Colindul

Practicile tradiionale ale srbtorilor de iarna motenite din cele mai vechi timpuri se desfasoara si in prezent in forme deosebit de variate, implicnd participarea ntregii colectivitati, inclusiv a copiilor. Crciunul concentreaz o seama de ritualuri si obiceiuri intre care se remarca, in toata frumuseea si prospeimea sa, colindatul copiilor. Urarea de Mo Ajun (23-24 decembrie) se practica in ntreaga tara, cu denumiri variate. Astfel, in unele pari din Muntenia, Oltenia, Transilvania si Dobrogea se ntlnesc ajunul, mo-ajunul, buna dimineaa la mo-ajun, colindisul, neatalasul, colinda sau la colindeti/colindete. in sudul Banatului, nordul Olteniei si unele pari din Transilvania si din Criana, obiceiul este cunoscut sub numele de pitarai sau piterei - denumire ce o poarta si copiii colindtori. in Bihor, ntlnim si denumirea de a cucuta. Colindele copiilor sunt scurte, vestesc srbtoarea, ureaz belug in miei, vitei, purcei, pui si cer, in versuri pline de haz, daruri cuvenite: alune pere, mere, colaci. in Oltenia si Tansilvania, copiii, numii pitarai, atingeau cu bete sau cu nuiele stlpii porilor, uorii uilor de la grajduri si hambare, grinda casei si scormoneau in crbuni pentru a aduce noroc si belug: Buna-i ziua lui Ajun/ Ca-i mai buna lui Crciun/ intr-un ceas bun!/ Porci grai unsuroi/ Sa-i mnnce oamenii sanatosi./ Boi tragatori,/ Stupi roditori,/ Cai incurcatori, / Oile lnoase,/ Vacile lptoase,/Pui de gina,/ Pui de rata, / Pui de toate animalele,/ Bani si sntate. Obiceiul se desfasoara in cete de copii, biei - mai rar fete - sau in grupuri mixte. Numrul participanilor dintr-o ceata este de doi, patru, cinci copii-la categoria celor mici (de la 3-4 ani pana la 6-7 ani) si de 4, 6, 7, 12 copii la categoria colarilor (de la 6-7 ani pana la 14-15 ani). In acelai sat pot exista unul sau mai multe grupuri de vrste diferite. Manifestarea se desfasoara de doua ori-in noaptea de 23 spre 24 decembrie si in zorii zilei de 24 decembrie. Copii se aduna, de obicei, la o casa unde repeta colindele, si odat cu venirea serii isi ncep colindatul. Colindtorii poarta tristue atrnate de gat in care pun darurile ce le primesc, iar in mina in un bat numit, in unele zone, colinda sau pitar. Colinda este fcuta, de obicei, din lemn de alun frumos incrustat. Ea este purtata de citiva biei mai mari din ceata, numii uneori vtafi, si este folosita, in unele zone ale tarii, pentru scormonirea in cenua sau in focul din vatra. Aciunea are, in mentalitatea populara, semnificaia de a aduce noroc si belug in casa gospodarului. Urrile copiilor sunt de cele mai multe ori scurte, dup care, in versuri pline de umor, solicita gazdei darurile. Coninutul urrii poate sa fie acelai la fiecare casa colindata. Copii sunt rasplatiti ntotdeauna cu daruri. Cel mai rspndit este colacul de pine, pregtit anume pentru acest prilej. Colacii fcui din faina de gru, mpletii in forma de opt, se numesc colindee sau colindeti. Alteori se mai numesc bolindee, bolindeti sau bobideti. in afara de colaci darurile pot fi compuse din fructe, bomboane.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate