DPI 9 ACTIUNEA CIVILA IN CONTRAFACERE Titularul dreptului asupra brevetului poate solicita: 1.

Incetarea pentru viitor a acetlor de exploatare a inventiei brevetate 2. Retragerea/ scoaterea definitiva din circuitele comerciale si/ sau distrugerea produselor contrafacute 3. Distrugerea materialelor si echipamentelor care au servit in principal pentru incalcarea dreptului 4. Despagubiri cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat titularului de brevet prin exploatarea inventiei fara autorizarea sa 5. Publicarea in presa a hotararii judecatoresti pe cheltuiala paratului si prin grija acestuia Masurile prevazute de punctele 1, 2,3,5 reprezinta obligatii de a face si de a nu face care presupun faptul personal al paratului astfel incat ele urmeaza a se dispune la cerere sub sanctiunea condamnarii paratului la plata unei amenzi civile pe zi de intarziere. Potrivit OG 100/2005 paratul poate solicita substituirea uneia din masurile 1,2,3 cu plata unor despagubiri pt reclamant. Aceasta substituire este posibila daca se intrunesc conditiile: -paratul sa fi incalcat dreptul reclamantului din culpa (din imprudenta) si nu cu intentie. -executarea masurilor de la punctele 1,2,3 l-ar expune pe parat unui prejudiciu disproportionat in raport cu gravitatea faptei savarsite. -plata unor despagubiri este "rezonabil satisfacatoare" in raport cu imprejurarile cauzei. In aprecierea acestor conditii instanta urmeaza a se asigura ca titularul nu este prejudiciat prin inlocuirea obligatiei de a face cu plata unei sume de bani. In mod special paratul nu ar putea obtine pe aceasta cale autorizarea de a continua la nesfarsit exploatarea inventiei fara acordul titularului, platindu-i acestuia numai o suma cu titlu de despagubire pentru ca in acest caz s-ar ajunge la o situatie echivalenta unei licente obligatorii iar licentele obligatorii care au caracter sanctionator si exceptional nu sunt permise decat in conditii stroct si limitativ prevazute de lege (art 46). In cazul in care s-a dispus masura prevazuta la punctul 4 repararea prejudiciului va fi supusa regulilor generale cu urmatoarele observatii: Autorului incalcarii brevetului nu trebuie sa i se permita sa profite de pe urma faptei sale ilicite. De aceea paratul intr-o actiune in contrafacere poate sa fie condamnat sa plateasca reclamantului despagubiri egale cu suma profiturilor obtinute prin contrafacere chiar daca aceasta suma depaseste cuantumul prejudiciului pe care reclamantul poate proba ca l-a suferit efectiv. Daca aceasta suma e mai mica decat prejudiciul, reclamantul va primi intreaga suma a prejudiciului. Chiar si cand reclamantul nu poate dovedi o scadere a propriilor vanzari ori un beneficiu nerealizat ca urmare a exploatarii ilicite a inventiei sale, el poate totusi obtine o suma cel cel putin egala cu totalul redeventelor care ar fi fost datorate daca autorul incalcarii ar fi obtinut de la titularul de brevet o licenta pentru exploatarea inventiei. In materia incalcarii dreptului de brevet nu se aplica principiul non cumulului

dintre raspunderea civila contractuala si raspunderea civila delictuala. Astfel daca incalcarea dreptului asupra brevetului reprezinta si o incalcare a unei obligatii contractuale titularul dreptului de brevet parte la contract are alegerea de a angaja fie raspunderea contractuala fie raspunderea delictuala a autorului incalcarii. Conform art 61 din legea 64/91 in anumite conditii titularul unei inventii de procedeu beneficiaza de o prezumtie relativa cu privire la incalcarea brevetului sau (rastoarna sarcina probei). Conditiile aplicarii art 61: a) sa existe un litigiu asupra incalcarii unui brevet b) brevetul sa aiba obiect o inventie de procedeu c) reclamantul sa demonstreze ca paratul a fabricat, a folosit, a oferit spre vanzare, a vandut, a importat un anumit produs d) acel produs sa fie identic cu produsul obtinut prin procedeul ce face obiectul brevetului al carui titular e reclamantul e) sa existe cel putin una din situatiile: -produsul obtinut prin procedeul brevetat este nou in sensul ca nu se afla in stadiul tehnicii la data de prioritate a brevetului de procedeu. -reclamantul a depus toate diligentele care se puteau pretinde rezonabil din partea sa pentru a stabili cu suficienta probabilitate! ca produsul identic exploatat de parat a fost obtinut prin procedeul brevetat. Astfel paratul va trebui sa dovedeasca ca folosit un alt procedeu. MIJLOACE CIVILE DE PROTECTIE A DREPTULUI DE BREVET Litigii cu privire la calitatea de titular de brevet. Daca o persoana stabileste printr-o hotarare definitiva si irevocabilaca e persoana indreptatita la acordarea unui brevet care a fost solicitat de o alta persoana sau a fost eliberat unei alte persoane legea distinge dupa cum hotararea survine pe parcursul procedurii de brevetare sau dupa acordarea brevetului. a) Daca hotararea survine pe parcursul procedurii de brevetare in termen de 3 luni de la ramanerea irevocabila a hotararii, reclamantul care a castigat are dreptul de a opta pentru una din posibilitatile: -sa continue in locul solicitantului procedura privind cererea de brevetare ca si pentru o cerere proprie. -sa depuna o noua cerere pentru aceeasi inventie urmand ca prima cerere sa se considere retrasa. -sa solicite respingerea cererii Termenul de 3 luni in care persoana indreptatita la eliberarea brevetului poate sa opteze intre acestea este un termen de decadere. Daca persoana indreptatita nu a comunicat OSIM optiunea sa in acest interval, OSIM va trebui sa continue procedura solicitantului initial prezumandu-l ca persoana indreptatita in temeiul art 14 alin5. Totusi , cand solicitantul e o alta persoana decat inventatorul si pe parcursul proceduriii de brevetare se ivesc indicii hotaratoare ca solicitantul nu este persoana indreptatita la eliberarea brevetului OSIM poate sa decida acordarea brevetului dar sa amane comunicarea solictantului cu cel mult 6 luni (art 20 alin2). In aceste 6 luni OSIM poate pretinde solictantuluisa-i prezinte dovezi temeinice ca e persoana indreptatita la eliberarea brevetului. Daca aceste dovezi nu sunt administrate, OSIM revoca din oficiu brevetul acordat si respinge cererea de brevet. b) Atunci cand prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila o alta

persoana decat titularul unui brevet deja eliberat era indreptatita la acordarea brevetului OSIM va elibera brevetul persoanei indreptatite si va publica schimbarea titularului. Conform art 66 la cererea judecatorului OSIM e obligat sa inainteze actele, documentele si informatiile necesare judecarii cauzei cu care a fost investit, recuperand aceste acte in final. Citarea in instanta se va face numai in acest scop, OSIM nu va fi citat ca parte ci doar pentru a prezenta in instanta dosarul de examinare a cererii. Art 63 enumera o serie de litigii de competenta instantelor judecatoresti. Chiar si in litigiile care nu sunt incluse in aceasta enumerare sunt tot de competenta instantelor in temeiul art 21 din Constitutie (si art 6 din cedo) Daca nu exista o prevedere legala contrara! instantele judecatoresti la care se refera art 63 sunt tribunalele intrucat art 2 alin 1 lit c din codul procesual civil: tribunalele judeca in prima instanta procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si proprietate industriala. Din punct de vedere administrativ daca tribunalul competent nu are sectie specializata in propr intelectuala, litigiul se va judeca la sectia civila. SECTRETUL COMERCIAL Art 1 litera b din legea 11/1991: Constituie secret comercial informatia care in totalitatea sau in conexarea elementelor ei, nu este general cunoscuta sau nu este usor accesibila persoanelor din mediu care se ocupa in mod obisnuit cu acest gen de informatie si care dobandeste o valoare comerciala prin faptul ca e secreta iar detinatorul a luat masuri rezonabile tinand seama de circumstante pentru a fi mentinuta in regim secret. 1) Este o informatie (cunostiinta transmisibila) Ex: metode, procedee, know how, inventii nebrevetate, formate tv, liste de clientela, descoperiri, programe de calculator, pure informatii factuale.. Notiunea de informatie cuprinde orice cunostiinta transmisibila inclusiv informatii negative (ex cum nu se face un produs) 2) Notiunea sa aiba un caracter confidential -> sa nu fie general cunoscuta sau usor accesibila persoanelor din mediul comercial in care informatia este aplicabila. Un secret este cu atat mai valoros cu cat mai putine persoane cunosc informatia respectiva. 3) Din caracterul secret al informatiei decurge valoarea ei comerciala. Valoarea comerciala consta in avantajul pe care secretul il procura detinatorului sau fata de concurenta. Valoarea comerciala se va aprecia de la caz la caz in functie de profitul obtinut de comerciant prin exploatarea informatiei in regim secret. Valoarea comerciala nu presupune in mod necesar utilizarea sa in comert. O informatie poate fi secret comercial chiar daca nu a fost niciodata utilizata in comert, in masura in care utilizarea sa i-ar putea aduce detinatorului ei un avantaj comercial (ex caz Lariscey) 4) Detinatorul sa fi luat masuri rezonabil necesare pentru a conserva caracterul secret al informatiei. Astfel de masuri sunt variate: aplicarea pe inscrisuri a mentiunii confidential, copierea lor limitata si supravegheata, aplicarea de parole pentru acces in fisiere, schimbarea periodica a acestor parole, limitarea accesului salariatilor, introducerea

in contractele de munca/ colaborare a unor clauze de confidentialitate. Aceste masuri se apreciaza in asamblu in raport cu situatia de fapt data , detinatorului informatiei cerandu-i-se sa faca investitii in masuri de secretizare, investitii ce se pot justifica in raport de valoarea comerciala a secretului. APARAREA SECRETULUI COMERCIAL Secretul nu e protejat printr-un drept subiectiv cu numai printr-o obligatie de natura delictuala in virtutea careia nicio persoana nu poate dobandi utilizarea sau divulgarea secretului comercial prin mijloace neloiale. Atunci cand aceste fapte sunt savarsite de un concurent al detinatorului legitim al secretului, faptele sunt acte de concurenta neloiala (art 1 alin1, lit a) Nefiind protejat printr-un drept subiectiv, secretul comercial nu este un bun. De aceea contractele prin care o parte se obliga catre cealalta sa-i comunice un secret comercial eventual limitandu-se posibilitatea celui din urma de a folosi secretul nu sunt contracte de cesiune sau de licenta ci sunt contracte de antrepriza in care obligatia principala (de comunicare) este o obligatie de a face. Spre deosebire de brevet secretul comercial nu interzice tertilor sa dobandeasca, foloseasca ori sa divulge informatia secreta prin mijloace licite; spre ex tertii pot folosi informatia daca au obtinut-o prin cercetare proprie, independenta de aceea a detinatorului secretului. De asemenea tertii pot folosi informatia daca au obtinut-o prin inginerie inversa.