Efectul de noutate .

Aceasta amenintare catre valabilitatea externa se refera la posibilitatea ca efectele variabilelor independente pot fi datorate unicitatii sau noutatii stimulilor sau a situatiei si nu a interventiei propriuzise . Este similar cu efectul Hawthorne ( discutat in capitolul 3 , a se vedea referinta rapida 6.3 ) , aici tratamente noi sau neobisnuite sau interventii experimentale ar putea produce rezultate care dispar odata ce noutatea situatiei sau conditiei dispare . Cu alte cuvinte noutatea interventiei sau situatiei actioneaza ca o variabila intrata si este acea noutate ( si nu variabila independenta ) care este explicatia reala a rezultatelor . Aceasta amenintare a valabilitatii externe este comuna unei varietati mari de setari , desene si modele experimentale .
Reactivitatea efectului Hawthorne de aranjamente experimentale este de asemenea denumit Efectul Hawthrone care apare cand prestatia unui individ intr-un studiu este afectata de faptul ca el sau ea este constient/a ca participa la un studiu . De exemplu unii participanti ar putea fi mai atenti , compatibili sau harnici in timp ce altii ar putea fi intentionat dificili sau necooperanti in ciuda faptului ca sau oferit voluntari pentru studiu (Bracht & Glass, 1968). ( Referinta rapida 6.3 )

Luati spre exemplu o situatie in care certatatorii incearca sa determine eficacitatea unei noi interventii terapeutice pentru persoane cu o istorie de depresie cronica . Ei au decis sa numeasca aceasta noua interventie " terapia zambetului " deoarece terapeutul este instruit sa le zambeasca clientului dupa un program regulat in speranta de a incuraja o stare pozitiva si o alta privire a vietii . Simtomele de depresie sunt evaluate si apoi participantii sunt repartizati aleatoriu , fie intr-un grup de control fie pe una din trei conditii experimentale . Cele trei conditii experimentale includ terapia prin zambet , terapia cognitivcomportamentale si terapia interpersonala . Toti participantii sunt supusi terapiei respective timp de patru saptamani si apoi sunt reevaluate pentru determinarea severitatii depresiei . Cercetatorii gasesc ca terapia prin zambet are mai mult efect decat terapia cognitiv-comportamentala si terapia interpersonala in cazul depresiei cronice . Pana acum probabil v-ati dat seama ca ar putea exista o problema aici pentru ca un efect de noutate ar putea de asemenea conta pentru rezultate . Populatia noastra in acest

studiu fictiv consta in persoanele cu depresie cronica , astfel incat este probabil ca ele sa fi incercat mai multe modalitati de tratament sau cel putin a fost sub un singur tratament o perioada insemnata de timp .Dei aceste modaliti sunt oarecum distincte, nici una din ele nu implic terapeutul zambind la participant ca interventie. Terapia zmbet este, prin urmare, unica i acest lucru ar putea singur conta pentru mbuntiri n depresie. Alt problem aici este c intervenia a avut loc pe parcursul a 4 sptmni. n cazul n care aceste descoperiri au fost rezultatul unei noutati, apoi ne-am atepta ca efectul tratamentului s dispar n timp si noutatea terapiei zmbet diminuandu-se. Patru sptmni ar putea sa nu fie o perioada suficient de timp pentru ca noutatea sa se diminueze iar rezultatele studiului la doisprezece luni s-ar putea sa nu demonstreze o constatare semnificativa pentru aceasta noua forma de terapie . Prezent unui efect de noutate ar limita capacitatea cercettorului de a generaliza rezultatele acestui studiu la situaii sau contexte n care nu exist acelai efect. Acest efect poate fi vzut, de asemenea, n afara n ariei de tratament-interventie . S presupunem c ai vrut s determini eficacitatea unei intervenii destinata sa creasca munca n echip i productivitatea pentru manageri de nivel superior n dou sectiuni organizatorice distincte. Punerea deoparte a ameninri evidente valabilitatii interne creata prin efectuarea studiului dumneavoastr fr randomizare n dou medii distincte face sa exploram suplimentar implicatiile efectului de noutate . Cercettorii identifica top-managerii n ambele organizaii i administreaza interventia. O organizatie este o companie de productie iar cealalta este o firma mare de managment financiar. Certetatorii gasesc ca interventia creste productivitatea si munca in echipa , dar numai in societatea de gestiune financiara . Cercetatorii prin urmare ajung la concluzia ca interventia este eficienta dar numai in unul din medii . Este de asemenea posibil , cu toate acestea , ca , constatarile sa fie datorate unui efect de noutate si nu interventiei in sine . Hai sa adaugam unele informatii suplimentare relevante . Ce se intampla daca a-i fi stiut ca societatea de fabricatie a fost angajata intr-un program de imbunatatire toatala a calitatii ? Aceste programe au tendinta de a implica un nivel ridicat de munca in echipa si interactiunea unui grup pe un program zilnic . Vei descoperi, de asemenea, c societatea de gestionare financiar nu a abordat problema productivitii muncii n echip sau grup n trecut. Prin urmare, gsirea semnificativa ar putea fi datorit noutatii introducerii muncii in echip ntr-o structura n care acesta nu a fost niciodat anterior luata in

considerare si nu a interventiei muncii in echipa in sine. Dimpotriv, intervenia ar putea sa nu fi fost eficienta n cadrul companiei de productie pentru c organizaia a avut deja ncorporat modelul n cultura lor corporativa. Ce se ntmpl dac am ncerca interventia ntr-o ntreprindere de management financiar care a avut deja pus n aplicare o abordare de echip? Din nou am putea afla ca interventia nu este eficienta . Daca intradevar este cazul , atunci , in termeni generali , instruciunea mai precis putea fi c interventia este eficienta in societatile de gestionare financiara care niciodata nu au fost expuse la interventii de construire a unei echipe .

Reactivitate evaluarii .
Aceast amenintare catre valabilitatea externa se refer la un fenomen prin care gradul de contientizare al participantilor de prestatia lor este masurat , paote schimba prestatia lor de la ce ar fi fost in alte circumstante(Christensen, 1988; Kazdin, 2003c). Reactivitatea este o ameninare catre valabilitatea extern cnd acesta contientizare conduce participantii la studiu sa rspunda n mod diferit dect ar raspunde n mod normal n faa unor conditii experimentale. Reactivitatea este o alta amenintare comuna catre valabilitatea externa care poate aprea pe o mare varietate de medii i circumstane , i este o ameninare considerabil ori de cte ori evaluarea formala sau informala este o component necesar a studiului. De exemplu, lua-ti in considerare rezultatele unui studiu de psihoterapie , n care participantii sunt evaluati pentru numrul i gravitatea simptomelor de suferinta emotional. nsusi faptul c o evaluare are loc ar putea provoca ca participantii sa denatureze rspunsurile lor pentru o varietate de motive. De exemplu, participantii s-ar putea simti inconfortabil sau constransi si ar ascunde simptomele lor. Dimpotriv, participanii ar putea evidentia nivelul simptomelor lor n cazul n care suspecteaz c asta ar duce la un tratament mai intensiv. Referinta rapida 6.4 discuta impertinenta procesului de masurare cu privire la reactivitatea participantului.
Masurarea impertinentei contra discretiei. Dup cum sa menionat anterior, reactivitatea devine o ameninare valabilitatii externe atunci cnd participanii la un studiu rspund diferit dect n ar face-o mod normal n faa unor conditii experimentale. Dei o mare varietate de stimuli pot provoca reactivitate, exemplul cel mai frecvent apare n timpul msurarii formale sau

evaluarii. n cazul n care participantii sunt contieni c acestea sunt evaluate, aceast msur de evaluare este declarata a fi deranjanta i, prin urmare, poate afecta comportamentul. Dimpotriv, termenul de msurare discreta se refer la evaluarea n care participantii sunt contieni c msurarea are loc (Rosnow & Rosenthal, 2002). ( Referinta rapida 6.4 ) .

Dei reactivitate este comun n toate formele de studii de tratament medical i interventie psihologic, este rspndit n alte setri precum. De exemplu, intreband direct angajatii despre atitudinea lor fata de managment poate conduce la mai multe raspunsuri favorabile decat ne-am putea astepta de altfel daca ei ar completa un chestionar ca anonimi . Sensibilizarea pretest si posttest . Aceste pericole privind valabilitatea externa se refer la efectele pe care pretest i posttest le-ar putea avea asupra comportamentului si raspunsurilor participantilor la un studiu (Bracht & sticl, 1968; Lana, 1969; Pedhazur & Schmelkin, 1991). n mai multe forme de cercetare, participanii sunt pretestati pentru cuantificarea prezentei unor variabile de interes i pentru a oferi o baz de comportament pe baza careia pot fi evaluate efectele de intervenie experimentala (variabila independent).De exemplu, un pretest pentru simptome de anxietate ar fi dat pentru a determina smtomologia participantului ntr-un studiu de tratament investigand eficacitatea unei terapii noi pentru tulburrile de anxietate.Informaile pretest ar fi folosit ca o msur fata de linia de baz i comparata cu o msur de posttest de simptome la ncheierea studiului, pentru a determina eficacitatea interventiei lui la reducerea simptomelor de anxietate. n general, sensibilizarea pretest este o posibilitate, ori de cte ori participanii sunt msurati nainte de administrarea interventiei experimentale i cercettorii sunt interesati de efectele variabilei independente pe variabila dependent de msurare.Ca o ameninare valabilitatii externe, preocuparea este c expunerea la pretest poate contribui sau fi singura cauza a modificrilor observate n variabila dependent. Cu alte cuvinte, ar fi rezultatele studiului acelai n cazul n care pretestul nu a fost administrat? Acest lucru are implicaii evidente pentru valabilitatea externa deoarece sensibilizarea pretest s-ar putea face rezultatelor irelevante n situaiile n care nu s-a administrat acelai pretest.

De exemplu, n studiul nostru de anxietate menionat anterior aceleai efecte de tratament s-ar putea sa nu fie gsite n absenta pretestului pentru nivelul curent de anxietate.ntruct pretestarea este axata pe evaluarea nivelul unei variabile nainte de aplicarea intervenie experimentale (sau variabila independent), posttestarea este realizata pentru a evalua eficacitatea variabilei independent. Msurarea posttest poate avea un efect similar pe valabilitatea externa ca o evaluare de pretest . Aceleai rezultate ar fi gsite n cazul n care posttestul nu a fost administrat? Dac nu, atunci se poate spune c sensibilizarea posttest ar putea ine cont de rezultate fie singura , fie n combinatie cu interventia experimentala.n ambele, pre i post evaluare, preocuparea este dac participanii au fost sensibilizati ca o msur. Rezultatele ar putea fi mai puin generalizable dect dac viitoarele cercetari i intervenii reale ar ff efectuate fr aceleasi procedura si masuri de evaluare. Cu alte cuvinte, prezena de pre-i posttestare devine parte integrant in intervenia nsi. Prin urmare, efectele variabilei independente ar putea fi mai puin proeminente sau chiar inexistente n absenta sensibilizarii pretest sau posttest. Calendarul de evaluare si de msurare. Aceast ameninare catre valabilitatea extern este deosebit de comun n forme longitudinale de cercetare, i se refer la problema dac aceleai rezultate s-ar obtine dac msurarea a avut loc ntr-un alt punct n timp (Kazdin, 2003c). Dei acestei amenintri la valabilitatea externa poate aprea n cele mai multe tipuri de proiectare de cercetare, este cea mai comun n cercetarea longitudinala. (Vezi capitolul 5 pentru o discuie mai detaliat a cercetarii longitudinale.) Cercetarea longitudinal se produce n timp i este caracterizata prin mai multe evaluri pe durata studiului. De exemplu, rezultatul unui studiu de terapie longitudinal ar putea gsi rezultate semnificative dup evaluarea simptomelor la 2 luni, dar nu la 4 sau 6 luni. n cazul n care studiul a concluzionat la captul celor 2 luni, cercettorii ar putea ajunge la concluzia general c tratamentul este eficient pentru o tulburare anume. Acest lucru ar putea fi o suprageneralizare, deoarece dac studiul a continuat pentru o perioad mai lung de timp, acelai efect la tratament nu ar fi observat. Astfel, cea mai apropiata concluzie a studiului nostru de doua luni ar fi ca

tratamentul prduce simtome relief pentru mai mult sau dupa doua luni .Cu cat mai multe concluzii specifice sunt suportate de studiu , n timp ce mai multe concluzii generale despre eficiena s-ar putea s nu fie precise datorit calendarului de msurare. inei cont de faptul c inversa, de asemenea, ar putea fi adevrata: lipsa de rezultate semnificative dup msurarea la 2 luni nu elimina posibilitatea de rezultate semnificative, n cazul n care interventia si msurarea au avut loc pe o perioad mai lung de timp.Referina rapid 6.5 rezum ameninrile la valabilitatea externa despre care am discutat n aceast seciune i referina rapida 6.6 ofer discuii suplimentare . Valabilitatea Constructiva. n cadrul proiectului de cercetare i metodologia, termenul de valabilitate constructiva se refer la interpretarea bazei relatiei cauzale, i se refer la congruena dintre rezultatele studiului si bazelor teoretice de ghidare a cercetarii (Kazdin, 2003c). Accentul de valabilitate construi este de obicei pe variabila independent studiului. n esen, valabilitatea constructiva cere ntrebarea dac teoria sprijinita de constatri ofer cele mai bune explicaii disponibile a rezultatelor. Cu alte cuvinte, este motivul pentru relaia dintre interventia experimentala (variabila independent), precum si fenomenul observat (variabila dependent) datorit carora stau la baza constructiei sau explicatiei oferite de cercettori (Campbell & Stanley, 1966; Cook & Campbell, 1979; Christensen, 1988; Graziano & Raulin, 2004; Kazdin, 2003c)?
Amenintari catre valabilitatea externa. Caracteristicile de prob: msura n care se aplic numai la un esantion special rezultatele unui studiu.ntrebarea esential este dac rezultatele studiului pot fi aplicate la alte probe care variaz de la o varietate de caracteristici demografice i descriptive, cum ar fi varsta, sex, orientare sexual, educaie i statut socio-economic. Caracteristicile stimulului si setarile: un fenomen de mediu prin care caracteristicile sau conditiile studiului limiteaza generalizabilitatea rezultatelor astfel nct neaprat constatrile dintr-un studiu nu se aplic unui alt studiu, chiar dac in celalalt studiu se foloseste un eantion similar. Reactivitatea regimurilor experimentale: O variabil confera potenial rezultatele de la influena produs tiind c acela participa la un studiu de cercetare. Interferenele tratamentelor multiple : aceast ameninare se refer la cercetare situaiei n care (1)participanilor le este administrata mai mult de o interventie experimentala n cadrul acelai studiului sau (2) aceiasi indivizi particip la mai mult de un studiu.

 Efectul noutatii : aceasta se refer la posibilitatea ca efectele variabilei independente pot fi datorate n parte unicitatii noutatii stimulului sau a situaiei i nu interventiei propriu-zise. Evaluarea reactivitatii: un fenomen in care daca participantii sunt constiienti ca prestatia lor este monitorizata poate schimba prestatia lor altfel decat ar fi fara ca acestia sa stie. Sensibilizarea Pretest i posttest: aceste ameninri se refer la ce efecte ar putea avea pretestarea i posttestarea asupra comportamentului si raspunsurilor participantilor la studiu. Calendarul de evaluare si msurare: aceast ameninare se refer la dac aceleai rezultate s-ar obtine dac msurarea a avut loc ntr-un alt punct n timp. ( Referinta rapida 6.5 ) Importanta efectelor de interaciune n raport cu valabilitatea externa. Valabilitatea externa poate fi cel mai bine nteleas ca o interaciune ntre atribute participante i setrile experimentale i caracteristicile lor conexe. Generalizarea rezultatelor din orice studiu este mpiedicat atunci cnd variabila independent interactioneaz cu atributele participantilor sau caracteristicile setarii experimentale pentru a produce rezultatele observate.Prin urmare, tipurile de ameninri catre valabilitatea externa discutate n acest capitol sunt departe de a fi complete. In funcie de proiectul experimental i intrebarile de cercetare , fiecare studiu poate crea unic amenintri valabilitatii externe pentru care ar trebui s fie controlat. n cazul n care controlul experimental nu este posibil, limitrile concluziilor studiului ar trebui sa fie discutate suficient de detaliate pentru a clarifica relevanta si generalizabilitatea rezultatelor. ( Referinta rapida 6.6 )

Exist dou metode principale pentru mbunttirea valabilitatii constructive a unui studiu. n primul rnd, valabilitatea constructiva puternica este bazat pe definitii operationale clar indicate i exacte ale variabilelor unui studiu. n al doilea rnd, teoria care sta la baza studiului trebuie s aib o baz puternic conceptual i se bazeaz pe o recunoastere solid (Graziano & Raulin, 2004). Cook i Campbell (1979) sugereaz mai multe modaliti de a mbunti valabilitatea constructiva ; acestea sunt enumerate n referina rapid 6,7 .Hai s luam n considerare un exemplu simplu pentru a ilustra importana de valabilitatii constructive ntr-un studiu. O echip de cercettori este interesata de studiul factorilor care contribuie la ratele de mortalitate ntr-un numr de ri diferite.Domeniul de studiu interzice utilizarea de participani reali, astfel nct cercettorii decid s efectueze un studiu corelational n care acestia analizeaza relaiile

statistice dintre diferite ri i datele demografice disponibile. Cercettorii ipotizeaza c nivelul de educaie i veniturile familiei vor fi legate semnificativ de rata mortalitii. Ipoteza specifica este c rata mortalitii va scadea odata cu majorarea nivelului de educaie i venitului familiei. Cu alte cuvinte, cercetatorii sunt ipotizeaza c exist o relaie negativa ntre mortalitate i nivelul de educaie i veniturile familiei.
Imbunatatirea valabilitatii constructive. Cook i Campbell (1979) fac urmtoarele sugestii pentru mbuntirea valabilitatii constructive: ofer o definitie clar operationala conceptului abstract sau variabilei independente. colecteaza date care s demonstreze c reprezentarea empirica a variabilei independent produce rezultatul ateptat. colecteaza date pentru a arta c reprezentarea empirica a variabilei independent nu variaz cu msurile conexe, dar diferite variabile conceptuale. condu controale de manipulare variabilei independent. ( Referinta Rapida 6.7 )

Ideea care sta la baza constructiei testate n studiu este c acesti doi factori nivelul de educaie i venitul familial sunt legati negativ de mortalitate. Cercettorii efectueaza analizele lor i descopera c este confirmata ipoteza lor cum c rata mortalitii este negativ legata de nivelul de educaie i veniturile familiei. Cercettorii concluzioneaza c nivelul educaional i veniturile familiei sunt factori de protectie care reduc probabilitatea de mortalitate. Aceasta este explicaia cea mai probabil pentru rezultate, sau este probabil o explicaie mai bun, care ar putea funciona ca o ameninare pentru ipoteza studiului privind legtura de cauzalitate (sau construi valabilitate)? Ce ar putea fi o explicatie cauzala mai bun pentru rezultatele studiului?O explicaie alternativ posibil rezultatelor ar putea fi c nivelurile superioare de nvmnt i venitul familial reduce rata de mortalitate deoarece acestea sunt legate de un alt factor care nu a fost considerat n studiu.Avnd n vedere c nivel de studii este de obicei pozitiv legat de nivelul venitului, niveluri mai ridicate de educaie au tendina de a conduce la niveluri mai ridicate de venituri. Un nivel mai ridicat de venituri de obicei ofer acces la o mai larg varietate de privilegiile si servicii, cum ar fi accesul la ngrijirile medicale de nalt calitate.Accesul la ngrijire a sntii este, prin urmare, legat de nivelul de

educaie i venitul familial, i este o explicaie plauzibil cauzala pentru rezultatele obsinute n cadrul studiului (altele dect cele mbriate de cercettori).Exist fenomene care apar n contextul de cercetare care pot aciona ca ameninri pentru valabilitatea constructiva. La fel ca valabilitatea interna i externa, numrul si tipul de ameninri sunt legate de aspecte unice si design din studiul n sine.n general, aceste ameninri sunt caracteristici ale unui studiu care interfereaz cu capacitatea cercettorului de a trage deducii de cauzalitate din rezultatele studiului (Kazdin, 2003c). n discuiile noastre anterioare de valabilitate interna i externa, noi am fost capabili s identificam i s clasificam amenintrile specifice si bine definite.Amenintrile la adresa valabilitatii constructive sunt mai greu de clasificat deoarece acestea pte fi orice se refer la proiectarea studiului si constructiei teoretice subordonate n cauz.n ciuda acestui fapt, sursele cele mai comune de ameninri pentru valabilitatea constructiva sunt strns paralele cu unele dintre ameninrile valabilitateii externe discutate mai devreme n acest capitol, cum ar fi conditiile care nconjoar situaia experimentala, ateptrile experimentatorilor, i caracteristicile participanilor. Valabilitatea statistica. Tipul final de valabilitate pe care o vom discuta n prezentul capitol este critic de important nc adesea trecut cu vederea, conceptul de valabilitate statistica. Aa cum numele implic, valabilitatea statistica (denumita n continuare "ncheierea valabilitatii statistice") se refer la aspectele evalurii cantitative care afecteaza precizia concluziilor trase din rezultatele unui studiu (Campbell & Stanley, 1966; Cook & Campbell, 1979).Procedeele statistice sunt de obicei utilizate pentru a testa relaia dintre dou sau mai multe variabile i a determina dac un efect statistic observat se datoreaz une sanse sau este o reflectare fidel a unei relaii de cauzalitate (Rosnow & Rosenthal, 2002). La nivelul cel mai simplu, valabilitatea statistica abordeaz ntrebarea dac concluziile statistice pe baza rezultatelor unui studiu sunt rezonabile (Graziano & Raulin,), 2004. Conceptele de ipoteza de testare si de evaluare statistic sunt interdependente, i ele ofer fundatia pentru evaluarea valabilittii statistice. Evaluarea statistic se refer la baza teoretic, raiunea i aspectele computaionale ale statisticilor efectiv utilizate pentru a evalua caracterul relatiei dintre variabilele dependente i independente. Printre alte lucruri, alegerea

tehnici statistice adesea depinde de natura ipoteze testate n studiu. Acest este cazul n care conceptul de testare a ipotezei intr in discuia noastr de valabilitate statistica. Pune pur i simplu, fiecare studiu este condus de unul sau mai multe ipoteze care ghideaza proiectarea metodologica a studiului, analizele statistice, si concluziile rezultate.Aa cum sa discutat n capitolul 2, exist dou tipuri principale de ipoteze n cercetare: ipoteza nula (de obicei desemnat ca H0) i ipoteza experimentala (de obicei desemnat ca H1, H2, H3, etc, n funcie de numrul de ipoteze). Ipoteza experimentala reprezint relaia prezisa dintre variabile fiind examinata n studiu. Dimpotriv, ipoteza null reprezint o declaraie de nici o relaie ntre variabile fiind examinate (Christensen, 1988).n acest moment, noi ar trebui s revizuim o convenie importanta n metodologia de cercetare care se refer la analizele statistice i ipotezele de testare. Respingerea ipotezei null este un prim pas necesar pentru evaluarea impactului variabilei independente (Graziano & Raulin, 2004). Prin urmare, n ceea ce privete analizele statistice, accentul este ntotdeauna pe ipoteza null, i nu pe ipoteze experimentale.Cercettorii resping ipoteza null dac o diferen semnificativ statistic este constatat ntre conditiile experimentale si de control (Kazdin, 2003c). Prin contrast, cercettorii pastreaza (sau nu reuesc s resping) ipoteza null dac nu este constatata nici o diferent semnificativ statistic ntre conditiile experimentale si conditiile de control. Ca i n alte forme de valabilitate discutate n acest capitol, exist numeroase ameninri catre valabilitatea statistica. Cele mai comune includ puterea statistica scazuta , variabilitatea metodelor experimentale i caracteristicile participantilor, lipsa de fiabilitate a msurilor, i mai multe comparaii i rate de eroare. Fiecare dintre aceste ameninri pot avea un impact semnificativ asupra capacitatii studiului de a delimita relaii de cauzalitate i exclude ipoteze rivale plauzibile. Puterea statistica scazuta . Puterea statistica scazuta este cea mai comun amenintare a valabilitatii statistice (Keppel, 1991; Kirk, 1995). Prezenta acestei amenintri produce o probabilitate mic de a detecta o diferen ntre conditiile experimentale si conditiile de control, chiar i atunci cnd exist o diferent cu adevrat. Puterea statistica scazuta este direct legat de efecte mici i

dimensiuni de prob ,prezena fiecarei din ele crescand probabilitatea ca puterea statistica scazuta este o problem n proiectul de cercetare. n consecint, puterea statistica redusa poate provoca un cercetator la concluzia c nu exist rezultate semnificative chiar i atunci cnd rezultate semnificative exist n realitate (Rosnow & Rosenthal, 2002). Conceptul de putere va fi discutat la capitolul 7. Variabilitatea . Variabilitatea este o alt ameninare a valabilitatii statistice, care se aplic att participanilor cat si procedurilor utilizate n studiu. n primul rnd, hai s luam n considerare variabilitatea procedurilor metodologice. Acest concept include o gam larg de diferene i ntrebri care se refer la aspecte de proiectare efective a studiului.Aceste diferene pot fi gsite n livrarea de variabilei independente, procedurile legate de realizarea studiului, variabilitatea n msurile de performan n timp, si o serie de alte exemple care sunt direct dependente de designul unic al unui studiu special.O amenintare conectata valabilitatii statistice este variabilitatea caracteristicilor participantilor. Participantii la un studiu de cercetare pot varia mpreun cu o varietate de caracteristici i dimensiuni, cum ar fi vrsta, educaia, statutul socio-economic i competitia.Aa cum diversitatea de caracteristici ale participantilor crete, este mai mic probabilitatea ca o diferen ntre conditiile de control si conditiile experimentale poate fi detectata. Atunci cnd este minimizat variabilitatea peste aceste dou surse largi, crete probabilitatea de a detecta o diferen real ntre conditiile de control si conditiile experimentale.Aceast ameninare catre valabilitatea statistica trebuie luata n considerare inca din stadiul de planificare a studiului, i este controlata de obicei prin utilizarea de mostre omogene, stricte si bine definite protocoalelor procedurale i controalelor statistice n etapa de analiza datelor. Lipsa de fiabilitate a msurilor. Lipsa de fiabilitate a msurilor utilizate ntr-un studiu este o alt surs de variabilitate care constituie o amenintare pentru valabilitatea statistica. Aceast ameninare se refer la dac msurile utilizate n studiu evalueaza caracteristicile de interes ntr-un mod de incredere sau consecvent(Kazdin, 2003c).n cazul n care msurile de studiu de cercetare sunt

nesigure, atunci variabilitatea aleatoare este introdusa n proiectul experimental. Ca si cu participantii i variabilitatea procedurala, acest tip de variabilitate scade puterea statistica i face mai puin probabil c analizele statistice sa detecteze o diferen real ntre conditiile de control si conditiile experimentale, cnd o diferen de fapt exist. Comparatiile multiple . Ameninarea final pentru valabilitatea statistica pe care le considerm este adesea menionat ca mai multe comparaii statistice si ca ratele de eroare rezultate (Kazdin, 2003c; Rosnow & Rosenthal, 2002). Aceast ameninare la valabilitatea statistica se refer la numrul de analize statistice utilizate pentru a analiza datele obtinute ntr-un studiu. n general, deoarece numrul de analize statistice creste, astfel nct probabilitatea de a gsi o diferen semnificativ ntre conditiile experimentale si conditiile de control ramane doar cu sanse pur matematice. Cu alte cuvinte, constatare important este un artefact matematic si nu reflect o adevrat diferenta dintre conditii. n consecint, cercettorii trebuie s defineasc ipotezele lor nainte de a ncepe studiul astfel nct s se efectueze numrul minim de analize statistice pentru a aborda fiecare dintre ipoteze. Referina rapid 6.8 rezum ameninrile la valabilitatea statistica pe care le-am discutat n aceast seciune.
Amenintari catre valabilitatea statistica . Puterea statistica sczuta : probabilitatea scazuta de a detecta o diferen ntre conditiile experimentale si conditiile de control chiar dac exist cu adevrat o diferent. Variabilitatea procedurala i a participantului : variabilitatea n procedurile metodologice i o serie de caracteristici ale participantilor , care scad probabilitatea de a detecta o diferen ntre conditiile de control si conditiile experimentale. Lipsa de fiabilitate a msurilor: dac msurile utilizate ntr-un studiu evalueaza caracteristicile de interes ntr-o manier coerent. Msurile de ncredere introduc variabilitatea aleatoare mai mult n proiectul de cercetare, care reduce puterea statistica. Comparaiile multiple i ratele de eroare: conceptul c, deoarece numrul de analize statistice creste, deci nu probabilitatea de a gsi o diferen semnificativ ntre conditiile experimentale i condiiile de control ramane pur de ans. ( Referinta Rapida 6.8 )

Sumar

n prezentul capitol, am discutat cele patru tipuri de valabilitate, care sunt eseniale pentru metodologia de cercetare de sunet. n plus, am discutat despre ameninrile majore la fiecare tip de valabilitate. Dei fiecare tip de valabilitate si pericolele sale au fost prezentate independent, este important s reinei c toate tipurile de valabilitate sunt interdependente, i abordeaza unui tip pot compromite alte tipuri. Aa cum a fost discutat, toate ameninrilor largi catre valabilitate ar trebui considerate etapa de proiectare a studiului dac este posibil. n termeni de prioritate, asigurarea unei valabilitati interne puternice este considerat mai importanta dect valabilitatea externa, pentru c noi trebuie s controlam pentru ipoteze rivale nainte sa putem ncepe chiar s ne gndim la generalizarea rezultatelor unui studiu.