O ISTORIOAR CU FEMEILE CARE FAC AVORTURI

Toate pcatele sunt pcate grele si toate pcatele se numesc de marele Apostol Pavel "lucruri ale ntunericului". C auzi ce zice: Lepdati dar lucrurile ntunericului. Apoi ncepe s le numere: desfrnarea, lcomia, betia, hula, necredinta... Tot pcatul ntunec pe om, dar uciderea este un pcat si mpotriva Duhului Sfnt si strigtor la cer, si poti s spui acestui pcat cum vrei. C ce este mai scump la fiecare vietate dect viata? Nu vezi mata c si o furnic si un tntar si o musc, o jivin ct de mic, ea vrea s-si salveze viata. Fuge, alearg, se pzeste s nu o omori. Dar omul, care-i chipul si asemnarea lui Dumnezeu, ct de scump este viata lui naintea Tatlui ceresc? Dac ar fi omul fiar, n-ar fi o pagub mare, c o fiar este mult inferioar omului, dar omul este chipul si asemnarea lui Dumnezeu. De aceea cei ce fac avorturi distrug chipul lui Dumnezeu din om, icoana Preasfintei Treimi pe pmnt, si este foarte mare pcat. De aceea sftuim pe cei ce-au czut n acest pcat, ca s se sileasc cu toat puterea s se mrturiseasc si s-si fac canonul n lumea aceasta, ca nu cumva dincolo s-l fac vesnic. S-a prea nmultit pcatul acesta si este strigtor la cer, si aduce osnd vremelnic si vesnic si n veacul de acum si n cel viitor. Ia s v spun o ntmplare adevrat si nfricostoare: ntr-una din zile, m-am pomenit aici la mine cu o doamn bine, care a venit si a czut n genunchi si a nceput a plnge: - Ce este, doamn? - Vai de mine, sunt de la Bucuresti, am venit cu mare greutate si cu mare necaz aici. - Dar ce s-a ntmplat? - Eu sunt fat de preot, a zis, si s-a ntmplat de m-a luat n cstorie un mare functionar. Eu iam spus c nu merg dup dnsul. Eu sunt fat de preot si sunt credincioas. Am crescut n credinta crestin ortodox, n frica lui Dumnezeu, dar el nu crede n Dumnezeu. El a spus: "Eu nu cred, dar ti dau voie tie s faci ce vrei: roag-te, mergi la biseric, posteste, f milostenie, roag-te si acas. F tot ce vrei, numai s mergi dup mine n cstorie!" n felul acesta, ea a ntrebat pe printii ei si s-a ncumetat si s-a dus. S-au luat n cstorie si au trit bine vreo cteva luni. Cnd ea a rmas gravid, el atta i-a spus: "Silvia, copii s nu-mi faci, c copiii sunt salba dracilor". Auzi ce expresie! Ea a rmas uimit cnd a auzit: "F ce stii, dar copii s nu-mi faci, c nici nu vreau s aud de dnsii!" Atunci ea i-a spus: "Mi, criminalule, s-ti ias din minte vreodat c eu am s fac aceast crim! Eu sunt fat de preot. Eu ti-am spus nainte de a m cstori c vreau s triesc cu tine crestineste, nu pgneste". El i-a spus: "Gndeste-te bine, c eu am vorbit cu un doctor s dai copilul afar". Copilul avea dou luni. Ea a spus: "Niciodat, nu voi face aceast crim. Mai bine mor de o mie de ori dect s omor copilul". Si a rmas vorba c el i pregtea doctorul ca s-i omoare copilul, mai ales primul copil. Ea ns era hotrt pn la moarte s nu fac avort. Si iat ce s-a ntmplat. A venit sraca aici la mine s ntrebe, dar era hotrt n inima ei s nu fac aceast ucidere de om. - Am auzit de dumneata si am venit s ntreb, a zis ea. Ce zici, printe? Eu sunt n a doua lun si el m-a amenintat cu moartea, dac nu fac avort. - Dac te-ar tia de o mie de ori si te-ar mpusca, s nu omori nici un copil, c nici leoaica, nici lupoaica, nici scroafa slbatic, nici serpoaica, nimeni nu si omoar puii. Dar omul a devenit mai ru dect toate fiarele de pe fata pmntului. Omul si omoar copiii. Mai bine s mori de o mie de ori, dar s nu faci avort. Spovedeste-te si te pregteste. Mucenit ai
1

s fii cu Sfnta Varvara, cu Sfnta Tecla si cu toate martirele n ceruri, dac ai s mori tu, ca s nu omori copilul. - Cum s fac? M tem si de el c m va omor, m tem si de Dumnezeu! - S te temi de Dumnezeu, Care a zis asa: Nu v temeti de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot s-l ucid. Temeti-v mai vrtos de acela care, dup ce a ucis trupul, poate s duc sufletul n gheen. Nu te teme! Trupul sta este o mn de pmnt spre mncarea viermilor. Azi este, mine nu mai este. Sufletul nu moare n veci! Du-te hotrt n inima ta, spovedeste-te, mprtseste-te si asteapt moartea! Dar s nu avortezi! Ce s-a ntmplat ntre timp? S-a dus femeia acas hotrt s nu fac avort. Si cum era aproape smbta mortilor, adic "Mosii de var", anul trecut (1979), ea s-a dus n oras s cumpere cte ceva, ca s dea de poman. A cumprat castroane, cni frumoase, vase, pahare, portocale, bomboane. Voi stiti c la noi se d de poman, dup cum este traditia noastr ortodox, pentru sufletul mortilor. Si a luat si fin de gru, ca s fac cozonaci si plcinte pentru poman. A venit acas din oras cam obosit. A plmdit fina, a pus drojdie si a frmntat aluatul pn a dospit si s-a culcat. Cnd a adormit, s-a fcut c era ntr-un defileu de munti, adic dou rnduri de munti. Unul era pe dreapta si unul pe stnga, iar prin mijlocul acelor munti era o sosea dreapt. Muntii erau foarte nalti si aveau pdure de brazi pn la poale. Iar de la marginea pdurii, deo parte si de alta, erau flori, dou-trei sute de metri pn la sosea. Ea mergea - asta era prin vis - pe soseaua aceea printre munti si se minuna de frumusetea acelor locuri. Dar deodat, cnd si-a aruncat privirea n dreapta, spre pdure, a observat ceva foarte minunat: la poala pdurii erau arbori de foc, ct vedeai cu ochii. Un rnd de arbori care ardeau scnteind de jratec. Si de fiecare arbore de foc era legat cu funii de foc cte o femeie goal, cum a fcut-o mama sa, si focul le ardea grozav la spate, pe sira spinrii, si ele tipau groaznic. Cum se zvrcoleau aceste femei legate de arbori, deodat a vzut niste vulturi de foc care veneau din muntii ceilalti, cu gheare de foc, cu aripi de foc si cu ciocul de foc si s-au pus pe snii lor si i mncau si ele strigau: "Vai de noi si de noi si de cei ce ne-au nscut pe noi!" Vulturii mncau snii lor pn la oase, de se vedeau coastele, si apoi zburau napoi n munti, iar lor le cresteau snii napoi. Si veneau alti vulturi si le mncau din nou si ele strigau tare si plngeau. Si s-a minunat biata femeie: "Vai de mine, zice, nu m mai uit n partea asta, c mor de fric". Si a ntors capul spre stnga. n partea stng a vzut un lucru mai nfricosat. Alt rnd de copaci de foc, tot n marginea pdurii, si erau legate femei goale, dar aici nu le mai mncau vulturii. Aici erau serpi cu dou capete, niste balauri de foc, ncolciti peste ele si peste copaci, cu coada pn n pmnt. Cu un cap era pe o tt si cu altul pe cealalt tt si le sugeau de le ddea sngele. Asa de tare strigau, de se cutremurau pdurile si muntii aceia. Atunci ea, cnd a vzut c n stnga vede si mai nfricosat lucru dect n dreapta, de fric a slbit si a czut n genunchi si striga la Maica Domnului: "Maica Domnului, nu m lsa, c mor de fric!" si se uita dac nu mai este cineva pe acolo, c se temea s nu vin serpii aceia si la dnsa. Deodat vede n urm pe drum c vine un tnr prea frumos, cu hain alb ca zpada, cu cruce n frunte si cu un baston de aur n mn. Cnd l-a vzut a zis: - Multumesc Tie, Doamne, c nu m-ai lsat n iadul sta singur. Si a czut cu fata la pmnt, zicnd: "Doamne Iisuse, nu m lsa!" - Eu nu sunt Iisus Hristos, a rspuns ngerul. - Dar cine esti, Doamne?
2

- Eu sunt ngerul pzitor al vietii tale. Eu totdeauna te pzesc pe tine, si acum m-am artat tie cu porunca lui Hristos. - Doamne, scoate-m de aici, c mor de fric! F mil cu mine si nu m lsa aici! A sculat-o din genunchi si i-a zis: - Nu te teme si mergi dup mine! El mergea nainte si ea n urm. Si n urma lui se vedeau raze de lumin si era o mireasm a Duhului Sfnt, cum nu mai este pe pmnt. Mergnd cu ngerul pe drumul acela, ea a ntrebat: - Doamne, de ce pe femeile acestea le sug balaurii acestia cu dou capete si pe acelea le mnnc vulturii de foc. Le mnnc snii lor si iar cresc si ele se chinuiesc? Si a zis ngerul: - Acestea n-au voit s le sug copiii lor. N-au vrut s alpteze copii si de aceea balaurii acestia de foc le vor suge n vecii vecilor si vulturii de foc le vor mnca snii, c au fost criminale si au omort copiii nevinovati din pntecele lor. Femeile care au omort copiii prin avort, cu bi, cu injectii, cu pastile si i-au otrvit cu buruieni de la babe, asa se vor munci n veci, c nu s-au pocit, nici nu s-au spovedit, ci au crezut c-i glum pcatul acesta. Mergnd asa, i se prea ei c au mers ctiva kilometri. S-a uitat n dreapta si a vzut un singur arbore de foc, unde nu era legat nici o femeie. Si ea a ntrebat: - Doamne, uite aici un singur copac care nu are legat nici o femeie de dnsul! Zice ngerul: - Vezi copacul sta de foc? Acesta era copacul tu, dac n-ascultai de preot si te duceai s omori copilul! Tu n-ai nici un copil pe lume si era primul copil. Dar avea s te pedepseasc Dumnezeu, pentru c aveai s mori n timpul avortului la doctor. Dar fiindc ai avut fric de Dumnezeu si te-ai hotrt n inima ta s nu omori copilul si ai ntrebat pe preot si te-ai hotrt mai bine s mori dect s omori copilul, iat c ai scpat de acest copac! Apoi a zis ea: "Doamne, scoate-m de aici! ncotro este tara mea? Unde sunt eu aici?" ngerul i-a zis: "S-i spui brbatului tu cel criminal ce ti-am spus eu. Dac te mai ndeamn pe tine la avort, nu aici se va munci el, ci n alt loc, unde de o mie de ori va fi mai greu ca aici! Tu esti fat de preot si te-ai mritat fecioar, cum te-a fcut mama ta, iar el este un preacurvar. El s-a nsurat cu tine, dar nainte el a trit cu trei femei nemritate si le-a obligat s fac avort si le-a pltit el la doctor. Acele trei femei au pierdut cte un copil. Deci are pe sufletul lui trei avorturi fcute de el. Are s mnnce carne n vecii vecilor, n focul gheenei! El nu ti-a spus tie, dar este un mare curvar si spurcat. Tu te-ai cstorit curat cum te-a fcut mama ta, iar el a fost un preacurvar si ucigas, care a pltit pentru acelea s fac avort. S-i spui, c el n-a zis nimnui". Atunci ea a zis: "Doamne, pe unde s m duc eu acas? Pe unde s ies?" ngerul Domnului i-a spus: "Dar unde esti, acas esti! Tu scoal-te si frmnt aluatul, c a dospit n covat". Si l-a vzut ca un fulger cnd a zburat, si ea s-a trezit n cas. S-a trezit femeia foarte spimntat si aluatul ddea jos din covat, cum i-a spus ngerul. Se culcase la sapte fr un sfert si acum era ceasul nou si un sfert seara. Deci dou ore jumtate. n timpul acesta a fost prin iad si a vzut unde se muncesc femeile criminale care fac ucidere de om.

Cnd s-a sculat, de fric a nceput s strige n gura mare. Sotul ei venise de la serviciu si dac a vzut c este obosit si se odihneste, n-a mai deranjat-o. Cnd a auzit rcnind, el a crezut c a luat foc ceva la cuptorul de pine. A venit brbatul ei: - Ce-ai ptit, Silvia? Ce ti s-a ntmplat? - Vai de mine! Vai de mine! Am fost n iad. Am vzut iadul! Am vzut unde se muncesc femeile care fac avorturi. - Cum? Si i-a spus sotului tot ce i-a zis ngerul. - Iat, zice, ce mi-a mai spus: c tu m-ai luat pe mine curat cum m-a fcut mama, dar tu ai trit cu trei femei necstorite, si le-ai ndemnat s fac avorturi la doctori. Asa-i? - Asa este. - Auzi, c te asteapt pe tine munc mult mai mare ca aceea. C tu ai si pltit la doctori ca s omori copiii, nu numai c le-ai ndemnat. Banii aceia sunt spre pierzarea ta n veci! El, cnd a auzit c i-a descoperit pcatele, a zis: - S stii c adevrul ti-a spus. De azi nainte m pociesc si eu pn la moarte. Dar dum la un duhovnic s-mi spun pcatele, s pun si eu nceput bun, c am auzit c Dumnezeu primeste pe cel pctos! Apoi a venit cu sotia si s-au mrturisit amndoi, ndreptndu-si viata. L-am mrturisit si i-am spus: "Iat, frate, ce a fcut Dumnezeu cu tine! Ct mil a avut de tine! Prin femeie tia descoperit urgiile si frdelegile tale, ca s te ntorci la pocint". Atunci mi-am adus aminte de cuvntul Sfntu-lui Apostol Pavel, care zice: De unde stii, femeie, c nu-ti vei mntui brbatul? Nu stii tu, zice, c se sfinteste brbatul necredincios prin femeia credin-cioas? si invers. Iat o femeie crestin! O femeie cu frica lui Dumnezeu, care a fost hotrt n inima ei mai bine s moar, dect s fac avorturi! Si s-a rugat lui Dumnezeu si a cstigat si pe sotul ei la adevrata credint si i-a ndreptat si viata lui. Si asa, cu ajutorul lui Dumnezeu, sunt pn astzi mpreun si duc viat cinstit si curat naintea lui Dumnezeu. I-am dat si lui canon s nu se mprtseasc 20 de ani, c pentru un avort Sfintii Printi opresc 20 de ani, iar cu iconomie 10 ani, dac omul posteste toate posturile si miercurile si vinerile si face milostenie. "Fac toate!" a zis el. Atunci i-am redus canonul la 10 ani. Zece ani i-am dat canon si s plng toat viata c a omort trei oameni. Cci ori vei omor copilul, cum ti-am spus, cnd l-a semnat Dumnezeu n pntecele mamei sale, cnd este ct o smnt; ori l omori cnd este mai mare, tot acelasi pcat ai. S v ias din minte, cum zic unele femei: "Printe, nu era dect de-o lun, c nu se stia ce-a fost!" Nu minti pe Dumnezeu, Care a zidit si Care a zmislit n tine. Nu auzi ce spune Ieremia Proorocul? Doamne, au nu Tu zidesti duhul omului la zmislire? Pe Dumnezeu nu-l poate minti nimeni. Aveti frica lui Dumnezeu, pziti-v de gndul acesta al uciderii de copii, mai tare dect toti balaurii din lumea asta si dect toate. Pziti-v! C dac tot veti face mereu avort, poporul nostru se mputineaz. Vom rmne numai btrnii si vor veni alte popoare si ne vor robi, c vom fi putini si nu vom mai avea copii ca s fie ostasi ai trii si oameni de isprav s conduc tara! Tineti nu numai la natalitatea poporului si la scumpa noastr tar, tineti la sufletul vostru, care-i mai scump dect toat lumea, c dac l veti pierde, cu toat lumea nu puteti s-l rscumprati. Toate femeile care aveti brbati si v-ati cununat, ca si acelea care ati gresit si ati

fcut nunt fr cununie, s nu omorti copiii. Copilul este un nger si prin el te mntuiesti si tu! Naste-l, boteaz-l, creste-l si printr-nsul te mntuiesti si tu. S te duci la mrturisire, c esti o crestin bun, si te iart Dumnezeu. Iar a ucide copilul este cea mai mare crim, cea mai mare frdelege si mpotrivire naintea lui Dumnezeu, Care l-a creat n pntecele tu si ti-a dat tie nastere, iar lui i-a dat suflet viu si cuvnttor. V rog din toat inima s tineti minte aceast ntmplare. Aduceti-v aminte, femeilor, de vulturii cei de foc si de copacii cei de foc care ard pe femeile care fac avort, ca si de balaurii cei de foc, care au s v sug pieptul! Pziti-v, v rog, nu numai de-a face pcatul, ci si de-a gndi la aceasta, cci crim si prea cumplit crim este fat de constiinta ta, fat de Dumnezeu si fat de tara n care ne-am nscut si trim.