P. 1
Legendele Olimpului Vol 2

Legendele Olimpului Vol 2

|Views: 146|Likes:
Published by Eliza Elena

More info:

Published by: Eliza Elena on Jan 15, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/30/2012

pdf

text

original

ALEXANDRU MITRU LEGENDELE OLIMPULUI Volumul 2 EROII Editura Ion Creanga 1983 PERSEU

IN CINTECELE VECHI se povesteste ca ar fi vietuit odinioara, în preavestitul oras Argos 2, un rege care se numea Acrisiu. si regele avea o fiica de-o frumusete uimitoare. Copila se chema Da-nae. Poetii o slaveau în versuri si regii îi trimiteau daruri. Numarul petitorilor era atît de mare, încît palatul lui Acrisiu nu dovedea sa-i mai cuprinda. si regii, care mai de care erau mai falnici, mai puternici. De ar fi fost unul ales, se suparau, desigur, ceilalti. S-ar fi iscat poate razboaie. De-aceea regele Acrisiu statea mereu în cumpana si-i amîna pe fiecare cu vorbele-i mestesugite, sa treaca timpul, sa se mai gîndeasca. Mai avea regele si-o suparare. Se faceau grîne prea putine, desi pamîntul era bun. Ploua prea rar, si rîul3 ce strabatea întreg tinutul seca mereu în timpul verii. Poporul nu avea bucate. Era nevoie de-un flacau sa tina frînele puternic. Supusii deseori cîrteau, pentru ca-n casa lui Acrisiu erau bucate din belsug, iar pruncii lor piereau de foame. si regele era batrîn. N-avea pe nimeni ajutor. Copila lui era prea slaba, si-apoi urma sa se marite, sa plece din tinutul Argos. Ii trebuia deci regelui brat de barbat pe lînga casa. Vroia sa aiba un fecior. S-a dus atunci regele-Acrisiu la un oracol . A daruit acolo aur, a facut jertfe si libatii, si a cerut zeilor sfat : - Cum as putea, preamariti zei, sa dobîndesc înca un prunc, dar nu o fata - fata am ! - ci un baiat, un fecior vrednic, care sa-mi fie de-ajutor si la greutati si la necaz ? Oracolul i-a dat raspunsul : - Tu nu vei capata, Acrisiu, nici un flacau ; esti prea batrîn ; dar fiica ta, mîndra Danae, va fin putina vreme mama... Odrasla ei va fi baiat. O ! Cum s-a bucurat Acrisiu. A socotit ca fiica sa va face nunta în curînd, îsi va gasi un mire bun si o sa aiba un copil. .- Va fi baiat ? îmi pare bine... Atunci... atunci, nu mai am grija. Nepotul meu o sa m-ajute si îmi va tine loc de fiu... însa oracolul acela a mai grait : - Va fi ce ti-ai dorit : fecior. Atîta ca acest urmas te va rapune într-o zi... Tu vei pieri de mîna lui... Deci, nu te bucura zadarnic.
. i!

'.- Ma va ucide el pe mine, bunicul lui ? a strigat regele Acri-siu. si cum ?... si cînd ?... Graiti, voi, zei nepieritori, cum sa împiedic crima asta ?... - Nu poti s-o-mpiedici, au spus zeii. Tu vei muri, într-un amurg, de mîna fiului Danaei !... Zeus se-ndragosteste de Danae S-a-nspaimîntat regele-Acrisiu si s-a întors în tara sa, cu ciu-da-n suflet pe copila ce îi eranainte. draga. si ca sa-mpiedice ursita, a dat porunca sa se faca o închisoare sub pamînt. Aici a dus-o pe Danae. A-nchis-o bine sub zavoare si-a-ncredintat-o unei sclave. (O sclava ce-i fusese doica.) - Aici va sta ascunsa fata, pîna la moartea mea tîrzie, a rostit regele Acrisiu. Sa nu o poata vedea nimeni, cît voi trai. Ca-i prea frumoasa si prea blînda, si s-ar putea s-o îndrageasca vreun print, sau poate chiar vreun zeu... si sa mi-o ceara de sotie. Sau, mai rau, sa-mi rapeasca fata, fara macar sa-ihii ceara voie. Fara de sot, ea n-o sa poata sa aiba nici copii. si, neavînd fecior Danae, nu sînt primejdii pentru mine... Atît ca-nspaimîntatul rege uitase ca-n Olimp sta Zeus cel cu puteri nemarginite. Zeus putea sa vada fata si-n închisorile de piatra. si aducîndu-i Hermes vestea sa fata regelui din Argos a fost închisa sub zavoare, Zeus a si catat spre ea. I-a cercetat înfatisarea. Iara Danae era alba, cu pielea calda, de matase, cu ochii verzi ca valul marii si parul rosu ca vapaia. într-un cuvînt era frumoasa... si Zeus s-a aprins pe data. - Danae, fata lui Acrisiu, va fi sotia mea chiar astazi !... a grait Zeus catre Hermes. - Dar cum vei izbuti, o, Zeus ? a-ntrebat Hermes cu mirare. Danae este zavorita în temnita de sub pamînt, batuta-n placi grele, de bronz, si, nu stiu, zau, cum vei patrunde... - N-ai teama, fiule !... a zîmbit Zeus. Nunta ce vreau s-o sa-vîrsese va fi altfel decît socoti. Tu du-te-acum... întoarce-ti fata si cata de pastreaza taina ! si Zeus s-a schimbat, vicleanul, nu-n taur, flacara sau cuc 5, ci într-o ploaie aurie, care-a cazut peste orasul lui Acrisiu. Iar ploaia asta aurie a strabatut, dupa vointa marelui Zeus, printre pietre si printre placile de bronz ; si a ajuns în încaperea unde sta sub zavor Danae. A-nvaluit-o pe copila ca-ntr-o fierbinte-mbratisare 6. Acrisiu descopera crima Danae a devenit astfel sotia lui Zeus, olimpianul. Lunile-au început sa treaca, si chiar la timpul cuvenit copila regelui Acrisiu a dobîndit un fiu balai, frumos ca soarele din slava si fara seaman de voinic, caruia ea i-a zis Perseu. Nu stia, biata, cum s-ascunda aceasta crima a lui Zeus. Pruncul, ca toti copiii lumii, rîdea, plîngea si se juca. Dar, într-o zi, tatal Danaei trecu pe lînga locul unde era închisa fata lui. si dinlauntru s-auzea glas de copil si rîs zburdalnic. Repede, tatal smuci usa, care fusese zavorita. Trase pe doica la o parte... (desi sarmana încercase s-arunce-un val peste copil) - si ce vazu ? Danae, fata ce fusese închisa sa n-o vada nimeni, tinea la sînul ei un prunc.

- Doica sa fie spînzurata ! a zis Acrisiu spre ostasii care stateau la usi de paza. Iar tu, netrebnica Danae, ma vei urma pe loc în templu. si ai sa-mi juri cine e tatal acestui prunc nelegiuit... Dusa de plete pîna-n templul lui Zeus, care se ridica în mijlocul cetatii, Danae-a trebuit sa spuna ca regele din cer i-e sotul si tatal pruncului Perseu. - Minti, ticaloasa fara seaman, a grait regele Acrisiu. si tare-as vrea sa te ucid cu mîna mea, aici, în templul marelui Zeus, olimpianul, pe care tu-l napastuiesti. De ti-ar fi sot, cum spui, nebuno, el ti-ar veni într-ajutor. Dar uite-l... Uite-l !... Sta pe soclu si te priveste neclintit... - Raspunde, Zeus, îti sînt soata ?... Nu ai patruns la mine tu, sub chipul unei ploi de aur, în acea zi de neuitat, si-apoi te-ai preschimbat în zeu, spunîndu-mi singur cine esti ?... Raspunde, Zeus !... zicea fata, si pletele si le smulgea si se batea în piept cu pumnii. însa maretul olimpian privea tot neclintit la fata. Privea cu ochii lui de piatra. Nu îndraznea sa scoat-o vorba, pentru ca se temea de Hera. Ea si aflase de-ntîmplare, statea în cer, pe-un nor albastru, si asculta ce se vorbea. ...si vazînd regele Acrisiu ca Zeus sta tot nemiscat, a chemat iute niste mesteri. A poruncit sa i se faca o lada mare, aurita, ua fel de cufar zavorit. în acest cufar a-nchis fata si pe micutul ei Perseu. Le-a dat merinde : niste fructe si-o amfora plina cu apa. si-a zvîrlit cufarul în valuri fara s-asculte cum striga biata Danae hohotind : - O, tata, rege, fie-ti mila... Nevinovata sînt, îti jur !... De nu vrei sa te-nduri de mine, fii bun macar cu acest prunc venit pe lume fara voie... Nepotul tau e, tata drag...

Dar valurile au luat lada si au purtat-o, îndelung, deasupra verzilor genuni unde salasluia Poseidon 7. Zeus privea din cer cu grija, dar nu putea sa îi ajute, pentru ca Hera-i sta alaturi si-1 priveghea banuitoare.
Pescarul Dictis afla pe mare lada

si-a tot plutit în voie lada, pe valurile înspumate, trîntita-n gropnite de ape, lovita uneori de stînci, pîna cînd dusa de furtuni a nimerit între Ciclade 8. Iar înlauntrul ei sedeau, flamânzi si însetati, Danae si pruncusorul ei, Perseu. Erau si uzi pîna la piele, si tremurau, patrunsi de frig. Nu mai aveau nici o nadejde si asteptau sa se cufunde sicriul plutitor, în care îsi traiau ultimele clipe. S-a întîmplat însa ca-n ziua cînd a ajuns între Ciclade lada zvîr-lita de Acrisiu, sa iasa un pescar pe mare. Acel pescar se numea Dictis. Pescarul si-a întins navodul. Dar, cînd sa traga de frînghii, simte c-atîrna ceva greu. In navod se gasea o lada. Trage la tarm aceasta lada si o desface c-un topor. si dinlauntru i s-arata o biata mama si-un copil.

Cînd o zareste pe Danae, pescarul Dictis sta-nlemnit. El nu vazuse înca-n viata ochi mai senini, mai blînzi, mai verzi. Nici trup mai mladios, mai zvelt. Nici par sa aibasa culoare de flacara cu vîlvatai. si nici nu auzise înca un glas atît de mîngîios. Fara sa stea deloc pe gînduri, fara s-o-ntrebe cine e, pescarul îi asterne fetei un pat de ierburi verzi si moi si îi aduce peste proaspat, fiert în caldare de arama, si fructe dulci : curmale, rodii si-n-tr-un pocal îi toarna vin. Pruncului sau i-aduce lapte, de la o capra ce pastea pe lînga casa lui, pe coasta. Pe coasta insulei Serifos, unde traia pescarul Dictis. Inzdravenita, dupa hrana si bautura mai ales, Danae-i povesteste totul. si el, adînc înduiosat, o roaga, plin de bunatate, sa fie oaspetele sau. - Eu sînt pescar, i-a grait Dictis. Sînt om sarac, însa cinstit. In casa mea poti fi stapîna. Te rog sa fii sotia mea. si dup-atîtea suferinte ma voi sili sa-ti fauresc o viata cît mai fericita... Ea a primit. Pescarul Dictis era un om placut si bun. Iar anii s-au pornit sa curga prea repede pentru ei doi, ce vie-tuiau în fericire. Perseu crestea si el, grabit, si se facuse-un flacaiandru istet, voinic si priceput la pescuit si vînatoare. Numai ca-n insula aceea, unde-si avea pescarul casa, domnea pe-atuncea Poiidecte, un rege lacom si hain. Desi era frate cu Dictis, regele-acesta îl ura si-l izgonise din palate. si se temea ne spus de el, sa nu-i rîvneasca cumva tronul. Cu-atît mai mult cu cît poporul era satul de Poiidecte, care îl asuprea grozav. Iar raul rege Poiidecte, trecînd prin insula cu carul, vazu-ntr-o seara pe Danae.
Regele insulei Serifos urzeste-un plan

"O astfel de sotie are Dictis, pescar sarac si amarît, ce-si tine zilele cu truda ?... Nu merita asa ceva" !... si-a zis în barba Poiidecte. "Asta-i femeie pentr-un rege, nu pentr-un nevoias ca el..." Aflînd apoi ca bunul Dictis era din zori la pescuit, regele a intrat în casa. - Frumoasa mea, i-a rostit el, ungîndu-si glasul cu dulceata, este pacat sa te palesti într-o casuta amarîta, îngrijind de un biet pescar... Eu sînt un rege plin de fala. si am palate - cred ca stii ! - si bogatii nemasurate. Te fac regina, daca vrei, stapîna pesteaceste locuri... si orice voie ti-o-mplinesc, daca primesti sa-mi fii nevasta... - Nu vreau !... Nu tin sa fiu regina !... a spus Danae regelui. Sotul meu e blajin si harnic. îl îndrageste pe Perseu. Nu pot sa-i fiu necredincioasa... Te rog, ne lasa si te du... S-a mîniat rau Poiidecte. si-a vrut s-o prinda pe Danae si sa o traga cu de-a sila pîna la carul sau regal. Noroc c-atunci venea calare, pe malul marii, si Perseu 9. Auzind

. Aici si-a ars pe altar jertfa si l-a rugat pe tatal sau : ... Iti cer acum sa ma ajuti în lupta grea ce vreau s-o-ncep.De este astfel. nemuritoare. Am auzit ca povestesti celor se vor sa te asculte ca tatal tau ar fi chiar Zeus.. Nu vrei sa pleci tu. . rege ! Tatal meu este însusi maretul Zeus ! . pîna vii tu. si-n lume bîntuie trei fiinte îngrozitoare si hapsîne. Zeus m-a trimis din Olimp sa-ti dau în mîna arma asta. pentru ca vreau sa scap pe oameni de miseliile Meduzei. s-o rapui ?.tipetele mamei. ostatica. zicînd ca are sa-i vorbeasca. s-a repezit într-ajutor. i-a grait el. sînt..Danae va ramîne-aicea. si totusi voi porni la lupta. Zeus este stapînul lumii. Sînt cele trei surori gorgone. a grait zeul. în încheiere : . ar trebui sa fii viteaz.. precum stii. însa n-a vrut s-o îndîrjeasca mai rau pe frumoasa Danae.. De nu-ti pastrezi fagaduiala. în semn ca totul se va face asa precum i-a poruncit. stiu ca de fapt îmi doresti moartea. si lînga tînarul Perseu s-a ivit însusi zeul Her-mes. dupa tata.... Regele a rînjit în barba 18318y2413s de bucurie si speranta ca fiul frumoasei Danae o sa se piarda-n lupta asta.. si cînd ma-ntorc vom mai vedea. însa a treia. precum spui. Puterea ta-i nemarginita.Tu m-ai adus pe lume.. pîna-n Tartar. Danae va plati cu viata... îndata a vuit din slava un zgomot lung peste pamînturi si peste ape. I-asa ? Ori nu-i asa ? Raspunde ! .. zisa Meduza. Flacaul a luat arma-n mîna si-a ascultat ce-i spunea Hermes.Asa e. voi pleca. Regele insulei Serifos ar fi putut sa porunceasca slugilor sale de credinta sa-i ia îndata viata tînarului ce-i sta-mpotriva.. si a plecat întîi spre templu... si-a mai rostit. Sfatul zeului Hermes .. are o fire muritoare.. care-au ucis sute de oameni. . Doua surori. cu lama bine ascutita. caci frate mi-esti tu. Polidecte.. tata. si-mbrîncindu-l pe Poiidecte...Frate Perseu. cele mai mari. purtînd o sabie întoarsa.. A mai lasat sa treac-anume cîteva saptamîni sau luni. a eliberat-o pe Danae din mîinile ce-o pîngareau.. Perseu s-a înclinat spre rege. si a trimis dupa Perseu.Da.Flacaule. cea mai mica si cea mai rea. Sa-ti mai destainui si o taina. de nu-mi aduci capul Meduzei...

Perseu i-a multumit lui Hermes. si prin arsite. a mai spus Hermes lui Perseu.. Doar sabia ce ti-o-mprumut.. sfîsie pe-orice muritor ce se abate pe la ele.. ca sa-l întinda celeilalte... Atena. si pe cap le-atîrna plete de arama. si doar prin scut sa le privesti... spre tara unde salasluiesc zeul Tanatos 10 si Nix. sa nu te uiti în ochii lor. si peste ape-nvolburate. si. ca de porc mistret. si peste munti cu creste sure. ca-ntr-o oglinda. '. ce tine-n bratele ei noaptea. Dar. Alaturi si-a sapat o groapa. are puterea de-a taia si splzi. si Hermes i-a întins un scut stralucitor. într-o seara.. pîna aproape lînga ele. catre tarmul unde aflase ca traiau cele trei graie ale marii. !. zeita-ntunecata. de otel . din ghearele-nfricosatoare. Dintii lor. Perseu s-a furisat prin bezna. si ca sa poti sa te apropii. Asa-s de tari solzii aceia. Atena. Cauta în drum pe trei batrîne. însa în cea de-a treia noapte.. omul acela împietreste... stia -:ca babele aveau si-un dinte fermecat..Gorgonele-nspaimîntatoare au brate lungi. gheare taioase.Cînd ai s-ajungi lînga gorgone si vei dori sa pornesti lupta. fara grija. cunlesnire. lucrata de 10 zeul Hefaistos. A luat si scutul lat. de forma unei suliti lungi. cîte trei zile fiecare. Sa câti în scut. Astfel vei fi ferit de moarte !. facut din aur.'surori cu cele trei gorgone. pe care-l fo-r loseau cu schimbul. cînd îi zareau pe malul marii .. trebuia sa stea ferit. trei vrajitoare ale marii. si s-a ascuns iar în tufis. într-o clipa.. Perseu rapune Meduza { ' A stat de veghe cam trei zile. în vremea cît stateau de --straja pe acel drum catre gosgone. si oase. de otel. de aur. de ele. Toate batrinele acestea aveau însa un singur ochi. în care-s încîlciti multi serpi. si-a mers. si care l-a rapus pe Argus. Sub frunte au ochi mari. ca nici o sabie sau lance nu le-ar putea patrunde carnea. Ele stiu drumul cel mai scurt pîna la locul unde stau necrutatoarele gorgone.. Perseu l-a azvîrlit în groapa.. pleaca pe cale. Pe trupuri sînt acoperite cu solzi albastri. a ajuns în locul unde se aflau cele trei graie ale marii . Daca privesc pe cineva cu ochii lor sclipind de furie.. fara teama] a plecat pe calea lunga. Dar tu sa nu te temi. punînd deasupra lui pamînt. Fii priceput si fii viteaz. Perseu'. Avînd aceasta arma-n mîna. de-arama . A mers prin tari destule. si eu te vom calauzi12. si a pîndit cînd o batrîna îsi scotea ochiul din orbita. de o albeata uimitoare. rosii.' Perseu s-a pitulat într-un tufis. aripi de aur. . trimis de sora sa. Atunci s-a repezit ca uliul si le-a smuls ochiul. Ochiul ardea ca un taciune. sora ta cereasca. mereu spre asfintit. rotunzi. ce poarta numele de graie u. Atena iata ce-ti trimite. fara primejdie. I'cu care-i omorau pe oameni.si '«. si prin zapezi.

cele trei graie au jurat sa îl ajute pe flacau. rostogol. Pe-o stînca dreapta ca un pat. voinicul si-a-ndesat pe frunte casca albastra a lui Hades. caci tare-i mai placea sa stie si sa vegheze-n lume totul. Prinde de pletele de-arama capul si îl arunca-n sac. Calul s-a înaltat ca gîndul si a pierit în înaltimi14. Perseu s-avînta ca naluca lînga gorgonele ce dorm. privindu-le nu drept în fata. catre tinutul unde stau preafioroasele gorgone. si le-a cerut sa jure toate. 11 Casca aceasta. si. se zice c-a nascut atuncea. gata aproape sa-l orbeasca. largindu-se. dupa nevoie. cu cele trei surori hapsîne ! Perseu îsi pune la picioare sandalele înaripate si se înalta în vazduh.poate învatat de Her-mes .. ci oglindindu-le în scut. ca nimfele îi împrumuta sandalele înaripate.. Gorgonele tocmai dormeau. si glasurile lor de-arama au tipat înfricosator. Cu sabia lui ascutita. serpii din pletele de-arama se miscau amortiti de somn. ghearele rosii. pe rîul din Infern. li vede pe flacau cum zboara spre-o insula din piatra alba. Ba chiar l-au învatat sa mearga. cu gemete de spaima. Acel ce fai-o punea pe cap se facea-ndata nevazut. Ajunge la palatul lor. A luat în .. o casa-ntreaga.Pluto. în primul rînd. gorgonele stateau întinse. avea un har. si . casca lui Hades. capul Meduzei cel hidos. de aur. Unde-i ochiul ?. Acuma da. de zgomot. pe asternuturi de matase. Cu-ntelep-ciune se apropie. ca îl vor ajuta sajunga la cele trei surori gorgone. dintr-o izbitura. Gorgonele nemuritoare.. luceau cu scînteieri pe stînca. umblînd oarbe pe tarmurile-ntinsei mari. Cu ele nu putea sa lupte fiul Danaei si-al lui Zeus. Perseu aude toate astea. Meduza.. putea sa lupte. devenind astfel nevazut. la niste nimfe. în sine. ascul-tînd-o pe Atena. Iar cu piciorul îi împinge trupul în apa. doar o nuca (atuncea sacul se strîngea) si tot la fel. Altminteri vor ramîne oarbe. în acel sacputea sa-ncapa. vazînd-o pe Meduza-n valuri. Da graielor înapoi ochiul si se porneste catre nimfe. Iar solzii-albastri de otel. din gîtul retezat. Perseu le-a spus atunci ca este fiul lui Zeus si-al Danaei.. si-aripile lor lungi. cele trei graie. Un cal cu aripi la picioare. numit Pegas de-olimpieni. pe Stix. Insa zburînd. si îl îndruma mai departe cum sa gaseasca pe gorgone. ce fusese una din soatele zeului marii. sacul de piele fermecat. de arama. s-au trezit din somn. » Vazînd ca nu mai au ce face.graieste-atîta de frumos.Cine-i tîlharul ?. ce se afla-n mijlocul marii. Numai asa le da iar ochiul. c-a rasunat pîna la cer. Tot nimfele pastrau lalele doua sandale-naripate si-un sac de piele fermecat. reteaza. nevazutul. Por-neste-n zbor. strigau. un cal. Chiar soarele se minuneaza. "Unde se duce ?" se întreba marele Helios. si-l cerceteaza cu privirea.. vazînd sub bolta cea senina pe fiul ager al lui Zeus. a nechezat. si-a nechezat atît de tare. ca o furtuna. care pastrau într-un palat casca zeului Hades . putea cuprinde.. faurita de trei ciclopi..

în mare.. si-n ea sclipea un mar urias. ca sa-i ia merele de aur.. în cale. si. în Mauritania.. Picurii s-au schimbat în serpi. Aici. cu gînd sa ceara de mîncare. si fiindca nu vreau sa lovesc pe fiul marelui Iapet.. Acum Perseu plutea deasupra acestei tari mari si bogate.si. deasupra unei tari de vis. îti ceream doar o-mbucatura. si munti. va sa vie fiul vrajmasului sau. striga titanul. Iar serpii-aceia veninosi s-au înmultit peste masura. zbura nestingherit spre zari mai azunii si mai senine. Vream sa ma lupt si cu alti monstri.. au cercetat mai peste tot.. au ucis mii de animale. a glasuit fiul lui Zeus. La titanul Atlas Trecuse peste mari si tari. Se povesteste ca. spre lasatul-serii.. coborîndu-se flacaul în acea tara desfatata. batînd cu-aripile de aur vazduhul straveziu si rece. Ce cauti ?. cu fructele numai de aur. Tu m-ai lovit însa cu ura. în revarsarea purpurie a razelor din asfintit se vedea-n vale o gradina plina de roade si de flori. si l-a lovit cu-atîta ura.Ce vrei ?.. Plutea deasupra Africii. Gorgonele. n-a putut sa se stapîneasca. . 12 Insa Perseu. Alti picuri rosii. . Nu-ti doream merele de aur... Netrebnic fiu al celui care mi-a pus povara asta-n spate. si rîuri cristaline. si Libia s-a pustiit15. si. din sacul sau ar fi curs sînge.. într-o seara. .. ca te ucid. în vremea asta. sa soarba si putina apa si sa-si urmeze apoi zborul. M-am luptat numai pentru oameni. înaltîndu-se si ele.despre care cei vechi ziceau c-aduce-ntotdeauna lacrimi.Esti un titan batrîn si prost. desi eram nevinovat. . si cu-noscînd acest oracol. Tatal meu te-a napastuit ... dar eu nu-i seaman în nimica. cursi din sacul unde era capul Meduzei. si cu sandalele-i vrajite s-a ridicat iute spre cer. pline de furie. s-a hotarît sa se coboare si sa manînce niste fructe.mîna sacul unde vî-rîse capul plin de serpi. cîteva picaturi. am sa-ti platesc insulta altfel. fiul titanului Iapet si frate bun cu Prometeu u. stapînea regele Atlas. si-n-flamînzit de drum si lupte. tot zburînd. încît Perseu... Numai ca regelui Atlas îi prezisese un oracol ca.. s-a pomenit în piept cu pietre si palmuit fara crutare cu vorbe grele. fiul lui Zeus a ajuns. si cel mult un caus de apa. au nimerit peste pamlntul cel ars de soare-al Libiei.. si am rapus-o pe Meduza. Vrei poate merele de aur ? Pleaca de-aici. dar nu puteau zari nimic.. auzeau vuietul prin aer. de ocara. Zeus. pîna la urma. Din ele s-a facut margeanul .. Atlas s-a mîniat nespus.

cunaripatele-i sandale. pe zidurile sure ale orasului regal.13 si-a scos. întristat de întîmplare. "S-a facut ziua. Trupul i-a fost pietrificat17. Casiopeea se laudase ca fata ei e mai frumoasa si ochii-i mai strapungatori decît ai nimfelor din mare. Barba si perii de pe cap s-au preschimbat. suparate. Zeita si-a vestit barbatul. A luat din pomi cîteva fructe. Spatele lui s-a-ncovoiat sub apasarea dureroasa a boltii grele. era urcata pe o stînca. Cu deznadejde s-a-ncordat. fermecator. din sacul fermecat.si. statea multimea-ncremenita. în lungi siroaie arzatoare. în arbori desi.. si lacrimi i se prelingeau.. Perseu s-a hotarît sa plece din tara regelui Atlas. L-a pus în fata lui Atlas. se luase într-o zi la cearta cu niste nimfe nereide.. A tot zburat întreaga noapte peste pamîntul Africii. O fata tînara. . jumatate gol. în zori. Oasele lui s-au facut stînci. care era tot o copila a zeului marin Nereu. Trupul ei.. s-a adapat la un izvor si s-a-naltat din nou în slava. Dintr-una într-alta. legat în lanturi. se zbuciuma. pe chipul alb.. regele tarii si regina. si sus. Zadarnic !. paduri întregi. S-a sprijinit pe talpa stinga si pe genunchiul drept. Iar el . De zbor mai cu temei acum. ce-aveau culoarea viorelei. Soarta i-a fost pecetluita. Sa pustiasca-ntreaga tara.a împietrit Inu-maidecît. sotia zeului Poseidon. s-au plîns zeitei Amfitrita. si el a poruncit sa plece catre regatul lui Cefeu. sa-si mai pastreze-nfatisarea de titan. Casiopeea. si nu ma ratacesc pe cale. purtînd înca pe umeri cerul. pe care îi tinea în graj14 duri de marmura. si-a spus el.cum a catat spre cap . gingasa. si multi plLigeau înduiosati. Iara pe mal gemeau parintii. si-n acest fel sa le razbune pe-acele nimfe nereide." Dar nu si-a ispravit tot gîndul si a zarit pe malul marii ceva cam neobisnuit. ca prin minfune. cum povesteau aezii în cîntecele de demult. înstelate. Ce se-ntîmplase ? Sotia regelui Cefeu. Umerii s-au schimbai In creste. în fundul marii. capul oribil al Meduzei. întunecoase si-ncîlcite. Nimfele marii. cu stelele-i nenumarate. cel mai teribil dintre monstri. O groaza fara de pereche se oglindea în ochii sai. cum e cearta. pîna la noapte sînt acasa. S-a tacut muntele Atlas. s-a pomenit ca se gaseste sub cerul Etiopiei18.. Deasupra Etiopiei .

.. au grait sfetnicii cu graba.Nu. Casiopeea ar fi vrut sa se jertfeasca bucuroasa în locul fetei sale dragi.. Sclavii s-au repezit îndata în încaperea luminoasa. nu poate fi decît o cale. si regele... Noi avem numai datoria sa le-mplinim cît mai curînd. si. Au smuls-o si-au purtat-o-n brate pîna la malurile marii..Ba ai s-o dai... pasari. Iar ei. Sacrific-o pe Andromeda. Deci nu mai sta si socoti. vite. cu glasul stins. Casiopeea-i vinovata. acestui monstru.. brodind o haina pentru rege. dar Zeus nu s-ar fi-nvoit.. regele s-a întors acasa. .Monstrul s-a ridicat din valuri si-a pustiit tot tarmul marii. Oare tu vrei sa-ti pierzi puterea ? O alta fata poti s-o capeti. Au smuls-o ca pe-o mielusica. a dat porunca unor sclavi sa o aduca pe copila.Poruncile. ... Sa dai pe dulcea-ti Andromeda. daca vrei sa-l îmblînzesti. . pe ziduri. nu pe Casiopeea ?.. s-o manînce. Sa moara ea. sa înroseasca piedestalul cu sîngele-i nevinovat. Dar alti supusi de unde-ti iei.. Esti înca tînar. prin oracol. rege Cefeu. . Pe-Andromeda ?. aflînd poporul de soarta ce se pregatea copilei regelui Cefeu.S-o dau pe fata ?. ascultînd sfatul. Vazînd nenorocirea asta. raspundeau ei. si blestemele au sa cada asupra ta. glasuiau multi.. rege. îi goneau înapoi. puterea-ti se stinge ca o flacara. se gramadise sus. nu le putem noi cumpani. Altminteri monstrul o sa-nghita toti oamenii de prin orase. fara de supusi. si nici un vas nu mai sosea în porturile lui Cefeu. de ti-i manînca pe toti monstrul ?. Ci. a cerut Zeus. Andromeda. Sfetnicii însa si ostirea îi îmbrînceau pe acei oameni. pe care Zeus se-ndura sa ni le trimita. . Asta îmi e peste putinta ! a spus Cefeu.. si regina ti-e înca-ndeajuns de draga. regele a plecat îndata la un oracol al lui Zeus si l-a-ntrebat ce-i de facut.. unde fecioara. . Perseu cunoaste pe fiica lui Cefeu încovoiat de-asemenea durere. A rnîncat oameni.. copila ta cea multa iubita.Sa n-o lasam !. pe ziduri. a raspuns Zeus.... speriati. In acest timp. sedea cu prietenele sale.. De ce au osîndit-o zeii pe 15 ea. l-au sfatuit sa o jertfeasca pe copila.Zeul Poseidon îti trimite osînda asta meritata.. nu Andromeda. A chemat sfetnicii de taina si le-a marturisit deschis poruncile date de Zeus. . Nu mai sta pe gînduri.. în ziua cînd ajungi acasa. Nici un pescar nu mai putea sa iasa-n largul apelor... care e dusa la altar.

Va rog numai un singur lucru : dac-o salvez pe Andromeda.. ne razbuna cu mult mai bine ca Poseidon. calcînd vointa zeilor. sa mi-o dati mie de sotie. A. Atît i-era îngaduit. si se sfia sa-i si vorbeasca.Eu sînt Perseu. N-a apucat s-asculte totul. Parintii îi fagaduiesc mîna copilei lor iubite.. Dar. desigur siar fi ascuns fruntea sfioasa în palmele-i micute. jelesc si gem îndurerati. dupa cum ati vazut singuri.. Ba îi promit cai vor mai da si tot avutul lor ca zestre... s-a aratat. si dintre ele a tîsnit un monstru fara de pereche. iata.. tu. si-au asteptat sa vina monstrul. reci. fiul lui Zeus. prin aer. pentru ce te-au înlantuit ? întîi. Plîngînd.Sclavii-au legat-o pe fecioara pe-o stînca ce iesea din apa.. Cum au legat-o pe-Andromeda.O. însa tocmai atunci. si îl implora sa se lupte. alearga lînga fata si-i dau ultima-mbratisare. Tatal nenorocit si mama. frumoasa Andromeda nu îndraznea nici sa priveasca de-a dreptu-n fata un barbat. nevroind sa para astfel ca-i vinovata cu ceva... Zeus. din ceruri. ca valurile înspumate au început sa fiarba-n clocot si sa vuiasca din adînc. lanturi ce zornaiau cumplit. spre stînca. .. Sînt gata sa ma lupt cu monstrul. Perseu.. zburînd. ziceau ele. Atuncea. pe bratele mai albe ca marmura alba de Paros.. Umbra lui luneca pe apa. El a pornit. acoperind cu trupul sau o mare-n-tindere de ape. lanturi mîn-cate de rugina. avînd sandalenaripate. fii buna. Monstrul se-agita-nnebunit. Sa se iveasca dintre valuri si s-o înhate pe copila. pentru ca hotarîrea lor este nedreapta si hapsîna. I-a povestit flacaului tot ce dorise el sa afle. tînarul erou se-nalta repede-n vazduh. Lasîndu-se domol pe stînca a întrebat-o cu glas lin 19 : . Tot eu mai sînt si-nvingato-rul Meduzei cea cu serpi în plete. si. dac-ar fi avut atuncea mîinile libere. Dar ei nu pot sa o ajute. spune-mi cine esti. Mai ales mama e zdrobita !. I-au pus. Ochii i s-au umplut de lacrimi : un suvoi proaspat si amar. s-au vazut nimfe nereide sco-tîndu-si pletele de aur din valurile înspumate si chicotind de multumire. El a zarit-o pe fecioara. Vrea sa-l ucida pe flacau.. . calatoresc doar prin vazduh. saltînd. îsi uita drumul catre stînca.în sfîrsit. sub biciuirea disperarii.. Monstrul lui Poseidon este rapus Frumoasa Andromeda plînge. 16 Perseu atuncea le rosteste : . care deloc nu meriti sa porti aceste lanturi grele. a deschis gura si-a grait.

pe îndelete. De-aceea Zeus si-a lasat din mîini ucigatorul fulger.. iara cu dreapta îsi înfige sabia lui cea ascutita. Perseu pluteste-n jurul lui si-i ocoleste muscatura. multi ca frunza si ca iarba. si-acest Heracle trebuia sa-l apere pe însusi Zeus. Casa era împodobita cu flori. Dar o zareste pe-Andromeda. în schimb îi tot da lovituri. frate cu regele cetatii si unchi miresei.Perseu. ca dragostea ce îi lega pe tineri sa fie trainica. si-si aminteste o prevestire facuta de zeul Uranus. Iar strigatele de izbînda umplu de asta data tarmul.. Monstrul împroasc-acuma apa. luptînd. si sunete de lire si de flaute se auzeau pîna departe. cum nimicise pe Meduza. urmat de nimfele speriate. si Himeneu. zeul casatoriei. Dar el.. data cu groaznicii giganti.. . si-un sînge negru si vîscos curge din botul sau oribil. soata lui. în timp ce regele Cefeu si soata lui.arzînd esente aromate . în culori vii. pîna în prasele. strînsa în brate de Perseu. cu-o fata ce-o scapa de moarte. care privisera-n tacere uluitoarea batalie. purtînd numele de Heracle. dupa aceasta prevestire. Era. El piere-n apele adînci. ca sa ajunga la Perseu. si iar s-afunda-n apa marii si se roteste ca un lup cînd este încoltit de cîini. si-acum venise sa si-o ia. iertând de moarte pe erou. Ba pune mîna chiar pe-un fulger ca sa-l azvîrle în eroul care-i nesocotea porunca. Ospatul nuntii începuse. Casiopeea. Nu apucase el sa termine ce-avea de spus. toti l-au rugat pe tînar sa le spuna marile întîmplari ce le traise. Usile la palat erau deschise. 2 17 Lupta cu Fineu Eros. fierbinte. Ecoul lor s-aude-n ceruri.. de cîte ori îi vine bine.. rîdeau mai tare si vocile seamestecau voioase. îmbalsamate. ca vulturul lui Zeus. Ranit. Perseu urma sa se însoare. în trupul monstrului urias. în trepiede. Andromedei. In urma lui foiau ostenii multi. în cap. urma sa se iveasca-n lume cel mai mare dintre eroi. sabia sa cea arcuita. pîna-n palatele lui Zeus. Sîngele-acesta se îmbiba în încaltarile de piele pe care le poarta Perseu. pregateau nunta fiicei lor cu îndraznetui salvator 20.si viata monstrului se curma. sare pe-o stînca al carei vîrf iese din apa. Iara din spita lui Perseu si-a Andromedei. zeul iubirii. îsi aprinsesera si-si înteteau tortele lor stralucitoare. . monstrul se salta-n aer. Dar cu aripile-i usoare.. si oaspetii se gramadeau la mese. si usile palatului s-au zguduit. Andromeda.. Flacari . Aripile de la sandale se moaie. Fineu ceruse mainainte pe fata de sotie. nu mai au putere sa îl înalte pe erou. In pragul lor s-a aratat crudul Fineu. Cu mîna stinga se apuca de vîrful stîncii colturoase. Peste vreun ceas sau doua cînd mesenii. care gemeau de bunatati. cu lanturile sfarîmate. Stapînul zeilor priveste cu încruntare pe pamînt. se napusteste din vazduh si vîra. si-n primul rînd sa povesteasca. de trei sau patru ori. într-o vestita batalie. în monstru.luceau pe margini. înveseliti de vin. Oamenii toti se bucura. desigur. în spate si în coaste.

n-ai vrut s-o aperi. cu ce drept vii tu s-o mai ceri ? Fineu nu scoate nici o vorba. mai la o parte. prin izbînda. Chiar cîntaretul... si lancea se opreste-n jilt.. ce sunase din lira lui atît de dulce. Tradarea care mi-a rapit mireasa de multa vreme harazita mie. nu lovi. blestemînd. c-o singura miscare. rînjeste un ostean. altul cu lancea prinsa-n mîna. Lupta din greu. sub pamînt. sa sara cu armele lor la eroul ce-i este mire Andromedei. Tu n-ai sarit. dati-va-ndata la o parte. neclintita : unul cu sabia în sus. oprindu-l. nici Zeus.. si nici sandalele lui Hermes. Cauta-ti pe altii sa se teama de-un cap ce nu are suflare. nici ca ruda. Eu sînt aici sa pedepsesc tradarea. este lovit de-un fier în tîmpla. Dar tot mai multi vrajmasi de-afara vin împotriva lui Perseu... pline cu vin. Ochii-i sînt cufundati în sînge. îsi prinde sacul ce-l avea pe-o lavita.. la nunta fetei lui Cefeu. Face si-un semn catre osteni. Fineu e-n frunte..Iata-ma-s ! striga el cu ura. Au arme. al carui trup cade însîngerat pe-o masa. cu gura strîmba de turbare. De frica-acum lasul Fineu cade-n genunchi si îl implora pe vajnicul erou Perseu : . si fierul aprig se înfige într-un ostean.. si degetele i se-agata de coardele melodioase. misele.Mergi în Infern ! zice-un ostean. Lupta se-ncinge îndârjita. de pe mese. în schimb.. cu ochii încruntati. sfîrseste-ti acolo. care-mi sînteti prieteni. caci este singur. ha. si-acum. de cînd era înlantuita. Numai ca rîsul îi îngheata. spre el. si îsi ridica sulita spre mire. .. Le-atinge trupurile reci.. Ostenii sînt prea multi. ce dau un vaier trist. si în sirag se-ndreapt-acum.N-am vrut sa ma slujesc de el. Apuca si trepiede fumegînde. Perseu se simte istovit. se apleaca.. însa flacaul se fereste. cîntarea !. Toti cîti privesc capul Meduzei ramîn pe lespezi. dar ma siliti.. Arunca lancea spre Perseu.Ha. . cînd altul a scapat-o si-a dobîndit-o. Mireasa nu ti-a luat-o el. caci fiecare a ramas statua dreapta.Stai.. Fineu îi cheama iar la lupta. care ai cîntat la nunta vicleanului Perseu. Fiul lui Zeus vede totul. tatal tau. Tu. spune Cefeu. pierdut. voi. . si le azvîrle catre ostenii care-l înconjoara. ca jertfa monstrului din ape. nici ca logodnic. Fineu. la rîndu-i. striga Perseu. Ascundeti ochii. . si cade jos ranit 18 gemînd. Sta sprijinit de o coloana. Pierdut-a fost ea pentru tine. si-atunci. si testele trosnesc zdrobite. Scoate din sac capul Meduzei si îl îndreapta spre osteni. ce nu mai fac nici o miscare . Perseu apuca iute lancea din lemnul gaurit de ea si o întoarce spre Fineu. si rîd ostenii lui Fineu. Va feriti !. împietriti. Perseu însfaca cupe grele de bronz si aur. nu vor putea sa-ti scape viata !.

. lui Hades. . a cazut jos. si am sa te ucid pe tine. invitat. batut în pietre nestemate. Danae. noul rege din Argos. chircita.. Dar el. dupa cum cîntau aezii.. scutul ei de aur. Perseu.. ca si pe mama ta. si-i vremea sa ne socotim. a fost. avînd alaturi pe iubita lui Andromeda. pe Andromeda si averea.. . -. acesta ce e ?.. si au pornit voiosi spre Argos. Zadarnic îsi fereste ochii . Auzind vestile acestea. a glasuit fiul lui Zeus si-a ridicat capul Meduzei. pîna s-a naruit palatul.. si se preface într-o stana strîmba.... Tocmai erau puse la cale aci. a spus Perseu lui Polidecte. ascuns si nestiut de nimeni. cînd l-a aruncat în slava. ce doresti. El a luat discul. întrecerea la zvîrlit discul. Stapînul insulei Serifos. niste jocuri.. coiful sau vrajit. Perseu i-a-napoiat lui Hermes sabia lui cea rasucita . Minti. Au aruncat unii si altii. De-acolo nu-ndraznea sa iasa. Dupa aceea. viata.. întoarcerea în Argos Dupa aceasta biruinta. si-a lasat tronul si-a fugit într-un oras numit La-risa.. si a-nceput întîi concursul. si tot Atenei.. » Insa cum au ajuns acolo. si. l-a-nvîrtit si. Minti. Credeau ca-i duc o bucurie regelui cel batrîn : Acrisiu. cu totii : Perseu. si-Atenei. ti-am adus capul Meduzei. avînd înca în ochii tulburi invidia ce îl rodea. Dictis. ascunde capul acesta fioros. locuitorii insulei l-au si vestit ca mama sa se ascunsese de mult timp în templul închinat lui Zeus.. fiindca. unde erau poftiti toti regii si toti vitejii din Elada. Nu mat am ura.-n Larisa. a tipat regele cu ura. cum se spune.. Perseu era înscris si el. fara voia lui. sa stea acolo ocrotita. Perseu a plecat spre Serifos. de-oracolul care-l vestise ca moartea lui o sa se traga din mîna fiului Danaei. In locul lui. Acolo sta-n haine schimbate. hainul rege 2 19 Polidecte. a ajuns rege. Pe loc. Au urmat alergari si curse cu caii înhamati la care. Nu cred o iota din tot ce spui. pesemne. temînduse. pe o corabie. în insula Serifos. si. voise iarasi s-o rapeasca. te rog. nimfelor. veacuri întregi stana de piatra a stat acolo nemiscata. iara pamîntul l-a-nghitit.Tu ai învins. si ea fusese nevoita sa-si caute adapost în templu. Perseu a cîstigat mereu.. izbind în crestet pe un batrîn ce sta-n multime si . Danae si-Andromeda. din vazduhuri. s-a facut stana. ..Ei. Perseu. Perseu s-a dus drept la palat. ca dobînda. (De-aceea doar am pornit lupta !) Am sa-ti dau totul. sacul fermecat si-naripatele sandale . dupa aceea. tot îsi azvîrle-o uitatura spre capul ce-l tinea Perseu.. Au început s-arunce suliti. A venit rîndul lui Perseu. i-a daruit capul Meduzei. Lasa-mi atîta. ca sotie. preacrudul Polidecte a împietrit. ca un trasnet.Daca eu mint. pe care si l-a pus zeita pe platosa ce-i ferea pieptul. nici dorinta de a domni-n acest tinut. pe tronul lui înalt de aur. odioasa. s-a dus ca vîntul pîna-n nori. Venea apoi întrecerea cea mai de seama în Larisa. de-asemeni.si s-au urcat.

si ploaia cade asupra ei. Numele sau se tîlcuia prin cîmpie. în oda a XVI-a din cartea a III-a a poetului latin Horatiu. nimfe sau muritoare. L-a cunoscut însusi Perseu. Danae sta pe un pat de aur.sa-si schimbe tronul între ei. Pe aceeasi tema a pictat si Rembrandt un tablou. Casiopeea.. Degeaba. . si chiar romanii (asa cum se vede din versurile lui Vergiliu). alteori chiar întreg Peloponezul. samînta îngropata în timpul iernii. tinutul Argos 21 !. întelegeau uneori tot tinutul argolic. Cel dintîi fiu al Andro-medei. nu le-a fost deloc greu sa-i atribuie lui Inahos calitatea de parinte al argienilor. Perseu n-a vrut sa se întoarca pe tronul regelui Acrisiu. 20 Astfel a luat în stapînire Perseu regatul din Tirint. Note 1. în limba vechilor localnici. S-a înteles cu un alt rege . grecii. Zeus a hotarît sa-l urce pe bolta cerului albastru si l-a facut o constelatie. întemeietorul tarii.. Iar ea priveste catre slava.regele din Tirint .. Cum trec zilele friguroase si se . tot spre cinstea lui Perseu. s-au preschimbat în constelatii si Andromeda lui cea draga. însa. în pamînt. 6 Într-un desen pe un vas antic. Acrisiu s-a dus la oracolul lui Zeus. 2. Aici s-a asezat cu soata.. ca si copilaria eroului Perseu ne sînt cîntate în elegia poetului liric elin din Ceos. dupa legende. Cînd s-a uitat la el mai bine.cata mut la concurenti. care uda Argolida si era socotit. unde se vede ca Zeus luase diferite înfatisari de animale. în fata golfului cu acelasi nume. din cuprinsul primului volum. batrînul mort era Acrisiu. Orasul Argos se afla în Poloponez. ca sa poata cuceri zeite. 5. dupa altele la acela al lui Apolo. Copila regelui Acrisiu simbolizeaza. fugise din tara lui. tot ca si Cora-Per-sefona. pe malurile sale par a fi fost cele dintîi asezari. 3. Se cunosc amanuntele. La drept vorbind.si. ca si parintii ei : Cefeu si soata lui. Iara cînd a murit Perseu 22. Este vorba de rîul zeu Inahos. 4. a fost Perses.. ce se afla la marele muzeu de arta din Leningrad. dupa unii învatati. Simonide. amarît ca-si ucisese fara de voia lui bunicul. Dupa unele legende. Degeaba-si aruncase-Acrisiu fiica si pe nepot în valuri !. pasari sau elemente ale naturii. stramosul neamului de persi. Orasul Argos s-a facut vestit prin eroii care au vietuit pe tarîmul sau. Prin Argos. Povestea trista a fiicei regelui Acrisiu. si. Orasul se afla în tinutul Argolidei.. dupa legenda. si-au vietuit în armonie. încît grecilor. pe ascuns. cu fantezia lor bogata. si în versurile altor poeti de mai tîrziu.

Tema aceasta.apropie primavara. pictor. uneori singur. 17. Mali. de pilda. în folclorul nostru.o fost înfatisata artistic clipa în care Perseu a rapus pe Meduza. probabil în clipa cînd. insula unde se povesteste c-ar fi ajuns pîna la urma Danae. ca sa-l ajute. muntele Atlas. Perseu în plinatatea voiniciei tineresti ne este înfatisat atît într-un bust celebru aflat în muzeul comunal din Roma. episodul cu graiele si gorgo-nele se gaseste. 18. Mauritania. Acesta a faurit. 13. Asa îsi explicau poetic vechii elini faptul ca în Libia de odinioara erau prea putini oameni si animale. Variante ale legendei despre Perseu se afla în folclorul si mitologia multor popoare. Benvenuto Cellini. apartinînd muzeului din Neapole. era fiul întunecatei Nix. 7. 16. bineînteles sub alta forma. Intre ele se afla si Seri-fos. 10. fâcînd sa încolteasca samînta aflata în pamînt. într-o statua cioplita de un artist necunoscut din secolul I al erei noastre. 14. o capodopera de arta ce se gaseste la Florenta. Cu piciorul îi calca trupul. în mare. Statuia este atît de bine întruchipata de Cellini. sau de mama vitrega. 21 8. în locul Meduzei se afla cerbul. trupul sau lua înfatisarea unui munte. a copilului aruncat pe ape. In tnuDte basme românesti eroii dobîndesc cîte o caciula. dealtfel. Este reprezentata aici victoria lui Perseu. 11. de asemeni. pe care. alteori însotit de mama lui. care a devenit apoi legendarul erou Perseu. Intllnirea celor doi tineri este dintata admirabil în "Metamorfozele" poetului latin Ovidiu. îl vedem pe Atlas sustinind povara cerului. sau de bunicul sau. 22 19. în metopa se vede si Pegasul. si în cea romana despre Romulus si Remus. Senegal si Oceanul Atlantic. punîndu-si-o pe cap. fata lui Acrisiu a capatat si ea un prunc. din Africa. palarie sau tichie fermecata. dupa legenda. . Atena este alaturi. turnînd în bronz. si care se afla acum în galeriile de arta din Cracovia. si astepti parca din clipâ-n clipa sa sara de pe soclu si sa s-avînte în vazduh. Aici însa. Atlas este si el numit de obicei în legende titan. în numeroase basme. caruia viteazul Harap-Alb îi reteaza capul batut cu pietre scumpe si ai carui »chi aveau puterea sa ucida pe oameni. devin nevazuti ca si Perseu din legenda elina. cîteodata copilul fiind aruncat de tatal sau. aceasta tema. într-o vietopa din templul de la Selinonte . pe care-l va zvîrli apoi. Holdele rodesc atunci bogate. Aceasta scena mitologica l-a inspirat. si pe artistul italian din secolul al XVl-lea. El era pedepsit de Zeus sa poarte pentru vesnicie bolta cerului în spinare. Elinii socoteau ca Etiopia era la marginea de miazazi o pamîntului. Figura lui e luminata de bucuria biruintei. Tot astfel. ca de pilda în "Harap-Alb". O gasim si în legenda biblica despre Moise. în cîteva variante. calul nascut în ceasul mortii din grumazul acestei hidoase fiinte. 9. Graie înseamna în limba greaca tot batrîne. este frecventa si în mitologia altor popoare din Asia si Europa. despre care vom mai vorbi. sculptor si bijutier. iar prin pustiuri foiau serpii. sculptat în marmura de Paros de un artist din scoala elina antica a lui Scopos. zeita noptii. pentru ca se aliase cu Cro-nos în lupta împotriva noilor zei olimpieni. zeul înaripat al mortii. adica tara maurilor. cit si într-un altul. imediat. Algeria. între Maroc. care a nimicit Meduza si tine în mîna stinga capul ei retezat. Basmele românesti au preluat. în marea Loggia dei Lanzi. Tanatos. Cicladele sînt un roi de insule în Marea Egee. totul se umple de lumina si ploi de aur cad din cer. cina vom ajunge cu povestirea la eroul Belerofon. 15.sud-vestul Sicttiei . pamîntul ce se întinde în Africa septentrionala. 12. încît Perseu crezi ca respira.

Din plete-le-i bogate si pleoapele-adumbrite se desprindeau o vraja. cautau sa întunece adevarul ca eroii luptau pentru binele oamenilor. si-a asteptat o vreme cînd barbatul Alcmenei tocmai pornea la lupta. mult asemanatoare celei a Afroditei cu podoabe de aur. stapîne. în orice împrejurare. Noel Coypel si alti artisti.. Zeus vesteste sosirea pe lume a fiului sau Cînd s-a-mplinit sorocul si-Alcmena a fost gata ca sa devina mama. îi pastra sotului o dragoste fierbinte. care sa-i fie sprijin la vreme de nevoie '. Astfel. Cum l-a vazut ca pleaca. elinii puneau si alte ispravi. 22. se vad in Grecia si astazi. povesteau ca el ar fi zidit faimosul oras Micena. unde erau atîtea femei încîntatoare. într-o pictura din Herculanum si într-un fragment de pictura decorativa. sa se împace cu suferintele. . era casatorita. dupa cum se va vedea mai tîrziu. Pe urma au zugravit-o Rubens. s-a bucurat Alcmena. iar Pierre Puget a daltuit-o în marmura ce se gaseste astazi la Luvru. Dusmanul l-am învins la portile cetatii. plin de mîndrie. si locuia la Teba 2. . A patruns în palat.Bine-ai venit. Atîta ca Alcmena. fara sovaire. Ruinele orasului Micena. purtatorul de fulger. Ideea unei soarte hotarite dinainte de o putere supranaturala a fost Tlascocita de aceia care vroiau sa-i faca pe cei asupriti sa creada ca trebuie sa se supuna asa-zisului destin. hotarîse odata sa aiba un fecior cu totul deosebit. Iar el a-mbratisat-o pe soata credincioasa a lui Amfitrion. întarind în schimb ideea unui imaginar destin si a unor zei atotputernici. si-n urma-i s-a ivit o oaste numeroasa. HERACLE 1 SE MAI SPUNEA-N LEGENDE ca Zeus cel puternic. pe numeAmfitrion. A facut semn cu mina. de piatra.20. si scutul. Prin frumusetea fetei. facîndu-se ca este chiar el Amfitrion si ca se-napoiase mai repede din lupta. si a zarit-o pe Alcmena. Prin astfel de amanunte. Zeus. Alcmena întrecea toate femeile. ce se gaseste în muzeul de arta din Cracovia.M-am reîntors. în povestirile noastre. cu ajutorul ciclopilor. regele Agamemnon. ia adunat pe zei în palatul de aur. din blocuri mari. în tainicele-adîncuri ale inimii sale. prin gingasia ei. precum cîntau poetii.. 21. în marele razboi troian. prin mladierea taliei. luîndu-si înfatisarea barbatului Alcmenei. Pentru ca ea. în Paris. S-a preschimbat la chip. Salvarea Andromedei o vedem întrun vestit relief la Roma. si pavaza. carora muritorii de rînd trebuiau sa li se supuna. fara sa mai amintim versurile cîntate în veac de atîtia si atîtia poeti. a glasuit el vesel. iubito. Pietro di Cosimo. în muzeul Capitoliului. Zeus însa n-a vrut sa tina seama de dragostea femeii. plecîndu-se-na-inte-i si desprinzîndu-i coiful. Pe seama lui Perseu. a coborît în Teba. aratînd ca batrînul rege din Argos nu putuse scapa de soarta orînduita de zei. un erou fara seaman. Sotul sau era rege. si-a-ndreptat deci privirea catre pamîntul larg. Legenda aceasta palpitanta a fost înfatisata în numeroase opere antice. De aici a pornit capetenia aheilor. Ca sa-si atinga acest scop. De asemeni Corneille a scris o tragedie intitulata "Andromeda". rostind în acest fel : . din dragoste pentru cei oropsiti. Zeii si muritorii îi laudau frumusetea. Alcmena. se foloseau de legende ca aceea despre Perseu si Acrisiu. grele. din Argolida. în sunete de tobe. o gratie sublima.

Un erou fara seaman.. s-a clatinat Olimpul sub furia lui cumplita. a silit-o pe-Alcmena sa nasca mai tîrziu. Hera . Ma jur pe rîul Stix ca hotarîrea luata va fi de neclintit !. jura-ne chiar acuma pe rîul din Infern.... Flacaul prevestit a si venit pe lume.. toti.24 .Atîta vrei ? Ei bine. Chiar astazi se va naste. fara zabava.. . daca-mi ceri numai asta.. Iacata-l în Micena. Vor trebui s-asculte de el. poate cu-o zi sau doua. Nu e cum credeai. a azvîrlit manunchiul de fulgere în lume.Cel care s-a nascut si o sa fie rege se cheama. întunecatul Stix. asa cum ma îndeamna cugetul meu divin. îndraznesti ? a tunat iarasi Zeus.. Iar celelalte rude. ca el s-a si nascut. Trasnetul greu. cu graba. Iar soata lui Stenelos urma sa fie mama peste vreo doua luni.Tu ai jurat ca fiul care s-o naste astazi din neamul lui Perseu va fi rege-n Micena. iar ceilalti sclavii sai. Asa hotarasc eu. E fiul lui Stenelos.care aflase de noua-nselaciune a sotului sau. vazînd ca sotul sau alunecase-n cursa. Afla dar. tot printr-o vraja. E fiul lui Stenelos din tara Argolidei. Nu. ascultati-ma bine ce am sa va destainui. Aici luase domnia alt fiu al lui Perseu. Zeus . o stapîne.. îi vor fi supusi. zei. O ! Cum a mai rîs Hera.. zeite. pe care-ai amagit-o. a dat raspunsul Zeus. în cetatea Micena. Euristeu. sa-l fi lovit în frunte. s-a avîntat pe-un nor. Hera. nu l-ar fi zguduit mai mult ca stirea asta.De vrei sa ai crezare. ce se numea Stenelos '. si fiul sau un sclav.. . spre cetatea Micena. fara de zabava.O.. pacalitul esti tu !. ce-l poarta în pumn maretul Zeus. si voi.Cum ? Hera !... a spus cu îndîrjire : . 25 Alcmena devine mama . ha.. Dar Hera a urmat : . Insa nu e odrasla pe care-o asteptai în palatul din Teba. din spita lui Perseu 3. Feciorul lui Stenelos urma sa fie rege. îti jur cu bucurie. i-a dat raspunsul Hera. In schimb. ha. si. din spita lui Perseu. nu e feciorul tau si-al reginei Alcmena. Auzind vorba asta. Se cheama Euristeu. ca de-un stapîn.. Facuse juramîntul ce nu-l putea calca. va fi rege-n Micena...arsa de gelozie. în Olimp. Ha..Am spus ce-ai jurat tu. S-a mîniat stapînul. a savîrsit o vraja si a facut ca soata sta-pînului Micenei sa nasca mai curînd.. Acesta va domni ca rege-n Argolida. .Ce-ai spus ? a racnit el.. ha. . Zeus. plutind spre tara Argos. si astfel va ramîne. facînd prapad si moarte. cel mai mare erou. si a rostit lui Zeus : . ce stapînesc Olimpul.. ca-ntr-adevar copilul ce se va naste azi. S-a-ntors dupa aceea. dar n-a schimbat nimica.

. Du-l pe un cîmp pustiu siacolo paraseste-l !. L-a aruncat. ca si prin istetimea fratelui vitreg. fiindca ai mîniat-o pe Hera din Olimp. A vrut sa-l si ucida. In cîntece. cînd l-a smuls pe Alcide. fiu-i înaripat. fie doar pentru-o clipa. Cînd s-a trezit zeita l-a smuls.-nspaimîntata. Erau doi feciori gemeni. Sotul tau o sa cada rapus în batalie. si ia din cîmp copilul.fiul lui Amfitrion. Alcide. flamînd precum era.Azvîrle-l pe Alcide. numite de elini. ca el sa suga laptele nemuririi chiar de la sînul ei. vrajmasa. de la sîn. Faptul era-mplinit... si.De n-ai s-asculti. vei suferi amarnic. nastea în chinuri grele si-Alcmena doi feciori. s-a dus pe o cîmpie si. Alcmena. Zeus. azvîrle-l pe Alcide !. si Hermes îl întoarse la mama sa. a coborît în locul unde se-afla copilul. ca sa-l asezi la pieptul sotiei mele.. si celalalt. si se chema Alcide 5. si i l-a pus la sîn. scapata de sub vraja. Vocea o urmarea. si tu o sa te-afunzi în Tartarul lui Hades. . olimpianul. El auzise glasul. Alcmena. Aceste rîulete s-au risipit în cer si s-au schimbat în stele scînteietoare. licoarea parfumata. l-a parasit acolo. S-a apropiat de Hera. noul nascut supsese laptele nemuririi. si ea. Asa. mai multe rîulete de lapte-ar fi tîsnit. Copiii-ti vor pieri. care tocmai dormea. Punîndu-si la picioare cele mai repezi aripi. S-a întors în Olimp.Iar la putina vreme. Adu-mi-l In Olimp si fa tu cum vei face. Alcmena.. poruncile divine.Te du. Unul avea ca tata pe Zeus. a poruncit sa vina pristavul de credinta. . a început sa suga. 26 Lupta cu serpii zeitei Hera Asa fiul lui Zeus scapa nevatamat din cel dintîi pericol. Hermes n-a asteptat sa-i spuna-a doua oara. a rostit Zeus. albe.. Tot n-ai sa-l poti scapa. stia cît era Hera de neînduratoare. Hera. prea istetul zeu Hermes.. cum stim : Calea lactee sau Calea laptelui 6. L-a luat cu el în graba. deznadajduita. varsînd lacrimi amare... s-a auzit un glas : . Hermes. De vrei sa scapi de toate. Iara fiul Alcmenei trebuia sa traiasca si sa-l ajute-n lupte. mititelul. strîngîndu-si fiul la piept. poetii ne povestesc ca Hera. cu pofta. Atîta ca prin voia parintelui sau. cînd îsi dorea ceva si cînd era patrunsa cumplit de gelozie. în palatul din Teba al lui Amfitrion. O vazuse pe-Alcmena ducîndu-si copilasul pe acel cîmp pustiu. repede. Ificle . Cum s-a nascut Alcide.. . din slava. Numai ca din vazduhuri mai priveghea si Zeus. a luat copilu-n brate si a-ncercat sa fuga.

.. nici inimi dusmanoase. cei doi serpi mon-struosi. Tiresias... Vazînd coltii oribili si limbile-ascutite. unde pe-un scut de-arama dormeau cei doi copii : Alcide si Ificle. balauri. Caci în Olimp sta Hera. lacomi de sîngele cel tînar. nu e multumire mai mare pentru-o mama decît sa-si vada pruncii ca-s cufundati în somnul cel lin. zvîrlindu-i la picioare ". pe celalalt copil. si-n încolaci-turi sendreptau catre scutul unde dormeau copiii. în fiecare seara îl îmbaiez cu grija. a chemat pe-un proroc Tiresias pe nume . Se apropiau întruna. treziti de galagia facuta de Ificle. care-i strîn27 geau puternic.si i-a cerut sa-i spuna viitorul ce-o sa-l aiba preadragul ei copil. I-adevarat c-a supt laptele nemuririi . plin de groaza. Cam pe la miezul noptii serpii-au ajuns la Teba. Amîndoi monstrii. o strîngeau de grumaz si-i strecurau otrava prin coltii veninosi. Nu serpi. acela ce l-am jelit atîta. fiul drag al Alcmenei s-a desteptat din somn. au început sa strige de teama si uimire.Feciorul meu. si-i leagan. de arama. si le întind blanite de iepure. acum i-acasa iar. Parea ca trec în tihna !. E voinic.. Ea cerceta-n-cruntata palatele din Teba si socotea în sine : "Cum pot sa-l fac sa piara pe-acest fiu al Alcmenei ? El ar putea sa fie mai îndraznet ca Ares. prorocul. Cînd au venit parintii. a tipat cu putere si a luat-o la fuga.. dupa aceasta prima victorie-a lui Alcide. Vai. serpii au încercat cu mii de-ncolaciri sa scape de strînsoare si sa cuprinda trupul micutului baiat care îi sugruma. erau parca din fier. molcute. si pruncul ce-nfrînsese diha-niile. si-i adorm în cîntece duioase. si-a zarit. pe-un scut larg. si-ndata porunceste serpilor sa porneasca spre palatul din Teba. pîna ce monstrii Herei au pornit sa-si desfaca inelele-albastrii.. fiul lui Zeus s-a saltat în genunchi si a prins în mînute grumazurile reci si înfricosatoare ale celor doi serpi. Din ochii lor aprinsi tîsneau scîntei verzui si-n gusa prefirau un venin negricios. si nu-i pîndesc nici rele. si el i-a strîns atîta. Ificle a sarit si el din asternut. de-al lui Amfitrion. i-a dat raspunsul astfel : . zeita zareste-ntr-o padure doi serpi.. c-un strigat de izbînda. Orbit de-asa lumina. Pe negîndite însa. Ss joaca. a aratat Alcmenei si lui Amfitrion monstrii fara de viata. se tîrau pe pamînt. si limbile-otravite le jucau printre colti." Tot cugetînd. (Poate-l trezise Zeus care vedea din slava tot ce se petrecea !) si o lucire vie a luminat palatul. dar sînt înca mijloace. si-asa trecura-n tihna vreo sapte sau opt luni. Astfel graia Alcmena. încolaciti pe-o ciuta. Le-a strîns ca într-un cleste. odihnitor. ca nu-i mîncat de fiare.Nici nu-i venea sa creada ca-l are lînga ea. si povestea adesea : . la fel ca pe Ificle. tipînd prin tot palatul. mai îndragit de Zeus decît feciorii mei. Dar mîinile acelea. în timp ce el fugea cu lacrimi pe obraz.. ajunsi chiar lînga scut.. Amfitrion îl trimite pe Alcide sa învete mestesugul armelor Se zice ca Alcmena.

razboinicii din Teba 8. acela ce-i tinea la el în ospetie pe-Amfi-trion.. . bunul Amfitrion a cugetat ca-i bine ca tînarul Alcide sa-nvete mestesugul cel aspru-al armelor.ce napadise-n Teba. El o sa împlineasca douasprezece munci. si-mi va fi de folos". le cînta cîntece sau îi purta pe cal.. cu sabia si lancea. s-alerge pe pamînt. Tînarul s-a-nvoit. fiul rivalei sale. în goana cea mai mare.De trebuie sa lupte. Numai c-o lovitura i-a rapus pe tuspatru. l-a deprins sa conduca în goana cea mai mare carul de batalie si sa vîneze fiare. prin ierburile verii. "Iata ca si feciorul seamana tatalui."Fiul tau o sa fie un erou neînvins la vîrsta barbatiei. Amfitrion. ar fi niste ciclopi. privegheati de Megara." Aflînd aceasta veste. si-a întrecut tatal. Alteori se juca alaturea de ei. a socotit ca pruncii si soata sa. Vointa ta-i porunca. si izgonise oastea si pe regele ei. stia ca de-i va fi urmas la tron Alcide. Alcide si Ificle. urcîndu-se cu cinste în palatul lui Zeus. era nespus de vesel.. în anii ce-au urmat. cu carne fripta . Alcide a-nvatat. rîzînd si chiuind. si mama s-a-nvoit. îl vede pe Alcide. siarareori bea vin.9 Geloasa Hera îl loveste din nou crunt pe fiul Alcmenei . ce pastra o otrava într-o cupa de aur. îsi spunea el în gînd. Eroul îi iubea. cu mintea ravasita. Se hranea-n timpul zilei cu fructe si legume . în lupta corp la corp. Megara. si-n inima zeitei se-aprinde o mînie atît de-ncrîncenata. sa-nfrunte pe oricine. ce se chema Megara. fioroasa. încît. fiind regele Creon atît de multumit de biruinta asta. ca alti feciori de regi. seara. Zeita nebuniei. a glasuit Alcide. de-asemeni. Mania. cu sufletul zdrobit. si hohotele lor rasunau în vazduh. L-a chemat deci la sine pe voinicul Alcide si l-a rugat sa-i fie ginere si urmas. si luase mii de sclavi .doar cu-o maciuca-n mîna.Marete rege Creon. ne-ai gazduit si prieten ne-ai fost întotdeauna. sa-si sporeasca puterea. Dar iata ca-ntr-o zi. si s-a silit Alcide cu-atîta vrednicie sa-si însuseasca arta cea grea a luptelor. Atunci. Megara a avut trei prunci de la Alcide. Alcmena. Sa ne gatim de nunta. Cere unei zeite. în anii ce-au trecut. sa dea piept cu primejdii. Era de-o vitejie nemaivazuta înca. si-o jefuia de aur. Sa-i rataceasca mintea eroului Alcide. si pe prietenii sai. vreau ca acest fecior sa-si învinga dusmanii ! a spus Amfitrion. regele Tebei. a zburat si-a-mprastiat veninul asupra lui Alcide. Ma-nsotesc cu Megara. Odata înfruntase el singur o ostire . scapa de orice grija. Mania. N-ar fi putut gasi un ginere mai bun decît mîndrul Alcide. I-a insuflat dorinta sa îsi rapuna fiii si tînara-i nevasta. Alcmena cea frumoasa.. Avea si el o fata. bietul Alcide. Apoi s-a prabusit cu fruntea în tarîna. cu pumnii sau cu arcul. o sa distruga monstrii si o sa biruiasca razboinici renumiti. . încît nu tine seama de bietii copilasi fara de nici o vina. cînd se jucau cu totii. Creon. si. Apoi o sa se-nalte spre bolta înstelata. Hera îsi lasa ochii catre cetatea Teba. a faurit un plan. în scurta vreme.

si poate zeul Hermes. toate primejdiile pe care Hera i le va pune-n cale. Avea o frunte dreapta .Nu stiu care-i mai drept. îmbratisîndu-si copiii.asa cum cerea Hera . cu umerii plecati. si la oprit. cu ochii vinetii. doua femei ciudate 10. pe Megara . si drept. .sa-si ispaseasca fapta. Tînârul alege drumul virtutii Mergînd el zbuciumat. Apolo l-a vestit pe feciorul Alcmenei ca este osîndit de zeii-olimpieni . sa-i împlinesti cu sîrg regelui Euristeu toate poruncile . Ea a orînduit ca sa-ti lovesti copiii si sa fii nevoit sa ispasesti o crima care nu e a ta. podoabe. caci n-o iubesc pe Hera. E prea înfumurata.douasprezece-s toate . Ducea o viata simpla. Chiar Zeus însusi tace de-atîtea ori molcom. semana cu Atena. avea bratari. Cealalta era demna.. Dar s-a ivit Atena. zicîndu-i : . într-o haina ca neaua. Cu fruntea în pamînt. caci e razbunatoare si toti se tem de ea. ceilalti zei din Olimp vor fi de partea Herei. cum porunceste legea hotarîta de Zeus. i-a dat raspuns flacaul. Acuma paraseste Teba cu sapte porti. Heracle a primit aceasta ispasire si a plecat în lume. a întîlnit deodata. Privirea sa senina te cerceta în fata.. marea sa preoteasa. slujind în chip de sclav regelui din Micena. a parasit Alcide Teba regelui Creon. Te du pîna la Delfi si purifica-ti trupul. Desi nu este drept. Alcide. a glasuit Apolo prin gura Pitiei. îngîndurat si trist. pristavul tatalui. stiind ca o sa-nvinga. Nimeni nu-i sta-mpotriva. inele.Va trebui. caci Hera e sireata si poate sa-si loveasca si sotul uneori. de optsprezece ani : frumos. si pe plete valuri trandafirii. chicotind. In mîna ea purta o cununa de laur. cu glorie deplina. desi esti fiu lui Zeus. Tot el i-a dat acuma numele de Heracle. se blestema 29 amarnic pentru grozava-i fapta. . si s-a-ndreptat spre Delfi. Una era boita.. ca sclav. sora sa din Olimp. vazîndu-l pe Heracle. . 30 . Doar eu am sa te-ajut. pe drumurile vietii. 28 La oracolul din Delfi Cînd s-a trezit sarmanul. Nu-i placea sa îmbrace vesmintempodobite. zeita-ntelepciunii. Erai prea fericit.Iti cauti drumul.primejduindu-ti viata. voinice ? l-a-ntrebat cea dintâi. Puternicul Apolo o sa-ti aduca stire ce trebuie sa faci. a vrut sa se azvîrle de pe o stînca nalta. voinic si ager. si înzestrat cu alte multe haruri. mergînd catre Micena. gatita în vesminte de stofa tipatoare . zvîrlea zîmbete desuchiate oricui îl întîlnea. în templul de la Delfi. Tu nu ai nici o vina. Gemea.. la o raspântie.Nu te pripi.Era acum Alcide un flacau minunat. si. I-o razbunare-a Herei.

. placeri . Eu nu ma tem de soarta si nu m-as fi supus . Am sa ma lupt cu Hera si.Stai.. voinice. poti trîndavi în voie.Virtutea.cum au cîntat poetii . . a glasuit Heracle. dispretuit de toti. Urmeaza-ma pe mine.si eu...Josnica Desfrînare. s-a smuls din mîna celei ce îl tîra pe calea placerilor usoare.. binele si pe oameni. Aleg drumul Virtutii.Pot sa-ti arat o cale lipsita de greutati. îi ajut sa zdrobeasca relele-n a lor cale si sa triumfe astfel binele pe pamînt. S-a-ntors spre Desfrînare si ia rostit cu sila : .Mai bine daruieste-ti viata numai placerii. Din clipele acelea .. Dar cine esti. iar dupa moartea ta. Tu-mi poti fi de folos ? . monstri si fiare. nu ma poti amagi !. lupte si primejdii cumplite i-au asternut în cale ne-crutatoarea Hera. Dar la capatul lui se afla biruinta. si dreptate. ori31 cîte piedici. desi puternic. sînt urgisit de Hera sa fiu sclav unui rege nevolnic. ti-o repet. femeie ? . Heracle. Insa acela care se daruieste lor devine un nevolnic. a glasuit Alcide. . .Atuncea ea.. vei fi victorios. luptînd neînfricat si preschimbînd tot raul. La vorbele acestea... si nu ai alta grija decît sa te desfeti. alti regi. . Haide.fara de sovaire. am sa fiu fericit. Eu însotesc vitejii ce lupta pentru oameni. grabita sa-l si cuprinda-n mreje. Doresc sa merg în viata fara de ocolis si sa slujesc dreptatea. rusinoasa. Heracle a pus mîna pe greaua lui maciuca. Heracle. aratat de Virtute. . dusmanii mii si mii. nu pleca. poti dobîndi belsugul din munca altora.. Urmîndu-ma pe mine. Sosirea la Micena .Eu nu fug de greutati. Zeii m-au osîndit.. Eu aduc fericirea. Drumul meu e mai greu. si cinste. dupa dorinta Herei. urmeaza-ma ! L-a apucat de mîna si a vroit sa-l traga pe drumurile ei. Urmîndu-ma pe mine. Dar cealalta femeie le-a rasarit în cale si-a glasuit asa : .. urzit acolo-n slavi. Heracle n-a urmat decît drumul cel aspru. facuta fara voie. auzind-o. regele Euristeu.sînt multe. pe drumul gloriei.. a spus din nou Virtutea. Pe drumul Desfrînarii. Desfrînarea. e presarat cu lupte.e drept . l-a-mbiat Desfrînarea. Vei fi mai multumit.Eu te astept. din Micena.. a glasuit Virtutea.Cine sînt ? a spus ea c-un glas amagitor. a mai rostit mieroasa : . în bine pentru oameni. si batrînetea lui e trista. cu toate ca adesea multi îmi spun.. dar vreau sa ispasesc îngrozitoarea-mi crima.Ţi-am spus-o. cu truda si primejdii. cînd o voi înfrînge.Tu cine esti ? ... numele lui Heracle va fi slavit pe veci..

striga iar Euristeu. a tras prima sageata... stapîne. Dati-i porunci la poarta. . fiind siguri c-o sa piara Heracle... si tremura fricosul. sfî-siat de coltii leului. . unde-ntr-o pestera si-avea culcusul leul.. fiul monstrului Tifon si-al viperei Ehidna.Adevarat. Heracle a vazut-o saltînd printre coline. A ajuns la cetate... A tras înca o data... sa ucida pe leul din Ne-meea. n-o sa scape nici el din lupta asta !. a mai spus Euristeu cu glasul ragusit.. Ragea-nfiorator. . fara de nici un murmur. Avea niste ochi mari. zeita cu bratele ca neaua ! Prin voia ta sînt rege în splendida Micena.. stapîne. Fiara era uriasa. Iar el mergea întins spre tinutul Nemeei11. Rapunerea leului din Nemeea Heracle s-a mirat cum n-a patruns sageata în trupul leului. ...Sa intre ?.Sa plece de îndata !... Cîti sau încumetat sa dea lupta cu leul.si a plecat Heracle spre regele Micenei. si toti rîdeau cu pofta. si iar s-a dus sageata vî-jîind prin vazduh. s-a lovit ca de-o stînca si a lunecat jos. Nu se poate. lasîndu-si bratele sa-i cada fara vlaga. acolo-au putrezit. Mare rege !. Unde este ?. Nu i-a putut clinti macar un fir de par. Ţi-o jura Euristeu !..Slavite !. Heracle a sosit. alergînd. rosii si plini de sînge.. si-a asteptat un timp. el sclav. Puterea ti-e divina.. si întruna dintre ele sa piara negresit. întinzînd bine arcul. desigur. Sa plece. la Poarta leilor. Nu îsi sfîrsise vorba.. Tocmai în acea vreme feciorul lui Stenelos aducea sacrificii pe un altar al Herei.. cel sprijinit de soata puternicului Zeus.Heracle ?. Mîncase-n acea ziua o turma si-un pastor. Vrea sa intre-n oras.. pîna ce cruda fiara s-a reîntors satula. Heracle-i sclavul meu. .. a ajuns la altar : .. .. Heracle. glasuiau sfetnicii.E dincolo de ziduri. a rostit Euristeu. El trebuie sa-mplineasca douasprezece munci. în fumul jertfelor. Cu mîinile întinse spre cerul rosietic.. Coltii sai ascutiti erau ca niste sabii si straluceau în soare. Eu sînt stapîn..Nu ! Nu ma tem de dînsul ! striga el ascutit. de nu ar fi stiut ca-i e de sprijin Hera.Nu. Fii linistit. si osîndit de tine. 32 Poetii povestesc ca feciorul Alcmenei a aflat vagauna. si a tintit mai bine.. Ar fi fugit. Euristeu glasuia : -f Iti multumesc. Sageata a zburat si l-a lovit pe leu . N-o sa scape ! Nu ! îi ziceau sfetnicii... dar n-a gasit pe leu. Supusii tai nevrednici datori sînt sa te-asculte. . în tinutul Ne-meei zac munti de oseminte. într-un amurg de vara. la Poarta leilor. dar s-a izbit de el ca de un zid de piatra. . si-un sfetnic.

poate chiar doua. Vazînd eroul nostru ca leul se repede. se pregatea sa sara catre voinicul nostru. rapus. Heracle a intrat tot mai adînc în bezna acestei pesteri mari. Cît a durat ? O zi. ochii sticlind de ura ai leului urias. Asa i s-au parut eroului. Puterea lui Heracle era-nspaimîntatoare. a sarit la Heracle. varsînd atîta sînge în tinutul Nemeei. vino ! a glasuit Heracle. Dornic sa-si ispaseasca fapta cea-ngrozitoare. în bezna. dar pielea lui vrajita l-a aparat si-acuma. Ce-a fost nu stie nimeni.Legendele Olimpului. A fost o-nvalmaseala cum nu s-a mai vazut. atunci. . Iar urletele sale clatinau stîncile. Apucîndu-l de ceafa. fiu al monstrului Tifon 12 si-al viperei Ehidna. voinicul s-a saltat spre gîtul leului. fara de arme. Calcînd peste mormane de oase omenesti. si cu coama zbîrlita. A mai tras o sageata . sa-l prinda. Nici sabia sau lancea n-ar fi putut strabate în trupul leului. De-ar fi izbit o casa. a patruns înauntru. Numai ca de-asta data leul s-a-nfricosat. Maciuca lui Heracle s-a rupt de la mijloc. Fiul marelui Zeus a smuls din munte o stânca si-a zavorit cu ea una din intrari. Nici ultima sageata nu l-a ranit pe leu. cumva. facuta fara voie. ce rapusese atîtea mii de oameni. la Heracle. Fara sa stea pe gînduri. Heracle a cuprins leul strîns de grumaz. Sub bufnitura lui pa-mîntul s-a crapat. mai ca s-a rasturnat. Apoi. cu învoirea Gheei. Leul s-a clatinat.Leul ragea cumplit. vedea ca i-a sosit acum si ei sfîrsitul. Deodata a zarit doua faclii aprinse. sa 3 . n 33 dea lupta. leul s-a repezit. ragind atît de tare. fugind spre pestera. Fiara. se lupta pentru oameni. Putea sa traga el si-o mie de sageti. Dar pîna la sfîr-sit.Aicea esti ? Hai. pentru ca lînga el sta asezata Hera. voi. s-a întors pe labe. Din jiltul sau de aur. trei. cu botul larg cascat. Pielea acestui leu. atît de tare. ca sauzea în cer. era de nepatruns. dar s-a-n-tîmplat la fel. a ridicat maciuca si l-a lovit în crestet. Chiar Tifon i-o vrajise. Leul. într-un salt. Coltii albi straluceau. Leul la rîndul sau. a cazut la pamînt13. Atîta ca voinicul nu lupta pentru zei. Dar dupa ultima sageata. stapînul zeilor privea aceasta lupta. casa s-ar fi sfarîmat în mii de bucatele. Pielea iera vrajita. . Labele lui zgîriau peretii pesterii. pîna l-a-nabusit. L-a strîns atît de tare. Preaputernicul Zeus îsi lasa astfel fiul sa-nfrunte moartea singur. sa nimiceasca fiara care facea prapad. Heracle nu s-a-nspaimîntat. si s-a ascuns acolo. cu ochii-nsîngerati. neîndraznind sa-i vina-n vreun fel în ajutor viteazului Heracle. Urlînd. Pestera leului avea doua intrari. învingatorul sau l-a tras îndat-afara. cu gîndul sa-l despoaie de blana lui roscata.

vreo sageata. sa-l jupoaie pe leul ce fusese vrajit de fiorosul Tifon. s-a-nvesmîntat cu pielea. si. holde de grîu. poporenii de rînd. în orasul Tirint.. Nu !. Ea pustieste turme. . . regele Euristeu i-a poruncit s-astepte poruncile regale. 34 Spre mlastinile Lernei Lupta cu hidra Auzind Euristeu de-aceasta biruinta n-a mai îngaduit eroului Heracle sa vina nici la poarta Micenei cea bogata. De-a nimicit pe frate. Noi sîntem lînga tine. Este tot ca si leul. si sa nu se întoarca decît biruitor sau mort. . Asa învesmîntat. muncind luni. cirezi.. prin care nu puteau sa patrunda sageata. a plecat la Micena. Nu-s platose sau coifuri mai bune decît ea". Dar tu ai biruit. Regele te-a trimis la moarte. si-asa a izbutit. si a-ncercat flacaul sa jupoaie de piele îngrozitoarea fiara chiar cu ghearele ei. Mai ales ca aflase cum oamenii de Argos. îl urmau în siraguri si îi strigau voiosi : . sa rapuna si sora. Era si întelept.si s-a gatit Heracle sa plece catre Lerna. sau sabie. Heracle ! Tu ne ajuti pe noi. .. Heracle a reusit sa-l desfaca de piele. adus pe scut.."Din blana astui leu. trimise printr-un crainic.. . si. ca sa nu-l mai vada pe eroul Heracle. poate ani. A tras însa zadarnic de piele s-o desprinda. Cu ghearele taioase. Prin vitejia lui îsi dobîndise în lupta o platosa si-un coif...Sa plece deci la Lerna ! glasuise stapînul.. în veacuri. am sa-mi fac eu vesmîntul. si cugetînd mai bine. si teasta lui de fier. odrasla a lui Tifon si-a viperei Ehidna. rîdeau toti sfetnicii înconju-rînd slugarnic jiltul lui Euristeu.. sau lance. în Nemeea. Cheama-ne.Sa plece. hidra care salasluieste în mlastinile Lernei14. am sa mi-o pun pe cap. si-i omoara pe oameni.. sa ucida. ce n-o poate strapunge. si venim sa te-nsotim la lupta. acei ce ne luptam adeseori cu fiare si monstrii-ncrîncenati. îndraznet si viteaz. n-ar fi putut Heracle. Sa-i desprinda si teasta. Atîta ca Heracle nu era doar puternic. nici sabia sau lancea. Atît i-era de teama.Iti multumim. iar pe cap si-a pus teasta. de asta data. Nici unul n-a scapat din cîti au vrut s-ajunga la mlastinile Lernei. întoarse în fel si chip. Cît era de puternic. Nu cred c-o sa mai scape acum fiul lui Zeus si-al frumoasei Alcmena. a cugetat Heracle. spusese Euristeu. precum hota-rîse.Nici noi nu credem !. si-a dat repede seama ca sabia sau cutitul nu-i erau de folos.

încît. cincizeci de capete. ca niste flacari verzi. Cu-aceeasi istetime. si putrezeau prin mlastini. Numai ca-n locul unde fusese un singur cap cresteau acuma doua. Dar tînarul Iolau. pregatise si caii. Din boturile-i hîde. Sa-l duc pîna la Lerna. tîsneau limbi otravite si suiera cumplit.Atîtia oameni vor sa fie lînga el în ceasurile grele. Dar orisicît lovea. 3 36 Hidra dormea la ceasul cînd au sosit cei doi.Vrusese sa porneasca pe jos. de unde smulg capatînile hidrei. S-au dus pîna la Lerna. a glasuit eroul. în locul fiecarui cap smuls de pe gîtlej. Avea noua gîtlejuri si noua capete .. Apoi fiul lui Zeus a început sa-ncinga sagetile în foc si sa traga cu ele în hidra adormita. umplînd întreg vazduhul c-un miros otravit. si vreau sa-l crut macar de truda drumului. întîia lovitura a si facut sa-i zboare unul din capete. Iolau e mult prea tînar. . Nu le putea mînca. care se ridicau din mlastina întinsa. Mult s-a mirat voinicul si a lovit din nou. spusese lui Ificle. feciorul lui Ificle. Tatal a-ncuviintat . în goana cailor. si carul pentru drum. în vîrful carora legase so-moioage de fîn aprins în foc. vreau sa-l însotesc eu. blestemata odrasla a lui Tifon. Iolau a aprins focul. atîta staruise. In numele multimii. în loc de noua. In jurul ei erau mormane fara numar de fiinte omenesti. si-au plecat împreuna. ca de-obicei. îl iubea pe Heracle mai mult decît pe-oricine. în goana cailor.Nu pot sa-l iau cu mine.. si-l admira nespus. si-n Lerna sînt primejdii ce pot sa-l coste viata !. mucede. otraviti. Heracle a sarit la ea cu ghioaga-n mîna. pe care-o dovedise si-n lupta din Nemeea. pîna-n Lerna. spusese lui Ificle. a cerut învoire tatalui sa-l conduca pe eroul Heracle cu carul. purtînd în spate lemne si-O' gramada de fîn. Din zare se vedeau aburi verzi. Fara sa piarda vreme. Numai ca îndraznetul flacau al lui Ificle atîta se rugase de unul si de altul..si-unul mai gros ca toate : capul nemuritor. Heracle i-a strigat flacaului Iolau : .. atît erau de multe. cu boturi plescaind si coltii ca pumnale de fier. împunsa de sageti. dihania uriasa s-a ridicat din mlastini. . tintind-o iar pe hidra cu cîteva sageti.Te scoala. rapuse si tîrîte pîna-n salasul sau. încît pîna la urma Heracle a primit sa mearga cu Iolau. se ridicau acum verzi. se-naltau altele. Heracle si Iolau s-au apropiat încet.Adu-mi lemne aprinse sf arde fiecare gîtlej. dar eroul Heracle n-a vrut sa se-nvoiasca. . hidoase. unde stapînea moartea. .

zeul razboiului. în care gîlgîia venin negru-ver-zui. si cu bucati de lemn. In schimb eu am sa-mi moi toate sagetile în sîngele acesta înveninat al hidrei. si ochii lui aprinsi azvîrleau înca flacari. la Stimfalos. care salasluiau în niste smîrcuri negre. îi sfîsiase carnea si-i taia poate osul. încît locuitorii îl parasisera. i-a dat raspuns Iolau.De va scapa de pasari. Doborau animale si oameni deopotriva. Iar un crab monstruos. Luau oamenii în gheare. mare cît un vitel.Iolau s-a repezit. socotea Euris-teu. Se pustiise locul. nu o sa-l ierte Ares. Nimeni nu îndraznea sa se lupte cu ele. Pasarile stimfaliene Dar nici nu apucase sa-si odihneasca trupul Heracle. a împlinit porunca. care se ridica în mijlocul mocirlei. cu clestii lui taiosi. . Heracle-a izbutit sa-i zdrobeasca odraslei lui Tifon si-a Ehidnei capul nemuritor. si-acolo îi mîncau în timpul zborului. în acel ceas tîrziu. fara nici o putere. Trebuia sa se lupte c-un soi de pasari mari. alaturi de Iolau. lînga un oras. cu mult mai mari ca omul. zdrobit. auzind gemete. Iar pasarile-acestea aveau ciocuri de-arama si aripe de bronz. care ardeau în flacari. sau cînd vedea-n Stimfalos sîngele siroind... trimitînd pe Heracle în smîrcuri. înfricosati de moarte. . Lupta durase din zori pîna-n amiaz. Le-a pus apoi în tolba si s-a urcat în car. Stimfalos 15. în acest fel. unul dintre picioare. si-atunci a-mpins Heracle si-a rasturnat deasupra-i o stînca grea si-nalta. pentru ca pasarile-acelea slujeau cruntului Ares. pornind catre Tirint. lînga salasul hidrei. a glasuit Heracle flacaului Iolau. . curînd n-au mai putut sa creasca alte noi capete. care era mai sus ca toate cele37 lalte si pe-un grumaz mai gros. cufundîndu-l în mlastini. coltii puteau sa muste. Cursese-atîta sînge în toata-mprejurimea orasului Stimfalos. hidra îsi rasucise coada ei de balaur peste picioarele eroului Heracle. Teafar tot n-o sa iasa din încercarea asta. în vremea asta însa. Se urcau în vazduh. . la Tirint. sub stînca asta.Aici. si el se desfata. Heracle si-a muiat toate sagetile în sîngele-otravit al hidrei de Ja Lerna.. Din aripe zvîrleau pene ca niste lanci. capul împrastia miasme otravite. dar chiar asa. de nu sarea Iolau c-un bolovan în brate si nu-i sfarîma trupul. ca i-a venit porunca sa plece iar la drum. pe tarmurile marii..Va fi vai de dusmanii pe care-i vei tinti. rasarit de sub mlastini la suierele hidrei. capul nemuritor va sta pe vesnicie. L-a zdrobit cu maciuca . încerca sa-i reteze. si înca-a mai durat pîna catre amurg.

A început sa bata puternic în timpane.. fara viata. învaluit în blana de leu. Mult au mai patimit oamenii din Stimfalos si din împrejurimi. si tipetele lor umpleau întreg vazduhul. Ajuns la tarmul marii s-a urcat pe un deal. zburau tipînd cu graba spre portul Euxin 16. 38 n-ai unde te feri. facute din arama. într-o insula mica. nu se temea de pasari. .. Putine ramîneau. Cerul se-ntunecase de-atîta pasarime. voi merge singur. ce era lînga smîrcuri. sîngerosul. Insa eroul nostru si-a ridicat maciuca. ca într-un giulgiu negru. . Tot locul se-nvelea.. Dar s-a jurat s-ajute pe Hera totdeauna în contra lui Heracle. Cum poti tu sa te lupti cu monstrii zburatori. . nu în lunga vreme. ba poate si mai bine. ce trimit din înalt lanci tari din aripe ? Ares le ocroteste. Leauzeau Euristeu si sfetnicii-n Micena. Astfel s-a ispravit si-aceasta încercare . A pierit în vazduh. . întinse. ridicata din ape de Tetis. si Ares. Insa. mormane mari de pasari. si nu stiau ca el. Auziti ce se-ntîmpla ! Acesta e sfîrsitul feciorului Alcmenei. nu.Nu.. Poate sa fie Ares oricît de mînios. de-i era la-ndemîna. ce strabateau deodata cîte-o suta de pasari.. N-am încercat si noi ? Iar locul e deschis. dornic de razbunare.Sa te-nsotim si noi. mii si zeci de mii. Nu vrem sa mori si tu. Voi însa ati pieri. de frica mortii. cu pasarile-acestea. Ares s-ar fi ivit c-o sabie-n mîna în fata lui Heracle. îl îndemnau sa stea sau sa se-ntoarca-acasa. La zgomotul acesta s-au ridicat în stoluri pasarile lui Ares.Aha ! îsi spuneau ei. Cîti îl vedeau pe cale. la dorinta preacrudului zeu Ares. si mergea mai departe. Ba. Lovea si cu maciuca.. a fost cuprins de frica numai vazîndu-i ochii cu care îl tintea si a luat-o la goana. nepatruns... Tuturor ne esti drag. gata sa îl loveasca. si. avînd coiful pe cap. Eu ma pot apara cu blana mea de leu.a treia. Azvîr-lea si cu lancea.si a plecat Heracle catre golful argolic. mii. Cu miile s-au stins.Euristeu vrea sa pieri ! îl sfatuiau ei toti. dupa numar.. Ducea cu el voinicul doua timpane mari. .. dupa cît se spune. în smîrcuri se scaldau cu aripile negre.Am sa gonesc acum si-aceste pasari negre. Tu ne-ai scapat de cele doua-nfricosatoare odrasle-ale lui Tifon. le raspunse Heracle. Tragea din arc sageti. . unde se afla smîrcul. îl rugau oamenii.

Heracle-a luat cu sine un trup de pasare, strapuns de-o sageata, sa-i fie marturie, si-a plecat spre Tirint. Pe drum se întîlnea cu oamenii în cete, oameni ce se-ntorceau spre orasul Stimfalos. si ei îi multumeau cu lacrimi pe obraz, fericiti ca puteau sa-si regaseasca iar caminul parasit, fara primejdie pentru copiii lor.
39

Caprioara zeitei Artemis Numai ca inima haina a regelui Micenei nu se îndestula nici-cînd cu suferinta eroului Heracle. si, fara sa-i mai dea ragaz sa se-odihneasca, l-a trimis sa-i aduca, din muntii Arcadiei, o iute caprioara a sorei lui Apolo, zeita Artemis. Caprioara aceasta avea coarne de aur si picioare de-arama. Fusese harazita de zeita fecioara sa faca pagube în livezi si peogoare, si-asa sa-i pedepseasca pe bietii muritori. Se mîniase tare pe ei zeita vînatoarei, fiindca nu-i aduceau destule jertfe-n templu. si oriunde dadeau rod livada sau ogorul, gradina sau pasunea, caprioara sosea, la porunca zeitei. Calca-n picioare totul, lovea cu coarnele si para-duia rodul. Degeaba o rugau oamenii pe zeita sa nu-i mai pedepseasca, ea nu se îndura. Acum pleca Heracle sa prinda caprioara, s-o aduca legata în orasul Tirint. - Pe-aceasta caprioara n-o poate nimeni prinde. Fuge ca o sageata... rîdeau toti sfetnicii strînsi lînga Euristeu... si-apoi chiar de-o va prinde, s-aduna dusmania zeilor olimpieni. Pe lînga zeul Ares, îl va urî si-Artemis. Toate sînt ticluite sa-i grabeasca sfîr-situl feciorului Alcmenei... - Asa e ! Va pieri ! scrîsnea si Euristeu, cu ochii mici de ura. si-abia atuncea, prieteni, am sa fiu multumit si am sa fiu pe plac ocrotitoarei mele, marea zeita Hera. într-adevar, Heracle, dupa ce colindase prin desele paduri ale Arcadiei, aflase anevoie salasul caprioarei cu coarnele de aur. Insa cum a zarit-o, i-a si pierit din ochi. Nu parea ca alearga sau c-atinge pamîntul. Semana c-un vîrtej care aluneca, cu vuiet, pe-o cîmpie, sentoarce, sta o clipa si iarasi se porneste, ca sa-l si pierzi din ochi. Era o caprioara cum nu se pomenise. Numai ca nici Heracle nu se lasa învins. si se spune-n legenda ca, fara de odihna, adesea fara hrana, sau apa, sau chiar somn, a urmarit-o-ntruna. Ea s-a-n-dreptat, în goana, întîi spre miazanoapte, ajungînd în tinutul zis hiperborean, la marginile lumii, unde izvora Istrul, dupa stravechi legende 17. Aici era s-o prinda ; poposise o clipa, doar cît a rasuflat. Dar ea, facînd un salt, a si tîsnit din nou, pornind spre miazaziua. Au fugit amîndoi, asa, un an de zile. Oamenii îi vedeau trecînd cum trece vîntul. Ar fi vrut sa-l ajute pe dragul lor Heracle. Atît ca nici o fiinta, de pe întreg pamîntul, nu mai putea salerge atît de repede cum fugea caprioara, urmata de Heracle. Alergînd amîndoi, pe cînd se-mplinea anul, au ajuns la un rîu, albastrul rîu Ladon. si dincolo de rîu era templul zeitei. si daca apuca sa patrunda în templu, caprioara zeitei era la adapost. Heracle nu putea s-o mai scoata de-acolo. Pîn-atunci se ferise sa foloseasca arcul. Vazînd ca peste-o clipa caprioara zeitei o sa ajungan templu, Heracle a tintit-o, din fuga, cu-o sageata, în piciorul ei stîng. Animalul ranit s-a

oprit locului. Heracle, din doi pasi, a si fost lînga ea si a prins-o de coarne. I-a scos grabnic sageata din piciorul sau ager. Legînd-o c-un curmei de celelalte trei picioare de arama, a luat-o pe spinare. - Unde te duci, Heracle ? i-a strigat Artemis, de pe o culme înalta. Da-i drumul caprioarei. Iai suparat pe Hera, pe Ares, si acuma ma mînii si pe mine ? - Nici nu ma gîndesc, zeita ! i-a-ntors raspuns voinicul. Este porunca Herei, data prin Euristeu, basileul din Argos. Cere-i ei socoteala. Eu sînt doar multumit ca i-am scapat pe oameni de-atî-tea stricaciuni pe care caprioara le-aducea cîmpurilor 18. si-a plecat mai departe, lasînd-o pe zeita sa strige cît poftea. Mistretul din Erimant Stapînul cel nevolnic tragea acum nadejde ca viteazul Heracle, dupa atîtea lupte : cu leul din Nemeea, cu hidra de la Lerna, pasarile lui Ares, si goana necurmata, mai bine de un an, pe urma caprioarei zeitei Artemis, a obosit de-ajuns. - îl voi trimite dara, spunea celor din jur, în muntii Erimant19, sa-mi aduca de-acolo, viu si nevatamat, mistretul fioros, care pa-raduieste codrii desi ai Psofidei 20, distrugînd asezari si nimicind pe oameni. Sa plece deîndata ! - Sa plece deîndata! strigau toti sfetnicii. si iar pleca Heracle - desi abia sosise - savîrsind calea-n-toarsa catre Arcadia. Pe cînd mergea, eroul a întîlnit în cale pe centaurul Folos 21. Centaurul acesta avea o fire blînda. Fiind prieten cu Heracle, l-a poftit la un ospat si-o ora de ragaz, dupa atîta truda. Ba, vrînd a-i fi pe plac, a mai desfundat Folos si un butoi cu vin, pe care îl primise de la Dionisos, zeul vitei de vie. Era un vin din care nu sorbeau decît zeii. Aroma lui era atît de-mbatatoare, încît s-a raspîndit peste tot muntele, ametindu-i Pe oameni, pe monstri si pe fiare. Cei dintîi au simtit aromamba-tatoare fratii centaurului. In tropote grozave, au alergat cu totii spre pestera în care Folos îl gazduia pe voinicul Heracle.

40 41
- De ce ai desfundat butoiul fara noi ? au racnit ei spre Folos. Nemernicul acesta, sclavul lui Euristeu, a baut vinul nostru ? si, fara sa astepte raspunsul fratelui, s-au repezit cu stmci si trunchiuri de copaci sa-l omoare pe fiul reginei de la Teba. Unul i-a aruncat o stînca mare-n frunte, altul l-a izbit strasnic cu un trunchi de stejar. De nu era Heracle atîta de puternic, ar fi pierit îndata. Atunci, s-a ridicat preavoinicul Heracle, cum sare o scînteie din focul cel urias, care cuprinde-un rug. Usor ca rîndunica, dar în-dîrjit ca leul cînd e ranit de moarte, s-a avîntat Heracle la cel dintîi centaur si, lovindu-l cu pumnul, l-a si rapus pe loc. A pus mîna pe ghioaga, pe ghioaga lui cumplita, sfarîmînd teste, piepturi si sale de centauri, culcîndu-i la pamînt. Centaurii, cu spaima, cîti mai erau în viata, s-au napustit afara din pestera lui Folos.

Heracle, fugarindu-i, i-a tintit cu sageti. Nici unul n-a scapat. înca nepotolit de-aceasta suparare, s-a dus în Erimant, cau-tîndu-l pe mistret. L-a aflat cu greutate, ascuns într-un desis. Avea niste colti albi, lungi de un stat de om, taiosi ca niste lanci. Vazîndu-l pe Heracle, mistretul - ce fusese vestit de Artemis ca vor veni primejdii - s-a zvîrlit într-un trunchi înalt, gros, de stejar. Cu rîtul lui enorm l-a smuls din radacina, trîntindu-l spre erou. Heracle s-a ferit. A vrut sa ia el trunchiul care cazuse jos, sa-l zvîrle spre mistret. însa si-a amintit ca trebuie s-aduca mistretul viu si teafar crudului Euristeu. Mistretul ar fi vrut sa fuga catre vale ; dar Heracle, strigînd si aruncînd cu pietre, l-a silit sa se urce spre vîrful Erimant. Cazuse peste munte zapada proaspata. Mistretul luneca sau se împotmolea, gîfîia tot mai mult. Nu mai putea sa fuga. Istet, sprinten, voinicul s-a repezit peo culme. De-acolo a sarit de-a dreptul peste fiara. A lovit-o în ceafa de i-a taiat suflarea, si fiara s-a-mblînzit. A luat-o pe spinare si-a pornit spre Micena. Auzind Euristeu ca a ajuns Heracle cu fiara la Micena, ca a intrat pe poarta si vine la palat, a început sa strige spre sfetnici sa-l opreasca. Dar nimeni nu-ndraznea sa i s-arate-n cale. De frica, lasul rege a fugit, s-a ascuns într-un butoi de-arama si, tremurînd, tipa : - Omoara-l sau da-i drumul sa plece unde-o sti ! Nu-mi trebuie mistretul. Pleaca de-aici cu el... Nu uita ca-mi esti sclav, si-asa îti poruncesc... - Am primit sa-ti slujesc, nu fiindca pretuiesti în ochii mei ceva, i-a dat raspuns Heracle. Datina noastra cere ca pentru orice fapta de sînge sa platesti, stînd un timp în sclavie. si eu m-am supus ei. Dar afla, Euristeu, ca eu orisice munca nu o fac pentru
42

tine, ci o fac pentru oameni, pe care îi iubesc. Pentru ei am plecat, sa-i scap de-aceasta fiara, pe care-o port în spate... - Fa cu ea tot ce vrei, dar lasa-ma sa ies din butoiul de-arama, se tînguia fricosul. si nu s-a linistit decît cînd a vazut mistretul jupuit si carnea lui încinsa în frigare de-arama.

Grajdurile lui Augias
Atunci a prins curaj, a iesit din butoi si-a început sa spuna cu-amenintari în glas : - Du-te acum în Elida, la regele Augias, fiul lui Helios, puternicul zeu soare. Iar regele Elidei are trei mii de boi, din care-o parte au picioarele ca neaua, altii-s în întregime albi, parca-s lebede, si altii-s purpurii, ca stofa sidoniana. si între toti acestia un taur, Faeton, se-aseamana c-o stea de aur sclipitor. în grajdurile sale, gunoiul vitelor, neridicat de veacuri, s-a înaltat ca muntii. si vitele acelea, ce-s date în pastrare regelui chiar de soare, nu mai au loc în grajd. Du-te deci la Augias si curata gunoiul...

- Ma duc, a spus Heracle, fiindca stiu prea bine cîti sclavi au fost ucisi de regele Augias, pentru ca n-au putut sa curete gunoiul. stiu cîti ar mai pieri... si a plecat Heracle la regele Augias, sa-mplineasca porunca. - Regele Euristeu te-a trimis pentr-un an, i-a glasuit Augias, vazîndu-l pe Heracle. Eu cred ca nici în zece, poate nici într-o viata, nu ai sa izbutesti sa-mi cureti grajdurile. si de nu izbutesti, sa stii c-ai sa-ti pierzi viata aicea, în Elida... - O, rege, a zis Heracle, omul are si minte, nu numai brat de fier. Ce-ai zice tu, de pilda, daca eu as putea sa-ti curat într-o zi gunoiul tot din grajduri, si nu-ntr-o viata-ntreaga ?... - Atunci ti-as da rasplata, din cirezile mele, trei sute de boi buni. Dar nu e cu putinta asa ceva, Heracle. Nici zeii n-ar putea, dar tu, un muritor... Gîndeste-te ce spui. - Sa încercam ? - Fireste, daca te încumeti !... - si-ti tii fagaduiala ? ♦ 1- Fac chiar si-un juramînt. - Bine. Atunci, priveste !... si istetul Heracle a scos vitele-afara, aucîndu-le-ntr-un cîmp.
43
1

I f »"4 11 ('I t

A pus mîna pe ghioaga. A lovit cu putere în zidul cel înalt, din fundul grajdurilor, facînd doua sparturi. Din dreptul fiecarei sparturi facuta-n zid, a sapat dupa-aceea cîte o albie, spre cele doua rîuri aflate-n apropiere : Alfeul si Peneul. Apa a intrat pe albiile acestea, pe urma, prin sparturi, în grajdul lui Augias. Heracle avusese grija, mai înainte, sa sparga si în fata zidul cel gros la fel. Apa intra prin fundul acelui grajd urias si se varsa prin fata, du cînd cu ea gunoiul. Nici nu venise seara, si grajdul lui Augias fusese curatat, gaurile din ziduri astupate la loc. Alfeul si Peneul curgeau iarasi în matci, iar albiile noi, umplute cu pamînt, nu se mai cunosteau. - Ce zici acum, Augias ? l-a întrebat Heracie. M-am tinut de cuvînt ? Hai, tine-te si tu !... Dar siretul Augias, vazîndu-si împlinita dorinta ce-o avea, s-a razgîndit îndata. - Esti sclav si împlinesti poruncile primite, a glasuit el aspru. Pleaca spre Euristeu. Fata de sclavi, un rege nu este nevoit sa-si, pastreze cuvîntul. - Dupa datina veche, acel ce nu-si pastreaza cuvîntul va sa piara ! i-a dat raspuns Heracle. Cînd am sa ajung liber, ma voi lupta cu tine, rege fara cuvînt, si am sa te rapun. - Pleaca, îti poruncesc ! a rostit regele. Heracle a plecat, dar, dupa cum se spune, s-a-ntors cînd a fost liber. S-a luptat cu Augias si ia învins ostirea care îl apara. Regele a cazut. Eroul, dupa lupta, a rasadit acolo trei sute de

viu si zdravan. mult mai primejdioasa. Heracle si-a facut din fire de otel o plasa. cînd s-a vazut scapat. prins într-un streang. l-a atîtat la lupta cu strigate si pietre.Heracle s-a urcat pe taur. Nici el. Sînt negri ca taciunii. Porunca îi suna sa-l aduca pe taur în Argos. Ca sa-l poata supune. Euristeu l-a trimis afara din Elada. Statea cu fruntea-n jos si-n-genunchea-nainte-i. trimis de zeul marii. insula minunata. Taurul a intrat în marea lui Poseidon.maslini si a statornicit serbarile vestite. A pornit dupa taur. a-ndreptat taurul spre valurile marii. strigînd înfricosat slujitorilor sai ca sa desfaca poarta la grajduri si sa lase taurul lui Poseidon sa fuga unde-o sti. ascuns de mama sa si de bunica-i. Gheea. unde-l va doborî un alt erou. e zvîrlit cailor. din bot îi curgeau bale. Musca oa-aneni si vite. puternici si cinstiti 22. Cu coarnele strica locuinte si grajduri. Strabatea toata Creta. ca pe-un cal. parca-si cerea iertare. S-a dus în Atica. cum sînt cele cu care se prind pesti. Regele Diomede are grajduri de-arama. unde sa-l mai trimita. Orice strain ajunge în Tracia e prins de crudul Diomede si dus. mugind încetisor. Minos. Heracle i-a strîns botul în pumnii lui de fier. Dar sînt legati în lanturi. la grajduri . stapîn peste bistoni. Acolo se afla un taur alb ca spuma. spune legenda. pe nume Diomede. gradini Dupa ce s-a întors Heracle si din Creta. înfricosat de taur. îi asculta porunca viteazului Heracle. l-a dus fiul Alcmenei pîna-n tinutul Argos si l-a închis în grajdul regelui Euristeu. taurul lui Poseidon a nimerit în plasa. Heracle a primit o noua Însarcinare. fara sa-i ia si viata. calcînd-o sub copite. a fugit ca naluca. Ochii-i ardeau vapaie. statea-nchis în palat. Ţinîndu-l strîns de coarne. pentru ca se hranesc numai cu carne vie. Hera. si-n ele se gasesc niste cai fara seaman. în cinstea biruintei dobîndite de el. livezi. Iar cînd s-a repezit. fiul lui Zeus si-al frumoasei Europa. Chiar regele din Creta. mugea-nfiorator. Luîndu-si deci ramas bun de la regele Minos si de la poporenii din insula lui Zeus . în regatul lui Minos. Euristeu a-ntrebat-o pe stapîna sa. Tezeu. I-a-ncovoiat grumazul. si-a înotat cu sîrg pîna-n Peloponez.ce-l binecuvîntau ca-i scapa de urgie . turbat ca vijelia. taurul lui Poseidon fusese îmblînzit. . si taurul acesta era. cu coarnele plecate. ce se afla în Creta. De-aici. si iarasi Euristeu s-a ascuns în butoi. Ci. spre slava fara moarte a celor îndrazneti. iata ca soseste Heracle cu o barca. Taurul lui Poseidon. flamînzi ca niste lupi. si în putina vreme. care-l sfîsie-ndata. numite olimpiade. Taurul lui Poseidon Plecarea spre Tracia Dupa ce a curatat si grajdul lui Augias. si holde. tîrîs. Poseidon furtunosul. unde copilarise odinioara Zeus. pe cîmpul Maraton. gonesc ca niste vulturi cînd zboara prin vazduh. nici sfetnicii si nici ostenii lui nu cutezau sa lupte cu taurul turbat al zeului Poseidon. Hera i-a amintit ca este-n Tracia un fecior al lui Ares.

Ba da. Singura mea durere e ca n-o sa-l mai vad. eu sînt gata sa plec. ce trebuie sa faca. Am venit sa te iau. Trupul i s-a racit. Iar solul. S-a îngrozit Admet. . Ţin la zilele lui mai mult decît la mine. auzind sfatul Herei. Admet. prietenul sau. jos. Eu te-am iubit nespus. Regele Diomede este fiul lui Ares. prins de furtuna. fara zabava. cu sabia în mîna. Socot ca-i ultima. a spus ea solului. plîngînd. . Nimeni n-a vrut sa plece. zeul mortii. s-aduca pe ea caii . în locul lui Admet. S-a apropiat de ea. de s-ar gasi o fiinta care îti este draga sa vie-n locul tau. taindu-i o suvita din parul matasos. Nimeni nu a primit. Cum i-a taiat suvita. auzind ce glasuise solul mohorîtului Hades. în frumosul port Argos. Nici parintii. în locul lui Admet. Cine se învoieste bucuros sa porneasca înspre tarîmul mortii. la Hades. în casa lui Admet intrase nenorocul. sa nu poata scapa din nou teafar Heracle. Heracle s-a gîn-dit ca n-ar putea sa treaca pe lîng-orasul Fera. Altminteri. In drum. Aici domnea. dar de caii acestia nu cred c-o sa mai scape. Euristeu îi daduse o corabie mare.44 45 :wttmii-uisili . Hades cel mohorît trimisese sa-l ia pe regele Admet în negrul lui salas. cînd este înca tînar si-i însetat de viata ? A întrebat Admet cine ar vrea sa plece în locul lui. A lunecat pe lespezi. supusii. în Fera. nici prietenii cei buni. Atîta ca la vremea cînd a sosit Heracle. fara a fi-ntrebata. Cum sa se duca . 46 Va-nchipuiti ce jale a potopit palatul ! Inima lui Admet s-a sfîsiat de chinuri. fara sa stea pe gînduri. glasuia Euristeu. Admet. jos. sub pamînt. la Hades. la Hades. a poposit o vreme pe tarmul tesa-lian. îi vor veni de hac. Aceasta-i munca a opta. Biruinta asupra mortii . scotînd doar un suspin : . Diomede. si cea mai draga lui . Tanatos. fara sa se opreasca la regele Admet. s-a hotarît sa plece ea însasi în Infern. si-a plecat iar voinicul. cum ceruse Heracle.Gateste-te. Admet.Admet. zicea. Aceasta. spusese solul mortii. nici slugile. Alcesta a-nchis ochii. Ares o sa-l învete pe fiu-i. cel ce are o sabie taioasa.preatînara-i sotie. s-a învoit s-o ia pe tînara Alcesta.unt. si nici bunicii.A scapat el de multe.. doar sa traiasca el. a vrut o fiinta. cît erau de ba-trîni. ramîi cu bine.Sotul mi-e mult prea drag.daca-i va putea lua. sub pamînt. __ Mai bine muream eu. vazînd pe cea mai buna si cea mai credincioasa dintre sotiile ce-au trait pe pamînt pierind sub ochii lui.. Totusi ai mai putea sa vietuiesti un timp.

si am s-o smulg lui Hades. îi raspundea Alcesta. l-a biruit pe zeul ce taie firul vietii.E vis sau e aievea ? glasuia el. si-a auzit deodata fîlfîitul de aripi al zeului Tanatos. Atunci s-a repezit si l-a cuprins pe zeu în bra-tele-i vînjoase. S-a furisat Heracle. Admet se hotarîse sa-si ridice viata cu un pumnal de fier si sa-si 47 urmeze soata în tinutul lui Hades. stia ca-n prima noapte.Iti multumim. Spre ziua l-a trîntit Heracle pe Tanatos cu pieptul la pamînt si l-a legat în streanguri. îti multumim. A-ntors-o iar la viata pe tînara regina . l-a lasat si pe Admet sa vietuiasca-n tihna. n-ai vrut sa ma mîhnesti ! Numai ca am aflat. Moartea fusese-nvinsa 23. Vazînd-o pe Alcesta vie. S-au luptat toata noaptea. "O. . Ma voi lupta cu moartea ce ti-a rapit sotia. atîta de frumoasa. Heracle s-a sculat usor din asternut. a cugetat Heracle. Potrivit datinei. n-a vrut sa-l întristeze cu suferinta sa. Tanatos. . în taina. spre lacasul unde zacea Alcesta. Admet. a întrebat-o pe-alta. I-a-ntins o masa mare. tînara si frumoasa. cînd toti dormeau. iar sabia ti-o sfarm. Admet.Nu-ti mai dau de-aici drumul. a sosit si Heracle. dupa ce-nchidea ochii oricare muritor. doar ca sa traiesc eu ? Nu-mi trebuie nici mie viata fara de ea. atît de tînara ? Cum sa-si jertfeasca ea zilele netraite. -." Noaptea. Atîta ca Heracle. surî-zatoare. . A asteptat un timp. care-l iubea si-l pretuia nespus pe eroul Heracle.ea. venea zeul Tanatos ca sa ridice umbra trupului adormit.Aievea e. în timp ce sta la masa. bauturi si fructe din gradini. Tanatos a jurat. dezlipindu-si obrazul de cel al dragei sale. nu stia ce sa creada. strîngînd-o la piept pe soata draga. Heracle ! . a si bagat de seama ca toti aveau siroaie de lacrimi pe obraz. daca nu redai viata sotiei lui Admet si daca n-ai sa juri ca si prietenul meu va ramîne în viata. Nemaiavînd ce face. Aducerea cailor lui Diomede Erai spre dimineata cînd au intrat Heracle si-Alcesta în palat. A întrebat pe-o sluga. Tocmai cînd aveau loc întîmplarile-acestea în palatul din Fera. nu avea voie nimeni sa stea prin apropiere cînd trebuia sa vina zeul mortii. Heracle ! glasuia si Admet. i-a gla-suit Heracle. A poruncit sa fie Heracle ospatat cu tot ce-avea mai bun : bucate. pentru noi. preabunul meu prieten. si nu i-a spus nimic din chinul ce-l rodea. si pîna la sfîrsit a aflat adevarul. însa eroul nostru s-a asezat ia pînda. Heracle.

El l-a suit pe punte . si-a rostit Euristeu. pe drum. ca Tezeu din Atena. Acestia au fugit. dar regele Micenei a poruncit din nou slujitorilor sai sa le deschida poarta. numite amazoane.. si s-au urcat cu totii pe o corabie. pe care zeul Ares îl vestise din vreme.Dar feciorul Alcmenei nu mai era. pe care o avea regina Hipolita. regele bistonian..copilele lui Ares.De opt ori a scapat pîna acum Heracle. si i-a pornit spre tarm. aflînd ca Diomede a fost mîncat. regele. Heracle-a adus caii în orasul Micena. O ! Cît am sa ma bucur. In cea de-a treia zi. Zeus s-a mîniat si-a trimis niste lupi. dar Ares n-a-ndraznit sa se arate iar si sa-l cheme la lupta pe feciorul Alcmenei. pe drum. pîna la urma i-a biruit pe toti. A luat din grajduri caii. 48 Viteaza Hipolita si mîndra Antiopa . zeul razboiului . Plutise iar pe mare. l-a atacat din nou. care salasluiau la Pontul Euxin 2i . femei razboinice. Odata si odata soarta îl va lovi. Totusi.domneau peste poporul de femei luptatoare. l-au sfîsiat. strajuit de amazoane. plutind neîntrerupt. Heracle a-nchis caii în niste grajduri largi. Au staruit sa-i fie si ei însotitori. sa-i suie pe corabie. legîndu-i peste boturi cu lanturi de arama. Tot atunci. sa-si împlineasca slujba. Heracle s-a-nvoit. In goana lor nebuna au ajuns în padurea ce-m-prejmuia Olimpul. Lasase fericire în palatul din Fera si pornise din nou. n-au vrut sa-l lase singur în tara amazoana. muntele cel înalt. daruita cu vraji de zeii olimpieni. Peleu si Telamon. cum îi urzeste Hera. dar trebuie sa vie si ziua asteptata." si l-a trimis s-aduca o cingatoare scumpa. Au debarcat pe tarmul cel larg si nisipos. stiind ce îndurase Heracle pîn-atunci. lanci si arcuri. Regele Diomede a cazut însa prins în mîna lui Heracle. au trebuit sa fuga. calarind pe cai iuti. Cingatoarea Hipolitei . dar caii fla-mînziti. cîti mai erau în viata. Regele Euristeu. si debarcînd acolo. se vazuse pe data încercuit de sute si sute de razboinici. pîna ce au ajuns în Pontul Euxin. care i-au încoltit si i-au mîncat pe toti. Plecase. Cîtiva eroi vestiti. cînd am sa-l vad pe rug !. purtînd pe spate arcuri si-n rnîini lanci ascutite. ostenii bistonieni. trei zile.. cu o alta ostire de calareti armati cu sabii. iarasi s-a-nspaimîntat si-a sarit în butoi. S-a luptat iar. de propriii lui cai. S-au adunat în Argos. Intorcîndu-se-n Argos. sa fie lasati liberi. . Mînia zeului ce-atîta la razboaie a sporit si mai mult . si-n sfîrsit ajunsese la cruntul Diomede.

Ea a vazut ca-i pace si ca fiul Alcmenei dobîndea prea usor. si toti ceilalti eroi nu s-au înspaimîntat. lup-tîndu-ma cu tine si cu ostirea ta ? . dupa porunca Herei. O dai de buna voie ? Sau trebuie sa ti-o smulg. Degeaba Hipolita încerca sa le tina. Nimeni n-o asculta.Minciuna ne rosteste acest fiu al Alcmenei ! El nu vrea altceva decît sa ne omoare si sa ne ia regina. Din arcuri a tîsnit o ploaie de sageti. mai ales.regina Hipolita i-a daruit. Nu vreau sa lupt cu voi. Frumoasa Antiopa a ramas însa prada eroului Tezeu. I-a întrebat ce vor. Heracle i-a raspuns cu glas blînd. Dar si fiul Alcmenei. în eroi. încît razboinicele femei s-au si aprins. priveghea însa Hera. eroului Heracle. si a vorbit zeita atît de-nversunata. care e preoteasa chiar în templul zeitei. Atunci s-a prefacut si ea în amazoana. fara zabava. Lancile au lucit. Regina era gata s-o scoata de pe mijloc s-o dea. sageti sau pietre. Cînd a intrat Heracle în lupta. nu numai brîul ei. doreste sa o aiba. fiica lui Euristeu. S-au pregatit de lupta.fiindca Menalipa plîngea si se zbatea sub bratul lui Hera-cle . Lupta cu amazoanele Din cer. A sarit în mijlocul femeilor strigînd : . plina toata de vraji.O dau de bunavoie. cu caii lor cu tot. repezindu-se. Ea a ramas uimita de chipesii flacai ce coborau pe tarm. pamînt. dîrze. trimis de Euristeu. . pe nume Menalipa. aratîndu-i ca vine din Micena. semnul ei de regina. Au tras roi de sageti si lanci spre amazoane. Fata lui Euristeu. sa o duca Admetei. parea ca se abate furtuna într-un lan. Ca spicele cadeau vestitele-amazoane. Regina Hipolita tinea nespus de mult la fecioara aceasta. i-a glasuit regina.Eu îti cer cingatoarea. sa-i ceara cingatoarea.I-a-ntîmpinat la tarmuri preamîndra Hipolita. calare. . în asfintitul lumii. i-a mai rostit Heracle. 49 iilliliimin Au cazut prizoniere frumoasa Antiopa si-o capetenie. Vacile lui Gerione Cea de-a zecea isprava sâvîrsita cu cinste de eroul Heracle s-a petrecut departe. trîntite la. în vremea asta. în schimbul libertatii fecioarei. Toate intrau în lupta. prin vorba-i iscusita. scumpa ei cingatdare. splendida cingatoare. preoteasa a Herei. si . s-arunce lanci. înarmata.

si-a trecut Heracle marea în Africa. prinse din mijloc. Acolo vei afla pe-un urias. într-o insula mica. a rostit Helios. Heracle-a vrut sa lase. strabatând tot pustiul. Heracle. un nepot al Meduzei. fiul Alcmenei nu s-a înfricosat. sase picioare.si cîinele sau. Eurition . Africa si Europa. cu-o pluta savîrsita de mîna lui. Venise însa seara. Ortos. si zeul Helios se cobora cu carul înflacarat din slava. dintr-un copac urias. Din razele ce-ardeau pe fruntea zeului se raspîndea dogoare atît de nemiloasa. Pe tarm nu se vedeau copaci sa-si faca-o pluta. ci trei. Trecuse în Europa si îsi mîna cireada prin muntii Pirinei. La tarm s-a aratat alt urias. miscat de voinicia eroului teban. vîslind spre Eritia. Acolo-i o strmitoare. Mai bine nu pleca. dar vitejia lui si ghioaga cea grozava l-au ajutat sa-nvinga. fermecata. El nu are un trup. pe tarm. si a plecat spre casa. l-a îndemnat sa-si lase armele la o parte : 50 . chiar la capatul lumii25. Gerione. si. are cirezi bogate de vaci rosii ca focul daruite de zei. Lupta n-a fost usoara. Are trei capete si sase mîini enorme. Era gata sa traga în zeul Helios. pe urma prin Italia. Uriasul Gerione. el te izbeste cu cîte trei sageti si trei lanci dintr-o data. si-atunci a smuls din coaste doua stînci mari. zeul ce încalzesc pa-mîntul si pe oameni. Aici zeita Hera i-a razletit o vaca. Stîncile din strîmtoare s-au numit de-atunei "Coloanele lui Heracle" 26. Dar zeul Helios. o amintire a suferintei sale. paznicul din Infern. prea multa oboseala. numita Eritia. de-o parte si de alta. Heracle-a fost lovit . prin Galia. a sosit dupa multa. îti împrumut barca mea cea rotunda. Insula Eritia. A trebuit s- . La fel. de nu esti în stare. i-a poruncit din nou regele Euristeu. tinta eroului. Totusi. fiindca stiu ca vrei s-ajungi în Eritia. Pentru ca acest drum îl istovise mult. crezînd ca vrea anume sa-i pîrjoleasca trupul. unde seara de seara coboara Helios . si.. Heracle-a fost silit sa dea piept cu stapînul cirezilor de vaci. El a suit în barca de aur cea rotunda a soarelui cireada de vaci nemaivazute. facuta de Hefaistos din aur si argint. te voi scurta de cap.Te vei duce. cu legea-mi de stapîn.Lasa arcul încolo. albastre. însa-o sa-ti fie greu sa lupti cu Gerione. uite. ce s-a pornit înot pîna-n Sicilia.stralucitorul soare. Luptînd. uriasul Gerione. Le-a asezat cu grija. A si sarit în barca rotunda. prin Libia. Dupa ce-a biruit pe cioban si pe Ortos. la marginile lumii. unde se întîlnesc Oceanul nesfîrsit. Tu sa mi le aduci pe toate la Micena. caci eu sînt Helios. Nu era nici un mijloc s-ajunga pînacolo.ciobanul ce pazea cirezile de vaci ale lui Gerione . ca sa se odihneasca. Ortos avea si el doua capete hîde si era frate bun cu cîinele lui Hades. De-aici. a pus mîna pe arc. suparat amarnic. încît bietul Heracle n-a mai putut s-o-ndure. pe veci. si. se gasea însa-n larg. în strîmtoarea aceea care unea Oceanul cu Africa si-Europa.

as vrea... Euristeu. Rapirea cîinelui Cerber si-a mers. zeita. Pentru ca si Heracle era-nfiorator. Numai ca Euristeu a poruncit sa fie vacile înjunghiate si carnea lor jertfita ocrotitoarei sale. stii moartea ce te-asteapta !.. si . .. zeita Hera a semanat turbarea în toate vacile. ca tu sa te jelesti ? Iar el sa biruiasca un monstru dupa altul. prin vraja ca sa alung pe lume eu înaintea lui. Sa-i aduca pe Cerber.. în gheme. plîngînd.. si ghioaga lui uriasa. a cautat locul. si eroul Heracle a pornit iar pe cale. . si eu sint prea slab. sa-l vad odata-nfrînt. cu inima de piatra si serpi încolaciti. A ajuns dup-aceea la Marea Ionica.Cum ? Nu e nici un mijloc sa-l rapun pe Heracle ? Nu este nici un monstru sa-l faca bucatele ? O. care-i stateau în cale... caci el e prea puternic.. Nu pierde nici o clipa.. Iar le-a cautat voinicul. prin care se putea patrunde în Infern. Cu greu le-a adunat si le-a adus pe toate regelui Euristeu. A unsprezecea munca stia ca e mai grea ca toate celelalte. si astfel sa fiu rege iar el numai un sclav.. s-a terminat cu tine. care o ascunsese într-o cireada-a lui. . zeita ! si-ndata-a dat porunca regele din Micena sclavului sau. sa plece în tinutul cel negru al lui Hades. stii ca esti blestemat chiar prin vointa Herei !. sa-ti aduca pe Cerber.Sa mi-l aduci. zicea Hera.Pe Cerber ?.. soatei lui Zeus.. alearga si s-ascund prin cotloane. s-a rastit Euristeu.Nu plînge. teribilul dulau. ajunge pîn-la Hades. De nu patrunzi la Hades si nu-l rapesti pe Cerber. cel cu trei capete. cum îl zaresc. Aici. tu ma-nvata unde sa-l mai trimit ? în tine mi-e speranta. o pestera adînca. pe grumaz. dar iute. Tu ai facut. . Cum ?. în tinutul lui Hades Se spune ca... sa lupte pentru ea c-un fiu al lui Poseidon. Lovite de turbare. s-au ratacit prin lume. De-asta te-am înaltat pe tronul din Micena..o caute. Umbrele din Infern. regele Euristeu s-a dus pe urma-n templul zeitei si.4 [ 51 cum sa lupt cu el ? As vrea.. cîinele lui de paza. Iti multumesc. far-a pati nimic ? Asculta. mai ales la mînie. scapat de marea teama ca se va razbuna. de ciuda. Hera. [ si sa respir în voie. în cele patru colturi. Trimite-l dar la Hades. si chiar pielea de leu purtata pe spinare îl faceau mai cumplit. monstri. Ajuta-ma si-acuma! Nu ma lasa zeito Mi-e teama de Heracle... îi glasuia astfel : . Cum de nu m-am gîn-dit ?. Asa se va sfîrsi !. cu capete de-arama. Heracle. La Hades ?.. Hera. Infruntînd genii.

Pe drum. pe cît se spune... în butoiul de-arama. au crescut buruiene : cucuta. Era sudoarea lui. a sarit în butoi. Insa era-n zadar. si nu te-mpotrivi. Poti sa' mi-l iei. s-au ivit plantele veninoase Auzind Euristeu ca a sosit Heracle cu Cerberul pe. spate.Lasa-l ! a strigat Hades. Cerber. ca lupta cu Heracle nu ar fi fost usoara. unde se ascundea de cîte ori Heracle aducea cîte-un monstru .tot din porunca lui.Nu fi mîniat. si de-acolo tipa : . . Era înlantuit pentru ca încercase s-o fure pe sotia regelui din Infern. pîna ce si-acest monstru s-a pravalit ca mort. N-a îndraznit sa-i stea prea tare împotriva. si-asa.Pe-o stînca sta în lanturi. daca te simti în stare sa mi-l dobori pe Cerber. si l-a strîns ca-ntr-un cleste.. spunîndu-i la plecare zeului din Infern : .. atît l-a gîtuit. nici palos si nici lance. pe viteazul Heracle. care-i paznicul ei !. Heracle. Heracle. Nici nutl mai sînt dusman. numai nu-mi omorî pe bietu-mi cîine. Te rog acum ca prieten. te rog. eroul nostru l-a aruncat pe-un umar pe cîinele lui Hades. si-atunci. Cu mîna ti-l dobor ! a mai rostit Heracle. La strîns' atît pe Cerber. în tara amazoana. regele Piritoii Heracle-i rupe lantul doar cu o smucitura. dar pe un biet catel. si de pe trup o spuma.Poti sa mi-l iei. matraguna.Las ghioaga la o parte. Tezeu.Venit-am pîn-aci ca sa ti-l iau pe Cerber. greu osîndit. 52 . Du-l înapoi. si s-a si repezit. pe Cora-Persefona. îl trage de pe stînca si îi arata calea dentoarcere acasa prietenului Tezeu.. si moartea uneori o putem birui. Hades. Ce sa fac eu cu Cerber ? Nu am cîini destui ? Du-l înapoi lui Hades..Du-l înapoi. Caci îl voi lua oricum. daca o înfruntam. în-spaimîntat de moarte si tremurînd ca varga.. acel care-l urmase la Pontul Euxin. ca ti-am înfrînt pe Cerber. Pe urma se îndreapta catre tronul lui Hades si-i glasuieste tare : . serpii lui suierau si încercau sa-l muste. A fost numai o gluma. Tot ce-i otravitor. nu folosesc nici arc.. Hades a înteles. . fara sa lupti cu arme. Lasa-l ! L-ai biruit. pentru prietenul sau... din gurile lui Cerber a picurat venin. dupa legenda. si-a pornit spre Micena. Unde au cazut spuma sau verdele venin. Heracle. dar i-a raspuns viclean : . temeinic. la fel ca zeul Ares. L-a însfacat pe Cerber. Coada i se zbatea. de grumazuri. paznicul tau si-al mortii.

în locul unde Atlas tine pe umeri cerul.. . Pe unde-o fi gradina nu stiu. sa-l învinga pe monstru... si iar a colindat lumea toata de-a rîndul. A trebuit s-astepte. s-au ridicat pe tarm si. însa el e-naltat din porunca lui Zeus pe-o piatra colturoasa.n-a mai putut sa scape. pe prundurile marii. eroul i-a sarit îndata în spinare si s-a luptat cu el. S-a dus din nou Heracle pe caile robiei. va putea sa culeaga din fructele de aur. cu toate ca e zeu. Silit. Zace de-atîta vreme în lanturi pe nedrept.. greu osîndit de Zeus. Heracle l-a strîns peste mijloc cu mîinile-nclestate si l-a legat burduf. Nu-i nimeni ca sa fie mai pretuit de mine în toata lumea asta.. Mai este înca una. De va putea Heracle s-ajunga pîn-acolo..si cine-o stie oare ? l-a strîns tare Heracle. zeul Nereu a spus unde-i gradina : la marginile lumii. nu ma priveste. pe Elbrus. despre care aud ca s-ar gasi-n gradina nimfelor hesperide 27. Zadarnic zeul marii a luat înfatisari de taur si de cal.niste nimfe-ale serii . Dar calea spre gradina nu o stie nici el. în sfîrsit... si.. Douasprezece-s toate. si-un vultur îi sfîsie ficatul ne-ncetat.numite hesperide .Acesta-i Prometeu. De cînd rîvnesc la cinstea de a-l elibera. în Caucaz. cum s-a vazut liber de spaima si primejdii.. înfrîngerea lui Nereu Dar. a glasuit Heracle. Dar sa-mi aduci' tref mere. regele Euristeu si-a schimbat iarasi glasul : .. ai împlinit mereu poruncile primite... vei fi eliberat. s-a otarît tiranul. Heracle. pîna ce l-a zarit pe zeul cel batrîn. S-au luptat mult acolo. cel sfatuit de Hera. sa treaca si prin vraja nimfelor hesperide. s-au pravalit în ape. De nu. Atîta ca Nereu nu-l va marturisi decît silit prin lupta..si-a unui monstru. . Te-asteapta. Porneste ! Poruncesc.un batrîn zeu al marii. parinte-al omenirii. 53 si unii spun c-Atena i-ar fi destainuit eroului Heracle ca drumul spre gradina cu merele de aur îl stie doar Nereu ... cum cerea Euristeu.. si de vei izbuti. Heracle. Ladon. Da.. S-a jertfit pentru oameni. multa vreme. fara multa vorba. berbece si chiar cîine . .Bine. c-un ochi neadormit. sa stea pufin la soare.O stie unul singur. . stii tu prea bine.S-a-ntors din nou Heracle în Infernul lui Hades si i-a zvîrlit dulaul în pestera de piatra unde salasluia. Adica unsprezece. cînd a iesit odata. merele de aur. Iar gradina se afla sub paza unor nimfe . Era dibaci batrînul si-avea muschi de otel.. Decî ia-ti din nou maciuca si pleaca sa-mi aduci merele fermecate. pe tarmurile marii. Pîna acum.. ai sa vezi.

îi da din nou puteri. Dar feciorul lui Zeus . l-a ridicat în sus si l-a tinut asa o vreme-ndelungata. Aici zacea feciorul titanului Iapet.a cam bagat de seama ca ori de cîte ori îl ridica pe-Anteu.. titanul.. cel osîndit de Zeus la chin pe vesnicie. Eliberarea lui Prometeu si-a mers.încolo ! i-a raspuns Nereu cu încruntare. . iarasi se-nviora. fiindca nici o clipita titanul osîndit nu s-a plecat lui Zeus si n-a cerut iertare. îi scormonea ficatul cu ciocu-nsîngerat. si toti erau învinsi. El fiind feciorul Gheei. a spus zeul Nereu. a-ncuviintat Heracle. si care-o fi învins sa i se stinga viata.chiar Gheea . Heracle. .. strîngîndu-l tot mai tare. a mers Heracle. Dar stai. un alt fecior al Gheei. sleit cu totul. Nemaiputînd s-adune putere din pamînt. aratîndu-i cu mîna spre rasaritul lumii. pamîntul ce-l nascuse. l-a prins de subtiori.. Anteu. strabatînd mari si tari.. Anteu. Pe nimeni nu uraste mai mult marele Zeus decît pe-acest titan. Dornic sa nu-i mai scape. Anteu. învins.Voinice. . Te învoiesti ? . si vulturul lui Zeus. de mii si mii de ani înlantuit pe stînca. 54 De fapt. nu te pripi. In acest fel s-au prins la lupta îndîrjita. în Caucaz. si istet .si voinic. s-a pravalit. privea tot ne-nfricat spre cer si spre pamînt. vino-ncoace sa ne-ncercam puterea. Pamîntul larg . Cu pas grabit pornise voios spre rasarit. pentru ca daruise celor de pe pamînt focul rapit de zei. uriasul. El sta în lanturi cu mîinile la spate si un piron în piept. pe Elbrus. zdro-bindu-i os de os. S-a mai luptat pe urma eroul si cu-alti regi. Insa fiul Alcmenei nici nu-l mai asculta. cum atingea uriasul doar talpa de pamînt. Dar Prometeu. iute-i slabea puterea.încotro este drumul spre Elbrus ? a-ntrebat..Sa nu cutezi. ce-a îndragit pe oameni. si cum trecea Heracle prin Libia 2S. caci era calea lunga. flamînd necontenit. Dar pîna la sfîrsit. cuprins de nerabdare. si s-a luptat pe drumuri cu un urias.Fireste !. avea o taina-n lupta. si. cum îl trîntea jos. fiul mîndrei Alcmena. suparîndu-i pe zei. uriasul l-a strigat : . cu ghearele înfipte în trupul sau slabit. cît timp atingea tarna. Acest urias vestit chema pe trecatorii prin tara lui la lupta.. tot a ajuns pe munte. era nebiruit.

Asadar tot aicea te afli. prea tari pentru puterea lui.-.Fereste-te.Heracle ma numesc. din pieptul celui care suferea pentru oameni. Furtuna si mai tare s-a întetit atunci. atît de mult sleita în veacurile lungi de cînd sta osîndit. Tu suferi pentru oameni.. din munte. s-a auzit un tipat si-un vîjîit de spaima. cu ciocul de otel. în mijlocul acelei cumplite vitejii. . pe dîr-zul Prometeu. de pe munte.Tu cine esti.Zadarnica mînie. Coboa-. în timp ce vîntul aspru urla peste Caucaz. de-arama.. cînd a tras de lanturi. zborul. cu ochi rosii. luptîndu-se cu vîntul ce aducea cu sine grindini biciuitoare. le-a rupt numaidecît. Prometeu se zbatea în lanturile sale. Valuri de grindina i-au izbit pe eroi cu pietre mari cît oul. .Nu. ce i-a reamintit ca. încît parea ca este o pluta framîntata de valuri. Sageata si-a luat.. si vulturul lui Zeus. titane. a tintit plin de grija. cu aripile-ntinse. L-a domolit Atena. în acea clipa.E vulturul lui Zeus ? a hohotit Heracle. ra-te. Heracle ! a rostit Prometeu. Coarda a zbîrnîit. îi arcul sau temut. Tu singur ne-ai dat pilda. moarte. cu aripile-ntinse." si si-a pus o sageata. cu ciocul de otel. desi sleit de chinuri. pe ocean. . sfruntînd cu ochii cerul. dar ele. cetluite de zeii olimpieni. A smuls apoi pironul gros si lung. dupa prevestirea batrînului . din lanturi. chiar vulturul lui Zeus. De azi nu va mai fi. Prometeu ? a glasuit Heracle. Cerul s-a despicat. Se spune ca atuncea vîntul s-a întetit. a mai spus Prometeu. Sprijina-te pe mine. de foc. muiata în veninul hidrei ucisa-n Lerna. 55 . Nu ma tem de nimeni. s-a coborît încet. . Marele Prometeu uitase cum se umbla. Spun unele legende ca Zeus ar fi vrut sa-si ucida feciorul in clipele acelea de groaznica mînie. si greu putea pasi. cel care îmi sfîsie ficatul zi de zi. Se rotea împrejurul acelei stînci înalte. voinice ? a murmurat titanul. dar maiestuos. E vulturul lui Zeus. si-n timp ce-naripatul trimis al cerulu se avînta spre ei.Olimpul clocoteste de ura si mînie ca m-ai eliberat. gata sa-i pedepseasca în numele lui Zeus.Dar nu te temi de Zeus si de mînia lui ? . si-un om te va salva. si fiul lui Iapet. a rostit linistit sclavul lui Euristeu.. vazîndu-l pe viteaz în vîrful muntelui. erau cu mult.. însa fiul Alcmenei si-a proptit un picior în colturoasa stînca si. titane.. în marea furtunoasa. vazîndu-l pe Heracle ca a eliberat. dînd tipatul de. Bubuituri grozave au sunat din Olimp. dinspre Olimp. Muntele cel înalt se clatina si el. s-a pravalit strapuns. Ai ridicat din tina pe muritori. Sînt îiu de pamînteana. . Din cer. tipînd cu-amenintare. Venea.. gata sa se repeada catre cei doi eroi. Le-ai daruit puterea de-a înfrunta pe zei. . pe dusmanu-i de moarte. cînd a ajuns acolo si s-a urcat pe munte..

De sale se plecase aproape de pamînt. titanul. o. Asa ramîne totul în lume neschimbat.. Era atîta de grea. 56 Dupa aceasta fapta. Hefaistos cel schiop. tot o tin. în vremea asta. si pe umeri purta larga bolta cereasca.. gigantii fiorosi. Pe mine ma va crede ca nu-i un viclesug. cresc merele de aur. sînt fiul Alcmenei si-al lui Zeus.. si fiindca el a fost osîndit sa ramîna înlantuit de-o piatra.Bolta-i nespus de grea ! . La ea sa puna-o piatra. . se întindea gradina în care straluceau. în tara hesperiana. sa faca faurarul.Prometeu a scapat din lanturile sale. Atlas. cel doborît de Cronos . E toata avutia pamîntului furata si-nchisa într-o gradina de zeii olimpieni. . a glasuit titanul. l-a-nvatat pe Heracle. Aici sedea Atlas cu picioarele-n mare.sa-si odihneasca trupul atît de chinuit. bogate în parfum. puteau sa se ridice din nou feciorii Gheei. alaturi. merele fermecate.Ţi-l tin. Dar e prea ostenit. în ceasul despartirii. . a glasuit Heracle si a pornit la drum. Ad-o întregii lumi. s-a dus si a cules numai cîteva mere.. în razboi. . Su-doarea-i curgea-n rîuri. Iara acel inel sa-l poarte Prometeu. ca sa ajunga grabnic în tara hesperida : . si Prometeu. Eu însami i-l voi da. Nu mai poate lupta.Voi fi tare ca tine. prin frunzele de aur. Prometeu a plecat într-o insula mica de la capatul lumii . ca muschii lui Heracle s-au îngrosat ca muntii. la lupta contra lui si-a olimpienilor. .acea veriga legata de o piatra . în gradina nimfelor hesperide. a rostit Prometeu. Mai bine sa-i dea pace. a spus Heracle. ce se. ce drum urma s-apuce.unde salasluia batrînul zeu Uranus. de n-ar putea sa aiba pe fiul sau. a rostit lui Atlas : . N-a trecut mult. si fiul lui Iapet i-a trecut lui Heracle bolta. Mai departe de el. pe umar.Batrîn slavit. S-a-ntors apoi si-a spus : . usor. Tu du-te si le-o smulge. poarta si astazi în amintirea celui ce-a fost înlantuit. si-a-tunci si-ar pierde tronul însusi marele Zeus.Eu am sa-ti dau ce-mi ceri.. trimis de Euristeu sa-mi dai cîteva mere. a glasuit Heracle.Acolo. Nici Heracle nu piere. Heracle.Uranus. un inel. iar Prometeu pastreaza lantul .Nu-mi pasa. Heracle aduce merele de aur Ei s-au îmbratisat. si-ti poate ajuta la vreme de nevoie.precum ai jurat tu. si atunci se zice ca s-a facut inelul cu piatra nestemata. si sclavul regelui din Micena a ajuns la Atlas. da-n schimb sa tii tu cerul cît timp le voi culege. veriga. Cînd a sosit Heracle.

dar nu si întelept. hohotind de rîs. Hera. si luînd acele mere. în schimbul unei plati... dar nu-ti pot ajuta.. a spus el lui Heracle.Hai. Plecînd apoi spre casa.. ai dreptate. pe care însusi Zeus mi-a pus-o pe spinare. A pedepsit pe-un rege. îmi pare rau de tine. pentru o clipa. mîndra Deianeira.. bolta. Euristeu le-a primit negru de suparare. Atunci Deianeira s-a urcat pe spinarea centaurului Nesus. înaintea tuturor. Ajungînd si Heracle cu tînara-i sotie prin locurile-acestea. Nici nu pot fi descrise. ca poti sa ma înseli ? Dar una-i socoteala si alta e isprava. Deci ia-ti înapoi. . Atlas. si.. si umarul ma doare. atîtea sînt de multe aceste întîmplari. un fluviu zeu puternic. batrînule Atlas. . în locul meu. pe care si-o dorea Heracle de sotie. Heracle. Heracle. Biruind pe-Ahelou. ba i-a mai dat si plata..Te-ai înselat.. Poate sa plece liber din orasul Micena. M-am saturat sa port povara blestemata. tot îl mai urmarea si nu vroia sa-l ierte câ s-a ivit pe lume.... din dragostea lui Zeus cu regina Alcmena..Desigur. Atlas a vrut sa plece. cu bine. Ramîi deci tu. ca eroul Heracle a împlinit cu cinste douasprezece munci. Heracle a pornit cu ele spre Micena. Insa Heracle a rîs : . numai atît cit îmi astern pe umar blana moale. S-a batut cu Apolo si-a-nfrînt pe Ahelou. si i-a înfrînt în lupta. de leu.... Atlas era siret . Laomedon din Troia. n-a stiut ce sa faca. Te las aici cu bine. Iar eu plec la Micena cu merele de aur.. Heracle si cu soata au întîlnit alt fluviu cu apele umflate. Urma ca mai apoi sa-l treaca pe Heracle. de-unde erau lasate de titanul Atlas. fecior al lui Ocean. Sa-nfrunte si alti monstri. Nici cea din urma munca nu i-a fost de folos si n-a putut s-aduca pieirea lui Heracle. Heracle s-a-n-voit. si alti regi. si fiare. Nemaiavînd ce face. Heracle s-a-nsurat cu frumoasa fecioara... Dar eu nu sînt ca tine samînta de titan.Asa te socoteai. pe urma i-a raspuns : . As vrea sa-mi pun 57 pe umar blana asta de leu. A pus merelealaturi si-a luat pe umar bolta. Nesus s-a îmbiat sa treaca pe mireasa pe malul celalalt. sa-mi fie mai usor. dar în Olimp zeita cea nemiloasa. Centaurul acesta ajuta calatorii.. L-a ajutat pe Zeus sa-nvinga pe giganti. regele Euristeu a trebuit sa spuna. Te voi lasa aici. Scapase deci Heracle de cruntul Euristeu 29. înselaciunea lui Nesus si-a trebuit Heracle sa intre-n alte lupte.. sa treaca peste fluviu.. potriveste-ti blana.. ai îndurat destul. care îl înselase. S-a razboit cu Ares si cu feciorii lui . pe veci. Acesta îsi pusese privirea însetata pe o copila dalba. Aici sta un centaur cu numele de Nesus.

a luat vasul cu sînge si l-a vîrît sub haina. care se numea Hilos. doresc sa-ti fac si-un dar. Copila fara minte. vorbind de cîte toate. Aproape fara voie. învatînd-o asa : . si-ncrede-te în mine. în lumea larga. si el a cazut jos. sa-i rataceasca mintea. L-a cumparat Omfala. Iar centaurul Nesus s-a pravalit în tina. Hai sa-l robeasca iarasi si sa-i pricinuiasca alte noi suferinte. cînd Heracle sedea cu un bun prieten. Un baiat dolofan. Tocmai venea Heracle. sus. esti cea din urma fiinta pe care o trec rîul si. fiul Alcmenei s-a pomenit iar sclav. care-mi curge din rana. dar a scapat cu bine. Fiind sfatuit de Hera. si-ntr-o zi. Heracle a simtit o fierbinteala-n piept. mai departe. izbindu-se la frunte. Ifite. urma a ispasi pentru-o astfel de fapta. L-a luat pentru trei ani. si daca vreodata Heracle si-o raci dragostea pentru tine. i-a daruit siun prunc. cu ultimul suspin. s-a napustit înot. l-a dat Deianeirei.Tu. . sa rapeasca mireasa. Uit ura pe Heracle. l-a zarit iar zeita ce îl ura de moarte. va fi bine. a strîns tot acel sînge într-un vas de pamînt. bogata. si ce i-a dat prin gînd ? A fost Heracle sclav la regele Micenei. Dar nici centaurul n-a vrut sa-si dea sfîrsitul far-a se razbuna. a mai murmurat Nesus. însa Deianeira a început sa tipe. în sfîrsit. fiindca te-am iubit.sageata ce avea vîrful muiat în fierea dihaniei din Lerna. Aduna-l într-un vas si tainuieste-l bine. Tare-i mai îndragea Heracle si pe soata si pe flacaul lui ! Numai zeita Hera. cu gîndul sa-si pastreze dragostea lui Heracle. cu iubire. Nesus. iubitoare. De cum a trecut rîul. Luînd-o pe soata sa de mîna. El l-a împins pe Nesus în apa cu piciorul. si pedeapsa era vinderea lui ca sclav oricui. bratul: împins de Hera l-a lovit pe Ifite fara de pricina. preafrumoasa fata. îmbiba-i putin haina în sîngele-mi jertfit. Heracle-auzind glasul iubitei lui sotii. ochii i s-au facut ca la un lup turbat.. nu se mai potolea. s-a încrezut în Nesus. Deianeira. desi navalea rîul cu unde învîrtejite. sa piara prin paduri. în ceasul mortii. Traieste fericita. si a trimis o furie. Daca nu pastrezi taina. Mîndra Deianeira s-a lasat amagita. Asa. Dar ia sîngele-acesta.58 Atîta doar ca Nesus si el se-ndragostise de frumoasa mireasa. a vrut s-o ia la fuga. cu ura ei nestinsa.. soata frumoasa. capricioasa. cu sîngele curgîndu-i suvoi otravitor. Dupa legea cea veche. stapîna Lidiei. Sosind apoi pe tarmul care-i sta împotriva. au pornit împreuna spre casa. si el se va întoarce. pe zidul cetatii din Tirint. o regina trufasa. sîngele-si pierde vraja. ramînînd mort pe loc. a pus sageata-n arc . Hera urzeste eroului noi suferinte Parea acum ca totul. Nici o alta femeie nu va mai izbuti atunci sa-i fie draga. Pastreaza însa taina. un geniu al lui 59 Hades.

Parca-l frigea cu jar. cu moliciune.O !. Parca-l batea în cuie. caci si-acolo-n robie.. nici nu era asa. si se juca cu ghioaga ce nimicise-n lupta si monstri si balauri. fiindca ti-am fost fecior. privea la ea oftînd. caci. 60 Apoteoza lui Heracle Acest trimis al soatei a sosit la Heracle tocmai cînd se serbau biruintele sale si cînd se pregatea sa se întoarca-acasa. prinsa de deznadejde. iata-i vine veste ca-n drumul catre casa. lînga ea. soata. Dar au trecut si anii cei negri de sclavie.. însa. Iola. uitîndu-si barbatia. Iesea mereu la porti si cerceta în zare. A îmbibat-o-n sînge. si el m-a si uitat ? A îndragit pe alta ?. sa-i tulbure simtirea. ca pentru morti. sînt jertfa ei. Iar ea-si punea în schimb blana cea fioroasa. i se rupea si'J pielea. Hera tot nu-i da pace. îl astepta plîngînd. Heracle se gîndise ca va-nsura pe Hilos.Cum ? Eu l-am asteptat atît de credincioasa. Ca regele acela ar fi cazut în lupta. fara îndoiala. A vru1?sa-si smulga haina. si-a amintit de sfatul ce i-l daduse Nesus. cu mîna lui deprinsa numai în lupta grea. primeste-acum ofranda. în sfîr-i sit. ca fetele de casa. A luat pe loc o haina. pe muntele Eta. Tu. pentru acea regina din tara Lidiei. s-ar fi luptat c-un rege. o preagingasa fata. în ura ei nebuna. Carnea se sfîsia si îl durea mai tare. O. si îsi punea armura. lînga orasul Trahis. fiul sau mult iubit.. si stofa s-a lipit si i-a patruns în carne. Trimisese pe Eros sa-i sageteze pieptul. jelea Deianeira. si a trimis vesmîntul iubitului Heracle. chiar se zvoneste ca eroul Heracle a-ndragit-o pe fata regelui doborît si-o va lua de sotie. Mai mult. dar cum tragea de stofa. Zeus. si el. care stii ca nu am nici o vina. stia c-o sa soseasca acasa. care îl umilea. ce se tîra pe jos. socotind ca prin farmec îsi va recîs-tiga dragostea lui pierduta.. în ceasul cînd pierise. sus. Aici sa se ridice un rug. . si în semn de cinstire pentru Deianeira. ce mai umilinte. Cad.. si fiica lui.. . Atunci Deianeira. se afla între robi.. Cînd. Astfel se straduia sa-l faca de ocara pe voinicul Heracle.. care-l batjocorise. Sa toarca pe fus lina. Nu mai avea rabdare. si lua în mîna scutul. Dar vestea o daduse din nou zeita Hera. otravit de sageata ce fusese-nmuiata în verdele venin al hidrei de la Lerna. tot ca si el. facînd sa-i izvorasca o dragoste nedemna de un erou ca el. si el a dat porunca sa fie dus pe-o targa de ramuri..! Iata. punînd eroul vesmîntul pe spinare. In sîngele lui Nesus. Regina îl silea pe voinicul barbat sa se-nvesmînteze-n valuri. Sa tese la razboi pînzeturi pentru ea. însotit de tovarasi viteji. a simtit o arsura.. Deianeira. a-nceput sa spuna Heracle. cu gingasa Iola. Heracle-a vrut sa-mbrace haina abia primita. E prea mult. . din voia preadusmanoasei Hera.în timpul cît Heracle a fost sclavul Omfalei a-ndurat umilinte.

sa pieri de mîna noastra ? Heracle.runcesc !. pe care le-ndurase în viata sa Heracle. Ma chinuiesc prea mult. dupa-atîta truda si-a-tîtea suferinti. precum ai' hotarît. pe gratioasa Hebe.Aprindeti iute rugul. Cum ? Nundrazneste nimeni ?. un bun prieten.Dar Hilos unde e ? . au raspuns toti barbatii ce erai lînga el.Atunci totul e bine. Zeus stia. Numai el nu gemea.. n-ar fi putut sa învinga fara ajutorul unui pamîntean. Filoctet.. Sta neclintit în giulgiul de flacari ce îl învaluia. a scaparat amnarul si a vîrît scînteia sub rugul cel înalt. gemînd cu întristare. De aceea hotarîse ca pamînteanul care trebuia sa-l ajute în aceste lupte sa fie un fecior al sau. cum au fost bunaoara cele date cu gigantii. Focul a prins sa arda. Note 1. aflînd ca vei muri. s-a-nduplecat si Hera. . de Za bunicul sau. si trupul lui Heracle s-a-nvaluit încet înl flacari orbitoare. Sa se aprinda rugul.. ca în anumite lupte. însusi Zeus la-ntîmpinat la porti si. care va arde "trupul celui mai viteaz om. Uranus. si fulgere mai albe ca neaua de pe munti. Tu. Hera i-a daruit pe fiica ei de soata. nu putem. în cîntece voioase Zeus a poruncit ca eroul Heracle sa ramîna-n Olimp . celui mai bun din lume ?.Soata ta si-a vîrît în inima un palos. Nike conducea carul. a mai rostit I Heracle. .Cu ultimele forte. cel dintii zeu al cerului. Heracle.. Acolo.Nu. în chinuri mai cumplite ca ale lui Tantal . aul raspuns cei din preajma.Heracle s-af urcat pe rugul pregatit.. Un car facut din aur s-a coborît din cer.. . . Aprindeti ! Po. . . Unde e soata mea M . si tras-nete-au cazut. zeita biruintei.El este lînga tine si se va însura cu printesa Iola. nu putem. în clipita aceea. ce-ai distrus pe monstri si-ai luptat pentru oameni. asa cum s-a mai aratat.caci tot mai mult otrava îi patrundea în sînge .. înduiosat pesemne. si-n semn de-mpacaciune. L-au purtat spre Olimp. si-n el se aflau Hermes» Atena si Nike..Unde-i Deianeira ? a întrebat eroul. Iar Hermes si Atena l-au ridicat îndata pe erou între ei..... care îl însotise în lupte deseori. zeita tineretii30.. Plîngeau toti cei de fata. Cine sa îndrazneasca sa dea foc unui rug. legendele ne spun ca s-a despicat bolta..

poet maiestru din Atena. Este si Amfitrion cu sabia în mina. 7. 3. 4. se tragea din spita lui Perseu. Electrion. la Teba. doi Victori renumiti. în Italia. pe regele Electrion. ce-l jefuiau de aur si cirezi si-i ucisesera feciorii. Regele Micenei. Zeus se înflacarase de dragoste pentru Alcmena într-un astfel de rastimp. privindu-l fara teama. pamîntul se zguduia. Privesc amîn63 62 doi. împreuna cu Alcmena. Cînd tragea cu arcul sau cînd azvîrlea lancea. Dupa Electrion. Regele Electrion . 5. trebuise sa-si rascumpere vina. Mania. în Capitoliu. Perseu si al Andromedei. drept rasplata. . este înfatisat Alcide-Heracle copil . Dupa datini. si alti cîntareti din vremea lui povesteau ca Heracle ajunsese de o forta si o grandoare neobisnuita. 6. Pe unul îl ridica la înaltimea ochilor. trezita de Ificle. Electrion. a zugravit-o în versuri nespus de delicate. între ruinele orasului Pompei. Aceasta întîmplare a fost pusa pe pînza de Tintoret si Rubens. Megara încearca sa fuga. aparîndu-l cu armele de dusmani. o primise pe Alcmena de sotie. într-o statua. de asemenea. fiind un stranepot al acestui erou. fara sa vrea. aceluia care-l va scapa de urgia unor triburi vecine. 8. înmarmuriti. Amfitrion îl scapase de primejdie pe regele Micenei si. Apolodor. 9. o fagaduise pe fiica sa. Iolau. cum un copil rapune doi monstri ca aceia ce fusesera trimisi de Hera. el urmase pe tronul de mare basileu al Micenei.era fiul eroului. Iar celalalt se afla aproape mort. frumoasa Alcmena. Aici este însa de fata si Alcmena. care se afla la Roma. Heracle îsi ucide copiii. Stenelos era cel de-al doilea fiu al lui Perseu si al Andromedei. de sotie. Iar poetul romantic. pe ziduri. sub blestemele zeitei nebuniei. dat odraslei lui Zeus si a Alcmenei.tatal Alcmenei cea frumoasa . parasind Micena. Era înalt si falnic. cînd sotul ei era plecat la razboi.2. pare ca înseamna "Vigurosul". pe scut. Pe aceasta tema au mai scris doua piese si marele poet elin Euripide ti scriitorul latin Seneca. Dar. Nu se întîmpla niciodata sa-si greseasca tinta. s-a aflat.cînd nimiceste serpii. fiind primit cu mare cinste de catre regele Creon caruia îi platea ospetia. o pictura cam asemanatoare. Numele de Alcide. Deci fiul Alcmenei. Se stabilise. Alfred de Musset. cu plînsetele lui. eroul Perseu îl facuse regele orasului pe fiul sau. Dupa ce întemeiase Micena. Amfitrion îsi lovise socrul. Scena este zugravita impresionant pe un vas antic. Ochii îi scînteiau. dintr-o întîmplare nenorocita. Alcide sau Heracle. Totul se petrece sub ochii îngroziti ai Alcmenei si ai prietenului sau.

Heracle a fost la început un mit solar. Pasarile stimfaliene simbolizeaza. Era un loc mlastinos. ploile cu grindina. sarbatoare care avea loc din doi în doi ani. din Argolida. a omului cu fiarele monstruoase si de marimi colosale. El reprezenta însa nu stralucirea soarelui. unde participau tineri din toate colturile Eladei. în timpuri foarte. într-un anumit fel. Ea era tot fiica monstrului Tifon si a viperei Ehidna. cei vchi au dat numele hidrei de la Lerna unei constelatii ce se afla. reluînd unele legende mai vechi. cel mai puternic gigant. O constelatie a capatat numele lui. între care ti de Apolodor din Atena. Heracle tragînd prima sageata în leul din Nemeea. din care cei vechi pretindeau ca s-ar fi nascut o multime de alte fiinte monstruoase la înfatisare si raufacatoare pentru oameni. Pentru a slavi aceasta biruinta. Biruinta eroului asupra leului reprezinta în mitologia elina lupta grea. discipolul filozofului Socrate. cu sagetile lui încinse în foc. Unga urmele fostului oras Nemeea. hidra din Lerna se pare ca semnifica tocmai molimile ce iau nastere în locurile umede si mocirloase. unde voinicii înfrunta si rapun fel de fel de balauri. care cadeau cu prisosinta. primejduind existenta omenirii. In cinstea acestei biruinte s-au organizat în Argolida celebrele jocuri nemeice. dupa unii mitologi. 11. 12. dupa legenda. ci puterea lui. în care bîntuiau întotdeauna molimile. Iata de ce artistii au cîntat cu atîta patos aceasta legendara is-prava a lui Heracle. dar victorioasa. Lerna se afla în preajma golfului Argos. ucisa de Heracle . Tifon. si greu de tot.au putut trai apoi oamenii si s-au putut întinde holdele cu grîne. Despre aceasta întîmplare ne povesteste Xenofon. ca si o copie dupa cunoscuta opera sculpturala a lui Antoine Bourdelle : Heracle arcas. Dealtminteri. Leul din Nemeea o fost urcat. avea si el. puteri divine. Scena luptei cu leul a fost cîntata de nenumarati poeti. Poetizarea acestei forte solare de catre oameni este una dintre cele mai interesante din întreaga mitologie a elinilor. La muzeul de arta al Republicii Socialiste România se afla una dintre cele mai renumite pînze ale lui Rubens. monstri zburatori sau subpamînteni. Soarele usuca mlastinile cu razele fierbinti si face sa piara molima. si la început îl învinsese. nimiceste teribila si ucigatoarea hidra din Lerna. dealtfel. Pictorii au zugravit aceasta lupta cel mai des pe vasele eline. chiar linga constelatia Heracle. tot asa cum Heracle. de Zeus însusi pe bolta. ca zeul Apolo. Abia tîrziu.sca64 pate de sub domnia hidrei. 14. ce populau pâmîntul în timpurile geologice. Se luptase cu Zeus. In locurile uscate . Artele plastice au ilustrat din plin aceasta povestire.10. feciorul Gheei. 15. a fost si el învins. 13. si nimiceau vegetatia. omorînd . foarte vechi. pe aceasta tema. Vagauna leului legendar se vede si astazi în Grecia. pentru vechii greci. Tema aceasta este frecventa si în majoritatea basmelor noastre. dintre care unele au ajuns pîna la noi.

nechezînd si sforaind. iar copacii se agita.Istrul.Legendele Olimpului. de asemenea. 23. reeditau luptele lui Heracle. 19. s-ar fi refugiat într-o insula necunoscuta din cuprinsul Marii Negre. înfatisîndu-l pe Heracle prinzînd caprioara zeitei Artemis. In timpul serbarilor olimpice. U 65 cai. (acea sa nu mai cada astfel de ploi. li simti rasuflarea întretaiata. furtuna care se dezlantuie pe munte. cum o numeau ei . ce se gaseste în galeriile de arta ale Cracoviei. 22. dupa goana istovitoare. Se prea poate ca de la aceste zgomote sa se fi nascut personificarea fabulosilor centauri ai mitologiei eline. jumatate oameni . de curse cu carul. asa cum se mai numea . caprioara cerinitica. pare uneori ca alearga în tropot herghelii întregi de 5 .pîna la brîu . Eroul este prezentat cu un genunchi pe trupul animalului. orice certuri sau razboaie încetau între orasele grecesti. Centaurii erau niste fiinte ciudate.se pare ca simbolizeaza salbaticiunile atît de numeroase în vechime. dupa unele legende. Mistretii. voi. Psofis era tot un oras arcadian.animalele si chiar oamenii. 21. aruncari cu discul si lancea si trageri cu arcul. Alta lucrare vestita este un mozaic de marmura. si de aceasta data. Ei se pare ca reprezentau. La Pompei. cînd bolovanii se prabusesc în prapastii. în Arcadia . între ruinele îngropate sub lava. Mitul acesta reprezinta dorinta de totdeauna a oamenilor de a se lupta cu moartea si a o birui. iz-bindu-si coroanele. se pare ca ar fi fost nenumarati si distrugatori în codrii desi ai Erimantului. Soarele. efortul omului de aparare împotriva fiarelor din perioadele foarte îndepartate ale istoriei. scapate cu viata pe tarmul golfului argolic. Era un munte bîntuit de fiare. Elinii socoteau ca Dunarea . Se stie ca jocurile olimpice. pentru ca atletii cei mai de seama sa poata veni în Elida. Legenda spunea ca putinele pasari stimfaliene. Lupta lui Heracle cu mistretul mitic din Erimant simbolizeaza. mai ales. în folclorul nostru se gaseste.si jumatate cai. 16. care distrugeau semanaturile si gradinile oamenilor. a fost gasita o statua de bronz. 20.dupa locul unde îsi avea salasul: Cerineia. si citesti în atitudinea ei nobila setea de libertate. Muntele Erimant se afla între vechile tinuturi ale Arcadiei si Elidei. încalzind atmosfera. Atunci cînd izbucneste vijelia în padurile muntilor. . 18.izvoraste din marginea de miazanoapte a pamîntului. 17. neîndoios. învingatorilor li se puneau pe frunte cununi din ramurele verzi de maslin si primeau cele mai mari onoruri. Aici este o noua aluzie la Heracle ca putere solara. în imaginatia celor vechi. Ţinutul din jur purta numele de Psofida. motivul prinderii si legarii mortii de catre un flacau îndraznet. îi vezi parca picioarele tremurînd de încordare. tinîndu-l cu mîinile de coarne. Caprioara zeitei Artemis. Aceasta opera de o rara maiestrie se gaseste acuma în muzeul de arta din Palermo. facîndu-se întreceri de alergare.

Soarele însusi. ca sa poata tinti bine cu arcul. într-o povestire. minunata cu fructe de aur. Ispravile lui au fost pictate pe zeci. în mina dreapta tine fructele dobîndite dupa atîta truda. Euripide. triumfatoare. din Atena. a combatut tot ce era nesanatos. Acolo. probabil. puterea omeneasca mare. Totusi. a sfîsiat haina îmbibata cu sînge. monstrilor. Heracle. Multa vreme aceste stînci au purtat numele de "coloanele lui Heracle" (sau Hercule. Eta. Grecii vechi credeau ca marginile lumii sînt coasta de asfintit a Africii si. pictorul spaniol Ribera ne înfatiseaza lupta lui Heracle cu centaurul. O data pe an. Alcmena. înnorat. în plastica. dupa ce a facut sa piara atitia monstri. mama lui Heracle. O alta opera. se crede ca statua "Hercule Farnesse" este desavîrstta. Norii diminetii. care civilizeaza si aduce progresul prin efort necurmat.asa cum am aratat mai sus . lolau. o tara pe tarmurile Marii Negre. întrun vîrtej de flacari. pastrau numai fetele.reprezenta si soarele în putere. Cei vechi îsi permiteau de multe ori astfel de ciudatenii si contradictii în legendele povestite de ei. spre a deveni razboinice temute. pe frize. Le învatau tsa calareasca si sa lupte. Le taiau însa sînul drept. sau tara înserarii. realizata de pictorul Silvestre. într-o lupta. cum n-au avut nici zeii olimpieni si nici un alt erou. Atena. Sicione. pe marmure votive. se pare ca era pentru cei vechi occidentul Africii. Este chiar simtamîntul pe care-l da constiinta puterii fara seaman. ca norii purpurii în asfintitul zilei. La Ermitajul din Leningrad se mai gaseste o statua o lui Heracle matur. La miazazi era Libia. grecii au orînduit serbari heracleene în Teba. ce domina si . a puterii solare. 26. Caucazul. au fost sapate în metope. dealtfel. pe aceeasi tema. în zare. a cerului umed. în piesa "Heracli-zii" (unde se vede moartea data lui Euristeu de mama lui Heracle). Asa le-a venit. forta care înfrînge obstacolele si relele iscate de natura . Dintre pruncii care se nasteau. Anteu apare chiar ca rege al Libiei. pe care el i-a sugrumat cînd era copil. îsi închipuiau ca acolo este tara nimfelor hes-peride. 28. cum soarele asfinteste. a luptat contra Herei. în fiecare seara. 30. era odinioara la galeriile din Dresda. 25. figura lui Heracle a generat veacuri de-a rîn-dul atîtea monumente si opere de arta. 29. dupa legenda. îl regasim ca titan în legenda lui Heracle. semanînd cu serpii. pe frontoane. Amazoanele aveau. 27. în cinstea lui Heracle. în afara de cele doua lucrari amintite mai înainte . în Roma. se afla un tors de o mare perfectiune. Dincolo de munte vedeau. A fost adus ca sclav la Atena. a fost învins de heraclizi. pe stele funerare. simbolul molimii în teren mlastinos. cum îl visau cei vechi. asa cum îl numeau romanii). urmasii lui Heracle. Se spunea ca Heracle a fixat stîncile uriase. 66 TEZEU . Apoi. Ţara hesperida. ce domina de-o parte si de alta aceasta strîmtoare. Regele a fost luat prizonier de nepotul si tovarasul de lupta al lui Heracle. A ars capetele hidrei.apoteozate . simbolizeaza ca biruintele sînt aproape întotdeauna legate strîns de tinerete. ca forta tînara solara.într-un tablou. se degaja un simtamînt de liniste si pace. eroice. lungi. Sta sprijinit pe ghioaga. Parca ar fi un imn de slava închinat de artist puterilor umane. gîndul ca muntele de piatra sprijina cerul. Iara la Belvedere. sute de vase. unde cîrmuiau numai femeile. romanul Ovidiu si alti artisti de seama l-au cîntat pe Heracle în versurile lor. aflat tot în galeriile muzeului de arta al Republicii Socialiste România din Bucuresti. în Olimp. muntele Atlas. Elinii. par a fi. în rasarit. era întotdeauna tînar. A fost distrusa de urgia razboiului. Statua înfatiseaza idealul de forta. Heracle care . de asemenea. în piesa "Trahinienele". Casatoria lui Heracle cu Hebe. pe care Euristeu ar fi dat-o în orasul Atena. Marii poeti Sofocle. si moartea însasi. monede si efigii. unde aveau loc jocuri si lupte fastuoase. gargareenii. A biruit pe Cerber. pentru grecii vechi. ele se însoteau cu vecinii lor. alegoria serpilor. si a disparut din vîrful acelui munte. lasînd în urma lui valuri de foc si nori poleiti. uriase si binefacatoare.24. Legenda arata ca regele Euristeu si-a primit mai tîrziu pedeapsa pentru suferintele pricinuite lui Heracle. din toata tinuta pe care o are. plutind pe Marea Mediterana. Heracle sta în repaos si. Statua e cioplita de marele artist Glicon. scotîndu-i ochii lui Euristeu si poruncind apoi sa fie ucis. Este vorba de strîmtoarea Gibraltar.tabloul lui Rubens: "Lupta cu leul" si "Hercule arcas" de Bourdelle . Desi Atlas fusese prefacut în munte.patrund si în Olimp. ca o gradina. l-a razbunat pe fiul ei. vedeau acolo. paznicul mortii. Se pare ca Heracle este înfatisat în clipa cînd se întoarce cu merele de aur la regele Micenei. Apo-lodor din Atena. iar la miazanoapte asa-zisele tinuturi hiperboreene. în legenda lui Perseu. Maraton. în nenumarate tablouri.

Dar n-a fost cu putinta sa aiba vreun copil. un om hain si crud.. am socotit ca-i bine sa ti-o dau de sotie. socrul sau. Palas. eu am o fiica : Etra. si orasul. luîn-du-mi viata. facuse si anume semne.SE POVESTEsTE CĂ UN REGE-AL ATENEI.. . amarît. si fratele meu.dupa cum am aflat . . Ceva mai mult. pe Etra. copila lui Piteus. S-a sfatuit. si tu mi-esti drag..Eu nu mai sînt prea tînar. cu-atîta îndrazneala. dorinta unui zeu.. .Vai voua. Cu totiiau pus la cale . Atît ca-n apa marii sta de veghe Poseidon. si orasul. ma-nvoiesc cu multa bucurie. Sa nu mi-o iei cu tine.. însa te rog ceva..sa-nceapa un razboi si. .. regele-Atenei s-a dus în ospetie la un prieten al sau.. Tu vrei sa-mi salvezi viata. sio dorea de sotie... Regele din Trezena a stat un timp pe gînduri. Vai Etrei. Cum sa mi-l dobîndesc ?...O. care nesocotiti. si tronul. la fel de rai ca el. I-a întrebat. a spus Piteus.. 68 Dar batrînul Piteus..Ţi-o dau.si. lui Egeu si regelui Piteus ! Nemernici muritori. sa senscauneze ei. a glasuit Egeu. Pe urma în Atena va locui mereu. ce domnea-n Argos. Pot sa-i înfrunt în lupta. foarte mîhnit. Ar vrea sa-i vada regi în orasul Atena. preadevotat prieten. Acum mai am putere. pîna ce voi muri. Pe urma i-a raspuns : . a glasuit Egeu regelui din Trezena. . si-anume la regele Piteus. n-a vrut sa tina seama de zeul marilor.. cu regele Atenei. prin care îl vestea pe regele Trezenei ca va fi... Spune-mi. si a hotarît nunta copilei sale. Ţin foarte mult la ea.. El o-ndragea pe Etra. aflînd aceasta stire. si eu sînt cam batrîn. E singura-mi copila. s-a bucurat Egeu. iubite prieten. astazi. Asa s-a pus la cale nunta între fecioara din orasul Trezena si regele Atenei. A adus jertfe zeilor si i-a rugat în fel si chip. Ei bine.. în orasul Trezena. numit Egeu. te învoiesti ?. Dar ce fac mai tîrziu ? îmi trebuie un fecior. Sa stea aci.. Ce n-a facut ? Pe unde nu s-a dus ? Pe la oracole. cinstea e mult prea mare. la prieteni... Etra. De-aceea. la oameni întelepti. Are de gînd sa-mparta între acesti feciori si tronul. . gîndindu-ma-ndelung. era foarte..Ruga ta-i o porunca. pe fiica ta.... are cincizeci de fii.. si vrei sa-mi dai de soata.Uite. Fusese însurat de doua ori si de la nici una dintre cele doua sotii nu capatase vreun urmas. . a zis Poseidon... Sa fie precum vrei !.-n Trezena. din marea prietenie ce-o purta lui Egeu.. sprijin la batrînete.

. Nu ma mai tem de Palas. pîn-dind-o pe mireasa. doar pentru el. din rusine si teama. ca sclavii sa-si goleasca vasele lor de apa pej trupul dezvelit. Puternic ca totii zeii. Mai înainte însa. si-l poftira ta masa. Tezeu se-nalta însa mai repede ca altii.. alene. au crezut ca-i un leu ce are înca viata. si-n timpul cuvenit.Cînd o sa creasca mare feciorul tau. ce rapusese fiare si monstri fara numar. vazînd aceasta blana. a fost silit sa plece si el catre Atena. care se ridica în oras. Poseidon a cuprins-o la pieptul sau pe Etra... precum ca are-un prunc. cum trece de-obicei. s-a bucurat nespus si-a trimis la Atena solie. sa vina la Atena. si. îmbratisîndu-si apoi sotia si feciorul.Dornic sa se razbune. pe-o colina. si-nspaimîntati la culme. caci Etra. Egeu era voinic. si peste mijloc spada. A saltat putin stînca si si-a vîrît sub ea sandalele si-o spada. eroul renumit. nici de feciorii lui. Tezeu. si-a început sa treaca vremea. . Iar regele Piteus îi iesi înainte cu dregatorii sai si-l rugara sa intre în marele palat cu Portile de-argint. nu-i spusese. într-adevar.j cu tipete si lacrimi. 69 I se fripsese-anume un bou. Crescuse cam de-o schioapa. pe un altar la tarm.. i-a aratat o stînca mai grea decît o casa. ce le-am ascuns aici. sa poarte în picioare sandalele acestea. cînd vrei sa zaboveasca. vestise el.. asa cum ai vazut. regele a pornit cu carul spre Atena. sclavii s-au gramadit sa-l spele pe erou si sa-i] împrospateze trupul trudit de lupte si de atîta cale. cînd s-auzi-n Trezena ca va veni Heracle. Mai înainte însa. au zbughit-o la fuga care-ncotro putea. printesa din Trezena a nascut lui Poseidon un prunc de-o frumusete de neînchipuit.. iute.. Dar ca sa-l recunosc. cînd facea sacrificii. Poseidon a iesit din valurile marii . Curînd. . Are cine-mi urma la tron. dimpotriva. cînd ma voi stinge. prin crainici. caci era fiu de zeu. si i se adusese si unj butoi cu vin. luînd-o cu el pe Etra la marginea Trezenei.Fiul meu se numeste Tezeu 1.. ce o purta pe spate. chemat de treburi. Micul Tezeu îl cunoaste pe eroul Heracle Egeu. si-a azvîrlit-o-n laturi. pe tarmul marii. i-a spus mîhnitei soate. Copiii ce prin preajma îl priveau pe erou.. tot poporul. Heracle si-a scos blana de leu cea fioroasa. care n-aflase crima ce-o savîrsise zeul atunci. . Heracle se arata pe drum. de rugaminti si lacrimi. fara sa tina seama de gemetele ei. cînd te grabesti.

.Putini or sa-i stea-n fata fiului tau.ca va fi un viteaz. sau poate c-o soptise vreo nimfa. Dobîndirea sabiei si sandalelor lui Egeu Aezii povesteau apoi cum a crescut Tezeu în casa lui Piteus. batuta-n nestemate. cum s-a deprins sa lupte cu sabia si lancea. ca e voinic. si-avîndu-le. si parul în inele îi luneca pe umeri. negru. vîrsta de barbatie. sa-si încordeze arcul. dar cel mai mult Heracle.. i-a aratat si stînca sub care se-ascundeau sandalele si spada sotului sau. si-n locul unde stînca statuse pîn-atunci era .scînteietoare ca soarele amiezii . stralucitor. viteaz si priceput în lupte. Sînt sigur ca odata elinii-l vor cinsti si-i vorj înalta temple. Cu totii-au rîs cu pofta. sa plece spre orasul Atena. Se spune ca-n Trezena unii cunosteau taina ce-o rostise Egeu sotiei la plecare. si multe biruinte va dobîndi în viata. 70 Dar într-o ziua Etra l-a chemat pe Tezeu la marginea Trezenei si i-a povestit totul. Era. Egeu. Avea ochii albastri. a-nsfacat o secure si s-a întors îndata sa dea lupta cu leul. cu prastia sa traga. sau soarele din ceruri.. cu prasele de fildes. Poateo spusese vîntul. parca era un trunchi rasarit din pamînt. un flacau zvelt si-nalt. trei sau mai multi. pîna ce-a împlinit cam saisprezece ani.sabia lui Egeu. sa mînuiasca ghioaga si sa-si conduca-n goana caii-nha-mati la car 2. Destul e ca multi tineri si-au încercat puterea. la sarutat pe frunte si i-a rostit duioasa : . dîndu-se drept Tezeu. ca sa ia mostenirea batrînului parinte. S-au unit cîteodata si doi. silindu-se s-apuce sandalele si spada. l-a ridicat în mîini si l-a zvîrlit în vale. micutul fecior al lui Poseidon. spuneau aezii. s-a repezit afara. Cînd Etra a vazut ca Tezeu a ajuns la vîrsta barbatiei. Ei s-au silit sa-mpinga stînca aceea mare oleaca mai deoparte. sandalele regale... Flacaul s-a apropiat de colosul de piatra. Astfel a dat copilul întîia lui dovada . fara sa izbuteasca. .Numai Tezeu. vreun satir.în fata lui Heracle . Etra l-a strîns în brate. Tezeu. si-alaturea de ea. care-a glasuit) mamei : . S-a încordat o data. Stînca sta neclintita.. Toti cîti erau de fata s-au minunat de forta ce o avea Tezeu.

Dupa victoria asta. 71 Perifete. cautînd sa-si afle ghioaga de unde-o azvîrlise. Tezeu a fost silit sa lupte c-un fiu al lui Hefaistos. si-i lovesc. Arma a fulgerat pe lînga el cu zgomot. si. si a plecat pe jos. Sinis era o fiinta cu trei ochi.. uimit ca un flacau ca el cuteaza sa-l înfrunte. zdrobindu-i cu o ghioaga teribila. I-a sarit de grumaz. hohotind salbatic.Am sa plec spre Atena. cu sete. Primele lupte ale feciorului Etrei Oricît au vrut Piteus si Etra sa-l sileasca sa plece cu-o trirema.. Urca-te pe-o trirema. bîn-tuiau prin Elada. si si-a ridicat ghioaga sa arunce cu ea. a hotarît Tezeu.. însa Tezeu. spre Atica. cu cocoasa..... aflînd despre sclavia eroului Heracle. prin istmul de Corint.. departe. de-arama. cînd. Pinii. Ce te grabesti atîta ? Viata tot ti-e sfîrsita esti doar în mîna mea..Feciorule. ce sigur ca te-asteapta. si tocmai de aceea pleca pe jos Tezeu. tatal sau. feciorul lui Poseidon si al frumoasei Etra a plecat mai departe. S-a trîntit la pamînt. prin istmul de Corint. a dat un raget groaznic. Dar Tezeu s-a ferit.-n Lidia.. Tezeu n-a vrut s-auda. lega pe calator de cele doua vîrfuri ale copacilor. facuta-n fieraria Olimpului de zeul cel mester.Ia stai. picioare rasucite si-o forta fara seaman. si-i ucid. Pe drumuri sînt tîlhari ce jefuiesc pe oameni. Pîna ce Perifete s-o poata ridica. caci calea peste mari este mult mai usoara. pe urma apropia doi pini unul de cellalt. l-a strigat Perifete. Trecea cîntînd un imn. Tezeu n-a pierdut vremea. i-a iesit înainte preafiorosul Sinis. ci drumul cel mai greu si cel mai plin de lupte. c-abia plecat. la cîtiva stînjeni. drumetule. a frînt cîtiva copaci si s-a-nfipt în pamînt adînc. pîna ce l-a rapus. Nu caut calea usoara. Numai ca-n vremea asta preavoinicul Heracle cazuse în sclavie .. dintr-o padurice. j . . spre-Atena . . spre regele Egeu. ce-i asupreau pe oameni. la tot împuns cu lancea.cum îi urzise Hera la regina Omfala. pe nume Perifete. se si-ndrep-tau la loc. si multi tîlhari si monstri. smucindu-se puternic si sfîsiind în doua pe bietul calator. El oprea toti drumetii. în strasnice curmeie. le dadea iarasi drumul. e vremea sa pleci catre Atena. Vroia sa-i nimiceasca pe toti acei tîlhari si monstri nemilosi. întîi îi jefuia.prin istmul de Corint. Asa s-a si-ntîmplat.. Oprind si el drumetii. dar nu plutind pe mari. purtînd în mîna dreapta ghioaga lui Perifete 3.. savîrsind multe crime. pe care vîsleau sclavi. scapati din mîna monstrului Sinis.

Sciron a fost înfrînt si aruncat în mare broastelor sa-l manînce. 72 Aici haladuia un rege numit Sciron. deasupra unor stînci drepte. pe urma.de grumaz. si la poalele lor marea se zvîrcolea gemînd. celor care treceau prin locurile lui. care s-a dat pe tarm vreme de doua zile. De unul dintre vîrfuri l-a legat de picioare. cînd l-a-mbrîncit. lasîndu-le sa-l rupa în doua. în cele din urma..In dimineata asta n-am varsat înca sînge. unde-i spala piciorul. a rasuflat tot istmul. drept plata. Sciron si Procust Cînd s-a aflat de moartea monstruosului Sinis. bagînd de seama ca nu-i lucru curat. A aplecat. zvîrlindu-le spre el cu multanversunare.Sinis îi taie drumul si striga îndîrjit : . el le hranea cu oameni. flacaul l-a culcat pe Sinis la pamînt.. dar. El pretindea. . vuind cumplit. si le-a dat apoi drumul trunchiurilor de pin din zdravana strîn-soare. i l-a trîntit în cap. mai buna. la rîn-du-i. doua trunchiuri de pin si l-a cetluit bine de vîrfurile lor.. si s-a luptat. si-i salta-n mîna ghioaga cea nazdravana. Apoi s-a ridicat si. din mijloc. parca-i o nuielusa. Sciron îi da un brînci si-l pravalea în mare. Dupa ce i-a scapat pe oameni de fiorosul Sinis. cu arma noua pe care-o dobîndise. ghioaga lui Perifete. care înfricosa tot istmul de Corint 4. s-a prins bine de glezna pe care i-o spala raului rege Sciron si. din zori pîna spre seara . Drumul catre Atena ducea pe malul marii.. mii de calatori ucisi nevinovati de acest tîlhar crud. dar el. In lupta-nversunata. de altul . în apa vietuiau niste broaste testoase enorme si flamînde. Dreptatea s-a facut !. îl miruieste zdravan. Sinis însa-i raspunde cu bolovani si trunchiuri. Asa a-ncercat Sciron sa-l azvîrle si pe fiul printesei din Trezena si-al zeului Poseidon. sa-l spele pe picioare. Tezeu si cu alti regi la fel de nemilosi.. ] Ba. Iar preacruntului Sciron îi placea sa manînce numai broaste testoase. Tezeu s-a tinut strîns. Pentru ca broastele sa aiba carnea mai frageda. Bine c-ai venit tu. cu bietii trecatori ce-i arunca în valuri.. Dar el. da sa-l si însface pe voinicul Tezeu. Tezeu a plecat iar. prapastioase. luînd vasul de aur. Lupta s-a purtat aprig. si-i da. Astfel a razbunat mii... însa cînd calatorul se apleca sa-l spele.

Stai ! Nu te mai misca !. Calatorul. cu voce tunatoare. mai rostea Procust. pîndea ades pe calea ce ducea spre Atena.. Nestînd însa de vorba. îi daruia averea. sarmanul. ca el sa-i ia masura. Cînd vedea un drumet. iata ca acuma trecea pe lînga rîu preaveselul Tezeu.Uite. încruntata. .Cea de pe urma lupta a dat-o cu Procust. îl oprea dusmanos : . te las si poti pleca. si carul. zdrobindu-i os de os cu un ciocan de-arama. Daca esti lung cît patul.. se culca pe patul de arama. Procust.. si-l opreste : . si-i spune ce doreste. Tezeu îi sare-n piept si-ncepe-o lupta grea cu uriasul Procust. Sa se lungeasca-n pat. pe malul unui rîu ce se numea Cefis..Cum îndraznesti sa treci pe plaiurile astea. însa rar se-ntîmpla sa fie de-o masura cu patul lui Procust. paroasa.. ba-i mai fagaduia si plata. si cînd era mai scurt. tremurînd. Procust îi sare-n fata c-un raget. mai tîrziu.. ca sa te iert. îi taia cu-o secure picioarele si capul . Procust era înalt si-avea o fata neagra. te culca pe acest pat dearama. si cînd era mai lung. Dar. fara de voia mea ? Drumetul se oprea si îsi cerea iertare. Cum sa nu pieri de spaima si cum sa nu-i cersesti lui Procust îndurarea ? Dar el nu se-ndura. tot un tîlhar. doar sa-l lase cu viata. si hainele. . zicea ca-l alungeste.

Acum. si-atunci Tezeu ridica sabia lui taioasa si-1 spinteca pe mijloc. De-aceea se si învoise sa o primeasca pe Medeea. fiul printesei Etra. 73 Procust. fratele sau. care stia atîtea vraji si îi spusese ca-l va face. Se bat. sa-i ia si el masura. Apoi. Astfel s-a stins din viata si ultimul tîlhar ce chinuia drumetii' spre portile Atenei. înconjurat de un alai maret. intra cu pasul sigur îr . Cine n-ar vrea sa fie tînar. Ea îi fagaduise lui Egeu . al regelui Egeu. Ca sa se apere de Palas si cei cincizeci de fii ai lui. si. I-a facut vînt si l-a zvîrlit. Eroul îl sileste sa se urce pe pat. ca atunci cînd .! ca sa-l faca mai scurt. despre care vom mai vorbi-n alte povesti. temîn-du-se ca-i paste moartea. ca pe o minge.1 în fata lui Tezeu. Toti erau fericiti ca au scapat de groaza uriasului Procust. era cu mult prea mic pentr-un urias ca el. regele Egeu primise în palat pe-o vrajitoare. Helios cu fata lui împurpurata. pe-altul. iata-l ajuns degraba si la palatul lui Egeu. de arama. Se vîra prin namoale.la ceasul cînd Tezeu. vroia sa fie iar voinic. peste templu. Tezeu s-a îndreptat catre templul lui Zeus.cum o lua si Procust. în orasul Atena6. ca este biruit. putea sa calce pragul tatalui adoptiv. el a-nsfacat în brate carul. aflat chiar lînga rîu. .Se lupta ei trei zile. la trup si fire. sculptorii au fugit ca niste iepuri prin Atena. de-obicei. însa flacaul din Trezena a rîs si si-a vazut de drum. pîna la sfîrsit.cam gîrbovit de ani si lupte c-o sa-i întoarca tineretea. In car se adunase piatra si marmura. unde era un car cu boi. Speriati. în vremea asta. Aluneca-n Cefis. a trebuit sa recunoasca. Se rasucesc. ca un disc rosu. avea douazeci de ani. Numele ei era Medeea.. Egeu se tot temea ca Palas. Nu le-a raspuns însa nimic. cînd oboseala batrînetii îl încovoaie spre pamînt ? Intrarea în Atena Soarele. s-a adunat multimea :j barbati. Patul. Auzindu-se vestea ca Procust a pierit. îi va lua tronul. se cobora în apa marii dupa credintele stravechi . copii. întrebîndu-i pe unul. de buna seama. purificat. Dupa legea straveche. ci s-a-ndreptat mai lînga templu. Tezeu si-a spalat trupul si-a savîrsit trei slujbe cerute dupa datini si s-a purificat5. Dejugînd boii cu iuteala. Ajung din nou în iarba si. Varsase pe drum sînge si nu putea intra cu trupul pîngarit în] orasul Atena. cu toata forta uriasa ce-o avea. asa pre. femei.. Tezeu s-a încruntat putin auzind rîsul.

Nu sorbi din vin. Voi nu vedeti ca are parul lung si desfacut. Tezeu intrase în palate si se plecase regelui si. 74 Egeu îsi descopera fiul Dar.. Mai multi artisti. rostindui versuri si cîntîndu-i imnuri. care ciopleau în piatra chipuri de zei. ce ucidea fulgerator.. Iara cu ochii sai albastri cerceta toate cladirile marete din Atena..strîns altminteri în conci. De-aceea-i strecurase lui Egeu. Vazînd aceasta sabie.. pe care-o . în soapta.. Vreau sa-l desfat pe regele Egeu. sedeau la masa el.nici chipi: sau.de-o sti ca i-a venit feciorul . Ba-i mai daduse. Iar haina lui în falduri se tîraste si matura tot praful de pe uliti. si ast pentru ca Tezeu era frumos si delicat ca o fecioara. zisese el. si-un suc sa-l toarne lui Tezeu în vin.si-l slobozise de-asta data. pe furis. au început sa rîda între dînsii : . vazîndu-l pe Tezeu ca trece cu pasul gratios. Porti în picioare sandalele ce le-am ascuns sub stînca. sa-si taie o bucata de friptura. Purtî o haina lunga. calca-i pragul !. sa-l omoare. înspaimîntat. Palas. aflase ca era Tezeu..Sînt un drumet.sa nu se lepede de ea. si sabia stralucitoare.. feciorul soatei mele. sa-l vada lumea ?. stiu sa si cînt.Tu esti Tezeu. Sosesc din Creta. Tocmai trecea prin fata unui templu ce se zidea în cinstea lui Apolo. Parul sai negru . Egeu. Egeu strigase tare : . între timp. Ăsta-i baiat ?. straine.Cine esti tu ? îl întrebase o straja pe Tezeu.. cu puterea de vrajitoare ce-o avea. zisese straja spre drumet. si-n el turnase sucul de cucuta. sosise la poarta regelui Egeu voinicul tînar din Trezena.Ba nu. Ce-i drept însa . nici toata înfatisarea nu-l aratau ca este un erou. . si se temuse ca batrînul . în valuri lucitoare. batrînul rege îl poftise pe oaspetele sau la masa. dupa datina cea veche.. baiete. 75 Tocmai atunci feciorul Etrei scosese sabia de la brîu. din halcile de carne de pe masa. i-o fata !. ... ionica. neîntre-bîndu-l cine este.. si-si aruncase ochii spre sandale. acuma saisprezece ani.. peste umeri.Priviti colea !.. sa nu-l împiedice în lupta . Medeea si tînarul abia sosit. umpluse cu vin pocalul lui Tezeu.Stai !. Etra. în falduri.. . Te re-l cunosc. De unde vii ? .Atunci. .pre cît ne spun poetii . Insa Medeea. ca tînarul ce sta la masa era un criminal trimes de fratele sau.Atena. Un suc facut din floare de cucuta..

am sa încerc ! a spus Tezeu. vrajitoare blestemata... Tu ce gîndesti ? Putem noi oare sa-i înfruntam. . Iara femeile-i boceau. catau spre ele si taceau. pe unde vietuia în voie taurul zeului Poseidon.. Nu vrei sa-l rapui tu.Bine . a zis flacaul.s-a cam mirat ca atenienii nu se înflacarau deloc..aci tragînd cu arcul. . striga multimea-nsufletita. Nu-l aplauda aproape nimeni. dimpotriva. izbind cu ghioaga ... scapînd lumea de înc-un monstru... L-a prins de coarne .. Fugi. si dupaceea l-a-njunghiat.dupa o biruinta-atît de mare ..De el vorbim..O. Acum e liber si pustieste Atica. Femeile plîngeau în hohot lînga palatul lui Egeu.tii în mînaJ e a mea. S-a dat o lupta crîncena lînga Atena.. vrajitoarea cea hapsîna. Iara barbatii. Sa fie preamarit în veci !.Ce s-a-ntîmplat ?. taind cu sabia.. .... mirata de-ndrazneala marej si de puterea lui Tezeu. cît nu pun sa ti se toarne pe gît pocalul cu cucuta. tatal meu. . de Hera-j ele. De ce-i atîta tristete în oras ? l-a-ntre- . sa scape lumea si de taur ? De taurul adus din Creta.s-a luptat vitejeste! sapte zile si sapte nopti. l-a plecat cu fruntea alba în tarîna. Erau] cu totii-ntinsi pe ruguri. a spus ba-' trînul lui Tezeu. Fiii cei rai ai unchiului] sau Palas s-au pregatit sa-l înconjoare si sa-l loveasca din trei] parti. Fugi.. si-a izgonit-o pe Medeea. 76 Plecarea în insula Creta Venind Tezeu iar în oras . aci-nfigîndu-si lancea în vrajmasi. m-a pus la cale sa ît» dau otrava. Medeea.. . era jale. La capatul celor sapte zile. nici un vrajmas nu mai traia. si a plecat spre Maraton. Tezeu... voinice ?. cu mîhnire.în curte-s tocmai vestitori care mi-anunta despre Palas ca s-a pornit catre Atena cu cei cincizeci de fii ai sai !. oare. De vreme ce-am ajuns aici. sa-i înving. strîngîndu-si armele în pripa.Traiasca tînarul de la Trezena !. Ba.! a parasit îndata masa si a pornit sa-ntîmpine dusmanul. odinioara. . mai ales cîmpul Maraton. Fara a astepta raspunsul... din ordinul lui Euristeu ?. A dat cu el o lupta dîrza.. L-a strîns la sînu-i pe Tezeu si a-n-j ceput sa-i povesteasca despre Palas ca uneltise sa-l ucida. fii bun si lasa-mi mie cinstea sa ma lupt singur. sa-i alungam ?.Vorbiti de taurul pe care l-a scos Poseidon dintre valuri ? .. Dar n-ar putea tot dînsul. Insa Tezeu ...

Te-am asteptat atîta vreme. Nu pleca !.Daca-i asa. auzind vestea.. Iar Zeus. regele din Creta.Da. Acolo îi sfîsie-o fiara. . învingatori si sanatosi. Pe toti îi vîra-n labirint 7.. L-a luat în coarne. E cea din urma oara. cu zeci. . de bun ramas.bat dînsul pe tatal adoptiv. si sa-l înfrunt pe Minotaur. l-a aruncat doar ca sa-l calce în copite.Taurul l-a ucis.. Numai ca planul sau.N-ai teama.stii doar ca el îi e fecior !.... îmbratiseaza-ma mai bine.. i-a strîns apoi pe ceilalti tineri.. drept tribut platim cu jale. .ca sa ia parte la niste concursuri.... si regele. Ne-a asediat si ne-a lovit. ♦ . Nu pot sa mai conduc Atena.. a spus batrînul. Dar Minos.. .... în fiecare an... I-am adus jertfe Afroditei si m-am legat sa o slujesc întotdeauna dupa plac.. si bietul tînar a murit. lui Minos. deatîtea ori. Socot ca am sa-i vin de hac si am sa curm aceasta crima. n-aveti frica !... sute de coridoare.. ce tinea cu Minos . sapte baieti si sapte fete. daca si ea o sa ne-ajute. care alcatuiau tributul.. L-a ucis.. Tezeu s-a dus întîi în templu si-a adus jertfe Afroditei. de unde nu mai pot iesi.. fiul regelui Minos a jurat tare catre prieteni ca este gata sa doboare si taurul din Maraton.. Noi l-am trimis la Maraton. si la concursurile acelea... si cum la tarm era trirema gata sa porneasca-n larg. si vrei iar sa ma parasesti ?. si. . luptînd strasnic... cînd pleaca tineri din Atena. Iar noi ne vom întoarce-acasa. si le-a grait voios asa : . fiul lui Minos.Atunci.ne-a trimis foametea si ciuma. tata drag. . si ca pe-o zdreanta l-a purtat pîna aproape de Atena. un palat mare de la Cnosos. decît avînd sprijinul tau. pe-a altor zei.. . Puterea dragostei întrece. rege.. pe care-o savîrseste Minos asupra tinerilor nostri. în acest fel am fost înfrînti. sa plec si eu cînd dai tributul. i-a povestit ca mai de mult venise la Atena fiul regelui Minos de la Creta . Taurul alb al lui Poseidon. O fiara zisa Minotaur.Nu. rapus acum de tine ! a spus batrînul rege lui Tezeu.... Povara anilor m-apasa si fortele 77 mi s-au sleit. a venit cu arme....Iar voi l-ati îngropat. zicînd ca noi sîntem de vina. . a dat îndata gres. Egeu.. fireste. ce-i de la brîu în jos ca omul. i-a biruit pe toti flacaii care s-au întrecut cu el la jocurile din Atena.. Asculta. facut cu usurinta... plin de durere. pesemne ? . prieteni. da-mi voie. Ajuns aici.Vai noua ! a grait Egeu. iar de la brîu în sus e taur..Veniti cu mine... beat de succes. .Ce face el cu acesti tineri ? .L-am ars pe rug si l-am cinstit..

si lînga el era o fata frumoasa. pe mari senine si pe furtuni. dulce si duioasa. si.... si eu. . si sa ti-l dea el înapoi. catre Creta. V-o trimit tot în labirint. Eriboia) pe ea o iau de soata eu.. Acuma iata-s agatate pînze de doliu. la-napoiere... caci noi nu sîntem sclavi !. i-a raspuns Tezeu. La zeul marilor.. Iara pe una dintre fete. Tu sari în mare si te du la zeul apelor. Pe urma.Prea bine. Este fecioara ne-ntinata sl-i fiica regelui Megarei. sa-mi stai asa trufas în fata? Eu nu sînt rege ca oricare. spre departari am sa privesc. Daca-i asa.. Poseidon Asa plecat-au. Tezeu si ceilalti atenieni : sase baieti si sapte fete.jos.. sa pui triremei pînze albe. a zis Tezeu cu îndrazneala. mai.. dar nu ai dreptul sa ma insulti. sa stii. pe stîlpi. De nu-l aduci. fsi-a aratat cu mîna pe o copila. pînza neagra va fi schimbata de cîrmaci cu pînza alba-a veseliei. . înapoi. -. fara de teama.. îti retez capul.. ce Ariadna se numea. Voi veni curînd.si eu sînt tot la fel ca tine.. sa-mi vii.. baietane.. . Au plutit mult.. ci sînt fecior de olimpian. 78 ..... Adio. cercetîndu-i pe atenieni... Tu poti sa ma ucizi... si intrînd în orasul Cnosos s-au dus de-a dreptul la palatul lui Minos cel neîndurator. Poseidon. si am sa-ti dovedesc ca sînt feciorul lui Poseidon.Noi sîntem !. dar au ajuns.îti e Poseidon ?. si noapte... . a dat din nou raspuns Tezeu..Voi sînteti ? a glasuit Minos. sus.. Ce minciuna !... Ha !..Ma duc..Daca te-ntorci cu biruinta.Tu cum cutezi. caci tata bun îmi e Poseidon.Sa n-o jignesti pe Eriboia. în labirint. a rostit regele Egeu.. a spus Tezeu. de astazi înainte... de vrei. Minos sedea pe-un tron de piatra. . tata. azvîrl în valuri acest inel cu piatra scumpa. .Plecati-va pe lespezi fruntea !. Am s-o ucid... . . .. între curteni.. Te-oi astepta si zi... baiete.. cînd veti ajunge acolo.Nu vrem... pentru trei zile. . pe ea.. Doar atît. O sa vedem..

nimfele marii nereide. Tezeu vazuse-n fata sa un palat mare. fiindca-i jurase s-o slujeasca . Tinerii sînt salvati . apele s-au învolburat. faptura fara rusine. dîndu-i învat : . desigur.S-a dus !.S-o porti cu fala. si înca vreau sa-ti spun.care-i da sprijin lui Tezeu. si sa vazut din nou pe coasta. e-ndragos-tita de Tezeu.Asa a spus Tezeu. batrînul vrednic din Atena. Tezeu : pe viitor sa te feresti sa cazi cumva în apa marii.. . de clestar. sa-l ia cu sine pe Tezeu. nici chiar eu nu mai putem sa-ti salvam viata. a glasuit regele Minos. sa stii. Iara Poseidon poruncise în asta vreme unor pesti sa afle unde e inelul pe care-l aruncase Minos. zeii. pe tronul lor de aur. Cu el tu poti sa dovedesti ca mama ta mi-a fost sotie. îndragostita de un sclav. Sa mi s-aduca o cununa. Ariadna. si.... în ape. A doua oara. nici Triton.. Tezeu simtise ca e prins de cineva necunoscut. O tata. si totul ce-i înconjura. Poseidon..O.. nici Amfitrita. 79 Facînd un semn catre Triton. Caci Afrodita .. Apa a facut valurele si l-anghitit într-o clipita.. pîn-a-si da mai bine seama de ce se petrecea cu el.. din aurul cel mai curat. Din ochii lui Tezeu s-au stins palatul mare. si-a poruncit : .îi insuflase Ariadnei o dragoste nemarginita pentru preachipesul erou. Atîta ca. aici... ... Iar lînga el se afla dalba si minunata lui sotie. vazînd ca fata. Ce voinic e ! Parca-i un zeu. voinicul.. S-a dus frumosul tînar.. si s-a si repezit în mare. . esti prea nemilos !... ce frumos e fiul tau ! a spus zeita Amfitrita.Iti dau acest inel de aur. Trei nimfe s-au si repezit în tainuitele camari si au adus sta-pînei lor cununa cea mai maiestrita. de clestar. însa pe tarmuri ti-e -Egeu. si ea i-a pus-o peste plete : .. Numai o data poti scapa. cînd se zvîrlise cu curaj. în apa marii. sta Poseidon.. Era Triton cel monstruos trimis de tatal sau. Minos s-a necajit. si nu va mai veni !. sfîsiat poate de rechini. a început sa hohoteasca gingasa fata a lui Minos. si tu mi-esti fiu.Am sa te pedepsesc... pe-un jilt înalt de aur si pietre scumpe. si i l-a-ntins.S-a dus. ce zaceacum pe fundul marii. Aici. fiul meu !..

De bucurie hohotea ! . prabusita jos. chiar în noaptea urmatoare. Numai trirema ateniana se legana înca pe valuri. Atîta ca în timpul noptii. s-a strecurat pe nesimtite pîna la tarmurile marii. Aici o astepta Tezeu. si ca sa nu se rataceasca pe coridoarele-ncîlcite. . plîngea.. un cap de ata. au iesit toti. în coaste. S-a-ncins apoi o hora mare. s-a-ntors tiptil în încaperi. Deodata le-a iesit în cale îngrozitorul Minotaur. cu fata regelui din Creta si. Vezi ca-i fiu de zeu ?.Minos privea si nu credea. a început sa desfasoare ghemul cel gros. afara.. Dedal !. cu chiote de bucurie. .. s-a strecurat în camaruta unde salasluia acela care zidise labirintul. un arhitect numit Dedal.. L-au sarutat pe-nvingator si. Tinerii s-au pornit sa sara în chiotexde bucurie. fiica lui Minos.. mai mult în brînci... nespus de fericita. Da-mi ajutor sa-l scap de moarte pe tînarul iubit de mine.Da-mi ajutor !. lovindu-l fara încetare în ochi. tata ?. Tezeu si-a ridicat pumnalul si. fii bun. si fiara care mînca oameni s-a pravalit ragind cumplit8. de-un stîlp al portii.. Tezeu îi întindea inelul. Iar ea.. Plîngea. pe-unde mergea. ! '. sau în piept. fata lui Mi-nos. Spre dimineata i-au luat sclavii pe ateniend. Dar regele a luat inelul si mînios a poruncit ca-n dimineata urmatoare Tezeu si ceilalti atenieni sa fie-nchisi în labirint. de care s-a vorbit mult timp si-a fost cîntata de aezi9. l-a apucat pe Minotaur de-un corn si l-a tinut asa. dîndu-i dragului Tezeu ghemul de ata si pumnalul. cata duioasa-n ochii lui. cutezator. precum spune legenda. si-asa. si i-au împins în labirintul unde statea înfometat preaodiosul Minotaur. si Ariadna. pesemne. ei au plecat nestingheriti. Toti erau înlemniti de spaima. flacaul l-a împuns în coasta. Tezeu sedea vesel la cîrma si-n brate îsi tinea iubita. Ariadna.Vezi. i-a grait dînsa. Ajuta-ma. cînd dihania aceea s-a repezit spre-atenieni. Numai Tezeu. O hora nemaipomenita. Iar tinerii ce-l însoteau sparsesera cu graba mare toate corabiile lui Minos. Fiara s-a-ntors mugind spre el. dar nu de spaima... Tezeu a prins chiar la intrare. Acesta a-nvatat-o-n taina sa-i dea voinicului Tezeu un ghem ceva mai gros de ata. Sa-i dea si un pumnal taios. urmarind firul de ata desfasurat prin labirint.. teferi. Fata s-a furisat prin bezna si.':W' . i 80 Cît timp s-a tot dantat acolo. la picioarele lui Minos. Ariadna. Tezeu s-a înteles.

Desi în suflet . neosteniti.steapta mamenlacrimate. si seapropiasera de-Atena.. unde el si-a sfîrsit viata.cum se pare . nici tu. la miezul noptii . De-atunci si marea. Ea n-a-ndraznit sa-i stea-mpotriva. însa multimea adunata l-a dus cu sila la palat. în vremea asta atenienii. pentru ca va prefac în broaste. îndurerat prea mult.. facînd popas. si zeul vinului. a luat numele de Egeea. e harazita. De n-ai sa lasi copila-n Naxos. 82 Egeu.. a socotit ca au pierit toti tinerii plecati în Creta.Eu i-am scapat de Minotaur.si el. nici sotii tai de drum. Atîta doar ca-n tulburarea ce-i cuprinsese. Cînd s-a trezit spre dimineata. fiul lui Zeus. iar. ce-i astepta pe coasta. si nunta s-a facut pe loc.. vazînd ca pînza nu e alba. Cu moartea-n inima-a lasat-o pe Ariadna lui în Naxos . nu-ti mai vezi casa. cu tirsul.. rostind : . Tezeu ajurKje regele Atenei Tezeu. batrînul s-a aruncat în apa marii. insula ce se vede-n zari. cuprins de deznadejde..l-a pastrat vesnic pe Tezeu. sa-mi fie soata numai mie.Dar zeii sînt gelosi pe oameni. ei au uitat sa dea jos pînza neagra. parasind-o pe Ariadna. In calea lor s-a ivit zeul betiilor destrabalate.pe cînd dormea. Am oare dreptul sa-i ucid ? Trebuie sa-mi jertfesc iubirea". acolo-n Naxos. în trirema.. Nu l-a vazut decît Tezeu. . de doliu. zdrobindu-l. Ariadna. a facut semn de-amenintare catre toti tinerii-atenieni. ce era prinsa de cel mai-nalt catarg. Cînd a ajuns Tezeu pe tarm si a aflat ce s-a-ntîmplat. Chiar Afrodita s-a-nvoit. a catat catre sotii sai. au fugit10. ca s-o iau eu. purtati de vînturile bune. fata lui Minos a plîns mult fuga iubitului Tezeu. Fagaduise sa-i aduca teferi si sanatosi la ei acasa. DaiL zeul vinului s-a-nfatisat plin de splendoare si a cerut-o de sotie. si tot doar el a auzit glasul acestui zeu. din Olimp.Fata lui Minos. suindu-se cu ceilalti. Iar valurile l-au izbit de stîncile din tarm. Deci tu cata s-o parasesti. Astfel printesa Ariadna a devenit si ea zeita. . si-acum tot eu sa-i nimicesc ? I-a. Ca a pierit deci si Tezeu. a vrut si el sa se omoare. pluteau mereu. Dionisos.

Pe urma a plecat cu Iason si-argonautii sa gaseasca lîna berbecului de aur 1]. A ramas rege în Atena.. Au mai trecut. 6 83 Numai ca în putina vreme.nemultumite ca Antiopa fusese luata de Tezeu . ostirile de amazoane . cu fruntea lata si senina. numit de mama Hipolit. din iubirea asta mare. ba si mai bine. s-a nascut un fecior balai. era si chipes. un an întreg. din Trezena. vrînd sa-l rasplateasca pe prietenul de la Atena.L-a-ncununat si i-a grait : . Pierderea Antiopei Tezeu n-a fost nicicînd un trîndav. Iar amazoanele. s-a-ndragos-tit de-nvingator. Era. .. de trist si de nemîngîiat. însa Tezeu. N-avea statura herculeana. unde stateau de luni de zile teribilele amazoane. precum se stie ca sînt regii. Acolo i-au asediat cîteva luni. au trebuit sa lase prada biruitorilor pe mîndra si preafrumoasa Antiopa. desi fusese luata prada. ci s-a-n-sotit cu alti viteji si a pornit spre Calidon. Ele au înconjurat orasul si i-au silit pe atenieni sa se retraga pas cu pas. Alaturi de cellalt voinic. si voinic. De aceea te alegem rege.Tu ne-ai scapat de-atîtea fiare si de tributul rusinos.. care-i lega pe amîndoi. spune povestea. unde a fost o vîna-toare vestita-n lumea de-alta data. fiul Alcmenei de la Teba.. si el de ea. s-a facut nunta la Atena. Lipsiti de hrana. Etra. în frunte avîndu-l pe Tezeu. porneau din cînd în cînd la lupta si atacau colina lui Ares 12.au pornit marsul spre Atena. i-a-ncuviintat s-o ia ca sclava pe-aceasta fiica a lui Ares. frumoasa Antiopa. cum îl cîntau aezii. s-a dus în tara amazoana. însa era mai gratios. pe tarmurile Marii Negre. Heracle. si. Cît a domnit el în Atena n-a pierdut vremea la ospete. sora reginei Hipolita. au început sa daltuiasca sau sa picteze toate-ntîmplarile acestea. pîna pe-Acropola. si ea. Dar a trimis un car sa-i vina mama sa. cum ati aflat. în acest fel. sa nu mai fie-atît de singur. atenienii. Tezeu nu s-a împotrivit. din Argos sau din alte parti. si multi artisti de la Atena. învinse.

Ea aceea ce fusese învinsa de elini... Pacea s-a încheiat. scapînd sulita din mîna.Tezeu !. Era . Dar într-o zi. regina Etra din Trezena.... Îndragostita peste fire. si timpul tot si-l petrecea colindînd codrii desi ca peria.. Frumosul trup al Antiopei se preschimbase într-o mîna -. iar fiul ei. Zei !. Parca-i o flacara-n vazduh.Pe lînga sotul sau lupta. Eu mor.. zicea el.. Deodata scînteiaza-o lance. si el crestea sub privegherea tatalui sau si a bunicii. Ochii s-au încetosat si.. De-aceea.. nu mai avea alta dorinta decît sa stea mereu alaturi de preaiubitul ei Tezeu.. cu pieptul gol. Tezeu a ramas trist si singur lînga mormîntul Antiopei. Tezeu lupta nebiruit. O uneltire a zeitei Afrodita Ca mîngîiere-i ramasese numai micutul Hipolit. soptind usor : .. . smintitul Eros. s-a repezit în fata lancei... se povesteste c-a fost o mare-ncaierare acolo.. Da.fierbinte înca .Zeita Afrodita este prea dezmatata.. dînsul se pleca zeitei Artemis... Pentru ca ea uitase totul.lupta acuma sa nu fie eliberata din sclavie. Hipolit prinsese gustul vînatoarei. ca sa respinga pe-amazoane. . pe credincioasele-amazoane si viata ei de-odinioara.Ai grija doar de Hipolit !.. umblînd dupa salbaticiuni. Au înaltat un rug urias. si-atunci.cît sa fi fost ?.. si toti razboinicii s-au strîns . pe areopag... nu vrea sa-auda de legatura casniciei. Lancea i s-a înfipt în piept. a spus regina. fecioara ce ocroteste vînatoarea... si lînga el sta Antiopa. Iar la-mbierile-Afroditei sta rece si nepasator. Antiopa.. sînt besmetici amîndoi. . tragînd sageti la întîmplare.si amazoane si elini. a cazut jos. îsi bate joc de muritori. data ca prada lui Tezeu . si. Ţimbalele-au tipat a jale si trîmbitele au sunat tristul sfîrsit al bataliei. mult prea tîrziu.. dar prea tîrziu. si amazoanele-au plecat spre tara lor cea departata de lînga Pontul Euxin. ascultati !.de cenusa. o clipa. O amazoana îl tintise cu îndrazneala pe Tezeu. în fruntea ostii-ateniene.... Lupta a încetat pe data. ea.. Crescînd mai mare.. si lancea l-ar fi nimerit.. Ah !.. tot ca ea. Atunci. însasi regina Antiopa. fireste..

ce-l dobîndise odinioara cu-Antiopa. vino. ce înca îl mai mistuia. în Creta venise rege Deucalion. arcasul Eros.Hai sa fugim. i-a poruncit sa-si puna-n arc sageata cea mai otravita si s-o tinteasca pe mireasa. Tezeu a stat putin pe gînduri. Hipolit. aflînd aceasta întîmplare..... îndragostita nebuneste de vînatorul Hipolit. Sa ne aruncam pe o trirema si sa plutim spre departari . ispravindu-si juramîntul. înabusindu-si dara jalea... vino. Chemînd la sine pe arcasul cel zburator. si-nveninata de sageata preausuraticului Eros. Daca primea s-o ia de soata.. o izgonea. cu mintea ratacita.. numita Fedra. tînarul Eros. pacea-ntre Atica si Creta s-ar fi statornicit deplin. A spus însa ca face nunta. In acest timp Minos murise.. spusese noul rege-al Cretei. . cu Fedra si cu Deucalion. pe tron. Mai trebuie spus ca Ariadna... erau toti frati.Ei. numai daca frumoasa Fedra jura ca va fi mama buna fiului sau. iata c-a sosit si vremea sa-l pedepsesc pe Hipolit... nunta îndata s-a pornit.. el a pornit catre Atena... dupa regina Antiopa. si-n primul rînd cu atenienii.Cum îl iubesc !. îl implora pe Hipolit : .Vreau sa am pace cu Vecinii. Ca sa se faca-mpacaciunea. scot palosul din cingatoare si ca pe-o fiara te ucid._ .. pe data. . si chiar iubirea ce-o datorezi sotului tau. întîia soata-a lui Tezeu. Mireasa a jurat în templul zeitei Hera c-o sa fie într-adevar o mama buna si. Vreau sa se stinga vechea vrajba. cu ochii-n flacari. a spus zeita Afrodita. Tu pîngaresti tot ce-i mai sfînt : respectul meu de fiu. Dar Hipolit. zicînd asa : .si.. care ma tot nesocoteste. oricît s-au silit zeita care da patima iubirii si fiul ei.. Sa ne ascundem fericirea. 85 De mai rostesti doar un cuvînt. umplîndu-i inima de fiere si dragoste nelegiuita pentru feciorul lui Tezeu. suparata rau. Tezeu ancuviintat ca nunta sa aiba loc cît mai curînd. zeita a hotarît sa se razbune. si pe Tezeu.Femeie fara de rusine. .. Fedra.. îsi spunea ea. Iar Fedra s-a simtit. In locul lui. si. nu l-au clintit din hotarîrea pe care-o luase Hipolit de-a nu iubi nici o femeie.pîna la marginile lumii. Hai. lasînd uitate si-Atena cea cu cer senin.. A stat de vorba cu Tezeu si l-a rugat sa-i faca cinstea si sa primeasca de sotie pe sora lui. .

catre Micena.. Poseidon !. Tatal nu s-a uitat spre el . Asa graia si nu stia ca vorbele i le sopteste.. în acest fel. Hipolit. pe Hipolit. Mergea ca orb. de fapt. trei cozi si cu colti lungi ca niste suliti. si la car înhamase. M-ai jignit. zdravan. la ureche. sa faptuiesc. Eu nu pot sa-mi pedepsesc feciorul drag. caci altfel mor !. ce-am facut !" si-a rostit ea. pasind încet spre malul marii. Te rog pe tine.. deodata si-a venit în fire. Neascultîndu-si vizitiul. nesocotitul Hipolit m-a conjurat sa fug cu el. stapîn si rege.. pe lespezi. între stînci. El auzea vorbele Fedrei. El se urcase într-un car. 86 "Vai. Regina Fedra ce-l urmase pe sotul sau.. Tezeu. dar în clipitele acelea. mintind anume. mîniata ca Hipolit o alungase... Fa dreptate si loveste-l pe Hipolit pentru insulta odioasa adusa Fedrei. doi cai salbatici.O !. Iar caii s-au speriat de el.Sotul meu drag. ai sa platesti si tu cu viata. Tragicul sfîrsit al lui Hipolit si-al Fedrei Lovit ca de-o maciuca-n crestet.. Tezeu a ramas nemiscat un timp destul de lung pe tronu-i.Razbuna-ti soata. regina Fedra. l-au omorît pe Hipolit..un monstru mare cît un munte. si totusi nu-i venea sa creada. caii s-au avîntat pe stînci si.. razbunatoarea Afrodita. Hi-polit. si-a alergat pîna la rege. trecîndu-si mina peste tîmpla si.. vazînd pe Hipolit cu fruntea facuta tandari. pe tarm. din apa marii s-a ivit ... sa se racoreasca de jarul care îi frigea inima lui nevinovata. Cum m-ai jignit.prin hotarîrea lui Poseidon. plîngînd : .Tata !. Tocmai gonea pe tarmul marii. Ajuns pe prunduri. cuprinsa de remuscari. sfarîmînd în bucati carul.. mi-a fost dat astazi sa îndur cea mai amarnica insulta. a început sa strige tare : . si a strigat spre el. a rostit : . s-a zvîrlit în genunchi. Dar Fedra hohotea acolo si-l implora cu glasul stins : .. cu sapte capete. cea mai grozava dintre crime. la rugamintea lui Tezeu . o Tezeu !.Iar Fedra a-nceput sa tipe si sa-l blesteme pe flacau : . Vorbele ce-l învinuiau atît de tare pe feciorul cel mult prea drag. în taina. soata mea !. Uitînd cît sînt de credincioasa.. Se clatina.. Dar pentru asta. Vraja zeitei Afrodita s-a risipit. Atunci Tezeu s-a ridicat. Razbuna-ma. Asa graia.. ce-l duceau ca vîntul.

cel mai divin balsam. Hipolit n-a fost vinovat. Tezeu !. la sorti. a cugetat Tezeu.. rege peste lapiti. rapind-o pe fecioara. au început sa-i spuna. El sterge suferinta si face sa renasca. Cui or sa-i cada sortii . ce tocmai dantuia la niste mari serbari în cinstea lui Arte-mis. sa aiba un fecior.. Hipolit a murit. Ba chiar l-au îndemnat sa mearga s-o rapeasca. zeita Afrodita vazuse totul si zîmbea. si astfel. E lesne de-nteles durerea ce l-a-ncercat iar pe Tezeu.dorinta de-a trai. I-au amintit ca n-are nici un urmas pe tron. E..u. O !.. cum au calcat în Sparta.. Ascultînd glasul lor. Fedra si-a dat moartea cumplita. au aflat pe Elena. Tezeu..Nu ! Nu-i adevarat. Dînd ei o lupta grea cu oastea de la Sparta. pe nume Piritou. sa-l sprijine pe cellalt sa-si gaseasca o soata tot la fel de frumoasa. Cine o sa-i ia locul ? ApBi iau povestit ca regele din Sparta are o fata mîndra. Voinicii. Din cer. Tezeu s-a hotarît sa-si ia o noua soata.. 87 .. caci regele din Sparta nu vrea s-o dea de soata nimanui. S-o duca la Atena si aici s-arunce zarul. copilul ce s-o naste va fi la fel cu ea". Cît l-a plîns pe Hipolit13.. în inima. cu vorbe iscusite. Înlantuirea din Infern Dar timpul care trece poarta cu el uitarea. Dorinta ei se împlinise. Iar cel ce-o cîstiga-o în acest fel. Mergînd însa pe cale s-a întîlnit c-un prieten. ca omul e o fiinta ce nu poate trai doar în singuratate. speranta . prin spînzuratoare. numai eu sînt ticaloasa !..sa stii !. socotind curtenii ca prea e lung amarul regelui lor. au rapit pe Elena. precum era Elena. "De e atîta de frumoasa Elena. Deci. S-au înteles atunci sa se ajute-n lupta. Au suit-o-ntr-un car si-au dus-o la Atena. Zis si facut. s-a pregatit de drum.. Pedeapsa ei cazuse grea. ce se cheama Elena. doar eu am fost aceea care l-am ispitit .s-o aiba pe Elena. si fiindca i-au vorbit de frumusetea fetei regelui din Sparta. si el vroia sa aiba o soata-ncîntatoare. tînara si voioasa. Ci eu. A alergat catre palat : si-a pus pe gîtul alb un streang.

. s-o iau eu de sotie !. Mîhnit s-a hotarît sa se retraga-n Scira. dupa atîtia ani. smulgîndu-l de pe stînca. au ra88 .. Dar ramînea acuma. . la mine.care tot se temea ca eroul Tezeu va cere-napoi tronul. unde locuia zeul cel vesnic mohorît. Persefona. Deci nu-ncerca. Iar regele lapit i-a cerut lui Tezeu sa-si paraseasca soata. Tezeu s-a îndreptat cu regele lapit spre tarîmul lui Hades. si sa mi-o fac regina în tinutul lapit. Gingasa era fata.. Hades. si-apoi sa se coboare în regatul lui Hades. Menesteu. Cum ati intrat pe tarîmul acesta. ca sa-l elibereze pe eroul Tezeu..... el a fost pravalit în genunea de ape.Bine ! a glasuit. si nu ne este teama de tine nici atît. si n-a putut Tezeu sa-si salte multa vreme. Bratele lui vînjoase. Tezeu. Piritou. si printr-un viclesug. sa vietuiasca-n pace. sa mi te-mpotrivesti. fara frica. rece. o insula frumoasa. Dar valurile marii l-au aruncat la tarm. Noi stim sa ne luptam.. . prima zi dupa nunta.. buna regina Etra. . fara de vrerea mea ? i-a-ntrebat. cu tot zbuciumul sau. si bucuria mare pe rege si curteni. si cel ce-a cîstigat-o a fost însusi Tezeu. potrivit învoielii. si-a început sa rîda. prevazator . .. Dar n-a grait nimica.. A trebuit sa vina Heracle în Infern. au intrat în Infern . si nu-l putea calca. Hades s-a mîniat pentru asa-ndrazneala. Nu ar fi vrut Tezeu sa-si paraseasca soata prima zi dupa nunta. Dar fiindca ati venit pîna-n Infern.. Ca rege-a gasit însa pe-un dusman. va rog sa stati putin si sa va odihniti pe acel jilt de piatra. Iar mama si sotia rapite de spartani.Ce vreti ?. l-a legat si-n lanturi zeul cel mohorît. si sa mearga cu el pe tarîmul lui Hades. . Iar de sus. Printr-o pestera-adînca. trupul lipit de piatra. si s-a întors acasa Tezeu. Am sprijin la nevoie pe eroul Tezeu. au si ramas lipiti.S-o furam pe nevasta lui Hades. si-au mers drept spre palatul maret. Facuse juramîntul sa-l ajute pe prieten.. Lasîndu-si dara soata în grija mamei sale... rece si mohorît. ca Tezeu sa-l ajute pe prietenul lapit sa-si afle o sotie la fel de minunata.Iat-am venit la tine sa-mi dai pe Persefona. batrîne.. Dar cum s-au asezat pe jiltul fermecat. de-argint. dar chipul i-a ramas la fel de neclintit.Pe drum au tras la sorti. ce se gasea în Argos. ce-au aparat Atena. Ba. dar si-aci l-a urmat ura lui Menesteu .s-au asezat pe jilt. a raspuns Piritou. Tezeu a fost urcat pe-o stînca de la Scira. regele din Atena..Ce sa facem acolo ? l-a întrebat Tezeu. prin tradare. Eroul s-a izbit cu fruntea sa senina de colturoase stînci..

pentru odihna. de zeii olimpieni. Tezeu. spuneau aezii. scormonind o movila cu ciocul sau de fier . unde sînt evocate si alte figuri istorice. a fost zidit un templu eroului Tezeu 15. Sapîndu-se movila. socotiti un fel de eroi nationali. De la numele monstruosului Sinis cred unii ca ar veni cuvîntul sinistru . de pin. oroare. destule veacuri. Temistocle. valoarea unui simbol al luptei împotriva raului. Solon. Pe temeiul acestei legende. care bîntuiau odinioara lumea. pe cînd toti ceilalti au mai mult caractere regionale. In amintirea biruintei asupra lui Sinis. bunaoara. disc. pentru faptele sale. locale. fiul lui Poseidon. un vultur din vazduh s-a coborît în Sciron. ce îi era parinte. lînga ele un palos si-o lance ascutita. pîna ce a venit un trimis al Atenei si i-a aflat mormîntul. au fost organizate.ceva sau cineva care provoaca spaima. Osemin-tele-acestea au fost duse-n Atena. si ochii sai albastri cercetau mustratori Olimpul departat. jiurtînd în mîna o maciuca sau o ghioaga de arama . un loc de frunte. Aici a stat. Cel care povesteste viata lui Tezeu. Biruitorii în concursurile la sulita. erau încununati cu ramuri verzi. 3. s-au gasit oseminte. catre anul 46 al erei noastre. Tezeu este un nimicitor al monstrilor si raufacatorilor. ca hicurg. fusese luat în slava si facut semizeu. în Sciron. oasele în mormînt. chiar pe locul unde se zicea ca ar fi fost el rapus. Iara peste mormîntul cel gol. Intîraplarile prin care trec Heracle si Tezeu sînt însa de multe ori asemanatoare. lasat în Sciron. dealtminteri. 4. 2. adica ai tuturor elinilor.mas fara vlaga. autorul viarei lucrari "Vieti paralele". dupa legende. i-au pus. pare-se. fiul lui Zeus. Oameni necunoscuti l-au adunat din ape . fara de voia acestora. dupa cîntecele vechi ale aezilor. si fiecare tinut vroia sa se mîndreasca cu vitejii sai. în cinstea zeului Poseidon. Jocurile aveau. alaturi de Heracle. asa-numitele jocuri istmice.ghioaga cucerita de la hainul Perifete. Note 2. Cînd a venit trimisul. este cunoscutul scriitor Plutarh.. uitat. . Tezeu ocupa în vechile legende ale elinilor. pe care se lasase vulturul din vazduh. Heracle era. Ca si Heracle.. Heracle si Tezeu erau. fratele lui Zeus. Acesti viteji. Fiecare basileu dorea sa se traga din-tr-un anumit erou. Pericle etc. alergari cu carul sau în lupte. fiul lui Hefaistos. voinicul Tezeu este si el înfatisat de multe ori pe vase si în sculpturi. nascut în Beotia. Amîndoi zeii se însotisera cu mamele celor doi eroi. si Tezeu. de însusi Tezeu. cum le ceruse însusi stapî-nul marilor.

se povesteste mai pe larg în legenda urmatoare. Alegoria pare ca vrea sa aminteasca de timpurile acelea cînd pâmîntul Eladei. si apoi chiar al aristocratiei funciare sclavagiste. Despre el se povestea ca instituise serbarile Panatenee. Prin legendele nascocite despre el se stabileau avantajele aristocratilor. Iar valurile tulburi napadeau peste tarmuri si paraduiau asezarile. în mare. Pare foarte curios ca multi dintre monstrii doborîti de Tezeu erau 89 socotiti fiii lui Poseidon. ca si Heracle. cu valurile sale verzui. cu scopul de a-si întari stapînirea asupra poporului. sub cerul cel albastru. ce cîrmuia Atena. Tezeu este si el un fiu al lui Poseidon. care biruie toate relele ce le stau în cale. în triumf. fortele omenesti. pe un vas antic. de mitul nobil al lui Tezeu s-a folosit mult aristocratia sclavagista. poate cele mai mari si mai fastuoase serbari din Elada. 8. furtuni. agricultori si meseriasi) si hotarîrea ca toate functiile statului sa fie ocupate numai de nobili. în care se afla monstrul Minotaur. Ele au conciuri pe cap. zguduit de vulcani. Astfel i-au atribuit împartirea populatiei în trei clase (nobili. pustiiri si cu monstri zamisliti în apele marine. Tezeu a reprezentat. Dînsii au sabii de aur la chinga de-argint atîrnate. Initial deci. dupa biruinta lui Tezeu. Mai tîrziu. un palat cu multe culoare încîlcite. în tragedia "Tezeu". revarsari de ape.) Grecilor le placea sa spuna ca pamîn-tul Eladei rasarise din mare. aflat la muzeul din Berlin.5. 7. si aci-ndemînateci si iute s-avînta . frumoasa podoaba de aur. Scena a fost zugravita. poetul francez Quinault. din secolul al XVll-lea (pe muzica de Lulli) ne cînta sosirea fiului Etrei si al lui Poseidon. aristocratii au impus transformarea mitului sau popular în acela de erou al aristocratiei gentilice. 6. însa mama lui este Etra. la Atena. se tot cutremura si se prabuseau coaste sau insule. Toti acesti monstri întruchipeaza relele pe care le poate face marea. Fetele toate au gingase rochii de in si flacaii Bine tesute vesminte ce scînteie blînd ca oleiul. In general. (Etra se tîlcuieste prin "cerul cel senin". a fost cîntata de însusi Homer în "Iliada" : "Tineri acolo si fete bogate în boi o multime Joaca-mpreuna în cerc si cu mîinile prinse deolalta. vietuind între cerul albastru si senin si marea nesfîrsita. 9. nimicind pe oameni. poporul care lupta cu urgia naturii : cutremure. Hora de la Cnosos. între altele. Joaca ei toti. constructorul sau. si despre Dedal. Tezeu este în acest caz simbolul poporului Eladei. Despre labirint. deci tot un fecior al marii.

Hora învîrtind ca o roata ce-o misca. se dau tumba în mijlocul gloatei". De zei luminat cîntaretul Zice din lira-ntre ei. 1955. l-au mai cinstit pe eroul lor.în româneste de G. Lumea-ndesita înconjoara hora cea plina de farmec . se va trezi si va vedea ca a fost parasita. chiar aceia care erau urmariti de puternicii zilei. în Tezeion putea. Iar privitorul îsi închipuie durerea care o sa brazdeze chipul acesta cînd. artistul antic pune alaturi si pe zeita Afrodita. în paginile acestei carti. E. pe un sarcofag care se gaseste la Ermitajul din Leningrad. Colina lui Ares sau areopagul. Ajunsi în acest templu. si-n vreme ce cîntecul suna. cita vreme se gaseau la adapostul templului. Ei urmareau sa dea un nimb de divinitate lui Tezeu. despre care se povesteste mai departe. "Iliada" . 11. chiar sclavi sau condamnati. aci în siraguri se salta-mpotriva. pentru a-si întari (asa cum aratam si mai sus) masurile si legiuirile asupritoare pentru popor. Pe fata încîntatoare a fetei s-a asternut un zîm-bet blînd. 10. 12. atenienii. Templul închinat lui Tezeu se numea Tezeion. la adapostul legendei despre Tezeu. Tot acolo. asa cum o fost înfatisata de un sculptor din vechime. Nu putea sa-i mai atinga nici un aristocrat. cu siguranta. sa gaseasca azil oricine. Acela care se spune ca i-a adus osemintele lui Tezeu la Atena a fost aristocratul Cimon.S. Se învîrtesc doi ghidusi. Viseaza. în cu-rînd. la Tezeu. de-o-ncearca cu mîna-i Mester olarul. în timp ce atenienii fug. 14. 90 si se desfata privind. Nemuritoare este o marmura ce o înfatiseaza pe Ariadna adormita. Zîmbetul ei de fericire. organizînd serbari.care nici nu stim daca o fi existat vreodata. Compatriotii lui Tezeu. 13. sub acest nume sau sub altul . alcatuite de ei. cînd multimea . 15. Seneca si Racine. Legenda lui Hipolit si a Fedrei a fost zugravita pe un vas aflat la muzeul din Berlin. Legenda cu vulturul coborît din slava peste mormîntul lui Tezeu .a fost nascocita de aristocrati. Durerea lui Tezeu rasuna înca si astazi în tragediile celebre scrise de Euripide. ei erau ocrotiti. Este vorba de faimoasa calatorie o argonautilor. Murnu. dealtfel.A.. Insa rar poate fi vazut ceva mai frumos decît întreaga legenda a lui Hipolit si a Fedrei. nici un stapîn de sclavi.P.L.

primul nascut de mama. .. Din dragostea lui Zeus cu fata feniciana.. Nu peste multa vreme. E vremea sa dezvalui acum o taina mare.. . înfatisarea sa. copila unui rege fenician. mai tîrziu.Marturie mi-e mama. a doua oara.Ba ne-nvoim. nascut în Argos de frumoasa Danae. cu regele din Creta : Asterios. Pornind înot prin apa marii. A fost pictat de Micon si Polignote. Al doilea : Radamante.. Dar eu sînt cel mai mare. Insula Creta 2.striga : "Nimic fara Tezeu '. pe care-l lasa pustiu azi vechiul rege. a grait iara Minos. si el ar fi luat conducerea oastei de viteji atenieni.. cu Europa.Asta nu-i de ajuns. si. ca o umbra ce purta în mîna dreapta o lance. s-ar fi ivit pe cîmpul de lupta Tezeu. Urmasii sai se cade sa ia în stapînire insula si poporui. ce e aici de fata." Dupa unele legende. Noi vrem alta dovada. Poate nu va-nvoiti ?. mi se cuvine mie. al doilea Heracle !. daca ne dovedesti ca tatal tau e Zeus. parasind-o pe tînara-i sotie . sta-pînul a purtat-o pe fecioara pîna într-un tarîm îndepartat. Minos a luat cuvîntul si a rostit semet: . El este aparatorul orasului Atena. se spune ca' în ceasul cel mai greu. Asterios nu-i tatal copiilor Europei.cum avea obiceiul . Asterios s-a stins.. de catre artistii Hahrilion si Eufroniu.Tronul. El nu e tatal nostru.ea s-a casatorit. poporul s-a adunat la Cnosos. Zeus ne-a zamislit pe mine si pe fratele meu. orasul cel mai mare din vremurile-ace-lea. fireste. s-aleaga un nou rege.. feciorul lui Zeus. numele ei1. în ana. Minos a fost întîiul. Aceasta parte-a lumii avea sa poarte. Creta e tara lui. seamana uimitor cu a unui alt erou. Tezeu a fost zugravit pe vase în culori rosii. în marea batalie data la Maraton. Dar Zeus. din a'ceste sculpturi.. renumitul Perseu. s-au nascut doi feciori. Atunci. pîna ce acestia au biruit. pe nume. Iar altii l-au sculptat în marmura si lemn sau l-au turnat în bronz.. Iar coasta unde-a poposit cu fata Zeus era a unei insule. si Zeus. murind el. s-a nascut tot în Creta. au spus unii batrîni. 91 DEDAL sl ICAR ZEUS SE PREFĂCUSE ODATĂ-N TAUR si o rapise pe Europa. Nu doara fiindca mama a fost aici regina. au raspuns toti cretanii.. si în cea stinga un scut.. precum se pare. .. . stiti prea bine..

. Valuri albe de spuma s-au repezit spre tarm si au adus cu ele un taur fermecat''. taurul s-a-ndreptat catre fiii lui Zeus. Tu. nu a mai vrut s-aduca jertfa fagaduita. a mai dat raspuns Minos.. Ajuns în fata lor.Uite. si el o samplineasca.si ce dovada vreti ? . fii slavita. Avea un trup urias... cum spui. Taurul ce iesise din valurile marii era mult prea frumos si s-a gîndit ca este mai bine sa-l pastreze. ce spui ? . totusi am sa-ncerc.. au glasuit batrînii.. cu-aceste vorbe... Europa... au strigat toti.cu un cortegiu de fete si femei .Sa fie !. daca-i esti fiu lui Zeus. e adevarat!. S-ar putea ca Poseidon sa nu vrea sa te-asculte. Dar cum s-a vazut rege. Nici nu se mai vazuse un astfel de-animal. Ne trebuie alt rege. sa vedem. Ochii ca de safir si parul mai balan decît petala alba a unei flori de crin. zeii or sa teasculte. Apele au crescut.. . . . Minos ... Taurul lui Poseidon iese din mare De cum si-a sfîrsit ruga Minos. Cu pasul maiestuos. E fratele lui Zeus..s-a dus catre un templu închinat lui Poseidon si s-a rugat de zeu sa-i împlineasca voia si sa scoata un taur din apa verde-a marii. ti-1 voi jertfi tot tie.Asterios s-a dus.Ba. au glasuit batrînii cei neîncrezatori în vorbele lui Minos. a fagaduit Minos zeului marilor. -. Mai ales catre Minos. .O... Cere-i tu lui Poseidon. din valurile marii. Astfel a ajuns rege peste insula Creta feciorul cel mai mare al frumoasei Europa.. au zis batrânii.. s-a plecat de genunchi. prin care tu vei face dovada ca sînt fiul lui Zeus. ce-l rog azi. ai fost soata lui Zeus si i-ai nascut feciori ! Pe unul dintre ei ti-l facem astazi rege.Sa fie dara rege !. desigur. preaputernice zeu !. 92 .. împlineste o rugaminte-a ta ?. Pe Minos. Roaga-l sa scoata-ndata. într-adevar... marea s-a-nvol-burat si s-a pornit sa geama. si feciorul meu Minos e cel mai potrivit. un taur fermecat. Cenusa lui e rece.. a spus Europa feciorului sau Minos.. a glasuit Europa.Nu cere. Sînt trei zile din ceasul cînd l-am urcat pe rug. si-atunci cobori ocara grea si pe capul meu.Iar taurul acesta. J .

sub frunte. dar si-a adus aminte ca Minos e feciorul olimpicului Zeus. ca si de Afrodita. Iar cînd a fost sa plece . S-a petrecut zilei nenumarate. Ckid a vazut Poseidon înselaciunea asta. dar n-a uitat o clipa ca el venise-acolo doar spre a-si împlini do-: rita razbunare. a avut loc si dantul. cum se hranesc copiii cînd sînt înca micuti. fireste. A mai lasat o vreme. erau aievea. Iar pe sotul ei Minos îl vedea ca pe-o fiara ce-ar vrea sa o sfîsie. Nu mai stia sa vada cele din jurul ei. ca taurul cel alb. A început ospatul.. Într-o luna sau doua s-a pregatit si nunta. Ca Zeus 93 sa nu afle ca i-a lovit odrasla si sa nu se razbune.. pîna cînd noul rege a vrut sa se msoare si aflat ca el si-a ales ca mireasa pe. alaturi de-Afro-f dita si Helios. Osînda mai cumplita data de olimpieni unei tinere fete nentinata la suflet.. Nici nu poftea sa pasca la fel ca vitelusii. Ci vroia sa sfîsie. Iacata si sorocul... lovindu-l cu tridentul . Poseidon a glumit cu oaspetii.. tacut. Trupul ciudatei fiinte era de om. Iar regele... A facut. în schimb a dus. întelegînd c-a fost lovita de Poseidon. îsi ascunsese fruntea în palmele-amîndoua.. un animal ca toate.un monstru far seaman. îndurerata. voinic si falnic. si-acolo l-a ascuns. legat între copaci. s-a mîniat grozav si a vrut sa-l ucida pe mincinosul rege. a spus Poseidon.zeul stapîn al marii a savîrsit o vraja. precum. cu coarne.'. numai carne. cu Minos si chiar cu Pasifae . ca lupul. De cînd îl as-: teptam.Aha !. si-n primul rînd. în ziua ei de nunta. este-un tînar viteaz. din cirezile lui. Monstru-nfiorator.nici nu dorea sa suga. sub vraja asta crunta. si ochi avea.. frumos. dulcea Pasifae.avînd si ajutorul frumoasei Afro-dita . nici ca s-a mai vazuta Regina odrasleste pe Minotaur si nu i-a fost nici asta de-ajuns zeului marii. scos de zeul Poseidon din valurile marii. si mîndra Pasifae. dar cap avea de taur. a savîrsit si fapta. drept jertfa. . Dihania aceasta . ca tînara regina sa odrasleasca . gîndindu-se mereu : . cu bot. Printre ei si Poseidon. rai.. înecati în sînge. cu par. La nunta-au fosti poftiti eroi si regi si zei.si. Pasifae jelea înfricosata. de om. Selene si multi altiij Cine poate sa stie cîti or fi fost cu totii ? !. si-a cugetat ca-i bine sa-l pedepseasca altfel. I se parea.biata ! . parinte al gingasei fecioare. precum î-a fost gîndul. si-a simtit ochii tulburi si inima pierduta si gîndul ravasit. tot prii vraja. Nu chiar asa fatis.numita Minotaur 4 . de pilda. S-a rîs. o fata-aj soarelui. A dus într-o padure taurul lui Poseidon.

burghiul. Nu stiu cum. Trebuie sa-l închid. îmi este deci fecior.. c-un mestesug. si mîine. zei. cum stii.94 "Unde-ar putea sa fie ascunsa fiara asta atît de sîngeroasa. Legendele ne spun c-a inventat securea.Pe Minotaur. fiindca s-a sfarîmat în mii de bucatele.. îmi sfîsie supusii . dar sa-l faci asa.si cu ce-l vei hrani ? .. un palat maiestrit.cînd erau maiestrite de mîna lui Dedal . statuile de lemn din timpurile vechi . trimis de Euristeu sa prinda taurul.. .....Sa-mi faci. prin voia lui Poseidon. ferastraul. Socoteau ca sînt vii. si a sapat în lemn trasaturile fetei : nasul. si gîtul. si astazi de-ai putea.. clestele si ciocanul si chiar firul cu plumb. spre hazul tuturor . si. vrea doar carne de om. ciopliti putin. oricît s-ar stradui. ce se numea Dedal. rasuna peste tot si-ncarca de rusine pe regele din Creta. Nu mai pot sa-l aud.. ce-i de facut ?" în marea disperare care îl cuprinsese. As vrea sa-l si ucid.pîna s-a dumirit ca-i neînsufletita.Curînd ?.. Ha !. la mine în palat.. sub pumnul lui grozav. care umple palatul..s-a repezit furios si s-a luptat cu ea. Sa nu poata iesi. le-au zavorit în beciuri sau le-au legat cu sfori. Socotind ca-i o fiinta ca toate celelalte . . Artistul le-a dat forma de trupuri omenesti butucilor de frasin.. ici-colo. mijlocul. pe care o nascuse regina Pasifae ? Unde-ar putea s-o duca. Înainte de dînsul statuile-ar fi fost.... Minos si-a amintit ca locuia în Creta artistul atenian. Nici nu mai pot sa-l vad. Cine-o intra acolo sa fie bun intrat... de fag sau de stejar. si bratele. a rostit Minos artistului Dedal. .luînd-o chiar drept dusman .. tot dupa legende.îti trebuie curînd ? . acest artist a fost primul sculptor de vaza si primul arhitect. El a cioplit cu dalta picioarele.. ca rîd sau glasuiesc.. a vazut o xoana creata de Dedal. Daca-l tin în palat. O !. da. sa nu-i mai vada chipul atît de monstruos ? si sa nu-i mai auda ragetul sau de foame. ca nu cumva sa fuga.. . Xoanele diforme..S-ascunzi pe Minotaur ?. .. si iata ca acuma regele trimisese niste slugi de credinta sa-l cheme pe Dedal. dar s-a nascut. precît se povesteste. numai butuci de lemn.pareau ca-s în miscare. Chiar voinicul Heracle. El faptuise lucruri cu totul minunate. cînd au zarit cretanii cele dintîi statui cioplite de Dedal. Precum se povesteste. gura si ochii.

i-a silit si pe ei sa-i trimita tribut. si oricît te sileai nu mai nimereai drumul. Dar asta-i treaba niea.. sute de culoare. îi silea pe aceia care erau învinsi sa-i plateasca tribut.. te afundai mai rau. Au platit atenienii de doua ori tributul. ca scapi neosîndit ? .Te du. si cine sa plateasca ? Cine sa ispaseasca si pentru Minotaur..Prea bine. si supunînd popoare... De nu vei izbuti. cu miere-nmiresmata.si-a ajutat iubitul. tinuturi. în fiecare an. Iar buna Ariadna . însa stapînul Cretei era rege razboinic. cîte sapte fecioare si alti sapte flacai. însa a treia oara.. înalt . cîine atenian ? si-ai socotit. Cînd n-avea prizonieri.cu sfatul lui Dedal . pesemne. El a doborît fiara si a fugit din Creta. tencurcai pe culoare.. tot. urcau sau coborau într-un astfel de chip. tot luptînd prin lume.. de pilda. Fecioare si flacai ca jertfa pentru fiara ascunsa-n labirint.. S-a apucat de lucru si în putina vreme a facut un palat cum nu se mai vazuse în lume nicaieri. . vrînd sa iesi. In acest larg palat. Dedal ? . de sali si chiar de scari. Minos îi aducea în negrul labirint pe prinsii din razboaie si pe alti condamnati. si te astept cu planul pregatit. dupa obiceiul pe care si-l facuse.. îi azvîrlea acolo pasari sau alte fiinte si faguri de albine. 95 Ai înteles.. Era înalt. Minos a biruit cîndva si pe-atenieni si. stapîne. Tu. Dedal construieste labirintul si a plecat Dedal. si. sa vii cît mai curînd.a-nchis regele Cretei pe fiara Minotaur. fara de nici un murmur.Tu le-ai dat ajutor ?. dar neacoperit. Ma duc sa-mi înjghebez un plan pentru palat la marginea gradinii. Daca intrai acolo. Dar ce tribut ? în sînge. Era cladit din piatra. . încît te nauceau.si. L-a chemat pe Dedal si i-a strigat asa : . a venit si Tezeu. tu însuti vei fi dat drept hrana-acestui monstru nascut de Pasifae. între cei haraziti ca hrana pentru fiara închisa-n labirint. în acest labirint5 .. Toate se-ncrucisau.. peste tot. Nu mai puteai iesi. si ca sa-i tie viata hidosului sau fiu.cum l-a numit Dedal .Cu prinsii din razboi si cu cei condamnati.. si pentru ca Ariadna fugise cu Tezeu ? Regele a aflat ca artistul Dedal a dat sfat Ariadnei si ea l-a ajutat pe iubitu-i Tezeu. în el se-ntortocheau zeci. Tu esti dator sami faci cladirea poruncita.

si celelalte doua i le-a pus lui Icar. Sa nu-ti treaca prin minte. chiar din insula Creta. de vrei. Chemîndu-l pe Icar aproape. crudule basileu. si le-a legat cu fire din haina lui desprinse si lea lipit cu ceara. dragul meu copil ! Astazi a sosit vremea ca sa-i învat pe oameni sa zboare prin vazduh.. Aripile acestea . sa-ncerci sa fugi. Ce-i drept.. Nu sta nici prea aproape de valurile marii. ajutat de fecior. Atîtia osînditi de tine pe nedrept. dar. stapîne. în aceeasi vreme. pe care-l dobîndise dintr-o casatorie cu-o sclava a lui Minos. N-am sa te ucid. nu te-nalta prea tare si fara chibzuiala.Eu le-am dat. Ucide-ma acuma. pene. . sa zburam ?..Cum.. ramase-n labirint din timpul cît traise preahîdul Minotaur. cumva. l-au purtat prin gradina pîna ia labirint. nu ma-nspaimînt. prinzîndu-le-n curmeie facute din vesminte. S-au urcat sus. Dar ce sîntem noi. Caderea lui Icar si. Nu mai puteam sa-ndur. ce se numea Icar. . a mai ramas vazduhul.. da. Fâptuiesti numai crime.mînt.a spus regele Minos . pe ziduri. mai mult tîrîs.Nu. Doua si le-a pus siesi. Dar am sa te închid . ca apa sa nu-ti ude aripile usoare.Da. facînd patru aripi6. în labirint.. tata. în vremea asta. au fost mîn96 câti de fiara.. El se uita-ngrozit la zidurile-nalte.Daca regele Cretei ne-a-nchis drumul pe ape si drumul pa pa. Ai omorît atîtia tineri nevinovati din tinuturi calcate de tine în picioare. l-a învatat sa zboare : . Nutream de mult în mine un gînd de acest fel.. lînga sine.. la semnul lui Minos.. pasari ? a întrebat Icar. harul tau de artist îmi sînt de trebuinta. Nu te-apropia de soare. i-a dat sfaturi batrînul . nu socoteam ca am sa fiu silit atîta de curînd sa fac astfel de aripi ca sa scapam cu ele din ghearele lui Minos.în schimb. a glasuit Dedal. Ajuta-ma si tu. Alti sclavi. si-asa. i-au adus si feciorul. .. caci mintea ta isteata... Tatal si-a luat feciorul în brate si-a grait : . cu fiul tau Icar. L-au însfacat de umeri. Sa ne-apucam de lucru.Priveste cum se-nalta vulturul prin vazduhuri ! Vîsleste rar din aripi. oase de pasari. sclavii s-au repezit. si-ndat-a luat batrînul.

sa dogoreasca tare. Era catre amiaza.. hai. Degeaba da din brate feciorul lui Dedal. Avîntul lui spre ceruri nu-l mai putea opri cu strigatu-i Dedal. Se ridica mai sus. se apropia de ape...n-asculta.. opreste-te ! îi striga tatal care. sa le alcatuiesc asa cum as fi vrut.. îi striga tatal.. Nu le venea sa creada. De la acea-naltime. Cînd fiul lui Dedal. Unde esti ?. cu mirare. mai sus. nu-l mai tinea nimica sub cerul arzator. si au vîslit din aripi..Hai sa zburam. Creta era în urma.Legendele Olimpului. în zboru-i. Simte ca se înalta ca vulturul în slava. usor ca gîndul si slobod sa pluteasca pîna-n nemarginiri.. El se-nalta întruna. nu uita ce ti-am spus si fii prevazator î Numai ca el. Dedal. îmbatat de vîrtejul acelui zbor înalt. cuprins în inima de-o apriga dorinta de-a spinteca vazduhul si-a se-nalta spre cer. Penele s-au desprins.. se ridica. Icar s-a prabusit în valurile marii. Se-apropia sfîrsitul urzit de Helios. voi. pescarii si alti oameni se uitau. a glasuit Icar. cea plina de miresme. La regele Cocalos . L-a dus la fund 7. si zboara.. abia se mai vedea. cum niste pamînteni puteau zbura ca zeii. . Baga de seama. sa chiuie. . S-au ridicat spre bolta si au pornit în lume.Icar. nici nu-l mai auzea. auzind glasul. simtind caldura. Sa te iei dupa mine. Apa l-a înghitit pe loc. Unde esti ?. din ceruri. sa strige. gelos pe pamîntenii care zburau ca zeii. c-un tipat disperat. Ii vine sa si cînte. Dar Helios. tata. De pe tarmuri pastorii. ca sa se racoreasca. s-a-ntors îngrijorat si si-a strigat feciorul : . Helios trimitea valuri.. Aripa se des-princfe si-ai sa te prabusesti. In departari s-arata si fermecata Samos. II 97 . ca un nimb. mai sus. înconjurat de flacari de aur.. sa curga încetinel.Icar. mai sus.nu am avut mijloace. bate din aripi tare. a început sa arda. însa Icar.Icar !. Parc-ar vrea sa se smulga din trup. aici în labirint. valuri de flacari. si ceara se topeste. Pe unde esti ?. Ceara care lipea aripile usoare a prins sa se topeasca.' si-acuma sa zburam spre dulcea libertate . Trecusera de Delos si de insula Paros.

. s-a-nvoit sa-l ascunda pe batrînul Dedal. precum vezi. îndurerat.si l-a adapostit într-o cladire mica. Se-ntelege. De nu mi-l dai. Scoica ramîne-ntreaga.. bietul. nu prea destept. .. Au trecut doar trei zile.. si Minos îl întreaba : . în palat. Ea intra sa s-ascunda. cu oaste.. 98 Cocalos. rege pasnic. . regele l-a poftit sa se si îmbaieze. Tîraste cu ea firul.. Dedal.. vezi bine. Legi firul de matase cu grija de-o furnica. i-a cerut adapost. Firul sa intre tot. Dar batrînul Dedal. Cocalos. si-a spus ce-l învatase înteleptul Dedal. fara ca s-o sfarîmi ? Stai ca-ti aduc raspunsul. nu-i nimica. Mai stii ce s-a întîmplat !. Se afla-aici.. smoala. în scoica rasucita a unui melc de mare. eu nu m-oi supara. de matase. batrîn. înainte de masa. a lunecat în cursa dibace a lui Minos. Poate s-a ratacit. pîna-n Sicilia.. iar scoica sa ramîna întreaga. Dar între timp. de nu stii ce-i cu sclavul.Am si dezlegat taina. si ajungînd la el. a rostit iara Minos. a dat raspuns Cocalos..Sa vîri un fir de ata într-o cochilie...Ei bine.. Atîta l-a rugat pe feciorul lui Zeus : sa mai ramîna-o seara acolo. Numai un singur om putea sa nascoceasca un astfel de raspuns. si sa se odihneasca.. tu. Se numeste Dedal. E simplu. Nu-i mare lucru. sau a cazut în mare. ...N-am auzit. îi dai dupa aceea drumul furnicii-n scoica. eu poruncesc ostirii sa-ti arda-ntreg orasul.... A fugit la Dedal si l-a-ntrebat pe el. asculta. s-a si grabit spre beciuri. pentru oaspeti.. a glasuit Cocalos catre vicleanul Minos ce sta si-1 astepta în sala tronului. Icar nu mai era. Cocalos îl pofteste la el în ospetie. Sa stea cu el la masa si sa se veseleasca dupa atîta cale. Facem asa si-asa. ce-avea raspuns la toate..E lucru foarte simplu.. în labirint.Dar nu i-a raspuns nimeni. a rostit iarasi Minos. Am sa te-ntreb ceva. unde salasluiau si copilele lui... sa-l gaseasca pe batrînul artist si sa-l închida iarasi la el. privind cu-amenin-tare. în loc de apa. a glasuit Dedal. la regele Cocalos. cu aripi faurite de mina lui isteata.Ai dezlegat tu asta ? . cea mare. .. . care-a zburat. n-a mai avut ce face.. rege. .N-ai auzit.Desigur. cumva de-un sclav al meu. nesfarîmata. Ce zici tu. La astfel de cuvinte si regele Cocalos s-a-nduplecat. fireste.Nu. la tine.. si iacata si Minos coboara cu ostirea în fata la palat. si-a-ncalzit în cazan. Tocmai se auzise zvonul ca dinspre Creta s-ar apropia si Minos. chiar de pe malul marii. însa nu stiu cum as putea sa vîr un fir lung. care aflase totul. s-ar putea ?. Nu-i adevarat. A oprit repede apa care curgea catre sala de baie. Cine n-avea nevoie de un artist ca el ? .. A zburat mai departe. peste mari si pamînturi ? . si regele Cocalos.

. Asa a scapat lumea de regele din Creta 8. roditoare. Labirintul construit de Dedal era considerat una dintre cele sapte minuni ale lumii. celalalt erou. care se temea sa nu faca stricaciuni. cellalt fiu al Europei si-un alt fecior al sau. mare judecator. si oamenii foiesc în ea puzderii. multa legatura si cu legenda româneasca despre "Mesterul Manole". a început sa curga.S. unde Minos Fu împarat la noua ani si cel mai Apropiat de Joe.. pelasgi.I-o tara Ce-i zice Creta. stim ca numele continentului nostru s-a dat . Note 1.Cînd a intrat în baie prearaul rege Minos.L. Acolo l-a facut. Cnosos. turbînd mai tîrziu din porunca lui Fosei-don. întors în patrie. istetul XJlise. Locul unde legenda spune ca ar fi cazut în acea zi Icar este Marea Icariana. în Infern. si mîndri Eteocreti. cidonieni alaturi De dorieni razboinici si de oameni Dumnezeiesti. Cu ape-n jur. Legenda aceasta antica are. Am amintit despre acest Minotaur. Cu totii hotarau destinul celor care.P. ca e-n mijlocul marii. ca si pe Rada-mante. o smoala clocotita care l-a-nabusit si l-a fiert ca pe-un rac.. ca si despre Dedal si Ariadna.. în haine preschimbate. Este vorba de laurul care. fara îndoiala. Se povestea ca mai tîrziu i s-ar fi gasit trupul si ar fi fost înmormîntat "Odiseea".A. 1956. E. dar aici lasat liber de Euris-teu. Cunoastem din legendele anterioare ca taurul a fost îmblînzit de Heracle si adus la Micena. 4. veneau.de la acela al frumoasei printese feniciene rapita de Zeus sub chip de taur si dusa în Creta. dupa calatorii îndelungate. în cîntecele "Odiseei" . Intre orase E unul mare. în româneste de G. Tezeu. Murnu.. graieste astfel Penelopei : ". mîndra. . Mai tîrziu. 2. pustia toata Creta.. Dar dupa moartea sa. dupa ce se stingeau. ce se numea Eac. Pe-ntinsul ei sînt nouazeci de-orase Cu lei de lei de limbi : ahei. înca din legenda anterioara despre Tezeu. 100 în loc de apa calda. 5. adusi de Hermes." 3. 6. Zeus l-a coborît în tinutul lui Hades. la Hades. Unga insulele Samos.dupa legenda . l-a prins pe cîmpul Maraton si l-a rapus.

de a se ridica.. pe de alta acelor forte dominatoare. Taurul se pare ca era un simbol al soarelui pe vremuri . Sotia lui se numea Leda K Pe tarmurile rîului Eurot cresteau mirti înfloriti si salcii cu ramuri lungi. într-un splendid basorelief din secolul al doilea înaintea erei noastre. albe. legenda lui Icar a fost des ilustrata. înfatisînd o fiinta cu trup omenesc. dar cu cap de animal. Nu stim daca povestea despre labirint. Iar prabusirea sa se dator aste.si. vietuiau în cîrduri lebede gratioase.un amulet probabil . Iar în plastica moderna se afla o opera celebra a sculptorului francez Rodin. cît mai sus.. 8. Nu cunosteau nici ei prea multe. desigur mult transformata de-a lungul veacurilor. în zborul sau spre libertate. Oamenii din Creta îsi puneau la sarbatori si jocuri. la Hagia-Triada si-n alte parti. La miazanoapte de Eurot. 7. .care s-ar fi nascut sub niste blesteme divine. In arta.. zugravit în zeci de culori. s-au gasit multe statuete si vase dintr-acestea.legenda care a fost apoi înflorita în cîntecele aezilor CASTOR sl POLUX ÎN ŢARA MlNDRĂ A LACONIEI. în palatul din Cnosos . mai cu seama. si. cununi de gheata orbitoare. îl vedem pe Dedal faurind aripi pentru el si Icar. în timpul iernii. pe valea rîului Eurot. nebiruita. Mai sînt si alte ruine. Mai albe uneori decît Taigetul.. A fost cîntatâ mai ales de Ovidiu.. Afrodita a hotarît sa-l .. despre care s-a spus ca e tronul lui Minos. Se mai gaseste si un jilt regal. cîte o masca.101 chiar în insula Samos. aflate sub lava din Pompei.. Asa este palatul descoperit la Cnosos. care prezinta oameni cu capete de taur. suparata.. daca Tindar era vrednic. pe de o parte lipsei sale de experienta în îndepartatul trecut istoric. puternica. Dar. Nu-i aprindea focuri în templu.ce se afla acum în muzeul din Luvru. urcusul omului spre cele mai înalte culmi. nu se refera chiar la acest palat. în schimb. traia cîndva regele Tindar.. Probabil ca astfel s-a creat legenda despre un mare taur din regatul lui Minos adica un Minotaur . Icar pare a fi simbolul dorintei omului de a se depasi pe sine. stiau ca acest rege-o dispretuia pe Afrodita. la Festos. plecate peste ape. sa aiba înfatisarea soarelui adorat.cum e la egipteni taurul care poarta un astru între coarne. Cînd s-a distrus regatul stravechilor cretani. Asa se gaseste o statueta arhaica de bronz .. muntele care se-nalta în zare si-avea pe fruntea lui semeata. pe frunte. întruchipînd un taur. Drama caderii lui Icar o gasim înfatisata în picturi murale nespus de expresive. care doresc sa împiedice progresul. si pe un vas pictat de un artist cretan. aezii nu stiau sa spuna. Nu-i aducea pe altar jertfe. era cetatea ce se numea Lacedemonia sau Sparta. In Creta se mai afla si astazi multe urme ce amintesc de legendarul Minos. Mai sînt si multe vase în culori minunate.

Am înteles. chiar înspre rîul unde venea. Lebada se parea ca-i cere sotiei regelui s-o scape de vulturul urmaritor. Zvîrlindu-si valul sub un mirt. Dintr-un ou s-au ivit atuncea Polux si sora lui Elena . Sotia regelui spartan mîngîia lebada cu gîndul ca va sa-i potoleasca spaima. încît s-ajung pe lînga Leda. slavite Zeus. bucurîndu-se ca se gasea la sinul ei.. si sa si-l creasca dupa voie. Leda -.sa-si ia pe fiul sau. o biata lebada prin aer. si lebada am sa fiu eu !. Cum ? Atîtîndu-l pe însusi Zeus la dragoste nelegiuita fata de soata regelui.pedepseasca pe Tindar.Tu ai sa iei înfatisarea de vultur care urmareste. Iar Castor si cu Clitemnestra lui Tindar îi erau copii 2. regele din Sparta. Sa ma gonesti în asa chip. cîntau aezii. Deodata vede prin vazduhuri venind o lebada spre ea. pe Zeus.doua oua. seara de seara. Insa. a-ndreptat lebada. regina Spartei sa se scalde. Iar Zeus. Clitemnestra. o-mbratiseaza pe regina. -Gonindu-l prin vazduh. si-au început sa gîngureasca si sa se joace împreuna. Pasarea alba se preface ca-i este frica si s-azvîrle în bratele reginei Leda. cu ciocul rosu ca margeanul si ochi de flacari. cînd prin frunzisul din platani îsi cînta vîntul melodia.sare din rîu.ca pasarile .. lebada maiastra.. iar. si s-a schimbat pe loc în vultur. care se preschimbase-n vultur. în urma lebedei. si ei s-au luat îndata-n brate.se pare .de-o frumusete fara seaman . în lebada cu pene albe . . zeita. Eliberarea Elenei din Atena în acest fel au vazut lumea cei doi baieti : Castor si Polux. venise singura la rîu. frumoasa Leda. Fuge pe tarm si-ntinde mîinile spre ea. Gîndea sa-l faca un erou. Elena. cu ciocul umezit de sînge.. Polux si sora lui. iar pe Taiget rasare luna cu fermecata ei faclie.uimita de albeata acestei pasari maiestuoase. cînd rîul pare tot poleit cu aur. cu ciocul rosu ca margeanul si ochii scînteind ca jarul . sa-i daruiasca ocrotire. ce-i graiau cu o privire rugatoare . poate asemeni lui Heracle. 103 Era catre amurg. ca întotdeauna... în timp ce vulturul se-ntoarce în slavile îndepartate si-si ia din nou înfatisarea obisnuita de zeita.si a chemat-o pe Afrodita : . Zeus se preface în lebada Iar Zeus s-a prefacut.o lebada stralucitoare. pe Polux. i-a dat raspunsul Afrodita. ce-a început sa-l izgoneasca pe Zeus. la ceasul cînd se scalda-n rîu. Regina. Zeus ar fi vroit . erau odraslele lui Zeus. si Leda a adus pe lume în timpul cuvenit . din cellalt. s-au ivit Castor si o copila. vazîndu-i pe baieti jucîndu-se doar . a rîs cu hohot olimpianul. se afundase-n apa rece. un vultur zbura cu aripile-ntinse.

care domnea peste lapiti. cu oastea lor în Atica. de cum facuse nunta. Vroia s-ajute pe un prieten. la Hades. Fara a sta în cumpana. jafuri. pe cînd dansa la o serbare . s-au îmbarcat pe o trirema si s-au luptat cu toti tîlharii piratii. Ba. de moarte. Castor si Polux izbutesc sa afle locul unde sta închisa sora lor. 104 Au mai deprins si mestesugul de-a naviga pe mari. în schimb. Iar Tezeu. în timp ce el era-n Infern. intra si fratii.. ardeau orasele pe tarmuri. Din fericire pentru ei. A poruncit zeului Her-mes sa-i ia pe unul si pe cellalt. Nici nu o cunosteau destul. plecase în Infern. Nu mai puteau pluti corabii. care bîntuiau apele din arhipelag. ca rîndunica în vazduhuri. Crescusera acum feciorii destul de mari. venise si rapise fata. unde se adunau adesea. sub aspra priveghere. Castor. jefuiau pe negutatori si-i ucideau fara crutare. mama eroului Tezeu. sa-i duca înspre miazanoapte. Fata era de-o gingasie cum înca nu se mai vazuse. voinicii-ncaleca pe cai. s-a razgîndit sa-i mai desparta. dupa cum se povesteste. I-au nimicit pîna la unul. însotiti doar de cîtiva prieteni. c-a fost furata de Tezeu. Cuceresc sate si orase si-Atena cea cu temple multe. ca sa dea lupta cu Tezeu si sa-si elibereze sora. sa si-o rapeasca din Infern pe blinda Cora-Persefona. regele Atenei. dioscurii. si se pornesc catre Atena. de urgii.împreuna. într-un tinut îndepartat 3. Cînd o gasesc . iar carul lui zbura pe tarmuri. ca sa se-ntoarca la vatra parinteasca-n Sparta. fara teama. Mai ales ca se zvonise despre Elena. una din cele doua fete. cu plute si in corabii înzestrate cu pînze si cu vîsle bune. filozofii Catînd dupa aceea bine. Hermes i-a învatat sa lupte cu iscusinta. departe. De pe atunci se auzise în lumea-ntreaga despre ea. Aici. Aezii povesteau ca Polux lupta neîntrecut cu pumnii si arunca greutati. cu .ce bucurie !. cei doi flacai si-au spus ca-i datoria lor sa plece si sa-i rapuna pe tîlhari. cutreierau în vremurile-acelea niste pirati pe marea larga. cit nici nu se vedea cu ochii. Aveau cam treisprezece ani. apoi o luase de nevasta . pazita de printesa Etra. plini dentelepciuhe. Zdrobesc armata ateniana. gradinile lui Academos 5. sa stea de vorba. urmati de ostile-spartane. sa scape oamenii de rele.. fugea mai bine si calarea ca o naluca . si-atunci. Dar cruta. Tezeu. Elena.

De ce. Pe urma fratii dioscuri au plecat cu argonautii. Zadarnic se trudeau eroii. Se-ntorc deci toti.la Calidon.. si iarasi valul o salta pîna la bolta înnegrita. ca sclava Spartei.. stapînul din cer : . o tata . lîna berbecului de aur... mama lui Tezeu.. parea o fiara îndîrjita. S-au prefacut în doua stele. sa dobîndeasca. si auzind. cel ce ne-ai rapit de-acasa si l-ai trimis pe zeul Hermes sa ne învete mestesugul cel viforos al armelor si navigatia pe mari.. care urla plina de ura si era gata sa-i înghita. Vitejii se porneau acolo.. au luat parte la vînatoare.. purtata de un vînt prielnic.. plutea pe mari de multa vreme.ne raspunde ?. ce atîrna deasupra marii. Furtuna se dezlantuia tot mai avana si mai crunta.toate ca le era sora . Furtuna a-ncetat pe data. Zeus. si-atunci. care ne poarta spre tara unde se gaseste lîna de aur mult dorita ?. Nu mai era nici o nadejde. Zadarnic încerca sa cînte Orfeu ' din lira lui divina. Daca ar fi sa dam crezare poemelor din alte vremi. ducînd cu ei. si doua flacari aurite au lunecat peste catarg. . gîndind sa îmblînzeasca zeii. Heracle si multi altii. S-au gatit repede de drum si.. într-o regiune rau pustiita de-un mistret. cu trosnituri de lemnarie.. Era pe lînga Tracia. 105 Spre oite ispravi Tocmai se pregatea-n Elada . caci ei crescusera departe. numita Argo. Corabia. cu voie buna.. din Colhida. precum cîntau aezii. sa tina vîslele în mîini.. însotindu-i pe ceilalti. în timp ce fratii dioscuri vroiau sa sprijine catargul. în Sparta. E însetat sa savîrseasca fapte de glorie si cinste !. cu coltii ei de spuma. pe Etra. Cine e vrednic n-o sa sada mereu la danturi si la mese.. Au petrecut ce-au petrecut si s-a curmat de la o vreme si bucuria revederii. Corabia cadea în ele. care vroia sa fie vestit si prin feciorii sai. Castor si Polux au chemat pe Zeus. Castor si Polux n-au stat pe gînduri nici o clipa.Tu. cu trasnete-nfricosatoare. si-au savîrsit ispravi de seama ce i-au facut nepieritori. ce se frînsese între stînci.. La-ntoarcere au fost primiti cu ospete si veselie si sarbatori stralucitoare. o vînatoare renumita. în Macedonia muntoasa. pe cînd Elena ramasese lînga parintii sai. Deodata s-a stîrnit furtuna. Iason6.. ce-au luminat pe dioscuri. sau o izbea de stînci cumplite. Gropi mari de apa se cascau. Marea. ar fi raspuns atunci c-un tunet.. de ce opresti acuma drumul corabiei.. Unii-si aveau drumul prin Sparta si povesteau despre mistret si lupta ce se pregatea.

Eros. un rege neospitalier.. Sa va-nsurati. C-ar fi trait atunci. drept în piept. îmbratisîndu-i cu mîndrie : . Numai ca. Iara regina le-a grait. Sagetile i-au nimerit pe toti flacaii.. Linceu si Idas. Ca sa n-apuce însa verii. în viata lor. facînd dreptate. Ne vom cauta niste sotii.care era cu Tindar frate. Una Hilera . rugau pe zei si dioscuri sa le dea sprijin.Cu totii s-au mirat nespus de o asemenea minune si. tatal Tindar si Clitem-nestra si Elena i-au primit plini de bucurie. dioscurii au navalit ca o furtuna. Cearta cu fiii lui Afareu Parea ca totul se asterne senin. sa le ceara pe fetele lui Leucip. ce purta numele de Talos. în sfîrsit. Regele-a cam îmbatrînit si n-avem sprijin la nevoie. Acesti uriasi nu-i ospeteau 106 pe-aceia ce-si cautau. de atun-cea. De-aceea fratii dioscuri i-au nimicit. doua fecioare-ncîntatoare.. îi ucideau pe corabieri si scufundau vasele-n apa. s-a întîmplat ca dioscurii sa se certe cu niste veri. Tot în acea calatorie Castor si Polux s-au luptat cu doi uriasi.. flacaii Ledei s-au gîndit ca trebuie sa le rapeasca. de cîte ori erau furtuni. Dar altii spun ca pricina ar fi iscat-o.Prea bine. frumos. pe care îl chema Amicos. de fapt.. sa împartiti pamîntul între voi. Castor si Polux s-au întors la casa parinteasca-n Sparta. cu piept de foc si de arama. Altul. alta Feba. Iar micul Eros. vrînd sa se joace. si vom avea un trai tihnit. dup-atîtea lupte. Unii pretind ca toata cearta s-ar fi pornit pentru ca verii i-ar fi-nselat pe dioscuri cu niste boi dintr-o cireada adusa din Ar-cadia. Sa-l stapîniti cu brat vînjos. într-o zi. le-au smuls pe cele doua fete dintr-o gradina unde ele culegeau flori. un monstru de la Creta.. Unul. Pe cai salbatici.-a pus în arc patru sageti muiate-n fiere si le-a dat drumul în vazduh. fiicele regelui Leucip. Verii erau Linceu si Idas. Leda. feciorul lui Poseidon... pe lume.. Fratii au rîs : . ce parca lunecau din cer 8. Pe data înceta furtuna si se zareau aceleasi flacari. mama. Tuspatru veri au îndragit acele fete-ncîntatoare pe care le avea Leucip. în putina vreme.. odraslele lui Afareu . Mama lor. un adapost si-un pic de hrana. în acest timp. sa-i salveze. si ei nu-ngaduiau pe nimeni ca sa-i însele cu ceva.Bine ca v-ati întors acasa.. corabierii. pe tarmuri.. feciorii mei. .

ata gemenilor.. Linceu si Idas se ivesc. pentru-o fata. Ceilalti sa piara ! Va-nvoiti ? .siretul Eros tinea frîiele cailor. El l-a chemat grabnic pe Idas si-au pornit dupa dioscuri. cu ochiul sau patrunzator. Ochii lor sînt înflacarati. cu el. . ce strajuia Taigetul. nu flacai. cuprind si sabiile-n mîini. calari. Luptam cu rîndul cîte doi. prin paduri. avea o-asemenea putere ca nici un muritor din lume n-ar fi-ndraznit sa se masoare.Vin de le ia ! raspunde Castor. raspund în hohot gemenii. de buna seama.iata-i !. fara glas. cumva. se clatinau. Iar Idas. prin case.. si . i-a si vazut pe cei doi frati gonind cu fetele în brate. si. se avînta iarasi ca doi vultani înfometati. dintr-o data. Dar sulitele se sfarîma în scuturile de arama si în armurile de fier. prin munti. erau si niste nori. la piepturile lor barbate. în înalt. . sub adierea vîntului dinspre miazaziua... cu glas întarîtat." . Pareau ca-s stane. care vesteau primejdia ce s-apropia9.si dioscurii au pornit cu caii în galop.. si care-o fi învingator sa aiba parte de sotii. Cu-rînd o sa muscati pamîntul. Pe cîmp ardea soarele viu si.. Cei dintii se ciocnesc. în timp ce fetele-i privesc înmarmurite. pe fetele ce le-ndrageau. frate cu Linceu.Dati-ne fetele ! le striga Linceu. totusi. catîndu-se adine în ochi. ducînd. Taind prin muntele Taigetul. în f.. . Linceu. în lupta dreapta. Se povesteste ca Linceu era-nzestrat cu o privire ce strabatea pîna departe.Atunci sa ne-ncercam puterea.. Dusmanii se opresc o clipa. pe coifuri. .. cu furie.Ne învoim. Castor cu varul sau Linceu. 107 El se luptase si cu zeul Febus-Apolo. si-l biruise la sfîrsit.. amîndoi. Cu sulite scînteietoare. Polux îsi împarte nemurirea cu fratele sau Castor Lupta a fost îngrozitoare. Numai panasele. ei se reped unul spre cellalt. muntele lacedemonian.

cu un fulger din vazduh. si nu-i nimic mai sfînt. Polux sare atunci degraba sa-si sprijine iubitul frate. Idas atuncea se repede. ce le lasase peste Castor. Dar inima mi-e-ndurerata ca ma despart de tine. sau sa murim alaturea.. fratia care ne-a legat îmi e mai draga decît slava ce as avea-o în Olimp. si disperat striga spre Zeus : . Castor s-a ridicat din morti. sfîrsit. un sarman fiu de pamîntean ? . ori împreuna în Infern. Iara cealalta jumatate sa se coboare în Infern. mai nobil. sopteste-ncet : . la Hades. si-acesta cade. Zeus i-a raspuns : ...încuviinteaza sa plec alaturea de el spre negrele genuni.Desi n-avem acelasi tata. si Polux cade în genunchi.. Pieptul lui e aproape rece. Dar Zeus curma batalia si. arde pe Idas si Linceu..de nu vrei .. Aici ei au capatat dreptul sa . însa. Vreau sa traim.. Polux. ca si-nainte. cei doi frati gemeni s-au urcat pîna-n palatele ceresti. o jumatate sa si-o petreaca în Olimp. si dioscurii sa ramîna. Auzind vorbele acestea. fara sa-m-batrînesti vreodata. Miscat de-asemenea credinta. împreuna. din an. vrea sa-l razbune pe Linceu. Cum a sunat porunca asta. de pe rnormîntul tatalui lor. si ai dreptul sa vietuiesti cu fratii tai : Atena. deci lui Castor viata sau . Artemis si ceilalti. Castor nu sta nici el degeaba si îl tinteste cu-o sageata pe Idas cel voinic. laolalta. jos. si-nca-lecînd pe cai cu aripi.. Hermes. Polux.. o.. în coaste. si o azvîrle cu putere în pieptul agerului Castor.. pîna ce Castor. deci. Zeus a dat porunca mortii sa-si strînga aripile negre.. Da-i. si îi preface în cenusa.. pe Castor cel lovit de moarte si sa-l doboare pe Linceu. tata.. care ti-e în acelasi timp prietenul cel mai devotat. Însfaca iute o coloana de marmura. Saruta fata-ngalbenita.Nu-mi pare rau ca parasesc acest pamînt. mai dibaci. împunge pe Linceu în pîntec . Dar Castor e fiul lui Tindar si-i muritor ca tatal sau. sus. Vrei sa-ti pierzi oare nemurirea. abia-n-gropat. a tatalui lor. din Olimp. decît o dragoste de frate. Ochii sticlosi privesc spre cer. a raspuns Polux catre Zeus. pe groapa fara de coloana. tu stii ca fara Castor viata mea n-are nici un rost. Afareu. în Olimpul luminos. ca sa traiasca din nou Castor. de prietenia ce-i lega pe dioscuri unul de altul. Ori amîndoi nemuritori.Tata. Apolo.Tu esti nemuritor. 108 Castor se stinge-acum pe-ncetul.Lupta dureaza ceasuri multe.

Sparta se mai cheama si Lacedemonia. fiul lui Zeus si al nimfei Taigeta. Poetii spuneau ca la aceasta data Tezeu era în. pe cai ca spuma. Pe o pajiste smaltata de flori se vad cele doua oua. legenda. din templul zeitei Artemis. 2. Toti cata spre mama lor care-i priveste înduiosata. mama celor doi eroi : Castor si Polux. Regii Spartei se mîndreau mult cu aceasta genealogie si mai ales cu faptul ca aveau stramosi pe cei doi vestiti eroi gemeni.ocroteasca totdeauna nepretuita prietenie între popoare si-ntre oameni10. Ea 109 a dat numele orasului cel mai important din Laconia. La rîn-dul ei. pentru ca stiinta medicinei era înca la începuturi. sotul legiuit al Ledei . Iar muntelui învecinat i se mai spunea Taigetul. doi sau mai multi ? Ce poate sa însemne acest lucru? si. Considerau ca dintre gemeni unul este poate copil de zeu. din care tocmai se ivesc perechile de copilasi . Iar. S-a aratat într-o legenda anterioara cum Tezeu. nu numai ca fii ai lui Tindar. Iar în pictura e faimoasa pînzâ lucrata de Corregio. în loc de un copil. care era feciorul lui Zeus. 4.tin-darizi. aflata la Berlin. ca s-o însele pe soata regelui din Sparta. Tot la Roma. a fost sculptata si pictata de artisti în nenumarate rinduri. sotul reginei Leda. o rapit-o pe frumoasa Elena. Adeseori ei sînt calari. se afla Leda cu lebada alaturi. uneori. Lele. întotdeauna-i cîte-o stea 13. sub mirtii înfloriti. însotit de Piritou. Se spune ca în copilarie cei doi eroi ar fi trait o vreme pe tarîmurile-Macedoniei. Sparta s-a casatorit cu Lacedemon.. pe lume. Penelul marelui Leonardo da Vinci a ilustrat cu mestesug sensul stravechilor credinte ale elinilor. Iara pe crestetele lor.) 3.ei si ca aioscuri feciori ai lui Zeus (dios). în care Zeus se transformase. regele tesalian. mai tîrziu. Cinstind pe Castor si pe Polux. ca sa-i scuteasca sa se coboare si-n Infern. adica însasi prietenia. în care ei sînt daltuiti ca doi flacai cu trupuri goale. vîrsta de cincizeci de ani.asemeni unor puisori. avînd în mîini sulite lungi. în muzeul SanMarco. în partea de miazanoapte a Greciei. elinii le-au cladit altare si temple mari. In departare. se înalta zidurile Spartei. pe un deal înalt. feciorul regelui Amfitrion. se mai gaseste si o copie dupa tabloul lui Leonardo da Vinci : pe malul rîului Eurot. avea un frate geaman. al carui nume nu-l cunoastem. Ei se întrebau de ce vin oare. Eurot Ha lui Eurot or fi fost Sparta. iara pe cap coifuri rotunde 12. Urmasul lui. ei îsi explicau aceasta taina numai printr-o interventie divina.si care era stramosul direct lui Tindar. Zeus i-a preschimbat în astrill. zîmbind discret si parca trist. . (Se stie foarte bine ca si Heracle. nepatati. Scena se petrece în amurg. împodobite cu marmure.întemeietorul celuilalt oras important al Laconiei : Amicleea . sculptata de un artist antic. O alta statua de seama mai este la Venetia. . în vîrsta numai de 13 ani. Legenda despre Leda si lebada. Se gaseste astfel la Roma o splendida marmura. Sparta ar fi nascut pe Amicle . Ei sînt cunoscuti în povestiri si poeme.

. în anotimpul parfumat cînd înfloresc migdalii. Despre Orfeu se va povesti în legenda "Orfeu si Euridice".în Sicilia. Se vad dioscurii rapind fetele. ""închinat dioscurilor. în înalt. Cultul dioscurilor s-a raspîndit în toate coloniile grecesti.) în acest templu. frumoasa Elena se va marita cu regele Menelau si din pricina ei se va isca razboiul troian. de a ocroti pe navigatori în timpul jurtunilor si a-i putea scapa de moarte.12. In fiecare an. se vad norii prevestitori de rele. dat celei mai înalte institutii de stiinta si cultura. Tot atunci Poseidon le-a daruit si el dioscurilor dreptul de a comanda vînturilor si valurilor marii. totusi. Navigatorii din vechime mu puteau întelege acest fenomen. . 7. Cînd se sfirsesc furtunile.Mai tîrziu. ni ' 11. Despre lason se va povesti în legenda calatoriilor pe corabia Argo. 10.. Veneau atunci solii de cîntareti. . Este vorba de constelatia cunoscuta sub numele de "Gemenii". iar femeile pe Castor. în localitatea Agrigente. x. 5. pe care se vor urca. pe mare se vad adesea niste fîsii luminoase în jurul catargului. si in Si-0 cilia si la Roma. fiul soarelui. în timp ce micul zeu Eros tine frîul calului. Frumoasa este însa si opera creata pe aceasta tema de marele pictor Rubens. Barbatii jurau pe Polux. 8. catre îndepartatul tinut al regelui Eete. în imperiul roman împricinatii trebuiau chiar sa-si faca IJ juramîntul în tribunale pe Castor si Polux. stiinta nu descoperise înca electricitatea. Coifurile lor rotunde evoca ouale din care se nascusera cei doi flacai. Scena este sculptata de un mester necunoscut pe un sarcofag ce se gaseste la Florenta. se organizau niste sarbatori stralucitoare. 13.cura 110 u se întelege . si ei si-l explicau nascocind legenda despre Castor si Polux.numai ultimele descarcari electrice. De aici vine numele cunoscut pîna astazi. aflata in galeriile de arta din Miinchen. care ' apare pe bolta în luna mai. Rapirea celor doua fete este zugravita pe unele vase. (Templul a fost mai tîrziu refacut de romani. Soarele arde C -pe clmpie si. In gradinile învatatului Academos a întemeiat filozoful Platon celebra lui Academie. partea cea mai înalta o corabiei. elinii au cladit un faimos templu. j 6. Acestea sînt . 9. care l-au rugat pe Zeus în timpul unei furtuni sa-i ajute.

tînarul fiu de rege a trebuit sa-si schimbe numele ce-l purta. ce se chema Beler. belsug de arta guresa si dulce. spre tara Argolidei. voinicul Hiponou era de-o frumusete care-i uimea pe toti. 1959. înalt. Hergheliile lui cutreierau tot istmul. rostite de Bakchi. si arde cîntecul slavind frumusetea. prapastios 2. Pentru purificare.. si a luat medalia de aur. Pe chinga scutului îsi tese pînza paianjenul. intitulate : "Lauda pacii" : "Marete lucruri naste pacea : flori. S-a spalat cu uleiuri. era bogat in cai. Aici Belerofon a-ndeplinit ritualul sfînt. lui Lucian Blaga. de-atunci. la Agrigente.n.cum suna datina. a fost supranumit. BELEROFON DACĂ ÎN CRETA. ca sa-i faca mai iuti 5.amarnic macinate de rugina. si aici. de purificare. A amutit trompeta de arama. Iar lancea ascutita si spada cu taisuri. vazu lumina zilei fiul regelui Glauc 3. poetul grec din sec. prieten cu tatal sau. Preotii au . în templul lui Castor t si Polux. în orasul Corint. iubita de multimi." Traditia aceasta. La fel ca si Tezeu.P. Iar caii si-i hranea cu fiinte omenesti.aantaiori si poeti. S. în flacara de aur pe altare de murmura s. 111 . împlinind baiatul cam cincisprezece ani. Belerofon. cît si la grai si port. pe nume Hiponou. se mai pastreaza. Tînarul corintian s-a prabusit în tarna cu tîmpla sfarîmata. nu mai putin Corintull avea vitejii sai. au rasunat cîndva si niste versuri ca acestea. si cum era din fire cam aprig la mînie. Oa-Imenii au rîwnit mereu întelegerea si pacea.e.. prin dant ti cîntec popular. A ramas nemiscat si fara de suflare. Dornic sa-si spele crima. cîrmuit peacel timp de-un rege numit Pret. Numai ca nenorocul nu-ti cata frumusetea cînd e sa te loveasca. atît la înfatisare. el a pornit departe. Nimic din gene nu alunga somnul chemat samprospateze inima. Deci.A. Tatal lui Hiponou . care e înfatisat templul lui Castor si al lui Polux. sînt în trad. în sanctuarul lui Zeus. tînarul din Corint. ca sa-si arate maiestria sub semnul dragii prietenii. pe. Poetii spun ca el se-asemana c-un zeu. asezat pe un istm si-adapostit de-un munt?. si. Cu ani în urma. din volumul "Lirica Universala".lyde. trufasul rege Glauc. se zice c-a avut o cearta cu un tînar. facuta fara voie. în orasul Tirint. ARGOS SAU SPARTA SAU ATENA au fost eroi vestiti. Serbari senine înfloresc pe uliti.pe moale tarna în arena si viseaza doar la fluier si la hore. doua. cu al victimei sale . al Vlea î. astfel. ansamblul românesc a dobîndit premiul cel mare al pacii si al prieteniei. Junetea cugeta la lupte . s-au înclestat în lupta si s-au izbit cu pumnii.aprinde pentru zei carnea cornutelor si-a mieilor lînosi.L. Hiponou.

catînd Anteea la fiul lui Glauc. în timp ce tot palatul clocotea la ospat. cînd te-am vazut. Corabia. cu lacrimi în priviri. n-a putut sta-mpotriva preacaldei rugaminti. plin de gelozie. Ea îsi uitase sotul . se legana la tarm. vroia sa se razbune. tare. Apoi. i-a glasuit regina. si încordîndu-si arcul.. Astazi. Smulgîndu-se cu sila din bratele ei albe. Dar.ca alta data Fe-dra. el i-a rostit asa : . El este drept si-nalt ca bradul din padure. Eros. în Tirint. Belerofon. la lasatul serii. Sfîrsindu-se ritualul. sa-i ia în sta-pînire orasul lui si tronul. precum e pasarica închisa-n colivie. cu toate ca era pregatit sa urce pe trirema. pentru ca-l întrecea cu mult în frumusete si. trasese o sageata cu vîrf 1 înveninat în inima reginei. deopotriva. dupa datini. Sclavii stateau plecati pe ramele de lemn.înnebunita de dragostea pe care i-o insuflase Eros . prea crudul Eros. Prin vorbele viclene pe care le rostise. fiindca îl îndragise 1 pe fiul lui Glauc. Ea nu putea sa stie ca n-avea nici o vina. în clipa despartirii. pe care l-am visat. care era un tînar cinstit si curajos. sa faca nunta-n voie. Ritualul.. frumosul fiu de rege s-a pregatit sa plece înapoi spre Corint. si altii asteptau doar semnul sa întinda pînzele cele albe. Anteea izbutise sa-l sileasca pe tînar ca sa mai întîrzie la dînsii. cu frînghii. Anteea îl învinuieste pe nedrept Acum. cum se cerea la drum .dantat în jurul lui cu suliti si scuturi de arama.Tare-s nefericita lînga sotul meu Pret. pe catarg.. ce-si cauta libertatea si îsi izbeste fruntea de gratiile tari. si-Anteea . A luat cu el merinde în sacii largi de piele si apa în burdufuri. si i-a fagaduit sa-ntîrzie trei zile în orasul lui Pret. cu pompa mare. regina a venit lînga Belerofon. pîna-n ceasul plecarii. ce-i tintesc inima. nevasta lui Tezeu . în mintea mea de fata. ce se chema Anteea. si amîndoi.. Iar-fruntea sa e lata si sub ea stralucesc doi ochi. ca doua stele. "Vîntul sufîa prielnic. cerea unei femei de rang înalt si nobil sa stea cît mai eparte de cel ce ispasea. îl dusmanea de moarte pe printul din Corint. Tu-mi esti mai drag ca viata. si sa le fie » oaspe în palatul regal. si inima reginei se zbate tare. pe urma. în care urma sa plece el. însa Belerofon. s-a mîniat nespus ascultînd îmbierea reginei din Tirint. si-a vrut sa-si ia adio de la regele tarii si de la soata sa. . Eros. 113 Anteea nu-l vazuse pîna atunci pe tînar. cînd nu eram regina. am înteles ca esti acel pe care biata de mine-l asteptam. au pus pe el vesminte din lîna de oi albe si l-au stropit cu vin si apa. zeul iubirii. si umerii sai largi si mijlocul subtire îi dau onfatisare de statua cio.g plita de-un artist iscusit. se simte strabatuta de un fior ciudat. S-a-nvesmîntat cu-o haina scurta si cenusie...si se înflacarase pentru Belerofon.l-a conjurat pe tînar sa-l ucida pe Pret.

. zvîrlindu-ma în mare.Iti cer acest serviciu. Ce-i drept. Legea casatoriei aici e pînga-rita si nu mai stau un ceas. si-nvinuirea adusa de Anteea era atît de grea.sa-i duca un ravas. Mi-e scîrba si urasc asemenea femei. prin anumite semne regelui Liciei sil scurteze de zile pe fiul lui Glauc. unde domnea lobate. si pentru prietesugul ce-l am cu tatal tau si pentru ospetia care ti-am oferit-o. Pret a ales o cale ceva mai ocolita. II ascunse la piept! ca sa-l pastreze bine Se urca pe trirema bucuros de vîntul care sufla din nord. La astfel de cuvinte.. precum esti tu. de nu-i dai moartea acestui oaspete atît de ticalos. cu datoria lui de-a-si razbuna sotia. cumva. Dar Pret. pluti spre Licia. în care-i era scrisa osînda lui la moarte. Apoi lipi tablitei oscdu deasupra si o pecetlui.. regele tarii. . încît trebuia data osînda cea mai aspra. A poruncit sa vina la el Belerofon si i-a cerut sa plece în tara Liciei6. i-a spus regele Pret. cînd te-ai purificat de crima savîrsita în tara ta natala. Anteea a fugit. Regele Pret îl trimite la moarte Atunci regele Pret se apuca sa scrie pe-o tablita cerata ravapul spre lobate în ravas îi cerea. tînarul corintian nu putea sa raspunda decît ca se-nvoieste. a fost bine primit regele lobate.Desi nu-i înca ziua. si-abia-n a zecea zi lobate l-a-ntref bat pe fiul lui Glauc sa-i spuna : cine este si de ce a venit ? . vreme d«j noua zile. nu pot sa mai traiesc... Anteea. sa nu-i citeasca slova.Atît sînt de jignita.. pare c-a zis Anteea catre regele Pret. Sîngele-a noua tauri a curs îmbelsugat. mintind fara rusine. parintele Anteei . ajungînd flacaul în Licia departata. încît. Aezii povesteau în versurile lor cum regina Anteea.. Belerofon Acesta lua ravasul. ca el tesuse planul de a-i rapune viata regalei sale gazde.. l-a învinovatit pe tînarul lor oaspe ca el îi propusese înjositoarea fapta. cît a durat ospatul . era un om blajin si nu vroia sa calce legile ospetiei. tragîndu-se de par. Dorind sa-mpace legea veche-a ospetiei. vrînd sa-si rapuna sotul. îmi voi lua zilele. S-a dus iute la rege si a-nceput sa tipe si sa se vaicareasca. Prinsa atunci de spaima ca el o sa arate regalului sau sot cri-ma-nfricosatoare pe care o urzise. pentru a-l pedepsi. ma duc sa-mi adun sclavii.114 . sa ma urc pe trirema si sa parasesc tara unde regina însasi are-un pumnal în mîna. 8 115 si. .

al artei inspirate de cele noua muze.' tele cel înalt de la marginea marii. sorbind apa rece de la acest izvor. în preajma lui Apolo. în schimbul ospetiei. Acolo sorbea apa. Aezii povesteau si cum s-a-ntors eroul în istmul de Corint. ca sa-l-afle pe Pegas. n-a izbutit sa prinda calul înaripat. stapînul din Tirint. si-ti aduc un ravas de la regele Pret. si fiica lui. Belerofon s-a pregatit de lupta. S-a gîndit mult lobate .! un grumaz de leoaica si doua capete. vijeliosul Pegas facuse sa tîsneasca un izvor : Hipocrene 8. se socoteau patrunsi de harul poeziei. mun-.ce este de facut ? N-ar fi vroit sa calce nici el strabuna lege. Dar oricîta silinta si-a dat Belerofon.. De simtea o miscare ca fulgul de usoara.Eu sînt Belerofon. lovind cu copita în stînci. decît pamîntul ars. calul înaripat. si feciorul lui Glauc i-a-ncredintat tablita pe care-o adusese] si unde era scris sa i se curme viata. si singur vei afla. cîndl rasufla. fie-n Beotia. a rasunat raspunsul. sa-l rapuna totusi cum îi cereau si Pret. putea sa spuna nu . pe Helicon. sa te lupti cu Himera si sa o nimicesti. din Helicon. zbura fie-n Focida. si poate tot de-aceea plecau la Hipocrene poetii din Elada si. îti dau însa tablita. Ce scrie înlauntru nu stiuj caci n-am citit. unde era-ngrijit de cele noua muze. Pe unde trecea ea ni» ramînea nimica. care-l oprea sa ia zilele unui oaspe. preagingasele muze. dupa ce dantuiau pe verzile coline de-aici. .! fiara secera mii de vieti si pustia pamîntul ? si-a primit bucuros sa se lupte cu fiara si sa o nimiceasca. mai zbura si pe Acrocorint. care-i alta fiica a viperei Ehidna si a gigantului Tifon.îti cer. ca un fecior de zeu. cu parul alb ca neaua. uneori. izvoarele secate si oamenii rapusi.cînd monstruoasa. stia ca se gaseste în lume calul Pegas. La izvorul acesta veneau sa-si spele trupul si sa-se-mprospateze copilele lui Zeus cu voci melo116 dioase. odrasla olimpiana. dintr-un izvor.. i-a spus' lobate. Pegas. Din boturile ei tîsneau. feciorul lui Poseidon .! Belerofon. Anteea. voinicul. Pegas se . Asa. cum te arati a fi. Iobate-a faurit la rîndul sau un plan7. Atîta doar ca Pegas. pe culmea Helicon. si chemîndu-l pe tînar. sincalecînd pe el sa porneasca la lupta0. si. lînga orasul unde Belerofon vazuse întîi lumina zilei. pe muntele Parnas.? scapînd pe bietii oameni ai Liciei de groaza. torente-nvapaiate de foc mistuitor.cel care izvorîse din gîtul retezat al hidoasei Meduze. Iar Himera aceasta avea corpul de capra. Pirene. daca esti unî viteaz.. rapusa de Perseu. cu-o coada de balaur. i-a povestit ca-n tara haladuieste-n voie monstruoasa Himera.. Prinderea calului înaripat Pegas Calul acesta.

pe care ti-l doresti. S-a rugat de zeita sa-i vina-ntr-ajutor cu sfaturi cît mai bune. neînfricosat. s-a dus la altarul zeitei Atena. Trecuse multa vreme de cînd se tot trudea sa-l prinda cu arcanul de gîtul încordat sau sa-i apuce-n latul de sfoara o copita. gurile-nflacarate. 118 Pieirea Himerei Pegas i s-a supus. Sculîndu-se în pripa. Dar. sarind cu sprinteneala. si-a-nceput sa pîndeasca. si dintre nori. flamînda. Pegas e fiul lui. Belerofon a tras spre monstru o sageata. .i-a si pus frîul. Zbura atît de iute. venind noaptea. caci odrasla lui Tifon era înselatoare. maretului Poseidon. asemenea lui Zeus. Lupta s-a si pornit. calare pe el. Insa Belerofon tot nu se da batut.îti dau un frîu de aur. ca sa lupti cu Himera. si iar urca spre ceruri. ca nu vedea flacaul nimic în fata lui. simtind ca are-n spate un stapîn hotarît. cînd Pegas cobora pîna deasupra marii. Parea o data capra. pîna la sfîrsit. în vuiet de aripe. parca fara sfîrsit. era un frîu de aur. calul înaripat. Iar flacari izbucneau. Cu el vei stapîni calul înaripat. Calul s-a repezit îndata catre slava. sarind din ascunzis mai repede ca vîntul. sau se tîra pe jos cu trupul de balaur. Belerofon atunci. cu vîjîit de aripi. Cam pe la miezul noptii. s-a îmblînzit ca mielul10. Belerofon s-a-ntors în tara Liciei. s-a lasat la izvor calul asteptat.. Himera a urlat si a deschis. si-a asternut culcusul alaturi de altar. Ba. Catînd din înaltimi. Pegas. ce strabatea în goana regatul lui lobate . lui Poseidon . prin vis i s-a ivit zeita-ntelepciunii. nu poti sa stapînesti calul înaripat. caci luneca-n abisuri. a cercetat în preajma. si ce sa vezi ? Pe lespezi.ridica. Belerofon tintea dihania în coaste. la fel ca o leoaica. a tras voios de haturi. dincolo de nori. gata ! . deodata. înteleapta.. maij mult. N-a stat prea multa vreme.. si. Dar adu întîi jertfa un taur din cireada parintelui tau Glauc. Dar lupta era grea. chiar lînga asternutul unde dormise el. si de se-mpotriveste zeul cutremurelor. a adus întîi jertfa un taur. si.iâsînd în urma ei pa mîntul pîrjolit. încît simtea dogoarea soarelui calator ca îi mistuie trupul. Trezindu-se din vise. pîna ce ramînea numai uri punct pe bolta.. care era cladit chiar pe Acrocorint. si cînd nici nu gîndeai ragea asurzitor. daruit de Atena. în valuri. pîna-n cer. mîndre Belerofon. si ea i-a glasuit : . I-a sarit în spinare si. în capetele hîde sau coada ei solzoasa. el a vazut Himera. sus. într-o zi. I se parea ca este tot prada unui vis.

. urmînd acea scrisoare. lobate l-a pornit. numita Filonceea. pe care-o adusese însusi Belerofon. Amazoanele-acestea pusesera la cale s-atace Licia si s-o înece-n sînge. trîntind pe calarete îndata la pamînt. însa Belerofon avea la cingatoare . pe urma. primejduin-du-si viata. la fel..si poate ca Himera l-ar fi rapus pe tînar pîna-n cele din urma. i-a zdrobit pe vrajmasi. Dupa lupta aceasta. din muntii Liciei. le-a înfrînt si le-a gonit pe toate. de vrei. si regele lobate a poruncit sa vina copila sa mai mica. . Astfel. Vazînd el ca Himera e tot mai îndîrjita. cu calul. apoi le ucideau izbindu-le de stînci. dupa moartemi. flacaul i-a azvîrlit. Nici unul dintre ei n-a mai ramas în viata. în lupta. cine biruia moartea. pe care le duceau cu ei între prapastii. si odrasla lui Tifon. Belerofon îi cere socoteala lui Zeus Regele Liciei si-a dat atuncea seama ca a mers prea departe. mult mai primejdioase ca lupta cu Himera. Mai luptasera ele cu Heracle. Dadeau foc la or.sa-l prinda pe erou într-o padure. ce se chemau solimi. i-a mai cerut sa-ndure înca trei încercari. luptînd cu-ndrazneala zile nenumarate. si cu îndemînare. Belerofon. L-a mai trimis sa lupte cu un neam de tîlhari. Era un semn ca zeii îl socotesc curat.ase si jefuiau prin sate. zburatorul. s-a repezit în munti. zvîrlindu-le în mare.. Dar batrînul lobate. si ia grait asa : . Ei navaleau în vale si paraduiau totul. Tezeu .Belerofon. Luau orice avutie si hrana si vesminte si mai ales copile. a nimicit cu totul neamul crud de solimi. 119 deasa. sa stapînesti tu singur Licia cea bogata. si iar Belerofon a fost silit sa-nfrunte moartea a patra oara. împrastiind în jur duhori otravitoare u. si în tara pe care-o stapîneau vitezele amazoane. urmînd ca. A cazut ca un fulger în cuibul de tîlhari. lovindu-i cu sageti care nu-si greseau tinta. Dupa credinta veche. Se desfatau o vreme. dar vreun dusman zburînd pe-un cal înaripat nu mai vazusera. Plumbul i s-a prelins adînc în maruntaie. a cazut la pamînt. si. Sa-l lege în curmeie si-apoi sa-i taie capul. Sagetile curgeau în rîuri din vazduh. dupa o lupta crîncena. lobate a urzit o cursa. tepusele de plumb. si ele s-au topit sub potopul de foc ce-l respira Himera. fa-mi cinstea si primeste de soata pe fecioara ce-o vezi în fata ta. Dobîndind biruinta si scapîndu-i pe oameni de spaima monstruoasei odrasle a lui Tifon. voinicul i-a cerut regelui învoirea sa plece spre Corint. ce-nspaimîntase lumea. în gurile deschise. Belerofon. îti dau si jumatate din toata avutia.. Iar tara Liciei o-mpart. urma a fi scutit de orice banuiala. Dar nu s-a-nspai-mîntat.învatat de Atena . de trei ori. le-a iesit înainte. calare pe Pegas. în doua. trimitînd o ceata de razboinici :cei mai vînjosi din tara . dupa ce savîrsise atîtea vitejii.trei tepuse de plumb. o sora a Anteei.

Istmul se afla între Marea Egee si Marea Ionica. Artemis. fara vointa ei. A cazut în Corint. Corint si chiar în alte parti. cu capul sf arîmat si mintea ratacita. la poalele muntelui . i-a doborît feciorul. Îndata s-a smucit. a hotarît sa urce cu Pegas în Olimp. Iar Pegas. Se pare ca si Zeus s-a-nspaimîntat. cu sulita în mîna. Dar auzind Anteea ca el a facut nunta cu sora sa mai mica. Insa. zeii. Mai mult. mîniata ca s-a-nsotit cu Zeus. 120 Aezii povesteau ca eroul parea mai frumos decît zeii si mult mai îndraznet. oamenii l-au cinstit ca pe un semizeu. A trîntit calaretul cu fruntea spre pamînt. Iar sulita sa lunga. n-a mai putut sa-ndure rusinea si mîhnirea . savîrsita de Zeus. pe calul sau ca neaua. tot ea sa ispaseasca. Belerofon acum putea sa vietuiasca în glorie.de ce-i obijduieste mereu pe pamînteni ? A-ncalecat pe calul înaripat si alb. din porunca lui Zeus. Din copita lui Pegas curgea ziua si noaptea un izvor racoros I. prea gelosi. si-a poruncit lui Hermes sa se schim-be-n taun cu ciocul ascutit si sa-l muste pe Pegas. a fost la rîndul ei înselata de Zeus. si astfel a ramas acolo-n Licia. scînteia prin vazduh. Note 1. cînd omu-i fericit. Dar. si si-a vîrît pumnalul. în tinutul pe care-l scapase de vrajmasi. dupa atîtea lupte si-atîtea încercari. cu aripile-n vînt. si a zburat el singur spre salasul ceresc. si prefacut în stea 14. A mai trait putin. iar pentru fapta asta. ce se chema Isandru. Ares cel zvînturat. dupa moartea lui. au coborît asupra-i din nou nenorocirea. acela pe care Zeus îl aruncase în Tartar. si-n oras i-au facut statua lui calare. si firul vietii sale a fost taiat curînd. obligîndu-l sa urce. 2. în Licia. A cîrmuit o vreme-n Licia linistit. cu vîrful de arama.î. din slava. si-a zburat spre Olimp. la nesfirsit. de durere. o stînca pe coastele unui munte. în inima pe care i-o-nveninase Eros. Hermes a ascultat si a muscat cu furie pe fiul lui Poseidon 12. Cînd a pierit si calul. In padurea Creneea. în cîinosia lui. din istmul de Corint. spre Olimp. cel destinat lui Pret. a fost silita sa-i nasca si un prunc . s-a învoit sa fie ginere lui lobate. Belerofon.Eroul cojintian. Fiica. Adînc mîhnit eroul de urgia cereasca. a fost urcat pe bolta de tatal lui. a venit rostogol. Poseidon. si-a trimis-o-n Infern. Mai ales ca-i placea frumoasa Filonceea. Sa-i ceara socoteala preatrufsului Zeus . Laodomia. marire si respectat de toti. Orasul Corint fusese întemeiat de catre regele Sisif. i-au ridicat de-atunci un monument de piatra. nespus de mult iubita de parinti si bunici. a tintit-o cu arcul . îndîrjit. vazîndu-l pe viteaz cum se urca.

12. 4. avînd în jurul fruntii un nimb stralucitor de raze aurii. care alearga cu coame pe spinare. unii stiind sa graiasca oamenilor. sub bolta albastra a cerului elin. El era o personificare a valului. Prin ele se întelege orice fel de ravase alcatuite chiar împotriva acelora care trebuie sa le duca. . Pe linga aceasta. Aceasta întîmplare a fost cîntata dupa vechile legende de poetul elin. fiul lui Poseidon si al Meduzei. 121 6. 10. Muzele se chemau si ele uneori pegaside. Sensul acestei alegorii era ca. în timpul furtunilor. Alegoria cailor hraniti cu trupuri omenesti arata ca pe vremuri marea facea'sumedenie de victime omenesti.este un erou solar. Licia. spre tarm. Din pricina aceasta îl vedem pe Belerofon înfatisat pe vase si pe monezi antice. Si în folclorul nostru eroii dobîndesc adesea cai înzestrati cu însusiri deosebite. era fiul lui Egeu. ramas cîrmuitor în locul tatalui sau. în "Olimpicele" sale. Pegas. tot ceea ce este monstruos pîna la urma trebuie sa piara de pe scoarta pâmînteasca.asa cum este apa golfului de Corint. care personifica Marea Egee. lovind stinca cu copita. cînd înghitea pe navigatorii ce calatoreau pe subrede am barcatiuni. se înalta glorios si coboara în asfintit. 11. zeul marilor. Belerofon . 8. Imaginea aceasta poetica o gasim si în legendele despre eroi.. cu arcul sau sulita în mîini. 5. El este o întruchipare a marii.i cutul basm al lui Ion Creanga. fiul lui Glauc. cu ajutorul carora îsi biruiesc dusmanii. dupa ce acesta fusese aruncat în Tartar. Numele Glauc s-ar putea tîlcui prin azuriu . tot izvor. fie. De la aceasta întîmplare a ramas în lume expresia cunoscuta de "scri sorile lui Belerofon". Glauc era fiul regelui Sisif. 7. Nechezatul calului amintea vuietele marii înfuriate. în herghelii. calul simboliza si el valurile marii. Pindar. a dat numele sau unui munte si unui oras din Tesalia. mai ales. bunaoara. Soarele ce rasare în zori deasupra marii. în greceste Pegas însemna.. "Un astfel de cal are si Harap-Alb din cunos. Tezeu. Numele de Hiponou înseamna tocmai bogatia tinutului în cai. 3. El este gata sa distruga ce e rau si strica armonia naturii. de parca ar cadea din slava. dealtfel. 9. este un fecior al marii care îmbratiseaza ca un brîu larg de ape tot istxnul de Corint. pentru ca se strîngeau în jurul izvorului pe care-l facuse sa tîsneasca calul Pegas. fie la revarsarile ei. Hipocrene s-ar putea tîlcui prin "izvorul calului". tinut din Asia de sud-vest. asa cum este Himera bunaoara.ca Perseu si Heracle . cu chip însîngerat. In felul acesta Hiponou.Acrocorint. Aici era citadela-acropola-Corintului. Calul fusese creat de Poseidon. altii zburatori. calatorind prin cer pe un cal înaripat.

pîna ce a vazut în fata o poienita smaltuita cu mii si mii de flori bogate si în culori si în miresme. lînga Apolo au venit si toate cele noua muze si se-ntreceau-care de care sa cînte mai armonios. odata. la fîntîna.n. în veac de veac. dupa legende. unde o astepta Apolo. în imnuri. Este vorba de constelatia. Pe pletele cîrlion-tate avea o panglica de aur si pe spinare tinea arcul. linga calul sau Pegas. a scapat amfora din mîna.. Ba. în zbor. pasea domol pe iarba uda. ASCLEPIO 122 ELINII IUBEAU VIAŢA. Coronia pe nume.Cine esti tu ? a soptit ea. urau tristetea mortii si aminteau în sila numele lui Tanatos. Fata. si el purta o haina scumpa. pe fata regelui Flegias . un basorelief din sec. El se ascunse-ntre copacii unei paduri alaturate. tot mai spre inima padurii. umarul neted si rotund. soarele. erau întruchipate în cel mai frumos zeu. 123 . si amfora s-a spart pe pietre. ce-i desfata" obisnuit numai pe zeii din Olimp. care i-a dus. Iara lumina alba si caldura placuta. stîrpind boale si mo-limi. îsi înstruna pe data lira si începu sa sune dulce. în aventurile lor.. Va-nchipuiti ce-a simtit fata. 14. "Orlando innamorato". spre izvorul muzelor. unde este înfatisat Belerofon. Se mai gaseste înca si astazi.. aciuite adesea în locuri mlastinoase. în timp ce fata. Coronia a stat uimita. si-nverzeste copacii.13. Aici i-a rasarit frumosul fiu al lui Zeus si al Letei. al II-lea î. In schimb cîntau. în faimosul sau poem. ca ametita. purtînd numele legendarului cal înaripat. cu ochii tinta la Apolo. daruita de soare. Asa povesteste cel putin poetul grec Pausanias. samînta.. Apolo cel cu arcul stralucitor de aur. ' si-a mers . si pe Perseu si pe Belerofon.stapînitor peste lapiti. umplura ochii lui Apolo cu o lumina patimasa. Bratul molatic tinînd vasul. Apolo o amageste pe fiica regelui Flegias si acest zeu frumos si tînar zari. gratioasa. Trebuie însa mentionat ca astazi calul Pegas a capatat un nou sens. umplea o amfora cu apa. .. a mers printre copaci. sa soarba inspiratii din unda de clestar. talia subtire. Cel care a dat acest nou sens este poetul Matteo Maria Bojardo. pe jumatate dezvelit. soarele care da lumina si caldura. care sclipea mai sa-i ia ochii. cel ce face sa-ncolteasca pe glie. auzind viersul lui Apolo. în palatul Spada din Roma.e. urmînd cîntarea minunata. Sensul acesta nou l-a capatat calul legendar abia în secolul al XV-lea. Coronia. prinsa-n vraja. auzind asta melodie. si anume acela de cal înaripat care poarta imaginar pe poeti. însotind lira cea duioasa. pierzîndu-l pe cel antic.

tot el i-a ratacit simtirea. însa. s-a-ndreptat catre pala-t tul regelui. . se dragosteste pe pamînt cu un flacau venit din lume ! Zeul. Iar ca rusinea îndurata de casa lui sa i se uite. si el. Amurgul o învaluia într-o mantie albastrie. Cum i-a. fara suspine. A prins însa-ntr-o clipa arcul .. stiu ca esti bogat. S-au dus spre Epidauria. era si-o pasare.. Din departari se auzeau cîntarile armonioase. Coronia. Tîrziu. si regele a poruncit sa i se afle fetei sale numaidecît un mire vrednic... zei necrutatori !.. pe tarmul unde vorbisera cu totii. plîngînd încet. Apolo. un corb. lucind ca focul prin vazduhuri. Coronia. Tu.Unde ti-e amfora cu apa ? Spune-mi de ce-ai întîrziat ?. un oras care se-ntindea pe lînga marea argiana. vreau sa stii ca fiica mea. Ai cai nenumarati acasa. .. a strigat tatal. nu V£ ramîne. în cinstea nuntii lui Apolo cu fiica regelui Flegias. Coronia. a spus Flegias.Nu are nici o-nsemnatate c-a fost sotia lui Apolo ! a spus tînarul arcadian. a plecat în calatorie cu soata sa si cu copila. Un vînt subtire tiuia printre copacii clin padure si florile îsi plecau fruntea. la urma.Ma învoiesc. treci lînga Ishis. S-a facut galben si a zvîrlit încolo lira. desi o parasise pe fata regelui Flegias. si ochii tai de ce sînt uzi de lacrimile deznadejdii ?. în marele-ti tinut lapit. Iar fata a cazut pe lespezi. s-a-nfatisat un tînar vrednic. si-mi vei plati casatoria cu caii tai. Fata mea o sa fie mama. cîntat zeul Apolo cu lira sa mîngîietoare. a spus Flegias catre Ishis. Te învoiesti ?. Dar vreau sa stii...Sotia ta. A lasat doar sa-i cada lira pe pajistea înmiresmata si a cuprins-o pe fecioara.O. A spus parintelui sau tot. lasîndu-si barba alba-n piept... Cum. si s-a înfipt în pieptul fetei.. rege. Corbul era cu pene albe. a pierit. . . Va trebuia înca jertfa !. . nestiuta. s-a vazut'j singura-n poiana. a pus în struna lui sageata cea mai taioasa dintre toate si a tintit-o-pe Coronia. Coronia. lasînd-o singura-n poiana. Corbul pîraste pe Coronia si zeul o ucide Aici... care-a cerut mîna copilei. cînd s-a trezit copila din vraja zeului Apolo. a si zburat catre Olimp si a pîrît-o lui Apolo : . El venea din Arcadia si purta numele de Ishis. vazînd-o pe Coronia ca se alatura lui Ishis. sotia ta. printr-o vrajj.Zeul nu i-a raspuns nimica. si cum. cum spun poetii ca erau în vremuri departate corbii . mai înainte.. nu peste multa vreme. Sageata a pornit din arc. fiicele lui Zeus.. 124 Numai ca-n acest timp. pe care le rosteau în cor muzele. cu nici un chip. parca deodata vestejite. ca primul sot i-a fost Apolo. . si dragostea a lasat rod.Sînt bucuros ca sa-i fii mire Coroniei.. a-ntrebat regele Flegias. era gelos.

Pe rug era urcata fata cu trupul rece. si. si-acum tot. m-ai ucis ?". Ia trupul moartei linga sine si se sileste sa-l învie. Apolo se batea cu pumnii în pieptul sau divin.. si poate mai rostea sarmana si alte vorbe catre slavi.. Tu. îsi întelege toata vina si se grabeste spre pamînt. minune negraita. Dar nu-mi iei viata numai mie. ca mai-nainte. din alb precum fusese. care te-ai învrednicit sa-mi fii-ntr-o buna zi sotie. desigur. însa zadarnic mai înfl cearca sa-i reînsufleteasca pieptul. si împreuna se-ndreptau catre Infernul mohorît. si în sfîrsit.. se cladea rugu-n vremea asta. . larga. S-a facut negru ca mormîntiil si glasul lui s-a preschimbat. Cînd vad un hoit corbii s-aduna si croncanesc ca sub blestem.. Vrea 125 sa împiedice destinul. dar moartea s-a grabit sa vina si sa-i înghete pieptul cald. odrasla ta mult asteptata. multa iscusinta. L-a strîns în brate ca un tata. Coronia a scos un geamat si. s-a catranit pe loc la pene '. Zboara si piei din calea mea.... împietrit. L-a smuls fara sa-l vada nimeni dintre cei ce erau de fata. si ar fii vrut sa verse lacrimi. Dar nu putea. putea sa vindecT bolnavii cu fel de fel de buruiene. tradatoare ticaloasa ! a grait zeul cu mînie.Coronia s-a stins din viata !. Umbra Coroniei plecase. tu m-ai amagit. a murmurat îndurerata : .tit ca fata poarta în sînul ei un prunc.. PelionJ Aici era o vagauna adînca.. si focul îi mistuia corpul Coroniei sacrificate. Corbul. Zeii n-au dreptul si nici puterea de-a varsa lacrimi vreodata! Aceasta-i lucru omenesc. .. îr sînul meu adapostesc tot ce-mi era mai drag pe lume..Fii blestemat. a tipat iar spre-Apolo corbul. ungîndu-l c-un balsam ceresc. . Atunci. i-a rostit zeul. cu ochii atintiti spre ceruri.. gemînd.Apolo.. a smuls copilul înca viu. tu ce-ai adus aceasta stire ! La pene sa te înnegresti si sa vestesti de-acum-nainte doar moartea si nenorocirea. ridicînd ochii spre cer. sa-si potoleasca remuscarea. Zeul si-a amin. nevazut.. pe care le cauta el însusi acolo-n muntii Pelion. vrei sa ma uiti pentru un om ?. El avea. drept pe un munte. Peste centauri era rege unul mai întelept ca totlB caruia i se zicea Hiron. racoroasa. zeul Apolo se dumireste c-a gresit. Micul Asclepio este salvat si dat în grija centaurului Hiron « în Epidauria. ca într-o muta întrebare : "De ce. A început de-atunci s-anunte numai furtunile si moartea. facînd farmece. Nu mai era decît putin. Venise Hermes sa o ia.. a zburat pe un nor de aur. pe tarm. si glasul tau sa fie aspru si sa trezeasca-nfiorare.. Rugul ardea cu vîlvataie. zburînd pe spuma unui nor.. si. s-a auzit un tipat slab..Mori. tu arunci sageata ?. m-ai lasat prada deznadejdii. iubite. unde traiau mai multi centauri..

s-a suparat din nou.. se mai spune ca regele lapit. . felurite boale. al zeului cu arc de aur. Tatal Coroniei .. care-si încredintase fiul centaurului întelept..întîi cu arta învatata de la centaurul batrîn. salbatici. acolo unde era templul împodobit. cenusa. Febus-Apolo. în legenda. . plin de comori. pe care tu stii sa le vindeci.. s-a învoit la rîndu-i Hiron.. tropotind peste munti. desi esti pamîntean ca noi. Oastea lui a-nceput sa fuga. si sa doresti sa ti-l razbuni. si sînt mîhnit.Sa-i zicem dar Asclepio2. sa soarba sucuri de macies si alte fructe de padure. sa-l mistuie. blestem de tata. înarmati cu sabii. blestemul meu.. l-a atintit si pe Flegias. si pentru încercarea asta sa-nduri si alte suferinti.Blestem sa cada-asupra ta !. centaurul luase baiatul si îi facuse pat de fîn. el s-a-ntarit. a crescut mare. Zeul a stat putin pe gînduri. ti-l dau pe-acest copil scapat din flacari prin minune. cînd a-nceput sa lecuiasca .a jefuit templul acesta si i-a dat foc.... te va lovi... A strîns ostirea. Vestea ca fiul lui Apolo este în Epidauria. Cum ti-ai numit însa flacaul ?...cu oastea . Tu sa mi-l cresti cu multa grija si sa mi-l faci un om de seama. 126 Punînd îndata o sageata în arcul sau scânteietor. sa-ti împlinesc aceasta voie !. si-avea cam unsprezece ani.. Fiul zeului luminii începe sâ vindece boalele Pe cînd se petreceau acestea.pe muntenii din Pelion. tu nu esti un erou de rînd. unde tu vei fi cinstit mai mult ca zeii. Chiar de esti zeu nemuritor. regele pare c-a strigat : . tamaduind de multe boale pe oamenii ce merg la el. Cînd a vazut toata ruina si pe Flegias cu ostenii. dupa un timp. Te ridici peste olimpieni. S-a facut priceput în toate . apoi prin iscusinta sa . calaretii si. Dar înainte de-a cadea. rostogolindu-se pe vale. arcuri si suliti ucigatoare au pornit cu totii-n Delfi. îi ziceau ei. de multe. . sa-l faca pulbere. Capul i s-a sfarîmat de stînci. Tocmai se întorcea si zeul.îl voi numi : Cel ce alina. atîtînd focul ca sa arda cu vîlvatai pîna la cer. si. Nu mi-a ramas decît feciorul sa îmi aline întristarea. si multi dintr-însii si-o gaseau..Ţine. prin sageata necrutatoare a lui Apolo.. s-a raspîndit în toata lumea.. Flegias. Ei trimit boli si suferinte. . nevinovata.. Pentru ca eu i-am ucis mama. si a raspuns centaurului : . a rostit zeul spre centaur....-n loc de lapte dulce. s-a mîniat'i peste masura de moartea data fiicei sale. batrîne Hiron.. în acest fel. De-aceea îti vom ridica un templu mare. în pestera-i încapatoare.. dornici sa-si caute vindecarea. amarnic. Fie sa-ti vezi si tu copilul ars în cenusa ca si mine.. Regele a cazut din sa.Ma voi sili. Nu am alt nume pentru el.Asclepio. îi dase.. a raspuns Hiron.. din gelozia mea nebuna. Veneau acolo mii si mii.

si nici un zîmbet n-a-nflorit pe fata mea.i Acum nu-mi mai ramîn nici umbrele de pe pamînt. Nu mai mor oameni ? Pentru ce ? Destinul lor e hotarît. Nu vrem sa fim nici unul prada zeului mortii cel hapsîn..Ce se întîmpla-acolo. si s-a-ntîmplat. nimeni nu vine în Infern !. sub parnînt. Acesta prinse la loc viata si amîndoi pierira"într-o gropita. Ce s-a petrecut ? a rostit Zeus mîniat. socotind ziua si noaptea numai morti.. Mai bine e pe lumea asta. de cînd ma stiu. Dar nu trecu nici un minut si.Lumea am împartit-o-n trei : Poseidon apele din mari.. Nici eu nu îndraznesc sa-l calc. O aduna plin de rab127 dare. si geniile infernale se jeluiau necontenit. Ma faci sa rîd. Ducea un fir de iarba-n gura.. dar Hades.. un lucru neobisnuit.. sarpele i se-ncolaci pe batul de calatorie. iara tu. Slujba ce se facea aici era de lecuirea bolii Asclepio.perechea sarpelui ucis. si-acum. sus ? Cine-i netrebnicul acela ce-i fereste pe pamînteni sa nu mai cada-n gheara mortii ? Ce-o sa na facem în Infern. si chiar Cîmpiile-Elisee nu mai primeau destule umbre.. O cerceta. facîndu-ne] . . tu. sarpele se descolaci si repede îsi dete duhul. si pe Heracle lai uitat si pe-alti eroi asemeni lui. Oamenii cei cautati de moarte fugeau în Epidauria si se rugau plini de nadejde : . e tot ce este sub pamînt.Cum asta ?. în acest templu. Ce ? L-ai uitat pe Prometeu ?. iata. scapînd pe-o multime de oameni... Asclepio baga de seama ce fel de iarba adusese serpoaica sa-si învie sotul. s-a urcat pare-se-n Olimp sau l-a eh mat numai pe Zeus : . Aici se gramadeau bolnavii în fata portilor deschise . si-Asclepio'le daruia miraculoase bauturi care-i faceau nemu ritori. rînd pe rînd. daca nu mai coboara nimeni ? Daca ramînenf numai noi.. cu arta grea a hirurgiei. la un bolnav. la fel cu zeii.. zeul mohorît. Nimeni. . Tanatos. pe-o culme. Zeus. Ei trebuie sa-mbatrîneasca ... da-ne si noua sa sorbim din sucul fermecat al vietii. . mergînd. a raspuns Hades. Sa stapîneasca si-n Olimp. se ivi serpoaica . mare Zeus ?. si-Asclepio se straduia sa le aduca usurare. si-apoi sa piara. cel cu aripi negre. marite Zeus ..Destinul zici ?.. fara sa fim pînditi de Hades.. cîndva. ai ramas stapîn pe cer si pd Olimp. Hades cere moartea lui Asclepio. care erau pe pragul mortii.7 si oamenii se bucurau de leacurile daruite de-Asclepio în1 templul sau.si-n Epidauria.. Tartarul ramasese gol.' Eu stau în bezne.. Oamenii vor sa dobîndeasca..auzi. dar. vazu în drumul sau un sarpe. nemurirea si tineretea vesnica. încît se pustia Infernul. Cu acest fir atinse limba sarpelui ce zacea zdrobit. Feciorul zeului luminii.. care-au calcat poruncile destinului ne-nduplecat si ale zeilor ceresti.. Numai ca tu si cu Poseidon v-ati luat ce este mai placut.. sa vada bine ce fel de însusiri avea. tare suparat. fiu al zeului Apolo. i-au ridicat un templu mare... si Hades. fara supusi si fara sclavi ?. s-a îndeletnicit. se povesteste.Tu. Legendele spuneau ca el ar fi-nviat atîtia morti. Asclepio-l iovi c-o piatra. unde putem zîmbi în voie. Nimeni .. Facu din ea un leac anume.. se spune..

128
1«8SWR-

ades de rîs spre multumirea si folosul netrebnicilor muritori ? Asclepio mai mult ca toti a nascocit, cu mintea lui iscoditoare, leacuri, care dau pamîntenilor si tinerete, si vigoare. Ba, lecuin-du-i chiar de boli, le daruieste nemurirea... - Cum ? Unde e ? Sa-l vad si eu... a racnit Zeus, scos din fire, lovind cu sceptrul întrun nor, încît s-a clatinat Olimpul si cerul tot si-ntreg pamîntul scaldat de marile adinei. - Uite-l, i-acolo, a zis Hades, pe tarmurile Aticii, tocmai a ridicat un mort... Ii toarnan gura bautura, care o sa-i întoarca viata. îl va scapa de-mbratisarea înaripatului Tanatos, pe care l-am trimis anume, ca sa îi soarba rasuflarea. Ei, ce spui, Zeus ? Ce mai spui ?... - Asa e. Da. II vad si eu ! a grait Zeus îndîrjit. si-ntr-adevar, se povesteste c-Asclepio, în acea clipa, se straduia sa dea iar zile unui voinic, lui Hipolit, feciorul regelui Tezeu, ucis din uneltirea Fedrei. Iar Zeus, cînd a zarit asta, a prins în mîna un manunchi de fulgere nimicitoare si le-a zvîrlit în Atica. Asclepio a fost lovit. Focul ceresc l-a mistuit, la fel ca si pe mama sa. N-a mai ramas din el decît o gramajoara de cenusa, pe care-a risipit-o vîntul si a spalat-o apoi ploaia... S-a dus, neapucînd sa spuna celor din jur cum pregatea acela bauturi din ierburi. O !... Cum s-a-ndurerat Apolo, vazînd pe fiul sau murind sub fulgerele olimpiene !... Atunci, precum cîntau poetii, el s-a unit, ca razbunare, cu alti trei zei nemultumiti : Hera, Poseidon si Atena ; si-au încercat sa se rascoale contra stapînului lor, Zeus. Ba, ar fi vrut sa-i si rapuna pe toti ciclopii faurari, ce-n atelierele divine faureau fulgere lui Zeus. Blestemul regelui Flegias îl lovea astfel rînd pe rînd - caci Zeus i-a pedepsit fapta, facîndu-l simplu salahor, si, împreuna cu Poseidon, a trebuit sa-nalte zidul unei cetati, numita Troia. Asclepio a ramas mort... Hades a vrut sa-i ia si umbra si s-o arunce în Infern, poate si-n Tartar, ca osînda... Sa stea acolo cu Tantal si cu Sisif si cu ceilalti, care se chinuiau de veacuri. Insa a mijlocit Atena pe lînga tatal sau ceresc, si Zeus s-a înduplecat. Asa, Asclepio a fost si el urcat pe bolta sub forma unei constelatii. Sotia lui, Epioneea 3, si fetele : una Higieea, iara cealalta Pana-ceea, si doi baieti, medici vestiti în marele razboi din Troia 4, s-au adunat ca sa-l jeleasca si sa-i cinsteasca amintirea, urmîndu-i mai departe calea. 130

Spre slava lui, s-au cladit apoi sute si sute de sanctuare si temple mari, împodobite, ce se numeau asclepioane 5. Cel mai maret din toate acestea era în Epidauria. Templul avea gradini splendide, capele, altare si statui, stele votive, monumente, ba si un teatru renumit, unde se adunau elinii la sarbatori stralucitoare de doua ori în zece ani6. Aceste temple si sanctuare erau cladite pe-naltimi, unde si aerul e proaspat, unde sînt ape de izvoare7. Aici bolnavii, cînd veneau, erau primiti de asclepiazi, strajuitori ai templului, si îngrijiti cu devotament, cum facuse si-Asclepio 8. Iata de ce, din tot Olimpul, nici un zeu n-a avut atîtea temple si opere de arta, cîte iau ridicat elinii acestui drag lecuitor, pe care lumea de-altadata l-a mai numit, precum se stie, Soter - adica salvator. Note 1. Aceasta era povestea corbului, prin care elinii îsi explicau culoarea neagra a penelor sale. 2. în limba greaca Asclepio înseamna alinatorul, cel care poate sa vindece durerile. Romanii au derivat din numele lui Asclepio pe acela, mai cunoscut, de Esculap. Prin persoana legendara a lui Asclepio, oamenii din antichitate legau direct mijloacele de vindecare cunoscute pe atunci de forta solara. Dealtfel, pîna astazi se spune si la noi ca "unde intra soarele, pleaca doctorul". Ei vedeau si puterea lecuitoare a unor buruieni si stiau ca, fara lumina si caldura soarelui, acestea n-ar fi putut sa creasca, nici macar sa rasara. 3. Epioneea înseamna Unistitoarea - pe greceste, Higieea, adica sanatatea, a dat în limba noastra cuvîntul igiena - igiena necesara pentru mentinerea sanatatii. Iar Panaceea se tilcuieste prin cea care lecuieste total, de aici termenul de "panaceu". 4. Cei doi, medici care au însotit ostirile în razboiul troian se numeau Mahaon si Podaliro. 5. S-au gasit pîna acum cam trei sute de asclepioane - temple închinate acestui legendar vindecator al omenirii. Astfel de asclepioane au fost la Atena, Cos, în Pergam si în alte multe locuri. Ele au fost însa cu siguranta si mai multe, dar unele s-au darîmat si altora li s-a schimbat destinatia. 6. La Epidauria se gasea si statua facuta de artistul Trasimede, care-l înfatisa pe Asclepio-Esculap ca zeu al sanatatii. El sedea pe un tron, tinînd într-o mîna sarpele, si în cealalta un baston. La picioare avea un cîine. Clinele era simbolul fidelitatii datorate de medic bolnavului pe care-l îngrijeste. Bastonul ne arata ca medicul trebuie sa-i viziteze necontenit pe suferinzi. Jar sarpele întruchipa pentru cei vechi reîntinerirea, ce se poate
131

capata prin leacuri. O copie dupa statua lui Trasimede se gaseste si astazi la Atena.

7. Fara îndoiala ca templele se asezau prin locuri unde se gasea aer foarte bun si, uneori, chiar ape minerale. 8. Bolnavii ajunsi în asclepioane erau pusi la un regim de hrana foarte chibzuit. Igiena juca un rol mare. Nu se putea intra în templu decît bine spalat. Dealtfel, copila cea mai draga a zeului era Higieea. Ea este nelipsita în grupurile statuare, basoreliefuri, picturi, si chiar în efigii si monede, de Unga tatal sau. Alti suSerinzi urmau sa faca si exercitii corporale ; jocuri, alergari. Iar cei obositi sau bolnavi la minte erau trimisi sa se distreze în teatrul din Epidauria. In acest tel, sanctuarele lui Asclepio aveau de fapt un caracter laic, erau un fel de sanatorii ale antichitatii, si asclepiazii primii medici. La Cos, urmînd drumul lui Asclepio, i-a lecuit pe oameni faimosul Hipocrat, socotit întemeietorul medicinii stiintifice. Asclepiazii, alinatorii suferintelor, reprezinta pe fiii soarelui, pe oameni, care se pot vindeca pe ei însisi, fara interventii divine, prin priceperea si forta lor omeneasca. Iar Asclepio în sine este simbolul biruintei nobilei stiinte a medicinii, creata tot de oameni, împotriva molimelor oarbe, a batrînetii si mortii, pricinuite de fortele naturale pe care le reprezentau olimpienii. O Imagine artistica, graitoare în acest sens, o avem în statua care se gaseste la Ermitaj, în marile galerii de arta din Leningrad. AsclepioEsculap este înfatisat aici ca un om matur, cu barba si cu o fata gînditoare. Artistul l-a creat încarcat de preocupari. El pare ca îsi framînta mintea ce noi mijloace ar mai putea gasi pentru lecuirea suferintelor oamenilor. Opera aceasta întruchipeaza mai bine decît altele efortul medicinii, truda atîtor învatati, pasii progresului în stiinta. Este lesne de înteles de ce elinii au dat acestui legendar întemeietor al artei medicale nimbul de semizeu si, cîteodata, chiar de zeu.

MELEAGRU
POVESTEA DESPRE EROUL MELEAGRU se-ncepe într-un tinut numit Etolia, udat de rîul Aheloul1. Acest tinut muntos era sarac, afara de-o fîsie de pe coasta, care era bogata-n grîne, plante-aromate si livezi. Dar fructele si grî-nele nu ajungeau aproape niciodata pentru hrana celor de jos. Desi munceau cu îndârjire !... Desi-i rugau pe zei sa le dea roade !... Norocul lor era doar unul : prin muntii tarii etoliene umblau salbaticiuni destule. Traiau pe-acolo caprioare subtiri si iuti si mladioase ; iepuri cu blana cenusie ; lupi hamesiti si vulpi viclene. Toti vînatorii-aveau de lucru iarna si vara deopotriva. Asa se mai salta multimea din foamete si saracie. Iar regele, stînd în orasul cu faima mare, Calidonul, putea sa-si strînga avutie din ce-i agoniseau supusii. în acel an, cînd se începe legenda despre Meleagru, s-a întîm-plat ca etolienii sa aiba holde cu duiumul. Se leganau pe tarini grîne cu spice grele, aurite, ca parul darnicei Demetra - zeita sora a lui Zeus, ce-i ocrotea pe agricultori. si pomii erau plini de fructe : mere, si pere, si gutui. si vita se-nsorea pe coaste, fagaduind vin mult si dulce.

Ar fi aieijsa mai adaug ca regele din Calidon este, dupa poeti, întîiul ce-a cultivat vita de vie. Dionisos, trecînd pe-acolo, îi daruise un lastar. Iar regele îl înmultise, facînd dintr-un lastar o vie, care dadea vin din belsug. De-atunci regele Calidonului a luat numele de Eneu 2. Deci, bucurîndu-se Eneu ca zeii îi dadeau prilejul sa strînga, prin supusii sai, atîtea roade, a hotarît sa-i rasplateasca. Le-a aprins focuri pe altare, facînd nenumarate jertfe. Numai ca-n marea-i veselie, vazînd atîtea avutii de roade ce trebuiau strînse, uitase tocmai de zeita ce ocroteste vînatoarea, fiica lui Zeus si a Letei. 133
Artemis trimite mistretul în Calidon

si cum sa uiti tocmai de ea în tara unde vînatoarea era un mestesug de seama ? S-a mîniat grozav zeita si n-a stat mult sa se gîndeasca. si, prin vointa-i olimpiana, s-a napustit spre Calidon o fiara crunta, monstruoasa, urmasa a mistretului rapus în lupta de Tezeu 3. Ochii sai rosii, plini de sînge, erau scînteietori ca focul. Coama zbîrlita-i semana cuo culme presarata toata cu sulite si cu sageti. Din botul sau curgea o spuma care-i albea pieptul puternic. si ragete scotea cumplite, ce-nfricosau pe etolieni. si fulgere pareau sa iasa din gura lui mereu deschisa ; caci iarba, cît era atinsa de arzatoarea-i rasuflare, se vestejea si se usca. Mistretul a-nceput sa scurme prin holdele aproape coapte, dînd jos si tavalind în tarna spicele blonde si bogate. Zadarnic mai pregateau ei aria pentru treieris. Grînarele aveau sa fie la fel de goale ca-nainte. Iar fiara, dupa ce-a calcat holda cu holda sub picioare, a urcat coasta catre vii. Strugurii, care straluceau rosii si galbeni pe lungi coarde, au fost zdrobiti, siliti sa-si piarda sucul lor dulce-mbatator, sub rîtul fiarei atîtate. Maslinii, smulsi din radacina, îsi prapadeau si ei, pe vale, rodul cel verde si gustos, si ceilalti pomi erau, de-asemeni, trîntiti, cu frunza ofilita si fructele pierdute toate. Dar monstrul tot nu-i multumit. Furia sa parca se-nteteste. Loveste turme si cirezi, pe care cîinii si pastorii nu izbutesc sa le fereasca de coltii lui distrugatori. Poporul fuge si s-ascunde în Calidon, cetatea mare, cea stapî-nita de Eneu. Femeile presimt urgia si foamea care-o sa urmeze, si plîng amarnic lînga ziduri, tinîndu-si pruncii strînsi la sîn. Iara barbatii, cu ochii tulburi, le stau alaturi, le privesc si jalea le îneaca pieptul. Nu mai era nici o nadejde ca sa se curme ispasirea. Cine-ndraz-nea sa se ridice contra zeitei Artemis ? Atunci s-a îndreptat spre oameni viteazul tînar Meleagru.

ce ardea. care-ncepuse sa si arda. Eroii se strîng în Calidon si-a dat pe urma Meleagru veste-n orasele Eladei ca se porneste vînatoarea. a scormonit cu mîna goala între carbunii de pe vatra si a smuls lemnul alb de frasin. Atalanta. au glasuit mai toti batrânii. iute-o ladita de arama. si o copila. Iara ladita a ascuns-o întrun ungher. ci ca odrasla a lui Ares. cînd era mica. se va preface în cenusa. A fost si-n alte batalii si nu i s-a-ntîmplat nimic. nu ca fecior al lui Eneu. înspaimîntata. eroul din Atena .Sa fie-asa cum gîndesti tu. E fiul meu. nepotul marelui Heracle. cel fereste de moarte. 134 Alteea se învoieste cu plecarea fiului sau . priceput în mestesugul vînatoarei si-i îndraznet.si ea fusese amagita de zeul Ares dupa nunta.de fapt. S-au strîns în Calidon eroii. Fara sa amintesc de altii..îl las. Nu ma tem pentru viata lui.îngaduiti-mi. într-adevar . Castor si Polux de la Sparta . tu ce ne spui ?. Admet si o copila-arca-diana. Mama. Ea . Dupa ce fiul se nascuse. pentru totdeauna. a dat raspuns Alteea. caci am o vraja. nu ne da oare nici un sfat ? Nu ne ajuta la nevoie. I-a însotit pe-argonauti. alb si neted si glasuise mamei astfel : . olimpianul. zvîrlit de mine. L-a stins în amfora cu apa si-a poruncit sa i se faca. Cînd lemnul alb.. ce se numeste Atalanta. flacaul tau o sa se stinga si va purcede catre Hades. Iason din Iolcos si Iolau. Tegeu vroia sa . a spus el. Peleu.desi sotie a regelui din Calidon ..fiica regelui Tegeu . atunci. A doua si marinimie si dragoste de patrie. cînd au adus lîna de aur.un lemn de frasin. cel mai ferit din tot palatul lui Eneu. Iar Meleagru se nascuse. Acolo a închis regina lemnul adus de ursitoare.. stiu ca-i puternic. parasind patul de lauza. de catre mesterii cetatii. Una-i urase barbatie si-o sotie minunata.. s-adun o mîna de viteji de prin regatele vecine si sa începem vînatoarea mistretului ce pustieste pamîntul nostru etolian. ca Telamon. acolo-n mijlocu-ncaperii . într-o padure-ntunecoasa.Odrasla ta si a lui Ares îsi are viata zavorîta-n acest lemn de frasin alb. si printre ei. fusese parasita de tatal sau. îi voi chema pe cei mai vrednici : Tezeu. spu-neaiTaezii. lasînd pe fiul ei sa plece la vînatoarea asta mare ? . în focul sacru . Rege Eneu.. Iata de ce n-avea Alteea teama ca o sa-i moara fiul. regele lapit . Dar numai mama stia taina si zeul care pîngarise palatul regelui Eneu.. mîndra Alteea. neîntrecuta îa vînat.. stia ca nu o sa se-ntîmple nimica rau. Sotia ta. El era deci nepotul Herei si al lui Zeus. cît tinea lemnul ferecat bine în ladita.. Ultima azvîrlise-n flacari. Piritou. venisera-n a saptea noapte cele trei fete ursitoare.

lovind tamburii de arama. au si pornit la vînatoarea monstrului care pustia tinutul regelui Eneu. pricina de nenorocire pentru eroul Meleagru . fara voie. Purta pe ea doar un vesmînt scurt. îl urmaresc. c-a rasunat un grohait. printre copaci. cum zvîcneste prin padure. a fost gasita de-o ursoaica. Ochii sai mici si sîngerosi sînt plini de pofta de-a ucide. cel care dobora mistretul : pielea si capul lui hidos. cu voinicie de barbat.cum vom vedea numaidecît. care i se atin în cale si se trudesc sa îl opreasca. Rasplata trebuia sa aiba. în dimineata urmatoare. siau petrecut toti noua zile si noua nopti. Mai arzator decît un fulger s-azvîrle apoi spre viteji. fara-ncetare. prins pe umeri cu-o agrafa ca si zeita Artemis. norocoasa. din nou. s-a-ntins ospatul. Fata era încîntatoare. umpluta toata cu sageti4. cum cerea datina strabuna. cum s-a terminat ospatul. Dar. si doi îsi pierd îndata viata. si într-acolo la-trau cîinii. înspumati. Parul i-era-nnodat pe ceafa. si sa gaseasca. al carui lemn e strapuns lesne. el se avînta. pornind în goana catre oameni. Botul lui parc-arunca flacari. Lancea se-nfige-ntr-un copac. cu simplitate. Iara pe spate atîrna o tolba scumpa de argint. Castor si Polux. mirosind urmele de fiara. mure si afine. spuneau aezii. stupii cu fagurii de miere. . e foarte greu de nimerit. si dintr-o vale se iveste mistretul înfricosator. el îi îndoaie sau îi frînge. Cu trupul sau lovind copacii. Lupta se porneste Dar nici nu s-au pornit haitasii sa strige si sa faca zgomot. si fiara a hranit copila. dar în zadar. Strîngîndu-se dara vitejii în Calidon.. însa mistretul e mai iute ca vîntul ce alearga iarna peste colinele Eladei. rostogolindu-i prin padure. ce tocmai îsi pierduse puii. Monstrul da buzna între cîinii. mugind surd. calarind pe armasari albi. si. cea lepadata de un rege lasînd-o mai întîi sa suga si deprinzînd-o. ca sa culeaga din padure zmeura. Padurea se-ntindea pe coasta.. în care nu intrase omul. în stejari. 136 Acum mistretul îsi ascute coltii taiosi si lucitori într-un stejar înalt si gros. mai pe urma. si. fara dorinta de-a placea. In apropiere de oras s-ar fi aflat. nu retezase vreun copac. si fata asta gratioasa. Tezeu îsi cumpaneste lancea. avea sa fie. Cu coltii aprigi risipeste întreaga haita într-o clipa. de parca priveghea cîmpia.135 aiba-n casa numai baieti si nici o fata. spre oameni. si o padure-ntu-necata. Dar Atalanta.

le-a întins.. si nu se vede vreun sfîrsit primejdioasei vînatori. ce-l însotesc pe Meleagru. cautînd noi victime-n padure. Abia si-a sfîrsit el cuvîntul.dupa cum fagaduise.mai ales tineri etolieni. pe amîndoua.Voi. însa atunci s-a auzit un glas înversunat de ura : . a grait el si i-a zîmbit 137 Ea s-a împurpurat la fata de bucurie si placere si l-a privit pe Meleagru cu ochii sai stralucitori.Multi au însîngerat pamîntul. si gloria de-a rapune fiara cea ocrotita de Artemis mi se cuvine numai mie. copila regelui Tegeu.. Cearta din pricina Atalantei în timp ce monstrul grohaia. si-a încordat si Meleagru arcul sau mare si a tras. Botul i s-a umplut de sînge si. e arcadiana. Barbatii cîti erau acolo s-au rosit pîna la urechi. încerca sa se suceasca si sa-si smulga sageata care-i scurgea viata. si cînd nici nu gîndeau cu gîndul. a mai lovit-o în grumaz si-a doborît-o la pamînt. mai înainte ca securea s-o poata-atinge cît de cît. . si l-a lasat în iarba mort pe tînarul cutezator. fermecatoarea Atalanta. si cum era un ochitor mai priceput decît multi altii. Atalantei. tineri luptatori.Primeste premiul si cinstirea.. una dintre sageti s-a-nfipt pîna-n plamînul stîng al fiarei. i-a jupuit pielea tepoasa si . cu o lance. Dar cea mai sprintena în lupta. sageata-i zbîrnîie-n vazduh si se înfige sub urechea monstrului înfricosator. printre flacai. Iar Meleagru.. tu îl vei avea !. ametita. înconjura cu grija fiara. Fiul lui Ares vede fapta si striga tare spre fecioara : . Poate a vrut sa-i si raspunda. Esti vînatorul cel mai bun care se afla în Elada. toti vînatorii au tintit roi de sageti asupra ei. în timpul luptei .. Cu sabia i-a taiat capul. ai lovit cea dintîi mistretul. Ea nu se lasa. Vazînd ca fiara nu mai poate sa se ascunda prin hatisuri. preafrumoasa Atalanta. în drumul monstrului ranit : . Acum pieirea lui e-aproape si marea cinste-a vînatoarei : trofeul.. priviti cum lovitura de barbat e mai presus decît aceea pe careo da o biata fata. E în frunte.. sarind cu o secure-n mîini. dintre haitasi si luptatori . ca fiara i-a sarit în piept.. si-a înfipt adînc coltii ei lungi.Tu. Iar unul a racnit cu ciuda.

Atalanta. Iar Meleagru. Alteea. eroii cei veniti anume din departare. în scurta vreme. copila regelui Tegeu. Cleopatra. de curînd. Se retrasese în cetate si. ce avea înca în ochi lacrimi. A început o cearta mare si batalie mai pe urma. sotia regelui Eneu . El era frate cu Alteea. nu-ndrazni sa rapesti drepturile noastre. n-a mai putut sa tina seama ca-n fata lui era chiar unchiul. Razboiul a-nceput cu furie. ca poti sa smulgi premiul rîvnit de noi. Ci l-a strapuns. Dupa aceasta întîmplare. Persefona. Nu crede. spre tara sa. cu vîrful sabiei sale-nsîngerate . Curetii din vecinatate îi atacau pe etolieni.. .. sa nu cutezi a urgisi. la care tinea mult Alteea. a sunat toba de razboi. zavorit într-o camara. S-au despartit si au plecat care-ncotro. s-a necajit fiul lui Ares. în fruntea ostii etoliene era eroul Meleagru.Altminteri. ca sa ia parte la vînatoarea asta mare.. Numai ca mama sa. ce esti frate mamei mele. I-a smuls îndata Atalantei trofeul daruit de fiul zeului Ares si-al Alteei.fiind deci unchi bun lui Meleagru.ce retezase. capul mistretului rapus. în piept. lui Hades si soatei sale. blestema. sa-l pedepseasca. care i-a întristat pe toti. Cel ce vorbise era rege într-un oras învecinat 5. Navala curetilor si ultima biruinta Dar cum s-au departat vitejii din Calidon. Puterea lui se întindea peste razboinicii cureti. lînga sotia-i. Cu ei s-a dus si Atalanta. lasînd în voia sa razboiul. si nici onoarea nu ne-o lua. lasînd poporul de cureti sa-i biruie pe etolieni 6. ce ? Nu crezi cumva ca ma voi teme de sabia ce-o porti în mîna ? si nu s-a multumit cu vorba. venind aici. în fata mea. si-au luat în graba ramas bun. încît nu mai vroia sa lupte.. Altminteri. ca orbit. pe Atalanta. fiindca esti frumoasa. ceilalti. îl blestema pe Meleagru si cerea zeilor. . si-a ramas singur voinicul nostru. .Stai. S-au rotit sabiile prin aer. sa-i ia viata. Meleagru atît de mult se întristase. pusese sabia alaturi. si aflînd asta. 138 într-adevar. din dragoste pentru ucisul ei frate. supusii regelui curet sparg portile în Calidon 7.. Meleagru.Tu.

Iar la sfîrsitul bataliei. Ei tipau. ce statea-naintea lui îngenuncheata. Meleagru. Mama. ba chiar silita sa-l slujesc ani îndelungati. spunîndu-i vorbele acestea : . vazînd aceasta întîmplare.Nu vezi. stingîndu-ma nefericita ?. Alteea. pe obraz. în curînd am sa cad si eu. cel doborît din voia ei. soata iubita.Piere poporul etolian ? a strigat el. îl clatina din hotarîre. si. s-a-nfatisat dusmanilor în pragul usii. Vrei sa ma vezi tîrîta-n streanguri. Cîti mai traiau dintre supusii regelui de la Calidon s-au avîntat din nou în lupta. pe care tu ai vrut sa-i scapi de fiara. luase ladita de arama. . Eroul îsi salvase-orasul si tot tinutul etolian. în vremea asta. si în altii.Abia atuncea. Din ea desferecase lemnul adus cîndva de ursitoare si-l aruncase-n focul sacru. lasilor !. în slavi s-a si ivit Apolo. în timp ce-si blestema feciorul. A cazut jos si a murit. si-au smuls podoabele de aur si sau pornit sa se jeleasca pe rugul fratelui ucis. risipindu-se-n ograda. I-a pus pe goana. si tot atunci. Meleagru a luat din nou sabia-n mîna. sotia sa mult credincioasa. iubite Meleagru. glasuind : .. A luat din tolba o sageata si l-a tintit pe Meleagru în inima-i înflacarata. Lemnul arsese-n vremea asta. iar lacrimile îi curgeau fierbinti. Surorile lui Meleagru. Iar el. si revenindu-si de îndata. cît timp luptase Meleagru si-i învinsese pe cureti. s-a clatinat ca un stejar.. în putin timp au biruit. la rugamintea Cleopatrei.. Cu-o tresarire. fugeau ca niste potîrnichi.. îndurerata pe urcase pe-o stînca-nalta si de-acolo s-a aruncat între prapastii. lemnul cel alb se prefacuse într-o movila de cenusa. si asta pentru ca Alteea. Dar viata lui se va curma. si sabia i s-a înfipt în cel dintîi ostean curet.Hai sa va masurati acuma iarasi cu mine. . Cleopatra. siroaie. de vreun dusman. apoi în altii. platin-du-si astfel vina sa.. cum sînt rapusi toti etolienii. pe care un topor avan l-a retezat din radacini.. chemat desigur de Artemis ne-nduplecata. si-a vîrît sub sînul stîng un fier taios. Dar Artemis cea nemiloasa s-a necajit nespus de tare ca fetela plîngeau atît pe fratele lor. avînd în piept sageata si mistuit de focul ei. Cleopatra. de mistretul hîd ? Nu sari la lupta pentru ei ? Femeile sînt luate roabe.

aezii din Etolia au cîntat imnuri minunate. iar rîul care o uda se cheama Aspropotamos.. viticultor." "Sta Meleagru la ea mLstuindu-si amarul mîniei Tare-ndîrjit de blestemul mamei. iar sculptorii l-au daltuit în marmure nepieritoare 9.Eneu . Persef ona si Hades. fara voia noastra. De aici vine numele stiintei ce se ocupa cu vinificatia : enologia. în "Metamorfozele" sale. dar si un voinic. cu frumusete de fecioara. Homer ne cînta în "lliada" scena aceasta. si care au pe aripi pete. Goana. Zel chema si izbind cu pumnul adesea pamîntul Sta istovita-n genunchi si cu sînul stropit de plînsoare. ce s-a numit... 4.înseamna producator de vin. si clocotind de necaz pe maica-sa însasi. si. Legenda a fost cîntata de poetul roman Ovidiu.. Cleopatra. care spunea despre Atalanta ca putea sa fie si o fata cu putere de barbat. Orasul Pleuron. un alt personaj mitologic.. Fata este înfatisata alergînd pe o cîmpie. Ci-n urma Fu Meleagru cuprins de mînie. în chip neasemuiti "Cît se batu într-ai sai barbatul luptaciu Meleagru Rau patimira curetii . Etol. pe-Alteea. ca el pe fratele ei omorîse. Spre cinstea marelui erou ce i-a salvat si de mistretul zeitei Febe-Artemis si de curetii ucigasi. cu toata multimea. Enos e vinul pe greceste. pacat !. Oineu .. 6. ca niste lacrime varsate 8.. dupa legenda. 3. miscarea eleganta cu care îsi apleaca trupul o fac pe fata înzecit de frumoasa. Fjului moarte sa-i .. pacat !. Dînsa cerea de la zeii din iad. caci ea de mîhnire Mare cuprinsa. printr-o vraja nestiuta. Piciorul stîng abia atinge pamîntul plin de ierburi crude. Numele sau vine de la cel dintîi stapînitor elin. îi dam dreptate lui Ovidiu. 2.. Note 1. care si-altora-nvaluie mintea. care rostesc cu tipat jalnic : pacat !. desi au temei la gîndire. Asa cum este descrisa Atalanta de Ovidiu o vedem si acum în Muzeul Luvru. fiul lui Endimion. cioplita de un artist antic. 5.. de patima. Sta huzurind la nevasta cea chipesa lui. Astazi Etolia este cunoscuta sub denumirea de Misolonghi. le-a prefacut în niste pasari.139 si. ei nici nu putura sa tie Piept în afara de zid.

curetii Bat în cetate la turnuri. El lua armele atunci si îndata iesi la bataie si izbavi pe etoli de ziua cea neagr-a pieirii». spre stâpîn. Este vorba de pasarile cunoscute sub numele de bibilici sau pichere. din timpuri foarte. chiar în legenda. dupa victoria lui atît de greu dobîndita. Spune ce rau i-ameninta. si-i juruie o mare rasplata . 9. Eroul este în padure. oricine ar fi fost faptasul . sa-si deschida gura si sa raspunda spre solie : . de parca ar caina pe cineva. Fratele el era o ruda mai apropiati aecît oricare alta. de stapîna. Cum pe copii îi robesc si femeile-ncinse pe solduri Inima lui tresari la auzul atîtor amaruri. plin de credinta. Precum ne cînta tot Homer s "Larma si pocnet la porti.Luati armele. mama. la Calidon rasuna. jumatate sa-l aiba de vie. Capul oribil al 141 mistretului este pe un butuc alaturi. Cade bocindu-se atunci si-l roaga pe el Cleopatra. si-n genunchi pe fiu-si ruga sa-l ajute.chiar daca era feciorul ei. Cum pe barbati îi ucid. în zadar îi facura fierbtete rugare Chiar si prietenii lui mai iubiti si mai vrednici de cinste. în epoca aceea. dinele care-l însotise la vînatoare cata. Dar. 7. urme de matriarhat.'. l-a daltuit în marmura. IV î. Sta el în pragul iatacului 'nalt si ale usii canaturi Le zguduia. încît astepti ca Meleagru sa se miste. se îndreapta însa probabil catre solia din Calidon care ii multumeste pentru ca a scapat tinutul etolian de monstrul înfiorator. batrînul sau tata.n. Statua este facuta în asa fel. cum spulbera-n flacari orasul. Tot staruia si Oineu calaretul. în fruntea ostirii etoliene. asa cum arata mitologul sovietic N. Sculptorul elin Scopos din sec. O copie a acestei statui se mai gaseste în Muzeul Vaticanului din Roma. N-a fost cu putinta si chip sa înduplece pe Meleagru Pîna ce nu izbutira sa-i bata-a odaie curetii Dupa ce zidul urcara si aprinsera marea cetate. senina. si sa-i opreasca pe vrajmasii cureti care le ameninta cetatea. ORFEU sl EURIDICE . care au parca aripile si penele stropite de lacrimi si care tipa necontenit. Deci crima asta trebuia sa fie aspru condamnata. ca mai tare Sta împotriva. surorile tot îl rugau . O legenda asemanatoare se afla si în folclorul nostru pe seama acestor pasari. Se roaga de dînsul etolii Starostii si trimit preoti fruntasi dupa el ca si iasa si sa-i ajute. îa zadar. îmbie Ei sasi masoare mîndrete de tarina pentru mosie. Asa îsi explicau elinii aparitia acestei specii de pasare.140 Faptul acesta ca o mama sa ceara moartea fiului sau." 8. A. foarte departate. Fata eroului. si omorîrea lui stirbea prestigiul mamei. i-a uimit deseori pe oameni. pe unde-i Mai) roditoare cîmpia cetatii. si sa pornim . acolo-J. Dar tobele rasuna tare si toti îl roaga pe Meleagru sa porneasca din nou la lupta. cum intra-H cetate dusmanii. Iar jumatatea cealalta sa-i fie pamÎHt de aratura. Mama. Adica rolul principal într-o familie îl juca. lucrul se explica prin aceea ca la elini mai existau înca. Kun.e... Loc de pogoane cin'zeci.

ÎN TRACIA 1 muntoasa a vietuît, se spune, primul dintre aezi, cel dintîi cîntaret de imnuri din Elada. Cîntaretul acesta a fost numit Orfeu. El s-a nascut în casa unui rege, Eagru, ce-i cîrmuia pe traci. Iar mama lui a fost gingasa Caliopa, muza ce inspira poezia epica si arta de-a vorbi frumos si miscator. Muza a fost o vreme sotia lui Eagru. Atîta ca Orfeu, desi nascut în casa regelui trac Eagru, avea si el drept tata, ca si Asclepio, pe marele Apolo, zeul ocrotitor al cântecului dulce. Nascîndu-se copilul, mama i-a pus pe limba trei stropi curati de roua si a rostit o vraja. I-a harazit sa poata s-alcatuiasca stihuri, iar vorbele sa-i curga din gura lui ca mierea. Tatal, zeul Apolo, i-a daruit o lira si i-a urat sa cînte dintr-însa mai frumos ca vîntul cînd fosneste prin frunzele padurii, mai cald si mai duios decît privighetoarea în noptile cu luna. Sa nu fie-ntrecut de nici un om pe lume, cînd si-o-nstruna el lira. Sa cînte melodii la fel de-armo-nioase, cum sînt acelea care îl desfata pe Zeus la ospete-n Olimp. Crescînd Orfeu mai mare a început sa umble prin tara lui Eagru, cu lira subtioara. Toti cîti îl întîlneau se minunau de vorba placuta ce-o avea, ca si de-ntelepciunea pe care-o dovedea cu orisice prilejuri feciorul lui Apolo. Astfel se povesteste c-atunci cînd se certau, din pricini felurite, supusii lui Eagru îl chemau pe Orfeu sâ le faca dreptate. Iar el, cu vorbe bune si sfaturi întelepte, împaca pe vrajmasi si-i facea sasi dea mîna. Un cîntaret fara seaman Iar lira lui maiastra îi fermeca pe toti2. Cîntecul sau era atîtde frumos, ca oameniiascultîndu-l îsi uitau întristarea. Inima bântuita de prea multe necazuri îsi gasea alinare si se înveselea. Dar ce spun eu de oameni - cînd fiarele padurii veneau în jurul sau ! Chiar rîsul, cea mai cruda dintre salbaticiuni, îsi culca botul 143 umed de sînge pe piciorul aedului Orfeu si îi sorbea adesea graiul melodios. si tot felul de pasari se adunau pe ramuri. Ba chiar, de vreti sa stiti, elinii povesteau ca lira lui vrajita facea sa se desprinda din radacini copacii. Ei lunecau pe vai si veneau sa-i umbreasca fruntea îngîndurata si plina de visari. Muntii se clatinau. Pietrele se miscau si se rostogoleau pîna lînga Orfeu, sa-i tie loc de jilturi 3. Natura, fermecata, cauta sa se apropie de aed cît mai mult si sa-i asculte viersul, poemele sublime, neîntrecute înca de nimeni pîna-atunci. si, devenind Orfeu flacau în toata legea, a însotit eroii plecati catre Colhida sa dobîndeasca lîna berbecului de aur. De n-ar fi fost cu ei feciorul lui Apolo - cu toata îndrazneala de care-au dat dovada vitejii-argonauti - n-ar fi putut nici unul sa-si mai revada casa, parintii si copiii. Prin

sunete de lira a domolit mînia unor stînci fioroase, numite Simplegade, care striveau adesea corabiile eline. Tot el a adormit în viers molesitor balaurul cel groaznic, care pazea-n Colhida acea lîna de aur si-a nimicit, prin cîntec, vraja amagitoare a unor fete-pasari, ce se chemau sirene si încercau s-afunde pe marinari în valuri. A mai facut Orfeu si-alte ispravi de seama. Dar n-a luptat cu lancea sau sabia sau arcul. Arma lui i-a fost lira, si, totusi, a învins. (Ispravile-s prea multe. Nu le mai amintim.) Ar fi sa spunem totusi ca fiul lui Apolo si-al muzei Caliopa s-a-ndragostit de-o nimfa. Se chema Euridice ; si-n ochii ei cei verzi îi placea lui Orfeu sa-si scalde fericirea, privindu-i cu nesat zile si nopti de-a rîndul... Adesea Euridice îl ruga pe Orfeu sa-si reverse din lira divina-i armonie, ca ea, cu alte nimfe, sa poata dantui în tactul muzicii . Orfeu o asculta si atingea îndata coarda melodioasa c-un betigas de-argint, facînd sa izbucneasca din lira un nou val de sunete vrajite. Vroia s-o-nveseleasca pe preafrumoasa nimfa. S-o stie multumita. Nu banuia, sarmanul, soartanspaimîntatoare ce-i era harazita, peste putina vreme ; caci draga-i Euridice n-avea sa aiba parte, prea mult, de bucuria ce-o raspîndea Orfeu, prin cîntecele sale.
Pierderea frumoasei Euridice

S-a întîmplat ca fata sa fie îndragita si de un alt flacau, un crescator de-albine, pe nume Aristeu. si, aflînd Aristeu ca-n casa lui Eagru se pregateste nunta, s-a hotarît so fure pe nimfa Euridice.
144

Ca sa-si îndeplineasca gîndul acesta rau, care nu îi da pace, Aristeu s-a ascuns întrun desis de arbori. A asteptat o vreme, precum pîndeste tigrul juninca din poiana si-i gata doar sa sara. Veghind plin de rabdare, iata se ivi clipa cînd nimfa Euridice ramase singurica. Atunci se repezi si vru s-o ia în brate. Nimfa, înfricosata, vazîndu-l pe-Aristeu din umbra cum s-a-vînta, a si luat-o la fuga. Aristeu, îndîrjit, a pornit dupa ea, si, cum era mai iute si c-un picior mai ager, a fost gata s-o prinda. Atît ca - din greseala - frumoasa Euridice, sarind peste un trunchi de stejar rasturnat, nimeri într-o groapa. Aici era un sarpe cu pielea-mpestritata si coltii veninosi. Nimfa-l calca pe sarpe. Acesta se întoarse. Se-ncolaci îndata pe glezna Euridicei si îsi înfipse coltii, strecurîndu-i veninul sub pielea subtirica. Orfeu, ce auzise tipatul Euridicei, porni si el în fuga, cu inima batîndu-i ca un ciocan în piept, Ajunse doar s-o vada pe nimfa cum se stinge.

O jale fara margini simti în el aedul, în timp ce Aristeu - acela ce fusese pricina mortii ei - se mistuia-n adîncuri verzi-negre de padure. - Zeus, marete Zeus - striga spre cer Orfeu, batîndu-se cu pumnii în fruntea ca de fildes - pogoara-te cu mila, acum, asupra mea. Da viata Euridicei... Dar cerul, albastrui, ramase mut ca stînca. Nici cîntecul de lira nu mai clinti pe nimfa ce parasise lumea.".: Orfeu, trîntit în iarba, o-mbratisa cu sete si o chema zadarnic sa vie împreuna cu el, acolo unde totul sta pregatit de nunta. Plînsul lui cel fierbinte îi zguduia pe oameni si multi - dornici s-aline pe cel ce-i mîngîiase cu viersul sau vrajit - îi glasuiau astfel: - Nu plînge. E zadarnic. Iubita ti-e la Hades. Asta i-a fost ursita si nu ai ce sa faci. Cata sa te supui vointei olimpiene... - Nu. Nu ma voi supune... ! a glasuit Orfeu. Voi pleca spre Infern, de-ar fi sa ratacesc pe drumuri toata viata ; si am sa-mi caut mireasa. Ma voi ruga de Hades. Oricît ar fi de crunt, oricît de nemilos, trebuie sa-mi întoarca pe Euridice-a mea... Luîndu-si pe umar lira si un toiag în mîini, Orfeu s-a îndreptat catre un mic sanctuar pe care-l avea Hermes. Acolo s-a rugat de feciorul lui Zeus, pristavul din Olimp, ca sa-l calauzeasca pe drumul spre Infern, si i-a jertfit un tap cu blana ca taciunii, din turmele regale, cum cerea obiceiul. L-a proslavit în imnuri. Apoi, fara zabava, a pornit iar la drum, catre Peloponez. si, în Peloponez, la capul Tenaron 5, era o pestera. Nici un om nu-ndraznea sa treaca pe acolo de la lasatul serii. Credintele straII 145

Vechi spuneau ca-n pestera erau furii, erinii si fel de fel de iazme, ce-i sugrumau pe oameni cînd încercau sa intre. Caci pestera aceea era de buna seama una din portile spre tarîmul lui Hades. patrunde în Infern :..si, poposind Orfeu la capul Tenaron, n-a vrut sa tina seama de vorbe si povete. - Spuneti !... Asta-i intrarea spre negrele genuni, unde domneste Hades ? întreba pe localnici.

- Da, da !... raspundeau ei. însa nu cuteza, straine, sa te-apropii prea mult de-aceste locuri. Esti tînar. E pacat... Furiile stau de straja... Ele n-asteapta mult si te strîng de grumaz... Cîti n-au pierit acolo !... Stai... Stai... Unde te duci ? Tu n-auzi vorba noastra ? - Aud. Dar nu mi-e teama !... rostea spre ei Orfeu. O caut pe Euridice. si dorul pentru ea îmi da puteri sa lupt, sa-l înfrunt si pe Hades. Am arma lira mea... Cu ea o sa întâmpin geniile infernale, voi risipi destinul... Lasati-ma sa trec... si, înstrunindu-si lira. cîntînd necontenit, Orfeu a pasit drept spre pestera aceea caresi casca gîtlejul umed si-ntunecat, catre aria marii. Nu s-a temut de furii, de geniile crude, pasind prin fata lor, senin si fara frica. si iacata-l trecut, din pestera adînca, într-un tarâm de umbre ciudat si misterios. Coboara pe poteci unde-i atin piciorul tufele în-cîlcite de scai si maracini. îl zgîrie sil ranesc... Dar el nu tine seama, si merge mai departe, pîna zareste rîul cel vînat, Aheronul. Aici erau pe tarmuri sute si mii de umbre, ce asteptau sa treaca si se rugau de Haron, luntrasul cel batrîn, sa-i duca peste ape, cu barca-i putrezita. Haron cerea obolul. Cine nu i-l platea mai ramînea pe tarmuri, ratacind, amarît, cam o suta de ani. însa aedul cînta lui Haron cel ursuz, din lira sa de aur, un cîn-tec minunat. Luntrasul se îndura. îl trece pe Orfeu pe malul celalalt. Acolo alte piedici. Cerberul sta de paza la portile de-arama. Latra si urla tare. Iar serpii-ncolaciti pe capetele sale suiera fioros, silin-du-se sa-l muste cu coltiinveninati pe fiul lui Apolo. El îsi înstruna lira. Coardele ei rasuna, si dinele se lasa pe pîn-tec, la pamînt. Firea lui dusmanoasa se schimba dintr-o data. Ochii
146

sai cata blînd. în acest chip, aedul poate sa treaca-n voie catre palatul unde salasluieste Hades. si fratele lui Zeus îi striga de departe : - Cine esti tu ? Ce vrei ? Cum cutezi, pamîntene, sa intri nepoftit în tinutul tacerii ?... Orfeu cata spre Hades fara de-nfricosare, si-i spune doar atît : - Da-mi voie, preamarite stapîn peste-ntuneric si umbre fara viata, sa-ti glâsuiesc în viers... si n-astepta raspunsul ce vrea sa i-l dea Hades. Ci prinde-n brate lira cu coardele de aur, pe care i-o daduse la nastere Apolo. si gura lui, în care îi picurase muza stropii

acela ce se-nvîrteste vesnic pe-o roata de arama înlantuit cu serpi. pentru iubita ta. Hades .curati de roua. care-l înlantuise pentru întreaga viata de nimfa Euridice. ramîne nemiscat.ci raspîndise numai un fum înecacios.. . Tantal si-a uitat foamea si setea deopotriva . venise de la Creta. Asta. si Hades îi mai spune : . nu pot sa-si stapîneasca suspinele din piept. în timp ce zeul tace.. Cum regele Eagru le pregatise nunta.pierzînd mireasa în ziua nuntii sale .Voi face. începe sa rosteasca stihuri mai dezmierdate ca soapta de iubire sau somnul care prinde în bratele lui pruncul. zice el. ca prevestire a tristei întîmplari ce urma sa-i loveasca. .. ceea ce nu se cade nici unui muritor. .Ma leg mai dinainte sa-ndeplinesc orice. acolo.. Dar trebuie sa-mi promiti. si Ixion. Geniile infernale tac toate coplesite de preamarea durere din glasul lui Orfeu. Chinul ce îl îndura Orfeu .. Zeul Hades se îmblînzeste Ii povesteste-n stihuri dragostea cea curata. Raspunde-mi. Dar facla nu arsese cu flacaruie alba -x cum cerea datina .este sfâsietor. întreita Hecate îsi sterge pe obraji o lacrima fierbinte. îi raspunde Orfeu.mai giasuieste el. Sperantele-nflcrite ce le pastrau în inimi. îi cînta Orfeu apoi de clipa neuitata cînd sî-a vazut iubita cazuta la pamînt. Sisif nu mai ridica pietroiul greu pe coasta.. si zeul. unde-si avea palatul . Dragostea ce-l uneste pe el de Euridice este cu mult prea mare. tu. si Cora-Persefona îsi lasa fruntea alba pe umaruj lui Hades. strapunsa de taisul amarnicei mîhniri din viersul lui Orfeu. fara de rasuflare .Gîndeste-te. întinde catre Hades o mîna rugatoare si-i cere sa s-aplece cu mila spre aed.. în Infern. 147 n-ai suferi ca mine ?. cu glasul gîtuit de marea bucurie ca-si va recapata pe scumpa-i Euridice. si-si aprinsese facla. cel ce-mplineste legea sfînt-a casatoriei. spre celalalt tarîm. pe blînd acord de lira ..daca un zeu viclean ti-ar rapi într-o zi sotia mult iubita. care-altminteri nu are nici o mila. Orfeu. Se va întoarce-n lume. Persefona. acuma se înclina miscat catre Orfeu. Nu ai pleca s-o cauti ?. cînd este leganat la sinul cald al mamei.. Iar zeu] Himeneu.. soata-i. nu cata încolo cu privirea. Toti cîti asculta cîntul divinului aed.. de jalea ce-a cuprins întreg poporul trac. sa nu-ntorci cumva Capul.Cînd vei urca. sa nu-ncerci s-o privesti. cu aripi nevazute. .. urmîndu-te pe tine. de gemetele sale .

- Desi ma arde dorul si clipele îmi par veacuri nemasurate, nu voi cata spre ea, daca asa ti-e vrerea, mai spune iar Orfeu. - Daca te vei întoarce si vei privi spre nimfa, cu-o clipa înainte de-a calca pe pamînt, o pierzi pe totdeauna, a adaugit la urma zeita Persefona. Nu mai e nici un mijloc s-o poti recapata... - Asa... Asa voi face !... a glasuit Orfeu. Deci, multumind lui Hades si Corei-Persefona, calauzit pe Her-mes a plecat spre pamînt. stia ca îl urmeaza si nimfa Euridice. Dar nu-ndraznea sa-ntoarca înspre iubita capul, de teama sa n-o piarda, cum îi spusese Hades. Mergea cîntînd din lira si rostind mîndre stihuri ; si-n minte-o cerceta pe Euridice-a lui : "E tot atît de alba ? Mai este dragastoasa ? Nu s-a schimbat cumva ?"... si inima-i o data cu lira lui cînta cîntec de biruinta si dor înfrigurat, în timp ce se urca înspre pamîntul nostru. Mai erau cîtiva pasi... Ce spun ? Numai un pas. si Orfeu trecea pragul din pestera afara. Dar în acel moment a fost strapuns de teama. Daca mireasa lui s-a ratacit cumva în bezna infernala si nu e-n urma lui ? Atunci a întors capul îngrijorat s-o vada. O vede, fericit, cum merge lînga Hermes. Vrea sa-i spuna eva. Dar dalba lui mireasa, fara de nici o vorba, însa cu bratele deschise catre el - parca l-ar fi strigat - aluneca-n Infern. De data asta însa e pentru totdeauna 6. .148 Numai cîntecul îi ramîne Zadarnic a-ncercat din nou Orfeu sa treaca de rîul Aheron. Nu l-a mai luat luntrasul, cel care duce mortii în tinutul lui Hades: Zadarnic s-a zbatut, a plîns, l-a implorat si i cîntat din lira. Hades orînduise sa nu fie lasat pentru a doua oara în sumbrul sau palat. Nefericit, Orfeu s-ar fi ascuns, se spune, în muntii Traciei. Nu dorea sa mai vada în ochi nici o femeie ; caci îsi reamintea de scumpa-i Euridice si inima-i ranita se sfîsia mai mult. De auzea-n padure rîsete de copile, daca pe malul apei era cumva vreo nimfa, Orfeu îsi tragea haina pe fata si fugea. Ei bine, tocmai fuga le atîta pe-acestea sa-ncerce si s-atraga în mreje de aed. Astfel s-au scurs cu greu vreo trei sau patru ani. Singurâ-i mângâiere era doar cîntecul, în care proslavea iubirea fara margini, dincolo de mormînt.

Dar se aflau pe-atuncea, în Trada, bacante, frumoase preotese, care-l slujeau pe Bachus, zeul cel dezmatat. Acestea nu-l iertau pe fiul lui Apolo, fiindca-i pastra credinta pierdutei Euridice. si cum se povesteste, ele se tot iveau în fata lui, cu sila-, cîntînd sau dantuind sau azvîrlindu-i flori legate-n buchetele. îl ispiteau cu vorbe pline de îndrazneala si-l pofteau la serbari închinate lui Bachus - adica la orgii. --_ însa el le gonea întruna, cu dezgust. Le blestema - spunînd ca ele înjosesc numele de femeie - si se urca în munte, mai sus, sa nu le vada purtarea desfrînata, pe care-o dovedeau. Atîta ca nici ele nu s-au lasat înfrînte. L-au urmarit în munte si l-au încercuit. - De nu primesti, Orfeu, sa tradezi amintirea iubitei Euridice, sa stii ca vei muri !... iau tipat laolalta. - O, moartea, unde este ? le-a dat raspuns aedul. Prin ea mai pot ajunge s-o vad pe Euridice... si auzind acestea, în ura lor turbata, ametite de vin, bacantele acelea si-au împlântat în el zecile de pumnale, cu care sfîrtecau tapii sacrificati stapânului lor Bachus. Trupul însângerat l-au aruncat în Hebru 7. La timp au sarit însa si cele noua muze, avînd pe Caliopa, mama lui, între ele. I-au ridicat din apa corpul sau fara viata si l-au înmormântat într-un templu, Liberta, pe muntele Olimp. Doar capul ramasese rostogolit pe valuri, soptind necontenit, cu buzele albite, numele prea iubit al nimfei Euridice. Iar capul sau si lira au ajuns pîna-n Lesbos - o insula în care a înflorit poezia 8. 149Muzele si Apolo au luat aceasta lira, care miscase muntii, fiarele si pe Hades si au pus-o pe bolta. Luceste între stele. E constelatia Lirei. Iar poemele 9 lui au ramas între oameni, vesnice ca iubirea jurata Euridicei !... Note 1. Vechii elini întelegeau prin Tracta tinuturile marginite la miazanoapte de Propontida si de Marea Egee, la rasarit de Pontul Euxin sau Marea Neagra, la asfintit de fluviul Strimon, astazi Karasu ; iara la miazanoapte de Istru sau Dunarea cea larga.

2. Intr-un desen pe un vas este înfatisat Orfeu, în tara lui Eagru. Tracii stau în preajma lui cu coifuri peste plete si cu suliti în mîini, gata parca de lupta. Poetul cîntaret este asezat în mijloc, cu ochii catre slava. în mîini tine lira. Nu stim ce rosteste, dar fetele razboinicilor, înasprite de lupte si greutati, parca se lumineaza si uita de urgia pe care o pregatesc, de moarte si razboi. Se vede marea putere a cîntecului, a artei, asupra lor. 3. Asa ni-l reprezinta pe fiul lui Apolo si al muzei Caliopa un mozaic dezgropat în orasul Pompei si aflat astazi la Palermo. în jurul lui se vad strînse zeci de salbaticiuni: maimute, leoparzi, lei cerbi, pasari, ba chiar si serpi si broaste, care-i asculta viersul. 4. O astfel de imagine a pictat artistul francez Nicolas Poussin în opera intitulata "Orfeu si Euridice", aflat azi la muzeul municipal din Chantilly. într-o splendida îmbinare de culori sînt zugraviti oamenii si natura. Se vad cîteva nimfe la poalele padurii. Altele se scalda în undele stravezii ale rîului Hebru. In zari se înalta muntii, adapostind cetatea cu zidurile sure, în care vazuse lumina zilei feciorul lui Apolo. întreg tabloul respira maretia, puterea suverana a artei : a cîntecului si poeziei. Orfeu, cu betigasul de argint în mina, se pregateste sa cînte, însotindu-si vocea cu Ura, cel mai frumos dintre cîntecele pentru preaiubita lui Euridice. 5. Astazi capul Matapan. 6. Scena este admirabil redata într-un basorelief din secolul al V-lea î.e.n., care se gaseste acum la Neapole. Ea a fost cîntata si de marii poeti antici: Eschil, Pindar, Horatiu, Ovidiu si, mai ales, Vergiliu, în "Georgi-cele" sale. In epoca moderna nenumarati artisti au abordat aceasta tema în muzica, teatru, poezie si artele plastice. Bunaoara, în muzica, germanul Gluck a creat, pe motivul acesta legendar, una dintre cele mai frumoase lucrari, intitulata "Orfeu si Euridice". Semnificatia pierderii Euridicei de catre Orfeu pare a fi aceea ca faptele mari, hotârîtoare în viata, nu se pot desavîrsi fara rabdare si sacrificiu pîna la capat. 7. Rîul Marita de astazi.
150

8. Aici vor crea mal iîrziu poetii Alceu si Safo. 9. Lvi Orfeu i se atribuie o serie întreaga de poeme, care au fost de fapt create mult mai tîrziu, desi unele fragmente par a fi urme veritabile de poezie orfica. Tot despre el se spune ca avea si darul profetiei, fiind fiul lui Apolo - si ca ar fi organizat asanvmitele mistere orfice. Capul sau, prins între stîncile insulei Lesbos, se zice dealtminteri ca a avut darul sa faca profetii multa vreme dupa moartea poetului.

ÎNTEMEIEREA TEBEI
Cadmos ; Zetos si Amfion ; Edip

DUPĂ CE ZEUS A RĂPIT-O PE EUROPA, Agenor, regele Si-idonului , nu s-ampacat deloc cu gîndul ca draga lui copila sa ramîna prada aceluia care-o rapise. si-a

poruncit celor trei fii ai sai : Fenix, Cilix si Cadmos sa plece-n toata lumea si sa-i gaseasca fata. - Daca va veti întoarce fara de sora voastra, le-a grait Agenor, sa stiti ca va ucid ; caci nu mai meritati sa-mi fiti mostenitori... Au plecat dar baietii pe drumurile lumii, cautînd-o pe Europa.1 Au mers ei ce-or fi mers... si cei doi frati mai mari au ostenit degraba. Sau ratacit de Cadmos. Fiindca n-aveau curajul sa-si mai revada tatal, s-au oprit pe coclauri si au întemeiat niste orase noi. Fenix a ajuns rege în tara ce i-a luat de-atunci numele lui : Femeia bogata. si Cilix de asemeni, în alt tinut vestit, numit Cilicia. Doar Cadmos, flacau vrednic, a pasit mai departe. A strabatut tinuturi aspre, necunoscute, plecînd din Asia. A plutit peste mari, si, dupa multa vreme, a ajuns în Elada. Aflînd el ca la Delii se afla un oracol, unde Febus-Apolo prezice viitorul, s-a urcat cu greutate pe muntele Parnas, în tinutul Focidei. S-a plecat lui Apolo si i-a cerut învat ce trebuie sa faca. Ar vrea sa-nvinga monstri, cum a învins si-Apolo pe balaurul Piton, monstri ce-mpovareaza pamîntul cu urgie. Ar vrea sa si ridice o cetate vestita. Apolo i-a raspuns prin gura Pitiei ca poate sa învinga un monstru fioros si poate sa ridice o cetate vestita, dar savîrsind acestea el însusi va plati prin grele suferinte. Tînarul sidonian s-a învoit cu toate. si-atunci zeul Apolo l-a-n-demnat sa porneasca înspre rîul Cefis. si i-a mai povestit ca-n drum va întîlni un juncan fermecat, cu parul ca zapada. Cadmos sa urmareasca animalul acesta, pîna ce s-o opri ; si-acolo unde el va-ncepe sa mugeasca, culcîndu-se în iarba, poate sa-nalte ziduri, sa fac-o fortareata. Plecînd Cadmos din Delfi, a tot calatorit pîn-a vazut juncanul pascînd pe un imas 2. 152 Animalul acesta era alb ca omatul, si, zarindu-l pe Cadmos, a pornit catre rîu. Fugea si-ntorcea capul. Fugea si iarasi sta, rasu-cindu-si spre tînar fruntea împodobita cu niste coarne mari, galbene, lucitoare. Parca-i tot facea semne s-alerge-n urma sa. si, însotit de prieteni - care veneau cu dînsul înca de la Si-don - Cadmos a urmarit juncanul fermecat vreme de noua zile El l-a calauzit printre codrii umbrosi, pîna pe o colina toata smaltata-n flori. Acolo sa oprit si s-a lungit în iarba. A ridicat -spre slava capul încoronat si a mugit prelung3. Doborîrea balaurului lui Ares Cadmos a înteles c-acela este locul unde va trebui sa-si ridice cetatea. A sarutat pamîntul pe care ajunsese din voia lui Apolo, si primul gînd i-a fost s-aduca sacrificii preamaretului Zeus, ca viitoarea cetate sa fie trainica. A trimis cîtiva prieteni sa caute un izvor. Din el s-aduca apa în amfore de lut. Sa faca libatiuni, fara de care jertfa nu ar fi fost primita de Zeus în Olimp. Tovarasii lui Cadmos au pornit prin padure, cercetînd peste tot, pîna ce au zarit un pîrîias zglobiu ; iara putin mai sus au dat de-o pestera cu o intrare joasa, bine

Numai ca sidonianul era un luptator cum nu-s prea multi pe lume . sleindu-le de sînge. în vremea asta Cadmos. de clestar. monstrul purta o creasta zimtuita si gîtul sau avea o punga de venin. crezînd ca-i alt dusman.. în timp ce întreita lui limba îi juca în gura-nveninata. Balaurul lui Ares a ramas priponit de-acel trunchi de stejar. cum era voinic l-a lovit cu putere pe feciorul lui Ares. si neînfricosat. Iar gura otravita era batuta toata în trei rînduri de colti. viteazul Cadmos mi l-a lovit cu lancea atîta de puternic. cu egida pe piept si sulita în mîna. a pornit sa-i gaseasca. încolacit pe coada. Tu ai ucis un monstru care-i era si fiu. înfigînd în ei coltii sai ascutiti si albi. S-a ridicat în sus. Din pestera aceea tîsnea pîrîul rece. suierînd ca vîntul.. si. pîna ce a sosit la izvorul lui Ares. mai nalt decît copacii. din pestera adînca. veseli. zeul cel viforos.. ce ar fi darîmat si zidul unei case. fiul lui Agenor a auzit un glas : . sidonienii au vrut sa toarne apa în prima amfora . încît a strabatut gîtul gros de balaur. El a zvîcnit deodata.. Pe cap. limpede. pe care-l stapînea întocmai ca un rege. dar pe neasteptate. precum se cuvenea. si. la-ntîmpinat pe monstru. si strajuia izvorul tatalui sau ceresc si tot acel tinut. Dupa aceasta fapta. lungi ca niste pumnale. a tîsnit un balaur cu solzii de arama si ochii fiorosi. cînd spulbera nisipul pe tarmurile marii.adapostita de un bunget umbros si gramezi mari de pietre. Atunci. si l-a tintit pe Cadmos cu ochii arzatori.Ares iubeste monstrii. Prietenii erau morti si monstrul sta lungit pe trupurile lor. mai groasa ca o bute. prefacîndu-te-n sarpe. s-a repezit la el. si arma s-a înfipt într-un trunchi de stejar. iata-i !. balaurul lui Ares s-a rotit catre sotii lui Cadmos din Sidon si i-a încolacit . Pentru aceasta fapta ai sa platesti amarnic. Balaurul cu creasta era fiul lui Ares. Tînarul sidonian a luat atunci o stînca. A ratacit si el prin umbrele padurii. care s-a aplecat sub prea marea povara. si. Fara multa tocmeala. Balaurul s-a-ntors. cu sabia si lancea. vazînd ca seara vine si sotii nu se-ntorc. cînd acolo. Nasterea poporului teban din coltii de balaur Da-n fata lui era însasi Palas-Atena. Cadmos s-a-ntors pe data cu sabia în mîna. si. . apoi i-a otravit. Dar solzii de arama l-au ocrotit 153 pe monstru de greaua lovitura.

în schimb. Cadmos a adus jertfa puternicului Zeus juncanul fermecat. Ei s-au gîndit sa faca la poalele cetatii marele oras : Teba. la izvorul lui Ares. unde sa locuiasca oameni nenumarati. Atena a pierit.. s-au ridicat întîi niste vîrfuri de lance . Sotia lui.tara juncanului. i-a semanat pe glie. era un cîntaret destoinic ca Orfeu. desprinde plin de grija toti coltii de balaur si seamana-i pe glie 4. au rasarit.. au zidit în padure. Spunînd aceste vorbe. apoi. Ridicînd fortareata. Cadmos a ascultat sfatul dat de Atena. zeita. Copiii i-au pierit si. Pielea lui i-a taiat-o în fîsioare lungi. si ca sa dobîndesti bratele de-ajutor. Cu ea a masurat întinderea de tara. pe nume Amfion.. subtiri de tot. fortareata Cadmeea. celalalt frate. acropola tebana. Un nor se coborîse si o învaluise pe copila lui Zeus. sidonianul.s-a preschimbat în sarpe. pentru ca el doborîse pe fiul cel hidos al lui Ares. semete. au iesit niste giganti cu arme si scuturi sunatoare. ce nu faceau nici un rau nimanui5. plutind apoi spre slavi. Atena.Daca este asa. . . si. eroul sidonian . a suferit destul. precum se învoise în fata lui Apolo. S-a facut o fîsie de piele nesfîrsita. Doi serpi. care s-au luat la lupta. La porunca lui Cadmos. Le-a poruncit s-arunce 154 armele ucigase si sa se faca prieteni cu preaviteazul Cadmos. de mult. la fel. i-a dat raspunsul Cadmos. Zetos era de-o forta de neînchipuit. subtiri. si-n sfîrsit. S-au tot luptat gigantii. îti trebuie si brate cu care sa zidesti cetatea ta visata. coifuri de luptatori . pîna ce au ramas în viata numai cinci. Atunci s-a ivit iara. visat.Chiar de ma voi jertfi. desprinzînd cu grija toti coltii de balaur. Totusi. sînt fericit.. Pe acestea le-a unit. care urma sa intre în stapînirea lui.. c-am rapus un balaur care-i împiedica pe oameni sa traiasca în locurile-acestea atîta de manoase.cum îi spusese Atena . tot din pamînt. Cadmos a denumit tara aceasta noua : Beotia . Teba cea cu sapte porti. de Cadmos. care le va fi rege. spre sfîrsitul vietii. Vreau sa zidesc aici o cetate vestita. Din coltii semanati de Cadmos. Urmasii lui Cadmos ridica Teba cea cu sapte porti Urmasii lui au fost pe tronul din Cadmeea doi feciori ai lui Zeus si-ai nimfei Antiopa 6 : Zetos si Amfion. Dorind sa se pastreze nestinsa amintirea ciudatei întîmplari. ca din senin. a glasuit zeita.

Asa a ajuns fiul lui Laios în Corint. si el a luat odrasla lui Laios. Laios s-a înturnat în palatul din Teba si-a povestit Iocastei groaznica prorocire.Cînd s-a început lucrul la zidurile Tebei. ca mesterul Zetos sa poata avea piatra de lucru din belsug. olimpiana. cu forta-i uriasa. si zeul i-a raspuns prin glasul Pitiei : . Se mai spunea ca Tebei i s-au zidit anume cele sapte porti. 155 Aezii povestesc ca el era-nsurat cu frumoasa Iocasta . un alt urmas de seama pe tronul de la Teba a fost regele Laios. siacum cît îl ura !. dar în palatul 6au era multa mîhnire. Este înca o jertfa pe care o cere Ares. cea zvîrlita . Vroind sa dobîndeasca un prunc în casa lui. maciuca. si muntii veneau singuri spre zidurile Tebei. Va-zînd el pe micutul atît de oropsit. Ca lovituri de trasnet cadeau aceste vorbe în inima lui Laios. sa-si pîngareasca mama si sa umple de sînge si doliu si durere tot poporul teban. voinic si întelept. Iocasta. de Cadmos. ca divinul Orfeu. unde s-a facut mare. însa. pe capul sau. Dar s-a-ntîmplat sa treaca pe muntele Citeron un pastor corin-tian . ce avea sapte corzi. i-a fost ucis feciorul. fiindca pe-aceste locuri. cîntînd din lira. Afara de eroii Zetos si Amfion.. ca sa-l manînce rîsii care foiau pe-acolo. Iara portile Tebei au capatat si ele fiecare un nume. Amfion nu jurase ca va face vreo munca. .. Insa el e ursit ca sa-si omoare tatal. acest fiu al lui Zeus izbutea sa urneasca muntii din temelii. Cutremurat de spaima. Avea un trup firav. balaurul. si el a luat copilul si l-a azvîrlit pe-un munte. într-adevar. unde se-nalta Teba. fiind el numit Edip. s-a hotarît sa-l creasca ca pe copilul sau. pe muntele Citeron. Cît îl dorise Laios . îti va da un fecior. într-adevar. Numele li s-au dat dupa sapte copile. ca ele s-aminteasca lira lui Amfion.Sotia ta. Zetos a spus ca el o sa aduca piatra din muntii-nvecinati. Iar regele 8 din tara aceea corintiana n-avea nici un urmas. caci nu aveau copii. aducea pe spinare stînci mari rupte din munti. regele s-a rugat de marele Apolo. pe care le avea regele Amfion cu soata-i Niobeea 7. Parul i se facuse. în anul urmator. Iocasta. a dobîndit un prunc. si-a dus-o în tara sa.

si . urmat de cîtiva sclavi.. cine îi sînt parintii. nu i-a destainuit ca tatal lui e Laios... Nu ma întorc acasa si-nlatur nenorocul ce ma poate pîndi. . I-a spus numai atît : . Altfel îti ucizi tatal. Iocasta. copii.a vazut doua drumuri. cu lancea ridicata. te vei casatori cu propria ta mama . In car calatorea un batrîn cam albit. A cugetat sa plece catre Beotia.. Socotind deci ca fuge. Edip s-a suparat ca un. lînga sclavii sai. Dar Pitia. . Batrînul ce zacea însîn-gerat pe drum. Iar tânarul Edip. sa afle adevarul. Edip nu 6-a întors în istmul de Corint. ca e copil gasit si multe dintr-acestea. catre Edip. baiete.Sa nu te-ntorci în tara unde-ai venit pe lume. oameni nechibzuiti i-au soptit la ureche ca el n-ar fi odrasla regelui din Corint . caci tînarul Edip.coborînd din Delfi . si mama sa. Atuncea vizitiul a dat în el cu biciul. îsi ucisese tatal. si nici nu s-a clintit. Un sclav care-a fugit. fara s-aiba habar. ca si pe sclavii lui. fara sa stie. Mai bine fug în lume. Ca sa-si razbune sclavul.-n raspunsul pe care i l-a dat. era regele Laios. Edip s-a înfuriat si l-a lovit cu lancea. s-a dus la un oracol al zeului Apolo. Ascultînd ce spunea batrîna preoteasa. Edip a cugetat strapuns de-nfiorare : 156 . a rostit vizitiul. în prea putina vreme.. si-aduci nenorocirea asupra tuturora. lasîndu-l mort pe loc.. tatâl Dar ajungînd Edip flacau în toata legea. si s-a iscat o lupta.Edip îsi ucide. l-a izbit pe batrîn. sclav oarecare îi porunceste astfel. barbatul cel albit a scos o sabie.. din cei cinci calatori n-a scapat decît unul. Mîhnit peste masura. Pe cel care ducea catre Beotia venea încet un car.Ia fa-ne loc. tare.Daca mi-e totusi tata regele din Corint ? si daca mi-e sortit cu-adevarat ca eu sa-mi nimicesc parintii ?.. rude si prieteni. care îl aparau. Astfel s-a împlinit întîia prevestire facuta de Apolo 9.

Atunci sfinxul lovea cu coada de balaur pe bietul calator. a pornit-o de-a dreptul spre sfinxul fioros. Sfinxul avea obrazul si trupul de femeie . de departe. A doua crima : casatoria cu Iocasta în tot orasul Teba domnea o spaima mare si numai cu greutate se mai putea iesi pe cele sapte porti. pîna în acea ziua. orasu-ar fi ramas fara locuitori. corpu-i era de leu . Creon a dat de stire ca de se va afla vreun barbat iscusit care sa-nfrunte sfinxul si sa salveze Teba. s-adauga stirea ca pe regele Laios l-au omorît tîlharii. si nimeni nu putea sa-i dea acestui monstru raspunsul cuvenit. omul. Pe urma se ridica si. apoi numai în doua si la sfîrsit în trei ? Haide. i-a dat raspuns Edip. care intrase pe pamântul teban. si printre ei era si feciorul lui Creon. îi oprea cu un strigat. el merge numai de-a busilea. dusmanosul. Le punea o-ntrebare. aproape de oras se asezase-un sfinx. Edip. 157 Pe lînga toate astea. îndurerat la culme de moartea fiului.Care este faptura ce merge-n patru labe. pesemne. din porunca lui Ares. . raspunde iute. Iar coada-i de otel era ca de balaur. Sclavul care scapase s-a rusinat sa spuna ca nu îi învinsese decît un singur om si a mintit ca-n cale le iesise o ceata de numerosi tîlhari. lînga doua picioare. Cînd este mic.. pe vaduva lui Laios. pe foarte multi tebani. se gaseste si-al treilea : toiagul. pîna se alegea un nou rege la Teba. El va avea ca soata pe regina Iocasta. îi va da o rasplata nenchipuit de mare. sfinxul mai omorîse în zilele acelea pe alti numerosi tineri. ca sprijin. cînd ajunge gîrbov. Creon pastra dealtminteri coroana-n mîna lui. De mai dura o vreme. de buna seama. . si fîlfîind din aripi l-a oprit pe Edip. Cu ghearele de zgriptor îi scotea inima si i-o storcea de sînge. Cînd treceau calatorii.. a si trecut la fapta . aripi avea de vultur si ghearele de zgriptor n. Astfel îi doborîse sfinxul..Fiinta aceasta este. si va primi coroana si tronul ramas gol. si sfinxul priveghea pe drumul catre Teba. Mai mult. cu multa viclenie. Sfinxul l-o fi zarit.El se ducea la Delfi sa-l întrebe pe-Apolo . punîndu-i o-ntrebare : ..cum sa-si salveze Teba ? Pentru ca.

. el a marturisit ca zeii-au aruncat peste orasul Teba ciuma nimicitoare. Edip a parasit Teba cu sapte porti. aninîndu-se-n streang. ca s-o scape de ura netrebnicului Ares si a celorlalti zei. sfinxul. au trimis peste Teba ciuma pustiitoare. si. Regele cîrmuia cu multa-ntelep-ciune peste poporul sau. mii de copii. s-a grabit sa-l aduca. In Teba era pace. au ajuns la Colona Vl. unde se cocotase. turbat de ciuda. ratacind pe drumuri. Iocasta. în niste vai adinei. Iar Edip si-a scos ochii cu-o agrafa de aur. traind doar din cersit. Astfel.i-a daruit copii. Nenorocitul orb l-a rugat pe Tezeu sa ia în grija sa pe biata Antigona. Iocasta i-a nascut sotului sau.. S-a însurat. o mica asezare lînga orasul unde domnea pe-atunci Tezeu. Dar.. Iara Edip.care-i era si mama . Creon i-a dat coroana ce o avea în grija si l-a suit pe tron. însotit de copila cea mica. Iar preotul cel mare îl ruga pe Edip sa faca sacrificii. si Zeus l-a trasnit sau s-a deschis pamîntul. profetul orb nu a vrut sa raspunda. sarmanul. Iar regele Tezeu a venit din Atena sa-l vada pe Edip. si. condus de Tezeu. l-a trîntit de pe stînca. Dar regele Edip a poruncit sa vina batrînul profet orb. Edip. dar nu a vrut s-o spuna. Intîi. s-a stîrnit furtuna. Auzind tot poporul ca tînarul Edip l-a biruit pe sfinx. si noapte. sute. cu însasi mama lui. si Hades l-a primit15. Cînd. orb si sarman. Aici a disparut Edip într-un chip tainic. mai cumplit decît cînd traia sfinxul. Apoi. s-a umflat si-a plesnit. fara de voie. alaturi de Iocasta. regina si-a luat viata. doi fii si doua fiice n. Caci mamele plîngeau în hohot la raspântii si-n ca158 se îndoliate. Antigona. înversunati ca soata lui Edip . Edip a savîrsit cea mai groaznica crima din cîte sînt pe lume. Se zicea ca Edip i-a blestemat pe zei. silit de Edip. Tezeu cunostea taina. pe umeri. Pustiu si lacrimi au hotarît zeii Mureau si zi. în oras. ce se numea Tiresias. sa salveze cetatea 13 . Zeii. A mai trecut o vreme. pentru ca regele îsi omorîse tatal si se casatorise cu mama lui. cu lancea. Ca sa se pedepseasca.Cum a sunat raspunsul. Ruguri erau aprinse în Teba peste tot si jalea cuprinsese poporul. batrînul a pasit într-o padure deasa. ferindu-l de razboiul cel mult dorit de Ares.

aceasta întîmplare. Este un erou civilizator. balaurul cel groaznic cu solzii de arama. cu sagetile. bous-bos înseamna bou-juncan. 4. între altele. Poetul roman Ovidiu cînta. pe urmasii lui Cadmos. Fetele i-au murit. In limba celor vechi.cum credeau ei . Amfion. Prin aceasta alegorie. încît oamenii sa fie aprovizionati din belsug. Regele corintian în casa caruia a crescut Edip se numea Polib si era casatorit cu Meropa. 6.. zeita Leto . Ei ar fi întemeiat. precum s-a aratat mai înainte. pe locul unde a fost doborît zimbrul. aezii vroiau sa arate de ce tebanii erau un popor de razboinici. Nimfa Antiopa era fiica fluviului Asopos si fusese rapita de Zeus. aceasta mitica faptura. 10.geloasa pe fericirea Niobeei. Sfinxul. Numai pustiu si lacrimi au ramas dupa el. Asa s-a razbunat zeul furtunilor. în versurile sale. Se stie ca regina Niobeea avusese cu sotul sau. Legenda aceasta s-a transmis multor popoare. . Feciorii lui Edip s-au ucis între ei. Oras din Asia. numai fiare si monstri. Note 1. la porunca mamei lor.Legendele eline mai aratau ca-n Teba a fost dupa aceea un razboi fratricid 16. potrivit legendelor. Tot el ar fi facut cele dintii legi. Spuneau. Coltii balaurului. Elinii îi atribuiau eroului Cadmos si alte merite. încrîncenatul Ares. 9. 7. Prin aceasta legenda elinii protestau contra nedreptatii destinului hotarît . uneori afara din oras. 5. pe tarmul de rasarit al Marii Mediterane. era tot odrasla a monstrului Tifon si a viperei uriase Ehidna. reprezentau pentru elini lancile. la mare departare. pe locurile unde-i haladuise fiul. ucisi de Apolo si Artemis. 8. Cadmos reprezinta eroul întemeietor de orase. venit din Maramures. pe urmele unui zimbru cu o stea în frunte. tara îneîntatoare a Moldovei. pentru ca se cladise Teba cu sapte porti. si mai spuneau ca ar fi fost un mare aparator al pacii. cu pretul sacrificiului sau.de forte supranaturale. în locuri unde hala-auiau înainte. prin paduri. 2. 3. ca el este acela care ar fi adus alfabetul din 159 Asia în Europa. fara ca fiecare sa fie nevoit sa mearga dupa apa. El ar fi facut si cele dintii conducte de apa din piatra. Nu este exclus ca ea sa fi influentat si legenda noastra despre Dragos Voda.. fiul lui Ares. sapte baieti si sapte fete.

Nu ca esti zeu. Fiii lui Edip si ai Iocastei erau Eteocle si Polinice. Vrajmasa zee Ciuma. si tot înavuteste Cu gemete si lacrimi Infernu-ntunecat. nemilostiv coseste Odraslele luii Cadmos. zgriptorul apare de multe ori. (Colona se gasea cam la sapte kilometri departare de orasul . Intîmplarile au fost povestite de poetul Sofocle în tragedia "Edip Xa Colona". In ale sale valuri o tine cufundata. 13.. la tine-am alergat. cerul se învrajbeste. fiind socotit un soi de vultur cu doua capete si gheare mari si taioase. Poetul antic Sofocle ne reda zguduitor aceasta rugaminte a marelui preot catre Edip în versurile sale din tragedia "Edip rege" ." 14. Noi toti.11.. far'nici un ajutor Tu ne-ai scutit de birul ce sfinxu-ngrozitor Pusese asupra Tebei. dar nimeni cît tine nu plateste. Nu mai rodeste-n bezna samînta cea uscata : Pier turmele. ". 12. Fartiici o calauza. si-acum mare Edip-naintea ta cazuti. mor pruncii la sînul mamei lor. Iar fiicele se numeau Ismena si Antigona. si toti zic în credinta Ca ne-ai ferit de moarte cu-a zeilor vointa. Cînd dam de zile negre..Zguduita De-o grea furtuna-i Teba. Iar te rugam fierbinte cu mila sa ne-ajuti.. batrîni si tineri. cu foc cotropitor Ne bîntuie cetatea. In basmele noastre. ti-o spun chiar ochii tai si sîngerata mare ce-apleaca fruntea ei.

A ridicat si-un rug. putea pretinde sceptrul luat tatalui sau Eson. a trebuit sa puna la cale-un siretlic. Hades. facîndu-l slujitor. îsi însusise tronul si luase avutia regelui legiuit : palatele de piatra si turmele de vite.dupa ce jertfeau fructe si flori si sînge lui Zeus olimpianul sau fiului sau Hermes. fara de nici o grija. Iar marele nostru George Enescu o creat o admirabila opera muzicala. Cel mai adesea. legata de numele fetei moi mici a lui Edip : "Antigona". Th.dupa datini .ndepartate. Atîta ca si Eson avea. ei îsi reaminteau legenda despre Iason si corabia Argo.Legendele Olimpului.a. A plîns si s-a jelit în temple. In literatura urmlndu-l pe Sofocle. Acesta. In schimb îi daruise o coliba de frunze pe clina unui munte. zeitei Persefona si sotului sau. cum se obisnuia pentru cei raposati. legenda lui Edip a inspirat mult pe artistii antici. Atena. ca Gustave Moreau. zeul calatoriei si al negotului. A vestit tot regatul ca fiul i-a murit. ca sa-si scape copilul. fratele cel mai mare. pesemne.jertfe zeului Hermes. avînd pictate victoria lui Edip împotriva sfinxului. !n picturile pe vase. 15. prin viclenii si arme. acest razboi fratricid este cunoscut sub numele d« "Cei sapte contra Tebei" si e povestit în versurile lor de "marii tragici1. si . ca sa-si poata tine tronul. Dar Pelias. . 16. Eschil si Euripide. Rege fusese Eson.) Tot Sofocle a scris si renumita tragedie. doi fii ai lui Poseidon : Eson si Pelias. Acestia l-au vestit despre ce planuia noul stapînitor. crescînd mare. au reluat tema. 160 11 . a carui creatie despre Edip atinge cea mai înalta culme în teatrul antic . Pictori moderni. de Edg.au mai scris lucrari memorabile Corneille. la raspîntii si lînga focul sacru. un oras tesalian 1. prieteni. rol. întreitei Hecate. Voltaire si altii. Astfel se gasesc doua renumite vase.Trad. Numai ca fostul rege avea si un copil. II EXPEDIŢIA ARGONAUŢILOR DE CÎTE ORI ELINII CĂLĂTOREAU PE MARI si debarcau pe tarmuri straine. Ingres s. Aslan. Pelias s-a gîndit sa-si omoare nepotul. Deci. Insa pe rug a ars un iepure salbatic. cel mic. cel care-i învata cum sa aiba dobînda cu orisice prilej sorbeau cupe cu vin si începeau sa cînte legenda despre Iason si corabia Argo. regele Pelias. A facut . ei îsi începeau povestea aratînd ca odata ar fi trait în Iolco. In literatura. Iar preamîhnitul Eson.

. pe urmele zeitei. i-a zis : fiul lui Eson . nu vrei sa ma treci rîul ? a glasuit spre Iason. Dar el nu avea nume.adica. a glasuit. flacaul era nespus de chipes. din muntele Olimp. A intrat în oras si s-a-ndreptat spre piata unds se pregatea o mare sarbatoare. Apoi. cu fala. bunicuto. De-aceea bunul Hiron. si l-a rugat sa-i creasca feciorul oropsit. Iason a stat o vreme privind. pasind cu multa grija. cîntînd voios pe cale. fiind crescut pe furis. cum au ajuns. era un tînar vrednic si foarte saritor. odraslele lui Zeus.. mi-e teama ca-mi pierd viata. cutezator. baiete. si. cînd l-au vazut pe Iason.. nestiind cum sa-l strige. Cînd a-mplinit baiatul cam douazeci de ani. acel ce cîrmuia întregul Univers. puternica zeita. Dar nu-n orice zeita. Iason. cînd i-a iesit în cale o biata cersetoare. Haina i se lipea de . la centaurul Hiron 2. a pornit mai departe si a ajuns în lolco. Insa. eu te voi ocroti pe drumurile tale.. 162 Fiul lui Eson se întoarce în lolco :. Hei. pe scurt. pruncul adus din lolco s-a facut în curînd un flacau ne-nfricat.. Iason. A aparut chiar Hera. Un nor a-nvaluit-o si a pierit în slavi.parul nu si-l taiase si pletele bogate îi atîrnau pe umeri în valuri aurii. ducînd-o pe batrîna pe tarmul celalalt 3. sa-l razbune.Am vrut sa te încerc. cum îl crescuse înteleptul centaur. . poate.Baiete !. în templul lui Poseidon.Totul lasa sa creada pe proaspatul stapîn al orasului Iolco ca odrasla lui Eson s-a stins dintre cei vii. însa în mare taina. Eson si-a dus copilul în muntii Pelion. si tot la el vor creste si viteazul Ahile. fiindca te-ai grabit sa-mi împlinesti dorinta.Cum de nu.. caci apa venea mare. .... Caci centaurul Hiron crestea pe-Asclepio. si tu vei birui. si a luat-o în brate. Eu sînt fara putere si daca ma-ncumet sa ma cufund în apa. . soata marelui Zeus. într-adevar. au crezut ca-i un zeu. si l-au înconjurat. Astfel a spus zeita si a batut din palme. s-a hotarît sa plece în orasul natal ca sa-si revada tatal si.si stînd sub privegherea batrînului centaur. Asa a trecut rîul. si pe Castor si Polux. Traind mereu pe munte . Pe trup avea o haina de pînza. babuta s-a schimbat pe loc într-o zeita. Au socotit ca-i Ares sau poate chiar Apolo. Regele pune la cale pieirea lui Iason Oamenii din oras... A mers pîna la rîul ce-nconjura orasul. feciorul lui Apolo.. Ulise si multi altii. Tocmai vroia sa treaca apa pe la un vad. subtirica.. Te duc numaidecît. plin de uimire. îi ajungea la gît si curgeanvolburata.

Iar deasupra purta o blana de pantera.Vezi. va ajunge orasul cel mai bogat din lume. eu ma-nvoiesc sa plec s-aduc lîna de aur. Mai mult. . c-ai sa parasesti tronul.164 muschii încordati si lasa sa se vada cît este de voinic. si am venit sa-ti cer sceptrul ce l-ai rapit parintelui meu.Desigur.zeii mi-au hotarît sa caut lîna de aur. a spus la sfîrsit Eason. asa cum credeai tu. se-ndrepta catre templu... Regele s-a-nfuriat... cînd te-ntofci. Atîta ca-n picioare nu mai avea baiatul decît o sanda. Spun cu totii ! a zis Pelias. potolindu-si dorul de tatal sau..Nu.. .. Regele Pelias. n-am murit. cînd are-un nepot tînar ?. O. flacaul a pornit iar la drum. au spus mai multi batrîni. .. asta nu se cade. 165 El s-a-ndreptat pe urma spre casa parinteasca.. Pornesti catre Eete si-aduci lîna de aur. nu mai rîvnesc marirea si-ti voi da bucuros puterea si orasul. cum s-a-nfricosat hulpavul Pelias ! Cum tremura pe sa. Caci tânarul acesta-l va razbuna pe Eson.a rostit Pelias. ..cîteva zile-n urma .. ce e-n acelasi timp strain si cetatean al orasului lolco si umbla încaltat numai cu o sanda. si se îngalbeneste nedreptul Pelias. tînar si curajos. Oracolul din Delfi abia îi proorocise .ca trebuie sa se teama de un flacau din munte. îti jur pe marele Poseidon. vrei s-aduc eu lîna. din care tu si eu ne tragem deopotriva. cu suita.Daca te juri pe zeul din care noi ne tragem. Precum vezi. facînd semn spre multime : Spuneti si voi. Cealalta o pierduse în apa spumegînda. pe care nu-l vazuse de cînd era copil si. . ca parasesc orasul. Este dupa dreptate ca lolco sa ajunga iarasi în mîna voastra : a ta si a lui Eson. Dealtfel.printr-un oracol . se cade sa plece un mosneag. . pe care-o stapîneste azi regele Eete. Eson. sperînd c-o sa se piarda în marea încercare. lolco va înflori. Tocmai în acea clipa s-a auzit un ropot. -. asta vreau . Asa sa fie ! a rostit Pelias cu prefacatorie. L-a-mbratisat pe Eson. desi purta în mîna sabia lui de rege ! Mai ales ca multimea privea cu-ncredere catre noul venit. si. pe cînd ducea batrâna spre malul celalalt. dînd peste tot de stire ca va porni pe mare.. Iason ?. ca sa aduca jertfa zeului marilor. Avînd lîna de aur. Dar iacata-l zareste în piata si pe Iason.Eu sînt nepotul tau.Deci. spre tara lui Eete. ce nici nu banuiau ca Pelias anume îsi trimitea nepotul.Cine esti si ce vrei ? i-a strigat.. . calare. vede ca el nu este încaltat decît cu o sanda. . care îl apara de ploaie sau de frig. în fiecare mîna tinea cîte o lance cu vîrful de arama precum purtau pastorii din muntii Pelion.Bine. pre cît pot sa pricep ! a glasuit baiatul. sînt batrîn. o tara fabuloasa si plina . Insa. A strabatut Elada. cu asprime..

fusese însurat cu frumoasa Nefele.. stapîn în Orhomena. Nu s-a mai putut tine. s-au strîns numaidecît. dar Hele. Vorbea ca oamenii si. dar ei n-au vrut s-o ia. apoi Castor si Polux. si ea îi daruise doi copilasi draguti. la Pontul Euxin. si a ajuns în Ea. .. într-o calatorie cum nu s-a mai vazut.. sa-i rapeasca din palatul regal al fostului sau sot. o fata si-un baiat. Acest berbece sacru era nespus de mare. vîntul de miazanoapte . Neleu . fecior al lui Poseidon. . un flacau înzestrat cu puterea de a zari prin lucruri. au mai venit : Tezeu. ape serpuitoare si codrii nepatrunsi. al lui Poseidon. însotit de un prieten. doi fii ai lui Boreu. Atalanta . zi de zi. urcusul lui pe cer. si. ce se afla-ntr-un templu din Iolco. Aezii povesteau legenda lui astfel : Se stia ca pe vremuri regele Atamas. ca nu cumva pe cale vreunul s-ondrageasca si sa se iste cearta între navigatori. Cînd . aflata-n rasarit. . . Sub ei se întindeau pamînturi nesfîrsite. pîna-n timpul acela : caci tara lui Eete.. vroia sa-i departeze pe Hele si pe Frixos de palatul regal. S-au strîns deci multi eroi. plina de bogatii. vazînd apa marii. De-acolo vor aduce lîna scumpa de aur. punînd doua coloane în drumul apelor. Prin nu stiu ce-ntîmplare. i-a sfatuit berbecul. orasul colhidian. mai presus de toate . regele Piritou . Frixos. avînd copiii ei..si auzind eroii ca se pune la cale calatoria asta catre capatul lumii.. cel urgisit de Hera în gelozia ei. ca tatal lor . a plutit mai departe.au ajuns deodata deasupra unei mari. Marea.. spunînd ca nu e bine sa mearga o fecioara între atîti flacai. Meleagru . Se spune ca cincizeci.. Iar mama vitrega. De-acolo-si începea Helios. zeita norilor a trimis de îndata acest berbece sacru. Ba chiar se hotarîse sa le rapuna viata. A vrut sa-i însoteasca si-o fata. cu cei doi veri ai lor : Idas cel preavoinic si Linceu.si au zburat copiii. orisice . Berbecele cu lîna de aur Ţelul calatoriei era lîna de aur. pe care o tinea Eete pe nedrept. Numai baiatul. s-au agatat copiii în ultima clipita . lîna ce trebuia întoarsa în Elada.putea strabate cerul. si în sfîrsit multi altii. Calais si Zetes . odraslele lui Zeus. si a cazut în valuri. Orfeu . departe. un oras beotian. se cheama de-atun-cea Helespontul. Printre ei se gasea si eroul Heracle. adica Marea Helei 7. caci mama vitrega tocmai vroia sa vina si sa le vîre-n piepturi cîte-un pumnal taios. Peleu . Ca sa-si scape copiii.Nu va uitati spre ape !. mai curioasa. în care fata s-a înecat. Nimeni nu mai plutise atîta de departe. Cîti au fost nu stim bine.care purtau pe umeri aripi. prin ape si pamînt. regele beotian si-a luat alta nevasta.desi nu avea aripi . zeita norilor. De acest animal ceresc. tot s-a uitat în jos. Admet . Cine dintre eroi nu dorea sa strabata drumul acesta nou si sa cunoasca lumea ? ! Fiecare-ar fi vrut sa fie el acela care s-aduca iarasi în patria iubita lîna scumpa de aur. ca apoi sa coboare în capul celalalt unde zagazuise Heracle de curînd oceanul cel urias. ca pasarile-n zbor 6. un fiu al lui Poseidon. i-a venit ameteala. numiti Hele si Frixos °.de mistere. Avea lîna de aur. pe care nu putem sa-i însiram acum. Lîna scumpa de aur era de pe-un berbece. Frixos a ascultat . era capatul lumii 'k.

în nu prea multa vreme au facut o corabie cu totul deosebita.dînsii apa si hrana din belsug si s-au urcat pe punte.si toti s-au învoit ca Iason sa conduca pe eroi peste mari. mai bine sa-l aleaga în fruntea lor pe Iason. poate. cei cincizeci de eroi s-au adunat la tarm. Intîi s-au sfatuit . însurîndu-l cu una din cele doua fete pe care le avea. De-aceea i-au spus Argo 8. ca sa nu atraga supararea zeitei. S-au strîns cu totii-n Iolco. Plecarea spre tara lui Eete de la capatul lumii Cînd au terminat lucrul si corabia Argo s-a leganat pe ape. au azvîrlit încolo cupele de pe mese. care graia spre oameni si facea prorociri. de stejar. cu cîte-o vîsla-n mîna. N-a pastrat decît lîna. i-â jurat ca-l va face urmasul sau pe tron. Insa fiul lui Zeus le-a spus ca el e sclavul regelui Euristeu. de peste mari si tari. cu Hele si cu Frixos. cum s-au ivit zorii. Ei au pus-o la prora. stînd cîte doi pe-o banca. Crenguta de stejar. trebuia sa pluteasca saptamîni. Avea cincizeci de vLsle. încît navigatorii o ridicau pe umeri. cu grija. stejarul din Dodona.. si l-au urmat pe Iason. care-i doreste moartea Deci. adusa de Atena. . Corabia aceasta trebuia sa înfrunte primejdii fara numar. fara oprire. si-au hotarît sa faca o corabie mare din lemn bun. Aezii povesteau ca în acel moment eroii-au întors ochii spre viteazul Heracle. încrustata în lemn. agatata. drept multumire. pe care-a daruito regelui din Colhida. închinata lui Ares. Se spune ca Atena 9 i-a sfatuit tot timpul si le-a dat o crenguta din stejarul cel sfînt al maretului Zeus.Aici a adus jertfa puternicului Zeus berbecele de aur. prin furtuni si primejdii. Fiind atît de usoara.navigatorilor pe corabia Argo . Dar era totodata atîta de usoara. Apoi au început ospatul de plecare. din Orhomena. zbura ca pescarusul peste aria marii. Iason era iubit de sotia lui Zeus. sa se lupte cu monstrii si sa aduca iarasi lîna berbecului plecat odinioara. Au luat cu . Da-n cîntecele lor aezii aratau ca trebuiau sa plece cîndva niste eroi.. spre tara lui Eete de la capatul lumii. Pregatirea marii calatorii Lîna mult pretioasa a ramas în Colhida.. pe mari necunoscute . Dar.si-a-i putea sfatui în împrejurari grele 10.. Iata de ce eroii s-au adunat în pripa. într-un copac stufos dintr-o livada sfînta. luni întregi. Au facut sacrificii zeilor olimpieni. . Iar el. 167 Insa lucrînd eroii plini de însufletire. care sa îndrazneasca sa pluteasca pe mari. dornici sa cucereasca scumpa lîna de aur. Au baut si-au mîncat vreme de noua ceasuri. din tara lui Eete. în zbor. s-aleaga pe acela ce urma sa-i conduca în expeditie. Era o încercare îndeajuns de grea !. fara vreo oboseala. prin uneltirea Herei. avea de-asemeni darul de a putea grai argonautilor .

s-apropie biruinta. îsi omorlsera barbatii 12. Se auzea-n Olimp. turte dulci si fructe. pline de talerencarcate cu fripturi. In acest fel. Corabia iesise în largurile marii cu pînzele întinse. tinînd un vas de aur în mîinile-amîndoua. toata întristarea femeilor s-a risipit si i-au primit cu flori pe oaspeti. Veneau toate s-asculte cîntul duios din lira si glasul lui Orfeu. Tocmai pe cînd era în tara o-atît de mare suparare. în Elada. . cum spun poetii. dintre ele. Le-au cîntat cântece si i-au rugat sa se-nvoiasca a fi stapîni în tara lor si sa-si aleaga. au ajuns repede în Lemnos. iacata vin argonautii facînd întîiul lor popas. insula Lemnos nu mai avea decît femei. parasind vechile sotii. si alaturea Iason se sprijinea de prora. în asfintit. pe corabii. în care scînteia vinul purpuriu. nenumarate. Helios-se-naltase cu carul lui de aur pe cerul fara pata. a rasunat atunci un glas aspru de tunet si-un fulger a brazdat cerul abia-nrosit de Eos . plutind neîncetat. rapisera femei si fete. si drumurile marii. Atît ca-n Lemnos se-ntîmplase cu cîtiva ani mai înainte o tra-gedie-ngrozitoare. insula mare si muntoasa.Heracle era-n mijloc. vrajite de-acest cîntec. Eroii-argonauti pornisera cu bine pe drumul presarat cu sute de primejdii. Din tot ceaveau le-au întins mese pline de amfore. unde fusese azvîrlit Hefaistos. de tatal sau. spre insula. si vînturile marii. îl desfata pe Zeus si-l facea sa priveasca plin de îngaduinta spre corabia Argo. Iar divinul Orfeu si-a luat lira în brate. si zilele senine. Acestea. A început 168 sa cînte. Din nori. Au ridicat îndata ancora grea din ape. el fiind cel mai greu. Barbatii lemnieni. acestea si-au dat seama ca singure nu pot trai. Din nord se repezeau adesea. ca sa se razbune. Cîntecul lui Orfeu rasuna peste valuri. sotiile care le plac. suflau voioase-n pînze 11. si vînturile repezi. plecînd la un razboi. si lînga ea saltau popoarele de pesti si alte vietati din apele marine. care cu ochiul ager privea spre departari. în fata sta Linceu. Corabia plutea. si ceasul fericit cînd iar se vor întoarce acasa. cu bratul sau de fulger. Jefuiau totul si plecau. Deodata. Curînd. Eroii sînt îndemnati sa duca o viata tihnita în Lemnos Asa. si tinea cumpana corabiei de lemn. biruindu-i pe vrajmasi. agatînd-o de ciocul corabiei de lemn. si-l implora pe Zeus. si întorcîndu-se acasa se însurasera cu ele. Ogoare si livezi erau tot mai putine si mai sterpe. Zeus le raspunsese ca le primeste ruga. lasînd în flacari insula. din înaltimi. marele Zeus. si-ntinsul de smarald al apelor Egeei parca ardea cu flacari. si. cete de traci.aurora. Iar turme si cirezi de vite aproape nu se mai vedeau.

si-au smuls cununile de flori. cînd ele îi rugau cu lacrimi sa se opreasca iar în Lemnos. . cu bufnituri rasunatoare. dintre ei nici unul n-a scapat cu zile. sub sabiile lucitoare si sulitele de arama. se si grabise în cetate si îi certase pe voinici. cea mai frumoasa dintre toate. unde se îmbuibau cu totii. la-napoiere spre Elada. cîntînd cu fetele din Lemnos si sorbind cupele cu vin. El singur nu se învoise sa se coboare de pe punte si sa ia parte la ospat. Doua le-aveau prinse de umeri. Aici au trebuit sa lupte cu niste fiinte fioroase : uriasi cu cîte sase brate. Uriasii cu cîte sase brate Au plutit ei din nou pe mare. lasînd ispitele deoparte. eroii s-au dezmeticit. abia legata de pamântul stravechi al Asiei. pîna s-a coborît amurgul si cerul s-a umplut de stele. stîncoasa.. s-a auzit un glas puternic: . doua de coaste si-alte doua de soldurile monstruoase. si au pornit spre tarmul marii. si poate ca le-ar fi zdrobit corabia de lemn.însasi regina de la Lemnos t3. Au rasturnat acele mese. Acesti uriasi au început s-arunce stînci mari de granit. si-a tras spre ei sageti muiate în sîngele otravitor al hidrei omorîte-n Lerna. Auzind ce spunea Heracle. si iar a lunecat pe ape. Pîna la urma. gîndind sa le închida calea. Cîti ramasesera cu viata au trebuit sa se mai lupte cu Iason si ceilalti eroi. N-au mai vrut nici sa-ntoarca ochii. Atunci sau apropiat de locul unde alunecase-n valuri copila Hele : Helespontul. Misia 15. în fata lor se întindea peninsula Cizic. corabia argo-nauta. îngreunîndu-si trup si minte. usoara. însa 170 vîslasii au purtat-o cu vrednicie pest valuri. în voia vîntului zburdalnic. ca sînt ademeniti eroii cu vorbe. Au dat în laturi pe acele femei si fete.. E drept ca s-a stârnit furtuna si era gata s-o scufunde.. ce murmurau parca un cîntec gingasei fete înecate. Dar auzind ce se petrece. uriasii cadeau ca niste stînci în valuri. însa Heracle a-ntins arcul. si au plecat argonautii. Cel ce zvîrlise cu tarie astfel de vorbe spre eroi era chiar marele Heracle. Raniti si otraviti. 169 In timp ce-aproape toti eroii se asezasera la mese. cîntece si vin. îi oferea lui Iason tronul.Ati uitat oare datoria ? Ati si uitat lîna de aur pentru un zîmbet femeiesc si niste amfore cu vin ? Vai voua. Au privit apele acestea.. si nici nu au bagat de seama cînd au ajuns în Propontida 14. pîna-ntr-o tara. daca primea sa -i fie sot. Eu am sa plec singur din tara asta blestemata. catre vitejii-argonauti. printr-o fîsie de nisip. ce-i tineau.

un argonaut.. însetat. de pe tarm. în el aveau toata nadejdea. neprevazator. si noi mâi stam înca la tarm. înversunata. Fiindca Heracle tinea mult la tînarul rapit de nimfa. Dar tot aici s-a întîmplat ca Hilas. Nici unul nu era mai vrednic si mai viteaz între ei toti decît Heracle cel puternic si vesnic urgisit de Hera. era un om hidos si rau. Un singur lucru pretuia : lupta cu pumnii. spuneau ca Hera ar fi pus la cale-aceasta întîmplare. 171 înfrîngerea bebricilor 7. îndragind pe tînar. El sprinten. Era un zeu. Strigatul sau l-a auzit Heracle si-alt argonaut. si nimfa. apucîndu-l de grumaz. acolo-n lacul cu unda verde. vîntul bate si el prielnic.. sa fie îndragit de-o nimfa. în Misia împadurita. a rostit Glauc cu voce tare.în Misia. a dat un strigat. cîntînd povestea. lasînd în vînt pînzele toate. umflat. ascultînd îndemnul. Un cap învaluit de alge s-anfatisat privirii lor. si neavînd alta ce face. Pieptul sau monstruos. i-au asteptat sa se întoarca. i-a-ntîmpi-nat un popor aspru. se pierdea. dar marea s-a despicat pîna-n adîncuri.. si a sarit în calea lui. a facut semnul de plecare. pe nume Glauc. si-l fermecase s-o iubeasca. iata. parea un mare glob boltit. Cei trei voinici ramîn aici. si Iason a strigat spre Ceruri : . care salasluia acolo. Urechile-i erau zdrelite în luptele ce le purtase. catre tara bebricilor cea misterioasa i8. caci nimfa-l ascunsese bine pe dragul ei. Era o nimfa dragalasa ce stapînea un mic izvor la poalele unei paduri de pini înalti si parfumati. pîna la apa unui lac. cu voce tare. Hilas. . l-a tras cu ea în fundul apei. în care se varsa izvorul. Pierderea lui Heracle în Misia L-au cautat ei întreaga noapte..si Iason. marea-i lina. acuma.. Unii poeti. Asa a hotarît Olimpul. cristalina. Urcîndu-se din nou pe Argo. a vrut sa soarba din unda limpede de munte. strigînd cu totii. si de rege. Sub umerii lui . a urmarit-o prin padure. argonautii-au adus jertfe lui Zeus si sotiei sale. în locurile astea pline de verzi gradini înmiresmate. însa zadarnic. au dus pe Argo mai departe. Ea nu dorea ca si Heracle s-ajunga-n tara lui Eete. Aezii-l zugraveau pe rege ca era-nalt ca un copac. Prinzînd deci vîslele în mîini.» Iara Heracle-si va urma calea ceri este harazita.. Nici unul nu dadea vreun semn ca ar fi auzit chemarea. Prea îl ura. argonautii au fost primiti cu mare cinste si de localnici. vreme lunga. si el.. Regele lor. s-a prefacut în caprioara. n-a stat pe gînduri si-a pornit sa-l caute prin padurea deasa. numit Amic. Dar caprioara s-a schimbat din nou în nimfa cea frumoasa si. fara sa-i poata da de urma. si.Spuneti ce trebuie sa facem. sunînd în scoici. eroii au bagat de seama ca dintre ei lipseau Heracle si înca doi argonauti17. speriat. Cerul a ramas mut. un fiu al zeului Po-seidon. pentru ca..Duceti-va si n-aveti grija. îndîrjita 19. si i-au cautat. Dar multi dintre argonauti nu aveau inima usoara. aprinzînd focuri. cutezatorul Polifem 16. si mai departe. Nu îi placea sa aiba oaspeti.

Asa e datina pe-aicea. i-a provocat pe loc la lupta. Argonautii trebuiau sa tie piept unei multimi de luptatori nespus de mare . luînd prada multa. sarind cu-ndemînare. a grait Polux. Pîna la urma însa Polux l-a biruit pe raul rege. ca unei fiare-nfometate. s-a si dezlantuit furtuna. si sulitele scînteiau. Iason.Am sa-ncerc eu. cresteau pe bratele-i robuste muschii ca niste bolovani. a ris regele cu-ngîmfare. iar sabiile zvîr-Ueau prin aer lungi curcubeie lucitoare. .cei din Olimp s-au mîniat si-au hotarât sa-l pedepseasca. care-i rapeau toata mîncarea. amenintatori. salbatici. de parca secerau un lan. Salvarea lui Fineu de hidoasele harpii In dimineata urmatoare au întins pînzele sa plece din tara neospitaliera si au pus toti mîna pe vîsle.. se frîngea din încheieturi si era gata sa se sfarme într-un vîrtej negru de ape. cu lupta dîrza. Dar fiindca el dezvaluise unele taine . . Iar ochii-i se roteau sub frunte. L-a nimerit cu pumnu-n tîmpla si l-a lasat fara suflare la poalele unui copac. Monstrul a scuipat sînge negru. 172 N-a trecut mult si-argonautii au fost deplin biruitori.Hai. Bebricii au sarit atuncea ca sa-l razbune pe Amic si s-a-nce-put un razboi greu. Polux.. vino sa te fac farîme si sa te dau hrana la pesti ! a hohotit din nou Amic. Castor si Polux nimiceau ostenii regelui Amic cu sulitele de arama. straie. Numai cu greu. Dar l-a lovit si el pe Polux cu tot atîta strasnicie. Cine se prinde ?. . încît Fineu pierea de foame. arme. Cel ce soseste-n tara asta trebuie sa dea lupta cu mine. si ce furtuna.ale lui Zeus . zei ceresti ! Corabia se zguduia. s-atinga malul celalalt 21. merinde bune si-n burdufuri vin din belsug. Dar cum s-au departat oleaca de tarmurile lui Amic. vîslind din rasputeri. Tezeu si Meleagru îsi taiau drumul prin multime. Amic. l-a si izbit pe cruntul rege cu pumnul aprig în barbie. ce o tîra spre niste stînci dintr-o strîmtoare f oarte-ngusta 20. Zeul Apolo-i luase ochii si Hades-Pluto din Infern îi trimise niste harpii.bulbucati.. trup de pasari. gheare de leu si cozi de sarpe. Desi Amic era urias. S-au încordat si s-au batut pe iarba verde a cîmpiei. Iara din cele doua laturi. Cine-ncepe ?. si lupta a-nceput pe data. si în oras domnea un rege ce avea darul profetiei si care se numea Fineu.. Iar dincolo de acel tarm se ridica un oras mare. voinicii au reusit sa-ndrepte cîrma ce se stricase-n vijelie. niste zeite monstruoase. cu chip de fete. . vazîndu-i pe elini c-au debarcat în tara lui.

nu e primejdie printre stînci. si ochii lor. Vîsleau. Iar din corabie. vîntul ce bate dinspre nord. Ajunsi acolo sa-i dea drumul. 173 Argonautii zaresc crestele Caucazului Eroii n-au mai staruit si. Într-adevar. Argo sa stea si ea pe loc. dar nu vroia mai mult sa spuna. Pot sa vîsleasca fara teama. pîna sa ajunga la tinta lor cea mult visata. care se cheama Simplegade 22. Cu sulitele prinse-n mîini. Cu darul lui dea prevesti. Fineu stia de ce si cum . si vasul Argo a trecut. Acum vîsleau argonautii fara de frica peste mare. si mîngîios. o insula a zeului razboiului. Stîncile se miscau alene sub acest cînt duios de lira. La rîndul lor argonautii au înfruntat aceste pasari si s-au luptat din greu cu ele. din acea vreme. In niste lupte ce-au urmat. si stîncile s-ar fi lovit. pe veci.O sa vedeti. Fineu din Tracia spusese ca de va trece vreo corabie printre stîncile Simplegade. tara bogata-a lui Eete. Erau acele stînci cumplite ce se ciocneau necontenit. regele le-a aratat eroilor greutatile pe care ei urmau sa le întîmpine. în zare. Numai prin ea puteau învinge. caci ei erau înaripati si viforosi ca tatal lor. multumindu-i lui Fineu. Iason s-a încordat la cîrma. Atunci eroii au vîslit mai cu putere mai cu sîrg. cei doi flacai le-au urmarit pe-aceste harpii pîna departe peste mari. decît în anumite clipe. plutind prin Pontul Euxin23. valurile repezi si înspumate dintre stînci smuceau pe Argo cu putere si o trageau parca-napoi. Iara de piere porumbelul.Dintre eroi s-au ridicat atunci Calais si Zetes. Apele se roteau în preajma si clocoteau ca-ntrun cazan. Numai o pana de la coada i-a fost prinsa de Simplegade. feciorii zeului Boreu. Orfeu cînta ametitor. s-aduca jertfe Afroditei. c-un bubuit asurzitor. au auzit un zgomot înspaimîntator. Ele se misca. doi dintre ei au fost ucisi. Orfeu a început sa cînte din lira lui un cîntec dulce. Atîta tot. si-au poposit de la o vreme într-o insula mititica. au pornit iar spre largul marii. Numai un capatîi de lemn a fost zdrobit. . le-a amintit ca la intrarea Marii Negre se afla niste stînci uriase. Drept multumire. se ciocnesc si nici un vas nu poate trece. eroii au slobozit un porumbel. le-a rostit el. teribilele Simplegade au ramas locului. si-adormitor. care fusesera gonite de marele erou Heracle din mlastinile stimfaiiene. debarcînd în rasarit. sa ia cu ei un porumbel. si daca porumbelul trece. si le-au învins si le-au silit sa jure pe maretul Zeus ca-i vor da tihna lui Fineu. unde era lîna de aur. Nu mai era decît o clipa. . Vazînd acest semn bun. Tot Fineu i-a învatat ca. în primul rînd. Ca sa cunoasca vremea asta cînd pot sa treaca printre stînci. Aicea se adaposteau negrele pasari ale lui Ares. pîna s-ajunga la Eete. cautau mereu capatul lumii. si nimeni înca nu trecuse cu vreo corabie pe-acolo. E drept ca. puteau sa dobîndeasca lîna cu firele-i scumpe de aur. au mai trecut argonautii prin multe alte încercari. blestemul lor se risipea. Plutind asa. si totusi. Acesta a-nceput sa zboare si-a trecut iute printre stînci. voinicii au pus si ei mîna pe vîsle.

sa nu se vada. cînd a sunat o bufnitura si portile i s-au deschis. Palatul regelui Eete era din marmora curata. Iar din înalt se oglindeau în apa limpede a marii. catre Caucaz. pretioase. Au adus jertfe Afro-ditei. odinioara. au pus pe ei vesminte noi. caci aripile lui uriase pareau ca-s ale lui Boreu.aurora . pîna ce au ajuns la gura rîului larg si-albastru. Este a noastra. luîndu-l în carul lui de aur. Heracle înca nu-l scapase. a raspuns Iason cu-ndrazneala. Mesterul faurar zidise.De la o vreme. si turnurile lui de-argint se ridicau pîna la cer. Tu ai pastrat-o pe nedrept. titanul cel legat în lanturi. fiindca se facuse noapte. din tara regelui Eete 24. credeau ca vine furtuna înfricosatoare. trecînd el. unde pastra regele tarii lîna berbecului vrajit..cu sabii bine ascutite. si ti-o cerem. celebrul faur al zeilor de pe Olimp. porti maiestre. cu pas ferit. de fapt.Sosim din tara tesaliana. s-au îndreptat în sus. Puteau sa doarma linistiti. cine sînteti si ce cautati ? . In palatul soarelui în stînga lor se vedea Ea. Sculpturi.. din Elada.. cu creste sure. împodobeau acest palat. obiecte rare. si Iason s-andreptat cu fala catre orasul lui Eete. însa pe urma lui veneau. în pragul lor s-a-nfatisat feciorul soarelui. si-au spalat trupurile-n apa . si. ca vulturul lui Zeus o sa sfîsie iar ficatul însîngerat al celui care îndura totul pentru oameni. Catre apus s-a auzit si-un vîjîit tare de aripi.Strainilor veniti din lume. coloane. lasînd valurile marii. în mîna-avea doar un toiag. pe Fasis. plini de spaima. Dar. pe vîrful Elbrus. Acolo si-au facut culcusul. argonautii încarcati .. purtînd pe fruntea lui cununa stralucitoare de omat. au tras corabia la tarm. Iar Helios. zacea de veacuri Prometeu. avînd palate destule-n rasaritul lumii. si au vîslit tot mai departe. îl daruise pe acesta celui mai drag dintre feciori. Vrem sa ne-o dai de buna voie. si spre palat priveau acuma plini de nesat argonautii. 174 Dar nu puteau sa se opreasca. în dreapta-n schimb erau gradina si templul mare al lui Ares. pe care îl zidise însusi Hefaistos.sub hainele de sarbatoare . pe care ti-a adus-o Frixos. Acolo. Altminteri noi ne vom 175 . si-n departarile verzui zareau vestitul munte Elbrus.s-au desteptat si-argonautii. cetatea regelui Eete. Fasis. Regele Pelias îti cere lîna cu firele de aur. Dar cum si-a revarsat lumina trandafirie pe pamînt zeita Eos . ca sa-i arate prietenie. Eroii au privit în urma acestei pasari. Eete. Trecea prin slavi. în semn de buna prietenie. S-au odihnit pîna la ziua. caci Helios sau mîndrul soare îl ajutase pe Hefaistos în batalia cu gigantii. au zarit muntii Caucaz. adica regelui Eete 25. stiau. si. Drumul cel greu se ispravise. si-a strigat tare spre eroi : . sus. Era chiar vulturul lui Zeus. acest palat maret zeului Helios. Au lasat ancora cea grea sa se înfiga-n mîlul gras si au sarit pe o poiana. Erau în tara lui Eete.

A-ntins aripile de aur si a plutit grabnic spre Ea. de cînd era copil. Rîdeau cu hohote spre rege si îi spuneau : . si sa-i atîte-o patima nemarginita pentru Iason. în inima. sa primim oaspetii cu cinste. Aveau. într-una locuia chiar el. si-n timpul ierniinfierbîntata. încapatoare. mort. de rasunau curtile largi. ce purta numele Medeea. Gradini cu flori îmbalsamate si cu platani si chiparosi dadeau jur împrejur racoare. O clipa regele Eete n-a putut sa deschida gura. zeita Hera. Mînia îl înabusea.. Din cînd în cînd îsi atingeau cu palma sabiile sub haine. desigur. A deschis portile mai largi si i-a lasat pe toti sa intre într-o ograda minunata.. b Eros o tinteste în inima pe Medeea Atunci a cugetat ca-i bine sa-i traga-n cursa si sa-i piarda. în care petreceau eroii. 176 Eros sa traga o sageata în inima fetei mai mici. sotia sa si doua fete sedeau la masa cu eroii. untdelemn. fiindca nu o slavea de-ajuns.. Aici a poruncit Eete sa se gateasca un ospat. Erau flamînzi si însetati. Curgeau din ele. Intr-alta îsi aveau salasul doua copile-ncîntatoare. care-i cadeau mai moi ca spuma pe gîtul alb. si rasuna întreg palatul. în cascada : vin. si sa-l trimita în ograda în care regele Eete. vom petrece noua zile. A aflat-o pe Afrodita într-o gradina din Olimp.. Pe urma vom vorbi de treburi. si-o sa ti-o luam fara-ndoiala. îsi pieptana buclele blonde. pe umerii fermecatori. în acest timp. Veseli. spu-nînd catre argonauti : . si-au început sa soarba vin . Aici erau doua cladiri. pe loc.M-am mîniat. multumita ca o chemau într-ajutor zeita si argonautii. l-a cautat în Olimp pe Eros si i-a fagaduit un dar. Ea a rugat-o pe zeita sa-l cheme repede pe Eros.. Avea doar un toiag în mîna. C-un toiag nu putea lupta. o jucarie de-a lui Zeus. eroii-argonauti s-au asezat. si sa manînce si sa cînte. Iar apa curgea vara rece. Dar si-a dat seama ca razboiul nu putea sa-l cîstige el. soata-i si fiul sau. Pîna sa-si cheme el ostenii ar fi cazut. Absirt. A ajuns în ograda larga. Tot în ograda pietruita cu nestemate si arama erau patru fîn-tîni de aur. si Eros si-a sarutat mama.cu o sageata înmuiata în fiere verde si venin. adica dupa noua zile ? Mai bine ad-o de pe-acum ! si iar rîdeau. si nu se-nfricosau de nimeni. si a tintit-o pe Medeea. rotund si neted.. scuturi si sabii ascutite. la mese . Deci. . Iar Afrodita. cu o sageata . rege.lupta. ce avea ciuda pe Eete. A vrut sa-si cheme toti ostenii si sa înceapa un razboi cu preavoinicii din Elada. sub vesminte.. Zeus ne porunceste altfel. în Creta. micutul zeu înaripat. cînd ne vei da lîna de aur ? Dupa ce s-o sfîrsi ospatul. Argonautii erau zdraveni si încercati în lupte grele.Asculta. s-a dus s-o caute pe-Afrodita. lapte si apa. îmi cer iertare. desi am auzit ca este pazita strasnic de-un balaur.. în tarna.

Stîmise pofta de-a se face stapîn puternic si bogat cum era regele Eete. Pentru ca-n inimile lor clocotea ura-nversunata. cum nu. Ochii-i. rasariti din coltii aceia negri de balaur. aveau putere sa-i rapuna pe toti eroiiargonauti. din dumbrava. caci esti odrasla olimpiana.. . din slava.. si Iason îi cazuse prada acestei pofte-njositoare. Mai ales ca lipsea Heracle. dar trebuie sa-mi dovedesti ca esti odrasla olimpiana. sub zîmbetul sau prefacut. si fiecare socotea.. fata a catat catre Iason. cu lanturi bune. a-ncuviintat si regele. aflînd de-aceasta încercare. Asa mi-ai spus cînd petreceam si sorbeam cupele cu vin ca esti din neamul lui Poseidon. Iason sa-nhame acesti tauri la plugul greu.Tu mi-ai cerut lîna de aur.Atuncea.. fara sa te mai suparam. . . Sa-i dea numai ragaz o noapte. si lui Poseidon eu ma plec. stia ca Iason n-o sa scape. a spus Eete . Ostenii. în Iason. 177 facut din fier si din arama. însa n-a vrut sa se arate . .Ne vom retrage toti pe Argo si-acolo ne vom sfatui. Nu am rapit-o din Elada. si noi ne vom urca pe Argo si vom pleca catre Elada. nu pentru oameni. Sa are cîmpul. de tatal sau.De cum a tras micutul Eros sageata lui înveninata. dara. ada-mi lîna. Altul s-ar bate pentru ea. erau acuma-ntunecati de planurile ce urzea. pentru ca este al lui Ares. Hera atîtase pofta de-a stapîni comoara doar pentru el. lîna cu firele de aur. ce-i dincolo de riul Fasis.Ţi-o dau. Sa semene apoi pe cîmp niste colti negri de balaur 27. I-o avutie fara pret. nu pentru cei ce-l asteptau sa se întoarca în Elada.Bine. din acei colti o sa rasara o ceata mare de razboinici. . maretul soare. Ea s-a jurat c-o sa-l ajute sa dobîndeasca. Pentru ca am primit-o-n dar.Ce slujba ? l-a întrebat Iason. facînd o anumita slujba. pentru ca îi baga-n capcana. cum sa îi ia viata lui Iason. mai înainte limpezi. însa-i venea sa rîda-n hohot. si regele a aratat feciorului venit din Iolco ca are-n curtea lui doi tauri. Terminînd el cu semanatul. a rostit Iason bucuros. plin de grija. cum sa-l loveasca pe celalalt. ce au picioarele de-arama si varsa-ntruna foc pe nari. si sa se duca pe un cîmp. dar nu cinstit. regele Eete fusese sfatuit. Eete vrea sa-l trimita pe Iason Ia moarte Cum s-a sfîrsit acel ospat.. pe care îi pastra-ntr-un sac. . mare cît bolta unei case 26.. Iason s-a cam înfiorat.nu-n lantul dragostei . La rîndu-i... Mai are-un plug nemaivazut. Sa fie precum vrei. si-a raspuns foarte linistit ca totul se va face-ntoc-mai.. i-a raspuns regelui Eete.ci într-o patima bolnava. Iason sa dea lupta cu ei si sa-i doboare pîn-la unul. regele i-a grait lui Iason : . Da ti-o dau fara nici o lupta. Amîndoi se priveau în ochi si îsi zîmbeau. prinsa .

.îti jur orice.. ce nu avea alta dorinta decît sa capete mai iute nepretuita avutie. unde se legana. n-am putut sa te uit o clipa. voi face vraji si ai sa birui. O-nflacara mereu mai tare în dragostea pentru flacaul venit pe mare din Elada.. . Acolo se urcau pe tron. Medeea ! De la ospat. Medeea. si amîndoi plecau spre Iolco. a strigat iute doua sclave.. trezindu-se din somn.. Medeea nu s-a mai gîndit la tatal sau. Dar Afrodita nu-i da tihna copilei regelui. de la o doica vrajitoare. te-am visat. ce sta îngrijorat pe punte. Iason a prins copila-n brate. Zeita i-a trimis un vis.si eu. . si-a glasuit fetei asa : ... .O. Semanarea coltilor de balaur pe glie . Te voi urca pe tron în Iolco. Ce mult i-a placut visul fetii !. Copila s-a împurpurat : 178 . ai sa fii sotia mea. ea regina. si." Meriti sa ai noroc în toate. esti îndraznet.Hera îi trimite un vis Medeei si fapta s-ar fi petrecut asa cum planuia Eete. auzind fagaduiala.Cît de frumoasa esti. Ea s-a lasat si i-a soptit ca ar primi sa-i fie soata.. El era rege.... bucuros. Dorinta ei cea mai fierbinte era de-a fi cîndva regina.... corabia argonauta. usoara. A înhamat la el catîri si au pornit spre tarmul apei. Se facea-n vis ca o lua Iason în brate si-o urca pe Argo. i-a raspuns Iason... Sclavele au adus un car. In timpul noptii urmatoare fata s-a zbuciumat întruna. Argonautii-ar fi ramas pe acel tarm pentru vecie. Sclavele l-au chemat pe Iason. Tîna-rul s-a grabit spre tarm. Le învatase de micuta. si ea. cînd te-am vazut. îngropati sub tarîna rece.. i-a gla-suit Iason repede. nici la orasul care pierdea lîna de aur... straine. a glasuit atunci Medeea.Daca te juri sa-ti fiu regina. Ar fi aici sa mai adaug ca fata regelui Eete stia nenumarate vraji. caci esti voinic. care îl mistuiau acum... Avea si ea un singur gînd : sa se marite si sa fie regina-n tara tesaliana. mînat de poftele-i aprinse de avutie si putere. La aste vorbe.

S-au repezit nebuni la ea. avînd de mîna pe Absirt.si sa-l cufunde-n rîul Fasis. din sîngele lui Prometeu. Ungîndu-se cu alifia pe trup. Rapirea lînei de aur Atîta doara ca Medeea aflase tot ce planuiau tatal sau si cu dregatorii. pe arme si pe scut. Au arat cîmpul larg si neted. si s-au certat. Trebuie sa spun ca alifia era facuta dintr-o planta care crestea-n muntii Caucaz. si-asa cum l-a-nvatat Medeea. Taurii s-au zvîrlit spre el. plina de mistere. Portile s-au izbit în laturi si ea a trecut fara grija. fratele ei cel mititel. sa-i prinda pe argonauti si sa-i ucida fara mila. Iason s-a uns cu alifia . Tatal si sfetnicii si oastea au cazut jos si-au adormit.Medeea i-a adus lui Iason o alifie fermecata.. Dar Iason a ramas pe loc. în sinea lui însa gîndea. regele a cerut si el o amînare de o zi. i-a înhamat bine la plug. a luat o stînca mare în brate si a zvîrlit-o-ntre uriasi. decît zeii. ca niste lupi pe o mioara. . cea mai taioasa dintre arme nu mai putea sa-i faca rau. Din coltii semanati pe glie au rasarit niste uriasi. Medeea. Sau vom gasi o alta cale. De ar fi fost zid de cetate. cum era îndemnat de sfetnici. lovindu-se turbati cu ura. Chiar focul cel mai arzator. învatat de fata regelui. tacuta. vazînd stînca asta. .ce era de fata . Iar vasul lor sa-l faca tandari . I-a prins de coarne cu putere si. care stateau mai la o parte. s-au omorît. ca totusi s-o pastram la noi ? . si el îsi învingea dusmanii. spusese regele lui Iason. a si pornit spre locul unde se aflau. 179 12 Vazînd ca Iason biruieste.Nu ! n-o vom da. Uriasii. au spus cu totii.. Au pierit toti. au socotit ca e de aur. într-o vagauna. sulite si scuturi. E drept ca asta doar o zi. însa flacaul. ajutat de-argonauti. taurii regelui Eete. care venise la palat sa-si ceara drepturile sale. S-au luat la lupta. Ea a facut pe loc o vraja. Ci mîine-n zori vom strînge oastea si-i vom lovi pe-argonauti la ceasul cînd ei înca dorm. regele . Uriasii au pasit spre Iason si spre ceilalti argonauti. si cum în vremea asta noaptea se coborîse peste lume. caci fiecare vrea s-o aiba.Ce-i de facut ? Vom da noi lîna acestor tineri din Elada ? a-ntrebat regele Eete pe sfetnicii sai de credinta. Pe el au semanat toti coltii aceia negri de balaur.Mîine va dau lîna de aur. în lupta care s-a iscat. ar fi cazut sub izbitura.s-a întors repede-n palat. tînarul devenea mai tare decît Heracle. cu sabii. .

catre mare. poate de teama. pentru ca nu stiau nici unul ce planuri nutrea acum Iason. Abia mai pîl-pîiau putin. Iason a pus-o pe spinare. avînd în mijloc pe Medeea si pe Absirt . unde era templul lui Ares. Ei au smuls lîna din copac.. ei erau înlantuiti de pofta lor de-a fi bogati si de-a fi rege si regina. Medeea l-a calauzit pe Iason. Toti erau veseli.sa-i ocroteasca pe tot drumul de-ntoarcere catre Elada. Medeea a zvîrlit atunci asupra lui un suc vrajit. Fuga Medeei cu Iason Fara sa sovaie o clipa. cu pas grabit. Prin farmece «a cunostea ca-n Ea regele. si au pornit. Lîna de aur stralucea si lumina pîna departe. A implorat apoi pe Zeus si pe Poseidon furtunosul .S-au îndreptat spre vasul Argo. pe rîul Fasis.ce tremura poate de frig. pentru tot ajutorul lor. s-au repezit catre copac. argonautii au dat glas nemarginitei bucurii care-i înflacara pe toti si s-au pornit veseli sa cînte. de-a sa-vîrsi fapte marete. revazîndu-se cei doi s-au strîns si s-au îmbratisat . Aici. 180 Iar flacarile otravite s-au stins în botul lui hidos. cu argonautii. înspre dumbrava înverzita. Sucul l-a adormit pe monstru. ce-l însotise pe Iason pîna la dumbrava.. Numai Medeea sta pe gînduri. si monstrul.zeul din care se tragea . catre corabia lor. în el lucea lîna de aur. Dar nu uniti prin dragoste sau prin dorinta de a fi folositori celorlalti oameni. incit nu se vedeau pe cer nici stelele scînteietoare. Medeea s-a urcat si ea pe puntea vasului de lemn. care conducea aceasta expeditie. si nici faclia de argint a lui Selene. într-o lumina orbitoare. lînga copacul sfînt. Ceilalti au luat vîslele-n mîini. lung de noua stînjeni. dupa poruncile Medeei. poate vreo veste. L-a luat alaturi pe Absirt. tînarul strain. Iar Iason. care statea la tarmul apei. toate aceste juraminte. a ridicat ochii spre cer si-a multumit zeitelor Hera si mîndrei Afrodita. Balaur care-si casca gura. precum se vede. si Iason. El banuia ca va veni copila regelui Eete sa-i dea un sfat.. Acolo l-au gasit pe Iason. Aluneca usor în rau. pe tarmurile apei. si vasul a pornit în jos. Acuma ei erau uniti. si. Nu se vedeau decit eroii. Iara tradarile Medeei fata de tara si parinti pecetluiau. a început sa cînte dulce.. lesne supuse lacomiei. de cinste si de glorie. s-a lasat moale la pamînt. statea de straja un balaur. Argo. dalba luna. fericiti. ce amîndoi si le faceau noaptea. însa Orfeu. si si-au jurat din nou credinta. Nu. plina de foc si de miasme catre voinicul tesalian. curtenii se si . Asa se-ntîmpla totdeauna cu cei care au firi prea slabe. Unul dintre argonauti a ridicat ancora grea. Cum au ajuns din nou pe mare.

înfruntam monstri. Iar membrele însîngerate le-a risipit în largul marii. cum aveau pînze mai bune. Deci sa se-ntinda pînze multe.Noi sîntem luptatori. ci. . ca sa scape de primejdii. prin strîmtori28. taind marea curmezis. . care erau adînc mîhniti ca se furase din dumbrava lîna cu firele de aur. caci scînteia ca soarele în toiul zilei. Chiar Iason s-a uimit în sine. de-aceia care se lupta cu copiii. plecasera catre alt tarm. pe urma vasului elin. ca sa poata sa-i ajunga. gîndindu-se ca-i va mai fi de ajutor si-n patrie. Le-au strîns bucata cu bucata si le-au adus toate pe tarm. Medeea a facut o crima cumplita. a hotarît ca la o vîsla sa traga-n loc de un om. argonautii au iertat-o si au vîslit în sus. doi. si. . ea si acela ce-i jurase ca o va face soata lui. Iar regele a poruncit sa plece-ndata trei corabii. destul de mult 29. Cînd au aflat argonautii aceasta crima odioasa. socotind ca urmaritorii or sa se-n-drepte spre strîmtori. pe-ncetul.trezisera din somn. Nu ucigasi de rînd. în acest timp argonautii urcasera . Acolo au orînduit slujbe si jertfe pentru fiul cel sfîrtecat al lui Eete. vazînd ce fire-are Medeea. sau încordat si erau gata. sa n-o vada argonautii. Istrul. Ea s-a ascuns în fundul barcii. el a aparat-o. Erau gata s-o zvîrle-n valuri. într-adevar. s-au mî-niat nespus de tare.cum cerea datina. una cîte una. a Medeei. Ea stia tot ce se-ii-tîmpla. Cautasera sa schimbe drumul. Urmaritorii si-au dat seama ca nu i-ar mai putea ajunge. regi..si va mai spun sa nu va-ntoarceti fara Medeea si Absirt. De iapt. a treia noapte de la plecarea lor pe mare.. înspaimîntatoare. pe Istru. si-a sfîrtecat în bucatele pe micul sau frate Absirt. L-au ars pe rug si au facut serbari . fiare. 181 Casapirea micului Absirt iata de ce era Medeea atîta de îngrijorata. Descoperisera rapirea lînei de aur din copac si fuga fetei. La rugamintile lui Iason. vîslasi mai multi si odihniti. colhidienii. în mare . si-argonautii n-o luasera pe-acelasi drum ca la sosire. cu fratele-i. micul Absirt. Urmaritorii au vazut dincotro vine stralucirea si. Pînze mai mari decît acele ce se aflau pe vasul Argo. si. s-au oprit ca sa le adune. Vîntul batea spre asfintit. Avea osteni si avea prieteni. Spre tarmul unde se varsa rîul cel larg. regina în orasul Iolco. membrele micului Absirt. si totusi. sa-i ajunga pe Iason si argonauti. în toiul noptii.pe Istru-n sus. Vazînd. Numai ca regele Eete avea si el corabii bune.adica-n Pontul Euxin. pe valuri. eroi. Iason. Asa s-a scurs o zi întreaga. aproape gata sa-i ajunga.pe cît se pare . Dar lîna ce-o aveau cu dînsii i-a dat de gol. caci veti fi Qsînditi la moarte ! a rostit regele Eete catre ostenii ce plecau. s-au vazut si urmaritorii.

în insula cea misterioasa unde-si avea salasul Circe . pe cît spunea legenda. si Pelias a primit lîna. în furtuna. Corabia argonauta era ca o coaja de nuca. Poseidon. Doar melodia lui duioasa le-a amintit de patrie si i-a tinut pe vasul Argo. Vorbea. si nu stia ce-ar putea face sa puna mina pe putere.Dar fiindca nu mai îndrazneau sa se întoarca la Eete fara Medeea si Absirt. dupa multe lupte si rataciri. si Argo a plutit pe mari. A strîns oastea si l-a gonit pe Iason din orasul Iolco. Cum s-au întors. din care Iason se tragea. eroul i-a cerut tronul parintelui sau. Medeea a-nceput sa spuna ca ea cunoaste vraii prin care îi poate- . din Dodona. întemeind o asezare bogata si înfloritoare. Caci regele avea trei fiice. care cînta mult mai frumos. sub munti de apa vinetii. Acolo s-au purificat de sîngele varsat la Tomi. de Atena. au atins tarmul portului magnezian Pagase.. furtuni. în sine chibzuia ca avînd tronul si puterea. Atunci Medoea. Argonautii. 183 Pelias este fiert într-un cazan chiar de catre fetele sale Iason s-a mîniat amarnic. Dar s-au luptat cu valurile si au scapat iarasi cu bine. fiul lui Eson. Au mai trecut si pe la Creta. a sunat un glas. din stejarul marelui Zeus. ostasii au ramas acolo. prin cîntece ademenitoare. Un glas puternic de la prora. Eroii abia se mai luptau si îsi pierdusera nadejdea ca vor putea scapa cu zile. Corabia au închinat-o zeului marilor. pe rîuri si din nou pe mari. Ce-i drept. a stat furtuna pe care-o trimisese Zeus . ♦ Regele l-a tinut cu vorba cît timp au stat argonautii. ramura sacra. la fel ca mai tîr-ziu Ulise. Acolo s-au luptat cu Talos. Valuri se ridicau cît muntii si pînzele se sfîsiau sub rasuflarea înghetata a unui vînt de miazanoapte. Dar.o vrajitoare renumita. vrajitoarea. zvîrlita-ncoace si încolo. comoara regelui Eete. din nou. cum s-au risipit acestia. Pelias n-a mai vrut sa-si tina cuvîntul dat cu luni în urma. doua stînci amenintatoare. a nascocit un siretlic. din care Argo se pornise cu peste patru luni în urma. Eson.si au întîmpinat. ce-a primit numele de Torni 30... erau de asemeni sa se-nece. Ramura ce era adusa. au întors cîrma catre locul unde traia faimoasa Circe. Vîslele se frîngeau si ele în stînci ce rasareau din apa. si s-a pornit cea mai grozava dintre furtunile pe care le suferisera în drum. tot lui o sa-i revie lîna ce si-o dorea atît de mult. 182 întoarcerea la Iolco Abia ajunsi în alta mare. în schimb. un urias înspaimîntator. Trecînd prin apa ce scalda doua stînci : Scila si Caribda. Dupa aceasta întîmplare. plutind pe Istru mai departe. . Sirenele i-au ispitit. si ramura i-a îndemnat sa plece-n marea Tireniana. primejdii fara numar. cînd iata. pusa la prora. argonautii au trecut. Stînd ele într-o zi de vorba. Dar i-a salvat pe toti Orfeu. sa se arunce-n apa marii. S-a prefacut ca s-a certat cu sotul ei. si a cerut un adapost la fetele lui Pelias. Iar Circe sa-i purifice de moartea micului Absirt. din neamul monstrilor de-arama si. Visul sau scump se spulbera. si a ajuns pîna la Circe. dincolo de Iliria 31 .. în curînd au sosit la Iolco.

Fetele i-au fagaduit si un sirag de pietre scumpe. Segele Pelias cazuse . Medeea. 184 Glauca si Creon sînt cuprinsi de fiâcari Creon îl admira pe Iason pentru ca adusese lîna de aur de la Ea. cu capul noua. Ar fi putut acuma Iason sa vietuiasca linistit. Iar el. tras de doi serpi înaripati. cirezi de vite si mosii. si l-a primit cu multa cinste. punînd lemne dedesubt. dar nu-ntr-o lupta vitejeasca . cazînd în cursa. Medeea sa urcat în car si a pierit într-o clipita. s-a istovit de la un timp. avea sa mosteneasca jiltul regelui Creon. Era rapus prin viclesuguri si uneltiri vrajitoresti. . Dar cum a dat în clocot apa. s-a aratat un car de flacari.-i daruise si doi copii încîntatori. de nu putea fi rege nici peste mare. A mai turnat un suc în apa. hotarîse s-o paraseasca pe soata lui de pîn-atunci si sa se-nsoare cu Glauca. A luat pe urma un berbec . Bucatile le-a pus la fiert. Dar dintr-acolo nu veneau deloc vestile asteptate. si apa a-nceput sa fiarba. Toti se temeau de vrajitoarea ce-si omorîse fratiorul si îl fier-sese în cazan pe fostul rege de la Iolco. si Iason. Caci fata regelui Eete se urîtea de la un timp. Dar tot ce se cladeste-n viata pe crime si pe viclesug se prabuseste prea adesea. a aprins foc cu palalaie. fiind barbatul Medeei. I-a daruit si un palat. Iar fetele. fata lui Creon. ce iubea puterea si bogatia si placerea. o sa se stinga într-o zi. de suparare. si sa le-arunce în cazanul în care apa clocotea. gazda sa. fiindca-si pierduse si copiii si lîna cea nepretuita. le-a sfatuit pe-aceste fete sa-l taie pe batrînul rege în opt bucati. nici la Iolco. Iar crimele . Ca sa le dovedeasca asta a umplut un cazan cu apa. Nimeni nu l-a laudat pe Iason pentru-o asemenea victorie.cel mai batrîn din toata turma . rege din Corint. Medeea le-a strigat în fata ca ea l-a razbunat pe Iason. bucatile s-au închegat. vazînd aceasta preschimbare. Medeea s-a lasat rugata. daca le-asculta rugamintea. si ce sa credeti ? Dintr-o data. un alt argonaut : Adraste. La fel si dragostea lui Iason fata de soata lui. si el tot n-a putut sa urce pe tronul mult rîvnit din Iolco. din Corint.astern pe chipuri niste umbre. Apoi facînd nu stiu ce vraja. Din apa a iesit un miel cu blana alba. Copilele lui Pelias. au rugat-o pe vrajitoare sa le întinereasca tatal. Iason nadajduise poate ca tatal ei.si l-a taiat în bucatele. va mosteni bogatul Ea. a mai rostit si niste vraji. Puterea a trecut în mîna unui fecior al celui mort.pe cît se pare . si. ca pe un taur la ospete. Astfel. multumita ca planul i se-ndeplinea. behaind.ntineri pe oameni. si carnea lui au aruncat-o într-un cazan mare sa fiarba. si-au doborît parintele. soata. Iason a fost silit sa fuga la Creon. si vrajitoarea.precum se cade-ntre barbati. Medeea. si Pelias ramîne mort.

ca nu am nici o suparare. care domneste în Atena . si ca sa te încrezi. si prin legende se mai spune ca Iason. cu dulceata : T. si era gata sa-l omoare pe fiul lui Egeu : Tezeu. mîhnit si fara rost dupa uciderea Glaucei. A vrut sa-si scoata iute haina. mînîndu-le cu lanci. Tocmai visa ca se gasea din nou pe Argo si se zarise. si a fugit catre Atena. si vrajitoarea. a izgonit-o cu rusine. Poftim.. frumoaso. Iason visa lîna de aur3'1. Glauca s-a înseninat. Ma cere regele Egeu.. Apoi a poruncit sa vina carul sau magic. ca într-un cleste.. cu pamîntul destul de fertil. La tipetele ei grozave a alergat regele Creon.. a simtit un fior de moarte. îti fac si eu un dar de nunta. Aici cresteau prin munti cai si boi.. s-a prabusit asupra lui. lemnaria putrezita s-a prabusit c-un zgomot surd. Cînd. i-a daruit fetei lui Creon o haina scumpa. într-o zi. Era un munte-ntreg de aur. dar stofa se tinea de trup si nu putea s-o dezlipeasca. Dealtfel. Prin mintea lui se perindau nenuma-ratele-ntîmplari din expeditia spre Ea.. prefacuta. Chiar turmele de boi erau duse la pasune de slujitori calari. purpurie si o cununa de margean. sa se marite cu Egeu . L-a-ngropat sub darîmaturi. în istmul de Corint. care-odinioara ca un delfin taiase apa si deschisese drum pe mari cutezatorilor elini. nu s-a mai aflat nimic ce s-a-ntîmplat cu vrajitoarea. dormea Ia umbra vasului sau Argo. fruntea alba. acela ce nu luptase pentru oameni si se iubise doar pe sine.. si. pe tarm. fiica lui Creon. In cele mai frumoase vise ... Aflînd Egeu de uneltirea nesatioasei vrajitoare. si-as vrea sa fiu si eu regina. fara de fala si fara glorie.. Insa cum s-a atins de fata a luat si el îndata foc. Dar cum era de stapînita..corabia.Dar vrajitoarei nemiloase nu i-au ajuns aceste crime. A luat în mîna un cutit si si-a ucis cu el copiii al caror tata era Iason... Destul am zabovit aicea lînga un om fara noroc.M-am saturat si eu de Iason.Aflînd Medeea stirea asta s-a necajit peste masura. Iara cununa îi strîngea. Dar cum si-a îmbracat vesmîntul. Abia de închisese ochii. Ea a strigat si s-a zbatut. S-a împacat cu tatal sau. Pastorii tesalieni . a ramas singur în Corint 33. o lumina. a si zburat pîna la Ea.. tras de serpi. despre care se spunea ca erau cei mai frumosi din lume. dar n-a stat nici acolo mult. pe care Iason o condusese-n expeditie. Amîndoi au pierit în flacari32 185 Fuga Medeei si prabusirea corabiei Argo .. Note I. Tesalia este o regiune din Grecia de nord. Iason. Astfel s-a stins. Corpul i-a fost cuprins de flacari. regii tesalieni si-au facut cei dintîi oaste de calareti. A pus la cale alte crime. caci tare-i mai fusese teama de fosta soata a lui Iason. acesta-i darul meu !.. Dar Argo. era acuma putreda. în departare. Chemînd Medeea un balaur. s-a prefacut ca nici nu-i pasa si a grait catre Glauca....

5.ce se dadeau copiilor si-i ajutau sa creasca. Acest centaur Hiron este personificarea stiintei medicale ce o aveau pastorii. mai jos de brîu.sa fi derivat cuvîntul centaur. ar fi deci tot niste odrasle ale lui Poseidon. De aceea se mai spune ca aveau drept tata pe legendarul Ixion . Ei strajuiau averea cea mai de pret pe acele vremuri: cirezile de boi si hergheliile de cai. Norii se nasc din ape. cînd un batrîn sau o batrîna încearca firea si bunatatea unui flacau plecat în lume sa sâvîrseasca ispravi mari. mama lui Learh si Melicerte (vezi legenda despre zeul Dionisos).a de mai tîrziu. Ceorgia de astazi. care scînteiaza. erau si priceputi. precum se stie. Dintre centauri unul este vestit. 4. s-a nascut poate notiunea de centaur. unde fortele li se calesc cel mai bine. . cum afirma unii mitologi.un fel de vitamine .zeita norilor. Insa. sa se faca voinici. sabia si lancea. faimoasa Colhid. Motive asemanatoare. In legende vedem adeseori feciori de zei sau ai unor eroi de seama trimisi la Hiron. imagine daltuita pe peretii pesterilor. în muntii Pelion era un soi de plante ce nu se mai cunoaste. a goni. Ei par sa întruchipeze în acelasi timp . Iar "tauros" e taur. Este vorba de strîmtoarea Dardanele. Ţara lui Eete. îi poleieste. El se numeste Hiron.cel care mîna tauri . Dincolo de ea rasarea soarele în fiecare zori de zi. ca un simbol al necesitatii cresterii copiilor în mijlocul naturii. Cînd soarele rasare. Ei par uneori facuti în întregime din aur. Se luptau cu dusmanii ce vroiau sa le fure. Centaurii acestia. Acelasi sens îl are si numele Helena. sau cu fiarele din munti. sa mînuiasca arcul. Adunau buruieni din muntii Pelion si faceau oblojeli cu care-si vindecau caii muscati de fiare. AsclepioEsculap a deprins mestesugul de a-i vindeca pe oameni în pestera lui Hiron. era socotita. Iar Frixos înseamna cel care freamata.erau razboinici. Din ele se scoteau sucuri întaritoare . 7. Dealtfel. Dupa cit se pare. Amândoi par a fi simbolul luminii reflectate în nori. în limba greaca "henteo" înseamna a întepa cu lancea. S-ar putea ca din. 3. Sa devina astfel viteji si sa dispretuiasca moartea în batalii. A doua nevasta a Ivi Atamas era regina Ino. aveau trupuri de cai. Hele se tîlcuieste prin "cea stralucitoare". sa foloseasca scutul. si mama pe Nefele . în munte. erau pîna la brîu oameni si. 186 "heneto tauros" . a mina.asa cum s-a mai amintit odata . ca fiind la marginea de rasarit a pamîntului. 2. nascociti în legenda. zeul apelor. 6. Umblînd mereu calari. Din imaginea aceasta a calaretului contopit cu calul. în acelasi timp. pastorii tesalieni pareau cas contopiti cu caii de sub ei. Berbecele cu lina de aur simbolizeaza poate norii calatori. boii întepati de lanci sau propriile rani dobîndite în lupte. Elena. avem si noi într-o multime de basme. Din pricina aceasta. baietii învatau sa îngrijeasca de vite sau sa vîneze fiare. Tot aici.vijelia.furtunile grozave din munti.

buruieni fermecate. colturoase. Fata în fata cu Scutari se stie ca se afla Istambulul. Tezeu. ci si pe întelepciune. 19. sau poate încrusteaza acolo crenguta din copacul lui Zeus. dupa dorintele basileilor. 13.ajutat de un argonaut . alaturi de Heracle. Au adus apoi cu ei bogatii si aur mult în Elada. cu capitala la Pergam. sa nu-si razbune tatii. a fost întemeietorul legendar al orasului Hios.a. 14. Plecarea se spune ca s-ar fi facut din portul magnezian Pagase. l-au înfrînt pe localnici si i-au silit sa dea tot ce aveau mai de pret. care striveau carnea si sfarîmau oasele. Scutul si sabia le-a pus însa alaturi. Insa. O vedem dînd ajutor lui Prometeu. frumos si expresiv. lucrat în teracota de catre un artist antic necunoscut. în limba greaca "argo" înseamna usoara. 15. era considerata ca sfatuitoarea si sprijini-toarea tuturor eroilor. Insa. deschizînd drum spre rasarit. 11. tasul pe care vor pluti înspre tara regelui Eete. Totusi. ca marii olimpieni : Zeus. sa cucereasca orice tinut si sa adune bogatiile pe care si le doreau. negotului elin. Nu avem destule date si nu putem sa stim ce a fost si cînd a fost. Polifem si Hilas. Sînt unii învatati care afirma ca o parte din legenda este adevarata.era Marea Marmara. ca acestia. sau Uskiidar.el întinde plnza pe catarg. 21. Munca se vede a fi pe sfîrsite. si de curele erau prinse placi mici de arama. Heracle. care a auzit strigatul lui Hilas. crescînd mari. 20.8. Bineînteles ca toate acestea sînt supozitii. si a plecat. pe ape. ca expeditia catre extremitatea estica a Marii Negre s-ar fi facut. în stinga este Iason. 10. S-au luptat cu popoare necunoscute. zeita întelepciunii. ca sa înfrumuseteze aceasta aventura. 11. Aceasta ca un semn ca eroii si faptele lor nu trebuiau sa se bizuie numai pe îndrazneala. In folclorul românesc avem si noi adesea elemente naturale : crengute. rapit de nimfe. poetii au nascocit ca pe corabia Argo s-ar fi urcat cei mai de seama eroi si ei au trait fel de fel de întîmplari de dragoste si lupte. Argonautul Polifem. Lupta aceasta cu pumnii este stramoasa boxului. Regina din Lemnos se numea Hipsipila. de buna seama. cam cu optzeci de ani înaintea razboiului renumit al Troiei. 9. au fost ucisi si toti baietii. Hera. mai tîrziu. Dupa unele legende. Afrodita i-ar fi ajutat sa învinga. Strîmtoarea Bosfor. care slujesc eroilor nostri. probabil. Ţara din Asia de sud-est. . în Turcia. Propontida . care doreau sa-si legitimeze cuceririle. frunze. legenda cînta pe acei navigatori care au cutezat întîia oara sa plece în mari calatorii. îi vedem pe argonauti cum îsi construiesc cu pricepere. într-un basoreUef. Pîna în preajma orasului Istambul se întindeau odinioara hotarele Traciei.adica aceea care deschidea calea spre Pontul Euxin . Numai ca luptatorii din antichitate îsi legau pumnii cu niste curele. In Misia au ramas Heracle. Atena. 187 Perseu s. un alt argonaut mai înfrumuseteaza cu dalta si ciocanul o parte a corabiei. în cautarea lui. 12. Prin aceasta asa-zisa protectie a marilor olimpieni se dovedea neîndoios ca regii elini aveau dreptul sa cutreiere marile si sa le stapîneasca. Atena si. Unde se afla Scutari. 16. Acestia au înfruntat primejdii si furtuni nenumarate. cu întelepciune. 18. Tot poetii au nascocit. cu multa grija. avînd pe cap un coif cu creasta. Pentru ca .

caci el fusese napastuit de Pelias. Iason cade prada poftei de marire si avere. argonautii ar fi ajuns. Este vorba de Marea Adriatica. Spre deosebire de Heracle. un oras mare si puternic . Tros. 31. .Troada2. întotdeauna. In toiul expeditiei ajunsi în Colhida. fiindca avea mereu furtuni. s-ar fi-naltat. sa nimiceasca monstrii si fiare. Iason închipuie pe omul viteaz si generos. sa cutreiere si sa cunoasca lumea. 28. Uos.numai ca sa-si atinga scopul. unde este astazi orasul Constanta. adica marea ospitaliera. Se spune ca Istrul-Dunarea ar fi avut odinioara aici un brat. 27. din Asia de asfintit. 23. Dardan . la început. 34. sa deschida drumuri noi pe mari. Grecii îi ziceau. Palatul sclipitor pe care îl avea Eete. Cel care a zidit orasul a fost. cîntaretii antici subliniau în legende tragicul sfîrsit al lui Iason. El i-a chemat. în apropiere de strîmtoarea Helespont. 30. dupa legenda. Dar de la numele lui Tros acest oras s-a chemat Troia. cum i-au spus romanii. dupa legenda. si în basmele noastre se gasesc de multe ori stînci sau munti care se izbesc cap în cap. 25. Ca sa înfiereze astfel de fapte. adica marea neospitaliera. cuvinte mari si promisiuni . ci s-au îndreptat direct catre tarmul nostru.pe care nu si le respecta . Atît taurii cu picioarele de arama. Simplegade înseamna stîncile care se izbesc între ele. ca o amintire a faptului ca micul Absirt fusese taiat aici în bucatele de Medeea. spre rasaritul lumii si se reflecta în apa Marii Negre. 32. cît si plugul erau creatiile lui Hefaistos. în lungi coloane argintii. Este vorba de rîul Rion din Georgia. In greceste. Aceasta noua crima a fetei regelui Eete este povestita în versurile zguduitoare ale tragediei lui Euripide : "Medeea". de-a dobîndi lina de aur. meschin si ia parte la crime. De aceea el devine egoist. argonautii nu au mai trecut prin strîmtoarea Bosfor. Marii Negre : Pontul Axeinos. cu orice mijloc : juraminte. 24.22. cîndva. Cît timp au durat slujbele pentru Absirt. feciorul unui rege. i-au schimbat vechiul 188 nume si i-au spus Pontul Euxeinos sau Pontul Euxin. 33.parte din Frigia . reprezenta pentru elini lumina aurie ce se vede. cînd fundase orasul Teba. Grecii vechi credeau ca fluviul Dunarea unea Marea Neagra cu Marea Adriatica. numele s-ar tîlcui prin locul celui taiat (temio înseamna taiat). ca fiu al astrului ceresc. Tezeu. 26. sa biruie pe regii hapsîni. îndraznete. care-si tragea obîrsia . ce paraseste mai apoi calea dreapta.din Zeus. Nu mai este folositor semenilor sai aflati în suferinta si lupta doar pentru sine.printr-un voinic. Dupa ce au cunoscut-o mai bine si au vazut ca are tarmuri roditoare si bogate. cam prin regiunea Cazanelor. 189 RĂZBOIUL TROIAN SE POVESTEsTE ca pe-un deal. Eroii l-au urmat pe Iason. Eroii erau bucurosi sa sâvîrseasca fapte mari. sau poate chiar mai dinainte. la început. 29. in Marea Marmara. Aceasta este legenda înfiintarii orasului Torni sau Tomis. si tara înconjuratoare . în zori. în numele dreptatii si în folosul elinilor. pe care elinii le-au rîvnit mult. Fusesera daruiti regelui de zeul Ares. Perseu si alti eroi. La înapoiere. Coltii ce trebuiau semanati pe cîmpul lui Ares erau tot din botul balaurului doborît de Cadmos. Lina de aur pare a fi si simbolul bogatiilor din tarile rasaritene.

colina asta era un loc fermecator. si oamenii sa-l îndrageasca . la Mecona. A facut dara sacrificii si i-antrebat pe olimpieni daca-i vor da încuviintarea. I-adevarat. fara sa le plateasca munca.. Avînd el multe avutii. asa precum fagaduise. s-a întîmplat ca în Olimp mai multi zei sa se razvrateasca. precum se va vedea-n poveste. 190 . Atunci. cum sînt mai de-obicei toti regii.Palas-Atena este-aceea care-mi va ocroti orasul" . i-a strigat Zeus. zeita a greselilor. care cazuse prizonier. La fel. Tocmai în vremea cînd dorea el sa ridice-aceste ziduri. s-a purtat el si cu Heracle5. Cei mai multi dintre fiii sai au fost ucisi în batalii. sa-nalte zidurile Troiei 4. Aceasta e prima greseala. pe muntele de piatra. si.. din cer. apucator si fara mila de supusi.Din cauza ta.a cugetat regele Ilos. a vrut sa si le ocroteasca si sa ridice-n jurul Troiei un sir de ziduri cit mai tari. Vor gresi numai pamîntenii. tot fara de cuvînt. Doreau sa-l lege pe stapîn în streanguri tari si sa-l arunce în Tartarul întunecat. o fortareata nu prea mare. în templu. Laomedon si-a pierdut tronul. si i-a dat brînci zeitei Ata.. Se rezema. o fortareata. a blestemat dealul acela sa fie plin de amagiri. Ida. a facut lînga ea un templu. ramas numai un fecior. si el îi osîndise aspru pe rasculatii din Olimp. pe colina. ar fi cazut o statueta misterioasa 3. Iar spre apus se cobora. si dupa ce-a zidit. a pus aceasta statueta zisa paladiu-fecioara. In cazatura. . Fiul lui Tros a hotarît sa-nalte-acolo.însa saduca nenoroc. . locul unde se ridica orasul se zice ca s-ar fi chemat-nainte "dealul greselilor" . cum s-a-ntîm-plat atuncea. Priam se urca pe tronul lui Laomedon Laomedon a fost un rege lipsit de cinste sau cuvînt. Dar Tetis. De azi-nainte nu ai voie sa mai urci în Olimpul nostru. Locul unde a cazut ea a fost chiar dealul din poveste. Dintre toti. Ii trebuiau deci lucratori. care o-nfatisa pe-Atena. si a zvîrlit-o din Olimp. aflînd urzeala. îl vestise pe tatal zeilor îndata. dar nu vroia sa le plateasca. Acesta era cel mai mic. catre marea cu valurile azurii. Laomedon i-a izgonit pe cei doi zei din tara sa. spre rasarit. ce se numea Laomedon. Era hapsîn.Dealul greselilor La drept vorbind. si-au trecut ani cîti au trecut. cei mai greu loviti au fost Posei-don si Apolo. s-a lovit zeita zdravan. ca salahori. Se numea la-nceput Po-darce. Pentru asemenea greseli. Lui îi placea sa aiba slugi. Mai tîrziu i s-a zis Priam 6. cea cu picioare de argint. fiica lui Nereu. Zeus a hotarît ca ei se vor trudi. într-un loc de cinste. I-a. gresesc adesea. în panta dulce. Cînd s-a sfîrsit însa zidirea. si Ilos într-o zi s-a stins. pe deal. La tron i-a urmat fiul sau.deoarece-ntr-o buna zi Zeus s-a mîniat pe Ata. cînd m-a-nselat titanul Prometeu. de ciuda.

Bucuria regelui Troiei n-a fost mica. Destul ca Priam a aflat ca Alexandru i-e fecior. ca tatal adoptiv. fata de fiii nedoriti. trebuia.. i-a întrebat pe niste preoti . Dar taurul fagaduit era crescut chiar de-Alexandru. 191 Atîta doara ca atuncea cînd trebuia sa vada lumea unul dintre feciorii sai. Alexandru 10. îi era drag de animale si le pazea de hoti si fiare cu-atît de multa vitejie încît pastorii l-au numit. regasita. a vazut . I-au dat pe loc haine de pret. caci. fiindca Priam i-l ceruse. îi astepta desigur moartea si pe pastor si pe baiat9. Alexandru i-a biruit pe ceilalti tineri. fiind sarbatorit la curte. luînd si el parte la întreceri. buna. ci Paris. si. nume care-nseamna ruda de-aproape. daca regele afla. Tînarul tinea mult la taur. la Priam. Fiarele. Taurul l-a cîstigat el. Dar. vulturii si serpii vor sti pe urma ce sa faca. Ida. la dezlegarea unei taine. frumosi ca zeii.iar soata sa i-a daruit cincizeci de fii. trecînd pastorul iar pe-acolo. A luat baiatul. cum trecuse vreme multa de cînd Priam îsi aruncase fiul cel nedorit pe Ida. cum îi zise-sera-nainte. dupa stravechi datini. si bineînteles ca vorba aduce dupa sine vorba. prin iscusinta si vitejie. si ei l-au sfatuit sa-l duca pe fiul nounascut în munte . si toate-acestea duc. fara ca tatal sa-si mîn-jeasca mîna cu sînge de copil. Mîna cirezile de vite. la urma. într-adevar. sa faca-n cinstea lui serbari. si l-au chemat. la fel ca toti ceilalti pastori. ci-o torta aprinsa.si.. Hecuba 7 se chema copila. Ba se mai spune ca flacaul era nespus de inimos. din cauza asta. revenind la Troia. . Hecuba a avut un vis . Acolo l-a crescut în taina. pe care o iubea nespus.nu-i venea sa creada ! .. slujbe si jocuri si întreceri.pe fiul regelui Priam sugînd de zor la o ursoaica. si-un numar mare de copile 8. întrebare. peste patru sau cinci zile. înduiosat. Priam. Fiul nou-nascut de Hecuba este parasit pe muntele Ida Priam. Hecuba si ceilalti l-au întrebat : de unde este si cum îl cheama ?. devotata. Marul discordiei cade în mijlocul nuntii zeitei Tetis cu Peleu . în Troia. si. a hotarît sa-l recîs-tige. si între192 barea. aflînd de acest vis. sa-l lase-acolo pe o stînca. Priam a ascultat de sfatul preotilor. dupa datina strabuna.Iar Priam.. Crescînd. acest fecior de rege s-a tocmit si el tot pastor. Au închinat în cinstea lui. si nu stia ca el e fiul aceluia ce stapînea aceste bogatii pe Ida. Flacara tortei se-ntindea pîna ce cuprindea orasul si-1 mistuia în întregime. Organizase deci. S-a urcat deci Priam pe tron . si. oferea cel mai mare taur pe care îl avea-n cirezi. nu Alexandru. a luat de soata pe-o printesa gingasa. Iara ca premiu. L-a-ncre-dintat unui pastor. în întreceri. a luat pastorul pe-acest copil plin de noroc si l-a dus în coliba sa. si el l-a parasit pe-o creasta a muntelui cel înalt. si se facea c-ar fi nascut nu un copil.

Rasuna vorbe deloc blînde. în pestera unui centaur. Marul cel mai frumos. Caci la intrarea pesterii sta Eris cea posomorita. le facea strîmbaturi destule. Zeii cîntau si dantuiau cu nimfe si cu pamîntene.Legendele Olimpului. nici lui Zeus..E marul meu. si.. zeii.. si toti rîdeau cu-atîta pofta. .. zeul caraghios.Nu-i al nici uneia. Nu stiti cum este atunci cînd se porneste sfada ? Fetele parca sînt schimbate. Zeus.. si-acuma începuse nunta. zeita care uneltea ca-n lume sa nu fie pace si întelegere deplina. Dati-l încoace !.. precum facuse el cîndva tatalui sau. zeita care proteja discordia. petreceau strasnic la o nunta. ca-s mai frumoasa !. un rege din Tesalia. sudalmi si uneori blesteme. Luase din gradina de aur un mar... scrise de certareata Eris. pentru ca zeita Tetis nu o poftise la ospat. Gasise hîda iar o cale. L-au ridicat si au citit slovele-acelea otravite. . Hera sau Afrodita sau Atena !. si-a vîrît capul înlauntru.. De fapt. voi. nu toti rîdeau cu pofta. si Zeus si Poseidon pe-tisera pe nereida. . nesuferita tuturor. si. si tot asa.. mai stralucitoare decît lumina de amiaz. marea si cerul cel înalt cu luna si cu stelele. Dar Prometeu le prorocise ca ea va naste un fecior. dorind sa fie armonie si bunavoie-ntre meseni gîndea cum sa le strice cheful11.. batrînul Cronos. ca într-un zbor. I-al meu. Se cununa zeita Tetis. cu limba rosie ca para strînsa-ntre coltii ruginiti . Apolo le suna din lira. Dionisos le turna vin si Momus.. încît se zguduiau pamîntul.. pesemne. II S-a-ntors apoi la pestera . zburase-n tara hesperida. sedea deci si privea cu ura la cei care se desfatau. începe cearta între cele trei zeite L-o fi vazut.. ca sa scape de buclucuri. care îsi va întrece tatal în vitejie si putere.. trei vorbe bine ticluite. nu vrei tu sa ne faci dreptate ?.. si dintr-o data a rînjit. De fapt. cu un voinic numit Peleu.. Mai ales Zeus se temea de fiii lui. si fiecare-o fi rostit : .Pe cînd se petreceau în Troia aceste întîmplari ciudate. Pe el scrisese cu cerneala de aur. încalecînd pe un balaur.. 193 13 . cea cu picioare argintii. Zeita asta preahidoasa. faimosul Hiron din legenda.. în fruntea lor cu Zeus. Scrisese : "Celei mai frumoase"... cearta si bîrfa. iar bratu-i a zvîrlit cu grija marul acela-ncondeiat între zeitele ce-n hora alunecau. sa nu-l doboare. Vocile-s tari si ascutite. se învoise ca Peleu sa fie mirele lui Tetis.Ba e al meu.. Asta nu le era pe plac nici lui Poseidon.

Hermes a spus catre zeite : . si Paris o sa dea raspunsul. cel ce se afla-acuma pe Ida. l-a sfatuit sa stea pe loc si sa raspunda mai degraba.Lasa. Sa zica-atunci ca Afrodita. si n-au trecut decît trei clipe si norul a ajuns pe Ida. tot fusese stricata de Eris. Hermes ! Calauzeste-le spre Ida.Asa si cele trei zeite strigau mereu spre adunare sa li se spuna care este cea mai frumoasa dintre ele. stapîna-n marele Olimp. Voi sti eu sa-mi fac bine slujba. si. Paris da Afroditei marul de aur Paris pasea pe munte singur.pentru ca nunta cea mare. dragalasa. apucîndu-l pe dupa umeri. înduiosat îsi amintea de vremea cînd era pastor. . voinice. ara-ta-le cine e Paris ! si fa ce-oi face ca flacaul sa dea zeitelor raspuns. pe care-l vezi în mina mea ? Vazîndu-se-n încurcatura. se mîniau zeita Hera.Hermes.Ia stai. era neîntrecut în toate. Numai ca Hermes l-a tinut. . chiar astazi. . i-a grait.Cine-i acela ? au zis ele. Zeii erau prevazatori. Norul s-a ridicat în slavi. se supara rau Afrodita. ca si Atena.stiti ce ? a spus maretul Zeus. ocrotitoare a iubirii. într-un glas. si diamante.. va va calauzi pe toate. sau poate însasi mîndra Hera. ce tropoteau catre pasuni. Paris de la Troia. i-a dat raspuns marele Zeus.E Paris.Cum îl gasim ? a întrebat zeita Hera. s-au ivit din slava zeitele înversunate. . care juca de bucurie în fata pesterii lui Hiron . Un singur om poate s-arate care-i deplinul adevar. luceau pe ierburile moi. avînd pe Hermes între ele. sau Afrodita. întarîtate. pristavu-mi de credinta. pe cînd era un pastor simplu.. feciorul regelui din Troia. Cerul era abia-nrosit de zorii care se vesteau. deopotriva. preasiretul Hermes. si Hermes a grait spre Paris : . oricum.Veniti cu mina sa v-arat pe tînarul judecator. stropi de roua. dupa cum ti-e voia.. de zeita vrajbei. S-auzeau mugete de tauri. si nu un print cum este azi. vorbindu-i cu mestesug. . stapîne. El o saleaga dintre voi pe-aceea care-i mai frumoasa. fiind soata regelui ceresc ? Cui i-ai da tu marul de aur. . Paris a vrut întîi sa fuga. Deodata.. si .. sa nu ai nici un fel de grija. Dar Hermes. S-a dus ca sa-si revada-n munte cirezile ce le-ngrijea. Sa spuna Hera sau Atena. si Hermes cu zeitele s-au urcat pe un nor de aur. si ne spune care zeita-i mai frumoasa : Atena mult preaînteleapta. ..

E] tocmai trebuia sa plece cu niste treburi din oras. tot din tulpina dardaniana. si. el va fi cel mai puternic pe pamînt.Zeitele si-au aratat lui Paris toata frumusetea. si a rugat-o pe Elena sa aiba grija de voinici. ca pe prieteni. cea mai frumoasa-ntre femei. Dupa aceasta întîmplare. tinerii au ajuns în Sparta. dupa o calatorie destul de lunga si de grea. s-a însotit c-un alt voinic si s-au casatorit spre Sparta. des-pre-nsusirile lui Paris. Flacaul care-l însotea era odrasla Afroditei si-a unui print pastor. a raspuns el zeului Hermes 12. cu aripile lui de aur. ci peste toata Asia. Hera. cu-o sageata-nveninata. zeul iubirii cel viclean. si a facut-o sa-ndrageasca pe fiul lui Priam din Troia. Numele lui era Enea. soata lui Zeus. Pornea catre insula Creta. zeitele Hera si-Atena au plecat tare suparate. Zeita i-a vorbit Elenei. Iar Afrodita i-a rostit ca ea-l va face fericit. zeita la facut pe Paris mult mai frumos decît era. Supusii i-au povestit tot. unde domnea un rege prieten. si a ales numai placerea daruita de dragoste . de popor. A dat în laturi si puterea cu care-l îmbiase Hera. Regina e mîndra Elena. fiecare dintre ele i-au mai fagaduit sa-i dea si o rasplata cît mai buna. dîndu-i de soata o regina. Pierzîndu-si orice stapînire si chibzuire mai adînca. numai de ea stiute. dupa Zeus. o greseala. mai ca nu-i venea sa creada ca nu-si mai regaseste soata. daca voinicul le-o alege. ce era tras de porumbite si-o aducea pe Afrodita. i-a spus ca o sa-l faca rege. în inima. In urma ei venea si Eros. în timpul cît o sa lipseasca. sotul Elenei cea frumoasa. Menelau. care l-a si-ndemnat pe Paris sa plece în cetatea Sparta. tinînd-o blînd pe dupa umar. si. l-a dat zeitei dragostei. . Ele-au jurat sa se razbune nu numai pe tînarul Paris. Rapirea Elenei cea frumoasa si Paris s-a înflacarat. ci pe întreg orasul Troia. s-a si ivit din slavi un car. si. si s-o rapeasca pe Elena. Aici regele Menelau i-a primit bine. nu în Troada sau în Frigia. regelui prieten. fiica lui Zeus si a Ledei. Cînd s-a-ntors Menelau la Sparta. luînd marul discordiei. Ba. S-a urcat pe corabia un-de-o-mbia Paris sa vie. de-asemeni. Astfel. Palas-Atena i-a promis sa-l facanvingator în lupte si întelept ca nimeni altul.Cea mai frumoasa-i Afrodita. 194 195 13 si Paris n-a mai stat pe gînduri. siamîndoi au pornit spre Troia 13. 196 . mai. Anhise. N-a ramas decît Afrodita. de prieteni. Iar Eros a tintit pe soata lui Menelau. Menelau.facînd. sintelepciunea de la Palas. Prin vraji. Dar cum s-a-ndepartat din Sparta sotul Elenei. de sot. Elena si-a uitat de casa.

la sfatul lui Ulise. Se-ncepea deci razboiul Troiei. lasînd o jale fara margini în Europa si-n Asia.. a strigat el cu îndîrjire. N-o dau pentru nimic în lume. i-a pus pe cei veniti sa jure c-or sa respecte hotarîrea pe care o va lua Elena. altii puternici sau întelepti sau iscusiti. a dat de veste în Elada ca-i cauta un barbat Elenei . alegînd pe unul. L-au luat cu ei la sfat pe Nestor. un razboi mare cu Atena. pe care îl aruncase reaua Eris.-a venit vremea. Ulise se preface ca e nebun . A fost nevoie sa porneasca cei doi voinici : Castor si Polux. dar Paris nici n-a vrut s-auda.. Sfatul înteleptului Nestor Iar Nestor le-a reamintit despre Elena ca de mica fusese pricina de cearta.Elena e sotia mea. Elena l-a ales. Insa tot Nestor i-a-ndemnat ca. a plecat sa se sfatuiasca cu fratele sau. stiind-o toti asa frumoasa. pe Menelau. pe urma. si s-o isca vreo-ncaierare.si-acuma uite. fiind el un om puternic. Au facut nunta. din Sparta. Cînd s-a facut ceva mai mare. si. Sa-i ceara deci regelui Priam sa-napoieze pe Elena si avutia ce fusese luata de Paris. Sa-l razbune pe Menelau. Atunci. si-ndemnat de zeita Hera. si regii porunceau multimii sa se jertfeasca pentru ei. stîrnise ura-n-tre zeite. încît la doisprezece ani a fost rapita de Tezeu. si. Agamemnon a chemat regii din Elada sa-i vie toti într-ajutor. caci îsi iubise mult sotia. De-ar fi sa-nceapa si-un razboi. si-a izbit fruntea de lespezi si de ziduri. Dar ce sa credeti ? N-au venit unul sau doi.De suparare.. Unii bogati. mai-nainte de razboi sa-ncerce o împacaciune. ca Menelau a fost jignit si soata lui i-a fost rapita. de la Sparta. Inima-i 5-a facut carbune. Ele îi atîtau pe regi. liberînd-o. si-acest barbat îi va urma pe jiltul sau regal. la Micena. ceilalti or vrea sa se razbune. cum credea Tindar. sau gramadit vreo nouazeci de regi si cei mai mari eroi. si toti ceilalti au plecat linistiti acasa. Ea era libera s-aleaga pe tînarul care-i placea. a trebuit sa se marite. din Pilos. si Tin-dar. învinsii si învingatorii vor suferi deopotriva si vor pieri aproape toti. rege în Argos. si daca vreunul dintre ei ar fi-njosit pe cel ales si ar fi vrut "sa-i fure soata. cei care-am jurat atunci sîntem datori sa-l ajutam. fostul rege-al Spartei. Insa. Regele Tindar s-a temut ca fata. Deci. a grait înteleptul Nestor. cîti sînt dornici s-o peteasca. Era atîta de frumoasa. 197 Priam l-a întrebat pe Paris . Deci. Marul discordiei.. si fiecare si-o dorea. s-o aduca iar în orasul parintesc. si din nimica n-a pierit. ceilalti erau datori sa sara si sa-i dea sprijinul cu oastea. . Dar juramîntul a ramas. Razboiul cel mai crunt de care se povesteste prin legende. un tînar chipes. regele insulei Itaca. Poftele lor si certurile faceau din nou sa curga sînge. sa vina în orasul lui. Tindar l-a hotarît urmas. Agamemnon. alt rege întelept. . Au jurat cîti au fost acolo. aflînd stirea. si-a adunat iarasi simtirea.

In cautarea lui Ahile însa vestitul profet Calha îi spusese lui Agamemnon ca nu vor cuceri cetatea regelui Priam cel bogat. Vreau sa traiesc tihnit acasa lînga iubita-mi Penelopa si lînga fiu-mi Telemah. Iar pruncul era înca-n fasa. neavînd totusi ce face. Penelopa. Dar. în loc de boabe de secara. Nu-i mai era pe plac razboiul si se gîndea ca nu e drept sa moara oameni cu duiumul pentru o cearta-ntre doi regi. .. Atîta doar ca Palamede era destul de întelept si a bagat usor de seama ca vrea Ulise sa-l însele. si s-a întors cu el pe cîmp. o vara buna a Elenei. copilul mic.si a grait lui Palamede : . si apoi cu ochii rataciti. s-a prefacut ca e nebun.trimiteau soli din tarm în tarm. lasînd în urma casa draga. cea maritata cu Peleu. Razboiul nu-mi mai este drag. Acest Ahile era fiul frumoasei nereide Tetis. regele din Tesalia. însa de la acea-ntîmplare trecusera atîtia ani. mîndrul Paris. 198 A înjugat la plug. Cînd a vazut Ulise însa ca plugul sau va reteza trupul micului Telemah. Ai ghicit. ca sa-si pastreze juramîntul. un cal schilod si un asin . numit de mama Telemah. Ne poate sfatui la multe. bolborosind razlete vorbe.Dar pîn-atunci sa amintim ca Menelau si Agamemnon. Ulise se casatorise cu o copila. Nu mai vream sa pornesc la lupta. si pe sotia-i credincioasa. alaturi. unde domnea pe-a-tunci Ulise 13. o insula saracacioasa. spunea trufasul Agamemnon. Iar cînd trimisul Palamede îi rostea vorbe pe-nteles. în insula Itaca. un fiu al regelui Eubeei.. în Sparta. plecase grabnic Palamede.. La nunta ei zvîrlise Eris între zeitele-olimpiene marul discordiei.numiti de-aceea si atrizi .. si-a oprit calul si asinul . L-a asezat pe Telemah în drumul plugului de lemn. în vestitul oras Aulida « Astfel. A luat copilul lui Ulise. S-a dus în graba la palat.Da !. cei doi feciori ai lui Atreu .. Ulise s-a gatit de drum. Nu vream sa se mai verse sînge si sa calcam cetati straine. M-am prefacut. pentru o toana de regina si pentr-un print nechibzuit. Este istet si priceput. Deci nu-i era deloc pe plac sa-si mai primejduiasca viata. El este cel care a dat ideea. mai de mult. si.. de nu or sa atraga-n lupta pe neîntrecutu-Ahile. înca în fasa. el se facea ca nu-l aude si arunca pe brazda neagra. pentru a-si tine juramîntul.Avem nevoie de Ulise. pe dragalasul Telemah. aflînd el ca a venit în insula printul Eubeei. cu oastea lor. Omul se schimba între timp. ca regii sa-si jure credinta si sprijin de va fi nevoie. Ba dobîndise si un prunc. . niste grunji maruntiti de sare. chemînd pe regi. Ulise se facea ca ara si nu-i cunoaste pe trimis. pentru un timp îndelungat. pe care îl daruise Afroditei fiul lui Priam.

. ca sa-l învete mestesugul armelor si al vînatoarei. atrizii.. Iar Agamemnon trimisese. In acest scop. la ceasul cînd vor izbi Troia. pentru a-l cali. Acolo si-a scaldat în Stix. s-a temut strasnic ca fiul sau îsi va da viata în fata zidurilor Troiei. aflînd zeita Tetis de planul lor. locul acela-i va ramîne pe totdeauna necalit16.Zeita nereida Tetis stia ca pruncul sau Ahile va creste mare si puternic. calcîiul stîng. lînga ei. Iar viersul lui vrajea pe oameni si chiar pe zeii din Olimp. ca sa-l faca nemuritor. acompaniindu-se cu lira. Acum cînd are loc povestea. Nu se gîndise însa Tetis ca. Ba. îsi scaldase copilu-n Stix. Atît c-atunci cînd îl vîrîse în flacari. piarda zilele acolo. Va fi viteaz ca nimeni altul.destinul cel ne-nduplecat . Numele sau o sa ramîna nemuritor în batalia data sub zidurile Troiei. Cum esti de alb la chip.. Tetis îsi tinuse copilul de un calcîi. Acolo ai sa te ascunzi în haine femeiesti. pentru ca nici un fel de arma sa nu-i mai poata rani trupul. decît daca era lovit în locul necalit în Stix. mama sa. zeita Tetis. L-a chemat lînga ea pe-Ahile. Ahile se facuse mare. 200 . nimeni na o sa deosebeasca pe fetele lui Licomede de fiul regelui Peleu. pe Ulise. Nici nu se ridicase Ahile mai mult de-o schioapa si lupta ca un barbat.. rîul cel înfricosator. Un flacau îmbracat în haine de fata Insa. fusese dat de mititel batrînului centaur Hiron. Ca si multi alti eroi de seama. cunoscînd aceasta taina. si. apucîndu-l de calcîi. Dar mama. Tetis.sa-si. Dar lui îi hotarîse Moira . si vazîndu-l. îi ungea trupul cu ambrozie. frumos. 199 s-a dus si pîna la Hades în Infern. sa-l caute si sa-l cheme-n lupta pe fiul regelui Peleu si al gingasei nereide. într-o noapte. Ahile s-a împotrivit. putea sa-ntreaca si caprioara cea mai iute si cea mai sprintena din munti. pe pruncul sau abia nascut.Te du fara nici o zabava în insula unde domneste regele prieten Licomede 17. a iesit din marea verde si adînca. îngrijorata. i-a cerut sa-i dea-ntru-totul ascultare. cea cu picioare de argint. Nu va mai spun ca învatase sa cînte minunat din gura. înca de mic. de asta data. si cînd îl cufundase-n rîu. Se povesteste ca la Hiron fiul lui Tetis s-a hranit doar cu maduva si cu creier de pui de urs si cu ficat de leu naprasnic. ucigînd fiare prin codrii de pe Pelion. Ahile. In acest fel fiul zeitei nu mai putea fi doborît. Pe-acest flacau vroiau sa-l aiba. în razboi. îl vîra-n flacari sa-l caleasca. i-a glasuit : . caufa sa lupte si cu Moira si sa îl scape pe Ahile de soarta care-l astepta. Iar cînd fugea.

A mai primit o sulita. unde îl cheama Menelau.. bratari sau valuri. în valuri. sfatuit de zeita Tetis. Atunci le tot întindea marfa si le-mbia s-aleaga salbe. virise si un coif. stapînul insulei Itaca. valuri alese. însa Ahile-a luat o lance si s-a si repezit spre porti. Peleu le capatase toate de la zeii nemuritori. la nunta cu iubita-i Tetis. printre fete. mai frumos brodate. unde stateau fetele sale. Fusese chiar silit sa plece. Fetele au fugit speriate. Dar Calha i-a vestit pe regi ca odrasla zeitei Tetis i-adapostit de Licomede. în acest timp. Numai Ahile se uita. n-ar fi putut sa-l mai gaseasca. Sa-si dovedeasca voini-cia.Acesta nu e fata ta. Iar Licomede. Lasa-l sa plece la razboi. si-a pus în schimb coiful lucios. care mai de care mai albe. gata sa apere palatul. cu jind. A Juat în mîna-o sabie si a plecat dupa Ulise. Potrivit juramântului facut de tatal meu. ce ramasesera la porti. între acestea toate. Ei. Apoi si-a smuls valul cel alb si cununita de pe plete. De n-ar fi fost prorocul Calha. chiar daca eu o fi sa mor. -. prin minte si prin vitejie. Este rusine sa ramîna ascuns. cu creasta fîlfîind în vînt. un scut si-o sulita stralucitoare. E un voinic numit Ahile. El nu venise cu placere. si Palamede si Ulise îi cautau urma lui Ahile si nu puteau sa i-o mai afle. însa. însotitorii lui Ulise. si Agamemnon si Menelau. a spus Ahile. bratari. a pornit catre insula. Toate prinsesera în mîini bijuterii scînteietoare si valuri. însa acuma se gasea în tabara lui Agamemnon si. " Si tot atunci.Adevarat. l-a-n-vesmîntat pe flacaiandru în haine albe. regele. o platosa si niste arme. Se zice ca a mai primit de la tatal sau. femeiesti si l-a ascuns într-un palat. crezînd ca-ncepe vreun razboi.si. cercei. Fetele regelui s-au strîns numaidecît sa vada marfa.. la sulita si coif. Peleu. am datoria sa-l ajut pe Menelau sa se razbune. Nu sînt fecioara. la armele de-arama. cin'sa mearga pîn-acolo ? Cine Sa-l afle pe Ahile între frumoasele copile ale regelui Licomede ? Adevarul iese la iveala S-au sfatuit si s-au gîndit sa îl trimeata pe Ulise. Ulise a grait spre rege : 201 . dupa plac. . potrivit vechilor datini si juramintelor facute. trebuia sa dea ajutorul atrizilor sa biruiasca. S-a dus apoi catre palatul acelui rege Licomede. Vazînd ca planu-i reusise. si între ele se grabise si flacaul zeitei Tetis. însa nu deslusea deloc. la nunta frumoasei Elena. purtînd cu el salbe de aur. care vedea în departare. Ulise cerceta cu ochii sa vada unde e baiatul. cum Ahile-si iubea mama si nu vroia s-o necajeasca. au început sa sune tare din trîmbite si din chimvale. sînt flacau. facîndu-se negutator. la scut. Ulise s-a schimbat de haine. batrînul Nestor. Peleu.

Ca sa cunoasca adevarul . Ei trebuiau sa se supuna poruncilor. Iar mai tîrziu. de arama. e suparata rau pe el. care-i era zeitei draga. avînd pe cap coifuri înalte cu coamele din par de cal si colti luciosi. si o pereche de cai albi de la Poseidon furtunosul. pulpare pe picior si scuturi. fratele lui. si cîti. precum ne spun poetii. apoi preaînteleptul Nestor.purtînd pe ei armuri bogate. Ahile 20. aprigul zeu al marilor. pentru ca regele-Agamemnon îi ucisese-o caprioara. si-anume Artemis. de mistret. Asa s-a-nfatisat Ahile în portul renumit Aulida. se adunasera. Agamemnon nu le-a iesit nici macar în întîmpinare. în mîini aveau arme de pret. fecioara. Ostenii cei de rînd luptau numai cu sulite si prastii. regele a trimes un sol la Clitemnestra. ca un luceafar între stele. Dar între ei lucea Ahile cu oastea lui d mirmidoni. unde. .în care trase de cai ageri . sabii cu tecile de-argint. platose bune de arama împodobite si cu aur. lanci lungi. Deci. regele trebuie sasi jertfeasca pe o copila. feciorii regelui Atreu .de ce nu puteau sa porneasca înspre Troada catre Asia regii l-au întrebat pe Calha. daca vor sa reuseasca în întreprinderea lor grea. Cînd a sosit corabia. sora Elenei cea frumoasa.de la-nceput a fost lovita de mari furtuni ce-o ravaseau. Ifigenia.. Oastea cea mare se-mpartea pe triburi. Flota n-a mai putut sa paraseasca tarmul aulic vreme lunga si multi osteni zaceau de friguri si alte boale misterioase. si cîti. la tarm. date de regi sau basilei. taioase. de la bunul centaur Hiron. Atît era de ne-ntrecut în mestesugul armelor. Plecarea 'spre Asia Silit de cei din jurul sau. zicînd ca vrea sa o marite cu fiul lui Peleu. pe Ifigenia. fratrii si pe ginti19. si i-a cerut sa îi trimita pe fata sa. destul de aspre. . cînd încerca sa iasa-n larguri. Zeii cer o jertfa la plecare Regii erau în fruntea oastei . Calha le-a spus ca o zeita. Iar dintre regi cei mai de seama erau viteazul Agamemnon si Menelau. purtîndu-le pe Ifigenia si pe regina Clitemnestra. soata lui. purtînd pe ele peste-o suta de mii de oameni înarmati18. 202 Numai ca flota asta mare . vîntul a contenit sa sufle si pînzele s-au molesit ca niste aripi ostenite. dupa furtuni. Urmau Ulise cel istet si Diomede preacuviosul si Aias de la Salamina si un alt Aias din Locrida si Palamede si Patrocle si Filoctet.cîntata-n vechile legende . o mie o suta optzeci si sase de corabii. albi.cu însusiri miraculoase..

Ostenii-au smuls-o pe copila de lînga mama si au dus-o într-un sanctuar. Regele-si ascunsese fruntea sub un vesmînt întunecat. Iara în locul Ifigeniei. el a sarit întîiul si nu i s-a-ntîmplat nimic. Flota a lunecat pe ape catre Troada departata si regii s-au înveselit. Porunca data de zeita trebuia iute-ndeplinita. A aruncat un scut pe tarm si a sarit. s-o pregateasca pentru groaznicul sacrificiu. Ostenii nu puteau sandure acest miros nesuferit. acela ce primisen dar de la Heracle armele lui biruitoare. corabiile aheiene au ajuns lînga Asia. 203 Numai ca-n clipele acelea. Trebuiau numai sa debarce. dupa ce eu n-am sa mai fiu. Filoctet a ramas în Lemnos. a pus zeita o cer-boaica. Ce-i de facut ? Stateau cu totii pe punti si nu vroiau sa sara. Rana lui mirosea urît. Zeita s-a înfatisat la locul jertfei si a smuls-o pe Ifigenia. Se-osaza tabara aheie . neatins. fiindca pro-rocul le spusese ca primul care va atinge pamîntu-acesta va muri. ca flota sa poata porni si ostile sa biruiasca. Fusese rau muscat de-un sarpe si suferea îngrozitor. ca tatal meu sa biruiasca în luptele înfricosate. ce vor urma foarte curînd.. fara sa se primejduiasca. Dintre acestia cel mai greu i-a durut faptul c-au pierdut pe Filoctet. Artemis s-a înduplecat. Preotul si-a-naltat cutitul ca sa-i strapunga inima. Nu vrea sa-si vada nici sotia si nici copila mult iubita. unde oastea si-a prapadit cîtiva osteni. cu ochii înecati în lacrami : . A dus-o într-un tem-plu-al sau. da-n asa fel. Atunci ce i-a trasnit prin minte istetului de la Itaca ? Sa dea exemplu celorlalti. si. Cîtiva voinici au vrut s-o scape si au luat armele în mîini. în sfîrsit. Astfel. în timp ce regele Agamemnon gemea îngenuncheat pe lespezi. siau facut vînt de-asemenea. vîntul a-nceput iar sa bata. E drept ca au mai poposit si pe-alte tarmuri. Dar nimeni nu-ndraznea sa sara pe tarmul regelui Priam... si-a amintit ca Ifigenia îi aducea adesea jertfe. dupa ce s-au savîrsit slujbele catre Artemis. si singura s-a-nfatisat marelui preot sa o-njunghie 21. ci numai scutul de arama. iar mama fetei se zbatea în bratele ostenilor. vazînd ca sare regele insulei Itaca. încît sa natinga pamîntul. însa copila i-a oprit. ramî-nînd teafar. Ceilalti osteni.Nu varsati sînge în zadar.. spre usurarea tuturor. jurase sa nu se marite si sa se faca preoteasa într-un lacas sacru al ei. într-o padure din Taurida 22. Ma voi jertfi de bunavoie. unde-a facut-o preoteasa. dupa multe zile si rataciri si vînturi rele. A plîns zadarnic Clitemnestra.

Hector vroia s-atinga cu lancea lui chiar pe Ulise. Astfel. De-aceea îsi pusese cortul în asa chip. La fel. siaproape toti vor fi ucisi. Mult mai departe de cetate si-au facut grecii tabara. cu sîn-gele-i. si-au facut corturile lor regele de la Salamina. sa afle si sa stie tot. De fapt. Tabara mare si întinsa. în locurile cu primejdii. noua ani. în apropiere. care-anrosit numaidecît. Spre partea unde era Troia. Ostenii regelui troian au trebuit sa se retraga si sa se-nchida în cetate. în urma-i venea Protesilau. al celui care conducea întreaga oaste. si lancea i s-a-nfipt în piept. Casandra. Hector. Agamemnon. Mintea parca se-nfioara de cît sînge a curs la Troia. în schimb.. în acest timp. în Troia. voinicul Aias si Ahile. rapita de troianul Paris. în tabara aheie. mai înainte ca ostenii lui Agamemnon s-o cuprinda si s-o distruga-n întregime. dupa vointa regilor. dorind sa stea mereu de straja la cele doua capete ale întinsei tabere. Insa Ulise s-a ferit. cu mii si mii de corturi. si cei doi Aias. Razboiul dintre oastea greaca si cea troiana s-a-nceput. cel mai voinic si mai viteaz dintre odraslele lui Priam. urmat de prietenu-i Patrocle. îi sfatuia des Palamede pe regi si pe eroi sa curme acest razboi încrîncenat care cerea prea multe jertfe. 204 Pe urma a sarit Ahile.Cel care i-a întîmpinat a fost eroul troian. El era dornic sa auda. o preoteasa a Atenei. 205 . Ei si-au pus corturile astfel. glia troiana. urma sa sufere asediul vremendelunga. sa nu mai curg-atîta sînge pentru Elena cea frumoasa. destule glasuri cereau sa se curme razboiul. fiind cel dintîi dintre razboinici cazut pe tarm. Iar în mijlocul taberii era o piata foarte larga. cetatea-mbelsugata.. tabara mai era ferita de un val mare de pamînt si-un sant sapat foarte adînc. în fata Troiei. si alti regi. o copila a regelui Priam. la cele doua margini. O !. Os-tenii-adusi din Grecia si cei pe care-i trimitea regele Priam din cetate se ucideau unii pe altii. Troia va cadea ruinata. Aici se adunau ostenii în fata cortului regal. lînga piata. îsi ridicase cortul sau si preaistetul din Itaca. Ostirea le va fi zdrobita. care sau si încins la lupta. încît nimica din ce se petrecea în piata sa nu scape privirii sale. si Hector si-a azvîrlit lancea catre osteanul Protesilau. Noua ani de lupte sîngeroase Dar dup-o alta prorocire. le aratase tuturor ca va urma nenorocirea. Troia.

si nici la greci n-avea crezare mult chibzuitul Palamede. Vreau sa te saturi de razboi. si de atrizi.si-a-nceput sa-l învinuiasca pe Palamede de tradare. a luat din cortul lui Ahile pe roaba lui cea mai iubita. care îti este-atît de draga. în toata tabara aheie ciuma a napadit cu furie. cel ce era stapînul fetei. si-a întins arcul si-a tintit în tabara lui Agamemnon. Asa a platit Palamede.. si Palamede a fost luat si osîndit la moarte crunta : sa fie doborît cu pietre. folosindu-se de dreptul pe care îl avea în oaste. Mureau ca mustele ostenii. Regele l-a gonit pe Hrises cu vorbe grele si-mbrînceli. . profitînd de întîmplare. pe roaba ta. sa i-o dea înapoi lui Hrises. îl ajuti. Eu nu mai pot parasi lupta. caci sînt legat prin juramînt. va fi-napoi la tatal sau. si luptele au dainuit din ce în ce mai sîngeroase.. A fost crezut. decît în clipa cînd Hriseis. care-i chemase la razboi si pe Ulise si pe altii. nebiruitul Agamemnon. Ba. Ahile.Dar nici în tabara troiana Casandra n-avea ascultare.. Zilnic mureau sute si mii. preot al zeului Apolo. voi lua. ce-i fusese luata ca roaba de niste osteni.vrut sa-mpiedice pe rege sa savîr-seasca fapta asta : caci îngîmfatul Agamemnon n-a vrut sa tina socoteala si.. s-a-nfatisat în adunare si i-a cerut lui Agamemnon. Briseis cea îmbujorata. Homer23. iar tu. In sinea lui gîndea asa : "Tu m-ai facut sa plec de-acasa. Ulise a vrut sa se razbune pe Palamede ce venise si îl chemase din Itaca si-i dovedise siretlicul. ascultîndu-i ruga. si astfel molima sa piara. s-a suparat însa nespus si a rostit catre Ahile : . în acest an a venit Hrises. 206 Degeaba Nestor si cu altii au.Pentru c-Apolo îmi ia roaba. robita fiica a lui Hrises. pe cînd se prefacea nebun.. cînd Calha i-a vestit pe regi ca molima nu va-nceta. Ulise era vorbitor fara pereche-ntre elini. Regele. auzind vestirea. în schimb.. Cearta dintre Ahile si Agamemnon Iar anul cel de-al zecelea e povestit de regele poetilor elini. Apolo. sa lupt aici pentru atrizi. ce-rînd regelui Agamemnon sa-i dea-napoi pe fata lui : Hriseis. Ahile. . fiu al lui Atreu. Atunci preotul s-a rugat de zeul sau sa-i pedepseasca peaheii cei înfumurati. Durase molima aceasta ceva mai mult de noua zile. sa-mi las sotia si copilul. si sa platesti".

si daruri vei primi-ntreite. pe Briareu. Amar.. Agamemnon este amagit de Morfeu Suparat prea adînc. îl roaga pe maretul Zeus sa sprijine oastea lui Priam si sa-i loveasca pe ahei. dar.. amintindu-si bine de ajutorul dat de Tetis. tu. L-a ajutat si-atuncea cînd a fost el primejduit de o urzeala-a zeilor. care ai nesocotit pe cel dintîi viteaz aheu. mîniat peste masura. sus pe catarg. în fruntea careia sta 207 Hera.Numai asa. Va fi însa tîrziu. îsi va recapata marirea si cinstea care i se cuvin. dar l-a oprit Palas-Atena. i-a biruit cu usurinta pe razvratitii din Olimp.. i-a promis sprijinul cerut.Eris. Ba. a lasat sabia la sold . zeita carentetise iarasi vrajba. Zeul a luat . sedea sus pe catarg zeita. Asa graia mîhnit Ahile. suspinînd. Sa fie astfel nevoit sa îl implore pe Ahile sa se întoarca iar în lupta. nici nimeni n-o sa poata sa le ajute-aheilor.. în asa chip ca Agamem-non sa nu mai poata face fata. Nici tu. . nespus de greu. cînd ai sati întelegi greseala. Iar pe-o corabie cu pînze..Eu am solie de la Hera. sa gemi din greu. a si trimis la Agamemnon pe zeul viselor. cearta ce-i va costa pe greci nespus de mult. a mai rostit lui Agamemnon : . Iar Zeus. De asta data. Ahile s-a plecat zeitei. feciorul meu. înca în aceeasi noapte. Acolo a îngenuncheat lînga picioarele lui Zeus si. ajutat în lupta de Briareu. si tare se mai bucura de cearta care izbucnise între Ahile si-Agamemnon. care te feresti de lupte si-i jupoi pe supusii tai. amar va fi de ei. Agamemnon. se afla Eris . Morfeu.Va veni ceasul. nevazuta de ceilalti. sa lupte si sa-l ucida pe acela care-l jigniseatît de tare. tu. Ahile a parasit îndata lupta si nici n-a vrut sa mai auda despre razboiul cu troienii. Veni-va ziua cînd tu însuti vei întelege c-a fost bine sa nu te lupti cu Agamemnon. venit din tabara troiana. Oastea aheie va fi zdrobit-atunci de Hector. sa te împiedic de la sfada. zeita Tetis cea cu picioare de argint s-a ridicat din apa marii si prefacîndu-se în ceata a plutit pîna în Olimp.... Ea i s-a aratat în fata si. i-a amintit ca i-a fost vesnic credincioasa. sa prinda sabia. în acest timp. a glasuit zeita Tetis. a rostit numai spre AhUe : . zeita.Ahile a dus la sold mîna. Ea l-a vestit numaidecît . cel înjosit de Agamemnon. Iar Zeus. sa stii. ea. discordia. zeita cea cu brate albe. în fata zidurilor Troiei. ba i-a trimis în ajutor pe un gigant.

Gloata cea mare. tinîndu-si spada cea tintata în stropi stralucitori de-ar-gint. sa nu se risipeasca. Atunci s-a petrecut un lucru negîndit de rege. la vetrele din tara noastra ? Ce-ati zice ? Hai.îi spunea-n vis batrînul Nestor . Ele aveau de razbunat fapta feciorului lui Priam. Oastea aheie vrea sâ se întoarca acasa si-atunci. vreti sa lasati nerazbunata crima netrebnicului Paris ? Calcati sfintele juraminte ? Du-te mai iute si aduna oastea.Vitejii mei . si-acum. pentru ca o va cuceri. spunînd ca ea e mai frumoasa cu mult ca Hera si Atena. Chiotul lor se ridica pîna la cer de bucuria nestavilita a plecarii. Toti ridicau proptelele. prinsa frumos pe dupa umar. daca v-as spune sa lasam chiar acum razboiul si sa ne-ntoarcem pe corabii. Insa din ceruri vegheau Hera si cu Atena deopotriva. Atena a zburat pe tarmuri lînga istetul din Itaca : . toti cîti erau de partea Troiei. De-aceea Hera si Atena jurasera sa nimiceasca Troia cu uliti pietruite . fugi degraba si fa ce-oi face si opreste-i din goana asta nebuneasca. cetatea cea bogata. s-a clatinat ca un talaz. De nu masculti. avînd în mîini sceptrul regal. Oastea parea ca este-un 208 i lan. si nu puteau deloc sa uite ca daruise marul scump fermecatoarei Afrodita. care tineau bine la tarm corabiile aheiene. S-a îmbracat în haine scumpe. cînd bate vîntul peste el si-i scutura spicele dese.le-a rostit el. Cu tipete fugeau ostenii bunibucurosi catre corabii. adunata. cu multumire. Afrodita.Nobile rege. Sînt noua ani de cînd luptam. a strigat Hera. .. ce tine cu aheii . iar biruinta e departe.înfatisarea batrînului întelept Nestor. l-a sfatuit pe rege s-atace-n ziua urmatoare Troia. aici. Nimeni nu mai gîndea s-aduca lui Agamemnon vreun raspuns. si s-a înfatisat. într-un nor greu de pulbere. toti ar fi plecat. Dorul de duca si de pace i-a zguduit pe toti ostenii. .. regele a si dat porunca sa se adune toata oastea. . si-n vis. vedeau ca fuge oastea. Atena. Trezit din vis. Cum sa mai poti tine o oaste atîta de dezlantuita si gata sa se-n-toarca-acasa ? Desigur. în fata ostilor grecesti. nu-ti mai vezi soata. raspundeti iute. a zis ea. Cum s-o opreasca ? .Fugi..i-a sfatuit pe ceilalti zei : Apolo. si copilul. cu fala. Ares.Hera. Ce-ati zice voi. sub zidurile Troiei. cu uliti largi si pietruite. de asta data sa o lase prada vitejilor ahei.mare-i osînda ce ne-o dete din cer neînduratul Zeus. pe Penelopa.. în larga piata-a taberei. gîndind sa-i puna la-ncercare daca sînt gata pentru lupta ori vor sa se întoarca-acasa .

de n-ar fi fost zeita iubirii si a frumusetii. pîna ce îndraznetul Hector a ho-tarît s-arunce-n mare pe-aheii care asediau orasul tatalui sau. cel mai viteaz dintre feciorii regelui Priam de la Troia. Hecuba. pe spate arcul si o tolba si. în mîini. Dar chiar asa. Priam. si sa-l întoarca iar la lupta cu Menelau. la rugamintile lui Tetis cea cu picioare de argint. Mai mult. preadevotata Andromaca. Astianax cel dragalas. Dar vazîndu-l pe Mene209 Iau. Hera l-a rugat pe Poseidon sa le vie în ajutor si a trimis-o pe Atena sa ia si ea parte la lupta. A trebuit sa vina Hector. încît. grecii tot au fost pusi pe fuga. Oastea lui s-a înfricosat si a-nceput sa se retraga. Nu stia de se mai întoarce sau o sa plece dupa lupta catre regatul mohorît. unde domneste zeul Hades. sotul Elenei cea frumoasa. Zeii atîta pe razboinici Apoi acolo-n adunare. Vazînd ca iarasi grecii fug. doua sulite. care era în-vesmîntat într-o piele de leopard. Ulise le-a vorbit din nou cu-atît de mare maiestrie. Ostile iar s-au înfruntat. si de la micul sau fecior. si-a luat ramas bun de la soata. în fata taberei troiene iesise însusi mîndrul Paris. si de la mama lui. Cu vorba lui mestesugita i-a-ntors pe toti la adunare. a alergat catre corabii. Hector îl rapune pe Patrocle . avînd alaturi pe Atena. S-au hotarît sa stea la Troia. chiar el s-a coborît pe crestetul muntelui Ida si de acolo a zvîrlit un trasnet înspaimîntator în tabara lui Agamemnon. Caci Menelau îl însfacase de coiful lui stralucitor pe Paris cel înfricosat si îl tîra spre tabara unde salasluiau aheii. sotul Elenei. Troienii erau ajutati acum de preamaretul Zeus. pîna vor cuceri orasul regelui Priam cel bogat si îl vor pedepsi pe Paris. S-a-ntors la lupta din nou Paris. precum vroise însusi Zeus. Paris ajungea atunci rob. Lupta s-a început în zori. s-a-nspaimîntat si a fugit. Astfel s-a început iar lupta. sa-i vina iute-ntr-ajutor. încît toti s-au înduplecat.Ulise. auzind îndemnul si amintindu-si de sotie si de copil. S-au dat iar multe lupte grele. dar Menelau s-a repezit cu-atît -de mare îndîrjire. avînd la sold o sabie. cu sprijinul zeitelor Hera si-Atena.

si Hector îsi pusese-n gînd sa arda fara nici o mila corabiile aheiene. . ca vulturul. Da-mi oastea ta de mirmidoni. o luase prada de razboi fiul lui Priam. si alte douazeci de fete. cu mare lupta. asa cum planuise Tetis. de nu vrei sa-i ajuti pe greci. A ramas neclintit în cort. în fata cetelor troiene conduse de marele Hector. ca sa-i salveze de pieire. fiul lui Priam cel batrîn. s-a facut un macel cumplit. care se leganau pe mare. însusi regele Agamemnon a fost ranit.în timp ce grecii se jeleau. Moartea taia tot mai flamînda vietile-aheilor zdrobiti si ei fugeau. dîrzul Hector. ei ajunsesera lînga corabiile de lemn. I-a trimis-o si pe Briseis. si asta-i va înspaimînta. l Cu mare greu. cu moartea-n suflet. însa armura lui Ahile. Un singur om putea sa-i scape. pîna la urma a cazut. Eroul se numea Patrocle. Iara macelul a urmat mereu mai greu. si daruri scumpe. mereu mai crunt. 210 U Ta luate din Troia prizoniere.si. da-mi Kiie zalele si lancea. roaba sa cea îmbujorata. pe care o purta Patrocle. El sta însa sub cortul sau si cînta linistit din lira. desi Patrocle s-a luptat. . s-a ridicat cel mai bun prieten al lui Ahile peleianul. împuns în brat. cu t însusi Hector. Acuma se ivise vremea cînd grecii-l vor ruga sa vina. într-adevar. si. sa-i ia pe copila-a lui de soata. cuprinsi de spaima. îi va goni de la corabii.Ahile. chiar Agamemnon si-a înteles marea greseala de a-l fi înjosit pe-Ahile .si-acel viteaz era Ahile. si-a trebuit sa paraseasca întinsul cîmp al bataliei. din ambitia zeitei. Ba-l ruga sa-i fie ginere. la corabii. Grecii erau amenintati sa fie prapaditi cu totul si azvîrliti în apa marii. însa Ahile n-a primit. Ahile se hotaraste sa intre în lupta . . încît Ahile peleianul i-a întins armele cerute si s-a-nvoit ca mirmidonii sa-l însoteasca i WL razboi. 3 Dar dupa voile lui Zeus. Fugind. Troienii or sa Creada poate ca ai intrat chiar tu în lupta. abia au izbutit aheii sa scape trupul fara viata al lui Patrocle cel viteaz din mîinile troienilor. atîta s-a rugat Patrocle de prietenul lui cel iubit. a rostit Patrocle. i Cînd au patruns însa troienii în tabara lui Agamemnon. trimitîndu-i o solie cerea sa-l ierte pentru fapta nechibzuita ce-o facuse.

Ahile s-a încrîncenat . si-a pus cenusa peste plete si a-nceput sa plînga-n hohot. în celalalt este razboi. Pe margini zeul a facut ca un chenar rîul. aici. .Mama. si pe-o pasune turme de oi albe ca neaua.. zeita Tetis se si dusese în palatul de-arama al zeului Hefaistos. . zeita Tetis. Patrocle a cazut. l-a rugat doar sa mai astepte pîna ce mesterul Hefaistos îi va bate pe nicovala alta armura alte arme. în lupta sa-l nimicesc pe cruntul Hector. Mama a înteles ca fiul. cirezi de boi. dar fara arme s-a urcat pe parapet si a racnit atît de tare spre troieni. tot va pleca. iara pe cer soarele.. numai ca sa-l dobor pe Hector. pe care-a-nfatisat maiestru cerul si marea si pamîntul.. cositor. daca nu izbutesc. si pe pamînt a asezat doua orase mari.. fara sa le atinga nimeni. si-a faurit întîi un scut. Asa ca.. a spus zeita. la nunta voastra. într-unui dintre ele-i nunta. si s-a pornit si ea sa plînga.De moarte nu ma tem. neavînd ce face.Feciorul meu.Cînd a aflat aceasta stire. mama. o holda mîndra . de catre zeii olim-pieni. ca dupa asta vei muri si tu. A-nchipuit apoi pe scut si un ogor .. Plîngea atît de desperat. noianul apelor verzi care înconjura pamîntul. sa-l razbun astfel pe Patrocle. a dat raspuns grabnic Ahile. Ahile avea un nor mare de aur care lucea pîna departe. toata încarcata cu ciorchini negri pe haraci. Hector l-a despuiat cu sila si de armura daruita tatalui meu. încît l-a auzit din mare si mama lui. Auzind cererea zeitei. luna si stelele scînteietoare. încît ei s-au oprit în loc. ce aveau rotile de aur si se miscau doar la porunca. de jalea fiului sau drag. Ocean. A alergat spre el cu graba si l-a-ntrebat : 14 211 . o. în fata Troiei.Dar stii prea bine. în întregime de argint . . acuma voi uita si ura ce o aveam pe Agamemnon si voi intra din nou în lupta. de ce ti-e plînsu-atît de amarnic ?. si un aed ce-i desfata pe tinerii care dantau în mijlocul orasului. Eu nu mai pot trai pe lume. bogate. precum îti e urzit de soarta. Careii durerea ce te arde si cu ce pot sa te ajut ? Ahile i-a raspuns zeitei : . o vie. In jurul capului. în acest timp. tot va muri. argint si aur lucitor . Ahile s-a-nvoit cu asta. Ba a înfatisat si-o hora. orisice-ar fi sa se petreaca. Hefaistos a aruncat în foc arama. Acesta tocmai faurea niste trepiede fermecate.

sa-i apere) picioarele. cel mai viteaz dintre toti. S-a repezit apoi în car si-a tîrît trupul celui mort în jurul zidurilor Troiei. pe ea cu o creasta de 212 I aur. cum pîngarea Ahile trupul celui care fusese Hector. La rugamintea lui Ahile. Mai înainte de-a muri. zeita Tetis a turnat peste cadavrul lui Patrocle ambrozie si nectar divin. Jalea ei nu mai avea margini. ca toti cîti mai traiau sa intre. Intîi. Fiind apoi gata armele. Ţinînd în brate copilasul. navalise pe ziduri însasi Andromaca. Zadarnic îl ruga Hecuba smulgîndu-si pletele ei albe. însa Ahile n-a voit nici sa-i asculte rugamintea si. i-a strapuns tendoanele de la picioare cu sabia lui cea taioasa si l-a legat cu o curea de carul sau stralucitor. Mama. pe nicovala lui uriasa. Ahile-a primit armele si s-a-mpacat cu Agamemnon. Zadarnic însusi regele îl îndemna pe fiul sau sa se ascunda în cetate. Auzind plînsul. s-a-nspaimîntat si a fugit. vazînd înversunarea lui Ahile. condusi acuma de Ahile. ispravind cu acel scut. Hector vroia sa se masoare cu marele erou Ahile. ca sa-l pastreze neatins de aripa putreziciunii. o platosa mai luminoasa ca para vie-a focului si-o chivara bine-ncheiata pe tîmplele eroului. ce-i drept. pîna ce Hector a cazut lovit de sulita-n grumaz. Hefaistos a mai lucrat.si. Doborîrea lui Hector Apoi Ahile a plecat sa se razbune pe troieni. Hecuba. Priam plîngea în hohote si toti troienii se uitau. Din cositor moale si alb i-a încropit doua pulpare. le-a dat zeitei sa le duca iubitului sau fiu. Nu a ramas acolo-n lupta decît fiul lui Priam : Hector. au doborît pe cei mai vrednici dintre eroii de la Troia. Hector. pe micul ei Astianax. Razboiul a durat cu furie putina vreme si aheii. Ahile. murind Hector. sta pe ziduri si-si smulgea parul de durere. Portile Troiei s-au deschis. Iar batalia s-a-ntetit precum urziseraolimpienii 24. Dar s-a întors la batalie si s-a luptat atîta timp. înmarmuriti. Hector l-a implorat pe-Ahile sai dea parintelui sau trupul. îsi izbea fruntea si striga : 214 .

de nu ar fi venit chiar Tetis sa-l roage ca sa înceteze. îl roaga.O. slujbele de înmormîntare 26. La capatîiul celui dus. Intra în cort si-mbratiseaza genunchii. în ziua cea de-a douasprezecea. Lasa-ma sa te însoresc negrele genuni. odinioara. Poate ca si orasul lui e atacat de vreun vrajmas si n-are cine sa-l ajute.Hector. aur. Nu cutezau nici sa vorbeasca. si a trezit tot poporul. în vreme ce în barba sura lacrimi îi luneca siroaie. si el ar fi batjocorit la nesfîrsit trupul lui Hector. rude si prieteni. Asa ajunge la Ahile în toiul noptii. nesimtit. Ba. pe neuitatul viteaz Hector. caci era ocrotit de Hermes. Era calauzit de Hermes. si nimeni nu-i da alinare sarmanei soate a lui Hector. cine putea sa mai zagazuiasca drumul aheilor catre oras ? Priam dobîndeste trupul fiului sau Astfel s-a razbunat Ahile de moartea celui mai bun prieten. .. Pierind Hector.. si. batrîn si el. dintre troieni. si Elena care stîrnise tot razboiul. chiar Ahile si-a jertfit pletele lui cele frumoase. plin de umilinta. . pe care regele o primise. si între ei. Iara Ahile se îndura. Pe rugul lui s-au mistuit si doisprezece prizonieri. mîinile-amîn-doua. regele Priam a plecat catre aheii victoriosi. si boi si oi si cai si cîini. Ducea cu el un car cu daruri : velinte scumpe si covoare. cum sînt copiii fara tata. ce purta numele Sperheios. dupa poruncile lui Zeus. si prin cuvintele acestea. Eroul a fost ars pe rug. ca regele sa-i poata face feciorului sau. Cea dintîi l-a vazut Casandra. de la traci. pa cel mai bun. dupa datini. Priam s-a si întors acasa. Priam îi readuce-n minte eroului pe tatal sau. pe care le fagaduise zeului rîu din tara sa. trepiede-nalte si o cupa. si fratii lui. douasprezece zile. cînd si razboiul 215 va-nceta. daca se va întoarce teafar. înca în aceeasi noapte. ucisi de-Ahile. dusmanului ce-i ucisese atîtia fii în batalii.îi spune el . S-au facut jertfe sînge-roase. Baiatul nostru va ramîne fara le nici o ocrotire. îi da-napoi trupul lui Hector. preaputernice Ahile . lighene de arama. caci el fusese-apa-: ratorul cel de nadejde al cetati. în acest timp au avut loc serbari si jocuri mari în cinstea aheului cazut : Patrocle. Toti erau împietriti de spaima.adu-ti aminte de tatal tau. mama : Hecuba. purtînd cu el trupul lui Hector.. si toti plîngeau cu deznadejde. Ba înca îi mai hotaraste un timp. sa-i deanapoi trupul lui Hector. la Hades 25. s-au strîns sotia : Andromaca. sînt singura de astazi.

Nu i-a ramas eroului decît sa dea troienilor trupul întepenit al celei care 216 fusese altadata cea mai viteaza-ntre femei si cutezase sa se lupte. Pe trupul ei însîngerat. Purta si el. cel ce trebaluia în Lemnos. pe niste cai care fugeau. a pus la cale mari întreceri. Memnon a doborît cu lancea pe Antiloh. Ahile. oastea de tinere-amazoane s-a-napoiat în tara lor de lînga Pontul Euxin. Lancea s-a frînt însa în scutul facut de zeul faurar. si ea a aruncat o lance. îndîrjit peste masura. îl înstiintase. Dar umbra ei era plecata catre tarîmul mohorît. Troia fusese mult slabita în urma pierderii lui Hector. în lupta. pe de alta parte. armura lucie de aur. în care stapîneste Hades. Ahile n-ar fi vrut sa lupte cu Memnon si etiopienii. Apoi s-a-nceput iar razboiul. fiul lui Nestor. la nimeni nu tinea Ahile mai mult decît la Antiloh. fiica lui Ares. Dupa Patrocle. Patrocle. i-a facut fiului iubit o preama-reata-nmormîntare. Cazînd regina cea viteaza. asa moarta cum era. s-a repezit catre regina mai mîniat decît oricînd. regele etiopienilor Numai ca. zeita nereida Tetis. ca el se va sfîrsi la Troia. pe loc. regele de la Troia. el a varsat lacrimi amare si ar fi vrut sa-i dea iar viata. si. prietenul sau iubit. în lupta începuta cu ostirea etiopiana. Totusi. jocuri si lupte-n cinstea celui ce se dusese dintre vii. Pentesileea cea viteaza era de-o frumusete rara. si fiul lui Peleu. Aceasta.Iar de-l plîngeau. pîna la moarte. Legendele ne povestesc ca Memnon ar fi fost feciorul zeitei Eos-aurora. Ahile a uitat de toate si a intrat. în aceeasi vreme. Dar a iesit pe cîmp Ahile. i-a venit Troiei un alt sprijin. eroul s-a cutremurat. La început ostirea asta de amazoane ne-nfricate i-a biruit deplin pe greci. cu Ahile. pe cîmpuri. si a jelit-o multa vreme. . Totusi. I-a vîrît sulita în piept . formata numai din femei. pe care îl purta Ahile. cel mai de seama-aparator si viteaz comandant de osti. si amazoanele-au fugit. iuti ca vijelia. în ajutorul Troiei a venit o armata mare. Ahile. Orasului i-era aproape sfîrsitul mult dorit deahei. în vremea cînd Priam pornise slujbele de înmormîntare ale lui Hector cel viteaz. Nu a ramas în fata lui decît regina amazoana . si. Erau vestitele-amazoane 27 conduse de Pentesileea. Era Memnon. înfrîngerea lui Memnon. i-a gonit pîna la corabii. apoi i-a doborît si calul. facuta tot de zeul schiop. plîngeau chiar Troia. putina vreme dupa moartea acestui rege-etiopian. mai de mult. cel rapus de Hector pe cîmpul de lupta. Troienilor le vin ajutoare Priam. nepot lui Priam. Ahile s-a simtit cuprins de dragoste pentru regina. regina lor. fiindca mama sa. rege peste etiopieni. Ele luptau numai calari. Cînd i-a dat însa la o parte coiful de aur zimtuit. ca si Ahile.

care-i grabise ceasul mortii. urma sfîrsitul lui Ahile. . a simtit ca îsi pierda firea si. Ahile a simtit sageata ca-l fulgera si a stiut ca se apropie clipa mortii . decît întreaga voastra oaste. fara nici o chibzuiala. si i-ai trimes zeului Hades mai multe umbre în Infern. scaldat în Stix. Vazînd pe marele Ahile ca sovaie în fata Troiei. i-a raspuns aspru lui Apolo : .în lupta care s-a încins. E timpul sa darîmam Troia . si el a îndreptat sageata lui Paris de pe zidul Troiei.. Ba i-a mai dat sagetii înca si o putere fara margini. precum stiti. Asta fiindca zeita Tetis tinuse pruncul de calcîi atunci cînd îl vîrîse-n rîu. Cu sulita. în calcîi. încît ar fi patruns în Troia. însa. înfuriat ca zeul i s-asaza-n cale. biata mama. caci ai varsat rîuri de sînge. pentru c-Ahile ridicase sulita catre pieptul sau. îndrazneala asta avea sa-l coste mult prea scump pe fiul nereidei Tetis. chiar riaca-l nimerea-n calcîi.. Insa Ahile. cu mintea-nvolburata. Lupta si-l blestema pe-Apolo. Ahile nu putea sa piara de arma vreunui muritor. Cazînd însa regele Memnon. . fusese descîntat de Tetis în apele rîului Stix. cu nimb stralucitor pe frunte. si. fiul zeitei Leto era turbat de suparare. Nu putea fi ranit cu arma decît într-un loc. i-a spus Apolo. si el. însa pe zidurile Troiei sedea fiul lui Priarn : Paris. Atît era de-nversunat. decît ajutat si de-un zeu. Astfel sageata ucigasa ar fi fost în zadar. A pus în struna o sageata si l-a tintit cu-ndemînare pe cel mai brav dintre ahei. s-a repezit catre fiul zeitei Eos si l-a strapuns adînc în piept. clatinîndu-se usor. Dar i s-a aratat Apolo.. înca de cînd era copil. frumoasa Eos-aurora. Apolo îndreapta sageata lui Paris spre calcîiul lui Ahile Ei bine. zadarnic o mai ocrotesti.Fereste-te din calea mea ! Nu te vîri în lupta asta. s-a avîntat catre troieni. unde ea sa-l poata mult jeli în voie. sa-nvaluit într-un nor negru si-a trimis vînturile repezi sa-i ia pe aripe feciorul si sa i-l duca într-o tara îndepartata. însa Ahile. 217 si cum Apolo mai sedea în fata marelui Ahile. Paris si-a dus arcul la piept. Mai mult înca. fiul lui Tetis si-analtat sulita s-o azvîrle-n zeu. era acum tare ca fierul.. Memnon a luat un pietroi greu si l-a zvîrlit catre Ahile. Feciorul nereidei Tetis s-a clatinat numai putin . rîul cel negru din Infern. amenintîndu-I din priviri. dupa destin. a ramas însa în picioare. dar n-a lasat din mîna arma. drept în calcîiul lui Ahile.. de nu veghea zeul Apolo. tot a mai fugarit ostirea regelui Priam de la Troia. De disperare.Ajunge ! Stai !. Zeul luminii s-a facut în acea clipa nevazut. cei doi viteji pareau doi zei ce se-nfrun-tau fara de teama.. si trupul lui.

S-au înjunghiat multi robi troieni. simt cum înghetul îmi patrunde în vinele acum sleite. cu mama.. zeita Leto.. au pus-o în aceeasi urna cu-a prietenului sau Patrocle. iar Aias. oi si s-au varsat vinuri alese ca li-batiuni pentru cel mort. S-au facut slujbe fara seaman. zeita nereida Tetis. 218 urmasii mei ahei.Vai voua. De suparare. tinere fete si-alte jertfe : tauri uriasi. trîntindu-se toti la pamînt. de spaima. cai ne-nvatati înca la ham. cu toate ca zeul Apolo. Dar dupa moartea lui Ahile a fost o cearta-n tabara. Iar peste urna-au gramadit un munte mare de tarîna. Cei care se luptau mai dîrz sa scape trupul lui Ahile erau Ulise din Itaca si Aias de la Salamina. în armuri. adica toate noua muze. si te blestem. Vai voua !. Aias îi luase trupu-n brate si i-l ducea catre corabii . Ulise. si prin. Cum te blestem !.. încît. Trupul viteazului Ahile a fost urcat apoi pe rug.. spre corabii. mîndrul Aias a-nnebunit si s-a-njunghiat în piept cu sabia sa lunga. care va uitati la mine cum ma prabusesc. o luasera din nou la fuga.. lui. cele cu viers armonios.. Artemis si Xantos si Afrodita cea frumoasa încearca sa va ocroteasca.. am sa va nimicesc orasul în care va adapostiti. în acest timp au venit grecii. capre. facuta de zeul Hefaistos. Ea a strigat atît de tare : "Feciorul meu !". La înmormîn-tare au cîntat copilele marelui Zeus.. a mai strigat el si a cazut întins pe tarm. ce nu cutezi sa mi te-mpotrivesti în fata si ma lovesti doar pe ascuns. S-a început un macel groaznic în jurul lesului întins în tarna umeda de sînge.. Eroul rapus este adus în tabara Troienii. Iar luptatorii. Sfîrsitul lui Paris . Vai voua. Zeu nemilos. glasuia el. 219 S-ar fi certat ei multa vreme. îiindca-l aparase ... fiindca îi dusese trupul în brate. Chiar si dupa moarte. si si-a înfipt dupa aceea sulita lunga în pamînt. urias. dulai de paza. Cine-avea drept sa-i mosteneasca armura marelui Ahile. Troada s-a cutremurat. Iar plînsul lor l-a auzit mama eroului Ahile. podit si sprijinit cu pietre. si Ares. cu fata la pamînt. dupa ce îsi daduse viata. eu tot va voi lovi cu sete. viteazului intre viteji ? Se certau mai ales Ulise si Aias de la Salamina..O. au strîns cenusa lui Ahile.. daca regele Agamemnon nu facea astfel ca Ulise sa capete mîndra armura.. însa va-zîndu-l c-a murit s-au întors repede sa-i smulga armura lui stralucitoare. Pe acest munte-au ridicat un monument de marmura 28. auzindu-i glasul. grecii au început sa plînga. Cînd au ajuns în tabara. zeu trufas. iara Ulise-l apara. S-a clatinat si a rostit catre ostirile lui Priam : ..

dupa Ahile si Patrocle si Antiloh. însa. Heracle . din acel ceas.. a înteles ca va muri. pe insula numita Lemnos. si. unde statuse-ascuns Ahile în straie albe de fecioara. dintre toti. iscusit în vorbe blânde si-ntelepte. doi medici buni si priceputi. acela care stapînea arcul lui Heracle.Murind si îndraznetul Aias. unde traise altadata o viata simpla de pastor. ci prin ispravile pe care le savîrseste preaistetul rege al insulei Itaca. care-or sa-i vindece piciorul. cum eroul Filoctet stapînea arcul lui He220 racle. îl face sa se domoleasca pe urgisitul Filoctet. pentru ca-n tabara greceasca sînt fiii lui Asclepio. cu-o tolba de sageti muiate în veninul hidrei.. Iara Heracle-i porunceste lui Filoctet sa uite vrajba si sa-l urmeze pe Ulise. Aici. s-ar fi parut ca oastea greaca este destul de mult slabita. sprijinitoarea lui Ulise. Paris. regele de la Salamina. care i-au lecuit usor rana nespus de dureroasa. Ba înca i se-nfatiseaza lui Filoctet. razboiul nu-i renumit prin vitejii. a dobîndit-o un chipes tînar : Deifob. pentru c-o luase pe Elena. Ceilalti s-au otarît cu ciuda. Se duc. Intîi a pornit catre Sciros. Ulise se strecoara în Troia Auzind vestea c-a murit. Iar între ei l-a nimerit si pe fiul lui Priam : Paris. Filoctet pleaca deci la Troia. pe urma. sa plece si sa-l razbune pe Ahile cel abia doborît la Troia. unde fusese parasit nefericitul Filoctet muscat rau la picior de-un sarpe. amîndoi. Luîndu-si adio de la soata. însa Ulise. frate cu Paris si cu Hector. a închis ochii si-a murit. erau doi fii ai lui Asclepio.. Pruncul era Neoptolem. care s-o aiba pe Elena. în vis. jelit de nimfe si pastori. si se certau mereu cu el. în chinuri neînchipuite. chiar în marea .dupa poruncile Atenei. într-adevar. Filoctet îi ura de moarte pe amîndoi fratii atrizi. dusmanindu-l pe Deifob. Arcul. Aici Ahile se-ndragise cu una dintre fetele29 aceluia ce-l gazduise. frumosul print. Sageata lui fiind otravita cu sîngele hidrei din Lerna. Prorocii aratau ca Troia nu poate fi înca distrusa. Cu toate ca batea la usa distrugerea cetatii Troia. alti printi din Troia au vroit s-o ia de soata pe Elena. si ea îi daruise-un prunc. si nu stiau ca-n vremea asta pe ulitele pietruite. si. si alti eroi. el s-a ascuns în muntii Ida. ajuns flacau în toata legea. acela ce rapise din Sparta pe mîndra Elena.. A plecat dupa ei Ulise. care daduse marul de aur Afroditei. Cu toata-mpotrivirea mamei si lacrimile ei fierbinti. pîna ce n-or intra în lupta fiul eroului Ahile si Filoctet. Ulise face pe voinic sa-si cate armele. el a ucis mii de troieni. ei tot se mai certau acolo.

se spune ca Elena l-ar fi recunoscut îndata pe regele de la Itaca. ei s-au facut ca pleaca. au alergat pe tarmul înca ud de sînge.. deoarece se spusese ca Troia nu poate fi luata cît timp paladiul era în templul din oras. Calul de lemn era acolo ! Ce-o mai fi asta ? Ce-i cu el ? . se strecurase preaistetul rege al insulei Itaca. din cer. învesmîntat în straie rupte.orasul Troia rezista. adica numai de troieni. tot cum hotarîse Zeus.. dar numai unul a dat ideea cea mai buna. Troienii au vazut plecarea si se mirau nespus de mult. bucurosi. dar nu ar fi destainuit aceasta taina nimanui. dupa cum se stie. gîndindu-se poate la vremea cînd grecii vor intra-n cetate.. însa si-au tras corabiile pe lînga insula Tenedos. sa mesterim un cal de lemn. Aias cel tînar. în orasul lor. aceste ziduri nu puteau sa fie date la pamînt decît 221 de cei care aveau în stapînirea lor orasul.. Ulise a rapit. Noi sa ne facem ca plecam. la-ntemeierea Troiei. Dupa aceea. dar Agamemnon si Menelau. Calul de lemn i. stia ce oaste-i pregatita. fratii atrizi. Acesta a fost tot Ulise. El a rapit statua din lemn ceresc. Ulise si multi alti eroi.. unde luptasera atît... le-a spus Ulise. îndata. Unii au rîs. dupa toate astea . Multimea sta adapostita în dosul zidurilor tari.desi Ulise împlinise ce-l sfatuisera prorocii . pa care o zvîrlise Zeus. dupa poruncile lui Zeus. si totusi. Totusi. neîncapînd firesc pe porti..cetate Troia. si cum sa-i faci chiar pe troieni sa-si sfarme propriile ziduri ? Toti s-au gîndit . In pîntecul acestui cal s-au vîrît cincizeci de osteni : Neoptolem si Filoctet si Menelau.Aheilor. pretuiau sfatul lui Ulise. paladiul sau statua Palas-Atenei. Cunostea cearta din palatul regelui Priam pentru soata lui Paris cel cazut în lupta. De fapt. încît în pîntecu-i sa intre cincizeci de-osteni bine-narmati. facîndu-se ca-i cersetor. El cerceta. Asadar s-a sfîrsit razboiul. cladite. si. Aflase totul. pîndind de-acolo-nfrigurati tot ce se petrecea pe coasta unde fusese tabara. si. Agamemnon cu grosul ostilor grecesti s-au urcat grabnic pe corabii si au vîslit spre largul marii. Troienii or sa vîre calul. Calul sa fie-atît de mare. vor sparge zidurile singuri. Cum ? Grecii pleaca ? Zei ceresti !. si fiind calul atît de mare. Au dat porunca unui mester 3° sa faca-un cal mare de lemn. de catre doi zei olimpieni : Febus-Apolo si Poseidon. pe urma.

Va minte !. Sa-l suim pe acropola. ca semn al biruintei noastre ! raspundeau altii-nveseliti.. în acest . L-au adus regelui troian.Dar acest cal ? Ce e cu calul ? a vrut sa stie apoi Priam. Fapta aceasta rusinoasa a suparat-o pe Atena.Va jur pe zei ca e asa !. pe trup cu urme de frînghii. . în desisul de papuris. la plecare.. sa-i amageasca pe troieni.Ba sa-l aducem în cetate. Zgomot de sabii si de scuturi.Nu-l credeti ! a mai glasuit Laocoon cu voce tare.. Osteanul a-nceput sa spuna c-aheii au plecat spre casa.. . însa troienii n-ascultau. si chiar Ulise îl lasase pe coasta asta din Troada. de gura.Calul a fost facut anume ! a dat raspuns siretul grec..Sa nu faceti una ca asta ! a glasuit atunci un preot al zeului Febus-Apolo. el va va ocroti de rele. Aici ar fi sa adaugam ca-ntr-adevar Sinon era osteanul cel mai de credinta al regelui de la Itaca. . drept jertfa. 222 si a pus mîna pe o lance. .Sa-l azvîrlim în apa marii ! strigau unii dintre troieni. caci era tare bun.Auziti sunetul de arme ! a mai rostit Laocoon. stiti ca Ulise a furat paladiul din Troia voastra. le-ntunecase mintea. ce se numea Laocoon. au construit calul acesta. un barbat din oaste. prin vraji. un ostean grec.. pîn-au plecat corabiile.Nu-ntelegeau. satur de-atîta razboi . dar. . . Tocmai atuncea s-a gasit pe tarmul marii. si l-au ales. Agamemnon a vrut s-aduca zeilor. N-aveti încredere-n ahei ! Eu socotesc ca-i viclesug. pentru ca. Insa el s-a desprins de streanguri si s-a ascuns în papuris. . a rostit mincinosul grec. ca sa le fie drumul lin. din Olimp. Atena.Nu e adevarat.. sa nu le faca rau pe mare. Ca sa o poata îmblînzi. Din cal s-a auzit un zgomot. ce purta numele de Sinon. a mai strigat Laocoon. fiind dusman al lui Ulise. Daca-l veti duce în oras.. . Laocoon întelege siretlicul aheilor . precum i-au sfatuit prorocii. A aruncat-o drept în cal.. tocmai pe el.

în fruntea lor cu Agamemnon. pe rînd. s-au auzit de peste tot. cu totii au fost trecuti prin foc si sabii. O !. dantînd. copii. însa troienii au luat moartea sarmanului Laocoon drept semn ca zeii porunceau sa vîre calul în oras. apoi i-au sugrumat. Prin zidul spart au navalit cetele crunte de ahei.. istovind amfore cu vin. au dus calul de lemn pe-acropola. si tot atunci s-a întors flota. pe fata marii. la acest ceas.. si obositi de cînt si dant. Laocoon a vrut sa-i scape.. cu o secure. pe porti.. cu galagie. si serpii s-au tîrît pe tarm. si-au spart ei zidul ca nebunii. O !. si. si îmbatati de vin si planuri. cu creste rosii. cînd troienii dormeau atît de fericiti. Ulise si ceilalti ahei au parasit calul de lemn si. sa intre în cetate. furisati pe ulite. Cînd. muscîndu-l l-au înveninat. batrînul. la rugamintile Atenei. din casele nezavorîte. care le aparau orasul de-aheii cei razbunatori. troienii au plecat. Cum a rostit el vorba asta profetica. Poseidon. femei. si apoi fericiti cu totii au petrecut pîna tîrziu. Pe ulitele pietruite curgea un rîu rosu de sînge. pe el si pe cei doi feciori31. Troienii-au fost surprinsi prin somn. Planul facut de preaistetul rege al insulei Itaca reusea astfel pe deplin. a-nceput el lupta cu monstrii . Din ochii lor azvîrleau flacari. în timp ce pe pamînt curgea sîn-gele-n valuri înspumate si vaietele sfîsiau vazduhul pur al zorilor. si cu doi fii se pregateau tocmai s-aduca o jertfa zeului Apolo.. în triumf. s-au aratat. mai grosi ca bratul si lungi de doua ori cît omul. . Caci altfel calul n-avea loc.. disperat.cal ne e pieirea. Zgomot de arme a sunat si gemete înfricosate. unde Laocoon. Troienii. Troia este arsa pîna la temelii Troiei îi sosise sfîrsitul. Fumul se ridica-n coloane si ajungea pîna la cer. serpii fusesera trimisi de zeul marilor. Cum dormeau de multumiti !. dusmananversunata-a Troiei. doi serpi uriasi.. s-au zarit flacari uriase. 223 Aheii ies din calul de lemn Asa a fost rapus batrînul. Barbati.. de oameni spintecati de sabii. sparsese por- . S-a repezit si. pentru ca îsi iubise Troia si se luptase pentru ea. bucurosi. prin case sa se odihneasca. Caci în palatele lui Priam. au început sa-si sparga zidul. In toiul noptii. dar cei doi serpi. Ulise biruia din nou. la urma. Zidul acela întarit. Cîte visuri înfloreau în mintile atîtor nobili din preabo-gatul oras Troia !.. rîzînd si facînd planuri sa-nceapa ei acum razboi cu-aheii cei fugari pe mare. Iar serpii s-au încolacit pe cei doi fii nevinovati. facînd greseli dupa greseli. cladit de doi zei olimpieni. au si dat foc orasului..

s-a aratat ca opera atribuita batrîîiului aed orb. batrîn ca lumea. ce se-ascunsese în marele templu-al Atenei. Fumul gros s-a tot ridicat vestind popoarele vecine si corabierii de pe mari ca Troia. a fost smulsa de par de Aias si-mbratisata fara voie.e. Numai Hecuba ramasese. Iar epopeea lui Homer oglindeste evenimentele reale.. Lucrul acesta a fost sustinut în urma cercetarilor arheologice facute de învatatul german Heinrich Schliemann.. Acestia au fugit în munti. arama. Aheii îsi aveau centrul în Argos. Troia se ridica pe dealul unde se afla astazi localitatea Hisarlik. petrecute în Asia Mica între secolele XlV-lea si al XH-lea î. si alte fete mai frumoase au cazut roabe de asemeni. Andromaca. Priam. nurorile si nepotii. cu mintea ratacita. statui si cîte si mai cîte. Se pare ca imensa bogatie a Troiei si pozitia ei geografica. Adevarul este însa ca baza istorica a "lliadei" o formeaza evenimentele legate de navalirea cetelor aheiene în Troada. pe voia Herei. epoca marilor migratii. Aceea ce fusese soata regelui Priam cel puternic umbla cu parul despletit. Luînd ca temei cîntece foarte vechi. unde ea domnise-odata ca regina. cu sila.. acela care luase de soata pe Elena. l-au azvîrlit. fiul lui Hector. Plîngea. si statua s-a sfarîmat. si-au ars-o pîna-n temelii.224 tile de-arama feciorul marelui Ahile : Neoptolem. Toate leau încarcat pe vase. Homer. din palat si a tîrît-o la corabii. pe Andromaca.c. Ba era gata s-o ucida si pe fugara lui sotie. pietre scumpe. ca sa le duca în Elada. au jefuit-o-n-întregime . care s-a stins pe pragul casei. nu nu225 15 . Neoptolem a luat.n. Troia nu mai este. Pe fetele si pe surorile regelui Priam le-au luat roabe. si atît a plîns si a urlat. în vremea asta. Traditia greceasca antica plasa evenimentele povestite de Homer prin anii 1199. într-o catea. si noua zile sau mai bine. Pe-Astianax. Note 1. din turn. Aias a darîmat în templu si statua mîndrei Atena. era prinsa de crudul fiu ai lui Ahile. ca sclava. tot încercase sa mai lupte. ca si despre ispravile unora dintre ei la întoarcerea în patrie. II mai una legendara. Au nimicit-o aheienii . Neoptolem. si iau sfarîmat capul de pietre. slaba. Pe Deifob.. aheii au purtat în care multele avutii din Troia. Cu toate plînsetele ei. si alcatuisera cultura asa-numita. de care se prinsese fata. încît se zice ca Hecuba s-a preschimbat. cu hainele facute zdrente. cautîndu-si fiii.. Trei zile si trei nopti. fiicele. doar cîtiva au scapat cu viata. uscata si zbîrcita. are si o baza istorica. Troia s-a mistuit mereu. ca o umbra ratacitoare prin ruine. obiecte rare.n. la Micena. dupa legende.1183 î. razbunatorul. Pe celelalte le-au ucis. despre un razboi dus de catre capeteniile tuturor triburilor din Grecia împotriva bogatului oras Troia. Casandra. "miceniana". ce le rîvnisera atîta : aur. Dintre barbatii de la Troia. l-a ucis însusi Menelau. întruna. de tara . si ea. urla si si-i striga pe nume. soata lui Hector. acoperind cu lacrimi pietrele negre-ale cetatii. voi. Insa Neoptolem l-a prins de plete si l-a îngenuncheat în fata-i si i-a vîrît sabia-n piept. Homer a creat cele doua mari poeme epice : "lliada" si "Odiseea". acolo.Legendele Olimpului. In acest fel. batrîn. din Turcia. în lacasul sacru. stofe de pret. razbunatorul.

i s-a spus Troiei si Ilionul.cu fantezia lor bogata au nascocit legenda despre rapirea Elenei cea frumoasa. Tot el a dat si numele strîmtorii. stadiul orînduirii gentilice. a fost numita "lliada". înalta cam de 1. a Ii-a. Iasio. cu mina de troieni ramasi în viata. Aezii si mai ales Homer . nu mai era deci bogatia mult rîv-nita a Troiei. amestecat cu . în timpul cînd se trecea de la orînduirea gentilica. amestecînd în luptele din fata Troiei pe cei mai multi dintre olimpieni. potrivit povestirilor antice. Karl Marx si Fr. iar troienilor. E. Din neamul lui s-au tras regii troieni. nu cotropeau tinuturi straine. fosta Helespont. stranepotul sau. 339. Iata de ce ne apropiem cu atîta interes de legendele acestea. au jefuit si au distrus Troia. unui rege. aratînd ca Dardan venise nu din Elada. debarcînd în Asia Mica. care au pe linga o importanta istorica si una de documente ale vietii sociale din timpurile acelea departate.care domina strîmtorile. Omorîndu-l pe fratele sau. dupa legenda. Povestea spune ca Dardan era fiul lui Zeus si al Electrei . ca la zidirea cetatii Troia s-ar fi folosit. în Dardanele. aheii. pag. reprezentmd-o pe zeita Atena cu o lance în mina dreapta si un caier cu lîna si un fus în cea stinga. s-a întrebuintat cimentul. împinsi. De aceea Troiei i se mai zicea si Dardania. rapire facuta la îndemnul unei zeite olim-piene. întemeind o asezare si o dinastie dardaniana.. mortarul.P. Deci Troia era o asezare elina . marea epopee a lui Homer. Dardan nu mai era elin. în schimb. se pare ca romanii au modificat legenda potrivit intereselor lor. se va întoarce în Italia. dupa sfîrsitul razboiului. Acestia. erau si ei elini. Statueta aceasta de lemn. 1955. în constructii. 2. încît sa se arate ca Dardan. ci din Italia. 4. sub haina de legenda. elinii . a pastorilor nomazi. au plecat din Elada cu oastea în Asia Mica si au atacat. 3. era.A. II. din miazanoapte. la rîndul lor. ed.S. Alegoria ne arata. a trezit lacomia sefilor de triburi ahei. jaful le pare mai usor si chiar mai onorabil decît agonisirea prin munca" . ci razbunarea pentru o grea insulta adusa. acela care se tragea direct din Dardan. Ele ne zugravesc cu autenticitate societatea troianâ si cea din Grecia continentala. Cauza razboiului. 226 dardanieni. de la Ilos. Iar Friedrich Engels a aratat ca "pentru popoarele care se gasesc în. Dar chiar asa. Ca sa justifice însa acest razboi crud si ca sa-i dea noblete. dobîndirea de bogatii a si devenit unul dintre scopurile principale ale vietii. Din aceasta pricina. Ea se numea paladiu-fecioara si era ocrotitoarea orasului.despre care unii învatati cred ca nici n-a existat . întîia oara. si deci negotul dinspre Marea Neagra si Marea Egee. cum presupun unii mitologi. unde sînt cîntati eroii razboiului troian. Pîna atunci se puneau numai pietrele una peste alta. în acest fel. fusese obligat sa fuga din Elada în Asia. Mai tîrziu. dupa cit s-ar parea. El plecase din Italia si Enea.fiica lui Atlas. Engels : Opere alese în doua volume. Legenda fusese ticluita de elini în asa fel. voi.50 m. soseau pe pamînturi eline. de dorieni.OM înfrumusetat legenda. nici încercarea de a coloniza si alte regiuni de pe litoralul Asiei Mici. poemele batrînului Homer au si valoare documentara deosebita. La Troia. în Asia Mica. cu urmasii sai Tros si Ilos. fiul lui Tros.L. la societatea împartita pe clase. strînsi în jurul legendarului rege Agamemnon din Micena.

pictata de Giorgione. Regele i-a promis-o. 15. pe drumul întoarcerii acasa. dupa ce a scapat din nclavia lui Euristeu. orasul înfloritor. iar Poseidon. se cheama "Odiseea". si aici va fi locul unde îl va lovi mai tîrziu dusmanul. fiind prea putin cunoscut. tara. se vede cum Afrodita. "Fat-Frumos cel gasit pe munte" s. dar sînt gasiti. un monstru. sa-si tradeze casnicia. de o mare valoare. De aceea marea poema epica a lui Homer. în culori maiestre. amenintarea sumbra. Hecuba. salvati si adusi din nou în casa parinteasca. ca altadata Perseu pe Andromeda.n. în româneste. O pictura asemanatoare. 5. Astfel. în mina dreapta tine torta. Pe urma i s-a zis Priam. într-un decor exuberant. pentru ca acest fiu al lui Laomedon era un alergator de frunte. A început ruina Troiei. unde pruncii nedoriti sînt aruncati prin paduri sau pe stînci. ca jertfa. dupa sfîrsitul razboiului troian.ta sa-si paraseasca sotul. uneori vîrînd discordia. se foloseste cel dat de romani. a fost pictata pe zeci de vase din vechime. 16. si în folclorul românesc se gasesc basme ca . Din clipita aceea Paris . Scena alegerii celei mai frumoase zeite. De aceea au lucrat Poseidon (zeul care întruchipa apa) si Apolo (caldura soarelui). De aceea Heracle. în schimbul unor daruri de pret. încît Elena îl îndrageste si.. In pictura moderna. Dar Laomedon nu i-a mai dat-o pe fiica lui de sotie. 10. Se crede ca fetele au fost în numar de douasprezece. (Vezi de pilda basmul "Valul miresii" din volumul "In tara legendelor").fa-cînd marea greseala de-a prefera desfatarea. Lânga el este zeul Eros. tinlnd-o de umar pe sotia regelui din Sparta. 6. Vlise. unde domnea regele Priam. adica rascumparatul. 8. Numele adevarat al lui Ulise este Odiseu. care-i cinta peripetiile. în literatura însa numele de Odiseu nu este aproape deloc folosit. Mai la o parte sta Paris. ii gasim iarasi în basmele si legendele noastre. Artistul a stiut sa puna pe pînza. Zeul îl face mai frumos si mai atragator pe Paris. Motivul CM vrajitoarea care strica petrecerea sau nunta. Apolo a trimis ciuma în Troia. daca i-o va da de nevasta. 227 11. o convinge.Aflatul". pe tema aceasta. Cimentul se usca la soare si lega pietrele mai bine. Pe tarmul apelor ce se afla între insula Eubeea si Grecia continentala. alteori rapind mireasa sau scufundînd palatul. pentru ca fusese eliberat din robie. si sa alerge dupa zvînturatul tînar din Troia. . Într-un basorelief din secolul al III-lea î. Pentru ca în vazduh pluteste zeita Eris. Acesta trebuia s-o primeasca pe Hesiona. Torta care aprinde vrajba si o atîta tot mai mult. 12. Ca sa-l pedepseasca pe Laomedon pentru lipsa lui de cuvînt. Podarce însemna : pas usor. Atena si Afro-dita. fiind înlocuit cu cel roman. în timpul scaldatului ii cade însa o frunza de tei pe umar. si în folclorul altor popoare se gaseste motivul acesta. în schimbul marului de aur. în timpul razboiului. Paris îi da marul discordiei încîntatoarei Afrodita. în legenda Nibelungilor. este ga. dlnd la o parte întelepciunea si puterea . dintre Hera. Heracle s-a oferit s-o scape pe Hesiona. Ea are în mina stinga un sarpe. fara minte. s-a distrus la Dresda.. dar. a creat o mare opera Rubens. care închipuie veninul ce otraveste inima si face sa se nasca ura.a. . Numele adevarat este Hecabe. 7.a si dezlantuit urgia."învingatorul". fiica lui Laomedon. s-a dus cu armele asupra lui Laomedon si l-a pedepsit. 9.e. eroul german Sigfrid se scalda în sîngele unui balaur ca sa devina invulnerabil. 14. 13. Heracle a ucis monstrul.nisip si apa.

18. în primul rînd. Voi zeii ceilalti dupa voie Mergeti la Troia pe cîmp unde lupta troienii si-aheii. Chiar daca singur Ahile s-ar pune cumva cu troienii. adica grupul de persoane ce avea un stramos comun în linie directa barbateasca. Urla si Ares în fata-ii asemenea negrului vifor. dintre reprezentantii cei mai bogati ai gintilor.. Volnic e-oricine cum vrea sa-i ajute pe unii sau pe-altii. sa îi aprobe masurile pe care le lua. Mai mare decît ginta era fratria. dupa zidul ahaic. acuma de-o parte si alta zoreau fericitii Zei sa se bata . 'Naltase Vrajba cumplita ce-ntarta multimea. Merge la tabar-aheilor Hera si Palas-Atena. Intîmplarea este povestita de Euripide în tragedia : "Ifigenia în Au-liaa". Atît numarul corabiilor. Elinii socoteau ca nici un lucru de seama nu se face fara sacrificiu. Zeul Cutremur Poseidon si daruitorul de bunuri Hermes. cu arcul.17. Regele. aheii Nu mai puteau de mîndrie. Poseidon razguduie jos în adîncuri Nemarginitul pamînt si muntii cu piscuri înalte. Leto si Xantos în urma si galesa zîn-Afrodita. înteleptul. Dar pe troieni îi cuprinse un tremur grozav . Insula Sciros. Nui ramînea poporului decît sa-si arate. Homer ne cînta în versurile nemuritoare ale "Iliadei" cum Zeus a grait spre zei: "". Asta vorbi Cel-de-sus si aprinse nestinsa-nfocare. Se-nfiorau la vederea viteazului si înainte. istet ca nici unul. dezaprobarea sau aprobarea fata de-aceste hotarîri. s-a dus la troieni si pletosul Febos-Apolo cu el si Artemida cu tolba. Darmite acum cînd el e turbat ca-i ucisera sotul . prin strigate. Ares. Neamul pe neam sa se-ajute la lupta si ruda pe ruda. Cu cit era mai pretioasa jertfa. cît si acela al ostenilor au fost mult exagerate. dupa cei noua ani de asediu. avea si-un sfat al lui sau un consiliu. Taurida nu este altceva decît Crimeea. Tremura poalele. chiar ei înde-ei îsi dau crîncena harta. Zeii îndata pornesc la razboi împartindu-se-n doua . Hefestos Vine soldis dupa ei si-si deapana slabe picioare. tot nobilimea hotara. N-ar putea dînsii cu el sa se tie pe loc o minuta. "lliaaa" nu cuprinde decît sfîrsitul razboiului troian. 23.Eu sta-voi aici în Olimp pe o culme si voi petrece privind. . crestele toate-ale muntelui Ida. 24. Iara mai multe fratrii formau tribul. în adunarea asta. Ba pe la tarmul batut de talazuri da chiot puternic. si tipa Groaznic Atena ba-ncoace la sant. Ares. Ba pe troieni îmboldind cu tipete de pe cetate. cu atît succesul era asigurat. Astfel. format. 21. 22. ca leul Ahile Iar se ivi la razboi dup-asa îndelunga sedere. De fapt. Batrînul Nestor. din coif stralucind. spunîndu-i în felul urmator : "Armia tu întocmeste-ti acum dupa neam si-nrudire." 228 si zice înteleptul Nestor astfel pentru ca în epoca homerica unitatea sociala de baza era ginta paterna. 20. Falos de putere. basileul putea sa cheme si adunarea poporului sau a ostirii. 229 Pîna ce zeii statura departe de tabara. Vasele-aheilor si se cutremura-ntreg Ilionul. fiecare Tot se uita cu uimire cum iutele-Ahile în arme Strafulgera între-ahei ca urgia barbatiilor.. 19. îl sfatuieste pe Agamemnon sa-si organizeze oastea. Ba de pe Dealul Frumos da fuga spre rîul Simois. Iara în timpuri grele. Bubuie strasnic în nouri al lumii sii-al zeilor tata Sus din Olimp . Dar mai pe urma cînd olimpienii iau parte la lupta. Mi-e sa nu surpe în ciuda ursitei chiar zidul cetatii". basileul.

Aceasta înduiosatoare întîmplare a fost pictata pe un vas antic de-o frumusete exceptionala. 31. Troia fusese arsa pîna la temelii.asa cum s-a spus . însa urmarile grozavului macel abia se începeau. al umbrelor Domn. 21. Aias de la Locrida savîrsise o crima. 29. si de spaima Ţipa si sare din tron ca nu cumva zeul Cutremur Cu zguduirea-i de sus sa crape pamîntul si pamîntenii si zeii sa-i vaza cu ochii locasul Muced si negru. oricit se încordeaza Laocoon. ce luptase plin de înversunare. batrînul preot. cu pietre. scîrbit si de zeii : asa zgomot facura Zeii cînd se înclestara-ntre ei pe cîmpie. Laocoon. pe coastele Troadei. Muntele acesta ridicat de greci deasupra mormîntului lui Ahile.Tremura Pluto în iad. pe aceeasi tema si cu acelasi titlu. Atunci Palas-Atena. ne înfatiseaza scena aceasta cu un dramatism fara pereche. a creat o noua opera tragica poetul francez Racine. 26. a creat în antichitate Euripide . O tragedie. pe un promontoriu numit Sigeion. care se gaseste în tezaurul artistic al Ermitajului.» 25. 230 ÎNTOARCEREA AHEILOR ÎN ELADA RĂZBOIUL CE DURASE ATÎTA TIMP ÎN TROIA acum se ispravise. Artistul care a facut calul de lemn se numea Epeios. în sacrul ei lacas. Ea a inspirat adeseori pe artisti. Mai sînt numai putine clipe si toti trei vor fi ucisi de serpii zeului Poseidon. dar lupta este pe sfîrsite.ele îsi retezau de mici copile unul dintre sini. Preoteasa Atenei fusese-m-bratisata de Aias. Polidor si Ate-nondor din Rodos. Aias urma sa fie Licis. Atît doar ca eroii nici n-au vrut sa auda ca Aias. 30. care îi ocrotise pe-ahei si-i ajutase sa nimiceasca Troia. "Andro-maca". Un grup de marmura vestit. s-a mîniat de moarte. Supararea aceasta îi va costa pe-ahei mai mult decît razboiul în toti cei zece ani. este în mijloc si se lupta cu cei doi serpi mai grosi ca bratul si lungi de doua ori cît omul. Fiii cauta la el sprijin . sculptat în secolui întîi. în bucati. aceasta opera a stabilit si reputatia poetica a renumitului scriitor francez.. Dupa datina veche. pîna într-o buna zi. pe tarm.. intitulat "Laocoon". preoteasa si statua zeitei. . pentru ca . ca si monumentul de marmura. Valurile au navalit pe promontoriu si muntele s-a spulberat. cînd a venit o mare furtuna. înaintea erei noastre. aproape de strîmtoarea Helespont. care îi stranguleaza fiii si îl musca chiar pe el de mijloc. Asta. si se vedea de la mare departare de catre toti corabierii. fara voie. iar în secolul al XVlI-lea. 28. de catre sculptorii Agesandru.. Ba i se sfarîmase si statua zeitei pe lespezi. Deci Aias pîngarise lacasul. sa fie omorît. urna a fost luata de valuri. ca sa poata aduce în apele marii urna fiului ei iubit. Jalea Andromacai este unul dintre cele mai zguduitoare cîntece din marea poema "Iliada". însa. trimisi la rugamintile Atenei. vreme de zece ani. au stat acolo secole întregi. Dealtfel. Amazoana s-ar tîlcui din limba vechilor greci prin "fara sîn". ca sa le fie mai lesne cînd trageau cu arcul.. cum spuneau grecii. Vn cîntec vechi spunea ca Tetis urzise dinadins întîmplarea aceasta. Fata care ajunsese sotia lui Ahile se chema Deidamia.

si. apoi. Menelau si ostenii i-aa ars trupul pe rug si i-au facut o slujba. si cu mare greutate au izbutit. lacrimi curgeau siroaie si îsi cerea iertare. Iubirea renastea în pieptul regelui. Iar Eros. Vroia sa-i mai loveasca cel putin înc-o data si sa-i împiedice pe-aheii ce-i ura s-ajunga în Elada. va-zînd-o pe Elena ca-i în primejdie. îsi pastra fragezimea si era mai frumoasa decît în tinerete. nu ucide pe fiica puternicului Zeus si a reginei Leda. necum. zgomotoase. Regele Menelau si soata lui.ce tinuse cu Troia în razboi .. sa-si i revada Sparta. biruitor. Simtea cum se topeste toata mînia-i crunta ca primavara gheata.. Fenicia. Se zice ca barbatul fusese hotarît sa-si ucida nevasta. cu glas întretaiat de plîns si de suspine : . A luat-o pe Elena în brate si-a dus-o la corabii. Am suferit destul. Mai bine te îndura si ia-ma iar la Sparta.. în cea mai mare parte. M-a-ndemnat Afrodita. în fata lui.. pe lînga capul Su-nion. cu carul din petale de flori de trandafir. Insa mîndra Elena.O. Asa crezuse el ca în putine zile se vor întoarce-n Sparta. Apoi a dat cu fala semnalul de plecare corabierilor sai : . Desi trecuse vremea. se coborîse iute din înaltul Olimp. Apoi. fie-ti mila. Afrodita. preafrumoasa Elena. vreme de sapte ani.. Corabiile aheie. cazuse în genunchi. s-au sfarîmat de stînci. cum. a grait Menelau. Dar nu era asa. Elena. la Troia. Doar în putine zile vom vedea iarasi Sparta si palatul dorit. rege. Elena. c-un nou cîrmaci. fiul ei. E drept ca prin legende se spune ca zeita iubirii.. Flota s-a risipit. Asta pot sa ti-o jur. si sa pornim spre casa. pe care-o pregatise ca sa-si ucida soata. prin tari îndepartate : Cipru. însotita de Eros. Dragostea izbucnise din nou. pentru sotia sa. trasese o sageata. umila. au fost siliti de Ares sa rataceasca. împreuna cu Elena Menelau se-mpacase cu soata lui. regina ce fugise cu Paris de la Troia. zeul înaripat. Ridicati pînzele corabiilor noastre. pe vaile din. îti voi fi credincioasa. m-a sagetat în piept cu-o sageata muiata în fiere si venin. Fapta am savîrsit-o din voia zeilor.. la porunca zeitei Afrodita. Pentru ca. si Eros. 233 . barbatul si-a zvîrlit sabia. mai întîi. cum era datina. reîntîlnindu-si sotul. cînd iese soarele si-o schimba în pîraie vesele. Iar fata ei era nespus de-ncîntatoare.Menelau porneste spre patrie. pentru sotia lui care îl parasise. cel tras de porumbite. Pe fata ei frumoasa. au plecat mai departe. 232 Astfel rostea odrasla lui Zeus si a Ledei. munti. navalnica. Apolo . Ochii ei cei albastri îi muiau inima regelui Menelau.. Libia si Egipt.Vîntul este prielnic. ce-l facuse de rîsul întregii omeniri. din care am plecat acuma zece ani.a sagetat cîrmaciul1 corabiei regale. de asta data-n pieptul regelui Menelau si îi reaprinsese dragostea-n vîlvatai. la urma. Dar le-a trimis Poseidon o furtuna grozava.

Ele plecau în zori. maturînd lespezile cu aripile lor. si Ahile cînta. De-aceea si-au facut corabii maiestrite. Nimicirea amazoanelor In insula Leuce traiau si multe pasari : porumbei. umbra celui rapus a fost luata de Tetis. dupa moarte. cel mai viteaz erou din razboiul troian 5. Poseidon a-naltat în Pontul Euxin o insula frumoasa. Aici si-a asezat zeita nereida pe fiul ei Ahile. lira mea azi va cheama : slaviti-mi pe Homer. Caci. casâtorindu-se el cu frumoasa Elena Legendele mai noi spuneau ca. si datorita lui. si. cuprinsi de-un simtamînt de teama.Ahile. si-apoi s-a ridicat un templu maiestuos. gloria oamenilor. pentru ca-n preajma ei marea se-nvolbura. în viata. si daca vreo corabie se afla în furtuna si îsi cauta scaparea în insula Leuce. si chiar acei învinsi sînt înca proslaviti.desi pastrase taina ascunsa-n inima . ca semizeu. Atît de multe daruri se aduceau în templu. Aceasta melodie era fermecatoare. care îi era mama. pe mare. cu caii lor cu tot . fiind acum semizeu. pescarusi si alte zburatoare 8. obiecte si stofe pretioase. corabierii îsi opreau vasele si ascultau. cu voia lui Zeus. Aceasta bogatie au vrut s-o stapîneasca vitezele-amazoane. ajutîndu-l pe Priam. Amfitrita. Iar acest nou tarîm a fost numit Leuce sau insula cea alba. laudîndu-l pe poetul ce povestise-n versuri greul razboi troian '. parca o-ncercuia c-un brîu larg de argint 4. nimfele nereide si geniile toate din Pontul Euxin si chiar din Meotida 6. Patrocle mai traieste. si.voi care locuiti pe coastele manoase ale acestei mari. izbindu-se de stînci si stropind-o cu spuma. datorita lui. Ahile si Elena se asezau la masa. "O. strigate de razboi si tropote de cai. In timp ce în Troada aheii au ars trupul eroului Ahile. pe mari. gloria suferintelor îndurate de mine. A fost o nunta mare în insula Leuce. ajuns un semizeu. însa marele-Ahile.Hera i-a daruit-o de soata. Ba unii povesteau ca s-auzeau de-acolo si zgomote de arme. faima si renume . ca toti marii eroi 2. si pentru ca-ndragise. la care au venit Poseidon. zeita nereida. Aicea. si-au pornit spre Leuce. Stropeau cu îngrijire tot templul lui Ahile. La rugamintea mamei. femeile acelea care luptasera cu Ahile la Troia. laudati în cîntece si Troia nu-i uitata". Insula a cladit-o Poseidon furtunosul. cea rapita de Paris . iar prietenul meu Aias s-aseamana cu zeii. pe Elena. îsi muiau penele în valurile marii si se-ntorceau pe tarm. corabierii salvati de Ahile. Elena a fost luata de Hera din Olimp si data de sotie eroului Ahile. îi faceau multe daruri : aur. în orice seara. din mîlul ce-l purtase Istrul în drumul sau din Scitia departata pîna la gura Psilon 3.rostea în vers Ahile . argint. din marmura ca neaua. a savîrsit o vraja. Ahile s-a schimbat din om în semizeu. în Leuce. eu înca n-am murit. în acest fel zeita cu bratele ca neaua rasplatea pe eroul ce biruise Troia. dupa moarte. încît se adunase o mare bogatie. S-au urcat pe corabii. divinul cîntaret. El a catat cu ochii-i . se asaza în insula Leuce. De-atunci. Ahile s-arata la pupa-nves-mîntat în straie de razboi si le-arata cu mîna încotro sa cîrmeasca.

regele Agamemnon a poruncit. cu mila ta spre noi si nu ne oropsi în drumul catre casa ! se ruga Agamemnon de falnica Atena. un timp. Apele-au navalit si au purificat pamîntul insulei de sîngele varsat °. trîntind pe amazoane cu fruntile-n tarîna. în palatul din Sparta. Insa eroul nostru nu s-a lasat tîrît de valuri.Apleaca-te. Dar în cîteva zile au început furtuni. catre Sparta. ca si ostenii lui sa se urce-n corabii si cu totii sa plece spre dorita Micena. Apoi s-au repezit. risipita pe fundul clocotitoarei mari. mîncîndu-le cu totul. Parea ca marea fierbe într-un cazan adînc. La început n-au fost pericole prea mari. se sfarîmau în tandari.întorsi din rataciri care-au 234 235 durat. si cum era voinic. de solduri. N-avea de unde sti ca ea-i si presarase zeci. acel ce-i pîngarise templul sau de la Troia. Astfel au fost pierdute în apele adînci cele mai multe vase. din cetatea lui Priam. zeita.au sosit iar acasa si-au vietuit. Menelau a-nchis ochii. a fost dezlantuita aproape de Eubeea. vînat si mohorît. Printre aceste vase. îi ridica sanctuare si-i tot aducea jertfe zeitei purtatoare de coif si de egida. Dar cea mai grea din toate. ce era suparata fiindca nu-l pedepsise pe Aias din Locrida. si. vreme de sapte ani . Furtuni nenumarate. pe mare. cum stiti. Cerul se coborîse pîna deasupra apei. caii s-au scuturat. de pîntece. si ca s-o îmbuneze. Dupa ce Menelau plecase cu Elena si-o parte din corabii. si au plecat pe mare. Pedepsirea lui Aias din Locrida Toate aceste fapte. s-a iscat o furtuna ce-a scufundat în mars corabiile pe care venisera-n Leuce vestitele-amazoane. cu gîndul so-mblînzeasca pe zeita Atena. muscîndu-le de brate. trosnind cumplit. sforaind ca turbati. sute de primejdii. dupa ce a fost arsa. ci s-a luptat cu ele. Iar vîntul împingea corabiile-aheie spre stîncile din coasta unde. si soata lui Elena a fost luata de Hera. ca niste lei fla-mînzi. povestite-n legende. Terminînd deci cu slujba si jertfele-n Troada. Dupa osînda asta. fara a fi întrebata. dupa ce Menelau si frumoasa Elena . s-au petrecut tîrziu. si sa aflam ce soarta au mai avut si ceilalti ahei ramasi acolo. Sa ne întoarcem însa din nou" în fata Troiei. iscate de Poseidon la cererea Atenei. spre adîncuri. a izbutit s-ajunga pe-o stînca de la tarm. si data lui Ahile. a catat cu ochii lucitori spre muntele Olimp si a strigat din rasputeri : . Tot în aceeasi vreme. semizeul Ahile a chemat apele Pontului Euxin peste insula sa. ostenii înecati si toata avutia ce o purtau cu ei.crunti si strapungatori spre caii ce purtau oastea de amazoane. a fost sparta-n bucati corabia pe care calatorise Aias. Intîrzia acolo. Sub privirea aceasta. S-a catarat pe stînca. mai înfricosatoare. în drumul catre casa. vesel. regele Agamemnon mai zabovise înca o vreme în Troada. deasemeni. .

Dar dintr-odata . a vrut la rîndu-i sa plateasca regelui Agamemnon moartea fiului sau... zei. dusmana grecilor din razboiul troian.. S-a-ndreptat într-acolo cu corabiile sale. a crezut ca-i un port. de apa. ce se chema Egist. aflînd Nauplios ca se apropie flota.. tatal lui Palamede. 236 Va-nchipuiti atunci cum s-a mîniat Atena. acel ce porti alge în paru-ti ud si esti rege pe mari. Ai sa pieri. si.Voi. Agamemnon este ucis la-ntoarcerea acasa de sotia necredincioasa Atîta ca în timpul cît lipsise-Agamemnon. sotia-i Clitemnestra. Era vasul regal..-omenesti am razbatut prin valuri..N-ai pierit ?. si-a lovit cu tridentul acea stînca înalta pe care statea Aias. ha.vasele s-au ciocnit de coltii ascutiti si. nu mai plutea pe mare decît un singur vas. Atena si zeita cu bratele ca neaua.. Vîntul batea avan si azvîrlea-n corabii munti negri.. Nauplios a aprins pe-aceste stînci un foc. Se mai vede si astazi cum a fost rupta-n doua. La capul Cafareu al insulei Eubeea rasar mai peste tot colti mari. Astfel l-au pedepsit Atena si Poseidon pe-acel ce avusese curajul sa-i înfrunte. grei. 237 Au plutit ei pe mare. Cu greu au izbutit de-au plecat mai departe. ha ! si am scapat. regele Agamemnon a plutit mai departe cu bruma de corabii ce îi mai ramasese. si. Stînca s-a despicat10. însa si el lovit de stîncile din tarm si-aproape plin de apa. Acum. Cînd s-a sfîrsit furtuna si s-au ivit iar zorii. Poseidon. varul lui Agamemnon. care se pravaleau în apele adînci1!. vazîndu-l pe eroul ce-i pîngarise templul ca mai traieste înca. sora mîndrei Elena. care era mai bun ca toate celelalte. Numai ca în Eubeea domnea pe-atunci Nauplios. Iar vuietul furtunii a stins pe totdeauna gemetele de moarte ce le scoteau ostenii regelui Agamemnon. . aflati ca n-am murit... rînjiti din ape. Înecarea corabiilor la capul Cafareu Dupa-ntîmplarea asta. corabiile lui s-au scufundat în mare. vazînd Agamemnon foc scînteind pe tarm. care-i minasera pe-ahei pîna-n Troada. Palas-Atena si tu. regina Clitemnestra a îndragit pe-un altul. si s-a-ncruntat amarnic zeul marii. eroul ce fusese osîndit în Troada si omorît cu pietre. N-ai pierit ?. preacruntule Poseidon. Iar partea despicata s-a pravalit în valuri.. si rid acum de voi. Minata de-Afrodita. . tîrîndu-l si pe Aias.. Credea ca s-au sfîrsit necazurile pe mari prin pierderea lui Aias.. nu i-a fost credincioasa. într-o noapte neagra. una dupa alta...zei ! . vrusesera sa piara cel care cerea pacea. Pornise iar furtuna. Au înfruntat si alte furtuni si lupte grele. si-abia într-un tîrziu au izbutit s-ajunga acasa. Cu bratele acestea puternice. a racnit din apele marine furtunosul Poseidon. Flota tocmai trecea prin apele acelea adînci. la Micena. clocotitoare.

a dat încolo lancea. te rog sa faci o baie. si-a lepadat mantia. Sub îndemnul zeitei. regina Clitemnestra a si zvîrlit asupra-i un val lung si tesut din fire foarte tari. si a cazut pe lespezi. si. Fata cazuse roaba lui Aias . In Lemnos s-au zarit coloanele de flacari. i-a glasuit regina. pe tarîmul Focidei. Agamemnon.. cu sfatul lui Egist. îndata dupa moartea regelui Agamemnon. stînd lînga Clitemnestra. Egist pîndea la usa cu-o sabie în mîna. stia ca e acasa. însa micul Oreste fusese luat de doica. cununa de pe cap si batul ei profetic. cum l-a vazut singur. fireste . a vrut sa-l si însf ace pe vicleanul Egist si sa-i scurteze viata. care se ridicau din zidurile Troiei.Dorind sa nu-i soseasca sotul pe negîndite. Atunci locuitorii marei insule Lemnos au aprins si ei focul pe o creasta de munte. Nu vroia sa traiasca o viata de robie. Din Lemnos s-a vazut pîna departe focul. L-a-mbratisat cu dor. si nu mai sînt primejdii. ea s-a facut ca este nespus de bucuroasa. o sfatuia sa fuga. vazînd-o pe Casandra. Regele din Micena s-a învoit. Se spune ca poporul. Chimvalele la fel. Vroia sa o ajute. urgisita Casandra. Fusese înjosita de nemilosii-ahei. la fel ca într-o plasa. vestea a si sosit într-o singura zi în orasul Micena. Ea a strigat ca fapta era o razbunare pe regele-Agamemnon. dînd veste ca orasul lui Priam a cazut. si dus în alta tara. Dar ea îsi dorea moartea. din munten munte. l-a lovit cu securea în frunte de trei ori. regina asezase pe-un munte foarte-nalt o straja zi si noapte. pe coastele Eladei. Multimea înfuriata de crima odioasa. Regele Agamemnon s-a încurcat în val. . cînd a aflat c-aheii au biruit Troia si se înapoiaza sotul sau. dusmanul sau Egist voise sa-i omoare si unicu-i baiat. stapîne. 238 Razbunarea lui Oreste îndata dupa crima 12. însa l-a aparat regina Clitemnestra. si scutul. si regele-Agamemnon o luase la Micena. E lesne de-nteles ce-a fost pe Clitemnestra. cu chipul luminos si cu privirea buna. si-astfel sa te purifici de sînge si de colb. Acolo adasta securea uci-gasa. Dar. Regele a intrat în baie sa se scalde. Egist s-a-nvesmîntat în hainele regale si a iesit în piata orasului. si toata numai zîmbet. aceeasi ce lovise în frunte pe-Agamemnon. A intrat în palat cu celelalte roabe aduse de la Troia. Clitemnestra. trufas. dar acesta pierise-n apa marii . fiindca o îndragise pe copila lui Priam. Regina Clitemnestra îl conducea pe rege într-o sala de baie. fara sa se teama. larga si-mpodobita cu sculpturi si cu aur. Iar soata-i.Intîi si-ntîi. si adunati. în acel ceas de spaima. a-si dezbraca armura . Cînd au distrus aheii bogatul oras Troia. ce se numea Oreste. în palat. fiindca se întorsese biruitor din Troia. care se savîrsise acolo. Trîmbitele sunau. . focul s-a ridicat în sus pîna la cer.. l-a poftit în palat pe sotu-i Agamemnon. curtenii îl aclamau pe rege. si sabia. Asa.

s-a-nsurat cu printesa Electra. A început o lupta. sora lui Oreste. a avut de-ndurat chinuri nenumarate. ducînd cu ei chipul de piatra al zeitei. Zeii ce-i atîtau sa plece la razboi i-au asuprit pe urma. însa alte erinii l-au lovit mai departe pe tînarul Oreste. Oreste era tare si priceput la arme .. pentru ca-si omorîse pa propria lui mama... El a plecat alaturi de prietenu-i Pilade. pe mare.geniile infernale 239 trimise sa-l rapuna si sa-l duca-n Infern. si Egist a cazut cu toate ca regina sarise în ajutorul lui. frate !. se spune ca Oreste ar fi fost judecat de zeii olimpieni în orasul Atena. fecioara Ifigenia. S-au numit eumenide si-au ocrotit orasul atît de drag Atenei15. cum cerea datina... Oreste. a trebuit s-aduca din tinutul Tauridei o statua-a zeitei caste a vînatoarei. ajungînd flacau. Dar în templul zeitei slujea. . sus. cu sila. Vreo cîtiva olimpieni au hotarît sa-l ierte. si nu avea alt gînd decît sa-i pedepseasca pe cei doi ucigasi.. pîna si urmasii. Oreste si Ifigenia s-au cunoscut ca frati. Parte dintre erinii si-au curmat urmarirea. Zeitele erinii l-au urmarit mult timp. pe careodinioara regele Agamemnon vrusese s-o jertfeasca pe-un altar în Aulida . în e] ardea faclia urii razbunatoare. cu o secure-n mîna. în Focida. ca preoteasa. Ajungînd în Micena. si. Prietenul credincios al regelui Oreste. i-a glasuit. ce se numea Pilade. Oreste-a crescut mare. Oreste s-a întors spre mama ucigasa. Oastea lor a pierit la-ntoarcerea spre casa. Note 1. Pilade.. învinsi sinvingatori au suferit din plin.. El a fost urmarit de crudele erinii . rudele au îndurat la fel. Pe nume Frontis.Fugi. Am venit sa-ti platesc moartea tatalui meu !. si toata bogatia jefuita la Troia a fost pierduta-n ape. sub furtuni. Ba. Dupa multe necazuri. poate-l si rapunea. zicînd ca fapta îui a fost cu totul dreapta. chiar sub areopag. Iar Ifigenia s-a facut preoteasa într-alt templu maret al preacastei zeite m. a plecat la Micena. Ele s-au asezat într-o pestera larga.. Pîna-n cele din urma. Regina Clitemnestra îsi meritase soarta. dupa fapta grozava savîrsita.Eu sînt acel pe care tu ai vrut sa-l rapui. S-a-nfatisat acolo drept un sol din Focida si-a patruns în palat. fiul lui Agamemnon vicleanului Egist. De nu era Electra. Regina te pîndeste si vrea sa te omoare pentru iubitul ei. Oreste s-a-nscaunat pe tronul parintesc. unde zace si-acum. prietenii. Iata care-a fost soarta celor doi frati atrizi : Menelau si-Aga-memnon care au distrus Troia cu cetele de-ahei. însotit de un prieten. tronul lui Agamemnon.Departe. Electra i-a strigat : . însa o lupta scurta 13. Au plecat împreuna spre patria dorita.. pe stînca lui Ares14. .ca flota aheiana sa poata sa porneasca spre coastele Troadei. Statua fermecata. Ca sa scape cu viata. Plin de durere-n suflet a sagetat-o-n piept. Fugi departe !.

Oamenii din antichitate au nascocit ideea ca eroii deveneau în cea mai mare parte semizei. Hef orele erau niste femei care-i jeleau pe morti si faceau libatiimi pe mormintele lor. Totusi. ttsneste insa Clitemnestra cu o secure-n mina. Homer. noi nu avem de unde sa cunoastem. si este gata sa-l loveasca pe feciorul sau. Nu stim ce se ascunde sub cîntecul stravechi despre Insula serpilor. în acest fel. fata . în tragedia sa "Agamemnon". elinii au nascocit aceasta interesanta legenda. Se afla si în basmele noastre. a Herei. Motivul acestei legende. 8. Asa povesteste scriitorul Filostrat din. între stînci. adu-cînd indirect. în felul acesta povesteste un alt scriitor : Flavius Arrianus. 6. nestra. care-si scalda si astazi coastele în apele înspumate ale Marii Negre. or fi vrut sa înnobileze acest macel crud. în tragedia "Hef orele". Regele învins da strigatul de moarte. Mai încolo. povesteste moartea reginei Clitem-. Iar grecii.ra un fel de erou national. Filostrat. Dintr-o alta încapere. poetul Eschil ne cînta cumplita in-tîmplare. 11. pretindea ca acest atac al amazoanelor în Insula serpilor s-ar fi petrecut în anul 168 al erei noastre. 3.vor mijloci pe Unga zeii olimpieni. ca sa le nimiceasca. adica tot un jel de zei. a fost preluat de folclorul multor popoare. cumva. F. Istorii nu confirma aceasta lupta si nici pe amazoane. Titlul a fost dat simbolic de poet. din cel de-al doilea secol al erei noastre. vreun macel în ostrovul cu serpi. se vede si Electra. Vazînd ciudata ei forma.ca-re-i iubeau si luptasera în viata pentru pamînteni . Daca este asa sau altfel. 12.2. Eschil. pe furtuna. care erau atît de inventivi. Ei îsi închipuiau ca eroii . prin intermediul rugamintilor mamei sale Tetis . 9. Dealtfel. al regelui care atrage cu ajutorul focului corabiile. si în acest fel ar fi putut sa scape de multe neajunsuri sau sa capete ajutor în împrejurari grele. în acelasi timp. într-un desen pe-un vas. pe la spate. pentru ca ar fi vietuit acolo niste serpi mici. Este vorba de stînca numita Gerestes. datorita urii ei nemarginite fata de troieni. 5. nu se stie de n-o fi fost vreodata. ori de cîte ori acestia ar fi vroit sa-i urgiseasca. negri. 240 4. un omagiu neîntrecutului poet elin. creînd povestea asta. Poate niste razboinici or fi rapus cu armele vreo ceata de femei. ca sprijinitoare a celor mai mari eroi. 13. Marea de Azov. el se bucura si de protectia anumitor zei: în primul rînd a lui Zeus. si a Atenei. îl vedem pe Oreste vîrîndu-si palosul razbunator în trupul lui Egist. Psilonul era Sulina de astazi. 7. în "Heroica" sa. filozof si istoric totodata. secolul întîi al erei noastre. neveninosi. Noi îi zicem Leucei: Insula serpilor. 10. din nu stim care pricini. Ahile reprezenta pentru elini vitejia si curajul desavîrsit în razboi.

"Eumenidele". Dar pe Ahile-l adusese în tabara lui Agamemnon. numita "Hamlet". nici n-ar fi fost mestesugit calul de lemn. Intîmplarile acestea atît de zbuciumate au fost povestite de Euripide în tragedia lui "lfigenia în Taurida". dupa ce se întîlnesc în pace la Micena. Într-un grup statuar din secolul al V-lea înaintea erei noastre ne sînt înfatisati Oreste si Electra. paladiul nu ar fi parasit orasul regelui Priam cel batrân. priceperea si dibacia. Insa. ucis prin uneltirea tinui unchi criminal. ca sa asigure victoria cetelor regilor ahei.. ispravindu-se razboiul. Ulise nu dorise acest razboi atît de crud. Fara de el. îi chema ademenitoare si-si legana. Ulise si-a urcat pe cele douasprezece corabii ce leavea. 14. La fel. în care îsi avea caminul. El a adus noi luptatori. ca sa se poata apara. Acest erou întruchipeaza întelepciunea. tinârul print Harnlet doreste sa razbune moartea tatalui sau. culme a artei lui Eschil. lînga fecioru-i Telemah si linga draga-i Penelopa.lui Agamemnon. prin istetimea sa. cladit de doi zei olimpieni. . Greu se urnise de acasa. PĂŢANIILE LUI ULISE AHILE-A-NSEMNAT VITEJIA în marele razboi troian. poate aheii erau zdrobiti de dîrzul Hector. Fara de el. si "Eumenidele" compun laolalta trilogia "Orestia". iara vîslasii-au chiuit. îl vesteste pe Oreste. Atîta ca-n timpul cît fusese plecat în crunta batalie. valul cu murmure placute. cu vorba sa mestesugita. si vîn-tul a suflat în pînze. cu mintea lui nascocitoare. Acest lucru se arata în alta tragedie a lui Eschil.Heforele". nu vedea-n visurile lui decît Itaca. oastea care-i era încredintata. cu securea. Sînt unii învatati care asemuiesc tragedia lui Eschil cu o alta 241 .opera. Electra îsi tine bratul cu dragoste de sora pe umarul voinic al regelui Oreste. . Areopagul. intrat în batalie. în fata lor. regele tarii. creata de Shakespeare. Zarind-o Electra pe Clitemnestra. împreuna cu mama necredincioasa. patria sa cea mult iubita. decît sa se întoarca acasa J. N-avea alt gînd. în fata Troiei. Ce-i drept. Ziua era plina de soare si marea lucie. pe Filoctet. aidoma unui cîntec drag. Neoptolem si alti eroi. Fetele lor exprima iubirea ce si-o poarta. Ulise. calda si sincera. Zidul nebiruit al Troiei. 15. el a facut tot ce-a putut. Piesele : "Agamemnon". 16. ar fi ramas poate întreg. în zari. alta dorinta mai fierbinte. Acuma.

I-au spus Insula Caprelor 5. au întîlnit o insula care era plina de capre. Dar nu trecu decît putin si s-auzira pasii-i groaznici. calatorii s-au minunat nespus de tot ce ochii le vedeau. Trecînd apoi de insula. lasînd corabia pe apa. Acestia se hraneau cu lotus. Aici au debarcat cu oastea. Acestia însa se zbateau. unde salasluia poporul ciudat al lotofagilor'k. sprintene. sistare mari si alte vase pline cu lapte sau cu zar. pe care îl primisera. a dat porunca celorlalti sa-i ia cu sila. feciorul zeului Poseidon.si au plutit. Au mai plutit o saptamîna si-ncâ cinci zile pe deasupra. Urcîndu-se pe acea coasta au întîlnit o pestera. mînîndu-si turmele cu-o bîta. din Tracia. au împartit-o-n mod egal3. Atunci Ulise i-a legat de bancile corabiei cu streanguri tari de cînepa. Ulise s-a urcat pe tarm. Au strabatut printr-o furtuna. pîna ce au zarit un tarm locuit de un neam de oameni2 ce-l ajutasera pe Priam în marele razboi troian. gustînd din lotusul cel dulce. Fiindca ei se împotriveau. E drept ca pe acest tarîm Ulise a pierdut si el cam saptezeci si doi de oameni. Era ciclopul Polifem. ferita într-un golfulet. în insula cu lotofagi.. si. I-au nimicit pe toti barbatii. . Doar doisprezece soti mai zdraveni si curajosi urmau pe rege în tara asta misterioasa. Au luat întreaga avutie ce se gasea-n orasul lor. în care locuia ciclopul cel mai cumplit din tot tinutul. Vroiau sa se arunce-n apa. Ciclopul nu era acolo. pe veci. O pestera înalta. . femeile si fetele. îmbatator. ce zguduiau pamîntul tot . Sa se întoarca-n insula. Iar prada. de la un preot. patrunzînd în pestera. în pestera ciclopului Polifem Plutind ei apoi mai departe. si el patrunse-n pestera. Au luat cu ei putina hrana si-ntr-un burduf mare de capra un vin rosu. sub vraja florilor de lotus. larga. pe corabiile-aheie. pe care salasluiau niste uriasi c-un singur ochi. Era cu turmele pe vale. care i-a ra243 16 tacit pe ape. Erau acolo îngramadite cosuri cu brînza. De capre negre. facuta dintr-un trunchi urias. au poposit pe-un tarm. si trei dintre însotitorii cutezatorului Ulise. niste ciclopi. n-au vrut sa plece mai departe. Iara în tarcuri behaiau sute si mii de iezi sau miei. sa-i aduca sus. ca-i asteapta. Cine mînca din floarea asta nu mai avea alta dorinta decît sa stea.si iara au pornit pe mare. am spune azi G. însa Ulise se gîndea la cei de-acasa. si au ajuns lînga o coasta. astfel dobîndita. acolo.. au tot plutit.

. Ma învatati pe mine voi ?...poate mai bine de boi. a însfacat alti doi osteni si i-a mîncat numaidecît.. si sa ma tem cumva de Zeus. Ulise s-a gîndit sa-si scoata sabia lui cea ascutita si sa i-o vîre-adînc în piept. ha. a luat burduful cel plin cu vin rosu si tare.. urlet de valuri si furtuni. stii foarte bine ca-i porunca de la sta-pînul nostru. l-au ascutit la vîrf si l-au pus bine la o parte.. Tocmai venea si el din vale. Fara de alte multe vorbe. Cum a patruns în pestera. Venim din Troia. Ha. proptit chiar la intrare de ciclop. însa» si-a dat istetul seama ca omorîndu-l en zadar.. însa Ulise.închise pestera cu-o stînca. . ha. Dar la lumina focului zarestendata oaspetii. . punînd la usa din nou stînca. scapati de moarte-n fata Troii. ha. Apoi s-andestulat cu lapte. Ce rîs !.. fii bun. ci un clocot. s-a culcat. Zeus. si. ha !. înfricosate. ha. i-a însfacat pe doi osteni si i-a mîncat cît ai clipi.. ha !.Sîntem ahei. Vazîndu-l ca a adormit si sforaie-nfricosator. ahsii au aprins un foc în pestera ciclopului.. eu care sînt la fel de tare ca orice zeu ?. 244 Aprinde un foc bun si vrea sa-si pregateasca hrana. satul bine. sa-i primesti bine pe drumeti. ce nu ar fi putut s-o traga nici patruzeci .Cine sînteti ? racneste el. Ciclopul a-nceput sa rîda. Furtunile ne-au ratacit. a zarit într-un colt un trunchi lung de maslin : o alta bîta. Erau închisi în pestera de steiul cel enorm. si ce rîs. Aheii se uitau pieriti cum le mînca uriasul sotii. s-a repezit. si a plecat cu turmele. Parca era nu rîs de fiinta. si trasnete parca-i loveau. Uriasul este orbit cu un trunchi înrosit în foc Ulise s-a gîndit un timp : ce-i de facut si cum sa scape din pestera ciclopului ? Cautînd si framîntîndu-si mintea. -. Parca se dai-îma asupra lor cerul întreg si bubuiau din înaltimi tunete tari.. Cum ati patruns în pestera ? si îsi rotea sub frunte ochiul sau arzator si fioros... fara teama. Asa s-a scurs pe-ncetul noaptea. pe care o avea ciclopul. rîdea ciclopul. ca sa îsi mîne turmele. Iara cînd s-a lasat amurgul peste acel tinut de spaima... zei !. ne ospeteste. Ci tu. Ha. în zori. ciclopul a mîncat pe alti doi soti ai lui Ulise. L-au luat.

. si cum Vinul era atît de tare...... Aheii se leaga sub pîntecele oilor si ies din pestera si s-au pornit.Soarbe. Nimeni te cheama ?. tot cautînd pe Nimeni si pe sotii sai.Numele meu aheu e "Nimeni".Sariti. a mormait ciclopul. Haideti. Daca nu-i nimeni. buluc... bine. încît aheii îl sorbeau doar subtiat cu apa rece : trei sferturi apa. Ulise i-a turnat din nou ciclopului în oala vin si i-a raspuns plin de dulceata : . S-au apropiat de Polifem si ascutisul trunchiului i l-au vîrît adînc în ochi. Dar cum l-a sorbit si pe-acesta...Ce-i Polifem ? Ce s-a-ntîmplat si de ce ne trezesti din somn ? Iar Polifem.. si ochiul lui a sfîrîit ca fierul de pe nicovala. caci Polifem a-nnebunit7. mai. puterea lui l-a doborît. pesemne.. Acum însa istetul nostru a turnat vinul spumegos într-un vas mare de pamînt si i l-a întins uriasului : . Altfel.Aha !... Ei au venit la pestera si i-au strigat în cor de-afara : ... batut. joc de noi. ciclopul s-a lasat pe-o rîna si-a lunecat pe lespezi. Iti bati. urlînd mai tare. doar dintr-o-ngbiti-tura se prabuseau beti la pamînt... Bine. însa Ulise si cu sotii sareau prin pestera mai sprinteni decît capritele de munte si îi scapau mereu din mîini. chiar în mijlocul oilor. care urla necontenit si se izbea de toti peretii pesterii sale.. vîrît în apa. si m-ajutati. . Ulise-atunci a facut semn ostasilor si-au înrosit bîrna de lemn în flacara. beat. te cheama ?. nemailuînd seama la feciorul zeului marilor Poseidon. Nimeni te-a orbit ?. Ia mai desarta-mi putin vin.245 si spune-mi.. si urletul lui i-a trezit pe toti ciclopii insulei... ciclopii. încins. Ciclopul nu bause înca sucul de struguri pîn-atunci. un sfert vin.. de-aici. spre pesterile-ntunecate unde-si facusera culcus. ca Nimeni mi-a vîrît în ochi o teapa înrosita-n foc si m-a orbit ! . ciclopilor. Uriasul a-nceput sa urle. ciclopilor. a poruncit voios. a glasuit el spre ciclop.. .. si l-a sorbit cu lacomie.Ce tot spui ?.. sa vezi cît e de bun. I-o bautura zisa vin. ce tot urli ?.Mai da-mi !. le-a dat raspuns : ... Ba înca i l-au rasucit. .

Cînd a auzit ciclopul a însfacat o stînca mare cît un palat. în timp ce stînca aruncata de Polifem zguduia vasul. De-acolo a strigat Ulise : . feciorul Herei. în piept le batea tare inima. starostele berbecilor din turmele lui Polifem... O !. si Leto. pipaia oile pe spate. Hei. de bucurie. Hei.. stapînul marilor. si pe sub pîntecele lor prinsese cîte un ostean. Prindeti în mîinile voinice vîslele tari si sa pornim fara de teama mai departe. Polifem. In insula lui Eol si în tinutul lestrigonilor Aici Ulise i-a grait cu vorba sa mestesugita zeului Eol cel maret si i s-a plîns ca l-au lovit pe-ntinsul marilor furtuni. Eol. cu grabire.. si nebunul zeu al razboiului. . Polifem.Hei. iar tu. te-am pacalit !.. fara frica. Tata. dar esti netot.O !.. cum credeai. Ulise. cînd oile s-au gramadit la gura pesterii. si pornind grecii. Auzisem prevestirea ca tu. Ulise... striga acum pe tatal sau.. Artemis.. Tata. pentru ca Polifem. Polifem !... caruia soarta îi urzise sa fie-n veci nebiruit... o Polifem !. tu. si valurile se saltau si clocoteau în jurul lor.. bine-n curmeie. ca uriasul nu era cît de cît destept si nu cata sub pîntec turma. si el se agatase teapan de cel mai mare animal.. pe voia sa. Furtuni pe care le-au iscat chiar vînturile ne-ndurate. .Un vierme. rasari din ape si pedepseste-l pe Ulise. si Afrodita. vei veni.. au ajuns într-o insula unde domnea. Atîta numai ca Ulise legase cîte trei berbeci.. regele peste vînturi 8. puternic esti ca zeii. si.. Ciclopul s-asezase-n usa. acela care ti-a scos ochiul nu este Nimeni. caci preaistetul din Itaca le da curaj zicînd asa : . însa credeam ca-i un urias. sa iasa. si-am înfruntat pe-olimpienii.. au început sa si vîsleasca.Asta pîna spre dimineata. pîna ce au ajuns în larg. pe vasul care-i astepta în golfuletul linistit. Tata. urcati pe corabie. caci avea ziduri ridicate de zeii-Apolo si Poseidon. auzind tipetele lui înversunate catre ape . ci-s eu. si nu un vierme cum te-arati... O !. Nu-l lasa sa se-ntoarc-acasa !.Am învins noi orasul Troia. care îl sprijineau pe Priam : Apolo.. a glasuit din nou Ulise. racnind cu ciuda : . Un muntentreg ! si l-a azvîrlit în apa marii. de vreme ce-am înfrînt destinul cetatii Troiei. din Itaca... Asa au izbutit Ulise si sotii lui sa ias-afara si sa alerge. pedepseste-l. însa întelept.. Iara aheilor.. Poseidon : .. uriasul. si nu o sa razbim prin marea ocîrmuita de Poseidon ? 246 247 Eu nu ma tem deloc de el...... Ce un palat ? !. Dar grecii hohoteau pe punte.. laolalta.Vai !.

striga Ulise.. Era o insula Eea 10. acele vînturi ce umblau. însa jelindu-i pe cei morti. Toate-n acelasi timp suflau si zguduiau genunea neagra a apelor pîna-n adînc. Ulise. Eu stiu ca toate-aceste crime sînt uneltite de Poseidon.. caci blestematii lestrigoni azvîrleau iarasi dupa ei cu stînci cît muntii. prevazator. Nu va lasati !. Vîsliti !. Iar la plecare i-a adus. din flota lui atît de mare. dormea dus. Cîti ramasesera cu el i-au plîns cu lacrimi arzatoare pe cei care pierisera. ca pe miei. Nu lasase în libertate decît pe vîntul de apus. Iar vînturile au iesit si s-a dezlantuit furtuna... ce nu primeste pe nimeni oaspen casa lui. pusi în frigare. ca sa-i împinga pînzele corabiilor catre Itaca. în largul marii. mîncati de cruzii lestrigoni. . Sa le dai drumul.. si fiind navigator destoinic. Ma voi lupta. cînd el. au si tras repede la tarm. s-a desteptat însa Ulise. putinii care mai traiau. si erau gata sa-i zdrobeasca si sa-i afunde-n apa marii. Niciodata nu mai batusera-mpreuna atîtea vînturi peste mare. S-au dus acasa si i-au fript. Sub vijelia cea grozava. l-a primit bine si cu cinste.Sa le pastrezi. 248 si chiar sub ochii lui Ulise. pe-ntinsul marii. Pe târîmul vrajitoarei Circe si în Infern si.. Astfel n-a mai avut Ulise.. dupa destule încercari. nici macar celorlalti ahei. uriasii au sarit îndata. decît doar o corabie. . în tara asta locuia o mare vrajitoare. si ce furtuna !.Ulise i-a vorbit atît de iscusit si de frumos. facut din piele. tot vîslind si ratacind pe marile fara hotar. si pîndind toti un timp prielnic. si i-au mîncat numaidecît. însotitorii lui Ulise au socotit ca în burduf se afla aur si argint. El s-a urcat sus.Vîsliti !. Vîsliti !. uriasi si mîncatori de oameni. într-un burduf. au reusit sa poposeasca la tarmul altei insule. zis lestrigonii. cu unsprezece din corabii. neputincios stînd pe catarg. Circe 4l. si pe ahei i-au tras în teapa. a glasuit regele Eol. Numai Ulise a ramas. legat ia gura cu un lant în întregime de argint. Insa pe insula aceasta traia un neam. însotitorii lui Ulise. Voi izbîndi si voi ajunge în Itaca. numai cînd ai s-ajungi la tinta. în semn de mare pretuire. încît Eol. de zeul ce ne urmareste ca sa-l razbune pe ciclop... sa cerceteze insula. Vîsliti !. colturoase.. Zefirul cel îmbalsamat. Dar zeul Eol l-a rugat un singur lucru pe Ulise : sa nu arate nimanui ce se gaseste în burduf. . au sfarîmat corbaiile. au desfacut din lant burduful. au ajuns pe un alt tarîm. Ulise cu ostenii sai.. au înaltat pînzele toate si au vîslit cu încordare. deseori.. cu ochii lui strabatatori9... Dar nu ma voi lasa eu prada atît de lesne lui Poseidon. pe catarg. Plutind ei apoi peste mare.

Neavînd altfel nici un mijloc sa plece din acel tarîm.Te las sa pleci. frumoasa vrajitoare. Antiloh. un alt barbat.Nu te încrede în sotie. Mai bine stai tihnit la Circe ! Heracle. a spus regele mînios. La drept vorbind.. Apoi. mult credincioasa Penelopa. Tiresias i-a prevestit cîte avea sa mai îndure în drumul lui catre Itaca si cum se va dezlantui mai tare ura-nversunata a lui Posei-don furtunosul. Patrocle. si-acolo ea sa unelteasca prin Hades si prin Persefona ca umbrele sa-l sfatuiasca pe regele de la Itaca sa nu mai plece din Eea. . . Mama lui însasi. de la iubita-ti Penelopa. Aias. Dupa Tiresias. Eu trebuie sa vad Itaca. si-ai sa-i întrebi pe cei de-acolo daca e bine sa te-ntorci. la staruinta lui Ulise ca vrea sa plece catre casa. este silita sa-si aleaga. frumoasa Circe vroia sa-l puna pe Ulise sa se coboare în Infern . i-a mai rostit ca soata. eu tot plec. chiar voinicul Ahile si umbrele altor eroi i-au grait în acelasi fel : . 249 si tot luptîndu-se cu soarta. . Ulise i-a fagaduit sa se coboare în Infern.Cu totii-am suferit destul. Ulise a plecat spre tara întunecata a lui Hades. încît si umbrele acelor mult gloriosi eroi : Heracle. Primejdiile nu ma opresc. încît nu s-a înduplecat. Acolo. ea i-a raspuns cu viclenie : . dornic întruna s-o învinga. cel doborît de Clitemnestra atunci cînd a ajuns acasa.. Toti i-au vorbit. si-astfel eroul sa-i ramîna pe totdeauna ca barbat12.dupa aceea pot sa mor. în locul lui.care murise între timp . S-a-nfatisat si Agamemnon. Cel putin tu sa fii ferit de relele care te-asteapta. a-ntîlnit în cale pe regele profetilor : Tiresias cel prea-vestit. Tele-mah. îndragostita de Ulise.Aici.a venit sa-l sfatuiasca. dîndu-i ospete stralucite. Anticleea .. pe soata-i cea mult rabdatoare si pe fecioru-i. cînd rostea vorbele acestea. desi erau în tara mortii. pentru ca toti îl socot mort. lui Ulise i s-au mai aratat si altii. Ba chiar cînd anul a trecut. zeul mohorît. Sa nu patesti ce-am patit eu. însa Ulise iubea atîta de fierbinte insula lui saracacioasa.Orice mi-ati spune. Era atît de avîntat. Patrocle. Aias si Ahile se zice c-au zîmbit atunci. n-a vrut sa-l lase sa mai plece si l-a tinut un an întreg.. daca-nainte ai sa cobori pîna-n tinutul lui Hades.

de pe corabie. 251 si-a strîns îndata norii si vînturile cele mai avane si marea a clatit-o din adâncuri. si-a faurit atunci o pluta. ci cîte trei rînduri de dinti. ca sa-l îmblînzeasca si sa-l întoarca iar pe cer pe zeul care lumineaza. au scapat si de acesti monstri. Helios nu a mai vrut sa dea lumina. Sirenele . cu fiorosul lui trident. ciclopul . l-a tinut sapte ani la ea.tat de a fi iarasi în Itaca. .pentru vina de-a-l fi orbit pe Polifem.si Circe n-a avut ce face. Frumos barbat era Ulise ! Nimfa l-a îndragit si ea. Dar ei. i-a raspuns nimfei Calipso : . si totusi Calipso. Scila i-a luat sase luntrasi. Itaca draga. Drept razbunare. Tu vrei sa scapi ? a rostit zeul. pentru ca tu esti o zeita fara moarte.Aha !. Asa a glasuit Ulise. a trasnit vasul lui Ulise. astazi sînt stînei obisnuite. l-a zarit. Toti corabierii au pierit. la Calipso A pornit. crescîndu-i dorul si marin-du-i jalea. daca primea sa-i fie sot 18. Tocmai se întorcea de la un ospat. din nou Ulise.l-au ispitit cu cîntece înselatoare sa co250 boare în tara lor si sa ramîna. neîndurata. insula nimfei Calipso 17. în cele sase boturi ale sale. nu doua. si-apoi sa moara. încît sarmanul ajunsese sa nu-si doreasca altceva decît sa vada tarmurile insulei. îndraznetul n-a mai putut sa rabde dorul de tara lui. Ajunsi în tara soarelui. L-a primit în palatul sau si i-a fagaduit sal faca nemuritor pe vesnicie. agatat de scîndurile sfarîmate. furtunosul. Numai Ulise. Insa Ulise.Eu stiu ca draga mea nevasta Penelopa nu e ca tine de frumoasa. dupa aceasta încercare a trebuit sa se-nvoiasca si sa-i dea drumul iar pe mari. ce-aveau. din insulele Sirenuse13 . Iar Zeus. ca sa-i înece pe Ulise si pe însotitorii sai. din trunchiuri de copaci negeluite.. catre casa. Potrivit întelegerii. Dar eu nu am alta dorinta decît s-ajung s-o vad si sa-mi vad tara. si mai erau pe-atunci doi monstri. a-nfruntat valurile repezi si-a ajuns in Ogigia 16. o insula ce-avea trei vîrfuri15. ce se numeau Scila si Caribda 14 . pornind pe mare. înse.Poseidon. însotitorii lui Ulise au mîncat boii cei sfintiti ai marelui zeu Helios. Ulise-a astupat cu ceara urechile vîslasilor si pe el însusi s-a legat cu frînghii groase de catarg. Caribda a supt apa marii si-a azvîrlit-o iar afara. vâslind mai încordati. sapte ani l-a tinut acolo. Nenorocirea lui a fost însa ca zeul care-l ura de moarte .. . deci. Pluta este cufundata de Poseidon Pîna la urma.fecioare-pasari. în insula Ogigia.

Desi nu-l cunostea pe nume. din insula feacilor . se bucura sa aiba-n tara un astfel de viteaz ca el. Ochii lui nu puteau sa creada ca vad asemeni frumusete. L-a aruncat numai cu-o mîna peste palat si peste ziduri. .. l-a adapat cu vin de soi. mîndra Nausicaa.Talazurile au urlat spre pluta. sa speJe rufe.." Regele Alcinou. lupte si-ntreceri voinicesti.. .. cum era voinic si zdravan. si au sfarîmat-o-n bucatele. Ma plec-naintea frumusetii tale si ma cutremur din adînc. si. a izbutit totusi sa-si prinda palmele tari de un bustean.. si biciuit necontenit.. Semeni cu Artemis încîntatoarea. niste fete. trîntit încoace sau încolo. nimeni nu a mai cutezat sa-l cheme pe Ulise-n lupta. Acolo locuiau feacii. si printre ele se gasea încîntatoarea Nausicaa. A stat un timp si a privit-o. Astfel s-a razboit.Parca-i un zeu picat din slava !. regele-acelei insule. Ce s-au mai speriat cu toate. numita Scheria 19. S-a ridicat la suprafata. A pus la cale jocuri. l-a îndragit parca mai mult. cu marea cea învolburata. Iar pe Ulise l-au vîrît la fund. a prins în brate-un bolovan de o marime uimitoare. Iar ea l-a-ndestulat cu hrana. trei zile. un barbat vrednic. la rîndu-i. a si zarit-o pe copila lui Alcinou cea minunata. sa-si dovedeasca-ndemînarea. tocmai veneau la malul marii. copila a lui Alcinou. pîna departe. si regele l-a ospetit cu cinste mare. si atingînd tarmul acela. Abia atunci a izbutit s-atinga tarmul cel nisipos al unei insule frumoase. întelegea ca-i un ostean. dupa datini. Fecioara. Ospetia lui Alcinou Trezindu-se din somn Ulise. istovit de lupta. Dupa aceasta cuvântare. negru. catre tarmul în care marea se lovea cu înspumatele ei valuri.. O !. la noi. si-a fost calauzit la rege. Dar el nu s-a lasat zdrobit de soarta.. de tipetele fetelor. ca s-arate ca nu se teme de nimic. Au rasturnat-o într-o clipa. Vazîndu-l cît e de voinic. însa Ulise era chipes. Ulise.. în Itaca. un popor blînd. destoinicia si puterea. Unii dintre flacai l-au îmbiat si pe Ulise sa lupte în ograda larga. ca niste fiare-nversunate. Din fericire pentru el. Ulise s-a plecat din nou domnitei.. a cazut jos si-a adormit. fara sa-si piarda nici o clipa încrederea ca va ajunge în insula lui draga. Apoi a glasuit cu duiosie : . Iara 252 Ulise. sa-mi fie sot !. fara teama de nimeni si nimic pe lume.Privesc la tine si nu stiu de esti femeie sau zeita din Olimp. a soptit mîndra Nausicaa. In sine îsi spunea vrajita : "De ar vrea zeii sa ramîna aici. s-a luat la lupta si cu marea.

. catînd cu ochii stinsi în acea parte unde sedeau stapînu-i si Ulise. si l-a rugat pe oaspete sa-i spuna ce 253 nume poarta si de unde vine. Dar stii. A aratat ca este din Itaca si vrea numai sajunga-acasa. Ulise si-a rostit povestea. a dat porunca-aedului sa taca.. încît pe fata lui Ulise lacrimi curgeau din nou siroaie. fapta ce-a dus în acea noapte la pierderea cetatii Troia. Antiloh si pe ceilalti viteji de seama. un aed orb. l-a urmarit plin de mînie. a spus aedul. Poate te-a inspirat Apolo. la Circe . însotindu-se cu lira. în orice tara. Ulise a simtit ca-i vin pe gene lacrimi arzatoare. pe care grecii l-au lasat în fata portilor troiene ? . purtat de-ahei contra lui Priam cel batrîn . fii sigur ca ai sa te-ntorci în insula ta mult dorita. prins de-un bustean. cum a scapat de moarte. Apoi a început sa spuna cum au pornit ei de la Troia. si-a plecat fruntea pe o masa. cînta pe-Ahile si Ulise si Menelau si Agamemnon. cînta si ratacirile-i pe mare. pe cei doi Aias. Desi îi era drag si ar fi vrut. a glasuit regele insulei Itaca. pentru sotie. pe mari . Cum a ajuns dupa aceea la Calipso. Cînta ba-trînul Demodoc.ce credeti ? . Demodoc. pe la sirenele cu glasuri înselatoare cel chemau . Vazînd atîta bunatate. într-un tîrziu. ce lingeau cerul albastrui al noptii. si Demodoc a prins sa cînte si-aceasta fapta prea isteata a lui Ulise din Itaca. sca-pînd cu greu din mreaja ei si. cînta duios batrînul si lira lui suna atît de jalnic ! Cînta povestea cum saprinsese Troia si cum arsese-n flacari luminoase. si dorul s-aprinsese iara viu în pieptul multîncercatului Ulise. Cînd a sfîrsit.. batrîne. Regele Alcinou. cum de nu. Ulise. zvîrlit pe malul feacian. pentru asta.chiar razboiul nimicitor. . întoarcerea în Itaca Toti ascultau fara o soapta povestea lui. dar plin de har 20. tu povestesti mult prea frumos. apoi la Scila si Caribda. Amarul tau se va sfîrsi. tîrît de valuri. sa ne cînti povestea calului de lemn. Atuncea Alcinou a spus : . în sfîrsit. de parca ai fi fost acolo. si cum Poseidon..De vreme ce-ai sosit. auzind acele stihuri prin care-aedul proslavea pe toti eroii de la Troia.O.stiu. Cînta. cum s-au luptat cu multe neamuri si l-au orbit pe Polifem. s-a auzit un cîntec dulce. si. desigur. totusi el i-a jurat ca îl va duce. pentru casa. El. sa-l aiba ca sot al scumpei lui copile. prin insule . .Ulise îsi povesteste ratacirile si tot urmîndu-se ospatul. cînta . Cînta.. în fata zidurilor Troiei. de va vroi. sa-si puna lira la o parte. feciorul zeului Poseidon. vazînd aceasta..

S-a prefacut pe loc în stînca sura 21. varsînd nenumarate lacrimi. suindu-se pe vasul feacian. Cu îndîrjire-a facut un semn.. . si îl asteapta. si-au pornit. primite de la Alcinou..spun unii . Sa i le puna într-un vas. Dar fiind totusi prevazator. destrama iar în timpul noptii. si fiecare-ar vrea s-o ia pe Penelopa de sotie. i-a vazut din nou Poseidon.. .. s-a dezbracat de hainele frumoase. cu pînze si cu vîsle bune.S-a-ndreptat apoi spre curtenii ce se aflau cu el la masa si le-a cerut s-aduca daruri viteazului de la Itaca. A ascuns într-o pestera adînca lazile mari. Spune ca-si va alege sotul cînd va sfîrsi de tesut pînza cu care-si va învali fruntea regala-n ziua mult urît-a nuntii. Ulise. luptîndu-se-n razboiul de la Troia. vazînd pe rege ca porneste catre Itaca si sotie.. l-a omenit cum se cuvine. îi scapase.. Ea-i tot amîna si-i amîna.ca erau mîhniti. si s-ambracat în niste straie de om sarac. caci e frumoasa si e buna. Uitase-n somnul lui ce suferise si se visa acum acasa. Iara cirezi si turme are destule. si cu iuteala îl purta cu sine corabia. si. Unii sînt chiar din insula. Dar tot ce te-se-n timpul zilei. acel ce patimise atît de multe. Porcarul Eumeu îi destainuie lui Ulise faptele petitorilor Dupa un timp s-a desteptat Ulise. striga el parca-nnebunit de-atîta fericire ce-o traia. socotind ca-ntr-adevar Ulise este un cersetor. Vîslasii l-au dat jos de pe corabie. vorbind ei. zicea Eumeu. cu marele-i trident stralucitor. i-a plecat. Ulise n-a simtit cînd au ajuns în insula Itaca. si-apoi pe marile învolburate. si el s-a suparat cumplit ca prada lui. în casa lui s-au oplosit multime de petitori nerusinati. L-a ospatat. . si a pierit desigur.Aici e insula Itaca !. Acesta. pe viteazul Ulise. purtat de vîsle peste valuri. care sa-l poarte pe Ulise catre pa-mîntul multdorit. Ochii frumoasei Nausicaa . s-o cerceteze mai întîi. si-l jeleste. de cersetor. Ulise l-a întîlnit pe un porcar. Privea în jur si nu-i venea sa creada. Unul a dat un chiot. încet culcîndu-l lin pe-un asternut... încet. si saruta pamîntul drag. Corabia plutea spre zari ca soimul. caci nu erau în largurile marii vîslasi mai buni ca ai lui Alcinou. Dar el în li-niste-adormise. si îl asteapta pe Ulise. un om ba-trîn si de credinta. a dat semnalul de plecare. Mergînd prin insula. l-a odihnit si. 254 Dormind trudit. undeva. Ulise. Vîslasii s-au plecat pe rame.Sotul. din-tr-una-ntr-alta. Dupa aceea regele Ulise. spre tarmurile insulei Itaca. preaistetul. pline de daruri. regele insulei Itaca si-a luat ramas bun de la gazde. altii de prin cetati vecine. chiar în ziua urmatoare. Eumeu i-a povestit durerea preacredincioasei Penelopa. sub un copac. si-a pornit prin insula. Din întîmplare. în lupte. scaldati în lacrimi. si vasul feacian a împietrit.. ce purta numele Eumeu. I-au pus alaturi lazile cu darurile feaciene si au pornit pe calea-ntoarsa.

. L-a cunoscut numaidecît. Dupa putina cumpanire. si-n pieptul lui se aprinsese flacara urii-n vîlvatai. fiindca ceruse de mîncare. însa tîlharii petitori au pus la cale sa-l ucida fiindca prea le statea în cale. Chiar astazi trebuie sa se-ntoarca. în poarta casei sta un cîine.255 frumoasa.Ma bucur. Tot vrea sa afle ce s-a mai întîmplat la Troia. Ulise.si-a stat Ulise la Eumeu. Planul faurit împreuna cu Telemah . cînd zidurile au fost arse. manînca turmele. aproape mort. Crescuse mare si puternic. Telemah. A dat porunca unei roabe. batrîna doic-a lui Ulise. Nu se pripise niciodata. Acum ne pregatim si de rasplata netrebnicilor petitori. Mai putin se pripea acum. sa s-odihneasca. voios cum nu fusese pîn-atuncea sarmanul tînar niciodata. lespedea. Pe poarta asta se pornise cu douazeci de ani în urma. în ochii lui plini de credinta a licarit o luminita.. s-a întors.. dar l-au lovit. Ea n-a pierdut înca nadejdea ca sa-si revada iar barbatul. dupa datini. caci era tocmai cum fusese Ulise-n vremea tineretii. sa-ntrebe ce se mai aude despre aheii rataciti. Nu crede c-a murit. încet. s-a aratat si Telemah. Apoi. Cu cine a plecat de-acolo ? Poate s-a mai aflat ceva între timp. inima îi batea sa-i sparga pieptul. sa-i spele-ntr-un lighean de-arama picioarele preaostenite.. Dar el era prevazator si chibzuit în toate cele. Cînd a intrat la el acasa. Ar fi pornit în acea clipa sa se razbune pe tîlhari. Ulise ascultase totul. Ulise i-a spus cine este. In acest timp nerusinatii de petitori patrund în casa-i. cîinele a ridicat capul. dupatîta vreme. venind cu o corabie. ca esti voinic. batrîn. Era batrânul cîine Argos. îi era dat s-o vada iar. Ulise a patruns în sala unde-i benche-tuiau dusmanii. Acum. Cum a simtit însa c-atinge. nimic alta. sa-i pregateasca un pat moale drumetului. si tot rostea : . la Sparta si la batrînul rege Nestor. în taina-au facut planul. benchetuiesc. i-au dat niste resturi de carne . De-aceea si-a trimis feciorul. îi sorb tot vinul. si tatal navea ochi destui sa-si vada si sa-si mîngîie feciorul. . ce îl slujise pe Ulise si-l asteptase sa-l mai vada. si l-a privit. rîzînd în hohote. privindu-l cu iubire.. si iata. a fost batut si înjosit. s-a mîniat fara masura. la fata. în hainele de cersetor. si ei. dulcea Penelopa. Iar mai-nainte. pe nume Telemah. fura din avutia lui Ulise si-i pîngaresc întreg palatul. Cînd s-au ivit pe mare zorii. si cel dintii sa dus acasa feciorul.. toata noaptea.. Telemah. a sosit Ulise în hainele de cersetor. batrînul cîine a-nchis ochii. încet.. A încercat sa dea din coada si sa-si arate bucuria. Aflînd regina Penelopa ca-n casa ei un biet milog. Ulise. s-a prefacut ca-i este foame si le-a cerut o-mbucatura. cu pasii. în ospetie. si l-au batjocorit cu vorbe care de care mai urîte. Nu trebuia sa afle nimeni ca el. 11 cerceta la trup. în urma. înversunat parca mai rau. sleit.. Ulise i-a iesit-nainte.. Tata si fiu s-au strîns în brate.

. Nu voi avea ce sa mai fac. cu ochiin lacrimi. îi porunceste sa nu scoata nici un cuvînt. si ea trecea prin toate gaurile de la securi22. si petitorii au luat arcul. .Mîine va fi aceasta ziua. spunea mîhnita Penelopa. arunca sageata . simte la glezna-o cicatrice. cu sageata.As vrea sa fie astfel. si iar nimic. feciorul ei si-al lui Ulise. Acum la încercarea asta am sa-i pun sa se întreaca petitorii. Apoi. Dar petitorii. au venit cu fala toti petitorii la palat. struna lui tare. Eu stiu ca-ti va sosi barbatul mai înainte ca petitorii tai sa-ntinda arcul si repedea sageata sa strabata prin gaurile-acelea din securi. oh !. înca o noapte în acest timp venise noaptea.. pe care o avea Ulise de cînd o fiara îl ranise. rosteste-n soapta Euricleea.Sa nu amîi aceasta lupta.. ... El. Ce n-au facut ? Cît s-au silit ! L-au încalzit la foc. lam sa pun în lupta securile pe care bietul 258 Ulise le-nsiruia în sala. întristata. L-au luat siau încercat sa-ndoaie. De dimineata. de-asta data. I-au uns si struna cu grasime. o sfatuia drumetul pe regina.. acela care va întinde arcul si va razbate. S-au apucat întîi si-ntîi de-ospat... în acest chip a mai trecut o noapte. de nu se învoia s-aleaga dintre ei pe viitoru-i sot. Telemah. si-acela.Ulise esti. cu jale. Am fost silita de ei toti si ma tem pentru Telemah. toate securile. Pedepsirea petitorilor . spunea ea. Ulise sta pe lînga vatra si Penelopa. Arcul parca era de piatra. a-nfipt securile la rînd. stapîne drag !. stînd departe. odata. Caci iata. însa nimic. dar vrînd sa-l spele-n apa calda pe cersetor. si lacrimile îi umpleau iar ochii. care stia taina. cîte douasprezece. . s-apucase sa-i povesteasca drumetului cît suferise de amarnic în acesti douazeci de ani.Batrîna doica Euricleea a pregatit patul cel moale . va trebui sa-mi fie sot... însa si eu am hotarî t ca nu e demn sa-mi fie sot acela care n-ar putea sa-ndoaie arcul lui Ulise. O cicatrice cunoscuta. Dar el îi pune peste buze palma si-i face semn sa taca.pîna ce dînsul nu-si ispraveste pedepsirea celor ce-i pîngareau caminul. Penelopa a adus arcul lui Ulise. Penelopa. puneau la cale sa-l ucida pe Tele-mah. în vatra. sa nu se afle ca s-a întors .. I se paruse ei ciudata si fata cersetorului. la o vînatoare. cit de putin. .

. mai putin. . prin fiul lui. Ulise-a luat în mîna arcul. Vazînd ca se apropie ceasul. si cel dintîi si cel mai rau dintre tîlharii petitori a cazut mort. luînd sageti de jos. care le rasplatea purtarea. Pîna la urma.. Ce-a mai fost !. O !. ce si-au recunoscut sta-pînul. ce vrea numai sa îsi masoare forta cu-a tuturor. nu ti-e destul ca te-nduram aici ? Vrei sa te pui cu noi la rînd. sau.. rasturnînd tolba la picioare si. Ulise a sarit pe prag. într-un ceas sau doua. iata ca n-am gresit.în acest timp orînduise Ulise. Viclenii petitori gemeau.Tu. 259 .. în încaperi. ajutat cu sîrg de fiul sau si doua slugi.. Ulise.Vezi. . Ulise s-a spalat de sînge si s-a înfatisat sotiei : . Telemah a cerut reginei sa urce sus. Cine putea sa lupte cu Ulise ? Cine putea sa-nfrunte pe viteazul care era atît de încercat ? Vuietul greu al bataliei se auzea pîna departe. fugeau înfricosati pe laturi.. dupa dreptate. barbati mai tineri si mai plini de fala ? si erau gata sa-l loveasca pe Ulise. desi toti petitorii strigau tare si îl amenintau cu moartea. a zis atunci Ulise. pate. A mijlocit însa. As vrea sa îmi încerc si eu puterea. sa nu-l mai vada pe Ulise.. nici n-am trudit prea mult cu arcul. Nu e. Puterea mi-e înca deplina. Toti au ramas înmarmuriti. l-a încordat si-a tras în tinta. desi sînt mai batrîn.. . spunînd ca nu e drept sa se arate atît de aspri cu un oaspe. si-a poruncit sa i se dea arcul cel greu drumetului. cu mila. cum ma defaima petitorii.Dati-mi si mie putin arcul.. si ar fi dat orice pe lume sa poata alerga prin porti. si a grait spre petitori : . m-am întors !.Eu sînt Ulise.. si-acum e vremea sa gatim ospatul !. cu o sageata-nfipta în grumaz. i-au nimicit pe petitori. Astfel rosti Ulise si facu semnul de lupta catre Telemah. Telemah. sa se închida poarta casei. cersetorule. Sa nu mai poata fugi nimeni. porni sa traga. Acesta însfaca o sabie si-o sulita mai ascutita si veni lînga tatal sau. Slugile au primit porunca sa zvîrle lesurile-ncolo. Privirea regelui Ulise îi strapungea ca un cutit.. au strigat ei. Penelopa.

Note 1. pe unde-i muntele Neritul Cu freamat de paduri. arata pricinile pentru care . plîngea ca un copil. indirect. în . Vechii geografi pretindeau ca insula lotofagilor era Djerba din Sirta Mica. la-nfatisare Maret. cît era de tare. care au napadit cu sînge. jefuita Troia. Este vorba de ciconi. regina s-a încredintat. cel asteptat atîta timp. 4. Itaca : 260 "Eu locuiesc Itaca. si multi. zugravesc societatea. precum e Zachintul paduros. la nunta lor. un neam de traci. Ele prevestesc pe viitorii cuceritori. 6. Dar nimeni n-a stiut cu atîta farmec si-atîta de zguduitor. în celebrul poem epic al lui Homer : "Odiseea". Itaca-i cea mai delungata-n mare si scunda spre apus. 3. Homer le zice "ochi rotunzi". Pietroasa. aflat la poalele muntelui Is-maros. moravurile de atunci si. Vlise glasuieste cu înjlacarare despre insula lui. Tot se temea ca s-ar putea sa fie vreo-nselaciune. nu spun. cratere de vulcani. si pe romanul care purta numele de Cezar. Astfel de fapte sîngeroase dovedesc care era îndeletnicirea de baza a cetelor de ahei condusi de regii sau basileii lor. împodobit cu flori de-argint. aspra-i Itaca. Za fel ca si "Iliada". ca-i lesne de închipuit !. si dir. Numai Ulise stia taina. credincioasa lui sotie.atunci cînd era dusmanoasa . coasta care este toata presarata de munti . fost distrusa. De aceea se spune ca s-ar chema acum insula Capri.tre care este destul sa amintim pe tînarul macedonean. Ţara ciclopilor ar fi coasta din golful Neapole. Same. "Odiseea". dintr-un maslin.Ei înca nu-i venea sa creada ca este el. Dar cînd Ulise i-a rostit cum îsi facuse singur patul. pe tarmul de miazanoapte al marii Egee.. multi iscusiti poeti au luat atunci lirele-n mîini sa cînte ispravile eroului Ulise. însa. tinînd în bratele-i mult încercate pe scumpa. dar ca buna mama creste Feciori voinici. sa cînte-n versuri dorinta vechilor elini de-a-nvinge soarta .. 2. de aur si de fildes alb. ca marele Homer. 5. sabii si jaf peste pamînt. In acest fel.în adevar a.avînd pe crestet cîte un ochi rotund si stins. Iar ea-l tinea de gît cu brate albe. Dulichiu. si unde împrejur sînt multe si-apropiate insule.ca de niste uriasi .de-a birui orice primejdii prin istetime si curaj. limpezitul Ostrov. Ce bucurie-a fost. Ulise. fiul lui Filip : Alexandru. Inima îi batea de teama. iar celelalte Sînt mai spre rasarit. iar noi îi denumim ciclopi. în cea de-a doua jumatate a mileniului al doilea înaintea erei noastre. si-apoi nimic mai dulce Ca tara ei nu pot vedea pe lume". între insulele Tasos si Samotrace.

In folclorul nostru. din marea insula Sidlia. In felul acesta eroul nostru scapa de pedeapsa dracilor. 20. 15. pe acesti uriasi din piatra sura. cea cu multi vulcani.care era în acelasi timp ti mama lui Ahile peleianul. chiar daca sînt învaluite deseori în haina alegoriei si legendei. Ea era. ba chiar sâ-i faca mai frumosi si mai voinici decît fusesera înainte. pe care le-a înfruntat eroul Ulise. în niste fiinte fabuloase. .Desi dorit de tara si sotie Oprit era-ntr-o pestera-adîncata De zîna cea frumoasa. Se zicea ca la sosirea aheilor în Eea. Cunostintele geografice ale lui Homer despre insula Corfu. 261 8. De aceea matrozii greci îi spun insulei nu Corfu. Karavi înseamna în limba greaca : corabie. 11. 21. 12. Mai tîrziu numele i s-a schimbat. 18. sora regelui Eete si fiica lui Helios zeul soare. probabil. ca si Ulise de aceea a ciclopilor. 9. . Sînt geografi care socotesc ca ar fi vorba de coasta sarda a strîmtorii Bonifacio. Unii mitologi cred ca prin aedul batrîn si orb. raspunde : "Singur eu". potrivit înfatisarii. poate ca o influenta a acestei legende. Calipso era fiica lui Ocean si a zeitei Tetis . 10. închinata. prin istetimea sa. în legenda. la fel ca si Heracle. Stînca în care legenda spune ca s-ar fi prefacut corabia feaciana. dar lucrul pare cu putinta. Ca sa faca legenda despre Vlise mai palpitanta. Aceasta insula cred unii geografi ca ar fi Stromboli.. vrajitoarea Circe o schimbat pe o mare parte dintre tovarasii lui Vlise în porci.insula tridentului. Una dintre ispravile pe care le-au savîrsit aproape toti eroii a fost patrunderea în Infern.insula cu trei vîrfuri. Demodoc. 7. Homer s-a reprezentat chiar pe el. pe o coasta a Marii Tireniene. elinii au transformat. cîntate de el. Calipso care-a vrut barbat sa-i fie". Pe fundalul unei privelisti din insula si-a creat pictorul rus V. 14. 17. ÎS. aheii povesteau si despre el ca s-ar fi coborît în negrele tinuturi ale lui Hades. ci Karavi. In apropiere de Amalfi sînt pîna astazi insulele Sirenuse. în Italia. în apropiere de Creta. Tezeu si Orfeu. H. Insulele poarta aceleasi nume si în geografia noastra. Fiindca eroul se recomandase mai înainte "Eu singur" sau "Singur eu".cîntecele lor. se gasesc povesti despre Pacala sau alti eroi populari care patrund în iad sau la moara dracilor si orbesc pe unii dintre încornorati cu o tepusa sau o frigare încinsa în foc. Numele ei în româneste înseamna : pasare de prada. sînt de-a dreptul uimitoare. Astazi ar fi Monte-Circeo. 19. Ogigia ar fi insula Perejil din zilele noastre. Dar regele insulei Itaca. care l-a dus pe Vlise în Itaca. Pare ca este de fapt tinutul Mesinei de astazi. Insula Corfu. Dealt- 262 fel. cînd cel orbit este întrebat de draci cine l-a întepat cu frigarea. în Trinacria . se vede si astazi Unga insula Corfu. Serov cunoscutul sau tablou "Ulise si Nausicaa". a reusit sa le redea înfatisarea lor obisnuita. Nu stim sigur daca este asa sau nu. Homer numeste insula : Trinakia . 13. ca si despre celelalte coaste ale marilor. si Corfu are înfatisare de corabie.

. Fa sa re-nvie astfel Troia. si. . cel nascut de Afrodita . nu s-a ascuns. însîngerat si plin de rani. a spus Enea si. care-i fusese lui Enea socru si rege si stapîn. In acel ceas s-a aratat. în care sa-i adapostesti.. Enea. urca-i într-o corabie. Securile aveau în partea lor metalica niste gauri.si focul sacru al cetatii. pentru a putea fi agatate la cingatoare.O. Cerul era rosu si marea . ia penatii2 . cel care-a pus temelii Troiei 3.pîna departe. s-a strecurat prin marea de osteni ahei. santoarcem timpul iar în noaptea cînd flacarile mistuiau marea cetate a lui Priam. Dar n-a fugit. vase de pret si arme scumpe. Atunci. Du-te cu el si cu fecioru-ti. fugi. însa deodata i-a iesit-nainte însasi Afrodita. i-a rostit mîndra zeita ce-i era mama lui Enea. Iar gemetele se-naltau pîna-n palatele de aur ale lui Zeus din Olimp. tot luptînd. pîna la marele palat unde sedea regele Priam. Ahile. te salveaza dintre flacari. Tragatorii cei mai iscusiti puneau aceste securi una în fata celeilalte. micul Ascaniu. tu. avînd sabia în mîna. facînd prapad printre dusmani. si umbra lui însîngerata s-a risipit.zeii care au ocrotit pîna azi Troia . în vis. Asa a rostit aspru Hector. în perete. feciorul marelui Ahile. Enea a si sarit din asternut. Macelarisera pe Priam. tu.22. catre Creta . sau în piroane. Un pas daca mai faci.. cu sabiile spintecîndu-i. s-a repezit catre ahei. acest fiu al Afroditei si al pastorului Anhise a însfacat o sabie si a iesit la batalie. Tu ai acum o datorie. Troia se va surpa acum. visînd poate calul de lemn. . îndestulîndu-le în ura ce o aveau pentru troieni. AVENTUROASA CĂLĂTORIE A LUI ENEA SFlRsIND LEGENDELE ce-au amintit pataniile aheilor la-napoierea spre Elada.Miseilor. Unii troieni înca dormeau. glasuia umbra eroului troian. (And erau folosite ca arme. la distanta de 20-30 cm una de alta si trageau în asa fel încît sageata sa strabata toate aceste gauri ale securilor dintr-o data. s-a luptat plin de îndrazneala. si-ntîi catre Neoptolem. Fugi.. Hector ce aparase Troia si se sfîrsise de curînd sub crunta lance a lui Ahile. Eroul s-a înfatisat. pîna la Hera si Atena. . 264 Palatul era însa-n flacari. Aceasta pare a fi fost una dintre încercarile cele mai grele pentru arcasi. umbra lui Hector cel viteaz. Ci.parea scaldata toata-n sînge. batrînul care mi-a fost sot si tie-ti este tata scump. Din el ieseau osteni ahei. spre tarîmul de unde a venit Dardan. cu sabia uda de sînge. la care nu se încumetau decît tragatorii cei mai vestiti. sau biruinte în Elada. cu prada-n brate : aur. si dintr-o data se trezeau cu lancile vîrîte-n piept. în tarîmul stramosului nostru Dardan.Stai. stofe. mîndra zeita-a frumusetii. Fugi si-1 salveaza pe Anhise. Du-i peste mare. troianului Enea. te stingi. . Acolo tu ridica ziduri. In fruntea lor pasea feciorul vestitului erou. Dusmanul este între ziduri.

A luat de-asemeni si penatii si s-a grabit spre casa sa. S-a furisat cu-ndemînare printre aheii.feciorul sau cel mititel : Ascaniu-Iulus si batrînul. Astfel a razbatut Enea prin valmasagul bataliei si a iesit pe o portita.. dupa o culme-mpadurita. Nu au vrut zeii sa-ti fiu tovarasa de drum. gaurita de loviturile de lanci.fiica lui Priam cel batrîn.. s-a agatat de haina lui. pe cînd parasea Troia. în goana mare. Enea a vazut cu jale ca soata lui s-a ratacit. Deci nu mai plînge pe Creusa. Unde-i Creusa. micul Ascaniu. S-a catarat pe-naltul munte ce se chema. Astfel a spus umbra Creusei. dar. care scapasera de moarte. vestindu-i sotului. si fara sa asculte sfatul celor ce se sileau sa-l tina. Acolo tu ai sa fii rege. Iara sotia l-a urmat. înfruntînd moartea-n orice clipa. dorind s-o mai îmbratiseze pe soata sa mult credincioasa . dupa cum spune legenda.. fiica lui Priam a pierit.Dragul meu sot !. ce te-a iubit atît de mult. Ai grija de feciorul nostru. s-a ratacit între ahei. cu cetele lui de troieni. A fost surprinsa de-un ostean si doborîta cu o lance.. cuprinsi de spaima si nadejde. care fusese odinioara sotul zeitei Afrodita. luptînd necontenit cu-aheii. pe calea spre Hesperia5. Pierderea Creusei Ajuns acolo în dumbrava unde erau mai toti troienii. N-a mai avut alta ce face decît sa se întoarca-n munte. afara din cetatea Troia. Enea a strigat-o înca.. ce jefuiau înca orasul. Iara pe munte-l asteptau. Urmeaza-ti calea. Mai înainte a intrat în templul Hestiei4. femei si chiar copii. dar n-a putut s-o mai gaseasca. Enea si-a urcat pe umeri tatal cel slab si gîrbovit. adunau fete si copii si duceau totul la corabii. Enea a cautat sa-si afle soata si-n cetele de robi .. precum stim. si s-a ascuns într-o dumbrava. si printr-o vraja misterioasa. pe coastele împadurite. care ardea cu vîlvatai. undeva catre asfintit. Fii sanatos. Rostind cuvintele acestea. el s-a întors.. si ei îl implorau cu totii: . Deasupra ei au cazut lesuri. Acasa-l asteptau sotia . purtînd în brate o ladita cu cîteva lucruri din casa. arsa de flacari. Umbra ei doar se ridicase si ratacea printre ruine. Feciorul sau. Alta sotie vei avea.Unde-i Creusa ? striga el. 265 . ce purta numele Creusa . draga mea ? S-a ratacit între dusmani. umbra Creusei a venit lînga iubitul ei Enea si i-a rostit cu voce blînda: . spre tara unde curge Tibrul cu valurile lui domoale. a strîns în brate numai fum. barbati. Aici nu mai putea dusmanul sa-i urmareasca nicidecum. Enea. Enea n-o putea zari.Enea n-a mai stat pe gînduri si s-a zorit sa-si scape tatal. facuta chiar de Afrodita. Caci ea. Ba a patruns si în oras. A luat de-acolo focul sacru într-o caldare de arama. Ida. ca trebuie sa se îndrepte. cîti se salvasera cu zile.

Dar. Aici Enea s-a plecat în templul zeului Apolo. Apoi în Delos.Du-ne. întoarceti-va tot acolo. Vremea trecea neostenita si dupa-atîtea suferinte troienii colindau pe mare si nu stiau încotro merg. Ea-l urmarea înversunata pe acest fiu al Afroditei. Enea a primit sa fie conducatorul cetelor. . unde vrei. plecînd din Delos.Voi. însa Apolo n-a raspuns.Unde o fi Hesperia ? Unde-o fi tara lui Dardan ? se întrebau acum troienii. dar într-o noapte . tara pe care-a prevestit-o Febus-Apolo. mamei troianului Enea. ce va trageti din Dardan. insula Creta nu avea rege-n acea vreme. Drept razbunare pentru asta. Caci nu putea sa ierte Troia. nu apucase sa mai spuna. rîul Tibru .Dar unde s-a nascut Dardan. . si nici Creusa nu graise.jertfele de sînge si a-ntrebat oracolul : încotro trebuie sa porneasca ? Oracolul i-a dat raspunsul : . unde nechibzuitul Paris daduse premiul frumusetii.. necum.Aici ne e poate limanul. în care-acesta s-a nascut.. cînd s-aratase lui Enea. prin oracol. decît un nume. Au facut doua- 266 zeci de vase si. unde fusese-adînc jignita. Atunci si-au construit corabii din trunchiurile de pe Ida. Enea. E tara unde vor domni Enea si urmasii lui 6. Hera era tot ne-mblînzita si dupa ce cazuse Troia 9. Calauzeste-ne prin lume si fa-ne o cetate noua. plutind mereu. ce purta numele de Fatum 7. dar unde curge acest rîu. Enea întîmpina vesnic furtuni. în Tracia. în care sa renasca Troia. cobo-rînd pe orice tarmuri.. si. cautati pamîntu-i de obîrsie. Hera-i punea-nainte piedici. Hera începe sâ-i loveasca iarasi pe troieni La rugamintea lui Anhise. a facut. sub conducerea-nteleapta a lui Enea si Anhise.. troienii au pornit pe mare. flota tro-iana a atins de la o vreme tarmul Cretei. în care colt din asfintit ? a întrebat din nou Enea. Enea s-ar fi învoit sa stea acolo-n insula.. Le ramînea numai sa caute Hesperia necunoscuta si sa îndeplineasca voia zeului cel batrîn si orb. Au trebuit însa s-astepte pîna ce au plecat aheii.ce sa credeti ? . si nu gaseau nici un raspuns. marul discordiei. Pe mari. . Au poposit. cum. Dar împotriva lor sta Hera 8. de aur.penatii ce-i avea cu el prind viata si încep sa-i spuna : 267 . a rostit tatal lui Enea. Într-adevar. în primul rînd.

Pîna atunci statuse. tîrîta jalnic în robie de fiul marelui Ahile : Neoptolem. si-ar fi ajuns repede-acolo. purtîndu-l printre-ahei. insula regelui Ulise.tara straveche si bogata. dupa atîtia ani de truda. unde Anhise . cînd parasise acest tarm neospitalier. au atins Epirul. uitat aici de-atîta timp. din care a purces Dardan . de nu-i lovea din nou zeita cu brate albe din Olimp. Purtati apoi de vînturi aspre. ascuns. care aveau trupuri de pasari si rapeau oamenilor hrana. îsi amintea de acea noapte. si-n insula Leucadia si. lui Enea. Enea. acele. în goana lui. bine ascunsi într-o dumbrava. De l-ar fi întîlnit pe grec. în cîrca. Acolo.. cînd îl salvase din macel. curînd. le spune vestea si în graba se si îmbarca pe corabii. . unde se afla Andromaca. 268 Enea s-a înduplecat si l-a luat pe corabie pe acest sot al lui Ulise. dupa draga-i sotie. troienii au ajuns prin locuri unde calcase si Ulise.a închis ochii si-a murit.. au stat troienii-o noapte-ntreaga. Ea i-a împins catre Strofade. numit Drepan. si s-au urcat iar pe corabii. uitat acolo de Ulise. dupa acea. Numaidecît bunul Enea îsi paraseste asternutul. Au întîlnit în drum Itaca. îngroziti de Etna. Nu-i ramînea decît baiatul. Tocmai se arata pe munte si fiorosul Polifem. pierdea la rîndu-i pe parinte. si se facuse-un flacaiandru istet si vesel si voinic. prin iscusinta lui Enea. pe care-o cauti . Acum. bietul. I-a rugat în genunchi sa-l ierte c-a fost dusmanul lor la Troia si sa-l salveze din tarîmul acesta înfricosator. unde salasluiau ciclopii. cum arata Italia si care-i drumul pîn-la ea. doua mici insule aflate între Pelo-ponez si Zante. genii rautacioase. fosta sotie a lui Hector. avînd orbit singuru-i ochi de-mpunsatura arzatoare a îndraznetului Ulise. Au poposit. Aici se aflau niste harpii. Scapînd cu greu si de-acesti monstri. întors din Troia. cînd sa porneasca iarasi. li spun penatii.este Italia. au plutit iarasi mai departe. Moartea batrînului Anhise Parasind si acest tarîm.Zeii penati arata drumul spre Italia . li sa ivit în fata-un grec. troienii au trebuit sa treaca pe lînga Scila si Caribda i0. muntele care zvîrlea flacari. de cînd tot rataceau pe mare. care crescuse-n acest timp. Au ocolit Trinacria si-au lasat ancora-n alt port. trezeste pe toti sotii sai.Hesperia.zdrobit de-atîta oboseala si ratacire peste mari . l-ar fi-nghi-tit într-o clipita. In zori. sprijinit într-un trunchi de pin. Mult l-a mai plîns bietul Enea pe tatal sau. bunul Anhise. ca fiarele-n paduri. pornind catre Italia. si-au luptat cu aceste pasari si le-au învins pîna la urma. privind înmarmuriti vulcanul.

nici «nul n-ar mai fi scapat de furia mare-a apelor. patria care si-o doresc ? Tu mi-ai fagaduit. Dar cînd s-a potolit furtuna. Numai Enea era trist.O ! Zeus.. nu mai stia de soarta lor. care-i conduci pe zei. L-au ai-s pe rug. de pe malul marii. zeita mama a lui Enea se dusese la tatal zeilor. cele mai credincioase vînturi. 269 Zeus prezice stralucirea Romei si i-a batut furtuna asta pe bietii calatori. A hohotit si s-a-ndreptat spre adapostul nalt de stînci. chiar de Italia. înghetata. A deschis poarta de arama si vînturile au tîsnit în lungi vîrtejuri peste mare. suflarea mortii. dusmanoasa Hera. Eol a ascultat pe soata celui ce stapînea Olimpul si poruncea întregii lumi. demna de-un sot al Afroditei. Erau pe coasta Africii. sapînd morminte mari de apa. marele rege peste vînturi.Dupa ce si-au jelit durerea.. ascunse bine. doar. deopotriva. însusi Enea fericea pe cei cazuti în fata Troiei. l-au îngropat si-au pus la cale multe jocuri. Nu mai aveau decît un pas. sositi tocmai din Troia departata. sosit din Troia. cum i-a zarit ca se apropie. troienii. cînd ai simtit ca te atinge.zburat catre Eol. rostogolin-du-se. fiu-i si troienii au facut slujba-nmormîntarii. scapati de groaznica furtuna. înalta. doar s-o mai zari ceva. Pe celelalte le pierduse . El se urcase pe o stînca. Aici a poposit Enea cu numai sapte corabii. Cîti au ajuns însa acolo. Cînd o sa semplineasca totul ? . Poate de n-ar fi fost Enea. pe pamînt.O. unde-si pastra. si-i atingeau tarmul dorit. cît este de bine sa vietuiesti. s-apropie de Italia-. Credeau ca nu vor mai scapa si nu vor mai atinge tarmul. caci îsi pierduse-atîtia oameni. Enea. vreme-ndelunga. de ce înduri ca fiul meu si cu troienii oropsiti sa nu-si gaseasca. tu. sa mi-i dobori pe toti de-a valma . s-au strîns în brate fericiti si-au chiuit pe malul marii. a poruncit regina.Eol. . odata. este pe Marea Tireniana. si-asa sa mi-i îneci în ape. înca îndurerati. ca si pe oameni.. cu mînie sporita ne-ncetat de Hera. Da drumul vînturilor tale si sufla strasnic peste mari . neamul dusman. Apoi. Zile si zile a durat furtuna fara de pereche. sfîrsindu-se cu toate. . uriase. Troienii se luptau din greu. Dar Hera. se ruga ea.. . Marea a început sa geama si valurile au crescut. au si zarit 'naintea lor un tarm întins si nisipos. ca din troieni o sa se nasca neamul puternic de romani. Italia era în fata. în acest timp. ce-si are tronul de aur pe Olimp. troienii s-au urcat iarasi pe corabii. a si .

cetatea-n veci nebiruita a zeului razboiului. va face legi. cu care ea a-nconjurat o suprafata nespus de larga de pamînt. Didona-si luase avutia si se urcase pe corabii cu cîtiva prieteni credinciosi. Razboiul va fi ferecat. cînd în Cartagina cea larga a zarit în basoreliefuri si în picturi si în statui înfatisate întîmplari din marele razboi troian. învîrtejite de furtuna. Regina sta pe-un pat înalt. Didona-si cumparase-acolo pamînt pentru-o cetate noua. pîna în ceasul cînd fecioara Ilia n. Romulus va fi acel ce-o sa zideasca Roma. i-a raspuns Zeus. Dintre ei. zeul razboiului. Cincizeci de roabe se grabeau s-aduca-n cosuri bunatati. Ea îi va naste lui doi gemeni. Faima eroilor troieni trecuse peste mari si tari. . de la stralucitorul Iulus . si-a poruncit zeului Hermes15 sa plece iute-n Africa 16. si-i va urma. sfatuita de-un curtean. 271 . în Cartagina Pe-aceasta coasta a Africii se-ntemeiase de curînd un regat nou . vazînd pe Priam si pe Hector si pe alti multi viteji de seama cazuti sub armele aheie. Pe lume se va naste Cezar. va fi-ndragita de un zeu. toate cetatile aheie vor fi atunci legate-n lanturi. sub romana pace augusta. mai ca nu-i venea sa creada. ar fi ajuns în tara sa. pe pamînt14. sa nu suspine în zadar. feciorul sau. Micena. El însusi va deveni zeu. dorind sa îi rapeasca tronul. Argosul. si-apoi. Pigmalion. Asa încît. facut din aur. Fîsiile le-a înnodat la capete si a facut un curmei lung. va veni ceasul cînd romanii vor razbuna neamul troian.care va-ntemeia imperiul. Ochii i s-au umplut de lacrimi. la rîndul lui. de Ares 13. numit Iuliu. o preafrumoasa feniciana. Fiul tau. în ajutorul lui 3nea. în lanturi grele. Aproape toate vasele. Didona a orînduit ospete mari pentru Enea si pentru ceilalti calatori. spita troiana. Ftia. aflînd Didona ca ei. Regina-aici era Didona. Ascaniu-Iulus 11. Legendele ne povestesc ca ea ceruse unui rege din Africa sa-i vînda numai atît pamînt cît cuprindea pielea întinsa-a unui taur. în maretele ei palate. i-a atins buzele rosii si frumoase cu mîna lui plina de har si i-a facut un semn sa taca. Astfel a spui maretul Zeus.Zeus. Temîndu-se de Pigmalion. a pus la cale s-o ucida. Sosisera în Africa. Dar sfetnicul o învatase sa taie pielea-n fîsioare subtiri ca firele de ata.. Didona stapînise Tirul. Enea a aflat acolo pe cei mai multi dintre troieni. va stapîni Italia. surîzîndui. a ascultat plin de rabdare pe dulcea zeita-a dragostei si. gonit de vajnica furtuna. fusesera împinse-aici. cînd a sosit la tarm Enea. Cartagina. ce va avea hotar Oceanul si astri luminosi din slava. si. vrednicul Enea. Sa nu ai teama. mai. si mai ales Enea. Pe-acest pamînt îsi zidea tocmai un nou oras mîndra regina. mîndra preoteasa. Neamul lui Hector va domni trei veacuri în Italia. Dar fratele ei. Va-ntemeia orase noi. frumoasa Afrodita.Frumoasa mea. stapînul din Olimp. Atunci o 270 sa se curme vrajba. Mai mult s-a minunat Enea. mîngîind-o pe Afrodita.

272 Ospatul s-a jsfîrsit în zori. pe mari. si dintr-un colt. în Hesperia. nu mai gîndea sa se porneasca din nou catre italia. Nu mai trecea pe la corabii. neistovita. si iacata-ti voi povesti cum Agamemnon. Numai ca din Olintp veghea stapînul cel cu brat de fulger.Tu-mi ceri sa povestesc. Doresti sa-mi reîmprospatez durerile. . Iara o suta de barbati. sa nu se mai sfîrseasca-n veci. tu. de datorie. catre Hesperia. Regina Didona se îndragosteste de Enea In acest timp. Iar dragostea si-a aprins focul si-n pieptul dîrz al lui Enea. însa vroiau sa-ndeplineasca poruncile destinului si sa ridice-o noua Troia. el se trudea sa-nalte ziduri puternice Cartaginei. abia-n-ceputa-n acea noapte. tot robi si ei. nenumaratele-ntîmplari pe care le-au trait troienii. si vor lupta si mai tîrziu. argint si aur. Nu vrei sa povestesti acuma ce-ai patimit si ce mai speri ? Enea i-a raspuns Didonei : . A povestit totul Enea. cum si-au facut apoi corabii troienii si-au pornit de-acolo. regino. Apoi troienii-au fost poftiti sa se aseze-n jurul mesei. cu Ulise si cu Ahile cel cumplit au nimicit orasul Troia. Enea parca îsi uitase de sotii sai. din amintiri. A început atunci Enea sa-si depene. cum vînturile si rautatea zeitei cea cu brate albe i-a azvîrlit încoa si-ncolo. glasuia dalba regina feniciana. acolo. de unde le era stramosul. puneau pe mese amforele plinei cu vinuri purpurii. Enea. cu lira-n brate. sub biciuirea asprei Hera. pe care noi ne straduim sa le uitam. care de care mai gustoase. privind Didona necontenit pe calatorul sosit din Troia departata. destepta sunete duioase un cîntaret cu viers divin. pe lavite scumpe de lemn. s-a-nvolburat. Didona nu-si dezlipea ochii de pe chipul feciorului dulcei zeite Afrodita. .Cum ? Nu se lupta sa-mplineasca îndatorirea-i de troian ? A uitat de Hesperia ? Înlantuit de o femeie.fripturi si prajituri. plina de stele si parfum. Deaceea nu s-au lasat prada greutatilor care-i loveau si au luptat cu îndrazneala. sînt prea multi ani de cînd cutreieri pe nesfîrsirea marilor. acoperite cu covoare din Iîna alba împletita cu firisoare de argint. Au socotit ca vor pieri. Ci-nvesmîntat în haina scumpa. si-a simtit inima cuprinsa de-un simtamînt tare ciudat. sub mîngîierile Didonei. Dar dragostea dintre ei doi. si ar fi vrut ca acea noapte. Insa dorinta ta-i porunca. de purpura. se îngrijeste sa zideasca cetati straine ? a strigat. în zilele care-au urmat.O. . cum a fost arsa de-ahei Troia.

Hermes s-a dus si l-a mustrat plin de asprime pe Enea. Apoi.. caci îsi va pierde zilele. Lumea a început s-alerge pe ulitele pietruite. strigînd de groaza si mînie.cu o faclie . ridicat din ape. tata Poseidon ? Da-ndata a-nceput navala de ape reci si înspumate peste corabiile troiene si vuietul sa întetit.a fost prinsa de disperare.. privea la ei cu ochii turburi. înlacrimata.. a vazut focul rugilui. n-ai dreptul sa îl uiti pe-Ascaniu. si nu am sa te uit nicicînd .focul.. creste de valuri . Vîntul îi biciuia obrajii. Cartagina s-a zguduit aflînd ca a murit regink. Pe rug a asternut un pat. S-a îndreptat catre corabii. pentru aceasta zabovire pe tarmurile Cartaginei. . ce ramasese-n casa ei. Noua patrie a troienilor Privind înca în departare. si a 273 18 cerut sa se aprinda . i-a dat raspuns fiul zeitei care împrastie iubirea. îmbracata în vesminte de sarbatoare. Nimic nu ma mai poate tine. Ea.. de pe mare. Doar hauri negre lînga vase. ce trebuie sa stapîneasca în tara vechiului Dardan. Enea a simtit stropi sarati pe buze.De te nesocotesti pe tine. Didona îsi strapunge inima de mîhnire Insa Didona a aflat. umilita.si-a poruncit fiului sau Hermes. dar nu stia ce poate fi. ce-si înalta pala spre slava . cel priceput la toate. Poseidon 17. Cu gemete. si chiar Enea. caci tu mi-ai fost nespus de draga. A poruncit IO-bilor ei sa îi cladeasca-un rug înalt. Se povesteste ca Didona . cu sabia lui Enea. i-a-mbratisat picioarele si. Ascaniu.Ce pregatesti. si-a smuls din suflet moliciunea. catre Cartagina. Efidona s-a strapuns în piept. . si-a poruncit troienilor sa se gateasca iar de drum. s-a urcat pe-acest rug. Vasul se legana mai tare. Tu nu mai plînge în zadar. Unii l-au zarit pe zeu si au strigat la el cu spaima : . sa zboare în Cartagina si sa-l trezeasca pe Enea din dragostea ce-l mistuia.. feciorul tau. Nu mai vedeau în zari nimica. din tokte patru parti.Nu plec de voia mea.vazînd corabiile troiene cum s-au îndepartat de tarm . însa eu am o datorie fata de neamul meu troian si de feciorul meu. Atunci Enea s-a trezit. l-a rugat sa nu cumva s-o paraseasca. Didona.

biruitorilor în lupte. ce avea frunzele de aur. în tinutul Latium. în Infern.vinete.. usoare. Ce-au chiuit !L Ce-au mai cîntat !. prin codri. dintr-un stejar al zeilor. Astfel s-a scurs o zi si-o noapte în lupta crîncena cu marea. tîsnind mereu din adîncimi. cu numele de Deifoba. sa zboare lin deasupra lui si sa-i calauzeasca mersul pîna-n dumbrava nestiuta. si i-a rostit poruncitor : . ca s-o dea cîinelui Cerber. Pentru aceasta. nori amenintatori deasupra. dupa datini. bunul Enea o mai striga. Acolo vietuia pe-atunci o prorocita. troienii au ajuns la Cume w.. prin somn. N-ar fi gasit aceasta creanga Enea-n veci de veci. în visele fiului sau. jos. clarvazatoarea prorocita. Ea a fagaduit sa-l duca pe fiul mîndrei Afrodita pîna-n Infern. ocrotiti de Aîrodita. pornind catre Italia.Feciorule. a rupt-o iute . A pus doi oameni sa adune pe toti troienii cît mai grabnic. în timpul noptii s-a ivit Anhise însusi. fiindca era ascunsa bine într-un desis de nepatruns. si-i vei învinge negresit. boabe de mac si stropi de miere. si ca s-ajungi pîna la mine. Te vei lupta c-un neam salbatic. ci în CîmpiileElizee. Acolo a aflat crenguta. jocuri. te va calauzi sibila. în cinstea bunului Anhise. desi. pe puntile corabiilor . sa-si vada tatal. Poseidon îsi varsa mînia pentru pie-rirea fenicienei.. care traieste lînga Cume. spre Italia. vazîndu-si noua patrie ! Pe Cîmpiile-Elizee în Cume au cautat troienii lacasul sacru-al lui Apolo. tatal eroului Enea.. la rugamintile zeitei cu brate albe din Olimp. o mai ruga sa-ntîrzie înca o clipa si sa-i dea sfaturi întelepte. o prajitura. care-n acest timp îi pregatise din faina. N-a trecut de'cît putin timp si. urlete ce-i înfricosau. Mai înainte vino însa în tara neagra a lui Hades. acolo. degraba. ca o umbra. o sibila. Dar umbra nu s-a mai întors. Se împlinea un an din vremea cînd mai fusesera pe-aici si avusesera mîhnirea sa îl îngroape pe Anhise. întreceri si serbari dînd premii mari : tauri si arme.. Ma vei gasi pe mine însumi nu în Tartar. vase de-arama si vesminte. ploaie si muget ca de fiare. . si ce-au dantat pe coasta marii. si-abia cu greu au izbîndit s-ajunga în Trinacria iS. du-i pe troieni.. sub pamînt. Enea s-a trezit din somn. Dar a cerut sa i s-aduca mai înainte o crenguta. si-a adus-o sibilei. însa zeita Afrodita a trimis niste porumbite albe ca laptele. Enea a orînduit. si-ai saltat ancorele grele. 274 I Umbra parintelui Anhise s-a risipit apoi ca fumul.

De-aicea s-a iscat si sfada. Razboiul iscat clin pricina Lavinf Aflînd cele ce-i prevestise parintele sau preaiubit. mai multi vecini. i-au dus în dar sceptrul lui Priam. . pe Lavinia. de mult. pi urmasii lui si gloria cetatii Roma 20. Iar tatal sau i-a prevestit viitorul. Enea s-a înapoiat. numit si pîna azi : Ardeea. de-olimpieni. Razboinicul se numea Turnus. care avea un oras mare. din Troia nimicita-n flacari. Era-n Cîm-pule-Ehzee. Enea i-a cerut iertare c-a parasit-o din porunca lui Zeus cel ne-ndu-plecat. lînga Cume. Acest Latinus mai avea si o copila. doborît. bunul Anhise.' Era din neamul lui Danae. Solii troianului Enea. adormind. ce le purta cu el Enea. adica în Laurentium23. si-a adunat în pripa oastea si s-a calatorit spre Latium. Dar ea si-a-ntors încolo capul. aflînd despre prorociri. Regele o fagaduise pe fata sa unui razboinic stapînitor peste rutuli. Stapîn în Latium era regele cel batrîn Latinus21. Aici i-a gasit pe eroii ucisi în luptele grozave purtate zece ani la Troia. chiar pe pamîntul stramosesc. Turnus a început razboiul 2 si s-au batut fara crutare. acolo unde se înalta cetatea regelui Latinus. dupa vointa zeilor. calauzit tot de sibila. si. fiul lui Her-mes cel siret. Pe o carare misterioasa. în schimb. precum îl învatase Anhise. El s-a-nvoit. cei mai de seama-au fost Mezentiu. Enea era sprijinit de-un alt rege batrîn. spre Asia. pe tarmul marii. Turnus avea si el aliati. Enea si cu sotii sai. sibila l-a condus pe fiul zeitei dragostei la Hades. stramosul lui Enea. s-a necajit ca-si calca vorba fata de Turnus si rutuli. Macul. Lavinia. Acest Evandruntemeiase pe malul stîng al Tibrului. Erau si toti vrtejii-ahei. ei au putut sa intre lesne în Infern. trimisi la regele Latinus. de mult. prin gura unei pesteri negre. mîhnita. Amata cea cu par carunt. plutind de-a lungul coastelor. sa-ntemeieze tara Troadei cea bogata. Evandru. s-a învoit sa-i dea ca soata eroului sosit din Troia. De-aici pornise alta data Dardan. Latinus i-a primit pe soli cu bunatate si cu cinste. Cîinele Cerber a mîncat din prajiturile sibilei. A-ntîlnit-o si pe Didona. pocalul lui. toata-nlacrimata si nu a vrut sa-i dea iertare. si Camila. regele Cerei. gonind pe calul ei ca vîntul. îl adormea. pe fiica lui. Latinus se tragea din spita zeului Cronos22. soata batrînului Latinus. cînd au fost biruiti titanii.Dulceata-l atragea pe Cerber. însa regina. 275 18 Pe urma l-a aflat Enea pe tatal sau. o fata care se lupta neînfricata cu barbatii. si. Acuma sentorcea urmasul. Intre acestia. au poposit între-Ardeea si Ostia. haina regeasca si alte daruri pretioase.

o lupoaica. cu ziduri albe. pe tarmul fluviului Numiciu. Numai ca Zeus tot veghea sa se-mplineasca hotarîrea ce-o prevestise Afroditei. printul Amuliu a trimis-o în templul Hes-tiei. rîul s-a revarsat pe 278 tarm ducînd cu el. Rege atunci a fost ales feciorul sau Iulus-Ascaniu. Crescînd. treizeci la numar. la poalele unei coline . troienii i-au ridicat si un sanctuar pe tarmul fluviului Numiciu.. si. pe cînd pornise o furtuna. si-au hotarît sa i se-nchine "sub numele de Indigetul. pe tronul sau din Latium. Enea s-a înfatisat fiului sau. El a pus temelia . pîn-s-a stins si Iulus. unde Enea disparuse. Din fericire. nevatamati.colina zisa Palatinul . în marea grota . care crescuse pe colina încîntatoare. purtînd pe el înca armura si-n mîini o sabie si-o lance. Fiind preoteasa n-avea dreptul sa se marite niciodata si deci nu putea avea fii. gasind copiii. cu toate ca-i statea-mpotriva. Iar dupa Iulus au domnit alti doisprezece regi mai mici. si fiindca Numitor avea si o copila : Ilia. ei s-au luptat cu Amuliu. si-n locul lui s-a urcat Romulus pe tron. numit de-aceea Alba Longa 26. însa în noaptea ce-a urmat. si-a-mbratisat-o pe vestala 27. Numitor. Cu ajutorul Afroditei si al lui Zeus olimpianul. feciorul lui Enea. mereu. Enea si-a învins dusmanii. Pe el însa l-a doborît fratele sau. si l-a vestit pe fiul sau ca Zeus l-a urcat în slavi. înconjurat de fulgere si trasnete nimicitoare..Lupercal28. si valurile i-au lasat la poalele unui smochin. a poruncit ca fratii gemeni sa fie aruncati în Tibru. Dar zeul Ares a pîndit-o pe Ilia cînd a venit pe malurile Tibrului si-a adormit sub un eopac. Enea a pierit în slavi. Turnus a fost rapus în lupta. c-a devenit la rîndu-i zeu.cetatea sa Palantium 25. i-a hranit. si apoi s-a urcat pe tron. Un pastor i-a aflat pe gemeni si i-a luat în coliba lui. noului rege. Enea s-a casatorit cu frumoasa Lavinia .si anii au trecut pe urma. foarte întins. Amuliu. L-au doborît. In amintirea si spre cinstea acestui zeu stramos. a parasit apoi Laurentium si a cladit un oras nou. Atunci s-a coborît. fiul lui Enea. Iulus. neîmblînzita Hera. preoteasa. pe cei doi frati numiti de mama. ca Zeus. si într-o alta batalie. dupa poruncile lui Ares. prin vointa lui divina. întemeierea Romei . Palatina. de Ilia : Remus si Romulus. si-a urmat regelui Latinus. unchiul Iliei. printul Amuliu. Ilia a nascut doi fii. în Alba Longa.276 întrj-o regiune paduroasa. El a domnit numai trei ani.

cînd pacea fusese statornicita. referindu-se de fapt la Italia. vor s-o îndeplineasca.zeita ocrotitoare a focului sacru. care se trageau. în care staruie în buna masura spiritul popular. Penatii sau larii erau zeii particulari ai fiecarei cetati si chiar ai fiecarei familii. prelucrata de poetul Vergiliu. în timpul lui August. 3. si aceasta legenda romana. atunci cînd este împotriva lor. în buna parte cu elemente preluate însa de la elini. dupa legenda. în versurile "Eneidei". Afrodita-Venus. triumful poporului roman ajuns pe culmile puterii si pretinsul lui drept la suprematia politica si economica în Medite-rana. dupa nenumaratele razboaie crîncene. deci de origine mai buna decît elinii. Hesperia înseamna tara din asfintit. Acesta. acela care venise întîiul din Europa în Asia si pusese bazele Troici. fiindca zeita se nascuse din sîngele lui JJranus. 279 4. fiul ei. ei nu se straduiesc sa înfrunte soarta si sa-i calce vointa. mesajul lor catre urmasi de a pastra gloria strabuna si de-a o creste prin virtuti. creîndu-si epopeea. si. Atunci si-a înstrunat Vergiliu lira lui maiastra sa cînte. era socotita drept stramoasa romanilor. Vergiliu a creat o mare epopee : "Eneida". 5. Romanii sustineau ca Dardan. Aceasta e povestea Romei. Romei antice. prin Deu-cation si Pira.Romei pe Palatin. în acest fel credea poetul Vergiliu ca poporul roman poate contribui din plin la dezvoltarea grandioasa a unei noi civilizatii. îndeplinirea datoriei sau dragostea calda fata de popor. Acesti eroi îsi transmiteau. 6. Hestia-Vesta la romani . Desi sînt puternici. Astfel justificau faptul ca troienii scapati din macel s-au stabilit în La-tium si au întemeiat cetatea Roma. 7. Faptele savîrsite de supravietuitorii din Troia au fost cîntate de poetul latin Vergiliu. eroii nu sînt ca aceia ai lui Homer. Romulus si-a mutat aici poporul sau din Alba Longa. cum ar fi mila fata de cei în suferinta. ar fi fost de origine din Italia. Mai trebuie adaugat ca în poema epica a lui Vergiliu : "Eneida". dupa poruncile Cezarului. romanii se socoteau descendenti directi din cea dintii dinastie de zei. a caminului. slavind eroii care au pus temeliile. nu din Elada. Note 1. Pe baza legendelor romane. din Prometeu. în locul unde îi hranise fiara pe fiii crudului zeu Ares si ai sarmanei Ilia29. Din neamul lui si-al lui Enea s-au tras apoi si Iuliu Cezar si fiu-i adoptiv. care a trait si a creat în asa-numitul "secol de aur". nu a putut sa se sustraga . zeul razboiului cel crunt 30. orasul închinat lui Ares. 2. Se simte astfel diferenta dintre legendele elinilor. Dimpotriva. care se scursese în apa marii. August. Fatum era zeul destinului la romani. prin Enea. amîndoi apoteozati si preschimbati în zei romani.

Ea se mai numeste în legenda si Reea-Silvia. peste Elada. la stînga Caribda cea neîmpacata. ocupînd chiar orasul vestitului rege Agamemnon. "Scila-i pe dreapta.. ne cînta plin de maretie imaginarul raspuns dat de Zeus-Jupiter zeitei Afrodita-Venus. cel cw brat de fier. Sa cucereasca si întregul Argos. adica splendida Micena. atît de drag inimilor imperiale. în epopeea lui.conceptiei aristocratilor. venea de la llvs . 12. în cîntecele sale.si cele italice. 9. socotind ca el justifica pe deplin pretentiile de stapînire asupra întregii lumi de atunci si. Care de trei ori înghite-n adîncul gîtlej al genunii Valuri ce nu au sfîrsit si de-a rîndul din nou catre ceruri Ţi le azvîrle. si-n primul rînd însusi Octavian-August. Sîntem îndreptatiti si mai mult la aceasta pastrare a unitatii. sau fiindca era ginerele lui Priam si luptase cu vitejie împotriva aheilor.o noua Troie. 280 11. In povestirea aceasta . tinutul paduros. sa se razbune pe ahei. nu numai fiindca îl însotise pe Paris la Sparta.. Facem acest lucru pentru a pastra unitatea fireasca a lucrarii si a face legatura directa între miturile si legendele eline . asa cum îi poruncesc zeii.Italia . Numele fiului lui Enea : Ascaniu sau Iulus.S. Acest raspuns este celebru.folosim tot numirile grecesti ale zeilor. Vergiliu ne cînta aceasta întîlnire în "Eneida" .." .desi are ca temei epopeea romana a lui Vergiliu . E. urmasii vechilor troieni. lovind si astrii cu unda-i în spuma. Vergiliu. Chip omenesc are dînsa. Scila în tainica hruba se-nchide si capu-si arunca Din ascunzis si atrage spre stînci plutitoarele vase. prin contopirea carora si-a realizat dealtfel însusi Vergiliu grandioasa lui epopee "Eneida". Ftia. cînd o rapise pe Elena. Prin acest închipuit raspuns.A. 10.P.homerice . sau dinastia de Cezari. deci de puterile supreme. Murasanu. Vergiliu : "Eneida". împaratii romani îl invocau adeseori. în sfîrsit. care era neam de zei si viitor zeu. romanii. Marte. unde domnise Diomede . întrucît epopeea lui Vergiliu se refera la zei. De aceea. August. Numele preotesei Ilia aminteste de asemeni llionul. se hotara de soarta. ca el. 8. toate acele locuri. care-i ocrotea pe calatorii de la Troia. în româneste de D. alaturi de Hector. acela care-i condusese pe ahei la Troia.adica cel din Ilion Troia. si-ncolo-i balena la trup uriasa. unde vazuse lumina zilei cel mai puternic dintre ahei : Ahile. ci în primul rînd pentru ca salvase cîteva cete de troieni si urmarea sa înfiinteze în Hesperia . si. fecioara cu piept ce încînta Pîn'la mijloc. . eroi si actiuni cunoscute de noi din capitolele anterioare ale "Legendelor Olimpului". 13. la romani. care-i dadusera pe eroii biruitori la Troia. eroul Enea se supune soartei si cauta sa-i îndeplineasca hotarîrile neclintite. mai ales. 1950. Hera-Junona îl dusmaneste atît de mult pe Enea. Mostenitorii lui Enea : Iulii. 14.L. pretindeau ca soarta si zeii olimpieni au hotarît ca ei. dat de Zeus-Jupiter.

Prin Enea se înrudea cu Dardan. se va-ntinde. o pace aspra. 17. " .... afara încolo De-ale soarelui cai si pe unde de cer purtatorul Atlas roteste cu umaru-i bolta-n podoaba de astri. legenda romana are un continut asemanator. ale carui granite sa fie marginile lumii. Aici se vor cladi cele mai mari si mai stralucitoare palate ale orasului. se arata ca razboiul a fost iscat de gelozia lui Turnus. se înrudea cu Afrodita si cu cel dintii zeu.. Ca sa nu râmîna mai prejos. Sa fie adica vesnic o "Pax romana" sau "Pax Augusta". Pe colina Palatina or sa se înalte primele ziduri ale Romei.avea dreptul sa stapîneasca tot pâmîntul. 21. al stapînilor de sclavi. fiind doborît de olimpieni. De la el a venit numele de latini. Roma Quadrata din legenda. 19.Fatum i-a hotarît lui August sa "ntemeieze un imperiu. Vranus. 16. Cu ajutorul acestei asa-zise prevestiri. soarta . .. în loc de a se povesti ca oastea cutezatorului Enea a napadit cu armele tinutul Latium. ÎS. ca sa-l ia în stapinire. Alba Longa a fost cuprins de Roma.. asupritoare. ce-o purcede sub larga tarie albastra. 281 Cezar August mladita de zeu . Poetul îndeplinea astfel dorintele stâpînului sau Cezar-Octavian August. Adica cetatea laurilor sau a gloriei. adesea. Pe Unga Neapole de astazi. nu din lacomia regilor ahei si din dorinta lor de a stâpîni orasul Troia. 15. fiul lui ZeusJupiter. Vergiliu arata cum doreau împaratul si aristocratii sa fie îndeobste un supus cetatean roman. se refugiase în Latium. 24. Imperiiu-i. Caci prin Enea. Dupa cum. care voiau sa împiedice orice rascoala populara : a sclavilor. dupa traditiile romane. Neptun. 26. 25. Aceasta imaginara povestire era cîntata de Vergiliu.Ochii îndreapta-i acuma încoace : priveste-ti tu neamul si pe ai tai. aratînd ca el avusese loc. Dincolo de zodiac. la romani. a plebeilor sau a taranilor aflati în departatele provincii ale imperiului. 22. un luptator neobosit. Sicilia. Zeul Cronos sau Saturn. Este vorba de coasta Africii de Nord. 20. Este Cezar si spita întreaga A lui Iul. pe romani." Enea este numit în versurile lui Vergiliu drept "cel pios".. de asemenea. si dura-va el însusi Veacul de aur în Latiu. tot prin Enea. 23. Cezar-Octavian August dovedea ca e din neamul lui Enea. Se stie doar ca O ctavian-August ceruse înca din timpul vietii sa i se faca un templu si sa fie adorat ca zeu. Numit Mercur de romani. dar cu respect fata de zei. Legendele eline înnobileaza razboiul Troiei. a popoarelor tinute în lanturile Ramei. probabil dupa dorinta împaratului August. ci ca o urmare a rapirii frumoasei Elena. reprezentantul aristocratiei. orînduita de la Roma de împarat si de aristocrati. Deci.. acesta-i ce-auzi ca promis ti-i. Iata barbatul.

Pe temeiul sau au patruns ostile romane. de baza a fost data de un bronz turnat in secolul al V-lea înaintea erei noastre. 30 Legenda aceasta. sotia lui Poseidon . Ares era zeul razboiului. Prin ea putem sa apropiem "Legendele OlimpuUi" chiar de hotarele istoriei poporului român.27. Astazi cunoastem fortele naturii si puterea lor nu ne mai în-spaimînta. 28.pe malul rîului Tibru. observam sa strabunii îndepartati ai grecilor. In conceptia vechilor greci. ci se amestecau în viata lor. conduse de împaratul Traian. Vupa cit se pare.. Dar cauza principala a multimii miturilor o constituie însasi multitudinea fenomenelor naturii si a diferitelor aspecte ale acestor fenomene. semizei. legenda are un pic de adevar. pîna în tinuturile noastre. în sanctuarul Lupercal. Scena aceasta a hranirii celor doi gemeni de catre lupoaica era însasi emblema Romei. Imaginea. a contribuit imaginatia multor generatii si a multor oameni de talent. în amintirea acestei întîmplari. care se sparg mugind de tarm. care sug lacomi laptele hranitor al mamei adoptive.ca sa o îmbratiseze. i s-au adaugat mai tîrziu 282 cei doi gemeni. zeita Hera proteja casnicia. fiul lui Poseidon . în imaginatia grecilor mai locuiau : Amfitrita. Daca ne gîndim cît de variate sînt fenomenele naturii si aspectele lor si daca tinem seama ca pentru grecii vechi fiecare fenomen si aspect al naturii a dus la crearea mai multor zeitati. Nereidele. se celebrau pe vremuri stralucitoarele serbari lupercalii. au pus stapîn peste întinsele ape pe Poseidon. pe colina Palatina. la zigzagurile rosii ale trasnetului si la lumina orbitoare a fulgerului ? Se gaseste o inima omeneasca în stare sa ramîna de piatra în fata acestor marete fenomene ale naturii. STUDIU Exista oare vreun om care sa ramîna indiferent la adierea mîn-gîietoare a vîntului primavaratic. unde neîntinata vestala doarme . s-au gasit urme omenesti cam de la începutul celui dintîi mileniu al erei noastre.. zeii nu traiau izolati de muritori. atribuindu-le toate fenomenele pe care nu si le putea explica. fiicele lui Nereu . atunci ne dam seama de unde provine bogatia mitologiei grecesti. în muzeul din Cracovia se gaseste o splendida camee antica. a creat figurile mitice ale zeilor. Pe Palatin se ridicase. Dar imaginatia omului primitiv. Nereu. la huietul vijeliei care în-covoaie copacii. dirijîndu-le sau împiedicîndu-le actiunile. 29. . eroi etc. Mitologia grecilor este extrem de bogata. mai întîi prin faptul ca la crearea nenumaratelor figuri de zei. Triton. Astfel s-au plasmuit mitologiile popoarelor antice. dintre care aceea a grecilor se remarca prin marea bogatie si frumusete a miturilor. în lipsa unei ratiuni patrunzatoare. Luînd ca pilda marea. a caror variatie îsi afla corespondentul în nesfîrsita gama de sentimente pe care o trezesc în sufletul nostru ?. cînd se coboara la preoteasa Ilia. de pe vremea lui Pericle. care cuprindea numai pe lupoaica. dealtfel. înfati-sînd pe zeul Ares-Marte. prin care urmasii lui August îsi legitimau închipuitul drept de a cotropi orice teritoriu strain. Tetis. Pe malul sting al Ti-brului. o alta divinitate a marii . Astfel. la freamatul valurilor marii înfuriate. în viata zeilor se reflecta multe din fenomenele vietii sociale a grecilor. Dar în mare. si sanctuarul numit Lupercal. fiul lui Poseidon sau al lui Nereu etc. De aceea. Aici. aducîndu-le fericire sau nenorocire. Hermes era . are pentru noi o deosebita însemnatate. Acestui bronz.

La Delfi. de relativa liniste si înseninare a sufletului grec în fata covîrsitoarelor forte ale naturii.X î. care si asa era extrem de bogat. odata instituit. Poseidon era socotit si numit "protector de familie" si "tata". în orasul Thespiae. în timp ce la Homer.. sefi de triburi. 285 De aceea. oamenii au început sa cunoasca natura. contribuind astfel la îmbogatirea tezarului mitologic grec. în legendele Olimpului se reflectau realitati sociale si politice de pe vremea cînd traiau autorii miturilor. conceptiile grecilor despre divinitati. sa-i înteleaga unele fenomene. s-a casatorit cu Peleu. doua centre importante din Grecia. ca forte ale naturii. Poetii caie au urmat dupa Homer au prelucrat miturile în lumina conceptiilor filozofice si religioase ale vremii lor. chipuri omenesti. La constituirea acestui panteon olimpic a contribuit imaginatia multor oameni si a multor generatii din diferite regiuni locuite de greci. înainte de Apolo. Acest fapt a facut ca despre acelasi zeu sa se povesteasca lucruri diferite si deci zeul sa apara în chipuri diferite. zeul iubirii.. numite fetisuri. Uneori zeii se casatoreau cu muritoare si invers : zeita Tetis. Miturile Olimpului. La început. Apoi. Aceste exemple sînt îndeajuns spre a înlesni o reprezentare cît mai clara despre bogatia de mituri care se povesteau despre zeii din Olimp. divinitate a marii. era închipuita de o piatra necioplita.. cazut în valurile marii. pe cînd la Sparta zeita aparea. înarmata. trona un zeu cu chip de lup. De pilda. iar din casatoria lor s-a nascut Ahile. Olimpul homeric nu este altceva. adica miturile care se povestesc despre zeii care locuiau în Olimp. Dar. pe cînd la Homer el stapîneste peste ape. încetul cu încetul. si atunci fortele ei covîrsitoare au luat. si-au închipuit aceste forte sub forma unor obiecte neînsufletite. în imaginatia grecilor.e.n. în special pietre si lemne. stapîneau puternicii basilei. în imaginatia grecilor. de pe vremea cînd au fost plasmuite aceste mituri. fortele naturii au luat chipul unor animale. grecii. . care se deosebeau de oameni numai prin putere si nemurire. Afrodita este fiica lui Zeus si a Dionei. Zeus trona în Olimp asa cum la Tirint si Micena. în secolele XIV. împaratia mortilor o conducea Hades etc. Olimpul homeric n-a ramas încremenit. au facut un drum lung. oricît de variate ar fi fost. Prelucrarea miturilor zeilor olimpici de catre poeti a dus si la diversificarea chipurilor sub care apareau diferiti zei. în Siciomia.. în Beotia. Afrodita era socotita protectoarea lauzelor. decît o reflectare a vietii sociale si politice a grecilor. De pildar un mit spunea ca zeita Afrodita se nascuse din sîngele lui Uranus. Asadar. un muritor. ale carui fapte sînt cîn-tate în Iliada. au fost create într-o epoca de umanizare a conceptiilor despre natura.284 protectorul negustorilor. înainte de Homer. De pilda. forta atribuita mai tîrziu zeului Eros. faimosul erou. în toate amanuntele lui. de la zeitati închipuite sub forma unor obiecte neînsufletite si pîna la zeii din Olimp.

ci a ales pe cele mai importante în legatura cu zeii cei mari ai Olimpului si. se ajunge la inadvertente. întrebarea. daca va face o selectie ? Cum vor aparea zeii Olimpului în lumina miturilor alese ? In cele ce urmeaza. a introdus mitul lui Prometeu. diferitele mituri între ele. Problema esentiala care se punea era aceea ca un zeu sa nu apara pe scena mai înainte de a fi creat. Asadar. dar introducînd si unele elemente personale. . si însemnatatea acordata fiecarui zeu. în imaginatia grecilor. Asa cum am aratat. Alexandru Mitru a trebuit sa dea o ordine cronologica miturilor. din epoci diferite. cum îl numeste K. ca sa zicem asa. poetul care a încercat sa faca o "istorie". asa cum. mai ales. printr-un fir logico-cro-nologic. zeii s-au nascut ca si oamenii. mai ales. Hesiod a fost determinat sa scrie Teogonia."cel mai nobil sfînt si martir din calendarul filozofic". pentru progres. Dupa cum se vede si din tabla de materii. caci. "nasterea zeilor". profesorul si scriitorul Alexandru Mitru ne prezinta miturile despre zeii olimpici. Autorul "Legendelor Olimpului" a împletit evenimentele mitologice din Olimp cu cele petrecute pe pamînt. deoarece. în general. care se punea dupa alegerea miturilor de expus. în general. Aici autorul a urmat. despre zeii Olimpului se povesteau mituri plasmuite în vremuri si în regiuni diferite si reflectînd conceptii felurite. a zeilor. pentru a-i da lui Prometeu . ca si Hesiod. în alt fel. sau Gheea. autorul român vorbeste despre titani si despre monstri. si ca orice mitograf. conducîndu-se. Nu toate mitologiile procedeaza asa. iar mitografii greci care au scris dupa Hesiod s-au gasit în fata aceleiasi puzderii de mituri contradictorii. Geea. Uranus. Cronos etc. cu Haosul. înainte de Zeus. atît în ceea ce priveste faptele zeilor. Dar este mai bine cum a procedat Alexandru Mitru. era aceea a ordinii cronologice. dupa Hesiod. A dat-o. înainte de ei. cînd zeii si oamenii nici nu existau. astazi. haos provocat de nenuma- 236 ratele mituri contradictorii. Ea avea sa reflecteze. opera a mîinilor lui Prometeu. povestite de mituri. se gaseste de la început în fata mai multor mituri. Haosul în mitologie n-a încetat dupa aparitia Teogoniei. deci. dupa stabilirea domniei lui Zeus în Olimp. împotriva fortelor naturale si sociale pe care zeii le închipuiau în fantezia celor vechi. oricine voieste sa scrie o mitologie a grecilor. precum si motivarea psihologica si logica a faptelor închipuite. asa cum am spus. de pilda. desigur. în ceea ce priveste momentul aparitiei lor în lume. dar mai ales din titlurile si subtitlurile lucrarii. de haosul care domnea în mitologie. la Hesiod.Cele_expuse mai sus ne explica de ce. mai multe întrebari : cum va proceda cu diferitele variante ale miturilor ? Le va expune pe toate sau numai pe unele ? Care va fi criteriul alegerii. atît cît este cu putinta. de o deosebita însemnatate. Marx .valoarea unui simbol al luptei pentru smulgerea si stapînirea tainelor naturii. de la început. încercam sa aratam cum a înteles autorul sa rezolve aceste probleme. pe de alta. pentru a explica în acest fel aparitia omului. Tocmai de aceea Alexandru Mitru a procedat cu multa atentie si logica atunci cînd. autorul nu si-a propus sa dea absolut toate miturile Olimpului. care se povestesc despre acelasi zeu. El a facut acest lucru pe de o parte din dorinta vadita de a lega. pe Hesiod. ceea ce corespunde de fapt ordinei închipuirilor pe care le-au avut grecii despre lume si viata si luptei duse de oameni pentru eliberarea de tot soiul de suferinte materiale si morale. Este însa vrednic de subliniat faptul ca Alexandru Mitru a dat o deosebita importanta mitului prometeic. Eros este stapînul inimii zeilor si oamenilor. în prima parte a acestui volum. cît. Pentru autorul cartii de fata se puneau.

în Iliada. Deci. Îndurerata de suferintele lui Enea. Afrodita-Venus a capatat. Afrodita zîmbea prietenos poetei si o încuraja. Asadar. "cu tronul zugravit în multe culori". ea se duce la Jupiter si. Ajun-gînd pe pamînt. Aici Zeus o cheama la sine : "Fata mea. amesteeîndu-se în lupte. G. Murnu). zeita frumusetii. îl roaga sa înceteze prigoana împotriva fiului ei. Iata cîteva exemple. "fiica a iui Zeus". îi zise. ba chiar ranita . 287 de un muritor. Afrodita este numita "nemuritoare". în esenta. prin care iau fiinta toate vietuitoarele de pe pamînt. o maretie pe care nici pe departe nu o avea la Homer. care salasluieste în "palatul de aur al tatalui sau". dupa cum am mai spus. si anume G. vom da un singur exemplu. Grija ta fie mereu legaturile dragi ale nuntii . La Vergiliu. din multele care se pot da. de felul în care este înfatisata Afrodita-Venus la Homer. pe care-l socotim cel mai caracteristic. Vers. am vrea sa vedem cum au procedat doi autori moderni.Oricît ele importanta ar fi problema cronologiei miturilor. se trece la descrierea puterii ei. Zeita este dusa pe pamînt într-o teleaga trasa de vrabiute. sau eroul respectiv. esentialul îl constituie continutul lor. (trad. Afrodita-Venus este : "Nascatoare a Eneizilor". Safo. dar începuse s-o capete la Safo. "datatoare de viata"." Iata dar pe Afrodita. pentru mitograful modern se pune foarte stringent problema alegerii variantelor care sa înfatiseze zeul. Totul se petrece ca în familia unui basileu din Ti-rint sau Micena.419 si urm. Într-adevar. în lumina pe care o crede cea mai potrivita. A. Afrodita-Venus este preocupata de maretia Romei. Pentru a ilustra chipul cum a înteles sa rezolve aceasta problema autorul "Legendelor Olimpului". Poetul povesteste cum Hefaistos a pedepsit-o pe zeita. Afrodita este ranita de muritorul Diomede si nevoita sa se urce în Olimp. Alta coarda vibreaza într-o oda adresata zeitei de poeta Safo si în alta lumina ne apare Afrodita. autorul o considera "zeita a . în hazul tuturor zeilor. Armele si batalia sînt date lui Ares si Palas. Vergiliu. dupa ce se arata în cîteva rînduri legenda . înainte de a cerceta cum a procedat autorul "Legendelor Olimpului". La Popa-Lisseanu. Lucretiu. si anume acela al zeitei Afrodita. facînd o plasa de aur invizibila. razboiul nu te priveste pe tine . fara sa-si dea seama ca nu este în stare sa le poarte. Popa-Lisseanu si N. zeita Afrodita ne apare însa într-o postura si mai putin potrivita cu maretia unei zeite. sau zeita. ale caror lucrari le avem la îndemîna. Lucrul este cu atît mai important cu cît. sub pana poetului Lucretiu. mîngîind-o. cu ochii în lacrimi. nasterii zeitei din spuma marii. Cîntul V. Kun. Pentru poetul roman Lucretiu. In cartea a VUI-a a Odiseei. în care a prins-o alaturi de Ares. diferitele variante ale aceluiasi mit prezinta personajul mitologic despre care este vorba în lumini diferite. .

pag. nasterea ei din spuma marii. iar Lisseanu reproduce. dintre care Kun nu mentioneaza întîmplarea Afrodita-Ares. ale zeilor. Alexandru Mitru. A. Autorul continua sa arate puterea pe care o are zeita asupra fiarelor. Afrodita n-ar trebui sa se amestece în bataliile sîngeroase. apoi autorul povesteste scena prinderii zeitei Afrodita în plasa nevazuta de catre sotul ei Hefaistos. Legendele si miturile Greciei antice. De rerum natura (Despre natura lucrurilor). zeii sau ridicat cu totii nauci de-atîta frumusete si gratie si gingasie. la Afrodita prezentata de autorul "Legendelor Olimpului". 243. a iubirii si prosperitatii. pag. ia o atitudine hotarâta de condamnare a urîtului fapt.. harnic. Hefaistos. însa schilod. autorul "Legendelor Olimpului".frumusetii. felul cum a încercat sa armonizeze Alexandru Mitru diferitele versiuni contradictorii cu privire la aceeasi zeitate. autorul român încearca sa împace maretia Afroditei-Venus lucretiene cu versiunea burlesca din Odiseea. cu usoare modificari. întocmai ca Popa-Lisseanu si Kun. pentru ca sa ajunga apoi la Pigmalion. a început prezentarea zeitei Afrodita sub influenta imaginei lucretiene. I. modest. însotitoarele. Avînd în vedere ca aceasta "mitologie" se adreseaza în primul rînd scolarilor. în sfîrsit. I 1 si urm Mitologia greco-romana. ne putem da mai lamurit seama de lumina în care a prezentat-o." într-un capitol special consacrat zeitei Afrodita. Apoi. textul citat din Odiseea. Alexandru Mitru vorbeste mai întîi despre nasterea zeitei Afrodita din spuma marii. Ea sadeste dragostea în inimile tuturor .pra lumii întregi" . în acest fel. si ale muritorilor. trece imediat la descrierea chipului si a gatelii zeitei si la primirea ei în Olimp : "Cînd au vazut-o pe Afrodita intrînd cu pasul leganat în fastuosul lor Olimp. S-a însotit cu zeul faur. Prin aceasta putere ea domneste asu. rodita de picatura de sînge cazuta din rana lui Uranus. dar Moira hotarîse altfel. Putem dar distinge în prima parte a "Legendelor Olimpului" urmatoarele trasaturi principale : . Cea mai frumoasantre zeite a avut parte de barbatul cel mai urît din tot Olimpul. autorul reaminteste cele spuse mai sus si continua : "Viata împodobita de farmecul iubirii este mai fericita. în acest fel. Dragostea îmblînzeste firea si duce focul vietii întruna mai departe. N. logic.. sj. printr-un exemplu cît mai concludent. Dar. de originalitatea sa. 52. autorul "Legendelor Olimpului" a rezolvat problema în chipul cel mai potrivit. peste vietatile marii si peste vietuitoarele vazduhului" . Am dat fragmente din textele pe care le-a avut autorul "Legendelor Olimpului" la îndemîna. spre deosebire de cei doi autori. cel priceput. Kun începe prezentarea zeitei prin urmatoarele fraze : "Rasfatata si zburdalnica. reproducând si el legenda burlesca din Odiseea. spre a ilustra." Urmeaza un fragment din imnul poetului Lucretiu. Multi dintre olimpienii falnici au si cerut-o de sotie. la capitolul "Afrodita" si am discutat comparativ textele antice cu pasaje din mitografi moderni. Împaratia ei se întinde peste ceriu si peste pamînt. vesmintele. osîndind netrebnicia înselatorului Ares. Trecînd.

iar imaginatia n-a facut altceva decît sa le. pe care mitul prometeic o ilustreaza în chipul cel mai luminos. Marsias. în continuare Alexandru Mitru expune mituri si legende pe care imaginatia greaca le-a tesut în jurul unor oameni numiti. 3. economice si politice din epoca în care au fost plasmuite miturile. De pilda. unic la noi. subliniind în cuprinsul legendelor ecoul luptei permanente a oamenilor împotriva fortelor capricioase si asupritoare. în cele 290 . Filemon si Baucis. de dialog. Zeus are mult din caracterele unui basileu. apoi unor animale. na omis pe Prometeu. grecii au atribuit puteri zeiesti unor obiecte neînsufletite. 4. 2. despre care se stia ca au luptat si au triumfat asupra celor mai grele adversitati. Ulise au fost însa oameni care au luptat sub zidurile Troiei. adesea peste fire. Trebuie sa facem de la început o distinctie esentiala între zei si eroi.Legendele Olimpului. economice si sociale. Exemplul cu Afrodita este cît se poate de concludent. u 289 1. Pigmalion. mareasca. în greceste. în crearea legendelor eroilor. imaginatia a pornit de la realitate. Astfel. "eroi". pe care zeii le reprezentau în imaginatia elinilor. Menelau. naturale si sociale. în felul acesta. Acest fapt a contribuit la o ancorare mai larga a imaginatiei în realitate si deci la o reflectare mai profunda a vietii cociale. Autorul a depus un efort staruitor de a motiva logic si psihologic trecerea de la un mit la altul si diferitele actiuni în cadrul aceluiasi mit. 5. chiar daca în plasmuirea chipului si vietii lor se pornise de la realitati omenesti concrete. Alexandru Mitru a urmarit sa dea diverselor mituri o interpretare materialista. în care a aparut. în legendele despre eroi asistam la o încordare a tuturor puterilor fizice si morale ale pamîntenilor. precum si diferitele explicatii date în note. Zeii erau niste fiinte pur imaginare. Eros si Psiheea etc. Evident ca aceasta "moralizare" nu putea fi facuta decît atît cît îngaduia mitul. Zeus n-a existat.283 19 . Cea mai de seama caracteristica este însa dramatizarea continua a miturilor. Agamemnon.din urma unor fiinte cu chip si însusiri omenesti. pe cînd. A cautat totodata sa armonizeze versiunile contradictorii într-o sinteza în care predomina punctul de vedere moral. se cauta si se obtine un fir de legatura între diferitele mituri si o reala motivare psihologica în povestire. la tot pasul. legendele si versiunile cele mai cunoscute si interesante. Motivarea rationala a alegerii si ordinei cronologice a miturilor. spre a birui fortele vrajmase si a ridica viata si demnitatea omului deasupra . Autorul a ales miturile. personalitatea. voi. de a lega mitologia zeilor olimpici de conditiile materiale. de la oameni. Ahile. constituie un efort. înainte de a-si închipui zeii cu chip de oameni. Pe cînd multi dintre eroi au trait în realitate. care face ca naratia sa fie înlocuita.

sef. în discutarea problemei eroilor antici. într-adevar. 3. vitejie . Pindar (Nemeice 19 291 3. a însemnat un om care. VIII 423). linia evolutiva a semanticei cuvîntului "erou" a fost: 1. vorbind despre Heracle. dupa moarte. Iar la Roma "eroi" ajunsesera sa fie numiti împaratii romani divinizati. Curajul. Dar este usor de închipuit ce profunda influenta asupra imaginatiei si dorului de fapte mari ale generatiilor de tineri greci exercitau aceste modele de curaj si dragoste de om pe care le prezentau legendele eroilor.calauza sigura . Asadar. erau . pe scurt. desigur. datorita faptelor sale. ei erau comandanti militari. în amintirea cruntelor suferinte pe care le îndurasera în timpul sîngeroaselor batalii. uci-gînd monstri si biruind oameni nelegiuiti. om distins prin nastere. combatant (în general) . talent. a fost socotit vrednic de Olimp. dragostea de oameni si spiritul de sacrificiu pentru binele obstei sînt trasaturi care se întîlnesc la toti eroii. La Atena. semizeu . luptator (în general) (Odiseea. în secolul al V-lea. cuvîntul "erou" capata întelesul de semizeu. Legenda spune ca Tezeu a fost înflacarat de ispravile lui Heracle. stapîn. 38) îi da apelativele de "erou zeu". "eroi" erau sefii de genosuri. dupa razboi. Spre a ne da însa mai bine seama de felul în care s-au plasmuit legendele. care a dus viata greaca. Evolutia întelesurilor cuvîntului ne arata limpede si concis notiunile fundamentale pe care le legau anticii de acest cuvînt si ne conduce . prin curaj sau prin talent (Odiseea. decît acela pe care ni-l da semantica cuvîntului "erou". XVIII 423. XX 110) . la rangul de semizeu. este reflectarea unei realitati. nu numai sefii de genosuri. nobil. la sfîrsit. în imaginatia grecilor. 5. de pilda. stapîn. dîrzenia. 2. este pus în rîndul zeilor. Dar lupta lui împotriva tîlharilor. este pentru ca. multe elemente legendare în cele ce se povesteau. "eroi eponimi" erau socotiti barbatii care dadusera numele celor zece triburi ale Atenei.pe drumul rezolvarii diferitelor întrebari pe care le ridica problema constituirii legendelor eroilor. Herodot (V 105) si Tucidide (V 11) prin "erou" înteleg orice om ridicat la rangul de semizeu. si între zei si oameni. La Homer. Exista. despre Tezeu. cuvîntul are urmatoarele întelesuri : 1. 3. care infestau drumurile Aticei în vremurile îndepartate. dar pe pamînt eroul Heracle. în secolul al V-lea. Nici nu se poate un mai mare ajutor. muritor ridicat. nobil. sef. lista sensurilor de mai sus ne arata limpede ca la început cuvîntul a aratat un om care se distinge prin ceva fata de ceilalti oameni si.tiraniei si mizeriei. iar la Troia. Platon asaza (Legile 738 d) pe "erou" dupa zeu. comandant militar (Iliada. comandant militar . în Iliada. este necesar sa începem prin a cerceta întelesurile pe care le-a capatat cuvîntul "erou". Incepînd cu Hesiod. dupa moarte. cu un pas mai departe spre civilizare si umanizare. I 101) . Daca în Odiseea prin "eroi" se înteleg toti combatantii. 2. care reflecta stadiul destramarii comunei primitive si al înmuguririi sclavagismului. XIX 34 . Zeus trona maiestuos si capricios în Olimp. 4. toti luptatorii aveau o figura potentata. unde se luptau crîncen. înfruntînd mînia Herei. om care se distinge prin nastere. în evolutia sensurilor cuvîntului se vadesc limpede momente din istoria societatii sclavagiste grecesti. în Atica.

de fratrii si de triburi .e. grecii dezvoltasera stralucita civilizatie miceniana. se întîm-pla acelasi fenomen care se petrecea si cu zeii. sociale si politice ale societatii. Dar. întelesurile cuvîntului "erou" izvorasc din Iliada si Odiseea. în legatura cu anumite cetati. comandantii si vitejii . Cum legendele în jurul unui erou se închegau adesea în cetati diferite si în timpuri diferite. ei contribuisera la înflorirea civilizatiei miceniene. care fusesera plamadite în epoca miceniana. dupa terminarea razboiului. pe Ahile.socotiti toti drept niste "eroi". De aci înainte pornesc o miscare de expansiune în rasarit. Ulise. legendele în jurul diferitelor figuri au înmugurit cu mult înainte de razboiul Troiei. dupa în293 clestarile de la Troia. Dar daca sentimentul de admiratie a fost constant. faptele lor cresteau parca si mai mult în imaginatia generatiilor. pe care sa-i fi numit "eroi". asa cum s-a întîmplat cu Heracle. în Grecia. Menelau.n. admiratie care a dus la divinizarea anumitor eroi. unii eroi sau unele fapte. si adesea admiratiei 292 genetilor. care. pîna la 1400 î. sefii de genosuri. Dar tot în Odiseea. în patria mama. continua sa pîlpîie cu o lumina modesta în Grecia. Acest fapt a constituit un reviriment pentru legendele care dainuiau în diferite cetati. iar alte cetati si-au revendicat anumiti eroi. Astfel. Asa cum s-a vazut mai sus. care reflecta vremuri de pace. pe marii comandanti. poeme în care se cînta faptele savîr-site de luptatorii care au luat parte la razboiul Troiei. care era revendicat de Teba si de Argos. la Atena. dupa uriasele înclestari de la Troia. Asadar "eroii" au existat întotdeauna la greci. dar toti eroii erau înnobilati cu acele calitati pe care autorii legendelor le socoteau cele mai de frunte. un mare numar de eroi au fost adusi. a dus la razboiul Troiei. Luptatorii de la Troia vazusera pe sefii lor. si anume ca acelasi erou era încarcat cu însusiri contradictorii si despre el se spuneau lucruri contradictorii. cei mai de seama oameni erau aceia care întemeiasera cele zece triburi. timp de trei secole.e. înainte de a lupta sub zidurile Troiei. învingatorii la jocurile interhelenioe . un om care cînta minunat era tot un "erou".n. în batalie. în mai multe cetati înfloreau legende prin care un erou le aducea faima si glorie. au fost introduse ulterior în textul Iliadei sau Odiseei pentru gloria cetatilor respective. La Atena. Nestor. purtatorii civilizatiei miceniene sa nu fi cunoscut si admirat oameni cu însusiri exceptionale. uriase pentru vremea aceea. Astfel. Dar. cîntaretul Demodocos sau crainicul Mulios . la curtea pasnica a lui Alcinou. la Roma. în comuna primitiva se impuneau atentiei. Este de neconceput ca timp de cel putin opt sute de ani. Apoi fiecare cetate din Grecia voia sa-si aiba "eroul" sau si. în jurul diferitilor "eroi". Poetul Pin-dar si filozoful Platon îi asezasera pe "eroi" între zei si oameni. întemeietorii de triburi. dupa instaurarea sinoikismosului. dar numai anumiti "eroi" au luat parte la luptele de sub zidurile Troiei. Dar. si. calitatile admirate s-au schimbat odata cu transformarile economice. Felurite legende se teseau în jurul acestor mari figuri. luptatori pentru binele comunitatii. Se vede ca la baza diferitelor întelesuri ale cuvîntului "erou" a stat întotdeauna un sentiment de adînca admiratie pentru oamenii care se distingeau prin anumite calitati.. si deci numai anumite legende au fost consemnate de eposul homeric. dupa instituirea imperiului. împaratii. la Troia. nimbati de legenda. Nu toti eroii au luptat la Troia. Celelalte legende. Ei luasera contact cu civilizatia din Creta pe la 1700 î. . cîti au trecut de la venirea aheilor pe pamîntul Greciei si pîna la razboiul Troiei. doua secole mai tîrziu.

Acolo unde cronologia este sigura . 294 Date fiind faptele mentionate mai sus. se pot desprinde din legende unele fapte care sînt în perfect acord cu datele istorice. printr-un amanunt. era firesc sa înceapa cu Perseu. Razboiul Troiei. este cu neputinta de dovedit cu certitudine timpul precis. fiind. se poate spune ca legendele eroilor pot fi împartite în trei mari categorii : legende plamadite pe pamîntul Greciei. Este bine plasata si expeditia argonautilor anterior razboiului troian care. Cronologic. Numai dupa aceea vin legendele în jurul eroilor luptatori la Troia. întoarcerea aheilor în Elada. de vreme ce sînt dovezi destul de convingatoare ca legenda lui a înflorit în epoca miceniana. . Aceasta fiind situatia. Din acest punct de vedere. legende create în Asia Mica. adica substanta legendelor însesi. Orfeu si Euridiee. la rîndul sau. toata lumea savantilor care s-a ocupat de problema este de acord ca Heracle este unul dintre cei mai vechi eroi ai grecilor. Razboiul Troiei a fost evenimentul care a contribuit. în ceea ce priveste faptele mentionate. dupa si sub influenta legendelor razboiului Troiei. autorul a respectat urmatoarea ordine : Perseu. savantii exprima pareri diferite. Heracle. De asemenea. se poate presupune ca legenda argonautilor a fost una dintre cele mai vechi legende. cu mult înainte de razboiul troian. Tezeu. Meleagru. caci în ea se reflecta primele miscari de expansiune ahe-iene. adesea contradictorii. întemeierea Tebei.naturale si sociale . Expeditia. de pataniile lui Ulise si de calatoria lui Enea. Astfel. Alexandru Mitru a trebuit deci sa rezolve doua probleme fundamentale. legende create în Grecia. si anume acelea care ilustreaza ideea de baza pe care a urmarit-o autorul : lupta omului împotriva elementelor ostile .Asadar. Aventuroasa calatorie a lui Enea. cel putin în embrion. In orice caz. autorul a procedat. este foarte greu de precizat în ce epoca au aparut legendele în jurul unui anumit erou si care a fost fizionomia eroului respectiv de-a lungul secolelor. Tezeu îsi gaseste si el locul dupa Heracle. Enea . La aceasta obiectie se poate raspunde foarte usor ca figurile eroilor citati anterior. precum si rezultatul acestei lupte : înaltarea demnitatii omului si sporirea încrederii în sine si în puterile sale. într-o foarte mare masura. semnalate de noi mai sus : problema cronologiei si problema fizionomiei eroilor. în discutia cu privire la fiecare erou. Dedal si Icar.pentru asi dobîndi o viata mai buna. Dar multe dintre legendele din prima categorie au fost influentate de legendele razboiului Troiei. Pe baza lor se poate stabili o cronologie relativa a diferitelor legende. Sînt totusi anumite legende sau cicluri de legende a caror cronologie nu mai trezeste nici o îndoiala si asupra lor trebuie îndreptata atentia criticului. ca fondarea Tebei si expeditia argonautilor sînt asezate prea departe de Tezeu. pus în legatura cu Heracle. Troia. argonautilor. si uneori chiar locul în care au luat nastere unele legende. Se poate de asemenea socoti ca sînt anterioare razboiului Troiei legendele cu privire la luptele date de argivi împotriva Tebei. Ulise. Astfel. cît se poate de rational.legendele lor contin vadit elemente ce dovedesc ca ele au fost plamadite. Belerofon. la alterarea continutului legendelor si deci la estomparea cronologiei lor. Pataniile lui Ulise. Castor si Polux. este urmat de întoarcerea eroilor în Elada.autorul a respectat-o cu scrupulozitate. în jurul unor eroi veniti din Grecia . poate.argonauti.de pilda Heracle este pus si în legatura cu razboiul troian . în legatura cu razboiul Troiei. înainte de razboiul Troiei . Asclepio. chiar daca au unele contingente cu fapte petrecute mai tîrziu . este de observat ca au fost alese cele mai importante. pentru a pune o oarecare ordine în acest hatis de fapte. De aceea. în lucrarea sa. în legatura cu contaminarea diferitelor legende. în general. S-ar parea.

Apoi. nu ma poti amagi !. desi puternic. geno295 surile s-au asociat în fratrii. admirabile cuvinte spre a arata stralucita înfaptuire a prezicerilor Virtutii.si le-a expus cu talentul sau preabinecunoscut. La vorbele acestea Heracle a pus mîna pe greaua lui maciuca. Astfel. Dar mai tîrziu. Urmîndu-ma pe mine ai sa fii victorios.. Zeii m-au osîndit. Eu nu ma tem de soarta si nu m-as fi supus.De pilda. lup-tînd neînfricat si preschimbînd tot raul urzit acolo-n slavi. care se împotriveste curajos fiarelor si monstrilor : lei. semnificatia legendelor.Eu te astept.. regina Omfala. gîndirea filozofica si morala s-a dezvoltat." în acest scurt schimb de replici este exprimata ideea calauzitoare pe care cauta s-o ilustreze Alexandru Mitru nu numai în viata lui Heracle. hidre. Roma a devenit o putere mediteraneana. cele douasprezece munci.Josnica Desfrînare. si cînd o voi înfrînge. în cursul expunerii. citim urmatoarele replici : ". în apoteoza lui Heracle. se cerea o explicatie a originii puterii exceptionale a lui Heracle si a soartei lui triste. Heracle a fost dus si pe acolo si pus sa lupte cu regele Laomedon. gasim ca procedeul este cît se poate de întelept.Ţi-am spus-o. Astfel de lupte au trebuit sa fie numeroase în epoca comunei primitive. apoi de cetati. si fratriile în triburi. Dar în afara de alegerea judicioasa a materialului expus. Am sa ma lupt cu Hera.originea divina a eroului. am sa fiu fericit. iar legenda lui Heracle a fost îmbogatita prin întîlnirea cu Virtutea si Voluptatea. a fost purtat pe colina Aventin si pus sa lupte cu monstrul Cacus etc. Vei fi mai multumit. Heracle. acolo unde se putea face. în legenda lui Heracle.Mai bine daruieste-ti viata numai placerii. Deci la luptele pe care trebuiau sa le duca eroii împotriva fiarelor. Imaginatia grecilor a nascocit mitul cu Zeus si Alcmena si mînia Herei.. balauri. în disputa dintre Desfrînare (Voluptate) si Virtute. elementul realist reprezinta lupta omului înzestrat cu exceptionale calitati fizice si morale. autorul a subliniat. devenit si el Hercule. Astfel citim : . serpi. ci si în vietile celorlalti eroi. facuta fara voie. a spus din nou Virtutea. l-a-mbiat Desfrî-narea. Alexandru Mitru a luat legenda în faza ei ultima si a ales elementele esentiale . Deianeira. A venit apoi razboiul troian. a glasuit Virtutea. S-a-ntors spre Desfrînare si i-a rostit cu sila : 296 . Dar. în bine pentru oameni. Tu-mi poti fi de folos ? . pe de alta parte. dupa dorinta Herei. Ulterior. iar dupa moartea ta numele lui Heracle va fi slavit pe veci. pentru a se gasi si izvorul celor douasprezece munci. Aleg drumul Virtutii. a glasuit Heracle. . s-au adaugat luptele împotriva sefilor de triburi.si eu. . din Micena. Autorul a mai gasit. Heracle.. sînt urgisit de Hera sa fiu sclav unui rege nevolnic. mînia Herei.. apoteoza . ti-o repet. pe drumul gloriei. Avînd în vedere ca autorul n-are intentia sa faca un tratat de mitologie stiintifica.. Legenda lui Heracle s-a amplificat cu noi elemente si a aparut Euristeu. si au început lupte între ele. pe care vrea s-o sugereze cititorilor. dar vreau sa ispasesc îngrozitoarea-mi crima. Acesta a fost embrionul legendei.

facuta-n fieraria Olimpului de zeul cel mai mester. si. de aceea era numit «ma-ciucasul». I-a sarit de grumaz. de care s-a folosit toata viata. despre Tezeu. uimit ca un flacau ca el cuteaza sa-l înfrunte. pe care nu i le punea la îndemîna legenda. alaturi de hîda figura si îndeletnicire a lui Perifete. mai luminos decît expunerea abstracta." Viata lui Tezeu a fost scrisa si de Plutarh. adînc.. pe care lendurase în viata sa Heracle. ca sa arate ce puternic animal doborîse el. c-abia plecat. dar Theseus. s-a-ndu-plecat si Hera. relatînd uciderea lui Perifete de catre Tezeu. adesea contradictorii. Nike conducea carul. l-a tot împuns cu lancea. constatam ca Plutarh expune pe scurt uciderea lui Perifete. Placîndu-i maciuca. drumetule ! i-a strigat Perifete. Atena si Nike. Iata si expunerea autorului român : "Asa s-a întâmplat. Acolo însusi Zeus l-a întîmpinat la porti. este captivat mai mult de interpretarea decît de expunerea faptelor cu amanunte dramatice. pîna ce l-a rapus". a frînt cîtiva copaci si s-a înfipt în pamînt. spune : "si mai întîi Theseus a ucis în Epidauria pe Periphetes. asa cum Heracles s-a folosit de pielea leului. îl dramatizeaza."Un car facut din aur s-a coborît din cer si-n el se aflau Hermes. ne dam si mai bine seama de specificul fiecareia dintre cele doua expuneri. Dar Tezeu s-a ferit. Plutarh. creînd amanunte esentiale pentru miscarea dramatica. Citind cele doua pasaje. la cîtiva stînjeni. l-a ucis. drept arma de atac. a lui Tezeu. luîndu-se la lupta cu el. . a luat-o si a facut-o arma. cautînd sa-si afle ghioaga de unde o zvîrlise. pe care le arata.Ia stai. pe nume Perifete. si dup-atîta truda si-atîtea suferinte.. Insa Tezeu. si asupra comparatiei cu pielea de leu a lui Heracle. VIII) . binefacatoare pentru oameni. dar cu ea el va fi neînvins" (Theseus. care. se folosea de o maciuca. Perifete. iar Theseus arata ca maciuca fusese învinsa de el. dealtfel. ideea morala pe care vrea s-o exprime. S-a trîntit la pamînt. zeita biruintei. dar staruie mai mult asupra amanuntului ca Tezeu i-a luat maciuca. subliniaza actiunea eroica. pregnanta dramatica a unui fapt ilustreaza. si în acest caz. Arma a fulgerat pe lînga el cu zgomot. In acest fel. cu sete. Periphetes pusese mîna pe Theseus si încerca sa-l opreasca a merge mai departe. Biograful antic avea " în fata o sumedenie de versiuni. Iar Hermes si Atena l-au ridicat îndata pe erou între ei. Alexandru Mitru reliefeaza faptul. L-au purtat spre Olimp. El oprea toti drumetii.esti doar în mîna mea. de-arama. ca întotdeauna. cap. Pîna ce Perifete s-o poata ridica. moralist-istoric. Dimpotriva. 297 zdrobindu-i cu o ghioaga teribila. Plutarh. Tezeu n-a pierdut vremea. . Comparînd ici si colo cele expuse de Alexandru Mitru despre Tezeu cu cele relatate de Plutarh. a dat un raget groaznic. si si-a ridicat ghioaga sa arunce cu ea. Tezeu a fost silit sa lupte c-un fiu al lui Hefaistos. Ce te grabesti atîta? Viata tot ti-e sfîrsita . tatal sau.

în expunere. în felul urmator : "Dar se spune ca Theseus n-a luat localitatea Eleusis cînd s-a dus prima oara la Atena. iar realitatii haina fermecatoare a basmului. ar fi de-a dreptul descurajator. caruia se adreseaza cartea. de a releva înca o data. cap. Civilizatia miceniana. "ape".In al doilea rînd. Cuvintele "navala". orice contradictie cu privire la legende. în expunerea legendelor. X). dar ne-f acînduse abuz nici de neologisme. amintind si de întemeierea Romei. Cuvintele sînt parca luate din lumea basmului : expresive. de la Troia pîna în Italia. 298 fara sens. autorul a izbutit sa exprime plastic si poetic ideea. autorul expune legendele. "înspumate" n-au nimic extraordinar. în realitate. înserarea legendei lui Enea este cît se poate de binevenita din mai multe puncte de vedere. bine alese. sa dea si unele amanunte asupra realitatilor sociale si politice care au conditionat înflorirea acestor legende. din îmbinarea lor. ci mai în urma. în acest fel. în acest fel. si daca tinem seama ca ideea de baza.de pilda Heracle . autorul a eliminat. atunci dramatizarea originala a fabulatiei da adesea o zguduitoare forta ideii morale. Stilul este si în aceasta parte a cartii cît se poate de bine potrivit cu continutul. a întemeiat ginta Iuliilor. ci influenta ei a fost profunda si la Roma. romanii si-au putut realiza creatiile materiale si culturale. ajuta la concentrarea atentiei asupra dramatismului si semnificatiei morale a activitatii diferitilor eroi.. Dar mai exista si punctul de vedere istoric al însemnatatii pe care o acordau romanii legaturilor înrudirii lor cu zeii. caci. si totusi. "a începe". 299 Iata un exemplu edificator : "Da-ndata a început navala de ape reci si înspumate peste corabiile troiene si vuietul s-a întetit". din care au facut parte Cezar si August. si. se spun în aceasta privinta" (Plutarh. dar. sub influenta acestei culturi. prin Afro-dita. de la Perseu la Enea. al carui fiu. atentia este dusa si spre realitatile istorice. Chiar sfîrsitul tragic al unui erou . basileii ahei. Procedînd în acest fel. în calatoria legendara a lui Enea. sub o forma mai vaga. iar ideea morala vine si transfigureaza dramatismul care. dar mai ales în note. asa cum se spunea chiar în antichitate. în acelasi timp. avînd în vedere cititorii carora se adreseaza. dînd astfel mitului si legendei suportul realitatii. pe care o simte cititorul. rînd pe rînd. cu privire la cincisprezece eroi. care poarta caracteristicile geniului lor propriu. se reflecta drumul pe care l-au parcurs influentele de civilizatie si cultura exercitate de greci asupra romanilor. Autorul a avut buna inspiratie de a însera în volum si legenda lui Enea si. mitologia greaca n-a exercitat influente numai asupra culturii si literaturii grecesti. "reci". sefii triburilor antice.. cultura greaca i-a cucerit pe romani. plina de înteles moral. pregnante. una dintre cele mai interesante figuri de erou antic. care se bat cap în cap. triumful eforturilor biruitoare. Autorul a procedat deci foarte potrivit cînd a vorbit si despre Enea. El a avut prilejul sa ilustreze din belsug ideea centrala aratata mai sus si. pe lînga încîntarea. irational. Faptul. este aceea a biruintei omului cînd este perseverent. evocati în note si. chiar împotriva hotarîrii zeilor. Astfel de stiri. pesimist. Un punct de vedere este acela al evitarii de a ramîne necunoscuta publicului cititor. Iulus sau Ascaniu. evitîndu-se arhaismele. Theseu. asa cum este expus la autorul român. mama lui Enea. pe care a urmarit s-o puna în lumina neîncetat autorul. . în lumina. Romanii au cucerit Grecia.este nimbat de aureola biruintei. sînt.

ceea ce confera expunerii relief. . patos. se formuleaza nazuinte spre mai bine si spre mai frumos. se vede limpede ca autorul "Legendelor Olimpu-lui" n-a precupetit nici un efort spre a da o dezlegare cît mai judicioasa problemelor pe care le ridica alcatuirea acestei mitologii. Este unul din meritele de seama ale acestei lucrari. "Legendele eroilor" contribuie la îmbogatirea cunostintelor si la educatia tinerei generatii. punîndu-i în fata modele de lupta dîrza. Dar. fiindca "Legendele Olimpului" nu constituie. plastica prin pregnanta si culoarea termenilor si epitetelor. Nu trebuie uitat însa ca ceea ce da un deosebit farmec expunerii este proza ritmata. si predomina. Dramatizarea actiunii. ritmul confera o vioiciune si pregnanta poetica de primul ordin. si anume ca. Ideea calauzitoare în expunere a fost aceea care a stat la baza plasmuirii acestor legende. Iara barbatii. Rezumînd cele aratate cu privire la cea de-a doua parte a lucrarii. autorul continua : "si regele. venise la Atena fiul regelui Minos de la Creta . multe din ciudateniile miturilor. nu transforma totusi textul într-o însiruire de versuri. în fond. Ca si "Legendele zeilor". îndeosebi. cu mîhnire. spre a le expune viata legendara. Asa cum în "Legendele zeilor" s-a dat o deosebita atentie figurii lui Prometeu. dialogul. create de antici.ca sa ia parte la concursuri". i-a povestit ca. Din cele expuse. propozitia si fraza de doua propozitii si. ritmul este întrebuintat de autor numai acolo unde se cer accentuate dramatic anumite situatii. Ideile sînt exprimate în proza ritmata. forta. Autorul a ales cele mai interesante figuri de eroi. mai demult. în felul acesta naratia este însotita de explicatia rationala a plasmuirilor fanteziei. 2. daca nu cea mai izbutita. dramatism. s-ar putea spune. mai departe. cartea de fata este una dintre cele mai izbutite scrise la noi în acest gen. 6. putem afirma ca : 1. tot asa în "Legendele eroilor" s-a aruncat o lumina deosebita asupra lui Heracle. De pilda : "Femeile plîngeau în hohot lînga palatul lui Egeu. Notele vin sa lamureasca. dialogul. dar o mitologie scrisa într-o forma literara vie. 4. desi se întîlneste destul de des. Zicem "mitologie".Fraza este adesea mijlocie. prin explicatii stiintifice. altceva decît o mitologie. luptînd cu dîrzenie si curaj neistovit. sprintena prin muzicalitatea ritmului frazei. Cronologia este în conformitate cu ipotezele cele mai plauzibile. largirea si îmbogatirea originala a fabulatiei. Asadar. 300 7. în care. 3. plin de durere. care. 5. pornind de la realitati certe. Prin toate aceste calitati. catau spre ele si taceau". vocabularul. oamenii pot triumfa asupra tuturor obstacolelor si chiar asupra vointei zeilor.

este înfatisat dupa împlinirea celor 12 munci.Prof. luînd armele aduse de Ulise si strigînd ca este gata sa ia parte la razboiul troian. (Basorelief din sec.în fieraria sa din Olimp.) 99 .) Biblio61 . Pag. 35 . Pegas. sa soarba apa de la izvorul Hipocrene. al H-lea î. (Tava de argint teca nationala din Paris. al V-lea î.) pag. (Vas elin pictat.).n.n. (Basorelief din sec.n. iesind din rîndul fetelor regelui Licomede. Grup statuar antic.Heracle (numit Farnese) .Mesterul Dedal ajutat de fiul sau Icar. Iason si Heracle.Ahile. în rîndul de sus se vad zeita Atena. marturiseste cine este. Argonautii pregatiti de plecare. dupa popasul în insula Lemnos.e. faureste armele lui Ahile.e.) .) 117 129 167 Belerofon lasîndu-si înaripatul sau cal. al II-lea î. De-o parte si de alta se vad zeitele Hera si Atena. docent NICOLAE I. . pictat în stilul marelui artist Po-lignote. (Pictura pe o cupa antica. (Basorelief din sec. facîndu-si aripi pentru zbor.n. pag. 213 (sus) . 81 .) 213 (jos) . sec.n. ajutat de ciclopi. de la mijlocul sec. zeul Hefaistos. al II-lea î. BARBU LEGENDE LA ILUSTRAŢII pag. Dr. (Vas cu figuri rosii din Orvieto. înfatiisîndu-l pe Asclepio alaturi de fiica sa Higeea.e.e. pag pag.Heracle doboara leul din Nemeea.Lupta lui Tezeu cu sîngerosul minotaur. pag. pag. statua reprezentînd idealul de forta al celor vechi.e.) 257 . înte care se ascunsese.Euricleea.opera a lui Glicon din Atena. spalîndu-l pe picioare. (Basorelief pe asa-numitul "sarcofag al lui Ahile". al IIlea î. îl recunoaste pe Ulise dupa o cicatrice din tinerete.

împarat roman aducînd jertfe zeului olimpian Apolo. Pag.277 . pag. (Basorelief antic 302 pag. Dup. împaratul ar fi însusi Traian. '' unele pareri. .

.. 162 Razboiul troian........ 190 întoarcerea aheilor în Elada......CUPRINS EROII t Perseu.. 152 Expeditia argonautilor..... 284 . 264 Studiu de Prof................ 133 Orfeu si Euridice.. 123 Meleagru.................................... 92 Castor si Polux ...... 232 Pataniile lui Ulise Y..... 5 Heracle. BARBV . 113 Asclepio..... 68 Dedal si Icar C.. 103 Belerofon.... ...... Dr.................. 143 întemeierea Tebei.. ..... 243 Aventuroasa calatorie a lui Enea................................ docent NICOLAE I............................ 24 Tezeu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->