SCALA DE AI\XIETATE HAMILTON

Examinatorul evalueazd, prezen\a gi intensitatea simptomului i simptomele ce nu pot fi observate direct de cdtre acesta sunt evaluate cerAnduintr-o perioadd ce cuprinde cele 3 zile de dinaintea interviului. Durata intrev minute, aceasta fiind bine si se desfdgoare la aceeagi or| a zilei (de obicei pentru a se evita variafiile circadiene ale simptomatologiei). Interviul este asemlnitor oricdrui alt interviu clinic. scala HAS poate fie la inceputul gi sfirgitul unui tratament, fie sdptimanal, pentru a urm[ri evol Pentru toli itemii s-a convenit cI fiecare nivel il include pe cel prece include nivelurile 2 qi 1). o funcfionare normal[ se coteazd intotdeauna cu 0. Pentru evaluarea cantitativ[ a atacurilor de panic[ ss lecrqrnand[ util HAS - P (Hamilton Anxiety Scale - panique), spre deosebire, de..HAS - G
Generalisee)

momentul intrevederii;
subiectului sd le descrie rii nu poate depSgi 30 de tre orele 9-10 dimineata,
aplicatd fie o singurd datd ia anxietdfii.

nt (de exemplu, nivelul

urmetoare
a

scalei:

ilton Anxiety Scale

1.

HAS

Atacul de panicd se definegte ca fiind un atac de anxietate spontan[ dezvol 10 minute, uffnare sau nu a unor factori de stress asociafi gi definit de cel anxietate citate de figa de cotare de la A la L. Se inregistreayl numrrul atacuri sdptdmdni sau se fac inregistrrri s6pt6mdnale atunci cdnd se incearc[, de exem Se completeazd.frsa de cotare HAS - p cu privire la atacul de pani noteazd criteriile DSM-III a$a cum sunt ele precizateln fig[. cotarea se face conform unei scale de la 0 la 4, in functie de intensi este ea descris[ in definirea itemilor.

- P (atacul de panicl)

du-se timp de maximum

ulin 3 din simptomele

de

r de panicd din ultimele 3 u, un anumit tratament. din periaoda cercetatd. Se tea simptomului, a$a cum

HAS - G (anxietatea generalizatd) Dacd a existat un atac de panicl ?n ultimele 3 zire inaintea examindrii, xaminatorul trebuie se se intrebe cu privire la anxietatea dintre atacuri. in asemenea cazuri sau atunc cflnd nu existl atacuri de panicl clinicianul se serve$te de HAS - G pentru a evalua anxietatea general ; criteriile HAS pentru anxietatea generalizati sunt - scor global 0-5 = absenta anxietdlii I 6-14 = anxietate minor[ superior sau egal cu 15 = anxietate major[.

2.

DEFINIREA ITEMILOR $I COTAREA LOR

l.

Anxietatea:

St6ri emolionale de incertitudine cu privire la viitor mergflnd de I

l.

nelinigte, sentimente de

insecuritate, iritabilitate, aprehensiune p0nd la o teroare imposibil de co at. 0 - fdrdtulburdri 1 = subiectul se simte pufin mai nesigur qi poate pufin mai irirtabil.ca de o i 2 = subiectul exprimd mai clar anxietatea, aprehensiunea gi'iiiiabilitea, care le gdsegte greu de stipdnit. Totugi, acestea nu il tulburd in viafa cotidian[. 3 = Anxietatea gi nesigurnfa perturbd uneori viafa lui cotidiani. 4 =Trdirea terorii este atdt de grecventr incat penubd grav viafa obiqnuiti subiectului.

2.

Tensiunea:

3 = agitatia interioard gi nervozitatea sunt at6t de intense $i frecvente incdt rturbd pe moment munca cotidiani a subiectului 4 = tensiunea interioar[ gi agitalia perturbl in permanenf d"viafacotidian[ a sub tului

Acest item include incapacitatea de a se relaxa, nervozitatea, tensi e corporale, tremurdturile incapacitatea de sta locului precum qi fatigabilitatea. 0 = fdrd tulburiri I = subiectul spune ci e ceva mai tensionat gi mai nervos ca de obicei 2 = subiectul exprimi clar faptul cd este incapabil de-a se relaxa, c[ este std it de o agitalie interio arfu pe care nu o poate controla decflt cu greu, dar care rdmdn totu$i flrd o influenId majorA asupra vie i lui cotidiene.

Frica: Este un tip de anxietate particulard care cre$te in clipele in care subiec se gdseqte in situaJii mai speciale, de ex. camere deschise sau inchise, cdldtoria cu trenul sau autobr . Subiectul se simte bine dac[ evit[ aceste situa{ii. Este important s[ notdm dacr anxietatea fobici a mai pronun[at6, in timpul actualului episod decdt de obicei. 0 = absenfa fricii; 1 = indoiald, cu privire la existenta unei asemenea frici; 2 = pacientul a resimfit anxietatea fobici, dar numai rar gi a putut s-o cont leze in intregime; 3 - pacientul are dificult{i in a st[pini sau a ?nvinge anxietatea fobicI are a perturbat pdn[ la un anumit grad viafa gi munca lui cotidianb.; 4 - anxietatea fobicd perturbl sever $i continuu viafa cotidian[;

3.

4.

Insomniile:

Acest item include doar experienfa subiectiv[ a pacientului asupra lungimii mnului (or de somr/Z4 de ore) li asupra profunzimii acestuia (somn superficial gi intrerupi sau somn p fund continuu). Cotarea ;i se face apreciind cele 3 nopti anterioare examinIrii prezente. Nu s" {ine sea de sedative sau hipnotice 0 - absenla insomniilor 1 = durata somnului poate
intact6; perturbat

fi u$or diminua6 din cauza dificulffitrii de

ormi, dar profunzimea est

2 = profun zimea somnului este la rOndul ei perturb atd, sornnul fiind

i superficial;

somn global

pe zi neintrerupt;

3 = durata qi profunzimea somnului sunt sever perturbate, tn acelagi tim

se doarrne doar cf,teva ore

4 = somnul

este atdt de superficial incdt subiectul relateaza doar sc somnolenfI, dar nu este somn adevirat.

perioade de afipire sau

'

5.
0 = fdr6
2

Dificultdti de concentrare ale memoriei gi atentiei Acest item descrie dificultntile de concentrare, de luare a deciziilor

probleme cotidiene $i de

memone.

tulbur[ri
dificultSli de concentrare ale atentiei

= chiar cu un efort mare, subiectul are dificultlli de a se concentra asupra m cii cotidiene 3 = dificult[fi mai pronuntate de concentrare ale atenfiei, de luare a unei ecizit, de memorare. De col. Cotati 3 dacd aceste exemplu, dificultiifi ln a citi in intregime un articol din ziar sau a privi un s
tulburdri nu afecteaz[ inffevederea

1 = u$oare

4=dificultitilesuntatdtdemaritncdtderanjeazechiarinterviul..

6.

3':T#:"','rT#-tr
1

Dispozilie depresivd Acest item inglobeazd comunicirile verbale gi nonverbale de tristete,

'

descur ajarc, de depresie,

2=

= subiectul este vag mai depresiv decdt de obicei subiectul expriml mai clar o treire subiectivl dezagreabill, simfind -se uneori neputincios $i
nte sau componentele lor

descurajat;
3 = semne verbale qi nonverbale de descurajare gi disperare 4 = in timpul intrevederii predomin[ sentimentele de descurajare gi de nep

nonverbale, subiectul neput6nd

fi

distras de le ele.

7.

Simptome generale musculare

lnclude slIbiciunea musculard,, rigiditatea musculatL, sensibilitatea usculard ca origine a unor dureri mai mult sau mai pufin difuze (de exemplu, dureri cervicale, maxilodibulare) 0 - f6rd tulburdri 1 = subiectul indici cd mu$chii s[i sunt pulin mai ngizi sau mai sens ili ca de obicei 2 - simptomele au un caracter dureros 3 - durerile rnusculare jeneaza moderat viafa cotidiand 4 - durerile musculare sunt prezente aproape tot timpul, perturbdnd t via\a subiectului

8.

Simptome somatice senzoriale

Acest item include o fatigabilitate exprimatd puternic Ai o slibiciu ce stau la originea unor perturblri senzoriale funcfionale: vdjAitul urechilor, tulburiri de vedere, bufi de cdldurl sau de frig $i senzaf ia de furniclturi ; 0 = flrd tulburiri 1 = senzatii jenante sau de furnicituri in urechi, ochi sau piele mai accentua a de obicei 2=zumzetlnurechi,tulburdrivizuale,paresteziilanivelulpielii 3 = simptomele senzoriale generalizate perturbd moderat viafa 4 = simptome senzoriale genenlizate perturbd net viafa, fiind prezente aproa tot timpul.

9. Simptome cardiovasculare
Include tahicardia, palpitafiile, presiunea toracicl, durerile ln piept, senza{iile de sincop[. 0 = f5r[ tulburlri | = prezenta unor simptome este dificil de afirmat 2 = simptomele sunt prezente, dar rar gi f[r6 a influenfa viafa 3 = subiectul are uneori dificultnfi in a controla simptomele sale moderat viafa sa cotidianl 4 = simptomele sunt prezente ln majoritatea timpului, perturbdnd net

unor vase de singe,

diovasculare care perturba

ata subiectului

10. Simptome respiratorii: Include senzafra de greutate in piept , de nod ?n gdt (constric{ia gdtului), dis ee ca origine a senzatiei de sufocare $i a oftatului. '' ':,i"' 0 - fdrd,tulbur6ri 1 - prezenta unor simptome dificil de afirmat in mod . ';, 2 = simptomele sunt prezente, dar subiectul le controleazd ratd, a viefii cotidiene 3 = uneori dificult[fi de control ale simptomelor, ceea ce duce la perturbarea m prezente in majoritatea timpului, perturbdnd net via subiectului = simptomele sunt
...'

1..

'.'

'.:.

cert

1 1. Simptome gastro-intestinale lnclude dificult6ti de inghifire, senzatia de nod in stomac, dispepsia (gas lgia, arsurile de stomac, diaree). dureri abdominale inainte sau dupd mincare, balondri, senza\ra de vom6, grel 0 = fdrl tulburdri I - prezenla simptomelor este mai degrabd neobignuitS, neputhnd'fi afirma cu certitudine 2 = cel pufin unul dintre simptomele gastro-intestinale descrise mai sus es prezent, insl subiectul il controleazd 3 - subiectul are dificultefl uneori ?n a controla simptomele 4 = simptomele sunt prezente in cea mai mare parte a timpului $i urbe net viafa $i munca cotidian6
,

12. Simptome genito-urinare Include simptome non-organice sau psihice cum sunt: mictiuni frecve menstruale, anorgasmie, dispareunia, ejacularea precoce sau absenta erecfiei 0
1

sau urgente, iregularitafl

- fdr6 tulburSri - prezenfa vreunui simptom

2=

3=

este greu de afirmat (neobi$nuiffi) cel pufin unul din simptomele citate rnai sus este prezent, dar el este contr

at de cdtre subiect

subiectul prezinti pentru moment unul sau mai multe dintre simp ele mai sus citate, cu o intensitate ce perturbd viata gi munca pacientului (prin pierderea controlului Iiunilor) 4 = simptomele sunt prezr;nteln majoritatea timpului qi perturbi net via gi munca subiectului
13. Simptome ale sistemului nervos autonom: Include usc[ciuni ale gurii, accese de paloare sau de rogeafi a fefei, tendinta

a transpira gi

verttjul

0 = fhrd tulburlri I = prezenta tulburdrilor este dificil de afirmat 2 = cel pufin unul din simptomele mai sus descrise este prezent, dar nu pertu viafa subiectului 3 = subiectul prezintd pentru moment unul sau mai multe dintre simptomele rise mai sus, dar el este capabil s[ le controleze; aceste simptome influenteazl in micl m6surl via]a s iectului = simptomele sunt prezente i majoritatea timpului, perturbdnd viata subi tului

14. Comportamentul ln timpul intrevederii Acest item este bazat comportamentul subiectului

p in timpul intrevede nervos, agitat, incapabil si stea linigtit, ner[bdltor, tremurltor, palid, transpirind? Se face o estimare globall, plecdnd de la aceste elemente:
- subiectul nu pare anxios
1 = este

Este subiectul tensionat, o respiralie gafaitd, sau

dificil de afirmat cd subiectul ar fi anxios 2 = subiectul este mod erat anxios 3 - subiectul este in mod clar anxios 4 = subiectul este foarte anxios, agitdndu-se $i tremur0nd din tot corpul.

FI$A HAS - P (ATACUL DE PANICA)

Conform DSM III, atacul de panic[ se manifestd printr-o perioadd deli tatd de fricd sau teami comportdnd cel pulin 4 din simptomele ceutmeazdin timpul fiecdrui ata A - dispnee B - palpitatii C - dureri sau jend toracici D - senzatie de sufoc are (strdngere de gdt) E - ameteli, vetij, senzalLe de instabilitate F - senzatia de ireal G - parestezLl H - bufeuri de c[lduri sau de frig I - transpiralii J - impresia de legin K - tremurdturi musculare L - frica de moarte, de a deveni nebun sau de a comite acte necontrolate
l

HAS

- P define$te cruza de angoasS majorA printr-un scor de cel pulin scor de cel pulin 2 la 3 din itemii urmAtori: 2,8, 9, 10, T3
ITEMTJL Anxietate Tensiune 3. Frica 4. Insomnii
1.

la itemul 1 ;i printr-un COTA

DSM III

2.

5.

Dificuleti de concentrare ale atenfiei qi tulbur[ri de memorie

6. Dispo zt\te depresiv[ 7. Simptome somatice musculare

G,H B,J

A,C,D
E, I

Simptome somatice senzoriale 9. S imptome cardio-vasculare 10. Simptome respiratorii 11. S imptome gastrointestinale 12. S imptome genito-urinare 13. Simptome ale sistemului nervos autono L4. Comportamentul in timpul interviului
8.

NOTA GLOBALA: Num[rul atacurilor de panic6: Sunt criteriile DSM III satisficute : DA, NU Criz[.majori dupd HAS - P: DA, NU

F.I$A HAS

G (anxietate generaflLatn)
J,

conform DSM III, anxietatea generalizat[ A - tensiune motorie B - Tulburlri neurovegetative

se manifestd

prin cele

4 cate

r11 Care

urmeaza:

C - agteptare tensionatS., plinl de teamd D - explorarea dipervigilent6 a mediului inconjur6tor

G poate fi utilizatd pentru a evalua cele 4 categorii (cri ii). Criteriul A include itemii 2,7 qi 14. Criteriul B include itemii 9, 10, 12 qi 13. eriteriul include itemii 1 gi 3. Criteriul D include itemii 4 gi 5. Dupi DSM III, anxietatea generalizati este prezen'i4 Cacd cel ulin unul dintre itemii corespunzatori pentru criteriile A, B, c qi D are un scor de cel,pulin 2 ( icd de cel pulin un item -.', la fiecare criteriu trebuie sI aibd scorul de minim

HAS

2).

'

DSM III
C

ITEMUL
1. Anxietate

COTA

A
C

D D

A
B B B

B B B

2. Tensiune 3. Fricd 4. Insomnii 5. Dificulldfi de concentrare, tulburdri de 6. Dis pozifre depresivd 7. Simptome generale musculare 8. Simptome generale semzoriale 9. Simptome cardiovasculare 10. Simptome rspiratorii 1 1. Simptome gastrointestinale L2. Simptome genitourinare 13. Simptome ale sistemului nervos auto L4. Comportamentul in timpul interviului

emorle

NOTA GLOBALA: Sunt criteriile pentru anxietate gener ahzata indeplinite: DA, NU