Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
snge, hipertensiune, diabetes mellitus, obezitatea, abuzul de tutun de exerci iu fizic. Efectul cumulativ determin factorul somatic de risc, care este sporit de c tre factorii socioecologici i psihologici. De i factorii somatici cresc puternic riscul de infarct, pronosticul exact se poate face abia dup ce factorii psihici au fost lua i n considera ie. PROFILUL PERSONALIT II i lipsa
Christian remarc diferen a, acceptat de mul i ntre structura personalit ii pacien ilor cu risc de infarct i cea a nevroticilor, personalit ile cu risc de infarct nu au tras turile emo ionale labile i nesigure ale acelora care sunt prea emo ional con tiente de boal , pe de alta parte, ele nu se bucur de o stare de echilibru psihologic comportarea lor s-a adaptat ntr-o prea mare m sur la societatea axat pe eficien i manifest tr s turi rigide i coercitive. Acela i autor se refer la studiile O.M.S de la Heidelberg care coincid c bolnavii de infarct se conformeaz prea strict normelor sociale, adic ei se prezint n exterior deschi i i sociabili, dar n acela i timp manifest atitudini cu totul contrare, n particular de anxietate combinat cu un grad de rigiditate n comportamentul lor general. Dezam girile din rela iile personale care sugereaz puternic o separare, ca i e ecurile profesionale cu componente emo ionale de pierdere, constituie un risc emo ional deosebit de mare pentru cazurile poten iale de infarct, dac simultan este prezent i o tulburare narcisist . Schafer distinge doi factori determinan i ai riscului de infarct: unul este scleroza, cel lalt este stresul. Exacerbarea acestor factori poate fi produs de obiceiuri rele privind mncatul, b utul, fumatul i mi carea fizic , precum i st rile de anxietate, ncordare, agresivitate i constrngere care la rndul lor pot genera o comportare nc rcat de riscuri. Mai mul i autori au descris complexul de tr s turi comportamentale care predispun la boala coronarian : Persoanele care n mod permanent aspir s realizeze ceva sunt ndeosebi periclitate , graba, ner bdarea, nelini tea, mu chii fe ei constant ncorda i, sentimentul de a fi presat de timp i de a purta o r spundere i pun pecetea pe pacientul aflat la risc .