Madgearu a fost cel mai important teoretician al curentului taranist.

In lucrarea Agrarianism, Capitalism, Imperialism, din 1936, defineste doctrina economica i sociala a taranismului.
Virgil Madgearu a contribuit esential la elaborarea unei teoriie conomice a specificului dezvoltarii tarilor predominant agrare, atat in calitate de profesor, la catedra, cat si in calitate de principal doctrinar al curentului taranist, in perioada in care la guvernarea tarii se afla Partidul National Taranesc. Madgearu a militat pentru improprietarire si pentru cooperatie in agricultura din necesitatea de a scoate pe taran din izolarea si ignoranta lui comerciala si a-i pune la indemana un instrument pentru valorificarea cat mai deplina a muncii sale. Remarcand o lipsa acuta de forta de munca mediu calificata, el vedea rezolvarea acestei probleme prin dezvoltarea unui invatamant profesional, care sa furnizeze forta de munca pentru dezvoltarea industriala, mai ales dupa criza economica din 1929 1933. Virgil Madgearu considera ca la originea crizei mondiale din perioada 1929 1933 statea o mare criza agricola mondiala. Dintre factorii agravanti mentiona: factorul monetar-financiar, ceea ce a determinat guvernul sa incerce stabilizarea monetara pe baza unui imprumut extern, si factorul dat de politica de dezvoltare a agriculturii in tarile industriale, care a dus la lipsa de piete de desfacere pentru cerealele romanesti.

O constanta a conceptiei sale o reprezinta principiile pe care el le considera necesare in domeniul finantelor publice: principiul justitiei sociale si a echitatii fiscale, principiul progresivitatii impunerii, reducerea considerabila a evaziunii fiscale, gestionarea avutiilor statului pe baze economice, intarirea controlului preventiv, precum si reforma finantelor locale.

Dup reforma agrar din 1919-1921 s-a interzis vnzarea p mnturilor. Iat ce scrie Madgearu: Art. 120 din legea Vechiului regat prevedea c vnz rile loturilor r ne ti nu sunt permise cinci ani dela punerea definitiv n st pnire (mpropriet rirea ranilor). De i vnz rile loturilor, dup acest termen, sunt ng duite fa de orice cet eni romni, cu condi ia de a le pune n valoare personal, totu i Statul i rezerv un drept de preem iune iar limita superioar este de 25 ha. la munte i 100 ha. la es. i tot Madgearu scria: Fiecare Stat trebue s recunoasc care este structura sa social-economic . Baza existen ei noastre de stat este agricultura; suntem, orice am zice i orice am face, un Stat de rani. Prin lichidarea for at de r zboi a feudalismului agrar, nou zecimi din exploat rile agricole sunt r ne ti. Organizarea produc iunei na ionale nseamn , nainte de toate, crearea condi iunilor pentru ridicarea produc iunei na ionale a agriculturei r ne ti: creditul, coopera ia i coala. Aceasta nu poate fi ns misiunea oligarhiei financiare, pentru c n tendin a ei fireasc intr sistemul de exploatare a muncii r ne ti pe calea aparatului de circula iune, i ap s rii fiscale, care este mpotriva intereselor de desvoltare a produc iunei na ionale. Intensificarea produc iei agricole r ne ti este ns condi ia sine qua non pentru crearea unei industrii na ionale, n raport cu for ele naturale de existen , o industrie na ional care s fie cu adev rat creatoare. Cred c sarcina noastr acum este de a RELANSA acest model agrar abandonat i a-l aduce la zi cu complet rile necesare. Din moment ce suntem de acord c agricultura trebuie s fie baza existen ei noastre de stat, tot ceea ce propunem trebuie s fie SUBORDONAT unei viziuni neoagrare. Nu putem s dezvolt m agricultura n cadrul unei arhitecturi neoliberale a economiei Romniei. Nu putem s avem cooperative cnd prin cooperativ social-democra ii i liberalii n eleg comasarea terenurilor spre maximizarea profiturilor. Modelul agrarian (distributist) este o a treia cale ntre capitalismul liberal i socialism, mprumutnd elemente din ambele dar mpletindu-le ntr-o viziune proprie. Este un model care are o tradi ie n Romnia i care este perfect compatibil cu realit ile rii. Asta nu nseamn c modelul agrarian func ioneaz n afara pie ei libere i neag economia pe scar larg . Dimpotriv . Nici nu neag rolul statului, care r mne esen ial, dar statul trebuie s sus in asocierea micilor fermieri n cooperative, nu de dragul concentr rii terenurilor, cum au f cut-o comuni tii, ci de dragul salv rii satului i ranului romn, cum au vrut r ni tii lui Mihalache