ALEXANDRU MITRU LEGENDELE OLIMPULUI Volumul 2 EROII Editura Ion Creanga 1983 PERSEU

IN CINTECELE VECHI se povesteste ca ar fi vietuit odinioara, în preavestitul oras Argos 2, un rege care se numea Acrisiu. si regele avea o fiica de-o frumusete uimitoare. Copila se chema Da-nae. Poetii o slaveau în versuri si regii îi trimiteau daruri. Numarul petitorilor era atît de mare, încît palatul lui Acrisiu nu dovedea sa-i mai cuprinda. si regii, care mai de care erau mai falnici, mai puternici. De ar fi fost unul ales, se suparau, desigur, ceilalti. S-ar fi iscat poate razboaie. De-aceea regele Acrisiu statea mereu în cumpana si-i amîna pe fiecare cu vorbele-i mestesugite, sa treaca timpul, sa se mai gîndeasca. Mai avea regele si-o suparare. Se faceau grîne prea putine, desi pamîntul era bun. Ploua prea rar, si rîul3 ce strabatea întreg tinutul seca mereu în timpul verii. Poporul nu avea bucate. Era nevoie de-un flacau sa tina frînele puternic. Supusii deseori cîrteau, pentru ca-n casa lui Acrisiu erau bucate din belsug, iar pruncii lor piereau de foame. si regele era batrîn. N-avea pe nimeni ajutor. Copila lui era prea slaba, si-apoi urma sa se marite, sa plece din tinutul Argos. Ii trebuia deci regelui brat de barbat pe lînga casa. Vroia sa aiba un fecior. S-a dus atunci regele-Acrisiu la un oracol . A daruit acolo aur, a facut jertfe si libatii, si a cerut zeilor sfat : - Cum as putea, preamariti zei, sa dobîndesc înca un prunc, dar nu o fata - fata am ! - ci un baiat, un fecior vrednic, care sa-mi fie de-ajutor si la greutati si la necaz ? Oracolul i-a dat raspunsul : - Tu nu vei capata, Acrisiu, nici un flacau ; esti prea batrîn ; dar fiica ta, mîndra Danae, va fin putina vreme mama... Odrasla ei va fi baiat. O ! Cum s-a bucurat Acrisiu. A socotit ca fiica sa va face nunta în curînd, îsi va gasi un mire bun si o sa aiba un copil. .- Va fi baiat ? îmi pare bine... Atunci... atunci, nu mai am grija. Nepotul meu o sa m-ajute si îmi va tine loc de fiu... însa oracolul acela a mai grait : - Va fi ce ti-ai dorit : fecior. Atîta ca acest urmas te va rapune într-o zi... Tu vei pieri de mîna lui... Deci, nu te bucura zadarnic.
. i!

'.- Ma va ucide el pe mine, bunicul lui ? a strigat regele Acri-siu. si cum ?... si cînd ?... Graiti, voi, zei nepieritori, cum sa împiedic crima asta ?... - Nu poti s-o-mpiedici, au spus zeii. Tu vei muri, într-un amurg, de mîna fiului Danaei !... Zeus se-ndragosteste de Danae S-a-nspaimîntat regele-Acrisiu si s-a întors în tara sa, cu ciu-da-n suflet pe copila ce îi eranainte. draga. si ca sa-mpiedice ursita, a dat porunca sa se faca o închisoare sub pamînt. Aici a dus-o pe Danae. A-nchis-o bine sub zavoare si-a-ncredintat-o unei sclave. (O sclava ce-i fusese doica.) - Aici va sta ascunsa fata, pîna la moartea mea tîrzie, a rostit regele Acrisiu. Sa nu o poata vedea nimeni, cît voi trai. Ca-i prea frumoasa si prea blînda, si s-ar putea s-o îndrageasca vreun print, sau poate chiar vreun zeu... si sa mi-o ceara de sotie. Sau, mai rau, sa-mi rapeasca fata, fara macar sa-ihii ceara voie. Fara de sot, ea n-o sa poata sa aiba nici copii. si, neavînd fecior Danae, nu sînt primejdii pentru mine... Atît ca-nspaimîntatul rege uitase ca-n Olimp sta Zeus cel cu puteri nemarginite. Zeus putea sa vada fata si-n închisorile de piatra. si aducîndu-i Hermes vestea sa fata regelui din Argos a fost închisa sub zavoare, Zeus a si catat spre ea. I-a cercetat înfatisarea. Iara Danae era alba, cu pielea calda, de matase, cu ochii verzi ca valul marii si parul rosu ca vapaia. într-un cuvînt era frumoasa... si Zeus s-a aprins pe data. - Danae, fata lui Acrisiu, va fi sotia mea chiar astazi !... a grait Zeus catre Hermes. - Dar cum vei izbuti, o, Zeus ? a-ntrebat Hermes cu mirare. Danae este zavorita în temnita de sub pamînt, batuta-n placi grele, de bronz, si, nu stiu, zau, cum vei patrunde... - N-ai teama, fiule !... a zîmbit Zeus. Nunta ce vreau s-o sa-vîrsese va fi altfel decît socoti. Tu du-te-acum... întoarce-ti fata si cata de pastreaza taina ! si Zeus s-a schimbat, vicleanul, nu-n taur, flacara sau cuc 5, ci într-o ploaie aurie, care-a cazut peste orasul lui Acrisiu. Iar ploaia asta aurie a strabatut, dupa vointa marelui Zeus, printre pietre si printre placile de bronz ; si a ajuns în încaperea unde sta sub zavor Danae. A-nvaluit-o pe copila ca-ntr-o fierbinte-mbratisare 6. Acrisiu descopera crima Danae a devenit astfel sotia lui Zeus, olimpianul. Lunile-au început sa treaca, si chiar la timpul cuvenit copila regelui Acrisiu a dobîndit un fiu balai, frumos ca soarele din slava si fara seaman de voinic, caruia ea i-a zis Perseu. Nu stia, biata, cum s-ascunda aceasta crima a lui Zeus. Pruncul, ca toti copiii lumii, rîdea, plîngea si se juca. Dar, într-o zi, tatal Danaei trecu pe lînga locul unde era închisa fata lui. si dinlauntru s-auzea glas de copil si rîs zburdalnic. Repede, tatal smuci usa, care fusese zavorita. Trase pe doica la o parte... (desi sarmana încercase s-arunce-un val peste copil) - si ce vazu ? Danae, fata ce fusese închisa sa n-o vada nimeni, tinea la sînul ei un prunc.

- Doica sa fie spînzurata ! a zis Acrisiu spre ostasii care stateau la usi de paza. Iar tu, netrebnica Danae, ma vei urma pe loc în templu. si ai sa-mi juri cine e tatal acestui prunc nelegiuit... Dusa de plete pîna-n templul lui Zeus, care se ridica în mijlocul cetatii, Danae-a trebuit sa spuna ca regele din cer i-e sotul si tatal pruncului Perseu. - Minti, ticaloasa fara seaman, a grait regele Acrisiu. si tare-as vrea sa te ucid cu mîna mea, aici, în templul marelui Zeus, olimpianul, pe care tu-l napastuiesti. De ti-ar fi sot, cum spui, nebuno, el ti-ar veni într-ajutor. Dar uite-l... Uite-l !... Sta pe soclu si te priveste neclintit... - Raspunde, Zeus, îti sînt soata ?... Nu ai patruns la mine tu, sub chipul unei ploi de aur, în acea zi de neuitat, si-apoi te-ai preschimbat în zeu, spunîndu-mi singur cine esti ?... Raspunde, Zeus !... zicea fata, si pletele si le smulgea si se batea în piept cu pumnii. însa maretul olimpian privea tot neclintit la fata. Privea cu ochii lui de piatra. Nu îndraznea sa scoat-o vorba, pentru ca se temea de Hera. Ea si aflase de-ntîmplare, statea în cer, pe-un nor albastru, si asculta ce se vorbea. ...si vazînd regele Acrisiu ca Zeus sta tot nemiscat, a chemat iute niste mesteri. A poruncit sa i se faca o lada mare, aurita, ua fel de cufar zavorit. în acest cufar a-nchis fata si pe micutul ei Perseu. Le-a dat merinde : niste fructe si-o amfora plina cu apa. si-a zvîrlit cufarul în valuri fara s-asculte cum striga biata Danae hohotind : - O, tata, rege, fie-ti mila... Nevinovata sînt, îti jur !... De nu vrei sa te-nduri de mine, fii bun macar cu acest prunc venit pe lume fara voie... Nepotul tau e, tata drag...

Dar valurile au luat lada si au purtat-o, îndelung, deasupra verzilor genuni unde salasluia Poseidon 7. Zeus privea din cer cu grija, dar nu putea sa îi ajute, pentru ca Hera-i sta alaturi si-1 priveghea banuitoare.
Pescarul Dictis afla pe mare lada

si-a tot plutit în voie lada, pe valurile înspumate, trîntita-n gropnite de ape, lovita uneori de stînci, pîna cînd dusa de furtuni a nimerit între Ciclade 8. Iar înlauntrul ei sedeau, flamânzi si însetati, Danae si pruncusorul ei, Perseu. Erau si uzi pîna la piele, si tremurau, patrunsi de frig. Nu mai aveau nici o nadejde si asteptau sa se cufunde sicriul plutitor, în care îsi traiau ultimele clipe. S-a întîmplat însa ca-n ziua cînd a ajuns între Ciclade lada zvîr-lita de Acrisiu, sa iasa un pescar pe mare. Acel pescar se numea Dictis. Pescarul si-a întins navodul. Dar, cînd sa traga de frînghii, simte c-atîrna ceva greu. In navod se gasea o lada. Trage la tarm aceasta lada si o desface c-un topor. si dinlauntru i s-arata o biata mama si-un copil.

Cînd o zareste pe Danae, pescarul Dictis sta-nlemnit. El nu vazuse înca-n viata ochi mai senini, mai blînzi, mai verzi. Nici trup mai mladios, mai zvelt. Nici par sa aibasa culoare de flacara cu vîlvatai. si nici nu auzise înca un glas atît de mîngîios. Fara sa stea deloc pe gînduri, fara s-o-ntrebe cine e, pescarul îi asterne fetei un pat de ierburi verzi si moi si îi aduce peste proaspat, fiert în caldare de arama, si fructe dulci : curmale, rodii si-n-tr-un pocal îi toarna vin. Pruncului sau i-aduce lapte, de la o capra ce pastea pe lînga casa lui, pe coasta. Pe coasta insulei Serifos, unde traia pescarul Dictis. Inzdravenita, dupa hrana si bautura mai ales, Danae-i povesteste totul. si el, adînc înduiosat, o roaga, plin de bunatate, sa fie oaspetele sau. - Eu sînt pescar, i-a grait Dictis. Sînt om sarac, însa cinstit. In casa mea poti fi stapîna. Te rog sa fii sotia mea. si dup-atîtea suferinte ma voi sili sa-ti fauresc o viata cît mai fericita... Ea a primit. Pescarul Dictis era un om placut si bun. Iar anii s-au pornit sa curga prea repede pentru ei doi, ce vie-tuiau în fericire. Perseu crestea si el, grabit, si se facuse-un flacaiandru istet, voinic si priceput la pescuit si vînatoare. Numai ca-n insula aceea, unde-si avea pescarul casa, domnea pe-atuncea Poiidecte, un rege lacom si hain. Desi era frate cu Dictis, regele-acesta îl ura si-l izgonise din palate. si se temea ne spus de el, sa nu-i rîvneasca cumva tronul. Cu-atît mai mult cu cît poporul era satul de Poiidecte, care îl asuprea grozav. Iar raul rege Poiidecte, trecînd prin insula cu carul, vazu-ntr-o seara pe Danae.
Regele insulei Serifos urzeste-un plan

"O astfel de sotie are Dictis, pescar sarac si amarît, ce-si tine zilele cu truda ?... Nu merita asa ceva" !... si-a zis în barba Poiidecte. "Asta-i femeie pentr-un rege, nu pentr-un nevoias ca el..." Aflînd apoi ca bunul Dictis era din zori la pescuit, regele a intrat în casa. - Frumoasa mea, i-a rostit el, ungîndu-si glasul cu dulceata, este pacat sa te palesti într-o casuta amarîta, îngrijind de un biet pescar... Eu sînt un rege plin de fala. si am palate - cred ca stii ! - si bogatii nemasurate. Te fac regina, daca vrei, stapîna pesteaceste locuri... si orice voie ti-o-mplinesc, daca primesti sa-mi fii nevasta... - Nu vreau !... Nu tin sa fiu regina !... a spus Danae regelui. Sotul meu e blajin si harnic. îl îndrageste pe Perseu. Nu pot sa-i fiu necredincioasa... Te rog, ne lasa si te du... S-a mîniat rau Poiidecte. si-a vrut s-o prinda pe Danae si sa o traga cu de-a sila pîna la carul sau regal. Noroc c-atunci venea calare, pe malul marii, si Perseu 9. Auzind

Doua surori. îndata a vuit din slava un zgomot lung peste pamînturi si peste ape. Zeus m-a trimis din Olimp sa-ti dau în mîna arma asta. cele mai mari. Polidecte. rege ! Tatal meu este însusi maretul Zeus ! . A mai lasat sa treac-anume cîteva saptamîni sau luni. .. Sa-ti mai destainui si o taina. Regele insulei Serifos ar fi putut sa porunceasca slugilor sale de credinta sa-i ia îndata viata tînarului ce-i sta-mpotriva. Sînt cele trei surori gorgone. si-n lume bîntuie trei fiinte îngrozitoare si hapsîne. Perseu s-a înclinat spre rege. ostatica.. a grait zeul.tipetele mamei.. pentru ca vreau sa scap pe oameni de miseliile Meduzei. în semn ca totul se va face asa precum i-a poruncit. zicînd ca are sa-i vorbeasca. si-mbrîncindu-l pe Poiidecte....De este astfel.Tu m-ai adus pe lume. cea mai mica si cea mai rea.Da.. s-a repezit într-ajutor.. cu lama bine ascutita. sînt. si a plecat întîi spre templu.... Puterea ta-i nemarginita. I-asa ? Ori nu-i asa ? Raspunde ! . zisa Meduza.Flacaule. Nu vrei sa pleci tu. pîna vii tu... si lînga tînarul Perseu s-a ivit însusi zeul Her-mes. si a trimis dupa Perseu. Iti cer acum sa ma ajuti în lupta grea ce vreau s-o-ncep. pîna-n Tartar. însa a treia. însa n-a vrut s-o îndîrjeasca mai rau pe frumoasa Danae.. si-a mai rostit. Regele a rînjit în barba 18318y2413s de bucurie si speranta ca fiul frumoasei Danae o sa se piarda-n lupta asta.. caci frate mi-esti tu. are o fire muritoare. purtînd o sabie întoarsa. . . voi pleca. Flacaul a luat arma-n mîna si-a ascultat ce-i spunea Hermes. tata.. Danae va plati cu viata. s-o rapui ?. Aici si-a ars pe altar jertfa si l-a rugat pe tatal sau : . De nu-ti pastrezi fagaduiala... nemuritoare.... i-a grait el. si cînd ma-ntorc vom mai vedea.. si totusi voi porni la lupta. precum stii.. în încheiere : .Asa e. Am auzit ca povestesti celor se vor sa te asculte ca tatal tau ar fi chiar Zeus. Sfatul zeului Hermes . Zeus este stapînul lumii.. ar trebui sa fii viteaz. dupa tata..Danae va ramîne-aicea. de nu-mi aduci capul Meduzei. precum spui.. a eliberat-o pe Danae din mîinile ce-o pîngareau.Frate Perseu. stiu ca de fapt îmi doresti moartea. care-au ucis sute de oameni.

Ele stiu drumul cel mai scurt pîna la locul unde stau necrutatoarele gorgone. rosii. Dar tu sa nu te temi.... Perseu s-a furisat prin bezna. într-o clipa. trei vrajitoare ale marii. si prin zapezi. fara grija. de forma unei suliti lungi. Daca privesc pe cineva cu ochii lor sclipind de furie.. spre tara unde salasluiesc zeul Tanatos 10 si Nix.. sfîsie pe-orice muritor ce se abate pe la ele. Sub frunte au ochi mari. stia -:ca babele aveau si-un dinte fermecat. fara primejdie. într-o seara. ca nici o sabie sau lance nu le-ar putea patrunde carnea. Perseu rapune Meduza { ' A stat de veghe cam trei zile. cîte trei zile fiecare. de aur.. însa în cea de-a treia noapte.' Perseu s-a pitulat într-un tufis. a mai spus Hermes lui Perseu. Ochiul ardea ca un taciune. '. de ele.. din ghearele-nfricosatoare.Cînd ai s-ajungi lînga gorgone si vei dori sa pornesti lupta. Fii priceput si fii viteaz. .. ce poarta numele de graie u... trebuia sa stea ferit. omul acela împietreste. lucrata de 10 zeul Hefaistos. si oase. Astfel vei fi ferit de moarte !. si s-a ascuns iar în tufis. Cauta în drum pe trei batrîne. de o albeata uimitoare. ca sa-l întinda celeilalte. facut din aur. si-a mers. Atena iata ce-ti trimite.. de-arama . Dar. ce tine-n bratele ei noaptea. catre tarmul unde aflase ca traiau cele trei graie ale marii. zeita-ntunecata. de otel .si '«. Perseu l-a azvîrlit în groapa. cînd îi zareau pe malul marii . Atunci s-a repezit ca uliul si le-a smuls ochiul.Gorgonele-nspaimîntatoare au brate lungi.. a ajuns în locul unde se aflau cele trei graie ale marii . I'cu care-i omorau pe oameni. si ca sa poti sa te apropii. Avînd aceasta arma-n mîna. si care l-a rapus pe Argus. cunlesnire. ca de porc mistret. Alaturi si-a sapat o groapa.. si a pîndit cînd o batrîna îsi scotea ochiul din orbita. în care-s încîlciti multi serpi.. Pe trupuri sînt acoperite cu solzi albastri. ca-ntr-o oglinda.. trimis de sora sa. si. sa nu te uiti în ochii lor. Atena. fara teama] a plecat pe calea lunga. si peste munti cu creste sure. pleaca pe cale. în vremea cît stateau de --straja pe acel drum catre gosgone. Asa-s de tari solzii aceia. A mers prin tari destule. Perseu'. sora ta cereasca. si peste ape-nvolburate.. si pe cap le-atîrna plete de arama. si doar prin scut sa le privesti. pîna aproape lînga ele. rotunzi. gheare taioase. si prin arsite. Atena.'surori cu cele trei gorgone. aripi de aur. !. Sa câti în scut. mereu spre asfintit. si eu te vom calauzi12. Toate batrinele acestea aveau însa un singur ochi. are puterea de-a taia si splzi. de otel. punînd deasupra lui pamînt.. Doar sabia ce ti-o-mprumut. si Hermes i-a întins un scut stralucitor. A luat si scutul lat. Perseu i-a multumit lui Hermes. Dintii lor. pe care-l fo-r loseau cu schimbul.

Meduza. cu gemete de spaima. rostogol. ca îl vor ajuta sajunga la cele trei surori gorgone. casca lui Hades. Chiar soarele se minuneaza.. Acel ce fai-o punea pe cap se facea-ndata nevazut. Perseu aude toate astea. "Unde se duce ?" se întreba marele Helios. sacul de piele fermecat.poate învatat de Her-mes . o casa-ntreaga. care pastrau într-un palat casca zeului Hades . largindu-se. A luat în . pe rîul din Infern. Da graielor înapoi ochiul si se porneste catre nimfe. Numai asa le da iar ochiul.. cele trei graie au jurat sa îl ajute pe flacau. ce fusese una din soatele zeului marii. Prinde de pletele de-arama capul si îl arunca-n sac. reteaza. cu cele trei surori hapsîne ! Perseu îsi pune la picioare sandalele înaripate si se înalta în vazduh. pe asternuturi de matase. capul Meduzei cel hidos. putea sa lupte. c-a rasunat pîna la cer. luceau cu scînteieri pe stînca. doar o nuca (atuncea sacul se strîngea) si tot la fel. si le-a cerut sa jure toate. si îl îndruma mai departe cum sa gaseasca pe gorgone. 11 Casca aceasta. în sine. Iar solzii-albastri de otel. Cu sabia lui ascutita. si. si-aripile lor lungi. vazînd sub bolta cea senina pe fiul ager al lui Zeus.. Altminteri vor ramîne oarbe. dintr-o izbitura. serpii din pletele de-arama se miscau amortiti de somn. li vede pe flacau cum zboara spre-o insula din piatra alba. gorgonele stateau întinse. de aur. Ajunge la palatul lor. de arama. a nechezat. putea cuprinde.. caci tare-i mai placea sa stie si sa vegheze-n lume totul. avea un har. si glasurile lor de-arama au tipat înfricosator. Gorgonele nemuritoare. Cu ele nu putea sa lupte fiul Danaei si-al lui Zeus..Pluto. Un cal cu aripi la picioare. ascul-tînd-o pe Atena. ca nimfele îi împrumuta sandalele înaripate. voinicul si-a-ndesat pe frunte casca albastra a lui Hades. ce se afla-n mijlocul marii. s-au trezit din somn. la niste nimfe. Calul s-a înaltat ca gîndul si a pierit în înaltimi14. în acel sacputea sa-ncapa. Gorgonele tocmai dormeau.. din gîtul retezat. Perseu s-avînta ca naluca lînga gorgonele ce dorm. si-l cerceteaza cu privirea. Unde-i ochiul ?. vazînd-o pe Meduza-n valuri. umblînd oarbe pe tarmurile-ntinsei mari. de zgomot. în primul rînd. cele trei graie. se zice c-a nascut atuncea. ca o furtuna. numit Pegas de-olimpieni.Cine-i tîlharul ?. Pe-o stînca dreapta ca un pat. nevazutul... Ba chiar l-au învatat sa mearga. strigau. ci oglindindu-le în scut. » Vazînd ca nu mai au ce face. ghearele rosii. faurita de trei ciclopi.graieste-atîta de frumos. devenind astfel nevazut. si-a nechezat atît de tare. Iar cu piciorul îi împinge trupul în apa. Acuma da. gata aproape sa-l orbeasca. si . pe Stix. privindu-le nu drept în fata. Cu-ntelep-ciune se apropie. dupa nevoie. catre tinutul unde stau preafioroasele gorgone. Tot nimfele pastrau lalele doua sandale-naripate si-un sac de piele fermecat. un cal.. Perseu le-a spus atunci ca este fiul lui Zeus si-al Danaei. Por-neste-n zbor. Insa zburînd.

îti ceream doar o-mbucatura. spre lasatul-serii. de ocara. în revarsarea purpurie a razelor din asfintit se vedea-n vale o gradina plina de roade si de flori. deasupra unei tari de vis. si l-a lovit cu-atîta ura... si cu sandalele-i vrajite s-a ridicat iute spre cer. în mare. si munti. batînd cu-aripile de aur vazduhul straveziu si rece. . Din ele s-a facut margeanul . ca sa-i ia merele de aur.. cu fructele numai de aur. au nimerit peste pamlntul cel ars de soare-al Libiei. Vrei poate merele de aur ? Pleaca de-aici. Zeus. 12 Insa Perseu. din sacul sau ar fi curs sînge. desi eram nevinovat.. Atlas s-a mîniat nespus. Aici.. si cu-noscînd acest oracol. Plutea deasupra Africii. tot zburînd. Se povesteste ca. ca te ucid. striga titanul. Tu m-ai lovit însa cu ura. pline de furie. si.. si rîuri cristaline. n-a putut sa se stapîneasca.despre care cei vechi ziceau c-aduce-ntotdeauna lacrimi. stapînea regele Atlas. Gorgonele.. coborîndu-se flacaul în acea tara desfatata... auzeau vuietul prin aer.. cu gînd sa ceara de mîncare... înaltîndu-se si ele. într-o seara.mîna sacul unde vî-rîse capul plin de serpi. a glasuit fiul lui Zeus. si fiindca nu vreau sa lovesc pe fiul marelui Iapet.. si. Netrebnic fiu al celui care mi-a pus povara asta-n spate. au cercetat mai peste tot... în cale. fiul titanului Iapet si frate bun cu Prometeu u. zbura nestingherit spre zari mai azunii si mai senine. Vream sa ma lupt si cu alti monstri.si. Nu-ti doream merele de aur. . s-a hotarît sa se coboare si sa manînce niste fructe. si-n ea sclipea un mar urias. si-n-flamînzit de drum si lupte. fiul lui Zeus a ajuns. si Libia s-a pustiit15. am sa-ti platesc insulta altfel. dar nu puteau zari nimic. si am rapus-o pe Meduza. încît Perseu. . pîna la urma. Picurii s-au schimbat în serpi. au ucis mii de animale. .Ce vrei ?.. sa soarba si putina apa si sa-si urmeze apoi zborul. cursi din sacul unde era capul Meduzei. în Mauritania. Ce cauti ?. în vremea asta.. M-am luptat numai pentru oameni. si cel mult un caus de apa.. s-a pomenit în piept cu pietre si palmuit fara crutare cu vorbe grele.Esti un titan batrîn si prost. Iar serpii-aceia veninosi s-au înmultit peste masura. Acum Perseu plutea deasupra acestei tari mari si bogate. Numai ca regelui Atlas îi prezisese un oracol ca. Alti picuri rosii. va sa vie fiul vrajmasului sau... dar eu nu-i seaman în nimica. Tatal meu te-a napastuit . cîteva picaturi. La titanul Atlas Trecuse peste mari si tari.

Oasele lui s-au facut stînci. pîna la noapte sînt acasa. sotia zeului Poseidon. purtînd înca pe umeri cerul. si-n acest fel sa le razbune pe-acele nimfe nereide. Dintr-una într-alta. Ce se-ntîmplase ? Sotia regelui Cefeu. înstelate. si el a poruncit sa plece catre regatul lui Cefeu. Nimfele marii. Soarta i-a fost pecetluita. Cu deznadejde s-a-ncordat. ca prin minfune. pe chipul alb. Trupul ei. S-a sprijinit pe talpa stinga si pe genunchiul drept." Dar nu si-a ispravit tot gîndul si a zarit pe malul marii ceva cam neobisnuit. si-a spus el. A tot zburat întreaga noapte peste pamîntul Africii. s-au plîns zeitei Amfitrita. Casiopeea. legat în lanturi... cunaripatele-i sandale.a împietrit Inu-maidecît.. O fata tînara. pe zidurile sure ale orasului regal. în arbori desi. jumatate gol. L-a pus în fata lui Atlas. "S-a facut ziua. Barba si perii de pe cap s-au preschimbat. cum povesteau aezii în cîntecele de demult... era urcata pe o stînca. sa-si mai pastreze-nfatisarea de titan. cel mai teribil dintre monstri. pe care îi tinea în graj14 duri de marmura. si nu ma ratacesc pe cale. capul oribil al Meduzei.. se zbuciuma. S-a tacut muntele Atlas. s-a pomenit ca se gaseste sub cerul Etiopiei18. cu stelele-i nenumarate. suparate. în zori. cum e cearta. Casiopeea se laudase ca fata ei e mai frumoasa si ochii-i mai strapungatori decît ai nimfelor din mare. din sacul fermecat. întristat de întîmplare.si. Sa pustiasca-ntreaga tara. si lacrimi i se prelingeau. . si sus. A luat din pomi cîteva fructe. Deasupra Etiopiei . Zeita si-a vestit barbatul. si multi plLigeau înduiosati. se luase într-o zi la cearta cu niste nimfe nereide. De zbor mai cu temei acum. s-a adapat la un izvor si s-a-naltat din nou în slava. O groaza fara de pereche se oglindea în ochii sai. în fundul marii. Trupul i-a fost pietrificat17. ce-aveau culoarea viorelei. statea multimea-ncremenita. Zadarnic !. regele tarii si regina. Perseu s-a hotarît sa plece din tara regelui Atlas. paduri întregi. Umerii s-au schimbai In creste.cum a catat spre cap . gingasa. fermecator. care era tot o copila a zeului marin Nereu. în lungi siroaie arzatoare. Iara pe mal gemeau parintii. Iar el .13 si-a scos. întunecoase si-ncîlcite. Spatele lui s-a-ncovoiat sub apasarea dureroasa a boltii grele.

Esti înca tînar. speriati. aflînd poporul de soarta ce se pregatea copilei regelui Cefeu. Casiopeea ar fi vrut sa se jertfeasca bucuroasa în locul fetei sale dragi.Monstrul s-a ridicat din valuri si-a pustiit tot tarmul marii.. Sa moara ea. si. si nici un vas nu mai sosea în porturile lui Cefeu... de ti-i manînca pe toti monstrul ?. Sa dai pe dulcea-ti Andromeda. . rege.Ba ai s-o dai. cu glasul stins. au grait sfetnicii cu graba. .. Perseu cunoaste pe fiica lui Cefeu încovoiat de-asemenea durere. vite.. nu pe Casiopeea ?.. Pe-Andromeda ?. Au smuls-o ca pe-o mielusica. pe ziduri. care e dusa la altar.. puterea-ti se stinge ca o flacara. daca vrei sa-l îmblînzesti. Iar ei.Nu... regele a plecat îndata la un oracol al lui Zeus si l-a-ntrebat ce-i de facut. . Oare tu vrei sa-ti pierzi puterea ? O alta fata poti s-o capeti. nu poate fi decît o cale. Sacrific-o pe Andromeda. Sclavii s-au repezit îndata în încaperea luminoasa. Asta îmi e peste putinta ! a spus Cefeu. si blestemele au sa cada asupra ta. se gramadise sus. Sfetnicii însa si ostirea îi îmbrînceau pe acei oameni. nu Andromeda. In acest timp. pasari. Deci nu mai sta si socoti. Nu mai sta pe gînduri. regele s-a întors acasa. glasuiau multi.. Altminteri monstrul o sa-nghita toti oamenii de prin orase.. sedea cu prietenele sale. pe ziduri.. ascultînd sfatul. unde fecioara. fara de supusi.. raspundeau ei.Zeul Poseidon îti trimite osînda asta meritata..Sa n-o lasam !.Poruncile. . acestui monstru. Casiopeea-i vinovata. Nici un pescar nu mai putea sa iasa-n largul apelor.. Ci.. Andromeda.. A chemat sfetnicii de taina si le-a marturisit deschis poruncile date de Zeus. Au smuls-o si-au purtat-o-n brate pîna la malurile marii. sa înroseasca piedestalul cu sîngele-i nevinovat. Dar alti supusi de unde-ti iei. Vazînd nenorocirea asta. si regele. Noi avem numai datoria sa le-mplinim cît mai curînd. A rnîncat oameni. prin oracol..S-o dau pe fata ?.. îi goneau înapoi. copila ta cea multa iubita. . nu le putem noi cumpani. dar Zeus nu s-ar fi-nvoit. ... De ce au osîndit-o zeii pe 15 ea... s-o manînce. a cerut Zeus. în ziua cînd ajungi acasa. brodind o haina pentru rege. a dat porunca unor sclavi sa o aduca pe copila.. . pe care Zeus se-ndura sa ni le trimita. rege Cefeu.. si regina ti-e înca-ndeajuns de draga. a raspuns Zeus.. l-au sfatuit sa o jertfeasca pe copila.

.. Parintii îi fagaduiesc mîna copilei lor iubite. Dar.Eu sînt Perseu.. s-a aratat. îsi uita drumul catre stînca. Mai ales mama e zdrobita !. si dintre ele a tîsnit un monstru fara de pereche. jelesc si gem îndurerati. spre stînca. dac-ar fi avut atuncea mîinile libere. Ba îi promit cai vor mai da si tot avutul lor ca zestre. din ceruri. calcînd vointa zeilor. acoperind cu trupul sau o mare-n-tindere de ape. Dar ei nu pot sa o ajute... . nevroind sa para astfel ca-i vinovata cu ceva.. lanturi ce zornaiau cumplit.. desigur siar fi ascuns fruntea sfioasa în palmele-i micute. dupa cum ati vazut singuri. Lasîndu-se domol pe stînca a întrebat-o cu glas lin 19 : . Cum au legat-o pe-Andromeda. reci. însa tocmai atunci. s-au vazut nimfe nereide sco-tîndu-si pletele de aur din valurile înspumate si chicotind de multumire. a deschis gura si-a grait.. pentru ce te-au înlantuit ? întîi. 16 Perseu atuncea le rosteste : .. Monstrul se-agita-nnebunit. pe bratele mai albe ca marmura alba de Paros. Plîngînd. care deloc nu meriti sa porti aceste lanturi grele. alearga lînga fata si-i dau ultima-mbratisare. I-au pus. Zeus. Umbra lui luneca pe apa. El a pornit.. tînarul erou se-nalta repede-n vazduh.. frumoasa Andromeda nu îndraznea nici sa priveasca de-a dreptu-n fata un barbat. Perseu. ca valurile înspumate au început sa fiarba-n clocot si sa vuiasca din adînc.în sfîrsit. pentru ca hotarîrea lor este nedreapta si hapsîna. Atît i-era îngaduit. tu. spune-mi cine esti. ne razbuna cu mult mai bine ca Poseidon. Va rog numai un singur lucru : dac-o salvez pe Andromeda. Atuncea. Sînt gata sa ma lupt cu monstrul. prin aer. si-au asteptat sa vina monstrul. avînd sandalenaripate. Vrea sa-l ucida pe flacau. si. N-a apucat s-asculte totul. ziceau ele. El a zarit-o pe fecioara. lanturi mîn-cate de rugina. Tot eu mai sînt si-nvingato-rul Meduzei cea cu serpi în plete.Sclavii-au legat-o pe fecioara pe-o stînca ce iesea din apa.. saltînd. sub biciuirea disperarii. sa mi-o dati mie de sotie. Sa se iveasca dintre valuri si s-o înhate pe copila. si se sfia sa-i si vorbeasca.. A. Monstrul lui Poseidon este rapus Frumoasa Andromeda plînge. fiul lui Zeus.. calatoresc doar prin vazduh. Ochii i s-au umplut de lacrimi : un suvoi proaspat si amar. zburînd.O. iata. . fii buna. I-a povestit flacaului tot ce dorise el sa afle. Tatal nenorocit si mama. si îl implora sa se lupte.

ca dragostea ce îi lega pe tineri sa fie trainica. cum nimicise pe Meduza. . ca vulturul lui Zeus. strînsa în brate de Perseu. si-n primul rînd sa povesteasca. monstrul se salta-n aer. si-un sînge negru si vîscos curge din botul sau oribil. zeul iubirii. cu lanturile sfarîmate. în timp ce regele Cefeu si soata lui. de trei sau patru ori. si-si aminteste o prevestire facuta de zeul Uranus.si viata monstrului se curma. De-aceea Zeus si-a lasat din mîini ucigatorul fulger. Oamenii toti se bucura. In urma lui foiau ostenii multi. soata lui.. în monstru.. frate cu regele cetatii si unchi miresei. Dar el. data cu groaznicii giganti. luptînd. urma sa se iveasca-n lume cel mai mare dintre eroi. pîna-n palatele lui Zeus. rîdeau mai tare si vocile seamestecau voioase. îsi aprinsesera si-si înteteau tortele lor stralucitoare. Monstrul împroasc-acuma apa. sare pe-o stînca al carei vîrf iese din apa. urmat de nimfele speriate. Peste vreun ceas sau doua cînd mesenii.arzînd esente aromate . Andromeda.. Ranit. Ba pune mîna chiar pe-un fulger ca sa-l azvîrle în eroul care-i nesocotea porunca. Dar cu aripile-i usoare. si sunete de lire si de flaute se auzeau pîna departe. se napusteste din vazduh si vîra. Aripile de la sandale se moaie. nu mai au putere sa îl înalte pe erou.. ca sa ajunga la Perseu. în trupul monstrului urias.. îmbalsamate. purtînd numele de Heracle. în culori vii.. Andromedei. dupa aceasta prevestire. Casa era împodobita cu flori. iertând de moarte pe erou. în trepiede.. Stapînul zeilor priveste cu încruntare pe pamînt. Perseu pluteste-n jurul lui si-i ocoleste muscatura. într-o vestita batalie. Dar o zareste pe-Andromeda. toti l-au rugat pe tînar sa le spuna marile întîmplari ce le traise. desigur. pîna în prasele. 2 17 Lupta cu Fineu Eros. înveseliti de vin. si oaspetii se gramadeau la mese. în cap.. si-acum venise sa si-o ia. Iar strigatele de izbînda umplu de asta data tarmul. si iar s-afunda-n apa marii si se roteste ca un lup cînd este încoltit de cîini. Ecoul lor s-aude-n ceruri. în spate si în coaste. zeul casatoriei. Sîngele-acesta se îmbiba în încaltarile de piele pe care le poarta Perseu. Nu apucase el sa termine ce-avea de spus. cu-o fata ce-o scapa de moarte. si usile palatului s-au zguduit. pe îndelete.luceau pe margini. sabia sa cea arcuita. Era. care gemeau de bunatati. Iara din spita lui Perseu si-a Andromedei.Perseu. El piere-n apele adînci. . Ospatul nuntii începuse. si-acest Heracle trebuia sa-l apere pe însusi Zeus. In pragul lor s-a aratat crudul Fineu. Casiopeea. Flacari . Fineu ceruse mainainte pe fata de sotie. pregateau nunta fiicei lor cu îndraznetui salvator 20. de cîte ori îi vine bine. Perseu urma sa se însoare. Usile la palat erau deschise. si Himeneu. în schimb îi tot da lovituri. fierbinte. Cu mîna stinga se apuca de vîrful stîncii colturoase. care privisera-n tacere uluitoarea batalie. iara cu dreapta îsi înfige sabia lui cea ascutita. multi ca frunza si ca iarba.

si testele trosnesc zdrobite. cînd altul a scapat-o si-a dobîndit-o. nu vor putea sa-ti scape viata !. Dar tot mai multi vrajmasi de-afara vin împotriva lui Perseu. Va feriti !. Pierdut-a fost ea pentru tine. ce sunase din lira lui atît de dulce. nici ca logodnic. Fineu. Ostenii sînt prea multi. Cauta-ti pe altii sa se teama de-un cap ce nu are suflare. dar ma siliti.. caci este singur. Eu sînt aici sa pedepsesc tradarea. si lancea se opreste-n jilt. . cu gura strîmba de turbare. Fiul lui Zeus vede totul. Arunca lancea spre Perseu.Mergi în Infern ! zice-un ostean. nici ca ruda. în schimb. . al carui trup cade însîngerat pe-o masa. rînjeste un ostean. îsi prinde sacul ce-l avea pe-o lavita. si îsi ridica sulita spre mire. si în sirag se-ndreapt-acum. Au arme. împietriti. . Le-atinge trupurile reci. Perseu apuca iute lancea din lemnul gaurit de ea si o întoarce spre Fineu. Toti cîti privesc capul Meduzei ramîn pe lespezi. Apuca si trepiede fumegînde. Numai ca rîsul îi îngheata. nu lovi.. caci fiecare a ramas statua dreapta.Ha. Ascundeti ochii. oprindu-l. voi. mai la o parte. si-atunci. însa flacaul se fereste. de cînd era înlantuita. ha. ca jertfa monstrului din ape. .. tatal tau. ce dau un vaier trist. ce nu mai fac nici o miscare . Ochii-i sînt cufundati în sînge.. este lovit de-un fier în tîmpla. cîntarea !. Mireasa nu ti-a luat-o el. si le azvîrle catre ostenii care-l înconjoara. altul cu lancea prinsa-n mîna. Lupta din greu. se apleaca. pline cu vin. cu ce drept vii tu s-o mai ceri ? Fineu nu scoate nici o vorba. neclintita : unul cu sabia în sus. n-ai vrut s-o aperi. De frica-acum lasul Fineu cade-n genunchi si îl implora pe vajnicul erou Perseu : .. prin izbînda. si cade jos ranit 18 gemînd. pierdut. sa sara cu armele lor la eroul ce-i este mire Andromedei. Fineu îi cheama iar la lupta.. nici Zeus.. cu ochii încruntati. la rîndu-i. misele. c-o singura miscare. si rîd ostenii lui Fineu. Tu.. de pe mese. striga Perseu. si degetele i se-agata de coardele melodioase. Fineu e-n frunte. Scoate din sac capul Meduzei si îl îndreapta spre osteni. Chiar cîntaretul. si-acum. si fierul aprig se înfige într-un ostean. Tu n-ai sarit... spre el..N-am vrut sa ma slujesc de el. Lupta se-ncinge îndârjita. si nici sandalele lui Hermes. Sta sprijinit de o coloana. Perseu se simte istovit. Face si-un semn catre osteni..Iata-ma-s ! striga el cu ura. dati-va-ndata la o parte. care ai cîntat la nunta vicleanului Perseu. sub pamînt. Tradarea care mi-a rapit mireasa de multa vreme harazita mie.. sfîrseste-ti acolo. spune Cefeu... la nunta fetei lui Cefeu.Stai. Perseu însfaca cupe grele de bronz si aur. blestemînd. care-mi sînteti prieteni.

De-acolo nu-ndraznea sa iasa. a spus Perseu lui Polidecte.. si au pornit voiosi spre Argos.. veacuri întregi stana de piatra a stat acolo nemiscata.si s-au urcat. locuitorii insulei l-au si vestit ca mama sa se ascunsese de mult timp în templul închinat lui Zeus. dupa cum cîntau aezii. Perseu a cîstigat mereu. . . Perseu era înscris si el. scutul ei de aur. si tot Atenei..-n Larisa. si-Atenei. si. temînduse. ca un trasnet. a tipat regele cu ura. pîna s-a naruit palatul. Acolo sta-n haine schimbate. niste jocuri. pe tronul lui înalt de aur.. Perseu. ca sotie.. de-oracolul care-l vestise ca moartea lui o sa se traga din mîna fiului Danaei. Auzind vestile acestea. unde erau poftiti toti regii si toti vitejii din Elada. Lasa-mi atîta. . Tocmai erau puse la cale aci. cu totii : Perseu. sa stea acolo ocrotita. Minti. tot îsi azvîrle-o uitatura spre capul ce-l tinea Perseu. Nu cred o iota din tot ce spui.. cînd l-a aruncat în slava... Nu mat am ura. fara voia lui. Danae. lui Hades. ca si pe mama ta. ti-am adus capul Meduzei.. ascunde capul acesta fioros. voise iarasi s-o rapeasca. viata. Dar el. (De-aceea doar am pornit lupta !) Am sa-ti dau totul. sacul fermecat si-naripatele sandale . odioasa. cum se spune. In locul lui. de-asemeni... Minti. noul rege din Argos. batut în pietre nestemate. pe care si l-a pus zeita pe platosa ce-i ferea pieptul. i-a daruit capul Meduzei. Dictis. Perseu s-a dus drept la palat.Daca eu mint. invitat. preacrudul Polidecte a împietrit. pesemne. avînd alaturi pe iubita lui Andromeda. din vazduhuri. s-a dus ca vîntul pîna-n nori. avînd înca în ochii tulburi invidia ce îl rodea. El a luat discul... Au urmat alergari si curse cu caii înhamati la care... Perseu a plecat spre Serifos. chircita. Au început s-arunce suliti.Ei.. Perseu. dupa aceea. Danae si-Andromeda. pe Andromeda si averea. întrecerea la zvîrlit discul. a ajuns rege. » Insa cum au ajuns acolo. l-a-nvîrtit si. A venit rîndul lui Perseu. nimfelor. ca dobînda. acesta ce e ?. a fost. Credeau ca-i duc o bucurie regelui cel batrîn : Acrisiu. Pe loc. si a-nceput întîi concursul. Au aruncat unii si altii... întoarcerea în Argos Dupa aceasta biruinta. nici dorinta de a domni-n acest tinut. în insula Serifos. a glasuit fiul lui Zeus si-a ridicat capul Meduzei. Venea apoi întrecerea cea mai de seama în Larisa. pe o corabie. si se preface într-o stana strîmba. Stapînul insulei Serifos. -. si-a lasat tronul si-a fugit într-un oras numit La-risa.Tu ai învins. te rog. fiindca. si ea fusese nevoita sa-si caute adapost în templu. coiful sau vrajit.. si. a cazut jos. hainul rege 2 19 Polidecte. si am sa te ucid pe tine. ascuns si nestiut de nimeni. iara pamîntul l-a-nghitit. Perseu i-a-napoiat lui Hermes sabia lui cea rasucita . Dupa aceea. izbind în crestet pe un batrîn ce sta-n multime si . s-a facut stana. si-i vremea sa ne socotim. Zadarnic îsi fereste ochii . ce doresti.

Dupa unele legende. si ploaia cade asupra ei.regele din Tirint . ca si copilaria eroului Perseu ne sînt cîntate în elegia poetului liric elin din Ceos.. Iar ea priveste catre slava. ca si parintii ei : Cefeu si soata lui.. si în versurile altor poeti de mai tîrziu. La drept vorbind. tinutul Argos 21 !.si.. pe malurile sale par a fi fost cele dintîi asezari. Zeus a hotarît sa-l urce pe bolta cerului albastru si l-a facut o constelatie. cu fantezia lor bogata. tot spre cinstea lui Perseu. si-au vietuit în armonie. . nu le-a fost deloc greu sa-i atribuie lui Inahos calitatea de parinte al argienilor. dupa unii învatati. grecii.. în pamînt. întelegeau uneori tot tinutul argolic. însa. a fost Perses. 2. care uda Argolida si era socotit. Degeaba. batrînul mort era Acrisiu. Este vorba de rîul zeu Inahos.cata mut la concurenti. întemeietorul tarii. si. Note 1. 5. 6 Într-un desen pe un vas antic. unde se vede ca Zeus luase diferite înfatisari de animale. Orasul Argos s-a facut vestit prin eroii care au vietuit pe tarîmul sau. Perseu n-a vrut sa se întoarca pe tronul regelui Acrisiu. 20 Astfel a luat în stapînire Perseu regatul din Tirint. Degeaba-si aruncase-Acrisiu fiica si pe nepot în valuri !. Cînd s-a uitat la el mai bine. Cum trec zilele friguroase si se . ca sa poata cuceri zeite. 4. Numele sau se tîlcuia prin cîmpie. fugise din tara lui. s-au preschimbat în constelatii si Andromeda lui cea draga. Se cunosc amanuntele. Cel dintîi fiu al Andro-medei. stramosul neamului de persi. Simonide. dupa legende. Orasul se afla în tinutul Argolidei. dupa legenda. din cuprinsul primului volum. tot ca si Cora-Per-sefona. Copila regelui Acrisiu simbolizeaza. L-a cunoscut însusi Perseu. alteori chiar întreg Peloponezul. S-a înteles cu un alt rege . Aici s-a asezat cu soata. Casiopeea. 3. Acrisiu s-a dus la oracolul lui Zeus. Orasul Argos se afla în Poloponez. pe ascuns. samînta îngropata în timpul iernii. încît grecilor. ce se afla la marele muzeu de arta din Leningrad. nimfe sau muritoare.. Povestea trista a fiicei regelui Acrisiu. pasari sau elemente ale naturii. Pe aceeasi tema a pictat si Rembrandt un tablou. în limba vechilor localnici. în oda a XVI-a din cartea a III-a a poetului latin Horatiu. Danae sta pe un pat de aur. în fata golfului cu acelasi nume. si chiar romanii (asa cum se vede din versurile lui Vergiliu).. Prin Argos. amarît ca-si ucisese fara de voia lui bunicul. dupa altele la acela al lui Apolo.sa-si schimbe tronul între ei. Iara cînd a murit Perseu 22.

apropie primavara. 12. pe care-l va zvîrli apoi. în locul Meduzei se afla cerbul. El era pedepsit de Zeus sa poarte pentru vesnicie bolta cerului în spinare. Senegal si Oceanul Atlantic. pamîntul ce se întinde în Africa septentrionala. o capodopera de arta ce se gaseste la Florenta. sau de bunicul sau. 21 8. Perseu în plinatatea voiniciei tineresti ne este înfatisat atît într-un bust celebru aflat în muzeul comunal din Roma. In tnuDte basme românesti eroii dobîndesc cîte o caciula. Holdele rodesc atunci bogate. ca de pilda în "Harap-Alb". episodul cu graiele si gorgo-nele se gaseste. ca sa-l ajute. fâcînd sa încolteasca samînta aflata în pamînt. aceasta tema. Cicladele sînt un roi de insule în Marea Egee. si care se afla acum în galeriile de arta din Cracovia. Tema aceasta. apartinînd muzeului din Neapole. Variante ale legendei despre Perseu se afla în folclorul si mitologia multor popoare. Figura lui e luminata de bucuria biruintei. 11. devin nevazuti ca si Perseu din legenda elina. bineînteles sub alta forma. zeul înaripat al mortii. trupul sau lua înfatisarea unui munte. de asemeni. si pe artistul italian din secolul al XVl-lea. Atlas este si el numit de obicei în legende titan. adica tara maurilor. despre care vom mai vorbi. 14. care a nimicit Meduza si tine în mîna stinga capul ei retezat. alteori însotit de mama lui. O gasim si în legenda biblica despre Moise. uneori singur. caruia viteazul Harap-Alb îi reteaza capul batut cu pietre scumpe si ai carui »chi aveau puterea sa ucida pe oameni. de pilda. 17. Tanatos. era fiul întunecatei Nix. în marea Loggia dei Lanzi. Basmele românesti au preluat. într-o statua cioplita de un artist necunoscut din secolul I al erei noastre. dealtfel. într-o vietopa din templul de la Selinonte . imediat. Mauritania. din Africa. 13. a copilului aruncat pe ape. pictor. Mali. calul nascut în ceasul mortii din grumazul acestei hidoase fiinte. dupa legenda. sculptat în marmura de Paros de un artist din scoala elina antica a lui Scopos. îl vedem pe Atlas sustinind povara cerului. Aici însa. punîndu-si-o pe cap. care a devenit apoi legendarul erou Perseu. Este reprezentata aici victoria lui Perseu. Statuia este atît de bine întruchipata de Cellini. Elinii socoteau ca Etiopia era la marginea de miazazi o pamîntului. Intllnirea celor doi tineri este dintata admirabil în "Metamorfozele" poetului latin Ovidiu. zeita noptii. fata lui Acrisiu a capatat si ea un prunc. palarie sau tichie fermecata. Asa îsi explicau poetic vechii elini faptul ca în Libia de odinioara erau prea putini oameni si animale.o fost înfatisata artistic clipa în care Perseu a rapus pe Meduza. este frecventa si în mitologia altor popoare din Asia si Europa. totul se umple de lumina si ploi de aur cad din cer. iar prin pustiuri foiau serpii.sud-vestul Sicttiei . Algeria. 7. Graie înseamna în limba greaca tot batrîne. Aceasta scena mitologica l-a inspirat. Benvenuto Cellini. între Maroc. Intre ele se afla si Seri-fos. Tot astfel. pe care. sculptor si bijutier. încît Perseu crezi ca respira. în metopa se vede si Pegasul. în mare. cina vom ajunge cu povestirea la eroul Belerofon. pentru ca se aliase cu Cro-nos în lupta împotriva noilor zei olimpieni. 16. probabil în clipa cînd. si în cea romana despre Romulus si Remus. 10. Acesta a faurit. în cîteva variante. 18. în folclorul nostru. Atena este alaturi. . 15. cit si într-un altul. 22 19. în numeroase basme. Cu piciorul îi calca trupul. sau de mama vitrega. insula unde se povesteste c-ar fi ajuns pîna la urma Danae. turnînd în bronz. 9. cîteodata copilul fiind aruncat de tatal sau. si astepti parca din clipâ-n clipa sa sara de pe soclu si sa s-avînte în vazduh. muntele Atlas.

rostind în acest fel : . în sunete de tobe. ce se gaseste în muzeul de arta din Cracovia. sa se împace cu suferintele. Zeus. în marele razboi troian.. întarind în schimb ideea unui imaginar destin si a unor zei atotputernici. unde erau atîtea femei încîntatoare.Bine-ai venit. o gratie sublima. Ruinele orasului Micena. Pe urma au zugravit-o Rubens. Zeus vesteste sosirea pe lume a fiului sau Cînd s-a-mplinit sorocul si-Alcmena a fost gata ca sa devina mama. dupa cum se va vedea mai tîrziu. plin de mîndrie. în povestirile noastre. si-a asteptat o vreme cînd barbatul Alcmenei tocmai pornea la lupta. Pentru ca ea. fara sovaire. în muzeul Capitoliului. povesteau ca el ar fi zidit faimosul oras Micena. Zeii si muritorii îi laudau frumusetea. care sa-i fie sprijin la vreme de nevoie '. plecîndu-se-na-inte-i si desprinzîndu-i coiful. A facut semn cu mina. Pietro di Cosimo. stapîne. Pe seama lui Perseu. Sotul sau era rege. de piatra. Noel Coypel si alti artisti. . Cum l-a vazut ca pleaca. prin mladierea taliei. si pavaza. Astfel. Legenda aceasta palpitanta a fost înfatisata în numeroase opere antice. a glasuit el vesel. din Argolida. si scutul. Atîta ca Alcmena. Dusmanul l-am învins la portile cetatii. grele. se vad in Grecia si astazi. Salvarea Andromedei o vedem întrun vestit relief la Roma. luîndu-si înfatisarea barbatului Alcmenei.. iar Pierre Puget a daltuit-o în marmura ce se gaseste astazi la Luvru. a coborît în Teba. Zeus însa n-a vrut sa tina seama de dragostea femeii. purtatorul de fulger. mult asemanatoare celei a Afroditei cu podoabe de aur. îi pastra sotului o dragoste fierbinte. 21. HERACLE 1 SE MAI SPUNEA-N LEGENDE ca Zeus cel puternic. într-o pictura din Herculanum si într-un fragment de pictura decorativa. din dragoste pentru cei oropsiti. 22. aratînd ca batrînul rege din Argos nu putuse scapa de soarta orînduita de zei.M-am reîntors. Ideea unei soarte hotarite dinainte de o putere supranaturala a fost Tlascocita de aceia care vroiau sa-i faca pe cei asupriti sa creada ca trebuie sa se supuna asa-zisului destin. Prin astfel de amanunte. si-n urma-i s-a ivit o oaste numeroasa. pe numeAmfitrion. cautau sa întunece adevarul ca eroii luptau pentru binele oamenilor. elinii puneau si alte ispravi. De asemeni Corneille a scris o tragedie intitulata "Andromeda". iubito. fara sa mai amintim versurile cîntate în veac de atîtia si atîtia poeti. prin gingasia ei. s-a bucurat Alcmena. se foloseau de legende ca aceea despre Perseu si Acrisiu. Prin frumusetea fetei. Din plete-le-i bogate si pleoapele-adumbrite se desprindeau o vraja. în Paris. ia adunat pe zei în palatul de aur. hotarîse odata sa aiba un fecior cu totul deosebit. din blocuri mari. A patruns în palat. era casatorita. S-a preschimbat la chip. facîndu-se ca este chiar el Amfitrion si ca se-napoiase mai repede din lupta. si locuia la Teba 2. cu ajutorul ciclopilor. în orice împrejurare. si a zarit-o pe Alcmena. Iar el a-mbratisat-o pe soata credincioasa a lui Amfitrion. precum cîntau poetii. carora muritorii de rînd trebuiau sa li se supuna. în tainicele-adîncuri ale inimii sale. si-a-ndreptat deci privirea catre pamîntul larg. Alcmena. De aici a pornit capetenia aheilor. regele Agamemnon. Ca sa-si atinga acest scop. . un erou fara seaman. Alcmena întrecea toate femeile.20.

Iacata-l în Micena.. toti. Hera .. plutind spre tara Argos. facînd prapad si moarte. Aici luase domnia alt fiu al lui Perseu. Zeus. si fiul sau un sclav. zei. s-a avîntat pe-un nor.. si voi. O ! Cum a mai rîs Hera. Trasnetul greu.care aflase de noua-nselaciune a sotului sau. Asa hotarasc eu. Zeus . daca-mi ceri numai asta. ca-ntr-adevar copilul ce se va naste azi. poate cu-o zi sau doua. jura-ne chiar acuma pe rîul din Infern. cel mai mare erou. pacalitul esti tu !. Acesta va domni ca rege-n Argolida. ce se numea Stenelos '. i-a dat raspunsul Hera. S-a-ntors dupa aceea.arsa de gelozie. si a rostit lui Zeus : . s-a clatinat Olimpul sub furia lui cumplita.. . S-a mîniat stapînul. Euristeu. Ma jur pe rîul Stix ca hotarîrea luata va fi de neclintit !. Flacaul prevestit a si venit pe lume. ha. sa-l fi lovit în frunte. Ha. Feciorul lui Stenelos urma sa fie rege.. a azvîrlit manunchiul de fulgere în lume.Am spus ce-ai jurat tu. pe care-ai amagit-o.. si. Nu. Hera. a savîrsit o vraja si a facut ca soata sta-pînului Micenei sa nasca mai curînd.Atîta vrei ? Ei bine. a spus cu îndîrjire : .. ca de-un stapîn. . din spita lui Perseu. zeite.. vazînd ca sotul sau alunecase-n cursa. îti jur cu bucurie. îi vor fi supusi.O. In schimb. ca el s-a si nascut.. a dat raspunsul Zeus. E fiul lui Stenelos. Un erou fara seaman. ascultati-ma bine ce am sa va destainui. în cetatea Micena. Auzind vorba asta. întunecatul Stix. ... Iar celelalte rude... asa cum ma îndeamna cugetul meu divin. tot printr-o vraja. din spita lui Perseu 3. ha. o stapîne.De vrei sa ai crezare. ha. a silit-o pe-Alcmena sa nasca mai tîrziu. iar ceilalti sclavii sai. E fiul lui Stenelos din tara Argolidei. ce-l poarta în pumn maretul Zeus.. Afla dar.Ce-ai spus ? a racnit el.. . fara de zabava. cu graba. Nu e cum credeai. Iar soata lui Stenelos urma sa fie mama peste vreo doua luni. fara zabava. Se cheama Euristeu. va fi rege-n Micena.Cum ? Hera !. spre cetatea Micena..24 .. Dar Hera a urmat : . dar n-a schimbat nimica.Cel care s-a nascut si o sa fie rege se cheama.. Vor trebui s-asculte de el.. Facuse juramîntul ce nu-l putea calca.. îndraznesti ? a tunat iarasi Zeus. nu e feciorul tau si-al reginei Alcmena. si astfel va ramîne. ce stapînesc Olimpul. 25 Alcmena devine mama . Chiar astazi se va naste. nu l-ar fi zguduit mai mult ca stirea asta..Tu ai jurat ca fiul care s-o naste astazi din neamul lui Perseu va fi rege-n Micena.. în Olimp. Insa nu e odrasla pe care-o asteptai în palatul din Teba.

din slava. numite de elini. Cum s-a nascut Alcide. Vocea o urmarea. cu pofta. S-a întors în Olimp. scapata de sub vraja. Alcide. mititelul. In cîntece.Iar la putina vreme. vei suferi amarnic. . fiindca ai mîniat-o pe Hera din Olimp. Numai ca din vazduhuri mai priveghea si Zeus. strîngîndu-si fiul la piept. flamînd precum era.. De vrei sa scapi de toate. în palatul din Teba al lui Amfitrion. poruncile divine. si ea.Azvîrle-l pe Alcide. fie doar pentru-o clipa. fiu-i înaripat. 26 Lupta cu serpii zeitei Hera Asa fiul lui Zeus scapa nevatamat din cel dintîi pericol.. ca si prin istetimea fratelui vitreg. a rostit Zeus. si Hermes îl întoarse la mama sa. poetii ne povestesc ca Hera. ca el sa suga laptele nemuririi chiar de la sînul ei. Iara fiul Alcmenei trebuia sa traiasca si sa-l ajute-n lupte. cum stim : Calea lactee sau Calea laptelui 6. cînd îsi dorea ceva si cînd era patrunsa cumplit de gelozie. care tocmai dormea. prea istetul zeu Hermes. repede.. a coborît în locul unde se-afla copilul. Asa. si i l-a pus la sîn.-nspaimîntata.. Atîta ca prin voia parintelui sau. vrajmasa. L-a aruncat. O vazuse pe-Alcmena ducîndu-si copilasul pe acel cîmp pustiu. Copiii-ti vor pieri. Hera. . Alcmena. noul nascut supsese laptele nemuririi. a început sa suga.fiul lui Amfitrion. s-a dus pe o cîmpie si. a luat copilu-n brate si a-ncercat sa fuga.. si celalalt.. ca sa-l asezi la pieptul sotiei mele. Erau doi feciori gemeni. varsînd lacrimi amare. El auzise glasul. cînd l-a smuls pe Alcide. nastea în chinuri grele si-Alcmena doi feciori. Alcmena. de la sîn. si tu o sa te-afunzi în Tartarul lui Hades. . Punîndu-si la picioare cele mai repezi aripi.. Adu-mi-l In Olimp si fa tu cum vei face. si se chema Alcide 5.Te du. deznadajduita. s-a auzit un glas : .. A vrut sa-l si ucida. Zeus. Du-l pe un cîmp pustiu siacolo paraseste-l !.De n-ai s-asculti. olimpianul. albe. Alcmena. Hermes n-a asteptat sa-i spuna-a doua oara. Unul avea ca tata pe Zeus.. stia cît era Hera de neînduratoare. Tot n-ai sa-l poti scapa. licoarea parfumata. mai multe rîulete de lapte-ar fi tîsnit. Cînd s-a trezit zeita l-a smuls. Faptul era-mplinit. a poruncit sa vina pristavul de credinta. Hermes. si. Ificle . Sotul tau o sa cada rapus în batalie. l-a parasit acolo. si ia din cîmp copilul. S-a apropiat de Hera. L-a luat cu el în graba.. azvîrle-l pe Alcide !. Aceste rîulete s-au risipit în cer si s-au schimbat în stele scînteietoare.

si i-a cerut sa-i spuna viitorul ce-o sa-l aiba preadragul ei copil. Ea cerceta-n-cruntata palatele din Teba si socotea în sine : "Cum pot sa-l fac sa piara pe-acest fiu al Alcmenei ? El ar putea sa fie mai îndraznet ca Ares. la fel ca pe Ificle. pe celalalt copil. Cînd au venit parintii. Se apropiau întruna. Amfitrion îl trimite pe Alcide sa învete mestesugul armelor Se zice ca Alcmena. acum i-acasa iar.. mai îndragit de Zeus decît feciorii mei. de arama.. Cam pe la miezul noptii serpii-au ajuns la Teba. pe-un scut larg. I-adevarat c-a supt laptele nemuririi . Caci în Olimp sta Hera... fiul lui Zeus s-a saltat în genunchi si a prins în mînute grumazurile reci si înfricosatoare ale celor doi serpi. balauri. si limbile-otravite le jucau printre colti. a aratat Alcmenei si lui Amfitrion monstrii fara de viata. în fiecare seara îl îmbaiez cu grija. Le-a strîns ca într-un cleste. i-a dat raspunsul astfel : . c-un strigat de izbînda.. Nu serpi. Ss joaca. si-asa trecura-n tihna vreo sapte sau opt luni. Astfel graia Alcmena. erau parca din fier. Parea ca trec în tihna !.. au început sa strige de teama si uimire.Feciorul meu. E voinic. treziti de galagia facuta de Ificle. molcute. si povestea adesea : . de-al lui Amfitrion. unde pe-un scut de-arama dormeau cei doi copii : Alcide si Ificle. a chemat pe-un proroc Tiresias pe nume . zeita zareste-ntr-o padure doi serpi. si nu-i pîndesc nici rele. si-ndata porunceste serpilor sa porneasca spre palatul din Teba. în timp ce el fugea cu lacrimi pe obraz. Ificle a sarit si el din asternut. si-i adorm în cîntece duioase. lacomi de sîngele cel tînar. Din ochii lor aprinsi tîsneau scîntei verzui si-n gusa prefirau un venin negricios. ajunsi chiar lînga scut. nici inimi dusmanoase. fiul drag al Alcmenei s-a desteptat din somn. încolaciti pe-o ciuta. se tîrau pe pamînt. tipînd prin tot palatul. Orbit de-asa lumina." Tot cugetînd.. care-i strîn27 geau puternic. dar sînt înca mijloace. Vazînd coltii oribili si limbile-ascutite. si-a zarit. Amîndoi monstrii. odihnitor. prorocul. o strîngeau de grumaz si-i strecurau otrava prin coltii veninosi. Tiresias..Nici nu-i venea sa creada ca-l are lînga ea. Vai. pîna ce monstrii Herei au pornit sa-si desfaca inelele-albastrii. acela ce l-am jelit atîta. plin de groaza. si le întind blanite de iepure. si el i-a strîns atîta.. zvîrlindu-i la picioare ". nu e multumire mai mare pentru-o mama decît sa-si vada pruncii ca-s cufundati în somnul cel lin. ca nu-i mîncat de fiare. si-i leagan. (Poate-l trezise Zeus care vedea din slava tot ce se petrecea !) si o lucire vie a luminat palatul. dupa aceasta prima victorie-a lui Alcide. si-n încolaci-turi sendreptau catre scutul unde dormeau copiii. Dar mîinile acelea. cei doi serpi mon-struosi. si pruncul ce-nfrînsese diha-niile. a tipat cu putere si a luat-o la fuga. serpii au încercat cu mii de-ncolaciri sa scape de strînsoare si sa cuprinda trupul micutului baiat care îi sugruma. Pe negîndite însa..

.. cu mintea ravasita. Se hranea-n timpul zilei cu fructe si legume . în lupta corp la corp. a glasuit Alcide. Numai c-o lovitura i-a rapus pe tuspatru. Alcide si Ificle. Mania. ar fi niste ciclopi. cu carne fripta . Odata înfruntase el singur o ostire . în anii ce-au trecut. Alteori se juca alaturea de ei. Mania. Megara a avut trei prunci de la Alcide.Marete rege Creon. Alcide a-nvatat. sa-nfrunte pe oricine. El o sa împlineasca douasprezece munci.ce napadise-n Teba. bunul Amfitrion a cugetat ca-i bine ca tînarul Alcide sa-nvete mestesugul cel aspru-al armelor. Hera îsi lasa ochii catre cetatea Teba. încît. ce pastra o otrava într-o cupa de aur. o sa distruga monstrii si o sa biruiasca razboinici renumiti. regele Tebei. în scurta vreme. îl vede pe Alcide. ne-ai gazduit si prieten ne-ai fost întotdeauna. prin ierburile verii. Atunci.. fiul rivalei sale. bietul Alcide. si-a întrecut tatal. a faurit un plan. încît nu tine seama de bietii copilasi fara de nici o vina. Sa-i rataceasca mintea eroului Alcide. cînd se jucau cu totii. Zeita nebuniei. Eroul îi iubea. ce se chema Megara. Megara. ca alti feciori de regi. în anii ce-au urmat. le cînta cîntece sau îi purta pe cal. Apoi s-a prabusit cu fruntea în tarîna.doar cu-o maciuca-n mîna. Alcmena cea frumoasa. rîzînd si chiuind. L-a chemat deci la sine pe voinicul Alcide si l-a rugat sa-i fie ginere si urmas. si pe prietenii sai. razboinicii din Teba 8. cu sabia si lancea. Tînarul s-a-nvoit."Fiul tau o sa fie un erou neînvins la vîrsta barbatiei. Dar iata ca-ntr-o zi. si izgonise oastea si pe regele ei. siarareori bea vin. Alcmena. Vointa ta-i porunca. era nespus de vesel. a socotit ca pruncii si soata sa. sa dea piept cu primejdii.. si hohotele lor rasunau în vazduh. . si s-a silit Alcide cu-atîta vrednicie sa-si însuseasca arta cea grea a luptelor. fioroasa. urcîndu-se cu cinste în palatul lui Zeus. Amfitrion. seara. cu sufletul zdrobit. I-a insuflat dorinta sa îsi rapuna fiii si tînara-i nevasta. cu pumnii sau cu arcul. Era de-o vitejie nemaivazuta înca. Sa ne gatim de nunta. acela ce-i tinea la el în ospetie pe-Amfi-trion. de-asemeni. Apoi o sa se-nalte spre bolta înstelata. N-ar fi putut gasi un ginere mai bun decît mîndrul Alcide. a zburat si-a-mprastiat veninul asupra lui Alcide." Aflînd aceasta veste. vreau ca acest fecior sa-si învinga dusmanii ! a spus Amfitrion. scapa de orice grija. "Iata ca si feciorul seamana tatalui. si. si-mi va fi de folos". Ma-nsotesc cu Megara. Creon. îsi spunea el în gînd. si-n inima zeitei se-aprinde o mînie atît de-ncrîncenata. si mama s-a-nvoit. privegheati de Megara. . în goana cea mai mare.De trebuie sa lupte. s-alerge pe pamînt. fiind regele Creon atît de multumit de biruinta asta.9 Geloasa Hera îl loveste din nou crunt pe fiul Alcmenei . stia ca de-i va fi urmas la tron Alcide. si luase mii de sclavi . l-a deprins sa conduca în goana cea mai mare carul de batalie si sa vîneze fiare. Avea si el o fata. si-o jefuia de aur. Cere unei zeite. sa-si sporeasca puterea.

sa-i împlinesti cu sîrg regelui Euristeu toate poruncile . Una era boita. în templul de la Delfi. pristavul tatalui. . In mîna ea purta o cununa de laur. caci Hera e sireata si poate sa-si loveasca si sotul uneori. marea sa preoteasa. gatita în vesminte de stofa tipatoare . Dar s-a ivit Atena. ceilalti zei din Olimp vor fi de partea Herei. slujind în chip de sclav regelui din Micena. I-o razbunare-a Herei. a glasuit Apolo prin gura Pitiei. doua femei ciudate 10. Cealalta era demna.. Acuma paraseste Teba cu sapte porti.Iti cauti drumul.douasprezece-s toate . i-a dat raspuns flacaul. chicotind. la o raspântie. a vrut sa se azvîrle de pe o stînca nalta. Heracle a primit aceasta ispasire si a plecat în lume. voinic si ager. zicîndu-i : . Puternicul Apolo o sa-ti aduca stire ce trebuie sa faci. Nu-i placea sa îmbrace vesmintempodobite. a parasit Alcide Teba regelui Creon. Nimeni nu-i sta-mpotriva.primejduindu-ti viata. desi esti fiu lui Zeus. Avea o frunte dreapta . într-o haina ca neaua. îngîndurat si trist.. Gemea. îmbratisîndu-si copiii. Tu nu ai nici o vina. pe drumurile vietii. Erai prea fericit. de optsprezece ani : frumos.. caci n-o iubesc pe Hera. avea bratari. pe Megara . Tot el i-a dat acuma numele de Heracle. Tînârul alege drumul virtutii Mergînd el zbuciumat. Apolo l-a vestit pe feciorul Alcmenei ca este osîndit de zeii-olimpieni . Chiar Zeus însusi tace de-atîtea ori molcom. Desi nu este drept. E prea înfumurata. si s-a-ndreptat spre Delfi.Era acum Alcide un flacau minunat. . si la oprit. sora sa din Olimp. si pe plete valuri trandafirii. . semana cu Atena. mergînd catre Micena. Doar eu am sa te-ajut. Cu fruntea în pamînt.Nu stiu care-i mai drept. cu umerii plecati. si înzestrat cu alte multe haruri. a întîlnit deodata. vazîndu-l pe Heracle. 28 La oracolul din Delfi Cînd s-a trezit sarmanul. se blestema 29 amarnic pentru grozava-i fapta. cu glorie deplina. Ducea o viata simpla. inele. zeita-ntelepciunii. podoabe. si drept.Va trebui.asa cum cerea Hera .Nu te pripi. cum porunceste legea hotarîta de Zeus. voinice ? l-a-ntrebat cea dintâi. toate primejdiile pe care Hera i le va pune-n cale. stiind ca o sa-nvinga. Privirea sa senina te cerceta în fata. Te du pîna la Delfi si purifica-ti trupul. ca sclav. si poate zeul Hermes. 30 . Ea a orînduit ca sa-ti lovesti copiii si sa fii nevoit sa ispasesti o crima care nu e a ta. cu ochii vinetii..sa-si ispaseasca fapta. si. Alcide. zvîrlea zîmbete desuchiate oricui îl întîlnea. caci e razbunatoare si toti se tem de ea.

am sa fiu fericit.Tu cine esti ? .. Tu-mi poti fi de folos ? . sînt urgisit de Hera sa fiu sclav unui rege nevolnic. cînd o voi înfrînge.. voinice. si dreptate. binele si pe oameni. . Am sa ma lupt cu Hera si. Heracle. nu pleca.. Dar cine esti.Stai. Heracle. l-a-mbiat Desfrînarea. Aleg drumul Virtutii. în bine pentru oameni. a glasuit Virtutea. luptînd neînfricat si preschimbînd tot raul. . cu toate ca adesea multi îmi spun. desi puternic.. auzind-o. Eu nu ma tem de soarta si nu m-as fi supus . Insa acela care se daruieste lor devine un nevolnic.Mai bine daruieste-ti viata numai placerii. S-a-ntors spre Desfrînare si ia rostit cu sila : .Cine sînt ? a spus ea c-un glas amagitor. dusmanii mii si mii. Eu însotesc vitejii ce lupta pentru oameni. si batrînetea lui e trista.e drept . Haide.Virtutea. a glasuit Alcide.. numele lui Heracle va fi slavit pe veci. dispretuit de toti. Heracle n-a urmat decît drumul cel aspru. a glasuit Heracle... dupa dorinta Herei. Sosirea la Micena .cum au cîntat poetii . Din clipele acelea . grabita sa-l si cuprinda-n mreje..Ţi-am spus-o.Atuncea ea. aratat de Virtute. Zeii m-au osîndit.Eu nu fug de greutati. . facuta fara voie.. cu truda si primejdii.sînt multe. urmeaza-ma ! L-a apucat de mîna si a vroit sa-l traga pe drumurile ei. si nu ai alta grija decît sa te desfeti. Urmîndu-ma pe mine. Dar cealalta femeie le-a rasarit în cale si-a glasuit asa : . ori31 cîte piedici. rusinoasa. Vei fi mai multumit.si eu. iar dupa moartea ta. poti dobîndi belsugul din munca altora. regele Euristeu. monstri si fiare. Drumul meu e mai greu.Josnica Desfrînare. lupte si primejdii cumplite i-au asternut în cale ne-crutatoarea Hera. Urmîndu-ma pe mine..Pot sa-ti arat o cale lipsita de greutati. a spus din nou Virtutea.. e presarat cu lupte. poti trîndavi în voie. Dar la capatul lui se afla biruinta. urzit acolo-n slavi. . Urmeaza-ma pe mine. dar vreau sa ispasesc îngrozitoarea-mi crima. Eu aduc fericirea. nu ma poti amagi !.fara de sovaire.Eu te astept. îi ajut sa zdrobeasca relele-n a lor cale si sa triumfe astfel binele pe pamînt. pe drumul gloriei. Doresc sa merg în viata fara de ocolis si sa slujesc dreptatea. placeri . a mai rostit mieroasa : .. din Micena.. alti regi. La vorbele acestea. femeie ? . s-a smuls din mîna celei ce îl tîra pe calea placerilor usoare. ... Heracle a pus mîna pe greaua lui maciuca. Pe drumul Desfrînarii.. ti-o repet. Desfrînarea. si cinste... vei fi victorios.

N-o sa scape ! Nu ! îi ziceau sfetnicii.Nu ! Nu ma tem de dînsul ! striga el ascutit. stapîne. Iar el mergea întins spre tinutul Nemeei11. si iar s-a dus sageata vî-jîind prin vazduh.. glasuiau sfetnicii. fara de nici un murmur.. în fumul jertfelor... Fiara era uriasa. A ajuns la cetate. stapîne. Rapunerea leului din Nemeea Heracle s-a mirat cum n-a patruns sageata în trupul leului.. . lasîndu-si bratele sa-i cada fara vlaga. A tras înca o data. Ragea-nfiorator. n-o sa scape nici el din lupta asta !.... Heracle-i sclavul meu. Mare rege !. acolo-au putrezit.. de nu ar fi stiut ca-i e de sprijin Hera. si toti rîdeau cu pofta. a ajuns la altar : .. într-un amurg de vara. . dar s-a izbit de el ca de un zid de piatra. el sclav.. sfî-siat de coltii leului. . 32 Poetii povestesc ca feciorul Alcmenei a aflat vagauna. pîna ce cruda fiara s-a reîntors satula...Slavite !. si osîndit de tine.Sa intre ?. Fii linistit. si a tintit mai bine. . Cu mîinile întinse spre cerul rosietic.. fiind siguri c-o sa piara Heracle.. Heracle a sosit. .. Ţi-o jura Euristeu !. a tras prima sageata..si a plecat Heracle spre regele Micenei. în tinutul Ne-meei zac munti de oseminte.. Supusii tai nevrednici datori sînt sa te-asculte. la Poarta leilor. si tremura fricosul.Heracle ?. Dati-i porunci la poarta. . dar n-a gasit pe leu. rosii si plini de sînge. a rostit Euristeu. Heracle.. El trebuie sa-mplineasca douasprezece munci. si întruna dintre ele sa piara negresit.. sa ucida pe leul din Ne-meea.. Nu i-a putut clinti macar un fir de par.Adevarat.E dincolo de ziduri. Puterea ti-e divina. Tocmai în acea vreme feciorul lui Stenelos aducea sacrificii pe un altar al Herei. la Poarta leilor. Eu sînt stapîn. Sa plece. cel sprijinit de soata puternicului Zeus. Nu îsi sfîrsise vorba.. Unde este ?. a mai spus Euristeu cu glasul ragusit. . striga iar Euristeu. Ar fi fugit. Heracle a vazut-o saltînd printre coline. întinzînd bine arcul.. zeita cu bratele ca neaua ! Prin voia ta sînt rege în splendida Micena.. unde-ntr-o pestera si-avea culcusul leul. Cîti sau încumetat sa dea lupta cu leul.. si-a asteptat un timp. fiul monstrului Tifon si-al viperei Ehidna. si-un sfetnic.. Avea niste ochi mari. Sageata a zburat si l-a lovit pe leu . Vrea sa intre-n oras. . Nu se poate..Nu. s-a lovit ca de-o stînca si a lunecat jos. desigur. Mîncase-n acea ziua o turma si-un pastor..Sa plece de îndata !. Euristeu glasuia : -f Iti multumesc. Coltii sai ascutiti erau ca niste sabii si straluceau în soare.. alergînd.

se pregatea sa sara catre voinicul nostru. la Heracle. Iar urletele sale clatinau stîncile. Puterea lui Heracle era-nspaimîntatoare. Heracle nu s-a-nspaimîntat. ochii sticlind de ura ai leului urias. Pielea iera vrajita. Heracle a cuprins leul strîns de grumaz. Heracle a intrat tot mai adînc în bezna acestei pesteri mari. varsînd atîta sînge în tinutul Nemeei. Pielea acestui leu. Fara sa stea pe gînduri. ragind atît de tare. Nici ultima sageata nu l-a ranit pe leu. Numai ca de-asta data leul s-a-nfricosat. ca sauzea în cer. Putea sa traga el si-o mie de sageti. Cît a durat ? O zi. casa s-ar fi sfarîmat în mii de bucatele. Dar dupa ultima sageata. Urlînd. s-a întors pe labe. Pestera leului avea doua intrari. dar pielea lui vrajita l-a aparat si-acuma. în bezna. Maciuca lui Heracle s-a rupt de la mijloc. mai ca s-a rasturnat. sa 3 . si s-a ascuns acolo. pentru ca lînga el sta asezata Hera. Preaputernicul Zeus îsi lasa astfel fiul sa-nfrunte moartea singur. a cazut la pamînt13. L-a strîns atît de tare. a patruns înauntru. fara de arme. Fiul marelui Zeus a smuls din munte o stânca si-a zavorit cu ea una din intrari. De-ar fi izbit o casa. a sarit la Heracle. neîndraznind sa-i vina-n vreun fel în ajutor viteazului Heracle. fiu al monstrului Tifon 12 si-al viperei Ehidna. sa-l prinda. Dornic sa-si ispaseasca fapta cea-ngrozitoare. si cu coama zbîrlita. a ridicat maciuca si l-a lovit în crestet. sa nimiceasca fiara care facea prapad. era de nepatruns. Labele lui zgîriau peretii pesterii. voi. facuta fara voie. Calcînd peste mormane de oase omenesti. Din jiltul sau de aur. Vazînd eroul nostru ca leul se repede. A mai tras o sageata . Chiar Tifon i-o vrajise. Atîta ca voinicul nu lupta pentru zei. Dar pîna la sfîr-sit. . stapînul zeilor privea aceasta lupta. cu ochii-nsîngerati. atunci. dar s-a-n-tîmplat la fel. poate chiar doua. n 33 dea lupta. leul s-a repezit. Leul la rîndul sau. rapus. vedea ca i-a sosit acum si ei sfîrsitul. Asa i s-au parut eroului. pîna l-a-nabusit. Deodata a zarit doua faclii aprinse. Nici sabia sau lancea n-ar fi putut strabate în trupul leului. Sub bufnitura lui pa-mîntul s-a crapat. voinicul s-a saltat spre gîtul leului.Aicea esti ? Hai. Fiara. Leul. Apucîndu-l de ceafa. cu învoirea Gheei. ce rapusese atîtea mii de oameni. atît de tare. într-un salt. A fost o-nvalmaseala cum nu s-a mai vazut. Apoi. Ce-a fost nu stie nimeni. . vino ! a glasuit Heracle. Leul s-a clatinat. cu botul larg cascat. cu gîndul sa-l despoaie de blana lui roscata. fugind spre pestera.Leul ragea cumplit. Coltii albi straluceau. învingatorul sau l-a tras îndat-afara. cumva. se lupta pentru oameni.Legendele Olimpului. trei.

Nu cred c-o sa mai scape acum fiul lui Zeus si-al frumoasei Alcmena. Heracle a reusit sa-l desfaca de piele. ..Sa plece.. . poate ani.. holde de grîu. regele Euristeu i-a poruncit s-astepte poruncile regale... . Nu-s platose sau coifuri mai bune decît ea".Iti multumim. sa-l jupoaie pe leul ce fusese vrajit de fiorosul Tifon. . îndraznet si viteaz.Nici noi nu credem !. vreo sageata. în orasul Tirint. întoarse în fel si chip.. 34 Spre mlastinile Lernei Lupta cu hidra Auzind Euristeu de-aceasta biruinta n-a mai îngaduit eroului Heracle sa vina nici la poarta Micenei cea bogata.. si venim sa te-nsotim la lupta. iar pe cap si-a pus teasta.. trimise printr-un crainic."Din blana astui leu. îl urmau în siraguri si îi strigau voiosi : . Era si întelept. Cît era de puternic. hidra care salasluieste în mlastinile Lernei14. în Nemeea. si-asa a izbutit. odrasla a lui Tifon si-a viperei Ehidna. cirezi. Cu ghearele taioase. Atît i-era de teama. am sa-mi fac eu vesmîntul. Heracle ! Tu ne ajuti pe noi. ca sa nu-l mai vada pe eroul Heracle. rîdeau toti sfetnicii înconju-rînd slugarnic jiltul lui Euristeu. Nu !. acei ce ne luptam adeseori cu fiare si monstrii-ncrîncenati. Mai ales ca aflase cum oamenii de Argos. si cugetînd mai bine. spusese Euristeu. si teasta lui de fier. a cugetat Heracle. muncind luni. si sa nu se întoarca decît biruitor sau mort..Sa plece deci la Lerna ! glasuise stapînul. prin care nu puteau sa patrunda sageata.si s-a gatit Heracle sa plece catre Lerna. Nici unul n-a scapat din cîti au vrut s-ajunga la mlastinile Lernei. si. A tras însa zadarnic de piele s-o desprinda. sa rapuna si sora. a plecat la Micena. sau lance. în veacuri.. De-a nimicit pe frate. am sa mi-o pun pe cap. poporenii de rînd. si-i omoara pe oameni. si-a dat repede seama ca sabia sau cutitul nu-i erau de folos. si a-ncercat flacaul sa jupoaie de piele îngrozitoarea fiara chiar cu ghearele ei. adus pe scut. Sa-i desprinda si teasta. sau sabie. Atîta ca Heracle nu era doar puternic. precum hota-rîse. Prin vitejia lui îsi dobîndise în lupta o platosa si-un coif. de asta data. Cheama-ne. s-a-nvesmîntat cu pielea. Asa învesmîntat. n-ar fi putut Heracle. Dar tu ai biruit. Regele te-a trimis la moarte. Este tot ca si leul. sa ucida. nici sabia sau lancea. si. Ea pustieste turme. Noi sîntem lînga tine. ce n-o poate strapunge. .

Nu pot sa-l iau cu mine. pregatise si caii. încît. si carul pentru drum. Din zare se vedeau aburi verzi. spusese lui Ificle. atît erau de multe. si-l admira nespus. Mult s-a mirat voinicul si a lovit din nou. cu boturi plescaind si coltii ca pumnale de fier. Heracle si Iolau s-au apropiat încet.. spusese lui Ificle. ca niste flacari verzi. mucede. . dihania uriasa s-a ridicat din mlastini.Vrusese sa porneasca pe jos. Nu le putea mînca. In jurul ei erau mormane fara numar de fiinte omenesti.si-unul mai gros ca toate : capul nemuritor. Heracle i-a strigat flacaului Iolau : . Cu-aceeasi istetime. Dar tînarul Iolau. atîta staruise.. Avea noua gîtlejuri si noua capete .Te scoala. purtînd în spate lemne si-O' gramada de fîn. hidoase. Din boturile-i hîde. 3 36 Hidra dormea la ceasul cînd au sosit cei doi. tîsneau limbi otravite si suiera cumplit. ca de-obicei. îl iubea pe Heracle mai mult decît pe-oricine. Iolau e mult prea tînar. se ridicau acum verzi. în loc de noua. a cerut învoire tatalui sa-l conduca pe eroul Heracle cu carul.. cincizeci de capete. în goana cailor. rapuse si tîrîte pîna-n salasul sau. încît pîna la urma Heracle a primit sa mearga cu Iolau. în vîrful carora legase so-moioage de fîn aprins în foc. Tatal a-ncuviintat . Sa-l duc pîna la Lerna. unde stapînea moartea.Atîtia oameni vor sa fie lînga el în ceasurile grele. umplînd întreg vazduhul c-un miros otravit. Numai ca îndraznetul flacau al lui Ificle atîta se rugase de unul si de altul. Iolau a aprins focul. S-au dus pîna la Lerna. vreau sa-l însotesc eu. care se ridicau din mlastina întinsa. otraviti. tintind-o iar pe hidra cu cîteva sageti. se-naltau altele. pe care-o dovedise si-n lupta din Nemeea. blestemata odrasla a lui Tifon. si putrezeau prin mlastini. a glasuit eroul.. de unde smulg capatînile hidrei. împunsa de sageti. Fara sa piarda vreme.Adu-mi lemne aprinse sf arde fiecare gîtlej. si-n Lerna sînt primejdii ce pot sa-l coste viata !. dar eroul Heracle n-a vrut sa se-nvoiasca. Dar orisicît lovea. . . Numai ca-n locul unde fusese un singur cap cresteau acuma doua. In numele multimii. si-au plecat împreuna. Heracle a sarit la ea cu ghioaga-n mîna. feciorul lui Ificle. Apoi fiul lui Zeus a început sa-ncinga sagetile în foc si sa traga cu ele în hidra adormita. . pîna-n Lerna. în locul fiecarui cap smuls de pe gîtlej. si vreau sa-l crut macar de truda drumului. în goana cailor. întîia lovitura a si facut sa-i zboare unul din capete.

în vremea asta însa. si ochii lui aprinsi azvîrleau înca flacari. în acest fel. cufundîndu-l în mlastini. pornind catre Tirint. Din aripe zvîrleau pene ca niste lanci. Trebuia sa se lupte c-un soi de pasari mari. la Stimfalos. In schimb eu am sa-mi moi toate sagetile în sîngele acesta înveninat al hidrei. . cu clestii lui taiosi. alaturi de Iolau. curînd n-au mai putut sa creasca alte noi capete. si înca-a mai durat pîna catre amurg. unul dintre picioare.. de nu sarea Iolau c-un bolovan în brate si nu-i sfarîma trupul.Aici. Cursese-atîta sînge în toata-mprejurimea orasului Stimfalos. si-acolo îi mîncau în timpul zborului. si-atunci a-mpins Heracle si-a rasturnat deasupra-i o stînca grea si-nalta.Iolau s-a repezit. care se ridica în mijlocul mocirlei. care salasluiau în niste smîrcuri negre. lînga salasul hidrei. Se urcau în vazduh. Teafar tot n-o sa iasa din încercarea asta.. fara nici o putere. înfricosati de moarte.Va fi vai de dusmanii pe care-i vei tinti. rasarit de sub mlastini la suierele hidrei. dar chiar asa. capul împrastia miasme otravite. a împlinit porunca. mare cît un vitel. sau cînd vedea-n Stimfalos sîngele siroind. coltii puteau sa muste. Luau oamenii în gheare. Iar pasarile-acestea aveau ciocuri de-arama si aripe de bronz. la Tirint. i-a dat raspuns Iolau.. . capul nemuritor va sta pe vesnicie. Nimeni nu îndraznea sa se lupte cu ele. Se pustiise locul. si cu bucati de lemn. pentru ca pasarile-acelea slujeau cruntului Ares. în acel ceas tîrziu. nu o sa-l ierte Ares. care ardeau în flacari. . Heracle si-a muiat toate sagetile în sîngele-otravit al hidrei de Ja Lerna. îi sfîsiase carnea si-i taia poate osul. Le-a pus apoi în tolba si s-a urcat în car.. Iar un crab monstruos. Heracle-a izbutit sa-i zdrobeasca odraslei lui Tifon si-a Ehidnei capul nemuritor. zdrobit. auzind gemete. trimitînd pe Heracle în smîrcuri. Stimfalos 15. sub stînca asta. Doborau animale si oameni deopotriva. ca i-a venit porunca sa plece iar la drum. si el se desfata. . a glasuit Heracle flacaului Iolau. L-a zdrobit cu maciuca . zeul razboiului. în care gîlgîia venin negru-ver-zui. hidra îsi rasucise coada ei de balaur peste picioarele eroului Heracle.De va scapa de pasari. cu mult mai mari ca omul. încerca sa-i reteze. lînga un oras. socotea Euris-teu. care era mai sus ca toate cele37 lalte si pe-un grumaz mai gros. pe tarmurile marii. Pasarile stimfaliene Dar nici nu apucase sa-si odihneasca trupul Heracle. încît locuitorii îl parasisera. Lupta durase din zori pîna-n amiaz.

îl rugau oamenii. Dar s-a jurat s-ajute pe Hera totdeauna în contra lui Heracle. Tragea din arc sageti. voi merge singur. Insa eroul nostru si-a ridicat maciuca. la dorinta preacrudului zeu Ares. de frica mortii. Cum poti tu sa te lupti cu monstrii zburatori. Cîti îl vedeau pe cale. Leauzeau Euristeu si sfetnicii-n Micena. îl îndemnau sa stea sau sa se-ntoarca-acasa. gata sa îl loveasca. A început sa bata puternic în timpane. si. de-i era la-ndemîna. Tu ne-ai scapat de cele doua-nfricosatoare odrasle-ale lui Tifon. si tipetele lor umpleau întreg vazduhul. si mergea mai departe.si a plecat Heracle catre golful argolic. Nu vrem sa mori si tu. dornic de razbunare. în smîrcuri se scaldau cu aripile negre.. . Astfel s-a ispravit si-aceasta încercare . Tuturor ne esti drag. Mult au mai patimit oamenii din Stimfalos si din împrejurimi.Nu. Ducea cu el voinicul doua timpane mari.. Azvîr-lea si cu lancea. . Ba. 38 n-ai unde te feri. dupa cît se spune.a treia. Putine ramîneau. si nu stiau ca el. Ajuns la tarmul marii s-a urcat pe un deal. nu. Eu ma pot apara cu blana mea de leu. Insa. Cerul se-ntunecase de-atîta pasarime. Lovea si cu maciuca. facute din arama.Aha ! îsi spuneau ei. . într-o insula mica. nu se temea de pasari. A pierit în vazduh.. fara viata. unde se afla smîrcul. a fost cuprins de frica numai vazîndu-i ochii cu care îl tintea si a luat-o la goana. . La zgomotul acesta s-au ridicat în stoluri pasarile lui Ares. Ares s-ar fi ivit c-o sabie-n mîna în fata lui Heracle. mii. cu pasarile-acestea. ce strabateau deodata cîte-o suta de pasari. Cu miile s-au stins. .... nepatruns. Auziti ce se-ntîmpla ! Acesta e sfîrsitul feciorului Alcmenei. . si Ares.Am sa gonesc acum si-aceste pasari negre. le raspunse Heracle. dupa numar. mormane mari de pasari.. învaluit în blana de leu. ridicata din ape de Tetis. ba poate si mai bine. Voi însa ati pieri. întinse. Poate sa fie Ares oricît de mînios. avînd coiful pe cap. ce era lînga smîrcuri...Euristeu vrea sa pieri ! îl sfatuiau ei toti. ce trimit din înalt lanci tari din aripe ? Ares le ocroteste.Sa te-nsotim si noi. zburau tipînd cu graba spre portul Euxin 16. N-am încercat si noi ? Iar locul e deschis. ca într-un giulgiu negru.. sîngerosul. nu în lunga vreme. mii si zeci de mii. Tot locul se-nvelea.

Heracle-a luat cu sine un trup de pasare, strapuns de-o sageata, sa-i fie marturie, si-a plecat spre Tirint. Pe drum se întîlnea cu oamenii în cete, oameni ce se-ntorceau spre orasul Stimfalos. si ei îi multumeau cu lacrimi pe obraz, fericiti ca puteau sa-si regaseasca iar caminul parasit, fara primejdie pentru copiii lor.
39

Caprioara zeitei Artemis Numai ca inima haina a regelui Micenei nu se îndestula nici-cînd cu suferinta eroului Heracle. si, fara sa-i mai dea ragaz sa se-odihneasca, l-a trimis sa-i aduca, din muntii Arcadiei, o iute caprioara a sorei lui Apolo, zeita Artemis. Caprioara aceasta avea coarne de aur si picioare de-arama. Fusese harazita de zeita fecioara sa faca pagube în livezi si peogoare, si-asa sa-i pedepseasca pe bietii muritori. Se mîniase tare pe ei zeita vînatoarei, fiindca nu-i aduceau destule jertfe-n templu. si oriunde dadeau rod livada sau ogorul, gradina sau pasunea, caprioara sosea, la porunca zeitei. Calca-n picioare totul, lovea cu coarnele si para-duia rodul. Degeaba o rugau oamenii pe zeita sa nu-i mai pedepseasca, ea nu se îndura. Acum pleca Heracle sa prinda caprioara, s-o aduca legata în orasul Tirint. - Pe-aceasta caprioara n-o poate nimeni prinde. Fuge ca o sageata... rîdeau toti sfetnicii strînsi lînga Euristeu... si-apoi chiar de-o va prinde, s-aduna dusmania zeilor olimpieni. Pe lînga zeul Ares, îl va urî si-Artemis. Toate sînt ticluite sa-i grabeasca sfîr-situl feciorului Alcmenei... - Asa e ! Va pieri ! scrîsnea si Euristeu, cu ochii mici de ura. si-abia atuncea, prieteni, am sa fiu multumit si am sa fiu pe plac ocrotitoarei mele, marea zeita Hera. într-adevar, Heracle, dupa ce colindase prin desele paduri ale Arcadiei, aflase anevoie salasul caprioarei cu coarnele de aur. Insa cum a zarit-o, i-a si pierit din ochi. Nu parea ca alearga sau c-atinge pamîntul. Semana c-un vîrtej care aluneca, cu vuiet, pe-o cîmpie, sentoarce, sta o clipa si iarasi se porneste, ca sa-l si pierzi din ochi. Era o caprioara cum nu se pomenise. Numai ca nici Heracle nu se lasa învins. si se spune-n legenda ca, fara de odihna, adesea fara hrana, sau apa, sau chiar somn, a urmarit-o-ntruna. Ea s-a-n-dreptat, în goana, întîi spre miazanoapte, ajungînd în tinutul zis hiperborean, la marginile lumii, unde izvora Istrul, dupa stravechi legende 17. Aici era s-o prinda ; poposise o clipa, doar cît a rasuflat. Dar ea, facînd un salt, a si tîsnit din nou, pornind spre miazaziua. Au fugit amîndoi, asa, un an de zile. Oamenii îi vedeau trecînd cum trece vîntul. Ar fi vrut sa-l ajute pe dragul lor Heracle. Atît ca nici o fiinta, de pe întreg pamîntul, nu mai putea salerge atît de repede cum fugea caprioara, urmata de Heracle. Alergînd amîndoi, pe cînd se-mplinea anul, au ajuns la un rîu, albastrul rîu Ladon. si dincolo de rîu era templul zeitei. si daca apuca sa patrunda în templu, caprioara zeitei era la adapost. Heracle nu putea s-o mai scoata de-acolo. Pîn-atunci se ferise sa foloseasca arcul. Vazînd ca peste-o clipa caprioara zeitei o sa ajungan templu, Heracle a tintit-o, din fuga, cu-o sageata, în piciorul ei stîng. Animalul ranit s-a

oprit locului. Heracle, din doi pasi, a si fost lînga ea si a prins-o de coarne. I-a scos grabnic sageata din piciorul sau ager. Legînd-o c-un curmei de celelalte trei picioare de arama, a luat-o pe spinare. - Unde te duci, Heracle ? i-a strigat Artemis, de pe o culme înalta. Da-i drumul caprioarei. Iai suparat pe Hera, pe Ares, si acuma ma mînii si pe mine ? - Nici nu ma gîndesc, zeita ! i-a-ntors raspuns voinicul. Este porunca Herei, data prin Euristeu, basileul din Argos. Cere-i ei socoteala. Eu sînt doar multumit ca i-am scapat pe oameni de-atî-tea stricaciuni pe care caprioara le-aducea cîmpurilor 18. si-a plecat mai departe, lasînd-o pe zeita sa strige cît poftea. Mistretul din Erimant Stapînul cel nevolnic tragea acum nadejde ca viteazul Heracle, dupa atîtea lupte : cu leul din Nemeea, cu hidra de la Lerna, pasarile lui Ares, si goana necurmata, mai bine de un an, pe urma caprioarei zeitei Artemis, a obosit de-ajuns. - îl voi trimite dara, spunea celor din jur, în muntii Erimant19, sa-mi aduca de-acolo, viu si nevatamat, mistretul fioros, care pa-raduieste codrii desi ai Psofidei 20, distrugînd asezari si nimicind pe oameni. Sa plece deîndata ! - Sa plece deîndata! strigau toti sfetnicii. si iar pleca Heracle - desi abia sosise - savîrsind calea-n-toarsa catre Arcadia. Pe cînd mergea, eroul a întîlnit în cale pe centaurul Folos 21. Centaurul acesta avea o fire blînda. Fiind prieten cu Heracle, l-a poftit la un ospat si-o ora de ragaz, dupa atîta truda. Ba, vrînd a-i fi pe plac, a mai desfundat Folos si un butoi cu vin, pe care îl primise de la Dionisos, zeul vitei de vie. Era un vin din care nu sorbeau decît zeii. Aroma lui era atît de-mbatatoare, încît s-a raspîndit peste tot muntele, ametindu-i Pe oameni, pe monstri si pe fiare. Cei dintîi au simtit aromamba-tatoare fratii centaurului. In tropote grozave, au alergat cu totii spre pestera în care Folos îl gazduia pe voinicul Heracle.

40 41
- De ce ai desfundat butoiul fara noi ? au racnit ei spre Folos. Nemernicul acesta, sclavul lui Euristeu, a baut vinul nostru ? si, fara sa astepte raspunsul fratelui, s-au repezit cu stmci si trunchiuri de copaci sa-l omoare pe fiul reginei de la Teba. Unul i-a aruncat o stînca mare-n frunte, altul l-a izbit strasnic cu un trunchi de stejar. De nu era Heracle atîta de puternic, ar fi pierit îndata. Atunci, s-a ridicat preavoinicul Heracle, cum sare o scînteie din focul cel urias, care cuprinde-un rug. Usor ca rîndunica, dar în-dîrjit ca leul cînd e ranit de moarte, s-a avîntat Heracle la cel dintîi centaur si, lovindu-l cu pumnul, l-a si rapus pe loc. A pus mîna pe ghioaga, pe ghioaga lui cumplita, sfarîmînd teste, piepturi si sale de centauri, culcîndu-i la pamînt. Centaurii, cu spaima, cîti mai erau în viata, s-au napustit afara din pestera lui Folos.

Heracle, fugarindu-i, i-a tintit cu sageti. Nici unul n-a scapat. înca nepotolit de-aceasta suparare, s-a dus în Erimant, cau-tîndu-l pe mistret. L-a aflat cu greutate, ascuns într-un desis. Avea niste colti albi, lungi de un stat de om, taiosi ca niste lanci. Vazîndu-l pe Heracle, mistretul - ce fusese vestit de Artemis ca vor veni primejdii - s-a zvîrlit într-un trunchi înalt, gros, de stejar. Cu rîtul lui enorm l-a smuls din radacina, trîntindu-l spre erou. Heracle s-a ferit. A vrut sa ia el trunchiul care cazuse jos, sa-l zvîrle spre mistret. însa si-a amintit ca trebuie s-aduca mistretul viu si teafar crudului Euristeu. Mistretul ar fi vrut sa fuga catre vale ; dar Heracle, strigînd si aruncînd cu pietre, l-a silit sa se urce spre vîrful Erimant. Cazuse peste munte zapada proaspata. Mistretul luneca sau se împotmolea, gîfîia tot mai mult. Nu mai putea sa fuga. Istet, sprinten, voinicul s-a repezit peo culme. De-acolo a sarit de-a dreptul peste fiara. A lovit-o în ceafa de i-a taiat suflarea, si fiara s-a-mblînzit. A luat-o pe spinare si-a pornit spre Micena. Auzind Euristeu ca a ajuns Heracle cu fiara la Micena, ca a intrat pe poarta si vine la palat, a început sa strige spre sfetnici sa-l opreasca. Dar nimeni nu-ndraznea sa i s-arate-n cale. De frica, lasul rege a fugit, s-a ascuns într-un butoi de-arama si, tremurînd, tipa : - Omoara-l sau da-i drumul sa plece unde-o sti ! Nu-mi trebuie mistretul. Pleaca de-aici cu el... Nu uita ca-mi esti sclav, si-asa îti poruncesc... - Am primit sa-ti slujesc, nu fiindca pretuiesti în ochii mei ceva, i-a dat raspuns Heracle. Datina noastra cere ca pentru orice fapta de sînge sa platesti, stînd un timp în sclavie. si eu m-am supus ei. Dar afla, Euristeu, ca eu orisice munca nu o fac pentru
42

tine, ci o fac pentru oameni, pe care îi iubesc. Pentru ei am plecat, sa-i scap de-aceasta fiara, pe care-o port în spate... - Fa cu ea tot ce vrei, dar lasa-ma sa ies din butoiul de-arama, se tînguia fricosul. si nu s-a linistit decît cînd a vazut mistretul jupuit si carnea lui încinsa în frigare de-arama.

Grajdurile lui Augias
Atunci a prins curaj, a iesit din butoi si-a început sa spuna cu-amenintari în glas : - Du-te acum în Elida, la regele Augias, fiul lui Helios, puternicul zeu soare. Iar regele Elidei are trei mii de boi, din care-o parte au picioarele ca neaua, altii-s în întregime albi, parca-s lebede, si altii-s purpurii, ca stofa sidoniana. si între toti acestia un taur, Faeton, se-aseamana c-o stea de aur sclipitor. în grajdurile sale, gunoiul vitelor, neridicat de veacuri, s-a înaltat ca muntii. si vitele acelea, ce-s date în pastrare regelui chiar de soare, nu mai au loc în grajd. Du-te deci la Augias si curata gunoiul...

- Ma duc, a spus Heracle, fiindca stiu prea bine cîti sclavi au fost ucisi de regele Augias, pentru ca n-au putut sa curete gunoiul. stiu cîti ar mai pieri... si a plecat Heracle la regele Augias, sa-mplineasca porunca. - Regele Euristeu te-a trimis pentr-un an, i-a glasuit Augias, vazîndu-l pe Heracle. Eu cred ca nici în zece, poate nici într-o viata, nu ai sa izbutesti sa-mi cureti grajdurile. si de nu izbutesti, sa stii c-ai sa-ti pierzi viata aicea, în Elida... - O, rege, a zis Heracle, omul are si minte, nu numai brat de fier. Ce-ai zice tu, de pilda, daca eu as putea sa-ti curat într-o zi gunoiul tot din grajduri, si nu-ntr-o viata-ntreaga ?... - Atunci ti-as da rasplata, din cirezile mele, trei sute de boi buni. Dar nu e cu putinta asa ceva, Heracle. Nici zeii n-ar putea, dar tu, un muritor... Gîndeste-te ce spui. - Sa încercam ? - Fireste, daca te încumeti !... - si-ti tii fagaduiala ? ♦ 1- Fac chiar si-un juramînt. - Bine. Atunci, priveste !... si istetul Heracle a scos vitele-afara, aucîndu-le-ntr-un cîmp.
43
1

I f »"4 11 ('I t

A pus mîna pe ghioaga. A lovit cu putere în zidul cel înalt, din fundul grajdurilor, facînd doua sparturi. Din dreptul fiecarei sparturi facuta-n zid, a sapat dupa-aceea cîte o albie, spre cele doua rîuri aflate-n apropiere : Alfeul si Peneul. Apa a intrat pe albiile acestea, pe urma, prin sparturi, în grajdul lui Augias. Heracle avusese grija, mai înainte, sa sparga si în fata zidul cel gros la fel. Apa intra prin fundul acelui grajd urias si se varsa prin fata, du cînd cu ea gunoiul. Nici nu venise seara, si grajdul lui Augias fusese curatat, gaurile din ziduri astupate la loc. Alfeul si Peneul curgeau iarasi în matci, iar albiile noi, umplute cu pamînt, nu se mai cunosteau. - Ce zici acum, Augias ? l-a întrebat Heracie. M-am tinut de cuvînt ? Hai, tine-te si tu !... Dar siretul Augias, vazîndu-si împlinita dorinta ce-o avea, s-a razgîndit îndata. - Esti sclav si împlinesti poruncile primite, a glasuit el aspru. Pleaca spre Euristeu. Fata de sclavi, un rege nu este nevoit sa-si, pastreze cuvîntul. - Dupa datina veche, acel ce nu-si pastreaza cuvîntul va sa piara ! i-a dat raspuns Heracle. Cînd am sa ajung liber, ma voi lupta cu tine, rege fara cuvînt, si am sa te rapun. - Pleaca, îti poruncesc ! a rostit regele. Heracle a plecat, dar, dupa cum se spune, s-a-ntors cînd a fost liber. S-a luptat cu Augias si ia învins ostirea care îl apara. Regele a cazut. Eroul, dupa lupta, a rasadit acolo trei sute de

Gheea. insula minunata. tîrîs. Taurul lui Poseidon. Acolo se afla un taur alb ca spuma. spune legenda. ce se afla în Creta. Ci. Iar cînd s-a repezit. Ca sa-l poata supune. . Tezeu. cînd s-a vazut scapat. l-a atîtat la lupta cu strigate si pietre. iata ca soseste Heracle cu o barca. A pornit dupa taur. unde copilarise odinioara Zeus. Porunca îi suna sa-l aduca pe taur în Argos. gradini Dupa ce s-a întors Heracle si din Creta. S-a dus în Atica. Taurul lui Poseidon Plecarea spre Tracia Dupa ce a curatat si grajdul lui Augias. si iarasi Euristeu s-a ascuns în butoi.maslini si a statornicit serbarile vestite. parca-si cerea iertare. Minos. fara sa-i ia si viata. si taurul acesta era. ascuns de mama sa si de bunica-i. a-ndreptat taurul spre valurile marii. Cu coarnele strica locuinte si grajduri. spre slava fara moarte a celor îndrazneti. Taurul a intrat în marea lui Poseidon. statea-nchis în palat. pentru ca se hranesc numai cu carne vie. cu coarnele plecate. din bot îi curgeau bale. si-n ele se gasesc niste cai fara seaman. strigînd înfricosat slujitorilor sai ca sa desfaca poarta la grajduri si sa lase taurul lui Poseidon sa fuga unde-o sti. Euristeu l-a trimis afara din Elada. Ţinîndu-l strîns de coarne. Musca oa-aneni si vite. turbat ca vijelia. taurul lui Poseidon fusese îmblînzit. Sînt negri ca taciunii. Heracle i-a strîns botul în pumnii lui de fier. Strabatea toata Creta. mugea-nfiorator.Heracle s-a urcat pe taur. Chiar regele din Creta. Nici el. Orice strain ajunge în Tracia e prins de crudul Diomede si dus. calcînd-o sub copite. pe nume Diomede. Dar sînt legati în lanturi. puternici si cinstiti 22. ca pe-un cal. unde-l va doborî un alt erou. îi asculta porunca viteazului Heracle. înfricosat de taur. nici sfetnicii si nici ostenii lui nu cutezau sa lupte cu taurul turbat al zeului Poseidon. Heracle si-a facut din fire de otel o plasa. Hera. gonesc ca niste vulturi cînd zboara prin vazduh. I-a-ncovoiat grumazul. cum sînt cele cu care se prind pesti. a fugit ca naluca. Poseidon furtunosul. la grajduri . numite olimpiade. mugind încetisor. si-a înotat cu sîrg pîna-n Peloponez. fiul lui Zeus si-al frumoasei Europa. si în putina vreme. De-aici. Heracle a primit o noua Însarcinare. trimis de zeul marii. pe cîmpul Maraton. e zvîrlit cailor. în cinstea biruintei dobîndite de el.ce-l binecuvîntau ca-i scapa de urgie . taurul lui Poseidon a nimerit în plasa. Statea cu fruntea-n jos si-n-genunchea-nainte-i. stapîn peste bistoni. livezi. care-l sfîsie-ndata. si holde. flamînzi ca niste lupi. Euristeu a-ntrebat-o pe stapîna sa. mult mai primejdioasa. Ochii-i ardeau vapaie. viu si zdravan. unde sa-l mai trimita. prins într-un streang. Hera i-a amintit ca este-n Tracia un fecior al lui Ares. în regatul lui Minos. Luîndu-si deci ramas bun de la regele Minos si de la poporenii din insula lui Zeus . Regele Diomede are grajduri de-arama. l-a dus fiul Alcmenei pîna-n tinutul Argos si l-a închis în grajdul regelui Euristeu.

auzind sfatul Herei.44 45 :wttmii-uisili . Ares o sa-l învete pe fiu-i. Aceasta. Ba da. eu sînt gata sa plec. Totusi ai mai putea sa vietuiesti un timp. s-a învoit s-o ia pe tînara Alcesta. si-a plecat iar voinicul. Trupul i s-a racit. a spus ea solului. Ţin la zilele lui mai mult decît la mine. auzind ce glasuise solul mohorîtului Hades. si cea mai draga lui . zicea. în Fera.Gateste-te. Nimeni nu a primit. în locul lui Admet. cu sabia în mîna. fara zabava.. plîngînd. la Hades. nici slugile. sub pamînt.Sotul mi-e mult prea drag. scotînd doar un suspin : . fara sa stea pe gînduri. jos. ce trebuie sa faca. în frumosul port Argos. Tanatos. cel ce are o sabie taioasa. .A scapat el de multe. Nici parintii. Cum sa se duca . Altminteri. zeul mortii. de s-ar gasi o fiinta care îti este draga sa vie-n locul tau. Heracle s-a gîn-dit ca n-ar putea sa treaca pe lîng-orasul Fera. vazînd pe cea mai buna si cea mai credincioasa dintre sotiile ce-au trait pe pamînt pierind sub ochii lui. s-a hotarît sa plece ea însasi în Infern. îi vor veni de hac. cum ceruse Heracle. nici prietenii cei buni.daca-i va putea lua. Hades cel mohorît trimisese sa-l ia pe regele Admet în negrul lui salas. fara sa se opreasca la regele Admet. a vrut o fiinta. Euristeu îi daduse o corabie mare. spusese solul mortii. Cine se învoieste bucuros sa porneasca înspre tarîmul mortii. în locul lui Admet. Socot ca-i ultima. a poposit o vreme pe tarmul tesa-lian. Cum i-a taiat suvita. 46 Va-nchipuiti ce jale a potopit palatul ! Inima lui Admet s-a sfîsiat de chinuri. Nimeni n-a vrut sa plece. ramîi cu bine. S-a apropiat de ea. Eu te-am iubit nespus. si nici bunicii. Admet. Biruinta asupra mortii . jos. Am venit sa te iau. sub pamînt. Diomede.Admet. Aici domnea. în casa lui Admet intrase nenorocul. Admet. la Hades.preatînara-i sotie. __ Mai bine muream eu. cît erau de ba-trîni. taindu-i o suvita din parul matasos. A lunecat pe lespezi. S-a îngrozit Admet. sa nu poata scapa din nou teafar Heracle. dar de caii acestia nu cred c-o sa mai scape. fara a fi-ntrebata. prietenul sau. Regele Diomede este fiul lui Ares. In drum. Admet. . glasuia Euristeu. Aceasta-i munca a opta. la Hades.unt. s-aduca pe ea caii . Alcesta a-nchis ochii. Singura mea durere e ca n-o sa-l mai vad. Atîta ca la vremea cînd a sosit Heracle. Iar solul. supusii. cînd este înca tînar si-i însetat de viata ? A întrebat Admet cine ar vrea sa plece în locul lui.. prins de furtuna. doar sa traiasca el.

stia ca-n prima noapte. . însa eroul nostru s-a asezat ia pînda.ea. Potrivit datinei. Moartea fusese-nvinsa 23.E vis sau e aievea ? glasuia el. . venea zeul Tanatos ca sa ridice umbra trupului adormit. Atîta ca Heracle. daca nu redai viata sotiei lui Admet si daca n-ai sa juri ca si prietenul meu va ramîne în viata. Heracle ! glasuia si Admet. atît de tînara ? Cum sa-si jertfeasca ea zilele netraite. în taina. atîta de frumoasa. Tocmai cînd aveau loc întîmplarile-acestea în palatul din Fera. l-a biruit pe zeul ce taie firul vietii. iar sabia ti-o sfarm. îi raspundea Alcesta. I-a-ntins o masa mare. Admet.Nu-ti mai dau de-aici drumul. nu avea voie nimeni sa stea prin apropiere cînd trebuia sa vina zeul mortii. Nemaiavînd ce face. spre lacasul unde zacea Alcesta. Heracle. Aducerea cailor lui Diomede Erai spre dimineata cînd au intrat Heracle si-Alcesta în palat. strîngînd-o la piept pe soata draga. si-a auzit deodata fîlfîitul de aripi al zeului Tanatos. n-ai vrut sa ma mîhnesti ! Numai ca am aflat. A poruncit sa fie Heracle ospatat cu tot ce-avea mai bun : bucate." Noaptea. Tanatos a jurat. i-a gla-suit Heracle. "O. în timp ce sta la masa. Heracle s-a sculat usor din asternut. bauturi si fructe din gradini. a si bagat de seama ca toti aveau siroaie de lacrimi pe obraz. A-ntors-o iar la viata pe tînara regina . a cugetat Heracle. Admet. S-a furisat Heracle. Admet se hotarîse sa-si ridice viata cu un pumnal de fier si sa-si 47 urmeze soata în tinutul lui Hades. surî-zatoare. Ma voi lupta cu moartea ce ti-a rapit sotia. pentru noi. si am s-o smulg lui Hades. Tanatos. l-a lasat si pe Admet sa vietuiasca-n tihna. A întrebat pe-o sluga. a sosit si Heracle.Aievea e. preabunul meu prieten.Iti multumim. . nu stia ce sa creada. si pîna la sfîrsit a aflat adevarul. S-au luptat toata noaptea. si nu i-a spus nimic din chinul ce-l rodea. care-l iubea si-l pretuia nespus pe eroul Heracle. doar ca sa traiesc eu ? Nu-mi trebuie nici mie viata fara de ea. dupa ce-nchidea ochii oricare muritor. n-a vrut sa-l întristeze cu suferinta sa. Atunci s-a repezit si l-a cuprins pe zeu în bra-tele-i vînjoase. cînd toti dormeau. Spre ziua l-a trîntit Heracle pe Tanatos cu pieptul la pamînt si l-a legat în streanguri. dezlipindu-si obrazul de cel al dragei sale. Vazînd-o pe Alcesta vie. A asteptat un timp. îti multumim. -. Heracle ! . a întrebat-o pe-alta. tînara si frumoasa.

care i-au încoltit si i-au mîncat pe toti. dar caii fla-mînziti. trei zile. pe drum. Cîtiva eroi vestiti. Mînia zeului ce-atîta la razboaie a sporit si mai mult . Lasase fericire în palatul din Fera si pornise din nou. si s-au urcat cu totii pe o corabie. pîna ce au ajuns în Pontul Euxin. si-n sfîrsit ajunsese la cruntul Diomede.. lanci si arcuri. Heracle-a adus caii în orasul Micena. au trebuit sa fuga. n-au vrut sa-l lase singur în tara amazoana. si debarcînd acolo.copilele lui Ares. strajuit de amazoane. S-a luptat iar. cîti mai erau în viata. l-a atacat din nou. si-a rostit Euristeu. sa-i suie pe corabie. pe drum.Dar feciorul Alcmenei nu mai era. Totusi. ostenii bistonieni. Heracle s-a-nvoit. pîna la urma i-a biruit pe toti. Plutise iar pe mare. regele. S-au adunat în Argos. aflînd ca Diomede a fost mîncat. El l-a suit pe punte . Tot atunci.. Heracle a-nchis caii în niste grajduri largi. In goana lor nebuna au ajuns în padurea ce-m-prejmuia Olimpul.. ca Tezeu din Atena. regele bistonian. pe care o avea regina Hipolita. pe care zeul Ares îl vestise din vreme. Au staruit sa-i fie si ei însotitori. muntele cel înalt. Acestia au fugit. In cea de-a treia zi. Regele Diomede a cazut însa prins în mîna lui Heracle. se vazuse pe data încercuit de sute si sute de razboinici. plutind neîntrerupt. dar regele Micenei a poruncit din nou slujitorilor sai sa le deschida poarta. sa-si împlineasca slujba. Au debarcat pe tarmul cel larg si nisipos. purtînd pe spate arcuri si-n rnîini lanci ascutite. dar Ares n-a-ndraznit sa se arate iar si sa-l cheme la lupta pe feciorul Alcmenei. O ! Cît am sa ma bucur. Cingatoarea Hipolitei .domneau peste poporul de femei luptatoare. A luat din grajduri caii. stiind ce îndurase Heracle pîn-atunci. iarasi s-a-nspaimîntat si-a sarit în butoi. Plecase. daruita cu vraji de zeii olimpieni. numite amazoane. l-au sfîsiat. calarind pe cai iuti. Peleu si Telamon. care salasluiau la Pontul Euxin 2i . femei razboinice. de propriii lui cai. zeul razboiului . legîndu-i peste boturi cu lanturi de arama. Odata si odata soarta îl va lovi. ." si l-a trimis s-aduca o cingatoare scumpa. cum îi urzeste Hera. Zeus s-a mîniat si-a trimis niste lupi. cînd am sa-l vad pe rug !. 48 Viteaza Hipolita si mîndra Antiopa . Regele Euristeu. Intorcîndu-se-n Argos. cu o alta ostire de calareti armati cu sabii.De opt ori a scapat pîna acum Heracle. sa fie lasati liberi. si i-a pornit spre tarm. dar trebuie sa vie si ziua asteptata.

sageti sau pietre. splendida cingatoare. Nimeni n-o asculta.regina Hipolita i-a daruit. Lupta cu amazoanele Din cer. Regina Hipolita tinea nespus de mult la fecioara aceasta. dupa porunca Herei. plina toata de vraji. parea ca se abate furtuna într-un lan. si . priveghea însa Hera. i-a mai rostit Heracle. Regina era gata s-o scoata de pe mijloc s-o dea. nu numai brîul ei. scumpa ei cingatdare.Minciuna ne rosteste acest fiu al Alcmenei ! El nu vrea altceva decît sa ne omoare si sa ne ia regina. fiica lui Euristeu. trimis de Euristeu. . doreste sa o aiba. Nu vreau sa lupt cu voi. Din arcuri a tîsnit o ploaie de sageti. Heracle i-a raspuns cu glas blînd. pamînt. sa-i ceara cingatoarea. cu caii lor cu tot. i-a glasuit regina. Ca spicele cadeau vestitele-amazoane. în asfintitul lumii. s-arunce lanci. semnul ei de regina. Degeaba Hipolita încerca sa le tina. prin vorba-i iscusita. în schimbul libertatii fecioarei. Ea a vazut ca-i pace si ca fiul Alcmenei dobîndea prea usor. si a vorbit zeita atît de-nversunata. repezindu-se. 49 iilliliimin Au cazut prizoniere frumoasa Antiopa si-o capetenie. Ea a ramas uimita de chipesii flacai ce coborau pe tarm. lup-tîndu-ma cu tine si cu ostirea ta ? . înarmata. în vremea asta. dîrze. aratîndu-i ca vine din Micena.O dau de bunavoie. Toate intrau în lupta. Lancile au lucit.I-a-ntîmpinat la tarmuri preamîndra Hipolita. preoteasa a Herei.Eu îti cer cingatoarea. Fata lui Euristeu. Dar si fiul Alcmenei. I-a întrebat ce vor. Frumoasa Antiopa a ramas însa prada eroului Tezeu. S-au pregatit de lupta. fara zabava. Atunci s-a prefacut si ea în amazoana. si toti ceilalti eroi nu s-au înspaimîntat. care e preoteasa chiar în templul zeitei.fiindca Menalipa plîngea si se zbatea sub bratul lui Hera-cle . sa o duca Admetei. Au tras roi de sageti si lanci spre amazoane. eroului Heracle. . A sarit în mijlocul femeilor strigînd : . pe nume Menalipa. încît razboinicele femei s-au si aprins. O dai de buna voie ? Sau trebuie sa ti-o smulg. Vacile lui Gerione Cea de-a zecea isprava sâvîrsita cu cinste de eroul Heracle s-a petrecut departe. trîntite la. Cînd a intrat Heracle în lupta. calare. în eroi. mai ales.

Insula Eritia. Pentru ca acest drum îl istovise mult. paznicul din Infern. Aici zeita Hera i-a razletit o vaca. fiindca stiu ca vrei s-ajungi în Eritia. zeul ce încalzesc pa-mîntul si pe oameni. crezînd ca vrea anume sa-i pîrjoleasca trupul. pe tarm. Gerione. i-a poruncit din nou regele Euristeu. Heracle. Tu sa mi le aduci pe toate la Micena. un nepot al Meduzei. chiar la capatul lumii25. Era gata sa traga în zeul Helios. Ortos. Pe tarm nu se vedeau copaci sa-si faca-o pluta. La tarm s-a aratat alt urias.ciobanul ce pazea cirezile de vaci ale lui Gerione . însa-o sa-ti fie greu sa lupti cu Gerione. ca sa se odihneasca. pe veci. are cirezi bogate de vaci rosii ca focul daruite de zei. suparat amarnic. Ortos avea si el doua capete hîde si era frate bun cu cîinele lui Hades. dintr-un copac urias. Stîncile din strîmtoare s-au numit de-atunei "Coloanele lui Heracle" 26. De-aici. fermecata. si-atunci a smuls din coaste doua stînci mari. Are trei capete si sase mîini enorme. si-a trecut Heracle marea în Africa. numita Eritia. l-a îndemnat sa-si lase armele la o parte : 50 . Totusi. Heracle-a fost lovit . fiul Alcmenei nu s-a înfricosat. a pus mîna pe arc.. strabatând tot pustiul. de-o parte si de alta. si.Lasa arcul încolo. albastre. si a plecat spre casa. si. a sosit dupa multa.stralucitorul soare. sase picioare. într-o insula mica. La fel. uite. Le-a asezat cu grija. El nu are un trup. prea multa oboseala. Dar zeul Helios. Din razele ce-ardeau pe fruntea zeului se raspîndea dogoare atît de nemiloasa. unde seara de seara coboara Helios . în strîmtoarea aceea care unea Oceanul cu Africa si-Europa. Heracle-a fost silit sa dea piept cu stapînul cirezilor de vaci. Uriasul Gerione. pe urma prin Italia. se gasea însa-n larg. la marginile lumii. vîslind spre Eritia. El a suit în barca de aur cea rotunda a soarelui cireada de vaci nemaivazute. uriasul Gerione. ci trei. Heracle-a vrut sa lase. A si sarit în barca rotunda. Nu era nici un mijloc s-ajunga pînacolo. cu-o pluta savîrsita de mîna lui. tinta eroului. Lupta n-a fost usoara. încît bietul Heracle n-a mai putut s-o-ndure. prin Libia. A trebuit s- . a rostit Helios. si zeul Helios se cobora cu carul înflacarat din slava. de nu esti în stare.Te vei duce. Africa si Europa. Eurition .si cîinele sau. Luptînd. facuta de Hefaistos din aur si argint. Acolo vei afla pe-un urias. îti împrumut barca mea cea rotunda. cu legea-mi de stapîn. unde se întîlnesc Oceanul nesfîrsit. miscat de voinicia eroului teban. Mai bine nu pleca. o amintire a suferintei sale. Venise însa seara. prinse din mijloc. caci eu sînt Helios. prin Galia. te voi scurta de cap. si. ce s-a pornit înot pîna-n Sicilia. el te izbeste cu cîte trei sageti si trei lanci dintr-o data. Dupa ce-a biruit pe cioban si pe Ortos. Acolo-i o strmitoare. dar vitejia lui si ghioaga cea grozava l-au ajutat sa-nvinga. Trecuse în Europa si îsi mîna cireada prin muntii Pirinei.

[ si sa respir în voie. La Hades ?. Pentru ca si Heracle era-nfiorator. scapat de marea teama ca se va razbuna. în cele patru colturi... plîngînd. a cautat locul. soatei lui Zeus.Sa mi-l aduci.. zeita ! si-ndata-a dat porunca regele din Micena sclavului sau. si ghioaga lui uriasa. . ... as vrea. Rapirea cîinelui Cerber si-a mers.... s-a rastit Euristeu. A ajuns dup-aceea la Marea Ionica. Tu ai facut. zeita... în tinutul lui Hades Se spune ca. ca tu sa te jelesti ? Iar el sa biruiasca un monstru dupa altul. sa-ti aduca pe Cerber. tu ma-nvata unde sa-l mai trimit ? în tine mi-e speranta. prin care se putea patrunde în Infern.. A unsprezecea munca stia ca e mai grea ca toate celelalte. monstri. si eroul Heracle a pornit iar pe cale. Cu greu le-a adunat si le-a adus pe toate regelui Euristeu. alearga si s-ascund prin cotloane..o caute. Umbrele din Infern. Asa se va sfîrsi !.. s-au ratacit prin lume.. Euristeu.. prin vraja ca sa alung pe lume eu înaintea lui. Iti multumesc. Lovite de turbare. Sa-i aduca pe Cerber. o pestera adînca. si . zeita Hera a semanat turbarea în toate vacile.. Iar le-a cautat voinicul.Cum ? Nu e nici un mijloc sa-l rapun pe Heracle ? Nu este nici un monstru sa-l faca bucatele ? O. cum îl zaresc. cu capete de-arama. De nu patrunzi la Hades si nu-l rapesti pe Cerber. . regele Euristeu s-a dus pe urma-n templul zeitei si. cu inima de piatra si serpi încolaciti. Heracle.Pe Cerber ?.. pe grumaz. teribilul dulau. ajunge pîn-la Hades. far-a pati nimic ? Asculta. Infruntînd genii. dar iute. . Hera.. zicea Hera. sa lupte pentru ea c-un fiu al lui Poseidon. De-asta te-am înaltat pe tronul din Micena. stii moartea ce te-asteapta !. Numai ca Euristeu a poruncit sa fie vacile înjunghiate si carnea lor jertfita ocrotitoarei sale. care o ascunsese într-o cireada-a lui. cel cu trei capete. Trimite-l dar la Hades.Nu plînge. Hera. Cum ?. Cum de nu m-am gîn-dit ?. stii ca esti blestemat chiar prin vointa Herei !. si astfel sa fiu rege iar el numai un sclav. cîinele lui de paza. si chiar pielea de leu purtata pe spinare îl faceau mai cumplit.. în gheme. si eu sint prea slab.4 [ 51 cum sa lupt cu el ? As vrea.. Aici. care-i stateau în cale. de ciuda. caci el e prea puternic. Ajuta-ma si-acuma! Nu ma lasa zeito Mi-e teama de Heracle. Nu pierde nici o clipa. sa-l vad odata-nfrînt. îi glasuia astfel : . mai ales la mînie. sa plece în tinutul cel negru al lui Hades. s-a terminat cu tine.

din gurile lui Cerber a picurat venin.. s-au ivit plantele veninoase Auzind Euristeu ca a sosit Heracle cu Cerberul pe. Unde au cazut spuma sau verdele venin. care-i paznicul ei !. pîna ce si-acest monstru s-a pravalit ca mort. nici palos si nici lance. spate. si de-acolo tipa : . unde se ascundea de cîte ori Heracle aducea cîte-un monstru . 52 .Venit-am pîn-aci ca sa ti-l iau pe Cerber. pe Cora-Persefona.. paznicul tau si-al mortii. Era sudoarea lui. N-a îndraznit sa-i stea prea tare împotriva. Heracle. si l-a strîns ca-ntr-un cleste.tot din porunca lui. pe viteazul Heracle. serpii lui suierau si încercau sa-l muste. Caci îl voi lua oricum. Cerber.. A fost numai o gluma.Nu fi mîniat. La strîns' atît pe Cerber. Heracle. si-asa. dar i-a raspuns viclean : . pe cît se spune. . si nu te-mpotrivi. nu folosesc nici arc. acel care-l urmase la Pontul Euxin. fara sa lupti cu arme. regele Piritoii Heracle-i rupe lantul doar cu o smucitura. au crescut buruiene : cucuta. greu osîndit. matraguna. dupa legenda. si de pe trup o spuma. daca te simti în stare sa mi-l dobori pe Cerber. Lasa-l ! L-ai biruit. în butoiul de-arama. Tezeu. îl trage de pe stînca si îi arata calea dentoarcere acasa prietenului Tezeu. Insa era-n zadar. Nici nutl mai sînt dusman. . si moartea uneori o putem birui. Cu mîna ti-l dobor ! a mai rostit Heracle..Poti sa mi-l iei. eroul nostru l-a aruncat pe-un umar pe cîinele lui Hades. Heracle. si-a pornit spre Micena.Las ghioaga la o parte.. Tot ce-i otravitor. numai nu-mi omorî pe bietu-mi cîine. Ce sa fac eu cu Cerber ? Nu am cîini destui ? Du-l înapoi lui Hades. dar pe un biet catel.Pe-o stînca sta în lanturi. Coada i se zbatea.. în-spaimîntat de moarte si tremurînd ca varga..Lasa-l ! a strigat Hades. Era înlantuit pentru ca încercase s-o fure pe sotia regelui din Infern. pentru prietenul sau. Pe urma se îndreapta catre tronul lui Hades si-i glasuieste tare : . Du-l înapoi. daca o înfruntam. Pe drum... spunîndu-i la plecare zeului din Infern : . temeinic. la fel ca zeul Ares. Te rog acum ca prieten. atît l-a gîtuit. de grumazuri. Hades. si-atunci. Hades a înteles. a sarit în butoi. în tara amazoana. te rog. L-a însfacat pe Cerber. si s-a si repezit. Poti sa' mi-l iei.Du-l înapoi. ca ti-am înfrînt pe Cerber. ca lupta cu Heracle nu ar fi fost usoara..

regele Euristeu si-a schimbat iarasi glasul : . în sfîrsit. merele de aur. Dar sa-mi aduci' tref mere.. multa vreme. greu osîndit de Zeus. va putea sa culeaga din fructele de aur. în locul unde Atlas tine pe umeri cerul.. si.. pe prundurile marii. eroul i-a sarit îndata în spinare si s-a luptat cu el.. Heracle l-a strîns peste mijloc cu mîinile-nclestate si l-a legat burduf. cum s-a vazut liber de spaima si primejdii. s-a otarît tiranul. c-un ochi neadormit.. sa stea pufin la soare. Decî ia-ti din nou maciuca si pleaca sa-mi aduci merele fermecate. înfrîngerea lui Nereu Dar.n-a mai putut sa scape. cînd a iesit odata.Acesta-i Prometeu. Heracle. Mai este înca una. 53 si unii spun c-Atena i-ar fi destainuit eroului Heracle ca drumul spre gradina cu merele de aur îl stie doar Nereu . fara multa vorba. De cînd rîvnesc la cinstea de a-l elibera.. Iar gradina se afla sub paza unor nimfe . . a glasuit Heracle.O stie unul singur... Te-asteapta. Pîna acum... De va putea Heracle s-ajunga pîn-acolo. sa-l învinga pe monstru. Porneste ! Poruncesc. Da. pe tarmurile marii. S-au luptat mult acolo. Adica unsprezece. . De nu..si cine-o stie oare ? l-a strîns tare Heracle. Ladon.numite hesperide .. . Zace de-atîta vreme în lanturi pe nedrept. Zadarnic zeul marii a luat înfatisari de taur si de cal.Bine. ai împlinit mereu poruncile primite. s-au pravalit în ape. cu toate ca e zeu.. despre care aud ca s-ar gasi-n gradina nimfelor hesperide 27. vei fi eliberat.. s-au ridicat pe tarm si. .un batrîn zeu al marii. însa el e-naltat din porunca lui Zeus pe-o piatra colturoasa. Era dibaci batrînul si-avea muschi de otel. Silit. Pe unde-o fi gradina nu stiu. zeul Nereu a spus unde-i gradina : la marginile lumii. în Caucaz.niste nimfe-ale serii .S-a-ntors din nou Heracle în Infernul lui Hades si i-a zvîrlit dulaul în pestera de piatra unde salasluia. berbece si chiar cîine . Nu-i nimeni ca sa fie mai pretuit de mine în toata lumea asta.si-a unui monstru. Heracle. sa treaca si prin vraja nimfelor hesperide. si-un vultur îi sfîsie ficatul ne-ncetat. A trebuit s-astepte. Atîta ca Nereu nu-l va marturisi decît silit prin lupta.. Dar calea spre gradina nu o stie nici el.. S-a jertfit pentru oameni.. stii tu prea bine. cum cerea Euristeu. pe Elbrus.. si iar a colindat lumea toata de-a rîndul. pîna ce l-a zarit pe zeul cel batrîn.. si de vei izbuti. nu ma priveste. ai sa vezi.. parinte-al omenirii. cel sfatuit de Hera. S-a dus din nou Heracle pe caile robiei. Douasprezece-s toate.

si cum trecea Heracle prin Libia 2S. l-a prins de subtiori. tot a ajuns pe munte. cel osîndit de Zeus la chin pe vesnicie. In acest fel s-au prins la lupta îndîrjita.îi da din nou puteri. Dar feciorul lui Zeus . Dar pîna la sfîrsit. un alt fecior al Gheei. caci era calea lunga. Anteu. îi scormonea ficatul cu ciocu-nsîngerat. de mii si mii de ani înlantuit pe stînca. era nebiruit.. Aici zacea feciorul titanului Iapet. 54 De fapt. învins. aratîndu-i cu mîna spre rasaritul lumii.. Anteu. Acest urias vestit chema pe trecatorii prin tara lui la lupta.a cam bagat de seama ca ori de cîte ori îl ridica pe-Anteu. sleit cu totul. în Caucaz. Eliberarea lui Prometeu si-a mers.Voinice. si care-o fi învins sa i se stinga viata. titanul. El sta în lanturi cu mîinile la spate si un piron în piept. pentru ca daruise celor de pe pamînt focul rapit de zei. Dornic sa nu-i mai scape. Anteu. a-ncuviintat Heracle.Fireste !. s-a pravalit. a spus zeul Nereu. zdro-bindu-i os de os. si.. pamîntul ce-l nascuse. iarasi se-nviora.Sa nu cutezi. cum îl trîntea jos. . Pe nimeni nu uraste mai mult marele Zeus decît pe-acest titan. Nemaiputînd s-adune putere din pamînt. cu ghearele înfipte în trupul sau slabit. fiul mîndrei Alcmena.încolo ! i-a raspuns Nereu cu încruntare. ce-a îndragit pe oameni.. privea tot ne-nfricat spre cer si spre pamînt. avea o taina-n lupta. . Dar stai.. l-a ridicat în sus si l-a tinut asa o vreme-ndelungata. si istet . strabatînd mari si tari. uriasul l-a strigat : .încotro este drumul spre Elbrus ? a-ntrebat. si vulturul lui Zeus. si toti erau învinsi. a mers Heracle. flamînd necontenit. cît timp atingea tarna. strîngîndu-l tot mai tare. cum atingea uriasul doar talpa de pamînt.. S-a mai luptat pe urma eroul si cu-alti regi. cuprins de nerabdare. Cu pas grabit pornise voios spre rasarit. Te învoiesti ? ..si voinic. pe Elbrus. nu te pripi. Pamîntul larg . fiindca nici o clipita titanul osîndit nu s-a plecat lui Zeus si n-a cerut iertare. vino-ncoace sa ne-ncercam puterea. uriasul. iute-i slabea puterea.chiar Gheea . . si s-a luptat pe drumuri cu un urias. suparîndu-i pe zei. El fiind feciorul Gheei. Insa fiul Alcmenei nici nu-l mai asculta. Heracle. Dar Prometeu.

în mijlocul acelei cumplite vitejii. din munte. cu ciocul de otel. Tu singur ne-ai dat pilda. gata sa-i pedepseasca în numele lui Zeus. prea tari pentru puterea lui. Tu suferi pentru oameni.. în timp ce vîntul aspru urla peste Caucaz. . E vulturul lui Zeus. de foc. De azi nu va mai fi. L-a domolit Atena. dar maiestuos. .Dar nu te temi de Zeus si de mînia lui ? . cu aripile-ntinse. Sînt îiu de pamînteana. muiata în veninul hidrei ucisa-n Lerna. gata sa se repeada catre cei doi eroi. si-un om te va salva. A smuls apoi pironul gros si lung. s-a coborît încet. si-n timp ce-naripatul trimis al cerulu se avînta spre ei. . Se spune ca atuncea vîntul s-a întetit. ce i-a reamintit ca. Se rotea împrejurul acelei stînci înalte.. a rostit linistit sclavul lui Euristeu. Marele Prometeu uitase cum se umbla. pe ocean.. zborul. a tintit plin de grija. erau cu mult. Coboa-. Furtuna si mai tare s-a întetit atunci. încît parea ca este o pluta framîntata de valuri. titane. cu ciocul de otel. desi sleit de chinuri. din pieptul celui care suferea pentru oameni. cînd a tras de lanturi. pe dusmanu-i de moarte..Olimpul clocoteste de ura si mînie ca m-ai eliberat. cu ochi rosii. Din cer. Prometeu ? a glasuit Heracle. vazîndu-l pe Heracle ca a eliberat. vazîndu-l pe viteaz în vîrful muntelui. Coarda a zbîrnîit. sfruntînd cu ochii cerul. ra-te. voinice ? a murmurat titanul. le-a rupt numaidecît. de-arama. Cerul s-a despicat.-. si vulturul lui Zeus. din lanturi.. 55 .Heracle ma numesc. dupa prevestirea batrînului . moarte.. . luptîndu-se cu vîntul ce aducea cu sine grindini biciuitoare. si fiul lui Iapet.Asadar tot aicea te afli. Venea. Ai ridicat din tina pe muritori. însa fiul Alcmenei si-a proptit un picior în colturoasa stînca si.. dar ele. cu aripile-ntinse.Fereste-te. si greu putea pasi. Prometeu se zbatea în lanturile sale. pe dîr-zul Prometeu. .. Heracle ! a rostit Prometeu.E vulturul lui Zeus ? a hohotit Heracle. în acea clipa." si si-a pus o sageata. Sprijina-te pe mine. dînd tipatul de. dinspre Olimp. Sageata si-a luat. a mai spus Prometeu. Le-ai daruit puterea de-a înfrunta pe zei. s-a auzit un tipat si-un vîjîit de spaima. Bubuituri grozave au sunat din Olimp. cel care îmi sfîsie ficatul zi de zi. Muntele cel înalt se clatina si el. Spun unele legende ca Zeus ar fi vrut sa-si ucida feciorul in clipele acelea de groaznica mînie. cetluite de zeii olimpieni. îi arcul sau temut.Nu. în marea furtunoasa. Valuri de grindina i-au izbit pe eroi cu pietre mari cît oul. s-a pravalit strapuns. cînd a ajuns acolo si s-a urcat pe munte. de pe munte. titane. . atît de mult sleita în veacurile lungi de cînd sta osîndit.Zadarnica mînie.Tu cine esti. tipînd cu-amenintare. Nu ma tem de nimeni. chiar vulturul lui Zeus.

prin frunzele de aur. a glasuit Heracle si a pornit la drum. . Prometeu a plecat într-o insula mica de la capatul lumii . cel doborît de Cronos . un inel. titanul. merele fermecate. Tu du-te si le-o smulge. Eu însami i-l voi da. o. ca sa ajunga grabnic în tara hesperida : .Uranus. l-a-nvatat pe Heracle.Nu-mi pasa.acea veriga legata de o piatra . Su-doarea-i curgea-n rîuri. bogate în parfum. pe umar. N-a trecut mult. iar Prometeu pastreaza lantul . Dar e prea ostenit. . si-ti poate ajuta la vreme de nevoie. Cînd a sosit Heracle. Nu mai poate lupta. în ceasul despartirii. în vremea asta. S-a-ntors apoi si-a spus : . si Prometeu. Heracle aduce merele de aur Ei s-au îmbratisat. sa faca faurarul. alaturi. a rostit Prometeu. în razboi.Acolo. trimis de Euristeu sa-mi dai cîteva mere. la lupta contra lui si-a olimpienilor. si pe umeri purta larga bolta cereasca.. si fiul lui Iapet i-a trecut lui Heracle bolta. în tara hesperiana. si-a-tunci si-ar pierde tronul însusi marele Zeus. 56 Dupa aceasta fapta.precum ai jurat tu. da-n schimb sa tii tu cerul cît timp le voi culege. în gradina nimfelor hesperide. sînt fiul Alcmenei si-al lui Zeus.Batrîn slavit. Nici Heracle nu piere. Hefaistos cel schiop. ce se.. E toata avutia pamîntului furata si-nchisa într-o gradina de zeii olimpieni.unde salasluia batrînul zeu Uranus.. Atlas. ca muschii lui Heracle s-au îngrosat ca muntii.Ţi-l tin. a glasuit Heracle.Bolta-i nespus de grea ! . usor. si fiindca el a fost osîndit sa ramîna înlantuit de-o piatra. ce drum urma s-apuce. si sclavul regelui din Micena a ajuns la Atlas. Mai bine sa-i dea pace.Prometeu a scapat din lanturile sale. Asa ramîne totul în lume neschimbat. Mai departe de el. Pe mine ma va crede ca nu-i un viclesug. si atunci se zice ca s-a facut inelul cu piatra nestemata. De sale se plecase aproape de pamînt. . Heracle. cresc merele de aur. a rostit lui Atlas : . Aici sedea Atlas cu picioarele-n mare.sa-si odihneasca trupul atît de chinuit. gigantii fiorosi. se întindea gradina în care straluceau. a spus Heracle. Iara acel inel sa-l poarte Prometeu. poarta si astazi în amintirea celui ce-a fost înlantuit.Voi fi tare ca tine.Eu am sa-ti dau ce-mi ceri. . . veriga. puteau sa se ridice din nou feciorii Gheei. a glasuit titanul. Ad-o întregii lumi.. tot o tin. s-a dus si a cules numai cîteva mere. de n-ar putea sa aiba pe fiul sau. La ea sa puna-o piatra. Era atîta de grea..

S-a batut cu Apolo si-a-nfrînt pe Ahelou.Te-ai înselat. M-am saturat sa port povara blestemata. ca eroul Heracle a împlinit cu cinste douasprezece munci. numai atît cit îmi astern pe umar blana moale. care îl înselase. Te las aici cu bine.. As vrea sa-mi pun 57 pe umar blana asta de leu. Biruind pe-Ahelou. ai îndurat destul. A pedepsit pe-un rege. Heracle si cu soata au întîlnit alt fluviu cu apele umflate. Te voi lasa aici. n-a stiut ce sa faca. Atlas era siret . Heracle s-a-nsurat cu frumoasa fecioara. cu bine. si luînd acele mere. ba i-a mai dat si plata....Desigur. Acesta îsi pusese privirea însetata pe o copila dalba. Nici cea din urma munca nu i-a fost de folos si n-a putut s-aduca pieirea lui Heracle. Atlas. Plecînd apoi spre casa. Heracle a pornit cu ele spre Micena. îmi pare rau de tine. Poate sa plece liber din orasul Micena. Euristeu le-a primit negru de suparare.. si umarul ma doare. dar nu si întelept... ... din dragostea lui Zeus cu regina Alcmena. Heracle. Iar eu plec la Micena cu merele de aur. Sa-nfrunte si alti monstri.. Urma ca mai apoi sa-l treaca pe Heracle. si i-a înfrînt în lupta.... S-a razboit cu Ares si cu feciorii lui . tot îl mai urmarea si nu vroia sa-l ierte câ s-a ivit pe lume. Dar eu nu sînt ca tine samînta de titan. de-unde erau lasate de titanul Atlas. pe care si-o dorea Heracle de sotie.. Ramîi deci tu. potriveste-ti blana. Nici nu pot fi descrise. L-a ajutat pe Zeus sa-nvinga pe giganti. fecior al lui Ocean.. pentru o clipa. A pus merelealaturi si-a luat pe umar bolta. ai dreptate. Ajungînd si Heracle cu tînara-i sotie prin locurile-acestea. înaintea tuturor. pe care însusi Zeus mi-a pus-o pe spinare. Nesus s-a îmbiat sa treaca pe mireasa pe malul celalalt. hohotind de rîs. Scapase deci Heracle de cruntul Euristeu 29. în schimbul unei plati. mîndra Deianeira. batrînule Atlas. . pe veci. a spus el lui Heracle. Insa Heracle a rîs : . Hera. în locul meu. atîtea sînt de multe aceste întîmplari.. Nemaiavînd ce face.. un fluviu zeu puternic. Aici sta un centaur cu numele de Nesus.. de leu. dar în Olimp zeita cea nemiloasa. Heracle s-a-n-voit. sa-mi fie mai usor. regele Euristeu a trebuit sa spuna. si fiare. dar nu-ti pot ajuta. si alti regi... Laomedon din Troia. si. Atunci Deianeira s-a urcat pe spinarea centaurului Nesus. pe urma i-a raspuns : . Centaurul acesta ajuta calatorii. Atlas a vrut sa plece. Deci ia-ti înapoi. sa treaca peste fluviu. înselaciunea lui Nesus si-a trebuit Heracle sa intre-n alte lupte. ca poti sa ma înseli ? Dar una-i socoteala si alta e isprava.Hai. bolta. Heracle.Asa te socoteai...

si daca vreodata Heracle si-o raci dragostea pentru tine. ramînînd mort pe loc. sa-i rataceasca mintea. a luat vasul cu sînge si l-a vîrît sub haina. sa rapeasca mireasa. a mai murmurat Nesus. cu ura ei nestinsa. a vrut s-o ia la fuga. Traieste fericita. învatînd-o asa : . si ce i-a dat prin gînd ? A fost Heracle sclav la regele Micenei. si-ncrede-te în mine.58 Atîta doar ca Nesus si el se-ndragostise de frumoasa mireasa. Iar centaurul Nesus s-a pravalit în tina. Ifite. ochii i s-au facut ca la un lup turbat. s-a încrezut în Nesus. . desi navalea rîul cu unde învîrtejite. Dar ia sîngele-acesta. Heracle a simtit o fierbinteala-n piept. bogata. va fi bine. o regina trufasa. sîngele-si pierde vraja. Un baiat dolofan. în ceasul mortii. dar a scapat cu bine. fiindca te-am iubit. cînd Heracle sedea cu un bun prieten.sageata ce avea vîrful muiat în fierea dihaniei din Lerna. Heracle-auzind glasul iubitei lui sotii. pe zidul cetatii din Tirint. urma a ispasi pentru-o astfel de fapta.. nu se mai potolea. L-a luat pentru trei ani. esti cea din urma fiinta pe care o trec rîul si. l-a zarit iar zeita ce îl ura de moarte. în sfîrsit. bratul: împins de Hera l-a lovit pe Ifite fara de pricina. Fiind sfatuit de Hera. iubitoare. Asa. Sosind apoi pe tarmul care-i sta împotriva. îmbiba-i putin haina în sîngele-mi jertfit. cu gîndul sa-si pastreze dragostea lui Heracle. si pedeapsa era vinderea lui ca sclav oricui. care-mi curge din rana. Tocmai venea Heracle. capricioasa. doresc sa-ti fac si-un dar. s-a napustit înot. L-a cumparat Omfala. sa piara prin paduri. în lumea larga. vorbind de cîte toate. a pus sageata-n arc . Aduna-l într-un vas si tainuieste-l bine. Nesus. El l-a împins pe Nesus în apa cu piciorul. i-a daruit siun prunc. Nici o alta femeie nu va mai izbuti atunci sa-i fie draga. Hai sa-l robeasca iarasi si sa-i pricinuiasca alte noi suferinte. Mîndra Deianeira s-a lasat amagita. De cum a trecut rîul. un geniu al lui 59 Hades. Deianeira. cu ultimul suspin. fiul Alcmenei s-a pomenit iar sclav. însa Deianeira a început sa tipe. stapîna Lidiei. soata frumoasa. Dar nici centaurul n-a vrut sa-si dea sfîrsitul far-a se razbuna. Pastreaza însa taina. Copila fara minte. Luînd-o pe soata sa de mîna. cu sîngele curgîndu-i suvoi otravitor. l-a dat Deianeirei. Daca nu pastrezi taina. izbindu-se la frunte. preafrumoasa fata. Aproape fara voie. Uit ura pe Heracle. care se numea Hilos. a strîns tot acel sînge într-un vas de pamînt. Tare-i mai îndragea Heracle si pe soata si pe flacaul lui ! Numai zeita Hera. si el se va întoarce. Dupa legea cea veche. cu iubire. mai departe. si el a cazut jos. Hera urzeste eroului noi suferinte Parea acum ca totul.. si-ntr-o zi. au pornit împreuna spre casa.Tu. sus. si a trimis o furie.

lînga ea. Deianeira. nici nu era asa. cu gingasa Iola. Sa toarca pe fus lina. Tu. o preagingasa fata. E prea mult.. Regina îl silea pe voinicul barbat sa se-nvesmînteze-n valuri. prinsa de deznadejde. si-a amintit de sfatul ce i-l daduse Nesus. i se rupea si'J pielea. Sa tese la razboi pînzeturi pentru ea.! Iata. Trimisese pe Eros sa-i sageteze pieptul. otravit de sageata ce fusese-nmuiata în verdele venin al hidrei de la Lerna. Astfel se straduia sa-l faca de ocara pe voinicul Heracle. Nu mai avea rabdare. Heracle se gîndise ca va-nsura pe Hilos. A îmbibat-o-n sînge. care îl umilea. îl astepta plîngînd. fiindca ti-am fost fecior. Parca-l frigea cu jar. socotind ca prin farmec îsi va recîs-tiga dragostea lui pierduta. si stofa s-a lipit si i-a patruns în carne. si îsi punea armura. din voia preadusmanoasei Hera. care stii ca nu am nici o vina. pe muntele Eta. A luat pe loc o haina. Zeus. cu mîna lui deprinsa numai în lupta grea. sus. Parca-l batea în cuie. . . si a trimis vesmîntul iubitului Heracle. se afla între robi. si în semn de cinstire pentru Deianeira. chiar se zvoneste ca eroul Heracle a-ndragit-o pe fata regelui doborît si-o va lua de sotie. si lua în mîna scutul. facînd sa-i izvorasca o dragoste nedemna de un erou ca el.Cum ? Eu l-am asteptat atît de credincioasa. si se juca cu ghioaga ce nimicise-n lupta si monstri si balauri. ca fetele de casa. a-nceput sa spuna Heracle. pentru acea regina din tara Lidiei.. Carnea se sfîsia si îl durea mai tare. ce se tîra pe jos.. si el a dat porunca sa fie dus pe-o targa de ramuri. si fiica lui. s-ar fi luptat c-un rege.. uitîndu-si barbatia. . lînga orasul Trahis. A vru1?sa-si smulga haina. în ura ei nebuna.. O. primeste-acum ofranda. Cînd. jelea Deianeira. dar cum tragea de stofa. 60 Apoteoza lui Heracle Acest trimis al soatei a sosit la Heracle tocmai cînd se serbau biruintele sale si cînd se pregatea sa se întoarca-acasa.. Heracle-a vrut sa-mbrace haina abia primita. a simtit o arsura. Cad. tot ca si el.. soata. însotit de tovarasi viteji. Mai mult. în ceasul cînd pierise. însa. fara îndoiala.. si el m-a si uitat ? A îndragit pe alta ?. In sîngele lui Nesus. Dar vestea o daduse din nou zeita Hera. Iola. caci si-acolo-n robie. Aici sa se ridice un rug. cu moliciune. care-l batjocorise. iata-i vine veste ca-n drumul catre casa. caci. punînd eroul vesmîntul pe spinare. Atunci Deianeira. în sfîr-i sit. Dar au trecut si anii cei negri de sclavie. privea la ea oftînd.. ce mai umilinte.O !. sînt jertfa ei. stia c-o sa soseasca acasa. Ca regele acela ar fi cazut în lupta. Iesea mereu la porti si cerceta în zare. Hera tot nu-i da pace. sa-i tulbure simtirea.. ca pentru morti.în timpul cît Heracle a fost sclavul Omfalei a-ndurat umilinte. fiul sau mult iubit. Iar ea-si punea în schimb blana cea fioroasa. si el.

..Soata ta si-a vîrît în inima un palos. dupa-atîta truda si-a-tîtea suferinti.. Un car facut din aur s-a coborît din cer. legendele ne spun ca s-a despicat bolta. celui mai bun din lume ?. un bun prieten.. zeita biruintei.Unde-i Deianeira ? a întrebat eroul.El este lînga tine si se va însura cu printesa Iola. a mai rostit I Heracle.runcesc !. si trupul lui Heracle s-a-nvaluit încet înl flacari orbitoare. în cîntece voioase Zeus a poruncit ca eroul Heracle sa ramîna-n Olimp . nu putem.. Unde e soata mea M . gemînd cu întristare. Sta neclintit în giulgiul de flacari ce îl învaluia. Focul a prins sa arda. Tu. . Filoctet. Ma chinuiesc prea mult. zeita tineretii30. pe gratioasa Hebe. înduiosat pesemne. Nike conducea carul. cel dintii zeu al cerului.. cum au fost bunaoara cele date cu gigantii. pe care le-ndurase în viata sa Heracle.. în clipita aceea. Plîngeau toti cei de fata. Zeus stia.. Cine sa îndrazneasca sa dea foc unui rug. si-n semn de-mpacaciune.Heracle s-af urcat pe rugul pregatit. Acolo. Uranus. ce-ai distrus pe monstri si-ai luptat pentru oameni. ca în anumite lupte.. s-a-nduplecat si Hera.caci tot mai mult otrava îi patrundea în sînge . .. si fulgere mai albe ca neaua de pe munti. însusi Zeus la-ntîmpinat la porti si. în chinuri mai cumplite ca ale lui Tantal .. sa pieri de mîna noastra ? Heracle. L-au purtat spre Olimp. au raspuns toti barbatii ce erai lînga el. Numai el nu gemea.Aprindeti iute rugul. care îl însotise în lupte deseori. . Heracle. n-ar fi putut sa învinga fara ajutorul unui pamîntean. precum ai' hotarît. Cum ? Nundrazneste nimeni ?. a scaparat amnarul si a vîrît scînteia sub rugul cel înalt. care va arde "trupul celui mai viteaz om. si tras-nete-au cazut. nu putem.Atunci totul e bine. . . Aprindeti ! Po.Dar Hilos unde e ? . aflînd ca vei muri. Note 1... Sa se aprinda rugul. si-n el se aflau Hermes» Atena si Nike. de Za bunicul sau. . De aceea hotarîse ca pamînteanul care trebuia sa-l ajute în aceste lupte sa fie un fecior al sau. Hera i-a daruit pe fiica ei de soata.Cu ultimele forte.. aul raspuns cei din preajma. Iar Hermes si Atena l-au ridicat îndata pe erou între ei. asa cum s-a mai aratat.Nu.

Alfred de Musset. el urmase pe tronul de mare basileu al Micenei. Nu se întîmpla niciodata sa-si greseasca tinta. Iar celalalt se afla aproape mort.era fiul eroului. poet maiestru din Atena. Iar poetul romantic. Dupa datini. 7. de sotie. Pe unul îl ridica la înaltimea ochilor. Regele Micenei. Apolodor. Scena este zugravita impresionant pe un vas antic. o primise pe Alcmena de sotie. Mania. Regele Electrion . de asemenea. Dupa Electrion. Totul se petrece sub ochii îngroziti ai Alcmenei si ai prietenului sau. o pictura cam asemanatoare. si alti cîntareti din vremea lui povesteau ca Heracle ajunsese de o forta si o grandoare neobisnuita. Pe aceasta tema au mai scris doua piese si marele poet elin Euripide ti scriitorul latin Seneca. într-o statua. 9. Este si Amfitrion cu sabia în mina. dat odraslei lui Zeus si a Alcmenei. pe scut. Aici este însa de fata si Alcmena. parasind Micena. fiind primit cu mare cinste de catre regele Creon caruia îi platea ospetia. drept rasplata. doi Victori renumiti. sub blestemele zeitei nebuniei. Ochii îi scînteiau. cum un copil rapune doi monstri ca aceia ce fusesera trimisi de Hera. în Italia. Zeus se înflacarase de dragoste pentru Alcmena într-un astfel de rastimp. Electrion. Electrion. Amfitrion îl scapase de primejdie pe regele Micenei si. Dar. eroul Perseu îl facuse regele orasului pe fiul sau. pare ca înseamna "Vigurosul". Megara încearca sa fuga. fara sa vrea. Privesc amîn63 62 doi. Heracle îsi ucide copiii. Amfitrion îsi lovise socrul.2. pe regele Electrion. Cînd tragea cu arcul sau cînd azvîrlea lancea. trebuise sa-si rascumpere vina. Perseu si al Andromedei. privindu-l fara teama. Dupa ce întemeiase Micena. aceluia care-l va scapa de urgia unor triburi vecine. 8. aparîndu-l cu armele de dusmani. o fagaduise pe fiica sa. Era înalt si falnic.tatal Alcmenei cea frumoasa . împreuna cu Alcmena. Alcide sau Heracle. 4. între ruinele orasului Pompei. cu plînsetele lui. frumoasa Alcmena. este înfatisat Alcide-Heracle copil . care se afla la Roma. dintr-o întîmplare nenorocita. 6. 3. în Capitoliu.cînd nimiceste serpii. Stenelos era cel de-al doilea fiu al lui Perseu si al Andromedei. cînd sotul ei era plecat la razboi. se tragea din spita lui Perseu. Deci fiul Alcmenei. . Aceasta întîmplare a fost pusa pe pînza de Tintoret si Rubens. Numele de Alcide. a zugravit-o în versuri nespus de delicate. fiind un stranepot al acestui erou. Iolau. înmarmuriti. pe ziduri. ce-l jefuiau de aur si cirezi si-i ucisesera feciorii. 5. Se stabilise. s-a aflat. la Teba. pamîntul se zguduia. trezita de Ificle.

15. ucisa de Heracle .10. Despre aceasta întîmplare ne povesteste Xenofon. Artele plastice au ilustrat din plin aceasta povestire. Pictorii au zugravit aceasta lupta cel mai des pe vasele eline. în care bîntuiau întotdeauna molimile. din care cei vechi pretindeau ca s-ar fi nascut o multime de alte fiinte monstruoase la înfatisare si raufacatoare pentru oameni. Unga urmele fostului oras Nemeea. Era un loc mlastinos. Biruinta eroului asupra leului reprezinta în mitologia elina lupta grea. 14. si nimiceau vegetatia. 13. Scena luptei cu leul a fost cîntata de nenumarati poeti. ce populau pâmîntul în timpurile geologice. ploile cu grindina. care cadeau cu prisosinta. de Zeus însusi pe bolta. dupa unii mitologi. într-un anumit fel. Heracle a fost la început un mit solar. pentru vechii greci. chiar linga constelatia Heracle. cel mai puternic gigant. tot asa cum Heracle. între care ti de Apolodor din Atena. Poetizarea acestei forte solare de catre oameni este una dintre cele mai interesante din întreaga mitologie a elinilor. Abia tîrziu. dintre care unele au ajuns pîna la noi. unde voinicii înfrunta si rapun fel de fel de balauri. unde participau tineri din toate colturile Eladei. In locurile uscate . ca zeul Apolo. cei vchi au dat numele hidrei de la Lerna unei constelatii ce se afla. dar victorioasa. si la început îl învinsese. In cinstea acestei biruinte s-au organizat în Argolida celebrele jocuri nemeice. discipolul filozofului Socrate. nimiceste teribila si ucigatoarea hidra din Lerna. Lerna se afla în preajma golfului Argos. reluînd unele legende mai vechi. foarte vechi. Ea era tot fiica monstrului Tifon si a viperei Ehidna. Soarele usuca mlastinile cu razele fierbinti si face sa piara molima. Se luptase cu Zeus. a omului cu fiarele monstruoase si de marimi colosale. si greu de tot. din Argolida. Iata de ce artistii au cîntat cu atîta patos aceasta legendara is-prava a lui Heracle. ci puterea lui. Tifon. cu sagetile lui încinse în foc. puteri divine. 11. O constelatie a capatat numele lui. feciorul Gheei. 12. omorînd . monstri zburatori sau subpamînteni.au putut trai apoi oamenii si s-au putut întinde holdele cu grîne. dupa legenda. Vagauna leului legendar se vede si astazi în Grecia. dealtfel. El reprezenta însa nu stralucirea soarelui. Leul din Nemeea o fost urcat. pe aceasta tema. hidra din Lerna se pare ca semnifica tocmai molimile ce iau nastere în locurile umede si mocirloase. Tema aceasta este frecventa si în majoritatea basmelor noastre. sarbatoare care avea loc din doi în doi ani. La muzeul de arta al Republicii Socialiste România se afla una dintre cele mai renumite pînze ale lui Rubens.sca64 pate de sub domnia hidrei. ca si o copie dupa cunoscuta opera sculpturala a lui Antoine Bourdelle : Heracle arcas. avea si el. în timpuri foarte. a fost si el învins. Dealtminteri. Pentru a slavi aceasta biruinta. Heracle tragînd prima sageata în leul din Nemeea. primejduind existenta omenirii. Pasarile stimfaliene simbolizeaza.

iz-bindu-si coroanele. iar copacii se agita.dupa locul unde îsi avea salasul: Cerineia. Psofis era tot un oras arcadian. 19. aruncari cu discul si lancea si trageri cu arcul.izvoraste din marginea de miazanoapte a pamîntului. Mitul acesta reprezinta dorinta de totdeauna a oamenilor de a se lupta cu moartea si a o birui. învingatorilor li se puneau pe frunte cununi din ramurele verzi de maslin si primeau cele mai mari onoruri. U 65 cai. între ruinele îngropate sub lava. de curse cu carul. Se stie ca jocurile olimpice. neîndoios. La Pompei. dupa goana istovitoare. orice certuri sau razboaie încetau între orasele grecesti. încalzind atmosfera. (acea sa nu mai cada astfel de ploi. îi vezi parca picioarele tremurînd de încordare. dupa unele legende. în folclorul nostru se gaseste. Atunci cînd izbucneste vijelia în padurile muntilor. înfatisîndu-l pe Heracle prinzînd caprioara zeitei Artemis. de asemenea. Era un munte bîntuit de fiare. jumatate oameni . cînd bolovanii se prabusesc în prapastii. 22. scapate cu viata pe tarmul golfului argolic. Aceasta opera de o rara maiestrie se gaseste acuma în muzeul de arta din Palermo. tinîndu-l cu mîinile de coarne. în imaginatia celor vechi. în Arcadia . si citesti în atitudinea ei nobila setea de libertate. ce se gaseste în galeriile de arta ale Cracoviei.Istrul. li simti rasuflarea întretaiata. s-ar fi refugiat într-o insula necunoscuta din cuprinsul Marii Negre. 23. pare uneori ca alearga în tropot herghelii întregi de 5 .animalele si chiar oamenii. Legenda spunea ca putinele pasari stimfaliene. Lupta lui Heracle cu mistretul mitic din Erimant simbolizeaza. . se pare ca ar fi fost nenumarati si distrugatori în codrii desi ai Erimantului. mai ales. 20. pentru ca atletii cei mai de seama sa poata veni în Elida. 16.pîna la brîu . si de aceasta data.Legendele Olimpului. facîndu-se întreceri de alergare. nechezînd si sforaind. Ţinutul din jur purta numele de Psofida. 17. reeditau luptele lui Heracle. Alta lucrare vestita este un mozaic de marmura. Se prea poate ca de la aceste zgomote sa se fi nascut personificarea fabulosilor centauri ai mitologiei eline. 18. asa cum se mai numea . Muntele Erimant se afla între vechile tinuturi ale Arcadiei si Elidei. Aici este o noua aluzie la Heracle ca putere solara. Soarele. furtuna care se dezlantuie pe munte. Caprioara zeitei Artemis. voi. In timpul serbarilor olimpice. Mistretii. motivul prinderii si legarii mortii de catre un flacau îndraznet.si jumatate cai. Ei se pare ca reprezentau. Centaurii erau niste fiinte ciudate. Elinii socoteau ca Dunarea . 21. efortul omului de aparare împotriva fiarelor din perioadele foarte îndepartate ale istoriei. care distrugeau semanaturile si gradinile oamenilor. Eroul este prezentat cu un genunchi pe trupul animalului.se pare ca simbolizeaza salbaticiunile atît de numeroase în vechime. a fost gasita o statua de bronz. cum o numeau ei . caprioara cerinitica.

66 TEZEU . în zare. Se pare ca Heracle este înfatisat în clipa cînd se întoarce cu merele de aur la regele Micenei. semanînd cu serpii. se pare ca era pentru cei vechi occidentul Africii. Regele a fost luat prizonier de nepotul si tovarasul de lupta al lui Heracle. urmasii lui Heracle. Statua e cioplita de marele artist Glicon. Apoi. si moartea însasi. Norii diminetii. sute de vase. se afla un tors de o mare perfectiune.într-un tablou.tabloul lui Rubens: "Lupta cu leul" si "Hercule arcas" de Bourdelle . paznicul mortii. A fost adus ca sclav la Atena.reprezenta si soarele în putere. Cei vechi îsi permiteau de multe ori astfel de ciudatenii si contradictii în legendele povestite de ei. Le taiau însa sînul drept. în piesa "Heracli-zii" (unde se vede moartea data lui Euristeu de mama lui Heracle). a cerului umed. într-o povestire. gargareenii. unde cîrmuiau numai femeile. gîndul ca muntele de piatra sprijina cerul. Parca ar fi un imn de slava închinat de artist puterilor umane. ca forta tînara solara. A fost distrusa de urgia razboiului. Multa vreme aceste stînci au purtat numele de "coloanele lui Heracle" (sau Hercule. puterea omeneasca mare. se degaja un simtamînt de liniste si pace. asa cum îl numeau romanii). pe frize. era întotdeauna tînar. 28. O data pe an. par a fi. pe frontoane. în piesa "Trahinienele". au fost sapate în metope. monstrilor. Eta. scotîndu-i ochii lui Euristeu si poruncind apoi sa fie ucis. de asemenea. iar la miazanoapte asa-zisele tinuturi hiperboreene. forta care înfrînge obstacolele si relele iscate de natura . în legenda lui Perseu. ca sa poata tinti bine cu arcul. a luptat contra Herei. minunata cu fructe de aur. în cinstea lui Heracle. triumfatoare.24. simbolizeaza ca biruintele sînt aproape întotdeauna legate strîns de tinerete. Soarele însusi. ca norii purpurii în asfintitul zilei. monede si efigii. A biruit pe Cerber. în Olimp. Este chiar simtamîntul pe care-l da constiinta puterii fara seaman. îl regasim ca titan în legenda lui Heracle. Acolo.apoteozate . Heracle care . simbolul molimii în teren mlastinos.patrund si în Olimp. Heracle sta în repaos si. ca o gradina. îsi închipuiau ca acolo este tara nimfelor hes-peride. pe stele funerare. grecii au orînduit serbari heracleene în Teba. Asa le-a venit. dupa legenda. 30. Ţara hesperida. pe care el i-a sugrumat cînd era copil. Caucazul. în plastica. La miazazi era Libia. din Atena. pentru grecii vechi. Heracle. Ispravile lui au fost pictate pe zeci. pe marmure votive. Amazoanele aveau. mama lui Heracle. Elinii. 26. într-o lupta. cum soarele asfinteste. vedeau acolo. ce domina si . a combatut tot ce era nesanatos. o tara pe tarmurile Marii Negre. Statua înfatiseaza idealul de forta. spre a deveni razboinice temute. Dincolo de munte vedeau. si a disparut din vîrful acelui munte. lasînd în urma lui valuri de foc si nori poleiti. în rasarit. se crede ca statua "Hercule Farnesse" este desavîrstta. Dintre pruncii care se nasteau. Sicione. pe aceeasi tema. O alta opera. în afara de cele doua lucrari amintite mai înainte . Atena. pictorul spaniol Ribera ne înfatiseaza lupta lui Heracle cu centaurul. Alcmena. Este vorba de strîmtoarea Gibraltar. în mina dreapta tine fructele dobîndite dupa atîta truda. Maraton. A ars capetele hidrei. Anteu apare chiar ca rege al Libiei. Totusi. a puterii solare. uriase si binefacatoare. 27. Le învatau tsa calareasca si sa lupte. Casatoria lui Heracle cu Hebe. ele se însoteau cu vecinii lor. în nenumarate tablouri. probabil. 25. realizata de pictorul Silvestre. Apo-lodor din Atena.asa cum am aratat mai sus . în Roma. Desi Atlas fusese prefacut în munte. a fost învins de heraclizi. Legenda arata ca regele Euristeu si-a primit mai tîrziu pedeapsa pentru suferintele pricinuite lui Heracle. dealtfel. sau tara înserarii. alegoria serpilor. plutind pe Marea Mediterana. l-a razbunat pe fiul ei. întrun vîrtej de flacari. Sta sprijinit pe ghioaga. dupa ce a facut sa piara atitia monstri. înnorat. cum n-au avut nici zeii olimpieni si nici un alt erou. pe care Euristeu ar fi dat-o în orasul Atena. lungi. lolau. în fiecare seara. Se spunea ca Heracle a fixat stîncile uriase. figura lui Heracle a generat veacuri de-a rîn-dul atîtea monumente si opere de arta. romanul Ovidiu si alti artisti de seama l-au cîntat pe Heracle în versurile lor. cum îl visau cei vechi. era odinioara la galeriile din Dresda. Euripide. Iara la Belvedere. ce domina de-o parte si de alta aceasta strîmtoare. aflat tot în galeriile muzeului de arta al Republicii Socialiste România din Bucuresti. a sfîsiat haina îmbibata cu sînge. Grecii vechi credeau ca marginile lumii sînt coasta de asfintit a Africii si. unde aveau loc jocuri si lupte fastuoase. Marii poeti Sofocle. eroice. La Ermitajul din Leningrad se mai gaseste o statua o lui Heracle matur. pastrau numai fetele. din toata tinuta pe care o are. muntele Atlas. care civilizeaza si aduce progresul prin efort necurmat. 29.

Pe urma i-a raspuns : . Ar vrea sa-i vada regi în orasul Atena. te învoiesti ?.. prin care îl vestea pe regele Trezenei ca va fi. socrul sau.. s-a bucurat Egeu.. Sa nu mi-o iei cu tine. a spus Piteus. A adus jertfe zeilor si i-a rugat în fel si chip.. eu am o fiica : Etra. Pe urma în Atena va locui mereu. cinstea e mult prea mare. a glasuit Egeu. numit Egeu. E singura-mi copila.Ţi-o dau.. preadevotat prieten. dorinta unui zeu. Acum mai am putere.. .. si orasul. în orasul Trezena.. un om hain si crud. facuse si anume semne.Eu nu mai sînt prea tînar.. ma-nvoiesc cu multa bucurie..sa-nceapa un razboi si. gîndindu-ma-ndelung. Tu vrei sa-mi salvezi viata.. .SE POVESTEsTE CĂ UN REGE-AL ATENEI. Vai Etrei.Ruga ta-i o porunca. cu regele Atenei. Etra. Are de gînd sa-mparta între acesti feciori si tronul.. . si vrei sa-mi dai de soata. ce domnea-n Argos. am socotit ca-i bine sa ti-o dau de sotie. ... însa te rog ceva. din marea prietenie ce-o purta lui Egeu.. regele-Atenei s-a dus în ospetie la un prieten al sau. era foarte. si fratele meu. la oameni întelepti. Ce n-a facut ? Pe unde nu s-a dus ? Pe la oracole. cu-atîta îndrazneala. El o-ndragea pe Etra.. Dar n-a fost cu putinta sa aiba vreun copil. De-aceea. si a hotarît nunta copilei sale.-n Trezena. si tronul. Palas. are cincizeci de fii. 68 Dar batrînul Piteus. Pot sa-i înfrunt în lupta. sprijin la batrînete. luîn-du-mi viata. si eu sînt cam batrîn. aflînd aceasta stire. Ceva mai mult. S-a sfatuit. Cum sa mi-l dobîndesc ?. pîna ce voi muri. la fel de rai ca el. a zis Poseidon. Atît ca-n apa marii sta de veghe Poseidon. si-anume la regele Piteus. Ţin foarte mult la ea.. Asa s-a pus la cale nunta între fecioara din orasul Trezena si regele Atenei.. Fusese însurat de doua ori si de la nici una dintre cele doua sotii nu capatase vreun urmas.. Sa fie precum vrei !. pe fiica ta. Sa stea aci. si orasul.Uite. n-a vrut sa tina seama de zeul marilor. pe Etra.. Spune-mi. lui Egeu si regelui Piteus ! Nemernici muritori. a glasuit Egeu regelui din Trezena..Vai voua. sa senscauneze ei. Dar ce fac mai tîrziu ? îmi trebuie un fecior.. care nesocotiti.. .si. Cu totiiau pus la cale . . sio dorea de sotie. astazi. amarît. iubite prieten. Ei bine. foarte mîhnit..dupa cum am aflat . copila lui Piteus... . si tu mi-esti drag.. I-a întrebat. la prieteni..O... Regele din Trezena a stat un timp pe gînduri.

.. Nu ma mai tem de Palas.Fiul meu se numeste Tezeu 1. alene. Mai înainte însa. Tezeu. din rusine si teama. regele a pornit cu carul spre Atena. si. cînd ma voi stinge. Dar ca sa-l recunosc.Dornic sa se razbune.. caci era fiu de zeu. fara sa tina seama de gemetele ei. precum ca are-un prunc.. Mai înainte însa. s-a bucurat nespus si-a trimis la Atena solie. si-a azvîrlit-o-n laturi.Cînd o sa creasca mare feciorul tau. doar pentru el. i-a aratat o stînca mai grea decît o casa. nu-i spusese.. i-a spus mîhnitei soate. si-n timpul cuvenit. Puternic ca totii zeii. iute. ce le-am ascuns aici. ce o purta pe spate. eroul renumit.. prin crainici. nici de feciorii lui. de rugaminti si lacrimi. sa vina la Atena. caci Etra. Copiii ce prin preajma îl priveau pe erou.. . au zbughit-o la fuga care-ncotro putea. Poseidon a cuprins-o la pieptul sau pe Etra. Are cine-mi urma la tron. Tezeu se-nalta însa mai repede ca altii.. asa cum ai vazut.. au crezut ca-i un leu ce are înca viata. 69 I se fripsese-anume un bou. Poseidon a iesit din valurile marii . Curînd. care se ridica în oras. Micul Tezeu îl cunoaste pe eroul Heracle Egeu. cînd s-auzi-n Trezena ca va veni Heracle. Iar regele Piteus îi iesi înainte cu dregatorii sai si-l rugara sa intre în marele palat cu Portile de-argint. Heracle se arata pe drum. si i se adusese si unj butoi cu vin. Crescuse cam de-o schioapa. cînd facea sacrificii. luînd-o cu el pe Etra la marginea Trezenei. pe-o colina. . pe tarmul marii. Egeu era voinic. cum trece de-obicei. printesa din Trezena a nascut lui Poseidon un prunc de-o frumusete de neînchipuit. chemat de treburi. care n-aflase crima ce-o savîrsise zeul atunci.j cu tipete si lacrimi. într-adevar. a fost silit sa plece si el catre Atena. sclavii s-au gramadit sa-l spele pe erou si sa-i] împrospateze trupul trudit de lupte si de atîta cale. A saltat putin stînca si si-a vîrît sub ea sandalele si-o spada. pe un altar la tarm. si-a început sa treaca vremea. tot poporul. ce rapusese fiare si monstri fara numar. pîn-dind-o pe mireasa. ca sclavii sa-si goleasca vasele lor de apa pej trupul dezvelit. vazînd aceasta blana. vestise el.. cînd te grabesti. si-nspaimîntati la culme.. cînd vrei sa zaboveasca. si-l poftira ta masa. sa poarte în picioare sandalele acestea. dimpotriva. îmbratisîndu-si apoi sotia si feciorul. si peste mijloc spada. Heracle si-a scos blana de leu cea fioroasa.

Stînca sta neclintita. Era. viteaz si priceput în lupte. si multe biruinte va dobîndi în viata. cu prastia sa traga. cum s-a deprins sa lupte cu sabia si lancea. Flacaul s-a apropiat de colosul de piatra. ca sa ia mostenirea batrînului parinte. Se spune ca-n Trezena unii cunosteau taina ce-o rostise Egeu sotiei la plecare. sa mînuiasca ghioaga si sa-si conduca-n goana caii-nha-mati la car 2. dar cel mai mult Heracle. Sînt sigur ca odata elinii-l vor cinsti si-i vorj înalta temple. fara sa izbuteasca. vîrsta de barbatie. sau poate c-o soptise vreo nimfa. vreun satir. Astfel a dat copilul întîia lui dovada . Destul e ca multi tineri si-au încercat puterea. care-a glasuit) mamei : . Avea ochii albastri. S-au unit cîteodata si doi. sandalele regale. parca era un trunchi rasarit din pamînt. negru.scînteietoare ca soarele amiezii ..ca va fi un viteaz.. batuta-n nestemate. sa-si încordeze arcul.. stralucitor. i-a aratat si stînca sub care se-ascundeau sandalele si spada sotului sau. Toti cîti erau de fata s-au minunat de forta ce o avea Tezeu. si-avîndu-le.. pîna ce-a împlinit cam saisprezece ani. Etra l-a strîns în brate.Putini or sa-i stea-n fata fiului tau.în fata lui Heracle . si parul în inele îi luneca pe umeri. Cu totii-au rîs cu pofta. si-alaturea de ea. S-a încordat o data. Tezeu. Ei s-au silit sa-mpinga stînca aceea mare oleaca mai deoparte. . Cînd Etra a vazut ca Tezeu a ajuns la vîrsta barbatiei. Egeu. micutul fecior al lui Poseidon.. un flacau zvelt si-nalt. l-a ridicat în mîini si l-a zvîrlit în vale. trei sau mai multi. s-a repezit afara.Numai Tezeu. Poateo spusese vîntul. cu prasele de fildes. sa plece spre orasul Atena.. si-n locul unde stînca statuse pîn-atunci era . sau soarele din ceruri. la sarutat pe frunte si i-a rostit duioasa : . ca e voinic. Dobîndirea sabiei si sandalelor lui Egeu Aezii povesteau apoi cum a crescut Tezeu în casa lui Piteus. 70 Dar într-o ziua Etra l-a chemat pe Tezeu la marginea Trezenei si i-a povestit totul.sabia lui Egeu. silindu-se s-apuce sandalele si spada. spuneau aezii. dîndu-se drept Tezeu. a-nsfacat o secure si s-a întors îndata sa dea lupta cu leul.

. în strasnice curmeie. Dar Tezeu s-a ferit. j . Primele lupte ale feciorului Etrei Oricît au vrut Piteus si Etra sa-l sileasca sa plece cu-o trirema. pe nume Perifete. I-a sarit de grumaz.. Numai ca-n vremea asta preavoinicul Heracle cazuse în sclavie . dar nu plutind pe mari..cum îi urzise Hera la regina Omfala. Asa s-a si-ntîmplat.. Tezeu n-a pierdut vremea. si si-a ridicat ghioaga sa arunce cu ea. Sinis era o fiinta cu trei ochi. c-abia plecat. la tot împuns cu lancea. purtînd în mîna dreapta ghioaga lui Perifete 3.Feciorule. cînd. Trecea cîntînd un imn. cu sete. aflînd despre sclavia eroului Heracle. si. departe. de-arama. pîna ce l-a rapus. l-a strigat Perifete. spre-Atena . si-i lovesc.. si multi tîlhari si monstri. Ce te grabesti atîta ? Viata tot ti-e sfîrsita esti doar în mîna mea. Oprind si el drumetii. le dadea iarasi drumul. Tezeu a fost silit sa lupte c-un fiu al lui Hefaistos. 71 Perifete. smucindu-se puternic si sfîsiind în doua pe bietul calator. Arma a fulgerat pe lînga el cu zgomot. spre Atica. si-i ucid. Nu caut calea usoara. prin istmul de Corint. însa Tezeu. la cîtiva stînjeni. dintr-o padurice. a hotarît Tezeu. Dupa victoria asta. cu cocoasa. hohotind salbatic..-n Lidia.prin istmul de Corint. drumetule. . pe care vîsleau sclavi.. a frînt cîtiva copaci si s-a-nfipt în pamînt adînc. Pe drumuri sînt tîlhari ce jefuiesc pe oameni. lega pe calator de cele doua vîrfuri ale copacilor.. scapati din mîna monstrului Sinis. ce-i asupreau pe oameni. facuta-n fieraria Olimpului de zeul cel mester.. . caci calea peste mari este mult mai usoara. Pîna ce Perifete s-o poata ridica. prin istmul de Corint. savîrsind multe crime. ci drumul cel mai greu si cel mai plin de lupte. se si-ndrep-tau la loc. a dat un raget groaznic.. si tocmai de aceea pleca pe jos Tezeu. întîi îi jefuia.. Urca-te pe-o trirema.. El oprea toti drumetii. spre regele Egeu.. i-a iesit înainte preafiorosul Sinis. tatal sau. uimit ca un flacau ca el cuteaza sa-l înfrunte. Vroia sa-i nimiceasca pe toti acei tîlhari si monstri nemilosi. pe urma apropia doi pini unul de cellalt. picioare rasucite si-o forta fara seaman.Ia stai. S-a trîntit la pamînt. si a plecat pe jos.Am sa plec spre Atena. bîn-tuiau prin Elada. cautînd sa-si afle ghioaga de unde-o azvîrlise. Pinii. e vremea sa pleci catre Atena. ce sigur ca te-asteapta. zdrobindu-i cu o ghioaga teribila. feciorul lui Poseidon si al frumoasei Etra a plecat mai departe. Tezeu n-a vrut s-auda.

Lupta s-a purtat aprig. lasîndu-le sa-l rupa în doua.. Bine c-ai venit tu. cu bietii trecatori ce-i arunca în valuri.In dimineata asta n-am varsat înca sînge. si le-a dat apoi drumul trunchiurilor de pin din zdravana strîn-soare. mai buna.de grumaz. îl miruieste zdravan. Pentru ca broastele sa aiba carnea mai frageda. Tezeu a plecat iar. zvîrlindu-le spre el cu multanversunare. Drumul catre Atena ducea pe malul marii. i l-a trîntit în cap. ] Ba. da sa-l si însface pe voinicul Tezeu. parca-i o nuielusa. Apoi s-a ridicat si. de altul . luînd vasul de aur.. flacaul l-a culcat pe Sinis la pamînt.. Sciron a fost înfrînt si aruncat în mare broastelor sa-l manînce. s-a prins bine de glezna pe care i-o spala raului rege Sciron si. cînd l-a-mbrîncit. care s-a dat pe tarm vreme de doua zile. Asa a-ncercat Sciron sa-l azvîrle si pe fiul printesei din Trezena si-al zeului Poseidon. doua trunchiuri de pin si l-a cetluit bine de vîrfurile lor. el le hranea cu oameni. bagînd de seama ca nu-i lucru curat. însa cînd calatorul se apleca sa-l spele. deasupra unor stînci drepte. la rîn-du-i.. pe urma. . Dar el. mii de calatori ucisi nevinovati de acest tîlhar crud. si la poalele lor marea se zvîrcolea gemînd.. în cele din urma. si s-a luptat. De unul dintre vîrfuri l-a legat de picioare. sa-l spele pe picioare. Sinis însa-i raspunde cu bolovani si trunchiuri. Tezeu si cu alti regi la fel de nemilosi. Tezeu s-a tinut strîns. prapastioase. si-i da. vuind cumplit.Sinis îi taie drumul si striga îndîrjit : . unde-i spala piciorul. Astfel a razbunat mii. din mijloc. El pretindea. în apa vietuiau niste broaste testoase enorme si flamînde. care înfricosa tot istmul de Corint 4. Dupa ce i-a scapat pe oameni de fiorosul Sinis. si-i salta-n mîna ghioaga cea nazdravana. cu arma noua pe care-o dobîndise. din zori pîna spre seara . ghioaga lui Perifete. dar. a rasuflat tot istmul. dar el. In lupta-nversunata. Dreptatea s-a facut !. A aplecat... celor care treceau prin locurile lui. Sciron si Procust Cînd s-a aflat de moartea monstruosului Sinis. 72 Aici haladuia un rege numit Sciron. drept plata. Sciron îi da un brînci si-l pravalea în mare. Iar preacruntului Sciron îi placea sa manînce numai broaste testoase..

îi taia cu-o secure picioarele si capul .Stai ! Nu te mai misca !.. îi daruia averea. . Procust. iata ca acuma trecea pe lînga rîu preaveselul Tezeu.. Sa se lungeasca-n pat. si-l opreste : . pe malul unui rîu ce se numea Cefis. sarmanul. ca el sa-i ia masura. încruntata.. zicea ca-l alungeste. Procust îi sare-n fata c-un raget. zdrobindu-i os de os cu un ciocan de-arama.Cum îndraznesti sa treci pe plaiurile astea. îl oprea dusmanos : . mai tîrziu. Dar. Daca esti lung cît patul..Cea de pe urma lupta a dat-o cu Procust.. Procust era înalt si-avea o fata neagra. fara de voia mea ? Drumetul se oprea si îsi cerea iertare. si hainele. paroasa. ca sa te iert. si carul. Nestînd însa de vorba. pîndea ades pe calea ce ducea spre Atena. însa rar se-ntîmpla sa fie de-o masura cu patul lui Procust. Calatorul. ba-i mai fagaduia si plata. . Tezeu îi sare-n piept si-ncepe-o lupta grea cu uriasul Procust. si cînd era mai scurt. si cînd era mai lung. Cum sa nu pieri de spaima si cum sa nu-i cersesti lui Procust îndurarea ? Dar el nu se-ndura.. si-i spune ce doreste. Cînd vedea un drumet. tremurînd. tot un tîlhar. te las si poti pleca.Uite. mai rostea Procust. doar sa-l lase cu viata. se culca pe patul de arama. cu voce tunatoare. te culca pe acest pat dearama.

De-aceea se si învoise sa o primeasca pe Medeea. .. 73 Procust. Toti erau fericiti ca au scapat de groaza uriasului Procust. Varsase pe drum sînge si nu putea intra cu trupul pîngarit în] orasul Atena. el a-nsfacat în brate carul. înconjurat de un alai maret. Tezeu s-a încruntat putin auzind rîsul. al regelui Egeu. se cobora în apa marii dupa credintele stravechi . aflat chiar lînga rîu. Helios cu fata lui împurpurata. era cu mult prea mic pentr-un urias ca el. Astfel s-a stins din viata si ultimul tîlhar ce chinuia drumetii' spre portile Atenei. pîna la sfîrsit. Se vîra prin namoale. Acum. si. avea douazeci de ani.. Patul. Ajung din nou în iarba si. unde era un car cu boi. peste templu. de-obicei. ca un disc rosu. care stia atîtea vraji si îi spusese ca-l va face. femei.1 în fata lui Tezeu. Egeu se tot temea ca Palas. îi va lua tronul. In car se adunase piatra si marmura. regele Egeu primise în palat pe-o vrajitoare. ci s-a-ndreptat mai lînga templu. Ca sa se apere de Palas si cei cincizeci de fii ai lui. Dupa legea straveche. temîn-du-se ca-i paste moartea. Speriati. în vremea asta. s-a adunat multimea :j barbati.la ceasul cînd Tezeu. cu toata forta uriasa ce-o avea. I-a facut vînt si l-a zvîrlit. întrebîndu-i pe unul. pe-altul. ca atunci cînd . Auzindu-se vestea ca Procust a pierit. Dejugînd boii cu iuteala. de buna seama. asa pre. purificat. vroia sa fie iar voinic. despre care vom mai vorbi-n alte povesti. ca pe o minge. Apoi. Nu le-a raspuns însa nimic.cum o lua si Procust. în orasul Atena6. Aluneca-n Cefis.! ca sa-l faca mai scurt. Tezeu si-a spalat trupul si-a savîrsit trei slujbe cerute dupa datini si s-a purificat5. ca este biruit. fiul printesei Etra. fratele sau. cînd oboseala batrînetii îl încovoaie spre pamînt ? Intrarea în Atena Soarele. iata-l ajuns degraba si la palatul lui Egeu. copii. însa flacaul din Trezena a rîs si si-a vazut de drum. Se rasucesc.Se lupta ei trei zile. intra cu pasul sigur îr . sa-i ia si el masura. Cine n-ar vrea sa fie tînar. Tezeu s-a îndreptat catre templul lui Zeus. Numele ei era Medeea. la trup si fire. Ea îi fagaduise lui Egeu . a trebuit sa recunoasca. Se bat. si-atunci Tezeu ridica sabia lui taioasa si-1 spinteca pe mijloc. Eroul îl sileste sa se urce pe pat.cam gîrbovit de ani si lupte c-o sa-i întoarca tineretea. putea sa calce pragul tatalui adoptiv. de arama. sculptorii au fugit ca niste iepuri prin Atena.

în valuri lucitoare. Tocmai trecea prin fata unui templu ce se zidea în cinstea lui Apolo. Medeea si tînarul abia sosit. aflase ca era Tezeu. acuma saisprezece ani. stiu sa si cînt. . Parul sai negru . si ast pentru ca Tezeu era frumos si delicat ca o fecioara. care ciopleau în piatra chipuri de zei. sa nu-l împiedice în lupta . Insa Medeea. Te re-l cunosc. în soapta. Purtî o haina lunga. feciorul soatei mele.. Porti în picioare sandalele ce le-am ascuns sub stînca. batrînul rege îl poftise pe oaspetele sau la masa.Priviti colea !. si se temuse ca batrînul ... baiete. 74 Egeu îsi descopera fiul Dar. au început sa rîda între dînsii : . si-si aruncase ochii spre sandale. ionica. si sabia stralucitoare. Egeu.Sînt un drumet. zisese straja spre drumet.pre cît ne spun poetii .. din halcile de carne de pe masa. Iara cu ochii sai albastri cerceta toate cladirile marete din Atena..Atunci. Ăsta-i baiat ?.Tu esti Tezeu. Iar haina lui în falduri se tîraste si matura tot praful de pe uliti.. 75 Tocmai atunci feciorul Etrei scosese sabia de la brîu. sa-si taie o bucata de friptura. .. Sosesc din Creta. Voi nu vedeti ca are parul lung si desfacut. ce ucidea fulgerator. pe furis.Atena. sa-l vada lumea ?. Ba-i mai daduse. straine.. nici toata înfatisarea nu-l aratau ca este un erou. sosise la poarta regelui Egeu voinicul tînar din Trezena. rostindui versuri si cîntîndu-i imnuri. . pe care-o .. si-n el turnase sucul de cucuta. De unde vii ? . ca tînarul ce sta la masa era un criminal trimes de fratele sau. Palas. neîntre-bîndu-l cine este. umpluse cu vin pocalul lui Tezeu. Ce-i drept însa . Etra.strîns altminteri în conci. zisese el.si-l slobozise de-asta data. sedeau la masa el. Tezeu intrase în palate si se plecase regelui si. i-o fata !.nici chipi: sau. peste umeri.Stai !..sa nu se lepede de ea. si-un suc sa-l toarne lui Tezeu în vin. între timp.. calca-i pragul !. Un suc facut din floare de cucuta. Nu sorbi din vin. Mai multi artisti.. vazîndu-l pe Tezeu ca trece cu pasul gratios.Ba nu. . cu puterea de vrajitoare ce-o avea. înspaimîntat. sa-l omoare. Egeu strigase tare : . Vazînd aceasta sabie... dupa datina cea veche. în falduri.Cine esti tu ? îl întrebase o straja pe Tezeu.de-o sti ca i-a venit feciorul . De-aceea-i strecurase lui Egeu.. Vreau sa-l desfat pe regele Egeu..

. cît nu pun sa ti se toarne pe gît pocalul cu cucuta. La capatul celor sapte zile.. De vreme ce-am ajuns aici. L-a strîns la sînu-i pe Tezeu si a-n-j ceput sa-i povesteasca despre Palas ca uneltise sa-l ucida.. De ce-i atîta tristete în oras ? l-a-ntre- . m-a pus la cale sa ît» dau otrava. mirata de-ndrazneala marej si de puterea lui Tezeu.. si dupaceea l-a-njunghiat. a zis flacaul.. Nu vrei sa-l rapui tu.am sa încerc ! a spus Tezeu. a spus ba-' trînul lui Tezeu.. si-a izgonit-o pe Medeea... Tu ce gîndesti ? Putem noi oare sa-i înfruntam.Vorbiti de taurul pe care l-a scos Poseidon dintre valuri ? .dupa o biruinta-atît de mare . era jale. oare. Femeile plîngeau în hohot lînga palatul lui Egeu. pe unde vietuia în voie taurul zeului Poseidon.s-a luptat vitejeste! sapte zile si sapte nopti.. voinice ?. catau spre ele si taceau. Ba. .aci tragînd cu arcul.De el vorbim. Dar n-ar putea tot dînsul. tatal meu.O. Tezeu. Nu-l aplauda aproape nimeni. . . sa scape lumea si de taur ? De taurul adus din Creta.. taind cu sabia. si a plecat spre Maraton. vrajitoare blestemata. mai ales cîmpul Maraton.. Fugi. . Insa Tezeu .s-a cam mirat ca atenienii nu se înflacarau deloc. din ordinul lui Euristeu ?. Erau] cu totii-ntinsi pe ruguri. Fara a astepta raspunsul. S-a dat o lupta crîncena lînga Atena.în curte-s tocmai vestitori care mi-anunta despre Palas ca s-a pornit catre Atena cu cei cincizeci de fii ai sai !.Ce s-a-ntîmplat ?.. izbind cu ghioaga . 76 Plecarea în insula Creta Venind Tezeu iar în oras . A dat cu el o lupta dîrza. aci-nfigîndu-si lancea în vrajmasi. sa-i alungam ?. .. Medeea.. strîngîndu-si armele în pripa.. Iara femeile-i boceau.. odinioara. cu mîhnire. l-a plecat cu fruntea alba în tarîna.Traiasca tînarul de la Trezena !. scapînd lumea de înc-un monstru.Bine .. Fiii cei rai ai unchiului] sau Palas s-au pregatit sa-l înconjoare si sa-l loveasca din trei] parti. Sa fie preamarit în veci !.! a parasit îndata masa si a pornit sa-ntîmpine dusmanul.. . Fugi. nici un vrajmas nu mai traia. sa-i înving. fii bun si lasa-mi mie cinstea sa ma lupt singur... L-a prins de coarne . de Hera-j ele.tii în mînaJ e a mea. dimpotriva. striga multimea-nsufletita.. Iara barbatii. Acum e liber si pustieste Atica.... vrajitoarea cea hapsîna...

.. Numai ca planul sau. daca si ea o sa ne-ajute.... care alcatuiau tributul. în fiecare an. si bietul tînar a murit. O fiara zisa Minotaur. ce-i de la brîu în jos ca omul.Veniti cu mine.. . pe-a altor zei. pe care-o savîrseste Minos asupra tinerilor nostri.stii doar ca el îi e fecior !. Asculta. i-a povestit ca mai de mult venise la Atena fiul regelui Minos de la Creta . Dar Minos. . îmbratiseaza-ma mai bine. Nu pot sa mai conduc Atena. i-a strîns apoi pe ceilalti tineri. da-mi voie.N-ai teama. si cum la tarm era trirema gata sa porneasca-n larg.Da.. a venit cu arme.. de unde nu mai pot iesi. Puterea dragostei întrece.Iar voi l-ati îngropat. . Socot ca am sa-i vin de hac si am sa curm aceasta crima. .... Noi l-am trimis la Maraton.. Acolo îi sfîsie-o fiara. Iar noi ne vom întoarce-acasa. lui Minos.. sute de coridoare. a spus batrînul. Taurul alb al lui Poseidon. L-a luat în coarne. . Ne-a asediat si ne-a lovit.Ce face el cu acesti tineri ? . Ajuns aici. rapus acum de tine ! a spus batrînul rege lui Tezeu. în acest fel am fost înfrînti. si regele.. i-a biruit pe toti flacaii care s-au întrecut cu el la jocurile din Atena.Nu. plin de durere. Povara anilor m-apasa si fortele 77 mi s-au sleit.. deatîtea ori. drept tribut platim cu jale. pesemne ? . .. . de bun ramas. I-am adus jertfe Afroditei si m-am legat sa o slujesc întotdeauna dupa plac. cînd pleaca tineri din Atena. si.. fiul lui Minos.. facut cu usurinta. fireste. ce tinea cu Minos .. E cea din urma oara. n-aveti frica !. rege.Vai noua ! a grait Egeu.. l-a aruncat doar ca sa-l calce în copite.. sa plec si eu cînd dai tributul. L-a ucis.. .. . învingatori si sanatosi... Nu pleca !.... a dat îndata gres... beat de succes. prieteni. cu zeci. Egeu..L-am ars pe rug si l-am cinstit... si la concursurile acelea.. Pe toti îi vîra-n labirint 7.. decît avînd sprijinul tau... auzind vestea.. si le-a grait voios asa : . regele din Creta. Te-am asteptat atîta vreme.Taurul l-a ucis.ne-a trimis foametea si ciuma. iar de la brîu în sus e taur... un palat mare de la Cnosos. luptînd strasnic. si ca pe-o zdreanta l-a purtat pîna aproape de Atena. zicînd ca noi sîntem de vina. si vrei iar sa ma parasesti ?. ♦ . fiul regelui Minos a jurat tare catre prieteni ca este gata sa doboare si taurul din Maraton.Atunci.ca sa ia parte la niste concursuri.bat dînsul pe tatal adoptiv.Daca-i asa... tata drag.. si sa-l înfrunt pe Minotaur. Tezeu s-a dus întîi în templu si-a adus jertfe Afroditei. Iar Zeus.. sapte baieti si sapte fete...

Ma duc. Te-oi astepta si zi..îti e Poseidon ?. fara de teama.. dulce si duioasa.. ce Ariadna se numea.jos. V-o trimit tot în labirint.. Am s-o ucid. O sa vedem. Doar atît. Minos sedea pe-un tron de piatra.... Este fecioara ne-ntinata sl-i fiica regelui Megarei..... pe stîlpi. ...Noi sîntem !. Eriboia) pe ea o iau de soata eu. Iara pe una dintre fete. mai. a spus Tezeu... pe mari senine si pe furtuni. sus. azvîrl în valuri acest inel cu piatra scumpa. a zis Tezeu cu îndrazneala. Tu sari în mare si te du la zeul apelor. si noapte. în labirint. îti retez capul. Acuma iata-s agatate pînze de doliu. i-a raspuns Tezeu. fsi-a aratat cu mîna pe o copila. cercetîndu-i pe atenieni.. .. caci noi nu sîntem sclavi !. Au plutit mult.. -.. sa-mi vii. caci tata bun îmi e Poseidon. Pe urma. Tezeu si ceilalti atenieni : sase baieti si sapte fete. . Poseidon Asa plecat-au. . si intrînd în orasul Cnosos s-au dus de-a dreptul la palatul lui Minos cel neîndurator. pînza neagra va fi schimbata de cîrmaci cu pînza alba-a veseliei. sa stii. de astazi înainte. Daca-i asa.. Poseidon... Adio. catre Creta.. baietane.Sa n-o jignesti pe Eriboia. Voi veni curînd. ci sînt fecior de olimpian.Daca te-ntorci cu biruinta.. Ha !. la-napoiere. si sa ti-l dea el înapoi. pentru trei zile... pe ea.. spre departari am sa privesc. de vrei.Prea bine.Voi sînteti ? a glasuit Minos. Tu poti sa ma ucizi.Tu cum cutezi. La zeul marilor.... dar nu ai dreptul sa ma insulti. .Nu vrem.Plecati-va pe lespezi fruntea !... De nu-l aduci. 78 . Ce minciuna !...si eu sînt tot la fel ca tine. baiete... . si lînga el era o fata frumoasa. înapoi. si am sa-ti dovedesc ca sînt feciorul lui Poseidon. ... tata. sa pui triremei pînze albe. si eu.. cînd veti ajunge acolo... si... sa-mi stai asa trufas în fata? Eu nu sînt rege ca oricare. .. . între curteni. dar au ajuns.. a dat din nou raspuns Tezeu. .. a rostit regele Egeu.

. Poseidon. îndragostita de un sclav.Iti dau acest inel de aur.. ce frumos e fiul tau ! a spus zeita Amfitrita. Ce voinic e ! Parca-i un zeu. aici. A doua oara. cînd se zvîrlise cu curaj. ..S-a dus !. din aurul cel mai curat.. si tu mi-esti fiu. dîndu-i învat : . si.Am sa te pedepsesc. de clestar. sta Poseidon... nici Amfitrita. ce zaceacum pe fundul marii.S-o porti cu fala. zeii. si totul ce-i înconjura.. S-a dus frumosul tînar. batrînul vrednic din Atena... esti prea nemilos !. fiul meu !. 79 Facînd un semn catre Triton. Minos s-a necajit. apele s-au învolburat. e-ndragos-tita de Tezeu. Tezeu vazuse-n fata sa un palat mare..care-i da sprijin lui Tezeu.S-a dus.... fiindca-i jurase s-o slujeasca .. O tata. si sa vazut din nou pe coasta. Sa mi s-aduca o cununa. pe tronul lor de aur. pe-un jilt înalt de aur si pietre scumpe. nimfele marii nereide. Aici. sa-l ia cu sine pe Tezeu. Tinerii sînt salvati . faptura fara rusine. pîn-a-si da mai bine seama de ce se petrecea cu el. si înca vreau sa-ti spun. si i l-a-ntins. Ariadna.. Din ochii lui Tezeu s-au stins palatul mare. si s-a si repezit în mare.îi insuflase Ariadnei o dragoste nemarginita pentru preachipesul erou. Numai o data poti scapa. Tezeu : pe viitor sa te feresti sa cazi cumva în apa marii. voinicul. nici Triton. Iara Poseidon poruncise în asta vreme unor pesti sa afle unde e inelul pe care-l aruncase Minos.. si nu va mai veni !.. a început sa hohoteasca gingasa fata a lui Minos... Iar lînga el se afla dalba si minunata lui sotie. desigur.. si ea i-a pus-o peste plete : .O. . Cu el tu poti sa dovedesti ca mama ta mi-a fost sotie.Asa a spus Tezeu. Apa a facut valurele si l-anghitit într-o clipita. sa stii.. în apa marii. Caci Afrodita . Tezeu simtise ca e prins de cineva necunoscut. de clestar. însa pe tarmuri ti-e -Egeu. vazînd ca fata. în ape. sfîsiat poate de rechini. si-a poruncit : . a glasuit regele Minos. Trei nimfe s-au si repezit în tainuitele camari si au adus sta-pînei lor cununa cea mai maiestrita. Atîta ca. .. Era Triton cel monstruos trimis de tatal sau.. nici chiar eu nu mai putem sa-ti salvam viata.

Numai Tezeu. nespus de fericita. tata ?. s-a-ntors tiptil în încaperi. S-a-ncins apoi o hora mare. teferi.. si-asa. Tezeu si-a ridicat pumnalul si.':W' . au iesit toti. Plîngea. Atîta ca în timpul noptii. s-a strecurat în camaruta unde salasluia acela care zidise labirintul. ! '. s-a strecurat pe nesimtite pîna la tarmurile marii. fii bun. Ariadna. Da-mi ajutor sa-l scap de moarte pe tînarul iubit de mine. .. Numai trirema ateniana se legana înca pe valuri. la picioarele lui Minos.. plîngea. Dar regele a luat inelul si mînios a poruncit ca-n dimineata urmatoare Tezeu si ceilalti atenieni sa fie-nchisi în labirint. Iar ea. fiica lui Minos. a început sa desfasoare ghemul cel gros. Tezeu s-a înteles. i-a grait dînsa. Aici o astepta Tezeu. Ariadna.Vezi... dar nu de spaima. si Ariadna. chiar în noaptea urmatoare. i 80 Cît timp s-a tot dantat acolo. de care s-a vorbit mult timp si-a fost cîntata de aezi9.. l-a apucat pe Minotaur de-un corn si l-a tinut asa. flacaul l-a împuns în coasta. Sa-i dea si un pumnal taios. si ca sa nu se rataceasca pe coridoarele-ncîlcite. precum spune legenda. de-un stîlp al portii. Iar tinerii ce-l însoteau sparsesera cu graba mare toate corabiile lui Minos. afara.. Fiara s-a-ntors mugind spre el. fata lui Mi-nos. dîndu-i dragului Tezeu ghemul de ata si pumnalul. Fata s-a furisat prin bezna si. mai mult în brînci. De bucurie hohotea ! . un cap de ata. Toti erau înlemniti de spaima. Tezeu îi întindea inelul. pe-unde mergea. un arhitect numit Dedal. cata duioasa-n ochii lui. cutezator. prabusita jos. cînd dihania aceea s-a repezit spre-atenieni. Ajuta-ma. pesemne. sau în piept. Tezeu sedea vesel la cîrma si-n brate îsi tinea iubita. Acesta a-nvatat-o-n taina sa-i dea voinicului Tezeu un ghem ceva mai gros de ata. Spre dimineata i-au luat sclavii pe ateniend. L-au sarutat pe-nvingator si. cu fata regelui din Creta si. Dedal !. . în coaste. si fiara care mînca oameni s-a pravalit ragind cumplit8.Minos privea si nu credea.... Tinerii s-au pornit sa sara în chiotexde bucurie. ei au plecat nestingheriti. Deodata le-a iesit în cale îngrozitorul Minotaur.Da-mi ajutor !. O hora nemaipomenita. Vezi ca-i fiu de zeu ?. si i-au împins în labirintul unde statea înfometat preaodiosul Minotaur. Tezeu a prins chiar la intrare. lovindu-l fara încetare în ochi. cu chiote de bucurie... urmarind firul de ata desfasurat prin labirint.

. vazînd ca pînza nu e alba. si nunta s-a facut pe loc. Am oare dreptul sa-i ucid ? Trebuie sa-mi jertfesc iubirea". e harazita. pluteau mereu. facînd popas. si seapropiasera de-Atena. acolo-n Naxos. si zeul vinului. insula ce se vede-n zari. a facut semn de-amenintare catre toti tinerii-atenieni.si el.steapta mamenlacrimate. Iar valurile l-au izbit de stîncile din tarm. de doliu. 82 Egeu. fiul lui Zeus.l-a pastrat vesnic pe Tezeu. nici sotii tai de drum. pentru ca va prefac în broaste. iar. a socotit ca au pierit toti tinerii plecati în Creta. Cu moartea-n inima-a lasat-o pe Ariadna lui în Naxos .cum se pare . si tot doar el a auzit glasul acestui zeu.. ce era prinsa de cel mai-nalt catarg. sa-mi fie soata numai mie. a catat catre sotii sai. Desi în suflet . suindu-se cu ceilalti.... la miezul noptii . au fugit10. Atîta doar ca-n tulburarea ce-i cuprinsese. Cînd s-a trezit spre dimineata. Ea n-a-ndraznit sa-i stea-mpotriva.. Chiar Afrodita s-a-nvoit. Fagaduise sa-i aduca teferi si sanatosi la ei acasa.pe cînd dormea. Nu l-a vazut decît Tezeu. Ca a pierit deci si Tezeu. rostind : . cuprins de deznadejde.. Dionisos. si-acum tot eu sa-i nimicesc ? I-a. în vremea asta atenienii. In calea lor s-a ivit zeul betiilor destrabalate.Fata lui Minos. Deci tu cata s-o parasesti. nu-ti mai vezi casa. fata lui Minos a plîns mult fuga iubitului Tezeu. De-atunci si marea. DaiL zeul vinului s-a-nfatisat plin de splendoare si a cerut-o de sotie. Astfel printesa Ariadna a devenit si ea zeita. îndurerat prea mult. batrînul s-a aruncat în apa marii. nici tu. Ariadna. cu tirsul. parasind-o pe Ariadna.Eu i-am scapat de Minotaur. din Olimp. .Dar zeii sînt gelosi pe oameni. ce-i astepta pe coasta. însa multimea adunata l-a dus cu sila la palat. unde el si-a sfîrsit viata. ca s-o iau eu. a vrut si el sa se omoare. a luat numele de Egeea. Tezeu ajurKje regele Atenei Tezeu. ei au uitat sa dea jos pînza neagra. în trirema. zdrobindu-l. neosteniti. De n-ai sa lasi copila-n Naxos.. Cînd a ajuns Tezeu pe tarm si a aflat ce s-a-ntîmplat. purtati de vînturile bune.

ba si mai bine. De aceea te alegem rege. în frunte avîndu-l pe Tezeu. Etra. Cît a domnit el în Atena n-a pierdut vremea la ospete. si. atenienii. sa nu mai fie-atît de singur. s-a dus în tara amazoana. învinse. Era... precum se stie ca sînt regii. însa era mai gratios. ci s-a-n-sotit cu alti viteji si a pornit spre Calidon. Au mai trecut. din iubirea asta mare. . porneau din cînd în cînd la lupta si atacau colina lui Ares 12. de trist si de nemîngîiat. Heracle. frumoasa Antiopa.. fiul Alcmenei de la Teba. Dar a trimis un car sa-i vina mama sa. sora reginei Hipolita. cum ati aflat.. s-a nascut un fecior balai. Ele au înconjurat orasul si i-au silit pe atenieni sa se retraga pas cu pas. era si chipes. vrînd sa-l rasplateasca pe prietenul de la Atena. Acolo i-au asediat cîteva luni. 6 83 Numai ca în putina vreme. desi fusese luata prada. pîna pe-Acropola.L-a-ncununat si i-a grait : . însa Tezeu. ostirile de amazoane . Tezeu nu s-a împotrivit.nemultumite ca Antiopa fusese luata de Tezeu . cu fruntea lata si senina. Pierderea Antiopei Tezeu n-a fost nicicînd un trîndav. Iar amazoanele.Tu ne-ai scapat de-atîtea fiare si de tributul rusinos. un an întreg. s-a facut nunta la Atena. si voinic. si el de ea. Pe urma a plecat cu Iason si-argonautii sa gaseasca lîna berbecului de aur 1]. în acest fel. i-a-ncuviintat s-o ia ca sclava pe-aceasta fiica a lui Ares. unde a fost o vîna-toare vestita-n lumea de-alta data. au trebuit sa lase prada biruitorilor pe mîndra si preafrumoasa Antiopa. A ramas rege în Atena. si ea.au pornit marsul spre Atena. din Trezena. unde stateau de luni de zile teribilele amazoane. Alaturi de cellalt voinic. N-avea statura herculeana. si multi artisti de la Atena. cum îl cîntau aezii. Lipsiti de hrana. care-i lega pe amîndoi. spune povestea. numit de mama Hipolit. pe tarmurile Marii Negre. s-a-ndragos-tit de-nvingator. au început sa daltuiasca sau sa picteze toate-ntîmplarile acestea. din Argos sau din alte parti.

... mult prea tîrziu. ca sa respinga pe-amazoane... îsi bate joc de muritori.. Hipolit prinsese gustul vînatoarei. fireste. De-aceea.fierbinte înca .. se povesteste c-a fost o mare-ncaierare acolo.. Iar la-mbierile-Afroditei sta rece si nepasator. Lupta a încetat pe data. pe credincioasele-amazoane si viata ei de-odinioara. Crescînd mai mare. . ea... smintitul Eros. Îndragostita peste fire... Eu mor. si el crestea sub privegherea tatalui sau si a bunicii.Pe lînga sotul sau lupta..de cenusa.... Tezeu a ramas trist si singur lînga mormîntul Antiopei.. ascultati !.. s-a repezit în fata lancei. si. a cazut jos. data ca prada lui Tezeu . Zei !. Atunci. Pentru ca ea uitase totul. Ţimbalele-au tipat a jale si trîmbitele au sunat tristul sfîrsit al bataliei. scapînd sulita din mîna. si toti razboinicii s-au strîns ...cît sa fi fost ?. sînt besmetici amîndoi. . Parca-i o flacara-n vazduh. Au înaltat un rug urias. Deodata scînteiaza-o lance. a spus regina. dînsul se pleca zeitei Artemis. si timpul tot si-l petrecea colindînd codrii desi ca peria. fecioara ce ocroteste vînatoarea..Ai grija doar de Hipolit !.. o clipa. Antiopa.. Lancea i s-a înfipt în piept. ... dar prea tîrziu. si amazoanele-au plecat spre tara lor cea departata de lînga Pontul Euxin. Da.Zeita Afrodita este prea dezmatata.. O amazoana îl tintise cu îndrazneala pe Tezeu. Ea aceea ce fusese învinsa de elini. nu vrea sa-auda de legatura casniciei. si lancea l-ar fi nimerit. cu pieptul gol. nu mai avea alta dorinta decît sa stea mereu alaturi de preaiubitul ei Tezeu. si-atunci.si amazoane si elini.... tot ca ea. pe areopag. O uneltire a zeitei Afrodita Ca mîngîiere-i ramasese numai micutul Hipolit.. Era . iar fiul ei.. umblînd dupa salbaticiuni.lupta acuma sa nu fie eliberata din sclavie.. Pacea s-a încheiat.Tezeu !. tragînd sageti la întîmplare.. Ah !. Dar într-o zi. regina Etra din Trezena. zicea el. Tezeu lupta nebiruit. Frumosul trup al Antiopei se preschimbase într-o mîna -. Ochii s-au încetosat si. si lînga el sta Antiopa.. în fruntea ostii-ateniene. soptind usor : . însasi regina Antiopa.

umplîndu-i inima de fiere si dragoste nelegiuita pentru feciorul lui Tezeu. .si. zeita a hotarît sa se razbune.. care ma tot nesocoteste. în Creta venise rege Deucalion. iata c-a sosit si vremea sa-l pedepsesc pe Hipolit.pîna la marginile lumii. spusese noul rege-al Cretei. nu l-au clintit din hotarîrea pe care-o luase Hipolit de-a nu iubi nici o femeie. ispravindu-si juramîntul. numita Fedra.. a spus zeita Afrodita. nunta îndata s-a pornit... ce-l dobîndise odinioara cu-Antiopa.. Mireasa a jurat în templul zeitei Hera c-o sa fie într-adevar o mama buna si. aflînd aceasta întîmplare. Tu pîngaresti tot ce-i mai sfînt : respectul meu de fiu. tînarul Eros. si chiar iubirea ce-o datorezi sotului tau. o izgonea. i-a poruncit sa-si puna-n arc sageata cea mai otravita si s-o tinteasca pe mireasa. .. . . si-nveninata de sageata preausuraticului Eros. 85 De mai rostesti doar un cuvînt. pacea-ntre Atica si Creta s-ar fi statornicit deplin. cu ochii-n flacari.Vreau sa am pace cu Vecinii. dupa regina Antiopa... Fedra. numai daca frumoasa Fedra jura ca va fi mama buna fiului sau.Ei.. A spus însa ca face nunta.. cu mintea ratacita. Tezeu a stat putin pe gînduri. zicînd asa : . ce înca îl mai mistuia. Hai.. Mai trebuie spus ca Ariadna. îndragostita nebuneste de vînatorul Hipolit... In locul lui.. Sa ne ascundem fericirea.. si-n primul rînd cu atenienii. oricît s-au silit zeita care da patima iubirii si fiul ei. îsi spunea ea. Chemînd la sine pe arcasul cel zburator. si pe Tezeu. scot palosul din cingatoare si ca pe-o fiara te ucid. Ca sa se faca-mpacaciunea. cu Fedra si cu Deucalion.Cum îl iubesc !. lasînd uitate si-Atena cea cu cer senin... arcasul Eros. In acest timp Minos murise. Iar Fedra s-a simtit. înabusindu-si dara jalea. vino. erau toti frati. pe data...Hai sa fugim. A stat de vorba cu Tezeu si l-a rugat sa-i faca cinstea si sa primeasca de sotie pe sora lui. Hipolit. pe tron. Tezeu ancuviintat ca nunta sa aiba loc cît mai curînd. Vreau sa se stinga vechea vrajba. Dar Hipolit.. Daca primea s-o ia de soata. îl implora pe Hipolit : . el a pornit catre Atena. vino. întîia soata-a lui Tezeu. suparata rau._ . Sa ne aruncam pe o trirema si sa plutim spre departari .Femeie fara de rusine. si...

a început sa strige tare : . ce-am facut !" si-a rostit ea. razbunatoarea Afrodita... între stînci.. nesocotitul Hipolit m-a conjurat sa fug cu el. doi cai salbatici. pe Hipolit. Atunci Tezeu s-a ridicat. din apa marii s-a ivit ... sa faptuiesc. Tragicul sfîrsit al lui Hipolit si-al Fedrei Lovit ca de-o maciuca-n crestet. Hi-polit. sfarîmînd în bucati carul.Sotul meu drag. stapîn si rege. la ureche.un monstru mare cît un munte. trei cozi si cu colti lungi ca niste suliti.. Se clatina. cea mai grozava dintre crime. în acest fel.O !. Tocmai gonea pe tarmul marii.. cuprinsa de remuscari. Uitînd cît sînt de credincioasa. Mergea ca orb. pe tarm.prin hotarîrea lui Poseidon. si totusi nu-i venea sa creada.Iar Fedra a-nceput sa tipe si sa-l blesteme pe flacau : . Eu nu pot sa-mi pedepsesc feciorul drag.. mi-a fost dat astazi sa îndur cea mai amarnica insulta. Razbuna-ma. trecîndu-si mina peste tîmpla si. sa se racoreasca de jarul care îi frigea inima lui nevinovata. si la car înhamase.. Cum m-ai jignit. Tatal nu s-a uitat spre el . Iar caii s-au speriat de el.. soata mea !. ce-l duceau ca vîntul. în taina. caci altfel mor !. la rugamintea lui Tezeu . s-a zvîrlit în genunchi. Tezeu a ramas nemiscat un timp destul de lung pe tronu-i.Razbuna-ti soata. regina Fedra. si a strigat spre el. o Tezeu !. El auzea vorbele Fedrei. Asa graia. mintind anume. vazînd pe Hipolit cu fruntea facuta tandari. Neascultîndu-si vizitiul. El se urcase într-un car.. deodata si-a venit în fire. a rostit : .. M-ai jignit. de fapt. l-au omorît pe Hipolit. caii s-au avîntat pe stînci si. plîngînd : . Dar pentru asta.. pasind încet spre malul marii. cu sapte capete. Te rog pe tine. ai sa platesti si tu cu viata. Vorbele ce-l învinuiau atît de tare pe feciorul cel mult prea drag. dar în clipitele acelea.. Hipolit. 86 "Vai. Ajuns pe prunduri.. Tezeu.. Poseidon !. zdravan.. Regina Fedra ce-l urmase pe sotul sau. Dar Fedra hohotea acolo si-l implora cu glasul stins : . mîniata ca Hipolit o alungase. catre Micena. pe lespezi. si-a alergat pîna la rege.Tata !. Asa graia si nu stia ca vorbele i le sopteste.. Fa dreptate si loveste-l pe Hipolit pentru insulta odioasa adusa Fedrei. Vraja zeitei Afrodita s-a risipit.

87 .s-o aiba pe Elena. numai eu sînt ticaloasa !. în inima.sa stii !. sa-l sprijine pe cellalt sa-si gaseasca o soata tot la fel de frumoasa. ce se cheama Elena. E lesne de-nteles durerea ce l-a-ncercat iar pe Tezeu. Hipolit n-a fost vinovat. Înlantuirea din Infern Dar timpul care trece poarta cu el uitarea. Ba chiar l-au îndemnat sa mearga s-o rapeasca.. caci regele din Sparta nu vrea s-o dea de soata nimanui. au început sa-i spuna. Dînd ei o lupta grea cu oastea de la Sparta. rapind-o pe fecioara. au rapit pe Elena. speranta . s-a pregatit de drum. El sterge suferinta si face sa renasca. doar eu am fost aceea care l-am ispitit . precum era Elena. Zis si facut. Tezeu !. S-o duca la Atena si aici s-arunce zarul.. O !. ce tocmai dantuia la niste mari serbari în cinstea lui Arte-mis. Dorinta ei se împlinise. prin spînzuratoare. Ascultînd glasul lor.. la sorti.. rege peste lapiti. Pedeapsa ei cazuse grea. A alergat catre palat : si-a pus pe gîtul alb un streang. Iar cel ce-o cîstiga-o în acest fel. Deci. copilul ce s-o naste va fi la fel cu ea".Nu ! Nu-i adevarat. Voinicii. Fedra si-a dat moartea cumplita. ca omul e o fiinta ce nu poate trai doar în singuratate. "De e atîta de frumoasa Elena. Cît l-a plîns pe Hipolit13. cum au calcat în Sparta.. Cine o sa-i ia locul ? ApBi iau povestit ca regele din Sparta are o fata mîndra. cu vorbe iscusite.. cel mai divin balsam.. Au suit-o-ntr-un car si-au dus-o la Atena. I-au amintit ca n-are nici un urmas pe tron. socotind curtenii ca prea e lung amarul regelui lor. zeita Afrodita vazuse totul si zîmbea.. pe nume Piritou. Hipolit a murit. Tezeu s-a hotarît sa-si ia o noua soata. Tezeu. Mergînd însa pe cale s-a întîlnit c-un prieten. au aflat pe Elena.u. si astfel.. sa aiba un fecior. si el vroia sa aiba o soata-ncîntatoare. si fiindca i-au vorbit de frumusetea fetei regelui din Sparta. Cui or sa-i cada sortii . E..dorinta de-a trai. S-au înteles atunci sa se ajute-n lupta. tînara si voioasa. a cugetat Tezeu. Din cer. Ci eu..

Pe drum au tras la sorti. Tezeu a fost urcat pe-o stînca de la Scira. Dar ramînea acuma. si n-a putut Tezeu sa-si salte multa vreme. Noi stim sa ne luptam. smulgîndu-l de pe stînca.s-au asezat pe jilt. Hades s-a mîniat pentru asa-ndrazneala. fara frica.... Menesteu.Iat-am venit la tine sa-mi dai pe Persefona. Eroul s-a izbit cu fruntea sa senina de colturoase stînci. Dar cum s-au asezat pe jiltul fermecat. unde locuia zeul cel vesnic mohorît. Ca rege-a gasit însa pe-un dusman. potrivit învoielii. prevazator . au ra88 . Iar regele lapit i-a cerut lui Tezeu sa-si paraseasca soata.. Iar de sus. buna regina Etra... Piritou. si cel ce-a cîstigat-o a fost însusi Tezeu. Iar mama si sotia rapite de spartani. dar si-aci l-a urmat ura lui Menesteu . . fara de vrerea mea ? i-a-ntrebat. sa vietuiasca-n pace. trupul lipit de piatra. prin tradare. Dar fiindca ati venit pîna-n Infern.S-o furam pe nevasta lui Hades. s-o iau eu de sotie !. Dar valurile marii l-au aruncat la tarm. dupa atîtia ani. si-apoi sa se coboare în regatul lui Hades.. si-au mers drept spre palatul maret. l-a legat si-n lanturi zeul cel mohorît. a raspuns Piritou. si bucuria mare pe rege si curteni. Cum ati intrat pe tarîmul acesta. si sa mearga cu el pe tarîmul lui Hades. Bratele lui vînjoase. sa mi te-mpotrivesti... ce-au aparat Atena. regele din Atena. de-argint. au intrat în Infern . o insula frumoasa. batrîne. ca sa-l elibereze pe eroul Tezeu. el a fost pravalit în genunea de ape. Printr-o pestera-adînca. au si ramas lipiti. A trebuit sa vina Heracle în Infern. Hades. .Bine ! a glasuit. si sa mi-o fac regina în tinutul lapit.... prima zi dupa nunta... Tezeu s-a îndreptat cu regele lapit spre tarîmul lui Hades..Ce vreti ?. . Ba. si nu-l putea calca. si printr-un viclesug. . la mine.. dar chipul i-a ramas la fel de neclintit. Mîhnit s-a hotarît sa se retraga-n Scira. Am sprijin la nevoie pe eroul Tezeu. Nu ar fi vrut Tezeu sa-si paraseasca soata prima zi dupa nunta. Facuse juramîntul sa-l ajute pe prieten. Tezeu. cu tot zbuciumul sau. Deci nu-ncerca.. ce se gasea în Argos. va rog sa stati putin si sa va odihniti pe acel jilt de piatra.. rece si mohorît. rece. Persefona. si-a început sa rîda. Gingasa era fata.care tot se temea ca eroul Tezeu va cere-napoi tronul.Ce sa facem acolo ? l-a întrebat Tezeu. si nu ne este teama de tine nici atît. Dar n-a grait nimica. Lasîndu-si dara soata în grija mamei sale. si s-a întors acasa Tezeu. . ca Tezeu sa-l ajute pe prietenul lapit sa-si afle o sotie la fel de minunata.

destule veacuri. Heracle si Tezeu erau. pîna ce a venit un trimis al Atenei si i-a aflat mormîntul. dupa cîntecele vechi ale aezilor. voinicul Tezeu este si el înfatisat de multe ori pe vase si în sculpturi. ce îi era parinte. ca hicurg. Aici a stat. fiul lui Hefaistos. fratele lui Zeus. dupa legende. De la numele monstruosului Sinis cred unii ca ar veni cuvîntul sinistru . bunaoara. Oameni necunoscuti l-au adunat din ape . unde sînt evocate si alte figuri istorice. chiar pe locul unde se zicea ca ar fi fost el rapus. dealtminteri. 2. 3. Biruitorii în concursurile la sulita. Tezeu ocupa în vechile legende ale elinilor. Iara peste mormîntul cel gol. disc. Acesti viteji. nascut în Beotia. fusese luat în slava si facut semizeu. Intîraplarile prin care trec Heracle si Tezeu sînt însa de multe ori asemanatoare. lasat în Sciron. s-au gasit oseminte. erau încununati cu ramuri verzi. . si ochii sai albastri cercetau mustratori Olimpul departat. fiul lui Zeus. spuneau aezii. scormonind o movila cu ciocul sau de fier . pentru odihna. adica ai tuturor elinilor. Pe temeiul acestei legende. este cunoscutul scriitor Plutarh. un vultur din vazduh s-a coborît în Sciron. In amintirea biruintei asupra lui Sinis. în Sciron. 4.ghioaga cucerita de la hainul Perifete. si fiecare tinut vroia sa se mîndreasca cu vitejii sai. Note 2. oroare. Tezeu este un nimicitor al monstrilor si raufacatorilor. autorul viarei lucrari "Vieti paralele". Ca si Heracle.mas fara vlaga. pare-se. pe care se lasase vulturul din vazduh. socotiti un fel de eroi nationali. Jocurile aveau. i-au pus.ceva sau cineva care provoaca spaima. asa-numitele jocuri istmice. uitat. Osemin-tele-acestea au fost duse-n Atena. în cinstea zeului Poseidon. care bîntuiau odinioara lumea. Cel care povesteste viata lui Tezeu. de pin. alergari cu carul sau în lupte. au fost organizate. lînga ele un palos si-o lance ascutita. valoarea unui simbol al luptei împotriva raului. pentru faptele sale. un loc de frunte. cum le ceruse însusi stapî-nul marilor.. a fost zidit un templu eroului Tezeu 15. Temistocle. Fiecare basileu dorea sa se traga din-tr-un anumit erou. oasele în mormînt. catre anul 46 al erei noastre. Solon. Heracle era. alaturi de Heracle. Tezeu. jiurtînd în mîna o maciuca sau o ghioaga de arama . Sapîndu-se movila. Amîndoi zeii se însotisera cu mamele celor doi eroi.. locale. Pericle etc. si Tezeu. fiul lui Poseidon. de însusi Tezeu. fara de voia acestora. de zeii olimpieni. pe cînd toti ceilalti au mai mult caractere regionale. Cînd a venit trimisul.

sub cerul cel albastru. si apoi chiar al aristocratiei funciare sclavagiste. Dînsii au sabii de aur la chinga de-argint atîrnate. frumoasa podoaba de aur. Fetele toate au gingase rochii de in si flacaii Bine tesute vesminte ce scînteie blînd ca oleiul. 8. Ele au conciuri pe cap. Joaca ei toti. care biruie toate relele ce le stau în cale. Tezeu este în acest caz simbolul poporului Eladei. dupa biruinta lui Tezeu. Astfel i-au atribuit împartirea populatiei în trei clase (nobili. în triumf. 7. la Atena. poetul francez Quinault. Despre labirint. (Etra se tîlcuieste prin "cerul cel senin". a fost cîntata de însusi Homer în "Iliada" : "Tineri acolo si fete bogate în boi o multime Joaca-mpreuna în cerc si cu mîinile prinse deolalta. deci tot un fecior al marii. Mai tîrziu. cu valurile sale verzui. aristocratii au impus transformarea mitului sau popular în acela de erou al aristocratiei gentilice. 6. Toti acesti monstri întruchipeaza relele pe care le poate face marea. Despre el se povestea ca instituise serbarile Panatenee. se povesteste mai pe larg în legenda urmatoare. vietuind între cerul albastru si senin si marea nesfîrsita. Scena a fost zugravita. furtuni. Tezeu a reprezentat. Pare foarte curios ca multi dintre monstrii doborîti de Tezeu erau 89 socotiti fiii lui Poseidon. Iar valurile tulburi napadeau peste tarmuri si paraduiau asezarile. si despre Dedal. pe un vas antic. între altele. Hora de la Cnosos. poporul care lupta cu urgia naturii : cutremure.) Grecilor le placea sa spuna ca pamîn-tul Eladei rasarise din mare. poate cele mai mari si mai fastuoase serbari din Elada. Initial deci. revarsari de ape. Tezeu este si el un fiu al lui Poseidon. însa mama lui este Etra. agricultori si meseriasi) si hotarîrea ca toate functiile statului sa fie ocupate numai de nobili. pustiiri si cu monstri zamisliti în apele marine. Alegoria pare ca vrea sa aminteasca de timpurile acelea cînd pâmîntul Eladei. fortele omenesti. constructorul sau. 9. în care se afla monstrul Minotaur. aflat la muzeul din Berlin. de mitul nobil al lui Tezeu s-a folosit mult aristocratia sclavagista. un palat cu multe culoare încîlcite. în tragedia "Tezeu". si aci-ndemînateci si iute s-avînta . în mare. din secolul al XVll-lea (pe muzica de Lulli) ne cînta sosirea fiului Etrei si al lui Poseidon. Prin legendele nascocite despre el se stabileau avantajele aristocratilor. cu scopul de a-si întari stapînirea asupra poporului. nimicind pe oameni. In general. zguduit de vulcani. ce cîrmuia Atena. se tot cutremura si se prabuseau coaste sau insule.5. ca si Heracle.

S. pentru a-si întari (asa cum aratam si mai sus) masurile si legiuirile asupritoare pentru popor. cu siguranta. nici un stapîn de sclavi. Ajunsi în acest templu. se dau tumba în mijlocul gloatei". l-au mai cinstit pe eroul lor. cita vreme se gaseau la adapostul templului. Durerea lui Tezeu rasuna înca si astazi în tragediile celebre scrise de Euripide. 15. la adapostul legendei despre Tezeu. si-n vreme ce cîntecul suna. De zei luminat cîntaretul Zice din lira-ntre ei. Legenda lui Hipolit si a Fedrei a fost zugravita pe un vas aflat la muzeul din Berlin. alcatuite de ei. Este vorba de faimoasa calatorie o argonautilor.în româneste de G. la Tezeu. în cu-rînd. asa cum o fost înfatisata de un sculptor din vechime. 1955. Nu putea sa-i mai atinga nici un aristocrat. chiar sclavi sau condamnati. "Iliada" . în timp ce atenienii fug. Legenda cu vulturul coborît din slava peste mormîntul lui Tezeu .a fost nascocita de aristocrati. organizînd serbari. Murnu. în paginile acestei carti. E. Ei urmareau sa dea un nimb de divinitate lui Tezeu. Compatriotii lui Tezeu. Zîmbetul ei de fericire. artistul antic pune alaturi si pe zeita Afrodita. Iar privitorul îsi închipuie durerea care o sa brazdeze chipul acesta cînd. Colina lui Ares sau areopagul. Acela care se spune ca i-a adus osemintele lui Tezeu la Atena a fost aristocratul Cimon. se va trezi si va vedea ca a fost parasita. Tot acolo.P. Pe fata încîntatoare a fetei s-a asternut un zîm-bet blînd. aci în siraguri se salta-mpotriva. de-o-ncearca cu mîna-i Mester olarul. 13. 11. ei erau ocrotiti. sub acest nume sau sub altul .L. Viseaza. în Tezeion putea.A. pe un sarcofag care se gaseste la Ermitajul din Leningrad. Se învîrtesc doi ghidusi. Lumea-ndesita înconjoara hora cea plina de farmec . dealtfel. Seneca si Racine. Templul închinat lui Tezeu se numea Tezeion. sa gaseasca azil oricine. Nemuritoare este o marmura ce o înfatiseaza pe Ariadna adormita. despre care se povesteste mai departe. cînd multimea .care nici nu stim daca o fi existat vreodata. 90 si se desfata privind.. 10. Insa rar poate fi vazut ceva mai frumos decît întreaga legenda a lui Hipolit si a Fedrei.Hora învîrtind ca o roata ce-o misca. 14. chiar aceia care erau urmariti de puternicii zilei. 12. atenienii.

s-ar fi ivit pe cîmpul de lupta Tezeu. si el ar fi luat conducerea oastei de viteji atenieni. s-au nascut doi feciori. Nu doara fiindca mama a fost aici regina.striga : "Nimic fara Tezeu '. Iar altii l-au sculptat în marmura si lemn sau l-au turnat în bronz. fireste. 91 DEDAL sl ICAR ZEUS SE PREFĂCUSE ODATĂ-N TAUR si o rapise pe Europa.Tronul. Pornind înot prin apa marii. Dar eu sînt cel mai mare. si. Urmasii sai se cade sa ia în stapînire insula si poporui. daca ne dovedesti ca tatal tau e Zeus.cum avea obiceiul . cu regele din Creta : Asterios. cu Europa. nascut în Argos de frumoasa Danae. si în cea stinga un scut. Dar Zeus. au spus unii batrîni. Minos a luat cuvîntul si a rostit semet: . si Zeus. a doua oara.. . au raspuns toti cretanii.. stiti prea bine. parasind-o pe tînara-i sotie . A fost pictat de Micon si Polignote. Atunci... primul nascut de mama. .Asta nu-i de ajuns. mai tîrziu.. Zeus ne-a zamislit pe mine si pe fratele meu. s-a nascut tot în Creta. Asterios nu-i tatal copiilor Europei.. El nu e tatal nostru.Marturie mi-e mama. Al doilea : Radamante. Noi vrem alta dovada. numele ei1. s-aleaga un nou rege. pîna ce acestia au biruit. Din dragostea lui Zeus cu fata feniciana. Nu peste multa vreme. Poate nu va-nvoiti ?.. copila unui rege fenician.Ba ne-nvoim. în ana." Dupa unele legende. Asterios s-a stins. Minos a fost întîiul. renumitul Perseu.ea s-a casatorit.. poporul s-a adunat la Cnosos. a grait iara Minos. pe nume. . precum se pare. Creta e tara lui. sta-pînul a purtat-o pe fecioara pîna într-un tarîm îndepartat. E vremea sa dezvalui acum o taina mare... ce e aici de fata. . seamana uimitor cu a unui alt erou. de catre artistii Hahrilion si Eufroniu. murind el. Tezeu a fost zugravit pe vase în culori rosii. din a'ceste sculpturi. Insula Creta 2.. al doilea Heracle !. în marea batalie data la Maraton. Iar coasta unde-a poposit cu fata Zeus era a unei insule. feciorul lui Zeus. ca o umbra ce purta în mîna dreapta o lance. El este aparatorul orasului Atena. mi se cuvine mie. pe care-l lasa pustiu azi vechiul rege. înfatisarea sa... Aceasta parte-a lumii avea sa poarte. orasul cel mai mare din vremurile-ace-lea. se spune ca' în ceasul cel mai greu.

.... zeii or sa teasculte. a fagaduit Minos zeului marilor. Ochii ca de safir si parul mai balan decît petala alba a unei flori de crin. . sa vedem. Minos .. Pe Minos. au strigat toti..Uite. a glasuit Europa.. si el o samplineasca. desigur..O. au glasuit batrînii cei neîncrezatori în vorbele lui Minos. si feciorul meu Minos e cel mai potrivit..Ba. taurul s-a-ndreptat catre fiii lui Zeus. Taurul lui Poseidon iese din mare De cum si-a sfîrsit ruga Minos.Asterios s-a dus. Nici nu se mai vazuse un astfel de-animal. Astfel a ajuns rege peste insula Creta feciorul cel mai mare al frumoasei Europa... Cu pasul maiestuos. au glasuit batrînii. ce-l rog azi. -. împlineste o rugaminte-a ta ?. Cenusa lui e rece. Taurul ce iesise din valurile marii era mult prea frumos si s-a gîndit ca este mai bine sa-l pastreze.. Avea un trup urias.. Mai ales catre Minos. ce spui ? . prin care tu vei face dovada ca sînt fiul lui Zeus.. totusi am sa-ncerc. a spus Europa feciorului sau Minos.Nu cere. Tu. . preaputernice zeu !. fii slavita.. 92 . Ne trebuie alt rege. daca-i esti fiu lui Zeus.. au zis batrânii. Cere-i tu lui Poseidon. . ai fost soata lui Zeus si i-ai nascut feciori ! Pe unul dintre ei ti-l facem astazi rege.. ti-1 voi jertfi tot tie.. cu-aceste vorbe. Europa.. nu a mai vrut s-aduca jertfa fagaduita. Ajuns în fata lor.cu un cortegiu de fete si femei . Apele au crescut.Iar taurul acesta. S-ar putea ca Poseidon sa nu vrea sa te-asculte... s-a plecat de genunchi. Valuri albe de spuma s-au repezit spre tarm si au adus cu ele un taur fermecat''.. J .si ce dovada vreti ? . a mai dat raspuns Minos.s-a dus catre un templu închinat lui Poseidon si s-a rugat de zeu sa-i împlineasca voia si sa scoata un taur din apa verde-a marii. Dar cum s-a vazut rege. un taur fermecat. cum spui. E fratele lui Zeus. e adevarat!.Sa fie !. într-adevar.. . din valurile marii. si-atunci cobori ocara grea si pe capul meu. Sînt trei zile din ceasul cînd l-am urcat pe rug. Roaga-l sa scoata-ndata. marea s-a-nvol-burat si s-a pornit sa geama.Sa fie dara rege !.

ca taurul cel alb. sub vraja asta crunta. alaturi de-Afro-f dita si Helios. Monstru-nfiorator. cu coarne. fireste.... Trupul ciudatei fiinte era de om... ca lupul.. cu bot. în schimb a dus. I se parea.si. si-n primul rînd. precum î-a fost gîndul. voinic si falnic. s-a mîniat grozav si a vrut sa-l ucida pe mincinosul rege. pîna cînd noul rege a vrut sa se msoare si aflat ca el si-a ales ca mireasa pe. dar n-a uitat o clipa ca el venise-acolo doar spre a-si împlini do-: rita razbunare. Ckid a vazut Poseidon înselaciunea asta. si ochi avea. dulcea Pasifae. este-un tînar viteaz. Nu chiar asa fatis. A facut. cum se hranesc copiii cînd sînt înca micuti. cu Minos si chiar cu Pasifae . numai carne.avînd si ajutorul frumoasei Afro-dita .'. tot prii vraja... a avut loc si dantul. îsi ascunsese fruntea în palmele-amîndoua. Iar cînd a fost sa plece . înecati în sînge. si-a cugetat ca-i bine sa-l pedepseasca altfel. tacut. în ziua ei de nunta. A dus într-o padure taurul lui Poseidon..un monstru far seaman.zeul stapîn al marii a savîrsit o vraja. îndurerata. cu par. A început ospatul. o fata-aj soarelui. Osînda mai cumplita data de olimpieni unei tinere fete nentinata la suflet. dar si-a adus aminte ca Minos e feciorul olimpicului Zeus.Aha !. Nici nu poftea sa pasca la fel ca vitelusii. Selene si multi altiij Cine poate sa stie cîti or fi fost cu totii ? !. . Iacata si sorocul. Ci vroia sa sfîsie. De cînd îl as-: teptam. de om. legat între copaci. dar cap avea de taur. parinte al gingasei fecioare. Nu mai stia sa vada cele din jurul ei. scos de zeul Poseidon din valurile marii. A mai lasat o vreme. rai. si-acolo l-a ascuns. precum. a spus Poseidon. La nunta-au fosti poftiti eroi si regi si zei.nici nu dorea sa suga..biata ! . Iar pe sotul ei Minos îl vedea ca pe-o fiara ce-ar vrea sa o sfîsie. Într-o luna sau doua s-a pregatit si nunta. lovindu-l cu tridentul . din cirezile lui. erau aievea. S-a rîs. Ca Zeus 93 sa nu afle ca i-a lovit odrasla si sa nu se razbune. nici ca s-a mai vazuta Regina odrasleste pe Minotaur si nu i-a fost nici asta de-ajuns zeului marii. S-a petrecut zilei nenumarate. Printre ei si Poseidon.numita Minotaur 4 . gîndindu-se mereu : . si-a simtit ochii tulburi si inima pierduta si gîndul ravasit. ca si de Afrodita. si mîndra Pasifae. Iar regele. de pilda. ca tînara regina sa odrasleasca . Poseidon a glumit cu oaspetii.. frumos. întelegînd c-a fost lovita de Poseidon. Dihania aceasta . a savîrsit si fapta. Pasifae jelea înfricosata. sub frunte. drept jertfa. un animal ca toate.

precît se povesteste.s-a repezit furios si s-a luptat cu ea.pareau ca-s în miscare.. Sa nu poata iesi. si a sapat în lemn trasaturile fetei : nasul... si iata ca acuma regele trimisese niste slugi de credinta sa-l cheme pe Dedal...cînd erau maiestrite de mîna lui Dedal .. Trebuie sa-l închid. si.Pe Minotaur. numai butuci de lemn. clestele si ciocanul si chiar firul cu plumb. mijlocul.. dar s-a nascut.S-ascunzi pe Minotaur ?.. si mîine. . zei. le-au zavorit în beciuri sau le-au legat cu sfori.. acest artist a fost primul sculptor de vaza si primul arhitect. si bratele.pîna s-a dumirit ca-i neînsufletita. El a cioplit cu dalta picioarele. As vrea sa-l si ucid. Legendele ne spun c-a inventat securea. . ciopliti putin. la mine în palat. gura si ochii. burghiul. Cine-o intra acolo sa fie bun intrat. sa nu-i mai vada chipul atît de monstruos ? si sa nu-i mai auda ragetul sau de foame... rasuna peste tot si-ncarca de rusine pe regele din Creta. ici-colo.. trimis de Euristeu sa prinda taurul. ferastraul. Nici nu mai pot sa-l vad...îti trebuie curînd ? .. ce se numea Dedal. Chiar voinicul Heracle.. ce-i de facut ?" în marea disperare care îl cuprinsese.luînd-o chiar drept dusman . Socotind ca-i o fiinta ca toate celelalte . El faptuise lucruri cu totul minunate. a vazut o xoana creata de Dedal. Artistul le-a dat forma de trupuri omenesti butucilor de frasin.Sa-mi faci. ca nu cumva sa fuga.. ca rîd sau glasuiesc. statuile de lemn din timpurile vechi . a rostit Minos artistului Dedal.. dar sa-l faci asa. . Nu mai pot sa-l aud. oricît s-ar stradui. vrea doar carne de om. fiindca s-a sfarîmat în mii de bucatele. Minos si-a amintit ca locuia în Creta artistul atenian. Nu stiu cum. cînd au zarit cretanii cele dintîi statui cioplite de Dedal. Precum se povesteste. Ha !. sub pumnul lui grozav.. tot dupa legende. c-un mestesug. spre hazul tuturor . prin voia lui Poseidon. care umple palatul. de fag sau de stejar.. . si astazi de-ai putea. da. îmi sfîsie supusii . Xoanele diforme.. Înainte de dînsul statuile-ar fi fost. pe care o nascuse regina Pasifae ? Unde-ar putea s-o duca... Socoteau ca sînt vii. cum stii. Daca-l tin în palat. un palat maiestrit.. .94 "Unde-ar putea sa fie ascunsa fiara asta atît de sîngeroasa. si gîtul.si cu ce-l vei hrani ? .. O !.Curînd ?. îmi este deci fecior.

cîine atenian ? si-ai socotit. urcau sau coborau într-un astfel de chip. si ca sa-i tie viata hidosului sau fiu. înalt ..si. tot. El a doborît fiara si a fugit din Creta.a-nchis regele Cretei pe fiara Minotaur. încît te nauceau. ca scapi neosîndit ? . a venit si Tezeu. pesemne. Au platit atenienii de doua ori tributul. . de pilda.. Dar ce tribut ? în sînge. tencurcai pe culoare.. S-a apucat de lucru si în putina vreme a facut un palat cum nu se mai vazuse în lume nicaieri.. cîte sapte fecioare si alti sapte flacai. însa stapînul Cretei era rege razboinic. în acest labirint5 ..Te du. Fecioare si flacai ca jertfa pentru fiara ascunsa-n labirint. fara de nici un murmur. De nu vei izbuti. te afundai mai rau. Minos a biruit cîndva si pe-atenieni si.. dupa obiceiul pe care si-l facuse. Dedal ? . Era cladit din piatra. tinuturi. de sali si chiar de scari.Tu le-ai dat ajutor ?. si pentru ca Ariadna fugise cu Tezeu ? Regele a aflat ca artistul Dedal a dat sfat Ariadnei si ea l-a ajutat pe iubitu-i Tezeu. si supunînd popoare. îi silea pe aceia care erau învinsi sa-i plateasca tribut. i-a silit si pe ei sa-i trimita tribut. Era înalt. Ma duc sa-mi înjghebez un plan pentru palat la marginea gradinii. în el se-ntortocheau zeci. cu miere-nmiresmata. si cine sa plateasca ? Cine sa ispaseasca si pentru Minotaur. Toate se-ncrucisau. Minos îi aducea în negrul labirint pe prinsii din razboaie si pe alti condamnati. vrînd sa iesi. L-a chemat pe Dedal si i-a strigat asa : . Tu esti dator sami faci cladirea poruncita.cu sfatul lui Dedal .si-a ajutat iubitul. In acest larg palat. Cînd n-avea prizonieri. Dedal construieste labirintul si a plecat Dedal. ... dar neacoperit.. Dar asta-i treaba niea. Nu mai puteai iesi. peste tot. Daca intrai acolo. îi azvîrlea acolo pasari sau alte fiinte si faguri de albine. tu însuti vei fi dat drept hrana-acestui monstru nascut de Pasifae. stapîne. în fiecare an.Prea bine. însa a treia oara. sa vii cît mai curînd. si oricît te sileai nu mai nimereai drumul... si te astept cu planul pregatit. sute de culoare.. între cei haraziti ca hrana pentru fiara închisa-n labirint. 95 Ai înteles.cum l-a numit Dedal . Tu. Iar buna Ariadna ..Cu prinsii din razboi si cu cei condamnati. tot luptînd prin lume. si..

El se uita-ngrozit la zidurile-nalte. . Caderea lui Icar si. dar. . sa-ncerci sa fugi. Fâptuiesti numai crime. chiar din insula Creta. harul tau de artist îmi sînt de trebuinta. i-a dat sfaturi batrînul . L-au însfacat de umeri. a glasuit Dedal. nu te-nalta prea tare si fara chibzuiala. ramase-n labirint din timpul cît traise preahîdul Minotaur. i-au adus si feciorul. Ajuta-ma si tu. caci mintea ta isteata.... pe care-l dobîndise dintr-o casatorie cu-o sclava a lui Minos. pene. Aripile acestea . Ce-i drept.. nu ma-nspaimînt.. tata. ca apa sa nu-ti ude aripile usoare.. Nu te-apropia de soare.Cum. dragul meu copil ! Astazi a sosit vremea ca sa-i învat pe oameni sa zboare prin vazduh. la semnul lui Minos. a mai ramas vazduhul. în labirint. lînga sine. l-au purtat prin gradina pîna ia labirint. facînd patru aripi6..a spus regele Minos .Nu. Chemîndu-l pe Icar aproape. Doua si le-a pus siesi.Daca regele Cretei ne-a-nchis drumul pe ape si drumul pa pa. Nutream de mult în mine un gînd de acest fel. cu fiul tau Icar. Nu mai puteam sa-ndur. Tatal si-a luat feciorul în brate si-a grait : . sclavii s-au repezit. si-asa... da. ajutat de fecior.mînt. în aceeasi vreme.. N-am sa te ucid. în vremea asta. S-au urcat sus. pasari ? a întrebat Icar. Dar am sa te închid .. mai mult tîrîs. sa zburam ?.în schimb. Atîtia osînditi de tine pe nedrept. nu socoteam ca am sa fiu silit atîta de curînd sa fac astfel de aripi ca sa scapam cu ele din ghearele lui Minos. oase de pasari. si le-a legat cu fire din haina lui desprinse si lea lipit cu ceara.Da.. l-a învatat sa zboare : . crudule basileu.. ce se numea Icar. Alti sclavi. Sa ne-apucam de lucru. stapîne. pe ziduri. Ucide-ma acuma. Dar ce sîntem noi. . au fost mîn96 câti de fiara. de vrei.Priveste cum se-nalta vulturul prin vazduhuri ! Vîsleste rar din aripi. Ai omorît atîtia tineri nevinovati din tinuturi calcate de tine în picioare. Nu sta nici prea aproape de valurile marii. Sa nu-ti treaca prin minte. si celelalte doua i le-a pus lui Icar. prinzîndu-le-n curmeie facute din vesminte.Eu le-am dat. si-ndat-a luat batrînul. cumva.

Creta era în urma. L-a dus la fund 7. voi.nu am avut mijloace. Penele s-au desprins. sa dogoreasca tare. a început sa arda. simtind caldura.. mai sus. Sa te iei dupa mine. Helios trimitea valuri. bate din aripi tare. opreste-te ! îi striga tatal care. El se-nalta întruna. Unde esti ?. c-un tipat disperat. Se ridica mai sus. Ceara care lipea aripile usoare a prins sa se topeasca.. Unde esti ?.. Nu le venea sa creada. îi striga tatal.. In departari s-arata si fermecata Samos.. Dar Helios. se ridica. sa strige.Icar. Pe unde esti ?. din ceruri. pescarii si alti oameni se uitau.. mai sus. sa le alcatuiesc asa cum as fi vrut. si zboara. s-a-ntors îngrijorat si si-a strigat feciorul : . mai sus. auzind glasul. Trecusera de Delos si de insula Paros. cu mirare. înconjurat de flacari de aur. abia se mai vedea.Icar !. nici nu-l mai auzea. se apropia de ape. La regele Cocalos . Degeaba da din brate feciorul lui Dedal. Apa l-a înghitit pe loc. Simte ca se înalta ca vulturul în slava. si ceara se topeste. a glasuit Icar. valuri de flacari. cuprins în inima de-o apriga dorinta de-a spinteca vazduhul si-a se-nalta spre cer.n-asculta.Icar. în zboru-i. îmbatat de vîrtejul acelui zbor înalt. tata. .. Baga de seama. si au vîslit din aripi. nu-l mai tinea nimica sub cerul arzator. ca sa se racoreasca.. Era catre amiaza.Legendele Olimpului. Dedal.. cum niste pamînteni puteau zbura ca zeii. nu uita ce ti-am spus si fii prevazator î Numai ca el. Icar s-a prabusit în valurile marii.' si-acuma sa zburam spre dulcea libertate . II 97 . hai.. aici în labirint.. sa curga încetinel. Aripa se des-princfe si-ai sa te prabusesti. usor ca gîndul si slobod sa pluteasca pîna-n nemarginiri. . Cînd fiul lui Dedal.. De la acea-naltime. Se-apropia sfîrsitul urzit de Helios. Avîntul lui spre ceruri nu-l mai putea opri cu strigatu-i Dedal. însa Icar. sa chiuie. De pe tarmuri pastorii. S-au ridicat spre bolta si au pornit în lume. cea plina de miresme. Ii vine sa si cînte.Hai sa zburam. ca un nimb. gelos pe pamîntenii care zburau ca zeii. Parc-ar vrea sa se smulga din trup.

regele l-a poftit sa se si îmbaieze. nu-i nimica. Ea intra sa s-ascunda. .. în palat. n-a mai avut ce face. Cocalos îl pofteste la el în ospetie. Tocmai se auzise zvonul ca dinspre Creta s-ar apropia si Minos.. însa nu stiu cum as putea sa vîr un fir lung. s-a-nvoit sa-l ascunda pe batrînul Dedal. . rege... ce-avea raspuns la toate.. Se numeste Dedal. Poate s-a ratacit. a rostit iara Minos. a rostit iarasi Minos...N-am auzit. Ce zici tu.. eu nu m-oi supara. fireste. Scoica ramîne-ntreaga. Facem asa si-asa. si regele Cocalos... care-a zburat. Mai stii ce s-a întîmplat !. De nu mi-l dai. eu poruncesc ostirii sa-ti arda-ntreg orasul. . . la regele Cocalos.. a glasuit Dedal. cea mare. . s-ar putea ?. cu oaste.. batrîn. si-a-ncalzit în cazan.Am si dezlegat taina. îi dai dupa aceea drumul furnicii-n scoica. Dar între timp. 98 Cocalos. Nu-i adevarat.. bietul. Au trecut doar trei zile. si sa se odihneasca. rege pasnic.. E simplu... pîna-n Sicilia. fara ca s-o sfarîmi ? Stai ca-ti aduc raspunsul. în scoica rasucita a unui melc de mare. sa-l gaseasca pe batrînul artist si sa-l închida iarasi la el. s-a si grabit spre beciuri. Tîraste cu ea firul.N-ai auzit.. înainte de masa. smoala. Firul sa intre tot.. care aflase totul. Numai un singur om putea sa nascoceasca un astfel de raspuns. vezi bine. Nu-i mare lucru. si Minos îl întreaba : ..si l-a adapostit într-o cladire mica... Legi firul de matase cu grija de-o furnica. în labirint.E lucru foarte simplu. asculta.. în loc de apa.Ai dezlegat tu asta ? . tu. pentru oaspeti.Nu. cu aripi faurite de mina lui isteata. Icar nu mai era.Ei bine. cumva de-un sclav al meu. peste mari si pamînturi ? . Atîta l-a rugat pe feciorul lui Zeus : sa mai ramîna-o seara acolo.Sa vîri un fir de ata într-o cochilie. si iacata si Minos coboara cu ostirea în fata la palat. Sa stea cu el la masa si sa se veseleasca dupa atîta cale. chiar de pe malul marii. Se-ntelege. A fugit la Dedal si l-a-ntrebat pe el.Desigur. a dat raspuns Cocalos.. iar scoica sa ramîna întreaga. de matase. nesfarîmata.. i-a cerut adapost. Cine n-avea nevoie de un artist ca el ? . sau a cazut în mare. si-a spus ce-l învatase înteleptul Dedal. de nu stii ce-i cu sclavul. Dedal. privind cu-amenin-tare. . la tine. si ajungînd la el. a lunecat în cursa dibace a lui Minos. unde salasluiau si copilele lui. La astfel de cuvinte si regele Cocalos s-a-nduplecat. A zburat mai departe.Dar nu i-a raspuns nimeni. nu prea destept. . precum vezi. A oprit repede apa care curgea catre sala de baie. Dar batrînul Dedal. a glasuit Cocalos catre vicleanul Minos ce sta si-1 astepta în sala tronului. Se afla-aici. Am sa te-ntreb ceva. îndurerat. Cocalos....

S. Se povestea ca mai tîrziu i s-ar fi gasit trupul si ar fi fost înmormîntat "Odiseea". multa legatura si cu legenda româneasca despre "Mesterul Manole". turbînd mai tîrziu din porunca lui Fosei-don. ce se numea Eac. în haine preschimbate.. dar aici lasat liber de Euris-teu. 5.. cellalt fiu al Europei si-un alt fecior al sau. pelasgi. unde Minos Fu împarat la noua ani si cel mai Apropiat de Joe. Unga insulele Samos. l-a prins pe cîmpul Maraton si l-a rapus.. înca din legenda anterioara despre Tezeu. Pe-ntinsul ei sînt nouazeci de-orase Cu lei de lei de limbi : ahei. 100 în loc de apa calda. 6. celalalt erou..de la acela al frumoasei printese feniciene rapita de Zeus sub chip de taur si dusa în Creta. mîndra. Murnu. stim ca numele continentului nostru s-a dat . Legenda aceasta antica are. 2. Cnosos. Locul unde legenda spune ca ar fi cazut în acea zi Icar este Marea Icariana. dupa ce se stingeau.L. Labirintul construit de Dedal era considerat una dintre cele sapte minuni ale lumii. dupa calatorii îndelungate. Intre orase E unul mare. Cu totii hotarau destinul celor care. Acolo l-a facut. si oamenii foiesc în ea puzderii. 1956. a început sa curga. o smoala clocotita care l-a-nabusit si l-a fiert ca pe-un rac. . Asa a scapat lumea de regele din Creta 8. Dar dupa moartea sa. roditoare. fara îndoiala. 4. ca si despre Dedal si Ariadna. la Hades. în cîntecele "Odiseei" .P. veneau. Zeus l-a coborît în tinutul lui Hades. istetul XJlise.A. pustia toata Creta. întors în patrie.. Mai tîrziu." 3. Cu ape-n jur. în româneste de G.. ca si pe Rada-mante. mare judecator. Este vorba de laurul care. ca e-n mijlocul marii.Cînd a intrat în baie prearaul rege Minos. Am amintit despre acest Minotaur. si mîndri Eteocreti.dupa legenda . care se temea sa nu faca stricaciuni. Tezeu. Cunoastem din legendele anterioare ca taurul a fost îmblînzit de Heracle si adus la Micena. E. în Infern. adusi de Hermes.I-o tara Ce-i zice Creta. graieste astfel Penelopei : ". cidonieni alaturi De dorieni razboinici si de oameni Dumnezeiesti. Note 1.

Icar pare a fi simbolul dorintei omului de a se depasi pe sine.. mai cu seama. în palatul din Cnosos . Mai sînt si alte ruine. muntele care se-nalta în zare si-avea pe fruntea lui semeata.. Drama caderii lui Icar o gasim înfatisata în picturi murale nespus de expresive. Asa se gaseste o statueta arhaica de bronz . nu se refera chiar la acest palat. pe valea rîului Eurot. la Festos. urcusul omului spre cele mai înalte culmi. înfatisînd o fiinta cu trup omenesc. Iar în plastica moderna se afla o opera celebra a sculptorului francez Rodin. Iar prabusirea sa se dator aste.. în schimb. Probabil ca astfel s-a creat legenda despre un mare taur din regatul lui Minos adica un Minotaur . întruchipînd un taur. Afrodita a hotarît sa-l . zugravit în zeci de culori. Se mai gaseste si un jilt regal. care prezinta oameni cu capete de taur... într-un splendid basorelief din secolul al doilea înaintea erei noastre. plecate peste ape. în zborul sau spre libertate. In Creta se mai afla si astazi multe urme ce amintesc de legendarul Minos. care doresc sa împiedice progresul. si pe un vas pictat de un artist cretan... daca Tindar era vrednic. aezii nu stiau sa spuna. . Nu cunosteau nici ei prea multe. A fost cîntatâ mai ales de Ovidiu. sa aiba înfatisarea soarelui adorat. pe frunte. Mai sînt si multe vase în culori minunate. stiau ca acest rege-o dispretuia pe Afrodita. era cetatea ce se numea Lacedemonia sau Sparta. 7. Oamenii din Creta îsi puneau la sarbatori si jocuri. traia cîndva regele Tindar. puternica.101 chiar în insula Samos. albe. s-au gasit multe statuete si vase dintr-acestea.cum e la egipteni taurul care poarta un astru între coarne. suparata. Cînd s-a distrus regatul stravechilor cretani. în timpul iernii. La miazanoapte de Eurot. cîte o masca. Sotia lui se numea Leda K Pe tarmurile rîului Eurot cresteau mirti înfloriti si salcii cu ramuri lungi. vietuiau în cîrduri lebede gratioase. Mai albe uneori decît Taigetul. pe de alta acelor forte dominatoare. la Hagia-Triada si-n alte parti.un amulet probabil . In arta.legenda care a fost apoi înflorita în cîntecele aezilor CASTOR sl POLUX ÎN ŢARA MlNDRĂ A LACONIEI.si. legenda lui Icar a fost des ilustrata. nebiruita. îl vedem pe Dedal faurind aripi pentru el si Icar. 8. Taurul se pare ca era un simbol al soarelui pe vremuri . Nu-i aprindea focuri în templu. Nu stim daca povestea despre labirint.. pe de o parte lipsei sale de experienta în îndepartatul trecut istoric.. Asa este palatul descoperit la Cnosos.care s-ar fi nascut sub niste blesteme divine.. dar cu cap de animal. de a se ridica.ce se afla acum în muzeul din Luvru. desigur mult transformata de-a lungul veacurilor. si. aflate sub lava din Pompei. despre care s-a spus ca e tronul lui Minos. cît mai sus. Dar. Nu-i aducea pe altar jertfe. cununi de gheata orbitoare.

bucurîndu-se ca se gasea la sinul ei. zeita. din cellalt.se pare . s-au ivit Castor si o copila. iar. încît s-ajung pe lînga Leda. cînd rîul pare tot poleit cu aur. Elena. Cum ? Atîtîndu-l pe însusi Zeus la dragoste nelegiuita fata de soata regelui.o lebada stralucitoare.Am înteles. la ceasul cînd se scalda-n rîu. Deodata vede prin vazduhuri venind o lebada spre ea... Iar Castor si cu Clitemnestra lui Tindar îi erau copii 2. slavite Zeus. Lebada se parea ca-i cere sotiei regelui s-o scape de vulturul urmaritor. poate asemeni lui Heracle. 103 Era catre amurg.doua oua. Pasarea alba se preface ca-i este frica si s-azvîrle în bratele reginei Leda. seara de seara. si lebada am sa fiu eu !. lebada maiastra.. frumoasa Leda. i-a dat raspunsul Afrodita. o-mbratiseaza pe regina. Eliberarea Elenei din Atena în acest fel au vazut lumea cei doi baieti : Castor si Polux. care se preschimbase-n vultur. Zeus se preface în lebada Iar Zeus s-a prefacut. se afundase-n apa rece. cu ciocul umezit de sînge. ce-i graiau cu o privire rugatoare . pe Polux. o biata lebada prin aer. .pedepseasca pe Tindar. Leda -. cînd prin frunzisul din platani îsi cînta vîntul melodia. Zvîrlindu-si valul sub un mirt. pe Zeus. regele din Sparta. Regina. erau odraslele lui Zeus. sa-i daruiasca ocrotire.sa-si ia pe fiul sau. -Gonindu-l prin vazduh.sare din rîu. ca întotdeauna. a-ndreptat lebada. Zeus ar fi vroit . în lebada cu pene albe . si s-a schimbat pe loc în vultur. si Leda a adus pe lume în timpul cuvenit .de-o frumusete fara seaman . iar pe Taiget rasare luna cu fermecata ei faclie. Sotia regelui spartan mîngîia lebada cu gîndul ca va sa-i potoleasca spaima. cu ciocul rosu ca margeanul si ochi de flacari. cîntau aezii. Fuge pe tarm si-ntinde mîinile spre ea. venise singura la rîu. Dintr-un ou s-au ivit atuncea Polux si sora lui Elena . si sa si-l creasca dupa voie. Sa ma gonesti în asa chip. chiar înspre rîul unde venea.. ce-a început sa-l izgoneasca pe Zeus. Insa. un vultur zbura cu aripile-ntinse. Clitemnestra.ca pasarile . în urma lebedei. vazîndu-i pe baieti jucîndu-se doar .uimita de albeata acestei pasari maiestuoase. a rîs cu hohot olimpianul.si a chemat-o pe Afrodita : .Tu ai sa iei înfatisarea de vultur care urmareste. si ei s-au luat îndata-n brate. cu ciocul rosu ca margeanul si ochii scînteind ca jarul .. în timp ce vulturul se-ntoarce în slavile îndepartate si-si ia din nou înfatisarea obisnuita de zeita. Gîndea sa-l faca un erou. Polux si sora lui. regina Spartei sa se scalde. Iar Zeus.. si-au început sa gîngureasca si sa se joace împreuna.

urmati de ostile-spartane. Crescusera acum feciorii destul de mari. Ba. ca sa dea lupta cu Tezeu si sa-si elibereze sora. iar carul lui zbura pe tarmuri. Cuceresc sate si orase si-Atena cea cu temple multe. mama eroului Tezeu. s-a razgîndit sa-i mai desparta. jefuiau pe negutatori si-i ucideau fara crutare. Fara a sta în cumpana. ca rîndunica în vazduhuri.ce bucurie !. regele Atenei. cu plute si in corabii înzestrate cu pînze si cu vîsle bune. ardeau orasele pe tarmuri. Aveau cam treisprezece ani. sa-i duca înspre miazanoapte. Aezii povesteau ca Polux lupta neîntrecut cu pumnii si arunca greutati. departe. plecase în Infern.. intra si fratii. Castor. pazita de printesa Etra. unde se adunau adesea. care domnea peste lapiti. dupa cum se povesteste. de urgii. venise si rapise fata. sub aspra priveghere. voinicii-ncaleca pe cai. Nici nu o cunosteau destul. fugea mai bine si calarea ca o naluca . cei doi flacai si-au spus ca-i datoria lor sa plece si sa-i rapuna pe tîlhari. Castor si Polux izbutesc sa afle locul unde sta închisa sora lor. gradinile lui Academos 5. Iar Tezeu.împreuna. cit nici nu se vedea cu ochii. apoi o luase de nevasta . care bîntuiau apele din arhipelag. Hermes i-a învatat sa lupte cu iscusinta. si se pornesc catre Atena. 104 Au mai deprins si mestesugul de-a naviga pe mari. una din cele doua fete. cu oastea lor în Atica. Cînd o gasesc . cutreierau în vremurile-acelea niste pirati pe marea larga. sa stea de vorba. si-atunci. cu . la Hades. jafuri. Zdrobesc armata ateniana. ca sa se-ntoarca la vatra parinteasca-n Sparta. Mai ales ca se zvonise despre Elena. plini dentelepciuhe. sa si-o rapeasca din Infern pe blinda Cora-Persefona. Tezeu. filozofii Catînd dupa aceea bine. s-au îmbarcat pe o trirema si s-au luptat cu toti tîlharii piratii. în timp ce el era-n Infern. dioscurii. Din fericire pentru ei. într-un tinut îndepartat 3. sa scape oamenii de rele. Dar cruta. de cum facuse nunta. pe cînd dansa la o serbare . Nu mai puteau pluti corabii. în schimb. Vroia s-ajute pe un prieten. A poruncit zeului Her-mes sa-i ia pe unul si pe cellalt. I-au nimicit pîna la unul. Elena. însotiti doar de cîtiva prieteni. de moarte. fara teama. Fata era de-o gingasie cum înca nu se mai vazuse. c-a fost furata de Tezeu. Aici.. De pe atunci se auzise în lumea-ntreaga despre ea.

ca sclava Spartei. care urla plina de ura si era gata sa-i înghita. însotindu-i pe ceilalti. Vitejii se porneau acolo... si doua flacari aurite au lunecat peste catarg. .. Zadarnic încerca sa cînte Orfeu ' din lira lui divina.. Furtuna a-ncetat pe data. Deodata s-a stîrnit furtuna. mama lui Tezeu. Daca ar fi sa dam crezare poemelor din alte vremi. Au petrecut ce-au petrecut si s-a curmat de la o vreme si bucuria revederii.Tu. parea o fiara îndîrjita. Castor si Polux au chemat pe Zeus. sa tina vîslele în mîini. o tata . sau o izbea de stînci cumplite.. Heracle si multi altii.toate ca le era sora ... caci ei crescusera departe. Castor si Polux n-au stat pe gînduri nici o clipa... Nu mai era nici o nadejde. Se-ntorc deci toti. Iason6. au luat parte la vînatoare.. lîna berbecului de aur. în Macedonia muntoasa. ce-au luminat pe dioscuri. ar fi raspuns atunci c-un tunet.ne raspunde ?. E însetat sa savîrseasca fapte de glorie si cinste !. S-au prefacut în doua stele. Cine e vrednic n-o sa sada mereu la danturi si la mese. La-ntoarcere au fost primiti cu ospete si veselie si sarbatori stralucitoare. si-atunci. cu trosnituri de lemnarie. o vînatoare renumita. plutea pe mari de multa vreme. ce se frînsese între stînci. sa dobîndeasca. De ce. de ce opresti acuma drumul corabiei. S-au gatit repede de drum si. ducînd cu ei. Furtuna se dezlantuia tot mai avana si mai crunta.. 105 Spre oite ispravi Tocmai se pregatea-n Elada .la Calidon. si auzind... pe Etra. Pe urma fratii dioscuri au plecat cu argonautii. care ne poarta spre tara unde se gaseste lîna de aur mult dorita ?. si-au savîrsit ispravi de seama ce i-au facut nepieritori.. purtata de un vînt prielnic.. în timp ce fratii dioscuri vroiau sa sprijine catargul. pe cînd Elena ramasese lînga parintii sai. care vroia sa fie vestit si prin feciorii sai. cu coltii ei de spuma. Corabia cadea în ele. si iarasi valul o salta pîna la bolta înnegrita. într-o regiune rau pustiita de-un mistret. Unii-si aveau drumul prin Sparta si povesteau despre mistret si lupta ce se pregatea. gîndind sa îmblînzeasca zeii. Gropi mari de apa se cascau. cu trasnete-nfricosatoare. numita Argo. stapînul din cer : . din Colhida.. cu voie buna. cel ce ne-ai rapit de-acasa si l-ai trimis pe zeul Hermes sa ne învete mestesugul cel viforos al armelor si navigatia pe mari. Zadarnic se trudeau eroii. Era pe lînga Tracia. precum cîntau aezii. în Sparta. Corabia.. Zeus. Marea.. ce atîrna deasupra marii.

fiicele regelui Leucip. sa-i salveze. de atun-cea. feciorul lui Poseidon... feciorii mei. si vom avea un trai tihnit. De-aceea fratii dioscuri i-au nimicit.Bine ca v-ati întors acasa. un monstru de la Creta. Iar micul Eros. Sagetile i-au nimerit pe toti flacaii. într-o zi. C-ar fi trait atunci. Tot în acea calatorie Castor si Polux s-au luptat cu doi uriasi. Pe data înceta furtuna si se zareau aceleasi flacari. ce purta numele de Talos.. Sa-l stapîniti cu brat vînjos. dioscurii au navalit ca o furtuna. ce parca lunecau din cer 8. alta Feba. cu piept de foc si de arama. de cîte ori erau furtuni. odraslele lui Afareu . Numai ca. pe lume. tatal Tindar si Clitem-nestra si Elena i-au primit plini de bucurie.Cu totii s-au mirat nespus de o asemenea minune si. Castor si Polux s-au întors la casa parinteasca-n Sparta..Prea bine. Linceu si Idas.. Ca sa n-apuce însa verii.. s-a întîmplat ca dioscurii sa se certe cu niste veri. vrînd sa se joace. îmbratisîndu-i cu mîndrie : . Acesti uriasi nu-i ospeteau 106 pe-aceia ce-si cautau. si ei nu-ngaduiau pe nimeni ca sa-i însele cu ceva. Altul. dup-atîtea lupte. pe care îl chema Amicos.. Regele-a cam îmbatrînit si n-avem sprijin la nevoie. Fratii au rîs : . Cearta cu fiii lui Afareu Parea ca totul se asterne senin. mama. Pe cai salbatici. . Iara regina le-a grait. în sfîrsit.-a pus în arc patru sageti muiate-n fiere si le-a dat drumul în vazduh.. sa împartiti pamîntul între voi. Ne vom cauta niste sotii. Eros. flacaii Ledei s-au gîndit ca trebuie sa le rapeasca. le-au smuls pe cele doua fete dintr-o gradina unde ele culegeau flori.. sa le ceara pe fetele lui Leucip. îi ucideau pe corabieri si scufundau vasele-n apa. rugau pe zei si dioscuri sa le dea sprijin. Una Hilera . un adapost si-un pic de hrana. Sa va-nsurati. doua fecioare-ncîntatoare. în putina vreme... Unii pretind ca toata cearta s-ar fi pornit pentru ca verii i-ar fi-nselat pe dioscuri cu niste boi dintr-o cireada adusa din Ar-cadia. Mama lor. frumos. drept în piept. corabierii. Leda. un rege neospitalier. în acest timp. Dar altii spun ca pricina ar fi iscat-o. Verii erau Linceu si Idas. Tuspatru veri au îndragit acele fete-ncîntatoare pe care le avea Leucip.. facînd dreptate.care era cu Tindar frate. de fapt. Unul. în viata lor. pe tarmuri.

Dati-ne fetele ! le striga Linceu. Iar Idas. . Castor cu varul sau Linceu. nu flacai. avea o-asemenea putere ca nici un muritor din lume n-ar fi-ndraznit sa se masoare. si care-o fi învingator sa aiba parte de sotii. Pareau ca-s stane.si dioscurii au pornit cu caii în galop. pentru-o fata. de buna seama. dintr-o data. ducînd.. Se povesteste ca Linceu era-nzestrat cu o privire ce strabatea pîna departe. pe coifuri.. Cu sulite scînteietoare. fara glas. cu furie.. Numai panasele. frate cu Linceu. Linceu." . Ochii lor sînt înflacarati. în timp ce fetele-i privesc înmarmurite. se avînta iarasi ca doi vultani înfometati. calari. Dar sulitele se sfarîma în scuturile de arama si în armurile de fier.. care vesteau primejdia ce s-apropia9. cuprind si sabiile-n mîini. .ata gemenilor.iata-i !. si . i-a si vazut pe cei doi frati gonind cu fetele în brate. la piepturile lor barbate. . Cu-rînd o sa muscati pamîntul. cu el. totusi. prin paduri. ei se reped unul spre cellalt. pe fetele ce le-ndrageau. în înalt. se clatinau.. sub adierea vîntului dinspre miazaziua..Ne învoim.siretul Eros tinea frîiele cailor. si-l biruise la sfîrsit. Ceilalti sa piara ! Va-nvoiti ? .. amîndoi. Cei dintii se ciocnesc. prin munti. muntele lacedemonian.Vin de le ia ! raspunde Castor.. Linceu si Idas se ivesc. ce strajuia Taigetul. El l-a chemat grabnic pe Idas si-au pornit dupa dioscuri. catîndu-se adine în ochi.. în f. erau si niste nori. Polux îsi împarte nemurirea cu fratele sau Castor Lupta a fost îngrozitoare. Pe cîmp ardea soarele viu si. cumva.Atunci sa ne-ncercam puterea. 107 El se luptase si cu zeul Febus-Apolo. si. cu glas întarîtat.. . prin case. Luptam cu rîndul cîte doi. în lupta dreapta. cu ochiul sau patrunzator. raspund în hohot gemenii. Taind prin muntele Taigetul. Dusmanii se opresc o clipa.

Vrei sa-ti pierzi oare nemurirea. ce le lasase peste Castor. Apolo. sus.Tu esti nemuritor.. mai dibaci. Saruta fata-ngalbenita. Dar Castor e fiul lui Tindar si-i muritor ca tatal sau. Dar Zeus curma batalia si. în Olimpul luminos. Idas atuncea se repede.. abia-n-gropat. jos. pîna ce Castor. si dioscurii sa ramîna.. sfîrsit.. Însfaca iute o coloana de marmura. din an. un sarman fiu de pamîntean ? . de prietenia ce-i lega pe dioscuri unul de altul. si nu-i nimic mai sfînt. tata.încuviinteaza sa plec alaturea de el spre negrele genuni. la Hades.Lupta dureaza ceasuri multe. Polux sare atunci degraba sa-si sprijine iubitul frate. si ai dreptul sa vietuiesti cu fratii tai : Atena. mai nobil.de nu vrei ...Nu-mi pare rau ca parasesc acest pamînt. sau sa murim alaturea. Castor s-a ridicat din morti.. a tatalui lor.. pe Castor cel lovit de moarte si sa-l doboare pe Linceu. în coaste. laolalta. Ochii sticlosi privesc spre cer. Dar inima mi-e-ndurerata ca ma despart de tine. si o azvîrle cu putere în pieptul agerului Castor. Polux. Cum a sunat porunca asta. 108 Castor se stinge-acum pe-ncetul. ca si-nainte. fara sa-m-batrînesti vreodata.. Afareu. sopteste-ncet : . Zeus i-a raspuns : . si disperat striga spre Zeus : . împreuna. deci lui Castor viata sau . împunge pe Linceu în pîntec . Auzind vorbele acestea. Zeus a dat porunca mortii sa-si strînga aripile negre. si Polux cade în genunchi. pe groapa fara de coloana. Polux. ori împreuna în Infern. Ori amîndoi nemuritori. cu un fulger din vazduh. tu stii ca fara Castor viata mea n-are nici un rost. Miscat de-asemenea credinta. o. de pe rnormîntul tatalui lor. care ti-e în acelasi timp prietenul cel mai devotat. vrea sa-l razbune pe Linceu. decît o dragoste de frate. cei doi frati gemeni s-au urcat pîna-n palatele ceresti.Desi n-avem acelasi tata.. Castor nu sta nici el degeaba si îl tinteste cu-o sageata pe Idas cel voinic. Da-i. arde pe Idas si Linceu. Iara cealalta jumatate sa se coboare în Infern. Aici ei au capatat dreptul sa . a raspuns Polux catre Zeus.. si-nca-lecînd pe cai cu aripi. Pieptul lui e aproape rece.. Hermes. si îi preface în cenusa. însa.. fratia care ne-a legat îmi e mai draga decît slava ce as avea-o în Olimp. si-acesta cade. Vreau sa traim. ca sa traiasca din nou Castor.. din Olimp. o jumatate sa si-o petreaca în Olimp. Artemis si ceilalti. deci.Tata.

ca sa-i scuteasca sa se coboare si-n Infern. se înalta zidurile Spartei. Scena se petrece în amurg. Se gaseste astfel la Roma o splendida marmura. în care Zeus se transformase. Iar în pictura e faimoasa pînzâ lucrata de Corregio. Se spune ca în copilarie cei doi eroi ar fi trait o vreme pe tarîmurile-Macedoniei.si care era stramosul direct lui Tindar. Iara pe crestetele lor. pe un deal înalt. (Se stie foarte bine ca si Heracle. sotul legiuit al Ledei . pe lume. avînd în mîini sulite lungi. In departare. legenda. Ei sînt cunoscuti în povestiri si poeme. în partea de miazanoapte a Greciei. din care tocmai se ivesc perechile de copilasi . Urmasul lui. o rapit-o pe frumoasa Elena. Considerau ca dintre gemeni unul este poate copil de zeu. Pe o pajiste smaltata de flori se vad cele doua oua. doi sau mai multi ? Ce poate sa însemne acest lucru? si. al carui nume nu-l cunoastem. Cinstind pe Castor si pe Polux. fiul lui Zeus si al nimfei Taigeta. Lele.asemeni unor puisori. Ea 109 a dat numele orasului cel mai important din Laconia. pentru ca stiinta medicinei era înca la începuturi. Zeus i-a preschimbat în astrill. Ei se întrebau de ce vin oare. Regii Spartei se mîndreau mult cu aceasta genealogie si mai ales cu faptul ca aveau stramosi pe cei doi vestiti eroi gemeni. zîmbind discret si parca trist.. sub mirtii înfloriti. întotdeauna-i cîte-o stea 13. se afla Leda cu lebada alaturi. Iar muntelui învecinat i se mai spunea Taigetul. însotit de Piritou. a fost sculptata si pictata de artisti în nenumarate rinduri. 2. S-a aratat într-o legenda anterioara cum Tezeu. care era feciorul lui Zeus. Eurot Ha lui Eurot or fi fost Sparta. din templul zeitei Artemis. Penelul marelui Leonardo da Vinci a ilustrat cu mestesug sensul stravechilor credinte ale elinilor. sculptata de un artist antic. feciorul regelui Amfitrion. vîrsta de cincizeci de ani.tin-darizi. Poetii spuneau ca la aceasta data Tezeu era în.ocroteasca totdeauna nepretuita prietenie între popoare si-ntre oameni10. regele tesalian. Legenda despre Leda si lebada. Adeseori ei sînt calari. Iar. Tot la Roma.întemeietorul celuilalt oras important al Laconiei : Amicleea . nepatati. Toti cata spre mama lor care-i priveste înduiosata. 4. iara pe cap coifuri rotunde 12. mai tîrziu. uneori. sotul reginei Leda. în care ei sînt daltuiti ca doi flacai cu trupuri goale. adica însasi prietenia. O alta statua de seama mai este la Venetia. ei îsi explicau aceasta taina numai printr-o interventie divina. ca s-o însele pe soata regelui din Sparta. Sparta se mai cheama si Lacedemonia. nu numai ca fii ai lui Tindar. se mai gaseste si o copie dupa tabloul lui Leonardo da Vinci : pe malul rîului Eurot. mama celor doi eroi : Castor si Polux.ei si ca aioscuri feciori ai lui Zeus (dios). La rîn-dul ei. Sparta s-a casatorit cu Lacedemon. în loc de un copil. în vîrsta numai de 13 ani. împodobite cu marmure. în muzeul SanMarco. . .) 3. Sparta ar fi nascut pe Amicle . pe cai ca spuma. avea un frate geaman. aflata la Berlin. elinii le-au cladit altare si temple mari.

de a ocroti pe navigatori în timpul jurtunilor si a-i putea scapa de moarte. partea cea mai înalta o corabiei. Se vad dioscurii rapind fetele. Navigatorii din vechime mu puteau întelege acest fenomen. totusi.) în acest templu. . se vad norii prevestitori de rele. si ei si-l explicau nascocind legenda despre Castor si Polux. 8. 7.numai ultimele descarcari electrice. Este vorba de constelatia cunoscuta sub numele de "Gemenii". iar femeile pe Castor. în anotimpul parfumat cînd înfloresc migdalii. si in Si-0 cilia si la Roma. Tot atunci Poseidon le-a daruit si el dioscurilor dreptul de a comanda vînturilor si valurilor marii. x. In gradinile învatatului Academos a întemeiat filozoful Platon celebra lui Academie. care ' apare pe bolta în luna mai. Despre lason se va povesti în legenda calatoriilor pe corabia Argo. pe mare se vad adesea niste fîsii luminoase în jurul catargului. catre îndepartatul tinut al regelui Eete. frumoasa Elena se va marita cu regele Menelau si din pricina ei se va isca razboiul troian. (Templul a fost mai tîrziu refacut de romani. Despre Orfeu se va povesti în legenda "Orfeu si Euridice". Acestea sînt . Scena este sculptata de un mester necunoscut pe un sarcofag ce se gaseste la Florenta. 13. In fiecare an. . .în Sicilia. Rapirea celor doua fete este zugravita pe unele vase. ""închinat dioscurilor. Frumoasa este însa si opera creata pe aceasta tema de marele pictor Rubens. stiinta nu descoperise înca electricitatea. Barbatii jurau pe Polux. Cultul dioscurilor s-a raspîndit în toate coloniile grecesti. Coifurile lor rotunde evoca ouale din care se nascusera cei doi flacai. fiul soarelui. în localitatea Agrigente. Veneau atunci solii de cîntareti.12. j 6.cura 110 u se întelege . în timp ce micul zeu Eros tine frîul calului. De aici vine numele cunoscut pîna astazi. 10.. care l-au rugat pe Zeus în timpul unei furtuni sa-i ajute. 9. pe care se vor urca. Soarele arde C -pe clmpie si. în înalt. 5. aflata in galeriile de arta din Miinchen. elinii au cladit un faimos templu. în imperiul roman împricinatii trebuiau chiar sa-si faca IJ juramîntul în tribunale pe Castor si Polux.Mai tîrziu. dat celei mai înalte institutii de stiinta si cultura. ni ' 11. Cînd se sfirsesc furtunile. se organizau niste sarbatori stralucitoare.

înalt. Iar lancea ascutita si spada cu taisuri. s-au înclestat în lupta si s-au izbit cu pumnii. 1959. si cum era din fire cam aprig la mînie. Poetii spun ca el se-asemana c-un zeu. ARGOS SAU SPARTA SAU ATENA au fost eroi vestiti.aantaiori si poeti. 111 .e. Aici Belerofon a-ndeplinit ritualul sfînt. A amutit trompeta de arama. de purificare. Junetea cugeta la lupte . ansamblul românesc a dobîndit premiul cel mare al pacii si al prieteniei. cu al victimei sale .cum suna datina.pe moale tarna în arena si viseaza doar la fluier si la hore. vazu lumina zilei fiul regelui Glauc 3. belsug de arta guresa si dulce. rostite de Bakchi." Traditia aceasta. spre tara Argolidei. care e înfatisat templul lui Castor si al lui Polux.A. de-atunci. era bogat in cai. ce se chema Beler. S-a spalat cu uleiuri. Numai ca nenorocul nu-ti cata frumusetea cînd e sa te loveasca. voinicul Hiponou era de-o frumusete care-i uimea pe toti.n. tînarul din Corint. lui Lucian Blaga. Tatal lui Hiponou . si a luat medalia de aur. Serbari senine înfloresc pe uliti. si arde cîntecul slavind frumusetea. Deci. Belerofon. se zice c-a avut o cearta cu un tînar. BELEROFON DACĂ ÎN CRETA. au rasunat cîndva si niste versuri ca acestea. atît la înfatisare. Iar caii si-i hranea cu fiinte omenesti. Pentru purificare. pe. S. ca sa-si arate maiestria sub semnul dragii prietenii. în templul lui Castor t si Polux. facuta fara voie. Nimic din gene nu alunga somnul chemat samprospateze inima. astfel. prieten cu tatal sau. în flacara de aur pe altare de murmura s. Preotii au . în sanctuarul lui Zeus. Hiponou. si. Pe chinga scutului îsi tese pînza paianjenul. se mai pastreaza. sînt în trad. al Vlea î. iubita de multimi.. la Agrigente. Oa-Imenii au rîwnit mereu întelegerea si pacea. nu mai putin Corintull avea vitejii sai. cît si la grai si port. din volumul "Lirica Universala". poetul grec din sec. ca sa-i faca mai iuti 5. doua. asezat pe un istm si-adapostit de-un munt?. împlinind baiatul cam cincisprezece ani. Dornic sa-si spele crima. Hergheliile lui cutreierau tot istmul.L. si aici.amarnic macinate de rugina. Cu ani în urma. trufasul rege Glauc. în orasul Corint. cîrmuit peacel timp de-un rege numit Pret. Tînarul corintian s-a prabusit în tarna cu tîmpla sfarîmata. a fost supranumit. el a pornit departe..aprinde pentru zei carnea cornutelor si-a mieilor lînosi.P. prin dant ti cîntec popular. La fel ca si Tezeu. în orasul Tirint. prapastios 2. pe nume Hiponou.lyde. A ramas nemiscat si fara de suflare. intitulate : "Lauda pacii" : "Marete lucruri naste pacea : flori. tînarul fiu de rege a trebuit sa-si schimbe numele ce-l purta.

Ritualul. si umerii sai largi si mijlocul subtire îi dau onfatisare de statua cio. si i-a fagaduit sa-ntîrzie trei zile în orasul lui Pret. Ea îsi uitase sotul . vroia sa se razbune. Corabia. Belerofon. îl dusmanea de moarte pe printul din Corint. cu lacrimi în priviri. prea crudul Eros. care era un tînar cinstit si curajos. se simte strabatuta de un fior ciudat. el i-a rostit asa : ..înnebunita de dragostea pe care i-o insuflase Eros . Dar. dupa datini. Ea nu putea sa stie ca n-avea nici o vina. "Vîntul sufîa prielnic. deopotriva. regina a venit lînga Belerofon. si sa le fie » oaspe în palatul regal. Anteea îl învinuieste pe nedrept Acum. si amîndoi. nevasta lui Tezeu . pentru ca-l întrecea cu mult în frumusete si. în clipa despartirii. în care urma sa plece el. Apoi. la lasatul serii.si se înflacarase pentru Belerofon. El este drept si-nalt ca bradul din padure. ca doua stele. Sfîrsindu-se ritualul. s-a mîniat nespus ascultînd îmbierea reginei din Tirint. în Tirint. cînd te-am vazut. ce se chema Anteea.l-a conjurat pe tînar sa-l ucida pe Pret. 113 Anteea nu-l vazuse pîna atunci pe tînar. Eros. .. tare. catînd Anteea la fiul lui Glauc. fiindca îl îndragise 1 pe fiul lui Glauc. însa Belerofon. în mintea mea de fata. A luat cu el merinde în sacii largi de piele si apa în burdufuri. si inima reginei se zbate tare. sa-i ia în sta-pînire orasul lui si tronul. ce-i tintesc inima. si-a vrut sa-si ia adio de la regele tarii si de la soata sa. Tu-mi esti mai drag ca viata. S-a-nvesmîntat cu-o haina scurta si cenusie. se legana la tarm. cînd nu eram regina.g plita de-un artist iscusit.Tare-s nefericita lînga sotul meu Pret. am înteles ca esti acel pe care biata de mine-l asteptam. în timp ce tot palatul clocotea la ospat. precum e pasarica închisa-n colivie. n-a putut sta-mpotriva preacaldei rugaminti. pe urma. Astazi. si încordîndu-si arcul. cu pompa mare. cu frînghii. zeul iubirii. cum se cerea la drum . plin de gelozie. Iar-fruntea sa e lata si sub ea stralucesc doi ochi. au pus pe el vesminte din lîna de oi albe si l-au stropit cu vin si apa. si altii asteptau doar semnul sa întinda pînzele cele albe. Anteea izbutise sa-l sileasca pe tînar ca sa mai întîrzie la dînsii.. sa faca nunta-n voie. trasese o sageata cu vîrf 1 înveninat în inima reginei.. Smulgîndu-se cu sila din bratele ei albe. pîna-n ceasul plecarii.. frumosul fiu de rege s-a pregatit sa plece înapoi spre Corint. ce-si cauta libertatea si îsi izbeste fruntea de gratiile tari. i-a glasuit regina. Eros.ca alta data Fe-dra. pe catarg. pe care l-am visat. Prin vorbele viclene pe care le rostise. cu toate ca era pregatit sa urce pe trirema.. Sclavii stateau plecati pe ramele de lemn. cerea unei femei de rang înalt si nobil sa stea cît mai eparte de cel ce ispasea. si-Anteea .dantat în jurul lui cu suliti si scuturi de arama.

ca el tesuse planul de a-i rapune viata regalei sale gazde. Sîngele-a noua tauri a curs îmbelsugat. sa nu-i citeasca slova. era un om blajin si nu vroia sa calce legile ospetiei. încît trebuia data osînda cea mai aspra.. Dorind sa-mpace legea veche-a ospetiei. prin anumite semne regelui Liciei sil scurteze de zile pe fiul lui Glauc. Ce-i drept. Prinsa atunci de spaima ca el o sa arate regalului sau sot cri-ma-nfricosatoare pe care o urzise.Atît sînt de jignita.Iti cer acest serviciu.. vreme d«j noua zile.. A poruncit sa vina la el Belerofon si i-a cerut sa plece în tara Liciei6. Anteea a fugit.Desi nu-i înca ziua. ma duc sa-mi adun sclavii.. Legea casatoriei aici e pînga-rita si nu mai stau un ceas. Regele Pret îl trimite la moarte Atunci regele Pret se apuca sa scrie pe-o tablita cerata ravapul spre lobate în ravas îi cerea.114 . si-nvinuirea adusa de Anteea era atît de grea. pentru a-l pedepsi. cumva. Belerofon Acesta lua ravasul. . Apoi lipi tablitei oscdu deasupra si o pecetlui. unde domnea lobate. i-a spus regele Pret. precum esti tu. pare c-a zis Anteea catre regele Pret. vrînd sa-si rapuna sotul. regele tarii. Anteea. Mi-e scîrba si urasc asemenea femei. cu datoria lui de-a-si razbuna sotia. ajungînd flacaul în Licia departata. mintind fara rusine.. nu pot sa mai traiesc. Pret a ales o cale ceva mai ocolita. cînd te-ai purificat de crima savîrsita în tara ta natala.. parintele Anteei . l-a învinovatit pe tînarul lor oaspe ca el îi propusese înjositoarea fapta. cît a durat ospatul . Dar Pret. zvîrlindu-ma în mare. sa ma urc pe trirema si sa parasesc tara unde regina însasi are-un pumnal în mîna.. îmi voi lua zilele. tînarul corintian nu putea sa raspunda decît ca se-nvoieste. de nu-i dai moartea acestui oaspete atît de ticalos. pluti spre Licia. a fost bine primit regele lobate. încît. si pentru prietesugul ce-l am cu tatal tau si pentru ospetia care ti-am oferit-o..sa-i duca un ravas. Aezii povesteau în versurile lor cum regina Anteea. în care-i era scrisa osînda lui la moarte. 8 115 si. II ascunse la piept! ca sa-l pastreze bine Se urca pe trirema bucuros de vîntul care sufla din nord. si-abia-n a zecea zi lobate l-a-ntref bat pe fiul lui Glauc sa-i spuna : cine este si de ce a venit ? . La astfel de cuvinte. S-a dus iute la rege si a-nceput sa tipe si sa se vaicareasca. . tragîndu-se de par.

Pirene. cîndl rasufla. din Helicon. Prinderea calului înaripat Pegas Calul acesta. stia ca se gaseste în lume calul Pegas. cu-o coada de balaur. sa-l rapuna totusi cum îi cereau si Pret. dintr-un izvor. n-a izbutit sa prinda calul înaripat. si poate tot de-aceea plecau la Hipocrene poetii din Elada si. si singur vei afla. La izvorul acesta veneau sa-si spele trupul si sa-se-mprospateze copilele lui Zeus cu voci melo116 dioase. feciorul lui Poseidon . în preajma lui Apolo. în schimbul ospetiei. mun-.? scapînd pe bietii oameni ai Liciei de groaza. dupa ce dantuiau pe verzile coline de-aici. preagingasele muze. sorbind apa rece de la acest izvor.! fiara secera mii de vieti si pustia pamîntul ? si-a primit bucuros sa se lupte cu fiara si sa o nimiceasca. . izvoarele secate si oamenii rapusi. sincalecînd pe el sa porneasca la lupta0. Din boturile ei tîsneau. si-ti aduc un ravas de la regele Pret. Atîta doar ca Pegas.. rapusa de Perseu. unde era-ngrijit de cele noua muze. Iobate-a faurit la rîndul sau un plan7. pe muntele Parnas. daca esti unî viteaz. Ce scrie înlauntru nu stiuj caci n-am citit. Aezii povesteau si cum s-a-ntors eroul în istmul de Corint. se socoteau patrunsi de harul poeziei. De simtea o miscare ca fulgul de usoara. decît pamîntul ars. vijeliosul Pegas facuse sa tîsneasca un izvor : Hipocrene 8.. care-l oprea sa ia zilele unui oaspe. cum te arati a fi..! un grumaz de leoaica si doua capete. Pe unde trecea ea ni» ramînea nimica. Dar oricîta silinta si-a dat Belerofon. stapînul din Tirint. a rasunat raspunsul.. sa te lupti cu Himera si sa o nimicesti. pe culmea Helicon. al artei inspirate de cele noua muze. ca sa-l-afle pe Pegas.cel care izvorîse din gîtul retezat al hidoasei Meduze. torente-nvapaiate de foc mistuitor.Eu sînt Belerofon.' tele cel înalt de la marginea marii. si chemîndu-l pe tînar. Anteea. zbura fie-n Focida. odrasla olimpiana. mai zbura si pe Acrocorint. uneori. i-a spus' lobate. cu parul alb ca neaua. voinicul. putea sa spuna nu . i-a povestit ca-n tara haladuieste-n voie monstruoasa Himera. si.ce este de facut ? N-ar fi vroit sa calce nici el strabuna lege. S-a gîndit mult lobate . si fiica lui. Belerofon s-a pregatit de lupta.cînd monstruoasa. Pegas se .! Belerofon. îti dau însa tablita. care-i alta fiica a viperei Ehidna si a gigantului Tifon. si feciorul lui Glauc i-a-ncredintat tablita pe care-o adusese] si unde era scris sa i se curme viata. Pegas. Asa. lovind cu copita în stînci. lînga orasul unde Belerofon vazuse întîi lumina zilei. Iar Himera aceasta avea corpul de capra. calul înaripat. Acolo sorbea apa. pe Helicon.îti cer. fie-n Beotia. ca un fecior de zeu.

în capetele hîde sau coada ei solzoasa. Cam pe la miezul noptii. sarind din ascunzis mai repede ca vîntul. deodata. sus. Pegas e fiul lui. daruit de Atena. Belerofon a tras spre monstru o sageata. sau se tîra pe jos cu trupul de balaur. Catînd din înaltimi. pîna-n cer. si.îti dau un frîu de aur. Pegas. N-a stat prea multa vreme.. caci luneca-n abisuri. pîna la sfîrsit. Lupta s-a si pornit. pe care ti-l doresti. care era cladit chiar pe Acrocorint. Dar lupta era grea. s-a îmblînzit ca mielul10. Trezindu-se din vise. în valuri. Calul s-a repezit îndata catre slava. el a vazut Himera. Ba. nu poti sa stapînesti calul înaripat. cu vîjîit de aripi. s-a lasat la izvor calul asteptat. . ca nu vedea flacaul nimic în fata lui. prin vis i s-a ivit zeita-ntelepciunii. caci odrasla lui Tifon era înselatoare. gurile-nflacarate. si dintre nori. Cu el vei stapîni calul înaripat. neînfricosat. cînd Pegas cobora pîna deasupra marii. pîna ce ramînea numai uri punct pe bolta. si de se-mpotriveste zeul cutremurelor. gata ! . lui Poseidon . Zbura atît de iute. într-o zi. Parea o data capra. si cînd nici nu gîndeai ragea asurzitor. ca sa lupti cu Himera. parca fara sfîrsit. si ea i-a glasuit : . s-a dus la altarul zeitei Atena. calul înaripat. maij mult. chiar lînga asternutul unde dormise el. Trecuse multa vreme de cînd se tot trudea sa-l prinda cu arcanul de gîtul încordat sau sa-i apuce-n latul de sfoara o copita. înteleapta. Himera a urlat si a deschis. în vuiet de aripe. si ce sa vezi ? Pe lespezi. I-a sarit în spinare si. venind noaptea. si. sarind cu sprinteneala. calare pe el. Sculîndu-se în pripa. Dar adu întîi jertfa un taur din cireada parintelui tau Glauc. încît simtea dogoarea soarelui calator ca îi mistuie trupul. Dar. a adus întîi jertfa un taur. dincolo de nori. flamînda. simtind ca are-n spate un stapîn hotarît. a cercetat în preajma. asemenea lui Zeus. maretului Poseidon. la fel ca o leoaica. Belerofon s-a-ntors în tara Liciei. ce strabatea în goana regatul lui lobate .. si-a-nceput sa pîndeasca. a tras voios de haturi. I se parea ca este tot prada unui vis. S-a rugat de zeita sa-i vina-ntr-ajutor cu sfaturi cît mai bune. 118 Pieirea Himerei Pegas i s-a supus.ridica. Iar flacari izbucneau. era un frîu de aur. Insa Belerofon tot nu se da batut.i-a si pus frîul. si-a asternut culcusul alaturi de altar. Belerofon tintea dihania în coaste.. Belerofon atunci.. si iar urca spre ceruri. mîndre Belerofon.iâsînd în urma ei pa mîntul pîrjolit.

lobate a urzit o cursa. fa-mi cinstea si primeste de soata pe fecioara ce-o vezi în fata ta. trimitînd o ceata de razboinici :cei mai vînjosi din tara . Dupa lupta aceasta. Dar nu s-a-nspai-mîntat. urmînd acea scrisoare. s-a repezit în munti. si iar Belerofon a fost silit sa-nfrunte moartea a patra oara. ce se chemau solimi. le-a înfrînt si le-a gonit pe toate. dar vreun dusman zburînd pe-un cal înaripat nu mai vazusera. Nici unul dintre ei n-a mai ramas în viata. în lupta. Sa-l lege în curmeie si-apoi sa-i taie capul. . urmînd ca. Amazoanele-acestea pusesera la cale s-atace Licia si s-o înece-n sînge. pe urma. i-a zdrobit pe vrajmasi. apoi le ucideau izbindu-le de stînci.sa-l prinda pe erou într-o padure. însa Belerofon avea la cingatoare . Era un semn ca zeii îl socotesc curat.ase si jefuiau prin sate. zburatorul. din muntii Liciei. de trei ori. a cazut la pamînt. îti dau si jumatate din toata avutia. Dar batrînul lobate. o sora a Anteei. A cazut ca un fulger în cuibul de tîlhari. Belerofon. si. i-a mai cerut sa-ndure înca trei încercari.. si cu îndemînare. dupa o lupta crîncena. Vazînd el ca Himera e tot mai îndîrjita. a nimicit cu totul neamul crud de solimi. si ele s-au topit sub potopul de foc ce-l respira Himera. le-a iesit înainte. voinicul i-a cerut regelui învoirea sa plece spre Corint. Plumbul i s-a prelins adînc în maruntaie. tepusele de plumb. împrastiind în jur duhori otravitoare u. lovindu-i cu sageti care nu-si greseau tinta. L-a mai trimis sa lupte cu un neam de tîlhari. Se desfatau o vreme.trei tepuse de plumb. în doua. flacaul i-a azvîrlit... zvîrlindu-le în mare. lobate l-a pornit. numita Filonceea. pe care le duceau cu ei între prapastii. Luau orice avutie si hrana si vesminte si mai ales copile. pe care-o adusese însusi Belerofon.învatat de Atena . de vrei. si în tara pe care-o stapîneau vitezele amazoane. sa stapînesti tu singur Licia cea bogata. si regele lobate a poruncit sa vina copila sa mai mica. cine biruia moartea. dupa moartemi. dupa ce savîrsise atîtea vitejii. Mai luptasera ele cu Heracle. Ei navaleau în vale si paraduiau totul. luptînd cu-ndrazneala zile nenumarate.si poate ca Himera l-ar fi rapus pe tînar pîna-n cele din urma. cu calul. Sagetile curgeau în rîuri din vazduh. primejduin-du-si viata. ce-nspaimîntase lumea. mult mai primejdioase ca lupta cu Himera. 119 deasa. Astfel. Dupa credinta veche.Belerofon. la fel. si ia grait asa : . trîntind pe calarete îndata la pamînt. Belerofon îi cere socoteala lui Zeus Regele Liciei si-a dat atuncea seama ca a mers prea departe. Dadeau foc la or. urma a fi scutit de orice banuiala. Belerofon. si odrasla lui Tifon. Iar tara Liciei o-mpart. calare pe Pegas. în gurile deschise. Tezeu .. Dobîndind biruinta si scapîndu-i pe oameni de spaima monstruoasei odrasle a lui Tifon.

marire si respectat de toti. si firul vietii sale a fost taiat curînd. din istmul de Corint. dupa moartea lui. Istmul se afla între Marea Egee si Marea Ionica. în inima pe care i-o-nveninase Eros. i-au ridicat de-atunci un monument de piatra. a fost silita sa-i nasca si un prunc . Poseidon. iar pentru fapta asta. 2. spre Olimp. Hermes a ascultat si a muscat cu furie pe fiul lui Poseidon 12. cu vîrful de arama. Belerofon acum putea sa vietuiasca în glorie. a fost la rîndul ei înselata de Zeus. Belerofon. fara vointa ei. în tinutul pe care-l scapase de vrajmasi.de ce-i obijduieste mereu pe pamînteni ? A-ncalecat pe calul înaripat si alb. ce se chema Isandru. A trîntit calaretul cu fruntea spre pamînt. obligîndu-l sa urce. savîrsita de Zeus. si astfel a ramas acolo-n Licia. prea gelosi. si si-a vîrît pumnalul. si-n oras i-au facut statua lui calare. A mai trait putin. nespus de mult iubita de parinti si bunici. Sa-i ceara socoteala preatrufsului Zeus . Corint si chiar în alte parti. dupa atîtea lupte si-atîtea încercari. Îndata s-a smucit. si-a poruncit lui Hermes sa se schim-be-n taun cu ciocul ascutit si sa-l muste pe Pegas. si a zburat el singur spre salasul ceresc. mîniata ca s-a-nsotit cu Zeus. tot ea sa ispaseasca. 120 Aezii povesteau ca eroul parea mai frumos decît zeii si mult mai îndraznet. cu aripile-n vînt. cu sulita în mîna. Insa. la poalele muntelui . scînteia prin vazduh. Mai mult. vazîndu-l pe viteaz cum se urca. cu capul sf arîmat si mintea ratacita. oamenii l-au cinstit ca pe un semizeu. din porunca lui Zeus. Se pare ca si Zeus s-a-nspaimîntat. A cîrmuit o vreme-n Licia linistit. Adînc mîhnit eroul de urgia cereasca. i-a doborît feciorul. In padurea Creneea. si-a zburat spre Olimp. s-a învoit sa fie ginere lui lobate. si-a trimis-o-n Infern. Artemis. Dar. A cazut în Corint. cel destinat lui Pret. Orasul Corint fusese întemeiat de catre regele Sisif. la nesfirsit. Iar Pegas. Din copita lui Pegas curgea ziua si noaptea un izvor racoros I. cînd omu-i fericit. zeii. îndîrjit. Dar auzind Anteea ca el a facut nunta cu sora sa mai mica. a fost urcat pe bolta de tatal lui. a venit rostogol. Laodomia. din slava. în cîinosia lui. acela pe care Zeus îl aruncase în Tartar. Fiica. a hotarît sa urce cu Pegas în Olimp. Ares cel zvînturat. a tintit-o cu arcul . si prefacut în stea 14. au coborît asupra-i din nou nenorocirea. de durere. n-a mai putut sa-ndure rusinea si mîhnirea . pe calul sau ca neaua.Eroul cojintian. Iar sulita sa lunga. în Licia. o stînca pe coastele unui munte. Note 1. Mai ales ca-i placea frumoasa Filonceea.î. Cînd a pierit si calul.

se înalta glorios si coboara în asfintit. mai ales. Pe linga aceasta. Pindar. tot ceea ce este monstruos pîna la urma trebuie sa piara de pe scoarta pâmînteasca. în "Olimpicele" sale. 5. în greceste Pegas însemna. El era o personificare a valului. In felul acesta Hiponou. fie la revarsarile ei. fie. Prin ele se întelege orice fel de ravase alcatuite chiar împotriva acelora care trebuie sa le duca.Acrocorint. calul simboliza si el valurile marii.asa cum este apa golfului de Corint. 3. Muzele se chemau si ele uneori pegaside. dupa ce acesta fusese aruncat în Tartar. Glauc era fiul regelui Sisif. Soarele ce rasare în zori deasupra marii. fiul lui Poseidon si al Meduzei. Pegas. 9. Belerofon . 8. sub bolta albastra a cerului elin. unii stiind sa graiasca oamenilor. calatorind prin cer pe un cal înaripat. Hipocrene s-ar putea tîlcui prin "izvorul calului". cînd înghitea pe navigatorii ce calatoreau pe subrede am barcatiuni. Sensul acestei alegorii era ca. 11. 4. 121 6. De la aceasta întîmplare a ramas în lume expresia cunoscuta de "scri sorile lui Belerofon". fiul lui Glauc. Nechezatul calului amintea vuietele marii înfuriate. pentru ca se strîngeau în jurul izvorului pe care-l facuse sa tîsneasca calul Pegas. în timpul furtunilor. cu chip însîngerat. Numele de Hiponou înseamna tocmai bogatia tinutului în cai. . cu arcul sau sulita în mîini. lovind stinca cu copita. avînd în jurul fruntii un nimb stralucitor de raze aurii.. care alearga cu coame pe spinare. zeul marilor. El este o întruchipare a marii. care personifica Marea Egee.ca Perseu si Heracle . Aceasta întîmplare a fost cîntata dupa vechile legende de poetul elin. asa cum este Himera bunaoara. era fiul lui Egeu. Tezeu. tot izvor.. este un fecior al marii care îmbratiseaza ca un brîu larg de ape tot istxnul de Corint. de parca ar cadea din slava. Aici era citadela-acropola-Corintului. în herghelii. El este gata sa distruga ce e rau si strica armonia naturii. 10. altii zburatori. Calul fusese creat de Poseidon. Licia. Si în folclorul nostru eroii dobîndesc adesea cai înzestrati cu însusiri deosebite. 7. cu ajutorul carora îsi biruiesc dusmanii.i cutul basm al lui Ion Creanga. spre tarm. "Un astfel de cal are si Harap-Alb din cunos. Imaginea aceasta poetica o gasim si în legendele despre eroi. bunaoara. Alegoria cailor hraniti cu trupuri omenesti arata ca pe vremuri marea facea'sumedenie de victime omenesti. 12. tinut din Asia de sud-vest. Din pricina aceasta îl vedem pe Belerofon înfatisat pe vase si pe monezi antice. ramas cîrmuitor în locul tatalui sau.este un erou solar. a dat numele sau unui munte si unui oras din Tesalia. dealtfel. Numele Glauc s-ar putea tîlcui prin azuriu .

pierzîndu-l pe cel antic. unde este înfatisat Belerofon.e. Asa povesteste cel putin poetul grec Pausanias. în veac de veac. auzind asta melodie. în zbor. urau tristetea mortii si aminteau în sila numele lui Tanatos. cu ochii tinta la Apolo. un basorelief din sec. Trebuie însa mentionat ca astazi calul Pegas a capatat un nou sens. spre izvorul muzelor. Apolo o amageste pe fiica regelui Flegias si acest zeu frumos si tînar zari. stîrpind boale si mo-limi. ASCLEPIO 122 ELINII IUBEAU VIAŢA. Aici i-a rasarit frumosul fiu al lui Zeus si al Letei. 123 . erau întruchipate în cel mai frumos zeu. Este vorba de constelatia. Se mai gaseste înca si astazi. Cel care a dat acest nou sens este poetul Matteo Maria Bojardo.n. In schimb cîntau.. Sensul acesta nou l-a capatat calul legendar abia în secolul al XV-lea. unde o astepta Apolo. care i-a dus.stapînitor peste lapiti. pasea domol pe iarba uda. în faimosul sau poem. la fîntîna. însotind lira cea duioasa. Bratul molatic tinînd vasul. soarele. samînta.. soarele care da lumina si caldura. a mers printre copaci. pe fata regelui Flegias . si-nverzeste copacii.Cine esti tu ? a soptit ea. tot mai spre inima padurii. El se ascunse-ntre copacii unei paduri alaturate. talia subtire. Coronia. odata. gratioasa. îsi înstruna pe data lira si începu sa sune dulce. linga calul sau Pegas. . a scapat amfora din mîna. auzind viersul lui Apolo. Ba. al II-lea î.13. si anume acela de cal înaripat care poarta imaginar pe poeti. "Orlando innamorato". purtînd numele legendarului cal înaripat. daruita de soare.. umplura ochii lui Apolo cu o lumina patimasa. Pe pletele cîrlion-tate avea o panglica de aur si pe spinare tinea arcul. Fata. ca ametita. prinsa-n vraja. umarul neted si rotund. Coronia pe nume. în timp ce fata.. Va-nchipuiti ce-a simtit fata. pe jumatate dezvelit. în imnuri. cel ce face sa-ncolteasca pe glie. lînga Apolo au venit si toate cele noua muze si se-ntreceau-care de care sa cînte mai armonios. în palatul Spada din Roma. si amfora s-a spart pe pietre. 14. aciuite adesea în locuri mlastinoase. care sclipea mai sa-i ia ochii. umplea o amfora cu apa.. si pe Perseu si pe Belerofon. Coronia a stat uimita. si el purta o haina scumpa. Iara lumina alba si caldura placuta. urmînd cîntarea minunata. în aventurile lor. ce-i desfata" obisnuit numai pe zeii din Olimp. dupa legende. pîna ce a vazut în fata o poienita smaltuita cu mii si mii de flori bogate si în culori si în miresme. sa soarba inspiratii din unda de clestar. ' si-a mers . Apolo cel cu arcul stralucitor de aur.

. Ai cai nenumarati acasa. a spus Flegias catre Ishis. Amurgul o învaluia într-o mantie albastrie. cum spun poetii ca erau în vremuri departate corbii . pe care le rosteau în cor muzele.O. . vreau sa stii ca fiica mea. A prins însa-ntr-o clipa arcul . Un vînt subtire tiuia printre copacii clin padure si florile îsi plecau fruntea. A spus parintelui sau tot. fiicele lui Zeus. nestiuta.. tot el i-a ratacit simtirea. Fata mea o sa fie mama.Zeul nu i-a raspuns nimica. însa.Sînt bucuros ca sa-i fii mire Coroniei. . Va trebuia înca jertfa !. ca primul sot i-a fost Apolo. A lasat doar sa-i cada lira pe pajistea înmiresmata si a cuprins-o pe fecioara. a strigat tatal.Unde ti-e amfora cu apa ? Spune-mi de ce-ai întîrziat ?. si el. cîntat zeul Apolo cu lira sa mîngîietoare.Ma învoiesc. sotia ta. . în marele-ti tinut lapit. era si-o pasare. treci lînga Ishis. era gelos. Cum i-a.Nu are nici o-nsemnatate c-a fost sotia lui Apolo ! a spus tînarul arcadian. .. cu nici un chip. Iar fata a cazut pe lespezi. lucind ca focul prin vazduhuri. si s-a înfipt în pieptul fetei. Corbul era cu pene albe.. cînd s-a trezit copila din vraja zeului Apolo. la urma. fara suspine. a si zburat catre Olimp si a pîrît-o lui Apolo : . s-a-ndreptat catre pala-t tul regelui.. Tu. Sageata a pornit din arc. un corb. mai înainte. se dragosteste pe pamînt cu un flacau venit din lume ! Zeul.. . a spus Flegias. Coronia. rege. stiu ca esti bogat. parca deodata vestejite. a pierit. . vazînd-o pe Coronia ca se alatura lui Ishis. S-au dus spre Epidauria. Te învoiesti ?.. Iar ca rusinea îndurata de casa lui sa i se uite. pe tarmul unde vorbisera cu totii. S-a facut galben si a zvîrlit încolo lira. si regele a poruncit sa i se afle fetei sale numaidecît un mire vrednic. plîngînd încet.. si ochii tai de ce sînt uzi de lacrimile deznadejdii ?. si dragostea a lasat rod. Dar vreau sa stii. El venea din Arcadia si purta numele de Ishis. un oras care se-ntindea pe lînga marea argiana. Coronia... Din departari se auzeau cîntarile armonioase..... în cinstea nuntii lui Apolo cu fiica regelui Flegias.Sotia ta. printr-o vrajj. Tîrziu. care-a cerut mîna copilei. Coronia. nu V£ ramîne. Cum. a-ntrebat regele Flegias. lasîndu-si barba alba-n piept. 124 Numai ca-n acest timp. si cum. si-mi vei plati casatoria cu caii tai. s-a vazut'j singura-n poiana. lasînd-o singura-n poiana. Corbul pîraste pe Coronia si zeul o ucide Aici. a plecat în calatorie cu soata sa si cu copila. zei necrutatori !. Coronia.. Apolo. a pus în struna lui sageata cea mai taioasa dintre toate si a tintit-o-pe Coronia.. nu peste multa vreme. s-a-nfatisat un tînar vrednic. desi o parasise pe fata regelui Flegias.

. iubite.. tu ce-ai adus aceasta stire ! La pene sa te înnegresti si sa vestesti de-acum-nainte doar moartea si nenorocirea. Dar nu-mi iei viata numai mie. . Pe rug era urcata fata cu trupul rece. a zburat pe un nor de aur. tu arunci sageata ?.. îr sînul meu adapostesc tot ce-mi era mai drag pe lume. Nu mai era decît putin. tu m-ai amagit. L-a strîns în brate ca un tata. a murmurat îndurerata : .Mori. m-ai ucis ?".Coronia s-a stins din viata !. vrei sa ma uiti pentru un om ?. si focul îi mistuia corpul Coroniei sacrificate. larga. ridicînd ochii spre cer. dar moartea s-a grabit sa vina si sa-i înghete pieptul cald. Atunci. putea sa vindecT bolnavii cu fel de fel de buruiene. ungîndu-l c-un balsam ceresc. s-a catranit pe loc la pene '. minune negraita. Cînd vad un hoit corbii s-aduna si croncanesc ca sub blestem... si împreuna se-ndreptau catre Infernul mohorît. Rugul ardea cu vîlvataie. odrasla ta mult asteptata.. racoroasa. însa zadarnic mai înfl cearca sa-i reînsufleteasca pieptul.. ca mai-nainte. pe care le cauta el însusi acolo-n muntii Pelion. Corbul. îsi întelege toata vina si se grabeste spre pamînt. a smuls copilul înca viu.Fii blestemat. si-acum tot. zeul Apolo se dumireste c-a gresit. sa-si potoleasca remuscarea... desigur. din alb precum fusese... multa iscusinta. Zeul si-a amin. Venise Hermes sa o ia. drept pe un munte. Apolo se batea cu pumnii în pieptul sau divin... El avea. facînd farmece.. si ar fii vrut sa verse lacrimi. care te-ai învrednicit sa-mi fii-ntr-o buna zi sotie. Ia trupul moartei linga sine si se sileste sa-l învie... si. . .tit ca fata poarta în sînul ei un prunc. Zeii n-au dreptul si nici puterea de-a varsa lacrimi vreodata! Aceasta-i lucru omenesc. Vrea 125 sa împiedice destinul. si poate mai rostea sarmana si alte vorbe catre slavi. pe tarm. A început de-atunci s-anunte numai furtunile si moartea. Dar nu putea. a tipat iar spre-Apolo corbul. si glasul tau sa fie aspru si sa trezeasca-nfiorare. nevazut. Coronia a scos un geamat si. PelionJ Aici era o vagauna adînca. Tu. L-a smuls fara sa-l vada nimeni dintre cei ce erau de fata. i-a rostit zeul. Zboara si piei din calea mea. S-a facut negru ca mormîntiil si glasul lui s-a preschimbat. m-ai lasat prada deznadejdii. si. împietrit. se cladea rugu-n vremea asta.. si în sfîrsit. Umbra Coroniei plecase. gemînd.. unde traiau mai multi centauri.Apolo. tradatoare ticaloasa ! a grait zeul cu mînie. ca într-o muta întrebare : "De ce. cu ochii atintiti spre ceruri. zburînd pe spuma unui nor. s-a auzit un tipat slab.. Peste centauri era rege unul mai întelept ca totlB caruia i se zicea Hiron. Micul Asclepio este salvat si dat în grija centaurului Hiron « în Epidauria.

a raspuns Hiron. batrîne Hiron. acolo unde era templul împodobit. prin sageata necrutatoare a lui Apolo. Dar înainte de-a cadea. . . dupa un timp. amarnic. în legenda.. Regele a cazut din sa. regele pare c-a strigat : .. tamaduind de multe boale pe oamenii ce merg la el. Cum ti-ai numit însa flacaul ?. el s-a-ntarit.. plin de comori.. Te ridici peste olimpieni.pe muntenii din Pelion. a crescut mare. Nu am alt nume pentru el. Ei trimit boli si suferinte. cenusa. si sînt mîhnit... tu nu esti un erou de rînd.. Veneau acolo mii si mii.. în pestera-i încapatoare. sa-ti împlinesc aceasta voie !.îl voi numi : Cel ce alina.Ţine. sa-l faca pulbere.. s-a învoit la rîndu-i Hiron. S-a facut priceput în toate .. din gelozia mea nebuna. si. blestemul meu.. Oastea lui a-nceput sa fuga.Asclepio.. si multi dintr-însii si-o gaseau. desi esti pamîntean ca noi. apoi prin iscusinta sa . Pentru ca eu i-am ucis mama. înarmati cu sabii. care-si încredintase fiul centaurului întelept.Ma voi sili. centaurul luase baiatul si îi facuse pat de fîn..Blestem sa cada-asupra ta !. 126 Punînd îndata o sageata în arcul sau scânteietor... în acest fel. rostogolindu-se pe vale.-n loc de lapte dulce. Tocmai se întorcea si zeul. pe care tu stii sa le vindeci.. si pentru încercarea asta sa-nduri si alte suferinti. Capul i s-a sfarîmat de stînci. De-aceea îti vom ridica un templu mare. de multe. si sa doresti sa ti-l razbuni.cu oastea .. Chiar de esti zeu nemuritor. îi dase. al zeului cu arc de aur. Nu mi-a ramas decît feciorul sa îmi aline întristarea. ti-l dau pe-acest copil scapat din flacari prin minune. A strîns ostirea. . Fie sa-ti vezi si tu copilul ars în cenusa ca si mine. Vestea ca fiul lui Apolo este în Epidauria. calaretii si. se mai spune ca regele lapit. Fiul zeului luminii începe sâ vindece boalele Pe cînd se petreceau acestea. tropotind peste munti.. Tu sa mi-l cresti cu multa grija si sa mi-l faci un om de seama. Cînd a vazut toata ruina si pe Flegias cu ostenii. salbatici. Zeul a stat putin pe gînduri. Flegias. . sa-l mistuie.întîi cu arta învatata de la centaurul batrîn.. cînd a-nceput sa lecuiasca . atîtînd focul ca sa arda cu vîlvatai pîna la cer.Sa-i zicem dar Asclepio2.a jefuit templul acesta si i-a dat foc.. s-a suparat din nou. dornici sa-si caute vindecarea.. si a raspuns centaurului : . s-a mîniat'i peste masura de moartea data fiicei sale. a rostit zeul spre centaur.... sa soarba sucuri de macies si alte fructe de padure.. Febus-Apolo. felurite boale. Tatal Coroniei . arcuri si suliti ucigatoare au pornit cu totii-n Delfi. blestem de tata. îi ziceau ei. unde tu vei fi cinstit mai mult ca zeii.. te va lovi. nevinovata. si-avea cam unsprezece ani. l-a atintit si pe Flegias. s-a raspîndit în toata lumea.

Ce se întîmpla-acolo. Asclepio-l iovi c-o piatra. socotind ziua si noaptea numai morti. se povesteste.Lumea am împartit-o-n trei : Poseidon apele din mari. Nici eu nu îndraznesc sa-l calc. Nu mai mor oameni ? Pentru ce ? Destinul lor e hotarît.. încît se pustia Infernul. si geniile infernale se jeluiau necontenit..7 si oamenii se bucurau de leacurile daruite de-Asclepio în1 templul sau.perechea sarpelui ucis. Feciorul zeului luminii. Zeus. e tot ce este sub pamînt. Nu vrem sa fim nici unul prada zeului mortii cel hapsîn.. cîndva. Ducea un fir de iarba-n gura.. marite Zeus . în acest templu. Asclepio baga de seama ce fel de iarba adusese serpoaica sa-si învie sotul... un lucru neobisnuit. scapînd pe-o multime de oameni. si-Asclepio se straduia sa le aduca usurare. fara supusi si fara sclavi ?. sus ? Cine-i netrebnicul acela ce-i fereste pe pamînteni sa nu mai cada-n gheara mortii ? Ce-o sa na facem în Infern.. si-apoi sa piara. Nimeni . Acesta prinse la loc viata si amîndoi pierira"într-o gropita. Ma faci sa rîd. . si-acum. se ivi serpoaica . tu. si nici un zîmbet n-a-nflorit pe fata mea. sub parnînt. cel cu aripi negre. Oamenii cei cautati de moarte fugeau în Epidauria si se rugau plini de nadejde : . sarpele i se-ncolaci pe batul de calatorie. la un bolnav.. Mai bine e pe lumea asta. si-Asclepio'le daruia miraculoase bauturi care-i faceau nemu ritori.. Ce ? L-ai uitat pe Prometeu ?. sarpele se descolaci si repede îsi dete duhul. Facu din ea un leac anume. unde putem zîmbi în voie.auzi.. dar Hades. . iata. de cînd ma stiu. si Hades.. Tartarul ramasese gol.. Tanatos.i Acum nu-mi mai ramîn nici umbrele de pe pamînt. i-au ridicat un templu mare. fara sa fim pînditi de Hades. O aduna plin de rab127 dare.Cum asta ?. Legendele spuneau ca el ar fi-nviat atîtia morti. nimeni nu vine în Infern !.. Nimeni. s-a urcat pare-se-n Olimp sau l-a eh mat numai pe Zeus : . mergînd. Slujba ce se facea aici era de lecuirea bolii Asclepio.. dar. si chiar Cîmpiile-Elisee nu mai primeau destule umbre. si s-a-ntîmplat. .si-n Epidauria. Hades cere moartea lui Asclepio.. Numai ca tu si cu Poseidon v-ati luat ce este mai placut. ai ramas stapîn pe cer si pd Olimp... se spune.... la fel cu zeii. care-au calcat poruncile destinului ne-nduplecat si ale zeilor ceresti.. tare suparat. Ei trebuie sa-mbatrîneasca . vazu în drumul sau un sarpe.. Oamenii vor sa dobîndeasca. O cerceta. nemurirea si tineretea vesnica. daca nu mai coboara nimeni ? Daca ramînenf numai noi. cu arta grea a hirurgiei. facîndu-ne] ... zeul mohorît. Ce s-a petrecut ? a rostit Zeus mîniat. s-a îndeletnicit.Destinul zici ?. Aici se gramadeau bolnavii în fata portilor deschise . iara tu. mare Zeus ?.Tu. Sa stapîneasca si-n Olimp. pe-o culme. sa vada bine ce fel de însusiri avea. a raspuns Hades.' Eu stau în bezne.. fiu al zeului Apolo. rînd pe rînd.. care erau pe pragul mortii. Cu acest fir atinse limba sarpelui ce zacea zdrobit. da-ne si noua sa sorbim din sucul fermecat al vietii.. Dar nu trecu nici un minut si. si pe Heracle lai uitat si pe-alti eroi asemeni lui.

128
1«8SWR-

ades de rîs spre multumirea si folosul netrebnicilor muritori ? Asclepio mai mult ca toti a nascocit, cu mintea lui iscoditoare, leacuri, care dau pamîntenilor si tinerete, si vigoare. Ba, lecuin-du-i chiar de boli, le daruieste nemurirea... - Cum ? Unde e ? Sa-l vad si eu... a racnit Zeus, scos din fire, lovind cu sceptrul întrun nor, încît s-a clatinat Olimpul si cerul tot si-ntreg pamîntul scaldat de marile adinei. - Uite-l, i-acolo, a zis Hades, pe tarmurile Aticii, tocmai a ridicat un mort... Ii toarnan gura bautura, care o sa-i întoarca viata. îl va scapa de-mbratisarea înaripatului Tanatos, pe care l-am trimis anume, ca sa îi soarba rasuflarea. Ei, ce spui, Zeus ? Ce mai spui ?... - Asa e. Da. II vad si eu ! a grait Zeus îndîrjit. si-ntr-adevar, se povesteste c-Asclepio, în acea clipa, se straduia sa dea iar zile unui voinic, lui Hipolit, feciorul regelui Tezeu, ucis din uneltirea Fedrei. Iar Zeus, cînd a zarit asta, a prins în mîna un manunchi de fulgere nimicitoare si le-a zvîrlit în Atica. Asclepio a fost lovit. Focul ceresc l-a mistuit, la fel ca si pe mama sa. N-a mai ramas din el decît o gramajoara de cenusa, pe care-a risipit-o vîntul si a spalat-o apoi ploaia... S-a dus, neapucînd sa spuna celor din jur cum pregatea acela bauturi din ierburi. O !... Cum s-a-ndurerat Apolo, vazînd pe fiul sau murind sub fulgerele olimpiene !... Atunci, precum cîntau poetii, el s-a unit, ca razbunare, cu alti trei zei nemultumiti : Hera, Poseidon si Atena ; si-au încercat sa se rascoale contra stapînului lor, Zeus. Ba, ar fi vrut sa-i si rapuna pe toti ciclopii faurari, ce-n atelierele divine faureau fulgere lui Zeus. Blestemul regelui Flegias îl lovea astfel rînd pe rînd - caci Zeus i-a pedepsit fapta, facîndu-l simplu salahor, si, împreuna cu Poseidon, a trebuit sa-nalte zidul unei cetati, numita Troia. Asclepio a ramas mort... Hades a vrut sa-i ia si umbra si s-o arunce în Infern, poate si-n Tartar, ca osînda... Sa stea acolo cu Tantal si cu Sisif si cu ceilalti, care se chinuiau de veacuri. Insa a mijlocit Atena pe lînga tatal sau ceresc, si Zeus s-a înduplecat. Asa, Asclepio a fost si el urcat pe bolta sub forma unei constelatii. Sotia lui, Epioneea 3, si fetele : una Higieea, iara cealalta Pana-ceea, si doi baieti, medici vestiti în marele razboi din Troia 4, s-au adunat ca sa-l jeleasca si sa-i cinsteasca amintirea, urmîndu-i mai departe calea. 130

Spre slava lui, s-au cladit apoi sute si sute de sanctuare si temple mari, împodobite, ce se numeau asclepioane 5. Cel mai maret din toate acestea era în Epidauria. Templul avea gradini splendide, capele, altare si statui, stele votive, monumente, ba si un teatru renumit, unde se adunau elinii la sarbatori stralucitoare de doua ori în zece ani6. Aceste temple si sanctuare erau cladite pe-naltimi, unde si aerul e proaspat, unde sînt ape de izvoare7. Aici bolnavii, cînd veneau, erau primiti de asclepiazi, strajuitori ai templului, si îngrijiti cu devotament, cum facuse si-Asclepio 8. Iata de ce, din tot Olimpul, nici un zeu n-a avut atîtea temple si opere de arta, cîte iau ridicat elinii acestui drag lecuitor, pe care lumea de-altadata l-a mai numit, precum se stie, Soter - adica salvator. Note 1. Aceasta era povestea corbului, prin care elinii îsi explicau culoarea neagra a penelor sale. 2. în limba greaca Asclepio înseamna alinatorul, cel care poate sa vindece durerile. Romanii au derivat din numele lui Asclepio pe acela, mai cunoscut, de Esculap. Prin persoana legendara a lui Asclepio, oamenii din antichitate legau direct mijloacele de vindecare cunoscute pe atunci de forta solara. Dealtfel, pîna astazi se spune si la noi ca "unde intra soarele, pleaca doctorul". Ei vedeau si puterea lecuitoare a unor buruieni si stiau ca, fara lumina si caldura soarelui, acestea n-ar fi putut sa creasca, nici macar sa rasara. 3. Epioneea înseamna Unistitoarea - pe greceste, Higieea, adica sanatatea, a dat în limba noastra cuvîntul igiena - igiena necesara pentru mentinerea sanatatii. Iar Panaceea se tilcuieste prin cea care lecuieste total, de aici termenul de "panaceu". 4. Cei doi, medici care au însotit ostirile în razboiul troian se numeau Mahaon si Podaliro. 5. S-au gasit pîna acum cam trei sute de asclepioane - temple închinate acestui legendar vindecator al omenirii. Astfel de asclepioane au fost la Atena, Cos, în Pergam si în alte multe locuri. Ele au fost însa cu siguranta si mai multe, dar unele s-au darîmat si altora li s-a schimbat destinatia. 6. La Epidauria se gasea si statua facuta de artistul Trasimede, care-l înfatisa pe Asclepio-Esculap ca zeu al sanatatii. El sedea pe un tron, tinînd într-o mîna sarpele, si în cealalta un baston. La picioare avea un cîine. Clinele era simbolul fidelitatii datorate de medic bolnavului pe care-l îngrijeste. Bastonul ne arata ca medicul trebuie sa-i viziteze necontenit pe suferinzi. Jar sarpele întruchipa pentru cei vechi reîntinerirea, ce se poate
131

capata prin leacuri. O copie dupa statua lui Trasimede se gaseste si astazi la Atena.

7. Fara îndoiala ca templele se asezau prin locuri unde se gasea aer foarte bun si, uneori, chiar ape minerale. 8. Bolnavii ajunsi în asclepioane erau pusi la un regim de hrana foarte chibzuit. Igiena juca un rol mare. Nu se putea intra în templu decît bine spalat. Dealtfel, copila cea mai draga a zeului era Higieea. Ea este nelipsita în grupurile statuare, basoreliefuri, picturi, si chiar în efigii si monede, de Unga tatal sau. Alti suSerinzi urmau sa faca si exercitii corporale ; jocuri, alergari. Iar cei obositi sau bolnavi la minte erau trimisi sa se distreze în teatrul din Epidauria. In acest tel, sanctuarele lui Asclepio aveau de fapt un caracter laic, erau un fel de sanatorii ale antichitatii, si asclepiazii primii medici. La Cos, urmînd drumul lui Asclepio, i-a lecuit pe oameni faimosul Hipocrat, socotit întemeietorul medicinii stiintifice. Asclepiazii, alinatorii suferintelor, reprezinta pe fiii soarelui, pe oameni, care se pot vindeca pe ei însisi, fara interventii divine, prin priceperea si forta lor omeneasca. Iar Asclepio în sine este simbolul biruintei nobilei stiinte a medicinii, creata tot de oameni, împotriva molimelor oarbe, a batrînetii si mortii, pricinuite de fortele naturale pe care le reprezentau olimpienii. O Imagine artistica, graitoare în acest sens, o avem în statua care se gaseste la Ermitaj, în marile galerii de arta din Leningrad. AsclepioEsculap este înfatisat aici ca un om matur, cu barba si cu o fata gînditoare. Artistul l-a creat încarcat de preocupari. El pare ca îsi framînta mintea ce noi mijloace ar mai putea gasi pentru lecuirea suferintelor oamenilor. Opera aceasta întruchipeaza mai bine decît altele efortul medicinii, truda atîtor învatati, pasii progresului în stiinta. Este lesne de înteles de ce elinii au dat acestui legendar întemeietor al artei medicale nimbul de semizeu si, cîteodata, chiar de zeu.

MELEAGRU
POVESTEA DESPRE EROUL MELEAGRU se-ncepe într-un tinut numit Etolia, udat de rîul Aheloul1. Acest tinut muntos era sarac, afara de-o fîsie de pe coasta, care era bogata-n grîne, plante-aromate si livezi. Dar fructele si grî-nele nu ajungeau aproape niciodata pentru hrana celor de jos. Desi munceau cu îndârjire !... Desi-i rugau pe zei sa le dea roade !... Norocul lor era doar unul : prin muntii tarii etoliene umblau salbaticiuni destule. Traiau pe-acolo caprioare subtiri si iuti si mladioase ; iepuri cu blana cenusie ; lupi hamesiti si vulpi viclene. Toti vînatorii-aveau de lucru iarna si vara deopotriva. Asa se mai salta multimea din foamete si saracie. Iar regele, stînd în orasul cu faima mare, Calidonul, putea sa-si strînga avutie din ce-i agoniseau supusii. în acel an, cînd se începe legenda despre Meleagru, s-a întîm-plat ca etolienii sa aiba holde cu duiumul. Se leganau pe tarini grîne cu spice grele, aurite, ca parul darnicei Demetra - zeita sora a lui Zeus, ce-i ocrotea pe agricultori. si pomii erau plini de fructe : mere, si pere, si gutui. si vita se-nsorea pe coaste, fagaduind vin mult si dulce.

Ar fi aieijsa mai adaug ca regele din Calidon este, dupa poeti, întîiul ce-a cultivat vita de vie. Dionisos, trecînd pe-acolo, îi daruise un lastar. Iar regele îl înmultise, facînd dintr-un lastar o vie, care dadea vin din belsug. De-atunci regele Calidonului a luat numele de Eneu 2. Deci, bucurîndu-se Eneu ca zeii îi dadeau prilejul sa strînga, prin supusii sai, atîtea roade, a hotarît sa-i rasplateasca. Le-a aprins focuri pe altare, facînd nenumarate jertfe. Numai ca-n marea-i veselie, vazînd atîtea avutii de roade ce trebuiau strînse, uitase tocmai de zeita ce ocroteste vînatoarea, fiica lui Zeus si a Letei. 133
Artemis trimite mistretul în Calidon

si cum sa uiti tocmai de ea în tara unde vînatoarea era un mestesug de seama ? S-a mîniat grozav zeita si n-a stat mult sa se gîndeasca. si, prin vointa-i olimpiana, s-a napustit spre Calidon o fiara crunta, monstruoasa, urmasa a mistretului rapus în lupta de Tezeu 3. Ochii sai rosii, plini de sînge, erau scînteietori ca focul. Coama zbîrlita-i semana cuo culme presarata toata cu sulite si cu sageti. Din botul sau curgea o spuma care-i albea pieptul puternic. si ragete scotea cumplite, ce-nfricosau pe etolieni. si fulgere pareau sa iasa din gura lui mereu deschisa ; caci iarba, cît era atinsa de arzatoarea-i rasuflare, se vestejea si se usca. Mistretul a-nceput sa scurme prin holdele aproape coapte, dînd jos si tavalind în tarna spicele blonde si bogate. Zadarnic mai pregateau ei aria pentru treieris. Grînarele aveau sa fie la fel de goale ca-nainte. Iar fiara, dupa ce-a calcat holda cu holda sub picioare, a urcat coasta catre vii. Strugurii, care straluceau rosii si galbeni pe lungi coarde, au fost zdrobiti, siliti sa-si piarda sucul lor dulce-mbatator, sub rîtul fiarei atîtate. Maslinii, smulsi din radacina, îsi prapadeau si ei, pe vale, rodul cel verde si gustos, si ceilalti pomi erau, de-asemeni, trîntiti, cu frunza ofilita si fructele pierdute toate. Dar monstrul tot nu-i multumit. Furia sa parca se-nteteste. Loveste turme si cirezi, pe care cîinii si pastorii nu izbutesc sa le fereasca de coltii lui distrugatori. Poporul fuge si s-ascunde în Calidon, cetatea mare, cea stapî-nita de Eneu. Femeile presimt urgia si foamea care-o sa urmeze, si plîng amarnic lînga ziduri, tinîndu-si pruncii strînsi la sîn. Iara barbatii, cu ochii tulburi, le stau alaturi, le privesc si jalea le îneaca pieptul. Nu mai era nici o nadejde ca sa se curme ispasirea. Cine-ndraz-nea sa se ridice contra zeitei Artemis ? Atunci s-a îndreptat spre oameni viteazul tînar Meleagru.

nepotul marelui Heracle. a spus el.fiica regelui Tegeu . ca Telamon. Sotia ta. caci am o vraja. E fiul meu. cînd au adus lîna de aur. se va preface în cenusa. priceput în mestesugul vînatoarei si-i îndraznet. Dupa ce fiul se nascuse.îngaduiti-mi. acolo-n mijlocu-ncaperii .desi sotie a regelui din Calidon . Tegeu vroia sa . Iata de ce n-avea Alteea teama ca o sa-i moara fiul. venisera-n a saptea noapte cele trei fete ursitoare. a dat raspuns Alteea. cît tinea lemnul ferecat bine în ladita. si printre ei. A doua si marinimie si dragoste de patrie. Ultima azvîrlise-n flacari. a scormonit cu mîna goala între carbunii de pe vatra si a smuls lemnul alb de frasin. Nu ma tem pentru viata lui. au glasuit mai toti batrânii. tu ce ne spui ?. Iar Meleagru se nascuse. Iason din Iolcos si Iolau. olimpianul. pentru totdeauna. stia ca nu o sa se-ntîmple nimica rau. într-o padure-ntunecoasa. flacaul tau o sa se stinga si va purcede catre Hades. Atalanta. fusese parasita de tatal sau... I-a însotit pe-argonauti. Eroii se strîng în Calidon si-a dat pe urma Meleagru veste-n orasele Eladei ca se porneste vînatoarea. spu-neaiTaezii..un lemn de frasin. iute-o ladita de arama.îl las.de fapt. într-adevar .ce ardea... atunci. în focul sacru . nu ca fecior al lui Eneu.. A fost si-n alte batalii si nu i s-a-ntîmplat nimic. îi voi chema pe cei mai vrednici : Tezeu. Peleu. Iara ladita a ascuns-o întrun ungher. ci ca odrasla a lui Ares.Sa fie-asa cum gîndesti tu. de catre mesterii cetatii. mîndra Alteea. Una-i urase barbatie si-o sotie minunata..si ea fusese amagita de zeul Ares dupa nunta. alb si neted si glasuise mamei astfel : . lasînd pe fiul ei sa plece la vînatoarea asta mare ? . stiu ca-i puternic. 134 Alteea se învoieste cu plecarea fiului sau . nu ne da oare nici un sfat ? Nu ne ajuta la nevoie. Cînd lemnul alb. care-ncepuse sa si arda. s-adun o mîna de viteji de prin regatele vecine si sa începem vînatoarea mistretului ce pustieste pamîntul nostru etolian. El era deci nepotul Herei si al lui Zeus. neîntrecuta îa vînat. Castor si Polux de la Sparta . eroul din Atena . înspaimîntata. ce se numeste Atalanta. Mama. S-au strîns în Calidon eroii. regele lapit . Admet si o copila-arca-diana. Rege Eneu. Dar numai mama stia taina si zeul care pîngarise palatul regelui Eneu. cel mai ferit din tot palatul lui Eneu. zvîrlit de mine.Odrasla ta si a lui Ares îsi are viata zavorîta-n acest lemn de frasin alb. Fara sa amintesc de altii. Ea .. cel fereste de moarte. cînd era mica. parasind patul de lauza. L-a stins în amfora cu apa si-a poruncit sa i se faca. si o copila. Piritou. Acolo a închis regina lemnul adus de ursitoare..

siau petrecut toti noua zile si noua nopti. ca sa culeaga din padure zmeura. pricina de nenorocire pentru eroul Meleagru . si sa gaseasca. Dar Atalanta. însa mistretul e mai iute ca vîntul ce alearga iarna peste colinele Eladei. Purta pe ea doar un vesmînt scurt. Lupta se porneste Dar nici nu s-au pornit haitasii sa strige si sa faca zgomot. Cu coltii aprigi risipeste întreaga haita într-o clipa. 136 Acum mistretul îsi ascute coltii taiosi si lucitori într-un stejar înalt si gros. fara-ncetare.. dar în zadar. Padurea se-ntindea pe coasta. mirosind urmele de fiara. printre copaci. calarind pe armasari albi. e foarte greu de nimerit. rostogolindu-i prin padure. Parul i-era-nnodat pe ceafa.135 aiba-n casa numai baieti si nici o fata. cel care dobora mistretul : pielea si capul lui hidos. c-a rasunat un grohait. al carui lemn e strapuns lesne. umpluta toata cu sageti4. fara voie. si. de parca priveghea cîmpia. Castor si Polux. spre oameni. Lancea se-nfige-ntr-un copac. Tezeu îsi cumpaneste lancea. au si pornit la vînatoarea monstrului care pustia tinutul regelui Eneu.. în dimineata urmatoare. si fata asta gratioasa. îl urmaresc. prins pe umeri cu-o agrafa ca si zeita Artemis. Cu trupul sau lovind copacii. si o padure-ntu-necata. cu simplitate. ce tocmai îsi pierduse puii. Strîngîndu-se dara vitejii în Calidon. si. Fata era încîntatoare. s-a-ntins ospatul. cu voinicie de barbat. pornind în goana catre oameni. el îi îndoaie sau îi frînge. mai pe urma. norocoasa. în care nu intrase omul. Rasplata trebuia sa aiba. si doi îsi pierd îndata viata. spuneau aezii.cum vom vedea numaidecît. si într-acolo la-trau cîinii. fara dorinta de-a placea. a fost gasita de-o ursoaica. In apropiere de oras s-ar fi aflat. cum zvîcneste prin padure. el se avînta. stupii cu fagurii de miere. cea lepadata de un rege lasînd-o mai întîi sa suga si deprinzînd-o. Iara pe spate atîrna o tolba scumpa de argint. care i se atin în cale si se trudesc sa îl opreasca. Botul lui parc-arunca flacari. lovind tamburii de arama. Dar. nu retezase vreun copac. si fiara a hranit copila. Monstrul da buzna între cîinii. avea sa fie. înspumati. mure si afine. cum s-a terminat ospatul. Ochii sai mici si sîngerosi sînt plini de pofta de-a ucide. si dintr-o vale se iveste mistretul înfricosator. în stejari. Mai arzator decît un fulger s-azvîrle apoi spre viteji. . din nou. mugind surd. cum cerea datina strabuna.

. ca fiara i-a sarit în piept.. tu îl vei avea !. Botul i s-a umplut de sînge si. Cearta din pricina Atalantei în timp ce monstrul grohaia.. si cum era un ochitor mai priceput decît multi altii. Iar Meleagru.mai ales tineri etolieni. dintre haitasi si luptatori . însa atunci s-a auzit un glas înversunat de ura : .le-a întins. sageata-i zbîrnîie-n vazduh si se înfige sub urechea monstrului înfricosator. si-a înfipt adînc coltii ei lungi. Ea nu se lasa. una dintre sageti s-a-nfipt pîna-n plamînul stîng al fiarei. toti vînatorii au tintit roi de sageti asupra ei. si cînd nici nu gîndeau cu gîndul. fermecatoarea Atalanta. încerca sa se suceasca si sa-si smulga sageata care-i scurgea viata.. în timpul luptei .. E în frunte. e arcadiana. Cu sabia i-a taiat capul. Acum pieirea lui e-aproape si marea cinste-a vînatoarei : trofeul. tineri luptatori. i-a jupuit pielea tepoasa si . Atalantei. cautînd noi victime-n padure. copila regelui Tegeu. ametita..Tu. preafrumoasa Atalanta. Esti vînatorul cel mai bun care se afla în Elada. cu o lance. Vazînd ca fiara nu mai poate sa se ascunda prin hatisuri.. si l-a lasat în iarba mort pe tînarul cutezator. Iar unul a racnit cu ciuda. Fiul lui Ares vede fapta si striga tare spre fecioara : . în drumul monstrului ranit : . mai înainte ca securea s-o poata-atinge cît de cît. priviti cum lovitura de barbat e mai presus decît aceea pe careo da o biata fata.Voi. a mai lovit-o în grumaz si-a doborît-o la pamînt. Barbatii cîti erau acolo s-au rosit pîna la urechi. ce-l însotesc pe Meleagru. printre flacai. înconjura cu grija fiara. Abia si-a sfîrsit el cuvîntul. si nu se vede vreun sfîrsit primejdioasei vînatori. ai lovit cea dintîi mistretul.Multi au însîngerat pamîntul. . a grait el si i-a zîmbit 137 Ea s-a împurpurat la fata de bucurie si placere si l-a privit pe Meleagru cu ochii sai stralucitori.. pe amîndoua. si gloria de-a rapune fiara cea ocrotita de Artemis mi se cuvine numai mie. Poate a vrut sa-i si raspunda.Primeste premiul si cinstirea. Dar cea mai sprintena în lupta. si-a încordat si Meleagru arcul sau mare si a tras.dupa cum fagaduise. sarind cu o secure-n mîini.

blestema. nu-ndrazni sa rapesti drepturile noastre. Cleopatra. capul mistretului rapus. Nu crede. sa-l pedepseasca. El era frate cu Alteea. s-a necajit fiul lui Ares. Dupa aceasta întîmplare.ce retezase. Se retrasese în cetate si. a sunat toba de razboi. Persefona. pe Atalanta. Meleagru. ca orbit. lasînd în voia sa razboiul. ca sa ia parte la vînatoarea asta mare. din dragoste pentru ucisul ei frate. lui Hades si soatei sale. Cel ce vorbise era rege într-un oras învecinat 5. Cu ei s-a dus si Atalanta. si-a ramas singur voinicul nostru. I-a smuls îndata Atalantei trofeul daruit de fiul zeului Ares si-al Alteei. care i-a întristat pe toti. Razboiul a-nceput cu furie. Meleagru atît de mult se întristase. la care tinea mult Alteea. încît nu mai vroia sa lupte. 138 într-adevar. si-au luat în graba ramas bun. Ci l-a strapuns. zavorit într-o camara. Altminteri. Iar Meleagru. si nici onoarea nu ne-o lua. ceilalti. lînga sotia-i. S-au despartit si au plecat care-ncotro. S-au rotit sabiile prin aer. ce ? Nu crezi cumva ca ma voi teme de sabia ce-o porti în mîna ? si nu s-a multumit cu vorba. în fata mea. ca poti sa smulgi premiul rîvnit de noi. pusese sabia alaturi.. Numai ca mama sa. sa nu cutezi a urgisi. Navala curetilor si ultima biruinta Dar cum s-au departat vitejii din Calidon.Tu..Stai. Alteea. . venind aici. Puterea lui se întindea peste razboinicii cureti. eroii cei veniti anume din departare. copila regelui Tegeu. supusii regelui curet sparg portile în Calidon 7. în piept.fiind deci unchi bun lui Meleagru. Curetii din vecinatate îi atacau pe etolieni. spre tara sa. ce esti frate mamei mele. n-a mai putut sa tina seama ca-n fata lui era chiar unchiul. în scurta vreme. . lasînd poporul de cureti sa-i biruie pe etolieni 6. si aflînd asta.. ce avea înca în ochi lacrimi. sa-i ia viata. în fruntea ostii etoliene era eroul Meleagru.Altminteri... fiindca esti frumoasa. de curînd. . cu vîrful sabiei sale-nsîngerate . Atalanta. îl blestema pe Meleagru si cerea zeilor. A început o cearta mare si batalie mai pe urma. sotia regelui Eneu .

Din ea desferecase lemnul adus cîndva de ursitoare si-l aruncase-n focul sacru. Cleopatra. pe care un topor avan l-a retezat din radacini. la rugamintea Cleopatrei. îl clatina din hotarîre. fugeau ca niste potîrnichi. stingîndu-ma nefericita ?. Cîti mai traiau dintre supusii regelui de la Calidon s-au avîntat din nou în lupta.. lasilor !. luase ladita de arama. vazînd aceasta întîmplare.Piere poporul etolian ? a strigat el. . si tot atunci. si-a vîrît sub sînul stîng un fier taios. platin-du-si astfel vina sa. avînd în piept sageata si mistuit de focul ei. apoi în altii. si în altii.. Vrei sa ma vezi tîrîta-n streanguri. ce statea-naintea lui îngenuncheata. glasuind : . de mistretul hîd ? Nu sari la lupta pentru ei ? Femeile sînt luate roabe. pe obraz.Hai sa va masurati acuma iarasi cu mine. îndurerata pe urcase pe-o stînca-nalta si de-acolo s-a aruncat între prapastii. în vremea asta. Iar la sfîrsitul bataliei. Lemnul arsese-n vremea asta. Eroul îsi salvase-orasul si tot tinutul etolian. cel doborît din voia ei. Cu-o tresarire.Abia atuncea. sotia sa mult credincioasa. si asta pentru ca Alteea. cum sînt rapusi toti etolienii. Alteea. Dar Artemis cea nemiloasa s-a necajit nespus de tare ca fetela plîngeau atît pe fratele lor. si sabia i s-a înfipt în cel dintîi ostean curet. .. soata iubita. A luat din tolba o sageata si l-a tintit pe Meleagru în inima-i înflacarata.Nu vezi. Cleopatra. chemat desigur de Artemis ne-nduplecata. iubite Meleagru. s-a clatinat ca un stejar. I-a pus pe goana. cît timp luptase Meleagru si-i învinsese pe cureti.. spunîndu-i vorbele acestea : . si.. în putin timp au biruit. Dar viata lui se va curma. pe care tu ai vrut sa-i scapi de fiara. Surorile lui Meleagru. Iar el. lemnul cel alb se prefacuse într-o movila de cenusa. A cazut jos si a murit. Meleagru. Ei tipau. Meleagru a luat din nou sabia-n mîna. de vreun dusman. ba chiar silita sa-l slujesc ani îndelungati. siroaie. iar lacrimile îi curgeau fierbinti. în slavi s-a si ivit Apolo. si revenindu-si de îndata. s-a-nfatisat dusmanilor în pragul usii.. în curînd am sa cad si eu. Mama. în timp ce-si blestema feciorul. si-au smuls podoabele de aur si sau pornit sa se jeleasca pe rugul fratelui ucis. risipindu-se-n ograda.

înseamna producator de vin. cu toata multimea. ca el pe fratele ei omorîse. Fjului moarte sa-i . Asa cum este descrisa Atalanta de Ovidiu o vedem si acum în Muzeul Luvru. le-a prefacut în niste pasari. Oineu . si. 5. în "Metamorfozele" sale. Spre cinstea marelui erou ce i-a salvat si de mistretul zeitei Febe-Artemis si de curetii ucigasi. 4. ca niste lacrime varsate 8. pe-Alteea. Persef ona si Hades. Astazi Etolia este cunoscuta sub denumirea de Misolonghi. Homer ne cînta în "lliada" scena aceasta. 3. îi dam dreptate lui Ovidiu. Note 1. si care au pe aripi pete.. Dînsa cerea de la zeii din iad. viticultor.. iar sculptorii l-au daltuit în marmure nepieritoare 9. fara voia noastra. Orasul Pleuron.. Sta huzurind la nevasta cea chipesa lui. pacat !. Enos e vinul pe greceste. Etol. Cleopatra. care spunea despre Atalanta ca putea sa fie si o fata cu putere de barbat. miscarea eleganta cu care îsi apleaca trupul o fac pe fata înzecit de frumoasa. Numele sau vine de la cel dintîi stapînitor elin..Eneu . Fata este înfatisata alergînd pe o cîmpie. De aici vine numele stiintei ce se ocupa cu vinificatia : enologia. iar rîul care o uda se cheama Aspropotamos. dar si un voinic. Legenda a fost cîntata de poetul roman Ovidiu. aezii din Etolia au cîntat imnuri minunate.. care rostesc cu tipat jalnic : pacat !. Goana. cioplita de un artist antic. 6. caci ea de mîhnire Mare cuprinsa.139 si. desi au temei la gîndire. un alt personaj mitologic. Zel chema si izbind cu pumnul adesea pamîntul Sta istovita-n genunchi si cu sînul stropit de plînsoare.." "Sta Meleagru la ea mLstuindu-si amarul mîniei Tare-ndîrjit de blestemul mamei. în chip neasemuiti "Cît se batu într-ai sai barbatul luptaciu Meleagru Rau patimira curetii . ei nici nu putura sa tie Piept în afara de zid. Ci-n urma Fu Meleagru cuprins de mînie. 2. cu frumusete de fecioara. Piciorul stîng abia atinge pamîntul plin de ierburi crude.. de patima.. si clocotind de necaz pe maica-sa însasi. printr-o vraja nestiuta. pacat !. care si-altora-nvaluie mintea. ce s-a numit. dupa legenda. fiul lui Endimion...

în fruntea ostirii etoliene. i-a uimit deseori pe oameni. mama. Dar tobele rasuna tare si toti îl roaga pe Meleagru sa porneasca din nou la lupta.. 9. chiar în legenda. Kun. asa cum arata mitologul sovietic N. Fata eroului. ca mai tare Sta împotriva. curetii Bat în cetate la turnuri. foarte departate. Sculptorul elin Scopos din sec. acolo-J. Cum pe copii îi robesc si femeile-ncinse pe solduri Inima lui tresari la auzul atîtor amaruri. A. plin de credinta. Se roaga de dînsul etolii Starostii si trimit preoti fruntasi dupa el ca si iasa si sa-i ajute. Adica rolul principal într-o familie îl juca. O legenda asemanatoare se afla si în folclorul nostru pe seama acestor pasari. încît astepti ca Meleagru sa se miste. Deci crima asta trebuia sa fie aspru condamnata. N-a fost cu putinta si chip sa înduplece pe Meleagru Pîna ce nu izbutira sa-i bata-a odaie curetii Dupa ce zidul urcara si aprinsera marea cetate." 8. IV î. si omorîrea lui stirbea prestigiul mamei. jumatate sa-l aiba de vie. batrînul sau tata.Luati armele. senina. El lua armele atunci si îndata iesi la bataie si izbavi pe etoli de ziua cea neagr-a pieirii». îmbie Ei sasi masoare mîndrete de tarina pentru mosie. în zadar îi facura fierbtete rugare Chiar si prietenii lui mai iubiti si mai vrednici de cinste.e. în epoca aceea. se îndreapta însa probabil catre solia din Calidon care ii multumeste pentru ca a scapat tinutul etolian de monstrul înfiorator.chiar daca era feciorul ei. Dar. cum spulbera-n flacari orasul. 7. pe unde-i Mai) roditoare cîmpia cetatii. Tot staruia si Oineu calaretul.n. dupa victoria lui atît de greu dobîndita. Statua este facuta în asa fel. care au parca aripile si penele stropite de lacrimi si care tipa necontenit. cum intra-H cetate dusmanii. si-n genunchi pe fiu-si ruga sa-l ajute. si sa pornim . îa zadar.'. surorile tot îl rugau . oricine ar fi fost faptasul . Capul oribil al 141 mistretului este pe un butuc alaturi. lucrul se explica prin aceea ca la elini mai existau înca. Eroul este în padure. Este vorba de pasarile cunoscute sub numele de bibilici sau pichere..140 Faptul acesta ca o mama sa ceara moartea fiului sau. Cade bocindu-se atunci si-l roaga pe el Cleopatra. Cum pe barbati îi ucid. sa-si deschida gura si sa raspunda spre solie : . de stapîna. Iar jumatatea cealalta sa-i fie pamÎHt de aratura. urme de matriarhat. l-a daltuit în marmura. Loc de pogoane cin'zeci. Sta el în pragul iatacului 'nalt si ale usii canaturi Le zguduia. Asa îsi explicau elinii aparitia acestei specii de pasare. Spune ce rau i-ameninta. la Calidon rasuna. de parca ar caina pe cineva. Fratele el era o ruda mai apropiati aecît oricare alta. O copie a acestei statui se mai gaseste în Muzeul Vaticanului din Roma. din timpuri foarte. si sa-i opreasca pe vrajmasii cureti care le ameninta cetatea. Mama. spre stâpîn. si-i juruie o mare rasplata . dinele care-l însotise la vînatoare cata. ORFEU sl EURIDICE . Precum ne cînta tot Homer s "Larma si pocnet la porti.

ÎN TRACIA 1 muntoasa a vietuît, se spune, primul dintre aezi, cel dintîi cîntaret de imnuri din Elada. Cîntaretul acesta a fost numit Orfeu. El s-a nascut în casa unui rege, Eagru, ce-i cîrmuia pe traci. Iar mama lui a fost gingasa Caliopa, muza ce inspira poezia epica si arta de-a vorbi frumos si miscator. Muza a fost o vreme sotia lui Eagru. Atîta ca Orfeu, desi nascut în casa regelui trac Eagru, avea si el drept tata, ca si Asclepio, pe marele Apolo, zeul ocrotitor al cântecului dulce. Nascîndu-se copilul, mama i-a pus pe limba trei stropi curati de roua si a rostit o vraja. I-a harazit sa poata s-alcatuiasca stihuri, iar vorbele sa-i curga din gura lui ca mierea. Tatal, zeul Apolo, i-a daruit o lira si i-a urat sa cînte dintr-însa mai frumos ca vîntul cînd fosneste prin frunzele padurii, mai cald si mai duios decît privighetoarea în noptile cu luna. Sa nu fie-ntrecut de nici un om pe lume, cînd si-o-nstruna el lira. Sa cînte melodii la fel de-armo-nioase, cum sînt acelea care îl desfata pe Zeus la ospete-n Olimp. Crescînd Orfeu mai mare a început sa umble prin tara lui Eagru, cu lira subtioara. Toti cîti îl întîlneau se minunau de vorba placuta ce-o avea, ca si de-ntelepciunea pe care-o dovedea cu orisice prilejuri feciorul lui Apolo. Astfel se povesteste c-atunci cînd se certau, din pricini felurite, supusii lui Eagru îl chemau pe Orfeu sâ le faca dreptate. Iar el, cu vorbe bune si sfaturi întelepte, împaca pe vrajmasi si-i facea sasi dea mîna. Un cîntaret fara seaman Iar lira lui maiastra îi fermeca pe toti2. Cîntecul sau era atîtde frumos, ca oameniiascultîndu-l îsi uitau întristarea. Inima bântuita de prea multe necazuri îsi gasea alinare si se înveselea. Dar ce spun eu de oameni - cînd fiarele padurii veneau în jurul sau ! Chiar rîsul, cea mai cruda dintre salbaticiuni, îsi culca botul 143 umed de sînge pe piciorul aedului Orfeu si îi sorbea adesea graiul melodios. si tot felul de pasari se adunau pe ramuri. Ba chiar, de vreti sa stiti, elinii povesteau ca lira lui vrajita facea sa se desprinda din radacini copacii. Ei lunecau pe vai si veneau sa-i umbreasca fruntea îngîndurata si plina de visari. Muntii se clatinau. Pietrele se miscau si se rostogoleau pîna lînga Orfeu, sa-i tie loc de jilturi 3. Natura, fermecata, cauta sa se apropie de aed cît mai mult si sa-i asculte viersul, poemele sublime, neîntrecute înca de nimeni pîna-atunci. si, devenind Orfeu flacau în toata legea, a însotit eroii plecati catre Colhida sa dobîndeasca lîna berbecului de aur. De n-ar fi fost cu ei feciorul lui Apolo - cu toata îndrazneala de care-au dat dovada vitejii-argonauti - n-ar fi putut nici unul sa-si mai revada casa, parintii si copiii. Prin

sunete de lira a domolit mînia unor stînci fioroase, numite Simplegade, care striveau adesea corabiile eline. Tot el a adormit în viers molesitor balaurul cel groaznic, care pazea-n Colhida acea lîna de aur si-a nimicit, prin cîntec, vraja amagitoare a unor fete-pasari, ce se chemau sirene si încercau s-afunde pe marinari în valuri. A mai facut Orfeu si-alte ispravi de seama. Dar n-a luptat cu lancea sau sabia sau arcul. Arma lui i-a fost lira, si, totusi, a învins. (Ispravile-s prea multe. Nu le mai amintim.) Ar fi sa spunem totusi ca fiul lui Apolo si-al muzei Caliopa s-a-ndragostit de-o nimfa. Se chema Euridice ; si-n ochii ei cei verzi îi placea lui Orfeu sa-si scalde fericirea, privindu-i cu nesat zile si nopti de-a rîndul... Adesea Euridice îl ruga pe Orfeu sa-si reverse din lira divina-i armonie, ca ea, cu alte nimfe, sa poata dantui în tactul muzicii . Orfeu o asculta si atingea îndata coarda melodioasa c-un betigas de-argint, facînd sa izbucneasca din lira un nou val de sunete vrajite. Vroia s-o-nveseleasca pe preafrumoasa nimfa. S-o stie multumita. Nu banuia, sarmanul, soartanspaimîntatoare ce-i era harazita, peste putina vreme ; caci draga-i Euridice n-avea sa aiba parte, prea mult, de bucuria ce-o raspîndea Orfeu, prin cîntecele sale.
Pierderea frumoasei Euridice

S-a întîmplat ca fata sa fie îndragita si de un alt flacau, un crescator de-albine, pe nume Aristeu. si, aflînd Aristeu ca-n casa lui Eagru se pregateste nunta, s-a hotarît so fure pe nimfa Euridice.
144

Ca sa-si îndeplineasca gîndul acesta rau, care nu îi da pace, Aristeu s-a ascuns întrun desis de arbori. A asteptat o vreme, precum pîndeste tigrul juninca din poiana si-i gata doar sa sara. Veghind plin de rabdare, iata se ivi clipa cînd nimfa Euridice ramase singurica. Atunci se repezi si vru s-o ia în brate. Nimfa, înfricosata, vazîndu-l pe-Aristeu din umbra cum s-a-vînta, a si luat-o la fuga. Aristeu, îndîrjit, a pornit dupa ea, si, cum era mai iute si c-un picior mai ager, a fost gata s-o prinda. Atît ca - din greseala - frumoasa Euridice, sarind peste un trunchi de stejar rasturnat, nimeri într-o groapa. Aici era un sarpe cu pielea-mpestritata si coltii veninosi. Nimfa-l calca pe sarpe. Acesta se întoarse. Se-ncolaci îndata pe glezna Euridicei si îsi înfipse coltii, strecurîndu-i veninul sub pielea subtirica. Orfeu, ce auzise tipatul Euridicei, porni si el în fuga, cu inima batîndu-i ca un ciocan în piept, Ajunse doar s-o vada pe nimfa cum se stinge.

O jale fara margini simti în el aedul, în timp ce Aristeu - acela ce fusese pricina mortii ei - se mistuia-n adîncuri verzi-negre de padure. - Zeus, marete Zeus - striga spre cer Orfeu, batîndu-se cu pumnii în fruntea ca de fildes - pogoara-te cu mila, acum, asupra mea. Da viata Euridicei... Dar cerul, albastrui, ramase mut ca stînca. Nici cîntecul de lira nu mai clinti pe nimfa ce parasise lumea.".: Orfeu, trîntit în iarba, o-mbratisa cu sete si o chema zadarnic sa vie împreuna cu el, acolo unde totul sta pregatit de nunta. Plînsul lui cel fierbinte îi zguduia pe oameni si multi - dornici s-aline pe cel ce-i mîngîiase cu viersul sau vrajit - îi glasuiau astfel: - Nu plînge. E zadarnic. Iubita ti-e la Hades. Asta i-a fost ursita si nu ai ce sa faci. Cata sa te supui vointei olimpiene... - Nu. Nu ma voi supune... ! a glasuit Orfeu. Voi pleca spre Infern, de-ar fi sa ratacesc pe drumuri toata viata ; si am sa-mi caut mireasa. Ma voi ruga de Hades. Oricît ar fi de crunt, oricît de nemilos, trebuie sa-mi întoarca pe Euridice-a mea... Luîndu-si pe umar lira si un toiag în mîini, Orfeu s-a îndreptat catre un mic sanctuar pe care-l avea Hermes. Acolo s-a rugat de feciorul lui Zeus, pristavul din Olimp, ca sa-l calauzeasca pe drumul spre Infern, si i-a jertfit un tap cu blana ca taciunii, din turmele regale, cum cerea obiceiul. L-a proslavit în imnuri. Apoi, fara zabava, a pornit iar la drum, catre Peloponez. si, în Peloponez, la capul Tenaron 5, era o pestera. Nici un om nu-ndraznea sa treaca pe acolo de la lasatul serii. Credintele straII 145

Vechi spuneau ca-n pestera erau furii, erinii si fel de fel de iazme, ce-i sugrumau pe oameni cînd încercau sa intre. Caci pestera aceea era de buna seama una din portile spre tarîmul lui Hades. patrunde în Infern :..si, poposind Orfeu la capul Tenaron, n-a vrut sa tina seama de vorbe si povete. - Spuneti !... Asta-i intrarea spre negrele genuni, unde domneste Hades ? întreba pe localnici.

- Da, da !... raspundeau ei. însa nu cuteza, straine, sa te-apropii prea mult de-aceste locuri. Esti tînar. E pacat... Furiile stau de straja... Ele n-asteapta mult si te strîng de grumaz... Cîti n-au pierit acolo !... Stai... Stai... Unde te duci ? Tu n-auzi vorba noastra ? - Aud. Dar nu mi-e teama !... rostea spre ei Orfeu. O caut pe Euridice. si dorul pentru ea îmi da puteri sa lupt, sa-l înfrunt si pe Hades. Am arma lira mea... Cu ea o sa întâmpin geniile infernale, voi risipi destinul... Lasati-ma sa trec... si, înstrunindu-si lira. cîntînd necontenit, Orfeu a pasit drept spre pestera aceea caresi casca gîtlejul umed si-ntunecat, catre aria marii. Nu s-a temut de furii, de geniile crude, pasind prin fata lor, senin si fara frica. si iacata-l trecut, din pestera adînca, într-un tarâm de umbre ciudat si misterios. Coboara pe poteci unde-i atin piciorul tufele în-cîlcite de scai si maracini. îl zgîrie sil ranesc... Dar el nu tine seama, si merge mai departe, pîna zareste rîul cel vînat, Aheronul. Aici erau pe tarmuri sute si mii de umbre, ce asteptau sa treaca si se rugau de Haron, luntrasul cel batrîn, sa-i duca peste ape, cu barca-i putrezita. Haron cerea obolul. Cine nu i-l platea mai ramînea pe tarmuri, ratacind, amarît, cam o suta de ani. însa aedul cînta lui Haron cel ursuz, din lira sa de aur, un cîn-tec minunat. Luntrasul se îndura. îl trece pe Orfeu pe malul celalalt. Acolo alte piedici. Cerberul sta de paza la portile de-arama. Latra si urla tare. Iar serpii-ncolaciti pe capetele sale suiera fioros, silin-du-se sa-l muste cu coltiinveninati pe fiul lui Apolo. El îsi înstruna lira. Coardele ei rasuna, si dinele se lasa pe pîn-tec, la pamînt. Firea lui dusmanoasa se schimba dintr-o data. Ochii
146

sai cata blînd. în acest chip, aedul poate sa treaca-n voie catre palatul unde salasluieste Hades. si fratele lui Zeus îi striga de departe : - Cine esti tu ? Ce vrei ? Cum cutezi, pamîntene, sa intri nepoftit în tinutul tacerii ?... Orfeu cata spre Hades fara de-nfricosare, si-i spune doar atît : - Da-mi voie, preamarite stapîn peste-ntuneric si umbre fara viata, sa-ti glâsuiesc în viers... si n-astepta raspunsul ce vrea sa i-l dea Hades. Ci prinde-n brate lira cu coardele de aur, pe care i-o daduse la nastere Apolo. si gura lui, în care îi picurase muza stropii

spre celalalt tarîm.daca un zeu viclean ti-ar rapi într-o zi sotia mult iubita. acela ce se-nvîrteste vesnic pe-o roata de arama înlantuit cu serpi. Sperantele-nflcrite ce le pastrau în inimi. venise de la Creta.. ceea ce nu se cade nici unui muritor. . întreita Hecate îsi sterge pe obraji o lacrima fierbinte.. cel ce-mplineste legea sfînt-a casatoriei. Tantal si-a uitat foamea si setea deopotriva . de jalea ce-a cuprins întreg poporul trac. pe blînd acord de lira . Asta. Raspunde-mi. pentru iubita ta. nu cata încolo cu privirea. Persefona. Geniile infernale tac toate coplesite de preamarea durere din glasul lui Orfeu.. sa nu-ncerci s-o privesti. nu pot sa-si stapîneasca suspinele din piept. . . fara de rasuflare .. care-altminteri nu are nici o mila. si Ixion. cu glasul gîtuit de marea bucurie ca-si va recapata pe scumpa-i Euridice. sa nu-ntorci cumva Capul.Voi face.curati de roua. în timp ce zeul tace. . Chinul ce îl îndura Orfeu . care-l înlantuise pentru întreaga viata de nimfa Euridice. si Cora-Persefona îsi lasa fruntea alba pe umaruj lui Hades. si-si aprinsese facla.este sfâsietor. zice el. si zeul. începe sa rosteasca stihuri mai dezmierdate ca soapta de iubire sau somnul care prinde în bratele lui pruncul. soata-i.mai giasuieste el. cu aripi nevazute. si Hades îi mai spune : . tu.. Hades . acuma se înclina miscat catre Orfeu. unde-si avea palatul . Dar trebuie sa-mi promiti. Se va întoarce-n lume. ramîne nemiscat. Toti cîti asculta cîntul divinului aed. Nu ai pleca s-o cauti ?..pierzînd mireasa în ziua nuntii sale . de gemetele sale . Dragostea ce-l uneste pe el de Euridice este cu mult prea mare.. Iar zeu] Himeneu. 147 n-ai suferi ca mine ?. Cum regele Eagru le pregatise nunta.. Orfeu.Cînd vei urca.Gîndeste-te.. urmîndu-te pe tine.Ma leg mai dinainte sa-ndeplinesc orice. Dar facla nu arsese cu flacaruie alba -x cum cerea datina .. în Infern. cînd este leganat la sinul cald al mamei. strapunsa de taisul amarnicei mîhniri din viersul lui Orfeu. ca prevestire a tristei întîmplari ce urma sa-i loveasca. întinde catre Hades o mîna rugatoare si-i cere sa s-aplece cu mila spre aed. îi raspunde Orfeu.ci raspîndise numai un fum înecacios.. acolo. Sisif nu mai ridica pietroiul greu pe coasta.. Zeul Hades se îmblînzeste Ii povesteste-n stihuri dragostea cea curata. îi cînta Orfeu apoi de clipa neuitata cînd sî-a vazut iubita cazuta la pamînt.

- Desi ma arde dorul si clipele îmi par veacuri nemasurate, nu voi cata spre ea, daca asa ti-e vrerea, mai spune iar Orfeu. - Daca te vei întoarce si vei privi spre nimfa, cu-o clipa înainte de-a calca pe pamînt, o pierzi pe totdeauna, a adaugit la urma zeita Persefona. Nu mai e nici un mijloc s-o poti recapata... - Asa... Asa voi face !... a glasuit Orfeu. Deci, multumind lui Hades si Corei-Persefona, calauzit pe Her-mes a plecat spre pamînt. stia ca îl urmeaza si nimfa Euridice. Dar nu-ndraznea sa-ntoarca înspre iubita capul, de teama sa n-o piarda, cum îi spusese Hades. Mergea cîntînd din lira si rostind mîndre stihuri ; si-n minte-o cerceta pe Euridice-a lui : "E tot atît de alba ? Mai este dragastoasa ? Nu s-a schimbat cumva ?"... si inima-i o data cu lira lui cînta cîntec de biruinta si dor înfrigurat, în timp ce se urca înspre pamîntul nostru. Mai erau cîtiva pasi... Ce spun ? Numai un pas. si Orfeu trecea pragul din pestera afara. Dar în acel moment a fost strapuns de teama. Daca mireasa lui s-a ratacit cumva în bezna infernala si nu e-n urma lui ? Atunci a întors capul îngrijorat s-o vada. O vede, fericit, cum merge lînga Hermes. Vrea sa-i spuna eva. Dar dalba lui mireasa, fara de nici o vorba, însa cu bratele deschise catre el - parca l-ar fi strigat - aluneca-n Infern. De data asta însa e pentru totdeauna 6. .148 Numai cîntecul îi ramîne Zadarnic a-ncercat din nou Orfeu sa treaca de rîul Aheron. Nu l-a mai luat luntrasul, cel care duce mortii în tinutul lui Hades: Zadarnic s-a zbatut, a plîns, l-a implorat si i cîntat din lira. Hades orînduise sa nu fie lasat pentru a doua oara în sumbrul sau palat. Nefericit, Orfeu s-ar fi ascuns, se spune, în muntii Traciei. Nu dorea sa mai vada în ochi nici o femeie ; caci îsi reamintea de scumpa-i Euridice si inima-i ranita se sfîsia mai mult. De auzea-n padure rîsete de copile, daca pe malul apei era cumva vreo nimfa, Orfeu îsi tragea haina pe fata si fugea. Ei bine, tocmai fuga le atîta pe-acestea sa-ncerce si s-atraga în mreje de aed. Astfel s-au scurs cu greu vreo trei sau patru ani. Singurâ-i mângâiere era doar cîntecul, în care proslavea iubirea fara margini, dincolo de mormînt.

Dar se aflau pe-atuncea, în Trada, bacante, frumoase preotese, care-l slujeau pe Bachus, zeul cel dezmatat. Acestea nu-l iertau pe fiul lui Apolo, fiindca-i pastra credinta pierdutei Euridice. si cum se povesteste, ele se tot iveau în fata lui, cu sila-, cîntînd sau dantuind sau azvîrlindu-i flori legate-n buchetele. îl ispiteau cu vorbe pline de îndrazneala si-l pofteau la serbari închinate lui Bachus - adica la orgii. --_ însa el le gonea întruna, cu dezgust. Le blestema - spunînd ca ele înjosesc numele de femeie - si se urca în munte, mai sus, sa nu le vada purtarea desfrînata, pe care-o dovedeau. Atîta ca nici ele nu s-au lasat înfrînte. L-au urmarit în munte si l-au încercuit. - De nu primesti, Orfeu, sa tradezi amintirea iubitei Euridice, sa stii ca vei muri !... iau tipat laolalta. - O, moartea, unde este ? le-a dat raspuns aedul. Prin ea mai pot ajunge s-o vad pe Euridice... si auzind acestea, în ura lor turbata, ametite de vin, bacantele acelea si-au împlântat în el zecile de pumnale, cu care sfîrtecau tapii sacrificati stapânului lor Bachus. Trupul însângerat l-au aruncat în Hebru 7. La timp au sarit însa si cele noua muze, avînd pe Caliopa, mama lui, între ele. I-au ridicat din apa corpul sau fara viata si l-au înmormântat într-un templu, Liberta, pe muntele Olimp. Doar capul ramasese rostogolit pe valuri, soptind necontenit, cu buzele albite, numele prea iubit al nimfei Euridice. Iar capul sau si lira au ajuns pîna-n Lesbos - o insula în care a înflorit poezia 8. 149Muzele si Apolo au luat aceasta lira, care miscase muntii, fiarele si pe Hades si au pus-o pe bolta. Luceste între stele. E constelatia Lirei. Iar poemele 9 lui au ramas între oameni, vesnice ca iubirea jurata Euridicei !... Note 1. Vechii elini întelegeau prin Tracta tinuturile marginite la miazanoapte de Propontida si de Marea Egee, la rasarit de Pontul Euxin sau Marea Neagra, la asfintit de fluviul Strimon, astazi Karasu ; iara la miazanoapte de Istru sau Dunarea cea larga.

2. Intr-un desen pe un vas este înfatisat Orfeu, în tara lui Eagru. Tracii stau în preajma lui cu coifuri peste plete si cu suliti în mîini, gata parca de lupta. Poetul cîntaret este asezat în mijloc, cu ochii catre slava. în mîini tine lira. Nu stim ce rosteste, dar fetele razboinicilor, înasprite de lupte si greutati, parca se lumineaza si uita de urgia pe care o pregatesc, de moarte si razboi. Se vede marea putere a cîntecului, a artei, asupra lor. 3. Asa ni-l reprezinta pe fiul lui Apolo si al muzei Caliopa un mozaic dezgropat în orasul Pompei si aflat astazi la Palermo. în jurul lui se vad strînse zeci de salbaticiuni: maimute, leoparzi, lei cerbi, pasari, ba chiar si serpi si broaste, care-i asculta viersul. 4. O astfel de imagine a pictat artistul francez Nicolas Poussin în opera intitulata "Orfeu si Euridice", aflat azi la muzeul municipal din Chantilly. într-o splendida îmbinare de culori sînt zugraviti oamenii si natura. Se vad cîteva nimfe la poalele padurii. Altele se scalda în undele stravezii ale rîului Hebru. In zari se înalta muntii, adapostind cetatea cu zidurile sure, în care vazuse lumina zilei feciorul lui Apolo. întreg tabloul respira maretia, puterea suverana a artei : a cîntecului si poeziei. Orfeu, cu betigasul de argint în mina, se pregateste sa cînte, însotindu-si vocea cu Ura, cel mai frumos dintre cîntecele pentru preaiubita lui Euridice. 5. Astazi capul Matapan. 6. Scena este admirabil redata într-un basorelief din secolul al V-lea î.e.n., care se gaseste acum la Neapole. Ea a fost cîntata si de marii poeti antici: Eschil, Pindar, Horatiu, Ovidiu si, mai ales, Vergiliu, în "Georgi-cele" sale. In epoca moderna nenumarati artisti au abordat aceasta tema în muzica, teatru, poezie si artele plastice. Bunaoara, în muzica, germanul Gluck a creat, pe motivul acesta legendar, una dintre cele mai frumoase lucrari, intitulata "Orfeu si Euridice". Semnificatia pierderii Euridicei de catre Orfeu pare a fi aceea ca faptele mari, hotârîtoare în viata, nu se pot desavîrsi fara rabdare si sacrificiu pîna la capat. 7. Rîul Marita de astazi.
150

8. Aici vor crea mal iîrziu poetii Alceu si Safo. 9. Lvi Orfeu i se atribuie o serie întreaga de poeme, care au fost de fapt create mult mai tîrziu, desi unele fragmente par a fi urme veritabile de poezie orfica. Tot despre el se spune ca avea si darul profetiei, fiind fiul lui Apolo - si ca ar fi organizat asanvmitele mistere orfice. Capul sau, prins între stîncile insulei Lesbos, se zice dealtminteri ca a avut darul sa faca profetii multa vreme dupa moartea poetului.

ÎNTEMEIEREA TEBEI
Cadmos ; Zetos si Amfion ; Edip

DUPĂ CE ZEUS A RĂPIT-O PE EUROPA, Agenor, regele Si-idonului , nu s-ampacat deloc cu gîndul ca draga lui copila sa ramîna prada aceluia care-o rapise. si-a

poruncit celor trei fii ai sai : Fenix, Cilix si Cadmos sa plece-n toata lumea si sa-i gaseasca fata. - Daca va veti întoarce fara de sora voastra, le-a grait Agenor, sa stiti ca va ucid ; caci nu mai meritati sa-mi fiti mostenitori... Au plecat dar baietii pe drumurile lumii, cautînd-o pe Europa.1 Au mers ei ce-or fi mers... si cei doi frati mai mari au ostenit degraba. Sau ratacit de Cadmos. Fiindca n-aveau curajul sa-si mai revada tatal, s-au oprit pe coclauri si au întemeiat niste orase noi. Fenix a ajuns rege în tara ce i-a luat de-atunci numele lui : Femeia bogata. si Cilix de asemeni, în alt tinut vestit, numit Cilicia. Doar Cadmos, flacau vrednic, a pasit mai departe. A strabatut tinuturi aspre, necunoscute, plecînd din Asia. A plutit peste mari, si, dupa multa vreme, a ajuns în Elada. Aflînd el ca la Delii se afla un oracol, unde Febus-Apolo prezice viitorul, s-a urcat cu greutate pe muntele Parnas, în tinutul Focidei. S-a plecat lui Apolo si i-a cerut învat ce trebuie sa faca. Ar vrea sa-nvinga monstri, cum a învins si-Apolo pe balaurul Piton, monstri ce-mpovareaza pamîntul cu urgie. Ar vrea sa si ridice o cetate vestita. Apolo i-a raspuns prin gura Pitiei ca poate sa învinga un monstru fioros si poate sa ridice o cetate vestita, dar savîrsind acestea el însusi va plati prin grele suferinte. Tînarul sidonian s-a învoit cu toate. si-atunci zeul Apolo l-a-n-demnat sa porneasca înspre rîul Cefis. si i-a mai povestit ca-n drum va întîlni un juncan fermecat, cu parul ca zapada. Cadmos sa urmareasca animalul acesta, pîna ce s-o opri ; si-acolo unde el va-ncepe sa mugeasca, culcîndu-se în iarba, poate sa-nalte ziduri, sa fac-o fortareata. Plecînd Cadmos din Delfi, a tot calatorit pîn-a vazut juncanul pascînd pe un imas 2. 152 Animalul acesta era alb ca omatul, si, zarindu-l pe Cadmos, a pornit catre rîu. Fugea si-ntorcea capul. Fugea si iarasi sta, rasu-cindu-si spre tînar fruntea împodobita cu niste coarne mari, galbene, lucitoare. Parca-i tot facea semne s-alerge-n urma sa. si, însotit de prieteni - care veneau cu dînsul înca de la Si-don - Cadmos a urmarit juncanul fermecat vreme de noua zile El l-a calauzit printre codrii umbrosi, pîna pe o colina toata smaltata-n flori. Acolo sa oprit si s-a lungit în iarba. A ridicat -spre slava capul încoronat si a mugit prelung3. Doborîrea balaurului lui Ares Cadmos a înteles c-acela este locul unde va trebui sa-si ridice cetatea. A sarutat pamîntul pe care ajunsese din voia lui Apolo, si primul gînd i-a fost s-aduca sacrificii preamaretului Zeus, ca viitoarea cetate sa fie trainica. A trimis cîtiva prieteni sa caute un izvor. Din el s-aduca apa în amfore de lut. Sa faca libatiuni, fara de care jertfa nu ar fi fost primita de Zeus în Olimp. Tovarasii lui Cadmos au pornit prin padure, cercetînd peste tot, pîna ce au zarit un pîrîias zglobiu ; iara putin mai sus au dat de-o pestera cu o intrare joasa, bine

înfigînd în ei coltii sai ascutiti si albi. încît a strabatut gîtul gros de balaur. iata-i !. sidonienii au vrut sa toarne apa în prima amfora . Balaurul lui Ares a ramas priponit de-acel trunchi de stejar. Pentru aceasta fapta ai sa platesti amarnic. Atunci. sleindu-le de sînge. Balaurul cu creasta era fiul lui Ares. cu egida pe piept si sulita în mîna. A ratacit si el prin umbrele padurii.adapostita de un bunget umbros si gramezi mari de pietre. si. mai groasa ca o bute. veseli. monstrul purta o creasta zimtuita si gîtul sau avea o punga de venin. zeul cel viforos. El a zvîcnit deodata. vazînd ca seara vine si sotii nu se-ntorc.. mai nalt decît copacii. cînd acolo.. pîna ce a sosit la izvorul lui Ares. Nasterea poporului teban din coltii de balaur Da-n fata lui era însasi Palas-Atena. a pornit sa-i gaseasca. din pestera adînca. precum se cuvenea. încolacit pe coada. Fara multa tocmeala. si. fiul lui Agenor a auzit un glas : . Prietenii erau morti si monstrul sta lungit pe trupurile lor. balaurul lui Ares s-a rotit catre sotii lui Cadmos din Sidon si i-a încolacit . lungi ca niste pumnale. crezînd ca-i alt dusman. suierînd ca vîntul. în timp ce întreita lui limba îi juca în gura-nveninata. Cadmos s-a-ntors pe data cu sabia în mîna. Din pestera aceea tîsnea pîrîul rece. prefacîndu-te-n sarpe. si strajuia izvorul tatalui sau ceresc si tot acel tinut. Tînarul sidonian a luat atunci o stînca. ce ar fi darîmat si zidul unei case. viteazul Cadmos mi l-a lovit cu lancea atîta de puternic. cu sabia si lancea.. . s-a repezit la el. si. si l-a tintit pe Cadmos cu ochii arzatori. cînd spulbera nisipul pe tarmurile marii. la-ntîmpinat pe monstru. a tîsnit un balaur cu solzii de arama si ochii fiorosi. de clestar. Numai ca sidonianul era un luptator cum nu-s prea multi pe lume .Ares iubeste monstrii. cum era voinic l-a lovit cu putere pe feciorul lui Ares. Tu ai ucis un monstru care-i era si fiu.. Pe cap. în vremea asta Cadmos. S-a ridicat în sus. Iar gura otravita era batuta toata în trei rînduri de colti. dar pe neasteptate. limpede. pe care-l stapînea întocmai ca un rege. apoi i-a otravit. si arma s-a înfipt într-un trunchi de stejar. si neînfricosat. care s-a aplecat sub prea marea povara. Dupa aceasta fapta. si. Balaurul s-a-ntors. Dar solzii de arama l-au ocrotit 153 pe monstru de greaua lovitura.

zeita. pentru ca el doborîse pe fiul cel hidos al lui Ares.. acropola tebana. Atena. si-n sfîrsit.. tot din pamînt. au rasarit. au zidit în padure. pe nume Amfion. Urmasii lui Cadmos ridica Teba cea cu sapte porti Urmasii lui au fost pe tronul din Cadmeea doi feciori ai lui Zeus si-ai nimfei Antiopa 6 : Zetos si Amfion. Din coltii semanati de Cadmos. Cadmos a adus jertfa puternicului Zeus juncanul fermecat. . Vreau sa zidesc aici o cetate vestita. a glasuit zeita. care s-au luat la lupta. au iesit niste giganti cu arme si scuturi sunatoare. care le va fi rege.. i-a semanat pe glie. s-au ridicat întîi niste vîrfuri de lance . Teba cea cu sapte porti. în schimb. apoi. ca din senin. Copiii i-au pierit si. eroul sidonian . celalalt frate. precum se învoise în fata lui Apolo. Un nor se coborîse si o învaluise pe copila lui Zeus. Cu ea a masurat întinderea de tara. Atena a pierit. S-a facut o fîsie de piele nesfîrsita. îti trebuie si brate cu care sa zidesti cetatea ta visata. semete. la izvorul lui Ares. Ridicînd fortareata. subtiri. pîna ce au ramas în viata numai cinci.tara juncanului. S-au tot luptat gigantii. Sotia lui. Dorind sa se pastreze nestinsa amintirea ciudatei întîmplari. Zetos era de-o forta de neînchipuit. si. Doi serpi. sidonianul. plutind apoi spre slavi. ce nu faceau nici un rau nimanui5. i-a dat raspunsul Cadmos. de Cadmos. La porunca lui Cadmos. c-am rapus un balaur care-i împiedica pe oameni sa traiasca în locurile-acestea atîta de manoase.Daca este asa. sînt fericit.cum îi spusese Atena . la fel. unde sa locuiasca oameni nenumarati. subtiri de tot. fortareata Cadmeea. care urma sa intre în stapînirea lui. spre sfîrsitul vietii.s-a preschimbat în sarpe. coifuri de luptatori .Chiar de ma voi jertfi. Pe acestea le-a unit. Cadmos a ascultat sfatul dat de Atena. de mult. desprinde plin de grija toti coltii de balaur si seamana-i pe glie 4. Pielea lui i-a taiat-o în fîsioare lungi.. desprinzînd cu grija toti coltii de balaur. Cadmos a denumit tara aceasta noua : Beotia . Atunci s-a ivit iara. si ca sa dobîndesti bratele de-ajutor. Ei s-au gîndit sa faca la poalele cetatii marele oras : Teba.. era un cîntaret destoinic ca Orfeu. . a suferit destul. Spunînd aceste vorbe. visat. Le-a poruncit s-arunce 154 armele ucigase si sa se faca prieteni cu preaviteazul Cadmos. Totusi.

cîntînd din lira. într-adevar. în anul urmator. Se mai spunea ca Tebei i s-au zidit anume cele sapte porti. fiindca pe-aceste locuri. unde s-a facut mare. si zeul i-a raspuns prin glasul Pitiei : . Insa el e ursit ca sa-si omoare tatal. i-a fost ucis feciorul. balaurul. Laios s-a înturnat în palatul din Teba si-a povestit Iocastei groaznica prorocire. sa-si pîngareasca mama si sa umple de sînge si doliu si durere tot poporul teban. pe muntele Citeron. pe capul sau. Cutremurat de spaima.. de Cadmos. si muntii veneau singuri spre zidurile Tebei. 155 Aezii povestesc ca el era-nsurat cu frumoasa Iocasta . siacum cît îl ura !. Ca lovituri de trasnet cadeau aceste vorbe în inima lui Laios. cu forta-i uriasa. a dobîndit un prunc. aducea pe spinare stînci mari rupte din munti. . îti va da un fecior. Iar regele 8 din tara aceea corintiana n-avea nici un urmas. fiind el numit Edip. Numele li s-au dat dupa sapte copile. dar în palatul 6au era multa mîhnire. si el a luat copilul si l-a azvîrlit pe-un munte. Asa a ajuns fiul lui Laios în Corint. caci nu aveau copii. Iara portile Tebei au capatat si ele fiecare un nume. Parul i se facuse. si-a dus-o în tara sa. Este înca o jertfa pe care o cere Ares. maciuca. ca ele s-aminteasca lira lui Amfion. un alt urmas de seama pe tronul de la Teba a fost regele Laios. Va-zînd el pe micutul atît de oropsit. însa. ca divinul Orfeu. ca mesterul Zetos sa poata avea piatra de lucru din belsug. ce avea sapte corzi. acest fiu al lui Zeus izbutea sa urneasca muntii din temelii. Vroind sa dobîndeasca un prunc în casa lui. unde se-nalta Teba. voinic si întelept. Cît îl dorise Laios .. Iocasta. Iocasta. ca sa-l manînce rîsii care foiau pe-acolo. pe care le avea regele Amfion cu soata-i Niobeea 7. si el a luat odrasla lui Laios. s-a hotarît sa-l creasca ca pe copilul sau. regele s-a rugat de marele Apolo. Amfion nu jurase ca va face vreo munca. într-adevar.Cînd s-a început lucrul la zidurile Tebei. cea zvîrlita . Afara de eroii Zetos si Amfion.Sotia ta. Dar s-a-ntîmplat sa treaca pe muntele Citeron un pastor corin-tian . olimpiana. Zetos a spus ca el o sa aduca piatra din muntii-nvecinati. Avea un trup firav.

barbatul cel albit a scos o sabie. baiete. A cugetat sa plece catre Beotia. Astfel s-a împlinit întîia prevestire facuta de Apolo 9. s-a dus la un oracol al zeului Apolo. I-a spus numai atît : . urmat de cîtiva sclavi. .a vazut doua drumuri.Ia fa-ne loc. ca si pe sclavii lui.coborînd din Delfi . Socotind deci ca fuge. si s-a iscat o lupta. în prea putina vreme.. Mîhnit peste masura. nu i-a destainuit ca tatal lui e Laios. a rostit vizitiul. cu lancea ridicata. si mama sa. Edip nu 6-a întors în istmul de Corint. din cei cinci calatori n-a scapat decît unul. Edip s-a suparat ca un. era regele Laios...Daca mi-e totusi tata regele din Corint ? si daca mi-e sortit cu-adevarat ca eu sa-mi nimicesc parintii ?. te vei casatori cu propria ta mama . lasîndu-l mort pe loc. caci tînarul Edip. . Iocasta. fara s-aiba habar. sclav oarecare îi porunceste astfel.. lînga sclavii sai. In car calatorea un batrîn cam albit. Atuncea vizitiul a dat în el cu biciul. Ca sa-si razbune sclavul. tatâl Dar ajungînd Edip flacau în toata legea. Edip s-a înfuriat si l-a lovit cu lancea. si nici nu s-a clintit. Mai bine fug în lume. Batrînul ce zacea însîn-gerat pe drum.Edip îsi ucide. Un sclav care-a fugit. Altfel îti ucizi tatal. l-a izbit pe batrîn. tare.. Pe cel care ducea catre Beotia venea încet un car.Sa nu te-ntorci în tara unde-ai venit pe lume. cine îi sînt parintii. Ascultînd ce spunea batrîna preoteasa. si . Iar tânarul Edip.. Edip a cugetat strapuns de-nfiorare : 156 . care îl aparau. Dar Pitia.. si-aduci nenorocirea asupra tuturora. sa afle adevarul. rude si prieteni. Nu ma întorc acasa si-nlatur nenorocul ce ma poate pîndi. ca e copil gasit si multe dintr-acestea. oameni nechibzuiti i-au soptit la ureche ca el n-ar fi odrasla regelui din Corint .-n raspunsul pe care i l-a dat. catre Edip. fara sa stie. copii.. îsi ucisese tatal.

A doua crima : casatoria cu Iocasta în tot orasul Teba domnea o spaima mare si numai cu greutate se mai putea iesi pe cele sapte porti. ca sprijin. din porunca lui Ares. Edip. Pe urma se ridica si. cu multa viclenie. Cînd este mic. a si trecut la fapta . 157 Pe lînga toate astea.. orasu-ar fi ramas fara locuitori. aproape de oras se asezase-un sfinx. Cînd treceau calatorii.. pe foarte multi tebani. punîndu-i o-ntrebare : . raspunde iute. el merge numai de-a busilea. . sfinxul mai omorîse în zilele acelea pe alti numerosi tineri. si va primi coroana si tronul ramas gol.cum sa-si salveze Teba ? Pentru ca. se gaseste si-al treilea : toiagul. de departe. omul. Atunci sfinxul lovea cu coada de balaur pe bietul calator. de buna seama. Creon a dat de stire ca de se va afla vreun barbat iscusit care sa-nfrunte sfinxul si sa salveze Teba. Astfel îi doborîse sfinxul. Sclavul care scapase s-a rusinat sa spuna ca nu îi învinsese decît un singur om si a mintit ca-n cale le iesise o ceata de numerosi tîlhari.. El va avea ca soata pe regina Iocasta. si nimeni nu putea sa-i dea acestui monstru raspunsul cuvenit. corpu-i era de leu .Fiinta aceasta este. îndurerat la culme de moartea fiului. aripi avea de vultur si ghearele de zgriptor n. cînd ajunge gîrbov. De mai dura o vreme. s-adauga stirea ca pe regele Laios l-au omorît tîlharii. pesemne. apoi numai în doua si la sfîrsit în trei ? Haide. Iar coada-i de otel era ca de balaur. Cu ghearele de zgriptor îi scotea inima si i-o storcea de sînge. Le punea o-ntrebare. îi va da o rasplata nenchipuit de mare. . si fîlfîind din aripi l-a oprit pe Edip.Care este faptura ce merge-n patru labe. si printre ei era si feciorul lui Creon. si sfinxul priveghea pe drumul catre Teba.. îi oprea cu un strigat. pîna în acea ziua. lînga doua picioare.El se ducea la Delfi sa-l întrebe pe-Apolo . care intrase pe pamântul teban. pîna se alegea un nou rege la Teba. Sfinxul l-o fi zarit. pe vaduva lui Laios. a pornit-o de-a dreptul spre sfinxul fioros. Mai mult. Creon pastra dealtminteri coroana-n mîna lui. i-a dat raspuns Edip. Sfinxul avea obrazul si trupul de femeie . dusmanosul.

traind doar din cersit. însotit de copila cea mica.. mii de copii. ca s-o scape de ura netrebnicului Ares si a celorlalti zei. batrînul a pasit într-o padure deasa. s-a umflat si-a plesnit.Cum a sunat raspunsul. turbat de ciuda. Aici a disparut Edip într-un chip tainic. aninîndu-se-n streang. Edip. sute. fara de voie. Apoi. Nenorocitul orb l-a rugat pe Tezeu sa ia în grija sa pe biata Antigona. Iar regele Tezeu a venit din Atena sa-l vada pe Edip. înversunati ca soata lui Edip . cu însasi mama lui. ce se numea Tiresias. Se zicea ca Edip i-a blestemat pe zei. si. Dar regele Edip a poruncit sa vina batrînul profet orb. Intîi. si Hades l-a primit15. Dar. au ajuns la Colona Vl. si. Creon i-a dat coroana ce o avea în grija si l-a suit pe tron.care-i era si mama . au trimis peste Teba ciuma pustiitoare. unde se cocotase. cu lancea. profetul orb nu a vrut sa raspunda. pe umeri. sfinxul. Ruguri erau aprinse în Teba peste tot si jalea cuprinsese poporul. silit de Edip. Iar Edip si-a scos ochii cu-o agrafa de aur.. ratacind pe drumuri. sarmanul. mai cumplit decît cînd traia sfinxul. o mica asezare lînga orasul unde domnea pe-atunci Tezeu. si Zeus l-a trasnit sau s-a deschis pamîntul. doi fii si doua fiice n. Iara Edip. Edip a parasit Teba cu sapte porti. s-a grabit sa-l aduca. alaturi de Iocasta. condus de Tezeu. s-a stîrnit furtuna. Pustiu si lacrimi au hotarît zeii Mureau si zi. A mai trecut o vreme. el a marturisit ca zeii-au aruncat peste orasul Teba ciuma nimicitoare. orb si sarman. l-a trîntit de pe stînca. Antigona. Iocasta. Cînd. . si noapte. Regele cîrmuia cu multa-ntelep-ciune peste poporul sau.i-a daruit copii. Astfel. regina si-a luat viata. Auzind tot poporul ca tînarul Edip l-a biruit pe sfinx. dar nu a vrut s-o spuna. în oras. Tezeu cunostea taina. Iocasta i-a nascut sotului sau. Edip a savîrsit cea mai groaznica crima din cîte sînt pe lume. ferindu-l de razboiul cel mult dorit de Ares. Caci mamele plîngeau în hohot la raspântii si-n ca158 se îndoliate. pentru ca regele îsi omorîse tatal si se casatorise cu mama lui. în niste vai adinei. Iar preotul cel mare îl ruga pe Edip sa faca sacrificii. S-a însurat. Zeii. sa salveze cetatea 13 . In Teba era pace. Ca sa se pedepseasca.

pe urmasii lui Cadmos. Asa s-a razbunat zeul furtunilor. fara ca fiecare sa fie nevoit sa mearga dupa apa. aceasta întîmplare. în versurile sale. . 4. încît oamenii sa fie aprovizionati din belsug. Note 1. 8.de forte supranaturale. Prin aceasta legenda elinii protestau contra nedreptatii destinului hotarît . aceasta mitica faptura. sapte baieti si sapte fete. reprezentau pentru elini lancile. Elinii îi atribuiau eroului Cadmos si alte merite. între altele. pentru ca se cladise Teba cu sapte porti. Fetele i-au murit. numai fiare si monstri. Feciorii lui Edip s-au ucis între ei. zeita Leto . bous-bos înseamna bou-juncan.cum credeau ei . ca el este acela care ar fi adus alfabetul din 159 Asia în Europa. Amfion. potrivit legendelor. 2. Se stie ca regina Niobeea avusese cu sotul sau. El ar fi facut si cele dintii conducte de apa din piatra. Prin aceasta alegorie. prin paduri. Spuneau. venit din Maramures. 3.. precum s-a aratat mai înainte. Poetul roman Ovidiu cînta.Legendele eline mai aratau ca-n Teba a fost dupa aceea un razboi fratricid 16. Coltii balaurului. în locuri unde hala-auiau înainte. pe locurile unde-i haladuise fiul.geloasa pe fericirea Niobeei. Ei ar fi întemeiat.. aezii vroiau sa arate de ce tebanii erau un popor de razboinici. 7. tara îneîntatoare a Moldovei. Este un erou civilizator. Numai pustiu si lacrimi au ramas dupa el. Nimfa Antiopa era fiica fluviului Asopos si fusese rapita de Zeus. si mai spuneau ca ar fi fost un mare aparator al pacii. la mare departare. Cadmos reprezinta eroul întemeietor de orase. încrîncenatul Ares. pe urmele unui zimbru cu o stea în frunte. In limba celor vechi. Oras din Asia. 9. Tot el ar fi facut cele dintii legi. Nu este exclus ca ea sa fi influentat si legenda noastra despre Dragos Voda. fiul lui Ares. Sfinxul. 10. balaurul cel groaznic cu solzii de arama. era tot odrasla a monstrului Tifon si a viperei uriase Ehidna. pe tarmul de rasarit al Marii Mediterane. Legenda aceasta s-a transmis multor popoare. cu sagetile. ucisi de Apolo si Artemis. la porunca mamei lor. 5. Regele corintian în casa caruia a crescut Edip se numea Polib si era casatorit cu Meropa. uneori afara din oras. cu pretul sacrificiului sau. 6. pe locul unde a fost doborît zimbrul.

Noi toti. zgriptorul apare de multe ori. la tine-am alergat. cu foc cotropitor Ne bîntuie cetatea. 13. In ale sale valuri o tine cufundata. (Colona se gasea cam la sapte kilometri departare de orasul . cerul se învrajbeste. si-acum mare Edip-naintea ta cazuti. Fartiici o calauza. si toti zic în credinta Ca ne-ai ferit de moarte cu-a zeilor vointa. In basmele noastre. nemilostiv coseste Odraslele luii Cadmos. Intîmplarile au fost povestite de poetul Sofocle în tragedia "Edip Xa Colona". Poetul antic Sofocle ne reda zguduitor aceasta rugaminte a marelui preot catre Edip în versurile sale din tragedia "Edip rege" ." 14. fiind socotit un soi de vultur cu doua capete si gheare mari si taioase.Zguduita De-o grea furtuna-i Teba. batrîni si tineri. mor pruncii la sînul mamei lor. Nu mai rodeste-n bezna samînta cea uscata : Pier turmele. Nu ca esti zeu. far'nici un ajutor Tu ne-ai scutit de birul ce sfinxu-ngrozitor Pusese asupra Tebei. 12. ti-o spun chiar ochii tai si sîngerata mare ce-apleaca fruntea ei.. si tot înavuteste Cu gemete si lacrimi Infernu-ntunecat.. Cînd dam de zile negre. Fiii lui Edip si ai Iocastei erau Eteocle si Polinice. Iar fiicele se numeau Ismena si Antigona..11. ". Iar te rugam fierbinte cu mila sa ne-ajuti. dar nimeni cît tine nu plateste.. Vrajmasa zee Ciuma.

Pictori moderni.Legendele Olimpului. Eschil si Euripide. A ridicat si-un rug.a.) Tot Sofocle a scris si renumita tragedie. prin viclenii si arme.dupa ce jertfeau fructe si flori si sînge lui Zeus olimpianul sau fiului sau Hermes. 16. Pelias s-a gîndit sa-si omoare nepotul. îsi însusise tronul si luase avutia regelui legiuit : palatele de piatra si turmele de vite. Dar Pelias. a trebuit sa puna la cale-un siretlic. Acesta. . A plîns si s-a jelit în temple. si . au reluat tema. Rege fusese Eson. facîndu-l slujitor. Iar preamîhnitul Eson. zeitei Persefona si sotului sau. acest razboi fratricid este cunoscut sub numele d« "Cei sapte contra Tebei" si e povestit în versurile lor de "marii tragici1. fara de nici o grija. 15.Trad. Hades. Aslan. zeul calatoriei si al negotului. Atena. Astfel se gasesc doua renumite vase. ei îsi reaminteau legenda despre Iason si corabia Argo. II EXPEDIŢIA ARGONAUŢILOR DE CÎTE ORI ELINII CĂLĂTOREAU PE MARI si debarcau pe tarmuri straine. ei îsi începeau povestea aratînd ca odata ar fi trait în Iolco. In literatura urmlndu-l pe Sofocle. In schimb îi daruise o coliba de frunze pe clina unui munte. rol. A vestit tot regatul ca fiul i-a murit. crescînd mare. Atîta ca si Eson avea. pesemne. cel mic. legata de numele fetei moi mici a lui Edip : "Antigona". Acestia l-au vestit despre ce planuia noul stapînitor. Cel mai adesea. Iar marele nostru George Enescu o creat o admirabila opera muzicala. Insa pe rug a ars un iepure salbatic. avînd pictate victoria lui Edip împotriva sfinxului. de Edg.dupa datini .ndepartate. 160 11 . Voltaire si altii. ca Gustave Moreau. un oras tesalian 1. prieteni. A facut . cel care-i învata cum sa aiba dobînda cu orisice prilej sorbeau cupe cu vin si începeau sa cînte legenda despre Iason si corabia Argo. In literatura. doi fii ai lui Poseidon : Eson si Pelias. Ingres s. Numai ca fostul rege avea si un copil. !n picturile pe vase. întreitei Hecate. ca sa-si poata tine tronul.jertfe zeului Hermes. putea pretinde sceptrul luat tatalui sau Eson. regele Pelias. ca sa-si scape copilul. Th. fratele cel mai mare. cum se obisnuia pentru cei raposati. Deci. legenda lui Edip a inspirat mult pe artistii antici. la raspîntii si lînga focul sacru. a carui creatie despre Edip atinge cea mai înalta culme în teatrul antic .au mai scris lucrari memorabile Corneille.

. fiindca te-ai grabit sa-mi împlinesti dorinta.. Tocmai vroia sa treaca apa pe la un vad. Un nor a-nvaluit-o si a pierit în slavi. babuta s-a schimbat pe loc într-o zeita. cutezator. bunicuto.Cum de nu. a pornit mai departe si a ajuns în lolco. subtirica. Iason a stat o vreme privind. s-a hotarît sa plece în orasul natal ca sa-si revada tatal si. .. sa-l razbune. A intrat în oras si s-a-ndreptat spre piata unds se pregatea o mare sarbatoare. pruncul adus din lolco s-a facut în curînd un flacau ne-nfricat.. flacaul era nespus de chipes. 162 Fiul lui Eson se întoarce în lolco :. caci apa venea mare. la centaurul Hiron 2.. . cînd i-a iesit în cale o biata cersetoare. soata marelui Zeus. pe scurt.si stînd sub privegherea batrînului centaur. au crezut ca-i un zeu. acel ce cîrmuia întregul Univers. puternica zeita. si. era un tînar vrednic si foarte saritor.. fiind crescut pe furis.. nestiind cum sa-l strige. Regele pune la cale pieirea lui Iason Oamenii din oras. însa în mare taina. Apoi.adica. poate. cu fala. feciorul lui Apolo. eu te voi ocroti pe drumurile tale. odraslele lui Zeus. Ulise si multi altii. din muntele Olimp. baiete. cîntînd voios pe cale. Au socotit ca-i Ares sau poate chiar Apolo. mi-e teama ca-mi pierd viata.. si tu vei birui. pe urmele zeitei. în templul lui Poseidon. Asa a trecut rîul. si l-a rugat sa-i creasca feciorul oropsit.. si a luat-o în brate. si l-au înconjurat. Hei.. A aparut chiar Hera. Pe trup avea o haina de pînza. Eu sînt fara putere si daca ma-ncumet sa ma cufund în apa. Cînd a-mplinit baiatul cam douazeci de ani. cum au ajuns. într-adevar. Iason. plin de uimire. De-aceea bunul Hiron. si pe Castor si Polux. îi ajungea la gît si curgeanvolburata.. Te duc numaidecît. . Dar nu-n orice zeita.Am vrut sa te încerc. nu vrei sa ma treci rîul ? a glasuit spre Iason. Dar el nu avea nume.Baiete !. Eson si-a dus copilul în muntii Pelion. cum îl crescuse înteleptul centaur. si tot la el vor creste si viteazul Ahile. pasind cu multa grija. A mers pîna la rîul ce-nconjura orasul. cînd l-au vazut pe Iason.Totul lasa sa creada pe proaspatul stapîn al orasului Iolco ca odrasla lui Eson s-a stins dintre cei vii. ducînd-o pe batrîna pe tarmul celalalt 3. i-a zis : fiul lui Eson . Caci centaurul Hiron crestea pe-Asclepio. Astfel a spus zeita si a batut din palme. Haina i se lipea de .. Traind mereu pe munte .. Iason.parul nu si-l taiase si pletele bogate îi atîrnau pe umeri în valuri aurii. Insa. a glasuit.

Cine esti si ce vrei ? i-a strigat. . . în fiecare mîna tinea cîte o lance cu vîrful de arama precum purtau pastorii din muntii Pelion. Pornesti catre Eete si-aduci lîna de aur. Este dupa dreptate ca lolco sa ajunga iarasi în mîna voastra : a ta si a lui Eson.zeii mi-au hotarît sa caut lîna de aur. -. pe care nu-l vazuse de cînd era copil si. calare. Cealalta o pierduse în apa spumegînda. cu suita.Eu sînt nepotul tau..printr-un oracol . desi purta în mîna sabia lui de rege ! Mai ales ca multimea privea cu-ncredere catre noul venit.. 165 El s-a-ndreptat pe urma spre casa parinteasca. din care tu si eu ne tragem deopotriva. cu asprime.Vezi. ca sa aduca jertfa zeului marilor.Deci. vede ca el nu este încaltat decît cu o sanda.Bine. spre tara lui Eete. Asa sa fie ! a rostit Pelias cu prefacatorie. Dealtfel. eu ma-nvoiesc sa plec s-aduc lîna de aur.. Spun cu totii ! a zis Pelias. Caci tânarul acesta-l va razbuna pe Eson.. Oracolul din Delfi abia îi proorocise . va ajunge orasul cel mai bogat din lume. Tocmai în acea clipa s-a auzit un ropot. a spus la sfîrsit Eason. vrei s-aduc eu lîna. Precum vezi. si. Iar deasupra purta o blana de pantera.. cum s-a-nfricosat hulpavul Pelias ! Cum tremura pe sa. si se îngalbeneste nedreptul Pelias. n-am murit. pe cînd ducea batrâna spre malul celalalt. . au spus mai multi batrîni. facînd semn spre multime : Spuneti si voi.. .. tînar si curajos. pre cît pot sa pricep ! a glasuit baiatul. sperînd c-o sa se piarda în marea încercare. dînd peste tot de stire ca va porni pe mare.. îti jur pe marele Poseidon. cînd are-un nepot tînar ?. lolco va înflori.a rostit Pelias. ca parasesc orasul.. Dar iacata-l zareste în piata si pe Iason. Regele s-a-nfuriat. flacaul a pornit iar la drum. Eson. Iason ?. pe care-o stapîneste azi regele Eete. Mai mult. asa cum credeai tu.. ce e-n acelasi timp strain si cetatean al orasului lolco si umbla încaltat numai cu o sanda. asta nu se cade. nu mai rîvnesc marirea si-ti voi da bucuros puterea si orasul.cîteva zile-n urma . A strabatut Elada.. L-a-mbratisat pe Eson. se cade sa plece un mosneag. care îl apara de ploaie sau de frig. se-ndrepta catre templu.Nu. Regele Pelias. .. Avînd lîna de aur. .ca trebuie sa se teama de un flacau din munte. c-ai sa parasesti tronul. Atîta ca-n picioare nu mai avea baiatul decît o sanda.Desigur. asta vreau . . O. ce nici nu banuiau ca Pelias anume îsi trimitea nepotul. o tara fabuloasa si plina . sînt batrîn. . Insa.Daca te juri pe zeul din care noi ne tragem.. si am venit sa-ti cer sceptrul ce l-ai rapit parintelui meu.164 muschii încordati si lasa sa se vada cît este de voinic. potolindu-si dorul de tatal sau. cînd te-ntofci..

pe care nu putem sa-i însiram acum. Ca sa-si scape copiii. stapîn în Orhomena. Nu s-a mai putut tine. . Avea lîna de aur. ca apoi sa coboare în capul celalalt unde zagazuise Heracle de curînd oceanul cel urias. i-a sfatuit berbecul. Acest berbece sacru era nespus de mare. pe care o tinea Eete pe nedrept.care purtau pe umeri aripi. doi fii ai lui Boreu. Calais si Zetes . Cînd . Admet . a plutit mai departe. Cîti au fost nu stim bine. au mai venit : Tezeu. Cine dintre eroi nu dorea sa strabata drumul acesta nou si sa cunoasca lumea ? ! Fiecare-ar fi vrut sa fie el acela care s-aduca iarasi în patria iubita lîna scumpa de aur. sa-i rapeasca din palatul regal al fostului sau sot. regele Piritou .. De-acolo vor aduce lîna scumpa de aur. Aezii povesteau legenda lui astfel : Se stia ca pe vremuri regele Atamas. Frixos a ascultat . zeita norilor. numiti Hele si Frixos °. punînd doua coloane în drumul apelor. ape serpuitoare si codrii nepatrunsi. era capatul lumii 'k... Berbecele cu lîna de aur Ţelul calatoriei era lîna de aur. dar ei n-au vrut s-o ia. ca nu cumva pe cale vreunul s-ondrageasca si sa se iste cearta între navigatori. Meleagru .putea strabate cerul. Orfeu .. al lui Poseidon. lîna ce trebuia întoarsa în Elada. mai curioasa. Marea. Se spune ca cincizeci. un fiu al lui Poseidon. fecior al lui Poseidon. orasul colhidian.. însotit de un prieten.. Ba chiar se hotarîse sa le rapuna viata. cu cei doi veri ai lor : Idas cel preavoinic si Linceu. aflata-n rasarit. o fata si-un baiat.si auzind eroii ca se pune la cale calatoria asta catre capatul lumii. s-au strîns numaidecît. urcusul lui pe cer. . plina de bogatii. caci mama vitrega tocmai vroia sa vina si sa le vîre-n piepturi cîte-un pumnal taios. departe. Peleu . i-a venit ameteala. regele beotian si-a luat alta nevasta. odraslele lui Zeus. si. A vrut sa-i însoteasca si-o fata.au ajuns deodata deasupra unei mari. Nimeni nu mai plutise atîta de departe. Prin nu stiu ce-ntîmplare. zeita norilor a trimis de îndata acest berbece sacru. pîna-n timpul acela : caci tara lui Eete.Nu va uitati spre ape !.. avînd copiii ei.de mistere. Printre ei se gasea si eroul Heracle. fusese însurat cu frumoasa Nefele. S-au strîns deci multi eroi. zi de zi. tot s-a uitat în jos. si a cazut în valuri. Vorbea ca oamenii si.. vîntul de miazanoapte . apoi Castor si Polux. cel urgisit de Hera în gelozia ei. Numai baiatul. un oras beotian. spunînd ca nu e bine sa mearga o fecioara între atîti flacai. ca pasarile-n zbor 6. Frixos. vazînd apa marii. Neleu . De acest animal ceresc.si au zburat copiii. . orisice . si ea îi daruise doi copilasi draguti. se cheama de-atun-cea Helespontul. în care fata s-a înecat. Iar mama vitrega. si în sfîrsit multi altii. . un flacau înzestrat cu puterea de a zari prin lucruri. adica Marea Helei 7. prin ape si pamînt. dar Hele. s-au agatat copiii în ultima clipita . si a ajuns în Ea. Lîna scumpa de aur era de pe-un berbece. vroia sa-i departeze pe Hele si pe Frixos de palatul regal. Sub ei se întindeau pamînturi nesfîrsite. ca tatal lor . Atalanta . ce se afla-ntr-un templu din Iolco. De-acolo-si începea Helios. mai presus de toate .desi nu avea aripi . la Pontul Euxin. într-o calatorie cum nu s-a mai vazut.

. în zbor. Iata de ce eroii s-au adunat în pripa. Apoi au început ospatul de plecare. poate.. din Orhomena.Aici a adus jertfa puternicului Zeus berbecele de aur. Fiind atît de usoara. agatata. închinata lui Ares. Corabia aceasta trebuia sa înfrunte primejdii fara numar. Ei au pus-o la prora. De-aceea i-au spus Argo 8. Era o încercare îndeajuns de grea !. dornici sa cucereasca scumpa lîna de aur. pe mari necunoscute . Avea cincizeci de vLsle. cum s-au ivit zorii. încrustata în lemn. cu Hele si cu Frixos. însurîndu-l cu una din cele doua fete pe care le avea. Dar. pe care-a daruito regelui din Colhida. luni întregi. Plecarea spre tara lui Eete de la capatul lumii Cînd au terminat lucrul si corabia Argo s-a leganat pe ape. Aezii povesteau ca în acel moment eroii-au întors ochii spre viteazul Heracle. în nu prea multa vreme au facut o corabie cu totul deosebita. Da-n cîntecele lor aezii aratau ca trebuiau sa plece cîndva niste eroi. trebuia sa pluteasca saptamîni. încît navigatorii o ridicau pe umeri. Insa fiul lui Zeus le-a spus ca el e sclavul regelui Euristeu. prin furtuni si primejdii. sa se lupte cu monstrii si sa aduca iarasi lîna berbecului plecat odinioara. stejarul din Dodona. Au luat cu . zbura ca pescarusul peste aria marii. Iar el. si-au hotarît sa faca o corabie mare din lemn bun. Pregatirea marii calatorii Lîna mult pretioasa a ramas în Colhida. drept multumire. care sa îndrazneasca sa pluteasca pe mari. Dar era totodata atîta de usoara. au azvîrlit încolo cupele de pe mese. N-a pastrat decît lîna. S-au strîns cu totii-n Iolco.dînsii apa si hrana din belsug si s-au urcat pe punte. spre tara lui Eete de la capatul lumii. cu grija. Intîi s-au sfatuit .. din tara lui Eete. într-un copac stufos dintr-o livada sfînta. fara vreo oboseala.. 167 Insa lucrînd eroii plini de însufletire. ca sa nu atraga supararea zeitei. i-â jurat ca-l va face urmasul sau pe tron. Au baut si-au mîncat vreme de noua ceasuri. fara oprire.navigatorilor pe corabia Argo . adusa de Atena. s-aleaga pe acela ce urma sa-i conduca în expeditie. prin uneltirea Herei. de peste mari si tari. cei cincizeci de eroi s-au adunat la tarm. avea de-asemeni darul de a putea grai argonautilor . care graia spre oameni si facea prorociri. . mai bine sa-l aleaga în fruntea lor pe Iason.si-a-i putea sfatui în împrejurari grele 10. Crenguta de stejar. cu cîte-o vîsla-n mîna. si l-au urmat pe Iason. care-i doreste moartea Deci.si toti s-au învoit ca Iason sa conduca pe eroi peste mari. Se spune ca Atena 9 i-a sfatuit tot timpul si le-a dat o crenguta din stejarul cel sfînt al maretului Zeus. Au facut sacrificii zeilor olimpieni. stînd cîte doi pe-o banca.. de stejar. Iason era iubit de sotia lui Zeus.

Veneau toate s-asculte cîntul duios din lira si glasul lui Orfeu. si zilele senine. suflau voioase-n pînze 11.Heracle era-n mijloc. Din nori. de tatal sau. Le-au cîntat cântece si i-au rugat sa se-nvoiasca a fi stapîni în tara lor si sa-si aleaga. cu bratul sau de fulger. pline de talerencarcate cu fripturi. acestea si-au dat seama ca singure nu pot trai. Din tot ceaveau le-au întins mese pline de amfore. ca sa se razbune. care cu ochiul ager privea spre departari. iacata vin argonautii facînd întîiul lor popas. Corabia plutea. A început 168 sa cînte. si tinea cumpana corabiei de lemn. plecînd la un razboi. biruindu-i pe vrajmasi. . toata întristarea femeilor s-a risipit si i-au primit cu flori pe oaspeti. insula mare si muntoasa. plutind neîncetat. Din nord se repezeau adesea. parasind vechile sotii. si-l implora pe Zeus. si. Zeus le raspunsese ca le primeste ruga. Eroii sînt îndemnati sa duca o viata tihnita în Lemnos Asa. turte dulci si fructe. si vînturile repezi. Atît ca-n Lemnos se-ntîmplase cu cîtiva ani mai înainte o tra-gedie-ngrozitoare. îl desfata pe Zeus si-l facea sa priveasca plin de îngaduinta spre corabia Argo. unde fusese azvîrlit Hefaistos. el fiind cel mai greu. spre insula. In acest fel. Cîntecul lui Orfeu rasuna peste valuri. si lînga ea saltau popoarele de pesti si alte vietati din apele marine. s-apropie biruinta. în asfintit. a rasunat atunci un glas aspru de tunet si-un fulger a brazdat cerul abia-nrosit de Eos . si-ntinsul de smarald al apelor Egeei parca ardea cu flacari. Corabia iesise în largurile marii cu pînzele întinse. insula Lemnos nu mai avea decît femei. si vînturile marii. Helios-se-naltase cu carul lui de aur pe cerul fara pata. agatînd-o de ciocul corabiei de lemn. au ajuns repede în Lemnos. Eroii-argonauti pornisera cu bine pe drumul presarat cu sute de primejdii. cum spun poetii. în fata sta Linceu. Barbatii lemnieni. si întorcîndu-se acasa se însurasera cu ele. din înaltimi. lasînd în flacari insula. Iar turme si cirezi de vite aproape nu se mai vedeau. rapisera femei si fete. în care scînteia vinul purpuriu. Se auzea-n Olimp. în Elada. Acestea. Ogoare si livezi erau tot mai putine si mai sterpe. Jefuiau totul si plecau.aurora. si ceasul fericit cînd iar se vor întoarce acasa. cete de traci. Deodata. Au ridicat îndata ancora grea din ape. sotiile care le plac. vrajite de-acest cîntec. si alaturea Iason se sprijinea de prora. marele Zeus. nenumarate. dintre ele. tinînd un vas de aur în mîinile-amîndoua. Iar divinul Orfeu si-a luat lira în brate. Curînd. îsi omorlsera barbatii 12. pe corabii. Tocmai pe cînd era în tara o-atît de mare suparare. si drumurile marii.

pîna-ntr-o tara. Au dat în laturi pe acele femei si fete. doua de coaste si-alte doua de soldurile monstruoase. si nici nu au bagat de seama cînd au ajuns în Propontida 14. ca sînt ademeniti eroii cu vorbe.. dintre ei nici unul n-a scapat cu zile. lasînd ispitele deoparte. unde se îmbuibau cu totii. El singur nu se învoise sa se coboare de pe punte si sa ia parte la ospat. cînd ele îi rugau cu lacrimi sa se opreasca iar în Lemnos. stîncoasa. E drept ca s-a stârnit furtuna si era gata s-o scufunde. Misia 15. eroii s-au dezmeticit. 169 In timp ce-aproape toti eroii se asezasera la mese. ce murmurau parca un cîntec gingasei fete înecate. însa 170 vîslasii au purtat-o cu vrednicie pest valuri. în fata lor se întindea peninsula Cizic. îi oferea lui Iason tronul. Dar auzind ce se petrece. însa Heracle a-ntins arcul.. Au privit apele acestea. si poate ca le-ar fi zdrobit corabia de lemn. Au rasturnat acele mese. Cîti ramasesera cu viata au trebuit sa se mai lupte cu Iason si ceilalti eroi. Eu am sa plec singur din tara asta blestemata. cîntînd cu fetele din Lemnos si sorbind cupele cu vin. si au plecat argonautii.. corabia argo-nauta.. si iar a lunecat pe ape. gîndind sa le închida calea. la-napoiere spre Elada. catre vitejii-argonauti. printr-o fîsie de nisip. îngreunîndu-si trup si minte. în voia vîntului zburdalnic. Cel ce zvîrlise cu tarie astfel de vorbe spre eroi era chiar marele Heracle. uriasii cadeau ca niste stînci în valuri. daca primea sa -i fie sot. . si au pornit spre tarmul marii. abia legata de pamântul stravechi al Asiei. usoara. cea mai frumoasa dintre toate. Aici au trebuit sa lupte cu niste fiinte fioroase : uriasi cu cîte sase brate.însasi regina de la Lemnos t3. s-a auzit un glas puternic: . Doua le-aveau prinse de umeri. sub sabiile lucitoare si sulitele de arama. Atunci sau apropiat de locul unde alunecase-n valuri copila Hele : Helespontul. cîntece si vin. Acesti uriasi au început s-arunce stînci mari de granit. Pîna la urma.Ati uitat oare datoria ? Ati si uitat lîna de aur pentru un zîmbet femeiesc si niste amfore cu vin ? Vai voua. N-au mai vrut nici sa-ntoarca ochii. cu bufnituri rasunatoare. Raniti si otraviti. ce-i tineau. se si grabise în cetate si îi certase pe voinici. Auzind ce spunea Heracle. si-au smuls cununile de flori. pîna s-a coborît amurgul si cerul s-a umplut de stele. Uriasii cu cîte sase brate Au plutit ei din nou pe mare. si-a tras spre ei sageti muiate în sîngele otravitor al hidrei omorîte-n Lerna.

cutezatorul Polifem 16. în care se varsa izvorul. Fiindca Heracle tinea mult la tînarul rapit de nimfa. Pierderea lui Heracle în Misia L-au cautat ei întreaga noapte. si nimfa. vîntul bate si el prielnic. argonautii au fost primiti cu mare cinste si de localnici. pe nume Glauc.Spuneti ce trebuie sa facem. un fiu al zeului Po-seidon. era un om hidos si rau. Un cap învaluit de alge s-anfatisat privirii lor. umflat.... fara sa-i poata da de urma. Urechile-i erau zdrelite în luptele ce le purtase. Cei trei voinici ramîn aici. argonautii-au adus jertfe lui Zeus si sotiei sale. numit Amic. neprevazator. si mai departe. sunînd în scoici. si. a facut semnul de plecare.. lasînd în vînt pînzele toate. catre tara bebricilor cea misterioasa i8. parea un mare glob boltit. Nu îi placea sa aiba oaspeti. sa fie îndragit de-o nimfa. însetat. acuma. Dar multi dintre argonauti nu aveau inima usoara. a urmarit-o prin padure. speriat. a rostit Glauc cu voce tare. n-a stat pe gînduri si-a pornit sa-l caute prin padurea deasa. marea-i lina. în locurile astea pline de verzi gradini înmiresmate. înversunata. si Iason a strigat spre Ceruri : . s-a prefacut în caprioara. si de rege. i-au asteptat sa se întoarca. i-a-ntîmpi-nat un popor aspru.si Iason. pentru ca. îndîrjita 19. Era un zeu. Dar tot aici s-a întîmplat ca Hilas. si el. . iata. Nici unul nu era mai vrednic si mai viteaz între ei toti decît Heracle cel puternic si vesnic urgisit de Hera. Sub umerii lui . Nici unul nu dadea vreun semn ca ar fi auzit chemarea. aprinzînd focuri. un argonaut. de pe tarm. caci nimfa-l ascunsese bine pe dragul ei. Dar caprioara s-a schimbat din nou în nimfa cea frumoasa si. si neavînd alta ce face. Urcîndu-se din nou pe Argo. Pieptul sau monstruos. apucîndu-l de grumaz. si-l fermecase s-o iubeasca. ascultînd îndemnul. Cerul a ramas mut. 171 înfrîngerea bebricilor 7.. acolo-n lacul cu unda verde. care salasluia acolo.. Prea îl ura. însa zadarnic. si noi mâi stam înca la tarm.în Misia. Ea nu dorea ca si Heracle s-ajunga-n tara lui Eete. dar marea s-a despicat pîna-n adîncuri.» Iara Heracle-si va urma calea ceri este harazita. Era o nimfa dragalasa ce stapînea un mic izvor la poalele unei paduri de pini înalti si parfumati. pîna la apa unui lac. Prinzînd deci vîslele în mîini. Aezii-l zugraveau pe rege ca era-nalt ca un copac. Unii poeti. strigînd cu totii. cîntînd povestea. cristalina. Strigatul sau l-a auzit Heracle si-alt argonaut. cu voce tare.. spuneau ca Hera ar fi pus la cale-aceasta întîmplare. si a sarit în calea lui.Duceti-va si n-aveti grija. l-a tras cu ea în fundul apei. vreme lunga. Asa a hotarît Olimpul. Un singur lucru pretuia : lupta cu pumnii. în el aveau toata nadejdea. El sprinten. si i-au cautat. a vrut sa soarba din unda limpede de munte.. îndragind pe tînar. în Misia împadurita. Regele lor. au dus pe Argo mai departe. eroii au bagat de seama ca dintre ei lipseau Heracle si înca doi argonauti17. se pierdea. a dat un strigat. Hilas.

. si ce furtuna. Iar ochii-i se roteau sub frunte. si în oras domnea un rege ce avea darul profetiei si care se numea Fineu. . zei ceresti ! Corabia se zguduia. Numai cu greu. sarind cu-ndemînare. i-a provocat pe loc la lupta. Cel ce soseste-n tara asta trebuie sa dea lupta cu mine. l-a si izbit pe cruntul rege cu pumnul aprig în barbie. . . iar sabiile zvîr-Ueau prin aer lungi curcubeie lucitoare.. Cine se prinde ?. luînd prada multa. S-au încordat si s-au batut pe iarba verde a cîmpiei..bulbucati. 172 N-a trecut mult si-argonautii au fost deplin biruitori. Polux. niste zeite monstruoase.ale lui Zeus . Argonautii trebuiau sa tie piept unei multimi de luptatori nespus de mare . Desi Amic era urias. Tezeu si Meleagru îsi taiau drumul prin multime. merinde bune si-n burdufuri vin din belsug. amenintatori. voinicii au reusit sa-ndrepte cîrma ce se stricase-n vijelie. Cine-ncepe ?. cresteau pe bratele-i robuste muschii ca niste bolovani. încît Fineu pierea de foame. arme.cei din Olimp s-au mîniat si-au hotarât sa-l pedepseasca. gheare de leu si cozi de sarpe. Iar dincolo de acel tarm se ridica un oras mare. Zeul Apolo-i luase ochii si Hades-Pluto din Infern îi trimise niste harpii. a grait Polux. Dar cum s-au departat oleaca de tarmurile lui Amic. ca unei fiare-nfometate. Iara din cele doua laturi.Am sa-ncerc eu. vîslind din rasputeri. Castor si Polux nimiceau ostenii regelui Amic cu sulitele de arama.Hai. straie. s-atinga malul celalalt 21. cu lupta dîrza. si lupta a-nceput pe data. Iason. de parca secerau un lan.Asa e datina pe-aicea. se frîngea din încheieturi si era gata sa se sfarme într-un vîrtej negru de ape. Amic. vazîndu-i pe elini c-au debarcat în tara lui. salbatici. Dar fiindca el dezvaluise unele taine . cu chip de fete. Salvarea lui Fineu de hidoasele harpii In dimineata urmatoare au întins pînzele sa plece din tara neospitaliera si au pus toti mîna pe vîsle. ce o tîra spre niste stînci dintr-o strîmtoare f oarte-ngusta 20. Bebricii au sarit atuncea ca sa-l razbune pe Amic si s-a-nce-put un razboi greu. care-i rapeau toata mîncarea. trup de pasari.. Pîna la urma însa Polux l-a biruit pe raul rege. si sulitele scînteiau. a ris regele cu-ngîmfare. s-a si dezlantuit furtuna. . vino sa te fac farîme si sa te dau hrana la pesti ! a hohotit din nou Amic. Monstrul a scuipat sînge negru. L-a nimerit cu pumnu-n tîmpla si l-a lasat fara suflare la poalele unui copac. Dar l-a lovit si el pe Polux cu tot atîta strasnicie.

Nu mai era decît o clipa. o insula a zeului razboiului. Numai prin ea puteau învinge. Atunci eroii au vîslit mai cu putere mai cu sîrg. au auzit un zgomot înspaimîntator. le-a amintit ca la intrarea Marii Negre se afla niste stînci uriase. si totusi. Vîsleau. din acea vreme. teribilele Simplegade au ramas locului. pîna sa ajunga la tinta lor cea mult visata. pîna s-ajunga la Eete. valurile repezi si înspumate dintre stînci smuceau pe Argo cu putere si o trageau parca-napoi. Numai un capatîi de lemn a fost zdrobit. In niste lupte ce-au urmat. . au mai trecut argonautii prin multe alte încercari. Numai o pana de la coada i-a fost prinsa de Simplegade. Iar din corabie. Erau acele stînci cumplite ce se ciocneau necontenit. în zare. care fusesera gonite de marele erou Heracle din mlastinile stimfaiiene. Aicea se adaposteau negrele pasari ale lui Ares. Plutind asa. eroii au slobozit un porumbel. nu e primejdie printre stînci. Acesta a-nceput sa zboare si-a trecut iute printre stînci. voinicii au pus si ei mîna pe vîsle. blestemul lor se risipea.O sa vedeti. tara bogata-a lui Eete. cautau mereu capatul lumii. . si mîngîios. si le-au învins si le-au silit sa jure pe maretul Zeus ca-i vor da tihna lui Fineu. Ca sa cunoasca vremea asta cînd pot sa treaca printre stînci. Apele se roteau în preajma si clocoteau ca-ntrun cazan. unde era lîna de aur. si ochii lor. Pot sa vîsleasca fara teama. Ele se misca. caci ei erau înaripati si viforosi ca tatal lor. pe veci. sa ia cu ei un porumbel. doi dintre ei au fost ucisi. c-un bubuit asurzitor. puteau sa dobîndeasca lîna cu firele-i scumpe de aur. si stîncile s-ar fi lovit. Cu darul lui dea prevesti. si nimeni înca nu trecuse cu vreo corabie pe-acolo. au pornit iar spre largul marii. dar nu vroia mai mult sa spuna. plutind prin Pontul Euxin23. Cu sulitele prinse-n mîini. Tot Fineu i-a învatat ca. La rîndul lor argonautii au înfruntat aceste pasari si s-au luptat din greu cu ele. Orfeu a început sa cînte din lira lui un cîntec dulce. si daca porumbelul trece. 173 Argonautii zaresc crestele Caucazului Eroii n-au mai staruit si. Atîta tot. multumindu-i lui Fineu. care se cheama Simplegade 22. debarcînd în rasarit. Fineu din Tracia spusese ca de va trece vreo corabie printre stîncile Simplegade. Fineu stia de ce si cum . Stîncile se miscau alene sub acest cînt duios de lira. E drept ca. decît în anumite clipe. si vasul Argo a trecut. si-au poposit de la o vreme într-o insula mititica. Iason s-a încordat la cîrma. Ajunsi acolo sa-i dea drumul. si-adormitor. Vazînd acest semn bun. Orfeu cînta ametitor.Dintre eroi s-au ridicat atunci Calais si Zetes. se ciocnesc si nici un vas nu poate trece. vîntul ce bate dinspre nord. în primul rînd. le-a rostit el. Iara de piere porumbelul. cei doi flacai le-au urmarit pe-aceste harpii pîna departe peste mari. feciorii zeului Boreu. Acum vîsleau argonautii fara de frica peste mare. regele le-a aratat eroilor greutatile pe care ei urmau sa le întîmpine. Într-adevar. Argo sa stea si ea pe loc. Drept multumire. s-aduca jertfe Afroditei.

lasînd valurile marii. cînd a sunat o bufnitura si portile i s-au deschis. Era chiar vulturul lui Zeus. Puteau sa doarma linistiti. pe Fasis. în semn de buna prietenie. adica regelui Eete 25. si spre palat priveau acuma plini de nesat argonautii. însa pe urma lui veneau. Vrem sa ne-o dai de buna voie. Eroii au privit în urma acestei pasari. si-au spalat trupurile-n apa . cetatea regelui Eete. din tara regelui Eete 24. argonautii încarcati .De la o vreme. îl daruise pe acesta celui mai drag dintre feciori. a raspuns Iason cu-ndrazneala. caci aripile lui uriase pareau ca-s ale lui Boreu. Drumul cel greu se ispravise. în mîna-avea doar un toiag. pîna ce au ajuns la gura rîului larg si-albastru. 174 Dar nu puteau sa se opreasca. porti maiestre. au tras corabia la tarm. titanul cel legat în lanturi. Regele Pelias îti cere lîna cu firele de aur. Iar Helios. în pragul lor s-a-nfatisat feciorul soarelui.. sus. caci Helios sau mîndrul soare îl ajutase pe Hefaistos în batalia cu gigantii. si turnurile lui de-argint se ridicau pîna la cer. Altminteri noi ne vom 175 .. zacea de veacuri Prometeu. unde pastra regele tarii lîna berbecului vrajit.. Au adus jertfe Afro-ditei. Tu ai pastrat-o pe nedrept. In palatul soarelui în stînga lor se vedea Ea.. si au vîslit tot mai departe. si.aurora . au zarit muntii Caucaz. Heracle înca nu-l scapase. s-au îndreptat în sus.cu sabii bine ascutite. cu pas ferit. credeau ca vine furtuna înfricosatoare. odinioara. coloane. Acolo si-au facut culcusul. Fasis. Au lasat ancora cea grea sa se înfiga-n mîlul gras si au sarit pe o poiana.s-au desteptat si-argonautii. purtînd pe fruntea lui cununa stralucitoare de omat. Trecea prin slavi. cu creste sure. si ti-o cerem. Palatul regelui Eete era din marmora curata. au pus pe ei vesminte noi. catre Caucaz. de fapt. fiindca se facuse noapte. avînd palate destule-n rasaritul lumii. trecînd el. obiecte rare. acest palat maret zeului Helios. Erau în tara lui Eete. Este a noastra. S-au odihnit pîna la ziua. celebrul faur al zeilor de pe Olimp. Mesterul faurar zidise. Sculpturi. plini de spaima. Dar cum si-a revarsat lumina trandafirie pe pamînt zeita Eos . si Iason s-andreptat cu fala catre orasul lui Eete. ca vulturul lui Zeus o sa sfîsie iar ficatul însîngerat al celui care îndura totul pentru oameni. si. Catre apus s-a auzit si-un vîjîit tare de aripi. sa nu se vada. si-a strigat tare spre eroi : . pe vîrful Elbrus. pe care îl zidise însusi Hefaistos. pe care ti-a adus-o Frixos.sub hainele de sarbatoare .Sosim din tara tesaliana. luîndu-l în carul lui de aur. Acolo. stiau. împodobeau acest palat. în dreapta-n schimb erau gradina si templul mare al lui Ares. Eete. Dar. ca sa-i arate prietenie. cine sînteti si ce cautati ? . Iar din înalt se oglindeau în apa limpede a marii. din Elada.Strainilor veniti din lume. si-n departarile verzui zareau vestitul munte Elbrus. pretioase.

Erau flamînzi si însetati.. Deci. la mese . în tarna.. . si-n timpul ierniinfierbîntata. Din cînd în cînd îsi atingeau cu palma sabiile sub haine. si-au început sa soarba vin . Intr-alta îsi aveau salasul doua copile-ncîntatoare. micutul zeu înaripat. rotund si neted. în cascada : vin. în acest timp. Pe urma vom vorbi de treburi. îmi cer iertare..lupta. Pîna sa-si cheme el ostenii ar fi cazut. ce avea ciuda pe Eete. într-una locuia chiar el. Rîdeau cu hohote spre rege si îi spuneau : . zeita Hera. si sa-l trimita în ograda în care regele Eete.. A ajuns în ograda larga. sotia sa si doua fete sedeau la masa cu eroii. si sa manînce si sa cînte. s-a dus s-o caute pe-Afrodita. pe loc.cu o sageata înmuiata în fiere verde si venin.. multumita ca o chemau într-ajutor zeita si argonautii. O clipa regele Eete n-a putut sa deschida gura. 176 Eros sa traga o sageata în inima fetei mai mici. pe umerii fermecatori. l-a cautat în Olimp pe Eros si i-a fagaduit un dar. în care petreceau eroii. cu o sageata . rege. A vrut sa-si cheme toti ostenii si sa înceapa un razboi cu preavoinicii din Elada. eroii-argonauti s-au asezat. în Creta. Aveau. lapte si apa. Mînia îl înabusea. si Eros si-a sarutat mama. de rasunau curtile largi. sub vesminte. o jucarie de-a lui Zeus. C-un toiag nu putea lupta. îsi pieptana buclele blonde. Curgeau din ele. Aici a poruncit Eete sa se gateasca un ospat. Iar apa curgea vara rece. Argonautii erau zdraveni si încercati în lupte grele. Avea doar un toiag în mîna.. A aflat-o pe Afrodita într-o gradina din Olimp. Tot în ograda pietruita cu nestemate si arama erau patru fîn-tîni de aur. Veseli.. Iar Afrodita. Ea a rugat-o pe zeita sa-l cheme repede pe Eros. spu-nînd catre argonauti : . încapatoare. sa primim oaspetii cu cinste. scuturi si sabii ascutite. Aici erau doua cladiri. si rasuna întreg palatul. vom petrece noua zile. si-o sa ti-o luam fara-ndoiala. fiindca nu o slavea de-ajuns. în inima. care-i cadeau mai moi ca spuma pe gîtul alb. desi am auzit ca este pazita strasnic de-un balaur. Zeus ne porunceste altfel. A-ntins aripile de aur si a plutit grabnic spre Ea. Gradini cu flori îmbalsamate si cu platani si chiparosi dadeau jur împrejur racoare. adica dupa noua zile ? Mai bine ad-o de pe-acum ! si iar rîdeau.M-am mîniat. si nu se-nfricosau de nimeni. Absirt. b Eros o tinteste în inima pe Medeea Atunci a cugetat ca-i bine sa-i traga-n cursa si sa-i piarda. mort. soata-i si fiul sau. de cînd era copil. ce purta numele Medeea. untdelemn. Dar si-a dat seama ca razboiul nu putea sa-l cîstige el.. desigur. si a tintit-o pe Medeea.Asculta. cînd ne vei da lîna de aur ? Dupa ce s-o sfîrsi ospatul. A deschis portile mai largi si i-a lasat pe toti sa intre într-o ograda minunata. si sa-i atîte-o patima nemarginita pentru Iason.

.Ne vom retrage toti pe Argo si-acolo ne vom sfatui. sub zîmbetul sau prefacut. din slava. din dumbrava. pentru ca este al lui Ares. . Da ti-o dau fara nici o lupta. 177 facut din fier si din arama.Tu mi-ai cerut lîna de aur.. dar trebuie sa-mi dovedesti ca esti odrasla olimpiana. rasariti din coltii aceia negri de balaur. .nu-n lantul dragostei . Ea s-a jurat c-o sa-l ajute sa dobîndeasca. . . fara sa te mai suparam.De cum a tras micutul Eros sageata lui înveninata. Hera atîtase pofta de-a stapîni comoara doar pentru el. mai înainte limpezi... si fiecare socotea. cum sa-l loveasca pe celalalt. ce-i dincolo de riul Fasis. în Iason. caci esti odrasla olimpiana. din acei colti o sa rasara o ceata mare de razboinici.ci într-o patima bolnava. Nu am rapit-o din Elada. Amîndoi se priveau în ochi si îsi zîmbeau. Pentru ca am primit-o-n dar. de tatal sau. plin de grija. si Iason îi cazuse prada acestei pofte-njositoare. maretul soare. nu pentru oameni. Iason sa dea lupta cu ei si sa-i doboare pîn-la unul. si lui Poseidon eu ma plec. Mai ales ca lipsea Heracle. stia ca Iason n-o sa scape. si sa se duca pe un cîmp. Terminînd el cu semanatul.Bine. Iason sa-nhame acesti tauri la plugul greu. si noi ne vom urca pe Argo si vom pleca catre Elada. cum sa îi ia viata lui Iason. fata a catat catre Iason..Atuncea. Sa fie precum vrei. nu pentru cei ce-l asteptau sa se întoarca în Elada. prinsa . mare cît bolta unei case 26. a rostit Iason bucuros. regele Eete fusese sfatuit. erau acuma-ntunecati de planurile ce urzea. însa n-a vrut sa se arate ..Ce slujba ? l-a întrebat Iason. a spus Eete . Iason s-a cam înfiorat. si-a raspuns foarte linistit ca totul se va face-ntoc-mai. aveau putere sa-i rapuna pe toti eroiiargonauti. cum nu. pentru ca îi baga-n capcana. dara. i-a raspuns regelui Eete. lîna cu firele de aur.Ţi-o dau. .. si regele a aratat feciorului venit din Iolco ca are-n curtea lui doi tauri.. Ostenii. cu lanturi bune. aflînd de-aceasta încercare. Ochii-i. . facînd o anumita slujba. Stîmise pofta de-a se face stapîn puternic si bogat cum era regele Eete. Altul s-ar bate pentru ea.. I-o avutie fara pret. pe care îi pastra-ntr-un sac. regele i-a grait lui Iason : . ada-mi lîna. Sa-i dea numai ragaz o noapte. ce au picioarele de-arama si varsa-ntruna foc pe nari. La rîndu-i. Pentru ca-n inimile lor clocotea ura-nversunata. însa-i venea sa rîda-n hohot. Sa semene apoi pe cîmp niste colti negri de balaur 27. Asa mi-ai spus cînd petreceam si sorbeam cupele cu vin ca esti din neamul lui Poseidon. Mai are-un plug nemaivazut. a-ncuviintat si regele. Eete vrea sa-l trimita pe Iason Ia moarte Cum s-a sfîrsit acel ospat. Sa are cîmpul. dar nu cinstit.

Dorinta ei cea mai fierbinte era de-a fi cîndva regina.. Medeea ! De la ospat. Avea si ea un singur gînd : sa se marite si sa fie regina-n tara tesaliana. si amîndoi plecau spre Iolco. A înhamat la el catîri si au pornit spre tarmul apei..Hera îi trimite un vis Medeei si fapta s-ar fi petrecut asa cum planuia Eete... In timpul noptii urmatoare fata s-a zbuciumat întruna.. trezindu-se din somn.. O-nflacara mereu mai tare în dragostea pentru flacaul venit pe mare din Elada. i-a raspuns Iason. ce nu avea alta dorinta decît sa capete mai iute nepretuita avutie. . care îl mistuiau acum. voi face vraji si ai sa birui. Tîna-rul s-a grabit spre tarm. Medeea. mînat de poftele-i aprinse de avutie si putere.. de la o doica vrajitoare.îti jur orice. . Se facea-n vis ca o lua Iason în brate si-o urca pe Argo. si.. cînd te-am vazut.Daca te juri sa-ti fiu regina.. bucuros.Cît de frumoasa esti. El era rege. auzind fagaduiala. Te voi urca pe tron în Iolco. Dar Afrodita nu-i da tihna copilei regelui. Ea s-a lasat si i-a soptit ca ar primi sa-i fie soata. corabia argonauta. i-a gla-suit Iason repede... îngropati sub tarîna rece. si-a glasuit fetei asa : .. Ce mult i-a placut visul fetii !. Sclavele au adus un car. Acolo se urcau pe tron. nici la orasul care pierdea lîna de aur. a glasuit atunci Medeea. Sclavele l-au chemat pe Iason. ...... caci esti voinic.. n-am putut sa te uit o clipa. ce sta îngrijorat pe punte.O. Semanarea coltilor de balaur pe glie ." Meriti sa ai noroc în toate. esti îndraznet. te-am visat. Le învatase de micuta. ea regina. Medeea nu s-a mai gîndit la tatal sau. a strigat iute doua sclave. Argonautii-ar fi ramas pe acel tarm pentru vecie. ai sa fii sotia mea... Copila s-a împurpurat : 178 . Iason a prins copila-n brate. Zeita i-a trimis un vis. La aste vorbe. unde se legana. usoara.si eu. si ea. straine. Ar fi aici sa mai adaug ca fata regelui Eete stia nenumarate vraji..

De ar fi fost zid de cetate. Din coltii semanati pe glie au rasarit niste uriasi. S-au repezit nebuni la ea. i-a înhamat bine la plug. . cea mai taioasa dintre arme nu mai putea sa-i faca rau. decît zeii. însa flacaul. tînarul devenea mai tare decît Heracle. Au arat cîmpul larg si neted. Ungîndu-se cu alifia pe trup. Tatal si sfetnicii si oastea au cazut jos si-au adormit. pe arme si pe scut. Taurii s-au zvîrlit spre el.Ce-i de facut ? Vom da noi lîna acestor tineri din Elada ? a-ntrebat regele Eete pe sfetnicii sai de credinta. Rapirea lînei de aur Atîta doara ca Medeea aflase tot ce planuiau tatal sau si cu dregatorii. ajutat de-argonauti. ca niste lupi pe o mioara. 179 12 Vazînd ca Iason biruieste. caci fiecare vrea s-o aiba. si s-au certat. S-au luat la lupta. plina de mistere. Ea a facut pe loc o vraja. sa-i prinda pe argonauti si sa-i ucida fara mila. I-a prins de coarne cu putere si. Sau vom gasi o alta cale. Ci mîine-n zori vom strînge oastea si-i vom lovi pe-argonauti la ceasul cînd ei înca dorm. ca totusi s-o pastram la noi ? .Medeea i-a adus lui Iason o alifie fermecata. regele . Chiar focul cel mai arzator. Uriasii. învatat de fata regelui. Dar Iason a ramas pe loc. s-au omorît. Uriasii au pasit spre Iason si spre ceilalti argonauti. Iar vasul lor sa-l faca tandari .Mîine va dau lîna de aur. . Iason s-a uns cu alifia . tacuta. cum era îndemnat de sfetnici.. a si pornit spre locul unde se aflau. în lupta care s-a iscat.ce era de fata . care stateau mai la o parte. au spus cu totii. într-o vagauna.s-a întors repede-n palat. taurii regelui Eete. si el îsi învingea dusmanii. avînd de mîna pe Absirt. vazînd stînca asta. Portile s-au izbit în laturi si ea a trecut fara grija. în sinea lui însa gîndea. a luat o stînca mare în brate si a zvîrlit-o-ntre uriasi.. lovindu-se turbati cu ura. . Pe el au semanat toti coltii aceia negri de balaur.Nu ! n-o vom da. ar fi cazut sub izbitura. Medeea. care venise la palat sa-si ceara drepturile sale. sulite si scuturi. cu sabii. regele a cerut si el o amînare de o zi. din sîngele lui Prometeu. Trebuie sa spun ca alifia era facuta dintr-o planta care crestea-n muntii Caucaz.si sa-l cufunde-n rîul Fasis. fratele ei cel mititel. si cum în vremea asta noaptea se coborîse peste lume. spusese regele lui Iason. E drept ca asta doar o zi. au socotit ca e de aur. Au pierit toti. si-asa cum l-a-nvatat Medeea.

a ridicat ochii spre cer si-a multumit zeitelor Hera si mîndrei Afrodita. Acolo l-au gasit pe Iason. Medeea a zvîrlit atunci asupra lui un suc vrajit. poate de teama. Numai Medeea sta pe gînduri. în el lucea lîna de aur. lînga copacul sfînt. Aluneca usor în rau. si monstrul.zeul din care se tragea . El banuia ca va veni copila regelui Eete sa-i dea un sfat. Dar nu uniti prin dragoste sau prin dorinta de a fi folositori celorlalti oameni. lesne supuse lacomiei. Iar Iason. fericiti. Nu. tînarul strain. de-a sa-vîrsi fapte marete. precum se vede. cu argonautii. Acuma ei erau uniti. dalba luna. Sucul l-a adormit pe monstru. si vasul a pornit în jos. Fuga Medeei cu Iason Fara sa sovaie o clipa. Argo. dupa poruncile Medeei. poate vreo veste. cu pas grabit. Cum au ajuns din nou pe mare. ce amîndoi si le faceau noaptea. catre corabia lor. si Iason. Medeea l-a calauzit pe Iason. catre mare. curtenii se si . Aici.sa-i ocroteasca pe tot drumul de-ntoarcere catre Elada. Ceilalti au luat vîslele-n mîini. avînd în mijloc pe Medeea si pe Absirt . pentru tot ajutorul lor. Medeea s-a urcat si ea pe puntea vasului de lemn. toate aceste juraminte. si nici faclia de argint a lui Selene. incit nu se vedeau pe cer nici stelele scînteietoare. s-au repezit catre copac. pe tarmurile apei. care statea la tarmul apei. si. de cinste si de glorie. s-a lasat moale la pamînt. L-a luat alaturi pe Absirt. lung de noua stînjeni.ce tremura poate de frig. într-o lumina orbitoare. Lîna de aur stralucea si lumina pîna departe. Iara tradarile Medeei fata de tara si parinti pecetluiau. înspre dumbrava înverzita. Nu se vedeau decit eroii. statea de straja un balaur. revazîndu-se cei doi s-au strîns si s-au îmbratisat . Iason a pus-o pe spinare. Unul dintre argonauti a ridicat ancora grea.. a început sa cînte dulce. plina de foc si de miasme catre voinicul tesalian. Abia mai pîl-pîiau putin. 180 Iar flacarile otravite s-au stins în botul lui hidos.. Ei au smuls lîna din copac. Toti erau veseli. ce-l însotise pe Iason pîna la dumbrava. ei erau înlantuiti de pofta lor de-a fi bogati si de-a fi rege si regina. si au pornit. Prin farmece «a cunostea ca-n Ea regele.. pentru ca nu stiau nici unul ce planuri nutrea acum Iason.. Asa se-ntîmpla totdeauna cu cei care au firi prea slabe. care conducea aceasta expeditie.S-au îndreptat spre vasul Argo. însa Orfeu. si si-au jurat din nou credinta. pe rîul Fasis. Balaur care-si casca gura. argonautii au dat glas nemarginitei bucurii care-i înflacara pe toti si s-au pornit veseli sa cînte. unde era templul lui Ares. A implorat apoi pe Zeus si pe Poseidon furtunosul .

181 Casapirea micului Absirt iata de ce era Medeea atîta de îngrijorata. prin strîmtori28. Erau gata s-o zvîrle-n valuri. caci veti fi Qsînditi la moarte ! a rostit regele Eete catre ostenii ce plecau. de-aceia care se lupta cu copiii. socotind ca urmaritorii or sa se-n-drepte spre strîmtori. s-au oprit ca sa le adune. L-au ars pe rug si au facut serbari . . Descoperisera rapirea lînei de aur din copac si fuga fetei. argonautii au iertat-o si au vîslit în sus. Iar membrele însîngerate le-a risipit în largul marii. pe urma vasului elin. Cautasera sa schimbe drumul. în acest timp argonautii urcasera . Dar lîna ce-o aveau cu dînsii i-a dat de gol.cum cerea datina. si. Le-au strîns bucata cu bucata si le-au adus toate pe tarm.trezisera din somn. membrele micului Absirt. ca sa poata sa-i ajunga. vîslasi mai multi si odihniti. vazînd ce fire-are Medeea. sa-i ajunga pe Iason si argonauti. sa n-o vada argonautii. în mare .si va mai spun sa nu va-ntoarceti fara Medeea si Absirt.. ca sa scape de primejdii. colhidienii. cum aveau pînze mai bune. si-argonautii n-o luasera pe-acelasi drum ca la sosire. ea si acela ce-i jurase ca o va face soata lui. înspaimîntatoare. . si-a sfîrtecat în bucatele pe micul sau frate Absirt. Medeea a facut o crima cumplita. s-au mî-niat nespus de tare. el a aparat-o. Ea stia tot ce se-ii-tîmpla. a treia noapte de la plecarea lor pe mare. Vîntul batea spre asfintit. Nu ucigasi de rînd. sau încordat si erau gata. în toiul noptii. aproape gata sa-i ajunga. Cînd au aflat argonautii aceasta crima odioasa. cu fratele-i. pe-ncetul.pe Istru-n sus. taind marea curmezis. Urmaritorii si-au dat seama ca nu i-ar mai putea ajunge.pe cît se pare . Acolo au orînduit slujbe si jertfe pentru fiul cel sfîrtecat al lui Eete. s-au vazut si urmaritorii. care erau adînc mîhniti ca se furase din dumbrava lîna cu firele de aur. Ea s-a ascuns în fundul barcii. pe Istru. plecasera catre alt tarm. Deci sa se-ntinda pînze multe. ci. într-adevar. Chiar Iason s-a uimit în sine. regi. micul Absirt. caci scînteia ca soarele în toiul zilei. Iar regele a poruncit sa plece-ndata trei corabii.adica-n Pontul Euxin. De iapt. Iason. una cîte una. si. înfruntam monstri. a Medeei. .Noi sîntem luptatori. Istrul. Avea osteni si avea prieteni. Urmaritorii au vazut dincotro vine stralucirea si. doi. destul de mult 29.. a hotarît ca la o vîsla sa traga-n loc de un om. fiare. Pînze mai mari decît acele ce se aflau pe vasul Argo. regina în orasul Iolco. eroi. gîndindu-se ca-i va mai fi de ajutor si-n patrie. Numai ca regele Eete avea si el corabii bune. Spre tarmul unde se varsa rîul cel larg. Vazînd. si totusi. pe valuri. Asa s-a scurs o zi întreaga. La rugamintile lui Iason.

în sine chibzuia ca avînd tronul si puterea. ramura sacra. Dar. la fel ca mai tîr-ziu Ulise. Visul sau scump se spulbera. Doar melodia lui duioasa le-a amintit de patrie si i-a tinut pe vasul Argo. din nou. si ramura i-a îndemnat sa plece-n marea Tireniana. Acolo s-au luptat cu Talos. Atunci Medoea. pusa la prora. sa se arunce-n apa marii. si Pelias a primit lîna. Eroii abia se mai luptau si îsi pierdusera nadejdea ca vor putea scapa cu zile.. din care Argo se pornise cu peste patru luni în urma. Vîslele se frîngeau si ele în stînci ce rasareau din apa. Trecînd prin apa ce scalda doua stînci : Scila si Caribda. fiul lui Eson. au întors cîrma catre locul unde traia faimoasa Circe. comoara regelui Eete. 182 întoarcerea la Iolco Abia ajunsi în alta mare. ostasii au ramas acolo. întemeind o asezare bogata si înfloritoare. cum s-au risipit acestia. de Atena. a nascocit un siretlic.. care cînta mult mai frumos.o vrajitoare renumita. si a cerut un adapost la fetele lui Pelias. Ramura ce era adusa. sub munti de apa vinetii. Corabia au închinat-o zeului marilor. dincolo de Iliria 31 . Vorbea. în insula cea misterioasa unde-si avea salasul Circe . si nu stia ce-ar putea face sa puna mina pe putere. au atins tarmul portului magnezian Pagase. plutind pe Istru mai departe. Sirenele i-au ispitit. a stat furtuna pe care-o trimisese Zeus .. Caci regele avea trei fiice. Cum s-au întors. un urias înspaimîntator. zvîrlita-ncoace si încolo. si a ajuns pîna la Circe. Au mai trecut si pe la Creta. Iar Circe sa-i purifice de moartea micului Absirt. Poseidon. erau de asemeni sa se-nece. A strîns oastea si l-a gonit pe Iason din orasul Iolco. din neamul monstrilor de-arama si. în schimb. vrajitoarea. ♦ Regele l-a tinut cu vorba cît timp au stat argonautii.Dar fiindca nu mai îndrazneau sa se întoarca la Eete fara Medeea si Absirt. în curînd au sosit la Iolco. din stejarul marelui Zeus. Dar s-au luptat cu valurile si au scapat iarasi cu bine. primejdii fara numar. Medeea a-nceput sa spuna ca ea cunoaste vraii prin care îi poate- . . Ce-i drept. Valuri se ridicau cît muntii si pînzele se sfîsiau sub rasuflarea înghetata a unui vînt de miazanoapte. 183 Pelias este fiert într-un cazan chiar de catre fetele sale Iason s-a mîniat amarnic.. Acolo s-au purificat de sîngele varsat la Tomi. Stînd ele într-o zi de vorba. pe rîuri si din nou pe mari. Dar i-a salvat pe toti Orfeu. cînd iata. si s-a pornit cea mai grozava dintre furtunile pe care le suferisera în drum. Corabia argonauta era ca o coaja de nuca. doua stînci amenintatoare. pe cît spunea legenda. S-a prefacut ca s-a certat cu sotul ei. Un glas puternic de la prora. dupa multe lupte si rataciri. eroul i-a cerut tronul parintelui sau. ce-a primit numele de Torni 30. furtuni. Eson. tot lui o sa-i revie lîna ce si-o dorea atît de mult. a sunat un glas. argonautii au trecut. în furtuna. din Dodona. si Argo a plutit pe mari. prin cîntece ademenitoare. din care Iason se tragea. Dupa aceasta întîmplare. Pelias n-a mai vrut sa-si tina cuvîntul dat cu luni în urma.si au întîmpinat. Argonautii.

Medeea sa urcat în car si a pierit într-o clipita. cirezi de vite si mosii. I-a daruit si un palat. si sa le-arunce în cazanul în care apa clocotea. daca le-asculta rugamintea. Ar fi putut acuma Iason sa vietuiasca linistit. le-a sfatuit pe-aceste fete sa-l taie pe batrînul rege în opt bucati. s-a aratat un car de flacari.si l-a taiat în bucatele. si vrajitoarea. si Pelias ramîne mort. gazda sa. Dar dintr-acolo nu veneau deloc vestile asteptate. dar nu-ntr-o lupta vitejeasca . a aprins foc cu palalaie.pe cît se pare . tras de doi serpi înaripati. si Iason. si ce sa credeti ? Dintr-o data. au rugat-o pe vrajitoare sa le întinereasca tatal. fiindca-si pierduse si copiii si lîna cea nepretuita. La fel si dragostea lui Iason fata de soata lui. A mai turnat un suc în apa. Medeea le-a strigat în fata ca ea l-a razbunat pe Iason. Dar tot ce se cladeste-n viata pe crime si pe viclesug se prabuseste prea adesea. Ca sa le dovedeasca asta a umplut un cazan cu apa. behaind. Iason a fost silit sa fuga la Creon. Din apa a iesit un miel cu blana alba. Medeea. ce iubea puterea si bogatia si placerea. vazînd aceasta preschimbare.-i daruise si doi copii încîntatori. Fetele i-au fagaduit si un sirag de pietre scumpe. va mosteni bogatul Ea. hotarîse s-o paraseasca pe soata lui de pîn-atunci si sa se-nsoare cu Glauca. Medeea. Copilele lui Pelias. Apoi facînd nu stiu ce vraja. Toti se temeau de vrajitoarea ce-si omorîse fratiorul si îl fier-sese în cazan pe fostul rege de la Iolco. din Corint. s-a istovit de la un timp. multumita ca planul i se-ndeplinea. Caci fata regelui Eete se urîtea de la un timp. . soata. si. si-au doborît parintele. a mai rostit si niste vraji. de suparare.ntineri pe oameni. Dar cum a dat în clocot apa. Segele Pelias cazuse . de nu putea fi rege nici peste mare.astern pe chipuri niste umbre.cel mai batrîn din toata turma . Astfel. A luat pe urma un berbec . bucatile s-au închegat. punînd lemne dedesubt. Era rapus prin viclesuguri si uneltiri vrajitoresti. nici la Iolco. Nimeni nu l-a laudat pe Iason pentru-o asemenea victorie. Iar fetele. si carnea lui au aruncat-o într-un cazan mare sa fiarba. Medeea s-a lasat rugata. fata lui Creon. si el tot n-a putut sa urce pe tronul mult rîvnit din Iolco. 184 Glauca si Creon sînt cuprinsi de fiâcari Creon îl admira pe Iason pentru ca adusese lîna de aur de la Ea. Bucatile le-a pus la fiert. si l-a primit cu multa cinste. si apa a-nceput sa fiarba. rege din Corint. Puterea a trecut în mîna unui fecior al celui mort. avea sa mosteneasca jiltul regelui Creon. fiind barbatul Medeei. cu capul noua. un alt argonaut : Adraste. Iar el.precum se cade-ntre barbati. Iason nadajduise poate ca tatal ei. cazînd în cursa. Iar crimele . ca pe un taur la ospete. o sa se stinga într-o zi.

A vrut sa-si scoata iute haina. Iason.. A pus la cale alte crime. Apoi a poruncit sa vina carul sau magic. a izgonit-o cu rusine. Abia de închisese ochii. acesta-i darul meu !. ca nu am nici o suparare. La tipetele ei grozave a alergat regele Creon. Iason visa lîna de aur3'1.. Dar cum si-a îmbracat vesmîntul. si. pe care Iason o condusese-n expeditie. Glauca s-a înseninat. Tesalia este o regiune din Grecia de nord.. Astfel s-a stins. Dar cum era de stapînita. lemnaria putrezita s-a prabusit c-un zgomot surd. S-a împacat cu tatal sau. si-as vrea sa fiu si eu regina.corabia. Amîndoi au pierit în flacari32 185 Fuga Medeei si prabusirea corabiei Argo . Note I. i-a daruit fetei lui Creon o haina scumpa. fruntea alba. Chemînd Medeea un balaur. Dar Argo.. sa se marite cu Egeu .. dar n-a stat nici acolo mult. si ca sa te încrezi. Insa cum s-a atins de fata a luat si el îndata foc.. purpurie si o cununa de margean. Chiar turmele de boi erau duse la pasune de slujitori calari. într-o zi.. fara de fala si fara glorie. acela ce nu luptase pentru oameni si se iubise doar pe sine. în departare. cu dulceata : T. Poftim. ca într-un cleste. si a fugit catre Atena. mînîndu-le cu lanci.Aflînd Medeea stirea asta s-a necajit peste masura. care domneste în Atena . Pastorii tesalieni . si era gata sa-l omoare pe fiul lui Egeu : Tezeu.Dar vrajitoarei nemiloase nu i-au ajuns aceste crime. pe tarm. In cele mai frumoase vise . dar stofa se tinea de trup si nu putea s-o dezlipeasca. L-a-ngropat sub darîmaturi.. Ma cere regele Egeu. caci tare-i mai fusese teama de fosta soata a lui Iason.M-am saturat si eu de Iason. Aflînd Egeu de uneltirea nesatioasei vrajitoare. Tocmai visa ca se gasea din nou pe Argo si se zarise.. s-a prefacut ca nici nu-i pasa si a grait catre Glauca. despre care se spunea ca erau cei mai frumosi din lume. Dealtfel. a si zburat pîna la Ea. Aici cresteau prin munti cai si boi. Destul am zabovit aicea lînga un om fara noroc. a simtit un fior de moarte... A luat în mîna un cutit si si-a ucis cu el copiii al caror tata era Iason.. Era un munte-ntreg de aur. fiica lui Creon. era acuma putreda. mîhnit si fara rost dupa uciderea Glaucei. frumoaso. dormea Ia umbra vasului sau Argo... regii tesalieni si-au facut cei dintîi oaste de calareti.. Iara cununa îi strîngea. si prin legende se mai spune ca Iason. Prin mintea lui se perindau nenuma-ratele-ntîmplari din expeditia spre Ea. cu pamîntul destul de fertil. Corpul i-a fost cuprins de flacari. îti fac si eu un dar de nunta. tras de serpi.. Cînd. a ramas singur în Corint 33. prefacuta. o lumina. si vrajitoarea.. în istmul de Corint. s-a prabusit asupra lui. care-odinioara ca un delfin taiase apa si deschisese drum pe mari cutezatorilor elini.. Ea a strigat si s-a zbatut.. nu s-a mai aflat nimic ce s-a-ntîmplat cu vrajitoarea.

ca fiind la marginea de rasarit a pamîntului.sa fi derivat cuvîntul centaur. erau si priceputi. Iar "tauros" e taur. sau cu fiarele din munti. baietii învatau sa îngrijeasca de vite sau sa vîneze fiare. sa foloseasca scutul. mai jos de brîu. Adunau buruieni din muntii Pelion si faceau oblojeli cu care-si vindecau caii muscati de fiare. Norii se nasc din ape.cel care mîna tauri . faimoasa Colhid. 3. sa se faca voinici. Elena. AsclepioEsculap a deprins mestesugul de a-i vindeca pe oameni în pestera lui Hiron. a mina. Dealtfel. Insa. Acest centaur Hiron este personificarea stiintei medicale ce o aveau pastorii. Este vorba de strîmtoarea Dardanele. imagine daltuita pe peretii pesterilor. Acelasi sens îl are si numele Helena. S-ar putea ca din. Ceorgia de astazi. De aceea se mai spune ca aveau drept tata pe legendarul Ixion . cînd un batrîn sau o batrîna încearca firea si bunatatea unui flacau plecat în lume sa sâvîrseasca ispravi mari. în acelasi timp. Cînd soarele rasare. zeul apelor. s-a nascut poate notiunea de centaur. 5. sa mînuiasca arcul.ce se dadeau copiilor si-i ajutau sa creasca. Din imaginea aceasta a calaretului contopit cu calul. nascociti în legenda. avem si noi într-o multime de basme. Din ele se scoteau sucuri întaritoare . ar fi deci tot niste odrasle ale lui Poseidon.a de mai tîrziu. Motive asemanatoare. 6.furtunile grozave din munti. si mama pe Nefele . Berbecele cu lina de aur simbolizeaza poate norii calatori. Tot aici. Ei strajuiau averea cea mai de pret pe acele vremuri: cirezile de boi si hergheliile de cai. în limba greaca "henteo" înseamna a întepa cu lancea. Sa devina astfel viteji si sa dispretuiasca moartea în batalii. 7. mama lui Learh si Melicerte (vezi legenda despre zeul Dionisos). îi poleieste. în muntii Pelion era un soi de plante ce nu se mai cunoaste.erau razboinici. Amândoi par a fi simbolul luminii reflectate în nori. Se luptau cu dusmanii ce vroiau sa le fure. 4. cum afirma unii mitologi. Din pricina aceasta. pastorii tesalieni pareau cas contopiti cu caii de sub ei.zeita norilor. Ei par uneori facuti în întregime din aur. precum se stie. 2. ca un simbol al necesitatii cresterii copiilor în mijlocul naturii. erau pîna la brîu oameni si. Iar Frixos înseamna cel care freamata. 186 "heneto tauros" . Ei par sa întruchipeze în acelasi timp . era socotita. Dincolo de ea rasarea soarele în fiecare zori de zi.un fel de vitamine . El se numeste Hiron. aveau trupuri de cai. In legende vedem adeseori feciori de zei sau ai unor eroi de seama trimisi la Hiron. . în munte. Ţara lui Eete.asa cum s-a mai amintit odata . A doua nevasta a Ivi Atamas era regina Ino. care scînteiaza. Centaurii acestia. unde fortele li se calesc cel mai bine. a goni. sabia si lancea. Dupa cit se pare. Dintre centauri unul este vestit. boii întepati de lanci sau propriile rani dobîndite în lupte. Hele se tîlcuieste prin "cea stralucitoare". Umblînd mereu calari.vijelia.

probabil. dupa dorintele basileilor. un alt argonaut mai înfrumuseteaza cu dalta si ciocanul o parte a corabiei. Aceasta ca un semn ca eroii si faptele lor nu trebuiau sa se bizuie numai pe îndrazneala. cam cu optzeci de ani înaintea razboiului renumit al Troiei. care slujesc eroilor nostri. în limba greaca "argo" înseamna usoara.a. sa cucereasca orice tinut si sa adune bogatiile pe care si le doreau. Prin aceasta asa-zisa protectie a marilor olimpieni se dovedea neîndoios ca regii elini aveau dreptul sa cutreiere marile si sa le stapîneasca. si a plecat. ca marii olimpieni : Zeus. care doreau sa-si legitimeze cuceririle. Polifem si Hilas. 16. cu întelepciune. Afrodita i-ar fi ajutat sa învinga. crescînd mari.ajutat de un argonaut .el întinde plnza pe catarg. frunze. 18. Strîmtoarea Bosfor. Regina din Lemnos se numea Hipsipila. sau poate încrusteaza acolo crenguta din copacul lui Zeus. Atena si. Insa. 15. 12. 11.era Marea Marmara. Plecarea se spune ca s-ar fi facut din portul magnezian Pagase. Propontida . Heracle. negotului elin. Pîna în preajma orasului Istambul se întindeau odinioara hotarele Traciei. în stinga este Iason. au fost ucisi si toti baietii. Bineînteles ca toate acestea sînt supozitii. ca expeditia catre extremitatea estica a Marii Negre s-ar fi facut. 10. Atena. în Turcia. In folclorul românesc avem si noi adesea elemente naturale : crengute. Fata în fata cu Scutari se stie ca se afla Istambulul. S-au luptat cu popoare necunoscute. Lupta aceasta cu pumnii este stramoasa boxului. Pentru ca . Numai ca luptatorii din antichitate îsi legau pumnii cu niste curele. Dupa unele legende. zeita întelepciunii. 9. sau Uskiidar. 19. 11. Ţara din Asia de sud-est.adica aceea care deschidea calea spre Pontul Euxin . Munca se vede a fi pe sfîrsite. într-un basoreUef. frumos si expresiv. cu capitala la Pergam. . 187 Perseu s. alaturi de Heracle. 20. Insa. sa nu-si razbune tatii. Acestia au înfruntat primejdii si furtuni nenumarate. tasul pe care vor pluti înspre tara regelui Eete. In Misia au ramas Heracle. cu multa grija. legenda cînta pe acei navigatori care au cutezat întîia oara sa plece în mari calatorii. mai tîrziu. l-au înfrînt pe localnici si i-au silit sa dea tot ce aveau mai de pret. deschizînd drum spre rasarit. pe ape. ca acestia. 21. Argonautul Polifem. colturoase. Sînt unii învatati care afirma ca o parte din legenda este adevarata. ci si pe întelepciune. Totusi. Hera. si de curele erau prinse placi mici de arama. lucrat în teracota de catre un artist antic necunoscut. era considerata ca sfatuitoarea si sprijini-toarea tuturor eroilor. Nu avem destule date si nu putem sa stim ce a fost si cînd a fost. O vedem dînd ajutor lui Prometeu. 14. buruieni fermecate. care a auzit strigatul lui Hilas. de buna seama. îi vedem pe argonauti cum îsi construiesc cu pricepere. ca sa înfrumuseteze aceasta aventura. a fost întemeietorul legendar al orasului Hios. poetii au nascocit ca pe corabia Argo s-ar fi urcat cei mai de seama eroi si ei au trait fel de fel de întîmplari de dragoste si lupte. Au adus apoi cu ei bogatii si aur mult în Elada. rapit de nimfe.8. Tot poetii au nascocit. care striveau carnea si sfarîmau oasele. în cautarea lui. avînd pe cap un coif cu creasta. Scutul si sabia le-a pus însa alaturi. Tezeu. 13. Unde se afla Scutari.

Nu mai este folositor semenilor sai aflati în suferinta si lupta doar pentru sine.pe care nu si le respecta . sau poate chiar mai dinainte. în zori. sa cutreiere si sa cunoasca lumea. adica marea ospitaliera. numele s-ar tîlcui prin locul celui taiat (temio înseamna taiat). în lungi coloane argintii. ca o amintire a faptului ca micul Absirt fusese taiat aici în bucatele de Medeea.printr-un voinic. in Marea Marmara. La înapoiere. Dar de la numele lui Tros acest oras s-a chemat Troia. 28. îndraznete. unde este astazi orasul Constanta. cîntaretii antici subliniau în legende tragicul sfîrsit al lui Iason. argonautii ar fi ajuns. cînd fundase orasul Teba. ce paraseste mai apoi calea dreapta. la început. care-si tragea obîrsia . Eroii l-au urmat pe Iason. si în basmele noastre se gasesc de multe ori stînci sau munti care se izbesc cap în cap. Lina de aur pare a fi si simbolul bogatiilor din tarile rasaritene. 24. 34. Cît timp au durat slujbele pentru Absirt. si tara înconjuratoare . caci el fusese napastuit de Pelias. dupa legenda. cît si plugul erau creatiile lui Hefaistos. Aceasta este legenda înfiintarii orasului Torni sau Tomis. Eroii erau bucurosi sa sâvîrseasca fapte mari. dupa legenda. în numele dreptatii si în folosul elinilor.Troada2. Dupa ce au cunoscut-o mai bine si au vazut ca are tarmuri roditoare si bogate. Simplegade înseamna stîncile care se izbesc între ele. feciorul unui rege. 33. sa nimiceasca monstrii si fiare.parte din Frigia .numai ca sa-si atinga scopul. la început. In toiul expeditiei ajunsi în Colhida. Iason cade prada poftei de marire si avere. un oras mare si puternic . 29. 32. s-ar fi-naltat. adica marea neospitaliera. cu orice mijloc : juraminte. 30. Palatul sclipitor pe care îl avea Eete. El i-a chemat. cîndva. cum i-au spus romanii. Aceasta noua crima a fetei regelui Eete este povestita în versurile zguduitoare ale tragediei lui Euripide : "Medeea". Se spune ca Istrul-Dunarea ar fi avut odinioara aici un brat. In greceste. Marii Negre : Pontul Axeinos.din Zeus. sa biruie pe regii hapsîni. din Asia de asfintit. 27. De aceea el devine egoist. 189 RĂZBOIUL TROIAN SE POVESTEsTE ca pe-un deal. Atît taurii cu picioarele de arama. Dardan . reprezenta pentru elini lumina aurie ce se vede. întotdeauna. argonautii nu au mai trecut prin strîmtoarea Bosfor. Tezeu. Uos. în apropiere de strîmtoarea Helespont. Ca sa înfiereze astfel de fapte. Iason închipuie pe omul viteaz si generos. ci s-au îndreptat direct catre tarmul nostru. sa deschida drumuri noi pe mari. meschin si ia parte la crime. Fusesera daruiti regelui de zeul Ares. 23. Grecii îi ziceau. Grecii vechi credeau ca fluviul Dunarea unea Marea Neagra cu Marea Adriatica. 26. 31. i-au schimbat vechiul 188 nume si i-au spus Pontul Euxeinos sau Pontul Euxin. spre rasaritul lumii si se reflecta în apa Marii Negre. Este vorba de rîul Rion din Georgia. de-a dobîndi lina de aur. cam prin regiunea Cazanelor. Perseu si alti eroi. Cel care a zidit orasul a fost. ca fiu al astrului ceresc. Coltii ce trebuiau semanati pe cîmpul lui Ares erau tot din botul balaurului doborît de Cadmos. 25.22. Tros. Este vorba de Marea Adriatica. . fiindca avea mereu furtuni. pe care elinii le-au rîvnit mult. cuvinte mari si promisiuni . Spre deosebire de Heracle.

Lui îi placea sa aiba slugi. de ciuda. fara sa le plateasca munca. ar fi cazut o statueta misterioasa 3. si. a facut lînga ea un templu. ramas numai un fecior. tot fara de cuvînt.Palas-Atena este-aceea care-mi va ocroti orasul" . Acesta era cel mai mic. cînd m-a-nselat titanul Prometeu. o fortareata nu prea mare. fiica lui Nereu. în panta dulce. La fel. îl vestise pe tatal zeilor îndata. Dintre toti. gresesc adesea. Locul unde a cazut ea a fost chiar dealul din poveste. Mai tîrziu i s-a zis Priam 6. cea cu picioare de argint. Atunci. Fiul lui Tros a hotarît sa-nalte-acolo. cum sînt mai de-obicei toti regii. si a zvîrlit-o din Olimp. si oamenii sa-l îndrageasca . cei mai greu loviti au fost Posei-don si Apolo. apucator si fara mila de supusi. aflînd urzeala.. Tocmai în vremea cînd dorea el sa ridice-aceste ziduri. Era hapsîn. Aceasta e prima greseala. în templu. la Mecona. spre rasarit. si i-a dat brînci zeitei Ata. sa-nalte zidurile Troiei 4. Doreau sa-l lege pe stapîn în streanguri tari si sa-l arunce în Tartarul întunecat. ce se numea Laomedon. 190 . si-au trecut ani cîti au trecut. locul unde se ridica orasul se zice ca s-ar fi chemat-nainte "dealul greselilor" . s-a purtat el si cu Heracle5. Avînd el multe avutii.însa saduca nenoroc. Dar Tetis. Pentru asemenea greseli. catre marea cu valurile azurii. pe deal. s-a lovit zeita zdravan. I-adevarat. De azi-nainte nu ai voie sa mai urci în Olimpul nostru. dar nu vroia sa le plateasca. si dupa ce-a zidit. Zeus a hotarît ca ei se vor trudi. Cînd s-a sfîrsit însa zidirea.. o fortareata. I-a. Se rezema. si el îi osîndise aspru pe rasculatii din Olimp.Din cauza ta.deoarece-ntr-o buna zi Zeus s-a mîniat pe Ata. i-a strigat Zeus. Laomedon si-a pierdut tronul. a vrut sa si le ocroteasca si sa ridice-n jurul Troiei un sir de ziduri cit mai tari. pe colina.a cugetat regele Ilos. A facut dara sacrificii si i-antrebat pe olimpieni daca-i vor da încuviintarea. Laomedon i-a izgonit pe cei doi zei din tara sa. . cum s-a-ntîm-plat atuncea.Dealul greselilor La drept vorbind. La tron i-a urmat fiul sau. asa precum fagaduise. . Iar spre apus se cobora. pe muntele de piatra. Vor gresi numai pamîntenii. a pus aceasta statueta zisa paladiu-fecioara. ca salahori. Cei mai multi dintre fiii sai au fost ucisi în batalii. care cazuse prizonier. Se numea la-nceput Po-darce. precum se va vedea-n poveste. Ida. si Ilos într-o zi s-a stins. colina asta era un loc fermecator. într-un loc de cinste. care o-nfatisa pe-Atena. din cer. zeita a greselilor. Ii trebuiau deci lucratori. Priam se urca pe tronul lui Laomedon Laomedon a fost un rege lipsit de cinste sau cuvînt. In cazatura.. a blestemat dealul acela sa fie plin de amagiri. s-a întîmplat ca în Olimp mai multi zei sa se razvrateasca.

S-a urcat deci Priam pe tron . fiindca Priam i-l ceruse. regasita. si l-au chemat. fara ca tatal sa-si mîn-jeasca mîna cu sînge de copil. i-a întrebat pe niste preoti . întrebare.pe fiul regelui Priam sugînd de zor la o ursoaica. a vazut . dupa datina strabuna. revenind la Troia.. a luat pastorul pe-acest copil plin de noroc si l-a dus în coliba sa. a hotarît sa-l recîs-tige. Tînarul tinea mult la taur. si se facea c-ar fi nascut nu un copil. aflînd de acest vis. si-un numar mare de copile 8.Iar Priam. ca tatal adoptiv. vulturii si serpii vor sti pe urma ce sa faca. luînd si el parte la întreceri.nu-i venea sa creada ! . Au închinat în cinstea lui. Mîna cirezile de vite. nume care-nseamna ruda de-aproape.. îi era drag de animale si le pazea de hoti si fiare cu-atît de multa vitejie încît pastorii l-au numit. la urma. sa-l lase-acolo pe o stînca. oferea cel mai mare taur pe care îl avea-n cirezi. Bucuria regelui Troiei n-a fost mica. Dar. Acolo l-a crescut în taina. Ida. sa faca-n cinstea lui serbari. Priam. Priam a ascultat de sfatul preotilor. si între192 barea. si bineînteles ca vorba aduce dupa sine vorba. la Priam. Hecuba a avut un vis . fata de fiii nedoriti. Fiarele. înduiosat. Hecuba 7 se chema copila. trecînd pastorul iar pe-acolo. slujbe si jocuri si întreceri. cum îi zise-sera-nainte.. Destul ca Priam a aflat ca Alexandru i-e fecior. Flacara tortei se-ntindea pîna ce cuprindea orasul si-1 mistuia în întregime. 191 Atîta doara ca atuncea cînd trebuia sa vada lumea unul dintre feciorii sai. buna. Dar taurul fagaduit era crescut chiar de-Alexandru. prin iscusinta si vitejie. Iara ca premiu.iar soata sa i-a daruit cincizeci de fii. la fel ca toti ceilalti pastori. si toate-acestea duc. într-adevar. Crescînd. în întreceri. ci Paris. si ei l-au sfatuit sa-l duca pe fiul nounascut în munte . L-a-ncre-dintat unui pastor. trebuia. Ba se mai spune ca flacaul era nespus de inimos. peste patru sau cinci zile. acest fecior de rege s-a tocmit si el tot pastor. caci. Fiul nou-nascut de Hecuba este parasit pe muntele Ida Priam. în Troia. si. îi astepta desigur moartea si pe pastor si pe baiat9. pe care o iubea nespus. si el l-a parasit pe-o creasta a muntelui cel înalt. devotata. I-au dat pe loc haine de pret. fiind sarbatorit la curte. a luat de soata pe-o printesa gingasa. si nu stia ca el e fiul aceluia ce stapînea aceste bogatii pe Ida. si. Alexandru i-a biruit pe ceilalti tineri. ci-o torta aprinsa. A luat baiatul. din cauza asta. cum trecuse vreme multa de cînd Priam îsi aruncase fiul cel nedorit pe Ida. nu Alexandru.si. Hecuba si ceilalti l-au întrebat : de unde este si cum îl cheama ?. Taurul l-a cîstigat el. . si. dupa stravechi datini. la dezlegarea unei taine. Marul discordiei cade în mijlocul nuntii zeitei Tetis cu Peleu . daca regele afla. Alexandru 10. Organizase deci.. frumosi ca zeii.

în fruntea lor cu Zeus.. pesemne. De fapt... scrise de certareata Eris..E marul meu. Luase din gradina de aur un mar.. si tot asa. Mai ales Zeus se temea de fiii lui. cu limba rosie ca para strînsa-ntre coltii ruginiti .Pe cînd se petreceau în Troia aceste întîmplari ciudate. faimosul Hiron din legenda.. marea si cerul cel înalt cu luna si cu stelele. Dar Prometeu le prorocise ca ea va naste un fecior. si fiecare-o fi rostit : . si... Zeita asta preahidoasa. cea cu picioare argintii. . ca sa scape de buclucuri. nesuferita tuturor. mai stralucitoare decît lumina de amiaz. nu toti rîdeau cu pofta. Gasise hîda iar o cale. Pe el scrisese cu cerneala de aur.. Zeii cîntau si dantuiau cu nimfe si cu pamîntene. Rasuna vorbe deloc blînde. Hera sau Afrodita sau Atena !. le facea strîmbaturi destule. zburase-n tara hesperida. începe cearta între cele trei zeite L-o fi vazut.. încît se zguduiau pamîntul. în pestera unui centaur. zeita care proteja discordia. cearta si bîrfa. trei vorbe bine ticluite. sa nu-l doboare. Vocile-s tari si ascutite. batrînul Cronos. Asta nu le era pe plac nici lui Poseidon.. precum facuse el cîndva tatalui sau.. zeita care uneltea ca-n lume sa nu fie pace si întelegere deplina.. si toti rîdeau cu-atîta pofta.. Caci la intrarea pesterii sta Eris cea posomorita. dorind sa fie armonie si bunavoie-ntre meseni gîndea cum sa le strice cheful11. si-acuma începuse nunta. Apolo le suna din lira. cu un voinic numit Peleu. Nu stiti cum este atunci cînd se porneste sfada ? Fetele parca sînt schimbate. pentru ca zeita Tetis nu o poftise la ospat. un rege din Tesalia... nu vrei tu sa ne faci dreptate ?. Dionisos le turna vin si Momus. si-a vîrît capul înlauntru.. zeul caraghios. Zeus. si. L-au ridicat si au citit slovele-acelea otravite. care îsi va întrece tatal în vitejie si putere.Legendele Olimpului. iar bratu-i a zvîrlit cu grija marul acela-ncondeiat între zeitele ce-n hora alunecau. 193 13 . Marul cel mai frumos.. si Zeus si Poseidon pe-tisera pe nereida. se învoise ca Peleu sa fie mirele lui Tetis. ca-s mai frumoasa !.. . . De fapt. Scrisese : "Celei mai frumoase". sedea deci si privea cu ura la cei care se desfatau. ca într-un zbor.Nu-i al nici uneia.. voi. încalecînd pe un balaur.. sudalmi si uneori blesteme.Ba e al meu. I-al meu. II S-a-ntors apoi la pestera .. Se cununa zeita Tetis. nici lui Zeus. Dati-l încoace !. petreceau strasnic la o nunta. zeii. si dintr-o data a rînjit.

si ne spune care zeita-i mai frumoasa : Atena mult preaînteleapta. ce tropoteau catre pasuni. Norul s-a ridicat în slavi. pe cînd era un pastor simplu. l-a sfatuit sa stea pe loc si sa raspunda mai degraba. Deodata.. Zeii erau prevazatori..stiti ce ? a spus maretul Zeus. pe care-l vezi în mina mea ? Vazîndu-se-n încurcatura. dupa cum ti-e voia.. vorbindu-i cu mestesug. cel ce se afla-acuma pe Ida. si nu un print cum este azi. stapîne. fiind soata regelui ceresc ? Cui i-ai da tu marul de aur. Hermes ! Calauzeste-le spre Ida. se mîniau zeita Hera.Hermes. dragalasa. se supara rau Afrodita. si diamante. . înduiosat îsi amintea de vremea cînd era pastor. ca si Atena.. Paris de la Troia. într-un glas.Veniti cu mina sa v-arat pe tînarul judecator. i-a dat raspuns marele Zeus. . sau Afrodita. Sa zica-atunci ca Afrodita. stropi de roua. . . Cerul era abia-nrosit de zorii care se vesteau. ocrotitoare a iubirii. feciorul regelui din Troia. S-a dus ca sa-si revada-n munte cirezile ce le-ngrijea. deopotriva.Hermes a spus catre zeite : . care juca de bucurie în fata pesterii lui Hiron .Lasa. oricum. voinice. Numai ca Hermes l-a tinut. avînd pe Hermes între ele. luceau pe ierburile moi. si Paris o sa dea raspunsul. si. apucîndu-l pe dupa umeri. si . Dar Hermes.. chiar astazi.pentru ca nunta cea mare. Un singur om poate s-arate care-i deplinul adevar. . preasiretul Hermes.Cum îl gasim ? a întrebat zeita Hera. ara-ta-le cine e Paris ! si fa ce-oi face ca flacaul sa dea zeitelor raspuns. va va calauzi pe toate. era neîntrecut în toate. si Hermes a grait spre Paris : . de zeita vrajbei. si Hermes cu zeitele s-au urcat pe un nor de aur. Voi sti eu sa-mi fac bine slujba. Paris da Afroditei marul de aur Paris pasea pe munte singur.Cine-i acela ? au zis ele. i-a grait. S-auzeau mugete de tauri. sa nu ai nici un fel de grija.. pristavu-mi de credinta.Asa si cele trei zeite strigau mereu spre adunare sa li se spuna care este cea mai frumoasa dintre ele. întarîtate. El o saleaga dintre voi pe-aceea care-i mai frumoasa. . tot fusese stricata de Eris. sau poate însasi mîndra Hera. Sa spuna Hera sau Atena. stapîna-n marele Olimp. .E Paris. Paris a vrut întîi sa fuga.Ia stai. s-au ivit din slava zeitele înversunate. si n-au trecut decît trei clipe si norul a ajuns pe Ida.

N-a ramas decît Afrodita. numai de ea stiute. mai. Zeita i-a vorbit Elenei. dupa o calatorie destul de lunga si de grea. fiecare dintre ele i-au mai fagaduit sa-i dea si o rasplata cît mai buna. des-pre-nsusirile lui Paris. nu în Troada sau în Frigia. cu-o sageata-nveninata. în timpul cît o sa lipseasca. o greseala. E] tocmai trebuia sa plece cu niste treburi din oras. dupa Zeus. si a ales numai placerea daruita de dragoste . Menelau. unde domnea un rege prieten. zeitele Hera si-Atena au plecat tare suparate. Iar Afrodita i-a rostit ca ea-l va face fericit. zeita la facut pe Paris mult mai frumos decît era. s-a însotit c-un alt voinic si s-au casatorit spre Sparta. ca pe prieteni. si. el va fi cel mai puternic pe pamînt. sintelepciunea de la Palas. i-a spus ca o sa-l faca rege. s-a si ivit din slavi un car. si. Flacaul care-l însotea era odrasla Afroditei si-a unui print pastor. tinerii au ajuns în Sparta. Regina e mîndra Elena. Elena si-a uitat de casa. mai ca nu-i venea sa creada ca nu-si mai regaseste soata. cu aripile lui de aur. care l-a si-ndemnat pe Paris sa plece în cetatea Sparta. si a facut-o sa-ndrageasca pe fiul lui Priam din Troia. Ba. siamîndoi au pornit spre Troia 13. ce era tras de porumbite si-o aducea pe Afrodita. zeul iubirii cel viclean. Ele-au jurat sa se razbune nu numai pe tînarul Paris. Palas-Atena i-a promis sa-l facanvingator în lupte si întelept ca nimeni altul. în inima. Iar Eros a tintit pe soata lui Menelau. In urma ei venea si Eros. tinînd-o blînd pe dupa umar. Dar cum s-a-ndepartat din Sparta sotul Elenei. regelui prieten.Zeitele si-au aratat lui Paris toata frumusetea. a raspuns el zeului Hermes 12. Anhise. si. Dupa aceasta întîmplare. de prieteni. Cînd s-a-ntors Menelau la Sparta. . Numele lui era Enea. 196 . fiica lui Zeus si a Ledei.Cea mai frumoasa-i Afrodita. ci pe întreg orasul Troia. Menelau. tot din tulpina dardaniana. Supusii i-au povestit tot. Aici regele Menelau i-a primit bine. 194 195 13 si Paris n-a mai stat pe gînduri. dîndu-i de soata o regina. si s-o rapeasca pe Elena. de sot. A dat în laturi si puterea cu care-l îmbiase Hera. de popor. cea mai frumoasa-ntre femei. S-a urcat pe corabia un-de-o-mbia Paris sa vie. de-asemeni. sotul Elenei cea frumoasa. Hera. ci peste toata Asia. daca voinicul le-o alege. si a rugat-o pe Elena sa aiba grija de voinici. Pornea catre insula Creta. luînd marul discordiei. l-a dat zeitei dragostei. soata lui Zeus.facînd. Astfel. Prin vraji. Rapirea Elenei cea frumoasa si Paris s-a înflacarat. Pierzîndu-si orice stapînire si chibzuire mai adînca.

Sa-l razbune pe Menelau. pe Menelau. liberînd-o. Ea era libera s-aleaga pe tînarul care-i placea. fiind el un om puternic. sau gramadit vreo nouazeci de regi si cei mai mari eroi. si regii porunceau multimii sa se jertfeasca pentru ei. alegînd pe unul. stiind-o toti asa frumoasa. Atunci. Elena l-a ales. altii puternici sau întelepti sau iscusiti. un tînar chipes. Insa. cîti sînt dornici s-o peteasca. A fost nevoie sa porneasca cei doi voinici : Castor si Polux. Au facut nunta. ca Menelau a fost jignit si soata lui i-a fost rapita. Cînd s-a facut ceva mai mare. un razboi mare cu Atena. Ulise se preface ca e nebun .-a venit vremea. Era atîta de frumoasa. cum credea Tindar.. Agamemnon a chemat regii din Elada sa-i vie toti într-ajutor. si din nimica n-a pierit. s-o aduca iar în orasul parintesc. Sa-i ceara deci regelui Priam sa-napoieze pe Elena si avutia ce fusese luata de Paris. sa vina în orasul lui. Sfatul înteleptului Nestor Iar Nestor le-a reamintit despre Elena ca de mica fusese pricina de cearta.. N-o dau pentru nimic în lume. mai-nainte de razboi sa-ncerce o împacaciune. pe urma. rege în Argos. si toti ceilalti au plecat linistiti acasa. De-ar fi sa-nceapa si-un razboi. Poftele lor si certurile faceau din nou sa curga sînge. ceilalti or vrea sa se razbune. Ele îi atîtau pe regi. si daca vreunul dintre ei ar fi-njosit pe cel ales si ar fi vrut "sa-i fure soata.Elena e sotia mea. Au jurat cîti au fost acolo. cei care-am jurat atunci sîntem datori sa-l ajutam. din Pilos. ceilalti erau datori sa sara si sa-i dea sprijinul cu oastea. a grait înteleptul Nestor. 197 Priam l-a întrebat pe Paris . si fiecare si-o dorea.. a strigat el cu îndîrjire.. regele insulei Itaca. a trebuit sa se marite.si-acuma uite. Razboiul cel mai crunt de care se povesteste prin legende. . fostul rege-al Spartei. Unii bogati. de la Sparta. si-ndemnat de zeita Hera. din Sparta. alt rege întelept. Marul discordiei. stîrnise ura-n-tre zeite. Dar ce sa credeti ? N-au venit unul sau doi. si-a adunat iarasi simtirea. . L-au luat cu ei la sfat pe Nestor. aflînd stirea. si s-o isca vreo-ncaierare. Se-ncepea deci razboiul Troiei. pe care îl aruncase reaua Eris. la sfatul lui Ulise. Inima-i 5-a facut carbune. i-a pus pe cei veniti sa jure c-or sa respecte hotarîrea pe care o va lua Elena. Regele Tindar s-a temut ca fata. Deci. dar Paris nici n-a vrut s-auda. încît la doisprezece ani a fost rapita de Tezeu. si-a izbit fruntea de lespezi si de ziduri. a dat de veste în Elada ca-i cauta un barbat Elenei . lasînd o jale fara margini în Europa si-n Asia. a plecat sa se sfatuiasca cu fratele sau. Agamemnon. si-acest barbat îi va urma pe jiltul sau regal. învinsii si învingatorii vor suferi deopotriva si vor pieri aproape toti. Deci.De suparare. si. Insa tot Nestor i-a-ndemnat ca. la Micena. Dar juramîntul a ramas. caci îsi iubise mult sotia. si. si Tin-dar. Tindar l-a hotarît urmas.

aflînd el ca a venit în insula printul Eubeei. Iar cînd trimisul Palamede îi rostea vorbe pe-nteles. alaturi. . Razboiul nu-mi mai este drag. 198 A înjugat la plug. si. si apoi cu ochii rataciti. el se facea ca nu-l aude si arunca pe brazda neagra. lasînd în urma casa draga. Ulise se facea ca ara si nu-i cunoaste pe trimis. pe dragalasul Telemah. Ne poate sfatui la multe. mai de mult. si-a oprit calul si asinul . o vara buna a Elenei.Da !. numit de mama Telemah.Dar pîn-atunci sa amintim ca Menelau si Agamemnon. L-a asezat pe Telemah în drumul plugului de lemn.. Ulise se casatorise cu o copila.numiti de-aceea si atrizi . Dar. Penelopa. plecase grabnic Palamede. regele din Tesalia. La nunta ei zvîrlise Eris între zeitele-olimpiene marul discordiei.. bolborosind razlete vorbe. cea maritata cu Peleu. pentru a-si tine juramîntul. In cautarea lui Ahile însa vestitul profet Calha îi spusese lui Agamemnon ca nu vor cuceri cetatea regelui Priam cel bogat. înca în fasa.trimiteau soli din tarm în tarm. Nu mai vream sa pornesc la lupta.Avem nevoie de Ulise. Deci nu-i era deloc pe plac sa-si mai primejduiasca viata.. Omul se schimba între timp. pentru o toana de regina si pentr-un print nechibzuit. ca regii sa-si jure credinta si sprijin de va fi nevoie. cu oastea lor. însa de la acea-ntîmplare trecusera atîtia ani. Nu vream sa se mai verse sînge si sa calcam cetati straine. spunea trufasul Agamemnon. M-am prefacut. si s-a întors cu el pe cîmp. S-a dus în graba la palat. de nu or sa atraga-n lupta pe neîntrecutu-Ahile. Ulise s-a gatit de drum. . si pe sotia-i credincioasa.. s-a prefacut ca e nebun. Cînd a vazut Ulise însa ca plugul sau va reteza trupul micului Telemah. pentru un timp îndelungat. chemînd pe regi. pe care îl daruise Afroditei fiul lui Priam. unde domnea pe-a-tunci Ulise 13. mîndrul Paris. un fiu al regelui Eubeei. neavînd totusi ce face. în insula Itaca.si a grait lui Palamede : . Iar pruncul era înca-n fasa. Este istet si priceput. un cal schilod si un asin . Ba dobîndise si un prunc. copilul mic. în Sparta. cei doi feciori ai lui Atreu . Ai ghicit. în vestitul oras Aulida « Astfel. în loc de boabe de secara. Acest Ahile era fiul frumoasei nereide Tetis. El este cel care a dat ideea. ca sa-si pastreze juramîntul. Vreau sa traiesc tihnit acasa lînga iubita-mi Penelopa si lînga fiu-mi Telemah. Nu-i mai era pe plac razboiul si se gîndea ca nu e drept sa moara oameni cu duiumul pentru o cearta-ntre doi regi.. Atîta doar ca Palamede era destul de întelept si a bagat usor de seama ca vrea Ulise sa-l însele. o insula saracacioasa. niste grunji maruntiti de sare. A luat copilul lui Ulise..

de asta data. Acum cînd are loc povestea. si. într-o noapte. Ahile se facuse mare. Nu va mai spun ca învatase sa cînte minunat din gura. rîul cel înfricosator. Dar mama. i-a cerut sa-i dea-ntru-totul ascultare. zeita Tetis. frumos.destinul cel ne-nduplecat . Tetis. în razboi. Cum esti de alb la chip. Tetis îsi tinuse copilul de un calcîi. la ceasul cînd vor izbi Troia. piarda zilele acolo. îsi scaldase copilu-n Stix. mama sa. cunoscînd aceasta taina. Atît c-atunci cînd îl vîrîse în flacari. pe Ulise. Ahile. înca de mic. sa-l caute si sa-l cheme-n lupta pe fiul regelui Peleu si al gingasei nereide. pentru a-l cali. ca sa-l învete mestesugul armelor si al vînatoarei. îi ungea trupul cu ambrozie. calcîiul stîng. In acest scop.. Numele sau o sa ramîna nemuritor în batalia data sub zidurile Troiei. Acolo ai sa te ascunzi în haine femeiesti.. îl vîra-n flacari sa-l caleasca. putea sa-ntreaca si caprioara cea mai iute si cea mai sprintena din munti. Dar lui îi hotarîse Moira . acompaniindu-se cu lira. pe pruncul sau abia nascut. L-a chemat lînga ea pe-Ahile. a iesit din marea verde si adînca. locul acela-i va ramîne pe totdeauna necalit16. atrizii. Nici nu se ridicase Ahile mai mult de-o schioapa si lupta ca un barbat. 200 . nimeni na o sa deosebeasca pe fetele lui Licomede de fiul regelui Peleu. Ahile s-a împotrivit.. Iar cînd fugea.. îngrijorata. Acolo si-a scaldat în Stix. In acest fel fiul zeitei nu mai putea fi doborît. decît daca era lovit în locul necalit în Stix. i-a glasuit : . Iar viersul lui vrajea pe oameni si chiar pe zeii din Olimp. cea cu picioare de argint. caufa sa lupte si cu Moira si sa îl scape pe Ahile de soarta care-l astepta. Va fi viteaz ca nimeni altul.Zeita nereida Tetis stia ca pruncul sau Ahile va creste mare si puternic.Te du fara nici o zabava în insula unde domneste regele prieten Licomede 17. apucîndu-l de calcîi. pentru ca nici un fel de arma sa nu-i mai poata rani trupul. si cînd îl cufundase-n rîu. aflînd zeita Tetis de planul lor. 199 s-a dus si pîna la Hades în Infern. Ca si multi alti eroi de seama. ucigînd fiare prin codrii de pe Pelion. s-a temut strasnic ca fiul sau îsi va da viata în fata zidurilor Troiei.sa-si. Ba. si vazîndu-l. Pe-acest flacau vroiau sa-l aiba. lînga ei. Nu se gîndise însa Tetis ca. fusese dat de mititel batrînului centaur Hiron. Iar Agamemnon trimisese. ca sa-l faca nemuritor. Se povesteste ca la Hiron fiul lui Tetis s-a hranit doar cu maduva si cu creier de pui de urs si cu ficat de leu naprasnic. Un flacau îmbracat în haine de fata Insa.

crezînd ca-ncepe vreun razboi. Peleu le capatase toate de la zeii nemuritori. Ulise a grait spre rege : 201 . Potrivit juramântului facut de tatal meu. si între ele se grabise si flacaul zeitei Tetis. E un voinic numit Ahile. virise si un coif. a pornit catre insula. facîndu-se negutator. Iar Licomede. El nu venise cu placere. Peleu. însa nu deslusea deloc. S-a dus apoi catre palatul acelui rege Licomede. unde îl cheama Menelau. care mai de care mai albe. la armele de-arama. Fetele au fugit speriate. Numai Ahile se uita. însotitorii lui Ulise. Dar Calha i-a vestit pe regi ca odrasla zeitei Tetis i-adapostit de Licomede. potrivit vechilor datini si juramintelor facute. cu jind. bratari. bratari sau valuri. mai frumos brodate. însa acuma se gasea în tabara lui Agamemnon si. cum Ahile-si iubea mama si nu vroia s-o necajeasca. au început sa sune tare din trîmbite si din chimvale. în valuri. între acestea toate. însa Ahile-a luat o lance si s-a si repezit spre porti. Lasa-l sa plece la razboi. valuri alese. cu creasta fîlfîind în vînt. Fetele regelui s-au strîns numaidecît sa vada marfa.. trebuia sa dea ajutorul atrizilor sa biruiasca. Peleu. Apoi si-a smuls valul cel alb si cununita de pe plete. care vedea în departare.si. sfatuit de zeita Tetis. am datoria sa-l ajut pe Menelau sa se razbune. Este rusine sa ramîna ascuns. si Palamede si Ulise îi cautau urma lui Ahile si nu puteau sa i-o mai afle. dupa plac. o platosa si niste arme. la nunta cu iubita-i Tetis. la scut.Adevarat. Ulise s-a schimbat de haine. Vazînd ca planu-i reusise. Toate prinsesera în mîini bijuterii scînteietoare si valuri. gata sa apere palatul. si Agamemnon si Menelau. cercei. Ei. Nu sînt fecioara. Sa-si dovedeasca voini-cia. însa. sînt flacau. Se zice ca a mai primit de la tatal sau. femeiesti si l-a ascuns într-un palat. regele. prin minte si prin vitejie. n-ar fi putut sa-l mai gaseasca.. A Juat în mîna-o sabie si a plecat dupa Ulise. a spus Ahile. Fusese chiar silit sa plece. " Si tot atunci. si-a pus în schimb coiful lucios. ce ramasesera la porti. printre fete. purtînd cu el salbe de aur. Atunci le tot întindea marfa si le-mbia s-aleaga salbe. batrînul Nestor. la sulita si coif. unde stateau fetele sale. -. un scut si-o sulita stralucitoare. chiar daca eu o fi sa mor.Acesta nu e fata ta. cin'sa mearga pîn-acolo ? Cine Sa-l afle pe Ahile între frumoasele copile ale regelui Licomede ? Adevarul iese la iveala S-au sfatuit si s-au gîndit sa îl trimeata pe Ulise. l-a-n-vesmîntat pe flacaiandru în haine albe. De n-ar fi fost prorocul Calha. . stapînul insulei Itaca. în acest timp. Ulise cerceta cu ochii sa vada unde e baiatul. A mai primit o sulita. la nunta frumoasei Elena.

vîntul a contenit sa sufle si pînzele s-au molesit ca niste aripi ostenite. si cîti. Atît era de ne-ntrecut în mestesugul armelor. si i-a cerut sa îi trimita pe fata sa. unde. Urmau Ulise cel istet si Diomede preacuviosul si Aias de la Salamina si un alt Aias din Locrida si Palamede si Patrocle si Filoctet. pentru ca regele-Agamemnon îi ucisese-o caprioara. în mîini aveau arme de pret.. zicînd ca vrea sa o marite cu fiul lui Peleu. purtînd pe ele peste-o suta de mii de oameni înarmati18. Plecarea 'spre Asia Silit de cei din jurul sau. . regele a trimes un sol la Clitemnestra. 202 Numai ca flota asta mare . feciorii regelui Atreu . sora Elenei cea frumoasa. date de regi sau basilei. Asa s-a-nfatisat Ahile în portul renumit Aulida. Deci. avînd pe cap coifuri înalte cu coamele din par de cal si colti luciosi. taioase.de la-nceput a fost lovita de mari furtuni ce-o ravaseau. fecioara. Ahile 20. pulpare pe picior si scuturi. Iar dintre regi cei mai de seama erau viteazul Agamemnon si Menelau. cînd încerca sa iasa-n larguri. aprigul zeu al marilor. albi. si o pereche de cai albi de la Poseidon furtunosul. platose bune de arama împodobite si cu aur. la tarm. Ostenii cei de rînd luptau numai cu sulite si prastii. Agamemnon nu le-a iesit nici macar în întîmpinare. . daca vor sa reuseasca în întreprinderea lor grea. Ei trebuiau sa se supuna poruncilor. purtîndu-le pe Ifigenia si pe regina Clitemnestra. precum ne spun poetii. dupa furtuni. fratrii si pe ginti19. Flota n-a mai putut sa paraseasca tarmul aulic vreme lunga si multi osteni zaceau de friguri si alte boale misterioase.. Ca sa cunoasca adevarul . Ifigenia. de la bunul centaur Hiron.în care trase de cai ageri . destul de aspre. Dar între ei lucea Ahile cu oastea lui d mirmidoni.de ce nu puteau sa porneasca înspre Troada catre Asia regii l-au întrebat pe Calha.purtînd pe ei armuri bogate. se adunasera. soata lui. Calha le-a spus ca o zeita. de mistret. ca un luceafar între stele. Cînd a sosit corabia. Iar mai tîrziu. o mie o suta optzeci si sase de corabii.cu însusiri miraculoase. si cîti. e suparata rau pe el. si-anume Artemis. care-i era zeitei draga. de arama. apoi preaînteleptul Nestor. Zeii cer o jertfa la plecare Regii erau în fruntea oastei .cîntata-n vechile legende . fratele lui. pe Ifigenia. regele trebuie sasi jertfeasca pe o copila. Oastea cea mare se-mpartea pe triburi. sabii cu tecile de-argint. lanci lungi.

ci numai scutul de arama. ca tatal meu sa biruiasca în luptele înfricosate. si-a amintit ca Ifigenia îi aducea adesea jertfe. da-n asa fel. neatins. si singura s-a-nfatisat marelui preot sa o-njunghie 21. în timp ce regele Agamemnon gemea îngenuncheat pe lespezi. A plîns zadarnic Clitemnestra. A aruncat un scut pe tarm si a sarit. în sfîrsit. si. însa copila i-a oprit. ca flota sa poata porni si ostile sa biruiasca. fara sa se primejduiasca.Nu varsati sînge în zadar. Astfel. unde-a facut-o preoteasa. Dintre acestia cel mai greu i-a durut faptul c-au pierdut pe Filoctet. unde oastea si-a prapadit cîtiva osteni. s-o pregateasca pentru groaznicul sacrificiu. acela ce primisen dar de la Heracle armele lui biruitoare. cu ochii înecati în lacrami : . siau facut vînt de-asemenea. Flota a lunecat pe ape catre Troada departata si regii s-au înveselit. ce vor urma foarte curînd. iar mama fetei se zbatea în bratele ostenilor. E drept ca au mai poposit si pe-alte tarmuri. A dus-o într-un tem-plu-al sau. Ce-i de facut ? Stateau cu totii pe punti si nu vroiau sa sara.Ostenii-au smuls-o pe copila de lînga mama si au dus-o într-un sanctuar. Ma voi jertfi de bunavoie. Trebuiau numai sa debarce. Nu vrea sa-si vada nici sotia si nici copila mult iubita. Fusese rau muscat de-un sarpe si suferea îngrozitor.. Dar nimeni nu-ndraznea sa sara pe tarmul regelui Priam. încît sa natinga pamîntul. Porunca data de zeita trebuia iute-ndeplinita.. el a sarit întîiul si nu i s-a-ntîmplat nimic. Zeita s-a înfatisat la locul jertfei si a smuls-o pe Ifigenia. Ceilalti osteni. Artemis s-a înduplecat. dupa ce eu n-am sa mai fiu. ramî-nînd teafar. într-o padure din Taurida 22.. 203 Numai ca-n clipele acelea. vazînd ca sare regele insulei Itaca. Ostenii nu puteau sandure acest miros nesuferit. Iara în locul Ifigeniei. a pus zeita o cer-boaica. Cîtiva voinici au vrut s-o scape si au luat armele în mîini. Preotul si-a-naltat cutitul ca sa-i strapunga inima.. dupa ce s-au savîrsit slujbele catre Artemis. Regele-si ascunsese fruntea sub un vesmînt întunecat. Se-osaza tabara aheie . fiindca pro-rocul le spusese ca primul care va atinge pamîntu-acesta va muri. spre usurarea tuturor. Atunci ce i-a trasnit prin minte istetului de la Itaca ? Sa dea exemplu celorlalti. corabiile aheiene au ajuns lînga Asia. Filoctet a ramas în Lemnos. vîntul a-nceput iar sa bata. jurase sa nu se marite si sa se faca preoteasa într-un lacas sacru al ei. dupa multe zile si rataciri si vînturi rele. Rana lui mirosea urît.

tabara mai era ferita de un val mare de pamînt si-un sant sapat foarte adînc. o preoteasa a Atenei. glia troiana. la cele doua margini. si cei doi Aias. în schimb. 205 . Razboiul dintre oastea greaca si cea troiana s-a-nceput. fiind cel dintîi dintre razboinici cazut pe tarm. cu mii si mii de corturi. o copila a regelui Priam. voinicul Aias si Ahile. El era dornic sa auda. în locurile cu primejdii. cetatea-mbelsugata. urma sa sufere asediul vremendelunga. lînga piata. în urma-i venea Protesilau.. cel mai voinic si mai viteaz dintre odraslele lui Priam. îsi ridicase cortul sau si preaistetul din Itaca. destule glasuri cereau sa se curme razboiul. care-anrosit numaidecît. Agamemnon. dorind sa stea mereu de straja la cele doua capete ale întinsei tabere. O !. Troia. cu sîn-gele-i. si lancea i s-a-nfipt în piept. în fata Troiei. rapita de troianul Paris. si Hector si-a azvîrlit lancea catre osteanul Protesilau. sa nu mai curg-atîta sînge pentru Elena cea frumoasa. îi sfatuia des Palamede pe regi si pe eroi sa curme acest razboi încrîncenat care cerea prea multe jertfe. Mult mai departe de cetate si-au facut grecii tabara. Spre partea unde era Troia. Mintea parca se-nfioara de cît sînge a curs la Troia. în acest timp. al celui care conducea întreaga oaste. Hector vroia s-atinga cu lancea lui chiar pe Ulise. Casandra. Ei si-au pus corturile astfel. Troia va cadea ruinata. Tabara mare si întinsa. si alti regi. urmat de prietenu-i Patrocle. în tabara aheie. Aici se adunau ostenii în fata cortului regal. De-aceea îsi pusese cortul în asa chip. De fapt. Ostirea le va fi zdrobita. 204 Pe urma a sarit Ahile. sa afle si sa stie tot. în Troia. în apropiere.Cel care i-a întîmpinat a fost eroul troian. Iar în mijlocul taberii era o piata foarte larga. Noua ani de lupte sîngeroase Dar dup-o alta prorocire.. Astfel. La fel. noua ani. siaproape toti vor fi ucisi. Insa Ulise s-a ferit. mai înainte ca ostenii lui Agamemnon s-o cuprinda si s-o distruga-n întregime. dupa vointa regilor. Ostenii regelui troian au trebuit sa se retraga si sa se-nchida în cetate. le aratase tuturor ca va urma nenorocirea. Os-tenii-adusi din Grecia si cei pe care-i trimitea regele Priam din cetate se ucideau unii pe altii. si-au facut corturile lor regele de la Salamina. Hector. încît nimica din ce se petrecea în piata sa nu scape privirii sale. care sau si încins la lupta.

s-a-nfatisat în adunare si i-a cerut lui Agamemnon. A fost crezut. decît în clipa cînd Hriseis. s-a suparat însa nespus si a rostit catre Ahile : . In sinea lui gîndea asa : "Tu m-ai facut sa plec de-acasa... îl ajuti. si sa platesti". care-i chemase la razboi si pe Ulise si pe altii... Ahile. Ba. auzind vestirea.Dar nici în tabara troiana Casandra n-avea ascultare. Regele.vrut sa-mpiedice pe rege sa savîr-seasca fapta asta : caci îngîmfatul Agamemnon n-a vrut sa tina socoteala si. . si astfel molima sa piara. folosindu-se de dreptul pe care îl avea în oaste.. sa i-o dea înapoi lui Hrises. Mureau ca mustele ostenii. ce-i fusese luata ca roaba de niste osteni. în schimb. Briseis cea îmbujorata. . Ahile. Durase molima aceasta ceva mai mult de noua zile. ce-rînd regelui Agamemnon sa-i dea-napoi pe fata lui : Hriseis. Asa a platit Palamede. Atunci preotul s-a rugat de zeul sau sa-i pedepseasca peaheii cei înfumurati. în toata tabara aheie ciuma a napadit cu furie. va fi-napoi la tatal sau. pe cînd se prefacea nebun. sa-mi las sotia si copilul. si nici la greci n-avea crezare mult chibzuitul Palamede. Homer23. fiu al lui Atreu.. Regele l-a gonit pe Hrises cu vorbe grele si-mbrînceli. robita fiica a lui Hrises. Ulise era vorbitor fara pereche-ntre elini. ascultîndu-i ruga. si-a întins arcul si-a tintit în tabara lui Agamemnon. pe roaba ta. Zilnic mureau sute si mii. profitînd de întîmplare. si luptele au dainuit din ce în ce mai sîngeroase.Pentru c-Apolo îmi ia roaba. si de atrizi.si-a-nceput sa-l învinuiasca pe Palamede de tradare. cel ce era stapînul fetei. Eu nu mai pot parasi lupta. caci sînt legat prin juramînt. 206 Degeaba Nestor si cu altii au. preot al zeului Apolo. nebiruitul Agamemnon. a luat din cortul lui Ahile pe roaba lui cea mai iubita. în acest an a venit Hrises. Cearta dintre Ahile si Agamemnon Iar anul cel de-al zecelea e povestit de regele poetilor elini. Apolo. cînd Calha i-a vestit pe regi ca molima nu va-nceta. iar tu. Ulise a vrut sa se razbune pe Palamede ce venise si îl chemase din Itaca si-i dovedise siretlicul. si Palamede a fost luat si osîndit la moarte crunta : sa fie doborît cu pietre. sa lupt aici pentru atrizi. Vreau sa te saturi de razboi. care îti este-atît de draga. voi lua.

nici nimeni n-o sa poata sa le ajute-aheilor. Ea l-a vestit numaidecît . a rostit numai spre AhUe : . sus pe catarg. Asa graia mîhnit Ahile. Morfeu. dar..Eu am solie de la Hera. ajutat în lupta de Briareu. sa stii. în fruntea careia sta 207 Hera. în asa chip ca Agamem-non sa nu mai poata face fata. Sa fie astfel nevoit sa îl implore pe Ahile sa se întoarca iar în lupta. mîniat peste masura. dar l-a oprit Palas-Atena. care ai nesocotit pe cel dintîi viteaz aheu. Va fi însa tîrziu. zeita Tetis cea cu picioare de argint s-a ridicat din apa marii si prefacîndu-se în ceata a plutit pîna în Olimp. pe Briareu. si daruri vei primi-ntreite. se afla Eris .Numai asa. Iar Zeus. discordia. i-a biruit cu usurinta pe razvratitii din Olimp. suspinînd. si tare se mai bucura de cearta care izbucnise între Ahile si-Agamemnon. i-a promis sprijinul cerut. i-a amintit ca i-a fost vesnic credincioasa. Agamemnon este amagit de Morfeu Suparat prea adînc. sa lupte si sa-l ucida pe acela care-l jigniseatît de tare.. De asta data.Ahile a dus la sold mîna.. în acest timp.. ea. cînd ai sati întelegi greseala. Oastea aheie va fi zdrobit-atunci de Hector. Ea i s-a aratat în fata si. zeita cea cu brate albe. Nici tu. sa prinda sabia. Ahile a parasit îndata lupta si nici n-a vrut sa mai auda despre razboiul cu troienii. .. în fata zidurilor Troiei. sa gemi din greu. Ahile s-a plecat zeitei. Veni-va ziua cînd tu însuti vei întelege c-a fost bine sa nu te lupti cu Agamemnon. îl roaga pe maretul Zeus sa sprijine oastea lui Priam si sa-i loveasca pe ahei. feciorul meu. cearta ce-i va costa pe greci nespus de mult. care te feresti de lupte si-i jupoi pe supusii tai. Agamemnon. tu. tu. zeita carentetise iarasi vrajba.Eris.Va veni ceasul. a lasat sabia la sold . nevazuta de ceilalti. îsi va recapata marirea si cinstea care i se cuvin. Acolo a îngenuncheat lînga picioarele lui Zeus si. a glasuit zeita Tetis... Amar. nespus de greu. înca în aceeasi noapte. Iar pe-o corabie cu pînze. amar va fi de ei. a si trimis la Agamemnon pe zeul viselor.. cel înjosit de Agamemnon. ba i-a trimis în ajutor pe un gigant. Zeul a luat . Ba. zeita. sedea sus pe catarg zeita. sa te împiedic de la sfada. amintindu-si bine de ajutorul dat de Tetis. venit din tabara troiana. L-a ajutat si-atuncea cînd a fost el primejduit de o urzeala-a zeilor. Iar Zeus. a mai rostit lui Agamemnon : .

în larga piata-a taberei. tinîndu-si spada cea tintata în stropi stralucitori de-ar-gint. Atena. Oastea aheie vrea sâ se întoarca acasa si-atunci. si copilul. Afrodita. sa nu se risipeasca. s-a clatinat ca un talaz. ce tine cu aheii . la vetrele din tara noastra ? Ce-ati zice ? Hai. toti ar fi plecat. Ce-ati zice voi. avînd în mîini sceptrul regal. aici. Insa din ceruri vegheau Hera si cu Atena deopotriva. care tineau bine la tarm corabiile aheiene. Chiotul lor se ridica pîna la cer de bucuria nestavilita a plecarii. fugi degraba si fa ce-oi face si opreste-i din goana asta nebuneasca.le-a rostit el. . cînd bate vîntul peste el si-i scutura spicele dese. .îi spunea-n vis batrînul Nestor . vedeau ca fuge oastea.. de asta data sa o lase prada vitejilor ahei. a zis ea. Nimeni nu mai gîndea s-aduca lui Agamemnon vreun raspuns.mare-i osînda ce ne-o dete din cer neînduratul Zeus.Hera. iar biruinta e departe. Ele aveau de razbunat fapta feciorului lui Priam. cu multumire. si s-a înfatisat. Oastea parea ca este-un 208 i lan. l-a sfatuit pe rege s-atace-n ziua urmatoare Troia. daca v-as spune sa lasam chiar acum razboiul si sa ne-ntoarcem pe corabii. prinsa frumos pe dupa umar.. Cum s-o opreasca ? . vreti sa lasati nerazbunata crima netrebnicului Paris ? Calcati sfintele juraminte ? Du-te mai iute si aduna oastea. Cu tipete fugeau ostenii bunibucurosi catre corabii. si-n vis. Dorul de duca si de pace i-a zguduit pe toti ostenii. a strigat Hera. toti cîti erau de partea Troiei. spunînd ca ea e mai frumoasa cu mult ca Hera si Atena. Atena a zburat pe tarmuri lînga istetul din Itaca : .. De nu masculti.Vitejii mei . si nu puteau deloc sa uite ca daruise marul scump fermecatoarei Afrodita. Trezit din vis. regele a si dat porunca sa se adune toata oastea. pe Penelopa. De-aceea Hera si Atena jurasera sa nimiceasca Troia cu uliti pietruite . raspundeti iute.Fugi. Toti ridicau proptelele.înfatisarea batrînului întelept Nestor. Sînt noua ani de cînd luptam. sub zidurile Troiei. într-un nor greu de pulbere. cu fala. cu uliti largi si pietruite. . Gloata cea mare. S-a îmbracat în haine scumpe. Ares. nu-ti mai vezi soata. în fata ostilor grecesti.i-a sfatuit pe ceilalti zei : Apolo.. adunata. gîndind sa-i puna la-ncercare daca sînt gata pentru lupta ori vor sa se întoarca-acasa . pentru ca o va cuceri. Atunci s-a petrecut un lucru negîndit de rege. Cum sa mai poti tine o oaste atîta de dezlantuita si gata sa se-n-toarca-acasa ? Desigur. cetatea cea bogata.Nobile rege. si-acum.

pîna vor cuceri orasul regelui Priam cel bogat si îl vor pedepsi pe Paris. Cu vorba lui mestesugita i-a-ntors pe toti la adunare. în mîini. Dar chiar asa. chiar el s-a coborît pe crestetul muntelui Ida si de acolo a zvîrlit un trasnet înspaimîntator în tabara lui Agamemnon. auzind îndemnul si amintindu-si de sotie si de copil. dar Menelau s-a repezit cu-atît -de mare îndîrjire. Vazînd ca iarasi grecii fug. Astfel s-a început iar lupta. S-a-ntors la lupta din nou Paris. avînd alaturi pe Atena. avînd la sold o sabie. Caci Menelau îl însfacase de coiful lui stralucitor pe Paris cel înfricosat si îl tîra spre tabara unde salasluiau aheii. de n-ar fi fost zeita iubirii si a frumusetii. si de la micul sau fecior. Ostile iar s-au înfruntat. sotul Elenei. si-a luat ramas bun de la soata. grecii tot au fost pusi pe fuga. în fata taberei troiene iesise însusi mîndrul Paris. a alergat catre corabii. preadevotata Andromaca. cel mai viteaz dintre feciorii regelui Priam de la Troia. Dar vazîndu-l pe Mene209 Iau. Hera l-a rugat pe Poseidon sa le vie în ajutor si a trimis-o pe Atena sa ia si ea parte la lupta. Nu stia de se mai întoarce sau o sa plece dupa lupta catre regatul mohorît. cu sprijinul zeitelor Hera si-Atena. Hecuba. s-a-nspaimîntat si a fugit. doua sulite. la rugamintile lui Tetis cea cu picioare de argint. S-au dat iar multe lupte grele. care era în-vesmîntat într-o piele de leopard. Hector îl rapune pe Patrocle . sa-i vina iute-ntr-ajutor. Priam. si de la mama lui. Mai mult. precum vroise însusi Zeus. pe spate arcul si o tolba si. încît toti s-au înduplecat. Lupta s-a început în zori. Troienii erau ajutati acum de preamaretul Zeus. S-au hotarît sa stea la Troia.Ulise. unde domneste zeul Hades. încît. Zeii atîta pe razboinici Apoi acolo-n adunare. pîna ce îndraznetul Hector a ho-tarît s-arunce-n mare pe-aheii care asediau orasul tatalui sau. si sa-l întoarca iar la lupta cu Menelau. A trebuit sa vina Hector. Oastea lui s-a înfricosat si a-nceput sa se retraga. Astianax cel dragalas. Ulise le-a vorbit din nou cu-atît de mare maiestrie. Paris ajungea atunci rob. sotul Elenei cea frumoasa.

într-adevar. din ambitia zeitei. la corabii. Eroul se numea Patrocle. cu moartea-n suflet. Grecii erau amenintati sa fie prapaditi cu totul si azvîrliti în apa marii. atîta s-a rugat Patrocle de prietenul lui cel iubit. . ei ajunsesera lînga corabiile de lemn. l Cu mare greu. însa armura lui Ahile. I-a trimis-o si pe Briseis. Iara macelul a urmat mereu mai greu. pe care o purta Patrocle. ca sa-i salveze de pieire. a rostit Patrocle.Ahile. Acuma se ivise vremea cînd grecii-l vor ruga sa vina.si. si. si daruri scumpe. împuns în brat. Ahile se hotaraste sa intre în lupta . o luase prada de razboi fiul lui Priam. pîna la urma a cazut. cu t însusi Hector. Moartea taia tot mai flamînda vietile-aheilor zdrobiti si ei fugeau. Un singur om putea sa-i scape. trimitîndu-i o solie cerea sa-l ierte pentru fapta nechibzuita ce-o facuse. cuprinsi de spaima. chiar Agamemnon si-a înteles marea greseala de a-l fi înjosit pe-Ahile . abia au izbutit aheii sa scape trupul fara viata al lui Patrocle cel viteaz din mîinile troienilor. încît Ahile peleianul i-a întins armele cerute si s-a-nvoit ca mirmidonii sa-l însoteasca i WL razboi. si-a trebuit sa paraseasca întinsul cîmp al bataliei. roaba sa cea îmbujorata. Da-mi oastea ta de mirmidoni. 210 U Ta luate din Troia prizoniere. sa-i ia pe copila-a lui de soata. si Hector îsi pusese-n gînd sa arda fara nici o mila corabiile aheiene. dîrzul Hector. 3 Dar dupa voile lui Zeus. asa cum planuise Tetis. . i Cînd au patruns însa troienii în tabara lui Agamemnon. s-a ridicat cel mai bun prieten al lui Ahile peleianul. în fata cetelor troiene conduse de marele Hector. mereu mai crunt. Troienii or sa Creada poate ca ai intrat chiar tu în lupta. ca vulturul. însusi regele Agamemnon a fost ranit. A ramas neclintit în cort. însa Ahile n-a primit. care se leganau pe mare. fiul lui Priam cel batrîn. îi va goni de la corabii. desi Patrocle s-a luptat. . s-a facut un macel cumplit. si asta-i va înspaimînta. Fugind. de nu vrei sa-i ajuti pe greci. da-mi Kiie zalele si lancea. si alte douazeci de fete. Ba-l ruga sa-i fie ginere. cu mare lupta.în timp ce grecii se jeleau.si-acel viteaz era Ahile. El sta însa sub cortul sau si cînta linistit din lira.

. Ahile s-a încrîncenat . Asa ca. In jurul capului.. l-a rugat doar sa mai astepte pîna ce mesterul Hefaistos îi va bate pe nicovala alta armura alte arme. Hefaistos a aruncat în foc arama. zeita Tetis se si dusese în palatul de-arama al zeului Hefaistos. o vie. Eu nu mai pot trai pe lume. Auzind cererea zeitei. fara sa le atinga nimeni. Acesta tocmai faurea niste trepiede fermecate. Patrocle a cazut. numai ca sa-l dobor pe Hector. pe care-a-nfatisat maiestru cerul si marea si pamîntul. o holda mîndra . toata încarcata cu ciorchini negri pe haraci. a spus zeita.Feciorul meu. ca dupa asta vei muri si tu. ce aveau rotile de aur si se miscau doar la porunca. si-a faurit întîi un scut.Dar stii prea bine. Ocean. Careii durerea ce te arde si cu ce pot sa te ajut ? Ahile i-a raspuns zeitei : . încît l-a auzit din mare si mama lui. Plîngea atît de desperat.. încît ei s-au oprit în loc. neavînd ce face. de ce ti-e plînsu-atît de amarnic ?. argint si aur lucitor . precum îti e urzit de soarta. Pe margini zeul a facut ca un chenar rîul. daca nu izbutesc. a dat raspuns grabnic Ahile. sa-l razbun astfel pe Patrocle. zeita Tetis. si-a pus cenusa peste plete si a-nceput sa plînga-n hohot. cirezi de boi. luna si stelele scînteietoare.De moarte nu ma tem. . în fata Troiei. A alergat spre el cu graba si l-a-ntrebat : 14 211 . aici. Ahile avea un nor mare de aur care lucea pîna departe. noianul apelor verzi care înconjura pamîntul. Ba a înfatisat si-o hora. în lupta sa-l nimicesc pe cruntul Hector.. o. Mama a înteles ca fiul. Ahile s-a-nvoit cu asta. mama. în celalalt este razboi.Cînd a aflat aceasta stire. Hector l-a despuiat cu sila si de armura daruita tatalui meu. acuma voi uita si ura ce o aveam pe Agamemnon si voi intra din nou în lupta. la nunta voastra. si s-a pornit si ea sa plînga. de jalea fiului sau drag. bogate. dar fara arme s-a urcat pe parapet si a racnit atît de tare spre troieni.. si un aed ce-i desfata pe tinerii care dantau în mijlocul orasului. si pe pamînt a asezat doua orase mari. în întregime de argint . într-unui dintre ele-i nunta. iara pe cer soarele. A-nchipuit apoi pe scut si un ogor . cositor. de catre zeii olim-pieni.. în acest timp. tot va pleca. .Mama. si pe-o pasune turme de oi albe ca neaua. tot va muri. . orisice-ar fi sa se petreaca.

Hector vroia sa se masoare cu marele erou Ahile. pe micul ei Astianax. Portile Troiei s-au deschis. Doborîrea lui Hector Apoi Ahile a plecat sa se razbune pe troieni. Ahile-a primit armele si s-a-mpacat cu Agamemnon. Intîi. Hector l-a implorat pe-Ahile sai dea parintelui sau trupul. Hector. murind Hector. Fiind apoi gata armele. Hecuba. ce-i drept. Iar batalia s-a-ntetit precum urziseraolimpienii 24. zeita Tetis a turnat peste cadavrul lui Patrocle ambrozie si nectar divin. Mama. pe ea cu o creasta de 212 I aur. au doborît pe cei mai vrednici dintre eroii de la Troia. Mai înainte de-a muri. condusi acuma de Ahile. Zadarnic însusi regele îl îndemna pe fiul sau sa se ascunda în cetate. sa-i apere) picioarele. o platosa mai luminoasa ca para vie-a focului si-o chivara bine-ncheiata pe tîmplele eroului. S-a repezit apoi în car si-a tîrît trupul celui mort în jurul zidurilor Troiei. Jalea ei nu mai avea margini. Priam plîngea în hohote si toti troienii se uitau. ca toti cîti mai traiau sa intre. La rugamintea lui Ahile. s-a-nspaimîntat si a fugit. Ţinînd în brate copilasul. însa Ahile n-a voit nici sa-i asculte rugamintea si. Razboiul a durat cu furie putina vreme si aheii. îsi izbea fruntea si striga : 214 .si. Dar s-a întors la batalie si s-a luptat atîta timp. Auzind plînsul. Ahile. le-a dat zeitei sa le duca iubitului sau fiu. Din cositor moale si alb i-a încropit doua pulpare. ispravind cu acel scut. i-a strapuns tendoanele de la picioare cu sabia lui cea taioasa si l-a legat cu o curea de carul sau stralucitor. vazînd înversunarea lui Ahile. Nu a ramas acolo-n lupta decît fiul lui Priam : Hector. pîna ce Hector a cazut lovit de sulita-n grumaz. înmarmuriti. navalise pe ziduri însasi Andromaca. Zadarnic îl ruga Hecuba smulgîndu-si pletele ei albe. cel mai viteaz dintre toti. pe nicovala lui uriasa. sta pe ziduri si-si smulgea parul de durere. Hefaistos a mai lucrat. cum pîngarea Ahile trupul celui care fusese Hector. ca sa-l pastreze neatins de aripa putreziciunii.

batrîn si el. cum sînt copiii fara tata. La capatîiul celui dus. dupa poruncile lui Zeus. caci era ocrotit de Hermes. Lasa-ma sa te însoresc negrele genuni. si nimeni nu-i da alinare sarmanei soate a lui Hector. Nu cutezau nici sa vorbeasca. înca în aceeasi noapte. Baiatul nostru va ramîne fara le nici o ocrotire. Toti erau împietriti de spaima. Priam s-a si întors acasa. . si boi si oi si cai si cîini. si el ar fi batjocorit la nesfîrsit trupul lui Hector. S-au facut jertfe sînge-roase. regele Priam a plecat catre aheii victoriosi. . dusmanului ce-i ucisese atîtia fii în batalii. douasprezece zile. si fratii lui. Era calauzit de Hermes. în acest timp au avut loc serbari si jocuri mari în cinstea aheului cazut : Patrocle. s-au strîns sotia : Andromaca. nesimtit.adu-ti aminte de tatal tau. lighene de arama. Priam îi readuce-n minte eroului pe tatal sau. cine putea sa mai zagazuiasca drumul aheilor catre oras ? Priam dobîndeste trupul fiului sau Astfel s-a razbunat Ahile de moartea celui mai bun prieten. cînd si razboiul 215 va-nceta.. si. pa cel mai bun. mama : Hecuba. mîinile-amîn-doua. Pe rugul lui s-au mistuit si doisprezece prizonieri. si prin cuvintele acestea. de la traci. Ba. ucisi de-Ahile. si între ei. purtînd cu el trupul lui Hector.îi spune el . si a trezit tot poporul. aur. Eroul a fost ars pe rug. pe care le fagaduise zeului rîu din tara sa. Poate ca si orasul lui e atacat de vreun vrajmas si n-are cine sa-l ajute. sa-i deanapoi trupul lui Hector. si toti plîngeau cu deznadejde. în ziua cea de-a douasprezecea. plin de umilinta. în vreme ce în barba sura lacrimi îi luneca siroaie. caci el fusese-apa-: ratorul cel de nadejde al cetati. ca regele sa-i poata face feciorului sau. chiar Ahile si-a jertfit pletele lui cele frumoase. Pierind Hector.O. îi da-napoi trupul lui Hector. de nu ar fi venit chiar Tetis sa-l roage ca sa înceteze. dintre troieni. pe neuitatul viteaz Hector. odinioara. Iara Ahile se îndura. slujbele de înmormîntare 26. Asa ajunge la Ahile în toiul noptii. îl roaga. Ducea cu el un car cu daruri : velinte scumpe si covoare.Hector. ce purta numele Sperheios.. daca se va întoarce teafar. dupa datini. la Hades 25. trepiede-nalte si o cupa.. Cea dintîi l-a vazut Casandra. Intra în cort si-mbratiseaza genunchii. Ba înca îi mai hotaraste un timp. pe care regele o primise. rude si prieteni. preaputernice Ahile . si Elena care stîrnise tot razboiul. sînt singura de astazi.

Apoi s-a-nceput iar razboiul. fiica lui Ares. în aceeasi vreme. fiul lui Nestor. îndîrjit peste masura. Nu a ramas în fata lui decît regina amazoana . în lupta începuta cu ostirea etiopiana. pe care îl purta Ahile. Aceasta. pîna la moarte. îl înstiintase. asa moarta cum era. cu Ahile. regele de la Troia. Erau vestitele-amazoane 27 conduse de Pentesileea. I-a vîrît sulita în piept . Memnon a doborît cu lancea pe Antiloh. Totusi. i-a venit Troiei un alt sprijin. Ahile. cel mai de seama-aparator si viteaz comandant de osti. Totusi. eroul s-a cutremurat. ca si Ahile. si amazoanele-au fugit. Patrocle. nepot lui Priam. si fiul lui Peleu. i-a gonit pîna la corabii. în vremea cînd Priam pornise slujbele de înmormîntare ale lui Hector cel viteaz. prietenul sau iubit. oastea de tinere-amazoane s-a-napoiat în tara lor de lînga Pontul Euxin. pe de alta parte. în care stapîneste Hades. Troia fusese mult slabita în urma pierderii lui Hector. Ahile s-a simtit cuprins de dragoste pentru regina. Purta si el. si a jelit-o multa vreme. si ea a aruncat o lance. Ahile a uitat de toate si a intrat. iuti ca vijelia. i-a facut fiului iubit o preama-reata-nmormîntare. armura lucie de aur. Lancea s-a frînt însa în scutul facut de zeul faurar. Cînd i-a dat însa la o parte coiful de aur zimtuit. Era Memnon. Ahile. regele etiopienilor Numai ca. ca el se va sfîrsi la Troia. în ajutorul Troiei a venit o armata mare. Legendele ne povestesc ca Memnon ar fi fost feciorul zeitei Eos-aurora. Ahile n-ar fi vrut sa lupte cu Memnon si etiopienii. a pus la cale mari întreceri. mai de mult. si. Ele luptau numai calari. Pentesileea cea viteaza era de-o frumusete rara. la nimeni nu tinea Ahile mai mult decît la Antiloh. Pe trupul ei însîngerat. Dupa Patrocle. Dar umbra ei era plecata catre tarîmul mohorît. jocuri si lupte-n cinstea celui ce se dusese dintre vii. Dar a iesit pe cîmp Ahile. pe niste cai care fugeau. el a varsat lacrimi amare si ar fi vrut sa-i dea iar viata. facuta tot de zeul schiop. cel ce trebaluia în Lemnos. formata numai din femei. Orasului i-era aproape sfîrsitul mult dorit deahei. cel rapus de Hector pe cîmpul de lupta. zeita nereida Tetis. regina lor. pe loc. Nu i-a ramas eroului decît sa dea troienilor trupul întepenit al celei care 216 fusese altadata cea mai viteaza-ntre femei si cutezase sa se lupte. în lupta. fiindca mama sa. La început ostirea asta de amazoane ne-nfricate i-a biruit deplin pe greci. apoi i-a doborît si calul. pe cîmpuri. Troienilor le vin ajutoare Priam.Iar de-l plîngeau. si. plîngeau chiar Troia. . s-a repezit catre regina mai mîniat decît oricînd. rege peste etiopieni. putina vreme dupa moartea acestui rege-etiopian. Cazînd regina cea viteaza. înfrîngerea lui Memnon.

Ba i-a mai dat sagetii înca si o putere fara margini. A pus în struna o sageata si l-a tintit cu-ndemînare pe cel mai brav dintre ahei. fusese descîntat de Tetis în apele rîului Stix. tot a mai fugarit ostirea regelui Priam de la Troia. caci ai varsat rîuri de sînge. chiar riaca-l nimerea-n calcîi. s-a avîntat catre troieni. încît ar fi patruns în Troia. i-a spus Apolo. .în lupta care s-a încins. rîul cel negru din Infern. Astfel sageata ucigasa ar fi fost în zadar. . Ahile a simtit sageata ca-l fulgera si a stiut ca se apropie clipa mortii . decît întreaga voastra oaste. însa pe zidurile Troiei sedea fiul lui Priarn : Paris. drept în calcîiul lui Ahile. înfuriat ca zeul i s-asaza-n cale.Fereste-te din calea mea ! Nu te vîri în lupta asta. care-i grabise ceasul mortii. frumoasa Eos-aurora.Ajunge ! Stai !. a simtit ca îsi pierda firea si. însa. Memnon a luat un pietroi greu si l-a zvîrlit catre Ahile.. cu nimb stralucitor pe frunte. în calcîi.. Cu sulita. clatinîndu-se usor. E timpul sa darîmam Troia . a ramas însa în picioare. amenintîndu-I din priviri. Lupta si-l blestema pe-Apolo. pentru c-Ahile ridicase sulita catre pieptul sau. înca de cînd era copil. fiul zeitei Leto era turbat de suparare. Paris si-a dus arcul la piept. cu mintea-nvolburata. Ahile nu putea sa piara de arma vreunui muritor. urma sfîrsitul lui Ahile. era acum tare ca fierul. De disperare.. unde ea sa-l poata mult jeli în voie. însa Ahile. fara nici o chibzuiala. sa-nvaluit într-un nor negru si-a trimis vînturile repezi sa-i ia pe aripe feciorul si sa i-l duca într-o tara îndepartata. Mai mult înca. biata mama. Nu putea fi ranit cu arma decît într-un loc. dar n-a lasat din mîna arma. dupa destin. Asta fiindca zeita Tetis tinuse pruncul de calcîi atunci cînd îl vîrîse-n rîu. Insa Ahile. s-a repezit catre fiul zeitei Eos si l-a strapuns adînc în piept. scaldat în Stix. Vazînd pe marele Ahile ca sovaie în fata Troiei. zadarnic o mai ocrotesti. Zeul luminii s-a facut în acea clipa nevazut. i-a raspuns aspru lui Apolo : .. cei doi viteji pareau doi zei ce se-nfrun-tau fara de teama. si trupul lui. îndrazneala asta avea sa-l coste mult prea scump pe fiul nereidei Tetis. si el.. si el a îndreptat sageata lui Paris de pe zidul Troiei. Dar i s-a aratat Apolo. precum stiti. Cazînd însa regele Memnon. si. fiul lui Tetis si-analtat sulita s-o azvîrle-n zeu. 217 si cum Apolo mai sedea în fata marelui Ahile. Atît era de-nversunat. si i-ai trimes zeului Hades mai multe umbre în Infern. decît ajutat si de-un zeu. Feciorul nereidei Tetis s-a clatinat numai putin .. Apolo îndreapta sageata lui Paris spre calcîiul lui Ahile Ei bine. de nu veghea zeul Apolo.

Pe acest munte-au ridicat un monument de marmura 28. zeita nereida Tetis. spre corabii. Vai voua. trîntindu-se toti la pamînt. Chiar si dupa moarte. Iar peste urna-au gramadit un munte mare de tarîna.. au strîns cenusa lui Ahile. Cei care se luptau mai dîrz sa scape trupul lui Ahile erau Ulise din Itaca si Aias de la Salamina. Ulise. Artemis si Xantos si Afrodita cea frumoasa încearca sa va ocroteasca. auzindu-i glasul.. care va uitati la mine cum ma prabusesc. iara Ulise-l apara. capre. însa va-zîndu-l c-a murit s-au întors repede sa-i smulga armura lui stralucitoare. în acest timp au venit grecii. zeu trufas.. ce nu cutezi sa mi te-mpotrivesti în fata si ma lovesti doar pe ascuns. S-a început un macel groaznic în jurul lesului întins în tarna umeda de sînge.. cele cu viers armonios.. daca regele Agamemnon nu facea astfel ca Ulise sa capete mîndra armura. dupa ce îsi daduse viata. si Ares. Eroul rapus este adus în tabara Troienii. Iar luptatorii. S-au înjunghiat multi robi troieni. si te blestem. o luasera din nou la fuga. si si-a înfipt dupa aceea sulita lunga în pamînt. glasuia el. a mai strigat el si a cazut întins pe tarm. De suparare. adica toate noua muze. tinere fete si-alte jertfe : tauri uriasi. Iar plînsul lor l-a auzit mama eroului Ahile. Dar dupa moartea lui Ahile a fost o cearta-n tabara. si prin. podit si sprijinit cu pietre. în armuri.. Aias îi luase trupu-n brate si i-l ducea catre corabii . cu toate ca zeul Apolo. urias.. Cum te blestem !.. S-a clatinat si a rostit catre ostirile lui Priam : . Ea a strigat atît de tare : "Feciorul meu !". Trupul viteazului Ahile a fost urcat apoi pe rug. eu tot va voi lovi cu sete. simt cum înghetul îmi patrunde în vinele acum sleite. Sfîrsitul lui Paris . încît.. cu mama..Vai voua. S-au facut slujbe fara seaman. Troada s-a cutremurat. Cînd au ajuns în tabara.. facuta de zeul Hefaistos. La înmormîn-tare au cîntat copilele marelui Zeus. lui. îiindca-l aparase . viteazului intre viteji ? Se certau mai ales Ulise si Aias de la Salamina. fiindca îi dusese trupul în brate. Cine-avea drept sa-i mosteneasca armura marelui Ahile. dulai de paza.. oi si s-au varsat vinuri alese ca li-batiuni pentru cel mort. 218 urmasii mei ahei.. zeita Leto. Vai voua !. cu fata la pamînt. grecii au început sa plînga... Zeu nemilos. au pus-o în aceeasi urna cu-a prietenului sau Patrocle.O. am sa va nimicesc orasul în care va adapostiti. 219 S-ar fi certat ei multa vreme. iar Aias. de spaima. mîndrul Aias a-nnebunit si s-a-njunghiat în piept cu sabia sa lunga. cai ne-nvatati înca la ham.

si. Cu toate ca batea la usa distrugerea cetatii Troia. cu-o tolba de sageti muiate în veninul hidrei. Iar între ei l-a nimerit si pe fiul lui Priam : Paris. care i-au lecuit usor rana nespus de dureroasa. unde fusese parasit nefericitul Filoctet muscat rau la picior de-un sarpe.dupa poruncile Atenei. Prorocii aratau ca Troia nu poate fi înca distrusa. pe insula numita Lemnos. acela care stapînea arcul lui Heracle. razboiul nu-i renumit prin vitejii. în chinuri neînchipuite. Filoctet îi ura de moarte pe amîndoi fratii atrizi. pe urma. Arcul. pîna ce n-or intra în lupta fiul eroului Ahile si Filoctet. Pruncul era Neoptolem. Ulise face pe voinic sa-si cate armele. regele de la Salamina. erau doi fii ai lui Asclepio. s-ar fi parut ca oastea greaca este destul de mult slabita. în vis. alti printi din Troia au vroit s-o ia de soata pe Elena. într-adevar. Luîndu-si adio de la soata. A plecat dupa ei Ulise. Cu toata-mpotrivirea mamei si lacrimile ei fierbinti. Ceilalti s-au otarît cu ciuda. el s-a ascuns în muntii Ida.. Intîi a pornit catre Sciros. Sageata lui fiind otravita cu sîngele hidrei din Lerna. îl face sa se domoleasca pe urgisitul Filoctet. si nu stiau ca-n vremea asta pe ulitele pietruite. din acel ceas. pentru ca-n tabara greceasca sînt fiii lui Asclepio. Heracle . si ea îi daruise-un prunc. care-or sa-i vindece piciorul.. a dobîndit-o un chipes tînar : Deifob. el a ucis mii de troieni. care s-o aiba pe Elena. sa plece si sa-l razbune pe Ahile cel abia doborît la Troia. cum eroul Filoctet stapînea arcul lui He220 racle. iscusit în vorbe blânde si-ntelepte. Iara Heracle-i porunceste lui Filoctet sa uite vrajba si sa-l urmeze pe Ulise.. a închis ochii si-a murit. dintre toti. dupa Ahile si Patrocle si Antiloh. chiar în marea .. pentru c-o luase pe Elena. frumosul print. Ba înca i se-nfatiseaza lui Filoctet. si se certau mereu cu el. Se duc. amîndoi. Ulise se strecoara în Troia Auzind vestea c-a murit. Aici Ahile se-ndragise cu una dintre fetele29 aceluia ce-l gazduise. dusmanindu-l pe Deifob. unde traise altadata o viata simpla de pastor. doi medici buni si priceputi. si. a înteles ca va muri. Filoctet pleaca deci la Troia. care daduse marul de aur Afroditei. acela ce rapise din Sparta pe mîndra Elena. Paris. si alti eroi. ei tot se mai certau acolo. ajuns flacau în toata legea. jelit de nimfe si pastori. însa Ulise. ci prin ispravile pe care le savîrseste preaistetul rege al insulei Itaca. însa. sprijinitoarea lui Ulise. unde statuse-ascuns Ahile în straie albe de fecioara.Murind si îndraznetul Aias. Aici. frate cu Paris si cu Hector.

dar numai unul a dat ideea cea mai buna.. Totusi.. încît în pîntecu-i sa intre cincizeci de-osteni bine-narmati. tot cum hotarîse Zeus.orasul Troia rezista. însa si-au tras corabiile pe lînga insula Tenedos.. Noi sa ne facem ca plecam. Acesta a fost tot Ulise. Unii au rîs. Dupa aceea... gîndindu-se poate la vremea cînd grecii vor intra-n cetate. si fiind calul atît de mare. dupa toate astea . In pîntecul acestui cal s-au vîrît cincizeci de osteni : Neoptolem si Filoctet si Menelau. de catre doi zei olimpieni : Febus-Apolo si Poseidon. Au dat porunca unui mester 3° sa faca-un cal mare de lemn. le-a spus Ulise. De fapt. se spune ca Elena l-ar fi recunoscut îndata pe regele de la Itaca. îndata. Cunostea cearta din palatul regelui Priam pentru soata lui Paris cel cazut în lupta. Troienii au vazut plecarea si se mirau nespus de mult.Aheilor. El a rapit statua din lemn ceresc. dupa cum se stie. cladite. Ulise si multi alti eroi. adica numai de troieni. Aflase totul. dupa poruncile lui Zeus. Multimea sta adapostita în dosul zidurilor tari. se strecurase preaistetul rege al insulei Itaca. din cer. Asadar s-a sfîrsit razboiul. vor sparge zidurile singuri. facîndu-se ca-i cersetor.. Calul de lemn i. fratii atrizi.. dar nu ar fi destainuit aceasta taina nimanui.. în orasul lor. Calul de lemn era acolo ! Ce-o mai fi asta ? Ce-i cu el ? . si cum sa-i faci chiar pe troieni sa-si sfarme propriile ziduri ? Toti s-au gîndit . ei s-au facut ca pleaca. paladiul sau statua Palas-Atenei. si. Cum ? Grecii pleaca ? Zei ceresti !. unde luptasera atît. bucurosi. sa mesterim un cal de lemn. neîncapînd firesc pe porti. si totusi. pe urma. aceste ziduri nu puteau sa fie date la pamînt decît 221 de cei care aveau în stapînirea lor orasul. Calul sa fie-atît de mare. au alergat pe tarmul înca ud de sînge. învesmîntat în straie rupte. Aias cel tînar. pa care o zvîrlise Zeus. la-ntemeierea Troiei. Ulise a rapit.cetate Troia. si. Troienii or sa vîre calul. dar Agamemnon si Menelau. deoarece se spusese ca Troia nu poate fi luata cît timp paladiul era în templul din oras. stia ce oaste-i pregatita. El cerceta. Agamemnon cu grosul ostilor grecesti s-au urcat grabnic pe corabii si au vîslit spre largul marii. pîndind de-acolo-nfrigurati tot ce se petrecea pe coasta unde fusese tabara.desi Ulise împlinise ce-l sfatuisera prorocii . pretuiau sfatul lui Ulise.

. . precum i-au sfatuit prorocii.. însa troienii n-ascultau. Fapta aceasta rusinoasa a suparat-o pe Atena. tocmai pe el. . Atena.Va jur pe zei ca e asa !. stiti ca Ulise a furat paladiul din Troia voastra. Laocoon întelege siretlicul aheilor ..Sa-l azvîrlim în apa marii ! strigau unii dintre troieni.Dar acest cal ? Ce e cu calul ? a vrut sa stie apoi Priam. si l-au ales. ce purta numele de Sinon. caci era tare bun. Va minte !.. . prin vraji.Nu-ntelegeau. în acest . la plecare. pîn-au plecat corabiile. Din cal s-a auzit un zgomot. L-au adus regelui troian. în desisul de papuris. ca semn al biruintei noastre ! raspundeau altii-nveseliti.Sa nu faceti una ca asta ! a glasuit atunci un preot al zeului Febus-Apolo. le-ntunecase mintea. ca sa le fie drumul lin.Auziti sunetul de arme ! a mai rostit Laocoon. .Ba sa-l aducem în cetate. Sa-l suim pe acropola. . ce se numea Laocoon... A aruncat-o drept în cal.Nu e adevarat. Insa el s-a desprins de streanguri si s-a ascuns în papuris. Osteanul a-nceput sa spuna c-aheii au plecat spre casa. pe trup cu urme de frînghii. . . Zgomot de sabii si de scuturi. fiind dusman al lui Ulise. au construit calul acesta. drept jertfa. sa nu le faca rau pe mare. si chiar Ulise îl lasase pe coasta asta din Troada. Tocmai atuncea s-a gasit pe tarmul marii. pentru ca. a rostit mincinosul grec. el va va ocroti de rele. din Olimp.. N-aveti încredere-n ahei ! Eu socotesc ca-i viclesug.. . Daca-l veti duce în oras. sa-i amageasca pe troieni. 222 si a pus mîna pe o lance. satur de-atîta razboi .. un ostean grec.Calul a fost facut anume ! a dat raspuns siretul grec. dar. Agamemnon a vrut s-aduca zeilor.Nu-l credeti ! a mai glasuit Laocoon cu voce tare. a mai strigat Laocoon. Aici ar fi sa adaugam ca-ntr-adevar Sinon era osteanul cel mai de credinta al regelui de la Itaca. de gura. un barbat din oaste. Ca sa o poata îmblînzi.

cu galagie. si serpii s-au tîrît pe tarm.. Cum a rostit el vorba asta profetica. Zidul acela întarit. mai grosi ca bratul si lungi de doua ori cît omul. Zgomot de arme a sunat si gemete înfricosate. Laocoon a vrut sa-i scape. si apoi fericiti cu totii au petrecut pîna tîrziu. si. cu o secure. sa intre în cetate. copii.cal ne e pieirea. a-nceput el lupta cu monstrii . s-au auzit de peste tot. s-au zarit flacari uriase. au dus calul de lemn pe-acropola. O !.. pe rînd. care le aparau orasul de-aheii cei razbunatori. Ulise si ceilalti ahei au parasit calul de lemn si. Troia este arsa pîna la temelii Troiei îi sosise sfîrsitul. la acest ceas. Fumul se ridica-n coloane si ajungea pîna la cer.. si-au spart ei zidul ca nebunii. cînd troienii dormeau atît de fericiti.. disperat. Cînd. bucurosi. din casele nezavorîte. cu creste rosii. în timp ce pe pamînt curgea sîn-gele-n valuri înspumate si vaietele sfîsiau vazduhul pur al zorilor. In toiul noptii.. Troienii. istovind amfore cu vin.. si tot atunci s-a întors flota. Caci în palatele lui Priam. în triumf. furisati pe ulite. rîzînd si facînd planuri sa-nceapa ei acum razboi cu-aheii cei fugari pe mare. Barbati. dantînd. doi serpi uriasi. în fruntea lor cu Agamemnon. Cum dormeau de multumiti !. S-a repezit si. pe fata marii. si cu doi fii se pregateau tocmai s-aduca o jertfa zeului Apolo. Prin zidul spart au navalit cetele crunte de ahei. cladit de doi zei olimpieni. s-au aratat. facînd greseli dupa greseli. Iar serpii s-au încolacit pe cei doi fii nevinovati. si obositi de cînt si dant. Caci altfel calul n-avea loc. Cîte visuri înfloreau în mintile atîtor nobili din preabo-gatul oras Troia !. au început sa-si sparga zidul. unde Laocoon. apoi i-au sugrumat. batrînul. dusmananversunata-a Troiei.. O !. Troienii-au fost surprinsi prin somn. însa troienii au luat moartea sarmanului Laocoon drept semn ca zeii porunceau sa vîre calul în oras. pe porti.. au si dat foc orasului. prin case sa se odihneasca. Din ochii lor azvîrleau flacari. de oameni spintecati de sabii. troienii au plecat. pentru ca îsi iubise Troia si se luptase pentru ea. la urma. la rugamintile Atenei. femei. sparsese por- .. muscîndu-l l-au înveninat. Pe ulitele pietruite curgea un rîu rosu de sînge. Planul facut de preaistetul rege al insulei Itaca reusea astfel pe deplin. pe el si pe cei doi feciori31. dar cei doi serpi. Ulise biruia din nou. serpii fusesera trimisi de zeul marilor. Poseidon. cu totii au fost trecuti prin foc si sabii. 223 Aheii ies din calul de lemn Asa a fost rapus batrînul.. si îmbatati de vin si planuri. .

si iau sfarîmat capul de pietre. ca o umbra ratacitoare prin ruine. acela care luase de soata pe Elena. petrecute în Asia Mica între secolele XlV-lea si al XH-lea î. încît se zice ca Hecuba s-a preschimbat. si atît a plîns si a urlat. ca sa le duca în Elada. Aias a darîmat în templu si statua mîndrei Atena. care s-a stins pe pragul casei.Legendele Olimpului. Luînd ca temei cîntece foarte vechi. Pe Deifob. Troia nu mai este. Lucrul acesta a fost sustinut în urma cercetarilor arheologice facute de învatatul german Heinrich Schliemann. acoperind cu lacrimi pietrele negre-ale cetatii. ce se-ascunsese în marele templu-al Atenei. întruna. si alte fete mai frumoase au cazut roabe de asemeni. l-a ucis însusi Menelau. din Turcia. batrîn. Pe fetele si pe surorile regelui Priam le-au luat roabe.. Aheii îsi aveau centrul în Argos. a fost smulsa de par de Aias si-mbratisata fara voie. Traditia greceasca antica plasa evenimentele povestite de Homer prin anii 1199. Plîngea. II mai una legendara. Se pare ca imensa bogatie a Troiei si pozitia ei geografica. pietre scumpe. Cu toate plînsetele ei. Numai Hecuba ramasese. razbunatorul. cu hainele facute zdrente. Pe-Astianax. din palat si a tîrît-o la corabii. Aceea ce fusese soata regelui Priam cel puternic umbla cu parul despletit. într-o catea. Ba era gata s-o ucida si pe fugara lui sotie. pe voia Herei. Acestia au fugit în munti. "miceniana". ce le rîvnisera atîta : aur.c. Adevarul este însa ca baza istorica a "lliadei" o formeaza evenimentele legate de navalirea cetelor aheiene în Troada. despre un razboi dus de catre capeteniile tuturor triburilor din Grecia împotriva bogatului oras Troia. Neoptolem. si-au ars-o pîna-n temelii. Toate leau încarcat pe vase. si ea. cu sila. tot încercase sa mai lupte. ca sclava. Andromaca. Casandra. l-au azvîrlit. la Micena. dupa legende. fiul lui Hector. Trei zile si trei nopti. si noua zile sau mai bine. în lacasul sacru. si alcatuisera cultura asa-numita. pe Andromaca. Note 1. unde ea domnise-odata ca regina. Priam. Neoptolem a luat. ca si despre ispravile unora dintre ei la întoarcerea în patrie. acolo.n. s-a aratat ca opera atribuita batrîîiului aed orb. razbunatorul. batrîn ca lumea. de tara . soata lui Hector. Troia s-a mistuit mereu. epoca marilor migratii.1183 î. au jefuit-o-n-întregime . nurorile si nepotii.n. era prinsa de crudul fiu ai lui Ahile. urla si si-i striga pe nume. Homer a creat cele doua mari poeme epice : "lliada" si "Odiseea". în vremea asta. stofe de pret...224 tile de-arama feciorul marelui Ahile : Neoptolem. voi. Dintre barbatii de la Troia. obiecte rare. uscata si zbîrcita. statui si cîte si mai cîte. si statua s-a sfarîmat. cautîndu-si fiii. arama. de care se prinsese fata. aheii au purtat în care multele avutii din Troia. Au nimicit-o aheienii .e. Fumul gros s-a tot ridicat vestind popoarele vecine si corabierii de pe mari ca Troia.. Insa Neoptolem l-a prins de plete si l-a îngenuncheat în fata-i si i-a vîrît sabia-n piept. are si o baza istorica. din turn. nu nu225 15 . Troia se ridica pe dealul unde se afla astazi localitatea Hisarlik. Iar epopeea lui Homer oglindeste evenimentele reale. fiicele. In acest fel. doar cîtiva au scapat cu viata. cu mintea ratacita.. Pe celelalte le-au ucis. Homer. slaba.

în acest fel. Din neamul lui s-au tras regii troieni. Deci Troia era o asezare elina . unde sînt cîntati eroii razboiului troian. a trezit lacomia sefilor de triburi ahei. ca la zidirea cetatii Troia s-ar fi folosit. Karl Marx si Fr. Tot el a dat si numele strîmtorii. au jefuit si au distrus Troia. fosta Helespont. dupa cit s-ar parea. cum presupun unii mitologi. în schimb. voi.L. marea epopee a lui Homer. De aceea Troiei i se mai zicea si Dardania. dobîndirea de bogatii a si devenit unul dintre scopurile principale ale vietii.A.care domina strîmtorile. Ca sa justifice însa acest razboi crud si ca sa-i dea noblete. Pîna atunci se puneau numai pietrele una peste alta. Ele ne zugravesc cu autenticitate societatea troianâ si cea din Grecia continentala. Ea se numea paladiu-fecioara si era ocrotitoarea orasului. Omorîndu-l pe fratele sau. a Ii-a. amestecat cu . la societatea împartita pe clase. înalta cam de 1. aheii. au plecat din Elada cu oastea în Asia Mica si au atacat. împinsi. ci razbunarea pentru o grea insulta adusa. El plecase din Italia si Enea. si deci negotul dinspre Marea Neagra si Marea Egee. întemeind o asezare si o dinastie dardaniana. era. amestecînd în luptele din fata Troiei pe cei mai multi dintre olimpieni. reprezentmd-o pe zeita Atena cu o lance în mina dreapta si un caier cu lîna si un fus în cea stinga. Engels : Opere alese în doua volume. din miazanoapte. poemele batrînului Homer au si valoare documentara deosebita. se pare ca romanii au modificat legenda potrivit intereselor lor. fiul lui Tros. încît sa se arate ca Dardan. Iar Friedrich Engels a aratat ca "pentru popoarele care se gasesc în.P. Statueta aceasta de lemn. în timpul cînd se trecea de la orînduirea gentilica. Aezii si mai ales Homer . în Asia Mica. sub haina de legenda. Povestea spune ca Dardan era fiul lui Zeus si al Electrei . nici încercarea de a coloniza si alte regiuni de pe litoralul Asiei Mici. Mai tîrziu. Din aceasta pricina. strînsi în jurul legendarului rege Agamemnon din Micena. în constructii. Iata de ce ne apropiem cu atîta interes de legendele acestea. 339. acela care se tragea direct din Dardan. Alegoria ne arata. erau si ei elini.cu fantezia lor bogata au nascocit legenda despre rapirea Elenei cea frumoasa. în Dardanele. potrivit povestirilor antice. dupa legenda. E. 3. rapire facuta la îndemnul unei zeite olim-piene. stadiul orînduirii gentilice. a fost numita "lliada". i s-a spus Troiei si Ilionul. se va întoarce în Italia.. 226 dardanieni. întîia oara. 2. cu urmasii sai Tros si Ilos. pag. Legenda fusese ticluita de elini în asa fel. de dorieni. Dar chiar asa. mortarul. cu mina de troieni ramasi în viata.OM înfrumusetat legenda. a pastorilor nomazi. nu mai era deci bogatia mult rîv-nita a Troiei. s-a întrebuintat cimentul.S. unui rege. Acestia. la rîndul lor. dupa sfîrsitul razboiului. de la Ilos.50 m. Iasio. stranepotul sau. debarcînd în Asia Mica.despre care unii învatati cred ca nici n-a existat . fusese obligat sa fuga din Elada în Asia. soseau pe pamînturi eline. ci din Italia. II. ed. elinii . Cauza razboiului. 1955. jaful le pare mai usor si chiar mai onorabil decît agonisirea prin munca" . aratînd ca Dardan venise nu din Elada.fiica lui Atlas. 4. care au pe linga o importanta istorica si una de documente ale vietii sociale din timpurile acelea departate. Dardan nu mai era elin. iar troienilor. La Troia. nu cotropeau tinuturi straine.

Astfel. "Fat-Frumos cel gasit pe munte" s. Heracle s-a oferit s-o scape pe Hesiona.a si dezlantuit urgia. 5. si în folclorul românesc se gasesc basme ca . Din clipita aceea Paris . orasul înfloritor. ii gasim iarasi în basmele si legendele noastre. Heracle a ucis monstrul."învingatorul". Numele adevarat este Hecabe. (Vezi de pilda basmul "Valul miresii" din volumul "In tara legendelor"). pentru ca acest fiu al lui Laomedon era un alergator de frunte. In pictura moderna. amenintarea sumbra. salvati si adusi din nou în casa parinteasca. Într-un basorelief din secolul al III-lea î. Acesta trebuia s-o primeasca pe Hesiona. Mai la o parte sta Paris. în româneste. în literatura însa numele de Odiseu nu este aproape deloc folosit. a fost pictata pe zeci de vase din vechime. unde pruncii nedoriti sînt aruncati prin paduri sau pe stînci. dlnd la o parte întelepciunea si puterea .. .n. se foloseste cel dat de romani. a creat o mare opera Rubens. daca i-o va da de nevasta. unde domnea regele Priam. în mina dreapta tine torta. dintre Hera. o convinge. O pictura asemanatoare. în legenda Nibelungilor. este ga. în schimbul unor daruri de pret. în timpul scaldatului ii cade însa o frunza de tei pe umar. Atena si Afro-dita. pe tema aceasta. Dar Laomedon nu i-a mai dat-o pe fiica lui de sotie.fa-cînd marea greseala de-a prefera desfatarea. în culori maiestre. Numele adevarat al lui Ulise este Odiseu. Scena alegerii celei mai frumoase zeite. pe drumul întoarcerii acasa. iar Poseidon. Vlise. Motivul CM vrajitoarea care strica petrecerea sau nunta. într-un decor exuberant. ca altadata Perseu pe Andromeda. alteori rapind mireasa sau scufundînd palatul. pictata de Giorgione. De aceea marea poema epica a lui Homer. si în folclorul altor popoare se gaseste motivul acesta. fara minte. în schimbul marului de aur. tara. De aceea Heracle.a.. dar. se cheama "Odiseea".Aflatul". Paris îi da marul discordiei încîntatoarei Afrodita. dupa sfîrsitul razboiului troian. Pe urma i s-a zis Priam. De aceea au lucrat Poseidon (zeul care întruchipa apa) si Apolo (caldura soarelui). încît Elena îl îndrageste si. dupa ce a scapat din nclavia lui Euristeu. Se crede ca fetele au fost în numar de douasprezece. uneori vîrînd discordia. Torta care aprinde vrajba si o atîta tot mai mult. s-a dus cu armele asupra lui Laomedon si l-a pedepsit. Regele i-a promis-o. 7. fiica lui Laomedon. sa-si tradeze casnicia. .e. tinlnd-o de umar pe sotia regelui din Sparta. ca jertfa. Pentru ca în vazduh pluteste zeita Eris. care-i cinta peripetiile. 16. si sa alerge dupa zvînturatul tînar din Troia. 15. un monstru. se vede cum Afrodita. fiind prea putin cunoscut. Cimentul se usca la soare si lega pietrele mai bine. 13. 8. si aici va fi locul unde îl va lovi mai tîrziu dusmanul. eroul german Sigfrid se scalda în sîngele unui balaur ca sa devina invulnerabil. în timpul razboiului. de o mare valoare. Zeul îl face mai frumos si mai atragator pe Paris. s-a distrus la Dresda. 9. adica rascumparatul. 227 11. Ea are în mina stinga un sarpe. dar sînt gasiti. Pe tarmul apelor ce se afla între insula Eubeea si Grecia continentala. 6. Ca sa-l pedepseasca pe Laomedon pentru lipsa lui de cuvînt. Hecuba. A început ruina Troiei. 12.ta sa-si paraseasca sotul. Artistul a stiut sa puna pe pînza. Lânga el este zeul Eros. 14. Apolo a trimis ciuma în Troia. pentru ca fusese eliberat din robie.nisip si apa. Podarce însemna : pas usor. care închipuie veninul ce otraveste inima si face sa se nasca ura. fiind înlocuit cu cel roman. 10.

Regele. 229 Pîna ce zeii statura departe de tabara. 19. înteleptul. Zeul Cutremur Poseidon si daruitorul de bunuri Hermes. în adunarea asta. Hefestos Vine soldis dupa ei si-si deapana slabe picioare. cu atît succesul era asigurat.Eu sta-voi aici în Olimp pe o culme si voi petrece privind. Vasele-aheilor si se cutremura-ntreg Ilionul. "lliaaa" nu cuprinde decît sfîrsitul razboiului troian. Atît numarul corabiilor.. Merge la tabar-aheilor Hera si Palas-Atena. 20. crestele toate-ale muntelui Ida. tot nobilimea hotara. Ba pe la tarmul batut de talazuri da chiot puternic. Ares. 18. spunîndu-i în felul urmator : "Armia tu întocmeste-ti acum dupa neam si-nrudire. Iara în timpuri grele. aheii Nu mai puteau de mîndrie. acuma de-o parte si alta zoreau fericitii Zei sa se bata . Leto si Xantos în urma si galesa zîn-Afrodita. Bubuie strasnic în nouri al lumii sii-al zeilor tata Sus din Olimp . Asta vorbi Cel-de-sus si aprinse nestinsa-nfocare. 23. din coif stralucind. prin strigate. Poseidon razguduie jos în adîncuri Nemarginitul pamînt si muntii cu piscuri înalte. cu arcul. 24. Insula Sciros. basileul putea sa cheme si adunarea poporului sau a ostirii. Neamul pe neam sa se-ajute la lupta si ruda pe ruda. dintre reprezentantii cei mai bogati ai gintilor. 22.. Ares. cît si acela al ostenilor au fost mult exagerate." 228 si zice înteleptul Nestor astfel pentru ca în epoca homerica unitatea sociala de baza era ginta paterna. Urla si Ares în fata-ii asemenea negrului vifor. format. Mai mare decît ginta era fratria. Ba pe troieni îmboldind cu tipete de pe cetate. Tremura poalele. Dar pe troieni îi cuprinse un tremur grozav . în primul rînd. Astfel. Nui ramînea poporului decît sa-si arate. Darmite acum cînd el e turbat ca-i ucisera sotul . Homer ne cînta în versurile nemuritoare ale "Iliadei" cum Zeus a grait spre zei: "". N-ar putea dînsii cu el sa se tie pe loc o minuta. Mi-e sa nu surpe în ciuda ursitei chiar zidul cetatii". 21. îl sfatuieste pe Agamemnon sa-si organizeze oastea. Batrînul Nestor. s-a dus la troieni si pletosul Febos-Apolo cu el si Artemida cu tolba. basileul. dupa cei noua ani de asediu. Chiar daca singur Ahile s-ar pune cumva cu troienii. istet ca nici unul. Iara mai multe fratrii formau tribul. Volnic e-oricine cum vrea sa-i ajute pe unii sau pe-altii. Voi zeii ceilalti dupa voie Mergeti la Troia pe cîmp unde lupta troienii si-aheii. De fapt. adica grupul de persoane ce avea un stramos comun în linie directa barbateasca. chiar ei înde-ei îsi dau crîncena harta. avea si-un sfat al lui sau un consiliu. Intîmplarea este povestita de Euripide în tragedia : "Ifigenia în Au-liaa". dezaprobarea sau aprobarea fata de-aceste hotarîri. . dupa zidul ahaic. Elinii socoteau ca nici un lucru de seama nu se face fara sacrificiu. Ba de pe Dealul Frumos da fuga spre rîul Simois. sa îi aprobe masurile pe care le lua. si tipa Groaznic Atena ba-ncoace la sant. Zeii îndata pornesc la razboi împartindu-se-n doua . ca leul Ahile Iar se ivi la razboi dup-asa îndelunga sedere. Se-nfiorau la vederea viteazului si înainte. Cu cit era mai pretioasa jertfa. Taurida nu este altceva decît Crimeea. Falos de putere. fiecare Tot se uita cu uimire cum iutele-Ahile în arme Strafulgera între-ahei ca urgia barbatiilor.17. 'Naltase Vrajba cumplita ce-ntarta multimea. Dar mai pe urma cînd olimpienii iau parte la lupta.

Dupa datina veche. a creat o noua opera tragica poetul francez Racine.» 25. pe coastele Troadei. "Andro-maca". Aias urma sa fie Licis. Polidor si Ate-nondor din Rodos. aceasta opera a stabilit si reputatia poetica a renumitului scriitor francez.ele îsi retezau de mici copile unul dintre sini. iar în secolul al XVlI-lea. aproape de strîmtoarea Helespont. pîna într-o buna zi. intitulat "Laocoon". Troia fusese arsa pîna la temelii. ne înfatiseaza scena aceasta cu un dramatism fara pereche.. a creat în antichitate Euripide .asa cum s-a spus . Preoteasa Atenei fusese-m-bratisata de Aias. de catre sculptorii Agesandru. . ca sa le fie mai lesne cînd trageau cu arcul. urna a fost luata de valuri. Atît doar ca eroii nici n-au vrut sa auda ca Aias. si se vedea de la mare departare de catre toti corabierii. 31. trimisi la rugamintile Atenei. fara voie. pe un promontoriu numit Sigeion. Artistul care a facut calul de lemn se numea Epeios. cu pietre. pe tarm. este în mijloc si se lupta cu cei doi serpi mai grosi ca bratul si lungi de doua ori cît omul. sculptat în secolui întîi. ca sa poata aduce în apele marii urna fiului ei iubit. Aias de la Locrida savîrsise o crima. ce luptase plin de înversunare. 29. dar lupta este pe sfîrsite. care îi ocrotise pe-ahei si-i ajutase sa nimiceasca Troia. Deci Aias pîngarise lacasul. Dealtfel. ca si monumentul de marmura. însa. O tragedie. Fiii cauta la el sprijin . Un grup de marmura vestit. Atunci Palas-Atena. Ea a inspirat adeseori pe artisti. Supararea aceasta îi va costa pe-ahei mai mult decît razboiul în toti cei zece ani.. Asta. 21. sa fie omorît. si de spaima Ţipa si sare din tron ca nu cumva zeul Cutremur Cu zguduirea-i de sus sa crape pamîntul si pamîntenii si zeii sa-i vaza cu ochii locasul Muced si negru. însa urmarile grozavului macel abia se începeau. Fata care ajunsese sotia lui Ahile se chema Deidamia. 28. preoteasa si statua zeitei. pentru ca . scîrbit si de zeii : asa zgomot facura Zeii cînd se înclestara-ntre ei pe cîmpie. vreme de zece ani. s-a mîniat de moarte. Vn cîntec vechi spunea ca Tetis urzise dinadins întîmplarea aceasta. batrînul preot.Tremura Pluto în iad. care îi stranguleaza fiii si îl musca chiar pe el de mijloc. Aceasta înduiosatoare întîmplare a fost pictata pe un vas antic de-o frumusete exceptionala. au stat acolo secole întregi. pe aceeasi tema si cu acelasi titlu. 30. care se gaseste în tezaurul artistic al Ermitajului. Muntele acesta ridicat de greci deasupra mormîntului lui Ahile. Mai sînt numai putine clipe si toti trei vor fi ucisi de serpii zeului Poseidon. înaintea erei noastre. Valurile au navalit pe promontoriu si muntele s-a spulberat.. 230 ÎNTOARCEREA AHEILOR ÎN ELADA RĂZBOIUL CE DURASE ATÎTA TIMP ÎN TROIA acum se ispravise. oricit se încordeaza Laocoon. în sacrul ei lacas. Ba i se sfarîmase si statua zeitei pe lespezi.. cum spuneau grecii. al umbrelor Domn. în bucati. Laocoon. cînd a venit o mare furtuna. 26. Jalea Andromacai este unul dintre cele mai zguduitoare cîntece din marea poema "Iliada". Amazoana s-ar tîlcui din limba vechilor greci prin "fara sîn".

pe vaile din.a sagetat cîrmaciul1 corabiei regale. pentru sotia lui care îl parasise. si cu mare greutate au izbutit. 232 Astfel rostea odrasla lui Zeus si a Ledei. Elena. Elena. Fapta am savîrsit-o din voia zeilor. Insa mîndra Elena. Dar le-a trimis Poseidon o furtuna grozava. cînd iese soarele si-o schimba în pîraie vesele. a grait Menelau.O. Apoi. mai întîi. Iubirea renastea în pieptul regelui. în fata lui. Ridicati pînzele corabiilor noastre. în cea mai mare parte. Libia si Egipt. Desi trecuse vremea. lacrimi curgeau siroaie si îsi cerea iertare.. de asta data-n pieptul regelui Menelau si îi reaprinsese dragostea-n vîlvatai. M-a-ndemnat Afrodita. Corabiile aheie. la porunca zeitei Afrodita. si Eros. îti voi fi credincioasa. reîntîlnindu-si sotul. la urma. preafrumoasa Elena. biruitor. Flota s-a risipit. regina ce fugise cu Paris de la Troia.. cazuse în genunchi. îsi pastra fragezimea si era mai frumoasa decît în tinerete. Afrodita. Apolo . Fenicia. apoi. Vroia sa-i mai loveasca cel putin înc-o data si sa-i împiedice pe-aheii ce-i ura s-ajunga în Elada. pe care-o pregatise ca sa-si ucida soata. fie-ti mila. cum. pe lînga capul Su-nion. E drept ca prin legende se spune ca zeita iubirii. si sa pornim spre casa. împreuna cu Elena Menelau se-mpacase cu soata lui. zgomotoase. munti. Pentru ca. Iar Eros. umila. din care am plecat acuma zece ani. m-a sagetat în piept cu-o sageata muiata în fiere si venin. Iar fata ei era nespus de-ncîntatoare. barbatul si-a zvîrlit sabia. nu ucide pe fiica puternicului Zeus si a reginei Leda. Mai bine te îndura si ia-ma iar la Sparta. si. ce-l facuse de rîsul întregii omeniri. pentru sotia sa. c-un nou cîrmaci. cel tras de porumbite. sa-si i revada Sparta. navalnica.. Asa crezuse el ca în putine zile se vor întoarce-n Sparta. Asta pot sa ti-o jur. însotita de Eros. Se zice ca barbatul fusese hotarît sa-si ucida nevasta. Simtea cum se topeste toata mînia-i crunta ca primavara gheata. Dar nu era asa. cu glas întretaiat de plîns si de suspine : . Pe fata ei frumoasa. au plecat mai departe.. fiul ei. Dragostea izbucnise din nou. zeul înaripat. s-au sfarîmat de stînci.. se coborîse iute din înaltul Olimp. Am suferit destul. Menelau si ostenii i-aa ars trupul pe rug si i-au facut o slujba. la Troia. Regele Menelau si soata lui. au fost siliti de Ares sa rataceasca. Apoi a dat cu fala semnalul de plecare corabierilor sai : . cum era datina.Vîntul este prielnic. 233 .. trasese o sageata. cu carul din petale de flori de trandafir... Doar în putine zile vom vedea iarasi Sparta si palatul dorit. vreme de sapte ani. prin tari îndepartate : Cipru. rege.ce tinuse cu Troia în razboi . A luat-o pe Elena în brate si-a dus-o la corabii. Ochii ei cei albastri îi muiau inima regelui Menelau. va-zînd-o pe Elena ca-i în primejdie. necum.Menelau porneste spre patrie.

S-au urcat pe corabii. Stropeau cu îngrijire tot templul lui Ahile. "O.rostea în vers Ahile . Ahile s-arata la pupa-nves-mîntat în straie de razboi si le-arata cu mîna încotro sa cîrmeasca. cea rapita de Paris . Nimicirea amazoanelor In insula Leuce traiau si multe pasari : porumbei. ajutîndu-l pe Priam. si-apoi s-a ridicat un templu maiestuos. Aceasta bogatie au vrut s-o stapîneasca vitezele-amazoane. Ele plecau în zori. încît se adunase o mare bogatie. argint. De-aceea si-au facut corabii maiestrite. cuprinsi de-un simtamînt de teama. femeile acelea care luptasera cu Ahile la Troia. Ahile s-a schimbat din om în semizeu. Atît de multe daruri se aduceau în templu. maturînd lespezile cu aripile lor. Caci. în orice seara. Elena a fost luata de Hera din Olimp si data de sotie eroului Ahile. gloria oamenilor. însa marele-Ahile. Ahile si Elena se asezau la masa. cu caii lor cu tot . Aicea.Ahile. iar prietenul meu Aias s-aseamana cu zeii. faima si renume . Aceasta melodie era fermecatoare.Hera i-a daruit-o de soata. îi faceau multe daruri : aur. strigate de razboi si tropote de cai. si Ahile cînta. Aici si-a asezat zeita nereida pe fiul ei Ahile. El a catat cu ochii-i . si. divinul cîntaret. datorita lui. ajuns un semizeu. pescarusi si alte zburatoare 8. pe mare. Iar acest nou tarîm a fost numit Leuce sau insula cea alba. lira mea azi va cheama : slaviti-mi pe Homer. laudati în cîntece si Troia nu-i uitata". se asaza în insula Leuce. si datorita lui. si-au pornit spre Leuce. dupa moarte. corabierii salvati de Ahile. umbra celui rapus a fost luata de Tetis. pe mari. Ba unii povesteau ca s-auzeau de-acolo si zgomote de arme. a savîrsit o vraja. eu înca n-am murit. In timp ce în Troada aheii au ars trupul eroului Ahile. casâtorindu-se el cu frumoasa Elena Legendele mai noi spuneau ca. zeita nereida. din mîlul ce-l purtase Istrul în drumul sau din Scitia departata pîna la gura Psilon 3. si chiar acei învinsi sînt înca proslaviti. la care au venit Poseidon. ca toti marii eroi 2. obiecte si stofe pretioase. ca semizeu. parca o-ncercuia c-un brîu larg de argint 4. A fost o nunta mare în insula Leuce. în viata. corabierii îsi opreau vasele si ascultau. pentru ca-n preajma ei marea se-nvolbura. La rugamintea mamei. dupa moarte. cel mai viteaz erou din razboiul troian 5. si. din marmura ca neaua. gloria suferintelor îndurate de mine. Insula a cladit-o Poseidon furtunosul.voi care locuiti pe coastele manoase ale acestei mari. fiind acum semizeu. izbindu-se de stînci si stropind-o cu spuma. Patrocle mai traieste.desi pastrase taina ascunsa-n inima . pe Elena. si pentru ca-ndragise. care îi era mama. în acest fel zeita cu bratele ca neaua rasplatea pe eroul ce biruise Troia. Amfitrita. nimfele nereide si geniile toate din Pontul Euxin si chiar din Meotida 6. îsi muiau penele în valurile marii si se-ntorceau pe tarm. si daca vreo corabie se afla în furtuna si îsi cauta scaparea în insula Leuce. cu voia lui Zeus. Poseidon a-naltat în Pontul Euxin o insula frumoasa. laudîndu-l pe poetul ce povestise-n versuri greul razboi troian '. în Leuce. De-atunci.

cum stiti.crunti si strapungatori spre caii ce purtau oastea de amazoane. un timp. sforaind ca turbati. ostenii înecati si toata avutia ce o purtau cu ei. ce era suparata fiindca nu-l pedepsise pe Aias din Locrida. Dupa ce Menelau plecase cu Elena si-o parte din corabii. sute de primejdii. a izbutit s-ajunga pe-o stînca de la tarm. Astfel au fost pierdute în apele adînci cele mai multe vase. se sfarîmau în tandari. acel ce-i pîngarise templul sau de la Troia. de solduri.Apleaca-te. din cetatea lui Priam. catre Sparta. . si au plecat pe mare. Apoi s-au repezit. regele Agamemnon mai zabovise înca o vreme în Troada. fara a fi întrebata.întorsi din rataciri care-au 234 235 durat. vînat si mohorît. semizeul Ahile a chemat apele Pontului Euxin peste insula sa. îi ridica sanctuare si-i tot aducea jertfe zeitei purtatoare de coif si de egida. si cum era voinic. în drumul catre casa. S-a catarat pe stînca. Tot în aceeasi vreme. Parea ca marea fierbe într-un cazan adînc. Dupa osînda asta. iscate de Poseidon la cererea Atenei. Iar vîntul împingea corabiile-aheie spre stîncile din coasta unde. N-avea de unde sti ca ea-i si presarase zeci. Dar în cîteva zile au început furtuni. cu mila ta spre noi si nu ne oropsi în drumul catre casa ! se ruga Agamemnon de falnica Atena. Menelau a-nchis ochii. si soata lui Elena a fost luata de Hera. mîncîndu-le cu totul. si sa aflam ce soarta au mai avut si ceilalti ahei ramasi acolo. La început n-au fost pericole prea mari. vesel. povestite-n legende. si. muscîndu-le de brate. a catat cu ochii lucitori spre muntele Olimp si a strigat din rasputeri : . a fost dezlantuita aproape de Eubeea. si ca s-o îmbuneze. Pedepsirea lui Aias din Locrida Toate aceste fapte. ca si ostenii lui sa se urce-n corabii si cu totii sa plece spre dorita Micena. ca niste lei fla-mînzi. în palatul din Sparta. caii s-au scuturat. s-au petrecut tîrziu. mai înfricosatoare. trosnind cumplit. dupa ce a fost arsa. trîntind pe amazoane cu fruntile-n tarîna. zeita.au sosit iar acasa si-au vietuit. risipita pe fundul clocotitoarei mari. Terminînd deci cu slujba si jertfele-n Troada. Insa eroul nostru nu s-a lasat tîrît de valuri. pe mare. deasemeni. spre adîncuri. dupa ce Menelau si frumoasa Elena . cu gîndul so-mblînzeasca pe zeita Atena. si data lui Ahile. vreme de sapte ani . regele Agamemnon a poruncit. s-a iscat o furtuna ce-a scufundat în mars corabiile pe care venisera-n Leuce vestitele-amazoane. a fost sparta-n bucati corabia pe care calatorise Aias. Printre aceste vase. Sub privirea aceasta. Sa ne întoarcem însa din nou" în fata Troiei. Furtuni nenumarate. de pîntece. Apele-au navalit si au purificat pamîntul insulei de sîngele varsat °. Intîrzia acolo. Dar cea mai grea din toate. ci s-a luptat cu ele. Cerul se coborîse pîna deasupra apei.

. eroul ce fusese osîndit în Troada si omorît cu pietre. vazînd Agamemnon foc scînteind pe tarm. aflînd Nauplios ca se apropie flota. si rid acum de voi.N-ai pierit ?. tîrîndu-l si pe Aias.... vazîndu-l pe eroul ce-i pîngarise templul ca mai traieste înca. Credea ca s-au sfîrsit necazurile pe mari prin pierderea lui Aias. Astfel l-au pedepsit Atena si Poseidon pe-acel ce avusese curajul sa-i înfrunte. si. Nauplios a aprins pe-aceste stînci un foc.. 236 Va-nchipuiti atunci cum s-a mîniat Atena. Flota tocmai trecea prin apele acelea adînci. a racnit din apele marine furtunosul Poseidon. Minata de-Afrodita.. ha. nu mai plutea pe mare decît un singur vas. N-ai pierit ?. nu i-a fost credincioasa.zei ! . Cu bratele acestea puternice. Palas-Atena si tu. Stînca s-a despicat10. Dar dintr-odata .. vrusesera sa piara cel care cerea pacea. . rînjiti din ape. Au înfruntat si alte furtuni si lupte grele. zei. una dupa alta..-omenesti am razbatut prin valuri.Voi. grei. însa si el lovit de stîncile din tarm si-aproape plin de apa. la Micena.. Iar partea despicata s-a pravalit în valuri. 237 Au plutit ei pe mare. regina Clitemnestra a îndragit pe-un altul. si-a lovit cu tridentul acea stînca înalta pe care statea Aias. Pornise iar furtuna.. care era mai bun ca toate celelalte. S-a-ndreptat într-acolo cu corabiile sale. a crezut ca-i un port. de apa.vasele s-au ciocnit de coltii ascutiti si.. regele Agamemnon a plutit mai departe cu bruma de corabii ce îi mai ramasese. Era vasul regal. Atena si zeita cu bratele ca neaua.. sora mîndrei Elena. si. într-o noapte neagra. care se pravaleau în apele adînci1!. Acum. aflati ca n-am murit. varul lui Agamemnon. ... acel ce porti alge în paru-ti ud si esti rege pe mari. Cînd s-a sfîrsit furtuna si s-au ivit iar zorii. preacruntule Poseidon. sotia-i Clitemnestra. Înecarea corabiilor la capul Cafareu Dupa-ntîmplarea asta. Agamemnon este ucis la-ntoarcerea acasa de sotia necredincioasa Atîta ca în timpul cît lipsise-Agamemnon. La capul Cafareu al insulei Eubeea rasar mai peste tot colti mari. Vîntul batea avan si azvîrlea-n corabii munti negri.. Iar vuietul furtunii a stins pe totdeauna gemetele de moarte ce le scoteau ostenii regelui Agamemnon. clocotitoare. Ai sa pieri. si-abia într-un tîrziu au izbutit s-ajunga acasa. si s-a-ncruntat amarnic zeul marii. corabiile lui s-au scufundat în mare. ce se chema Egist. dusmana grecilor din razboiul troian. Poseidon. care-i minasera pe-ahei pîna-n Troada. tatal lui Palamede. Se mai vede si astazi cum a fost rupta-n doua. Numai ca în Eubeea domnea pe-atunci Nauplios. ha ! si am scapat. a vrut la rîndu-i sa plateasca regelui Agamemnon moartea fiului sau. Cu greu au izbutit de-au plecat mai departe.

Multimea înfuriata de crima odioasa. Ea a strigat ca fapta era o razbunare pe regele-Agamemnon.. care se savîrsise acolo. te rog sa faci o baie. si a cazut pe lespezi. vazînd-o pe Casandra. ce se numea Oreste. Fata cazuse roaba lui Aias . larga si-mpodobita cu sculpturi si cu aur. si regele-Agamemnon o luase la Micena. focul s-a ridicat în sus pîna la cer. Clitemnestra.. la fel ca într-o plasa. Se spune ca poporul. care se ridicau din zidurile Troiei. si toata numai zîmbet. 238 Razbunarea lui Oreste îndata dupa crima 12. Regina Clitemnestra îl conducea pe rege într-o sala de baie. fireste . dusmanul sau Egist voise sa-i omoare si unicu-i baiat. Vroia sa o ajute. . Regele Agamemnon s-a încurcat în val. cununa de pe cap si batul ei profetic. vestea a si sosit într-o singura zi în orasul Micena. aceeasi ce lovise în frunte pe-Agamemnon. în acel ceas de spaima. stia ca e acasa. Dar. însa l-a aparat regina Clitemnestra. si scutul. pe tarîmul Focidei. Agamemnon. Trîmbitele sunau. Regele a intrat în baie sa se scalde. i-a glasuit regina. Sub îndemnul zeitei. . si-astfel sa te purifici de sînge si de colb. Dar ea îsi dorea moartea. si nu mai sînt primejdii. cînd a aflat c-aheii au biruit Troia si se înapoiaza sotul sau. fiindca o îndragise pe copila lui Priam. stînd lînga Clitemnestra. Egist s-a-nvesmîntat în hainele regale si a iesit în piata orasului.Intîi si-ntîi. L-a-mbratisat cu dor. curtenii îl aclamau pe rege. din munten munte. Acolo adasta securea uci-gasa. a-si dezbraca armura . îndata dupa moartea regelui Agamemnon. Chimvalele la fel. dînd veste ca orasul lui Priam a cazut. regina Clitemnestra a si zvîrlit asupra-i un val lung si tesut din fire foarte tari. ea s-a facut ca este nespus de bucuroasa. a dat încolo lancea. cu chipul luminos si cu privirea buna. Regele din Micena s-a învoit. stapîne. Fusese înjosita de nemilosii-ahei. în palat. Cînd au distrus aheii bogatul oras Troia. E lesne de-nteles ce-a fost pe Clitemnestra. si sabia. si dus în alta tara. Atunci locuitorii marei insule Lemnos au aprins si ei focul pe o creasta de munte. regina asezase pe-un munte foarte-nalt o straja zi si noapte. In Lemnos s-au zarit coloanele de flacari. cu sfatul lui Egist. l-a poftit în palat pe sotu-i Agamemnon. Din Lemnos s-a vazut pîna departe focul. Egist pîndea la usa cu-o sabie în mîna. o sfatuia sa fuga. l-a lovit cu securea în frunte de trei ori. cum l-a vazut singur. si adunati.Dorind sa nu-i soseasca sotul pe negîndite. Nu vroia sa traiasca o viata de robie. urgisita Casandra. trufas. si-a lepadat mantia. pe coastele Eladei. Iar soata-i. însa micul Oreste fusese luat de doica. Asa. si. fiindca se întorsese biruitor din Troia. fara sa se teama. dar acesta pierise-n apa marii . A intrat în palat cu celelalte roabe aduse de la Troia. a vrut sa-l si însf ace pe vicleanul Egist si sa-i scurteze viata.

. dupa fapta grozava savîrsita.. chiar sub areopag. fiul lui Agamemnon vicleanului Egist. De nu era Electra. si nu avea alt gînd decît sa-i pedepseasca pe cei doi ucigasi. sub furtuni. Note 1. Ajungînd în Micena. ajungînd flacau. în e] ardea faclia urii razbunatoare. Oastea lor a pierit la-ntoarcerea spre casa. El a plecat alaturi de prietenu-i Pilade. pe careodinioara regele Agamemnon vrusese s-o jertfeasca pe-un altar în Aulida . ducînd cu ei chipul de piatra al zeitei. însa alte erinii l-au lovit mai departe pe tînarul Oreste.Departe. pentru ca-si omorîse pa propria lui mama. zicînd ca fapta îui a fost cu totul dreapta. Fugi departe !. însa o lupta scurta 13. Au plecat împreuna spre patria dorita. sora lui Oreste.. ce se numea Pilade. a avut de-ndurat chinuri nenumarate.. si. . a trebuit s-aduca din tinutul Tauridei o statua-a zeitei caste a vînatoarei. cu sila. în Focida. Pîna-n cele din urma. si toata bogatia jefuita la Troia a fost pierduta-n ape. Oreste era tare si priceput la arme . pe stînca lui Ares14. Pilade. tronul lui Agamemnon.. S-au numit eumenide si-au ocrotit orasul atît de drag Atenei15. Plin de durere-n suflet a sagetat-o-n piept.. Dar în templul zeitei slujea.Eu sînt acel pe care tu ai vrut sa-l rapui. i-a glasuit. Zeii ce-i atîtau sa plece la razboi i-au asuprit pe urma.. însotit de un prieten. Ca sa scape cu viata. a plecat la Micena. El a fost urmarit de crudele erinii . s-a-nsurat cu printesa Electra. Iata care-a fost soarta celor doi frati atrizi : Menelau si-Aga-memnon care au distrus Troia cu cetele de-ahei. Am venit sa-ti platesc moartea tatalui meu !. se spune ca Oreste ar fi fost judecat de zeii olimpieni în orasul Atena. Ele s-au asezat într-o pestera larga. pîna si urmasii. Pe nume Frontis. cu o secure-n mîna.Fugi.geniile infernale 239 trimise sa-l rapuna si sa-l duca-n Infern. Parte dintre erinii si-au curmat urmarirea. Iar Ifigenia s-a facut preoteasa într-alt templu maret al preacastei zeite m.ca flota aheiana sa poata sa porneasca spre coastele Troadei. Dupa multe necazuri. Regina Clitemnestra îsi meritase soarta. Vreo cîtiva olimpieni au hotarît sa-l ierte.. Zeitele erinii l-au urmarit mult timp. Regina te pîndeste si vrea sa te omoare pentru iubitul ei. frate !. S-a-nfatisat acolo drept un sol din Focida si-a patruns în palat.. unde zace si-acum. Oreste s-a-nscaunat pe tronul parintesc. Oreste si Ifigenia s-au cunoscut ca frati. sus. si Egist a cazut cu toate ca regina sarise în ajutorul lui. pe mare. Prietenul credincios al regelui Oreste. rudele au îndurat la fel.. Statua fermecata. . Oreste. poate-l si rapunea. Electra i-a strigat : . Ba. cum cerea datina. ca preoteasa. fecioara Ifigenia. A început o lupta. învinsi sinvingatori au suferit din plin. prietenii. Oreste-a crescut mare. Oreste s-a întors spre mama ucigasa.

cumva. si a Atenei. adica tot un jel de zei. nestra. Se afla si în basmele noastre. Este vorba de stînca numita Gerestes. 240 4. secolul întîi al erei noastre. în "Heroica" sa. or fi vrut sa înnobileze acest macel crud. vreun macel în ostrovul cu serpi. 3. din cel de-al doilea secol al erei noastre.2. Istorii nu confirma aceasta lupta si nici pe amazoane. Motivul acestei legende. ca sa le nimiceasca. Daca este asa sau altfel. Nu stim ce se ascunde sub cîntecul stravechi despre Insula serpilor. elinii au nascocit aceasta interesanta legenda. 10. nu se stie de n-o fi fost vreodata. Filostrat. într-un desen pe-un vas. 9. pe furtuna. Dintr-o alta încapere. Ahile reprezenta pentru elini vitejia si curajul desavîrsit în razboi. între stînci. în acelasi timp. 6. poetul Eschil ne cînta cumplita in-tîmplare. Regele învins da strigatul de moarte. Iar grecii. el se bucura si de protectia anumitor zei: în primul rînd a lui Zeus. Homer. un omagiu neîntrecutului poet elin. în tragedia sa "Agamemnon".ca-re-i iubeau si luptasera în viata pentru pamînteni . filozof si istoric totodata. 8.vor mijloci pe Unga zeii olimpieni. 12. Psilonul era Sulina de astazi. povesteste moartea reginei Clitem-. Oamenii din antichitate au nascocit ideea ca eroii deveneau în cea mai mare parte semizei. Mai încolo. ca sprijinitoare a celor mai mari eroi. în felul acesta povesteste un alt scriitor : Flavius Arrianus. în acest fel. pe la spate. negri. si în acest fel ar fi putut sa scape de multe neajunsuri sau sa capete ajutor în împrejurari grele. îl vedem pe Oreste vîrîndu-si palosul razbunator în trupul lui Egist. datorita urii ei nemarginite fata de troieni. Marea de Azov. Noi îi zicem Leucei: Insula serpilor. F. Totusi. Hef orele erau niste femei care-i jeleau pe morti si faceau libatiimi pe mormintele lor. în tragedia "Hef orele". care erau atît de inventivi. neveninosi. al regelui care atrage cu ajutorul focului corabiile. Eschil. noi nu avem de unde sa cunoastem. Ei îsi închipuiau ca eroii . adu-cînd indirect. pentru ca ar fi vietuit acolo niste serpi mici. prin intermediul rugamintilor mamei sale Tetis . 7. ttsneste insa Clitemnestra cu o secure-n mina. Poate niste razboinici or fi rapus cu armele vreo ceata de femei. Vazînd ciudata ei forma. Asa povesteste scriitorul Filostrat din. a fost preluat de folclorul multor popoare. din nu stim care pricini. 5. Titlul a fost dat simbolic de poet. fata . a Herei. care-si scalda si astazi coastele în apele înspumate ale Marii Negre. Dealtfel. se vede si Electra.ra un fel de erou national. ori de cîte ori acestia ar fi vroit sa-i urgiseasca. pretindea ca acest atac al amazoanelor în Insula serpilor s-ar fi petrecut în anul 168 al erei noastre. si este gata sa-l loveasca pe feciorul sau. creînd povestea asta. 13. 11.

Zarind-o Electra pe Clitemnestra. poate aheii erau zdrobiti de dîrzul Hector. Acest lucru se arata în alta tragedie a lui Eschil. tinârul print Harnlet doreste sa razbune moartea tatalui sau. patria sa cea mult iubita. oastea care-i era încredintata. în fata Troiei. aidoma unui cîntec drag. 14. alta dorinta mai fierbinte. Acest erou întruchipeaza întelepciunea. . îl vesteste pe Oreste. 15. El a adus noi luptatori. ar fi ramas poate întreg. si "Eumenidele" compun laolalta trilogia "Orestia". Fetele lor exprima iubirea ce si-o poarta. împreuna cu mama necredincioasa. prin istetimea sa. PĂŢANIILE LUI ULISE AHILE-A-NSEMNAT VITEJIA în marele razboi troian. nu vedea-n visurile lui decît Itaca. valul cu murmure placute. îi chema ademenitoare si-si legana. Neoptolem si alti eroi. . Într-un grup statuar din secolul al V-lea înaintea erei noastre ne sînt înfatisati Oreste si Electra. Intîmplarile acestea atît de zbuciumate au fost povestite de Euripide în tragedia lui "lfigenia în Taurida". numita "Hamlet". decît sa se întoarca acasa J. N-avea alt gînd.. paladiul nu ar fi parasit orasul regelui Priam cel batrân. Acuma. Electra îsi tine bratul cu dragoste de sora pe umarul voinic al regelui Oreste. ucis prin uneltirea tinui unchi criminal. Piesele : "Agamemnon". cu securea. în zari. intrat în batalie. Fara de el. creata de Shakespeare. în care îsi avea caminul. Ziua era plina de soare si marea lucie. Fara de el. dupa ce se întîlnesc în pace la Micena. în fata lor. Greu se urnise de acasa. 16. Ulise.Heforele". Areopagul. Ce-i drept. lînga fecioru-i Telemah si linga draga-i Penelopa. Dar pe Ahile-l adusese în tabara lui Agamemnon. nici n-ar fi fost mestesugit calul de lemn. Atîta ca-n timpul cît fusese plecat în crunta batalie. Ulise nu dorise acest razboi atît de crud. ca sa se poata apara. si vîn-tul a suflat în pînze. iara vîslasii-au chiuit. pe Filoctet. Ulise si-a urcat pe cele douasprezece corabii ce leavea. cu mintea lui nascocitoare. ca sa asigure victoria cetelor regilor ahei. priceperea si dibacia. el a facut tot ce-a putut. cladit de doi zei olimpieni. regele tarii. calda si sincera. La fel. "Eumenidele". culme a artei lui Eschil.lui Agamemnon. Insa. ispravindu-se razboiul. Zidul nebiruit al Troiei.opera. Sînt unii învatati care asemuiesc tragedia lui Eschil cu o alta 241 . cu vorba sa mestesugita.

ca-i asteapta. Atunci Ulise i-a legat de bancile corabiei cu streanguri tari de cînepa. calatorii s-au minunat nespus de tot ce ochii le vedeau. au tot plutit. au împartit-o-n mod egal3. pe care salasluiau niste uriasi c-un singur ochi. Aici au debarcat cu oastea. Au strabatut printr-o furtuna. din Tracia. pe corabiile-aheie. mînîndu-si turmele cu-o bîta. si au ajuns lînga o coasta. sa-i aduca sus.si iara au pornit pe mare. ce zguduiau pamîntul tot . Doar doisprezece soti mai zdraveni si curajosi urmau pe rege în tara asta misterioasa. feciorul zeului Poseidon. în insula cu lotofagi. Dar nu trecu decît putin si s-auzira pasii-i groaznici. Iar prada. însa Ulise se gîndea la cei de-acasa. sistare mari si alte vase pline cu lapte sau cu zar. care i-a ra243 16 tacit pe ape. Ulise s-a urcat pe tarm. Era cu turmele pe vale. Trecînd apoi de insula. niste ciclopi. Iara în tarcuri behaiau sute si mii de iezi sau miei. De capre negre.. pe care îl primisera. au poposit pe-un tarm. Urcîndu-se pe acea coasta au întîlnit o pestera. a dat porunca celorlalti sa-i ia cu sila. Au mai plutit o saptamîna si-ncâ cinci zile pe deasupra. . patrunzînd în pestera. si. au întîlnit o insula care era plina de capre. am spune azi G. Cine mînca din floarea asta nu mai avea alta dorinta decît sa stea. O pestera înalta. sprintene.. de la un preot. Vroiau sa se arunce-n apa. Au luat întreaga avutie ce se gasea-n orasul lor. . facuta dintr-un trunchi urias. pîna ce au zarit un tarm locuit de un neam de oameni2 ce-l ajutasera pe Priam în marele razboi troian. ferita într-un golfulet. sub vraja florilor de lotus. gustînd din lotusul cel dulce. larga. si el patrunse-n pestera. Acestia însa se zbateau. în care locuia ciclopul cel mai cumplit din tot tinutul. Acestia se hraneau cu lotus. acolo. astfel dobîndita. si trei dintre însotitorii cutezatorului Ulise. în pestera ciclopului Polifem Plutind ei apoi mai departe. îmbatator. unde salasluia poporul ciudat al lotofagilor'k. femeile si fetele. I-au spus Insula Caprelor 5. Ciclopul nu era acolo. Fiindca ei se împotriveau.si au plutit. Erau acolo îngramadite cosuri cu brînza. Era ciclopul Polifem. n-au vrut sa plece mai departe. Au luat cu ei putina hrana si-ntr-un burduf mare de capra un vin rosu. Sa se întoarca-n insula. I-au nimicit pe toti barbatii. pe veci. lasînd corabia pe apa. E drept ca pe acest tarîm Ulise a pierdut si el cam saptezeci si doi de oameni.

. ahsii au aprins un foc în pestera ciclopului. fii bun. a zarit într-un colt un trunchi lung de maslin : o alta bîta. Cum ati patruns în pestera ? si îsi rotea sub frunte ochiul sau arzator si fioros. ha !. Ulise s-a gîndit sa-si scoata sabia lui cea ascutita si sa i-o vîre-adînc în piept. Iara cînd s-a lasat amurgul peste acel tinut de spaima. pe care o avea ciclopul. Ha. Ce rîs !. ha. a luat burduful cel plin cu vin rosu si tare.. punînd la usa din nou stînca. Apoi s-andestulat cu lapte. Parca era nu rîs de fiinta. Zeus. Tocmai venea si el din vale. urlet de valuri si furtuni. în zori. si a plecat cu turmele. Aheii se uitau pieriti cum le mînca uriasul sotii.. rîdea ciclopul. L-au luat. a însfacat alti doi osteni si i-a mîncat numaidecît.închise pestera cu-o stînca. ... Venim din Troia.. si trasnete parca-i loveau. eu care sînt la fel de tare ca orice zeu ?. ha !. fara teama.Sîntem ahei. ce nu ar fi putut s-o traga nici patruzeci . stii foarte bine ca-i porunca de la sta-pînul nostru. ne ospeteste. Parca se dai-îma asupra lor cerul întreg si bubuiau din înaltimi tunete tari. ha. Uriasul este orbit cu un trunchi înrosit în foc Ulise s-a gîndit un timp : ce-i de facut si cum sa scape din pestera ciclopului ? Cautînd si framîntîndu-si mintea. 244 Aprinde un foc bun si vrea sa-si pregateasca hrana. l-au ascutit la vîrf si l-au pus bine la o parte. ca sa îsi mîne turmele.. si sa ma tem cumva de Zeus. si. satul bine.. -. s-a culcat. . . Ma învatati pe mine voi ?.. ci un clocot. Vazîndu-l ca a adormit si sforaie-nfricosator. Cum a patruns în pestera.. Furtunile ne-au ratacit.Cine sînteti ? racneste el. si ce rîs. sa-i primesti bine pe drumeti.. zei !. ha. Dar la lumina focului zarestendata oaspetii. Ci tu. proptit chiar la intrare de ciclop. i-a însfacat pe doi osteni si i-a mîncat cît ai clipi. Ha.. Ciclopul a-nceput sa rîda. Fara de alte multe vorbe. înfricosate. însa Ulise. însa» si-a dat istetul seama ca omorîndu-l en zadar. scapati de moarte-n fata Troii. Erau închisi în pestera de steiul cel enorm.. s-a repezit.poate mai bine de boi.. Asa s-a scurs pe-ncetul noaptea. ciclopul a mîncat pe alti doi soti ai lui Ulise. ha.

pesemne. batut.Sariti. încins.Mai da-mi !. caci Polifem a-nnebunit7.. Nimeni te cheama ?. Haideti.. însa Ulise si cu sotii sareau prin pestera mai sprinteni decît capritele de munte si îi scapau mereu din mîini.Ce-i Polifem ? Ce s-a-ntîmplat si de ce ne trezesti din somn ? Iar Polifem. nemailuînd seama la feciorul zeului marilor Poseidon. de-aici.. a glasuit el spre ciclop. . spre pesterile-ntunecate unde-si facusera culcus. si l-a sorbit cu lacomie.. Altfel. . urlînd mai tare.... Daca nu-i nimeni. chiar în mijlocul oilor.. le-a dat raspuns : .... sa vezi cît e de bun. si ochiul lui a sfîrîit ca fierul de pe nicovala. Iti bati. .. tot cautînd pe Nimeni si pe sotii sai. beat.... a mormait ciclopul. buluc. Bine. ce tot urli ?. si cum Vinul era atît de tare... Uriasul a-nceput sa urle. care urla necontenit si se izbea de toti peretii pesterii sale. ciclopilor. si m-ajutati. Acum însa istetul nostru a turnat vinul spumegos într-un vas mare de pamînt si i l-a întins uriasului : .Soarbe.. Aheii se leaga sub pîntecele oilor si ies din pestera si s-au pornit... doar dintr-o-ngbiti-tura se prabuseau beti la pamînt.Ce tot spui ?.. ca Nimeni mi-a vîrît în ochi o teapa înrosita-n foc si m-a orbit ! . Ulise i-a turnat din nou ciclopului în oala vin si i-a raspuns plin de dulceata : .Aha !.. Ba înca i l-au rasucit.Numele meu aheu e "Nimeni". ciclopii. joc de noi. un sfert vin. si urletul lui i-a trezit pe toti ciclopii insulei... ciclopul s-a lasat pe-o rîna si-a lunecat pe lespezi. Ciclopul nu bause înca sucul de struguri pîn-atunci. bine. I-o bautura zisa vin. a poruncit voios. te cheama ?. mai.. Ia mai desarta-mi putin vin...245 si spune-mi. Nimeni te-a orbit ?. S-au apropiat de Polifem si ascutisul trunchiului i l-au vîrît adînc în ochi. Dar cum l-a sorbit si pe-acesta. ciclopilor. vîrît în apa. Ei au venit la pestera si i-au strigat în cor de-afara : . Ulise-atunci a facut semn ostasilor si-au înrosit bîrna de lemn în flacara.. încît aheii îl sorbeau doar subtiat cu apa rece : trei sferturi apa. puterea lui l-a doborît.

. In insula lui Eol si în tinutul lestrigonilor Aici Ulise i-a grait cu vorba sa mestesugita zeului Eol cel maret si i s-a plîns ca l-au lovit pe-ntinsul marilor furtuni.. urcati pe corabie. cînd oile s-au gramadit la gura pesterii. vei veni.. Eol. Tata.. Prindeti în mîinile voinice vîslele tari si sa pornim fara de teama mai departe.. si Leto.. si-am înfruntat pe-olimpienii. si Afrodita. O !. Hei. Tata. acela care ti-a scos ochiul nu este Nimeni.. .. Auzisem prevestirea ca tu. Tata. Ulise.Hei. auzind tipetele lui înversunate catre ape . de vreme ce-am înfrînt destinul cetatii Troiei. Furtuni pe care le-au iscat chiar vînturile ne-ndurate. si nu un vierme cum te-arati.. a glasuit din nou Ulise... stapînul marilor. pedepseste-l. si nebunul zeu al razboiului. regele peste vînturi 8... O !... sa iasa. au început sa si vîsleasca. din Itaca. fara frica. si valurile se saltau si clocoteau în jurul lor. au ajuns într-o insula unde domnea. însa credeam ca-i un urias. pe voia sa.. De-acolo a strigat Ulise : .. Poseidon : . ca uriasul nu era cît de cît destept si nu cata sub pîntec turma.. Polifem.Vai !. si. Atîta numai ca Ulise legase cîte trei berbeci. puternic esti ca zeii.O !. Ce un palat ? !.... dar esti netot.. ci-s eu. Ulise. rasari din ape si pedepseste-l pe Ulise. feciorul Herei. Dar grecii hohoteau pe punte. caci preaistetul din Itaca le da curaj zicînd asa : .. Artemis. laolalta. bine-n curmeie. care îl sprijineau pe Priam : Apolo. de bucurie. o Polifem !. caruia soarta îi urzise sa fie-n veci nebiruit. pe vasul care-i astepta în golfuletul linistit.Asta pîna spre dimineata... în timp ce stînca aruncata de Polifem zguduia vasul. si nu o sa razbim prin marea ocîrmuita de Poseidon ? 246 247 Eu nu ma tem deloc de el. Polifem.Am învins noi orasul Troia. Nu-l lasa sa se-ntoarc-acasa !. însa întelept. Iara aheilor. pentru ca Polifem. Ciclopul s-asezase-n usa. Polifem !. cu grabire.. starostele berbecilor din turmele lui Polifem. Hei. striga acum pe tatal sau. tu. Asa au izbutit Ulise si sotii lui sa ias-afara si sa alerge. si pornind grecii. te-am pacalit !... si pe sub pîntecele lor prinsese cîte un ostean.. Un muntentreg ! si l-a azvîrlit în apa marii. în piept le batea tare inima. racnind cu ciuda : . caci avea ziduri ridicate de zeii-Apolo si Poseidon.Un vierme. Cînd a auzit ciclopul a însfacat o stînca mare cît un palat. . iar tu..... uriasul. pipaia oile pe spate.. cum credeai. pîna ce au ajuns în larg. si el se agatase teapan de cel mai mare animal.

.. ce nu primeste pe nimeni oaspen casa lui. S-au dus acasa si i-au fript. Sa le dai drumul. s-a desteptat însa Ulise. cu unsprezece din corabii.Ulise i-a vorbit atît de iscusit si de frumos.. cînd el.. dupa destule încercari. putinii care mai traiau. . numai cînd ai s-ajungi la tinta..Vîsliti !. uriasi si mîncatori de oameni. si ce furtuna !. Vîsliti !. Eu stiu ca toate-aceste crime sînt uneltite de Poseidon. Ulise cu ostenii sai. Nu lasase în libertate decît pe vîntul de apus. Dar zeul Eol l-a rugat un singur lucru pe Ulise : sa nu arate nimanui ce se gaseste în burduf. prevazator. Nu va lasati !. uriasii au sarit îndata. Pe târîmul vrajitoarei Circe si în Infern si. încît Eol. si fiind navigator destoinic.. Astfel n-a mai avut Ulise. pe-ntinsul marii. tot vîslind si ratacind pe marile fara hotar. decît doar o corabie. . Ulise. deseori. sa cerceteze insula. în largul marii. Voi izbîndi si voi ajunge în Itaca. Era o insula Eea 10. acele vînturi ce umblau. Toate-n acelasi timp suflau si zguduiau genunea neagra a apelor pîna-n adînc. zis lestrigonii.. 248 si chiar sub ochii lui Ulise. Plutind ei apoi peste mare. cu ochii lui strabatatori9. Iar la plecare i-a adus. facut din piele. Numai Ulise a ramas. dormea dus. au ajuns pe un alt tarîm. caci blestematii lestrigoni azvîrleau iarasi dupa ei cu stînci cît muntii. Niciodata nu mai batusera-mpreuna atîtea vînturi peste mare. în semn de mare pretuire.. Insa pe insula aceasta traia un neam. Circe 4l..Sa le pastrezi. . l-a primit bine si cu cinste.. însotitorii lui Ulise. Vîsliti !.. nici macar celorlalti ahei. însa jelindu-i pe cei morti. Dar nu ma voi lasa eu prada atît de lesne lui Poseidon. a glasuit regele Eol. au sfarîmat corbaiile. au înaltat pînzele toate si au vîslit cu încordare. Sub vijelia cea grozava. El s-a urcat sus. ca sa-i împinga pînzele corabiilor catre Itaca. si i-au mîncat numaidecît.. ca pe miei. neputincios stînd pe catarg.. în tara asta locuia o mare vrajitoare. de zeul ce ne urmareste ca sa-l razbune pe ciclop. Iar vînturile au iesit si s-a dezlantuit furtuna. legat ia gura cu un lant în întregime de argint. mîncati de cruzii lestrigoni.. si pe ahei i-au tras în teapa. însotitorii lui Ulise au socotit ca în burduf se afla aur si argint. striga Ulise. Cîti ramasesera cu el i-au plîns cu lacrimi arzatoare pe cei care pierisera. din flota lui atît de mare. si pîndind toti un timp prielnic. Ma voi lupta. au si tras repede la tarm. au desfacut din lant burduful. colturoase. si erau gata sa-i zdrobeasca si sa-i afunde-n apa marii. pusi în frigare. pe catarg. au reusit sa poposeasca la tarmul altei insule. într-un burduf. Zefirul cel îmbalsamat. Vîsliti !.

Aias. mult credincioasa Penelopa.. dornic întruna s-o învinga. Cel putin tu sa fii ferit de relele care te-asteapta. ea i-a raspuns cu viclenie : . Era atît de avîntat. cînd rostea vorbele acestea.Te las sa pleci. Neavînd altfel nici un mijloc sa plece din acel tarîm. în locul lui. a-ntîlnit în cale pe regele profetilor : Tiresias cel prea-vestit. Acolo. Mama lui însasi. Ulise a plecat spre tara întunecata a lui Hades. Ulise i-a fagaduit sa se coboare în Infern. Primejdiile nu ma opresc. Sa nu patesti ce-am patit eu. . zeul mohorît. si-astfel eroul sa-i ramîna pe totdeauna ca barbat12.care murise între timp . Eu trebuie sa vad Itaca. îndragostita de Ulise. frumoasa vrajitoare. însa Ulise iubea atîta de fierbinte insula lui saracacioasa.. Antiloh. La drept vorbind.Cu totii-am suferit destul. 249 si tot luptîndu-se cu soarta. dîndu-i ospete stralucite. Toti i-au vorbit.Orice mi-ati spune.dupa aceea pot sa mor. pentru ca toti îl socot mort.Nu te încrede în sotie. n-a vrut sa-l lase sa mai plece si l-a tinut un an întreg. de la iubita-ti Penelopa. Apoi.Aici.. încît si umbrele acelor mult gloriosi eroi : Heracle. Tele-mah. desi erau în tara mortii. i-a mai rostit ca soata. frumoasa Circe vroia sa-l puna pe Ulise sa se coboare în Infern . lui Ulise i s-au mai aratat si altii. Anticleea . Ba chiar cînd anul a trecut. cel doborît de Clitemnestra atunci cînd a ajuns acasa. S-a-nfatisat si Agamemnon. a spus regele mînios. pe soata-i cea mult rabdatoare si pe fecioru-i. chiar voinicul Ahile si umbrele altor eroi i-au grait în acelasi fel : . Patrocle. este silita sa-si aleaga.. Tiresias i-a prevestit cîte avea sa mai îndure în drumul lui catre Itaca si cum se va dezlantui mai tare ura-nversunata a lui Posei-don furtunosul.a venit sa-l sfatuiasca. si-acolo ea sa unelteasca prin Hades si prin Persefona ca umbrele sa-l sfatuiasca pe regele de la Itaca sa nu mai plece din Eea. Mai bine stai tihnit la Circe ! Heracle. si-ai sa-i întrebi pe cei de-acolo daca e bine sa te-ntorci. . eu tot plec. Dupa Tiresias. . daca-nainte ai sa cobori pîna-n tinutul lui Hades. la staruinta lui Ulise ca vrea sa plece catre casa. Patrocle. încît nu s-a înduplecat. un alt barbat. Aias si Ahile se zice c-au zîmbit atunci.

Frumos barbat era Ulise ! Nimfa l-a îndragit si ea. Helios nu a mai vrut sa dea lumina. ce-aveau. din nou Ulise. a-nfruntat valurile repezi si-a ajuns in Ogigia 16. insula nimfei Calipso 17.Aha !. Nenorocirea lui a fost însa ca zeul care-l ura de moarte . dupa aceasta încercare a trebuit sa se-nvoiasca si sa-i dea drumul iar pe mari. încît sarmanul ajunsese sa nu-si doreasca altceva decît sa vada tarmurile insulei.. i-a raspuns nimfei Calipso : . ci cîte trei rînduri de dinti. înse. pornind pe mare. si mai erau pe-atunci doi monstri.fecioare-pasari. crescîndu-i dorul si marin-du-i jalea. cu fiorosul lui trident.tat de a fi iarasi în Itaca. Insa Ulise. Tocmai se întorcea de la un ospat. si-a faurit atunci o pluta. deci. ca sa-i înece pe Ulise si pe însotitorii sai. Numai Ulise.Eu stiu ca draga mea nevasta Penelopa nu e ca tine de frumoasa. si totusi Calipso. sapte ani l-a tinut acolo. la Calipso A pornit. au scapat si de acesti monstri. Asa a glasuit Ulise. neîndurata. si-apoi sa moara.. Potrivit întelegerii. Dar eu nu am alta dorinta decît s-ajung s-o vad si sa-mi vad tara. l-a tinut sapte ani la ea. furtunosul. 251 si-a strîns îndata norii si vînturile cele mai avane si marea a clatit-o din adâncuri. pentru ca tu esti o zeita fara moarte. Itaca draga. a trasnit vasul lui Ulise. ce se numeau Scila si Caribda 14 .pentru vina de-a-l fi orbit pe Polifem. daca primea sa-i fie sot 18. Caribda a supt apa marii si-a azvîrlit-o iar afara.l-au ispitit cu cîntece înselatoare sa co250 boare în tara lor si sa ramîna. Pluta este cufundata de Poseidon Pîna la urma. l-a zarit. îndraznetul n-a mai putut sa rabde dorul de tara lui. Toti corabierii au pierit. Ajunsi în tara soarelui. ca sa-l îmblînzeasca si sa-l întoarca iar pe cer pe zeul care lumineaza. nu doua. din trunchiuri de copaci negeluite. din insulele Sirenuse13 . astazi sînt stînei obisnuite. Iar Zeus. în cele sase boturi ale sale. însotitorii lui Ulise au mîncat boii cei sfintiti ai marelui zeu Helios. . Tu vrei sa scapi ? a rostit zeul. agatat de scîndurile sfarîmate. Ulise-a astupat cu ceara urechile vîslasilor si pe el însusi s-a legat cu frînghii groase de catarg. Dar ei. . Drept razbunare. de pe corabie. Scila i-a luat sase luntrasi.Poseidon. catre casa. L-a primit în palatul sau si i-a fagaduit sal faca nemuritor pe vesnicie. în insula Ogigia. Sirenele . ciclopul . vâslind mai încordati. o insula ce-avea trei vîrfuri15.si Circe n-a avut ce face.

Dar el nu s-a lasat zdrobit de soarta. a si zarit-o pe copila lui Alcinou cea minunata. la noi. cu marea cea învolburata. de tipetele fetelor. negru. un popor blînd. trîntit încoace sau încolo. Desi nu-l cunostea pe nume. destoinicia si puterea. . un barbat vrednic. si regele l-a ospetit cu cinste mare. pîna departe. l-a îndragit parca mai mult. istovit de lupta. niste fete. In sine îsi spunea vrajita : "De ar vrea zeii sa ramîna aici. Iara 252 Ulise. Ospetia lui Alcinou Trezindu-se din somn Ulise. si atingînd tarmul acela. Iar ea l-a-ndestulat cu hrana. tocmai veneau la malul marii. în Itaca. Dupa aceasta cuvântare. la rîndu-i. sa speJe rufe.. si-a fost calauzit la rege. A stat un timp si a privit-o.. Fecioara. A pus la cale jocuri. Iar pe Ulise l-au vîrît la fund. fara sa-si piarda nici o clipa încrederea ca va ajunge în insula lui draga. a prins în brate-un bolovan de o marime uimitoare. copila a lui Alcinou. sa-si dovedeasca-ndemînarea. mîndra Nausicaa.Talazurile au urlat spre pluta. si printre ele se gasea încîntatoarea Nausicaa. Astfel s-a razboit. Ce s-au mai speriat cu toate. lupte si-ntreceri voinicesti.. catre tarmul în care marea se lovea cu înspumatele ei valuri.. a izbutit totusi sa-si prinda palmele tari de un bustean. Ochii lui nu puteau sa creada ca vad asemeni frumusete. Abia atunci a izbutit s-atinga tarmul cel nisipos al unei insule frumoase. Unii dintre flacai l-au îmbiat si pe Ulise sa lupte în ograda larga. L-a aruncat numai cu-o mîna peste palat si peste ziduri. regele-acelei insule. Din fericire pentru el. însa Ulise era chipes. Apoi a glasuit cu duiosie : .. cum era voinic si zdravan.. din insula feacilor . fara teama de nimeni si nimic pe lume. Ulise s-a plecat din nou domnitei. ca s-arate ca nu se teme de nimic. si biciuit necontenit. nimeni nu a mai cutezat sa-l cheme pe Ulise-n lupta. Au rasturnat-o într-o clipa. Acolo locuiau feacii. si au sfarîmat-o-n bucatele." Regele Alcinou. a cazut jos si-a adormit.Privesc la tine si nu stiu de esti femeie sau zeita din Olimp. s-a luat la lupta si cu marea.Parca-i un zeu picat din slava !. trei zile. l-a adapat cu vin de soi. Ma plec-naintea frumusetii tale si ma cutremur din adînc. O !. Semeni cu Artemis încîntatoarea. dupa datini. Ulise. se bucura sa aiba-n tara un astfel de viteaz ca el. sa-mi fie sot !.. întelegea ca-i un ostean. Vazîndu-l cît e de voinic.. numita Scheria 19. S-a ridicat la suprafata. ca niste fiare-nversunate... si. a soptit mîndra Nausicaa. .

prin insule . însotindu-se cu lira. prins de-un bustean. Desi îi era drag si ar fi vrut. Poate te-a inspirat Apolo. Ulise a simtit ca-i vin pe gene lacrimi arzatoare.ce credeti ? . cînta si ratacirile-i pe mare. în orice tara. sca-pînd cu greu din mreaja ei si. tîrît de valuri. sa ne cînti povestea calului de lemn. a spus aedul. un aed orb.stiu. tu povestesti mult prea frumos. Demodoc. zvîrlit pe malul feacian. pentru sotie. totusi el i-a jurat ca îl va duce. cum de nu. desigur. Atuncea Alcinou a spus : . fapta ce-a dus în acea noapte la pierderea cetatii Troia. si-a plecat fruntea pe o masa. pentru casa. . si dorul s-aprinsese iara viu în pieptul multîncercatului Ulise. Ulise. pe la sirenele cu glasuri înselatoare cel chemau . Apoi a început sa spuna cum au pornit ei de la Troia. la Circe .. Cînd a sfîrsit. sa-l aiba ca sot al scumpei lui copile. întoarcerea în Itaca Toti ascultau fara o soapta povestea lui. Antiloh si pe ceilalti viteji de seama. El. Cînta ba-trînul Demodoc. Cum a ajuns dupa aceea la Calipso. Ulise si-a rostit povestea. dar plin de har 20.De vreme ce-ai sosit. batrîne.O. de va vroi. încît pe fata lui Ulise lacrimi curgeau din nou siroaie. în sfîrsit. si cum Poseidon. vazînd aceasta. a glasuit regele insulei Itaca. pe mari ... cum a scapat de moarte. si l-a rugat pe oaspete sa-i spuna ce 253 nume poarta si de unde vine. Amarul tau se va sfîrsi. pe cei doi Aias. Dar stii. sa-si puna lira la o parte.chiar razboiul nimicitor. si Demodoc a prins sa cînte si-aceasta fapta prea isteata a lui Ulise din Itaca. pe care grecii l-au lasat în fata portilor troiene ? . apoi la Scila si Caribda. feciorul zeului Poseidon. de parca ai fi fost acolo. s-a auzit un cîntec dulce.. în fata zidurilor Troiei. . auzind acele stihuri prin care-aedul proslavea pe toti eroii de la Troia. si. cum s-au luptat cu multe neamuri si l-au orbit pe Polifem. într-un tîrziu. l-a urmarit plin de mînie. purtat de-ahei contra lui Priam cel batrîn . pentru asta. a dat porunca-aedului sa taca. fii sigur ca ai sa te-ntorci în insula ta mult dorita..Ulise îsi povesteste ratacirile si tot urmîndu-se ospatul. catînd cu ochii stinsi în acea parte unde sedeau stapînu-i si Ulise. ce lingeau cerul albastrui al noptii.. Regele Alcinou. Cînta. A aratat ca este din Itaca si vrea numai sajunga-acasa. Cînta. cînta pe-Ahile si Ulise si Menelau si Agamemnon. Vazînd atîta bunatate. cînta duios batrînul si lira lui suna atît de jalnic ! Cînta povestea cum saprinsese Troia si cum arsese-n flacari luminoase. cînta .

Corabia plutea spre zari ca soimul. Sa i le puna într-un vas. striga el parca-nnebunit de-atîta fericire ce-o traia. de cersetor. Iara cirezi si turme are destule. primite de la Alcinou. îi scapase.. s-a dezbracat de hainele frumoase. suindu-se pe vasul feacian. Unii sînt chiar din insula. Ulise. Mergînd prin insula. l-a odihnit si. caci nu erau în largurile marii vîslasi mai buni ca ai lui Alcinou. care sa-l poarte pe Ulise catre pa-mîntul multdorit. a dat semnalul de plecare. cu pînze si cu vîsle bune.. Porcarul Eumeu îi destainuie lui Ulise faptele petitorilor Dupa un timp s-a desteptat Ulise. si-l jeleste.. S-a prefacut pe loc în stînca sura 21. cu marele-i trident stralucitor. si vasul feacian a împietrit. destrama iar în timpul noptii. Din întîmplare. Ulise. Ulise l-a întîlnit pe un porcar. si cu iuteala îl purta cu sine corabia. purtat de vîsle peste valuri. si. si-a pornit prin insula. Vîslasii s-au plecat pe rame. si fiecare-ar vrea s-o ia pe Penelopa de sotie. I-au pus alaturi lazile cu darurile feaciene si au pornit pe calea-ntoarsa.Sotul.. Unul a dat un chiot. si-au pornit. sub un copac. si saruta pamîntul drag.S-a-ndreptat apoi spre curtenii ce se aflau cu el la masa si le-a cerut s-aduca daruri viteazului de la Itaca. i-a vazut din nou Poseidon. Dar el în li-niste-adormise. Ulise n-a simtit cînd au ajuns în insula Itaca. altii de prin cetati vecine.spun unii . Vîslasii l-au dat jos de pe corabie. si îl asteapta pe Ulise. chiar în ziua urmatoare. în casa lui s-au oplosit multime de petitori nerusinati. Dar fiind totusi prevazator. si a pierit desigur. Uitase-n somnul lui ce suferise si se visa acum acasa.. . în lupte. spre tarmurile insulei Itaca.Aici e insula Itaca !. scaldati în lacrimi.. i-a plecat. Ea-i tot amîna si-i amîna. vazînd pe rege ca porneste catre Itaca si sotie. undeva. preaistetul. încet.. vorbind ei.ca erau mîhniti. încet culcîndu-l lin pe-un asternut. . s-o cerceteze mai întîi. pline de daruri. si îl asteapta. acel ce patimise atît de multe. Acesta. regele insulei Itaca si-a luat ramas bun de la gazde. si el s-a suparat cumplit ca prada lui. un om ba-trîn si de credinta. Spune ca-si va alege sotul cînd va sfîrsi de tesut pînza cu care-si va învali fruntea regala-n ziua mult urît-a nuntii. Dar tot ce te-se-n timpul zilei. si-apoi pe marile învolburate. luptîndu-se-n razboiul de la Troia. varsînd nenumarate lacrimi.. Eumeu i-a povestit durerea preacredincioasei Penelopa. l-a omenit cum se cuvine. socotind ca-ntr-adevar Ulise este un cersetor. . pe viteazul Ulise. zicea Eumeu. 254 Dormind trudit. Dupa aceea regele Ulise. si s-ambracat în niste straie de om sarac. Ochii frumoasei Nausicaa . Privea în jur si nu-i venea sa creada. caci e frumoasa si e buna. Cu îndîrjire-a facut un semn. L-a ospatat.. ce purta numele Eumeu. A ascuns într-o pestera adînca lazile mari. din-tr-una-ntr-alta.

a sosit Ulise în hainele de cersetor. dar l-au lovit. Nu crede c-a murit. rîzînd în hohote. caci era tocmai cum fusese Ulise-n vremea tineretii. Ulise a patruns în sala unde-i benche-tuiau dusmanii. ce îl slujise pe Ulise si-l asteptase sa-l mai vada. si cel dintii sa dus acasa feciorul. în urma. Tot vrea sa afle ce s-a mai întîmplat la Troia. Aflînd regina Penelopa ca-n casa ei un biet milog.. s-a mîniat fara masura. la fata. si ei. si l-au batjocorit cu vorbe care de care mai urîte. 11 cerceta la trup. sa-i spele-ntr-un lighean de-arama picioarele preaostenite. încet. fura din avutia lui Ulise si-i pîngaresc întreg palatul. . la Sparta si la batrînul rege Nestor. Acum ne pregatim si de rasplata netrebnicilor petitori.si-a stat Ulise la Eumeu. A dat porunca unei roabe. Apoi. toata noaptea. inima îi batea sa-i sparga pieptul.Ma bucur. voios cum nu fusese pîn-atuncea sarmanul tînar niciodata. Pe poarta asta se pornise cu douazeci de ani în urma. Tata si fiu s-au strîns în brate. Cu cine a plecat de-acolo ? Poate s-a mai aflat ceva între timp. Mai putin se pripea acum. si tot rostea : . Nu se pripise niciodata.. cîinele a ridicat capul.. înversunat parca mai rau. Era batrânul cîine Argos. sa-ntrebe ce se mai aude despre aheii rataciti.. încet. Cînd s-au ivit pe mare zorii. Acum. pe nume Telemah. dulcea Penelopa. ca esti voinic. cu pasii. în ochii lui plini de credinta a licarit o luminita.. nimic alta. fiindca ceruse de mîncare. Chiar astazi trebuie sa se-ntoarca. dupa datini. îi era dat s-o vada iar. a fost batut si înjosit. batrîn... s-a aratat si Telemah. batrînul cîine a-nchis ochii. cînd zidurile au fost arse. si iata. In acest timp nerusinatii de petitori patrund în casa-i. si-n pieptul lui se aprinsese flacara urii-n vîlvatai. sleit. Telemah.. Ar fi pornit în acea clipa sa se razbune pe tîlhari. Nu trebuia sa afle nimeni ca el. îi sorb tot vinul. sa-i pregateasca un pat moale drumetului. manînca turmele. Ulise. s-a întors. Ea n-a pierdut înca nadejdea ca sa-si revada iar barbatul. Crescuse mare si puternic. dupatîta vreme.. Ulise. în poarta casei sta un cîine. în taina-au facut planul. Cum a simtit însa c-atinge. Ulise i-a iesit-nainte. Planul faurit împreuna cu Telemah . Telemah. si l-a privit. batrîna doic-a lui Ulise. i-au dat niste resturi de carne . însa tîlharii petitori au pus la cale sa-l ucida fiindca prea le statea în cale. în hainele de cersetor. De-aceea si-a trimis feciorul. Dupa putina cumpanire. lespedea. si tatal navea ochi destui sa-si vada si sa-si mîngîie feciorul. benchetuiesc. Dar el era prevazator si chibzuit în toate cele. aproape mort. Ulise i-a spus cine este. sa s-odihneasca.255 frumoasa. A încercat sa dea din coada si sa-si arate bucuria. venind cu o corabie. L-a cunoscut numaidecît. Iar mai-nainte. Ulise ascultase totul.. Cînd a intrat la el acasa. în ospetie. privindu-l cu iubire. s-a prefacut ca-i este foame si le-a cerut o-mbucatura.

De dimineata. Nu voi avea ce sa mai fac. însa nimic. a-nfipt securile la rînd. si lacrimile îi umpleau iar ochii. cu jale. însa si eu am hotarî t ca nu e demn sa-mi fie sot acela care n-ar putea sa-ndoaie arcul lui Ulise... arunca sageata . . de nu se învoia s-aleaga dintre ei pe viitoru-i sot. Telemah.. puneau la cale sa-l ucida pe Tele-mah. struna lui tare. si iar nimic. toate securile. sa nu se afle ca s-a întors . si-acela.pîna ce dînsul nu-si ispraveste pedepsirea celor ce-i pîngareau caminul. .. s-apucase sa-i povesteasca drumetului cît suferise de amarnic în acesti douazeci de ani. cit de putin. Eu stiu ca-ti va sosi barbatul mai înainte ca petitorii tai sa-ntinda arcul si repedea sageata sa strabata prin gaurile-acelea din securi. I-au uns si struna cu grasime. înca o noapte în acest timp venise noaptea. stapîne drag !. O cicatrice cunoscuta. El. oh !. în vatra.. . Acum la încercarea asta am sa-i pun sa se întreaca petitorii. Penelopa a adus arcul lui Ulise. au venit cu fala toti petitorii la palat. stînd departe. spunea ea. Ulise sta pe lînga vatra si Penelopa. o sfatuia drumetul pe regina. cu sageata. care stia taina. la o vînatoare. de-asta data. I se paruse ei ciudata si fata cersetorului.. pe care o avea Ulise de cînd o fiara îl ranise.Batrîna doica Euricleea a pregatit patul cel moale .As vrea sa fie astfel. si ea trecea prin toate gaurile de la securi22. S-au apucat întîi si-ntîi de-ospat. dar vrînd sa-l spele-n apa calda pe cersetor. Ce n-au facut ? Cît s-au silit ! L-au încalzit la foc. rosteste-n soapta Euricleea. în acest chip a mai trecut o noapte. odata.Mîine va fi aceasta ziua. Dar el îi pune peste buze palma si-i face semn sa taca. îi porunceste sa nu scoata nici un cuvînt. Arcul parca era de piatra.. L-au luat siau încercat sa-ndoaie. feciorul ei si-al lui Ulise. simte la glezna-o cicatrice. va trebui sa-mi fie sot. Dar petitorii.Ulise esti. spunea mîhnita Penelopa. .. Apoi. Penelopa. întristata. Pedepsirea petitorilor . Caci iata... lam sa pun în lupta securile pe care bietul 258 Ulise le-nsiruia în sala.. cîte douasprezece. Am fost silita de ei toti si ma tem pentru Telemah.Sa nu amîi aceasta lupta. si petitorii au luat arcul. cu ochiin lacrimi. acela care va întinde arcul si va razbate.

cu o sageata-nfipta în grumaz.Tu. Viclenii petitori gemeau. sa se închida poarta casei. desi toti petitorii strigau tare si îl amenintau cu moartea. nici n-am trudit prea mult cu arcul. si-a poruncit sa i se dea arcul cel greu drumetului.. . si cel dintîi si cel mai rau dintre tîlharii petitori a cazut mort. . dupa dreptate.. Puterea mi-e înca deplina. 259 . care le rasplatea purtarea. Toti au ramas înmarmuriti. nu ti-e destul ca te-nduram aici ? Vrei sa te pui cu noi la rînd. Ulise.. luînd sageti de jos. Slugile au primit porunca sa zvîrle lesurile-ncolo. cersetorule. Ce-a mai fost !. Sa nu mai poata fugi nimeni. Telemah. Cine putea sa lupte cu Ulise ? Cine putea sa-nfrunte pe viteazul care era atît de încercat ? Vuietul greu al bataliei se auzea pîna departe. O !. desi sînt mai batrîn. m-am întors !. ce vrea numai sa îsi masoare forta cu-a tuturor.Vezi. Ulise-a luat în mîna arcul. Nu e. sau. Vazînd ca se apropie ceasul. Pîna la urma. l-a încordat si-a tras în tinta. Ulise a sarit pe prag.Dati-mi si mie putin arcul. As vrea sa îmi încerc si eu puterea.. Telemah a cerut reginei sa urce sus. prin fiul lui. . Privirea regelui Ulise îi strapungea ca un cutit. Acesta însfaca o sabie si-o sulita mai ascutita si veni lînga tatal sau. rasturnînd tolba la picioare si. si-acum e vremea sa gatim ospatul !. Ulise s-a spalat de sînge si s-a înfatisat sotiei : ... barbati mai tineri si mai plini de fala ? si erau gata sa-l loveasca pe Ulise. într-un ceas sau doua. au strigat ei. si a grait spre petitori : . spunînd ca nu e drept sa se arate atît de aspri cu un oaspe. A mijlocit însa.în acest timp orînduise Ulise. cu mila.. fugeau înfricosati pe laturi.. mai putin. iata ca n-am gresit. cum ma defaima petitorii... ajutat cu sîrg de fiul sau si doua slugi. pate. porni sa traga. Astfel rosti Ulise si facu semnul de lupta catre Telemah.Eu sînt Ulise. si ar fi dat orice pe lume sa poata alerga prin porti. Penelopa. în încaperi. a zis atunci Ulise.. ce si-au recunoscut sta-pînul. sa nu-l mai vada pe Ulise. i-au nimicit pe petitori.

în celebrul poem epic al lui Homer : "Odiseea". fost distrusa. tinînd în bratele-i mult încercate pe scumpa. Tot se temea ca s-ar putea sa fie vreo-nselaciune. pe tarmul de miazanoapte al marii Egee. multi iscusiti poeti au luat atunci lirele-n mîini sa cînte ispravile eroului Ulise. un neam de traci. între insulele Tasos si Samotrace. cel asteptat atîta timp. indirect. Dar cînd Ulise i-a rostit cum îsi facuse singur patul. Astfel de fapte sîngeroase dovedesc care era îndeletnicirea de baza a cetelor de ahei condusi de regii sau basileii lor. Dar nimeni n-a stiut cu atîta farmec si-atîta de zguduitor. credincioasa lui sotie. Vechii geografi pretindeau ca insula lotofagilor era Djerba din Sirta Mica. pe unde-i muntele Neritul Cu freamat de paduri. Este vorba de ciconi.tre care este destul sa amintim pe tînarul macedonean. Numai Ulise stia taina. Itaca-i cea mai delungata-n mare si scunda spre apus. precum e Zachintul paduros. cît era de tare. în . Same.de-a birui orice primejdii prin istetime si curaj. arata pricinile pentru care . ca marele Homer. Note 1.atunci cînd era dusmanoasa . nu spun. zugravesc societatea. Ulise.. plîngea ca un copil. Ele prevestesc pe viitorii cuceritori.ca de niste uriasi . sabii si jaf peste pamînt. ca-i lesne de închipuit !. Dulichiu. la nunta lor. si unde împrejur sînt multe si-apropiate insule. Ce bucurie-a fost. care au napadit cu sînge. coasta care este toata presarata de munti . Inima îi batea de teama. Itaca : 260 "Eu locuiesc Itaca. si-apoi nimic mai dulce Ca tara ei nu pot vedea pe lume". Vlise glasuieste cu înjlacarare despre insula lui. Iar ea-l tinea de gît cu brate albe. fiul lui Filip : Alexandru. iar noi îi denumim ciclopi. regina s-a încredintat. dar ca buna mama creste Feciori voinici. In acest fel. dintr-un maslin.în adevar a. moravurile de atunci si.avînd pe crestet cîte un ochi rotund si stins. 3. si multi. si pe romanul care purta numele de Cezar. sa cînte-n versuri dorinta vechilor elini de-a-nvinge soarta . 4. si dir. 2. limpezitul Ostrov. 5. aspra-i Itaca. De aceea se spune ca s-ar chema acum insula Capri.. iar celelalte Sînt mai spre rasarit. aflat la poalele muntelui Is-maros. însa. în cea de-a doua jumatate a mileniului al doilea înaintea erei noastre. la-nfatisare Maret. Za fel ca si "Iliada". "Odiseea". împodobit cu flori de-argint. jefuita Troia. Homer le zice "ochi rotunzi". de aur si de fildes alb. cratere de vulcani.Ei înca nu-i venea sa creada ca este el. Pietroasa. 6. Ţara ciclopilor ar fi coasta din golful Neapole.

Calipso era fiica lui Ocean si a zeitei Tetis . la fel ca si Heracle. 14. . Aceasta insula cred unii geografi ca ar fi Stromboli. dar lucrul pare cu putinta. 15. potrivit înfatisarii. închinata. în niste fiinte fabuloase.insula tridentului. Nu stim sigur daca este asa sau nu. pe acesti uriasi din piatra sura. elinii au transformat. In folclorul nostru. Serov cunoscutul sau tablou "Ulise si Nausicaa". ca si Ulise de aceea a ciclopilor. 21.Desi dorit de tara si sotie Oprit era-ntr-o pestera-adîncata De zîna cea frumoasa. Calipso care-a vrut barbat sa-i fie".care era în acelasi timp ti mama lui Ahile peleianul. Karavi înseamna în limba greaca : corabie. Insulele poarta aceleasi nume si în geografia noastra. se vede si astazi Unga insula Corfu. Astazi ar fi Monte-Circeo. chiar daca sînt învaluite deseori în haina alegoriei si legendei. în apropiere de Creta. 261 8. Sînt geografi care socotesc ca ar fi vorba de coasta sarda a strîmtorii Bonifacio. sora regelui Eete si fiica lui Helios zeul soare. Homer numeste insula : Trinakia . Ogigia ar fi insula Perejil din zilele noastre. si Corfu are înfatisare de corabie. raspunde : "Singur eu". 11. 7.cîntecele lor. Cunostintele geografice ale lui Homer despre insula Corfu. Ea era. sînt de-a dreptul uimitoare. din marea insula Sidlia. . In felul acesta eroul nostru scapa de pedeapsa dracilor.. Mai tîrziu numele i s-a schimbat. probabil. 9. se gasesc povesti despre Pacala sau alti eroi populari care patrund în iad sau la moara dracilor si orbesc pe unii dintre încornorati cu o tepusa sau o frigare încinsa în foc. Dealt- 262 fel. Se zicea ca la sosirea aheilor în Eea. Una dintre ispravile pe care le-au savîrsit aproape toti eroii a fost patrunderea în Infern. 18. 12. In apropiere de Amalfi sînt pîna astazi insulele Sirenuse. Homer s-a reprezentat chiar pe el.insula cu trei vîrfuri. în legenda. ba chiar sâ-i faca mai frumosi si mai voinici decît fusesera înainte. pe care le-a înfruntat eroul Ulise. cînd cel orbit este întrebat de draci cine l-a întepat cu frigarea. Pare ca este de fapt tinutul Mesinei de astazi. cea cu multi vulcani. Numele ei în româneste înseamna : pasare de prada. 10. 17. ci Karavi. cîntate de el. vrajitoarea Circe o schimbat pe o mare parte dintre tovarasii lui Vlise în porci. ÎS. Stînca în care legenda spune ca s-ar fi prefacut corabia feaciana. Unii mitologi cred ca prin aedul batrîn si orb. a reusit sa le redea înfatisarea lor obisnuita. în Italia. care l-a dus pe Vlise în Itaca. 13. poate ca o influenta a acestei legende. Tezeu si Orfeu. Insula Corfu. Dar regele insulei Itaca. De aceea matrozii greci îi spun insulei nu Corfu. 20. Fiindca eroul se recomandase mai înainte "Eu singur" sau "Singur eu". prin istetimea sa. 19. H. Ca sa faca legenda despre Vlise mai palpitanta. Pe fundalul unei privelisti din insula si-a creat pictorul rus V. ca si despre celelalte coaste ale marilor. în Trinacria . aheii povesteau si despre el ca s-ar fi coborît în negrele tinuturi ale lui Hades. Demodoc. pe o coasta a Marii Tireniene.

cu sabiile spintecîndu-i.. ia penatii2 . în perete. s-a strecurat prin marea de osteni ahei.. la distanta de 20-30 cm una de alta si trageau în asa fel încît sageata sa strabata toate aceste gauri ale securilor dintr-o data. în vis. Du-i peste mare. Enea. Securile aveau în partea lor metalica niste gauri. Hector ce aparase Troia si se sfîrsise de curînd sub crunta lance a lui Ahile. Cerul era rosu si marea . Iar gemetele se-naltau pîna-n palatele de aur ale lui Zeus din Olimp. AVENTUROASA CĂLĂTORIE A LUI ENEA SFlRsIND LEGENDELE ce-au amintit pataniile aheilor la-napoierea spre Elada. Eroul s-a înfatisat.parea scaldata toata-n sînge. sau biruinte în Elada. s-a luptat plin de îndrazneala. Unii troieni înca dormeau. visînd poate calul de lemn. Dusmanul este între ziduri.Miseilor.pîna departe. mîndra zeita-a frumusetii. Ci. micul Ascaniu. Din el ieseau osteni ahei. i-a rostit mîndra zeita ce-i era mama lui Enea.. nu s-a ascuns. însîngerat si plin de rani. Troia se va surpa acum. cel care-a pus temelii Troiei 3. facînd prapad printre dusmani. tu. tu. vase de pret si arme scumpe.. cu sabia uda de sînge. în care sa-i adapostesti. Tragatorii cei mai iscusiti puneau aceste securi una în fata celeilalte. si. care-i fusese lui Enea socru si rege si stapîn. pîna la marele palat unde sedea regele Priam. avînd sabia în mîna. Un pas daca mai faci. troianului Enea. 264 Palatul era însa-n flacari. te stingi. îndestulîndu-le în ura ce o aveau pentru troieni. urca-i într-o corabie.Stai.O.si focul sacru al cetatii. batrînul care mi-a fost sot si tie-ti este tata scump.zeii care au ocrotit pîna azi Troia . fugi. umbra lui Hector cel viteaz. In acel ceas s-a aratat. a spus Enea si. stofe. (And erau folosite ca arme. Macelarisera pe Priam. In fruntea lor pasea feciorul vestitului erou. însa deodata i-a iesit-nainte însasi Afrodita. cu prada-n brate : aur. Fa sa re-nvie astfel Troia. la care nu se încumetau decît tragatorii cei mai vestiti. Tu ai acum o datorie. . pîna la Hera si Atena. . catre Creta . Ahile. santoarcem timpul iar în noaptea cînd flacarile mistuiau marea cetate a lui Priam. te salveaza dintre flacari.22. s-a repezit catre ahei. feciorul marelui Ahile. Asa a rostit aspru Hector. si umbra lui însîngerata s-a risipit. tot luptînd. Atunci. Enea a si sarit din asternut. si-ntîi catre Neoptolem. sau în piroane. pentru a putea fi agatate la cingatoare. si dintr-o data se trezeau cu lancile vîrîte-n piept. spre tarîmul de unde a venit Dardan. Aceasta pare a fi fost una dintre încercarile cele mai grele pentru arcasi. în tarîmul stramosului nostru Dardan. Acolo tu ridica ziduri. . cel nascut de Afrodita . Du-te cu el si cu fecioru-ti. . Dar n-a fugit. Fugi si-1 salveaza pe Anhise. glasuia umbra eroului troian. acest fiu al Afroditei si al pastorului Anhise a însfacat o sabie si a iesit la batalie. Fugi.

ce jefuiau înca orasul. N-a mai avut alta ce face decît sa se întoarca-n munte.Enea n-a mai stat pe gînduri si s-a zorit sa-si scape tatal. ce purta numele Creusa .fiica lui Priam cel batrîn. ca trebuie sa se îndrepte. gaurita de loviturile de lanci.. Ai grija de feciorul nostru. si printr-o vraja misterioasa. si ei îl implorau cu totii: . 265 . si s-a ascuns într-o dumbrava. cuprinsi de spaima si nadejde. dar n-a putut s-o mai gaseasca.feciorul sau cel mititel : Ascaniu-Iulus si batrînul. Fii sanatos. afara din cetatea Troia. vestindu-i sotului. S-a catarat pe-naltul munte ce se chema. adunau fete si copii si duceau totul la corabii. Enea si-a urcat pe umeri tatal cel slab si gîrbovit. Enea a cautat sa-si afle soata si-n cetele de robi . Unde-i Creusa. ce te-a iubit atît de mult. Aici nu mai putea dusmanul sa-i urmareasca nicidecum. Iara sotia l-a urmat. spre tara unde curge Tibrul cu valurile lui domoale. precum stim. Astfel a razbatut Enea prin valmasagul bataliei si a iesit pe o portita. în goana mare. draga mea ? S-a ratacit între dusmani. facuta chiar de Afrodita. Iara pe munte-l asteptau. dar. Enea a strigat-o înca. care ardea cu vîlvatai. Deci nu mai plînge pe Creusa. Umbra ei doar se ridicase si ratacea printre ruine. Deasupra ei au cazut lesuri.Unde-i Creusa ? striga el. care scapasera de moarte. Mai înainte a intrat în templul Hestiei4.. s-a agatat de haina lui. Alta sotie vei avea. Feciorul sau. barbati. dupa cum spune legenda. a strîns în brate numai fum.. luptînd necontenit cu-aheii. femei si chiar copii. Caci ea. Enea n-o putea zari. A fost surprinsa de-un ostean si doborîta cu o lance. A luat de-asemeni si penatii si s-a grabit spre casa sa. Ba a patruns si în oras. fiica lui Priam a pierit. umbra Creusei a venit lînga iubitul ei Enea si i-a rostit cu voce blînda: . cu cetele lui de troieni. Enea. pe coastele împadurite.Dragul meu sot !. micul Ascaniu. S-a furisat cu-ndemînare printre aheii.. Acolo tu ai sa fii rege. A luat de-acolo focul sacru într-o caldare de arama. pe cînd parasea Troia. el s-a întors. dorind s-o mai îmbratiseze pe soata sa mult credincioasa . Enea a vazut cu jale ca soata lui s-a ratacit. care fusese odinioara sotul zeitei Afrodita. Rostind cuvintele acestea. Urmeaza-ti calea. Nu au vrut zeii sa-ti fiu tovarasa de drum. Pierderea Creusei Ajuns acolo în dumbrava unde erau mai toti troienii. Ida. pe calea spre Hesperia5. s-a ratacit între ahei. purtînd în brate o ladita cu cîteva lucruri din casa. Astfel a spus umbra Creusei.. dupa o culme-mpadurita. înfruntînd moartea-n orice clipa. cîti se salvasera cu zile. Acasa-l asteptau sotia .. si fara sa asculte sfatul celor ce se sileau sa-l tina.. undeva catre asfintit. arsa de flacari.

flota tro-iana a atins de la o vreme tarmul Cretei. si nu gaseau nici un raspuns. în care colt din asfintit ? a întrebat din nou Enea. marul discordiei. . prin oracol.ce sa credeti ? . tara pe care-a prevestit-o Febus-Apolo. Ea-l urmarea înversunata pe acest fiu al Afroditei. . Dar. cobo-rînd pe orice tarmuri.jertfele de sînge si a-ntrebat oracolul : încotro trebuie sa porneasca ? Oracolul i-a dat raspunsul : .. Într-adevar. unde fusese-adînc jignita.. în care-acesta s-a nascut. plecînd din Delos. a facut. ce purta numele de Fatum 7..Aici ne e poate limanul. unde vrei. cînd s-aratase lui Enea. Le ramînea numai sa caute Hesperia necunoscuta si sa îndeplineasca voia zeului cel batrîn si orb. si nici Creusa nu graise.. . Au facut doua- 266 zeci de vase si. de aur.Unde o fi Hesperia ? Unde-o fi tara lui Dardan ? se întrebau acum troienii. Au trebuit însa s-astepte pîna ce au plecat aheii.. însa Apolo n-a raspuns. necum. si. ce va trageti din Dardan. nu apucase sa mai spuna. dar într-o noapte . în Tracia. cautati pamîntu-i de obîrsie. în care sa renasca Troia. plutind mereu. mamei troianului Enea. Calauzeste-ne prin lume si fa-ne o cetate noua.Du-ne. Enea întîmpina vesnic furtuni. Caci nu putea sa ierte Troia. decît un nume. Apoi în Delos. în primul rînd. E tara unde vor domni Enea si urmasii lui 6. Enea s-ar fi învoit sa stea acolo-n insula.penatii ce-i avea cu el prind viata si încep sa-i spuna : 267 . Drept razbunare pentru asta. Aici Enea s-a plecat în templul zeului Apolo. Atunci si-au construit corabii din trunchiurile de pe Ida. Pe mari. Au poposit. sub conducerea-nteleapta a lui Enea si Anhise.Dar unde s-a nascut Dardan. cum. dar unde curge acest rîu. Dar împotriva lor sta Hera 8. unde nechibzuitul Paris daduse premiul frumusetii. rîul Tibru . Vremea trecea neostenita si dupa-atîtea suferinte troienii colindau pe mare si nu stiau încotro merg.Voi. insula Creta nu avea rege-n acea vreme. Enea a primit sa fie conducatorul cetelor. Hera-i punea-nainte piedici. Enea. Hera începe sâ-i loveasca iarasi pe troieni La rugamintea lui Anhise. troienii au pornit pe mare. Hera era tot ne-mblînzita si dupa ce cazuse Troia 9. întoarceti-va tot acolo. a rostit tatal lui Enea.

Zeii penati arata drumul spre Italia . bietul. îsi amintea de acea noapte. le spune vestea si în graba se si îmbarca pe corabii. Acolo. Moartea batrînului Anhise Parasind si acest tarîm. troienii au ajuns prin locuri unde calcase si Ulise. avînd orbit singuru-i ochi de-mpunsatura arzatoare a îndraznetului Ulise. uitat aici de-atîta timp. si s-au urcat iar pe corabii. pe care-o cauti .a închis ochii si-a murit. Au întîlnit în drum Itaca. fosta sotie a lui Hector. Nu-i ramînea decît baiatul. lui Enea. au plutit iarasi mai departe. ascuns. numit Drepan.. Au poposit. li sa ivit în fata-un grec.este Italia. si-au luptat cu aceste pasari si le-au învins pîna la urma. Acum. tîrîta jalnic în robie de fiul marelui Ahile : Neoptolem. cînd îl salvase din macel. dupa acea. muntele care zvîrlea flacari. de cînd tot rataceau pe mare. genii rautacioase. Scapînd cu greu si de-acesti monstri. în goana lui. si-n insula Leucadia si. purtîndu-l printre-ahei. privind înmarmuriti vulcanul. insula regelui Ulise.tara straveche si bogata. îngroziti de Etna. Au ocolit Trinacria si-au lasat ancora-n alt port. unde Anhise . li spun penatii. si-ar fi ajuns repede-acolo. în cîrca. Tocmai se arata pe munte si fiorosul Polifem. pornind catre Italia. care crescuse-n acest timp. prin iscusinta lui Enea. cînd parasise acest tarm neospitalier. Enea. Ea i-a împins catre Strofade.Hesperia. acele. Aici se aflau niste harpii. au atins Epirul. bunul Anhise. de nu-i lovea din nou zeita cu brate albe din Olimp. ca fiarele-n paduri. din care a purces Dardan . unde salasluiau ciclopii. trezeste pe toti sotii sai. dupa draga-i sotie. cum arata Italia si care-i drumul pîn-la ea. uitat acolo de Ulise. In zori. De l-ar fi întîlnit pe grec. 268 Enea s-a înduplecat si l-a luat pe corabie pe acest sot al lui Ulise. . bine ascunsi într-o dumbrava. întors din Troia. troienii au trebuit sa treaca pe lînga Scila si Caribda i0.zdrobit de-atîta oboseala si ratacire peste mari . sprijinit într-un trunchi de pin. pierdea la rîndu-i pe parinte. I-a rugat în genunchi sa-l ierte c-a fost dusmanul lor la Troia si sa-l salveze din tarîmul acesta înfricosator.. Pîna atunci statuse. l-ar fi-nghi-tit într-o clipita. unde se afla Andromaca. doua mici insule aflate între Pelo-ponez si Zante. au stat troienii-o noapte-ntreaga. Purtati apoi de vînturi aspre. curînd. dupa atîtia ani de truda. Mult l-a mai plîns bietul Enea pe tatal sau. Numaidecît bunul Enea îsi paraseste asternutul. cînd sa porneasca iarasi. si se facuse-un flacaiandru istet si vesel si voinic. care aveau trupuri de pasari si rapeau oamenilor hrana.

Poate de n-ar fi fost Enea. troienii. cît este de bine sa vietuiesti. Pe celelalte le pierduse .. sfîrsindu-se cu toate. a si ..zburat catre Eol. este pe Marea Tireniana. nici «nul n-ar mai fi scapat de furia mare-a apelor. El se urcase pe o stînca. Credeau ca nu vor mai scapa si nu vor mai atinge tarmul. vreme-ndelunga. Apoi. Da drumul vînturilor tale si sufla strasnic peste mari . nu mai stia de soarta lor. s-au strîns în brate fericiti si-au chiuit pe malul marii. Dar cînd s-a potolit furtuna. neamul dusman. Cînd o sa semplineasca totul ? . înghetata. s-apropie de Italia-. doar s-o mai zari ceva.O ! Zeus. sapînd morminte mari de apa. unde-si pastra. ca si pe oameni.. Nu mai aveau decît un pas. troienii s-au urcat iarasi pe corabii. fiu-i si troienii au facut slujba-nmormîntarii. rostogolin-du-se. doar. Marea a început sa geama si valurile au crescut. demna de-un sot al Afroditei.Dupa ce si-au jelit durerea. sositi tocmai din Troia departata. ascunse bine. sosit din Troia. Troienii se luptau din greu. odata. care-i conduci pe zei. în acest timp. pe pamînt. de pe malul marii. de ce înduri ca fiul meu si cu troienii oropsiti sa nu-si gaseasca. uriase. . a poruncit regina. Zile si zile a durat furtuna fara de pereche. A hohotit si s-a-ndreptat spre adapostul nalt de stînci. suflarea mortii. înca îndurerati. . Dar Hera. ce-si are tronul de aur pe Olimp. zeita mama a lui Enea se dusese la tatal zeilor. marele rege peste vînturi. Aici a poposit Enea cu numai sapte corabii. cînd ai simtit ca te atinge. chiar de Italia. scapati de groaznica furtuna. Eol a ascultat pe soata celui ce stapînea Olimpul si poruncea întregii lumi. înalta. A deschis poarta de arama si vînturile au tîsnit în lungi vîrtejuri peste mare. caci îsi pierduse-atîtia oameni. tu. dusmanoasa Hera. Italia era în fata. Numai Enea era trist. Erau pe coasta Africii.. însusi Enea fericea pe cei cazuti în fata Troiei. se ruga ea. l-au îngropat si-au pus la cale multe jocuri. cum i-a zarit ca se apropie. si-i atingeau tarmul dorit. cele mai credincioase vînturi. si-asa sa mi-i îneci în ape. patria care si-o doresc ? Tu mi-ai fagaduit. sa mi-i dobori pe toti de-a valma . . au si zarit 'naintea lor un tarm întins si nisipos. deopotriva.Eol. ca din troieni o sa se nasca neamul puternic de romani. Cîti au ajuns însa acolo. L-au ai-s pe rug. 269 Zeus prezice stralucirea Romei si i-a batut furtuna asta pe bietii calatori. Enea. cu mînie sporita ne-ncetat de Hera.O.

Didona-si cumparase-acolo pamînt pentru-o cetate noua. de la stralucitorul Iulus . vrednicul Enea. va fi-ndragita de un zeu. pe pamînt14. si mai ales Enea. si-i va urma. ce va avea hotar Oceanul si astri luminosi din slava. dorind sa îi rapeasca tronul. gonit de vajnica furtuna. cu care ea a-nconjurat o suprafata nespus de larga de pamînt. la rîndul lui. Temîndu-se de Pigmalion. feciorul sau. Romulus va fi acel ce-o sa zideasca Roma. Va-ntemeia orase noi.care va-ntemeia imperiul. în maretele ei palate. Neamul lui Hector va domni trei veacuri în Italia. o preafrumoasa feniciana. Regina-aici era Didona. 271 . Faima eroilor troieni trecuse peste mari si tari. Sosisera în Africa. mîndra preoteasa. pîna în ceasul cînd fecioara Ilia n. Ftia. Didona a orînduit ospete mari pentru Enea si pentru ceilalti calatori. Cincizeci de roabe se grabeau s-aduca-n cosuri bunatati. Ochii i s-au umplut de lacrimi.. numit Iuliu. în Cartagina Pe-aceasta coasta a Africii se-ntemeiase de curînd un regat nou . va veni ceasul cînd romanii vor razbuna neamul troian. Dintre ei. mai ca nu-i venea sa creada. fusesera împinse-aici. si. Sa nu ai teama. Pigmalion. Argosul. cetatea-n veci nebiruita a zeului razboiului. va face legi. si-apoi. spita troiana. toate cetatile aheie vor fi atunci legate-n lanturi. Dar fratele ei. în ajutorul lui 3nea. Fiul tau. stapînul din Olimp. . Aproape toate vasele. în lanturi grele. Asa încît. învîrtejite de furtuna. Ascaniu-Iulus 11. Enea a aflat acolo pe cei mai multi dintre troieni. a pus la cale s-o ucida. El însusi va deveni zeu. cînd în Cartagina cea larga a zarit în basoreliefuri si în picturi si în statui înfatisate întîmplari din marele razboi troian. frumoasa Afrodita. mai. Astfel a spui maretul Zeus. sfatuita de-un curtean. Pe-acest pamînt îsi zidea tocmai un nou oras mîndra regina. aflînd Didona ca ei. sa nu suspine în zadar. va stapîni Italia. de Ares 13. Didona-si luase avutia si se urcase pe corabii cu cîtiva prieteni credinciosi. surîzîndui. Didona stapînise Tirul.Frumoasa mea. i-a raspuns Zeus. Atunci o 270 sa se curme vrajba. Ea îi va naste lui doi gemeni. cînd a sosit la tarm Enea. Legendele ne povestesc ca ea ceruse unui rege din Africa sa-i vînda numai atît pamînt cît cuprindea pielea întinsa-a unui taur. Regina sta pe-un pat înalt. Mai mult s-a minunat Enea. Fîsiile le-a înnodat la capete si a facut un curmei lung. i-a atins buzele rosii si frumoase cu mîna lui plina de har si i-a facut un semn sa taca.Zeus. Dar sfetnicul o învatase sa taie pielea-n fîsioare subtiri ca firele de ata. Pe lume se va naste Cezar. Micena. sub romana pace augusta. zeul razboiului. Cartagina. mîngîind-o pe Afrodita. a ascultat plin de rabdare pe dulcea zeita-a dragostei si. si-a poruncit zeului Hermes15 sa plece iute-n Africa 16. ar fi ajuns în tara sa. facut din aur. vazînd pe Priam si pe Hector si pe alti multi viteji de seama cazuti sub armele aheie. Razboiul va fi ferecat.

si iacata-ti voi povesti cum Agamemnon. Insa dorinta ta-i porunca. sub biciuirea asprei Hera. Numai ca din Olintp veghea stapînul cel cu brat de fulger. si ar fi vrut ca acea noapte. nu mai gîndea sa se porneasca din nou catre italia. din amintiri. pe care noi ne straduim sa le uitam. puneau pe mese amforele plinei cu vinuri purpurii. se îngrijeste sa zideasca cetati straine ? a strigat. Enea parca îsi uitase de sotii sai.Tu-mi ceri sa povestesc. Doresti sa-mi reîmprospatez durerile. sub mîngîierile Didonei. Regina Didona se îndragosteste de Enea In acest timp. si dintr-un colt. nenumaratele-ntîmplari pe care le-au trait troienii. privind Didona necontenit pe calatorul sosit din Troia departata. Ci-nvesmîntat în haina scumpa. Nu vrei sa povestesti acuma ce-ai patimit si ce mai speri ? Enea i-a raspuns Didonei : . cum si-au facut apoi corabii troienii si-au pornit de-acolo. el se trudea sa-nalte ziduri puternice Cartaginei. . A povestit totul Enea. destepta sunete duioase un cîntaret cu viers divin. Dar dragostea dintre ei doi. care de care mai gustoase. în Hesperia. abia-n-ceputa-n acea noapte. Enea. plina de stele si parfum.Cum ? Nu se lupta sa-mplineasca îndatorirea-i de troian ? A uitat de Hesperia ? Înlantuit de o femeie. neistovita. si-a simtit inima cuprinsa de-un simtamînt tare ciudat. de unde le era stramosul. de purpura. 272 Ospatul s-a jsfîrsit în zori. de datorie. cu lira-n brate. catre Hesperia. . Apoi troienii-au fost poftiti sa se aseze-n jurul mesei. acoperite cu covoare din Iîna alba împletita cu firisoare de argint. cu Ulise si cu Ahile cel cumplit au nimicit orasul Troia. Nu mai trecea pe la corabii. sînt prea multi ani de cînd cutreieri pe nesfîrsirea marilor. regino.fripturi si prajituri. acolo. pe lavite scumpe de lemn. Iar dragostea si-a aprins focul si-n pieptul dîrz al lui Enea. Deaceea nu s-au lasat prada greutatilor care-i loveau si au luptat cu îndrazneala. Au socotit ca vor pieri. în zilele care-au urmat. . Didona nu-si dezlipea ochii de pe chipul feciorului dulcei zeite Afrodita. argint si aur. cum vînturile si rautatea zeitei cea cu brate albe i-a azvîrlit încoa si-ncolo. pe mari. glasuia dalba regina feniciana. însa vroiau sa-ndeplineasca poruncile destinului si sa ridice-o noua Troia.O. s-a-nvolburat. tu. A început atunci Enea sa-si depene. tot robi si ei. Iara o suta de barbati. cum a fost arsa de-ahei Troia. si vor lupta si mai tîrziu. sa nu se mai sfîrseasca-n veci.

Poseidon 17. Doar hauri negre lînga vase.si-a poruncit fiului sau Hermes. înlacrimata. Hermes s-a dus si l-a mustrat plin de asprime pe Enea..a fost prinsa de disperare.. Tu nu mai plînge în zadar.. si-a smuls din suflet moliciunea. feciorul tau. A poruncit IO-bilor ei sa îi cladeasca-un rug înalt. însa eu am o datorie fata de neamul meu troian si de feciorul meu. i-a dat raspuns fiul zeitei care împrastie iubirea. si a 273 18 cerut sa se aprinda . umilita. i-a-mbratisat picioarele si. ce-si înalta pala spre slava . ce trebuie sa stapîneasca în tara vechiului Dardan.Nu plec de voia mea. din tokte patru parti. s-a urcat pe-acest rug.cu o faclie . strigînd de groaza si mînie. si chiar Enea. catre Cartagina. de pe mare. Nimic nu ma mai poate tine. Didona îsi strapunge inima de mîhnire Insa Didona a aflat. dar nu stia ce poate fi. creste de valuri .. privea la ei cu ochii turburi. Apoi. Vasul se legana mai tare. cu sabia lui Enea. si nu am sa te uit nicicînd . Didona.vazînd corabiile troiene cum s-au îndepartat de tarm . tata Poseidon ? Da-ndata a-nceput navala de ape reci si înspumate peste corabiile troiene si vuietul sa întetit.focul. ce ramasese-n casa ei. îmbracata în vesminte de sarbatoare. caci tu mi-ai fost nespus de draga. Cu gemete. Atunci Enea s-a trezit. Ascaniu. cel priceput la toate. Efidona s-a strapuns în piept. . S-a îndreptat catre corabii. si-a poruncit troienilor sa se gateasca iar de drum. ridicat din ape.Ce pregatesti. Lumea a început s-alerge pe ulitele pietruite. Se povesteste ca Didona . Enea a simtit stropi sarati pe buze. caci îsi va pierde zilele. n-ai dreptul sa îl uiti pe-Ascaniu.. a vazut focul rugilui. Noua patrie a troienilor Privind înca în departare. .De te nesocotesti pe tine. pentru aceasta zabovire pe tarmurile Cartaginei. l-a rugat sa nu cumva s-o paraseasca. sa zboare în Cartagina si sa-l trezeasca pe Enea din dragostea ce-l mistuia. Nu mai vedeau în zari nimica. Pe rug a asternut un pat. Cartagina s-a zguduit aflînd ca a murit regink. Unii l-au zarit pe zeu si au strigat la el cu spaima : .. Ea. Vîntul îi biciuia obrajii.

N-a trecut de'cît putin timp si. ca o umbra. Astfel s-a scurs o zi si-o noapte în lupta crîncena cu marea.. Acolo a aflat crenguta. si-i vei învinge negresit. Dar umbra nu s-a mai întors. pe puntile corabiilor . tîsnind mereu din adîncimi.Feciorule.. nori amenintatori deasupra. boabe de mac si stropi de miere. ce avea frunzele de aur. ploaie si muget ca de fiare. în cinstea bunului Anhise. pornind catre Italia. . Enea s-a trezit din somn. o prajitura. tatal eroului Enea. Te vei lupta c-un neam salbatic. vase de-arama si vesminte. a rupt-o iute . Pentru aceasta. Mai înainte vino însa în tara neagra a lui Hades. în Infern. te va calauzi sibila. si ca s-ajungi pîna la mine. urlete ce-i înfricosau. usoare. dupa datini.vinete. du-i pe troieni. si-abia cu greu au izbîndit s-ajunga în Trinacria iS. prin codri. Dar a cerut sa i s-aduca mai înainte o crenguta. sa-si vada tatal. în timpul noptii s-a ivit Anhise însusi. ca s-o dea cîinelui Cerber. ocrotiti de Aîrodita. dintr-un stejar al zeilor.. vazîndu-si noua patrie ! Pe Cîmpiile-Elizee în Cume au cautat troienii lacasul sacru-al lui Apolo. si-a adus-o sibilei. însa zeita Afrodita a trimis niste porumbite albe ca laptele. spre Italia. N-ar fi gasit aceasta creanga Enea-n veci de veci. si-ai saltat ancorele grele. clarvazatoarea prorocita. la rugamintile zeitei cu brate albe din Olimp. care traieste lînga Cume. Ce-au chiuit !L Ce-au mai cîntat !. si ce-au dantat pe coasta marii. bunul Enea o mai striga. fiindca era ascunsa bine într-un desis de nepatruns. prin somn. care-n acest timp îi pregatise din faina... jocuri. o sibila. Poseidon îsi varsa mînia pentru pie-rirea fenicienei. troienii au ajuns la Cume w. în tinutul Latium. Ma vei gasi pe mine însumi nu în Tartar. Ea a fagaduit sa-l duca pe fiul mîndrei Afrodita pîna-n Infern. acolo. întreceri si serbari dînd premii mari : tauri si arme. biruitorilor în lupte. ci în CîmpiileElizee. sub pamînt. Se împlinea un an din vremea cînd mai fusesera pe-aici si avusesera mîhnirea sa îl îngroape pe Anhise. Enea a orînduit.. cu numele de Deifoba. A pus doi oameni sa adune pe toti troienii cît mai grabnic. în visele fiului sau. degraba. Acolo vietuia pe-atunci o prorocita. si i-a rostit poruncitor : . jos. desi. sa zboare lin deasupra lui si sa-i calauzeasca mersul pîna-n dumbrava nestiuta. o mai ruga sa-ntîrzie înca o clipa si sa-i dea sfaturi întelepte. 274 I Umbra parintelui Anhise s-a risipit apoi ca fumul.

însa regina. spre Asia. fiul lui Her-mes cel siret. Amata cea cu par carunt. dupa vointa zeilor. Erau si toti vrtejii-ahei. plutind de-a lungul coastelor. Pe o carare misterioasa. adica în Laurentium23. cei mai de seama-au fost Mezentiu. 275 18 Pe urma l-a aflat Enea pe tatal sau. pi urmasii lui si gloria cetatii Roma 20. din Troia nimicita-n flacari. soata batrînului Latinus. chiar pe pamîntul stramosesc. pe tarmul marii. A-ntîlnit-o si pe Didona. s-a necajit ca-si calca vorba fata de Turnus si rutuli. De-aicea s-a iscat si sfada. lînga Cume. trimisi la regele Latinus. Turnus avea si el aliati. Acuma sentorcea urmasul. bunul Anhise. calauzit tot de sibila. Stapîn în Latium era regele cel batrîn Latinus21. pe Lavinia. sibila l-a condus pe fiul zeitei dragostei la Hades. Era-n Cîm-pule-Ehzee. aflînd despre prorociri. ce le purta cu el Enea. i-au dus în dar sceptrul lui Priam. Enea i-a cerut iertare c-a parasit-o din porunca lui Zeus cel ne-ndu-plecat. haina regeasca si alte daruri pretioase. De-aici pornise alta data Dardan. regele Cerei. doborît. Acest Evandruntemeiase pe malul stîng al Tibrului. Cîinele Cerber a mîncat din prajiturile sibilei. Latinus se tragea din spita zeului Cronos22. Lavinia. mai multi vecini. stramosul lui Enea. si Camila. sa-ntemeieze tara Troadei cea bogata. de mult. îl adormea. si. Razboinicul se numea Turnus. Aici i-a gasit pe eroii ucisi în luptele grozave purtate zece ani la Troia. mîhnita. Turnus a început razboiul 2 si s-au batut fara crutare. de-olimpieni. de mult. care avea un oras mare. si-a adunat în pripa oastea si s-a calatorit spre Latium. acolo unde se înalta cetatea regelui Latinus. gonind pe calul ei ca vîntul. Acest Latinus mai avea si o copila. Dar ea si-a-ntors încolo capul. s-a învoit sa-i dea ca soata eroului sosit din Troia. Latinus i-a primit pe soli cu bunatate si cu cinste. în schimb. Iar tatal sau i-a prevestit viitorul. prin gura unei pesteri negre. pocalul lui. .' Era din neamul lui Danae. Regele o fagaduise pe fata sa unui razboinic stapînitor peste rutuli. Solii troianului Enea. adormind. Razboiul iscat clin pricina Lavinf Aflînd cele ce-i prevestise parintele sau preaiubit. precum îl învatase Anhise. Enea s-a înapoiat. Enea si cu sotii sai. cînd au fost biruiti titanii. Macul. toata-nlacrimata si nu a vrut sa-i dea iertare. ei au putut sa intre lesne în Infern. Intre acestia. Evandru. o fata care se lupta neînfricata cu barbatii. numit si pîna azi : Ardeea. pe fiica lui. si. Enea era sprijinit de-un alt rege batrîn. El s-a-nvoit.Dulceata-l atragea pe Cerber. au poposit între-Ardeea si Ostia.

Cu ajutorul Afroditei si al lui Zeus olimpianul. ei s-au luptat cu Amuliu. Numitor. întemeierea Romei . fiul lui Enea. gasind copiii. si l-a vestit pe fiul sau ca Zeus l-a urcat în slavi. cu toate ca-i statea-mpotriva. Pe el însa l-a doborît fratele sau.276 întrj-o regiune paduroasa. Fiind preoteasa n-avea dreptul sa se marite niciodata si deci nu putea avea fii. Din fericire. feciorul lui Enea. si. nevatamati. rîul s-a revarsat pe 278 tarm ducînd cu el. printul Amuliu a trimis-o în templul Hes-tiei. o lupoaica. Iulus. Dar zeul Ares a pîndit-o pe Ilia cînd a venit pe malurile Tibrului si-a adormit sub un eopac.. Turnus a fost rapus în lupta. si-au hotarît sa i se-nchine "sub numele de Indigetul. în Alba Longa. Enea si-a învins dusmanii. unde Enea disparuse. Numai ca Zeus tot veghea sa se-mplineasca hotarîrea ce-o prevestise Afroditei. Crescînd. de Ilia : Remus si Romulus. numit de-aceea Alba Longa 26. purtînd pe el înca armura si-n mîini o sabie si-o lance. pîn-s-a stins si Iulus. i-a hranit. Iar dupa Iulus au domnit alti doisprezece regi mai mici. neîmblînzita Hera. la poalele unei coline . si-a urmat regelui Latinus. pe cînd pornise o furtuna.. Enea s-a înfatisat fiului sau. Enea a pierit în slavi. înconjurat de fulgere si trasnete nimicitoare. pe cei doi frati numiti de mama. si într-o alta batalie. El a pus temelia . si-a-mbratisat-o pe vestala 27. In amintirea si spre cinstea acestui zeu stramos. printul Amuliu. însa în noaptea ce-a urmat. pe tronul sau din Latium. a parasit apoi Laurentium si a cladit un oras nou. El a domnit numai trei ani. troienii i-au ridicat si un sanctuar pe tarmul fluviului Numiciu. treizeci la numar. noului rege. Palatina. si valurile i-au lasat la poalele unui smochin. foarte întins. L-au doborît. Enea s-a casatorit cu frumoasa Lavinia . mereu. dupa poruncile lui Ares. si apoi s-a urcat pe tron. ca Zeus. Ilia a nascut doi fii. si-n locul lui s-a urcat Romulus pe tron. prin vointa lui divina. si fiindca Numitor avea si o copila : Ilia. a poruncit ca fratii gemeni sa fie aruncati în Tibru. în marea grota . Atunci s-a coborît. cu ziduri albe. care crescuse pe colina încîntatoare.si anii au trecut pe urma. c-a devenit la rîndu-i zeu. preoteasa. Amuliu.colina zisa Palatinul . Un pastor i-a aflat pe gemeni si i-a luat în coliba lui.Lupercal28. unchiul Iliei. Rege atunci a fost ales feciorul sau Iulus-Ascaniu. pe tarmul fluviului Numiciu.cetatea sa Palantium 25.

fiul ei. orasul închinat lui Ares. si. 3. Aceasta e povestea Romei. deci de origine mai buna decît elinii. care se scursese în apa marii. Acesti eroi îsi transmiteau. îndeplinirea datoriei sau dragostea calda fata de popor. ei nu se straduiesc sa înfrunte soarta si sa-i calce vointa. 6. Astfel justificau faptul ca troienii scapati din macel s-au stabilit în La-tium si au întemeiat cetatea Roma. Atunci si-a înstrunat Vergiliu lira lui maiastra sa cînte. Pe baza legendelor romane. în acest fel credea poetul Vergiliu ca poporul roman poate contribui din plin la dezvoltarea grandioasa a unei noi civilizatii. 279 4. Fatum era zeul destinului la romani. în locul unde îi hranise fiara pe fiii crudului zeu Ares si ai sarmanei Ilia29. în timpul lui August. din Prometeu. dupa nenumaratele razboaie crîncene. 7. Mai trebuie adaugat ca în poema epica a lui Vergiliu : "Eneida". Desi sînt puternici. în buna parte cu elemente preluate însa de la elini. dupa poruncile Cezarului. eroii nu sînt ca aceia ai lui Homer. referindu-se de fapt la Italia. nu din Elada. Acesta. Se simte astfel diferenta dintre legendele elinilor. prin Deu-cation si Pira. în care staruie în buna masura spiritul popular.zeita ocrotitoare a focului sacru. Vergiliu a creat o mare epopee : "Eneida". acela care venise întîiul din Europa în Asia si pusese bazele Troici. prelucrata de poetul Vergiliu. zeul razboiului cel crunt 30. slavind eroii care au pus temeliile. Hesperia înseamna tara din asfintit. care se trageau. cînd pacea fusese statornicita. mesajul lor catre urmasi de a pastra gloria strabuna si de-a o creste prin virtuti. Afrodita-Venus. Romei antice. care a trait si a creat în asa-numitul "secol de aur". dupa legenda. vor s-o îndeplineasca. cum ar fi mila fata de cei în suferinta. creîndu-si epopeea. prin Enea. Note 1. Dimpotriva. a caminului. romanii se socoteau descendenti directi din cea dintii dinastie de zei. si aceasta legenda romana. în versurile "Eneidei". era socotita drept stramoasa romanilor. atunci cînd este împotriva lor. Penatii sau larii erau zeii particulari ai fiecarei cetati si chiar ai fiecarei familii. Hestia-Vesta la romani . Romanii sustineau ca Dardan.Romei pe Palatin. Din neamul lui si-al lui Enea s-au tras apoi si Iuliu Cezar si fiu-i adoptiv. fiindca zeita se nascuse din sîngele lui JJranus. ar fi fost de origine din Italia. Romulus si-a mutat aici poporul sau din Alba Longa. amîndoi apoteozati si preschimbati în zei romani. nu a putut sa se sustraga . triumful poporului roman ajuns pe culmile puterii si pretinsul lui drept la suprematia politica si economica în Medite-rana. 5. Faptele savîrsite de supravietuitorii din Troia au fost cîntate de poetul latin Vergiliu. 2. August.

deci de puterile supreme. asa cum îi poruncesc zeii. Vergiliu ne cînta aceasta întîlnire în "Eneida" . adica splendida Micena. Hera-Junona îl dusmaneste atît de mult pe Enea.si cele italice. Prin acest închipuit raspuns. De aceea. ne cînta plin de maretie imaginarul raspuns dat de Zeus-Jupiter zeitei Afrodita-Venus. dat de Zeus-Jupiter. peste Elada. unde vazuse lumina zilei cel mai puternic dintre ahei : Ahile. cînd o rapise pe Elena. venea de la llvs . nu numai fiindca îl însotise pe Paris la Sparta.folosim tot numirile grecesti ale zeilor. 14.. 1950. tinutul paduros.L. cel cw brat de fier. urmasii vechilor troieni. Ea se mai numeste în legenda si Reea-Silvia.conceptiei aristocratilor. prin contopirea carora si-a realizat dealtfel însusi Vergiliu grandioasa lui epopee "Eneida". Acest raspuns este celebru. Marte.S. Vergiliu. întrucît epopeea lui Vergiliu se refera la zei. si. romanii. si-n primul rînd însusi Octavian-August. Vergiliu : "Eneida".P. la stînga Caribda cea neîmpacata. Ftia. Sîntem îndreptatiti si mai mult la aceasta pastrare a unitatii.desi are ca temei epopeea romana a lui Vergiliu . August. în epopeea lui. Facem acest lucru pentru a pastra unitatea fireasca a lucrarii si a face legatura directa între miturile si legendele eline . eroi si actiuni cunoscute de noi din capitolele anterioare ale "Legendelor Olimpului". 10. în cîntecele sale. care-i dadusera pe eroii biruitori la Troia. împaratii romani îl invocau adeseori. toate acele locuri. ocupînd chiar orasul vestitului rege Agamemnon. unde domnise Diomede . Scila în tainica hruba se-nchide si capu-si arunca Din ascunzis si atrage spre stînci plutitoarele vase.. 13. socotind ca el justifica pe deplin pretentiile de stapînire asupra întregii lumi de atunci si.homerice . Numele preotesei Ilia aminteste de asemeni llionul. ci în primul rînd pentru ca salvase cîteva cete de troieni si urmarea sa înfiinteze în Hesperia . în româneste de D. Chip omenesc are dînsa. mai ales. Care de trei ori înghite-n adîncul gîtlej al genunii Valuri ce nu au sfîrsit si de-a rîndul din nou catre ceruri Ţi le azvîrle. acela care-i condusese pe ahei la Troia. 8. . sau fiindca era ginerele lui Priam si luptase cu vitejie împotriva aheilor. sa se razbune pe ahei.adica cel din Ilion Troia." . si-ncolo-i balena la trup uriasa. se hotara de soarta. alaturi de Hector. Mostenitorii lui Enea : Iulii. 9. eroul Enea se supune soartei si cauta sa-i îndeplineasca hotarîrile neclintite. E. In povestirea aceasta .A. lovind si astrii cu unda-i în spuma. Sa cucereasca si întregul Argos.o noua Troie. "Scila-i pe dreapta. Numele fiului lui Enea : Ascaniu sau Iulus. la romani. atît de drag inimilor imperiale. care-i ocrotea pe calatorii de la Troia. 280 11.Italia . pretindeau ca soarta si zeii olimpieni au hotarît ca ei. Murasanu.. în sfîrsit. fecioara cu piept ce încînta Pîn'la mijloc. sau dinastia de Cezari. 12. ca el. care era neam de zei si viitor zeu.

se va-ntinde. probabil dupa dorinta împaratului August. dupa traditiile romane. Sicilia. reprezentantul aristocratiei. un luptator neobosit. Cezar-Octavian August dovedea ca e din neamul lui Enea. 15. Pe Unga Neapole de astazi. al stapînilor de sclavi. se refugiase în Latium. dar cu respect fata de zei. Neptun. 281 Cezar August mladita de zeu . 24. Dincolo de zodiac. Ca sa nu râmîna mai prejos. 25. Caci prin Enea. 17. Se stie doar ca O ctavian-August ceruse înca din timpul vietii sa i se faca un templu si sa fie adorat ca zeu." Enea este numit în versurile lui Vergiliu drept "cel pios". De la el a venit numele de latini. Sa fie adica vesnic o "Pax romana" sau "Pax Augusta". Legendele eline înnobileaza razboiul Troiei. Cu ajutorul acestei asa-zise prevestiri.. o pace aspra. 19. aratînd ca el avusese loc. în loc de a se povesti ca oastea cutezatorului Enea a napadit cu armele tinutul Latium. Vranus.. soarta . Pe colina Palatina or sa se înalte primele ziduri ale Romei. a popoarelor tinute în lanturile Ramei. " . Prin Enea se înrudea cu Dardan. se înrudea cu Afrodita si cu cel dintii zeu. care voiau sa împiedice orice rascoala populara : a sclavilor. afara încolo De-ale soarelui cai si pe unde de cer purtatorul Atlas roteste cu umaru-i bolta-n podoaba de astri. a plebeilor sau a taranilor aflati în departatele provincii ale imperiului. acesta-i ce-auzi ca promis ti-i. ale carui granite sa fie marginile lumii. la romani. orînduita de la Roma de împarat si de aristocrati. 16. fiul lui ZeusJupiter.. 20. Este Cezar si spita întreaga A lui Iul. Aceasta imaginara povestire era cîntata de Vergiliu. 23... ci ca o urmare a rapirii frumoasei Elena. Poetul îndeplinea astfel dorintele stâpînului sau Cezar-Octavian August.Fatum i-a hotarît lui August sa "ntemeieze un imperiu. si dura-va el însusi Veacul de aur în Latiu. fiind doborît de olimpieni.. Adica cetatea laurilor sau a gloriei. 22. 21. Aici se vor cladi cele mai mari si mai stralucitoare palate ale orasului. ce-o purcede sub larga tarie albastra. Numit Mercur de romani. Dupa cum. ca sa-l ia în stapinire. Alba Longa a fost cuprins de Roma. ÎS. tot prin Enea. pe romani. Roma Quadrata din legenda. Este vorba de coasta Africii de Nord.avea dreptul sa stapîneasca tot pâmîntul. legenda romana are un continut asemanator. de asemenea. asupritoare. se arata ca razboiul a fost iscat de gelozia lui Turnus. Zeul Cronos sau Saturn. adesea. Iata barbatul. Deci. nu din lacomia regilor ahei si din dorinta lor de a stâpîni orasul Troia. Imperiiu-i. Vergiliu arata cum doreau împaratul si aristocratii sa fie îndeobste un supus cetatean roman.. ..Ochii îndreapta-i acuma încoace : priveste-ti tu neamul si pe ai tai. 26.

28. a caror variatie îsi afla corespondentul în nesfîrsita gama de sentimente pe care o trezesc în sufletul nostru ?. care se sparg mugind de tarm. care cuprindea numai pe lupoaica. în sanctuarul Lupercal. observam sa strabunii îndepartati ai grecilor. Vupa cit se pare. pîna în tinuturile noastre. Luînd ca pilda marea. Tetis. Daca ne gîndim cît de variate sînt fenomenele naturii si aspectele lor si daca tinem seama ca pentru grecii vechi fiecare fenomen si aspect al naturii a dus la crearea mai multor zeitati. Nereu. pe colina Palatina. se celebrau pe vremuri stralucitoarele serbari lupercalii. sotia lui Poseidon . conduse de împaratul Traian.. de pe vremea lui Pericle. STUDIU Exista oare vreun om care sa ramîna indiferent la adierea mîn-gîietoare a vîntului primavaratic. Astfel s-au plasmuit mitologiile popoarelor antice. Dar în mare. Acestui bronz. în lipsa unei ratiuni patrunzatoare. la huietul vijeliei care în-covoaie copacii. zeii nu traiau izolati de muritori. zeita Hera proteja casnicia. semizei. eroi etc. Astfel. Pe temeiul sau au patruns ostile romane.pe malul rîului Tibru. Aici. o alta divinitate a marii . Dar imaginatia omului primitiv. aducîndu-le fericire sau nenorocire. atunci ne dam seama de unde provine bogatia mitologiei grecesti. mai întîi prin faptul ca la crearea nenumaratelor figuri de zei. dirijîndu-le sau împiedicîndu-le actiunile. la freamatul valurilor marii înfuriate. Triton. 29. înfati-sînd pe zeul Ares-Marte. Prin ea putem sa apropiem "Legendele OlimpuUi" chiar de hotarele istoriei poporului român. prin care urmasii lui August îsi legitimau închipuitul drept de a cotropi orice teritoriu strain. în viata zeilor se reflecta multe din fenomenele vietii sociale a grecilor. în muzeul din Cracovia se gaseste o splendida camee antica. Imaginea. Astazi cunoastem fortele naturii si puterea lor nu ne mai în-spaimînta. Pe malul sting al Ti-brului. Dar cauza principala a multimii miturilor o constituie însasi multitudinea fenomenelor naturii si a diferitelor aspecte ale acestor fenomene. i s-au adaugat mai tîrziu 282 cei doi gemeni. Nereidele.27.ca sa o îmbratiseze.. a contribuit imaginatia multor generatii si a multor oameni de talent. Mitologia grecilor este extrem de bogata. De aceea. de baza a fost data de un bronz turnat in secolul al V-lea înaintea erei noastre. fiul lui Poseidon . unde neîntinata vestala doarme . legenda are un pic de adevar. are pentru noi o deosebita însemnatate. care sug lacomi laptele hranitor al mamei adoptive. dintre care aceea a grecilor se remarca prin marea bogatie si frumusete a miturilor. Ares era zeul razboiului. si sanctuarul numit Lupercal. în amintirea acestei întîmplari. atribuindu-le toate fenomenele pe care nu si le putea explica. ci se amestecau în viata lor. cînd se coboara la preoteasa Ilia. dealtfel. în imaginatia grecilor mai locuiau : Amfitrita. In conceptia vechilor greci. la zigzagurile rosii ale trasnetului si la lumina orbitoare a fulgerului ? Se gaseste o inima omeneasca în stare sa ramîna de piatra în fata acestor marete fenomene ale naturii. fiicele lui Nereu . fiul lui Poseidon sau al lui Nereu etc. au pus stapîn peste întinsele ape pe Poseidon. 30 Legenda aceasta. Scena aceasta a hranirii celor doi gemeni de catre lupoaica era însasi emblema Romei. s-au gasit urme omenesti cam de la începutul celui dintîi mileniu al erei noastre. a creat figurile mitice ale zeilor. Hermes era . Pe Palatin se ridicase. .

Aceste exemple sînt îndeajuns spre a înlesni o reprezentare cît mai clara despre bogatia de mituri care se povesteau despre zeii din Olimp. de la zeitati închipuite sub forma unor obiecte neînsufletite si pîna la zeii din Olimp. au facut un drum lung.. Afrodita era socotita protectoarea lauzelor.. faimosul erou. Olimpul homeric nu este altceva. conceptiile grecilor despre divinitati.. de pe vremea cînd au fost plasmuite aceste mituri. pe cînd la Sparta zeita aparea. contribuind astfel la îmbogatirea tezarului mitologic grec. Asadar. decît o reflectare a vietii sociale si politice a grecilor. Miturile Olimpului. La început. în secolele XIV. stapîneau puternicii basilei. De pildar un mit spunea ca zeita Afrodita se nascuse din sîngele lui Uranus. sa-i înteleaga unele fenomene. Uneori zeii se casatoreau cu muritoare si invers : zeita Tetis. ca forte ale naturii. de relativa liniste si înseninare a sufletului grec în fata covîrsitoarelor forte ale naturii. fortele naturii au luat chipul unor animale. sefi de triburi. în toate amanuntele lui. pe cînd la Homer el stapîneste peste ape. era închipuita de o piatra necioplita. care se deosebeau de oameni numai prin putere si nemurire. chipuri omenesti. în timp ce la Homer.e. ale carui fapte sînt cîn-tate în Iliada. iar din casatoria lor s-a nascut Ahile. Zeus trona în Olimp asa cum la Tirint si Micena. în special pietre si lemne. cazut în valurile marii. încetul cu încetul. înainte de Homer. adica miturile care se povestesc despre zeii care locuiau în Olimp.. Prelucrarea miturilor zeilor olimpici de catre poeti a dus si la diversificarea chipurilor sub care apareau diferiti zei. în legendele Olimpului se reflectau realitati sociale si politice de pe vremea cînd traiau autorii miturilor. si-au închipuit aceste forte sub forma unor obiecte neînsufletite. oricît de variate ar fi fost. înarmata. divinitate a marii. care si asa era extrem de bogat. Olimpul homeric n-a ramas încremenit. în imaginatia grecilor. în Siciomia. oamenii au început sa cunoasca natura. Afrodita este fiica lui Zeus si a Dionei. Poetii caie au urmat dupa Homer au prelucrat miturile în lumina conceptiilor filozofice si religioase ale vremii lor. s-a casatorit cu Peleu. în orasul Thespiae. De pilda. De pilda.284 protectorul negustorilor. 285 De aceea. Apoi. doua centre importante din Grecia. Acest fapt a facut ca despre acelasi zeu sa se povesteasca lucruri diferite si deci zeul sa apara în chipuri diferite. împaratia mortilor o conducea Hades etc. . odata instituit. trona un zeu cu chip de lup. Dar. au fost create într-o epoca de umanizare a conceptiilor despre natura. si atunci fortele ei covîrsitoare au luat. La constituirea acestui panteon olimpic a contribuit imaginatia multor oameni si a multor generatii din diferite regiuni locuite de greci. Poseidon era socotit si numit "protector de familie" si "tata".X î. înainte de Apolo. numite fetisuri. La Delfi. forta atribuita mai tîrziu zeului Eros.n. grecii. zeul iubirii. în Beotia. în imaginatia grecilor. un muritor.

la Hesiod. diferitele mituri între ele. cu Haosul. înainte de Zeus. autorul nu si-a propus sa dea absolut toate miturile Olimpului. daca va face o selectie ? Cum vor aparea zeii Olimpului în lumina miturilor alese ? In cele ce urmeaza. Asa cum am aratat. Pentru autorul cartii de fata se puneau. "nasterea zeilor". dupa Hesiod. atît cît este cu putinta. dupa stabilirea domniei lui Zeus în Olimp. Asadar. pe de alta. de la început. în general. ci a ales pe cele mai importante în legatura cu zeii cei mari ai Olimpului si. de pilda. Uranus. care se punea dupa alegerea miturilor de expus. Cronos etc. deoarece. a zeilor. Hesiod a fost determinat sa scrie Teogonia. Eros este stapînul inimii zeilor si oamenilor. Dar este mai bine cum a procedat Alexandru Mitru. dar mai ales din titlurile si subtitlurile lucrarii.valoarea unui simbol al luptei pentru smulgerea si stapînirea tainelor naturii. Tocmai de aceea Alexandru Mitru a procedat cu multa atentie si logica atunci cînd. . ca sa zicem asa. printr-un fir logico-cro-nologic. mai multe întrebari : cum va proceda cu diferitele variante ale miturilor ? Le va expune pe toate sau numai pe unele ? Care va fi criteriul alegerii. încercam sa aratam cum a înteles autorul sa rezolve aceste probleme. din epoci diferite. cum îl numeste K. opera a mîinilor lui Prometeu.Cele_expuse mai sus ne explica de ce. sau Gheea. autorul român vorbeste despre titani si despre monstri. mai ales. zeii s-au nascut ca si oamenii. asa cum am spus. în general. Alexandru Mitru a trebuit sa dea o ordine cronologica miturilor. iar mitografii greci care au scris dupa Hesiod s-au gasit în fata aceleiasi puzderii de mituri contradictorii. El a facut acest lucru pe de o parte din dorinta vadita de a lega. se gaseste de la început în fata mai multor mituri. astazi. povestite de mituri. cît. desigur. pentru a-i da lui Prometeu . Dupa cum se vede si din tabla de materii. ca si Hesiod. Nu toate mitologiile procedeaza asa. conducîndu-se. Aici autorul a urmat. în ceea ce priveste momentul aparitiei lor în lume. Este însa vrednic de subliniat faptul ca Alexandru Mitru a dat o deosebita importanta mitului prometeic. Haosul în mitologie n-a încetat dupa aparitia Teogoniei. în imaginatia grecilor. despre zeii Olimpului se povesteau mituri plasmuite în vremuri si în regiuni diferite si reflectînd conceptii felurite. profesorul si scriitorul Alexandru Mitru ne prezinta miturile despre zeii olimpici. Ea avea sa reflecteze. si însemnatatea acordata fiecarui zeu. se ajunge la inadvertente. oricine voieste sa scrie o mitologie a grecilor. asa cum. pe Hesiod. caci. care se povestesc despre acelasi zeu. Marx . atît în ceea ce priveste faptele zeilor. haos provocat de nenuma- 236 ratele mituri contradictorii. pentru a explica în acest fel aparitia omului. era aceea a ordinii cronologice. si ca orice mitograf. a introdus mitul lui Prometeu. precum si motivarea psihologica si logica a faptelor închipuite. pentru progres. de o deosebita însemnatate. poetul care a încercat sa faca o "istorie". în prima parte a acestui volum. ceea ce corespunde de fapt ordinei închipuirilor pe care le-au avut grecii despre lume si viata si luptei duse de oameni pentru eliberarea de tot soiul de suferinte materiale si morale. de haosul care domnea în mitologie. dar introducînd si unele elemente personale. în alt fel."cel mai nobil sfînt si martir din calendarul filozofic". întrebarea. mai ales. cînd zeii si oamenii nici nu existau. împotriva fortelor naturale si sociale pe care zeii le închipuiau în fantezia celor vechi. Geea. Autorul "Legendelor Olimpului" a împletit evenimentele mitologice din Olimp cu cele petrecute pe pamînt. înainte de ei. Problema esentiala care se punea era aceea ca un zeu sa nu apara pe scena mai înainte de a fi creat. A dat-o. deci.

dupa cum am mai spus. razboiul nu te priveste pe tine . Totul se petrece ca în familia unui basileu din Ti-rint sau Micena. Safo. în esenta. fara sa-si dea seama ca nu este în stare sa le poarte. cu ochii în lacrimi. zeita Afrodita ne apare însa într-o postura si mai putin potrivita cu maretia unei zeite. nasterii zeitei din spuma marii. Alta coarda vibreaza într-o oda adresata zeitei de poeta Safo si în alta lumina ne apare Afrodita. pe care-l socotim cel mai caracteristic. sau eroul respectiv. Afrodita este ranita de muritorul Diomede si nevoita sa se urce în Olimp. Ajun-gînd pe pamînt. se trece la descrierea puterii ei. ale caror lucrari le avem la îndemîna. amesteeîndu-se în lupte. sau zeita. Poetul povesteste cum Hefaistos a pedepsit-o pe zeita. "fiica a iui Zeus". "datatoare de viata". îi zise.419 si urm. înainte de a cerceta cum a procedat autorul "Legendelor Olimpului". o maretie pe care nici pe departe nu o avea la Homer. G. dar începuse s-o capete la Safo. Vers. sub pana poetului Lucretiu. A. dupa ce se arata în cîteva rînduri legenda . Pentru a ilustra chipul cum a înteles sa rezolve aceasta problema autorul "Legendelor Olimpului". La Popa-Lisseanu. 287 de un muritor. în hazul tuturor zeilor. prin care iau fiinta toate vietuitoarele de pe pamînt. Pentru poetul roman Lucretiu. Iata cîteva exemple. (trad. Îndurerata de suferintele lui Enea. Afrodita-Venus este : "Nascatoare a Eneizilor". si anume acela al zeitei Afrodita. Popa-Lisseanu si N. Grija ta fie mereu legaturile dragi ale nuntii . Afrodita-Venus este preocupata de maretia Romei. mîngîind-o. Armele si batalia sînt date lui Ares si Palas. Afrodita-Venus a capatat. care salasluieste în "palatul de aur al tatalui sau". Aici Zeus o cheama la sine : "Fata mea. Kun. Afrodita este numita "nemuritoare". Lucretiu. si anume G. autorul o considera "zeita a . esentialul îl constituie continutul lor. ea se duce la Jupiter si. Cîntul V. îl roaga sa înceteze prigoana împotriva fiului ei. diferitele variante ale aceluiasi mit prezinta personajul mitologic despre care este vorba în lumini diferite. Murnu). în Iliada. Deci. Lucrul este cu atît mai important cu cît. din multele care se pot da. în care a prins-o alaturi de Ares. ba chiar ranita . vom da un singur exemplu. Într-adevar. pentru mitograful modern se pune foarte stringent problema alegerii variantelor care sa înfatiseze zeul. am vrea sa vedem cum au procedat doi autori moderni. de felul în care este înfatisata Afrodita-Venus la Homer. Zeita este dusa pe pamînt într-o teleaga trasa de vrabiute. Vergiliu. La Vergiliu.Oricît ele importanta ar fi problema cronologiei miturilor. zeita frumusetii. în lumina pe care o crede cea mai potrivita. . In cartea a VUI-a a Odiseei." Iata dar pe Afrodita. Asadar. facînd o plasa de aur invizibila. Afrodita zîmbea prietenos poetei si o încuraja. "cu tronul zugravit în multe culori".

. Alexandru Mitru. pag. Ea sadeste dragostea în inimile tuturor . harnic. Apoi. în acest fel. Dragostea îmblînzeste firea si duce focul vietii întruna mai departe. I 1 si urm Mitologia greco-romana. pentru ca sa ajunga apoi la Pigmalion. în sfîrsit. Autorul continua sa arate puterea pe care o are zeita asupra fiarelor. Împaratia ei se întinde peste ceriu si peste pamînt. I. ale zeilor. printr-un exemplu cît mai concludent. modest. si ale muritorilor. dintre care Kun nu mentioneaza întîmplarea Afrodita-Ares. 52. logic. în acest fel. cu usoare modificari. De rerum natura (Despre natura lucrurilor). Am dat fragmente din textele pe care le-a avut autorul "Legendelor Olimpului" la îndemîna. Cea mai frumoasantre zeite a avut parte de barbatul cel mai urît din tot Olimpul. autorul reaminteste cele spuse mai sus si continua : "Viata împodobita de farmecul iubirii este mai fericita. Trecînd. trece imediat la descrierea chipului si a gatelii zeitei si la primirea ei în Olimp : "Cînd au vazut-o pe Afrodita intrînd cu pasul leganat în fastuosul lor Olimp.frumusetii. însotitoarele. ne putem da mai lamurit seama de lumina în care a prezentat-o. Legendele si miturile Greciei antice." Urmeaza un fragment din imnul poetului Lucretiu. S-a însotit cu zeul faur. Putem dar distinge în prima parte a "Legendelor Olimpului" urmatoarele trasaturi principale : . cel priceput. A. 243. pag. de originalitatea sa. sj. a început prezentarea zeitei Afrodita sub influenta imaginei lucretiene. dar Moira hotarîse altfel. întocmai ca Popa-Lisseanu si Kun. autorul "Legendelor Olimpului" a rezolvat problema în chipul cel mai potrivit. Avînd în vedere ca aceasta "mitologie" se adreseaza în primul rînd scolarilor. la Afrodita prezentata de autorul "Legendelor Olimpului". apoi autorul povesteste scena prinderii zeitei Afrodita în plasa nevazuta de catre sotul ei Hefaistos. felul cum a încercat sa armonizeze Alexandru Mitru diferitele versiuni contradictorii cu privire la aceeasi zeitate. Kun începe prezentarea zeitei prin urmatoarele fraze : "Rasfatata si zburdalnica. osîndind netrebnicia înselatorului Ares. iar Lisseanu reproduce. Hefaistos. la capitolul "Afrodita" si am discutat comparativ textele antice cu pasaje din mitografi moderni. textul citat din Odiseea. ia o atitudine hotarâta de condamnare a urîtului fapt. Multi dintre olimpienii falnici au si cerut-o de sotie. Prin aceasta putere ea domneste asu. autorul "Legendelor Olimpului". zeii sau ridicat cu totii nauci de-atîta frumusete si gratie si gingasie.pra lumii întregi" . Alexandru Mitru vorbeste mai întîi despre nasterea zeitei Afrodita din spuma marii. N. autorul român încearca sa împace maretia Afroditei-Venus lucretiene cu versiunea burlesca din Odiseea. a iubirii si prosperitatii.. Dar. peste vietatile marii si peste vietuitoarele vazduhului" ." într-un capitol special consacrat zeitei Afrodita. vesmintele. spre deosebire de cei doi autori. rodita de picatura de sînge cazuta din rana lui Uranus. reproducând si el legenda burlesca din Odiseea. nasterea ei din spuma marii. însa schilod. Afrodita n-ar trebui sa se amestece în bataliile sîngeroase. spre a ilustra.

unic la noi. în care a aparut. Agamemnon. A cautat totodata sa armonizeze versiunile contradictorii într-o sinteza în care predomina punctul de vedere moral. Autorul a depus un efort staruitor de a motiva logic si psihologic trecerea de la un mit la altul si diferitele actiuni în cadrul aceluiasi mit. legendele si versiunile cele mai cunoscute si interesante. De pilda. Ulise au fost însa oameni care au luptat sub zidurile Troiei. u 289 1. despre care se stia ca au luptat si au triumfat asupra celor mai grele adversitati. 4. de la oameni. mareasca. la tot pasul. spre a birui fortele vrajmase si a ridica viata si demnitatea omului deasupra . 3. Trebuie sa facem de la început o distinctie esentiala între zei si eroi.Legendele Olimpului. Acest fapt a contribuit la o ancorare mai larga a imaginatiei în realitate si deci la o reflectare mai profunda a vietii cociale. de a lega mitologia zeilor olimpici de conditiile materiale. naturale si sociale. na omis pe Prometeu. economice si sociale. Filemon si Baucis. Ahile. iar imaginatia n-a facut altceva decît sa le. Cea mai de seama caracteristica este însa dramatizarea continua a miturilor. Menelau. grecii au atribuit puteri zeiesti unor obiecte neînsufletite. Marsias. în felul acesta.din urma unor fiinte cu chip si însusiri omenesti. pe care mitul prometeic o ilustreaza în chipul cel mai luminos. înainte de a-si închipui zeii cu chip de oameni. Autorul a ales miturile. subliniind în cuprinsul legendelor ecoul luptei permanente a oamenilor împotriva fortelor capricioase si asupritoare. imaginatia a pornit de la realitate. pe care zeii le reprezentau în imaginatia elinilor.283 19 . voi. de dialog. Eros si Psiheea etc. economice si politice din epoca în care au fost plasmuite miturile. Zeus n-a existat. Zeii erau niste fiinte pur imaginare. Astfel. 5. chiar daca în plasmuirea chipului si vietii lor se pornise de la realitati omenesti concrete. Motivarea rationala a alegerii si ordinei cronologice a miturilor. care face ca naratia sa fie înlocuita. în continuare Alexandru Mitru expune mituri si legende pe care imaginatia greaca le-a tesut în jurul unor oameni numiti. în greceste. Pigmalion. Evident ca aceasta "moralizare" nu putea fi facuta decît atît cît îngaduia mitul. personalitatea. constituie un efort. 2. Zeus are mult din caracterele unui basileu. se cauta si se obtine un fir de legatura între diferitele mituri si o reala motivare psihologica în povestire. Exemplul cu Afrodita este cît se poate de concludent. în crearea legendelor eroilor. adesea peste fire. "eroi". precum si diferitele explicatii date în note. pe cînd. Pe cînd multi dintre eroi au trait în realitate. apoi unor animale. Alexandru Mitru a urmarit sa dea diverselor mituri o interpretare materialista. în cele 290 . în legendele despre eroi asistam la o încordare a tuturor puterilor fizice si morale ale pamîntenilor.

în evolutia sensurilor cuvîntului se vadesc limpede momente din istoria societatii sclavagiste grecesti. Curajul. desigur. La Atena. dar pe pamînt eroul Heracle. 38) îi da apelativele de "erou zeu". este pentru ca. nobil. Iar la Roma "eroi" ajunsesera sa fie numiti împaratii romani divinizati. dragostea de oameni si spiritul de sacrificiu pentru binele obstei sînt trasaturi care se întîlnesc la toti eroii. dupa razboi. pe scurt. multe elemente legendare în cele ce se povesteau. Asadar. cuvîntul "erou" capata întelesul de semizeu. Legenda spune ca Tezeu a fost înflacarat de ispravile lui Heracle. comandant militar . Nici nu se poate un mai mare ajutor. în secolul al V-lea. despre Tezeu. dupa moarte. combatant (în general) . "eroi eponimi" erau socotiti barbatii care dadusera numele celor zece triburi ale Atenei. cu un pas mai departe spre civilizare si umanizare. este pus în rîndul zeilor. Zeus trona maiestuos si capricios în Olimp. muritor ridicat. într-adevar. XIX 34 . uci-gînd monstri si biruind oameni nelegiuiti. sef. comandant militar (Iliada. om distins prin nastere. care infestau drumurile Aticei în vremurile îndepartate. semizeu . VIII 423). stapîn. ei erau comandanti militari. linia evolutiva a semanticei cuvîntului "erou" a fost: 1. la sfîrsit. decît acela pe care ni-l da semantica cuvîntului "erou". în Atica. Exista. si între zei si oameni. Herodot (V 105) si Tucidide (V 11) prin "erou" înteleg orice om ridicat la rangul de semizeu. XX 110) . Daca în Odiseea prin "eroi" se înteleg toti combatantii. datorita faptelor sale. a însemnat un om care.tiraniei si mizeriei. 3. Evolutia întelesurilor cuvîntului ne arata limpede si concis notiunile fundamentale pe care le legau anticii de acest cuvînt si ne conduce . unde se luptau crîncen. în amintirea cruntelor suferinte pe care le îndurasera în timpul sîngeroaselor batalii. La Homer. 4. luptator (în general) (Odiseea. în discutarea problemei eroilor antici. lista sensurilor de mai sus ne arata limpede ca la început cuvîntul a aratat un om care se distinge prin ceva fata de ceilalti oameni si. este necesar sa începem prin a cerceta întelesurile pe care le-a capatat cuvîntul "erou". XVIII 423. om care se distinge prin nastere. erau . este reflectarea unei realitati. în imaginatia grecilor. toti luptatorii aveau o figura potentata. la rangul de semizeu. I 101) . Spre a ne da însa mai bine seama de felul în care s-au plasmuit legendele. în secolul al V-lea. dupa moarte. nobil. în Iliada. înfruntînd mînia Herei. de pilda. Pindar (Nemeice 19 291 3. sef. dîrzenia. 3. care reflecta stadiul destramarii comunei primitive si al înmuguririi sclavagismului. nu numai sefii de genosuri.calauza sigura . 2. 2. 5. Incepînd cu Hesiod. care a dus viata greaca. cuvîntul are urmatoarele întelesuri : 1. talent. iar la Troia. Platon asaza (Legile 738 d) pe "erou" dupa zeu. prin curaj sau prin talent (Odiseea.pe drumul rezolvarii diferitelor întrebari pe care le ridica problema constituirii legendelor eroilor. Dar este usor de închipuit ce profunda influenta asupra imaginatiei si dorului de fapte mari ale generatiilor de tineri greci exercitau aceste modele de curaj si dragoste de om pe care le prezentau legendele eroilor. Dar lupta lui împotriva tîlharilor. "eroi" erau sefii de genosuri. vorbind despre Heracle. vitejie . a fost socotit vrednic de Olimp. stapîn.

pe Ahile. poeme în care se cînta faptele savîr-site de luptatorii care au luat parte la razboiul Troiei. Dar. grecii dezvoltasera stralucita civilizatie miceniana. care era revendicat de Teba si de Argos. ei contribuisera la înflorirea civilizatiei miceniene. uriase pentru vremea aceea. luptatori pentru binele comunitatii. si. la Troia.n. Este de neconceput ca timp de cel putin opt sute de ani. Poetul Pin-dar si filozoful Platon îi asezasera pe "eroi" între zei si oameni. care fusesera plamadite în epoca miceniana. care reflecta vremuri de pace. împaratii. Apoi fiecare cetate din Grecia voia sa-si aiba "eroul" sau si. Asadar "eroii" au existat întotdeauna la greci. Dar daca sentimentul de admiratie a fost constant. Astfel. Ulise. Acest fapt a constituit un reviriment pentru legendele care dainuiau în diferite cetati. cei mai de seama oameni erau aceia care întemeiasera cele zece triburi. Asa cum s-a vazut mai sus. cîti au trecut de la venirea aheilor pe pamîntul Greciei si pîna la razboiul Troiei. Cum legendele în jurul unui erou se închegau adesea în cetati diferite si în timpuri diferite. doua secole mai tîrziu. dupa instaurarea sinoikismosului.n. Astfel. nimbati de legenda. dupa în293 clestarile de la Troia.e. dupa uriasele înclestari de la Troia. la Atena. sociale si politice ale societatii. comandantii si vitejii . întelesurile cuvîntului "erou" izvorasc din Iliada si Odiseea. asa cum s-a întîmplat cu Heracle. se întîm-pla acelasi fenomen care se petrecea si cu zeii. la Roma. cîntaretul Demodocos sau crainicul Mulios . dar numai anumiti "eroi" au luat parte la luptele de sub zidurile Troiei. pîna la 1400 î. continua sa pîlpîie cu o lumina modesta în Grecia. La Atena. pe marii comandanti. De aci înainte pornesc o miscare de expansiune în rasarit. si anume ca acelasi erou era încarcat cu însusiri contradictorii si despre el se spuneau lucruri contradictorii. Se vede ca la baza diferitelor întelesuri ale cuvîntului "erou" a stat întotdeauna un sentiment de adînca admiratie pentru oamenii care se distingeau prin anumite calitati. calitatile admirate s-au schimbat odata cu transformarile economice. dupa instituirea imperiului. un om care cînta minunat era tot un "erou". învingatorii la jocurile interhelenioe .. Dar tot în Odiseea. în comuna primitiva se impuneau atentiei. care. Luptatorii de la Troia vazusera pe sefii lor. . admiratie care a dus la divinizarea anumitor eroi. un mare numar de eroi au fost adusi. Celelalte legende. înainte de a lupta sub zidurile Troiei. de fratrii si de triburi . dar toti eroii erau înnobilati cu acele calitati pe care autorii legendelor le socoteau cele mai de frunte. în Grecia. în batalie. Menelau. în legatura cu anumite cetati.socotiti toti drept niste "eroi". în mai multe cetati înfloreau legende prin care un erou le aducea faima si glorie. si adesea admiratiei 292 genetilor. sefii de genosuri. Dar. timp de trei secole. Nu toti eroii au luptat la Troia. iar alte cetati si-au revendicat anumiti eroi. si deci numai anumite legende au fost consemnate de eposul homeric. legendele în jurul diferitelor figuri au înmugurit cu mult înainte de razboiul Troiei. în jurul diferitilor "eroi". Dar. Felurite legende se teseau în jurul acestor mari figuri. Ei luasera contact cu civilizatia din Creta pe la 1700 î. Nestor. dupa terminarea razboiului. la curtea pasnica a lui Alcinou. purtatorii civilizatiei miceniene sa nu fi cunoscut si admirat oameni cu însusiri exceptionale.e. în patria mama. pe care sa-i fi numit "eroi". întemeietorii de triburi. au fost introduse ulterior în textul Iliadei sau Odiseei pentru gloria cetatilor respective. a dus la razboiul Troiei. unii eroi sau unele fapte. faptele lor cresteau parca si mai mult în imaginatia generatiilor.

Astfel. în lucrarea sa. ca fondarea Tebei si expeditia argonautilor sînt asezate prea departe de Tezeu. Troia.argonauti. Pataniile lui Ulise.legendele lor contin vadit elemente ce dovedesc ca ele au fost plamadite. este urmat de întoarcerea eroilor în Elada. Razboiul Troiei a fost evenimentul care a contribuit.pentru asi dobîndi o viata mai buna. Cronologic. legende create în Asia Mica. si uneori chiar locul în care au luat nastere unele legende. dupa si sub influenta legendelor razboiului Troiei. înainte de razboiul Troiei . într-o foarte mare masura. In orice caz. precum si rezultatul acestei lupte : înaltarea demnitatii omului si sporirea încrederii în sine si în puterile sale. Pe baza lor se poate stabili o cronologie relativa a diferitelor legende. pus în legatura cu Heracle. adesea contradictorii. întemeierea Tebei. printr-un amanunt. la alterarea continutului legendelor si deci la estomparea cronologiei lor. Alexandru Mitru a trebuit deci sa rezolve doua probleme fundamentale. Dar multe dintre legendele din prima categorie au fost influentate de legendele razboiului Troiei. poate. Se poate de asemenea socoti ca sînt anterioare razboiului Troiei legendele cu privire la luptele date de argivi împotriva Tebei. si anume acelea care ilustreaza ideea de baza pe care a urmarit-o autorul : lupta omului împotriva elementelor ostile . cel putin în embrion.naturale si sociale . legende create în Grecia. 294 Date fiind faptele mentionate mai sus. autorul a respectat urmatoarea ordine : Perseu. Razboiul Troiei. în legatura cu contaminarea diferitelor legende. toata lumea savantilor care s-a ocupat de problema este de acord ca Heracle este unul dintre cei mai vechi eroi ai grecilor. chiar daca au unele contingente cu fapte petrecute mai tîrziu . se poate presupune ca legenda argonautilor a fost una dintre cele mai vechi legende. de vreme ce sînt dovezi destul de convingatoare ca legenda lui a înflorit în epoca miceniana. este de observat ca au fost alese cele mai importante. se pot desprinde din legende unele fapte care sînt în perfect acord cu datele istorice. era firesc sa înceapa cu Perseu. Astfel. în legatura cu razboiul Troiei. Belerofon. fiind. Din acest punct de vedere. argonautilor. în jurul unor eroi veniti din Grecia .autorul a respectat-o cu scrupulozitate. se poate spune ca legendele eroilor pot fi împartite în trei mari categorii : legende plamadite pe pamîntul Greciei. este cu neputinta de dovedit cu certitudine timpul precis. pentru a pune o oarecare ordine în acest hatis de fapte. Meleagru.Asadar. Aceasta fiind situatia. Asclepio. Ulise. Orfeu si Euridiee. La aceasta obiectie se poate raspunde foarte usor ca figurile eroilor citati anterior. întoarcerea aheilor în Elada. S-ar parea. cu mult înainte de razboiul troian. savantii exprima pareri diferite. Dedal si Icar. la rîndul sau. de pataniile lui Ulise si de calatoria lui Enea. . în general.de pilda Heracle este pus si în legatura cu razboiul troian . cît se poate de rational. Tezeu. De aceea. autorul a procedat. în ceea ce priveste faptele mentionate. este foarte greu de precizat în ce epoca au aparut legendele în jurul unui anumit erou si care a fost fizionomia eroului respectiv de-a lungul secolelor. Sînt totusi anumite legende sau cicluri de legende a caror cronologie nu mai trezeste nici o îndoiala si asupra lor trebuie îndreptata atentia criticului. în discutia cu privire la fiecare erou. De asemenea. Enea . Heracle. Aventuroasa calatorie a lui Enea. Numai dupa aceea vin legendele în jurul eroilor luptatori la Troia. Acolo unde cronologia este sigura . caci în ea se reflecta primele miscari de expansiune ahe-iene. Tezeu îsi gaseste si el locul dupa Heracle. Castor si Polux. Este bine plasata si expeditia argonautilor anterior razboiului troian care. Expeditia. semnalate de noi mai sus : problema cronologiei si problema fizionomiei eroilor. adica substanta legendelor însesi.

Heracle. sînt urgisit de Hera sa fiu sclav unui rege nevolnic. apoi de cetati. regina Omfala. Dar mai tîrziu. Aleg drumul Virtutii. Dar în afara de alegerea judicioasa a materialului expus. Eu nu ma tem de soarta si nu m-as fi supus. dar vreau sa ispasesc îngrozitoarea-mi crima.Josnica Desfrînare. Astfel de lupte au trebuit sa fie numeroase în epoca comunei primitive.. care se împotriveste curajos fiarelor si monstrilor : lei. si cînd o voi înfrînge. a spus din nou Virtutea. Am sa ma lupt cu Hera. La vorbele acestea Heracle a pus mîna pe greaua lui maciuca. Legenda lui Heracle s-a amplificat cu noi elemente si a aparut Euristeu. cele douasprezece munci. mînia Herei. în legenda lui Heracle." în acest scurt schimb de replici este exprimata ideea calauzitoare pe care cauta s-o ilustreze Alexandru Mitru nu numai în viata lui Heracle. lup-tînd neînfricat si preschimbînd tot raul urzit acolo-n slavi. Acesta a fost embrionul legendei. Ulterior.Eu te astept. Vei fi mai multumit. Roma a devenit o putere mediteraneana.. S-a-ntors spre Desfrînare si i-a rostit cu sila : 296 . pentru a se gasi si izvorul celor douasprezece munci. autorul a subliniat. în disputa dintre Desfrînare (Voluptate) si Virtute. l-a-mbiat Desfrî-narea. balauri. Heracle. a glasuit Virtutea. Alexandru Mitru a luat legenda în faza ei ultima si a ales elementele esentiale . dupa dorinta Herei. pe care vrea s-o sugereze cititorilor. si fratriile în triburi. în bine pentru oameni. admirabile cuvinte spre a arata stralucita înfaptuire a prezicerilor Virtutii. gasim ca procedeul este cît se poate de întelept.. serpi. Autorul a mai gasit. a glasuit Heracle. pe de alta parte. facuta fara voie. se cerea o explicatie a originii puterii exceptionale a lui Heracle si a soartei lui triste.si le-a expus cu talentul sau preabinecunoscut. în cursul expunerii. hidre. . în apoteoza lui Heracle. iar legenda lui Heracle a fost îmbogatita prin întîlnirea cu Virtutea si Voluptatea. A venit apoi razboiul troian. am sa fiu fericit. Deci la luptele pe care trebuiau sa le duca eroii împotriva fiarelor.Ţi-am spus-o. citim urmatoarele replici : ".si eu. ti-o repet. Astfel. pe drumul gloriei. Avînd în vedere ca autorul n-are intentia sa faca un tratat de mitologie stiintifica. devenit si el Hercule. Zeii m-au osîndit. apoteoza . iar dupa moartea ta numele lui Heracle va fi slavit pe veci. Imaginatia grecilor a nascocit mitul cu Zeus si Alcmena si mînia Herei. Astfel citim : . Tu-mi poti fi de folos ? . din Micena. Apoi. acolo unde se putea face. desi puternic.De pilda. Dar. gîndirea filozofica si morala s-a dezvoltat. s-au adaugat luptele împotriva sefilor de triburi. nu ma poti amagi !. Urmîndu-ma pe mine ai sa fii victorios. ... geno295 surile s-au asociat în fratrii. Heracle a fost dus si pe acolo si pus sa lupte cu regele Laomedon. elementul realist reprezinta lupta omului înzestrat cu exceptionale calitati fizice si morale. Deianeira.originea divina a eroului. si au început lupte între ele. semnificatia legendelor. ci si în vietile celorlalti eroi. a fost purtat pe colina Aventin si pus sa lupte cu monstrul Cacus etc.Mai bine daruieste-ti viata numai placerii..

se folosea de o maciuca. este captivat mai mult de interpretarea decît de expunerea faptelor cu amanunte dramatice. L-au purtat spre Olimp. Perifete. pe care nu i le punea la îndemîna legenda. dar staruie mai mult asupra amanuntului ca Tezeu i-a luat maciuca. . alaturi de hîda figura si îndeletnicire a lui Perifete. a lui Tezeu. mai luminos decît expunerea abstracta. dealtfel. asa cum Heracles s-a folosit de pielea leului. Alexandru Mitru reliefeaza faptul. dar Theseus.Ia stai. Biograful antic avea " în fata o sumedenie de versiuni. c-abia plecat. pe nume Perifete. Pîna ce Perifete s-o poata ridica. si asupra comparatiei cu pielea de leu a lui Heracle. si si-a ridicat ghioaga sa arunce cu ea. Placîndu-i maciuca. Iata si expunerea autorului român : "Asa s-a întâmplat. Ce te grabesti atîta? Viata tot ti-e sfîrsita . de care s-a folosit toata viata. Atena si Nike. tatal sau. Nike conducea carul. Iar Hermes si Atena l-au ridicat îndata pe erou între ei. iar Theseus arata ca maciuca fusese învinsa de el. Plutarh. Citind cele doua pasaje. l-a tot împuns cu lancea. relatînd uciderea lui Perifete de catre Tezeu. ne dam si mai bine seama de specificul fiecareia dintre cele doua expuneri. pregnanta dramatica a unui fapt ilustreaza. s-a-ndu-plecat si Hera. drumetule ! i-a strigat Perifete. a frînt cîtiva copaci si s-a înfipt în pamînt. Periphetes pusese mîna pe Theseus si încerca sa-l opreasca a merge mai departe. Comparînd ici si colo cele expuse de Alexandru Mitru despre Tezeu cu cele relatate de Plutarh. VIII) . adesea contradictorii. cu sete. spune : "si mai întîi Theseus a ucis în Epidauria pe Periphetes. de aceea era numit «ma-ciucasul». ca sa arate ce puternic animal doborîse el. Acolo însusi Zeus l-a întîmpinat la porti. pîna ce l-a rapus". si. El oprea toti drumetii.. I-a sarit de grumaz. a dat un raget groaznic. uimit ca un flacau ca el cuteaza sa-l înfrunte.esti doar în mîna mea. îl dramatizeaza. pe care lendurase în viata sa Heracle. a luat-o si a facut-o arma. binefacatoare pentru oameni. Dar Tezeu s-a ferit. drept arma de atac. si în acest caz.. zeita biruintei. moralist-istoric. creînd amanunte esentiale pentru miscarea dramatica. adînc. subliniaza actiunea eroica. ideea morala pe care vrea s-o exprime. despre Tezeu. S-a trîntit la pamînt. ca întotdeauna. si dup-atîta truda si-atîtea suferinte."Un car facut din aur s-a coborît din cer si-n el se aflau Hermes. Plutarh. constatam ca Plutarh expune pe scurt uciderea lui Perifete. Tezeu n-a pierdut vremea. cautînd sa-si afle ghioaga de unde o zvîrlise. care. . de-arama. la cîtiva stînjeni. Tezeu a fost silit sa lupte c-un fiu al lui Hefaistos." Viata lui Tezeu a fost scrisa si de Plutarh. l-a ucis. facuta-n fieraria Olimpului de zeul cel mai mester. Insa Tezeu. 297 zdrobindu-i cu o ghioaga teribila. Dimpotriva. dar cu ea el va fi neînvins" (Theseus. luîndu-se la lupta cu el. Arma a fulgerat pe lînga el cu zgomot. pe care le arata. cap. In acest fel.

de a releva înca o data. sub influenta acestei culturi. Civilizatia miceniana. 298 fara sens. ar fi de-a dreptul descurajator. si daca tinem seama ca ideea de baza. al carui fiu. Cuvintele "navala". caruia se adreseaza cartea. chiar împotriva hotarîrii zeilor. dînd astfel mitului si legendei suportul realitatii. Cuvintele sînt parca luate din lumea basmului : expresive. pesimist. triumful eforturilor biruitoare.In al doilea rînd. Chiar sfîrsitul tragic al unui erou . evocati în note si. autorul expune legendele. plina de înteles moral. rînd pe rînd. "ape". si. în felul urmator : "Dar se spune ca Theseus n-a luat localitatea Eleusis cînd s-a dus prima oara la Atena. ci mai în urma. romanii si-au putut realiza creatiile materiale si culturale. care poarta caracteristicile geniului lor propriu. iar ideea morala vine si transfigureaza dramatismul care. din îmbinarea lor. de la Perseu la Enea. cap. autorul a eliminat. una dintre cele mai interesante figuri de erou antic. Procedînd în acest fel. atunci dramatizarea originala a fabulatiei da adesea o zguduitoare forta ideii morale. în expunere.este nimbat de aureola biruintei. pregnante. Romanii au cucerit Grecia. Un punct de vedere este acela al evitarii de a ramîne necunoscuta publicului cititor. în lumina. basileii ahei. ci influenta ei a fost profunda si la Roma. autorul a izbutit sa exprime plastic si poetic ideea. este aceea a biruintei omului cînd este perseverent. atentia este dusa si spre realitatile istorice. dar mai ales în note. în realitate. ajuta la concentrarea atentiei asupra dramatismului si semnificatiei morale a activitatii diferitilor eroi. din care au facut parte Cezar si August. "a începe". Autorul a procedat deci foarte potrivit cînd a vorbit si despre Enea. în acest fel. se spun în aceasta privinta" (Plutarh. pe lînga încîntarea. orice contradictie cu privire la legende. iar realitatii haina fermecatoare a basmului. în calatoria legendara a lui Enea. a întemeiat ginta Iuliilor.. sa dea si unele amanunte asupra realitatilor sociale si politice care au conditionat înflorirea acestor legende. evitîndu-se arhaismele. Faptul. care se bat cap în cap. X). dar. avînd în vedere cititorii carora se adreseaza. mitologia greaca n-a exercitat influente numai asupra culturii si literaturii grecesti. în acelasi timp. irational.de pilda Heracle . amintind si de întemeierea Romei. Dar mai exista si punctul de vedere istoric al însemnatatii pe care o acordau romanii legaturilor înrudirii lor cu zeii. Stilul este si în aceasta parte a cartii cît se poate de bine potrivit cu continutul. sînt. în expunerea legendelor. de la Troia pîna în Italia. dar ne-f acînduse abuz nici de neologisme. Theseu. Autorul a avut buna inspiratie de a însera în volum si legenda lui Enea si. asa cum este expus la autorul român. cu privire la cincisprezece eroi. caci. pe care a urmarit s-o puna în lumina neîncetat autorul. si totusi. "reci". 299 Iata un exemplu edificator : "Da-ndata a început navala de ape reci si înspumate peste corabiile troiene si vuietul s-a întetit". . cultura greaca i-a cucerit pe romani. înserarea legendei lui Enea este cît se poate de binevenita din mai multe puncte de vedere. Iulus sau Ascaniu. asa cum se spunea chiar în antichitate. Astfel de stiri. "înspumate" n-au nimic extraordinar. în acest fel. mama lui Enea. pe care o simte cititorul. sefii triburilor antice. bine alese.. prin Afro-dita. se reflecta drumul pe care l-au parcurs influentele de civilizatie si cultura exercitate de greci asupra romanilor. sub o forma mai vaga. El a avut prilejul sa ilustreze din belsug ideea centrala aratata mai sus si.

Ca si "Legendele zeilor". multe din ciudateniile miturilor. pornind de la realitati certe. ritmul confera o vioiciune si pregnanta poetica de primul ordin. Dramatizarea actiunii. spre a le expune viata legendara. Este unul din meritele de seama ale acestei lucrari. Ideea calauzitoare în expunere a fost aceea care a stat la baza plasmuirii acestor legende. plin de durere. "Legendele eroilor" contribuie la îmbogatirea cunostintelor si la educatia tinerei generatii. . venise la Atena fiul regelui Minos de la Creta . Rezumînd cele aratate cu privire la cea de-a doua parte a lucrarii. Autorul a ales cele mai interesante figuri de eroi. oamenii pot triumfa asupra tuturor obstacolelor si chiar asupra vointei zeilor.Fraza este adesea mijlocie. si anume ca. în felul acesta naratia este însotita de explicatia rationala a plasmuirilor fanteziei. 4. s-ar putea spune. patos. dialogul. fiindca "Legendele Olimpului" nu constituie. plastica prin pregnanta si culoarea termenilor si epitetelor. sprintena prin muzicalitatea ritmului frazei. 2. catau spre ele si taceau". 3. Asadar. altceva decît o mitologie. i-a povestit ca. Prin toate aceste calitati. dramatism. punîndu-i în fata modele de lupta dîrza. Dar. Iara barbatii. se formuleaza nazuinte spre mai bine si spre mai frumos. tot asa în "Legendele eroilor" s-a aruncat o lumina deosebita asupra lui Heracle. îndeosebi. 5. dar o mitologie scrisa într-o forma literara vie. Din cele expuse. forta. desi se întîlneste destul de des. vocabularul. daca nu cea mai izbutita. Zicem "mitologie". Notele vin sa lamureasca. prin explicatii stiintifice. ritmul este întrebuintat de autor numai acolo unde se cer accentuate dramatic anumite situatii. Cronologia este în conformitate cu ipotezele cele mai plauzibile. Asa cum în "Legendele zeilor" s-a dat o deosebita atentie figurii lui Prometeu. ceea ce confera expunerii relief. cartea de fata este una dintre cele mai izbutite scrise la noi în acest gen. care. 6. autorul continua : "si regele. se vede limpede ca autorul "Legendelor Olimpu-lui" n-a precupetit nici un efort spre a da o dezlegare cît mai judicioasa problemelor pe care le ridica alcatuirea acestei mitologii. nu transforma totusi textul într-o însiruire de versuri. Ideile sînt exprimate în proza ritmata. luptînd cu dîrzenie si curaj neistovit. mai departe. si predomina. în fond. mai demult. propozitia si fraza de doua propozitii si. Nu trebuie uitat însa ca ceea ce da un deosebit farmec expunerii este proza ritmata. putem afirma ca : 1. dialogul. în care. cu mîhnire.ca sa ia parte la concursuri". De pilda : "Femeile plîngeau în hohot lînga palatul lui Egeu. 300 7. create de antici. largirea si îmbogatirea originala a fabulatiei.

Pegas.e.în fieraria sa din Olimp.n.) 117 129 167 Belerofon lasîndu-si înaripatul sau cal. docent NICOLAE I. faureste armele lui Ahile. înte care se ascunsese.este înfatisat dupa împlinirea celor 12 munci. 35 .e. al IIlea î. facîndu-si aripi pentru zbor. în rîndul de sus se vad zeita Atena. pag. dupa popasul în insula Lemnos.e. Argonautii pregatiti de plecare. pag. 81 . pag.Prof.) 257 . (Basorelief din sec. Grup statuar antic. sa soarba apa de la izvorul Hipocrene.Lupta lui Tezeu cu sîngerosul minotaur.). Dr. (Vas cu figuri rosii din Orvieto. luînd armele aduse de Ulise si strigînd ca este gata sa ia parte la razboiul troian.e.Ahile. (Basorelief pe asa-numitul "sarcofag al lui Ahile". Iason si Heracle. . ajutat de ciclopi.n. înfatiisîndu-l pe Asclepio alaturi de fiica sa Higeea. (Pictura pe o cupa antica. (Basorelief din sec.n. iesind din rîndul fetelor regelui Licomede. marturiseste cine este. (Tava de argint teca nationala din Paris.n. (Basorelief din sec. Pag. zeul Hefaistos.Heracle (numit Farnese) .) 213 (jos) . De-o parte si de alta se vad zeitele Hera si Atena. sec.Euricleea.) Biblio61 . îl recunoaste pe Ulise dupa o cicatrice din tinerete.e. pag pag.opera a lui Glicon din Atena.Heracle doboara leul din Nemeea. statua reprezentînd idealul de forta al celor vechi. spalîndu-l pe picioare. al H-lea î.n.) .) pag. al II-lea î. de la mijlocul sec. 213 (sus) . al V-lea î. (Vas elin pictat.Mesterul Dedal ajutat de fiul sau Icar. BARBU LEGENDE LA ILUSTRAŢII pag.) 99 . al II-lea î. pictat în stilul marelui artist Po-lignote.

împaratul ar fi însusi Traian. pag. Dup. (Basorelief antic 302 pag.277 .împarat roman aducînd jertfe zeului olimpian Apolo. Pag. '' unele pareri. .

. .......... 113 Asclepio........... BARBV .............. 5 Heracle...... 133 Orfeu si Euridice........... .......CUPRINS EROII t Perseu...... 68 Dedal si Icar C.............. 232 Pataniile lui Ulise Y.......................... 264 Studiu de Prof........ Dr. 24 Tezeu... 190 întoarcerea aheilor în Elada....... docent NICOLAE I..... 143 întemeierea Tebei..... 284 ....................... 243 Aventuroasa calatorie a lui Enea...... 162 Razboiul troian... 103 Belerofon.. 152 Expeditia argonautilor...... 92 Castor si Polux ..... 123 Meleagru..............

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful