Sunteți pe pagina 1din 36

TEMA- Nr.

1 -ECONOMIA Economia preprezinta o tiin social ce studiaz:

producia ,desfacerea, comerul , consumul de bunuri i servicii. Potrivit definiiei date de Lionel Robbins n 1932, ,,economia este tiina ce studiaz modul alocrii mijloacelor rare n scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea uman, economia este o tiin social. Economia centrat pe variabile msurabile se divide n dou domenii principale: a) microeconomia care se ocup de ageni individuali, cum ar fi bugetele i afacerile; b) macroeconomia care ia n considerare economia ca pe un ntreg, cererea i oferta agregat, capitalul i materiile prime Trebuinte umane si resurse economice Pentru a putea trai si a se manifesta in relatiile cu semenii sai, individul trebuie sa consume diferite bunuri si sa utilizeze anumite servicii , sa-si satisfaca o varietate de nevoi. Trebuintele umane apar, initial, sub forma unor dorinte, asteptari, aspiratii ale oamenilor, ce reprezinta latura subiectiva a nevoilor. Ulterior, cand acestea sunt acumulate si constientizate, devin obisnuinte si traditii de consum ale indivizilor, nevoile umane capata un caracter obiectiv. Trebuintele umane (nevoile) reprezinta ansamblul necesitatilor de consum productiv si neproductiv ale societatii, ag. ec, institutiilor , etc.

1) Ce reprezinta trebuintele umane: a. ansamblul necesitatilor de consum productiv si neproductiv ale societatii; b. cantitatea de bunuri oferita pe piata; c. cantitatea de bunuri consumata de catre agentii economici

Omul ca individ si membru al societatii are multiple nevoi ce apar ca sistem bine determinat in cadrul caruia nevoile pot fi clasificate dupa diverse criterii : 1) dupa natura lor: a) nevoi biologice si fiziologice; b) nevoi sociale sau spirituale.

2) Identificati clasificarea corecta a nevoilor umane: a. nevoi biologice i nevoi sociale; b. nevoi sociale si primare c. nevoi biologice si derivate

dupa natura bunurilor : a) nevoi ce se pot satisface cu bunuri materiale; b) nevoi ce pot fi satisfacute cu ajutorul serviciilor 3) dupa numarul indivizilor : a) nevoi individuale; b) nevoi de grup ; c) nevoi sociale. 4) dupa legatura lor cu reproductia sociala: a) nevoi personale ; b) nevoi de productie.
2

4) dupa desfasurarea activitatii umane: a) Nevoi zilnice; b) Nevoi saptamanale; c) Nevoi lunare; d) Nevoi anuale. Trebuintele umane se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi si anume:
o Sunt nelimitate ca numar. Specific individului este faptul ca

satisfacerea unei nevoi duce la aparitia uneia noi ce trebuie satisfacuta. Eforturile permanente ale omului de satisfacere a noilor, a dorintelor a fost si este motivatia progresului economicosocial;
o Sunt limitate in capacitate. Satisfacerea unei anumite trebuinte

implica consumarea unei cantitati dintr-un bun dat. Intensitatea unei nevoi personale este descrescanda pe masura ce ea este continuu satisfacuta;
o Sunt concurente. Unele nevoi se extind in detrimentul altora,

altele se substituie intre ele ;


o Sunt complementare . Spre exemplu, servirea ,, mesei la un

restaurant de lux presupune o gama larga de ustensile, fata de aceeasi ,,masa luata la bufet;
o Orice nevoie dispare momentan prin satisfacere, ea renascand in

timp la diferite perioade.

3) Identificati principalele trasaturi specifice nevoilor:

a) limitate in capacitate, concurente, nelimitate ca numar; b) limitate in capacitate si derivate


c) limitate ca numar si concurente

Satisfacerea trebuintelor umane implica existenta unor resurse. Resursele economice reprezinta totalitatea elementelor folosite de om in activitatea sa de satisfacere a nevoilor , deci pot fi atrase si folosite pentru producerea de bunuri. Ele se pot in doua mari categorii: 1) Bunuri economice; 2) Servicii . Bunurile economice reprezinta mijloacele materiale obtinute ca rezultat al muncii si resursele naturale atrase in procesul de productie. Din cadrul bunurilor economice , importanta principala o reprezinta resursele naturale. Resursele naturale, impreuna cu cele demografice reprezinta resursele originare sau primare. Alaturi de acestea o importanta deosebita capata in prezent resursele derivate, rezulta al prelucrarii celor primare. O prima clasificare a resurselor din economie: -resurse primare -resurse derivate 4) Identificati principalele categorii de resurse: a) resurse primare si resurse derivate b) resurse derivate si fiziologice c) resurse complementare si derivate Resursele naturale pot fi clasificate dupa diverse criterii : 1) dupa durata folosirii lor: a) Resurse recuperabile (pamant, apa, etc_); b) Resurse nerecuperabile (combustibili fosili si minerali)

5. In functie de durata folosirii resursele naturale se clasifica, astfel: a) resurse recuperabile si resurse nerecuperabile; b) resurse derivate si recuperabile ; c) resurse fiziologice si primare

2) dupa posibilitatea recuperarii lor: a) resurse recuperabile (diferite materii prime); b) partial recuperabile ( materiile prime de natura biologica); c) nerecuperabile (resursele energetice). Serviciile in functie de obiectul activitatii se clasifica in : a) productive, cum sunt cele de cercetare stiintifica, proiectare, transport de marfuri, depozitare, etc.; b) neproductive, cum sunt cele din invatamant, ocrotirea sanatatii, asistenta sociala, etc. 6. Identificati clasificarea corecta a serviciilor: a) servicii productive si servicii neproductive; b) servicii primare si fiziologice; c) servicii neproductive si biologice Resursele economice reprezint totalitatea elementelor atrase care sunt folosite pentru producerea i obinerea de bunuri materiale i servicii. 7. Ce reprezinta resursele economice in perioada actuala? a) totalitatea elementelor atrase care sunt folosite pentru producerea i obinerea de bunuri materiale i servicii;
5

b) totalitatea elementelor atrase care nu sunt folosite pentru producerea i obinerea de bunuri materiale i servicii; c) elementele stocate de agentul economic care nu reprezinta materie prima pentru productie 1.2. Raportul de tensiune dintre nevoi si resurse Resursele, care in general se concretizeaza in potentialul material, finaciar si uman de care dispune societatea la un moment dat, sunt considerate rare sau limitate, deci insuficiente pentru acoperirea tuturor nevoilor oamenilor si societatii. Chiar daca dezvoltarea stiintei si tehnicii ofera posibilitatea unei mai bune folosiri a resurselor existente, cat si aparitia altora noi, limitarea acestora reprezinta o permanenta a existentei sociale. Raritatea sau limitarea resurselor arata ca dintr-o cantitate data de resurse, folosind tehnica si tehnologia cea mai inalta , nu se poate obtine decat o cantitate limitata din fiecare bun necesar consumului. Raritatea resurselor genereaza problema oricarei economii si anume: ce sa se produca si in ce cantitati ? cum sa se produca? Si pentru cine sa se produca? Indiferent de sistem si forma, raritatea resurselor presupune o rationalitate in utilizarea resurselor adica obtinerea unor efecte maxime cu un consum minim de resurse. Raritatea (resurselor) reprezinta proprietatea resurselor de a fi insuficiente n raport cu trebuintele umane.

8) Raritatea resurselor este specifica: a) pentru fiecare tip de economie; b) doar pentru economia de piata c) doar pentru economie centralizata

9. Raritatea resurselor din economie impune: a)rationalitate in utilizarea resurselor; b)risipa resurselor; c)folosirea unei cantitati nelimate de resurse

TEMA- Nr. 2- ECONOMIA DE PIATAa) Economia naturala si economia de schimb In societatea umana, de-a lungul timpului, s-au manifestat diferite forme de organizare a activitatii economice, avnd la baz mecanisme proprii de alocare si utilizare a resurselor, n vederea satisfacerii trebuinelor (nevoilor). indentificate urmtoarele sisteme economice: economia natural; economie de schimb; economia de piata (economia de piata concurentiala) economia centralizat (economia de comand) economia mixt Economia naturala reprezinta acea forma de organizare si functionare a activitatii economice in care nevoile de consum sunt satisfacute din rezultatele propriei activitati, fara a se apela la schimb. 1. Identificati trasatura specifica pentru economia naturala: a. nevoile de consum sunt satisfacute din productia proprie; b. nevoile de consum sunt satisfacute bunuri cumparate ; c. ocupa o pondere ridicata in economie de piata Au fost

Economia de schimb desemneaza acea forma de organizare si desfasurarea activitatii economice in care agentii economici produc in vederea vanzarii, obtinand in schimbul lor altele, necesare trebuintelor. Economia de schimb reprezinta forma universala de organizare si functionare a activitatii economice in lumea contemporana.

2. Economia de schimb reprezinta: a. forma de organizare si desfasurarea activitatii economice in care agentii economici produc in vederea vanzarii; b. forma de organizare si desfasurarea activitatii economice in care agentii economici nu produc pentru piata; c. forma de organizare si desfasurarea activitatii economice in care agentii economici produc bunuri libere b) Trsturile generale ale economiei de schimb: specializarea ag. ec. in obtinerea anumitor bunuri; autonomia ,independenta economica a ag.ec.; monetarizarea economiei; legaturile economice dintre agenti se desfasoara sub forma tranzactiilor bilaterale; bunurile produse imbraca forma de marfa. 3. Care din urmatoarele trasaturi sunt spefice eeconomiei de schimb: a) specializarea ag. ec, autonomia ag. ec, monetarizarea economiei; b) monetarizarea economiei si dependenta economica a ag. ec. c) existenta pe piata a unor produse nediferentiate 1)Specializarea ag. ec. Spre deosebire de producatorul ,, universal, caracteristic economiei naturale, economia de schimb are baza diviziunea sociala a muncii care genereaza agenti economici specializati: pe profesii, ramuri,subramuri, etc. Fiecare producator obtine anumite bunuri sau servicii, iar pentru satisfacerea tuturor trebuintelor sale este nevoit sa cedeze o parte din acestea pe piata, contra unui echivalent, altui producator ce creeaza alte bunuri si serivicii. Aceasta conditie duce la dezvoltarea si eficentizarea productiei.

2)Autonomia (independenta) producatorilor Ca trasatura a economiei de schimb automonia presupune ca agentii economici sunt abilitati cu drept de decizie , iar instrainarea bunurilor are la baza criterii economice. Autonomia cea mai larga se realizeaza in conditiile proprietatii particulare cand agentul economic decide in mod direct sau prin reprezentanti- in virtutea dreptului de proprietate.

c)Economia de piata
Economia de piata reprezinta acel mod de organizare si functionare a activitatii economice, in care raportul dintre cerere si oferta determina principiile de prioritate in producerea diferitelor bunuri si servicii, precum si a metodelor de organizare si combinare a factorilor de productie. Ce reprezinta economia de piata: Economia de piata se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: - este o economie bazata pe profit, profitul fiind mobilul pentru care intreprinzatorul isi asuma riscul concurential - este o economic concurentiala, concurenta fiind regulatorul principal al activitatii economice - este o economie de intreprindere, unitatea economica fiind spatiul economic fundamental de decizie si de actiune; - este o economie bazata pe proprietatea privata si formarea libera a preturilor, dar far excluderea interventiei indirecte si directe a statului. In economiea de piata, modul in care se realizeaza raportul dintre nevoile umane si bunurile create si serviciile prestate, conduce la clasificarea bunurilor economice, in: 1) marfare; 2) nonmarfare. Un bun economic este considerat - marfa- daca indeplineste cumulativ trei conditii: o incorporeaza munca; o satisface o nevoie umana; o este destinat schimbului prin vanzare-cumparare. Bunurile economice, pot fi clasificate dupa diverse criterii si anume: a) Dupa forma de manifestare: a. obiecte, cu existenta autonoma fata de producator si consumator; b. servicii, care se consuma concomitent cu producerea lor; c. informatii, detinute de specialisti in diferite domenii. 10

b) Dupa destinatia finala: - bunuri de consum personal (precum: hrana, imbracaminte, locuinta etc.) - bunuri de consum social (serviciile de educatie, sanatate, aparare etc - prodfactori: bunuri de capital tehnic, resurse naturale, resurse de munca, active financiare etc.; c) Dupa posibilitatile de multiplicare : - reproductibile- cele care sunt realizate intr-un numar oricat de mare de exemplare, in rapon de existenta factorilor de productie - nereproductibile (unice), acestea indicand probleme deosebite in privinta corelatiei lor cu preferintele umane; d) PIATA Odata cu aparitia primelor forme ale economiei de schimb ce a condus la separarea comunitatilor, in producatori si consumatori, piata a evideniat, in special, totalitatea relatiilor de vanzare -cumparare ce au loc intre ag. ec., in cadru unui anumit spatiu economic. Altfel spus piata reprezinta: - spatiul economic si teritorial in care-si desfasoara activitatea agentii economici; - locul de intalnire al agentilor economici in calitatea acestora de vanzatori si cumparatori; - locul de intalnire al ofertei cu cererea de bunuri si servicii; - locul de formare al preturilor la care se vand si se cumpara bunurile economice si se presteaza serviciile; - regulatorul pietei il reprezinta concurenta dintre agentii economici prin care acestia isi realizeaza interesele. Piata poate fi clasificata functie de anumite criterii, astfel: 1)- dupa natura economica a bunurilor ce fac obiectui schimbului: - piata satisfactorilor (bunuri de consum personal si servicii de consum personal) - piata prodfactorilor (piata muncii, a capitalului, a pamantului, a informatiilor, a serviciilor productive etc.). -2)dupa forma materiala a bunurilor ce fac obiectul schimbului: - piata cerealelor, a cafelei, a bumbacului, a cauciucului, a petrolului, a aurului, a constructiilor de masini etc.

11

- 3)dupa aria de extindere - piata locala - nationala - zonala - mondiala -4) dupa modul de realizare a schimburilor: - piata geografica (hale, targuri, etc) - ideala (totalitatea operatiunilor si contractelor incheiate prin posta, telefon, fax sau alte mijioace de comunicatie) e.) BANII Banii au aparut in procesul formarii economiei de piata, respectiv in periada trecerii de la economia naturala la cea de schimb, imbracand in timp diverse forme: - banii-bunuri, adica acele bunuri care se gaseau cel mai des pe piata in zona respective, ca: vitele, blanurile, sarea, scoicile etc. - banii-marfa (marfurile cu diferitele lor utilitati) - banii-aur (o marfa speciala care joaca rolul de bani si se poate schimba cu orice marfa) - banii-monede din metale pretioase (banii s-au restrans la metalele pretioase, ca urmare a unor calitati intrinseci ale lor si anume: valoare mare intr-un volum mic; divizibilitate perfecta; fractiunile acestora au valoare proportionala cu greutatea lor; omogenitate calitativa; usurinta min manipulat; nealterabilitatea) - banii-bilete de banca (inscrisuri) ce atestau existenta aurului in depozitele unei banci. Banii de hartie nu au valoare intrinseca, circula pe increderea oamenilor, au un curs fortat, sunt neconvertibili in metal pretios si sunt emisi de stat, in special, cu scopul finantarii cheltuielilor sale neproductive si acoperirii deficitelor bugetare. In concluzie, banii reprezinta expresia generica pentru bancnote, bani de hartie si moneda divizionara, ce se gasesc in posesia agentilor economici, sub forma de numerar sau in conturile acestora, ca banii scripturali si sunt folositi pentru mijiocirea directa sau indirecta a schimbului.

f)Rolul banilor in economie rezulta din functiile lor si anume: 12

1) Masura a cheltuielilor si rezultatelor, trecute, prezente si viitoare a activitatilor economice. Cu ajutorul banilor, bunurile economice neomegene ca gen si calitate, pot fi comensurate, evaluate si comparate. b) Mijiocitor al schimbului -Schimbul de marfuri cu ajutorul banilor poarta numele de circulatia marfurilor, ce cuprinde doua procese distincte in timp si spatiu: vanzarea (M-B), adica cedarea unei cantitati de bunuri in schimbui unei sume de bani si cumpararea (B-M), adica obtinerea unei cantitati de bunuri in schimbul unei sume de bani. c). Mijloc de plata- Banii folosesc pentru achitarea unor drepturi sal stingerea unor obligatii precum: salarii, renta, dobanda, taxe fiscale, chirii, imprumuturi, piata bunurilor vandute pe credit etc. d) Instrument de rezerva si economisire pentru agentii economici cu scopul asigurarii surselor de viitor ale productiei si consumului, deci sunt um simbol al avutiei. e) Bani universali - In schimburile internationale, stingerea diferitelor datorii se face prin aur, valuta convertibila sau printr-o moneda intemationala (EURO). Pentru indeplinirea acestor functii, banii trebuie sa existe in societate, as fie emisi si pusi in circulatie intr-o anumita cantitate.

Masa monetara (masa baneasca) reprezinta cantitatea de bani ce exista in circulatie la un moment dat intr-o economie si apartine diferitilor agenti economici. Aceasta se compune din numerar, adica bancnote si moneda divizionara si bani scripturali, adica inscrisurile agentilor economici aflate in conturi bancare, case de economii, alte institutii fmanciar-bancare. Masa monetara este direct proportionala cu pretul bunurilor si tarifele serviciilor aflate in circulatie (valoarea marfurilor) si invers proportionala cu viteza de rotatie a banilor.

M = Pv x Q / v
M = masa monetara; Pv = pret de vnzare pentru marfurile tranzactionate pe piata intr-o anumita perioada de timp Q= marfa vnduta pe piata v = viteza de rotatie a banilor Viteza de rotatie a banilor reprezinta numarul mediu de operatiuni de vanzare-cumparare si de plati efectuate cu o unitate monetara intr-o perioada de timp.

13

Cantitatea de bunuri economice si servicii ce se poate cumpara cu o unitate monetara la un moment dat reprezinta puterea de cumparare a monedei ("fiecare popor are moneda pe care o merita".)

14

Aplicatii MASA MONETARA a) M = Pv x Q / v


M = masa monetara; Pv = pret de vnzare pentru marfurile tranzactionate pe piata intr-o anumita perioada de timp Q= marfa vnduta pe piata v = viteza de rotatie a banilor

b)M= N+ S
M = masa monetara;

N= numerar S (Bs)= moneda scripturala


1.

La un moment dat masa monetara Aratati care din efectele de mai jos -Masa monetara (M)= numerar + moneda reprezinta 2000 mld. Lei din care sunt adevarate, daca sa formeaza un scripturala = N+S depozit bancar de 50 mld lei 25% numerar. Situatie in perioada de baza a.care este valoarea la care se -Numerar (N) = 25%* 2000 = 500 mld reduce numerarul? - la 450 mld -Moneda scripturala (S) = 2000-400 = b.cu cat creste masa scripturala? cu 50 mld 600 mld c.cu cat se schimba volumul masei a) N=500-50 = 450 mld. u.m. monetare? b) S creste cu 50 mld. u.m. c) M = 450+550 = 2000 mld.

15

2.

Marfurile vandute intr-un an au Care a fost masa monetara reprezentat 10 mld lei, iar viteza de necesara in tranzactii ca mijloc rotatie a monedei a fost de 10 de schimb? rotatii/an. Din volumul marfurilor tranzactionate, 20% au fost preluate prin credit comercial scadent peste 1.5 ani.

VC (valoarea creditelor comerciale sau a bunurilor vandute pe credit ) =20%*M = 20%*10 mld = 2 mld

3.

M= PY (PT)- VC (C) + S / V S=0 M =10 - 2 + 0/ 10= 8 mld/10 = 0,8 mld. u.m. Volumul masei monetare care Sa se determine viteza de M= P*T (P*Y) / V ( M= masa monetara) particpa la tranzactii, intr-o anumita rotatie a banilor. P = nivelul preturilor perioada de timp, este de 4000 u.m., T( Y) = cantitatea de marfuri nivelul preturilor este de 50 u.m, iar V = viteza de rotatie cantitatea de marfuri vandute este de V = (P*T)/M = 50*2000/4000 = 25 2000 buc. rotatii / an

16

TEMA- Nr.3 -FACTORII DE PRODUCTIE


. 1)Factorii de producie i evoluia lor

Procesul de productie presupune prezenta in interactiune a mai multor factori, care in starea lor potentiala se numesc resurse . Resurse : -materiale; -financiare; - umane (de munca), etc Factorii de producie (fp) se afl n proprietatea agenilor economici, locul i rolul lor schimbndu-se n permanen n funcie de evoluia n timp i spaiu. Fiecare factor de producie reprezinta unitatea unor determinri cantitative i calitative, oamenii acionnd: asupra cantitii, utiliznd un volum tot mai mare de factori de producie dezvoltare extensiv; asupra calitii acestora, ameliornd eficiena utilizrii lor dezvoltare intensiv. IN economia contemporana, preocuparea principal a agenilor economici este reprezentata de economisirea i ameliorarea calitii factorilor de producie. Economisirea fp este impusa de cauze obiective: a) creterea i diversificarea nevoilor; b) tendina de cretere a dificultilor de acces la anumii factori; c) sporirea exigenei pentru calitatea bunurilor; d) tendina de scumpire a unor factori; e) necesitatea proteciei mediului natural.

Factorii de producie reprezinta resurse: atrase, alocate consumate, n procesul de producere a bunurilor economice. Multitudinea de factori de producie poate fi clasificat n trei mari categorii : munca, natura (pmntul), capitalul. Activitatea economica de producere a unor bunuri sau prestarea anumitor servicii presupune utilizarea unor cantitati determinate de factori de productie: munca, natura si capital.

17

a) MUNCA Munca este activitatea contient, specific uman, ndreptat spre un anumit scop prin care omul i definete interesul, i caut i i construiete mijloacele adecvate atingerii scopului propus. Munca a fost i este: - factorul activ prin munc are loc combinarea, utilizarea i perfecionarea celorlali factori; - factorul determinant fr munc nu se poate produce nimic, deci progresul este condiionat de munc. Munca este o mbinare de: - efort fizic cnd acesta predomin, munca se numete fizic; - efort intelectual cnd este predominant, munca va fi intelectual. Pornind de la compoziia fizic-intelectual, munca poate fi privit sub dou aspecte: - cantitativ munca este msurat prin timp i numr de locuri de munc; - calitativ se msoar prin productivitate (randament) i nsuirile tehnicofuncionale i estetice ale produselor n care se materializeaz. Ceea ce face cu putin munca este fora de munc, ntre cele dou neputndu-se pune semnul egalitii. Fora de munc reprezint totalitatea capacitilor fizice i intelectuale ale unui om. Condiia esentiala ca fora de munc s intre n aciune, o reprezinta existena mijloacelor de producie. Numai unirea forei de munc cu mijloacele de producie creeaz posibilitatea desfurrii muncii. Munca este singura productoare de avuie.Preul forei de munc l reprezint salariul. B)NATURA Natura, este factor de producie originar i ea se prezint sub mai multe forme: - pmntul este spaiul n care se desfoar activitatea economic i cuprinde: A) n sens restrns: solul, subsolul, aerul, apa, fauna, flora etc., B )n sens larg: solul fondul funciar. -relieful; -clima. Rolul economic al pmntului decurge din: - constituie cadrul general, spaiul de desfurare a tuturor activitilor umane; - este surs de elemente nutritive; - reprezint principalul factor de producie n agricultur, - este singura surs de producere a alimentelor i a materiilor prime de origine agrosilvic. Pmntul ca factor de producie are caracter limitat i este regenerabil .

18

c) CAPITALUL Termenul de capital desemneaz n sens: - larg avuia individului sau a societii; - restrns totalitatea bunurilor cu care se produc alte bunuri destinate vnzrii-cumprrii i nu satisfacerea nevoilor proprii. Capitalul, poate fi definit, ca fiind ansamblul bunurilor produse prin munc i folosite pentru obinerea altor bunuri i servicii destinate vnzrii. Dup natura sa, capitalul se mparte n dou categorii: - capitalul real (tehnic) este capitalul concretizat n mijloace de producie (cldiri, fabrici, utilaje, instalaii, materii prime etc; - capital nominal reprezint un titlu de proprietate asupra unor valori reale ce confer dreptul de a nsui venitul adus de acestea. Capitalul tehnic trebuie analizat pe cele dou componente ale sale: capitalul fix; capitalul circulant. Componentele capitalului se comport diferit n activitatea economic, ndeplinind funcii diverse i clasificndu-se dup mai multe criterii, cel mai important fiind modul n care: - particip la activitate; - se consum; - se nlocuiesc. 1. Capitalul fix este partea capitalului format din bunuri ca: utilaje, cldiri, instalaii, materii prime etc., care: - particip la mai multe cicluri de producie; - se consum treptat (se uzeaz); - se nlocuiete dup mai muli ani. Uzura fizic reprezint pierderea treptat a proprietilor tehnice a mijloacelor de munc ca urmare a folosirii lor productive i a aciunii agenilor naturali fizici, chimici, biologici. Recuperarea sub form bneasc a valorii capitalului fix consumat se numete amortizare (A), a crei mrime se determin ca raport ntre valoarea capitalului fix (Kf, KF) i durata de funcionare (T,t) exprimat n ani. A = Kf (KF) / T (t), detaliat formula va deveni: A = (V r + d) / t (T), unde: A = suma anual a amortizrii; V = valoarea iniial a capitalului fix; r = valoarea rezidual a capitalului fix, adic valoarea recuperat dup scoaterea sa din funciune; 19

d = cheltuieli fcute pentru scoaterea din uz a capitalului fix; t = timpul de funcionare a capitalului (n ani). Raportul procentual dintre amortizare i capitalul fix reprezint rata amortizrii, care se calculeaz astfel:

Ra = (A / Kf (Vi) x 100

Uzura moral const n deprecierea valoric sau tehnic a capitalului fix nainte de a se produce uzura fizic complet. Apare datorit progresului tehnic i condiiilor pieei care asigur bunuri similare noi, cu: - preuri mai sczute; - performane tehnice superioare; - preuri mai mici i performane superioare. 2. Capitalul circulant este partea capitalului format din bunuri (materii prime, materiale, combustibil, energie etc.) care: - particip la un singur ciclu de producie; - se consum dintr-o dat; - se nlocuiete dup fiecare ciclu de producie.

20

APLICATII in vederea determinarii amortizarii

FACTORII DE PRODUCTIEDupa 4 ani de funtionare valoarea ramasa de amortizat a unui echipament de productie este 20 mil um iar rata anuala de amortizare este 12,5%. Ra = A/Vi Ra= rata anuala a amortizarii A = Vi/T A = conta anuala de amortizare Vi = valoarea initiala a mijloacelor fixe T = timpul de functionare T=4 Ra= 12.5% Rata de amortizare pe cei 4 ani Ra/4 ani = 12.5% x 4 = 50 % Vi = A/Ra = 20 mil /50% = 40 mil O firma dispune de urmatoarele active cu caracter de capital fix: a) o cladire cu valoare de inventar de 120 mil um construita cu 5 ani in urma si cu o durata de functionare de 25 ani b) oinstalatie in valoare de 120 mil um cumparata cu 2 ani in urma si cu o durata de functioanre de 10 ani c) 6 masini unelte cu o valoare d einventar de 3 mil um, toate amortizate integral Care a fost valoarea echipamentului? initiala a

Ra = A/Vi *100
Ra= rata anuala a amortizarii A = Vi/T A = conta anuala de amortizare Vi = valoarea initiala a mijloacelor fixe T = timpul de functionare T=4 Ra= 12.5% Rata de amortizare pe cei 4 ani Ra/4 ani = 12.5% x 4 = 50 % Vi = A/Ra *100 = 20 mil /50% = 40 mil Sa se determine: 1) rata anuala a amortizarii pentru primele doua active 2) volumul amortizarii in anul in curs 3) stocul de capital fix al firmei la valoarea initiala si la valoarea ramasa neamortizata 1)A1 = 120 mil /25 = 4.8 mil Ra = 4.8 mil/120 *100 = 4% A2 = 120/10 = 12 mil Ra = 12/120 x 100 = 10% 2 ) A1 = 4.8*5 = 24 mil A2 = 12 *2 =24 mil A3 = 3 mil x 6 masini = 18 mil Volumul = A total = 66 mil c) CF1 = 120- (4.8 x 5) = 120-24 = 96 mil CF2 = 120-(12*2) = 120-24=96 mil CF3 = amortizat Stoc CF total = 96+9+=192 mil

21

TEMA- Nr.4-PRODUCTIVITATEA FACTORILOR DE PRODUCTIE1. Conceptul i tipurile de productivitate Productivitatea (W) sau randamentul factorilor de producie este dat de eficiena combinrii acestora pentru obinerea maximului de efecte utile cu minimum de resurse (costuri ct mai mici). W fizic msoar randamentele n natur ale utilizrii factorilor de producie, W msurat valoric, permite msurarea eficienei n termeni financiari-monetari. Productivitatea "W" stabilete legtura cantitativ ntre producia obinut "Q" ntr-o perioad de timp i factorii de producie folosii "Fp" pentru obinerea acesteia, deci W =Q/Fp Modificarea in timp a nivelurilor productivitii arat progresul calitativ al factorilor de producie, precum i mai buna combinare i utilizare a lor. Acest fapt reprezint dinamica productivitii i se msoar prin indicele acesteia. Indicele productivitii "Iw" este raportul procentual ntre nivelul productivitii din anul curent "W," i cel din anul de baz: Iw= W1/W0 x 100 Productivitatea se prezint sub diferite forme (tipuri) i se poate exprima prin diveri factori, n raport de diferite criterii. Astfel: - n funcie de nivelul activitii, distingem: productivitatea locului de munc, al seciei, al ntreprinderii, al ramurii, al economiei naionale; - n funcie de forma de exprimare, distingem: productivitatea fizica, exprimat n uniti materiale (m, l, kg, buc, etc.), n uniti natural convenionale (UVM- unitate vit mare, etc.) i productivitatea valoric, exprimat n uniti bneti (leu, $, euro, etc.) - n funcie de factorii de producie participani distingem: a)productivitatea parial a unui factor (productivitatea muncii, a capitalului, a pmntului). Productivitatea parial reprezint rodnicia, eficiena cu care este utilizat un factor de producie, la un moment dat. Ea se calculeaz ca un raport ntre producia obinut "Q" exprimat n uniti fizice, natural convenionale sau valorice i cantitatea factorului de producie luat n considerate, Fp (munca, pmntul sau capitalul) exprimat n uniti fizice i natural convenionale (ore de munc, numr de maini, suprafa de teren). b) productivitatea global a tuturor factorilor de producie care au contribuit la obinerea produciei respective. Productivitatea global reprezint rodnicia, eficiena

22

cu care sunt utilizai toi factorii de producie, cei fizici, financiari, proprii i mprumutai - n funcie de modul de calcul al indicatorilor, distingem: a) productivitatea medie (unitar) reprezint rodnicia, eficiena cu care este folosit o unitate dintr-un factor de producie, ntr-un timp dat. Ea se calculeaz ca un raport ntre producia obinut i cantitatea dintr-un factor de producie, deci Wm = Q/Fp. Tipul FP determin urmtorii indicatori: - productivitatea medie a muncii (L-munc exprimat n numr de salariai, de muncitori, de ore-om)

W =Q/L (T)
- productivitatea medie a capitalului (K-capital)

W =Q/K
- productivitatea medie a pamantului(P-pmnt)

W =Q/P (Ha)

b)productivitatea marginal reprezint surplusul de producie obinut prin creterea cu o unitate dintr-un factor de producie, ceilali factori rmnnd constani,

Wmg = Q/Fp
-Q reprezint producia suplimentar obinut, -Q =Q1-Q0 -Fp reprezint creterea cu o unitate a factorului de producie luat n calcul Fp= Fp1 Fp0 Wmg reprezint productivitatea marginal. Tipul FP determin urmtorii indicatori: - productivitatea marginal a muncii (L-munc exprimat n numr de salariai, de muncitori, de ore-om) - productivitatea marginal a capitalului (K-capital) - productivitatea marginal a muncii (P-pmnt) c) productivitatea brut apreciaz ansamblul produciei n raport cu factorii de producie care sunt utilizai. n acest caz producia este privit ca o producie final deci ca sum a valorilor adugate de diferitele activiti de producie; d) productivitatea net care are n vedere eliminarea din producia final a valorii

23

achiziiilor exterioare i a costului utilizrii capitalului instalat (amortismentele) pentru a ncerca s autonomizeze ceea ce este direct dependent de efortul productiv al firmei analizate. 2. Variaia productivitii i factorii ce o influeneaz Productivitatea exprim rodnicia, eficiena utilizrii factorilor de producie ntr-o activitate economic. Legea creterii productivitii presupune fie sporirea volumului de producie prin utilizarea aceluiai volum de factori de producie, fie obinerea aceluiai volum de producie pe baza unui volum mai mic de factori de producie. Aceast lege de cretere a productivitii are n general urmtoarele efecte: - la productori reducerea costurilor de producie, economisirea factorilor de producie, creterea competitivitii bunurilor oferite, etc. - la consumatori creterea salariilor nominale i a celor reale, economisirea timpului de munc, creterea timpului liber i folosirea mai eficient a lui, etc. Variaia ns a productivitii, n special a celei a muncii are efecte economice si sociale diverse: - economisirea factorilor de producie consumai; - reducerea costului producie; - creterea produciei, a competitivitii bunurilor obinute; - creterea profitului, a salariului nominal i a celui real; - economisirea timpului de munc i creterea timpului liber. Respectarea acestei legi permite alegerea variantei optime privind maximizarea profitului printr-o combinare eficient a factorilor de producie capabil s asigure maximizarea efectelor in condiiile minimizrii eforturilor (costurilor). n acest proces de variaie, W este influenat de: - factori naturali: condiiile de clim, de fertilitate, adncimea sau bogia unui zcmnt, etc. - factori tehnici: nivelul atins de tiina i tehnic la un moment dat, de tehnologie etc. - factori economici: nivelul de organizare a produciei i a muncii, calificarea salariailor, cointeresarea material; - factori sociali: condiiile de munc i de via, responsabilitatea, nivelul de cunotine, justiie, legile civile, politica; - factori psihologici: motivaia n munc i satisfacia pe care le ofer aceasta, climatul relaiilor de munc, a vieii de familie, gradul i modul n care sunt satisfcute unele nevoi sociale, etc.; - factori structurali: influenta W muncii prin modificrile ce au loc n structura produciei, a economiei naionale; - factori care decurg din gradul de integrare a economiei naionale in economia mondial: tipuri de specializare tehnic i economic, capacitatea de performan i competitivitatea produciei pe piaa mondial.

24

25

. PROBLEME PRODUCTIVITATE

NR. CRT
1.

ENUNTUL PROBLEMEI
In cadrul unei uniti comerciale lucreaz 100 de salariai care obin ntr-o perioad de timp 10000 buci din produsul X. Folosind acelai capital tehnic, ca volum i structur, dar angajnd nc 10 salariai, se obine o producie suplimentar de 2000 buci din produsul X.

CERINTA
S se calculeze: 1)- productivitatea medie a muncii in cele doua situaii 2)- productivitatea marginal a muncii

MOD DE CALCUL
1) W = Q/L WL = 10000/100 = 100 buc /salariat WL = 12000/110 = 109 buc /salariat 2) Wmg = (Q1-Q0)/(L1-L0) Wmg = (12000-10000)/(110-100) = 2000/10 = 200 buc /salariat

2.

O ferma agricola dispunand de 50 ha teren arabil si capitalul tehnic necesar foloseste in anul T0 , 5 lucratori, fiecare prestand in medie 1000 ore anual, obtine o productie de 3000 quintale de cereale . In anul T1 pe aceiasi suprafata si cu acelasi volum de capital tehnic si ore d emucna, dar folosind 6 lucratori, obtine 3800 quintale de cereale.

Se cere: a) Nivelul productivitatii medii si marginale a muncii , pe lucratori si pe ora b) Nivelul procentual al productivitatii medii a muncii, pe hectar si pe ora in anul T1 fata de T0 1 quintala = 100 kg a) W = Q/L WL = 3000/5= 600 q/salariat Wh = 3000/(5 x 1000) = 0.6 q/h WL = 3800/6= 633.3 q/salariat Wh = 3800/(6 x 1000) = 0.633 q/h b) W = W1/W0 , dar procentual IwL = 633.3/600 x 100 = 105.5% Iwh = 0.633/0.600 x 100 = 105.5%

26

3.

In anul T0 productivitatea medie a Productivitatea capitalului a fost de 40000 um. In capitalului? perioada T0-T1 , productia globala a crescut cu 20%, iar volumul capitalului tehnic cu 10% de la 1000 la 1100 de bucati. La o ferma agrcola, 10 lucratori munceau 6zile/saptamana a 8h/zi, iar rodnicia medie a muncii era de 4 produse/ora. In prezent, lucratorii muncesc 5 zile/saptamana a 7h/zi si obtin aceiasi productie saptamanala

marginala

a WKo = 40000 Q1 = Q0+20% x Q0 = 1,2 Q0 K1 = K0+10% x K0 = 1,1 K0 WKmg = (Q1-Q0)/(K1-K0) = (1.2 Q0 Q0) /(1.1 K0K0) = 0.2 Q0 / 0.1 K0 = 2 Q0/K0 = 2 x 40000 = 80000 um

4.

Q1 = Q0 = 10 x 6 x 8 x 4 = 1920 Cu cat a crescut productivitatea WL1 = Q1/L1 = 1920/(10x5x7) = 1920/350 = 5.5 medie a muncii? buc/ora Iw = WL1/ WL0 x 100 = 5.5/4 x 100 = 137.5%, deci cresterea este de 37

27

TEMA- Nr. 5 -COSTUL I RENTABILITATEA-

A) COSTUL DE PRODUCTIE: STRUCTURA SI TIPOLOGIE 1. Costul de productie reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate si suportate de catre firma pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii. a)Delimitari conceptuale: Costul contabil reflecta, in bani, cheltuielile efectiv suportate de catre firma, care rezulta din evidenta contabila a acesteia; Costul economic este un concept mai larg decat costul contabil; pe langa acesta el cuprinde si acel consum de resurse care nu presupune plati efective evidentiate sub forma de cheltuieli (ex: consumul de munca al proprietarului firmei); Costul de oportunitate reprezinta valoarea sansei sacrificate, costul sacrificiului sau costul renuntarii in procesul de alegere a variantei optime de alocare a resurselor. Costul de oportunitate are aplicabilitate in procesul de alocare a resurselor umane, materiale, banesti, in specializarea productiei. IMPORTANTA COSTULUI In economia de piata, costul reprezinta un instrument economic extrem de util in fundamentarea si adoptarea deciziilor privind alocarea resurselor, volumul si structura productiei. Calcului economic, functionarea si dezvoltarea activitatii pe principiul eficientei iau in considerare relatia dintre cost si pretul de vanzare pentru fiecare bun economic, relatie de la parte la intreg. Costul reprezinta numai o parte a pretului de vanzare (pv), si anume cheltuielile suportate de catre agentii economici, iar excedentul (peste costul de productie) reprezinta profitul sau beneficiul.

Pv = Cu + pr
Pv= pret de vanzare; Cu= cost(cost unitar);

28

pr = marja de profit. B)MARIMEA SI TIPOLOGIA COSTULUI Marimea costului este determinata de totalitatea cheltuielilor efectuate pentru producerea si desfacerea de bunuri economice la un moment dat. Marimea costului poate fi calculata: pe unitatea de produs; pe intreaga productie omogena pe care o realizeaza o firma sau alta; la unul si acelasi producator, insa de la o perioada sau alta, in dependenta de modificarile in dotarea tehnica. TIPURI DE COST: Costul global reprezinta ansamblul cheltuielilor necesare obtinerii unui volum de productie dat, dintr-un bun. El poate fi privit: structural, pe termen scurt, divizat in cost fix si cost variabil; pe ansamblu, adica drept cost global total, ca suma a tuturor cheltuielilor suportate de catre intreprindere. a1) COSTUL FIX (CF)- reflecta acele cheltuieli ale firmei care, pe termen scurt sunt independnte de volumul productiei obtinute(ex: amortizarea capitalului fix, chiria, salariile personalului administrativ, cheltuieli de intretinere, iluminat, dobanzi, etc ). Aceste cheltuieli nu sunt afectate de variatia volumului productiei. a2) Costul variabil (CV) - exprima acele cheltuieli ale firmei care se modifica in functie de volumul productiei CV = f(Q). In structura costului variabil se inscriu urmatoarele :cheltuielile cu materiile prime, materiale, combustibil, energie , salarii directe etc. Costul variabil este o functie crescatoare fata de productie: 1. atunci cand randamentul este crescator, costul variabil se mareste o data cu productia, insa mai putin decat proportional; 2. daca randamentul este descrescator, costul variabil creste o data cu productia, insa mai mult decat proportional . 3.Costul variabil este nul la un nivel de productie nul. B_Costul total (CT) reprezinta suma costurilor fixe si variabile CT = CF+CV c)Costul mediu (CTM) sau costul unitar exprima costurile globale pe unitatea de produs.

29

CTM = CT / Q; Q= reprezinta cantitatea de produse c) Costul marginal (Cmg)- exprima sporul de cost total (CT) necesar pentru obtinerea unei unitati suplimentare de productie . Cmg = CT / Q Q = sporul de productie ( productia suplimentara obtinuta) O problema importanta este reprezentata de minimizarea costului pe unitatea de produs. Obtinerea de profit depinde de capaciatea producatorului de a fabrica bunuri de calitate superioara la un cost mai redus, pe care sa le vanda la preturi competitive. Din aceasta cauza, in conditiile concurentei producatorii trebuie sa micsoreze costul, ei trebuie sa aiba avantaj de cost, asigurandu-si capacitatea concurentiala. Comprimarea costului pe unitatea de produs in interiorul tarii reprezinta unul din factorii principali de care depinde competitivitatea produselor si realizarea unor schimburi eficiente pe piata internationala. RENTABILITATEA FIRMEI O forma importanta a eficientei economice o reprezinta rentabilitatea activitatii economice. O firma este considerata rentabila atunci cand obtine profit (P).

P = CA CT;
CA = cifra de afaceri CT = costul total Rentabilitatea poate fi masurata: in mod absolut prin masa profitului; in mod relativ prin rata rentabilitatii sau rata profitului . Rentabilitatea calculata in mod absolut, ca masa a profitului, este direct proportionala cu pretul de vanzare a bunului economic creat si invers proportionala cu costul de productie. Calculata in mod relativ, ca rata a profitului, mai depinde si de volumul capitalului fix, in mod invers proportional, precum si de viteza de rotatie a capitalului, in mod proportional. PRAGUL DE RENTABILITATE In cautarea nivelului de productie care maximizeaza profitut, , este utila 30

cunoasterea unui caz particular, si anume- pragul de rentabilitate. Pragul de rentabilitate indica volumul de productie sau cifra de afaceri de la care pornind producatorul poate sa obtina profit. In acest ,, punct incasarile totale ale firmei , obtinute prin vanzarea bunurilor respective sunt egale cu costul total(CT), iar profitul este nul. Pragul de rentabilitate poate sa fie exprimat prin relatia : VT (CA) = CT; VT= venituri totale; CT = cost total. Pragul de rentabilitate nu se poate mentine pe termen lung fara ca intreprinderea respectiva sa nu fie nevoita sa iasa din afaceri. Pragul de rentabilitate este un concept pe termen scurt.

31

32

Probleme- COST SI RENTABILITATECost total -CT =CF+CV Cost variabil-CV ( se modifica in functie de productie) Cost fix- CF ( se mentine constant o perioada de timp) Cost mediu = cost total mediu=cost unitar = CM= CT/Q Cost variabil mediu = CVM = CV/Q Cost fix mediu = CFM = CF/Q Cost marginal = Cmg= CT/ Q= CT1 - CT0/Q1-Q0 1. .O fabric de biocombustibil deine 10 Calculai: instalaii ce produc fiecare cte 100 de litri de bioetanol pe lun. Obinerea unui a) costul total lunar litru de bioetanol necesit un cost b) costul mediu pe litru de etanol variabil mediu de 120 lei /litru. Costurile fixe sunt de 40000 lei/lun. . n cadrul unei exploataii agricole: - costul total este de 100000 lei - costurile fixe sunt de 20000 lei - costul variabil mediu este de 40 lei/ton a) Q = 100 x 10 = 1000 litri/lun CV = 120 lei/l x 1000 l = 120 000 lei CF = 40 000 lei CT = CV+CF = 160 000 lei b) CM = CT/Q CM = CT/Q = 160000/1000 = 160 lei/l

Ce producie de cereale obine CT = 100000 lei exploataia agricol? CF = 20000 lei CVM = 40 lei = CV/Q CVM= CV/Q CV = CT-CF = 80000 lei Q = CV/VCVM = 80000/40 = 2000 tone

33

3.

ntr-o exploataie agrcol, n anul T1, Calculai costul total n T1: costul variabil mediu este de 10 lei/kg. Costurile fixe reprezint 20% din costurile variabile. Producia obinut n anul T1 a fost cu 20 % mai mic dect cea obinut n T0 cnd ajunsese la 1000 kg. Calculai costul total n T1:

Q0 = 1000 Q1 = Q0 20% Q0 = Q0 (1-0.2) = 0.8 Q0 = 0.8 * 1000 = 800 kg CVM = 10 = CV/Q1 CV= 10 * 800 = 8000 lei CF = 20% * CV = 0.2*8000 = 1600 lei CT = CF + CV CT 1= CF1 + CV1 = 8000 +1600 = 9600 lei

4.

ntr-o exploataie agricol costul mediu a Sa se determine costul marginal fost de 10 lei/ kg. n perioada T0-T1 producia a crescut cu 10 % , iar costul cu 20%.

CM = CT0/Q0 = 10 Cmg = CT/ Q=CT1 - CT0/Q1-Q0 Cmg = CT/ Q=CT1 - CT0/Q1-Q0= 0.2 CT0 / 0.1 Q0 = 2 * 10 =20 lei kg

5.

n perioada T0-T1 variaia produciei a fost Sa se determine costul marginal de 1000 kg, a costurilor fixe de 1000 de lei i a costurilor variabile de 2000 de lei. 6. n anul T0 veniturile totale au fost de Calculai: 1000 lei iar costurile de 800 lei. a) masa profitului b)rata de rentabilitate a costurilor

Cmg = CT/ Q=CT1 - CT0/Q1-Q0 Cmg = CT1 - CT0/Q1-Q0 = ((CV1- CV0) + (CF1CF0))/Q1-Q0 = (2000+1000)/1000 = 3 a) Pr = VT-CT Pr = VT-CT = 1000-800 = 200 lei b) Rpr= Pr/CT * 100 Rpr= Pr/CT * 100 = 200/800 *100= 25%

6.

34

BIBLIOGRAFIE
1.Apgar, W., Brown, James, Microeconomics and Public Policy, Scott, Foreman and Company, 1987 2 D. Ciucur, Ilie Gril, C-tin Popescu, Economie _ Manual Universitar, Editura Economica, 1999 3.Coralia Angelescu, Ileana Stnescu, Economie politic _ elemente fundamentale, Editura Oscar Print, 1999 4. Coralia Angelescu, Ileana Stnescu, Economie politic _ elemente fundamentale, Editura Oscar Print, 1999 5. Michel Didier, Economia: regulile locului, Editura Humanitas, Bucureti, 1994 6. Ni Dobrot (coord.), ABC-ul economiei de pia modern, Casa de Editur i Pres Viaa Romneasc", Bucureti, 1991 7.***Economie, Manual ASE Bucureti, Ed. a 7-a, Editura Economic, Bucureti, 2005 8. *** www.dicionar- economic.com 9.***www.stiucum.com/ economie

35

36