P. 1
p00030007_Raport de Monitorizare

p00030007_Raport de Monitorizare

|Views: 15|Likes:
Published by Fisus Laura

More info:

Published by: Fisus Laura on Jan 16, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/16/2012

pdf

text

original

Proiect finanþat de UNIUNEA EUROPEANÃ

Filiala Iaºi

DREPTURILE COPILULUI
— ÎNTRE LEGE ªI PRACTICÃ —
RAPORT DE MONITORIZARE A LEGII 272/2004

...................25 3... EDUCAÞIE......................3.................definiþie.6 2.................................1.................................................2..................20 2.1........... reglementare legalã naþionalã ºi internaþionalã.....................................1...................... în vederea reintegrãrii lor în sistemul naþional de învãþãmânt.. cum sunt: hrana.......6 2....... Dreptul copilului de a fi informat ...................................64 5.............................24 2....... Prevenirea abandonului ºcolar din motive economice.....29 3................................................... transport ºi alte asemenea ..................2.............................................65 5..........109 8....................................................... SÃNÃTATEA ªI BUNÃSTAREA COPILULUI ....................................................................................88 6.............................................................................................. rezultate la chestionare în funcþie de instituþiile competente chestionate....................................................................................................................... concluzii.....................................69 5..80 6.......4.................................................................. Dreptul la protecþie împotriva exploatãrii economice............80 6.......................................................................................................................................................... MEDIUL FAMILIAL ªI ÎNGRIJIREA ALTERNATIVÃ ...118 3 ............................ ...................................................................... activitãþi recreative ºi culturale........................................31 3...................17 2.......... Prevenirea separãrii copilului de familie............................................ Dreptul de a fi protejat împotriva folosirii ilicite de stupefiante ºi substanþe psihotrope..................................... Dreptul copilului de a fi protejat împotriva oricãrei forme de discriminare .........................CUPRINS 1........................... luând mãsuri active pentru acordarea unor servicii sociale în mediu ºcolar.. pentru a nu intra prematur pe piaþa muncii ....................60 5................................4.............. DREPTURI ªI LIBERTÃÞI CIVILE .................................... CONCLUZII ªI RECOMANDÃRI ..................... Organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care nu pot rãspunde la cerinþele programei ºcolare naþionale.....3.............2.MÃSURI SPECIALE DE PROTECÞIE A COPILULUI..........................................................................61 5.2....................6.. Dreptul la petiþionare .......................................................................................... Dreptul copilului de a fi protejat împotriva abuzului ºi neglijenþei........... Dreptul copilului care a fost separat de ambii pãrinþi sau de cãtre unul dintre aceºtia de a menþine relaþii personale ºi contacte directe cu ambii pãrinþi ................ Dreptul copilului la protejarea imaginii sale publice ºi a vieþii sale intime.....................3................49 5......5........................ Facilitarea accesului la educaþie preºcolarã ºi asigurarea învãþãmântului preºcolar ºi învãþãmântului obligatoriu ....77 6...........................5...32 4..............21 2... Dreptul la identitate ... Dreptul copilului de a creºte alãturi de pãrinþii sãi......... ACTIVITÃÞI RECREATIVE ........... private ºi de familie.......... rechizite... Dreptul copilului capabil de discernãmânt de a-ºi exprima liber opinia asupra oricãrei probleme care îl priveºte.29 3....................................................................................... ARGUMENT .....................................5 2...1.....91 7..........................3........... ANEXE ......................................... Dreptul copilului la timp liber..................................... Organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala...........

.

02/02/54. dar ºi în promovarea schimbãrilor în vederea respectãrii interesului superior al copilului. Vaslui. Direcþiile Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului. sã semnaleze problemele existente. Galaþi. Au fost monitorizate ºi au rãspuns la chestionare ºi organisme la nivel central: Agenþia Naþionalã Antidrog. ºcoli. cerutã de instituþiile europene la începutul deceniului ca unul dintre factorii determinanþi ai aderãrii României. Scopul acestei monitorizãri nu este precizia ºtiinþificã sau relevanþa la nivel local sau naþional (lucru imposibil în acest context). Datele din raport sunt rezultatul monitorizãrii a 225 de instituþii din judeþele Iaºi. Vrancea proiectul „Drepturile copilului între lege ºi practicã” finanþat de Uniunea Europeanã prin programul PHARE 2005/017/553. Bacãu. Parchetele ºi Judecãtoriile Locale. Organizaþia Salvaþi Copiii Filiala Iaºi a coordonat. dreptul la educaþie ºi recreere. Sectorul neguvernamental poate juca un rol foarte important în monitorizare. statul de drept ºi independenþa justiþiei. alcãtuitã dintr-un numãr de 10 organizaþii neguvernamentale din 8 judeþe ale Moldovei.30 septembrie 2008. Monitorizarea s-a derulat pe o perioadã de 5 luni (aprilie-august 2008). Serviciile sociale din cadrul Primãriilor. iar în cadrul acestei activitãþi s-a realizat o bazã de date regionalã cu 224 de contacte. a fost implementatã. Suceava. Neamþ. în perioada 01 decembrie 2007 . Vaslui.01. Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului. a modului în care instituþiile abilitate au capacitatea de a rãspunde ºi. au trimis întrebãrile ºi au realizate tabelele centralizând datele calendaristice ale solicitãrilor ºi curgerea termenelor legale de rãspuns. au fost monitorizate ºi trimise chestionare unui numãr de 10 instituþii cu atribuþii în aplicarea legii 272/2004. Organizaþia Salvaþi Copiii Filiala Iaºi urmãreºte sã documenteze ºi sã îmbunãtãþeascã promovarea ºi respectarea drepturilor acestora în România. Prin intermediul monitorizãrii respectãrii drepturilor copiilor. Vrancea. generarea unui set de indicatori ºi culegerea. În acest sens. crearea ºi dezvoltarea unor capacitãþi de cercetare. drepturile omului. O monitorizare eficientã presupune existenþa unor structuri funcþionale.1. Inspectoratele ªcolare Judeþene. 5 . Consiliul Local. a modului în care rãspund în a implementa atribuþiile care le revin de drept. Ministerul Internelor ºi Reformei Administrative. Bacãu. dreptul la protecþie împotriva oricãror forme de abuz ºi exploatare. analiza ºi diseminarea informaþiilor provenite din diferite surse. Un alt obiectiv concret s-a dorit a fi „radiografierea”. componenta Democraþie. Ministerul Justiþiei. implicit. în judeþele Iaºi. Consiliul Naþional al Audiovizualului. Instanþele locale. Neamþ. Inspectoratele de Poliþie. a cãror experienþã acoperã segmente variate din domeniul protecþiei drepturilor copilului. Instrumentul care face posibilã identificarea progreselor înregistrate îl constituie procesul de monitorizare. spitale. Ministerul Educaþiei. dreptul la familie. A fost pus în aplicare în ultimii ani un nou pachet legislativ în deplinã concordanþã cu Convenþia pentru apãrarea Drepturilor Copilului. sã intervinã pentru corectarea situaþiilor de încãlcare de drepturi. iar rezultatele obþinute în urma monitorizãrii au constituit baza elaborãrii prezentului raport. Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale. Reforma sistemului de protecþie. Autoritãþile de Sãnãtate Publicã. Au fost elaborate ºi trimise scrisori de înaintare spre instituþiile supuse monitorizãrii însumând un numãr total de 235 de întrebãri. dispensare ºi secþii de Pediatrie. dupã 3 ani de la intrarea în vigoare a legii 272/2004. la nivelul fiecãrui judeþ. Acest proiect ºi-a propus sã dezvolte capacitatea organizaþiilor neguvernamentale din regiunea Moldovei de a monitoriza respectarea drepturilor copilului. Monitorii au realizat baza de date cu instituþiile supuse monitorizãrii pentru judeþele repartizate spre monitorizare. Galaþi. de netãgãduit. sã realizeze advocacy în direcþia îmbunãtãþirii lor. În cadrul proiectului a fost constituitã o reþea de monitorizare. Inspectoratele Teritoriale de Muncã. dreptul la sãnãtate ºi bunãstare. la baza criteriilor de analizã a rãspunsurilor stând drepturile fundamentale ale copilului: dreptul la identitate. Botoºani. ARGUMENT Drumul parcurs de România în ultimii ºase ani în domeniul protecþiei copilului este. elaborarea ºi iniþierea de demersuri pentru a perfecþiona modalitãþile de rãspuns a instituþiilor în vederea îmbunãtãþirii calitãþii vieþii copiilor din România. din mai multe raþiuni. ci documentarea ºi combaterea cazurilor de încãlcare a drepturilor copilului. Primãriile. cum ar fi: Consiliile Judeþene. Botoºani. care nu respectã prevederile Convenþiei ONU cu privire la drepturile copilului ºi ale Legii 272/2004. lãsând sã se întrevadã noi progrese într-un viitor apropiat. astfel încât acest sector sã contribuie la schimbarea politicilor ºi practicilor din acest domeniu. Suceava.

1. În lumina acestor prevederi legale. dreptul de a-ºi cunoaºte pãrinþii ºi dreptul de a fi îngrijit. Judeþul Botoºani are desemnatã o persoanã cu atribuþii în asistenþã socialã. astfel încât atitudinea pasivã a familiei privind înregistrarea copilului. în lipsa stabilirii identitãþii copilul nu poate dobândi drepturi ºi nu ºi le poate valorifica în raporturile civile. a din Legea 272/2004 constituie contravenþie „nerespectarea obligaþiei prevãzute în art. pânã la acea datã fiind desemnatã o persoanã cu atribuþii în asistenþã socialã. o Spitalul Comunal Truºeºti. din 04. potrivit art. fãrã a preciza data desemnãrii. iar reponsabilitatea privind constatarea contravenþiei revine în sarcina Ministerului Sãnãtãþii. a cãror respectare este încredinþatã unitãþilor sanitare. obligaþia înregistrãrii naºterii copilului ºi stabilirii identitãþii sale aparþine în primul rând familiei. de a desemna o persoanã cu atribuþii de asistenþã socialã”. s-au adresat întrebãri cu privire la modul în care acestea asigurã respectarea acestui drept. De asemenea. 135 al.2. DREPTURI ªI LIBERTÃÞI CIVILE 2. în condiþiile prevãzute de lege. riscã sã fie victimã a abuzurilor. În scopul protejãrii dreptului la identitate al copilului art. traficului ºi discriminãrii. crescut ºi educat de aceºtia. (5) Dacã se constatã cã un copil este lipsit în mod ilegal de elementele constitutive ale identitãþii sale sau de unele dintre acestea. dreptul la cetãþenie. fãrã a preciza data angajãrii. unul dintre drepturile fundamentale ale copilului este reglementat în legea 272/ 2004 în cadrul capitolului „drepturi ºi libertãþi civile” iar atribuþii legate de respectarea acestui drept sunt încredinþate de cãtre legiuitor mai multor instituþii publice cu atribuþii în domeniul drepturilor copilului.2007. Judeþul Botoºani are desemnatã o persoanã cu atribuþii de asistenþã socialã. dupã caz. dreptul de a dobândi o cetãþenie ºi. (2) Copilul este înregistrat imediat dupã naºtere ºi are de la aceastã datã dreptul la nume. 6 . stipuleazã: „unitãþile sanitare care au în structurã secþii de nou nãscuþi ºi/sau pediatrie au obligaþia de a angaja un asistent social sau. Dreptul la identitate Dreptul la identitate. Potrivit art.1 pct. cât ºi în situaþia în care copilul este abandonat de familie. fãrã nici o ingerinþã. (4) Copilul are dreptul de a-ºi pãstra cetãþenia. Judeþul Botoºani are desemnatã o persoanã cu atribuþii în asistenþã socialã. respectiv asistenta ºefã din cadrul secþiei nou-nãscuþi. Astfel rãsunsurile au fost dupã cum urmeazã: o Spitalul Clinic de Obstreticã ºi Ginecologie „Elena Doamna” din Iaºi are angajat un asistent social din 13. 9 alin. reprezintã o formã gravã de încãlcare a drepturilor acestuia.04. la educaþie ºi sãnãtate. o Spitalul de Copii Botoºani are angajat un asistent social. Astfel. crescut ºi educat de cãtre aceºtia. o Spitalul Orãºenesc Sãveni.1 în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi ”. autoritãþile publice intervenind de urgenþã atât în situaþia în care familia copilului nu-ºi îndeplineºte aceastã obligaþie.08. Legea 272/2004 acordând o deosebitã atenþie copilului abandonat.2007. Dacã un copil nu este înregistrat imediat dupã naºtere. s-a urmãrit modalitatea prin care instituþiile sanitare care au în structurã secþii de nou-nãscuþi sau pediatrie din regiunea Moldovei s-au conformat obligaþiei de angajare a unui asistent social sau de desemnare a unei persoane cu atribuþii de asistenþã socialã. el riscã sã fie privat de drepturile sale la protecþie socialã. 1 intitulatã Drepturi ºi libertãþi civile din Legea 272/2004 “copilul are dreptul la stabilirea ºi pãstrarea identitãþii sale”. de a fi îngrijit. o Spitalul de Psihiatrie Botoºani are desemnate 3 persoane cu atribuþii în asistenþã socialã. de a-ºi cunoaºte pãrinþii. care reprezintã de fapt elementul prin care copilul se individualizeazã în familie ºi societate. potrivit articolului 8 din Legea 272/2004. numele ºi relaþiile de familie. dacã este posibil. în condiþiile legii. (3) Pãrinþii aleg numele ºi prenumele copilului. fãrã a preciza data desemnãrii. respectiv dreptul la nume. instituþiile ºi autoritãþile publice sunt obligate sã ia de urgenþã toate mãsurile necesare în vederea restabilirii identitãþii copilului.9 alin 1 din Legea 272/2004. protejarea dreptului la identitate a copilului înseamnã practic protejarea unui cumul de drepturi subiective. o Spitalul Muncipal Dorohoi.” Articolul sus menþionat reprezintã o recunoaºtere a importanþei identitãþii copilului. fãrã a preciza data desemnãrii. 8 din Secþiunea nr. Prin urmare.

o Spitalul Judeþean de Urgenþe “Sf. o Spitalul de Copii „Sf. fãrã a preciza data desemnãrii. 1 persoanã desemnatã cu atribuþii de asistenþã socialã 1 persoanã desemnatã cu atribuþii de asistenþã socialã 4 unitãþi sanitare. 9 alin. Astfel. o Spitalul de Obstreticã ºi Ginecologie Botoºani are angajat un asistent social din data de 05. Nicolae” Bârlad .1 din Legea 272/2004. Ioan” Galaþi nu a rãspuns la informaþiile solicitate. 9 al. cât ºi în vederea monitorizãrii modalitãþii de respectare la nivel naþional ºi regional a unitãþilor sanitare a dispoziþiilor art. Secþia Pediatrie are angajat un asistent social. Pantelimon” Focºani.Spitalul de Copii „Sf. s-au solicitat informaþii la nivel judeþean privind numãrul de unitãþi sanitare cu secþii de pediatrie ºi nou-nãscuþi.04.Spitalul Orãºenesc Darabani. I.a din Legea 272/2004 este Ministerul Sãnãtãþii (MS). prin care a solicitat relaþii cu privire la numãrul de cazuri de încãlcare a dispoziþiilor art. ASP Vaslui.Spitalul de Urgenþã Vaslui . o Spitalul Cilinic de Urgenþe pentru Copii „Sf. 135 alin.Spitalul Muncipal de Urgenþã „Elena Beldiman” Bârlad. are desemnatã o persoanã cu atribuþii în asistenþã socialã. Au fost adresate întrebãri cãtre ASP Iaºi. Nicolae” Bârlad are desemnatã o persoanã cu atribuþii de asistenþã socialã din 01. ASP Suceava. o Spitalul de Urgenþe Piatra Neamþ.Spitalul de Cronici Dr. datele fiind oferite de unitãþile sanitare 9 unitãþi sanitare. 7 . din care 2 au angajat asistent social ºi 2 au desemnatã o persoanã cu atribuþii de asistenþã socialã Nu a oferit date 2 asistenþi sociali angajaþi 5 asistente medicale desemnate cu atribuþii de asistenþã socialã 7 cadre sanitare cu atribuþii în asistenþã socialã 1 singur asistent social angajat 5 asistente medicale desemnate cu atribuþii în asistenþã socialã 1 singur asistent social angajat o ASP Bacãu ASP Botoºani ASP Neamþ ASP Suceava ASP Vrancea Nu a oferit date.Nicolaescu Tutova 6 unitãþi sanitare Numãr asistenþi sociali angajaþi sau persoane desemnate cu atribuþii în asistenþã socialã Nu a rãspuns 1 asistent social 3 asistenþi sociali 1 asistent social. Judeþul Botoºani. . Secþia Pediatrie nu are angajat un asistent social specializat pentru problemele care apar în cadrul secþiei. rãspunsurile au fost dupã cum urmeazã: Instituþia ASP Iaºi ASP Vaslui Numãr unitãþi sanitare cu secþii pediatrie ºi/sau nou nãscuþi Nu a rãspuns . ASP Neamþ. ASP Galaþi.2000. precum ºi a numãrului de asistenþi sociali sau persoane desemnate cu atribuþii în domeniul asistenþei sociale de la Autoritãþile de Sãnãtate Publicã. a fost adresatã o cerere de informaþii de interes public ºi cãtre MS.1 lit.Spitalul Orãºenesc Negreºti .1 din Legea 272/2004. deºi a rãspuns la cererea de informaþii de interes public în termenul legal prevãzut de Legea 544/2001 nu a oferit relaþii cu privire la aceastã solicitare. În cadrul activitãþii de monitorizare. o Spitalul „Buna vestire” de Obstreticã ºi Ginecologie Galaþi are angajat un asistent social. din care 4 unitãþi sanitare cu secþii nou nãscuþi 5 unitãþi sanitare cu secþii de pediatrie 7 unitãþi sanitare 6 unitãþi sanitare ASP Galaþi 4 unitãþi sanitare cu secþii de nou nãscuþi 3 unitãþi sanitare cu secþii de pediatrie Instituþia abilitatã sã constate contravenþia prevãzutã în art. ASP Vrancea. o Spitalul de Pediatrie Bacãu. ASP Botoºani.T. fãrã a menþiona data la care a fost angajatã aceastã persoanã. însã nu a oferit relaþii privind data de la care a fost angajatã aceastã persoanã. atât în vederea monitorizãrii îndeplinirii atribuþiilor de control de cãtre personalul de specialitate din cadrul MS.Spitalul Muncipal Huºi . 1 asistent social.10.2008. ASP Bacãu.

c) ºi d) din Legea 272/2004. „În situaþia în care copilul este pãrãsit de mamã în maternitate. Instituþia abilitatã sã constate contravenþia prevãzutã în art. În acest sens au fost adresate întrebãri inspectoratelor de poliþie judeþene din cele opt judeþe în care s-a derulat cercetarea. 9 al. 10 al. prin care s-a solicitat relaþii cu privire la numãrul de cazuri de încãlcare a dispoziþiilor art. 135 al.2 din Legea 272/2004 se prezintã astfel: Instituþia IPJ IASI IPJ VASLUI IPJ BACÃU IPJ BOTOªANI IPJ NEAMÞ IPJ SUCEAVA IPJ GALAÞI IPJ VRANCEA Numãrul persoanelor desemnate cu atribuþii în îndeplinirea demersurilor de înregistrare a naºterii copilului 8 poliþiºti 6 poliþiºti din cadrul Serviciului de Poliþie Investigaþii Criminale Nici o persoanã 7 poliþiºti din structura Poliþiei de Investigaþii Criminale Nu a rãspuns 6 poliþiºti din cadrul Serviciului de Investigaþii Criminale 1 poliþist din cadrul Biroului de Investigaþii Criminale 5 poliþiºti din cadrul formaþiunii de investigaþii criminale 8 .01. a din Legea 272/2004 constituie contravenþie „nerespectarea obligaþiei prevãzute în art. 10 al.1 lit.2 din Legea 272/2004.02.1 din Legea 272/2004.2005.De asemenea. a din Legea 272/2004 constituie contravenþie „nerespectarea obligaþiei prevãzute în art. 135 al.1 din Legea 272/2004. în vederea respectãrii dreptului la identitate a copilului stipuleazã cã: „organele de poliþie competente au obligaþia de a desemna una sau mai multe persoane responsabile cu realizarea demersurilor ce le revin potrivit legii pentru înregistrarea naºterii copilului”. rezultã cã termenul limitã pentru unitãþile sanitare care au în structurã secþii de pediatrie ºi nounãscuþi pentru angajarea unui asistent social sau pentru desemnarea unei persoane cu atribuþii de asistenþã socialã a fost 01. iar reponsabilitatea privind constatarea contravenþiei revine în sarcina Ministerului Sãnãtãþii.1 lit.1 din lege. la cererea oricãrei persoane. 135 al.1 în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi ” (respectiv cea privind obligativitatea unitãþilor sanitare care au în structurã secþii de nou-nãscuþi ºi /sau pediatrie de a angaja un asistent social sau de a desemna o persoanã cu atribuþii de asistenþã socialã).b din Legea 272/2004 constituie contravenþie nerespectarea obligaþiei prevãzute în art. Conform art.1 ºi 3. în termen de 24 de ore de la naºtere”. cât ºi în vederea monitorizãrii modalitãþii de respectare la nivel naþional ºi regional a unitãþilor sanitare a dispoziþiilor art. cât ºi pentru copilul nãscut mort.1 pct. 10 al. a). 135 al. b) ºi d) din Legea 272/2004. Având în vedere cã Legea 272/2004 a intrat în vigoare la data de 01. Conform informaþiilor furnizate de cãtre Ministerul Sãnãtãþii ca urmare a rãspunsului la cererea de informaþii de interes public. se întocmeºte în termen de 24 de ore de la naºtere”. medicul de familie având cabinetul înregistrat în raza teritorialã unde a avut loc naºterea este obligat ca. 9 al.a. S-a adresat o cerere de informaþii de interes public ºi cãtre MS. sã constate naºterea copilului. constituie contravenþii ºi neîndeplinirea obligaþiilor prevãzute de art. 135 al.1 pct. b ºi d din Legea 272/2004 este Ministerul Sãnãtãþii. unitatea medicalã are obligaþia sã sesizeze telefonic sau în scris direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului ºi organele de poliþie. De asemenea. 11 al. 1 din Legea 272/2004 „Certificatul medical constatator al naºterii. iar potrivit art. atât în vederea monitorizãrii îndeplinirii atribuþiilor de control de cãtre personalul de specialitate din cadrul MS. 11 al. instituþia nu are desemnat personal pentru constatarea ºi sancþionarea contravenþiilor prevãzute în art. precum ºi de art. în termen de 24 de ore. De asemenea. iar reponsabilitatea privind constatarea contravenþiei revine în sarcina Ministerului Sãnãtãþii. 9 al. instituþia apreciazã cã nu intrã în atribuþiile sale constatarea ºi sanncþionarea contravenþiilor menþionate în articolele de lege citate mai sus. iar constatarea ºi sancþionarea acesteia revine personalului specializat din cadrul Ministerului Internelor ºi Reformei Administrative. conform dispoziþiilor articolului 148 din lege. chiar dacã mama nu este înscrisã pe lista cabinetului sãu. Din informaþiilor furnizate de cãtre inspectoratele de poliþie judeþene care au rãspuns la întrebãrile adresate.2.” Potrivit art. dupã care sã întocmeascã ºi sã elibereze certificatul medical constatator al naºterii copilului.3 „Când naºterea a avut loc în afara unitãþilor sanitare. Potrivit art.1 lit. Articolul 9 al.1 în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi ”. 9 al. potrivit art. Potrivit art. modalitatea de implementare a dispoziþiilor articolului 9 al.2005. potrivit art. 9 alin.1 din Legea 272/2004. atât pentru copilul nãscut viu.1 lit. 135 al.

În situaþia în care de la naºtere a trecut mai mult de un an.G. Serviciul Public de Asistenþã Socialã se organizeazã ºi funcþioneazã potrivit Legii nr. protecþiei copilului.nr. în perioada 2006-2007. precum ºi protecþia oricãror persoane /familii aflate în nevoie. este o instituþie publicã de interes local. printre care ºi serviciul public de asistenþã socialã. numãrul de acþiuni de înregistrare tardivã a naºterii înregistrate pe rolul instanþelor judecãtoreºti este alarmant de mare.Conform informaþiilor furnizate de Ministerul Internelor ºi Reformei Adminsitrative (MIRA). Bujor Vrancea/Muncipiul Focºani Vrancea/Oraºul Panciu Vrancea/Oraºul Adjud Instituþia Judecãtoria Iaºi Judecãtoria Hârlãu Judecãtoria Vaslui Judecãtoria Bacãu Judecãtoria Piatra Neamþ Judecãtoria Roman Judecãtoria Suceava Judecãtoria Fãlticeni Judecãtoria Galaþi Judecãtoria Tecuci Judecãtoria Tg. Cazurile au fost referite de cãtre Direcþia de Asistenþã Comunitarã din cadrul Primãriei Iaºi ºi secþii de poliþie din municipiu. acesta crescând progresiv dupã apariþia Legii 272/2004. art. la nivelul inspectoratelor judeþene de poliþie nu existã personal cu atribuþii de control anume desemnat pentru constatarea contravenþiilor ºi aplicarea sancþiunilor prevãzute de Legea 272/2004. percepute la nivel micro. modificatã ºi completatã prin H. familiei. persoanelor vârstnice. fiind cel mai apropiat de populaþie.G. De asemenea. denumit în continuare SPAS. Potrivit datelor statistice oferite de cãtre judecãtoriile din judeþele în care s-a derulat proiectul. Prezentãm mai jos o evidenþã statisticã a cazurilor de înregistrare tardivã a naºterii din perioada 2006-2007 conform informaþiilor furnizate de cãtre instanþele de judecatã: Judeþul/Localitatea Iaºi/Municipiul Iaºi Iaºi/Orasul Hârlãu Vaslui/Municipiul Vaslui Bacãu /Municipiul Bacãu Neamþ/Municipiul Piatra Neamþ Neamþ/Municipiul Roman Suceava/Muncipiul Suceava Suceava/Oraºul Fãlticeni Galaþi/Muncipiul Galaþi Galaþi/Oraºul Tecuci Galaþi/Tg. pentru înregistrarea acesteia în Registrul de Stare Civilã ºi pentru eliberarea certficatului de naºtere. este necesarã hotãrârea judecatoreascã definitivã ºi irevocabilã a instanþei judecãtoreºti competente de încuviinþare a înregistrãrii tardive a naºterii. Dreptul la identitate. care funcþioneazã sub autoritatea Consiliului Local. nr. Serviciul Public de Asistenþã Socialã. a H. iar atribuþii legate de respectarea acestui drept sunt încredinþate de cãtre legiuitor mai multor instituþii publice cu atribuþii în domeniul drepturilor copilului. 215/2001 privind administraþia publicã localã. 135 al.G. 90/2003 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare ºi funcþionare a serviciului public de asistenþã socialã. cu personalitate juridicã.2. MIRA a rãspuns cã de la intrarea în vigoare a Legii 272/2004 ºi pânã în prezent nu au fost aplicate sancþiuni contravenþionale în baza acestei legi. unul dintre drepturile fundamentale ale copilului este reglementat în legea 272/ 2004 în cadrul capitolului „drepturi ºi libertãþi civile”. nr. 539/2005. • implicarea instituþiilor cu atribuþii în domeniul protecþiei sociale precum ºi a sectorului neguvernamental în sprijinirea persoanelor care se confruntã cu aceastã problemã. persoanelor cu handicap. Bujor Judecãtoria Focºani Judecãtoria Panciu Judecãtoria Adjud Numãr cazuri de înregistrare tardivã a naºterii în perioada 2006-2007 Nu a oferit date 116 cazuri 40 de cazuri Nu au oferit date Nu au oferit date 22 cazuri 5 cazuri 18 cazuri Nu a rãspuns 174 cazuri 8 cazuri Nu a rãspuns 7 cazuri 11 cazuri În vederea respectãrii acestui drept Salvaþi Copiii filiala Iaºi în perioada 2007 — 2008 a întocmit ºi asistat 22 de copiii ºi familiile lor în instanþã cu acþiuni ce vizau înregistrarea tardivã a naºterii ºi întocmirea de acte de identitate pentru pãrinþi. Serviciul Public de Asistenþã Socialã are un rol specific în strategia de prevenire a excluziunii ºi marginalizãrii sociale. 35/2003 ºi H. cât ºi copii care nu au înregistratã naºterea. Serviciul Public de Asistenþã Socialã are ca obiect de activitate aplicarea ºi realizarea normelor legale ºi strategiilor de asistenþã socialã în domeniul combaterii sãrãciei. persoanelor singure. care potenþeazã performanþele protecþiei sociale la nivel macro. conform articolului 21 din Legea 119/1996. 9 . ceea ce denotã: • numãrul crescut al persoanelor atât pãrinþi. De asemenea.

judeþul Botoºani 2. Astfel. judeþul Vaslui 12. f ) ºi /sau h coroborat art. Serviciul Public de Asistenþã Socialã a Municipiului Botoºani. 36 al. Direcþia de Asistenþã Comunitarã Iaºi . De asemenea. judeþul Botoºani 3. În urma rãspunsurilor am constat cã. mentalã.7 din Legea 272/2004 (neîndeplinirea obligaþiei de declarare a naºterii copilului abandonat de mama în maternitate. Neamþ 4. 6 ºi al. 11 al. Primãria oraºului Bucecea. judeþul Suceava 9. Compartimentul de Asistenþã Socialã. Direcþia de Asistenþã Socialã . Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã Focºani. 135 lit. personalul SPAS-urilor sau a departamentelor specializate din cadrul primãriilor au beneficiat de cursuri de formare în domeniul drepturilor copilului dar ºi în domeniul protecþiei speciale a drepturilor copilului. Astfel. jud. Mai mult. legea specificã faptul cã educaþia permanentã ºi formarea profesionalã continuã în domeniul protecþiei speciale a copilului se asigurã pentru toate categoriile profesionale din sistem.Legea 272/ 2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului acordã numeroase atribuþii acestui serviciu. Protecþie Socialã ºi Autoritate Tutelarã Hârlãu. Chiar dacã nu toate primãriile care au rãspuns chestionarelor noastre au în componenþã un serviciu public de asistenþã comunitarã denumit ca atare.143 din legea 272/2004. Serviciul Public de Asistenþã Socialã Comãneºti.Serviciul Autoritate Tutelarã. au rãspuns chestionarelor noastre urmãtoarele instituþii: 1. 3 persoane trainate (drepturile copilului în reglementãrile interne ºi internaþionale. judeþul Iaºi Conform art. Primãria Dumbrãveni. am fost interesaþi sã aflãm dacã persoane din cadrul instituþiei au fost cercetate disciplinar pentru abaterea disciplinara prevãzutã în art. am adresat întrebãri serviciilor publice specializate în protecþia copilului cu privire la aceste formãri în domeniu. judeþul Vrancea 10. Primãria oraºului Bucecea. un departament specializat sau specialiºti care îndeplinesc atribuþiile date în competenþa SPAS-urilor de cãtre legea 272/ 2004. Serviciul Public de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Negreºti. judeþul Botoºani • specialiºtii din cadrul Primãriei Bucecea au participat la programe de formare în domeniul drepturilor copilului dar ºi în domeniul protecþiei speciale a copilului • nu au existat persoane cercetate disciplinar sau sancþionate contravenþional 3. rãspunsurile au fost dupã cum urmeazã: 1. în mare majoritate. jud. formarea iniþialã în domeniul protecþiei drepturilor copilului este obligatorie pentru toate categoriile profesionale din sistem ºi pentru cei care au atribuþii decizionale privitoare la copil. Serviciul Public de Asistenþã Socialã Botoºani• personalul instituþiei a beneficiat de formare iniþialã. judeþul Neamþ 5. cursuri în domeniul drepturilor copilului. Drept urmare. în anul 2007 la centrul Regional de Formare Continuã pentru Administraþia Publicã Timiºoara: 3 cursuri. Direcþia de Asistenþã Socialã.Serviciul de Autoritate Tutelarã al Mun. protecþia copilului împotriva exploatãrii ºi rolul asistenþilor sociali în protecþia ºi promovarea drepturilor copilului). precum ºi neîndeplinirea obligaþiei de a transmite DGASPC actul de naºtere al copilului abandonat de mamã în maternitate) pentru a constata mãsura în care aceste obligaþii sunt îndeplinite de persoanele responsabile. spiritualã. Neamþ • personalul instituþiei nu a beneficiat de formare iniþialã în domeniul protecþiei drepturilor copilului nici de programe de educare ºi formare profesionalã în domeniul protecþiei speciale a copilului • nu au existat persoane cercetate disciplinar sau contravenþional 10 .1 coroborat cu art. existã în cadrul fiecãrei primãrii. Protecþia Minorilor ºi Familiei 13.2 din Legea 272/2004 (nesesizarea cãtre DGASPC a cazurilor de copii a cãror dezvoltare fizicã. Primãria Municipiului Fãlticeni. Suceava 7. Aceste cursuri s-au referit ºi la protecþia specialã a copilului. Bacãu 6. Primãria Municipiului Roman . jud. luându-se în considerare rolul sãu important în protecþia drepturilor copilului. fie ea de municipiu sau de oraº. Nici un specialist nu a fost cercetat disciplinar sau sancþionat contravenþional pentru neîndeplinirea obligaþiilor specificate mai sus. Primãria Municipiului Vaslui. judeþul Suceava 8.Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã. 133 al. judeþul Vaslui 11. Primãria Comunei Sãbãoani. • nu au existat persoane cercetate disciplinar sau sancþionate contravenþional 2. Primãria Comunei Sãbãoani. moralã sau socialã este primejduitã constatate în urma vizitelor efectuate la domiciliul acestora) sau dacã au fost sancþionate contravenþional pentru savârºirea contravenþiilor prevãzute în art.

Suceava • specialiºtii din cadrul Serviciului de Autoritate Tutelarã Suceava au participat la programe de formare în domeniul drepturilor copilului dar ºi în domeniul protecþiei speciale a copilului (e. Primãria Dumbrãveni. judeþul Vaslui • angajaþii DAS Vaslui nu au beneficiat de cursuri de formare în domeniul drepturilor copilului dar au participat la cursuri în domeniul protecþiei speciale a copilului • nu au existat persoane cercetate disciplinar sau sancþionate contravenþional 11. Protecþia Minorilor ºi Familiei • In perioada 2006-2007 au participat la cursuri de formare un numãr de 7 asistenþi sociali din cadrul Serviciului Autoritate Tutelarã. participând la cursuri în domeniul drepturilor copilului în perioada 2000-2005 (e. judeþul Iaºi • specialiºtii din cadrul instituþiei au participat la programe de formare în domeniul drepturilor copilului dar ºi în domeniul protecþiei speciale a copilului (e.4. „Rolul ºi responsabilitatea asistenþilor sociali în promovarea drepturilor copilului”. judeþul Neamþ • personalul instituþiei a participat la cursuri de formare în domeniul drepturilor copilului pe tema implementãrii legii 272/ 2004 în anul 2005 • nu au existat persoane cercetate disciplinar sau sancþionate contravenþional 5. Bacãu • un numãr de 8 specialiºti din cadrul instituþiei a beneficiat de formare iniþialã. Primãria Municipiului Roman . neglijãrii ºi exploatãrii copilului”) • nu au existat persoane cercetate disciplinar. judeþul Vaslui • angajaþii SPAS Negreºti au beneficiat de formare în domeniul protecþiei drepturilor copilului dar nu au participat la cursuri în domeniul protecþiei speciale a copilului • nu au existat persoane cercetate disciplinar. Direcþia de Asistenþã Socialã.toate în anul 2007) • nu au existat persoane cercetate disciplinar sau sancþionate contravenþional 10. Direcþia de Asistenþã Socialã .g. Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã Focºani.g: Metode ºi tehnici de furnizare a serviciilor sociale. Direcþia de Asistenþã Comunitarã Iaºi. judeþul Vrancea • specialiºtii din cadrul SPLAS Focºani au participat la programe de formare în domeniul drepturilor copilului dar ºi în domeniul protecþiei speciale a copilului (e. Compartimentul de Asistenþã Socialã. Serviciul Public de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Negreºti.Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã. Protecþie Socialã ºi Autoritate Tutelarã Hârlãu. „Prevenirea ºi consilierea împotriva abuzurilor. „Rolul ºi responsabilitatea asistentului social în protecþia ºi promovarea drepturilor copilului”) • nu au existat persoane cercetate disciplinar sau sancþionate contravenþional 11 . penal sau sancþionate contravenþional 7. Primãria Municipiului Vaslui. Serviciul Public de Asistenþã Socialã Comãneºti. penal sau sancþionate contravenþional 12.g. Cursurile au avut ca grup þintã persoanele cu handicap ºi copiii (copii cu pãrinþi plecaþi la muncã în strãinãtate ºi drepturile copilului) • nu au existat persoane cercetate disciplinar sau sancþionate contravenþional 13. „Rolul ºi responsabilitãþile asistenþilor sociali în protecþia ºi promovarea drepturilor copilului”. jud. Primãria Municipiului Fãlticeni. judeþul Suceava • personalul instituþiei nu a beneficiat de formare iniþialã în domeniul protecþiei drepturilor copilului nici de programe de educare ºi formare profesionalã în domeniul protecþiei speciale a copilului • nu au existat persoane cercetate disciplinar sau contravenþional 9. „Promovarea standardelor minime obligatorii în domeniul protecþiei copilului ºi monitorizarea drepturilor copilului”. Protecþia Minorilor ºi Familiei.Serviciul de Autoritate Tutelarã al Mun.g. implementarea legii 272/ 2004) • nu au existat persoane cercetate disciplinar sau sancþionate contravenþional 6. judeþul Suceava • în decursul anului 2005 referentul social din cadrul Primãriei a participat la cursuri de instruire cu privire la problematica copiilor lãsaþi singuri acasã dar ºi la programe de educare ºi formare profesionalã în domeniul protecþiei speciale a copilului • nu au existat persoane cercetate disciplinar sau sancþionate contravenþional 8. Serviciul Autoritate Tutelarã.

12 din legea 272/ 2004 (1) În situaþia copilului gãsit.11 alin. direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului transmite serviciului public de asistenþã socialã în a cãrui razã administrativ-teritorialã s-a produs naºterea dosarul cuprinzând certificatul medical constatator al naºterii. de numãrul de specialiºti implicaþi. Primãria Comunei Sãbãoani. am adresat întrebãri legate de modalitãþile în care aceste atribuþii sunt îndeplinite . SPAS Botoºani • în cadrul SPAS Botoºani funcþioneazã Serviciul Autoritatea Tutelarã ºi Protecþia Copilului cu compartimentul Protecþia Copilului ºi Compartimentul Autoritatea Tutelarã cu 2 funcþionari cu atribuþii în înregistrarea copiilor abandonaþi la naºtere. numãrul de copii abandonaþi.12). în urma verificãrilor efectuate de poliþie. ºi de a face declaraþia de înregistrare a naºterii la serviciul de stare civilã competent. Primãria Municipiului Neamþ . Neamþ • în cadrul comunei Sãbãoani nu au existat cazuri de înregistrare a naºterii în cazuri de copii abandonaþi la naºtere sau de copii gãsiþi sau pãrãsiþi 4. Perioada de soluþionare a fost de 10 zile. cu modificãrile ulterioare. 5. nu este posibilã identificarea mamei. a cãrui naºtere nu a fost înregistratã. obligaþia de a realiza demersurile prevãzute de lege pentru înregistrarea naºterii copilului revine serviciului public de asistenþã socialã în a cãrui razã administrativ-teritorialã a fost gãsit sau pãrãsit copilul. În cazul în care apar. 119/1996 cu privire la actele de stare civilã. jud. În perioada 2006-2007 au fost înregistrate 7 cazuri de copii abandonaþi la naºtere. serviciul public de asistenþã socialã are obligaþia de a obþine dispoziþia de stabilire a numelui ºi prenumelui copilului. 11 din legea 272/ 2004 5) În situaþia în care. toate transmise DGASPC Botoºani. Perioada de soluþionare a unui caz este de 4 zile.eventual prin intermediul unui departament specializat. ele sunt soluþionate de Serviciul de Stare Civilã. dispoziþia de plasament în regim de urgenþã ºi rãspunsul poliþiei cu rezultatul verificãrilor. În perioada 2006-2007 au fost înregistrate un singur caz pentru care s-a ºi întocmit certificat de naºtere 12 . • În cadrul DGAS existã Biroul de Autoritate Tutelarã cu atribuþii cu privire la înregistrarea naºterii copilului gãsit sau pãrãsit. În perioada 2006-2007 nu au existat cazuri de înregistrare a copilului abandonat la naºtere. legea 272/2004 stipuleazã în articolele mai sus menþionate: ART. 3. • Serviciul Autoritatea Tutelarã ºi Protecþia Copilului are ºi atribuþii cu privire la înregistrarea naºterii copilului gãsit sau pãrãsit. 11 ºi 12 din legea 272/ 2004 ºi se referã la demersurile pe care acest serviciu este obligat sã le facã în ceea ce priveºte înregistrarea naºterii copilului pãrãsit de mamã în maternitate (art. serviciul public de asistenþã socialã are obligaþia de a transmite direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului actul de înregistrare a naºterii copilului.Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã • În cadrul Primãriei Roman funcþioneazã Serviciul de Stare Civilã cu atribuþii în înregistrarea naºterii copilului abandonat la naºtere. În perioada 2006-2007 a existat un singur caz de înregistrare a copilului abandonat la naºtere. Primãria oraºului Bucecea. ART. (7) Dupã înregistrarea naºterii copilului. rãspunsurile au fost dupã cum urmeazã: 1. a cãror respectare este încredinþatã serviciului public de asistenþã socialã. 6 ºi 7) sau a celui gãsit sau pãrãsit de pãrinþi în unitãþi sanitare (art. transmis DGASPC Neamþ. Astfel. În perioada 2006-2007 au fost înregistrate 2 cazuri pentru care s-a ºi întocmit certificat de naºtere 2. cu un numãr de 6 angajaþi. (6) În termen de 5 zile de la primirea documentaþiei prevãzute la alin. în conformitate cu prevederile Legii nr. Astfel. În lumina acestor prevederi legale. precum ºi a celui pãrãsit de pãrinþi în alte unitãþii sanitare. judeþul Botoºani • În cadrul Primãriei Bucecea funcþioneazã Serviciul de Stare Civilã cu atribuþii în înregistrarea naºterii copilului abandonat la naºtere. gãsiþi sau pãrãsiþi a cãror naºtere a fost înregistratã în perioada 2006-2007 precum ºi perioada medie de soluþionare a unui caz.Atribuþiile acestui serviciu legate de dreptul la identitate al copilului sunt reglementate în cadrul art. • În cadrul Primãriei Bucecea nu existã un departament cu atribuþii exclusive de înregistrare a naºterii copilului gãsit sau pãrãsit. (5).

Perioada medie de soluþionare a cazului este de 5-6 luni (pânã la transmiterea la DGASPC Vaslui).C. cu un numãr de 3 angajaþi. 7.A. În perioada 2006-2007 nu a existat nici un caz de înregistrare a copilului abandonat la naºtere. 11.A. În cazul în care apar. 8. cu un numãr de 2 specialiºti.Serviciul de Autoritate Tutelarã al Mun. Iaºi au avut în perioada 20062007 în lucru un numãr de 11 cazuri de copii a cãror înregistrare a naºterii s-a fãcut tardiv. • Deºi nu existã un departament specializat de înregistrare a naºterii copilului gãsit sau pãrãsit. Primãria Dumbrãveni. A fost înregistrat un singur caz de înregistrare a copilului abandonat în maternitate.C. prin acþiuni judecãtoreºti. În perioada 2006-2007 nu s-au avut în evidenþã cazuri de copii abandonaþi la naºtere • În cadrul SPAS Comãneºti funcþioneazã Compartimentul Protecþia Copilului cu atribuþii în înregistrarea naºterii copilului gãsit sau pãrãsit. Iaºi a fãcut demersurile necesare în parteneriat/colaborare cu Asociaþiile ”Calea Bucuriei” ºi „Link” pentru înregistrarea naºterii unui numãr de 11 copii. cu un numãr de 2 specialiºti. • În cadrul instituþiei nu funcþioneazã un departament cu atribuþii de înregistrare a naºterii copilului gãsit sau pãrãsit. judeþul Vaslui • În cadrul comunei Dumbrãveni nu existã nici departament specializat în ceea ce priveºte cazurile de înregistrare a naºterii în cazuri de copii abandonaþi la naºtere sau de copii gãsiþi sau pãrãsiþi. Serviciul Autoritate Tutelarã.A. În perioada 2006-2007 s-a înregistrat un singur caz de copii gãsiþi sau pãrãsiþi. unde îºi desfãºoarã activitatea un jurist. 9. Bacãu • În cadrul SPAS Comãneºti funcþioneazã Compartimentul Protecþia Copilului cu atribuþii în înregistrarea naºterii copilului abandonat la naºtere. Serviciul Public de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Negreºti. Responsabili de cazuri de prevenire a separãrii copiilor de familiile lor de origine din cadrul D. ele sunt soluþionate de Serviciul de Stare Civilã. Direcþia de Asistenþã Socialã a Mun. În perioada 2006-2007 nu s-au avut în evidenþã cazuri de copii gãsiþi sau pãrãsiþi.G. judeþul Suceava • în cadrul comunei Dumbrãveni nu au existat cazuri de înregistrare a naºterii în cazuri de copii abandonaþi la naºtere sau de copii gãsiþi sau pãrãsiþi — nu existã nici departament specializat în acest sens. Primãria Municipiului Suceava. În perioada 2006-2007 nu s-au avut în evidenþã cazuri de copii gãsiþi sau pãrãsiþi 6.5. În perioada 2006-2007 nu au existat cazuri de înregistrare a copilului abandonat la naºtere. în perioada 2006-2007 D. 10. Iaºi nu funcþioneazã un departament/divizie/specialiºti cu atribuþii în înregistrarea naºterii copilului abandonat la naºtere. 13 . SPAS Focºani. • În cadrul DAS Vaslui funcþioneazã un departament cu atribuþii de înregistrare a naºterii copilului gãsit sau pãrãsit. Suceava • În cadrul Primãriei Municipiului Suceava funcþioneazã Serviciul de Stare Civilã cu atribuþii în înregistrarea naºterii copilului abandonat la naºtere. Vaslui. În perioada 2006-2007 au existat 2 cazuri de înregistrare a copilului abandonat la naºtere. • În cadrul SPAS Focºani existã o persoanã desemnatã cu atribuþii în înregistrarea naºterii copilului gãsit sau pãrãsit. actul sãu de înregistrare fiind transmis DGASPC Focºani. iar DGASPC Vaslui a transmis un singur act de înregistrare a copilului abandonat. Ajung în atenþia D. judeþul Vrancea • În cadrul SPAS Focºani existã o persoanã desemnatã cu atribuþii în înregistrarea naºterii copilului abandonat la naºtere. Perioada de soluþionare este de aproximativ de 3-4 luni.C. Primãria Municipiului Fãlticeni. Direcþia de Asistenþã Socialã . Iaºi doar dacã se impune stabilirea numelui ºi prenumelui copilului de cãtre primar.C.C. Cazurile copiilor abandonaþi la naºtere în maternitãþile din Iaºi sunt preluate direct de cãtre D. Acest serviciu se aflã în subordinea Direcþiei Locale de Evidenþa Populaþiei din cadrul Primãriei Municipiului Iaºi. Protecþia Minorilor ºi Familiei • În cadrul D. Iaºi. cu un numãr de 2 angajaþi. • În cadrul Primãriei Municipiului Suceava nu existã un departament cu atribuþii exclusive de înregistrare a naºterii copilului gãsit sau pãrãsit. judeþul Vaslui • În cadrul DAS Vaslui funcþioneazã un departament cu atribuþii în înregistrarea naºterii copilului abandonat la naºtere. Perioada medie de soluþionare a unui astfel de caz este de 30 de zile. 12.S.A. În perioada 2006-2007 nu au existat cazuri de copii gãsiþi sau abandonaþi. judeþul Suceava • În cadrul Primãriei Fãlticeni funcþioneazã Serviciul de Stare Civilã cu atribuþii în înregistrarea naºterii copilului abandonat la naºtere. Serviciul Public de Asistenþã Socialã Comãneºti. Perioada de soluþionare este de maxim 24 ore. jud.P.A. Direcþia de Asistenþã Comunitarã Iaºi.

Direcþiilor Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Drepturilor Copilului. precum ºi 2 gravide cu identitate necunoscutã. • în anul 2007 au fost sesizate la IPJ Vaslui 10 cazuri de copii abandonaþi de mame la naºtere. precum ºi a numãrului de copii identificaþi fãrã a avea declaratã naºterea în termen legal în cadrul unitãþilor sanitare. judeþul Iaºi • În cadrul instituþiei funcþioneazã un departament cu atribuþii înregistrarea naºterii copilului abandonat la naºtere. precum ºi a unitãþilor medicale. În perioada 2006-2007 nu au existat cazuri de copii gãsiþi sau abandonaþi. Potrivit informaþiilor obþinute de la Inspectoratele Judeþene de Poliþie. Judeþul Vaslui IPJ Vaslui • în anul 2006 au fost sesizate instituþiei un numãr de 12 cazuri de copii abandonaþi de mamã la naºtere. ASP Vaslui informeazã cã: • La nivelul anului 2006 ºi 2007 au fost înregistrate la Spitalul Judeþean de Urgenþe Vaslui un numãr de 8 cazuri de copii nou-nãscuþi ºi abandonaþi efectiv de mame în maternitate care au fost sesizate la IPJ Vaslui în vederea identificãrii mamei copilului. Boli Infecþioase. respectiv asistenþã maternalã. Spitalul Cilinic de Obstreticã ºi Ginecologie „Elena Doamna” Iaºi a relatat faptul cã în perioada 2006-2007 a fost înregistrat un numãr de 14 copii nou-nãscuþi abandonaþi de mame în maternitate. Prin analiza derulatã de cãtre Organizaþia Salvaþi Copiii Iaºi s-a urmãrit ºi obþinerea unor date statistice privind numãrul de cazuri de copii nou-nãscuþi abandonaþi de mame la naºtere. din care 3 copii au fost reintegraþi în familia biologicã în urma consilerii mamei. nu a menþionat câte dintre aceste plasamente au fost instituite pentru copii abandonaþi de mamã în maternitate la naºtere. DGASPC Iaºi. respectiv în secþiile de Pediatrie. Compartimentul de Asistenþã Socialã. Pneumoftizilogie au fost înregistrate 41 de cazuri de copii care prezentau risc de abandon ºi pentru care a fost necesarã instituirea unei mãsuri speciale de protecþie ºi a fost identificat un caz al unui copil a cãrui naºtere nu a fost înregistratã. • Tot în cadrul Spitalului Judeþean de Urgenþe Vaslui.13. • În cadrul instituþiei funcþioneazã un departament cu atribuþii de înregistrare a naºterii copilului gãsit sau pãrãsit. • La Spitalul Judeþean de Urgenþe Vaslui. din care pentru 47 cazuri s-a instituit de cãtre DGASPC Vaslui o mãsurã specialã de protecþie. iar 5 cazuri au beneficiat de o mãsurã specialã de protecþie. în cadrul secþiei de Neonatologie au fost înregistrate în perioada 2006-2007 un numãr de 3 copii abandonaþi efectiv de mame în maternitate 14 . Judeþul Iaºi Conform datelor oferite de cãtre IPJ Iaºi: • în anul 2006 au fost înregistrate un numãr de 7 cazuri de copii abandonaþi de mamã în maternitate dintre care 2 copii au fost integraþi în familia biologicã. DGASPC Vaslui ne informeazã cã în perioada 2006-2007 a fost institutã mãsura plasamentului în regim de urgenþã pentru copii nou-nãscuþi abandonaþi la naºtere în unitãþile sanitare pentru un numãr de 34 de cazuri. s-au obþinut urmãtoarele date: 1. În perioada 2006-2007 nu au existat cazuri de înregistrare a copilului abandonat la naºtere. unde îºi desfãºoarã activitatea o persoanã cu studii de specialitate. 2. • De asemenea. a transmis informaþii cu privire la numãrul total de plasamente în regim de urgenþã instituit de cãtre aceastã instituþie în anul 2006 ºi anul 2007. a numãrului de copii abandonaþi de pãrinþi în unitãþile sanitare. • La Spitalul Muncipal de Urgenþe Bârlad “Elena Beldiman”. iar 3 cazuri au fost de copii integraþi în familia biologicã. Autoritãþilor de Sãnãtate Publicã. Protecþie Socialã ºi Autoritate Tutelarã Hârlãu. • în anul 2007 au fost înregistrate 10 cazuri de abandon al copilului de cãtre mamã în maternitate. din care 5 copii au fost reintegraþi în familia bilogicã. din care 5 copii au fost integraþi în familia biologicã ºi faþã de 5 copii s-a instituit o mãsurã specialã de protecþie. în cadrul aceluiaºi spital în perioada 2006-2007 au fost sesizate 50 de cazuri de copii nounãscuþi cu risc de abandon. iar pentru 5 copii s-a instituit o mãsurã specialã de protecþie. Perioada medie de soluþionare a cazului este de 7 zile (pânã la transmiterea la DGASPC). la alte secþii decât cele de nou-nãscuþi. a fost sesizat în perioada 2006-2007 un caz de copil care nu avea înregistratã naºterea. 9 cazuri au beneficiat de mãsuri de protecþie specialã.

107 de copii pãrãsiþi de pãrinþi în unitãþile sanitare.în anul 2006 au existat înregistrate 13 cazuri de copii pãrãsiþi de pãrinþi în unitatea sanitarã.3 cazuri de plasament în regim de urgenþã pentru copii aflaþi în aceeaºi situaþie. Spitalul de Obstreticã ºi Ginecologie Botoºani relateazã cã în cadrul acestei unitãþi sanitare nu a fost înregistrat nici un caz de copil nou-nãscut abandonat de mamã în maternitate în perioada 2006-2007. DGASPC Botoºani a instituit: • în anul 2006 . iar în anul 2007 nu a sesizat nici un caz de copil pãrãrsit de pãrinþi în unitatea sanitarã cãtre IPJ Botoºani. ASP Bacãu aratã cã în unitãþile sanitare din acest judeþ s-au identificat: • în anul 2006 . Judeþul Botoºani IPJ Botoºani informeazã cã nu au fost înregistrate cazuri de copii abandonaþi de mame în maternitate la naºtere în cursul anului 2006 ºi 2007. DGASPC Bacãu: • potrivit datelor statistice oferite de cãtre datelor statistice oferite de cãtre în perioada 2006-2007 s-a instituit mãsura plasamentului în regim de urgenþã pentru 58 de cazuri de copii abandonaþi de mamã în unitãþi sanitare ºi 7 cazuri de copii pãrãsiþi. • în anul 2007 . • în cadrul acestei unitãþi sanitare nu au fost înregistrate cazuri de copii abandonaþi de pãrinþi la naºtere ºi nici cazuri de copii care nu aveau înregistratã naºtere. • A instituit în cursul anului 2007 un numãr de 6 mãsuri de plasament în regim de urgenþã pentru copii abandonaþi de pãrinþi ºi gãsiþi. judeþul Botoºani a precizat cã în perioada 2006-2007 nu a avut înregistrate cazuri de copii pãrãsiþi de pãrinþi ºi nici cazuri de copii care nu aveau înregistratã naºterea. 15 . Spitalul Orãºesc Sãveni. iar cãtre DGASPC a sesizat un numãr de 6 cazuri. ASP Botoºani nu a oferit date statistice generale cu privire la numãrul de copii abandonaþi de mame la naºtere în maternitate sau de copii pãrãsiþi de pãrinþi în unitãþile sanitare din judeþul Botoºani. Spitalul de Copii Botoºani a menþionat cã: . pentru care s-au demarat procedurile în vederea instituirii de cãtre DGASPC Vaslui a unor mãsuri speciale de protecþie. • în anul 2007 s-au înregistrat un numãr de 58 de cazuri.Unitatea sanitarã precizeazã cã în anul 2006 a sesizat organelor de poliþie 2 cazuri de copii pãrãsiþi de pãrinþi în spital ºi 11 cazuri cãtre DGASPC Botoºani. dintre care 2 copii nu aveau înregistratã naºterea. Tot în evidenþele ASP Bacãu sunt înregistraþi: • în anul 2006 .11 de mãsuri de plasament în regim de urgenþã pentru copii nou-nãscuþi abandonaþi de mame în unitãþile sanitare. .sesizate la IPJ Vaslui în vederea identificãrii mamei copilului ºi 43 de copii cu risc de abandon. 4. toate cazurile fiind sesizate cãtre SPAS Bacãu în vederea demarãrii demersurilor pentru înregistrarea naºterii acestora ºi pentru eliberarea certificatelor de naºtere.51 de cazuri de copii nou-nãscuþi abandonaþi la naºtere. În judeþul Bacãu au fost identificaþi în anul 2006 în unitãþile sanitare un numãr de 6 copii care nu aveau declaratã naºterea ºi 7 copii în anul 2007.în anul 2007 au existat 8 cazuri de copii abandonaþi de pãrinþi în unitatea sanitarã. • în anul 2007 . . Spitalul de psihiatrie Botoºani. • în anul 2007 . Au fost identificate în judeþul Bacãu ºi un numãr de 4 femei gravide care nu aveau înregistratã naºterea în cursul anului 2006 ºi 6 femei gravide aflate în aceeaºi situaþie în cursul anului 2007.113 copii pãrãsiþi de pãrinþi în unitãþile sanitare. dintre care 2 copii nu aveau înregistratã naºterea. Judeþul Bacãu IPJ Bacãu au furnizat urmãtoarele informaþii: • în anul 2006 au fost înregistrate 51 de cazuri de copii abandonaþi de mame la naºtere.58 de cazuri de copii nou-nãscuþi abandonaþi la naºtere. 3. toate cazurile fiind sesizate cãtre SPAS Bacãu în vederea înregistrãrii copiilor.

• toate cazurile sunt sesizate cãtre IPJ ºi DGASPC. • un numãr de 3 plasamente în regim de urgenþã pentru copii gãsiþi. respectiv 1 caz la Spitalul Sf. Judeþul Neamþ DGASPC Neamþ prezintã urmãtoarea situaþie: • 2006 . DGASPC Suceava a oferit urmãtoarele informaþii: • în anul 2006 au fost instituite un numãr de 13 plasamente în regim de urgenþã pentru copii abandonaþi de mame la naºtere. • un caz de copil internat care nu avea declaratã naºterea. în vederea obþinerii certificatului de naºtere. Ioan cel Nou. iar • în anul 2007 a fost instituitã mãsura plasamentului în regim de urgenþã pentru un numãr de 6 copii abandonaþi de mame la naºtere ºi nici o mãsurã de acest gen pentru copii gãsiþi.2 mãsuri de plasament în regim de urgenþã pentru copii nou-nãscuþi abandonaþi de mame în maternitate. Pantelimon” Focºani. 1 caz la Spitalul Municipal Fãlticeni ºi 6 cazuri la Spitalul Orãºenesc Gura Humorului. Judeþul Suceava IPJ Suceava a relatat cã: • „În perioada 2006-2007 nu a primit sesizãri scrise cu privire la abandonarea unor copii de cãtre mame în maternitate. caz sesizat de Spitalul Municipal Câmpulung cãtre SPAS Suceava.5. ASP Neamþ • aratã cã în perioada 2006-2007 a fost înregistrat în unitãþile sanitare din cadrul judeþului Neamþ un numãr total de 110 copii abandonaþi de mame la naºtere sau pãrãsiþi de pãrinþi. 4 cazuri la Spitalul Câmpulung Moldovenesc. 16 . Suceava. • o singurã astfel de mãsurã în cursul anului 2007. Judeþul Vrancea DGASPC Vrancea a oferit urmãtoarele date statistice • a instituit un numãr de 64 de plasamente în regim de urgenþã pentru copii nou-nãscuþi abandonaþi de mame la naºtere în unitãþile sanitare în perioada 2006-2007.o singurã mãsurã de plasament în regim de urgenþã pentru copii nou-nãscuþi abandonaþi de mame în maternitate. • un caz de gravidã care nu avea la internare declaratã naºterea. 7. • a instituit un numãr de 2 mãsuri de plasement în regim de urgenþã pentru copii gãsiþi în cursul anului 2006. a relatat cã în perioada 2006-2007 au fost abandonaþi de cãtre pãrinþi în aceastã unitate sanitarã un numãr de 7 copii. • în anul 2006 au fost pãrisiþi de pãrinþi în secþia de Pediatrie a Spitalului Focºani un numãr de 5 copii ºi un copil în anul 2007. 6. • Spitalul Judeþean de Urgenþe „Sf. • 2007 .” • în urma verificãrilor efectuate în cazurile copiilor de abandonaþi de mamã la naºtere în perioada 2006-2007 a fost stabilitã identitatea mamei într-un numãr de 11 cazuri. caz sesizat cãtre SPAS Suceava. precum ºi 3 plasamente în regim de urgenþã pentru copii gãsiþi. Din discuþiile avute cu Direcþia Judeþeanã de Sãnãtate Publicã Suceava. • în ceea ce priveºte cazurile de copii pãrãsiþi de pãrinþi în unitãþile sanitare. aceºtia ne-au comunicat cã au fost înregistrate un numãr de 12 cazuri. s-au înregistrat în perioada 2006-2007 un numãr de 3 cazuri. • Tot potrivit datelor statistice prezentate de ASP Neamþ. dintre care pentru 80 dintre aceºtia s-a instituit o mãsurã specialã de protecþie. dintre care 3 dintre aceºtia nu aveau înregistratã naºterea. la Spitalul Orãºenesc Gura Humorului. în judeþul Neamþ a fost identificat un singur caz de copil care nu avea înregistratã naºterea la internare. ASP Vrancea prezintã urmãtoarea situaþie: • în anul 2006 .11 copii nou-nãscuþi abandonaþi de mame la naºtere în unitãþile sanitare ºi în anul 2007 20 de copii nou-nãscuþi abandonaþi la naºtere. ASP Suceava oferã urmãtoarele informaþii: • în evidenþele acestei instituþii sunt înregistrate un numãr de 11 cazuri de copii abandonaþi de mame la naºtere.

2. al reprezentantului legal.b din Legea 272/2004 “ sã coopereze cu copilul ºi sã ii respecte viaþa intimã. privatã ºi mediul familiar. inclusiv pãrinþilor.1 lit. (4) Copiii nu pot fi expuºi de cãtre pãrinþi. 8 din Convenþie potrivit cãruia “orice persoanã are dreptul la respectarea vieþii sale private ºi de familie.22 al. iar în anul 2007 s-au înregistrat 2 cazuri de copii aflaþi în aceastã situaþie. DGASPC Galaþi a oferit urmãtoarele informaþii: • numãrul mamelor care ºi-au abandonat copiii nou — nãscuþi în maternitate ºi ulterior au fost identificate ºi au beneficiat de consiliere ºi sprijin au fost în 2006 — 19 cazuri ºi în 2007 — 14 cazuri.135 al. privatã ºi demnitatea”. private ºi de familie Potrivit art. Textul art. • a avut sesizate în cursul anului 2006 un numãr de 2 cazuri de copii pãrãsiþi de pãrinþi ºi acelaºi numãr de cazuri în anul 2007. în scopul de a obþine avantaje personale sau de a influenþa deciziile autoritãþilor publice. privatã ºi de familie este opozabil tuturor. conform articolului 32 al. 22 din Legea 272/2004: (1) Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice ºi a vieþii sale intime. 8.2-4 din Legea 272/2004 constituie contravenþie care se sancþioneazã cu amendã de la 500 lei la 1500 lei. precum ºi un numãr de 3 copii pãrãsiþi în aceeaºi perioadã de referinþã. ASP Galaþi a relatat cã: • în anul 2006 a fost înregistrat un singur caz de copil abandonat în unitãþi sanitare. suplimentar de garantarea dreptului la viaþa intimã ºi privatã. 26 alin. În vederea protejãrii imaginii publice a copilului. ºi garantarea dreptului la protejarea imaginii publice a copilului.22 din Legea 272/2004 este o adaptare la dreptul constituþional al persoanei la protecþia vieþii intime. Legea 272/2004 având în vedere cu prioritate protejarea imaginii copilului în mass-media audiovizualã. un numãr de 65 de astfel de cazuri. se asigure pentru copil. O particularitate a Legii privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului faþã de Constituþia României ºi Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului este ca aceasta. a domiciliului ºi corespondenþei sale”. iar în anul 2007. private ºi de familie.1 lit. (5) Consiliul Naþional al Audiovizualului monitorizeazã modul de derulare a programelor audiovizuale. Judeþul Galaþi IPJ Galaþi oferã urmãtoarele informaþii: • la aceastã instituþie au fost semnalate un numãr de 3 cazuri de copii nou-nãscuþi abandonaþi de mame în maternitatate în perioada 2006-2007. (2) Este interzisã orice acþiune de naturã sã afecteze imaginea publicã a copilului sau dreptul acestuia la viaþa intimã. dupã caz. Legea 272/2004 particularizeazã acest drept în raport de stadiul de dezvoltare al copilului. Respectarea dreptului copilului la viaþa intimã ºi privatã presupune de fapt exluderea imixtiunii terþilor în zona vieþii intime a copilului.IPJ Vrancea a relatat cã: • în cursul anului 2006 a avut sesizate un numãr de 66 de cazuri de copii abandonaþi de mamã la naºtere în unitãþile sanitare. care sunt datori.2. inclusiv de cãtre pãrinþi ºi a prevazut în art. impunând astfel pãrinþilor responsabilitatea principalã de a supraveghea respectarea acestui drept al copilului. Dreptul la viaþã intimã ºi la viaþã privatã face parte din categoria drepturilor ºi libertãþilor fundamentale ale omului reglementate de Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului prin art. prin textul articolului 22. private ºi de familie garantat de Constituþia României prin art. aceºtia fiind obligaþi sã nu foloseascã sau sã expunã copilul în scopul de a obþine avantaje personale sau de a influenþa deciziile autoritãþilor publice. (3) Participarea copilului în vârstã de pânã la 14 ani la dezbateri publice în cadrul unor programe audiovizuale se poate face numai cu consimþãmântul scris al acestuia ºi al pãrinþilor sãi.1 tuturor persoanelor indiferent de vârstã. Dreptul copilului la protejarea imaginii sale publice ºi a vieþii sale intime. Acesta este ºi motivul pentru care legiuitorul a sancþionat încalcarea acestui drept al copilului. Legea 272/2004 a instituit o serie de restricþii în sarcina pãrinþilor sau a reprezentanþilor legali. Dreptul copilului la viaþa intimã. astfel încât sã asigure ºi sã garanteze dreptul copilului prevãzut în al. Legiuitorul a stipulat aceastã interdicþie 17 . i din Legea 272/2004 ca nerespectarea dispoziþiilor art. oprirea expunerii publice a detaliilor care þin de sfera secretã a vieþii sale. reprezentaþi legali sau alte persoane responsabile de creºterea ºi îngrijirea lor.(1).

vieþii intime.2 lit.Intocmirea de rapoarte de monitorizare. evaluarea. de divertisment. cu consecinþe grave asupra dezvoltãrii sale ulterioare ºi formãrii ca persoanã. a producþiilor musicale. TVR 2. evaluarea respectãrii grilelelor de program înscrise în caietele de sarcini ale deþinãtorilor de licente audiovizuale.Codul de reglementare a conþinutului audiovizualului etc. CNA intrã în categoria instituþiilor publice care au competenþa de a adopta reglementãri specific ºi de a aplica mãsuri corespunzãtoare pentru prevenirea a dezvoltãrii forþate a talentelor copiilor în dauna dezvoltãrii lor armonioase.Selecþia. a publicitãþii. cea a exploatãrii copilului prin mass-media. activitatea Serviciului de Monitorizare TV din cadrul acestei instituþii are ca obiectiv principal monitorizarea conþinutului programelor de televiziune difuzate de canalele TV cu acoperire naþionalã. De altfel. sau prin intermediul unor dezbateri televizate în scopul de a obþine avantaje materiale sau de altã naturã. Pentru îndeplinirea obiectivelor de monitorizare stabilite pe baza atribuþiilor prevãzute de Legea audiovizualului 504/2002 ºi de Codul de reglementare a conþinutului audiovizualului în cadrul capitolului “Protecþia Copilului” s-au aplicat metodologii de monitorizare. încheierea acestora realizându-se numai prin reprezentanþii legali ai copilului. Conform informaþiilor furnizate de cãtre CNA. manipularea prin presã. Etno TV. f) ºi g). Legea 272/2004 recunoaºte copilului nu numai calitatea de titular al acestor drepturi.f ºi g prevede obligativitatea instituþiilor ºi autoritãþilor publice.2 pct. profitând de starea copilului. de unde rezultã cã Legea 272/2004 recunoaºte copilului sub 14 ani capacitatea sa de a discerne ºi de hotãrî prin prisma propriilor raþiuni pânã unde se poate implica publicul în intimitatea vieþii sale. fizice ºi mentale au devenit fenomene sociale ºi obiect de studiu de datã recentã al specialiºtilor în ºtiinþe sociale. 99 al.22 al. Potrivit datelor statistice oferite de CNA: • în anul 2007 au fost monitorizate sistematic sau prin sondaj de cãtre un numãr mediu de 10. 99 al. Decizia 187/03. precum ºi dezvoltarea forþatã a talentelor copiilor în dauna dezvoltãrii lor armonioase.în sarcina celor care au în îngrijire un copil. care. tocmai pentru a evita o altã formã de exploatare a copilului.3 din Legea 272/2004 prevede o excepþie de la regulile capacitãþii de exerciþiu a copilului sub 14 ani. . Raþiunea stipulãrii interdicþiilor din articolul 22 este ca expunerea publicã a unor aspecte din viaþa intimã ºi privatã a copilului.04. ca urmare a unei realitãþi cu care se confruntã societatea umanã începând cu a doua jumãtate a secolului XX.Urmãrirea programelor informative. stigmatizarea acestuia. Acasa TV. poate atrage marginalizarea socialã a copilului. Legea 272/2004 impune în sarcina Consiliului Naþional al Audiovizualului obligativitatea de a monitoriza modul de derulare a programelor audivizuale. textul articolului 22 al. De asemenea. decizia copilului cu privire la participarea sa la dezbateri publice în cadrul unor programe audivizuale fiind opozabilã inclusiv pãrtinþilor acestuia. art. DDTV. Euforia Lifestyle 18 . dar ºi societãþile ce asigurã servicii audiovizuale.3 din Legea 272/2004 instituind obligativitatea ca participarea copilului sub 14 ani la dezbateri publice în cadrul unor programe audiovizuale sã se facã numai cu acordul scris al copilului. AXN. Cosmos TV. un numãr de 36 de canale de televiziune: TVR 1.).60 persoane. Exploatarea copilului prin mass-media. respectarea legislatiei ºi reglementarilor în domeniul audiovizualului (Legea audiovizualului 504/2002. Practic art. în scopuri de propagandã ºi de publicitate se folosesc de imaginea copiilor ºi de aspecte legate de viaþa intimã a acestora. inclusiv Legea 272/2004 enumerã aceste fenomene printre formele de exploatare a copilului. care urmãresc impresionarea publicului prin intermediul unor emisiuni de televiziune sau radio. clasificarea ºi încadrarea situaþiilor în care apar încãlcãri ale prevederilor legale privind protecþia copiilor. De exploatarea copilului prin mass-media se fac vinovaþi atât pãrinþii sau alþi reprezentanþi legali ai copilului.2006 . potrivit legislaþiei civile române este considerat incapabil. cum ar fi: . a producþiilor cinematografice ºi de animaþie. Antena 3. potrivit atribuþiilor lor. formã de exploatare aparutã de datã recentã. fie de sãnãtate. ci ºi cea de participant activ la exercitarea acestor drepturi. de dezbatere. . private ºi de familie sã-i fie protejat ºi garantat. astfel încât dreptul copilului la protejarea imaginii publice. sã adopte reglementãri specifice ºi sã aplice mãsuri corespunzãtoare pentru prevenirea acestor forme de exploatare a copilului. conform art. precum ºi analiza sesizarilor ºi reclamaþiilor primate de instituþie în legaturã cu conþinutul programelor audivizuale. fie materialã sau chiar de talentele ºi aptitudinile acestuia. Antena 2. În acest sens CNA i-au fost adresate întrebãri cu privire la modalitatea în care aceastã instituþie a realizat activitatea de monitorizare a mass-media audiovizualã în scopul protejãrii drepturilor copilului. ceea ce atrage imposibilitatea de a încheia în nume propriu acte juridice. B1 TV. Antena 1. fizice ºi mentale ºi de a preveni exploatarea copilului de cãtre mass-media. care în scopul de a spori spectaculozitatea producþiilor. TVR Cultural.

Telesport. Textul articolului 83 din Legea 272/2004 care instituie interdicþia de a se da publicitãþii date referitoare la sãvârºirea de fapte penale de cãtre copii care nu rãspund penal este în contradicþie cu procedura instituitã de Legea 19 . Hallmark. Radio 21. 95 alin. Kanal D. Conform informaþiilor furnizate de Ministerul Internelor ºi Reformei Adminsitrative.2006 CNA a adoptat codul prinvind conþinutul audiovizualului. private ºi de familie prevazutã de Legea 272/2004 este cea instituitã prin articolul 83 care prevede cã “este interzis sã se dea publicitãþii orice date referitoare la sãvârºirea de fapte penale de cãtre copilul care nu rãspunde penal. titlu I din Decizia 187/03. Taraf. 83 din lege. TVRM. Radio 21. constatarea ºi sancþionarea acestora sunt în sarcina personalului anume desemnat din cadrul Ministerului Internelor ºi Reformei Administrative. Nerespectarea prevederilor art.2 lit. 83 constituie contravenþie conform art. Tot în vederea protejãrii imaginii publice a copilului ºi garantãrii dreptului acestuia la viaþa intimã ºi private. ce se sancþioneazã cu amendã de la 500 la 1500 Ron. o sancþiune privind difuzarea timp de 3 ore numai a textului deciziei de sancþionare. Minimax. la nivelul inspectoratelor judeþene de poliþie nu existã personal cu atribuþii de control anume desemnat pentru constatarea contravenþiilor ºi aplicarea sancþiunilor prevãzute de Legea 272/2004. private ºi de familie. iar de la apariþia Legii 272/2004 ºi pânã în prezent nu s-au aplicat sancþiuni pentru încãlcarea dispoziþiilor art. 135 alin.1 din Legea 272/2004 prevede cã audierea în instanþã a copilului abuzat ºi neglijat se poate face numai în camera de consiliu. Mãsurile mai sus prezentate au fost date ºi pentru cazuri de încãlcare a reglementãrilor legale privind participarea copilului pânã la 14 ani la dezbateri publice în cadrul unor programe audiovizuale fãrã consimþãmântul sau ºi/sau a pãrinþilor sau altor reprezentanþi legali. National TV.În anul 2006 au fost date 19 amenzi ºi 14 somaþii radiodifuzorilor care nu au respectat legislaþia actualã pe aceastã temã.04. . • Posturile radio monitorizate sistematic sau prin sondaj de cãtre CNA în cursul anului 2007 cu un numãr de persoane de 7. Prin decizia 187/03. O altã modalitate de respectare a dreptului copilului la protejarea imaginii sale publice. în acord cu obiectivul respectãrii ºi protejãrii drepturilor copilului. posturile de radio monitorizate în anul 2007 pe tema Protecþiei Copilului au fost Kiss FM. • Printre principalele teme acoperite de Serviciul de Monitorizare Radio s-a numãrat ºi “Protecþia Copilului”. ProSport. art. GoodLife Channel. N24. 1 sancþiune privind difuzarea timp de 10 minute numai a textului deciziei de sancþionare.2006 intitulându-se “Protecþia Copilului”. în sensul de a se respecta de cãtre radiodifuzori principiul interesului superior al copilului. finalizate prin rapoarte prezentate Consiliului. Realitatea TV. Prima TV. Europa FM. Europa FM. 135 alin. HBO. Info Pro. În cazurile analizate în cadrul ºedinþelor Consiliului cu privire la încãlcarea în cadrul programelor audiovizuale a dreptului copilului la protejarea imaginii sale publice. sarcina constatãrii contravenþiilor ºi aplicãrii sancþiunilor aparþinând personalului anume desemnat din cadrul Ministerului Internelor ºi Reformei Administrative.50 au fost Radio Romania Actualitãþi. iar de la apariþia Legii 272/2004 ºi pânã în prezent nu au fost aplicate sancþiuni contravenþionale în baza Legii 272/2004. iar pentru înregistrarea prin mijloace audio-video a declaraþiei copilului este obligatoriu acordul acestuia. MTV. 135 alin.2 lit. 22 alin. De asemenea.TV. DELTA RFI.Ro. Dar aºa cum am mai menþionat. Radio Guerrilla. Radio TOTAL. Pe acest subiect sau fost realizate 20 de monitorizãri. OTV. aceastã colaborare având rolul ºi de constientizare a mass-media audiovizuale.2.2 din Legea 272/2004.i din Legea 272/2004 ce se sancþioneazã cu amendã de la 500 lei la 1500 lei. Mix FM. Sport.În anul 2007 au fost date 24 de amenzi ºi 44 de somaþii. CNA a luat urmatoarele mãsuri: . în care s-a dedicat un întreg titlu din aceastã reglementare protecþiei drepturilor copilului în mass-media audiovizualã. în prezenþa unui psiholog ºi numai dupã o prealabilã pregãtire a copilului. I din Legea 272/2004 constituie contravenþie nerespectarea dispoziþiilor art. MIRA nu are desemnat personal specializat pentru constatarea ºi sancþionarea contravenþiilor prevazute de art. Senso. art. a vieþii intime. inclusiv date privitoare la persoana acestuia”. Potrivit art. a vieþii intime.2-4 din Legea 272/2004. CNA a iniþiat o colaborare cu Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului pentru a se informa reciproc ºi a se autosesiza din oficiu atunci când sunt constatate încãlcãri ale drepturilor copilului în domeniul audiovizualului. Radio Guerirlla. 135 alin. • În anul 2007 s-au realizat 1804 monitorizãri a posturilor TV ca urmare a sesizãrilor ºi autosesizãrilor fãcute pe tema “Protecþiei Copilului”.04. Kiss FM.

precum ºi la dreptul de a folosi limba proprie în comun cu alþi membri ai comunitãþii din care face parte. unul dintre principiile care guverneazã procesul civil este publicitatea. Potrivit articolul 27 din Legea 272/2004 “copilul aparþinând unei minoritãþi naþionale. Dreptul copilului de a fi protejat împotriva oricãrei forme de discriminare Unul dintre principiile care guverneazã respectarea ºi garantarea drepturilor copilului este cel al egalitãþii de ºanse ºi nediscriminãrii. astfel încât în accepþiunea Legii 272/2004. culoare. • a menþionat cã petiþiile privind cazurile de discriminare înregistrate în perioada 2006-2007 au fost adresate fie de pãrinþii copiilor care se aflau în situaþii de discriminare. de a investiga ºi sancþiona actele de discriminare. 27 alin. Potrivit art. • în perioada 2006-2007 a derulat mai multe programe ºi activitãþi de informare ºi de educaþie în domeniul combaterii discriminãrii ºi promovãrii principiului egalitãþii de ºanse în exercitarea drepturilor ºi libertãþilor civile. multe dintre acestea fiind organizate cu implicarea elevilor ºi studenþilor. religioase. anularea recunoaºterii. Prin urmare. Potrivit normelor procedural civile. în baza Ordonanþei de Guvern 137/2000 privind prevenirea ºi sancþionarea tuturor formelor de discriminare.272/2004 privind instituirea unei mãsuri de protecþie pentru copii care sãvârºesc fapte penale ºi nu rãspund penal. 20 . limba sau religie. la practicarea propriei sale religii. faþã de copilul care sãvârºeºte fapte penale ºi nu rãspunde penal se poate institui mãsura supravegherii specializate de cãtre instanþa de judecatã în cazul în care nu existã acordul pãrinþilor. fiind autoritate de stat aflatã sub control parlamentar care are ca atribuþii principale informarea ºi formarea societãþii în vederea eliminãrii oricãrei forme de discriminare. reclamaþiile privind în primul rând restricþionarea accesului la condiþii propice de învãþãmânt. excludere.2 din Legea 272/2004 “Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) asigurã ºi urmãreºte exercitarea drepturilor prevãzute în art. a drepturilor ºi libertãþilor civile fundamentale.61 alin. înlãturarea situaþiilor cu caracter discriminatoriu la adresa copiilor de etnie rromã. 1”. respectiv nu prevãd posibilitatea de a se restricþiona accesul publicului în sala de desfãºurare a ºedinþei de judecatã pentru a fi pãstratã astfel confidenþialiatea datelor privitoare la copii care au sãvârºit fapte penale ºi nu rãspund penal.08. de dificultãþile de formare ºi dezvoltare sau de alt gen al copilului. b. • în anul 2007 au fost înregistrate 10 cazuri de discriminare. folosinþei sau exerciþiului. la declararea apartenenþei sale entice. situaþia copiilor de etnie rromã. apartenenþã etnicã sau origine socialã. “Asociaþia pentru Dezvoltarea Comunitarã a Romilor”). faþã de copilul care a sãvârºit fapte penale ºi nu rãspunde penal se stabileºte mãsura plasamentului de cãtre instanþa de judecatã în cazul în care nu existã acordul pãrinþilor. de statutul la naºtere sau de statutul dobândit. prevãzut de art. de naþionalitate. 7 din Legea 272/2004 “Drepturile copilului prevãzute de prezenta lege sunt garantate tuturor copiilor fãrã nici o discriminare. De asemenea.2002. Colegiul Director al CNCD a identificat în perioada de referinþã 3 cazuri de discriminare ºi prin hotãrârile emise a recomandat instituþiilor sau persoanelor responsabile de aceste cazuri. potrivit art. în condiþii de egalitate. 124-131 din Legea 272/2004 pentru cauzele având ca obiect instituirea unei mãsuri speciale de protecþie. de situaþia materialã. reglementatã de art.2 lit. Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii a fost înfiinþat la data de 01. sex. entice. indiferent de rasã. restrictive sau preferinþã care sã aibã ca efect limitarea. 27 alin. nu prevãd ca ºedinþele de judecatã în care se soluþioneazã aceste cauze sã fie nepublice. Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii a furnizat urmãtoarele informaþii: • în anul 2006 au fost sesizate 6 cazuri de discriminare a copiilor de etnie rromã.b din Legea 272/2004. principiu potrivit cãruia judecata oricãrui proces civil se desfãºoarã în mod public. fie de cãtre ONG-urile ce au ca domeniu de activitate protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor de etnie rromã (“RomaniCris”. textul articolului 7 din Legea 272/2004 enumerã o complexitate de criterii care pot constitui obiect al unor forme de discriminare. 124 ºi urmãtoarele din lege. ale pãrinþilor ori ale altor reprezentanþi legali sau de orice altã distincþie”.2 din Legea 272/2004. conceptul de discriminare reprezintã orice deosebire. Regulile de procedurã speciale instituite de art. Astfel. 2. în principal. • În urma cercetãrilor efectuate. existând astfel posibilitatea ca orice persoanã interesatã sã participe la desfãºurarea ºedinþei de judecatã. de gradul sau tipul unei deficienþe. opine politicã sau altã opinie. 6 lit. • acestea au avut ca obiect.” Potrivit art. religioase sau lingvistice are dreptul la viaþa culturalã proprie. inclusiv pentru copii care sãvârºesc fapte penale ºi nu rãspund penal.3. conform articolului 67 alin. îngrãdirea.

” Grupurile þintã ale acestei activitãþi au fost reprezentate de tineri provenind din categorii sociale defavorizate. evident þinând cont de gradul de dezvoltare ºi de maturizare a acestuia.2 ºi 3.În perioada iunie-septembrie 2007 CNCD în parteneriat cu Asociaþia Românã pentru dezbateri. poate fi ascultat ºi copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani. . .VIOLENÞA DISTRUGE VIEÞI” în parteneriat cu Federaþia Românã de Fotbal. copilul are dreptul de a fi ascultat. . Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. care se desfãºoarã anual la nivel European în luna octombrie ºi în care CNCD s-a implicat activ încã din anul 2003. Practic. Minorul sub 14 ani este prezumat de lege cã nu are discernãmânt. Potrivit legii civile române. dar cu asistarea reprezentanþilor legali. Timiºoara.În perioada martie-mai 2007 a fost derulat proiectul “Tinerii spun NU discriminãrii” de cãtre CNCD în parteneriat cu Asociaþia Pro Democraþia-Centrul Regional de Resurse Focºani . Suceava. 24 consacrã dreptul copilului 21 . de a fi informat asupra consecinþelor pe care le poate avea opinia sa. ªcoala de varã cu tematica “DIALOG INTERCULTURAL”. indiferent de vârstã.Pe toatã durata anului 2007. 24 din Legea 272/2004 nu dã un alt sens noþiunii de capacitate de exerciþiu ºi nu reprezintã excepþii de la regulile privind dicernãmântul necesar încheierii de acte juridice civile. CNCD a derulat Campania “RASISMUL STRICà JOCUL. legea recunoscându-i dreptul de a încheia anumite acte juridice în nume propriu. (2) În orice procedurã judiciarã sau administrativã care îl priveºte. CNCD a participat la proiectul intitulat “CARVANA DIVERSITÃÞII” din cadrul Programului Comunitar de acþiune pentru Combaterea Discriminãrii ce s-a desfãºurat în urmãtoarele oraºe: Constanþa.In perioada 20-28 august 2006 s-a organizat la Costineºti în colaborare cu ANT ºi DRI.Dintre campaniile de informare ºi de conºtientizare a opiniei publice cu privire la problematica discriminãrii organizate de CNCD amintim: . în raport cu vârsta ºi gradul de maturitate a copilului.26 iunie-03 iulie 2006 CNCD a organizat împreunã cu Autoritatea Naþionalã pentru Tineret (ANT) ºi Departamentul pentru Relaþii Interetnice (DRI). . precum ºi asupra consecinþelor oricãrei decizii care îl priveºte. ªcoala de Varã “TOÞI DIFERIÞI-TOÞI EGALI. 2. campanie derulatã împreunã cu Federaþia Românã de Fotbal. de a-ºi exprima opinia. European Grassroot Organisation ºi Asociaþia Fotbaliºtilor Amatori ºi Nonamatori. Cu toate acestea.4. în mai multe etape. dacã autoritatea competentã apreciazã cã audierea lui este necesarã pentru soluþionarea cauzei. persoana fizicã dobândeºte capacitate deplinã de exerciþiu ºi este prezumatã cã are discernãmâtul necesar de a încheia acte juridice începând cu vârsta de 18 ani. (5) Orice copil poate cere sã fie ascultat conform dispoziþiilor al.În perioada 07-13 mai 2007 la iniþiative CNCD s-a desfãºurat ªcoala de Varã “PENTRU DIVERSITATE. (3) Dreptul de a fi ascultat conferã copilului dreptul de a cere ºi de a primi orice informaþie pertinentã. Aceastã campanile a avut loc în contextual “Sãptãmânii de acþiune împotriva rasismului în fotbal”. ÎMPOTRIVA DISCRIMINÃRII” la care au participat un numãr de 37 de studenþi ºi masteranzi de la diferite facultãþi din Bucureºti sau din þarã. Noþiunea de “copil capabil de discernãmânt” la care se referã art. participãrii la raporturi juridice civile sau la cele procesual civile. dacã este respectatã. Cluj. Minorul de 14-18 ani este considerat ca are capacitate de exerciþiu restransã. În caz de refuz. autoritatea competentã se va pronunþa printr-o decizie motivatã. oratorie ºi retoricã a desfãºurat o serie de evenimente reunite sub umbrela Competiþiei Naþionale de Public Speaking “ DISCRIMINAGORA”. Dreptul copilului capabil de discernãmânt de a-ºi exprima liber opinia asupra oricãrei probleme care îl priveºte Potrivit art. de a fi consultat. el participând la încheierea de acte juridice civile doar prin intermediul reprezentanþilor legali.aprilie-mai 2006 . Caraº-Severin ºi Bucureºti .2 opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare ºi li se vor acorda importanþa cuvenitã. art. 24 din Legea 272/2004: (1) Copilul capabil de discernãmânt are dreptul de a-si exprima liber opinia asupra oricãrei probleme care îl priveºte.Campania “Lasã rasismul în ofsaid”. ci dã o altã perspectivã asupra ascultãrii opiniei copilului ºi analizãrii acesteia în procedurile care privesc copilul. (4) În toate cazurile prevãzute la al. mai-iunie 2006.

inclusiv cel care are sub 10 ani. trebuie pronunþat printr-o decizie motivatã. de cereri adresate de copii în vederea ascultãrii lor Nu a rãspuns Nu au existat cereri Nu au existat cereri Nu au existat cereri Nu au existat cereri Nu au existat cereri Nu au existat cereri Nu a rãspuns Soluþii Nu a rãspuns Nu a fost cazul Nu a fost cazul Nu a fost cazul Nu a fost cazul Nu a fost cazul Nu a fost cazul Nu a rãspuns 22 . este necesar a fi ascultatã ºi analizatã de autoritãþile competente. Legiuitorul a avut în vedere faptul cã opinia copilului. indiferent dacã a împlinit vârsta de 10 ani sau nu.de a fi ascultat. de a nu fi ignorant ori de câte ori adulþii iau hotãrâri în probleme care-l privesc. În exercitarea dreptului de a fi ascultat. fie de cãtre instanþele judecãtoreºti.4 din Legea 272/2004 autoritãþilor judiciare sau administrative care au competenþa de a dispune mãsuri cu privire la aceºtia. 24 al. de a-ºi expune punctul de vedere. În vederea verificãrii dacã au existat cereri adresate de copii conform art. fie de cãtre Comisiile pentru protecþia copilului. refuzul autoritãþii competente de a audia copilul. s-au obþinut urmãtoarele rezultate: JUDECÃTORII Judeþul/Localitatea Judeþul Iaºi Municipiul Iaºi Judeþul Iaºi Orasul Hârlau Judeþul Vaslui Muncipiul Vaslui Judeþul Bacãu Muncipiul Bacãu Judeþul Neamþ Municipiul Piatra Neamþ Judeþul Neamþ Municipiul Roman Judeþul Suceava Muncipiul Suceava Judeþul Suceava Orasul Fãlticeni Judeþul Galaþi Muncipiul Galaþi Judeþul Galaþi Orasul Tecuci Judeþul Galaþi Tg. Bujor Judecãtoria Focºani Judecãtoria Panciu Judecãtoria Adjud Numãr de cereri formulate de copii în vedere audierii lor Nu a rãspuns Nu a avut înregistrate astfel de cereri Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu au existat cereri Nu au existat cereri Nu au existat cereri Nu au existat cereri Nu a rãspuns Nu au existat cereri Nu au existat cereri Nu a rãspuns Nu au existat cereri Nu au existat cereri Soluþii Nu a rãspuns 0 Nu a rãspuns Nu a rãspuns 0 0 0 0 Nu a rãspuns 0 0 Nu a rãspuns 0 0 TRIBUNALE Judeþul Judeþul Iaºi Judeþul Vaslui Judeþul Botoºani Judeþul Bacãu Judeþul Neamþ Judeþul Suceava Judeþul Vrancea Judeþul Galaþi Instituþia Tribunalul Iaºi Tribunalul Vaslui Tribunalul Botoºani Tribunalul Bacãu Tribunalul Piatra Neamþ Tribunalul Suceava Tribunalul Vrancea Tribunalul Galaþi Nr. copilul poate lua iniþiativa audierii sale. În orice caz. mai ales în procedurile judiciare sau administrative privind relaþiile de familie sau în cel care privesc instituirea mãsurilor speciale de protecþie. solicitând autoritãþii administrative sau judiciare ascultarea sa. Bujor Judeþul Vrancea Muncipiul Focºani Judeþul Vrancea Orasul Panciu Judeþul Vrancea Orasul Adjud Instituþia Judecãtoria Iaºi Judecãtoria Hârlãu Judecãtoria Vaslui Judecãtoria Bacãu Judecãtoria Piatra Neamþ Judecãtoria Roman Judectoria Suceava Judecãtoria Fãlticeni Judecãtoria Galaþi Judecãtoria Tecuci Judecãtoria Tg. dupã caz.

Judecãtoria Suceava.CPC Judeþul Suceava Consiliul Judeþean Nu au existat cereri Suceava CPC Judeþul Vrancea Consiliul Judeþena Nu au existat cereri. Judecãtoria Fãlticeni. Tribunalul Vaslui. Tribunalul. Judecãtoria Panciu. Judeþul Neamþ. Judeþul Vrancea. Tribunalul Neamþ.COMISIILE PENTRU PROTECÞIA COPILULUI Judeþul Instituþia Numãr de cereri adresate de copii în vederea ascultãrii lor Judeþul Iaºi Consiliul Judeþean Iaºi Nu au existat cereri Comisia pentru Protecþia copilului Judeþul Vaslui Consiliul Judeþean Nu au existat cereri Vaslui. prezentãm mai jos o situaþie statisticã a cauzelor civile cu minori înregistrate în perioada 2006-2007 la Judecãtoriile monitorizate: Divorþ cu minori Incredinþare minor Stabilire domiciliu minor Stabilire legaturi personale cu minorul. nu au existat plângeri împotriva acestora pe morivul neaudierii minorului de peste 10 ani la CPC Iaºi. Judeþul Iaºi. Judecãtoria Fãlticeni. CPC Botoºani. Judecãtoria Tecuci. Judecãtoria Bacãu. ªi în ceea ce priveºte mãsurile speciale de protecþie instituite de Comisiile Pentru Protecþia Copilului. nu au existat hotãrâri casate sau desfiinþate pronunþate de cãtre acestea pentru nerespectarea dispoziþiilor legale privind audierea obligatorie a minorului de peste 10 ani la Tribunalul Iaºi. nu au existat hotãrâri judecãtoreºti pronunþate în cauze cu minori ºi relaþii de familie desfiinþate sau casate pe motivul neascultãrii obligatorii a minorului peste 10 ani la Judecãtoria Hârlãu. s-au solicitat Judecãtoriilor ºi Tribunalelor din judeþele regiunii Moldovei informaþii cu privire la hotãrârile judecãtoreºti pronunþate în cauze privitoare la copii ºi relaþiile de familie care au fost desfiinþate sau casate ca urmare a încãlcãrii acestei obligaþii. CPC Vrancea. Tribunalul Botoºani. CPC Vaslui. Conform informaþiilor furnizate de cãtre Judecãtorii. CPC Suceava. CPC Bacãu. Judecãtoria Piatra Neamþ. Judecãtoria Roman.CPC Judeþul Bacãu Consiliul Judeþean Nu a rãspuns Bacãu-CPC Judeþul Botoºani Consiliul Judeþena Nu au existat cereri Botoºani -CPC Judeþul Neamþ Consiliul Judeþen Neamþ . Tribunalul Vrancea. De asemenea. Tribunalul Galaþi. Instituþia aprecizã cã datoritã Vrancea CPC informãrii corecte a copiilor ºi consultãrii lor în toate mãsurile ºi procedurile nu se fac cereri speciale din partea copiilor Soluþii Nu a fost cazul Nu a fost cazul Nu a rãspuns Nu a fost cazul Nu a fost cazul Nu a fost cazul În vederea îndeplinirii obligativitãþii de cãtre autoritãþile cu activitate jurisdicþionalã de a asculta copii care au împlinit vârsta de 10 ani în procedurile judiciare care-i privesc copiii. în ce priveºte Tribunalele. program de vizitare minor 17 Stabilire pensie de întreþinere Acþiune care sã tinã loc de consimþãmânt pentru scoaterea copilului din þarã 0 Judecãtoria Judecãtoria Vaslui Judecãtoria Piatra Neamþ Judecãtoria Roman Judecãtoria Suceava 626 65 6 302 776 552 688 116 72 83 14 11 34 0 189 93 336 34 0 23 . • Pentru a avea o imagine clarã a raportului între acþiunile privitoare la minori de pe rolurile judecãtoriilor ºi cererile copiilor de a fi audiaþi. Judeþul Galaþi.

cadre didactice.5. Bacãu. S-au adresat solicitãri de informaþii de interes public instanþelor judecatoreºti cu privire la înregistrarea eventualelor plângeri sau petiþii ale copiilor în legãturã cu încãlcarea drepturilor lor în procedurile judiciare care-i privesc. 29 din Legea 272/2004 „Copilul are dreptul sã depunã singur plângeri referitoare la încãlcarea drepturilor sale fundamentale”. Vrancea la nici una dintre aceste instanþe nu au fost înregistrate în cursul anului 2006-2007 plângeri ale copiilor cu privire la încãlcarea drepturilor lor fundamentale sau petiþii în legãturã cu încãlcarea drepturilor în procedurile judiciare care-i privesc. Dreptul copilului de a depune singur plângeri nu poate fi analizat decât în contextul unei corecte informãri a copilului cu privire la drepturile sale ºi la necesitatea respectãrii acestor drepturi de cãtre adulþi. Neamþ. Textul de lege recunoaºte dreptul copilului de a depune plângeri personal. Suceava. De asemenea. situaþia plângerilor promovate personal de cãtre copii în perioada 2006-2007 se prezintã astfel: 24 . posibilitatea de a depune plângeri pentru încãlcarea drepturilor sale fundamentale fiindu-i astfel asiguratã fãrã nici o condiþionare referitoare la discernãmânt. poate sã-ºi susþinã singur interesele ºi sã aibã astfel un cuvânt de spus în legãturã cu mãsurile decise de adulþi faþã de persoana sa. autoritãþi. precum ºi cu privire la modalitãþile de exercitare a drepturilor copilului. Vaslui. care. Au fost solicitate informaþii ºi direcþiilor generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului în legãturã cu numãrul de plângeri înregistrate la aceste instituþii promovate de cãtre copii prin care aceºtia au sesizat încãlcarea drepturilor lor fundamentale. în funcþie de vârstã ºi maturitatea sa. program de vizitare minor 11 27 5 22 12 6 Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Stabilire pensie de întreþinere Judecãtoria Fãlticeni Judecãtoria Tecuci Judecãtoria Tg. la nici una dintre judecãtoriile monitorizate nu au fost înregistrate plângeri sau petiþii ale copiilor prin care aceºtia sã invoce încãlcãri ale drepturilor lor în procedurile judiciare. Conform informaþiilor furnizate de cãtre tribunalele din Iaºi. Botoºani.Judecãtoria Divorþ cu minori Incredinþare minor Stabilire domiciliu minor Stabilire legaturi personale cu minorul. Galaþi. Conform informaþiilor prezentate de cãtre DGASPC. nu prin reprezentant legal sau asistat de un reprezentant legal. Consacrarea acestui drept derivã din recunoaºterea copilului ca beneficiar activ al drepturilor sale. Dreptul copilului la petiþionare Potrivit art. Bujor Judecãtoria Panciu Judecãtoria Adjud Judectoria Hârlãu Judecãtoria Iaºi Judecãtoria Bacãu Judecãtoria Botoºani Judecãtoria Galaþi Judecãtoria Focsani 444 348 191 37 187 436 49 88 15 11 27 53 1 17 1 14 1 132 Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns 150 74 26 27 159 185 Acþiune care sã tinã loc de consimþãmânt pentru scoaterea copilului din þarã 0 0 0 5 0 0 Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rapuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns 2.

Direcþionatã cãtre IPJ În 2 dintre acestea s-a instituit o mãsurã specialã de protecþie ºi s-a fãcut concomitent plângere la IPJ 5 soluþionate prin instituirea unei mãsuri speciale de protecþie. 23 din Legea 272/2004: (1) Copilul are dreptul la libertate de exprimare.C Vrancea D. IPJ Vrancea ºi IPJ Galaþi la nici una dintre aceste instituþii nu au fost înregistrate plângeri ale copiilor.S.A. 2 au fost infirmate. prin includerea copiilor în programe de consiliere individuale sau de grup. Aceste cazuri au fost soluþionate de cãtre echipa Centrului de Consiliere ºi Sprijin pentru Pãrinþi ºi Copii ºi nu s-a impus luarea unei mãsuri speciale de protecþie. Prevederile art.P.P.C Suceava D. IPJ Suceava. D. sãnãtatea fizicã ºi mentalã. 47 al. nici o astfel de cerere nu a fost înregistratã în perioada de referinþã.G.P.S.A. Botoºani 25 de plângeri ale copiilor D. 2 copii au fost plasaþi în asistenþã maternalã 21 au fost confirmate ºi soluþionate prin instituirea unei mãsuri speciale de protecþie. 47 al. În nici unul dintre cazuri nu s-a impus luarea unei mãsuri speciale de protecþie.C Neamþ D.Judeþ/DGASPC D. IPJ Bacãu.G.3 din Legea 272/2004 „Copilul care a împlinit 14 ani poate cere încuviinþarea instanþei judecãtoreºti de a-ºi schimba felul învãþãturii ºi al pregãtirii profesionale”.A. Au fost adresate întrebãri cãtre judecãtoriile din judeþele aflate în aria geograficã de monitorizare a proiectului „Drepturile copilului între lege ºi practicã” în legãturã cu numãrul de acþiuni întemeiate pe art. sub orice formã ºi prin orice mijloace la alegerea sa.P. art.A.6. caz în care hotãrãºte instanþa judecatorescã.G.G.C.G. 2.A. iar.S. IPJ Botoºani.3 din Legea 272/2004 înregistrat la instanþe în perioada 2006-2007 ºi.C Iaºi D. (2) Libertatea copilului de cãuta. spiritual ºi morale.S.P. 5 au fost direcþionate cãtre alte instituþii spre soluþionare Nu a oferit date Toþi copiii au fost incluºi într-un program de consiliere socialã. conform informaþiilor furnizate de cãtre acestea.S. care vizeazã promovarea bunãstãrii sale sociale. 47 al. Textul de lege are în vedere situaþia în care intervine un conflict între pãrinþi ºi copil cu privire la felul învãþãturii ºi pregãtirii profesionale a copilului.P. în acord cu interesul superior al copilului.A. potrivit informaþiilor furnizate de IPJ Iaºi. 10 copii beneficiind de consiliere ºi reinserþie în familie. Tot în acord cu dreptul copilului la petiþionare.C Bacãu 17 plângeri ale copiilor 4 plângeri ale copiilor D.C Vaslui Numãr plângeri ale copiilor privind încãlcarea drepturilor lor în perioada 2006-2007 12 plângeri Soluþii cu privire la aceste plângeri 28 plângeri ale copiilor Toate soluþionate.S.S. este inviolabilã.G. Toate au fost soluþionate.A.P.P.C Galaþi 1 singurã plângere 6 plângeri ale copiilor 12 plângeri ale copiilor Au fost solicitate informaþii ºi IPJ în legãturã cu numãrul de plângeri adresate de copii în legãturã cu încãlcarea drepturilor lor. 3 soluþionate prin includerea copiilor în programe de consiliere 4 infirmate. Dreptul copilului la libertate de exprimare ºi de a fi informat Potrivit art. de a primi ºi de a difuza informaþii de orice naturã.3 reglementeazã practic o modalitate a exercitãrii dreptului la la libertate de gândire ºi libertate de exprimare a copilului care a împlinit 14 ani.S. 25 . psihologicã.G. juridicã în vederea soluþionãrii problemelor semnalate.A. IPJ Vaslui.G.

87 alin. dacã este respectatã. de a-ºi exprima opinia ºi de a fi informat asupra consecinþelor pe care le poate avea opinia sa. unitatea ºcolarã a precizat cã în cursul anului ºcolar 2007-2008. semestru II. drept care se poate asigura prin douã modalitãþi: fie prin asigurarea accesului la infomaþie a copilului atunci când solicitã sã fie informat.2 din Legea 272/2004 prevede cã „în cadrul procesului instructiv-educativ copilul are dreptul de a fi tratat cu respect de cãtre cadrele didactice. Art. lecþii de diriginþie. opiniile. Materialele prezentate ºi sub formã graficã. ideile ºi opiniile. a menþionat cã asigurã respectarea dreptului copilului de a fi informat asupra drepturilor sale ºi a modalitãþilor legale de exercitare a acestor drepturi prin diseminarea informaþiilor specifice prin: Consiliul Profesoral cu temã. precum ºi altor instituþii cu atribuþii în domeniu. În Judeþul Iaºi • Inspectoratul ªcolar Judeþean Iaºi nu a rãspuns cererilor de informaþii de interes public. Secþia V Poliþie ºi Poliþia de Proximitate. Serviciul de Probaþiune de pe lângã Tribunalul Iaºi. s-a urmãrit ºi modalitatea în care aceste instituþii asigurã copilului liberului acces la informaþii. Galaþi. Prin liberate de exprimare se înþelege posibilitatea recunoscutã copilului de a-ºi exprima prin viu grai. 145 alin. sentimetele sale în legaturã cu orice problemã care-l priveºte. Vrancea. precum ºi persoanele care. demararea implementãrii programului Avocatul Elevului.4 lit. prin sunete sau prin orice mijloace gândurile. în colaborare cu Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului are obligaþia de a promova campanii de conºtientizare ºi informare pentru copii despre mãsurile de protecþie de care pot beneficia ºi despre riscurile pe care le implicã cazurile de exploatare economicã. precum ºi asupra exercitãrii acestora”. cu Direcþia de Sãnãtate Publicã. au accesibilizat 26 . de a fi informat asupra drepturilor sale . în mod organizat la ore sau în afara orelor. În cadrul activitãþii de monitorizarea a instituþiilor cu atribuþii în apãrarea ºi promovarea drepturilor copilului a Asociaþiei Salvaþi Copiii Iaºi. precum ºi modalitatea în care se realizeazã informarea copilului cu privire la drepturile sale ºi la procedurile legale de exercitare a acestor drepturi. Vaslui. ca formã de asigurare a procesului instructiv-educativ al copilului. fie la iniþiativa pãrinþilor/reprezentanþilor legali sau persoanelor care prin natura profesiei apãrã ºi promoveazã drepturile copilului. De asemenea. astfel încât sã permitã accesul copiilor ºi informarea adecvatã. Neamþ. alþi reprezentanþi legali ai copilului. foarte atractive. (4) Pãrinþii nu pot limita dreptul copilului minor la libertate de exprimare decât în cazurile expres prevãzute de lege. precum ºi de a le permite sã-ºi exprime punctul de vedere. precum ºi asupra consecinþelor oricãrei decizii care-l priveºte”. au obligaþia de a le asigura informaþii. Bacãu. prin natura funcþiei. (2) Copilul este informat asupra drepturilor sale. prin imagini. s-au desfãºurat acþiuni de cunoaºtere a drepturilor copilului ºi a legislaþiei aferente. Liberatea de exprimare este strâns legatã de dreptul copilului de a fi informat.(3) Pãrinþii sau.3 Legea 272/2004 prevede cã “dreptul copilului de a fi ascultat conferã copilului posibilitatea de a cere ºi de a primi orice informaþie pertinentã. afiºaje tehnoredactate ºi electronice. prin scris. 29 din Legea 272/2004 „Copilul are dreptul sã depunã singur plângeri referitoare la încãlcarea drepturilor sale fundamentale. studii de caz în cadrul întâlnirilor Consiliului Elevilor. în cadrul unor activitãþi extraºcolare ºi în mod accesibilizat pe nivele de vârstã. s-au adresat solicitãri de informaþii de interes public inspectoratelor ºcolare judeþene. persoanele care au în plasament copii.a din Legea 272/2004 prevede cã Inspecþia Muncii. acþiuni în parteneriat cu Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Iaºi. Astfel. Art. Botoºani. Direcþia de Asistenþã Socialã pentru Copil ºi Familie. • Grupul ªcolar „Nicolina” din Muncipiul Iaºi. precum ºi asupra modalitãþii de exercitare a acestora”. Suceava. Art. Lectorat cu pãrinþii. 48 al. Art. promoveazã ºi asigurã repsectarea drepturilor copilului. • ªcoala Generalã „George Coºbuc” din Muncipiul Iaºi a menþionat cã informarea copiilor cu privire la drepturile lor se realizeazã în cadrul orelor de diriginþie ºi culturã civicã. în legãturã cu modalitatea în care aceste instituþii asigurã informarea copiilor cu privire la drepturile lor. 2 din Legea 272/2004 prevede cã regulamentele proprii ale persoanelor juridice care desfãºoarã activitãþi de protecþie a copilului vor expune aceste regulamente într-un loc vizibil. Legea 272/2004 prevede în mai multe articole obligaþia de a informa copilului în problemele care îl privesc ºi totodatã obligaþia de a asigura liberul acces la informaþie al copilului atunci când acesta solicitã sã fie informat: Art. dupã caz. care au astfel obligaþia corelativã de a informa copilul. în funcþie de gradul de înþelegere al acestora. explicaþii ºi sfaturi. la o serie de unitãþi ºcolare din judeþele Iaºi. 24 alin. la toate clasele.

dintre care amintim: . . Iaºi.P.Programul „Avocatul elevului” într-un numãr de 5 licee botoºãnene.• • cunoaºterea drepturilor copilului. prin afiºarea la avizierul ºcolii-secþiunea elevi. Inspectoratul Teritorial de Muncã ºi asociaþia Rainbow Botoºani. cât ºi cadre didactice.8 „Elena Rareº”. Proiectul a presupus organizarea unei acþiuni în 27 de ºcoli generale ºi licee din muncipiu ºi judeþul Iaºi prin care li se oferã elevilor posibilitatea de a adresa întrebãri în legãturã cu activitatea desfãºuratã de DGASPC ºi cu oferta de servicii destinate copiilor. Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Iaºi a menþionat cã a derulat în perioada mai-iunie 2008 în parteneriat cu ISJ proiectul „Ai aflat despre drepturile copilului?”. prin întâlniri ale Consiliului Reprezentativ al Elevilor.Proiectul ”Servicii Sociale pentru copiii din Judeþele Botoºani ºi Vaslui”. în parteneriat cu Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Drepturilor Copilului. judeþul Botoºani precizeazã cã dreptul copilului la informare cu privire la drepturile sale ºi la procedurile legale de protecþie a lor se realizeazã prin: organizarea de activitãþi specifice în cadrul orelor de diriginþie.C Botoºani a menþionat cã a realizat mai multe campanii de informare cu privire la drepturile copilului în centrele rezidenþiale prin intermediul specialiºtilor DGASPC.Proiectul „Pentru o viaþã mai bunã” al Asociaþiei „Tempustin” a elevilor ºi profesorilor de la Colegiul Naþional “Mihai Eminescu” derulat în perioada decembrie 2005-martie 2006. . 27 . cã este afiºat la loc vizibil în centrele rezidenþiale structura Consiliului copiilor ales de cãtre rezidenþi în mod democratic. de asemenea. • Nici o unitate ºcolarã din Judeþul Neamþ nu a rãspuns cererilor de informaþii de interes public. reintegrarea copiilor victime ale traficului în Bucureºti.Proiectul „ªcoala pãrinþilor” derulat la ªcoala Generalã I-VIII nr. Judeþul Vaslui • Inspectoratul ªcolar Judeþean Vaslui nu a rãspuns cererilor de informaþii de interes public. Judeþul Neamþ • Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ nu a furnizat date cu privire la aceastã temã. în perioada februarie-aprilie 2007. la orele de consiliere pentru clasele V-VIII. Grupul ªcolar Industrial Bucecea. activitãþi extraºcolare. cã a afiºat la loc vizibil în centrele rezidenþiale misiunea acestora ºi regulamentul de ordine interioarã. întrebãri. sugestii ale copiilor.Proiectul „Centre de tineret pentru reducerea vulnerabilitãþii la trafic. • Nici o unitate ºcolarã din Judeþul Vaslui nu a rãspuns cererilor de informaþii de interes public adresate de Asociaþia Salvaþi Copiii Iaºi. .G. Judeþul Bacãu • Inspectoratul ªcolar Judeþean Bacãu nu a rãspuns cererilor de informaþii de interes public.A. a abuzului ºi neglijãrii acestora”. Elevii ªcolii Generale G. Scopul proiectului îl constituie identificarea nevoilor informaþionale ale copiilor ºi tinerilor. precum ºi a imaginii pe care aceºtia o au faþã de rolul DGASPC.Coºbuc au participat în luna iunie 2008 la concursul organizat de Fundaþia Link pe tema dreptului la identitate al copilului. judeþul Iaºi a precizat cã informarea copiilor cu privire la drepturile lor s-a realizat astfel: la orele de educaþie ºi culturã civicã. ªcoala generalã „Petru Rareº” din Hârlãu. sub coordonarea inspectorilor pentru educaþie formalã ºi informalã. . • Nici o unitate ºcolarã din Judeþul Bacãu nu a rãspuns cererilor de informaþii de interes public adresate de Asociaþia Salvaþi Copiii Iaºi.Proiectul „Protecþia ºi promovarea drepturilor copilului. Judeþul Suceava Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava precizeazã cã informarea copiilor cu privire la drepturile lor se realizeazã prin campaniile judeþene desfãºurate în unitãþile ºcolare. derulat în parteneriat cu Asociaþia „Alternative Sociale” Iaºi . organizarea de activitãþi specifice în cadrul orelor de diriginþie.S. S-au amplasat în fiecare dintre ºcolile implicate în proiect urne în care s-au colectat sesizãri. precum ºi de a fi informaþi în mod individual despre acestea. prin organizarea Consiliului Judeþean al Elevilor. Giurgiu ºi Botoºani” derulat în parteneriat cu Asociaþia Alternative Sociale Iaºi în perioada aprilie 2005-septembrie 2006. Judeþul Botoºani • Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani precizeazã cã în vederea informãrii elevilor cu privire la drepturile s-au derulat mai multe programe ºi campanii de informare la care au participat atât elevi. prin activitãþi educative ºi extraºcolare. Prevenirea ºi eliminarea exploatãrii prin muncã a copiilor. D.

C Suceava a relatat cã în cadrul fiecarei structuri a instituþiei este afiºat regulamentul de ordine interioarã ºi cã informarea copiilor cu privire la drepturile lor are loc în ºedinþele copiilor cu specialiºtii.C.Convenþia pentru drepturile copilului Copilãria-vârsta marilor achiziþii”. I.P.1 „Al. Conachi”. 43. A. activitate desfãºuratã de ªcoala Generalã nr.11 Galaþi. o “Drepturile copilului vãzute prin ochi de copii”. “Ajutaþi-vã colegii”. Judeþul Galaþi Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi a prezentat o evidenþã generoasã de programe ºi activitãþi desfãºurate de unitãþile ºcolare din judeþ în domeniul promovãrii ºi apãrãrii drepturilor copilului. judeþul Vrancea precizeazã ca informarea elevilor cu privire la drepturile lor se realizeazã: la orele de diriginþie.prin organizarea de activitãþi extraºcolare. precum ºi prin seminarii organizate în ºcoli în colaborare cu D. la cabinetul de consiliere ºi orientare profesionalã.43. Grupul ªcolar “Gheorghe Balº” Adjud. o “Drepturile Copilului”. dar ºtiu ce fac?”. cã este distribuit copiilor aflaþi în evidenþa serviciilor instituþiei “Ghidul Copilului” care cuprinde informaþii cu privire la drepturile copilului ºi la regulamentul propriu al instituþiei etc.S. program desfãsutrat de Consiliul Elevilor al ªcolii Generalã nr. o “Abuzul asupra copiilor”. cã au fost organizate mai multe programe speciale pe tema drepturilor copilului.ªcoala cu clasele I-VIII Nr. Judeþul Vrancea Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea precizeazã cã asigurarea informãrii copiilor cu privire la drepturile lor s-a realizat în toate ºcolile prin consilierii educativi ºi profesori de diriginþie în cadrul orelor de diriginþie. Grupul ªcolar “Paul Bujor” Bereºti.43.Cuza” Fãlticeni a menþionat cã în vederea informãrii elevilor privitor la drepturile lor: s-au întocmit panouri cu materiale informative pe holurile ºcolii. 28 . comuna Pechea.P. în cadrul Consiliului Consultativ al Elevilor.A. program desfãsurat la Liceul Pedagogic Galaþi. dintre care aminitim: • “Drepturile copilului în ªcoala noastrã”. activitate desfãºuratã la Grup ªcolar “Anghel Saligny”. 12 Galaþi. 8 Suceava precizeazã cã informarea copiilor cu privire la drepturile lor s-a realizat prin organizarea de ore de diriginþie cu tema „Drepturile Copilului”în cadrul cãrora au avut loc dezbateri pe aceastã temã ºi împãrþirea de fluturaºi conþinând enumerarea drepturilor copilului.P. o „Dreptul la educaþie”. Grupul ªcolar “C.. activitate derulatã în cadrul Consiliului Copilului al ªcolii Generale nr. D. Prefectura Judeþului Vrancea. judeþul Galaþi a precizat cã au fost prezentate la orele de diriginþie prevederile Legii 272/2004 ºi ale altor acte normative naþionale ºi internaþionale din domeniu. program desfãºurat de Consiliul Elevilor al ªcolii Generale nr. o “Drepturile copilului de la proiect la realitate”.G.P.A. s-a participat la proiecte ºcolare precum “Copil ca tine sunt ºi eu”.I. precum “Nu fi victimã” sau “Fac ce vreau. judeþul Galaþi a menþionat cã informarea copiilor cu privire la drepturile lor are loc prin dezbaterile pe aceastã temã la orele de diriginþie. în cadrul consiliilor elevilor.S. program desfãºurat de Consiliul Elevilor al ªcolii generale nr.S.G.J. la cabinetul de consiliere psihopedagogicã. s-au organizat ore de diriginþie pe aceastã temã. ªcoala cu clasele I-VIII nr. o „.

Prin instituirea unei mãsuri speciale de protecþie caz în care copilul este scos din familia de origine ºi plasat în asistenþã maternalã sau plasament în regim rezidenþial. în baza unui plan de servicii. 30 din Legea 272/2004 (1) Copilul are dreptul sã creascã alãturi de pãrinþii sãi. când copilul provine dintr-o relaþie de concubinaj. 37 din Legea 272/2004 prevede cã ”Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia drepturilor copilului va lua toate mãsurile necesare pentru ca pãrinþii decãzuþi din drepturile pãrinteºti. serviciul public de asistenþã socialã sesizeazã direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului pentru instituirea unei mãsuri speciale de protecþie.2 din Legea 272/2004. . 3. creºterii ºi educãrii acestuia. fie din motive neimputabile lor.3. singurele reglementãri care fac referire la acest drept fiind cele din art.1 din Codul Familiei Român care prevede “copilul minor locuieºte la pãrinþii sãi”. . MEDIUL FAMILIAL ªI ÎNGRIJIREA ALTERNATIVÃ Legea 272/ 2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului acordã atribuþii serviciului public de asistenþã socialã în ceea ce priveºte respectarea dreptului copilului de a creºte alãturi de familia sa prin aceea cã acesta trebuie sã depunã toate diligenþele de pãstra copilul în familia de origine ºi de a sprijini familia prin intermediul unor mãsuri concertate pentru ca separarea copilului de familie ºi instituirea unei mãsuri de protecþie specialã sã constituie o mãsurã excepþionalã. fie din motive neimputabile pãrinþilor. 32 din Legea 272/2004 „Copilul nu poate fi separat de pãrinþii sãi sau de cãtre unul dintre ei. intervine seviciul public de asistenþã socialã care va lua toate mãsurile necesare în vederea prevenirii separãrii copilului de familie. toate instituþiile ºi autoritãþile care au atribuþii în promovarea ºi apãrarea drepturilor copilului trebuie sã-ºi orienteze activitãþile în sprijinirea pãrinþilor în creºterea ºi educarea copilului. sub rezerva revizuirii judiciare ºi numai dacã acest lucru este impus de interesul superior al copilului. Dreptul copilului de a creºte alãturi de pãrinþii sãi naºte obligaþia corelativã a pãrinþilor de a creºte copilul în acord cu principiul primordialitãþii rolului ºi responsabilitãþii pãrinþilor în creºterea ºi educarea acestuia.In cazul decãderii din drepturile pãrinteºti. Obligaþia de informare ºi consiliere a pãrinþilor cu privire la modalitatea de exercitare a drepturilor pãrinteºti subzistã instituþiilor ºi dupã ce pãrinþii sunt decãzuþi din drepturile pãrinteºti sau exerciþiul drepturilor lor pãrinteºti le-a fost limitat în condiþiile legii. precum ºi cei cãrora le-a fost limitat exerciþiul anumitor drepturi sã beneficieze de asistenþã specializatã pentru creºterea capacitãþii acestora de a se ocupa de copii. separarea copilului de familie fiind soluþia ultimã care se poate lua faþã de copil ºi numai dacã interesul superior al copilului impune aceastã soluþie.Prin încredinþarea copilului unuia dintre pãrinþi în cadrul unei acþiuni de încredinþare minor. (3) Pãrinþii au dreptul sã primeascã informaþiile ºi asistenþã de specialitate necesare în vederea îngrijirii. Numai dupã ce se constatã cã în urma asigurãrii serviciilor prevãzute în planul de servicii menþinerea copilului în familie nu este posibilã. În vederea asigurãrii dreptului copilului de a creºte alãturi de pãrinþii sãi. împotriva voinþei acestora decât în cazurile expres ºi limitativ prevãzute de lege.Prin încredinþarea copilului unuia dintre pãrinþi în cadrul unei acþiuni civile de divorþ cu încredinþare minori. art.În cadrul unei acþiuni de încredinþare a copilului altei persoane decât pãrinþii. . 100 alin. fie din motive imputabile pãrinþilor. În situaþia depistãrii situaþiilor de risc care pot determina separarea copilului de familie.1.” Art. prevãzut de art. Astfel.” Textul art. Dreptul copilului de a creºte alãturi de pãrinþii sãi Art. . 29 . în vederea redobândirii exerciþiului drepturilor pãrinteºti”. 5 alin. fie din motive imputabile pãrinþilor. Separarea copilului de pãrinþii sãi sau de cãtre unul dintre pãrinþi poate avea loc în urmãtoarele condiþii: . 30 din Legea 272/2004 consacrã pentru prima datã în legislaþia româneascã dreptul copilului de a creºte alãturi de pãrinþii sãi.

îngrijirea copilului. Aceste familii au fost incluse într-un program de consiliere care s-a desfãºurat atât la sediul instituþiei. consiliere. DGASPC Neamþ • Instituþia nu a furnizat relaþii cu privire la cererile pãrinþilor înregistrate la instituþie pentru informarea. asistenþa ºi sprijinirea în creºterea. 30 . 175 de cereri a pãrinþilor prin care au solicitat informaþii ºi asistenþã de specialitate pentru creºterea ºi îngrijirea copilului ºi 195 de astfel de cereri înregistrate în anul 2007.În acest sens au fost adresate întrebãri cãtre direcþiile generale de asistenþã socialã ºi protecþia drepturilor copilului cu privire la modalitatea în care asigurã aceastã instituþie serviciile de informare. Durata intervenþiei în cadrul consilierilor este între 1-6 luni. • a desfãºurat programe pe aceastã temã ca : Sprijin ºi educaþie parentalã. de informare ºi de orientare în scopul dezvoltãrii deprinderilor. cu posibilitatea prelungirii pãnã la rezolvarea cazului. • Toþi cei 370 de pãrinþi au beneficiat de servicii de consiliere. Specialiºtii au oferit familiilor servicii de consiliere psihologicã. sprijin ºi educaþie parentalã. Conform informaþiilor furnizate de cãtre DGASPC-uri. DGASPC Vaslui • Instituþia precizeazã cã în perioada 2006-2007 au existat 65 de cereri a pãrinþilor prin care solicitau: informaþii cu privire la drepturile lor. a situaþiei de fapt ºi restabilirii afective faþã de victimã. atât pentru pãrinþii care solicitã astfel de servicii în vederea îmbunãtãþirii abilitãþilor parentale. cât ºi mediul familial al beneficiarilor. DGASPC Suceava • Precizeazã cã a avut înregistrate 131 de cereri ale pãrinþilor în anul 2006 ºi 132 de cereri în anul 2007. Programe de Educaþie parentalã. DGASPC Neamþ precizeazã cã avut în evidenþã 275 de pãrinþi în anul 2006 ºi 210 pãrinþi în anul 2007. • Faþã de pãrinþii cãrora li s-a limitat exerciþiul drepturilor pãrinteºti. la prestaþii sociale de care pot beneficia. informare. DGASPC Bacãu • în perioada 2006-2007 a avut înregistrate 164 de sesizãri din partea pãrinþilor prin care au solicitat consiliere. juridicã ºi socialã în vederea depistãrii situaþiilor de crizã. s-au obþinut urmãtoarele rezultate: DGASPC Iaºi: • La instituþie au existat înregistrate în anul 2006. asistenþã de specialitate pentru îmbunãtãþirea abilitãþilor parentale. sprijin în intermedierea relaþiei copil-pãrinte. posibilitatea instituirii mãsurii plasamentului familial. educarea. cât ºi pãrinþilor care au fost decãzuþi din drepturile pãrinteºti în vederea redobândirii exerciþiului acestor drepturi. suport moral. consiliere ºi asistenþã specializatã.. Grupuri de Suport pentru Pãrinþi. • Cu privire la pãrinþii decãzuþi din drepturile pãrinteºti. • Faþã de cererile pãrinþilor. instituþia a precizat cã avut în evidenþã 20 de cazuri în anul 2006 ºi 23 de cazuri în anul 2007. consiliere juridicã. instituþia a precizat cã nu a fost cazul sã ofere servicii. Instituþia nu a înregistrat nici o cerere din partea pãrinþilor afaþi în aceastã situaþia prin care sã solicite sprijin în vederea redãrii exerciþiului drepturilor pãrinteºti. • În privinþa pãrinþilor decãzuþi din drepturile pãrinteºti sau cãrora li s-a limitat exerciþiul drepturilor pãrinteºti. fie a acordat consiliere directã. atitudinilor. Nu precizeazã serviciile oferite ºi programele desfãºurate pentru creºterea capacitãþii parentale. DGASPC Botoºani • nu au fost înregistrate cereri ale pãrinþilor prin care aceºtia sã solicite informaþii. cãrora li s-au oferit servicii de consiliere juridicã. • Faþã de pãrinþii decãzuþi din drepturile pãrinteºti s-au oferit servicii prin care au fost informaþi despre posibilitãþile legale de redare a exerciþiului drepturilor pãrinteºti. • Pentru pãrinþii decãzuþi din drepturile pãrinteºti sau pentru cei care sunt suspendaþi din exerciþiul drepturilor pãrinteºti ca urmare a instituirii unei mãsuri de protecþie faþã de copil se asigurã urmãtoarele servicii: consiliere psiho-socialã în vederea conºtientizãrii cauzelor. • Faþã de pãrinþii decãzuþi din drepturile pãrinteºti sau cãrora le-a fost limitat exerciþiul drepturilor pãrinteºti. instituþia a oferit servicii de consiliere juridicã privind posibilitatea acestora de redobândire a exerciþiului drepturilor. acordarea de ajutoare materiale/financiare. capacitãþilor ºi competenþelor parentale. instituþia fie a trimis rãspunsuri scrise la relaþiile solicitate.

1 din Legea 272/2004 „Copilul care a fost separat de ambii pãrinþi sau numai de unul dintre aceºtia printr-o mãsurã dispusã în condiþiile legii. Judecãtoria Tecuci. Potrivit informaþiilor oferite de tribunale: • Tribunalul Neamþ precizeazã cã în nici una dintre cauzele pentru care s-a dispus o mãsurã specialã de protecþie faþã de un minor nu s-a dispus ºi decãderea din drepturile pãrinteºti. 3. precum ºi numãrul cauzelor având ca obiect redarea exerciþiului drepturilor pãrinteºti. Judecãtoria Adjud. are dreptul de a menþine legãturi personale cu ambii pãrinþi. Judecãtoria Tg. cu excepþia situaþiei în care acest lucru contravine interesului superior al copilului. 90 de cereri au fost rezolvate prin consiliere telefonicã. • La Tribunalul Galaþi nu a fost dispusã decãderea din drepturile pãrinteºti în nici una dintre cauzele de instituire a unei mãsuri speciale de protecþie. Judecãtoria Hârlãu. Bujor. DGASPC Galaþi • Precizeazã cã numãrul pãrinþilor care au beneficiat de consiliere. În ce priveºte acþiunile de redare a exerciþiului drepturilor pãrinteºti. Judeacãtoria Suceava. Judecãtoria Adjud. Deoarece una dintre cauzele legale care duce la separarea copilului de ambii pãrinþi sau de cãtre unul dintre ei este decãderea din drepturile pãrinteºti. Conform informaþiilor furnizate de judecãtorii.2. La Judecãtoria Suceava a fost înregistratã o cauzã de decãdere a drepturilor pãrinteºti în anul 2006. 31 . Dintre acestea. Pentru aceste cazuri au fost oferite servicii de consiliere din partea asistenþilor sociali ºi psihologilor. aflatã în curs de soluþionare. Judecãtoria Tecuci. în cazul în care nu se impune faþã de copil instituirea unei mãsuri speciale de protecþie sau de cãtre tribunal.” Art. informare ºi asistenþã de specialitate în vederea creºterii. 17 din Legea 272/2004 “Copilul a carui pãrinþi locuiesc în state diferite are dreptul de a înteþine relaþii persoanale ºi contacte directe cu aceºtia. Judectoria Roman. Judecãtoria Hârlãu. Judecãtoria Fãlticeni. s-au solicitat informaþii instanþelor judecatoreºti competente din aria zonei de monitorizare cu privire la numãrul de cazuri de acþiuni având ca obiect decãderea din drepturile pãrinteºti. nu a existat nici o astfel de cauzã la Judecãtoria Piatra Neamþ. creºterii ºi educãrii copiilor. odatã cu instituirea unei mãsuri speciale de protecþie în baza Legii 272/2007. Decãderea din drepturile pãriteºti poate fi dispusã de cãtre judecãtorii. cu excepþia situaþiei în care acest lucru contravine interesului superior al copilului”. Judecãtoria Fãlticeni. ci doar delegarea drepturilor pãrinteºti. din care 160 au fost admise • Tribunalul Suceava precizeazã cã avut o singurã solicitare de decãderea a drepturilor pãrinteºti ca urmare a instituirii unei mãsuri speciale de protecþie în anul 2006 ºi nici o astfel de cerere în anul 2007. Judecãtoria Panciu. nu s-a înregistrat nici un caz de decãdere a exerciþiului drepturilor pãrinteºti în anul 2006-2007 la Judecãtoria Piatra Neamþ. • a avut în perioada de referinþã un numãr de 5 cazuri de pãrinþi decãzuþi din drepturile pãrinteºti care au beneficiat de consiliere ºi informare în vederea redobândirii drepturilor pãrinteºti din partea unei echipe formate din psihologi ºi asistenþi sociali. Judecãtoria Roman. Dreptul copilului care a fost separat de ambii pãrinþi sau de cãtre unul dintre aceºtia de a menþine relaþii personale ºi contacte directe cu ambii pãrinþi Art. îngrijirii ºi educãrii copiilor a fost de 123 de cazuri în anul 2006 ºi 203 de cazuri în anul 2007. Judecãtoria Tg.DGASPC Vrancea • s-au înregistrat în perioada 2006-2007 un numãr de 34 de cereri ale pãrinþilor prin care au solicitat informare ºi ajutor în vederea îngrijirii. finalizatã prin retragerea acþiunii ºi 1 cauzã la finele anului 2007. • Tribunalul Vrancea precizeazã cã decãderea totalã sau parþialã din drepturile pãrinteºti a fost dispusã în perioada de referinþã în 5 cazuri de instituire a unei mãsuri speciale de protecþie. Bujor. Judecãtoria Panciu. • Tribunalul Vaslui a fost sesizat în perioada 2006-2007 cu 176 de cereri din partea DGASPC pentru decãderea din drepturile pãrinteºti. 16 alin.

Exercitarea dreptului prevãzut în alin. 2 din Legea 272/2004 nu a fost încã elaboratã de ANPDC. Statistica prezentatã de judecãtoriile monitorizate evidenþiazã un numãr alarmant de cazuri de divorþ cu minori ºi încredinþare minor. pe baza unei proceduri aprobate prin ordin comun”.3. stabilire program de vizitare minor. precum ºi pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale pãrinþilor ºi a violenþei în familie. Au fost solicitate informaþii Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Drepturilor Copilului dacã a fost sau nu elaboratã procedura privind facilitarea dreptului copilului a cãrui pãrinþi locuiesc în strãinãtate de a menþine relaþii cu aceºtia. însã instituþia nu a oferit date în legãturã cu acest subiect. 17 al. 32 . existând astfel situaþii în care una dintre pãrþi. aceastã procedurã la care se referã art. Articolele din legea 272/ 2004 care descriu aceste atribuþii dar ºi modalitatea prin care ele sunt duse la îndeplinire au urmãtorul conþinut: ART. Judecãtoria Judecãtoria Vaslui Judecãtoria Piatra Neamþ Judecãtoria Roman Judecãtoria Suceava Judecãtoria Fãlticeni Judecãtoria Tecuci Judecãtoria Tg. iar din verificãrile efectuate. nu este de ignorat nici numãrul de acþiuni privind stabilire domiciliu minor. trebuie sã apeleze la instanþa judecãtorescã pentru a-ºi exercita dreptul de a avea legãturi personale cu copilul ºi evident. acþiuni care au ca ºi finalitate pentru copil. 34 din legea 272/ 2004 (1) Serviciul public de asistenþã socialã va lua toate mãsurile necesare pentru depistarea precoce a situaþiilor de risc care pot determina separarea copilului de pãrinþii sãi. stabilire legãturi personale cu minorul. separarea acestuia faþã de unul dintre pãrinþi. în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe .1 va fi facilitatã de Autoritatea Naþionalã Pentru Protecþia Drepturilor Copilului. pentru a fi asigurat astfel dreptul copilului de a avea legãturi personale cu ambii pãrinþi. Bujor Judecãtoria Panciu Judecãtoria Adjud Judectoria Hârlãu Judecãtoria Iaºi Judecãtoria Bacãu Judecãtoria Botoºani Judecãtoria Galaþi Judecãtoria Focsani Divorþ cu minori 626 776 552 688 444 348 191 37 187 436 Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rapuns Încredinþare minor 65 116 72 83 49 88 15 11 27 53 Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Stabilire domiciliu minor 6 14 11 1 17 1 14 1 132 Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Stabilire legãturi personale cu minorul. Prevenirea separãrii copilului de familie Legea 272/ 2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului acordã atribuþii serviciul public de asistenþã socialã în ceea ce priveºte respectarea dreptului copilului de a creºte alãturi de familia sa prin aceea cã acesta trebuie sã depunã toate diligenþele pentru a pãstra copilul în familia de origine ºi de a sprijini familia prin intermediul unor mãsuri concertate pentru ca separarea copilului de familie ºi instituirea unei mãsuri de protecþie specialã sã constituie o mãsurã excepþionalã. program de vizitare minor 17 34 0 11 27 5 22 12 6 Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns 3. toate aceste acþiuni derivând din neinþelegerile pãrinþilor cu privire la modalitatea de exercitarea a drepturilor lor pãrinteºti faþã de copil. De multe ori neînþelegerile existente între pãrinþi afecteazã ºi relaþiile acestora cu copilul. De asemenea.

consiliere în vederea obþinerii alocaþiei complementare ºi a alocaþiei de susþinere (3 specialiºti). De asemenea. jud. alocaþii complementare ºi monoparentale. consiliere în vederea obþinerii mesei calde la Cantina de Ajutor Social • ca urmare a imposibilitãþii menþinerii copilului în familie. Primãria oraºului Bucecea. SPAS Botoºani • mãsurile întreprinse în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi au fost: consilierea familiilor cu risc social mãrit. • tipuri de servicii oferite în cadrul unui plan de servicii în vederea prevenirii copilului de familie: consiliere în vederea obþinerii ajutorului social (3 specialiºti). oferind servicii variate în cadrul acestui plan. toate aprobate prin dispoziþie a primarului • au beneficiat de servicii în cadrul unui plan de servicii un numãr de 2 familii • ca urmare a imposibilitãþii menþinerii copilului în familie. Luând în considerare aceste prevederi legale. se constatã cã menþinerea copilului alãturi de pãrinþii sãi nu este posibilã. Instituþiile chestionate au arãtat faptul cã pun în aplicare „planul de servicii” ca ºi instrument nou de lucru introdus de legea 272/2004 în vederea prevenirii separãrii copilului de familie. numai dacã. Atribuþii specifice în domeniu au 2 funcþionari. (5) Planul de servicii poate avea ca finalitate transmiterea cãtre direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului a cererii de instituire a unei mãsuri de protecþie specialã a copilului. acestea sunt preocupate de aplicarea unor mãsuri concrete în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi dar ºi în depunerea tuturor diligenþelor pentru instituirea unor mãsuri de protecþie specialã. informarea familiilor privind drepturile copilului garantate prin lege. Neamþ • mãsurile întreprinse în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi au fost: consilierea familiilor în situaþii de risc .ART. în perioada 2006-2007 s-au propus. vizite permanente la domiciliu. direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului de la nivelul fiecãrui sector al municipiului Bucureºti sprijinã accesul copilului ºi al familiei sale la serviciile ºi prestaþiile destinate menþinerii copilului în familie. în urma evaluãrii situaþiei copilului ºi a familiei acestuia. acordarea de servicii sociale de tipul ajutoare sociale. vizite la domiciliu. rãspunsurile au fost dupã cum urmeazã: 1. în perioada 2006-2007 s-a propus DGASPC Botoºani instituirea unor mãsuri de protecþie specialã pentru 2 copii 3. organizat la nivelul municipiilor ºi oraºelor. precum ºi de persoanele cu atribuþii de asistenþã socialã din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritorialã unde se afla copilul. având doi membrii. Primãria Comunei Sãbãoani. prin anchete sociale înaintate DGASPC Botoºani instituirea unor mãsuri de protecþie specialã pentru 124 copii. În perioada 2006-2007 au fost întocmite 20 de planuri de servicii. dupã acordarea serviciilor prevãzute de acest plan. de la acþiuni de informare a publicului pânã la consiliere familialã. (3) Planul de servicii se aprobã prin dispoziþia primarului. în situaþiile prevãzute de lege. (4) Planul de servicii are ca obiectiv prevenirea separãrii copilului de pãrinþii sãi. În continuare. evaluarea ºi monitorizarea periodicã a copiilor unde existã suspiciune de abuz ºi violenþã • întocmirea ºi punerea în aplicare a planului de servicii revine Serviciului Autoritatea Tutelarã ºi Protecþia Copilului . dupã caz. existenþa unor propuneri pentru instituirea unei mãsuri de protecþie specialã a copilului înaintate DGASPC local în perioada 2006-2007 ca urmare a constatãrii imposibilitãþii menþinerii copilului în familie dupã acordarea serviciilor prevãzute în planul de servicii. Rãspunsurile acestora au evidenþiat variate activitãþi pe care serviciile publice le desfãºoarã în aceste sens. În perioada 2006-2007 au fost întocmite 2 de planuri de servicii. s-au adresat întrebãri în legãturã cu existenþa unui departament cu atribuþii în întocmirea ºi aplicarea unui plan de servicii. Astfel. am chestionat serviciile publice de asistenþã socialã în legãturã cu mãsurile concrete pe care le-au luat în perioada 2006-2007 pentru depistarea precoce a situaþiilor de risc ce pot determina separarea copilului de pãrinþi. 35 din legea 272/ 2004 (1) Planul de servicii se întocmeºte ºi se pune în aplicare de cãtre serviciul public de asistenþã socialã. colaborarea cu instituþii la nivel local ºi judeþean • în cadrul Primãriei existã un departament specializat în întocmirea ºi punerea în aplicare a planului de servicii. 2. ajutoare ocazionale 33 . judeþul Botoºani • mãsurile întreprinse în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi au fost: monitorizarea cazurilor cu risc prin vizite la domiciliu. tipurile de serviciu oferite. In acest scop serviciul public de asistenþã socialã ori.

În perioada 2006-2007 au fost întocmite ºi aprobate un numãr de 10 planuri de servicii Primãria Sãbãoani oferã urmãtoarele tipuri de servicii în cadrul unui plan de servicii: consiliere, ajutoare materiale, suport afectiv, înscriere la medicul de familie, monitorizare permanentã • ca urmare a imposibilitãþii menþinerii copilului în familie, în perioada 2006-2007 s-au propus, prin anchete sociale înaintate DGASPC Neamþ instituirea unor mãsuri de protecþie specialã pentru 5 copii. 4. Primãria Municipiului Neamþ - Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã • mãsurile întreprinse în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi au fost: consilierea familiei naturale ºi lãrgite • întocmirea ºi punerea în aplicare a planului de servicii revine Biroului de Autoritate Tutelarã . Atribuþii specifice în domeniu au 4 funcþionari. În perioada 2006-2007 au fost întocmite 109 de planuri de servicii, toate aprobate prin dispoziþie a primarului • DGAS Roman oferã urmãtoarele tipuri de servicii în cadrul unui plan de servicii: consiliere familialã, prestaþii sociale sub forma ajutoarelor de urgenþã. Numãr de beneficiari: 109 • ca urmare a imposibilitãþii menþinerii copilului în familie, în perioada 2006-2007 s-au propus instituirea unor mãsuri de protecþie specialã pentru 109 copii 5. Serviciul Public de Asistenþã Socialã Comãneºti, jud. Bacãu • mãsurile întreprinse în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi au fost: investigaþii sociale, ºedinþe de consiliere socialã, psihologicã ºi juridicã, acþiuni de informare / sensibilizare a comunitãþii locale referitor la problematica violenþei domestice, suport material ºi financiar • în cadrul SPAS Comãneºti funcþioneazã Compartimentul Protecþia Copilului cu atribuþii în întocmirea ºi punerea în aplicare a planului de servicii, cu un numãr de 2 specialiºti. În perioada 2006-2007 au fost întocmite 3 de planuri de servicii, toate aprobate prin dispoziþie a primarului • SPAS Comãneºti oferã urmãtoarele tipuri de serviciu în cadrul unui plan de servicii menit a preveni separarea copilului de familie: informare ºi sprijin în demersurile de întocmire a dosarului de ajutor social, de alocaþie complementarã sau de susþinere; înscriere la medicul de familie ºi facilitatea acordãrii suportului medical necesar; consiliere psihologicã, socialã ºi juridicã,; acordarea de ajutoare bãneºti de urgenþã; obþinerea ºi distribuirea de pachete alimentare/ îmbrãcãminte din donaþii ºi sponsorizãri • ca urmare a imposibilitãþii menþinerii copilului în familie, în perioada 2006-2007 s-a propus instituirea unor mãsuri de protecþie specialã pentru 1 copil 6. Primãria Municipiului Suceava. Direcþia de Asistenþã Socialã - Serviciul de Autoritate Tutelarã al Mun. Suceava • mãsurile întreprinse în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi au fost: informarea pãrinþilor cu privire la obligaþiile ce le revin faºã de copiii lor; consilierea pãrinþilor ºi a copiilor în scopul medierii conflictelor existente; informare cu privire la serviciile ºi prestaþiile de care pot beneficia în vederea depãºirii situaþiei de crizã; îndrumarea cãtre alte servicii specializate care se pot implica în soluþionarea cazului • În cadrul Direcþiei de Asistenþã Socialã Suceava funcþioneazã Serviciul de Autoritate Tutelarã a cãror specialiºti au atribuþii în întocmirea ºi punerea în aplicare a planului de servicii (un numãr de 6 specialiºti). În perioada 2006-2007 au fost întocmite 73 de planuri de servicii, 42 fiind puse în aplicare prin dispoziþie a primarului • DAS Suceava, prin intermediul a 5 specialiºti, oferã urmãtoarele tipuri de serviciu în cadrul unui plan de servicii menit a preveni separarea copilului de familie: educaþia formalã ºi non formalã (consiliere pãrinþi, informare cu privire la soluþiile problemelor identificate), asistenþã medicalã, reabilitare psihologicã ºi socialã atât a minorilor cât ºi a pãrinþilor • ca urmare a imposibilitãþii menþinerii copilului în familie, în perioada 2006-2007 s-a propus DGASPC Suceava instituirea unor mãsuri de protecþie specialã pentru 6 copii 7. Primãria Dumbrãveni, judeþul Suceava • mãsurile întreprinse în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi au fost cele de monitorizare prin intermediul referentului social • în cadrul Primãriei nu existã nici un departament specializat în întocmirea ºi punerea în aplicare a planului de servicii. Nu s-au întocmit planuri de servicii în perioada 2006-2007 • Primãria Dumbrãveni oferã urmãtoarele tipuri de serviciu în cadrul unui plan de servicii menit a preveni separarea copilului de familie: ajutoare bãneºti ocazionale ºi câte o masã caldã unui numãr de 25-30 de familii în situaþie financiarã dificilã • nu a fost cazul instituirii unei mãsuri de protecþie specialã pentru copii 34

• •

8. Primãria Municipiului Fãlticeni, judeþul Suceava • mãsurile întreprinse în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi au fost desfãºurate în parteneriat cu Poliþia de Proximitate. De asemenea specialiºtii instituþiei au participat în diverse proiecte care au vizat aceastã temã, iniþiate de actori sociali locali • în cadrul primãriei Fãlticeni funcþioneazã Biroul Asistenþã Socialã, Protecþie Socialã ºi Autoritate Tutelarã care are atribuþii în întocmirea ºi punerea în aplicare a planului de servicii, având un angajat. În perioada 2006-2007 au fost întocmite 47 de planuri de servicii, 32 fiind aprobate prin dispoziþie a primarului • instituþia oferã urmãtoarele tipuri de serviciu în cadrul unui plan de servicii menit a preveni separarea copilului de familie: consiliere pentru pãrinþi, informare cu privire la drepturile ºi responsabilitãþile acestora faþã de copii, asistenþã medicalã • ca urmare a imposibilitãþii menþinerii copilului în familie, în perioada 2006-2007 s-a propus DGASPC Suceava instituirea unor mãsuri de protecþie specialã pentru 32 copii 9. SPLAS Focºani, judeþul Vrancea • mãsurile întreprinse în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi au fost: convenþii de parteneriat încheiate cu diferite instituþii cu atribuþii în domeniu; elaborarea ºi distribuirea de pliante informative cu serviciile sociale furnizare de SPLAS Focºani; articole în mass media cu privire la serviciile oferite de instituþie; deplasãri în teren ale angajaþilor • existã un numãr de 4 specialiºti cu atribuþii în întocmirea ºi punerea în aplicare a planului de servicii. În perioada 2006-2007 au fost întocmite 81 de planuri de servicii, toate aprobate prin dispoziþie a primarului • SPLAS Focºani, prin intermediul a 4 specialiºti, oferã urmãtoarele tipuri de servicii în cadrul unui plan de servicii menit a preveni separarea copilului de familie: informare ºi consiliere cu privire la drepturile copilului dar ºi la drepturile ºi obligaþiile pãrinteºti, consiliere psihologicã pentru îmbunãtãþirea relaþionãrii între membrii familiei, mediere între copil ºi familie ºi instituþiile implicate • ca urmare a imposibilitãþii menþinerii copilului în familie, în perioada 2006-2007 s-a propus DGASPC Focºani instituirea unor mãsuri de protecþie specialã pentru 11 copii 10. Direcþia de Asistenþã Socialã a Mun. Vaslui, judeþul Vaslui • mãsurile întreprinse în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi au fost: monitorizarea cazurilor cu risc prin vizite la domiciliu odatã pe sãptãmânã; • în cadrul DAS Vaslui existã un departament specializat în întocmirea ºi punerea în aplicare a planului de servicii, având doi specialiºti. În perioada 2006-2007 au fost întocmite 126 de planuri de servicii, toate aprobate prin dispoziþia primarului • DAS Vaslui oferã urmãtoarele tipuri de serviciu în cadrul unui plan de servicii menit a preveni separarea copilului de familie: consiliere, servicii de informare despre drepturi ºi obligaþii, mãsuri ºi acþiuni de urgenþã în vederea reducerii efectelor situaþiilor de crizã • ca urmare a imposibilitãþii menþinerii copilului în familie, în perioada 2006-2007 s-a propus DGASPC Vaslui instituirea unor mãsuri de protecþie specialã pentru 45 copii 11. Serviciul Public de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Negreºti, judeþul Vaslui • mãsurile întreprinse în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi au fost: campanii de informare în legãturã cu drepturile ºi responsabilitãþile pãrinteºti, colaborãri cu Poliþia de proximitate în vederea prevenirii comportamentelor abuzive ale pãrinþilor ºi violenþelor în familie • în cadrul SPAS Negreºti existã un departament specializat în întocmirea ºi punerea în aplicare a planului de servicii, având doi membrii. În perioada 2006-2007 au fost întocmite 62 de planuri de servicii, toate aprobate prin dispoziþie a primarului • SPAS Negreºti oferã urmãtoarele tipuri de serviciu în cadrul unui plan de servicii menit a preveni separarea copilului de familie: consiliere psihologicã, servicii sociale, programe educaþionale, asistenþã medicalã, îngrijire ºi igienã personalã • ca urmare a imposibilitãþii menþinerii copilului în familie, în perioada 2006-2007 s-a propus DGASPC Vaslui instituirea unor mãsuri de protecþie specialã pentru 2 copii 12. Direcþia de Asistenþã Comunitarã Iaºi. Serviciul Autoritate Tutelarã, Protecþia Minorilor ºi Familiei • Referitor la mãsurile întreprinse de DAC Iaºi în perioada 2006-2007 pentru depistarea precoce a situaþiilor de risc ce pot determina separarea copilului de pãrinþii sãi, precum ºi pentru prevenirea

35

comportamentelor abuzive ale pãrinþilor ºi a violentei în familie, DAC Iaºi a colaborat pe diferite proiecte cu instituþii ºi O.N.G-uri locale (Alternative Sociale, Politia de Proximitate, Salvaþi Copiii, etc.) • In cadrul instituþiei , Serviciul Autoritate Tutelara, Protecþia Minorilor ºi Familiei are printre atribuþii întocmirea ºi punerea în aplicare a planului de servicii. Cinci specialiºti se ocupã de întocmirea ºi punerea în aplicare a planurilor de servicii. In perioada 2006-2007 au fost întocmite 119 planuri de servicii ºi toate au fost aprobate prin dispoziþia primarului. • In cadrul planului de servicii întocmit în vederea prevenirii separãrii copilului de familie, serviciile oferite de DAC Iaºi se referã la sprijin în vederea instrumentãrii dosarului pentru obþinerea prestaþiilor sociale prevãzute de legislaþia în vigoare (venitul minim garantat, alocaþia de stat pentru copil, alocaþia familialã complementarã / alocaþia de susþinere pentru familia monoparentalã, masã la cantina de ajutor social, prestaþii excepþionale), referirea cazurilor cãtre diferite instituþii ºi O.N.G.-uri în vederea acordãrii unui sprijin de specialitate, consiliere primarã în vederea prevenirii comportamentului deviant atât la copii cât ºi la adulþi. • A fost înaintat cãtre D.G.A.S.P.C. Iaºi un nr. de 57 propuneri pentru instituirea unei mãsuri de protecþie specialã a copilului ca urmare a constatãrii imposibilitãþii menþinerii copilului în familie dupã acordarea serviciilor prevãzute în planul de servicii. 13. Compartimentul de Asistenþã Socialã, Protecþie Socialã ºi autoritate Tutelarã Hârlãu, judeþul Iaºi • mãsurile întreprinse în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi au fost vizite efectuate la domiciliul familiilor aflate în situaþii de risc • în cadrul primãriei Hârlãu funcþioneazã Compartimentul Asistenþã Socialã, Protecþie Socialã ºi Autoritate Tutelarã care are atribuþii în întocmirea ºi punerea în aplicare a planului de servicii, având un angajat. În perioada 2006-2007 au fost întocmite 2 de planuri de servicii, toate aprobate prin dispoziþia primarului • instituþia oferã urmãtoarele tipuri de serviciu în cadrul unui plan de servicii menit a preveni separarea copilului de familie : consiliere ºi organizarea de seminarii pe tema abandonului • ca urmare a imposibilitãþii menþinerii copilului în familie, în perioada 2006-2007 s-a propus DGASPC Iaºi instituirea unor mãsuri de protecþie specialã pentru 12 copii De asemenea, conform art.36 din legea 272/ 2004, Serviciul Public de Asistenþã Socialã are, prin intermediul vizitelor periodice la domiciliul copiilor pe care trebuie sã le întreprindã, atribuþii în ceea ce priveºte supravegherea dezvoltãrii fizice, mentale, spirituale sau morale a copiilor din jurisdicþia lor iar în cazul în care faþã de un copil s-a luat o mãsurã de protecþie specialã iar aceasta a încetat prin reintegrarea în familie, SPAS are obligaþie de a supraveghea evoluþia dezvoltãrii copilului, precum ºi modul în care pãrinþii îºi exercitã drepturile ºi îºi îndeplinesc obligaþiile cu privire la copil (art.70 din legea 272/2004). La iniþiativa consiliilor locale, SPAS poate participa la organizarea unor servicii de zi pentru asigurarea prevenirii despãrþirii copiilor de pãrinþi, servicii de zi organizate conform nevoilor locale. Articolele din legea 272/2004 care reglementeazã atribuþiile enumerate mai sus, au urmãtorul conþinut: ART. 36 (1) Dacã existã motive temeinice de a suspecta cã viaþa ºi securitatea copilului sunt primejduite în familie, reprezentanþii serviciului public de asistenþã socialã ori, dupã caz, ai direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureºti au dreptul sã viziteze copiii la locuinþa lor ºi sã se informeze despre felul în care aceºtia sunt îngrijiþi, despre sãnãtatea ºi dezvoltarea lor fizicã, educarea, învãþãtura ºi pregãtirea lor profesionala, acordând, la nevoie, îndrumãrile necesare. (2) Dacã, în urma vizitelor efectuate potrivit alin. (1), se constatã cã dezvoltarea fizicã, mentalã, spiritualã, moralã sau socialã a copilului este primejduitã, serviciul public de asistenþã socialã este obligat sã sesizeze de îndatã direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului în vederea luãrii mãsurilor prevãzute de lege. ART. 70 La încetarea mãsurilor de protecþie specialã prin reintegrarea copilului în familia sa, serviciul public de asistenþã socialã, organizat la nivelul municipiilor ºi oraºelor, persoanele cu atribuþii de asistenþã socialã din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, precum ºi direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului, în cazul sectoarelor municipiului Bucureºti, de la domiciliul sau, dupã caz, de la reºedinþa pãrinþilor au obligaþia de a urmãri evoluþia dezvoltãrii copilului, precum ºi modul în care pãrinþii îºi exercitã drepturile ºi îºi îndeplinesc obligaþiile cu privire la copil. In acest scop acestea întocmesc rapoarte lunare pe o perioadã de minimum 3 luni. 36

un copil a fost reintegrat în familie ca urmare a încetãrii mãsurii de protecþie • în urm vizitelor la domiciliu beneficiarilor de servicii. înscrierea la ºcoala ºi la medicul de familie. mentalã spiritualã sau socialã sã fie pusã în pericol • DGAS Roman nu a organizat în mod autonom sau prin asociere servicii tip de zi pentru prevenirea separãrii copiilor de pãrinþi 5. mentalã ºi socialã a fost pusã în pericol în familie • în cadrul primãriei Sãbãoani nu au fost organizate tipuri de servicii sau prestaþii asigurate în cadrul serviciilor de zi în vederea prevenirii separãrii copilului de familie 4. Primãria Municipiului Neamþ. Primãria Comunei Sãbãoani. Neamþ • în perioada 2006-2007 s-au înregistrat 2 cazuri de copii care au fost reintegraþi în familie dupã încetarea mãsurii de protecþie specialã. s-a sesizat DGASPC Botoºani pentru un numãr de 25 de copii a cãror dezvoltare fizicã. în evidenþele SPAS nu au existat cazuri de copii reintegraþi în familie dupã încetarea unei mãsuri de protecþie specialã a copilului • SPAS Comãneºti nu a înaintat sesizãri la DGASPC bacãu. în marea lor majoritate. mentalã ºi socialã a fost pusã în pericol • în cadrul SPAS Botoºani nu au fost organizate tipuri de servicii sau prestaþii asigurate în cadrul serviciilor de zi în vederea prevenirii separãrii copilului de familie 2. mentalã spiritualã sau socialã sã fie pusã în pericol fiind rezolvate la nivel local • SPAS Comãneºti nu a organizat în mod autonom sau prin asociere servicii tip de zi pentru prevenirea separãrii copiilor de pãrinþi 37 . oraºelor. vizite lunare la familia în cauzã • în urma vizitelor la domiciliu. jud. servicii de zi. nu au existat sesizãri adresate DGASPC privind cazuri de copii a cãror dezvoltare fizicã. efectuând de asemenea vizite la domiciliu atunci când existã motive temeinice de a suspecta ca viaþa ºi securitatea copilului sunt primejduite în familie. Acþiuni concrete de monitorizare a cazurilor cu privire la copii reintegraþi în familie dupã încetarea mãsurii de protecþie specialã se întocmesc de cãtre specialiºtii DGASPC Neamþ • nu au existat sesizãri privind cazuri de copii a cãror dezvoltare fizicã. Serviciul Public de Asistenþã Socialã Comãneºti. comunelor ºi sectoarelor municipiului Bucureºti au obligaþia sã organizeze. Rãspunsurile instituþiilor care au rãspuns la chestionarele noastre au arãtat faptul cã SPAS din judeþele vizate de proiectul nostru organizeazã. În mare parte. Acþiuni concrete de monitorizare a cazurilor cu privire la copii reintegraþi în familie dupã încetarea mãsurii de protecþie specialã: vizite periodice la domiciliu. jud. relevate de rãspunsurile detaliate de mai jos) 1. 111 (1) Pentru asigurarea prevenirii separãrii copilului de pãrinþii lui. consiliile locale ale municipiilor.atunci când astfel de situaþii s-au înregistrat. consiliere privind îmbunãtãþirea comunicãrii între copil ºi mamã ºi responsabilitatea relaþiilor personale. SPAS chestionate în cadrul proiectului nu s-au asociat în vederea organizãrii unor servicii de zi pentru prevenirea separãrii copilului de familia sa (cu unele excepþii. acþiuni de monitorizare a familiilor în cazurile de copii reintegraþi în familie dupã încetarea unei mãsuri de protecþie specialã .ART. Bacãu • în perioada 2006-2007. mentalã spiritualã sau socialã sã fie pusã în pericol • Primãria Bucecea nu a organizat în mod autonom sau prin asociere servicii tip de zi pentru prevenirea separãrii copiilor de pãrinþi 3. judeþul Botoºani • în perioada 2006-2007. consilierea pãrinþilor cu privire la consecinþele separãrii de copil • în urma vizitelor la domiciliu. cazurile de copii aflaþi în situaþii de risc ºi a cãror dezvoltare fizicã. Primãria oraºului Bucecea. Acþiuni concrete de monitorizare a cazurilor cu privire la copii reintegraþi în familie dupã încetarea mãsurii de protecþie specialã: rapoarte de monitorizare. s-a sesizat DGASPC Neamþ pentru un numãr de 4 de copii a cãror dezvoltare fizicã.Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã • în perioada 2006-2007 s-au înregistrat 38 cazuri de copii care au fost reintegraþi în familie dupã încetarea mãsurii de protecþie specialã.SPAS Botoºani • în perioada 2006-2007 s-au înregistrat 108 cazuri de copii care au fost reintegraþi în familie dupã încetarea mãsurii de protecþie specialã. în mod autonom sau prin asociere. potrivit nevoilor identificate în comunitatea respectivã.

mentalã spiritualã sau socialã sã fie pusã în pericol • Primãria Dumbrãveni nu a organizat în mod autonom sau prin asociere servicii tip de zi pentru prevenirea separãrii copiilor de pãrinþi 8. judeþul Vrancea • în urma vizitelor la domiciliu. Suceava • în perioada 2006-2007 s-au înregistrat 15 cazuri de copii care au fost reintegraþi în familie dupã încetarea mãsurii de protecþie specialã. Acþiuni concrete de monitorizare a cazurilor cu privire la copii reintegraþi în familie dupã încetarea mãsurii de protecþie specialã: vizite la domiciliu în vederea observãrii comportamentului pãrinþilor faºã de copii. au fost reintegraþi în familie ca urmare a încetãrii mãsurii de protecþie 8 copii. S-au efectuat 8 rapoarte de monitorizare • în urma vizitelor la domiciliu beneficiarilor de servicii. Primãria Dumbrãveni. Vaslui. Protecþia Minorilor ºi Familiei • In perioada 2006-2007 au fost monitorizaþi un nr. mentalã ºi socialã a fost pusã în pericol în familie • SPLAS Focºani nu a organizat în mod autonom sau prin asociere servicii tip de zi pentru prevenirea separãrii copiilor de pãrinþi 10. s-a sesizat DGASPC Suceava pentru un numãr de 18 copii a cãror dezvoltare fizicã. Existã un numãr de 45 de rapoarte de monitorizare. s-a sesizat DGASPC Vaslui pentru un numãr de 6 copii a cãror dezvoltare fizicã. cu medicii de familie. mentalã ºi socialã a fost pusã în pericol în familie. SPLAS Focºani. oferirea de rechizite ºcolare. s-a sesizat DGASPC Vaslui pentru un numãr de 5 copii a cãror dezvoltare fizicã. Beneficiari în perioada 2006-2007: 78 copii 12. Serviciul Public de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Negreºti. asistenþã medicalã ºi educaþie religioasã 7. asistenþã medicalã. Direcþia de Asistenþã Comunitarã Iaºi. relaþionarea periodicã cu cadrele didactice. monitorizaþi post reintegrare prin vizite periodice la domiciliu. sprijin în efectuarea temelor.6. de 7 copii reintegraþi în familie dupã încetarea unei mãsuri speciale de protecþie. informare ºi consiliere. Primãria Municipiului Fãlticeni. servicii de îngrijire. aspecte constatate în urma vizitelor la domiciliu • DAS Vaslui organizeazã în parteneriat cu Centrul de Zi Veronica servicii de tip zi. Primãria Municipiului Suceava. mentalã spiritualã sau socialã sã fie pusã în pericol • Primãria Fãlticeni nu a organizat în mod autonom sau prin asociere servicii tip de zi pentru prevenirea separãrii copiilor de pãrinþi 9. unde un numãr de 35 de copii beneficiazã de masã caldã ºi ajutor pentru pregãtirea lecþiilor. Direcþia de Asistenþã Socialã a Mun. organizat în mod autonom. Direcþia de Asistenþã Socialã. Centrul de Zi oferã servicii de asistenþã socialã ºi psihologicã. anchete sociale. s-a sesizat DGASPC Focºani pentru un numãr de 5 copii a cãror dezvoltare fizicã. în vederea prevenirii separãrii copilului de pãrinþi 11. judeþul Suceava • în perioada 2006-2007 s-a înregistrat un caz de copil care a fost reintegrat în familie dupã încetarea mãsurii de protecþie specialã. Serviciul Autoritate Tutelarã. judeþul Vaslui • în perioada 2006-2007 nu s-au efectuat reintegrãri în familie • în urma vizitelor la domiciliu. Vineri” servicii care previn separarea copilului de pãrinþii sãi: oferirea unei mese calde. obþinerea de informaþii de la membrii familie lãrgite ºi de la vecini cu privire la modalitatea de implicare a pãrinþilor în procesul de creºtere ºi educare a copiilor reintegraþi în familie. discuþii cu cadrele didactice. judeþul Vaslui • în urma vizitelor la domiciliu. Au fost întocmite 3 rapoarte de monitorizare • nu au existat sesizãri privind cazuri de copii a cãror dezvoltare fizicã. mentalã ºi socialã a fost pusã în pericol în familie • Direcþia de Asistenþã Socialã are un parteneriat cu Asociaþia “Luminã Linã” care acordã prin Centrul de Zi “Sf. judeþul Suceava • în perioada 2006-2007. oferirea de îmbrãcãminte . mentalã ºi socialã a fost pusã în pericol în familie. au existat 32 de sesizãri adresate DGASPC privind cazuri de copii a cãror dezvoltare fizicã. Acþiunile concrete de monitorizare a acestor cazuri constau în acordarea serviciilor de consiliere primara ºi de îndrumare în vederea obþinerii prestaþiilor sociale prevãzute de 38 . • în urma vizitelor la domiciliu. Numãrul de specialiºti ai Centrului sunt 8. Acþiuni concrete de monitorizare a cazurilor cu privire la copii reintegraþi în familie dupã încetarea mãsurii de protecþie specialã: vizite la domiciliu. suport educaþional.Serviciul de Autoritate Tutelarã al Mun. consiliere psihologicã. aspecte constatate în urma vizitelor la domiciliu • SPASPC Negreºti are în subordine un Centru de Zi.

nu au existat sesizãri adresate DGASPC privind cazuri de copii a cãror dezvoltare fizicã. cu excepþia celor care sunt date prin lege în competenta altor autoritãþi ale administraþiei publice locale sau centrale Astfel. conform art. Protecþie Socialã ºi autoritate Tutelarã Hârlau. judeþul Suceava • nu existã servicii de zi pentru prevenirea separãrii copilului de pãrinþi organizate la nivelul Consiliului local Dumbrãveni 39 . Compartimentul de Asistenþã Socialã. legea 272/ 2004 îi acordã atribuþii legate de protecþia ºi promovarea drepturilor copilului. e) atribuþii privind cooperarea interinstituþionalã pe plan intern ºi extern. servicii de zi în vederea prevenirii separãrii copilului de familie. structurã în cadrul DAS. d) atribuþii privind gestionarea serviciilor furnizate cãtre cetãþeni. Articolul din legea 272/ 2004 care face referire la aceastã atribuþie are urmãtorul conþinut: ART. Astfel. oraºului sau municipiului. Finanþarea se face de la bugetul local 3. ale instituþiilor ºi serviciilor publice de interes local ºi ale societãþilor comerciale ºi regiilor autonome de interes local.S. au fost reintegraþi în familie ca urmare a încetãrii mãsurii de protecþie un copil. 215/2001 privind administraþia publicã locala are iniþiativa ºi hotãrãºte. cazuri constatate cu prilejul vizitelor întreprinse la domiciliul copiilor.A.G. 36 din Legea nr. autoritãþile administraþiei publice locale pot crea structuri comunitare consultative rolul acestor structuri fiind acela de soluþionare a unor cazuri concrete. contactarea membrilor reþelei cu care copilul ºi familia sa are contact (ºcoala /grãdiniþã. monitorizaþi post reintegrare prin vizite periodice la domiciliu ºi discuþii cu vecinii • în urm vizitelor la domiciliu beneficiarilor de servicii. Consiliului local. oraºelor. În urma rãspunsurilor primite am constatat cã. DAC Iaºi colaboreazã cu Centrul de Zi „Prichindel” din cadrul D. în total au fost întocmite un numãr de 15 rapoarte de monitorizare. în condiþiile legii. vecini. etc. consiliile locale nu au înfiinþat. comunelor ºi sectoarelor municipiului Bucureºti au obligaþia sã organizeze. autoritãþile administraþiei publice locale au obligaþia de a implica colectivitatea locala în procesul de identificare a nevoilor comunitãþii ºi de soluþionare la nivel local a problemelor sociale care privesc copiii. servicii de zi. Primãria Comunei Sãbãoani. mentalã. De asemenea. consiliile locale ale municipiilor. judeþul Iaºi • în perioada 2006-2007. în toate problemele de interes local. In acest scop. Consiliul local. spirituala sau socialã a fost pusã în pericol. în mod autonom sau prin asociere. judeþul Neamþ • nu existã servicii de zi pentru prevenirea separãrii copilului de pãrinþi organizate la nivelul Consiliului local Sãbãoani 2. consiliile locale au fost chestionate în primul rând asupra existenþei unor structuri specializate în domeniul asigurãrii serviciilor sociale .103 din legea 272/ 2004. Iaºi precum ºi cu Fundaþia Hecuba. 1. • Pentru serviciile de zi în vederea prevenirii separãrii copilului de familia sa. în mare majoritate. de 30 de cazuri de copii cãror dezvoltare fizica. ca ºi autoritate publicã administrativã. cât ºi de a rãspunde nevoilor globale ale respectivei colectivitãþi.Primãria Dumbrãveni. potrivit nevoilor identificate în comunitatea respectivã.C.). conform art. 13.legislaþia în vigoare.P. în mod autonom sau prin asociere. 111 (1) Pentru asigurarea prevenirii separãrii copilului de pãrinþii lui. Primãria municipiului Piatra Neamþ • primãria a preluat de la Consiliul Judeþean Neamþ în 2007 Centrul de Zi pentru preºcolari “Castani”. b) atribuþii privind dezvoltarea economico-socialã ºi de mediu a comunei. asociaþie proprietari. • A fost sesizat un nr. mentalã spiritualã sau socialã sã fie pusã în pericol • Primãria Hârlãu nu a organizat în mod autonom sau prin asociere servicii tip de zi pentru prevenirea separãrii copiilor de pãrinþi Legea 272/ 2004 acordã consiliilor locale atribuþii legate de prevenirea separãrii copilului de familie ºi anume obligaþia de a înfiinþa servicii de zi care sã se conformeze nevoilor identificate în comunitatea respectivã. oraºului sau municipiului. c) atribuþii privind administrarea domeniului public ºi privat al comunei. el exercitã urmãtoarele atribuþii: a) atribuþii privind organizarea ºi funcþionarea aparatului de specialitate al primarului.

nu poate fi lãsat în grija acestora.Copilul care a sãvârºit o faptã penalã. în vederea protejãrii intereselor sale. declaraþi judecãtoreºte morþi sau dispãruþi. profesori. medici.Copilul a cãror pãrinþi sunt decedaþi. Galaþi ºi Iaºi. . judeþul Suceava • nu existã servicii de zi pentru prevenirea separãrii copilului de pãrinþi organizate la nivelul primãriei Fãlticeni 5. economiºti. psiholog ºi informatician. în vederea protejãrii intereselor sale. Art. 39 din Legea 272/2004 “orice copil care este. Numãrul de mãsuri speciale de protecþie instituite în perioada 2006 — 2007 au fost urmãtoarele: 2007 2006 Judeþul Cazuri admise Cazuri respinse Cazuri admise Cazuri respinse Vaslui 252 6 262 3 Suceava 54 2 51 0 Vrancea 244 52 Botoºani 96 84 Iaºi 373 Nu sunt precizate 264 Nu sunt precizate Galaþi 143 0 156 0 Plasamente dispuse Plasamente dispuse La persoanã sau familie 2006 2007 Vaslui Suceava Vrancea Botoºani Iaºi Galaþi 107 33 49 58 117 242 85 27 46 73 276 Asistent maternal 2006 2007 116 15 181 17 38 49 84 12 20 27 40 Serviciu de tip rezidenþial 2006 2007 13 6 14 21 126 234 23 12 18 84 252 Cu excepþia CPC Suceava care în 2006 au stabilit ºi solicitat plata contribuþiei de cãtre unul dintre pãrinþi pensia de întreþinere la 6 cazuri iar în 2007 la 3 cazuri. Vrancea.Copilul care. . cei cãrora li s-a aplicat pedeapsa înterzicerii drepturilor pãrinteºti. Primãria oraºului Fãlticeni. 56 din Legea 272/2004 enumerã situaþiile în care copilul beneficiazã de protecþie alternativã: .Copilul gãsit sau copilul abandonat de mamã în unitãþile sanitare. are dreptul la protecþie alternativã”. ingineri. Componenþa Comisiei de Protecþia Copilului este formatã preponderent din juriºti. . COMISIA PENTRU PROTECÞIA DREPTURILOR COPILULUI Au fost chestionate comisiile pentru protecþia drepturilor copilului din judeþele: Vaslui.4. 40 . decãzuþi din drepturile pãrinteºti.Copilul abuzat sau neglijat.1. apoi ca numãr urmeazã ofiþerii de poliþie. Dreptul copilului lipsit temporar sau definitiv de îngrijirea pãrinþilor sãi la protecþia alternativã Potrivit art. asistent social. Botoºani. lipsit de protecþia pãrinþilor sãi sau care. în perioada celor 2 ani de monitorizare a CPCurilor care au oferit rãspunsuri nu au stabilit ºi obligat pãrinþii sã plãteascã la bugetul judeþului pentru întreþinerea copilului instituþionalizat. Primãria oraºului Bucecea • nu existã servicii de zi pentru prevenirea separãrii copilului de pãrinþi organizate la nivelul Consiliului local Dumbrãveni 3. dar nu rãspunde penal. Suceava. nu poate fi lãsat în grija pãrinþilor din motive neimputabile acestora. necunoscuþi.3. pusi sub interdicþie. temporar sau definitiv. .

În judeþul Suceava în anul 2006 au primit mãsura supravegherii specializate 8 cazuri. Acesta a fost plasat într-un centru rezidenþial. 41 . În judeþul Iaºi. adopþia naþionalã etc. În anul 2007 CPC Iaºi a luat mãsura supravegherii specializate pentru un numãr de 76 de copii ºi pentru un copil s-a luat mãsura plasamentului rezidenþial. În anul 2007 s-au instituit un numãr de 55 de supravegheri specializate în familia naturalã ºi un plasament în familia extinsã la bunici. plecarea în strãinãtate a acestora.Instituirea mãsurii de supraveghere specializatã pentru copiii care au sãvârºit fapte penale ºi nu rãspund penal a fost astfel: În Vaslui în 2006 au fost 23 de copii care au sãvârºit fapte penale ºi nu rãspund penal din care 22 au primit mãsura supravegherii specializate ºi unul a fost plasat în instituþie. Pentru niciun copil nu s-a instituit luarea mãsurii de plasament familial sau rezidenþial. În judeþul Galaþi în anul 2006 s-au instituit 32 de supravegheri specializate în familia naturalã ºi niciun plasament rezidenþial. în anul 2006 CPC Iaºi a instituit mãsura supravegherii specializate pentru un numãr de 91 de copii din care 3 copii s-a instituit mãsura plasamentului rezidenþial ºi un copil mãsura plasamentului familial. În judeþul Vrancea în anii 2006 ºi 2007 au primit mãsura supravegherii specializate un numãr de 16 copii. Niciun caz nu a fost plasat familial sau rezidenþial. iar în anul 2007 au primit mãsura supravegherii specializate tot 8 cazuri. împlinirea vârstei de 18 ani ºi neurmarea nici unei forme de învãþãmânt. Numãrul de sesizãri din partea DGASPC a CPC pentru modificarea mãsurii plasamentului: 2006 2007 An / judeþ Vaslui 0 0 Suceava 184 revocãri din sistemul de protecþie 155 revocãri din sistemul de protecþie 57 înlocuiri mãsurã de protecþie 23 înlocuiri mãsurã de protecþie Vrancea 482 de mãsuri au fost modificate Botoºani 15 23 Iaºi 23 21 Galaþi 69 51 Câte sesizãri din partea pãrinþilor privind modificarea sau încetarea mãsurilor de protecþie specialã au fost înregitrate în anii 2006 ºi 2007 2006 2007 Judeþ / an Vaslui 116 44 Suceava 73 48 Vrancea 87 Botoºani 41 38 Iaºi 0 0 Galaþi 0 0 Câte sesizãri din partea copiiilor privind modificarea sau încetarea mãsurilor de protecþie specialã au fost înregitrate în anii 2006 ºi 2007: 2006 2007 Judeþ / an Vaslui 2 5 Suceava 0 2 Vrancea 0 Botoºani 57 60 Iaºi 0 0 Galaþi 293 251 Principalele motive pentru încetarea mãsurilor de protecþie specialã a copiilor au fost urmãtoarele: reintegrarea în familia naturalã/lãrgitã la cererea pãrinþilor. În anul 2007 s-au prezentat la CPC Vaslui 57 de cazuri care au primit mãsura supravegherii specializate. CPC Botoºani a instrumentat un singur caz de copil care a sãvârºit o faptã penalã ºi nu rãspunde penal. În judeþul Botoºani în anii 2007 ºi 2008. împlinirea vârstei de 26 de ani pentru tinerii care au urmat studii superioare.

42 .distribuirea de pliante care conþine informaþii cu privire la regulamentul instituþiei. excepþie fãcând CPC Galaþi care menþioneazã perioada 1-3 luni. DGASPC Vaslui 1570.copiii sunt informaþi cu privire la regulament prin discuþii cu responsabilul de caz ºi managerul de caz etc. DGASPC Iaºi 65. DGASPC Galaþi 1262 ºi DGASPC Neamþ 1377. consilierea pãrinþilor cu privire la drepturile copilului. DGASPC Botoºani. DGASPC Vrancea 629. Formare continuã în domeniul protecþiei speciale a copilului. Membrii CPC Vaslui nu au beneficiat. Între anii 2006-2007 au fost înregistrate în cadrul DGASPC-urilor încãlcãri ale drepturilor copilului în numãr de: DGASPC Bacãu 1055. DGASPC Iaºi. DGASPC Suceava 758. . DGASPC Botoºani 683. stimularea comunicãrii dintre copii ºi pãrinþi (scrisori.prin afiºarea în cadrul fiecãrei instituþii a din structura DGASPC a regulamentului de ordine interioarã. Câte atestate de asistent maternal au fost eliberate în anii 2006 ºi 2007: 2006 Judeþ / an Vaslui 192 Suceava 233 Vrancea 121 Botoºani 83 Iaºi 23 Galaþi 166 2007 286 188 65 68 Dacã membrii CPC au beneficiat în anii 2006 ºi 2007 de cursuri organizate de DGSAPC sau ANPDC în: a.Perioada de timp medie care curge de la data sesizãrii unui caz la instituirea unei mãsuri speciale de protecþie pânã la punerea în executare efectivã a mãsurii dispuse de CPC este în medie de maxim 30 de zile. DGASPC Vaslui. DGASPC Suceava. pãrinþii sunt informaþi cu privire la importanþa menþinerii relaþiilor cu copiii. Modalitãþile prin care CPC apãrã dreptul copilului faþã de care s-a dispus mãsura protecþiei speciale de a menþine relaþii personale cu pãrinþii sunt: reevaluarea periodicã la sesizarea DGASPC a hotãrârilor emise de cãtre CPC ºi informarea pãrinþilor cu privire la consecinþele plasamentului asupra raporturilor pe care le au cu copiii. telefoane. Impedimentele de procedurale de naturã sã afecteze soluþioarea cu celeritate a unui caz cel mai des invocate sunt: colaborarea deficitarã cu SPAS-urile care nu trimit în timp documentaþia necesarã mãsurii de protecþie ºi cu Serviciul de evidenþa populaþiei. Membrii CPC Botoºani nu au beneficiat Membrii CPC Iaºi nu au beneficiat dar se menþioneazã cã membrii CPC Iaºi sunt specialiºti cu studii superioare în domeniul socio-uman a cãror integritate moralã ºi experienþã profesionalã oferã garanþii corespunzãtoare pentru îndeplinirea atribuþiilor ce le revin în cadrul CPC ºi au realizat individual diverse cursuri de formare sau au fost formatori în domeniul protecþiei copilului. fotografii. Formare iniþialã în domeniul drepturilor copilului b. vizite ale copiilor în familie). Doi membri ai CPC Galaþi au participat la cursuri de „Formare de formatori în domeniul respectãrii drepturilor copilului”. Membrii CPC Vrancea nu au beneficiat. La sondajul realizat au participat urmãtoarele instituþii: DGASPC Bacãu. Modalitatea prin care asiguraþi informarea copiilor cu privire la regulamentele proprii ale instituþiei: . Membrii CPC Suceava considerã cã nu este cazul. DGASPC Galaþi ºi DGASPC Neamþ. . inclusiv drepturile ºi obligaþiilor pe care le au faþã de copil pe durata plasamentului. DGASPC Vrancea.

296 cereri înaintate de DGASPC Botoºani. DGASPC Galaþi de la 30 de zile la 3 luni ºi DGASPC Neamþ în 3 zile. 838 cazuri la DGASPC Iaºi din care 342 plasament la familia extinsã/persoane fãrã grad de rudenie. Numãrul de planuri de protecþie emise în vederea instituirii unei mãsuri de protecþie specialã în anii 2006-2007: 417 cazuri la DGASPC Bacãu. 16 cazuri la DGASPC Vrancea. Numãrul total de cereri înaintate cãtre Tribunal în perioada 2006-2007 în vederea instituirii mãsurii plasamentului: 8 cereri înaintate de DGASPC Bacãu. 159 cereri înaintate de DGASPC Vrancea. colaborare defectuoasã cu unele SPAS-uri ºi rezistenþa pãrinþilor/persoanelor în grija cãrora se aflã copiii. 1268 cazuri la DGASPC Iaºi. DGASPC Suceava de la 48 de ore în cazul plasamentului în regim de urgenþã.Numãrul de cazuri pentru care s-a instituit mãsura plasamentului în regim de urgenþã: 190 cazuri la DGASPC Bacãu. 163 cereri înaintate de DGASPC Suceava. 229 cazuri la DGASPC Vrancea. Cu privire la numãrul de copii pentru care s-a instituit mãsura plasamentului avem urmãtoarele date: 387 de cazuri la DGASPC Bacãu din care 87 plasament la familia extinsã. 898 de cazuri la DGASPC Vaslui din care 314 plasament la familia extinsã/persoane fãrã grad de rudenie. Cu privire la cazurile de copii care au sãvârºit fapte penale ºi nu rãspund penal înregistrate la DGASPC-uri în perioada 2006-2007: 82 cazuri la DGASPC Bacãu. nici un alt DGASPC nu are un astfel de serviciu. 146 plasament la asistent maternal profesionist ºi 132 plasament de tip rezidenþial. 132 de beneficiari ºi 3 specialiºti la DGASPC Botoºani. 338 cazuri la DGASPC Galaþi ºi 269 cazuri la DGASPC Neamþ. 279 cazuri la DGASPC Vaslui. 7 zile în cazul plasamentului prin CPC ºi între 15 zile ºi 3 luni dacã plasamentul se stabileºte prin instanþã judecãtoreascã. 84 plasament la asistent maternal profesionist ºi 403 plasament de tip rezidenþial. 411 plasament la asistent maternal profesionist ºi 173 plasament de tip rezidenþial. 358 cereri înaintate de DGASPC Galaþi ºi 75 cereri înaintate de DGASPC Neamþ. Cu privire la perioada medie de timp scursã de la data sesizãrii DGASPC pânã la instituirea mãsurii plasamentului: DGASPC Bacãu aproximativ 37 zile. 594 cazuri la DGASPC Vaslui. DGASPC Iaºi precizeazã cã se acþioneazã în 24 de ore. 613 cereri înaintate de DGASPC Iaºi. 241 cazuri la DGASPC Botoºani. 38 beneficiari ºi 2 specialiºti angajaþi la DGASPC Suceava. 181 plasament la asistent maternal profesionist ºi 14 plasament de tip rezidenþial. Cu privire la serviciile specializate de zi pentru copiii care sãvârºit o faptã penalã ºi nu rãspund penal cu excepþia DGASPC Iaºi care are un centru de zi pentru resocializarea copiilor predelincvenþi ºi delincvenþi proveniþi din familii defavorizate ºi în care 23 de copii au primit servicii de la 8 specialiºti. 109 plasament la asistent maternal profesionist ºi 146 plasament de tip rezidenþial. 469 de cazuri la DGASPC Suceava din care 105 plasament la familia extinsã/persoane fãrã grad de rudenie. 43 . DGASPC Vrancea între 6 ºi 13 zile. 807 cereri înaintate de DGASPC Vaslui. 129 plasament la asistent maternal profesionist ºi 220 plasament de tip rezidenþial. 65 cazuri plasament la asistent maternal ºi 87 de cazuri în serviciul rezidenþial ºi 485 cazuri la DGASPC Neamþ din care 207 plasament la familia extinsã/persoane fãrã grad de rudenie. 200 beneficiari ºi 3 specialiºti la DGASPC Iaºi ºi 56 beneficiari. DGASPC Vaslui în maxim 2 sãptãmâni. 459 cazuri la DGASPC Galaþi din care 307 cazuri plasament la familia extinsã. 1212 cazuri la DGASPC Galaþi ºi 1377 cazuri la DGASPC Neamþ. 212 beneficiari ºi 9 specialiºti la DGASPC Vaslui. 125 beneficiari ºi 5 specialiºti la DGASPC Vrancea. 1 specialist la DGASPC Galaþi ºi 2 specialiºti la DGASPC Neamþ. 270 cazuri la DGASPC Vrancea. DGASPC Botoºani aproximativ 4 sãptãmâni. 578 cazuri la DGASPC Vaslui. 89 cazuri la DGASPC Iaºi 309 cazuri la DGASPC Galaþi ºi 56 cazuri la DGASPC Neamþ. 413 cazuri la DGASPC Botoºani. Cu privire la serviciile de consiliere ºi psihoterapie pentru copiii care au sãvârºit fapte penale ºi nu rãspund penal: 20 beneficiari ºi un specialist la DGASPC Bacãu. 146 cazuri la DGASPC Suceava. 393 cazuri la DGASPC Botoºani din care 138 plasament la familia extinsã. 355 cazuri la DGASPC Suceava. sentinþe comunicate cu întârziere. 613 cazuri la DGASPC Iaºi. 182 plasament la asistent maternal profesionist ºi 118 plasament de tip rezidenþial. Referitor la celeritatea soluþionãrii cazurilor de instituire a mãsurilor de protecþie specialã DGASPCurile chestionate au fãcut urmãtoarele menþiuni: procedurile specifice tribunalelor de stabilire a termenelor de judecatã. 147 cazuri la DGASPC Suceava. 224 de cazuri la DGASPC Vrancea din care 49 plasament la familia extinsã. 165 cazuri la DGASPC Botoºani.

deprinderi de viaþã independentã etc. logopedie. Vaslui 274 Iaºi 926 186 Educaþionale. kinetoterapie. 44 . 0 cereri la DGASPC Botoºani. oferã consiliere juridicã. kinetoterapie etc. DGASPC Botoºani nu menþioneazã numãrul de cazuri. oferã consiliere psiho-socialã ºi juridicã. 25 cazuri la DGASPC Iaºi. 32 cazuri la DGASPC Vrancea. sociale. 28 plângeri la DGASPC Vaslui. DGASPC Iaºi nu specificã numãrul de cazuri. 5 cazuri la DGASPC Vrancea care au beneficiat de consiliere ºi informare în vederea redobândirii capacitãþii de a se ocupa de copii. 34 cereri la DGASPC Vrancea. Precizaþi numãrul de cereri din partea pãrinþilor care au solicitat informaþii sau asistenþã de specialitate în vederea îngrijirii. Numãrul de plângeri depuse de copii în anii 2006-2007 privind încãlcarea drepturilor lor: 4 plângeri la DGASPC Bacãu. Menþionaþi mãsurile care au fost întreprinse în perioada 2006-2007 pentru pãrinþii decãzuþi sau cãrora li s-a limitat exerciþiul drepturilor pãrinteºti: DGASPC Bacãu nu a oferit informaþii relevante în acest sens. 263 cereri la DGASPC Suceava. 6 plângeri la DGASPC Vrancea. 46 cazuri la DGASPC Botoºani. 63 cereri la DGASPC Vaslui. 12 plângeri la DGASPC Galaþi ºi 17 plângeri la DGASPC Neamþ. 1 caz la DGASPC Suceava. 25 plângeri la DGASPC Botoºani. logopedie. 12 plângeri la DGASPC Iaºi. Suceava 45 27 Vrancea 39 Botoºani 111 Educaþionale. 1 plângere la DGASPC Suceava. 326 cazuri la DGASPC Galaþi ºi 0 cereri la DGASPC Neamþ.Numãrul de beneficiari ºi personalul angajat în cadrul serviciilor de tip zi ºi activitãþile desfãºurate în cadrul acestora în perioada 2006-2007: DGASPC Numãr total cazuri Personal Tip activitãþi desfãºurate servicii de tip zi angajat Bacãu 115 20 Educaþionale. DGASPC Galaþi nu a înregistrat astfel de cazuri ºi 485 cazuri la DGASPC Neamþ care nu a specificat serviciile oferite în acest sens. kinetoterapie. 43 cazuri la DGASPC Suceava cãrora li s-au oferit consiliere juridicã. logopedie. 34 cazuri la DGASPC Vaslui. Galaþi 10 Neamþ 103 Precizaþi numãrul centrelor de tip rezidenþial existente ºi numãrul de beneficiari în perioada 20062007: Numãr centre Numãr beneficiari DGASPC Bacãu 2006 10 893 2007 10 811 Suceava 2006 44 581 2007 44 554 Vrancea 30 686 Botoºani 15 552 Vaslui 20 617 Iaºi 2006 21 228 2007 21 253 Galaþi 2006 24 487 2007 24 490 Neamþ 2006 13 347 2007 13 349 Numãrul mamelor care ºi-au abandonat copiii nou-nãscuþi în maternitate ºi care ulterior au fost identificate ºi sprijinite în vederea întocmirii actului de naºtere: 46 cazuri la DGASPC Bacãu. artistice. etc. reabilitare. deprinderi de viaþã independentã. DGASPC Vaslui nu a înregistrat nici o solicitare de redobândire a drepturilor pãrinteºti. creºterii ºi educãrii copilului în anii 2006-2007: 164 cereri la DGASPC Bacãu. 33 cazuri la DGASPC Galaþi ºi 119 cazuri la DGASPC Neamþ. 370 cereri la DGASPC Iaºi.

Numãrul de beneficiari ai serviciilor de consiliere ºi psihoterapie pentru copii abuzaþi sau neglijaþi: 969 cazuri la DGASPC Bacãu. judecata se desfãºoarã dupã procedura obiºnuitã. 322 persoane formate la DGASPC Vaslui. 117 persoane formate la DGASPC Botoºani. ªedinþele de judecatã în cauzele cu minori sunt 45 . 46 apeluri la DGASPC Vaslui. 31 apeluri la DGASPC Suceava. 1 sesizare la DGASPC Botoºani. 79 apeluri la DGASPC Botoºani. nepublicitatea este asiguratã prin îndepãrtarea din salã a publicului care nu are legãturã cu cauza. Judecãtoria Bacãu. aceastã audiere se realizeazã în biroul judecãtorului. Judecãtoria Tg. au complete specializate pentru minori. Numãrul de complete diferã în funcþie de numãrul de cauze: de exemplu. nu sunt judecãtori specializaþi în cauzele cu minori ºi nu existã o salã special amenajatã pentru audierea copiilor. Judecãtoria Tecuci. 84 la DGASPC Iaºi. iar acest caracter se asigurã prin îndepãrtarea din sala de ºedinþã a persoanelor care nu sunt implicate în cauza respectivã. Judecãtoria Bacãu asigurã nepublicitatea ºedinþelor de judecatã cu minori. Cu privire la existenþa de complete specializate pentru cauzele cu minori la nivelul judecãtoriilor toate judecãtoriile. 3 sesizãri la DGASPC Iaºi ºi 0 sesizãri la DGASPC Galaþi ºi Neamþ. Vã rugãm sã precizaþi dacã în perioada 2006-2007 funcþiona în cadrul DGASPC Telefonul Copilului ºi numãrul total de apeluri: 996 apeluri la DGASPC Bacãu. Judecãtoria Tecuci are din anul 2006 trei complete specializate pentru minori ºi relaþii de familie. Referitor la caracterul nepublic al ºedinþelor de judecatã cu minori. 19 la DGASPC Vrancea. La Judecãtoria Fãlticeni funcþioneazã complete specializate în cauze cu minori ºi are amenajatã o salã specialã. Judecãtoria Fãlticeni. 25 cazuri în 2006 ºi 32 cazuri în anul 2007 la DGASPC Suceava. DGASPC Iaºi nu menþioneazã. 15 la DGASPC Botoºani. la separarea ºedinþelor cu minori de cele cu majori. în timp ce la Judecãtoria Panciu existã douã astfel de complete. În situaþiile în care copii trebuiesc audiaþi în camera de consiliu.Numãrul de sesizãri fãcute cãtre instanþã pentru decãderea din drepturile pãrinteºti: 0 sesizãri la DGASPC Bacãu. ªedinþele de judecatã a cauzelor penale cu minori sunt nepublice. aceºtia sunt audiaþi de judecãtor în biroul de lucru al acestuia. reprezentanþi. 68 persoane formate la DGASPC Vrancea. Magistraþii care au optat sã intre în cauzele cu minori au urmat seminarii de pregãtire continuã organizate de Institutul Naþional al Magistraturii. 150 persoane formate la DGASPC Suceava. Judcãtoria Roman. ªedinþele de judecatã a cauzelor cu minori nu se þin separat de cele cu majori datoritã numãrului redus al acestor cauze. Numãrul de judecãtori specializaþi în cauzele cu minori ºi familie sunt în numãr de ºase. Judecãtoria Iaºi ºi Judecãtoria Vaslui. Din anul 2006 sunt 3 complete specializate pentru soluþionarea cauzelor cu minori ºi familie. Numãrul de tutele instituite de instanþa de judecatã în anii 2006-2007: 20 la DGASPC Bacãu. 361 apeluri la DGASPC Galaþi ºi 108 apeluri la DGASPC Neamþ. 28 la DGASPC Vaslui. 113 cazuri în anul 2006 ºi 118 cazuri în anul 2007 la DGASPC Botoºani. din care unii majori ºi alþii minori. ªedinþele de judecatã a cuzelor penale cu minori se þin separat de cele cu majori. La sondajul realizat au participat urmãtoarele instituþii: Judecãtoria Piatra Neamþ. 487 cazuri la DGASPC Vaslui. DGASPC Iaºi nu menþioneazã. respectiv camerã de consiliu pentru audierea minorilor. 1 sesizare la DGASPC Suceava. apãrãtori în cauzã sau nu au încuviinþarea instanþei de a participa la judecatã. cu excepþia Judecãtoriei Târgu Bujor. 178 cazuri la DGASPC Galaþi ºi 228 cazuri în anul 2006 ºi 457 cazuri în anul 2007 la DGASPC Neamþ. Judecãtoria Panciu. DGASPC Vrancea nu menþioneazã. Nu existã amenajatã o camerã specialã de consiliu pentru audierea copiilor. camerã specialã de consiliu pentru audierea copiilor ºi specializarea magistraþilor în soluþionarea cauzelor cu minori au fost urmãtoarele rãspunsuri: Judecãtoria Neamþ menþioneazã cã ºedinþele de judecatã în cauzele penale cu minori sunt nepublice iar modalitatea prin care se realizeazã nepublicitatea ºedinþei este îndepãrtarea din sala de ºedinþe a persoanelor care nu au calitatea de pãrþi. 53 la DGASPC Suceava. 73 da cazuri la DGASPC Galaþi ºi 0 la DGASPC Neamþ. 82 persoane formate la DGASPC Galaþi ºi 53 persoane formate la DGASPC Neamþ. la Judecãtoria Iaºi sunt 11 astfel de complete (9 care judecã cauze civile ºi 2 care judecã cauze penale). 9 sesizãri la DGASPC Vrancea. Cinci magistraþi din cadrul Judecãtoriei Neamþ sunt specializaþi în judecarea cauzelor cu minori. DGASPC Iaºi nu menþioneazã. La Judecãtoria Roman existã o camerã de consiliu pentru audierea copiilor. 176 sesizãri la DGASPC Vaslui. dar în situaþia în care în aceeaºi cauzã sunt mai mulþi inculpaþi. Precizaþi dacã personalul care a lucrat în domeniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului a beneficiat de formare iniþialã ºi continuã în acest domeniu în perioada 2006-2007: 330 persoane formate la DGASPC Bacãu. DGASPC Vrancea nu menþioneazã. Bujor. ªedinþele penale în cauzele cu minori sunt nepublice. Judecãtoria Hârlãu.

dificultatea realizãrii audierii minorilor prin comisie rogatorie. modul în care se asigurã un psiholog. existã magistraþi specializaþi în soluþionarea cauzelor cu minori în cadrul unor programe desfãºurate de ONG-uri în parteneriat cu Institutul Naþional al Magistraturii. Judecãtoria Hârlãu menþioneazã cã ºedinþele de judecatã în cauzele penale cu minori sunt nepublice. dacã existã amenajatã o salã de consiliu pentru audierea minorilor. din care unii majori ºi alþii minori. nu are complete separate ºi sunt 4 judecãtori specializaþi în cauzele cu minori. În cadrul instanþei audierea copiilor din cauzele civile se face în camera de consiliu. nepublicitatea este asiguratã prin îndepãrtarea din salã a publicului care nu are legãturã cu cauza. La nicio judecãtorie participantã la sondaj nu au fost înregistrate cereri adresate de cãtre copii în vederea ascultãrii lor în procedurile judiciare care-i privesc. ªedinþele de judecatã a cauzelor penale cu minori sunt nepublice. În cadrul instanþei sunt douã complete pentru minori prezidate de doi judecãtori specializaþi. ªedinþele de judecatã care privesc cauzele penale cu minori se þin separat de cele cu majori. iar din anul 2006 funcþioneazã trei complete de judecatã specializate pentru cauzele cu minori. Tribunalul Galaþi ºi Tribunalul Iaºi.în cauzele civile. în ipoteza (des întâlnitã în practicã) în care aceºtia se aflã în strãinãtate. Tribunalul Suceava. Referitor la factorii care freneazã celeritatea cauzelor cu minori au fost menþionaþi: . la acestea fiind prezenþi doar pãrþile ºi avocaþii acestora. însã nu se þin separat de cele cu majori datoritã numãrului mic de sãli de judecatã. TRIBUNALE Urmãtoarele instituþii au rãspuns chestionarelor adresate: Tribunalul Neamþ. impedimente de naturã proceduralã care afecteazã soluþionarea cu celeritate a cauzelor de instituire a mãsurilor 46 .nepublice numai în cauzele penale.în cauzele penale.). dacã au fost adresate cereri de cãtre copii sã fie ascultaþi în procedurile judiciare. .penalã. ªedinþele de judecatã în cauzele cu minori. procedura de citare fiind îndelungatã. depunerea cu cu întârziere a unor referate de anchetã socialã etc. Judecãtoria Adjud are amenajatã o camerã de consiliu în vederea audierii minorilor. Magistraþii care au optat sã intre în cauzele cu minori au urmat seminarii de pregãtire continuã organizate de Institutul Naþional al Magistraturii. sunt nepublice. se þin separat de cele cu majori. Tribunalul Vrancea. Tribunalul Bacãu. proiect implementat de Asociaþia Alternative Sociale în parteneriat cu Asociaþia Magistraþilor din Iaºi. Un magistrat din cadrul instanþei a participat la ateliere de formare din cadrul proiectului Campanie Educaþionalã pentru Drepturile Copilului.485 Cod pr. Judecãtoria Iaºi are complete specializate pentru minori din anul 2001 realizate în cadrul proiectului Instanþa pentru Minori Iaºi.neexecutare mãsurilor impuse de instanþã de cãtre alte instituþii (spre exemplu neexecutarea mandatelor de aducere de cãtre organele de poliþie. Pentru asigurarea nepublicitãþii ºedinþei se procedeazã la evacuarea persoanelor din salã care nu au legãturã cu cauza. În anul 2007 în cadrul Judecãtoria Iaºi funcþionau 9 complete pentru minori specializate în cauze civile ºi 2 complete pentru minori specializate în soluþionarea cauzelor cu inculpaþi ºi victime minore. judecata se desfãºoarã dupã procedura obiºnuitã. citarea pãrþilor în strãinãtate. Judecãtoria Vaslui precizeazã cã ºedinþele de judecatã a cauzelor penale cu minori se þin separat de cauzele penale cu majori. . Tribunalul Vaslui. Nu sunt complete specializate pentru minori ºi relaþii de familie iar ºedinþele de judecatã a cauzelor penale cu minori se desfãºoarã conform prevederilor art. atunci când minorii trebuiesc audiaþi aceasta are loc în biroul judecãtorului. ªedinþele cu minori se þin separat de cauzele cu majori ºi sunt nepublice. Judecãtoria Fãlticeni nu are judecãtori specializaþi în cauzele cu minori. Principalele aspecte analizate au fost numãrul de complete ºi magistraþi desemnaþi sã judece cauzele penale ºi civile cu minori. . Magistraþii desemnaþi sã judece cauze cu minori au urmat cursuri de formare continuã pe aceastã temã susþinute de Institutul Naþional al Magistraturii. Judecãtoria Vrancea specificã cã deþine o camerã de consiliu unde se audiazã minorii. obligativitatea administrãrii probelor ºi soluþionãrii cauzei în prezenþa inculpatului minor ºi a pãrþilor responsabile civilmente. Judecãtoria Galaþi nu are o camerã de consiliu pentru audierea minorilor. dar în situaþia în care în aceeaºi cauzã sunt mai mulþi inculpaþi. Tribunalul Botoºani.cauzele în care una din pãrþi este cetãþean strãin.

dar. Durata medie a unui proces de instituire a unei mãsuri speciale de protecþie este de maxim o lunã ºi cuprinde etapele de înregistrare. Tribunalul Vaslui are doar complete specializate în soluþionarea cauzelor civile cu minori ºi relaþii de familie. funcþioneazã 6 complete specializate în cadrul secþiilor penale ºi civile (3 complete Secþia Penalã ºi 3 complete Secþia Civilã). Magistraþii desemnaþi sã soluþioneze cauze cu minori au fost incluºi în programe de formare continuã a Institutului Naþional al Magistraturii sau în seminariile de formare descentralizatã organizate de Curtea de Apel Galaþi sau Tribunalul Vrancea. în cadrul acestuia existã o camerã de consiliu amenajatã pentru audierea minorilor. Tribunalul Vrancea are în dotare echipament tehnic audio-video în vederea înregistrãrii declaraþiilor copilului abuzat/neglijat în cadrul proceselor privind instituirea unei mãsuri speciale de protecþie. În cadrul Secþiei Civile a acestei instituþii funcþioneazã 3 complete specializate de protecþie minori ºi 2 complete specializate minori ºi familie. Durata medie a unui proces de instituire a unei mãsuri speciale de protecþie de la data înregistrãrii ei pânã la data pronunþãrii sentinþei a fost. Cât priveºte formarea continuã a acestor doi magistraþi. Durata medie a unui proces de instituire a unei mãsuri speciale de protecþie este de aproximativ o lunã. aceºtia au participat la seminarii organizate de Institutul Naþional al Magistraturii ºi ONG-uri. Magistraþii repartizaþi în cadrul completelor specializate în cauzele cu minori ºi familie au beneficiat de formare în domeniul protecþiei speciale a copiilor. În cadrul Tribunalului Neamþ au fost înregistrate în perioada 2006-2007 un numãr de 538 de cauze civile ºi penale. La Secþia Penalã existã un numãr de 9 magistraþi specializaþi în soluþionarea cauzelor cu minori. Durata medie de soluþionare a unui proces de instituire a unei mãsuri speciale de protecþie este de 2 luni. Trei magistraþi sunt repartizaþi în cadrul acestor complete ºi au urmat stagii de formare continuã organizate de Institutul Naþional al Magistraturii sau ONG-uri. În anii 2006 ºi 2007 au fost soluþionate un numãr de 665 de cauze privind plasamentul de copii. Durata medie a unui proces de instituire a unei mãsuri speciale de protecþie este de o lunã. durata medie a unui proces de instituiere a unei mãsuri speciale de protecþie ºi dacã magistraþii au beneficiat de formare continuã în domeniul protecþiei copilului. 47 . În cadrul instanþei existã o salã special amenajatã pentru camera de consiliu în vederea audierii minorilor. În cadrul Tribunalului Iaºi îºi desfãºoarã activitatea un numãr de 3 judecãtori specializaþi în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie ºi 5 judecãtori desemnaþi sã prezideze cauzele penale cu minori victime ºi infractori. Tribunalul Vaslui are în dotare echipament tehnic audiovideo în vederea înregistrãrii declaraþiei copilului abuzat/neglijat. Tribunalul Suceava deþine echipament audio-video pentru înregistrarea declaraþiei copilului abuzat/neglijat în cadrul proceselor privind instituirea unei mãsuri speciale de protecþie. iar în anul 2007 de 32 de zile. repartizare. în anul 2006 de 34 de zile. motivare ºi comunicare. Tribunalul Vrancea a instrumentat în anii 2006-2007 un numãr de 927 de cauze cu minori ºi familie. Magistraþii care prezideazã aceste complete au participat la seminarii de formare în problematica drepturilor copilului ºi a justiþiei pentru minori organizate de Institutul Naþional al Magistraturii ºi ONG-uri. însã nu deþine o salã de consiliu pentru audierea minorilor. Tribunalul Suceava are din anul 2005 complete specializate în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie iar în anii 2006-2007 a instrumentat un numãr de 1066 de astfel cauze. la formarea acestor douã complete participã doi judecãtori. La Secþia Civilã sunt 4 complete de fonduri civile specializate în vederea soluþionãrii cauzelor de tutelã ºi adopþie iar la Secþia Penalã au fost constituite 10 complete de fonduri penale specializate în vederea soluþionãrii cauzelor cu minori. soluþionare. Tribunalul Galaþi a instrumentat între anii 2006-2007 un numãr de 786 de cauze ce aveau ca obiect plasamentul. Însã în cadrul aceleiaºi instituþii nu existã o salã de consiliu în vederea audierii minorilor. Magistraþii care prezideazã cauzele cu minori au fost pregãtiþi în stagiile de formare continuã (seminarii sau ªcoala de Varã) a Institutului Naþional al Magistraturii sau ONG-uri.speciale de protecþie. audierea acestora se realizazã în biroul judecãtorului. prezidate de un numãr de 3 magistraþi. În cadrul Tribunalului Neamþ nu existã o camerã de consiliu amenajatã pentru audierea minorilor. Tribunalul Bacãu are din anul 2005 douã complete specializate în soluþionarea cauzelor cu minori ºi familie. Tribunalul Iaºi în perioada 2006-2007 a avut înregistrate un numãr de 1910 cauze reglementate prin Legea 272/2004 ºi Legea 273/2004. Magistraþii desemnaþi sã judece cauze cu minori au urmat stagii de formare continuã în domeniul justiþiei pentru minori organizate de Institutul Naþional al Magistraturii. Tribunalul Galaþi nu dispune de echipament audio-video în vederea înregistrãrii declaraþiilor copilului abuzat/neglijat în cadrul proceselor privind instituirea unei mãsuri speciale de protecþie. Numãrul total de cauze cu minori în materie civilã ºi penalã instrumentate în anii 2006-2007 este de 1617.

instituþiile care concurã la apãrarea drepturilor. acestea ar trebui sã fie ºi ele mult mai mediatizate. Au fost prezentate urmãtoarele impedimente de naturã proceduralã care afecteazã soluþionarea cu celeritate a cauzelor de instituire a mãsurilor speciale de protecþie: . termenul de redactare ºi comunicare a hotãrârii de cel mult 10 zile este foarte greu de respectat. 48 . Tribunalele nu au angajaþi psihologi care sã asiste la audierea sau la declaraþia copilului abuzat/neglijat. 95 Cpr. . . care prevãd aceleaºi termene foarte scurte. la solicitarea instanþei.pentru prevenirea ºi eliminarea încãlcãrii drepturilor copilului. .civ.procedura de citare în situaþia în care nu se cunoaºte domiciliul real al pãrinþilor. Din perspectiva propunerilor pentru soluþionarea cu celeritate a cauzelor de instituire a mãsurilor de protecþie specialã au fost prezentate urmãtoarele: . acestea ar trebui sã fie mult mai mediatizate pentru a fi mai bine cunoscute.asigurarea de cãtre DGASPC a procedurii de citare în condiþiile legii — art.judecãtorii care soluþioneazã astfel de cauze sã fie degrevaþi parþial de soluþionarea altor cauze cu acelaºi regim de celeritate la sesizarea instanþei dosarele ar trebui sã fie complete. datoritã faptului cã judecãtorii desemnaþi în cauzele cu minori mai au ºi alte specialitãþi (judecã litigii funciare sau litigii de muncã). sã conþinã ataºat cererii toate înscrisurile pe care acesta ar trebui sã se întemeieze.încheierea de parteneriate cu executorii judecãtoreºti în vederea executãrii rapide a sentinþelor date în materia Legii 272/2004.La nici unul dintre tribunalele participante la sondaj în perioada 2006-2007 nu au fost înregistrate cereri adresate instanþei de cãtre copii în vederea ascultãrii lor în procedurile judiciare care îi privesc. . mai exact. — pentru situaþii deosebite. care comunicã o adresã în acest sens. între instituþiile care concurã la apãrarea drepturilor copilului ar trebui sã existe o mai strânsã colaborare. însã prezenþa psihologului este asiguratã de DGASPC.

asigurare de servicii medicale etc. precum ºi orice alte instituþii publice sau private cu atribuþii în domeniul sãnãtãþii sunt obligate sã adopte. adaptatã nevoilor sale este reglementat de Convenþia ONU în cadrul art. art. indiferent de mediu social sau de posibilitãþi materiale iar autoritãþile administraþiei publice locale au obligaþia sã iniþieze programe care sã adreseze satisfacerea nevoilor copiilor cu handicap ºi ale familiilor lor. de a solicita asistenþã medicalã pentru copii lor pentru a asigura copilului cea mia bunã stare de sãnãtate. hranã. SÃNÃTATEA ªI BUNÃSTAREA COPILULUI Secþiunea a 3-a din legea 272/ 2004 reglementeazã în articolele 43-46 dreptul copilului de a se bucura de accesul la servicii de medicale de calitate care sã îi garanteze cea mai bunã stare de sãnãtate pe care o poate atinge.4. în condiþiile legii. conform legii 272/ 2004. prin intermediul legii 272/ 2004. de a informa pãrinþii ºi copiii în legãturã cu drepturile pe care le au. precum ºi asupra modalitãþii de acordare a drepturilor de asistenþã socialã ºi asigurãri sociale. satisfacerea nevoilor minime de locuinþã. 1 din Convenþie recunoaºte „dreptul oricãrui copil de a beneficia de asistenþã socialã. Pãrinþii copilului. preluând prevederile Convenþiei ONU în ceea ce priveºte acest drept. Articolele din legea 272/ 2004 care se referã la atribuþiile enumerate mai sus au urmãtorul conþinut: 49 . este menþionat ca un drept fundamental al copilului de cãtre Convenþia ONU cu privire la drepturile copilului. toate mãsurile necesare pentru respectarea acestui drept — dezvoltarea de servicii medicale primare ºi comunitare. din motive independente de voinþa lor. Dreptul copilului la sãnãtate.” Legea 272/ 2004 respectã prevederile Convenþiei în ceea ce priveºte conþinutul acestui drept iar organele de specialitate ale administraþiei publice centrale. De asemenea. Astfel. consilii locale ºi primãrii. SPAS. prin autoritãþile competente. pãrinþii copilului au obligaþia. reabilitare. inclusiv de asigurãri sociale. Dreptul copilului cu handicap la o îngrijire specialã. Legea 272/ 2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului acordã serviciilor publice de asistenþã socialã. sã asigure sprijin ºi asistenþã socialã copiilor atunci când pãrinþii sau persoanele care au. Mai mult. statele pãrþi luând mãsuri pentru asigurarea exercitãrii depline a acestui drept în conformitate cu legislaþia lor naþionalã”. îmbrãcãminte ºi educaþie ale copilului. 1 subliniazã faptul cã “Statele pãrþi recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai buna stare de sãnãtate posibilã ºi de a beneficia de serviciile medicale ºi de recuperare. 24 alin. sã le favorizeze autonomia ºi sã le faciliteze participarea activã la viaþa comunitãþii. dezvoltarea de programe ºi acþiuni pentru ocrotirea sãnãtãþii ºi prevenirea bolilor. au obligaþia de a veghea la respectarea acestor drepturi. obligaþia de a întreþine copilul nu pot asigura. Dreptul copilului la asistenþã socialã ºi asigurãri sociale este de asemenea reglementat de cãtre Convenþia ONU cu privire la drepturile copilului. în cadrul capitolului “Sãnãtatea ºi bunãstarea copilului” atribuþii legate de acordarea de prestaþii excepþionale persoanelor care au în întreþinere copii ºi care independent de voinþa lor nu pot asigura condiþii minime de viaþã ºi dezvoltare acestora. ca principali responsabili cu educaþia ºi creºterea acestuia. recunoscând dreptul copilului cu handicap la educaþie. autoritãþilor administraþiei publice locale li s-au acordat responsabilitãþi în a informa pãrinþii ºi copiii în legãturã cu drepturile de asistenþã socialã ºi asigurãri sociale pe care aceºtia ºi le pot exercita. în condiþii care sã le garanteze demnitatea. reglementeazã obligaþia complementarã a statului. ASP. art. adaptatã nevoilor sale. Din prisma drepturilor reglementate de aceastã secþiune dar ºi a autoritãþilor cu atribuþii în respectarea acestora. 23 alin. dacã ar fi sã folosim o denumire generalã pentru ceea ce reglementeazã legea 272/ 2004 cu privire la acest aspect.26 alin. sã le favorizeze autonomia ºi sã le faciliteze participarea activã la viaþa comunitãþii” Legea 272/ 2004. Astfel. dar ºi organele statului. autoritãþile administraþiei publice locale. Legea 272/ 2004. Ele vor depune eforturi pentru a garanta cã nici un copil nu este lipsit de dreptul de a avea acces la aceste servicii. prevede expres obligaþii ale organelor de specialitate ale administraþiei publice centrale ºi autoritãþile administraþiei publice locale de a iniþia programe ºi de a asigura resursele necesare dezvoltãrii serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copiilor cu handicap ºi ale familiilor acestora în condiþii care sã le garanteze demnitatea. 1 care menþioneazã faptul cã „Statele pãrþi recunosc cã pentru copiii handicapaþi fizic ºi mental trebuie sã se asigure o viaþa împlinitã ºi decentã. au fost adresate întrebãri legate de modalitãþile de implementare a obligaþiilor prevãzute de secþiunea a 3a din legea 272/ 2004 urmãtoarelor instituþii: MS. potrivit legii. potrivit legii. autoritãþile administraþiei publice locale au. integrare. De asemenea. dreptul copilului de a beneficia de asistenþã socialã ºi de asigurãri sociale precum ºi dreptul copilului cu handicap la o îngrijire specialã. Asigurarea sãnãtãþii ºi bunãstãrii copiilor este garantatã oricãrui copil.

Rãspunsurile instituþiilor care au rãspuns la chestionarele noastre au arãtat faptul cã. sub forma de prestaþii financiare. familii care nu au putut asigura satisfacerea nevoilor minime de hranã a copiilor aflaþi în întreþinerea lor • în perioada 2006-2007. foarte puþine servicii publice de asistenþã socialã au iniþiat programe ºi servicii adresate copiilor cu handicap ºi familiilor acestora. Astfel 100 persoane au beneficiat de masã caldã la Cantina de Ajutor Social ºi 500 de persoane au primit ajutoare de urgenþã . Primãria Bucecea a sprijinit o familie care are în întreþinere 5 copii ºi care nu a putut asigura nevoile minime de hranã ºi alimente ale copiilor prin : acordarea ajutorului social. SPAS Botoºani nu a iniþiat nici un program pentru dezvoltarea serviciilor destinate copiilor cu handicap 2. potrivit legii. SPAS Botoºani • în perioada 2006-2007. un numãr de 26 de specialiºti au oferit servicii de consiliere copiilor ºi familiilor acestora cu privire la modalitatea de acordare a drepturilor de asistenþã socialã 50 .Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã • în perioada 2006-2007. Primãria Sãbãoani a acordat ocazional pachete de hranã ºi alimente mai multor familii în situaþie materialã precarã. Primãria Sãbãoani nu a iniþiat nici un program pentru dezvoltarea serviciilor destinate copiilor cu handicap 4. În schimb. precum ºi asupra modalitãþii de acordare a drepturilor de asistenþã socialã ºi de asigurãri sociale. • în perioada 2006-2007. hranã. care nu au putut asigura nevoile minime de hranã ºi alimente ale copiilor lor • în perioada 2006-2007. rãspunsurile au fost dupã cum urmeazã: 1. majoritatea instituþiilor chestionate au acordat. S-au acordat locuinþe sociale la un numãr de 30 persoane. satisfacerea nevoilor minime de locuinþã. prestaþii în naturã. este obligat sã asigure acestora sprijin corespunzãtor. Primãria Comunei Sãbãoani. 45 (2) În cazul în care pãrinþii sau persoanele care au. un numãr de 1098 de pãrinþi ºi copii au fost informaþi cu privire la drepturile lor ºi la modalitãþile de acordare a drepturilor de asistenþã socialã de cãtre un numãr de 15 funcþionari. prin autoritãþile publice competente. Primãria Municipiului Neamþ. din motive independente. Primãria oraºului Bucecea. Neamþ • în perioada 2006-2007. nu pot asigura satisfacerea nevoilor minime ale acestora. judeþul Botoºani • în perioada 2006-2007. Primãria Bucecea a acordat servicii de informare pentru pãrinþi ºi copii cu privire la drepturile lor ºi modalitãþile de acordare a drepturilor de asistenþã socialã ori de câte ori a fost nevoie • în perioada 2006-2007. statul. serviciile publice de asistenþã socialã din judeþele vizate de proiectul nostru au sprijinit familii aflate în dificultate prin intermediul prestaþiilor financiare extraordinare sau prin ajutoare de naturã variatã acordate acestora. a alocaþiei de sprijin pentru familia monoparentalã. De asemenea. Primãria Bucecea nu a iniþiat nici un program pentru dezvoltarea serviciilor destinate copiilor cu handicap 3. Primãria Roman a sprijinit persoane sau pãrinþi care au în întreþinere copii ºi care. SPAS Botoºani a sprijinit 89 de copii din 31 de familii (în 2006) ºi 40 de copii din 12 familii (în 2007). jud. contactarea unor ONG-uri pentru eventuale donaþii • în perioada 2006-2007. • în perioada 2006-2007. (4) Autoritãþile administraþiei publice locale au obligaþia de a informa pãrinþii ºi copiii în legãturã cu drepturile pe care le au. Primãria Sãbãoani nu a iniþiat nici un serviciu de informare pentru pãrinþi ºi copii cu privire la drepturile lor ºi modalitãþile de acordare a drepturilor de asistenþã socialã • în perioada 2006-2007. Astfel. din motive independente de voinþa lor. în marea lor majoritate.ART. precum ºi sub forma de servicii. sã le favorizeze autonomia ºi sã le faciliteze participarea activã la viaþa comunitãþii. îmbrãcãminte ºi educaþie ale copilului. prin intermediul specialiºtilor sãi. obligaþia de a întreþine copilul nu pot asigura. ART. în condiþiile legii. 46 (4) Organele de specialitate ale administraþiei publice centrale ºi autoritãþile administraþiei publice locale sunt obligate sã iniþieze programe ºi sã asigure resursele necesare dezvoltãrii serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copiilor cu handicap ºi ale familiilor acestora în condiþii care sã le garanteze demnitatea. servicii de informare pentru pãrinþii ºi copiii în legãturã cu drepturile de asistenþã socialã ºi asigurãri sociale pe care aceºtia ºi le pot exercita.

ajutoare bãneºti de urgenþã • un numãr de 11 specialiºti au oferit servicii de consiliere copiilor ºi familiilor acestora cu privire la modalitatea de acordare a drepturilor de asistenþã socialã • în perioada 2006-2007 SPAS Comãneºti nu a iniþiat nici un program pentru dezvoltarea serviciilor destinate copiilor cu handicap dar a colaborat activ cu ONG uri de profil existente în raza oraºului. Primãria Municipiului Suceava. 8. Primãria Municipiului Fãlticeni. Bacãu • în perioada 2006-2007. nu pot asigura satisfacerea nevoilor minime ale acestora: mediere. Ca urmare a acestor rapoarte. judeþul Vrancea • în perioada 2006-2007 s-au acordat ajutoare de urgenþã unui numãr de 4 copii pentru 2 intervenþii chirurgicale în strãinãtate • un numãr de 10 specialiºti ai instituþiei au oferit servicii de consiliere unui numãr de aproximativ 1000 de copii ºi familiilor acestora cu privire la modalitatea de acordare a drepturilor de asistenþã socialã • SPLAS Focºani nu a iniþiat programe pentru dezvoltarea serviciilor destinate persoanelor cu handicap dar a elaborat rapoarte de fundamentare în vederea obþinerii de subvenþii din bugetul local pentru dezvoltarea serviciilor destinate copiilor cu handicap.în perioada 2006-2008 se aflã în derulare proiectul Complex de Servicii Sociale Integrate Roman. spaþii de locuit pe o perioadã limitatã unui numãr de 10 familii în situaþie materialã precarã. pachete de alimente / haine obþinute din donaþii. judeþul Suceava • în perioada 2006-2007 Primãria Dumbrãveni a acordat ocazional ajutoare financiare. în cadrul cãruia s-au dezvoltat servicii sociale destinate copiilor cu handicap ºi a familiilor acestora. Direcþia de Asistenþã Socialã . asigurarea unei locuinþe sociale. Suceava • în perioada 2006-2007. 10. 6. consiliere psihologicã ºi juridicã. 7. Primãria Dumbrãveni. DAS Vaslui a sprijinit un numãr de 800 de persoane care au în întreþinere copii ºi care nu au putut asigura nevoile minime de hranã ºi alimente ale copiilor prin : acordarea ajutorului social. judeþul Suceava • în perioada 2006-2007. 9. nu pot asigura satisfacerea nevoilor minime ale acestora: ajutoare alimentare ºi financiare • în perioada 2006-2007 Primãria Fãlticeni nu a acordat servicii de informare pentru pãrinþi ºi copii cu privire la drepturile lor ºi modalitãþile de acordare a drepturilor de asistenþã socialã. cu un numãr de 50 de beneficiari ºi 12 specialiºti implicaþi. masa la cantina de ajutor social. DAS Suceava a sprijinit prin prestaþii financiare 358 pãrinþi/ persoane care au în întreþinere copii ºi care.Serviciul de Autoritate Tutelarã al Mun. jud. 5. SPAS Comãneºti a sprijinit 10 familii care au în întreþinere copii ºi care. • în perioada 2006-2007 Primãria Fãlticeni nu a iniþiat nici un program pentru dezvoltarea serviciilor destinate copiilor cu handicap. Serviciul Public de Asistenþã Socialã Comãneºti. SPLAS Focºani. a alocaþiei de susþinere a familiilor monoparentale. Direcþia de Asistenþã Socialã a Mun Vaslui. care nu au putut asigura nevoile minime de hranã ºi alimente ale copiilor • în perioada 2006-2007 Primãria Dumbrãveni a acordat servicii de informare pentru pãrinþi ºi copii cu privire la drepturile lor ºi modalitãþile de acordare a drepturilor de asistenþã socialã ori de câte ori a fost nevoie • în perioada 2006-2007 Primãria Dumbrãveni nu a iniþiat nici un program pentru dezvoltarea serviciilor destinate copiilor cu handicap. din motive independente. Primãria Fãlticeni a sprijinit 35 familii care au în întreþinere copii ºi care. ajutoare pentru încãlzirea locuinþei • 51 . din motive independente. din motive independente. Consiliul Local al Municipiului Focºani a acordat subvenþii unui numãr de 2 ONG-uri cu activitãþi în domeniu. nu pot asigura satisfacerea nevoilor minime ale acestora • un numãr de 6 specialiºti ai Serviciului de Autoritate Tutelarã au oferit servicii de consiliere unui numãr de aproximativ 2000 de copii ºi familiilor acestora cu privire la modalitatea de acordare a drepturilor de asistenþã socialã • în perioada 2006-2007 DAS Suceava nu a iniþiat nici un program pentru dezvoltarea serviciilor destinate copiilor cu handicap. judeþul Vaslui • în perioada 2006-2007 .

în perioada 2006-2007 DAS Vaslui a acordat servicii de informare pentru pãrinþi ºi copii cu privire la drepturile lor ºi modalitãþile de acordare a drepturilor de asistenþã socialã prin consilierea persoanelor interesate precum ºi prin afiºaj la avizierul instituþiei • în perioada 2006-2007 s-a derulat un proiect de colaborare. . 52 • . din motive independente. Direcþia de Asistenþã Comunitarã Iaºi .Centrul de îngrijire de zi pentru copilul cu dizabilitãþi Negreºti. Comisiile pentru Protecþia Copilului din judeþele implicate în cercetare au rãspuns astfel la întrebarea: Numãrul de cazuri înregistrate pe anii 2006 ºi 2007 pentru stabilirea gradului de handicap au fost urmãtoarele: Judeþ / an 2006 2007 Vaslui 1643 1775 Suceava 3548 3985 Vrancea 1293 Botoºani 1879 2012 Iaºi 2775 3245 Galaþi 1545 1508 Serviciile destinate îngrijirii speciale a copiilor cu handicap ºi un numãr de beneficiari ai acestor servicii: În judeþul Vaslui serviciile destinate îngrijirii copiilor cu handicap sunt: De tip rezidenþial: . sãrbãtori de iarna. Protecþia Minorilor ºi Familiei • In perioada 2006-2007 au fost sprijinite mai multe familii.Complexul de servicii comunitare pentru persoanele cu handicap din Bârlad. . etc.) fie prin acordarea de pachete constând în alimente. Serviciul Public de Asistenþã Socialã ºi Protecþia copilului Negreºti. Compartimentul de Asistenþã Socialã. proiecte desfãºurate în parteneriat cu Asociaþia „Alãturi de Voi” ºi Centrul Diecezan Caritas Iaºi.Centrul de plasament „Elena Farago” Bârlad care îngrijeºte 5 copii cu HIV. Primãria Hârlãu a sprijinit 10 familii care au în întreþinere copii ºi care. cu diferite ocazii (începerea anului ºcolar. In parteneriat cu Asociaþia Alternative Sociale din Iaºi au fost promovate campanii de informare a populaþiei. 11. 13. . cu Fundaþia Speranþa pentru protecþia persoanelor cu handicap. • în perioada 2006-2007 Primãria Hârlãu nu a iniþiat nici un program pentru dezvoltarea serviciilor destinate copiilor cu handicap. . judeþul Vaslui • în perioada 2006-2007 SPASPC Negreºti nu a sprijinit nici o familie care nu a putut asigura nevoile minime de hranã ºi alimente ale copiilor deoarece nu au existat astfel de situaþii • în perioada 2006-2007 SPASPC Negreºti a acordat servicii de informare unui numãr de 683 pãrinþi ºi copii cu privire la drepturile lor ºi modalitãþile de acordare a drepturilor de asistenþã socialã • în perioada 2006-2007 SPASPC Negreºti nu a iniþiat nici un program pentru dezvoltarea serviciilor destinate copiilor cu handicap. . sãrbãtori pascale. fie prin oferirea unui sprijin material.Centrul de recuperare a copilului cu dizabilitãþi neuro-psiho-motorii medii ºi grave Huºi. judeþul Iaºi • în perioada 2006-2007. De zi: . • Pãrinþii ºi copiii sunt informaþi cu privire la drepturile lor. prelungit pânã în anul 2008. atât în cazurile în care se adreseazã instituþiei noastre.Centrul de plasament pentru copilul cu handicap Bârlad care îngrijeºte 33 de copii. rechizite.Casa de tip familial pentru copilul cu dizabilitãþi neuro-psiho-motorii medii ºi grave Huºi care îngrijeºte 8 copii. Protecþie Socialã ºi autoritate Tutelarã Hârlau. nu pot asigura satisfacerea nevoilor minime ale acestora: ajutoare alimentare ºi financiare • în perioada 2006-2007 Primãria Hârlãu nu a acordat servicii de informare pentru pãrinþi ºi copii cu privire la drepturile lor ºi modalitãþile de acordare a drepturilor de asistenþã socialã. 12.Centrul de recuperare ºi reabilitare pentru copilul cu handicap Fãlciu.Serviciul Autoritate Tutelarã. cât ºi în mediul familial cu prilejul vizitelor efectuate la domiciliul acestora sau în comunitate. îmbrãcãminte. atât prin mijloacele mass-media cât ºi prin distribuirea de fluturaºi ºi pliante • In perioada 2006-2007 s-au derulat doua proiecte pentru persoane cu dizabilitãþi.

. Rosetti” Iaºi . Brãtianu” din Iaºi . Frumos . .Centrul de zi „I. . .CP „Moldova” din Tg.Servicii de tip familial pentru copilul cu dizabilitãþi (cuprinde 3 case de tip familial). Spiridon” din Tg. În cadrul DGASPC Botoºani funcþioneazã un serviciu rezidenþial ºi un serviciu de zi pentru copiii cu handicap astfel: . În judeþul Vrancea în anii 2006 ºi 2007 un numãr de 487 de copii cu handicap au primit servicii astfel: .6 Module de tip familial în Iaºi.Centrul de zi „Sf. Nicolae” Paºcani. Andrei” din Iaºi . .Complexul de servicii comunitare „Sf. În judeþul Iaºi 1828 de copii cu handicap au primit servicii.Servicii de îngrijire ºi recuperare de tip ambulatoriu Iaºi . Spiridon” din Tg. .Centrul de zi „Stejarul” .Centrul de plasament ºi recuperare din cadrul Complexului de servicii pentru copiii ºi adulþii cu dizabilitãþi „Sf. În cadrul DGASPC Iaºi funcþioneazã urmãtoarele instituþii care oferã servicii: . Galaþi.Centru de îngrijire de zi pentru copiii cu nevoi speciale „ªansa mea” care a avut 38 de beneficiari.În judeþul Suceava serviciile destinate îngrijirii copiilor cu handicap sunt: .asistenþi maternali (149 de copii).Servicii de îngrijire ºi recuperare de tip ambulatoriu Paºcani Pentru judeþul Galaþi CPC nu a furnizat astfel de informaþii.Complexul de servicii comunitare „Sf.Rosetti” din Iaºi .Centrul de zi „Moldova” din Tg Frumos . .Centrul de zi „Speranþa” Paºcani . Bacãu. În judeþul Vrancea 137 de copii cu handicap au primit servicii. Holboca ºi Tomeºti.Centrul de zi „Complexul de servicii Paºcani” .CP „Ion Holban” Iaºi cu modul de Reabilitare Comportamentalã .Centrul de recuperare pentru copilul cu handicap sever „Galata” . Vrancea. Botoºani ºi Neamþ.Complexul terapeutic „Bilijdrop” — O nouã viaþã “Suceava care cuprinde: o 1 centru rezidenþial de tip familial.Centrul de zi „C.casã de tip familial (8 copii). . o 1 centru de recuperare. Andrei” . o 1 centru de zi. Suceava. C.Centrul de plasament „Laurenþiu Ulici” Gura Humorului. Frumos.Centre ºcolare de educaþie incluzivã (158 de beneficiari).CP de tip Hospice „Gulliver” Iaºi . .Centrul de zi „Ioan Holban” din Iaºi .Centrul de plasament „Ama Deus” Siret.Centrul de recuperare Suceava.Serviciul alternative de tip familial Gura Humorului care cuprinde 6 apartamente ºi 5 case de tip familial. .Centrul de plasament Dalia din Fãlticeni.centre de zi (108 beneficiari pe lunã).Centrul de plasament Domino din Fãlticeni.CP “C. . . Frumos cu modul de Reabilitare Comportamentalã . Spiridon” Botoºani care au avut 99 de beneficiari copii cu dizabilitãþi.CP „Sf. 53 .A.Centrul de zi „Sf. . .Echipã mobilã.A.Brãtianu” Iaºi . . .C.centre de plasament OPA (5 beneficiari). . Vaslui.centre de recuperare (57 de beneficiari). o 1 centru de respiro.CP „I. Au fost de asemnea adresate întrebãri privind atribuþiile instituþiilor din Legea 272 din 2004 inspectoratelor ºcolare judeþene din judeþele Iaºi.Centrul de tip familial „Nada Norilor” Fãlticeni. .

La întrebãrile adresate au rãspuns Inspectoratele ªcolare Judeþene din Judeþele: Galaþi, Neamþ, Vrancea ºi Suceava. Prezentãm mai jos rãspunsurile primite. Numãrul programelor de educaþie pentru pãrinþii tineri ºi numãrul de pãrinþi beneficiari în anii 2006 — 2007. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ nu cunoaºte atribuþia care îi revine prin Legea 272/2004 de a organiza cursuri cu tinerii pãrinþi menþionând cã nu are în atribuþii programe speciale cu aceastã categorie de pãrinþi. Totuºi, educaþia pãrinþilor tineri se realizeazã cu prilejul programelor de instruire a tuturor pãrinþilor: ºedinþe, lectorate cu pãrinþii, întâlniri ale asociaþiilor de pãrinþi, proiectul „ªcoala pãrinþilor” Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi menþioneazã un numãr de 730 de pãrinþi implicaþi în programe de educaþie ºi un numãr mare de proiecte/teme printre care evidenþiem: Cum sã ne creºtem copiii care „ne fac probleme”?; Tehnici de autocontrol; Cum sã ne responsabilizãm copiii în privinþa comportamentului social?; Paºi ai dezvoltãrii copilului; Recompensa ºi pedeapsa; Cât timp alocãm copilului?; ce drepturi îi refuz eu copilului meu? etc. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea menþioneazã cã în anii 2006 — 2007 au derulat 6 programe pentru 5210 pãrinþi tineri. Denumirea programelor desfãºurate sunt: „Educãm aºa”, „Eco grãdiniþa”, „Educaþie pentru sãnãtate”, „Program de informare privind virusul HIV”, „Program de informare privind cunoaºterea drepturilor copilului”, „ªcoala pãrinþilor”. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava a derulat un singur program „Educãm aºa” pentru 731 de pãrinþi tineri. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani menþioneazã 4 programe de educaþie pentru 134 de pãrinþi beneficiari pe teme precum „Mirajul strãinãtãþii”, „O ºansã pentru copiii cu dizabilitãþi”. Dacã au fost organizate cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care nu pot rãspunde la cerinþele programei ºcolare naþionale, numãrul cadrelor didactice care susþin aceste cursuri ºi numãrul de beneficiari: Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ menþioneazã cã pentru copiii care nu pot rãspunde cerinþelor programei ºcolare naþionale funcþioneazã programul „A doua ºansã” în trei instituþii de învãþãmânt, sunt implicate 50 de cadre didactice ºi sunt 300 de copii beneficiari ai acestui program. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi nu rãspunde la aceastã întrebare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea menþioneazã cã în anii 2006 -2007 pentru copiii care au avut cerinþe educative speciale s-au organizat cursuri speciale de pregãtire fiind implicate 3 unitãþi de învãþãmânt fiind implicate 8 cadre didactice ºi au fost 66 de beneficiari. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava menþioneazã cã în anii 2006 -2007 nu a desfãºurat cursuri pentru copiii care nu puteau rãspunde programei ºcolare naþionale întrucât aceºtia au beneficiat de adaptare curricularã. La nivelul judeþului 299 de astfel de copii au fost luaþi în evidenþã. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani nu a organizat astfel de cursuri. Numãrul de mãsuri active de acordare a unor servicii sociale în mediul ºcolar cum sunt hranã, rechizite, transport etc. luate de ISJ pentru prevenirea abandonului ºcolar în anii 2006-2007? Vã rugãm sã precizaþi ºi un numãr de copii beneficiari ai acestor mãsuri: Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a declarat cã mãsurile sunt cele care se deruleazã la nivel naþional (rechizite ºi manuale, produse alimentare, burse sociale, transport gratuit/subvenþionat) sau la nivel judeþean ºi local (ajutor material, donaþii) În aceaºti ani au fost sprijiniþi peste 80.000 de copii din 387 de unitãþi ºcolare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi nu a rãspuns la aceastã întrebare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a declarat cã mãsurile au constat în burse sociale, hranã, transport. Bugetul alocat fiind de 2.336.000 lei din care 123.000 lei burse MECT ºi 1.250.000 lei burse prin primãrii. Au beneficiat 154 de ºcoli din localitãþile judeþului. 25 de microbuze ºcolare au transportat elevi ºi 3300 elevi de liceu au primit decont pentru transport. 4000 de elevi au primit burse sociale. 20.800 de beneficiari au primit rechizite în valoare de 463.000 lei. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava a declarat cã inspectoratele ºcolare nu au competenþe ºi nici buget pentru acordarea unor servicii sociale de genul celor menþionate. Se menþioneazã cã în anii 2006-2007 ISJ Suceava a aplicat programele MECT „Laptele ºi Cornul” având 58375 de beneficiari. Rechizite ºcolare cu 5903 beneficiari. ªcolile au mai primit de la MECT 42 de microbuze ºcolare repartizate cãtre ISJ Suceava. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani a distribuit gratuit în 2006 — 3.084 pachete de rechizite elevilor de clasa I, 11.548 la cei de clasele II-IV, 10.258 la clasele V-VII ºi 3.696 la clasele a VIII-a. În anul 2007 au

54

primit rechizite 4.018 elevi de clasa I, 10.446 la cei de clasele II-IV, 10.832 la clasele V-VII ºi 2.988 la clasele a VIII-a. Valoarea totalã a bugetului alocat este de 517.000. Vã rugãm sã precizaþi mãsurile întreprinse în perioada 2006-2007 pentru respectarea dreptului copilului la timp liber ºi timp de odihnã precum ºi a dreptului acestuia de a participa la viaþa culturalã ºi artisticã. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a declarat general cã oferta educaþionalã ºcolarã ºi extraºcolarã a unitãþilor de învãþãmânt din judeþ este bogatã, permisivã ºi stimulativã. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi nu a rãspuns la aceastã întrebare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a precizat cã 512 elevi au participat în 16 centre de agrement, 1.500 de elevi au participat la excursii în þarã ºi 1.200 de elevi au participat la festivaluri ºi concursuri judeþene ºi naþionale. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava nu oferã un rãspuns concret. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani a dezvoltat mai multe proiecte având acest scop. Potrivit art. 43 al.1 din Legea 272/2004 “copilul are dreptul de a se bucura de cea mai bunã stare de sãnãtate pe care o poate atinge ºi de a beneficia de servicii medicale ºi de recuperare necesare pentru realizarea efectivã a acestui drept”.Prin urmare, articolul sus citat prevede obligativitatea respectãrii dreptului copilului la sãnãtate, drept garantat ºi de art. 33 din Constituþia României, precum ºi de art. 24 din Convenþia ONU cu privire la drepturile copilului. Organizaþia Mondialã pentru Sãnãtate a propus în anul 1946 urmatoare definiþie a sãnãtatii „Sãnãtatea este o stare pe deplin favorabilã atât fizic, mintal cât ºi social, ºi nu doar absenþa bolilor sau a infirmitãþilor". Mai târziu a fost inclusã în aceastã definiþie ºi "capacitatea de a duce o viaþã productivã social ºi economic". Prin urmare, dreptul la cea mai bunã stare de sãnãtate pe care o poate atinge copilul la care se referã articolul 43 al.1 din Legea 272/2004 are în vedere nu numai condiþiile fizice, patologice ale copilului, ci întreg mediu sãu de viaþã, care trebuie sã fie unul care sã asigure copilului condiþii optime pentru creºterea ºi dezvoltarea sa armonioasã, precum ºi pentru prevenirea îmbolnãvirii acestuia. Conform datelor prezentate în acest raport al MSP, copiii pânã la vârsta de 18 ani, tinerii de peste 18 ani pãnã la vârsta de 26 de ani, dacã sunt elevi, inclusiv absolvenþii de 10 clase ºi dacã nu realizeazã venituri din muncã, beneficiazã de asigurare fãrã plata contribuþiei la Fondul Naþional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, în acord cu dispoziþiile art. 213 al. 1 lit. a din Legea 95/ 2006 privind asigurãrile sociale de sãnãtate. Pentru a beneficia de servicii medicale gratuite, toþi copiii trebuie înscriºi pe listele medicilor de familie. Înscrierea se realizeazã de cãtre pãrinþi, de cãtre reprezentanþii legali sau la cererea primãriilor, a asistenþilor medicali comunitari, la cererea direcþiilor generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului ori din oficiu, odata cu prima consultaþie a unui copil care nu a fost înscris pe listele unui medic de familie. De asemenea, pentru a beneficia de servicii medicale este necesar ca naºterea copilului sã fie înregistratã, înscrierea acestora pe listele medicilor de familie fiind condiþionatã de existenþa codului numeric personal. În conformitate cu art. 43 al.2 din Legea 272/2004, accesul copiilor la serviciile medicale ºi de recuperare, precum ºi medicamentaþia adecvatã stãrii sale în caz de boalã este garantat de cãtre stat, costurile aferente fiind suportate din Fondul Naþional unic de asigurãri sociale de sãnãtate ºi din bugetul de stat. Conform articolului 43 al.3 din Legea 272/2004 “Organele de specialitate ale administraþiei publice centrale, autoritãþile adminsitraþiei publice locale, precum ºi orice alte instituþii publice sau private cu atribuþii în domeniul sãnãtaþii sunt obligate sã adopte, în condiþiile legii, toate mãsurile necesare pentru: a) Reducerea mortalitãþii infantile, b) Asigurarea ºi dezvoltarea serviciilor medicale primare ºi comunitare, c) Asigurarea serviciilor medicale pentru gravide pre ºi postnatalã, indiferent dacã acestea au sau nu calitatea de persoanã asiguratã în sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate, d) Informarea pãrinþilor ºi a copiilor cu privire la sãnãtatea ºi alimentaþia copilului, inclusiv cu privire la avantajele alãptãrii, igienei ºi salubritãþii mediului înconjurãtor, e) Dezvoltarea de acþiuni ºi de programe pentru ocrotirea sãnãtãþii ºi de prevenire a bolilor, de asistenþã a pãrinþilor ºi de educaþie, precum ºi servicii în materia în materia de planificare familialã, f) Verificarea periodicã a tratamentului copiilor care au fost plasaþi pentru a primi îngrijire, protecþie sau tratament, 55

g) Derularea sistematicã în unitãþile ºcolare de programe de educaþie pentru viaþã, inclusiv de educaþie sexualã pentru copii, în vederea prevenirii contactãrii bolilor cu trasmitere sexualã ºi a graviditãþii minorelor. În vederea monitorizãrii modalitãþii de implementare a dispoziþiilor art. 43 al.3 de cãtre instituþiile locale ºi centrale cu atribuþii în domeniul sãnãtaþii, s-au adresat cereri de informaþii de interes public acestora în temeiul Legii 544/2001 privind liberul acces la informaþiile de interes public, prin care s-au solicitat relaþii cu privire la mãsurile întrerpinse pentru aplicarea dispoziþiilor articolului menþionat. Ministerul Sãnãtãþii Publice Instituþia a precizat cã mãsurile întrepinse de cãtre Ministerul Sãnãtãþii Publice în domeniul respectãrii dreptului copilului la sãnãtate au fãcut obiectul documentului România ºi Convenþia ONU cu privire la drepturile copilului — al treilea raport periodic, care a fost prezentat Comitetului ONU pentru drepturile copilului de la Geneva, de cãtre Guvernul României în toamana anului 2007. • cã principalul indicator care caracterizeazã starea de sãnãtate a copiilor este mortalitatea infantilã. În România, acest indicator a cunoscut în perioada 1990-2006 o evoluþie oscilantã, dar cu o tendinþã constantã de scãdere, de la 26,9 %0 în anul 1990, la 13,9%0 în anul 2006, dar care situeazã þara noastrã în continuare printre primele þãri din Europa în privinþa mortalitãþii infantile Dinamica indicatorului mortalitãþii infantile a copiilor sub 1 an, calculat la 1000 copii nãscuþi vii 2003 2004 2005 2006 2002 17,3 16,7 16,8 15,00 13,9 • MSP precizeazã cã nivele mai mari ale mortalitãþii infantile sunt înregistrate în mediul rural faþã de mediul urban (în anul 2005: 17,9%0 în mediul rural, 12,4%0 în mediul urban; în anul 2006: 17,1%0 în mediul rural, 11,2%0 în mediul urban).Conform opiniei MSP, acestã situaþie ar putea fi explicatã atât prin lipsa de preocupare a familiei din mediul rural faþã de nou-nãscut sau ignorarea manifestãrilor de boalã la copiii foarte mici, în contextul unui nivel educaþional scãzut, cât ºi prin carenþele asistenþei medicale acordate în mediul rural. O pondere ridicatã o prezintã decesele copiilor la domiciliu 22,4%0. De asemenea, decesele copiilor sub un an în spitale ºi maternitãþi se prezintã astfel: 68,9%0 în anul 1990, 74,3%0 în anul 2005, 73,6 %0 în anul 2006. • S-a observat de cãtre MSP cã exitã o corelaþie între mortalitatea infantilã ºi gradul de ºcolarizare a mamei, cele mai multe decese înregistrându-se în rândul nãscuþilor vii ale cãror mame nu au studii sau au studii elementare sau medii. • De asemenea, majoritatea deceselor s-au înregistrat în rândul copiilor nou-nãcuþi ale cãror mame erau casnice sau fãrã ocupaþie. • altã problemã semnalatã de cãtre MSP în domeniul nutriþiei copiilor, deºi indicatorii privind alimentaþia sugarului tind sã se îmbunãtãþeascã, este în scãdere vârsta de înþãrcare a copilului. Potrivit datelor Studiului naþional integrat de nutriþie din perioada 2004-2005, peste 50% dintre sugari sunt înþãrcaþi înainte de împlinirea vârstei de 4 luni. Datele din Studiul Sãnãtãþii Reproducerii realizat în anul 2004 aratã cã doar 16% dintre copii cu vârste între 0-5 luni au fost alãptaþi exclusiv. • Conform datelor Studiului Naþional integrat de nutriþie pe perioada 2004-2005 doar 41,4% din mamele cuprinse în studiul realizat au beneficiat de sistemul rooming-in. Aceasta însemnã cã mai bine de jumãtate dintre copiii a cãror mame au fost cuprinse în studiu, nu au stat cu mamele lor de la naºtee pânã la ieºirea din maternitate. Mai mult de un sfert dintre mame au declarat cã nu au fost instruite cu privire la stimularea ºi menþinerea lactaþiei, numãrul mamelor neinstruite fiind mai mare în mediul rural. • S-a constatat conform Studiului Naþional Integrat de nutriþie realizat în anii 2004-2005 o prelevanþã a anemiei copiilor în mediul rural, mai cu seamã în Regiunea Moldovei ºi la copiii care provin din mame cu un nivel educaþional scãzut. • De asemenea, s-a constatat o creºtere a anemiei la copilul ºcolar, anemia feriprivã având o prevalenþã de 23,4%, cu diferenþe semnificative în mediul rural faþã de mediul urban. • În controlul bolilor cu transmitere sexualã la copii, România a cunoscut progrese concretizate prin scãderea prelevanþei la aceste boli, dar conform statisticilor, þara noastrã încã se situeazã pe locuri fruntaºe la nivel european privind numãrul copiilor bolnavi de HIV sau numãrul copiilor bolnavi de sifilis. 56 •

S-a elaborat metodologiei privind acordarea gratuitã a lapetelui praf (ordinal MSP 267/1235/2006.Swiss Neonatoligy Project RoNeonat.S-au înfiinþat 3 unitãþi de transport nou-nãscuþi în conformitate cu prevederile ordinului 417/2004 privind înfiinþarea Unitãþii de Transport Neonatal Specializat pentru asigurarea transportului în deplinã securitate a copiilor nãscuþi intempestiv într-o unitate sanitarã care nu deþine competenþa în asigurarea asistenþei medicale pentru nou-nãscuþi cu greutate micã ºi foarte micã la naºtere. derulat de MSP în parteneriat cu UNFPA. România. 2500 de asistente medicale). curriculum-ul fiind opþional. S-a asigurat acordarea laptelui praf în regim de gratuitate copiilor cu vârste între 0-12 luni. . care a dus la îmbunãtãþirea legãturii cu serviciile de protecþie socialã pentru eficientizarea prevenþiei fenomenului de abandon al copiilor nou-nãscuþi. a fost emis Ordinul MSP 458/2004 care prevede cã serviciile medicale recomandate femeii gravide sunt efectuate în regim de urgenþã.A fost elaboratã. JSI R&T.A crescut calitatea îngrijirilor pre ºi postnatale ºi s-au dezvoltat servicii integrate medico-sociale la nivel comunitar care sã asigure creºterea accesului la servicii de calitate a întregii populaþii. UNICEF. USAID. prin creºterea numãrului de personal medical implicat în furnizarea serviciilor de planificare familialã (4500 medici.S-a eficientizat accesibilitatea la asistenþã medical a persoanelor aflate în dificultate. mediatorul sanitar rrom. . . . .S-au înfiinþat serviciile sociale în maternitãþi. . indiferent de statutul de asigurat al acesteia (art.Numãrul copiilor infectaþi cu HIV /SIDA cu vârste între 0-14 ani 2002 2003 2004 184 142 90 2005 41 2006 14 Numãrul copiilor infectaþi cu sifilis ºi gonoree de vârstã de 15-19 an 2002 2003 2004 2005 2006 Boala sifilis 1593 1293 1144 827 668 Gonoree 386 291 247 345 299 Ca urmare a activitãþilor întreprinse în cadrul Programului Naþional de Sãnãtate.S-a implementat Iniþiativa Spital Prieten al Copilului. 43 al. prin implementarea la nivel naþional a programelor comunitare: asistenþã medical comunitarã. De asemenea. dar intenþia MECT este de a generaliza programul ºi de a-l include ca ºi componentã a programei obligatorii. Sã îngrijeºti e o datinã. acest program fiind derulat în 12000 din cele 24000 de ºcoli din România.S-a implementat împreunã cu MECT a unui program de educaþie de sãnãtate pentru copii în ºcoli. în domeniul sãnãtãþii mamei ºi copilului s-au obþinut urmãtoarele rezultate la nivelul anului 2006: S-au îmbunãtãþit serviciile de planificare familialã prin creºterea numãrului de cabinete medicale de medicinã de familie care asigurã astfel de servicii (3600) ºi a numãrului de cabinete de planificare familialã (200). . . A avut loc îmbunãtãþirea cadrului legislativ care sã favorizeze accesul gravidelor la serviciile medicale.S-au derulat acþiuni pentru prevenirea anemiei feriprive la gravid ºi sugar prin asigurarea în regim de gratuitate a preparatelor de fer ºi acid folic. . 213 lit. .S-au derulat campanii de informare cu privire la beneficiile alãptãrii.S-au elaborat documente standardizate de urmãrie a evoluþiei gravidei ºi s-a realizat instruirea personalului medical privind întocmirea acestora. prin asigurarea distribuþiei gratuite a contraceptivelor pentru 200. ca standard de calitate a îngrijilor pentru mamã ºi copil la nivel de maternitate ºi s-au desfãºurat activitãþi de încurajare a maternitãþilor sã adere la aceastã iniþiativã. dar mai ales a grupurilor defavorizate.l din Legea 95/2006).3 din Legea 272/2004 au fost: 57 .campanie desfãºuratã de ASP în parteneriat cu Fundaþia CRED — Centrul Româno-Elveþian pentru dezvoltare în sistemul de sãnãtate. adoptatã ºi implementatã Strategia Naþionalã de promovarea Alãptãrii ºi Planul Naþional de Implementare pe anii 2003-2012. . .S-au desfãºurat campanii ºi acþiuni de informare-educare: Viaþa lui este viaþa ta!.000 de utilizatori. mai ales a celor fãrã acte de identitate. ASP Bacãu Instituþia a menþionat cã mãsurile întreprinse cu privirea la obligativitãþile impuse de art.

. . rolul medicului de familie ºi al asistentului medical comunitar pentru cuplul mamã/copil. planificarea familialã ºi contracepþia. S-au organizat cursuri de planificare familialã cu medicii ºi asistentele medicale din mediul rural.716 12.Întâlniri periodice cu medicii de familie ºi medicii speciliºti în vederea informãrii acestora cu privire la legislaþia în domeniul medico-social. .Angajarea de asistenþi medicali comunitari (4 nou angajaþi) ºi de mediatori sanitari (5 nou angajaþi).În perioada 2006-2007 s-au reabilitat toate secþiile de nou-nãscuþi din judeþ.982 14. cu privire la îmbunãtãþirea calitãþii serviciilor medico-sanitare.2%0 în anul 2007. 2 medici neonatologi. . ASP Neamþ Precizeazã cã în Judeþul Neamþ indicatorul de mortalitate infantilã este de 9. Cadrele medicale ºi asistentul social abordeazã diverse teme de maxim interes pentru mame: benficiile alãptãrii. S-au derulat campanii de promovare a consultaþiei prenatale în 24 de comune din judeþ. 2 asistente ºefe.Completarea reþelei primare de medici de familie. Pentru a verifica gradul de eficienþã a mãsurilor întreprinse de unitãþile sanitare în vederea apãrãrii dreptului copilului la sãnãtate. s-au solicitat informaþii Autoritãþilor de Sãnãtate Publicã cu privire la numãrul de cadre medicale repartizate pe sectiile de nou-nãscuþi ºi/sau pediatrie din unitãþile sanitare arondate ºi numãrul de copii care au benficiat de asistenþã medicalã în perioada 2006-2007. modalitatea de obþinere a certificatului de naºtere. consiliere ºi identificare a cazurilor aflate în dificultate. ASP Galaþi. ASP Iaºi nu a rãspuns solicitãrilor de informaþii de interes public. ASP Vrancea. ASP Botoºani La Spitalul de Obstreticã ºi Ginecologie Botoºani s-a constituit o comisie pentru aplicarea Legii 272/2004 în conformitate cu Ordinului MSP 660/2005 privind eficienþa activitãþii de asistenþã socialã în secþiile de nou-nãscuþi ºi a Ordinului 756/2004 privind coordonarea activitãþii ºi prevenirea abandonului în maternitãþi. sistemul asigurãrilor sociale de stat pentru mamã ºi copil etc. iar maternitatea Roman este în curs de a obþine aceastã calificare. în cadrul cãrora au fost pregãtiþi 100 de medici de familie. ASP Vaslui Autoritatea de Sãnãtate Publicã Vaslui a precizat cã printre mãsurile întreprinse în domeniul sãnãtãþii mamei ºi copilului a infiinþat în cadrul secþiei de Neantologie a Spitalului Judeþean de Urgenþã Vaslui o salã de consiliere unde se desfãºoarã activitãþi de informare a mamelor în programul ªcoala mãmicilor.Distribuirea de instrumente medicilor de familie pentru monitorizarea sarcinii ºi leuziei Rãspunsuri similare au fost date ºi de cãtre ASP Suceava.Maternitatea Piatra Neamþ s-a înscris ºi a obþinut Placheta de Spital. au fost organizate campanii de promovare a metodelor contraceptive în 12 localitãþi rurale din judeþ.Acþiuni de informare a membrilor comunitãþii prin medicii de familie pentru prevenirea afecþiunilor ºi facilitarea implementãrii mãsurilor de sãnãtate publicã. alimentaþia sãnãtoasã a memei ºi copilului. S-au angajat un numãr de 39 de asistenþi medicali comunitari în mediul rural cu atributii în informare. comisie formatã dintr-un asistent social. s-au obþinut urmãtoarele rezultate: Judeþul Bacãu Date statistice privind numãrul de cadre medicale.508 58 - . În aceste campanii au fost implicaþi ºi mediatorii sanitari angajaþi în judeþ.836 2007 104 2. . S-au organizat cursuri de educaþie sexualã ºi prevenire a bolilor cu transmitere sexualã pentru medicii ºcolari ºi asistentele lor. În vederea informãrii cu privire la metodele contraceptive. au fost dotate cu echipamente medicale adecvate. iar personalul medical a urmat cursuri specifice de terapie intensivã acordatã noului-nãscut. numãrul de copii nou-nãscuþi beneficiari ai servciilor medicale ºi bugetul alocat secþiilor de nou-nãscuþi din Judeþul Bacãu pe anii 2006-2007 : Numãrul cadre medicale Buget alocat secþii nouNumãr nou-nãscuþi beneficiari ai serviciilor Anul sectii nou-nãscuþi nãscuþi medicale 2006 105 1.3%0 în anul 2006 ºi de 9. . S-a organizat de cãtre ASP Neamþ cursul de promovare a alãptãrii adresat medicilor de familie ºi asistentelor medicale. prieten al copilului. vaccinurile ºi importanþa acestora. Conform informaþiilor furnizate de cãtre ASP-uri.263.Distribuirea de materiale infomative pentru personalul medical ºi pentru membrii comunitãþii.999.Antrenarea medicilor de familie la cursuri de formare continuã pe diverse teme.

Secþia de Pediatrie a Spitalului Judeþean Sf. în judeþul Galaþi sunt angajaþi 28 în medici în specialitatea obstretica-ginecologie. la un numãr de 143 de paturi din cele 4 secþii existente.268 în anul 2007. • Numãrul de nou-nãscuþi înregistrat la secþiile de nou-nãscuþi a fost de 5.Date statistice privind numãrul de cadre medicale. 59 .884 în anul 2006 ºi de 4078 în anul 2007.063 10.663 9. Judeþul Neamþ • Numãrul de cadre medicale angajate în secþiile de neonatologie din judeþul Neamþ este de 6 medici ºi 40 de asistente. • În ce priveºte numãrul de cadre medicale din secþiile de pediatrie a unitãþilor sanitare din Judeþul Vrancea. iar în Secþia de Pediatrie a aceluiaºi spital sunt 28 de cadre medicale. dintre care 5.200 copii. numãrul de copii beneficiari ai serviciilor medicale ºi bugetul alocat sectiilor de pediatrie din Judeþul Bacãu pe anii 2006-2007: Anul Numarul cadre medicale Buget alocat secþiilor de Numãr copii beneficiari ai secþii pediatrie pediatrie serviciilor medicale 2006 155 4.926 de copii în cele 5 secþii de pediatrie. 29 de medici în specialitatea pediatrie. Judeþul Galaþi • În judeþul Galaþi s-a înregistrat în unitãþile sanitare un numãr de 5.815 copii. La secþia de neonatologie a spitalului Muncipal Vatra Dornei exista un singur cadru medical. Numãrul total de copii care au beneficiat de servicii medicale în perioada 2006-2007 a fost de 7. Judeþul Vrancea • ASP Vrancea a menþionat cã numãrul total de copii nou-nãscuþi aflaþi în evidenþele medicale ale unitãþilor sanitare din Judeþ a fost de 3.962 2007 157 6. 5 în specialitatea neonatologie.038 în anul 2006 ºi de 4911 în anul 2007. Secþia de Pediatrie a Spitalului Muncipal Vatra Dornei are angajat un numãr total de 8 cadre medicale ºi a avut în evidenþã în perioada 2006-2007 un numãr de 387 copii.008. • În perioada -2007 2006 au fost oferite servicii medicale la un numãr de 22. Instituþia nu a furnizat date despre numãrul cadrelor medicale din secþiile nou-nãscuþi ale spitalelor din judeþ. sunt angajate 2 cadre medicale. Ioan ce Nou Suceava.202. • În perioada 2006-2007 au beneficiat de servicii medicale în secþiile spitalului 15.445 copii nou-nãscuþi în anul 2006 ºi respectiv 5. • In ce priveºte numãrul cadrelor medicale. • În perioada 2006-2007 au beneficiat de servicii medicale în secþiile de pediatrie peste 11. dintre care 14 sunt medici. iar numãrul de copii nou-nãscuþi înregistrat în perioada 2006-2007 a fost de 694. Judeþul Suceava • • • • La secþia de neonatologie a spitalului Judeþean Sf.965 Judeþul Vaslui • În Secþia de Neonatologie a Spitalului Judeþean de Urgenþã Vaslui existã 24 de cadre medicale.438 de copii la secþia de pediatri. • La Secþiile de Pediatrie sunt angajaþi în judeþul Neamþ în total 13 medici ºi 68 de asistente pentru 258 de paturi. Ioan cel Nou Suceava a avut angajate un numãr de 48 de cadre medicale în anul 2006 ºi un numãr de 46 cadre medicale în anul 2007. în 5 secþii de pediatrie. acestea sunt în numãr total de 80.500 de copii.371 copii în anul 2006 ºi 3037 de copii în anul 2007. iar numãrul de copii nou-nãscuþi înregistrat la unitatea sanitarã a fost de 3.

Dreptul la educaþie este prevãzut atât în Convenþia ONU cu privire la drepturile copilului în art. cât ºi în art. pentru a nu intra prematur pe piaþa muncii etc. de a întreprinde mãsuri necesare pentru respectarea dreptului copilului la educaþie. 28 alin 1 ca atare „Statele pãrþi recunosc dreptul copilului la educaþie” dar ºi în art-29 alin 1 lit. printr-o metodologie comunã”. a) care subliniazã faptul cã educaþia copilului trebuie sã urmãreascã „dezvoltarea plenarã a personalitãþii. este reglementat de cãtre Convenþia ONU în cadrul art.000 lei. Având în vedere obligaþia statului de a asigura funcþionarea sistemului naþional de învãþãmânt ºi accesul copiilor la educaþie ºcolarã. 180 cã “(2) Pãrintele. potrivit atribuþiilor care le revin. Dreptul copilului la odihnã ºi vacanþã.asigurarea învãþãmântului general obligatoriu ºi gratuit pentru toþi copii. Pãrinþii copilului au cu prioritate dreptul de a alege felul educaþiei care urmeazã sã fie datã copiilor lor dar organele statului au obligaþia sã întreprindã toate mãsurile necesare pentru respectarea acestui drept. organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care nu pot rãspunde la cerinþele programei ºcolare naþionale. obligativitatea de a întreprinde toate mãsurile necesare pentru: a) facilitarea accesului la educaþie preºcolarã ºi asigurarea învãþãmântului general obligatoriu ºi gratuit pentru toþi copii. Legea 272/ 2004 respectã prevederile Convenþiei în ceea ce priveºte conþinutul acestui drept ºi menþioneazã faptul cã autoritãþile publice au obligaþia sã asigure. (3) Constatarea contravenþiei ºi aplicarea amenzii se fac de cãtre autoritãþile desemnate de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi Ministerul de Interne. reglementeazã obligaþiile Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii. Legea 272/2004 instituite prin art. în ceea ce priveºte educaþia în sens pedagogic. familia având obligaþia de a asigura exercitarea dreptului copilului la educaþie inclusiv ºcolarã ºi de a supraveghea exercitarea acestui drept.5.2 din Legea 272/2004).000. precum ºi inspectoratelor ºcolare ºi unitãþilor de învãþãmânt. 31 alin. 28. tutorele legal instituit sau susþinãtorul legal este obligat sã ia mãsuri pentru asigurarea frecvenþei ºcolare a elevului în învãþãmântul obligatoriu. pãrinþii au obligaþia de a înscrie copilul la ºcoalã ºi de a asigura frecventarea cu regularitate de cãtre acesta a cursurilor ºcolare.49 dreptul copilului la o educaþie care sã-i asigure dezvoltarea aptitudinilor ºi personalitãþii sale precum ºi dreptul copilului la odihnã ºi vacanþã. pentru a nu intra prematur pe piaþa muncii. inclusiv pentru prevenirea violenþei în familie. 32 din Constituþia României. Legea 84/1995 republicatã (Legea învãþãmântului) prevede în art. Dreptul la educaþie este considerat un drept fundamental de cãtre Convenþia ONU cu privire la drepturile copilului ºi este reglementat în art. Inspectoratelor Judeþene ºi Unitãþilor ªcolare. Nerespectarea acestei prevederi din culpa pãrintelui. în mod special în zonele intens populate. În ceea ce priveºte asigurarea educaþiei copilului în sens pedagogic existã o conlucrare între stat ºi familie. Dacã în ceea ce priveºte educaþia din mediu familial. ACTIVITÃÞI RECREATIVE Secþiunea a 4-a din legea 272/ 2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului reglementeazã în articolele 47 . b) dezvoltarea de programe de educaþie pentru pãrinþii tineri. Legea 272/ 2004. EDUCAÞIE. ca ºi drept complementar dreptului la educaþie. ca instituþii ale administraþiei publice locale cu atribuþii în domeniul educaþiei. respective Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii. statul având obligaþia de a asigura funcþionarea sistemului naþional de învãþãmânt. a tutorelui legal instituit sau a susþinãtorului legal constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã între 500. locuri de joacã suficiente ºi adecvate pentru copii. 60 . de a participa liber la viaþa culturalã ºi artisticã”. a vocaþiilor ºi a aptitudinilor mentale ºi fizice ale copilului”. 1 prin aceea cã „Statele pãrþi recunosc copilului dreptul la odihnã ºi la vacanþã. preluând prevederile Convenþiei ONU în ceea ce priveºte acest drept. 47 alin. Legea 272/2004 nu sancþioneazã pãrinþii care nu-ºi îndeplinesc obligaþia de a asigura accesul copilului la învãþãmântul naþional de masã. 48 în sarcina instituþiilor cu atribuþii în domeniul educaþiei.000 lei ºi 2. ca organ de specialitate al administraþiei publice centrale. (art. pãrinþii au cu prioritate dreptul de a alege felul educaþiei care urmeazã sã fie datã copilului. c) organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care nu pot rãspunde cerinþelor programei ºcolare naþionale. dreptul de a practica activitãþi recreative proprii vârstei sale.

Oraºul Podu Iloaiei • În acest oraº funcþioneazã 1 singurã grãdiniþã cu program normal. 1 ºcoalã de arte ºi meserii. un grup ºcolar tehnic. prelungit sau sãptãmânal. O modalitate prin care se asigurã accesul la educaþie preºcolarã ºi învãþãmânt obligatoriu este realizatã prin asigurarea de unitãþi ºcolare ºi personal calificat. din care 57 cu personalitate juridicã ºi 7 fãrã personalitate juridicã (9 colegii. Muncipiul Paºcani • funcþioneazã 10 grãdiniþe. e) respectarea dreptului copilului la timp liber. • funcþioneazã 12 unitãþi de învãþãmânt ºcolar. 2 ºcoli generale. autorizate conform legii. 1 cu program normal. Beneficiarii învãþãmântului preºcolar sunt copiii cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani. dintre acestea 5 fiind cu personalitate juridicã. din care 20 de grãdiniþe cu program normal. cum sunt hrana. ANPDC. • funcþioneazã un numãr total de 64 de unitãþi de învãþãmânt ºcolar. astfel încât principala modalitate prin care se poate asigura accesul copiilor la educaþie preºcolarã ºi la învãþãmântul obligatoriu o reprezintã înfiinþarea ºi funcþionarea de unitãþi de învãþãmânt. au fost adresate întrebãri legate de modalitãþile de implementare a obligaþiilor prevãzute de secþiunea a 4a din legea 272/ 2004 urmãtoarelor instituþii: MEC. Oraºul Târgu Frumos • În acest oraº sunt înfiinþate 2 grãdiniþe. În acest sens prezentãm o situaþie a unitãþilor ºcolare din judeþele Iaºi ºi Vaslui. 1 cu program prelungit. 5. 5. dintre care 6 cu program normal. 42 au personalitate juridicã ºi 8 nu au personalitate juridicã. 1 fãrã personalitate juridicã. 18 alin. la viaþa culturalã ºi artisticã. 61 . 1 seminar teologic. Oraºul Hârlãu • funcþioneazã 3 grãdiniþe. MS. Dintre acestea. din care 11 cu personalitate juridicã ºi una fãrã personalitate juridicã (2 licee teoretice. 1 cu program prelungit. rechizite. ISJ. din care 1 liceu teoretic. • sunt înfiinþate 11 unitãþi de învãþãmânt privat autorizate ce asigurã servicii de învãþãmânt preºcolar. 30 ºcoli generale. transport ºi altele asemenea. 2 cu program normal. 1 ºcoalã clasele I-IV). 4. IPJ. 28 cu program prelungit ºi 2 cu program sãptãmânal. 1 ºcoalã de arte ºi meserii.d) organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala. cu program normal. DGASPC. Judeþul Iaºi situaþia unitãþilor de învãþãmânt se prezintã astfel: 1. 9 licee. în vederea reintegrãrii lor în sistemul naþional de învãþãmânt. MMSF. 1 ºcoalã normalã. 2 ºcoli cu clasele I-VIII. 2 grupuri ºcolare. SPAS. 11 grupuri ºcolare. 4 cu program prelungit. 5 fãrã personalitate juridicã. 3. f) prevenirea abandonului ºcolar din motive economice. Grãdiniþele se înfiinþeazã de cãtre inspectoratele ºcolare. 4 ºcoli cu clasele I-IV. Muncipiul Iaºi • Funcþioneazã un numãr total de 50 de grãdiniþe de stat. 2. 1 grup ºcolar tehnic. 1 ºcoalã postlicealã sanitarã. conform art. Dintre acestea 5 au personalitate juridicã ºi 5 nu au personalitate juridicã. Din prisma drepturilor reglementate de aceastã secþiune dar ºi a autoritãþilor cu atribuþii în respectarea acestora. Facilitarea accesului la educaþie preºcolarã ºi asigurarea învãþãmântului preºcolar ºi învãþãmântului obligatoriu Învãþãmântul preºcolar se asigurã în cadrul grãdiniþelor publice ºi private. • În acest oraº existã 7 unitãþi de învãþãmânt ºcolar.2 din Legea 84/1995. • Tot în Muncipiul Paºcani existã ºi o unitate de învãþãmânt preºcolar particularã. luând mãsuri active de acordare a unor servicii sociale în mediu ºcolar.1. • funcþioneazã 4 unitãþi de învãþãmânt ºcolar. dintre acestea 2 fiind cu personalitate juridicã. 6 ºcoli cu clasele I-VIII. • funcþioneazã 4 unitãþi de învãþãmânt ºcolar. din care 1 grup ºcolar agricol. 1 ºcoalã clasele I-IV). din care 1 liceu teoretic. 3 ºcoli.

Scânteia. nu funcþioneazã nici o grãdiniþã: Balº. Ciohorani. Valea Seacã. Stolniceni-Prãjescu. Gropniþa. 8 arondate altor unitãþi de învãþãmânt. 14 sunt grãdiniþe cu program normal. 7 fãrã personalitate juridicã. Mãdârjac. în majoritatea comunelor din Judeþul Iaºi sunt înfiinþate grãdiniþe cu program normal. Þibãneºti. Mirosloveºti. Oraºul Murgeni • Funcþioneazã 7 grãdiniþe fãrã personalitate juridicã. Ion Neculce. Dagâþa. arondate astfel la alte unitãþi de învãþãmânt. • Existã comune în judeþul Iaºi în care. 3 ºcoli cu clasele I-VIII. Miroslva. Fântânele. Ciurea. toate cu program normal. 5 ºcoli generale cu clasele I-VIII. cele mai multe unitãþi de învãþãmânt existãnd în comuna Miroslava (13). 1 colegiu agricol. Municipiul Bârlad • sunt 20 de grãdiniþe. Muncipiul Vaslui • Înfiinþate 24 de grãdiniþe. Vlãdeni). 5 ºcoli cu clasele I-IV. 1 ºcoalã de arte ºi meserii. • Existã 10 unitãþi de învãþãmânt ºcolar. Rãducãneni. Dolheºti. dintre acestea. 5 fãrã personalitate juridicã) dintre care un grup ºcolar agricol. • În aria teritorialã a Judeþului Iaºi sunt arondate 93 de comune. toate cu personalitate juridicã (1 colegiu. 5. dintre acestea 7 fiind cu program normal. în fiecare dintre acestea funcþionând mãcar o unitate de învãþãmânt ºcolar. • Comune cu 3 grãdiniþe: comuna Bârnova. Focuri. deºi existã înfiinþate unitãþi de învãþãmânt ºcolar. 8 fiind cu program normal. 3. 1 cu personalitate juridicã. Bãlþaþi. din care 1 liceu. Tomeºti au câte 5 grãdiniþe. • În Municipiul Vaslui funcþioneazã 21 de unitãþi de învãþãmânt ºcolar. Ruginoasa. din care 8 cu personalitate juridicã ºi 16 fãrã personalitate juridicã. 13 ºcoli cu clase I-VIII. Hãlãuceºti. • Dintre unitãþile de învãþãmânt preºcolar din Muncipiul Vaslui. 10 grãdiniþe sunt cu program prelungit. Tomeºti. 4 cu personalitate juridicã. Todireºti. 7 cu personalitate juridicã. Holboca. Tansa. Þuþora. toate cu personalitate juridicã. Valea Lupului. 2 ºcoli cu clase I-IV).6. Mioroneasa. din care 18 cu personalitate juridicã ºi 3 fãrã personalitate juridicã (1 colegiu. Horlelºti. În mediu rural • Majoritatea comunelor din Judeþul Vaslui au cel putin 2 grãdiniþe înfiinþate. 1 seminar teologic. • existã comune în care sunt înfiinþate ºi câte douã grãdiniþe (Alexandru Iona Cuza. • În ce priveºte unitãþile de învãþãmânt ºcolar. 13 arondate altor unitãþi de învãþãmânt. Leþcani. Cotnari. respectiv Rãducãneni ºi Tomeºti. ªipote au 4 grãdiniþe cu program normal. Scobinþi. Erbiceni. • Comuna Scobinþi. doar 2 dintre acestea au grãdiniþe cu program prelungit. dintre acestea 1 fiind cu program prelungit. Oraºul Huºi • funcþioneazã un numãr de 12 grãdiniþe. Victoria. • Dintre comunele judeþului Iaºi. 3 ºcoli cu clasele I-VIII. Þibana. Andrieºeni. (2 cu personalitate juridicã. Probota. dintre care un grup ºcolar industrial. În mediul rural • conform informaþiilor prezentate pe site-ul oficial al ISJ Iaºi. 4 ºcoli cu clasele I-IV. 2 grupuri ºcolare industriale. funcþioneazã câte o grãdiniþã pe comunã. 62 . 7 cu program prelungit. 5 fiind cu program prelungit. 13 fiind cu program normal. 3 licee. • existã 16 unitãþi de învãþãmânt ºcolar. Clepeniþa. 6. 1 grup ºcolar industrial. Ciorteºti. în Murgeni sunt 7 ºcoli. 8 fãrã personalitate juridicã. Moþca. Mogoºeºti-Siret. • Existã 9 unitãþi de învãþãmânt ºcolar. 4. 2. • Comunele Deleni. 2 licee. Popricani. Judeþul Vaslui situaþia unitãþilor de învãþãmânt se prezintã astfel: 1. 2 ºcoli de arte ºi meserii. Costuleni. Ungheni. ªcheia. • În cea mai mare parte din comunele Judeþului Iaºi. Belceºti. Oraºul Negreºti • Funcþioneazã 9 grãdiniþe. 1 ºcoalã de muzicã ºi arte plastice. 10 ºcoli cu clasele I-VIII). Oþeleni. 2 cu personalitate juridicã.

Deleºti. Muntenii de Sus. Suletea. Dimitrie Cantemir. Puieºti (8 grãdiniþe). Alexandru Vlahuþã. Astfel. Dãneºti. Duda-Epureni. • Comune cu 3 grãdiniþe: Arsura. Codãeºti. Voineºti (6 grãdiniþe). educaþia pãrinþilor tineri se realizeazã cu prilejul programelor de instruire a tuturor pãrinþilor: ºedinþe. proiectul „ªcoala pãrinþilor” Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi menþioneazã un numãr de 730 de pãrinþi implicaþi în programe de educaþie ºi un numãr mare de proiecte/teme printre care evidenþiem: Cum sã ne creºtem copiii care „ne fac probleme”?. Paºi ai dezvoltãrii copilului. Coroieºti. La întrebãrile adresate au rãspuns Inspectoratele ªcolare Judeþene din Judeþele: Galaþi. 5 alin. 48 al. Vrancea. Gãrceni. Fruntiseni. Micleºti.1 lit. Dumeºti. „ªcoala pãrinþilor”. Potrivit datelor statistice oferite de Institutul Naþional de Statisticã-Direcþia Judeþeanã de Statisticã Vaslui. Pochidia. Tutova. în 49 de comune existând pe lângã ºcoli cu clasele I-IV ºi clasele I-VIII ºi ºcoli de arte ºi meserii. Potrivit informaþiilor de interes public publicate pe site-ul oficial al Inspectoratului ªcolar Judeþean Vaslui. Hoceni. Poieneºti. Vrancea ºi Suceava. Zorleni (6 grãdiniþe). Aceastã obligaþie este în acord cu principiul prevãzut de art. Perieni. Dezvoltarea unor programe de educaþie pentru pãrinþii tineri (art. întâlniri ale asociaþiilor de pãrinþi. • Comune cu 6 grãdiniþe sau mai multe: Banca (10 grãdiniþe). Tãtãrani. Creþeºti.Comune cu 2 grãdinþe: Bãlteni. Suceava. aceºtia având obligaþia de a a-ºi exercita drepturile ºi de a-ºi îndeplini obligaþiile faþã de copil tinând seama cu prioritate de interesul superior al copilului. a caracteristicilor dezvoltãrii copilului. ce drepturi îi refuz eu copilului meu? etc. Ibãneºti. „Educaþie pentru sãnãtate”. în toate comunele din Judeþul Vaslui existã cel puþin 2 unitãþi de învãþãmânt ºcolar. actul de învãþãmânt devenind ineficient fãrã educaþia copilului în mediu familial. Berezeni. Laza. Botoºani ºi Neamþ. Cum sã ne responsabilizãm copiii în privinþa comportamentului social?. Au fost adresate întrebãri privind atribuþiile instituþiilor din Legea 272 din 2004 Inspectoratelor ªcolare Judeþene din Judeþele Iaºi. Vaslui. Gãgeºti. Soleºti (6 grãdiniþe). • Comune cu 5 grãdiniþe: Bãceºti. Olteneºti. Pãdureni. Todireºti (7 grãdiniþe). Vutcani. Costeºti. în funcþie de nevoile fiecãrei familii. în Judeþul Vaslui sunt 81 de comune. Puºcaºi.2 din Legea 272/2004 conform cãruia rãspunderea pentru creºterea ºi dezvoltarea copilului revine în primul rând pãrinþilor. Pogana. „Program de informare privind virusul HIV”. Deleni. Muntenii de Jos. iar în 3 comune existã grupuri ºcolare. Bogdãneºti. Bacãu. 63 • . Iana. Griviþa. Viiºoara. Neamþ. Bãcani. b) Aceastã obligaþie prevãzutã în sarcina instituþiilor cu atribuþii în domeniul educaþiei copilului are în vedere organizarea la nivelul unitãþilor de învãþãmânt a unor programe de informare ºi educare destinate pãrinþilor pentru dezvoltarea abilitãþilor lor parentale. toate comunele având asigurat accesul atât la învãþãmântul primar. Ivãneºti (10 grãdiniþe). lectorate cu pãrinþii. Cozmeºti. Falciu (7 grãdiniþe). intervenþia sistemului instituþional fiind complementarã în domeniul promovãrii ºi apãrãrii dreptului copilului. în ce priveºte asigurarea copilului a dreptului la educaþie nu se poate realiza în mod eficient decât prin implicarea conlucratã a familiei copilului ºi a instituþiilor cu atribuþii în domeniul învãþãmântului. Denumirea programelor desfãºurate sunt: „Educãm aºa”. Gherghesti. cât ºi cu privire la îndrumarea copiilor cãtre serviciile de suport. Numãrul programelor de educaþie pentru pãrinþii tineri ºi numãrul de pãrinþi beneficiari în anii 2006 — 2007. Tehnici de autocontrol. ªtefan cel Mare. Vãleni. Bogdaniþa. cât ºi la cel gimnazial. Recompensa ºi pedeapsa. Dragomireºti (8 grãdiniþe). Tacuta. Vultureºti. Pungeºti (6 grãdiniþe). Bogdana. Iveºti. „Program de informare privind cunoaºterea drepturilor copilului”. pentru informarea cu privire la drepturile copilului. „Eco grãdiniþa”. Stãnileºti (6 grãdiniþe). Cât timp alocãm copilului?. Oseºti. Roºieºti. Dodeºti. Buneºti-Avereºti. Totuºi. Vinderei (6 grãdiniþe). Boteºti. Ciocani. Tanacu. Lunca Banului. • Comune cu 4 grãdiniþe: Albeºti. Rebricea (8 grãdiniþe). Mãluºteni. Epureni. Lipovat. Blãgeºti. Zapodeni (7 grãdiniþe). Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea menþioneazã cã în anii 2006 — 2007 au derulat 6 programe pentru 5210 pãrinþi tineri. Drãnceni. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ nu cunoaºte atribuþia care îi revine prin Legea 272/2004 de a organiza cursuri cu tinerii pãrinþi menþionând cã nu are în atribuþii programe speciale cu aceastã categorie de pãrinþi. Galaþi.

Articolul 48 al. respectiv aceea de realizare de cursuri speciale pentru copii cu cerinþe speciale. sunt implicate 50 de cadre didactice ºi sunt 300 de copii beneficiari ai acestui program.E. Suceava. În acord cu tendinþele pedagogice internaþionale ºi cu reglementãrile în domeniul drepturilor copilului. 5. fizice.Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava a derulat un singur program „Educãm aºa” pentru 731 de pãrinþi tineri. Bacãu. care are atribuþii. Cercetãrii ºi Tineretului în temeiul Legii 544/2001. Vaslui. În cadrul activitãþilor de monitorizare desfãºurat de cãtre Organizaþia Salvaþi Copiii-filiala Iaºi au fost adresate cereri de informaþii de interes public în acord cu dispoziþiile Legii 544/2001 cãtre Inspectoratele ªcolare Judeþene din Iaºi. Galaþi. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea menþioneazã cã în anii 2006 -2007 pentru copiii care au avut cerinþe educative speciale s-au organizat cursuri speciale de pregãtire fiind implicate 3 unitãþi de învãþãmânt.1 lit. pentru a nu intra prematur pe piaþa muncii (art. dar aceastã instiuþie nu a rãspuns solicitãrilor. numãrul cadrelor didactice care susþin aceste cursuri ºi numãrul de beneficiari: Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ menþioneazã cã pentru copiii care nu pot rãspunde cerinþelor programei ºcolare naþionale funcþioneazã programul „A doua ºansã” în trei instituþii de învãþãmânt.2. Cercetãrii ºi Tineretului a aprobat prin Ordinul 5379/2004 Metodologia de organizare ºi funcþionare a serviciilor educaþionale prin cadre didactice de sprijin/itinerante pentru copiii cu cerinþe educative speciale ºcolarizaþi în învãþãmântul de masã. în acord cu Hotãrârea de Guvern 1251/2005 cã la nivelul fiecãrui judeþ trebuie înfiinþat un Centru Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã coordonat de Inspectoratul ªcolar Judeþean ºi finanþat din bugetul Consiliului Judeþean. 64 . ca unitate conexã la învãþãmântul preuniversitar. etc. Neamþ. De asemenea. copii din centrele de asistenþã ºi ocrotire. Dacã au fost organizate cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care nu pot rãspunde la cerinþele programei ºcolare naþionale. copii infectaþi cu virusul HIV. de a oferi sprijin elevilor cu dificultãþi în adaptarea la programa ºcolarã. sub genericul “ Acces ºi Calitate”. printre altele. copii cu uºoare tulburãri psihoafective ºi comportamentale. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi nu rãspunde la aceastã întrebare..) are o largã circulaþie în ultimii ani. Termenul de cerinþe educative speciale (C.c impune în sarcina instituþiilor cu atribuþii în promovarea ºi protejarea dreptului copilului la educaþie de a organiza cursuri speciale destinate copiilor care nu pot rãspunde cerinþelor programei naþionale. Educaþia integratã se referã în esenþã la integrarea în structurile învãþãmântului de masã a copiilor cu cerinþe speciale în educaþie (copii cu deficienþe senzoriale. 48 al. în vederea reintegrãrii lor în învãþãmântul de masã ºi prevenirii abadonului ºcolar. desfãºuratã între 7-10 iunie în oraºul Salamanca în Spania. „O ºansã pentru copiii cu dizabilitãþi”. intelectuale sau de limbaj. Practic textul de lege menþionat instituie o modalitate obligatorie de realizare a educaþiei integrate sau incluzive de cãtre instituþiile cu atribuþii în domeniul învãþãmântului. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani menþioneazã 4 programe de educaþie pentru 134 de pãrinþi beneficiari pe teme precum „Mirajul strãinãtãþii”. Vrancea prin care s-au solicitat relaþii cu privire la cursurile realizate la nivelul fiecãrui judeþ pentru integrarea în învãþãmântul de masã a copiilor cu nevoi speciale în perioada 2006-2007. defavorizaþi socioeconomic ºi cultural. 8 cadre didactice ºi au fost 66 de beneficiari. în acord cu principiul egalitãþii de ºanse ºi nediscriminãrii. Botoºani.S. Ministerul Educaþiei. mai cu seamã dupã publicarea documentelor rezultate în urma Conferinþei Mondiale în problemele educaþiei speciale.1 lit. Au fost adresate cereri de informaþii de interes public cu privire la programele naþionale desfãºurate în perioada 2006-2007 destinate pãrinþilor tineri cãtre Ministerului Educaþiei.c). Organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care nu pot rãspunde la cerinþele programei ºcolare naþionale.) pentru a oferi un climat favorabil dezvoltãrii armonioase ºi cât mai echilibrate a personalitãþii acestora.

sã ia toate mãsurile necesare pentru recuperarea ºcolarã a copiilor care au abandonat ºcoala în vederea reintegrãrii acestora în învãþãmântul de masã. . 25 în învãþãmântul liceal. au fost implicate 32 de cadre didactice ºi au beneficiat 340 de copii. ISJ Iaºi. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ menþioneazã cã în anii 2006 . Necesitatea derulãrii de programe necesare prevenirii abandonului ºcolar. instituþiile cu atribuþii în domeniul învãþãmântului sunt obligate sã ia toate mãsurile necesare în vederea prevenirii abandonului ºcolar ºi totodatã. dar ºi o cauzã care poate determina exploatarea copilului prin muncã. precum ºi de programe în vederea recuperãrii ºcolare a copiilor care au abandonat ºcoala derivã ºi din numãrul alarmant de cazuri de abandon ºcolar înregistrat în perioada 2006-2007.Judeþul Vrancea: 568 de copii care au abandonat ºcoala. Abandonul ºcolar reprezintã nu numai o încãlcare a dreptului copilului la educaþie. 8 elevi de clasele IX-XIII. Astfel.Judeþul Suceava: 954 de cazuri de abandon ºcolar în anul 2005-2006 ºi 609 cazuri în anul 2006-2007. socio-culturale. 65 . . Legea 272/2004 instituie obligativitatea de a organiza astfel de cursuri în sarcina instituþiilor cu atribuþii în domeniul educaþiei. manifestat cu precãdere în mediul rural. Conform informaþiilor statistice furnizate de cãtre inspectoratele ºcolare judeþene. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani nu a organizat astfel de cursuri. Inspectoratul ªcolar Vrancea menþioneazã cã în anii 2006 -2007 pentru copiii care au abandonat ºcoala funcþiona programul „A doua ºansã” care s-a desfãºurat în 18 instituþii de învãþãmânt din judeþul Vrancea. în vederea reintegrãrii lor în sistemul naþional de învãþãmânt. Organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala. Au fost implicate 77 de cadre didactice ºi au beneficiat de acest program 641 de copii. Cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala în vederea reintegrãrii lor în sistemul de învãþãmânt. pedagogice. religioase. Principalele cauze care genereazã abandonul ºcolar sunt generate de condiþiile economice precare care conduc astfel la limitarea posibilitãþii pãrinþilor de a oferi copiilor resursele necesare educaþiei. Abandonul ºcolar reprezintã conduita copilului de a înceta efectiv frecventarea cursurilor ºcolare înainte de obþinerea unei calificãri sau pregãtiri profesionale. numãrul cazurilor de abandon ºcolar se prezintã astfel: .Judeþul Neamþ: 687 de cazuri de abandon ºcolar. 113 de clasele IVIII. abandonul ºcolar reprezintã un fenomen de mare amploare cu care se confruntã România.3. Programul s-a desfãºurat în 3 instituþii de învãþãmânt din judeþul Neamþ ºi au fost implicate 50 de cadre didactice. . Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi menþioneazã cã în anii 2006 -2007 pentru copiii care au abandonat ºcoala funcþiona programul „A doua ºansã” în care s-au realizat 29 de grupe în 10 unitãþi ºcolare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava menþioneazã cã organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala nu reprezintã obiectele de activitate ale inspectoratelor ºcolare.Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava menþioneazã cã în anii 2006 -2007 nu a desfãºurat cursuri pentru copiii care nu puteau rãspunde programei ºcolare naþionale întrucât aceºtia au beneficiat de adaptare curricularã. Cauzele abandonului ºcolar sunt variate: cauze economice. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani nu a organizat astfel de cursuri. În ultimii ani. 59 de elevi de la ºcolile profesionale. reprezentând astfel ºi o încãlcare a dreptului copilului de a fi protejat împotriva oricãrei forme de exploatare. . psihologice. 5. Bacãu ºi Vaslui nu au rãspuns solicitãrilor noastre de a rãspunde chestionarelor trimise ºi nici solicitãrilor de a ne trimite informaþii de interes public în termenul legal.Judeþul Galaþi: 466 cazuri de abandon ºcolar: 110 în învãþãmântul primar. Una dintre modalitãþile prin care se poate asigura recuperarea ºcolarã a copiilor care au abandonat ºcoala este cea de organizare de cursuri speciale adresate acestei categorii de beneficiari. La nivelul judeþului 299 de astfel de copii au fost luaþi în evidenþã. 331 în învãþãmântul gimnazial.Judeþul Botoºani: 215 cazuri de abandon ºcolar 35 elevi de clasele I-IV.2007 pentru copiii care au abandonat ºcoala funcþiona programul „A doua ºansã” în care 300 de copii care au întrerupt sau au abandonat ºcoala au fost reintegraþi în învãþãmânt.

Deoarece prevenirea abondonului ºcolar nu poate fi realizatã doar prin intervenþia instituþiilor cu atribuþii în domeniul educaþiei. de învãþãmânt.Nu a rãspuns Nu a rãspuns. de la unitãþile ºcolare în cadrul Consiliului Local perioada 2006-2007. cazuri de copii care se Nr. Galaþi cu privire la modalitãþile de intervenþie ale acestor instituþii în cazurile de copii cu risc de abandon ºcolar sau care au abandonat efectiv ºcoala. Judeþul Botoºani Consiliul Local Botoºani. în privinþa cazurilor de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt aflate în evidenþa Serviciilor Publice de Asistenþã Socialã în perioada 2006-2007. Muncipiul Botoºani Serviciul Public de Asistenþã Socialã Judeþul Botoºani Primãria Bucecea Nu a avut în evidenþã cazuri de Nu a primit sesizãri Oraºul Bucecea copii care se sustrag procesului de învãþãmânt Judeþul Botoºani Primãria Comunei A avut în evidenþã 4 cazuri de Nici unul dintre aceste Comuna Tudora Tudora copii care se sustrag procesului cazuri nu a fost sesizat de de învãþãmânt în perioada cãtre unitãþile ºcolare 2006-2007 Judeþul Neamþ Consiliul Local Piatra Nu a rãspuns Nu a rãspuns Muncipiul Piatra Neamþ-Serviciul Public Neamþ de Asistenþã Socialã Judeþul Neamþ Consiliul Local Piatra A avut un singur caz de copil Un singur caz a fost Muncipiul Roman Neamþ-Direcþia Generalã care se sustrage procesului de sesizat de unitãþile ºcolare de Asistenþã Socialã învãþãmânt Judeþul Neamþ Primãria Comunei Nu beneficiazã de o evidenþã a Nu a rãspuns Comuna Sãbãoani Sãbãoani cazurilor de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt 66 . Judeþul Vaslui Serviciul Public de Nu a avut în evidenþã cazuri de Nu a primit nici o sesizare Oraºul Negreºti Asistenþã Socialã ºi copii care se sustrag procesului de la unitãþile ºcolare de cazuri de copii care se Protecþia Copilului de învãþãmânt în perioada sustrag procesului de 2006-2007. Judeþul Iaºi Consiliul Local Iaºi cazurilor de copii care se Muncipiul Iaºi Direcþia de Asistenþã sustrag procesului de Comunitarã-Serviciul de învãþãmânt. Neamþ. Hârlãu Nu a primit nici o sesizare Judeþul Vaslui Direcþia de Asistenþã Nu a avut cazuri de copii care din partea unitãþilor Muncipiul Vaslui Socialã se sustrag procesului de ºcolare de cazuri de copii învãþãmânt înregistrate în care se sutrag procesului perioada 2006-2007. Oraºul Hârlãu care se sustrage procesului de de copil care se sustrage Protecþie Socialã ºi învãþãmânt înregistrat în procesului de învãþãmânt Autoritate Tutelarã din perioada 2006-2007. Nu beneficiazã de o statisticã a Nu a rãspuns. s-au obþinut urmãtoarele date statistice: Instituþia Nr. Precizeazã cã în Autoritate Tutelarã. Vaslui. situaþiile de acest gen a Protecþia Minorilor ºi colaborat cu Asociaþia Salvaþi Familiei Copiii. fiind necesarã ºi activitatea conlucratã a instituþiilor cu atribuþii în domeniul asistenþei sociale. în cadrul programului de monitorizare derulat de Asociaþia Salvaþi Copiii-filiala Iaºi. Compartimentul de Judeþul Iaºi Nu a avut nici un caz de copil Nu a primit nici o sesizare Asistenþã Socialã. s-au solicitat informaþii de interes public ºi Serviciilor Publice de Asistenþã Socialã din judeþele Iaºi. Vrancea. Botoºani. Bacãu. unitãþile ºcolare în perioada 2006-2007. Suceava. Cazuri de copii care Judeþul sustrag procesului de se sustrag procesului de Localitatea învãþãmânt înregistrat în învãþãmânt sesizate de perioada 2006-2007. Astfel. învãþãmânt.

• Primãria Oraºului Bucecea. A avut în evidenþã 14 cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt Judeþul Suceava Muncipiul Suceava Direcþia de Asistenþã Socialã Serviciul de Autoritate Tutelarã Primãria Oraºului Fãlticeni Primãria Comunei Dumbrãveni Consiliul Local BacãuServiciul Public de Asistenþã Socialã Consiliul Local Comãneºti-Serviciul Public de Asistenþã Socialã Judeþul Suceava Oraºul Fãlticeni Judeþul Suceava Comuna Dumbrãveni Judeþul Bacãu Muncipiul Bacãu Judeþul Bacãu Oraºul Comãneºti A avut în evidenþã 2 cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt A avut în evidenþã 15 cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt Nu a rãspuns Nr. deoarece nu a avut în evidenþã astfel de cazuri. Protecþia Minorilor ºi Familiei. 6 cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt au fost sesizate de unitãþile ºcolare Nici un caz nu a fost sesizat de unitãþile ºcolare Nici un caz nu a fost sesizat de unitãþile ºcolare Nu a rãspuns Judeþul Vrancea Muncipiul Focsani Consiliul Local FocsaniServiciul Public de Asistenþã Socialã Nu deþine o evidenþã precisã a cazurilor de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt.Servciul Public de Asistenþã Socialã.Direcþia de Asistenþã Socialã a declarat cã nu a desfãºurat activitãþi în privinþa copiilor cu risc de abandon ºcolar.Compartimentul de Asistenþã Socialã. cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt înregistrat în perioada 2006-2007. deoarece nu a avut în evidenþã astfel de cazuri. a menþionat cã în privinþa prevenirii abandonului ºcolar “ Instituþia a oferit servicii de infomare pãrinþilor ºi copiilor cu privire la drepturile lor. Cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt sesizate de unitãþile ºcolare în perioada 2006-2007. Protecþie Socialã ºi Autoritate Tutelarã a menþionat cã nu a desfãºurat activitãþi cu privire la copiii care prezintã risc de abandon ºcolar. datoritã faptului cã unitãþile ºcolare nu sesizeazã astfel de cazuri A avut în evidenþã 2 cazuri de copii aflati în situatia de abandon ºcolar Nu a primit nici o sesizare din partea unitãþilor ºcolare Nici unul dintre aceste cazuri nu a fost sesizat de unitãþile ºcolare În ce priveºte modalitãþile de intervenþie a Serviciilor Publice de Asistenþã Socialã în cazurile de copii ce prezintã risc de abadon ºcolar sau care au abandonat efectiv ºcoala. precizeazã cã “pentru copiii cu risc crescut de abandon ºcolar ºi exploatare prin muncã s-a colaborat cu DGASPC Iaºi în vederea accesãrii servciilor furnizate de cãtre aceastã instituþie”.Serviciul Public de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului a menþionat cã “ În colaborare cu ªcoala Mihai David Negreºti s-a urmãrit identificarea copiilor care au beneficiat de programul A DOUA ªANSÃ. precum ºi cu privire la modalitatea de acordare a drepturilor de asistenþã socialã. • Consiliul Local Negreºti.nu a rãspuns. Judeþul Vaslui • Consiliul Local Vaslui. • Consiliul Local Hârlãu .” Judeþul Botoºani • Consiliul Local Botoºani .Judeþul Localitatea Instituþia Nr. SPAS-urile au furnizat urmãtoarele informaþii: Judeþul Iaºi • Consiliul Local Iaºi: Direcþia de Asistenþã Comunitarã —Serviciul Autoritate Tutelarã.” • Primãria Comunei Tudora a relatat cã “ În perioada 2006-2007 s-au purtat discuþii cu familiile copiilor care au abandonat ºcoala despre necesitatea terminãrii cursurilor ºcolare 67 .

). implicarea acestuia în programul ºcolar. • Minorii care se aflã în asemenea situaþii sunt asistaþi în cadrul centrului unde beneficiazã de anumite servicii prin care se urmãreºte rezolvarea dificultãþilor apãrute:consiliere psihologicã.Servciul Public de Asistenþã Socialþ. Serviciul de Autoritate Tutelarã a menþionat cã “ În vederea reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþia de abandon ºcolar.Direcþia de Asistenþã Socialã a menþionat cã instituþia “ nu a desfãºurat nici o activitate privind reintegrarea ºcolarã a copiilor care se sustrag procesului de învãþãmânt”. • Primãria Comunei Dumbrãveni a relatat cã în cazurile de abandon ºcolar identificate “a efectuat vizite la domiciliu. Judeþul Neamþ • Consiliul Local Piatra Neamþ. un numãr de 5 copii au fost reintegraþi în sistemul de învãþãmânt.Serviciul Public de Asistenþã Socialã nu a rãspuns solicitãrilor de informaþii de interes public adresate de Asociaþia Salvaþi Copiii-filiala Iaºi.obligatorii. s-au desfaºurat urmãtorele activitãþi:vizite în familie. Judeþul Suceava • Consiliul Local Suceava . Întrebate fiind inspectoratele ºcolare judeþene cu privire la modalitatea de colaborare dintre acestea ºi serviciile publice de asistenþã socialã în vederea reintegrãrii ºcolare a copiilor care se sustrag procesului de învãþãmânt. Nici un copil din cei care au abandonat ºcoala nu au fost integraþi în sistemul de învãþãmânt”. Prin acest parteneriat se solutioneazã cazurile de abandon ºcolar. de abandon ºcolar ºi/sau exploatare prin muncã. desfãºurând munci contrare legii. cunoscute ca aflându-se în situaþii de risc. • Consiliul Local Comãneºti. din cele 15 cazuri de abandon ºcolar înregistrate s-a realizat integrarea ºcolarã a unui numãr de 4 cazuri la ªcoala Specialã Burdujeni.” Judeþul Galaþi • Nici unul dintre SPAS din cadrul judeþului nu a rãspuns solicitãrilor de informaþii de interes public adresate de cãtre Asociatia Salvati Copiii Iaºi. precum ºi cu privire la mãsurile efectiv întreprinse în vederea 68 . menþinerea legãturii personal specializat învãþãtor/diriginte în vederea despistãrii ºi rezolvãrii dificultãþilor apãrute ºi identificarea progreselor.nu a rãspuns. informarea ºi consilierea familiilor.Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã a relatat cã “în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc. servicii de consiliere”. intermedierea copil-ºcoalã (verificarea prezenþei minorului la orele ºcolare.sprijin în efectuarea temelor. pentru a preveni abandonul ºcolar ºi exploatarea copiilor prin muncã(activitãþi de consiliere. instituþia are la bazã un parteneriat cu Asociaþia “ Lumina Linã”. implementarea planurilor de servicii ºi monitorizare. comportamentul acestuia etc. • Primãria Comunei Sãbãoani nu a desfãºurat nici o activitate în privinþa copiilor cu risc de abandon ºcolar. Centrul Social de Zi “ Sfânta Vineri”. • Primãria Municipiului Fãlticeni nu a oferit servicii ºi nu a desfãºurat activitãþi în vederea prevenirii abandonului ºcolar ºi reintegrãrii în sistemul de învãþãmânt a copiilor care prezintã risc de abandon ºcolar. urmãrindu-se reintegrarea ºcolarã a acestora. Ca urmare a serviciilor oferite. psiholog) cu personalul ºcolii în vederea identificãrii cauzei abadonului ºcolar al copilului. judeþul Suceava. • Primãria Muncipiului Roman. mediere socialã. relaþionarea de cãtre personalul specializat al centrului (asistent social. medierea conflictelor (reprezentanþii ºcolii-copil). • Dintre copii cu risc de abandon ºcolar. Judeþul Vrancea • Consiliul Local Focºani .Direcþia de Asistenþã Socialã. suport material ºi financiar). Judeþul Bacãu • Consiliul Local Bacãu .Serviciul Public de Asistenþã Socialã a menþionat cã “În perioada 2006-2007 personalul SPAS Comãneºti a întreprins numeroase demersuri menite a veni în întâmpinarea familiilor cu copii.

prevenirii abandonului ºcolar ºi reintegrãrii copilului în sistemul naþional de învãþãmânt au dat urmãtoarele rãspunsuri: ISJ Botoºani a menþionat “cã instituþia a colaborat cu Serviciul Public de Asistenþã Socialã în vederea reintegrãrii ºcolare a copiilor care se sutrag procesului de învãþãmânt. De exemplu, elevilor care au primit certificate de handicap li s-a fãcut orientare ºcolarã, în funcþie de tipul ºi gradul de deficienþã.” ISJ Neamþ a relatat cã “existã o colaborare între instituþie ºi serviciul public de asistenþã socialã reprezentanþii DGASPC analizeazã ºi soluþioneazã cazurile împreunã cu reprezentanþi ai ISJ”. ISJ Suceava a rãspuns ca în privinþa colaborãrii între instituþie ºi SPAS pentru reintegrarea ºcolarã a elevilor care se sustrag procesului de învãþãmânt nu a fost cazul unei asemenea colaborãri, nu deþin date despre astfel de cazuri. ISJ Vrancea menþioneazã cã “Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea colaboreazã cu Servciul Public de Asistenþã Socialã prin parteneriate, în cadrul unor proiecte (ex. Phare 2005 “Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate”), precum ºi în cadrul comisiilor judeþene: ex. Comisia Judeþeanã pentru protecþia copilului, Echipa intersectorialã pentru prevenirea ºi combaterea exploatãrii copiilor prin muncã” ISJ Galaþi a enumerat mai multe colaborãri cu Serviciul Public de Asistenþã Socialã, Direcþia de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului ºi Centrul Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educationalã Galaþi, precum ºi cu o serie de organizaþii neguvernamentale în vederea asigurãrii unor servicii pentru copii care prezintã risc de abandon ºcolar, respectiv: • “Colaborarea indirectã cu DGASPC Galaþi în vederea îmbunãtãþirii situaþiei ºcolare a elevilor aflaþi în plasament Sc. Nr.28; beneficiari 2 copii. • Colaborarea cu serviciul public de asistenþã socialã în cazul unor elevi cu absenteism ºcolar, Sc. Nr.12, 3 copii beneficiari. • Colaborarea cu DGASPC Galaþi în vederea monitorizãrii elevilor aflaþi în plasament, Sc. Nr.12, 7 beneficiari. • Colaborarea cu serviciul public de asistenþã socialã în cazul unor elevi cu absenteism ºcolar, Colegiul Tehnic Traina Vuia, 4 beneficiari, • Colaborarea cu CJRAE în cazuri de violenþã în familie, Colegiul Tehnic Traian Vuia, 1 beneficiar, • Colaborarea cu DGASPC- centrul de Primire Minori Irene & Stuart ºi Secþia 4 Poliþiei în cazul unor elevi de clasele V-VIII din ªcoala nr. 20 ce prezintã risc social, 10 beneficiari, • Consilierea socialã a pãrinþilor care manifestã reticenþã în ce priveºte înscrierea copiilor în centre de zi, Sc. Nr.18, 2 beneficiari, colaborare cu Fundaþia “Cuvântul Întrupat”, • Colaborare cu Fundaþia “Familia” pentru Identificarea unui mediu securizant pentru mama ºi copiii abuzaþi, ªcoala 10, 3 beneficiari, • Colaborare cu DGASPC, Centrul maternal, Sectia 2 ºi 3 Poliþiei pentru consilierea familiilor privind consecinþele abandonului ºcolar ºi evaluarea familiilor din punct de vedere social, • Colaborare cu Serviciul Public de Asistenþã Socialã Galaþi pentru intervenþii la autoritãþile locale în vederea facilitãrii accesului familiilor la ajutoarele sociale garantate prin lege, • Colaborare cu centru de primire minori Irene & Stuart pentru înscrierea unui copil în centru de primire minori etc. ISJ Iaºi ºi ISJ Vaslui nu au rãspuns solicitãrilor de informaþii de interes public.

5.4. Prevenirea abandonului ºcolar din motive economice, luând mãsuri active pentru acordarea unor servicii sociale în mediu ºcolar, cum sunt: hrana, rechizite, transport ºi alte asemenea (art. 48 alin.1 lit.f).
Cauzele abandonului ºcolar ºi ale absenteismului ºcolar sunt multiple: condiþiile socio-economice precare, lipsa oportunitãþilor de realizare profesionalã a copiilor, condiþiile socio-culturale ale familiilor din care provin copiii, atitudinea pasivã a familiilor copiilor faþã de actul de învãþãmânt, climatul familial, anturajul copilului etc. Confom studiilor de specialitate, principala cauzã a abandonului ºcolar o reprezintã situaþia economicã precarã a familiei din care provine copilul, lipsa resurselor materiale ale parinþilor duce de cele mai multe ori la 69

imposibilitatea acestora de a procura copilului manual, rechizite ºcolare, îmbrãcaminte, de a asigura transportul copilor la ºcoala etc. De aceea, în situaþia în care familia nu beneficiazã de resursele necesare pentru a asigura copilului accesul la educaþie, este necesarã intervenþia instituþiilor de stat cu atribuþii în domeniul învãþãmântului, precum ºi în domeniul asistenþei sociale. Astfel , Legea 272/2004 prin art. 48 alin.1 lit.f impune instituþiilor cu atribuþii în domeniul învãþãmântului obligaþia de a lua toate mãsurile necesare pentru acordarea unor servicii sociale în mediu ºcolar, constând în hranã, rechizite, transport, s.a. Prin întrebãrile adresate pentru a afla modalitãþile de implementare a Legii 272/2004 de cãtre instituþiile cu atribuþii în domeniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului, s-a urmãrit obþinerea de informaþii de la inspectoratele ºcolare judeþene din judeþele Moldovei, precum ºi de la Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului cu privire la programele derulate de cãtre aceste instituþii în vederea prevenirii abandonului ºcolar din motive economice. În judeþul Botoºani, conform informaþiilor oferite de cãtre ISJ Botoºani,în vederea prevenirii abandonului ºcolar din motive economice, s-au luat urmãtoarele mãsuri în perioada 2006-2007: - Derularea programului “Bani de liceu” în cadrul cãruia a fost alocatã suma de 3.318.482 lei în anul 2006, repartizaþi la un numãr de 4.100 de elevi ºi suma de 7.131.303 în anul 2007, repartizaþi la un numãr de 5.500 de elevi. - Distribuirea gratuitã a rechizitelor din fondurile avansate de MEC, bugetul total alocat fiind de 517.000 lei. - Derularea programului “200 de Euro”: în 2006 au beneficiat de program un numãr de 1.240 elevi, bugetul alocat fiind de 809.139,08 lei, iar în anul 2007 au beneficiat de program un numãr de 1.823 elevi, bugetul alocat fiind de 1.156.378,24 lei. În judeþul Neamþ, conform informaþiilor furnizate de ISJ Neamþ, mãsurile întreprinse de cãtre aceastã instituþie în vederea prevenirii abandonului ºcolar din motive economice au fost cele derulate la nivel naþional: rechizite ºi manuale gratuite, produse alimentare, burse sociale, transport gratuit sau subvenþionat. ISJ Neamþ nu ne-a oferit date privitoare la sumele alocate pentru aceste serviici ºi nici privitoare la numãrul de copii beneficiari. Judeþul Suceava - Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava, apreciazã citãm” nu are competenþe ºi nici buget pentru acordarea unor servicii sociale de tipul celor menþionate”, dar menþioneazã cã în perioada 20062007 ISJ Suceava a aplicat programele naþionale derulate de MECT “Cornul ºi Laptele” (58.375 beneficiari), rechizite ºcolare gratuite (5.903 beneficiari), s-au asigurat 42 de microbuze ºcolare repartizate cu precãdere în localitãþile izolate. În Judeþul Vrancea, potrivit informaþiilor oferite de ISJ Vrancea, pentru asigurarea serviciilor sociale copiilor cu risc de abandon ºcolar din motive economice, suportul acordat a fost constant în burse sociale, rechizite gratuite, hranã, transport ºi s-a alocat un buget total de 2.336.000 lei. În ce priveºte bursele sociale, s-a alocat un buget de 123.000 lei de cãtre MECT ºi 1.250.000 lei de cãtre primãrii, numãrul total al beneficiarilor burselor sociale fiind de 4.000 de elevi. În perioada de referinþã 2006-2007, au fost acordate în judeþul Vrancea rechizite ºcolare la un numãr de 20.800 de elevi. La solicitãrile de informaþii de interes public solicitate de Asociaþia Salvaþi Copiii Iaºi privind mãsurile întreprinse de cãtre Inspectoratele ªcolare Judeþene din motive economice, nu au rãspuns ISJ Iaºi, ISJ Vaslui, ISJ Bacãu. ISJ Galaþi, deºi ne-a oferit informaþii detaliate cu privire la alte aspecte ce prezintã interes în domeniul protejãrii ºi promovãrii drepturilor copilului, nu ne-a oferit date cu privire la subiectul în discuþie. De asemenea, Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului nu a rãspuns solicitãrilor de informaþii de interes public referitoare la programele de interes naþional în domeniul prevenirii abandonului ºcolar din motive economice. Deoarece una din cauzele abandonului ºcolar o reprezintã situaþia socio-economicã a famililor copiilor aflaþi în aceastã situaþie, iar principalele instituþii care au atribuþii în domeniul asigurãrii serviciilor de asistenþã ºi protecþie sociale atât pentru familie, cât ºi pentru copil sunt Serviciile Publice de Asistenþã Socialã din cadrul Consiliilor locale ale localitãþilor, s-au solicitat informaþii mai multor SPAS-uri din regiunea Moldovei cu privire la activitãþile desfãºurate în perioada 2006-2007 de sprijin a pãrinþilor care au în întreþinere copii ºi care nu pot, din motive independente de voinþa lor, sã satisfacã nevoile minime de locuinþã, hranã, îmbrãcãminte ºi educaþie a copiilor. Conform informaþiilor furnizate de cãtre SPAS-urile cãrora li s-au adresat întrebãri, s-au obþinut urmãtoarele informaþii:

70

Judeþul Iaºi • Consiliul Local Iaºi- Direcþia de Asistenþã Comunitarã, Serviciul de Autoritate Tutelarã, Protecþia Minorilor ºi Familiei a relatat faptul cã “În perioada 2006-2007 au fost sprijinite mai multe familii, cu diferite ocazii (începerea anului ºcolar, sãrbãtori de iarnã, sãrbãtori pascale etc.) fie prin acordarea de pachete conþinând alimente, îmbrãcãminte, rechizite, fie prin oferirea unui spijin material”. • Consiliul Local Hârlãu-Compartimentul de Asistenþã Socialã, Protecþie Socialã ºi Autoritate Tutelarã a menþionat cã “În perioada 2006-2007 instituþia a sprijinit familiile aflate în situaþii de risc prin acordarea de ajutoare, constând în alimente (la diferite ocazii) ºi bani, în funcþie de situaþia economic-socialã a fiecãrei familii în parte.” Judeþul Vaslui • Consiliul Local Vaslui- Direcþia de Asistenþã Socialã a menþionat cã “În perioada 2006-2007 instituþia a sprijinit un numãr de 800 de familii pe lunã sau persoane, care au în întreþinere copii ºi care nu au putut asigura, independent de voinþa lor, nevoile de bazã ale acestora. Aceste familii au fost sprijinite prin acordarea de ajutor social, asigurarea de locuinþe sociale, ajutoare de urgent în bani sau naturã, alocaþii de susþinere a familiei monoparentale, ajutoare pentru încãlzirea locuinþei.” • Consiliul Local Negreºti- Serviciul Public de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului a relatat faptul cã “În perioada 2006-2007 nu au fost sprijiniþi pãrinþi sau persoane care au în întreþinere copii ºi care nu pot asigura din motive independente de voinþa lor satisfacerea nevoilor minime de hranã, locuinþã ºi educaþie a copiilor din lipsã de fonduri la nivelul comunitãþii”. Judeþul Botoºani • Consiliul Local Botoºani- Serviciul Public de Asistenþã Socialã nu a rãspuns solicitãrilor de informaþii de interes public adresate de Asociaþia Salvaþi Copiii- filiala Iaºi. • Primãria Oraºului Bucecea a relatat cã “În perioada 2006-2007 instituiþia a sprijinit o familie care are în întreþinere 5 copii ºi care nu a putut asigura, independent de voinþa ei, satisfacerea nevoilor minime de locuinþã, hranã, îmbrãcãminte. Serviciile oferite pentru aceºtia au fost: acordarea de ajutor social în cuantum de 272 lei, a alocaþiei de sprijin pentru familie monoparentalã în cuantum de 79 lei, contactarea unor persoane fizice ºi organizaþii pentru acordarea de donaþii”. • Primãria Comunei Tudora precizeazã cã în perioada 2006-2007 nu a avut buget alocat pentru acordarea unor asemenea servicii. Judeþul Neamþ • Consiliul Local Piatra Neamþ-Serviciul Public de Asistenþã Socialã- nu a rãspuns solicitãrilor de informaþii de interes public. • Consiliul Local Roman - Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã a menþionat cã “În perioada 2006-2007 instituþia a sprijinit pãrinþi sau persoane care au în întreþinere copii ºi care nu pot asigura, din motive independente de voinþa lor, satisfacerea nevoilor minime de locuinþã, hranã, îmbrãcãminte sau educaþie a copilului. Au fost în evidenþã 100 de persoane care au beneficiat de masã caldã la Cantina de Ajutor Social, aproximativ 500 de persoane au beneficiat de ajutor de urgenþã. Satisfacerea nevoilor minime de locuinþã, hranã, îmbrãcãminte sau educaþie a copilului. S-au acordat 30 de locuinþe sociale ºi locuinþe în regim ANL la un numãr de 62 de persoane.” • Primãria Comunei Sãbãoani, deºi ne-a oferit informaþii detaliate cu privire la alte solicitãri, nu a dat nici un rãspuns la aceastã întrebare. Judeþul Suceava • Consiliul Local Suceava- Direcþia de Asistenþã Socialã, Serviciul de Autoritate Tutelarã ne-a informat cã în anul 2006 au acordat prestaþii financiare la un numãr de 161 de pãrinþi care au în întreþinere copii ºi care nu pot asigura condiþiile minime de hranã, îmbrãcãminte ºi educaþie pentru copii, iar în anul 2007 au asigurat astfel de servicii pentru un numãr de 197 de beneficiari. • Primãria Oraºului Fãlticeni a acordat în perioada 2006-2007 servicii constând în sprijin cu alimente la un numãr de 35 de beneficiari.

71

mai ales ºcolile din mediul rural. Din partea ISJ-urilor care au primit întrebãri cu privire la respectarea dreptului la educaþie ºi accesul la educaþie a copiilor s-au mai primit urmãtoarele informaþii: 72 . în anul 2007. precum ºi în ce priveºte integrarea copiilor cu nevoi speciale de educaþie în sistemul învãþãmântului de masã. În judeþul Neamþ. la nivelul anului 2007. conform informaþiilor furnizate presei de ASP Neamþ. din cele 732 de unitãþi de învãþãmânt din judeþ. în perioada 2000-2004 procentul PIB alocat educaþiei variind între 3 ºi 4%. doar 54% din unitãþile de învãþãmânt au obþinut autorizaþie sanitarã de funcþionare. lipsei surselor de încãlzire etc.Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã nu a rãspuns la aceastã solicitare. haine obþinute din donaþii ºi sponsorizãri. 17% au doar aviz provizoriu. cea mai mare parte a bugetului fiind alocatã cheltuielilor cu personalul. Astfel. în anul 2007. conform Legii 416/2001. O altã problemã cu care se confruntã sistemul de învãþãmânt o reprezintã starea imobilelor în care îºi desfãºoarã activitatea unitãþile de învãþãmânt. cantine ºcolare) sunt neautorizate sanitar.5 % din PIB. În judeþul Bacãu.• Primãria Comunei Dumbrãveni a menþionat cã în perioada de referinþã a acordat ajutor social la 10 familii. 258 de cladiri destinate învãþãmântului preuniversitar (ºcoli. 34% din ºcolile ºi grãdiniþele din România nici mãcar nu au cerut o astfel de autorizaþie de funcþionare. s-au aflat în imposibilitatea de asigura satisfacerea nevoilor minime de locuinþã. iar în Judeþul Galaþi. În judeþul Botoºani. independent de voinþa lor.” Judeþul Vrancea • Consiliul Local Focºani. Astfel. cele mai multe unitãþi ºcolare neautorizate sanitar sunt în judeþul Vrancea (318 unitãþi ºcolare din 372). fiind 4.Serviciul Public de Asistenþã Socialã a menþionat cã “În perioada 2006-2007 a acordat sprijin la 10 familii aflate în situaþia în care pãrinþii. • Consiliul Local al oraºului Comãneºti. pachete de alimente. hranã. conform informaþiilor date presei locale de ASP Bacãu în august 2008. din 521 unitãþi ºcolare. 454 de clãdiri destinate unitãþilor ºcolare preºcolare nu beneficiazã de autorizaþie sanitarã de funcþionare. îmbrãcãminte ºi educaþie a copilului. Învãþãmântul românesc întampinã dificultãþi ºi în ce priveºte asigurarea accesului la educaþie a copiilor care provin din categorii dezavantajate. multe dintre unitãþile ºcolare funcþionând fãrã autorizaþie sanitarã de funcþionare datoritã lipsei apei potabile curente. România continuã sã se situeze la un nivel scãzut de finanþare a educaþiei ca procent PIB. Procentul din PIB pentru educaþie a beneficiat de o creºtere substanþialã faþã de anii precedenþi. dar ne informeazã cã în perioada 2006-2007 s-au acordat ajutoare de urgenþã pentru un numãr de 4 copii pentru intervenþii medicale în strãinãtate ºi în þarã. nu a fost acoperit nici 40% din necesarul de cadre didactice în mediul rural. Judeþul Bacãu • Consiliul Local Bacãu. conform declaraþiilor din presa naþionalã a Ministrului Educaþiei Cristian Adomniþei. O altã problemã cu care se confuntã sistemul actual de învãþãmânt o reprezintã lipsa de cadre didactice calificate în unitãþile ºcolare din mediu rural. la nivelul anului 2007 în judeþul Iaºi aveau autorizaþie sanitarã de funcþionare 62% din totalul de 789 de unitãþi ºcolare. aceste familii au beneficiat de mediere. neexistând în prezent interes pentru profesori de a fi titularizaþi pe posturile vacante din ºcolile de la sate. doar 379 beneficiazã de autorizaþie sanitarã de funcþionare. acordate prin dispoziþie a primarului. din totalul de 410 cladiri. 118 nu au obtinut autorizaþie sanitarã de funcþionare.Serviciul Public de Asistenþã Socialã nu a rãspuns. mai ales a celor din mediu rural. iar dintre judeþele din þarã. grãdiniþe. lipsei grupurilor sanitare. precum ºi ajutoare baneºti ocazionale ºi spaþii de locuit temporar. conform declaraþiilor date de cãtre Inspectorul General al ISJ Iaºi presei locale. 5. La nivel naþional. dintre acestea. ajutoare bãneºti de urgenþã.8 % în anul 2005 .07% în anul 2006. Judeþul Galaþi Nu au fost primite informaþii de la nici unul dintre Serviciile Publice de Asistenþã Socialã din cadrul judeþului. consiliere psihologicã ºi juridicã. Tot în anul 2007. ajungând la nivelul anului 2007 la 5. cea mai mare parte a acestora având condiþii improprii pentru desfãºurarea cursurilor ºcolare.

În anul 2007 au primit rechizite 4018 elevi de clasa I. produse alimentare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi nu a rãspuns la aceastã întrebare. Au beneficiat 154 de ºcoli din localitãþile judeþului.000 lei. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani a declarat un numãr de 215 de copii. Se menþioneazã cã în anii 2006-2007 ISJ Suceava a aplicat programele MECT „Laptele ºi Cornul” având 58375 de beneficiari. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani nu a organizat astfel de cursuri. 25 de microbuze ºcolare au transportat elevi ºi 3. 10258 la clasele V-VII ºi 3696 la clasele a VIII-a. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani a distribuit gratuit în 2006 3084 pachete de rechizite elevilor de clasa I. ªcolile au mai primit de la MECT 42 de microbuze ºcolare repartizate cãtre ISJ Suceava. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a declarat un numãr de 568 de copii. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a declarat cã mãsurile au constat în burse sociale. au fost implicate 32 de cadre didactice ºi au beneficiat 340 de copii. 10832 la clasele V-VII ºi 2988 la clasele a VIII-a. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi a declarat un numãr de 466 de copii. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava menþioneazã cã organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala nu reprezintã obiectele de activitate ale inspectoratelor ºcolare.Cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala în vederea reintegrãrii lor în sistemul de învãþãmânt.800 de beneficiari au primit rechizite în valoare de 463. 1500 de elevi au participat la excursii în þarã ºi 1200 de elevi au participat la festivaluri ºi concursuri judeþene ºi naþionale. Bugetul alocat fiind de 2. permisivã ºi stimulativã. transport. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi nu a rãspuns la aceastã întrebare. Au fost implicate 77 de cadre didactice ºi au beneficiat de acest program 641 de copii. hranã. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava a declarat un numãr de 1563 de copii.300 elevi de liceu au primit decont pentru transport. Numãrul de copii care au abandonat ºcoala în aniii 2006 -2007: Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a declarat un numãr de 687 de copii.2007 pentru copiii care au abandonat ºcoala funcþiona programul „A doua ºansã” în care 300 de copii care au întrerupt sau au abandonat ºcoala au fost reintegraþi în învãþãmânt. Programul s-a desfãºurat în 3 instituþii de învãþîmânt din judeþul Neamþ ºi au fost implicate 50 de cadre dactice.000 lei burse prin primãrii. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava a declarat cã inspectoratele ºcolare nu au competenþe ºi nici buget pentru acordarea unor servicii sociale de genul celor menþionate. Inspectoratul ªcolar Vrancea menþioneazã cã în anii 2006 -2007 pentru copiii care au abandonat ºcoala funcþiona programul „A doua ºansã” care s-a desfãºurat în 18 instituþii de învãþãmânt din judeþul Vrancea.000 lei burse MECT ºi 1. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ menþioneazã cã în anii 2006 . luate de ISJ pentru prevenirea abandonului ºcolar în anii 2006-2007? Vã rugãm sã precizaþi ºi un numãr de copii beneficiari ai acestor mãsuri: Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a declarat cã mãsurile sunt cele care se deruleazã la nivel naþional (rechizite ºi manuale. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi menþioneazã cã în anii 2006 -2007 pentru copiii care au abandonat ºcoala funcþiona programul „A doua ºansã” în care s-au realizat 29 de grupe în 10 unitãþi ºcolare.. transport gratuit/subvenþionat) sau la nivel judeþean ºi local (ajutor material. Rechizite ºcolare cu 5903 beneficiari. 4. 20. rechizite. burse sociale. 11548 la cei de clasele II-IV. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a declarat general cã oferta educaþionalã ºcolarã ºi extraºcolarã a unitãþilor de învãþãmânt din judeþ este bogatã. Numãrul de mãsuri active de acordare a unor servicii sociale în mediul ºcolar cum sunt hranã.336.000 de elevi au primit burse sociale. donaþii) În aceaºti ani au fost sprijiniþi peste 80.000 lei din care 123. Valoarea totalã a bugetului alocat este de 517000. Vã rugãm sã precizaþi mãsurile intreprinse în perioada 2006-2007 pentru respectarea dreptului copilului la timp liber ºi timp de odihnã precum ºi a dreptului acestuia de a participa la viaþa culturalã ºi artisticã. 73 . transport etc.000 de copii din 387 de unitãþi ºcolare.250. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a precizat cã 512 elevi au participat în 16 centre de agrement. 10446 la cei de clasele II-IV.

Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a declarat cã 7 elevi nu s-au prezentat la tezele cu subiect unic deoarece au fost plecaþi la munci agricole cu pãrinþii. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a declarat cã nu centralizeazã astfel de situaþii. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi nu a sancþionat nici un cadru didactic pentru abaterile la care s-a fãcut referire. de exemplu „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate”. Precizaþi numãrul cadrelor didactice sancþionate pentru fiecare abatere în parte ºi sancþiunile aplicate. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani a dezvoltat mai multe proiecte având acest scop. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a declarat cã nu a are cunoºtinþã de asemenea cazuri. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava a declarat cã nu deþine astfel de date. Inspectoratul ªcolar Judeþean nu rãspunde la întrebare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi nu rãspunde la aceastã întrebare. vã rog sã daþi exemple de câteva astfel de colaborãri pe care le consideraþi relevante. cazurile copiilor care s-au sustras procesului de învãþãmânt. Vã rugãm sã precizaþi dacã în perioada 2006-2007 inspectoratul ºcolar judeþean a colaborat cu serviciul public de asistenþã socialã sã ia toate mãsurile pentru reintegrarea ºcolarã a copilului care se sustrage de la procesul de învãþãmânt. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a declarat cã 2 cadre didactice au fost sancþionate administrativ. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava declarã cã nu deþine date despre acest aspect.Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava nu oferã un rãspuns concret. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani a realizat 3 astfel de sesizãri. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a declarat un numãr de 5 sesizãri de rele tratamente. desfãºurând munci cu nerespectarea legii. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a declarat cã a colaborat cu SPAS în cadrul unor proiecte Phare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ declarã cã reprezentanþii DGASPC analizeazã ºi soluþioneazã cazurile împreunã cu ISJ. sau dupã caz DGASPC. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a declarat cã nu deþine astfel de date. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava a declarat cã nu deþine date despre acest subiect. nesesizarea DGASPC a cazurilor de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt desfãºurând munci cu nerespectarea legii. 74 . Vã rugãm sã precizaþi dacã au existat în cursul anului 2006-2007 cadre didactice pentru sãvârºirea urmãtoarelor abateri disciplinare grave:nesesizarea cazurilor de abuz sau rele tratamente. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani a declarat cã nu a realizat nicio astfel de sesizare. Dacã da. nesesizarea DGASPC în cazul în care cadrul didactic are suspiciuni în legãturã cu existenþa unui abuz sau neglijare a copilului. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava a declarat cã nu deþine numãrul de sesizãri de abuzuri/neglijare sesizate cãtre SPAS sau DGASPC. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ nu precizeazã decât cã a semnalat un numãr mic de cazuri de abuz/neglijare cãtre DGASPC. Precizaþi dacã în perioada 2006-2007 numãrul sesizãrilor cãtre SPAS a copiilor care s-au retras din procesul de învãþãmânt. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi prezintã un numãr de 119 copii care au beneficiat în urma colaborãrii dintre ISJ ºi SPAS în vederea luãrii tuturor mãsurilor pentru reintegrarea ºcolarã. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi nu rãspunde la aceastã întrebare. abuzuri ºi/sau de neglijare a copiilor. Vã rugãm sã precizaþi numãrul de sesizãri realizate în perioada 2006-2007. Precizaþi numãrul de sesizãri de rele tratamente. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani nu a realizat astfel de sesizãri. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani a declarat cã a colaborat cu SPAS. precum ºi în cadrul comisiilor judeþene: Comisia pentru protecþia copilului ºi Echipa intersectorialã pentru prevenirea ºi combaterea exploatãrii copiilor prin muncã. pe care ºcolile din subordinea ISJ le-a realizat în perioada 2006-2007 la serviciul public de asistenþã socialã. cãtre serviciul public de asistenþã socialã din cadrul primãriei.

Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava a declarat cã nu s-au desfãºurat astfel de activitãþi.250 de cadre didactice au beneficiat de cursuri privind educaþia incluzivã finanþate prin fonduri Phare. care se constituie în programe de formare continuã în domeniul protecþiei copilului. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a declarat urmãtoarele cursuri de formare în domeniul drepturilor copilului: .Curs de formare privind cunoaºterea ºi respectarea legii 272 din 2004 realizat de ISJ Vrancea ºi DGASPC Vrancea la care au participat 30 de cadre didactice ºi preoþi care predau religia în ºcoli. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a declarat un numãr de 3400 de cadre didactice a urmat cursuri de „Consiliere ºi Orientare” prin CCD. 75 . Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani nu a rãspuns la aceastã întrebare. . Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a declarat un numãr de 4300 de cadre didactice. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava a declarat 120 de cadre didactice au participat la cursul de formare „Educaþie pentru cetãþenie democraticã” la care au participat 120 de cadre didactice. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava nu a sancþionat nici un cadru didactic pentru abaterile la care s-a fãcut referire. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani nu a rãspuns la aceastã întrebare. în domeniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului pentru 60 de profesori organizate de ISJ ºi CCD. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi a declarat cã în ãn anii 2007 ºi 2008 s-au desfãºurat cursuri cu consilierii educativi cu tema „Parteneriat educaþional pentru promovarea drepturilor copilului” ºi comisii metodice ºcolare în care s-a dezbãtut Legea 272 din 2004.20 de educatoare. . Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava a declarat un numãr de 9123 de cadre didactice. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani nu a rãspuns la aceastã întrebare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a declarat un numãr de 7800 de cadre didactice. Menþionaþi dacã personalul didactic din judeþ beneficiazã de programe de educaþie permanentã ºi formare profesionalã continuã în domeniul protecþiei speciale a copilului. seminarii de informare etc.Cursuri de formare pentru 60 de psihopedagogi privind cunoaºterea ºi respectarea Legii 272 din 2004. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani nu a rãspuns la aceastã întrebare. . Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a declarat cã s-au desfãºurat urmãtoarele cursuri: . 30 de consilieri educativi au urmat cursuri despre educaþia copiilor cu CES integraþi în ºcolile de masã.Seminar cu tema „Abuzul asupra copilului” organizat de ISJ pentru 35 de cadre didactice. Vã rugãm sã precizaþi numãrul total de cadre didactice angajate în unitãþile ºcolare subordonate ISJ. .Cursuri de formare în domeniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului pentru 60 de învãþãtori organizate de ISJ ºi CCD Vrancea.Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea nu a sancþionat nici un cadru didactic pentru abaterile la care s-a fãcut referire. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi a declarat cã în anul 2006 — 2007 au fost angajate un numãr de 6759 cadre didactice iar în anul ºcolar 2007-2008 un numãr de 6912 de cadre didactice. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi a declarat cã a existat doar consiliere a cadrelor didactice care au în clasã copii care beneficiazã de mãsuri speciale de protecþie. Vã rog sã precizaþi dacã în anii 2006-2007 s-au organizat cursuri ºi programe de formare iniþialã ºi continuã a personalului din carul unitãþilor ºcoalre în doemniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului. Cursuri de formare a consilierilor educativi. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a declarat cã personalul didactic beneficiazã de cercuri pedagogice ºi comisii metodice. .30 de profesori dau fost formaþi ca profesori de sprijin/iteneranþi ºi a echipelor CREI în cadrul proiectului Phare „Acces la grupuri dezavantajate”. 60 de învãþãtori.

La rugãmintea de a preciza numãrul de contestaþii pe care elevii le-au realizat între anii 2006-2007 privind modalitãþile de evaluare ºi rezultatele evaluãrilor ºcolare toate ºcolile au declarat cã nu a fost declaratã nicio contestaþie. ªcoala cu clasele IVIII nr. Vrancea. Referitor la susþinerea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala. nesesizarea DGASPC în cazul în care cadrul didactic are suspiciuni în legãturã cu existenþa unui abuz sau neglijare a copilului.8 Suceava. organizarea Consiliului Judeþean al Elevilor. în perioada 2006-2007 în vederea asigurãrii informãrii a copiilor cu privire la drepturile acestora reglementate de legislaþia româneascã ºi de tratatele internaþionale la care România este parte. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a declarat cã au desfãºurat astfel de activitãþi ºi acestea sunt accesibile pe pagina de web a ISJ Neamþ. SPAS. ºcolarã au fost sancþionate cadre didactice pentru sãvârºirea urmãtoarelor abateri disciplinare grave: nesesizarea cazurilor de abuz sau rele tratamente. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi a declarat un numãr de 558 de copii care au participat la activitãþi în vederea asigurãrii informãrii a copiilor cu privire la drepturile acestora reglementate de legislaþia româneascã ºi de tratatele internaþionale la care România este parte. Grupul ªcolar „Paul Bujor” Bereºti. ASP. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava a declarat cã a desfãºurat campanii judeþene desfãºurate în unitãþile ºcolare. seminariilor organizate în ºcoli în colaborare cu DGASPC. . Referitor la precizarea dacã în cursul anilor 2006-2007 din unitatea dvs. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a declarat cã acest tip de activitãþi s-au desfãºurat în toate ºcolile prin consilierii educativi ºi profesorii diriginþi astfel: . Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani nu a rãspuns la aceastã întrebare La sondajul realizat au participat urmãtoarele ºcoli: ªcoala cu clasele I-VIII nr. jud.în cadrul consiliilor elevilor în fiecare ºcoalã. Referitor la sesizarea SPAS sau DGASPC cu privire la cazuri de copii care s-au sustras procesului de învãþãmânt desfãºurând munci cu nerespectarea dispoziþiilor legale în perioada 2006-2007 o singurã ºcoalã a fãcut o astfel de sesizare pentru un copil exploatat prin muncã pentru creºterea animalelor. La solicitarea de a preciza numãrul de copii care au abandonat ºcoala din unitatea de învãþãmânt pe care o reprezintã. . douã dintre ºcoli raporteazã cã nu au avut cazuri de abandon pe perioada de doi ani iar celelalte ºcoli au raportat cazuri de abandon ºcolar.3 Suceava. IJP. Referitor la organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care nu pot rãspunde la cerinþele programei ºcolare naþionale pentru a nu intra prematur pe piaþa muncii. în vederea reintegrãrii lor în sistemul naþional de învãþãmânt numai douã ºcoli au organizat astfel de cursuri.în cadrul dezbaterilor. abuzuri sau neglijare a copilului în perioada 2006-2007 nici o instituþie nu a sesizat astfel de cazuri. „Eu în UE” etc. jud. doar trei din ºcolile chestionate au menþionat cã au cadre didactice desemnate sã susþinã astfel de cursuri ºi care au susþinut astfel de cursuri. jud. jud.11 Botoºani. Vrancea. Referitor dacã ºcoala a avut un cadru didactic membru în structura consultativã comunitarã numai douã ºcoli din zece au avut un reprezentant în aceastã structurã. Grupul ªcolar Nicolina Iaºi ºi Grup ªcolar Mãrãºeºti. Referitor la precizarea dacã unitatea de învãþãmânt a sesizat SPAS sau DGASPC cu privire la cazuri de rele tratamente. „Vorbeºte limba europeanã”. activitãþi educative ºi extraºcolare.Precizaþi care sunt mãsurile întreprinse de instituþia dvs.prin participarea la concursuri judeþene ºi naþionale de tipul: „Privind spre Europa”. nesesizarea DGASPC a cazurilor de copii care se sustrag 76 . . ªcoala cu clasele I-VIII nr. Galaþi.în cadrul orelor de dirigenþie. ªcoala „George Coºbuc” Iaºi. Prefectura Judeþului Vrancea. Iaºi. ªcoala „Petru Rareº” Hârlãu. Grupul ªcolar „Gheorghe Balº” Adjud.

inspectoratele ºcolare ºi unitãþile de învãþãmânt. competiþii. au fost adresate solicitari de informaþii de interes public Inspectoratelor ªcolare Judeþene din Judeþele din Moldova prin care s-au solicitat informaþii cu privire la mãsurile întreprinse de cãtre aceste instituþii pentru asigurarea dreptului copilului la timp liber. fãrã a oferi detalii cu privire la mãsurile efectiv intreprinse. organizarea de concursuri. (3) Autoritãþile publice au obligaþia sã asigure. sã participe în mod liber la activitãþi recreative proprii vârstei sale. sunt obligate sã întreprindã toate mãsurile necesare pentru respectarea dreptului copilului la timp de odihnã ºi timp liber. Astfel. ca instituþii ale administraþiei publice locale cu atribuþii în domeniul educaþiei. în condiþii de egalitate. mestesugãreºti. artisitice ºi culturale. Cu privire la existenþa programelor de educare permanentã ºi formare profesionalã continuã a cadrelor didactice din ºcoalã nici o unitate de învãþãmânt nu a declarat cã ar fi implementat astfel de programe. în art. precum ºi familiei care trebuie sã organizeze activitatea extraºcolarã a copilului astfel încât acesta sã beneficieze ºi timp de odihnã ºi de timp de relaxare prin joc. Relaxarea copilului si. educaþie. De asemenea. potrivit atribuþiilor cele revin. Astfel. Statele pãrþi respectã ºi promoveazã dreptul copilului de a participa pe deplin la viaþa culturalã ºi artisticã ºi încurajeazã punerea la dispoziþie acestuia a mijloacelor adecvate de petrecere a timpului liber ºi de desfãºurare a activitãþilor recreative. 31 care prevede cã “statele pãrþi recunosc dreptul copilului la odihnã ºi la vacanþã. niciuna dintre ºcoli nu a avut cadre didactice sancþionate pentru abaterile menþionate. activitãþi recreative ºi culturale Potrivit art. activitãþi recreative ºi culturale.5. 77 . Textul de lege sus menþionat reglementeazã dreptul copilului la timp liber. artistice ºi cultural. Autoritãþile publice au obligaþia sã contribuie. consacrat ºi de Conventia ONU privind drepturile copilului. sãnãtate. În vederea monitorizarii respectarii acestui drept al copilului. la activitãþile cultural. Activitãþile recreative pot fi de cele mai multe ori sunt strans legate de procesul de învãþãmânt ºi educaþie. 49 din Legea 272/2004 “ Copilul are dreptul la odihnã ºi vacanþã. dreptul de a practica activitãþi recreative proprii vârstei sale. permisivã ºi stimulativã”. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a mentionat ca “oferta educaþionalã ºcolarã ºi extraºcolarã a unitãþilor de învãþãmânt din judeþ este bogatã. precum ºi dreptul acestuia de a participa liber la viaþa culturalã ºi artisticã. ca de exemplu activitãþile sportive.” De asemenea. instruirii ºi dezvoltãrii pesonalitãþii copilului ºi a consolidarii legãturilor interpersonale ale acestuia o reprezintã organizarea de cãtre unitãþile de învãþãmânt de tabere ºi execursii ºcolare. potrivit art. fie extraºcolare. în acelasi timp. sarcina revenind deopotrivã dascãlilor prin modalitatea de stabilire a orarului ºcolar ºi planificãrii activitãþilor didactice. în mod special în situatia zonelor intens populate”. fie ºcolare. dat fiind ca în cazul suprasolicitarii copilul nu poate da randament ºcolar. conform cu structura anului ºcolar. spectacole artistice toate aceste activitãþi fiind stimulative pentru copii. (2) Copilul trebuie sã beneficieze de timp suficient pentru odihnã ºi vacanþã. o altã modalitate eficientã pentru asigurarea relaxãrii. adapost. organizarea programului zilnic în ºcoli astfel încât sã evite supraîncarcarea orarului.procesului de învãþãmânt desfãºurând munci cu nerespectarea legii. este absolut necesar ca în stabilirea programului zilnic al copilului sã fie realizat un echilibru între activitãþile ºcolare ºi extraºcolare. activitãþi recreative ºi artistice.Dreptul copilului la timp liber. stimularea ºi educatia acestuia se realizeazã ºi prin activitãþi recreative. dându-le posibilitatea sã-ºi dezvolte abilitãþile ºi sã-ºi valorifice talentele. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava aprecizã cã mãsurile pe care trebuie sã le întreprindã în calitate de instituþie cu atribuþii în respectarea acestui drept la copilului sunt ”respectarea vacanþelor ºcolare. tehnice ºi ºtiinþifice. potrivit atribuþiilor care le revin.e din Legea 272/2004 Ministerul Educaþiei.1 lit. artistice ºi sportive ale comunitãþii. 48 al. Cercetãrii ºi Tineretului ca organ de specialitate al administraþiei publice centrale. locuri de joacã suficiente ºi adecvate pentru copii. surmenarea fiind o cauza a afectãrii stãrii de sãnãtate a copilului. 5. la asigurarea condiþiilor exercitãrii în condiþii de egalitate a acestui drept. Odihna copilului este la fel de importantã pentru dezvoltarea copilului ca ºi celelalte nevoi ale acestuia: alimentaþie. de a participa liber la viaþa culturalã ºi artisticã.

942 locuitori 70. am constat cã.978 locuitori 11. organizarea de activitãþi în Palatele ºi Cluburile Copiilor”. Locuitori 305. consiliile locale au amenajat locuri de joacã pentru copii în perioada 2006-2007.Primãria Comunei Sãbãoani. s-au organizat excursii în þarã de 2-3 zile.267 Instituþia Consiliul Local al Muncipiului Iaºi.600 175. din care reamenajate 1 în anul 2006 ºi 10 în anul 2007 Nu a rãspuns la aceasta solicitare Iaºi Orasul Hârlãu Vaslui Muncipiul Vaslui Vaslui Bacãu Bacãu Botoºani Botoºani Botoºani Orasul Negreºti Muncipiul Bacãu Orasul Comãneºti Muncipiul Botoºani Orasul Bucecea Comuna Tudora 10. Locurilor de joacã pentru copii 220 de locuri de joacã pentru copii. inclusiv consiliilor locale atribuþii legate de dreptul la recreere al copiilor. Primãria oraºului Fãlticeni. Inspectoratul ªcolar Vrancea a menþionat ca în perioada 2006-2007 a organizat tabere pentru copii la care au participat 520 de elevi în 16 centre de agreement destinate copiilor. în mare majoritate. Primãria Dumbrãveni. 1.reducerea volumului de teme acasã. judeþul Suceava • în perioada 2006-2007 s-a amenajat un loc de joacã pentru copii în centrul comunei 4. potrivit atribuþiilor care le revin. Legea 272/ 2004 acordã autoritãþilor publice. în mod special în situaþia zonelor intens populate.230 119. Primãria municipiului Piatra Neamþ • în oraºul Piatra Neamþ exista 24 de locuri de joacã pentru copii ºi urmeazã sã se mai amenajeze încã 6 locuri noi de joacã. judeþul Neamþ • în perioada 2006-2007 nu s-au amenajat locuri de joacã pentru copii însã existã o finanþare aprobatã pentru amenajarea unui loc de joacã pentru copii.49 3) Autoritãþile publice au obligaþia sã asigure.132 5345 5116 -16 locuri de joacã pânã în anul 2006 -22 de locuri de joacã construite în anul 2008 1 singur spaþiu de joacã Nu a rãspuns la aceastã solicitare 14 locuri de joacã pentru copii. în cadrul unui proiect aflat în evaluare la Ministerul Mediului 3. locuri de joacã suficiente ºi adecvate pentru copii. dintre care unul a fost amenajat în anul 2006 Nu a rãspuns la aceasta solicitare un singur spaþiu de joacã pentru copii. s-au organizat festivaluri ºi concursuri judeþene la care au participat 1200 de elevi. amenajat în cursul anului 2007. 1 singur loc de joacã la grãdiniþa din centru . conform informaþiilor furnizate de cãtre aceste instituþii la solicitarile de informaþii de interes public: Judeþul Iaºi Localitatea Muncipiul Iaºi Nr. judeþul Suceava • în localitatea Fãlticeni existã 3 locuri de joacã pentru copii dintre care unul a fost amenajat în anul 2007 5. obligaþia acestora fiind de a asigurã locuri de joacã suficiente pentru copii. Tabelul de mai jos prezinta o evident a numãrului de locuri de joaca amenajate pentru copii de cãtre consiliile locale. Consiliul Local al Orasului Hârlãu Consiliul Local al Muncipiului Vaslui Consiliul Local Negreºti Consiliul Local Bacãu Consiliul local Comãneºti Consiliul Local Botoºani Consiliul Local Consiliul Local Tudora 78 Nr. organizarea activitãþilor educative în ºcoli sub coordonarea consilierilor educative. Primãria oraºului Bucecea • în perioada 2006-2007 s-a amenajat un loc de joacã pentru copii în centrul oraºului. la care au participat 1500 de elevi.921 23. inclusive pentru organizarea banchetului ºcolar. Articolul care face referire la aceastã obligaþie are urmãtorul conþinut: ART. construcþie care se va finaliza la sfârºitul anului 2008 2. În urma rãspunsurilor primite.

5 Învãþãmânt postliceal ºi de maistri 8. cazurilor de abandon ºcolar în perioada 2006-2007 ISJ Iaºi nu a rãspuns ISJ Vaslui nu a rãspuns ISJ Bacãu nu a rãspuns 687 cazuri 954 cazuri 215 cazuri 568 cazuri 466 cazuri Astfel. judeþul Suceava (2 cazuri). nu sunt amenajate locuri de joacã pentru copii. potrivit datelor statistice oferite de Inspectoratele ªcolare Judeþene din regiunea Moldovei.219 292. 1 singur loc de joacã pentru copii.2 Astfel. conform datelor statistice prezentate pe site-ul oficial al Institutului Naþional de Statisticã a cunoscut în perioada 1999. De asemenea.5 8.6 6.8 3.2 1.865 28.7 2 Învãþãmânt liceal 3.7 învãþãmânt primar: 0.6 9. Judeþul Botoºani au fost înregistrate cazuri de abandon ºcolar cãrora li s-au asigurat servicii de specialitate de cãtre aceste instituþii. Locuitori 105. s-a obþinut finanþare pentru amenajarea unui astfel de spatiu. Primaria Comunei Tudora. 79 .9 1.6 1 0. Locurilor de joacã pentru copii 24 de locuri de joacã amenjate pentru copii ºi urmeazã sã fie amenjate încã 6 locuri.Judeþul Neamþ Neamþ Neamþ Localitatea Muncipiul Neamþ Muncipiul Roman Comuna Sãbãoani Nr.3 2. numãrul copiilor care au abandonat ºcoala se prezintã astfel: Judeþul Iaºi Vaslui Bacãu Neamþ Suceava Botoºani Vrancea Galaþi Nr. dar.3 Învãþãmânt profesional ºi de ucenici 6.9 0.6 1.898 Consiliul Local Fãlticeni Consiliul Local Dumbraveni Consiliul Local Focsani Consiliul Local Galaþi 3 locuri de joacã pentru copii.5 7.4 1. potrivit informaþiilor furnizate de Serviciile Publice de Asistenþã Socialã numai la Serviciile Publice de Asistenþã Socialã din cadrul Consiliilor Locale din Muncipiul Roman. orasul Fãlticeni.5 1. Suceava Suceava Suceava Vrancea Galaþi Municipiul Suceava Orasul Fãlticeni Comuna Dumbraveni Muncipiul Focsani Muncipiul Galaþi 105.9 5. toate reamenjate în perioada 2006-2007. conform informaþiilor furnizate de Primaria Comunei Sãbãoani.4 2.1 6.7 2.9 0.899 8806 103. din Municipiul Suceava. în cadrul gradiniþei de copii din centrul comunei Nu a rãspuns la aceasta solicitare Nu a rãspuns Rata abandonului ºcolar în învãþãmântul preuniversitar.8 7.2005 urmatoarea evoluþie: 1999/2000 2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 Forma de învãþãmânt Învãþãmânt primar ºi gimnazial 0.7 9. dintre care unul a fost amenajat în anul 2007.5 1. Judeþul Neamþ (1 singur caz).3 învãþãmânt gimnazial 0. judeþul Suceava (14 cazuri). 22 de locuri de joacã pentru copii.5 3.9 5.6 1.000 69268 10494 Instituþia Consiliul Local Neamþ Consiliul Local Romna Consiliul Local Sãbãoani Nr. au existat sesizãri din partea unitãþilor ºcolare cãtre Serviciul Public de asistenþã Socialã doar la SPAS-ul din cadrul Consiliului Local Suceava (6 cazuri) ºi SPAS-ul din cadrul Consiliului Local Roman (1 sigur caz).2 1. municipiul Focsani. proiect care va fi finalizat în cursul anului 2008. judeþul Vrancea (2 cazuri).1 7.2 1.8 0.

pentru protejarea intereselor sale. de ocrotirea pãrinþilor sãi sau a celui care. ºi pentru a preveni folosirea copiilor în scopul producerii ºi al traficului ilicit de astfel de substanþe”. MÃSURI SPECIALE DE PROTECÞIE A COPILULUI În cadrul capitolului denumit de noi generic “Mãsuri speciale de protecþie a copilului”. care au fost enumerate mai sus. vânzãrii ºi traficul de copii. în secþiunea a 2-a protecþia copilului împotriva consumului de droguri. mentale. morale ori sociale” În cadrul art. conturându-le un conþinut concret. în cadrul art. Capitolul III din legea 272/ 2004 reglementeazã în articolele 50-71 protecþia specialã a copilului ce reprezintã ansamblul mãsurilor. am analizat implementarea prevederilor legale ale capitolului III din legea 272/ 2004. Convenþia ONU stabileºte obligaþii pentru statele pãrþi semnatare ca “în conformitate cu legislaþia lor naþionalã. Luând în considerare importanþa protejãrii copiilor împotriva oricãror forme de exploatare ºi violenþã precum ºi directivele Convenþiei ONU în acest sens. Comisia de Protecþia Copilului. temporar sau definitiv. Mai detaliat. a 3-a ºi a 4-a. intitulat “ Protecþia specialã a copilului lipsit temporar sau definitiv de protecþia pãrinþilor sãi” ºi ale capitolului VI. Art.20 alin. ITM. se reglementeazã protecþia copilului împotriva exploatãrii economice. conformându-se prevederilor Convenþiei ONU. Convenþia ONU cu privire la drepturile copilului acordã o atenþie specialã protejãrii copiilor împotriva abuzurilor ºi violenþelor de orice fel. temporar ori permanent. nu poate fi lãsat în acest mediu are dreptul la protecþie ºi asistenþã specialã din partea statului. Din prisma drepturilor reglementate de aceastã secþiune dar ºi a autoritãþilor cu atribuþii în respectarea acestora. morale ori sociale”. acest document internaþional reglementând în cadrul art. în secþiunea a 3-a protecþia copilului împotriva abuzurilor sau neglijenþei.1. au fost adresate întrebãri legate de modalitãþile de implementare a obligaþiilor prevãzute de capitolul III ºi respectiv capitolul VI din legea 272/ 2004 urmãtoarelor instituþii:ANPDC. legea 272/ 2004 a reglementat acest subiect vast în cadrul mai multor secþiuni. se stabilesc condiþiile în care se pot aplica ºi ridica mãsurile de protecþie specialã stabilite de legea 272/2004. spirituale.plasamentul. Articolul menþionat reglementeazã dreptul copilului de a fi protejat împotriva exploatãrii economice. intitulat “ Protecþia copilului împotriva exploatãrii”. stabilind instituþii competente dar ºi modalitãþi concrete de a proteja acest drept. 32 alin 1 „Statele pãrþi recunosc dreptul copilului de a fi protejat împotriva exploatãrii economice ºi de a nu fi constrâns la vreo munca ce comportã vreun risc potenþial sau care este susceptibila sã îi compromitã educaþia ori sã îi dãuneze sãnãtãþii sau dezvoltãrii sale fizice.” Mai mult. Protecþia alternativã a copilului reprezintã o preocupare a Convenþiei ONU cu privire la drepturile copilului. 35 din Convenþia ONU se referã la protejarea copiilor împotriva „rãpirii.6. plasamentul în regim de urgenþã ºi supravegherea specializatã. “Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva exploatãrii ºi nu poate fi constrâns la o munca ce comportã un risc potenþial sau care este susceptibil sã îi compromitã educaþia ori sã-i dãuneze sãnãtãþii ori dezvoltãrii sale fizice. Capitolul VI din legea 272/2004 reglementeazã în cadrul articolelor 85-99 dreptul copilului de a fi protejat împotriva oricãror forme de violenþã. dezvoltã noþiunile de asistenþã ºi protecþie specialã din partea statului. respectiv protejarea copilului 80 . 33 . abuz. DGASPC. sã asigure protecþie alternativã pentru un astfel de copil” Legea 272/ 2004. prestaþiilor ºi serviciilor destinate îngrijirii ºi dezvoltãrii copilului lipsit. 87 din Legea 272/2004. Dreptul la protecþie împotriva împotriva exploatãrii economice Potrivit art. 6. reglementând protecþia lor în conþinutul mai multor articole. în secþiunea a 4-a protecþia copilului împotriva oricãrei forme de traficare ºi în secþiunea a 5-a protecþia copilului împotriva altor forme de exploatare. în orice scop ºi sub orice formã” în timp ce art. spirituale. în cadrul secþiunii 1. Astfel. în vederea protejãrii intereselor sale. nu poate fi lãsat în grija acestora. rele tratamente sau neglijenþã. Convenþia ONU obligã statele semnatare sã ia toate mãsurile pentru „pentru a proteja copiii contra folosirii ilicite de stupefiante ºi substanþe psihotrope. lipsit de mediul sau familial sau care.36 reprezintã reglementarea generalã a protejãrii copilului împotriva „oricãrei forme de exploatare dãunãtoare oricãrui aspect al bunãstãrii sale”. mentale. 1 ºi 2 prevederi legate de acest aspect: „Copilul care este. Astfel. potenþialii beneficiari ºi instituþiile competente în aplicarea acestora. în cadrul secþiunilor a 2-a.

recrutarea sau folosirea copilului în scopul unor activitãþi ilicite. în contextul preocupãrii crescute a comunitãþii internaþionale faþã de problema eliminãrii formelor grave ale muncii copilului. precum ºi în orice alte activitãþi care prin condiþiile în care se exercitã dãuneazã sãnãtãþii. Direcþiei de Asistenþã Socialã ºi Protecþiei Copilului. munca obligatorie. 3 al Coventiei 189/1999 este doar exemplificativã. utilizarea copiilor în conflicte armate. Enumerarea din art. securitãþii ºi moralitãþii copilului. ea devenind un subiect de mare interes pe plan internaþional începând cu anii 1990. 189/1999 a Organizaþiei Internaþionale a Muncii (ILO) privind interzicerea celor mai grave forme de muncã a copiilor ºi acþiunea imediatã în vederea eliminãrii lor. Solidaritãþii Sociale ºi Familiei au fost înfiinþate la nivel judeþean Echipe Intersectoriale din care fac parte reprezentanþi ai Inspecþiei Muncii. Potrivit art. Nu toate formele de muncã pe care le desfãºoarã copilul pot fi considerate “exploatare prin muncã”. persoana fizicã poate încheia un contract de muncã în calitate de salariat ºi la împlinirea vârstei de 15 ani. Problematica muncii copilului a fost privitã mult timp cu indiferenþã ºi scepticism. La iniþiativa Comitetului Naþional Director pentru Combaterea Exploatãrii copilului ºi a Ministerului Muncii. locul ºi durata desfãºurãrii lor. Inspectoratelor ªcolare Judeþene. datoritã aplificãrii fenomenului la nivel mondial ºi conºtientizãrii generale a necesitãþii eradicãrii acestui fenomen. Programul Internaþional pentru Eliminarea Muncii Copilului se desfãºoarã în prezent în 85 de þãri.1 din Codul Muncii. Începând cu data de 01. cu acordul pãrinþilor sau al reprezentanþilor legali. Conform Codului Muncii Român. constituie infracþiune încadrarea minorilor cu nerespectarea condiþiilor legale de vârstã sau folosirea acestora pentru prestarea unor activitãþi cu încãlcarea prevederilor legale 81 . iar pe de altã parte tipul activitãþilor desfãºurate. conform art. pentru a depãºi ºi rezolva aceastã problemã. este interzisã încadrarea în muncã a persoanelor cu vârsta sub 15 ani. vânzarea sau comerþul de copii. respectiv 13-15 ani.împotriva exploatãrii prin muncã ce presupune folosirea copilului la munci ºi activitãþi aducãtoare sau nu de profit care sunt neconforme vârstei ºi dezvoltãrii sale fizice. Convenþia Internaþioalã a Muncii (ILO) nr. în coordonarea Ministrului Muncii. 13 alin.2 din Codul Muncii. utilizarea copiilor în scopul prostituãrii sau producerii unor material pornografice sau spectacole pornografice. trebuie luate în calcul vârsta copilului. principale atribuþii ale Echipei Intersectoriale fiind monitorizarea ºi de evaluare a fenomenului de exploatare a copiilor prin muncã. stabileºte cã vârsta minimã de încadrarea în muncã nu poate fi mai micã de 16 ani.3 cele mai grave forme de muncã a copiilor: sclavia. Pentru a face o dististincþie între exploatarea prin muncã a copilului ºi formele de muncã acceptabile pe care le poate presta copilul . se deruleazã ºi în România Programul Internaþional pentru Eliminare a Muncii Copilului. aptitudinile ºi cunoºtinþele sale. Direcþiei de Sãnãtate Publicã.03. Potrivit art. În vederea derulãrii Programului Internaþional de Eliminare a Muncii Copilului. 138 din 1973. precum ºi încadrarea persoanei sub 18 ani în condiþii de muncã grele. prin Hotarârea de Guvern 617/2004 a fost înfiinþat Comitetul Naþional Director pentru Prevenire ºi Combaterea Exploatãrii prin Muncã a Copilului. 83/1975. dezvoltarea ºi pregãtirea profesionalã.2000. dezvoltãrii ºi securitãþii copilului. cu finanþarea Organizaþiei Internaþionale a Muncii. Referitor la vârsta la care copiii pot fi încadraþi în muncã. ratificatã de România prin Legea 203/2000. copilul dobândeºte capacitatea de muncã la vârsta de 16 ani.1 din Codul Muncii Român. 4 din Conventie de a stabili muncile sau activitatile care prin natura lor sau prin locul sau conditiile de desfasurare pot dãuna sãnãtãþii. Solidaritãþii Sociale ºi Familiei. utilizarea. dacã astfel nu îi sunt pericilitate sãnãtatea. conform art. ca organism de coordonare ºi monitorizare a programelor desfãºurate în România pentru prevenirea ºi eliminarea celor mai grave forme ale muncii copilului. psihice ºi morale. enumerã în art. Inspectoratelor de Poliþie Judeþene etc. 13 alin. mai ales în producþia ºi traficul de stupefiante. existând mult mai multe forme grave de exploatare a copilului prin muncã. revenind astfel sarcina statelor semnatare. În 1992 Organizaþia Internaþionalã a Muncii a lansat Programul Internaþional pentru Eliminarea Muncii Copilului în cadrul cãruia se acordã asistenþã tehnicã þãrilor în care sunt identificate forme grave ale muncii copilului. pentru activitãþi potrivite cu dezvoltarea fizicã. 280 ind. De asemenea. Convenþia nr. aceastã convenþie prevede cã legislaþia naþionalã a statelor poate autoriza încadrarea copilului în munci uºoare ºi la vârste mai mici. ratificatã de România prin Decretul nr. În legislaþia internã. Una dintre tematicile de mare interes în domeniul prevenerii ºi combaterii exploatarii prin muncã a copilului a fost diferenþierea între formele grave ale muncii copilului ºi activitãþile acceptate pe care acesta le poate presta confom vîrstei ºi maturitãþii sale fizice ºi psihice. vãtãmãtoare sau periculoase. stadiul sãu de dezvoltare pe de o parte. principalele initiative ºi demersuri legislative aparþinând Organizaþiei Internaþionale a Muncii (ILO). existând astfel forme de muncã apreciate ca fiind benefice pentru copil ºi care duc la responsabilizarea acestuia. dezvoltânu-i abilitãþile ºi pregãtindu-l astfel pentru viaþa de adult.

publicului larg ºi angajatorilor iniþiate de cãtre inspectoratele teritoriale de muncã. Obiectivele principale ale activitãþii inspectoratului sunt urmãtoarele: a) controlul aplicãrii prevederilor legale referitoare la relaþiile de muncã. Inspecþia Muncii în colaborare cu Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului are obligaþia de a promova campanii de conºtientizare ºi informare: a) Pentru copii: despre mãsurile de protecþie de care pot beneficia ºi despre riscurile pe care le implicã cazurile de exploatare economicã. pentru prevenirea riscurilor profesionale ºi a conflictelor sociale. are obligaþia de a promova campanii de conºtientizare ºi informare: a) pentru copii . la securitatea ºi sãnãtatea în muncã. luând în considerare rolul acestei instituþii în vegherea aplicãrii corecte a prevederilor legale cu privire la relaþiile în muncã. c) furnizarea de informaþii celor interesaþi despre cele mai eficace mijloace de respectare a legislaþiei muncii. la protecþia salariaþilor care lucreazã în condiþii deosebite ºi a prevederilor legale referitoare la asigurãrile sociale. b) pentru publicul larg . Inspectoratul Teritorial de Muncã Iaºi Legea 272/ 2004 acordã atribuþii Inspectoratelor Teritoriale de Muncã cu privire la protecþia copilului împotriva exploatãrii economice. d) asistarea tehnicã a angajatorilor ºi angajaþilor. pentru a-i ajuta sã asigure copiilor o realã protecþie împotriva exploatãrii economice. Inspectoratul Teritorial de Muncã Suceava 4.87 din legea 272/ 2004 Inspectoratelor Teritoriale de Muncã. am adresat întrebãri instituþiilor competente din zona Moldovei în legãturã cu programele/ campaniile de informare cu privire la exploatarea economicã a copiilor destinate copiilor. c) Pentru angajatori sau potenþiali angajatori. I pct. rãspunsurile instituþiilor chestionate au fost dupã cum urmeazã: 82 . 87 (4) Inspecþia Muncii. b) informarea autoritãþilor competente despre deficienþele legate de aplicarea corecta a dispoziþiilor legale în vigoare. Inspectoratul Teritorial de Muncã Vaslui 8. Inspectoratul Teritorial de Muncã este un organ de specialitate aflat în subordinea Inspecþiei Muncii. Rãspunsurile instituþiilor au relevat faptul cã inspectoratele teritoriale de muncã sunt preocupate în a iniþia sau a participa în campanii care vizeazã protecþia copilului împotriva exploatãrii economice. Astfel. Instituþiile care au rãspuns chestionarelor noastre au fost urmãtoarele: 1.4 din Legea 272/2004. care controleazã aplicarea unitarã a legilor ºi a altor acte normative care reglementeazã domeniul muncii. Din perspectiva obligaþiilor atribuite de art. articolul 87 la care facem referire mai sus are urmãtorul conþinut: ART. Inspectoratul Teritorial de Muncã Vrancea 5. cu excepþiile prevãzute de lege. b) Pentru publicul larg: incluzând educaþia parentalã ºi activitãþi de pregãtire pentru categoriile profesionale care lucreazã cu ºi pentru copii. Inspectoratul Teritorial de Muncã Botoºani 7. aceste instituþii iniþiazã campanii de conºtientizare ce se adreseazã angajatorilor sau potenþialilor angajatori ºi mai puþin campanii ce se adreseazã copiilor sau publicului larg . 87 alin. Inspectoratul Teritorial de Muncã Neamþ 2. în colaborare cu Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului. privat ºi alte categorii de angajatori. pentru a-i ajuta sã asigure copiilor o reala protecþie împotriva exploatãrii economice.referitoare la regimul de muncã al minorilor ºi se pedepseºte cu închisoarea de la 1 la 3 ani (textul de lege a fost introdus prin art. Inspectoratul Teritorial de Muncã Galaþi 6. Inspectoratul Teritorial de Muncã Bacãu 3.75 din OUG 65/2005) Potrivit art.incluzând educaþie parentalã ºi activitãþi de pregãtire pentru categoriile profesionale care lucreazã cu ºi pentru copii. mixt. Preponderent. relaþiile de muncã. Astfel.despre mãsurile de protecþie de care pot beneficia ºi despre riscurile pe care le implicã cazurile de exploatare economicã. securitatea ºi sãnãtatea în munca la toate persoanele juridice ºi fizice din sectorul public. c) pentru angajatori sau potenþiali angajatori.

În cazurile în care sunt identificate cazuri de exploatare a muncii copilului fiecare inspector de muncã are sarcina întocmirii “fiºei pentru semnalarea celor mai grave forme de muncã a copilului”. Inspectoratul Teritorial de Muncã Bacãu • ITM Bacãu este parte a Echipei Intersectoriale Locale.decembrie 2007 la 23 de angajatori controlaþi au fost depistate 57 de persoane sub 18 ani care nu erau angajate cu contract individuale de muncã. În perioada ianuarie. Inspectoratul Judeþean de Poliþie. dupã care se dispune amenda contravenþionalã sau sesizarea organelor de urmãrire penalã. instituþia a participat la acþiuni întreprinse intersectorial cu IPJ Neamþ. Prin rapoartele trimestriale transmise Inspecþiei Muncii Bucureºti sunt semnalate toate cazurile de minori identificaþi desfãºurând activitãþi economice. fie direct la biroul de relaþii cu publicul. În urma verificãrilor efectuate de inspectorii de muncã. în parteneriat cu mai multe instituþii publice (DASPC Botoºani. De exemplu. Direcþia de Sãnãtate Publicã) s-au desfãºurat mai multe activitãþi. 6. alãturi de alte instituþii: Inspectoratul ªcolar. Inspectoratul Teritorial de Muncã Vrancea • în cadrul Campaniei Naþionale pentru prevenirea ºi combaterea exploatãrii copiilor prin muncã. Inspectoratul Teritorial de Muncã Suceava • prin specificul activitãþii se desfãºoarã o permanentã campanie de informare a anagajatorilor privind protecþia copilului împotriva exploatãrii. necesitatea respectãrii reglementãrilor legale în domeniu. securitate ºi sãnãtate în muncã. Au beneficiat de aceste sesiuni de informare un numãr de 80 de elevi. DGASPC Bacãu. nu s-au constat încãlcãri ale prevederilor legale în ceea ce priveºte regimul de lucru al minorilor ºi nu au fost întâlnite cazuri în care munca prestatã de minori sã fie susceptibilã de a dauna sãnãtãþii . • în perioada 2006-2007 s-au organizat urmãtoarele activitãþi pentru angajatori: sesiuni de informare pentru angajatori cu privire la necesitatea cunoaºterii ºi respectãrii normelor legale care reglementeazã munca copiilor. dintre care 26 de copii se aflau în mãsuri de protecþie de tip rezidenþial 83 . prin Programul propriu de acþiuni desfãºoarã activitãþi prin care se urmãreºte creºterea gradului de conºtientizare a angajatorului privind munca copilului. instituþia nu a organizat în mod special astfel de programe. broºuri care au fost înmânate atât angajatorilor cât ºi angajaþilor prin intermediul personalului ITM. în perioada 2006-2007 s-au organizat urmãtoarele activitãþi pentru copii întâlniri cu elevi de liceu . organism de monitorizare a muncii copilului la nivel local. pentru aceastã categorie asigurãm consiliere doar celor care se adreseazã în scris . 4. activitãþi de informare a copiilor de vârstã ºcolarã ºi a cadrelor didactice cu privire la fenomenul exploatãrii copilului prin muncã. DSP Neamþ. concurs de artã plasticã “Împreunã împotriva exploatãrii copilului” la care au fost expuse 50 de lucrãri aparþinând unui grup de 43 de copii de vârstã ºcolarã. la înregistrarea contractelor de muncã fiecare angajator este informat de cãtre inspectorii de muncã despre condiþiile de încadrare în muncã a tinerilor. Inspectoratul Teritorial de Muncã Galaþi • prin specificul activitãþii se desfãºoarã o permanentã campanie de informare/ consiliere a anagajatorilor privind protecþia copilului împotriva exploatãrii. securitãþii sau moralei acestora • în luna mai 2008 . Inspectoratul de Poliþie. De asemenea. din anii terminali. Au participat 188 de angajatori. Acest lucru se realizeazã de fiecare compartiment în parte în funcþie de activitatea pe care o desfãºoarã. De asemenea. • cât priveºte campaniile de informare a copiilor sau publicului larg. ITM Botoºani a derulat un program finanþat de Uniunea Europeanã ºi a editata broºuri cu informaþii referitoare la relaþiile de muncã. la birourile de relaþii cu publicul fiecare angajator este informat de cãtre inspectorii de muncã despre condiþiile de încadrare în muncã a tinerilor. De exemplu. 3. Organizaþia Salvaþi Copiii Neamþ 2. Inspectoratul Teritorial de Muncã Botoºani • în perioada 2006-2007. Inspectoratul Teritorial de Muncã Neamþ • ITM Neamþ. în scopul informãrii privind prevederile legislaþiei în domeniul muncii copilului.1. elevii din anii terminali ºi Grupului ªcolar “Elena Doamna” Galaþi au efectuat vizite la ITM Galaþi în vederea aprofundãrii cunoºtinþelor dobândite în domeniul sãnãtãþii ºi securitãþii în muncã.51 participanþi. Echipa Intersectorialã Localã a fost conceputã ca instrument de evaluare permanentã a fenomenului de exploatare a copilului. printre care menþionãm: prezentarea Convenþiei ILO 182 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copilului unui numãr de 16 participanþi. • Nu s-au organizat campanii de informare pentru publicul larg 5. în perioada 2006-2007.

colaborarea cu instituþia Prefectului. cuantumul amenzilor fiind de 24.01. • unul dintre obiectivele controalelor efectuate de inspectorii de muncã din cadrul ITM iaºi este cel referitor la respectarea prevederilor Convenþia ILO 182 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor • în situaþiile în care angajatorii nu au respectat prevederile legale privind munca copiilor.2008 au fost sanctionaþi 5 angajatori.500 lei.03. oferind asistenþã de specialitate ºi consultanþã în domeniul legislaþiei muncii. articole pe aceastã temã în ziarele locale.01. • ITM Botoºani colaboreazã cu Serviciul Public de Asistenþã Socialã ºi DGASPC Botoºani în cazul unor sesizãri de exploatare prin muncã a copilului. în perioada 01. • în perioada 01. • Ca ºi activitate concretã de informare cu privire la regimul juridic al muncii copilului ºi cu privire la prevenirea ºi combaterea fenomenului de exploatare prin muncã a copilului.2007 au fost sancþionaþi 13 angajatori. au fost realizate campanii de informare a copiilor cu privire la riscurile ce le implicã exploatarea economicã economicã a copiilor prin acþiuni educative organizate în liceele din judeþul Vaslui în colaborare cu Inspectoratul ªcolar Judeþean . • Referitor la activitãþile de informare. a sesizat Parchetul pentru nerespectarea conditiilor legale de angajare a minorilor cu un numãr de 39 de cazuri. ajutându-i pe tineri sã conºtientizeze drepturile lor ºi sã evite exploatarea formele de exploatare prin muncã.2008 au fost verificate 934 de societãþi comerciale din Judeþul Iaºi. a identificat un numãr de 42 de tineri cu vârstele cuprinse între 17-18 ani care desfãºurau activitãþi salariale ºi a sesizat Parchetul pentru nerespectarea vârstei legale de muncã a minorilor ºi regimului de muncã la minori pentru un numãr de 11 cazuri. aceºtia au fost sancþionaþi contravenþional sau a fost sesizat parchetul de pe lângã Judecãtoria Iaºi pentru a lua mãsurile legale • ITM iaºi acordã o atenþie deosebitã conºtietizãrii angajatorilor privind munca copiilor ºi necesitatea respectãrii prevederilor legale prin : comunicate de presã. 84 • . Inspectoratul Teritorial de Muncã Vaslui • în perioada 2006-2007. cuantumul amenzilor fiind de 10.2007-31. DGASPC Iaºi. 7 aveau contracte de muncã legale. emisiuni informative la posturi locale de televiziune. Echipa Intersectorialã Localã a fost conceputã ca instrument de evaluare permanentã a fenomenului de exploatare a copilului.03.000 lei. unde au fost identificaþi 12 tineri cu vârstele între 17-18 ani care desfãºuraru activitãþi salariale. Inspectoratul de Poliþie. primãrii ºi alte instituþii pentru informarea reciprocã asupra unor aspecte privind munca copiilor • Conform datelor statistice oferite de ITM Iaºi. Inspectoratul Teritorial de Muncã Iaºi • ITM Iaºi este parte a Echipei Intersectoriale Locale . consiliul judeþean.2008-3.Comunicate. 7. de asemenea.01.2007 a fost verificat în judeþul Iaºi un numãr de 3443 de societaþi comerciale. faþã de care Parchetul a dispus neinceperea urmãriii penale într-un numãr de 21 de cazuri. organism de monitorizare a muncii copilului la nivel local. Direcþia de Sãnãtate Publicã Iaºi. articole tematice publicate în ziare locale.2008-31. înregistrate la ITM Iaºi. ITM Botoºani are protocoale de colaborare cu Agenþia Naþionalã împotriva Traficului de Persoane.01. • In ce priveºte sanctiunile adminsitrative aplicate de ITM societãþilor comerciale pentru primirea la muncã a minorilor fãrã încheierea de contracte individuale de muncã. ITM Iaºi a realizat: . un reprezentant ITM Vaslui a participat în 2006 la un seminar de pregãtire privind mecanismul de monitorizare a cazurilor de exploatare prin muncã a copiilor • s-au realizat campanii de informare a publicului larg cu privire la exploatarea economicã a copiilor prin publicarea unor articole pe aceastã temã în presa localã • angajatorii au fost informaþi cu privire la riscurile ce le implicã exploatarea economicã atât prin articole publicate în presa localã cât ºi prin intermediul cursurilor în domeniul relaþiilor de muncã ºi al securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã organizate de ITM Vaslui 8. în perioada 01.12. precizeazã cã de la modificarea codului muncii prin Ordonanþa de Urgenþã nr. • De altfel ITM Iaºi. ITM Iaºi precizeazã cã inspectorii de muncã joacã un rol important în activitatea de informare. 65/2005.12. Dintre aceºtia. alãturi de alte instituþii : Inspectoratul ªcolar.de asemenea. iar în perioada 01. prin cercetarea cazului semnalat ºi luarea mãsurilor legale. DASPC Botoºani împreunã cu care participã la acþiuni comune împotriva exploatãrii prin muncã a copilului. Pentru 6 societati comerciale s-a fãcut sesizare la Parchet pentru cercetarea penala a organelor de conducere ale socitãþilor pentru nerespectarea dispoziþiilor legale privind regimul de muncã al minorilor.2007-31.

.Lista nevoilor EIL pe termen scurt.Date privitoare la întocmirea procedurilor de lucru ale EIL. Consiliul Judeþean. USMC a efectuat ºi vizite de monitorizare a programelor de acþiune ºi a activitãþilor EIL ºi de asemenea. Organizaþia Salvaþi Copiii. cu precãdere pe mecanismul de monitorizare a cazurilor de exploatare a copiilor prin muncã. . Colaborarea cu instituþia Prefectului. mediu ºi lung etc. a cãrei responsabilitate principalã o reprezintã menþinerea legãturii între Echipele Intersectoriale Locale ºi acordarea de consultanþã de specialitate în domeniul prevenirii ºi combaterii exploatãrii copilului prin muncã. De asemenea. securitãþii sau moralitãþii copiilor. de 2 zile pentru membrii USMC ºi membrii secretariatului Comitetului Naþional Director pentru eliminiarea muncii copiilor. . activitatea informalã aparþinând Ministerului Muncii.Date privind încheierea de protocoale de colaborare între instituþiile relevante de pe plan local. acestea acoperã doar sectorul muncii formale (angajat sau neangajat cu contract individual de muncã). în judeþul Iaºi”. patronatele ºi consilierea acestora pe probleme de legislaþia muncii.Date statistice referitoare la constituirea Echipele Intersectoriale Locale în cadrul fiecãrui judeþ. pãrinþi. Emisiuni informative la posturile de televiziune locala.Bune practici în domeniul prevenirii ºi combaterii exploatarii prin muncã a copilului. . UMSC a centraliazat ºi a analizat informaþii legate de problematica muncii copilului: . 189/1999. Asociaþia Alternative Sociale ºi Centru de Resurse ºi de Informare pentru Profesiuni Liberale în trei proiecte: . • în cadrul Programului „Întãrirea capacitãþii USMC din cadrul ANPDC în vederea combaterii celor mai grave forme de exploatare a copilului prin muncã” derulat în parteneriat între ANPDC. ANPDC este partener alãturi de ILO-IPEC. CRIPS (Centrul de Resurse ºi Informare pentru Profesii Sociale) ºi FICF (Fundaþia Internaþionalã pentru Copil ºi Familie). organe de conducere ale societãþilor comerciale. . USMC a identificat nevoia de formare. Apreciazã ITM Iaºi cã în ce priveºte activitatea Inspectoratelor Teritoriale de Muncã. 4 din Convenþia OIM nr. Primãriile ºi alte organisme pentru informarea reciprocã asupra unor aspecte privind munca minorilor.Mecanismul de monitorizare a celor mai grave forme ale muncii copilului (ocazie cu care au primit: fiºa de semnalare. copii în risc de a munci pe stradã în Bucureºti. ITM Vaslui apreciazã cã legislaþia este cel mai bun instrument în rezolvarea problematicii muncii copilului. Solidaritãþii Sociale ºi Familiei —Inspecþia Muncii ºi Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Drepturilor Copilului.“Combaterea exploatãrii prin muncã a copiilor din mediul rural.- Invitarea mass-media la operatiuni de control. având urmãtoarele teme: . În urma monitorizãrii activitãþii Echipelor Intersectoriale Locale. a oferit sprijin pentru monitorizarea programelor de acþiune din cadrul PROTECT-CEE ºi consultanþã pentru agenþiile de implementare. recomandãrile de completare precum ºo soft-ul pentru centralizarea datelor). Intensificarea dialogului social cu sindicatele. a fost organizatã o sesiune de formare. 85 . fapt pentru care în luna aprilie 2006 s-a organizat o sesiune de formare finanþatã ILO-IPEC. elaborat conform art. • Unitatea Specializatã în Munca Copilului ºi Biroul juridic ºi contencios din cadrul ANPDC au adus la modificãri ºi completãri la proiectului Hotãrârii de Guvern privind tipurile de munci succeptibile sã dãuneze sãnãtãþii.“Servicii Educaþionale ºi alte servicii de sprijin pentru copiii care muncesc pe stradã. USMC a organizat în ianurie 2006 o întâlnire de o zi cu participarea a câte unui reprezentant din Echipele Intersectoriale Locale din fiecare judeþ. În prezent. inclusiv cu privire la regimul juridic de muncã al minorilor. pentru consolidarea cunoºtinþelor în domeniu. apreciazã ITM Iaºi cã este necesarã o schimbare de atitudine a tuturor celor implicaþi direct în problema exploatãrii copilului prin muncã: copii. Activitatea desfãºuratã de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturile Copilului în domeniul prevenirii ºi combaterii fenomenului de exploatare prin muncã a copilului constã în: • Înfiinþarea în anul 2005 a Unitãþii Specializate în Munca Copilului (USMC). programul de acþiune fiind implementat de Centrul de Resurse ºi Informare pentru Profesiuni Sociale. fiºa de monitorizare. Constanþa ºi Iaºi”.

Vrancea ºi Galaþi cu privire la numãrul de infracþiuni prevãzute în art. Ciurea ºi Rãducãneni. în parteneriat cu DGASPC Iaºi. (2) Recrutarea ori constrângerea unui minor la cerºetorie se pedepseºte cu închisoarea de la 1 la 5 ani. în vederea monitorizãrii modalitãþii de stopare a fenomenului de exploatare a copilului prin muncã. 2 din Legea 272/2004 “este interzisã orice practicã prin intermediul cãreia un copil este dat de unul sau de ambii pãrinþi ori de reprezentantul lui legal în schimbul unei recompense sau nu. precum ºi referitor la mãsurile întreprinse de cãtre IPJ în vedere eradicãrii fenomenului de exploatare prin muncã a copilului. exploataþi prin muncã în România”. Astfel.132 ºi art. Potrivit art. situaþia sesizãrilor privind sãvârºirea infracþiunilor prevãzute în art. În acest sens s-au solicitat solicitat informaþii Inspectoratelor de Poliþie Judeþene din judeþele Iaºi. prin intermediul practicãrii cerºetoriei. Conform informaþiilor furnizate de cãtre Inspectoratele de Poliþie Judeþene monitorizate. infracþiuni prevãzute în art. recrutarea sau constrângerea copilului la cerºetorie. constituie infracþiune (1) “Îndemnul ori înlesnirea practicãrii cerºetoriei de cãtre un minor sau tragerea de foloase de pe urma practicãrii cerºetoriei de cãtre un minor ºi se pedepseºte cu închisoarea de 1 la 3 ani. campanie care s-a desfãºurat în mediu rural. 133 din Legea 272/2004. Având în vedere cã una din formele de exploatare a copilului prin muncã o reprezintã folosirea copilului la practicarea cerºetoriei. ASP Iaºi s. 132 ºi 133 din Legea 272/2004 sesizate în perioada Judeþul 2006-2007 Iaºi IPJ Iaºi Nici o sesizare Vaslui IPJ Vaslui Nici o sesizare Bacãu IPJ Bacãu 3 cazuri. 133 din Legea 272/2004 constituie infracþiune care se pedepseºte cu închisoarea de la 1 la 5 ani ºi interzicerea unor drepturi „Fapta pãrintelui sau a reprezentantului legal al unui copil de a se folosi de acesta pentru a apela în mod repetata la mila publicului. faþã de care s-a dispus începerea urmãrii penale. Vaslui. În toate cazurile s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã Galaþi IPJ Galaþi 1 caz sesizat în anul 2007 privind savîrºirea infracþiunii prevãzute în art. 132 al. în care mãsura luatã faþã de toate cele 3 infracþiuni a fost neînceperea urmãriii penale Botoºani IPJ Botoºani Nici o sesizare Neamþ IPJ Neamþ Nu a rãspuns Suceava IPJ Suceava 4 sesizãri pentru infracþiunea prevãzutã în art. respectiv folosirea copiilor de cãtre pãrinþi pentru apela la mila publicului se prezintã astfel: Instituþia Nr. recurtarea. 132 îndemnul. 133 din Legea 272/2004. Vrancea IPJ Vrancea Nici o sesizare Referitor la implicarea Inspectoratelor de Poliþie Judeþene în campaniile de informare ºi conºtientizarea a opiniei publice cu privire la fenomenul de exploatare economicã a copilului. constrângerea la cerºetorie a copiilor. pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani pentru fapta prevãzutã la alineatul 1 ºi de 2 la 7 ani ºi interzicerea unor drepturi pentru fapta prevãzutã în alineatul 2”. IPJ Iaºi a participat în perioada 09 -13 iunie 2007 alãturi de Asociaþia Alternative Sociale ºi Inspectoratul ªcolar Judeþean la o campanie de informare ºi conºtientizare cu privire la exploatarea copilului prin munci agricole. 132 ºi 133 din Legea 272/2004 privind inlesnirea. (3)Dacã fapta prevãzutã la alin1 ºi 2 este sãvârºitã de pãrinte sau de reprezentantul legal al minorului.a. s-au obtinut urmãtoarele date: Inspectoratul de Poliþie Judeþean Iaºi o Instituþia face parte din Echipa Intersectorila Localã. în scopul exploatãrii copilului sau a muncii acestui”. Bacãu. Potrivit art. participând astfel la activitãþile de monitorizare a fenomenului exploatãrii copilului prin muncã derulate de cãtre acest parteneriat. îndemnarea. respectiv în comunele Belceºti.- „Finalizarea. extinderea ºi iniþierea instituþionalizãrii modelului Mecanismului de Monitorizare a copiilor în risc. dar Legea de protecþie ºi promovare a drepturilor copilului nu prevede ºi o sancþiune pentru încãlcarea acestei interdicþii de cãtre pãrinþii sau reprezentanþii legali ai copilului. cerând ajutor finanaciar sau material”. 86 . Suceava. Botoºani. Neamþ. înlesnirea. ISJ Iaºi.3 din Legea 272/2004. ca ºi componentã a activitãþii de prevenþie a IPJ. Legea 272/2004 încrimineazã prin art. 87 al. o De asemenea.

implementat de Fundaþia Internaþionalã pentru Copil ºi Familie în parteneriat cu ANPDC. instituþia a iniþiat în anul 2006 un program partenerial de prevenire ºi combatere a cerºetoriei pe raza judeþului Iaºi. Inspectoratul de Poliþie Judeþean Bacãu ºi Inspectoratul Judeþean de Poliþie Vrancea nu au participat sau organizat campanii/activitãþi de informare pe tema prevenirii ºi combaterii exploatãrii copilului prin muncã. Inspectoratul de Poliþie Galaþi o IJP Galaþi face parte din Echipa Intersectorialã localã alãturi de DGASPC Galaþi. Popricani. Inspectoratul Judeþean de Poliþie de Frontierã. fãrã însã a participa la vreun program organizat pe aceastã temã. Holboca.La 12 iunie 2007.11.2 pct.2 ca fiind exploatare. ASP Galaþi. cadre didactice. o În privinþa mãsurilor întreprinse de cãtre IPJ Iaºi pentru prevenirea ºi combaterea exploatãrii copilului prin muncã. o De la constituirea Echipei Intersectoriale Locale. IPJ Galaþi a depistat 2 minori victime ale exploatãrii prin muncã în comuna Scânteia. proiect în cadrul cãruia s-a avut în vedere ºi exploatarea sexualã a copilului. participând astfel la activitãþile derulate pentru prevnirea ºi combaterea celor mai grave forme de exploatare prin muncã a copilului. Serviciul de Protecþie a Victimelor ºi Reintegrare a Infractorilor de pe lângã Tribunalul Galaþi. acesta participând la 3 întâlniri de lucru organizate. In perioada 2006-2007 au fost desfãºurate 13 astfel de activitãþi în comunele Vlãdeni. printre altele. modalitãþile de intervenþie ºi de referire cãtre instituþiile competente. în cadrul ºedinþelor de instruire desfãºurate cu poliþiºtii de proximitate ºi poliþiºtii care îºi desfãºoarã activitatea în mediul rural au fost prezentate ºi aspecte legate de formele de exploatare a copilului prin muncã. Inspectoratul de Poliþie Judeþean Botoºani o IPJ Botoºani face de asemenea parte din Echipa Intersectorialã Localã din care fac parte DGASPC ºi alte instituþii locale. organele de poliþie întocmesc o fiºã de semnalare. membrii ai comunitãþii. Judeþul Galaþi. o IPJ Galaþi a participat în perioada aprilie-decembrie 2006 la Proiectul de prevenire ºi combatere a abuzurilor sexuale asupra minorilor. unul din subiectele abordate fiind ºi exploatarea copilului prin muncã. Belceºti etc la care au participat reprezentanþii autoritãºilor locale. Poliþia de Proximitate împreunã cu voluntari ai Organizaþiei SALVAÞI COPIII Iaºi au organizat o campanie stradalã de informare intitulatã “Implicã-te în combaterea cerºetoriei”.În cadrul acestui program a fost realizatã o metodologie comunã IPJ IaºiDGASPC Iaºi privind minorii depistaþi cerºind singuri sau însoþiþi de adulþi. în sensul cã în cazul depistãrii unul astfel de caz. o De asemenea. Ispectoratul ªcolar Judeþean ºi alte instituþii locale. Mogãºeºti. Primãria Muncipiului Galaþi. Inspectoratul de Poliþie Judeþean Suceava o IPJ are desemnat un ofiþer care face parte din Echipa Intersectorialã Locala. ISJ Galaþi. fenomen care se manifestã cu precãdere în mediul rural. Episcopia Dunãrii de Jos. Movileni.2005. parteneri fiind 18 instituþii ºi organizaþii neguvernamentale. respectiv de la data de 16. derulat în parteneriat cu DGASPC Galaþi. o Poliþiºtii de Proximitate ºi cei de siguranþã publicã organizeazã periodic acþiuni pe tema combaterii cerºetoriei la care sunt invitaþi sã participe ºi reprezentanþi ai partenerilor. Dispoziþii referitoare la exploatarea copilului se regãsesc ºi în Legea 678/2001 privind prevenirea ºi combaterea traficului de persoane care defineºte la art. Tomeºti. Autoritatea Teritoriala de Ordine Publicã. o IPJ Botoºani a participat la programul intitulat „Dezvoltarea mecanismului de monitorizare a muncii copilului”. Þibãneºti. o IPJ Botoºani precizeazã cã nu a derulat/organizat proiecte proprii care sã vizeze problematica exploatãrii copilului prin muncã sau alte forme de exploatare a copilului. o IPJ Galaþi precizeazã cã în cadrul parteneriatului încheiat în vederea constituirii Echipei Intersectoriale Locale s-a stabilit o procedurã de lucru pentru soluþionarea cazurilor de copii victime ale exploatãrii prin muncã. iar Inspectoratul Judeþean de Poliþie Neamþ nu au rãspuns solicitãrilor de informaþii de interes public adresate de Organizaþia Salvaþi Copiii. executarea unei 87 o . referind astfel cazul DGASPC-ului în vederea institurii mãsurilor de protecþie faþã de copii. o Începând cu luna septembrie 2006 a fost demaratã o campanie care se desfãºoarã ºi în prezent de implementare a conceptului de Poliþie de Proximitate în mediul rural. referind astfel cazurile cãtre DGASPC. ca formã de exploatare economicã.

Suceava. a copiilor cu privire la aceasta problematicã. Galaþi. conform datelor statistice oferite de judecãtoriile din judeþele Iaºi. Singurul judeþ unde au fost sesizate astfel de cazuri în perioada de referinþã este judeþul Suceava. Neamþ. (3) Agenþia Naþionalã Antidrog. 88 (1) Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva folosirii ilicite de stupefiante ºi substanþe psihotrope. în perioada 2006-2007. Bacãu în perioada 2006-2007 nu a fost sesizat nici un caz. 88 . dupã caz. prin introducerea acestui subiect în programa ºcolarã. existenþa unui personal de specialitate în vederea consilierii ºi îndrumãrii copiilor ºi familiilor acestora.88 din legea 28 din legea 2727 2004. metodele de intervenþie alternativã la instituþiile psihiatrice tradiþionale. articolul 88 la care facem referire mai sus are urmãtorul conþinut: ART.munci sau îndeplinirea de servicii în mod forþat ori cu încãlcarea normelor legale privind condiþiile de muncã. inclusiv prin dezvoltarea în acest scop de metode de intervenþie alternativã la instituþiile psihiatrice tradiþionale.1 din Legea 678/2001 constituie infracþiune de trafic de minori recrutarea. a obiectivelor propuse pentru viitor. în mod particular. Vaslui. d) dezvoltarea suplimentarã a sistemelor pentru adunarea unor date reale asupra apariþiei consumului de droguri la copii.1 din Codul Muncii referitoarea la nerespectarea de cãtre angajatori a regimului de muncã al minorilor. transferarea. respectiv. în colaborare cu Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copiilor. Botoºani. pe care le-au dezvoltat. evaluarea permanenta a acestor situaþii. Galaþi ºi Vrancea. Vrancea. b) conºtientizarea publicului larg ºi. psihicã ºi reintegrarea socialã a copiilor dependenþi de droguri. Botoºani. ºi. dupã caz. evaluare ºi consiliere antidrog din zona Moldovei în legãturã cu mãsurile pe care le-au luat pe plan local.2. nu a fost înregistrat nici un astfel de caz în Iaºi.1 din Codul Muncii Român. cu alte autoritãþi sau organe de specialitate ale administraþiei publice centrale. Bacãu. gãzduirea sau primirea unui minor în scopul exploatãrii acestuia ºi se pedepseºte cu închisoarea de la 5 la 15 ani ºi interzicerea unor drepturi.dacã este necesar. respective infracþiunea prevãzutã în art. Bacãu. Botoºani. unde s-au înregistrat la IPJ Suceava 24 de cazuri de trafic de minori în anul 2006 ºi 32 de cazuri de trafic de minori în anul 2007. în scopul reducerii toleranþei în ceea ce priveºte consumul de droguri ºi în scopul sprijinirii recunoaºterii primelor simptome ale consumului de droguri. precum ºi din datele statistice existente pe portalul instanþelor de judecatã. mai ales în rândul copiilor. aºa cum sunt ele enumerate de art. inclusiv prin intermediul sistemului de învãþãmânt si. Luând în considerare obligaþiile acestor instituþii. mai ales în rândul copiilor Astfel. are obligaþia de a lua mãsurile corespunzãtoare pentru: a) prevenirea folosirii copiilor la producþia ºi traficul ilicit al acestor substanþe. e) dezvoltarea unui sistem de informare publica care sã reducã toleranþa în ceea ce priveºte consumul de droguri ºi sã ajute la recunoaºterea primelor simptome de consum de droguri. a dificultãþilor întâmpinate ºi. 132 ºi 133 din Legea 272/2004. prin consiliere ºi îndrumare . Dreptul de a fi protejat împotriva folosirii ilicite de stupefiante ºi substanþe psihotrope Legea 272/ 2004 acordã atribuþii Agenþiei Naþionale AntiDrog la nivel naþional ºi Centrelor de Prevenire Evaluare ºi Consiliere Antidrog la nivel local în ceea ce priveºte protejarea copilului împotriva folosirii ilicite de stupefiante ºi substanþa psihotrope. c) sprijinirea copiilor ºi familiilor acestora. Potrivit art. 13 alin. Galaþi. campanii/ proiecte de informare implemenatate. 280 ind. 6. dar ºi prin elaborarea de politici ºi strategii care sã garanteze recuperarea fizicã ºi psihicã ºi reintegrarea socialã a copiilor dependenþi de droguri. în caz de consum sau abuz de substanþe interzise . Vrancea. Din datele statistice referitoare la cazurile de trafic de minori oferite de cãtre Inspectoratele de Poliþie Judeþene monitorizate. În ce priveºte sesizãrile privind sãvârºirea infracþiunii prevãzutã în art. de naturã confidenþialã. Suceava. am adresat întrebãri centrelor de prevenire. în judeþele Iaºi. în perioada 2006-2007. salarizare ºi securitate. De asemenea. în perioada 2006-2007 nu figureazã înregistrate pe rolul instanþelor de judecatã cauze având ca obiect infracþiunile prevãzute de art. a progreselor realizate. ca ºi asupra implicãrii acestora în producþia ºi traficul ilicit de droguri. transportarea. 280 ind.în ceea ce priveºte recuperarea fizicã. pentru prevenirea folosirii copiilor la producþia ºi traficul ilicit de substanþe interzise.

asistare ºi monitorizare medicalã pentru un beneficiar sub 18 ani • ca ºi metodã de intervenþie alternativã la instituþiile psihiatrice tradiþionale. sunt transmise cãtre CPECA Bacãu date statistice trimestrial • în scopul reducerii toleranþei în ceea ce priveºte consumul de droguri au fost implementate urmãtoarele campanii: “Primeºte-l alãturi de tine”. reintegrare în comunitate. Campaniile s-au adresat copiilor ºi tinerilor aflaþi într-o formã de învãþãmânt. În perioada 2006-2007 CPECA Bacãu a acordat servicii de consiliere socialã ºi vocaþionalã. instituþia orienteazã potenþialii beneficiari cãtre centrele specializate ANA sau cãtre ONG uri: Centrul de Zi Socio Vocaþional al ANA. Ocna • în cadrul CPPECA Bacãu echipa de asistenþã este formatã din medic ºi asistent social iar în baza protocoalelor beneficiazã de specialiºti în domeniu din partea organizaþiilor guvernamentale ºi non guvernamentale.1000 de beneficiari. În perioada 2006-2007 nu s-au înregistrat cereri în acest sens • în perioada 2006-2007 nu s-au întreprins mãsuri de intervenþie alternativã la instituþiile psihiatrice tradiþionale în ceea ce priveºte recuperarea ºi reintegrarea socialã a copiilor dependenþi de droguri • în scopul reducerii toleranþei în ceea ce priveºte consumul de droguri au fost implementate urmãtoarele campanii: “Primeºte-l alãturi de tine” ºi . De asemenea se oferã urmãtoarele servicii: consiliere socialã. CPECA Iaºi a avut colaborãri cu ªcoala de Formare Iniþialã ºi Continuã a personalului Poliþiei de Frontierã Iaºi. “Sunt VIP fãrã alcool!”. în baza protocoalelor încheiate cu autoritãþile publice locale care au atribuþii în domeniul combaterii traficului de droguri cât ºi asupra stabilirii nivelului consumului de droguri. “Învãþ sã trãiesc sãnãtos”. Asociaþia Crucea Albastrã Sibiu. Centrul de prevenire. “Învãþ sã spun NU tentaþiei”. evaluare ºi consiliere antidrog Galaþi • în perioada 2006-2007 nu s-au derulat campanii de informare/ programe pentru prevenirea folosirii copiilor la producþia ºi traficul ilicit de substanþe interzise • în cadrul instituþiei. Inspectoratul Judeþean de Poliþie Iaºi. Astfel.3000 de beneficiari din licee ºi centre de plasament 2. consilierea ºi îndrumarea copiilor ºi familiilor acestora în caz de consum de substanþe adictive este asiguratã de un psiholog ºi asistent social. „Alternative”. colaborãri cu numeroºi parteneri locali. „Alternative”• în scopul sprijinirii recunoaºterii primelor simptome ale consumului de droguri. evaluare ºi consiliere antidrog Bacãu • pentru prevenirea folosirii copiilor la producþia ºi traficul ilicit de substanþe interzise s-au derulat campanii de informare ºi prevenire a consumului de droguri. 76 profesori ºi 1410 familii.În urma rãspunsurilor primite. rural dar ºi din Centrul de Reeducare Minori Tg.800 persoane beneficiari • în scopul sprijinirii recunoaºterii primelor simptome ale consumului de droguri. DGASPC Iaºi în vederea specializãrii agenþilor poliþiei de 89 . 2000 pãrinþi ºi 67 profesori. abordând totodatã ºi traficul de substanþe ilicite. din mediul urban. rãspunsurile au fost dupã cum urmeazã: 1.700 persoane beneficiari.beneficiari 1410 elevi. Centrele de Asistenþã Integratã în Adicþii Iaºi ºi Bucureºti.beneficiari 94 de elevi 3. Centrul de prevenire. “Fii Smart fãrã fumat!”. consiliere ºi informare directã a beneficiarilor.300 beneficiari. psihologicã. Centrul de prevenire. servicii de îngrijire social-medicale ºi alte servicii de suport pentru diferite situaþii de dificultate. “Îndrãzneºte sã visezi fãrã droguri”.beneficiari 1500 elevi. referire cãtre instituþii competente. Comunitatea Terapeuticã Valea Doftanei. orientare socialã. • În ceea ce priveºte dezvoltarea unor sisteme care sã adune date reale asupra apariþiei consumului de droguri. mai ales în rândul copiilor au fost implementate mai multe campanii printre care: “Clase fãrã fumat”. mai ales în rândul copiilor au fost implementate mai multe campanii printre care : “Sunt VIP fãrã alcool”.beneficiari 460 de elevi . am constatat cã personalul de specialitate din cadrul centrelor de prevenire ºi evaluare ºi consiliere antidrog implementeazã prevederile legii 272/ 2004 în ceea ce priveºte protejarea copilului împotriva folosirii ilicite de stupefiante ºi substanþa psihotrope prin campanii de informare locale ºi naþionale. evaluare ºi consiliere antidrog Iaºi • pentru prevenirea folosirii copiilor la producþia ºi traficul ilicit de substanþe interzise.

întârzierea debutului. în septembrie 2007 a fost organizat work shopul “Cooperarea transfrontalierã România. ca metodã de intervenþie alternativã la instituþiile psihiatrice tradiþionale. • în scopul reducerii toleranþei în ceea ce priveºte consumul de droguri ºi . “Deschide Ochii”. CPECA iaºi a acordat asistenþã de specialitate unui numãr de 58 de persoane dintre care 11 minori. tribunalul Vrancea. conºtientizarea pericolului. conºtientizarea pericolului ºi a pericolului pe care consumul de substanþe interzise le are. a poliþiºtilor de proximitate. “Trance Music instead of drugs”. elaborarea de strategii judeþene antidrog. Centrul de Zi Pericle.10.15. “Caravana antidrog”.• • • • • frontierã. la nivelul judeþului Vaslui a fot elaboratã Strategia Judeþeanã Antidrog ºi Planul de Implementare a acesteia. • colectarea de date privind fenomenul drogurilor (indicatorilor de reducere a ofertei de droguri) se face în colaborare cu Inspectoratul Judeþean de Poliþie Vrancea. De asemenea se oferã urmãtoarele servicii: consiliere socialã. “Mesajul meu antidrog prin teatru.3225 beneficiari. planificarea ºi monitorizarea implementãrii mãsurilor din planul individualizat de asistenþã. „Alternative”. prin intermediul de caz care constã în identificarea necesitãþilor consumatorului. “Spune NU tutunului”beneficiari au fost 4422 elevi ºi 63 profesori.000 elevi cu vârste între 12-18 ani. care a presupus implicarea autoritãþilor publice locale cât ºi a ONG urilor din judeþ în campanii de prevenire a consumului de droguri 90 .letal în orice formã sau conþinut”. consilierea ºi îndrumarea copiilor ºi familiilor acestora în caz de consum de substanþe adictive este asiguratã de un medic specialist ºi asistent social.beneficiari au fost 367 elevi ºi 24 de profesori etc.în scopul sprijinirii recunoaºterii primelor simptome ale consumului de droguri. În perioada 2006-2007 nu s-au înregistrat cereri în acest sens. evaluare ºi consiliere antidrog Vrancea • pentru prevenirea folosirii copiilor la producþia ºi traficul ilicit de substanþe interzise s-au derulat campanii de informare ºi prevenire a consumului de droguri.604 beneficiari. mai ales în rândul copiilor au fost implementate mai multe campanii printre care : “Fii informat! Fii câºtigat!!. la abuz ºi violenþã”beneficiari au fost 10. la solicitarea parchetelor de pe lângã instanþele judecãtoreºti ºi a altor instituþii sau persoane interesate ºi efectueazã evaluarea persoanelor consumatoare de droguri iar cu acordul ºi angajamentul scris al acestora le înscrie în programe de tratament ºi recuperare psihosocialã. plan de implmentare a strategiei • în cadrul instituþiei . în scopul reducerii toleranþei în ceea ce priveºte consumul de droguri au fost implementate urmãtoarele campanii: “Primeºte-l alãturi de tine”. “Tutunul. mai ales în rândul copiilor au fost implementate numeroase campanii printre care: “Alcoolul — de la obiºnuinþã. “Eºti bun fãrã tutun”.000 beneficiari în scopul sprijinirii recunoaºterii primelor simptome ale consumului de droguri. orientare socialã. a specialiºtilor în protecþia copilului cu privire la riscurile consumului de droguri în rândul tinerilor. întârzierea debutului. legislaþia în vigoare ºi implementarea acesteia. muzicã ºi sport”. servicii de îngrijire social-medicale ºi alte servicii de suport pentru diferite situaþii de dificultate. seminarii.250 beneficiari 4.4271 beneficiari.Republica Moldova în reducerea consumului de droguri “care ºi-a propus identificarea problemelor existente în domeniul reducerii cererii de droguri CPECA Iaºi are un personal format din 6 persoane: 3 specialiºti în prevenire. 1 psiholog.000 beneficiari. De asemenea. • instituþia orienteazã potenþialii beneficiari cãtre centrele specializate ANA : Centrul de Zi Socio Vocaþional al ANA. Centrul de prevenire. Centrele de Asistenþã Integratã în Adicþii Iaºi ºi Bucureºti. 1 asistent social. traseul drogurilor. 1 medic specializat în domeniul prevenirii ºi asistenþei persoanelor consumatoare de droguri CPECA Iaºi oferã servicii psihosociale la solicitarea beneficiarilor . evaluare ºi consiliere antidrog Vaslui • pentru prevenirea folosirii copiilor la producþia ºi traficul ilicit de substanþe interzise s-au derulat campanii de informare ºi prevenire a consumului de droguri. 5. Centrul de prevenire. “Sunt VIP fãrã alcool”. reintegrare în comunitate. De asemenea. Aceste acþiuni s-au adresat copiilor din mediul urban ºi rural dar ºi pãrinþilor acestora. Comunitatea Terapeuticã Valea Bãlan. Brigada de Combatere a Criminalitãþii Organizate Vrancea.198 participanþi .000 persoane beneficiari. “Tinereþe fãrã droguri”.25. psihologicã. continuu. acordarea serviciilor de asistenþã se face în mod integrat.

instituþia orienteazã potenþialii beneficiari cãtre centrele specializate ANA : Centrul de Zi Socio Vocaþional al ANA. dupã caz. autoritãþile publice ºi organismele private au obligaþia sã ia toate mãsurile corespunzãtoare pentru a facilita readaptarea fizicã ºi psihologicã ºi reintegrarea socialã a oricãrui copil care a fost victima oricãrei forme de neglijenþã.48 (4) Cadrele didactice au obligaþia de a semnala serviciului public de asistenþã socialã sau. ART. serviciul public de asistenþã socialã are rolul de a lua toate mãsurile necesare pentru prevenirea ºi combaterea acestor fenomene negative. de prevenire sau intervenþie. sunt transmise cãtre CPECA Vaslui date statistice trimestrial în scopul reducerii toleranþei în ceea ce priveºte consumul de droguri au fost implementate urmãtoarele campanii naþionale: “Primeºte-l alãturi de tine”. serviciul public de asistenþã socialã împreunã cu inspectoratele ºcolare judeþene ºi cu celelalte instituþii publice competente sunt obligate sã ia mãsuri în vederea reintegrãrii ºcolare a copilului. din partea autoritãþilor responsabile: copiii abuzaþi. inumane sau degradante. exploatare sau abuz. mai ales în rândul copiilor au fost implementate numeroase campanii printre care : “Decizia e a ta!”. de prevenire ºi combatere a violentei în familie. ART. violenþa domesticã ºi comportamentul delincvent. abuzuri sau de neglijare a copiilor. Bucureºti ºi Bihor. precum ºi persoanele cu atribuþii de asistenþã socialã din aparatul propriu al consiliilor locale comunale îndeplinesc în domeniul protecþiei copilului urmãtoarele atribuþii: f) asigurã ºi urmãresc aplicarea mãsurilor de prevenire ºi combatere a consumului de alcool ºi droguri. desfãºurând munci cu nerespectarea legii.XII din judeþul Vaslui. 91 . reintegrare în comunitate.600 beneficiari la nivel local în scopul sprijinirii recunoaºterii primelor simptome ale consumului de droguri.VIII ºi 7 profesori etc. direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului cazurile de rele tratamente. Astfel. alt reprezentant legal al acestuia. consilierea ºi îndrumarea copiilor ºi familiilor acestora în caz de consum de substanþe adictive este asiguratã de un medic specialist ºi psiholog. În perioada 2006-2007 nu s-au înregistrat cereri în acest sens. 87 (3) In situaþiile în care copiii de vârstã ºcolarã se sustrag procesului de învãþãmânt.3. Centrele de Asistenþã Integratã a Adicþiilor Iaºi. orientare socialã.• • • • • în cadrul instituþiei . Articolele din legea 272/2004 care se referã la atribuþiile mai sus menþionate au urmãtorul conþinut: ART. copiii care au consumat droguri. de torturã sau pedeapsã ori tratamente crude. „Alternative”. în colaborare cu alte instituþii competente în vederea reintegrãrii ºcolare a copilului.beneficiari 1487 elevi ºi 78 de profesori. În ceea ce priveºte consumul de droguri ºi alcool în rândul copiilor.beneficiari direcþi au fost 160 de elevi din clasele I. ART.beneficiari au fost elevii claselor V. copiii aflaþi în risc de abandon ºcolar sau care au abandonat ºcoala. servicii de îngrijire social-medicale ºi alte servicii de suport pentru diferite situaþii de dificultate. În cazul unor asemenea constatãri.beneficiari au fost elevii claselor V-VIII din judeþul Vaslui. serviciul public de asistenþã socialã are rolul de a lua mãsurile necesare în cazul în care sunt semnalate de cãtre cadrele didactice cazuri de copii supuºi abuzului sau neglijãrii în scopul de a înlesni readaptatea lor fizicã ºi psihicã. “Fii informat”. Dreptul copilului de a fi protejat împotriva abuzului ºi neglijenþei Legea 272/ 2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului acordã serviciilor publice de asistenþã socialã atribuþii în ceea ce priveºte protecþia copiilor aflaþi în situaþii ce necesitã mãsuri speciale. în baza protocoalelor încheiate cu autoritãþile publice locale care au atribuþii în domeniul combaterii traficului de droguri cât ºi asupra stabilirii nivelului consumului de droguri. alcool sau care au fost martori la violenþa domesticã.620 beneficiari la nivel local. în cazuri de risc de abandon ºcolar. 106 (1) Serviciile publice de asistenþã socialã organizate la nivelul municipiilor ºi oraºelor. neglijaþi sau supuºi unor tratamente inumane sau degradante. dupã caz. precum ºi a comportamentului delincvent. autoritãþile publice administrative trebuie sã depunã toate diligenþele. “Copilãrie fãrã vicii”. 6. psihologicã. De asemenea se oferã urmãtoarele servicii: consiliere socialã. unitãþile de învãþãmânt sunt obligate sã sesizeze de îndatã serviciul public de asistenþã socialã. 86 (1) Pãrinþii copilului sau. “Lumea fumãtorilor vãzutã de copii”. De asemenea.

judeþul Botoºani • cadrele didactice nu au sesizat nici un caz privind relele tratamente aplicate minorilor. Primãria Sãbãoani a iniþiat întâlniri ale elevilor cu persoane abilitate ºi membrii ONG din municipiul Roman ºi piatra Neamþ care au prezentat consecinþele negative ale acestor fenomene 92 . hranã. pentru ca serviciile competente sã ia mãsurile legale pentru a înlãtura aceastã situaþie. va fi finanþat de la bugetul local ºi va sigura gratuit urmãtoarele servicii: protecþie împotriva agresorului. neglijenþei au fost colaborãrile în acest sens cu Poliþia Municipiului Botoºani. alcool. Spitalul de Copii Sf. jud. Neamþ • în perioada 2006-2007. • Primãria Sãbãoani nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa readaptarea fizicã. îngrijire medicalã. rãspunsurile au fost dupã cum urmeazã: 1. violenþei în familie. Primãria oraºului Bucecea. un spaþiu cu destinaþie de Centru pentru adãpost a victimelor violenþei în familie. Parascheva. Pe de altã parte.Rãspunsurile primite de la serviciile publice chestionate în cadrul proiectului nostru au relevat faptul cã. • Primãria Bucecea nu a avut în evidenþã cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt • Primãria Bucecea nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar deoarece nu au existat cazuri • pentru prevenirea consumului de droguri. asistenþã psihologicã. violenþei în familie ºi comportamentului delincvent. 3. cadrele didactice au semnalat cazuri de copii neglijaþi sau abuzaþi. psihologicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime le abuzurilor. abuzul sau neglijenþa acestora • Primãria Bucecea nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa readaptarea fizicã. în cursul anului 2007. serviciile de asistenþã socialã au adoptat mãsurile necesare prevenirii sau intervenþiei de caz. în marea lor majoritate. În situaþiile în care totuºi astfel de cazuri s-au întâlnit. psihicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime ale abuzurilor. abuzul sau neglijenþa acestora • mãsurile întreprinse de SPAS Botoºani pentru readaptarea fizicã. violenþei în familie. Pentru cei doi copii s-a hotãrât instituirea unei mãsuri de protecþie. Primãria Sãbãoani a fost sesizatã de cadrele didactice cu 2 cazuri de abuz asupra copilului. Primãria Comunei Sãbãoani. Spitalul de Psihiatrie Botoºani. neglijãrii ºi exploatãrii • Primãria Sãbãoani nu a avut în evidenþã cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt • Primãria Sãbãoani nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar • pentru prevenirea consumului de droguri. Nu au fost alocate fonduri pentru dezvoltarea unor astfel de activitãþi. neglijãrii ºi exploatãrii ºi nici în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar deoarece nu s-au semnalat cazuri. psihologicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime le abuzurilor. îngrijire medicalã. SPAS Botoºani • Inspectoratul ªcolar nu a sesizat nici un caz privind relele tratamente aplicate minorilor. serviciile publice de asistenþã socialã nu au desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa readaptãrii fizice. serviciile publice de asistenþã socialã au desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi legate de prevenirea consumului de droguri. neglijãrii ºi exploatãrii deoarece nu au existat cazuri. Primãria Bucecea a afiºat în localitate pliante prezentând riscurile asociate consumului de alcool. asistenþã socialã etc Astfel. în foarte puþine cazuri. SPAS Botoºani a preluat. In marea lor majoritate. Acesta va funcþiona ãn cadrul Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã . psihologice ºi reintegrãrii socialã a copiilor victime le abuzurilor. tutn ºi droguri. consiliere juridicã pânã la rezolvarea situaþiei familial 2. DGASPC Botoºani • SPAS Botoºani nu a avut în evidenþã cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt • SPAS Botoºani nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar • pentru prevenirea consumului de droguri. a violenþei domestice ºi a comportamentului delincvent ºi anume: consiliere.

abuzul sau neglijenþa acestora • Primãria Municipiului Roman nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa readaptarea fizicã. • DAS Suceava nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în ceea ce priveºte readaptarea fizicã. sprijin în efectuarea temelor. O parte din aceºtia au fost orientaþi în vederea includerii în programe de consiliere pentru pãrinþi derulate la nivelul DGASPC Suceava. psihologicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime le abuzurilor. neglijãrii ºi exploatãrii deoarece nu sau înregistrat astfel de cazuri • DAS Suceava a avut în evidenþã 14 cazuri de elevi care s-au sustras procesului de învãþãmânt. mediere socialã. dupã caz. psihologicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime le abuzurilor. medierea conflictelor. abuzul sau neglijenþa acestora • SPAS Comãneºti nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa readaptarea fizicã. urmãrindu-se reintegrarea ºcolarã a acestora: consiliere psihologicã.Direcþia de Asistenþã Socialã. SPAS Comãneºti a fãcut demersurile necesare completãrii unei cereri de finanþare pentru înfiinþarea unui centru pentru combaterea violenþei domestice 6. Serviciul de Autoritate Tutelarã s-a confruntat cu un numãr de 23 de cazuri de copii implicaþi în situaþii de violenþã în cadrul familie. suport material ºi financiar • în perioada 2006-2007 . judeþul Suceava • cadrele didactice nu au sesizat nici un caz privind relele tratamente aplicate minorilor. 7.Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã • cadrele didactice nu au sesizat nici un caz privind relele tratamente aplicate minorilor. Acestea au fost rezolvate prin consilierea ºi informarea pãrinþilor cu privire la obligaþiile ce le revin faþã de copiii lor ºi acordarea. Primãria Municipiului Suceava . Au fost oferite servicii de consiliere ºi informare a minorilor precum ºi a pãrinþilor acestora precum ºi prestaþii financiare familiilor cu situaþie materialã precarã. în mare parte deoarece aceste cazuri nu sunt sesizate de cãtre instituþiile ºcolare • în perioada 2006-2007 SPAS Comãneºti a întreprins numeroase acþiuni în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar: consiliere.Serviciul de Autoritate Tutelarã al Municipiului Suceava • cadrele didactice au sesizat 8 cazuri privind relele tratamente aplicate minorilor.4. Primãria Dumbrãveni. psihologicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime le abuzurilor. neglijãrii ºi exploatãrii deoarece nu sau înregistrat astfel de cazuri • SPAS Comãneºti nu a avut în evidenþã cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt. consum de droguri sau alcool. jud. Primãria Municipiului Neamþ. Bacãu • cadrele didactice nu au sesizat nici un caz privind relele tratamente aplicate minorilor. Serviciul Public de Asistenþã Socialã Comãneºti. neglijãrii ºi exploatãrii deoarece nu s-au înregistrat astfel de cazuri • Primãria Municipiului Roman a avut în evidenþã un singur caz de elev care s-a sustras procesului de învãþãmânt. dintre care 6 au fost sesizate de o instituþie de învãþãmânt • Direcþia de Asistenþã Socialã are încheiat un parteneriat cu Asociaþia “Luminã Linã” care acordã prin Centrul de Zi “Sf. abuzul sau neglijenþa acestora. Vineri” servicii în cazurile de abandon ºcolar. neglijãrii ºi exploatãrii deoarece nu sau înregistrat astfel de cazuri • Primãria Dumbrãveni a avut în evidenþã 15 cazuri de elevi care s-au sustras procesului de învãþãmânt 93 . relaþionarea de cãtre personalul specializat al Centrului cu personalul ºcolii în vederea identificãrii cauzei abandonului ºcolar • în perioada 2006-2007. psihologicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime le abuzurilor. abuzul sau neglijenþa acestora • Primãria Dumbrãveni nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa readaptarea fizicã. sesizat de o instituþie de învãþãmânt • Primãria Municipiului Roman nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar deoarece nu s-au înregistrat astfel e cazuri 5. de prestaþii financiare.

nu au fost alocate sume pentru înfiinþarea de servicii sociale destinate acestor nevoi. SPLAS Focºani. Serviciul Public de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Negreºti. nici unul nefiind sesizat de o instituþie de învãþãmânt • în perioada 2006-2007 SPLAS Focºani a întreprins acþiuni în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar: consiliere ºi informarea familiilor. • pentru prevenirea consumului de droguri. psihologicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime le abuzurilor. implementarea planurilor de servicii ºi monitorizare • pentru prevenirea consumului de droguri. Primãria Municipiului Fãlticeni. judeþul Vrancea • cadrele didactice nu au sesizat nici un caz privind relele tratamente aplicate minorilor.• • în perioada 2006-2007 Primãria Dumbrãveni a întreprins vizite la domiciliu în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar pentru prevenirea consumului de droguri. Beneficiarii acestor serviciu au fost 10 copii. judeþul Vaslui • cadrele didactice nu au sesizat nici un caz privind relele tratamente aplicate minorilor. neglijãrii ºi exploatãrii deoarece nu au existat cazuri • DAS Vaslui nu a avut în evidenþã cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt • DAS Vaslui nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar deoarece nu au existat cazuri • pentru prevenirea consumului de droguri. neglijãrii ºi exploatãrii • Primãria Fãlticeni a avut în evidenþã 2 cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt • Primãria Fãlticeni nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar • Primãria Fãlticeni nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa combaterii consumului de alcool. consilierea 94 . DAS Vaslui a întreprins acþiuni de consiliere a unui numãr de 50 de familii 11. vizite în familie.partenere ºi monitorizarea cazurilor conform legii • SPLAS Focºani a avut în evidenþã 2 cazuri de elevi care s-au sustras procesului de învãþãmânt. a violenþei în familie ºi a comportamentului delincvent 9. SPASPC Negreºti a colaborat cu Poliþia de Proximitate pentru identificarea persoanelor cu risc . abuzul sau neglijenþa acestora • Primãria Fãlticeni nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa readaptarea fizicã. Vaslui. acestea au fost reorientate cãtre parteneri 10. Primãria Dumbrãveni a iniþiat urmãtoarele activitãþi: deplasãri în teren. abuzul sau neglijenþa acestora • în perioada 2006-2007 SPLAS Focºani a întreprins acþiuni în privinþa readaptãrii fizicã. Direcþia de Asistenþã Socialã a Mun. vizite inopinate. violenþei în familie ºi comportamentului delincvent. violenþei în familie ºi comportamentului delincvent nu au fost angajate persoane cu atribuþii speciale . psihologicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime le abuzurilor. judeþul Vaslui • cadrele didactice nu au sesizat nici un caz privind relele tratamente aplicate minorilor. abuzul sau neglijenþa acestora • DAS Vaslui nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa readaptarea fizicã. În cazul când au fost identificate astfel de cazuri. psihologicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime le abuzurilor. judeþul Suceava • cadrele didactice nu au sesizat nici un caz privind relele tratamente aplicate minorilor. dialog cu persoanele implicate. psihologicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime le abuzurilor. violenþei în familie. neglijãrii ºi exploatãrii: redirecþionarea cãtre furnizorii de servicii specializate acreditate. abuzul sau neglijenþa acestora • SPASPC Negreºti nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa readaptarea fizicã. droguri. neglijãrii ºi exploatãrii deoarece nu au existat cazuri • SPASPC Negreºti nu a avut în evidenþã cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt • în vederea reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar s-au oferit serviciile Centrului de Zi. 8. violenþei în familie ºi comportamentului delincvent.

Iaºi au ajuns doar cazuri de copii care apelau la mila publicã identificaþi în urma unor acþiuni întreprinse de cãtre D. judeþul Iaºi • cadrele didactice nu au sesizat nici un caz privind relele tratamente aplicate minorilor. Astfel. psihologicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime ale abuzurilor.A.C. 91 alin. DAC Iaºi are în derulare proiecte cu Fundaþia Solidaritate ºi Speranþa.C. Conform datelor statistice prezentate de cãtre direcþiile generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului din judeþele aflate în aria de monitorizare. neglijãrii ºi exploatãrii deoarece nu au existat cazuri • Primãria Hârlãu nu a avut în evidenþã cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt • Primãria Hârlãu nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar deoarece nu au existat cazuri • Primãria Hârlãu nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa combaterii consumului de alcool. cazurile identificate pe aceasta problematica sunt referite cãtre acest O. colaborare cu specialiºtii DGASPC Vaslui. iar ulterior cazul a fost monitorizat pânã la depãºirea situaþiei de crizã. cazuri de copii abuzaþi ºi neglijaþi 2006-2007 Judeþul Iaºi DGASPC Iaºi 1. pentru situaþiile de acest gen. Direcþia de Asistenþã Comunitarã Iaºi. Protecþie Socialã ºi autoritate Tutelarã Hârlau. abuzuri. • În ceea ce priveºte prevenirea ºi combaterea consumului de alcool. situaþia cazurilor de abuz ºi neglijenþã gravã asupra copiilor în regiunea Moldovei înregistrate în perioada 2006-2007 se prezintã astfel: Numãr cazuri copii abuzaþi ºi/neglijaþi sesizate cãtre DGASPC în perioada 2006-2007 Instituþia Nr. 85 alin. vecini). s-a întocmit planul de servicii în situaþiile în care se impunea. psihologicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime ale abuzurilor. neglijãri ale copilului la D. Protecþia Minorilor ºi Familiei • Cadrele didactice nu au sesizat cazuri cu privire la rele tratamente.A. • Pentru copii identificaþi cu risc crescut de abandon ºcolar /exploatare s-a colaborat cu DGASPC Iaºi în vederea accesãrii serviciilor specializate furnizate de cãtre aceasta instituþie. droguri. neglijãrii ºi exploatãrii în atenþia D. Iaºi.familiilor copiilor .N. membrii reþelei sociale(ºcoala-diriginte/ învãþãtor. 12. Pentru toate cazurile de acest gen. s-a colaborat cu Organizaþia Salvaþi Copiii în vederea reintegrãrii copilului în mediul ºcolar. Serviciul Autoritate Tutelarã. Un numãr de 7 familii pe an au beneficiat de grupul suport. Iaºi în colaborare cu Politia Comunitarã Iaºi. însã.3 din Legea 272/2004 se regãsesc ºi în art.C. Compartimentul de Asistenþã Socialã.444 Vaslui DGASPC Vaslui 521 Bacãu DGASPC Bacãu 738 Neamþ DGASPC Neamþ 685 Suceava DGASPC Suceava 361 Botoºani DGASPC Botoºani 309 Vrancea DGASPC Vrancea 980 Galaþi DGASPC Galaþi 659 95 . Fiecare caz a fost evaluat ºi funcþie de cauze ºi situaþia familialã a acestora s-a parcurs metodologia de lucru corespunzãtoare. lucreazã direct sau indirect cu un copil ºi are suspiciuni în legãturã cu existenþa unei situaþii de abuz sau de neglijare a acestuia este obligatã sã sesizeze serviciul public de asistenþã socialã sau direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului în a cãrei razã teritorialã a fost identificat copilul respectiv”. a violenþei în familie ºi a comportamentului delincvent deoarece nu au existat cazuri Dispoziþii similar celor prevãzute în art. • Nu a fost întocmitã o statisticã pentru aceastã problematicã.2 din lege care prevãd cã „orice persoanã care prin natura profesiei sau ocupaþiei sale.A. • în ceea ce priveºte readaptarea fizicã. droguri ºi violenta în familie.G. 13. identificate prin alte cãi a fost contactatã familia minorului. medic de familie. abuzul sau neglijenþa acestora • Primãria Hârlãu nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa readaptarea fizicã.

monitorizare 3. servicii de tip rezidenþial.C Suceava • din totalul de 361 de sesizãri de cazuri de copii abuzaþi ºi neglijaþi în anul 2006 . inclusive cele venite din partea asistenþilor familiali.A. 96 . 8 copii plasaþi în familia lãrgitã. b) Sã asigure prestarea serviciilor prevãzute în art.P. 2. servicii de tip rezidenþial:22 mãsuri în anul 2006 ºi 38 mãsuri în anul 2007 5.P.C Vrancea.C. În anul 2007 .P.C Botoºani • din numãrul total de 309 cazuri de copii abuzaþi sau neglijaþi sesizate în perioada 2006-2007: o În anul 2006 au fost instituite 5 plasamente de tip familial ºi 10 plasamente de tip rezidenþial. din care:44 copii au beneficiat de servicii de tip zi.175 de copii servicii de tip familial.A. 107 din Legea 272/2004.S.S. 2 copii plasaþi în familia lãrgitã.111 cazuri au beneficiat de servicii de tip familial. Vom prezenta mai jos numãrul total de cazuri de copii abuzaþi sau neglijaþi faþã de care s-a dispus una dintre mãsurile prevãzute în art. 1. servicii de tip familial. în perioada 2006-2007 s-au dispus servicii de tip zi.501 au fost sesizate la Centrul pentru servicii de intervenþie în regim de urgenþã în domeniul protecþiei copilului.A. 56 de copii au beneficiat de servicii de consiliere.P. D.6 copii au beneficiat de servicii de tip rezidenþial.C Neamþ: • din totalul de 685 de cazuri de copii abuzaþi ºi neglijaþi sesizate.S. D. servicii de tip familial.S. 52 de cazuri de servicii de tip rezidenþial ºi 3 servicii de tip zi.G.A. 64 de servicii de tip rezidenþial ºi 3 servicii de tip zi. D.C Iaºi • din totalul de 1. 48 de copii plasaþi în Centre rezidenþilale.G.A.237 de cazuri sesizate în cadrul Centrului de Consiliere ºi Sprijin pentru Pãrinþi ºi Copii. în vederea asigurãrii protecþiei speciale a copilului abuzat sau neglijat. o În anul 2007 au fost instituite 8 plasamente de tip familial ºi 3 plasamente de tip rezidenþial 6. respectiv servicii de tip zi.G. 24 de copii plasaþi în Centre rezidenþiale. servicii de tip rezidenþial) specializate pentru nevoile copiilor victime ale abuzului ºi neglijãrii ºi familiilor acestora. În anul 2007. D. D. direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului este obligatã: a) Sã verifice ºi sã soluþioneze toate seizãrile privind cazurile deabuz ºi de neglijarea . 9 copii au beneficitat de servicii de tip rezidenþial 4. 107 din Legea de protecþie ºi promovarea drepturilor copilului. 39 de copii au benficiat de serviciile centrelor de primire în regim de urgenþã.A.G.128 de cazuri au beneficiat de servicii de tip familial.42 de copii servicii de tip rezidenþial.P.87 de cazuri au beneficiat de urmãtoarele mãsuri de protecþie: 31 copii plasaþi la asistent maternal profesionist. D.444 de sesizãri de copii abuzaþi ºi neglijaþi în perioada 2006-2007 În anul 2006 — 77 de cazuri au beneficiat de urmãtoarele mãsuri de protecþie: 51 copii plasaþi la asistent maternal profesionist. servicii de tip familial. respectiv servicii de tip zi.A. D. 7. Bacãu: • din totalul de 738 de cazuri de copii abuzaþi ºi neglijaþi sesizate la instituþie în perioada 20062007: .G. pentru 700 de cazuri au fost asigurate serviciile prevãzute în art.Potrivit art. servicii de tip familial. sprijin. din care:15 copii au beneficitat de servicii de tip zi.P. 107 din Legea 272/2004 (servicii de tip zi. • din totalul de 980 de sesizãri de copii abuzaþi sau neglijaþi în perioada 2006-2007.S.G. din totalul de cazuri de copii abuzaþi sau neglijaþi sesizate la DGASPC din judeþele implicate în cercetare.G. . 92 din Legea 272/2004.S. servicii de tip rezidenþial.C Vaslui : • din totalul de 521 de sesizãri în perioada 2006-2007:80 de copii au beneficiat de servicii de tip familial.P.S.

pentru semnalarea cazurilor de abuz sau neglijare a copilului.8.2007 Instituþia Cazuri de copii abuzaþi sau Judeþul neglijaþi referite de unitãþile ºcolare în perioada 2006-2007 Iaºi DGASPC Iaºi Nu a oferit date Vaslui DGASPC Vaslui 21 Bacãu DGASPC Bacãu 21 Neamþ DGASPC Neamþ 11 Suceava DGASPC Suceava 14 Botoºani DGASPC Botoºani 22 Vrancea DGASPC Vrancea Nu a oferit date Galaþi DGASPC Galaþi 37 Potrivit art.A.S. direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului cazurile de rele tratamente. rezultatele obþinute fiind urmatoarele: Numãr cazuri de copii abuzaþi ºi/sau neglijaþi sesizate cãtre DGASPC de cãtre cadrele didactice în perioada 2006 .4 din Legea 272/2004 prevede: “cadrele didactice au obligaþia de a semnala serviciului public de asistenþã socialã sau. se încalcã drepturi fundamentale ale copilului. la nivelul fiecãrei direcþii generale de asistenþã socialã ºi protecþie a copilului se înfiinþeazã obligatoriu telefonul copilului.2 din Legea 272/2004. al cãrui numãr va fi adus la cunoºtinþa publicului. 48 alin.G. dupã caz. D. s-au obþinut urmãtoarele date prinvind numãrul de cazuri de copii neglijaþi ºi/sau abuzaþi sesizate cãtre DGASPC prin intermediul telefonului copilului: Judeþul Instituþia Dacã s-a înfiinþat sau nu telefonul copilului Este înfiinþat telefonul copilului Este înfiinþat telefonul copilului Este înfiinþat telefonul copilului Este înfiinþat telefonul copilului Este înfiinþat telefonul copilului Este înfiinþat telefonul copilului Este înfiinþat telefonul copilului Este înfiinþat telefonul copilului Nr. cazuri de abuz ºi neglijenþã sesizate prin telefonul copilului Nu a oferit date 46 sesizãri 996 sesizãri 108 sesizãri 31 sesizãri 83 sesizãri Nu a oferit date 361 de cazuri Iaºi Vaslui Bacãu Neamþ Suceava Botoºani Vrancea Galaþi DGASPC Iaºi DGASPC Vaslui DGASPC Bacãu DGASPC Neamþ DGASPC Suceava DGASPC Botoºani DGASPC Vrancea DGASPC Galaþi Situaþia abuzului ºi neglijenþei grave asupra copiilor este reflectatã ºi de numãrul de infracþiuni în care victima este un minor ºi care. În acest sens s-au solicitat informaþii de la direcþiile generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului din judeþele din Moldova cu privire la numãrul cazurilor de copii abuzaþi ºi/sau neglijaþi.P. 97 . abuzuri sau neglijare a copilului”. prin sãvârºirea lor. Întrebate fiind direcþiile generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului monitorizate cu privire la înfiinþarea telefonului copilului ºi a cazurilor de abuz ºi neglijenþã semnalate prin intermediul acestora în perioada 2006-2007.C Galaþi • din totalul numãrului de 659 de sesizãri de copii abuzaþi sau neglijaþi înregistrat în perioada 2006-2007 s-au asigurat de cãtre instituþie: 144 servicii de tip familial ºi 65 servicii de tip rezidenþial Art. 92 alin.

modul de aplicare a acestora ºi mãsurile sancþionatorii care pot fi dispuse. dupã caz alt reprezentant legal al acestuia. neglijaþi.”. traficaþi identificate de cãtre lucrãtorii de poliþie ºi sesizate cãtre DGASPC este: Numãr de cazuri de copii abuzaþi sau neglijaþi Inspectoratul Judeþean de Poliþie/Judeþul referit cãtre DGASPC IPJ Iaºi 300 cazuri IPJ Vaslui 97 cazuri IPJ Botoºani 38 cazuri IPJ Bacãu 120 cazuri IPJ Suceava 43 cazuri IPJ Galaþi 10 cazuri IPJ Vrancea 24 cazuri IPJ Neamþ Nu a rãspuns Potrivit art. depistarea cazurilor de maltratre a copilului ºi propunerea unei mãsuri pentru protecþia acestuia. DGASPC Neamþ • Intervenþie în situaþie de crizã. 98 . Corupþie Perversiune Pornografie Trafic Lipsire infantilã de de sexualã de tratamente sexual asupra vãtãmari sexual minori libertate familie aplicate Cu un unui asupra sãvârsitã sãvârºitã a unui asupra asupra unui minorului minor minor unui minor minor unui minor minor 115 11 42 76 179 14 3 0 0 0 25 5 17 53 109 11 5 0 0 7 0 6 0 13 1 Nu a rãspuns 14 28 30 30 3 22 54 37 7 20 114 31 2 2 7 0 1 7 6 1 0 0 3 0 0 56 0 1 0 6 0 Instituþia IPJ Iaºi IPJ Vaslui IPJ 790 Botoºani IPJ Bacãu 631 IPJ 1194 Suceava IPJ 885 Galaþi IPJ 3 Vrancea IPJ Nu a Neamþ rãspuns Nu a Nu a Nu a rãspuns rãspuns rãspuns Nu a Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a Nu a rãspuns rãspuns rãspuns De asemenea. conform informaþiilor furnizate de cãtre inspectoratele judeþene de poliþie. exploatare sau abuz. de torturã sau pedepsã ori tratatmente crude. respectul de sine ºi deminitatea copilului.Conform datelor statistice prezantate de cãtre Inspectoratele de Poliþie Judeþene. inumane sau degradante. (2) Persoanele menþionate în alineatul (1) vor asigura toate condiþiile necesare pentru readaptarea ºi reintegrarea sã favorizeze sãnãtatea. autoritãþile publice ºi organismele private au obligaþia de a lua toate mãsurile corespunãtoare pentru a facilita readaptarea fizicã ºi psihologicã ºi reintegrarea socialã a oricãrui copil care a fost victima oricarei forme de de neglijenþã. 86 din Legea 272/2004 “(1) Pãrinþii copilului sau. situaþia infracþiunilor în care victima este un minor sesizate în perioada 2006-2007 se prezintã astfel: Abandon Rele Act Viol Loviri. precum ºi pentru reintegrarea socialã a copiilor care au fost victime a oricãrei forme de abuz sai neglijenþã gravã. • Consilierea familiei cu privire la drepturile copilului. Astfel rãspunsurile DGASPC au fost dupã cum urmeazã: 1. În acest sens s-a adresat o întreabare cãtre DGASPC referitoare la mãsurile întreprinse pentru facilitatrea readaptãrii fizice ºi psihologice. numãrul cazurilor de copii abuzaþi.

consilierea juridicã. • în perioada 2006-2007 în cadrul instituþiei au fost acordate servicii de consiliere ºi psihoterapie la un numãr de 969 de cazuri. neglijenþei grave. precum ºi în privinþa reintegrãrii sociale a acestuia asigurã servicii: de consiliere. iar numãrul de personal angajat în vederea asigurãrii acestor servicii este de 9 specialiºti. DGASPC Bacãu • Mãsurile întreprinse de cãtre instituþie pentru facilitarea readaptãrii fizice ºi psihologice ºi reintegrãrii sociale a copilului victimã a abuzurilor. iar în anul 2007 la un numãr de 457 de beneficiari. reintegrarea în familie. • Numãrul angajaþilor care asigurã aceste servicii este de 20 de persoane. 175 de beneficiari în anul 2006 ºi de 405 de beneficiari în anul ai mãsurilor speciale pentru facilitarea readaptãrii fizice. Traficat ºi Delicvent. în cadrul cãruia s-au oferit servicii de specialitate în anul 2006 la un numãr de 228 de beneficiari. 4. de monitorizare a cazurilor ºi terapie ocupaþionalã ºi educaþionalã. • Instituþia precizeazã cã serviciile de consiliere ºi psihoterapie pentru copilul abuzat sau neglijat se asigurã de cãtre Serviciul de Reintegrarea familiala. consiliere psihologicã. • Instituþia nu a precizat numãrul de specialiºti care asigurã astfel de servicii 6. precum ºi pentru reintegrarea lui socialã servicii în cadrul centrelor de plasament. 99 . 3. neglijare ºi trafic. DGASPC Vaslui • un numãr de 487 de copii au beneficiat în perioada 2006-2007 de servicii de consiliere ºi psihoterapie în cazuri de abuz. 5. protecþie specialã. • Au fost prestate de cãtre instituþie servicii de consiliere pentru copiii traficaþi. Au fost asigurate astfel de servicii la un numãr de 82 de beneficiari în perioada 2006-2007. Neglijat. 2. • Numãrul de beneficiari ai acestor mãsuri în perioada 2006-2007 sunt 732 de cazuri . • În ce priveºte serviciile de consiliere ºi psihoterapie prestate pentru copii abuzaþi sau neglijaþi. socialã ºi juridicã. DGASPC Galaþi • asigurã pentru facilitarea readaptãrii fizice ºi psihice a copilulului abuzat sau neglijat. în cadrul cãruia s-au asigurat astfel de servicii la un numãr de 178 de cazuri în perioada 2006-2007. • Numãrul beneficiarilor acestor servicii a fost de 233 copii în anul 2006 ºi 143 de copii în anul 2007. Insoþirea ºi asistarea copilului în faþa autoritãþilor: Mãsuri educative în mediul social deschis. traficului ºi altor forme de exploatare se oferã în cadrul Serviciului Pentru Copilul Abuzat. psihologice ºi reintegrarea socialã a copiilor victime ale abuzurilor ºi neglijenþelor grave sãvârºite asupra minorilor În ce priveºte numãrul de specialiºti care au asigurat serviciile mai sus menþionate a fost de 5 specialiºti în anul 2006 ºi de 9 specialiºti în anul 2007. sau prestat astfel de servicii pentru un numãr de 25 de cazuri în anul 2006 ºi pentru un numãr de 32 de cazuri în anul 2007. DGASPC Botoºani • mãsurile întreprinse pentru facilitarea readaptãrii fizice ºi psihologice ºi reintegrãrii sociale a copiilor abuzaþi ºi neglijaþi sunt: consilierea psihologicã. preluarea în regim de urgenþã.• • • • • • Asistenþã pentru depãºirea situaþiei de crizã a copiilor ºi familiilor. sprijin ºi informare pentru beneficiarii acestui grup þintã. Exploatat. serviciile de psihoterapie ºi consiliere a copiilor victime ale abuzurilor. neglijeþei sau traficului sunt: consilierea psihologicã. abuzaþi ºi/sau neglijaþi pentru un numãr de 113 beneficiari în anul 2006 ºi pentru 118 beneficiari în anul 2007. DGASPC Suceava • Instituþia precizeazã cã în privinþa readaptãrii fizice ºi psihice a copilului abuzat sau neglijat.

conform informaþiilor furnizate de tribunale. institituþia precizeazã cã în mare parte din cazurile în care a fost necesarã consilierea fie la cerere. familia copilului renunþã la serviciile de consiliere ºi psihoterapie din motive variate: situaþia materialã precarã. Asociaþia Salvaþi Copiii-filiala Iaºi. Potrivit art. Nu a oferit date Nu are psiholog angajat Nu are psiholog angajat Nu are psiholog angajat Nu are psiholog angajat Nu are psiholog angajat Nu are psiholog angajat Iaºi Vaslui Bacãu Botoºani Neamþ Suceava Vrancea Galaþi Tribunalul Iaºi Tribunalul Vaslui Tribunalul Bacãu Tribunalul Botoºani Tribunalul Neamþ Tribunalul Suceava Tribunalul Vrancea Tribunalul Galaþi Tribunalele au precizat cã în situaþia audierii copilului abuzat ºi/sau neglijat în procesele prevãzute în art. aceasta îl poate chema pe copil în faþa ei. Tribunalului Botoºani. distanþa foarte mare faþã de muncipiu. potrivit legii prin mijloace tehnice audio-video. situaþia se prezintã astfel: 100 . instanþa judecatorescã poate adminsitra din oficiu ca probã. Tribunalului Vaslui. în prezenþa unui psiholog ºi numai dupã o prelabilã pregãtire a copilului în acest sens. a cãrui pãrinþi refuzã sã colaboreze cu DGASPC. Conform informaþiilor oferite de Tribunalele monitorizate s-au obþinut urmãtoarele rezultate: JUDEÞUL INSTITUÞIA Dacã existã în dotare echipament tehnic audio-video pentru înregistrarea declaraþiei copilului abuzat sau neglijat Nu a oferit date Are în dotare echipament tehnic audiovideo Are în dotare echipament tehnic audiovideo Are în dotare echipament tehnic audiovideo Are în dotare echipament tehnic audiovideo Are în dotare echipament tehnic audiovideo Nu are echipament tehnic audio-video în dotare Dacã existã angajat psiholog care sã asiste la declaraþia scrisã sau audierea minorului abuzat sau neglijat. fie în regim rezidenþial. Tribunalului Suceava.• • De asemenea. Înregistrãrile se realizeazã în mod obligatoriu cu asistenþa unui psiholog. Declaraþia copilului poate fi înregistratã. menþionând cã în medie existã aproximativ 1. incapacitatea de a înþelege necesitatea ºi utilitatea unor astfel de ºedinþe. În ce priveºte amenajarea unei sãli speciale care sã funcþioneze ca ºi camerã de consiliul în vederea audierii minorului abuzat ºi/sau neglijat. existã un raport disproporþionat dintre numãrul de cazuri de copii abuzaþi sau neglijaþi în care este necesarã prestarea de servicii de consiliere ºi numãrul specialiºtilor. pentru audiere. fie ca urmare a sesizãrilor instituþiei. Tribunalului Bacãu. Deoarece Tribunalul are competenþa materialã de a soluþiona cazurile de instituire a plasamentului în regim de urgenþã pentru copilul abuzat sau neglijat a cãrui pãrinþi sunt în imposibilitatea de a-ºi da consimþãmântul sau refuzã sã-ºi dea consimþãmântul în vederea instituirii unei mãsuri speciale de protecþie pentru copilul abuzat sau neglijat.100 de dosare la un psiholog. declaraþia scrisã a copilului referitoare la abuzul sau neglijarea la care a fost supus. în cadrul activitatilor de monitorizare realizate potrivit programului Phare Drepturile Copilului între Lege ºi practica a adresat solicitari de informaþii de interes public Tribunalului Iaºi. 95 din Legea 272/2004. în cazul procesului privind instituirea pe cale de ordonanþã preºedinþialã a plasamentului în regim de urgenþã pentru copilul abuzat ºi/sau neglijat. Dacã instanþa judecãtoreascã apreciazã cã este necesar. precum ºi în cadrul procesului privind înlocuirea plasamentului în regim de urgenþã cu mãsura plasamentului.3 ºi 4 din Legea 272/2004 administrãrii probei cu declaraþia scrisã a minorului abuzat ºi/sau neglijat ori audierea acestuia în camera de consiliu se desfãºoarã în prezenþa unui psiholog de la DGASPC. Audierea are loc numai în camera de consiliu. 94 alin. Tribunalului Vrancea ºi Tribunalului Galaþi cu privire la modalitatea de respectare a dispoziþiilor articolului 95 din Legea 272/2004. Tribunalului Neamþ. fie familial. precum ºi cu privire la înlocuirea mãsurii plasamentului în regim de urgenþã cu mãsura plasamentului. Acordul copilului este obligatoriu pentru realizarea înregistrãrii declaraþiei sale.

modificarea unei mãsuri speciale de protecþie pentru un minor ºi þinând cont de faptul cã în marea majoritate a acestor cauze copilul asupra cãruia se dispune mãsura este victima unei forme de abuz.787 de cauze în materie civilã ºi 104 de cauze în materie penalã. iar magistraþii sã fie specializaþi în soluþionarea unor astfel de cazuri. încetarea. validarea. • În cadrul Tribunalului Iaºi funcþioneazã doar complete specializate pentru soluþionarea cauzelor având ca obiect mãsurile de protecþie prevãzute de Legea 272/2004 ºi adopþii. care nu pot fi considerate.2005. recurs) înregistrate pe rolul Tribunalului Vaslui. iar în 2007 . apel. neglijeþã. De altfel. • Datele statistice de mai sus privesc toate cauzele cu minori ºi relaþiile de familie. din toate stadiile procesuale (cauze directe.187 cauze. se prezintã astfel: Judeþul Iaºi: • Nu este înfiinþat Tribunalul pentru Minori. stadiul actual al constituirii Tribunalului pentru Minori sau de secþii/complete specializate în soluþionarea cauzelor cu minori.646 cauze în materie civilã ºi 80 de cauze în materie penalã. În privinþa cauzelor izvorâte din Legea 272/2004. potrivit opiniei Tribunalului Vaslui. Nu existã amenajatã o salã pentru camera de consiliu Existã amenajatã o salã pentru camera de consiliu Existã amenajatã o salã pentru camera de consiliu. înfiinþate din 01. conform obiectivelor reformei în sistemul judiciar. • La Tribunalul Vaslui au fost înregistrate în perioada 2006-2007 cauze repartizate completelor specializate în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie: în anul 2006 . existând în instituþie 3 magistraþi specializaþi în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie. • În cadrul Tribunalului Vaslui funcþioneazã doar complete specializate în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie înfiinþate din anul 2005. • Numãrul cauzelor având ca obiect mãsurile de protecþie prevãzute de Legea 272/2004. în anul 2007 .JUDEÞUL Iaºi Vaslui Bacãu Botoºani Neamþ INSTITUÞIA Tribunalul Iaºi Tribunalul Vaslui Tribunalul Bacãu Tribunalul Botoºani Tribunalul Neamþ Suceava Vrancea Galaþi Tribunalul Suceava Tribunalul Vrancea Tribunalul Galaþi Dacã existã sau nu salã amenjatã pentru audierea minorului în camera de consiliu Nu a oferit date Existã amenajatã o salã petru camera de consiliu Existã amenajatã o salã pentru camera de consiliu Nu are amenajatã o salã pentru camera de consiliu. inclusiv a celor privind instituirea unei mãsuri speciale de protecþie pentru copiii abuzaþi sau neglijaþi.732 cauze Judeþul Vaslui: • Nu existã Tribunal pentru Minori. este necesar ca aceste cauze sã fie repartizate la instanþe specializate pe minori ºi relaþii de familie. Având în vedere complexitatea ºi totodatã particularitatea cauzelor ce au ca obiect instituirea. în vederea justiþiei pentru minori se urmãreºte înfiinþarea tribunalului pentru minori la nivelul fiecãrui judeþ. rele tratamente. • Magistraþii repartizaþi pe completele specializate în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie au participat la o serie de programe de pregãtire în domeniu.01. Audierea minorului se face în biroul judecatorului unde acesta iºi desfãºoarã programul zilnic. în cadrul cãrora sunt repartizaþi 3 magistraþi. precum ºi cele întemiate pe Legea 273/2004 (Legea privind regimul juridic al adopþiilor) înregistrate la Tribunalul Iaºi a fost în 2006 — 1. stagii de pregãtire ºi specilizare exclusiv pe acest domeniu. Tribunalul Vaslui a oferit urmãtoarele informaþii statistice pentru perioada 2006-2007: 101 . Conform informaþiilor furnizate de cãtre tribunalele judeþene din regiunea Moldovei.

o înlocuirea mãsurii plasamentului în regim de urgenþã cu reintegrarea în familie: 1. În ce priveºte înlocuirea plasamentelor în regim de urgenþã instituite de cãtre DGASPC. o înlocuirea plasamentului în regim de urgenþã cu plasament la rude pânã la gradul IV pentru 8 cazuri ºi plasament la alte familii sau persoane pentru 7 cazuri o înlocuirea plasamentului în regim de urgenþã cu plasament la un serviciu de tip rezidenþial: 24. Tribunalul Vaslui a avut spre soluþionare în perioada 2006-2007 un numãr total de 142 de cazuri. • La Tribunalul Bacãu funcþioneazã douã complete specializate pentru soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie. în perioada 2006-2007 Tribunalul Vaslui a dispus: o înlocuirea mãsurii plasamentului în regim de urgenþã cu plasament la asistenþi maternali profesioniºti pentru 235. . La Tribunalul Bacãu au fost înregistrate acþiuni izvorând din Legea 272/2004 astfel: Stoc anterior Intrate în cursul Admise Respinse Anul anului 2006 43 376 387 2007 32 252 278 - Stoc la sfârºitul anului 32 6 102 . Tribunalul a avut înregistrat în aceeaºi perioada de timp un numãr total de 528 de cazuri.Numãrul de cauze de încetare a mãsurilor speciale de protecþie înregistrat la Tribunalul Vaslui în perioada 2006-2007 a fost de 21 de cauze. înfiinþate prin Hotarâri ale Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2005 ºi respectiv 2007. . cerºetorie) - Numãr de cazuri 39 34 208 - Numãrul plasamentelor în regim de urgenþã instituite de cãtre Tribunal prin ordonanþã prezidenþialã la cererea Direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului înregistrat în perioada 20062007 la Tribunalul Vaslui este de 86 de cazuri. . toate fiind admise. iar în privinþa instituirii mãsurii plasamentului pentru copii care nu pot fi menþinuþi în familie din motive neimputabile pãrinþilor. la cererea DGASPC cu alte mãsuri speciale de protecþie: o înlocuire plasament în regim de urgenþã cu plasament: 83 de cazuri.Plasament în regim de urgenþã instituit de cãtre DGASPC ºi validat de cãtre tribunal Plasament în regim de urgenþã pentru copii abuzaþi ºi neglijaþi Plasament în regim de urgenþã pentru copiii abandonaþi în unitãþile sanitare Plasament în regim de urgenþã pentru copiii gãsiþi (gãsiþi pe stradã lipsiþi de supraveghere. validate de cãtre instanþã cu alte mãsuri speciale de protecþie. necunoscuþi sau decãzuþi din drepturile pãrinteºti s-a dispus de cãtre Tribunalul Vaslui a avut înregistrat un numãr total de 3 cazuri în perioada 2006-2007. În privinþa instituirii de mãsuri plasamnetului pentru copii a cãror pãrinþi sunt decedaþi. . o înlocuirea plasamnetului în regim de urgenþã cu plasament la un serviciu de tip rezidenþial: 12 o înlocuirea plasamentului în regim de urgenþã cu reintegrarea în familie:0. cu plasament la alte persoane:0.Numãrul contestaþiilor pãrinþilor sau copiilor înregistrate împotriva mãsurilor speciale de protecþie instituite de DGASPC sau Comisia Pentru Protecþia Copilului înregistrat la Tribunalul Vaslui: 9 contestaþii. o înlocuire plasament în regim de urgenþã cu plasament la rude pânã la gradul IV:2. vagabondaj. Judeþul Bacãu: • Nu existã înfiinþat Tribunalul pentru Minori. Pe aceste complete specializate sunt repartizaþi 2 magistraþi.În privinþa înlocuirii plasamentului în regim de urgenþã instituit de cãtre Tribunal prin ordonanþã prezidenþialã.Referitor la mãsurile speciale de protecþie instituite pentru copii sub 14 ani care au sãvârºit fapte penale.

stabilire program vizitare minor. 2 complete de recurs). 2 complete de recurs) ºi 8 complete specializate în materie penalã (4 complete de primã instanþã. • Numãrul total de cauze înregistrat la completele specilizate pe minori ºi relaþii de familie din cadrul Tribunalului Suceava sunt pentru anul 2006 . • În cadrul Tribunalului Neamþ funcþioneazã 6 complete specilizate în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie în materie civilã (2 complete de cauze directe. 103 . De asemenea. în cadrul cãrora sunt repartizaþi 2 magistraþi.Judeþul Botoºani: • Nu este înfiinþat Tribunalul pentru Minori. înfiinþate prin Hotãrâre CSM în anul 2006 ºi respectiv 2007. • Funcþioneazã în cadrul Tribunalului Botoºani complete specializate în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie. validate de cãtre Tribunalul Neamþ: 92 de cazuri. • Numãrul cauzelor înregistrate la completele specializate pe minori ºi relaþii de familie a fost: în anul 2006 . înfiinþate dupã apariþia Legii 272/2004. 3 sunt specilizaþi în acest domeniu la Secþia Civilã ºi 3 sunt specilizaþi în cauze cu minori la Secþia Penalã • Numãrul cauzelor cu minori ºi de relaþii de familie înregistrat în perioada 2006-2007 este de 339 de cauze în materie civilã. Numãrul contestaþiilor pãrinþilor înregistrate împotriva mãsurilor speciale de protecþie instituite de DGASPC sau Comisia pentru Protecþia Copilului în perioada 2006-2007 la Tribunalul Neamþ: 4 cazuri Judeþul Suceava • În judeþul Suceava nu este înfiinþat Tribunalul pentru Minori. • În cadrul Tribunalului Suceava funcþioneazã din anul 2005 complete specializate în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie. necunoscuþi sau decãzuþi din drepturile pãrinteºti ori pentru copiii care nu pot fi menþinuþi alãturi de pãrinþi din motive neimputabile acestora. stabilire pensie de întreþinere.2007. • În privinþa cauzelor privind instituirea unei mãsuri speciale de protecþie izvorâte din Legea 272/ 2004. fiind soluþionate raportat ºi la stocul anterior 354 de cauze. pe rolul Tribunalului Neamþ au fost înregistrate un numãr de 41 de cauze având ca obiect instituirea plasamentului pentru copiii a cãror pãrinþi sunt decedaþi. deoarece instituþia nu þine o evidenþã separatã a acestor cauze de celelalte cauze din materie civilã privind minorii ºi relaþiile de familie (divorþuri.439 de cauze. 199 de cauze în materie penalã. încredinþãri.333 cauze. fiind repartizaþi 6 magistraþi pe aceste complete în materie civilã ºi 6 magistraþi în materie penalã. Inlocuirea plasamentului în regim de urgenþã ci mãsura plasamentului s-a dispus într-un numãr de 181 de cauze.). • Tribunalul Botoºani nu a putut oferi date statistice privitoare la cauzele având ca obiect acþiuni întemeiate pe Legea 272/2004. 2 complete de apel. 2 complete de apel. fiind soluþionate 291 de cauze. • La completele specilizate în acest domeniu sunt repartizaþi 2 magistraþi în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie. iar în anul 2007 . Numãrul cauzelor de încetare a mãsurilor speciale de protecþie înregistrate pe rolul Tribunalului Neamþ în perioada 2006-2007: 23 cazuri. Numãrul plasamentelor în regim de urgenþã instituite de cãtre DGASPC.627 de cauze ºi în anul 2007 . • Dintre magistraþii repartizaþi la completele specializate pe minori ºi relaþii de familie. înregistrate la Tribunalul Neamþ în perioada 2006. etc. Tribunalul Neamþ ne-a oferit urmãtoarele informaþii: Numãrul cauzelor de instituirea plasamentului în regim de urgenþã prin ordonanþã prezidenþialã de cãtre Tribunal la solicitarea DGASPC: 2.279 cauze. Judeþul Neamþ: • În Judeþul Neamþ nu funcþioneazã Tribunalul pentru Minori.

• În anul 2006 au fost înfiinþate la Secþia civilã 5 complete specializate în vederea soluþionãrii cauzelor de tutelã ºi adopþie ºi la Secþia Penalã. situaþia acestora se prezintã astfel: numãr plasamente în regim de urgenþã pe cale de ordonanþã prezidenþialã: 6 numãr de înlocuire a plasamentului în regim de urgenþã cu alta mãsurã specialã de protecþie: 186. Numãrul de validãri de plasamente în regim de urgenþã instituite de cãtre DGASPC: 157. recurs).• În privinþa cauzelor întemeiate pe Legea 272/2004 înregistrate la Tribunalul Suceava în perioada 2006-2007. 56 lit. Numãrul cauzelor privind instituirea mãsurii plasamentului pentru copiii aflaþi în situaþiile prevãzute de art. situaþia se prezintã astfel: Numãr total de cauze privind instituirea plsamanetului în regim de urgenþã pe calea ordonanþei preºedinþiale: 17. • În cadrul Tribunalului Vrancea sunt înfiinþate 3 complete specilizate pentru protecþia minorilor ºi 2 complete specializate în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie. acesta a fost de 417 cauze în anul 2006 ºi de 369 de cauze în anul 2007. numãrul cauzelor de încetare a mãsurilor speciale de protecþie: 83. toþi magistraþii soluþioneazã cauze cu minori. Numãr cauze de încetare a mãsurilor speciale de protecþie: 5. decãzuþi din drepturile pãrinteºti ori copii care nu pot fi menþinuþi în familie din motive neimputabile pãrinþilor: 28 cauze. conform informaþiilor furnizate de instituþie. • În anul 2007 au fost înfiinþate la Secþia Civilã 4 complete specializate în vederea soluþionãrii cauzelor de tutelã ºi adopþie ºi 10 complete specializate în soluþionarea cauzelor penale cu mionori. • Tribunalul Galaþi nu a precizat dacã existã repartizaþi magistraþi specializaþi în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie. la Secþia Penalã. • In privinþa cauzelor având ca obiect mãsurile speciale de protecþie prevãzute de Legea 272/2004 înregistrate pe rolul Tribunalului Galaþi în perioada 2006-2007. • Numãrul total al cauzelor cu minori ºi realþii de familie înregitrat în perioada 2006-2007 a fost de 927 (primã instanþã. • Numãrul magistraþilor repartizaþi în soluþionarea cauzelor izvorâte din Legea 272/2004 este de 3. numãr cauze de instituire a unei mãsuri speciale de protecþie faþã de minorii care au sãvârºit fapte penale ºi nu rãspund penal: 2 numãr de cauze privind instituirea plasamentului pentru copiii a cãror pãrinþi sunt decedaþi. numãrul judecatorilor repartizaþi la Secþia Penalã fiind 9. • In cadrul Tribunalului Galaþi funcþioneazã complete specializate în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie începând cu anul 2005. Numãrul de cauze privind înlocuirea plamanentului în regim de urgenþã cu mãsura plasamentului: 151. Judeþul Galaþi • Nu este înfiinþat Tribunalul pentru Minori. • În cadrul Secþiei Penale. necusnocuþi.a ºi b din Legea 272/2004 (copii a cãror pãrinþi sunt decedaþi. necunoscuþi sau decãzuþi din drepturile pãrinteºti sau pentru copiii care nu pot fi menþinuþi în familie din motive neimputabile pãrinþilor: 9. 10 complete specializate în soluþionarea cauzelor cu minori. • Situaþia cauzelor întemeiate pe Legea 272/2004 înregistrate la Tribunalul Vrancea în perioada 2006-2007 se prezintã astfel: Numãrul de plasamente în regim de urgenþã pe cale de ordonanþã preºedinþialã: 4. • Ca ºi numãr total de cauze izvorâte din Legea 272/2004 înregistrat la Tribunalul Galaþi. apel. Numãr total de cauze privind validarea plasamentului în regim de urgenþã instituit de DGASPC: 223 104 . Judeþul Vrancea • În judeþul Vrancea nu existã Tribunal pentru Minori.

cu sprijinul UNICEF la sediul Secþiilor 1 ºi 5 de Poliþie au fost amenajate spaþii destinate minorilor. de la înregistrarea lui pânã la instituirea efectivã a unei mãsuri speciale de protecþie.Numãrul de cauze privind instituirea plasamnetului ca urmare a înlocuirii mãsurii plasamentului în regim de urgenþã:207. DGASPC Vaslui ºi Comisia pentru Protecþia Copilului Vaslui apreciazã cã • printre impedimentele de naturã procedurale de naturã sã afecteze celeritatea soluþionãrii cazurilor de instituire a unei mãsuri speciale de protecþie o reprezintã colaborarea deficitarã cu primãriile. In anul 2004. au fost achiziþionate echipamente tehnice ºi mobilier (computer DVD RW. s-au solicitat informaþii Inspectoratelor de Poliþie Judeþene cu privire la desemnarea de cadre specializate în vederea audierii minorilor ºi cu privire la înfiinþarea de camere speciale pentru audierea minorilor. Numãr cauze privind intituirea unei mãsuri speciale de protecþie pentru minorii care nu rãspund penal: 7 În vederea monitorizãrii a modalitãþilor în care lucrãtorii de poliþie protejeazã copiii victime ale infracþiunilor de abuz. s-au solicitatat instituþiilor implicate în procedura de instituire a mãsurilor speciale de protecþie relaþii despre perioada de timp medie de soluþionare a unui caz. rezultatele obþinute fiind prezentate în tabelul de mai jos: Inspectoratul Judeþean de Poliþie IPJ Iaºi Dacã existã sau nu cadre specializate în audierea minorilor Sunt desemnate în structurile de cercetare penalã cadre specializate pentru audierea minorilor Sunt desemnate în structurile de cercetare penalã cadre specializate în vederea audierii minorilor. geam tip oglindã unidirecþionalã) în vederea amenajãrii a doua camere speciale pentru audierea minorilor în cadrul Poliþiei Muncipiului Vaslui. servicii de tip rezidenþial). servicii de tip familial. în scopul readaptarii fizice ºi psihice a copilului ºi reintegrarii sale sociale. tribunale ºi comisiile pentru protecþia copilului. În cadrul Programului Instanþa pentru Minori din Muncipiul Vaslui derulat în parteneriat cu Alternative Sociale. care nu transmit cu promptitudine documentaþia necesarã stabilirii mãsurilor de protecþie. 105 . imprimantã. Prezentãm mai jos câteva din rãspunsurile date de cãtre DGASPC. Dacã existã sau nu camere special amenajate în vederea audierii minorilor În cadrul Proiectului Instanþa pentru minori au fost amenajate la sediul Poliþiei Muncipiului Iaºi. 107 din Legea 272/2004 (servicii de tip zi. Nu sunt amenajate camere speciale pentru audierea minorilor Nu sunt amenajate camere speciale pentru audierea minorilor Nu sunt amenajate camere speciale pentru audierea minorilor Nu a rãspuns Deoarece soluþionarea cauzelor privind copiii abuzaþi ºi neglijaþi pentru care este necesarã instituirea unei mãsuri speciale de protecþie se soluþioneazã în regim de urgenþã. mobiler. precum ºi despre impedimentele procedurale care afecteazã celeritatea soluþionãrii cazurilor. camerã video. în Paºcani ºi în Rãducãneni camere de audiere a minorilor. IPJ Vaslui IPJ Botoºani IPJ Bacãu IPJ Suceava IPJ Galaþi IPJ Vrancea IPJ Neamþ În cadrul structurilor de cercetare penalã sunt nominalizate cadre specializate în audierea minorilor Nu existã personal specializat în audierea minorilor Nu existã personal sepcializat în vederea audierii minorilor Nu existã personal specializat în vederea audierii minorilor Nu existã personal specializat pentru audierea minorilor Nu a rãspuns Nu sunt amenajate camere speciale pentru audierea minorilor. victime sau autori. În cadrul serviciului de cercetare penalã este amenajatã o camerã specialã pentru audierea minorilor. neglijenþã sau trafic în timpul audierii acestora în cadrul cercetãrilor penale. în vederea ridicãrii copilului din mediul care genereazã abuzul sau neglijenþa ºi plasãrii acestuia în unul dintre serviciile prevãzute de art.

• transmiterea cu întarziere a anchetei sociale ºi a planului de servicii de cãtre Autoritatea Tutelara de la domicliul copilului afecteazã soluþionarea de urgenþã a cazurilor. • Cazurile propuse ºi înregistrate la tribunal sunt distribuite în ordine cronologicã ºi nu primeazã celeritatea. precum ºi neprocurarea în termen util a actelor strict necesare cazului. • Inexistenþa Tribunalului pentru Minori.• DGASPC Vaslui apreciazã cã în cazul sesizãrii unui caz de copil abuzat sau neglijat. apreciat de instituþie prea mare raportat la urgenþa cazului. instituþia intervine în maxim 3 zile. DGASPC Neamþ menþioneazã: • Nivelul slab al implicãrii efective a personalului autorizat. ameninþãrile fãcute de unii pãrinþi sau reprezentanþi legali ai copiilor asupra autoritãþilor. Comisia Pentru Protecþia Copilului Botoºani susþine cã • existã situaþii în care insuficienþa resurselor umane ºi materiale ale instituþiei duce la întârzierea evaluãrilor în teren a cazurilor de abuz ale copilului semnalate la DGASPC pentru cazurile din afara muncipiului Botoºani. • Imposbilitatea completãrii dosarului pentru înlocuirea plasamentului în regim de urgenþã cu plasamentul în cazul în care se probeazã riscul crescut de abuz ºi/sau neglijare pentru copil. DGASPC Bacãu apreciazã cã • durata medie de timp ce curge de la data sesizãrii unui caz de copil abuzat pânã la instituirea unei mãsuri speciale de protecþie ar fi de 37 de zile. • impedimentele de naturã proceduralã de naturã sã afecteze celeritatea soluþionãrii cazurilor copiilor abuzaþi o reprezintã viciile de procedurã ale citãrii ºi comunicãrii actelor ºi lucrãrilor cauzei. termenele mari fixate de instanþele judecãtoreºti. • Întârzierea soluþionãrii cazurilor de copii din afara muncipiului datoritã necesitãþii obþinerii avizului favorabil ºi durata transmiterii sau primirii documentaþiei prin poºtã. DGASPC Botoºani susþine cã • durata medie de la sesizarea unui caz de abuz pânã la instituirea mãsurii de protecþie sau confirmarea ei de cãtre instanþã este de 4 sãptãmâni. iar dupã evaluarea iniþialã ºi întocmirea documentaþiei necesare se instituie mãsura de protecþie în maxim 2 sãptãmâni. • Obþinerea relaþiilor de la serviciul informatizat al persoanei în situaþia în care nu se cunoaºte domiciliul legal al pãrinþilor în termen de 7-14 zile. precum ºi formalismul Comitetelor Consultative Comuinitare. • Presiunile. Comisia Pentru Protecþia Copilului Neamþ: • Întârzierea primirii documentaþiei necesare de la Autoritatea Tutelarã. DGASPC Galaþi a prezentat ca probleme în soluþionarea cazurilor de instituire a mãsurilor speciale de protecþie faþã de un copil abuzat sau neglijat: 106 . DGASPC Suceava apreciazã cã • celeritatea soluþionãrii de urgenþã a cauzelor de instituire a mãsurilor speciale de protecþie pentru copiii abuzaþi sunt colaborarea defectuoasã cu unele primãrii din judeþ. DGASPC Vrancea apreciazã cã: • soluþionarea cazurilor de instituire a mãsurilor speciale de protecþie faþã de un copil abuzat sau neglijat o reprezintã nerespectarea etapelor procedurale de cãtre primãrii.lipsa colaborãrii cu pãrinþii sau persoanele care au în îngrijire copii. în termenul legal. Aceeaºi opinie o are ºi Comisia pentru Protecþia Copilului Vrancea. precum ºi opunerea acestora la mãsurile instituite de instituþie. • Impedimentele de naturã proceduralã identificate în instrumentarea cu celeritate a cazurilor de instituire a unei mãsuri speciale de protecþie ar fi procedurile Tribunalului Bacãu de stabilire a termenelor de judecatã.

Necisitatea respectãrii procedurilor existente în cadrul altor instituþii pentru obþinerea de date. relaþii necesare rezolvãrii cazului. 98 din Legea 272/2004 “(1) Ministerul Administraþiei ºi Internelor ºi Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului. Tribunalul Neamþ. inclusiv de cãtre proprii pãrinþi. • Tribunalul Suceava apreciazã ca oportun un parteneriat cu executorii juecãtoreºti în vederea executãrii mai rapide a sentinþelor date în materia Legii 272/2004. multe dintre acestea care se soluþioneazã tot prin procedura urganþã (litigii funciare sau litigii de muncã). Sentinþe motivate ºi comunicate cu întârziere. 125 alin. 6.3 din Legea 272/2004 care poate fi dat în cauzele de instituire a unei mãsuri speciale de protecþie afecteazã soluþionarea de urgenþã a cauzelor. situaþie în care nu ar mai fi necesare termene de judecatã pentru completarea acesteia. în orice scop ºi sub orice formã. Termenele lungi date de cãtre instanþã. 107 . deoarece nu permite întoarcerea la timp a procedurilor de citarea a pãrþilor în dosare ºi a obþinerii între termene a relaþiilor solicitate de la instituþiile competente. informaþii. Tribunalul Vrancea. vor efectua demersurile necesare pentru adoptarea tuturor mãsurilor legislative.4. Protecþia copilului împotriva rãpirii sau oricãror forme de traficare Potrivit art. De asemenea. Tribunalul Galaþi apreciazã cã • este întârziatã soluþionarea cazurilor de instituire a unei mãsuri speciale de protecþie în cazul în care nu se cunoaºte domiciliul pãrinþilor. în colaborare cu Ministerul Educaþiei. Cercetãrii ºi Tineretului. Soluþionarea cauzelor cu minori în aceeaºi ºedinþã de judecatã unde se instrumenteazã ºi cazuri penale sau civile obiºnuite. Audierea minorilor în cazul ordonanþelor preºedinþiale. adminsitrative ºi educative destinate protecþiei efective împotriva oricãrei forme de trafic intern sau internaþional al copiilor. aminitim: • Tribunalul Galaþi apreciazã cã soluþionarea eficientã ºi cu celeritate a cauzelor de instituire a mãsurilor speciale de protecþie se poate realiza prin degravarea parþialã a judecãtorilor care soluþioneazã astfel de cauze de alte dosare care au acelaºi regim urgent de soluþionare. Tribunalul Galaþi apreciazã cã ºi • termenul de maxim 10 zile prevãzut pentru redactarea ºi comunicarea unei hotãrâri judecãtoreºti prin care s-a dispus cu privire la o mãsurã specialã de protecþie este mult prea mic pentru a fi respectat în situaþia în care magistraþii care au repartizate spre soluþionare astfel de cauze au mai multe specialitãþi ºi au cauze ºi de alta naturã în lucru. Nerespectarea termenelor procedurale. când nu se impune audierea acestuia deoarece se aflã într-o situaþie de risc ºi audierea poate sã-i accentueze trauma. Tribunalul Suceava ºi Tribunalul Galaþi apreciazã cã • termenul de maxim 10 zile prevãzut de art. instrumentarea cu celeritate a cauzelor de aceastã naturã s-ar realiza în situaþia în care documentaþia necesarã soluþionãrii cauzei ar fi depusã complet la data sesizãrii cauzei la Tribunal. ceea ce dterminã uneori prezenþa în sala de judecatã a copilului câte 4-5 ore. Propunerile de eficientizare a soluþionãrii cu celeritate a cauzelor de instituire a mãsurilor speciale de protecþie.• • • • • • • Citarea pãrinþilor prin publicitate lãrgitã (anunþ în ziar local ºi central) atunci când nu este cunoscut domiciliul lor. fiind astfel îngreunatã procedura de citare a acestora. Tribunalul Botoºani. DGASPC Iaºi ºi Comisia Pentru Protecþia Copilului Iaºi apreciazã cã: • nu sunt întâlnite impedimente procedurale de naturã sã afecteze celeritatea soluþionãrii cazurilor de instituire a unor mãsuri speciale de protecþie.

8 pentru furturi din buzunare. lege care califica traficul de minori ca formã agravantã a infracþiunii de trafic de persoane.” Textul sus menþionat reglementeazã dreptul copilului de a fi protejat împotriva oricãrei forme de trafic intern sau internaþional. coordonãrii ºi monitorizãrii la nivel naþional a fenomenului de trafic de persoane. Cadrul legal în materia traficului este dat de Legea 678/2001 privind prevenirea ºi combaterea traficului de persoane.1 au responsabilitatea elaborãrii unei strategii la nivel naþional pentru prevenirea ºi combaterea acestui fenomen. traficul de minori fiind definit ca recurtarea. autoritãþile menþionate menþionate la al. în continuare. categoria cea mai numeroasã (389. numãrul victimelor infracþiunilor de trafic a persoanelor cu vârstã între 14-17 ani se cifreazã la 110. 108 . fiindu-le ocrotitã identitatea ºi viaþa privatã. respectiv 41%). conform Hotãrârii de Guvern nr. 51%). Potrivit datelor statistice prezentate de ANTIP. În ceea ce priveºte exploatarea sexualã. în marea majoritate a cazurilor scopul traficãrii fiind exploatarea sexualã sau prin muncã a copilului. În vederea evaluãrii. 1584/2005 s-a înfiinþat Agenþia Naþionalã Împotriva Traficului de Persoane (ANTIP). copiii victime ale infracþiunilor de trafic beneficiazã de protecþie ºi aistenþã specialã. inclusiv de cãtre pãrinþi. un numãr de 74 victime au fost exploatate pentru cerºetorie. conform informaþiilor furnizate de cãtre instituþii. gãzduirea sau primirea unui monor în scopul exploatãrii acestuia. Dacã victimele exploatate sexual au vârste cuprinse în general între 13 ºi 35 ani. respectiv 14-60 ani. transportarea. de cãtre orice pesoane. însã fenomenul continuã tendinþa de descreºtere manifestatã înca din anul 2006. poate fi intern sau internaþional. Situaþia infracþiunilor de trafic de minori sesizate Inspectoratelor de Poliþie Judeþene în perioada 2006-2007. chiar dacã numãrul acestora este inferior celui aferent primelor ºase luni din 2006 (655. Traficul de copii. cu un maxim în intervalul 25-40 ani. cu un maxim corespunzãtor vârstelor 15-25 ani. se prezitã astfel: Numãrul de infrcþiuni de trafic de minori sesizate în perioada 2006-2007 Inspectoratul de Poliþie Judeþean Numãrul infracþiunilor de trafic de minori sesizate în perioada 20062007 0 sesizãri 0 sesizãri 0 sesizãri 0 sesizãri 56 de sesizãri 0 sesizãri 0 ssizãri Nu a rãspuns Mãsuri dispuse cu privire la aceste infracþiuni 0 mãsuri 0 mãsuri 0 mãsuri 0 mãsuri Nu a oferit date 0 mãsuri 0 mãsuri Nu a rãspuns IPJ Iaºi IPJ Vaslui IPJ Botoºani IPJ Bacãu IPJ Suceava IPJ Galaþi IPJ Vrancea IPJ Neamþ Conform Raportului privind situaþia traficului de persoane în România elaborat de Agenþia Naþionalã Împotriva Traficului de Persoane (ANTIP) pe perioada ianuarie-iunie 2007. Alãturi de acestea. România continuã sã fie o þarã de origine pentru traficul de persoane. urmatã de categoria de vârstã 14-17ani (110). 2 pentru pornografie infantilã ºi 2 pentru pornografie prin internet. În ceea ce priveºte distribuþia dupã vârste. cele exploatate prin muncã forþatã au vârste cuprinse într-un interval mai larg. În conformitate cu actele normative interne ºi internaþionale.(2) În acest scop. aºa cum rezultã ºi textul articoluluii 98 din Legea 272/2004. victimele de 18-25 ani reprezintã. cele mai multe victime traficate aparþin categoriei de vârstã 18-25ani (242 victime). inclusiv a unui mecanism intern de coordonare ºi monitorizare a activitãþilor întreprinse.

Spitalele de copiii ºi maternitãþile sã aibã o evidenþã a mamelor ce prezintã risc de abadon. având în vedere cã asigurarea serviciilor de consiliere în cadrul unitãþilor sanitare a mamelor încã din timpul sarcinii. traficului ºi rãpirii. caz în care s-ar eficientiza conlucrarea cu instituþiile abilitate sã instituie mãsurile de protecþie ºi totodatã s-ar urgenta soluþionarea cazurilor de abandon. care atestã un numãr îngrijorãtor de astfel de cazuri. personalul SPAS-urilor sau a departamentelor specializate din cadrul primãriilor au beneficiat de cursuri de formare în domeniul drepturilor copilului dar ºi în domeniul protecþiei speciale a drepturilor copilului. centralizatã baza de date la nivel naþional. poate duce cu succes la dezvoltarea abilitãþilor parentale. dreptul copilului de a fi protejat împotriva exploatãrii sexuale ºi a abuzului sexual. Principalele drepturi ale copilului care au fost analizate sunt: dreptul copilului la educaþie. IPJ ºi SPAS ºi pe cât posibil. la dezvoltarea legãturilor afective faþã de copil ºi la prevenirea eficientã a abandonului. dreptul copilului de a fi menþinut în familie ºi de a fi crescut de cãtre aceasta.1. dintre cadrele medicale ale unitãþii medicale respective. Nici un specialist nu a fost cercetat disciplinar sau sancþionat contravenþional pentru neîndeplinirea obligaþiei de declarare a naºterii copilului abandonat de mama în maternitate. de cãtre ANPDC ºi de cãtre unitãþile sanitare a unei atenþii sporite necesitãþii angajãrii de personal calificat în domeniul asistenþei sociale în cadrul maternitãþilor ºi spitalelor cu secþii de pediatrie. dreptul copilului la îngrijire alternativã. etc. lipsa asistenþilor sociali calificaþi. pentru identificarea mai eficientã ºi în timp util a mamelor care îºi pãrãsesc sau prezintã risc cresc ut de a pãrãsi nou-nãscuþii în maternitate. Concluzii ºi recomandãri Menþionãm cã o dificultate apãrutã în elaborarea unei viziuni de ansamblu pe regiunea Moldovei asupra evaluãrii respectãrii drepturilor copilului prin implementarea Legii nr. Dreptul la identitate Recomandarile mai jos menþionate au la bazã ºi datele statistice obþinute în urma activitãþilor de monitorizare cu privire la numãrul de cazurilor de copii abandonaþi. În urma rãspunsurilor am constat cã în mare majoritate. evidenþã care sã fie comunicatã din timp cãtre DGASPC.1 din Legea 272/2004 ºi nu au încã angajat un asistent social de specialitate sau mãcar o persoanã desemnatã cu atribuþii în asistenþã socialã Existã un numãr limitat de unitãþi sanitare care au angajat asistent social de specialitate. Raþiunile care stau la baza recomandãrii noastre derivã ºi din faptul cã asistentul social calificat are cunoºtinþele necesare cu privire la procedurile de instituire a mãsurilor de protecþie alternativã faþã de copilul abandonat sau gãsit. Botoºani. 7.7. afecteazã desfãºurarea în condiþii eficiente a procedurilor legate de înregistrarea naºterii copiilor. precum ºi neîndeplinirea obligaþiei de a transmite DGASPC actul de naºtere al copilului abandonat de mama în maternitate. Deºi Legea 272/2004 nu prevede obligativitatea angajãrii unui specialist psiholog în cadrul unitãþilor sanitare cu secþii de nou-nãscuþi ºi/sau pediatrie. Neamþ. existã unitãþi sanitare ce au în structurã secþii de nou-nãscuþi ºi/sau pediatrie care nu s-au conformat dispoziþiilor art. Bacãu. dreptul copilului abuzat ºi exploatat la recuperare fizicã ºi psihologicã ºi reintegrare socialã. Vaslui. dreptul copilului separat temporar sau definitiv de pãrinþi la îngrijire specialã. Galaþi ºi Vrancea. precum ºi a numãrului de cazuri de copii a cãror naºtere nu a fost înregistratã aflaþi în evidenþele instituþiilor monitorizate la nivelul judeþelor Iaºi. 109 • • • • • • • . Recomandãm acordarea de cãtre Ministerul Sãnãtãþii. Suceava. precum ºi a procedurilor necesare prevenirii abandonului copiilor în unitãþile sanitare sau de luarea mãsurilor speciale de protecþie faþa de copiii abandonaþi. • Dupã trei ani de la data intrãrii în vigoare a Legii 272/2004. dreptul copilului de a fi protejat împotriva vânzãrii. propunem de lege ferenda reglementarea acestei obligativitãþi. 9 al.272/2004 a constat în faptul cã nu toate instituþiile au rãspuns solicitãrii de a furniza informaþii ºi uneori anumite instituþii nu au oferit rãspunsuri la toate întrebãrile adresate. a abuzurilor faþã de copiii nedoriþi. precum ºi insuficienþa expertizei a personalului cu atribuþii de asistenþã socialã desemnat de unitãþile sanitare. de cele mai multe ori. cele mai multe dintre acestea având desemnatã o persoanã cu atribuþii în acest domeniu.

• • Dezvoltarea serviciilor de consiliere a gravidei. doar CNAului.04. în Romania existând la ora actualã ºcoli sau clase formate exlusiv din copii etnie rromã. în care s-a dedicat un întreg titlu din aceastã reglementare protecþiei drepturilor copilului în mass-media audiovizualã. private ºi de familie a cunoscut un real progres prin adoptarea deciziei nr. cât ºi dupã naºtere. se poate observa cã numãrul acestora este limitat ºi cã nu au o arie de acoperire naþionalã. • pânã în prezent nu a fost luatã nici o mãsurã de cãtre instituþie în vederea protejãrii copilului împotriva exploatãrii forþate a talentelor acestuia. Legea 272/2004 se limiteazã în a impune sarcini ºi obligaþii în domeniul respectãrii dreptului copilului la imagine publicã.2. mai ales cu inspectoratele ºcolare judeþene pentru eradicarea fenomenului de limitare a accesului copiilor rromi la educatie ºcolarã ºi a segregarii fortate a copiilor rromi în ºcoalã. precum ºi pentru combaterea discriminarii entice ºi rasiale în instituþiile de învãþãmânt. Segregarea ºcolarã este o formã gravã de discriminare. fãrã a avea în vedere obligaþii ºi restricþii cãtre furnizorii de presã scrisã sau celor care fac publicaþii pe internet. • ca modalitate concretã de asigurare ºi garantare a acestui drept al copilului de cãtre instituþie. atât înainte. precum ºi eficientizarea interveþiei multisectorialã în cazurile cu risc de abandon. • De asemenea. ºtiut fiind cã una dintre principalele surse de exploatare a talentelor copiilor o reprezintã mass-media ceea ce impune programe ºi mãsuri de prevenire a exploatãrii forþate a talentului copilului. 7. privatã ºi de familie. asupra cãreia a atras atenþia în repetate randuri sectorul ONG. ce limiteazã accesul egal al copiilor la educaþie.3 Dreptul copilului de a fi protejat împotriva oricarei forme de discriminare Studierea rãspunsurilor care se referã la protecþia ºi promovarea acestui drept a determinat urmãtoarele concluzii ºi recomandãri: • constituirea CNCD a reprezentat un pas important în ce priveºte combaterea discriminarii în Romania.2006 intitulându-se “Protecþia Copilului”. în vederea prevenirii exploatãrii copilului prin mass-media audiovizualã. viaþa intimã. • Conform informaþiilor furnizate de CNCD. precum ºi sancþiunile în cazul neîndeplinirii obligaþiilor ºi încãlcãrii restricþiilor prevãzute de acest capitol. Campaniile de informare organizate sau la care a participat CNCD în perioada 2006-2007. instituþia nu s-a sesizat din oficiu în nici un caz de încãlcarea a dreptului copilului la egalitate de ºanse ºi de a fi protejat împotriva oricãrei forme de discriminare. Este stiut ca unul dintre fenomenle cu care se confrunta învãþãmântul romanesc o reprezinta segregarea ºcolarã a copiilor rromi. numai în anul 2007 asociaþia Romani CRISS individualizând în activitãþtile de monitorizare ale asociatiei 27 de astfel de cazuri. fapt ce rezultã în primul rând din numãrul foarte mic al sesizãrilor privind cazurile de discriminare a copiilor înregistrat la CNCD în perioada 2006-2007. • iniþierea unor parteneriate ºi colaborãri cu instituþiile ce au atribuþii în domeniul drepturilor copilului. titlu I din Decizia 187/03. • problematica eliminãrii discriminãrii în rândul copiilor cunoaºte o evoluþie lentã. acesta fiind ºi motivul pentru care Ministerul Educaþiei. Dreptul copilului la protejarea imaginii sale publice ºi a vieþii sale intime. 187/03.04. titlul prevãzând pe larg modalitãþile prin care societãþile de mass-media audiovizualã trebuie sã respecte drepturile copilului în materialele ºi emisiunile difuzate. private ºi de familie În urma analizei rãspunsurile primite la chestionarele aplicate instituþiilor cu atribuþii în promovarea ºi protecþia acestui drept conform Legii 272/2004 reies urmãtoarele: • Problematica respectãrii ºi promovãrii dreptului copilului la protejarea imaginii sale publice ºi a vieþii sale intime. CNCD a precizat cã a realizat în perioada 2006-2007 doar campanii de informare ºi conºtientizare a opiniei publice. 110 . 7.2006 CNA care se referã la codul privind conþinutul audiovizualului. existã încã Inspectorate de Poliþie Judeþene care nu au desemnat personal de specialitate cu atribuþii în realizarea demersurilor de înregistrare a naºterii copilului. Cercetãrii ºi Tineretului a emis ordin al 1540 din iulie 2007 privind interzicerea segregarii ºcolare.

în ce priveºte obligativitatea audierii minorului care a împlinit 10 ani în procedurile judiciare ºi administrative care privesc copilul. Dezvoltarea programelor de informare a pãrinþilor ºi de asistare de specialitate a acestora în vederea dezvoltãrii capacitãþilor ºi abilitãþilor parentale. din rezultatele obþinute ca urmare a monitorizãrii Instanþelor Judecãtoreºti (judecãtorii. De asemenea. astfel încât concluziile acestora sã aibã în vedere o anchetã realã. rezultã cã. la instrumentarea cazului. 24 alin. alãturi de ancheta socialã efectuatã de Autoritatea Tutelarã. deºi Legea 272/2004 conferã copilului dreptul de a-ºi exprima liber opinia ºi de a fi ascultat în procedurile administrative ºi judiciare care-l privesc. nu declaraþiile de martori. acþiuni de monitorizare a familiilor în cazurile de copii reintegraþi în familie dupã încetarea unei mãsuri de protecþie specialã atunci când astfel de situaþii s-au înregistrat. cu toate verificãrile necesare formãrii unei opinii în acord cu interesul superior al copilului: verificãri la domiciliul pãrinþilor. Dreptul copilului capabil de discernãmânt de a-si exprima liber opinia asupra oricarei probleme care îl priveºte În urma analizei rãspunsurile primite la chestionarele aplicate instituþiilor cu atribuþii în promovarea ºi protecþia acestui drept conform Legii 272/2004 reies urmãtoarele: • Conform informaþiilor furnizate de Judecatorii. în mediile sociale din care fac parte pãrinþii etc Dezvoltarea de programe în vederea protecþiei copilului a cãrui pãrinþi sunt plecaþi în strãinãtate Instituþiile chestionate au arãtat faptul cã pun în aplicare „planul de servicii” ca ºi instrument nou de lucru introdus de legea 272/2004 în vederea prevenirii separãrii copilului de familie. • Recomadãm instituþiilor cu atribuþii juridicþionale sau administrative în procedurile care privesc minorii sã asigure o mai bunã informare a copiilor implicaþi în cauzele aflate în competenþa lor de soluþionare asupra drepturilor ºi procedurilor legale pe care copii le pot urma. la unitatea de învãþãmânt unde învaþã copilul. la locul de muncã al acestora. la medicul de familie la care este înscris copilul. - - - 111 . atâta timp cât la nici una dintre instituþiile cu atribuþii jurisdicþionale în procedurile privitoare la minori nu existã înregitrate cereri a copiilor în vederea audierii lor. tribunale) ºi Comisiilor de Protecþie a Drepturilor Copilului se poate observa cã. • În schimb.5. Recomandãm serviciilor de Autoritate Tutelarã sã eficientizeze modalitatea de efectuare a anchetelor sociale necesare acþiunilor civile în care se pune în discuþie încredinþarea unui minor unuia dintre pãrinþi. în situaþiile prevãzute de lege. pentru ca. Rãspunsurile instituþiilor care au rãspuns la chestionarele noastre au arãtat faptul cã SPAS din judeþele vizate de proiectul nostru organizeazã. Mediul familial ºi îngrijire alternativã Studierea rãspunsurilor care se referã la protecþia ºi promovarea acestui drept a determinat urmãtoarele concluzii ºi recomandãri: Dezvoltarea serviciilor de mediere a conflictelor dintre pãrinþi în cadrul instituþiilor cu atribuþii în domeniul protecþiei copilului ºi familiei. 7. oferind servicii variate în cadrul acestui plan.4. fie prin comunicare directã) ca au dreptul sã promoveze cerere în vederea audierii lor ºi ia toate mãsurile necesare asigurãrii dreptului copilului de a-ºi exprima liber opinia în cauzele care-l privesc. în marea lor majoritate. efectuând de asemenea vizite la domiciliu atunci când existã motive temeinice de a suspecta ca viaþa ºi securitatea copilului sunt primejduite în familie. acestea sunt preocupate de aplicarea unor mãsuri concrete în vederea depistãrii situaþiilor de risc care pot determina separarea copiilor de pãrinþi dar ºi în depunerea tuturor diligenþelor pentru instituirea unor mãsuri de protecþie specialã. magistratul sã aibã la baza opiniile avizate ale specialiºtilor în domeniul protecþiei copilului ºi familiei.2 din Legea 272/2004. practic nu existã o formã de exercitare a acestui drept. Includerea în categoria probelor obligatorii în cadrul acþiunilor civile ce privesc încredinþarea spre creºtere ºi educare a minorului unuia dintre pãrinþi a evaluãrii abilitãþilor parentale a pãrinþilor. prin aducerea la cunostinþã a acestora sub orice formã (fie prin înºtiinþare scrisã. instituþiile vizate asigurã o bunã respectare a dispoziþiilor art. Tribunal ºi Comsiile pentru Protecþia Copilului.7.

SPAS chestionate în cadrul proiectului nu s-au asociat în vederea organizãrii unor servicii de zi pentru prevenirea separãrii copilului de familia sa. personalul DGASPC a primit formare iniþialã ºi continuã în domeniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului. În judeþul Iaºi existã un numãr mai ridicat de copii care au fost plasaþi în instituþii rezidenþiale.- - - - - - - În mare parte. Cel mai mic numãr de sesizãri a fost înregistrat la DGASPC Iaºi (65 cazuri).6. cu toate cã procedurile specifice tribunalelor de stabilire a termenelor de judecatã sunt reclamate de asistenþii sociali ca factor frenator în celeritatea soluþionãrii cauzelor de instituire a mãsurilor de protecþie specialã. sunt: colaborarea deficitarã cu SPAS-urile care nu trimit în timp documentaþia necesarã instituirii mãsurii de protecþie ºi cu serviciul de evidenþã a populaþiei. Cu privire la colaborarea DGASPC cu tribunalul în vederea instituirii mãsurii plasamentului se poate vorbi de o practicã în acest sens ºi o colaborare între asistenþii sociali ºi judecãtori. Cu privire la copiii care au sãvârºit fapte penale ºi nu rãspund penal cu excepþia CPC Iaºi celelalte comisii de protecþie a copilului au instrumentat un numãr mic de astfel de cazuri. Aceasta poate sugera cã existã o slabã colaborare între poliþie. În anii 2006-2007 cel mai mare numãr de sesizãri privind încãlcarea drepturilor copilului au fost înregistrate la DGASPC Neamþ (1377 cazuri). ceea ce poate reflecta o insuficientã mediatizare a acestui serviciu. Aceasta demonstreazã o bunã capacitate de a rãspunde prin servicii psihosociale la problema abuzului ºi neglijãrii copilului. parchet ºi DGASPC cât ºi lipsa unor centre rezidenþiale ºi de zi pentru aceastã categorie de copii. În comparaþie cu numãrul mare de cazuri înregistrate pentru stabilirea gradului de handicap la nivelul tuturor judeþelor care au participat la sondaj. Cu privire la consultarea opiniei copilului atunci când se instituie/înlocuieºte sau modificã o mãsurã de protecþie specialã. Referitor la funcþionarea telefonului copilului ºi mediatizarea acestuia se constatã cã în perioada 20062007 cele mai puþine apeluri a primit DGASPC Suceava (31 apeluri) ºi cele mai multe apeluri au fost înregistrate la DGASPC Bacãu (969 apeluri). Numãrul mic de respingeri aratã cã în general profesioniºtii care întocmesc dosarele ºi prezintã cazurile respectã legislaþia în vigoare privind componenþa dosarelor ºi cunosc viziunea membrilor comisiei în aprobarea sau respingerea cazurilor. 1828 de copii cu handicap au primit servicii specializate. rezidenþial ºi de zi. în mare majoritate. • • • • • • DGASPC-urile sunt structurile cele mai specializate din judeþe pentru a rãspunde problemelor de nerespectare a drepturilor copilului. servicii de zi în vederea prevenirii separãrii copilului de familie. Din perspectiva plasamentelor se observã cã viziunea predominantã este de a plasa copilul la o persoanã /familie sau asistent maternal. Comisiile de protecþie a copilului nu au stabilitã practica de a obliga pãrinþii sã plãteascã la bugetul judeþului pentru întreþinerea copilului instituþionalizat.272/2004. Sãnãtatea ºi bunãstarea copilului Studierea rãspunsurilor care se referã la acest drept fundamental a determinat urmãtoarele concluzii ºi recomandãri: 112 . În urma rãspunsurilor primite am constatat cã. urmat de DGASPC Bacãu (1055 cazuri). DGASPC-urile au un numãr ridicat de beneficiari (copii neglijaþi/abuzaþi/traficaþi) ai serviciilor de tip familial. 7. În comparaþie cu celelalte instituþii cu atribuþii stabilite prin Legea nr. existã un numãr mic de servicii oferite pentru aceastã categorie de beneficiari ºi un numãr foarte mic de copii care au beneficiat de aceste servicii. Excepþie face judeþul Iaºi unde. de naturã sã afecteze soluþionarea cu celeritate a unui caz. Impedimentele procedurale cel mai des invocate. în perioada 2006-2007. membrii CPC se asigurã cã la dosar existã opinia scrisã a copilului pentru copiii care au împlinit vârsta de 10 ani. în mod autonom sau prin asociere. consiliile locale nu au înfiinþat. Este de remarcat faptul cã analizând componenþa comisiilor de protecþia copilului pentru aceºti ani putem constata o constanþã a membrilor ceea ce poate fi apreciat în termeni pozitivi ca o stabilitate în viziunea abordãrii cazurilor în sensul admiterii sau respingerii lor.

Apreciem cã de lege ferenda se impune reglementarea obligativitãþii sesizãrii cazurilor de copii fãrã acte de identitate cãtre serviciul public de asistenþã socialã ºi de cãtre medicii de familie. De unde rezultã cã dacã un copil nu are naºterea înregistratã în termen legal ºi nu beneficiazã de certificat de naºtere. majoritatea instituþiilor chestionate au acordat. foarte puþine servicii publice de asistenþã socialã au iniþiat programe ºi servicii adresate copiilor cu handicap ºi familiilor acestora. recomadãm suplimentarea numãrul cadrelor medicale pentru eficientizarea servciilor medicale pentru copii ºi pentru o mai bunã asigurarea astfel a dreptului copilului la sãnãtate. sunt primii ce intrã în contact cu un astfel de caz. precum ºi a numãrului de cazuri de copii a cãror naºtere nu a fost înregistratã aflaþi în evidenþele instituþiilor monitorizate la nivelul judeþelor Iaºi. mai ales în mediul rural. apreciem cã se impune reglementarea unei proceduri cu privire la asigurarea serviciilor medicale pentru astfel de copii. care atestã un numãr îngrijorãtor de astfel de cazuri. Galaþi ºi Vrancea. des întâlnitã de altfel.7. paritatea de cadre medicale la numãrul de copii beneficiari ai serviciilor medicale în perioada 2006-2007 a fost de 1763. nu poate astfel beneficia de servicii medicale gratuite. Neamþ. - - - - - 7. Vaslui.5 copii la un medic specialist. 818. Conform dispoziþiilor Legii 95/2006 privind asigurãrile sociale de sãnãtate pentru a beneficia de servicii medicale gratuite. Numãrul cadrelor medicale din secþiile de neonatologie ºi pediatrie din spitale aflate în aria teritorialã a Autoritãþilor de Sãnãtate Publicã monitorizate este foarte mic raport la numãrul de beneficiari copii ai servciilor medicale. Pentru a se evita situaþia. Bacãu. acestã obligativitate nefiind instituitã ºi în sarcina medicilor de familie cãrora li se solicitã asistenþã medicalã pentru copiii care nu au înregistratã naºterea. majoritatea instituþiilor chestionate au acordat. Suceava. De asemenea. foarte puþine servicii publice de asistenþã socialã au iniþiat programe ºi servicii adresate copiilor cu handicap ºi familiilor acestora. iar în anul 2007. 113 . Numai în judeþul Neamþ.- - serviciile publice de asistenþã socialã din judeþele vizate de proiectul nostru au sprijinit familii aflate în dificultate prin intermediul prestaþiilor financiare extraordinare sau prin ajutoare de naturã variatã acordate acestora. Legea 272/2004 instituie obligativitatea sesizãrii cazurilor de copii care nu au înregsitratã naºterea cãtre servciul public de asistenþã socialã doar în sarcina unitãþilor sanitare care interneazã astfel de copii. În acest sens recomadam modificarea dispoziþiilor legale în materia asigurãrilor sociale de sãnãtate. Totodatã apreciem oportunã instituirea obligativitãþii sesizãrii din oficiu de cãtre medicul de familie a cazului cãtre Seviciul public de asistenþã socialã ºi cooperarea activã între medicul de familie ºi SPAS pentru înregistrarea naºterii copilului. Botoºani. prin intermediul specialiºtilor sãi. servicii de informare pentru pãrinþii ºi copiii în legãturã cu drepturile de asistenþã socialã ºi asigurãri sociale pe care aceºtia ºi le pot exercita. în sensul cã pot beneficia de serviciile medicale gratuite asigurate din fondul naþional unic de asigurãri de sãnãtate ºi copii care nu au înregistratã naºtere. servicii de informare pentru pãrinþii ºi copiii în legãturã cu drepturile de asistenþã socialã ºi asigurãri sociale pe care aceºtia ºi le pot exercita. emiterea de reþete compensate pentru un astfel de copil ºi de bilete de trimitere la unitãþile medicale specializate. la secþiile de neonatologie raportul cadre medicale la copii nounãscuþi a fost în anul 2006 de 843 copii la un medic specialist. în marea lor majoritate. prin intermediul specialiºtilor sãi. serviciile publice de asistenþã socialã din judeþele vizate de proiectul nostru au sprijinit familii aflate în dificultate prin intermediul prestaþiilor financiare extraordinare sau prin ajutoare de naturã variatã acordate acestora. De asemenea. Aceeaºi situaþie se poate observa ºi la secþiile de pediatrie a unitãþilor sanitare din judeþul Neamþ. care. în cele mai multe cazuri. în care un medic de familie refuzã prestarea servciilor medicale unui copil care nu are înregistratã naºterea. În schimb. activitãþi recreative Concluziile ºi recomandarile mai jos menþionate au la bazã ºi datele statistice obþinute în urma activitãþilor de monitorizare cu privire la numãrul de cazurilor de copii abandonaþi. chiar dacã aceºti copii sunt în imposibilitatea de a-ºi justifica identitatea ºi nu beneficiazã de un CNP care sã fie centralizat în baza de date a beneficiarilor asigurãrilor sociale de sãnãtate. copilul trebuie înscris pe listele medicilor de familie ºi sã aibã înregistratã naºterea. Educaþie.56 de copii la un medic specialist.

care atestã un numãr îngrijorãtor de astfel de cazuri. In ce priveºte cursurile speciale pentru copiii care au abandonat ºcoala. Suceava). nu au semnalat SPAS sau DGASPC astfel de cazuri.210 pãrinþi tineri. Galaþi ºi Vrancea doar în cadrul Programului A doua ºansã. precum ºi a numãrului de cazuri de copii a cãror naºtere nu a fost înregistratã aflaþi în evidenþele instituþiilor monitorizate la nivelul judeþelor Iaºi. IPJ Vrancea. 114 .000 de pãrinþi tineri beneficiari fiecare în cei doi ani. fie o colaborare interinstituþionalã inexistentã pe aceastã temã. Aceastã situaþie poate arãta fie un grad scãzut de informare a cadrelor didactice privind identificarea de copii abuzaþi/neglijaþi.8. Se recomandã ca inspectoratele ºcolare judeþene ºi serviciile publice de asistenþã socialã sã aibã o bazã de date actualizatã permanent cu copii care sunt de vârstã ºcolarã ºi a celor înscriºi de cãtre pãrinþi sau alþi reprezentanþi legali în sistemul naþional de învãþãmânt pentru a se identifica astfel facil cazurile de copii care nu sunt înscriºi în sistemul naþional de învãþãmânt ºi pentru a fi eficientizatã astfel intervenþia instituþilor de stat pentru soluþionarea în faze incipiente a acestor cazuri. ISJ-urile menþioneazã cã au realizat cursuri de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala cât ºi pentru copiii care nu pot rãspunde cerinþelor educaþionale. Neamþ. Suceava) ºi. abuzuri ºi/sau neglijare a copiilor ISJ-urile (cu excepþia ISJ Vrancea care a realizat 5 astfel de sesizãri). În celelalte judeþe. celelalte ISJ-uri au un numãr pânã în 1. Suceava. de asemenea. Vaslui. program modular dezvoltat de Ministerul Educaþiei. nesesizarea DGASPC a cazurilor de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt desfãºurând munci cu nerespectarea legii. Galaþi. Mãsuri speciale de protecþie a copilului 7.8. Cu privire la sancþionarea cadrelor didactice pentru sãvârºirea unor abateri disciplinare grave (cu excepþia judeþului Neamþ unde 2 cadre au fost sancþionate).1. Cercetãrii ºi Tineretului din fonduri Phare în 10 judeþe din þarã.563 de copii. o au existat 3 cazuri înregitrate la IPJ Bacãu faþã de care s-a dispus neînceperea urmãrii penale. 132 ºi 133 din Legea 272/2004 la IPJ Iaºi. • s-au organizat numeroase campanii de informare ºi conºtientizare publicã ºi s-au desfãºurat activitãþi intersectoriale în domeniul combaterii ºi prevenirii exploatãrii copilului prin muncã. numãrul acestora variazã între 460 ºi 700. nesesizarea DGASPC în cazul în care cadrul didactic are suspiciuni în legãturã cu existenþa unui abuz sau neglijare a copilului. nici un alt ISJ nu a sancþionat vreun cadru didactic pentru sãvârºirea urmãtoarelor abateri disciplinare grave: nesesizarea cazurilor de abuz sau rele tratamente. Excepþie face ISJ Suceava care considerã cã organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala nu reprezintã un obiectiv de activitate pentru inspectoratele ºcolare. 1. Cel mai mare numãr de copii care au abandonat ºcoala în anii 2006-2007 sunt în judeþul Suceava. Cu privire la numãrul de sesizãri de rele tratamente. Dreptul la protecþie împotriva împotriva exploatãrii economice Concluziile ºi recomandãrile mai jos menþionate au la bazã ºi datele statistice obþinute în urma activitãþilor de monitorizare cu privire la numãrul de cazurilor de copii abandonaþi. Cu excepþia Inspectoratului ªcolar Judeþean Vrancea care a derulat 6 programe pentru 5. Galaþi ºi Vrancea.• • • • • • • • • dupã trei ani de la intrarea în vigoare a Legii 272/2004 existã judeþe unde nu au fost organizate cursuri speciale pentru copiii care nu pot rãspunde programei naþionale de învãþãmânt (Botoºani. existã judeþe unde nu s-au organizat cursuri speciale pentru copiii care au abandonat ºcoala (Botoºani. apreciem ca de lege ferenda se impune prevederea în Legea 272/2004 a obligativitãþii în sarcina unitãþilor ºcolare de a angaja un asistent social ºcolar calificat ºi de introducerea în programa nationala de învãþãmânt a serviciilor de consiliere a copiilor ºi pãrinþilor de cãtre personal calificat. Botoºani. acestea au fost organizate în judeþele Neamþ. • cum rezultã din chestionarele aplicate în perioada 2006-2007 : o nu a existat nici o sesizare privind savârºirea infracþiunilor prevãzute în art. 7. Bacãu. IPJ Botoºani. altã colaborare deficitarã între ISJ ºi SPAS reiese din inexistenþa cazurilor copiilor care s-au sustras procesului de învãþãmânt sesizate între cele douã instituþii.

Judeþul Iaºi. a instituþiilor la care trebuie referite cazurile. a identificat nevoia de formare. Oraºul Fãlticeni. Orasul Buccea. Judeþul Neamþ. Rãspunsurile instituþiilor au relevat faptul cã inspectoratele teritoriale de muncã sunt preocupate în a iniþia sau a participa în campanii care vizeazã protecþia copilului împotriva exploatãrii economice. a exploatarii copilului prin muncã. Muncipiul Focasani. In perioada 2006-2007 nu a existat nici un caz de abandon ºcolar sesizat de cãtre unitãþile ºcolare cãtre Serviciul Public de Asistenþã Socialã în Muncipiul Iaºi. colaborãri cu numeroºi parteneri locali. Comuna Tudora. precum ºi folosirea copilului de cãtre pãrinþi pentru a apela la mila publicului reprezintã infractiuni.8. Muncipiul Vaslui. judeþul Vrancea (2 cazuri). recrutarea sau constrângerea la cersetorie a unui copil. 115 . aceste instituþii iniþiazã campanii de conºtientizare ce se adreseazã angajatorilor sau potenþialilor angajatori ºi mai puþin campanii ce se adreseazã copiilor sau publicului larg . cît ºi în protejarea împotriva exploatãrii economice. municipiul Focºani. înlesnirea. implicarea activã a organelor de cerecetare penalã în sesizarea din oficiu a acestor cazuri ºi în individualizarea persoanelor care exploateazã economic copiii care cerºesc în vederea trimiterii în judecatã ºi condamnãrii persoanelor vinovate pentru sãvârºirea faptele incriminate în art. Judeþul Suceava. Se recomandã colaborarea ºi lucrul împreunã a instituþiilor abilitate în prevenirea abandonului ºcolar. pentru ca orice persoanã care are cunoºtinþã de sãvârºirea acestor fapte sã le denunþe la organele de poliþie. 132 ºi 133 din Legea 272/2004. cu precãdere pe mecanismul de monitorizare a cazurilor de exploatare a copiilor prin muncã • • 7. Judeþul Vaslui. 132 ºi 133 Legea 272/2004. orasul Comãneºti. din Municipiul Suceava. judeþul Botoºani. Se recomandã initierea unor campanii de informare a cadrelor didactice cu privire la problematica abandonului ºcolar. Judeþul Suceava. Se recomandã organizarea unor campanii de informare a opiniei publice de cãtre instituþiile cu atribuþii în prevenirea ºi combaterea exploatãrii copilului prin muncã cu privire la faptul cã îndemnarea. orasul Fãlticeni. Recomandãm inspectoratelor ºcolare judeþene ºi serviciilor publice sociale sã elaboreze o metodologie comunã de lucru în solutionarea cazurilor copiilor care se sustrag procesului de învãþãmânt în scopul de a practica munci cu nerespectarea dispozitiilor legale. Primãria Comunei Tudora.de reformulat potrivit informaþiilor furnizate de Serviciile Publice de Asistenþã Socialã numai la Serviciile Publice de Asistenþã Socialã din cadrul Consiliilor Locale din Muncipiul Roman. comuna Dumbraveni. Conform datelor statistice prezentate de judecãtoriile din judeþele Moldovei incluse în cercetare. consiliere ºi informare directã a beneficiarilor. Preponderent. faþã de care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã ºi 1 caz la IPJ Galaþi faþã de care s-a dispus începerea urmãrii penale.2. Comuna Saboani. a procedurilor ce trebuie urmate în solutionarea unor astfel de cazuri. Orasul Negreºti. Au existat sesizãri din partea unitãþilor ºcolare cãtre Serviciul Public de asistenþã Socialã doar la SPAS-ul din cadrul Consiliului Local Suceava (6 cazuri) ºi SPAS-ul din cadrul Consiliului Local Roman (1 sigur caz). Judeþul Bacãu. judeþul Suceava (2 cazuri). judeþul Suceava (14 cazuri). Judeþul Neamþ (1 singur caz).• • • • • • • • • • o 4 cazuri la IPJ Suceava. nu a existat nici o cauzã înregistratã pe rolul instanþelor având ca obiect sãvârºirea infracþiunilor prevãzute în art. Judeþul Botoºani au fost înregistrate cazuri de abandon ºcolar cãrora li s-au asigurat servicii de specialitate de cãtre aceste instituþii. în oraºul Hârlãu. Se recomandã în vederea combaterii cerºetoriei minorilor. ITM Vaslui apreciazã cã legislaþia este cel mai bun instrument în rezolvarea problematicii muncii copilului. Dreptul de a fi protejat împotriva folosirii ilicite de stupefiante ºi substanþe psihotrope • personalul de specialitate din cadrul centrelor de prevenire ºi evaluare ºi consiliere antidrog implementeazã prevederile legii 272/ 2004 în ceea ce priveºte protejarea copilului împotriva folosirii ilicite de stupefiante ºi substanþa psihotrope prin campanii de informare locale ºi naþionale. precum ºi potrivit datele statistice prezentate pe portalul instanþelor judecãtoreºti. Judeþul Botoºani. referire cãtre instituþii competente.

pentru care este necesarã instituirea unei mãsuri de protecþie sã aºtepte câte 4-5 ore pânã la strigarea cauzei sale. în România la ora actualã existã un astfel de Tribunal înfiinþat doar în Judeþul Braºov. nu sã contribuie la realizarea ei. o Apreciem cã este necesar ca magistraþii care instrumenteazã cauzele privind instituirea unor mãsuri speciale de protecþie sã fie repartizaþi doar pe completele specializate sã soluþioneze cauzele ce au ca obiect mãsurile prevãzute de Legea 272/2004 ºi sã fie degrevaþi de soluþionarea altor cauze. pentru a fi evitatã situaþia relatatã de tribunalul Galaþi. pentru a evita astfel accentuarea traumei copilului. neglijaþi sau traficaþi (DGASPC Galaþi apreciazã cã sunt un numãr de 1100 de dosare la un psiholog în cursul unui an). o Recomadãm suplimentarea personalului Serviciilor publice de asistenþã socialã ºi de Autoritate Tutelarã. potrivit opiniilor furnizate de Tribunale. precum ºi pentru readapatarea socialã a acestuia. pentru a impiedica astfel întârzierile în întocmirea documentaþiei necesare pentru instituirea unei mãsuri speciale de protecþie. în sensul repartizãrii cauzelor privind instituirea mãsurilor speciale de protecþie pe ºedinþe de judecatã în care nu fie repartizate ºi cauze de drept comun. pentru evitarea neîndeplinirii procedurilor de citare în cauzele de instituire a mãsurilor speciale de protecþie. o Desi reforma în domeniul justiþiei. o Recomadam ca repartizarea completelor specializate sã fie una realã.3. psihologice ºi reintegrãrii socialã a copiilor victime le abuzurilor. neglijãrii ºi exploatãrii ºi nici în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar deoarece nu s-au semnalat cazuri. respectiv 3 magistraþi). precum ºi documentaþia ce trebuie elaboratã în aceste cauze nu fac decât sã afecteze celeritatea soluþionãrii dosarelor. de multe ori cauze care au tot regim special de urgenþã în soluþionare. recomadãm suplimentarea numãrului de specialiºti pentru asigurarea acestor servicii ºi pentru eficientizarea astfel a mãsurilor de readaptarea fizicã ºi psihicã a copilului abuzat. pentru ca serviciile competente sã ia mãsurile legale pentru a înlãtura aceastã situaþie. o Recomandãm ca pe viitor sã fie suplimentat în structura de personal a tribunalelor numãrul magistraþilor care sã instrumenteze cauzele de instituire a mãsurilor speciale de protecþie prevãzute de Legea 272/2004 (numai la Tribunalul Iaºi paritatea magistraþi/ dosare este de 635. respectiv 1907. care trebuie sã întocmeascã planurile de servicii ºi anchetele socialã necesare instituirii unei mãsuri speciale de protecþie pentru un copil aflat în situaþii de risc. în cadrul cãruia sã fie repartizaþi magistraþi ºi personal auxiliar care sã instrumenteze exlusiv acest tip de cauze.6 dosare la un magistrat. Dreptul copilului de a fi protejat împotriva abuzului ºi neglijenþei Analiza rãspunsurilor trimise de instituþiile care au atribuþii conform Legii 272/2004 în protecþia copilului împotriva oricãrei forme de abuz a condus la urmãtoarele conslcuzii ºi recomandãri: • Având în vedere raportul dintre numãrul de specialiºti din cadrul direcþiilor generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului în servicii de consiliere ºi psihoterapie a copiilor abuzaþi. serviciile publice de asistenþã socialã nu au desfãºurat în perioada 20062007 activitãþi în privinþa readaptãrii fizice. prevede necesitatea instituirii Tribunalului pentru minori ca Instanþa specializata doar pe cauze cu minori ºi de relaþii de familie. dacã este sã raportãm numãrul total de cauze înregistrat pe perioada 20062007. o Recomadãm parteneriate ºi eficientizarea colaborãrii între Inspectoratele de Poliþie Judeþene. la numãrul de magistraþi repartizaþi pe completele specializate sã soluþioneze cauzele având ca obiect mãsurile de protecþie reglementate de Legea 272/2004.8. o Se recomandã pe viitor adoptarea de reglementãri specifice care sã eficientizeze procedura de soluþionare a cauzelor de instituire a mãsurilor speciale de protecþie. ca un copil victimã unei forme de abuz. o Rãspunsurile primite de la serviciile publice chestionate în cadrul proiectului nostru au relevat faptul cã. Serviciile Informatizate de Evidenþã a Persoanelor. deoarece. conform informaþiilor furnizate de cãtre Tribunale. ºtiut fiind. În situaþiile 116 . nu doar scripticã. raportat la reglementãrile europene. o In marea lor majoritate. ca magistraþii care soluþioneazã astfel de cauze au consomitent în lucru ºi cauze de altã naturã. se pare cã termenele scurte de 10 zile ce se pot da în aceste cauze. Serviciile Publice de Asistenþã Socialã ºi Direcþiile Generale de Asistenþã Socialã în vederea identificãrii în timp util pãrinþilor ºi domiciliilor legale ale acestora. în foarte puþine cazuri. cadrele didactice au semnalat cazuri de copii neglijaþi sau abuzaþi.7.

Pe de altã parte trebuie asiguratã formarea continuã care în prezent soluþioneazã cauze cu minori dar ºi a celorlalþi magistraþi dat fiind fluctuaþia acestora prin promovarea la instanþelor superioare. Rezultatele monitorizãrii drepturilor copilului pot reprezenta începutul unor colaborãri viitoare. în sensul abordãrii acelor aspecte care. ABREVIERI MMSSF — Ministerul Muncii. Sloidaritãþii Sociale ºi Familiei MEC — Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii MSP — Ministerul Sãnãtãþii Publice ANITP — Agenþia Naþionalã Împotriva Traficului de Persoane UMSC — Unitate Specializatã în Munca Copilului MJ . unele dintre ele reclamând de asemenea termene scurte de soluþionare. în cea mai mare parte aceastã audiere se realizeazã în biroul judecãtorului. psihologie judiciarã.Ministerul Justiþiei MIRA — Ministerul de Interne ºi Reformei Administrative ANPDC — Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului ANA — Agenþia Naþionalã Antidrog CNA — Consiliul Naþional al Audiovizualului CND . drepturile copilului etc. în anumite judeþe unde existã ONG-uri cu experienþã în protecþia copilului instanþele solicitã specialiºti din cadrul acestora. Nu toate judecãtoriile ºi tribunalele au camerã de consiliu pentru audierea copilului în procedurile civile. acestea fiind conduse în mare parte de judecãtori care au fost implicaþi în stagii de formare continuã pe aceastã problematicã. În ce priveºte celeritatea soluþionãrii cauzelor un factor frenator este identificat în implicarea judecãtorilor care judecã cauze cu minori ºi în alte materii. Evaluare ºi Consiliere Antidrog ASP — Autoritatea de Sãnãtate Publicã CJ — Consiliul Judeþean CL — Consiliul Local 117 . În cauzele civile existã o colaborare cu DGASPC. Aceste aspecte pot fi îmbunãtãþite prin lucru împreunã a tuturor instituþiilor implicate în protecþia ºi bunãstarea copilului.o o o o o o o în care totuºi astfel de cazuri s-au întâlnit.Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii DGASPC — Direcþia Generalã de Asisþenþã Socialã ºi Protecþia Copilului DAC — Direcþia de Asistenþã Comunitarã CPDC — Comisia pentru Protecþia Drepturilor Copilului SPAS — Servicii Publice de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului ISJ — Ispectoratul ªcolar Judeþean ITM — Inspectoratul Teritorial de Muncã IJP — Inspectoratul Judeþean de Poliþie CPECA — Centrul de Prevenire. necesitã intervenþie. Complexitatea problematicii copilului presupune o abordare pluridisciplinarã ºi din acest motiv ar trebui extinsã specializarea magistratului de la aspectele legislative la ºtiinþe conexe cum ar fi psihologia copilului. Putem spune cã în cadrul tuturor instanþelor existã complete specializate în soluþionarea cauzelor cu minori. serviciile de asistenþã socialã au adoptat mãsurile necesare prevenirii sau intervenþiei de caz. identificate ca fiind vulnerabile. În perspectiva în care România este membrã a Uniunii Europene un accent deosebit trebuie pus pe cunoaºterea tratatelor internaþionale ºi a convenþiilor pe care România le-a ratificat în domeniul justiþiei pentru minori ºi protecþiei copilului.

ISJ 2. Vaslui ºi Bacãu nu au oferit rãspunsuri b) cadre didactice implicate în susþinerea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care nu pot rãspunde la cerinþele programei ºcolare naþionale 60 50 40 30 20 10 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea 3.c) numãrul de copiii care au beneficiat de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala.a) numãrul de copiii care au beneficiat de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care nu pot rãspunde la cerinþele programei ºcolare naþionale 700 600 500 400 300 200 100 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea galati Notã: inspectoratele ºcolare din Iaºi. în vederea reintegrãrii lor în sistemul naþional de învãþãmânt 700 600 500 400 300 200 100 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea galati 118 .ANEXE I.

d) numãrul de cadre didactice implicate în susþinerea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala. în vederea reintegrãrii lor în sistemul naþional de învãþãmânt 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea galati 4.f) numãrul de copii care au beneficiat de mãsuri active de acordare a unor servicii sociale în mediul ºcolar cum sunt hranã. luate de ISJ pentru prevenirea abandonului ºcolar 90000 80000 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea galati 119 .e) numãrul de copii care au abandonat ºcoala 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea galati 5. transport etc. rechizite.

i) numãrul de cadre didactice care fac parte din structurile consultative comunitare organizate de cãtre Consiliile Locale din localitãþile arondate judeþului respectiv 35 30 25 20 15 10 5 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea galati 120 . desfãºurând munci cu nerespectarea legii 8 7 6 5 4 3 2 1 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea galati 10. dupã caz. DGASPC 6 5 4 3 2 1 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea 8.g) numãrul de sesizãri de rele tratamente. cãtre serviciul public de asistenþã socialã din cadrul primãriei. abuzuri ºi/sau de neglijare a copiilor. cazurile copiilor care s-au sustras procesului de învãþãmânt.h) numãrul de sesizãri realizate în perioada 2006-2007.7. pe care ºcolile din subordinea ISJ le-a realizat în perioada 2006-2007 la serviciul public de asistenþã socialã sau.

5 1 0.5 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea galati 12.j) numãrul de cadre didactice sancþionate pentru sãvârºirea de abateri disciplinare grave 2.l) numãrul de cadre didactice care au urmat cursuri/programe de formare iniþialã ºi continuã a personalului din cadrul unitãþilor ºcolare.k) numãrul total de cadre didactice angajate în unitãþile ºcolare aflate în subordinea ISJ 10000 9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea galati 13.11. în domeniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea galati 121 .5 2 1.

a) numãrul de contestaþii înregistrate privind modalitãþile de evaluare ºi rezultatele evaluãrilor ºcolare şcoli judeţ suceava 30 25 20 15 10 5 0 sc nr 1 falticeni sc nr 8 suceava sc nr 3 suceava Serie1 şcoli judeţ vrancea 1 0.8 0.2 0 gr sc marasesti gr sc ghe bals adjud 122 .m)numãrul de pãrinþi tineri care au fost beneficiari ai programelor de educaþie 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea galati II.4 0.14. ªCOLI Notã: în grafice apar numai ºcolile care au oferit rãspunsuri la adresele primite 1.6 Serie1 0.

4 0.2 0.7 0.1 0 gr sc paul bujor beresti gr sc c conachi.8 0.1 0 gr sc nicolina iasi sc petru rares harlau sc george cosbuc iasi 123 . pechea Şcoli Judeţ Iaşi 1 0.3 0.9 0.Şcoli Judeţ Botoşani 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 gr sc ind bucecea sc nr 11 botosani Şcoli Judeţ Galaţi 1 0.6 0.2 0.3 0.6 0.7 0.4 0.5 0.9 0.8 0.5 0.

6 Series1 0.2.2 0 sc nr 1 falticeni sc nr 8 suceava sc nr 3 suceava Şcoli Judeţ Vrancea 25000 23078 20000 15000 Series1 10000 5000 78 0 gr sc marasesti gr sc ghe bals adjud Şcoli Judeţ Botoşani 7 6 6 5 4 3 2 1 0 0 gr sc ind bucecea sc nr 11 botosani 124 .b) numãrul cazurilor copiilor care au abandonat ºcoala din unitatea respectivã scoli judeţ suceava 1 0.8 0.4 0.

pechea Şcoli Judeţ Iaşi 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 gr sc nicolina iasi 0 9 0 sc petru rares harlau sc george cosbuc iasi 4.Şcoli Judeţ Galaţi 42 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 gr sc paul bujor beresti 17 gr sc c conachi.c) numãrul de elevi care au beneficiat de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care nu pot rãspunde la cerinþele programei ºcolare naþionale Şcoli Judeţ Suceava 7 6 6 5 4 3 2 1 0 0 sc nr 1 falticeni sc nr 8 suceava sc nr 3 suceava 0 125 .

pechea 126 .1 0 gr sc ind bucecea sc nr 11 botosani 0 0 Şcoli Judeţ Galaţi 150 160 140 120 100 80 60 40 20 0 0 gr sc paul bujor beresti gr sc c conachi.5 0.3 0.7 0.8 0.Şcoli Judeţ Vrancea 14 12 12 10 8 6 4 2 0 0 gr sc marasesti gr sc ghe bals adjud Şcoli Judeţ Botoşani 1 0.9 0.4 0.6 0.2 0.

3 0.1 0 0 gr sc marasesti 0 gr sc ghe bals adjud 127 .d) numãrul de cadre didactice care au susþinut cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care nu pot rãspunde la cerinþele programei ºcolare naþionale Şcoli Judeţ Suceava 6 5 5 4 3 2 1 0 0 sc nr 1 falticeni sc nr 8 suceava sc nr 3 suceava 0 Şcoli Judeţ Vrancea 1 0.4 0.6 0.Şcoli Judeţ Iaşi 14 12 10 8 6 4 2 0 0 gr sc nicolina iasi sc petru rares harlau sc george cosbuc iasi 13 12 4.8 0.5 0.7 0.9 0.2 0.

1 0 0 gr sc ind bucecea 0 sc nr 11 botosani Şcoli Judeţ Galaţi 12 10 8 6 4 2 0 0 gr sc paul bujor beresti gr sc c conachi.9 0.6 0.8 0. pechea 11 Şcoli Judeţ Iaşi 7 6 6 5 4 3 2 1 0 0 gr sc nicolina iasi sc petru rares harlau sc george cosbuc iasi 0 128 .4 0.3 0.2 0.Şcoli Judeţ Botoşani 1 0.7 0.5 0.

9 0.2 0.2 0.7 0.8 0.1 0 gr sc marasesti gr sc ghe bals adjud 0 0 Şcoli Judeţ Botoşani 1 0.5 0.8 0.3 0.3 0. în vederea reintegrãrii lor în sistemul naþional de învãþãmânt Şcoli Judeţ Suceava 1 0.6 0.9 0.e) numãrul de elevi care au beneficiat de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala.5 0.9 0.5 0.6 0.7 0.6 0.4 0.8 0.1 0 sc nr 1 falticeni sc nr 8 suceava sc nr 3 suceava Serie1 Serie1 Serie1 Şcoli Judeţ Vrancea 1 0.4 0.7 0.4 0.2 0.1 0 0 gr sc ind bucecea 0 sc nr 11 botosani 129 .3 0.5.

desfãºurând munci cu nerespectarea dispoziþiilor legale sesizate serviciului public de asistenþã socialã Şcoli Judeţ Suceava 1 0.7 0.3 0.5 0.4 0.2 0.4 0.Şcoli Judeţ Galaţi 1 0.6 0.1 0 gr sc paul bujor beresti gr sc c conachi.6 0.5 0.8 0.1 0 0 sc nr 1 falticeni 0 sc nr 8 suceava 0 sc nr 3 suceava 130 .3 0.9 0.7 0. pechea 0 0 Şcoi Judeţ Iaşi 40 35 30 25 20 15 10 5 0 0 gr sc nicolina iasi sc petru rares harlau sc george cosbuc iasi 0 37 8.9 0.f) numãrul de cazuri de copii care s-au sustras procesului de învãþãmânt.8 0.2 0.

3 0.8 0.4 0.8 0.4 0.1 0 gr sc mar asest i gr sc ghe bals adjud 0 0 Şcoli Judeţ Botoşani 1 0.8 0.1 0 0 gr sc ind bucecea 0 sc nr 11 botosani Şcoli Judeţ Galaţi 1.3 0.7 0.5 0.2 1 1 0.6 0.7 0.6 0.2 0.9 0.4 0.6 0.2 0 0 gr sc paul bujor beresti gr sc c conachi.2 0.5 0.Şcoli Judeţ Vrancea 1 0.9 0. pechea 131 .

8 0.7 0.4 0. în domeniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului Şcoli Judeţ Suceava 1 0.9 0.3 0.2 0.8 0.nici o ºcoalã nu a raportat cadre didactice sancþionate pentru abateri disciplinare grave 11.8 0.7 0.6 0.4 0.h) numãrul de cadre didactice care au urmat cursuri/programe de formare iniþialã ºi continuã a personalului din cadrul unitãþilor ºcolare.2 1 1 0.1 0 gr sc nicolina iasi sc petru rares harlau sc george cosbuc iasi 0 0 0 9.6 0.3 0.9 0.6 0.2 0 0 gr sc marasesti gr sc ghe bals adjud 132 .1 0 0 sc nr 1 falticeni 0 sc nr 8 suceava 0 sc nr 3 suceava Şcoli Judeţ Vrancea 1.Şcoli Judeţ Iaşi 1 0.g) numãrul de cadre didactice sancþionate pentru abateri disciplinare grave .4 0.2 0.5 0.5 0.

4 0.5 0.1 0 gr sc paul bujor beresti gr sc c conachi.3 0.4 0.5 2 2 1.6 0.5 1 0. pechea 0 0 Şcoli Judeţ Iaşi 1 0.7 0.5 0 0 gr sc ind bucecea sc nr 11 botosani Şcoli Judeţ Galaţi 1 0.nici o ºcoalã nu a raportat cadre didactice care au beneficiat de programe de educare permanentã ºi de formare profesionalã continuã în domeniul protecþiei speciale a copilului 133 .3 0.1 0 gr sc nicolina iasi sc petru rares harlau sc george cosbuc iasi 0 0 0 12.8 0.9 0.2 0.6 0.5 0.i) numãrul de cadre didactice care au beneficiat de programe de educare permanentã ºi de formare profesionalã continuã în domeniul protecþiei speciale a copilului .9 0.7 0.ŞcoliJudeţ Botoşani 2.2 0.8 0.

b) numãrului de sesizãri finalizate cu stabilirea unei mãsuri de protecþie de cãtre DGASPC 1600 1430 1400 1200 1000 800 600 400 219 200 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 136 232 731 447 1.c) numãrul de sesizãri direcþionate cãtre alte instituþii 600 500 400 300 200 100 19 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 9 59 52 532 134 .III. DGASPC Notã: DGASPC Galaþi nu a oferit o situþie a datelor solicitate 1.a) numãrul total de sesizari de încãlcãri ale drepturilor copilului înregistrate în perioada 2006-2007 1800 1600 1377 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 36 758 683 629 1055 1570 1.

servicii de tip familial. DGASPC a asigurat prestarea serviciilor prevãzute în art.1. neglijaþi ºi/sau traficaþi înregistrat în perioada 20062007 1600 1400 1200 980 1000 800 600 400 200 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea 309 685 738 521 1444 2. 107 din Legea 272/2004. respectiv servicii de tip zi.d) numãrul de sesizãri nesoluþionate 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 8 48 81 2.e) numãrul total de sesizãri privind cazuri de copii abuzaþi. servicii de tip rezidenþial 800 700 700 600 500 400 300 200 100 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 37 60 261 181 328 308 135 .f) în cate cazuri sesizate.

i) numãrul copiilor faþã de care s-a instituit mãsura plasamentului în regim de urgenþã în cursul anului 2007 ºi se gãsesc ºi în prezent în plasament în regim de urgenþãa 35 30 25 20 15 10 5 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 1 1 17 29 25 0 136 .h) numãrul de copii faþã de care s-a instituit mãsura plasamentului în regim de urgenþã în cursul anului 2006 ºi care se gasesc în continuare în plasament în regim de urgenþã 9 8 8 7 7 6 5 4 3 2 1 1 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 0 5.3.g) numãrul total de cazuri de copii faþã de care s-a instituit mãsura plasamentului în regim de urgenþã în perioada 2006-2007 700 613 600 500 400 300 200 100 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 146 165 269 229 190 578 5.

l) numãrul de copii faþã de care s-a instituit mãsura plasamentului la un asistent maternal în perioada 2006-2007 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 129 146 109 177 182 181 411 137 .6.k) numãrul de copii faþã de care s-a instituit mãsura plasamentului la familia extinsã în perioada 2006-2007 400 350 300 250 200 150 100 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 93 138 87 49 207 280 362 6.j) numãrul total de copii faþã de care s-a instituit mãsura plasamentului în perioada 2006-2007 1000 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 244 469 393 485 387 946 898 6.

m) numãrul de copii faþã de care s-a instituit mãsura plasamentului intr-un serviciu de tip rezidenþial în perioada 2006-2007 450 403 400 350 300 250 200 146 150 100 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 14 132 118 220 173 7.o) numãrul de cazuri de copii care au sãvârºit fapte penale ºi care nu rãspund penal înregistrat la DGASPC în perioada 2006-2007 300 250 200 157 150 100 56 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 16 89 82 241 279 138 .6.n) numãrul total de cereri înaintate de DGASPC cãtre Tribunal în perioada 2006-2007 în vederea instituirii mãsurii plasamentului 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 163 114 8 159 296 613 807 8.

s) numãrul total de cazuri de mãsuri speciale de protecþie stabilite de DGASPC în perioada 2006-2007 pentru copiii de peste 14 ani la care a existat consimþãmântul acestora 450 400 350 300 250 200 150 95 100 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 2 91 172 355 404 139 .10.p) numãrul de beneficiari ai serviciilor specializate de tip zi pentru copiii care au sãvârºit fapte penale ºi nu rãspund penal în scopul reintegrãrii în societate 25 23 20 15 10 5 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 0 0 0 0 11.r) numãrul de beneficiari ai serviciilor de consiliere ºi psihoterapie pentru copiii care au sãvârºit fapte penale ºi nu rãspund penal 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 38 132 56 20 212 305 428 13.

t) numãrul de planuri individualizate de protecþie în vederea instituirii unei mãsuri speciale de protecþie emise în perioada 2006-2007 1600 1377 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 355 413 417 270 644 1328 16.u) numãrul cazurilor de servicii de tip zi instituite de DGASPC prin planuri individualizate de protecþie în perioada 2006-2007 300 250 200 150 100 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 29 28 0 274 115 16.v) numãrul beneficiarilor de servicii de tip zi instituite de DGASPC prin planuri individualizate de protecþie în perioada 2006-2007 300 250 200 150 100 45 50 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 39 132 103 115 274 140 .15.

y) numãrul de locuri oferite de serviciile de tip rezidenþial 6000 4913 5000 4000 3000 2000 1000 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea 619 824 617 788 322 17.16. z) numãrul de beneficiari ai serviciilor de tip rezidenþial 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 1135 552 696 618 790 1694 3601 141 .x) numãrul persoanelor angajate în servicii de tip zi instituite de DGASPC prin planuri individualizate de protecþie în perioada 2006-2007 35 30 30 25 20 20 15 10 5 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 17 17.

cresterii ºi educarii copilului 400 350 300 250 200 150 100 63 50 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea 34 370 164 142 .a') numãrul mamelor care si-au abandonat copiii nou-nãscuþi în maternitate ºi ulterior au fost identificate care au beneficiat de consiliere ºi sprijin în vederea întocmirii actului de naºtere al copilului 140 119 120 100 80 60 40 20 1 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 46 25 46 34 32 19. creºterii ºi educãrii copiilor 400 350 300 250 200 150 100 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 63 34 164 263 370 19.18.c') numãrul de pãrinþi beneficiari ai serviciilor de informare ºi de asistenþã de specialitate în vederea îngrijirii.b') numãrul de cereri din partea pãrinþilor înregistrate în perioada 2006-2007 prin care s-au solicitat informaþii sau asistenþã de specialitate în vederea îngrijirii.

respectiv cãtre instanþa de judecatã 1400 1200 1162 1000 800 880 650 600 400 146 541 665 520 200 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 23. precum ºi numãrul celor de încetare a mãsurilor de protecþie specialã trimise.21.f') numãrul de plângeri depuse de copii în anii 2006-2007 la DGASPC privind încãlcarea drepturilor lor care au fost soluþionate prin instituirea unei mãsuri de protecþie faþã de copil 30 25 25 21 20 15 10 5 1 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 12 2 143 . cãtre comisia de protecþie a copilului. dupã caz.d') numãrul de cereri de modificare.e') numãrul de plângeri depuse de copii în anii 2006-2007 la DGASPC privind încãlcarea drepturilor lor 30 25 25 20 15 10 6 5 1 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 4 28 17 12 23.

23.i') numãrul de sesizãri fãcute cãtre instanþã pentru decãderea din drepturile pãrinteºti în anii 2006-2007 200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 1 1 0 3 0 9 176 144 .h') numãrul de mãsuri de protecþie specialã instituite pe baza planului de servicii aprobat de cãtre primar în anii 2006-2007 1400 1328 1191 1200 1000 800 644 600 449 400 183 200 485 408 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 25.g') numãrul de plângeri depuse de copii în anii 2006-2007 la DGASPC privind încãlcarea drepturilor lor care au fost direcþionate cãtre alte instituþii 8 7 6 5 4 3 2 1 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 0 0 4 4 7 24.

l') numãrul de propuneri pentru instituirea tutelei admise de instanþa de judecatã 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 15 28 20 53 49 84 145 .j') numãrul de sesizãri fãcute cãtre instanþã pentru decãderea din drepturile pãrinteºti în anii 2006-2007 admise de instanþa de judecatã 180 160 160 140 120 100 80 60 40 20 1 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 1 0 5 3 0 26.25.k') numãrul de propuneri pentru instituirea tutelei înaintate instanþei de judecatã 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 15 28 21 19 53 49 84 26.

2 1 1 0.2 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 0 0 0 27.8 0.26.4 0.n') numãrul de cereri ale tinerilor peste 18 ani. 51 al.6 0.o') numãrul de beneficiari ai protecþiei speciale instituite de DGASPC în baza art. dar pânã în 26 de ani înregistrate de DGASPC în perioada 20062007 de acordare de protecþie specialã pentru continuarea strudiilor 300 252 250 200 150 100 62 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 24 61 36 35 27.m') numãrul de propuneri pentru instituirea tutelei respinse de instanþa de judecatã 1. 2 din Legea 272/2004 500 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 62 61 35 252 457 469 146 .

s') numãrul de reintegrãri în familie a copiilor faþã de care s-a intocmit un plan invidualizat de protecþie s-au realizat în perioada 2006-2007 300 250 240 200 193 150 102 100 50 50 16 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 106 147 . 51 al.p') numãrul de cereri ale tinerilor peste 18 ani care au beneficiat de o mãsurã de protecþie specialã ºi nu îºi continuã studiile ºi nici nu au posibilitatea revenirii în familie înregistrate în perioada 2006-2007 pentru a beneficia de protecþie specialã 60 57 50 40 30 20 10 6 2 7 0 iasi bacau vaslui vrancea galati 0 suceava botosani neamt 28.28.r') numãrul beneficiarilor mãsurilor de protecþie specialã instituite în baza art.3 din Legea 272/2004 înregistraþi în perioada 2006-2007 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 6 4 2 7 0 418 29.

t') numãrul de sesizari din partea cadrelor didactice de cazuri de rele tratamente. abuzuri sau de neglijare a copiilor 25 22 20 14 11 10 21 21 15 5 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 31.30. traficaþi 1200 969 1000 800 586 600 487 400 231 200 57 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 148 .v') numãrul de beneficiari ai serviciilor de consiliere ºi psihoterapie pentru copiii abuzaþi.u') numãrul de apeluri la telefonul copilului pe an în care au fost semnalate cazuri de abuz ºi neglijare a copilului 1200 996 1000 800 600 400 200 83 31 0 suceava botosani 111 46 neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 32. neglijaþi.

inumane. exploatare sau abuz.y') numãrul de angajaþi care au beneficiat de programe de formare în domeniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului 350 300 250 200 150 150 100 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 92 54 68 324 292 36. torturã sau pedeapsã ori tratamente crude.x') numãrul de beneficiari ai mãsurilor intreprinse de DGASPC pentru facilitatea readaptarii fizice ºi psihologice ºi reintegrarea socialã a copiilor care au fost victime a oricãrei forme de neglijenþã.z') numãrul de angajaþi beneficiari ai programelor de formare în domeniul protecþiei speciale a copilului 35 30 30 25 20 15 10 6 5 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 0 149 . degradante 800 700 600 500 400 300 200 100 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 181 376 580 732 35.33.

b) numãrul de cazuri în care s-a dispus o mãsurã de protecþie din cele înregistrate 700 597 600 514 500 400 300 192 200 105 100 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 266 637 2.c) numãrul de cazuri care au fost respinse sau redirecþionate cãtre alte instituþii 60 52 50 40 30 20 10 2 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 9 9 150 .a) numãrul de cazuri privind instituirea unei mãsuri speciale de protecþie înregsitrate în perioada 2006-2007 700 597 600 500 400 300 200 107 100 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 105 244 523 2.COMISIILE PENTRU DREPTURILE COPILULUI Notã: Comisia pentru dreptutile copilului din judeþul Bacãu nu a oferit datele solicitate 2.

4.d) numãrul de copii aflaþi în situaþiile descrise la art. 56 lit. b ºi e din Legea 272/2004 pentru care au fost instituite mãsura plasamentului în cursul anului 2006 ºi 2007
350 299 300 250 200 150 100 50 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 0

11

5.e) numãrul total de plasamente dispuse în cursul anilor 2006 ºi 2007
700 600 500 400 300 200 105 100 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 244 573 465 428

216

5.f) numãrul de plasamente la o persoanã sau o familie dispuse în cursul anilor 2006 ºi 2007
300 250 200 150 100 60 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 49 89 242 190 192

151

5.g) numãrul de plasamente la un asistent maternal dispuse în cursul anilor 2006 ºi 2007
250 200 200 146 181

150

100 65 50 27 35

0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati

5.h) numãrul de plasamente la un serviciu de tip rezidenþial dispuse în cursul anilor 2006 ºi 2007
250 210 200 185

150

100

87

50 18 0 suceava botosani neamt iasi bacau

36 14

vaslui

vrancea

galati

6.i) numãrul de cazuri de plasament instituite de Comisia pentru Drepturile Copilului în cursul anului 2006 ºi 2007 în care s-a dispus obligarea pãrinþilor la pensie de întreþinere
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 0 0 0 0 9

152

7.j) numãrul de copii care au sãvârºit fapte penale ºi nu rãspund penal pentru care s-au instituit în perioada 20062007 mãsura supravegherii specializate
180 160 140 120 100 79 80 60 40 20 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 16 0 16 85 167

7.k) numãrul de copii care au sãvârºit fapte penale ºi nu rãspund penal pentru care s-au instituit în perioada 20062007 mãsura plasamentului
6 5 5 4 3 2 1 1 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 1 1

10.l) numãrul de sesizãri din partea DGASPC pentru modificarea mãsurii plasamentului primite în cursul anului 2006 ºi 2007
600 500 400 300 200 100 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 482

339

38

44 0

153

5 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 0 0 12.m) numãrul de sesizãri din partea DGASPC pentru modificarea mãsurii plasamentului primite în cursul anului 2006 ºi 2007 care au fost admise 600 500 400 300 200 120 100 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 80 38 44 0 482 11.10.n) numãrul de sesizãri din partea DGSAPC pentru modificarea mãsurii supravegherii specializate primite în perioada 2006-2007 2.5 1 1 0.5 2 2 1.o) numãrul de sesizãri din partea pãrinþilor privind modificarea sau încetarea mãsurilor de protecþie specialã dispuse de cãtre Comisia pentru Drepturile Copilului înregistrate în cursul anului 2006 ºi 2007 180 160 140 120 100 79 80 60 40 20 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 87 121 160 145 154 .

s) numãrul de plângeri din partea copiilor înregistrate în perioada 2006-2007 privitoare la încãlcarea drepturilor lor 30 25 25 20 15 10 6 5 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 0 28 155 .6 0.3 0.7 0.r) numãrul de cereri din partea copiilor înregistrate în perioada 2006-2007 prin care aceºtia au solicitat sã fie ascultaþi în cadrul procedurilor privitoare la aceºtia 1 0.9 0.1 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 0 0 0 0 19.8 0.13.p) numãrul de sesizãri din partea copiilor privind modificarea sau încetarea mãsurilor de protecþie specialã dispuse de cãtre Comisia pentru Drepturile Copilului înregistrate în cursul anului 2006 ºi 2007 8 7 7 6 5 4 3 2 2 1 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 18.2 0.4 0.5 0.

4 0.9 0.7 0.8 0.v) numãrul de atestate de asistent maternal eliberate în cursul anului 2006 ºi 2007 600 500 411 400 300 200 100 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 166 91 121 478 148 156 .20.5 0.u) numãrul de cazuri de copii cu handicap înregistrate în cursul anului 2006 ºi 2007 în vederea stabilirii gradului de handicap ºi orientarii ºcolare 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 1293 4557 3697 3722 7506 6020 23.t) numãrul de cazuri de instituire a unei mãsuri de protecþie specialã de competenþa Comisiei pentru Drepturile Copilului în care s-a întâmpinat refuzul minorului de 14 ani de a-ºi da consimþãmântul la stabilirea mãsurii în perioada 2006-2007 1 0.3 0.6 0.1 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 0 0 0 0 0 21.2 0.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->