COMITETUL DE CULTURA I EDUCAIE SOCIALISTA

AL JUDEULUI BIHOR
MUZEUL TARII CRIURILOR
REPERTORIUL
Monumentelor naturii, arheologice, iltorice',
etnografice, de arhitectur i art
din judeul Bihor
ORADEA. 1974
Orice coresponden se va adresa
Muzeului "rii Criurilor" - Ora
dea, Str. Stadionului, nT. 2, Telefon:
1 2725
Please senc any mail to the following
address: Muzeul "rii Criurilor",
Str. Stadionului nr. 2, Oradea Tele
fon; 1 2725 Rumania
Toute correspondance sera envoyee
i j'adresse: Muzeul .. rii Criurilor",
Oradea, Str. Stadionului 2, Telefon:
l 27 25 Roumanie
Richten Sic biUe jedwelche Kores
pondenz an die Adresse: Muzeul
"arii Criurilor", Str. Stadionului
nr. 2, Telefon 12725 Oradea, Ru
mlnien
Repertoriul O fost elaborat de: Toma Beczy. Li
viu Borcea, Nicolae Chidioan, Gabriela Crian,
Sever Dumitncu, Viorel Faur. Ion Godea, Elena
Grigorescu. Rodica Hlrc. Doimt Ignat-Sava. Ti
beriu JUlcSk, Ion Marinescu. Ana Marossy. Te
reza M6zes, Ivan Ordent1ich, Ion Palna, Rozalia
Poli. Ecaterina Sasu, Susana T6th. Marlanll
Zintz,
Redactor responsabil: SEVER DUMITRA$CU
CUVINT INAINTE
Repertoriul intocmit de colectivul Muzeului Tdrii C,iuriJor -din
Oradea a ]ncercal sc cuprjndd, 1n/r-o descriere succinUI, impusa de
natura lucrdrii, stadiul cunotinelor aulorilor asupra monumente/Ol
naturii, arheologice, istorice, etnografice, arhitectonice i de arUl din
Oradea i judetul Bihor.
Ne ddm seama ce nu am jzbutit sd cu/egem toale datele i nici
majoritatea lor. Repertoriul are, de asemenea, unele greeli inerente,
pentru care nu cerem circumtane atenuante, ci critica la obiect din
care s rezulte noi informaii i Jdmurirea cU mai adecvati a proble
melor ce se vor ridica.
Repertoriul se adreseazd tulma! celor interesai, specialitilor, pro
fesorilor, organelor locale, elevilor i studenilor. amatorilor, de la care
QtepUIm i cuvenitele inlormatii viitoare PMtru completarea datelor
ce le deinem.
Aceastd lucrare va provoca i supdrcri, chiar proteste. Avertizdm de
la hun inceput el ele sint lntemeiate i noi le meriUlm, edci dei neam
strdduit, nam jzbutit sa dam o lucrare pe mdsura dorintelor noastre.
Se vor "supdra pe aceastd lucrare nu numai specialiW, care pen
tru datele inedite sau nnoscute o vor folosi 1n lucrdrjJe lor, ci i
localnicii, profesorii, studentii, elevii vdzlnd cd localitatea lor nu apare
cu descoperiri, cu monumente.
Pe acest temei (anuntdm anticipat cd am efectuat o ancheta scrisa
privind acest reertoriu in toate comunele i localitaile judeului pri
mind numeroase rlspunsuri excelente pentru care aducem sincere mul
tumiri, dar i multe localitdi de linde - colile mai ales - nu neau
dat nici un rdspuns) ne gIndim ed vom obine noi informatii i date
profitabile nu numai pentru evaluarea lor liinilicd, pentru cercetarea
vWoare, ci, 1n primul rlnd pentru inventarierea, !estaurarea, conserva
rea i asigurarea perpetud a patrimoniului virtual de monumente i
valori ale judeului nostru.
3
I
ncercarea aceasta - prima de acest gen privind patrimoniul real
i virtual al judeului nostru i prima de aceastd amploare ln literatura
de specialitate cor.sultatd deseori, va rdm1ne, ndddjduim, un instmment
indispensabil de lucru pentru toli cei interesai.
Tuturor celor care ne vor ajuta sd completlm acest repertoriu -
chiar dacd iniial se vor supdra pe greelile lucrdrii - le aducem cele
mai calde mulumiri.
SEVER DUMITRCU
Directorul Muzeului Trii Criurilor
MONNE ARHOLOGICE
LISTA ABREVIERUOR
ACMIT=Anuaru} Comisiunii Monumentelor Istorice pentru Transil-
vania, Cluj, I-IV, 1926-1931-1938
AJ:=Archeo16giaj ErtesH6
AISC=Anuaru} Institutului de Studii Clasice, Cluj
BER. RG.K.-Deutsches Archaologisches Institut Bericht der Rmisch
Germanischen Komission
N. CHIDIOAN, Grupa Suciu de Sus-Contribuii la cunoatetea grupei
Suciu de Sus in contextul epocii bronzului din eliana,
SCN, 2, 1970.
S. DUMITRACU, L. Mrghitan, Aezcrj i descoperiri dacice I-Ae
zdri i descoperiri dacice din vestul i nord-vestul Rom
niei din sec. I i.e.n.-lI. e.n., Sargetia, VIII, Deva) 1971,
pp. 45-55
S. DUMITRACU, Aezdt; i descoperiri dacice I,-Aezdri i descope
rid dacice din vestul i nord-vestul Romniei 1n sec. II-IV
e.n., tn Lucrdri tiintilice, II, Oradea, 1968, pp. 239-256
S. DUMITRACU, Cetdti dacice 1n Criana-Aez1ri lorUicale i cetJ
tui dacice 1n partea de vest a Munilor Apuseni, Crisia
II, Oradea, 1972, pp. 121-148
S. DUMlTRACU, Descoperiri din sec. N-V e.n.-Descoperiri arheo
logice din sec. N -v e.n. 1n judetul Bihor, Centenar Mu
zeal Orddean, Oradea, 1972, pp. 197-209
ESA-Eurasia Septentrionalis Antiqua
F.A.-Folia Archeologica
I. GLODARIU, Consideralii=Consideratii asupra circulatiei monedei
strdine 1n Dacia (sec. I. i.e.n-I. e.n.), Acta M.N., VIII.
Cluj, 1971
D. IGNAT, Rep.-Repertoriul descoperirilor neolitice din Bihor, Crisia,
III. Oradea, 1973
MATERIALE-Materiale i Cercelfri Arheologice, Bucureti
5
I. OROENTLICH, Aria=Arla de rdspincUre a culturii Otomani de pe
teritoriul Romniei, Marmaja, II, Baia Mare, 1971
M. ROSKA, Reperloriu=ErdeJy RegeszetJ Reperloriuma, 1, Oskor,
Cluj. 1942
M. RUSU, Die Verhreitung-Die Verbreilung der Bronzehorle in Tran
silvaniei von Ende der Bronzezeit in die mitlJere Hallslall
zeit. Dacia, N.S. VII. 1963.
I. SABU, CircuJalia=Circulaia monetard in Transilvan/a sec. XI-XIII
in lumina izvoarelor numismat/ce, SCN, 11, Bucureti, 1958
SCIV=Studii i CerceUJri de Istorie Veche
SCN-Studii i Cerootdrj de Numismaticd
AL. VULPE, XTE=Axte und Beile In Rumanien, 1, Prahis/orische
Bronzelunde, Abteilung IX, 2 Band. C.H. Beck!sche Ver
lagsbuchhandlung, Munchen, 1970
VL. ZIRRA, BEITRGE=Beitrage zur kenntnis des Keltischen Latime
in Rumanien. in Dacia, XV, 1971
Semnaturile autorilor au fost prescurtate dup cum urmeaza:
N C=Nicolae Chidioan
S O-Sever Oumitracu
OI S=Ooina Ignat-Sava
1 O-Ivan Ordentlich
NOT
LlliUll1e centre de comun! sau orae sini Indicate numai cu denumirea. ln 10-
calitlie marcate cu nu elJst! monumente.
1. Abram
(10)
2. Abrmu
Tn anul 1907 la locul numit "Muntele btrin" (Oreg hegy) au
fost descoperite intimpltor resturile unui mormlnt de inhumatie
care avea ca inventar 4 catarame de aur, datate in epoca prefeu
'al (sec. IV-VI).
(NC)
3. Adonl, cor. Tarcea
Din locul numit "Ferma lui Wagner" (Wagner tanya) provine
un topor de piatr de tip calapod, databil n epoa neolitid.
Tn "Insula KOrtOs" a fost descoperit u tirn"cop de aram cu
braele tn cruce, aparinind epocii eneoJitice. Dintr-un loc nepre
cizat de pe raza localitii in anul 1904 a fost descoperit un disc
de aur ornamenlat. In fosta vie "Szilasy" a fost descoperit la nce
putul -ecolului un mormlnt de 1nhumaie avind ca inventar un
topor de bronz de tip Adoni, o brdard din bronz i un lant de aur.
La marginea nordic a localittii pe o insul situat intr-un brat
mort al rului Er, aezare aparinind culturii Otomani. Toate
aceste descoperiri se pot incadra in epoca bronzului.
Din locul "Pociaro" provine un fragment de vas de la incepu
tul epocii prefeudale.
M. Rokl, Repertoriu, p. 79 sq; 1. Qrdentlch, Aria, p. 2; AI. Vulpe, Axle,
p. 62
(10)
4. AlbeU cor. Rbgani
(SO)
5. Albl, cor. Buduslu
I locul numit "Sikmar", aezare neolitic de unde provin
numeroase Jragment cerarce.
De pe teritoriul 10calittii dintr-un punct neprecizat se cu
noate un ceH i un fragment de deeu de turnare din epoca bron
zului.
(10)
7
8
6. Aled
In holarul localiUi,ii intr-un punct neprecizat aezare din
epoca neolitic! de unde provin numeroase achi de obsidian i
ddltie de piatr.
Dintr-un punct neprecizat provine un tirndcop de aram din
epoca eneolitic.
Tot dintr-un loc nepredzat provine un ceH i o secerd, am
bele din bronz, atribuite fazei Bronz D.
M. Roska, Reper/oriu, p. 79; idem, A rezcsQkdnyok, tn Kozlemenyek,
Cluj, 1942, II. v. 1, p. 34; M. Rusu, DJe Verbreilung, p. 205.
(1 0)
7. Almaul Mare, cor. Bale
(1 O)
8. AlmauI Mic, cor. Bale
(1 0)
9. Almau Mic, cor. Srbi
(5 O)
10. Alparea*, cor. Qorhei
(50)
11, Ant, cor. Avram Iancu
(1 O)
12. Apateu, cor. Nojorid
(5 O)
13. Arpel*, cor. Batr
(50)
14. AtUeu
In petera "Igrita" din hotarul comunei s-a descoperit un
tezaur compus din 26 denari romani imperiali dup cum urmeaz:
Antoninus Pius (138-161) -8 del1ari; Faustna Senor (+ 140) -1
denar; Marcus Aurelius ( 161-180) - 8 denari; Lucius Verus
( 161-169) - 3 denari; Lucilla (+ 183) - 1 denar; Commodus
( 176- 192) - 4 denari; Crispina ( 177-182) - 1 denar. Piesele te
zaurului se inscriu ntre 147-191, avnd un grad de uzur accen-
/
tuat, fapt ce indic ascunderea tezaurului spre sfiritul secolului
II e.n. Tezaurul a fost descoperit pe valea Crlului Repede in afara
granitelor provinciei romane Dacia, el dndu-ne relaii despre
schimburile comerciale dintre dacii liberi i provincia imperial!
pe de o parte i demonstrind, probabil, existen unui drum comer
cial pe valea Criului Repede in antichitate.
E. Chlrlll, 1. EmOdi, Z. N6nsi, Descoperiri monetare antice In Transilva
nia, In Ac/a M N, 1971, pp. 567-568.
(5
D)
15. Atea, cor. Cefa
In apropierea localitatii aezare tip tel nefortificat apartinind
culturii Otomani faza II din epoca bronzului.
r. Ordenllich, Aria. p. 21.
(1 O)
16. Aueu
(10)
17. Avram Iancu
(5 D)
18. Bale
Din apropierea Sanatorului de Neuropsihiatrie provin nume
roase fragmente ceramice apartinind epocii neolitice, epocii bron
zului (cultura Otomani) i La Tenului dacic. Intr-un loc neprecizat
'n anul 1899 a fost descoperit un depozit de obiecte din onz
apartinind epocii bronzului. In p.durea din apropierea 10caliUi\ii
s-a gasit un fragment ceramic apartintnd probabil perioadei pre
feudale.
M. Roskl , Reper/oriu,
p. 35
(10)
19. Batr
Monede romane imperiale, provenind din aceast localitate au
ajuns in anul 1910 n Muzeul din Oradea, fiind nregistrate in
vechile registre sub nr. 285-288. Piesele au fost emise n vremea
urmatorilor imparati: Hadrian - 2; Antoninus Pius - 2; Commo
dus - 2; Gordian -2; i se pare c au fcut parte dintr-un tezaur
9
de monede romane imperiale care circulau in sec. Il-III e.n. in
lumea dacilor liberi dil Criana.
B. Mitrco, tn Dacia, XI, 1967, Nr. 4, p. 385.
(S D)
20. BI Felix, cor. Snmartin
(NC)
21. Bile 1 Mai, cor. Snmartin
In apropierea trandului cu valuri, pe malul sting al piriului
Pe ta au fost descoperite cteva fragmente ceramice neoHice i
amuJete de piatrd.
Din anul 1884 de pe raza bilor provine o monedd imperial
roman (Faustina junior).
1nventorul Muzcului .:plrii Criurilor"
(NC)
22. BiUta, ora Nucet
In hotarul satului sint cunoscute nu numai speologilor ci i
arheologilor urmtoarele peteri: Petera de la "Preii Corlatu
lui"; "Izvorul Criului Negru"; Petera de la "Vrua"; petera de
la "Dosul Broscoiuluiu Nu cunoatem, pin! tn prezent nici o des
coperire arheologic din aceste peteri.
(S D)
23. B Uta Plai, ora Nucet
(S D)
24. Blaia, cor. Tileagd
(S D)
25. Blent, cor. Lazuri de Beiu
( SD)
26. Blnaca, cor. uncuiu
In apropierea localitii din petera "Piatra Roie" (VorOskoi
barlang) provi1 mai multe obiecte de bronz, dintre re amintim
dou seceri, atribuite epocii Hallstatt.
1 0
I
n petera "Piatra Morii" au fost gasite fragmenle de eera
micd din faza de trecere spre epoca bronzului i un fragment de
ceacd hallslalliand.
M. Roska, Reperloriu, p. 35 sq.
(1 0)
27. Blnaca Groi, cor uncuiu
(10)
28. Delu
I
n "Padurea Delanilor' se cunosc 32 tumuli dintrc carc unul
cercetat sistematic fr a se obine vreun rezultat concludent.
(1 0)
29. Beluele, cor. Curaele
(S D)
30. BeUlr. cor. Tinca
I
n hotarul satului s-au gasit intimpltor topoare de piatr din
neolitic i un nucleu de obsidian.
Dintr-un loc neprecizat au ajuns in Muzeul de ti in tele Na
turii din Tinca o rlni circular! de calcar i mai multe fragmente
de oale lucrate la roat din pasta fina de culoare cenuie, orna
mentate cu benzi de linii simple i in val caracteristice ceramicii
dacilor liberi de epoc roman din sec. III. c.n. (?)
S. DumHracu, Aezdri i dcscopetlrl dacice 1, p. 245.
(S D)
31. BeleJenl, cor. Drgneti
(S D)
32. BerechJu, cor. Cefa
(S D)
33. BeUa-, cor. Sinmartin
(S D)
34. Bicaci. cor. Cefa
In
pdurea din apropierea localittii a fost gsit un depozit de
obiecte de bronz databil n Bronz D.
I
n locul numit "Babastyai",
celt din epoca bronzului.
11
Dintr-un loc neprecizat provin dou monede de aur imperiale
romane emise de Theodosius.
M. Rusu, Die Yerbreilung, p. :s.
(10)
35. Biccel, cor. Lzreni
(S D)
36. Blharea
12
Pe terasa sting a prului Cemeu, in partea de nord-est a
satului. in dreapta oselei Oradea-Satu Mare, se afl Cetatea de
pdmlnt d la Biharea, cetatea lui Menum' orut, cum este denumit n
traditia locului, cunoscut inc din secolul trecut. Ulterior, n
perioada interbelic i mai ales dup efectuarea unor slturi sis
tematce in ultimii ani, arheologii i istoTicii i-au dat seaa c
cetatea de tmint de la Biharea s-a ridicat In perimetrul unei sta
Jiuni arheologice cu mai multe nivele de locui re, cele din epoca
veche (din antichitate), prefeudalism, i feudalismuJ timpuriu (de
monstrind o continuitate d civilizaie au/ohtond, in epoca dacid!.
in vremea dacilor liberi de epoc roman i post roman i in cea
romneasc din feudalismul timpuriu.
a) Chiar i epocile strvechi (preistorice) sint bine reprezen
tate prin descoperiri arheologice. La sud de cetatea de pmnt i
pe locul ceUiii se intindea in neolitic o aezare apartinind purt
torilor culturH Tisa, crora le urmeaz sau ii continu in eneo
!ilic elemente. purttori ai culturilor Baden i Cototeni.
b) Cultura protothracic Otomani (II-III) este reprezentat
la Biharea prin ceramica descoperH in aezarea
'
de la sud de
cetate, la locul "Crmidrie" i probabil in depozitul de bronzuri
de la sfiritul acestei epoci i inceputul hallstattului, depozit In
cadrat cronologic de M. Rusu, specialist in depozitele de bronzuri
de pe teritoriul patriei noastre. in seria de depozite C1ncu-Suseni
(Ha A,) .
c) Dacii din epoca arhaicd a civilizaiei lor (Hallstattul mijlo
ciu i trziu, de la inceputul La Teneului) au ridicat. dup prerea
noastr i dup cite cunoatem pin in prezent, o cetate de o
lormd neregulat< pe terasa Cemeului, aa numita "Cetate a Fete
lor" partial acoperit i probabil partial refolosit in cadrul marii
cetati patrulatere d la inceputul feudaUsmului romanesc, a feuda
Iismului timpuriu din centrul Europei.
In partea de sud a cetii, la locul "Lutrie" i in cetate apare
un strat arheologc compact, dacic hallstattian (C i O) i de la
inceputul La TEmeului (sec. IV-II l.e.n.). In secolul al IVlea,
te.n., poate la inceputul sec. III te.n. dacilor de la Biharea li se
adaug un contingent de populaie ceIticd, elal" identificat in ae
zare prin ceramica sa specificd, cu forme caracteristice i mull
gralit in past. Poate impotriva ceHilor sau In tovrie cu ceHii,
aprinduse de ali invadatori (romanii?) au ridicat dacii de la
Biharea cetatea de pdmint numiU rzi Cetatea Fetelor. O cetate da
cic. o locuire dadc sigur la Biharia presupusese corect, desigur
n limitele altor cunotine, i P. CseplO, arheolog ordean. la
inceputul sec. X.
d) tim astzi sigur, pe baza materialului concret, ceramicd,
unelte, ustensile, podoabe, c dacii de la Biharea continu s 10
cuiasc n vechea lor aezare (poate i n cetate - Cetatea Fete
lor) i in epoca romand, singuri sau alturi de celUi localizai
lng aezarea daci c, in cazul In care nu se vor fi asimilat in
masa populaiei dacice.
Alturi de ceramica dacicd tipicd (lucrat cu mina i la roat)
s-a descoperit la Biharea (mai ales Ung colul de nord-est al
cetii) i mult ceramicd romand, terra sigilIata, ceramic crmi
zie i glbuie de factur roman provincial. Aezarea dacicd de
epoc
romna se intindea ,in partea de nord-est a cetatii i p
locul actualei ceti (cetatea mare, patrulater de pmnt). Aceast
realitate, locuirea staiunii in epoa roman a fost observat just
i d P. CseplO J. Karacsonyi, nc acum mai biue de apte
decenii.
el Aezarea este locuit in continuare i in sec. IV-VI e.n.
Arheologul elujean M. Roska a dezvelit in spturile sale din
1924-1925 morminte din sec. N e.n., iar S. Dumitracu in anul
1973 cu ocazia spturiior efectuate 1n cetate i la locul "Lutrie"
a descoperit ceramicd, unelte i podoabe din sec. IV.. V e.n., din
tre care amintim doud cdni, una mai mica i a doua cu buza lobat
i toarta torsionat, imitnd piese de metal. In anul - 1954 M.
Rusu a dat la iveal, cu ocazia efecturii s
'
pturii sale de sal
vare, de u bordel din sec. V -V 1 e.n. Ceramic din sec. VI e.n.
a fost descoperit i mai apoi, in spturl1e lui S. Dumitracu
din 1973.
13
1 4
f) Un bogat nivel autohton. romanesc, din sec. VII-X e.n. a
ieit la iveal in urma slpturilor din anul 1973 erectuate in ce
tate i 1n aezarea de la sud de cetate la locul "Lutrie". Au fost
descoperite unelte, ustensile (rnie. greuti de lut etc.) i eera
micd:
1. lucrat cu mln8, neorMrenlaUl.
2. lucrat !8 roata Inceal i ornamentat cu lInII simple sau linii in val.
trase timid pe pasta m08le a vaselor.
3. lucrat la roata npid (pe alocuri mai pstrind elemente tehnologice
de factur post romani, eventual german veche) i ornamentat cu
benz de lni simple sau Jn val, uneori interaate.
Se pare cA in sec. VII-VIII ling satul romnesc de la Biha
rea sau aezat i un grup de slavi, care vor convietui cu populaia
autohton i care vor fi asimilai de acetia in secolele urm
toare (IX-XIlI). Acest proces pare a se oglindi tn studierea cera
micii din aezare, unde, inceptnd cu sec. VIII incepe s predomine
ceramica autohtonA, neslavA, or'namentalA in maniera tradiional
a lumii romanice din Dacia, deosebit de ceramica slava arhaic.
de cea turcoman (avar, peceneg sau cazar?) sau mai trziu de
cea maghiar.
Dup cite ne dlm seama ptn tn prezent, in sec. VIII-IX a
fost ridicat cetatea patruJaterd de p(mlnt - cetatea lui Meu
morut. Construirea cetaii de la Biharea de populaia locului tn
sec. VIII-IX a fost observat, pe criterii Istorice, de geografie
istoric i de medievistul maghiar Gy. GyOrffy. Cetatea patrula
terd de p(mlnt de la Biharea indic, dup prerea noastr, prin
forma sa, o origine sudic, remanent romand sau mai degrab bi
zantin, deosebit de cettile slave din centrul Europei -e tipul
Stare-Mesto-Mikulcice, care au forme neregulate. arhaice. In
aceast cetate sau dat luptele dintre populaia romneasc, poate
impreun cu slavii localizati in aceste teritorii i celele maghiare
din sec. X e.n. Sintetizind tirile istorice i arheologice istoricul
tefan Pacu sc(ia despre cetatea de la Biharea urmatoarele:
"Castrul Biharea era centrul voievodatului lui Menumorut, cete
tea de reedint a voievodului: aici se organizeaz cea mai in
dirjit rezistenA; de 50arta acesteia era legata soarta "arii" Cri
urilor; aici au gsit maghiarii mari bogii. Caslrul Biharea este
lasat mai departe in stapinirea lui Menumorut - dinpreun cu
un vast hinterland al acesteia, spre sud pin la Criul Alb -dup
impcarea dintre "ducelc" Bihorului i "duccle Arpad".
Dup! prerea lui M. Rusu nu ar fi exclus oa cele 8 mormnte
de clrei descoperite pe dealul "umuleu" (orientate est-vest,
cu capul spre apus i picioarele spre rsrit. cu inventar caracte
ristic maghiar pentru prima jumtate al sec. X e.n.: podoabe -
inele de tmpl, brtr.j, arme -virfuri de sgei,
'
topoare, o sabie;
ustensile - amnare; piese de harnasament - zbale, scarite dc
a; la picioarele mortilor fiind depuse capete de cal) "s! fi apari
nut ungurilor czuti in lupta pentru cucerirea cettii". Se pare c
din aceast! vreme dateaz! i cele citeva fragmente ceramice nelo
cale gsite in cetate i care ar putea indica o prezen strin, dar
temporar, in mijlocul comunitii locale din cetate, eventual a
pecenegilor care au avut o vreme dominatia politic i in aceste
plri.
g) Atit in cetate ct i in aezarea te ling! cetate viata comu
nitatii locale va cotinua in vechile coordonate tI sec. X-XI. dup
trecerea evenimentelor pomenite fn Cronica 'lui Annonymus. In s
pturile din 1973 s-a descoperit ceramicd i piese de inventa!' datnd
din aceste secole. Ceramica pstreaz trsturile sale caracteris
tice din sec. VIII-IX, este o continuare organic, tehnologic, tipo
logic i stilistic a ceramici locale - lucrat! la roata rapid i
ornamental! cu benzi de linii simple i in val. Sporadic ti fac loc
f'lemente noi -ceramic imitind pe cea bizantind, ornamentat cu
linii incizate - .triuri (Kammstrich) i ceramic ornamentat cu
rotita, probabil de:provenient central-european. La "Lutrie" s-au
descoperit resturile unei locuin/e datnd din aceste secole. Acesteia
i se adaug cele dou cuptoare spate, in 1954 de M. Rusu, la locul
"Crmid!rie", datate, de asemenea in sec. X-XI. Aceste cle
mente de culturi material, ca de a1tfel i tirile istorice, ntresc
prerea c vechea comunitate din aezarea autohton de la Biharea,
con tinu! s vietuiasc n vechile sale coordonate in acest secole
(careia, se pare c i se adaugI i elemente pecenego-cumane in sec.
XI) i mai apoi tn sec. XlI-XlII. Acestor secole le corespunde nu
numai descoperirea de ceramicd, unelte, ustensile ci i cele peste
500 morminte (506 dezvelite de M. Roska in 1924-25 i 18 dezvc
Iite de M. Rusu i 1954) din cimitirul de la locul "Cr!midrie", la
sud de cetate, din care lipsesc Cu desdvrjre armele. Au fost g
site in schimb podoabe -inele de timpl, coliere, brt!ri, pandan
tive, mrgele din past i sticla, monede, vase, aratind un cimitir
1 5
16
al unei comuniti panice, vechea aezare, dezvoltat poate, m
rit, fcnd fa noilor condiii istorice.
i i incinta cetii, sub nive'lul din sec. XI-XlII, au fost des
coperite n 1973 inc 9 morminte (probabil un alt cimitir) cu inven
tar foarte sdrac (
'
inele de bronz i argint), i care, deocamdat, din
lipsa monedelor, a inventarului concludent i a unor analize anlro
pologice felIlle nu pot fi datate i atribuite cu precizie, din punct
de vedere etnic .
..Deinem n. schimb concluziile unui studiu recent de antropolo
gie publicat de Olga Necra'sov in care se conclude c scheletele din
cimitirul de la Biharea - "Crmidrie" prezint certe urme de
asemdnare ou doud grupuri de schelete de la sud-est de Carpati, o
populaie brahicefal cu evidente urme mediteranoide, cu unele
elemente protoeuropoide i nordice, dup opinia cercettoarei amin
tite, ele fOJIlez o serie autohton, diferit de seTlia slav de tip
moravian de la Ciumbrud.
Din secolele XIII/XIV mai amintim descoperirea la Biharea, pe
lng ceramic, a unor pinteni de tier cu rotild, restul elementelor
de cultur material, mai tirziu nu intereseaz rindurile ,de fa.
h) Se ouvine in schimb s amintim c cetatea de la Biharea,
legat de nceputurile istoriei noastre medievale, pomenit in Cro
nica lui Annonymus, va fi i prima cetate din istoria Transilvaniei
care ne-a rmas atestat tn documentele de cancelarie ale evului
mediu, deci cea mai veche atemre documentar tn zon din anul
1075 (v. Documente privind istoria Romaniei, Seria C, Transilvania,
I. Buc., 1954, Documentul nr. 1 ; Codex Diplomaticum et epistolaris
Slovaciae, Bratisl' ava, 1971, Documentul Nr. 58).
De altfel secolul al XI nu a fost linitit pentru vechea aezare.
Feudalitatea catolic incearc s se instlpineasc asupra cetii i
asupra inutului nconjurtor. Tocmai pentru concretizarea unei
atari politici, pentru ngenuncherea forelor locale i a influenei
lmpriei bizantine se va incerca stabilirea la Biharea a unei epis
copii catolce inc n 1061 (cu un episcop originar din Namur
Lotharingia). Se 'Pare ins c aceast incercare nu a dat rezultate
scontate i Ladislau 1, dup 1093-1094, ntemeind Capitlul din
Oradea, va implica i mutarea aici a epi'scopiei de la Biharea. Pier
zindu-i importana religio
'
as, Biharea va mai detine o vreme
primatul puterii comitatense in Bihor, pin cnd, in rivalitatea
dintre Biharea i Oradea, aezarea de pe Criul Repede ii va
ctiga intietatea. Era aceasta i o expresie ,a rezistenei vechilor
realiUii autohtone, n lupta cu feudalitatea catolic, care va fi
nevoit, pentru a-i asigura supremaia s rildice un alt centru
politic i religios, ;Oradea de dinainte de invazi'a t' tar i de
dup 1241/42. De altfel, Biharea, imprejurimile sale, au fost clcate
de pecenegi i cumani (uzi) in 1068 i 1091, invazie turcoman, ce a
contribuit, probabil, la reducerea importanei politice a vechii ae
zri i a cettii sale de pe terasa pirului Cemeu, de la poalele
Muntilor Plopiului. In locul vechii cetti i a aezrii de odinioar
va rmine doar un sat obinuit dinuind pin astzi in haina do
bndit n deceniile i secolele evului mediu transilvan.
P. Csepl6, RegeszeU asatsokr6/ a Bihari varban, In A, XXI, 1901, pp.
69-72; J. Karacsonyi, AsaMsdval a Bihari loldvdrban, in Al, XXI, 1901,
pp. 12-74; I. G. Russu, M. Serban, N. Metioc, T. Farkas, M. Rusu
,
Date
an/ropomelrice asupra popula/iei vechI "Ce/a/ea Blharea, In Articole i
lucrdrl /iin/ifice, IM-Cluj, 1954, p. 51 i urmi M. Rusu, Contributii ar
heologice la istoricul ceM/ii Bihalea, In Af/C, III, 1960, pp. 18-22; Gy.
Gyorffy, Az AlpQd-korl Magyalarszag lorlenell lo/dla/za, Budapesta, 1966,
pp. 601-602; M. Rusu, Note asupra le/a/fIlOl culturale din/re slavi / po
pula/ia romanicd din Transilvania (sec, VI-X), In Apulum, XI, 1971, pp.
713-126, Codex Diplomaticus el epistola ris Siovaciae (sub redacia lui
.Richard Marsina), Ed, ACldemiei Slovace de tiin, Bratlslava, 1971, p. 53,
Documentul No. 58; St. Pascu, Voievodatul Transilvaniei, I. Cluj, 1972,
p. 43 i urm.; Olga Necrasav, Evolulion de la slruclure antropologique de
la popu/alion de /a Roumanie, depuis le pa/eolilhique lusqu'a nos lours cI
les probU:mes qui s'y IOllochenl, In Annuarire Roumain d'An/ropologie, 10,
1973, pp. 13-19; S. Dumitracu, SondaJul alheologic din iulie 1973 In ceta
lea de /a Biharea, In Crisia, IV, Oradea, 1974 (sub tipar).
(S O)
37, Btrtin, cor. Vadu Criului
(S O)
38. Btstra, cor. Popeti
(S O)
39. Bile, cor. Critioru de Jos
(SO)
40. Bogel, cor. Tuteu
(S D)
41. Bolanu Mare,
(S O)
2
- Repenor1ul monumentelor din jud. Bihor
1 7
42. Bolu, com. Clumeghlu
La locul "Cimpia Veche (Omezo), ling 'braul mort al Criu
lui Repede au fost gsite in urma lucrrilor agricole fragmente
ceramice lucrate la roat din past neagr i crmizie, ornamen
late cu benzi de lnii simple i in val. Fragmentele provin, pro
babil, din locuinele distruse ale unui sat datnd din sec. VIII-IX
e.n. Materialul este inedit i 'e pstreaz in Muzeul Arii Criuri
lor din Oradea.
Informa\e: Kiss Iosif.
(5 D)
43. Borod
(5 D)
44. Borozel, cor Borod
(5 D)
45. Bor$
In loc nepreizat din raza localitii a fost descoperit un de
pozit de bronzuri, din care s-
'
a mai pastrat un ceH de bronz, databil
la sfritul epocli bronzului.
Tot dintr-un loc neprecizat provine o urn bilronconic, pro
babil din prima epoc a flcrului.
Din locuri neprecizate provin dou monede imperiale romane
emise de Vitellius i Iulia Augusta.
(10)
46. Bora, cor. Scdat
(5 D)
47. Borumlaca, cor. Suplacu de BareAu
(1 O)
48. Borz, cor. oimi
(5 D)
49. Boteao, cor. Ineu
(5 D)
18
50. Oratca
In punctul "Coasta LuchU", tntr-un adpost sub stincA au
fost decoperite unelte din cremene aparinind paleoliticului mijlo'
du i o achje din ohsidianA.
M. Roska, Repeflodu, p. 3223, idem, L'/ndustrlc mouslerJene de Bra/ca, In
P.A., 1-11, p. J.
(O 1 S)
51. OrAdet, cor. Bunteti
Se cunoate din literatura speologic (Emil RacoviA) "Pe
tera TAtAroaiei", care ar .putea interesa i pe arheologi. Nu cu
noatem, pinA tn prezent. nici o descoperire arheologicA.
( SO)
52. Br3teU, cor. RbAgani
(S O)
53. Brlhenl*, cor, Lunca
( S O)
54. Bruslurl*
(S O)
55. Brusturl*, cor. Fini
(SO)
56. Bucium*, cor, Ceica
(S O)
57. Bucuroala*, cor. Copcel
(S O)
58. Budol, cor. Popeti
2
In viile din apropierea satului 5-a descoperit inUmpltor un
mormInt din S&. Xl-XII, din inventarul cruia tceau part o
brdard, pandanUve, un cerceI de tImpld i monede. Vechile regis
tre ale Muzeului din Oradea, fn insemnrile lor din 1913, Ias s
se ineleag c ar fi vorba de mai multe morminte (dupA Invn
tarl numeros, care, se pare, nu putea proveni de la un singur
mormint?).
(S O)
\9
59. Buureasa
In literatura speologicA sint amintite mai multe pesteri Si
formaiuni ca: "Petera de la Alun" (Emil Racovia); "Petera
Zmeilor din Onceasa" (cu faunA ca Ursus, Hyoena, Felis); "Izbu
cui de la Radeasa" (Emil Racovit) ; "Cetatea de la Rdeasa"; "Pe
tera de la Preluca", ce ar putea interesa alturi de paleontologi,
i pe arheologi. Din aceste peteri se pastrau la Cluj - Ursus
speJaeus GoJdf; la Sibiu -Canis spelaeus Goldl; la Cluj, ntr-o alt
colectie - Pordus speJaeus Go/df (v. monumente ale naturii).
(5 D)
60. Buduslu
Spre sud-vest de localitate aezare, aparinind epocii neo
Iitice.
In apwpierea locali tAii mai muli tt/ml/li de dimensiuni mari,
aparinnd unei epoci neprecizate.
( 10)
61. Bulz
( SD)
62. BunteU
(5 D)
63. Burda, cor. Budureasa
(SD)
64. Burzuc, cor. Srbi
( SD)
65. Butani, cor. Mgeti
(SD)
66. Cacuc1u Nou', cor. Mgeti
(1 O)
67. Cacuclu Vechi, cor. Aueu
(1 0)
68. Cadea, cor. Scuieni
In locul numit "Cimpul nisipos" (Fovenyes mez6), fragmente
ceramice aparin ind epocii neolitice.
20
Pe "Dealul Pleuvw (Kopasz domb) aezare fortificata cu an
de aprare din epoca bronzului, cultura Otomani, faza 1-11. Din
loc neprecizat provine un ceH cu plisc, probabil din epoca prima
,
a fierului.
Dintr-un punct neprecizat tezaw de 'odoabe din argint dacice
compus dintr-un lan simplu, 3 fjbule cu nodozitU i mai multe
monede romane republicane i imitaii, sec. II. Le.n. Tot dintr-un
punct neprecizat provine o monedd imitatie roman.
D. Ignlt, Rep., p. 8; 1. OrdenUlch, Aria, p. 21; N. FetUcb, Archlologischc
Bellllge zur Geschichte del Sa/malisch - Dohlschen Beziehungen, pl.
XXXVIII, p. J61; I. Glodliu, Consideratii, p. 82; Z. Nin!si, Repelloliul
obiectelor de bronz din Muzeul de istolle Sf culenl, In Crlsia, IV. 1974.
Oradea (sub tlper).
(10)
69. Calea Mare-, cor. Lazreni
(S O)
70. Cauaceu, cor. Biharea
Din locul numit "Dealul cu pietre" (Ko dombon) se semnali-
zcazA unelte de cremene i obsidian fr! a se preciza epoca.
Pe teritoriul localitii cimitir databil in perioada feudalismu
lui timpuriu, cultura Bjelo - Brdo, unde au fost efectuate sp-
turi in anul 1899.
P. CseplO, A hull6 Puszla -Kovcsi lelelehrll,ln AE, 1899, XIX, p. 360, sqq.
(1 O)

71. CbeU-
(S O)
72. Clacea-, cor. Oleea
(SO)
73. CItea, cor. Atileu
In hotarul satului se cunosc mai multe peteri: "CugliH,
(E. Racovl), "Valea Mierel", "Vid reti", "CobleW, care pe lnga
interes speologie ar putea prezenta interes pentru 'ercetarea pa
leoJiticului i neoliticuJui de pe valea Criului Repede.
21
Speologii amatori au gasit in 1958 in "Peterea CugliW frag
mente de oase umane i citeva mrgele de pasta aparinind pe

ioadei prefeudale - sec. III-IV e.n. (Inforonatie N. Chidioan).

(S O)
.
74. Cpilna
,
'.

',75.
76.
77.
La marginea vestic a localitii, chiar pe malu'l sting al Cri
ului Negru s-a deistat in anul 1960 o aezare dade cu u ma
terial ceramic caTe dateaz aezarea in sec. l-ll e.n. Aezarea
necercelat a fost parial distrus de ape.
(N C)
Cr3ndenl, cor. Uzreni
(NC)
Crnzel, cor. Lzreni
(10)
Crsu. cor. Cociuba Mare
La sud de sat, pe valea Clrsului, la locul "Cetate"? a fost
descoperit ceramicd neoliticd (Ti sa Il - Tiszapolgar). Materia
lul se pas treaz in Muzeul colar din Petid.
Tot de pe valea Clrlsului provin fragmente ceramCe cenuii
(printre care i fragmente de chiupuri dacice?) de epc roman
\ _ (sec. 1Il e.n. ?) lucrate la roata i cioburj feudale timpurii? (inedit).
Inormaii: prof, 1. Collea - Clrlllu,
( SO)
78. Crplnet
(S O)
79. Cuad, cor. Tulca
(SO)
80. Cefa
22
In pel'imetrul pescfei. Ia, locul "La Pdure" se afla o statiune
OheoJogicd (partial distrusl de bazinele piscicole) cu mai multe
nivele de locui re: neolitic. dacic de epocl rO/fiana, cioburi sarma
tice? i din feudalismul timuriu (se. XI-XII e.n.) printre care
amintim i fragmente de cazane de lut. Materialul .e plstreaza in
Muzeul Institutului peagogic din Oradea (inedit),
(S O)
81. Celca
(10)
82. Cetea, cor. Barad
(S O)
83. Celoara, cor. Ceica
Dintrun loc neprecizat provin 2 monede republicane romane
din argint.
(1 0)
84. Cenalo, cor. Ciuhoi
(S O)
85. Celariu
In condiii de descoperire neprecizabile ta gasit in hotarul
localitii un tlrdcop de aram cu braele n cruce, aparinind
epocii eneoliUce.
M. Roska, A rhcskdnyok, In K6z/emenyek, II, Cluj, 1942, 1, p. 3.
(N C)
86. Cherechlu
Dintr-un depozit mai If are de obiecte de Ibronz, sau pstrat
doar 2 celturi, 2 seceri cu limb i 2 fragmente de tabld databile
la sfiritul epocii bronzului.
M. Rusu, D/e Verbrellung, p. 25.
(1 0)
87. Cbereslg, cor. Giriu de Cri
Pe malul drept al canalului colector, n dreptul loca1ittii a
fost decoperit un vas celtic.
Sint semnalate mai multe monede imperiale romane.
In apropierea donjonului au fost descoperite sedIile de a, i
pinteni. Sondajul arheologic din anul 1902 a dezvelit o parte a zidu
lui de incintd, sau descoperit virfuri de sdgeti, unelte din fier.
cahle. (lnf. N. Chidioan).
Dacia, N.S., p. 453
(O 1 S)
23
88. Cherlu, cor. Oorhei
(SO)
89. Chea, cor. Cociuba Mare
(S O)
90. Cheereu, cor. Cherechiu
Din locuri neprecizate provin mai multe topoare de piatr. tn
"Pdurea Varo" (Vara ero) au fost gsite dou topoare de piatrl
tip calapod apartinind epocii neolitice.
Pe "Dealul Episcopului" (PUspOk domb) aezare fortificat cu
an din epoca de bronz cultura Otomani .aza 1-11. Pe "Insula
Mare" (Nagy sziget) aezare din epoca de bronz cultura Otomani
faza III. Dintr-un punct neprecizat provine un vrf de pllmnal din
bronz. rot intr un punct neprecizat (probabil "Dealul BU!ucului")
a fost sit un depozit de bronzuri compus din 1 Jange, 3 seceri,
I fragment de celt otflbuite perioadei Hallst<tt A. 1 . J
Dintr-un punct neprecizat provin 3 denari republicani romani
apartinind probabil inventarului unui mormint.
La marginea localitii, pe fostul teren al lui Paksy Dezso, au
fos g!site 3 morminte atribuite sarmatilor.
Pe "Dealul Izvorului" (Forromb) au fost g!site 9 morminte
atribuite cu probabilitate gepizilor tirzii sau avarilor.
M. Roskl, Reperlollu, p. 80, 1. Ordentlch, Aria, p. 22; M. RlIsu, Die Vcrbri.
lUng, p. 207; M. Coml, Unele dale privInd regiunile din nordvcslul Romd
nici ln sec. V_IX, tn Centenar Muzeal Ordean, Oradea, 1972, p. 211;
E. Chiril, 1. Emooi, Z. Nanli, DescoperirI monetarc antice In Transilvania
(VIU), in Acla M.N., VI , 1971, p. 568.
(1 0)
91 . Chel, localitate suburbanl Marghita
De pe fosta ferml "Lukaszy" provin 2 vase, probabil in
ventarul funerar a unor morminte databile in epoca bronzului.
M. Roska, Reperlodu, p. 121
(1 0)
92. ChIJle, cor. Copacel
(N C)
93. Chlorag, cor. Srbi
(S O)
24
94, Chlraleu, cor. Chilaz
(S O)
95. Chlrlbl, cor, Tauteu
(S O)
96. Chlstag, cor. Atileu
(S O)
97. Chldu, cor, Pietroasa
Tn holarul localitatii speologii au cercetat mai multe peteri:
"Petera Nandru", "Petera Dori", "Petera Sura Bogei" (Emil Ra
covita), "Petera Huda lzbuclui de la Cetti", "Petera Anda de
la Chicau care ar putea prezenta interes pentru arheologi.
(S O)
98. Chllrld, cor. Nojorid
tn hotarul localitatii sa descoperit intr- imprejur-are necu
noscuta o }ama de obsidian.
Tot dintr un punct nerecizat provine un depozit de bronzuri
aparinnd orizontului cronologic al scriei de depozite Uriu -Ora
gomircti.
M. Roka, Reperlofiu, p. 130, S.v.; Al. Vulpe. AXle. p. 83 i S.v.
(S O)
99. Cbllaz
(S O)
100. Cibel, cor. Sinmartin
(S O)
101. Ciacaaia, cor, sacuieni
Dintr
'-un loc neprecizat provine 1 tirnacop de arama din epoca
eneolitica.
Ti raza localitatii este semnalata o aezare din epoca bron
zului. Din aceasta aezare provin numeroase unelle de os, topor
de piatra, greI/tate de lesIIl i 1 dalta de bronz. tn condiii necu
noscute a fost descoperit 1 pandantiv ltmllJd avind un brat rupt.
To "Hotarul Csengeri (Csengeri dGl) in anul 1957 a fost desco
perit un depozit de bronzuri din care s-au pastrat: 1 tant orna-
25
mental de harnaament, 1 topor de lupt cu disc i spin, 1 colier
i 2 brd1ri.
Z. NAnAsi, Reper/or/ul obiectelor de bronz din Muzeul de Istorie SdcUieni,
In Crisia, IV, Oradea (sub tipar).
(10)
102. Ciuboi"
(50)
103. Ciuletl , cor. Spinu
(5
O)
104. Ciumeghlu
In grdina C.A.P.-ului a fost descoperit in 1967 un de nor re
publican roman ( 100-97 t.e.n.).
E. Chlril, N. Chidloan, S. Dumitrdcu, N. Stctu, Descoperiri monc/orc an
tice din Transilvan/a (IV). In Studii i comunicri No. 14, Muzeul Bru
kenthal, Sibiu, 1969, p. 2.
(NC)
105. Ciutelec", cor. Tuteu
(5 O)
106. Cimp", ora. Vadiu
(50)
107. Cimpaol
In petera "Dimbul Colibii" de pe valea Sighitelului (petera
a li-a) o-au efectuat spturi paleontologicc descoperindu-se, cu
aceast ocazie, material neolitic ce e iAstreaz in Muzeul de
Istorie al Transilvaniei din Cluj.
N. VoS. o contributie ia problema legdturilor cu/lUrJi T/sa cu alte cultur
neoJilice din Transilvania, in SCN, 1, 1961, p. 17; D. 19nat. Rep., p. 8 s.v.
(5 O)
108. Cimpanl de Pomezeu, cor. Pomezeu
(5
O)
109. Cmp Moll, ora Vacu
(5
O)
26
1 10. Cocluba Mare
In partea de hotar "Cohreti" se afl o staiune arheologic!
cu doua orizonturi de locuire: tn prima vinst a e'ocii tierulu)
(Hallstalt) i in sec. II1-IIV. e.n. Au fost descoperite din Hallstalt,
mai multe vase mari de provizii (urne villanoviene) i un vCscior
mic cu corpul 1n form de raa cu cioc (askos). Din orizontul de
epoca romana sa11 descoperit numai Jragmente ceramice cenuii,
p,intre 'are i o toarl1 0 amlord? avnd imprimata pe ea o
tampila.
La punctUl "Fnt1nita", intre sat i valea "Ratcl se g
sete o a doua statiune arheologica cu 3 nivele de locui re: eera
micd neolitica, hallslattian i un orizont puternic cu locuine ale
dacilor liberi de epoc roman (sec. ll-I e.n.), in care s-a des
coperit ceramicd lucrata cu mina i la roat, printre care amintim
chiupuri mari, cenuii. de veche tradiie autohtona.
S. DumHracu, Cerceltrl arheologice Ja Depfcsiunca Holodulul (1) (Stpdlu.
rIIe de la Cociuba Mare, J. Bihor), tn Crisil, III. 1973, pp. 139-161.
(S O)
1 1 1 . Cocluba Mic, cor. Pietroasa
Inc Emil Racovi cunoate "Petera de la Ponor" din hotarul
satului, prezentnd important pentru speologi, dar in care ar pu
tea s existe i urmQ de locui re uman.
(00)
112. Codrloru, cor. Aueu
( SO)
1 13. Cadru, cor. oimi
(S O)
114. COhanl, cor. Abram
(SO)
115. COleU, ora Vacu
(S O)
116. Copcel
lSO)
1 17. Copcenl*, cor. Smbta
(SO)
27
1 18, CorbeU, cor, Ceica
(5
O)
1 1 9, Corboala, cor. Boianu Mare
(1 O)
120. Cordiu, cor. Sinmartin
( 50)
J21. CornleW, cor. Dobreti
(5 O)
122. Cornllel, cor. Borod
( 50)
123. Codeni, cor. Pomezeu
(5 0)
124. Cotlglet. cor. Ceica
Dintr-un loc neprecizat provine un fragment de topor de
piatr apartinnd epocii neolitice.
Tot dintr-un punct neprecizat provine un tirndcop <de aram
cu un singur ti, aparinind epocii eneolitice.
M. Roska, A rezcsknyok, In Koz/emenyek, 1942, II, p. 40
(50)
125. Crestur, cor. Abrmu
Pe promontoriul .. Cettuia" aezare fortificat cu sant i val
de aprare din epoca bronzului cultura Otomani faza 1 Si II.
I. Qrdentlich, Aria, p. 22
(10)
126. Cresula, cor. Curtele
(10)
127, Crltloru de Jos
( 1 0)
128. Crltloru de Sus, cor. Critioru de Jos
( 1 0)
28
129. CIinceU, cor. Dobreti
(10)
J 30. Cubulcut. cor. Slcuieni
Pe locul numit "padurea lui Frater" (Frater erd6), aezare
neolitic! de unde provin numeroase fragmente ceramice. Din locuri
neprecizate provin 1 nucleu de obsidian i I topor de piatra. De
pe "Dealul bAtrIn" (Oreg hegy) provine 1 daltd de arama, t tir
nacop de aramA cu un singur t!i, fragmente ceramiee, toale atri
buite epocii eneolitice.
Dintr-un punct neprecizat provine 1 depozit de bronzuri, COOl
pus din 5 piese de harnaament, i 1 lamd de pumnal databile in
faza Bronz D. Dintr-un alt punct neprecizat provine un depozit
de bronzuri format din cea 30 de tutuli. Din locuri neprecizate
provin numeroase fragmente ceramice aparinind culturii Oto
mani. Sint semnalate mai multe !ragmente cewmCe hallstattiene
din locuri neprecizate de pe raza locali taii.
M. Roska, Repertoriu, p. 13; Ide, A rhcsdkdnyok, tn Kozlcmenyek, II,
192, II, p. 40; D. Ignat, Rep., p.
9
; M. Rusu. Dlc Verbrejtung. p. 25.
( l0)
1 31 . Cucucenl, cor. Rieni
( SD)
132. Cuied", cor, Brusturi
(5 D)
133. Curlele
(l 0)
134, Cwtuiueni
La "Ferma Mica (Kis tanya) au fost scoase citeva fragmente
preistorice.
Pe "Dealul Caramidariei" (Eget6 hegy) au fost descoperite
incidental vase de lut i fragmente ceramiee. aparinnd epocii de
bronz. La acest punct s-a efectuat in 1932 un sondaj arheologic
care a avut ca rezultat recuperarea unor ceti apartinind ultimei
faze a culturii Otomani. CercetArile arheologice ntreprinse in
1968 au sesizat un nivel de locuire datat, pe baza materialului
eera mic $i a unui inel de bucJd in form de barc, la finele epocii
29
30
bronzului. Intre materialele oeramke au fost descoperite fragmente
apartinind cul-urilor Wietenberg III i Suciu de Sus.
I
n condiii
de descoperire necunoscute au fost gsite ocazional la "Dealul
Crmidriei" i in alte puncte din localitate mai multe obiecte de
bronz (2 brddri cu capetele descu te, 1 pumnal, 1 ceH de bronz,
1 vri de lance). Aparinind tot epocii bronzului tardiv i inceputul
epocii hallstattiene amintim un depozit de bronzuri descoperit
in 1953 ntr-una din grdinile din localitate. Depozitul se compune
din 3 brdldri masive, cu capetele desf'ute, 2 seceri cu limb l a
miner, 9 turte de bronz i partea superioar a unui topor cu ari
pioare. Aceleiai perioade ti apartin: un mormint (probabil de in
cineratie) descoperit in 1946 i care avea ca inventar 1 vas cu
picior, 1 ceacd 1 farfurie (castron?) i 1 v.rigd ,(l de bronz;
1 mormint cu o urnd funerar descoperit in 1947 la "Dealul Cr
midriei".
I
ntre vie i drumul care duce la gar, au fost 6coase incidental
n 1969 2 morminte de incineraie cu un bogat inventar arheologic
datate la finele hallstattului i atri'buite dacilor.
Localitatea Curluieni a intrat in 'literatura arheologic mai
ales datorit descoperiri,lor celtice. Sint cunoscute cca 50 de mor
minte de inhumatie i incineraie in groap sau n urm. Majori
tatea lor .rovin din descoperir,j intimpltoare. Din aceast cate
gorie amintim mormintul cu car de JupUi. Sondaje arheologice au
fost ntreprinse in 1932, 1936, 1938, i spMuri de mai mare am
ploare in 1968 cind au fost cercetate 1 1 morminte aparinnd am
belor rituri funerare. Ele se remarc printr-un inventar funerar
foarte bogat, unele avnd peste 20 de piese adiacente (vase, ceti,
strdchini, IibuJe de bronz i fier, br1dri, colier, unelte, etc.). Intre
produsele ceramice se remarc vasele lucrate cu mna de factur
local, precum i vasele celtice cu motive decorative imprumutate
din repertoriul autohton. Coviritoarea majoritate a descoperirilor
celtice provin de la "Dealul Crmidriei".
De la "Dimbul livezW (Liget domb) provin c1teva piese de
fier (umbo-uri, de scut, Uelte, etc.), descoper'ite in 1933 intr-un
depozit sau in morminte, daate in sec. III-IV i atribuite even
tual gepizilor timpurii.
Pe "Dealul Crlmidriei" se semnaleaz o aezare datat 'n
secolele IX-XII in care 5-a descoperit i o monedd bizantin.
I
n
1931, a fost efectuat o sptur arheologic la "Dealul capelei"
135.
136.
137,
138.
139.
140.
(Kapolna hegy) care a desvelit ruinele unei biserici, probabil ro
manidi i 4 morminte cu inventar funerar specific sec. XI-Xn.
M. Rosk, Repertoriu, p. 80-81; 1. Ordentlich, Aria, p. 22-23; N. Chidiolln.
GruPI Suciu de Sus 1n SCIV, 2, 1970, p. 288; Z. Nnsi, Repertoriul
obiectelor de bronz din Muzeul de Istoric din Sdcu/lml, In Crisia, IV,
Oradea, 1974, (sub tiplr; M. Rusu, Die Verbreilung, p. 205j Z. Nmisi,
Morminte halJstal/Jenc tJrzii de la Curluieni, tn Studii i ComunicAri,
1969, Satu Mare, p. 85 sqqj VI. ZiIa. Bei/rage, p. 189, sqq; M. Roska,
Sepulture cell1que c char de
E
rk6rtveIyes, In K6z/emenyek, II, Cluj,
p. 81-84; Idem, Neuie kellische Funde von
E
rkorlvelyes, In Koz,
lemenyek, II, 192, p. 3; Z. Nnsi, Descoperiri In necropola celticl
de la CUIIUiucni, In Crisia, III, Oradea, 1973, p. 2 sqq; l. BOna, Az
Ujkollyani gemwn lovas sir, In A, 2, Budapesta, 1961, p. 192 sq,
fig. 9; S. DumHracu, Descoperiri arheologice din sec. IV-V. e.n., n
Centenarul Muzeal OrMean, Orade, 1972, p. 198; M. Rusu, Contribulii
arheologice la Istoricul cetilii Blharea, in AlSC, 1Il, 190, nota 14.
(N Ci
Cusulu, cor, Lazuri de Beiu$
(1 0)
Cuzap, cor. Popeti
(l 0)
Daml, cor. Bratca
(1 O)
Delani, ora Beiu
(1 O)
Delurent, cor. Bratca
(1 O)
Derna
La sud-est de fabrica de asfalt pe "Dealul Comorii" (Kincses
hegy, Schatzberg) sau "Peniza a fost descoperit in perioada
interbelic o brClarC dadc de argint cu capete de animal (pstrat
in colectia preotului Potora din Marghita) i 2 monede de argint:
1 denoI roman republican i 1 monedd de tipul Dyrrhachium, am
bele ajunse in colecia ing. IuliUJ. Barcsai din Deva.
Trebuie s precizm c in przent locul unde sa fcut desco
perirea "Dealul Comorii" ("Dealul cu bani U) se afla in hotarul
c'tunului satului ScIsu Nou.
C. Daicoviciu, Neue MitteJlungen aus Dazicn, in Dacia, VII-VIIf, 1937-190,
Buc., 1941. pp. 322-323, s.v.
(S D)
31
141. Dernioara, cor. Derna
(1 0)
142. Dicneti", cor. Drlgeti
(10)
143. D1Jir, cor. Abram
(10)
J 44. Diosig
tn anul 1892 a fost descoperit intr-un loc neprecizat un topor
de piatrl de tip calapod. Un topor identic a fost glsit n locul
de holar numit "Belso Bji". Ambele descoperiri se incadreaz
in epoca ncolitic.
tn via de pc dealul "Ianca mic" (Kis Janka) s-a gsit un
1rnccop de aram cu bratele in cruce, databil n epoca eneoli
tic. Dintr-un loc neprecizat provine 1 celt de bronz databil la
sfiritul epocii de bronz. Pe tcrasa superioar a Vii Erului, in
locul numit "Colonie", aezare din epoca 'bronzului din faza 1 i Il
a culturii Otomani.
1
n acelai loc a fost descoperit 1 mormnt de
inhumatic in poziic chircit, aparinnd unui 'copil avnd drept
inventar 2 vase. Mormintul se poaie data in faza a III-a a culturii
Otomani.
t
n diferite puncte de pe raza localittii -e semnaleaz un nu
mr relativ mare de tumtli apartinnd unor epoci neprecizate. Pe
dealul viilor, cimitir de incineraie celtic. Din inventarul acestor
morminte, amintim in mod special 3 brctcri din bronz cu sc
miove.
Din loc neprecizat, un tezaur de monede republicane romane.
M. Roska, R(perloriu, p. 40 sq; Idem, A rczcskrnyok In K6zlemenyek. II,
1941 p. 30; V. Plrvan Gelica, p. 542, 706. 786, fig. 375; VI. Zirra, Beilrdge,
p. 196; M. Chilescu, Descoperirea mOMtar! la &!iu, In Studii i cercetlri
de numismaticl, IV, 1968, p. 361.
( 1 0)
145. DobreU
(1 O)
146. DobricloneU, cor. Mgeti
32
Pe "Valea Dobricionetilor" spre Sceni in locul numit "Mai
sus de Bodeui", s-a gsit un "tOpor de piatra cu gaur de inmnu
are databil in epoca neolitic.
Inf. L. Borcea.
( 1 0)
147. Dolea, cum Suplacu de Barcu
(10)
148. DrgheU
(10)
149. DdgeU
( 1 0)
150. Dr3goteni, cor. Remetea
(10)
151. Dumbrava, cor. Holod
(10)
152. Dumbrvanl, cor. Bunteti
(10)
:
153. Dumbrvlta, cor. Holod
(10)
154. Dumbrvla de Codru, cor, $oimi
(1 0)
155. DueU, cor. Ceica
Dintrun punct neprecizat !rovine o mdciucd de piatra le
fuit!, apartintnd probabil epocii neoJitice.
Inf. N. Chldioln
(10)
156. FiDclca, cor. Abrmu ..
(1 0)
157. Felcherlu, cor. Oorhei
(10)
158. Fegernlc, cor. Srbi
(10)
159. Fegernlcu Nou, cor. Sirbi
(10)
160. Fenerl, cor. Pocola
(10)
3 -Reporul monumetlor din jud. B!hor
33
161. Ferice, cor. Sunteti
( DI S)
162. Flni
(NC)
J63. Fizl, cor. Fini
(10)
164. Finae, cor. Cimpani
(10)
1 65. Pica, cor. Vrciorog
(10)
166. Fogla, cor. Suplacu de Sardiu
(10)
167. Fonu, cor. Husasu de Tinca
(10)
168. Foru, cor. Uileacu de Beiu
(1 0)
169. Foroslg, cor. Holod
(10)
170. Fughlu, cor Oorhei
In literatura de specialitate descoperirile sint semnalate la Fu
ghiu - Oorheiu (Fugyivasarhelyrel) nefcndu-se distincie intre
cele dou localiti.
La sfritul secolului trecut au fost descoperite aici 3 tipare
de greie pentru turnat, 2 seceri,
1 pumnal i 1 vrf de lance, pro
venite probabil dintr-un atelier local de turnare de la finele epocii
bro1zului.
Hoemes M6ricz,
O
skori es r6mCi lelelek Magyarorszdgb61 a Becsl udvari
lermiszelralzi Muzeumban, In AE, XXIV, 1904, p. 208. fg. 1-, V. Pirv8n.
Getic8, p. 318.
(NC)
171. Galopetru, cor. Tarcea
34
Din "Pdurea Frater" (Frater erde) provin numeroase unelte
din cremene atribuite mouslerianului.
Tot din acelai loc sint semnalate i topoare de piatr din
epoca neolitic. Aezdri din aceiai epoc se cunosc pe "Dealul
legii (Torveny domb) i in locul numit "Groapa cu lut (Srga(Ol
des gOdOr).
Din epoca de bronz 'e cunosc aezdri in punctele "Podul cu
cinci gauri" (Otlyukas hid), apartinind culturii Otomani (aza 11
i pe grindul din "Pdurea FrAter" (FrAter erd6), apartinind cul
turii Otomani faza III. La "Ferma Mic (Kis Tanya) s-a gasit un
depozit mare de obiecte din bronz. atribuite fazei finale a epocii
bronzului.
Tot din "Pdurea Frater" sint amintite 5 moneoo imperiale
romane fr datare precis, cit i numeroase fragmente ceramice,
lucrate la Ioata, atribuite sec. IV e.n.
In anul 1954 pe "Dmbul MorW (Malom domb) a fost gsit
un mormnt de inhumaie databil n sec. X pe baza inventarului
adiacent.
M. Roska, Reper/oriu, p. 96; D. Igoat, Rcp., p. 9; 1. Ordentlich, Aria, p. 23;
N. Chidioln, MormJn/uJ din perioada leudaJismuJUi IImpuriu de la Ga
Jaspe/reu (RaIon Marghila), In Studii i Comunicri, 12, Muzeul Brukenthal,
Sibiu, p. 237 sqq, M. Rusu, Dfe Verbref/ung, p. 2; Z. Szekely, /frj cu
privire la unele descoperiri monelare din Transilvania, In SCN, 1, Buc.,
1957, p. 472.
(1 0)
172. GIen1, cor. Mageti
(10)
173. GItanl, cor. Tileagd
(1 0)
174. Gepi, cor. Lzreni
(NC)
175. Gepiu, cor. Cefa
3'
Dintr-un 'oc neprecizat s-au descoperit izolat 1 topor de
piatr lefuit i 1 celt de bronz. Dintr-o eroare localitatea a in
trat in literatura de specialitate i ca loc de descoperire a unor
topoare de lupt din bronz, acestea fiind gsite de fapt Ia "Pusta
Gepiu" de lng Roiori, cor. Diosig.
M. Roska, Repetloriu, p. 100/5
(l C)
35
176. Gheghie*, cor. Aueu
(N C)
177. Ghenelea, cor. Viioara
In anul 1968 au fost decoperite int!mpUHor Intr-o nisipArie
din dreapta drumului dintre Marghita i Ghenetea, In hotarul sa
tului, 4 cast/oane i 1 strachind, lucrate la roat din pasUl fin!
cenuie. Vasele sint ornamentale cu motive tampate (cerculee,
rozete, figuri geometrice) imitind ceramica roman terra sigillata.
DateazA din sec. III-IV e.n. i pot fi atribuite populatiei autohtone
- dacilor liberi de epoci roman! din bazinul Barc!ului, - sau
neamurilor "barbare pAtrunse ulterior in aceste pArti. Se inca
dreazA n orizontul cultural cu ceramicd stampatd, cenuie, (tipul
Blazice1). Descoperirea fiind facutA tn conditii nesigure, nu se pot
aduce alte precizAri de ordin cultural -istoric.
S. Dumtncu, Z. Nn4sl, Ceramlcd descoperJld la Ghenelea (1. Blllor),
In Salu Mare. Studii i Comunicdrl, Satu Mare, 197, pp. 225.
(S D)
178. Ghida, cor. Bale
(1 0)
179. Ghlghlenl, cor. Rieni
(NC)
180. Ghlorac, cor. Ciumeghiu
(1 0)
181. Glnta, cor. CApilna
Din hotarul satului dintr-un loc neprecizat provin unelte de
obsidian apartinind epocii neolitice.
(N C)
,
182. Girlu de Crl
36
In hotarul localWltli sint cunoscute mal multe statiuni arheo
logice. datorate sApAturilor sau cercetArilor de teren efectuate
aici:
1. rn punctul "La rituri" a fost cercetatA o aezare apartinind
culturii Cotofeni suprapus! de o aezare din prima epocA a tierului
(Hallstatt). La suprafata au fost descoperite de asemenea fragmente
183.
ceramice 8artinind sec. IX-XII 'recum i buze de cazane pece
nege.
2. In punctul "A1ceu aezare tip tel, tnthit cu an de apA
rare apartinind culturii Otomani faza 1-111. Au fost executate
cercetri sistematice.
3. In punctul "Peste Crl sau "Intre
,
poduri" a fost cercetoUi
o aezare din prima epoc a fierului i au fost descoperite mate
dale ceramice din sec. II-III e.n., precum i ceramicc <partinind
sec. IV e.n.
4. In cartierul "Pietroasa" pe malul canalului colector aezare
dacic! din sec. I Le.n.-I.e.n.
5. In hotarul Alceu, punctul "Fntna lui Ivani" a fost desco
periti oramicc apartinind sec. IV e.n.
6. In punctul "Roman" au fost descoperite fragmente ceramice
datate tn sec. VI-VIII e.n.
7. In punctul "GheJand" au fost descoperite vase din sec.
XIII-XIV.
S. Dumitraeu, Colectia arheolog1cd "Eugen Patoron", In LucrAri tiinli.
nee. J, InstitutUl pedagogic, Orldee, 1967, p. 73-79; Idem. Aezdri i des
coperIrI dacice 1, p. 247-248; Idem. Aezarea Calo/eni de la Glri Rlturi,
In Lucrlri tiinllfice, II, Institutul PlXegoglc, Oredee, 19, p. 258-264;
1. Ordent1ich, Aria, p.
(D 1
5)
Giriu Negru, cor. Tinca
(5 D)
J84. GluleU, cor. Pietroasa
(1 0)
185. Gaila, cor. Cbeti
(NC)
186. Grdinari, cor. Drgineti
(N C)
187. Groi, cor. Aueu
(N C)
188. Gruilung, cor. Lazreni
(N C)
37
189. Gurani, cor. Pietroasa
(NC)
190. Gurbedlu, cor. Tinca
(S O)
191. GwbeU, cor. Cbeti
(NC)
192. GurbeU, cor. Spinu
(1 O)
193. Haleu, cam. Snmartin
Pe malul Petei i in grdinile ce se aliniaz de-a lungul ei
se semnaleaz o aezare neolitic cu fragmente ceramce, vetre
dC foc etc.
In hotarul localitii au fost descoperite izolat mai multe ma
nede romane. Astfel, tn 1884 o monedd imperial de argint (Faus
tina junior), in 1874 denar imperial (Hadrian), iar in 1893 alte 3
monede romane (1).
In jurul bisericutei de la marginea satului au fost descoperite
schelete umane.
D. Ignal, Rep., p. 10; Bucr MUrea, Decuverles reccnlcs el plus anclenncs
de monnales an//ques el byzan/lnes en Roumanie, In Dacia, N.S., XI, 1967,
p. 37.
(N C)
194. HuceU, cor. Spinu
(N C)
195. Hidi, cor. Pomezeu
(NC)
196. Hldlel, cor. Dobreti
(NC)
197. Hld1elu de Jos, cor. Hidielu de Sus
(NC)
198. Hidlelu de Sus
(NC)
199. Hincblrl, cor. Lazuri de .Beiu
(NC)
38
200. H1reU-, cor. Cmpani
(NC)
201. Hodl, cor. Holod
In vara anului 1969 in curtea casei lui Calea Petru s-a des
coperit un tezaur de podoabe de aur compus din uatoarele
piese: 1 brtart cu -eciune ova, alta cu seciun1a rombica,
2 bratdri cu capetele terminate tn cite 2 spirale, 1 inel de buclt
tn forma de barca, 3 inele din placa. pandantive, nasturi. Tezau
rul se incadreaza la sfritul epocii de bronz i inceputul epocii
de fier (Br. D -Ha A).
In hotarul satului se gasesc 3- tumuli ce s-ar putea lega
de descoperirea tezaurului (in!. S. Duitracu).
M. Rusu. Consldefatlj asupra mela/urglei aurului din TransilVania In
bronz D i HaUs/a!l A, In Acta N.N., IX, Cluj, 1972, p. 46.
(NC)
202. Holel-, cor. oimi
(NC)
203. Hodo-, cor. Salard
(NC)
204. Holod-
(S D)
205. Homorog*, cor. Madras
(S D)
206. Hotar, cor. Tetche a
(NC)
207. Hothel, cor. Lunca
(NC)
208. Husasiu de Cri, cor. lneu
(NC)
209. Husasu de Tlnca-
(S D)
210. Huta-, cor. Boianu Mare
(N C)
39
211. Huta Voievozi, cor. Sinteu
(N C)
212. Ianca cor. Diosig
(1 O)
213. Ianoda, cor. MAdlras
1
tn 1898 in vatra satului s-a descoperit o mtciuct din bronz
.atatA la sfiritul epocii de bronz.
In 1902 s-a descoperit intr-un loc neprecizat un topor de pia
Ir i mai multe mtrge/e de pmint (past) provenind probabil din
inventarul funerar al unui mormint din perioada comunei primi
tive.
tn 1896 in urma unei sumare cercetri arheologice s-au des
coperit urmele unui sat medieval la punctul numit "Cnepite"
(KenderfOld). Au fost scoase vase de lut, cahle, vlrfwi de stgeti,
cuie, pinteni, z'bale, etc.
(NC)
214. Inand, cor. Cefa
Hotarul satului lnand, spre Cefa, este strbtut de valurile
de pdmlnt din vestul patriei noastre, care strabat Banatul i Cri
ana de la 5ud spre nord. Sint constructii antice (val i ant) de
pamint, datind, pare-se, din -ec. IV e.n. Au fost ridicate de ro
mani in fata alacurilor barbare venite dinspre est, ca o linie in
depdrtatd de siguran" a Dunrii mijlocii. Se aseaman i se pare
ca au jucat acela rol, in strategia romana a Imperiului tirziu,
ca Brazda lui Novac in Muntenia, pentru linia de aparare a Du
narii de Jos. (Inedit).
s. Dumitracu, ConfrJbutii la cunoaferea granitelOr de vesl a DacieJ /~
mane, in Acla /.N., VI, Cluj, 1969, pp. 483-491, fig. 1.
(S D)
215. InceU, cor. Ceica
(NC)
216. lneu
(NC)
217. loanl, cor. Fini
(NC)
40
218. Iteu, cor. Abram
(NC)
219. Iteu Nou, cor. Abram
(NC)
220. Izbuc, cor. Crpinet
(N C)
221. Izvoarele, cor. Viioara
(NC)
222. Josanl, cor. Olbeti
(N C)
223. Josanl, cor. M!geli
Dintr-un loc neprecizat provin 6 t1rndcoape de aram! cu bra
tele n cruce ce se pot incadra tn epoca eneolitidi.
Tot dintr-un punct neprecizat provine un depozit de obiecte
de bronz compus din 1 9 celturi, i mai multe de.eurj de turnare
databile in faza HaJlstatl B. 1.
M. Roska, Reperloriu, p. 14; Idem, A lezcscikcnyok, tn Kozlcmcnyck, II,
1942, p. 40; M. Rusu, Dic Verbrci/ung, p. 208; V. Pirvan, Gclica, p. 410.
(10)
224. Lacu Sarat, cor. Pomezeu
(NC)
225. Lazurl", cor. Roia
(NC)
226. Lazuri de Belu
(NC)
'27. Hizarenl
(NC)
228, leleU, cor. Bunteti
( NC)
229. lehecent, cor. C!rpinet
(NC)
41
230. Le, cor. Nojorid
In hotarul satului se afli o aezare de tip tel de pe care au
Iost culese in perieghez arheologic cioburi Cotofeni (materia
lele se pistreaz la Institutul pedagogic Oradea).
(S D)
231. Llvada Beiuulul", cor. Drgneti
(NC)
232. Livada de Dihor, cor. Nojorid
Pe valea A1ceului la punctul "Poligonul Turcilor" s-au des
coperit ciobud ne?litice.
La marginea sud-vestici a satului. pc un platou, au fost g
site tn 1970 resturile unui cimitir, din care s-a recuperat un vas,
de lut lucrat la roat i un vas lucT,at cu mna aparinnd dacilor
din a 2-a vrsti a epocii fierului (inI. N. Chidioan).
In amintitul punct "Poligonul Turcilor" apar, in urma ar
tUfiior de primvar cioburi lucrate din past cenuie, datnd din
sec. 1-11. e.n. In asociere cu aceast ceramic '-a gsit i olirie
lucrat cu mna din past poroasi, 'rost ars. Se pare c avem
de.a face cu o aezare a dacilor liberi din epoc roman din Cri
ana (inedite).
La marginea de sud a satului, n grdinile particulare ale
locuitorilor, apar cjoburi feudale timpurii. Pe pIatoul unde s-au
descoperit returile cimitirului dacic .spturiie arheologice au
dezvelit o aezare din sec. XI-XII, cu oldrie 'pecific intre carc
amintim i fragmente de cazane de lut.
(S D)
233. Loranta-, ctun al satului Cuied, cor. Brusturi
(NC)
234. Laru, cor. BTatea
42
Cercetrile executate in "Petera Boiului" , in 1930, au desco
perit aici unelte de piatr cioplit din mousterianul superior
(epoca paleolitie).
Nivelele culturale sesizate aici apartin culturii Tisa sau Biikk
(ceramicd pictat), culturii Cototeni i secolelor IX-XI. Atribui-
rile cronologice i culturale sau fcut pe baza bogatului material
cer amic. decoperit in peter.
M. Roska, Reper/oriu, p. 141.
(N C)
235. Lugau de Jos
(NC)
236. Lugau de Sus, cor. Lugau de Jos
(NC)
237. Lunca
(N C)
238. Luncasprle-, cor. Dobret
(NC)
239. Luncoara, cor. Aueu
(NC)
240. Lupoaia, cor. Holod
(N C)
241. Marghlta
Din loc neprecizat fragment de vas i cuit de obsidian atri
buite epocii neolitice.
Se menioneaz ca decoperiri intmpltoare o verigd de aur
avind seciunea patrulater i un buzdugan de bronz in form de
stea, in patru muchii cu virful ascuit.
J. Hampel, Muzeumoh es Tlrsul% h, In AE, XI, 1891, p. 83; M. Roska,
Reper/oriu, p. 157.
(1 01
242. Margine. cor. Abram
Din loc neprecizat de pe teritoriul localitii provin frag
mente ceramice aparinnd epocii neolitice.
D. Ignat, Rep., p. 10.
(1 01
243. Mribaz, cor. Mdras
(N C)
43
244. Mdiras
(N C)
245, M.geU
(NC)
246, Mgura, cor, Pietroasa
(N C)
247. Medad, cor, Remetea
In "Petera Meziadului" au fost descoperite intimpltor eio
buri neolitice pictate (Tisa) i n anul 1972 o jumltate de vas
dacic de factur arhaic. Acest vas a ieit la iveaUi cu ocazia
efecturii unor spoturi i amenajri turistice executate de ghizii
peterii i astfel nu se cunosc alte detalii arheologice (vasul este
inedit) ,
D. Ignl t, Rep., S.\.
(S D)
248. Mlerag, cor, Tlrcaia
(N C)
249. Mierlu, cor. Hidielu de Sus
In raza satului s-a descoperit o monedd greceasc de tip
Meroneia.
B. Milrea. in Dacia, N.S. XII, 1968, p. 447
(NC)
250. Mlersig, cor. Husaslu de Tinca
(NC)
251. Mihai Bravu, cor. Diosig
44
Pe teritoriul satului. in diferite locuri, neprecizate, s-au gsit
cu ocazia lucrrilor agricole ciobuli atestind a.ezdri din urma
toarele epoci: neolitic (cultura Tisa II ?); epoca bronzului - cul
tura Otomani. faza Il i III. Din staJjunea Otomani provin nume
roase materiale arheologice: ceti, fragmente de vase mari de
provizii ornamentate cu bruri alveolate, piese de cult, dintre
care amintim o loald de car de cult ornamentat cu motivul soa
relui. Probabil in aceeai statiune au fost gsit i citeva frag
mente de vase hallstattiene.
Dintr-o aezare a dacilor liberi de epoc roman provin mai
multe fragmente de vase cenuii. oale i chiupwi ornamentate cu
linii simple incizate sau linii in val obinute prin lustruire. Mate
rialul este inedit i se pstreaz la coala general din sat.
(Inedite).
(S D)
252. Miheleu, cor. Lzreni
In hotarul satului, intr-un loc neidentificat, au fost descope
rite 2 topoare neolitice de piatr (de form trapezoidal. Se ps
treaz in Muzeul Institutului pedagogic din Oradea (Inedit).
(S D)
253. Mica, cor. Chilaz
In hotarul satului s-au fcut mai multe descoperiri intimpl
toare. dupa cum urmeaz: intr-un loc neprecizat, un topor de pia
tr (trahit) din neolitic?, se pstreaza 1n Muzeul de Istorie al
Transilvaniei din Cluj (Inv. Nr. IV/2370); tot dintr-un loc nepreci
zat se amintete in vechile colectii ale muzeului din Oradea un
topor de cupru (Inv. Nr. 445); din locul "KOlyuk" au ajuns 1n
colecia Appan G., apoi ntr-o colectie particulara la Valea lui
Mihai, 2 brdldri de bronz, un arc de fibuld de bronz i un ceH
de bronz. In 1974 a intrat in posesia muzeului din Oradea un de
pozit de bronzuri (piese de harnaament) descoperit in apropie
rea satului i datat la inceputul HallstaHului. La locul "FrnUna
Sasului U (Saskul) s-a gsit ceramicd dadea de epoc romana i
post romana (sec. III-I,V e.n.). Informaie prof. M. KovAcs -
Mica (Inedit).
In 1904 s-a descoperit o monedd roman imperial (Constan
tin cel Mare).
M. Roska, Reperloriu, p. 181. s.v.; B. Mllrea, In Dacia, XI, 1967, p. 381.
(SD)
254. Mlzle-, cor. Dragnesti
(NC)
255. MoeU-, cor. Pielroasa
( NC)
256. Muntenl-, cor. Bulz
(NC)
45
257. Nidar, cor. Spinu
(NC)
258. NlmileU, cor. CurAele
(NC)
259. Nluved, cor. Biharea
(NC)
260. NoJorld
(NC)
261. Nuce'
(NC)
262. OgeU, cor. SimbAta
(NC)
263. Oleea
(NC)
264. Oloslg, cor. SAcuieni
265.
46
(NC)
Oradea
Descoperirile inttplAtoare i cercetArile arheologice siste
matice au conturat in perimetrul oraului mai multe aezAri neo
lilice, care in majoritate aparin culturii Tisa. Amintim staiunile
din sud i sud-estul oraului ("Platoul Salca"), "Gheria" din fata
Fabricii (e bere. cimitirul "Rulikovszky", Cartierul Seleu -UngA
canalul de drenare, cariera de nisip din sUnga drumului Oradea
BAile Felix), pe cele din estul Oradei ("Dealul Promontor" - din
dealurile viilor); apoi fn nord (Cartierul lola - pe malul sting al
Petei) i in fine aezarea din Parcul Pet5fi. Slpaturile arheologice
intreprinse intre 1959-1962 pe Platoul Salca la locurile cunoscute
deja in literatura arheologica sub denumirea .. Crlmidlria Gutt
man" i "GheAri", au dezvelit mai multe locuinte platforme, se
mibordeie, gropi de provizii, vetre de Joc, i un mormlnt inhumat
in poziie chirci tA. Din perimetrul aezdrilor menionate au fost
recuperate un numr mare de vase, Jrogmente ceromice (intre
care multe pictate), unelte, de piatr i os, etc. Din locuri nepre
cizabile dar tot de pe raza oraului au fost descoperite mai multe
topoare i ddlJi de piatrA lefuiUi sau unelte microlitice aparti
nind epocii neolitice.
Tot tn punctele cercetate prin spturi, a fost 'urprin i ori
zontul cronologic i cultural al perioadei de trecere spre epoca
de bronz (eneolltic, epoca de cupru) . Amintim descoperirea intr-un
bordei neolitic tirziu (Tisa III) a unui ac i a unui fragment de
topor cu braele in cruce. Au mai fost descoperite locuinte, pre
cum i vase ceramice aparinind culturilor Coofeni i Baden. tn
1897 s-a descoperit tot la Oradea mai multi idoli de aur contem
porani acestei perioade i 2 trndcoape de arama.
Bogatul material ceramic i metalurgic (obiecte de bronz) apar
tintnd epocii bronzului a aparut in mai multe puncte (Salca "Fin
tina lui Bone", "Cimitirul Rulikovszky", etc.) ne indica aezdri
intens locuite i de lungI! durat! populat! de purttorii culturii
Otomani. In inventarul ceramic au putut f sesizate materiale de
import provenite din culturile vecine i contemporane: Pecica,
Wietenberg, Vatina etc. De la fosta "C4r4midarie Knopp" de pe
malul sting al Criului Repede provine un mic depozit de bron
zuri din care amintim un mic pumnal i o sabie.
Sfritul podi bronzului i inceputului epocii de fier "Hall
staU" ii sint atribuite: materiale ceramice de tip Suciu de Sus i
Gava; un cimitir cu urne de tip Egyek descoperit in "Cimitirul
Ru1ikovszky"; un tezaur de obiecte de aur descoperit in 1890 in
apropierea oraului, compus dintr-un lant cu 4 verigi. un pan
dantiv semilunar, mdrgea elc., un alt tezaur de aur compus din
24 de brdtdri descoperit tn 1911 in zona estic a oraului in fosta
"CI!rmldrie Riman6czy Kalman"; un depozit de obiecte de
bronz fiind in majoritate piese de harnaament, gsit tntimpltor
in zona vestic a oraului la "Pusta lui Mica" (Micske Puszta) i
un alt depozit cu celturi, discuri l piese de haraament.
Epoca hallstaUian este reprezentat prin mai multe descope
riri ntre care amintim in vrimul rind aezdrile de aceast virsUi
de pe platoul Salca i alta care se intindea din "Cimitirul 010-
sig" pina spre Spitalul de copii. O serie de descoperiri intmpUi
toare mai vechi (4 sdbii de bronz cu "cup" la miner, 1 libuld de
tip passementerie, 1 situld de bronz, ceJluri elc., precum i un
mormint inhumat avind ca inventar o libllJ de tip Certosa cu
capul decorat) toate avind ca provenien platoul Salca, comple
teaz o serie de cercetri mai recente prhind aceast perioad
(un mormlnt cu urnd i capac piese de bronz etc.).
Oiteva descoperiri intimplatoare din Oradea (fosta "Crmi
darie Guttmann") par s4 indice aici o aezare dadea din a 2-a
47
48
vrsta a fierului - La nme i un cimitir ceUie cu morminte de
incineratie i inhumaie. Printre piesele recuperate amintim frag
mente ceramice, o fjbu/d de tip Dux clasic, un fragment de sabie,
un castron bitronconic, etc.
Civilizaia dacica, este reprezentata printr-un numlr mare de
descoperiri semnificative. Au fost identificate 3 aezdri: "Ora
dea - Salca" cercetata intre 1959-1961 i datatl intre sec. I
te.n.-II e.n.; "Dealul Viilor" datatl pe baza ceramicjj in sec.
II Le.n.-II e.n. i la "Sere" unde vasele cenuii lucrate la roat
se incadreaz in sec. II e.n. Pe platoul Salca s-au descoperit in 1959
mai multe morminte dacice de inclneraie in groap atribuite pe
baza ceramicii romane de import in sec. II e.n. In 1897 in zona
dealurilor de pe versantul drept al Criului s-au descoperit urmele
unei turndtorii (topitorii). In raza oraului au aparut i 3 tezaure
dacice de podoabe de argint. In 1885, la fosta "Clrlmidlrle Rima
n6czy Klmanw; in 1893 dintr-un loc neprecizat i in 1970 in zona
vesticl la "Sere". Tezaurele cuprind fjbule, brdtdri, pandantive,
lorquesuri, diademd, colier etc. Mai multe descoperiri numisma
tice ntregesc tabloul istoric al acestei civilizatii de pe teritoriul
oraului i imprejurimilor. Menion'm urmlHoarele descoperiri:
1 monedd greceasca provenit din Maronela (sec. III te.n.); monede
emise de oraele Dyrrhachium i Appolonia (sec. II-I Le.n.),
1 te
zaur de monede dacice de argint recuperat in 1965 dintr-un loc
situat la nord de Oradea (sec. II t.e.n.), 1 monedd dacic recupe
rat inca in 1871, un tezaur de 6 de monede republicane romane
gsite pe "Dealul Viilor" (sec. 1 e.n.), alt monedd republican
roman intrat la Muzeul din Oradea in 1872, etc. Acestora le pu
tem aduga o serie de monede sau tezaure imperiale romane de
sec. II-IV ('in "Cartierul Seleu" - 1904 etc.). Dovezile a .. heo
logice atribuite perioadei prefeudale dovedesc o continuitte de
civilizatie i culturi material. In 1961, sapaturile arheologice
ntreprinse la "Salcaw au dezvelit un mormint de inhumaie a c
rui invental' (fragment de fibuld) il dateaza in sec. III i poate fi
atribuit sarmailor. Veacului al VI-lea ii pot fi atribuite o fibuld
de bronz cu capetele terminate in forma unor bulbi de ceapa, o
oglindd i un vas dacic mare de provizii (chiup), descoperite in
timpltor la "Salca". Nivelului sec. V ii aparin mormintele de in
humaie descoperite in 1936 la "Ghe\rieW i care au avut drept
inventar funerar pieptene de os, cataramd, 2 fibule de bronz, rodl
gele etc. De la "Salca" (fosta "Clrmidrie Guttman") provin 3
morminte ap/rute in 1872 i in 1908. Primele douA au fost Insolite
de o fjbuld de argint cu o piatr semipreti08s, o catarCl d de
argint de for,m! patrat!, mdrgele, fragmente de pUfcl din arglnt.
Cel descoperit in 1908 avea o libuld mare digitat i mgeJe de
argint aurit.
In 1961 s-a dezvelit un alt mormnt de inhumatie foarle dis
trus care avea ca inventar m1rgele i un fragment de piepten cu
dinti bilaterali. In 1963 s-au descoperit incidental alte morminte
de la care s-au recuperat fragmentele unei sdbjj de fier, vlrluri de
sdgeatd i mai multe vase de luI. In 1970 s-a mai adugat acestora
o cand i un pahar de sticl. Tot ca loc de descoperire "Salca"
mai putem aminti 2 fibule fragmentare cu placa semidiscoidal/,
I umbo de scut din fier i o libuld digitat1 din brom datat tns
aceasta din urma Intr-o perioada mai tirzie (sec. VI-VII).
Aezarea care se intindea de la actualul depozit de lemne,
de pe drumul care duce la Baile Felix, la Fabrica de bere,
cercetarile arheologice intreprinse tn 1960 au descoperit bordeie,
gropi menajere i un cuptor de ars piine, precum i vase de lut,
fragmente ceramice i unelte de fier a apartinut unei populaii ro
mneti sau slavo-romne din veacurile IX-X. Acestei aezdri
ii corespunde i cimitirul cercetat in apropiere, din care au fost
dezvelite 7 morminte. Un cimitir parial contemporan (sec.
X-XII) a fost sesizat n 1893 in apropierea "Cazrmii Husarilor"
ling podul Decebal, de unde au fost recuperate mai multe po
doabe de tip Bjelo-Brdo. In aceste prime secole din perioada feu
dalismului timpuriu se poate incadra i un mic tezaur de monede
ungureti aflate in 1912 pe "Calea Aradului" (Drenari de argint
emil de regele Ladislau 1 i o monedd de aur bizantina). In 1958
la "Salca", spaturile arheologice au dezvelit un interesant semi
hordei cu un bogat material ceramic precum i un mic hambar de
gru, anat sub podeaua casei. Pe baza ceramicii semibordeiul a
fost datat tn sec. XIII. Aceluia secol ii corespund un alt bordei
cercetat in 1959, mai multe gropi menajere 'toate descoperite la
"Salca". In 1968 de pe strada Dimitrie Cantemir a intrat in colec
\ia muzeului oradean un tezaur monetar feudal datat in sec. XlII
compus din 1 500 piese. Tot la Oradea a fost descoperit inca in
1899 o cruce de bronz procesionala datata in sec. XII-XIII.
M. Rusu, V. SpoillA, L. Glllmb, Scpclurlle arhealogice de la Oradea -
Salca, In Malerlale, VJJf, 1962. p. 159-163; S. Dumitrlcu, N. Tiutu1 Cera
mica neofllcc plctatc descoperltc la Oradea - 10$/a, In Cristl, Oredea.
4 - Repertoriul monumentelor jud. MOT
49
1972, p. 47-53; D. Ignllt, Rep., p. 10--12; M. Rusu, N. Chidioln, Aezarea
neolllicd de la Oradea - Salca, comunicllre susinut! la Conferina Na
tionll! de Arheologie, Bucureti, 1961; M. Roskll, Reperlor/u, pp. 198-199;
P. Patay, n A, 85, 1958, p. 39, fig. 2-3; I. Ordent1ich, Aria, p. 25; N. Chi
dioan, Sincronismele apusene ale cullurlJ Wlelenberg stabl/lle pe baza
Importurilor ceramice, In erlsla, 1974, p. 153 sqq.j A. L6slo, Consideraii
asupra ceramlcll de tip Gava din haUslatlul timpuriu, In SCIV, 4, 1973,
p. 583j M. Rusu, Die Verbreilung, p. 210, N. Chidioan, Grupa Suclu de
Sus, p. 289 sqq.; Al. Vulpe, AXle, p. 39, pl. 42, C 10, K. Horedt, Pro
blemele ceramicii din perioada bronzului evoluat ln Transilvania, In Studii
i ComunicAri, 13, Muzeul Brukenlhal. 1967, p. 139, M. Rusu, Considerotil
asupra melalurgiei aurulUi In Transilvania In Bronz D i Hal/slaU A, in
ACla N.N., IX, Cluj, 1972, p. 3 sqq.j V. Pirvan, Gelica, 1927, p. 377,
438, 538, fig. 371, J. Hampel, A bronzkor emJekeI Magyarhonban, II, Buda
pesta, 1892, p. 101-102, V Zirrf, Bei/rdge, pp. 195-198, fig. 15; S. Du
mitracu, Aezdri i descoperiri dacice 1, pp. 248- 249, S. Dumitracu,
L. Mlrghitln, Aezdri I descoperiri dacice 1, p. SI, T. Rou, Aezarea
dacicd din Dealul Viilor de la Oradea, In Crisia, Oradea, 1972, p. 165 sqqj
N. Chidioan, I. Ordentlich, Un nou tezaur dacic de argint descoperit la
Oradea, In Crisia, 3, Oradea, 1973, p. 97 sqq., E. ChiriUl, V, Ludcel, Un
lezaur dac din nordveslul Transilvaniei, Zallu, 1970[ 1. Glodariu, Consi
deratl/, p. 8, 8, S. Dumitrlcu, Descopelit alheologiee din sec. lV-V e.n.
In judetul Bihor, In Centenar Muzeal Ordean, Oradea, 1972, p. 198 sqq., pl.
I
I
I; N. Chidioan, Ploblema continui/dii In eriana - noi descoperiri ar
heologice, rlpo!l prezentat la cea de a III-a "Sesiune liintific a Mu
zeelor", Bucureti, 196; T. Rou, HunnenzeilJiche Funde aus Oradea, In
Dacia, N.S., IX, 1965, p. 403, sqq.
(NC)
266. Ortlteag, cor. Mgeti
(NC)
267. Orviele, cor. Brusturi
(NC)
268. Oand, cor. Husasu de Tinca
( NC)
269. Oorhel (vezi Fughiu)
( NC)
270. Otomani, cor. Slacea
Din loc neprecizat provine un tirncop de aram cu braele
in cruce atribuit epocii eneolitice,
50
Din epora bronzului pe raza localitii sint cunoscute 3 ae
zri; 1 . "Cetuia" (Varhegy) unde primele spturi sistematice au
"
fost ntreprinse n anul 1924 i continuate i anii 1925 i 1928_.
Aezarea este fortilicatd cu anuri i valuri de ap(rare. Pe bl
importantelor decoperiri din aceastd aezare cultura materiald
de tipul cunoscut pe
"Cetduie"
a
primit denumirea de cuHura
Otomani, aezarea constituind staiunea eponim1 a culturii amin
tite. Cercetrile au fost reluate in anul 1959 i continuate in anul
urmtor. Pe baza spturilor din urm s-a ajuns la concluzia c
aezarea apar-ine fazelor 1 i II a culturii Otomani (corespunzInd
in cronologia relaNv epocii bronzului timpuriu i mijlociu).
2. "Inainte de insul" (EI6sziget) aezare de tranziie situat in
lunea riului Er, populat pentru o perioad foarte scurt la sfr
itul fazei 1 a culturii.
3. "Cetatea de pmnt" (FOldvr) aezarea este situat pe un
grind n zona mltinoas a riului Er, avnd o suprafa de 9 ha.
A fost o aezare de lungd duratd, cronologic aparinind interfa
zei II-III i fazei III a culturii Otomani (corespunzind n crono
logia relativ sfritului epocii bronzului). Aezarea a fost cer
cetat sistematic in anii 1958-1962, 1966.
tn apropierea de "Cetuia", cimitir de incineraie aparinnd
populaiei celtice, atribuit cronologic La Tme-Ului C (a doua
epoc a fierului).
In apropierea sediului c.A.P. mai multe morminte de inhu
matie cronologic apartinind perIoadei feudalismului timpuriu. In
raza localitii se cunosc mai multi tumuIi de dimensiuni mari,
nefiind cercetati, nu se pot atribui unei perioade istorice precise.
M. Roska, Rapport pre/imlnaire sur le louUe arh, J'annee 1925, I Dacia,
II, 1925, pp. 400-416; Idem, Cercetdri la "Cetdluia" de la
Otomani, In
ACMlT, 1926-1928, Cluj, 1929, p. 192 sqqj 1. Nestor, Der Stand dfr Vor
geschckforschung in RumCnien, in Ber. RGK., XXII, 1932, pp. 89-92;
D. Popescu, Die lruhe und Mltl/ere Bronzezeit In Siebenburgen, Bucureti,
1944, p. 89 sqq.; K. Horedt, M. Rusu, 1. Ordent1ich, Sdpdturile de la 0/0-
man/, In Materiale, VIII, 1962, pp. 311-324; J. OrdenUich, Poselenia v 0/0-
mani v svete pasJednJk rascopoc, In Dacia, N.S., VIJ, 1003, pp. 115-138;
Idem, Depozitul de bronzurj de la Otomani, tn Ac/a M.N., Cluj, V, 1968,
pp. 391404; Idem, Sisteme de forWicalie In aezarea eponimi a culturii
Otomani, t Rev. Muz., numr speci!l, II, 1965, p. 420; Idem, Aria, p. 25 sq.;
VI. Zirra, BeJtrage, p. 188, harla 7; M. Roska, A rezcsckcnyok, In Kozle
menyek, II, 1942, Cluj, p. 48.
(I O)
SI
271. Pileu, cor. Celariu
272.
273.
274.
In 1897 sa descoperit n curtea unei case un mormlnt inhu
mat cu pinteni i un virf de lance, apartinind probabil perioadei
feudalismului timpuriu (sec. X-XIII).
'.
(N C)
Palota, cor. Sntandrei
(NC)
Parblda, cor. Biharea
(NC)
Pdurea Neagr, ora Aled
(N C)
275. Pdurenl, cor. Viioara
276.
277.
,
278.
279.
280.
(NC)
Pgala, cor. Boianu Mare
(N C)
PnteU, cor. Drgneti
(; C)
PuleU, cor. Brusturi
(N C)
Pua, cor. Nojorid
(NC)
Petera, cor. Atileu
Descoperirile din "Petera Jgrita" sint bine cunoscute in lite
ratura de specialitate. AsUel spturile arheologice, descoperirile
fortuite, au scos la iveal un bogat material arheologic.
Primul nivel de locuire a apartinut purttorilor culturii Ca
tofeni identitate dezvluit mai ales prin desccperirea unor vase
de lut i fragmente, unelLe de aram etc.
In aceast peter s-a identificat i un cimitir de urne cu
inventar funerar (24 vase, brdtdri, ace, libllle, pandantive, cell de
bronz) din prima vrst a fierului.
Se amintete descoperirea in aceast peter a unui fier de
plug din a 2-a vrst a fierului (celtid).
In 1968 s-a recuperat un mic tezaur de monede imperiale ro
mane, emise tn timpul mprailor Antoninus Pius, Faustina 1, Marc
Aureliu, Lucius Verus, Lucilla, Crispina i Comodus. In "Petera
Igria s-au mai gsit i fragmente de vase lucrate la roata, de
la finele perioadei preeudale.
In raza satului se mai cunosc i alte peteri cu urme de 10-
cuire. Amintim in primul rnd "Petera C lea" unde in dierite
galerii au fost descoperite materiale arheologice din faza de tre
cere spre epoca de bronz (fragmente ceram/ce, apartinind culturii
Cotofeni, vetre de foc etc). Intr-una din ga1erii au fost descoperite
i citeva morminte inhumate in poziie chircit avind ca inventar
funerar vase de lut. Mormintele pot fi datate la inceputul epocii
bronzului. Tot de aici provin i vase hallstaltiene fragmentare
precum i o piesd de bronz.
Tot din acelai loc provin Jragmente ceramice aparinind se
colelor VIII-X.
M. Roskl, Repertoriu, p. 140; B. Mitrel, In Dlcil, N.S., XIV, 1970,
p. 479/72, Informalil I. Emodi.
(N C)
281. Petl, ora Aled
In hotarul satului. in petera "Piatra Jurcoaiei" au fost tn
treprinse spturi arheologice in anul 1970, descoperindu-se cu
acest prilej materiale ceramice i litice aparinnd epocii neoli
tice, cultura Tisa II. grupul Herpaly, precum i un mormlnt de
copil aparinind aceleiai perioade.
D. Ignat, ConlrJbutll la cunoal(lca neoJificu/ul )n Bihor, In Acla M.N"
X, 1973, pp. 478491; Idem, Ceram/ea neoUl/el picta/l de pe valea Crlu
lui Repede, In Crisia, IV, Oradea, (.ub tipar).
(O 1 S)
282. PeUd, cor. Cociuba Mare
(NC)
283. Petranl, cor. Pocola
(NC)
284. Pelreasa, cor. Remetea
(N C)
53
285. Petreu, cor. Abrmut
,
In hotarul satului sint amintite 4 fortificaii de p1mlnl. tn
rsrit, pe un promontoriu numit "Ungora" se afI! o cetate cu val
i an apartinnd purttorilor culturii Otomani, din epoca de
bronz. In apropierea grii, in dreapta oselei spre Marghita, o
altA aezare din epoca de bronz lortilicatd, cu an de apdrare,
denumit "Cetatea de pAmfnt" (FOldv6r). La nordvest de sat,
]ing Bereteu, se afl o circomvolujune dubJd i ant dublu da
apdrare denumitA "Cetatea dinauntru" (Bels fOldvar). Cetatea
'Poate fi datatA eventual in perioada prefeudal sau a feudalismu
lui timpuriu.
Pe teritoriul satului, in zona rsritean, mai exist o ce
lale de pAmint denumit "Cetatea din afar" (KUlso foldvr),
dar a crei datare este necunoscut.
S. Borovszy, Honlog/alQs lotUmele, Budlpesta, 189, p. 5; Gy. K5epesi.
Reghzell kulaldsok et KobO/kulon Biharvdrmegyeben, In AE, XXI, 1901,
p. 367.
(NC)
286. Petrilem, cor. Rieni
Pe paunea localitii exist numeroi tumu/i de pmint
care ar putea s fie morminte din vechime. A fost cercetat (secia
nat) un turl i nu sa descoperit nici un obiect care s permit
datarea i atribuirea etnica a acestor monumente. Va trebui s
se verifice mai precis dac nu avem de a face cu rovilele fostelor
locuri pentru "fabricarea" mangalului in evul mediu, pentru to
pitoriile de Ia Vacu (I'ledite).
"
(5
D)
287. Dr. Petru Groza (Steiu)
.
54
I ona oraulUi Dr. Petru Groza, in spatele Spitalului de
boli nervoase, se afl un c1mp de tumuU, care nu este exclus s
fie mormnte turare. Nu sa descoperit nici o pies care sa
sprijine o ncadrare cronologic i etnoCtural mai precisi.
Va trebui sa se verifice mai precis dac nu cumva avem dea
face cu resturile, movilele fostelor locuri pentru "fabricarea
mangalului (crbune din lemn) in evul mediu, pentru topitoriile
de fier i aram din Vacu (Inedit).
( SD)
288. Plcleu, cor. B!usturi
lNC)
289. Pletroasa
lNC)
290. POclovellte, cor. Curele
lNC)
291. POclua de Barcau, cor. Chiiaz
lNC)
292. Poclua de Belu, cor. oimi
lD 1 S)
293. Pocola
Dintr-un loc neprecizat provine un t1rndcop de aram cu bra
tele in cruce, atribuit epocii eneolitice.
II O)
294. POiana, cor Tuteu
lS D)
295. Poiana, cor. Critioru de Jos
II O)
296. Poiana Tad, cor. Copcel
lN C)
297. Polenil de Jos, cor. Bunteti
lD 1 S)
298. Poienii de Sus, cor. Bunteti
lD 1 S)
299. Poietarl, cor. Pocola
lD 1 S)
300. Pomezeu,
lD 1 S)
301. Ponoare, cor. Bratca
lD 1 S)
302. Ponoarele, cor. Carpinet
(D 1 S)
55
303. Popet1
Pe .. Dealul Comorii" din hotarul comunei sa descoperit in
tmpltor un denar roman imperial de argint (Strack, III, 448) din
sec. 11. e.n. (Inedit).
P. Strack, Untersuchungen XUT tomischen Re/chspligung des zwelle Jahr
hunde/s, l-lII, Stuttgarl. 1931-1937.
(50)
304, Pooloaca, cor. Tileagd
(O I 5)
305. Prlsaca, cor, Uileacu de Beius
(01 5)
306. Rabganl
In apropierea izvoarelor termale pe terasa mijlocie a luneii
aezare neolitic avind un singur nivel de locuire. In cadrul unor
cercetAri sistematice efectuate in anul 1971 au fos descoperite
numeroase fragmente ceramice, unelte de piatrd i toporae tip
calapod.
LingA izvoarele termale a fost gasit un depozit de obiecte de
bronz, cronologic databil in prima epoc a fierului (Hallstatt AI) .
D. Ignat. Rep., p. 13, M. Roska, Repertoriu, p. 238, M. Rusu, D/c Vcrbrei
lung, p. 207.
(1 0)
307. Raca, cor. Dobresti
(O I 5)
308, Reghea, cor, Viioara
(O
I 5)
309. Remetea
lO I 5)
310, RemeW. cor. Bulz
(O 1 5)
311. Rlenl
In partea de est a localitii, pe punea comunaHI. dintre sa
tul Rieni i salul Valea de Jos, se afla un dmp de peste 100 de
tumuli. Nu este exclus s fie tumuli lunerari? In cercetrile
56
efectuate pin in prezent (au fost spai 7 tumuli) nu s-a gsit
nici un fel de material arheologic care ar putea ir.:ca plaarea
lor cronologic i etno-culturaI. S pare c avem de-a [ace cu
movilele de cenu i cruni rmase de la obinerea mangalului?
in evul mediu, pentru .topitoriile de metal de la Vacu.
(S O)
312. Ripa, cor. Tinca
La locul "Sub Pdure" sau "Cimpul de Sus" (in dreapta ose
lei Ripa - Tinca) a rost cercetat o aezare neolitic Cri, dez
velindu-se un bordel cu ceramicd caracteristic, unelte i o ligu
rind Jeminind din lut ars. In acelai loc a mai fost cercetatl o
locuinfd prefeudal datind din sec. VII-VIII e.n. Pe dealul "Bur
zu a aprut ntmplt-r un mormnt hallstattian de incineraie.
Intr-un loc necunoscut din hoto3ul Rpei s-au decoperit, in
l:ondiii necunoscute, doi denari romani republicani. Pe "Dealul
Morilor, teras a Criului din stinga oselei Ripa - Tinca s-au
efectuat cercetri arheologice descoperindu-se mai multe orizon
turi cultural-istorice: ceramicd eneolitic (cultura Coofeni); ce
ramicd de la sfritul epocii bronzului; o Jocuinld hanslattian
cu mult ceramjcd, unelte, figurine de animale din lut ars i o
figwin1 antropomorld de tip "illyric", a"testnd legturi cu lumea
sudic, cu illyrii; s-au dezvelit, de asemenea 4 locuine de epoc
roman i post roman (sec. III-IV e.n.) cu ceramic (mari
chiupuri oramentate cu benzi de linii in val), unelte, ustensile,
podoabe, apartinind dacilor- liberi de epoc roman i post roman
i eventual unor grupuri de populaii aprute aici ulterior. In
acelai loc apar cioburi prefeudale (sec. VII-VIII e.n
.
) i feudale
timpurii.
S. Dumitracu, CerceldJ; arheologice In Deprcsiunea Holodului (II). Sdpd
lurile arheologice de la Tinca - Ripa, j. Bihor, In l,ucrdrl /lin/llice, Isto
rie, 1972, p. 49-67.
(S OI
313. Rogoz, cor, Smbta
(O J SI
314. Rahanl, cor. Cplna
La locul "Peste Cri", de pe malul sting al Criului Negru,
provin mai multe Jragmen/e ceramice, lucrate cu mna i la roat
57
din pasUl cenuie. ornamentate cu benzi de linii simple i in val.
datind din sec. III. e.n. Aezarea poate fi atribuit dacilor liberi
de epoca romana de pe Criu} Negru.
S. Dumacu
,
Aezcrl i descoperjri dacice, loc. cit . p. 246, s.v.; Idem,
Cercetcri arheologice ln Depreslunea Holodului (1). Sdpdturile de la Ca
ciuba Mare, ,. Bihor, in Crisia, II , 1973, p. 151.
(50)
315. RoU. cor. Cefa
De pe teritoriul satului. dintr-un punct neunoscut provine
un nucleu din obsidianl,
(O 1
5)
316. Ronl.u, cor+ Snmartin
(N C)
317. Rola
(5 0)
318. Rolorl. cor. Oiosig
58
La "Pusta Gepiu" (Gyapoly Puszta) s-au descoperit n 1912
incidental 2 tirdcoape de aram! cu braele in cruce i un pum
nal. Pe acela loc au fost recuperate tn 1892 fragmente ceramice
eneolitice.
Cercetarile arheologce ntreprinse In 1968 i 1971 la margi
nea vestica a satului pe locul I,La sere" au delimitat 3 obiective
arheologice distincte, dar apartinind aceluia orizont cronologic:
Aezarea care se intinde pe platoul unde s-au ridicat serele
G.A.C.-ului Cetatea fortificat1 cu an de aperare, situata la nord
de aceasta i un cimitir de incineratie cu urne, in dreapta gr'ajdu
rior. Aezarea i cetatea au mai multe nivele de locuire cores
punzind fazelor II i I ale culturii Otomani.
tn 1892 s-a descoperit tot la "Pusta Gepiu" un depozit de
bronzuri bine cunoscut in literatura arheologica dar localizat
greit in comuna Gepiu, jud. Bihor. Dozitul se compune din
1 topor de lupld cu disc ornamentat, 3 topoare neornamentate de
acela tip, 2 topoare cu aripioare i turte de bronz, datate in
1
epoca hallstaltiana.
In raza satului sa descoperit in 1874 un tezaur de monee de
argint, probabil feudale.
M. Roka, Repertoriu, p. 41; Al. Vulpe, Axte, p. 7'/317, 31B320, pl. 22;
71 C.
(N C)
319. RotreU, cor. Smbta
(D 1 S)
320. Rugea, cor. Boianu Mare
(D 1 S)
321. Saca, cor. Budureasa
(D 1 S)
322. ScIsu. cor. Derna
D. Popescu amintete descoperirea in hotarul ScIsului (azi
Sdilsul Vechi) a arcului unei Jibule cu nodozitti (ajuns tn
colectia ing. Debie din Ploieti) i 23 monede de argint de tipul
Dyrrhachium (ajunse in colectia Ruzyszka). tn anul 1942 M. Roska
mai amintete c la ScIsu sau descoperit inain.te de anul
1908, 20 de denar; de argint de tipul Apollonia.
Dup al doilea rzboi mondial un studiu mai amintete ca fiind
descoperite la ScIsu 1 brdQd de argint cu capete de arpe
i inc 8 monede, 5 emise de Apollonia i 3 de Dyrrhachium.
Se pare c toate aceste descoperiri provin din cetatea dacic
de la locul "Cetate" (Dmbul cu bani) de la ScIsul Nou. Sigur,
in hotarul satului ScIsu (Vechi) s-a descoperit, provenind
dintr-o aezare, ceramic neolitic aparinind culturii Tisa.
D. Popescu, Objels de parure geto-daces en argen/, In Dacia, VII-VIII,
1937, 1940, Buc., 1941, p. 201, s. .] S. Dumitracu, E. Molar, Tezaurul de
podoabe dac/ce de argint de la Sdcdl!.du Nou, /. Bihor (sub tipar).
(SD)
323. ScIsu Nou, cor. Derna
Pe valea Corbenilor, la locul "Cetate" (Pemzdomb) se afl
o cetate dadc de pmnt, datind din sec. 1 i.e.n.-I.e.n. Sa exe
cutat u sondaj arheologic rezultind ciobur; Cotofeni (de la ince
putul epocii bronzului), dacice i din feudalismuI timpuriu.
La 300 m sud de cetate, pe culmea "Burcarar" sa descoperit
u teMu de podoabe dacice de argint, datind din sec. 1 te.n.,
59
compus din urmtoarele piee: 3 brdt1ri de argint de tipul cu
scut marcat i nodoziUli (2 pstrate fragmentar), 1 brdlard de
argint cu capete de arpe i 1 bard de argint de la o pies nede
terminaUi.
In colecia colii generale din ScIsul Vechi (praf. Kon
nevalik) se ptreaz o fibuJd de argint cu nodoziUii i 2 piese
de tipul? Dyrrhachium i Apollonla.
S. Dumilracu, Celljj dacice ln Crl.ana, pp. 136-137; S. Dumltracu, E.
Molntr, Tezourul de podoobc dacice de argint de la SlclMslu Nou,
/. Bihor, (sub tipar).
(50)
324. Salcla, cor. Tileagd
(5 O)
325. Salonta
60
La 4 km nord-vest de localitate, la punctul numit "Movila"
(Halom domb) s-a cercetat in 1962 o aezare neolitic apartinind
culturii Tisa.
L
'
a punctul numit .,Dealul trupului" (Test halom), situat la
5 k vest de ora, s-a cercetat in t 958 o aezare din epoca de bronz
apartinind culturii Otomani.
Pe locul actualului aba lor s-a descoperit in 1956 un depozit
de bronzurl (celt, topor cu aripioare, secerd cu buton, v'rf de lance,
lamd) datat la sfritul epocii bronzului. Pe strada Paringului a
fost descoperit in 1969 o aplicd scWcd de tolbd. turnat din bronz.
tn vatra oraului a fost descoperit un mic tezaur de denari re
publkani romani dalal in sec. I. te.n.
La locul numit "Pusta Culier" (Koleser puszta) s-a descope
rit un vas borcan dacic datat in se. III-IV e.n. Tot la punctul
numit "Movila" cercetarile ar'heologke au dezvelit 2 morminte
maghiare datate pe baza inventarelor funerare in sec. X.
La sud-vest de localitate, la locul numit "Puszta Pata" (Pata
Puszta) s-a descoperit in 1896 mai multe morminte cu un inven
tar specific :eudalismului timpuriu (sec. XI-XIII).
D. Ignat, Rep., p. 14; I. Qrdentlich, Aria, p. 27, V. Vasiliev, N. Chidiaan,
O opJlel scl/icl de tolbd descopcrHl la Salon/a, In SCN. 3, 1972, 23, pp.
453-457; Gh. Lazin, Un depozl/ din epoca bronzului de la Salon/o, n
Studia Universitatis Babe-Bolyal, seria Historia, fas. 2, Cluj. 1969, p. 15
sqq.; J. Glodariu, Consideratii, p. 8.
(NC)
326. Santu Mare, cor. Bor
De pe teritoriul satului. locul .,Nagy Zomlin Puszta" provin
vase aparinind epocii neolilice. cultura Tisa.
S-a mai descoperit de asemenea o aezare din epoca bron
zului i o aezare dacic.
Tot de aici provine o moned imperial roman emis de
Caracala.
(D 1 S)
327. Santu Mic, cor. Bor
In anul 1890 au fost descoperite 2 brdri de argint. 34 apUci
de argint decorate cu motive florale i 2 inele de bronz.
Piesele au fcut parte. probabil, din inventarul unui mormInt
din perioada migraiilor.
Informatie N. C.idioan.
(D 1 S)
328. Sarcu. cor. Srbi
(D 1 S)
329. Salu Barb, cor Abram
(D 1 S)
330. Salu Nou, cor. Biharea
(D 1 S)
331. Sbolclu, cor. Scdat
(D 1 S)
332. Scdat
(D 1 S)
333. Scuienl
In punctul numit "Horo", aezare neolitic de unde provin
numeroase iragmente ceramice pictate i un mormnt de inhu
matie aparinnd unui copil, avnd drept inventar un vas de cera
mic pictat. Cu ocazia acelorai cercelri au mai fost desco-
61
02
perite i 2 locuine. In punctul "Szlk W se cunoate de asemnea
o aezare neolitidL Din locul numit "Crmidrie", este cunoscut
un topor de piatr, iar din fosla vie Penkerl numeroase unelte
din piatr, toale aparintnd epocii neoIitice.
De la fosla dirmid.!rie "Fabri" provine un va de ceramic,
din fosla vie Penkert un tirndcop de aram cu bratele tn cruce,
iar din locul "Intre fermew (MajorkOz) un fragment de pumnal
de aram.!, toate aceste descoperiri apartinind epocii eeoIitice.
In zona inundabil al riului r pe grindul numit "Cetate"a
Taurului" (Bika vr), aezare din epoca bronzului apartinind cul
turii Otomani faza 1-11. In urma cercet.!rilor sistematice ince
pute in anul 1970, s-'a descoperit un bogat material ceramic, litic
i osteologie, cit i un pumnal din bronz. Intr-un punct nepre
cizat de pe raza localilltii a fost descoperit un depozit de obiecte
de bronz, dalabil in prima faz.! a epocii de fier (Hallstatt B 1).
Obiecte izolate din bronz au fost gasite in mai multe puncte de pe
raza localitii: strada Horea, celt, descoperit in anul 1958, apar
tinind probabil inventarului unui morm1nt. La "Ferma Horow,
eelt cu plisc descoperit in anul 1968. La punctul numit "Locul de
cas.!", sabie de bronz cu lama ingust descoperit in anul 1972,
La "Dimbul fermei" (Majordomb) ceJt avtnd gura prevzut.! cu o
bordur ingroat.!, descoperit in anul 1973. La "Ferma Socz6"
(Cartierul Cadea Mic) celt cu gura ingroato in form de man
on. Tot in "Cartierul Cadea Mic" s-a gsit o dalM din bronz
cu toc de fnmnuare. La "Ferma Horo", fragment tdi de celt,
un Iragment de secerd, fragment ceH i 2 buci deeu de tur
nare.
Din loc neprecizat, probabil din viile de la Scuieni, provin
2 br1ri de aur, iar in anul 1927 s-au gasit 8 laJere ornamentate.
din aur, din acestea s-au ptrat doar 3 buci intregi i 1 frag
ment.
In locul numit "Crmidarie" (Teglaveto) au fost descoperite
mai multe morminte celtice.
Dintr-un loc neprecizat provine o Telradrahmd Thassos.
Din diferite puncte ale localitii provin descoperiri izolate
de monede romane: denar de la ViUelius, as de la Nerva, denar
de la Hadrian, denar de la Anlonius Plus, 2 denari de la Marcus
Aurelius, dupondius de la Lucius Verus, sesterlius de la Filip
Arabul, sestertius de la Valerian, lolJis de la Constantinus Chlo-
rus, piesd de bronz de la Constans sau Constantlus li, pies: de
bronz de la Constantius II, piese de bronz de la Constantius Gal
Iu, piese de bronz de la Valen'.
De pe reza localiUitii sint semnalate mai multe descoperjri
aparinind sarmailor.
Din locul numit "Horo" provine un morm:nt de inhumaie,
avind drept inventar o Jibuld digitat i un vas lucrat cu mina,
atribuit populaiei autohtone din sec. VI-VII.
E. Coma, Z. N6nAsi, Mormintul ncoli/lc descopclil /a Sdcuieni, In SCN,
4, 1971, pp. 633-636; Idem, Dale privI/oaie /a ccramica plctali din epoca
neollfici dIn Criona, In SCN, 1 , 19n, pp. 3-18; D. I
gnat, Rep., p. 13;
V. Plrvan, Gclica, p. 32; M. Roska, A fzcsakdnyok In Kozlemfnyek, II,
1942, Cluj, p. 52; Idem, Repeltoriu, p. 268; D. Popescu. PleJuerarea auru
lui In Transilvania Inainte de eueeIirea romand, tn Maleriale, II, 1956,
p. 209, 215; M. Rusu, Conslde/atii asupra metalurgIei aurulUI din Transil
vania, In Bronz D I Hallstatt A, ln Aeta M.N., IX, 1972. p. 4; I. OrdcnUlch,
Aria, p. 2; Z. N6n6sl, Repertoriul obiectelor de bronz dIn Muzeul de
Is
lorie de la Sdcuieni, In Crisia, IV, 1974, Oradel, (sub tipar); VI. Zina,
Bei/flge, p. 195; N. Chldloan, Un mormInt din perioada preleudald desco
peri/ la Sdeulenl. in Acla M.N .. V, 1968, pp. 517-520; M. Rusu. Dle Ver
breilung. p. 209; E. Chirl1!, 1. EmOdi, Z. N6n6si, Descoperiri monetare an
tice In Transilvania (VIII), In Acln M.N., VI , 1971, p. 5 sq.
(10)
334. Slacea
In locurile numite "Varb6cz" i "Dealul Cetii (Vardomb)
aezdri din epoca neolitic!.
Din zona inundabil a riului Er provine un t1rndcop de aram
cu bratele in cruce aparinind epocii eneolitice.
Pe promontoriul numit "Dealul Vida" (Vidahegy), aezare din
epoa bronzului cultura Otomani faza I i II. Aezarea este in
conjuraUi de un an i valuri de apdrare. In nivelul inferior aUi
turl de ceramic de factur Otomani 1 au fost gAsite i vase ce
se pot atribui cu certitudine culturii Baden. SApturile sistema
tice au fost efectuate intre anii 19641969. Din cercetrile efec
tuate provin numeroase unelte de piatr i os, vase, citeva unelte
de bronz, obiecte de cult, ele. Au fost dezvelite numeroase
l
o
cuine de suprafa. Ca cea mai important descoperire amintim
templul megaron avind peretii exterior! ornamentati cu Irize 1n
reliel.
63
In hotarul 10calittii pe platoul numit "Banka" mai multi
tumuJi apartinind unei perioade neprecizate,
Dintr-un loc neprecizat provine un lezaur compus din 200
denari imperiali romani datind de la impratul Galba pina la
GaUianus,
La intrarea in localitate din spre Otomani, i punctul "Cr
midrie a fost descoperit un morm1nt de inhumaie avind drept
inventar o brdtar: de bronz cu nodozitU. Mormintul dateaz
din La Tne-ul B 2 fiind atribuit celtilor.
Pe "Dealul Szalas" a fost gsit un mormint de inhumatie
avind drept inventar o plachetd de bronz, provenit dintr-un ate
lier bizantin, databil in sec, XI-XII, reprezentnd un cavaler
pedestru imbrcat in armurl.
In nivelul superior de pc "Dealul Vida" au fost descoperite
17 morminte i numeroase fragmente ceramice databile in sec, X.
Pe .. Dealul CetatW cimitir apartinind culturii Bjelo-Brdo din
sec. XI-XII.
In locul numit .. Banka" a fost descoperit un tezaur de monede
de Frisach.
M. Roska, Repertoriu, p, 252{ E. Coma, K voprosu o periodl7a//f ncoliti
ceschlll culfur na severozapade Rumnscol Narodnol Respub/lchl, In
Dacia, N.S., 1963, p, 478, M. Rusu, "Cullura TIS", In Banal/ca, I, 1971, Ti
mioara, p. 80.; D. Ignal, Rep. p, 14; I. Ordentlich, Sistemul de forllllcalie
de la Sd/acea, Rev, Muz, 4, 1966, p. 132, Idem, Doui stalue/e cu cap mobll
descoperite la St/acea, In SCN, 1 , 1967, p. 147, sqq., Idem, Con/ribulla
sd.
pdturilor arheologice de pe .. Ocolul Vidu' (c. Sd/aeea, J. Bi/lor) la cunoa
terea eul/urii Otomani, In Studii i ComunicAri, Sa tu Mare, 2, Hl72, p.
62 sqq.: N. Chidioan, I. Ordenllich, Un lemplu cu megaron din epoca
bronzului descoperit la Sd/acea In Crisla, V, 1975, Orade
,
(sub
tipar), 1. Ordentlich, Aria, p. 28, N. Chidioan, O necropoli din leuda/js
mul timpuriu descoperlUt la SiJacea, I SCJV, 4, 1969, p. 61 1 sqq,; V. V
Hllanu, Isloria arlelor feudale In Tdrlle Romne, 1, 1959, Bucureti, p. 171,
fig. 151; C. Goli, Numlzma/lka; Kozlony, 1908, Budapesta, p. 121; VI. Zina,
BcHrage, p. 196, fig. 14.
( 1 0)
335. Slard
64
De pc locul fostei rerme "Bodolyo" provine un tirndcop de
aram cu bratele in cruce atribuit epocii eneolotice. Tot in ace-
336.
337.
338.
339.
340.
341.
342.
343.
Iai loc a fost decoperit un depozit de obiecte de 'bronz, datat in
prima epoc a fierului (HalLstatt B 1) .
M. Roskl, A rezcsknyok, In Kozlemenyek, II, 1942, Cluj. p. 51; I. Or
dentlich, Depozitul de bronzurl de la Sdlord (raionul Orodea, leg. Crlono),
II-III, 1964, Ili, p. 475, sqq.j M. Rusu, Dle Verbrei/ung. p. 209.
(1 0)
Sldbaglu de BaTcu, cor. Bale
( DI S)
Sldbaglu de Munte, cor. Celariu
(D I S)
Sldbaglu Mic, cor. Clpilna
( D I S)
Sllte, cor. Spinu
(D I S)
Sllte de Belu, com Budureasa
(D I S)
Sllte de Pomezeu, cor. Rb!gani
(D I S)
Sllte de Vacu, cor. Critioru de Jos
(D I S)
Srand, cor. copacel
(D I S)
344. -Sr51g, cor. Chilaz
(D I S)
345. Sucanl, cor Rbgani
(D I S)
346. Sud, cor. Bunteti
(1 0)
347. Sebl, cor. Drgneti
(D I S)
348. Seghlte, cor+ Lunca
La est de sat, la locul gSteasca (plunea comunal) se
afl un c1mp de tUlli, N*ar fi exclus s .ie tum; lunerari. In
5
Repertoriul monumentelor dJn lUd. Bihor
65
cer>ceUiriie noastre (au fost sectionai 4 tumuli) nu am gasit mCI
un fel de material arJleologic care sa permit datarea i incadra
rea lor cultural-istoric!.
S-ar putea sa fie movilele rAmase (cu cenu i doburi) de
la iroducerea mangalului, tn evul mediu, pentru topitoriile de
metal de la Vacu.
(SD)
349. Seranl, cor. Borod
(D 1 S)
350. Sfirna, cor. Ciuhoi
(D 1 S)
. - ..' . '
_.:.

I
351, Sighitel, cor, Cimpani
1. Tn petera "Mag ura W au fost descoerite lame de silex
apartinin' 'aleoliticului superior, precum i fragmente ceramice
apartinind culturii Cotofeni.
E. Terzea, La laune de Mamlferes quateraires de /a grolle Mdgura de
Slghllel, In Trlvlux de L'Inslitut de Speologie "Emil Racovil", 1970,
Bucureti, pp. 201-203.
(D 1 S)
352. S1Ianl, cor. Pomezeu
(D 1 S)
353. Sitltelec, cor. Husasu de Tinca
(D 1 S)
354. Simbta,
(D 1 S)
355. Sinicolau de Beiu, cor. Soimi
66
Cercetarile arheologice ntreprinse in 1972-1973 pe "Dealul
Botocana W au surprins un nivel cultural apartinind culurii Tisa
din epoca neolotidi: Au fost descoperite fragmente ceramice,
unelte de piatr. Nivelul de locui re a fost deranjat de construc
tiile medievale.
tn 1972, lng podul de peste Criul Negru, pe malul sting
s-a descoperit un depozit de unelte dhl fier.
In raza satului s-au desfurat in 1971-1973, ample i sis
tematice spturi arheologice pentru studierea i dezvelirea unor
monumente arhitecturale 'eudale.
D. Ignal, Rcp., p. J4.
(NC)
356. SiDicolau de MUDte, cor. Scuieni
In anul 1942 in locul numit "Coasta mturii" (Sepr601dal)
a fost descoperit un depozit de obiecte de bronz 'ompus din 13
pandantive, aUituri de alte numeroase piese care s-au pierdut.
Dintr-un loc neprecizat o daltd cu toc de inmlnuare din bronz.
rn mai multe puncte de pe r-aza localittii au fost gsito
fragmente ceramice din epoca bronzului cultura Otomani - faza
II i III.
Din loc neprecizat provine un denar suberat de la Geta i o
piesd de bronz suber-t de ia Gallienus.
Z. Nlnisi, Repertoriul obiectului de bronz din Muzeul de 15torie de la
Scuienl, tn Crisia, JV, Oradea, 1973, (sub tipar); E. ChlrilA, 1. EmQdl, Z. Ni
nlsi, Descoperiri monelare antice din Tran511vania, VIII, In Acta M.N.,
VIII, 1971, p. 5 sq.; J. Ordentlich, A/a, p. 2.
(1 0)
357. Sirucolau Romn. cor Cefa
5'
tn anii deeniilor interbelice a Cost descoperit fortuit un de
pozit de bronzuri incadrat cronologic de M. Rusu in seria depozi
telor de tip Uriu - Domneti (Bronz D) i dou apdrdloare de
bra din bronz cu termina ii spiralate (7). In partea de sud a sa
tului, la locul "Ier" (n prezent aici 6int solariile i gradina de
legume a C.A.P.-ului din sat), de o 'arte i de alta a drumului
Berechiu-Stn1colau Romn, se afl o aezare dacicl, in care s-a
gasit ceramicd lucrat cu mina i la roal. In acelai loc, doi s
teni spind o groap au scos la iveal un tezaur de monede da
cice de argint (de tipul Filip II), compus din 22 opiese. Intimpltor
in acelai teren s-au gsit 2 vrfuri de lance din fier (Inedite).
M. Rusu, D/e Verbre/tung, p. 26, 5.V.
(S D)
67
358. Sinlob, cor. Ciuhoi
In locul numit "Kolyiut" numeroase fragmente ceramice i
nuclee mari de obsidian din epoca neolitic.
Dintr-un loc nepredzat de pe raza localitii provine un tr
ncop de aram cu bratele n cruce databil in epoca eneolitic.
In literatura de specialitate se amintete ca provenind din
localitate un depozit compus din 121 de obiecte de bronz. Dintr-un
loc neprecizat provine un vrf de lance de fier atribuit celilor.
Din locuri neprecizate provin 2 monede romane imperiale
emise de Valerian.
1. Hampel. MCzeumok es ldrsulalok, In AB, XXII, 1902, p. 851 V. Plrvan,
GetJca, p. 513; M. Roska, Reperloriu, p. 2, D. Ignat, Rep., p. 15; E. Chi
rn!, 1. EmOdi, Z. Nansi, Descoperiri monelare antice din Transilvania,
(Vl), in ACla M.N., VIII, 191, p. 568.
(1 0)
359. Sinlazr, cor. Chilaz
(D I S)
360. Sinmartin
In apropierea sediului c.A.P. in zona inundabil a prului
Peta, aezare neolitic.
Pe dealul "Korhimy" aezare din epoca de <ronz apartinind
culturii Otomani.
Int. N. Cldioen.
(1 0)
361. Sinmartln de Belu, cor. Pocola
(D I S)
362. Sintandrei
68
In anul 1893 s-a gAsit intr-un loc neprecizat o lamd (achie)
de obsidian; in 1871 pe malul drept al Crlului Repede (loc ne
precizat) s-a descoperit un buzdugan de bazaU, oase i cioburj
din epoca !ronzului. Se pare c in ace"ai loc neprecizat dar
sigur in ,hotarul localitii s-a gsit 1n 1906 un pandantiv in
form de inim (sau verig de lant?) -e 7,5 gr dintr-o epoc ne'
precizat.
In urma unor cercetri de suprafat efectuate in 1967/68
sau putut stabili urmtoarele: o aezare neolitic Tisa IIJ la
"Podul Morii" se afl o aezare Cotofeni de 'la 1nceputul epocii
bronzului; o ceculd apartinind complexului Baden a fost desco
perit ntmpltor 1ntrun loc neprecizat; pe terenul grdinriei
c.A.P. (pe malul drept al Petei) 5-au <cules in urma arturilor,
fragmente ceramice Otomani, din fazele I. II, III i o psaJie
de os.
Din prima vrst a epocii fierului cunoatem dou descope
riri de fragmente ceramice: prima de pe malul stng al Peei (ot
in grdinria c.A.P.) i a doua la locul Peta - Baraj (fragmente
de ure mari, bitronconice).
La locul unde Drumul Morii ntilnete Criul Repede, in
mal, s-a gsit oItrie celtic i un culit <elti', de 'lovit, din fier.
In vatra satului, cu ocazia diferitelor construcii s-au descoperit
fragmente ceramice dacice ('din sec. Il-I t.e.n .. i cteva de
eoc roman) lucrate cu mna i la roat. Din locuri neprecizate
provine ceramicd prefeudaHi ( sec. VII-IX) i resturi de inventar
funerar (zcbale i scdrile de a) din morm1ntul unui dilre da
tind din feudalismul 1impuriu (sec. X-XI1).
La vest de Oradea, n holarul dintre ora i Sintandrei a
fost gsit in 1 911 u vas cu nlimea de' I l cm lucrat la roat din
past de culoare crmizie i ornamentat cu 'benzi ondulale. Pare
a data din sec. VIII-X. (Este inregistrat in vechile inventare ale
Muzeului din Oradea).
In anul 1 912 1n vatra comunei s-a descoperit un tezaur mo
neta. feudal, compus din 171 piese de argint emise de regele
Ladislau 1 ( 1077-1095) i o moned de aur bizantin, emis de
impratul Constantin Monomacul.
1. Slbu, Circulaia, p. 294; S. Dumitrlcu, N. Tulu, Descoperiri arheo
logice din hotarul comunei suburbane SJnlandrei, In Semicentenlrul Unirii
Trlnsilvlniei cu Romnill In Bihor, Orodeo, 1968, pp. 11-14.
(S D)
363. Sintton, cor. Bor
In anul 1897 a fost descoperit un cimitir de incineratie in
urn pe fostul teren al
,
lui Antal Lukcs, cimitir 'Ce se poate plasa
la finalul epocii bronzului.
69
Pe "Dealul Mnstirii" (Klastrom domb) aezare din epoca
de bronz, cultura Otomani, unde cercetri sistematice au fost
intreprinse in anul 1955. Din bogatul material rezultat in afar
de ceramicd, unelte de os i piatr, menionam in mod special
2 tipare lucrate din gresie, pentru dalti.
Dintr-un punct neprecizat, o sabie de fier atribuit celUlor. Tot
pe "Dealul Mnastirii", aezare databila in sec. XI-XV. Pentru
sec. XI-XIII se mentioneaza in mod special diferite tipuri de
cd/ddri din lut lucrate la roat, iar pentru sec. XV numeroase
fragmente ceramice i un fragment de cahld cu smalt verde
msliniu.
Cimitirul aezrii se afl pe ter,as, la vest de "Dealul M
nstirii". Au fost descoperite 15 morminte, un singur mormint
cu inventar, care se compune dintr-un inel de tlmpl simplu din
argint i o moned de argint emis de Ladislau J.
I. Hampel, A bronzkor emMkei Magyarhonban, II, 1887, Budapesta, pl.
CXXXVIlI.; M. Roska, Reper/oriu, p., 234; A. D. Alexandrescu, Sdpdlurile
de salvare de /a SJnlion, ln se/V, 3-, 1955, p. 487 sqq.; I. Ordentlich,
Aria, p. 29; VI. Zina, Bei/rdge, p. 195.
(10)
364. SnUmreu, cor. Slard
Sint amintite monede de la regele tefan 1 (1001-1038).
I. Sablu, Ci/culatla, p. 294.
( NC)
365. Sintelec, cor. Hidielu de Sus
( D 1 S)
366. Srbeti, cor. Lunca
(D 1 S)
367. Sirbi'
(D 1 S)
368. Socet, cor. inteu
(D 1 S)
369. Sohodol, cor. Cbeti
(D 1 S)
70
370. Splnu
(D 1 S)
371. Splnu de Pomezeu, cor. Pomezeu
(D 1 S)
372. Stina de Vale. cor. Budureasa
373.
374.
375.
De pe malul prului ce strabate staiunea a fost cules un
fragment de Jamd de obsidian aparinind probabil paleolilicului
superior.
M. Roska, Repertoriu, p. 41.
(D 1 S)
SlinceU, cor. Bunteti
(D 1 S)
Slraco, cor. Drageti
(D 1 S)
Subplatr, cor. Techea
In apropierea satului se amI. o peteri de unde provin cteva
materiale arheologice prinlre care fragmente ceramice pictate
apartinind culturii Tisa din neoliticul trziu i un vas de lut apar
inind culturii Baden din perioada de trecere la epoca de bronz.
Inormlii; r. Em6di.
(N C)
376. Sudrlgiu, cor. Rieni
(D I S)
377. Sulug, cor. Abram
(D 1 S)
378. Suplacu de Bardu
rn punctul ,,Kore", aezare neolitica aparinnd culturii Tisa 1.
Sapturile arheologice din anul 1973 au prilejuit descoperirea
unor unelte din piatr lefuit, ceramicd, urme de Jocuind ele.
Tot in acest punct au fost descoperite, la suprafata, fragmente
ceramice apartinind sec. IV e.n.
Din punctul .. Lapi" provin Iragmente ceromice aparinnd
culturii Cotofeni, epocii bronzului - respectiv sfiritul culturii
71
Otomani, inceputul primei epoci a fierului, precum i ceramicd
dacic i prefeuda14 (sec. III-IV i sec. IX).
D. 19nat, Rep., p. 15.
(O I S)
379. Suplacu de Tlnca, cor, Cpilna
(SO)
380. Surduc, cor. Vrciorog
(OI S)
31. Surducel, cor. Virciorog
(O I S)
382. aualeu, cor. Nojorid
(O I S)
383. erghl, cor. Vrciorog
(O I S)
384, 1ndru, cor. imian
Din grdina casei nr. 308 in anul 1955 a fost descoperit un
topor de piatr4 tip calapod din epoca neolitic4.
Din locuri neprecizate provin: o daltd ingust din bronz i
o brdtard 'in bronz databile in epoca bronzului.
Pe promontoriul din apropierea pirului Fiizek aezare int4rit4
cu an i val de ap1rare din epoca bronzului cultura Otomani. In
hotarul satului in anul 1973 a aprut un v1rf de lance din bronz.
Tn apropierea bisericii ortodoxe, aezare din prima epoc a
fierului. (Hallstatt).
In anul 1904 pe dealul de lng gar i 'rum a (ost descoperit
un cimitir de incineratie ln urne. Materialul rezultat nep.strin
duse nu se poate determina epoca creia ii apartine. Pe "Dealul
Episcopului" (PilspOk hal om) un mormjnt cu cal atribuit cu pro
babilitate sarmatilor.
(1 0)
385. lmian
72
Pe malul prului Moka, pe strada Mic4 (Kis utca) nr. 98, pc
terenul fosta proprietate Horvath Ktlman. de pe vcr,santul nordic
al Dealului Viilor ,ost via Beres i de pe dealul numit "La 9r4
dini" (Kerthely), Qezdri din epoca neolitic4, de unde provin nu
meroase fragmente ceramice, Jame de silex i uelte de
'
Piatr.
Pe str'ada Mic nr. 98, cimitir de incineraie tn urne din pe
rioada de trecere spre epoca bronzului, din care provin numeroase
vase.
Pe vel'Santul nordic al dealului "La grdini", aezare fortifj
cat cu val i an de aprare din epoca Ibron:1ui, cultura Oto
mani faza 1-11.
Din locul numit "Groapa cu lut" (SargafOldes gOdOr) provin
numeroase fragmente ceramice din prima epoc a fierului (Hal!
staU).
Tot in acelai loc 'au fost descoperite morminte gepidice
.
avind
drept inventar vase de ceramic i arme de fier.
M. Roskl, Reperloriu, p. 82; D. Ignlt, Rep., p. 15; I. OrdenUicb, Ara, p. 30;
M. Coml, Unele dale privind regiunile din nOld-veslu/ Romaniei In sec.
V_IX, In Centenar Muzell OrMeln, 1972, Oradel, p. 210.
( 1 0)
386. inteu
(D 1 S)
387. lterea, cor. Cetariu
La o "pust" din holarul comunei a fost descoperit un tim1-
cap de aram cu bratele n cruce, inregistral n anul 1913 in
vechile registre ale Muzeului din Oradea.
Inf. N. Chidio/n.
(S D)
388. oiml
(Ne )
389. olmu, cor. Remetea
(D 1 S)
390. $umugiu, cor. Hidielu de Sus
(D 1 S)
391. uncui, cor. Fini
(D 1 S)
392. unculu
In raza localitii se cunosc mai multe peteri de unde au
fost recoltate materiale arheologice. Astfel:
Jn "Petera Miidului" s-a descoperit un mormint cu un bogat
inventar funerar. Amintim un vas mare, un briu de bronz, 12 pan
dantive semilunare, 1 unditd din bronz, 1 ac, 1 inel, figurine de lut
i 1 colier din mrgele de chihlimbar. Pe baza acestor materiale
mormintul care a aparinut probabil unei cpetenii, se poate data
la nceputul hallstattului.
Tot in acelai loc s- mai descoperit 1 vas de lut dacic, datat
cu o monedd emis de oraul Dyrrhachium (sec. II-I Le.n.). In
"Petera Isbindi" au fost descoperite mai multe fragmente eera
mice din perioada de trecere Ia epoca de Ibronz - cultura Coo
feni i mai multe vase i piese de bronz datate in epoca hallstat
tian.
Jn "Petera Unguruluiu cercetrile de suprafa au recuperat
IS vase, piese de bronz i amu
/
ele hallstaUiene.
De aici mai provin i fragmente ceramice lucrate la roat din
perioada prefeudal, sec. IX-XI.
1n "Petera Br Lajos" au fost culese fragmente ceramice
hallstattiene.
Materialele au intrat parial in colecia Muzeului din Oradea
i intr-o colecie particular.
InIormoli primite de 10 1. Em6d1.
(N C)
393. uUu, cor. Lunca
(D 1 5)
394. uturogi, cor. Cetariu
In hotarul satului, la locul "Cetuie" se afl o cetale cu val
de pdmlnl, de factur hallstattianl - daci c. nu exclus feudal.
Lipsesc spturile necesare c1arificrii datrii acestei ceti de
pmint.
S. Dumitrocu, Ce/dfj dacice Jn Criana, pp. 133-134.
( SD)
395. Talpe, cor. Drgneti
74
Pe punea din partea de est a satului exist 6 lumuJi aplati
zaU. care ar putea s fie morminte tLJmuJare. La cercetrile efec
tuate (au fost sectionati 2 tumuli) nu s
.
gsit nici un material
arheologic care s permit daarea sau incadrarea lor etno-cul
tural. Soar putea s avem de-a face cu movilele de cenu i
crbuni de la prepararea mangalului in evul mediu pentru tapita
riile de fier i aram de la Vacu.
Pe teritoriul satului, la locul "Vioage" (n punea amintit)
a fost descoperit n anul 1936 1nlr-un vas de lui un tezaur impor
tant de monede de tip Dyrrhachium i Apollonia i denarj romani
republicani, pe care steanul care i-a descoperit i-a dat, in parte,
unor rude i cunotine, profesori la liceul "Samuil Vulcan" din
Beiu, in colectia cruia se pstreaz i aslzi.
M. Chi\eseu, Descoperirea monetare de la Beiu$, In SCNum. IV. 19,
pp. 355-362.
{S Ol
396. Talpo", cor. Balr
(O I S)
397. Tarcea
In hotarul localittii in fosta vie "FrAter Bela", aezare din
care provin numeroase suporturi de vase, fragmente ceramice, ddl
tile i topoare de piatr, apartinind epocii neolitice.
In locul numit "Cimpul de Jos (Als6 Ret) a fost gsit un tir
ndcop de aram, iar dintr-un
.
alt puct neidentificat provin alte
4 lirdcoape de aram cu braele in cruce, atribuite epocii eneo
litice.
In locurile numite " Dealul Mie i "Dealul de Mijloc" (Kis es
kOzep domb), aezdri fortificate din epoca bronzului cultura Oto
mani faza 1 i Il.
Dintr-un loc neprecizat provine o urn1 celtic.
Tot dintr*Un loc neprecizat provine un vas de lut dacic.
M. Roska, Reper/oriu, p. 82; D. Ignat, Rep., p. 16, I. Ordentlich, Aria, p. 30,
M. Roska, A rczcsdkunyok, tn Kozlcmlnyek, II, 194, Cluj, p. 34.
(I O)
398. Tmada, cor. Avram Iancu
La punctul numit "Somuta" s-au descoperit in 1962 fragmente
ceramice apartinind epocii bronzului.
Din localitate provin 4 brdtdri de bronz ornamentale cu incizii,
descoperite in 1896.
75
La "Somuta" au aprut i fragmente de vase aparinind dacilor
din sec. II-III e.n.
La sud-est de Tmada, in cotul Criului Negru s-a descoperit
o intens aezare dacid, din sec. 1-11 e.n., necercetat inc.
M. Roska, Reperlor/u, p. 279i S. Dumitracu, A.ezdr/ .I descoperiri dacice,
p.
2
7.
(N C)
399. Tmeu*, cor. Biharea
(O 1 S)
400. T.rcala*
(O 1 S)
401. Trcla*, cor. Trcaia
(O 1 S)
402. Trlany cor. Giriu de Cri
76
Tn condiii de descoperire necunoscute in raza satului a fost
gasit un topor de lupUl cu disc deosebit de frumos ornamental cu
motive spiralice i geometrice.
Tn 1 967, pe malul drept al Criului Repede, la punctul "Dtmbul
lui Ciorda" sptturiie arheologice au descoperit un cimitir celtic
cu 12 morminte de incineraie in groap i de inhumaie. Abele
categorii de morminte au avut un bogat inventar funerar (libule de
bronz i fier, unelte, sabie, teacd, vase de lut etc.). Mormintele de
incineraie au avut c vase adiacente i unele lucr,ale de min, de
factur hallstattian, aparin ind populatiei autohtone dacice.
tn dreapta drumului Sintandrei-Trian, pe malul sting al Cri
sulul, au aprut cu ocazia unor lucrri agricole fragmente ceramice
lucrate la roat de culoare gri aparinind populaiei dacice din
sec. II e.n.
Tntre mormintele celti<e de pe "Dim'bul lui Ciorda" au mai
fost descoperite 3 morminte sarmatice, dintre care unul de vreme
hunic! sec. liV e.n.
'
Cu un bogat inventar (colier de mdrgeJe i biju
terii de argint).
Tot in acelai loc s-au dezvelit 12 morminte maghiare cu piese
de podoab, de harnaament, arme etc., datate in sec. X-XL
In 1965 pe panta mal domoaHi a dunei -de OiSIP. exploaUirile
de nisip au scos la iveal un cuptor cu bolt (probabil pentru copt
pllne) dar fr alte materiale arheologice adiacente.
N. Chidio$an. $i D. Igna't, Cimitirul cel/ic de la Tlrian, )n SClV, 4, 1972,
23, p. 553 sqq,; A. VMlpe, Ale, p. 71, pl. 55.
(N C
403. TAad. cor. Drgeti
Intre anii 1969-1973 tn apropierea satului. pe dealul "Cet
taua au fost efectuate ample cercetri arheologice. Platforma su
perioar a dealului a fost sporadic locuit de populatiile neolitice
Urzii i eneolitice (Tisa, Saden. Cotofeni) .
In hallstattul timpuriu. se organizeaz o intens aezare cu
nenumrate bordeie. gropi etc. Materialul ceramic, piesele de
bronz i un mic depozit de bronzuri dateaz aceast mare aezare
fn hallstaltul A. Probabil aceast populatie a fortificat platforma
-cu un val i an de apdrare, care taie in dou aezarea rropriuzis.
Dup aproape 1000 de ani, aezarea este din nou relocuit de
daci, care moiAc versantul vestic al aezrii prin Jucrdri de tera
sare.
t
n aezare alturi de un abundent material ceramic (Iructiere.
vase borcan. cdui, farfurii etc.) au fost descoperite piese de pa
doab1 (fibuJe. mCrge/e). De mentionat c aici s-a descoperit i o
toraJd de bronz cu figurin uman provenit de la o ceac roman.
Pe valea "L hut" s-a descoperit i vara anului 1972. un te
zaur de monede Dyrrhachium i Apollonia, din care s-au salvat
44 bucti.
N. Chidlo$an, Aezarea dadel de la Tlad, In ziarul "Crlana", XXVI,
16 sept. 1971, Oradea; D. Popescu, Les loullles AlcheologiCes dans la
RepubJlque Socialiste de Rouman/e en 1969, I Dacia, N.S., XIV. 1970,
p. 43; S. Dumitracu, Ce/lli dacice ln CtJana, p, 12 sqq.
(N C)
404. Tiut, cor. Batr
Pe locul numit "DoI mi pusta" au fost descoperite in anul 1887
un numr de 1 5 aplici de bronz.
In!. N. Chldloan.
(O 1 S)
77
405. Tutelec, cor. Cetariu
In dou locuri de pe teritoriul satului, la locul "Punea Cela
riului" (Csatary lalo) i "La tobor" s-au gsit doburi neolitice i
respectiv, doburi Cototeni (de la nceputul epocii bronzului).
Dintr-un loc neidentificat i fr s tim dac provine dintr-un
tezaur sau este o piest izolatd, s-a pstJat in colectia colii de 4 ani
din sat o monedd de tipul Dyrrhachium i Apollonia.
La locul "Cnepite" (Kenderes), in spatele bisericii. in stinga
drumului ce duce de la Tlutelec la $iterea se intinde o aezare
din feudalismul timpuriu, sec. XI-XII, unde s-' gsit ceramicd
uzual i cenuie, cazane de lut, mici piese de fier i alte rmie
ale unui sat medieval timpuriu (Inedit).
(S O)
406. Tuteu
In vechile colectii ale Muzeului "rii Criurilor" din Oradea
(Inv. nr. 2073, 2074, 2075) sint amintite 3 topoare de cupru. In pe
rioada interbelic s-a gsit la Tluteu un depozit de bronzuri
(Hallstatt B 1) nsotit de 5 verigi de aur, care se pstreaz n Muzeul
de Istorie a R.S.R. din Bucureti. Pe teritoriul satului s-au desco
perit i denari romani republicani, intr-un loc neprecizat i eera
micd de epoc roman i post roman (sec. III/IV e.n.) printre
care amintim i fragmente de ehiupuri mari -vase de provizii sau
ap, foarte probabil provenind dintr-o aezare a dacilor liberi de
pe valea Bistrei.
In anul 1970 la locul "Tricer" din punea dintre satele Tluteu,
Ciutelcc i Bogei S-a descoperit importantul tezaur de vase ro
mano-bizantine datnd din sec. IV-V e.n., ornamentate cu scene
mitologie greceti i pe care au fost imprimate 3 inscripii
,
incA
ncdescifrate.
VI. Dumitrescu, Le dep"t de la Un de rage du bronz, decouver/ l Ttuteni.
In Dacia, V-VI, 19351936, Buc., 1938, pp. 225238; S. Dumitracu, Te
zaurul de la Tduleni -Bjhor, Oradea, 1973, /SSlm.
(SO)
407. Teleac, cor. Budureasa
(O 1 S)
78
408. Telechlu cor. echea
(O 1 S)
409. TUeagd
tn 1907 s-au glsit in vatra comunei 53 de monede (drahme)
emise de oraele Apollonia i Dyrrhachium.
J. Wlnkler, Descoperiri de monede anlice In Transilvania, In SCN. II, Bu
cureti, 1958, p. 401.
(NC)
410. Tllecu, cor. Tileagd
(OI S)
H 1 . Tin ud , ora Alesd
(O 1 S)
412, Tinca
tn strada Avram Iancu intre nr. 80-100 au fost glsite cu oca
zia unor lucrlri cdilitare fragmente ceramice de culoare cenuie, Cl
elemente tehnologice de facturI cel tieI Temanentl datind probabil
din sec. II e.n.
La rlslrit de statiunea balnearl Tinea, pe terasa Criului
Negru in capltul viilor Tincei, la locul "Dealul Morilor" (con
tinuare sau rzletire a satului de pe "Dealul Morilor" de la Ripa?)
a fost cercetatI o locuintd a dacilor liberi de epocI romanI i post
roman, cu Cramicd lucrat cu mna i cenuie sau galbuie mode
latl Ia roatl, cu multe elemente de facturI romanI provinciall,
imprumutate, probabil din Dacia romanI. Dateazl din sec. III/IVe.n.
In vechile inventare ale Muzeului "TIrii Criurilor" din Ora
dea, in 1911, este inregistrat ca gasit n hotarul Tincli. un lezaur
de monede republicane romane de argint (7 sau 8 bucti) i o piesd
din Dyrrhachium (lnr. N. Chidioan).
S. Dumilrlcu, AeUrl i descoperiri dacice, p. 247. o.v.; Idem
,
Cetcelatl
arhealoglce In Depre$;unea Holodului (II). Spilurl/e arheologice de }a
Tiaca-Rlpa. j. Bihol, In Lucrari lilntilJcc, Istorie, Orldel, 1972, pp. 6. 3.
(S O)
79
413. Tirguor, cor. Cherechiu
Din loc neprecizat provine un lrdcop de aram cu braele
in crucc datat in epoca eneolitidi.
Tot in hotarul localittii a mai fost descoperit un depozi t dc
obiecte de bronz, din care amintim mai multe topoar.e de lupld cu
disc i spin, datate la finele epocii bronzului. Au mai fost gsite
in raza localitii 3 inele de bucld din aur, ornamentate, care da
teaz din epoca bronzului.
M. Roska, RCpefloflu, p. 2; Idem, A rezcsdkdnyoh, In Kizlemcnych, II,
1942, Cluj, p. '; M. Rusu, Die VC1brei/ung, p. 206; A Vulpe, Axle, p. 81.
(1 0)
414. ToboHu, cor. Giriu de Cri
(D 1 S)
415. Tomnatic, com Vadu Criului
(D I S)
416. Topa de Crl, cor. Vadu Criului
(D I S)
417. Topa de Jos, com. Dobreti
(D I S)
418. Topa de Sus, cor. Dobreti
(D I S)
419. Topeti, cor. Drgeti
(D I S)
420. Totorenl, cor. Trcaia
(D I S)
421. Tria, cor. Derna
(D I S)
422. TuIca
1n punctul numit "Holumb" situat la 2 km nord de localitate.
aeza.e tip leI nefortificat din epoca bronzului, aparinind fazei 1
i 11 a culturii Otomani.
(1 O)
80
423. ecbea
(D I S)
424. lginetH de Belu, cor. Drg.neti
(D I S)
425. ignetll de Crl, cor. Brusluri
(D I S)
426. Ucurl, cor. Oleea
(D I S)
427. UUeacu de Belu
(D I S)
428. Ulleacu de Crl, cor. Tileagd
(D I S)
129. Ulleacu de Munle. cor. Cetariu
De pe teritoriul looalitii provin 2 de nori romani, emii de
Impratul Traian i respectiv Fauslina J.
B. Milrel, Decouverles recenlcs de monnuies anllques el
byzunllnes en
Rouman;e, In Dacia, N.S. XI, 1967, p. 3, nr. 64.
(D I S)
430. Ursad, cor. oimi
In hotarul satului au fost descoperite fragmente ceramice din
prima epoc a fierului.
(D I S)
431. Urvlnd, cor. Lugau de Jos
( DI S)
432. Urvl de Belu, cor. oimi
( D I S)
433. Vadu Cr1ulul
Peterile din defileul Criului Repede, pe teritoriul
'
Cor. Vadu
Criului sint cunoscute prin descoperiri arheologice: "Petera De
ven": materiale apartinind epocii neolitice i ceramicd pictaUt
S-au descoperit de asemenea vestigii din epoca bronzului.
"Petera cu ap" -fragmente ceramice apartinind epocii neolitice.
6
- 1O]CIOIJM OOOMOCO=OI OI jUd. OOT
81
"Petera nr. 1 " -(situat sub "Petera Deven") a fost intens
locuW' incepind din epoca neolitic pin n perioada prefeudal.
"Petera nr. 2U - (situat la acelai nivel cu petera nr. 1 ) a
fost locuiM in epoca neolitic. descoperindu-se un interes-ant ma
terial ceramic pictat.
Cu ocazia amenajrii cii ferate, intre Vadu Criului i un
cuiu au fost descoperite: brt1ri, secerC. i celt din bronz.
De pe teritoriul comunei provin 3 monede romane neidentifi
cate i o moned emis de Gordianus.
T. Kormos. Barlangkulalds, III. Budepesle. 1915, fese. J.. PP. 153-163;
M. Roske. Repertoriu, p. 237; N. VIesSB, O contributie la problema legdlu
rilor cu/luril Tisa cu alle culturI neo/ilice din Transl1vanio, tn SCIV, 1,
1961. pp. 17-23; D. Ignat Seva. Ceramica neo/Jcd piclalC de pe
valea
Criului Repede, tn Crisie. IV. Oredee (sub tipar).
( DI S)
434. Vaida, cor. Diosig
Pe teritoriul localitii se amintete un tezaur dacic de argint
din care sau mai pstrat 2 piese intro colecie particular din
Bihor.
In!. 1. Em6dij C. Prede. MonedcJe gelodac/lO/, Buc . 1973. s.v.
(D 1 S)
435. Valea Cerului, cor. Suplacu de Barcu
(D 1 S)
436. Valea Criului. cor. Bratca
(D 1 S)
437. Valea de Jos, cor. Rieni
(D 1 S)
438. Valea de Sus, cor. Cmpani
(D 1 S)
439. Valea lui Mihai
82
De pe raza localitii sint cunoscute mai multe descoperiri ar
heologice, marea lor majoritate provin din descoperiri ntmpl
toare. aezri necercetate sistematic, i o mic parte din cercetri
sistematice, dar de o amploare redus.
Din epoca neolitic se cunosc aezdri aparin ind culturii Tisa
la: "Groapa cu lut" (SargafOldes gOd6r). "Groapa nou cu lut"
"
(Oj s4rgafOides gOdOr), Str. Izvorului, Piaa Ubertaii. Din .aceste
aezdri, provin numeroase vase, fragmente . ceramice, unelte de
piatra i ..,s. Remarcm mai multe vase cu picior inalt ciUndric
penorat.
Epoca eneolitica i faza de trecere spre epoca bronzului sint
reprezentate prin cultura Saden in aeztrile de la "Groapa noua
cu lut" i Strada Izvorului. Din acesta din urm provin mai multe
ceti de dimensiuni mari cu toarta puternic suprainlaUL
Epoca bronzului este reprezentaU! prin numeroase descoperiri,
unele de o mare importana. La "Groapa de lut" o Intens aezare,
de unde provin numeroase vase aparintnd culturii Otomani. Ca
cee mai important descoperire semnalm un complex de 28 de
vase depuse ritual ntr-o groap, apartinind {azei a III-a a Julturii
Otomani. La "Groapa nou cu lut" aezare din care provin nume
roase vase aparind culturii Otomani i un vas apartinind cul
turii Suciu de Sus. Tot o aezare aparinind culturii Otomani este
semnalat i pe strada Izvorului. Pe strada Breslelor a fost desco
perit un mormnt de incinera1ie In urna din faza a III-a a culturii
Otomani, avind In ur pe lng fragmentele de oase ca1cinate,
depuse drept ofrand o brdtard de bronz miniatur i un numar
incert de nasturi de bronz.
Prima epoca a fierului (Hallstatt) este reprezentat prin des
coperirile de la: "Groapa nou de lut" de unde provin 3 vase mari
apartinind culturii Gava. In strada Izvorului i strada Kocsar, ae
zdri de unde au fost depistate numeroase fragmente ceramice i
vase. In Piaa Liberttii a fost descoperit o urnd. In fosla vie
"Recsege" a fost gsit un cutit de bronz cu lama curbat. Dintr-un
punct neprecizat provine un depozit de obiecte de bronz, cunoscut
in literatura de specialitate sub denumirea de Valea lui Mihai 1.
A doua epoc a fierului (La Tene) este de asemenea prezent
prin multiple descoperiri. La locul numit "Ferma Gorove" au fost
descoperite 3 morminte celtiee de incineraie In groap. De la
"Groapa nou de lut" provine un fragment de vas celtic.
Perioada prefeudal. Pe fostul teren al lui A. Stancz, a fost des
coperit un mormnt germanie (got?) din sec. V e.n. avind u

bogat
inventar arheologie din care semnalam: 1 sabie de fier, 1 cutit
de
fier, 1 vjrl de teac< de argint, 2 calarame de argint, 1 nasture
de
chihlimbar i I monedt Theodosiu II din aur. In urma cercetrilor
83
sistematice ntreprinse ulterior la faa locului, au mai fost descope
rite 3 morminte rvite fr nici un inventar. In partea de sud-vest
a 10calittii pe terenul lui "Krizsar" au fost descoperite 8 morminte
gepidice cu un bogat inventar. Din fosta vie "Bujanovics" snt
semnalate numeroase fragmente ceramce i obiecte de metal pro
venite probabil din morminte, aparinind avarHor. De pe terenul
lui "Krizsar" i de pe o strad neidentificat provin fragmente ce
ramice aparinnd populaiei autohtone i slavilor post anul 805.
Perioada ieudalismului timpuriu. Dintr-un loc neprecizat de pe
raza localitii i de la "Groapa nou de lut", provin numeroase
fragmente ceramice databile in sec. XII, XIII.
D. Ignat, Rep., p. 17; M. Roska, Reper/oriu, p. 81 sq.; E. Coma, K voprosu
o periodizaii neoliliceschih cu/!ur na severnozapade Rumlnscoi Narodnoi
Respublichi, In Dacia, N.S., VIII. 1963, p. 478; V. Gordon Childe, The 00-
nube In PrehJs/ory, Oford, 1929, p. 81; I. OrdenUich. Un depozit de vase
de tip O/omanl de la Valea lui Mihai, in Studii i Comunicri, 12, Muzeul
Brukenthal, Sibiu, 195, p. 181 sqq.; Al Vulpe, Axle, p. 58, 85; A. Llszl6,
Probleme ale ceramicii de lip Gava din prima epocd a /ierului, In SCIV,
4, 1973, p. 49; M. Rusu, Die Verbreitung, p. 206, 208, VI. Zirra, Bei/rage,
p. 189; M. Roska, MormInt german i staiunea preiSloticd de la Valea lui
Mihai, in A.I.S.C., 1931, p. 1 sqq.; M. Coma, Unele dat
e
privind regiunile
din nord-vestul Romniei 1n sec. V-IX, in Centenar Muzeal Ordean, Ora
dea, 1972, p. 210 sqq.
(1 O)
440. Valea Mare de Codru, cor. Holod
(D I S)
441. Valea Mare de Cri, cor. Borod
(D I S)
442. Valea Tirnei, cor. inleu
(D I S)
443. Varasu, cor. Brusluri
(D I S)
444. Varviz. cor. Popeti
Intr-un punct necunoscut C fost descoperit un trndcop de
aram.
M. Roska, Repertoriu, p. 301.
(D I S)
84
445. Vaclu
(D I S)
446. VilanU de Delu, cor. Uileacu de 8eiu
(D I S)
447. ViUan1 de Pomezeu, cor. Pomezeu
(D I S)
448. Vlren1, cor. Rlbgani
( 1 0)
449. Vrzarl, cor. Popeti
(1 0)
450. VrzarU de Jos, cor. Vaclu
(1 0)
451. VrzarU de Sus, cor. Vacu
(1 O)
452. Vad, cor. Curtuieni
Pe o terasl mijlocie a Vlii Erului, la punctul "Cartierul tiga
nilor s-au glsit cioburi neolitice plstrate tn colecia Muzeului
"lirii CriurHor" din Oradea. La nord de localitate pe un grind
se afl o aezare din epoca bronzului, apartintnd culturii Otomani,
faza 1 i III. Pe "Dealul viilor" se afll o a doua aezare Otomani,
di faza 1 i II fortificati, cu voi i an de apdrare.
Cea de a treia aezare Otomani, fazele 1 i Il (ineditl) se afll
pe terasa Vliii Erului. Tot in acest loc s-au gasit cjoburi dacice
de epoci romani i post roman! (sec. III-IV e.n.). La vest de sat,
pe terasa vii Vladului pe un bot de deal unde s-a ridicat canto
nul hidrologk, ling digul lacului de acumulare Vad. se afl o
statiune cu 3 nivele de locui re: neolitic, Hallstalt i o aezare a
dacilor liberi de epoc romanl! (inc inedit) cu ceramic( lucrat
cu mlna i la roat i cu ceramicd provincial! roman.! de import.
D. 19n1l. Rcp., p. 16; 1. Ordent1ich, Aria, p. 31.
(S D)
453. VlIoara
Din locuri neprecizate provin I topor de piatr puternic arcuit
i un alt topor de piatr de tip calapod, dalabile in epoca neolitic.
85
Tot dintr"l n loc neprecizat provine un t1rndcop de piatra cu
gaur de inmnuare secundar, aparin1nd epocii eneolitice.
M. Rosla, Reper/oriu, p. 82;
(1 O)
454, Vlnlere, cor, Holod
(10)
455, Vilcelele, cor, Suplacu de Barcu
(10)
456. Virclorog
(10)
457, VoIevozi
La locul "Cilogo" a fost partial sonda! o statiune arheolo
gic cu 3 nivele discontinui de locuire: ceramicd halistattian, o
locuire a dacilor liberi de epoc romana de pe valea Bistrei, din
care s-au pstrat resturi de oldrie lucrat la ro din past cenu
ie i ceramici caramizie, probabil r-ezultat al influenei ceramicii
romane provinciale asupril celei a dacilor liberi din Criana. Acest
nivel de locuire se pare ca dateazA din sec. III e.n. (poate i ince
putul sec. IV e.n.?). Cel de al treilea nivel, pare-se, cel mai bine
pstrat, din care au ajuns la noi rmie de locuine (pare-se
bordeie) dateazA din sec. VII-IX e.n.? Aezarea, - fost semnalata
In urma perieghezelor arheologului R. Popa, care a tntreprins sap
turi la locul "Bisericuau unde a fost dezvelit un complex biseri
cesc (biserici, clddiri, cimitir) datind din sec, XIII-XV/XVI
(v. monumente istorice s.v.).
R. Pop@, Valea Bls/rel ln secolele XIII-XIV, Cerce/lrl documentare i
arheologIce 1n nordul Bihoruluf, tn Centenar Muzeal Or!dean, Oradea,
1972, pp. 217-218.
( SD)
458. VoIevozi, cor. imian
86
In 1 970, pe un platou deasupra grajdurilor c.A.P., au fost des
coperite fragmente ceramice apartin1nd culturii Baden din faza
de trecere la epoca de bronz.
In acelai loc s-a descoperit un cimitir cu urne datat la sfiritul
epocii de bronz i inceputul HallstaUului. Unul din morminte avea
ca inventar, pe Iing ura funerar
, l 5 vase adiacente.
(N C)
459. ZvoJ, cor. Smbta
Dintr-un loc neprecizat provine un buzdugan de piatr, apari
nind probabil epocii neolitice.
M. Roskl, Repefloriu, p. 127.
(1 O)
460. Zece Hotare, cor. uncuiu
(D I S)
'"