P. 1
Diploma - Www.tocilar.ro

Diploma - Www.tocilar.ro

|Views: 252|Likes:
Published by Livie Asterisque

More info:

Published by: Livie Asterisque on Jan 16, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/21/2015

pdf

text

original

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Particularitatile personajelor basmului fantastic

Introducere

“Basmul e ca un rau in care se varsa toate celelalte torente ale culturii populare: mituri, legende, credinte si practici religioase, concepte despre lume, etc.” Ovidiu Birlea (1)

Basmul este o creatie literara care la origine se comunica nemijlocit, prin viu gai, de la un povestitor carte ascultatorii sai. Acest mod de transmitere directa, specific culturii populare se numeste oralitate.Basmul este ilustrat de mai multe tipuri: Basme cu animale (povestiri cu protagonisti animale carora li se gasesc corespondent in ordinea umana pe baza unor trasaturi considerate specifice): “Capra cu trei iezi”, “Punguta cu doi bani”. Desigur că o altă trăsătură caracteristică a basmului este structura sa fantastică. În basme întîlnim fiinţe şi experienţe supranaturale. De aceea basmul a avut printre funcţiile sale una ce ţine de plăcerea de a urmări povestiri în care hotarele lumii sensibile sînt depăşite. Basme fantastice sunt naratiuni in care este reprezentata o lume neobisnuita, de proportii fabuloase: “Povestea lui Harap-Alb”, “Povestea porcului”. Termenii fantastic si fabulos sunt folositi adeseori ca termeni sinonimi. Basmul popular este numit basm fantastic, care apartine imaginarului si sinonim cu cel de fabulos, miraculos. Totuşi, dincolo de caracterul său fantastic întîlnim năzuinţe care nu au nimic fantastic, împărtăşite de oameni sau de sufletul colectiv. Aceste aspecte sunt ilustrate de basmele nuvelistice, naratiuni care asimileaza intr-un orizont fabulos sau hiperbolic aspecte din existenta cotidiana: “Soacra cu trei nurori”, “Povestea lui Stan Patitul”. O definiţie a basmului ar trebui să includă şi ideea decreaţie artistică şi aceea de năzuinţă a sufletului popular. Deci o năzuinţă colectivă care a găsit o formă de exprimare prin

Pagina 1 din 36

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ceea ce numim basm (o formă a literaturii orale şi scrise). Basmul popular are urmatoarele personaje si caracteristici: sunt atat oameni cat si fiinte imaginare; sunt grupati in doua serii opuse: personaje negative si pozitive; sunt universali: feciorul de imparat sau de om sarac, fratele cel mic, zmei, imparati; sunt secundati de donatori, personaje care-l sprijina pe erou in actiunea sa; se compun dintr-o Personajele basmului fantastic marime constanta, functia, si una variabila, atributele exterioare; marimea variabila nu da varietate de substanta personajelor, acestea diferentiandu-se doar prin varsta, sex, conditie, etc. Relatia dintre basmul popular si basmul cult: basmul cult imita relatia de comunicare de tip oral din basmul popular; tiparul narativ si functiile specifice basmului popular sunt preluate din basmul cult; adoptarea speciilor populare de catre un scriitor se face din perspectiva modului sau propriu de a concepe lumea si a stilului care il individualizeaza. Jung afirmă explicit că basmele ca şi miturile sunt fragmente elaborate colectiv ale unor experienţe interioare întru totul asemănătoare cu ceea ce el a numit proces de individuaţie. Astfel, ca să dăm un singur exemplu, împăratul din basme nu mai este un substitut pentru tată (ca la Freud), ci un simbol al Sinelui jungian. Această figură simbolică descrie sau personifică un complex autonom de natură arhetipală care se iveşte din abisurile sufletului colectiv pentru a pune stăpînire pe eul subiectului. Naraţiunea a existat în orice societate; ca şi metafora pare să fie peste tot. Uneori activă şi evidentă, alteori fragmentară şi ascunsă, ea subîntinde nu doar ficţiunea literară sau conversaţia, ci şi proiectele cotidiene, planul unei întreprinderi, intriga cinematografică. Producerea de naraţiuni este strategia care ne permite să facem lumea inteligibilă, fiind un model esenţial de organizare a datelor. Întrebat fiind de o mamă care dorea să-şi îndrepte fiul către cariera ştiinţifică ce gen de texte ar trebui abordate, Einstein ar fi răspuns: basme. Simplă butadă, dar şi afirmarea valorii euristice, de catalizator al imaginaţiei pe care o poate asuma această formă de naraţiune. „Eu cred că pentru a povesti trebuie în primul rând să construieşti o lume, cât mai mobilată posibil, până în cele mai mici detalii. Dacă aş construi un fluviu şi pe malul stâng aş
Pagina 2 din 36

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

instala un pescar, atribuindu-i un caracter irascibil şi un cazier judiciar, aş putea să încep să scriu, traducând în cuvinte ceea ce nu poate să nu se întâmple” ca în proverbul indian ”aşazăte pe malul unui fluviu şi aşteaptă, cadavrul duşmanului tău nu va întârzia să apară”. (2)

Personajele basmului fantastic Intriga este deci generată pornind de la lumea posibilă a naraţiunii, actori şi evenimente. Personajele sunt într-un fel constrânse să acţioneze după legile lumii în care trăiesc(sceleratul balzacian Vautrin, martirul hugolian Jean Valjean sau asasinul orb Jorge din romanul lui Umberto Eco, ”Numele trandafirului”), iar naratorul devine „prizonier al premiselor sale”, după cum lectorul devine „prada” textului, obiect al unei experienţe de transformare induse de text, dincolo de dihotomia discutabilă opere de consum/provocare sau narativitate de masă/elită. A interesa un public larg şi a-l face să viseze nu înseamnă neapărat a-l „lobotomiza” prin mass-media, ci poate a-l fascina şi obseda. „Criza studiilor literare” (criza instituţională a predării/ învăţării literaturii) nu poate fi rezolvată decât prin renunţarea la instituirea textului literar elitist ca unic obiect al teoriei literare naratologiei etc. şi acceptarea unui demers indisciplinar în câmpul discursului social „în complexitatea cacofonică a limbajelor sale, a schemelor sale cognitive şi a migrărilor tematice „ (3). Revalorizarea modernă a povestirii începe cu romantismul prin cercetarea basmelor populare, care permit întoarcerea la surse, la Ur-forme-„basmul fantastic, dublet facil al mitului şi ritualului iniţiatic reia şi prelungeşte iniţierea la nivelul imaginarului” (4) –şi continuă cu dezvoltare romanului ca formă literară totalizantă (M. Bakhtine, G. Lukàcs, René Girard), culminând cu analiza structurală a povestirii. Achiziţiile naratologiei structurale a anilor '70 au fost reluate de psihologia americană preocupată de mecanismele memoriei şi stocării informaţiei. Psihologia cognitivă a confirmat de altfel ipotezele unui Propp şi Greimas privind existenţa constantelor narative. Disciplinele care au contribuit la valorizarea actuală a naraţiunii nu s-au interesat de acelaşi tip de povestire: psihologia cognitivă privilegiază naraţiunea cotidiană, antropologia şi structuralismul – basmul şi mitul, sociologia literară – romanul, iar psihiatria povestirea autobiografică.

Pagina 3 din 36

p. p. povestirea prin „imensa sa capacitate mitică dă experienţelor individuale un sens general care le depăşeşte” (7). Aspecte ale mitului. existenţa (LE VIVRE) sub semnul lui ”Cum să dăm sens vieţii”.Theory and phylosophy. p. Bucuresti 1966. evocată de biografii. 70 (2 ) Umberto Eco. ci şi despre natura cogniţiei (nature of mind) şi trăsăturile universale ale culturii (6).Angenot. vol.Branigan. Identificarea patternurilor narative universale pare să ne vorbească nu doar despre literatură. Bucuresti.Vizitati www. NOTE INTRODUCERE ) Ovidiu Birlea. 74-84 (6 ) E. 1956.ro ! Arhiva online cu diplome. l. Preluând ipoteza lui Michel Meyer conform căreia orice text/discurs este un răspuns deghizat la o întrebare (5) postulează existenţa a trei mari clase de interogări narative: Personajele basmului fantastic acţiunea (LE FAIRE) tratată în romanul picaresc. basmelor. existenţa ca ÊTRE (fiinţare) actualizată de seria metafizică a miturilor. Studii de critica literara. Cum se face o teza de licenta. autobiografii sau naraţiuni psihiatrice. cursuri si referate postate de utilizatori.Kibedi-Varga.p. Emblematică pentru istoria individului şi istoria umanităţii. Introducere la antologie de proza populara epica. Editura Univers. legendele urbane contemporane. povestirea fantastică. Editura pentru literatura. romanelor care se întrebă şi ne întreabă „de ce existăm”. 887 (5 ) A. 27 (3 ) M. Editura pentru literatura. Elindultam hosszu utra. Bucuresti. Bucuresti. 1985. Editura Oxford Pagina 4 din 36 . 33 (4 ) Mircea Eliade. Bildungsroman. 1989. 1990. p.tocilar.

cursuri si referate postate de utilizatori. adesea punand de la sine si nu o data. care creeaza impreuna un intreg si ajuta in cele din urma la formarea unui principiu fundamental. dintr-o carte sau din auzite(si nu trebuie exclusa nici inventia personala). p. Pentru o comparatie subiectiva. basmul trebuie decimat cu exactitate. 1997. indivizibile.Propp avea sa revolutioneze toate cercetarile in domeniul folclorului de pana atunci (1). trebuie alcatuite partile sale componente. ci de fiecare data altceva cand povesteste.ro ! Arhiva online cu diplome. Initial abandonate. oras in care in anul 1928 tanarul folclorist V. Leningrad este orasul-mama. toate aceste conceptii referitoare la morfologia basmului ale lui Propp iata ca acum sunt puse la loc de cinste odata cu traducerea si publicarea lucrarii in anul 1958 in Statele Unite ale Americii (2). o istorisire.tocilar. Aceasta aduce de la sine noi traduceri (Italia 1966 (3). p. Moscova 1969) si devine una dintre tarile fundamentale ale folcloristilor.” G. Acestea sunt doua elemente care isi ofera continuitate unul altuia. Un subiect A spune unui subiect B.I. nu chiar intocmai.Calinescu Pentru a putea cunoaste si intelege mai bine basmul fantastic trebuie mai intai sa deslusim misterul structurii si genezei sale. Inainte ca Propp sa isi publice lucrarea pionul de baza era considerat subiectul sau motivul insa nici unul dintre acestea nu sunt considerate unitati permanente. geneza basmului este urmatoarea. toate acestea avand ca scop studierea legaturii dintre basm si religie. a morfologiei basmului. Vladimir Propp Pagina 5 din 36 . dintre basm si mit. 10 (7 ) Idem (5). daca se poate spune asa. B o transmite mai departe.72 CAPITOLUL I STRUCTURA SI GENEZA BASMULUI FANTASTIC „Principal. C o transmita lui D si asa mai departe.Vizitati www. University Press. Polonia 1968 (4).

după cum urmează: Prologul – care defineşte situaţia iniţială(de fapt nu e vorba încă de funcţie). Mijlocirea. cursuri si referate postate de utilizatori. Vicleşugul – cel rău izbuteşte să-şi înşele victima. eroului i se adresează o rugăminte sau o poruncă. cine face un anumit lucru este o chestiune secundara” (5). Absenţa – unul dintre membri familiei este absent sau părăseşte casa. Iscodirea – adversarul incearca sa intreprinda o recunoastere Divulgarea – obţinerea acestor informaţii. momentul de legătură – nenorocirea sau lipsa sunt comunicate. Propp stabileşte 31 de funcţii susceptibile să dea seama de acţiunea tuturor basmelor.eroul se hotărăşte să înceapă contraacţiunea. Prima funcţie a donatorului – eroul este pus la încercare(atacat. este trimis undeva. Plecarea – eroul pleacă de acasă. acţiunea propriuzisă începând odată cu funcţia a opta: Prejudicierea – răufăcătorul face un rău sau aduce o pagubă unuia dintre membrii familiei. pregătindu-se astfel înarmarea lui cu unealta zdravănă sau cu ajutorul magic. Supunând analizei 100 de basme din culegerea lui Afanasiev. Pagina 6 din 36 . iscodit etc. Contraacţiunea incipientă. Reacţia eroului – la acţiunea donatorului. victima îşi ajută inconştient duşmanul. Complicitatea involuntară – lăsându-se păcălită. Încălcarea – interdicţia nu este respectată.tocilar.).ro ! Arhiva online cu diplome. dar nu poate fi o functie orice actiune a lor ci numai acelea care au un rol hotarator in desfasurarea actiunii. Personajele basmului fantastic Dupa teoriile lui Propp functiile sunt compuse din actiunile personajelor. Aceste funcţii se concatenează într-o sintagmatică ideală. Interdicţia – o interdicţie adresată eroului. Aceste prime şapte funcţii constituie un fel de secvenţă pregătitoare. centreaza insa analiza asupra functiei inteleasa ca actiune a personajului si definita din punctul de vedere al semnificatiei sale pentru desfasurarea basmului considerat ca intreg: ”ceea ce fac personajele este important.Vizitati www.

cât şi pentru naratologie.Vizitati www. modelul lui Propp a însemnat triumful structurii asupra tematicii. Transmiterea obiectului magic – eroul intră în posesia uneltei. Victoria – răufăcătorul este învins. Sosirea incognito – eroul se întoarce acasă sau în altă ţară şi nu este recunoscut. Deplasarea – eroul este adus – în zbor.tocilar. Încercarea grea – eroul este pus în faţa unei grile de încercări. Demascarea – răufăcătorul sau falsul erou este demascat. Pedepsirea – răufăcătorul este pedepsit. Recunoaşterea – eroul este recunoscut. călare. in timp ce subiectele si complementele alcatuiesc subiectul. Căsătoria – eroul se căsătoreşte şi se înscăunează împărat. basmul fiind în opinia lui Propp o „naraţiune construită pe o corectă succesiune a funcţiilor” (6). pe jos – la locul unde se află obiectul căutării sale. completandu-se si implicandu-se una pe cealalta. Îndeplinirea – încercarea este trecută cu succes. Impostura – falsul erou formulează pretenţii întemeiate.ro ! Arhiva online cu diplome. Întoarcerea eroului. cursuri si referate postate de utilizatori. in raport cu care basmele concrete constituie un lant de variante. Remedierea – nenorocirea sau lipsa iniţială este remediată. însemnarea – eroul este însemnat. Lupta – eroul şi răufăcătorul se luptă. Salvarea – eroul scapă de urmărire. Personajele basmului fantastic Marcarea. Raportat la numarul de personaje. Compozitia basmului este alcatuita din predicate. armei năzdrăvane. Urmărirea eroului. Transfigurarea – eroul capătă o nouă înfăţişare. Studierea structurii basmului fantastic ca unitate trage de la sine formarea unei scheme invariabile a subiectului. Rezulta deci ca morfologia este compozitia. Moment de răscruce atât pentru folcloristică. executanţi ai acestor predicate . se constituie 7 grupe de functii: Pagina 7 din 36 . ea fiind la randul ei piatra de temelie a subiectului. o matrice acţională în care ceea ce contează este stereopia predicatelor şi variabilitatea agenţilor. Toate aceste functii se deruleaza intr-o ordine prestabilita.

Sunt identificate mai apoi ca rezultat al acestora. cu episoade mai multe sau mai putine.dispuse in serie. cursuri si referate postate de utilizatori. la Propp acţiunile devin fundamentale: „funcţiile sunt foarte puţine la număr.tocilar. iar personajele sunt foarte multe. dacă în discursul literaturii culte personajele sunt esenţiale conform postulatului esenţialist-umanist al acestui tip de discurs. ”Grupa functiilor adversarului Grupa functiilor donatorului Grupa functiilor ajutorului Grupa functiilor printesei Personajele basmului fantastic Grupa functiilor personajului care comunica lipsa Grupa functiilor eroului Grupa functiilor impostorului” (7).Vizitati www. Insa orice basm fantastic se concentreaza asupra unui anumit numar de functii. intr-o ordine predictibila” sau ”naratiune care se construieste pe o schema bazata pe sapte personaje” (9). fluxul acţiunii. Aceste sapte grupe de functii se alinieaza dupa trei criterii: 1. prin repetabilitatea sa…Funcţiile personajelor constituie elementele fixe. doua modalitati de definire a basmului fantastic: ”naratiune care cuprinde un numar limitat de functii. Reluând distincţia lui Aristotel din Poetica dintre personaje şi acţiuni. basmul fiind complex sau mai putin complex. nu Pagina 8 din 36 . Propp inversează relaţia ierarhică a acestor două instanţe constitutive ale povestirii. basmul se formeaza dupa doua modele: unul cu referire la seria functiilor iar cel de-al doilea la personaje. O grupa de functii este distribuita mai multor personaje” (8) Astfel. iar pe de altă parte. Ceea ce explică de ce basmul poate fi pe de o parte uimitor de divers pitoresc şi colorat. programatic evidenţiat de Propp însuşi: „nu ceea ce vor să facă personajele este important. stabile ale basmului. independent de cine şi în ce mod le îndeplineşte.Ele sunt părţile componente fundamentale ale basmului”(10). Ceea ce contează este deci sintagmatica naraţiunii. ”Grupa de functii corespondente exact personajului 2. tot atât de uimitor prin stereotipia.ro ! Arhiva online cu diplome. Un personaj are mai multe grupe de functii 3. determinate de numarul e functii.

textura. aceasta din urmă însemnând neapărat un deznodământ fericit(fără acest happy-ending basmul şi-ar pierde eticheta. aşa cum se întâmplă în limbă sau în folclor. funcţii invariabile şi aplicabil doar literaturii folclorice apsihologice: ”metodele noastre sunt utile acolo unde ne găsim în Personajele basmului fantastic faţa unor repetări la scară mare.Vizitati www. Modelul proppian a însemnat indiscutabil un salt din perspectiva generalizării şi clasificării basmelor. „Basmul trebuie să pregătească totul pentru reuşita eroului său. Nu este lipsit de interes faptul că reactualizarea modelului proppian coincide cu asaltul gramaticilor generative. întârziind-o prin mii şi mii de necazuri şi obstacole neprevăzute. Ceea ce evidenţiază Propp este o matrice generativă. dar şi raţiunea de a fi. realizarea şi concluzia. folosirea metodelor exacte va da rezultate pozitive numai dacă studierea elementelor repetabile va fi însoţită de studierea a ceea ce este unic. sfârşitul poveştii este literalmente finalitatea sa(ea nu are nimic altceva de spus decât acest triumf amânat după plac). Dar când arta devine câmpul de acţiune al unui geniu irepetabil. pentru că nu există poveşti nefericite). recompensă etc. O înlănţuire a acestor unităţi funcţionale (atomi narativi) generează secvenţe elementare. cursuri si referate postate de utilizatori. În orice caz. în care pot fi introduse alte secvenţe elementare(după sistemul păpuşilor ruseşti .tocilar. De fapt. în orice proces narativ trei funcţii sunt absolut obligatorii: introducerea. pedeapsă. Deci. ale cărui transformări produc suprafaţa discursivă. un model narativ susceptibil de a fi recombinat ad libitum pe baza unor conflicte. sentimentele care le însufleţesc ci. rezultă trei domenii de cercetare proprii analizei povestirii: Pagina 9 din 36 . Unităţile narative profunde ale acestui model de competenţă se referă la acţiuni tipice precum: plecare. În Franţa. analiza structurilor narative a optat(ca urmare a adoptării modelului proppian) pentru stabilirea unui model generativ. actele lor ca atare definite şi evaluate din punctul de vedere al semnificaţiei pentru erou şi al desfăşurării intrigii” (11). pornind pe de o parte de la un asemenea model foarte general.ro ! Arhiva online cu diplome. ba chiar o face şi mai exemplară. acesta fiind scopul şi sensul demonstraţiei sale” (13). Totuşi noţiunea de funcţie nu este unicul component al basmului. iar pe de altă parte de la proprietăţile stabile şi numărul finit al elementelor combinabile în basme. ambele evidenţiind o matrice generativă fundamentală. lucru la care noi privim până acum ca la manifestarea unui miracol incognoscibil” (12).

iar V. Morfologia basmului poata fi privita ca trecerea la abordarea structuralista a folclorului. postulată deja de Aristotel în poetica sa.Propp ocupa un loc fruntas ca fiind un pionier al cercetarii structuraliste a folclorului. ci mai degraba perspectivele largi oferite de structuralism studierii basmului sunt oferite cu fiecare ocazie. Souriau. considerandu-l un gen folcloristic cu trasaturi proprii.ro ! Arhiva online cu diplome. spre a gasi sursele de natura rituala. donatorul. a logicii acţiunii (T. analiza relaţiilor dintre unităţile narative şi manifestarea lor discursivă . altfel de spus modelului arhetipal al basmului. cursuri si referate postate de utilizatori. Intrebarea care predomina este aceea daca Morfologia basmului este formalista. In acelasi timp. Personajele basmului fantastic Autorul Morfologiei basmului începe prin a disocia funcţiile. căci dezvoltarea unui caracter este direct proporţională cu cantitatea de fapte. Ideea majoră a lui Propp este că funcţia se defineşte prin consecinţele sale (A este A pentru că îi urmează un anume B).J. mandatorul. În momentul restituirii unităţii sintactice a lanţului sintagmatic se va lua în considerare şi rolul jucat de personaje a căror listă (agresorul. a relaţiilor de presupunere între funcţii. Cand a vazut lumina tiparului Morfologia urmarea continuarea cercetarii basmului si a determinarilor lui istorice. auxiliarul. Todorov) şi a relaţiilor posibile între personaje(E. Altfel spus segmentele recurente de acţiune. Studierea motivului si subiectului nu este neglijata. analiza tehnicilor povestirii ( R. ca sistem. Importantă rămâne descoperirea logicii povestirii. eroul şi falsul erou) nu este independentă de cea a funcţiilor: „Numeroasele funcţii se grupează după anumite sfere. personajele pentru a defini povestirea doar prin cocatenarea funcţiilor. Propp abordeaza studierea basmului fantastic ca intreg. conturate de legi specifice. persoana căutată. i-a permis autorului sa treaca de la atomism la structuralism (16). Studierea Morfologiei este doar o veriga in definirea acestui complex gen folcloristic. Bremond). Greimas). Aceste sfere corespund personajelor care îndeplinesc funcţiile” (14). A.studierea basmului pe functii si nu pe motive. Această corelare între povestirea evocată şi personaj. Pagina 10 din 36 .Vizitati www. deci modelul său este „esenţialmente sintagmatic” (15). va fi reluată în Temps et Récit în ipoteza genezei reciproce dezvoltarea caracterului/ desfăşurarea istoriei narate. întâmplări relatate.I. analiza legilor sau regularităţilor care guvernează universul narativ (C. Barthes).tocilar.

I. Legatura mit-basm reprezinta o veriga importanta in concretizarea raportului sincretism ideologic primitiv\arta (20).caracter veridic/caracter non-veridic Pagina 11 din 36 . transformarile lui ulterioare trec in plan secund. In anul 1946 V. iar ceea ce nu era facut era imaginat” (17). Cu toate acestea nu se poate spune ca basmul este o cronica a preistoriei. ci de realitatea istorica a trecutului.M. Exista totusi un punct in care mitul se transforma in basm si aici rolul principal il joaca desacralizarea.basm clasic). demitizarea. Meletinski.ro ! Arhiva online cu diplome. i se da o interpretare profana” (19). Propp subliniaza faptul ca el nu va pune in lumina istoria basmului fantastic ci preistoria Personajele basmului fantastic lui. despre lumea de dincolo.Ea urmareste studierea originii fenomenului. monografie ce studiaza geneza basmului.tocilar.Propp avea sa publice ”Radacinile istori ale basmului fantastic”. Cand ne referim la legaturile de ordin primar geneza propriu-zisa a basmului devine principalul obiect de studiu. si nici a autorului . Acestea „ne ofera aproape toate elementele fundamentale ale constructiei basmului ” iar „unitatea compozitionala a basmului nu este determinata de cine stie ce particularitati ale psihicului omenesc. Cand subiectul povestirii si actul in sine iau drumuri diferite ia nastere basmul. ofera basmului o suma de motive. magic.una istorica. exprimandu-se asupra atitudinii diferentiale a povestitorilor cu referire la mai multe tipuri de basme. Ceea ce astazi se povesteste era odinioara facut in realitate sau reprezentat. pe cand destinele geniului. cursuri si referate postate de utilizatori. nici macar de specificul creatiei artistice. Elementele despre moarte. fara voia ei. Toate acestea duc la o singura concluzie. Acestea ce urmeaza sunt indicele ce dau unicitate mitului si basmului: „ I.1.Vizitati www. E. dezbate aceasta idee propunand un numar optim de indici diferentiali care se refera atat la modul de percepere a miturilor si a basmelor (I) cat si la continutul propriu-zis (II). din punct de vedere istoric (mit primitiv – basm primitiv . incercand sa reinvie principiile „scolii mitologiei”. Aceasta geneza devine insa. Legaturile dintre basm si realitate pot fi primare si secundare (18).Caracter sacru/caracter profan 3. mai precis „cand unui subiect sacru.Caracter ritualist/caracter non-ritualist 2. aceea ca basmul fantastic nu a imprumutat motive din viata sociala si culturala primitiva ci este compusa din acestea.

Moscova. Personajele basmului fantastic Facand o scurta analiza sincronica si diacronica.Vizitati www.optim) reiese ca 3 (nr. 1958 Pagina 12 din 36 . lucrarea lui V. cursuri si referate postate de utilizatori. Mircea Eliade considera basmul fantastic un „dublet” (24) al mitului si al ritului initierii. Existenta concomitenta a basmului si a mitului nu exclude posibilitatea autoritatii uneia dintre ele si nici posibilitatea ca „unul sa fie continuarea celuilalt” (23). 7 si 8. NOTE CAPITOLUL I STRUCTURA SI GENEZA BASMULUI FANTASTIC V.I. Dezbaterea originilor basmului continua. Morphology of the Folkstale. cei 8 indici diferentiali (nr. Leningrad. Bloomington. considera G.tocilar. Lucrarile sale remarcabile Radacinile Istorice si Morfologia basmului aduc o remarcabila contributie la studiul morfologic si genetic al basmului. Mopфoʌoгиa сказки.I.5. Propp. Calinescu. Criteriul dupa care acest sistem minimal si maximal este considerat valabil este acela ca „desacralizarea slabeste credinta in veridicitatea actiunii dar nu face loc imediat fictiunii constiente” (22). 1928. editia a-II-a .I.caracter colectiv al obiectului naratiunii/caracter individual ” (21).timpul actiunii in preistorie/timpul actiunii in afara istoriei 7. 4. conducand-o in imaginatie. este „o opera de creatie literara” dar o creatie literara „cu o geneza speciala” (25).minimal) sunt obligatorii: 3. Propp. 1969 V.Propp fiind considerata doar o introducere in domeniul studiului genetic al basmului.fantezie concreta de natura etnografica/fantezie de natura poetica II.prezenta etiologicului/absenta lui 8.ro ! Arhiva online cu diplome. oferind o baza solida generatiilor urmatoare. Basmul fantastic.iar basmul continua aceasta initiere. baza ce va folosi la nuantarea cunostintelor si descoperirilor in acest domeniu inepuizabil al folclorului.erou mitologic/erou nemitologic 6.

Meletinski. 10 (19) N. 25-26 (11) Idem (10). p. Eseuri despre folclor.1968 (6) V. p. 103 (14) Idem (10). Morfologia Basmului. 139 (21) (22) Idem (19). 1980. Editura Universitatii din Bucuresti. vol. Eliade. Propp.Vizitati www. Les savants et les contes de fees. Propp. Livres des lectures. (postfata la editia aIIa a Morfologiei). p. 1983. p. Editura Grasset. Cудьбы руссой сказки. La Nouvelle Revue Francaise.I. p. vol. Bucuresti. 1970. Moscova. 26 (12) V. 137 (17) V. traducere Radu Niculescu. p. 41. 72 (23) Levi-Strauss. Bucuresti. p. Mир и сказка. p. 5 Pagina 13 din 36 . Radacinile istorice. Propp. Estetica basmului. IV. 456-457 (18) Vezi si E. Morfologia basmului. Craiova. Morfologia della fiaba. Wroclaw-VarsoviaCracovia. Robert. nr. Paris. cursuri si referate postate de utilizatori. Bucuresti. p. p. 88 (16) Vezi si E.I. 56-58 (10) V. p. Editura pentru Literatura. Cтруктурно-типологическoе изучение сказки. p. Editura pentru Literatura. Propp. p. 2004.I. Folcloristii nostrii. 1986. Bucuresti. Pomeranteva. p. Le stucture el le forme. 1970. 1968. 1965. Paris. 71 (20) Vezi si E. Editura Univers. Tuţescu. Calinescu. Eseuri despre folclor. 1966 V.108 (13) M. 887 (25) G. Editura La Haye. Фольклор этнография . 1965. Propp.I.tocilar.I. Meletinski. Torino. 96 (15) M. Morfologia Basmului. V. Editura Univers. Poopp. Moscova. Rosianu. Bucuresti.I. 1970 (7) (8) (9) Nicolae Rosianu. p. Bucuresti.ro ! Arhiva online cu diplome.V. 1956. 2004. p. 19 (24) M. Editura Ramuri.Morfologia bajki.

Fiintele neomenesti din basme au sociologia si psihologia lor Pagina 14 din 36 . potrivit randuielii influentelor spirituale. constituie opera Spiritului in lumea omeneasca.” (1) Animalele sunt desigur intalnite si in fabule dar acestea sunt doar surogate pentru diferite tipuri de indivizi. depasind cu mult romanul. dupuros si ogarjit. „Basmul e un gen vast. dandu-i hrana adecvata.” Rene Guernon Fiind o naratiune simbolica. stiinta. readuse la puterea si la splendoarea lor. sa fie revivificate. pe care Fat-Frumos. si acest caracter este demonstrat de faptul ca. fiind mitologie. si. etica. prin aceasta o putem afirma fara teama. etc.tocilar. rituala. cursuri si referate postate de utilizatori. odata ajunse pe aceasta cale la cei capabili sa inteleaga. observatie. in vechime. pentru ca. aproape in toate straturile comunitatii umane. Cu alte cuvinte. basmul este sacru.ro ! Arhiva online cu diplome. iradiind. CAPITOLUL II PERSONAJELE BASMULUI ZMEI SERPI BALAURI ZANE CALUL EROUL „Legendele si basmele sunt marturii lasate memoriei populare de organizatii initiatice. inainte de retragerea lor din aceasta lume. il preface iar in vehiculul minunat si inteligent ce fusese inainte de a fi dat uitarii.Vizitati www. bubos. Necuratul nu poate patrunde. Ceea ce ii ofera particularitate basmului este ca personajele sale sunt atat oameni cat si fiinte himerice. animale. exista convingerea ca acolo unde se rostesc basme. asemeni calului nazvravan uitat in herghelie. basmul isi are radacinule in Intelectul divin. morala.

Astfel.ro ! Arhiva online cu diplome. iar a doua oara este cel cautat si gasit in urma unei calauziri.” (2) De asemenea. diferite trasaturi particulare. Pentru o mai buna clasificare. intalnim trei situatii: Sfera de actiuni si personajul coincid perfect Un personaj apartine mai multor sfere de actiuni O sfera de actiuni include mai multe personaje Formand aceste categorii de personaje. stralucire. farmec. misterioasa. de legatura. mai exact in padure. este de subliniat faptul ca personajele sunt distribuite. O prima etapa in analiza basmului este determinarea si caracterizarea protagonistilor specifici. trebuie specificat ca fiecare isi face aparitia sub diferite forme.Vizitati www. oferindu-i astfel acea specificitate ce apartine numai basmului. o data brusc. Pagina 15 din 36 . etc. Donatorul este personajul intalnit intamplator. Personajele basmului fantastic „Intelegem prin atribute totalitatea calitatilor exterioare ale personajului: varsta. basmul cunoaste sapte mari personaje insa distribuirea lor nu poate fi exacta intrucat pe langa acestia pot aparea personaje secundare. precum si definirea atributelor lor. ca pe un premiu pentru faptele savarsite sau care urmeaza sa se intample. Aceste atribute sunt cele care confera basmului culoare. comunica cu omul desi nu sunt oameni. Ajutorul este prezentat ca pe un dar. dupa functiile pe care le indeplinesc. adesea in natura. Astfel. pe neasteptate. sexul. conditia. impartim sfera actiunilor dupa personaje.tocilar. raufacatorul apare de doua ori. infatisarea. in sapte mari sfere de actiuni: Sfera actiunilor raufacatorului Sfera actiunilor donatorului Sfera actiunilor ajutorului Sfera actiunilor fetei de imparat si al tatalui ei Sfera actiunilor trimitatorului Sfera actiunilor eroului Sfera actiunilor falsului erou (3) Asadar. cursuri si referate postate de utilizatori.

si din care pot lipsi unele functii. Ca sa ilustreze ca basmul este o poveste mincinoasa dar adevarata. ca de n-ar fi nu s-ar povesti.. Ei sunt prezentati fie in mod direct. conferind acestora semnificatii noi de viata. iar altele pot fi reluate” (5). eroul. Au un mod si el specific de oglindire a realitatilor. In basme se vorbeste despre taramul celalalt. Trimitatorul. placere.ro ! Arhiva online cu diplome..Vizitati www.. pe cand facea plopul pere si rachita micsunele. ZMEUL Pagina 16 din 36 . in diversele variante ale acestora. basmul starneste interes. Dupa toate aceste formulari.. a fost odata ca niciodata. Eroul este cea mai complexa categorie a prozei populare.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. (8) Desi cititorului i se comunica ca ceea ce urmeaza sunt intamplari de domeniul fabulosului. de cand se bateau ursii in coade. fie ni se prezinta prin intermediul celorlalte personaje. ce au spatiul si timpul lor. Actiunea se desfasoara in limita de timp si spatiu specifice. Insa.” (7). falsul erou si fata de imparat. Actiunea se petrece intr-un prezent ce implica notiunea de trecut si viitor. Tocmai de aceea se considera ca zonele atemporale si spatiale sunt de ordin stilistic. cititorul este introdus intr-o lume de evenimente ce se petrec totusi in spatii tipice basmului. fiinte care nu au existat niciodata. Aceste formule anuleaza inca de la inceput ideea de timp si spatiu. trebuie bine precizat dinainte daca acestia sunt cautatori ori victime. Continutului bogat in idei ii corespunde un plan compozitional aparte si un limbaj si o tehnica a povestirii. isi fac aparitia inca de la inceput. cu toate ca sunt exceptii in care pot fi amandoua. bucurie. despre imparati si imparatese. se incepe expunerea numeroaselor intamplari cu clisee arhiocunoscute (6): „. de cand se luau de gat lupii cu mieii de se sarutau infratindu-se. Se nareaza intamplari cu totul extraordinare. de cand se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de ocale de fier si s-arunca in slava cerului de ne aducea povesti. (4) Personajele basmului fantastic „Basmul fantastic este o naratiune construita pe o succesiune ordonata a functiilor amintite.

tocilar. iar soarele zmeul imvesmantat in aur. frati. zmeul detine o mare putere de intimidare ce nu straluceste in inteligenta. Zmeii adesea sunt hoti. cat si stelele. deci simbolic si poematic. surori. descopera intr-o zi ca de pe cer disparusera atat luna. Psihologic vorbind. pe care le fura. zmeul reprezinta o expresie a naturii anorganice impetuoase. precum ploaia cu vijelie. pe Personajele basmului fantastic care oamenii nu-l iubesc. a lumii minerale (arama. Alt imparat. fier. care avea trei fete. cu exceptia ca zmeul insusi e muritor. intr-o gospodarie obisnuita. diamant). argint. „In vremea aceasta. a bogatiilor de pe taramul celalalt. Ea. Totodata el si-a creat imaginea fiintei dizgratiate de natura. cu cal si frau de arama. inconjurat de mama. soarele. suferind mai apoi ca acestea nu ii impartasesc dragostea. „Mitologic. Imparatul promise celui ce la va aduce una dintre fiicele sale si a treia parte din imparatie.ro ! Arhiva online cu diplome.cucerite de forta sa brutala. cursuri si referate postate de utilizatori. traind pe taramul celalalt. „Stelele le furase zmeul imbracat tot in arama. luna o luase zmeul imbracat in argint. El nu este in nici un caz o vietate salbatica. nu stia unde bate diavolul de zmeu.” (11) Zmeul duce viata de familie. ”Imparatul Rosu e foarte mahnit ca in zilele lui niste zmei furasera Soarele si Luna de pe cer ” (10).” (12). Totusi zmeul gaseste frecvent femei slabe sau perverse. topaz. desi infatisarea sa este una teribila.Vizitati www.precum si a fortelor telurice latente. biet.dorinta sa de a se imperechea cu o fata de om facand referiri la cuplarea zeilor elini cu mutitoare. umbla sa se dea in cap sa se planiseasca lui.” (9) Petre Ispirescu Zmeul este o fiinta diabolica. a focului in primul rand si de asemenea al dezlantuirilor meteorologice. Pagina 17 din 36 . si prin urmare nu da nas spurcatului sa se intinza. fiind sceptic in fata oricarui voinic preferand sa il omoare dinainte sau tanjind dupa muritoare. Nu cunostea la sufletul ei ce sunt isp[itele si cursele dragostei. si cu ispite si cu marghiolii. procletul de zmeu se lingusea pe langa muma baietului.

„Zmeoaica batrana e o mama care isi iubeste cu ardenta copiii. (18) Personajele basmului fantastic „ Potrivit mentalitatii primitive. Se poartea cu multa afectiune si atentie cu fetele furate. al caror miros il irita.Vizitati www. Daca cineva fura grasimea de la rinichi. ce-i drept. grasimea de la rinichi de pilda. „Un cal dintre acestia are 12 aripi” (17). ii impietreste si mai ales e o mare rozatoare.ro ! Arhiva online cu diplome. altul „are 8 picioare”. fiind de asemenea antropofagi deoarece bea apa. Personajele feminine sunt. Este iarasi stiut ca zmeii au cai nazdravani. mai aprige decat cele masculine. aruncat departe. individul moare. ”Orice atinge principiul vital vulnereaza individul” (20) Desi zmeul este o fiinta violenta si crunta. porti. avand o repulsie nemarginita pentru oamenii de pe taramul omenesc. scuipa foc pe gura” (15). „racnesc..” (16) Zmeii au de cele mai multe ori un bici fermecat cu care minimizeaza palatul pentru a putea sa plece cu el in alta parte. detecteaza prezenta unui om. acceptand lupta dreapta. mananca pita. carne de oaie.tocilar. de porc. de gasca. In aceasta categorie intra si buzduganul nazdravan care. Este un urias cu mari forte fizice. insa de proportii uriase. indeosebi feciorii. E apriga si e de un temperament incoercibil si la suparare plezneste in sensul propriu al cuvantului. princiliul vital al omului puterea. ei dovedesc importante semne de umanitate. Locuinta zmeilor ne indica o treapta inalta de civilizatie. Insetat cu un dezvoltat simt olfactiv. sta intr-un punct oarecare. vin. insa epuizabile. cursuri si referate postate de utilizatori. prefacuta intr-un fenomen natural.. Zmeii sunt cateodata asimilati cu dracii. Intai de toate omoara fara ipocrizie. avand colti cu care gaureste piatra si mananca pomii. de cele mai multe ori de ordin olfactiv. in masa si se aseaza singur in cui.” (13) Zmeoaicele poseda insusiri sigure de a identifica o fiinta pamanteana sub orice aparenta. zboara prin aer. asemanatoare cu cea a imparatilor: „palatul are fireste o scara la intrare.In camera zmeoaicei e o soba si dupa ea pe o polita o cutie de argint in care sunt pastrate hrisoavele dezlegatoare ale unei vraji. soarbe pe vrasmasi. Pagina 18 din 36 . Ea are puteri uriase. ii insoara si ii razbuna cand sunt omorati. loveste in usa. Mama zmeului ca o fiinta cruda. „ca o leoaica cu o falca in cer si una in pamant si aruncand vapai din gura ei ca dintr-un cuptor.” (14) Portretul fizic al zmeului ramane totusi nedescoperit. se catara pe munti. El pare a avea insa infatisarea unui om.” (19).

In interpretarea psihologica pe care arta o ofera universului piatra este constiinta metaforica a substantei lumii. sunt incapabili de a face ceva pentru a face fata agresiunii.mare si puternica. a sarpelui incovoiat.impotriva leviatanului. Faptul ca sarpele traieste sub pamant. de necaz pocneste asa tare ca toate zavoarele curtilor se descuiara ” (22) SARPELE “Ci sarpele era cel mai viclean dintre toate fiarele campului…” Biblia(Facerea. In basm in afara de faptul ca se sugereaza idea ca sarple traieste intr-un mediu umbros. Pahon nu vrea decat margeaua de sub limba. bani. imparatul i-o da” (23). Margeaua pare deci piatra filozofala aflata in posesia sarpelui.Vizitati www. sunt fricosi.” Biblia(Isaia27. zmeul il loveste cu capul cel bun intr-o stana de piatra.tocilar. sarpele nu este numai tarator si teluric. plin de bogatii minerale. 1) Sarpele este totusi un produs al umanitatii. ”Tudor afla de la o fata ca zmeul are un cap al lui si 11 adaugate si-i taie cu buzduganul cele unsprezece. Asadar. Totusi Pagina 19 din 36 .ci si aerian si deseori poate reprezenta prin contradictie o imagine a focului. a sarpelui care fuge. in ciuda fortei lor fizice. chiar indemanatici. Destul de des sarpele este confundat cu balaurul si cu zmeul. lipsiti de rationament.ro ! Arhiva online cu diplome. dar el are totusi anumite caractere specifice din punct de vedere moral. ca are o privire metalic fascinanta. impotriva leiatanului. Zapacit. mitologia se dezvolta in jurul ideii de sarpe familiar. 3. ”Imparatul ofera turme de oi. 1) “In ziua aceea. „Adaptarea lor ca si a animalelor inferioare e unilaterala si lipsita de fantezie” (21) Cand puterea lor a fost descoperita. iar trupul cel fara cap.o ambrozie si un nectar(de unde posibila ideea de hrana) ce ii da putere celui ce il poseda sa faca schimbari in lumea fantastica. Cam suparat. care statuse in Paradis in arborele vietii (24).Aceasta piatra devine o nutritie vitala. cirezi de boi. putand fi cu usurinta un om iscusit. cursuri si referate postate de utilizatori. subteranul fiind locul umiditatii si al caldurii. a creat idea ca sarpele este in comunicare cu taramul celelalt. Domnul se va napusti cu sabia Sa grea. stave de cai. Pe de alta parte.

Faptul ca mai tot timpul moare pe Pagina 20 din 36 . altul de douasprezece ori. Foarte frecvent ei pot fi confundati cu serpii desi sunt de proportii colosale. Trecutul lor mitologic este nemarginit. altul de sase ori.. „Acesta scoate capul din put si spune voinicului venit sa salveze fata: Da-te la o parte sa imi iau darul” (26). chiar cand aceasta contrazice interesul propriu. marilor.intalneste in codru trei balauri. Literatura e plina de eroi ce ucid balauri. El este deseori un geniu al umiditatii. Personajele basmului fantastic Din punct de vedere psihologic. muntilor. Asadar un balaur poate vorbi. Deci e un animal. fara retineri. in jurul unui foc respectiv de trei.Vizitati www.” Al. BALAURUL „. dar unilatelale. printre care Sfantul Gheorghe e pe primul loc. sase. inspaimantat de aspectul lui straniu. cu solzi. China veche aminteste de dragoni ai cerurilor. sarpele e o fiinta iubitoare de oameni.. cursuri si referate postate de utilizatori. unul incolacit de trei ori.Antimireanu (25) Nu acelasi lucru se poate spune despre balauri. el sta ascuns intr-un put si cere fiecaruia sa dea cate o fata pentru o galeata de apa. il invinge cu usurinta cunoscandu-i structura elementara si incercand sa opreasca procesul de refacere celulara.tocilar. capabila sa recunoasca aceste reflexe ferine. care apare ca un mare posesor de bogatii minerale si ca un detinator al unei pietre fermecate. aceste supozitii nu au nimic in comun cu mitologia contemporana a sarpelui. Problema apei potabile e foarte acuta in basm. si monstrul are un sistem de aparare cu desavarsire reflex si lipsit de inventie spontana. doisprezece stanjeni. cu aripi. Balaurul devine sinonim cu Dracul. cu sau fara coarne.ro ! Arhiva online cu diplome. o moralitate categorica. Puterile balaurului sunt inepuizabile. Balaurul se deosebeste de zmeu prin aceea ca este o reptila gigantica cu mai multe capete. El e monstru redus la reflexe pe care omul. El cultiva.

ro ! Arhiva online cu diplome. cu totul si cu totul de aur. Ele sunt intarite de puterea solara. Zana este antiteza zmeoaicei.” (28) ZANA Zanele sunt in basme fiinte fermecatoare. Cand iesea el la mancare toata lumea fugea. spaima ce te face sa eziti si sa te intorci din drum. Eroii tineri si nazdravani. simbolizand probabil patura acvatica si rabufneala vulcanica si infernala a subsolului. piedica in drumul sau. El avea sapte capete.” (31). se indragostesc de ele. Zanele sunt fie nemuritoare fie cu puteri miraculoase. Insa o trasatura este certa: sunt frumoase si mereu preocupate de frumusete. oprelistea la punte.” (27) „Balaurul este de ordin hydric. totdeauna ostil omului. El este prin definitie distrugator si rau. un pieptene si o perie vrajite” (29). ”Caci era asa de frumoasa cat nu s-a mai vazut si nu se va mai vedea pe fata pamantului.avea niste sprancene bine arcuite de pare ca erau scrise. dusmanoasa. raceala noptii fiindu-le fatala. dandu-i un sapun. Pagina 21 din 36 . traia intr-o groapa mare si se hranea numai cu oameni. seara trebuie legat de faptul ca asa mor in general fiintele telurice. atata vreme cat nu se indragostesc de oameni de rand. Personajele basmului fantastic Hrana sa este adesea compusa din oameni. avand familii si procreand (30). fara raport la materia organizata in cristale.tocilar. are nostalgia dragostei cu pamanteni si nu de putine ori renunta la tot pentru el. Ele intruchipeaza iubirea ideala la care aspira voinicii. Cositele ei lungi si stufoase de-i bateau pulpele. dar si cu manifestari pirice. care isi cauta consoarte. Zmeii.Vizitati www. „A fost odata intr-o tara un balaur mare. ii baga in boale.cu sange otravitor si perfida. si celelalte personaje mai mult sau mai putin teratologice apartin lumii muritorilor. spre deosebire de zmeu si de sarpe. batrana. Avea un par. zmeoaicele. „Zana il ajuta cu sfaturi. cursuri si referate postate de utilizatori. cu calitati morale ideale. si.se inchidea in case si sta ascunsa pana ce-si potolea foamea cu vreun drumet pe care-l tragea ata la moarte. Cand se uita la cineva cu ochii ei ceia mari si negrii ca murele. si o pelita mai alba ca spuma laptelui. nene. Caractereologic el reprezinta vrajmasul eroului.

pasari. Calul este totusi un animal funerar. cand prevesteau moartea lui Ahile. Mitologia exprima metaforic aceste insusiri. de unde a venit ideea zborului.” (33).tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. sau vreo fiinta fantastica. calul este in basm un protagonist foarte important. El salta. frate. imparatii. facand arc asupra solului. mai inceatati pasii. A mersului.plesnesc. care nu face nimic fara sfatul lui. trebuie sa il aiba de la vreun zmeu invins. Acestia vorbesc cu personajele. Inca din mitologie el ocupa un loc aparte. Fara cal. El este inteligenta calauzitoare a eroului. Originea cailor nazdravani nu este intamplatoare. Ea simbolizeaza tineretea splendida si incoruptibila. a furtunii. daca vei arunca o data in sus pe zmeul in slava cerului. frumoasa. O descoperim de o frumusete fermecatoare ea are relatii de natura erotica. si se reduce la ideea strabaterii fulgeratoare a spatiului. care pe masura ce imbatranesc stapanii imbatranesc si ei si nu mai sunt folositi. stiind foarte bine limba lor iar cateodata sunt bilingvi: „Frate. trupul lui au ondulatii acvatice. Sunt frumoase. facand chiar subiectul nostalgiei la un moment dat. El e infatisat ca un animal dotat cu insusiri intelectuale exceptionale. Moarte este si ea prezenta in aceasta paralela. pesti. ademenitoare tinerilor. Eroii au cai nazdravani.” (32) De cele mai multe ori. Aspectele urate (broasca-testoasa. Locuiesc departe in imparatia zanelor si au palatele lor. fiind un fel de geniu al unei ordini fizici. ca un sfatuitor al omului. ca de nu . a luminii. CALUL Dupa Fat-Frumos. Bucuros imi mai domolesc pasii. ca si feciorii. uneori cu puteri miraculoase si care nu urmareste ea insasi pe fecior ci este chiar victima a zmeului. “Calul inoata in apa si coama. Ea calareste adesea pe un cal si aceste conceptii sunt prezente inca din antichitate. cursuri si referate postate de utilizatori. Adesea se poate metomorfoza in broaste. exercitat prin efectul dragostei. bufnita) pot sa sugereze si prestigiul irational la un moment dat. gingase si au obiceiul sa se imbaieze in locuri tainice. apoi sa faci cu el zup in fundul pamantului. ca nici de nume sa nu-i auzim. calul transmite ideea de repeziciune. el prevestind moartea. In alte basme. zana e o fata simpla. Pagina 22 din 36 .Vizitati www. orice fapta este imposibila. Figura zanelor devine centrala mai in toate basmele in care apar.

„Eroii basmelor sunt manati de dorinte pentru a caror implinire ei intreprind actiuni. Intr-un basm avem de-a face cu un armasar traind intr-un soi de colonie libera cu iepele generatoare de cai nazdravani. cursuri si referate postate de utilizatori. intr-un loc putin accesibil. numarul lor fiind variabil. Unul are patru aripi (36). stapana si roaba mancand. stanca (43). dorinta-i va fi implinita. intre ei se stabilesc relatii de opozitie sau compensatie. amandoi aveau pe vino-ncoace. mioara. Cine intra in posesia unui frau. corb. Sunt cai de arama. ghem (41). dar in zadar. nascura doi fii. (35) De cele mai multa ori calul are aripi. este deja stiut. capata si puterile unui cal nazdravan.” (46) In nici o alta categorie literara epica in afara de basmul fantastic eroi. o herghelie de iepe cu un armasar.tocilar. vorba lor era cu lipici. etc. doisprezece (39).” (47) Pagina 23 din 36 . nu-si manifesta o prezenta atat de vie. inramati la calesti sau carute de sticla. Ca taramul celalalt este fagasul calor. de argint. capatana (45). douazecisipatru (40). noua (38). Prezenta unui mascul nu-i absolut necesara procreatiei. dupa mentalitatea primitiva si magica. de va manca peste.Vizitati www. cu lumea lor. undeva. se destainuie unor anumitor fiinte. „Exista in basm. sunt dotati cu auxilii. Cum auzi imparatul. altii cate sase (37). Iapa se preface in cioara. miel. closca cu pui (42). si amandoi erau voinici nevoie mare. lua undita si alearga la parau si prinse un peste de aur. de aur sau de sticla.ro ! Arhiva online cu diplome. EROUL „Dupa ce imparatul si imparateasa facura tot ce le statea in putinta sa capete un copil. Personajele basmului fantastic Ce este foarte intalnit in basm este metamorfozarea calului. sau numai o iapa care genereaza cai nazdravani. din care. deci au confidenti.” (34) Legatura intre cal si frau ia in basm limite magice. negustor si pravalie (44). intr-o noapte imparateasa visa ca. lupoaica.

Cliseul este acelasi: o nastere Personajele basmului fantastic anormala ca in felul acesta sa se poata justifica plecarea eroului in lume. Nasterea eroului in basm apare tot atat de naturala si din fiinta ca: peste. fiind introdusi dupa anumite reguli de la care nu se abat. sa scape luna furata de acestia. se ascund trasaturi ale omului superior: curaj. (49) Pagina 24 din 36 . Numai un Fat-Frumos sau o Ileana Cosanzeana sunt in stare sa savarseasca fapte care sa atraga atentia automat. Da lupte numeroase si grele. Unii dintre ei declanseaza simpatie. sunt indragiti. dragoste pentru semeni. Dar nasterea se produce si prin simpla privire: „sezand la fereastra fata vazu pe un june fluera-vant umbland de colo pana colo. actantii isi pastreaza acelasi profil psihic si moral si si-l imbogatesc mereu cu trasaturi noi. din frunza ori piatra e in stare sa savarseasca aceste fapte iesite din comun sa lupte cu zmei si alte vietuitoare de pe celalalt taram. trebui. poseda obiecte miraculoase care-l transforma in orice numai sa invinga. ca in final sa asistam la un final fericit. cu nunta si cu mese mari. iar altii starnesc repulsie. Intr-o zi. ca altele. Imediat ce facem cunostinta cu teme basmului. mila. Se trase de la fereastra si fata spuse dadacai ce i se imtampla. incercarile la care e supus ii ofera calitatea de a deveni o proza eroica. In felul acesta basmul devine un lung poem destinat dorintelor. asistam la sirul de incercari la care e supus eroul. sa ia drumul pribegiei. fiind dusmani ai celor ce intruchipeaza binele. apoi o scanteie de foc o arse la inima. dar si el tintind ochii in ochii ei. Ramanand grea.” (48) Dupa nasterea neasteptata a eroului. fiindca are origine si destin dinainte stabilite. iapa. pe care le trece cu succes datorita multelor metamorfoze si ajutoare venite din partea fiintelor negraitoare. sa nasca un copil ce va deveni nazdravan.Vizitati www. taie firul tuturor uneltirilor. onoare. Toti eroiice fac parte din lumea basmului prezinta o pozitie bine definita in cadrul subiectului. Nasterea putin fireasca a eroului justifica extravaganta actiunii basmului. Ca urmare a multor aventuri. sinti un fior. cursuri si referate postate de utilizatori. Eroii. Caci numai un Fat-Frumos nascut dintr-o boaba de piper. fiecare este reprezentantul unei anumite clase si au un regulament de comportare. personajele.tocilar. vaca. uitandu-se la el. oaie.ro ! Arhiva online cu diplome. De aceea ii vin in ajutor fiinte si elemente fabuloase ale naturii. Eroul savarseste foarte putine fapte obisnuite. au limbaj si gesturi tipice.

80 (5) Idem (2). purcelul de lapte de la scroafa de sub pamant. O alta incercare e cea a locurilor interzise. Iasi.Propp. Pagina 25 din 36 . paduri si ape. 89 (4) Vezi Idem (2). etc. Estetica basmului. sa se complice si sa creasca interesul. Unele basme sunt construite pe baza unor incercari la care sunt supusi eroii (aduce mamei sau tatalui mere de aur din gradina unei zane. de multe ori conturat si de numele lui. Editura Junimea. 70 (6) Gheorghe Vrabie. curaj. batrani binevoitori. Ele sunt cele care confera eroului-om umil. sau fiu de imparat cu sarcini extraordinar de grele –tocmai ceea ce trebuie sa-l distinga fata de toti cu care intra in contact: eroism. apa vie de unde se bat muntii in capete. Ca sa ajunga acolo unde este trimis. incapabil sa indeplineasca incercarile la care e supus. 345 (7) Lazar Saineanu. tocmai ca ei sa faca contrariul: sa intre si in felul acesta basmul sa ia alta intorsatura.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. 1970. Bucuresti. Eroii sunt opriti de a trece printr-o vale. Bucuresti.) incercand sa demonstreze voinicie. p. Basmele romane. 1965. Morfologia basmului. NOTE CAPITOLUL II PERSONAJELE BASMULUI George Calinescu. Editura pentru Literatura. p.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. Editura Univers. de a intra intr-o camera. p.I. Editura Academiei Republicii Socialiste Romania. 1970. eroul trece prin numeroase obstacole: munti inalti de cremene. pasari. p. Ar fi greu ca scesta sa fie infatisat ca fiind urat ori prost. Incercarile se petrec intr-un mediu arhaic. 9 V. p. Personajele basmului fantastic Despre erou se creeaza un anumit portret fizic. Mereu ii vin insa in ajutor animale. Bucuresti. necajit. Folclorul. tipic basmului fantastic.

Basmele romanilor. 1965 Fundescu. Tipografia si Fonderia de Litere Dor. vol. Mezila si Zorila” Fundescu. p. Evola. 123 Idem (1). 1981. 1974 Idem (1). Aripa frumoasa. 1962. Bucuresti.N. (Greuceanu). Societatea C. 22 G. Editura Junimea.D. p. 1977. p. 29 L. p. Bucuresti.37 Idem (10). Cucu. 147 Idem (1). p. (Balaurul cu unsprezece capete). 29 (10) Petre Ispirescu. (Fat-Frumos si fata lui Rosiu-Imparat). 1927. 27 Idem (11). P. 1985. 62 Francu si Condrea. p. Basme. Editura Albatros. 49 Idem (9). VI. p. L’Ame primitive . Laterza.N. Editura pentru tineret. Balaurul cel cu sapte capete. p.1931. (Cimpan verde si frumos). p. Bucuresti. 1995. 397 (9) Petre Ispirescu.101 (12) Idem (1). 1977. Calinescu. „Serila. 1979. (Voinicul cel fara tata). 178 Idem (1). Radulescu.tocilar. in Limba si Literatura. Editura Ion Creanga. Bucuresti. Editura Minerva. Povestea lui Pahon. 176 J. Basmele romanilor. Timpul in basmul romanesc. p. (Angherau Viteazul). p. Literatura populara. 36 Idem (9). p.Vizitati www. 31 Pagina 26 din 36 . Societatea C. Literatura populara. 13 Al. Basme. 1985. La tradizione ermetica. Bucuresti. Bari.17 N. Radulescu. Paris. Bucuresti. 214 (11) Retorica. p. p. Bucuresti. cursuri si referate postate de utilizatori. (Cei trei frati si Zmeul). Ileana Simziana. p. p. p. Bucuresti. Popescu. Altemireanu. p.ro ! Arhiva online cu diplome. Bucuresti. selectii (8) Vezi si Eugen Todoran. Basme. Editura Garamond. Levy-Bruhl. 32 Idem (9). p.

28 Vezi G.. 76 Idem (9)..” Radu Vasiliu (1) Pagina 27 din 36 . p. p. Basmele romanilor. 47 Idem (9). 214 Idem (18). p. p. p. Din fata-fecior.o trecere dincolo de forma. 87 Vezi Idem (11). Basme. p. unul rade). p. cursuri si referate postate de utilizatori. vanatorul codrului. p. Vezi si Idem (1). (Un ochi plange.44 Vezi Idem (11). vol. Editura Minerva. Crancu. 18 Vezi C-tin Radulescu-Codin. p. Editura Grai si Suflet. 30 Vezi Idem (47). Tinerete fara batranete si viata fara de moarte. (Spaima zmeilor). 329 CAPITOLUL III SIMBOLURI SI METAMORFOZE „. snoave. p. 59 Idem (40) Idem (31) Gheorghe Vrabie. 129 Idem (9). p. vanatorul codrilor. 1987. Crincu. p. legende. p. p. Fat-Frumos cu carita de sticla. Proza poporului roman. 210 Idem (1). ceea ce corect ar insemna o ascensiune in informal.Vizitati www. Editura Albatros. Lupul cel nazdravan si Fat-Frumos. 228 Idem (16). 105 Idem (11). p. Pitis. Bucuresti. p. 111 Idem (9). p. Ileana Cosanzeana. 2001.tocilar. II. 88 Idem (25).ro ! Arhiva online cu diplome. p. (Fat-Frumos). 99 Idem (33). Bucuresti. 1986. Bucuresti. 55 Idem (1).

decat acestea mai sus amintite. Asta pentru ca eroul singur.” Realizarea unei astfel de stari implica o cunoastere aprofundata a legii si a tehnicii pe care o conduce. Eroul primeste harul de la zana sau de la o fiinta non-umana (peste. specificul aparitiei si locuinta. aproape nelipsite din orice naratiune cu caracter fabulos. fara ajutorul Celui de Sus sau chiar a unei vietati cat de nevinovate. Dar si el. Exista credinta in puterea de proorocire a pasarilor. Mera. De cele mai multe eroul trebuie sa demaste intentiile rauvoitoare ale dusmanului si sa le foloseasca si el impotriva lor. Din punct de vedere istoric. T. Insa trebuie sa-si fi asimilat treapta de cunoastere ce-l face apt pentru metamorfozare.). Rolul pasarilor in basme sunt ilustrate sub forma unei multitudini de aspecte. Metamorfoza este schimbarea unui om intr-o fiinta sau un lucru. Metamorfozele din basm se refera la obtinere unui nivel de cunoastere de catre erou sau de alte fiinte.tocilar. nu poate izbandi nimic. corb. Trebuie bine studiate atributele personajelor dupa criteriile ce urmeaza: infatisarea si denumirile lor. Metamorfoza este un proces care ingreuneaza situatiile sau rezolva dificultatile.Vizitati www. Omul detine toate aceste calitati in chip virtual si efectiv atunci cand a ajuns la un inalt grad de perfectiune interioara. Pagina 28 din 36 . „studierea atributelor face posibila o talmacire stiintifica a basmului. Metamorfozarea prin blestem sau dintr-o cauza obscura este foarte intalnita si reprezentata in mai toate basmele. aceasta inseamna ca basmul fantastic reprezinta un mit in fundamentele sale morfologice. toate aceste metamorfozari fiind supuse unor legi. Basmul se metamorfozeaza succesiv. fortele de opozitie sunt infruntate de fiintele starii umane care devin aliatele lui. cursuri si referate postate de utilizatori. fantastic. se dovedeste a fi fiinta omeneasca. luand asemanarea serpilor. mai apar elemente auxiliare de o mai mica importanta insa. care nu trebuie considerata deloc superstitie. (1) bis Dupa cum spune Propp.ro ! Arhiva online cu diplome. etc. care-l folosesc spre a dobandi mijloacele necesare pentru a trece de anumite obstacole sau capcane care stau in calea lui. in urma unui blestem sau a unei hotarari de sus. Concomitent. Insa atunci cand eroul ales strabate calea de purificari cu o intentie pozitiva. In Craisorul serpilor de I. voinicul parea ca este intr-adevar crai peste serpi in ostrovul serpilor. Personajele basmului fantastic Cazurile de metamorfoza in basm sunt nelimitate si omniprezente. taun.

extrem de complex si de bine motivat. dracii. Pana si pasarilor de curte li se atribuiau in vremuri stravechi calitati de vestitori. ” (5) NOTE CAPITOLUL III Pagina 29 din 36 . Acesta il ajuta sa gaseasca pe cele sapte iepe ale babii. zanele. care elimina unele personaje din basm. Imparatul din „Povestea lui Harap-Alb” a lui Ion Creanga isi incearca feciorii prefacut in urs.tocilar. zmeoaicele. fie de credinte locale – toate influenteaza basmul. In unele cazuri e de ajuns ca eroul sa se dea de trei ori peste cap. un personaj poate foarte usor inlocui pe un altul. „ Viata reala creeaza ea insasi imagini noi si pregnante. cursuri si referate postate de utilizatori. uneori.” (3) Imparatii batrani au frecvent putere de a se metamorfoza in virtutea faptului de a fi nazdravani. remanente ale obiceiurilor si datinilor stravechi. uneori sa spuna cateva cuvinte magice. „Cine bea apa din urmele unui lup sau ale unui cerb se va face ori lup ori cerb. feciorii si chiar animalele au deseori aceasta putere. Personajele basmului fantastic Acesta pastreaza in adancurile sale urme ale paganismului antic. fie de alte vesti cum ar fi. iar alta data este efectul unui obiect miraculos. porumbei. punand un roi nemarginit de tantari sa le alunge din padure. inlocuind de obicei pe altele dar in aceeasi functie. Zmeii. fie ca era vorba de schimbari meteorologice.ro ! Arhiva online cu diplome. spre exemplu. literarura scrisa. in basme. religia. Eposul popoarelor vecine. Fat-Frumos il ridica din nisipul fierbinte pe imparatul tantarilor. ” (4) Am vazut ca.Vizitati www. cucuveaua care prevesteste moartea. Acestea au un scop isa un scop foarte precis. Alte vietuitoare intervin in basm. taune. Traim intr-o lume plina de semne care ne sunt transmise prin toate vietatile ei. fie ca este vorba de crestinism. „ Metamorfozele se datoresc in anume basme persistentei spiritului vital si dorintei intime a naratorului de a izbavi de moarte nedreapta pe victime si a aplica sanctiuni. tantar. (2) Metamorfoza este de asemenea ilustrata printr-un aliment magic sau prin baut. Suntem mereu chemati dar nu totdeauna auzim sau intelegem. rate.

notiuni sau idei. p. Fiecare copil care asculta o poveste veche transmisa din generatie in generatie.dirijata intr-o directie data. Privilegiul adesea oferit acestei functii organizatoare prezinta o importanta de ordin primar din punctual de vedere al evolutiei intelectuale. de actiuni. este o imprejurare mintala care educa atentia. se formeaza totusi un tot coerent. Editura Rosmarin. Iasi.Vizitati www. Editura Junimea. p. Influenta pe care o exercita o simpla ascultare a unei povesti lasa in mintea si in sufletul acestui copil urme destul de profunde.ro ! Arhiva online cu diplome. p.(Fata si feciorul unchiasului). p. Editura Univers. si fie el de continut oricat de naiv. chiar daca implica o multitudine de persoane. „Estetica basmului”. Editura Univers. Basme. 90 Mihai Eminescu. imagini. 1970. 1972. 1970.I. 102 T. 99 G. Morfologia Basmului. Un intelectual bogat. Conflictul central. Bucuresti. cu toate evadarile sale din experienta posibila. 89 CAPITOLUL IV BASMUL CA MIJLOC EDUCATIV Exercitiul amplu al atentiei spontane perseverente. Propp. de situatii. structurandu-se intr-o unitate logica. SIMBOLURI SI METAMORFOZE Radu Vasiliu. cursuri si referate postate de utilizatori. Basme. 165 V. cu adevarat evoluat. fie judecata. Care este substratul psihilogic al acestei idei? Basmul. Bucuresti. Insemnari despre basme. (Fat-Frumos din lacrima). p. 90 bis Vezi si V. Copilul care a Pagina 30 din 36 . Aceasta inseamna ca in mintea celui ce recepteaza povestirea. Morfologia Basmului. se deapana pe o singura axa. Bucuresti. obisnuind-o cu urmarirea unor succesiuni liniare de impresii. Propp.I. Bucuresti.tocilar. Calinescu. elementele narate se inlantuie prin referirea la acel conflict. Editura Ion Creanga. p. Pamfile. nu poate sa ramana insensibil la aceasta. 2000. 1976. nu poate fi decat cel ce construieste necontenit unitati sintetice din datele relativ elementare pe care i le serveste fie experienta. al atentie sustinute. cu toate peripetiile sale.

Pagina 31 din 36 .ro ! Arhiva online cu diplome. un element important. De aici provine nesatul si interesul cu care asculta copiii aceste povesti. si dupa ce a gustat de cateva ori din intriga. Avalansa de stimulenti psihici in care subconstientul sau Personajele basmului fantastic este antrenat si framantat in cursul povestirii. In momentul in care copilul asculta aceste povesti. adoptandu-I telurile. ar insemna ca interesul copilului pentru aceste povesti sa se termine odata cu terminarea povestii. gandire si actiune sunt decisive modificate prin aceasta comuniune. Naratiuni lungi.Vizitati www. Daca ar fi asa. Fiecare poveste include interesul pentru lupta sau straduinta atribuita personajului principal. Posibilitatile sale de simtire. fie ea si fictiva. culege foarte multe elemente din limbajul current. episoade care nu implica imaginara lui participare la actiune. Aceste argumente nu sunt insa singurele pentru explicarea “interesului” epic. pentru ca. “Placerea copilului care asculta povesti e semnul care atesta o noua victorie in tendinta lui de a deveni tot mai mult element al “grupului” si tot mai deplin “om”. este cu totul altul. cere mereu alte si alte povesti. este prevenit ca aceste povesti il pot captiva ca un joc. anume. Atunci el asculta numai pentru a asculta si. pot satisface cerinta copilului de a asculta povesti. si fireste participarea fictive a acestuia la intreaga desfasurare a actiunii epice. ascultat o poveste. odata ce aceasta s-a terminat. Participarea voluntara. pe care insa nu-l cunoaste inca. ca si spectator. De aici ascultatorul sau cititorul poate ajunge in functie de imprejurari sa simta sentimente de depresie. astfel incat acest act de actiune apare ca o fictive participare la lupta si la actiunea epica. la obiectivul lui central. “ (1) Prin actul de atentie pe care il exercita cel care asculta. cursuri si referate postate de utilizatori. regret sau revolta. acesta se solidarizeaza sau se identifica imaginar cu eroul. poate simti un sentiment de satisfactie cand eroul triumfa. cu un subiect care abunda in multe detalii si care uneori nu poseda o veritabila unitate. implica acceptarea scopurilor eroului de catre cel care asculta. copilul. care il absorb si il incant ape copil constituie. sau la polul opus.tocilar. In schimb. fara sa-si dea seama. poate. caci de multe ori copilul asculta cu aviditate chiar episoade care nu se raporta cu nimic la conflictul principal al erolui. dupa cateva transpuneri in persoana altuia. la lupta eroului scoate in evidenta o nevoie de actiune pe care o resimte cel care citeste sau asculta aceste povesti. poate suferi cand eroul este infrant. si se dovedeste ca este cu anticipatie rapit si implicat in fictiunea vreunui alt conflict.

nevoia de a reactiona impotriva ei si. firesc omenirii intregi. solidaritatea cu cei care se impotrivesc injustitiei. Gustul sau interesul pentru actiune este. brutalitatile sau violentele celor implicate in actiune. Se poate remarca.ro ! Arhiva online cu diplome. ce constituie un fel de premise ale conflictului. fireste.tocilar. care fusese rapita de zmeu.” (2) Destul de rar basmul se incheie prin “nunta mare” a eroului. Reactia persoanelor in fata nedreptatii. sau cand simte o totala aversiune sau chiar o completa indiferenta pentru actiune si lupta. In urmarirea luptei insasi a eroului unei naratiuni. precum insusi mobilul luptei: fie salvarea Cosinzenei. “Atat povestitorul cat si cei carora el li se adreseaza. si cu atat mai putin la aceea unui personaj fictiv.Vizitati www. nici firesti. dar si logica. dupa cum spune Robert Petsch. nu este numai de provenienta etica. se accentueaza in masura in care eroul sufera lovituri sau infrangeri care nu erau nici necesare.aspira spre evenimente imbucuratoare si cauta prilejul de a le savura macar intr-o lume fictiva. a balaurului sau a altui monstru care a pus stapanire peste tinut si pretinde sau comite sacrificii omenesti. puterea si Victoria nun e sunt prezentate ca singurele obiecte ale atentiei noastre.” (3) In peripetiile sale. in acest context. acorda nici un fel de interes unei naratiuni. gratie unor trasaturi favorabile de ordin etic. Triumful valorilor implica. ca sentimental de compatimire in momentul in care eroul este atacat sau infrant. In momentul in care o persoana nu simte nici un fel de legatura cu actiunea sau cu personajele unei povesti. “imaginea unei omeniri fericite.” Este foarte firesc ca o persoana sa fie preocupata de victoria valorilor asupra nonvalorilor. implicit. ale unui bandit si nici nu va fi influentat de subterfugiile. fie misiunea omorarii zmeului. ramane personajul simpatico. In Pagina 32 din 36 . vinovatul. Participarea unei persoane la actiunea unei naratiuni contribuie la umanizarea si implinirea acesteia. si nici nu apar ca decurgand din propria lui vina. “Basmul vine si contribuie la caldura coeziunii si solidaritatii sociale. ale unui lacom. Cu atat mai mult o astfel de cerinta se regaseste in fiecare copil. cursuri si referate postate de utilizatori. Fat Frumos. Aceasta persoana nu va putea. Se poate spune ca basmul reprezinta o garantie a unei dezvoltari normale si fericite. e de presupus ca aceasta persoana nu va putea participa mintal la actiunea si lupta unui personaj strain. Niciodata un copil nu se va Personajele basmului fantastic solidariza cu initiativele unui ambitios. Daca analizam aceste lucruri putem concluziona ca nazuinta predominanta in straduintele eroului corespund in general unui ideal larg. astfel. sugerat si amplificat prin imaginea unei lupte effective impotriva unui adversar efectiv.

prevederea. Naratiunea va fi calificata drept greoaie. Orice expunere trebuie sa fie bine structurata intr-un numar clar si amanuntit de intrebari sau probleme. Adaugand si un pic de implicare a celui care citeste. nrangerea inamicului prin alte mijloace. naratiunea e una dintre cele mai uzuale si fructouase ocazii de exercitare a unei atentii sustinute. se poate identifica foarte usor cu eroul. care pot sa para chiar exagerate. incetul cu incetul. (5) Siretenia. darurile mintale in general. Exista anumite personaje malefice. dar modul actiunii poate fi de alta natura. cursuri si referate postate de utilizatori. si atunci intervine. astfel incat celor carora li se adreseaza sa li se trezeasca curiozitatea de a afla solutia. de-a lungul miilor de generatii. facand astfel ca interesul epic sa piarda ceva din intensitatea asteptata. perseverente si consecvente. cel care recepteaza naratiunea nu s-ar putea identifica indeajuns cu acesta. Cu cat intrebarile sunt mai provocatoare si trezesc dorinta de a obtine un Pagina 33 din 36 . raspunsul. la fel de multe cum sunt si cele care pretend o prea mare concentrare a acestuia. pentru ca eroul nu poseda forta fizica necesara. iscusinta. care sunt insotite de un numar corespunzator de indrumari pentru a le putea solutiona.tocilar. pana la urma. nu ne-am putea da seama nici pe departe de potentialul de lupta pentru dreptate care a fost strecurat in fiecare suflet. o naratiune care presupune un prea mare efort din partea cititorului sau a ascultatorului de a urmari actiunea.” (4) Personajele basmului fantastic Exista expuneri care il rapesc pe auditor. Din punctul de vedere al intrigii putem observa mai multe tipuri de naratiuni. nu i s-ar putea substitui imaginative in totalitate. de-a lungul secolelor. Autorul trebuie sa aiba o foarte mare grija de a expune cat mai clar si mai concis. “Prin interesul epic pe care-l trezeste si fara de care n-ar putea fi urmarita.Vizitati www. care uneori pot avea chiar si puteri supranaturale. Aventurile miturilor si basmelor se reduce la doborarea prin lupta a unui inamic primejdios. La mituri si basme gasim cea mai simpla structura. obositoare sau obscura. si chiar intregul patrimoniu de aceasta nuanta. Daca s-ar lua in considerare fiecare naratiune de acest gen. si atribuindu-si aceste calitati. Daca eroul ar depasi prea mult pe omul comun prin puteri inaccesibile. Uneori nu se poate discuta despre o lupta corp la corp. dar care sunt pacaliti de erou. In general. care a existat in viata unor generatii intregi. nu va fi foarte apreciata de acesta.ro ! Arhiva online cu diplome. ca si calitatile inimii avantajeaza pe cel care recepteaza naratiunea. acest caz naratiunea serveste drept un suport pentru minte si inima in revansa urmarita impotriva acestor probleme etice si logice. restabilind ratiunea in drepturile ei.

iar uneori prelungind aceasta situatie si in situatii care nu se regasesc in naratiune. Ascultarea repetata de povesti de catre copil ii este de un real folos. situatii improvizate de acesta. Se poate observa destul de des la copii ca. Bine cunoscutele povestiri moralizatoare au chiar acest rol de a imprima cititorului sau ascultatorului o atitudine si sentimente pe care acesta sa le urmeze chiar in afara lecturii. si anume puterea fascinanta. si presupunand personalitatea acestuia. O problema importanta in cadrul imitarii o constituie aparentele inselatoare si eroii care pot declansa imitatii deplasate. implica substituirea celui care asculta in aventurile eroului pe parcursul naratiunii. face variatii la tema pe care deja o cunoaste. Se poate clar observa cum influenta morala sau chiar imorala. naratiunii ii mai revine un rol la fel de important. stimulentul asimilarii logice. in afara de rolul stimulent si organizator al unei atentii prelungite. care serveste drept excitant pentru atentie. personaje Pagina 34 din 36 . isi lasa amprenta. Copilul preia caracteristicile eroului. si desfasurarea activitatii mintale a celui care recepteaza se va efectua mai natural. imprima in auditori o implicare imitative. Sunt accentuate aici apucaturi reprobabile. printr-o lunga contributie a atentiei spontane. afectand in moduri si proportii diferite viata individului dar si a grupului. Insasi Personajele basmului fantastic intelegerea unei naratiuni in care se infatiseaza o lupta. si cateodata destul de marcanta. cu atat expunerea va fi urmarita cu o mai redusa interventie a efortului de atentie voluntara. un conflict.tocilar. in care se infatiseaza obstacolul ivit in calea unor teluri constituie o exercitare a procesului atentiei sustinute. nu este deloc iesit din comun ca aceasta substituire sa se prelungeasca si dincolo de cuprinsul naratiunii si al ascultarii ei. sub puterea emotiei pe care a resimtit-o ascultand un basm.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. si in acelasi timp. insinuant. Exista naratiuni care printr-o tratare stangace sau imprudenta. mimand atitudinile. cu care personajele fictive ale naratiunii. mai ales eroii principali. constituie anumitor stimulente mintale. Aici putem spune ca acestea sunt prilejuri care pot sa contribuie la revelarea sau chiar accentuarea propriilor aptitudini sau vocatii. raspuns. acesta tinde sa se transpuna in rolul care l-a impresionat. (6) Din punct de vedere educativ. incalca anumite limite. Naratiunea ii serveste acestuia mari doze de material. Din alt punct de vedere putem spune chiar ca aceste aptitudini sau vocatii contribuie la randul lor la imprumutarea unor gesturi sau comportamente din naratiune. Daca urmarirea conflictului. stimulentul elaborarii de sinteze.ro ! Arhiva online cu diplome. o rivalitate.

Tocmai de aceea. sau altele asemenea. poate duce la consecinte nedorite. scenele sangeroase sunt departe de a determina in sufletul copiilor intotdeauna dezaprobare si repulsie. scenele de razboi. ci pot avea chiar rezultate foarte negative. NOTE CAPITOLUL IV BASMUL CA MIJLOC EDUCATIV Pagina 35 din 36 . iar aceste faze sau procedee ale naratiunii trezesc in copil inclinarea necugetata de a juca roluri similare. (7) “Din totalul naratiunilor receptate de o persoana.ro ! Arhiva online cu diplome. si imitarea lor. acele naratiuni care prezinta aceste lucruri. cu vremea. sau solidaritatea in cel mai rau caz cu aceste personaje. Socul emotional trezeste prin sugestie tendinta involuntara de imitatie. in tainutele memoriei sale. personaje grosiere. Instinctele brutale se trezesc foarte usor in mintea unor copii. cursuri si referate postate de utilizatori. se impletesc si risca sa se confunde. brutale. o sedimentare complexa de figure si fapte variate. incaierarile. nu vor putea sa trezeasca repulsie sau oroare impotriva cruzimii. purtand fiecare un anumit potential educativ si alcatuind un fel de “univers” distinct de cel al experientei curente. Contactul cititorilor cu creatiile narrative stabileste un contact cu predecesorii noi si vechi. Personajele basmului fantastic manifestarile brutale. In constiinta infantile si chiar intr-a multor adolescenti sunt raspantii in care realitatea si fictiunea. adevarul si miticul se ating. Pe de alta parte scenele violente.” (8) In fiecare din basmele care au existat si inca exista se pot observa reminiscente sau macar se poate ghici istoria indepartatelor origini populare. fie ca pline de succese.Vizitati www. nu e intotdeauna perfect continua si precisa. Chiar daca aceste personaje sunt doar trecatoare ele pot lasa in mintea ascultatorului amprente adanci. fie ca originale. lipsite de scrupule.tocilar. E drept ca granite care separa aceste doua lumi nu e intotdeauna cu totul etansa. si prin aceasta ele apar infatisate fie ca interesante. cu toti cei care s-au gasit pe acelasi plan in lupta impotriva raului si a nedreptatii. se asterne.

Wesen und Formen der Erzählkunst.170 Idem 1.165 Idem 1. Eugeniu Sperantia. aceea trebuie sa invinga.Vizitati www. 1967.159 Idem 1.163 Idem 1. Studii de folclor si literatura. p.ro ! Arhiva online cu diplome. Bucuresti. p.154-155 Robert Petsch.” Idem 1.tocilar. p. p. p.189 Pagina 36 din 36 .52: „Ceea ce poporul afirma din tot sufletul si iubeste.175-176 Idem 1. p. p. Editura Pentru Literatura. cursuri si referate postate de utilizatori. p. 1942.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->