Sunteți pe pagina 1din 2

Articol scris de M. Eminescu nainte de 1889, nca de mare actualitate. DECI dupa aprox.

120 de ani, nu s-a schimbat mare lucru n mentalitatea romnilor si n politica ROMNIEI. Cei mai frumosi ani sunt cei ce vor veni...
articol de Mihai Eminescu (in presa anilor 1870-1889)

"De cnd lumea nu s-a vzut ca un popor s stea politiceste sus si economiceste jos; amndou ordinele de lucruri stau ntr-o legtur strns; civilizaia economic e muma celei politice. Dac n timpul cnd ni se promitea domnia virtuii, cineva ar fi prezis ceea ce are s se ntmple peste civa ani, desigur ar fi fost declarat proroc mincinos. S fi zis cineva c cei ce promiteau economii vor spori bugetul cheltuielilor cu 40%; c cei ce combat funcionarismul vor spori numrul posturilor cu sutele; c cei ce sunt pentru independena alegtorilor vor face pe funcionar s atrne att de mult de autoritile supreme nct aceste mii de oameni s voteze conform comandei din Bucuresti; c se vor da 17 milioane pe drumul de fier Cernavod-Chiustenge (Constana n.r.), care nu face nici cinci, si c patru milioane din preul de cumprtur se va mpri ntre membrii Adunrilor; c se va constata cum c o seam de judectori si de administratori n Romnia sunt tovarsi de cstig ca bandiii de codru. Daca cineva ar fi prezis toate acestea lumea ar fi rs de dnsul si totusi nu numai acestea, ci multe altele s-au ntmplat si se ntmpl zilnic, fr ca opiniunea public s se mai poat irita mcar. Nu exist alt izvor de avuie dect munca, fie actual, fie capitalizat, sau sustragerea, furtul. Cnd vedem milionari fcnd avere fr munc si fr capital nu mai e ndoial c ceea ce au ei a pierdut cineva. Mita e-n stare s ptrunz orisiunde n ara aceasta, pentru mit capetele cele mai de sus ale administraiei vnd

sngele si averea unei generaii. Oameni care au comis crime grave se plimb pe strade, ocup funciuni nalte, n loc de a-si petrece viaa la puscrie. Funciunile publice sunt, adesea, n minile unor oameni stricai, lovii de sentine judectoresti. Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, gheseftarii de toat mna, care, n schimbul foloaselor lor individuale, dau conductorilor lor o supunere mai mult dect oarb. Justiia, subordonat politicii, a devenit o ficiune. Spre exemplu: un om e implicat ntr-o mare afacere pe ct se poate de scandaloas, care se denun. Acest om este meninut n funcie, dirijaz nsusi cercetrile fcute contra sa; partidul ine moris a-l reabilita, alegndu-l n Senat. Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calc fgduielile fcute naiei n ajunul alegerilor si trec, totusi, drept reprezentani ai voinei legale si sincere a rii. Cauza acestei organizri stricte e interesul bnesc, nu comunitatea de idei, organizare egal cu aceea a partidei ilustre Mafia si Camorra, care miroase de departe a puscrie."