Nerespectarea Standardelor de Stat este urmiriti conform legit, Reproduceres interzist 28 Pag. PRETUL LET 5,00 Gat 624.191.8:6045 REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 3300/2-85 CONSILIUL, NATIONAL a " PENTRU §TUNTA CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE a 5 TEENOLOGTE . ; INSIITUTOL ROMAN IN CAZUL FUNDARIL DIRECTE Clantcarcaaifanumerieh DE ont STANDARDIZARE Foundation ground ‘ ERRAIN PACUET OCHOBAHMI FOUNDATION AMArSs FOR EAEDL, Du TERR aoththmnarton saetkoro SHNLbW roUNDSTIONS eS Les FONDATIC Seay + 1. GENERALITATI 11 Obiect Prezentul standard stal nea fundatiilor directe. 1.2 Domeniu de aplieare 1.2.1 Prevederile prezentului standard se aplicé terenului de fundare, peusru, urmitoarele ipuri de constructi eivile si social-eulturale; —« — industriale ; — agrozootehnice ; de tip industrial din cadrul amenajirilor hidrotehnice ; —lueriri de arti. In cazul terenurilor de fundare aledtuite din piminturi sensibile la umezire, din pimin- i si contracfii mari, sau din piminturi imbunititite, trebuie s se aibi in vedere gi prevederile din reglementirile tehnice specifice referitoare la asemenea piiminturi, 1.2.3 Metodele de calcul la starea limita de deformatii (conform pet. 3) gi la starea limiti de capacitate Portanti (conform pet. 4) se apliek in cazul terenurilor de fundare constituite din piminturi. Tn cazn} Tocilor stineoase si a rocilor semistineoase se utilizeazt metode de caloul adecvate. 1.24 Prezentul standard nu se refer = =a calculul terenului sub fundatii de masini; = la deformatiile terenului de fandare provocaie de migciri tectonice, mise seismice, aluneciri de teren, contracfii si umfliri ale argilelor, umezirea pAminturilor macroporice sensi, bile la umezire, lichefierea.nisipurilor ete. 13 Caleulul terenului de fundare in eazul fundirii directo se efectueazi in seopul stabilirii dimensiunilor in plan ale fundatiilor, astfel incit presiunile pe talpa acestora sk aibit valori accep- tabile pentru coustructie, atit in ceea e& priveste sigurante eit gi exploatarea normal ae ste preseripfiile de calcul al terenului de fundare sub aefiye 14 Valorile presiunilor pe terenul de fundare se determing, dupa caz, fie prin utilizarea presiunilor convenfionale stabilite empiric (caz in eare se considers implicit indeplinite eondi- file caleulului lastarea limit’ de deformagie si la starea limit de capacitate portant, ca stiri limita ultime), fie prin efectuarea calculelor de deformatii sau/si de capacitate portant’, pentra ‘verificarea indeplinirii condifiilpr calculelor Ja starea limit de deformagie sau/si la starea limit de capacitate portanta, 1.5 Caleulul terenulni de fundare in cazul fundarii directe se efectueasii diférenfiat in functie ae: — clasa de importangi a constructiei (conform STAS 10100/0-75) ; — sistomul static gi aledtuirea constructiva a structurii; {njele procesului tebnologic ; = natura terenului de fundare; ~ faza de proiectare. ™ Impreana eu -STAS 9900/1-85 Inloculeste STAS 9900-77 si STAS 8916.7, Eloborat de = MINISTERUL EDUCATIE!SI INVATAMINTULU! | aprobat de : F : Dats ne in ve: mismutn cot oe cncen, | Nel hOnA Oe SuDeeoE ‘PROIECTARE | DIRECTIVARE | Mie, Pintilie ny. 5 BUC 1985-11-01 TN CONSTRU prin Institutal de Construct ~ BucurestiSTAB 3300/2835 « =~2- 16 _ Din punct de vedere al efectudtrii calculului terenului de fundare, construofiile gi terenu ] de fundare se clasifick astfel : 16.1 Dupi clasa de importanti (stabiliti conform STAS 10100{0-12 — constructii speciale (din clasele de important I si TI); — construefii obignuite (din clasele de importan{i IIT, IV gi V). 16.2 Dupi sensibilitatea Ia tasiri: —construcfii sensibile la tastri ~ construefii nesensibile In taskri; Construcfii nesensibile 1a tastri, orientativ, se consider’ cele cu : — structura static determinati } — structura in cadre sau mixti (cadre gi diafragme) cu maximum gase niveluri avind travel de maximum 6 m yi deschideri de maximum 9 m; -— sttuetura eu perefi portanfi (idarie, panouri mari, diafrigme) avind maximum gase niveluri. ODSERVATIE ~ In aceastt catogrle, prolectantal poate insinde gf alte construciiasemindtoare din punct ‘de vedere donstructiv, * , ™ 16.3 Dup& existenfa restrictiilor de deformafii in exploatare : — construefii eu restricfii; — construcfii firk restricfii. 164 Dupé tipul terenului: — terenuri bune; — terenuri dificile. ‘Terenurile bune se consider cele precizate in tabelul 1. Tabetul 1 co et Tipul de teren Biocurl, bolovintyurl sau pietrigurlcoatinind mai putin de 40% nlslp $1mal putin de 30% args, in conde uunel sratificatl practic uniforme st orlzontale (avind tclioaren wal ylcd de 10%) Paminturl nistpoase, inclusiy nisipurl prifoase, indeaate sau de tndesare medic, in condiille une stratificalit. practic uniforme st orizontale Parmtnturl coczive cu plasticitate redusi:nlsipurt arglloase, prafuri nfsiposse ji prafurl, avind ¢ < 0,7 sl lo a < 30.5 tn conditlle unctstratifiati practic niforme #1 orlzotale, p 4 | Pamtaturi corzive cu plsticitate medie: nisipurlargiloase, prafurl nlsipease-arglloase, avind ¢ < 1 $1 Ie> 05 tm conde unet sratiicali practic unitorme s1 orizontale 5 | Paminturt coezive cu plastictiate mare: argile mlsipoase, argile prifoate si argile, avind e < 1,1 gl Je> 0,5 tn conde unel stratiicalti practic unfarme §1 orizontale 6_| Roel stincoase sf semistincoase tn conaititle unet stratificait practic unilorme sf orizontale 7_| Orice combinatie intre stratiicaille preciaate la nr. ert. 1.8 |. # [ommutn ae provenens somes stat ogi, contd materi rants 8% 17 Stabilirea proliminari a dimensiunilor in plan ale fundafiei se face pe baza presiunil convenfionale (conform pet. 2), prin apreciere sau pe baza nor condifii tehnologice. 1.8 — Caloulul definitiv al terenului de fundare 18.1 Calculu} pe baza presiunilor convenfionale (conform pet. 2) se efectueazt in cazul inde- plinirii simultane a urmatoarelor conditii : — constructii obisnuite, nesensibile la tasiri, fri restriefii in exploatare; — terenuri de fundare’ bune. 1.8.2 Calculul la’starea limita de deformajii SLD (conform pet. 8), se efectueazi in“urmétos- rele situatii : a 18.2.1 Ca stare limit ultima a construetiei : @) in cazul tutnror constructiilor fundate pe terenuri dificile; 2) in cazul tuturor construcfiilor sensibile la tastini; ¢) in cazul constructiilor speciale, nesensibile la tasiri fundate pe orice tip de teren, ca exceptia rocilor stineoase ; 4) in situafiile ardtate la pet. 1.8.1, cind prin depiisirea presiunilor conventionale pe talpa fundafiilor si indeplinirea condifiilor caleulului la SLD, rezult o dimensionare ‘maf economic& a fundatiei.=3- : STAS 3300/2-85 Tea Ga stare lmith a exploatitii normale, In earulconstrucfilor cu restrioit in exploatare | famdate pe orice tip de teren. 18.3 Caloulul Ia starea limit’ de capacitate portant SLCP (conform pet. 4), se efectueaz’ tn urmitoarele situafii ‘a) pentra toate constructiile fundate pe terenuri diticile; 5) pentra toate construcfille fundate pe piminturi coezive saturate, supuse unor inedrckri aplicate rapid; 0) pentru construcfiile speciale fundate pe roci stincoase ; @) pentra toate tipurile de construct, cind fundafiile transmit inciretri orizontale importante (H > 0,1 V, in care H si V reprezint& componentele orizontal, respectiv vertical, ale inciretrii pe talpa’ fundatiei) ‘¢) pentru toate tipurile de construcfii, cind fundafiile sint asezate pe taluzuri sau in apro- plerea acestora. 1.8.4 In cazal construefiilor existente, In caro urmeazi si se modifice substanfial regimul de jhedreare (prin schimbarea destinafiei, supractajiri ete.) se efectueaz’ in mod obligatorin caleulul la stirile limit de deformatie si de capacitate portant’, 1.8.5 In cam construcfiilor fundate pe terenuri dificile, prevederile din proiect privind iimbundtitirea piminturilor (prin perni de pimint compactat, compactare de suprafaj% sau de ‘adincime, injectare etc.) se vor justifica prin efectuarea caleulului la starea limit& de deformafii ‘atit in ipoteza fundirii pe teren natural cit si in cea a fundirii pe teren imbundtafit. 1.9 Valorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare si gruparea acfiunilor in conformitate eu stirile limit posibile ale structurii in conluerare cu, terenul (etarea limit& ultima sau starea limit a exploatirii normale) se stabilese conform STAS 3300/1-85, {10 Caloulul terenalui de fandare conform prezentului standard se face in ipoteza variafiet plane (iniare) a presiunilor pe talpa fundafiei. OBSERVATIE — La caleull fundatilor propri-aie sf al construcllor tn ansamblu se pot admite gf alte Spotere de valate'a presunilo pe tala tundate. 1.11 fn cazuri speciale, proiectantul poate s& adopte gi alte metode de calcul al terenului de fandare decit cele menfionate in prezentul, standard, cu justificare tehnico-economicd, 1.12 Btapele caleulului terenului de fundare Galculul terenului de fundare in cazul fundarii directe, in conformitate cu prevederile prezentului standard, comport’ mai multe etape : ealculul preliminar (predimensionare) efec- fuat conform pet. 1.7, ineadrarea terenulni gi a construefiei in categoriile precizate la pet. 1.6 si caleulul definitiv care cuprinde verificiri de bazi si, dact este cazul, verificiri speciale. ‘Tn anexa A este dati, orientativ, o schem’ logic& a etapelor caloulului terenului de fun- dare in cazl fundirii directe. 113 Standarde conexe ‘Terminologia conform STAS 3950-81 si STAS 3300/1-85. Principiile generale de caleul conform STAS 3300/1-85 Clasifiedrile referitoare la plminturi conform STAS 1243-83. 2 CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE PE BAZA PRESIUNILOR CONVEN 24 — La-caleulul preliminar sau definitiv al terenului de fundare pe baza presiunilor conren- fionale trebuie ei se respecte condifiile : — Ia ineareari centrice Pet € Pens $1 Der S152 Deore = Ia inciredri ¢ = excontriciti{i dupt o singur’ directic : Per woe 1,2 Poowe {0 gruparea fundamental’ ; Pirmax Ly Peonw in gruparea special’ ; — excentricitiji dupi ambele direct : Pawar © Ist Peow in gruparea fundamental’; Piymax < 16 Peony in gruparea specialii in care Pen Par presiunea medic vertical pe talpa fundafiei provenit’ din inciredrile de aloul din gruparea fundamentalf, respectiv din gruparea special; presiunea conventional de caleul, determinat’ contorm anexei B. presiunea efectivis maxims pe talpa fundatiel proveniti. din inesrearile de calcul din gruparea findamentali, respectiv din grupurea special 2.2 — Pentrn piiminturi foarte compresibile stabilirea preliminard. a dimensiunilor fundatiei fe poate face pe baza valorilor Pye minime pentru clasa respeetiv’ de pimint, dur este obliga- torio vetificarea ulterioaré la stitile limita de deformatit si de capacitate portantt.