Sunteți pe pagina 1din 7

PLAGA DENTINARA SI TRATAMENTUL EI

Def. Plaga dentinara este o suprafata de dentina expusa mediului extern, rezultata in urma

- timpului chirurgical de tratament al cariei simple (prepararea de cavitati)

- slefuirii dintilor cu obtinerea de bonturi care vor fi acoperite cu microproteze

CARACTERISTICI

1. nesangeranda a. avantaj – vizibilitate buna datorita lipsei sangelui b. dezavantaj – capacitate de aparare redusa prin lipsa mijloacelor specifice ale sangelui

2. expusa mediului extern – sensibilitate crescuta la factori chimici, termici si electrici

3. infectata

4. are pe suprafata limfa dentinara (lichid cu componenta diferita fata de limfa si sange si are in alcatuire enzyme, aminoacizi si minerale) a. avantaj – rol trofic pentru complexul pulpo-dentinar b. dezavantaj – reprezinta mediul de cultura (hranitor) pentru microorganisme

SMEAR LAYER (strat noroios =detritus dentinar remanent = DDR)

1. Def. strat care are in component microcristale incorporate intr-o matrice organica de naturata alcatuita din

- fibre de colagen partial distruse

- limfa dentinara

- resturi de dentina alterata

- etc.

2. Grosimea variaza in functie de

a. profunzimea cavitatii – stratul

de DDR este cu atat mai gros cu cat cavitatea

este mai adanca deoarece diametrul canaliculelor dentinare creste

b. tipul de instrument utilizat – stratul de DDR cel mai gros se obtine la folosirea frezelor diamantate cu granulatie mare

c. cantitatea sau lipsa lichidului de lavaj – DDR gros la lichid redus cantitativ

d. tipul de lichid de lavaj

3. Smear-plugs (dopuri de DDR)

Def. In dreptul canaliculelor DDR formeaza dopuri care oblitereaza portiunea initiala a canaliculelor nepermitand trecerea microorganismelor dar permitand trecerea produsilor metabolici ale acestora.

Hibridizarea plagii dentinare

Def. proces care realizeaza la nivel molecular in tesutul respectiv un hibrid adica o zona cu proprietati fizico-chimice complet diferite

Hibridizarea se poate realiza

1. cu indepartarea completa a DDR – la composite

a. gravarea acida (smalt + dentina) cu H3PO4

b. primer

c. adeziv

2. cu indepartarea partiala a DDR – la CIS gravare cu acid poliacrilic

3. cu pastrarea DDR – la compomeri – primeri auto-gravanti (au acid, primer si adeziv intr-o singrua componenta)

DDR – liner natural dar care este penetrabil de produsii de metabolism ai microorganismelor si care este dizolvat prin microfiltrare marginala

Tratamentul plagii dentinare

Def. cuprinde mijloace de protectie a complexului pulpo-dentinar

Protectia poate fi

1. activa

protectia

biologica

si

consta

in

aplicarea

de

substante

medicamentoase ce stimuleaza complexul pulpo-dentinar prin efecte:

a. analgetic

b. antimicrobian

c. neodentinogenetic

2. pasiva – izolarea complexului pulpo-dentinar de actiunea agentilor

a. fizici

i.

mecanic (presiune)

ii.

termic

iii.

electric

b. chimici

Calitatile unui material de protectie a plagii

- izolare termica, electrica, mecanica, chimica

- rezistent mecanic

- radioopac (pentru a vedea radiologic caria secundara)

- remineralizare

- neodentinogenetic

- sa blocheze microorganismele in canalicule

- sa nu coloreze dintele

- sa fie insolubile si inalterabile in lichidul bucal

- sa nu interactioneze cu materiale de obturatie definitive

Criteriile de alegere a unui material de protectie dentinara

1. profunzimea cavitatii

2. tipul de material definitive ales

Cavitati superficiale

Cavitati superficiale

AMALGAM

- lacuri (varnish)

- protectie pasiva chimica care se opune patrunderii produsilor de coroziune a amalgamului catre pulpa (NU PROTEJEAZA TERMIC)

pasiva chimica care se opune patrunderii produsilor de coroziune a amalgamului catre pulpa (NU PROTEJEAZA TERMIC)
pasiva chimica care se opune patrunderii produsilor de coroziune a amalgamului catre pulpa (NU PROTEJEAZA TERMIC)

COMPOZIT

- hibridizare plaga dentinara

- gravaj

- primer

- adeziv

Cavitati medii

AMALGAM - obturatia de baza propriu-zisa care poate fi:

COMPOZIT - obturatia de baza propriu-zisa care poate fi:

- CIS foto sau conventional

- la dintii frontali – Ca(OH)2 pentru ca nu sunt foarte mari (liner!) - la dintii laterali :

- FOZ

- FOZ antiseptic

- ZOE

- CIS foto sau conventional

- ZOE cu polimeri

- FOZ

- ZOE cu EBA

- FOZ antiseptic

- ciment non-eugenat

- ciment policarboxil

- ciment policarboxilat de zinc

- cimenturi non-eugenolate

CIS foto este ales mai frecvent datorita:

- aderentei foarte bune la pereti – inchidere buna

- eliberare fluor

- mai rezistent mecanic decat celelalte (fara FOZ)

- foarte biocompatibil

Cavitati profunde

Cavitati profunde

AMALGAM – se aplica 1 baza intermediara = liner = Ca(OH)2 2 baza propriu-zisa (ca la cavitatile medii dar fara FOZ pentru aciditate)

COMPOZIT – se aplica 1 baza intermediara = liner = Ca(OH)2 2 baza propriu-zisa (ca la cavitatile medii fara FOZ)

Obturatia de baza

Clasificare

- propriu-zisa – are rezistenta mecanica mare

- intermediara – are rezistenta mecanica mica

Baza intermediara – material utilizat in tratamentul plagii dentinare in cavitati profunde facand parte din manopera stomatologica de COAFAJ INDIRECT

COAFAJ INDIRECT Def. – act terapeutic complex prin care se realizeaza:

- obliterarea canaliculelor dentinare

- dezinfectarea lor

- protectie fata de agentii chimici si fizici

- neodentinogeneza

Baza intermediara – lineri (pentru cavitati profunde rar in cavitati medii pe care nu se exercita presiuni in axul lung al dintelui)

Enumerare lineri:

- Ca(OH)2

- ZOE tip IV

- CIS

Se aplica oricare dintre ei NU in strat continuu ci doar in zonele profunde si in strat foarte foarte subtire 0.5mm.

Rol

1 protectie chimica (nu lasa substantele straine sa patrunda la pulpa)

2 agent terapeutic pulpar prin neodentinogeneza

Baza propriu-zisa = strat protector suplimentar aplicat pe plaga dentinara intr-o cantitate medie

Enumerare:

- CIS

o

Foto

o

Conventional

- ZOE

- FOZ

- PCZ

Rol

1 suport mecanic pentru obturatii definitive

2 protectie fizica:

- termica

- electrica

Aspectul dentinei de pe fundul cavitatilor profunde dicteaza materialele ce vor fi alese pentru tratamentul de coafaj indirect:

- dentrina dura cu aspect normal :

o

CIS

o

ZOE (liner + obturatie propriu-zisa)

- Dentina dura pigmentata

o

CIS

o

ZOE (liner + obturatie prorpiu-zisa)

- Dentina dura cu zone de dentina alterata

o Coafaj in I sau II timpi

In anumite conditii:

- pacient tanar, sanatos

- vizibilitate buna asupra dintelui

- dinte fara alte obturatii

- dentina alterata e punctiforma in dreptul coanelor pulpare

Coafaj indirect intr-un timp Coafaj indirect in 2 timpi I sedinta I - se aplica
Coafaj indirect intr-un timp
Coafaj indirect in 2 timpi
I sedinta
I
- se aplica Ca(OH)2 si eugenatul
- se lasa 10-14 zile
sedinta
- se aplica pe fundul cavitatii in strat
1mm antibiotice
- se lasa 48 de ore
de
a II a sedinta
a
II a sedinta
-
Daca nu doare
Daca doare
-
se inlatura antibioticul
- obturatie definitiva
-
se reface coafajul
-
se aplica Ca(OH)2 si ZOE
-
se lasa 10 – 14 zile
a III a sedinta
Daca doare
Daca nu doare
-
extirpare
-
obturatie definitiva

Coafajul modern Ca(OH)2 + CIS