UNIERSITATE DE NORD BAIA MARE FACULTATEA DE TIINE SPECIALIZAREA MANAGEMENT

REFERAT LA ECONOMIA NTREPRINDERII

STUDENT: PRODAN RAHELA

Informaii generale despre Uniunea European

Uniunea European este un parteneriat economic i politic unic n lume, care reunete 27 de ri. Timp de peste o jumtate de secol a contribuit la meninerea pcii, stabilitii i prosperitii, a ridicat standardele de via, a lansat o moned unic i a evoluat constant ctre crearea unei piee unice n cadrul creia persoanele, bunurile, serviciile i capitalul s poat circula liber, ca i cum s-ar afla pe teritoriul unei singure ri. UE a fost creat n perioada de dup sfritul celui de-al Doilea Rzboi Mondial. n prima etap, s-a pus accent pe consolidarea cooperrii economice: rile implicate n schimburi comerciale devin interdependente din punct de vedere economic i astfel se evit riscul izbucnirii unui conflict. De atunci, Uniunea a evoluat mult, transformndu-se ntr-o pia unic imens, cu o moned comun, euro. Ceea ce a nceput ca o uniune strict economic a devenit treptat o entitate cu activiti n nenumrate domenii, de la ajutor pentru dezvoltare, pn la politica de mediu. UE promoveaz activ drepturile omului i democraia i are cele mai ambiioase obiective de reducere a emisiilor pentru a combate schimbrile climatice. Datorit eliminrii controalelor de la frontierele interne, cetenii europeni pot cltori liber aproape peste tot n UE. De asemenea, europenilor le este acum mult mai uor s locuiasc i s munceasc n alt ar a Uniunii. Simbolurile UE Uniunii Europene i sunt asociate mai multe simboluri, cel mai cunoscut dintre acestea fiind cercul de stele galbene pe fond albastru. Drapelul european Cele 12 stele dispuse n cerc simbolizeaz idealurile de unitate, solidaritate i armonie ntre popoarele Europei. Imnul european Melodia aleas ca simbol al Uniunii este un extras din Simfonia a IX-a compus n 1823 de Ludwig van Beethoven. Ziua Europei Ideile care au dus la crearea Uniunii Europene au fost prezentate pentru prima dat la 9 mai 1950 de ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman. De aceea, ziua de 9 mai a rmas o dat de referin n istoria UE. Mottoul UE

Unitate n diversitate este deviza Uniunii Europene. Aceasta arat c europenii s-au unit pentru a promova pacea i prosperitatea, acceptnd totodat s-i deschid spiritul ctre culturile, tradiiile i limbile att de diverse ale continentului nostru. Bugetul/sursele de venit ale UE UE dispune de mai multe surse de venit. Nu depinde numai de contribuiile primite de la statele membre, ci are i resurse proprii, sub forma taxelor vamale de import aplicate produselor provenind din afara UE i a unui procentaj din taxa pe valoare adugat perceput de fiecare ar. UE dispune de mai multe surse de venit din care finaneaz administrarea instituiilor sale i activitile derulate de acestea i cu ajutorul crora i atinge obiectivele privind reducerea disparitilor dintre regiuni i zonele rurale mai puin dezvoltate. Statele membre colecteaz aceti bani n numele Uniunii. Cele trei surse principale de venit sunt:

0,73% din venitul naional brut al fiecrui stat membru, ceea ce reprezint dou treimi din bugetul UE.

Principiul care st la baza calculrii contribuiei fiecrui stat membru este cel al solidaritii i al capacitii de plat. Totui, se pot face ajustri dac se constat o mpovrare excesiv a anumitor ri.

Aa-numitele resurse tradiionale proprii, n special taxe vamale de import aplicate produselor provenind Un procent din taxa pe valoare adugat (TVA) armonizat perceput de fiecare ar din UE.

din afara UE

UE ncaseaz, de asemenea, impozitele pe salarii pltite de personalul instituiilor europene, contribuiile rilor tere la anumite programe europene i amenzile aplicate ntreprinderilor care ncalc normele i legislaia UE. Cheltuielile UE Din bugetul UE sunt finanate activiti foarte diferite, de la dezvoltare rural i protecia mediului, pn la promovarea drepturilor omului i protecia frontierelor externe. Comisia, Consiliul i Parlamentul sunt instituiile care au un cuvnt de spus n stabilirea i alocarea bugetului. Comisia i statele membre rspund de cheltuirea efectiv a fondurilor. Elaborarea proiectului de buget Bugetul este aprobat, n comun, de Comisie, Consiliu i Parlament. Comisia elaboreaz proiectul unui plan de cheltuieli pe care l nainteaz spre analiz Consiliului i Parlamentului. Aceste instituii pot aduce modificri i, n cazul n care nu sunt de acord cu proiectul, pot ncerca s ajung la un compromis.

Fiecare buget anual se nscrie ntr-un plan de cheltuieli pe termen lung, cunoscut sub numele de cadru financiar. Cadrul actual, cu o durat de 7 ani, acoper perioada 2007-2013 i i permite Uniunii Europene s planifice, n mod eficient, programele de cheltuieli cu civa ani nainte.

Gestionarea fondurilor UE Instituia care rspunde n ultim instan de alocarea bugetului este Comisia European. Cu toate acestea, 76% din fondurile UE sunt gestionate de rile membre. Dac se semnaleaz fraude sau cazuri de efectuare a unor pli necuvenite, Comisia colaboreaz cu Oficiul european de lupt antifraud i cu statele membre pentru a recupera banii. Din dorina de a asigura transparena, informaiile referitoare la beneficiarii fondurilor europene sunt accesibile publicului. Cum se cheltuie bugetul? n principiu, bugetul UE include 5 capitole de cheltuieli. n prezent, cea mai mare parte a resurselor bugetare este orientat ctre stimularea creterii economice, crearea de locuri de munc i reducerea decalajelor dintre regiuni. Sume semnificative sunt alocate i agriculturii, dezvoltrii rurale, pescuitului i proteciei mediului. Printre celelalte domenii finanate din bugetul UE se numr combaterea terorismului, a crimei organizate i a migraiei ilegale. Euro/Uniunea monetar Moneda euro este dovada cea mai palpabil a integrrii europene - pn n acest moment, este moneda comun a 17 din cele 27 de state membre, utilizat zilnic de peste 327 de milioane de europeni. Avantajele sale sunt evidente pentru orice persoan care cltorete n strintate sau face cumprturi on-line pe site-uri din alte ri ale Uniunii. Cooperarea monetar la nivelul UE Uniunea Economic i Monetar presupune coordonarea politicii economice i a celei fiscale, aplicarea unei politici monetare comune i folosirea euro ca moned unic. Euro a fost introdus la 1 ianuarie 1999 ca moned scriptural, utilizat numai n scopul efecturii de pli care nu presupuneau numerar i n scopuri contabile. Bancnotele i monedele au fost introduse la 1 ianuarie 2002. Utilizare

Euro ( ) este moneda oficial a 17 din cele 27 de state membre ale UE . Aceste ri, enumerate mai jos, alctuiesc mpreun zona euro : Austria Belgia Cipru Estonia Finlanda Frana Germania Grecia Irlanda Peste 175 de milioane de oameni din ntreaga lume folosesc monede raportate la euro. Italia Luxemburg Malta rile de Jos Portugalia Slovacia Slovenia Spania

Scopul euro O moned unic ofer mai multe avantaje, printre care eliminarea fluctuaiei ratelor de schimb i a comisioanelor de schimb valutar. Companiilor le este mai uor s-i desfoare operaiunile comerciale transfrontaliere, economia devine mai stabil, se dezvolt mai uor, iar consumatorii au mai multe opiuni. O moned comun i ncurajeaz pe consumatori s cltoreasc i s fac cumprturi n alte ri. La nivel global, euro confer mai mult influen Uniunii Europene, fiind a doua moned ca importan internaional, dup dolarul american. Administrarea monedei euro Banca Central European BCE) este organismul independent care se ocup de afacerile monetare n Uniunea European. Scopul su este s menin stabilitatea preurilor. De asemenea, BCE fixeaz o serie de rate de referin ale dobnzilor pentru zona euro. Dei taxele i impozitele sunt n continuare percepute de statele membre i fiecare dintre acestea ia propriile decizii bugetare, guvernele naionale au elaborat norme comune n domeniul finanelor publice pentru a-i coordona activitile menite s asigure stabilitatea, creterea economic i ocuparea forei de munc. Economia Funcionnd ca pia unic, UE este o putere comercial major. Ea depune eforturi pentru a menine o cretere durabil investind n transporturi, energie i cercetare i ncercnd, n acelai timp, s reduc impactul pe care l pot avea asupra mediului viitoarele activiti de dezvoltare economic.

Statistici privind economia UE ncepnd cu 2004, la UE au aderat 12 noi state membre, ceea ce a fcut ca PIB-ul Uniunii (producia de bunuri i servicii) s creasc semnificativ, fiind astzi mai mare dect cel al Statelor Unite.

PIB (12 268 387 milioane n 2010)

Comer Cu toate c populaia UE reprezint doar 7% din populaia mondial, schimburile sale comerciale cu restul lumii reprezint aproximativ o cincime din importurile i exporturile derulate la nivel mondial. UE este principalul exportator i al doilea importator ca mrime din lume. Aproximativ dou treimi din comerul total al statelor membre se efectueaz cu alte ri ale UE. n ceea ce privete comerul exterior, Statele Unite reprezint cel mai important partener comercial al UE, urmat de China. n 2005, participarea Uniunii la exporturile nregistrate la nivel mondial a fost de 18,1% i de 18,9% la importuri. Ocuparea forei de munc n ultimii 50 de ani, rata ocuprii forei de munc n agricultur i industrie a sczut, tot mai multe persoane angajndu-se n sectorul serviciilor. n UE, rata omajului a crescut din cauza crizei economice i financiare, n prezent meninndu-se la nivelul de 7,5%. Rata omajului (2008) ara Spania (ES) Slovacia (SK) Frana (FR) Ungaria (HU) Grecia (EL) Portugalia (PT) Letonia (LV) Germania (DE) Polonia (PL) % 11.3 9.5 7.8 7.8 7.7 7.7 7.5 7.3 7.1

Belgia (BE) Italia (IT) Finlanda (FI) Malta (MT) Suedia (SE) Romnia (RO) Irlanda (IE) Bulgaria (BG) Lituania (LT) Regatul Unit (UK) Estonia (EE) Luxemburg (LU)

7.0 6.8 6.4 6.4 6.2 6.0 6.0 5.6 5.8 5.6 5.5 4.9

Republica Ceh (CZ) 4.4 Slovenia (SI) Austria (AT) Cipru (CY) Danemarca (DK) rile de Jos (NL) 4.4 3.8 3.7 3.3 2.8

Situaia economic a Europei este "foarte ngrijortoare" (Strauss-Kahn)

Directorul general al Fondului Monetar Internaional (FMI), Dominique Strauss-Kahn, apreciaz c situaia economic a Europei este "foarte ngrijortoare", ns moneda euro nu este n pericol, cu toate c este nevoie de o mai bun coordonare politic n regiune. "n prezent, se fac n continuare simite efectele crizei, iar situaia Europei rmne foarte ngrijortoare, iar viitorul este mai incert ca niciodat", a afirmat Strauss-Kahn, ntr-o conferin organizat la sediul european al ONU. Europa este una dintre puinele regiuni care nu a ieit din criz i unde statele se confrunt cu probleme bugetare i bancare, a menionat eful FMI, atrgnd atenia asupra sistemului de supraveghere financiar nvechit.

"Cred, ns, c nu exist vreun pericol pentru euro. Cred c, dac zona euro nu-i revine ndeajuns de repede, risc s se confrunte cu perioade dificile de cretere lent", a spus Strauss-Kahn. El a subliniat c euro trebuie susinut de o mai bun cooperare politic ntre state.

Liderii UE vorbesc despre situatia economica a Europei

Sefii de stat si de guvern din statele membre ale Uniunii Europene se reunesc in cadru informal duminica, la Bruxelles, pentru a dezbate situatia economica din tarile europene, in conditiile in care criza financiara afecteaza grav tarile europene, mai ales pe cele din centrul si estul continentului. In fata actualei situatii a economiei europene, Comisia Europeana le-a cerut recent statelor europene membre ale Fondului Monetar International sa-si majoreze contributiile pentru a putea ajuta tarile grav afectate de criza economico-financiara, mai ales pe cele est-europene. 'Noi cerem membrelor FMI sa-si sporeasca sprijinul financiar, pentru a putea creste capacitatea de imprumut. Comisia doreste ca tarile europene care sunt in masura sa contribuie la cresterea resurselor de creditare ale FMI sa precizeze care este acest sprijin', a spus comisarul european pentru afaceri economice si monetare, Joaquin Almunia. Potrivit lui Almunia, nicio tara membra a Uniunii nu poate acorda singura acest tip de asistenta, insa unele dintre ele isi pot spori contributia la resursele Fondului Monetar International. Conducerea FMI a lasat sa se inteleaga, in ultimele saptamani, ca resursele sale de creditare sunt limitate, iar prelungirea crizei economice agraveaza aceasta situatie. Japonia a anuntat in urma cu cateva zile ca isi va spori cu 100 miliarde de dolari contributia la bugetul FMI. Dintre tarile central si est-europene, Ungaria si Letonia au primit deja ajutor financiar international de la FMI si Uniunea Europeana. Situatia din alte tari din regiune, precum Croatia, Ucraina, Serbia si Romania este de natura sa preocupe Bruxelles-ul. Summitul informal al UE de la Bruxelles din 1 martie va fi precedat in aceeasi zi de o intalnire a liderilor din noua state central si est-europene, convocata la initiativa Poloniei si la care va participa si presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Tarile ce vor fi reprezentate sunt Polonia, Republica Ceha, Slovacia, Ungaria, Romania, Bulgaria, Estonia, Letonia si Lituania, relateaza Agerpres. Este de asteptat ca acestea sa transmita mesajul ca se opun masurilor protectioniste practicate de multe dintre statele occidentale membre ale UE. 'Dorim sa trimitem un mesaj clar ca sustinem pozitia UE de aparare a pietei comune si ca suntem contra protectionismului. Ideea este sa ne asiguram ca raspunsul Uniunii Europene la criza este un raspuns pentru UE27, si nu doar pentru unele state membre. Situatia particulara a acestor state, a noilor state membre, trebuie luata in considerare', a explicat recent ministrul polonez pentru afaceri europene, Mikolaj Dowgielewicz. La randul sau, premierul lituanian Andrius Kubilius si-a exprimat speranta ca liderii Uniunii Europene vor formula un punct de vedere comun la problemele cauzate de criza financiara mondiala. 'Este nevoie de mai

multa coordonare, o maniera europeana de rezolvare a situatiei din Europa Centrala si de Est, in statele care sunt membre ale UE, dar si in statele care sunt in afara UE, de exemplu Ucraina', a declarat oficialul lituanian. Reuniunea din 1 martie a celor noua tari central si est-europene din UE va constitui si un prilej de a analiza oportunitatea unui plan de ajutor coordonat pentru sectorul financiar-bancar din Europa de Est, in conditiile in care situatia bancilor din regiune este extrem de grava din cauza retragerilor masive de capital din ultimele luni. Pe de alta parte, Banca Mondiala le-a cerut tarilor occidentale sa 'protejeze' Europa de Est. 'Planurile de relansare a tarilor industralizate trebuie utilizate pentru stimularea productiei in sens larg, nu intr-o maniera nationalista', a spus expertul Bancii Mondiale pentru Europa de Est, Indermit Gill. Necesitatea unui sistem comun de supraveghere financiara la nivel european, care sa previna sau sa limiteze efectele crizelor financiare precum cea aparuta anul trecut, este si concluzia a doua rapoarte date publicitatii recent la Bruxelles. Astfel, raportul Grupului la nivel inalt privind supravegherea financiara in UE trage concluzia ca Uniunea Europeana are nevoie de o monitorizare mai atenta a riscurilor cu care se confrunta institutiile financiare din Europa si de o mai buna coordonare a supravegherii acestora. Documentul elaborat de grupul de experti condus de Jacques de Larosiere - fost guvernator al Bancii Nationale a Frantei - la solicitarea presedintelui executivului comunitar, Jose Manuel Barroso, arata ca sistemul de reglementare in ce priveste supravegherea financiara in UE a avut multe puncte slabe si ca este nevoie de actiuni urgente. Raportul va reprezenta o baza de lucru pentru reuniunea sefilor de stat si de guvern din UE din 19-20 martie. 'Uniunea Europeana este in suferinta. Este recesiune economica. Rata somajului creste, iar cheltuielile guvernamentale imense pentru a stabiliza sistemul bancar sunt datorii pe care generatiile urmatoare vor trebui sa le plateasca. Reglementarea si supraveghere financiara au fost prea slabe pana acum sau ele au oferit stimulente gresite. Pietele globale au raspandit boala, iar opacitatea si complexitatea au agravat-o', se mentioneaza in raportul Larosiere. Documentul propune reformarea, in doua etape, a sistemului de supraveghere financiara european, intr-o prima faza fiind ameliorata activitatea structurilor existente, iar in cea de-a doua, incepand din 2011, urmand sa fie creat un nou organism de supraveghere financiara. Raportul mentioneaza ca incercarile de consolidare a sistemului de supraveghere financiara european din ultimii ani au esuat intrucat cele mai multe dintre statele membre ale Uniunii se opun delegarii la nivel european a atributiilor principale de supraveghere a pietelor lor financiare. Documentul elaborat de 'Grupul Larosiere' recomanda crearea unui nou Consiliu European pentru Riscuri Sistemice (ESRC), o retea descentralizata care sa fie coordonata de Banca Centrala Europeana (BCE) si din care sa faca parte reprezentanti ai organismelor de supraveghere din sistemul bancar si al asigurarilor. Executivul comunitar isi va prezenta concluziile asupra raportului Larosiere in data de 4 martie, care vor fi incluse intr-un document ce va fi prezentat in Consiliul European de primavara, din 19-20 martie.

Un alt raport, publicat de European Economic Advisory Group (EEAG), atrage atentia ca Sistemul European al Bancilor Centrale ar trebui sa-si asume un rol explicit de garant al sistemului financiar, sa aiba competente de supraveghere a grupurilor bancare europene si sa coordoneze impreuna cu bancile nationale intermediarii financiari la nivel de stat membru. Raportul recomanda incheierea unor acorduri internationale cuprinzatoare pentru armonizarea supravegherii sistemului bancar. Aceste acorduri se pot baza pe sistemul Basel -II reformat, cu luarea in considerare a factorilor ciclici si sistemici. In plus, documentul accentueaza ca Europa are nevoie de un sistem comun de reglementare financiara si supervizare. 'Pentru grupurile financiare pan-europene, supravegherea ar trebui sa-i revina Bancii Centrale Europene. Acestor grupuri li s-ar putea solicita, in acest context, sa subscrie unui fond european de garantare a depozitelor, complementar schemelor nationale de garantare. Altfel, 'statele ar trebui sa aiba responsabilitate proprie pentru pierderile cauzate de intermediarii la nivel national', se arata in acelasi raport. EEAG este format din economisti din opt tari europene - Gilles Saint-Paul (Universitatea Toulouse), Giancarlo Corsetti (European University Institute, Florenta), Michael Devereux (University of Oxford), John Hassler (Stockholm University), Tim Jenkinson (Oxford University), Jan Egbert Sturm (Institutul Economic Elvetian KOF, ETH Zurich), Xavier Vives (IESE Business School) si Hans-Werner Sinn (Ludwig Maximilians University, Munchen).

Bibliografie
http://www.capitalul.ro http://europa.eu http://www.presaonline.com