Sunteți pe pagina 1din 20

CUPRINS

Argument……………………………………………………………….............1
Organizarea contabilitatii relatiilor comerciale cu clientii………………….3
1. Contabilitatea creantelor din vanzari de bunuri si servicii pe
credit comercial..................................................................................................4
1.1.Aparitia creantei.....................................................................................4
1.2.Stingerea creantei...................................................................................4
2. Contabilitatea creantelor din vanzari de bunuri si servicii pe
credit comercial la clientii externi....................................................................6
3. Contabilitatea creantelor din vanzari de bunuri si servicii pe
credit cambial......................................................................................................6
Efectele comerciale pot fi acceptate si pentru creante in devize.........7
Diferentele de conversie..........................................................................7
Andosarea...............................................................................................10
4. Contabilitatea creantelor neincasate la termen………………………..11
5.Contabilitatea creantelor neexigibile........................................................12
6. Contabilitatea creantelor din avansurile primate……………………..13
Monografie……………………………………………………………………14
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………..17

Argument
Plecând de la premiza, clienţii noştrii , stapânii noştrii m-am gândit să fac o
lucrare în care să arăt de ce clienţii sunt atât de importanţi şi mai ales indispensabili
pentru orice entitate comercială.
Este bine ştiut faptul că fără clienţi nu ar exista desfacere, nu ar exista motivul
principal al executării de produse sau servicii şi nici o entitate comercială nu ar avea un
scop pentru a se înfiinţa sau intra şi supravieţui pe piaţă.
Bineînţeles că tot ce ţine de o entitate comercială este important şi anume
producţia, prezentarea, desfacerea, ofertele speciale şi tehnologia cât mai avansată, însă
toate acestea au rost doar atunci când există un cumpărător sau consumator, un beneficiar
, cu alte cuvinte – un client.
La o primă analiză mentală a cuvântului client ne vine în gând cumpărător. Însă,
pentru ca o entitate comercială să ajungă să aibă clienţi trebuie ca această să ştie cum să-i
câştige şi să-i păstreze, ceea ce nu este deloc uşor şi presupune multă muncă din partea
ofertantului de produse sau servicii.
Într-o economie de piaţă prosperă doar cei ce ştiu să atragă clienţi noi, să-i
păstreze şi să-i faca să cumpere mai mult. Odată devenit client, persoana sau entitate
comercială respectiva trebuie tratată cu grijă şi respect pentru a nu o pierde.
Este mult mai uşor să pierzi un client decat să atragi altul. Pe lângă fiecare client
pierdut că urmare a nesatisfacerii acestuia, se mai pierde un numar considerabil de
posibili clienţi care vin în contact cu acesta şi aud de nemultumirile sale în ceea ce
priveste entitate comercială în discuţie.
Pentru orice entitate comercială clientul este întotdeauna prioritatea numărul
1.Fără clienţi entitate comercială nu poate exista. Acesta este motivul pentru care clienţii
trebuie manipulaţi cu atenţie şi luaţi în calcul în cazul oricărei modificări în ceea ce
priveşte entitate comercială. Astfel de schimbări ar putea fi: în cazul diversificarii gamei
de produse sau modificării acesteia, scoaterii de pe piaţă a unui produs existent,
introducerea pe piaţă a unui produs nou, schimbarea amplasamentului entităţi comerciale,
etc.
Pentru a-şi cunoaşte bine clienţii o entitate comercială trebuie să dispună de o
bază de date cât mai amplă astfel încât gestionarea acestora să fie bine pusă la punct, iar
datele importante să poată fi accesate la orice ora de utilizatorii autorizaţi.
În activitatea comercială ‚este de şase ori mai scump să castigi un client nou
decat să păstrezi unul existent de aceea o mare atenţie trebuie îndreptată catre clienţii din
evidenţa entităţi.
Este foarte necesară comunicarea în fiecare lună cu clienţii, aducandu-le la
cunoştiinţă noutăţile şi promoţiile astfel încât aceştia nu vor avea nevoie să considere alt
retailer pentru oferte sau servicii mai bune. Dacă entitatea comercială doreşte să afle
opinia clienţilor săi în legatură cu stabilirea preţului pentru un produs nou, sau
poziţionarea unui nou magazin sau chiar programul de funcţionare, este de ajuns accesul
la baza de date şi trimiterea de scrisori, e-mail-uri sau fax-uri către aceştia şi cererea
opiniei într-un mod cât mai profesional. Cu astfel de informaţii foarte actuale, sau la
cald, cum au mai fost numite, entitatea va ştii ce decizii să ia, fiind ajutată în mod direct
de clienţi.
Datorită globalizării şi creşterii continue a concurenţei, tot mai multe firme pun o
valoare din ce în ce mai mare pe clienţi , nu pe produse sau productivitate.
Putem afirma că valoarea unei companii consistă în clienţii pe care ii gestionează.
Deşi modul de interacţiune cu clienţii diferă atât în funcţie de tipul de activitate
cât şi de politica proprie a companiei, înţelegerea valorilor şi comportamentului unui
client este un element esenţial pentru succesul oricărui tip de firmă.
Eficienta gestiune a clienţilor nu este importantă doar pentru firmă ci şi pentru
clienţii sai.
Astfel, pentru a satisface cerinţele clienţilor compania trebuie să poată raspunde la
întrebările acestora cu rapiditate şi exactitate.
Clienţii pot solicita informaţii în legatură cu disponibilitatea anumitor produse,
sau situaţia comenzilor efectuate, termene de plata etc.
Reactivitatea la solicitările clienţilor depinde în mod esenţial de existenta unor
informaţii-client complete şi exacte. Atunci când aceste informaţii-client sunt accesibile
cu uşurinţă şi disponibile, reactivitatea creşte spectaculos.
O bună metoda de a oferi clienţilor acces la informaţii la orice oră este crearea
unui site al firmei, unde fiecare client poate accesa pe baza de parola baza de date, unde
sunt cuprinse comenzile, facturile, termene de plata etc. Acest site trebuie să ofere o
securitate maximă a datelor atât a clienţilor cât şi a entităţi comerciale.
Organizarea contabilităţii relaţiilor comerciale cu clienţii

Clientii sunt persoane fizice sau juridice cu care unitatea intra in relatii
determinate de vanzarile de marfuri,produse prestari servicii,executiile de lucrari.
Criteriile de clasificare:
Creantele din vanzari de bunuri si servicii au o structura variata
-in functie de natura creditelor acordate de furnizor cu ocazia vanzar ,
-vanzari pe credit commercial
-vanzari pe credit cambial
-in functie de exigibilitatea lor
-creante neexigibile
-creante a caror termen de exigibilitate a expirat(neincasate la termen)
In mod special mai pot sa apara si datorii din relatiile cu cumparatorii.
Contabilitatea creantelor din vanzari de bunuri si servicii se tine cu ajutorul
conturilor din grupa 41”Clienti si conturi assimilate”,in cadrulcareia sunt cuprinse conturi
sintetice pe feluri de creante,in functie de natural or si un cont de exceptie,de datorii fara
de clienti.
Conturile cu ajutorul carora se tine evidenta acestor creante si datorii
sunt,deci,urmatoarele:
- 411 ”Clienti” ,cont de creante din vanzari de bunuri si sevicii pe credit
commercial;
- 413 “Efecte de primit’ ,cont de creante din vanzari de bunuri si servicii
neincasate in termen;
- 416 “Clienti incerti” ,cont de creante din vanzari de bunuri si servicii pe credit
comecial;
- 419 “Clienti creditori” ,cont de datorii din relatiile cu clientii privind
avansurile primate de la acestia si din ambalajele consignate.
Deci primele patru conturi tin evidenta creantelor,in functie de natura creditelor
acordate si de exigibilitatea lor,iar ultimul este un cont de datorii.
In cadrul acestor conturi sintetice este necesar sa se deschida conturi analitice pe
clienti,pentru a da posibilitatea cunoasterii datoriilor si creantelor fata de fiecare din
acestia.
1. Contabilitatea creantelor din vanzari de bunuri si servicii pe credit
comercial

Vanzarile pe credit commercial se pot face atat partenerilor interni,cat si celor


externi.De aceea este necesar sa se conduca doua serii de conturi analitice,in cadrul
contului 411 “Clienti” , o serie pentru clientii interni si alta pentru cei externi.
La baza inregistrarilor, in ambele cazuri,stau facturile furnizorilor ,ci deosebirea
ca in cele privind evaluarea bunurilor si a serviciilor se face in devize.De asemenea este
de mentionat ca in facturile privind clientii externi nu se cuprinde tax ape valoarea
adaugata,livrarile la export fiind scutite de TVA.

Exemplificarea contabilizarii creantelor din vanzari de bunuri si servicii pe


credit commercial catre clienti interni

1.1) Aparitia creantei


Debitarea contului clienti poate avea loc cu ocazia vanzarilor in corespondenta,cu
diverse conturi de venituri, in functie de natura vanzarilor, precum si in corespondenta cu
conturile privind ambalajele consignate si taxa pe valoare adaugata, asa cum rezulta din
urmatoarea formula contabila compusa:
411 “Clienti” = GRUPA 70
419 “Clienti creditori” 4427 “TVA colectata”

In cazul vanzarii de bunuri stocabile, daca evidenta acestiora se tine prin inventar
permanent,odata cu livrarea se inregistreaza si destocarea bunurilor in valoarea lor
contabila.
In afara de aceste operatii economice in debitul contului clienti se mai
inregistreaza creantele devenite exigibile,dupa intocmirea facturilor in corespondenta cu
contul 418 “Clienti facturi de intocmit”, precum si creantele reactivate care se
inregistreaza in corespondenta cu contul 754”Venituri din creante reactivate”.

1.2) Stingerea creantei


In creditul contului 411 “Clienti” se pot inregistra:
a) Diminuarea creantei cu avansul incasat anterior,sau ca urmare a restituirii
ambalajelor consignate,inclusive TVA-ul:

419”Clienti creditori” = 411”Clienti”


4427 ”TVA colecteta”

b) Sumele incasate de la clienti prin casa sau banca:


5311”Casa in lei” = 411 “Clienti”
sau
5121”Conturi la banci in lei”
c) Valoarea cecurilor sau a efectelor comerciale primate
5112”Cecuri de incasat” = 411”Clienti”
sau
5113”Efecte de incasat”
d) Acceptarea efectelor comerciale,pe baza de intelegeri intre parti,care insa nu au fost
primate efectiv:
413”Efecte de primit” = 411 “Clienti”
e) Creantele neincasate in termen de la clienti deveniti incerti,rau platnici sau aflati in litigiu:
416 “Clienti incerti” = 411 “Clienti”
f) Refuzurile de plata ale clientilor ca urmate a calitatii necorespunzatoare a bunurilor
livrate,a bunurilor necomandate sau din alte cause.
-In aceste cazuri se anuleaza, prin stornare, formula contabila privind livrarea,adica:
411”Clienti” = %
701-718”Venituri din vanzari”
4427”TVA colectata”
g) Reducerile de preturi acordate de furnizor(rabat,remiza,riscurn)se inregistreaza asemanator
refuzurilor (inregistrarea precedenta) cu deosebirea ca de aceasta data rectificarea (stornare) se face
doar pentru valoarea reducerilor si a TVA-ului proportional.
h) Sconturile acordate clientilor pentru achitarea datoriei inainte de termen.Acestea se
inregistreaza ca si cheltuieli financiare.
Exemplu: Se incaseaza inainte de termen o creanta de 500000 lei pentru care se acorda un
scont de 10%:
5121“Conturi la banci in lei” = 411”Clienti” 500000
450000
667”Cheltuieli privind sconturile acordate” 50000
Daca creanta se incaseaza cu intarziere furnizorul poate sa pretinda penalizari,care
reprezinta venituri exceptionale.
Exemplu:Odata cu incasarea intarziere a creantei, de 500000 lei,se incaseaza si o
penalizare de 2%:

5121 “Conturi la banci in lei” = % 510000


411”Clientii” 500000
7711”Venituri din despagubiri 10000
si penalitati”

2. Contabilitatea creantelor din vanzari de bunuri si servicii pe credit


comercial la clientii externi

Creantele privind livrarile la cllienti externi,se inregistreaza in debitul contului


clienti,in corespondenta cu conturile de venituri din vanzari,dup ace in prealabil,s-a facut
transformarea devizelor in lei,pe baza cursului valutar la data exportului.
Pana la data incasarii creantelor cursului valutar al monedei convenabile,in care
sunt evaluate bunurile facturate poate sa scada sau sa creasca.
Exemplificarea contabilizarii creantelor din vanzari de bunuri si servicii pe credit
commercial de la clienti externi

-daca cursul valutar se inregistreaza la incasare,un venit din diferenta de curs


valutar,reflectata in creditul contului 765”Venituri din diferente de curs valutar”.
Daca dimpotriva cursul valutar scade la data incasarii creantelor se realizeaza o
pierdere ce se inregistreaza in debitul contului 665”Cheltuieli din diferente de curs
valutar”.

3. Contabilitatea creantelor din vanzari de bunuri si servicii pe credit cambial

Pe baza intelegerii dintre furnizor si client unele vanzari se pot face pe credit
cambial,adica incasarea contravalorii bunurilor livrate urmand sa aiba loc la o data
,ulterioara,pentru care furnizorul accepta un billet la ordin emis de catre client.
Contabilitatea creantelor din vanzari pe credit cambial se tine cu ajutorul contului
413”Efecte de primit”.
De mentionat ca in acest cont se inregistreaza doar acceptul de principiu al unui
effect commercial stipulate intr-un contract de vanzare-cumparare sau acceptul theoretic
pe baza unei intelegeri privind amanarea scadentei unei creante.Ceea ce se inregistreaza
in acest cont nu este biletulde ordin aflat la dispozitia furnizorului ci doar acordul.Biletul
la ordin primit, aflat la dispozitia furnizorului,se inregistreaza intr-un cont de
trezorerie,contul 5113”Efecte de incasat”
-Contul 413”Efecte de primit” se debiteaza pe baza acordului de acceptare a unui
viitor billet la ordin,potrivit formulei contabile:
413”Efecte de primit” = 411”Clienti”
Prin aceasta formula contabila creanta din vanzari pe credit comercial se
transforma in creanta din vanzari pe credit cambial.
-Dupa primirea efectelor comerciale –a biletelor la ordin-acest cont se
soldeaza,prin formula contabila:
5113”Efecte de incasat” = 413”Efecte de primit”
-Instructiunile mai prevad si o alta posibilitate potrivit careia creantele inregistrate
initial ca effect de primit sa se incaseze prin banca aceasta operatie econimica
inregistrandu-se prin urmatoarea formula contabila:
5121”Conturi la banci in lei” = 413”Efecte de primit”

Efectele comerciale pot fi acceptate si pentru creante in devize


Cu ocazia inregistrarii lor insa se ridica problema transformarilor devizelor in
lei,pe baza cursului valutar al zilei,iar cu ocazia incasarii se inregistreaza de regula si
diferente de curs valutar.La data intocmirii bilantului se determina si se inregistreaza
deferentele de conversie,la fel ca si pentru creantele din vanzari pe credit commercial.
La data intocmirii bilantului,ca urmare a evaluarii creantelor in devize,pe baza
cursului valutar al zilei ,in debitul contului 411”Clienti” se pot inregistra diferente de
conversie favoabile in corespondenta cu contul 477”Diferente de conversie pasiv” in
cazul in care cursul valutar al devizelor creste, iar in credit diferentele nefavorabile,in
corespondenta cu contul 476”Diferente de conversie activ” in cazul in care cursul valutar
al devizelor scade.
Diferentele de conversie, atat cele favorabile cat si cele nefavorabile se
anuleaza(se storneaza) dupa redeschiderea conturilor,la inceputul perioadei urmatoare.
Efectele comerciale detinute pot fi mobilizate inainte sau la scadenta.
Efectele comerciale ajunse la scadenta sunt scoase din portofoliul de
valori,inscrise in borderouri si depuse,sub semnatura pe borderou,la banci pentru a fi
incasate.Pe intervalul de la depunerea la banca spre incasare,pe seama unitatilor sau
persoanelor indicate la plata,si pana la incasarea lor in conturi curente,evidenta
cambiilor,biletelor la ordin sau a altor efecte comerciale,se realizeaza cu ajutorul contului
5113”Eecte de incasat”.
Datorita legaturii puternice care exista intre conturile 413”Efecte de primit” si
5113”Efecte de incasat”’ si a functionarii lor asemanatoare in continuare se prezinta si
contul 53113”Efecte de incasat”’desi acesta nu face parte din clasa 4 de conturi.

Exemplificarea contabilizarii creantelor din vanzari de bunuri si servicii pe


credit cambial
1. Societatea comerciala A livreaza marfuri societatii comerciale B in valoare de
500000 lei + 19% TVA,total 595000 lei.
Contabilitatea furnizorului(A):

411 “Clienti”(B) = 595000


707”Venituri din vanzare marfa” 500000
4427 “TVA colectata” 95000
Contabilitatea clientului(B):

= 401 “Furnizori” (A) 595000


371”Marfuri” 4426 “TVA deductibila”95000

2. Societatea comerciala A are o datorie fata de un furnizor al sau, societatea


comerciala C ,de la care obtine un credit commercial la marfurile primate de la
aceasta de 60 de zile, acoperit cu o cambie emisa si trasa asupra clientului SC ”B”
, pentru suma de 660000 lei,cambia a carui benefiaciar este SC “C”.Cambia este
acceptata de tras (SC “B”) si predate beneficiarului (SC”C”).
Contabilitatea furnizorului A:

401 “Furnizori”(C) = 411 “Clienti”(B) 595000


Contabilitatea clientului (B):

% = 403 “Efecte de plata” (A) 645000


401”Furnizori” 595000
666”Cheltuieli privind dobanzile” 50000
Contabilitatea societatii comerciale “C” (furnizorul SC “A”):

413 “Efecte de platit”(B) = 645000


411 “Clienti”(A) 595000
766”Venituri din dobanzi”50000
Contabilitatea circulatiei si decontarii cambiei in varianta emiterii cu 2
persoane(varianta II)
1. Societatea comerciala “A” livreaza marfuri SC “B” in valoare de 500000
lei +TVA 19% , total 595000lei.
Contabilitatea fernizorului A:

411 “Clienti” (B) = % 595000


707”Venituri din vanzarea
marfurilor 500000
4427 “TVA colectata”95000
Contabilitatea clientului (B):

= 401”Furnizori” 595000
371”Marfuri” 500000
4426”TVA deductibila” 95000

2. S-a convenit ca furnizorul sa acorde clientului un credit comercial pentru


marfurile livrate pe 60 de zile pentru care SC “A” emite o cambia de 660000 lei,acceptata
de SC “B” in calitate de tras , beneficiarul cambiei fiind tragatorul SC “A”.
Contabilitatea clientului (B):

% = 403”Efecte de plata”(A) 645000


401 “Furnizori”(A) 595000
666”Cheltuieli privind dobanzile” 50000

Contabilitatea furnizorului(A):
413 “Efecte de primit” (B) = 645000
411”Clienti”(B) 595000
766”Venituri din dobanzi”50000
3.Se depune la scadenta cambia la banca spre incasare.
5113”Efecte de incasat” = 413 “Efecte de primit”(B) 645000
4.Se incaseaza contravaloarea cambiei prin contul current de la banca.
5121”Conturi la banci in lei© = 5113 “Efecte de incasat”(B) 645000

Contabilitatea clientului(B):
Se plateste la scadenta-societatea comerciala”A” –cambia pentru suna de
645000 lei,cu disponibilul din contul de banca.
403”Efecte de plata” = 5121 “Conturi la banci in lei” 645000

Andosarea unui efect commercial consta in transferarea in favoarea unei terte


personae,de regula furnizor sau creditor,a dreptului de creanta detinut la beneficiar al
acelui effect pentru decontarea completa sau partiala a unor obligatii(datorii).
Prin andosare beneficiarul cambiei transfera deci drepturile sale in favoarea
furnizorului pentru a lichida pe aceasta cale datoria sa fata de acesta.
In acest scoop,cambia este scoasa din portofoliul de valori de catre clientul care o
detine,este andosata cu mentiunea prin care indica noul beneficiar in persoana
furnizorului si o preda acestuia.
Aceasta operatie de andosare se inregisreaza:
Contabilitatea clientului(andosantului):
401”Furnizori” = 413”Efecte de primit”
666”Cheltuieli privind dobanzile”

Contabilitatea furnizorului(andositului):
413”Efecte de primit” = 411”Clienti”
766”Venituri din dobanzi”

Andosantul cambiei este solitar, prin garantie, la plata cambiei la scadenta.


Angajamentul dat prin andosare se inregistraza in contul din afara bilantului
8011”Giruri si garantii acordate”.

4. Contabilitatea creantelor neincasate la termen


Creantele neincasate in termen atrag unele daune datorita neintrarii acestor valori
in circuitul economic al furnizorilor.Unele din aceste creante prezentand chiar riscul de a
nu putea fi recuperate,incasarea lor devenind astfel incerta.
Contabilitatea unor astfel de creante din vanzari de bunuri si servicii se tine cu
ajutorul contului 416”Clienti incerti”, in debitul caruia se inregistreaza valorile neincasate
in termen de la clientii deveniti incerti ,dubiosi,rai platnici si in general a celor actionari
in justitie.
Creantele neincasate in termen se inregistreaza in acest cont cel putin din doua
motive care decurg din principiul prudentei si obiectivul imaginii fidele.
MOTIVE:
1) Adica,pentru ca situatia patrimoniala sa se reflecte in mod fidel,in contabilitate, s-
a considerat ca este necesar sa fie delimitate informatiile priviind creantele din
vazari care prezinta un anumit grad de incertitudine, de cele aflate in termen.
2) Pe de alta parte reflectarea in contabilitate a unor active incerte poate sa reprezinte
argumentul(justificarea) constituirii provizioanelor pentru deprecierea creantelor –
clienti,ceea ce decurge din principiul prudentei.

Exemplificarea contabilizarii creantelor neincasate la termen

-creantele neincasate in termen de la categoriile de clienti mentionati se


inregistreaza deci formula contabila:
416”Clienti incerti” = 411”Clienti”

Contul 416”Clienti incerti” se crediteaza cu sumele incasate de la clientii incerti si


cu cele nerecuperabile care se scot din active,respective se include in pierderi,dupa cum
urmeaza:
a) Sumele incasate in conturile bancare sau prin casa:

% = 416”Clienti incerti”
5121”Conturi la banci in lei”
(sau alte conturi la banci)
531”Casa”

b) Creantele nerecuperabile trecute pe pierdei,daca exista o hotarare


judecatoreasca in acest sens:
654”Pierderi din creante” = % X
416”Clienti incerti” X
4427”TVA colectata”

In acest caz se trece pe oierderi creanta diminuata cu taxa pe valoarea adaugat


care se micsoreaza,se anuleaza.
Daca apare posibilitatea de recuperare creanta se reactiveaza inregistrandu-se ca
un venit din creante reactivate astfel:
411”Clienti” = 754”Venituri din creante reactivate”

In situatia in care la scoaterea din active a fost diminuata tax ape valoarea
adaugata,cu ocazia reactivarii creantei,este necesar sa fie reluata si aceasta,in creditul
contului 4427 “TVA colectata”.
Creantele incerte,neincasate in termen pot fi exprimate si in devize, iar in aceste
cazuri pot sa apara cu ocazia incasarii lor diferente de curs valutar,iar la data intocmirii
cilantului diferentele de cinversie,ambele putand sa fie favorabile sau nefavorabile,la fel
ca toate createle in valuta.

5. Contabilitatea creantelor neexigibile

Exista situatii in care unele vanzari,datorita unor forme de decontare specifice, la


data livrarii sa nu fie intocmita factura,ci la o data ulterioara.Aceasta se refera mai ales la
livrarile nestocabile cum ar fi livrarile de energie de orice fel,de apa,servicii
telefonice,precum si altele.Acestea sunt creante neexigibile la data livrarii.Ele devin
exigibile odata cu intocmirea facturii si aducerea ei la cunostinta clientului.
Astfel de creante pot fi inregistrate si in cursul exercitiului insa ele devin absolut
necesare la inchiderea lui sau la data intocmirii bilantului,deoarece in vederea acoperirii
cheltuielilor,respectiv pentru calcularea rezultatului exercitiului,trebuie inregistrate
veniturile obtinute din astfel de livrari. Creantele neexigibile se inregistreaza in debitul
contului 418 “Clienti facturi de intocmit”’ cu conditia ca acestea sa fie precis
evaluabile.Totodata se calculeaza si se inregistreaza si tax ape valoarea adaugata,insa in
momentul ce creanta este neexigibila si tax ape valoarea adaugata devine neexigibila,de
natura celei colectate.

Exemplificarea contabilizarii creantelor neexigibile

-deci creantele neexigibile se inregistreaza prin urmatoarea factura contabila:


418”Clienti facturi de intocmit” = %
Grupa 70
4428”TVA neexigibila”
In situatii in care creantele au fost inregistrate in cursul exercitiului si daca sunt
exprimate in devize, la data intocmiri bilantului trebuie sa se calculeze sis a se
inregistreze diferentele de conversie.
Dupa intocmirea facturilor creanta devine exigibila si in aceelasi timp TVA-ul
devine exigibil,iar aceste operatii economice se inregistreaza prin urmatoarele formule
contabile:
a) Creanta devine exigibila:
411”Clienti” = 418”Clienti facturi de intocmit”
b) TVA-ul devenit exigibil:
4428”TVA neexigibila” = 4427”TVA colectata”

6. Contabilitatea creantelor din avansurile primate


In vederea livrarii unor bunuri sau servicii furnizorul poate sa beneficieze,pe
baza intelegerii cu clientul, de avansuri banesti.In aceste cazuri furnizorul devine dator
fata de client.
Contabilitatea acestor categorii de datorii ale furnizorilor se tine cu ajutorul
contului 419”Clienti creditori”.Faptul ca acesta este un cont de datorii rezulta atat din
denumirea sa cat si din ultima cifra a simbolului,ceea ce semnifica faptul ca are o
functie contabila inverse fata de conturile di grupa din care face parte.
Avansurile primate de la clienti se inregistreaza in creditul contului 419”Vlienti
creditori” in coresponsenta cu conturile de trezorerie.Potrivit legislatiei in vigoare insa
odata cu avansul se incaseaza si TVA-ul si de aici decurge si cresterea datoriilor privind
aceasta taxa fiscala.

Exemplificarea contabilizarii creantelor din avansuri primate si ambalaje


consignate

-incasarea unui avans se inregistreaza prin urmatoarea farmula contabila:


5121”Conturi la banci in lei” = 419”Clienti creditori”
(sau alte conturi de trezorerie) 4427”TVA colectata”
-dupa ce livrarea bunurilor sau serviciilor comandate a avut loc,respective dup ace
a fost inregistrata creanta din livrari,aceasta se diminueaza cu valoarea avansurilor si a
TVA-ului incasat anterior,prin formula contabila:
419”Clienti creditori” =
411”Clienti”
4427”TVA colectata”

MONOGRAFIA
1. În datam de 15.01.2008 produsele finite obţinute se vând cu facturi
ce urmează a se definitiva ulterior către S.C. Media SRL, plata
fiind făcută prin efecte comerciale.

590 418 = %
701 500
4428 90

Se definitivează factura şi se primeşte efectul:

59 411 = 41 590
0 8
Se înregistrează efectele de primit:

59 413 = 411 590


0
Primirea efectului:

59 5112 = 41 590
0 3

Încasarea efectelor:

59 5121 = 5112 590


0
Transferul TVA neexigibilă la TVA colectată

9 4428 = 4 90
0 427

2. În data de 15.02.2008 se vând către SINGLE SRL produsele


reziduale rezultate în urma procesului de producţie care au fost
recondiţionate plata făcânduse în numerar:

17.7 5311 = %
703 15
4427 2.7
3. În data de 16.02.2008 se descarcă gestiunea pentru producţia
stocată care a fost valorificată

235 711 = %
345 250
346 10
348 -25

4. În data de 17.02.2008 se vând către USAB animale şi păsări


obţinute din producţie proprie cu factură:

53.1 411 = %
701 45
4427 8.1

5. În data de 17.02.2008 se descarcă gestiunea pentru animalele şi


păsările care au fost obţinute din propria producţie:

30.5 711 = %
361 32.5
368 -2

6. În data de 20.02.2008 se efecuează un pentru CIFA SA de mărfuri:

23.6 411 = %
704 20
4427 3.6

7. În vederea executări unei lucrări SC TRONIC SRL depune un


avans :

3 5121 = 41 30
0 9
8. Evid
enţa facturi pentru lucrarea prestată pentru SC TRONIC SRL:

118 411 = %
704 100
4427 18
9. Încasarea facturii SC TRONIC SRL mai puţin avansul care a fost
încasat:

% = 411 118
30 419
88 5121

10.Vânzarea de mărfuri prin magazinul propriu:

141.6 5311 = %
707 120
4427 21.6
11.Descărcarea gestiuni pentru mărfurile care au fost vândute de
magazin:

% = 371 120
96 607
24 378

BIBLIOGRAFIE

1. I. Nicoară, C. Sabău - Contabilitatea societăţilor comerciale, Ed. CCI Timişoara

1991

2. Prof. Ioan Morşan - Contabilitatea generală a economiei de piaţă. Vol 1 şi 2 Ed.,

EVCont Consulting SRL, Suceava 1997

3. Bazele contabilităţii- Ristea M., Călin O., Editura Economică - Bucureşti 2004