Sunteți pe pagina 1din 42

Unii situeaza limitele Razboiului Rece - poate sedusi de rima - intre "Ialta si Malta", adica intre doua conferinte

ale marilor puteri care au decis dislocarea si apoi realocarea Estului Europei dinspre si apoi spre Europa democrata. Care credeti ca a fost cu adevarat inceputul lui? Inceputul? Greu de spus. Povestea cu Ialta este intr-adevar o rima care suna bine doar in urechea europenilor. Altii situeaza inceputul in alte imprejurari, de pilda in conflictul anglo-sovietic din Iran sau in Vietnamul pierdut de francezi si castigat de comunisti. Altii se intorc in Europa, la Planul Marshall (prima lovitura primita de sovietici), altii la Blocada de 11 luni a Berlinului din 1948, in fine, cei mai multi, la definitia data de Churchill, la 5 martie 1946, "Cortinei de Fier" (amara recunoastere a "acordului procentajelor" din octombrie 1944, acceptat tot de el, la Moscova). Razboiul rece este termenul folosit pentru a descrie interesele relatiilor intre USA si Uniunea Sovietica(URSS), fiecare fiind in fruntea unor aliante de mare forta, intre 1947-1989. Razboiul a fost ,,rece deoarece relatiile intre cele doua puteri au fost reci, dar nu s-au ,,infierbantat niciodata intr-un razboi armat. Pe langa traditionala rivalitate intre cele doua puteri, conflictul se baza si pe o ciocnire de ideologii(intre sistemul democratic capitalist din SUA si sistemul totalitar din URSS). Razboiul Rece este data de nastere a generatiei noastre; noi suntem cu totii - nu trebuie sa va spun niste veterani ai Razboiului Rece. Fie ca am fost pe fronturile lui sau la frontierele lui, fie ca l-am trait direct sau indirect, suntem cu totii, miliarde de oameni, impregnati cu pulberile lui otravitoare. Totul s-a schimbat ca sub un tavalug: limba, accentul, modul de adresare, credinta, morala, moravurile. O jumatate de secol de amenintari, de dictaturi, hecatombe de crime, siluiri ale moralei comune... Fara sasi dea seama, oamenii s-au protejat, s-au ascuns prin cazematele sau catacombele in care-si cautau libertatea, si-au creat tehnici de supravietuire in fata ororilor, si-au autonormalizat viata in fata anormalitatii. Au invatat sa fure ca sa nu se lase furati, sa minta si sa aiba doua fete ca sa nu devina partasi la minciuna, sa se ascunda ca sa nu devina delatori sau lingai. Toate astea au lasat urme, tinerii trebuie sa stie cum s-a ajuns aici, cum era inainte, in (mult hulita, de altfel) perioada interbelica, ce era bine sau rau atunci, inainte de inceputul ostilitatilor. Abia afland cum s-a scindat lumea vor putea sa realizeze pericolele ce-i ameninta si sa lucreze pentru unificarea sau imblanzirea ei, pentru stingerea conflictelor. Cei ce au prins inceputurile Razboiului Rece si erau, sa spunem, inca adolescenti sau copii au inceput sa auda sau sa citeasca un vocabular de o grosolanie peste puterea lor de intelegere. Toti cei din jur erau spioni, banditi, fascisti, slugoi (sau lachei) ai imperialismului anglo-american, chiaburi, cozi de topor, agenti ai Gestapoului, sionisti, titoisti, elemente descompuse, paraziti, vipere, lepadaturi, dusmani ai poporului, dusmani de clasa. Oamenii erau ridicati in toiul noptii, dispareau cu anii de acasa, cei mai putin "vinovati" erau plimbati prin piete cu o tabla de gat pe care scria "Sabotor", "Nu si-a predat cota" sau "Cine face ca mine, ca mine sa pateasca". Cand li s-au luat proprietatile la colectiv, taranii trebuiau sa fure din propria recolta ca sa traiasca. Asa s-a ajuns la autocoruptia generalizata, care s-a amplificat pe masura ce tirania s-a slefuit si conformismul a inceput sa tina locul normalitatii, iar demagogia sa umple mintile oamenilor cu vorbe care sa le tina de foame. La inceputul anilor 90 s-a revenit la noi la acel vocabular si la acele moravuri oribile rabufnite din adancurile Razboiului Rece, pentru ca, chiar in conditii de libertate si de pace sociala, mentalitatile invechite nu-i lasau pe oameni sa se dezbare de sosia lor totalitara. Campaniile de discreditare a opozitiei, ura de stat si minciuna oficializata copiau cu exactitate modelul imediat postbelic, manualul "Operatiunea Gayaneh"... Astazi tinerii asista, la noi, la un spectacol dezagreabil, grotesc. Politicienii duc intre ei de 17 ani un razboi rece fara sa le pese ca sunt platiti pentru ca sa rezolve problemele populatiei. Coruptia o continua pe cea comunista, iar noi o vedem doar pe cea de pe verticala, nu si pe cea din Romania profunda, a oamenilor fara aparare. Practic, tinerii sunt invitati sa plece din tara care nu-i mai poate hrani si educa. Cei mai saraci cu duhul devin nostalgicii unor totalitarisme pe care nici macar nu le-au cunoscut, iar unii mai dezghetati devin "vanatori de purici" (cum imi place mie sa le spun "corectilor politic" autohtoni), adica se intrec in a vedea detaliile fara a cunoaste contextul. Cand citesc intr-o revista ca scrierile lui Ion

Ioanid nu mai sunt prizate, fiind prea "hard", si in aceeasi revista ca romanele lui Dumitru PopescuDumnezeu nici nu sunt atat de comuniste, nu mai am ce comentarii sa fac Conflictul nedeclarat Un potential conflict exista inca dinainte de cel de-al doilea razboi mondial, dar a fost tinut sub tacere datorita politicii de neimplicare a SUA si preocuparii URSS-ului pentru problemele sale interne, ceea ce insemna ca Europa continua sa fie arena principala a disputelor politice. Apoi, in timpul razboiului, SUA si URSS au luptat impreuna impotriva puterilor naziste. Dupa infrangerea Germaniei Naziste, Europa era ruinata si in scurt timp a devenit clar ca statele europene nu se mai puteau compara cu SUA sau URSS de4venite cunoscute pe plan mondial ca ,,superputeri. Cordialitatea dintre aliatii sin timpul razboiului a disparut rapid, mai ales din momentul in care ambitiile sovietice in Europa de Est au devenit evidente. Prezenta victorioasei Armate Sovietice(Rosii) a fost decisiva pentru a impune in Polonia, Bulgaria, Romania, Ungaria, fosta Iugoslavie si Albania guverne de orientare comunista, care au reusit apoi sa suprime orice opozitie. Aceste tari ,,satelit erau atent controlate de URSS. Democratiile occidentale au sesizat in acest fapt planul de dominatie mondiala al miscarii comuniste condusa de sovietici. Pericolul parea cu atat mai mare cu cat existau partide comuniste si in ,,lumea libera(non-comunista) . Cortina de fier Pentru pastrarea uni control total, statele comuniste s-au izolat de restul lumii, si termenul de ,,Cortina de fier a fost popularizat de Winston Churchill, pentru a desemna frontierele acestora; in consecinta ,,in spatele cortinei de fier semnifica ,,in interiorul blocului comunist. Churchill a fost unul dintre primii sustinatori ai razboiului rece, dar in 1947 Truman, presedintele SUA, preocupat fiind de securitatea Greciei si Turciei, a anuntat ,,Doctrina Truman. SUA a fost de acord sa sprijine natiunile libere care ,,luptau impotriva incercarilor de subjugare din partea minoritatilor inarmate sau a presiunilor externe. Aceasta a insemnat ca SUA va actiona pentru restrangerea expansiunii comunismului: dictaturile non-comuniste asupra ,,popoarelor libereerau tolerate si intr-adevar au fost adese ori sprijinite de SUA in timpul Razboiului Rece, mai ales in tarile sarace, unde ploiticile democratice ar fi putut aduce la putere un guvern comunist sau procomunist. SUA au venit ]n ajutorul Europei devastate de razboi, cu un program de ajutorare(Planul Marshall, 1948-1952) care grabea procesul de refacere postbelica si facea mai putin posibila exploatarea comunista a celor nemultumiti. Ca reactie a sovieticilor la doctrina Trueman si la planul Marshall s-a construit Cominformul, o organizatie conceputa pentru a coordona actiunile partidelor comuniste aflate de ambele parti ale Cortinei de fier. Puterea blocului Sovietic a fost consolidata ulterior de lovitura de stat din Cehoslovacia, din1948, care i-a adus pe comunisti la putere, si de victoria comunistilor chinezi in razboiul civil impotriva nationalistilor. Cu toate acestea, dominatia sovietica asupra miscarii comuniste internationale a suferit o infrangere in plan propagandistic cand liderul iugoslav, Tito, adept al independentei, s-a hotarat sa-si urmeze propriul drum si s-a separat de URSS. Ruptura dintre blocul Sovietic si occident (cum erau numite tarile coalitiei condusa de SUA) a fost completa odata cu blocada Berlinului, din1948-1949. Aceasta a avut loc ca urmare a divizarii Germaniei ocupate intre SUA, Marea Britanie, Franta si URSS. Sectorul sovietic fusese deja inclus in frontierele comuniste, dar el mai cuprindea si o parte din capitala istorica , Berlin, si ea impartita intre puterile ocupate. Berlinul de Vest are un avanpost al capitalismului in interiorul blocului sovietic, fiind o sursa de tensiuni si dispute. Nemultumirile au fost atat de mari incat, in iunie 1948, sovieticii au decis sa izoleze capitala prin intreruperea traficului feroviar si rutier. Raspunsul occidentului a fost un transport aerian de proportii uriase, care aprovizionau Belinul de Vest cu bunuri si alimente, pana la ridicarea blocadei de catre sovietici.

Acesta a fost u important punct de cotitura. A fost reconfirmata hotararea SUA de a apara Europa si divizarea de lunga durata a Germaniei in doua state separate. In 1949 s-a fondat Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord(NATO) care reunea SUA, Canada si puterile vest europene intr-o alianta militara. Admiterea Germaniei de Vest in NATO, in1955, a determinat crearea unei aliante similare in est - Pactul de la Varsovia. Desi liniile ostilitatilor erau clar demarcate si fiecare parte se inarma, nu s-a ajuns la un razboi propriu-zis. Principalul motiva care a determinat aceasta situatie a fost crearea noilor arme termonucleare. SUA isi demonstreaza extraordinara putere in 1945 prin distrugerea oraselor japoneze Hiroshima si Nagasaki cu bombe atomice. In 1949 URSS-ul si-a construit propriile bombe atomice. Ulterior ambele parti au conceput bombe cu hidrogen, rachete si alte de acest gen. In cele din urma s-a recunoscut ca un razboi nuclear ar distruge intreaga planeta. Nici una dintre cele doua parti nu a inlaturat posibilitatea unui razboi, dar constientizarea consecintelor alarmante a limitat actiunile intreprinse. De exemplu, in blocul sovietic izbucneau din cand in cand miscari si revolte proreformiste sau chiar anticomuniste zdrobite de tancurile sovietice in timp ce occidentul privea neajutorat, constient ca o interventie militara ar fi provocat u dezastru mondial. Drept urmare ,,razboiul dintre Est si Vest a ramas un conflict rece, formal, implicand propaganda, spionaj, sanctiuni economice si rivalitate pentru influenta teritoriala. Episoade fierbinti ale Razboiului Rece Rzboiul rece a fost jalonat de crize calde, momente n care tensiunea dintre Statele Unite ale Americii i Uniunea Sovietic a crescut. Echilibrul terorii nucleare (un rzboi fr nvingtori i nvini, care s conduc la distrugerea planetei) a mpiedicat ns derapajul. Liderul comunist chinez Zhou Enlai definea plastic raporturile ntre superputeri, ca divizate prin structuri politice, economice, ideologice, dar unite prin capacitatea de distrugere reciproc (M.A.D., Mutual Assured Destruction) i silite, astfel, la convieuire. Statele Unite ale Americii i Uniunea Sovietic nu s-au confruntat militar n mod deschis, dar i-au msurat forele prin intermediul aliailor, clienilor, crora le-au oferit ajutor militar, financiar i diplomatic (n Consiliul de Securitate ONU). Este aa numitul rzboi prin procur (proxy war). n a doua jumtate a secolului XX, nu au existat conflicte independente de rzboiul rece. Desigur, exist rzboaie ce au izbucnit datorit unor rivaliti locale. Treptat ns, ele au fost nglobate (prin arsenalul insuficient etc.) n rzboiul mondial dintre superputeri. Spre exemplu, cazul rzboiului dintre Iran i Irak din anii 80, cnd un conflict zonal religios (ntre musulmanii iii i sunnii) i teritorial a cunoscut implicarea Statelor Unite i a aliailor lor occidentali de partea Irakului i a sovieticilor de partea Iranului. Asemntor s-a dezvoltat conflictul din Orientul Apropiat, dintre statul Israel (care i declar independena la 14 mai 1948) i rile arabe. Iniial (n primul rzboi israeliano-arab, 1948-1950) Uniunea Sovietic a susinut, alturi de administraia american, cauza evreiasc. Sprijinul manifest al Statelor Unite pentru politica statului evreu i orientarea hotrt a conducerii de la Tel Aviv spre Washington a determinat Moscova s sprijine cauza rilor arabe n timpul crizei Suezului (1956), rzboiului de 6 zile (1967) sau a celui de Yom Kippur (1973). Ulterior, a palestinienilor. Momentele de vrf ale rzboiului rece au fost cele n care confruntarea dintre cele dou puteri a prut inevitabil: blocada Berlinului (iunie 1948 mai 1949), rzboiul din Coreea (1950-1953) i criza rachetelor din Cuba (octombrie 1962). Problema german (forma regimului care urma s fie adoptat) era una vital n raporturile dintre marile puteri. O miz a raporturilor Est-Vest, potenialul Germaniei (civilizaie, cultur, economie, uman etc.) fiind luat n calcul de toii actorii internaionali ai momentului. Dup sfritul celui de-al doilea rzboi mondial, teritoriul german i capitala (Berlin) au fost mprite de ctre puterile nvingtoare (Statele Unite, Marea Britanie, Uniunea Sovietic i Frana) n 4 zone de ocupaie. Aceast divizare (ca i ocupaia militar) nu putea fi una permanent. La nivelul Berlinului mai nti, apoi la Germaniei trebuiau organizate alegeri libere, care s reflecte voina poporului german. nfrngerea comunitilor n scrutinul organizat la Berlin (octombrie 1946) i-a pus pe sovietici ntr-o situaie delicat, existnd premisele unei unificri a Germaniei sub un regim defavorabil lor. Riscul pierderii prestigiului i a iniiativei n ceea ce privete statul german, msurile de normalizare a situaiei luate de aliaii occidentali n partea vestic

(unificarea celor 3 zone prin desfiinarea liniilor de demarcaie, includerea noului teritoriu n planul de asisten american Marshall, unele decizii privind transferarea puterii ctre autoritile alese ale germanilor, creterea nivelului de trai etc.) au condus la decizia Uniunii Sovietice de a interzice accesul oricror transporturi terestre ctre Berlinul occidental. Scopul conducerii de la Moscova era forarea aliailor de a discuta problema german (semnarea unui tratat de pace, stabilirea unor reparaii pentru distrugerile provocate de Germania n timpul rzboiului etc.). Rspunsul occidental, organizarea celui mai mare pod aerian din istorie, s-a dorit a fi unul temporar, pn ce va fi gsit o soluie valabil. Amploarea ajutorului acordat astfel berlinezilor (4 mii de tone de alimente, combustibili etc. chiar o central termic a fost adus i montat zilnic / un avion ateriznd la fiecare 3 minute, 2,5 mil. t n total cu o valoare de 500 mil. $) a dovedit, finalmente, c acela era rspunsul cel mai adecvat. nfrni de consecvena occidentalilor, sovieticii au fost nevoii, dup asigurri formale n legtur cu organizarea unei conferine ulterioare, s ridice blocada. Politica de ngrdire american nregistra astfel o prim msur ferm. Aciunea sovietic a avut un imens efect psihologic n mediile politice din Occident, fiind un imbold pentru europeni n realizarea unei integrri politice, militare, economice. Epilogul acestei crize este reprezentat de formarea, n mai 1949, a dou state germane: Republica Federal German, cu capitala la Bonn, i Republic Democrat German, avnd capitala n Berlinul de est. Divizarea Europei era consfinit n mod oficial. Rzboiul din Coreea Eliberarea Peninsulei Coreea de sub stpnirea japonez fost realizat, conform unei nelegeri la Ialta (februarie 1945), de ctre trupele sovietice n Nord i de cele americane n zona sudic (linia de demarcaie era reprezentat de paralela de 38o latitudine nordic), urmnd ca unificarea celor dou zone s fie realizat ulterior, dup retragerea trupelor de ocupaie. n regiunea de nord, puterea a fost acaparat de comuniti, avnd n frunte pe Kim Il Sung (Kim Ir Sen), iar la Seul s-a dezvoltat un regim pro-american. Sprijinit de Stalin (care dorea, prin crearea unui stat coreean puternic s in sub control Japonia, aflat sub ocupaie militar, i Republica Popular Chinez, proclamat n octombrie 1949), Coreea de nord a luat iniiativa, ncercnd s unifice militar Peninsula (1950). Intervenia armatelor aliate (conduse de generalul american Douglas MacArthur), n baza unei rezoluii ONU de restabilire a statuquo antebellum, a rsturnat situaia, nord-coreenii fiind respini spre grania cu China (rul Yalu). Implicarea voluntarilor chinezi n conflict a radicalizat rzboiul, comandantul american solicitnd Washingtonului dreptul de a folosi bomba atomic. Temtori de declanarea unui rzboi nuclear (din noiembrie 1949 i Uniunea Sovietic deinea arma atomic), Statele Unite au preferat s ncheie armistiiul de la Pam-Mun-Jom. Dei succesul a fost unul parial (peninsula rmnnd divizat), americanii au extins politica de ngrdire a comunismului la nivel global. Criza rachetelor din Cuba (octombrie 1962) Fost colonie spaniol, insula Cuba a fost n prima parte a secolului XX sub protectoratul Statelor Unite. Americanii deineau proprieti pe insul i aveau n concesiune elemente de infrastructur (ci ferate, telecomunicaii). Economia cubanez, orientat exclusiv ctre vecinul din nord, era una de monocultur (zahr, tutun, bumbac). Problemele sociale erau severe, omajul atingnd 30%, n unele perioade ale anului. Polarizarea societii, ntr-o ptur bogat i marea majoritate a populaiei srac, a favorizat dezvoltarea unui curent intelectual contestatar. Limbajul era, inevitabil, unul de stnga, din moment ce se clama reducerea disparitilor sociale i nlturarea imperialismului. Purttorul de cuvnt al micrii a devenit Fidel Castro, membru al unei familii aristocratice, educat n mediul iezuit. Revoluia cuban a reuit n 1959, ndeprtnd de la putere pe dictatorul Fulgencio Batista. Fidel Castro, conductor al noii republici, s-a ntreptat ctre Statele Unite, solicitnd un plan Marshall n America Central pentru a reduce decalajul fa de rile dezvoltate. Refuzul american a radicalizat poziia lui Castro care a naionalizat societile americane din insul i a solicitat sprijinul Uniunii Sovietice pentru a scoate ara din criz. Conducerea de la Kremlin nu a pierdut prilejul de a ptrunde n sfera de influen american. ncercarea de contrarevoluie organizat de americani (euat dup debarcarea din Golful Porcilor din 1961) a fost urmat de amplasarea de ctre sovietici a rachetelor cu raz medie de aciune pe teritoriul Cubei (octombrie 1962). Descoperirea rampelor de lansare de ctre un avion american de spionaj a

condus la cea mai grav criz a rzboiului rece. Statele Unite au blocat n larg vasele sovietice ce veneau spre Cuba, ameninnd totodat cu bombardarea insulei dac rachetele sovietice nu vor fi retrase. Kremlinul a fost nevoit s fac pasul napoi, sub presiunea Consiliului de Securitate ONU i a statelor din Occidentul Europei (care s-au aliniat, n frunte cu preedinte Franei, De Gaulle, n spatele Statelor Unite). Dei americanii i-au asumat unele angajamente internaionale echivalente (au dat asigurri c nu vor invada Cuba i c i vor retrage rachetele din Turcia), Uniunea Sovietic a pierdut din creditul internaional. Lumea a mers pn pe marginea prpastiei [nucleare], dar sovieticii clipiser primii, declara secretarul de stat american Dean Rusk. Dup criz, cele dou superputeri a depus eforturi pentru gsirea unor mijloace care s evite n viitor o asemenea confruntare la vrf: n august 1963, ntre Casa Alb i Kremlin, ntre J.F. Kennedy i N.S. Hruciov, se stabilea o legtur telefonic direct (firul/telefonul rou). Dar toate acestea par simple speculatii, care pot duce la ideea ca a fost vorba de un razboi imprastiat, abstract, pe care noi il reconstituim acum din episoade izbucnite accidental. Nu cred ca a fost asa, cred ca este vorba de un proiect gigantic, de extindere a cuceririlor razboiului mondial, proiect premeditat si preconceput de unul dintre cei mai mari criminali ai istoriei, de Stalin. Nu stiu daca tinea neaparat sa promoveze bolsevismul pe toata planeta (Operatiunea "Gayaneh" se referea doar la Europa), dar cu siguranta spera sa profite cat mai mult de pe urma pacii, dupa ce observase cat de fragile sunt democratiile, cat de efemeri si nesiguri pe puterea interna le sunt liderii si cu cata usurinta le poate fi speculata buna credinta. Si mai putea sa fie, in subconstient, o razbunare postuma impotriva acestora, in numele lui Hitler, singurul conducator pe care Stalin il recunoscuse si il admirase deplin, tocmai pentru ca le fusese acestora adversar ireductibil. Nu dorise Stalin sa alipeasca Moscova la Axa Berlin-Tokio, dupa ce se logodise cu nazismul prin Pactul Ribbentrop-Molotov si inainte de ruperea logodnei, de catre Hitler, la 22 iunie 1941? Oricare ar fi inceputul pentru care optam, suntem siguri macar ca Razboiul Rece s-a sfarsit? Fiind vorba de un fenomen atat de complicat si confuz, nu stiu nici daca sfarsitul a avut loc cu adevarat, chiar daca anul 1989 ne-a dat atatea sperante. Singura consolare este ca sistemul care l-a produs a suferit un KO! Atata doar ca, asa cum spune o butada recenta, "comunismul a murit, dar cadavrul nu i se gaseste nicaieri". In schimb, terorismul (care parea doar un "ajutor de nadejde", un "007" rosu, a iesit masiv la iveala si domina lumea. Atentatul din 11 septembrie 2001 a lovit democratia in chiar inima ei si a relansat cursa. Cu aceasta ocazie a fost depistat sau doar definit un nou totalitarism, cel de tip "islamic", care reia vechile canoane razboinice si le imbraca intr-o haina confesionala, "idealista" (asa cum "idealist" se prezentase a fi si comunismul). Au izbucnit noi razboaie locale (in Cecenia, Afganistan, Irak, Liban), s-au mentinut sechele/reziduuri sovietice (Belarus, Cuba, Abhazia, Osetia, Tiraspol), au aparut noi detinatori sau pretendenti de arme nucleare (Coreea de Nord si Iran), iar atentatele nemiloase din Spania, Anglia, Indonezia, Rusia, Irak, Afganistan devin moneda curenta. In paralel, resursele energetice tot mai limitate ale planetei risca sa profileze Razboiul Rece pe santajul petrolului/gazului metan, iar globalizarea informationala face ca bombele cu ceas ale terorismului sa poata exploda instantaneu si simultan in oricate locuri. Traim pe niste cratere, ale caror fumigatii tot a razboi miros. A mai ramas, ceva ca inainte de razboi? Ca inainte de care? Tare ma tem ca n-a mai ramas. Pentru cine are macar o vaga constiinta istorica, nimic nu mai seamana cu perioada interbelica, in care apareau comunismul si nazismul, iar democratiile traditionale pareau paralizate in fata superputerilor ce se nasteau. Atunci, diplomatia politicoasa a Ligii Natiunilor capota in fata tupeului monstruos al lui Hitler si Stalin, iar forta dreptului se lasa pacalita de dreptul fortei, de politica faptului implinit. Si tocmai aceasta brutala renuntare la fair-play-ul diplomatic de tip traditional a generat nu numai razboiul mondial, cel de "numai" sase ani, ci si prelungirea lui cu inca patruzeci si cinci, in ceea ce a fost numit de politologi "Razboiul Rece". O denumire oarecum teribilista si metaforica, pentru ca a fost, de fapt, vorba tot de un "razboi cald", dus insa pe mai multe fronturi, fara declaratii de razboi, dar cu armistitii mai prelungite si in care armelor le erau asociate strategii de lupta tot mai sofisticate, tehnici de manipulare tot mai perverse, motivatii tot mai ideologice. Cred ca acest tip

de mentalitati necrutatoare si lipsite de scrupul, care pareau sa se fi ostoit in anul de gratie 1989 si in alti cativa care i-au urmat, continua din pacate si azi. Iar mentalitatile sociale le urmeaza pe cele politice. Oamenii se simt tot mai amenintati, se mefiaza de slabiciunea democratiilor, se lasa fascinati de puterea tiranilor, se ofera victime voluntare nebuniei totalitare sau, dimpotriva, isi pierd patriotismul, se abstrag prudent din fata implicarii publice. Cred ca nu altceva dorea tatucul Stalin cand a declansat "Operatiunea Gayaneh"...In 1943, anul Conferintei de la Teheran, cand Stalin a facut un gest care i-a surprins pe Roosevelt si Churchill, adormindu-le vigilenta. Desfiintand aparent Cominternul, oficina care de un sfert de secol dirija de la Moscova comunismul mondial, producand cosmaruri tuturor democratiilor, Stalin l-a transformat de fapt intr-o Coloana a cincea a NKVD-ului (INU) menita sa sovietizeze teritoriile cucerite. Oricat de imposibila ar fi parut, aceasta sovietizare a fost dusa la infaptuire fara gres, in numai trei ani de la terminarea razboiului mondial, tocmai prin suprimarea brutala a oricarei urme de bun-simt in relatiile interstatale. Razboiul Rece a fost el, oare, unul strict politic? Christian stermann vorbea la Sighet despre povestile nenumarate care se intretaie in fluxul (as zice, in viitura, ca sa folosesc un termen foarte la moda azi) care a fost. Evident, curentul principal a fost cel politic: amenintarea atomica a tinut omenirea intr-un suspans continuu. Protagonistii acestui santaj reciproc s-au inmultit pe masura ce aveau "bomba": intai americanii si sovieticii, apoi francezii, chinezii, indienii. Relatiile internationale, "majoritatile" se alcatuiau dupa acest algoritm. Dar mai era un Razboi Rece ideologic: intai sovieto-american (cu un vocabular, mai ales din partea rusilor, greu de suportat azi), apoi americano-chinez (v. coreean, v. vietnamez); apoi, sovieto-chinez (dupa 1960). La un moment dat, comunismul ocupa doua treimi din teritoriul Europei si mai mult de trei sferturi din cel al Asiei. Daca n-ar fi intervenit aceasta schisma majora pentru hegemonie, aceasta autodevorare specifica miscarii comuniste mondiale, nu stiu unde s-ar fi ajuns. Intre timp a aparut si "miscarea nealiniata", care juca rolul de complement la una sau alta dintre tabere. Pendularea tarilor mijlocii sau neutre in acest joc cu multe fete (rolul Frantei fiind tipic, in timpul lui De Gaulle) a oprit sau nivelat de multe ori disproportiile periculoase. Razboiul Rece a taiat o falie inclusiv in cultura . Stalin, in februarie 1946, teoretiza cele doua lumi antagoniste si incompatibile in care urma sa se traiasca: tot ce nu era comunist era "imperialist" si "fascist" (cele doua cuvinte deveneau inseparabile), fie ca era vorba de cibernetica lui Wiener, de genetica lui Mendel si Morgan, de literatura si arta celor care nu practicau realismul socialist. Intelectualii nealiniati Moscovei erau socotiti "atatatori la razboi", "lachei ai imperialismului", "mercenari", "revizionisti", "cosmopoliti" si erau interzisi, daca nu infundau inchisorile. Frazeologia polemica era de o brutalitate inspaimantatoare, se practicau pamfletul si caricatura, cu atat mai grosiere cu cat erau indreptate impotriva unor fosti aliati ("Unchiul Sam", "Titopor"). Pe de alta parte, in tarile occidentale sovieticii isi creasera o clientela de intelectuali de mare valoare care - din idealism, ignoranta sau interes - luau parte la "Congresul Mondial al Pacii" sau la alte manifestari "progresiste", "antiimperialisteantifasciste" stipendiate de Moscova. Ca si cand n-ar fi inteles lectia primita in URSS de Andr Gide, Panait Istrati sau Nikos Kazantzakis, acesti tovarasi de drum faceau elogiul Pacii Sovietice, defiland sub stindardul rosu, in timp ce NKVD-ul, Securitatea sau Stasi ucideau si intemnitau milioane de alti intelectuali si furau prin spionaj tehnologia occidentala. In Statele Unite, replica a venit prin crearea faimoasei "Comisii McCarthy", care a pus la stalpul infamiei (dar fara a-i aresta) pe cei invinuiti de "activitati antiamericane". "Spiritul Genevei" (dupa 1955) a atenuat aceasta "lupta de clasa internationala", care a reizbucnit in anii 80, in timpul "Razboiului Stelelor", dupa ce - trei decenii sovieticii si satelitii lor inlocuisera propaganda veninoasa prin spionajul tacut, prin destinderea menita sa permita furtul tehnologiilor apusene. Dar, desi mobiliza multimi de zeci de milioane de demonstranti, comunismul era deja pe moarte. Nu mai putea tine piept la cursa inarmarilor decat prin infometarea propriilor populatii.

Cronologia
1945 4-12 februarie - Conferinta de la Ialta a Celor Trei Mari Aliati (Roosevelt, Churchill si Stalin) elaboreaza un text ambiguu, "Declaratia asupra Europei Eliberate" 24 februarie - Guvernul Radescu, instaurat in virtutea Conventiei de armistitiu din septembrie 1944, este atacat de forte paramilitare comuniste, sustinute de comandamentul sovietic. La 27 februarie, ca un prim semn al slabiciunii Declaratiei de la Ialta, Andrei Visinski cere, fara consultarea Aliatilor, inlocuirea guvernului roman cu un guvern de "front democratic" (Guvernul Petru Groza va fi impus regelui Mihai la 6 martie, ca o conditie a retrocedarii Transilvaniei de Nord, tinuta amanet de sovietici) 7 aprilie - "Acest razboi nu seamana cu cele din trecut; cel care ocupa acum un teritoriu isi impune propriul sistem social. Fiecare isi impune propriul sistem pana acolo unde i-au ajuns armatele. Nu se poate altfel." (Stalin) 8 mai - Semnarea actului de capitulare a Germaniei. Sfarsitul razboiului in Europa 4 iulie - Berlinul este divizat in patru zone de ocupatie (SUA, Marea Britanie, Franta si Uniunea Sovietica) 17 iulie- 2 august - Conferinta la varf de la Potsdam, la care participa Harry Truman, Winston Churchill (inlocuit mai tarziu de Clement Attlee) si Stalin, lasa majoritatea problemelor de la Ialta nerezolvate. In Romania, Mihai I declara greva generala, refuzand sa mai promulge actele guvernului comunist 6 august - Prima bomba atomica lansata asupra Hiroshimei (70.000 de victime) 8 august - Uniunea Sovietica declara si ea razboi Japoniei 9 august - Cea de-a doua bomba atomica este lansata asupra orasului Nagasaki (20.000 de victime) 14 august - Japonia capituleaza 15 august - Coreea este eliberata de sub ocupatia japoneza si impartita in doua zone, de-a lungul paralelei 38 24 august - Paralela 16 este limita de ocupatie in Indochina intre franco-britanici (Sud) si trupele nationaliste chineze (Nord) 2 septembrie - Republica Populara Democrata Vietnam proclamata de Ho si Min se declara independenta 18 noiembrie - La Nrnberg incepe procesul criminalilor de razboi nazisti 19 noiembrie - Republica Populara a Iugoslaviei, proclamata de Tito 1946 5 martie - Discursul lui Winston Churchill despre "Cortina de Fier", tinut la Westminster College in Fulton (Missouri). Printr-o ironie, Cortina urmareste indeaproape prevederile "acordului procentajelor" stabilit in octombrie 1944 intre Stalin si acelasi Churchill

25 martie - La presiunea Occidentului, URSS isi retrage trupele din Iran 3 mai - La Tokyo incepe procesul criminalilor de razboi japonezi 26 mai - Comunistii obtin 38% in alegerile din Cehoslovacia 15 septembrie - Bulgaria se proclama republica populara 7 octombrie - In Grecia incepe razboiul civil dintre fortele guvernamentale si gherilele ELAS (comuniste) conduse de generalul Markos 19 noiembrie - Alegerile falsificate consolideaza dictatura comunista impusa de sovietici Romaniei 19 decembrie - Fortele comuniste ataca pe francezi, declansand primul razboi din Vietnam 1947 10 februarie - La Paris se semneaza Tratatul de Pace cu Italia, Romania, Ungaria, Bulgaria si Finlanda, negociat printr-o Conferinta a 21 natiuni 10 martie-25 aprilie - Esecul conferintei Celor Patru la Moscova precipita ruperea Germaniei in doua state 12 martie - "Doctrina Truman" promite asistenta americana oricarei natiuni amenintate de comunism Mai - Revocarea ministrilor comunisti din guvernele Frantei si Italiei 5 iunie - Anuntarea Planului Marshall pentru cooperare cu Europa, refuzat de sovietici si apoi de toate tarile satelite. La 22 septembrie va fi acceptat de 16 state occidentale, reunite intr-o Conferinta la Paris 27 septembrie - In locul Cominternului (desfiintat la 22 mai 1943) este creat de sovietici Cominformul, care adopta Tezele lui Jdanov, preconizand o lume antagonica si bipolara. Cominformul va dura pana in aprilie 1956 11 noiembrie - In Romania, sentinta in procesul "marii tradari nationale": comunistii il condamna pe Iuliu Maniu si intreaga conducere a Partidului National Taranesc la "temnita grea pe viata". Opozitia prooccidentala este astfel aneantizata, iar partidul comunist devine partid unic. La 30 decembrie, regele Mihai este obligat de comunisti sa abdice. Este proclamata republica populara 1948 30 ianuarie - Coreea de Nord se proclama republica populara 21-25 februarie - Instalarea unui guvern comunist in Cehoslovacia, urmata de sinuciderea ministrului de Externe Jan Masaryk si de demisia presedintelui Bene 14 mai - David Ben Gurion proclama statul Israel, recunoscut in zilele urmatoare de SUA si URSS, dar atacat de statele arabe 3 iunie - Este stabilit statutul politic al Germaniei de Vest, plasata sub control aliat

23 iunie - Blocarea de catre sovietici a cailor de intrare in Berlinul de Vest. Aprovizionarea cu produse vitale a celor 2,5 milioane locuitori se va face pana la 4 mai 1949, de catre americani, printr-un pod aerian 28 iunie - Ruptura Tito-Stalin. Iugoslavia este exclusa din Cominform 15 august - Proclamarea Republicii Coreea (Coreea de Sud), al carei guvern va fi recunoscut de ONU ca fiind al intregii Corei 1949 29 ianuarie - Crearea la Moscova, ca replica la Planul Marshall, a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER), format din URSS si cinci tari satelite 25 martie - Instalarea la Pekin a guvernului comunist al lui Mao Tze Dun, dupa ocuparea orasului. La 1 octombrie va fi proclamata Republica Populara Chineza, iar guvernul nationalist chinez se va instala in insula Formoza (Taiwan) 4 aprilie - Formarea la Washington a Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), cuprinzand 12 state 23 mai - Crearea Republicii Federale a Germaniei, rezultata din unirea celor trei zone aliate. Prin alegerile din august devine cancelar Konrad Adenauer. RFG este primita la 11 noiembrie in blocul occidental 14 iulie - Explozia primei bombe atomice sovietice 7 octombrie - Proclamarea Republicii Democrate Germane in zona sovietica 10 octombrie - ONU decide sa plaseze Ierusalimul sub statut international, dar statul Israel isi va proclama aici capitala peste cateva saptamani 29 noiembrie - Cominformul cheama la rasturnarea "clicii titoiste" din Iugoslavia 1950 Incepe sa emita Europa Libera, un post de radio american destinat informarii tarilor de dincolo de Cortina de Fier. In 1951, un radio similar, Libertatea, va emite special pentru Uniunea Sovietica 14 februarie - Tratat sovieto-chinez semnat la Moscova, dupa o vizita de doua luni a lui Mao Tze Dun in URSS 14 aprilie - Emiterea in SUA a NSC-68, un program strategic anticomunist, aprobat insa de Truman la 30 septembrie 1950, in urma declansarii razboiului din Coreea 9 mai - "Declaratia Schuman", la Paris, lanseaza ideea unei Comunitati a Carbunelui si Otelului (viitoarea Uniune Europeana) 25 iunie - Trupele Coreii de Nord trec paralela 38 si ocupa capitala Coreii de Sud, Seul. Consiliul de Securitate condamna agresiunea si trimite trupe de interventie (primele din istoria ONU) sub conducerea generalului american MacArthur. Razboiul din Coreea va dura pana in 1953

21 octombrie - RP Chineza ocupa Tibetul 1951 1 februarie - Adunarea Generala ONU declara China ca agresor in Coreea 29 martie-5 aprilie - Julius si Ethel Rosenberg sunt condamnati la moarte in SUA pentru vanzarea de secrete atomice sovieticilor 18 iunie - In Romania, 44.000 de locuitori din zona de frontiera cu Iugoslavia sunt deportati intr-o singura noapte in partea opusa a tarii 14 septembrie - Cei Trei occidentali decid sfarsitul ocupatiei Germaniei 1952 18 februarie - Grecia si Turcia intra in NATO 10 martie - URSS conditioneaza pacea cu Germania de neutralitatea acesteia 27 aprilie - Tratat de pace intre Japonia si China nationalista 10 septembrie - Acordul germano-israelian privind acordarea reparatiilor de razboi este criticat de tarile arabe 31 octombrie - Explozia primei bombe termonucleare americane 4 noiembrie - Generalul Eisenhower este ales presedinte al SUA 3 decembrie - Rudolf Slanski, fost secretar general al PC Cehoslovac, si alti zece activisti comunisti sunt condamnati la moarte si executati de propriii tovarasi 1953 13 ianuarie - Arestarea a noua medici sovietici acuzati ca planuiesc asasinarea pacientilor din conducerea partidului 12 februarie - URSS rupe relatiile diplomatice cu Israelul 5 martie - Moartea lui Stalin. Intoarcerea la conducerea colectiva, cu Malenkov sef al guvernului si Hrusciov al partidului 25 martie - Declaratia noului lider Malenkov, privind coexistenta pasnica 26 martie - Noua echipa de la Kremlin acorda o ampla amnistie detinutilor politici din URSS 16 aprilie - Eisenhower lanseaza si el un apel la pace si destindere 14 iunie - Reluarea relatiilor Moscova-Belgrad 16-17 iunie - Greva generala si revolta populara impotriva ocupatiei sovietice in RD Germana, inabusite in sange

7 iulie - Epurarea sefului NKVD Lavrenti Beria, urmata de condamnarea sa la moarte 27 iulie - Acord de incetare a focului in Coreea 20 august - Experienta sovietica cu bomba cu hidrogen 1954 12 ianuarie - Politica "represaliilor masive" impotriva comunismului promovata de noul secretar de stat american John Foster Dulles 21 ianuarie - Primul submarin nuclear lansat in SUA 7 aprilie - Presedintele Eisenhower avertizeaza asupra politicii expansioniste sovietice "a dominoului" 7 mai - Comunistii vietnamezi ai lui Ho si Min inving fortele coloniale franceze la Dien Bien Fu. Se pune astfel capat primului razboi din Indochina. La Conferinta de la Geneva, din 17-28 iulie, Vietnamul este divizat in Nord si Sud pe paralela 17 29 septembrie - Hrusciov si Bulganin viziteaza China lui Mao 1955 4 ianuarie - Egiptul inchide accesul vaselor israeliene in Canalul Suez 8 februarie - Malenkov inlocuit de maresalul Bulganin ca sef al guvernului sovietic 18 aprilie - La Bandung (Indonezia) 29 tari din Asia si Africa pun bazele Lumii a Treia, nealiniate 5 mai - RF a Germaniei intra in NATO 14 mai - URSS si sapte tari est-europene (Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Romania, RDG si Ungaria) semneaza Tratatul de la Varsovia, de cooperare politica si militara 15 mai - Semnarea la Viena a Tratatului cu Austria, prin care aceasta devine neutra, trupele sovietice urmand sa se retraga (la 26 octombrie) 27 mai - Hrusciov in vizita la Belgrad. Sfarsitul "schismei iugoslave" 18-23 iulie - Conferinta Celor Patru Aliati de la Geneva (Eisenhower, Hrusciov+Bulganin, Eden si Faure) proclama destinderea internationala 9-13 septembrie - Konrad Adenauer semneaza la Moscova un acord de restabilire a relatiilor diplomatice cu URSS, dar nu recunoaste RD Germana 20 septembrie - Tratatul de amicitie URSS-RDG. La 10 decembrie RDG anunta ruperea relatiilor cu tarile care recunosc RFG ("doctrina Hallstein") 14 decembrie - Admiterea de catre ONU a 17 noi state membre, intre care si tarile comuniste esteuropene

1956 14-25 februarie - Congresul XX al PCUS aproba Raportul secret al lui Hrusciov, denuntand cultul personalitatii si violarea legalitatii socialiste in epoca stalinista. Sunt eliberati zeci de mii de detinuti politici si deportati 6 aprilie - Polonia este prima tara care anunta destalinizarea. Reabilitarea liderului comunist Wladislav Gomulka 17 aprilie - Dizolvarea Cominformului 13 iunie - Retragerea trupelor britanice din Egipt 28 iunie - Revolte muncitoresti la Poznan in Polonia, soldate cu 54 morti, 300 raniti si 320 arestati 18 iulie - Agitatii in Ungaria Schimbarea liderului stalinist Rkosi 19 iulie - SUA suspenda imprumutul acordat Egiptului pentru construirea barajului de la Assuan pe Nil 26 iulie - Nasser isi anunta intentia de a nationaliza Canalul Suez 17-21 iulie - Nasser, Nehru si Tito condamna colonialismul de orice fel si pun bazele neutralismului pozitiv 23 octombrie- 4 noiembrie - In Ungaria, insurectia anticomunista, care a condus la schimbarea guvernului, declararea neutralitatii si denuntarea Tratatului de la Varsovia, este inabusita in sange de Armata Rosie 29 octombrie - Dupa semnarea unui acord secret cu Franta si Anglia, Israelul ataca Egiptul si ocupa militar desertul Sinai. In 4 noiembrie, ONU trimite trupe de pace in Sinai, iar Anglia si Franta cer retragerea Israelului 17 decembrie - Pact de neagresiune intre NATO si Tratatul de la Varsovia 1957 5 ianuarie - Presedintele Eisenhower promite sprijin guvernelor din Orientul Mijlociu care se opun penetratiei comunismului 22 ianuarie - Sub presiunea ONU si SUA Israelul isi retrage trupele din teritoriile ocupate (1 martie). Fasia Gaza ramane sub controlul ONU. Canalul Suez va fi redeschis la 29 aprilie, mai putin pentru vasele israeliene 25 ianuarie - Casmirul ocupat de India 12 iunie - Mao Tze Dun proclama lozinca "Sa infloreasca o suta de flori" 4 octombrie - URSS lanseaza primul satelit spatial din istorie (Sputnik) 14-16 octombrie - Conferinta ideologica internationala la Moscova, condamnand "dogmatismul" si "revizionismul"

20 noiembrie - Imprumut sovietic pentru Egipt 7 decembrie - Iugoslavia renunta la ajutorul militar american. NATO decide dotarea tarilor membre cu arme si rachete nucleare. Baze nucleare NATO in Anglia, Italia si Turcia 1958 15 aprilie - NATO prevede introducerea in dotare a armelor atomice tactice 5-23 mai - Partidul Comunist Chinez lanseaza la al VIII-lea Congres "Marele Salt inainte", o campanie de pretinsa descentralizare a gospodariilor taranesti. La 29 august sunt inaugurate "Comunele Populare" 26 iunie - Executarea lui Imre Nagy, fostul premier din timpul revolutiei maghiare Iunie - Incepe retragerea trupelor sovietice din Romania 24 septembrie - De Gaulle cere SUA si Marii Britanii o conducere "in trei" a NATO Decembrie - Premiul Nobel pentru Literatura refuzat de Boris Pasternak, dupa o intensa campanie de denigrare de catre autoritatile sovietice 1959 1 ianuarie - Incepe sa functioneze Piata Comuna. In Cuba, Fidel Castro il inlatura pe dictatorul Batista 10 ianuarie - Hrusciov (devenit din martie 1958 si prim-ministru) propune occidentalilor un tratat de pace cu cele doua Germanii, care ar trebui sa devina neutre, iar Berlinul - oras liber. Planul e refuzat 20 iunie - URSS denunta acordurile nucleare cu China 15-27 septembrie - Calatorie a lui Hrusciov in SUA. La ONU propune dezarmarea generala. La 1 octombrie viziteaza China, pronuntandu-se impotriva folosirii fortei in relatiile internationale 1960 11-18 februarie - URSS acorda credite importante Indiei si Indoneziei 13 februarie - Prima bomba atomica franceza explodeaza in Sahara 21-23 martie - Miscari anti-apartheid in Africa de Sud 1 mai - Un avion spion american U2 este doborat deasupra URSS. Eisenhower refuza sa ceara scuzele pretinse de Hrusciov, iar acesta anuleaza intalnirea comuna pe care trebuia sa o aiba la Paris 20-25 iunie - In disputa pe care sovieticii si chinezii o au la Bucuresti, la congresul partidului comunist din Romania, Albania ia partea chinezilor Iunie-iulie - Numeroase tari africane decolonizate isi proclama independenta 14 septembrie - Crearea Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC) 8 noiembrie - J.F. Kennedy castiga alegerile prezidentiale impotriva lui Richard Nixon

10 noiembrie-14 decembrie - Consfatuire a 80 de partide comuniste la Moscova 19 decembrie - ONU recunoaste dreptul la independenta al poporului algerian 20 decembrie - In Vietnamul de Sud se creeaza un front de eliberare procomunist 1961 2 ianuarie - Ruperea relatiilor americano-cubaneze ca urmare a nationalizarii facute de Fidel Castro 8 februarie - Dupa referendumul reusit (70%) pentru autodeterminarea Algeriei, De Gaulle propune intalniri periodice ale tarilor africane. In acelasi timp, Kennedy propune o "Alianta pentru progres" a tarilor sud-americane. Aceasta se va realiza la 17 august 12 aprilie - Maiorul sovietic Iuri Gagarin este primul om care efectueaza un zbor in spatiu pe o orbita circumterestra, urmat la 5 mai de americanul Shepard 18-20 aprilie - Esec al atacului din Golful Porcilor care viza inlaturarea lui Fidel Castro 11 mai - Kennedy aproba programul de actiune americana in Vietnam 3-4 iunie - Intalnire Kennedy-Hrusciov la Viena. Kennedy propune un statu-quo 6-11 iulie - Coreea de Nord semneaza un tratat de alianta cu URSS si China 5 august - Hrusciov propune la CAER diviziunea internationala a productiei intre statele socialiste 13 august - Constructia Zidului Berlinului, care va separa sectorul comunist de cele occidentale, pentru urmatorii 28 de ani 1 septembrie - URSS face experiente atomice in atmosfera, iar SUA isi reiau experientele subterane 1-6 septembrie - La Belgrad, 24 tari nealiniate reafirma principiile neutralismului 17-31 octombrie - PCUS condamna la al XXII-lea Congres pozitiile comunistilor chinezi si albanezi. Relatiile diplomatice cu acestia vor fi rupte la 10 decembrie 1962 14 februarie - Cuba este exclusa din Organizatia Statelor Americane. SUA declara embargoul pentru produsele cubaneze 14 martie - Conferinta de dezarmare la Geneva (17 state) 22 martie - In sudul Vietnamului incep operatiunile impotriva Vietcong (armata comunista sprijinita de Vietnamul de Nord) 6 mai - Doctrina "ripostei graduale" si a "fortei multilaterale" expusa de McNamara la reuniunea NATO de la Atena. La 15 mai Franta isi stabileste unilateral propria "forta de lovire" 6-7 iunie - Romania se opune doctrinei CAER de "diviziune internationala socialista a muncii"

1 iulie - Independenta Algeriei votata prin referendum de 99% din populatie. Peste o saptamana, Algeria este admisa in ONU 2 septembrie - URSS decide intarirea ajutorului militar pentru Cuba 14 octombrie-20 noiembrie - Criza rachetelor sovietice descoperite in Cuba, cand omenirea s-a aflat in fata unui razboi nuclear 20 octombrie - Conflict chino-indian de frontiera. Chinezii se retrag dupa ce India cere sprijinul SUA 15 decembrie - China acuza "aventurismul" si "defetismul" Uniunii Sovietice. La 14 iunie 1963, PC Chinez adreseaza PCUS o "scrisoare in 25 de puncte". La 14 iulie 1963, raspunsul din Pravda consacra ruptura ideologica 1963 14 ianuarie - De Gaulle condamna "acordul de la Nassau" de inarmare atomica si se opune intrarii Marii Britanii in Piata Comuna 20 iunie - "Telefonul rosu" intre SUA si URSS 26 iunie - Kennedy declara in Berlinul de Vest, in apropierea Zidului: "Eu sunt berlinez" si reafirma garantia americana, in entuziasmul sutelor de mii de participanti la miting 5 august - La Moscova este semnat de SUA, URSS si Marea Britanie (nu si de China si Franta) un tratat de "interzicere partiala a experientelor nucleare in spatiul atmosferic, extra-atmosferic si submarin" 19-20 septembrie - La ONU, URSS propune o conferinta internationala de dezarmare. Presedintele Kennedy sugereaza cooperarea pasnica in domeniul stiintific 21 septembrie - URSS reproseaza Chinei mai mult de 5.000 de violari ale frontierei sale de stat 1 noiembrie - Presedintele Vietnamului de Sud este asasinat in cursul unei lovituri de stat militare 22 noiembrie - Asasinarea presedintelui Kennedy la Dallas 1964 9-10 ianuarie - Guvernul din Statul Panama denunta Tratatul de folosire a Canalului semnat in 1903 13-17 ianuarie - La reuniunea panaraba de la Cairo se decide crearea unei armate de eliberare a Palestinei. La 28 mai, tot la Cairo, se anunta formarea Organizatiei de Eliberare a Palestinei 21-27 aprilie - Partidul Muncitoresc (comunist) Roman se proclama independent de orice centru de putere in cadrul miscarii comuniste mondiale. Romania inaugureaza o politica diplomatica si comerciala deschisa spre toate azimuturile si elibereaza pana in august, la cererea Occidentului, toti detinutii politici din inchisori si din lagarele de munca 18 iunie - Consiliul de Securitate ONU condamna politica de apartheid din Africa de Sud 28 iulie - China refuza sa participe la Conferinta mondiala a partidelor comuniste propusa de Hrusciov

2 august - Lupte in Golful Tonkin intre fortele SUA si Vietnamul de Nord 5 august - Turcia bombardeaza sate grecesti din Cipru, care si-a proclamat independenta in 1960. Mitropolitul Makarios, sef al statului, cere ajutorul URSS La 30 septembrie se semneaza acordul URSSCipru de protejare a insulei 14 octombrie - Nikita Hrusciov este demis din toate functiile de stat si de partid. Incepe "era stagnarii", sef de stat si de partid devenind Leonid Brejnev 16 octombrie - Prima bomba atomica chineza 6 noiembrie - Primul ministru chinez Ciu En Lai viziteaza Moscova. Destinderea intre cele doua puteri comuniste este continuata de premierul sovietic Kosighin, care viziteaza la 5 februarie 1965 Pekinul 1965 7 februarie - Dupa vizita lui Kosighin la Hanoi, americanii intensifica raidurile asupra Vietnamului de Nord. La 5 aprilie, URSS furnizeaza vietnamezilor rachete antiaeriene 12-16 mai - Republica Federala a Germaniei stabileste relatii diplomatice cu Israelul, ceea ce provoaca ruperea in lant a relatiilor cu ea de catre noua state arabe 28 iulie - Presedintele american Johnson mareste contingentul american in Vietnam la 125.000 oameni 24 august - Lupte la frontiera indo-pakistaneza. China sustine Pakistanul 1966 31 ianuarie -Dupa cinci saptamani de "ofensiva a pacii", SUA reiau bombardamentele in Vietnamul de Nord. De Gaulle denunta bombardamentele, iar la 7 martie, intr-un mesaj adresat presedintelui Johnson, anunta intentia Frantei de a parasi NATO. La 11 martie, intr-o scrisoare adresata Aliatilor, anunta ca Franta nu-si va integra trupele in comandamentul NATO 18 aprilie - Mao lanseaza "Marea Revolutie Culturala Proletara", care va inregistra de-a lungul anilor sute de mii de victime, iar in Occidentul stangist va fi considerata o intoarcere la izvoarele puritatii comunismului. La 18 august, Mao va trece in revista Garzile Rosii in compania noului sau favorit Lin Biao 6 iunie - In urma retragerii Frantei, Consiliul NATO se muta la Bruxelles, iar bazele aeriene in Marea Britanie 20 iunie-1 iulie - Vizita in URSS a generalului De Gaulle. Cele doua tari "isi vor uni eforturile in interesul pacii" 13-14 decembrie - Primele bombardamente americane asupra capitalei vietnameze Hanoi 1967 27 ianuarie - Acord international de folosire pasnica a spatiului cosmic, semnat simultan la Moscova, Washington si Londra 30 ianuarie - Stabilirea de relatii diplomatice intre RF a Germaniei si Romania (prima tara esteuropeana care isi asuma riscul)

7 aprilie - Duel aerian intre Siria si Israel 21 aprilie - Lovitura de stat "a Coloneilor" in Grecia 18 mai - Cresterea tensiunii in Orientul Apropiat. Egiptul cere fortelor ONU sa paraseasca zona. La 22 mai sunt inchise golful Akaba si portul israelian Eilat 5-10 iunie - "Razboiul de sase zile", cu mari pierderi teritoriale arabe. Sase tari arabe rup in semn de protest relatiile diplomatice cu SUA si Marea Britanie. Consiliul de Securitate cere incetarea imediata a focului 17 iunie - In China, prima explozie termonucleara 27 iunie - Parlamentul israelian voteaza anexarea partii arabe a Ierusalimului. Adunarea Generala ONU cere la 12 iulie anularea acestui act, precum si un statut de separare a orasului 15-27 iulie - Urarea lui De Gaulle la Montreal: "Vive le Qubec libre!" este considerata un indemn la secesiune si duce la intreruperea vizitei 8 august - Statele pro-occidentale din Sud-Estul Asiei se grupeaza in ASEAN 28 august - In Sudan, statele arabe decid sa nu mai recunoasca Israelul si sa nu mai incheie tratate de pace cu el 12 septembrie - In Polonia, De Gaulle vorbeste de "Europa de la Atlantic pana la Urali" 18 septembrie - SUA decid crearea unei retele de instalatii antiracheta 15 noiembrie - Lupte in Cipru intre fortele turce si grecesti 18-19 decembrie - In cadrul conferintei Celor Sase, De Gaulle se opune din nou aderarii Marii Britanii la Piata Comuna 1968 3 ianuarie - Alexander Dubek il inlocuieste pe stalinistul Antonin Novotny in functia de secretar general al Partidului Comunist Cehoslovac. Peste cateva saptamani incepe "Primavara de la Praga", a "socialismului cu fata umana", care declanseaza o imensa simpatie in interiorul si exteriorul tarii 8 martie - Tulburari studentesti la Varsovia 30 martie - Lyndon Johnson anunta oprirea bombardamentelor din Vietnam si se retrage din cursa prezidentiala. Sunt anuntate negocieri de pace pentru luna mai, la Paris 14-18 mai - De Gaulle, vizitand Romania, condamna hegemonismul. In acest timp, la Paris incep miscari studentesti de stanga, asa-numitul "Mai protestatar", care culmineaza cu o greva generala si cu mari distrugeri materiale 30 iunie - In alegerile pe care le-a provocat in urma tulburarilor din luna mai, De Gaulle este reales presedinte al Frantei cu o uriasa majoritate

20/21 august - Ocuparea Cehoslovaciei de trupele Pactului de la Varsovia (mai putin ale Romaniei), dupa mai multe reuniuni bilaterale si multilaterale in cadrul carora conducerea cehoslovaca rezista la presiunile ideologice 1969 18 ianuarie - Noua conferinta in problema razboiului din Vietnam, la Paris 17 aprilie - Dubek inlaturat de la conducerea PC Cehoslovac. Gustav Husak incepe "procesul de normalizare", care va dura doua decenii 23 aprilie - Incidente produse in Liban de palestinieni. Se proclama starea de urgenta pana la 20 noiembrie, cand are loc incetarea focului 5-17 iunie - Divergente ideologice la Conferinta de la Moscova a 75 partide comuniste si muncitoresti 24 iulie -3 august - Richard Nixon face o vizita in Asia de Sud-Est si Romania 28 septembrie - Willy Brandt, ales cancelar al Germaniei, anunta deschiderea spre Est 1970 29 martie - Intalnire istorica intre Willy Brandt si primul ministru din RDG, Willy Stoph 7 iunie - In Iordania, lupte sangeroase intre armata iordaniana si palestinieni 1 iulie - Dupa trei ani de intrerupere, reluarea relatiilor diplomatice URSS-RP Chineza 12 august - Tratat guvernamental germano-sovietic semnat la Moscova 4 septembrie - Salvador Allende castiga in Chile alegerile parlamentare 7 decembrie - Tratat vest-germano-polonez la Varsovia 1971 3 mai - Honecker il inlocuieste pe Ulbricht la conducerea Partidului Socialist Unit (comunist) din RDG 10-21 mai - Convorbirile anglo-franceze (Heath si Pompidou) redeschid calea intrarii Regatului Unit in Comunitatea Economica Europeana. Acordul va fi parafat de Cei sase la 23 iunie si va intra in vigoare in 1973 27 mai - Tratat de prietenie sovieto-egiptean. La 9 august URSS va semna un tratat similar cu o alta tara nealiniata, India 17 iunie - Printr-un acord cu Japonia, SUA permit restituirea insulei Okinawa, ocupata in 1945. Insulele Kurile raman insa sub ocupatie sovietica 6 iulie - Dupa cativa ani de relativa liberalizare, Nicolae Ceausescu proclama in Romania o "minirevolutie culturala", luand modelul chinez si nord-corean 25-30 octombrie - In Franta, Brejnev efectueaza prima sa vizita occidentala

25 octombrie - Admiterea in ONU a Chinei comuniste si suspendarea Taiwanului 9-10 octombrie - Consiliul Atlantic decide la Bruxelles sa propuna tarilor comuniste o Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa (CSCE, viitoarea OSCE). Convorbirile preparatorii vor incepe abia la 22 noiembrie 1972, la Helsinki 26 decembrie - Ofensiva de mare anvergura declansata de americani in Vietnamul de Nord 1972 21-28 februarie - Vizita a lui Nixon in China comunista, pregatita prin indelungate negocieri duse de secretarul de stat Kissinger, initial prin medierea diplomatiei secrete romane. Presedintele american declara oficial suspendarea sprijinului dat, inca de la infiintare, Taiwanului 9 mai - Primul-ministru israelian, Golda Meir, viziteaza Romania, unde va gasi un mediator privilegiat pentru problemele Orientului Apropiat 22-23 mai - Richard Nixon semneaza la Moscova, impreuna cu Brejnev, acordul de limitare a armamentelor strategice (SALT I) 26 mai - Tratatul asupra circulatiei intre RDG si RFG (primul act semnat in comun de cele doua state germane) 18 iulie - Anwar as Sadat revoca pe consilierii sovietici aflati in Egipt 25-30 septembrie - Sfarsitul mult intarziat al starii de razboi intre Japonia si China 18 decembrie - Raiduri aeriene masive ale aviatiei americane asupra Hanoiului. Peste doua saptamani, Nixon anunta oprirea bombardamentelor si reluarea Conferintei de Pace de la Paris 21 decembrie - Semnarea oficiala in Berlinul Rasaritean a Tratatului fundamental, care statorniceste relatiile intre cele doua state germane

1973 1 ianuarie - Danemarca, Irlanda si Marea Britanie intra in Comunitatea Economica Europeana 27 ianuarie - Semnarea incetarii razboiului si restabilirii pacii in Vietnam de catre Statele Unite si toate celelalte parti din conflict 31 ianuarie - 19 tari facand parte din NATO (mai putin Franta) si din Pactul de la Varsovia deschid la Viena tratative privind reducerea fortelor militare in Europa 3-7 iulie - La Helsinki are loc prima faza a pregatirilor pentru Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa (CSCE) 24-28 august - Congres al PC Chinez: la patru ani de la congresul anterior (1-24 aprilie 1969), in care Lin Biao era numit succesor al lui Mao, acesta este acum considerat tradator

11 septembrie - La un an de la alegerea lui Salvador Allende, acesta este inlaturat de o lovitura de stat militara condusa de generalul Augusto Pinochet 13 septembrie - Infruntari aeriene israeliano-siriene 6 octombrie - Razboiul de Yom Kippur. Egiptul si Siria ataca Israelul. Canalul Suez este trecut la 8 octombrie. In 15, Israelul stabileste un cap de pod pe malul occidental si distruge o baza de rachete. In 22, Consiliul de Securitate ONU ordona oprirea focului 17 octombrie - Tarile din Golf hotarasc diminuarea pretului de titei si un embargo al exporturilor in SUA, ceea ce creeaza o criza energetica mondiala 12 decembrie - Secretarul de Stat american Kissinger cere aliatilor occidentali crearea unui cartel unit de energie 23 decembrie - Reuniti la Teheran, participantii dubleaza pretul petrolului vandut de sase tari din zona Golfului 1974 18 ianuarie - Semnarea acordului de dezangajare a trupelor stationate in lungul Canalului Suez 7 februarie - Kissinger semneaza in Panama acordul de principiu asupra restituirii zonei Canalului 12 februarie - Scriitorul rus Aleksandr Soljenitin, care publicase in Occident Arhipelagul Gulag, este expulzat 18 martie - La Viena, embargoul petrolier aplicat Statelor Unite dupa Razboiul de Yom Kippur este ridicat de tarile OPEC (cu exceptia Libiei si Siriei) 23 aprilie - Dupa o naveta diplomatica a lui Kissinger este semnat acordul israelo-sirian privind dezangajarea fortelor in zona Inaltimilor Golan 6 mai - Cancelarul Willy Brandt este nevoit sa demisioneze din cauza implicarii anturajului sau in spionaj pentru STASI Iulie - Profitand de o incercare de ocupare a Ciprului de catre regimul "Coloneilor" greci, forte militare turcesti debarca in insula, ocupand o parte a acesteia. Coloneii sunt inlaturati de la putere si ulterior condamnati, iar in Cipru va incepe o lunga perioada de sciziune statala 5 august - Presedintele Nixon demisioneaza in urma afacerii "Watergate". Ii succede Gerald Ford 1975 13 februarie - In partea Ciprului ocupata de fortele turce este proclamat un stat autonom (nerecunoscut pe plan international) 13-16 aprilie - Ciocniri sangeroase la Beirut intre palestinieni si falangistii de dreapta libanezi. Inceputul razboiului civil libanez 17 aprilie - Capitala Cambodgiei, Phnom Penh, este cucerita fara lupta de comunisti

1 august - Semnarea de catre 35 de state, la Helsinki, a Actului Final al Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa, care prevede un control sistematic al respectarii drepturilor omului 21 august - In urma medierii lui Kissinger, Israelul si Egiptul pun capat starii de beligeranta. Canalul Suez este redeschis pentru vasele nemilitare, dupa opt ani de blocare 16-19 decembrie - Conferinta Nord-Sud, la Paris, pe probleme economice si de dezvoltare 1976 8 ianuarie - Moartea liderului chinez Ciu En Lai. Campanie impotriva reformatorului Deng Xiao Ping 5 aprilie - Khmerii rosii din Cambodgia inlatura pe printul Sianuk 12 aprilie - Siria rupe relatiile cu palestinienii din Liban si trimite trupe acolo 17-22 mai - Vizita lui Giscard dEstaing in SUA. Incalzirea relatiilor franco-americane 28 mai - Tratat URSS-SUA de reducere a experientelor nucleare 24 iunie - Indonezia anexeaza Timorul fost portughez. Unificarea Vietnamului de Nord si de Sud, cu capitala la Hanoi 29-30 iunie - Conferinta partidelor comuniste europene recunoaste dreptul fiecarui partid de a alege o cale diferita de acces la comunism 9 septembrie - Moartea lui Mao Tze Dun. Sotia sa si alti trei colaboratori vor fi judecati in curand ca "Banda celor Patru" 18 octombrie - Armistitiu in razboiul civil din Liban, garantat de o forta de pace de 30.000 oameni, in majoritate sirieni 2 noiembrie - Jimmy Carter, ales presedinte al Statelor Unite, se va preocupa cu asiduitate de aplicarea drepturilor omului potrivit Actului Final de la Helsinki 25 decembrie - In urma unor negocieri multinationale, dizidentul rus Vladimir Bukovski este expulzat direct din inchisoare in Occident, fiind "schimbat" cu liderul comunist chilian Luis Corvalan 1977 1 ianuarie - Lansarea "Chartei 77", un manifest cehoslovac al drepturilor si libertatilor omului 22 februarie - Jimmy Carter trimite o scrisoare de sustinere academicianului Andrei Saharov, persecutat de autoritatile sovietice 10 august - Acord SUA-Panama de restituire in anul 2000 a suveranitatii asupra Canalului 1 octombrie - Declaratie comuna SUA-URSS, recunoscand "drepturile legitime ale poporului palestinian" si cerand retragerea Israelului din teritoriile ocupate dupa 1967 4 august - La Belgrad, conferinta pentru examinarea aplicarii Actului Final de la Helsinki din 1975

1 septembrie - Asociatia Internationala de Psihiatrie condamna inchiderea dizidentilor sovietici in azile 25 septembrie - In Cambodgia ajunge la putere Pol Pot, unul din marii criminali ai istoriei, care va extermina peste doua milioane de compatrioti 19-21 noiembrie - Anwar as Sadat pledeaza in Knessetul israelian pentru "Pace cu dreptate". Criticat de tarile arabe din "Frontul Refuzului", el invita la Cairo partile implicate in conflict. Conferinta are loc (714 decembrie) numai in prezenta Egiptului, Israelului, Statelor Unite, a reprezentantilor ONU si Vaticanului. In acelasi timp, Menahem Begin expune la Washington planul de pace prin care se acorda autonomie Iudeii si Samariei, precum si autoguvernare Locurilor Sfinte. Dar parerile raman impartite in privinta problemei palestiniene 1978 5 martie - In China sunt dizolvate "comitetele revolutionare" create in anii 60 de Mao 16 martie-9 mai - Rapirea si uciderea lui Aldo Moro de catre "Brigazile rosii" italiene. 5-17 septembrie - Begin si Sadat semneaza Acordul de la Camp David pentru pace in Orientul Apropiat 7 septembrie - La Londra un ziarist bulgar de la BBC, Ghiorghi Markov, este ucis cu o umbrela otravita de Securitatea din tara sa coordonata de KGB 27 octombrie - Cardinalul Carol Wojtyla este instalat Papa, luandu-si numele Ioan Paul al II-lea. Primul sau indemn: "Deschideti larg portile pentru Hristos" 25 decembrie - Invazia Cambodgiei de catre Vietnam 1979 16 ianuarie - Sahul Mohamed Reza Pahlavi este nevoit sa paraseasca Iranul din cauza convulsiilor sociale 1 februarie - Ayatolahul Khomeiny se intoarce din exil si preia conducerea tarii, care devine o republica islamica, teocratica 26 martie - Tratat de pace intre Egipt si Israel 3 mai - Margaret Thatcher devine prim-ministru al Marii Britanii 2 iunie - Papa Ioan Paul al II-lea este primit cu entuziasm in Polonia 18 iunie - Carter si Brejnev semneaza la Viena tratatul SALT II de neproliferare nucleara, care nu va fi multa vreme ratificat din cauza evenimentelor ce survin 17 iulie - Stangistii sandinisti pun mana pe putere in Nicaragua 4 noiembrie - Mii de iranieni ocupa ambasada SUA din Teheran, luand ostatici 66 diplomati si familiile lor. Criza ostaticilor va dura 444 zile, cu toate presiunile economice si diplomatice facute de americani

27 decembrie - Afganistanul este invadat de Armata Rosie, dupa ce presedintele tarii a fost asasinat de comunisti. SUA si China protesteaza energic 1980 4 ianuarie - Embargo american asupra vanzarilor de cereale si tehnologie catre URSS. Tratatul SALT II blocat in Congres. Mujahedinii care se opun invadatorilor sovietici primesc bani si arme din SUA, China, Iran si Arabia Saudita. Gherilele musulmane vor rezista ocupantiilor pana la retragerea acestora, in mai 1988 7 aprilie - SUA rup relatiile diplomatice cu Iranul din cauza retinerii ostaticilor 22 aprilie - Comitetul Olimpic American, urmat de alte 61 de tari, se pronunta pentru boicotarea viitoarelor Jocuri Olimpice de la Moscova 14 august - Greva la Gdansk in sprijinul crearii unui sindicat liber. La 30 august ia nastere Solidaritatea, sindicatul care de-a lungul timpului va duce la implozia sistemului comunist din interiorul sau 22 septembrie - Inceputul razboiului intre Iran si Irak 4 noiembrie - Ronald Reagan este ales presedinte al Statelor Unite, facandu-si un tel principal din stavilirea expansiunii sovietice 1981 20 ianuarie - Eliberarea ostaticilor americani de la Teheran si sfarsitul crizei 24 ianuarie - Noua greva poloneza pentru saptamana de cinci zile. Devenit premier al Poloniei, generalul Jaruselski cere un ragaz de trei luni 24 ianuarie - Sprijin american declarat pentru guvernul din El Salvador contra gherilelor de stanga 13 mai - Papa Ioan Paul al II-lea este impuscat in Piata Sf. Petru din Roma, in fata a 20.000 de pelerini, intr-un atentat comandat de serviciile secrete bulgar si sovietic 7 iunie - Israelul bombardeaza un reactor nuclear irakian pentru a preveni producerea de arme nucleare 8 august - Reagan ordona productia de bombe cu neutroni 6 octombrie - Asasinarea de catre fundamentalisti a presedintelui Anwar as Sadat 13 decembrie - Jaruselski instituie legea martiala si-i aresteaza pe membrii conducerii Solidaritatii 1982 6 ianuarie - Israelul invadeaza Libanul 11 ianuarie - NATO critica URSS pentru ca sprijina represiunile din Polonia 5 februarie - Sanctiuni impuse de Marea Britanie contra Poloniei si Uniunii Sovietice

22 aprilie - Secretarul de stat adjunct Eagleburger anunta ca politica americana fata de statele comuniste va fi diferentiata in functie de liberalizarea economiei 28 aprilie, 21 iulie - Eliberarea unei mari parti a sindicalistilor si dizidentilor arestati in Polonia. La 12 decembrie vor fi anulate unele dintre restrictiile legii martiale, dar legea va fi ridicata abia la 21 iulie 1983 1 octombrie - Noul cancelar al Germaniei este Helmuth Kohl 10 noiembrie - Moare Leonid Brejnev. Ii succede fostul sef KGB, Iuri Andropov. 1983 8 martie - Ronald Reagan numeste Uniunea Sovietica "un imperiu al raului". Mai tarziu (23 martie) Ronald Reagan lanseaza Initiativa de Aparare Strategica, asa-numitul "Razboi al stelelor" 16 iunie - Noua vizita in Polonia a Papei Ioan Paul al II-lea 18 iunie - In China, Deng Xiao-Ping devine presedinte al Comitetului Militar Central 22 octombrie - Mari proteste in orasele occidentale impotriva planului de instalare a 572 rachete americane cu raza medie de actiune 23 octombrie - Instalatii militare americane si franceze din Beirut sunt distruse de teroristi (300 de victime) 1984 9 februarie - Moartea lui Iuri Andropov. Ii succede Konstantin Cernenko 8 mai - URSS si alte state comuniste (cu exceptia Romaniei) anunta boicotarea Jocurilor Olimpice de la Los Angeles 16 mai - Departamentul de Stat american condamna tratamentul la care este supus dizidentul sovietic Andrei Saharov, aflat de mai mult timp in domiciliu fortat in orasul Gorki 19 decembrie - Marea Britanie si China semneaza un acord de trecere a Hong Kong-ului sub suveranitate chineza incepand cu anul 1997 1985 4 februarie - Triplarea bugetului militar american pentru sustinerea Razboiului stelelor 10 martie - Dupa moartea lui Cernenko este ales secretar general al PCUS Mihail Gorbaciov, care va lansa sloganurile reformiste Perestroika si Glasnosti 19 noiembrie - Reagan si Gorbaciov discuta la Geneva problema reducerii accelerate a armelor (prima intalnire americano-sovietica la varf dupa 1979) 1986 26 aprilie - Explozia nucleara de la Cernobil contamineaza o mare suprafata a Europei Nordice, Centrale si de Est

August-septembrie - Val de arestari si expulzari incrucisate de spioni in SUA si URSS 21 septembrie - NATO si Pactul de la Varsovia cad de acord sa se informeze reciproc despre manevrele militare importante 10-12 octombrie - Noua intalnire Reagan-Gorbaciov la Reykjavik 16 decembrie - Gorbaciov il elibereaza pe Andrei Saharov din domiciliul fortat 1987 14 iunie - In a treia vizita a sa in Polonia, Papa isi exprima sprijinul total pentru Solidaritatea 22 iulie - Gorbaciov este de acord cu propunerea americana privind distrugerea tuturor rachetelor cu raza medie de actiune. Tratatul va fi semnat de Reagan si Gorbaciov la 10 decembrie, la Washington, unde oaspetele sovietic este aclamat public pentru disponibilitatea sa 7 septembrie - Erich Honecker este primit cu onoruri de stat in capitala Republicii Federale a Germaniei 15 noiembrie - In Romania, la Brasov, 10.000 de oameni, majoritatea muncitori din industria de autocamioane, iau parte la o manifestatie de strada impotriva comunismului si a lui N. Ceausescu. 1988 8 februarie - Gorbaciov anunta planul de retragere a trupelor sovietice din Afganistan incepand cu 15 mai 25 mai - Ministrii Comunitatii Europene si CAER anunta recunoasterea reciproca a celor doua organisme. In Ungaria, Jnos Kdr este inlaturat din conducerea partidului comunist de catre fortele reformatoare 31 august - Lech Walesa cere muncitorilor polonezi incetarea valului de greve pentru a se trece la tratative cu guvernul 20 octombrie - Andrei Saharov este ales in prezidiul Academiei de stiinte a URSS 2 noiembrie - Margaret Thatcher se intalneste, in cadrul unei vizite in Polonia, cu Lech Walesa. 1989 11 ianuarie - In Ungaria, o comisie de studii afirma ca Revolutia din 1956 a fost o revolta autentica, nu o contrarevolutie inspirata de forte din exterior. Parlamentul ungar adopta o lege care da dreptul la formarea de noi partide politice 19 ianuarie - Jaruselski cheama la negocieri sindicatul Solidaritatea, care urmeaza sa fie legalizat 18 februarie - Un raport al guvernului polonez ii blameaza pe sovietici pentru masacrul din 1939, din padurea Katyn, atribuit pana atunci armatei germane 21 februarie -Vclav Havel condamnat la noua luni de inchisoare, in timp ce populatia cere eliberarea sa

6 martie - Ministerul de Externe sovietic repudiaza retroactiv doctrina lui Brejnev, a "suveranitatii limitate", din 1968, declarand ca viitorul tarilor din Europa de Est se afla "in propriile lor maini" 15 martie - In Ungaria au loc marsuri de protest impotriva guvernului comunist 7 aprilie - La Masa Rotunda se realizeaza un compromis intre guvernul polonez si Solidaritatea. La alegeri, aceasta va avea dreptul sa prezinte candidati proprii. In acelasi timp, SUA anunta un ajutor economic important pentru Polonia 9 aprilie - 19 morti in cursul reprimarii unei manifestatii antisovietice la Tbilisi 22 aprilie -4 iunie - Intre 100.000 si 1.000.000 manifestanti cer in Piata Tien An Men din Pekin libertati politice. Mitingul va fi reprimat la 4 iunie cu tancurile, mii de oameni fiind ucisi 2 mai - Autoritatile ungare incep sa stranga sarma ghimpata de pe frontiera cu Austria, demontand astfel simbolic Cortina de Fier. Primul ministru Miklos Nemeth declara la Varsovia ca Ungaria si Polonia vor stabili regimuri pluraliste si economii de piata 4 iunie - In alegerile poloneze, Solidaritatea castiga o mare majoritate 16 iunie - Reinhumarea la Budapesta a fostului premier executat Nagy Imre, cu funeralii nationale 9 iulie - Presedintele Bush, vizitand Polonia, cheama Solidaritatea sa conlucreze cu partidul comunist. Lech Walesa refuza aceasta colaborare 23 august - La implinirea a cincizeci de ani de la Pactul Ribbentrop-Molotov, popoarele baltice formeaza un lant uman in jurul celor trei tari, manifestandu-si protestul fata de guvernul sovietic 24 august - Tadeusz Mazowiecki, un consilier al lui Walesa, formeaza primul guvern necomunist din Europa de Est postbelica 30 august - La Chisinau se manifesta pentru limba romana si grafia latina 10 septembrie - Ungaria isi deschide frontiera spre Austria, permitand tranzitul germanilor din Est spre RF a Germaniei. In acelasi timp, pe frontiera de Est a Ungariei sunt primiti mii de cetateni romani care au trecut frontiera ilegal 26 septembrie - Ultimele trupe vietnameze parasesc Cambodgia 7 octombrie - Gorbaciov viziteaza RDG, indemnand pe Erich Honecker sa adopte un curs reformist. La 18 octombrie, Honecker este inlocuit de Egon Krenz, fost sef al Securitatii 23 octombrie - 300.000 demonstranti din Berlinul de Est cer libertati politice si dreptul de a infiinta partide de opozitie 25 octombrie - "Doctrina Sinatra" (dupa cantecul renumitului actor Fiecare in felul sau) este lansata de un purtator de cuvant sovietic in legatura cu Pactul de la Varsovia 28 octombrie - Mii de demonstranti din Praga cer sfarsitul guvernarii comuniste 1 noiembrie - RDG deschide frontiera cu Cehoslovacia. La 7 noiembrie Biroul Politic al PSUG si primul ministru Willy Stoph demisioneaza

9 noiembrie - Multimile de manifestanti incep sa demonteze Zidul despartitor ridicat in urma cu 28 ani intre partea occidentala si partea comunista a Berlinului 10 noiembrie - La Sofia, Todor Jivkov demisioneaza si el dupa 35 de ani de conducere 17 noiembrie - La Praga incepe, printr-o uriasa manifestatie anticomunista organizata de studenti, Revolutia de Catifea. Doua zile mai tarziu, se formeaza Forul Civic, o coalitie antiguvernamentala condusa de Vclav Havel 24 noiembrie - In Romania, delegatii la al XIV-lea Congres al partidului comunist il realeg pe N. Ceausescu secretar general 2-4 decembrie - Formal, Razboiul Rece ia sfarsit prin intalnirea Bush-Gorbaciov pe o nava in largul coastelor Maltei 15-22 decembrie - La Timisoara si apoi in alte cateva orase din Romania au loc manifestatii impotriva lui Nicolae Ceausescu si a dictaturii comuniste. Spre deosebire de alte tari din Estul Europei, au loc represalii masive, soldate cu 162 de morti si sute de raniti. In timpul manifestatiei din Bucuresti, sotii Ceausescu fug cu elicopterul, sunt apoi arestati si executati la 25 decembrie. In cateva zile insa, in timpul luptelor interne cu asa-numitii "teroristi", orchestrate de noua putere, sunt ucisi inca 942 oameni, cifra ranitilor depasind 3.300. Astfel, Razboiul Rece din Romania se incheie intr-o baie de sange. Sfirsitul Era Hrusciov Ocazional, lupta pentru extindere sau mentinerea influentei in anumite zone ducea la razboaie in care fiecare din cele doua blocuri sustinea una din parti, sau in care era implicata doar una dintre marile puteri. Aceste razboaie ramaneau traditionale (non-nucleare), desi initial nu se stia niciodata acest lucru. Primul a fost razboiul coreean(1905-1953), izbucnit atunci cand Coreea de Nord(comunista) a atacat Coreea de Sud. SUA si puterile aliate au intervenit in forta, apoi s-a implicat si China si in cele din urma s-a ajuns la un punct mort. Dictatorul sovietic Iosif Stalin a murit in 1953. Succesorul sau a fost Nikita Hrusciov. Noul lider a modificat cele mai dure aspecte represive ale regimului stalinist, desi URSS a ramas un stat aflat sub controlul total al unui singur partid. Pentru a-si dovedi bunele intentii, Hrusciov a dizolvat Cominformul si a conceput o noua doctrina a ,,convietuirii pasnice. Renuntand la ideea conform careia un conflict intre Est si Vest era inevitabil, el a declarat ca cele doua sisteme puteau sa se afle intr-o competitie pasnica: cea care va avea mai mult succes o va elimina pe cealalta. Asa s-a si intamplat in cele din urma, desi rezultatul nu a fost cel asteptat de Hrusciov. Dar scaderea tensiunii a fost de scurta durata. Berlinul de Vest provoca o vesnica iritare, deoarece pentru lumea comunista el era un exemplu al vietii occidentale prospere. De asemenea el oferea o ruta relativ facila de scapare pentru germanii din est. In cele din urma, cand reformele si tacticile lui Hursiciov s-au dovedit incapabile de a determina puterile occidentale sa se retraga, autoritatile din Germania de Est au ridicat un gard de sarma ghimpata si au construit un zid in jurul Berlinului de Vest pentru a impiedica accesul propriilor cetateni in oras. Acesta a fost o recunoastere umilitoare a esecului, dar Zidul Berlinului a reusit sa stabilizeze situatia: Berlinul a incetat sa mai fie scanteia care putea declansa un alt razboi mondial. Probabil cea mai grava criza postbelica a avut loc in Cuba. In 1959, revolutionarul cubanez Fidel Castro a preluat controlul asupra insulei; apoi, in urma unor dispute cu SUA, s-a mutat in tabara comunista. SUA nu agrea prezenta unui aliat sovietic in aceasta regiune considerata intotdeauna ca facand parte din sfera sa de influenta; in plus, Cuba se afla la o distanta destul de mica fata de coasta SUA. Apoi dupa esecul rusinos al unei invazii a SUA in Cuba, sustinuta de oponentii exilati ai lui Castro, pe insula au fost instalata rachete sovietice.

Criza cubaneza a rachetelor Cand SUA au descoperit ce se intampla, presedintele John F.Kennedy a ordonat o blocada navala pentru a impiedica alte rachete sovietice care deja se aflau pe drum sa ajunga in Cuba. Pentru o perioada de timp s-a crezut ca temutul razboi mondial era pe punctul de a izbucni; dar in cele din urma URSS a fost de acord sa-si retraga rachetele. Acesta a fost o infrangere pentru sovietici, dar Kennedy a evitat sa-l umileasca pe Hrusciov. Evident, acum ambele parti erau constiente de pericolele confruntarii si au luat masuri pentru evitarea ei. Dar in pofida intelegerilor limitate si temporale, cursa inarmarilor a continuat, si relatiile americano-sovietice oscilau intre perioade de detenta(relaxare a tensiunii) si de reinnoite ostilitati. In anii 1960 si 1970 blocul sovietic a ramas aparent puternic cu toate ca ruptura dintre URSS si China a complicat relatiile internationale. Sub conducerea lui Lenoid Brejnev(1967-1982) arsenalul nuclear al URSS a atins o marime comparabil cu cel al SUA; flota sovietica a fost si ea extinsa iar influenta sovietica parea in continua crestere, deoarece in numeroase tari din lumea a treia a fost impus prin interventia sovietica directa sistemul partidului unic. In schimb, SUA se impotmolise in Vietnam, implicand tot mai multe trupe si echipament militar, fara a reusi sa infranga guerilele din Vietnamul de Sud, sustinute de statul comunist din nord. Distrugerile din Vietnamul de Nord datorate unor serioase bombardamente ale SUA au revoltat paturi largi ale opiniei publice, in timp ce esecul politicii adoptate a avut un efect demoralizant asupra SUA. Ademenirea Ursului Ascensiunea comunismului pe plan mondial era inselatoare. In timpul lui Brejnev, cheltuielile militare au inghitit aproape 15% din totalul venitului national. Ca o consecinta a acestui fapt si a sistemului de planificare centralizat, economia sovietica a alunecat tot mai mult in datorii. In 1979, armata sovietica a intervenit in Afganistan pentru a sustine un guvern de aceeasi orientare si s-a trezit implicata intr-un conflict costisitor si umilitor de tipul celui din Vietnam. Adevaratele slabiciuni ale URSS-ului au devenit evidente la inceputul anilor 1980, cand presedintele american Ronald Reagan, un anticomunist convins, a intarit programele militare americane, care au culminat cu propuneri de instalare a unui sistem balistic in spatiul proiectul ,,Star Wars. Sfarsitul razboiului rece In 1985 Mihail Gorbaciov a devenit presedinte al URSS-ului, cu consecinte decisive asupra razboiului rece. Concentrat asupra reformei interne Gorbaciov, a realizat ca URSS nu mai putea face fata impovaratoarei curse a inarmarilor. In 1987, dupa acceptarea unor importante concesii, a asigurat prima diminuare a armelor nucleare. Cu economia sovietica aflata intr-un declin rapid, Gorbaciov a hotarat incetarea ajutorului acordat si retragerea sprijinului politic acordat regimurilor comuniste esteuropene, care in 1989 au inceput sa se prabuseasca. Uniunea Sovietica o luase pe drumul democratiei controlul partidului comunist devenise din ce in ce mai slab si economia era la pamant, Uniunea Sovietica devenea un prieten ce trebuia ajuta, in decembrie 1989 fiind anuntat sfarsitul Razboiului rece de Gorbaciov si George Bush. Primii ani ai lui Gorbaciov Ceea ce Gorbaciov si colaboratorii si Eduard Sevarnadze si Aleksandr Iakovlev au intentionat la bun nceput, cnd au dorit s reformeze Uniunea Sovietic a rmas neclar, chiar si pentru ei. Exist numeroase supozitii si explicatii privind intentia lor, dar majoritatea factorilor care s-au vehiculat par s fie absenta unei corelri ntre planuri si realitate si puterea fortelor de opozitie, care s-au dezlntuit chiar si mpotriva celor mai mici reforme. Evenimentele din URSS si din Europa de Est au uimit pe toat lumea, mai ales pe cei care aveau un oarecare respect pentru sistemul comunist, si,

printre acestia desigur se afla ntreaga conducere sovietic. S-ar putea s existe, totusi, o exceptie important de la aceast nepotrivire total ntre intentie si realizare. Gorbaciov, Sevarnadze, n mod deosebit, si alte personalitti sovietice au insistat pe faptul c unul dintre pilonii noului lor mod de a gndi a fost acordul ferm privind inadmisibilitatea rzboiului nuclear si, deci, necesitatea unei minime cooperri internationale, n mod deosebit ntre URSS si Statele Unite. Cu toate rezervele, se poate afirma c politica extern sovietic a reflectat aceast atitudine si, n acest caz, avantajul mondial a fost incalculabil, desi rezultatul n sine a fost minor, iar nceputurile sale, chiar n Uniunea Sovietic, au fost, n mare parte, anterioare regimului lui Gorbaciov. La baza reformei lui Gorbaciov se afl necesitatea de a scpa de impasul economic, care se contura tot mai clar la sfrsitul regimului lui Brejnev. Desi unii specialisti afirm c statul si societatea sovietic ncetaser s mai progreseze dup cderea lui Hrusciov, lunga perioad a lui Brejnev a devenit una de necontestat stagnare si coruptie. Indicatorii economici coborau continuu, desi, pn atunci, doar rata productivittii si productia sczuser si nu productivitatea si productia n sine. Cu toate marile cheltuieli si cu toate eforturile multiplicate, situatia agriculturii sovietice rmnea tragic. n industrie, ca si pn atunci, calitatea rmnea n urma cantittii, dar, cel mai important, ntreaga industrie, o mostenire a primelor planuri cincinale, nu reactiona competitiv la noul val tehnologic. ntr-adevr, rmnerea n urm din punct de vedere tehnologic si stiintific a constituit una dintre principalele ngrijorri sovietice. Necesittile militare continuau s foloseasc sume mari din produsul intern brut procentul era mai mult dect dublu fat de cel al Statelor Unite. Stagnarea si criza economic s-au regsit, n mod normal, n pesimismul si moralul sczut care predominau n tar. Primii doi trei ani ai regimului lui Gorbaciov, care a nceput la 11 martie 1985, au prezentat aspectul traditional . Noul secretar de partid trebuia s se strduiasc s-si ntreasc pozitia si, chiar, un timp, el a efectuat o rotire a personalului de conducere si de nalt nivel administrative. Astfel, la 1 iulie 1985, Sevarnadze a devenit membru al Biroului Politic, iar a doua zi a fost numit ministru de externe. Gorbaciov a dat dovad de mai mult originalitate n promovarea treptat a conceptului de glasnost.

n evolutia sa destul de bogat, conceptul, prezentnd o noutate uimitoare pentru societatea sovietic, i-a adus lui Gorbaciov un mare sprijin al intelectualilor, al publicului larg din tar, dar si din strintate. Admiratia extern a fost puternic amplificat, desigur, de politica extern pasnic a Uniunii Sovietice. Si totusi, trebuie s remarcm c, desi dificulttile regimului lui Brejnev erau criticate necontenit si desi Gorbaciov a reluat personal politica de destalinizare n iulie 1987, prin condamnarea terorii staliniste. n tot acest timp, perestroika si glasnost ddeau oamenilor speranta c se combin perfect ntr-o reform mreat, cu fat uman, pe linie leninist a Uniunii Sovietice. Din nefericire, aproape nimic nu mergea n timpul primilor ani ai lui Gorbaciov. Economia nu reactiona la simplele ndrumri. Politica economic a guvernului, mai ales cea financiar, a dus la deficite bugetare si la inflatie si lucrurile s-au nruttit. Rzboiul din Afganistan, deosebit de dureros pentru populatia Uniunii Sovietice, continua s fc victime. La 28 aprilie 1986, la Cernobl a explodat un reactor nuclear, catastrofa medical si de mediu scotnd n evident multiple deficiente sovietice, de la cele tehnice la cele de informare n mas. Si ntr-adevr acel tragic accident, tinut secret la nceput, a devenit punctul de plecare pentru glasnost si un argument puternic n favoarea acestei politici. Ulterior, glasnost, o realizare valoroas si de necontestat a anilor lui Gorbaciov, a nceput s devin tot mai periculos pentru regimul sovietic si pentru planurile sale. Cea mare greseal a lui Gorbaciov a fost convingerea c glasnost avea s ntreasc, si nu s distrug comunismul.Libertatea de exprimare nsemna libertatea de a pune ntrebri, si existau o multime de ntrebri la care guvernul sovietic ar fi preferat s nu rspund, de asemenea nsemna libertatea diferitelor opinii politice si de alt natur, si deci legitimarea diferitelor partide politice, concluzie clar pe care Gorbaciov a ncercat un timp s o nege prin meninerea glasnost, dar prin respingerea pluralismului politic. Glasnost si msurile de liberalizare asociate acestuia aveau s duc la aparitia diverselor grupuri pe strzile si n pietele Moscovei si ale altor orase sovietice. Aparitia nationalismelor si frmitarea Uniunii Sovietice Toate cele 15 republici constituente au fost n mod radical afectate. n plus, multe subdiviziuni etnice din cadrul acestor republici si alte minoritti etnice au intrat n conflict.

Conform naturii proprii nationalismului, relatiile participantilor erau antagoniste. n multe privinte, cele trei republici baltice Estonia, Letonia si Lituania au avut initiativa n ceea ce priveste dorinta lor de indepedent de ndat ce libertatea de exprimare a devenit posibil. Pentru prima dat n Estonia, a fost recunoscut prima coalitie politic pe scar larg, necomunist, Frontul Poporului, n iunie 1988. Estonia a fost cea care a proclamat la 17 noiembrie 1988 dreptul de a respinge legile sovietice, dac ele contraveneau autonomiei sale. La 18 ianuarie 1989, limba eston devine limb oficial. Exemplul su a fost urmat de Lituania care n mai 1989 a adoptat o rezolutie declarnd independenta, iar la 22 august 1989 aceasta a declarat nul si ilegal ocuparea si anexarea sovietic a Lituaniei n 1940. La nceputul lui decembrie 1989, Lituania a devenit prima republic care a desfiintat monopolul garantat al puterii partidului comunist, iar mai apoi, n aceeasi lun, Partidul Comunist din Lituania a votat pentru separarea de Moscova, devenind primul partid comunist local si independent de URSS. Evenimentele din Letonia si Estonia au urmat un curs similar. Gorbaciov a subestimat puterea nationalismului din zona baltic, precum si din alte prti, si, la nceput a ncercat s ignore sau s elimine cererile de recunoastere si de independent. De ndat ce criza a devenit clar, el a ncercat prin puterea cuvntului manipularea politic, dar niciodat prin represiuni militare masive. Astfel, la 11 ianuarie 1990, s-a dus la Vilnius, capitala Letoniei, spernd s-i conving pe lideri s opresc evenimentele nationaliste, dar nu a avut succes. Mai reusit a fost blocada petrolulului, o mare reducere a furnizrii de petrol ctre Lituania, care a nceput la jumtatea lunii aprilie 1990 si care a fortat republica s suspende, dar nu s anuleze declaratia de independent. Oficial, toate aceste acte de violent au fost catalogate drept incidente locale sau digresiuni, Gorbaciov a negat orice complicitate. De fapt, el afirma c se opunea modului n care procedau republicile baltice, nu dorintei lor de independent, care putea fi realizat n timp, n mod legitim, desi, personal, spera c ele vor decide s rmn n noua Uuniune Sovietic. Totusi Gorbaciov nu a stiut cum s procedeze cu cererile de independent si nici nu a oferit solutii, desi republicile au actionat n mod democratic.

Dac nationalismele s-au dezvoltat n mod paralel si chiar cooperant n zona baltic, ele au avut de la nceput un caracter antagonist n Transcaucazia. Revolutia georgian a avut drept eveniment central o duminic sngeroas . La 9 aprilie 1989, suprimarea brutal a unei demonstratii la Tibilisi a dus la moartea a 20 de participanti. La 1 aprilie 1991, georgienii s-au pronuntat ca fiind de acord ca independenta statului s fie stabilit pe baza actului de independent din 26 mai 1918 , cu o prezentare la vot conform cifrelor oficiale, de 90,53% din cei 3,4 milioane de locuitori cu drept de vot, rspunsul afirmativ a fost dat de 98,93% dintre ei. Deosebit de sngeroase au fost atacurile din Baku, capitala Azerbaidjanului, din ianuarie 1990, asupra armenilor si asupra unor rusi. Frontiera armeano-azerbaidjan a fost transformat n linie de front, n care taberele opuse erau foarte bine aprovizionate cu arme si echipament furat sau obtinut de la armata sovietic. Armenia si-a declarat independenta si s-a desprins de Uniunea Sovietic, desi, din cauza situatiei neplcute si a evenimentelor schimbtoare, decizia acesteia pare, probabil, mai putin radical dect a republicilor baltice. Mai cooperante, s-ar prea c au fost cele cinci republici localizate n Asia Central : Republicile Kazah, Kirghiz,Turkmen si Uzbek si Republica Iranian Tadijk. Profund afectate de actuala dezordine politic, afirmndu-si n urma celorlalte republici drepturile si suveranittile , n continuu conflict cu autorittile centrale, cu minorittile si uneori ntre ele, aceste republici s-au dovedit a fi printre cele mai putin revendicative din fosta Uniune Sovietic. Partidul si administratia au reusit destul de usor s-si mentin pozitiile n Asia Central sovietic, explicatia fiind, poate, relativa subdezvoltare a zonei, cu preponderenta unei singure culturi (bumbacul), srcia ei, explozia demografic si, mai ales, dependenta de uriasele subventii de la guvern, vitale pentru economie si chiar pentru existenta oamenilor. Kazahstanul, cea mai mare dintre cele cinci republici, reprezint un caz special : sudul este populat de kazahi, n timp ce nordul este predominat rusesc si, deci, revendicat de nationalistii rusi, precum Soljenitn, care sunt dornici s-i separe pe rusi de alte popoare. Viitorul istoric al Ucrainei va fi de o imens important pentru Rusia. Curentul nationalist a adus la putere la Kiev, dup alegeri, o coalitie guvernamental condus de comunisti ucrainieni nationalisti, combinat cu o miscare nationalist necomunist, cunoscut sub denumirea de Ruh.

Spre deosebire de nationalistii baltici, mai exclusivisti, politicienii ucrainieni i-au atras pe toti locuitorii republicii. n privinta relatiei cu guvernele rusesti si apoi cu cele sovietice, Ucraina a dat unele semne de participare la anumite tipuri de asociaii, dar totdeauna cu rezerve si cu probleme conflictuale. Printre acestea se numrau suveranitatea ucrainean asupra Crimeii, administrarea si distrugerea armelor atomice, precum si mprtirea si controlul fortelor armate n ceea ce priveste flota Mrii Negre. Prtile estice si cele vestice, mai mici ale Ucrainei se deosebesc foarte mult. n Vest, care a apartinut de URSS doar din 1939 sau din 1945, renasterea religioas a inclus si restauratia, uneori o restauratie militant, a fostei biserici unite interzise, ca jurisdictie catolic, iar anticomunismul si antirusismul nationalist au atins apogeul. Apropiati ucrainienilor din toate punctele de vedere, precum si implicati n evolutia general a Rusiei, bielorusii si-au dezvoltat un nationalism propriu destul de ncet, poate cu o generatie sau dou mai trziu dect ucrainienii. De asemenea, partidul s-a dovedit a fi puternic n Republica Bielorus dect n altele, dar totusi, noul val nationalist a avut urmri. Astfel, la sfrsitul lunii iulie 1990, Bielorusia a emis o declaratie de suveranitate , desi ea era una dintre membrele cele mai devotate ale comunittii. Republica Socialist Sovietic Moldova, situat la frontiera de sud-vest a Ucrainei, exemplific bine caracterul nationalismului contemporan din Uniunea Sovietic. ntr-un anumit sens, nationalismul su este unul fals, cci limba moldoveneasc, este, de fapt, limba romn, iar moldovenii sunt parte a poporului romn, postularea si promovarea diferentelor dintre cele dou limbi fiind o politic sovietic deliberat. Miscarea a cuprins ntregul grup etnic, n detrimentul numeroaselor minoritti, precum gguzii de limb turc, ucrainienii si rusii. n lunile august si semptembrie 1989, au avut loc manifestatii si contramanifestatii privind introducerea limbii moldovenesti ca limb oficial n republic. Tensiunile s-au transformat sporadic n lupte si au dus la interventia armatei sovietice, pe linia acelorasi eforturi de stabilire a pcii, pe care guvernul sovietic a aplicat-o si in Transcaucazia. Autorittile moldovenesti si-au anuntat desprinderea din Uniunea Sovietic si refuzul de a participa la noua federatie.

Europa de Est si lumea Cnd totul ncepea s se destrame n tar, Gorbaciov si Uuniunea Sovietic au pierdut Europa de Est, ceea ce a contribuit mult la procesul de destrmare continu.Din punct de vedere retrospectiv, se pare c au existat dou explicatii principale pentru evenimentele din 1989: uriasa aversiune, si chiar ur, a popoarelor-satelit fat de sistemul si regimul comunist, precum si decizia lui Gorbaciov de a nu interveni n niciun fel cu armata sovietic, considernd c restructurarea va contribui la ntrirea sistemului. Dar, odat ce sistemul s-a destrmat, si cu o vitez teribil, liderul sovietic a ajuns la concluzia c nu se mai putea face nimic pentru salvarea vechii ornduiri. Asa cum le spune el sustintorilor sistemului sovietic, care l acuzau de trdare, numai tancurile ar fi putut opri schimbrile din Europa de Est, dar tancurile nu pot fi folosite la infinit. Astfel, n 1989, s-a produs prbusirea comunismului n Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Romnia, Bulgaria si Germania de Est. Dac fiecare caz national a avut propriile sale caracteristici, precum importanta Germaniei de Vest pentru ceea ce s-a ntmplat n Germania de Est sau rolul unic al Solidarittii n Polonia, au existat totusi si caracterisci comune. Desi foarte greu lovit, Gorbaciov a reactionat la evenimente rapid si imaginativ. n loc s organizeze o actiune de interventie, mai ales n problema central a unificrii Germaniei, el a acceptat unificarea, cstignd gratitudinea cancelarului Helmut Kohl, precum si avantaje financiare pentru retragerea si rentoarcerea n tar a trupelor sovietice si alte ajutoare. n plus, solutia problemei germane si abandonarea de ctre sovietici a dificilelor probleme ale Europei de Est se potriveau cu politica de pace si de cooperare international a lui Gorbaciov. Trupele armatei sovietice au prsit, n sfrsit Afganistanul, desi Uniunea Sovietic continua s furnizeze masiv ajutor militar fortelor guvernamentale pentru rzboiul civil care prea c nu se mai termin. Au urmat negocieri complicate cu Statele Unite, iar la sfrsitul lunii iulie 1991 s-a ajuns la un acord de reducere a unor tipuri de armament. Analistii au remarcat la acea vreme, c noul spirit de cooperare era si mai important dect prevederile speciale ale tratatului. Desi s-au mai pstrat unele tensiuni, de exemplu n legtur cu decizia Japoniei de a mai obtine insule n arhipeleagul Kurilelor, acaparate de Uniunea Sovietic spre sfrsitul celui de-al doilea rzboi mondial,

Gorbaciov si tara sa deveneau repede sustintori ai ordinii mondiale. Ei au jucat acest rol n 1990, n criza si rzboiul care au urmat ocuprii Kuweitului de ctre Irak, desi nu au intervenit militar, dar si n 1991, dup terminarea acelui rzboi, cnd atentia international s-a ndreptat spre conflictul arabo-israelit. Evenimente interne Dar tara era n pragul catastrofei. Optimismul si ncrederea primilor ani ai lui Gorbaciov dispruser. Economia continua s se deterioreze, genernd lipsuri de bunuri de consum si chiar teama de foamete. Au izbucnit mari greve, mai ales ale minerilor din regiunea Ural, din Siberia si Ucraina. Msuri specifice, precum decretul din 23 ianuarie 1991, prin care se retrgeau din circulatie bancnotele de 50 si 100 de ruble si se impunea schimbarea acestor bancnote n conditii foarte restrictive, s-au transformat n dezastru financiar. Prost aplicat, acest decret nu a reusit s reduc inflatia, abuzurile si delincventa si a lovit greu n cettenii muncitori si pensionari. De fapt, nmultirea decretelor si a directivelor a dus la confuzie total. Dup noua autoproclamare a republicilor unionale si a jurisdictiilor mai mici, nu era deloc clar cine si ce poseda, cine si ce conducea. Aceeasi proprietate sau sfer economic putea fi revendicat de guvernul central, de o republic unional, de o administratie regional sau de o municipalitate. Msurile de reform luate de diverse autoritti erau, n cel mai bun caz, partiale, ntmpltoare si foarte greu de ndeplinit, dac nu chiar imposibil. Reforma economic general, desi promis n repetate rnduri, era mereu amnat. Multiple deficiente, inclusiv incompetenta sistemului sovietic, au fost evidentiate de catastrofe naturale, precum si de urmrile lor, asa cum au fost cutremurul de pmnt din Armenia, din decembrie 1988, n care au murit 25 000 de oameni. Problemele mediului au aprut si mai pregnant, pe msur ce au fost cunoscute mai bine distrugerile ecologice din tar. Negative pentru imaginea guvernului au fost repetatele descoperiri de morminte si gropi comune : aproximativ 102.000 cadavre gsite lng Minsk, ntre 200.000 300.000 de cadrave gsite lng Kiev. Gorbaciov a introdus alegeri competitive n cadrul Partidului Comunist, pentru a diminua stagnarea si pentru a obtine sustintori mpotriva traditionalistilor bine situati. La 13 ianuarie 1990, el si-a schimbat atitudinea autoritar si a declarat c este dispus s accepte

existenta altor partide politice n URSS. Ca urmare a demonstratiei, din februarie, a peste 250.000 de oameni la Moscova si a altor adunri din alte orase, la 13 martie 1990, legislativul a anulat articolul 6 din Constitutie, care garanta rolul cunductor al Partidului Comunist, adic monopolul puterii politice n Uniunea Sovietic. Desi reformatorilor le-a trebuit mai mult timp ca s nfiinteze o organizatie politic cuprinztoare n afara partidului, n iulie 1991 a aprut Miscarea Reformei Democratice, condus de fostii colaboratori ai lui Gorbaciov si alti liberali. Si Partidul Comunist, cndva un monolit absolut, a ajuns s fie amenintat de o scindare major, fcnd loc pluralismului, n vara anului 1991, mai ales n aripa rus. Chiar n ziua cnd articolul 6 a fost abrogat, Gorbaciov ca presedinte al trii, a primit dreptul s conduc prin decrete executive, atunci cnd este necesar. Combinarea functiilor de partid cu cele de stat nu era ceva nou pentru liderii sovietici, dar noutatea aranjamentului consta n faptul c functia de stat putea fi folosit acum mpotriva partidului. Gorbaciov si pregtise bine baza pentru puterea n stat, urmnd dup Gromko n functia de presedinte, n octombrie 1988, cstignd alegerea n functie prin voturile celor 2 250 de membri ai Congresului Deputatilor Poporului. n vara anului 1991 se vehiculau speculatiile c Gorbaciov ar putea abandona partidul, bazndu-se doar pe administratia de stat si pe reform, dar de fapt el a mers n directia opus, cstignd nc o dat sprijinul necesar din partea partidului si intentionndu-l s-l duc pe calea dorit. Printre tendinele distructive pe termen lung, putem mentiona devierea resurselor nationale spre scopuri militare si federaliste; epuizarea inutil si neglijent a resurselor naturale si umane pentru crestere si progres economic, combinate cu decalaje n progresul tehnologic civil si n mbunttirea calittii ; neputinta de a hrni populatia fr a apela la importuri masive ; degradarea si contaminarea fizic a mediului, cu efecte majore asupra snttii populatiei ; degradarea continu a sistemului central de planificare si administrare economic, agravat de un control rigid al preturilor si de o politic monetar gresit ; amploarea unei economii subterane strns legate de coruptia oficial de proportii i (n timp) ce crima organizat ; deteriorarea stimulentelor i moralei muncii, a iniiativei, a simului ntreprinztor i de responsabilitate (cu excepia economiei subterane) ; n consecin, o consecvent ntrziere a cre terii economice i un declin real.

Am putea continua aceast list deprimant a factorilor economici de baz, fr s-i mai menionm pe cei politici, sociali i etnici, care au mpins mult economia sovietic spre momentul su istoric de criz profund. Acel moment s-a produs n timpul lui Gorbaciov, nu pentru c acesta ar fi cel potrivit reformator economic pe care URSS l-ar fi putut avea mai devreme sau mai trziu dar se pare c nu este- ci pentru c este dificil s ne imaginm un alt lider comunist, i trebuia s existe unul care s fi putut discredita mai repede minciunile trecutului. Dar, mai nti, ar trebui s analizm agenda economic, care a influenat politica sovietic de cnd Gorbaciov a preluat puterea. Prima problem urgent de care s-a ocupat Gorbaciov a fost reducerea decalajului militareconomictehnologic fa de Vest. El a abordat aceast problem n mod tradiional stalinist, cu acelea i instituii, cu aceea i oameni i nu a reu it irosind resurse i timp. Reforma economic (mai trziu, n forma ei radical, transformatoare de sistem, numit de obicei tranziie) a impus o agend de msuri economice care nu imediat, ci n timp, i nu ntotdeauna n aceea i ordine avea s aib urmtoarele componente principale: 1) oprirea imediat a declinului rapid al economiei reale; 2)stabilizarea; trecerea la situaia n care n contrast puternic cu situaia curent, moneda intern s fie un numitor comun al valorii i un mijloc efectiv de schimb valutar, iar preurile s fie reglementate de pia, rezonabil stabile i suportabile. Pn n 1990-1991, stabilizarea a devenit problema principal, mai important dect toate celelalte de pe agend; 3) transformarea economiei de control n economie de pia, sarcin de mare importan; 4) legalizarea pe scar larg a activitii comerciale particulare, precum i privatizarea ntreprinderilor de stat; 5) rezolvarea problemei explozive privind relaiile unionale, federale, cu republicile, relaiile interrepublicane, a succesiunii sau a autonomiei depline pentru unele dintre republici; 6) integrarea URSS (sau a ceea ce a mai rmas din ea) i a prilor sale constituente individuale n economia mondial; 7) o reea de siguran social adecvat dislocrilor economice i tulburrilor politice care pot aprea; 8) structuri fiscale i bancare corespunztoare soluiilor adoptate n conformitate cu punctele (1 )- (7). i desigur, iniierea i aplicarea unui numr mare de legi. O agend mai descurajant nu se poate

imagina chiar i pentru o ar care nu este afectat de conflicte interne a a cum este URSS. n primele patru luni ale anului 1991 PNB-ul a sczut cu mai mult de 9% fa de perioada corespunztoare a anului anterior, iar raportul Dup perestroika :economia sovietic n criz nu exist ndoial c 1991 a fost un an mai ru pentru economia sovietic dect 1990 i situaia se va nruti, iar produsul intern brut va scdea cu 10% pn la 15% i rata anual a inflaiei ar putea ajunge mult peste 100%. Nu mai puin important este imaginea privind distribuia venitului i a bogiei personale. Legat de aceast problem s-a observat c n 1991 s-a atins o nou cot (sczut) n privina diferenierii venitului i a averii personale. Pgubiii sunt acea mare parte din populaie ale cror mijloace de trai depind n mare parte de sursele oficiale de venit (salarii, pensii), care au sczut ca valoare real n acest an i/sau ale cror venituri neoficiale au crescut mai puin dect inflaia i/sau ale celor cu puine relaii personale lucrative. Dar muli alii au c tigat considerabil, profitnd de multiple ocazii noi de producie i de comer, de afaceri i de arbitraje rapide pe piaa neagr prin crearea de lipsuri i ridicarea preurilor - de marea liberalizare a activitilor comerciale private, prin diferite forme legale noi, i de haosul propriu-zis. i nu este nimeni obligat s- i in averea n ruble; exist numeroase posibiliti, mai mult sau mai puin legale, pentru a transfera banii personali n strintate. Pn nu se stabilizeaz banii i preurile, pn nu se rezolv problema federal i nu se asigur mai bine suportul legal pentru afacerile particulare, oamenii de afaceri vor continua s evite investiiile nelichide pe termen lung i vor cuta afaceri u oare i rapide. Puini dintre ei sunt investitori pe termen lung. Totu i marile c tiguri personale provin adesea din nsu irea spontan de jure sau de facto n detrimental statului. i deoarece aceia care sunt mai aproape de proprietile statului, vechea elit au, de la sine neles, cele mai bune ocazii de a i le nsu i, fenomenul de nsuire de ctre nomenclatur a obinut, dac nu dimensiune de mas, cel puin atenia maselor cu implicaii politice clare. La momentul respectiv opinia public i politicienii se ntrebau cum ar arta URSS peste cinci ani sau peste cinci luni ? Cine i-ar fi putut imagina, n 1986, URSS din 1991, lumea din 1991 ? Presupun c ar fi fost vzut mai fragmentat, cu o economie la fel de comandat, ct i liberalizat,

o economie mai haotic dect cea capitalist, cu mari posibiliti de profit privat. Problemele economice sunt prea profunde, problemele politice i naionale prea acute, mo tenirile vechiului sistem greu de nlturat. Procesul de privatizare al proprietilor statului va fi prea lent. i mai mult dect toate, dup ce totul va fi pus n ordine, stocul de capital fizic va trebui refcut din nimic. Aceast reconstituire i reechipare, mbuntirea fizic, i, mai ales reorinentarea spre noi obiective sociale i spre lumea exterioar vor fi de lung durat i enorm de costisitoare. n aceast situaie economic, social i politic, la 19 august 1991 Gorbaciov a renunat, din motive de sntate, la funciile sale nalte n stat i de partid. Lovitura de stat de dreapta a prut reu it, cel puin la nceput, dar a e uat n trei zile, din cauza opoziiei lui Boris Eln, din cauza proastei organizri i, se pare, din cauza refuzului unitilor principale militare i de poliie de a executa ordinul liderilor loviturii de stat. Rezultatele insuccesului au inclus i revenirea lui Gorbaciov, o mbuntire a poziiei lui Eln, arestarea liderilor i discreditarea mai multor efi guvernamentali, de partid i militari ai partidului i poliiei cu prsirea scenei politice de ctre Gorbaciov i cu suspendarea activitilor partidului n vederea cercetrilor. De asemenea procesul de destrmare al URSS a luat o mare amploare. Lituania, Letonia i Estonia i-au declarat imediat independena. La 25 decembrie 1991, Gorbaciov a demisionat. Toate republicile unionale i-au declarat independena, de i majoritatea i-au exprimat dorina de a forma o asociaie liber, nedefinit, care a ajuns s fie cunoscut sub denumirea de Comunitatea Statelor Independente. Boris Eln a aprut ca personalitatea central, ntr-o situaie nou i foarte neclar. Concluzii Patru ani dup venirea sa la putere, nu mai exist nici o indoial c o nou revoluie cu aspect pa nic zguduie Uniunea Sovietic.Cum s nu ncepi s speri c se va ncheia capitolul perioadei de dup rzboi i, o dat cu el divizarea Europei, teama de rzboi i spectrul unei distrugeri a civilizaiei ca urmare a unei confruntri cu arme nucleare ? Dispariia Uniunii Sovietice s-a dovedit a fi la fel de nea teptat i de brusc, dar i controversat, ca i apariia ei. Urt, dar i admirat n timpul celor trei sferturi de secol ale existenei sale, prea

s fie recunoscut universal ca puternic i durabil dup victoria sa asupra Germaniei din cel de-al doilea rzboi mindial, ea avnd poziia uneia dintre cele dou superputeri din lume. Uniunea Sovietic urma s se alture statelor democratice ca un partener major, care poate avea mult de oferit. Foarte puini se a teptau la o destrmare i la o prbu ire total. i totu i unii s-au a teptat. nc din primii ani ai regimului, unii economi ti au atras atenia asupra punctelor slabe ale sistemului economic sovietic, iar aceast critic a fost continuat de Jnos Kornai, Grigori Grossman i Vladimir Treml. n prezent, observatorului celui mai optimist i este greu s discearn semnele unei schimbri n bine a situaiei economice. Astfel, la baza crizei tehnologice a Uniunii Sovietice se afla logica fundamental a sistemului de stat: prioritatea covr itoare acordat puterii militare, controlul politico-ideologic al informaiilor de ctre stat; principiile birocratice ale economiei planificate central; izolarea de restul lumii i incapacitatea de a moderniza tehnologic unele segmente ale economiei i ale societii fr modificarea ntregului sistem, n care astfel de elemente interacioneaz reciproc. Tehnologia modern i punea pe cetenii sovietici n contact cu restul lumii. Cursa narmrilor continua s coste Uniunea Sovietic de dou ori procentul capacitii sale productive, mult mai mic dect n cazul S.U.A. Grossman a sugerat de mai multe ori, c numai un export masiv de petrol i gaze naturale a salvat Uniunea Sovietic, timp de 15 ani (1970-1985), de la o cdere rapid i de la o stagnare total. Au existat mai multe gre eli. Probabil cea mai mare gre eal a fost incapacitatea de a vedea realitatea altfel dect prin prisma ideologiei. Naionalismul a fost gre it apreciat, pn cnd acesta a distrus Uniunea Sovietic. Ct despre contribuia lui Gorbaciov, aceasta a fost deosebit de important din toate punctele de vedere, de i nu a fost ceea ce el planificase. Cel mai mult au fost impresionai cei care credeau n marea putere a totalitarismului i n imposibilitatea unei societi fragmentate de a-l combate cu succes i care credeau c un sistem totalitar se poate destrma numai ncepnd de sus. n Uniunea Sovietic, a a s-a ntmplat. n orice caz, glasnost i perestroika i alte msuri menite s ntreasc sistemul au dus la colaps total. De fapt, marea reu it a lui Gorbaciov

nu este n faa poporului su, ci n ochii opiniei publice occidentale. Totul se petrece ca i cum eful statului sovietic ar miza pe occidentali pentru a-l ajuta s- i rezolve problemele, adic pentru a c tiga timp. Sfritul secolului XX a fost dominat de conflicte. Cderea Zidului Berlinului a dus implicit la sfritul comunismului att n URSS, ct i n rile Cortinei de Fier. Rzboiul Rece a luat sfrit datorit lipsei de comunicare n rile comuniste. Limbajul de lemn, controlul totalitar i propaganda stalinist au fost nvinse de rile democratice care promovau muzica rock, libertatea i drepturile omului. Gorbaciov a sesizat noile tendine n societatea contemporan i a observat noi tendine n dezvoltarea formelor de guvernmnt. Propaganda stalinist i controlul paternist asupra mass-mediei trebuia nlturat i nlocuit. Libertatea de exprimare i mass-media, prin difuzarea tirilor necenzurate, muzica, cinematografia duc la globalizarea mondial. Societatea comunist va fi nlocuit treptat cu o societate de consum, omul devenind consumator. Prbuirea comunismului a generat un numr impresionant de conflicte n spaiul fost comunist. Rzboiul de anvergur a devenit mai puin probabil dup ncheierea Rzboiului Rece, ns persist conflictele regionale i interne i vor exista mereu presiuni dinafara statelor i instituiilor internaionale pentru a interveni. Din 1990 mai mult de jumtatea din toate conflictele armate s-au produs n rile n curs de dezvoltare. Mijloacele pe care rile din zon le au pentru a menine sub control aceste conflicte sunt modeste, soluia fiind n majoritatea cazurilor extern. Rzboiul din Irak din august 1990 martie 1991 a fost probabil ultimul conflict armat clasic din secolul XX, avnd drept combatani pe de o parte pe americani i pe aliaii acestora, iar pe de alt parte pe Saddam Hussein. Rzboiul din Irak este important pentru c marcheaz un nou nceput n arta rzboiului i anume rzboiul mediatic, fiind primul rzboi transmis n direct de ctre CNN. tirile au fost prezentate n aa fel nct s consolideze imaginea SUA drept lider mondial. SUA a nvins Irakul, iar dup rzboi ia meninut imaginea de lider mondial politic, economic i militar. Pentru cucerirea publicului SUA a folosit toate mijloacele de comunicare n mas existente: televiziune, radio i internet. Pe deasupra, imaginea prezentat poporului american a fost aceea a unei armate nvingtoare, n timp ce pierderile de viei (numeric) nu au fost prezentate pentru a nu descuraja i pentru a nu conduce la pierderea popularitii conductorilor de la Casa Alb. Ca lider mondial, SUA s-a implicat n mod direct i n crizele din Balcani, mai mult pentru a-i susine poziia de lider, dar i pentru o expansiuneeconomic. Pe de alt parte, din punct de vedere politic Saddam Hussein a creat falsa imagine c toat lumea occidental dorete s-i submineze regimul2. Astfel, a folosit propaganda pentru a declana spiritul naionalist al musulmanilor, dar s-a folosit i de ncrederea mare a acestora pentru a ataca Kuweitul. n ceea ce privete comunicarea, aceasta s-a desfurat att pe baza mijloacelor clasice diplomaie, dar i prin mijloace moderne mediatice i anume propagand, manipulare, etc. Mesajul transmis de aliaii SUA au urmrit promovarea unor valori universale la care aliaii se puteau afilia astfel nct regimul totalitar al lui Saddam a ajuns s fie blamat. Mass-media nord american a fost asaltat de materiale documentare i de pres care ilustrau debutul victorios al armatelor aliate mpotriva rului musulman. Sau utilizat de asemenea stereotipurile de fiecare parte a baricadelor, astfel nct stereotipurile despre musulmani au fost renviate, crend att mil pentru poporul asuprit ct i ur pentru conductori, n timp ce occidentalii erau ilustrai n culori vii ca i cuceritorii venii s le ia ara i s i exploateze. De multe ori s-a folosit termenul de cruciad mpotriva musulmanilor. Mesajele provenite de la aliaii SUA aveau imperative propagandistice i urmau un anumit mesaj care s fie receptat de public astfel nct s nu conduc la mustrri de contiin din partea poporului american: intele atacate sunt militare, nu sunt victime de rzboi, noi suntem cei buni, Saddam e ru.

Aceast comunicare are ca rol justificarea aciunilor aliailor adunai n jurul forei SUA dar i discreditarea internaional a Irakului. n mod normal, n timpul conflictelor, comunicarea de orice tip se ntrerupe, i vor urma o serie de comunicate care urmresc discreditarea adversarului, crearea unei imagini nefaste a acestuia i motivarea aciunii de a interveni armat ca fiind singura soluie salvatoare pentru ntregul glob. Irakul i-a construit imaginea pe modelul propagandei totalitare, pe baza propagandei i manipulrii i nu n ultimul rnd n jurul carismaticului Hussein. Acesta a devenit preedintele-lupttor, singurul capabil s salveze ara de invadatori, recurgnd la simboluri naionale i formulri de genul restaurarea mreiei trecute a Abbasizilor. n plan intern propaganda funciona, ns pe plan extern aceasta era blamat i chiar caricaturizat. Nu acelai lucru putem spune despre propaganda aliailor, i anume aceasta a fost mbriat de marea majoritate a Europei, cu mici excepii. Concluzionnd, comunicare pe timp de conflict armat are ca scop discreditarea adversarului, motivarea scopului suprem de meninere a unor idealuri i valori. n cazul conflictului din Irak din 1991, pot afirma c propaganda de fiecare parte a baricadelor i-a atins scopul, ns cu toate acestea Saddam a pierdut. Dar, mesajul acestuia despre invadatorii strini s-a meninut pn astzi, dovad a reaciilor cu privire la rzboiul din Irak din 2003 a musulmanilor, dar i a rilor europene care ncep s blameze intervenia american n Irak.

S-ar putea să vă placă și