Sunteți pe pagina 1din 30

Catedra de medicina celulara si moleculara

Obiectul biologiei celulare Microscopie optica

Obiectul biologiei celulare




Biologia celulara = stiinta fundamentala care se ocupa cu studiul celulei ca unitate structurala si functionala a oricarui organism viu

Microscopia optica


Microscopul optic = dispozitiv cu ajutorul dispozitiv c ruia se pot examina structuri cu dimensiuni mult sub puterea de rezolutie a ochiului uman

Microscopul optic
Ocularul

Condensator Sursa lumina

Masa Macro si microviza

Componentele microscopului optic


    

1. SURS DE LUMINA 2. CONDENSOR 3. DIAFRAGM 4. MASA 5. DISPOZITIV DE DEPLASARE A LAMEI

   

6. 7. 8. 9. 10. 11

REVOLVER OBIECTIVE SISTEM DE PRISME OCULAR MACROVIZA MICROVIZA

Modul de formare a imaginii la MO




Obiectivul formeaza o imagine marita , reala si rasturnata a obiectului OcularulOcularul- are ca obiect imaginea data de obiectiv si va forma imaginea finala mult marita , rasturnata si virtuala , la infinit deci nu necesita efort de acomodare

Performantele microscopului optic


Puterea de marire  Puterea de rezolutie


Puterea de marire
Puterea de marire = produsul dintre puterea de marire a obiectivului si cea a ocularului  Puterea de marire maxima x1500 ori  Puterea de m rire - 4, 10 - 20, 40 diagnostic histologic - 60, 100 diagnostic citologic


Puterea de rezolutie a microscopului optic


    
  

=Cea mai mic distan dintre dou puncte la care acestea pot fi percepute distinct De ea depinde claritatea i bog ia n detalii a imaginii Depinde de lentila obiectivului FORMULA LUI ABB : d=P d=P/ n sin
P= lungimea de unda a radiatiei electromagnetice ( 0,55 m) n= indicele de refractie al mediului dintre preparat si obiectiv E= din apertura unghiulara a obiectivului

Puterea de rezolutie a microscopului optic


Limitarile puterii de rezolutie a microscopului optic in practica


P este o constanta naturala ce nu poate fi influentata (0,55) Mediul dintre preparat si obiectiv este de obicei aer (n = 1)

Puterea de rezolutie


Obiectivul cu imersie intre obiectiv si preparat se interpune o picatura de lichid cu un indice de refractie supraunitar, cum este uleiul de cedru (n=1,51) (n=1,51)

Apertura unghiulara maxima teoretica este 180 , deci E=90, limita teoretica maxima a sin E=1

Rezolutia maxima a microscopului optic= 0,2Q 0,2Q

Preparate fixate si colorate

Studiul celulelor vii, necolorate




 

1.MICROSCOP CU CMP NTUNECAT 2. M. CU CONTRAST DE FAZ 3. M. CU INTERFEREN 4. M. TIP NOMARSKI 5. MICROSCOPUL RANVERSAT

Studiul celulelor vii, necolorate


 

1.MICROSCOP CU CMP NTUNECAT PRINCIPIU exista un diafragm in condensor care selecteaza doar lumina laterala, iar imaginea finala este formata de catre razele reflectate de componentele din preparat

2. M. CU CONTRAST DE FAZ  PRINCIPIU  - lumina care trece prin medii cu indici de refrac ie diferi i i modific direc ia i viteza  - microscopul transform aceste diferen e n diferen e de intensitate luminoas


3. M. CU INTERFEREN  PRINCIPIU  - mai folose te nc o raz de lumin care nu traverseaz esutul analizat ,dar interfer cu raza provenita de la sursa de lumina  - ofera informa ii despre densitatea obiectului analizei


4. M. TIP NOMARSKI

Un tip modificat al microscopului cu contrast de faza, oferind imagini aparent tridimensionale

..

5. MICROSCOPUL RANVERSAT  - pentru examinarea celulelor din flacoane sau placi Petri  - obiective sub masuta  - sursa de lumina deasupra


MICROSCOPUL CU FLUORESCEN
LUMINISCENTA = proprietatea unor substante de a emite lumina atunci cand sunt stimulate luminos =FOTOLUMINISCENTA  FLUORESCENTA proprietatea unei substante de a emite radiatii lumioase doar in timpul

stimularii stimularii

FOSFORESCENTA proprietatea unei substante de a emite radiatii lumioase si dupa incetarea

MICROSCOPUL CU FLORESCEN
TERMOFLUORESCENTA = proprietatea unor
substante de a emite lumina atunci cand sunt stimulate termic.

MICROSCOPUL CU FLUORESCEN
Aplicatii practice: 1.AUTOFLUORESCEN A 1.AUTOFLUORESCEN capacitatea tesuturilor vii de a absorbi radiatii luminoase cu o anumita lungime de unda si de a o emite ulterior alte radiatii, cu o alta lungime de unda, mai mare

2. FLUORESCENTA SECUNDARA dup marcare cu compu i fluorescen i :


 

a. b.

Acridin orange ADN-verde/ ARN-rosu ADNARNQuinacrina cromozomi = bandare

Marcarea fluorescenta a ADN

MICROSCOPUL CU FLORESCEN
3.IMUNOFLUORESCEN A : punerea n eviden a diferi ilor antigeni cu ajutorul unor anticorpi specifici marca i cu un compus fluorescent IZOTIOCIANAT DE FLUORESCEINA (FITC) -2 tipuri: directa si indirecta

Imunofluorescenta directa
=Ag + Ac specific marcat

Imunofluorescenta indirecta
Ag + Ac specific + Ac sec. marcat - are o sensibilitate mai mare ca metoda a a se foloseste in cazul in care antigenele se gasesc in cantitate mica in tesut

Imunofluorescenta indirecta

4.SONDE FLUORESCENTE , molecule care detecteaza concentratia IC a ionilor , a rad. liberi , a variatiilor de pH IC si isi modifica proprietatile in functie de valorilor acestora.