Francis Bacon (28 octombrie 1909, Dublin, Irlanda - 28 aprilie 1992, Madrid, Spania) a fost un pictor figurativ irlandez.

Operele sale de arta sunt cunoscute pentru imaginile indraznete, austere, si deseori grotesti si de cosmar.n picturile lui, realizate pe suprafe e mari, este tematizat n special suferin a corpului omenesc, deformat de violen a vie ii de fiecare zi, ntr-o existen lipsit de sens i de posibilitate eliberatoare. Tablourile sale instaureaz o atmosfer plin de tensiune, personajele suferind ac iunea destructiv a unor for e ce vin din interiorul sau exteriorul con tiin ei. Precaritatea fiin ei umane este acuzat ntr-o lung serie de capete de expresie, ncepnd cu propria gam de autoportrete. Tragismul sub care sunt nf i ate chipurile contemporanilor sau ale unor personaje istorice au la baz avertismentul pe care con tiin a artistului n elege s -l dea oric ror pericole de distrugere a valorilor umane. Dincolo de imaginile terifiante ale ira ionalismului, r zbate totu i umanitatea omniprezent i dominatoare. Paul Czanne se na te la 19 ianuarie 1839 n Aix-en-Provence, ora n apropierea Marsiliei. A fost un pictor francez, considerat n prezent cel mai mare nnoitor al picturii la sfr itul secolului al XIX-lea. El impreuna cu Van Gogh si cu Gauguin, a fost un reprezentant important al postimpresionismului. Reducerea perspectivei la valorile termice ale culorilor i directa sa referire la formele geometrice au f cut ca pictura lui Czanne s reprezinte puntea de trecere de la impresionism spre cubism, prima perioad a acestei ultime orient ri fiind numit de c tre unii teoreticieni ai artei, "faza czannian ". Opera lui Czanne, sintez ideal a reprezent rii naturaliste, marcheaz cu pregnan evolu ia artei moderne, al c rei limbaj o revolu ioneaz n direc ia unor experien e nea teptate.Intre principalele sale lucrari se numara si "Golful Marsiliei vazut de la Estaque"(1886), "Jucatorii de carti"(1893), "Natura moarta cu mere si portocale"(1899), "Muntele Sainte Victoire"(1900), "Les grandes baigneuses"(1906). Un peisaj recurent in lucrarile lui Cezanne este muntele Sainte-Victoire din regiunea Provence. Edgar Germain Hilaire Degas s-a nascut la 19 iulie 1834 la Paris.S-a distins cu talentul excep ional de desenator i cu pasiunea pentru obiectele efemere n mi care. mpreun cu Claude Monet, Auguste Renoir, Camille Pissarro este unul din intemeietorii impresionismului. Edgar Degas i-a p strat ns stilul s u propriu independent, pe care el l nume te realist. El a nceput cu academismul clasic, ns dup ctva timp revine la tematica realist , pentru care i-a c utat idei n teatrele pariziene, n lumea fascinant a balerinelor, atelierele modistelor, la cursele de cai sau n studierea corpului omenesc.Tablourile sale n ulei cu desenul precis i cu gama elegant a culorilor sunt completate cu tablourile n pastel de mai trziu saturate cu culori vii (de ex.: "Scen de balet", 1878-1880). A lasat dupa el o mostenire originala si multilaterala, de circa 2000 de lucrari, tablouri in ulei, pasteluri si sculpturi.Intre picturile lui importante, se regasesc si "Autoportret"(1863), "Curse de cai"(1862-1880), "Absintul"(1876), "Clasa de dans"(1873-1875), "Dansatoare pe scena"(1878), "Femeie pieptanandu-se"(1885).Eugne Henri Paul Gauguin, (n. 7 iunie 1848, Paris), a fost un pictor postimpresionist francez.Aventurier i geniu, Paul Gauguin a tiut s prevad viitorul, preg tind calea picturii moderne, influen nd pe fauvi ti i pe arti tii din gruparea Nabis. ntre mizerie i epuizare, c l torii i disperare, a ajuns s creeze opere extraordinare, n care red cu intensitate viziunea sa senzual asupra vie ii, preferand subiectele exotice si culorile pure, nemodulate.Intre picturile sale importante, se remarca "Fata din Tahiti (Areoi)"(1892), "Christ galben"(1889), "Viziune dupa predica"(1888), "De unde venim? Ce suntem? Incotro ne indreptam"(1897), "Cand te vei marita?"(1892), "Calul alb"(1898). douard Manet (nascut la 23 ianuarie 1832, Paris), a fost un pictor francez, precursor al impresionismului. Plecnd de la izvorul tradi iilor marilor mae tri, Manet a fost n m sur s lege sugestiile vremurilor vechi cu elementele moderne, fapt pentru care i s-a spus "pictor al zilelor noastre" (Charles Beaudelaire). Crea iile sale au strnit scandal i indignare, cu toate c Manet na dorit niciodat s provoace pe nimeni, a dorit numai s schimbe pictura i s-o renoiasc . Manet a fost ultimul pictor clasic i totodat primul pictor modern. Tablourile lui uimesc i ast zi i ne trezesc interesul, reprezentnd astfel o parte incontestabil a picturii universale.Cateva dintre picturile sale importante sunt "Concert in parcul Tuilleries"(1862), "Dejunul pe iarba"(1863), "Olympia"(1863), "Pe balcon"(1868-1869), "Bar la Folies-Bergere"(1881-1882). Amedeo Modigliani (n. 12 iulie 1884, Livorno - d. 24 ianuarie 1920, Paris) a fost un pictor i sculptor italian de origine evreiasc , stabilit n Fran a, reprezentant al " colii Pariziene" ("cole de Paris"), eviden iat n scurta sa via printr-o crea ie plin de elegan i rafinament, care dep e te grani ele manierismului, dand nastere unui stil propriu. Toat via a sa Modigliani este n c utarea frumuse ii perfecte, u or abstracte, care s reprezinte sinteza idealului visat cu concretul, reprezentat de model. Modelul sau preferat era Jeanne Hebuterne. Modigliani era atat de fascinat de frumusetea ei, incat portretele ei au fost considerate "scrisori de dragoste asternute pe panza".Lui Modigliani i-au pl cut cu prec dere dou genuri de pictur : portretul i nudul. n portrete reu e te remarcabil s surprind personalitatea modelului. Indiferent de faptul c portretizeaz persoane cunoscute sau anonime, l intereseaz exclusiv omul i sentimentele lui. n special n ultimii ani ai vie ii, a pictat portretele prietenilor s i Max Jacob, Paul Guillaume, Leopold Zborowski, Lunia Czechowska, nenum rate versiuni ale lui Jeanne Hbuterne precum i singurul lui autoportret (1919). Modigliani alunge te chipurile, deseneaz gturile, manifestnd nclina ie spre geometrizare i, asemenea creatorilor de m ti, "sculpteaz " cu ndr zneal nasuri abia schi ate dup modelul stiliz rilor africane.Intre operele sale importante se numara si: "Almaiisa"(1916), "Nu allonge"(1917), "Nu couch les bras croiss derrire la tte"(1917), "Portrait de Jeanne Hbuterne (tte de profil)"(1918), "Portrait de Jaques et Berthe Lipchitz"(1916), "Jeanne Hebuterne" (1918). Oscar-Claude Monet (nascut la 14 noiembrie 1840, Paris) a fost cel mai mare pictor impresionist, ramanand pe tot parcursul vietii, adept fidel al idealurilor impresioniste. El realiza diferite versiuni ale aceluiasi peisaj in aceeasi zi, surprinzand lumina si culorile ce se schimbau de-a lungul zilei. Monet a introdus tehnici inovatoare pentru a surprinde efectele efemere de lumina si atmosfera. Criticii au propus denumirea de "impresionism" dupa ce i-au privit tabloul "Impresie, rasarit de soare"(1872).Lucrarile sale ilustreaza in majoritate peisaje, in care o include si pe sotia sa adesea. Capodopera sa este considerata "Maci salbatici"(1873). Alte lucrari importante: "Femei in gradina"(1866-1867), "Dejunul pe iarba"(1865), "Terasa de la Sainte-Adresse"(1867), "Cotofana"(1869), "Strada Montorgeuil, impodobita cu steaguri"(1878), "La Manneporte"(1883),"Doamna cu umbreluta, profil din stanga"(1886), "Nuferi, armonie verde"(1899), "Nuferii"(1916). Pablo Ruiz y Picasso (n. 25 octombrie 1881, Malaga - d. 8 aprilie 1973, Mougins/Cannes), artist plastic spaniol, unul dintre cei mai prolifici si celebri artisti ai secolului XX. In cei aproape 80 de ani de cariera, a realizat picturi, sculpturi, stampe, decoruri de teatru, lucrari in ceramica, scriind si poezie si drama.La 26 de ani, Picasso a pictat "Domnisoarele din Avignon"(1907), actul de nastere al cubismului prin reprezentarea simbolica a corpurilor feminine. A a cum tablourile cubiste au descompus realitatea, i opera lui Picasso este o oglind care permite urm rirea artei n secolul al XX-lea i totodat via a particular a artistului.ntre anii 1908 i 1914 Picasso traseaz mpreun cu Georges Braque drumul unui mod revolu ionar de tratare a formelor, care va c p ta denumirea de Cubism, de la articolul criticului Louis Vauxcelles: " ei dispre uisc formele, reduc totul - locuri, figuri, case - la formele geometrice elementare, la cuburi". n realitate, Picasso i Braque ncearc s reprezinte obiectele tridimensionale pe suprafa a bidimensional a tabloului, f r a folosi mijloace iluzioniste, s reuneasc forma i suprafa a recurgnd la mijloacele unei picturi f r deosebiri ntre prim plan i fondul n perspectiv .ncepnd cu anul 1912, Picasso recurge la metoda "colajelor" (hrtie lipit , fr.: collage, papiers colls), cubismul intr n a a zis "faz sintetic ". n felul acesta, Picasso reu e te s accentueze i mai mult diferen a ntre suprafa a tabloului i relieful obiectelor reprezentate.Intre operele sale: "Femme en chemis dans un fauteuil"(1913), "Three Musicians"(1921), "Guernica"(1937), "Dora Maar au Chat"(1941), "Massacre in Korea"(1951), "Nude woman with a Necklace"(1968). Jackson Pollock (1912 - 1956), pictor american, a stat in fruntea curentului de arta americana numit expresionismul abstract. Acesta se baza pe ideea suprarealista de a da frau liber inconstientului prin tehnici automate care inlaturau controlul constient.Din anul 1946 ncepe perioada sa de crea ie cu adev rat novatoare, cnd se rupe complet de suportul figurativ, de poetica reprezent rii. E i perioada inova iilor tehnice, a ternnd culoarea prin picurare, prin scurgere (drip paintings). Cu aceast tehnic de action painting sau "pictur gestual " creeaz structuri coloristice complexe, conglomerate una ntr-alta, ca n "Cathedral" (1947). Lui Pollock i se datoreaz n cea mai mare parte demarajul unei picturi americane eliberate de modelele europene, de i, fire te, se pot g si filia iile sale ntr-o serie de demersuri ale suprarealismului, dadaismului i abstrac ionismului liric. Pollock mpinge ns pn la limit consecin ele unor tentative de a desprinde emo ia de orice aluzie metaforic i de a l sa impulsul creator s se declan eze f r constrmgere i f r nicio obliga ie explicativ . ntr-adev r, important este momentul crea iei, moment exploziv ce epuizeaz nevoia de expresie i comunicare. Traiectele de culoare, care se ntretaie ntr-o ame itoare mi care spa ial , angajeaz rela ii armonice, iar suprafa a se dovede te compus cu mult rigoare.Intre lucrarile lui Pollock : "Male and Female"(1942), "The Moon-Woman"(1942), "Stenographic Figure"(1943), "Blue (Moby Dick)"(1943), "The She-Wolf"(1943), "Eyes in the Heat"(1946), "The Key"(1946), "The Tea Cup"(1946), "Shimmering Substance"(1946), "Cathedral"(1947). Pierre-Auguste Renoir s-a nascut la 25 februarie 1841, Limoges nes-sur-Mer), unul din cei mai celebri pictori francezi, creator - mpreun cu Claude Monet, Alfred Sisley, Paul Czanne - al curentului impresionist. Dragostea lui pentru desen, art figurativ i portrete l-a ndep rtat mai trziu de impresionism. Sub influen a lui Ingres, ncepnd din anul 1883, universul s u coloristic devine mai blnd, picteaz trupuri feminine str lucitoare. Denumit pe drept "pictorul bucuriilor vie ii", Renoir picteaz cu pasiune pn n ultima clip a existen ei.Capodopera sa este considerata a fi "Pranzul grupului de vaslasi de pe malul apei"(1880-1881). Alte lucrari importante sunt "La loge"(1874), "Sena la Asnieres(schiful)"(1879), "Umbrelele"(1881-1886), "Dans la tara"(1882-1883), "Judecata lui Paris"(1913-1914), "La Grenouillere"(1869), "Pictorul Bazille la sevaletul sau"(1867), "Rafala de vant"(1878), "Alfred Sisley si sotia sa"(1868), "Julie Manet cu pisica"(1887), "Fiicele lui Catulle la pian"(1888).

Locul nasterii: Albi, Franta Henri de Toulouse-Lautrec s-a nascut pe data de 24 noiembrie 1864, in sudul Frantei. Fiul lui Comte Alphonse-Charles de Toulouse, Henri a fost ultimul mostenitor al acestei familii aristocrate. La varsta de 12 ani baiatul si-a rupt piciorul stang, iar doi ani mai tarziu pe cel drept. Oasele nu s-au vindecat normal si au incetat sa mai creasca; la maturitate era dezvoltat normal, dar avea picioare foarte scurte in comparatie cu restul corpului. A locuit in regiunea Montmartre din Paris, recunoscuta pentru spectacolele de cabaret si a pictat scene din viata boema a francezilor. Cluburi de dans, restaurante, piste pentru curse, prostituate - toate au fost reprezente in tablourile sale. Vincent van Gogh s-a nascut la 30 martie 1853 in Groot Zundert, Olanda.El a fost unul dintre cei mai mari pictori ai secolului 19, incadrandu-se in curentul post-impresionist.Ritmul in care picta era unul aparte, furibund, imaginile create de el exprimand durerea si pasiunea care ii topeau sufletul. A fost singurul artist care a realizat atat de multe lucrari intr-un timp atat de scurt: peste 800 de tablouri si mai mult de 1000 de desene, in doar zece ani.Capodopera sa este "Floarea soarelui"(1888), numele lui ramanand asociat cu cel al florii soarelui. Alte picturi cunoscute renumite mai sunt "Portretul lui Pere Tanguy"(1887-1888), "Cafeneaua de noapte"(1888), "Dormitorul di Arles al artistului"(1888), "Noapte instelata"(1889), "Lan de grau cu chiparosi"(1889), "Autoportret cu ureche bandajata"(1889), "Irisi"(1889).In timpul vietii sale a vandut doar un singur tablou. Andy Warhol ( n. 6 august 1928, Pittsburgh, Pennsylvania - d. 22 februarie 1987, New York) a fost un grafician, fotograf i pictor american, cea mai notabil personalitate a curentului artistic cunoscut ca Pop Art din Statele Unite.La nceputul anilor aizeci, Warhol se apuc de pictur , ceea ce nu nseamn totu i c se desparte de estetica reclamei. Ciclurile de sticle Coca-Cola i cutiile de sup Campbell s sunt produse pure ale culturii populare de mas . n scurt vreme, artistul adaug n compozi iile sale bancnote, fragmente de benzi desenate i reproduceri ale portretelor stelelor de cinema (Marilyn Monroe, polimer sintetic, 1964).Prin culori ip toare, stridente, prin repetarea imaginii aceluia i obiect sau prin ilustrarea unor acte de violen sau accidente, aceste opere devin ilustrarea civiliza iei americane. Warhol locuie te n atelierul-fabric - "Factory" - care n scurt vreme va deveni un loc de ntlnire pentru avangarda newyorkez . Din sfera activit ilor sale artistice face parte totodat i un film experimental, executat n colaborare cu un ansamblu vocal-instrumental - "The Velvet Underground" - i, nu n ultimul rnd, produc ia de videoclipuri i creearea studioului "Andy Warhol TV".Intre cele mai cunoscute picturile sale se numara portrete cu Marilyn Monroe, Mick Jagger, Leo Castelli, Mao, Elizabeth Taylor. Constantin Brncu i (1876-1957)Constantin Brncu i, remarcat prin talentul s u, frecventeaz cursurile colii de Arte i Meserii din Craiova, coala de Belle-Arte din Bucure ti apoi coala de Arte Frumoase din Paris. Brncu i se afl la polul opus fa de Paciurea, abordnd alt stil n sculptur . El nva tehnica modelajului n atelierul lui Rodin din Paris. Printre numeroase lucr ri cum ar fi: Portretul pictorului D r scu , Orgoliu , Supliciu , Rug ciunea , S rutul , Cumin enia p mntului .Unele lucr ri sunt inspirate din stilistica artei bizantine ( Rug ciunea ). n cele dou lucr ri: S rutul i Cumin enia p mntului , Brncu i renun la modelaj folosind cioplitul n piatr pentru a da senza ia unei lucr ri arhaice. n 1910, acesta ncepe s sculpteze n lemn, ntorcndu-se la tehnicile sculpturii din arta romneasc popular dar i din sculptura african precum este sculptura numit Pas rea m iastr . n 1918 sculpteaz n lemn primele coloane, care vor c p ta form definitiv n 1938 sub forma Coloanei f r sfr it f cnd parte din ansamblul de la Trgu Jiu. Ansamblul de la Trgu Jiu a fost realizat n memoria solda ilor c zu i n primul r zboi mondial. Traseul pe care sunt amplasate elementele ansamblului ncepe de la Masa t cerii , se continu cu Poarta s rutului reprezentnd teritoriul iubirii, apoi biserica a ezat pe acela i ax i se ncheie cu Coloana ca simbol al ascensiunii spirituale. Sorin Ilfoveanu (n. 23 mai 1946, Cmpulung Muscel) este un pictor i desenator romn contemporan, recunoscut n ar i peste hotare. Pnzele lui Sorin Ilfoveanu sunt dominate de reprezent ri care iau n considerare atrac ia uman pentru schimbarea aparen elor.Femeia din crea ia artistului trimite spre tinere e i mister, spre matricea energiilor i reveria perioadei de gesta ie. Chipul i trupul ei caut tr irilele materne, artistul urm rind normalizarea bioritmurilor ori dep irea dizarmoniilor din timpul gesta iei. Visul intrauterin - parc inspirat de acela al lui Salvador Dali - este obsesiv i se conjug cu experien a real din timpul gesta iei. Invocarea p s rii n locul f tului exprim o perspectiv pozitiv : ea e mesajul voin ei divine. Numeroasele conota ii erotice par s reflecte eternitatea, originile, voca ia maternal a femeii. Ca orice vis tor incurabil, Sorin Ilfoveanu revine mereu la genez , la o ea-simbol, la mama ca expresie a vie ii. E n aceste reprezent ri o ncercare de a deriva inderivabilul, o psihologie ce vrea s probeze natura omului n complementaritatea ipostazelor sale. n asemenea ocazii, artistul dezv luie importan a culturii interioare.Desenele artistului arat preocuparea pentru eul profund, eliberat de prejudec i i a az mai presus de timpuri i spa ii.V zut n diversitatea manifest rii sale, femeia din pnzele artistului este n primul rnd simbolul dragostei. i este denun at comportamentul sexual ambivalent, seduc ie i refuz n acelasi timp. Ea apare ca o fiin firav i rezistent totodat , idee-materie a fertilit ii i a sexuali ii, capabil de contradic ii i confrunt ri. Invoca ia maestrului d o mare speran prin curajul stiliz rii tr s turilor socotite tabu, prin ironiile i libertatea de construc ie a propiului dialog cu mo tenirile arhaice. Amalgamnd tras turile spiritului i sufletului, artistul confer un farmec aparte crea iilor sale. Libertatea liniilor fiec rui desen face posibil dezvoltatea mpreun a trecutului i viitorului. Nu oricum ns , ci n func ie de filosofia i crezul s u; n func ie de apropierea elementelor nea teptate, pline de absurd, dar i de tr iri transcedentale.Simplitatea stilistic este un mod de a fi al maestrului. Minu ia i pasiunea pentru redarea visului cu ochii deschi i sunt nso ite de o tiin i o pl cere a desen rii simbolurilor. Gra ie unei profunde atrac ii pentru cunoa terea omului i a istoriei lui meandrate, Sorin Ilfoveanu recreaz , n stilul s u, cteva din marile teme ale culturii. El simte i con tientizeaz mi carea fiin ei dinspre trecut spre viitor, dezvaluindu-i misterele spirituale n limbaje artistice ndelung exersate. Admirabila gramatic a formelor, arta desenelor maestrului Sorin Ilfoveanu anim un univers f r de nceput i f r de sfr it. (Victor Neumann, Interoga iile metafizice ale artistului) Corneliu Baba (n. 18 noiembrie 1906, Craiova - d. 28 decembrie 1997, Bucure ti) a fost un pictor romn, cunoscut mai ales pentru portretele sale, dar i pentru alte tipuri de tablouri i ilustra ii de c r i.Aproape toate operele lui Corneliu Baba au r mas n Romnia, abia dac exist vreun muzeu mai important din ar care s nu aib m car o oper de-a sa. Una dintre pu inele opere din afara Romniei este tabloul impresionist numit Frica, aflat la Muzeul Szepmuveszeti din Budapesta. Printre cele mai importate opere sunt o serie de portrete care au determinat criticii s -l compare cu Francisco Goya. Printre acestea sunt portretul din 1952 al lui Mihail Sadoveanu (aflat la Muzeul de Art Timi oara) i portretul din 1957 al lui Krikor Z. Zambaccian (la Muzeul Zambaccian, tot n Bucure ti). Aceasta art a jocului de lumini, furat de la Rembrandt van Rjin este preponderent n tablourile care prezint portretele altor personalita i cum ar fi Lucia Sturdza-Bulandra, George Enescu, Tudor Arghezi. n portretele sale a acordat o aten ie deosebit minilor, ca element cheie n caracterizarea personalit ii umane, exact ca Rembrandt i marii portreti ti din coala olandez . Corneliu Baba este cel mai mare portretist romn. i preg tea portretele, pe urmele maestrului s u Rembrandt, printr-un un num r uria de schi e ale minilor sau ochilor. 1938 - Locul nasterii: Saxonia, Germania. Georg Baselitz, pionierul renasterii expresionismului, s-a mutat in Berlinul de Vest dupa ce a fost exmatriculat din scoala din Berlinul de Est, din cauza ca prezenta o "imaturitate socio-politica". Prima lui expozitie a avut loc in Berlinul de Est si a iscat un mare scandal din cauza semnificatiilor erotice ale operei sale. Sustinea ca "obiectul nu exprima nimic...pictura spune totul." A incercat sa exploreze granitele dintre figurativ si abstract. Intentia sa era ca privitorul sa observe detaliile pure abstracte, inainte de a se concentra asupra continutului. Uriasele sculpturi in lemn pe care le-a inceput in 1979 si care reprezentau capete si figuri imense dovedesc atractia artistului pentru sculptura africana. Jean-Michel BasquiatFiu al unui tat haitian i al unei mame puertoricane, Basquiat a fost primul care a reu it s nl ture prejudec ile ce ineau arti tii de culoare n afara elitei artistice. Curatorii au afirmat c ascensiunea sa spectaculoas a ajutat la deschiderea drumului pentru al i afro-americani eminen i, inclusiv pentru pre edintele Barack Obama, n scut un an dup Basquiat: Jean-Michel Basquiat este o verig foarte important n procesul care a dus la eliberarea americanilor de culoare a afirmat curatorul Dieter Buchhart, ad ugnd c lupta artistului cu rasismul era o tem major a operei sale. Este politic n mod explicit, ridicnd probleme legate de ras i ntreb ri despre capitalism, n cele mai curajoase moduri. nceput n 1976, Basquiat i prieten Al Diaz a nceput spray-pictura graffiti pe cl diri n Lower Manhattan , care lucreaz sub pseudonimul Samo . Mesajele modele, cum ar fi inscris ", plus sigur crede .. Samo" i "Samo ca o clauz derogatorie." La data de 11 decembrie 1978, Village Voice a publicat un articol despre graffiti. [12] Proiectul Samo sa ncheiat cu epitaful "Samo este mort," nscrise pe pere ii de SoHo cl dirilor n 1979. [13] horia Bernea (n. 14 septembrie 1938, Bucure ti; d. 4 decembrie 2000, Paris) a fost un pictor romn, fiul sociologului i etnologului Ernest Bernea. El a de inut ntre anii 1990-2000 func ia de director general al Muzeului ranului Romn. A debutat public ca pictor n anul 1965, la Cenaclul Tineretului al Uniunii Arti tilor Plastici.A fost membru al grupului de la Poiana M rului, membru al grupului "Prolog", a lucrat n taberele de crea ie de la V ratec i Tescani, apoi la Paris i n sudul Fran ei, n Provence.A avut numeroase expozi ii personale sau de grup la Richard Demarco Gallery (1970-1971), College Gallery al Universit ii din Birmingham, Sigi Krauss Gallery n Covent Garden (1971), Compass Gallery din Glasgow (1971), Richard Demarco Gallery (1976), Generative Art Gallery, Londra (1976) etc [1].n perioada 1998-1999 a realizat la Roma mpreun cu teologul, antropologul i diplomatul Teodor Baconsky (pe atunci ambasador al Romniei pe lng Sf. Scaun), o m rturie ilustrat despre "Roma bizantin ": Roma caput mundi. Un ghid subiectiv al Cet ii Eterne (sprijinit pe dialoguri, note, fotografii, acuarele i desene) adev rat "nou punere n scen " a miracolului roman.Pictorul Horia Bernea a fost membru al Comisiei Monumentelor Istorice i al Grupului de Reflec ie pentru nnoirea Bisericii.n anul 1997,

Muzeul Na ional de Art al Romniei Departamentul de Art Contemporan a editat un album de picturi ale lui Horia Bernea. n textul "Avantajele spirituale ale unui artist din Est" publicat n acela i album, Horia Bernea i-a f cut o adev rat profesiune de credin : tefan Cl ia (n. 15 mai 1942, Bra ov) este un pictor romn. tefan Cl ia s-a n scut la 15 mai 1942, n Bra ov. La vrsta de doi ani se mut mpreun cu p rin ii n F g ra Studiintre anii 19551963, urmeaz cursurile liceului de Arte Plastice din Timi oara, avndu-l ca profesor pe graficianul Julius Podlipny. ntre anii 1964-1970, este student al Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucure ti, absolvind ca ef de promo ie, la clasa Profesor Corneliu Baba. Aici este coleg, printre al ii, cu Sorin Ilfoveanu i Sorin Dumitrescu. tefan Cl ia i-a expus operele n numeroase expozi ii n Norvegia, Elve ia, rile de Jos, Danemarca i, binen eles, n Romnia. Picturile sale au fost achizi ionate de c tre, printre altele, Muzeul de Art Contemporan [1] din Oslo, Norvegia, Muzeul de art fantastic de la Gruyre, Elve ia, precum i de c tre Muzeul Na ional de Art , Muzeul Na ional de Art Contemporan , Muzeul Brukenthal din Sibiu. Alexandru Ciucurencu (n. 27 septembrie 1903, Ciucurova, Tulcea - d. 27 decembrie 1977, Bucure ti) a fost un pictor romn. A nceput s picteze n 1916 la Tulcea, ca ucenic al zugravului Mihail Paraschiv. [1].A studiat pictura la coala de Arte Frumoase din Bucure ti (1921 - 1928), unde i-a avut ca profesorii pe George Demetrescu Mirea i pe Camil Ressu. Dup ce a lucrat un timp cu grupul de arti ti care formau coala de la Baia Mare, a studiat la Academia Julian din Paris i n atelierul lui Andr Lhote[1] . n 1948, a devenit profesor, apoi redactor (1957- 1968), la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucure ti. A fost membru corespondent al Academiei Romne din 1963.Colorist exultant ntr-o faz ini ial , a evoluat spre o palet mai rafinat , un desen concis i compozi ii geometrizate. n prima perioad de crea ie a pictat mai ales naturi moarte, nuduri i peisaje, care se remarc prin armonie coloristic . Dup 1944, Ciucurencu i-a schimbat tematica, realiznd compozi ii cu subiecte istorice sau sociale. A mai pictat i portrete ale personalit i culturale (Sonia Cluceru, Krikor H. Zambaccian, George C linescu, Mihail Jora, etc.) sau portrete de muncitori i peisaje industriale. Willem de Kooning (24 aprilie 1904 - 19 martie 1989), pictor abstract expresionist, unul dintre cei mai importanti artisti ai perioadei postbelice, singurul sau rival pe masura fiind Jackson Pollock. S-a impus prin compozitiile sale elaborate, in care imbina imaginile abstracte cu cele figurative. Desi lucrarile sale par spontane, in realitate Kooning lucra indelung si cu deosebita meticulozitate la fiecare tablou. Spre deosebire de alti artisti, prefera sa lucreze in timpul zilei, intensiv, preferand atelierele foarte luminate. Lucrarile sale abstracte se remarca printr-o anumita doza de umor si o latura erotic-mecanicista pronuntata. Henri-Robert-Marcel Duchamp (28 iulie 1887 - 2 octombrie 1968), pictor francez, adept al dadaismul si suprarealismului conceptual. A fost si sculptor si scriitor.Arta si ideile lui Duchamp, intr-o masura poate mai mare decat in cazul oricarui alt artist al secolului XX, au incercat sa exemplifice gama larga a posibilitatilor unei abordari conceptuale a operei de arta. Duchamp a refuzat mereu sa accepte standardele si metodele deja stabilite ale lumii artistice, reusind prin creatiile si mai ales prin atitudinea sa sa modifice radical conceptia publicului asupra artei. Refuzand sa se repete, sa creeeze serii comerciale pentru bani si celebritate, sa aiba un stil usor de recunoscut sau sa participe regulat la expozitii, Duchamp a fost un adevarat anti-artist. Mai curand aspectele teoretice ale creatiei sale, precum si personalitatea sa neconventionala, au avut un impact puternic asupra artistilor secolului XX, Duchamp devenind una dintre principalele influente. Chiar daca nu a fost un artist prolific, lasand un numar mic de lucrari, Duchamp a starnit controverse si a schimbat directia in care a evoluat avangarda secolului XX.Nascut la Blainville, a fost fratele artistului Raymond Duchamp-Villon. A inceput sa picteze din 1908, iar dupa ce a realizat o serie de panze in stil fovist, a inceput sa experimenteze, creand cea mai faimoasa dintre lucrarile sale, "Nu Descendant un Escalier N2", in 1912. Lucrarea a provocat stupoare cand a fost expusa in 1913 la Armory Show, in New York. Duchamp a lucrat foarte putin dupa 1915, desi pana in 1923 a lucrat la capodopera sa, "La marie mise nu par ses clibataires", cunoscuta in alta versiune ca "The Large Glass", realizata in ulei si sarma pe sticla si primita cu entuziasm de suprarealisti. In domeniul sculpturii Duchamp a introdus doua dintre inovatiile secolului XX : arta kinetica si arta "ready-made". Lucrarile sale "ready-made" erau pur si simplu obiecte comune, cum ar fi un banal suport pentru sticle. Dupa aceasta scurta perioada creativa, Duchamp s-a multumit sa ii lase pe altii sa dezvolte temele pe care le lansase, influentand aparitia si dezvoltarea suprarealismului, dadaismului si pop art. A devenit cetatean american in 1955. 1948 - Locul nasterii: New York, SUAEric Fischl a devenit cunoscut prin lucrarea "Sleepwalker", 1979, imaginea unui copil zbatandu-se in apa. ischl a reusit sa contureze intr-un mod uimitor aspecte grotesti din viata oamenilor, copii chinuiti, scene violente si tulburatoare. 1922 - Stand langa carpeLocul nasterii: Berlin, Germania Lucian Freud s-a nascut in Berlin in 1922. Picturile sale sunt destul de usor de recunoscut datorita magiei inexplicabile pe care o emana si a formelor special create. Tinerii adepti ai renascentismului au studiat cu atentie anatomia umana si au reprezentat detaliile elementelor ilustrate. Freud este unul din artistii care se indeparteaza cel mai mult de orice intelectualizare sau textualizare posibila a imaginii. Pictura se elibereaza astfel de constrangerea unei relatii artificiale cu conceptele poeziei sau ale filosofiei, redevenind o arta a vizibilului, regasind o anumita obiectivitate a ochiului biologic si un realism al proximitatii intime. Stilul sau, mai ales dupa 1958, nu mai incearca sa propuna nici o asociere, nici o conceptualizare. 1904 - 1948 AgonieLocul nasterii: Khorkom, Armenia Arshile Gorky, artist armean, a dezvoltat un nou gen de pictura abstracta inspirata din suprarealism. Lucrarile sale se caracterizeaza prin simplitatea si conturarea atenta a liniilor, transformand imaginea femeii intr-o adevarata icoana. Artistul marturisea ca "ochii unei armence vorbesc inainte ca buzele sa se miste si mult dupa ce se opresc". Unii critici de arta considera ultimii ani ai acestui pictor drept perioada care a definit intreaga sa munca. Jeff Koons a devenit cel mai bine cotat artist in viata dupa ce in noiembrie a vandut lucrarea "Hanging Heart (Magenta/Gold)" la Sotheby's, New York, pentru 23.6 milioane dolari. Jeff Koons, unul dintre cei mai bine cotati artisti contemporani, renumit pentru instalatiile sale adesea stranii, parodiind inteligent kitsch-ul, va expune anul viitor 12 pana la 15 lucrari de mari dimensiuni la Versailles. Printre lucrarile selectate s-ar putea gasi si "Split-Rocker", una dintre cele mai mediatizate creatii Koons, aflata in prezent in colectia miliardarului francez Francois Pinault. "SplitRocker" este practic o instalatie alcatuita din zeci de mii de ghivece de flori. 1929 - Draperie moale versiunea albastraLocul nasterii: Stockholm, Suedia Claes Oldenburg s-a nascut pe data de 28 ianuarie 1929 in Stockholm dar s-a mutat impreuna cu familia in Statele Unite, apoi in Norvegia si in final la Chicago. Oldenburg a studiat literatura si arta la Universitatea Yale. Primul monument a fost realizat in anul 1967 si s-a intitulat "Placid Civic Monument". Sculptura abstracta a fost plasata in apropiere de Muzeul de Arta Metropolitan din New York. Incepand cu anul 1960, acesta a creat lucrari importante si pentru alte orase. In 1969, piesa intitulata "Lipstick" a fost expusa la Universitatea Yale. Sorin Dumitrescu (n. 18 martie 1946, Bucure ti) este un pictor i grafician romn, discipol al P rintelui Constantin Galeriu, profesor universitar la Universitatea Na ional de Arte Bucure ti, membru corespondent al Academiei Romne din 2006. 1969 Absolv Institutul de arte frumoase din Bucure ti, la clasa maestrului Corneliu Baba, avndu-i colegi, printre al ii, pe Mihai Cismaru , tefan Cl ia, Sorin Ilfoveanu .Din 1969 particip la anualele i bienalele republicane i la Saloanele Municipiului Bucure ti1981 Fondeaz Gruparea 9+1 mpreun cu : Horia Bernea, Florin Ciubotaru, Marin Gherasim, Horea Mihai, Vasile Gorduz, Napoleon Tiron, Bata Marianov, Doru Covrig.Fondatorul Editurii i Funda iei AnastasiaIni iatorul i curatorul galeriei Catacomba, al c rei program s-a remarcat n anii 1992-2001 prin promovarea pe simeze i, n general, n spa iul dezbaterii publice, a unei arte de mare anvergur spiritual 2006 Devine membru corespondent al Academiei Romne Eugne Henri Paul Gauguin, (n. 7 iunie 1848, Paris - d. 8 mai 1903, Atuona/Insulele Marchize, Polinezia Francez ), a fost un pictor postimpresionist francez. Aventurier i geniu, Paul Gauguin a tiut s prevad viitorul, preg tind calea picturii moderne, influen nd pe fauvi ti i pe arti tii din gruparea Nabis. ntre mizerie i epuizare, c l torii i disperare, a ajuns s creeze opere extraordinare, n care red cu intensitate viziunea sa senzual asupra vie ii. Primele picturi cunoscute ale lui Gauguin dateaza din 1871, in jurul varstei de 30 de ani. In 1883, Gauguin a renuntat la bursa; problemele financiare bateau la usa. In 1885, si-a lasat familia in Copenhaga in grija socrilor sai si s-a intors in Paris. Intre 1886 - 1888 a lucrat impreuna cu Emile Bernard, Laval si Meyer de Haan, a creat in aceasta perioada lucrari reprezentative in opera, printre care si "Breton Girls Dancing, Pont-Aven." Eugene Henri Paul Gauguin (7 iunie 1848 - 9 mai 1903), pictor postimpresionist. Unul dintre cei mai cunoscuti si apreciati artisti plastici, creator si promotor al sintetismului, a prefigurat si influentat numeroase curente ale artei moderne, in special fovismul. In afara tablourilor cu tenta exotica a realizat si numeroase gravuri in lemn. Initial un om de afaceri de succes, dupa ce fusese marinar, Gauguin a descoperit pictura si mai ales impresionismul prin intermediul lui Pissarro si Cezanne, cu care s-a imprietenit. Autodidact, munceste enorm si in scurt timp incepe sa expuna alaturi de grupul impresionistilor. Isi abandoneaza sotia si cei cinci copii la Copenhaga, se dedica exclusiv artei renuntand la afaceri si pleaca in Franta. Nu peste mult timp, haituit de creditori si plin de datorii paraseste definitiv

Europa si, cu o singura exceptie, isi va petrece tot restul vietii in Tahiti si Insulele Marchize. Aici descopera fascinatia artei exotice, iar paradisul in care se refugiaza confera artei sale noi valente : culorile devina mai intense, tusele mai dure, iar subiectele sunt alese in general din viata noii comunitati polinesiene. Moare pe 9 mai in Insulele Marchize, unde este si inmormantat. Roy Fox Lichtenstein (n. 27 octombrie 1923 n Manhattan d. 29 septembrie 1997 n Manhattan) a fost un pictor i sculptor american reprezentativ al mi c rii Pop art. Al turi Andy Warhol, Richard Hamilton, Lichtenstein a fost unul din cei mai reprezentativi arti ti ai acestei mi c ri a secolului 20. rg Immendorff (June 14, 1945 in Bleckede, Lower Saxony May 28, 2007 in Dsseldorf) was one of the best known contemporary German painters; he was also a sculptor, stage designer and art professor. He studied at the Art Academy in Dsseldorf (Kunstakademie Dsseldorf) under Joseph Beuys. The academy expelled him because of some of his (left-wing) political activities and neo-dadaist actions. From 1969 to 1980 he worked as an art teacher at a public school, and then as a free artist, holding visiting professorships all over Europe. In 1989 he became professor at the Stdelschule in Frankfurt am Main and in 1996 he became professor at the Art Academy in Dsseldorf the same school that had dismissed him as a student. His paintings are sometimes reminiscent of surrealism and often use irony and heavy symbolism to convey political ideas. He named one of his first acclaimed works "Hrt auf zu malen!" ("Stop painting!")[2] He was a member of the German art movement Neue Wilde. Best known is his Cafe Deutschland series of sixteen large paintings (1977-1984) that were inspired by Renato Guttuso s Caff Greco; in these crowded colorful pictures, Immendorff had disco-goers symbolize the conflict between East and West Germany. Since the 1970s, he worked closely with the painter A. R. Penck from Dresden (in East Germany).He created several stage designs, including two for the Salzburg Festival. In 1984 he opened the bar La Paloma near the Reeperbahn in Hamburg St. Pauli and created a large bronze sculpture of Hans Albers there. He also contributed to the design of Andr Heller's avant-garde amusement park "Luna, Luna" in 1987. Immendorff created various sculptures; one spectacular example is a 25 m tall iron sculpture in the form of an oak tree trunk, erected in Riesa in 1999. Anselm Kiefer (born March 8, 1945) is a German painter and sculptor. He studied with Joseph Beuys and Peter Dreher during the 1970s. His works incorporate materials such as straw, ash, clay, lead, and shellac. The poems of Paul Celan have played a role in developing Kiefer's themes of German history and the horror of the Holocaust, as have the spiritual concepts of Kabbalah.In his entire body of work, Kiefer argues with the past and addresses taboo and controversial issues from recent history. Themes from Nazi rule are particularly reflected in his work; for instance, the painting "Margarethe" (oil and straw on canvas) was inspired by Paul Celan's well-known poem "Todesfuge" ("Death Fugue").His works are characterised by a dull/musty, nearly depressive, destructive style and are often done in large scale formats. In most of his works, the use of photography as an output surface is prevalent and earth and other raw materials of nature are often incorporated. It is also characteristic of his work to find signatures and/or names of people of historical importance, legendary figures or places particularly pregnant with history. All of these are encoded sigils through which Kiefer seeks to process the past; this has resulted in his work being linked with a style called "New Symbolism." Realismul socialist reprezint doctrina comunist oficial proclamat n 1932 de Comitetul central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, privind stilul i con inutul obligatoriu al crea iilor din domeniul literaturii, artelor plastice i muzicii, directive care mai trziu - dup cel de-al doilea r zboi mondial - au devenit obligatorii n ntregul lag r al rilor comuniste satelite ale Uniunii Sovietice. Att n pictur , ct i n sculptur temele predominante erau muncitorii din fabrici i ranii colhoznici, figurile conduc torilor Lenin i Stalin, scene cu caracter revolu ionar sau din via a zilnic . Arti tilor li s-a dat ca exemplu de art realist operele lui Ilia Efimovici Repin.Reprezentan i tipici ai acestui stil au fost pictorii Serghei Gherasimov ("S rb toare n colhoz", 1937), Aleksander Gherasimov ("Stalin i Voro ilov n Kremlin", 1938), Boris Vladimirski ("Trandafiri pentru Stalin", 1949), Mihail Nesterov i sculptori a Vera Muhina ("Muncitorul i colhoznica", 1937).

James Rosenquist (born November 29, 1933) is an American artist and one of the protagonists in the pop-art movement. From 1957 to 1960, he earned his living as a billboard painter. This was perfect training, as it turned out, for an artist about to explode onto the pop art scene. Rosenquist deftly applied sign-painting techniques to the large-scale paintings he began creating in 1960. Like other pop artists, Rosenquist adapted the visual language of advertising and pop culture (often funny, vulgar, and outrageous) to the context of fine art. Rosenquist achieved international acclaim in 1965 with the room-scale painting F-111.Rosenquist has said the following about his involvement in the Pop Art movement: "They(art critics) called me a Pop artist because I used recognizable imagery. The critics like to group people together. I didn't meet Andy Warhol until 1964. I did not really know Andy or Roy Lichtenstein that well. We all emerged separately."[2] In addition to painting, he has produced a vast array of prints, drawings and collages. One of his prints, Time Dust (1992), is thought to be the largest print in the world, measuring approximately 7 x 35 feet.In 1994 he created the print Discover Graphics in celebration of a Smithsonian educational program detailing the printmaking process. The print's proceeds supported the Smithsonian Associates' cultural and educational programs, and an original of the lithograph hangs in the Smithsonian Art Collectors Program's ongoing exhibition, Graphic Eloquence in the S. Dillon Ripley Center in the National Mall Robert Rauschenberg (October 22, 1925 May 12, 2008) was an American artist who came to prominence in the 1950s transition from Abstract Expressionism to Pop Art. Rauschenberg is well-known for his "Combines" of the 1950s, in which non-traditional materials and objects were employed in innovative combinations. Rauschenberg was both a painter and a sculptor and the Combines are a combination of both, but he also worked with photography, printmaking, papermaking, and performance.[1][2] He was awarded the National Medal of Arts in 1993.[3]Rauschenberg lived and worked in New York City as well as on Captiva Island, Florida until his death from heart failure on May 12, 2008.[4] Rauschenberg's approach was sometimes called "Neo Dadaist," a label he shared with the painter Jasper Johns.[21] Rauschenberg's was quoted as saying that he wanted to work "in the gap between art and life" suggesting he questioned the distinction between art objects and everyday objects, reminiscent of the issues raised by the "Fountain," by Dada pioneer, Marcel Duchamp. At the same time, Johns' paintings of numerals, flags, and the like, were reprising Duchamp's message of the role of the observer in creating art's meaning.Alternatively, in 1961, Rauschenberg took a step in what could be considered the opposite direction by championing the role of creator in creating art's meaning. Rauschenberg was invited to participate in an exhibition at the Galerie Iris Clert, where artists were to create and display a portrait of the owner, Iris Clert. Rauschenberg's submission consisted of a telegram sent to the gallery declaring "This is a portrait of Iris Clert if I say so." Critics originally viewed the Combines in terms of the formal aspects of art, shape, color, texture, and the composition and arrangement of these. This 1960's view has changed over time so that more recently critics and art historians see the Combines as carrying codified messages difficult to decipher because there is no apparent order to the presentation of the objects. Martin Kippenberger (25 February 1953 in Dortmund 7 March 1997 in Vienna) was a German artist known for his extremely prolific output in a dizzying range of styles and media as well as his provocative, jocular and hard-drinking public persona. During the last 10 years of his life he created a series of drawings on hotel stationery, which are commonly referred to as the 'hotel drawings'.[1][2] He died at age 44 from liver cancer.[3] Kippenberger's artistic reputation and influence has grown since his death. He has been the subject of a several large retrospective exhibitions, including at the Tate Modern in 2006 and "the Problem Perspective" at the Museum of Contemporary Art, Los Angeles, in 2008; the exhibition traveled to the Museum of Modern Art, New York, in 2009.[3]In 2008 his sculpture of a toad being crucified called Zuerst die Fsse ("First the Feet") was allegedly condemned by Pope Benedict as blasphemous[5][6].He was a member of the Lord Jim Lodge.