P. 1
Carnatii de Plescoi

Carnatii de Plescoi

|Views: 566|Likes:
Published by Lia Mihu

More info:

Published by: Lia Mihu on Jan 17, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/08/2014

pdf

text

original

Monografia judeţului Buzãu...........................................................................................3 ................................................................................................................................

3 Descriere geografică .................................................................................................3 Scurt istoric.................................................................................................................4 Cultura.......................................................................................................................5 Cârnaţii de Pleşcoi..........................................................................................................6 Legendele Pleşcoilor de la Napoleon la zarzavagiii sârbi .......................................6 Reţetă Cârnaţilor De Pleşcoi ....................................................................................7 Preparare: În mod normal, cârnatul de Pleşcoi se pregăteşte numai din carne de oaie, dar, în cazul în care această este prea grasă, adică are mai mult seu, compoziţia se drege cu carne de vită, însă fără a depăşi proporţia de 2 la 1. După ce carnea de oaie este curăţată de pe oase, într-un ceaun se fierb oasele şi cu zeamă rezultată, călduţă, se frământă carnea tocată în care se ..............................7 adaugă usturoi, ardei iute sau cimbru. Este ideal să fie folosit ardei iute, roşu. Cu această compoziţie vor fi umplute maţele de oaie. Cârnaţii vor fi apoi uscaţi şi afumaţi, ei putând fi serviţi atât cruzi, cât şi pregătiţi la tigaie sau la grătar. “Prima ediţie a «Sarbatorii Cârnaţilor de Plescoi», la 25 octombrie, la Berca, s-a dorit a fi un semnal de alarmă pentru păstrarea identităţii unui preparat tradiţional de notorietate” îşi pun în valoare gustul dacă sunt prăjiţi în ulei încins timp de 30-40 de secunde, cu capac (astfel se umflă uşor, pocnind în gură şi dezvoltânduşi din plin aromele). Mai pot fi pregătiţi pe grătar, dar sunt savuroşi chiar şi cruzi. Gustul picant al Plescoilor cere alături bere rece sau un vin roşu, puternic. Merg cu mămăligă dar sunt ideali cu pâine proaspătă, cu coajă groasă. Este un produs unicat, de elită, recomandat celor care sunt în stare să aprecieze gusturile puternice ale bucătăriei tradiţionale. .....................................................................7 Produse Din Carne De Pleşcoi ..................................................................................7 Carnati uscati "de Pleşcoi".....................................................................................8 Babic "de Pleşcoi"..................................................................................................8 Pleşcoii s-au integrat in Uniunea Europeana..............................................................9 Dintre toate produsele din carne propuse de România, doar un tip de salam şi unul de cârnaţi au intrat în UE. Celelalte nu s-au încadrat în standardele impuse de Uniunea Europeană, unde regulă este simplă: "Ce îmi arăţi că mostră trebuie să se vândă că produs".Astfel România are dreptul să vândă în UE doar Salam de Sibiu şi Cârnaţi de Plescoi. ....................................................................................................9 Acestea sunt singurele două preparate din carne ce au reuşit să facă dovadă celor două calităţi fundamentale pentru a li se aprobă consumul în comunitate: consecvenţă şi calitate. ..........................................................................................9 Slăninele şi şuncile ardeleneşti, cârnăciorii trandafiri şi olteneşti, virsli hunedoreni, muşchiul ţigănesc, jumările de porc, salamul "Victoria" precum şi alte zeci de produse tradiţionale din carne, şi nu numai, au fost deci respinse de pe piaţă comunitară. Dar, dacă Salamul de Sibiu se produce în primul rând în alte locuri decât în fosta "capitală culturală europeană", Cârnaţii de Plescoi au rămas moştenirea unui singur sat. Ani întregi de promovare prin presă şi în cadrul evenimentelor culinare internaţionale au reuşit să transforme acest produs în brand naţional cu doar câteva momente înainte că lista produselor "europene" să fie închisă definitiv. .......................................................9 Cârnaţii de Pleşcoi îşi datorează notorietatea unor evenimente precum mişcarea romanescă Slow Food "Revoluţia Plescoi", iniţiativă a Asociaţiei "Clubul

1

Presa de Vin" care îşi propune să contribuie la păstrarea şi valorificarea gastronomiei şi civilizaţiei tradiţionale - "moştenire a României profunde, parte integrantă a brandului de ţara" - prin conştientizarea opiniei publice cu privire la valoarea acestora şi la pericolele care planează asupra lor. "Revoluţia reprezintă un îndemn la cunoaşterea şi valorificarea patrimoniului gastronomic autohton", subliniază unul dintre principalii susţinători ai mişcării, Cezar Ioan. O modalitate de exprimare inedită şi, tocmai din acest motiv,controversată, este expoziţia "Eva a trăit la Pleşcoi", care a avut loc anul trecut la Muzeul Ţăranului Român. Aici s-a dat citire Proclamaţiei de la Plescoi, un document împotrivă stilului de viaţă fast food. ....................................................................................................................................9 Tot atunci Adrian Ilfoveanu, cel mai important sculptor al generaţiei sale, a recreat-o pe Eva din Cârnaţi de Plescoi, iar Nicu Ilfoveanu, singurul artist fotograf român care a început să-şi clădească o cotă pe piaţă internaţională a artei, a expus imense poze alb- negru cu femei din localitatea buzoiană. Ei au ales-o ca subiect simbolic central al expoziţiei pe Eva deoarece, în zona Plescoi, femeile au fost păstrătoarele vechilor reţete şi ale obiceiurilor tradiţionale, uneori suferind rigorile închisorilor comuniste din această cauza. ..............................................................9 Manifestarea (condamnată vehement de asociaţia vegetarienilor) s-a dorit a fi un semnal de alarmă. "Aşa cum ecologiştii spun că, în fiecare zi, dispare o specie vie de pe pământ, aşa în scurtă vreme vom putea spune şi noi, dacă nu facem ceva, că în fiecare zi dispare o tradiţie românească. {i dacă stilul de viaţă fast-food poate fi asimilat la secundă, tradiţiile româneşti s-au creat în secole şi dispar pentru totdeauna", avertizează organizatorul George Moisescu (laureatul Galei Premiilor pentru Relaţii Publice de anul trecut). .....................................................................9 În Pleşcoi sunt cel puţin 15 familii care produc cârnaţi tradiţionali, fiecare având convingerea că reţetă moştenită de la străbuni este cea mai bună şi, de altfel, singură care respectă întru totul tradiţia. Două sunt mai cunoscute şi, de altfel, domină întreagă piaţă: Papuc şi Protopopescu. Cea de-a două nu a reuşit să întrunească toate criteriile europene de producţie şi a rămas captivă în piaţă locală. În schimb, familia Papuc "s-a lansat în afaceri" şi a ajuns să producă lunar peste 4.000 de kilograme de Cârnaţi de Plescoi. ..........................................................10 EVENIMENTE CU CÂRNATII DE PLEŞCOI .....................................................10 Eva din carnati de Pleşcoi, la Muzeul Taranului Roman ....................................11 Festivalul Cârnaţilor de Pleşcoi de la Buzău ......................................................12 Fomilă de Pleşcoi ................................................................................................13 Se numeşte Florin Onea, este originar din Berca şi a mâncat în cel mai scurt timp un minut şi câteva secunde zece cârnaţi iuţi de Plescoi.”Nu mi s-a părut aşa de dificil concursul”, ne-a declarat după cel care a primit premiul. " Am câştigat datorită prietenilor mei: grătare în fiecare săptămâna, cârnăciori, mici, friptură. Nu este pentru prima data când mănânc cârnaţi de Plescoi. Nu m-am antrenat înainte. Chiar nu m-am gândit niciodată «Hai să văd în cât timp pot să mănânc!» Am mâncat ca să mă simţ bine. La întrecere a fost şi un coleg de-al meu, mai bine făcut decât mine. Dar l-am bătut. Nu contează greutatea. Cred că m-a avantajat faptul că de felul meu mănânc mai repede.” .........................................................................13 Retete Plescoi...........................................................................................................13 Salată de cartofi cu cârnaţi de Plescoi .................................................................13 Mancarica de ardei cu cârnaţi de Pleşcoi...........................................................14 Ciorbă de cartofi cu cârnaţi de Plescoi ................................................................14

2

Mâncărică de fasole cu cârnaţi de Plescoi ........................................................16 Pizza românească .............................................................................................16 Tocană cu orez şi cârnaţi .............................................................................16 Ghiveci a la Cezarică .................................................................................17 Ciorbă cu cârnaţi de Plescoi ...........................................................................17 Budincă de cartofi cu Plescoi .........................................................................17 Gulaş picant cu Plescoi ..................................................................................17 Conopidă cu Plescoi ............................................................................................18 Unde se pot servi Carnatii de Plescoi.....................................................................18 Bibliografie:..............................................................................................................19

Monografia judeţului Buzãu

Descriere geografică

3

Asezare. Judeţul Buzău, situat în sud-estul României, se întinde pe aproape tot bazinul hidrografic al râului Buzău, care izvorăşte din curbura Carpaţilor. Aici se întâlnesc, armonios îmbinate, cele trei forme de relief: la nord se găsesc Munţii Buzău (cu vf. Penteleu de 1.772 m şi vf. Lacauti, de 1.777 m), parte a Carpaţilor de Curbură; la sud se găseşte câmpia, aparţinând Câmpiei Române, iar la mijloc, o regiune de dealuri, cu altitudini cuprinse între 400 şi 800 m şi acoperite cu livezi. Unele dealuri coboară spre sud, ceea ce le conferă un climat sud-mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumită pentru vinurile sale.Judeţul Buzău, aparţinând istoric şi geografic Munteniei, este situat la intersecţia drumurilor dintre patru mari provincii româneşti: Transilvania, Moldova, Muntenia şi Dobrogea, ceea ce a avut repercusiuni asupra istoriei şi dezvoltării economice a zonei. Clima este temperat-continentală, iar temperaturile medii variază intre12 şi 14 A°C. Temperaturile maxime se înregistrează în iulie, până la 37 A°C, în timp ce temperaturile minime se înregistrează în februarie - 26 A°C. Media anuală a precipitaţiilor este între 400 şi 500 mm. Subsolul este bogat în depozite de sare, gaze naturale, cărbune, ape minerale, chihlimbar. Transport. Oraşul Buzău este un important nod feroviar şi rutier, situat pe una din magistralele feroviare ale ţării, linia 500, de importantă europeană: Bucureşti - Ploieşti - Buzău - Focşani - Bacău -Suceava. Gară Buzău este un important nod feroviar, de aici plecând linii ferate spre Brăila, Galaţi, Constanţa, Braşov, precum şi o linie locală spre Berca Patarlagele Nehoiu - Nehoiasu.La Buzău se poate ajunge cu autoturismul pe drumul european E85 (sau DN2) dinspre Bucureşti, sau dinspre Suceava, Bacău, Focşani, Rm. Sărat; de la Ploieşti pe DN1B; de la Braşov pe DN10 (itinerar pe Valea Buzaului )

Palatul Comunal

Barajul Siriu Buzau

Scurt istoric

4

Teritoriul judeţului Buzău, leagănul culturii şi civilizaţiei române, conservă vestigii care atesta existenţa omului în regiune din timpuri imemoriale. Unelte şi arme din oase sau pietre cioplite au fost scoase la lumină în câteva locuri pe teritoriul judeţului, cât şi obiecte ceramice din Neolitic şi Epoca Bronzului aparţinând Culturilor Boian, Gumesti şi Monteoru. Vestigiile din Epoca Bronzului au fost descoperite în regiunea de dealuri, care împreună cu ruinele câmpului român de la Pietroasele şi ale altor câteva aşezări dacice stau mărturie a continuităţii vieţii şi civilizaţiei pe acest teritoriu. Numele Mousaios (Buzău) a fost pentru prima data menţionat în scris într-o scrisoare a guvernatorului român din Dobrogea trimisă lui Vasile cel Mare, episcopul de Capadichia, în anul 376 d.Hr. Scrisoarea mentionează existenţa, pe malurile râului Mousaios, a unei aşezări urbane (polis) numită tot Mousaios (Buzău). Documentul se găseşte în Bibliotecă Vaticanului.

Cultura
Meleagurile Buzaului au dat ţării nume de rezonanţă în politică, literatură, artă, arhitectură, ştiinţă. Sunt binecunoscuţi paşoptiştii şi unionistii Scarlat Voinescu, Costache Ciochinescu, Neagu Benescu, Petru Suciu Mureşan sau Dimitrie Racovita. În pictură au strălucit Nicolae Teodorescu, şeful şcolii de zugravi de subţire, înfiinţată la Buzău în 1831, între elevi numărându-se şi nepotul său Gheorghe Tăttărescu, Ion Andreescu, profesor la Buzău între anii 1872 şi 1878, Ştefan Popescu, Grigore Negosanu, Constantin PetrescuDragoe, Adina-Paula Moscu şi Alexandru Moscu, muzicienii Nicolae şi Maria Severeanu, prof. Ioan Vicol, pianistul George Moscu, baritonul Aurelian Costescu Duca, Nicu Poenaru şi inegalabilul Nicolae Leonard, care a copilărit de la 6 ani în oraşul Buzău. Nu trebuie să-i dăm uitării pe cunoscuţii slujitori ai Thaliei, Nicolae Niculescu-Buzău, Nicolae Petre Rusu-Ciucurete, Vladimir Maximilian, George Ciprian, patronul spiritual al teatrului profesionist de la Buzău (înfiinţat în 1995, inaugurat la 5 aprilie 1996). În literatură, începând cu Mitrofan şi Dionisie Romano, episcopi, şi continuând cu Vasile Carlova, primul poet modernist, amintim pe Vasile Voiculescu, Ion Caraion, Ion Baiesu, Radu Carneci, Laurenţiu Ulici, Passionaria Stoicescu, Denişa Comanescu-Prelipceanu şi mulţi alţii. Ştiinţă este strălucit reprezentată prin savanţi de renume şi cu contribuţii însemnate în domeniile lor de activitate. Nicolae Vaschide, ajuns director la Sorbona, prof. univ. Constantin Sudeteanu, academicienii Radu Vladescu şi Traian Savulescu, renumitul oculist Nicolae Manolescu şi, nu în ultimul rând, laureatul premiului Nobel pentru medicină, George Emil Palade, strălucit elev al cunoscutului liceu "Bogdan Petriceicu Haşdeu". La Buzău s-au înfiinţat şi au activat societăţi şi asociaţii culturale între care, în 1893, filială Ateneului, prima asociaţie a învăţătorilor"Solidaritatea" (1882), germenele asociaţiei profesionale pe ţară, societăţi literare, muzicale şi ştiinţifice, ceea ce conferă Buzaului un loc important între centrele de cultură şi spiritualitate ale ţării. A pulsat aici şi o puternică viaţă politică, la Buzău constituindu-se şi activând secţiuni ale majorităţii formaţiunilor politice cunoscute -Partidul Conservator (19 februarie 1902), Partidul Ţărănesc (30 decembrie 1918), Partidul Naţional Ţărănesc (1927), Partidul Naţional Liberal

5

(1882), Partidul Poporului, Partidul Naţional Agrar, Partidul Naţional Creştin, Partidul Socialist şi altele. S-a desfăşurat în timp o acerbă concurenţă politică, fricţiuni şi chiar conflicte soldate cu victoria celor mai ţări. Dintre oamenii politici pe care documentele vremii îi consemnează frecvent amintim pe conservatorii Alexandru Marghiloman şi Emil Teodoru, ţărăniştii Anton Filoti, Apostol Albu, D. Serbescu-Lopătari, Vasile Antonescu, Pompiliu Ioaniţescu, fost subsecretar de stat în Ministerul de Interne, liberalii Constantin Angelescu, Justin Stănescu, George Dunca, Alexandru Ionescu Bradeanu, Mircea Cătuneanu etc. SIMBOLURI. Buzoienii sunt mândri de produsele lor culinare şi le-au dedicat un festival anual, unde, trei zile la rând, lumea dansează, bea vin şi gustă cârnaţi de Plescoi şi covrigi de Buzău.

Cârnaţii de Pleşcoi
Legendele Pleşcoilor de la Napoleon la zarzavagiii sârbi
Ca toate lucrurile cu adevărat bune, şi cârnaţii de Pleşcoi sunt purtători de legendă. Nu una singură, ci mai multe. Două dintre acestea merită menţionate, cu precizarea că nimeni nu ştie cu exactitate adevăru. Prima legendă susţine că Plescoii erau nişte simpli cârnaţi de casă din oaie, iuţi, uscaţi şi afumaţi, produşi în gospodăriile de pe Valea Buzaului... Până când Napoleon, în retragere după campania dezastruoasă din Rusia, sar fi oprit o noapte la Buzău, în casă unui boier care i-a pus împăratului pe masă ce-a considerat el mai bun... ţuica din zonă, babici şi Pleşcoi. Napoleon s-a îndrăgostit aşa de tare de cârnaţii cu pricină, încât a luat cu el, pe drumul către casă, mai multe kilograme de Pleşcoi. Din păcate, oricât de mult ne-ar măguli o astfel de legendă, în primul rând se cuvine să menţionam că, dintre toţi franţujii mai de soi, Napoleon este cel mai cunoscut pentru... lipsă de gust în materie de gastronomie. În al doilea rând, din păcate, niciun izvor (mai mult sau mai puţin credibil) nu mentionează nici măcar posibilitatea că Napoleon să fi trecut pe teritoriul actualei Românii la întoarcerea din Rusia, cu-atât mai puţin prin casă vreunui boier buzoian. A două istorie, care pare ceva mai credibilă, spune că reţetă cârnaţilor de Pleşcoi aparţine zarzavagiilor sârbi care s-au stabilit în zonă în secolul XIX şi care-au adus acolo şi reţetă de babic (pentru cunoscători, nu există nicăieri babic mai bun decât cel de Buzău). Nemulţumiţi de gustul cărnii de oaie din regiune, care era mult diferit de cel de-acasă, sârbii ar fi decis să-şi condimenteze foarte puternic cârnaţii, să-i afume şi să-i usuce până la consistenţă unor bucăţi de bucăţi de lemn pentru a-I putea mânca. Indiferent de originea reală, un fapt se ştie cu certitudine: cârnatul de Plescoi este un produs cum nu mai există altul pe teritoriul românesc, cu o identitate a gustului (şi aspectului) care nu poate fi ignorată, un deliciu demn de masă celor mai pretenţioşi mâncai. Probabil că stomacurile simandicoase se vor chirci la ideea că un carnat din oaie, afumat şi puternic condimentat ar putea fi un aliment pretentios”. Însă cu siguranţă oamenii pentru care dietă severă şi fără gust este un coşmar îndepărtat ştiu ce vreau să spun. Revin, aşadar, cu un îndemn: salvaţi produsele de la tranziţia industrializării.

6

Reţetă Cârnaţilor De Pleşcoi
Cârnaţi de Pleşcoi (reţetă originală) Ingrediente: carne de oaie (sau două treimi carne de oaie şi o treime carne de vită), usturoi, ardei iute, cimbru, maţ subţire de oaie. Preparare: În mod normal, cârnatul de Pleşcoi se pregăteşte numai din carne de oaie, dar, în cazul în care această este prea grasă, adică are mai mult seu, compoziţia se drege cu carne de vită, însă fără a depăşi proporţia de 2 la 1. După ce carnea de oaie este curăţată de pe oase, într-un ceaun se fierb oasele şi cu zeamă rezultată, călduţă, se frământă carnea tocată în care se adaugă usturoi, ardei iute sau cimbru. Este ideal să fie folosit ardei iute, roşu. Cu această compoziţie vor fi umplute maţele de oaie. Cârnaţii vor fi apoi uscaţi şi afumaţi, ei putând fi serviţi atât cruzi, cât şi pregătiţi la tigaie sau la grătar. “Prima ediţie a «Sarbatorii Cârnaţilor de Plescoi», la 25 octombrie, la Berca, s-a dorit a fi un semnal de alarmă pentru păstrarea identităţii unui preparat tradiţional de notorietate” îşi pun în valoare gustul dacă sunt prăjiţi în ulei încins timp de 30-40 de secunde, cu capac (astfel se umflă uşor, pocnind în gură şi dezvoltându-şi din plin aromele). Mai pot fi pregătiţi pe grătar, dar sunt savuroşi chiar şi cruzi. Gustul picant al Plescoilor cere alături bere rece sau un vin roşu, puternic. Merg cu mămăligă dar sunt ideali cu pâine proaspătă, cu coajă groasă. Este un produs unicat, de elită, recomandat celor care sunt în stare să aprecieze gusturile puternice ale bucătăriei tradiţionale.

Produse Din Carne De Pleşcoi

7

Carnati afumati "de Pleşcoi"

Continut: Valabilitate:

carne oaie carne de vita+ porc 10 zile

sau

Carnati uscati "de Pleşcoi"

Continut:

carne oaie

Valabilitate: 30 zile Pastrama "de Pleşcoi"

Continut:

carne oaie

Valabilitate: 30 zile

Babic "de Pleşcoi" Continut: carne vita+porc Valabilitate: 30 zile

8

Pleşcoii s-au integrat in Uniunea Europeana
Dintre toate produsele din carne propuse de România, doar un tip de salam şi unul de cârnaţi au intrat în UE. Celelalte nu s-au încadrat în standardele impuse de Uniunea Europeană, unde regulă este simplă: "Ce îmi arăţi că mostră trebuie să se vândă că produs".Astfel România are dreptul să vândă în UE doar Salam de Sibiu şi Cârnaţi de Plescoi. Acestea sunt singurele două preparate din carne ce au reuşit să facă dovadă celor două calităţi fundamentale pentru a li se aprobă consumul în comunitate: consecvenţă şi calitate. Slăninele şi şuncile ardeleneşti, cârnăciorii trandafiri şi olteneşti, virsli hunedoreni, muşchiul ţigănesc, jumările de porc, salamul "Victoria" precum şi alte zeci de produse tradiţionale din carne, şi nu numai, au fost deci respinse de pe piaţă comunitară. Dar, dacă Salamul de Sibiu se produce în primul rând în alte locuri decât în fosta "capitală culturală europeană", Cârnaţii de Plescoi au rămas moştenirea unui singur sat. Ani întregi de promovare prin presă şi în cadrul evenimentelor culinare internaţionale au reuşit să transforme acest produs în brand naţional cu doar câteva momente înainte că lista produselor "europene" să fie închisă definitiv. Cârnaţii de Pleşcoi îşi datorează notorietatea unor evenimente precum mişcarea romanescă Slow Food "Revoluţia Plescoi", iniţiativă a Asociaţiei "Clubul Presa de Vin" care îşi propune să contribuie la păstrarea şi valorificarea gastronomiei şi civilizaţiei tradiţionale - "moştenire a României profunde, parte integrantă a brandului de ţara" - prin conştientizarea opiniei publice cu privire la valoarea acestora şi la pericolele care planează asupra lor. "Revoluţia reprezintă un îndemn la cunoaşterea şi valorificarea patrimoniului gastronomic autohton", subliniază unul dintre principalii susţinători ai mişcării, Cezar Ioan. O modalitate de exprimare inedită şi, tocmai din acest motiv,controversată, este expoziţia "Eva a trăit la Pleşcoi", care a avut loc anul trecut la Muzeul Ţăranului Român. Aici s-a dat citire Proclamaţiei de la Plescoi, un document împotrivă stilului de viaţă fast food. Tot atunci Adrian Ilfoveanu, cel mai important sculptor al generaţiei sale, a recreat-o pe Eva din Cârnaţi de Plescoi, iar Nicu Ilfoveanu, singurul artist fotograf român care a început să-şi clădească o cotă pe piaţă internaţională a artei, a expus imense poze alb- negru cu femei din localitatea buzoiană. Ei au ales-o ca subiect simbolic central al expoziţiei pe Eva deoarece, în zona Plescoi, femeile au fost păstrătoarele vechilor reţete şi ale obiceiurilor tradiţionale, uneori suferind rigorile închisorilor comuniste din această cauza. Manifestarea (condamnată vehement de asociaţia vegetarienilor) s-a dorit a fi un semnal de alarmă. "Aşa cum ecologiştii spun că, în fiecare zi, dispare o specie vie de pe pământ, aşa în scurtă vreme vom putea spune şi noi, dacă nu facem ceva, că în fiecare zi dispare o tradiţie românească. {i dacă stilul de viaţă fast-food poate fi asimilat la secundă, tradiţiile româneşti s-au creat în secole şi 9

dispar pentru totdeauna", avertizează organizatorul George Moisescu (laureatul Galei Premiilor pentru Relaţii Publice de anul trecut). În Pleşcoi sunt cel puţin 15 familii care produc cârnaţi tradiţionali, fiecare având convingerea că reţetă moştenită de la străbuni este cea mai bună şi, de altfel, singură care respectă întru totul tradiţia. Două sunt mai cunoscute şi, de altfel, domină întreagă piaţă: Papuc şi Protopopescu. Cea de-a două nu a reuşit să întrunească toate criteriile europene de producţie şi a rămas captivă în piaţă locală. În schimb, familia Papuc "s-a lansat în afaceri" şi a ajuns să producă lunar peste 4.000 de kilograme de Cârnaţi de Plescoi.

EVENIMENTE CU CÂRNATII DE PLEŞCOI

L’Agneau de Pauillac” şi cârnaţii de Pleşcoi

10

05/11/2008 de Tudor Cires , Simona Chiriac "N-a fost o simplă serbare câmpenească. N-a fost un târg şi nici măcar un festival. Ci mai degrabă o etapă într-un efort colectiv pentru păstrarea gastronomiei naţionale autentice." "Sarbatoarea Cârnaţilor de Plescoi” (25 octombrie 2008) a€“ iniţiată de Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Buzău, şi organizată la pensiunea €œCasa Matei” din Berca care a fost un eveniment complex, care şi-a propus să tragă un semnal de alarmă asupra faptului că în acest moment, în România, adevăraţii cârnaţi de Plescoi nu sunt adeseori cei care se vând în supermarket sub această titulara. Reţetă originală o ştiu puţini şi o folosesc şi mai puţini.

Eva din carnati de Pleşcoi, la Muzeul Taranului Roman
Cârnaţii de pleşcoi au avut parte, anul trecut, de o promovare inedită. În luna octombrie a fost organizată expoziţia „Eva a trăit în Plescoi” unde putea fi admirată o sculptură ce reprezenta o femeie, realizată din cârnaţi de Plescoi. Evenimentul a făcut parte din aşa-numită „Revolutie Plescoi”, care vrea să atragă atenţia asupra valorilor tradiţionale româneşti ameninţate de stilul de viaţă fast-food. Evenimentul, realizat de freelancer-ul George Moisescu, a primit, în cadrul competiţiei Romanian PR Award, premiul special al juriului pentru creativitate, la categoria Campanii comerciale. sculptură din cârnaţi de Plescoi, realizată de artistul plastic Adrian Ilfoveanu, va fi prezentată într-o expoziţie ce va fi vernisata, mâine, la Muzeul Ţăranului Român. Sculptură o înfăţişează pe Eva biblică, are aproximativ doi metri şi o lăţime de circa 1,60 metri

11

Sanul si burta Evei Foto: HotNews.ro

Expoziţia va cuprinde şi noua portrete de dimensiuni mari, înfăţişând femei din Plescoi care fac cârnaţi.

Festivalul Cârnaţilor de Pleşcoi de la Buzău
Evenimentul de anul acesta a fost organizat de Fundaţia Pro Civitas ce a reuşit să reunească comercianţi de la Buzău, dar şi din cele mai îndepărtate regiuni ale ţării. Cele trei branduri autohtone pentru promovarea

12

cărora a fost lansat festivalul în urmă cu patru ani vor fi asigurate de trei mari producători din judeţul Buzău. Pe lângă cele trei mărci europene, buzoienii au putea gusta şi din alte preparate delicioase specifice regiunilor din care vin comercianţii. Unii dintre ei sunt la prima participare, după ce renumele festivalului s-a extins la nivel naţional. Potrivit programului artistic al celor trei zile de festival, prima seară a fost rezervată folclorului, sâmbătă au urcat pe scenă din centrul municipiul Buzău trupele Proconsul, Fly Project şi Celia, iar duminică Andra, Compact şi Anda Adam.Consacrat deja ca sărbătoare a mărcilor tradiţionale buzoiene, Festivalul Vinului, al Cârnaţilor de Plescoi şi Covrigilor de Buzău a pornit de la ideea de a crea trei branduri puternice şi de a le promova la nivel naţional, dar şi internaţional, venind astfel în sprijinul producătorilor autohtoni în încercarea lor de a se impune pe o piaţă europeană."Am pornit în urmă cu patru ani acest proiect în ideea de a creă trei branduri puternice care să se identifice cu Buzaul. Astăzi, cine vorbeşte despre cârnaţii de Plescoi se gândeşte automat la Buzău, când spui covrigi gândul te duce tot la Buzău, iar vinul de Pietroasele este un brand cunoscut de toţi românii. Consider că, din acest punct de vedere, Festivalul Vinului, Cârnaţilor de Plescoi şi al Covrigilor de Buzău şi-a atins obiectivul său primordial. De acum încolo, rolul nostru este de a păstra tradiţia acestui festival şi de a oferi un exemplu pentru promovarea altor mărci româneşti cu care România poate pătrunde pe o piaţa europeană, în condiţiile unei competiţii acerbe", a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, Monica Dogaru, directorul festivalului.

Fomilă de Pleşcoi
Se numeşte Florin Onea, este originar din Berca şi a mâncat în cel mai scurt timp un minut şi câteva secunde zece cârnaţi iuţi de Plescoi.”Nu mi s-a părut aşa de dificil concursul”, ne-a declarat după cel care a primit premiul. " Am câştigat datorită prietenilor mei: grătare în fiecare săptămâna, cârnăciori, mici, friptură. Nu este pentru prima data când mănânc cârnaţi de Plescoi. Nu m-am antrenat înainte. Chiar nu m-am gândit niciodată «Hai să văd în cât timp pot să mănânc!» Am mâncat ca să mă simţ bine. La întrecere a fost şi un coleg de-al meu, mai bine făcut decât mine. Dar l-am bătut. Nu contează greutatea. Cred că m-a avantajat faptul că de felul meu mănânc mai repede.”

Retete Plescoi
Salată de cartofi cu cârnaţi de Plescoi Ingrediente: 500 g cartofi albi, 8 cârnaţi de Plescoi, 1 lingură ulei de măsline, 2 linguri muştar, 1 lingură oţet de vin alb, sare şi piper negru

13

Mod de preparare: Puneţi la fiert, în apa rece cu puţină sare cartofii albi. Acoperiţi vasul şi lăsaţi să fiarbă înăbuşit timp de 15 minute. Scurgeti-i, treceţi-i sub jet de apa rece şi apoi curăţaţi-i de coajă. Între timp, într-un vas, încingeţi 1 lingură ulei de măsline şi prăjiţi cârnaţii de Plescoi până se pătrund complet; tăiaţi-i bucăţi. Pentru a prepara sosul, amestecaţi 4 linguri ulei de măsline, 2 linguri muştar cu boabe întregi şi 1 lingură oţet de vin alb într-un borcan cu capac etanş; adăugaţi sare şi piper negru şi agitaţi bine borcanul. Turnaţi sosul peste cartofii amestecaţi cu cârnaţii de Plescoi. Adăugaţi câteva fire de ceapă verde, tăiate segmente şi 3 linguri de pătrunjel proaspăt tocat. Până în momentul servirii, păstraţi salată într-un recipient acoperit. Mancarica de ardei cu cârnaţi de Pleşcoi Ingrediente: 8 cârnaţi de Plescoi, 1 kg ardei verzi, 750 g roşii coapte, 2 cepe, 4 căţei de usturoi, 6 linguri de ulei de măsline, 2 linguri de pătrunjel verde tocat, o linguriţă de zahăr, câte o jumătate de linguriţă de cimbru şi oregano, un vârf de cuţit de nucşoară proaspăt rasă, sare, piper Mod de preparare: Se spăla ardeii, se taie pe lat, în fâşii groase. Roşiile fără codiţe se opăresc, se curată de pieliţa, se tăie în două că să li se scoată seminţele, apoi se tăie în bucăţele mici. Ceapă şi usturoiul curăţate se toacă mărunt. Se taie cârnaţii de Plescoi în două. Într-o cratiţă mare se pune untdelemnul să se încingă pe flacără potrivită. Se prăjesc cârnaţii circa 7 minute, apoi se scot şi se pun pe o farfurie, la cald. În untdelemnul rămas se pun la călit fâşiile de ardei (cam 10 minute), până ce devin maro deschis. Se scot şi în grăsimea rămasă se căleşte ceapă şi usturoiul. Se adaugă zahărul, patrunjelul şi celelalte mirodenii, apoi se pun în cratiţă şi roşiile. Se pune cratiţă pe foc vreme de 5 minute, pe flacără mică, până când roşiile se înmoaie complet. Se adaugă ardeii şi bucăţile de cârnaţi şi se lasă încă 40 de minute, cu capac, pe flacără mică (dacă e necesar, se mai adaugă puţină apa; sosul trebuie să fie gros). Când mâncărică e gata, se adaugă patrunjelul tocat. Ciorbă de cartofi cu cârnaţi de Plescoi Ingrediente: 10 cârnaţi de Plescoi, 4 cartofi potriviţi, 1 ceapă mare, 1 morcov, 250ml smântâna, 1 lingură Vegeta, 2 căţei usturoi, 1 legătură leuştean Mod de preparare: Într-o oală teflonata se pun cârnaţii tăiaţi felii subţiri . Se acoperă oală şi se lasă pe foc mic până îşi lasă cârnaţii din grăsime după care se pun ceapă, tocată dar nu mărunt, şi morcovul tocat mărunt sau râs pe răzătoarea mare. Se mai lasă pe foc mic în oală acoperită amestecând din când în când până ce se căleşte ceapă, după care se adaugă lingură de Vegeta şi cartofii tăiaţi cubuleţe şi se completează cu apa. Se lasă pe foc mediu până sunt fierţi cartofii după care se adaugă smântâna, căţeii de usturoi zdrobiţi şi leuştean şi se mai dă un clocot.

14

Omleta cu legume Ingrediente:8 cârnaţi de Pleşcoi, 2 ardei roşii, 2 fire praz, 200 g boabe de porumb din conserva, 8 ouă mici, sare, piper, boia dulce de ardei, unt Mod de preparare: Se curata ardeii si prazul apoi se spală. Se taie ardeii fâşii, iar prazul rondele. Porumbul se lasă la scurs într-o sita. Se taie cârnaţii felioare. Ouăle se bat bine şi se condimentează cu sare, piper şi boia de ardei. Untul se încălzeşte, apoi se înăbuşe in el ardeiul, prazul şi porumbul timp de 10 minute. Se adaugă cârnaţii si se prăjesc uşor, apoi se scot toate pe o farfurie. Se toarnă in tigaie ouăle bătute si se presară pe deasupra cu legumele si cârnaţii. Se lasă la foc mic timp de 15 minute ţinând tigaia acoperita cu un capac. Cârnaţi de Pleşcoi cu brânză şi mămăliga Ingrediente:500 g. cârnaţi de Pleşcoi, 300 g brânza de burduf, mălai, 2 ouă, 100 g. smântâna, ulei, sare Mod de preparare:Se face o mămăligă potrivit de moale din mălai, apă şi sare. Cârnaţii se taie felii si se prăjesc până se rumenesc. Se pune jumătate din mămăliga pe fundul tăvii, deasupra se pun cârnaţii şi brânza, apoi restul de mămăliga şi se acoperă din nou cu brânza si cârnăciori. Se pune la cuptorul încins 15 min, după care se toarnă ouăle bătute cu smântâna si se mai lasă 5 minute. Puricei boieresti Ingrediente:500 g mămăliga, 100 g/ 6 bucăţi cârnaţi de Pleşcoi, 300 g brânza, 150 g jumări, 100 g untură sau unt, piper Mămăliga se zdrobeşte cu furculiţa şi se pune intr-o cratita peste untura bine incinsa. Se amesteca permanent pana cand mamaliga incepe sa devina faramicioasa si apoi se adauga cârnaţii taiati marunt si branza rasa. Cartofi cu brânză şi cârnaţi de Pleşcoi la cuptor Ingrediente: 500g cartofi, 100g cârnaţi, 100g telemea, 100g cascaval, 100g smantana, 2 ouă, piper, sare Mod de preparare: Se fierb cartofii tăiaţi rondele de 1 cm, cu puţină sare. Se dau prin răzătoare mare brânza şi caşcavalul. Cârnaţii de Pleşcoi se taie felii şi se amestecă cu brânza, caşcavalul, smântâna şi ouăle. Într+un vas se pun cartofii şi se toarnă amestecul deasupra. Se dă la un foc mediu de 30 de minute.

Varză la cuptor Ingrediente: 1,5 kg varză, 200g cârnaţi de Pleşcoi, 200g bulion, 1 legătură mărar, 2 frunze de dafin, piper, sare, cimbru Mod de preparare: Se spală varza aruncându-se primele foi, se taie în formă de fidea şi se freacă cu sare. Se taie felii cârnaţii, mărarul se toacă mărunt. Se pune într-o cratiţă şi se amestecă toate ingredientele. Se acoperă cu apă şi se pune în cuptor la foc mare. Se verifică din când în când dacă are apă suficientă să fiarbă. În ultimele 45 de minute se lasă să scadă.

15

Paste cu cârnaţi de Plescoi Ingrediente: 200gr de paste penne sau fusilli, 200gr cârnaţi de Plescoi, 5060 gr de smântâna, 2 linguri de ulei de măsline, parmigiano râs, sare. Mod de preparare: Se pune apa la fiert şi când clocoteşte adăugaţi sare, apoi adăugaţi paştele. Puneţi într-o tigaie uleiul şi cârnaţii de Plescoi mestecând, cu o lingură de lemn, continuu. Când cârnaţii sunt puţin prăjiţi se adaugă smântâna şi se lasă să fiarbă la foc moderat mestecându-se continuu. După 7-8 min se iau paştele, se adaugă peste sos şi se presară un pumn de parmigiano. Se lasă pe foc un 1-2 minute pentru a se omogeniza totul. Mâncărică de fasole cu cârnaţi de Plescoi Ingrediente: 500 g fasole albă uscată, 300g cârnaţi de Plescoi, 500 g roşii cojite (conservă), 1 rămurică de rozmarin, 3 căţei de usturoi, 5 linguri de untdelemn, 4 fire de salvie uscată, piper negru, sare Mod de preparare Se pune fasolea la înmuiat în apa rece, cu o seară înainte. A două zi, se pune la fiert cu 1 l de apa curată, firul de rozmarin şi o jumătate de lingură de sare. Se fierbe o oră şi jumătate, la foc mic. Se strecoară fasolea. Se curată usturoiul şi se tăie felii. Se încinge untdelemnul într-o cratiţă mare. Se călesc în el usturoiul şi frunzele mărunţite de salvie. Se adaugă roşiile şi se călesc scurt. Se adaugă fasolea boabe scursă, se sărează, se piperează, se amestecă bine cu roşiile. Cârnaţii prăjiţi se adaugă în farfurie. Pizza românească Ingrediente: 1/2kg cartofi, 3 ouă, cârnaţi de Plescoi, caşcaval, sare, piper Mod de preparare: Cartofii se pun în tigaie la prăjit, se prăjesc mai puţin decât de obicei, se scot şi se scurg de ulei, se tăie cârnaţii felii medii şi se prăjesc. Se scurg de ulei şi cârnaţii. Se băţ ouăle. În tigaie trebuie să rămână foarte puţin ulei, eventual doar unsă, se pun cartofii şi se aranjează uniform, cârnaţii la fel şi se toarnă compoziţia de ouă. Se lasă la cuptor la foc potrivit până când se întăresc ouăle. Se scoate şi se râde caşcaval peste ea, se pune sare şi piper după gust. Tocană cu orez şi cârnaţi Ingrediente: 10-12 ardei graşi, 400g cârnaţi de Plescoi, 1/2kg roşii, 150g orez, 1 ceapă mare, 100 g untură, sare. Mod de preparare: Într-o cratiţă cu 50 g untură încinsă se căleşte ceapă tocată mărunt. Orezul se înfierbântă în restul de untură şi se pune peste ceapă împreună cu ardeii curăţaţi de seminţe şi tăiaţi felii, roşiile spălate şi tăiate pătratele, cârnaţii de Plescoi tăiaţi în patru, sărea necesară. Peste

16

acestea se toarnă apa clocotită, cât să le acopere. Cratiţă se pune în cuptor şi se lasă să fiarbă până când orezul este gata. Ghiveci a la Cezarică Ingrediente: 150g ardei gras, 150 g cârnaţi de Plescoi, 50 g slănină afumată, 8 ouă de prepeliţă, 150 g roşii, 100 g ciuperci, 50g mazăre verde, 10g boia dulce,1 căţel usturoi, sare Mod de preparare: Legumele se spăla, ardeii graşi fără cotor se tăie rondele. Ciupercile şi roşiile se tăie felii. Cârnaţii de Plescoi, se lasă un minut în apa fierbinete sărată, apoi se îndepărtează uşor se rondele. Ouăle de se pun se fieb 5 minute, apoi se răcesc se decojesc. se cubuleţe, iar mărunt, usturoiul se zdrobeşte. Cubuleţele de se , se rumeneşte , se ardeii graşi, se sărează se călesc 4-5 min, apoi se cu boia, se , se stinge cu 100 ml de , se fierbe clocot. Atunci se pun ciupercile, iar după câteva minute, mazărea verde, usturoiul zdrobit, roşiile, ouăle de se înăbuşă timp potrivit. Se poate servi ca atare cu de orez, eventual cu cartofi natur cu pătrunjel. Ciorbă cu cârnaţi de Plescoi Ingrediente: 500 g de cârnaţi de Plescoi, o ceapă, o varză acră, 2-3 morcovi, o rădăcină de pătrunjel, mărar, cimbru, bulion. Mod de preparare: Morcovii şi patrunjelul se curată, se spăla, se tăie cuburi şi se pun la fiert. Se adaugă ceapă curăţată şi tăiată mărunt şi cârnaţii tăiaţi felii. Când au început să clocotească, se pune varză tăiată mărunt, mărar şi cimbru. Dacă mai e cazul, se acreste ciorbă cu bulion. Se serveşte cu smântâna. Budincă de cartofi cu Plescoi Ingrediente: 1 kg de cartofi, 300-350 g de cârnaţi de Plescoi, 4 ouă, 200 g de caşcaval, sare, piper, pătrunjel verde tăiat mărunt, o lingură de margarină. Mod de preparare: Cartofii se spăla şi se fierb în coajă. Se curată, se dau pe răzătoare şi se amestecă cu ouăle întregi, caşcavalul râs şi margarină. Se condimenteaza după gust şi se adaugă patrunjelul. Un vas termorezistent mare se unge cu margarină şi se tapetează cu Plescoii tăiaţi felii. Se umple cu compoziţia de cartofi şi se da la cuptor, la foc mediu. Se serveşte cu murături sau salată Gulaş picant cu Plescoi Ingrediente :1 kg cartofi curăţaţi de coajă şi tăiaţi că pentru prăjit, 400 g cârnaţi de Plescoi, 1-2 tulpini de praz (270 g), o conservă mică de boabe de porumb (140 g), o lingură unt, o lingură făină, 200 ml concentrat de carne (Knorr+apa), 200 g smântâna, 2 linguriţe muştar, 2 linguriţe ketchup, sare, piper, untdelemn pentru prăjit.

17

Mod de preparare: Se prăjesc cartofii în uleiul încins, se scurg de ulei şi se ţin la cald. Cârnaţii se tăie felii, iar prazul - rondele de 1/2 cm grosime. Boabele de porumb se toarnă într-o strecurătoare şi se lasă să se scurgă bine. Se topeşte untul într-o cratiţă, se presară făină şi se lasă să se rumenească. Se stinge cu zeamă de concentrat de carne, se adaugă smântâna şi se lasă să fiarbă la foc mic circa 8 minute. Se condimenteaza sosul cu muştar şi ketchup, sare şi piper. Se adaugă prazul şi boabele de porumb, iar pe urmă feliile de cârnaţi. Se lasă gulaşul astfel preparat să se înfierbânte şi se serveşte cu cartofi prăjiţi. Conopidă cu Plescoi Ingrediente: 1conopida (separată pe buchetele), 5-6 carnti de Plescoi, tăiaţi mărunt,2 tulpini de praz, tăiate şi tocate mărunt Mod de preparare: Fierbeţi conopidă, foarte puţin timp, până este aproape moale. Lăsaţi-o să se răcească puţin. Între timp căliţi cârnaţii până sunt maronii. Adăugaţi prazul, conopidă, sare şi piper după gust. Prăjiţi tot amestecul pentru 2 minute, amestecând tot timpul.

Unde se pot servi Carnatii de Plescoi
În zona Buzaului, cârnaţii de Pleşcoi îi găsiţi la aproape orice magazin alimentar sau restaurant. Nici în Bucureşti nu sunt greu de reperat. Reţetă tradiţională este însă adesea diluată: carnea se amestecă cu vită sau porc, condimentele se adaugă după ureche. Nici Virsli, nici Cârnăciorii Olteneşti, nici Trandafirii Moldoveneşti nu au reuşit să coaguleze în jurul lor o sumă de forţe care să le garanteze acelaşi gust, aceleaşi ingrediente şi aceeaşi calitate, în orice moment ar fi produşi. Plescoii s-au dovedit însă de neconfundat. Dar, dacă o apa minerală nu poate fi extrasă de la o distanţă mai mare de 10 kilometri de localitatea menţionată pe etichetă, iar un producător de vin riscă amenzi imense sau chiar închisoare dacă indică o altă origine a strugurilor decât cea reală, numele de "Cârnaţi de Plescoi" nu este protejat decât în afară graniţelor. România nu are o legislaţie care să oblige procesatorii de carne să folosească reţetă tradiţională aferentă brandului pe care îl comercializează astfel că, de multe ori, etichetă amăgeşte cumpărătorul. Alături de Cârnaţii de Plescoi alte zeci de reţete tradiţionale româneşti riscă să dispară pentru că micii producători nu au acces la piaţă. Pentru buna cunoştinţă a doritorilor, cârnaţii fabricaţi chiar în Plescoi nu se vând decât în reţelele de magazine Gima şi Albinuţă. A existat o ofertă tentantă din partea Metro (fără taxe de raft şi promovare gratuită în cadrul evenimentelor reţelei), însă propunerea a rămas fără niciun ecou din cauza că nicio altă familie din zona nu a reuşit să treacă la o producţie cât de cât semnificativă, iar cârnaţii "Papuc" sunt insuficienţi pentru a acoperi o asemenea distribuţie. "Plescoi" se găsesc şi în peste 300 de restaurante, de obicei din categoriile "mediu" şi premium. În Bucureşti, Casa Iancului, Casa Jienilor, Nicoresti, Jaristea, Doi Cocoşi, City Grill sau Caru cu Bere sunt doar câteva dintre locurile unde se poate face cunostiinta cu aceste răritaţi.

18

Dacă ieşi în oraş, nu uită să ceri la Restaurant o porţie specială de Plescoi. În acest moment, peste 300 de restaurante de Bucureşti au în meniu originalii cârnaţi de Plescoi .

Bibliografie: • • Petcu, Gheorghe; Constantin Stan, Doina Ciobanu, Constanţa Tănase, Doina Filoti (2002). Municipiul Buzău. Monografie Buzău: Editura Alpha Constantinescu, Eugen-Marius (2000). Buzău. Mică enciclopedie istorică. Muzeul Judeţean de Istorie Buzău. 19

• •

(1972) Judeţele României Socialiste, ediţia a doua Bucureşti: Editura Politică. Adevărul Reţete tradiţionale: cârnaţii de Pleşcoi şi Vulcanul Noroios. (^6 septembrie 2006). Hotnews.ro., L.A. (21 septembrie 2007). Eva din cârnaţi de Pleşcoi, la Muzeul Ţăranului Român. Cireş, Tudor; Chiriac, Simona (5 noiembrie 2008). “L’Agneau de Pauillac” şi cârnaţii de Pleşcoi, Jurnalul Naţional.

• •

Cuprins

20

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->