PATOLOGIA CLINIC A APARATULUI CARDIOVASCULAR

  

SIMPTOMELE I SEMNELE FUNC IONALE ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR PROCEDURI DIAGNOSTICE AFEC IUNILE MAJORE ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR
        

ATEROSCLEROZA I BOLILE ISCHEMICE CARDIACE HIPERTENSIUNEA ARTERIAL HIPOTENSIUNEA ARTERIAL I SINCOPA BOLILE VALVULARE TULBUR RILE DE RITM I DE CONDUCERE INSUFICIEN A CARDIAC BOLILE PERICARDULUI TUMORILE CARDIACE BOLILE AORTEI I VASELOR PERIFERICE

INSUFICIENTA CARDIACA
Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic caracterizat prin incapacitatea cordului de a asigura un debit cardiac corespunzator necesitatilor tisulare Clinic 1. Insuficienta cardiaca stanga Simptome: dispneea cardiaca, fatigabilitatea si astenia, tusea de decubit, hemoptizia Examenul fizic:
 Tahicardie (mecanism adaptativ) sau diverse tahiaritmii, in special fibrilatie atriala  Galop ventricular (zgomot 3 sau 4 patologic audibil)  Suflu de IM organo-functionala prin dilatare de inel organomitral

INSUFICIENTA CARDIACA
Cardiomegalie de diverse grade cu deplasarea socului apexian in jos si lateral Puls alternant (puternic/slab) Semne de staza pulmonara cu raluri subcrepitante bazal bilateral Edem pulmonar acut cu raluri de staza pana la varfuri Revarsat pleural Cianoza in formele severe Extremitati reci, palide, transpirate Semne de hipoxie si debit mic la nivelul diverselor organe

 

    

INSUFICIENTA CARDIACA
2. Insuficienta cardiaca dreapta
 Turgescenta venelor jugulare  Hepatomegalie congestiva, cu ficat dureros la palpare  Reflux hepato-jugular (palparea si presiunea hepatica hepatoaccentueaza turgescenta jugularelor)  Icter scleral si tegumentar  Splenomegalie congestiva  Edeme periferice  Ascita sau hidrotorax  Cardiomegalie dreapta  Suflu de insuficienta cardiaca dreapta functionala

INSUFICIENTA CARDIACA
Evaluarea paraclinica trebuie sa includa: examenul radiologic, electrocardiograma de repaus si de efort, ecocardiografia, angiografia si cateterismul cardiac Obiectivele tratamentului:
 Ameliorarea simptomelor  Compensarea hemodinamica (cresterea sau normalizarea debitului cardiac)  Tratamentul etiologic al insuficientei cardiace  Tratamentul si controlul factorilor precipitanti sau agravanti ai IC (prevenirea recidivelor)  Prelungirea duratei de viata a bolnavilor cu IC, deci scaderea mortalitatii, prin prevenirea complicatiilor si incetinirea progresiei bolii

INSUFICIENTA CARDIACA
CLASE DE MEDICAMENTE FOLOSITE IN TRATAMENTUL INSUFICIENTEI CARDIACE DIURETICE
 Tiazidice/tiazid-like (hidroclorotiazida) Tiazidice/tiazid Diuretice de ansa (furosemid)  Economizatoare de potasiu (spironolactona)

INHIBITORI AI SISTEMULUI RENINA-ANGIOTENSINARENINA-ANGIOTENSINAALDOSTERON

 Inhibitori ai enzimei de conversie (enalapril)  Blocanti ai receptorilor de angiotensina (sartani)  Antagonisti ai aldosteronului (spironolactona, eplerenona)

INSUFICIENTA CARDIACA

BETABETA-BLOCANTE (carvedilol, bisoprolol, nebivolol) VASODILATATOARE DIRECTE

 Nitrati (isosorbid mononitrat)  Hidralazina  Blocante ale canalelor de calciu (amlodipina)

GLICOZIZI DIGITALICI AGENTI INOTROP POZITIVI IV

 Dobutamina  Dopamina  Inhibitori de fosfodiesteraza milrinona) de exceptie (amrinona,

MEDICAMENTE ADJUVANTE
 Antitrombotice  antiaritmice

BOLILE PERICARDULUI
PERICARDITA ACUTA Cauze frecvente: infectii cu virusuri Coxsackie B, Echo, rujeolic, influenza, Epstein Barr, bacterii, reumatismul articular acut, neoplazii, uremie, infarct miocardic, colagenoze Sindromul clinic: durere retrosternala, frecatura pericardica, cresterea matitatii cardiace, asurzirea zgomotelor cardiace Diagnosticul se face cu ajutorul radiografiei, electrocardiogramei si ecocardiografiei Pericardiocenteza (punctia pericardica) este necesara pentru extragerea lichidului in cantitate mare si pentru diagnostic

BOLILE PERICARDULUI
PERICARDITA CONSTRICTIVA Modificarea foitelor pericardului si transformarea lor intrintrun inel rigid care adera de miocard si impiedica umplerea ventriculara Cauze: tuberculoza, interventiile pericardice anterioare, iradierile mediastinale, virale, idiopatice Simptome: dispnee, edeme, ascita, hepatomegalie, jugulare turgide, zgomot diastolic prin mobilizarea foitelor pericardice Diagnostic: radiologic (calcificari pericardice), ecocardiografia (realizeaza diferentierea de cardiomiopatia restrictiva), biopsia endomiocardica

TUMORILE CARDIACE
75% din tumorile cardiace sunt benigne; in ordinea descrescatoare a frecventei: mixoame, lipoame, fibroelastoame, rabdomioame Mixomul atrial Se dezvolta din celulele mezenchimale primitive 90% atriale (mai ales atriul stang) Pot apare la orice varsta Uneori au caracter familial Clinic se pot prezenta cu simptome de stenoza mitrala, sincopa, febra, embolii sistemice

TUMORILE CARDIACE
Biologic: anemie normocroma, normocitara, leucocitoza, cresterea VSH, hipergamaglobulinemie Rx: cresterea AS Ecocardiografia este investigatia de electie Tratamentul este chirurgical Tumorile cardiace maligne Cele secundare provin cel mai frecvent de la nivelul plamanului Sarcoamele primitive au prognostic prost si se prezinta cu insuficienta cardiaca, aritmii si lichid pericardic

BOLILE ARTERELOR PERIFERICE

ANEVRISMELE AORTEI TORACICE Reprezinta dilatari ale aortei toracice, cauzele principale fiind: ateroscleroza vasculara, necroza mediochistica a peretului aortic, intalnita cel mai frecvent in sindromul Marfan infectia sifilitica DISECTIA DE AORTA Complica de cele mai multe ori dezvoltarea anevrismelor toracice, in evolutia acestora aparand ruptura peretelui aortic la nivelul intimei. Diagnosticul trebuie sa fie rapid, altfel evolutia spre exitus este inexorabila ARTERIOPATIA MEMBRELOR INFERIOARE Are origine aterosclerotica si reprezinta obstructia prin placi de aterom a arterelor membrelor inferioare

ARTERIOPATIA OBLITERANTA A MEMBRELOR INFERIOARE

1. Manifestarea principala este claudicatia intermitenta la nivelul musculaturii membrelor inferioare (crampa musculara dureroasa care se instaleaza brusc in timpul mersului si obliga pacientul sa intrerupa efortul fizic) 2. Absen a sau diminuarea pulsului la arterele membrelor inferioare 3. Modificarile trofice la nivelul membrelor inferioare: tegumente palide, sub iate, pilozitate diminuata, modificari ale unghiilor, atrofii musculare, ulceratii arteriale

ARTERIOPATIA OBLITERANTA A MEMBRELOR INFERIOARE

Clasificarea stadiala Leriche Fontaine

Stadiul I: asimptomatic sau claudicatie care apare la efort neobisnuit Stadiul II a: claudica ia apare la distante de peste 200 m Stadiul II b: claudica ia apare la distante sub 200 m Stadiul III: durere in repaus, durere nocturn Stadiul IV: apar leziuni trofice (necroza, gangrena)

ARTERIOPATIA OBLITERANTA A MEMBRELOR INFERIOARE

Principii de tratament Antrenamentul fizic regulat si supravegheat (in special antrenamentul de mers) Corectarea factorilor de risc cardiovasculari: abandonarea fumatului, tratarea HTA, DZ, dislipidemii Medicatia vasodilatatoare: pentoxifilina 800-1200 mg/zi, cilostazol, tanakan, naftidrofuril, buflomedil, prostaglandine Iloprost Antiagregante plachetare: aspirina 325 mg/zi, ticlopidina 500 mg/zi, clopidogrel 75 mg/zi Tratamentul cu statine cu efecte antiaterosclerotice, nu numai de combatere a dislipidemiei Tratamentul chirurgical

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

DIURETICELE Indicatii: In HTA produc depletia de sodiu si au efect vasodilatator direct La doze prea mari, prin hipovolemia pe care o induc, stimuleaza SRAA si pot induce HTA paradoxala prin acest mecanism, de aceea, asocierea de diuretic cu IECA sau BRA este foarte eficienta In IC au in primul rand un efect simptomatic, combatand dispneea si crescand toleranta la efortul fizic

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

DIURETICE Reprezentanti: 1. Diuretice tiazidice si tiazid-like: hidroclorotiazida (Nefrix), clortalidona, indapamida (Tertensif) au drept caracteristici: Excretia urinara maximala de sodiu la doze mici Efectul diuretic cu debut lent si durata de actiune prelungita Tendinta de reducere a calciuriei

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

DIURETICE Reprezentanti: 2. Diuretice de ansa (furosemid, bumetanid, torasemid, acid etacrinic): Sunt mai puternice si intra mai rapid in actiune Sunt de preferat la pacientii cu IR (RFG sub 30 ml/min sau creatinina peste 2 mg/dl) unde diureticul tiazidic trebuie inlocuit cu diuretic de ansa Pe cale injectabila, mai ales furosemid, util in tratamentul IC decompensate

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

DIURETICE Reprezentanti: 3. Blocantii aldosteronului (spironolactona, eplerenona), triamteren, amilorid  Au indicatii in HTA, IC, postinfarct deoarece au mai multe efecte benefice: reduc retentia de sodiu, amelioreaza disfunctia endoteliala, combat fibroza miocardica si hipertrofia ventriculara stanga Sunt utilizate in asociere cu diuretice de ansa (Diurex 50, 100 spironolactona 50/100 + furosemid)

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

DIURETICE Efecte secundare: Cele mai importante sunt tulburarile hidroelectrolitice si metabolice Hipokaliemia este determinata de tiazidice si diuretice de ansa Hiperkaliemia este determinata de spironolactona, triamteren, amilorid si contraindica utilizarea acestor preparate in IR Hipovolemia, hiponatremia si IR functionala apar la folosirea diureticelor in doze mari Aparitia tulburarilor de metabolizare a glucozei Hiperuricemia si hipercalcemia Dislipidemiile Producand atat de multe modificari metabolice, trebuie evitate la pacientii diabetici, cand este posibil

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

INHIBITORII ADRENERGICI CU ACTIUNE CENTRALA Sunt utilizati in primul rand ca medicamente antihipertensive Au actiune antihipertensiva dependenta de doza si scad rezistenta vasculara periferica Reprezentanti: alfa-metil-dopa, clonidina, moxonidina (Physiotens), rilmenidina (Tenaxum) Efecte secundare: sedarea, senza ia de gura uscata, oboseala si depresia, hipotensiune ortostatica Metil-dopa nu are efecte teratogene si este medicamentul de preferat in tratamentul HTA din sarcina Intreruperea tratamentului creaza rebound, mai ales in cazul clonidinei Sunt bine tolerate in insuficienta renala Moxonidina si rilmenidina au mai putine efecte secundare

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

BETA BLOCANTELE 1.Indica ii: HTA, cardiopatia ischemica, postinfarct miocardic, insuficienta cardiaca 2.Mecanisme de actiune pe aparatul cardiovascular: Scaderea frecventei cardiace (bradicardie) prin sc derea conducerii la nivelul NAV Sc derea inotropismului miocardic Sc derea debitului cardiac Inhiba eliberarea de renina Reducerea activitatii simpatice Reducerea rezistentei vasculare periferice Atenuarea raspunsului presor la catecolamine

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

BETA BLOCANTELE

Clasificare: Cardioselectivitatea (se refera la puterea de a bloca receptorii beta 1 cardiaci si nu beta 2 in bronhii, vase)  Selective (atenolol, metoprolol, bisoprolol, betaxolol, nebivolol)  Neselective (propranolol, sotalol) Activitatea stabilizatoare de membrana (betaxolol, carvedilol, propranolol, au efect antiaritmic, chinidinlike) Actiune combinata, alfa si beta blocanta: carvedilol

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

BETA BLOCANTELE

Efecte secundare: La pacientii cu hiperreactivitate bronsica (astm, BPOC) provoaca sau agraveaza bronhospasmul Insuficienta cardiaca severa poate fi agravata (tratamentul cu betablocante se introduce dup cel cu diuretice si IECA, cand pacientul este stabilizat hemodinamic, dozele se cresc foarte incet) Bradicardie excesiva, blocuri atrioventriculare (contraindicate in boala de nod sinusal, tulburari de conducere, precautie cand sunt asociate cu verapamil, diltiazem)

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

BETA BLOCANTELE

Efecte secundare: Efecte pe SNC: insomnie, cosmaruri Astenie, reducere a capacitatii de efort i disfunctie erectila la barbati Nebivolul, beta blocant nou, donor de NO, neutru metabolic, are un risc mai redus de efecte adverse, inclusiv sexuale Efecte adverse metabolice: crestere a TG si scadere a HDL, agraveaza hipoglicemia si mascheaza unele semne ale hipoglicemiei (cand nu pot fi evitate, sunt utlizate la diabetici si dislipidemici)

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

BETA BLOCANTELE

Indicatii speciale: HTA la tineri, HTA cu hiperreninemie, angina pectorala de efort, aritmii supraventriculare si ventriculare, sindrom hiperkinetic, HTA si migrena, HTA si glaucom Contraindicatii absolute: blocuri atrio-ventriculare, astm bronsic sever, depresie psihica severa, boli vasospastice periferice severe (necroze, gangrene) Contraindica ii relative: insuficienta cardiaca severa, BPOC, sindrom Raynaud, HTA in sarcina, HTA la varstnici, angina Prinzmetal

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

INHIBITORII ENZIMEI DE CONVERSIE A ANGIOTENSINEI Indicatii: HTA, CI, IC, POSTINFARCT MIOCARDIC, HTA la DIABETICI, NEFROPATIE CU PROTEINURIE Mecanisme de actiune: Inhibarea formarii de AgII (plasmatic si tisular) Inhibarea degradarii bradikininei (rol vasodilatator) Stimularea sintezei de prostaciclina si NO (rol vasodilatator) Inhibarea secretiei de aldosteron Cresterea excretiei de sodiu (aldosteron si mecanisme intrarenale) Reducerea tonusului simpatic, modularea baroreflexelor si scaderea productiei de ADH (la nivel central) Sc derea biosintezei si eliberarii presinaptice de norepinefrina si cresterea recaptarii acesteia (actiune la nivel periferic)

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

INHIBITORII ENZIMEI DE CONVERSIE A ANGIOTENSINEI Rezultatele cele mai spectaculoase s-au obtinut in tratamentul IC: ameliorarea simptomelor, cresterea tolerantei la efort, prelungirea supravietuirii, reducerea costurilor managementului Reprezentanti:  Captopril  Benazepril  Enalapril  Fosinopril (Monopril)  Lisinopril  Perindopril (Prestarium)  Quinapril (Accupro)  Ramipril (Tritace)  Trandolapril (Gopten)  Zofenopril (Zomen)

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

INHIBITORII ENZIMEI DE CONVERSIE A ANGIOTENSINEI EFECTE SECUNDARE: Dependente de efectul fiziologic:    Hipotensiune in HTA cu hiperreninemie Hipotensiune la prima doza Insuficienta renala functionala in caz de stenoza bilaterala de artera renala sau diminuarea RFG de alte cauze Hiperkaliemie

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

INHIBITORII ENZIMEI DE CONVERSIE A ANGIOTENSINEI EFECTE SECUNDARE: Dependente de molecula:        Rash tegumentar Cefalee Greata Diaree Neutropenie Disgeuzie Tuse

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

INHIBITORII ENZIMEI DE CONVERSIE A ANGIOTENSINEI Tusea: uscata si persistenta, este cea mai frecventa reactie adversa, este corelata cu nivelul de bradikinina Hipotensiunea la prima doza: nu apare la perindopril, se evita prin initierea tratamentului cu doze mici si inceperea tratamentului cu diuretice, urmata de adaugarea inhibitorilor Hiperkaliemie: se evita asocierea cu spironolactona mai ales la pacientii cu grade avansate de insuficienta renala, in cazul asocierii K si creatinina se monitorizeaza mai des Insuficienta renala functionala (de aceea IECA se initiaza mai corect in spital). Cresterile mici ale creatininei (10-30%) nu impun oprirea terapiei ci numai supravegherea. La cresteri importante (Stenoza bilaterala de artera renala sau stenoza pe rinichi unic, depletie de volum) se sisteaza

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

BLOCANTII RECEPTORILOR DE ANGIOTENSINA Indicatii: HTA, IC, postinfarct miocardic, nefropatia diabetica Efectele cardiovasculare sunt similare cu ale IECA, in plus cresc productia de NO si reduc activitatea endotelinei Substante active: candesartan, eprosartan, irbesartan, losartan, olmesartan, telmisartan, valsartan Efectul maxim se instaleaza in aproximativ 7 zile Efecte secundare mai putine decat ale IECA  Nu produc tuse iar angioedemul este extraordinar  Insuficienta renala functionala  Hiperkaliemia este mai frecventa

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

BLOCANTII DE CANALE DE CALCIU Indicatii: HTA, CI (MAI ALES ANGINA PRINZMETAL), ARITMII, IC REPREZENTAN I CLASA FENILALKILA MINE BENZOTIAZEP INE DIHIDROPIRI DINE PRIMA GENERATIE
VERAPAMIL

A 2-A GENERATIE
GALLOPAMIL TIOPAMIL EMOPAMIL CLENDIAZEM

A 3-A GENERATIE

DILTIAZEM

NIFEDIPIN

NICARDIPIN NITRENDIPIN NISOLDIPIN ISRADIPIN FELODIPIN NIMODIPIN

AMLODIPIN LERCANIDIPIN LACIDIPIN MANIDIPIN

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

BLOCANTII DE CANALE DE CALCIU Mecanisme de ac iune: 1.Efectele vasodilatatoare: Sunt cele mai importante pentru tratamentul HTA, producand sc derea RVP si a TA La preparatele cu ac iune scurta (nifedipina) se poate produce o scadere mai brutala a TA urmata de tahicardie, cresterea consumului miocardic de oxigen prin reactia simpatica de contrareglare Acest efect nu mai apare la dihidropiridinele noi Produc si coronarodilatatie si combat spasmul coronarian (sunt indicate in toate formele de AP, cu exceptia nifedipinei)

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

BLOCANTII DE CANALE DE CALCIU Mecanisme de ac iune: 2.Efectele cardiace: Toate produc coronarodilatatie DHP cu actiune scurta (nifedipina) cresc frecventa cardiaca, nu modifica conducerea AV si deprima moderat inotropismul DHP cu durata lunga de actiune nu modifica frecventa cardiaca si nici inotropismul Non-DHP sunt utile in tratamentul aritmiilor, ele fiind singurele care produc bradicardie prin sc derea conducerii AV; deprim usor contractilitatea miocardica 3.Sunt neutre din punct de vedere metabolic (nu influenteaza glicemia, lipidele sangvine) 4.Efectele renale: Faciliteaza natriureza Non-DHP scad proteinuria

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

BLOCANTII DE CANALE DE CALCIU Efecte secundare
BLOCANT DE CALCIU DIHIDROPIRIDINE EFECTE SECUNDARE Eritem facial, cefalee, palpita ii, vertij Edeme periferice Vertij, cefalee Tulburari vizuale Eruptii cutanate, dermatita exfoliativa Edeme periferice Tulburari gastrointestinale Constipa ie, grea Tulbur ri de conducere atrioventriculara Bradicardie sinusala Precipitarea insuficien ei cardiace Hipertrofie gingival

DILTIAZEM

VERAPAMIL