Lacul lebedelor, primul balet al lui Ceaikovski, co 444t195e mpus n 1876, a fost att de criticat si defaimat nct compozitorul

nu a mai scris alt balet pna n 1889. Cel de al doilea balet al compozitorului a fost Frumoasa din padurea adormita, inspirat dintr-o poveste a lui Charles Perrault. Ceaikovski a nceput sa scrie acest balet n decembrie 1889 si, desi avea foarte mult de lucru si o multime de angajamente de onorat, 1-a terminat n luna ianuarie a anului 1890, cnd a si avut loc premiera. Desi cstigul sau material nu a fost att de mare ct se astepta, compozitorul a fost destul de inteligent ca sa si dea seama ca era una dintre cele mai bune creatii ale sale. Talentul sau a nceput sa fie recunoscut dupa aceasta creatie, iar Frumoasa din padurea adormita a fost considerat unul dintre cele mai valoroase balete scrise vreodata. Faimosul Vals este doar una dintre minunatele bucati ale acestui balet, nsa una care atinge perfectiunea! Baletul Frumoasa din p durea adormit (1890) reprezint un important progres n arta compozitorului, att n ceea ce prive te dezvoltarea simfonismului i adncirea psihologic , ct i n realizarea unit ii tematice a ntrep trunderii motivelor n es tura muzical . De fapt, acest balet este opera unui triumvirat Ivan Vsevolojski, Marius Petipa i Piotr Ilici Ceaikovski. Ideea baletului i apar ine lui Vsevolojski (directorul de atunci al Teatrului Imperial) care a compus libretul pornind de la basmul lui Perrault i care l-a conceput n dou p r i prima parte trebuia s fie o fantezie muzical n spiritul lui Lully, Bach, Rameau, cu o mise-en-scene n stilul lui Ludovic al XIV-lea., iar partea a doua trebuia s fie un cadril al tuturor pove tilor lui Perrault (Motanul nc l at, Scufi a rosie, Pas rea albastr , .a.). Maestrului de balet Marius Petipa, care de i avea deja o carier de coregraf la teatrul imperial, colaborarea cu un compozitor de prim-rang i-a adus consacrarea. Muzica lui Ceaikovski, scris dup indica iile libretului i dup cerin ele coregrafului

este cea care a f cut din Frumoasa adormit o oper deschiz toare de drumuri, o punte de leg tur ntre mo tenirea trecutului i avntul viitoarelor genera ii. Odat cu succesul, acest spectacol consacr dansul clasic, care devine o surs de imita ie, dar i de inspira ie i inova ie pentru genera iile viitoare, de la Diaghilev la coregrafii contemporani. De acum nainte, to i creatorii de spectacole de balet vor avea drept el realizarea unui spectacol total (cum a fost considerat Frumoasa adormit ), n care muzica, dansul, coregrafia, ac iunea dramatic i imaginea scenic creat s aib veridicitate i s impresioneze spectatorii.

Un mod reprezinta interpretarea unei game pe lungimea unei octave(dintro anumita tonalitate ceruta), in care nota de inceput, tonica, si nota de sfarsit octava notei tonice, raman aceleasi, dar in interiorul careia intervalele de semiton(atat ca note, cat si ca trepte numerice) difera de la o forma la alta de executie. Sunt 7 moduri de baza diatonice. Pe langa acestea, mai exista si moduri derivate. Fiecaruia dintre modurile diatonice ii corespunde si o anumita tonalitate/nota pe langa denumirea initiala.

Modurile la ed. muzicala

Prezentarea modurilor diatonice

1.modul ionian(ionic)- major natural/mod de C(do) 2.modul dorian(doric)-modul de D(re) 3.modul frigian(frigic)-modul de E(mi) 4.modul lidian(lidic)-modul de F(fa) 5.modul mixolidian(mixolidic)-modul de G(sol) 6.modul eolian(eolic)minor natural/modul de A(la) 7.modul locrian(locric)-modul de B(si)
Se mai numesc si moduri de C,D,E,F,G,A,B deoarece in executarea lor si pentru stabilirea intervalelor de semiton este suficient sa ne deplasam in tonalitatea indicata si sa executam o gama pe lungimea unei octave. Se va observa intre ce trepte numerica se gasesc notele MI-FA si SI-DO. Acestea vor reprezenta intervalele de semiton specifice modului respectiv. Se va lua respectivul model si se va aplica in tonalitatea din care ni s-a cerut executarea modului respectiv.

Principiile muzicii
Articolul 1. Muzica Muzica este arta de a combina sunetele, n a a fel nct vor fi pl cute auzului; ea este mp r it n dou p r i: I. Melodia II. Armonia. Melodia este o combina ie de sunete care prin n l imea, durata i succesiunea lor vor forma un cntec. Armonia este o alt combina ie de sunete care prin unirea lor spontan formeaz acorduri. DEFINI IA NOTA IEI MUZICALE Ansamblul de semne conven ionale servind la redarea n scris a operelor muzicale de art poart numele de nota ie sau semiografie. Nota ia grafic a n l imilor sonore se face prin note, portative, chei, semnul de mutare la octav i altera ii. PORTATIVUL Pe portativ se nscriu principalele semne ale nota iei: cheile cu armurile corespunz toare, m surile, valorile de note, pauzele i altera iile. Dup necesitate ntlnim n nota ia muzical portativul simplu utilizat pentru muzica la o voce sau portativul dublu, ntlnit n literatura pentru pian, org i clavecin. Aceste note sunt puse pe cele cinci linii orizontale i paralele, linii care se numesc portativ. Exemplu: Liniile sunt numerotate de jos n sus, cea mai de jos fiind numit linia nti. Cele cinci linii con in patru spa ii n care sunt de asemenea plasate notele. Aceste spa ii sunt numerotate la fel ca liniile, cel mai de jos fiind

numit primul spa iu. Dar cnd instrumentul necesit o desf urare mai mare dect portativul, se vor folosi linii ajut toare, care sunt ad ugate sub portativ, pentru notele mai joase, sau peste pentru notele mai nalte (acute). Exemplu: Linii ajut toare 2 Cheia, pozi ia i folosirea lor n scrierea i practica muzical se folosesc apte chei: 1. Cheia de violin sau cheia Sol 2. Cheia de sopran pe prima linie a portativului 3. Cheia de mezzosopran pe a doua linie a portativului 4. Cheia de alto pe a treia linie a portativului 5. Cheia de tenor pe a patra linie a portativului 6. Cheia de bas sau Fa pe a patra linie a portativului 7. Cheia de bariton sau Fa pe a treia linie a portativului Aici sunt trei feluri diferite de chei, numite: Cheia Sol , Cheia Do , Cheia Fa Cele mai folosite chei sunt cunoscute ca fiind: Soprano sau Cheia de Sopran Viola sau Cheia de Tenor Cheia de Bas Aceste chei sunt plasate la nceputul portativului peste diferite linii, n func ie de instrumentele sau vocile la care sunt folosite. Acestea dau numele lor liniilor pe care sunt puse, i servesc ca punct de pornire pentru a determina numele celorlalte note. Dar acestea nu

sunt att de utilizate, iar aceast ultim cerin asterisc *.

va fi indicat de un

Aici sunt ar tate dou feluri pentru a nota cheia Sol sau cheia de Sopran, plasate astfel: Sunt patru feluri diferite de notare n Cheia de Tenor sau Cheia Do: 3 Sunt dou feluri de notare pentru Cheia Fa: UTILIZAREA CELOR APTE CHEI N SCRIEREA I PRACTICA MUZICAL Cheia de violin (Sol) se ntrebuin eaz la notarea partiturii pentru vocile feminine de sopran i alto sau pentru tenor. Cheia de violin este folosit de instrumentele cu coarde (vioara, viola i violoncelul pentru registrele acute), instrumentele de suflat (flautul, oboiul, clarinetul, cornul, trompeta) i instrumentele cu claviatur (pianul, orga, harpa). Cheia de bas se ntrebuin eaz la notarea partiturilor pentru vocile grave ale sonorit ilor: violoncelul, contrabasul, fagotul, contrafagotul, trombonul, tuba i timpanul. Cheia de alto (do pe linia a treia) se ntrebuin eaz la notarea partiturii pentru trombon alto i uneori pentru violin . Cheia de tenor (do pe linia a patra) se folose te pentru violoncel, fagot i trombon tenor. Celelalte trei chei sopran, mezzosopran i bariton se ntrebuin eaz numai n transpozi ii. Semnul de transpunere la octav a oric rui ton muzical nlocuie te utilizarea mai multor linii suplimentare a portativului care ngreuneaz citirea partiturii. Octava alta transpune la octava superioar (se a eaz deasupra portativului). Octava bassa (joas ) suprapune la octava inferioar i se a eaz dedesubtul portativului.

Notele i liniile Muzica este scris cu ajutorul a apte figuri, numite note, care sunt numite dup notele alfabetului. C, D, E, F, G, A, B. Echivalentul italian, n practica uzual este aproape la fel de cunoscut cu nsemn tatea lor englezeasc . C = Do D = Re E = Mi F = Fa G = Sol A = La B = Si 4 NOTELE O not , n func ie de cheia folosit sau n afara lui, red un i locul pe care-l ocup pe portativ

anumit sunet din scara general muzical , deci n l imea acelui sunet. Durata notelor Durata pauzelor 5 Punctul. Un punct pus in dreapta unei note sau unei pauze, modific durata notei sau pauzei cu jum tate din valoarea ini ial . Astfel, de exemplu : - o doime cu punct are durata de trei timpi, sau trei p trimi, sau ase optimi etc - o p trime cu punct are durata de un timp si jum tate sau trei optimi etc - o optime cu punct este egal cu trei aisprezecimi.

NO IUNEA DE GAM Ornduirea treptat (ascendent compun o tonalitate ncepnd i descendent ) a sunetelor ce

cu primul sunet (tonica) i terminnd cu repetarea lui la octav poart numele de gam . Gama este compus din opt nivele sau note. Tonul sau semitonul este distan a sau intervalul dintre o not urm toarea, n timp ce nivelul este nota ns i. Gama include cinci tonuri i dou semitonuri. INTERVALE MELODICE I ARMONICE Un interval se consider melodic n cazul c cele dou sunete componente sunt emise i se aud succesiv (desf urare orizontal ), din instituirea mai multor intervale genernd melodia: Un interval se consider armonic n cazul c cele dou sunete componente sunt emise i se aud simultan (desf urare vertical ), din succesiunea c rora genereaz armonia: NO IUNEA DE ACORD n sens general prin acord se n elege efectul sonor produs de mai multe sunete emise simultan. i

Acordul este o organizare armonic

vertical rezultnd din

suprapunerea a cel pu in trei sunete diferite a ezate la interval de ter .

ALTERA IILE N GRAFICA MUZICAL

Cele cinci semne de altera ii sunt:

Diezul- urc intona ia cu un semiton Dubludiezul - urc intona ia cu un ton, iar cnd urmeaz dup o
not cu diez, ea urc cu un semiton

Bemolul-coboar intona ia cu un semiton

Dublubemolul- coboar intona ia cu un ton, iar cnd urmeaz dup o not cu un bemol, acesta coboar intona ia cu un semiton

Becarul #-anuleaz altera iile

Se disting trei feluri de utiliz ri ale altera iilor: accidental , constitutiv i de precau ie.

ALTERA IILE ACCIDENTALE-n partitur

accidentale respect urm toarele reguli:

altera iile

Se nscriu pe parcurs naintea notelor, efectul lor producndu-se numai asupra acelora i note pn la bara de m sur . Pentru sunetele din octave diferite, chiar dac fac parte din aceea i m sur , altera iile accidentale nu sunt valabile. Dac se folosesc la o not prelungit peste bara de m sur , efectul lor se extinde i asupra prelungirii respective. 7

ALTERA IILE CONSTITUTIVE

Altera iile constitutive se noteaz la chei deformnd armura unei tonalit i. Efectul altera iilor constitutive se extinde asupra tuturor notelor cu acela i nume din toate octavele, putnd fi modificat numai temporar prin altera ii accidentale.

RITMUL MUZICAL
DEFINI IA NO IUNII DE RITM Din punct de vedere teoretic, ritmul constituie succesiunea organizat pe plan artistic superior (creator, estetic, emo ional) a duratelor n compozi ia muzical . Ca factor creator, ritmul prezint , din punct de vedere structural, nesfr ite forme la dispozi ia compozitorului f uritor de opere de art . Se consider factor estetic, deoarece, subzistnd organic n melodie i armonie care nu pot exista f r ritm, deci concura cu aceasta la exprimarea frumosului muzical. Factor emo ional, pentru c ia parte mpreun cu celelalte mijloace de expresie specifice muzicii la alc tuirea imaginii i mesajului artistic purt tor de sentimente, idei i expresii ce fac s emo ioneze fiin a uman .

RITM, METRU (M SUR ), TEMPO

No iunea general de ritm muzical cuprinde trei elemente: ritmul propriu-zis, metrul (m sura) i tempo. a. Ritmul propriu-zis este o succesiune de durate i pauze b. M sura este cadrul metric n care se descifreaz ritmul propriu-zis c. Tempo este viteza n care se desf oar melodiile respective Studiul formelor de structur ale ritmului propriu-zis poart numele de ritmic , iar cel al m surilor pe cadrul c ruia se desf oar ritmul, de metric . Ritmica i metrica muzical se completeaz cu gradele de vitez (cu tempo) n care se desf oar ritmul muzical i metrica sa.

RITMICA n arta muzical exist trei mari categorii de ritmuri de la care sporne te cu dezvoltarea oric rei forme ritmice: ritmul binar, ternar i eterogen. Exist i o a patra categorie denumit ritm liber, provenind din muzica popular , ale c rei forme nu se a eaz n tipare precise. RITMUL BINAR Formele ritmului binar pornesc de la o protocelul alc tuit din dou durate unitare (egale) 8dintre care una de ine accentul ritmic numit n teoria muzicii i ictus, n limba latin nsemnnd lovitur , impact, accent. RITMUL TERNAR Formele ritmului ternar pornesc de la o protocelul alc tuit din trei durate egale dintre care una de ine accentul ritmic, iar celelalte dou sunt neaccentuate. RITMUL ETEROGEN Formele ritmului eterogen (asimetric) pornesc de la o procedur alc tuit din cinci durate egale rezultnd din combinarea organic de binar i ternar (2+3 i 3+2) avnd dou accente primul principal, iar cel lalt secundar. Formule ritmice de structuri speciale sunt: sincopa, contratimpul, cruza, anacruza i ritmul n oglind .

SINCOPA Formulele ritmice binare, ternare i eterogene, atunci cnd sunt alc tuite din valori egale, posed o anumit regularitate (izocronic) n apari ia accentelor din dou n dou valori (ritmul binar), din trei n trei valori (ritmul ternar), din combina ia de binar i ternar (ritmul eterogen). n toate aceste formule fiecare valoare ritmic accentuat este precedat de o valoare ritmic neaccentuat . Dac vom uni prin legato oricare din valorile accentuate cu cea precedent neaccentuat (reprezentnd sunete de aceea i n l ime) ob inem o deplasare de accent denumit sincop . Sincopele se consider egale sau omogene n cazul c se formeaz din dou valori de aceea i durat . De exemplu: doime cu doime, p trime cu p trime, etc. Sincopele se consider inegale sau neomogene n cazul c se formeaz din dou valori de durate diferite: p trime cu doime, optime cu p trime, etc. CONTRATIMPUL Eliminarea sunetelor periodic accentuate dintr-un desen ritmic i nlocuirea lor cu pauze corespunz toare genereaz ritmuri n contratimpi. Pentru a se realiza n contratimpi se cer dou condi ii: nlocuirea prin pauze a valorilor accentuate s se fac periodic; nlocuirea s se fac de cel pu in dou ori pentru a nu se confunda cu anacruza precedat de o pauz . Ca i sincopele, formula de contratimp poate fi repartizat pe timpii m surii sau pe p r i ale acestora.

METRICA n metrica muzical se disting dou componente: timpul i m sura, amndou constituind repere importante pentru m surarea i execu ia corect a ritmului. TIMPUL 9 Timpul constituie reperul metric principal; pe baza lui diferitele valori ritmice pot fi comparate unele cu altele ca durat . Dup importan a i locul pe care-l ocup n organizarea metric , timpul este de dou feluri: accentuat i neaccentuat. De re inut c accentuarea timpurilor r mne doar virtual (presupus ) n execu ie, ns nu trebuie s se produc , ea fiind artistic . M SURA Este o grupare distinct de timpi accentua i i neaccentua i ce se succed periodic. Din punct de vedere grafic, spa iul unei m suri se delimiteaz prin bare verticale (bare de m sur ). Felul m surii se red la nceputul piesei muzicale printr-o rela ie cifric n care num r torul indic num rul timpilor ce con ine m sura respectiv , iar numitorul valoarea ritmic ce se execut la un timp.

SISTEMUL DE M SURI Totalitatea m surabil folosit n muzic alc tuie te sistemul de m suri. Clasificarea lor (dup criterii tiin ifice) se face avnd n vedere num rul timpilor accentua i din care se compun. Din acest punct de vedere m surile pot fi: 1. M suri simple 2. M suri compuse M SURILE SIMPLE M surile simple sunt formate din 2 sau 3 timpi, avnd un singur accent, pe primul timp. M surile de doi timpi sunt de metru binar, iar cele de 3 timpi sunt de metru ternar. M surile simple de 2 timpi: M surile simple de 3 timpi: M SURILE COMPUSE M surile compuse sunt formate din dou sau mai multe m suri simple. Ele se mpart n: m suri compuse i omogene i m suri compuse eterogene (mixte). M surile compuse omogene sunt alc tuite din dou sau mai multe m suri simple de acela i fel (fie de metru binar, fie de metru ternar). M suri omogene de 4 timpi: 10 M suri omogene de metru ternar: M suri omogene de 9 timpi: M suri omogene de 12 timpi: M surile compuse eterogene (mixte): cu un singur timp accentuat cu doi sau mai mul i timpi accentua i

Caracteristicile sunetului Inaltimea caracteristica sunetului muzical de a fi mai grav (jos) sau mai acut (inalt) inaltimea sunetului muzical se calculeaza mereu fata de un punct de reper (nota) pe scara notelor muzicale. Durata caracteristica sunetului muzical de a fi mai lung sau mai scurt in timp. durata se calculeaza din momentul impactului pana la disparitia ultimeivibratii percepute.5.3. Intensitatea caracteristica sunetului de a fi mai slab sau mai puternic. Se refera lafrecventa notei (numarul de vibratii/secunda). de exemplu, nota LA de de-asupra notei DO de la mijloc in prezent esteconsiderata ca avand 440 hertz (LA = 440 Hz) iar nota LA cu o octava subDO este de 880 Hz.5.4. Timbrul sau culoarea carcateristica unui sunet muzical de a se deosebi de alte sunete de aceeasiinaltime, durata si intensitate. Ex: doua sau mai multe instrumente interpreteaza concomitent acelasi paragraf. Desi sunt aceleasi note, noi putem deosebi diferenta dintre un pian si o chitara chiar daca ele canta in acelasi timp

Articulatii Diferitele semne de de-asupra notelor ajuta muzicianul sa stie cum sa cante fiecarenota (mai lung sau mai scurt, mai tare sau mai incet, etc.). Aceste semne se numesc articulatii , si sunt puse, de obicei, de-asupra notei.10.1. Staccato Semnul de stoccato arata ca punctul de la sfarsitul unei propozitii.Este un punct care se aseaza deasupra sau dedesubtul unei note si ii reduce valoarea la jumatate.10.2.

Legato Poate sa fie:

Legato de durata (nota respectiva se prelungeste ca valoare inca o data) Legato de expresie:1. legato de expresie in urcare pe o singura coarda2. legato de expresie in coborare pe o singura coarda3. legato de expresie in urcare pe coarde succesive4.

Un toneste format din2 semitonuri . Toate tastele albe de pe claviatura separate de otasta neagra sunt la o distanta de un ton. Tastele care nu sunt separate de o tastaneagra se afla la o distanta de un semiton. Notele corespunzatoare tastelor albe pe claviatura sunt numite C (DO), D (RE), E(MI), F (FA), G (SOL), A (LA) si B (SI). Aceste note sunt considerate note naturale Pot fi ridicate cu un semiton cu un diez sau coborate cu un bemol . O tasta neagra,cum ar fi de exemplu cea dintre DO si RE, poate fi considerata un DO diez sau un RE bemol.14.3. Calitatea Folosind claviatura pt a numara numarul de semitonuri dintre note observam caintervalele cu aceeasi clasificare numerica poate contine un numar diferit desemitonuri. De exemplu, secunda dintre DO si RE are un ton cand secunda dintre MIsi FA are doar un semiton

EDUCATIA MUZICALA IN PERIOADA PRENOTATIEI Educatia muzicala ,componenta de baza a educatiei artistice in scoala primara , dispune devalente formative multiple ,vizand toate resorturile personalitatii umane,atat pe cele afective cat si pe cele psiho-motrice si intelectuale.Educatia muzicala la ciclul primar se desfasoara in doua etape: a prenotatiei (oralintuitiva) , in care muzica se invata exclusiv dupa auz,prin ascultare si cantare,miscare siacompaniament ritmic de jucarii sonore sau instrumente de percutie , si etapa notatiei (a scris-cititului muzical) , in care cunoasterea si aplicarea elementelor de limbaj muzical se realizeaza inmod constient.In prima perioada a predarii educatiei muzicale in ciclul primar ,adica in etapa oralintuitiva (a prenotatiei) , profilul psihologic al copilului de 6/7 ani impune anumite particularitatiin planul metodologiei de aplicare a programei disciplinei Educatie muzicala.Aceste particularitati metodologice utilizate in predarea disciplineiEducatia muzicala in perioada prenotatiei sunt: caracterul activ-participativ al invatarii ,in care elementul ludic joaca un rolimportant; caracterul oral intuitiv al metodelor si procedeelor ,in care interactioneazacunoasterea de tip senzorial cu cea de tip actional .Metode specifice : can-tarea,jocul didactic muzical,dialogul ,povestirea ,jocul de rol;

Bogatia materialului didactic.In aceasta perioada ,activitatea centrala pe care se bazeaza intregul proces de educatiemuzicala ,este reprezentata de practica muzicala ,adica de cantare,de interpretarea vocala acantecelor.In timpul orelor de educatie muzicala , la clasele I si a-II-a , se urmareste formarea unor elemente de baza pentru insusirea muzicii.Acestea sunt: Elemente de cultura vocala ; Elementele de limbaj muzical ; Elementele de cultura muzicala ;Pentru a forma elevilor de clasa I si a II-a ,priceperi si deprinderi de cantare corecta este necesar ca, pe parcursul fiecarei ore ,sa se efectueze exercitii de cultura vocala .Aceste exercitii
vor imbraca forma jocului ,pentru a capta interesul copilului.Ele vor fi precedate de explicatia sidemonstratia invatatorului .Dintre exercitiile de cultura vocala ,amintim: Exercitii de respiratie (Inspiram/expiram!) ; Exercitii de dictie ;(di-da-da-do-du) Exercitii de intonatie.C antecele abordate de copiii aflati in etapa prenotatiei ,trebuie sa fie simple ,vesele siatractive.Se urmareste ca aceste cantece sa nu depaseasca intinderea vocii copiilor,pentru a da posibilitatea unei intonatii firesti , fara stridente sau crispari.In aceasta etapa, cantecele vor fi invatate exclusiv dupa auz ,preferandu-se ca cea maiadecvata forma de invatare,cantarea in grup.Pentru a consolida cantecele invatate ,se vor utiliza cu precadere, metode activ participative variate ,cum ar fi: cantarea pe grupe de copii,individuala sau in lant;

cantarea in dialog (intre invatator si elevi ,intre grupuri de elevi) cantarea alternativa; cantarea vocala insotita de acompaniament ritmic(instrumente de percutienaturala -palme,degete-sau instrumente muzicale).Asadar,in perioada prenotatiei ,copiii sunt la varsta la care incepe si procesul deconstientizare a elementelor limbajului muzical . copilul practica muzica exersand pe viuelementele din care este constituita ,fara sa le constientizeze.Sarcina invatatorului este sa sprijineelevii in perceperea si redarea constienta a acestor elemente de limbaj muzical.De aceea ,trebuiesa se formeze elevilor aflati in perioada oral-intuitiva unele deprinderi elementare de a receptamuzica,prin activitati de intuire organizata,intonare si recunoasterea diferentelor de inaltime,durata su intensitate,ca si reprezentarea acestora printrun cod grafic(liniute,scarite) sau gestual,specifice gandirii scolarului mic.Aceste deprinderi se formeaza prin utilizarea ,in timpul orelor de Educatie muzicala a joculuididactic muzical.Aceste jocuri didactice muzicale se folosesc pentru: formarea unor deprinderi ritmice( Bate cum bat eu) ; formarea unor deprinderi melodice ( Canta cum cant eu) ; Perceperea si redarea nuantelor(Eu cant tare,tu canti incet). Unul din obiectivele-cadru al receptarii muzicii ,vizeaza formarea elementelor de cultura muzicala. Mijlocul esential de formare a gustului il constituie auditia muzicala ,ca trebuie inteleasa subdublu aspect :

Prezentarea intuitiva a cantecului In aceasta etapa ,dupa precizarea titlului cantecului nou ,are loc cantarea model a acestuia. Cantarea-model corespunde intocmai specificului perioadei prenotatiei ,intrucat cantecul ceurmeaza a fi studiat este prezentat auditiv. Cantarea-model se poate face de catre invatator sauutilizandu-se instrumente muzicale, inregistrari audio,etc. Cantarea-model trebuie sa indeplineasca trei conditii :sa fie corecta ,completa siexpresiva.In cantecele cu mai multe strofe, se realizeaza cu cel mult trei strofe ,alese de invatator ca fiind cele mai valoroase . b. Analizarea cantecului In etapa prenotatiei analizarea cantecului nu poate avea decat aspecte generale: continutul textului ; caracterul melodiei; Mersul melodic; tempoul mai rar sau mai repede . Studierea practica a cantecului Aceasta este etapa cea mai dificila in studierea unui cantec. cantecul se studiaza pe fragmente corespunzatoare unui vers ori doua versuri ,dca suntscurte sau legate muzical.La fiecare fragment se procedeaza astfel:1. Invatatorul recita fragmentul respectiv,iar elevii repeta prin recitare.2. Invatatorul canta fragmentul ,cu text,de 2-3 ori,dupa dificultatea lui .3.

Elevii repeta fragmentul cantat de invatator ,in colectiv ,pe grupe sauindividual.Dupa invatarea primei strofe vor fi cantate si celelalte,apoi se va relua textul inintregime ,cu expresia corespunzatoare fiecarei strofe.Scopul educatiei muzicale consta in dezvoltarea sensibilitatii estetice a elevilor,acapacitatii de receptare si de exprimare muzicala .Muzica contribuie la formarea unui om modern care sa fie un bun cunoscator de valori.Ea poate fi catalizator in activitatile de educare ,aflanduse in relatii favorabile cu orice activitatescolara