ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

REFERAT LA GESTIUNEA CAPITALULUI NATURAL TAXELE DE MEDIU IN DANEMARCA

Student :

Bucuresti

Introducere Danemarca ca si alte tari lupta pentru protectia mediului inconjurator. Tinta cea mai importanta o reprezinta reducerea emisiilor de gaze ce participa la formarea efectului de sera. Obiectivele generale in domeniul mediului ale Danemarcii sunt : 2005 : Tinta nationala este reducerea emisiilor de CO2 cu 20% fata de nivelul de emisie din 1998. 2008 2012 : Realizarea obligatiilor de la Kyoto, care cer Danemarcei reducerea cu 21% fata de 1990 a emisiilor de gaze ce influenteaza efectul de sera (CO2, NO2, CH4, HFCs, PFCs). Pentru a atinge aceste tinte s-a recurs la utilizarea instrumentelor de taxa de mediu. Taxele pe consumul de energie au fost folosite timp de multi ani in Danemarca. Acestea au fost introduse la sfarsitul anilor 70 pentru a reduce consumul de energie in gospodarii. In Danemarca, au fost introduse treptat : o in 1992 taxele de CO2 o in 1996 a fost introdus pachetul de taxe de mediu incluzand o taxa aditionala de CO2, o noua taxa de SO2 si taxe noi de energie pentru incalzirea spatiului. o in 1995 au fost introduse pentru prima data taxele pe bacteriile NiCd, solventii organici si insecticide ; o in anul 1995 s-a hotarat cresterea treptata a taxei de energie pentru industrii pana in anul 2000 (pentru a reduce diferenta dintre volumul taxei suportate de gospodarii si industrii). In anii 90 au fost introduse taxe de CO2, SO2 si energie in toate sectoarele, inclusiv in domeniul comertului si al industriei. Taxele de mediu au facut parte dintr-o mare reorganizare a sistemului de taxare. Castigurile stranse din taxele verzi au fost utilizate pentru reducerea taxelor de munca si de venituri. Aceste masuri au reprezentat Pachetul de taxe de mediu (verzi). Taxele verzi : Sistemul taxelor verzi a fost proiectat in anul 1993 si implementat din anul 1994. Aceasta reforma a dus la cresterea taxelor existente (ex : pe energie, pe CO2 si pe deseuri) si la introducerea unor noi taxe (taxa pe apa, pe SO2). Sistemul taxelor verzi are un caracter complex, antrenand aplicarea rate pentru utilizari diferite. De exemplu structura taxei de energie impune o ramificare pe mai multe rate a CO2, cu valorile cele mai mari pentru incalzirea spatiilor rezidentiale si cele mai mici pentru procesele energo-intensive industriale, cu scopul mentinerii competitivitatii industriei daneze.

- tabel 1- Prezentarea taxelor de mediu din Danemarca Rata Crestere cu 0,11DKK din 1 ianuarie 1996

Cresterea taxei pe benzina Incarcatura bateriilor *baterii NiCd, celule separate 6 DKK pe bucata *baterii NiCd, baterii atasate 36 DKK pe pachet Taxa pe solventi 2 DKK pe kg Taxa pe pesticide 37% din pretul cu amanuntul inaintea taxarii *insecticide *fungicide Taxe pe energie in industrie 1996 1997 1998 1999 2000 Taxa pe CO * Procese industriale(Euro/tona de CO) *** cu acord 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 *** fara acord 0,7 1,3 2,0 2,7 3,4 * Procese de iluminare *** cu acord 6,7 6,7 6,7 7,8 9,1 *** fara acord 6,7 8,0 9,4 10,7 12,1 * Procese de incalzire 13,4 13,4 13,4 13,4 13,4 Taxa pe gaze naturale (DKK/Nm3) 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 Taxa pe sulf (DKK / kg SO2) 10 10 10 10 10
- tabel 2- Tendinte in structura taxei de mediu in Danemarca 1983-2007 (ani selectati)
Denumirea taxei Taxe de mediu 1983 7.4 1986 9.7 1993 7.3 1994 8.2 1997 9.3 1998 9.8 2002 9.9 2004 9.5 2005 9.4 2006 9.7 2007 9.5

Total % 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 Total taxe in DKK 238.0 338.2 439.4 481.5 555.9 579.0 658.5 718.3 773.2 783.9 809.2 Sursa : Eurostat

Utilizarea taxelor de mediu pe tipuri in tarile membre ale UE (ca % din totalul de venituri de pe urma taxelor si contributiilor sociale) (2004)

Pachetul de taxe verzi (de mediu)

Pachetul de taxe verzi pentru comert si industrie numara 3 taxe diferite : o taxa de CO2, o taxa de SO2 si o taxa de energie.

Taxa de CO2

Taxa de CO2 este diferentiata in functie de utilizarea energiei a carei destinatie este impartita in 3 categorii : - incalzirea spatiului (7% din total surse de utilizare a energiei) - procese de iluminare (60%) - procese industriale (procese energo intensive : topire, condensare, etc) (33%) Istoricul taxei : In anul 1993, Danemarca a introdus o taxa minora pe CO2 in comert (sectorul de servicii) si in industrie. In anul 1995 Parlamentul danez a adoptat un pachet de noi masuri cu scopul de a se conforma la planurile de mediu privind reducerea emisiilor de CO2 si de SO2. Intre anii 1996 si 2000 aceasta taxa va creste considerabil si o noua taxa (taxa pe SO2) urmeaza sa fie introdusa.

Noua schema de taxare a emisiilor de CO2 a fost pusa in practica incepand cu 1 ianuarie 1996 si nivelurile taxelor vor creste treptat pana in anul 2000. Nivelurile de taxare Danemarca are o economie mica si deschisa si schema taxelor daneze nu era coordonata cu cele ale statelor membre ale UE. Astfel, s-a ajuns la concluzia ca o schema cu mai mule nivele a taxei ar putea fi o mai buna solutie decat o schema cu un singur nivel al taxei, deoarece aceasta din urma ar putea crea efecte negative in domeniul competitivitatii. Un numar de aproximativ de 200 de companii vor incheia un acord cu Agentia de Energie prin care se va micsora taxa pe procesele de iluminare si industriale. Acordurile se ncheie n urma negocierilor desfasurate ntre reprezentantii Agentiei Daneze pentru Energie (Danish Energy Agency - DEA) si reprezentantii organizatiilor sau companiilor industriale. Negocierile au ca obiectiv stabilirea proiectelor de conservare a energiei ce urmeaza sa fie implementate n urmatorii 3 ani la nivel de companie sau sector industrial. Companiile trebuie sa puna la dispozitia Agentiei Daneze pentru Energie un audit energetic realizat anterior de o societate de consultanta autorizata independenta si un plan de actiune care descrie modul de implementare al sistemului de management energetic. n general durata negocierilor este 6 luni. Dupa expirarea termenului de 3 ani, acordurile trebuie rennoite n urma unui nou proces de negociere. Companiile semnatare au posibilitatea rambursarii unei cote semnificative din taxa pe CO2. De asemenea, acestea pot obtine subventii de pna la 30% pentru proiectele de eficienta energetica cu o durata de recuperare a investitiei cuprinsa ntre 9-10 ani. Pna n anul 1998 s-au ncheiat 136 de acorduri cu industria, reprezentnd 45% din totalul consumului energetic industrial. Cea mai mica taxa in absenta unui acord este de 25 DKK pe tona de CO2 iar in urma unui acord este de 3 DKK pe tona de CO2. Despre companiile fara acorduri exista putine informatii sistematice. Ca urmare a taxelor ridicate pe energia utilizata pentru incalzirea spatiilor, multe companii au inlocuit sistemele electrice de incalzire a spatiilor cu alte surse de energie mai ieftine, ca gazul natural. De asemenea, taxa pe sulf a motivat multe companii sa recurga la utilizarea petrolului cu un continut redus de sulf. Studiile efectuate pentru evaluarea efectelor implementarii acordurilor, au aratat ca dupa 3 ani, n cadrul firmelor semnatare s-a nregistrat o reducere a consumului total de energie de 2 - 4%, adica o reducere anuala medie de aproximativ 1%.

Reutilizarea veniturilor Veniturile colectate intre anii 1996-2000 obtinute din cresterea taxei (2 bilioane DKK in anul 2000) au fost reutilizate in domeniul comertului si al industriei. In perioada de tranzitie intre anii 1996 -1999, au fost alocate subventii pentru investitii in domeniul economiei energiei. Din anul 2000 toate veniturile au fost reutilizate pentru descresterea taxei legate de munca. Aceasta taxa platita de angajatori este perceputa ca un procentaj al costului muncii. Astfel este introdusa treptat descresterea taxei relativa muncii (in anul 1997 reducerea este de 0,11% al costului muncii, in anul 2000 ajunge la 0,53%). Taxa daneza de CO2 - un model european Taxa daneza pe CO2 poate fi considerata ca un exemplu pentru tarile din Uniunea Europeana. Este posibil sa introduci o taxa pe carbon fara a dauna industriei. O preocupare comuna ar fi faptul ca o actiune unilaterala respectand taxele pentru energie ar putea avea efecte negative asupra pozitiei competitive asupra tarii care introduce taxa. Structura fiscala a Danemarcei include o taxa mai joasa pe industriile energointensive ca fabricile de otel si de ciment, care sunt des expuse competitiei pe pietele internationale.

Taxa de SO2

Taxa de SO2 este aceeasi pentru toate tipurile de utilizari ale energiei. Calcularea taxei se bazeaza fie pe cantitatea de SO2 emisa sau pe continutul de sulf al combustibilului. Combustibilii cu un continut de sulf sub 0,05% sunt scutiti de la taxa de SO2. Aceasta taxa a fost introdusa treptat din 1996 pana in 2000 si consta in 1,34 pe kg de SO2 emis sau 2,68 pe kg de Sulf din Combustibil.

Taxa de energie
Taxa de energie este platita doar pentru consumul de energie destinat incalzirii ordinare a spatiilor. Aceasta taxa a fost introdusa treptat din anul 1996 in 2 faze. Prima etapa corespunde perioadei 1996-1998 in care nivelul a fost de circa 5,5 pe GJ. In anul 1998 s-a convenit sa se creasca taxa pe energie la aproape 6,8 pe GJ in 2002. Efecte asupra mediului inconjurator Pachetul taxelor verzi a avut efecte pozitive asupra mediului inconjurator. Firmele daneze au fost incurajate sa imbunatateasca eficienta energetica, sa reduca consumul de energie si sa recurga la combustibili cu un continut mai redus de CO2 si de SO2.

Ministerul de Finante estimeaza ca taxa pe CO2 va reduce emisiile din comert si industrie cu 4,6% din totalul de emisii de CO2 din Danemarca in jurul anului 2005. Aceasta reprezinta o importanta contributie la planul national de reducere a emisiilor totale de CO2 (emisiile de CO2 au scazut cu 20% din anul 1998 pana in anul 2005). Taxa pe incalzirea spatiala, taxele combinate si acordurile legate de procesele industriale au avut cel mai mare efect asupra reducerii emisiilor la nivel national de CO2, luand in considerare contributia lor la nivelurile curente de consum de energie. Efectele asupra economiei Efectele economice ale taxelor verzi sunt trasate de anumiti indicatori. Calculele arata ca productia totala in sectorul privat este influentata intr-un grad mai redus si taxele verzi n-au avut o influenta prea mare asupra balantei de plati si de consum privat. Cu toate ca efectul asupra productiei totale ramane in mare parte neschimbat, pachetul de taxe de mediu influenteaza anumite domenii individuale in mod diferit, in functie de energie si de intensitatea muncii. Efectele asupra competitivitatii Abilitatea unei companii de a-si mentine sau de a-si extinde cota de piata este afectata de numerosi factori, printre care se includ si taxele de mediu. Oricum, s-a observat ca influenta acestor taxe este mai mica fata de influenta inflatiei, fluctuatiei preturilor. In general, efectele totale asupra economiei companiilor sunt modeste. Acest lucru este determinat de faptul ca castigurile din taxa aditionala sunt redirectionate astfel incat costurile totale pe comert si industrie sa ramana constante. Cresterea taxei totale (in milioane euro) datorita Pachetului de Taxe Verzi Domenii /Ani Agricultura Industrie Comert si servicii 1996 -10 20 10 1998 -15 40 -20 2000 a 0 40 -80 2000 b 0 15 -60

Bibliografie

1. www.ens.dk : Green Taxes in Trade and Industry Danish Experiences 2. Green Taxes for Trade and Industry description and evaluation. 3. The Danish Ecological Council, Global Environmental Problems can be solved using economic instruments. 4. The Danish Environmental Protection Agency Environmental Taxes in Denmark 1996. 5. www.oecd.org => browse by country: Denmark; OECD Statistical Profile of Denmark.