Sunteți pe pagina 1din 32

-

REZIJMATUL CURSIJLIJI

I. IIECESTTAIEA OBTECTTVA RURAI,E SI URBANE


a_pare

APARITTET SOCTOLOGIEI COMUNTTITTLOR

dintr-o simpla curiozitate intelectuale sau printr-un act spontan de reflexie cerebrald,r ci provine dintr-o cerintd de esentd obiectivd 9i se impune cercetdrii ca problemA ce ,,agid" realitatea, solicitind solufii din partea factorilor de decizie gi atr6gand luarea aminte a specialigtilor care trebuie formaliCa disciplind itiintificA, sociologia comunitA[ilor rurale ti urbane a aparut la mijlocul secolului al XIXlea, cdnd era in plin avdnt procesul de industrializare a Occidentului si c6nd se aorofundeazi dezechilibrele de ordin social gi cAnd,,criza de cregtere" a afectat atat satul, cet ti oragul. ,,Erodarea" continua a proprietitii tdrinegti, iar ca efect al acestui proces, migrafia masivi a ruralilor citre centrele urbane au provocat stdri de tensiune atdt in zonele de provenienti, cat gi in cele de destinatie. In zonele de provenienli s-au produs stdri de tensiune prin aceea cd in marea lor majoritate cei care

Niciodatd o itiinta nu apare sub semnul gatuitafii, cu atat mai mult o ;tiintd socioumand nu

emigrau erau bdrbatii, perturbdndu-se astfel relaliile de familie gi determin6ndu-se procesul

feminizare

resurselor Lunane. Totodatd, obliga,tiile conjugale, precum

larea sociald" a tinerei generalii au trecut in atributiile sofiilor, supraincdrcdnduJe ,,bugetul de timp" 9i reducdndu-le din oportuniEti pentru ingrijte penonali. Totoda6, a crescut ,,fenomenul divortialitdtii" gi nu a mai fost respins ,,concubinajul" de moment, diminua.ndu-se astfel valoarea traditionali a familiei nucleare gi manifestdndu-se din ce in ce mai mult conduite anomice. Dar, situatii tensionante au apirut ti in zonele de destina{ie, adicd in orage. Fiindci imigrantii nu posedau o anumitA calificare profesionald gi prin urmare nu puteau fi incadrafi in intreprinderile

$i

de

,,invA-

industriale pentru anume posturi de muncA, alc6tuind ,,categoria" ,,lumpenproJetariatului" 9i devenind ..oameni problemd" pentru administratiile urbane- C6gtigurile lor erau sporadice, iar asigurarea resurselor pentru existente era una incertd. Din atare motive, au crescut actele de jaf 9i de t6lhdrie, iar autoritalile numite pentru mentinerea ordinii publice erau depdgite de amploarea
fenomenelor deviante. $i sub aspect locativ situatia era dificild, intrucat capacitatea edilitare era absolut inferioari fafd de numdrul celor ce solicitau locuinte, aga cd imigra4ii supraaglomerau cartierele periferice qi

concurau la cregterea costurilor rezidenliale. Nu e de ignorat faptul ca, in multe cazuri, o singud camerd era locuiti de mai multe penoane, bdrbafi gi femei, intrelindnd acea stare de promiscuitate

umana Si favorizand aparilia unor boli contagioase. Efectele unor atare stlri au fost materializare in conflicte de clasi gi au produs manifestdri cu caracter revolutionar, atrigand atenlia unor oameni de gtiinF gi determin6nd luarea aminte a acestora

in

legAtud cu situatia dramaticd a acestei categorii sociale. Primul cercetAtor care a intreprins investigatii de teren in sensul de mai sus, a fost francezul Frederic le PIay. Acesta a invesligat familiile de muncitori, folosind metoda monograficd gi uzand de tehnica ,,bugetului de familie".

Preistoria sociolopiei comunitdtilor rurale si urbane Orice gtiintA este*precedatA de anume momente apdrute anterior, pe care le asimileazd gi se revendic5 intr-insele. Elemente preliminarii ale sociologiei comuniEtilor rurale gi urbane le intdlnim in antichitate, in codul lui Hamurabi, iar apoi, o analizd mai extinsi a rela[iilor rurale ni le-a oferit filosoful grec, Hesiod, care a scris memorabila lucrare Munci $i zile Si ne-a introdus in textura de relatii fratricide, grav afectate de,,ldcomia" unui frate 9i detumate de la sensul lor moral. E util sd mentionem, pentru preistoria sociologiei comunitdtilor rurale 9i urbane pe Thomas d'Aquino, cu a sa Summa Teologiae gi a continua apoi cu Th. Morrus, cu a sa Utopra, unde se prezrntd momente ale,,Acumul6rii primitive a capitalului" gi unde se vorbefte de,,blandele oi care giau alungat stdpdnii de pe pdmantunle lof', pentru cA industria textila avea nevoie de materie primd, iar aceasta era obtinutA prin cre$terea oilor, care aveau nevoie de pd$uni, iar acestea se realizau pe terenurile liranilor alungali de la casele lor. AdevAratele cercedri insa, atat teoretice, cat ti faptice au apirut in a doua jumatate a secolului al XIX-lea^ cu Fr. le PIay, continud dupd aceea cu lucrarea lui Engels efectuatd asupra oraqului Manchester. Incepand cu anul 1871, au inceput cercetdri mai sistematice in Anglia cu Sir Henry Surnmer, cu Charles Boath (intre 1892-1902). In aceeagi perioadd, reline atenlia lucrarea lui F. Tcinnies, cu celebra sa carte Gemeinschaft und Geselschaft, iar cercetdrile de teren vor demara in Germania cu mult mai tirziu, abia dupd cel de al doilea rizboi mondial. Astfel, intre anii 1952-1954, Institutul pentru Cercetdri social-itiintifice a efectuat un studiu asupra oraSului Darm, studiu cuprins in noud monografii, in care sunt cuprinse principalele probleme ale oragului gi ale comunitdtii sale. La randul sdu, G. Wurzbacher a efectuat

cercetari in 45 de sate, scriind cartea intitulate ,S4lr/ in cdmpul tensional al denoltdrii industriale 1954, iar H. Croon gi K. Untermann au cercetat procesul de integrare in zona Ruhrului, scriind cartea Minele Si Comunitatea. In SUA, primele cercetdri s-au efectuat prin Pittsburg Suwey (1909) 9i Springfield Survey (1914) ca apoi, sd culmineze cu celebra gcoald de la Chicago, inifia6 de cdtre R. Park, D. Mckensie gi Er. Burgees, in anul l9l8 gi ale cdror cercetdri s-au finalizat in anul I 925, in carte a The City.

In tara noastra, cercetarile s-au el'ectuat asupra comunitililor regionale, zonale gi la nivel comunal- La nivel regional, menfiondm Descriptio Moldeyiae a lui Dimitrie Cantemir, care a fost o lucrare de pionierat ti care se constituie ca un document istoric privitor la esenta romaneasce a acestei
DIOVlnClr.

Sub aspect zonal, relin atenlia monograhile intocmite de c6tre Ion Ionescu de la Brad asupra judetelor Dorohoi, Putna 9i Mehedinfi, in care, in urma unei ordonante domne5ti emisd de cdtre Alex. Ioan Cuza, a descins in comunele acestor jude{e spre a constata modul de aplicare in plan local a reformei agrare din 1864. Tot lui Ion Ionescu de la Brad ii datoram cunoscuta monografie asupra Dobrogei efectuatd in perioada c6nd se afla ca administrator pe mosiile lui Ragid Paga, de la San Stefano gi cdnd a parcurs mai toate localitSlile dintre Dunare gi Mare, scriind apoi in limba francezi Excursie ttiinli./icd in Cdmpia Dobrogei. Tot in secolul al XIX-lea s-a afirmat in Transilvania Societatea culturalA ,,Astra" din Sibiu, care, cu ajutorul unor preofi Si invatatori, a organizat cercetdri monografice in sate din mirginimea Sibiului, pentru a demonsfia factura rom6neasci a acestui pdmant Si pentru a combate govinismul maghiar. Cea mai ampld initiativi de cercetare a comuniteUlor rurale din lara noashd, precum gi cea mai orgarrizatA deslEgurare de ,,competenle" sociologice gi nu numai sociologice din lstoria sociologiei romane$ti, s-a datorat $colii monografice de la Bucuregti condusa de catre Dimitrie Gusti Si suslinuta financiar de casa regald. Rezultatele descinderilor in teren au fosl adunate gi publicate in cele patru volume care poarte un titlul generic,,,60 de sate". Dar, la acestea se adauge o multitudine de articole, studii 9i dezbateri aparute in revistele ,,Sociologia Romiineascd" li ,,Arhiva pentru gtiintA Si ReformA Sociald", precum qi in alte periodice ale wemii. ln cealalta parte a tdrii, in partea de Vest, adici la Timiqoara, a fimclionat un foarte valoros institut, numit Institutul ,,Banat-Cri;ana", care gi-a propus se cerceteze fenomenele gi procesele specifice Banatului, printre care procesul depopuldrii acestei zone. Dupd cel de-al doilea rdzboi mondial, cercetarea comunitdlilor rurale Si urbane s-a efectuat de cetre Instihrtul de Cercetiri Economice, Laboratorul de sociologie al Univenitilii din Bucure5ti, Institutul de Sociologie al Academiei Rom6ne, precum gi prin Centrul de Cercetiri pentru problemele

tineretului.

II. COMUNITATEA RURAL.{ $I COMUNITATEA URBANA, CA SUBSISTEME .AUTOREGENERATIVE' ALE SISTEMULUI SOCIETAL INTEGRATOR
Cele doui comunitdti umane (satul 9i oragul) au ap5rut cum notau Marx 9i Engels ?n ldeologia germani, carezrtltat al diviziunii sociale a muncii 5i au devenit,,baza oric5rei istorii economice a societi-tii umane". Sub aspect istoric, satul a apdrut inaintea ora$ului gi - prin urmare - comporta atat o prioritate in timp, cdt gi una de valoare. Astfel, satul a apArut in neoliticul tArziu, cAnd a inceput aitivitatea agricoh, aceasta fiind considerati ,,prima mare revolufie" din istoria omenirii. ,,Revolulia noeliticd" sau ,,revolutie agricoli" reprezinti,,o etapa capitah in istoria umanitifii", prin care omul a transformat natura gr a creat cultura. Ora l a aparut mai tirziu, din motive strategice, administrative gi politice. Spre deosebire de mediul rural, care este intr-o relatie de ,,coabitare" cu natural, oragul cum spunea Wemer Sombart, in lucrarea sa Sttidische Siedlung este ,,habitalie impotriva naturii", insemnind ,,proiectarea spiritului in naturd". ,,Cu edificii din piafa gi din fiei', care nu sunt ie;ite din natura, oragul realizeaziL dupd acelagi Sombart - o ,,violentare" a datelor naturii, determindnd mediul

inconjurdtor gi transform6nduJ de multe ori in mod radical- Oragul este spatiul industriei 9i pl ,serviciilor catre populalie, iar ca aglomeratie de institutii 9i de oameni, dezvolte anonimatul. In schimb, mediul rural, datoritd densitatii scazute a populaliei ti intrucat aproape toti presteazi aceeagi muncd, dezvolta fenomenul ,,intercunoagterii". Aceasta se datoregte $i faptului cd in mediul rural relatiile dintre oameni sunt directe, de forma ,,face to face", avind un caracter personal, pe cdnd in

mediul urban acestea sunt de facturA ,,fizica". Atat sub aspect generic, cat 9i funclional, satul 5i ora'ul s-au dezvoltat in mod complementar, cu aporturi valorice reciproc necesare qi cu evolutii istorice interdependente. ASa cum, spunea Adam Smith, in lucrarea sa Aralia Natiunilor, sahrl fumizeaz.d ora;ului produsele alimentare 9i materiile prime pntru rnanufactr.ri, primind in schimb o parte din produsele manufactunte, precum gi brnuri industriale. Orice

orat implica existenta unui hinterland, realiz6nd un fenomen de regionalizare, de unde-gi procurd forta de munci. produsele perisabile gi materii prime. La rdndul sAu, satul nu se poate plasa pe traiectoria modemizirii fird a se asocia unei dinamici urbane gi lhrd a avea un debugeu urban unde sa-gi poatd valorifica surplusul sdu de produse. De aceea, degi distincte ca structurA ti cu tot caracterul lor polar, satul gi oragul sunt pe4i organice ale sistemului societal qi - de fapt dialectica lor asigurd echilibrul sistemului societal integrator. Specificul comunitS(ilor rurale

Satul cum spunea Marx - este ,,punctul de plecare al istoriei", intrucet a dezvoltat agricultura, iar aceasta a presupus ,,sedentarismul". Agriculnua a fost gi in trecut gi ramane in continuare un mijloc de implementare a omului in mediu, prin care se apropie obiectele din naturd de catre un grup organizat gi prin care s-a trecut de la faza nomadi la ,,faza arezard", de la barbarie la civilizatie. Semnificatia acestui fapt a fost una istorice, inhucat, prin intermediul siu, omul a intervenit in mod creator in mediul natural, modificdndu-l nu prin simplu consum gi nici prin decupare mecanicd de obiecte din mediu, ci prin producere gi multiplicare. El pune in valoare un fragrnent din naturd gi cu ajutorul unor unelte adecvate foloseite anume specii de plante 9i rase de animale, obfin6nd produse necesare supravietuirii. Peisajul natural devine un,,peisaj rural", comportdnd actiunea permanentA a unui grup comunitar asupra sa gi proced6nd la dezvoltarea economiei agricole, Aceasta determind
identitatea spatiului cu munca gi a rezidentei cu gestiunea. Densitatea populatiei qi durata ocupbrii spaliului cresc puterea productivA a teritoriului locuit $i miresc eficacitatea acliunii transformatoare a grupului asupra mediului. Agricultura a fost ii este un factor cu functii fixatoare. Practicarea ei presupune un sezon anume al semenatului, un altul al lucririlor de ingrij ire ti proteclie a organismelor vegetale in final sezonul recoltirii, ca apoi ciclul productiv sa reinceape in aceiagi termeni gi in acelagi cadru -, el nepermitdnd absenle indelungate ale lucritorului in raport cu speciile biologice ti nici depagirea momentului oportun al anumilor lucrAri.

gi

Factorii geografici se regisesc ai ei inclugi intre agenlii importanli ai producliei din sectorul primar. Morfologia terenurilor, ca 5i expunerea lor la soare, migcarea pAnzelor freatice in sol, ca gi

rdnd prin raportul existent intre volumul populaliei gi resursele fizice din acest mediu, resurse pe care geograful francez, Pierre George, in lucrarea lui Sqtul in decursul timpului, le numette ,,aptitudini". Un atare echilibru e necesar, intrucat satul a existat Si s-a dezvoltat,,pe seama naturii", astfel incdt gnrpul rural a trebuit s6 gestioneze cu masurd ..oponunitatile" naturii pi sd calculeze cu.,luare aminre"

direclia curenlilor eolieni, in diferite anotimpuri ale anului etc. exercitd o influen!6 profundi asupra evolufiei speciilor de plante (dar gi a raselor de animale). De aceea, am putea spune ce natura gi fenomenele fizice dintr-insa fixeazd ordinea gi intensitatea ciclurilor fiziologice la plante gi la animale ti tot ea este cea care impune forma 9i momentul intervenliei omului in stimularea dezvoltirii lor organice. $i atunci, am putea spune cd fenomenele cosmice se gesesc transpuse gi codificate in structura ritmurilor bioloeice. iar acestea din urmd transcend in stereotinuri ale actiunii umane. intr-un lel. cauzalitatea iaturii se converte$te in schemi de program a cauzalitltii sociale. Ea determine organizarea sistemului muncii, ,,al hranei qi al odihnei" (P. Ramband) 5i tot ea ii lnfluenleazd ralionalitatea economic6;i psihologia ruralului. Intre comunitatea rura16 9i mediul natural se stabilegte un echilibru funcJional, realizat in primul

utllzarea acestora. Mediul rural s-a caracterizat totdeauna printr-o prolificitate demograficd mai accentuata, acest excedent fiind determinat atat in raport cu resursele din mediu, cat gi in rapofi cu slaba diviziune
sociald a muncii.

Mediul rural se dezvoltd ln manieri nuclear6, prin aceea cd elementul fundamental il reprezintii ,nucleul familial, familia fiind aceea care posede, munceite gi valorifici produsele agrozootebnice gi nu individul narticular. Familia rurald se constituie ca gnrp de proprietari gi grup de consumatori. Aceasta se datorelte gi faptului cd productia mediului rural de tip traditional era o produclie de autosubzistenld familiali, deoarece se producea pentru consum $i nu pentru schimb. Mediul rural de tip tradilional practicd un schimb de produse prin formula ,,schimbului de troc". Mediul rural a cunoscut o evolulie relativ autonome in timp, evolutie determinati de trei
elemente de baza: l. elementul de ordin economic si tehnic: 2. elementul de ordin culrural; 3. elementul de ordin ecolosic. Din punct de vedere al elementului de ordin economic Ai tehnic, mediul rural gi-a produs prin sine tehnicile productive. {hrd sd aibd nevoie decdt in mici mdsurd de obiecte din mediul urban.

Din punct de vedere ale elementului cultural, satul gi-a creat propria lui culturn - folclorul, culturE care rezulti din aceasta permanente legihri a omului cu natua, astfel incat atat subiectele folclorice, cdt gi mijlocele de expnmare sunt toate cu referire Ia mediul inconjurdtor. ln decursul timpului mediul mral a cunoscut doui etape de evolutie: etapa dez,,oltarii autarhicel - etapa dezvoltdrii revolutiei gtiinlifico-tehnice contemporane. Dezvoltarea autarhicl a durat pAnd la aparigia revoluliei gtiinlifico-tehnice contemporane. Revolutia industriald de tip clasic nu a afectat cele doud mari servitufii ale agriculturii spagiul gi timpul. Agricultura rAmane spatialmente difuzd chiar 9i in timpul revoluliei industriale clasice (numitd $i revolulie tehnico-gtiintificd deoarece tehnica era urmatA de gtiinti spre deosebire de revolutia ftiinlifico-tehnicd contemporana unde tehnica urmeazd gtiin(ei), deoarece emblema acesteia a fost datd de motorul cu aburi gi cu explozie, considerate sedentare. Fiind sedentare nu puteau afecta cele
doud servitulii.

Revolulia ltiinlifico-tehnice contemporanA a determinat reducerea sau chiar anularea celor doud servitutii ale agriculturii gi a realizat o deschidere profundd a satului citre mediul societal
inconj urdtor. Aceasta deschidere s-a realizat in mai multe domenii. Se realizeazd. o deschidere in domeniul tehnic deoarece mijloacele modeme de produclie nu pot fi confeclionate in mediul rural, apdrind astfel uzine profilate pe produclia tehnicii modeme, in direclia cregterii randamentului produciiv 5i a trecerii de la economia de autosubzistentd familiald la economia de piati. Producdndu-se pentru piald pi nu doar penlru consum propriu. agricullorul esre inlocuit cu producdrorul. Acest lapr are ifecte in diviziunia sociala a muriciili califrcarea orofesionald. Se produce astfel trecerea de'la ocupalie ia profesie in mediul rural. Aceasta implici o deschidere cdtre invetamentul liceal gi superior, pentru ca agriculh[a modem6 presupune prezenfa specialigtilor. Se realizeazi trecerea de la empiric la gtiin{ific, agricultura nemaifiind prestatd numai

in baza experientei tradilionale, ci se realizeazi prin experimente de laborator gi prin


qtiin!ific6.

cercetare

O altd deschidere se produce in domeniul financiar bancar, pentru cA agricultura are nevoie de investilii financiare ti e necesar a se stabili rapomrri de conlucrare cu institutiile specializate. In felul acesta, mediul rural dezvoltd o economie intensivi, prin aparilia ,,uzinelor biologice", cu organizare productivi progamatd, trecandu-se de la agriculturd terraponicA la agriculturi hidroponicd (fhrd sol). Agricultura fhri sol se practici in incinte cu dimensiuni impresionante, unde diverse soiuri de plante sunt introduse in conducte speciale prin care circuld diferite substante nutritive. fluide. Astfel se oblin rezultatele scontate, deoarece totul este tinut sub strict control 9i
oDServalle.

Aceasta deschidere a satului cetre societatea integratoare este efectul revoluliei genetice, in primul rdnd, iar in al doilea rdnd este efectul informatizdrii care, prin mecanismele gi reJelele sale, a
angrenat toate structurile productive qi umane.

ASTJPRA STRATEGtrLOR DE DEZVOLTARE SOCIALA

Itr. TIPOLOGTZAREA COMUNTTATTLOR RU\ALE $r

TMPACTLJL ACESTORA

In sociologia rural5 problematica tipologiznrii a pomit mai intai dintr-o cerinp de ordin fizic,
viz6nd caracteristicile de ordin geografic. De aici au apdrut clasificdrile geografiloq care in rmele situatii au mers cdke formule de facrufr sdciograficd. Cercetiirile sociografice iori'esc de'la elemente de ordin fzic pe care de rrulte ori le absolutizeazd. De aceea, aceste cercetdri au un caracter descriptiv pi nu unul analitic. folosind metoda prezentisti - de enumerare a factorilor de medru. Un alt element car6 s-a luat in consideralie in legatura cu tipologia comunitdtii rurale, au vizat $j plocesele de difuziune.a inovatiilor..pentru cii prin-procesul di: dilirziune se creaza un nou rural, cucaqo la o noua conceplle asupra mralulur neorurallsmul. In sensul acesta, cercetArile care s-au desldgurat asupra comuni-Efilor rurale, dar nu au asociat procesele de modemizre rurdd cu strategiile care sd dezvolte acele resurse pentru realizarea optimului
-

rural.

Tipologizarea satelor in general, gi a celor romdnegti in panicular . s-au realizat intr-un fel descriptiv. pnn.gruparea comunitatilor rurale dupri cnterri dominant geografice gi prin relevarea unor dimensiuni de ordin fizic, fAri a se fi incercat corelarea acestor tipologii cu anume scenarii de
dezvoltare rurald 5i ldrd a fi fost luate in calcul anume modele de innoirb si dezvoltare sociald. Efbnul de tipologizare a comunitdlilor rurale a fost efectuat prin formule de fachrd staticd, fiind de multe ori lipsite de o"anume finrlirate pracrici $i deci tera r lr ie fi putut asocia un scop cu caracrer inovator.

Tehnica tipologiilor a fost intr-un fel simplificatd, motiv pentru care tipologiile au fosr putin relevanle in proiesulde modernizare rurald, precum 5r in progamele de risteriatizire terrroriald. De aceea, din punctul nostru de vedere. pentru elabora-rea unei noi concep{ii asupra ruralului (neoruralrsm,, considerdm cd penlru elaborar'ea tipoloeiilor sAtesri esle ulil i; Drimul rdnd a se stabili atdt e\igente de ordin coirceptual. ciit 5i alteld de ficturd metodologicd. Aceste exigente. conceptuale $i metodologice. le considerim absolut necesare, deoarece ele constituie directiile de dezvoliare ale comunitati16r rurale gi aceste exigenle por fi uriliite li in studiul
ae caz-

Caracteristicile tipologiilor:
a. Reprezentativitalea - tipologiile trebuie sd fie rsprezentative, adici sd comporte o anume relevanld atat pentru regiunile geografice, cat gi pentru zonele sociale, trebuind sd fie cuprinzitoare $i in mesurd sd redea caracterul distinctiv al categoriilor de comunitdti rurale la care se refer6. Regiunea este o dimensiune, in special geografici, in timp ce zona este un concept sintetic ce se referd la ansamblul dimensiunilor unui spaliu sociouman.

b. Adaptabilitatea

spatiu a unui grup de comunitdfi rurale cu un anume profil socioeconomic distinct ti cu o deliminare de ordin functional. Este vorba de un profil de personalitate a comunitatilor rurale care ne determina se consrderim cd orice tip comunitar se cere a fi delimitat de altele similare, dar in acela5i timp presupune gi un proces de comparabilitate gi deci imphca criterii de analogie $i de opozilie. d.. Generalitatect Si sinteza orice tipologie se constituie ca un efort mental (gnoseologic) de generalizare gi de sintezd. Aga cum in biologie cenestezia organica este un act reflex al totalititii proceselor fiziologice dintr-un organisnr, tot a5a gi tehnica tipologiei constituie un reflex al unitdlii funclionale existente intr-un spa{iu sociogeografic delimitat gi cu f,rnclionalitate de sine. Dar, atat generalitatea, cdt qi sinteza comporti nu numai o finalitate teoretice, ci gi o finalitate de ordin practic aceea de construire de modele macrosociale pe baza cirom se elaboreazi politici de innoire social6 (politici pentru realizarea neoruralismului). e. Evidenla Si precizia in orice tipologizare se cere ca sA se pomeasce 9i de la nivelul simlului comun- Orice tipologizare, IErd a igrora elementul simfului comun, necesiti argumenta^ri pi clarificdri de ordin conceptual 9i de ordin metodologic, ori de cite ori situafiile le-o impun. In oricare situalie, tipologia comunitatilor rurale presupune ordine gi coerenta in argumentare, precum gi consistenfa in datele invocate, fiindcd tipologizarea nu poate fi intemeiate pe argumente superficiale gi pe enunluri cu caracter ambiguu. Tipologizarea are nevoie de claritate pentru a fi inleleasd de catre agentii de innoire sociald gi de asemenea pentru a deveni bun al comunitdlii

receptive fale de inovatie, pentru a facilita dezvoltarea, astfel incat sd fie inldturate blocajele sociale $i in consecinta sd faciliteze procesul de modemizare socio-economicd. Blocaiele pot fi: a) tehnice - imposibilitatea (inabilitatea) gmpului de a asimila o anume iehnrca modemd; b) economice - apar atunci cdnd comunitiilile umane nu au resursele necesare asimildrii unor tehnici modeme: c) culturale - apar atunci c6nd existd anumite restriclii de ordin tradifional; d) psihologice. Blocajele culturale qi psihologice se coreleazi intre ele. Adaptabilitatea implicd consemnarea cauzelor de blocaje care afecleazt procesul de modernizare rurald fi afecteaza autoregenerarea de sine a comunitdtii umane. c. Distinclia Si referirea comparotivd - tipologiile sunt procedee metodologice de precizare in

tipologiile iomunitatilor rurale se cere

si

implice calitatea de a fi

rurale, pentru cd tipologiile, st6nd la baza elabordrii modelelor de inovare sociali, impun participarea comunitdlii insdgi Ia finalizarea lor. ln felul acesta, comunitatile rurale se transformi din obiect al modemizdrii, in subiect al acestora. Din punctul de vedere al cercetAtorilor romdni, retinem doui premise: cea teoretice gi cea metodologici, in virtutea cdrora s-a trcercat elaborarea tipologiilor rurale in vederea stabilirii strategiilor de dezvoltare rurald, strategii pe care noi le considerdm ca mijloace de comunicare culturali inhe diferiti poli de creltere sociali, economici gi culhrrald.

Din punctul de vedere al conceptiei de ansamblu, noi pomim de la teoria sistemelor autoregenerative, pentru a putea stabili mdsura in care o comunitate sau o zoni posedd acele resurse proprii care sd le faci apte de dezvoltarea ulterioara li in consecinld justifica investirea de fonduri financiare gi de resurse umane. Se face astfel o delimitare relativ exactd intre localititi apte de dezvoltare in viitor, localitdti cu ritrnuri lente de dezvoltare. precum 5i inrre localitati stagnanre. Pomind de la o idee a lui Frangois Peroux din Economia aplicatd, considerdm gi noi cd procesul de cregtere sociald nu este identic in toate zonele gi in toate localitdtile. Peroux vorbea de

poli de cregtere infelegi ca ansambluri de unite$ motrice care exercitd un efect antrenant asupra localitdtilor cu care stabilesc legituri: ,,cregterea nu apare pretutindeni in acelagi moment, ci se manifestd in poli de creStere cu intensitali variabile, cregterea difuzAndu-se prin diferite canale qi
avdnd efecte finale diferite". Intr-un fel, dezvoltarea nu este una omogena, ci este una contradictorie, generind consecinle gi dezechilibre dintre cele mai nea$teptate. Pomind dintr-o sursa sau dinn-un pol de cregtere, un mesaj (tehnic, cultural sau organizatoric) genercazd serii succesive de tensiuni gi schimbdri care impun ceea ce sociologii numesc strategii de intervenlie prin care agentul de schimbare este continuu activ, asociindu-qi specialipti din domenii complementare in vederea realizirii de investigatii ii tipologii

interdisciolinare.

efecte stimulative care sustin dezvoltarea: efecte de blocaje sociale determinate fie de rigiditdti struc-turale, fie de rigiditdli de haditii culturale sau pot surveni gi datoritd unor elemente de ordin administrativ. Pot sA existe gi blocaje de

Cen-trele de iradiere culturald implicd de fapt doud categorii de efecte:

ordin psihologic.

Din punct de vedere metodologic. cercetarile noastre au pomit ti continua in baza figei comunei, ce cuprinde indicatori materiali, economici, demografici, indicatori ce tin de mobilitatea populaJiei, indicatori ce vtzeazi situalia culturald, situalia de s6nAtate publica, comportamente religioase, sursele de dezvoltare, ca apoi sA pund in eviden!6 modul de evolutie in perspectivd,
putdndu-se elabora prognoze pe termen scurt sau lung. In baza acestor fiqe, distingem urmAtoarele tipuri de localiteti: l. comuna cerealier intensiva' 2. comuna mixtd; 3. comune agro-zootehnice; 4. comune viticole (numite viticole-pomicole); 5. comune agro-industriale; 6. comune agro-turistice; 7. comune forestiere-zootehnice; 8. comune cu preponderenld ecologicd, specifice Deltei Dunirii, precum gi comune de lagun6.

Pomind de la aceste situatii, cercetarea este in masurA se stabileasce tipurile de comunitati umane gi din care sd apara posibi-litdtile de operationalizare a indicatorilor iociali, economici gi culturali care si faciliteze simularea De calculator.

IV. FENOMENUL COOPERATIST INTRE ISTORIE SI ACTUALITATE


Sub aspect istoric, fenomenul cooperatist igi are originea in structurile de obgte. ln ceea ce prive$te teritoriul tirii noastre, aici este cunoscutd obgtea tdraneasce, incd de pe wemea dacilor. Obqtea dacicd s-a menfinut in istoria noastre pdnd in apropierea celui de-al doilea rizboi mondial, avind o penistentd in timp datorati, in special, sedentarismului propulatiei tdrineqti din spatiul carpato-dundreano-pontic. Formele de organizare pe anumite principii de ordine interioard a fenomenului cooperatist le intehim la inceputul secolului al XIX-lea, mai ales prin reprezentanlii socialismului utopic, care au fost in special trei: Charles Fourier, Saint Simon gi Robert Own. Cel care se ocup6 de organizarea structurilor coooeratiste a fost Fourier. Aceastb perioadd este una de criza a dezvoltdrii industriei de la inceputul secolului al XIXlea, perioadd cind apar marile restructuriri 9i gomajul lucrdtorilor din industne. Fourier scrie doud lucriri; Teoria celor patru niqcdri (1803') ti Tratat al asocialiei domestice agricole (1822). Pentru Fourier orice societate trebuie sa aibd vedere doua elemente fundamentale: omul gi forma de organizare sociald. Facultdqile cu care este inzestrat omul trebuie si fie lasate sd se exercite in mod liber, intrucat aceasta conduce la armonie sociald, dar pentru a exista aceasta armonie, forma sociald nu trebuie sd dobAndeasci niciodatd un caracter coercitiv, ci este necesar si apard in primul rdnd dorinla de munca 9i in al doilea r6nd dragostea de aproape. Fourier considera cA existd o lege suprem6, compatibila cu cea din natura - legea atractiei universale - 9i in

in

consecintd ea trebuie practicatA de solidaritatea organici.

citre

societate, intrucat

prin

aceastd lege se realizeazi

prin falangi oamenii

Forma de organizare considerat?i ideald de catre Fourier este denumite de el falanga, intrucit se apropie intre ei, dezvoltdnd cooperarea.

intr-o falang[, considera Fourier, trebuie sd intre aproximativ 3-400 de familii al cdror numdr de membrii nu trebuie si depigeasci 1.500, intrucat nurnarul rnembrilor unei falange trebuie sd conducd Ia ordine gi echilibru. Acegti membri dezvoltd un trai comunitar, ei cultivind, dar gi fabricdnd in comun tot ceea ce le este necesar, distribuind rezultatele muncii propo4ional cu contributia fiecdLruia. Aceaste contribulie era in munci, in inteligentd gi in capital, pentru ce fiecare membru trebuie sd subscrie un minim de canital cu aiutorul cdruia si Doatd sustine finantarea
lalanger.

La noi in {ard, Fourier a gdsit un adept pasional, in persoana lui Theodor Diamant, care, in urma studiilor sale in FranJa qi dupA ce a studiat dochina fourieristd, a venit in tare, unde a infiintat cunoscutul falanster de la Sciieni, pe una din mogiile boierului Bdliceanu. Lipsit de un sistem realist de conducere qi organizare gi lErd anume criterii de muncd $i de retribuire, falansterul lui Diamant s-a dovedit a fi o utopie gi s-a terminat intr-un egec. In Germania s-au impus dou6 sisteme cooperatiste, apropiate ca doctrind qi comparabile sub
aspect organlzaUonal.
I ) Herman Schultze, original din Delitzsch, este socotit initiatorul miqcirii cooperatiste germane. El s-a^niscut in 1808 9i a studiat dreptul la Leipzig, initiindu-se astfel in legislatia administrativi. In perioada 1846-1847 a avut loc un fenomen de foamete in Europa Occidentald. Cu acest prilej H. Schultze vine in ajutorul celor sdraci prin infiinlarea asociatiilor di trp cooperatist. Dupd H. Schultze, sistemul cooperatist se impune prin urmdtoarele caracteristici: 'intregul sistem este adaptat trebuinlelor speciale ale meseriagilor, comerciantilor qi micilor patroni. Acest tip de cooperative nu are caracter nici de breasld, nici de clasd, este permisa participarea oriciror categorii sociale, participarea capitaligtilor fiind nu numai dezirabil6, ci gi

necesara:

. cooperativa hebuia si pomeasca gi sa se mentini pe principiul ajutorului reciproc, fiind exclusi interventia statului: . capitalul propriu constituia baza cooperativei $i el trebuia se fie cat mai insemnat pentru a
avea autonomle.

Cel de-al doilea sistem din Germania ii aparli4e lui Fr. Raffeisen, ndscut in ordgelul Hamm din vestul Germaniei, fiind gi el tot jurist de profesie. In cea de-a doua jumAlate a secolului al XIX-lea el incearci sd organizeze un sistem de cooperatie original. Este autorul unei lucrAri interesante Esenla asocialiei in care exprim6 principiile de bazd ale fenomenului cooperatist. Operationalizate,
aceste principii se

cooperalia pome$te de la ideea propriului ajutor al celor interesali 9i are la bazi inifiative particulare. In acste asocia!ii se exclude influenta de tip filantropic; . cooperalia are un caracter de institutie de asistentd sociald, institulie care rezultd in primul rdnd din iubirea aproapelui, iar in al doilea r6nd din ajutorul propriu; . al treilea principiu se referi la limitarea teritoriald, limitare ce presupune cuprinderea unui numdr limitat de persoane. Aceste persoane, in numir de 600 - 3.000, sunt locuitorii unei parohii (unitate administrativi). Aceasta unitate este motivatA prin aceea cd se permite cunoaSterea membrilor asociafiei gi se permite cunoagterea 9i controlul reciproc al membrilor asociatiei, deoarece pe cei asociaJi ii intereseazd nu numai activitatea cooperatistd, ci gi felul de via!6 al membrilor cooperatori, pentru ce intrarea in asociatie era condilionatd de cercetarea calitdlilor morale ale membrilor cooperatori, intrucat acegtia puneau in slujba asocialiei intreaga lor

exprimi astfel:

In tara noastre, cele doui sisteme s-au regasit mai- ales in Banat gi Transilvania, fiind transferate de gvabii din Banat 9i sagii din Transilvania. In zona Bragowlui, nemlii de aici au intemeiat,,Casa generala de economii din Bragov"- $i in Sibiu a luat nagtere o societate similara, aceasta intemeind activitati cooperatiste bazate pe criteriul de vecinetate. Cel care a initiat acest sistem a fost sibianul Karl Wolff. doctor in dreot. cel care a incercat sd intemeieze o casA senerala de economii. S-a incercat sub influenta germand qi o aclivilate de monografiere. datoratd siocieralii ,,Astry" din Sibiu gi unor intelectuali romdni. In general, cooperativele agricole de produclie se intemeiazd in primul rdnd dinh-o motivalie economice, motiv pentru care principiile de iniliere 9i de organizare a acestora s-au intemeiat pe satisfacerea cerinlelor de ordin economic. Cooperativa agricoli de produclie implicd trecerea persoanelor de la o situafie individuald la o situalie colectivd, aducind dupd sine, intr-un fel, renuntarea pa(iaH la dreptul de decizie individuali. Totodatd, cooperativele agricole de productie presupun gi principiul delegdrii de putere, intrucdt conducerea nu apa(ine fiecdrui membru in parle. Pentru a putea sd participe la circuitul juridic ca subiect de sine s6tetor, cooperativele agricole de produclie trebuie sd indeplineasci anumite conditii de ordin formal:

personalitate, care era una economici 9i morali.

.f .7

. independenfa patrimoniala - orice cooperativd agricoli de productie pentru a se institui din punct de vedere legal, trebuie sb posede bunuri proprii, ca patrimoniu separat de acela al membrilor
cooperaton,

s6 aibd unitate organizatoricd. Aceastd unitate vizeaza struchua intem6, modul de constituire a organelor de conducere. precum qi preciziirile privind desfiintarea cooperativei. Unitatea organizatoricd se ieflectii in sislemul. in strucnrra, competenta gi atributiile unor organe de conducere;

'ca

institutie legiferatd pe baza liberului consimlament, cooperativa agricold de productie hebuie

cooperativa agricola de producfie trebuie sA-$i stabileascd scopul

in virtutea cdruia

se

intemeiazd. Toate aceste elemente se inscriu in statutul cooperativei agricole de produclie sau al asocialiei de tip cooperatist, statut care reprezintd legea de functionare intemd a oricdrei uniEti cooperatiste. cooperaton, precum gi raporturile cooperativei cu statul.

Prin acest statut se precizeazd competenlele conducerii, drepturile gi obligatiile membrilor

NATIONALE

V. CULTI]RA RURALA CA

SUBSISTEM

AL

SISTEMT]LUI CIJLTURN

Lucian Blaga, spunea in Trilogia culturii cit: ,,aparitia culturii in general e identicd cu aparilia unui nou mod de existenle - existenta intru mister gi pentru revelare", aceasta nerealizdndu-se printr-o simplA mutaliune biologici qi nici prin aparitia de noi configuralii vitale, ci printr-o

mutaliune de esen!6 ontologicd. ,,Omul adduga Blaga - a fost produs printr-o mutaliune biblogicd numai cat prive$te conformatia sa de specie organicd". In ceea ce privegte insd modul sdu de a exista in orizontul misterului gi pentru revelare, omul s-a declarat datorita unei mutatiuni ontologice singulard in Univers. Cultura s-a concretizat intr-un sistem care a sintetizat produsele societatii, iar acest sistem al culturii s-a diversificat in trei spete complementare; culturi populara. culrurd inalti 5i cultura de
masa.

Specia cea mai veche a culturii o constituie cultura populard sau folcloricd, inteleasd ca reaclia primard a omului fatA de nature. Termenul de Jdlklor a fost dat de cdtre englezul William Thoms, care a aldturat doi termeni: folk = popo4 /ore = injelepciune . (.The lore of the People) Folklorul a constituit nu numai prima treaptd de manifestare creative a omului, ci a devenit qi obiect de revendicare, atdt de ordin ideologic, cat $i de ordin national. Operalionalizdnd structura de conlinut a culturii folklorice 9i urmdrind a o delimita de celelalte doud spete, am releva cd: (a) folklorul apare ca un complex sincretic, cu motivalii predominant utilitare, astfel ce actul crealiei nu vizeazd in primul r6nd frumosul in sine, esteticul ca atare, ci vizeazd utilul, pragmaticul; (b) folklorul este inspirat din izvoarele imediate ale naturii cum spunea B.P. Hasdeu pi decurge din dialogul omului cu mediul, prin intermediul uneltei; (c) folklorul este o creatie spontana, neprognmatd, actul crealiei nefiind supus planificdrii;

(d)

creatia folklorici utlizeazd modele gi tehnici empirice, met-teiugdrelti, iar miqcarea

(f) modelul Si ideea sunt ulterioare produsului, astfel incdt cultura folklorica este una liberd, nerespectand anume reguli de creatie, cum este cazul culturii inalte; (g) creatorii culturii folklorice sunt exponenlii unei mentalitdli tradilionale, iar produsele sunt unlcate;

mesajelor ei in spa{iu se efectueazd in mod oral; (e) cultura folkloricA este una atat individuali, cdt gi una colectiva,

(h) informatizarea socie6lii contemporane genereazA fenomenul desacralizdrii crealiilor folklorice continutul acestora fiind tot mai afectate de tehnica modemd.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE

l. Virgil Constantinescu, Sociologia comunitdlilor

rurele, Edi|ura Fundaliei Romdnia de m6ine,

2.

(in Bucuresti, de aparitie) +++ Satul2007 cursEditura Academiei. Bucuresti. 1996. romatnesc,

European din Romdnia, Agriculnra Romdniei in perspectiva aderdrii la U.E., Bucuregti,2002. 4. ++'N Institutul European din Romdnia, Metodologii propuse pentru ocreditarea sistemului de management al mediului, Buctre1ti, 2002. 3.

+*+ Institutul

TESTE DE AUTOEVALUARE

l.Care sunt cerintele fundamentale de constituire a unei stiinte desDre comunitetile rurale si urbane?

A. O conceptie generald, o metodologie si o finalitate B. O simpld reprezentare despre comunitate


C. Cunoasterea si transformarea comunitdtilor rurale si urbane 2. Ce sociolog romdn a realizat prima cercetare de tip zonal in tara noastre? a. George Maior b. Ion Ionescu de la Brad

c.

Dionisie Pop Martian

3. Care era caracteristica definitorie a echipelor monografice conduse de cdtre Dimitrie Gusti? A. Caracterul interdisciplinar B. Actiunea lor este atit teoreticd precum si practicd C. Cercetarea urmdrea ..stiinta si reforma sociald" 4. Ce sociolog romdn a formulat paradigrna : ,,Ridic sus numele de terean"? A. Ion Ionescu de la Brad B. Spiru Haret C. G. Duca 5. De ce este posibili intercunoasterea in mediul rural?

A. Eterogenitatea populatiei este scdzuti


B. Relatiile dintre oameni sunt directe C. Obiectul muncii este identic pentru toti
6. Ce componente esentiale se asociau pentru alcdtuirea familiei? A. Religia cosmicd, dreptul de proprietate si ,,vatra sacd" B. Zeul familiei si piatra intransportabilA C. Morm6ntul increngdturii de neam 7. De ce femeia in societatea antice nu evea dec6t un rol biologic, acela de a procrea? A. Femeia depindea de religia sotului sdu B. Femeia poseda titlul de ,,mater familias" numai atit cdt tr6ia sotul i C. Mezalianta o subordona pe femeie bdrbatului si o priva de acea atat de importantd ,,suijuris" 8. Care este relatia dintre familie- ca celuli de bazd a de altd parte? A. Este o relatie da macro-social la micro-social B. Este o relatie de tip feed-back C. Nu este nici-o relatie

societdtii

de o parte si societatea integratoare

9. Ce element este predominant in intemeierea unei familiii rurale?

A. Elementul material B. Elementul afectiv

C. Elementul conjunctural
10. Ce rol indeplinesc cele doud familii care-si cisitoresc copiii? A. Ele fac alegerea viitorilor parteneri de cdmin

B. Decid zestrea ce urmeazd a se da celor care-si intemeiazd un cdmin conjugal


C. Nujoacd nici-un rol I

l. Cine a fost intemeietorul ecologiei

ca stiinte?

A. Er. Haeckel B. Ch. Darwin


C. Lamarque
12. De ce este necesard cooperativa agricold de productie?

A. Nu

intr-o economie agricold ,,parcelate" B. Nu se poate trece de la extensiv la intensiv in agriculturA C. Nu pot fi sustinute financiar proiecte ale ,,dezvolterii durabile"
l3.Ce curent literar si-a revendicat folklorul?

se poate introduce progresul tehnic

A. Romantismul B. Clasicismul
C. Barocul

Care este raportul dintre ,,indirudual" si ,,colectiv"-in creatia populari? este una individuah B. Creatia populard este colectiva C. Creatia populard este un produs individual, dar prin circulatie se imbogdteste si devine una

14.

A. Creatia populard

colectivA
15. Care sunt caracteristicile culturii populare? A. Este o culturd a imaginii cu referire la naturA B. Este o creatie anonim6 cu tent6 la sacralizare C. Modelul nu precede cretia, ele fiind efectul spontaneittrtii

TI]ME
SOC

IOI,OGIA COM I.JNI'I'A'I'I I,0R RT]RAI,I.]

l.

Oomunitatea n-rrald ca subsistem al societiIii integratoare; teoria interac{ionist


autoregenerativ e, cabazd Ei conceplie a explicdrii

- constructivistd a sistemelor

fenomenalitiltii rurale (a se vedea Sociologia comunitirtilor rurale, p. l4-15).

2. Organizarea de comunitate;;i organizarea de ,,vecindtate" in mediul rural (p.


19-36).

3. Care sociolog romin a analiz.at,,comunitatea sociald" gi care a fost paradigma sistemului sdu de gdndire? (vezi Sociologia comunitdtilor rurale, p. 17-20).

4. Analiaza comunitililor prin teoria polarildlii (Sociologia comunit{ilor rurale,


p.2a-25)

5. Confinutul conceptului de,,eticd populard" qi valoarea lui in structurile


c<rmunitate (op.

de

cit., p. 26-27)

6. Sd se explice rela{ia dintre ,,identitate gi globalizare", in conditiile iniegrArii


europene; problema ,,globalizdrii" (op. cit. p.35-36)

7. Care estc con{inuhrl problematic al ,,complexului rural" (op. cit. p. 42,43)

8. Sd se prezinte modelul lui Wilkinson, ,,Faze gi roluri in acliunea comunitard" (p. aa-as)

9. Ce importanfd gi ce mesaj a transmis dezbaterea de la Budapesta privitor la


,,Construirea societdtii civile europenen prin dezvoltarea comunitard"?

10. Care sunt

principiile tipologizlrii rurale dupa Urlich plank? (p. 60_61)

l. Enumerali tipologiile sociologilor polonezi

gi criteriile intocmirii acestora (p.

'71-74)

12. Cum se poate vorbi de

o tipologie a comnitdtilor

rurale pornind de la

constructivismul autogenerativ? (p. 77 -19)

13. Ce determindri de continut comport[ ,,neoruralismul ca mod de

trai,'(p.

65_

67)

14. Ce

finalitili vizeazh tipologiile rurale? (p. 66)

15.

Nafional qi european in realizarea taxonomiei rurale (p. gl-96)

16. Tipologizare, regionalizare 9i descentralizare (p. 96-106)

l7'

Tipologizarea comunitdlilor rurale intre globalizare gi identitate de sine (p.

106-114).

18. 'l ipologizarea comunitdlilor rurale ca bazr a activitdtii antreprenoriale (p.

rt4-149)

19.

Originile fcnomenului coopcralist in

l,.ur-opa

(p. 120-124)

20. Care a fost rolul obgtilor prineqti din lara noastrd


cooperativelor agricole de produc{ie? (p. 130-132)

in

organiz.area

21. Care au fost corifeii fenomenului cooperatist din romdnia? (p. 132- 136)

22. Care au fiost efectele procesului de politizare a fenomenului cooperatist de


cdtre partidul comunist romdn (p. 144-148)

23. Ce condilii trebuiesc indeplinite pentru infiinlarea unei cooperative agricole


de produclic?

(p. 148- 1.55)

24. Fenomenul cooperatist in actualitatea sa romaneascA gi europeand (p. 15717

6)

25. Orizonturi gi trenduri ale agriculturii gi ale ruralului romanesc in context


european (p. 176- I 87)

26.,,Management monitorizat" $i ,,sistem rural auroregenerativ integrat" (p.


l 87- l 95)

28. l{olul religiei in ,,sanctificarea relatiilor de familie (p. 197-200)

29. Ilamilia ruralA intre tradi{ie qi modemitate (p. 209-212)

30. l ipologi a structurilor lamiliale (p. 229 -233)

31. Modele gi teorii actuale de analizd a structurilor maritale in mediile ruralurbane (p. 233-251)

32. Consiliere familiald

;i terapii ale ,,gen - rolurilor" (p.251-259)

33. Principii ale consilierii familiale (p.259-266)

34. Care au fost interrreietorii ecologiei ca $tiinte @.214-280) 35. (lare a fost paradigma Oonl'erinlei mondiale de la Stockholm in problemele
de mediu? (p. 280)

36. Ce principiu a lansat conferinta de la lLio de Janeiro in legiturd cu raportul


fiecdrei ldri cu resursele ei din mediu? (p. 237-289)

37. Care sunt principiile ecologice lomulate de cirtre comisia de mediu a tJ.E.?

(p.223-29s)

38. Care sunt conceptele fundamentale de care uzeazd ecologia? (p. 298-305)

39. Care sunt legitdlile ecologiei rurale? (p. 306-316)

40. Ce se inlelege prin ,,audit de mediu"? (p. 316-319)

41. Ce se infelege prin ,,monitoring-ul na{ional integrat"? (p. 316-321)

42. F.xistd un sistem al culturii nafionale? I)acd da, in ce consti? (p.328-334'1

43. Sens qi finalitate in cultura populari (p. 3343a6)

44. Geneza gi rela{ia dintre individual gi colectiv in crcafia popularA? @. 346170)

45. Metode de cercetare a culturii populare qi principiul ,,comprehensiunii" de


mesaj (p. 307-389)

Sociologia comruritatilor rurale

MULTIPLE CHOICE

) Care este argumentul O A' Necesitatea reglementdrilor de ordine interioari in formlatiunile umane care au urmat hoardei primitive. B' Realizarea ,,unei personalitdti de bazdin colectivitat e teritoriale,, c'.cerinta studierii complexului de relatii si institutii rezolvate in colectivitdtile teritoriale
|

1A+B

2 B+C
3

A+B+C

1A+B 2B+C

2) Care sunt cerin,"l. fun urbane? A. O conceptie generald, o metodologie si o finalitate B. O simpld reprezentare despre comunitate C. Cunoasterea si translormaiea comunitdtilor rurale si urbane

3 A+C 3) Care sunt momentele

A. Codul Hamurappi B. Hesiod:Munci si zile


C. Lucretiu: De rerum natura D. Botero: Mdretia oraselor

1A+B
2 A+C

A+B+C+D 4) Care au fost cerintele " comunititilor rurale si urbane? A. Apogeul industrializdrii B. Migratia fortei de muncd bdrbdtesti din sate cdtre orase C. Aparitie unor fenomene de dezorgenizare sociali at6t le sate, c6t si la orase D. Dezvoltarea spiritului revolutionar in Eurooa I A+B+C 2 B+C+D 3 A+C
3

5) Ce sociolog romen a A. Petre Andrei B. Dimitrie Gusti C. Traian Brdileanu

anali@

1A+C 2B+C 3C
6) Ce gAnditor roman

spuneffi

C. Lucian Blaga

I A+C 2B+C 3C
7) Ce sociolog defi

A. F.Ttinnies B. Max Weber C. P.A.Sorokin I A+B 2 A+C

neste@

3B
8) Ce sociolog a definit com

A. G.Simmel B. F.T6nnies C. Fl.Znanieski I A+B 2 B+C

3B
9) Ce distinctie opereaze F. A. comunitatea are la bazd rudenia, traditia si vointa org#ica, pe cand societat ea are rabazd piata, vointa reflectatA si concurenta B. Comunitatea este ,,corp comun"; societatea este un ,,agregat,, c. comunitatea se identificd cu traditia, pe cand societat Ja rabazz ,,realiatatea ei proprie,,

1A+C 2B+C 3 A+B+C

ie

10) Ce sociologi uu rturil A. Sorokin si Zimmerman B. George Marica

C. H.Chombart de Lauwe, J. poitevin, J.C.Tirel

I A+C

2 A+B
3 B+C

) Ce sociolog A. Max Weber


1I

considera,,fam@

B. G.Simmel C. F.T6nnies

1A+C
2 B+C

3C
12) Ce a stat la baza comunitEtii

A. Sedentarismul
B. Vointa de supravietuire C. Presiunea mediului fizic 1B+C 2 A+C

rurai&

3A tr) Cu.. u for, Or'rul

"..".rr,o,

diffi

comunittrtilor familiale de muncitori? 1 Fr.Le Play 2 F.T<innies

I4) Ce metodd s-a foloslt A. Metoda monografiei de familie B. Metoda biografiei sociale
C. Metoda anchetelor

IA

2 A+C

3B
folosit pentru prim 1 Fr.Le Play 2 H.Chombart de Laur,.ve 3 G.Botero 1Q Ce sociolog u folori, I Fr.Tonnie 2 G.Simmel 3 E.Demolins I7) Ce sociolog roman a realiz 1 George Maior 2 Ion Ionescu de la Brad 3 Dionisie Pop Martian l8) Ce sociolog rom6.n a int.rne comunititilor rurale din tara noastrd? 1 Petre Andrei 2 Traian brdileanu 3 Dimtrie Gusti 19) Ce institutie din vestul tarii perioada interbelicd? A. Astra B. Liga Culturald C. Institutul Banat Crisana
a

I5) Cine

1A+B 2B+C 3C
2o) Ce sociologiromani A. D.Gusti B. Tr.Herseni C. George Marica

auelffi

1A+C 2 A+B
3 B+C 2l) Ce functii nationale cdtre Dimitri Gusti? A. Sd stea la baza reformelor sociale ce unnau a B. Sd intemeieze o stiintd a natiunii

"t

fi

efectuate de dupd primul rdzboi mondial

C. Sd fie o arhivd

1A+C
2 A+B
3

A+B+C

22) Ce urmdrea D.G.r.,i .a Rom6nia Mare? A. SE elaboreze atlasul sociologic al RomAniei B. Sd identifice dimensiunile ,.iomrinitatii" existente in toate zonele tdrii C' Sd etaloneze metoda monograficd utilizatd de catre el ca drept singura metodd stiintificd de cercetare de teren.

1A+C 2 A+B
3 B+C

4 A+B+C 23) Ce institutie d"


1

uulo*"

Muzeul satului

2 Muzed tdranului romdn 3 Institutul de Stiinte sociale

24) Ce

er a,,pedago

gia

t6rdnesti" C. ,,scoli superioare sdtesti"

A. Un invitdmAn ,,supraprimar" B' o institutie ,'pe c.re sd se rezeme actiunea de ridicare materiald si spirituald

nationalffi

pdturii

I A+B
2 A+C

A+B+C 25) Ce functie at eau cdminele@ A. De a difuza ,,stiinta satelor,' printre tdrani B. De a forma ,,constiinta comunitltii de soartd,'in mediul rural C. De a cultiva spiritul de responsabilitate civicd la sate I A+C 2 A+B 3 A+B+C 26) Cue era caracteristica de A. Caracterul interdisciplinar B. Actiunea lor este atet teoretica precum si practicd C. Cercetarea urmirea ,,stiinta si reforma sociala" I A+B 2 B+C 3 A+B+C '-'^z /J L e preoecesor a avut lJtmltrie Gusti in cercetirile monografice? A. Ion Ionescu de la Brad B. George Maior
3

C. P.S.Aurelian

I A+B 2B+C

3A
28) Ce deosebiri de fond "xi cele intreprinse de cdtre cercetdtorul Fr.Le plav?

A. Monografiile lui Le play. sunt mono Dimitrie Gusti au a!.tlt ca obiect ,,"o-unu,' ca unitate ,,administrativ teritoriald,, B' Fr' Le Play a uzat dominant dar nu exclusiv de iehnica ,,bugeturui de familie,, pe cdnd ,,monografistii au folosit metodele specifice interdisciplinaritdtii,, c'.Dimitrie Gusti a intreprins cercetdri monografice asup.u ta.anutui, pe c6nd Le play a arut ca obiect ,,muncitorul" si familia acestuia I A+B 2 A+C 3 A+B+C 29) Ce rol uu uuu, .ono A. Au urmdrit sd releve factura romdneascd a satelor din Transilavania B. Au alrrt un scop national c. Au Intentionat s6 contracareze tendintele de maghiarizare fortatd a romanilor ardeleni 1A+B 2 A+C 3 A+B+C
30) Ce sociolog ro-an a A. Ion Ionescu de la Brad B. Spiru Haret C. G. Duca

I A+C 2B+C

3A
31) Ce agent de transform A. Preotul si invdtdtorul B. Scoala C. Biserica

1A+C
2 A+B
3 A+B+C 32)Jn ce contex, .t rr, A Cercetdrile marelui ". g6nditor si patriot s-au efectuat in-contextul reformei agrare decise de chtre Alex.I. Cuza B. cercetarea intreprinsd in ,,c6mpia Dobrogei" a urmdrit sd demonstreze factura romdneasca a tinutului de dincolo de Dundre c. Monografiile lui Ion Ionescu de ra Brad, au urmdrit sd aplice rezultatele stiintei in transformarea sociali

I A+B 2B+C
3

A+B+C

33) Care este acceptiunea cor A. O asociere spontana de oameni

B. Grup de oameni care convietuiesc ocazional C' Grup organizat prin muncd permanentd desfEsuratd asupra unei ecologii naturale cu ajutorul unei tehnici adecvate I A+C

2B+C 3C

34) Ce sens se acordi d" "*p.".i"i ,,o* "poni.? A. Fondator de localitate B. Denumire miticd C. Nume dat unui sat de cdtre oficialitate

1A+B 2B+C

3A
35) Care este originea terment,luidElG?T Se trage din latinescul ,,forsatus',, adic[ zond imprejmuitl B. Se trage din albanezi C. Nu se cunoaste etimologia acestui cuvdnt

A.

1A+B 2C

3A
36) Cineeste autorul A. D. Gusti B. H.H.Stahl C. Anton Golopentia

teorieiffi

1A+B
2 A+C

3B
37) Ce dimensiun. d"Oni,ori. particular? A. Informatizarea B. Aparitia ,,uzinelor biologice" C. Trecerea de la ocupatia de agriculturd la profesie

1B+C
2 A+B

A+B+C 38) care sunt cele trei mari A. Componenta economici, componenta demograficd si componenta culturali B. Componentele: naturald, spirituald si etnicd C. Componentele: geograficd, ecologicd si productivi 1A+C 2B+C
3

co.pffi

3A
39) De ce este posibili intercunoasterei in medliiruili?A. Eterogenitatea populatiei este scazutd

B. Relatiile dintre oameni sunt directe C. Obiectul muncii este identic pentru toti I A+B 2 B+C 3 A+B+C 40) In ce termeni se vorbeste de viitorulcomunitatii A. Sunt sociologi care vorbesc de ,.sfdrsitul tnrdnimii" B. Sunt sociologi care vorbesc de modernizarea satului si a tdranului C. Satul si ruralul sunt permanente ale omenirii

ffii&

IA

2B+C

3B
4l ) Ce reprezinta familia rurald, aarJi ceiGbana? A. O institutie si o instantd B. O comunitate naturala intre ascendenti si descendenti C. Un menaj

1A
2B+C J(
42) Ce a determinat A. Bdrbatul era posesorul patrimoniului familial B. Bdrbatul avea datoria de a sdvdrsi jertfa cdtre zeul cosmic c. sdvarsirea ,,mesei funebre", ca si ,,ocrotirea vetrei sacre" reveneau tot bdrbatului

organi@

IA

2B+C 3 A+B+C
43) Ce componente esentiale A. Religia cosmic6, dreptul de proprietati si ,,vatra sacrd', B. Zeul familiei si piatra intransportabild C. Mormdntul increngdturii de neam

s@

IA

A+B

3 C+A+B 44) De ce mormintele nu se A' cel decedat trebuia sa-si continue existenta in pdmdntul care apartinea familiei sale B. Continuitatea unei familii se efectua prin zei, dar si prin oameni C. Descendentii, apirdnd mormdntul, apdrd proprietatea

1A+B 2 A+C 3 A+B+C


45) Cum s-au transformat p A. cu timpul, dogrnele religioase s-au erodat si astfel si-au redus din forta lor imperativd B. Au apdrut institutiile de star c. strictetea ,,datinii si a obiceiului" a dobdndit o legiferare ,,scrisd', si a dobdndit o putere juridicA 1A+C 2 A+B 3 A+B+C 46) De ce femeia in societatea an A. Femeia depindea de religia sotului sdu B. Femeia poseda titlul de ,,mater familias', numai atAt cdt trdia sotul ei

c.-Mezalianta o subordona pe femeie bdrbatului si o priva de acea atat de importantd ,,suijuris"

2B+C 3 A+B+C
47) Care este relatia dintre A-itieintegratoare - de altl parte? A. Este o relatie da macro-social la micro-social

B. Este o relatie de tip feed-bick C. Nu este nici-o relatie I A+C 2 B+C 48) Ce locuri ocupi familia in ,,nome Tourville? A. Primele trei locuri si ultimele doud B. Nici un loc C. Cdteva locuri nedeterminate

I A+B 2B

3A
49) Ce personalitate din cadrul r"o A. Xenia Costaforu B. Octavian Neamtu C. H.H.Stahl

I A+C 2B+C 3 A+B+C


50) Ce precizdri a fhcut O.N.U.-u privirJta familie?A. Eliminarea discrimindrii femeii B. Participarea maximd a femeilor in toate domeniile de activrtate c. Drepturi egale la educatie, la profesionalizare si la activitdti din domeniul rural

1A+B+C 2 A+B 3 A+C 51) Ce cuprind Directivele Consiliului E"-F ." pri"ire t." f"mili"? A. Egalitatea sanselor dintre bdrbati si femei B. Acces egal la muncd si la luarea deciziilor C. Combaterea discrimindrii bazare pe sex I A+B 2 A+C 3 A+B+C )2, Le ror consultatrv tunctioneazi in cadrul u.E. cu privire la egalitatea sanselor? A. Comitetul Consultativ pentru egalitatea sanselor B. Comisia europeani C. Nu functioneazd nici-un for

IA

2 A+C

3B
53) Care este specificul famitiei rurale A. Unitate intre spatiul muncii si spatiul rezistentei B. Familia si ferma formeazd o unitate inextricabild C. Aici se realizeazd ,,cumulul de roluri,' I A+C 2 A+B 3 A+B+C

54) Ce element este A. Elementul material B. Elementul afectiv C. Elementul conj unctural

predo@

1A
2

A+B

3 B+C 55) Ce rol indeplinesc cele A. Ele fac alegerea viitorilor parteneride cdmin B. Decid zestrea ce urmeaze a se da celor care-si intemeiazl un c[min conjugal C. Nu joacd nici-un rol

do@

1B
2 A+B 3 A+C

56) Cum se raporteaza comunitateala norl cuplu maritap A. Comunitatea ia parte la actul cununiei B. Fxercitd un anume control moral asupra climatului familial c' in timpul cununiei se realizeazi o ,,soridaritate" generarizata. a comunitatii sdtesti I A+C 2 A+B 3 A+B+C 57) Ce determinA o mai mar A. Izolarea mai mare, de unde necesitatea familiei B. In rural se respectd cu sfintenie ,,legdtura de credintl" C. Intercunoasterea ,,constituie o sursd de control la nivel comunitar,, 1A+C 2B+C 3 A+B+C 58)Ce reprezintd ndsitul in mediut rural? A. Ndsitul este o institutie cu functii protectoare B. Ndsia este o rudenie spirituald C. Are ,,o delegare de putere,, religioasd

1A

2B+C A+C

59) Ce influente au exercitat ind A. I-au atenuat coeziunea interioard B. I-au oferit si alte surse de venit dec6t cele din sectorul primar C. N-au exercitat nici-o influentd I A+C 2B+C 3 A+B 60) Navetismul celor din .* nesative? A. Navetismul oferd servicii calificate celor din sat B. Prin pendularea intre sat si oras, are loc transferul de valori urbane cdtre mediul rural C. Orasul deterioreazd climatul familiai rurale

I A+B

2 A+C

A+B+C 61) Se poate vorbi de ,,o A. Nu are o baz6, de motivatie B. Coeziunea cuplului marital C. Nu este cazul I A+C 2 A+B
3

e prea putemicd inc6t face

inutild o monitorizare

3C
oz) L rne a lost tntemeietorul ecologiei ca stiinta? A. Er. Haeckel B. Ch. Darwin C. Lamarque

1A+C
2 B+C

3A
63) Care au fost perioadete Perioada acumularii factorilor negativi; a dezvol-tarii imprevizibile: a concepriilor utilirariste; a deschiderii cahe o veritabili perspectivd ecologici; a constientizdrii protectiei mediului; a recunoasterii concordantei dintre dezvoltarea economicd si protectia mediului B. Perioada apolinica si perioada dionisiacd c. Perioada preindustriald, industriald si a revolutiei stiintifico-tehnice contemporane

A'

I A+B

2 A+C 3 A+B+C 64) Ce precizdri de ordin 1972?

""o

A. A formulat teza raportului dintre dezvoltarea sociald si protectia mediului B. A statuat dreptul omului de a beneficia de resursele unui mediu nepoluat C. S-a decis protejarea mediului inconjurdtor si in legdturd cu integritatea fizicd si psihicd a generatiilor viitoare 1A+C 2 A+B 3 A+B+C 65) Care a fost cel mai impo.tan A. In toate. constitutiile tdrilor lumii s-au inclus articole referitoare la mediul inconjurdtor B. intdlnirie intemationale care au avut loc ulterior ,,stoct"r..rri; Jr"uJ;; articolele cuprinse in declaratia finald a acestei conferinte C. Nu a avut nici-un efect 1A+C 2 A+B 3 C+B+A 66) Ce paradigmd s-a inlocuit dupe ,,samithul', suedez? A' S-a inlocuit paradigma ,,cuceririi naturii" cu paradigma ,,contractului cu natura" B. S-a inlocuit paradigma ,,inepuizabilitdtii resurselor naturale" cu paradigma caracterului lor ,,finit" C. N-a fost vorba de nici o paradigmd 1A+B

;;il;;"*"

2 B+C
3 A+C

67) Ce se intelege prin ..etica pf,mdntului"? A. Excluderea gtanitelor comunitatii pentru a include solul, apa, plantele, animalele sau ,'intreg

pimdntul"
B. Trecea de la ,,antropocentrism" la ,,ecocentrism" C. Nu existd o eticA a pAmantului

IA

2 A+B 3 B+C

s-au conscris in cadrul ,,samithului" de la

Stockolm? A. Strategia mondiald a conservirii naturii B. Declaratia Ntiunilor Unite asupra Mediului inconjurltor C. Carta ..dezvoltlrii durabile"

I A+B 2B
3C
celui de la Stockolm? A. ,,principiul precautiei" si al suveranitatii asupta resurselor naturale B. si acordd un.ol important femeii si tineriloiin protectia mediului si in procesul educational C. se acordd un rol important opiniei publice in protejarea mediului D. se considerd sirdcia ca o cauzl a producerii unui mediu necorespunzator
a documentele

I A+B
2 A+C
3

B+D
z

4 A+B+C+D 70) Ce se intelege prin ,.audit" de mediu? A. Un instrument de evaluare a managementului de mediu B. O metodS de gestiune cu care se stabileste performanta mdsurilor aplicate in vederea protejirii mediului inconj uritor 'C. poluare Procedeu de identificare a,,punctelor forte" si a celor ,,vulnerabile"referitoare la

1A+B 2 A+B+C 3 A+C c" 7DJ-ndocu-ent oficial se prezintd continutul auditului A. Camera de Comert Intemationald
B. Agentia pentru protectia mediului din S U C. Comisia Comunitdtii euroPene

de mediu?

1A+B
2 A+C
3

A+B+C

A. Eco-sofie B. Eco-filosofie
C. Etica pdmAntului

1A+B
2 B+C

3 A+B+C 73) De ce este necesara o tipologizare a comunitdtilor rurale? A. Pentru a facilita procesul modemizdrii rurale B. Pentru a se putea realiza simularea pe calculator C. Pentru a se identifica ,,polii de crestere" si ,,polii de blocaje"

1A+B 2 A+C 3 A+B+C 74)-Ccaracter trebute sa aibi o tipologizare stiintificd A. Sd fre interdisciplinard
B. Sd aibd caracter veridic C. Sd reflecte statica si dinamica localitdtii I A+C

a comunit2itilor rurale?

2B+C 3 A+B+C
75) Care sunt principiile tipologizdrii rurale? A. Reprezentitivitatia, adaptabilitatea, distinctia si referirea comparativd, generalitatea si sinteza si evidenta si precizia B. Specificitatea si localismul C. Principiul determinismului contextual

1A 2A+C 3B+C

@izarea

tipologiei comunit6tilor rurale? A. Criteriul administrativ, criteriul economic, criteriul de ,,planing fizionomic", criteriul socioeconomic si criteriul social-demografic B. Criteriul,,predominantei sectorului productiv" C. Accesibilitatea la valorile inalte si delimitarea spatiului 1A+B 2B+C 3 A+C itdtilor rurale? A. Natura economicd a ocupatiilor
B. Formele de organizare sociald C. Criteriul teritorial

1A+B
2 B+C

3C
ZS) Ce ."1 au bolii de crestere in tipologizarea comunitdtilor rurale? A. Indicd sursa dezvoltErii si profilul acesteia B. Relev[ tipul de model ce trebuie adaptat in strategia dezvoltirii C. Indicd faptul cd tipurile de localitdti nu au o dezvoltare identicd
3

1A 2B+c
3 A+C

79) C-e este actualizarea tipologizdrii comunitdtilor rurale? A. Tipologizarea stA labaza strategiilor dezvoltArii rurale B. Tipologizarea faciliteazd simularea pe calculator

C. Are numai o semnificatie de principiu

1A+B 2B+C 3C
tO; Ce forme cotective de organizare a agriculturii au precedat cooperativa agricold de productie? A. Obstea B. Marca germand C. Romaniile
3

1A+B 2B+C 3 A+B+C

@-pontic
A. Obstea dacd B. Romaniile

au existat forme colective de organizare rural-agrare?

C. Formele slave de organizare rural-agrare

1A+C 2 A+B
3 A+B+C

82) Cine a fost intemeietorul doctrinei cooperatiste? A. Ch. Fourier B. S. Simon C. R. Owen

1A+B
2 A+C

ffin

3 B+C

Occident a determinat intemeierea de cooperative de

productie? A. Concedierile masive din Anglia deceniilor patru si cinci ale secolului al XIX -lea B. Somajul cronic din orasul Rochdale C. Starea de foamete din deceniile patru si cinci ale secolului al XIX -lea

1A+C
2 A+B 3 B+C

S4l Com s-au numit initiatorii fenomenului cooperatist din Anglia? A. Pionierii din Rochdale B. Rochdale Society of Equitable Pioneers C. Societatea de productie Rochdale

1A+C 2B+C 3 A+B+C S5) Car" u" fos corifeii fenomenului cooperatist din Romdnia? A. Ion Ionescu de la Brad
B. Spiru Haret C. I.G.Duca

1A+B
2 A+C
3

A+B+C

Sq
Ce a dete.minat deprecierea si desfiintarea aproape totald a cooperativelor agricole de

productie din Romdnia in perioada interbelicd? A. Criza economicd din anii 1929-1933 B. Sistemul organizator defectuos C. Practicile contabile oneroase

I A+C
2B+C 3 A+B+C
E7) Ce principiu esential s-a incdlcat in infiintarea C.A'P.-urilor de tip socialist?

A. Principiul,,liberului consimtdmAnt" B. Principiul socializdrii muncii si a mijloacelor principale de muncd C. Principiul retribuirii 1A+C 2B+C
88; Ce metode folosea statul in relatiile cu cooperativele agricole de productie? A. Metoda recomanddrii si a colabordrii B. Metoda reglementirii directe si a incheidrii de contracte C. Metoda controlului si a autorizdrii
J

1A+B
2 A+C 3 A+B+C 89) Ce realizsazd fenomenul cooperatist in ceea ce priveste relatia satului cu societatea integratoare? A. O deschidere atAt in amonte, c6t si in aval B. Trecerea de la economia de autosubzistentA familiald la economia de piatd C. Trecerea de la empiric la stiintific in productia agro zootehnici
J

1A+B 2B+C
3 A+B+C

@iooperativa
1A+C 2B+C 3 A+B+C

agricoli de productie?

A. ,,Statul sd sprijine, dar sd nu se amestece"(I.G.Duca) B. Statul sd acorde asistentA financiard si asistentd tehnicd, dar sd-i lase autonomia C. intre anumite limite, sd stabileascd relatii contractuale

9l) De ce este necesarA cooperativa agricold

de productie?

A. Nu se poate introduce progresul tehnic intr-o economie agricold ,,parcelatd" B. Nu se poate trece de la extensiv la intensiv in agriculturd C. Nu pot fi sustinute financiar proiecte ale ,dezvoltdrii durabile"

1A+B

2B
3

A+B+C
hnice-organizatorice de cdtre CAP, decdt
3

sestiunile economico-familiale? A. In CAP exista un suport material mai cert B. in CAP deciziile se iau in colectiv

e. Und; exisii o a"ti.'itate colectivd este si o responsabilitate colectivd 1A+B 2 A+C 3 A+B+C g:) Ce se itetege prin inovatie economico-organizatoricd?
A. ,,O idee perceputd ca noud" (Ev. Rogers) B. O tehnicd cu un randament productiv superior fatd de tehnica anterioard c. un mijloc tehnico-organizatoric care impune.,modele de bazd"cu rentabilitate superioard

I A+B 2C

@ctul
1A+C 2 A+B

unui complex de inferioritate? A. O inovatie este efectul unei determiniri obiective B. O inovatie nu exclude, dar nici nu absolutizeazd dimensiunea psihologicd C. O inovatie este o sintezd de factori materiali

tt

Cdperativizarea soci;lista a avurtotusivreun rol pozitiv? A. A realizat comasarea terenurilor agricole B. A sigurat pensie celor care au indeplinit standardele legale C. A introdus tehnica modemd in productia agricold I A+B+C 2 A+C
96) Ce este cultura? A. O provocare a naturii de cdtre om ( A. Toynbee) B. Trecerea datelor din mediu, din momente naturale in momente istorice(Marx) (L' Blaga) C. Producerea unei noi existente, ,,existenta intre mister si revelare"

1A+C 2 A+B
97) Care sunt spetele sistemului culturii nationale? A. Cultura inalt6, cultura populard si mass-media B. Cultura claselor de jos si cultura aristocratiei C. Cultura satului si cultura orasului

1A
2B+C
98) Ce se intelege prin cultura popular5? A. O creatie spontand a omului in raport cu natura B. O creatie nescrisd si anonimi C. O creatie iconograficd

1A+C 2B+C

ggteutT;p".ti."

prtma antologie de poezie populartr? A. Lui L G. Herder

B. Lui Fr. Schiller C. Lui Klopstak

1A+c 2C

3A
100) Cine a numit creatia populari ,,folklor"?

A. W.J. Thomas B. I. G. Herder C. J.Williams

1A
2B+C
3 A+C

101) Ce curent literar si-a revendicat folklorul?

A. Romantismul B. Clasicismul C. Barocul

1A+C 2C

3A

eptbrii constiintei noastre nationale?

A. Tdranul si universul lui devin prototipul romAnului RomAne B. Problema tdrdneasca este probiema cintrald a vietii economice si sociale din Tirile C. Tiranul e descoperit ca om al pimdntului

IA

2B+C
carei tendinte era indreptat folklorul?

A. impohiva,,cosmopolitismului" B. Contra imitatiei


C. Contra elementelor ,,strdine"

1A+B+C
la rang de ..culturd nati

A. Semtrndtorismul
B. Poporanismul C. Simbolismul

@orul
1A+C 2B+C 3 A+B

,,colectiv"-in creatia PoPulard?

A. Creatia populard este una individualb B. Creatia populard este colectiva C. Creatia populard este un produs individual, dar prin circulatie colectivd i A+B 2B+C

se

imbogiteste si devine una

t06) Care sunt caracteristicile culturii populare? A. Este o culturi a imaginii cu referire la naturd B. Este o creatie anonimd cu tenta la sacralizare C. Modelul nu precede cretia, ele fiind efectul spontaneitatii 1A+C 2B+C A. Conre*ar"a prin ,,depozitare" a creatiei populare care nu mai este actuala B. Folosirea ca document istoric a produselor culturale folklorice C. Folklorul este si o culturd a trecutului 1A+C 2B+C
107) Care este procesul muzeificdrii?

ffia
A. Industrializare B. Urbanizarea
C. Instructia scolarb

si continutul creatiei populare?

1A+B

2B
A. Se poate efectua prin respecificare B. Cretiile populare detin teme de meditatie pentru reprezentantii culturii inalte C. Existi un fond ideatic comun

@i
1A

folklorice in sfera culturii inalte?

2 A+B

posibild unitatea culturii nationale? A. Existenta aceluiasi fond etnic B. O finalitate umanl comund C. Un cadru national identic pentru toate subsistemele culturii
110) Ce

anu-"

-"*

1A+C
2 B+C

"tt" A. Folklorul nu va dispdrea in viitor


1A+C 2 A+B 3 A+B+C

111) C"re

pe"spectiva de viitor a culturii folklorice?

B. Folklorul se va adapta noilor conditii C. Folklorul se va desacraliza

@tnd
a+Hc 2. t+t,
1.

finalitate naionalista?

a)Folklonrl este national, dar nu are o semnfficatie nationalista sovina; este definitorie pentru folklor, dar nu si segregationista;

ujbi_*ri** "t,i* c)Pasopt'rstii i-au conferit un sens nationalist'

I 13) Carc sunt legitatile ecologiei rurale? a actilrnii fivorabile a unui 1 .Legea minimJui; legea compensatiei; legea diminuarii crescande

factor 2. l,egea compersatiei; legea corservarii biodiversitatii 3J-esea conshntei biomasei la nivel Eurcpeana cu privire la medilrl inconjurdof l.Stategia protectiei mediului inconjurator: dezvoltarca durabila 2.Evaluarea poluarii prin masuri preventive; conservarea biodiversitatii 3.Conser.rarea moVtenirii valorilor culturale si istorice; cine

I 15) Ce este macroecologia? a)O stiinla care trateaza fenomenele din mediu la nivel galactic; b)O stiinta despre mediu; c)Este o denumire fara acoPerire.

l.a+c 2.b+c
16) In tara noastr" avut rreun efect Conferinfa de la Stockolm? a) A fost editata legea protejarii mediului inconjurator la20 iurhe,,1973; b) Guvemantii si-au insusii prevederile ,,samiihului" din capitala Suediei si le-au pus
1

in

oractica i; Conferitrtr Ae la Stockolrn n-a fost crnoscuta in Romania" l a+c

2.b|c
si dezvoltarea structurilor de familie? a) Genealogiile in linie patema; b) Relatiile de rudenie; c) Religia cosmica.

il

Zl Ce a

Aet

tt apatltia

.a*c

2.8+b 3.a+b+c