PMNTUL - PRINCIPALUL ELEMENT AL CAPITALULUI AGRICOL n conditiile trecerii ntregii economii nationale la economia de piata, asistam n Romnia la amplificarea

problematicii complexe a economiei funciare. Problematica economiei funciare - definita n mod traditional ca stiinta a gospodaririi resurselor funciare - este amplificata de implicatiile sociale, economice si politice ale procesului de privatizare, demarat nca din 1991, odata cu adoptarea Legii fondului funciar (Legea nr. 18/1991). Fondul funciar capata noi valente n conditiile trecerii la economia de piata prin noua semnificatie, orientare si precizare legislativa, adecvata valorilor fundamentale ale societatii, aceasta pentru ca fondul funciar exercita un rol considerabil n dezvoltarea economica, fiind unul dintre cele mai importante mijloace de productie precum si principala avutie a natiunii. 6.1. Conceptul de fond funciar si definirea componentelor sale Fondul funciar al Romniei este constituit din totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinatie, de titlul pe baza caruia sunt definite sau de domeniul public ori privat din care fac parte. Fondul funciar definit astfel reprezinta o componenta esentiala a avutiei nationale, avutie care trebuie folosita, protejata si ameliorata n deplina concordanta cu interesele ntregii societati. n functie de destinatie, fondul funciar este alcatuit din urmatoarele grupe de terenuri: terenuri agricole, terenuri forestiere, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri din intravilan si terenurile cu destinatii speciale. Terenurile cu destinatie agricola sunt folosite, n principal, pentru productie agricola vegetala si anume: terenuri agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi, pasunile, fnetele, serele, solariile, rasadnitele si altele asemenea; terenurile cu vegetatie forestiera, daca nu fac parte din amenajamentele silvice, pasunile mpadurite; terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajari piscicole si de mbunatatiri funciare; drumurile tehnologice si de exploatare agricola; platforme si spatii de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole; terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola. Detinatorii de terenuri agricole - titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori detinatori precari - sunt obligati sa asigure cultivarea integrala a terenurilor precum si protectia solului. Terenurile cu destinatie forestiera cuprind: terenurile mpadurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administrare silvica; terenurile destinate mpaduririlor, determinate prin amenajamentele silvice; terenurile neproductive - stncarii, abrupturi, bolovanisuri, rpe, ravene, torenti - daca sunt cuprinse n amenajamentele silvice. n conformitate cu prevederile Codului silvic padurile si terenurile afectate mpaduririi sau care servesc nevoilor de cultura, productie ori administratie forestiera, constituie fondul forestier. Notiunea de padure nu este identica cu aceea de fond forestier, padurea constituind elementul component principal al acestui fond. Notiunea de padure n sensul atribuit prin normele silvice include terenul care face parte din fondul forestier si este acoperit cu vegetatie forestiera, care a atins vrsta de exploatare si este cuprins n amenajamente silvice. Terenurile acoperite cu vegetatie forestiera ce nu sunt cuprinse n amenajamentele silvice nu sunt supuse regimului silvic, ci numai unor reguli tehnice silvice si de paza.

De asemenea trebuie facuta distinctia ntre fond forestier si cea de patrimoniu forestier, care cuprinde ansamblul bunurilor mobile si imobile destinate exploatarii, refacerii, apararii si pazei fondului forestier. Padurile - ca principal element al fondului forestier - se clasifica, n raport cu functiile pe care le ndeplinesc, n doua grupe functionale: - paduri de productie si protectie destinate sa produca material lemnos pentru industria de prelucrare a lemnului si pentru alte nevoi ale economiei nationale, precum si pentru a ndeplini un rol de protectie; - paduri cu functii speciale de protectie, care conditioneaza pastrarea si dezvoltarea unor obiective de interes economic, social sau stiintific. Terenurile aflate permanent sub ape cuprind: albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor si baltilor naturale, cuvetele lacurilor de acumulare la nivelurile maxime de retentie, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale. Gospodarirea rationala a apelor este o problema majora pentru dezvoltarea sociala si economica a tarii, pentru satisfacerea cerintelor de apa ale populatiei si industriei, cresterea productiei agricole, apararea mpotriva inundatiilor si protectia apelor mpotriva poluarii. Satisfacerea nevoilor de apa ale populatiei si ale consumatorilor industriali si agricoli, valorificarea de noi surse de apa, folosirea rationala a apelor si protectia acestora mpotriva epuizarii si poluarii, precum si amenajarea complexa a cursurilor de apa trebuie sa se realizeze n concordanta cu dezvoltarea economico-sociala a tarii si n strnsa corelatie cu gospodarirea resurselor funciare. n clasificarea generala din punctul de vedere al administrarii, apele se mpart n: ape internationale, ape teritoriale si ape nationale. Dupa asezarea lor, apele sunt diferentiate n: ape de suprafata si ape subterane. Dupa destinatia economica, apele sunt: de folosinta generala, ape destinate agriculturii si ape cu destinatie speciala. Din prima categorie fac parte apele pentru satisfacerea nevoilor populatiei , cnd apa apare ca obiect de consumatie individuala. Din cea de-a doua categorie fac parte apele care se folosesc n special pentru irigatii. Apele cu destinatie speciala sunt cele care se utilizeaza pentru navigatie, plutarit, prod 23123d324x ucerea energiei electrice, pescuit si apar ca mijloace de productie. Terenurile din intravilan sunt cele aferente localitatilor urbane si rurale, cuprinse n perimetrul construibil aprobat potrivit legii, pe care se afla grupate constructii de locuit, curti, obiective social-culturale, obiective economice, constructii agrozootehnice, piete si retele stradale, precum si alte terenuri care servesc nevoilor de constructii si amenajari de ordin tehnic edilitar, inclusiv terenurile agricole si forestiere. Perimetrele construibile ale localitatilor sunt stabilite prin schitele de sistematizare a localitatilor urbane si rurale. Intravilanul localitatilor este cel existent la 1 ianuarie 1990, evidentiat n cadastrul funciar, el putnd fi modificat numai n conditiile legii. Terenurile cu destinatii speciale sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale si aeriene, cu constructiile si instalatiile aferente, constructii si instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale, de telecomunicatii, pentru exploatarile

miniere si petroliere, cariere si hale de orice fel, pentru nevoile de aparare, plajele, rezervatiile, monumentele naturii, ansamblurile si siturile arheologice si istorice si alte asemenea. Toate terenurile cu destinatie speciala sunt o categorie distincta n cadrul fondului funciar, diferentiindu-se prin regimul juridic att de terenurile cu caracter agricol, ct si de toate celelalte terenuri neagricole, avnd urmatoarele caracteristici: - dreptul de folosinta sau de administrare l au numai persoanele juridice; - folosirea ca si schimbarea destinatiei initiale, precum si trecerea dintr-o categorie de teren cu destinatie speciala n alta se realizeaza n cadrul unor raporturi juridice de drept funciar, intervenite ntre organismele de specialitate ale administratiei publice si diferitii beneficiari directi ai administrarii sau folosintei lor; - folosinta terenurilor cu destinatie speciala este nelimitata n timp, atribuindu-se cu sau fara termen; terenul poate fi reluat de la beneficiari ori de cte ori se considera ca a disparut necesitatea folosirii sale n scopul initial stabilit; - beneficiarii acestor terenuri au dreptul si obligatia de a le utiliza n conformitate cu destinatia economica a acestora; - folosinta funciara privind terenurile cu destinatie speciala este gratuita; - terenurile cu destinatie speciala au un regim juridic corespunzator destinatiilor specifice pentru care sunt afectate. n conditiile acestor terenuri o importanta deosebita au restrictiile care deriva din actele normative, privind att utilizarea terenurilor respective, ct si a terenurilor limitrofe ce constituie zone de protectie. Din grupa de terenuri cu destinatie speciala fac parte urmatoarele categorii de terenuri: terenurile destinate transportului rutier; terenurile destinate transportului feroviar; terenurile destinate transportului pe apa; terenurile destinate transportului aerian; terenurile destinate producerii si transportului energiei electrice; terenurile destinate exploatarilor miniere si petroliere; terenurile destinate rezervatiilor si monumentelor naturii; terenurile destinate statiunilor balneoclimaterice; terenurile destinate monumentelor de cultura.