P. 1
Motorul de Curent Continuu

Motorul de Curent Continuu

|Views: 947|Likes:
Published by Marity123

More info:

Published by: Marity123 on Jan 16, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/17/2014

pdf

text

original

UNIVERSITATA DUNAREA DE JOS DIN GALATI FACULTATEA: ACIEE SPECIALIZAREA: IE DISCIPLINA: M.P.T.I.E.

TEMA DE CASA MOTOARE DE CURENT CONTINU

Cadru didactic : Dobrota I

Student: Ilie Dumitru-Ionut Grupa: 2711b

2011-2012

1

CUPRINS

GENERALITATI PRIVIND MOTOARELE DE C.C.

««««..............3

ELEMENTE CONSTRUCTIVE««««««............................................4 PRINCIPII DE FUNCTIONARE ALE MOTORULUI DE C.C. .«««.....6 CLASIFICAREA MOTOARELOR DE C.C. «««««««««««....9 CARACTERISTICILE MOTOARELOR DE C.C. «««««««««...11 FLUXUL TEHNOLOGIC AL MOTORULUI DE C.C. «««««««...13 INTRETINEREA MOTORULUI DE C.C.....................................................14 SFATURI PRACTICE PT INTRETINEREA MOTOARELOR DE C.C. ....14 DEFECTELE MOTORULUI DE CURENT CONTINUU............................16 BIBLIOGRAFIE.............................................................................................17

2

el. Mijloacele obi nuite pentru prevenirea acestor accidente este folosirea în serie a unei rezisten e. Curentul este mic. Deoarece viteza rota iei controleaz trecerea curentului prin rotor. este generat un câmp magnetic care genereaz o for electromagnetic . motorul este capabil s primeasc mai mult curent de la sursa care îl alimenteaz . Pe parcurs ce motorul prinde vitez . i dac voltajul normal este aplicat. Când asupra rotorului se aplic o sarcin . sau motorul nu efectueaz alt lucru mecanic decât cel efectuat pentru învârtirea rotorului. i viteza motorului va r mâne constant atât timp cât asupra motorului nu ac ioneaz nici o sarcin . Când curentul trece prin rotorul unui motor. i astfel s efectueze mai mult lucru mecanic. Ac iunea periilor colectoare i a pl cu elor colectoare este exact aceia i ca la generator. Ele pot. maxim pentru a 3 . care în momentul pornirii motorului s aib o rezisten limita curentul prin înf urarea rotoric . voltajul rezultat este aproape egal cu cel indus. mentare un reostat. mecanisme speciale trebuie folosite pentru pornirea motoarelor cu curent continuu. împreun cu rotorul. la început.Generalitati privind motoarele de curent continuu În general. de fapt s fie descrise ca generatoare care Äfunc ioneaz invers´. efectiv. sunt similare în construc ie cu generatoarele de curent continuu. rezisten a este redus treptat. Rota ia rotorului induce un voltaj în bobinajul rotorului. cât i de curentul rotorului. nu are nici o rezisten . Din acest motiv viteza motoarelor cu curent continuu poate fi controlat prin varia ia câmpului curentului. va trece un curent mare. depinde de puterea câmpului magnetic care ac ioneaz asupra rotorului. fie manual ori automat. Viteza cu care un motor cu curent continuu func ioneaz . pentru a limita curentul pân când motorul începe s dezvolte un curent suficient. Acest voltaj indus are sens opus voltajului exterior aplicat rotorului. Când rotorul se afl în repaus. i ca rezultat rotorul se rote te. Cu cât este mai puternic câmpul magnetic. ceea ce ar putea avaria periile colectoare sau motorul. cu atât este mai mic rata rota iei necesare s creeze un curent secundar necesar pentru a contracara curentul aplicat. În timp ce motorul se rote te mai rapid. voltajul va fi redus i un curent mai mare va putea s treac prin rotor. Astfel.

precum si cele destinate sa functioneze în regimuri cu variatie rapida a sarcinii. în imediata vecinatate a întrefierului. Fig. Aceasta înfasurare se conecteaza în serie cu înfasurarea indusului.miezul rotorului.bandaj.5.suport portperii.Elemente constructive Masina de curent continuu se compune în principal dintr-un inductor care în constructia clasica formeazastatorul. 15 4 .1.pol de comutatie. La masinile de puteri medii si mari între polii principali inductori se plaseaza polii de comutatie. 14. 9 .. 6 . plasata în piesele polare ale polilor inductori. Miezul magnetic al acestor poli poate fi masiv. 7 . Bobinele apartin circuitului de excitatie al masinii.pol principal. care constituie rotorul masinii. modul lor de conectare este astfel încât sensul câmpului magnetic sa alterneze de la un pol la altul în lungul periferiei statorului. asamblate prin nituire. Câmpul magnetic creat de polii principali se închide prin jugul magnetic statoric. capabil sa genereze în întrefier un câmp magnetic heteropolar si un indus. sau din tole de 0.1 pot fi evidentiate în detaliu elemente constructive specifice.carcasa.capac exterior.ax.colector.3 . 2. 4 . În figura 2. prin întrefierul dintre stator si rotor si apoi prin miezul magnetic al rotorului. Cea de-a doua varianta este mai usor de executat si în plus asigura reducerea pierderilor datorate eventualului caracter pulsatoriu al câmpului magnetic. 2.2 mm grosime. denumiti poli principali sau poli inductori.scuturi. Masinile de puteri medii si mari. sunt echipate cu o înfasurare de compensare a câmpului de reactie al indusului. ale caror bobine sunt conectate de asemenea astfel încât câmpul magnetic al acestora sa alterneze de la un pol la altul. axa magnetica a acesteia fiind axa polilor principali. care poate îndeplini uneori si rolul de carcasa a masinii. se foloseste si denumirea de poli auxiliari pentru acesti poli. 10 . 12 .1 1 . Statorul masinii din figura are 2p = 4 poli. 13 . fiind plasate în jurul acestor miezuri. 5 . 8 înfasurarea rotorului. cazul din figura 2.

cel putin una dintre înfasurarile de excitatie fiind alimentata de la o sursa separata. Statorul este echipat în partile frontale cu scuturi portlagare. închisa. D. în care se plaseaza înfasurarea indusului. în doua straturi .înfasurarea de compensare.ventilator. masini cu autoexcitatie.excitatia serie. 18 . . Indusul sau rotorul masinii de curent continuu consta dintr-un miez magnetic realizat din tole de otel electrotehnic. . la care înfasurarea de excitatie este conectata în paralel cu înfasurarea indusului. una conectata în serie cu indusul. având doua înfasurari de excitatie. B. masinile serie. unde înfasurarea de excitatie este conectata în serie cu înfasurarea indusului si . A. categorie din care fac parte: masinile derivatie.masini cu excitatie mixta. 16 . . pentru sustinerea si centrarea rotorului. Înfasurarea indusului este de tipul repartizata în crestaturi. Partea dinspre întrefier a acestui miez contine crestaturi repartizate uniform. este constituit dintr-o succesiune de lamele din cupru în directie azimutala. exterioara masinii. sau independenta .colier port-perie. 20 . 23 . Colectorul. care combina variantele anterioare. izolate fata de restul rotorului.înfasurarea indusului . 5 .5 mm. În functie de modul de alimentare al înfasurarii de excitatie se diferentiaza: masini cu excitatie separata. la care înfasurarea de excitatie este alimentata de la o sursa separata.rulmenti. 21 . uneori astfel încât periile sa poata fi decalate în directie azimutala.bulon.masinile compund. iar cealalta în paralel. Simbolizarea diverselor circuite electrice ale masinilor de curent continuu este aceea din figura 2.perie. 19 . cu multiple prize conectate la lamelele colectorului .cutie de borne.bobina polului de excitatie. Sistemul de perii colectoare este fixat pe unul din aceste scuturi.2.înfasurarea polilor auxiliari. uzual cu grosimea de 0. 22 . 17 . aceste lamele asigura legatura electrica între înfasurarea indusului si periile colectoare.inel de ridicare. situat la una din extremitatile frontale ale rotorului. . marcarea bornelor fiind dupa cum urmeaza: . C.bobina polului de comutatie.

sensul acestui câmp s-a reprezentat prin vectorul induc ie magnetic B . Ca urmare. pentru care s-a considerat sensul reprezentat în fig 6 . care nu a fost reprezentat în figur . PRINCIPIUL DE FUNC IONARE ALE MOTORULUI DE C. Prin conductoarele înf ur rii rotorice circul curentul continuu Ia. F .excitatia separata .. de la sursa de tensiune continu U. Func ionarea motorului de curent continuu va fi explicat cu ajutorul schemei din figura 6. Înf urarea de excita ie este conectat la o surs de tensiune continu . cum ar fi: posibilitatea regl rii vitezei în limite largi i posibilitatea schimb rii sensului de rota ie. Curentul Ie creeaz câmpul magnetic de excita ie.excitatia derivatie . Func ionarea motorul de curent continuu se bazeaz pe fenomenul de apari ie a for ei electromagnetice care ac ioneaz asupra unui conductor parcurs de curent i situat în câmp magnetic. Motorul de curent continuu transform energia electric de curent continuu în energie mecanic . Înf urarea rotoric este alimentat prin intermediul sistemului periicolector.16. relativ simplu. E. Motorul de curent continuu prezint o serie de avantaje. prin înf ur rile polilor de excita ie va trece curentul continuu Ie având sensul reprezentat în figur .C. Pentru ca ma ina electric de curent continuu s func ioneze ca motor este necesar s fie alimentat cu tensiune continu atât înf urarea de excita ie cât i înf urarea rotoric .

6. Aplicând aceast regul rezult c asupra conductoarelor situate în dreptul polului nord ac ioneaz for e orientate de la stânga spre dreapta. 7 . Ca urmare a acestui lucru.rarea rotoric vor ac iona for e electromagnetice F . În timp ce rotorul se rote te sub ac iunea cuplului electromagnetic Mc. iar asupra conductoarelor situate în dreptul polului sud for e orientate de la dreapta spre stânga. produc un cuplu Mc. Ca urmare a acestui fapt. Dac acest cuplu este mai mare decât momentul rezistent al rotorului. curentul Ia are sensul de a intra.16 lâng conductoarele înf ur rii rotorice. care ac ioneaz asupra rotorului. Polaritatea tensiunii contraelectromotoare Ue se poate determina cu regula mâinii drepte. For ele electromagnetice F . Rezult c tensiunea contraelectromotoare Ue indus în înf urarea rotoric are polaritatea invers tensiunii de alimentare U.17 este reprezentat schema echivalent a circuitului rotoric al motorului de curent continuu. În figura 6. se ob ine rela ia: U = U e +Ia ( a +rp ) R care reprezint ecua ia tensiunilor pentru înf urarea rotoric . rotorul va c p ta o mi care de rota ie în sensul indicat în figur . în conductoarele înf ur rii rotorice se va induce o tensiune Ue.c. Din schema echivalent . deoarece conductoarele care formeaz înf urarea rotoric sunt deplasate în câmpul magnetic creat de curentul de excita ie. denumit cuplu electro. în ma in se manifest i fenomenul de induc ie electromagnetic . al c ror sens se poate determina cu regula mâinii stângi. denumit tensiune contraelectromotoare.16 Figur explicativ pentru func ionarea motorului de c. deoarece are polaritatea invers tensiunii de alimentare a înf ur rii rotorice U. prin conductoarele situate în dreptul polului nord s-a considerat c sensul lui Ia este de a ie i. ca i la generatorul de curent continuu.magnetic. asupra conductoarelor care formeaz înf u. Se consider c acest curent are un sens invers fa de curentul Ia generat în înf urarea rotoric de c tre sursa de alimentare U. iar prin conductoarele situate în dreptul polului sud. Fig. în care s-a notat cu Ra rezisten a înf ur rii rotorice i cu rp rezisten a contactelor perie ± colector. cu o anumit tura ie n. prin aplicarea legii lui Ohm i neglijând rezisten a intern a sursei de alimentare U. sens care a fost reprezentat în figura 6. Conductoarele înf ur rii rotorice sunt parcurse de curentul continuu Ia i se g sesc în câmpul magnetic constant de induc ie B creat de curentul Ie. Aplicând aceast regul se ob ine sensul curentului pe care l-ar genera aceast tensiune prin conductoarele înf ur rii rotorice.Astfel.

deoarece tensiunea contra.22) a R a +rp Din rela ia (6.22) rezult c în momentul pornirii motorului. curentul Ia prin înf urarea rotoric devine: U Ia = R a +rp 8 .electromotoare este nul atât timp cât rotorul st pe loc.Fig. 6.17 Schema echivalent a circuitului rotoric Aceast rela ie mai poate fi scris i sub forma: U íUe I = (6.

9 .

10 .

De aceea.19 Schema electric a motorului cu excita ie deriva ie 11 .i poate atinge valori mari care s duc la arderea înf ur rii rotorice. valoarea acestei tensiuni reglându-se treptat de la o valoare foarte mic pân la valoarea nominal . din punct de vedere al modului de alimentare a înf ur rii de excita ie pot fi: .19. Tura ia motorului se regleaz cu reostatul Rc.motoare de curent continuu cu excita ie separat .motoare de curent continuu cu excita ie serie.motoare de curent continuu cu excita ie mixt . CLASIFICAREA MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU Motoarele de curent continuu. Schema electric a motorului de c. .c. la motoarele de curent continuu se conecteaz în serie cu sursa de alimentare un reostat. Ia = I.18 Schema electric a motorului de c. care în momentul pornirii motorului s aib o rezisten maxim pentru a limita curentul prin înf urarea rotoric . cu excita ie deriva ie este prezentat în figura 6.c. La acest motor curentul prin înf urarea rotoric este egal cu curentul de alimentare. La motorul de curent continuu cu excita ie separat sunt utilizate dou surse de tensiune continu pentru alimentarea înf ur rii de excita ie i a înf ur rii rotorice. 6.motoare de curent continuu cu excita ie deriva ie. Fig. Pornirea motorului se face prin reglarea tensiunii de alimentare U. 6. Schema electric a acestui motor este prezentat în figura 6.18. . cu excita ie separat Fig. .

iar reostatul Rc conectat în serie cu înf urarea de excita ie este utilizat pentru reglarea tura iei. conectat în deriva ie cu înf urarea de excita ie. N ± num rul de conductoare active ale rotorului. 6. iar cealalt în deriva ie. n ± tura ia rotorului. Între curen ii din circuit exist urm toarea rela ie: I = Ia +I ex La motorul cu excita ie serie înf urarea de excita ie este conectat în serie cu înf urarea rotoric (fig. 6. cu înf urarea rotoric . Reostatul Rp este utilizat pentru limitarea curentului Ia la pornire.c. cu excita ie deriva ie înf urarea de excita ie este conectat în deriva ie cu înf urarea rotoric . este utilizat pentru reglarea tura iei motorului.21 Schema electric a motorului cu excita ie mixt Motorul cu excita ie mixt are dou înf ur ri de excita ie. Din schem rezult c intensitatea curentului de alimentare este dat de rela ia: I = Ia +I exd Motorul cu excita ie mixt poate fi cu excita ie adi ional (cele dou fluxuri de excita ie au acela i sens i se însumeaz ) sau cu excita ie diferen ial (cele dou fluxuri de excita ie au sensuri contrare i se scad).c.fluxul magnetic inductor al unui pol. este utilizat pentru reglarea tura iei motorului.21 Fig. cu excita ie serie Fig. Între curen ii din circuit exist urm toare rela ie: I = Ia = I ex Schema electric a motorului de c. 12 . cu excita ie mixt este reprezentat în figura 6.20). Reostatul Rp este utilizat pentru limitarea curentului Ia la pornire.La motorul de c. Reostatul Rp conectat în serie cu înf urarea rotoric este utilizat pentru limitarea curentului Ia la pornire. exprimat în rot/min.c. a ± num rul de perechi de c i de current. 6. iar reostatul Rc. o înf urare de excita ie fiind conectat în serie. iar reostatul Rc. Tensiunea electromotoare indus într-o cale de curent a rotorului unui motor de curent continuu se calculeaz cu rela ia: p n n U = N =K E e 60 a unde: p reprezint num rul de perechi de poli. exprimat în Wb. conectat în serie cu înf urare de excita ie deriva ie. . KE ± coeficient de propor ionalitate.20 Schema electric a motorului de c.

C. Caracteristica mecanic a motorului de curent continuu reprezint dependen a tura iei motorului n. de cuplul electromagnetic M (aproximati egal cu 13 .CARACTERISICILE MOTOARELOR DE C.

6.27) rezult : U R I U í Ra Ia = í a a n= KE KE KE Din expresia cuplului electromagnetic (rel. Caracteristica mecanic a motoarelor cu excita ie separat i deriva ie Din ecua ia de echilibru a tensiunilor (6.44). În figura 6. motiv pentru care aceste motoare sunt utilizate în ac ion rile electrice unde este nevoie de o tura ie aproximativ constant la o varia ie mai mare a cuplului rezistent.34) rezult : M Ia = K M Înlocuind rela ia (6.48) în rela ia (6. n = f(M).cuplul mecanic M2).43) no reprezint tura ia de mers în gol. Ie = const.27) i a fluxului magnetic (6.42) se ob ine: U Ra M =n íK M n= í o 1 KM KM K E 2 În rela ia (6.25 (curba 1) este redat caracteristica mecanic a motoarelor de curent continuu cu excita ie separat sau deriva ie.21) i din expresia tensiunii electromotoare (rel.42) în rela ia (6. Ea este propor ional cu tensiunea de alimentare U i invers propor ional cu fluxul . Caracteristica mecanic a motorului cu excita ie serie F cându-se abstrac ie de satura ia magnetic . 6. la cuplu de sarcin zero (M = 0). se poate considera c fluxul magnetic este propor ional cu curentul Ia: = K Ia În acest caz expresia cuplului electromagnetic devine: 2 M =K Ia = K K Ia M M Din ecua ia de echilibru a tensiunilor: U = U e + (R a +Res ) Ia i din expresia tensiunii electromotoare (6. Caracteristica prezint o varia ie mic a tura iei la o varia ie mare a cuplului rezistent.46): M I = a KM K Înlocuind rela ia (6. fiind o caracteristic rigid . Aceasta este o dreapt cu panta negativ . de tip deriva ie. atunci când tensiunea de alimentare i curentul de excita ie sunt constante.. rezult tura ia motorului: U R +R es U í(Ra +R es ) Ia = í a n= KE KE K Ia K KE Valoarea curentului indus Ia rezult din rela ia (6. U = const.47) rezult : 14 .

din care cauz tura ia nu mai scade ca la excita ia deriva ie. deoarece pot ap rea fenomene de instabilitate în func ionarea lor.lui de curent continuu cu excita ie serie.25 Caracteristicile mecanice ale motorului de c. înf urarea serie trebuie scurtcircuitat deoarece mic oreaz cuplul de pornire prin mic orarea fluxului magnetic rezultant.25 . Din expresia tura iei motorului de curent continuu. Caracteristica mecanic de tip serie Fig. motiv pentru care la pornire se impune un cuplu rezistent de minimum 0. Aceste motoare sunt utilizate în trac iunea electric . prin intercalarea în circuitul electric al indusului a unui reostat variabil Rv i prin modificarea fluxului magnetic inductor .c. care este caracteristic mecanic supl sau de tip serie.n == KE U M K K R +Res í a = K KE K1 M íK 2 M care exprim ecua ia unei hiperbole. Se pot ob ine astfel caracteristicile de reglaj ale motoarelor de curent continuu. La pornirea lor. cu excita ie serie nu poate porni în gol. 6. Se observ c la o varia ie mic a cuplului de sarcin .25 (curba 2) este reprezentat caracteristica mecanic a motoru. se produce o sc dere mai mare a tura iei pe m sur ce sarcina sa cre te (curba 3). Motoarele cu excita ie serie sunt utilizate i la ma inile de ridicat i de extrac ie.c. Din analiza caracteristicii mecani. este avantajoas în trac iunea electric deoarece permite ob inerea unor cupluri de pornire importante i suport ocurile de sarcin la o putere util constant . excita ia serie dezexcit motorul pe m sur ce sarcina cre te. apare o varia ie mare a vitezei. la care înf urarea de excita ie serie produce un flux magnetic de acela i sens cu fuxul magnetic produs de înf urarea de excita ie deriva ie.ce. În figura 6. ob inându-se o situa ie intermediar între cazul excita iei deriva ie (curba 1) i cea serie (curba 2) din figura 6. rezult c viteza de rota ie poate fi modificat prin varia ia tensiunii de alimentare U. deoarece tura ia ar fi foarte mare. rezult c motorul de c. ceea ce conduce la înr ut irea condi iilor de pornire. care sunt familii de caracteristici mecanice 15 . ci r mâne practic constant (curba 4). În cazul motoarelor cu excita ie mixt diferen ial (la care fluxul magnetic produs de înf urarea serie este de sens contra cu fluxul magnetic produs de înf urarea deriva ie). Caracteristica mecanic la motoarele cu excita ie mixt La aceste motoare cu excita ie serie adi ional .25Mn. Aceste motoare sunt utilizate mai rar.

16 .artificiale.

Din punct de vedere al regl rii vitezei de rota ie. 17 . permit o reglare economic i în limite largi a tura iei.Rezisten a variabil Rv nu poate fi substituit de reostatul de pornire Rp. pe când reostatul Rv trebuie dimensionat la o func ionare de lung durat . deoarece acesta este dimensionat la o func ionare de scurt durat . motoarele de c.c.

EXECUTIA SI OMOLOGAREA PROTOTIPULUI .FORTA DE MUNCAPRET DE COST) LANSAREA INFABRICATIE EHECUTIA SI OMOLOGAREA SERIEI 0 18 . DEFINIREA TEMEI DE PROIECTARE IN CEEA CE PRIVESTE VALOAREA PARAMETRILOR TEHNICO-ECONOMICI AI PRODUSULUI REALIZAREA MODELULUI EXPERIMENTAL ELABORAREA PROIECTULUI DE PROTOTIP .UTILAJE.C.AVIZAREA STANDARDULUI TEHNIC STABILIREA PROCESULUI TEHNOLOGIC ASIGURAREA PREGATIRII FABRICATIEI (NECESARUL DE MATERIAL.FLUXUL TEHNOLOGIC AL MOTOARELOR DE C.

astfel incat sa se obtina tensiunea maxima la borne. uzura si starea suprafetei de contact. parametrii sectiei. In timpul functionarii.Sfaturi practice pentru intretinerea si functionarea motoarelor de c. Pentru o comutatie buna a motoarelor electrice trebuie respectate anumite criterii constructive si de calitate: ‡ izolatia dintre lamele trebuie sa fie mai mica decat inaltimea lamelelor pentru ca periile din carbune sa alunece numai pe lamelele din cupru chiar si dupa o perioada mai indelungata de functionare. prelungirea suprafetelor de contact. ‡ port-periile au rolul de a tine si a pastra periile pe colector intr-o anumita pozitie. ‡ de alta natura: materialul periilor si al colectorului. modul de asezare a periilor pe colector. ‡ periile trebuie sa reziste la temperaturi de lucru de 100 ± 150°C. ‡ asigurarea intretinerii periodice a masinilor datorita fenomenului mecanic de uzura dintre perii si suprafetele colectorului. pentru ca periile sa faca contact electric bun si sa alunece usor. fara joc care sa produca scantei la colector sau sa inrautateasca comutatia. Exista mai multi factori care influenteaza comutatia. rezistenta de contact. Pozitia si forta de apasare a periilor trebuie stabilita pentru ca periile sa faca contact electric bun si sa alunece usor. ‡ nu este permis sa se inlocuiasca periile uzate sau defecte decat cu altele originale sau de acelasi tip indicat de intreprinderea constructoare. ‡ intretinerea corespunzatoare a suprafetelor de contact. Imbunatatirea comutatiei se poate realiza numai prin respectarea urmatoarelor conditii: ‡ asigurarea presiunii intre perie si colector. mediul in care lucreaza masina. ‡ mecanici: viteza de rotatie. ‡ asigurarea calitatii corespunzatoare a materialului periilor.c. iar acestia sunt clasificati in mai multe categorii: ‡ electromagnetic: tensiunea electromotoare. Procesul de comutatie la masinile electrice se pot clasifica pe anumite grade: 19 . presiunea periei pe colector. imbunatatirea comutatiei se poate realiza prin: ‡ decalarea periilor din axa neutra. Periile si colectorul sunt partile cele mai pretentioase din constructia si intretinerea motoarelor de curent continu. ‡ folosirea unor perii adecvate cu rezistenta transversala marita. pentru ca tipurile de perii respective au fost studiate. ‡ suprafata exterioara trebuie sa fie slefuita si perfect centrata pe axul de rotire. Port-periile difera dupa modul in care ghideaza si apasa periile. experimentate si adaptate de constructor conditiilor respective de functionare.

perii necorespunz toare .întreruperea unei înf ur ri .periile sunt prea late 4. Pentru evitarea aparitiei scurtcircuitului si a avarierii iremediabile a masinii electrice.arderea unei bobine a rotorului sau defectarea izola iei unei bobine 2.tensiunea de alimentare a excita iei este prea mare . r u lefuite .ventila ie insuficient 5. ‡ Gradul 1 ¼ ± apar scantei albe punctiforme pe mai putin de 1/4 din suprafata periilor. ‡ Gradul 2 este permis doar la pornire si la suprasarcini.contact slab la perii sau la o înf urare a motorului .tensiune m rita .sarcina excesiv la pornire .scurtcircuit între spirele înf ur rii de excita ie . nu sunt în ax neutr .periile pot fi uzate .conectarea gre it a bobinelor de excita ie sau înf urarea polilor auxiliari este umezita . prea mari 20 . Cele mai frecvente defecte i cauze ap rute la motorul de curent continuu : 1. DEFECTELE MOTORULUI DE CURENT CONTINUU. Criteriile de acceptabilitate in timpul functionarii sunt urmatoarele: ‡ Se permite functionarea cu scantei de gradul 1 1/2.ventila ia insuficient 3. ‡ Grad 1 ½ ± apar scantei albe punctiforme pe mai putin de 1/2 din suprafata periilor.întreruperea circuitului de alimentare(în instala ia de for sau în cablu) .a ezare gre it a periilor .Motorul nu porne te cauze posibile: . ‡ Grad 3 ± apar scantei puternice alungite pe toata suprafata periilor.supraînc rcarea ma inii .a ezarea gre it a periilor . apas neuniform . se recomanda o verificare a componentelor masinii electrice care pot determina aparitia scanteilor si inlocuirea subansamblelor necorespunzatoare. ‡ Grad 2 ± apar scantei albe pe toata suprafata periilor. Înc lzirea colectorului cauze posibile: .înf urarea rotorului este umezita sau are spire în scurtcircuit .supraînc rcarea ma inii . Formarea de scântei la colector cauze posibile: . Înc lzirea inductorului (statorului) cauze posibile: .‡ Gradul 1 ± lipsesc scanteile vizibile.Înc lzirea indusului (rotorului) cauze posibile: .

vibra ia ma inii la o funda ie solid .tensiune de alimentare anormal .pozi ia excentric a colectorului între poli ca urmare a uzurii lag relor ..polaritate gre it a înf ur rii polilor auxiliari sau scurtcircuit între spirele acesteia . poate fi ovalizat .colectorul poate fi murdar .ambalarea motorului cu excita ie deriva ie (lipse te curentul de excita ie) . ambalarea motorului cu excita ie serie ( sarcin prea mic ) . Viteza anormal de rota ie a rotorului cauze posibile: . ambalarea motorului cu excita ie mixt (m rirea sarcinii) 21 .polaritate gre it a polilor .schema de conectare gre it .b taia curelei 6. lamele în scurtcircuit .înc rcare anormal a motorului . are joc .

ÄAparate electrice´.com/tehnica-mecanica/MASINI-DE-CURENTCONTINUU85317.P.Litografia Universit i Tehnice. y Dele ega I. 2005. Iag_r A. Centrul de multiplicare al U.Ma ini electrice. Ed Matrix Rom. 2000. vol. 1993 y http://www.I _i II.. Bucure ti. .T. ÄEchipamente electrice´.scritube. Deaconu S. Timi oara.BIBLIOGRAFIE y Constantin Ghi . y Delapeta M...php 22 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->