. si-au trecut ani cîti au trecut. Laomedon si-a pierdut tronul. fiica lui Nereu.a cugetat regele Ilos. A facut dara sacrificii si i-antrebat pe olimpieni daca-i vor da încuviintarea. îl vestise pe tatal zeilor îndata. a blestemat dealul acela sa fie plin de amagiri. pe deal. La fel. Vor gresi numai pamîntenii. Se rezema. o fortareata. locul unde se ridica orasul se zice ca s-ar fi chemat-nainte "dealul greselilor" . . si el îi osîndise aspru pe rasculatii din Olimp. si i-a dat brînci zeitei Ata. si Ilos într-o zi s-a stins. Atunci. cei mai greu loviti au fost Posei-don si Apolo. si. dar nu vroia sa le plateasca. Pentru asemenea greseli. ce se numea Laomedon. o fortareata nu prea mare. Tocmai în vremea cînd dorea el sa ridice-aceste ziduri. i-a strigat Zeus. apucator si fara mila de supusi. cea cu picioare de argint. Doreau sa-l lege pe stapîn în streanguri tari si sa-l arunce în Tartarul întunecat. Iar spre apus se cobora. s-a întîmplat ca în Olimp mai multi zei sa se razvrateasca. Laomedon i-a izgonit pe cei doi zei din tara sa. cum sînt mai de-obicei toti regii.

si l-au chemat. Flacara tortei se-ntindea pîna ce cuprindea orasul si-1 mistuia în întregime. Mîna cirezile de vite. slujbe si jocuri si întreceri. ci Paris. si între192 barea. aflînd de acest vis. vulturii si serpii vor sti pe urma ce sa faca. acest fecior de rege s-a tocmit si el tot pastor. si bineînteles ca vorba aduce dupa sine vorba. fiindca Priam i-l ceruse. oferea cel mai mare taur pe care îl avea-n cirezi. a hotarît sa-l recîs-tige. I-au dat pe loc haine de pret. la fel ca toti ceilalti pastori. si el l-a parasit pe-o creasta a muntelui cel înalt. ci-o torta aprinsa. Dar. Tînarul tinea mult la taur. sa-l lase-acolo pe o stînca. 191 Atîta doara ca atuncea cînd trebuia sa vada lumea unul dintre feciorii sai. prin iscusinta si vitejie. Crescînd. caci. Au închinat în cinstea lui. la urma. daca regele afla.. frumosi ca zeii. cum îi zise-sera-nainte. si ei l-au sfatuit sa-l duca pe fiul nounascut în munte . Priam a ascultat de sfatul preotilor. A luat baiatul. în Troia. luînd si el parte la întreceri. Bucuria regelui Troiei n-a fost mica. îi astepta desigur moartea si pe pastor si pe baiat9.si. Hecuba a avut un vis . cum trecuse vreme multa de cînd Priam îsi aruncase fiul cel nedorit pe Ida. sa faca-n cinstea lui serbari.pe fiul regelui Priam sugînd de zor la o ursoaica. si nu stia ca el e fiul aceluia ce stapînea aceste bogatii pe Ida. pe care o iubea nespus.Iar Priam. Ba se mai spune ca flacaul era nespus de inimos. înduiosat. a luat pastorul pe-acest copil plin de noroc si l-a dus în coliba sa. si-un numar mare de copile 8. . nume care-nseamna ruda de-aproape. Dar taurul fagaduit era crescut chiar de-Alexandru. fara ca tatal sa-si mîn-jeasca mîna cu sînge de copil. Hecuba 7 se chema copila. fata de fiii nedoriti. fiind sarbatorit la curte.. Ida. si. dupa stravechi datini. Alexandru i-a biruit pe ceilalti tineri. la Priam. Acolo l-a crescut în taina. peste patru sau cinci zile. si. din cauza asta.. Priam.nu-i venea sa creada ! . la dezlegarea unei taine. trebuia. îi era drag de animale si le pazea de hoti si fiare cu-atît de multa vitejie încît pastorii l-au numit. Iara ca premiu. Fiul nou-nascut de Hecuba este parasit pe muntele Ida Priam.. Organizase deci. Taurul l-a cîstigat el. si toate-acestea duc. Destul ca Priam a aflat ca Alexandru i-e fecior. ca tatal adoptiv. regasita. buna. dupa datina strabuna. Hecuba si ceilalti l-au întrebat : de unde este si cum îl cheama ?. trecînd pastorul iar pe-acolo. nu Alexandru. S-a urcat deci Priam pe tron . a vazut . în întreceri. revenind la Troia. a luat de soata pe-o printesa gingasa. si. Fiarele.iar soata sa i-a daruit cincizeci de fii. i-a întrebat pe niste preoti . L-a-ncre-dintat unui pastor. întrebare. si se facea c-ar fi nascut nu un copil. Marul discordiei cade în mijlocul nuntii zeitei Tetis cu Peleu . devotata. Alexandru 10. într-adevar.

se învoise ca Peleu sa fie mirele lui Tetis. nici lui Zeus. ca-s mai frumoasa !. începe cearta între cele trei zeite L-o fi vazut. I-al meu. si dintr-o data a rînjit.Pe cînd se petreceau în Troia aceste întîmplari ciudate.Legendele Olimpului. Zeus.. Mai ales Zeus se temea de fiii lui. Se cununa zeita Tetis. Zeii cîntau si dantuiau cu nimfe si cu pamîntene. nu toti rîdeau cu pofta. Luase din gradina de aur un mar. zeul caraghios. ca sa scape de buclucuri.. Dionisos le turna vin si Momus. Nu stiti cum este atunci cînd se porneste sfada ? Fetele parca sînt schimbate. mai stralucitoare decît lumina de amiaz. batrînul Cronos.. si Zeus si Poseidon pe-tisera pe nereida. Apolo le suna din lira. încît se zguduiau pamîntul.. 193 13 . încalecînd pe un balaur. sudalmi si uneori blesteme. în pestera unui centaur.Ba e al meu. ca într-un zbor. zeii.. zeita care proteja discordia. sedea deci si privea cu ura la cei care se desfatau. nu vrei tu sa ne faci dreptate ?. sa nu-l doboare.. iar bratu-i a zvîrlit cu grija marul acela-ncondeiat între zeitele ce-n hora alunecau. Gasise hîda iar o cale.. Scrisese : "Celei mai frumoase". Zeita asta preahidoasa. si fiecare-o fi rostit : . precum facuse el cîndva tatalui sau. . un rege din Tesalia. care îsi va întrece tatal în vitejie si putere. si-a vîrît capul înlauntru.. .. si.E marul meu. zburase-n tara hesperida... si tot asa. Dati-l încoace !. Marul cel mai frumos.. L-au ridicat si au citit slovele-acelea otravite... dorind sa fie armonie si bunavoie-ntre meseni gîndea cum sa le strice cheful11. faimosul Hiron din legenda. si. în fruntea lor cu Zeus. Vocile-s tari si ascutite. le facea strîmbaturi destule. si toti rîdeau cu-atîta pofta. Hera sau Afrodita sau Atena !.Nu-i al nici uneia. De fapt.. . De fapt. petreceau strasnic la o nunta. Asta nu le era pe plac nici lui Poseidon. pesemne.. Pe el scrisese cu cerneala de aur. voi.. cu limba rosie ca para strînsa-ntre coltii ruginiti . cea cu picioare argintii.. cearta si bîrfa... Rasuna vorbe deloc blînde. Caci la intrarea pesterii sta Eris cea posomorita. pentru ca zeita Tetis nu o poftise la ospat. nesuferita tuturor. zeita care uneltea ca-n lume sa nu fie pace si întelegere deplina. trei vorbe bine ticluite. marea si cerul cel înalt cu luna si cu stelele.. cu un voinic numit Peleu. scrise de certareata Eris. Dar Prometeu le prorocise ca ea va naste un fecior. si-acuma începuse nunta. II S-a-ntors apoi la pestera ..

tot fusese stricata de Eris. va va calauzi pe toate.Hermes a spus catre zeite : . preasiretul Hermes. si . si. într-un glas. pristavu-mi de credinta. apucîndu-l pe dupa umeri.Veniti cu mina sa v-arat pe tînarul judecator. dupa cum ti-e voia. voinice. . deopotriva. luceau pe ierburile moi.E Paris. s-au ivit din slava zeitele înversunate. si Hermes a grait spre Paris : . si Paris o sa dea raspunsul..Cum îl gasim ? a întrebat zeita Hera. avînd pe Hermes între ele. S-auzeau mugete de tauri. Paris da Afroditei marul de aur Paris pasea pe munte singur.Asa si cele trei zeite strigau mereu spre adunare sa li se spuna care este cea mai frumoasa dintre ele. vorbindu-i cu mestesug. sau Afrodita. fiind soata regelui ceresc ? Cui i-ai da tu marul de aur. stapîne.Cine-i acela ? au zis ele. Hermes ! Calauzeste-le spre Ida. . .Hermes. Norul s-a ridicat în slavi. Sa zica-atunci ca Afrodita. Zeii erau prevazatori..pentru ca nunta cea mare.Ia stai.. Un singur om poate s-arate care-i deplinul adevar. ca si Atena. dragalasa. oricum. l-a sfatuit sa stea pe loc si sa raspunda mai degraba. Cerul era abia-nrosit de zorii care se vesteau. chiar astazi. se supara rau Afrodita.Lasa. ara-ta-le cine e Paris ! si fa ce-oi face ca flacaul sa dea zeitelor raspuns. cel ce se afla-acuma pe Ida. de zeita vrajbei. stropi de roua. Voi sti eu sa-mi fac bine slujba. si n-au trecut decît trei clipe si norul a ajuns pe Ida. Deodata. si diamante. ce tropoteau catre pasuni. si Hermes cu zeitele s-au urcat pe un nor de aur. . feciorul regelui din Troia. . . S-a dus ca sa-si revada-n munte cirezile ce le-ngrijea. El o saleaga dintre voi pe-aceea care-i mai frumoasa. i-a dat raspuns marele Zeus. i-a grait.. pe cînd era un pastor simplu. sau poate însasi mîndra Hera. sa nu ai nici un fel de grija. întarîtate.. si ne spune care zeita-i mai frumoasa : Atena mult preaînteleapta. Numai ca Hermes l-a tinut. care juca de bucurie în fata pesterii lui Hiron . Sa spuna Hera sau Atena. Paris de la Troia. se mîniau zeita Hera. Paris a vrut întîi sa fuga. ocrotitoare a iubirii.stiti ce ? a spus maretul Zeus. si nu un print cum este azi. pe care-l vezi în mina mea ? Vazîndu-se-n încurcatura. . stapîna-n marele Olimp. Dar Hermes.. era neîntrecut în toate. înduiosat îsi amintea de vremea cînd era pastor.

sintelepciunea de la Palas. tot din tulpina dardaniana. numai de ea stiute. de popor. zeul iubirii cel viclean. des-pre-nsusirile lui Paris. Iar Eros a tintit pe soata lui Menelau.facînd. dîndu-i de soata o regina. de sot. Dar cum s-a-ndepartat din Sparta sotul Elenei. si. dupa o calatorie destul de lunga si de grea. de prieteni. S-a urcat pe corabia un-de-o-mbia Paris sa vie. daca voinicul le-o alege. Ele-au jurat sa se razbune nu numai pe tînarul Paris. A dat în laturi si puterea cu care-l îmbiase Hera. Iar Afrodita i-a rostit ca ea-l va face fericit. regelui prieten. 196 . si. sotul Elenei cea frumoasa. în inima. de-asemeni.Cea mai frumoasa-i Afrodita. Ba. zeitele Hera si-Atena au plecat tare suparate. o greseala. Elena si-a uitat de casa. Prin vraji. ca pe prieteni.Zeitele si-au aratat lui Paris toata frumusetea. In urma ei venea si Eros. tinînd-o blînd pe dupa umar. N-a ramas decît Afrodita. a raspuns el zeului Hermes 12. E] tocmai trebuia sa plece cu niste treburi din oras. Rapirea Elenei cea frumoasa si Paris s-a înflacarat. dupa Zeus. care l-a si-ndemnat pe Paris sa plece în cetatea Sparta. Regina e mîndra Elena. s-a si ivit din slavi un car. Hera. Numele lui era Enea. ci pe întreg orasul Troia. Menelau. tinerii au ajuns în Sparta. Zeita i-a vorbit Elenei. Dupa aceasta întîmplare. luînd marul discordiei. i-a spus ca o sa-l faca rege. Cînd s-a-ntors Menelau la Sparta. si s-o rapeasca pe Elena. ce era tras de porumbite si-o aducea pe Afrodita. cu aripile lui de aur. mai. Pierzîndu-si orice stapînire si chibzuire mai adînca. Flacaul care-l însotea era odrasla Afroditei si-a unui print pastor. Astfel. Aici regele Menelau i-a primit bine. 194 195 13 si Paris n-a mai stat pe gînduri. Menelau. si a rugat-o pe Elena sa aiba grija de voinici. în timpul cît o sa lipseasca. Palas-Atena i-a promis sa-l facanvingator în lupte si întelept ca nimeni altul. fiica lui Zeus si a Ledei. zeita la facut pe Paris mult mai frumos decît era. si a ales numai placerea daruita de dragoste . fiecare dintre ele i-au mai fagaduit sa-i dea si o rasplata cît mai buna. si a facut-o sa-ndrageasca pe fiul lui Priam din Troia. Supusii i-au povestit tot. s-a însotit c-un alt voinic si s-au casatorit spre Sparta. soata lui Zeus. ci peste toata Asia. l-a dat zeitei dragostei. cea mai frumoasa-ntre femei. Anhise. unde domnea un rege prieten. si. . el va fi cel mai puternic pe pamînt. cu-o sageata-nveninata. siamîndoi au pornit spre Troia 13. Pornea catre insula Creta. nu în Troada sau în Frigia. mai ca nu-i venea sa creada ca nu-si mai regaseste soata.

si-ndemnat de zeita Hera. stîrnise ura-n-tre zeite. Sa-l razbune pe Menelau.. si. a trebuit sa se marite. 197 Priam l-a întrebat pe Paris . Agamemnon. pe Menelau. cîti sînt dornici s-o peteasca. Marul discordiei. pe urma. Unii bogati.. Sa-i ceara deci regelui Priam sa-napoieze pe Elena si avutia ce fusese luata de Paris. si fiecare si-o dorea. a grait înteleptul Nestor. cei care-am jurat atunci sîntem datori sa-l ajutam. a plecat sa se sfatuiasca cu fratele sau. Atunci. Poftele lor si certurile faceau din nou sa curga sînge. si-a izbit fruntea de lespezi si de ziduri. caci îsi iubise mult sotia. si Tin-dar. Regele Tindar s-a temut ca fata. si din nimica n-a pierit. si daca vreunul dintre ei ar fi-njosit pe cel ales si ar fi vrut "sa-i fure soata. N-o dau pentru nimic în lume. si toti ceilalti au plecat linistiti acasa. Razboiul cel mai crunt de care se povesteste prin legende. sau gramadit vreo nouazeci de regi si cei mai mari eroi. de la Sparta. pe care îl aruncase reaua Eris. Ulise se preface ca e nebun . liberînd-o.si-acuma uite. L-au luat cu ei la sfat pe Nestor. Deci. Cînd s-a facut ceva mai mare. Agamemnon a chemat regii din Elada sa-i vie toti într-ajutor. Ele îi atîtau pe regi. mai-nainte de razboi sa-ncerce o împacaciune. încît la doisprezece ani a fost rapita de Tezeu. ceilalti or vrea sa se razbune. Tindar l-a hotarît urmas. a dat de veste în Elada ca-i cauta un barbat Elenei . din Pilos. s-o aduca iar în orasul parintesc. altii puternici sau întelepti sau iscusiti. Elena l-a ales. Era atîta de frumoasa. De-ar fi sa-nceapa si-un razboi. Insa tot Nestor i-a-ndemnat ca. Inima-i 5-a facut carbune. din Sparta.-a venit vremea. lasînd o jale fara margini în Europa si-n Asia. învinsii si învingatorii vor suferi deopotriva si vor pieri aproape toti. si. Au jurat cîti au fost acolo. .Elena e sotia mea. Se-ncepea deci razboiul Troiei. Ea era libera s-aleaga pe tînarul care-i placea. alt rege întelept. alegînd pe unul.. Au facut nunta. sa vina în orasul lui. rege în Argos. aflînd stirea. un tînar chipes. stiind-o toti asa frumoasa. un razboi mare cu Atena. la sfatul lui Ulise. cum credea Tindar. Dar ce sa credeti ? N-au venit unul sau doi. dar Paris nici n-a vrut s-auda. fiind el un om puternic. ca Menelau a fost jignit si soata lui i-a fost rapita. si s-o isca vreo-ncaierare. . si-a adunat iarasi simtirea. si regii porunceau multimii sa se jertfeasca pentru ei. A fost nevoie sa porneasca cei doi voinici : Castor si Polux. fostul rege-al Spartei. si-acest barbat îi va urma pe jiltul sau regal. Insa. la Micena. a strigat el cu îndîrjire. Sfatul înteleptului Nestor Iar Nestor le-a reamintit despre Elena ca de mica fusese pricina de cearta. ceilalti erau datori sa sara si sa-i dea sprijinul cu oastea. Deci. Dar juramîntul a ramas. regele insulei Itaca.De suparare. i-a pus pe cei veniti sa jure c-or sa respecte hotarîrea pe care o va lua Elena..

Nu-i mai era pe plac razboiul si se gîndea ca nu e drept sa moara oameni cu duiumul pentru o cearta-ntre doi regi. Cînd a vazut Ulise însa ca plugul sau va reteza trupul micului Telemah. alaturi. si. Penelopa. Nu mai vream sa pornesc la lupta. S-a dus în graba la palat. numit de mama Telemah. mîndrul Paris. si-a oprit calul si asinul . Este istet si priceput. pe dragalasul Telemah. Ai ghicit. L-a asezat pe Telemah în drumul plugului de lemn. cea maritata cu Peleu. Atîta doar ca Palamede era destul de întelept si a bagat usor de seama ca vrea Ulise sa-l însele. Dar.. Ne poate sfatui la multe. El este cel care a dat ideea. si s-a întors cu el pe cîmp. Ulise se facea ca ara si nu-i cunoaste pe trimis. în loc de boabe de secara. Ulise se casatorise cu o copila. aflînd el ca a venit în insula printul Eubeei. lasînd în urma casa draga. Acest Ahile era fiul frumoasei nereide Tetis.trimiteau soli din tarm în tarm. La nunta ei zvîrlise Eris între zeitele-olimpiene marul discordiei. copilul mic. pentru a-si tine juramîntul. bolborosind razlete vorbe.Da !.. niste grunji maruntiti de sare. de nu or sa atraga-n lupta pe neîntrecutu-Ahile. Ulise s-a gatit de drum. si pe sotia-i credincioasa. si apoi cu ochii rataciti. regele din Tesalia. în vestitul oras Aulida « Astfel. 198 A înjugat la plug. Deci nu-i era deloc pe plac sa-si mai primejduiasca viata. Razboiul nu-mi mai este drag. o vara buna a Elenei. Nu vream sa se mai verse sînge si sa calcam cetati straine. el se facea ca nu-l aude si arunca pe brazda neagra.. In cautarea lui Ahile însa vestitul profet Calha îi spusese lui Agamemnon ca nu vor cuceri cetatea regelui Priam cel bogat. s-a prefacut ca e nebun. ca sa-si pastreze juramîntul. cu oastea lor. A luat copilul lui Ulise. mai de mult. ca regii sa-si jure credinta si sprijin de va fi nevoie. în insula Itaca.numiti de-aceea si atrizi . însa de la acea-ntîmplare trecusera atîtia ani. . în Sparta. cei doi feciori ai lui Atreu .Dar pîn-atunci sa amintim ca Menelau si Agamemnon.. o insula saracacioasa. pe care îl daruise Afroditei fiul lui Priam. Ba dobîndise si un prunc. chemînd pe regi. pentru o toana de regina si pentr-un print nechibzuit. unde domnea pe-a-tunci Ulise 13. . înca în fasa. Vreau sa traiesc tihnit acasa lînga iubita-mi Penelopa si lînga fiu-mi Telemah. neavînd totusi ce face. Omul se schimba între timp.. plecase grabnic Palamede.si a grait lui Palamede : .. Iar pruncul era înca-n fasa. M-am prefacut. un cal schilod si un asin . pentru un timp îndelungat. Iar cînd trimisul Palamede îi rostea vorbe pe-nteles. un fiu al regelui Eubeei.Avem nevoie de Ulise. spunea trufasul Agamemnon.

Pe-acest flacau vroiau sa-l aiba. înca de mic. acompaniindu-se cu lira. cunoscînd aceasta taina. pentru a-l cali. L-a chemat lînga ea pe-Ahile. ucigînd fiare prin codrii de pe Pelion..Zeita nereida Tetis stia ca pruncul sau Ahile va creste mare si puternic. în razboi. de asta data. pe Ulise. Acolo si-a scaldat în Stix. calcîiul stîng. aflînd zeita Tetis de planul lor. îl vîra-n flacari sa-l caleasca. locul acela-i va ramîne pe totdeauna necalit16. Dar mama. Va fi viteaz ca nimeni altul. fusese dat de mititel batrînului centaur Hiron. s-a temut strasnic ca fiul sau îsi va da viata în fata zidurilor Troiei. 200 . Nici nu se ridicase Ahile mai mult de-o schioapa si lupta ca un barbat. a iesit din marea verde si adînca. Ahile se facuse mare. Acum cînd are loc povestea. Se povesteste ca la Hiron fiul lui Tetis s-a hranit doar cu maduva si cu creier de pui de urs si cu ficat de leu naprasnic.. îsi scaldase copilu-n Stix. atrizii. pentru ca nici un fel de arma sa nu-i mai poata rani trupul. Iar cînd fugea. rîul cel înfricosator. Atît c-atunci cînd îl vîrîse în flacari.Te du fara nici o zabava în insula unde domneste regele prieten Licomede 17. la ceasul cînd vor izbi Troia. decît daca era lovit în locul necalit în Stix. zeita Tetis. 199 s-a dus si pîna la Hades în Infern. sa-l caute si sa-l cheme-n lupta pe fiul regelui Peleu si al gingasei nereide.. lînga ei. Cum esti de alb la chip. putea sa-ntreaca si caprioara cea mai iute si cea mai sprintena din munti. pe pruncul sau abia nascut.. Iar Agamemnon trimisese. Tetis îsi tinuse copilul de un calcîi. îngrijorata. Dar lui îi hotarîse Moira . Ca si multi alti eroi de seama. apucîndu-l de calcîi. Ba. ca sa-l faca nemuritor. într-o noapte. Ahile. Nu se gîndise însa Tetis ca. In acest fel fiul zeitei nu mai putea fi doborît. caufa sa lupte si cu Moira si sa îl scape pe Ahile de soarta care-l astepta. frumos. Tetis. i-a cerut sa-i dea-ntru-totul ascultare.sa-si. piarda zilele acolo. Ahile s-a împotrivit. In acest scop. si vazîndu-l. ca sa-l învete mestesugul armelor si al vînatoarei. Nu va mai spun ca învatase sa cînte minunat din gura.destinul cel ne-nduplecat . si cînd îl cufundase-n rîu. Un flacau îmbracat în haine de fata Insa. i-a glasuit : . Acolo ai sa te ascunzi în haine femeiesti. îi ungea trupul cu ambrozie. cea cu picioare de argint. mama sa. Numele sau o sa ramîna nemuritor în batalia data sub zidurile Troiei. si. nimeni na o sa deosebeasca pe fetele lui Licomede de fiul regelui Peleu. Iar viersul lui vrajea pe oameni si chiar pe zeii din Olimp.

ce ramasesera la porti. si-a pus în schimb coiful lucios. si Palamede si Ulise îi cautau urma lui Ahile si nu puteau sa i-o mai afle. El nu venise cu placere. cu creasta fîlfîind în vînt. o platosa si niste arme. Ulise cerceta cu ochii sa vada unde e baiatul.Acesta nu e fata ta. a pornit catre insula. în valuri. femeiesti si l-a ascuns într-un palat. bratari. Ei. la armele de-arama. Peleu. între acestea toate. Iar Licomede. De n-ar fi fost prorocul Calha. la sulita si coif. Potrivit juramântului facut de tatal meu. însotitorii lui Ulise. cu jind. Toate prinsesera în mîini bijuterii scînteietoare si valuri. însa. au început sa sune tare din trîmbite si din chimvale. la scut.si. sfatuit de zeita Tetis. E un voinic numit Ahile. n-ar fi putut sa-l mai gaseasca.Adevarat. si între ele se grabise si flacaul zeitei Tetis. Apoi si-a smuls valul cel alb si cununita de pe plete. la nunta frumoasei Elena. Peleu le capatase toate de la zeii nemuritori. care mai de care mai albe.. batrînul Nestor. unde stateau fetele sale. -. însa nu deslusea deloc. un scut si-o sulita stralucitoare. dupa plac. Nu sînt fecioara. Fusese chiar silit sa plece. printre fete. A Juat în mîna-o sabie si a plecat dupa Ulise. si Agamemnon si Menelau. Se zice ca a mai primit de la tatal sau. A mai primit o sulita. Atunci le tot întindea marfa si le-mbia s-aleaga salbe. facîndu-se negutator. Fetele regelui s-au strîns numaidecît sa vada marfa. însa acuma se gasea în tabara lui Agamemnon si. S-a dus apoi catre palatul acelui rege Licomede. Numai Ahile se uita. Este rusine sa ramîna ascuns. în acest timp. Sa-si dovedeasca voini-cia. care vedea în departare. cin'sa mearga pîn-acolo ? Cine Sa-l afle pe Ahile între frumoasele copile ale regelui Licomede ? Adevarul iese la iveala S-au sfatuit si s-au gîndit sa îl trimeata pe Ulise. Peleu. Dar Calha i-a vestit pe regi ca odrasla zeitei Tetis i-adapostit de Licomede. unde îl cheama Menelau. Lasa-l sa plece la razboi. potrivit vechilor datini si juramintelor facute. l-a-n-vesmîntat pe flacaiandru în haine albe. virise si un coif. valuri alese. regele. cum Ahile-si iubea mama si nu vroia s-o necajeasca. cercei. Fetele au fugit speriate. bratari sau valuri. prin minte si prin vitejie. la nunta cu iubita-i Tetis. . " Si tot atunci. Ulise a grait spre rege : 201 . crezînd ca-ncepe vreun razboi. Vazînd ca planu-i reusise.. a spus Ahile. stapînul insulei Itaca. purtînd cu el salbe de aur. am datoria sa-l ajut pe Menelau sa se razbune. însa Ahile-a luat o lance si s-a si repezit spre porti. Ulise s-a schimbat de haine. mai frumos brodate. chiar daca eu o fi sa mor. sînt flacau. trebuia sa dea ajutorul atrizilor sa biruiasca. gata sa apere palatul.

Deci. în mîini aveau arme de pret. si cîti. Ostenii cei de rînd luptau numai cu sulite si prastii. fecioara. destul de aspre. soata lui. . aprigul zeu al marilor. purtînd pe ele peste-o suta de mii de oameni înarmati18. Ca sa cunoasca adevarul . Calha le-a spus ca o zeita. avînd pe cap coifuri înalte cu coamele din par de cal si colti luciosi. lanci lungi. e suparata rau pe el. se adunasera. Flota n-a mai putut sa paraseasca tarmul aulic vreme lunga si multi osteni zaceau de friguri si alte boale misterioase. de arama. regele trebuie sasi jertfeasca pe o copila. . daca vor sa reuseasca în întreprinderea lor grea. feciorii regelui Atreu . Ahile 20. platose bune de arama împodobite si cu aur..de ce nu puteau sa porneasca înspre Troada catre Asia regii l-au întrebat pe Calha. si-anume Artemis. 202 Numai ca flota asta mare . sora Elenei cea frumoasa. zicînd ca vrea sa o marite cu fiul lui Peleu. ca un luceafar între stele. Ifigenia. care-i era zeitei draga.cu însusiri miraculoase. fratele lui. pulpare pe picior si scuturi. si o pereche de cai albi de la Poseidon furtunosul. Cînd a sosit corabia. de mistret. regele a trimes un sol la Clitemnestra.purtînd pe ei armuri bogate. si i-a cerut sa îi trimita pe fata sa. albi. purtîndu-le pe Ifigenia si pe regina Clitemnestra. Asa s-a-nfatisat Ahile în portul renumit Aulida. Atît era de ne-ntrecut în mestesugul armelor. o mie o suta optzeci si sase de corabii. Agamemnon nu le-a iesit nici macar în întîmpinare. cînd încerca sa iasa-n larguri.cîntata-n vechile legende . unde. vîntul a contenit sa sufle si pînzele s-au molesit ca niste aripi ostenite.. precum ne spun poetii. Urmau Ulise cel istet si Diomede preacuviosul si Aias de la Salamina si un alt Aias din Locrida si Palamede si Patrocle si Filoctet. pentru ca regele-Agamemnon îi ucisese-o caprioara. fratrii si pe ginti19. dupa furtuni.în care trase de cai ageri . Iar mai tîrziu. la tarm. pe Ifigenia. Dar între ei lucea Ahile cu oastea lui d mirmidoni. de la bunul centaur Hiron. si cîti. taioase. Zeii cer o jertfa la plecare Regii erau în fruntea oastei . date de regi sau basilei.de la-nceput a fost lovita de mari furtuni ce-o ravaseau. Ei trebuiau sa se supuna poruncilor. sabii cu tecile de-argint. Plecarea 'spre Asia Silit de cei din jurul sau. Iar dintre regi cei mai de seama erau viteazul Agamemnon si Menelau. Oastea cea mare se-mpartea pe triburi. apoi preaînteleptul Nestor.

în sfîrsit.. Ceilalti osteni. A aruncat un scut pe tarm si a sarit.. Regele-si ascunsese fruntea sub un vesmînt întunecat. Se-osaza tabara aheie . siau facut vînt de-asemenea. Trebuiau numai sa debarce. însa copila i-a oprit. ce vor urma foarte curînd. jurase sa nu se marite si sa se faca preoteasa într-un lacas sacru al ei. Iara în locul Ifigeniei. si. dupa multe zile si rataciri si vînturi rele. corabiile aheiene au ajuns lînga Asia. iar mama fetei se zbatea în bratele ostenilor.. Ce-i de facut ? Stateau cu totii pe punti si nu vroiau sa sara. spre usurarea tuturor. si singura s-a-nfatisat marelui preot sa o-njunghie 21. neatins. el a sarit întîiul si nu i s-a-ntîmplat nimic. Atunci ce i-a trasnit prin minte istetului de la Itaca ? Sa dea exemplu celorlalti. vazînd ca sare regele insulei Itaca.. acela ce primisen dar de la Heracle armele lui biruitoare. Ma voi jertfi de bunavoie. da-n asa fel. ca tatal meu sa biruiasca în luptele înfricosate. A plîns zadarnic Clitemnestra. A dus-o într-un tem-plu-al sau. Nu vrea sa-si vada nici sotia si nici copila mult iubita. E drept ca au mai poposit si pe-alte tarmuri. Flota a lunecat pe ape catre Troada departata si regii s-au înveselit. Porunca data de zeita trebuia iute-ndeplinita. fara sa se primejduiasca. cu ochii înecati în lacrami : .Ostenii-au smuls-o pe copila de lînga mama si au dus-o într-un sanctuar. 203 Numai ca-n clipele acelea. Zeita s-a înfatisat la locul jertfei si a smuls-o pe Ifigenia. Dintre acestia cel mai greu i-a durut faptul c-au pierdut pe Filoctet. si-a amintit ca Ifigenia îi aducea adesea jertfe. fiindca pro-rocul le spusese ca primul care va atinge pamîntu-acesta va muri. Artemis s-a înduplecat. Cîtiva voinici au vrut s-o scape si au luat armele în mîini. dupa ce eu n-am sa mai fiu. încît sa natinga pamîntul. Astfel. ci numai scutul de arama. Rana lui mirosea urît. ca flota sa poata porni si ostile sa biruiasca. s-o pregateasca pentru groaznicul sacrificiu. într-o padure din Taurida 22. unde-a facut-o preoteasa. unde oastea si-a prapadit cîtiva osteni. vîntul a-nceput iar sa bata. dupa ce s-au savîrsit slujbele catre Artemis. Dar nimeni nu-ndraznea sa sara pe tarmul regelui Priam. Ostenii nu puteau sandure acest miros nesuferit. în timp ce regele Agamemnon gemea îngenuncheat pe lespezi. ramî-nînd teafar. a pus zeita o cer-boaica.Nu varsati sînge în zadar. Preotul si-a-naltat cutitul ca sa-i strapunga inima. Fusese rau muscat de-un sarpe si suferea îngrozitor. Filoctet a ramas în Lemnos.

Troia va cadea ruinata. le aratase tuturor ca va urma nenorocirea. De-aceea îsi pusese cortul în asa chip. O !. noua ani. Razboiul dintre oastea greaca si cea troiana s-a-nceput. voinicul Aias si Ahile. în acest timp. cel mai voinic si mai viteaz dintre odraslele lui Priam. glia troiana. Casandra. si Hector si-a azvîrlit lancea catre osteanul Protesilau. Troia. cetatea-mbelsugata. Ostirea le va fi zdrobita. destule glasuri cereau sa se curme razboiul. în apropiere. sa nu mai curg-atîta sînge pentru Elena cea frumoasa. care sau si încins la lupta. în fata Troiei. tabara mai era ferita de un val mare de pamînt si-un sant sapat foarte adînc. Agamemnon. încît nimica din ce se petrecea în piata sa nu scape privirii sale. dorind sa stea mereu de straja la cele doua capete ale întinsei tabere. 205 . Mintea parca se-nfioara de cît sînge a curs la Troia. sa afle si sa stie tot. urmat de prietenu-i Patrocle. si alti regi. în schimb. la cele doua margini. La fel. mai înainte ca ostenii lui Agamemnon s-o cuprinda si s-o distruga-n întregime. în Troia. Hector vroia s-atinga cu lancea lui chiar pe Ulise.Cel care i-a întîmpinat a fost eroul troian. Noua ani de lupte sîngeroase Dar dup-o alta prorocire. si-au facut corturile lor regele de la Salamina. în urma-i venea Protesilau. siaproape toti vor fi ucisi. De fapt.. Os-tenii-adusi din Grecia si cei pe care-i trimitea regele Priam din cetate se ucideau unii pe altii.. Iar în mijlocul taberii era o piata foarte larga. Ei si-au pus corturile astfel. al celui care conducea întreaga oaste. cu mii si mii de corturi. îi sfatuia des Palamede pe regi si pe eroi sa curme acest razboi încrîncenat care cerea prea multe jertfe. dupa vointa regilor. Mult mai departe de cetate si-au facut grecii tabara. lînga piata. si cei doi Aias. 204 Pe urma a sarit Ahile. Ostenii regelui troian au trebuit sa se retraga si sa se-nchida în cetate. în tabara aheie. fiind cel dintîi dintre razboinici cazut pe tarm. Astfel. rapita de troianul Paris. o preoteasa a Atenei. Hector. în locurile cu primejdii. Tabara mare si întinsa. Insa Ulise s-a ferit. cu sîn-gele-i. care-anrosit numaidecît. Aici se adunau ostenii în fata cortului regal. Spre partea unde era Troia. urma sa sufere asediul vremendelunga. El era dornic sa auda. îsi ridicase cortul sau si preaistetul din Itaca. o copila a regelui Priam. si lancea i s-a-nfipt în piept.

206 Degeaba Nestor si cu altii au. Atunci preotul s-a rugat de zeul sau sa-i pedepseasca peaheii cei înfumurati. Regele. Asa a platit Palamede. Apolo. pe roaba ta. Ahile. caci sînt legat prin juramînt. auzind vestirea. va fi-napoi la tatal sau. fiu al lui Atreu. In sinea lui gîndea asa : "Tu m-ai facut sa plec de-acasa. si nici la greci n-avea crezare mult chibzuitul Palamede.. si luptele au dainuit din ce în ce mai sîngeroase. Ulise a vrut sa se razbune pe Palamede ce venise si îl chemase din Itaca si-i dovedise siretlicul. cel ce era stapînul fetei.Pentru c-Apolo îmi ia roaba. Regele l-a gonit pe Hrises cu vorbe grele si-mbrînceli. a luat din cortul lui Ahile pe roaba lui cea mai iubita. si astfel molima sa piara.. Ba.. si sa platesti".vrut sa-mpiedice pe rege sa savîr-seasca fapta asta : caci îngîmfatul Agamemnon n-a vrut sa tina socoteala si. iar tu. cînd Calha i-a vestit pe regi ca molima nu va-nceta. ce-i fusese luata ca roaba de niste osteni. si de atrizi. voi lua. nebiruitul Agamemnon.Dar nici în tabara troiana Casandra n-avea ascultare. în toata tabara aheie ciuma a napadit cu furie. îl ajuti. Ahile.. Eu nu mai pot parasi lupta. Vreau sa te saturi de razboi. profitînd de întîmplare. Mureau ca mustele ostenii. care-i chemase la razboi si pe Ulise si pe altii. în acest an a venit Hrises. Cearta dintre Ahile si Agamemnon Iar anul cel de-al zecelea e povestit de regele poetilor elini.. preot al zeului Apolo. s-a suparat însa nespus si a rostit catre Ahile : .si-a-nceput sa-l învinuiasca pe Palamede de tradare. . Briseis cea îmbujorata. Zilnic mureau sute si mii.. si Palamede a fost luat si osîndit la moarte crunta : sa fie doborît cu pietre. Homer23. sa lupt aici pentru atrizi. sa-mi las sotia si copilul. robita fiica a lui Hrises. pe cînd se prefacea nebun. si-a întins arcul si-a tintit în tabara lui Agamemnon. care îti este-atît de draga. Ulise era vorbitor fara pereche-ntre elini. sa i-o dea înapoi lui Hrises. ce-rînd regelui Agamemnon sa-i dea-napoi pe fata lui : Hriseis. în schimb. ascultîndu-i ruga. Durase molima aceasta ceva mai mult de noua zile. . s-a-nfatisat în adunare si i-a cerut lui Agamemnon. folosindu-se de dreptul pe care îl avea în oaste. decît în clipa cînd Hriseis. A fost crezut.

îl roaga pe maretul Zeus sa sprijine oastea lui Priam si sa-i loveasca pe ahei. sa te împiedic de la sfada. în fata zidurilor Troiei. ba i-a trimis în ajutor pe un gigant. Iar pe-o corabie cu pînze. discordia. mîniat peste masura. Agamemnon este amagit de Morfeu Suparat prea adînc. venit din tabara troiana... se afla Eris . dar. înca în aceeasi noapte. tu. i-a promis sprijinul cerut. Nici tu. amar va fi de ei. a rostit numai spre AhUe : . ajutat în lupta de Briareu. De asta data..Ahile a dus la sold mîna. L-a ajutat si-atuncea cînd a fost el primejduit de o urzeala-a zeilor. zeita Tetis cea cu picioare de argint s-a ridicat din apa marii si prefacîndu-se în ceata a plutit pîna în Olimp. Agamemnon. a mai rostit lui Agamemnon : . Asa graia mîhnit Ahile. Sa fie astfel nevoit sa îl implore pe Ahile sa se întoarca iar în lupta. suspinînd. zeita cea cu brate albe. Ba. amintindu-si bine de ajutorul dat de Tetis. Acolo a îngenuncheat lînga picioarele lui Zeus si. Amar.. nici nimeni n-o sa poata sa le ajute-aheilor. pe Briareu. Morfeu.. dar l-a oprit Palas-Atena. Va fi însa tîrziu. a glasuit zeita Tetis.Eris. care te feresti de lupte si-i jupoi pe supusii tai.. nespus de greu. în fruntea careia sta 207 Hera.. Iar Zeus. în acest timp. i-a amintit ca i-a fost vesnic credincioasa.Numai asa. îsi va recapata marirea si cinstea care i se cuvin. Veni-va ziua cînd tu însuti vei întelege c-a fost bine sa nu te lupti cu Agamemnon. sa gemi din greu.. ea. a lasat sabia la sold . feciorul meu. zeita. . si tare se mai bucura de cearta care izbucnise între Ahile si-Agamemnon. Zeul a luat . si daruri vei primi-ntreite. cel înjosit de Agamemnon. care ai nesocotit pe cel dintîi viteaz aheu.Va veni ceasul. cînd ai sati întelegi greseala. sedea sus pe catarg zeita. nevazuta de ceilalti. i-a biruit cu usurinta pe razvratitii din Olimp. Iar Zeus. sus pe catarg. cearta ce-i va costa pe greci nespus de mult. zeita carentetise iarasi vrajba. Ea i s-a aratat în fata si. Ahile s-a plecat zeitei. Ahile a parasit îndata lupta si nici n-a vrut sa mai auda despre razboiul cu troienii. a si trimis la Agamemnon pe zeul viselor. sa prinda sabia. în asa chip ca Agamem-non sa nu mai poata face fata. sa stii. sa lupte si sa-l ucida pe acela care-l jigniseatît de tare. Ea l-a vestit numaidecît . tu.Eu am solie de la Hera. Oastea aheie va fi zdrobit-atunci de Hector.

Dorul de duca si de pace i-a zguduit pe toti ostenii. de asta data sa o lase prada vitejilor ahei. raspundeti iute.Nobile rege. Trezit din vis. Atena. în fata ostilor grecesti. Insa din ceruri vegheau Hera si cu Atena deopotriva. cu fala.. ce tine cu aheii . Cu tipete fugeau ostenii bunibucurosi catre corabii. . a strigat Hera. Ele aveau de razbunat fapta feciorului lui Priam. gîndind sa-i puna la-ncercare daca sînt gata pentru lupta ori vor sa se întoarca-acasa . spunînd ca ea e mai frumoasa cu mult ca Hera si Atena. cînd bate vîntul peste el si-i scutura spicele dese. pentru ca o va cuceri. cetatea cea bogata. într-un nor greu de pulbere. Atunci s-a petrecut un lucru negîndit de rege. si-n vis. prinsa frumos pe dupa umar. cu multumire. l-a sfatuit pe rege s-atace-n ziua urmatoare Troia. Ares. Toti ridicau proptelele.le-a rostit el. care tineau bine la tarm corabiile aheiene.îi spunea-n vis batrînul Nestor . Oastea aheie vrea sâ se întoarca acasa si-atunci. Cum s-o opreasca ? .. Gloata cea mare.. pe Penelopa.Hera. . Afrodita. De-aceea Hera si Atena jurasera sa nimiceasca Troia cu uliti pietruite . De nu masculti. Atena a zburat pe tarmuri lînga istetul din Itaca : . aici. regele a si dat porunca sa se adune toata oastea. tinîndu-si spada cea tintata în stropi stralucitori de-ar-gint.mare-i osînda ce ne-o dete din cer neînduratul Zeus. . cu uliti largi si pietruite. vreti sa lasati nerazbunata crima netrebnicului Paris ? Calcati sfintele juraminte ? Du-te mai iute si aduna oastea. si-acum. adunata. si copilul. sub zidurile Troiei. nu-ti mai vezi soata.. sa nu se risipeasca. toti ar fi plecat. S-a îmbracat în haine scumpe. daca v-as spune sa lasam chiar acum razboiul si sa ne-ntoarcem pe corabii. a zis ea. vedeau ca fuge oastea.înfatisarea batrînului întelept Nestor. Ce-ati zice voi. s-a clatinat ca un talaz.i-a sfatuit pe ceilalti zei : Apolo. Sînt noua ani de cînd luptam. si nu puteau deloc sa uite ca daruise marul scump fermecatoarei Afrodita. toti cîti erau de partea Troiei. avînd în mîini sceptrul regal. fugi degraba si fa ce-oi face si opreste-i din goana asta nebuneasca. Cum sa mai poti tine o oaste atîta de dezlantuita si gata sa se-n-toarca-acasa ? Desigur. în larga piata-a taberei. Oastea parea ca este-un 208 i lan.Fugi. si s-a înfatisat. Nimeni nu mai gîndea s-aduca lui Agamemnon vreun raspuns. la vetrele din tara noastra ? Ce-ati zice ? Hai. Chiotul lor se ridica pîna la cer de bucuria nestavilita a plecarii. iar biruinta e departe.Vitejii mei .

si-a luat ramas bun de la soata. chiar el s-a coborît pe crestetul muntelui Ida si de acolo a zvîrlit un trasnet înspaimîntator în tabara lui Agamemnon. dar Menelau s-a repezit cu-atît -de mare îndîrjire. si sa-l întoarca iar la lupta cu Menelau. Dar vazîndu-l pe Mene209 Iau. si de la micul sau fecior. Ostile iar s-au înfruntat. Caci Menelau îl însfacase de coiful lui stralucitor pe Paris cel înfricosat si îl tîra spre tabara unde salasluiau aheii. Hector îl rapune pe Patrocle . Mai mult. Zeii atîta pe razboinici Apoi acolo-n adunare.Ulise. Ulise le-a vorbit din nou cu-atît de mare maiestrie. Troienii erau ajutati acum de preamaretul Zeus. doua sulite. grecii tot au fost pusi pe fuga. s-a-nspaimîntat si a fugit. S-a-ntors la lupta din nou Paris. pîna ce îndraznetul Hector a ho-tarît s-arunce-n mare pe-aheii care asediau orasul tatalui sau. Hera l-a rugat pe Poseidon sa le vie în ajutor si a trimis-o pe Atena sa ia si ea parte la lupta. si de la mama lui. sotul Elenei cea frumoasa. S-au hotarît sa stea la Troia. pîna vor cuceri orasul regelui Priam cel bogat si îl vor pedepsi pe Paris. a alergat catre corabii. Astfel s-a început iar lupta. Paris ajungea atunci rob. cu sprijinul zeitelor Hera si-Atena. auzind îndemnul si amintindu-si de sotie si de copil. cel mai viteaz dintre feciorii regelui Priam de la Troia. încît toti s-au înduplecat. Astianax cel dragalas. care era în-vesmîntat într-o piele de leopard. Oastea lui s-a înfricosat si a-nceput sa se retraga. S-au dat iar multe lupte grele. Dar chiar asa. Lupta s-a început în zori. sotul Elenei. Hecuba. precum vroise însusi Zeus. pe spate arcul si o tolba si. Priam. avînd alaturi pe Atena. în mîini. în fata taberei troiene iesise însusi mîndrul Paris. Nu stia de se mai întoarce sau o sa plece dupa lupta catre regatul mohorît. Cu vorba lui mestesugita i-a-ntors pe toti la adunare. preadevotata Andromaca. unde domneste zeul Hades. sa-i vina iute-ntr-ajutor. încît. A trebuit sa vina Hector. avînd la sold o sabie. la rugamintile lui Tetis cea cu picioare de argint. Vazînd ca iarasi grecii fug. de n-ar fi fost zeita iubirii si a frumusetii.

mereu mai crunt. 210 U Ta luate din Troia prizoniere. si. ca vulturul. Grecii erau amenintati sa fie prapaditi cu totul si azvîrliti în apa marii. l Cu mare greu. cu moartea-n suflet. cu mare lupta. Iara macelul a urmat mereu mai greu. 3 Dar dupa voile lui Zeus. s-a ridicat cel mai bun prieten al lui Ahile peleianul. la corabii. cu t însusi Hector. pe care o purta Patrocle. trimitîndu-i o solie cerea sa-l ierte pentru fapta nechibzuita ce-o facuse. dîrzul Hector. I-a trimis-o si pe Briseis.si. îi va goni de la corabii. însa Ahile n-a primit.Ahile. însa armura lui Ahile. o luase prada de razboi fiul lui Priam. Un singur om putea sa-i scape. s-a facut un macel cumplit. roaba sa cea îmbujorata. Ahile se hotaraste sa intre în lupta . care se leganau pe mare. si-a trebuit sa paraseasca întinsul cîmp al bataliei. sa-i ia pe copila-a lui de soata. asa cum planuise Tetis. desi Patrocle s-a luptat. El sta însa sub cortul sau si cînta linistit din lira. Eroul se numea Patrocle. ca sa-i salveze de pieire. pîna la urma a cazut. i Cînd au patruns însa troienii în tabara lui Agamemnon. încît Ahile peleianul i-a întins armele cerute si s-a-nvoit ca mirmidonii sa-l însoteasca i WL razboi. de nu vrei sa-i ajuti pe greci. si alte douazeci de fete. si asta-i va înspaimînta. Da-mi oastea ta de mirmidoni. chiar Agamemnon si-a înteles marea greseala de a-l fi înjosit pe-Ahile .si-acel viteaz era Ahile. Ba-l ruga sa-i fie ginere. în fata cetelor troiene conduse de marele Hector. Fugind. atîta s-a rugat Patrocle de prietenul lui cel iubit. abia au izbutit aheii sa scape trupul fara viata al lui Patrocle cel viteaz din mîinile troienilor. si daruri scumpe. împuns în brat. fiul lui Priam cel batrîn. da-mi Kiie zalele si lancea. si Hector îsi pusese-n gînd sa arda fara nici o mila corabiile aheiene. .în timp ce grecii se jeleau. . într-adevar. . Moartea taia tot mai flamînda vietile-aheilor zdrobiti si ei fugeau. Troienii or sa Creada poate ca ai intrat chiar tu în lupta. din ambitia zeitei. A ramas neclintit în cort. a rostit Patrocle. Acuma se ivise vremea cînd grecii-l vor ruga sa vina. cuprinsi de spaima. ei ajunsesera lînga corabiile de lemn. însusi regele Agamemnon a fost ranit.

si un aed ce-i desfata pe tinerii care dantau în mijlocul orasului. si pe pamînt a asezat doua orase mari. de ce ti-e plînsu-atît de amarnic ?. Hector l-a despuiat cu sila si de armura daruita tatalui meu. Ahile s-a-nvoit cu asta. iara pe cer soarele.. Auzind cererea zeitei. A alergat spre el cu graba si l-a-ntrebat : 14 211 . în celalalt este razboi. orisice-ar fi sa se petreaca. fara sa le atinga nimeni. într-unui dintre ele-i nunta. Mama a înteles ca fiul. pe care-a-nfatisat maiestru cerul si marea si pamîntul. precum îti e urzit de soarta. . încît ei s-au oprit în loc. Plîngea atît de desperat..Dar stii prea bine.. bogate.. ca dupa asta vei muri si tu. în fata Troiei. Patrocle a cazut. Asa ca. a dat raspuns grabnic Ahile. A-nchipuit apoi pe scut si un ogor . ce aveau rotile de aur si se miscau doar la porunca. acuma voi uita si ura ce o aveam pe Agamemnon si voi intra din nou în lupta. o.Cînd a aflat aceasta stire. l-a rugat doar sa mai astepte pîna ce mesterul Hefaistos îi va bate pe nicovala alta armura alte arme. tot va pleca. Hefaistos a aruncat în foc arama. sa-l razbun astfel pe Patrocle. Pe margini zeul a facut ca un chenar rîul. dar fara arme s-a urcat pe parapet si a racnit atît de tare spre troieni. neavînd ce face. mama. zeita Tetis. argint si aur lucitor . si pe-o pasune turme de oi albe ca neaua. si s-a pornit si ea sa plînga. daca nu izbutesc. o vie.De moarte nu ma tem. .. zeita Tetis se si dusese în palatul de-arama al zeului Hefaistos. Acesta tocmai faurea niste trepiede fermecate. de catre zeii olim-pieni. Eu nu mai pot trai pe lume. noianul apelor verzi care înconjura pamîntul. numai ca sa-l dobor pe Hector. în lupta sa-l nimicesc pe cruntul Hector. luna si stelele scînteietoare. si-a faurit întîi un scut. de jalea fiului sau drag. si-a pus cenusa peste plete si a-nceput sa plînga-n hohot. . Careii durerea ce te arde si cu ce pot sa te ajut ? Ahile i-a raspuns zeitei : . la nunta voastra. aici.Mama.. Ba a înfatisat si-o hora. în acest timp. cositor. Ahile s-a încrîncenat . cirezi de boi. în întregime de argint . o holda mîndra . a spus zeita. Ahile avea un nor mare de aur care lucea pîna departe.Feciorul meu. încît l-a auzit din mare si mama lui. toata încarcata cu ciorchini negri pe haraci. tot va muri. In jurul capului. Ocean.

vazînd înversunarea lui Ahile. navalise pe ziduri însasi Andromaca. Zadarnic însusi regele îl îndemna pe fiul sau sa se ascunda în cetate. condusi acuma de Ahile. însa Ahile n-a voit nici sa-i asculte rugamintea si. Ahile-a primit armele si s-a-mpacat cu Agamemnon. Dar s-a întors la batalie si s-a luptat atîta timp. Mai înainte de-a muri. sta pe ziduri si-si smulgea parul de durere. Razboiul a durat cu furie putina vreme si aheii. Hector l-a implorat pe-Ahile sai dea parintelui sau trupul. le-a dat zeitei sa le duca iubitului sau fiu. Mama. cel mai viteaz dintre toti. ca toti cîti mai traiau sa intre. s-a-nspaimîntat si a fugit. Nu a ramas acolo-n lupta decît fiul lui Priam : Hector. S-a repezit apoi în car si-a tîrît trupul celui mort în jurul zidurilor Troiei. Jalea ei nu mai avea margini. zeita Tetis a turnat peste cadavrul lui Patrocle ambrozie si nectar divin. îsi izbea fruntea si striga : 214 . pe ea cu o creasta de 212 I aur. Hector vroia sa se masoare cu marele erou Ahile.si. cum pîngarea Ahile trupul celui care fusese Hector. ce-i drept. Din cositor moale si alb i-a încropit doua pulpare. Iar batalia s-a-ntetit precum urziseraolimpienii 24. Auzind plînsul. Hector. Ţinînd în brate copilasul. Doborîrea lui Hector Apoi Ahile a plecat sa se razbune pe troieni. pîna ce Hector a cazut lovit de sulita-n grumaz. pe nicovala lui uriasa. Fiind apoi gata armele. pe micul ei Astianax. ca sa-l pastreze neatins de aripa putreziciunii. au doborît pe cei mai vrednici dintre eroii de la Troia. La rugamintea lui Ahile. sa-i apere) picioarele. înmarmuriti. murind Hector. Portile Troiei s-au deschis. Ahile. Hecuba. Priam plîngea în hohote si toti troienii se uitau. Intîi. Hefaistos a mai lucrat. i-a strapuns tendoanele de la picioare cu sabia lui cea taioasa si l-a legat cu o curea de carul sau stralucitor. ispravind cu acel scut. Zadarnic îl ruga Hecuba smulgîndu-si pletele ei albe. o platosa mai luminoasa ca para vie-a focului si-o chivara bine-ncheiata pe tîmplele eroului.

si prin cuvintele acestea. Lasa-ma sa te însoresc negrele genuni. Pierind Hector. ucisi de-Ahile. si între ei. dintre troieni. în vreme ce în barba sura lacrimi îi luneca siroaie. si Elena care stîrnise tot razboiul. si toti plîngeau cu deznadejde. regele Priam a plecat catre aheii victoriosi. Cea dintîi l-a vazut Casandra. S-au facut jertfe sînge-roase.. Ba. trepiede-nalte si o cupa. pe neuitatul viteaz Hector. si fratii lui. ce purta numele Sperheios. Priam îi readuce-n minte eroului pe tatal sau. Asa ajunge la Ahile în toiul noptii. La capatîiul celui dus. . mama : Hecuba. cum sînt copiii fara tata. Era calauzit de Hermes. de nu ar fi venit chiar Tetis sa-l roage ca sa înceteze. s-au strîns sotia : Andromaca. Baiatul nostru va ramîne fara le nici o ocrotire. si el ar fi batjocorit la nesfîrsit trupul lui Hector. batrîn si el. dupa datini. îl roaga. mîinile-amîn-doua. dusmanului ce-i ucisese atîtia fii în batalii.Hector. pa cel mai bun. Ba înca îi mai hotaraste un timp. si a trezit tot poporul. Nu cutezau nici sa vorbeasca. de la traci. înca în aceeasi noapte. în ziua cea de-a douasprezecea. pe care le fagaduise zeului rîu din tara sa. odinioara. Poate ca si orasul lui e atacat de vreun vrajmas si n-are cine sa-l ajute. si nimeni nu-i da alinare sarmanei soate a lui Hector.îi spune el .adu-ti aminte de tatal tau.. purtînd cu el trupul lui Hector. douasprezece zile. Iara Ahile se îndura.O. Intra în cort si-mbratiseaza genunchii. Ducea cu el un car cu daruri : velinte scumpe si covoare. Pe rugul lui s-au mistuit si doisprezece prizonieri. Eroul a fost ars pe rug. la Hades 25. cînd si razboiul 215 va-nceta. aur. rude si prieteni. daca se va întoarce teafar. preaputernice Ahile .. plin de umilinta. dupa poruncile lui Zeus. sînt singura de astazi. slujbele de înmormîntare 26. sa-i deanapoi trupul lui Hector. ca regele sa-i poata face feciorului sau. cine putea sa mai zagazuiasca drumul aheilor catre oras ? Priam dobîndeste trupul fiului sau Astfel s-a razbunat Ahile de moartea celui mai bun prieten. si boi si oi si cai si cîini. . nesimtit. în acest timp au avut loc serbari si jocuri mari în cinstea aheului cazut : Patrocle. lighene de arama. caci el fusese-apa-: ratorul cel de nadejde al cetati. îi da-napoi trupul lui Hector. pe care regele o primise. Priam s-a si întors acasa. Toti erau împietriti de spaima. si. caci era ocrotit de Hermes. chiar Ahile si-a jertfit pletele lui cele frumoase.

Totusi. pe de alta parte. fiica lui Ares. . Troienilor le vin ajutoare Priam. cu Ahile. Ahile s-a simtit cuprins de dragoste pentru regina. Totusi. facuta tot de zeul schiop. prietenul sau iubit. oastea de tinere-amazoane s-a-napoiat în tara lor de lînga Pontul Euxin. Nu i-a ramas eroului decît sa dea troienilor trupul întepenit al celei care 216 fusese altadata cea mai viteaza-ntre femei si cutezase sa se lupte. Orasului i-era aproape sfîrsitul mult dorit deahei. regina lor. în ajutorul Troiei a venit o armata mare. la nimeni nu tinea Ahile mai mult decît la Antiloh. iuti ca vijelia. pe cîmpuri. Pentesileea cea viteaza era de-o frumusete rara. eroul s-a cutremurat. pe loc. nepot lui Priam. îl înstiintase. Lancea s-a frînt însa în scutul facut de zeul faurar. plîngeau chiar Troia. Dupa Patrocle. fiul lui Nestor. îndîrjit peste masura. Aceasta. pîna la moarte. în lupta. apoi i-a doborît si calul. mai de mult. Ahile. cel mai de seama-aparator si viteaz comandant de osti. asa moarta cum era. Dar a iesit pe cîmp Ahile. în lupta începuta cu ostirea etiopiana.Iar de-l plîngeau. putina vreme dupa moartea acestui rege-etiopian. si amazoanele-au fugit. Ahile. ca si Ahile. si ea a aruncat o lance. si. regele etiopienilor Numai ca. Nu a ramas în fata lui decît regina amazoana . cel ce trebaluia în Lemnos. Ahile n-ar fi vrut sa lupte cu Memnon si etiopienii. jocuri si lupte-n cinstea celui ce se dusese dintre vii. în care stapîneste Hades. Troia fusese mult slabita în urma pierderii lui Hector. si fiul lui Peleu. regele de la Troia. Legendele ne povestesc ca Memnon ar fi fost feciorul zeitei Eos-aurora. pe care îl purta Ahile. La început ostirea asta de amazoane ne-nfricate i-a biruit deplin pe greci. si a jelit-o multa vreme. zeita nereida Tetis. a pus la cale mari întreceri. în vremea cînd Priam pornise slujbele de înmormîntare ale lui Hector cel viteaz. Ahile a uitat de toate si a intrat. Era Memnon. Apoi s-a-nceput iar razboiul. Memnon a doborît cu lancea pe Antiloh. i-a gonit pîna la corabii. înfrîngerea lui Memnon. Erau vestitele-amazoane 27 conduse de Pentesileea. în aceeasi vreme. formata numai din femei. rege peste etiopieni. I-a vîrît sulita în piept . Patrocle. s-a repezit catre regina mai mîniat decît oricînd. Cînd i-a dat însa la o parte coiful de aur zimtuit. Dar umbra ei era plecata catre tarîmul mohorît. ca el se va sfîrsi la Troia. Pe trupul ei însîngerat. pe niste cai care fugeau. Ele luptau numai calari. i-a facut fiului iubit o preama-reata-nmormîntare. cel rapus de Hector pe cîmpul de lupta. si. armura lucie de aur. i-a venit Troiei un alt sprijin. fiindca mama sa. Purta si el. el a varsat lacrimi amare si ar fi vrut sa-i dea iar viata. Cazînd regina cea viteaza.

scaldat în Stix. fiul zeitei Leto era turbat de suparare. care-i grabise ceasul mortii. clatinîndu-se usor. era acum tare ca fierul.. De disperare.. cu nimb stralucitor pe frunte. fiul lui Tetis si-analtat sulita s-o azvîrle-n zeu. chiar riaca-l nimerea-n calcîi. Cazînd însa regele Memnon. Atît era de-nversunat. amenintîndu-I din priviri. si. Paris si-a dus arcul la piept. si el. de nu veghea zeul Apolo.. sa-nvaluit într-un nor negru si-a trimis vînturile repezi sa-i ia pe aripe feciorul si sa i-l duca într-o tara îndepartata. a ramas însa în picioare. caci ai varsat rîuri de sînge.. Vazînd pe marele Ahile ca sovaie în fata Troiei. . dupa destin. decît întreaga voastra oaste. i-a spus Apolo. E timpul sa darîmam Troia . Ahile a simtit sageata ca-l fulgera si a stiut ca se apropie clipa mortii . s-a avîntat catre troieni. cu mintea-nvolburata. unde ea sa-l poata mult jeli în voie. Feciorul nereidei Tetis s-a clatinat numai putin . a simtit ca îsi pierda firea si. încît ar fi patruns în Troia. Lupta si-l blestema pe-Apolo.. însa pe zidurile Troiei sedea fiul lui Priarn : Paris. Memnon a luat un pietroi greu si l-a zvîrlit catre Ahile. i-a raspuns aspru lui Apolo : . si i-ai trimes zeului Hades mai multe umbre în Infern. si trupul lui. Astfel sageata ucigasa ar fi fost în zadar.în lupta care s-a încins.Fereste-te din calea mea ! Nu te vîri în lupta asta. însa Ahile. în calcîi. Cu sulita. Nu putea fi ranit cu arma decît într-un loc. decît ajutat si de-un zeu. Asta fiindca zeita Tetis tinuse pruncul de calcîi atunci cînd îl vîrîse-n rîu.Ajunge ! Stai !. rîul cel negru din Infern. înfuriat ca zeul i s-asaza-n cale. Mai mult înca. zadarnic o mai ocrotesti. biata mama. Apolo îndreapta sageata lui Paris spre calcîiul lui Ahile Ei bine. Ahile nu putea sa piara de arma vreunui muritor. Zeul luminii s-a facut în acea clipa nevazut. Ba i-a mai dat sagetii înca si o putere fara margini. urma sfîrsitul lui Ahile. fusese descîntat de Tetis în apele rîului Stix. fara nici o chibzuiala. s-a repezit catre fiul zeitei Eos si l-a strapuns adînc în piept. tot a mai fugarit ostirea regelui Priam de la Troia. Dar i s-a aratat Apolo. pentru c-Ahile ridicase sulita catre pieptul sau. 217 si cum Apolo mai sedea în fata marelui Ahile.. drept în calcîiul lui Ahile. precum stiti. A pus în struna o sageata si l-a tintit cu-ndemînare pe cel mai brav dintre ahei. îndrazneala asta avea sa-l coste mult prea scump pe fiul nereidei Tetis. însa. înca de cînd era copil. cei doi viteji pareau doi zei ce se-nfrun-tau fara de teama. . frumoasa Eos-aurora. Insa Ahile. si el a îndreptat sageata lui Paris de pe zidul Troiei. dar n-a lasat din mîna arma.

dulai de paza. Troada s-a cutremurat. o luasera din nou la fuga. Aias îi luase trupu-n brate si i-l ducea catre corabii . De suparare. iara Ulise-l apara.... dupa ce îsi daduse viata. trîntindu-se toti la pamînt. daca regele Agamemnon nu facea astfel ca Ulise sa capete mîndra armura. Vai voua. Eroul rapus este adus în tabara Troienii. încît. Trupul viteazului Ahile a fost urcat apoi pe rug.. Vai voua !.. au pus-o în aceeasi urna cu-a prietenului sau Patrocle.O. Iar luptatorii. fiindca îi dusese trupul în brate. Chiar si dupa moarte.. lui. auzindu-i glasul. în acest timp au venit grecii. si Ares.. spre corabii. zeu trufas. S-au înjunghiat multi robi troieni. zeita nereida Tetis. Dar dupa moartea lui Ahile a fost o cearta-n tabara. însa va-zîndu-l c-a murit s-au întors repede sa-i smulga armura lui stralucitoare. ce nu cutezi sa mi te-mpotrivesti în fata si ma lovesti doar pe ascuns. viteazului intre viteji ? Se certau mai ales Ulise si Aias de la Salamina. eu tot va voi lovi cu sete. de spaima. Artemis si Xantos si Afrodita cea frumoasa încearca sa va ocroteasca. Zeu nemilos. Iar plînsul lor l-a auzit mama eroului Ahile. simt cum înghetul îmi patrunde în vinele acum sleite.. 219 S-ar fi certat ei multa vreme. Cine-avea drept sa-i mosteneasca armura marelui Ahile. oi si s-au varsat vinuri alese ca li-batiuni pentru cel mort. podit si sprijinit cu pietre. Ulise. S-a început un macel groaznic în jurul lesului întins în tarna umeda de sînge. glasuia el. si si-a înfipt dupa aceea sulita lunga în pamînt. a mai strigat el si a cazut întins pe tarm. S-au facut slujbe fara seaman. facuta de zeul Hefaistos. îiindca-l aparase . au strîns cenusa lui Ahile. care va uitati la mine cum ma prabusesc. cu fata la pamînt. tinere fete si-alte jertfe : tauri uriasi. Iar peste urna-au gramadit un munte mare de tarîna. cu toate ca zeul Apolo. 218 urmasii mei ahei.. cele cu viers armonios.. Sfîrsitul lui Paris .. zeita Leto. în armuri. S-a clatinat si a rostit catre ostirile lui Priam : . Pe acest munte-au ridicat un monument de marmura 28. Ea a strigat atît de tare : "Feciorul meu !". si prin. La înmormîn-tare au cîntat copilele marelui Zeus. Cînd au ajuns în tabara.Vai voua.. am sa va nimicesc orasul în care va adapostiti. capre. si te blestem. grecii au început sa plînga. mîndrul Aias a-nnebunit si s-a-njunghiat în piept cu sabia sa lunga. iar Aias.. urias. Cei care se luptau mai dîrz sa scape trupul lui Ahile erau Ulise din Itaca si Aias de la Salamina.. cai ne-nvatati înca la ham.. cu mama. Cum te blestem !. adica toate noua muze.

unde statuse-ascuns Ahile în straie albe de fecioara. Paris. Luîndu-si adio de la soata. Intîi a pornit catre Sciros. sprijinitoarea lui Ulise. Iara Heracle-i porunceste lui Filoctet sa uite vrajba si sa-l urmeze pe Ulise. si nu stiau ca-n vremea asta pe ulitele pietruite. Cu toata-mpotrivirea mamei si lacrimile ei fierbinti. în vis. frumosul print. si. Prorocii aratau ca Troia nu poate fi înca distrusa. Cu toate ca batea la usa distrugerea cetatii Troia. pe urma. jelit de nimfe si pastori. si se certau mereu cu el. a închis ochii si-a murit. însa. Filoctet pleaca deci la Troia. razboiul nu-i renumit prin vitejii. Filoctet îi ura de moarte pe amîndoi fratii atrizi. el a ucis mii de troieni. pîna ce n-or intra în lupta fiul eroului Ahile si Filoctet. din acel ceas. ei tot se mai certau acolo. ci prin ispravile pe care le savîrseste preaistetul rege al insulei Itaca. Pruncul era Neoptolem. în chinuri neînchipuite. erau doi fii ai lui Asclepio. Aici Ahile se-ndragise cu una dintre fetele29 aceluia ce-l gazduise. Heracle . dupa Ahile si Patrocle si Antiloh. el s-a ascuns în muntii Ida. Ulise face pe voinic sa-si cate armele. Ceilalti s-au otarît cu ciuda. Aici. ajuns flacau în toata legea. Ulise se strecoara în Troia Auzind vestea c-a murit. si alti eroi. Arcul. Iar între ei l-a nimerit si pe fiul lui Priam : Paris. pe insula numita Lemnos. pentru c-o luase pe Elena. pentru ca-n tabara greceasca sînt fiii lui Asclepio. frate cu Paris si cu Hector. si. acela ce rapise din Sparta pe mîndra Elena. iscusit în vorbe blânde si-ntelepte. care-or sa-i vindece piciorul. care s-o aiba pe Elena. sa plece si sa-l razbune pe Ahile cel abia doborît la Troia. dusmanindu-l pe Deifob... unde fusese parasit nefericitul Filoctet muscat rau la picior de-un sarpe. care daduse marul de aur Afroditei. si ea îi daruise-un prunc.. însa Ulise.. acela care stapînea arcul lui Heracle. s-ar fi parut ca oastea greaca este destul de mult slabita. amîndoi. a înteles ca va muri. într-adevar. regele de la Salamina. cu-o tolba de sageti muiate în veninul hidrei. îl face sa se domoleasca pe urgisitul Filoctet.dupa poruncile Atenei. dintre toti.Murind si îndraznetul Aias. A plecat dupa ei Ulise. care i-au lecuit usor rana nespus de dureroasa. a dobîndit-o un chipes tînar : Deifob. alti printi din Troia au vroit s-o ia de soata pe Elena. Sageata lui fiind otravita cu sîngele hidrei din Lerna. Se duc. doi medici buni si priceputi. chiar în marea . cum eroul Filoctet stapînea arcul lui He220 racle. unde traise altadata o viata simpla de pastor. Ba înca i se-nfatiseaza lui Filoctet.

cladite.. Aflase totul. unde luptasera atît. fratii atrizi.. Noi sa ne facem ca plecam.. se strecurase preaistetul rege al insulei Itaca. paladiul sau statua Palas-Atenei. îndata.Aheilor. si. stia ce oaste-i pregatita. au alergat pe tarmul înca ud de sînge. Asadar s-a sfîrsit razboiul. pretuiau sfatul lui Ulise. de catre doi zei olimpieni : Febus-Apolo si Poseidon. Troienii au vazut plecarea si se mirau nespus de mult. bucurosi.. vor sparge zidurile singuri. la-ntemeierea Troiei.. dupa poruncile lui Zeus. dar Agamemnon si Menelau. Dupa aceea. încît în pîntecu-i sa intre cincizeci de-osteni bine-narmati. Cum ? Grecii pleaca ? Zei ceresti !. dupa toate astea . Au dat porunca unui mester 3° sa faca-un cal mare de lemn. deoarece se spusese ca Troia nu poate fi luata cît timp paladiul era în templul din oras. sa mesterim un cal de lemn. gîndindu-se poate la vremea cînd grecii vor intra-n cetate.. si.. pa care o zvîrlise Zeus. si fiind calul atît de mare. Ulise si multi alti eroi. dar nu ar fi destainuit aceasta taina nimanui. Acesta a fost tot Ulise. învesmîntat în straie rupte. pîndind de-acolo-nfrigurati tot ce se petrecea pe coasta unde fusese tabara. Calul de lemn era acolo ! Ce-o mai fi asta ? Ce-i cu el ? . dar numai unul a dat ideea cea mai buna. Calul sa fie-atît de mare. si totusi. Cunostea cearta din palatul regelui Priam pentru soata lui Paris cel cazut în lupta. Troienii or sa vîre calul.desi Ulise împlinise ce-l sfatuisera prorocii . Totusi. tot cum hotarîse Zeus. facîndu-se ca-i cersetor.cetate Troia. adica numai de troieni. Calul de lemn i.. In pîntecul acestui cal s-au vîrît cincizeci de osteni : Neoptolem si Filoctet si Menelau. din cer. pe urma. El cerceta. Agamemnon cu grosul ostilor grecesti s-au urcat grabnic pe corabii si au vîslit spre largul marii. le-a spus Ulise. si cum sa-i faci chiar pe troieni sa-si sfarme propriile ziduri ? Toti s-au gîndit .orasul Troia rezista. se spune ca Elena l-ar fi recunoscut îndata pe regele de la Itaca. Unii au rîs. El a rapit statua din lemn ceresc. aceste ziduri nu puteau sa fie date la pamînt decît 221 de cei care aveau în stapînirea lor orasul. în orasul lor. De fapt. dupa cum se stie. Aias cel tînar. Multimea sta adapostita în dosul zidurilor tari. însa si-au tras corabiile pe lînga insula Tenedos. neîncapînd firesc pe porti. ei s-au facut ca pleaca. Ulise a rapit.

A aruncat-o drept în cal. satur de-atîta razboi . le-ntunecase mintea. Aici ar fi sa adaugam ca-ntr-adevar Sinon era osteanul cel mai de credinta al regelui de la Itaca. însa troienii n-ascultau. ca sa le fie drumul lin. . Laocoon întelege siretlicul aheilor . Fapta aceasta rusinoasa a suparat-o pe Atena. prin vraji. de gura. . din Olimp. ce se numea Laocoon. în acest . Va minte !. . pîn-au plecat corabiile. ce purta numele de Sinon..Nu e adevarat. pe trup cu urme de frînghii. în desisul de papuris. L-au adus regelui troian. Insa el s-a desprins de streanguri si s-a ascuns în papuris.Calul a fost facut anume ! a dat raspuns siretul grec. Daca-l veti duce în oras. fiind dusman al lui Ulise..Sa-l azvîrlim în apa marii ! strigau unii dintre troieni. au construit calul acesta. Osteanul a-nceput sa spuna c-aheii au plecat spre casa. Agamemnon a vrut s-aduca zeilor.. un barbat din oaste. ca semn al biruintei noastre ! raspundeau altii-nveseliti. a rostit mincinosul grec. . precum i-au sfatuit prorocii. dar. tocmai pe el. sa nu le faca rau pe mare.Auziti sunetul de arme ! a mai rostit Laocoon.. pentru ca.Ba sa-l aducem în cetate. caci era tare bun. Atena.Va jur pe zei ca e asa !. sa-i amageasca pe troieni. .Nu-ntelegeau. Sa-l suim pe acropola... Zgomot de sabii si de scuturi.. 222 si a pus mîna pe o lance.Nu-l credeti ! a mai glasuit Laocoon cu voce tare.Dar acest cal ? Ce e cu calul ? a vrut sa stie apoi Priam. a mai strigat Laocoon. stiti ca Ulise a furat paladiul din Troia voastra. si chiar Ulise îl lasase pe coasta asta din Troada.Sa nu faceti una ca asta ! a glasuit atunci un preot al zeului Febus-Apolo. Ca sa o poata îmblînzi.. Din cal s-a auzit un zgomot. un ostean grec. drept jertfa. N-aveti încredere-n ahei ! Eu socotesc ca-i viclesug. . . si l-au ales. . Tocmai atuncea s-a gasit pe tarmul marii. el va va ocroti de rele. la plecare..

Cîte visuri înfloreau în mintile atîtor nobili din preabo-gatul oras Troia !. rîzînd si facînd planuri sa-nceapa ei acum razboi cu-aheii cei fugari pe mare. muscîndu-l l-au înveninat. dar cei doi serpi.. si tot atunci s-a întors flota. sa intre în cetate. din casele nezavorîte. Zgomot de arme a sunat si gemete înfricosate. Ulise si ceilalti ahei au parasit calul de lemn si. bucurosi. s-au zarit flacari uriase. si apoi fericiti cu totii au petrecut pîna tîrziu. 223 Aheii ies din calul de lemn Asa a fost rapus batrînul. au început sa-si sparga zidul. de oameni spintecati de sabii. Planul facut de preaistetul rege al insulei Itaca reusea astfel pe deplin. Caci în palatele lui Priam. Cum a rostit el vorba asta profetica. femei. s-au auzit de peste tot. istovind amfore cu vin. Iar serpii s-au încolacit pe cei doi fii nevinovati. însa troienii au luat moartea sarmanului Laocoon drept semn ca zeii porunceau sa vîre calul în oras. In toiul noptii. au si dat foc orasului.. si serpii s-au tîrît pe tarm. la rugamintile Atenei.. Poseidon. Cum dormeau de multumiti !. disperat. sparsese por- . . Barbati. cînd troienii dormeau atît de fericiti. si îmbatati de vin si planuri. Ulise biruia din nou.. batrînul. prin case sa se odihneasca. cu o secure. care le aparau orasul de-aheii cei razbunatori..cal ne e pieirea. serpii fusesera trimisi de zeul marilor. s-au aratat. în triumf. O !. Troienii-au fost surprinsi prin somn. au dus calul de lemn pe-acropola. Troia este arsa pîna la temelii Troiei îi sosise sfîrsitul. în fruntea lor cu Agamemnon. Caci altfel calul n-avea loc. copii. doi serpi uriasi. Fumul se ridica-n coloane si ajungea pîna la cer. si-au spart ei zidul ca nebunii. O !. Troienii. mai grosi ca bratul si lungi de doua ori cît omul. Cînd. Zidul acela întarit. S-a repezit si.. si cu doi fii se pregateau tocmai s-aduca o jertfa zeului Apolo. la urma. facînd greseli dupa greseli. si obositi de cînt si dant.. dusmananversunata-a Troiei. apoi i-au sugrumat. cladit de doi zei olimpieni. pe porti. unde Laocoon. si. pentru ca îsi iubise Troia si se luptase pentru ea. cu creste rosii.. furisati pe ulite. troienii au plecat. Din ochii lor azvîrleau flacari.. dantînd. Pe ulitele pietruite curgea un rîu rosu de sînge.. cu galagie. Laocoon a vrut sa-i scape. pe rînd. pe fata marii. în timp ce pe pamînt curgea sîn-gele-n valuri înspumate si vaietele sfîsiau vazduhul pur al zorilor. la acest ceas. Prin zidul spart au navalit cetele crunte de ahei. a-nceput el lupta cu monstrii . pe el si pe cei doi feciori31. cu totii au fost trecuti prin foc si sabii.

Priam. Numai Hecuba ramasese. ce se-ascunsese în marele templu-al Atenei. Aceea ce fusese soata regelui Priam cel puternic umbla cu parul despletit. fiul lui Hector.e. si atît a plîns si a urlat. Pe celelalte le-au ucis. ca o umbra ratacitoare prin ruine. slaba. doar cîtiva au scapat cu viata. Toate leau încarcat pe vase. Note 1. si-au ars-o pîna-n temelii. Adevarul este însa ca baza istorica a "lliadei" o formeaza evenimentele legate de navalirea cetelor aheiene în Troada. acolo. din palat si a tîrît-o la corabii. stofe de pret. Plîngea.. cu hainele facute zdrente. Homer. Pe fetele si pe surorile regelui Priam le-au luat roabe.1183 î. soata lui Hector. cu sila. din turn. s-a aratat ca opera atribuita batrîîiului aed orb. si alcatuisera cultura asa-numita.n. Insa Neoptolem l-a prins de plete si l-a îngenuncheat în fata-i si i-a vîrît sabia-n piept. batrîn. obiecte rare. Casandra. Cu toate plînsetele ei. nu nu225 15 . Neoptolem. are si o baza istorica. Andromaca. Dintre barbatii de la Troia. ca sa le duca în Elada. II mai una legendara. Aheii îsi aveau centrul în Argos. unde ea domnise-odata ca regina.. Se pare ca imensa bogatie a Troiei si pozitia ei geografica. "miceniana". Acestia au fugit în munti. într-o catea.. Troia s-a mistuit mereu. Pe-Astianax. l-au azvîrlit. Pe Deifob. la Micena. Iar epopeea lui Homer oglindeste evenimentele reale. si noua zile sau mai bine. arama. si alte fete mai frumoase au cazut roabe de asemeni. razbunatorul. Troia nu mai este. de tara . în lacasul sacru. petrecute în Asia Mica între secolele XlV-lea si al XH-lea î. Homer a creat cele doua mari poeme epice : "lliada" si "Odiseea". si statua s-a sfarîmat. batrîn ca lumea.. dupa legende. cautîndu-si fiii. acoperind cu lacrimi pietrele negre-ale cetatii. Aias a darîmat în templu si statua mîndrei Atena. Fumul gros s-a tot ridicat vestind popoarele vecine si corabierii de pe mari ca Troia. acela care luase de soata pe Elena. încît se zice ca Hecuba s-a preschimbat. uscata si zbîrcita. Traditia greceasca antica plasa evenimentele povestite de Homer prin anii 1199. au jefuit-o-n-întregime . pe Andromaca. aheii au purtat în care multele avutii din Troia. In acest fel. cu mintea ratacita. întruna. tot încercase sa mai lupte. Lucrul acesta a fost sustinut în urma cercetarilor arheologice facute de învatatul german Heinrich Schliemann. Troia se ridica pe dealul unde se afla astazi localitatea Hisarlik. din Turcia. Ba era gata s-o ucida si pe fugara lui sotie. nurorile si nepotii. l-a ucis însusi Menelau. Au nimicit-o aheienii . si iau sfarîmat capul de pietre. Trei zile si trei nopti. de care se prinsese fata. ca si despre ispravile unora dintre ei la întoarcerea în patrie. a fost smulsa de par de Aias si-mbratisata fara voie. statui si cîte si mai cîte.n. Neoptolem a luat. fiicele. voi.. pietre scumpe. ca sclava. razbunatorul. si ea. care s-a stins pe pragul casei.c. urla si si-i striga pe nume. pe voia Herei. ce le rîvnisera atîta : aur.Legendele Olimpului.224 tile de-arama feciorul marelui Ahile : Neoptolem. Luînd ca temei cîntece foarte vechi. despre un razboi dus de catre capeteniile tuturor triburilor din Grecia împotriva bogatului oras Troia. era prinsa de crudul fiu ai lui Ahile. epoca marilor migratii. în vremea asta.

Karl Marx si Fr.cu fantezia lor bogata au nascocit legenda despre rapirea Elenei cea frumoasa. E. a Ii-a. la rîndul lor. Legenda fusese ticluita de elini în asa fel. dupa cit s-ar parea. la societatea împartita pe clase. care au pe linga o importanta istorica si una de documente ale vietii sociale din timpurile acelea departate. cu urmasii sai Tros si Ilos. Din neamul lui s-au tras regii troieni. sub haina de legenda. De aceea Troiei i se mai zicea si Dardania. stadiul orînduirii gentilice. Tot el a dat si numele strîmtorii. ci din Italia. II. erau si ei elini. Aezii si mai ales Homer . au plecat din Elada cu oastea în Asia Mica si au atacat. în Dardanele. Statueta aceasta de lemn. Ca sa justifice însa acest razboi crud si ca sa-i dea noblete.P. poemele batrînului Homer au si valoare documentara deosebita. si deci negotul dinspre Marea Neagra si Marea Egee. Ele ne zugravesc cu autenticitate societatea troianâ si cea din Grecia continentala. a trezit lacomia sefilor de triburi ahei. era. în constructii. de dorieni. în timpul cînd se trecea de la orînduirea gentilica. rapire facuta la îndemnul unei zeite olim-piene. ca la zidirea cetatii Troia s-ar fi folosit. marea epopee a lui Homer. acela care se tragea direct din Dardan. ci razbunarea pentru o grea insulta adusa. unui rege. a fost numita "lliada". voi. Cauza razboiului. 4. i s-a spus Troiei si Ilionul. debarcînd în Asia Mica. Alegoria ne arata.care domina strîmtorile. Engels : Opere alese în doua volume. 2. nu cotropeau tinuturi straine. amestecat cu . stranepotul sau. La Troia.A. Din aceasta pricina. în acest fel. soseau pe pamînturi eline. Acestia.OM înfrumusetat legenda. s-a întrebuintat cimentul. strînsi în jurul legendarului rege Agamemnon din Micena. întemeind o asezare si o dinastie dardaniana.fiica lui Atlas. dupa legenda. ed. cu mina de troieni ramasi în viata. Mai tîrziu.L. 226 dardanieni. fusese obligat sa fuga din Elada în Asia. fosta Helespont. cum presupun unii mitologi.despre care unii învatati cred ca nici n-a existat . Pîna atunci se puneau numai pietrele una peste alta. Dar chiar asa. aratînd ca Dardan venise nu din Elada. nici încercarea de a coloniza si alte regiuni de pe litoralul Asiei Mici. Povestea spune ca Dardan era fiul lui Zeus si al Electrei .S. împinsi. jaful le pare mai usor si chiar mai onorabil decît agonisirea prin munca" . în Asia Mica. Iata de ce ne apropiem cu atîta interes de legendele acestea. El plecase din Italia si Enea. elinii . dupa sfîrsitul razboiului. fiul lui Tros. pag. din miazanoapte.50 m. Omorîndu-l pe fratele sau.. Ea se numea paladiu-fecioara si era ocrotitoarea orasului. unde sînt cîntati eroii razboiului troian. Dardan nu mai era elin. se pare ca romanii au modificat legenda potrivit intereselor lor. au jefuit si au distrus Troia. 3. iar troienilor. dobîndirea de bogatii a si devenit unul dintre scopurile principale ale vietii. reprezentmd-o pe zeita Atena cu o lance în mina dreapta si un caier cu lîna si un fus în cea stinga. 1955. Iar Friedrich Engels a aratat ca "pentru popoarele care se gasesc în. mortarul. a pastorilor nomazi. în schimb. potrivit povestirilor antice. înalta cam de 1. întîia oara. de la Ilos. Deci Troia era o asezare elina . încît sa se arate ca Dardan. Iasio. se va întoarce în Italia. 339. amestecînd în luptele din fata Troiei pe cei mai multi dintre olimpieni. nu mai era deci bogatia mult rîv-nita a Troiei. aheii.

pictata de Giorgione. si în folclorul altor popoare se gaseste motivul acesta. 227 11. . (Vezi de pilda basmul "Valul miresii" din volumul "In tara legendelor"). în schimbul marului de aur. De aceea marea poema epica a lui Homer. 12.a si dezlantuit urgia. Se crede ca fetele au fost în numar de douasprezece. fiind înlocuit cu cel roman. Lânga el este zeul Eros. 9. Artistul a stiut sa puna pe pînza. Astfel. a fost pictata pe zeci de vase din vechime. dar sînt gasiti.Aflatul". eroul german Sigfrid se scalda în sîngele unui balaur ca sa devina invulnerabil. 6. unde domnea regele Priam. încît Elena îl îndrageste si. dar. salvati si adusi din nou în casa parinteasca. O pictura asemanatoare. Torta care aprinde vrajba si o atîta tot mai mult. Cimentul se usca la soare si lega pietrele mai bine. pe tema aceasta. Podarce însemna : pas usor. In pictura moderna. . în româneste. pe drumul întoarcerii acasa. în timpul scaldatului ii cade însa o frunza de tei pe umar. a creat o mare opera Rubens.a. într-un decor exuberant. de o mare valoare. Hecuba. amenintarea sumbra. 14. sa-si tradeze casnicia. 13. Pe urma i s-a zis Priam. care închipuie veninul ce otraveste inima si face sa se nasca ura. Numele adevarat al lui Ulise este Odiseu. Motivul CM vrajitoarea care strica petrecerea sau nunta. uneori vîrînd discordia. ii gasim iarasi în basmele si legendele noastre. si în folclorul românesc se gasesc basme ca . dintre Hera. orasul înfloritor. fiind prea putin cunoscut. Heracle a ucis monstrul. iar Poseidon. Dar Laomedon nu i-a mai dat-o pe fiica lui de sotie. în mina dreapta tine torta. De aceea au lucrat Poseidon (zeul care întruchipa apa) si Apolo (caldura soarelui). ca altadata Perseu pe Andromeda. 8. alteori rapind mireasa sau scufundînd palatul. Mai la o parte sta Paris. Scena alegerii celei mai frumoase zeite. dlnd la o parte întelepciunea si puterea . în schimbul unor daruri de pret. Pe tarmul apelor ce se afla între insula Eubeea si Grecia continentala. o convinge. este ga.. în timpul razboiului. se foloseste cel dat de romani. dupa sfîrsitul razboiului troian. si aici va fi locul unde îl va lovi mai tîrziu dusmanul. Zeul îl face mai frumos si mai atragator pe Paris.. Din clipita aceea Paris . Regele i-a promis-o. Ca sa-l pedepseasca pe Laomedon pentru lipsa lui de cuvînt. fiica lui Laomedon. s-a distrus la Dresda. ca jertfa. 5. s-a dus cu armele asupra lui Laomedon si l-a pedepsit. daca i-o va da de nevasta. unde pruncii nedoriti sînt aruncati prin paduri sau pe stînci.n. în legenda Nibelungilor. pentru ca fusese eliberat din robie.ta sa-si paraseasca sotul. adica rascumparatul.fa-cînd marea greseala de-a prefera desfatarea. în culori maiestre. tinlnd-o de umar pe sotia regelui din Sparta. "Fat-Frumos cel gasit pe munte" s. Atena si Afro-dita. se vede cum Afrodita. fara minte. Apolo a trimis ciuma în Troia. De aceea Heracle."învingatorul". se cheama "Odiseea". 15. Numele adevarat este Hecabe. 7. A început ruina Troiei. pentru ca acest fiu al lui Laomedon era un alergator de frunte. Heracle s-a oferit s-o scape pe Hesiona. dupa ce a scapat din nclavia lui Euristeu. care-i cinta peripetiile. Vlise. Acesta trebuia s-o primeasca pe Hesiona. în literatura însa numele de Odiseu nu este aproape deloc folosit. Pentru ca în vazduh pluteste zeita Eris. Într-un basorelief din secolul al III-lea î. 16.e. 10.nisip si apa. tara. Paris îi da marul discordiei încîntatoarei Afrodita. Ea are în mina stinga un sarpe. si sa alerge dupa zvînturatul tînar din Troia. un monstru.

dezaprobarea sau aprobarea fata de-aceste hotarîri." 228 si zice înteleptul Nestor astfel pentru ca în epoca homerica unitatea sociala de baza era ginta paterna. chiar ei înde-ei îsi dau crîncena harta. Ares. Taurida nu este altceva decît Crimeea.Eu sta-voi aici în Olimp pe o culme si voi petrece privind. Iara mai multe fratrii formau tribul. 22. cu atît succesul era asigurat. sa îi aprobe masurile pe care le lua. Regele. 229 Pîna ce zeii statura departe de tabara. Darmite acum cînd el e turbat ca-i ucisera sotul . în primul rînd. Bubuie strasnic în nouri al lumii sii-al zeilor tata Sus din Olimp . aheii Nu mai puteau de mîndrie. spunîndu-i în felul urmator : "Armia tu întocmeste-ti acum dupa neam si-nrudire. ca leul Ahile Iar se ivi la razboi dup-asa îndelunga sedere. "lliaaa" nu cuprinde decît sfîrsitul razboiului troian. 19. Ba pe troieni îmboldind cu tipete de pe cetate. si tipa Groaznic Atena ba-ncoace la sant. Cu cit era mai pretioasa jertfa. dintre reprezentantii cei mai bogati ai gintilor. îl sfatuieste pe Agamemnon sa-si organizeze oastea. istet ca nici unul. format. Merge la tabar-aheilor Hera si Palas-Atena. Intîmplarea este povestita de Euripide în tragedia : "Ifigenia în Au-liaa". Mai mare decît ginta era fratria. 21. dupa zidul ahaic. din coif stralucind. 20. Batrînul Nestor. Neamul pe neam sa se-ajute la lupta si ruda pe ruda. Nui ramînea poporului decît sa-si arate. . Asta vorbi Cel-de-sus si aprinse nestinsa-nfocare. adica grupul de persoane ce avea un stramos comun în linie directa barbateasca. dupa cei noua ani de asediu. înteleptul. crestele toate-ale muntelui Ida. cît si acela al ostenilor au fost mult exagerate. 'Naltase Vrajba cumplita ce-ntarta multimea. Zeii îndata pornesc la razboi împartindu-se-n doua . De fapt. Chiar daca singur Ahile s-ar pune cumva cu troienii. Ba de pe Dealul Frumos da fuga spre rîul Simois. Astfel. 18. Elinii socoteau ca nici un lucru de seama nu se face fara sacrificiu. Dar pe troieni îi cuprinse un tremur grozav . Zeul Cutremur Poseidon si daruitorul de bunuri Hermes. Falos de putere. 24. basileul putea sa cheme si adunarea poporului sau a ostirii.. Hefestos Vine soldis dupa ei si-si deapana slabe picioare. basileul. s-a dus la troieni si pletosul Febos-Apolo cu el si Artemida cu tolba. Iara în timpuri grele. Ares. Voi zeii ceilalti dupa voie Mergeti la Troia pe cîmp unde lupta troienii si-aheii. 23. Urla si Ares în fata-ii asemenea negrului vifor. prin strigate. Homer ne cînta în versurile nemuritoare ale "Iliadei" cum Zeus a grait spre zei: "". fiecare Tot se uita cu uimire cum iutele-Ahile în arme Strafulgera între-ahei ca urgia barbatiilor. în adunarea asta. Mi-e sa nu surpe în ciuda ursitei chiar zidul cetatii". Volnic e-oricine cum vrea sa-i ajute pe unii sau pe-altii. Poseidon razguduie jos în adîncuri Nemarginitul pamînt si muntii cu piscuri înalte. Tremura poalele. Leto si Xantos în urma si galesa zîn-Afrodita. Se-nfiorau la vederea viteazului si înainte. Atît numarul corabiilor. cu arcul. N-ar putea dînsii cu el sa se tie pe loc o minuta..17. Dar mai pe urma cînd olimpienii iau parte la lupta. Insula Sciros. acuma de-o parte si alta zoreau fericitii Zei sa se bata . avea si-un sfat al lui sau un consiliu. tot nobilimea hotara. Ba pe la tarmul batut de talazuri da chiot puternic. Vasele-aheilor si se cutremura-ntreg Ilionul.

Dealtfel. Amazoana s-ar tîlcui din limba vechilor greci prin "fara sîn". sculptat în secolui întîi. au stat acolo secole întregi. batrînul preot. însa. Atunci Palas-Atena. trimisi la rugamintile Atenei.asa cum s-a spus .. oricit se încordeaza Laocoon. 230 ÎNTOARCEREA AHEILOR ÎN ELADA RĂZBOIUL CE DURASE ATÎTA TIMP ÎN TROIA acum se ispravise. preoteasa si statua zeitei. scîrbit si de zeii : asa zgomot facura Zeii cînd se înclestara-ntre ei pe cîmpie. Laocoon. ce luptase plin de înversunare. si de spaima Ţipa si sare din tron ca nu cumva zeul Cutremur Cu zguduirea-i de sus sa crape pamîntul si pamîntenii si zeii sa-i vaza cu ochii locasul Muced si negru. sa fie omorît. care îi ocrotise pe-ahei si-i ajutase sa nimiceasca Troia. cînd a venit o mare furtuna. aproape de strîmtoarea Helespont. intitulat "Laocoon". pe aceeasi tema si cu acelasi titlu. ca si monumentul de marmura. Artistul care a facut calul de lemn se numea Epeios. Asta. Ea a inspirat adeseori pe artisti. ca sa poata aduce în apele marii urna fiului ei iubit. Aceasta înduiosatoare întîmplare a fost pictata pe un vas antic de-o frumusete exceptionala. aceasta opera a stabilit si reputatia poetica a renumitului scriitor francez. ne înfatiseaza scena aceasta cu un dramatism fara pereche. . a creat în antichitate Euripide . urna a fost luata de valuri. vreme de zece ani. Deci Aias pîngarise lacasul. de catre sculptorii Agesandru. care îi stranguleaza fiii si îl musca chiar pe el de mijloc. însa urmarile grozavului macel abia se începeau.. înaintea erei noastre. Un grup de marmura vestit. si se vedea de la mare departare de catre toti corabierii. dar lupta este pe sfîrsite. cum spuneau grecii. Muntele acesta ridicat de greci deasupra mormîntului lui Ahile. 26. Aias de la Locrida savîrsise o crima. Fata care ajunsese sotia lui Ahile se chema Deidamia. în sacrul ei lacas. 21. Fiii cauta la el sprijin . este în mijloc si se lupta cu cei doi serpi mai grosi ca bratul si lungi de doua ori cît omul. Supararea aceasta îi va costa pe-ahei mai mult decît razboiul în toti cei zece ani.Tremura Pluto în iad. pîna într-o buna zi. Preoteasa Atenei fusese-m-bratisata de Aias. pe tarm. Aias urma sa fie Licis. 28. fara voie. pentru ca . 29. Polidor si Ate-nondor din Rodos. Mai sînt numai putine clipe si toti trei vor fi ucisi de serpii zeului Poseidon. Atît doar ca eroii nici n-au vrut sa auda ca Aias.ele îsi retezau de mici copile unul dintre sini. al umbrelor Domn. pe un promontoriu numit Sigeion.. iar în secolul al XVlI-lea. Ba i se sfarîmase si statua zeitei pe lespezi. Troia fusese arsa pîna la temelii. Valurile au navalit pe promontoriu si muntele s-a spulberat. O tragedie. cu pietre. în bucati. "Andro-maca". Vn cîntec vechi spunea ca Tetis urzise dinadins întîmplarea aceasta. pe coastele Troadei. 31.» 25. a creat o noua opera tragica poetul francez Racine.. Dupa datina veche. Jalea Andromacai este unul dintre cele mai zguduitoare cîntece din marea poema "Iliada". care se gaseste în tezaurul artistic al Ermitajului. 30. ca sa le fie mai lesne cînd trageau cu arcul. s-a mîniat de moarte.

Simtea cum se topeste toata mînia-i crunta ca primavara gheata. 233 . barbatul si-a zvîrlit sabia. Regele Menelau si soata lui. Dragostea izbucnise din nou. Flota s-a risipit. Apoi a dat cu fala semnalul de plecare corabierilor sai : . Menelau si ostenii i-aa ars trupul pe rug si i-au facut o slujba. împreuna cu Elena Menelau se-mpacase cu soata lui. Asa crezuse el ca în putine zile se vor întoarce-n Sparta. va-zînd-o pe Elena ca-i în primejdie. se coborîse iute din înaltul Olimp. umila. Vroia sa-i mai loveasca cel putin înc-o data si sa-i împiedice pe-aheii ce-i ura s-ajunga în Elada. zeul înaripat. la Troia. Ridicati pînzele corabiilor noastre.. cazuse în genunchi.. Doar în putine zile vom vedea iarasi Sparta si palatul dorit. mai întîi.. E drept ca prin legende se spune ca zeita iubirii. rege. la porunca zeitei Afrodita. Apolo . pe lînga capul Su-nion. însotita de Eros. Pentru ca. cînd iese soarele si-o schimba în pîraie vesele. si. necum. cu glas întretaiat de plîns si de suspine : . pentru sotia sa. biruitor.Menelau porneste spre patrie. c-un nou cîrmaci. în cea mai mare parte. pe vaile din. navalnica. Ochii ei cei albastri îi muiau inima regelui Menelau. fiul ei.. si cu mare greutate au izbutit. trasese o sageata. au fost siliti de Ares sa rataceasca. Fenicia. si sa pornim spre casa. Pe fata ei frumoasa. Insa mîndra Elena. sa-si i revada Sparta. Elena. Fapta am savîrsit-o din voia zeilor. Mai bine te îndura si ia-ma iar la Sparta. Iubirea renastea în pieptul regelui. au plecat mai departe. Am suferit destul. Se zice ca barbatul fusese hotarît sa-si ucida nevasta. prin tari îndepartate : Cipru. s-au sfarîmat de stînci.a sagetat cîrmaciul1 corabiei regale. Asta pot sa ti-o jur. nu ucide pe fiica puternicului Zeus si a reginei Leda. îsi pastra fragezimea si era mai frumoasa decît în tinerete. pe care-o pregatise ca sa-si ucida soata. a grait Menelau. Desi trecuse vremea. lacrimi curgeau siroaie si îsi cerea iertare. cum era datina. cel tras de porumbite. A luat-o pe Elena în brate si-a dus-o la corabii. regina ce fugise cu Paris de la Troia. m-a sagetat în piept cu-o sageata muiata în fiere si venin. în fata lui. vreme de sapte ani.ce tinuse cu Troia în razboi . zgomotoase. cu carul din petale de flori de trandafir. munti. îti voi fi credincioasa.O.. Iar Eros. Libia si Egipt. Afrodita.Vîntul este prielnic. M-a-ndemnat Afrodita. reîntîlnindu-si sotul. Elena. cum. preafrumoasa Elena. Apoi.. ce-l facuse de rîsul întregii omeniri. 232 Astfel rostea odrasla lui Zeus si a Ledei. Corabiile aheie.. Iar fata ei era nespus de-ncîntatoare. si Eros. apoi.. din care am plecat acuma zece ani. Dar nu era asa. fie-ti mila. Dar le-a trimis Poseidon o furtuna grozava. de asta data-n pieptul regelui Menelau si îi reaprinsese dragostea-n vîlvatai. la urma. pentru sotia lui care îl parasise.

Hera i-a daruit-o de soata. Atît de multe daruri se aduceau în templu. De-aceea si-au facut corabii maiestrite. S-au urcat pe corabii.rostea în vers Ahile . corabierii salvati de Ahile. Caci. argint. cu caii lor cu tot . îi faceau multe daruri : aur. A fost o nunta mare în insula Leuce. faima si renume . divinul cîntaret. laudîndu-l pe poetul ce povestise-n versuri greul razboi troian '. strigate de razboi si tropote de cai. "O. din mîlul ce-l purtase Istrul în drumul sau din Scitia departata pîna la gura Psilon 3.Ahile. în acest fel zeita cu bratele ca neaua rasplatea pe eroul ce biruise Troia. eu înca n-am murit. lira mea azi va cheama : slaviti-mi pe Homer. Iar acest nou tarîm a fost numit Leuce sau insula cea alba. îsi muiau penele în valurile marii si se-ntorceau pe tarm. datorita lui. ajutîndu-l pe Priam. femeile acelea care luptasera cu Ahile la Troia. pescarusi si alte zburatoare 8. maturînd lespezile cu aripile lor. la care au venit Poseidon. In timp ce în Troada aheii au ars trupul eroului Ahile.desi pastrase taina ascunsa-n inima . cea rapita de Paris . Ahile s-a schimbat din om în semizeu. parca o-ncercuia c-un brîu larg de argint 4. ajuns un semizeu. zeita nereida. izbindu-se de stînci si stropind-o cu spuma. Stropeau cu îngrijire tot templul lui Ahile. Amfitrita. Aici si-a asezat zeita nereida pe fiul ei Ahile. si. si-au pornit spre Leuce. ca semizeu. Aceasta bogatie au vrut s-o stapîneasca vitezele-amazoane. în Leuce. Insula a cladit-o Poseidon furtunosul. si pentru ca-ndragise. Patrocle mai traieste. iar prietenul meu Aias s-aseamana cu zeii. dupa moarte. din marmura ca neaua. Aceasta melodie era fermecatoare. Elena a fost luata de Hera din Olimp si data de sotie eroului Ahile. încît se adunase o mare bogatie. obiecte si stofe pretioase. cel mai viteaz erou din razboiul troian 5. dupa moarte. pe Elena. fiind acum semizeu. a savîrsit o vraja. si chiar acei învinsi sînt înca proslaviti. însa marele-Ahile. nimfele nereide si geniile toate din Pontul Euxin si chiar din Meotida 6. umbra celui rapus a fost luata de Tetis. De-atunci. si datorita lui. si Ahile cînta. Poseidon a-naltat în Pontul Euxin o insula frumoasa. La rugamintea mamei. si-apoi s-a ridicat un templu maiestuos. Ahile s-arata la pupa-nves-mîntat în straie de razboi si le-arata cu mîna încotro sa cîrmeasca. ca toti marii eroi 2. Aicea.voi care locuiti pe coastele manoase ale acestei mari. laudati în cîntece si Troia nu-i uitata". El a catat cu ochii-i . Ahile si Elena se asezau la masa. casâtorindu-se el cu frumoasa Elena Legendele mai noi spuneau ca. în viata. gloria suferintelor îndurate de mine. Ele plecau în zori. se asaza în insula Leuce. cuprinsi de-un simtamînt de teama. gloria oamenilor. pentru ca-n preajma ei marea se-nvolbura. Nimicirea amazoanelor In insula Leuce traiau si multe pasari : porumbei. corabierii îsi opreau vasele si ascultau. pe mare. si. care îi era mama. pe mari. cu voia lui Zeus. Ba unii povesteau ca s-auzeau de-acolo si zgomote de arme. în orice seara. si daca vreo corabie se afla în furtuna si îsi cauta scaparea în insula Leuce.

ci s-a luptat cu ele. Iar vîntul împingea corabiile-aheie spre stîncile din coasta unde. si cum era voinic. si au plecat pe mare. în palatul din Sparta. Cerul se coborîse pîna deasupra apei. Astfel au fost pierdute în apele adînci cele mai multe vase. Terminînd deci cu slujba si jertfele-n Troada. S-a catarat pe stînca. sute de primejdii. N-avea de unde sti ca ea-i si presarase zeci. s-au petrecut tîrziu. Sub privirea aceasta. a fost sparta-n bucati corabia pe care calatorise Aias. de pîntece. ca si ostenii lui sa se urce-n corabii si cu totii sa plece spre dorita Micena. se sfarîmau în tandari. un timp. vesel. de solduri. vînat si mohorît. ce era suparata fiindca nu-l pedepsise pe Aias din Locrida. Dupa ce Menelau plecase cu Elena si-o parte din corabii. Parea ca marea fierbe într-un cazan adînc. povestite-n legende. mîncîndu-le cu totul. a fost dezlantuita aproape de Eubeea. regele Agamemnon a poruncit. Tot în aceeasi vreme. La început n-au fost pericole prea mari.crunti si strapungatori spre caii ce purtau oastea de amazoane. a izbutit s-ajunga pe-o stînca de la tarm. ca niste lei fla-mînzi. Dar în cîteva zile au început furtuni. Sa ne întoarcem însa din nou" în fata Troiei. deasemeni. regele Agamemnon mai zabovise înca o vreme în Troada. îi ridica sanctuare si-i tot aducea jertfe zeitei purtatoare de coif si de egida. catre Sparta. ostenii înecati si toata avutia ce o purtau cu ei.întorsi din rataciri care-au 234 235 durat. zeita. fara a fi întrebata. . muscîndu-le de brate. Apele-au navalit si au purificat pamîntul insulei de sîngele varsat °. cu mila ta spre noi si nu ne oropsi în drumul catre casa ! se ruga Agamemnon de falnica Atena. pe mare. vreme de sapte ani . semizeul Ahile a chemat apele Pontului Euxin peste insula sa.Apleaca-te. Pedepsirea lui Aias din Locrida Toate aceste fapte. Dupa osînda asta. Furtuni nenumarate. trosnind cumplit. Menelau a-nchis ochii.au sosit iar acasa si-au vietuit. în drumul catre casa. si soata lui Elena a fost luata de Hera. caii s-au scuturat. Apoi s-au repezit. mai înfricosatoare. sforaind ca turbati. din cetatea lui Priam. si data lui Ahile. a catat cu ochii lucitori spre muntele Olimp si a strigat din rasputeri : . spre adîncuri. Dar cea mai grea din toate. acel ce-i pîngarise templul sau de la Troia. si sa aflam ce soarta au mai avut si ceilalti ahei ramasi acolo. iscate de Poseidon la cererea Atenei. risipita pe fundul clocotitoarei mari. dupa ce a fost arsa. si. cum stiti. Insa eroul nostru nu s-a lasat tîrît de valuri. trîntind pe amazoane cu fruntile-n tarîna. dupa ce Menelau si frumoasa Elena . Printre aceste vase. Intîrzia acolo. s-a iscat o furtuna ce-a scufundat în mars corabiile pe care venisera-n Leuce vestitele-amazoane. cu gîndul so-mblînzeasca pe zeita Atena. si ca s-o îmbuneze.

la Micena. nu mai plutea pe mare decît un singur vas. Au înfruntat si alte furtuni si lupte grele. a racnit din apele marine furtunosul Poseidon. vrusesera sa piara cel care cerea pacea. zei. Era vasul regal. tîrîndu-l si pe Aias.. regina Clitemnestra a îndragit pe-un altul..N-ai pierit ?.. corabiile lui s-au scufundat în mare. Numai ca în Eubeea domnea pe-atunci Nauplios. Dar dintr-odata . regele Agamemnon a plutit mai departe cu bruma de corabii ce îi mai ramasese. sotia-i Clitemnestra. La capul Cafareu al insulei Eubeea rasar mai peste tot colti mari. si s-a-ncruntat amarnic zeul marii. Poseidon. 237 Au plutit ei pe mare. Cu greu au izbutit de-au plecat mai departe. clocotitoare. Astfel l-au pedepsit Atena si Poseidon pe-acel ce avusese curajul sa-i înfrunte. Credea ca s-au sfîrsit necazurile pe mari prin pierderea lui Aias. N-ai pierit ?. Cînd s-a sfîrsit furtuna si s-au ivit iar zorii. vazîndu-l pe eroul ce-i pîngarise templul ca mai traieste înca.. acel ce porti alge în paru-ti ud si esti rege pe mari. si-abia într-un tîrziu au izbutit s-ajunga acasa. care se pravaleau în apele adînci1!. Minata de-Afrodita.. sora mîndrei Elena.vasele s-au ciocnit de coltii ascutiti si. si-a lovit cu tridentul acea stînca înalta pe care statea Aias.-omenesti am razbatut prin valuri. . dusmana grecilor din razboiul troian. . una dupa alta.... a crezut ca-i un port. si. vazînd Agamemnon foc scînteind pe tarm. Iar partea despicata s-a pravalit în valuri. ha ! si am scapat. a vrut la rîndu-i sa plateasca regelui Agamemnon moartea fiului sau. ce se chema Egist. Iar vuietul furtunii a stins pe totdeauna gemetele de moarte ce le scoteau ostenii regelui Agamemnon. Palas-Atena si tu. Nauplios a aprins pe-aceste stînci un foc. eroul ce fusese osîndit în Troada si omorît cu pietre. Acum.. Stînca s-a despicat10. Flota tocmai trecea prin apele acelea adînci. aflînd Nauplios ca se apropie flota. Cu bratele acestea puternice. de apa. S-a-ndreptat într-acolo cu corabiile sale..... Înecarea corabiilor la capul Cafareu Dupa-ntîmplarea asta. Atena si zeita cu bratele ca neaua. tatal lui Palamede. însa si el lovit de stîncile din tarm si-aproape plin de apa. Se mai vede si astazi cum a fost rupta-n doua.zei ! . Ai sa pieri. într-o noapte neagra...Voi. 236 Va-nchipuiti atunci cum s-a mîniat Atena. Pornise iar furtuna. varul lui Agamemnon. ha. care era mai bun ca toate celelalte. nu i-a fost credincioasa. aflati ca n-am murit. si rid acum de voi. care-i minasera pe-ahei pîna-n Troada. si. preacruntule Poseidon. rînjiti din ape. Agamemnon este ucis la-ntoarcerea acasa de sotia necredincioasa Atîta ca în timpul cît lipsise-Agamemnon. grei. Vîntul batea avan si azvîrlea-n corabii munti negri.

care se savîrsise acolo. vazînd-o pe Casandra. Trîmbitele sunau. E lesne de-nteles ce-a fost pe Clitemnestra. dusmanul sau Egist voise sa-i omoare si unicu-i baiat. Regina Clitemnestra îl conducea pe rege într-o sala de baie. dar acesta pierise-n apa marii . a dat încolo lancea. Multimea înfuriata de crima odioasa. însa l-a aparat regina Clitemnestra. Atunci locuitorii marei insule Lemnos au aprins si ei focul pe o creasta de munte. l-a poftit în palat pe sotu-i Agamemnon. cununa de pe cap si batul ei profetic. în acel ceas de spaima. si sabia. Regele Agamemnon s-a încurcat în val. curtenii îl aclamau pe rege. fiindca se întorsese biruitor din Troia. Asa. L-a-mbratisat cu dor. Regele a intrat în baie sa se scalde. fiindca o îndragise pe copila lui Priam. din munten munte.Intîi si-ntîi. In Lemnos s-au zarit coloanele de flacari. a vrut sa-l si însf ace pe vicleanul Egist si sa-i scurteze viata. fara sa se teama. cum l-a vazut singur. o sfatuia sa fuga. si nu mai sînt primejdii. si a cazut pe lespezi. larga si-mpodobita cu sculpturi si cu aur. Agamemnon. Chimvalele la fel. pe tarîmul Focidei. stapîne. pe coastele Eladei. si. cînd a aflat c-aheii au biruit Troia si se înapoiaza sotul sau. Se spune ca poporul. trufas. cu chipul luminos si cu privirea buna. regina Clitemnestra a si zvîrlit asupra-i un val lung si tesut din fire foarte tari. Egist s-a-nvesmîntat în hainele regale si a iesit în piata orasului. urgisita Casandra. te rog sa faci o baie. care se ridicau din zidurile Troiei. si scutul. Acolo adasta securea uci-gasa. la fel ca într-o plasa. aceeasi ce lovise în frunte pe-Agamemnon.Dorind sa nu-i soseasca sotul pe negîndite. dînd veste ca orasul lui Priam a cazut. a-si dezbraca armura .. Sub îndemnul zeitei. ce se numea Oreste. cu sfatul lui Egist. si dus în alta tara. si toata numai zîmbet.. îndata dupa moartea regelui Agamemnon. si regele-Agamemnon o luase la Micena. Regele din Micena s-a învoit. 238 Razbunarea lui Oreste îndata dupa crima 12. stia ca e acasa. si-astfel sa te purifici de sînge si de colb. vestea a si sosit într-o singura zi în orasul Micena. regina asezase pe-un munte foarte-nalt o straja zi si noapte. . l-a lovit cu securea în frunte de trei ori. Vroia sa o ajute. si-a lepadat mantia. Fusese înjosita de nemilosii-ahei. ea s-a facut ca este nespus de bucuroasa. Fata cazuse roaba lui Aias . stînd lînga Clitemnestra. i-a glasuit regina. focul s-a ridicat în sus pîna la cer. însa micul Oreste fusese luat de doica. Ea a strigat ca fapta era o razbunare pe regele-Agamemnon. Din Lemnos s-a vazut pîna departe focul. si adunati. Dar. Egist pîndea la usa cu-o sabie în mîna. A intrat în palat cu celelalte roabe aduse de la Troia. Dar ea îsi dorea moartea. fireste . . în palat. Clitemnestra. Iar soata-i. Cînd au distrus aheii bogatul oras Troia. Nu vroia sa traiasca o viata de robie.

însa alte erinii l-au lovit mai departe pe tînarul Oreste. si. dupa fapta grozava savîrsita. cu sila. rudele au îndurat la fel. Regina Clitemnestra îsi meritase soarta.. El a fost urmarit de crudele erinii . Oreste-a crescut mare.. sus. S-a-nfatisat acolo drept un sol din Focida si-a patruns în palat. sora lui Oreste. Am venit sa-ti platesc moartea tatalui meu !... Oreste si Ifigenia s-au cunoscut ca frati. Dar în templul zeitei slujea. în Focida. unde zace si-acum. El a plecat alaturi de prietenu-i Pilade. Oreste era tare si priceput la arme . chiar sub areopag. Statua fermecata. Oreste s-a întors spre mama ucigasa. cum cerea datina. A început o lupta.. pe stînca lui Ares14. ca preoteasa. . pîna si urmasii. Note 1. S-au numit eumenide si-au ocrotit orasul atît de drag Atenei15. Pilade. Oreste. Electra i-a strigat : . Ajungînd în Micena. Zeii ce-i atîtau sa plece la razboi i-au asuprit pe urma. Au plecat împreuna spre patria dorita. însotit de un prieten. se spune ca Oreste ar fi fost judecat de zeii olimpieni în orasul Atena. a trebuit s-aduca din tinutul Tauridei o statua-a zeitei caste a vînatoarei.geniile infernale 239 trimise sa-l rapuna si sa-l duca-n Infern. Ca sa scape cu viata. în e] ardea faclia urii razbunatoare. Pe nume Frontis.ca flota aheiana sa poata sa porneasca spre coastele Troadei. Oastea lor a pierit la-ntoarcerea spre casa. poate-l si rapunea. Iar Ifigenia s-a facut preoteasa într-alt templu maret al preacastei zeite m. zicînd ca fapta îui a fost cu totul dreapta. frate !. Ba. Zeitele erinii l-au urmarit mult timp. Vreo cîtiva olimpieni au hotarît sa-l ierte. Prietenul credincios al regelui Oreste. . fiul lui Agamemnon vicleanului Egist. Regina te pîndeste si vrea sa te omoare pentru iubitul ei. s-a-nsurat cu printesa Electra. ducînd cu ei chipul de piatra al zeitei. Ele s-au asezat într-o pestera larga. Dupa multe necazuri. a avut de-ndurat chinuri nenumarate. Plin de durere-n suflet a sagetat-o-n piept. pentru ca-si omorîse pa propria lui mama. Fugi departe !. învinsi sinvingatori au suferit din plin. Oreste s-a-nscaunat pe tronul parintesc. pe mare.. a plecat la Micena. ce se numea Pilade... De nu era Electra. i-a glasuit. si nu avea alt gînd decît sa-i pedepseasca pe cei doi ucigasi. si Egist a cazut cu toate ca regina sarise în ajutorul lui. fecioara Ifigenia. cu o secure-n mîna. Iata care-a fost soarta celor doi frati atrizi : Menelau si-Aga-memnon care au distrus Troia cu cetele de-ahei. însa o lupta scurta 13. si toata bogatia jefuita la Troia a fost pierduta-n ape.Eu sînt acel pe care tu ai vrut sa-l rapui. Pîna-n cele din urma. pe careodinioara regele Agamemnon vrusese s-o jertfeasca pe-un altar în Aulida . sub furtuni.Departe. Parte dintre erinii si-au curmat urmarirea. ajungînd flacau. tronul lui Agamemnon.Fugi... prietenii.

ca sa le nimiceasca. pe furtuna. nu se stie de n-o fi fost vreodata. 5. Totusi. în felul acesta povesteste un alt scriitor : Flavius Arrianus. adica tot un jel de zei. Marea de Azov. un omagiu neîntrecutului poet elin. îl vedem pe Oreste vîrîndu-si palosul razbunator în trupul lui Egist. Eschil. Poate niste razboinici or fi rapus cu armele vreo ceata de femei. pentru ca ar fi vietuit acolo niste serpi mici. Daca este asa sau altfel. Nu stim ce se ascunde sub cîntecul stravechi despre Insula serpilor. Regele învins da strigatul de moarte. ttsneste insa Clitemnestra cu o secure-n mina. Iar grecii. F. noi nu avem de unde sa cunoastem. creînd povestea asta. neveninosi. 9. Oamenii din antichitate au nascocit ideea ca eroii deveneau în cea mai mare parte semizei. povesteste moartea reginei Clitem-. 8. Titlul a fost dat simbolic de poet. prin intermediul rugamintilor mamei sale Tetis . care erau atît de inventivi. si în acest fel ar fi putut sa scape de multe neajunsuri sau sa capete ajutor în împrejurari grele. Hef orele erau niste femei care-i jeleau pe morti si faceau libatiimi pe mormintele lor. pe la spate. a fost preluat de folclorul multor popoare. Homer. 3. a Herei. fata . pretindea ca acest atac al amazoanelor în Insula serpilor s-ar fi petrecut în anul 168 al erei noastre. în tragedia sa "Agamemnon". din nu stim care pricini. Dintr-o alta încapere. Mai încolo. ori de cîte ori acestia ar fi vroit sa-i urgiseasca. 240 4. si a Atenei. secolul întîi al erei noastre. Noi îi zicem Leucei: Insula serpilor. poetul Eschil ne cînta cumplita in-tîmplare. între stînci. în acelasi timp. vreun macel în ostrovul cu serpi. Filostrat. negri. cumva. 11. în acest fel. Psilonul era Sulina de astazi. Este vorba de stînca numita Gerestes. elinii au nascocit aceasta interesanta legenda. Motivul acestei legende. 7. în "Heroica" sa. care-si scalda si astazi coastele în apele înspumate ale Marii Negre. 13. or fi vrut sa înnobileze acest macel crud. 6. Dealtfel. se vede si Electra. al regelui care atrage cu ajutorul focului corabiile.vor mijloci pe Unga zeii olimpieni.2. filozof si istoric totodata. 10. în tragedia "Hef orele". datorita urii ei nemarginite fata de troieni. Se afla si în basmele noastre. Vazînd ciudata ei forma. Ahile reprezenta pentru elini vitejia si curajul desavîrsit în razboi. si este gata sa-l loveasca pe feciorul sau. el se bucura si de protectia anumitor zei: în primul rînd a lui Zeus.ca-re-i iubeau si luptasera în viata pentru pamînteni . nestra. într-un desen pe-un vas. 12. adu-cînd indirect. Asa povesteste scriitorul Filostrat din. din cel de-al doilea secol al erei noastre. ca sprijinitoare a celor mai mari eroi.ra un fel de erou national. Istorii nu confirma aceasta lupta si nici pe amazoane. Ei îsi închipuiau ca eroii .

cu mintea lui nascocitoare. Neoptolem si alti eroi. alta dorinta mai fierbinte. Într-un grup statuar din secolul al V-lea înaintea erei noastre ne sînt înfatisati Oreste si Electra. pe Filoctet. Fara de el. Electra îsi tine bratul cu dragoste de sora pe umarul voinic al regelui Oreste. Ulise si-a urcat pe cele douasprezece corabii ce leavea. îl vesteste pe Oreste. PĂŢANIILE LUI ULISE AHILE-A-NSEMNAT VITEJIA în marele razboi troian.. îi chema ademenitoare si-si legana. Fara de el. Atîta ca-n timpul cît fusese plecat în crunta batalie. Acuma. în care îsi avea caminul. regele tarii. . si vîn-tul a suflat în pînze. Fetele lor exprima iubirea ce si-o poarta. în fata lor. Insa. culme a artei lui Eschil. ca sa se poata apara. decît sa se întoarca acasa J. cu securea. Dar pe Ahile-l adusese în tabara lui Agamemnon. aidoma unui cîntec drag. priceperea si dibacia. intrat în batalie. numita "Hamlet". Ulise. Ce-i drept.lui Agamemnon. "Eumenidele". ca sa asigure victoria cetelor regilor ahei. ar fi ramas poate întreg. nici n-ar fi fost mestesugit calul de lemn. . Zarind-o Electra pe Clitemnestra. La fel. ucis prin uneltirea tinui unchi criminal. paladiul nu ar fi parasit orasul regelui Priam cel batrân.opera. Sînt unii învatati care asemuiesc tragedia lui Eschil cu o alta 241 . calda si sincera. tinârul print Harnlet doreste sa razbune moartea tatalui sau. el a facut tot ce-a putut. 16. valul cu murmure placute. patria sa cea mult iubita. Ziua era plina de soare si marea lucie. El a adus noi luptatori. cladit de doi zei olimpieni. prin istetimea sa. Acest lucru se arata în alta tragedie a lui Eschil. poate aheii erau zdrobiti de dîrzul Hector. iara vîslasii-au chiuit. în zari. Piesele : "Agamemnon". ispravindu-se razboiul.Heforele". Intîmplarile acestea atît de zbuciumate au fost povestite de Euripide în tragedia lui "lfigenia în Taurida". si "Eumenidele" compun laolalta trilogia "Orestia". cu vorba sa mestesugita. Acest erou întruchipeaza întelepciunea. împreuna cu mama necredincioasa. creata de Shakespeare. oastea care-i era încredintata. nu vedea-n visurile lui decît Itaca. lînga fecioru-i Telemah si linga draga-i Penelopa. Greu se urnise de acasa. Ulise nu dorise acest razboi atît de crud. Areopagul. dupa ce se întîlnesc în pace la Micena. 15. în fata Troiei. Zidul nebiruit al Troiei. 14. N-avea alt gînd.

Acestia însa se zbateau. Acestia se hraneau cu lotus. n-au vrut sa plece mai departe. sprintene. am spune azi G. din Tracia. a dat porunca celorlalti sa-i ia cu sila. în pestera ciclopului Polifem Plutind ei apoi mai departe. si trei dintre însotitorii cutezatorului Ulise. astfel dobîndita. pe veci. Era cu turmele pe vale. De capre negre. sub vraja florilor de lotus. si el patrunse-n pestera. care i-a ra243 16 tacit pe ape. Fiindca ei se împotriveau. mînîndu-si turmele cu-o bîta. au întîlnit o insula care era plina de capre. si. si au ajuns lînga o coasta. Ulise s-a urcat pe tarm.si au plutit. feciorul zeului Poseidon. Au mai plutit o saptamîna si-ncâ cinci zile pe deasupra. Erau acolo îngramadite cosuri cu brînza. femeile si fetele. ce zguduiau pamîntul tot . Cine mînca din floarea asta nu mai avea alta dorinta decît sa stea.. ca-i asteapta. Trecînd apoi de insula. de la un preot. Atunci Ulise i-a legat de bancile corabiei cu streanguri tari de cînepa. pîna ce au zarit un tarm locuit de un neam de oameni2 ce-l ajutasera pe Priam în marele razboi troian. E drept ca pe acest tarîm Ulise a pierdut si el cam saptezeci si doi de oameni. O pestera înalta. I-au spus Insula Caprelor 5. ferita într-un golfulet. larga. niste ciclopi. I-au nimicit pe toti barbatii. lasînd corabia pe apa.. sistare mari si alte vase pline cu lapte sau cu zar. Au luat întreaga avutie ce se gasea-n orasul lor. pe care îl primisera. în care locuia ciclopul cel mai cumplit din tot tinutul. Dar nu trecu decît putin si s-auzira pasii-i groaznici.si iara au pornit pe mare. Au strabatut printr-o furtuna. Aici au debarcat cu oastea. gustînd din lotusul cel dulce. Era ciclopul Polifem. au împartit-o-n mod egal3. Urcîndu-se pe acea coasta au întîlnit o pestera. pe care salasluiau niste uriasi c-un singur ochi. Iara în tarcuri behaiau sute si mii de iezi sau miei. facuta dintr-un trunchi urias. Iar prada. . . Ciclopul nu era acolo. îmbatator. patrunzînd în pestera. Doar doisprezece soti mai zdraveni si curajosi urmau pe rege în tara asta misterioasa. acolo. Au luat cu ei putina hrana si-ntr-un burduf mare de capra un vin rosu. au poposit pe-un tarm. unde salasluia poporul ciudat al lotofagilor'k. calatorii s-au minunat nespus de tot ce ochii le vedeau. au tot plutit. Sa se întoarca-n insula. Vroiau sa se arunce-n apa. însa Ulise se gîndea la cei de-acasa. pe corabiile-aheie. în insula cu lotofagi. sa-i aduca sus.

. Ha. Uriasul este orbit cu un trunchi înrosit în foc Ulise s-a gîndit un timp : ce-i de facut si cum sa scape din pestera ciclopului ? Cautînd si framîntîndu-si mintea. fara teama. 244 Aprinde un foc bun si vrea sa-si pregateasca hrana. Ha. sa-i primesti bine pe drumeti.închise pestera cu-o stînca. Ciclopul a-nceput sa rîda. Iara cînd s-a lasat amurgul peste acel tinut de spaima. ca sa îsi mîne turmele.. a însfacat alti doi osteni si i-a mîncat numaidecît.. proptit chiar la intrare de ciclop. Apoi s-andestulat cu lapte. ciclopul a mîncat pe alti doi soti ai lui Ulise.. ha. i-a însfacat pe doi osteni si i-a mîncat cît ai clipi. Tocmai venea si el din vale. -. . si. însa» si-a dat istetul seama ca omorîndu-l en zadar.. ha. eu care sînt la fel de tare ca orice zeu ?. scapati de moarte-n fata Troii. Vazîndu-l ca a adormit si sforaie-nfricosator. l-au ascutit la vîrf si l-au pus bine la o parte. si ce rîs.Cine sînteti ? racneste el.. ha !. Zeus. ahsii au aprins un foc în pestera ciclopului. urlet de valuri si furtuni. satul bine. Fara de alte multe vorbe. Ce rîs !. si a plecat cu turmele. Cum a patruns în pestera...poate mai bine de boi. înfricosate. fii bun. zei !. Ci tu. ha !. a luat burduful cel plin cu vin rosu si tare. rîdea ciclopul. însa Ulise.. a zarit într-un colt un trunchi lung de maslin : o alta bîta. Parca se dai-îma asupra lor cerul întreg si bubuiau din înaltimi tunete tari. Dar la lumina focului zarestendata oaspetii. Parca era nu rîs de fiinta. s-a culcat.Sîntem ahei. Ulise s-a gîndit sa-si scoata sabia lui cea ascutita si sa i-o vîre-adînc în piept.. s-a repezit. pe care o avea ciclopul.. Ma învatati pe mine voi ?. . Asa s-a scurs pe-ncetul noaptea.. si sa ma tem cumva de Zeus. Cum ati patruns în pestera ? si îsi rotea sub frunte ochiul sau arzator si fioros.. Furtunile ne-au ratacit.. ci un clocot. ha. ce nu ar fi putut s-o traga nici patruzeci . Venim din Troia. Erau închisi în pestera de steiul cel enorm. stii foarte bine ca-i porunca de la sta-pînul nostru. si trasnete parca-i loveau. ne ospeteste. L-au luat. în zori.. punînd la usa din nou stînca. ha. Aheii se uitau pieriti cum le mînca uriasul sotii.

. a glasuit el spre ciclop. te cheama ?. a mormait ciclopul. ... le-a dat raspuns : . vîrît în apa. batut. Ia mai desarta-mi putin vin.. Altfel. sa vezi cît e de bun.. joc de noi.Mai da-mi !. doar dintr-o-ngbiti-tura se prabuseau beti la pamînt. nemailuînd seama la feciorul zeului marilor Poseidon.. ca Nimeni mi-a vîrît în ochi o teapa înrosita-n foc si m-a orbit ! ... S-au apropiat de Polifem si ascutisul trunchiului i l-au vîrît adînc în ochi.. si m-ajutati. mai. ciclopii. Acum însa istetul nostru a turnat vinul spumegos într-un vas mare de pamînt si i l-a întins uriasului : . buluc..Numele meu aheu e "Nimeni".. încins. bine.Ce-i Polifem ? Ce s-a-ntîmplat si de ce ne trezesti din somn ? Iar Polifem.. spre pesterile-ntunecate unde-si facusera culcus. un sfert vin.245 si spune-mi. Ei au venit la pestera si i-au strigat în cor de-afara : ... încît aheii îl sorbeau doar subtiat cu apa rece : trei sferturi apa... Iti bati....... Ulise i-a turnat din nou ciclopului în oala vin si i-a raspuns plin de dulceata : .. Ba înca i l-au rasucit. Uriasul a-nceput sa urle.Sariti. Ulise-atunci a facut semn ostasilor si-au înrosit bîrna de lemn în flacara. ciclopilor. puterea lui l-a doborît. . ciclopul s-a lasat pe-o rîna si-a lunecat pe lespezi. Bine.. Aheii se leaga sub pîntecele oilor si ies din pestera si s-au pornit.. beat.Soarbe. Daca nu-i nimeni.. ce tot urli ?. urlînd mai tare. chiar în mijlocul oilor. I-o bautura zisa vin. tot cautînd pe Nimeni si pe sotii sai. de-aici. si cum Vinul era atît de tare. caci Polifem a-nnebunit7.Aha !. care urla necontenit si se izbea de toti peretii pesterii sale. . Haideti. ciclopilor. a poruncit voios. însa Ulise si cu sotii sareau prin pestera mai sprinteni decît capritele de munte si îi scapau mereu din mîini. si urletul lui i-a trezit pe toti ciclopii insulei..Ce tot spui ?. si l-a sorbit cu lacomie. Dar cum l-a sorbit si pe-acesta. Ciclopul nu bause înca sucul de struguri pîn-atunci. Nimeni te cheama ?.. pesemne. si ochiul lui a sfîrîit ca fierul de pe nicovala. Nimeni te-a orbit ?.

laolalta. si valurile se saltau si clocoteau în jurul lor. De-acolo a strigat Ulise : .Hei. .. urcati pe corabie. o Polifem !. cu grabire. în timp ce stînca aruncata de Polifem zguduia vasul. de vreme ce-am înfrînt destinul cetatii Troiei.. care îl sprijineau pe Priam : Apolo. si nebunul zeu al razboiului. caruia soarta îi urzise sa fie-n veci nebiruit. pe voia sa..O !. Ulise. caci avea ziduri ridicate de zeii-Apolo si Poseidon. Artemis. Dar grecii hohoteau pe punte.Am învins noi orasul Troia. pentru ca Polifem.. cum credeai. au ajuns într-o insula unde domnea. Tata. în piept le batea tare inima. Polifem. si Leto. Polifem !..Asta pîna spre dimineata. starostele berbecilor din turmele lui Polifem.. vei veni.. te-am pacalit !... ci-s eu... de bucurie. pîna ce au ajuns în larg... uriasul. Hei. sa iasa. Un muntentreg ! si l-a azvîrlit în apa marii. Prindeti în mîinile voinice vîslele tari si sa pornim fara de teama mai departe. si nu un vierme cum te-arati. si..Vai !.. dar esti netot.. racnind cu ciuda : . fara frica.Un vierme. a glasuit din nou Ulise. si Afrodita.. iar tu. feciorul Herei. caci preaistetul din Itaca le da curaj zicînd asa : . pipaia oile pe spate.. acela care ti-a scos ochiul nu este Nimeni. Poseidon : . O !. stapînul marilor. puternic esti ca zeii. auzind tipetele lui înversunate catre ape . striga acum pe tatal sau... si el se agatase teapan de cel mai mare animal. Ciclopul s-asezase-n usa.. însa credeam ca-i un urias. cînd oile s-au gramadit la gura pesterii... Auzisem prevestirea ca tu. au început sa si vîsleasca.. pe vasul care-i astepta în golfuletul linistit. pedepseste-l. Tata. însa întelept. ca uriasul nu era cît de cît destept si nu cata sub pîntec turma. Hei. rasari din ape si pedepseste-l pe Ulise. In insula lui Eol si în tinutul lestrigonilor Aici Ulise i-a grait cu vorba sa mestesugita zeului Eol cel maret si i s-a plîns ca l-au lovit pe-ntinsul marilor furtuni.. si pe sub pîntecele lor prinsese cîte un ostean. Cînd a auzit ciclopul a însfacat o stînca mare cît un palat.. O !. regele peste vînturi 8. si pornind grecii. Ce un palat ? !. Polifem. bine-n curmeie. si nu o sa razbim prin marea ocîrmuita de Poseidon ? 246 247 Eu nu ma tem deloc de el.. Ulise. Eol. Asa au izbutit Ulise si sotii lui sa ias-afara si sa alerge.. .. Iara aheilor. tu.... Furtuni pe care le-au iscat chiar vînturile ne-ndurate. din Itaca. Tata... Atîta numai ca Ulise legase cîte trei berbeci. si-am înfruntat pe-olimpienii. Nu-l lasa sa se-ntoarc-acasa !.

în semn de mare pretuire. Eu stiu ca toate-aceste crime sînt uneltite de Poseidon. El s-a urcat sus. 248 si chiar sub ochii lui Ulise. încît Eol. au desfacut din lant burduful. . sa cerceteze insula. din flota lui atît de mare. Vîsliti !. dormea dus. uriasii au sarit îndata. putinii care mai traiau. Ulise. au înaltat pînzele toate si au vîslit cu încordare. Nu va lasati !.. numai cînd ai s-ajungi la tinta. au ajuns pe un alt tarîm. facut din piele.. în largul marii. Plutind ei apoi peste mare. Numai Ulise a ramas.. cu unsprezece din corabii..Ulise i-a vorbit atît de iscusit si de frumos. pe catarg. . Sub vijelia cea grozava. l-a primit bine si cu cinste.. Ulise cu ostenii sai. legat ia gura cu un lant în întregime de argint. au sfarîmat corbaiile. colturoase. . uriasi si mîncatori de oameni.. Vîsliti !.. decît doar o corabie. au si tras repede la tarm. Iar vînturile au iesit si s-a dezlantuit furtuna. si pîndind toti un timp prielnic.. Pe târîmul vrajitoarei Circe si în Infern si. si ce furtuna !. în tara asta locuia o mare vrajitoare. însotitorii lui Ulise. S-au dus acasa si i-au fript. si pe ahei i-au tras în teapa. Toate-n acelasi timp suflau si zguduiau genunea neagra a apelor pîna-n adînc.Vîsliti !. prevazator. Nu lasase în libertate decît pe vîntul de apus. cu ochii lui strabatatori9.. deseori. si i-au mîncat numaidecît. Sa le dai drumul.. Ma voi lupta. de zeul ce ne urmareste ca sa-l razbune pe ciclop.. zis lestrigonii. Era o insula Eea 10. nici macar celorlalti ahei. s-a desteptat însa Ulise. Insa pe insula aceasta traia un neam. Vîsliti !. au reusit sa poposeasca la tarmul altei insule. si erau gata sa-i zdrobeasca si sa-i afunde-n apa marii. si fiind navigator destoinic. pusi în frigare. Cîti ramasesera cu el i-au plîns cu lacrimi arzatoare pe cei care pierisera...Sa le pastrezi. ce nu primeste pe nimeni oaspen casa lui.. neputincios stînd pe catarg. ca sa-i împinga pînzele corabiilor catre Itaca. acele vînturi ce umblau. caci blestematii lestrigoni azvîrleau iarasi dupa ei cu stînci cît muntii. Zefirul cel îmbalsamat. mîncati de cruzii lestrigoni. Niciodata nu mai batusera-mpreuna atîtea vînturi peste mare. într-un burduf. însotitorii lui Ulise au socotit ca în burduf se afla aur si argint. Circe 4l. Dar zeul Eol l-a rugat un singur lucru pe Ulise : sa nu arate nimanui ce se gaseste în burduf. Voi izbîndi si voi ajunge în Itaca. Dar nu ma voi lasa eu prada atît de lesne lui Poseidon. striga Ulise. ca pe miei. Astfel n-a mai avut Ulise. însa jelindu-i pe cei morti. dupa destule încercari. cînd el. tot vîslind si ratacind pe marile fara hotar. a glasuit regele Eol. pe-ntinsul marii. Iar la plecare i-a adus.

Cel putin tu sa fii ferit de relele care te-asteapta. Tele-mah. S-a-nfatisat si Agamemnon. . 249 si tot luptîndu-se cu soarta. la staruinta lui Ulise ca vrea sa plece catre casa.a venit sa-l sfatuiasca. si-astfel eroul sa-i ramîna pe totdeauna ca barbat12. zeul mohorît. Eu trebuie sa vad Itaca. cînd rostea vorbele acestea. îndragostita de Ulise. lui Ulise i s-au mai aratat si altii. eu tot plec. dornic întruna s-o învinga.. Anticleea . i-a mai rostit ca soata. Primejdiile nu ma opresc. daca-nainte ai sa cobori pîna-n tinutul lui Hades. frumoasa vrajitoare. cel doborît de Clitemnestra atunci cînd a ajuns acasa. Sa nu patesti ce-am patit eu.dupa aceea pot sa mor. Era atît de avîntat. a spus regele mînios.Aici. Ulise a plecat spre tara întunecata a lui Hades. Aias. Acolo. de la iubita-ti Penelopa. desi erau în tara mortii. este silita sa-si aleaga. frumoasa Circe vroia sa-l puna pe Ulise sa se coboare în Infern .Cu totii-am suferit destul. în locul lui. Antiloh. Mai bine stai tihnit la Circe ! Heracle. ea i-a raspuns cu viclenie : . Patrocle. Apoi.. mult credincioasa Penelopa. n-a vrut sa-l lase sa mai plece si l-a tinut un an întreg.care murise între timp .. pe soata-i cea mult rabdatoare si pe fecioru-i. chiar voinicul Ahile si umbrele altor eroi i-au grait în acelasi fel : . Neavînd altfel nici un mijloc sa plece din acel tarîm. un alt barbat. . Tiresias i-a prevestit cîte avea sa mai îndure în drumul lui catre Itaca si cum se va dezlantui mai tare ura-nversunata a lui Posei-don furtunosul. pentru ca toti îl socot mort. Ulise i-a fagaduit sa se coboare în Infern. Patrocle. . a-ntîlnit în cale pe regele profetilor : Tiresias cel prea-vestit. încît si umbrele acelor mult gloriosi eroi : Heracle. La drept vorbind. si-ai sa-i întrebi pe cei de-acolo daca e bine sa te-ntorci. si-acolo ea sa unelteasca prin Hades si prin Persefona ca umbrele sa-l sfatuiasca pe regele de la Itaca sa nu mai plece din Eea. Toti i-au vorbit.Orice mi-ati spune.. Aias si Ahile se zice c-au zîmbit atunci. Mama lui însasi. Ba chiar cînd anul a trecut.Te las sa pleci. dîndu-i ospete stralucite. Dupa Tiresias. încît nu s-a înduplecat. însa Ulise iubea atîta de fierbinte insula lui saracacioasa.Nu te încrede în sotie.

o insula ce-avea trei vîrfuri15. la Calipso A pornit. în cele sase boturi ale sale. deci. însotitorii lui Ulise au mîncat boii cei sfintiti ai marelui zeu Helios. pornind pe mare.l-au ispitit cu cîntece înselatoare sa co250 boare în tara lor si sa ramîna. L-a primit în palatul sau si i-a fagaduit sal faca nemuritor pe vesnicie.si Circe n-a avut ce face. crescîndu-i dorul si marin-du-i jalea. si totusi Calipso. Drept razbunare. Frumos barbat era Ulise ! Nimfa l-a îndragit si ea. ca sa-i înece pe Ulise si pe însotitorii sai. ca sa-l îmblînzeasca si sa-l întoarca iar pe cer pe zeul care lumineaza. Scila i-a luat sase luntrasi. sapte ani l-a tinut acolo. daca primea sa-i fie sot 18. Itaca draga. din trunchiuri de copaci negeluite. Helios nu a mai vrut sa dea lumina. astazi sînt stînei obisnuite.fecioare-pasari. insula nimfei Calipso 17. Tocmai se întorcea de la un ospat. Toti corabierii au pierit. Pluta este cufundata de Poseidon Pîna la urma. 251 si-a strîns îndata norii si vînturile cele mai avane si marea a clatit-o din adâncuri. nu doua. . i-a raspuns nimfei Calipso : . Potrivit întelegerii. au scapat si de acesti monstri. vâslind mai încordati. si-a faurit atunci o pluta. înse. din nou Ulise. a-nfruntat valurile repezi si-a ajuns in Ogigia 16. cu fiorosul lui trident. agatat de scîndurile sfarîmate. l-a zarit. dupa aceasta încercare a trebuit sa se-nvoiasca si sa-i dea drumul iar pe mari. Iar Zeus. Insa Ulise. Nenorocirea lui a fost însa ca zeul care-l ura de moarte . ciclopul . Ajunsi în tara soarelui. Numai Ulise. ce se numeau Scila si Caribda 14 . si mai erau pe-atunci doi monstri. Dar eu nu am alta dorinta decît s-ajung s-o vad si sa-mi vad tara. de pe corabie.tat de a fi iarasi în Itaca. îndraznetul n-a mai putut sa rabde dorul de tara lui.pentru vina de-a-l fi orbit pe Polifem. furtunosul. pentru ca tu esti o zeita fara moarte. ce-aveau.. Tu vrei sa scapi ? a rostit zeul. Sirenele . Ulise-a astupat cu ceara urechile vîslasilor si pe el însusi s-a legat cu frînghii groase de catarg.Eu stiu ca draga mea nevasta Penelopa nu e ca tine de frumoasa. din insulele Sirenuse13 . . a trasnit vasul lui Ulise. Asa a glasuit Ulise.Aha !. Dar ei. catre casa.. încît sarmanul ajunsese sa nu-si doreasca altceva decît sa vada tarmurile insulei. neîndurata. si-apoi sa moara. ci cîte trei rînduri de dinti. Caribda a supt apa marii si-a azvîrlit-o iar afara.Poseidon. în insula Ogigia. l-a tinut sapte ani la ea.

a soptit mîndra Nausicaa. L-a aruncat numai cu-o mîna peste palat si peste ziduri. tocmai veneau la malul marii. fara teama de nimeni si nimic pe lume.. Ce s-au mai speriat cu toate. sa speJe rufe.Parca-i un zeu picat din slava !. însa Ulise era chipes.. trei zile. In sine îsi spunea vrajita : "De ar vrea zeii sa ramîna aici. si au sfarîmat-o-n bucatele.. destoinicia si puterea. . sa-mi fie sot !. A stat un timp si a privit-o. ca niste fiare-nversunate. l-a adapat cu vin de soi. trîntit încoace sau încolo. un popor blînd. a si zarit-o pe copila lui Alcinou cea minunata. s-a luat la lupta si cu marea.. S-a ridicat la suprafata. nimeni nu a mai cutezat sa-l cheme pe Ulise-n lupta. fara sa-si piarda nici o clipa încrederea ca va ajunge în insula lui draga. de tipetele fetelor. Fecioara. si... l-a îndragit parca mai mult.. si atingînd tarmul acela. Abia atunci a izbutit s-atinga tarmul cel nisipos al unei insule frumoase. si-a fost calauzit la rege. întelegea ca-i un ostean. cum era voinic si zdravan. Dar el nu s-a lasat zdrobit de soarta. regele-acelei insule. Desi nu-l cunostea pe nume. Acolo locuiau feacii. a izbutit totusi sa-si prinda palmele tari de un bustean. Ulise. cu marea cea învolburata. Dupa aceasta cuvântare. catre tarmul în care marea se lovea cu înspumatele ei valuri. Din fericire pentru el. Ochii lui nu puteau sa creada ca vad asemeni frumusete. a prins în brate-un bolovan de o marime uimitoare. Iar ea l-a-ndestulat cu hrana. mîndra Nausicaa." Regele Alcinou. . si printre ele se gasea încîntatoarea Nausicaa. Ma plec-naintea frumusetii tale si ma cutremur din adînc. Ulise s-a plecat din nou domnitei. lupte si-ntreceri voinicesti. pîna departe. Ospetia lui Alcinou Trezindu-se din somn Ulise. Astfel s-a razboit. la rîndu-i.Privesc la tine si nu stiu de esti femeie sau zeita din Olimp. din insula feacilor . A pus la cale jocuri. O !. Semeni cu Artemis încîntatoarea.. la noi. niste fete. a cazut jos si-a adormit. Au rasturnat-o într-o clipa. Vazîndu-l cît e de voinic.. istovit de lupta. sa-si dovedeasca-ndemînarea. numita Scheria 19. copila a lui Alcinou. Iara 252 Ulise. un barbat vrednic. se bucura sa aiba-n tara un astfel de viteaz ca el. dupa datini. si regele l-a ospetit cu cinste mare. Apoi a glasuit cu duiosie : .. în Itaca. Unii dintre flacai l-au îmbiat si pe Ulise sa lupte în ograda larga. negru.Talazurile au urlat spre pluta. ca s-arate ca nu se teme de nimic. si biciuit necontenit. Iar pe Ulise l-au vîrît la fund.

de parca ai fi fost acolo.De vreme ce-ai sosit. sa ne cînti povestea calului de lemn. ce lingeau cerul albastrui al noptii. Antiloh si pe ceilalti viteji de seama. si dorul s-aprinsese iara viu în pieptul multîncercatului Ulise. pe cei doi Aias. dar plin de har 20. A aratat ca este din Itaca si vrea numai sajunga-acasa. cînta duios batrînul si lira lui suna atît de jalnic ! Cînta povestea cum saprinsese Troia si cum arsese-n flacari luminoase. Ulise a simtit ca-i vin pe gene lacrimi arzatoare. însotindu-se cu lira. Cum a ajuns dupa aceea la Calipso. ..ce credeti ? . si Demodoc a prins sa cînte si-aceasta fapta prea isteata a lui Ulise din Itaca. vazînd aceasta. Poate te-a inspirat Apolo. Vazînd atîta bunatate. Desi îi era drag si ar fi vrut.chiar razboiul nimicitor. Atuncea Alcinou a spus : . prin insule . si l-a rugat pe oaspete sa-i spuna ce 253 nume poarta si de unde vine. încît pe fata lui Ulise lacrimi curgeau din nou siroaie.. l-a urmarit plin de mînie. fii sigur ca ai sa te-ntorci în insula ta mult dorita. Ulise si-a rostit povestea.. într-un tîrziu. cum de nu. sca-pînd cu greu din mreaja ei si. zvîrlit pe malul feacian. Cînta ba-trînul Demodoc. totusi el i-a jurat ca îl va duce. El. tîrît de valuri. a glasuit regele insulei Itaca. a dat porunca-aedului sa taca. în sfîrsit.O. si cum Poseidon. a spus aedul. în orice tara. prins de-un bustean. fapta ce-a dus în acea noapte la pierderea cetatii Troia. Dar stii. un aed orb. desigur. cînta . întoarcerea în Itaca Toti ascultau fara o soapta povestea lui.stiu. sa-si puna lira la o parte. batrîne. la Circe .Ulise îsi povesteste ratacirile si tot urmîndu-se ospatul.. pe mari . pentru asta. în fata zidurilor Troiei.. Cînd a sfîrsit. Regele Alcinou. si. cum s-au luptat cu multe neamuri si l-au orbit pe Polifem. de va vroi. Cînta. catînd cu ochii stinsi în acea parte unde sedeau stapînu-i si Ulise. auzind acele stihuri prin care-aedul proslavea pe toti eroii de la Troia. tu povestesti mult prea frumos. Cînta. pe care grecii l-au lasat în fata portilor troiene ? . purtat de-ahei contra lui Priam cel batrîn . sa-l aiba ca sot al scumpei lui copile.. cînta pe-Ahile si Ulise si Menelau si Agamemnon. Ulise. apoi la Scila si Caribda. si-a plecat fruntea pe o masa. . feciorul zeului Poseidon. cum a scapat de moarte. Amarul tau se va sfîrsi. pentru casa. Apoi a început sa spuna cum au pornit ei de la Troia. pe la sirenele cu glasuri înselatoare cel chemau . cînta si ratacirile-i pe mare. pentru sotie. s-a auzit un cîntec dulce. Demodoc.

Sa i le puna într-un vas.. l-a odihnit si. care sa-l poarte pe Ulise catre pa-mîntul multdorit. în lupte. Dupa aceea regele Ulise. si. purtat de vîsle peste valuri. si-au pornit.Sotul. Unul a dat un chiot. preaistetul. si-l jeleste.Aici e insula Itaca !. Din întîmplare. vorbind ei.S-a-ndreptat apoi spre curtenii ce se aflau cu el la masa si le-a cerut s-aduca daruri viteazului de la Itaca. i-a plecat. altii de prin cetati vecine. s-o cerceteze mai întîi. primite de la Alcinou. Cu îndîrjire-a facut un semn. sub un copac. Porcarul Eumeu îi destainuie lui Ulise faptele petitorilor Dupa un timp s-a desteptat Ulise. Vîslasii s-au plecat pe rame. socotind ca-ntr-adevar Ulise este un cersetor. A ascuns într-o pestera adînca lazile mari. Mergînd prin insula. I-au pus alaturi lazile cu darurile feaciene si au pornit pe calea-ntoarsa. Dar tot ce te-se-n timpul zilei. Ulise l-a întîlnit pe un porcar. si s-ambracat în niste straie de om sarac.. caci e frumoasa si e buna.. spre tarmurile insulei Itaca. Dar fiind totusi prevazator. Dar el în li-niste-adormise. suindu-se pe vasul feacian. Ulise. Iara cirezi si turme are destule. încet culcîndu-l lin pe-un asternut. chiar în ziua urmatoare. vazînd pe rege ca porneste catre Itaca si sotie. cu pînze si cu vîsle bune.. îi scapase. Ea-i tot amîna si-i amîna. Privea în jur si nu-i venea sa creada. Ochii frumoasei Nausicaa .. Ulise. de cersetor. acel ce patimise atît de multe. destrama iar în timpul noptii. Acesta. si îl asteapta pe Ulise. în casa lui s-au oplosit multime de petitori nerusinati. L-a ospatat. . pe viteazul Ulise. regele insulei Itaca si-a luat ramas bun de la gazde...ca erau mîhniti. si-a pornit prin insula. l-a omenit cum se cuvine. si vasul feacian a împietrit. caci nu erau în largurile marii vîslasi mai buni ca ai lui Alcinou. si fiecare-ar vrea s-o ia pe Penelopa de sotie. pline de daruri.. 254 Dormind trudit. si îl asteapta. si-apoi pe marile învolburate. Vîslasii l-au dat jos de pe corabie. Uitase-n somnul lui ce suferise si se visa acum acasa. striga el parca-nnebunit de-atîta fericire ce-o traia. din-tr-una-ntr-alta. si saruta pamîntul drag. varsînd nenumarate lacrimi. i-a vazut din nou Poseidon. . S-a prefacut pe loc în stînca sura 21. Corabia plutea spre zari ca soimul.. scaldati în lacrimi.spun unii . Ulise n-a simtit cînd au ajuns în insula Itaca. încet. luptîndu-se-n razboiul de la Troia. ce purta numele Eumeu. undeva. zicea Eumeu. cu marele-i trident stralucitor. s-a dezbracat de hainele frumoase. . a dat semnalul de plecare. un om ba-trîn si de credinta. si a pierit desigur. Eumeu i-a povestit durerea preacredincioasei Penelopa. si el s-a suparat cumplit ca prada lui. Spune ca-si va alege sotul cînd va sfîrsi de tesut pînza cu care-si va învali fruntea regala-n ziua mult urît-a nuntii. si cu iuteala îl purta cu sine corabia. Unii sînt chiar din insula.

De-aceea si-a trimis feciorul. si tot rostea : . ce îl slujise pe Ulise si-l asteptase sa-l mai vada. Ulise i-a spus cine este. lespedea. caci era tocmai cum fusese Ulise-n vremea tineretii. si l-au batjocorit cu vorbe care de care mai urîte.255 frumoasa.. Planul faurit împreuna cu Telemah . dupa datini. sa s-odihneasca. Acum. dar l-au lovit. Aflînd regina Penelopa ca-n casa ei un biet milog.. aproape mort. în ochii lui plini de credinta a licarit o luminita.. Ulise. încet. în ospetie. s-a întors.. Cînd a intrat la el acasa. voios cum nu fusese pîn-atuncea sarmanul tînar niciodata. Era batrânul cîine Argos. fiindca ceruse de mîncare. toata noaptea. în urma. benchetuiesc. privindu-l cu iubire. Ulise i-a iesit-nainte. batrîn. si-n pieptul lui se aprinsese flacara urii-n vîlvatai.. Iar mai-nainte. înversunat parca mai rau. dupatîta vreme. pe nume Telemah. ca esti voinic. a sosit Ulise în hainele de cersetor. . 11 cerceta la trup. Ea n-a pierdut înca nadejdea ca sa-si revada iar barbatul.Ma bucur. îi sorb tot vinul. Tot vrea sa afle ce s-a mai întîmplat la Troia. Dupa putina cumpanire. Cînd s-au ivit pe mare zorii. i-au dat niste resturi de carne . venind cu o corabie. s-a aratat si Telemah. si ei.. Tata si fiu s-au strîns în brate. Chiar astazi trebuie sa se-ntoarca. A încercat sa dea din coada si sa-si arate bucuria. si iata. Telemah. sleit. Mai putin se pripea acum.. la fata. sa-ntrebe ce se mai aude despre aheii rataciti. Ulise. a fost batut si înjosit. la Sparta si la batrînul rege Nestor. Nu se pripise niciodata. si tatal navea ochi destui sa-si vada si sa-si mîngîie feciorul. cu pasii. fura din avutia lui Ulise si-i pîngaresc întreg palatul. inima îi batea sa-i sparga pieptul.. s-a mîniat fara masura. manînca turmele. încet. Cu cine a plecat de-acolo ? Poate s-a mai aflat ceva între timp. sa-i spele-ntr-un lighean de-arama picioarele preaostenite. s-a prefacut ca-i este foame si le-a cerut o-mbucatura. Crescuse mare si puternic. dulcea Penelopa. In acest timp nerusinatii de petitori patrund în casa-i. nimic alta. cînd zidurile au fost arse. cîinele a ridicat capul. Acum ne pregatim si de rasplata netrebnicilor petitori. rîzînd în hohote. si l-a privit. sa-i pregateasca un pat moale drumetului. Telemah. Dar el era prevazator si chibzuit în toate cele. Ulise ascultase totul. batrîna doic-a lui Ulise. Ar fi pornit în acea clipa sa se razbune pe tîlhari. în taina-au facut planul. îi era dat s-o vada iar. Cum a simtit însa c-atinge. Apoi. si cel dintii sa dus acasa feciorul. în poarta casei sta un cîine. batrînul cîine a-nchis ochii. Nu crede c-a murit. Nu trebuia sa afle nimeni ca el.. Pe poarta asta se pornise cu douazeci de ani în urma. L-a cunoscut numaidecît.. A dat porunca unei roabe. în hainele de cersetor. Ulise a patruns în sala unde-i benche-tuiau dusmanii. însa tîlharii petitori au pus la cale sa-l ucida fiindca prea le statea în cale.si-a stat Ulise la Eumeu.

Caci iata. care stia taina. Acum la încercarea asta am sa-i pun sa se întreaca petitorii. înca o noapte în acest timp venise noaptea. Penelopa a adus arcul lui Ulise. dar vrînd sa-l spele-n apa calda pe cersetor. S-au apucat întîi si-ntîi de-ospat. toate securile.. De dimineata.. arunca sageata . struna lui tare... rosteste-n soapta Euricleea. cit de putin.Batrîna doica Euricleea a pregatit patul cel moale . Telemah. însa si eu am hotarî t ca nu e demn sa-mi fie sot acela care n-ar putea sa-ndoaie arcul lui Ulise. stînd departe. simte la glezna-o cicatrice. întristata. de nu se învoia s-aleaga dintre ei pe viitoru-i sot. acela care va întinde arcul si va razbate.pîna ce dînsul nu-si ispraveste pedepsirea celor ce-i pîngareau caminul. îi porunceste sa nu scoata nici un cuvînt.Mîine va fi aceasta ziua. I-au uns si struna cu grasime. va trebui sa-mi fie sot.. Ulise sta pe lînga vatra si Penelopa.As vrea sa fie astfel. O cicatrice cunoscuta. Ce n-au facut ? Cît s-au silit ! L-au încalzit la foc. Apoi. pe care o avea Ulise de cînd o fiara îl ranise. Dar petitorii. sa nu se afle ca s-a întors . lam sa pun în lupta securile pe care bietul 258 Ulise le-nsiruia în sala. si lacrimile îi umpleau iar ochii. si petitorii au luat arcul. . si ea trecea prin toate gaurile de la securi22. au venit cu fala toti petitorii la palat. cîte douasprezece. si-acela. de-asta data. în acest chip a mai trecut o noapte.. El. spunea mîhnita Penelopa. Dar el îi pune peste buze palma si-i face semn sa taca.. spunea ea. stapîne drag !.. însa nimic.. Arcul parca era de piatra. L-au luat siau încercat sa-ndoaie. puneau la cale sa-l ucida pe Tele-mah. s-apucase sa-i povesteasca drumetului cît suferise de amarnic în acesti douazeci de ani. o sfatuia drumetul pe regina. Nu voi avea ce sa mai fac. în vatra. odata. cu ochiin lacrimi. . . I se paruse ei ciudata si fata cersetorului. Pedepsirea petitorilor . si iar nimic.Ulise esti.. a-nfipt securile la rînd. . cu sageata. Penelopa. Am fost silita de ei toti si ma tem pentru Telemah. Eu stiu ca-ti va sosi barbatul mai înainte ca petitorii tai sa-ntinda arcul si repedea sageata sa strabata prin gaurile-acelea din securi.. oh !. feciorul ei si-al lui Ulise.Sa nu amîi aceasta lupta. la o vînatoare. cu jale.

ajutat cu sîrg de fiul sau si doua slugi. As vrea sa îmi încerc si eu puterea. Viclenii petitori gemeau. desi toti petitorii strigau tare si îl amenintau cu moartea.. 259 . . Astfel rosti Ulise si facu semnul de lupta catre Telemah.Dati-mi si mie putin arcul. Penelopa.în acest timp orînduise Ulise. au strigat ei. a zis atunci Ulise. cu mila. barbati mai tineri si mai plini de fala ? si erau gata sa-l loveasca pe Ulise. m-am întors !. spunînd ca nu e drept sa se arate atît de aspri cu un oaspe. dupa dreptate.Eu sînt Ulise. porni sa traga. Puterea mi-e înca deplina. luînd sageti de jos. l-a încordat si-a tras în tinta. Ulise a sarit pe prag. sau.. rasturnînd tolba la picioare si. Sa nu mai poata fugi nimeni. si ar fi dat orice pe lume sa poata alerga prin porti. . desi sînt mai batrîn.Tu. ce vrea numai sa îsi masoare forta cu-a tuturor.. nici n-am trudit prea mult cu arcul. fugeau înfricosati pe laturi. Nu e. Ce-a mai fost !. Telemah a cerut reginei sa urce sus. . Privirea regelui Ulise îi strapungea ca un cutit. Ulise s-a spalat de sînge si s-a înfatisat sotiei : . Toti au ramas înmarmuriti. Slugile au primit porunca sa zvîrle lesurile-ncolo. nu ti-e destul ca te-nduram aici ? Vrei sa te pui cu noi la rînd.. Cine putea sa lupte cu Ulise ? Cine putea sa-nfrunte pe viteazul care era atît de încercat ? Vuietul greu al bataliei se auzea pîna departe. Ulise-a luat în mîna arcul. sa se închida poarta casei. în încaperi. si cel dintîi si cel mai rau dintre tîlharii petitori a cazut mort.. pate. mai putin. cersetorule. prin fiul lui. Pîna la urma.. cu o sageata-nfipta în grumaz. Acesta însfaca o sabie si-o sulita mai ascutita si veni lînga tatal sau. ce si-au recunoscut sta-pînul. care le rasplatea purtarea. Ulise. Telemah. cum ma defaima petitorii. i-au nimicit pe petitori. A mijlocit însa.. si a grait spre petitori : .. si-a poruncit sa i se dea arcul cel greu drumetului. iata ca n-am gresit. într-un ceas sau doua.Vezi. Vazînd ca se apropie ceasul.. si-acum e vremea sa gatim ospatul !... O !. sa nu-l mai vada pe Ulise.

coasta care este toata presarata de munti . 4. moravurile de atunci si. pe tarmul de miazanoapte al marii Egee. dintr-un maslin. Itaca-i cea mai delungata-n mare si scunda spre apus. fost distrusa. Iar ea-l tinea de gît cu brate albe. dar ca buna mama creste Feciori voinici. însa.. Numai Ulise stia taina. Itaca : 260 "Eu locuiesc Itaca. si unde împrejur sînt multe si-apropiate insule. iar noi îi denumim ciclopi. Vlise glasuieste cu înjlacarare despre insula lui. la-nfatisare Maret. aspra-i Itaca. Pietroasa.ca de niste uriasi . jefuita Troia. Inima îi batea de teama. aflat la poalele muntelui Is-maros.. în . Dulichiu. în celebrul poem epic al lui Homer : "Odiseea". ca marele Homer.tre care este destul sa amintim pe tînarul macedonean. indirect. Ulise.avînd pe crestet cîte un ochi rotund si stins. Same. între insulele Tasos si Samotrace.atunci cînd era dusmanoasa . precum e Zachintul paduros. De aceea se spune ca s-ar chema acum insula Capri. Za fel ca si "Iliada". si pe romanul care purta numele de Cezar. regina s-a încredintat. Ce bucurie-a fost. In acest fel. si dir. Astfel de fapte sîngeroase dovedesc care era îndeletnicirea de baza a cetelor de ahei condusi de regii sau basileii lor. nu spun. de aur si de fildes alb. arata pricinile pentru care . care au napadit cu sînge. ca-i lesne de închipuit !. Homer le zice "ochi rotunzi". un neam de traci. Este vorba de ciconi. Dar cînd Ulise i-a rostit cum îsi facuse singur patul. si-apoi nimic mai dulce Ca tara ei nu pot vedea pe lume".de-a birui orice primejdii prin istetime si curaj. Note 1. 2. Ele prevestesc pe viitorii cuceritori. zugravesc societatea. sa cînte-n versuri dorinta vechilor elini de-a-nvinge soarta . fiul lui Filip : Alexandru. "Odiseea". Tot se temea ca s-ar putea sa fie vreo-nselaciune.în adevar a. iar celelalte Sînt mai spre rasarit. Ţara ciclopilor ar fi coasta din golful Neapole. pe unde-i muntele Neritul Cu freamat de paduri. limpezitul Ostrov. multi iscusiti poeti au luat atunci lirele-n mîini sa cînte ispravile eroului Ulise. plîngea ca un copil. credincioasa lui sotie. în cea de-a doua jumatate a mileniului al doilea înaintea erei noastre. 5. împodobit cu flori de-argint. 6. Dar nimeni n-a stiut cu atîta farmec si-atîta de zguduitor. Vechii geografi pretindeau ca insula lotofagilor era Djerba din Sirta Mica. cel asteptat atîta timp. cît era de tare. si multi. cratere de vulcani. tinînd în bratele-i mult încercate pe scumpa. la nunta lor. sabii si jaf peste pamînt.Ei înca nu-i venea sa creada ca este el. 3.

ci Karavi. 9.Desi dorit de tara si sotie Oprit era-ntr-o pestera-adîncata De zîna cea frumoasa. din marea insula Sidlia. 11. Tezeu si Orfeu. H. 13. Pe fundalul unei privelisti din insula si-a creat pictorul rus V. Nu stim sigur daca este asa sau nu. ÎS. închinata. 12.cîntecele lor. se vede si astazi Unga insula Corfu. Dar regele insulei Itaca. dar lucrul pare cu putinta. 17. cîntate de el.care era în acelasi timp ti mama lui Ahile peleianul. cînd cel orbit este întrebat de draci cine l-a întepat cu frigarea. a reusit sa le redea înfatisarea lor obisnuita. 14. în niste fiinte fabuloase. se gasesc povesti despre Pacala sau alti eroi populari care patrund în iad sau la moara dracilor si orbesc pe unii dintre încornorati cu o tepusa sau o frigare încinsa în foc. ba chiar sâ-i faca mai frumosi si mai voinici decît fusesera înainte. în Italia. Ogigia ar fi insula Perejil din zilele noastre. poate ca o influenta a acestei legende..insula cu trei vîrfuri. cea cu multi vulcani. Cunostintele geografice ale lui Homer despre insula Corfu. în legenda. vrajitoarea Circe o schimbat pe o mare parte dintre tovarasii lui Vlise în porci. Ea era. . la fel ca si Heracle. 10.insula tridentului. sînt de-a dreptul uimitoare. Insulele poarta aceleasi nume si în geografia noastra. 21. raspunde : "Singur eu". Se zicea ca la sosirea aheilor în Eea. Numele ei în româneste înseamna : pasare de prada. chiar daca sînt învaluite deseori în haina alegoriei si legendei. 19. Fiindca eroul se recomandase mai înainte "Eu singur" sau "Singur eu". Dealt- 262 fel. Calipso era fiica lui Ocean si a zeitei Tetis . De aceea matrozii greci îi spun insulei nu Corfu. sora regelui Eete si fiica lui Helios zeul soare. Stînca în care legenda spune ca s-ar fi prefacut corabia feaciana. pe o coasta a Marii Tireniene. prin istetimea sa. 15. Aceasta insula cred unii geografi ca ar fi Stromboli. si Corfu are înfatisare de corabie. Serov cunoscutul sau tablou "Ulise si Nausicaa". Sînt geografi care socotesc ca ar fi vorba de coasta sarda a strîmtorii Bonifacio. aheii povesteau si despre el ca s-ar fi coborît în negrele tinuturi ale lui Hades. pe care le-a înfruntat eroul Ulise. In apropiere de Amalfi sînt pîna astazi insulele Sirenuse. 18. probabil. potrivit înfatisarii. Insula Corfu. Astazi ar fi Monte-Circeo. Demodoc. Karavi înseamna în limba greaca : corabie. elinii au transformat. pe acesti uriasi din piatra sura. In felul acesta eroul nostru scapa de pedeapsa dracilor. în Trinacria . In folclorul nostru. Homer numeste insula : Trinakia . în apropiere de Creta. Pare ca este de fapt tinutul Mesinei de astazi. Homer s-a reprezentat chiar pe el. Mai tîrziu numele i s-a schimbat. Unii mitologi cred ca prin aedul batrîn si orb. Ca sa faca legenda despre Vlise mai palpitanta. 20. 261 8. Una dintre ispravile pe care le-au savîrsit aproape toti eroii a fost patrunderea în Infern. Calipso care-a vrut barbat sa-i fie". . ca si Ulise de aceea a ciclopilor. ca si despre celelalte coaste ale marilor. 7. care l-a dus pe Vlise în Itaca.

facînd prapad printre dusmani. Tu ai acum o datorie. In acel ceas s-a aratat. si. pentru a putea fi agatate la cingatoare. Un pas daca mai faci. tu.Stai.pîna departe. în perete. s-a strecurat prin marea de osteni ahei. glasuia umbra eroului troian. ia penatii2 . în vis. Du-te cu el si cu fecioru-ti. în tarîmul stramosului nostru Dardan. stofe.si focul sacru al cetatii. îndestulîndu-le în ura ce o aveau pentru troieni. Dar n-a fugit. în care sa-i adapostesti. Cerul era rosu si marea . Iar gemetele se-naltau pîna-n palatele de aur ale lui Zeus din Olimp. te salveaza dintre flacari.O.22. la distanta de 20-30 cm una de alta si trageau în asa fel încît sageata sa strabata toate aceste gauri ale securilor dintr-o data. urca-i într-o corabie. Tragatorii cei mai iscusiti puneau aceste securi una în fata celeilalte. pîna la Hera si Atena.. Du-i peste mare. i-a rostit mîndra zeita ce-i era mama lui Enea. . . Hector ce aparase Troia si se sfîrsise de curînd sub crunta lance a lui Ahile. In fruntea lor pasea feciorul vestitului erou. Troia se va surpa acum. batrînul care mi-a fost sot si tie-ti este tata scump. mîndra zeita-a frumusetii. tot luptînd. Din el ieseau osteni ahei. Ahile. Atunci. catre Creta . troianului Enea. vase de pret si arme scumpe.. cel nascut de Afrodita . (And erau folosite ca arme. si umbra lui însîngerata s-a risipit. 264 Palatul era însa-n flacari. spre tarîmul de unde a venit Dardan. visînd poate calul de lemn. feciorul marelui Ahile. tu. Acolo tu ridica ziduri. umbra lui Hector cel viteaz. Enea a si sarit din asternut.. s-a repezit catre ahei. Enea.parea scaldata toata-n sînge. Dusmanul este între ziduri. Fa sa re-nvie astfel Troia. si dintr-o data se trezeau cu lancile vîrîte-n piept. cu sabia uda de sînge. nu s-a ascuns. cel care-a pus temelii Troiei 3. Securile aveau în partea lor metalica niste gauri. si-ntîi catre Neoptolem. Eroul s-a înfatisat.Miseilor. a spus Enea si. însa deodata i-a iesit-nainte însasi Afrodita. . Asa a rostit aspru Hector. AVENTUROASA CĂLĂTORIE A LUI ENEA SFlRsIND LEGENDELE ce-au amintit pataniile aheilor la-napoierea spre Elada. te stingi. la care nu se încumetau decît tragatorii cei mai vestiti. pîna la marele palat unde sedea regele Priam. . Fugi si-1 salveaza pe Anhise. santoarcem timpul iar în noaptea cînd flacarile mistuiau marea cetate a lui Priam. Fugi. s-a luptat plin de îndrazneala. avînd sabia în mîna. Ci. micul Ascaniu. cu sabiile spintecîndu-i. acest fiu al Afroditei si al pastorului Anhise a însfacat o sabie si a iesit la batalie. care-i fusese lui Enea socru si rege si stapîn. sau în piroane. însîngerat si plin de rani. Unii troieni înca dormeau. sau biruinte în Elada.zeii care au ocrotit pîna azi Troia .. Macelarisera pe Priam. cu prada-n brate : aur. Aceasta pare a fi fost una dintre încercarile cele mai grele pentru arcasi. fugi.

barbati. Ba a patruns si în oras. Deasupra ei au cazut lesuri. gaurita de loviturile de lanci. facuta chiar de Afrodita. dar n-a putut s-o mai gaseasca. ce purta numele Creusa .fiica lui Priam cel batrîn. care ardea cu vîlvatai. Nu au vrut zeii sa-ti fiu tovarasa de drum. dorind s-o mai îmbratiseze pe soata sa mult credincioasa . Rostind cuvintele acestea. Deci nu mai plînge pe Creusa.. înfruntînd moartea-n orice clipa. adunau fete si copii si duceau totul la corabii. N-a mai avut alta ce face decît sa se întoarca-n munte. s-a ratacit între ahei. Unde-i Creusa.. dupa o culme-mpadurita. Aici nu mai putea dusmanul sa-i urmareasca nicidecum. Alta sotie vei avea. undeva catre asfintit. dupa cum spune legenda. el s-a întors. Enea si-a urcat pe umeri tatal cel slab si gîrbovit. Enea a strigat-o înca. luptînd necontenit cu-aheii. si fara sa asculte sfatul celor ce se sileau sa-l tina. micul Ascaniu. femei si chiar copii. cu cetele lui de troieni.. Astfel a spus umbra Creusei. Ida. Caci ea. si printr-o vraja misterioasa. Iara pe munte-l asteptau. si s-a ascuns într-o dumbrava.. draga mea ? S-a ratacit între dusmani. Feciorul sau. care scapasera de moarte. umbra Creusei a venit lînga iubitul ei Enea si i-a rostit cu voce blînda: . ce jefuiau înca orasul. arsa de flacari.feciorul sau cel mititel : Ascaniu-Iulus si batrînul. si ei îl implorau cu totii: . ce te-a iubit atît de mult. precum stim.Unde-i Creusa ? striga el. Astfel a razbatut Enea prin valmasagul bataliei si a iesit pe o portita. pe calea spre Hesperia5. pe cînd parasea Troia.. pe coastele împadurite. Fii sanatos. în goana mare. s-a agatat de haina lui. A fost surprinsa de-un ostean si doborîta cu o lance. Mai înainte a intrat în templul Hestiei4. S-a furisat cu-ndemînare printre aheii. purtînd în brate o ladita cu cîteva lucruri din casa. Umbra ei doar se ridicase si ratacea printre ruine. dar. ca trebuie sa se îndrepte.Dragul meu sot !. vestindu-i sotului. A luat de-acolo focul sacru într-o caldare de arama. Enea a cautat sa-si afle soata si-n cetele de robi . Pierderea Creusei Ajuns acolo în dumbrava unde erau mai toti troienii. Enea n-o putea zari. Ai grija de feciorul nostru. cîti se salvasera cu zile.Enea n-a mai stat pe gînduri si s-a zorit sa-si scape tatal. S-a catarat pe-naltul munte ce se chema. Acolo tu ai sa fii rege. fiica lui Priam a pierit. Enea. spre tara unde curge Tibrul cu valurile lui domoale. Enea a vazut cu jale ca soata lui s-a ratacit. 265 . afara din cetatea Troia. Acasa-l asteptau sotia . cuprinsi de spaima si nadejde.. care fusese odinioara sotul zeitei Afrodita.. Urmeaza-ti calea. Iara sotia l-a urmat. A luat de-asemeni si penatii si s-a grabit spre casa sa. a strîns în brate numai fum.

Dar. rîul Tibru . si nici Creusa nu graise. unde fusese-adînc jignita. Au poposit.. Pe mari. Hera era tot ne-mblînzita si dupa ce cazuse Troia 9. cautati pamîntu-i de obîrsie.penatii ce-i avea cu el prind viata si încep sa-i spuna : 267 . si nu gaseau nici un raspuns. în primul rînd. cobo-rînd pe orice tarmuri. de aur..Aici ne e poate limanul.Du-ne. Dar împotriva lor sta Hera 8. insula Creta nu avea rege-n acea vreme. Au trebuit însa s-astepte pîna ce au plecat aheii. dar într-o noapte . întoarceti-va tot acolo. Calauzeste-ne prin lume si fa-ne o cetate noua.. Într-adevar. Hera-i punea-nainte piedici.Unde o fi Hesperia ? Unde-o fi tara lui Dardan ? se întrebau acum troienii. plutind mereu.jertfele de sînge si a-ntrebat oracolul : încotro trebuie sa porneasca ? Oracolul i-a dat raspunsul : . necum. în care colt din asfintit ? a întrebat din nou Enea. ce purta numele de Fatum 7. în care-acesta s-a nascut. Au facut doua- 266 zeci de vase si. decît un nume. si. nu apucase sa mai spuna. Enea a primit sa fie conducatorul cetelor. mamei troianului Enea. ce va trageti din Dardan. flota tro-iana a atins de la o vreme tarmul Cretei. a facut. Apoi în Delos. E tara unde vor domni Enea si urmasii lui 6. unde nechibzuitul Paris daduse premiul frumusetii.Voi. Atunci si-au construit corabii din trunchiurile de pe Ida. Drept razbunare pentru asta.. dar unde curge acest rîu. sub conducerea-nteleapta a lui Enea si Anhise. Vremea trecea neostenita si dupa-atîtea suferinte troienii colindau pe mare si nu stiau încotro merg. Ea-l urmarea înversunata pe acest fiu al Afroditei. . Le ramînea numai sa caute Hesperia necunoscuta si sa îndeplineasca voia zeului cel batrîn si orb. . cum. troienii au pornit pe mare. Enea întîmpina vesnic furtuni.ce sa credeti ? . a rostit tatal lui Enea. plecînd din Delos. Aici Enea s-a plecat în templul zeului Apolo. cînd s-aratase lui Enea. Caci nu putea sa ierte Troia. în care sa renasca Troia. . Hera începe sâ-i loveasca iarasi pe troieni La rugamintea lui Anhise.. Enea s-ar fi învoit sa stea acolo-n insula. tara pe care-a prevestit-o Febus-Apolo. prin oracol. marul discordiei. Enea. unde vrei.Dar unde s-a nascut Dardan. în Tracia. însa Apolo n-a raspuns.

curînd. Acum. le spune vestea si în graba se si îmbarca pe corabii.este Italia. au plutit iarasi mai departe. si s-au urcat iar pe corabii. unde salasluiau ciclopii. bine ascunsi într-o dumbrava. Purtati apoi de vînturi aspre. care aveau trupuri de pasari si rapeau oamenilor hrana. pornind catre Italia. care crescuse-n acest timp. în goana lui. Moartea batrînului Anhise Parasind si acest tarîm. Tocmai se arata pe munte si fiorosul Polifem. dupa draga-i sotie. Acolo. au atins Epirul. avînd orbit singuru-i ochi de-mpunsatura arzatoare a îndraznetului Ulise. cum arata Italia si care-i drumul pîn-la ea. doua mici insule aflate între Pelo-ponez si Zante. purtîndu-l printre-ahei. privind înmarmuriti vulcanul.a închis ochii si-a murit.. li spun penatii. si se facuse-un flacaiandru istet si vesel si voinic. li sa ivit în fata-un grec.zdrobit de-atîta oboseala si ratacire peste mari .. trezeste pe toti sotii sai. din care a purces Dardan . cînd parasise acest tarm neospitalier. cînd îl salvase din macel. Au întîlnit în drum Itaca. troienii au ajuns prin locuri unde calcase si Ulise. ca fiarele-n paduri. Aici se aflau niste harpii. numit Drepan. Au poposit. tîrîta jalnic în robie de fiul marelui Ahile : Neoptolem. Pîna atunci statuse. I-a rugat în genunchi sa-l ierte c-a fost dusmanul lor la Troia si sa-l salveze din tarîmul acesta înfricosator. uitat acolo de Ulise. muntele care zvîrlea flacari. 268 Enea s-a înduplecat si l-a luat pe corabie pe acest sot al lui Ulise. de cînd tot rataceau pe mare. Numaidecît bunul Enea îsi paraseste asternutul. si-n insula Leucadia si. pierdea la rîndu-i pe parinte. insula regelui Ulise. îsi amintea de acea noapte. In zori. Ea i-a împins catre Strofade.Hesperia. fosta sotie a lui Hector. sprijinit într-un trunchi de pin. . si-ar fi ajuns repede-acolo. în cîrca. genii rautacioase. dupa atîtia ani de truda. dupa acea. de nu-i lovea din nou zeita cu brate albe din Olimp. unde se afla Andromaca. bunul Anhise. unde Anhise . întors din Troia. îngroziti de Etna. Enea. uitat aici de-atîta timp. Scapînd cu greu si de-acesti monstri. ascuns. cînd sa porneasca iarasi. troienii au trebuit sa treaca pe lînga Scila si Caribda i0. si-au luptat cu aceste pasari si le-au învins pîna la urma. prin iscusinta lui Enea. pe care-o cauti . De l-ar fi întîlnit pe grec. acele. Nu-i ramînea decît baiatul. Mult l-a mai plîns bietul Enea pe tatal sau.Zeii penati arata drumul spre Italia . l-ar fi-nghi-tit într-o clipita. Au ocolit Trinacria si-au lasat ancora-n alt port. bietul. au stat troienii-o noapte-ntreaga. lui Enea.tara straveche si bogata.

s-au strîns în brate fericiti si-au chiuit pe malul marii. în acest timp. se ruga ea. este pe Marea Tireniana. au si zarit 'naintea lor un tarm întins si nisipos. vreme-ndelunga. tu. . troienii s-au urcat iarasi pe corabii. de pe malul marii. ca si pe oameni. sosit din Troia. Zile si zile a durat furtuna fara de pereche. cît este de bine sa vietuiesti. sfîrsindu-se cu toate. l-au îngropat si-au pus la cale multe jocuri. Dar cînd s-a potolit furtuna. . uriase. Nu mai aveau decît un pas. patria care si-o doresc ? Tu mi-ai fagaduit. A deschis poarta de arama si vînturile au tîsnit în lungi vîrtejuri peste mare. a poruncit regina. Apoi. cum i-a zarit ca se apropie. s-apropie de Italia-. marele rege peste vînturi. Dar Hera. Italia era în fata. ca din troieni o sa se nasca neamul puternic de romani.. înalta. deopotriva. caci îsi pierduse-atîtia oameni. care-i conduci pe zei. Eol a ascultat pe soata celui ce stapînea Olimpul si poruncea întregii lumi. Poate de n-ar fi fost Enea. demna de-un sot al Afroditei. înca îndurerati. si-i atingeau tarmul dorit. Enea.O. Numai Enea era trist. fiu-i si troienii au facut slujba-nmormîntarii.. însusi Enea fericea pe cei cazuti în fata Troiei. înghetata. si-asa sa mi-i îneci în ape. L-au ai-s pe rug. Erau pe coasta Africii. sapînd morminte mari de apa. Marea a început sa geama si valurile au crescut. unde-si pastra. nu mai stia de soarta lor. Cîti au ajuns însa acolo. nici «nul n-ar mai fi scapat de furia mare-a apelor.O ! Zeus. cele mai credincioase vînturi. doar s-o mai zari ceva. A hohotit si s-a-ndreptat spre adapostul nalt de stînci. rostogolin-du-se. sa mi-i dobori pe toti de-a valma . chiar de Italia. ascunse bine. dusmanoasa Hera.zburat catre Eol. Pe celelalte le pierduse . scapati de groaznica furtuna. Credeau ca nu vor mai scapa si nu vor mai atinge tarmul. cînd ai simtit ca te atinge. sositi tocmai din Troia departata. Troienii se luptau din greu. suflarea mortii. Da drumul vînturilor tale si sufla strasnic peste mari .Eol. cu mînie sporita ne-ncetat de Hera. neamul dusman. 269 Zeus prezice stralucirea Romei si i-a batut furtuna asta pe bietii calatori. Aici a poposit Enea cu numai sapte corabii. zeita mama a lui Enea se dusese la tatal zeilor. ce-si are tronul de aur pe Olimp. doar..Dupa ce si-au jelit durerea. El se urcase pe o stînca. odata. . troienii. pe pamînt. Cînd o sa semplineasca totul ? . de ce înduri ca fiul meu si cu troienii oropsiti sa nu-si gaseasca. a si ..

învîrtejite de furtuna. pîna în ceasul cînd fecioara Ilia n. Fîsiile le-a înnodat la capete si a facut un curmei lung. Cartagina. Ascaniu-Iulus 11. Cincizeci de roabe se grabeau s-aduca-n cosuri bunatati. cu care ea a-nconjurat o suprafata nespus de larga de pamînt. Micena. toate cetatile aheie vor fi atunci legate-n lanturi. Enea a aflat acolo pe cei mai multi dintre troieni. Neamul lui Hector va domni trei veacuri în Italia. Ftia. va fi-ndragita de un zeu. Legendele ne povestesc ca ea ceruse unui rege din Africa sa-i vînda numai atît pamînt cît cuprindea pielea întinsa-a unui taur. vazînd pe Priam si pe Hector si pe alti multi viteji de seama cazuti sub armele aheie.care va-ntemeia imperiul. Asa încît. de Ares 13. sfatuita de-un curtean. Dar fratele ei. El însusi va deveni zeu. Romulus va fi acel ce-o sa zideasca Roma. în maretele ei palate. Ochii i s-au umplut de lacrimi. spita troiana. si-apoi. Faima eroilor troieni trecuse peste mari si tari. ce va avea hotar Oceanul si astri luminosi din slava. i-a atins buzele rosii si frumoase cu mîna lui plina de har si i-a facut un semn sa taca. va face legi. o preafrumoasa feniciana. surîzîndui. Dar sfetnicul o învatase sa taie pielea-n fîsioare subtiri ca firele de ata. în ajutorul lui 3nea. si mai ales Enea. Sosisera în Africa. zeul razboiului. cînd în Cartagina cea larga a zarit în basoreliefuri si în picturi si în statui înfatisate întîmplari din marele razboi troian. Argosul. facut din aur. Aproape toate vasele. a pus la cale s-o ucida. dorind sa îi rapeasca tronul. în Cartagina Pe-aceasta coasta a Africii se-ntemeiase de curînd un regat nou . sa nu suspine în zadar. . Pigmalion. mai. Astfel a spui maretul Zeus. aflînd Didona ca ei. Didona-si cumparase-acolo pamînt pentru-o cetate noua. 271 . mai ca nu-i venea sa creada. la rîndul lui. si-i va urma. Didona-si luase avutia si se urcase pe corabii cu cîtiva prieteni credinciosi.Zeus. feciorul sau. numit Iuliu. Atunci o 270 sa se curme vrajba. va stapîni Italia. cetatea-n veci nebiruita a zeului razboiului. sub romana pace augusta. de la stralucitorul Iulus . stapînul din Olimp. ar fi ajuns în tara sa. va veni ceasul cînd romanii vor razbuna neamul troian. Mai mult s-a minunat Enea. Didona stapînise Tirul. Pe lume se va naste Cezar. pe pamînt14. Temîndu-se de Pigmalion.Frumoasa mea. mîngîind-o pe Afrodita. cînd a sosit la tarm Enea. si. i-a raspuns Zeus. gonit de vajnica furtuna. Ea îi va naste lui doi gemeni. Regina-aici era Didona. Pe-acest pamînt îsi zidea tocmai un nou oras mîndra regina. mîndra preoteasa.. Dintre ei. Sa nu ai teama. frumoasa Afrodita. Didona a orînduit ospete mari pentru Enea si pentru ceilalti calatori. Va-ntemeia orase noi. fusesera împinse-aici. Razboiul va fi ferecat. si-a poruncit zeului Hermes15 sa plece iute-n Africa 16. Regina sta pe-un pat înalt. vrednicul Enea. în lanturi grele. Fiul tau. a ascultat plin de rabdare pe dulcea zeita-a dragostei si.

nu mai gîndea sa se porneasca din nou catre italia. acoperite cu covoare din Iîna alba împletita cu firisoare de argint. argint si aur. cum vînturile si rautatea zeitei cea cu brate albe i-a azvîrlit încoa si-ncolo. de purpura. Insa dorinta ta-i porunca. de datorie. Apoi troienii-au fost poftiti sa se aseze-n jurul mesei. cum si-au facut apoi corabii troienii si-au pornit de-acolo. Dar dragostea dintre ei doi. însa vroiau sa-ndeplineasca poruncile destinului si sa ridice-o noua Troia. cu Ulise si cu Ahile cel cumplit au nimicit orasul Troia. privind Didona necontenit pe calatorul sosit din Troia departata. A început atunci Enea sa-si depene. Doresti sa-mi reîmprospatez durerile.fripturi si prajituri. Nu vrei sa povestesti acuma ce-ai patimit si ce mai speri ? Enea i-a raspuns Didonei : . . nenumaratele-ntîmplari pe care le-au trait troienii. abia-n-ceputa-n acea noapte. si ar fi vrut ca acea noapte. din amintiri. în zilele care-au urmat. si vor lupta si mai tîrziu. Ci-nvesmîntat în haina scumpa. Regina Didona se îndragosteste de Enea In acest timp.O. acolo. si iacata-ti voi povesti cum Agamemnon. cu lira-n brate. care de care mai gustoase. . catre Hesperia. de unde le era stramosul. sa nu se mai sfîrseasca-n veci. si-a simtit inima cuprinsa de-un simtamînt tare ciudat. . tot robi si ei. puneau pe mese amforele plinei cu vinuri purpurii. plina de stele si parfum. si dintr-un colt. sub biciuirea asprei Hera. Iara o suta de barbati.Cum ? Nu se lupta sa-mplineasca îndatorirea-i de troian ? A uitat de Hesperia ? Înlantuit de o femeie. în Hesperia. glasuia dalba regina feniciana. pe care noi ne straduim sa le uitam. neistovita. sub mîngîierile Didonei. Enea. Deaceea nu s-au lasat prada greutatilor care-i loveau si au luptat cu îndrazneala. Au socotit ca vor pieri. Numai ca din Olintp veghea stapînul cel cu brat de fulger. pe mari. regino. s-a-nvolburat. 272 Ospatul s-a jsfîrsit în zori. sînt prea multi ani de cînd cutreieri pe nesfîrsirea marilor. el se trudea sa-nalte ziduri puternice Cartaginei. Enea parca îsi uitase de sotii sai. se îngrijeste sa zideasca cetati straine ? a strigat.Tu-mi ceri sa povestesc. Didona nu-si dezlipea ochii de pe chipul feciorului dulcei zeite Afrodita. pe lavite scumpe de lemn. tu. Iar dragostea si-a aprins focul si-n pieptul dîrz al lui Enea. cum a fost arsa de-ahei Troia. destepta sunete duioase un cîntaret cu viers divin. A povestit totul Enea. Nu mai trecea pe la corabii.

. feciorul tau. l-a rugat sa nu cumva s-o paraseasca. înlacrimata. Nimic nu ma mai poate tine. Unii l-au zarit pe zeu si au strigat la el cu spaima : . Nu mai vedeau în zari nimica. cel priceput la toate. n-ai dreptul sa îl uiti pe-Ascaniu. însa eu am o datorie fata de neamul meu troian si de feciorul meu. caci tu mi-ai fost nespus de draga.a fost prinsa de disperare. Vîntul îi biciuia obrajii.Ce pregatesti. Ascaniu. umilita. S-a îndreptat catre corabii. Cartagina s-a zguduit aflînd ca a murit regink. Ea. sa zboare în Cartagina si sa-l trezeasca pe Enea din dragostea ce-l mistuia.focul...Nu plec de voia mea. Didona. Efidona s-a strapuns în piept. caci îsi va pierde zilele. tata Poseidon ? Da-ndata a-nceput navala de ape reci si înspumate peste corabiile troiene si vuietul sa întetit. si nu am sa te uit nicicînd . s-a urcat pe-acest rug. din tokte patru parti. ce trebuie sa stapîneasca în tara vechiului Dardan. dar nu stia ce poate fi. Didona îsi strapunge inima de mîhnire Insa Didona a aflat. i-a dat raspuns fiul zeitei care împrastie iubirea. Atunci Enea s-a trezit. Apoi. creste de valuri . Noua patrie a troienilor Privind înca în departare. si chiar Enea. catre Cartagina. ce-si înalta pala spre slava . Doar hauri negre lînga vase. . ce ramasese-n casa ei. si a 273 18 cerut sa se aprinda . Cu gemete.vazînd corabiile troiene cum s-au îndepartat de tarm . de pe mare.. Vasul se legana mai tare. Poseidon 17. Se povesteste ca Didona . Lumea a început s-alerge pe ulitele pietruite. privea la ei cu ochii turburi. cu sabia lui Enea. Pe rug a asternut un pat.. strigînd de groaza si mînie.. Hermes s-a dus si l-a mustrat plin de asprime pe Enea. . ridicat din ape.De te nesocotesti pe tine. Enea a simtit stropi sarati pe buze. a vazut focul rugilui.si-a poruncit fiului sau Hermes. A poruncit IO-bilor ei sa îi cladeasca-un rug înalt. si-a smuls din suflet moliciunea.cu o faclie . îmbracata în vesminte de sarbatoare. si-a poruncit troienilor sa se gateasca iar de drum. i-a-mbratisat picioarele si. pentru aceasta zabovire pe tarmurile Cartaginei. Tu nu mai plînge în zadar.

Ea a fagaduit sa-l duca pe fiul mîndrei Afrodita pîna-n Infern. o sibila.. biruitorilor în lupte. clarvazatoarea prorocita. Dar a cerut sa i s-aduca mai înainte o crenguta. prin somn. si ce-au dantat pe coasta marii. te va calauzi sibila. bunul Enea o mai striga. spre Italia. ca o umbra. pornind catre Italia. boabe de mac si stropi de miere. vase de-arama si vesminte. o prajitura. . jocuri. Dar umbra nu s-a mai întors. nori amenintatori deasupra. si-a adus-o sibilei. sub pamînt. du-i pe troieni. N-ar fi gasit aceasta creanga Enea-n veci de veci. ci în CîmpiileElizee.. desi. degraba. însa zeita Afrodita a trimis niste porumbite albe ca laptele. în timpul noptii s-a ivit Anhise însusi.. 274 I Umbra parintelui Anhise s-a risipit apoi ca fumul. usoare. si i-a rostit poruncitor : . acolo. Pentru aceasta. întreceri si serbari dînd premii mari : tauri si arme. prin codri. urlete ce-i înfricosau. Astfel s-a scurs o zi si-o noapte în lupta crîncena cu marea. Acolo a aflat crenguta. a rupt-o iute . ocrotiti de Aîrodita. Enea s-a trezit din somn. ca s-o dea cîinelui Cerber. în Infern. Mai înainte vino însa în tara neagra a lui Hades. dintr-un stejar al zeilor. tîsnind mereu din adîncimi. ce avea frunzele de aur. la rugamintile zeitei cu brate albe din Olimp. Se împlinea un an din vremea cînd mai fusesera pe-aici si avusesera mîhnirea sa îl îngroape pe Anhise. care-n acest timp îi pregatise din faina. ploaie si muget ca de fiare. Poseidon îsi varsa mînia pentru pie-rirea fenicienei. Ce-au chiuit !L Ce-au mai cîntat !. în tinutul Latium.. sa-si vada tatal. fiindca era ascunsa bine într-un desis de nepatruns. Ma vei gasi pe mine însumi nu în Tartar. jos.. Enea a orînduit. Te vei lupta c-un neam salbatic. Acolo vietuia pe-atunci o prorocita.. si-i vei învinge negresit.vinete. troienii au ajuns la Cume w. o mai ruga sa-ntîrzie înca o clipa si sa-i dea sfaturi întelepte. si ca s-ajungi pîna la mine. si-ai saltat ancorele grele. N-a trecut de'cît putin timp si. dupa datini. si-abia cu greu au izbîndit s-ajunga în Trinacria iS. în cinstea bunului Anhise. cu numele de Deifoba. sa zboare lin deasupra lui si sa-i calauzeasca mersul pîna-n dumbrava nestiuta. A pus doi oameni sa adune pe toti troienii cît mai grabnic. în visele fiului sau. pe puntile corabiilor . vazîndu-si noua patrie ! Pe Cîmpiile-Elizee în Cume au cautat troienii lacasul sacru-al lui Apolo. tatal eroului Enea.Feciorule. care traieste lînga Cume.

Amata cea cu par carunt. Latinus se tragea din spita zeului Cronos22. Cîinele Cerber a mîncat din prajiturile sibilei. fiul lui Her-mes cel siret. gonind pe calul ei ca vîntul. Turnus a început razboiul 2 si s-au batut fara crutare. Enea s-a înapoiat. Razboinicul se numea Turnus.' Era din neamul lui Danae. mai multi vecini. din Troia nimicita-n flacari. prin gura unei pesteri negre. ei au putut sa intre lesne în Infern. cînd au fost biruiti titanii. Latinus i-a primit pe soli cu bunatate si cu cinste. si. soata batrînului Latinus. pe Lavinia. bunul Anhise. lînga Cume. stramosul lui Enea. numit si pîna azi : Ardeea. chiar pe pamîntul stramosesc. Solii troianului Enea. Enea era sprijinit de-un alt rege batrîn. 275 18 Pe urma l-a aflat Enea pe tatal sau. mîhnita. trimisi la regele Latinus. au poposit între-Ardeea si Ostia. Intre acestia. regele Cerei. haina regeasca si alte daruri pretioase. dupa vointa zeilor.Dulceata-l atragea pe Cerber. Lavinia. Acest Latinus mai avea si o copila. de-olimpieni. care avea un oras mare. de mult. calauzit tot de sibila. Macul. Enea si cu sotii sai. pe tarmul marii. Dar ea si-a-ntors încolo capul. o fata care se lupta neînfricata cu barbatii. Acest Evandruntemeiase pe malul stîng al Tibrului. . toata-nlacrimata si nu a vrut sa-i dea iertare. adormind. Enea i-a cerut iertare c-a parasit-o din porunca lui Zeus cel ne-ndu-plecat. pe fiica lui. plutind de-a lungul coastelor. si-a adunat în pripa oastea si s-a calatorit spre Latium. El s-a-nvoit. si. pi urmasii lui si gloria cetatii Roma 20. i-au dus în dar sceptrul lui Priam. Evandru. Regele o fagaduise pe fata sa unui razboinic stapînitor peste rutuli. de mult. adica în Laurentium23. precum îl învatase Anhise. doborît. aflînd despre prorociri. sibila l-a condus pe fiul zeitei dragostei la Hades. Turnus avea si el aliati. ce le purta cu el Enea. acolo unde se înalta cetatea regelui Latinus. De-aici pornise alta data Dardan. s-a necajit ca-si calca vorba fata de Turnus si rutuli. Razboiul iscat clin pricina Lavinf Aflînd cele ce-i prevestise parintele sau preaiubit. însa regina. îl adormea. Era-n Cîm-pule-Ehzee. Aici i-a gasit pe eroii ucisi în luptele grozave purtate zece ani la Troia. spre Asia. în schimb. si Camila. Acuma sentorcea urmasul. s-a învoit sa-i dea ca soata eroului sosit din Troia. sa-ntemeieze tara Troadei cea bogata. Iar tatal sau i-a prevestit viitorul. Erau si toti vrtejii-ahei. Stapîn în Latium era regele cel batrîn Latinus21. Pe o carare misterioasa. cei mai de seama-au fost Mezentiu. pocalul lui. A-ntîlnit-o si pe Didona. De-aicea s-a iscat si sfada.

cu ziduri albe. Iulus. si-a-mbratisat-o pe vestala 27. în marea grota . feciorul lui Enea. noului rege. Enea s-a casatorit cu frumoasa Lavinia . In amintirea si spre cinstea acestui zeu stramos. Din fericire. i-a hranit. cu toate ca-i statea-mpotriva. si-n locul lui s-a urcat Romulus pe tron. care crescuse pe colina încîntatoare. Numitor. prin vointa lui divina. Enea si-a învins dusmanii. si. neîmblînzita Hera. printul Amuliu a trimis-o în templul Hes-tiei. nevatamati. Amuliu. treizeci la numar. c-a devenit la rîndu-i zeu. Rege atunci a fost ales feciorul sau Iulus-Ascaniu. ei s-au luptat cu Amuliu. si apoi s-a urcat pe tron. Turnus a fost rapus în lupta. Enea s-a înfatisat fiului sau. Iar dupa Iulus au domnit alti doisprezece regi mai mici. gasind copiii.276 întrj-o regiune paduroasa. pîn-s-a stins si Iulus. unchiul Iliei. în Alba Longa. si l-a vestit pe fiul sau ca Zeus l-a urcat în slavi. Ilia a nascut doi fii. rîul s-a revarsat pe 278 tarm ducînd cu el. mereu. o lupoaica. si-au hotarît sa i se-nchine "sub numele de Indigetul. la poalele unei coline . însa în noaptea ce-a urmat. Fiind preoteasa n-avea dreptul sa se marite niciodata si deci nu putea avea fii. preoteasa. înconjurat de fulgere si trasnete nimicitoare. foarte întins. Enea a pierit în slavi. de Ilia : Remus si Romulus.colina zisa Palatinul . Cu ajutorul Afroditei si al lui Zeus olimpianul. purtînd pe el înca armura si-n mîini o sabie si-o lance. si fiindca Numitor avea si o copila : Ilia. fiul lui Enea. unde Enea disparuse. troienii i-au ridicat si un sanctuar pe tarmul fluviului Numiciu. pe cînd pornise o furtuna. si-a urmat regelui Latinus. Dar zeul Ares a pîndit-o pe Ilia cînd a venit pe malurile Tibrului si-a adormit sub un eopac. El a pus temelia . Un pastor i-a aflat pe gemeni si i-a luat în coliba lui. a poruncit ca fratii gemeni sa fie aruncati în Tibru. L-au doborît. Crescînd.cetatea sa Palantium 25. Atunci s-a coborît. printul Amuliu. pe tronul sau din Latium. întemeierea Romei . si într-o alta batalie.si anii au trecut pe urma. numit de-aceea Alba Longa 26. Pe el însa l-a doborît fratele sau. ca Zeus..Lupercal28. pe cei doi frati numiti de mama. pe tarmul fluviului Numiciu. dupa poruncile lui Ares. Palatina. si valurile i-au lasat la poalele unui smochin.. El a domnit numai trei ani. a parasit apoi Laurentium si a cladit un oras nou. Numai ca Zeus tot veghea sa se-mplineasca hotarîrea ce-o prevestise Afroditei.

zeul razboiului cel crunt 30. orasul închinat lui Ares. în care staruie în buna masura spiritul popular. în locul unde îi hranise fiara pe fiii crudului zeu Ares si ai sarmanei Ilia29. Afrodita-Venus. Desi sînt puternici. 6. dupa legenda. August. Hesperia înseamna tara din asfintit. slavind eroii care au pus temeliile. cum ar fi mila fata de cei în suferinta. romanii se socoteau descendenti directi din cea dintii dinastie de zei. prin Deu-cation si Pira. deci de origine mai buna decît elinii. 2. ar fi fost de origine din Italia. creîndu-si epopeea. 3. îndeplinirea datoriei sau dragostea calda fata de popor. Astfel justificau faptul ca troienii scapati din macel s-au stabilit în La-tium si au întemeiat cetatea Roma. eroii nu sînt ca aceia ai lui Homer. atunci cînd este împotriva lor. fiul ei. prin Enea. în acest fel credea poetul Vergiliu ca poporul roman poate contribui din plin la dezvoltarea grandioasa a unei noi civilizatii. Atunci si-a înstrunat Vergiliu lira lui maiastra sa cînte. 7. Note 1. cînd pacea fusese statornicita. acela care venise întîiul din Europa în Asia si pusese bazele Troici. vor s-o îndeplineasca. Dimpotriva. amîndoi apoteozati si preschimbati în zei romani. Penatii sau larii erau zeii particulari ai fiecarei cetati si chiar ai fiecarei familii. în buna parte cu elemente preluate însa de la elini. ei nu se straduiesc sa înfrunte soarta si sa-i calce vointa. referindu-se de fapt la Italia. în versurile "Eneidei". 279 4. Aceasta e povestea Romei. Vergiliu a creat o mare epopee : "Eneida". dupa poruncile Cezarului. Se simte astfel diferenta dintre legendele elinilor. si aceasta legenda romana. care a trait si a creat în asa-numitul "secol de aur". a caminului. nu din Elada. Acesti eroi îsi transmiteau. Din neamul lui si-al lui Enea s-au tras apoi si Iuliu Cezar si fiu-i adoptiv. prelucrata de poetul Vergiliu. care se scursese în apa marii. Hestia-Vesta la romani . si. din Prometeu. Fatum era zeul destinului la romani. Pe baza legendelor romane. Mai trebuie adaugat ca în poema epica a lui Vergiliu : "Eneida". Romulus si-a mutat aici poporul sau din Alba Longa. Acesta. în timpul lui August. nu a putut sa se sustraga . Romei antice. care se trageau. dupa nenumaratele razboaie crîncene. Faptele savîrsite de supravietuitorii din Troia au fost cîntate de poetul latin Vergiliu. era socotita drept stramoasa romanilor. fiindca zeita se nascuse din sîngele lui JJranus. triumful poporului roman ajuns pe culmile puterii si pretinsul lui drept la suprematia politica si economica în Medite-rana. Romanii sustineau ca Dardan.Romei pe Palatin. 5. mesajul lor catre urmasi de a pastra gloria strabuna si de-a o creste prin virtuti.zeita ocrotitoare a focului sacru.

deci de puterile supreme.conceptiei aristocratilor. mai ales. care-i dadusera pe eroii biruitori la Troia.adica cel din Ilion Troia. Vergiliu : "Eneida". care-i ocrotea pe calatorii de la Troia.L. Marte. Facem acest lucru pentru a pastra unitatea fireasca a lucrarii si a face legatura directa între miturile si legendele eline .o noua Troie. ci în primul rînd pentru ca salvase cîteva cete de troieni si urmarea sa înfiinteze în Hesperia . împaratii romani îl invocau adeseori. 14. adica splendida Micena. 1950. sau dinastia de Cezari. Murasanu. Vergiliu. Acest raspuns este celebru. unde vazuse lumina zilei cel mai puternic dintre ahei : Ahile. "Scila-i pe dreapta. la stînga Caribda cea neîmpacata. Sîntem îndreptatiti si mai mult la aceasta pastrare a unitatii. si-ncolo-i balena la trup uriasa. în cîntecele sale.A. 280 11. dat de Zeus-Jupiter. 10. 8. la romani. si.desi are ca temei epopeea romana a lui Vergiliu . unde domnise Diomede . lovind si astrii cu unda-i în spuma. ne cînta plin de maretie imaginarul raspuns dat de Zeus-Jupiter zeitei Afrodita-Venus. toate acele locuri. cel cw brat de fier. Numele fiului lui Enea : Ascaniu sau Iulus.. se hotara de soarta." . ca el. prin contopirea carora si-a realizat dealtfel însusi Vergiliu grandioasa lui epopee "Eneida". alaturi de Hector. care era neam de zei si viitor zeu. Scila în tainica hruba se-nchide si capu-si arunca Din ascunzis si atrage spre stînci plutitoarele vase.homerice . peste Elada. în epopeea lui. sau fiindca era ginerele lui Priam si luptase cu vitejie împotriva aheilor. 12. Numele preotesei Ilia aminteste de asemeni llionul. E.si cele italice. 9. tinutul paduros. în sfîrsit. In povestirea aceasta . Care de trei ori înghite-n adîncul gîtlej al genunii Valuri ce nu au sfîrsit si de-a rîndul din nou catre ceruri Ţi le azvîrle. Sa cucereasca si întregul Argos. eroul Enea se supune soartei si cauta sa-i îndeplineasca hotarîrile neclintite. eroi si actiuni cunoscute de noi din capitolele anterioare ale "Legendelor Olimpului". Vergiliu ne cînta aceasta întîlnire în "Eneida" . Ftia. Chip omenesc are dînsa. ocupînd chiar orasul vestitului rege Agamemnon. Hera-Junona îl dusmaneste atît de mult pe Enea. Mostenitorii lui Enea : Iulii. acela care-i condusese pe ahei la Troia. pretindeau ca soarta si zeii olimpieni au hotarît ca ei. si-n primul rînd însusi Octavian-August.P. urmasii vechilor troieni. sa se razbune pe ahei.Italia . fecioara cu piept ce încînta Pîn'la mijloc. asa cum îi poruncesc zeii. cînd o rapise pe Elena. întrucît epopeea lui Vergiliu se refera la zei. 13.. De aceea. romanii. Prin acest închipuit raspuns.S. August. venea de la llvs . Ea se mai numeste în legenda si Reea-Silvia.. atît de drag inimilor imperiale. nu numai fiindca îl însotise pe Paris la Sparta.folosim tot numirile grecesti ale zeilor. . socotind ca el justifica pe deplin pretentiile de stapînire asupra întregii lumi de atunci si. în româneste de D.

Ca sa nu râmîna mai prejos. Prin Enea se înrudea cu Dardan.. Se stie doar ca O ctavian-August ceruse înca din timpul vietii sa i se faca un templu si sa fie adorat ca zeu. tot prin Enea. Cezar-Octavian August dovedea ca e din neamul lui Enea. 17. Imperiiu-i. 16. a popoarelor tinute în lanturile Ramei. Numit Mercur de romani. se arata ca razboiul a fost iscat de gelozia lui Turnus. Vranus.avea dreptul sa stapîneasca tot pâmîntul. legenda romana are un continut asemanator. ci ca o urmare a rapirii frumoasei Elena. la romani. Iata barbatul. Sicilia. De la el a venit numele de latini. reprezentantul aristocratiei. Deci. al stapînilor de sclavi. Aceasta imaginara povestire era cîntata de Vergiliu. adesea.Fatum i-a hotarît lui August sa "ntemeieze un imperiu. 20. nu din lacomia regilor ahei si din dorinta lor de a stâpîni orasul Troia. soarta . aratînd ca el avusese loc. Adica cetatea laurilor sau a gloriei. ce-o purcede sub larga tarie albastra. ÎS. afara încolo De-ale soarelui cai si pe unde de cer purtatorul Atlas roteste cu umaru-i bolta-n podoaba de astri. se refugiase în Latium. care voiau sa împiedice orice rascoala populara : a sclavilor.. de asemenea. si dura-va el însusi Veacul de aur în Latiu. Dupa cum.. 19." Enea este numit în versurile lui Vergiliu drept "cel pios".. Este Cezar si spita întreaga A lui Iul. Pe colina Palatina or sa se înalte primele ziduri ale Romei. dar cu respect fata de zei. 22. ca sa-l ia în stapinire. Sa fie adica vesnic o "Pax romana" sau "Pax Augusta". orînduita de la Roma de împarat si de aristocrati. Zeul Cronos sau Saturn. ale carui granite sa fie marginile lumii. în loc de a se povesti ca oastea cutezatorului Enea a napadit cu armele tinutul Latium. Alba Longa a fost cuprins de Roma. Pe Unga Neapole de astazi. 24. 26. Legendele eline înnobileaza razboiul Troiei.. 23.. pe romani. se va-ntinde. Poetul îndeplinea astfel dorintele stâpînului sau Cezar-Octavian August. 281 Cezar August mladita de zeu . a plebeilor sau a taranilor aflati în departatele provincii ale imperiului. se înrudea cu Afrodita si cu cel dintii zeu. 15. . fiul lui ZeusJupiter..Ochii îndreapta-i acuma încoace : priveste-ti tu neamul si pe ai tai. 25. Dincolo de zodiac. 21. Vergiliu arata cum doreau împaratul si aristocratii sa fie îndeobste un supus cetatean roman. un luptator neobosit.. Cu ajutorul acestei asa-zise prevestiri. Aici se vor cladi cele mai mari si mai stralucitoare palate ale orasului. fiind doborît de olimpieni. Roma Quadrata din legenda. probabil dupa dorinta împaratului August. Este vorba de coasta Africii de Nord. dupa traditiile romane. Neptun. asupritoare. acesta-i ce-auzi ca promis ti-i. " . o pace aspra. Caci prin Enea.

Astfel s-au plasmuit mitologiile popoarelor antice. care sug lacomi laptele hranitor al mamei adoptive. . Pe temeiul sau au patruns ostile romane. sotia lui Poseidon . ci se amestecau în viata lor. Dar imaginatia omului primitiv. care se sparg mugind de tarm. 28. pe colina Palatina. Dar cauza principala a multimii miturilor o constituie însasi multitudinea fenomenelor naturii si a diferitelor aspecte ale acestor fenomene.pe malul rîului Tibru. în muzeul din Cracovia se gaseste o splendida camee antica. pîna în tinuturile noastre. înfati-sînd pe zeul Ares-Marte. unde neîntinata vestala doarme .. Astfel. a creat figurile mitice ale zeilor. la zigzagurile rosii ale trasnetului si la lumina orbitoare a fulgerului ? Se gaseste o inima omeneasca în stare sa ramîna de piatra în fata acestor marete fenomene ale naturii. zeita Hera proteja casnicia. se celebrau pe vremuri stralucitoarele serbari lupercalii. Pe Palatin se ridicase. 29. Daca ne gîndim cît de variate sînt fenomenele naturii si aspectele lor si daca tinem seama ca pentru grecii vechi fiecare fenomen si aspect al naturii a dus la crearea mai multor zeitati. 30 Legenda aceasta. Dar în mare. are pentru noi o deosebita însemnatate. mai întîi prin faptul ca la crearea nenumaratelor figuri de zei. semizei. conduse de împaratul Traian. fiul lui Poseidon sau al lui Nereu etc. atribuindu-le toate fenomenele pe care nu si le putea explica.27. dintre care aceea a grecilor se remarca prin marea bogatie si frumusete a miturilor. Acestui bronz. si sanctuarul numit Lupercal. zeii nu traiau izolati de muritori. la freamatul valurilor marii înfuriate. Astazi cunoastem fortele naturii si puterea lor nu ne mai în-spaimînta. la huietul vijeliei care în-covoaie copacii. Prin ea putem sa apropiem "Legendele OlimpuUi" chiar de hotarele istoriei poporului român. In conceptia vechilor greci. în imaginatia grecilor mai locuiau : Amfitrita. în amintirea acestei întîmplari. Vupa cit se pare. observam sa strabunii îndepartati ai grecilor. de pe vremea lui Pericle. fiicele lui Nereu . Aici. o alta divinitate a marii . de baza a fost data de un bronz turnat in secolul al V-lea înaintea erei noastre. în sanctuarul Lupercal. a contribuit imaginatia multor generatii si a multor oameni de talent. care cuprindea numai pe lupoaica. atunci ne dam seama de unde provine bogatia mitologiei grecesti. i s-au adaugat mai tîrziu 282 cei doi gemeni. legenda are un pic de adevar. Imaginea.. dealtfel.ca sa o îmbratiseze. a caror variatie îsi afla corespondentul în nesfîrsita gama de sentimente pe care o trezesc în sufletul nostru ?. în viata zeilor se reflecta multe din fenomenele vietii sociale a grecilor. Hermes era . au pus stapîn peste întinsele ape pe Poseidon. Triton. Tetis. Nereu. Mitologia grecilor este extrem de bogata. în lipsa unei ratiuni patrunzatoare. Pe malul sting al Ti-brului. Luînd ca pilda marea. De aceea. Nereidele. dirijîndu-le sau împiedicîndu-le actiunile. prin care urmasii lui August îsi legitimau închipuitul drept de a cotropi orice teritoriu strain. aducîndu-le fericire sau nenorocire. eroi etc. s-au gasit urme omenesti cam de la începutul celui dintîi mileniu al erei noastre. cînd se coboara la preoteasa Ilia. Ares era zeul razboiului. STUDIU Exista oare vreun om care sa ramîna indiferent la adierea mîn-gîietoare a vîntului primavaratic. fiul lui Poseidon . Scena aceasta a hranirii celor doi gemeni de catre lupoaica era însasi emblema Romei.

de relativa liniste si înseninare a sufletului grec în fata covîrsitoarelor forte ale naturii. în Beotia. pe cînd la Sparta zeita aparea. înarmata. doua centre importante din Grecia.e. Aceste exemple sînt îndeajuns spre a înlesni o reprezentare cît mai clara despre bogatia de mituri care se povesteau despre zeii din Olimp. De pilda.284 protectorul negustorilor. Miturile Olimpului. în imaginatia grecilor. La Delfi. trona un zeu cu chip de lup. Afrodita este fiica lui Zeus si a Dionei. adica miturile care se povestesc despre zeii care locuiau în Olimp. de pe vremea cînd au fost plasmuite aceste mituri. ca forte ale naturii. 285 De aceea. fortele naturii au luat chipul unor animale. încetul cu încetul. în orasul Thespiae.. zeul iubirii. conceptiile grecilor despre divinitati. contribuind astfel la îmbogatirea tezarului mitologic grec. grecii. Uneori zeii se casatoreau cu muritoare si invers : zeita Tetis. s-a casatorit cu Peleu. iar din casatoria lor s-a nascut Ahile. ale carui fapte sînt cîn-tate în Iliada. De pilda.n. Poseidon era socotit si numit "protector de familie" si "tata". care se deosebeau de oameni numai prin putere si nemurire. numite fetisuri. Zeus trona în Olimp asa cum la Tirint si Micena. în special pietre si lemne. faimosul erou. Olimpul homeric nu este altceva. La constituirea acestui panteon olimpic a contribuit imaginatia multor oameni si a multor generatii din diferite regiuni locuite de greci. forta atribuita mai tîrziu zeului Eros. sefi de triburi. pe cînd la Homer el stapîneste peste ape. în timp ce la Homer. care si asa era extrem de bogat. Acest fapt a facut ca despre acelasi zeu sa se povesteasca lucruri diferite si deci zeul sa apara în chipuri diferite. oricît de variate ar fi fost. Olimpul homeric n-a ramas încremenit. Dar. odata instituit.. divinitate a marii.X î. în legendele Olimpului se reflectau realitati sociale si politice de pe vremea cînd traiau autorii miturilor. decît o reflectare a vietii sociale si politice a grecilor. Prelucrarea miturilor zeilor olimpici de catre poeti a dus si la diversificarea chipurilor sub care apareau diferiti zei. Afrodita era socotita protectoarea lauzelor. înainte de Apolo. chipuri omenesti. înainte de Homer. . si atunci fortele ei covîrsitoare au luat. un muritor. Apoi. în Siciomia.. în secolele XIV. de la zeitati închipuite sub forma unor obiecte neînsufletite si pîna la zeii din Olimp. au facut un drum lung. stapîneau puternicii basilei. Poetii caie au urmat dupa Homer au prelucrat miturile în lumina conceptiilor filozofice si religioase ale vremii lor. cazut în valurile marii. sa-i înteleaga unele fenomene. în imaginatia grecilor. au fost create într-o epoca de umanizare a conceptiilor despre natura. în toate amanuntele lui. si-au închipuit aceste forte sub forma unor obiecte neînsufletite. oamenii au început sa cunoasca natura.. De pildar un mit spunea ca zeita Afrodita se nascuse din sîngele lui Uranus. împaratia mortilor o conducea Hades etc. era închipuita de o piatra necioplita. Asadar. La început.

ca si Hesiod. se ajunge la inadvertente. iar mitografii greci care au scris dupa Hesiod s-au gasit în fata aceleiasi puzderii de mituri contradictorii. Geea. profesorul si scriitorul Alexandru Mitru ne prezinta miturile despre zeii olimpici. Dar este mai bine cum a procedat Alexandru Mitru. desigur. se gaseste de la început în fata mai multor mituri. si însemnatatea acordata fiecarui zeu. dar introducînd si unele elemente personale. Dupa cum se vede si din tabla de materii. la Hesiod. în ceea ce priveste momentul aparitiei lor în lume. ci a ales pe cele mai importante în legatura cu zeii cei mari ai Olimpului si.Cele_expuse mai sus ne explica de ce. atît în ceea ce priveste faptele zeilor. sau Gheea. înainte de ei. ceea ce corespunde de fapt ordinei închipuirilor pe care le-au avut grecii despre lume si viata si luptei duse de oameni pentru eliberarea de tot soiul de suferinte materiale si morale. Aici autorul a urmat. autorul român vorbeste despre titani si despre monstri. daca va face o selectie ? Cum vor aparea zeii Olimpului în lumina miturilor alese ? In cele ce urmeaza. Autorul "Legendelor Olimpului" a împletit evenimentele mitologice din Olimp cu cele petrecute pe pamînt. în prima parte a acestui volum. deoarece. printr-un fir logico-cro-nologic. "nasterea zeilor". mai multe întrebari : cum va proceda cu diferitele variante ale miturilor ? Le va expune pe toate sau numai pe unele ? Care va fi criteriul alegerii. Asadar. haos provocat de nenuma- 236 ratele mituri contradictorii. autorul nu si-a propus sa dea absolut toate miturile Olimpului. Haosul în mitologie n-a încetat dupa aparitia Teogoniei. precum si motivarea psihologica si logica a faptelor închipuite. oricine voieste sa scrie o mitologie a grecilor. era aceea a ordinii cronologice. El a facut acest lucru pe de o parte din dorinta vadita de a lega. Eros este stapînul inimii zeilor si oamenilor. ca sa zicem asa. care se povestesc despre acelasi zeu. pentru a-i da lui Prometeu . dupa Hesiod. pentru progres. conducîndu-se. deci. în general. Tocmai de aceea Alexandru Mitru a procedat cu multa atentie si logica atunci cînd. astazi. din epoci diferite. Ea avea sa reflecteze. pe de alta. asa cum am spus. si ca orice mitograf. dupa stabilirea domniei lui Zeus în Olimp. Pentru autorul cartii de fata se puneau. încercam sa aratam cum a înteles autorul sa rezolve aceste probleme. cînd zeii si oamenii nici nu existau. a introdus mitul lui Prometeu. poetul care a încercat sa faca o "istorie". dar mai ales din titlurile si subtitlurile lucrarii. A dat-o. Nu toate mitologiile procedeaza asa. . înainte de Zeus. atît cît este cu putinta. zeii s-au nascut ca si oamenii. Uranus. de la început."cel mai nobil sfînt si martir din calendarul filozofic". Problema esentiala care se punea era aceea ca un zeu sa nu apara pe scena mai înainte de a fi creat.valoarea unui simbol al luptei pentru smulgerea si stapînirea tainelor naturii. în general. Cronos etc. caci. diferitele mituri între ele. împotriva fortelor naturale si sociale pe care zeii le închipuiau în fantezia celor vechi. Alexandru Mitru a trebuit sa dea o ordine cronologica miturilor. opera a mîinilor lui Prometeu. în alt fel. de haosul care domnea în mitologie. mai ales. întrebarea. Asa cum am aratat. povestite de mituri. de pilda. cît. cum îl numeste K. Marx . pentru a explica în acest fel aparitia omului. a zeilor. Hesiod a fost determinat sa scrie Teogonia. în imaginatia grecilor. care se punea dupa alegerea miturilor de expus. Este însa vrednic de subliniat faptul ca Alexandru Mitru a dat o deosebita importanta mitului prometeic. cu Haosul. de o deosebita însemnatate. asa cum. pe Hesiod. despre zeii Olimpului se povesteau mituri plasmuite în vremuri si în regiuni diferite si reflectînd conceptii felurite. mai ales.

Oricît ele importanta ar fi problema cronologiei miturilor. sau zeita. Afrodita este numita "nemuritoare". Îndurerata de suferintele lui Enea. dupa ce se arata în cîteva rînduri legenda . se trece la descrierea puterii ei. Lucretiu. în lumina pe care o crede cea mai potrivita. 287 de un muritor. facînd o plasa de aur invizibila. Într-adevar. dar începuse s-o capete la Safo. sub pana poetului Lucretiu. Totul se petrece ca în familia unui basileu din Ti-rint sau Micena. Afrodita este ranita de muritorul Diomede si nevoita sa se urce în Olimp. din multele care se pot da. Ajun-gînd pe pamînt. La Vergiliu. zeita Afrodita ne apare însa într-o postura si mai putin potrivita cu maretia unei zeite. Alta coarda vibreaza într-o oda adresata zeitei de poeta Safo si în alta lumina ne apare Afrodita. si anume G. Aici Zeus o cheama la sine : "Fata mea. autorul o considera "zeita a . cu ochii în lacrimi." Iata dar pe Afrodita. "fiica a iui Zeus". Pentru poetul roman Lucretiu. Lucrul este cu atît mai important cu cît. Murnu). dupa cum am mai spus. prin care iau fiinta toate vietuitoarele de pe pamînt. La Popa-Lisseanu. în esenta. Afrodita-Venus este preocupata de maretia Romei. ale caror lucrari le avem la îndemîna. am vrea sa vedem cum au procedat doi autori moderni. Vergiliu. Afrodita zîmbea prietenos poetei si o încuraja. Vers. diferitele variante ale aceluiasi mit prezinta personajul mitologic despre care este vorba în lumini diferite. pentru mitograful modern se pune foarte stringent problema alegerii variantelor care sa înfatiseze zeul. amesteeîndu-se în lupte. A. Deci. si anume acela al zeitei Afrodita. în care a prins-o alaturi de Ares. Zeita este dusa pe pamînt într-o teleaga trasa de vrabiute. (trad. G. fara sa-si dea seama ca nu este în stare sa le poarte. în Iliada. Afrodita-Venus a capatat. Pentru a ilustra chipul cum a înteles sa rezolve aceasta problema autorul "Legendelor Olimpului". Iata cîteva exemple. nasterii zeitei din spuma marii. ba chiar ranita . îl roaga sa înceteze prigoana împotriva fiului ei. îi zise. mîngîind-o. de felul în care este înfatisata Afrodita-Venus la Homer. înainte de a cerceta cum a procedat autorul "Legendelor Olimpului". vom da un singur exemplu.419 si urm. care salasluieste în "palatul de aur al tatalui sau". zeita frumusetii. razboiul nu te priveste pe tine . Afrodita-Venus este : "Nascatoare a Eneizilor". Cîntul V. "cu tronul zugravit în multe culori". Popa-Lisseanu si N. Grija ta fie mereu legaturile dragi ale nuntii . In cartea a VUI-a a Odiseei. Asadar. în hazul tuturor zeilor. esentialul îl constituie continutul lor. ea se duce la Jupiter si. sau eroul respectiv. . pe care-l socotim cel mai caracteristic. Kun. Safo. Armele si batalia sînt date lui Ares si Palas. o maretie pe care nici pe departe nu o avea la Homer. "datatoare de viata". Poetul povesteste cum Hefaistos a pedepsit-o pe zeita.

Ea sadeste dragostea în inimile tuturor . osîndind netrebnicia înselatorului Ares. pag. pag. Prin aceasta putere ea domneste asu. De rerum natura (Despre natura lucrurilor).frumusetii.pra lumii întregi" . cu usoare modificari. în acest fel. 52. vesmintele. Putem dar distinge în prima parte a "Legendelor Olimpului" urmatoarele trasaturi principale : ." Urmeaza un fragment din imnul poetului Lucretiu. întocmai ca Popa-Lisseanu si Kun.. în acest fel. pentru ca sa ajunga apoi la Pigmalion. dar Moira hotarîse altfel. de originalitatea sa." într-un capitol special consacrat zeitei Afrodita. nasterea ei din spuma marii. a început prezentarea zeitei Afrodita sub influenta imaginei lucretiene. Împaratia ei se întinde peste ceriu si peste pamînt.. la capitolul "Afrodita" si am discutat comparativ textele antice cu pasaje din mitografi moderni. sj. dintre care Kun nu mentioneaza întîmplarea Afrodita-Ares. Afrodita n-ar trebui sa se amestece în bataliile sîngeroase. felul cum a încercat sa armonizeze Alexandru Mitru diferitele versiuni contradictorii cu privire la aceeasi zeitate. autorul român încearca sa împace maretia Afroditei-Venus lucretiene cu versiunea burlesca din Odiseea. la Afrodita prezentata de autorul "Legendelor Olimpului". trece imediat la descrierea chipului si a gatelii zeitei si la primirea ei în Olimp : "Cînd au vazut-o pe Afrodita intrînd cu pasul leganat în fastuosul lor Olimp. spre a ilustra. printr-un exemplu cît mai concludent. însa schilod. autorul reaminteste cele spuse mai sus si continua : "Viata împodobita de farmecul iubirii este mai fericita. apoi autorul povesteste scena prinderii zeitei Afrodita în plasa nevazuta de catre sotul ei Hefaistos. iar Lisseanu reproduce. textul citat din Odiseea. I. Trecînd. modest. si ale muritorilor. Dar. ia o atitudine hotarâta de condamnare a urîtului fapt. A. autorul "Legendelor Olimpului" a rezolvat problema în chipul cel mai potrivit. Alexandru Mitru. rodita de picatura de sînge cazuta din rana lui Uranus. a iubirii si prosperitatii. peste vietatile marii si peste vietuitoarele vazduhului" . ale zeilor. cel priceput. Legendele si miturile Greciei antice. logic. S-a însotit cu zeul faur. Cea mai frumoasantre zeite a avut parte de barbatul cel mai urît din tot Olimpul. N. reproducând si el legenda burlesca din Odiseea. Multi dintre olimpienii falnici au si cerut-o de sotie. Kun începe prezentarea zeitei prin urmatoarele fraze : "Rasfatata si zburdalnica. Apoi. Am dat fragmente din textele pe care le-a avut autorul "Legendelor Olimpului" la îndemîna. 243. I 1 si urm Mitologia greco-romana. ne putem da mai lamurit seama de lumina în care a prezentat-o. Hefaistos. Avînd în vedere ca aceasta "mitologie" se adreseaza în primul rînd scolarilor. însotitoarele. zeii sau ridicat cu totii nauci de-atîta frumusete si gratie si gingasie. spre deosebire de cei doi autori. Dragostea îmblînzeste firea si duce focul vietii întruna mai departe. Autorul continua sa arate puterea pe care o are zeita asupra fiarelor. harnic. Alexandru Mitru vorbeste mai întîi despre nasterea zeitei Afrodita din spuma marii. autorul "Legendelor Olimpului". în sfîrsit.

Ahile. Acest fapt a contribuit la o ancorare mai larga a imaginatiei în realitate si deci la o reflectare mai profunda a vietii cociale. Filemon si Baucis. în continuare Alexandru Mitru expune mituri si legende pe care imaginatia greaca le-a tesut în jurul unor oameni numiti. u 289 1. de a lega mitologia zeilor olimpici de conditiile materiale. în felul acesta. economice si politice din epoca în care au fost plasmuite miturile. în legendele despre eroi asistam la o încordare a tuturor puterilor fizice si morale ale pamîntenilor. mareasca. pe care mitul prometeic o ilustreaza în chipul cel mai luminos. De pilda.din urma unor fiinte cu chip si însusiri omenesti. se cauta si se obtine un fir de legatura între diferitele mituri si o reala motivare psihologica în povestire. 4. în cele 290 . spre a birui fortele vrajmase si a ridica viata si demnitatea omului deasupra . Autorul a depus un efort staruitor de a motiva logic si psihologic trecerea de la un mit la altul si diferitele actiuni în cadrul aceluiasi mit. naturale si sociale. Ulise au fost însa oameni care au luptat sub zidurile Troiei. apoi unor animale. Trebuie sa facem de la început o distinctie esentiala între zei si eroi. de dialog. Autorul a ales miturile. Zeus n-a existat. Motivarea rationala a alegerii si ordinei cronologice a miturilor. Astfel. Evident ca aceasta "moralizare" nu putea fi facuta decît atît cît îngaduia mitul. în greceste. 5. despre care se stia ca au luptat si au triumfat asupra celor mai grele adversitati. Cea mai de seama caracteristica este însa dramatizarea continua a miturilor. 3. în care a aparut. pe care zeii le reprezentau în imaginatia elinilor. Menelau. în crearea legendelor eroilor. Marsias. chiar daca în plasmuirea chipului si vietii lor se pornise de la realitati omenesti concrete. Alexandru Mitru a urmarit sa dea diverselor mituri o interpretare materialista. economice si sociale. la tot pasul. precum si diferitele explicatii date în note. Pigmalion. legendele si versiunile cele mai cunoscute si interesante. imaginatia a pornit de la realitate. "eroi". Agamemnon. Zeii erau niste fiinte pur imaginare. constituie un efort. 2. pe cînd.Legendele Olimpului. înainte de a-si închipui zeii cu chip de oameni. iar imaginatia n-a facut altceva decît sa le. A cautat totodata sa armonizeze versiunile contradictorii într-o sinteza în care predomina punctul de vedere moral.283 19 . subliniind în cuprinsul legendelor ecoul luptei permanente a oamenilor împotriva fortelor capricioase si asupritoare. Exemplul cu Afrodita este cît se poate de concludent. Eros si Psiheea etc. grecii au atribuit puteri zeiesti unor obiecte neînsufletite. care face ca naratia sa fie înlocuita. Pe cînd multi dintre eroi au trait în realitate. voi. na omis pe Prometeu. unic la noi. Zeus are mult din caracterele unui basileu. personalitatea. adesea peste fire. de la oameni.

calauza sigura . este necesar sa începem prin a cerceta întelesurile pe care le-a capatat cuvîntul "erou". nobil. Dar este usor de închipuit ce profunda influenta asupra imaginatiei si dorului de fapte mari ale generatiilor de tineri greci exercitau aceste modele de curaj si dragoste de om pe care le prezentau legendele eroilor. XX 110) . dar pe pamînt eroul Heracle. în Atica. într-adevar. combatant (în general) . om distins prin nastere. Curajul. La Homer. "eroi" erau sefii de genosuri. XIX 34 . sef. a fost socotit vrednic de Olimp. în Iliada.tiraniei si mizeriei. om care se distinge prin nastere. 3. prin curaj sau prin talent (Odiseea. luptator (în general) (Odiseea. ei erau comandanti militari. cuvîntul "erou" capata întelesul de semizeu. Asadar. nobil. în secolul al V-lea. dupa razboi. dupa moarte. în evolutia sensurilor cuvîntului se vadesc limpede momente din istoria societatii sclavagiste grecesti. Pindar (Nemeice 19 291 3. 2. I 101) . stapîn. care reflecta stadiul destramarii comunei primitive si al înmuguririi sclavagismului. 2. vitejie . Exista. VIII 423). uci-gînd monstri si biruind oameni nelegiuiti. 3. cuvîntul are urmatoarele întelesuri : 1. Evolutia întelesurilor cuvîntului ne arata limpede si concis notiunile fundamentale pe care le legau anticii de acest cuvînt si ne conduce . unde se luptau crîncen. cu un pas mai departe spre civilizare si umanizare. Zeus trona maiestuos si capricios în Olimp. în secolul al V-lea. toti luptatorii aveau o figura potentata. muritor ridicat. este pus în rîndul zeilor. multe elemente legendare în cele ce se povesteau. dragostea de oameni si spiritul de sacrificiu pentru binele obstei sînt trasaturi care se întîlnesc la toti eroii. la rangul de semizeu. comandant militar (Iliada. Nici nu se poate un mai mare ajutor. erau . care infestau drumurile Aticei în vremurile îndepartate. nu numai sefii de genosuri. este pentru ca. în amintirea cruntelor suferinte pe care le îndurasera în timpul sîngeroaselor batalii. sef. talent. Incepînd cu Hesiod. Herodot (V 105) si Tucidide (V 11) prin "erou" înteleg orice om ridicat la rangul de semizeu. dîrzenia. la sfîrsit. comandant militar . de pilda. care a dus viata greaca. înfruntînd mînia Herei. linia evolutiva a semanticei cuvîntului "erou" a fost: 1. 4. "eroi eponimi" erau socotiti barbatii care dadusera numele celor zece triburi ale Atenei. datorita faptelor sale. Daca în Odiseea prin "eroi" se înteleg toti combatantii. a însemnat un om care. desigur. iar la Troia. dupa moarte. decît acela pe care ni-l da semantica cuvîntului "erou". în discutarea problemei eroilor antici. La Atena. Iar la Roma "eroi" ajunsesera sa fie numiti împaratii romani divinizati. pe scurt. 5. stapîn. si între zei si oameni. XVIII 423. 38) îi da apelativele de "erou zeu". Dar lupta lui împotriva tîlharilor. este reflectarea unei realitati. despre Tezeu.pe drumul rezolvarii diferitelor întrebari pe care le ridica problema constituirii legendelor eroilor. Spre a ne da însa mai bine seama de felul în care s-au plasmuit legendele. Platon asaza (Legile 738 d) pe "erou" dupa zeu. semizeu . Legenda spune ca Tezeu a fost înflacarat de ispravile lui Heracle. în imaginatia grecilor. lista sensurilor de mai sus ne arata limpede ca la început cuvîntul a aratat un om care se distinge prin ceva fata de ceilalti oameni si. vorbind despre Heracle.

cîntaretul Demodocos sau crainicul Mulios . învingatorii la jocurile interhelenioe . comandantii si vitejii . pîna la 1400 î. dupa terminarea razboiului. în legatura cu anumite cetati. Dar. Dar. dar numai anumiti "eroi" au luat parte la luptele de sub zidurile Troiei. iar alte cetati si-au revendicat anumiti eroi. Celelalte legende. Poetul Pin-dar si filozoful Platon îi asezasera pe "eroi" între zei si oameni. în jurul diferitilor "eroi". si anume ca acelasi erou era încarcat cu însusiri contradictorii si despre el se spuneau lucruri contradictorii. Astfel. dupa instituirea imperiului.n. pe marii comandanti. continua sa pîlpîie cu o lumina modesta în Grecia.. doua secole mai tîrziu. în patria mama. poeme în care se cînta faptele savîr-site de luptatorii care au luat parte la razboiul Troiei.e. un mare numar de eroi au fost adusi. cîti au trecut de la venirea aheilor pe pamîntul Greciei si pîna la razboiul Troiei. înainte de a lupta sub zidurile Troiei. care era revendicat de Teba si de Argos. dar toti eroii erau înnobilati cu acele calitati pe care autorii legendelor le socoteau cele mai de frunte. de fratrii si de triburi . întemeietorii de triburi. la Atena. întelesurile cuvîntului "erou" izvorasc din Iliada si Odiseea. Ulise. împaratii. sefii de genosuri. un om care cînta minunat era tot un "erou". în comuna primitiva se impuneau atentiei. Cum legendele în jurul unui erou se închegau adesea în cetati diferite si în timpuri diferite. care fusesera plamadite în epoca miceniana. grecii dezvoltasera stralucita civilizatie miceniana. pe care sa-i fi numit "eroi". care. si. ei contribuisera la înflorirea civilizatiei miceniene. Dar tot în Odiseea. Ei luasera contact cu civilizatia din Creta pe la 1700 î. Nestor. Astfel. se întîm-pla acelasi fenomen care se petrecea si cu zeii. dupa în293 clestarile de la Troia. calitatile admirate s-au schimbat odata cu transformarile economice.socotiti toti drept niste "eroi". pe Ahile. Menelau. purtatorii civilizatiei miceniene sa nu fi cunoscut si admirat oameni cu însusiri exceptionale. Felurite legende se teseau în jurul acestor mari figuri. Acest fapt a constituit un reviriment pentru legendele care dainuiau în diferite cetati. si deci numai anumite legende au fost consemnate de eposul homeric. au fost introduse ulterior în textul Iliadei sau Odiseei pentru gloria cetatilor respective. în mai multe cetati înfloreau legende prin care un erou le aducea faima si glorie. dupa instaurarea sinoikismosului. cei mai de seama oameni erau aceia care întemeiasera cele zece triburi. Asadar "eroii" au existat întotdeauna la greci. . care reflecta vremuri de pace. uriase pentru vremea aceea. faptele lor cresteau parca si mai mult în imaginatia generatiilor. nimbati de legenda. Apoi fiecare cetate din Grecia voia sa-si aiba "eroul" sau si. la Roma. dupa uriasele înclestari de la Troia. Nu toti eroii au luptat la Troia. unii eroi sau unele fapte. Dar daca sentimentul de admiratie a fost constant. Este de neconceput ca timp de cel putin opt sute de ani. Asa cum s-a vazut mai sus. la Troia. De aci înainte pornesc o miscare de expansiune în rasarit. admiratie care a dus la divinizarea anumitor eroi. a dus la razboiul Troiei. sociale si politice ale societatii. în batalie. în Grecia. asa cum s-a întîmplat cu Heracle.n.e. La Atena. si adesea admiratiei 292 genetilor. Se vede ca la baza diferitelor întelesuri ale cuvîntului "erou" a stat întotdeauna un sentiment de adînca admiratie pentru oamenii care se distingeau prin anumite calitati. Luptatorii de la Troia vazusera pe sefii lor. luptatori pentru binele comunitatii. la curtea pasnica a lui Alcinou. legendele în jurul diferitelor figuri au înmugurit cu mult înainte de razboiul Troiei. timp de trei secole. Dar.

Razboiul Troiei a fost evenimentul care a contribuit. în ceea ce priveste faptele mentionate. De asemenea.naturale si sociale . legende create în Grecia. în general. . legende create în Asia Mica. Din acest punct de vedere. argonautilor. autorul a respectat urmatoarea ordine : Perseu. pentru a pune o oarecare ordine în acest hatis de fapte. Alexandru Mitru a trebuit deci sa rezolve doua probleme fundamentale. savantii exprima pareri diferite. Este bine plasata si expeditia argonautilor anterior razboiului troian care. Pe baza lor se poate stabili o cronologie relativa a diferitelor legende. Astfel. printr-un amanunt. Enea . Razboiul Troiei. Meleagru. precum si rezultatul acestei lupte : înaltarea demnitatii omului si sporirea încrederii în sine si în puterile sale.pentru asi dobîndi o viata mai buna. întoarcerea aheilor în Elada. este urmat de întoarcerea eroilor în Elada. Numai dupa aceea vin legendele în jurul eroilor luptatori la Troia. în discutia cu privire la fiecare erou. Dedal si Icar. Aceasta fiind situatia. Dar multe dintre legendele din prima categorie au fost influentate de legendele razboiului Troiei. Expeditia. la rîndul sau. în legatura cu contaminarea diferitelor legende. Cronologic. Tezeu îsi gaseste si el locul dupa Heracle. adesea contradictorii. se pot desprinde din legende unele fapte care sînt în perfect acord cu datele istorice. este de observat ca au fost alese cele mai importante. dupa si sub influenta legendelor razboiului Troiei. înainte de razboiul Troiei . chiar daca au unele contingente cu fapte petrecute mai tîrziu . Sînt totusi anumite legende sau cicluri de legende a caror cronologie nu mai trezeste nici o îndoiala si asupra lor trebuie îndreptata atentia criticului. Belerofon. In orice caz. semnalate de noi mai sus : problema cronologiei si problema fizionomiei eroilor. poate. Pataniile lui Ulise. Acolo unde cronologia este sigura . 294 Date fiind faptele mentionate mai sus. Orfeu si Euridiee. Se poate de asemenea socoti ca sînt anterioare razboiului Troiei legendele cu privire la luptele date de argivi împotriva Tebei. într-o foarte mare masura. adica substanta legendelor însesi. era firesc sa înceapa cu Perseu. Astfel.Asadar. cel putin în embrion. este foarte greu de precizat în ce epoca au aparut legendele în jurul unui anumit erou si care a fost fizionomia eroului respectiv de-a lungul secolelor. pus în legatura cu Heracle. Asclepio. în lucrarea sa. toata lumea savantilor care s-a ocupat de problema este de acord ca Heracle este unul dintre cei mai vechi eroi ai grecilor. în legatura cu razboiul Troiei. de pataniile lui Ulise si de calatoria lui Enea. S-ar parea. si uneori chiar locul în care au luat nastere unele legende. fiind. Ulise.autorul a respectat-o cu scrupulozitate. de vreme ce sînt dovezi destul de convingatoare ca legenda lui a înflorit în epoca miceniana. caci în ea se reflecta primele miscari de expansiune ahe-iene. cu mult înainte de razboiul troian.argonauti. întemeierea Tebei. ca fondarea Tebei si expeditia argonautilor sînt asezate prea departe de Tezeu. Heracle. Troia. este cu neputinta de dovedit cu certitudine timpul precis. autorul a procedat. De aceea.legendele lor contin vadit elemente ce dovedesc ca ele au fost plamadite. la alterarea continutului legendelor si deci la estomparea cronologiei lor. în jurul unor eroi veniti din Grecia . si anume acelea care ilustreaza ideea de baza pe care a urmarit-o autorul : lupta omului împotriva elementelor ostile . cît se poate de rational. Aventuroasa calatorie a lui Enea. Tezeu.de pilda Heracle este pus si în legatura cu razboiul troian . se poate presupune ca legenda argonautilor a fost una dintre cele mai vechi legende. La aceasta obiectie se poate raspunde foarte usor ca figurile eroilor citati anterior. se poate spune ca legendele eroilor pot fi împartite în trei mari categorii : legende plamadite pe pamîntul Greciei. Castor si Polux.

am sa fiu fericit. Dar în afara de alegerea judicioasa a materialului expus. Heracle. si cînd o voi înfrînge. autorul a subliniat. în disputa dintre Desfrînare (Voluptate) si Virtute. care se împotriveste curajos fiarelor si monstrilor : lei. se cerea o explicatie a originii puterii exceptionale a lui Heracle si a soartei lui triste.. La vorbele acestea Heracle a pus mîna pe greaua lui maciuca. Eu nu ma tem de soarta si nu m-as fi supus. Ulterior. pe care vrea s-o sugereze cititorilor. Legenda lui Heracle s-a amplificat cu noi elemente si a aparut Euristeu. în cursul expunerii. Roma a devenit o putere mediteraneana. Deianeira. si au început lupte între ele. s-au adaugat luptele împotriva sefilor de triburi. Urmîndu-ma pe mine ai sa fii victorios. ti-o repet. . Autorul a mai gasit. sînt urgisit de Hera sa fiu sclav unui rege nevolnic. a spus din nou Virtutea.Josnica Desfrînare. geno295 surile s-au asociat în fratrii. lup-tînd neînfricat si preschimbînd tot raul urzit acolo-n slavi. si fratriile în triburi.Ţi-am spus-o. apoi de cetati. mînia Herei. citim urmatoarele replici : ". Alexandru Mitru a luat legenda în faza ei ultima si a ales elementele esentiale . hidre. Astfel citim : .De pilda. în apoteoza lui Heracle. Tu-mi poti fi de folos ? . Aleg drumul Virtutii.Eu te astept. în legenda lui Heracle. Imaginatia grecilor a nascocit mitul cu Zeus si Alcmena si mînia Herei. Astfel de lupte au trebuit sa fie numeroase în epoca comunei primitive. în bine pentru oameni. gasim ca procedeul este cît se poate de întelept. l-a-mbiat Desfrî-narea. apoteoza . a glasuit Heracle.. Avînd în vedere ca autorul n-are intentia sa faca un tratat de mitologie stiintifica. Heracle a fost dus si pe acolo si pus sa lupte cu regele Laomedon.. Deci la luptele pe care trebuiau sa le duca eroii împotriva fiarelor. Am sa ma lupt cu Hera. elementul realist reprezinta lupta omului înzestrat cu exceptionale calitati fizice si morale. dupa dorinta Herei. Vei fi mai multumit. a fost purtat pe colina Aventin si pus sa lupte cu monstrul Cacus etc. Dar. cele douasprezece munci. facuta fara voie. Acesta a fost embrionul legendei. Dar mai tîrziu.. semnificatia legendelor. Apoi. Astfel. a glasuit Virtutea. dar vreau sa ispasesc îngrozitoarea-mi crima. . serpi. regina Omfala.. pe de alta parte. pe drumul gloriei. balauri. Zeii m-au osîndit. ci si în vietile celorlalti eroi. admirabile cuvinte spre a arata stralucita înfaptuire a prezicerilor Virtutii. iar legenda lui Heracle a fost îmbogatita prin întîlnirea cu Virtutea si Voluptatea. devenit si el Hercule. S-a-ntors spre Desfrînare si i-a rostit cu sila : 296 . iar dupa moartea ta numele lui Heracle va fi slavit pe veci.si eu.Mai bine daruieste-ti viata numai placerii. Heracle. pentru a se gasi si izvorul celor douasprezece munci." în acest scurt schimb de replici este exprimata ideea calauzitoare pe care cauta s-o ilustreze Alexandru Mitru nu numai în viata lui Heracle. din Micena.si le-a expus cu talentul sau preabinecunoscut. A venit apoi razboiul troian. nu ma poti amagi !. desi puternic.originea divina a eroului. acolo unde se putea face.. gîndirea filozofica si morala s-a dezvoltat.

dar cu ea el va fi neînvins" (Theseus. dar staruie mai mult asupra amanuntului ca Tezeu i-a luat maciuca. . cu sete. si dup-atîta truda si-atîtea suferinte. si asupra comparatiei cu pielea de leu a lui Heracle. Dar Tezeu s-a ferit. l-a tot împuns cu lancea. constatam ca Plutarh expune pe scurt uciderea lui Perifete. mai luminos decît expunerea abstracta. se folosea de o maciuca. l-a ucis. pîna ce l-a rapus".esti doar în mîna mea. Atena si Nike. tatal sau. I-a sarit de grumaz. dealtfel. Iata si expunerea autorului român : "Asa s-a întâmplat. Pîna ce Perifete s-o poata ridica. a luat-o si a facut-o arma. despre Tezeu."Un car facut din aur s-a coborît din cer si-n el se aflau Hermes. Comparînd ici si colo cele expuse de Alexandru Mitru despre Tezeu cu cele relatate de Plutarh. binefacatoare pentru oameni. drept arma de atac. Arma a fulgerat pe lînga el cu zgomot. Alexandru Mitru reliefeaza faptul. dar Theseus. de-arama. Perifete." Viata lui Tezeu a fost scrisa si de Plutarh. a frînt cîtiva copaci si s-a înfipt în pamînt. cautînd sa-si afle ghioaga de unde o zvîrlise. relatînd uciderea lui Perifete de catre Tezeu. Plutarh.. ca întotdeauna. El oprea toti drumetii. asa cum Heracles s-a folosit de pielea leului. Acolo însusi Zeus l-a întîmpinat la porti. ideea morala pe care vrea s-o exprime. s-a-ndu-plecat si Hera.Ia stai. pe nume Perifete. pe care nu i le punea la îndemîna legenda. Plutarh. la cîtiva stînjeni. este captivat mai mult de interpretarea decît de expunerea faptelor cu amanunte dramatice. . Biograful antic avea " în fata o sumedenie de versiuni. subliniaza actiunea eroica. Insa Tezeu. a dat un raget groaznic. ne dam si mai bine seama de specificul fiecareia dintre cele doua expuneri. cap. In acest fel. Tezeu a fost silit sa lupte c-un fiu al lui Hefaistos.. pe care le arata. care. Placîndu-i maciuca. adînc. 297 zdrobindu-i cu o ghioaga teribila. Tezeu n-a pierdut vremea. de care s-a folosit toata viata. adesea contradictorii. L-au purtat spre Olimp. c-abia plecat. si si-a ridicat ghioaga sa arunce cu ea. luîndu-se la lupta cu el. alaturi de hîda figura si îndeletnicire a lui Perifete. moralist-istoric. VIII) . Periphetes pusese mîna pe Theseus si încerca sa-l opreasca a merge mai departe. ca sa arate ce puternic animal doborîse el. facuta-n fieraria Olimpului de zeul cel mai mester. pregnanta dramatica a unui fapt ilustreaza. uimit ca un flacau ca el cuteaza sa-l înfrunte. de aceea era numit «ma-ciucasul». iar Theseus arata ca maciuca fusese învinsa de el. Citind cele doua pasaje. Nike conducea carul. si. si în acest caz. pe care lendurase în viata sa Heracle. a lui Tezeu. spune : "si mai întîi Theseus a ucis în Epidauria pe Periphetes. Dimpotriva. zeita biruintei. îl dramatizeaza. S-a trîntit la pamînt. Ce te grabesti atîta? Viata tot ti-e sfîrsita . drumetule ! i-a strigat Perifete. Iar Hermes si Atena l-au ridicat îndata pe erou între ei. creînd amanunte esentiale pentru miscarea dramatica.

în lumina. si daca tinem seama ca ideea de baza. în calatoria legendara a lui Enea.de pilda Heracle . Iulus sau Ascaniu. atunci dramatizarea originala a fabulatiei da adesea o zguduitoare forta ideii morale. sefii triburilor antice. dînd astfel mitului si legendei suportul realitatii. al carui fiu. dar. "reci". Chiar sfîrsitul tragic al unui erou . Astfel de stiri. "înspumate" n-au nimic extraordinar. plina de înteles moral. bine alese. în realitate. Autorul a procedat deci foarte potrivit cînd a vorbit si despre Enea. ajuta la concentrarea atentiei asupra dramatismului si semnificatiei morale a activitatii diferitilor eroi. irational. amintind si de întemeierea Romei. mitologia greaca n-a exercitat influente numai asupra culturii si literaturii grecesti. autorul a eliminat. caruia se adreseaza cartea. este aceea a biruintei omului cînd este perseverent. evitîndu-se arhaismele. pe lînga încîntarea. El a avut prilejul sa ilustreze din belsug ideea centrala aratata mai sus si. romanii si-au putut realiza creatiile materiale si culturale. în acest fel. Un punct de vedere este acela al evitarii de a ramîne necunoscuta publicului cititor. cu privire la cincisprezece eroi. 298 fara sens. triumful eforturilor biruitoare. dar ne-f acînduse abuz nici de neologisme. în expunere. pe care o simte cititorul. de la Troia pîna în Italia. X). sub influenta acestei culturi. înserarea legendei lui Enea este cît se poate de binevenita din mai multe puncte de vedere. Romanii au cucerit Grecia. ci influenta ei a fost profunda si la Roma. 299 Iata un exemplu edificator : "Da-ndata a început navala de ape reci si înspumate peste corabiile troiene si vuietul s-a întetit". prin Afro-dita. sînt. Autorul a avut buna inspiratie de a însera în volum si legenda lui Enea si. rînd pe rînd. în acelasi timp. cap. atentia este dusa si spre realitatile istorice. orice contradictie cu privire la legende. mama lui Enea. care poarta caracteristicile geniului lor propriu. pesimist. basileii ahei. se spun în aceasta privinta" (Plutarh. si totusi. autorul expune legendele.In al doilea rînd. în expunerea legendelor. se reflecta drumul pe care l-au parcurs influentele de civilizatie si cultura exercitate de greci asupra romanilor. . si.. în felul urmator : "Dar se spune ca Theseus n-a luat localitatea Eleusis cînd s-a dus prima oara la Atena. Dar mai exista si punctul de vedere istoric al însemnatatii pe care o acordau romanii legaturilor înrudirii lor cu zeii. Civilizatia miceniana. în acest fel. din care au facut parte Cezar si August. pregnante.este nimbat de aureola biruintei. avînd în vedere cititorii carora se adreseaza. din îmbinarea lor. sa dea si unele amanunte asupra realitatilor sociale si politice care au conditionat înflorirea acestor legende. ar fi de-a dreptul descurajator.. chiar împotriva hotarîrii zeilor. iar ideea morala vine si transfigureaza dramatismul care. pe care a urmarit s-o puna în lumina neîncetat autorul. care se bat cap în cap. Cuvintele "navala". Cuvintele sînt parca luate din lumea basmului : expresive. asa cum este expus la autorul român. dar mai ales în note. autorul a izbutit sa exprime plastic si poetic ideea. "a începe". de la Perseu la Enea. Procedînd în acest fel. asa cum se spunea chiar în antichitate. iar realitatii haina fermecatoare a basmului. Theseu. caci. una dintre cele mai interesante figuri de erou antic. Stilul este si în aceasta parte a cartii cît se poate de bine potrivit cu continutul. Faptul. ci mai în urma. a întemeiat ginta Iuliilor. de a releva înca o data. "ape". evocati în note si. sub o forma mai vaga. cultura greaca i-a cucerit pe romani.

în care. Asadar. largirea si îmbogatirea originala a fabulatiei. plin de durere. putem afirma ca : 1. Prin toate aceste calitati. dar o mitologie scrisa într-o forma literara vie. mai departe. Autorul a ales cele mai interesante figuri de eroi. 2. care. Din cele expuse. catau spre ele si taceau". în felul acesta naratia este însotita de explicatia rationala a plasmuirilor fanteziei. forta. si anume ca. venise la Atena fiul regelui Minos de la Creta . altceva decît o mitologie. autorul continua : "si regele.ca sa ia parte la concursuri".Fraza este adesea mijlocie. sprintena prin muzicalitatea ritmului frazei. îndeosebi. Ca si "Legendele zeilor". Nu trebuie uitat însa ca ceea ce da un deosebit farmec expunerii este proza ritmata. punîndu-i în fata modele de lupta dîrza. . propozitia si fraza de doua propozitii si. în fond. "Legendele eroilor" contribuie la îmbogatirea cunostintelor si la educatia tinerei generatii. prin explicatii stiintifice. Notele vin sa lamureasca. Cronologia este în conformitate cu ipotezele cele mai plauzibile. se formuleaza nazuinte spre mai bine si spre mai frumos. De pilda : "Femeile plîngeau în hohot lînga palatul lui Egeu. multe din ciudateniile miturilor. daca nu cea mai izbutita. s-ar putea spune. Este unul din meritele de seama ale acestei lucrari. 6. Dar. create de antici. Rezumînd cele aratate cu privire la cea de-a doua parte a lucrarii. fiindca "Legendele Olimpului" nu constituie. desi se întîlneste destul de des. plastica prin pregnanta si culoarea termenilor si epitetelor. dialogul. cu mîhnire. tot asa în "Legendele eroilor" s-a aruncat o lumina deosebita asupra lui Heracle. dialogul. vocabularul. Zicem "mitologie". se vede limpede ca autorul "Legendelor Olimpu-lui" n-a precupetit nici un efort spre a da o dezlegare cît mai judicioasa problemelor pe care le ridica alcatuirea acestei mitologii. mai demult. cartea de fata este una dintre cele mai izbutite scrise la noi în acest gen. Dramatizarea actiunii. dramatism. Ideea calauzitoare în expunere a fost aceea care a stat la baza plasmuirii acestor legende. ritmul este întrebuintat de autor numai acolo unde se cer accentuate dramatic anumite situatii. nu transforma totusi textul într-o însiruire de versuri. 3. spre a le expune viata legendara. ritmul confera o vioiciune si pregnanta poetica de primul ordin. Iara barbatii. luptînd cu dîrzenie si curaj neistovit. 300 7. 4. patos. i-a povestit ca. si predomina. pornind de la realitati certe. oamenii pot triumfa asupra tuturor obstacolelor si chiar asupra vointei zeilor. Ideile sînt exprimate în proza ritmata. Asa cum în "Legendele zeilor" s-a dat o deosebita atentie figurii lui Prometeu. ceea ce confera expunerii relief. 5.

) 213 (jos) .Heracle doboara leul din Nemeea.). De-o parte si de alta se vad zeitele Hera si Atena.n.e.) Biblio61 .n.) 99 . 213 (sus) .n. (Basorelief din sec. 81 . luînd armele aduse de Ulise si strigînd ca este gata sa ia parte la razboiul troian. pag pag. Argonautii pregatiti de plecare. (Basorelief pe asa-numitul "sarcofag al lui Ahile". (Vas cu figuri rosii din Orvieto. iesind din rîndul fetelor regelui Licomede. al IIlea î.Lupta lui Tezeu cu sîngerosul minotaur.Mesterul Dedal ajutat de fiul sau Icar.e.n. zeul Hefaistos.) 257 .Ahile. (Tava de argint teca nationala din Paris. pag.opera a lui Glicon din Atena. al V-lea î.Euricleea. ajutat de ciclopi. înte care se ascunsese. pag.Heracle (numit Farnese) .în fieraria sa din Olimp. spalîndu-l pe picioare.Prof. Grup statuar antic. al H-lea î.e.n. BARBU LEGENDE LA ILUSTRAŢII pag. (Basorelief din sec. (Basorelief din sec. înfatiisîndu-l pe Asclepio alaturi de fiica sa Higeea. sa soarba apa de la izvorul Hipocrene. îl recunoaste pe Ulise dupa o cicatrice din tinerete. Pag. de la mijlocul sec.e. (Pictura pe o cupa antica.) 117 129 167 Belerofon lasîndu-si înaripatul sau cal. Dr. al II-lea î. Iason si Heracle. 35 . statua reprezentînd idealul de forta al celor vechi.) pag. în rîndul de sus se vad zeita Atena. . facîndu-si aripi pentru zbor. pictat în stilul marelui artist Po-lignote.) . faureste armele lui Ahile.este înfatisat dupa împlinirea celor 12 munci. dupa popasul în insula Lemnos. Pegas. sec. pag.e. al II-lea î. marturiseste cine este. (Vas elin pictat. docent NICOLAE I.

Pag. . (Basorelief antic 302 pag. pag.277 . împaratul ar fi însusi Traian. Dup. '' unele pareri.împarat roman aducînd jertfe zeului olimpian Apolo.

......... 68 Dedal si Icar C............... docent NICOLAE I... Dr.. 143 întemeierea Tebei.......... 190 întoarcerea aheilor în Elada....CUPRINS EROII t Perseu.. 5 Heracle.............. 162 Razboiul troian.... BARBV ..... 133 Orfeu si Euridice...... 243 Aventuroasa calatorie a lui Enea........... 232 Pataniile lui Ulise Y............... 24 Tezeu......... 264 Studiu de Prof... 113 Asclepio....... 92 Castor si Polux ............. ............................ ... 152 Expeditia argonautilor..... 284 ............... 103 Belerofon... 123 Meleagru........