Universiatea Tehnica GH - Asachi Din Iasi Facultatea de Inginerie Chimica Si Protectia Mediului

Universiatea Tehnica Gh.
Asachi din Iasi

Facultatea de inginerie Chimica si Protectia Mediului

Proiect la Tehnologii si Biotehnologii
de Epurare a Apelor Uzate

Cuprins proiect

Capitolul I : Tema de proiectare.
Capitolul II: Memoriu tehnic.
Capitolul III: Considerente privind epurarea apelor uzate municipal:
3.1. Poluanti caracteristici .Impactul asupra mediului. Necesitatea epurarii apelor uzate.
3.2. Conditii de calitate pentru factorul de mediu .Normative.
3.3. Caracteristicile apelor uzate municipal.
.
Capitolul IV: Tehnologia adoptata pentru epurarea apelor uzate:
4.1. Variante tehnologice de epurare a apelor uzate municipal.
4.2. Factorii ce influenteaza selectia operatiilor si proceselor unitare.
4.3. Determinarea gradului de epurare necesar.
4.4. Alegerea variantei tehnologice optime si descrierea detaliata a procesului tehnologic
adoptat.
4.5. Calculul concentratiei intermediare realizata pentru treptele de epurare mecanica si
biologica si verificarea realizarii gradului de epurare necesar.
4.6. Elaborarea schemei bloc tehnologice.
4.7. Materii prime si energie.
4.8. Subproduse material si energetic,deseuri.

Capitolul V: Proiectarea tehnologica a utilajelor
5.1.Debite de calcul si de verificare utilizate in statiile de epurare municipal.
5.2. Calculul utilajelor din cadrul treptei mecanice de epurare.
5.3. Calculul utilajelor din cadrul treptelor biologice de epurare.
5.4. Tratarea namolurilor.

Capitolul VI: Plansa
6.1. Schema tehnologica de epurare a apelor uzate municipal.
Capitolul VII: Bibliografie

Tema de proiectare

Sa se elaboreze proiectul tehnologic al unei statii de epurareape uzate urbane. Se dau
urmatoarele date:
A. Debite de calcul:
Q
zi ,med
=0.265m
3
/s
Q
zi ,max
=0.32 m
3
/s
Q
orar,min
=0.225 m
3
/s
Q
orar,max
=0.335 m
3
/s
B. Comozita apelor uzate care sunt introduce in statia de epurare:
Solide in suspensie: C
iss
=455mg/l
Substante organice: CBO
5
=405mg/l
CCO
Cr
=545mg/l
Azot total: C
iN
=11.5mg/l
Temperatura apei uzate: 20
o
C
pH-ul= 7
Constanta de consum a oxigenului dein apele uzate: K
l
=0.1zi
-1

C. Analizele de laborator ale emisarului in care se deverseaza apele uzate epurate:

Oxigen dizolvat: C
Or
=6mg/l(concentratia oxigenului dizolvat din receptor)
Solide in suspensie: C
iss
=50mg/l
Substante organice: CBO
5
=20mg/l
CCO
Cr
=50mg/l
Azot total: C
eN
=2.5mg/l
Temperatura apei uzate: 10
o
C
Constanta de consum a oxigenului dein apele uzate: K
l
=0.2zi
-1

D. Studiile hidrologice ale emisarului indica:

Viteza medie a apei v=1.5m/s;
Debitul emisarului: Q
e
=5m
3
/s;
Coeficientul de sinuozitate al raului: =1.2;
Constanta vitezei de consum a oxigenului din apele uzate: K
l
r
=0.1zi
-1

E. Utilaje ce urmeaza a fi proiectate:

Capitolul III: Considerente privind epurarea apelor uzate municipale

3.1. Poluanti caracteristici:
1. Reziduuri organice;
2. Nutrientii:
- Azotul;
- FOSFORUL;
- Siliciul;
3. Compusi toxici;
- Compusi halogenati ai hidrocarburilor saturate si nesaturate (aciclice si ciclice);
- Compusi aromatic monociclici;
- Compusi fenolici;
- Compusi policiclici;
- Eteri si eteri ai acidului ftalic;
- Compusi cu azot;
- Pesticide;
- Compusi policlorurati ai fenil benzenului.
4. Suspensii inerte, materii coloidale sau material fin divizate;
5. Alti compusi:
- Sarurile sau agentii reducatori (sulfiti sau saruri feroase );
- Acizi;
- Baze;
- Uleiuri;
6. Apa calda;
7. Contaminarea bacteriologa.Impactul poluantilor asupra mediului
Odat cu creterea numrului populaiei se nregistreaz o cretere considerabil a
producerii diferitor substane i articole sintetice n compoziia crora intr compui chimici care
n timpul fabricrii i utilizrii prezint un pericol mare pentru sntatea oamenilor i mediul
ambient. A sporit considerabil i utilizarea pesticidelor n agricultur, aplicarea intensiv a
acestora provoac efecte toxice asupra tuturor fiinelor vii.
O categorie deosebit de periculoas a compuilor menionai o prezint poluanii organici
persisteni (P.O.P) care se utilizeaz n industrie i agriculur i n unele cazuri se genereaz n
cadrul proceselor industriale.
n majoritatea bazinelor acvatice, cursurilor de ap, mrilor sunt depistate diferite
concentraii de pesticide i alte substane organice persistente.
n cazul unor cantiti mai mari de pesticide apa capt un miros specific, caracteristic
acestor tipuri de substane. Datorit proceselor de migrare,pesticidele impreun cu apa de ploaie
se infiltreaz n straturile freatice i chir n cele arteziene.
Sursa cu cel mai mare numr potenial de poluare este agricultura. Reziduurile netratate de
la formele zootehnice sunt mprtiate pe terenuri i o parte i croiesc drum pn la cursul de
ap.
1. Reziduuri organice provenind din apele uzate menajere,industriale (industria organic de
sinteza,fabrici de hartie , industria alimentara) si complexe de crestere a
animalelor.Compusii organic instabili aflati in solutie pot fi cu usurinta oxidati prin
consumarea oxigenului dizolvat din apa (emisar), micsorand astfel capacitatea de
autoepurare a raurilor in care sunt deversati.
2. Nutrientii includ: azotul, fosforul, compusi cu azot si fosfor,siliciul si sulfatii.
Principalele surse de generare le constituie apele uzate menajere si efluentii din industria
ingrasamintelor chimice. Azotul si fosforul stimuleaza cresterea algelor contribuind astfel
la fenomenul de eutrofizare. Nutrientii sunt substante sau elemente chimice utilizate in
cresterea si dezvoltarea normala a unui organism.
In functie de cantitatea cu care participa la alcatuirea structurii organismelor, nutrientii se
impart in macronutrienti si micronutrienti.
Azotul
Unul dintre nutrientii cu rol esential in functionarea mediului acvatic este azotul.Azotul poate
exista sub forma gazoasa (N2 atmosferic, NO2-), dizolvat (NO2- ,NO3-,NH4+) sau sub forma
solida in material organic.In conditii normale de oxigenare, azotul se gaseste in specialsub
forma nitratilor.Ei pot fi folositi de catre organismele acvatice, fiind cea mai accesibila forma a
azotului pentru microorganism si plante.Formele nitrit (NO2-) si ionul amoniu (NH4+) sunt
prezente in cazul unei dereglari a mediului acvatic si sunt toxice pentru organismele vii.
Principalele procese suferite de azot sunt:
1. Fixarea azotului molecular si amonificarea- Bacteriile realizeaza in exclusivitate
fixarea biologica a azotului(N2-azot molecular).Azotul organic nu este accesibil plantelor.
2. Nitrificarea- Este un process biologic de formare a nitratilor din amoniac sau alte
forme reduse ale azotului.
3. Dinitrificarea- Este un process biologic,efectuat in exclusivitate de bacterii,fiind
raspunzator de pierderea a 50-80% din ingrasamintele azotate din sol (azotatii sunt transformati
in oxizi de azot si apoi in azot molecular care trece in atmosfera). Aceste caracteristici au condus
la idea utilizarii acestui process mai intai pentru epurarea apelor uzate cu mare incarcare organic,
si ulterior, la aplicarea acestui procedeu in scopul potabilizarii apelor de suprafata si subterane
impurificate cu nitrati.

Fosforul
Un alt nutrient cu rol essential in functionarea ecosistemelor este fosforul.In apele de suprafata,
fosforul se gaseste sub forma de fosfor organic,de PO43- dizolvat si de fosfor fixat pe particule
aluvionare.
Fosforul este mai putin mobil decat azotul. Fosforul direc asimilabil de catre vegetatia
acvatica se gaseste sub forma de fosfati. Dupa moartea organismelor fitoplanctonice 20-25% din
fosforul total este eliberat sub forma anorganica, iar 30-40% sub forma organica. Concentratia
normal a fosforului in apele dulci este de 1 mg/m3,dar concentratia lui creste cu adancimea, fiind
maxima in malul de pe fundul bazinului.
Concentratia fosforului in apa depinde de concentratia substantelor organice,de temperatura si
intensitatea activitatii bacteriene.Apele uzate incarcate cu substante organice cresc nivelul
fosforului, marind riscul de eutrofizare.Exista 2 surse antropice majore de fosfor: apele uzate
menajere incarcate cu detergent si substante organice ( ape fecaloide) si dejectiile animale de la
fermele zootehnice.
Siliciul
Un alt nutrient important este siliciul. Siliciul este disponibil organismelor sub forma de silicate
(SiO2). Silicatii dizolvati apar in apele de suprafata sau apele subterane din sediment si din rocile
cristaline, prin dezagregare.
Concentratia de siliciu din apele de suprafata este modificata prin eutrofizare si
constructia de baraje.Prin eutrofizare, creste cantitatea de nitrati si fosfati in lacuri, ceea ce duce
la cresterea numarului de diatomee (alge monocelulare microscopice), ele reprezentand cel mai
important factor ce determina schimbari in concentratia de siliciu.Acestea preiau siliciul din apa
sub forma de silicati pentru a-si construe frustula (cochilie externa).Prin sedimentare, cochiliile
acestor alge se depun pe fundul apei odata cu material organica si minerale, ducand la formarea
agregatelor mari care se depun rapiud pe fundul apei.
Siliciul este important si pentru ca este strans legat de carbon.In procesul de dezagregare
a rocilor, silicatii se formeaza pe seama dioxidului de carbon din atmosfera. Astfel, la scari mari
de timp, o deficient a siliciului din mediu determina o crestere a dioxidului de carbon in
atmosfera si invers. In plus, prin sedimentarea siliciului se stocheaza o mare cantitate de dioxid
de carbon.
3. Compusii toxici
Compusii toxici se mai numesc si poluanti prioritari iar acestia sunt: metale grele,
cianuri, compusi organic clorurati, lignin, proveniti din industria chimica , celulozei si hartiei,
petrochimica, metalurgica, material de constructii,industria miniera, industria nlemnului etc.
Poluantii prioritari sunt compusi organic sau anorganici selectati pe baza toxicitatii foarte mari,
efectelor cancerigene sau mutagene. Acesti poluanti se gasesc in majoritatea cazurilor in apele
uzate industrial, fiind insa uneori depistati in cantitati foarte mici in apele de alimentare, fie
datorita unor infiltratii, fie datorita epurarii necorespunzatoare a apelor din amonte.
O clasificare a compusilor organic nebiodegradabili care reprezinta majoritatea
poluantilor organic prioritari s-a realizat pe clase de compusi astfel:
a. Compusi halogenati ai hidrocarburilor saturate si nesaturate (aciclice si ciclice);
b. Compusi aromatic monociclici;
c. Compusi fenolici;
d. Compusi policiclici;
e. Eteri si eteri ai acidului ftalic;
f. Compusi cu azot;
g. Pesticide;
h. Compusi policlorurati ai fenil benzenului.
4. Suspensii inerte, materii coloidale sau material fin divizate rezultate ca urmare a
proceselor de spalare din diverse industrii. Prin depunerea solidelor in suspensie se
perturba viata acvatica normal in emisarul in care a fost deversata apa uzata.
5. Alti compusi: sarurile sau agentii reducatori (sulfiti sau saruri feroase), acizi, baze,
uleiuri, care apar in efluentii rezultati din diverse industrii. In cantitati mici, sarurile nu au
effecte negative asupra mediului inconjurator, dar compusii reducatori prin consumarea
oxigenului dizolvat micsoreaza capacitatea de autoepurare a emisarului.
6. Apa calda produsa de multe industrii care utilizeaza apa ca agent de racier. Deversarea
ca atare a apei calde in emisar perturba desfasurarea proceselor biologice de autoepurare.
7. Contaminarea bacteriologica poate fi produsa de catre industria alimentara,
crescatoriile de animale sau canalizarea apelor menajere si industrial in sitem combinat.
Apele uzate industrial, atat prin concentratia si prin toxicitatea poluantilor au cel mai
mare impact asupra surselor natural (apa de suprafata, apa subterana) astfel incat epurarea
corespunzatoare a acestor platform industrial sau statiile de epurare orasenesti este absolute
necesara pentru a realiza protectia calitatii apelor din surse naturale.
Bibliografie ( Axinte S., s.a.,2004 )
Necesitatea epurarii apelor uzate municipale
Obiectivele traditionale legate de epurarea apelor reziduale (orasenesti sau industriale) au
fost legate de indepartarea materiilor in suspensie (sedimentabile sau flotabile), realizata prin
ceea ce numim epurare primara sau secundara. Problema a devenit mult mai complexa
datorita substantelor reziduale existente in apele uzate care extrem de putin indepartate sau
practic neschimbate prin treptele de epurare clasica mecano-biologica (detergenti, fosfati,
compusi pe baza de azot, saruri organice, compusi organici persistenti, pesticide, diversi compusi
chimici) creaza probleme deosebit de grave asupra mediului inconjurator. In scopul retinerii
acestor substante a fost nevoie de introducerea unei tehnologii de epurare care sa completeze
epurarea clasica in scopul protectiei mediului si al oamenilor, obtinand o apa care poate fi
utilizata in diverse alte scopuri. Incercarile de a indeparta poluantii reziduali din efluentul epurat
mecano biologic au fost initial denumite ''epurare tertiara''. Numele s-a dovedit a fi
nesadisfacator , dar fiind ca la fel era denumita cu ani in urma filtrare intermitenta pe nisip a
efluentului secundar.
Pentru asigurarea cantitativ i calitativ a pei necesare tuturor folosinelor (industrii,
irigaii, orae) este necesar, ca pe lng alte lucrri i msuri de gospodrire a apelor, s se
asigure utilizarea cu randament maxim a instalaiilor de epurare existente i s se dezvolte noi
tehnologii de epurare capabile s asigure din apa epurat o nou surs de ap pentru alimentarea
sistemelor de irigaii sau pentru industrii.
Procesul de epurare const n ndeprtarea din apele uzate a substanelor poluante, n
scopul proteciei calitii apelor i a mediului nconjurtor. Epurarea constitue unul din aspectele
polurii apei. Stabilirea comportarii multiplelor substane care polueaz apele de suprafa,
precum i efectelor asupra organismelor vii fac obiectivul epurrii apelor.
Epurarea apelor uzate se efectueaz n construcii i instalaii grupate ntr-o anumit
succesiune tehnologic n cadrul unei staii de epurare. Mrimea staiei de epurare va depinde de
cantitatea i calitatea apelor uzate ale receptorului, de condiiile tehnice de calitate, care trebuie
s le ndeplineasc amestecul dintre apa uzat i a receptorului n aval de punctul de deversare a
apelor uzate, astfel nct folosinele din aval s nu fie afectate.
O caracteristic a staiilor de epurare o reprezint materia prim care este apa uzat a
crei puritate este destul de ridicat. Randamentul impus la eliminarea poluanilor din ap
(gradul de epurare) este adesea la ordinul a 80% i chiar peste 95%, valori superioare celor
obinuite n prelucrrle industriale. Una din metodele de baz aplicate pentru eliminarea
poluanilor organici din apele uzate,epurarea biologic opereaz cu populaii de
microorganisme,cu evoluie deosebit de greu de dirijat.
Staiile de epurare se realizeaz cu costuri de investigaii mari i cu cheltuieli de exploatare
ridicate, care, numai parial pot fi recuperate. Se impun studii tehnico-economice aprofundate n
vederea gsirii soluiilor care s contribuie la reducerea diferitelor costuri.n acest scop se are n
vedere aplicarea unor msuri preliminarede prevenire a polurii apelor, respective uurarea
epurrii apelor uzate [Dima M.-1998].
3.2. Conditii de calitate pentru factorul de mediu. Normative

Normative NTPA-002 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de
canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare.
Acest normativ NTPA-002 a fost modificat de punctul 21 al articolului I din Hotararea
nr.352 din 21 aprilie 2005, publicat in Monitorul Ofical nr.398 din 11 mai 2005.Valoarea
concentratiei CCO(Cr) este conditionata de respectarea raportului CBO(5)/CCO mai mare sau
egal cu 0,4.
Pentru localitatile in care apa potabila din reteaua de distributie contine zinc in
concentratii mai mari de 1 mg/dmc se va accepta aceiasi valoare si la racordare, dar nu mai mare
de 5 mg/l.
Metoda de analiza corespunzatoare standardului indicat in tabel are caracter orientativ; alte
metode alternative pot fi folosite daca se demonstreaza ca acestea au aceiasi sensibilitate si limita
de detectie.Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti ai apelor uzate
industriale si urbane la evacuarea in receptorii naturali, NTPA-001/2002
Valori limita de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si urbane evacuate in receptori
naturali
Se aplica tuturor categoriilor de efluenti proveniti sau nu din statiile de epurare.

NTPA
001/2002
NTPA
002/2002
Nr.
Ctr.
Indicatorul de calitate U.M Valorile limite admisibile
A Indicatori fizici
1 Temperatura C 35 40
B Indicatori chimici
2 pH Umiditati pH 6.5 8.5 6.5 8.5
Pentru fluviul Dunarea 6.5 9.0
3 Materii in suspensie mg/dmc 35.0 (60.0) 350
4 Consum biochimic de oxigen la cinci
zile
mg0(2)/dmc 25.0 300
5 Consum chimic de oxigen - metoda cu
dicromat de potasiu
mg0(2)/dmc 125.0 500
6 Azot amoniacal mg/dmc 2.0(3.0) 30
7 Azot total mg/dmc 10.0(15.0)
8 Azotati[NO(3)] mg/dmc 25.0(37.0)
9 Azotati[NO(2)] mg/dmc 1(2.0)
10 Sulfuri si hidrogen sulfurat mg/dmc 0.5 1.0
11 Sulfiti[SO(3)] mg/dmc 1.0 2
12 Sulfati [SO(4)] mg/dmc 600.0 600
13 Fenoli antrenabili cu vapori de apa mg/dmc 0.3 30
14 Substante extractibile cu solventi
organici
mg/dmc 20.0 30
15 Produse petroliere mg/dmc 5.0
16 Fosfor total mg/dmc 1.0(2.0)
17 Detergenti sintetici mg/dmc 0.5 25
18 Cianuri totale mg/dmc 0.1 1.0
19 Clor rezidual liber mg/dmc 0.2 0.5
20 Cloruri mg/dmc 500.0
21 Floruri mg/dmc 5.0
22 Reziduu filtrat la 105C mg/dmc 2000.0
23 Arsen mg/dmc 0.1
24 Aluminiu mg/dmc 5.0
25 Calciu mg/dmc 300.0
26 Plumb mg/dmc 0.2 0.5
27 Cadmiu mg/dmc 0.2 0.3
28 Crom total mg/dmc 1.0 1.5
29 Crom hexavalent mg/dmc 0.1 0.2
30 Fier total ionic mg/dmc 5.0
31 Cupru mg/dmc 0.1 0.2
32 Nichel mg/dmc 0.5 1.0
33 Zinc mg/dmc 0.5 1.0
34 Mercur mg/dmc 0.05
35 Argint mg/dmc 0.1
36 Molibden mg/dmc 0.1
37 Seleniu mg/dmc 0.1
38 Mangan total mg/dmc 1.0 2.0
39 Magneziu mg/dmc 100.0
40 Cobalt mg/dmc 1.0

3.3. Caracteristicile apelor uzate municipal

Caracteristicile fizice ale apei uzate:
Temperatura apelor uzate influenteaza majoritatea reactiilor fizice si biochimice care au loc in
procesul de epurare. Apele uzate menajere au o temperatura de 2-
C mai ridicata decat

temperatura apelor de alimentare, cu exceptia cazului de deversari de ape calde tehnologice sau
cand in retea se infiltreaza ape subterane.
Determinarea temperaturii se efectuiaza numai la locul de recoltare prin introducerea
termometrului in apa de cercetat, iar citirea temperaturii se face dupa 10 minute de la
introducerea termometrului fara a-l scoate din apa. Paralel cu determinarea temperaturii apei se
determina si temperatura aerului.
Turbiditatea apelor uzate este data de particulele foarte fine aflate in suspensie, care nu
sedmenteaza in timp. Turbiditatea nu constituie o determinare curenta a apelor uzate, deoarece
nu exista o proportionalitate directa intre turbiditate si continutul lor in suspensii. Analizele de
laborator se exprima in grade de turbiditate , un grad de turbiditate corespunzand la 1 mg SiO2
/dmc de apa. Orientativ, apele uzate menajere prezinta valori ale gradului de turbidiate in limitele
de 400-500 grade in scara Silicei.
Culoarea apelor uzate menajere proaspete este gri deschis, iar culoarea gri inchis indica
inceputul procesului de fermentare a materiilor organice existente in aceste ape. Pentru apele
uzate care prezinta alte nuante de culori, rezulta ca amestecul acestora cu apele uzate industriale
care patrund in reteaua de canalizare este dominat de aceasta din urma (ape verzi de la industriile
de legume, ape galbene de la industriile prelucratoare clor, ape rosii de la uzine metalurgice, etc.)
Mirosul apelor uzate menajere proaspete este aproape perceptibil; intrarea in fermentatie
a materiilor organice este indicata de mirosul de hidrogen sulfurat, de putregai sau de alte
mirosuri de produse de descompunere. Apele uzate orasanesti pot avea mirosuri diferite
imprimate de natura si provenienta apelor uzate industriale.
Materiile solide totale (MST) se gasesc in apa uzata in stare de suspensie (organice si
minerale) si matetii solide dizolvate (organice si minerale). Materiile solide in suspensie, la
randul lor pot fi separabile prin decantare si materii coloidale.

Caracteristici chimice:
Compozitia chimica a apelor uzate menajere este foarte mult influentata de continutul de
proteine, grasimi si hidrocarbonati din produsele alimentare, precum si de compozitia apei din
reteaua de alimentare, care contine in anumite limite carbonati , sulfati, cloruri, fier. Proteinele
din organismul viu in procesul schimbului de substante, conduc la formarea ureei care sub
influenta bacteriilor fermentative se transforma in azot amoniacal, forma frecventa in care azotul
se afla in apele uzate. In afara de azot, substantele organice , care intra in compozitia apelor uzate
menajere mai contin carbon,sulf, fosfor, potasiu, sodiu si clor sub forma de sodiu.
A. Analize anorganice
Aciditatea apelor uzate este determinata de prezenta bioxidului de carbon liber, a acizilor
minerali si a sarurilor acizilor tari cu baze slabe. Ia se exprima in ml substanta alcalina normala
pentru neutralizarea unui dmc de apa. Acest parametru este indicat a fi determinat pentru apele
uzate industriale care ajung in statia de epurare urbana.
Alcalinitatea apelor uzate este data de prezenta bicarbonatilor, carbonatilor alcalini si a
hidroxizilor. Apele uzat menajere sunt usor alcaline caracterizate prin valoarea pH-ului in
limitele 7,2-7,6.
pH-ul apelor uzate poate fi acid sau alcalin si constituie o cauza importanta perturbatoare
a proceselor biologice din cadrul unei statii de epurare, spre deosebire de aciditatea sau
alcalintatea unei ape, acest parametru exprima numai intensitatea aciditatii sau alcalinitatii adica
nu exista o legatura directa intre pH-ul unei ape si cantitatea de acizi sau alcali care este in
compozitia unei ape respective. Concentratia de ioni de H a apelor naturale, adica pH-ul care
exprima reactia activa a apei prezinta valoarea 7 (ape neutre). Reactia apelor va fi acida pentru
pH intre 0-7 si va fi alcalina pentru valoarea pH-ului intre 7-14.
Clorurile si sulfurile din apele uzate pot influenta procesele biologice de epurare daca
cantitatile lor depasesc anumite limite. Clorurile sub forma de ioni de clor din apa uzata menajera
provin in special din urina de origine animala sau umana ca urmare a consumului in alimentatie a
clorurii de sodiu. Sulfurile pot fi determinate si puse in evidenta sub forma de sulfuri totale,
sulfuri de carbon si hidrogen sulfurat (care ne da indicatii asupra oxigenului din apa si aparitia
proceselor anaerobe).
Potenialul de oxidoreducere (redox) exprim logaritmul cu semn schimbat al presiunii
hidrogenului gazos n echilibru cu oxigenul molecular din soluie (scara redox are valori de la 0
la 42). Rh-ul dar n informaii asupra capacitii de oxidare sau reducere a pei uzate. Astfel
pentru rh<15 proba analizat se afl n stare de reducere corespunztoare fermentrii
anaerobe,iar ph>25, caracerizeaz o prob n faza de oxidare aerob.
Materiale grele existente n apele uzate industriale sunt toxice pentru microorganismele care
particip la epurarea biologic a apelor i la fermentarea anaerob a nmolurilor.
Substane radioactive folosite din ce n ce mai mult n medicin precum i n centralele atomice
creeaz probleme celor care se ocup cu protecia calitii apelor. Aceste substane influeneaz
procesele de epurare.
Detergenii din apele uzate sunt substane tensioactive a cror structur molecular este
format din dou grupri. Detergenii sintetici pot favoriza aciunea nociv a unor toxine uurnd
absorbia acestora.
Nitrii i nitrai sunt prezeni n apa uzat n cantiti mai reduse. Nitriii din apa uzat provin
din oxidarea incomplete a amoniacului, n prezena bacteriilor nitrificatoare. Cantitile maxime
de nitrii din apele uzate menajere nu depesc 0,1mg/dm3.
Nitraii provin din mineralizarea substanelor organice poluante de natur proteic ce conin
azot. Cantitile de nitrai n apa uzat menajer variaz ntre 0,1-0,4 mg/dm3.
Produsele petroliere, grsimi, uleiuri formeaz o pelicul plutitoare,care mpiedic
oxigenarea apei. n apele uzate menajere prezena acestor substane este nesemnificativ,ns
prezena acestor substane n staia de epurare este duntoare, deoarece pot colmata filtrele
biologice i n procesele de fermentare a nmolurilor.

B. Analize organice
Substantele organice din apele uzate menajere provin din dejectiile umane si animale,
din resturile de alimente , legume si fructe, precum si din alte materii organice evacuate in
reteaua de canalizare.
Oxigenul dizolvat este un indicator care arata in mod global gradul de poluare al apelor
cu substante organice.
Cantitatea de oxigen care se poate dizolva in apa curata-asa numita limita de saturatie-
depinde de temperatura si variaza de la 7,63 mg/dmc la 30*C la 9,17 mg/dmc la 20*C si la 14,23
mg/dmc la 0*C.
Oxigenarea apei poate avea loc prin dizolvarea oxigenului din aer sau in anumite conditii
speciale, prin degajarea oxigenului in procesul de fotosinteza al vegetatiei acvatice. Cantitatea de
oxigen care lipseste unei ape pentru a atinge limita de saturatie se numeste deficit de oxigen si
indica o impurificare anterioara cu substante organice, care au condus la consumarea totala sau
partiala a oxigenului dizolvat.
Consumul biochimic de oxigen (CBO) se exprima in mg/dmc si reprezinta cantitatea de
oxigen consumat de catre bacterii si alte microorganisme pentru descompunerea biochimica, in
conditii aerobe a substantelor organice biodegradabile la temperatura si in timpul standard de
obicei la 20*C si 5 zile in care caz se noteaza CBO5 . In apele uzate menajere precum si apele
uzate industriale care au compozitie apropiata cu cea a apelor uzate menajere marimea CBO5
variaza in limitele de 100 si 400 mg/dmc; in apele uzate industriale acest indicator variaza in
limite foarte largi in functie de provenienta lor.
Consumul chimic de oxigen (CCO) sau oxidabilitatea apei, reprezinta cantitatea de
oxigen, in mg/dmc, necesara pentru oxidarea tuturor substantelor organice sau minerale
oxidabile fara ajutorul bacteriilor. Oxidabilitatea reprezinta cantitatea de oxigen echivalenta cu
consumul de oxidant. Substantele organice sunt oxidate la cald iar cele minerale la rece.
Oxigenul chimic necesar se consuma destul de repede (uneori chiar intr-o ora), motiv ce
recomanda efectuarea acestei determinari la apele uzate, in special la cele in amestec cu apele
uzate industriale, pentru a elimina unele neajunsuri specifice determinarii CBO-ului legate de
timpul mare necesar efectuarii analizei, incertitudinea stabilirii vitezei consumului de oxigen k1
si a consumului total de oxigen L0 in faza primara.
In cazul prezentei in apa a unor substante greu oxidabile(benzen, toluen, piridina)
rezultatele nu reflecta continutul real in substante organice.
Raportul dintre marimile CBO-CCO ale unei ape uzate difera in functie de provenienta
ei. Pentru apele uzate menajere se apreciaza ca CBO20 reprezinta circa 86 %din CCO. In apele
uzate industriale care contin cantitati importante de substante organice nebiodegradabile,
valoarea CCO depaseste pe cea a CBO20 cu peste 50%.
Carbonul organic total (COT) constituie o metoda de determinare a nivelului de
poluare organica a apelor uzate, care , spre deosebire de determinarile prin CBO si CCO
rezultatele sunt mai exacte datorita eliminarii variabilelor care intervin in analizele CBO si CCO.
Metoda este simpla si rapida (cateva minute).Pentru stabilirea unei scari de etalonare, se folosesc
concentratii succesive in etalon care se injecteaza in coloana in aceleasi conditii ca si proba.
Marimea suprafetei picului obtinuta la proba se interpoleaza pe curba de etalonare. Analizatorul
de Carbon se incadreaza in grupa aparatelor cromatografice in faza gazoasa
Consumul total de oxige (CTO) determinat pe principiul cromatografiei in faza gazoasa
evidentiaza toate substantele organice si anorganice existente in proba de ape uzate care intra in
reactii chimice pana la nivelul de oxizi stabili. Gazul purtatoe-faza mobila-il constituie
azotul.Reactiile chimice care au loc la intervale diferite de timp in analizatorul de gaze se
desfasoara astfel:
carbonul este transformat in bioxid de carbon;
hidrogenul este convertit spre apa;
azotul in stare trivalenta ajunge in stare de acid nitric;
ionul de sulfit este, in mod partial, convertit in sulfat;
ionul de sulfura este, partial, convertit spre sulfat.
In incercarea de a corela CBO-ul si CCO-ul pentru apele uzate industriale cu
determinarea privind COT-ul ar trebui sa se puna in evidenta variabilele care intervin la fiecare
determinare, astfel:
- o parte din CBO a mai multor materii organice este atribuita oxidarii cu bicromat a
fierului feros, azotului, sulfitilor,sulfurilor, si a altor substante anorganice; analizele
COT nu includ oxidarea acestor substante;
- determinarile CBO si CCO nu includ multi compusi organici care sunt partial sau
total, rezistenti la oxidarea biochimica sau oxidarea cu bicromat. Totusi, carbonul
organic total din acesti compusi este regasit in analizele COT;
determinarea CBO este susceptibila la variabilele care se refera la aclimatizarea bacteriilor,
diluarea, temperatura, pH-ul si substantele toxice.
Determinarile CCO si COT sunt independente fata de aceste variabile.
Azotul sub forma de amoniac liber, azotul organic, nitritii si nitratii constituie azotul total
din apa uzata bruta. Azotul organic (provenit din compusii biologici, proteine, peptide,
aminoacizi) si amoniacul liber reprezinta indicatori de baza care pun in evidenta gradul de
poluare organica azotoasa ale apelor uzate. Cantitatea de azot amoniacal reprezinta 7-8 g/loc.zi,
iar concentratia lui in apa uzata menajera este de circa 25 mg/dmc.
Determinarea in laborator a azotului total din apele uzate se face in conformitate cu
prevederile STAS 7312-83, iar a azotului amoniacal conform STAS 8683-70; determinarea
nitratilor si a nitritilor va respecta prevederile STAS 8900-71,respectiv STAS 8900/2-71.

C. Gazele dizolvate (oxigen,H2S,CH4)
Caracteristicile bacteriologice si biologice:
Apele uzate in compozitia carora se afla materii organice, sunt populate si cu specii de
organisme care valorifica resursele de hrana respetive si care in decursul dezvoltarii lor, s-au
adaptat unor conditii unilaterale de mediu. Din punct de vedere al nutritiei, bacteriile se impart in
autotrofe si heterotrofe. Bacteriile autotrofe utilizeaza pentru hrana substantele minerale.
Bacteriile heterotrofe au nevoie de materii organice ca sursa de energie si carbon. Din grupa
acestor bacterii fac parte: saprofitele care utilizeaza materii organice moarte si care joaca rolul
principal in procesul de autoepurare, si parazite, care se dezvolta in corpul organismelor animale
si umane si apar numai intamplator in apele poluate; unele sunt patogene, reprezentand un
pericol pentru sanatatea omului(bacteriile tifosului intestinal, a dezinteriei, a holerei, a febrei
tifoide, etc.)
Pentru a aprecia gradul de poluare bacteriana a apei uzate se determina titrul-care
reprezinta volumul cel mai mic de apa uzata in care exista o singura bacterie Coli.
Fata de analiza chimica, analiza biologica a apelor uzate prezinta unele avantaje si
dezavantaje.
Avantajul cel mai important consta in valoarea ei retrospectiva. Daca analiza chimica
ofera informatii asupra unor caracteristici ale apei valabile numai pentru momentul prelevarii
probelor, analiza biologica furnizeaza date medii ce oglindesc situatia in trecut pe o perioada
indelungata de timp. Acest avantaj este consecinta asanumitei inertii biologice ce caracterizeaza
materia prima. Analiza biologica, in schimb, nu poate furniza valori cantitative asupra proceselor
de poluare si nici nu poate indica natura poluantului.
Caracteristici bacterilogice:
Au drept scop determinarea numrului,genului i condiiile de dezvoltare ale bacteriilor n
emisar sau n efluenii staiilor de epurare. Apele uzate conin foarte multe specii bacteriene, care
s-au adaptat unor condiii specifice de poluare. Pentru determinarea gradului de impurificare a
apei cu bacterii, se utilizeaz titrul coli, care pune n eviden existena bacteriilor din grupa coli-
bacterii.
Caracteristici biologice
Se refer la determinarea speciilor de organisme i a densitilor, oferind informaii asupra
gradului de poluare sau a capacitii de autoepurare a apelor. Astfel prezena sau absena unot
tipuri de organisme poate oferi indicaii asupra desfurrii procesului de epurare biologic sau
de fermentare a nmolurilor ,[Dima M.-1998].

Capitolul. IV. Tehnologia adoptata pentru epurarea apelor uzate
Elaborarea schemei tehnologice de epurare pentru reciclarea apelor uzate
Selectia operatiilor si proceselor unitare pentru elaborarea schemei tehnologice de epurare
Analiza posibilitatilor de reciclare a efluentilor industriali trebuie sa ia in considerare mai
multi factori specifici(Teodosiu,2002):
1. tipul efluentului industrial(caracteristicile de calitate, debite specifice;
2. caracteristicile tinta pentru apele de recirculare (in functie de tipul utilizare a apei
recirculate);
3. evaluarea diferitelor alternativelor de epurare combinata (procese de epurare
conventionale existente correlate/completate cu procesele de epurare avansatea propuse);
4. analiza costurilor pentru fiecare dintre alternativele de procese de epurare combinate
propuse;
5. aspecte de monitorizare a apelor uzate si a consumurilor de apa;
6. corelarea cu alte masuri de prevenire a poluarii cum sunt separare fluxurilor de apa uzata
in functie de incarcarile in poluanti, reducerea debitelor de apae uzate si utilizarea
proceselor corecte de pre-epurare pentru a reduce volumul si/sau toxicitatea .
In afara de acesti factori prezentati anterior,intervin o serie de factori generali care
caracterizeaza selectia operatiilor si proceselor unitare pentru alcatuirea schemei tehnologice de
epurare.
Schema tehnologica de epurare combinata este reprezentarea combinatiilor de operatii si
procese unitare folosite pentru a se realize scopul dorit si anume : epurarea apelor uzate cu un
anumit nivel de poluare si respective asigurarea conditiilor pentru recircularea acestora ( prin
utilizare combinata a proceselor de epurare conventionala si avansata).
Stabilirea procesului tehnologic de epurare a apelor uzate, respective, a schemei
tehnologice, se face ca urmare a analizei procesului de epurare in ansamblul sau tinand cont de
urmatoarele aspect asupra performantelor, controlului, fiabilitatii, adaptabilitatii la conditii
variabile, se pot obtine in sistemele de epurare ce functioneaza deja, in cazul sistemelor si
proceselor noi fiind necesara examinarea performantelor printr-o serie de evaluari progressive
(Macoveanu si altii, 1997):
Cerintele consumatorului/unitatii care recircula apa uzata se pot exprima sub forma unor
limitari legate de : costul instalatiilor de epurare, posibilitatile de exploatare a instalatiilor si
folosirea a personalului existent, impactul asupra mediului inconjurator, realizarea unor anumite
caracteristici calitative pentru apele recirculate, realizarea unui anumit grad de recirculare.
Experienta existenta. Este importanta in proiectarea si exploatarea statiilor de epurare.
Informatiile asupra performantelor, controlului, fiabilitati, adaptabilitatii , la conditii variabile, se
pot obtine in sistemele de epurare ce functioneaza deja, in cazul sistemelor si proceselor noi fiind
necesara examinarea performantelor printr-o serie de evaluari progresive, care includ atat
documentatii teoretice cat si studii la scara de laborator sau pilot.
Standardele sau normativele care reglementeaza valorile principalilor indicatori de calitate
pentru emisari sau pentru recirculare.
Compatibilitatea cu instalatiile existente este importanta deoarece introducerea unor
operatii sau procese de epurare avansata implica schimbarea conditiilor de operare si o pregatire
corespunzatoare a personalului.
Selectia proceselor este un aspect essential in proiectarea instalatiilor de operare, evaluarea
tehnica si economica a principalelor alternative ale proceselor combinate presupunuand
experienta atat teoretica cat si practica.
Consideratiile economice sunt de foarte mare importanta in alcatuirea procesului tehnologic
de epurare si in final, in proiectarea statiei de epurare. In aprecierea diferitelor scheme de epurare
combinata trebuie luate in consideratie costurile cu investitia si operarea precum si cheltuielile de
amortizare a investitiei.

Alte consideratii importante :
1. Posibilitatea procurarii utilajelor si aparaturii necesare;
2. folosirea personalului specializat;
3. sursele si consumurile de energie;
4. impactul asupra mediului a proceselor impuse;
5. cantitati de deseuri.
Selectia proceselor si operatiilor unitare in vederea alcatuirii procesului tehnologic de epurare
combinata pentru recircularea apelor uzate, este cea mai importanta etapa in proiectarea unei
statii de epurare a apelor uzate.
In procesul de selectie aspectul cel mai important este evaluarea diverselor combinatii de
operatii si procese unitare atat din punct de vedere tehnologic cat si din punct de vedere
economic cu referiri atat la treptele de epurare conventionale si avansate.Cei mai important
factori care intervin in evaluarea si selectia operatiilor si proceselor unitare sunt prezentati in
tabelul urmator (Quasim, 1999; Metcalf si Eddy,1991).
Nr
Ctr
Factori Observatii
1 Posibilitatile de aplicare a
procesului de epurare combinata.
Sunt evaluate pe baza experientei anterioare, a datelor
din literature, din instalatii pilot si instalatii in
functiune.
2 Debitul de ape uzate Procesele alese trebuie sa corespunda debitului de ape
uzate estimate, de exemplu, instalatiile de epurare
biologica naturala nu sunt corespunzatoare pentru
debite mari.
3 Variatiile de debit si compozitie
ale apelor uzate.
Cele mai multe procese de epurare au rezultate mai
bune in conditii relative constant de debit si
compozitie ale apei uzate. Se recomanda
uniformizarea debitelor si compozitiei apelor uzate
inainte de a se trece la epurarea avansata pentru
recirculare.
4 Caracteristicile (compozitia) apei
uzate.
Influenteaza in mod direct tipul proceselor folosite :
fizice, chimice, biologice, epurarea avansata.
5 Conditii climaterice Temperatura influenteaza viteza de reactie a multor
procese chimice si biologice.
6 Condtii de reactie si alegerea
reactorului.
Alegerea si proiectarea reactorului se bazeaza pe
consideratii cinetice si termodinamice, fiind
importante de asemenea tipul de reactii prin care se
realizeaza eliminarea poluantilor, folosirea eventuala a
catalizatorilor, posibilitatile de intensificare a
transferului de masa sau caldura.
7 Factorii de mediu. Directia vantului, zgomotul, circulatia, distant fata de
zona rezidentiala, caracteristicile emisarului,
influenteaza sau conditioneaza restrictive unele
procese sau amplasarea statiei de epurare.
8 Necesarul de agenti chimici. Trebuie cunoscute cantitatile, efectul chimicalelor si
modul in care acestea afecteaza costul procesului de
epurare pe ansamblul sau si de tratare a deseurilor
rezultate.
9 Necesarul de energie si alte
resurse.
Trebuie cunoscut necesarul energetic suplimentar al
procesului de epurare in conditiile introducerii unor
trepte de epurare avansata : energia electrica,
combustibil, utilitati apa de racire al proceselor
selectate.
10 Necesarul de personal Este important sa se cunoasca numarul de oameni si
nivelul lor de calificare precum si timpul in care se
poate realiza calificarea lor.
11 Conditii de exploatare si
fiabilitate.
Este necesar sa se cunoasca conditiile deosebite de
exploatare lucrul la temperature mari si substante
toxice necesarul si costul aparaturii suplimentare.
12 Procese auxiliare. Utilajele auxiliare: depozitare, pompare, transfer
terminc, trebuie sa fie cunoscute la fel ca si efectele
nefunctionarii acestora asupra calitatii efluientului.
13 Performantele procesului de
epurare
Sunt importante performantele pe termen lung ale
operatiilor si proceselor unitare, influenta
concentratiilor soc ale poluantilor asupra acestora.
14 Complexitatea procesului Sunt foarte utile informatiile asupra complexitatii
exploatarii instalatiilor de epurare in conditii obisnuite
sau de urgenta precum si nivelul necesar de pregatire
al operatorilor.
15 Compatibilitatea cu instalatiile
deja existente
Operatiile sau procesele unitare de epurare avansata
pot fi compatibile cu instalatiile existente expansiunea
statiei de epurare facandu-se astfel rapid.
16 Spatiul necesar Se considera atat necesarul pentru instalatiilw
existente cat si pentru dezvoltarile ulterioare.

IV.1. Variante tehnologice de epurare a apelor uzate municipale
Clasificarea metodelor de epurare:
Dupa tipul procedeului avem:
Epurare mecanica;
Epurare chimica;
Epurare biologica;
Epurare avansata.
Dupa tipul operatiilor si proceslor unitare avem:
Epurare primara;
Epurare secundara;
Epurare tertiara.
Exista mai multe tipuri de variante tehnologice :
Epurare mecanica;
Epurare mecano-chimica;
Epurare mecano biologica;
Epurare mecano-chimico-biologica;
Epurare avansata a apelor uzate.
I n cadrul epurarii mecanice sunt folosite operatii fizice, pentru indepartarea poluantilor :
Retinerea corpurilor si suspensiilor mari pe gratare, site, cominutoare;
Separarea uleiurilor si grasimilor prin flotare, in separatoare de grasimi;
Sedimentarea materiilor solide in suspensie, in deznisipatoare si decantoare primare.
Efluientul rezultat in urma epurarii mecanice contine suspensii, coloizi si materii organice in
cantitati mari.

n figura 4.1. este reprezentat schematic un procedeu de epurare mecanic

Procedee de epurare mecano-chimica; se aplica la apele uzate in compozitia carora
predomina materiile in suspensie si coloizii, care nu pot fi retinuti decat prin tratarea acestor ape
uzate cu reactivi chimici de coagulare. Pentru a creste eficienta procesului chimic, apele uzate
vor fi supuse unei epurari mecanice in prealabil, de aceea procedeul se numeste epurare mecano-
chimica. Acest procedeu este aplicat frecvent in cazul apelor uzateindustriale.

n figura 4.2. este reprezentat schematic un procedeu de epurare mecano-chimic:

Procedeul de epurare mecano-chimico-biologica, se bazeaza pe actiunea comuna a
proceselor fizice, chimice si biologice, si pot avea loc in conditii naturale ( campuri de irigare si
de infiltrare, iazuri biologice ), sau in conditii artificiale prin filtrare biologica; utilajele sunt filtre
biologice de mare sau mica incarcare, filtre biologice scufundate si filtre turn), sau in bazine cu
namol activ de mica sau mare incarcare cu aerare normala sau prelungita. In cadrul acestor
procedee sunt indepartate solidele in suspensie si componenti organici biodegradabili.
Epurarea mecano-chimica si biologica nu realizeaza eliminarea unei anumite categorii de
poluanti numiti Refractari care chiar si in cazul concentratiilor mici au efecte negative asupra
organismelor vii si asupra echilibrului ecologic in natura.

n figura 4.3. este reprezentat schematic un procedeu de epurare mecano-biologic.

Procedeele de epurare avansat
Epurarea mecanic, chimic i biologic nu realizeaz eliminarea poluanilor prioritari ,
care, chiar i n concentraii foarte mici, au efecte negative asupra organismelor vii i asupra
echilibrului ecologic n natur sau care limiteaz posibilitile de recirculare/reutilizare a apei n
industrie, agricultur.
Dintre poluanii prioritari care sunt reinui prin procedee de epurare avansat se
menioneaz: compuii anorganici solubili, compuii organici nebiodegradabili, solidele n
suspensie, coloizii si organismele patogene.
Procedeele de epurare avansat se pot aplica fie naintea etapei de epurare biologic sau
dup aceasta, n funcie de matricea apei uzate (concentraia i tipul poluanilor).
n mod normal, ciclul apei a fost ntotdeauna utilizat pentru a reprezenta transportul
continuu i transformrile suferite de ape n mediu, cuprinznd toate sursele naturale de ape de
suprafa (ruri, fluvii, mri, oceane) ap subteran, ap din atmosfer. Dupilizarea apei, efluenii
n cantiti i grade de poluare diferite pot fi recirculai sau reutilizai n conformitate cu
reprezentarea din Figura 4.4. Recircularea se refer la utilizarea apei provenite din procese
industriale, dup o epurare corespunztoare pentru a satisface necesitile privind consumul de
ap n aceleai uniti economice (apa de splare, apa de proces, apa utilizatnt termic: rcire,
nclzire).

IV.2. Factorii care influenteaza selectia operatiilor si proceselor unitare din schema
tehnologica de epurare:
Selectia utilajelor si proceselor unitare dintr-o statie de epurare a apelor uzate are in
vedere urmatoarele:
Posibilitati de aplicare a procesului de epurare propus. Aceste posibilitati sunt evaluate pe
baza experientei anterioare si a datelor din literatura pentru statii pilot sau statii de epurare in
functiune;
Debit de ape uzate. Procesul tehnologic propus trebuie sa corespunda debitului estimat de
ape uzate ;
Variatii de debit si compozitie a apelor uzate . Sunt analizate in ideea uniformizarii
acestora printr-o treapta in procesul tehnologic propus.
Caracteristicile si compozitia apei uzate: caracteristici fizice, chimice, biologice si
bacteriologice;
Identificarea poluantilor prioritari- necesita epurare avansata;
Conditiile climatice (temperatura si umiditatea sunt factorii care influenteaza in mod
deosebit alegerea proceselor biologice, in special dar si desfasurarea altor procese chimice;
Conditii de reactie si alegerea reactoarelor. Procese chimice si biologice sunt stabilite in functie
de conditiile cinetice si termodinamice ale procesului;
Eficienta sistemului tehnologic. Se propun procese care au eficienta mare in ceea ce
priveste gradul de epurare pentru principalii poluanti vizati;
Deseurile rezultate din procesul tehnologic;
Factorii de mediu in general ( directia vantului, zgomotul, distanta fata de zonele
rezidentiale, caracteristicile emisarului in zona de deversare );
Necesarul de reactivi chimici trebuie evaluat pe baza proceselor de epurare chimica;
Necesarul de utilitati ( energie, aer, gaz metan );
Necesarul de personal se evaluiaza in functie de performantele statiei de epurare, de
numarul de analize zilnice, intretineresi reparatii;
Probleme de expluatare si fiabilitate a instalatiei. Se analizeaza toate costurile de
expluatare normala a statiei de epurare;
Costuri de investitie si amortizare:
Cazul in care se urmareste imbunatatirea performantei unei statii de epurare existente,
trebuiesc avute in vedere procedee fizice, chimice si biologice suplimentare introduse in variante
de modernizare.
Cazul in care se urmareste proiectarea unei statii de epurare, trebuie avut in vedere
costuri suplimentare de investitie, in cazul in care se propun mai mult de trei procese mecano-
fizice, chimice sau biologice.
Evacuarea proceselor auxiliare. Este vorba de statiile de pompare necesare functionarii
statiei de epurare, schimbatoare de caldura, necesare incalzirii pe timp de iarna, a bazinelor cu
namol activ etc.;
Complexitataea procesului influenteaza costurile de operare precum si costurile
referitoare la pregatirea personalului;
Compatibilitatea cu instalatiile existente;
Spatiul necesar statiei de epurare sau amplasamentul acesteia. Se prefera statiile de
epurare compacte deoarece terenurilor au devenit foarte scumpe.

Tabelul 4.1 Factorii care intervin n evaluarea i selecia operaiilor i proceselor unitare
[Macoveanu M.,i alii-1997].
Nr.
crt.
Factori Observaii
1 Posibilitile de
aplicare a procesului
de epurare.
Sunt evaluate pe baza experienei anterioare, a datelor din
literatur, din instalaii pilot i instalaii n funciune.
2 Debitul de ape uzate. Procesele alese trebuie s corespund debitului de ape uzate
estimat, de exemplu, iazurile de stabilizare nu sunt
corespunztoare pentru debite mari.
3 Variaiile de debit i
compoziie ale apei
uzate.
Cele mai multe procese de epurare au rezultate mai bune n
condiii relativ constante de debit i compoziie ale apei uzate. De
cele mai multe ori se practic uniformizarea debitelor i
compozitiei apei uzate, nainte de a se trece efectiv la epurarea
acestora.
4 Caracteristicile i Influeneaz n mod direct tipul proceselor folosite: fizice,
compoziia apelor
uzate.
chimice, biologice, epurarea acestora.
5 Poluani care inhib
sau se menin
neschim-bai n
cursul epurrii apelor
uzate.
Este necesar s se identifice aceti poluani n apele uzate, pentru
a alege n mod corespunztor schema de operare; compuii
organici nebiodegradabili inhib desfurarea procesului de
epurare biologic, deci, trebuie eliminai ntr-o etapa anterioar
printr-o metod de epurare avansat.
6 Condiii climatice Temperatura influeneaz viteza de reacie a multor procese
chimice i biologice.
7 Condiii de reacie i
alegerea reactorului.
Alegerea i proiectarea reactorului se bazeaz pe consideraii
cinetice i termodinamice, fiind importante, de asemenea tipul de
reacie prin care se realizeaz eliminarea poluanilor, folosirea
eventual a catalizatorilor, posibilitai de intensificare a
transferului de mas sau cldur.
8 Performanele
realizate.
Sunt de obicei, exprimate prin prisma calitii efuentului, valorile
concentraiei poluanilor n efluent trebuind s fie conforme cu
valorile admisibile din standardele naionale.
9 Reziduurile rezultate. Tipurile i calitile de reziduuri solide, lichide sau gazoase,
obinute din procesul de epurare trebuie s fie cunoscute sau
estimate din studii de laborator sau la scar de pilot.
10 Prelucrarea
nmolurilor rezultate
din procesul de
epurare.
Selecia sistemului de prelucrare a nmolurilor trebuie s
corespund cu sistemul de epurare ales, innd cont i de nmolul
n care ar putea afecta prelucrarea nmolurilor procesele de
epurare ale apelor uzate.
11 Factorii de mediu. Direcia vntului, zgomotului, circulaia, distana fa de zona
rezidenial, caracteristicile emisarului, influeneaz sau
condiioneaaz respectiv unele procese sau amplasarea staiei de
epurare
12 Necesarul de
substane chimice.
Trebuie cunoscute cantitile, efectul chimicalelor i modul n
care acesta afecteaz costul procesului de epurare pe ansamblul
su i de tratare a deeurilor rezultate.
13 Necesarul de energie
i alte surse.
Trebuie cunosut necesarul energetic: energie electric,
combustibil, ap de rcire a apelor rezultate.
14 Necesarul de
personal
Este important s se cunoasc numrul de oameni i nivelul lor de
calificare, precum i timpul n care se poate realiza calificarea lor.
15 Condiii de
exploatare i
fiabilitate
Este necesar s se cunoasc condiiile deosebite de exploatare,
lucrul la temperaturi i presiuni mari, cu substane toxice,
necesarul i costul temperaturii suplimentare.
16 Procese auxiliare Utilaje auxiliare: depozitare, pompare, transfer termic, trebuie s
fie cunoscute, la fel ca i efectele nefuncionrii acestora asupra
calitii efluentului.
17 Perforrmanele proce-
sului de epurare.
Sunt importante performanele pe termen lung ale operaiilor i
proceselor unitare, influena concentraiilor oc ale poluanilor
asupra acestora.
18 Complexitatea
procesului
Sunt foarte utile informaiile asupra comploatrii instalaiilor de
epurare n condiii obinuite sau de urgen precum i niveluul
necesar de pragtire a operatorilor.
19 Compabilitatea cu
in-stalaiile deja
existente
Operaiile sau procesele unitare pot fi compatibile cu instalaiile
existente, expansiunea staiei de epurare fcndu-se astfel rapid.
20 Spaul necesar Se prefer staii de epurare compacte, deoarece terenurile sunt
foarte scumpe. Se recomand att necesarul pentru instlaiile
existente ct i pentru dezvoltrile ulterioare.

IV.3 Determinarea gradului de epurare necesar
n vederea proteciei apelor ca factor natural al mediului nconjurtor, ca element de baz
pentru via i desfurarea activitilor social economice, evacuarea apelor uzate n apele de
suprafa, care trebuie s ndeplineasc condiiile din NTPA 001 (Legea 188/2002).
n tabelul 4.3 sunt prezentai indicatorii de calitate cu valorile limit admisibil conform
NTPA 001 din Legea 188/2002, privind evacuarea apelor uzate n apele de suprafa.
Tabelul 4.3 valori limit privind evacuarea apelor uzate n apele de suprafa
Nr.
crt.
Indicatori de calitate UM Valorile limite admisibile
1 Materii n suspensii
3
/ mg dm

35
2 CB05
3
2
/ mgO dm

25
3 CC0-Cr
3
2
/ mgO dm

125
4 Azot total
3
/ mg dm

10

Conform domeniului de utilizare, apele de suprafa de pe teritoriul Romniei se clasific
n trei categorii de calitate, notate cu I, II, i III aa cum sunt artate n tabelul 4.4.

Tabelul 4.4 Categorii de calitate a apelor de suprafa [Dima M.-1981].

Categoria

Domenii de utilizare

I
-alimentarea centralizat cu ap potabil;
-alimentarea cu ap a unor procese tehnologice industriale;
-alimentarea centralizat cu ap a unitilor de cretere a animalelor;
-alimentarea centzralizat cu ap a ntreprinderilor din industria
alimentar i din alte ramuri de activitate care necesit ap de calitatea
celei potabile;
-alimentarea cu ap pentru anumite culturi agricole irigate;
-reproducerea i dezvoltarea salmonidelor, precum i alimentarea cu ap a
amenajrilor piscicole salmonicole;
-tranduri organizate, bazine nautice construite;

II
-alimentarea cu ap a amenajrilor piscicole, cu excepia celor
salmonicole;
-reproducerea i dezvoltarea fondului piscicolnatural din apele de es;
-alimentarea cu ap a unor procese tehnologice industriale;
-scopuri urbanistice i de agrement;
III -alimentarea cu ap a sistemelor de irigaii;
-alimentarea cu ap a industriilor pentru scopuri tehnologice.

Aceste categorii de ap anumite valori pentru indicele de calitate care trebuie s realizeze n
seciunea de control situat la un km amonte de punctul sau zon de folosin pentru apele de
suprafa din categoria I i a II-a respectiv pentru apele uzate din categoria a III-a, n seciunea de
evacuare a apelor uzate.
Condiiile de calitate pentru apa de categoria a III-a, corespund i cerinelor de desfurare a
proceselor biologice care asigur autoepurarea, rezult de aici necesitatea ca evacurile de ap
uzat s nu impurifice emisarul sub limitele categoriei a III-a de calitate.
Valorile limit ale principalelor substane poluante din apele uzate, corespunztoare
gradelor de diluie cu valori de 50 i 100, sunt prezentate n tabelul 4.5.

Tabelul 4.5 Valorile limit ale principalelor substane poluante din apele uzate

Nr.
Crt.

Substana poluant sau
indicatorul de ncrcare

UM

Valoarea limit n funcie
de gradul de diluie
Gradul de diluie
1 50 100
1 Materii n suspensii
3
/ mg dm

25 100 200
2 CBO5
3
2
/ mgO dm

15 60 100
n funcie de valoare obinut a gradului de epurare determinat se compar cu datele din tabelul
4.6, care exprim eficiena construciilor i staiilor de epurare stabilindu-se n final mrimea
staiei de epurare din punct de vedere a metodelor i procedeelor de epurare ce trebuiesc
adoptate.
Tabelul 4.6 Eficiena construciilor i staiilor de epurare
Procese de epurare i construciile
respective
Eficiena %
CBO5 Suspensii
separabile
prin sedimentare
Mecanice
-grtare, site, etc.
-deznisipatoare, decantoare

5-10
25-40

5-20
40-70
Mecano-chimice
-instalaii de coagulare-decantare
-staii de clorare (apa brut sau decantat)
-idem (apa epurat biologic)

50-85
15-30
-

70-90
-
-
Mecano-biologice
-decantoare-cmpuri de irigare i filtrare

90-95

85-95
Mecano-biologice artificiale
-cu filtre biologice de mare ncrcare
-cu filtre biologice de mic ncrcare
-bazine cu nmol activ de mare ncrcare
-bazine cu nmol activ de mic ncrcare

65-90
80-95
50-75
75-95

65-92
70-92
75-85
85-95

IV.3. Determinarea gradului de epurare necesar
Determinarea capacitatii statiei de epurare precum si eficienta sa sunt calculate functie
de valorile gradului de epurarenecesare pentru principalii indicatori de calitate ai apelor uzate.
Prin grad de epurare se intelege procentul de reducere ca urmare a epurarii a unei parti din
compusii poluanti de natura fizica,chimica si biologica din apele uzate astfel incat procentele
ramase sa satisfaca cerintele legislative impuse apei uzate epurate avand in vedere dilutia si
amestecarea acesteia cu apa emisarului considerat.
Conform definiii, gradul de epurare se calculeaz cu relaia:
100
Ci Cf
GE
Ci
!

[%]
,
n care:
Ci reprezint valoarea concentraiei iniiale a indicatorului fizic, chimic din apele uzate, pentru
care se determin gradul de epurare, (mg/L) ;
Cf - reprezint valoarea concentraiei finale a aceluiai indicator dup epurarea apei uzate,
(mg/L);
Un parametru care intervine n calculele de proiectare a unei staii de epurare de ape
uzate urbane, care deverseaz n emisar, apa de suprafa este gradul sau raportul de diluie notat
cu d i care este dat de relaia :

Q
d
q
!
,
n care:
Q-este debitul emisarului, (m3/s), Q=5 m3/s;
q- reprezint debitul maxim zilnic ape uzate, (m3/s), q=0,315 m3/s.

625 . 15
32 . 0
5
! ! d

ntr-o seciune intermediar de la gura de vrsare pn la seciunea de amestecare complet
raportul de diluie real va fi exprimat prin relaia i anume :

'
Q
d a
q
!
,
n care:
a-coeficientul de amestecare corespunztor seciunii considerate a crei valori poate varia ntre
0,7-0,9; se adopt a=0,85.

589 . 15
32 . 0
5
9977 . 0 ' ! ! d

n cazul n care amestecarea ar fi perfect valoarea lui va fi a = 1 i corespunde formulei de
calcul.
n unele calcule i studii hidraulice valoarea coeficientului de amestecare este dat de
relaia lui I.D. Rodziler:

3
3
1
1
L
L
e
a
Q
e
q
E
E

!

,
n care:
a-reprezint coeficientul de amestec ;
E
-reprezint coeficientul exprimat prin relaia lui V.A. Frolov ;

2
Dt
E \J !
,
n care :
= coeficient ce ine cont de locul i tipul evacurii apei uzate n emisar; Se adopt = 1,5
corespunztor evacurii la talveg;
= coeficient de sinuozitate al receptorului; = 1,2.
Dt =
200
v H
m2/s ;
n care:
v- viteza medie a receptorului, v=1,5 m/s
H- adncimea medie a receptorului, H= 1,8 m (se adopt);
q debitul maxim zilnic al apei uzate, q=0,315 m3/s;

1, 5 1,8
0, 0135
200
Dt Dt
! !

2
[ / ] m s
;
L distana total dup talveg de la puctul de vrsare al apei uzate pn la seciunea examinat
privind calitatea emisarului, m (n calcule seciunea examinat se consider situat la 1 km
amonte de seciunea de folosin).
L = Ltem- 1km = 15 -1 = 14 km = 14000 m
Se adopta Ltem = 15 km .

369 . 0
5656 . 0
1161 . 0
2 . 1 5 . 1 ! ! E

3
3
0,3726 14000
0,3726 14000
1
0, 9977
5
1
0, 315
e
a a
e

! !

Se calculeaz lungimea de amestecare indicat cu ajutorul relaiei (se calculeaz utiliznd ambele
valori ale lui a [Dima M.-1981].

L
q a
q Q a
a
Lam e

!
1
lg
3 . 2

m L 25 . 5 82 . 1 87 . 2
32 . 0 8 . 0 1
32 . 0 8 . 0
lg
8 . 0
3 . 2
! !

m Lam Lam 60 . 8 74 . 3 30 . 2
32 . 0 997 . 0 1
32 . 0 5 997 . 0
lg
997 . 0
3 . 2
! !

!

Deci,
L Lam H

Dup determinarea gradului de diluie real se calculeaz gradul de epurare necesar pentru
poluanii importani considerai n tema de proiectare, aa nct, dup epurare i amestecare cu
apele emisarului s se ncadreze n condiiile de calitate, categoria a II-a de ape de suprafa.
IV.3.1Determinarea gradului de epurare pentru materii n suspensii:
Se va aplica formula general de determinare a GE particularizat pentru materiale n suspensii:
100
ss ss
ss
Ci Cf
GE
Ci
!

? A %

n care:

ss
Ci
-reprezint cantitatea de materii n suspensii din apele uzate brute, ce intr n staia de
epurare,
ss
Ci
=410
3
/ mg dm

;

ss
Cf
- reprezint cantitatea de materii n suspensii, ce poate fi evacuat n emisar, conform
NTPA 001/2005,concentraia limit pentru materiile n suspensie este 35mg/l.
% 3 . 92 100
455
35 455
!
! GE

IV.3.2 Determinarea gradului de epurare necesar pentru substane organice (CBO5):
Acest calcul se definete n urmtoarele situaii:
cnd n afar de diluii i amestecare intervine i procesul natural de autoepurare a apei prin
oxigenare la suprafa;
cnd n ecuaia de bilan calculele se bazeaz numai pe diluie i amestecare i nu iau n
considerare procesul de autoepurare;
funcie de condiiile impuse prin NTPA 001/2002.

Se ia n considerare diluia, amestecarea i procesul de autoepurare prin oxigenarea apei.
CBO5a.u.q10-k1t + a QeCBO5 r 10-k1rt = (aQe +q) CBO5 a.m.
unde:
CBO5 a.m reprezint cantitatea de CBO5 admisibil a fi evacuat n emisar pentru amestec, n
seciunea de calcul (7 mg/L);
k1 = 0,1 zi-1 - coeficient de oxigenare sau constanta de consum a oxigenului n ape uzate;
k1r = 0,1 zi-1 - constanta de consum a oxigenului din apele emisarului n amonte de gura de
vrsare;
q debitul zilnic maxim, q=0,315 m3/;
Q debitul emisarului, Q=5 m3/s;
a = 0,8;
t timpul de curgere a apei ntre seciunea de evacuare i seciunea de calcul;
L 14000
t= 9333, 33 0,10802
v 1, 5
t t s t zile ! ! !

CBO5 r-reprezint cantitatea de substan organic, exprimat prin CBO5, al apelor emisarului
n amonte de gura de vrsare, (2 mg/l);

1
1 1
5
5 5 5
1
10
10 10
r
am
k t au am r
k t k t
CBO a Q
CBO CBO CBO
q

!

=
72 , 71 21 , 7 06 , 5 02 , 1 5 , 12 21 , 7 97 , 0 2 7 02 , 1 5 , 12
10
7
10 2 7
10
1
32 , 0
5 8 , 0
1 , 0 1 , 0
1 , 0 1 , 0
1 , 0 1 , 0
! ! !

mg
/L
=71,72 mg
/L
1 , 0 1 , 0 1 , 0 1 , 0
10 2 5 85 , 0 10 32 , 0 72 , 71

=
7 32 , 0 5 8 , 0
= 29,33 mg
/L
$
30,24 mg
/L
! GE

100
) ( 5
5 ) ( 5
tema
au
tema
CBO
CBO CBO
GE=
100
405
72 , 71 405
GE = 82,59%
b)Se ia n consideraie numai amestecarea i diluia, ecuaia de bilan fiind:
CBO5 auq+aQCBO5r=(q+aQ) CBO5am
CBO5 am=
aQ
q
(CBO5am CBO5r)+ CBO5am
=
!
7 2 7
32 , 0
5 8 , 0
5 , 69 7 5 5 , 12 !
2
/ mgO L

7 5 8 , 0 32 , 0 2 5 8 , 0 32 , 0 5 , 69 !
= 22,24 + 8 = 30,24
2
/ mgO L

30,24
2
/ mgO L
= 30,24
2
/ mgO L

GE =

100
) ( 5
5 ) ( 5
tema
au
tema
CBO
CBO CBO
GE =
100
405
5 , 69 405
= 82,83
GE = 84,72 %
c)Se ia n calcul valoarea impus de NTPA 001/2005.
Se constat c valorile gradelor de epurare n ceea ce privete CBO5-ul variaz funcie
de modul de diluie i raportare. CBO5 NTPA=25 mg/l
GE =

100
) ( 5
5 ) ( 5
tema
au
tema
CBO
CBO CBO
GE =
100
405
25 405
GE = 93,82 %
Se constat c valorile gradelor de epurare n ceea ce privete CBO5 ul variaz ntre
70,492
2
/ mgO L
i 72,7095
2
/ mgO L
, funcie de diluie i raportare.

IV.3.3. Determinarea gradului de epurare necesar pentru oxigenul dizolvat

n general, GE privind oxigenul dizolvat se va calcula funcie de CBO5 la amestecare folosind
relaia:
CBO5am=FDmax
n care :
factor cu valori ntre 1,5-2,5, se adopt F= 2
Dmax- deficit maxim de oxigen n aval de seciunea de avacuare i rezult din diferenele ntre
concentraia oxigenului dizolvat la saturaie (
20
sat
CO
= 9,2 mg/l) i concentraia oxigenului
dizolvat ce trebuie s existe n orice moment n apa receptorului (COr).
20
max max max
2
5 5 2
9, 2 6 3, 2
6 /
2 3, 2 6, 4 /
sat r
r
am am
D CO CO D D
CO mgO L
CBO CBO mgO L
! ! !
!
! !

Concentraia CBO5 , intr-o ap uzat, se determin folosind urmtoarea relaie de calcul care ia
n consideraie bilanul n ceea ce privete CBO5.
Se calculeaz n continuare CBO20 pentru ape uzate:
CBO20au= 1,46CBO5au mg/L = 1,4675,15=109,71mgO2/L
20 20
20
au r
am
q CBO a Q CBO
CBO
q a Q

!

5 8 , 0 32 , 0
92 , 2 5 8 , 0 71 , 109 32 , 0
= 10,83
mgO2/L
CBO20r= 1,46CBO5r mg/L = 1,46 2 = 2,92 mgO2/L
Se calculeaz deficitul de oxigen ca fiind :
DO=COs- COr
COs(la 100C)= 11,35 mgO2/L
DO=11,35- 6=5,35 mgO2/L
Se determin timpul critic la care se realizeaz deficitul maxim de oxigen (dup gura de vrsare)
din apa rului:

2 1 2
1 20 1
2 1
5, 35 0, 2 0,1
0, 2
lg 1 lg 1
0,1 10, 4563 0,1
1, 4699
0, 2 0,1
am r
cr cr cr r
DO k k k
k CBO k
t t t zile
k k

! ! !

Calculul deficitului critic (maxim de oxigen):

1 2 2 1 20
2 1
0,11,4699 0,21,4699 0,2 1,4699
2
10 10 10
0,1 10, 4563
10 10 5, 35 10
0, 2 0,1
4, 8587 /
r
cr cr cr
r am
k t k t k t
cr r
cr
cr
k CBO
D DO
k k
D
D mgO L

!

Se compar concentraia oxigenului necesar vieii acvatice ntr-o ap de suprafa (>4mg/l)
cu concetraia minim de oxigen.
min min min 2
11, 3 4,8587 6, 4412 /
s cr
CO CO DO CO CO mgO L ! ! !

Deci,
min 2
4 / CO mgO L

IV.3.4. Calculul gradului de epurare necesar pentru azot total
Se va aplic formula general a GE privind Ntotal considernd valoarea maxim admis a
concentraiei Ntotal conform NTPA 001/2005.
CNtotal(conform NTPA 001/2005)= 10 mgN/l
GE =
100

in
NTPA fn in
C
C C

GE =
100
5 , 11
10 5 , 11
= 13,04
GE = 13,04 %
GE =
100
Cr
CCO
Cr
CCO
Cr
CCO
i
f i
C
C C

GE =
100
545
125 545
= 77,06 %
n care:
N
Ci
-reprezint cantitatea de azot total, care intr n staia de epurare, n
/ mgN L
;
N NTPA
Ci
-reprezint cantitatea de azot total, la evacuarea din staia de epurare, n

/ mgN L
.

4.5. Calculul concentratiei intermediare realizata pentru treptele de eupare mecanica si biologica
si verificarea realizarii gradului de epurare necesar.
1. Varianta.A.
a.u. a.e.

GE=
100%
GE Ci= (Ci-Cf)100
GE-Ci=Ci100 - Cf100
Cf=

Cf=
mg/l
1. Calculul concentratiilor intermediare pentru materiile solide in suspensie:
Gratare/Site: Cf=
= 436,8 mg/l
Deznisipator: Cf=
= 401,85 mg/l
Decantor primar: Cf=
= 301,38 mg/l
Bazin cu namol activ (BNA) in combinatie cu decantor secundar: Cf=
= 60,27 mg/l
2. Calculul concentratiilor pentru
:
Gratare/Site: Cf=
= 405mg/l
Deznisipator: Cf=
= 364,5 mg/l
= 273,37 mg/l
Bazin cu namol activ in combinatie cu decantor secundar: Cf=
= 54,67 mg/l
NTPA = 25 mg/l


Gratare/Site: Cf=
= 545 mg/l
Deznisipator: Cf=
= 495,9 mg/l
= 356,4 mg/l
= 60,58 mg/l
NTPA = 125 mg/l
G/S
DZ
DP BNA DS
4. Calculul cancentratiilor pentru
:
Gratare/Site: Cf=
= 11,5 mg/l
Deznisipator: Cf=
= 11,5 mg/l
=11,15 mg/l
= 3,90 mg/l

2. Varianta B:

a.u. a.e.

1.Calculul concentratiilor pentru materiile solide in suspensie:
Gratare/Site: Cf =
= 436,8 mg/l
Deznisipator: Cf =
= 401,85 mg/l
Coagulare-Floculare: Cf =
= 120,55 mg/l
Decantor primar: Cf =
= 66,30 mg/l
= 9,94 mg/l
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005, conform careia css = 35 mg/l, se constata
ca valoarea obtinuta prin calcul este mai mica decat valoarea din NTPA 001/2005
:
Gratare/ Site: Cf =
= 405 mg/l
Deznisipator: Cf =
= 364,5 mg/l
Coagulare Floculare : Cf =
= 127,57 mg/l
= 95,67 mg/l
= 14,35 mg/l
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 conform careia = 25 mg/l, se constata ca valoare
obtinuta prin calcul este mai mica decat valoarea din NTPA001/2005
:
Gratare/Site: Cf=
= 545 mg/l
Deznisipator: Cf=
= 517,75 mg/l
Coagulare Floculare: Cf=
= 207,10 mg/l
= 144,97 mg/l
= 21,74 mg/l
G/S
DZ
CF
DP BNA DS
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 conform careia CCCO-Cr = 125 mg/l, se constata
ca valoare obtinuta prin calcul este mai mica decat valoarea din NTPA001/2005.
4.Calculul concentratiilor pentru
:
Gratare/Site: Cf =
= 11,5 mg/l
Deznisipator: Cf =
= 11,5 mg/l
=10,95 mg/l
Coagulare-Floculare: Cf =
= 1,64 mg/l
= 0,57 mg/l
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 conform careia
= 10 mg/l se constata ca
valoarea obtinuta prin calcul este mai mica decat valoarea din NTPA 001/2005
3. Varianta C :
a.u. a.e.

1. Calculul concentratiilor pentru materiile solide in suspensie:
Gratare/ Site: Cf=
= 436,8 mg/l
Deznisipator: Cf=
= 401,85 mg/l
Coagulare Floculare : Cf=
= 100,46 mg/l
Decantor Primar: Cf =
= 25,11 mg/l
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005, conform careia css = 35 mg/l, se constata ca
valoarea obtinuta prin calcul este mai mica decat valoarea din NTPA 001/2005.
:
Gratare/Site: Cf=
= 405 mg/l
Deznisipator: Cf=
= 364 mg/l
Coagulare Floculare: Cf=
= 109,2 mg/l
Decantor Primar: Cf=
= 82,12 mg/l
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 conform careia
5
CBO
c
= 25 mg/l, se constata ca
valoare obtinuta prin calcul este mai mare.
:
Gratare/Site: Cf=
= 545 mg/l
Deznisipator: Cf=
= 495,9 mg/l
Coagulare Flocular: Cf=
= 148,5 mg/l
Decantor Primar: Cf=
= 103,95 mg/l
G/S DZ CF DP
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 conform careia CCCO-Cr = 125 mg/l, se constata
ca valoare obtinuta prin calcul este mai mica.
:
Gratare/Site: Cf =
= 11,5 mg/l
Deznisipator: Cf =
= 11,5 mg/l
Coagulare Floculare: Cf =
= 1,72 mg/l
= 1,634 mg/l
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005, valoarea obtinuta prin calcul este mai mica decat
cea din NTPA 001/2005
4.Varianta D:

a.u. a.e.

1.Calculul concentratiilor pentru materiile solide in suspensie:
Gratare/Site: Cf=
= 436,8 mg/l
Deznisipator: Cf=
= 401,85 mg/l
= 301,38 mg/l
Filtru biologic: Cf=
= 60,27 mg/l
Comparand cu valorile din NTPA 001/2005, valoarea din NTPA 001/2005, valoarea
obtinuta prin calcul este mai mica decat cea din NTPA 001/2005.
:
Gratare/Site: Cf=
= 405 mg/l
Deznisipator: Cf=
=364,5 mg/l
= 273,37 mg/l
= 68,34 mg/l
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005
= 25mg/l, se constata ca valoarea obtinuta

prin calcul este mai mare.
3.Calculul concantratiilor pentru
:
Gratare/Site: Cf=
= 545 mg/l
Deznisipator: Cf=
= 495,9 mg/l
= 356,4 mg/l
=89,1 mg/l
Comparand cu NTPA 001/2005 valoarea obtinuta prin calcul este mai mica.
G/S DZ DP FB
:
Gratare/Site: Cf=
= 11,5 mg/l
Deznisipator: Cf=
= 11,5 mg/l
= 11,15 mg/l
= 2,87 mg/l
Comparand cu valorile din NTPA 001/2005 se constata valoarea obtinuta este mai mare decat
cea din NTPA 001/2005

Justificarea alegerii variantei optime

Varianta
Indicator-
f
C

A

B

C

D
NTPA
001/2005
Materii n
suspensii, mg/L
60,27 9,94 25,11 60,27 35
CBO5, mgO2/L 54,67 14,35 82,12 68,34 25
CCO-Cr,
mgO2/L
60,58 21,74 103,95 89,1 125
Azot mgN/L 3,90 0,57 1,63 2,87 10

IV.6. Elaborarea schemei bloc tehnologice.

Schema bloc
apa uzata

apa din namol

2

1

Apa epurata
1- namol de recirculare G/S gratare si site C-F coagulare-floculare
2- namol in exces DZ deznisipator DP decantor primar
DS decantor secundar BNA bazin cu namol activ

G/S
BNA

DP
C-F
DZ
Depozitare
namol

Bazin de
fermentare a
namolului

DS
IV.7. Materii prime, auxiliare i utiliti
Materia prim reprezint un ansamblu de material destinat prelucrrii, ntr-o instalaie
industrial, n vederea obinerii unui produs. n cadrul staiei de epurare materia prim utilizat
este apa uzat municipal. Apa, aburul, aerul comprimat, gazele inerte i energia electric sunt
uzual nglobate n denumirea de utiliti. Toate utilitile sunt considerate ca fcnd parte din
sfera problemelor energetice ale unei ntreprinderi.
Apa
Funcie de utilizarea care se d apei se deosebesc mai multe categorii:apa tehnologic,
apa de rcire, apa potabil, apa de incendiu, apa de nclzire. Apa de rcire poate proveni din
fntni de adncime, temperatura ei se menine ntre 10 - 15C n tot timpul anului, sau apa de la
turnurile de rcire, cnd se recircul, avnd temperatura n timpul verii de 25 - 30C. Pentru
evitarea formrii crustei temperatura apei la ieire din aparate nu trebuie s depeasc 50C,
rcirile cu ap industrial se pot realiza pn la 35 - 40C.
Apa ca agent de nclzire poate fi:
- ap cald cu temperatura pn la 90C;
- ap fierbinte, sub presiune pn la temperatura de 130-150C.
Apa este un agent termic cu capacitate caloric mare, uor de procurat. Pentru nclzire se
prefer apa dedurizat cu scopul evitrii depunerilor de piatr.
Aburul
Este cel mai utilizat agent de nclzire i poate fi: abur umed, abur saturat, abur
supranclzit. Aburul umed conine picturi de ap i rezult de la turbinele cu contrapresiune
sau din operaiile de evaporare, ca produs secundar. Este cunoscut sub denumirea de abur mort.
Aburul saturat este frecvent cunoscut ca agent de nclzire avnd cldura latent de
condensare mare i coeficieni individuali de transfer de cldur mari. Temperatura aburului
saturat poate fi reglat uor prin modificarea presiunii. nclzirea cu abur se poate realiza direct,
prin barbotare, sau indirect, prin intermediul unei suprafee ce separ cele dou fluide.
Aburul supranclzit cedeaz, n prima faz, cldur sensibil de rcire, pn la atingerea
temperaturii de saturaie, cnd coeficientul individual de transfer de cldur este mic i apoi
cldura latent prin condensare.
Aerul comprimat
n industria chimic, aerul comprimat poate fi utilizat n urmtoarele scopuri:
- ca purttor de energie (pentru acionarea aparatelor de msur i de reglare, n atelierul
mecanic);
- pentru amestecare pneumatic;
- ca materie prim tehnologic;
- ca fluid inert pentru manipulri de produse, suflri;
- pentru diferite scopuri (curirea utilajelor, uscare).

Gazele inerte
Se utilizeaz acolo unde, la manipularea unor materiale trebuie evitat contactul direct cu aerul,
sau ca fluid pentru suflarea instalaiei la opriri, porniri sau in caz de avarie. De asemenea, gazele
inerte sunt utilizate n operaia de uscare a unor materiale, amestecare.
Energia electric
Aceasta reprezint una din formele de energie cele mai folosite datorit uurinei de
transport la distane mari i la punctele de consum i randamentelor mari cu care poate fi
transformat n energie mecanic, termic sau luminoas. Energia electric transformat n
energia mecanic este utilizat la acionarea electromotoarelor cu care sunt dotate diversele
utilaje (pompe, ventilatoare, reactoare cu agitare mecanic).
Energia electric este folosit i la nclzire prin transformare n cldur, folosind mai
multe tehnici:
- trecerea curentului prin rezistene electrice;
- transformarea energiei electrice n radiaii infraroii;
- folosirea curenilor de nalt frecven, medie i mic;
- folosirea pierderilor dielectrice;
- nclzirea n arc electric.
Avantajul nclzirii electrice const n reglarea uoar a temperaturii, posibilitatea
generrii nclzirii ntr-un punct, introducerea unei cantiti mari de cldur ntr-un volum mic,
realizarea unei nclziri directe, fr impurificarea mediului i la orice presiune.
Dezavantajul utilizrii energiei electrice l constituie costul ridicat i impunerea unor
masuri speciale de protecia muncii.
Energia termica folosita la mentinerea temperaturii propice dezvoltarii microorgnismelor in
metantancuri. Aceasta energie este data de centrala termica din interiorul statiei de epurare, ce
poate folosi gaz metan sau biogazul produs de microorganisme in metantancuri.
Nmoluri active
Sunt dou categorii de nmoluri care intervin n funcionarea bazinelor cu nmol activ:
nmolul de recirculare, care acioneaz n bazine pentru epurarea apei i care poate fi asemnat
cu cel care constituie membrana de pe filtrele biologice;
nmolul n exces, care este ndeprtat continuu din proces, el nu mai este util procesului i poate
fi asemnat cu membrana antrenat de ap la trecerea ei prin filtrele biologice.
Clasificarea nmolurilor se poate face folosind diferite criterii. Astfel:
1. Din punctul de vedere al compoziiei chimice se deosebesc:
nmoluri minerale, la care cantitatea de materii solide totale minerale depete 50%;
nmoluri organice, la care cantitatea de materii solide totale organice depete 50%;
2. Din punctul de vedere al provenienei apei uzate, pot exista:
nmoluri menajere,
namoluri oreneti;
namoluri industriale;

3. Din punctul de vedere al instalaiilor din care provin, se deosebesc:
nmoluri din decantoarele primare;
namoluri din decantoarele dup precipitarea chimic;
din decantoarele secundare dup filtrele biologice;
din decantoarele secundare dup bazinele cu nmol activ.

IV.8. Subproduse materiale energetice, deeuri
Reprezint cantitatea de nmol activ care nu mai este necesar procesului de epurare, fiind
exprimat n kg MTS evacuate zilnic din instalaia de epurare; poate fi exprimate i n volume de
nmol cnd se ia n considerare i umiditatea acestuia de 98,5-99,5%.
Cantitatea de nmol n exces depinde de mai muli factori, dintre care ponderea cea mai
mare o reprezint cantitatea de CBO5 din apa uzat la care se adaug factorul privind meninerea
concentraiei constante a nmolului activ n bazinul de aerare.Este tiut c nmolul activ de
recirculare i mrete nencetat volumul, prin proliferarea microorganismelor datorit hranei
asigurat de apa uzat nou sosit n bazin.
Cantitatea de nmol de exces care trebuie evacuat, pentru a menine constant cantitatea
de nmol de recirculare, se estimeaz la 1,5-3,0% din cantitatea de ap uzat care intr n
aerotanc. Nmolul activ n exces poate fi trimis, spre tratare, n rezervoarele de fermentare
metanic, dup ce n prealabil a fost supus unui proces de reducere a umiditii n bazine speciale
numite ngrotoare de nmol. Daca schema tehnologic a staiei de epurare prezint un
amplasament corespunztor, se recomanda ca acest nmol s fie pompat ntr-un cmin din faa
decantoarelor primare, prezentnd urmtoarele avantaje:
- creterea eficienei decantoarelor primare, deoarece flocoanele de nmol activ au efectul unui
coagulant;
- amestecul celor dou feluri de nmoluri conine mai puin ap i n consecin volume reduse
de nmol vor fi dirijate spre rezervoarele de fermentare, eliminnd necesitatea obligatorie a
ngrotorului de nmol.
Deeuri menajere rezultate din staiile de epurare: ambalaje, hrtie, recipientele de la
reactivi etc. ,(M.Dima1998)

Capitolul V
Proiectarea tehnologic a utilajelor

V.1. Debite de calcul i de verificare utilizate n instalaiile de epurare municipale

Aceste debite de calcul i verificare sunt specifice fiecrei trepte din procesul de epurare
a apelor uzate.
Valorile acestora sunt prezentate sintetic n urmtorul tabel [proiect TBE]:

Utilaj Debite de calcul (Qc) Debite de verificare (Qv)
Grtare, Site

Deznisipator

Decantor primar

Bazin cu nmol activ

Decantor secundar

V.2 Calculul utilajelor din cadrul treptei mecanice de epurare (grtare, deznisipator, bazin
de egalizare, decantor primar)

V.2.1 Grtare
Grtarele , conform STAS 12431-86, se prevd la toate staiile de epurare, indiferent de sistemul
de canalizare adoptat i independent de procentul de intrare a apei n staia de epurare-prin
curgere gravitaional sau sub presiune. n acest caz grtarele se prevd naintea staiei de
pompare.
Scopul grtarelor este de a reine corpurile plutitoare i suspensiile mari din apele uzate
(crengi i alte buci din material plastic, de lemn, animale moarte, legume, crpe i diferite
corpuri aduse prin plutire, etc.), pentru a proteja mecanismele i utilajele din staia de epurare i
pentrua reduce pericolul de colmatare ale canalelor de legtur dintre obiectele staiei de epurare
[Dima M.-1998].
Grtarele se confecioneaz sub forma unor panouri metalice, plante sau curbe, n
interiorul creia se sudeaz bare de oel paralele prin care sunt trecute apele uzate. n funcie de
distana dintre aceste bare, se deosebesc grtare rare i grtare dese.
Grtarele rare ndeplinesc de obicei rolul de protecie a grtarelor dese mpotriva
corpurilor mari plutitoare. Distana ntre barele acestui grtar variaz n limetele 50-100mm.
Grtarele dese prezint deschiderile dintre bare de 16-20mm, cnd curirea lor este
manual i de 25-60 mm, la curirea lor mecanic. Cele din faa stailor de pompare a apelor
uzate brute au interspaiile de 50-150 mm.

Grtarele sunt alctuite din bare metalice. Distana dintre bare, grtarele pot fi:
-cu deschidere mare (2,5-5 cm.);
-cu deschidere mai mic (1,5-2,5 cm.).
Pentru grtarele plasate naintea staiei de pompare, distana dintre bare se recomand a fi
ntre 5-15 cm. nclinarea grtarelor fa de orizontal, depinde de modul lor de curire (mecanic
sau manual). Se recomand pentru grtare cu curare manual nclinarea de 30-75, iar pentru
cele mecanice, nclinarea va fi mai mare de 45-90.
nclinrile mai mici favorizeaz curirea grtarelor mai repede i descresc cderea de
presiune pe grtar. Viteza de curgere a apei prin grtare se recomand a fi ntre 60-100 cm/s
pentru a se evita depunerile.
Curirea manual a grtarelor se realizeaz pentru instalaii mai mici, cu cantiti mai reduse de
reinere i se efectueaz cu o grebl de pe o patform situat deasupra nivelului maxim al apei
[Teodosiu C.-suport cursTBE-2008].
Grtarele cu curire manual se utilizeaz numai la staiile de epurare mici cu debite pan la 0,1
3
/ m s
, care deservesc maximum 15000 locuitori. Curirea se face cu greble, cngi, lopei, etc.,
iar pentru uurarea exploatrii se vor prevedea platforme de lucru la nivelul prii superioare a
grtarului, limea minim a acestora fiind de 0,8 m. avend n vedere variaiile mari de debite
ce se nregistreaz n perioadele ploioase sau uscate de-a lungul unui an, exploatarea va fi mult
uurat dac se prevd dou panouri grtare aferente debitelor respective.
Grtarul de curire mecanic constituie soluia aplicat la staiile de epurare ce deservesc
peste 15000 locuitori, deoarece, n afar de faptul c elimin necesitatea unui personal de
deservire contin asigur condiii bune de curgere a apei prin interspaiile grtarului fr a exista
riscul apariiei mirosurilor neplcute n zon [Dima M./1998].

Curirea mecanic, se realizeaz atunci cnd cantitatea de materii obinute sunt mari,
astfel nct, este necesar curarea continu i frecvent. Se pot utiliza grtaare cu curare
rotativ, la canale cu adncimi mai mici de 1m., i greble de curare cu micri de translaie
pentru bazinele drepte cu adncimi mari [Teodosiu C.-suport cursTBE-2008].
Dimensionarea grtarelor
Debite de calcul:

Se specific gradul de reinere a solidelor: GE = 4%;
Viteza apei uzate prin interspaiile grtarului variaz ntre 0,7 1 m/s.
Se adopt: vg = 0,8 m/s.
Caracteristicile grtarelor din tehnologia de epurare:
Limea barelor: s = 10 mm
s=0,01m;
Coeficientul de form a barelor: = 1,83;
Distana dintre bare: b = 20 mm
b=0,02m;
Unghiul de nclinare: = 75
Viteza n amonte de grtar trebuie s varieze ntre 0,4 0,6 m/s i n condiii de precipitaii
abundente poate varia ntre 0,4 0,9 m/s. Aceast vitez se poate calcula cu relaia:

Qc = debit de calcul;
Bc = nlimea grtarului, Bc = 2 m;
hmax = nlimea lichidului n amonte de grtar. Acesta variaz ntre 0,25 0,65 m. Vom adopta
hmax = 0,4 m.

Se calculeaz suma limilor interspaiilor dintre bare:

b=

= 1,04 m

Se calculeaz numrul de bare:

s
c b B
n
c
b

!

unde :
c = limea pieselor de prindere a barelor grtarului. Se adopt 0,3 m.

= 66

Se verific viteza apei n amonte de grtar:

2 1 3 2
74 j R v
a
!
[m/s] = 74
= 0,48 m/s
unde:
R = raza hidraulic
max
max
2 h B
h B
R
c
c

!

j = panta grtarului;
j = 0,5 mm

R=

= 0,28

Se calculeaz pierderea de sarcin pe grtar

U sin
2
*
2
3 4
!
g
v
b
s
B h
a

B* = coeficient de form al barelor; B* = 1,83 m.

h =1,83-
75 = 1,545
V.2.2. Deznisipatoare
Se prezinta sub forma unor bazine speciale din beton unde sunt retinute
suspensiilegranulare sub forma de particule discrete care sedimenteaza independent unele
de altele cu o viteza constanta.
Aceasta viteza depinde de forma, marimea si greutatea particulei.
In compozitia acestor depuneri predomina particulele de origine minerala, in special
nisipurile antrenate de apele de canalizare de pe suprafata centrelor populate, motiv pentru care
se numesc deznisipatoare.
Necesitatea tehnologica este justificata de protectia instalatiilor mecanice in miscare
impotriva actiunii abrazive a nisipului, de reducerea volumelor utile ale rezervoarelor de
fermentare a namolului organic ocupate cu acest material inert, precum si pentru a evita formarea
de depuneri pe conductele sau canalele de legatura care pot modifica regimul hidraulic al
influentului.
Ampalsamentul deznisipatoarelor se va prevedea de la inceputul liniei tehnologice de
epurare mecanica a apelor uzate, imediat dupa gratare, poate sa fie precedata si de statia de
pompare, cu conditia ca aceasta sa fie echipata cu pompe elicoidale de tip melc.
In functie de modul de curatire a depunerilor, se deosebesc deznisipatoare cu curatire
manuala si deznisipatoare cu curatire mecanica si curatire hidraulica.
In deznisipatoare sunt retinute si cantitati mici de materii organice antrenate de particule
minerale sau depuse impreuna cu acestea, mai ales la viteze mici. Sunt retinute particulele de
nisip, cu diametrul mai mare de 0,2-0,3 mm pana la maxim 1 mm. Eficienta deznisipatoarelor
scade in cazul in care particulele prezinta dimensiuni mai mici de 0,2 mm (50% din cantitatea
totala).
Se va dimensiona un deznisipator orizontal tip canal, latimea acestuia este putin mai mare
ca cea a canalelor apei uzate in statie.
Au forma in plan, dreptunghiular, cu raportul L/l=10-15, fiind prevazut cu doua sau mai
multe compartimente. La proiectarea deznisipatoarelor orizontale trebuie sa se stabileasca
dimensiunile corespunzatoare realizarii unei eficiente cat mai mari in sedimentarea suspensiilor
granulare.
O influenta hotaratoare a eficientei in deznisipator o are suprafata bazinului de
sedimentare a deznisipatorului si nu adancimea lui.
Dupa directia de miscare a apei, in aceste bazine se deosebesc deznisipatoare orizontale
cu miscarea apei in lungul bazinului si deznisipatoare verticale unde miscarea apei se face pe
verticala.
Se mai numesc si deznisipatore tip canal deoarece latimea lor este putin mai mare fata de
cea a canalului de intrare a apelor uzate brute in statie.
Pentru debite mici se preconizeaza bazine alcatuite din doua compartimente separate prin
stavilare care permit functionarea lor prin intermitenta. In acest mod se asigura conditii pentru
curatirea manula a fiecarui compartiment, avand in vedere faptul ca nisipul este retinut la
suprafata unui material drenant sub care se prevede un dren comandat de o vana. Apa rezultata
de la golirea compartimentului ce urmeaza a fi curatat este dirijata inapoi in statie. In sectiunea
transversala, fiecare canal are forma dreptunghiulara, iar radierul are o panta de 0,02-0,05 in sens
invers directiei de miscare a apei.
Evacuarea manuala a nisipurilor este admisa numai pentru cantitati de pana la 0,5
3
/ m zi
.
In acest scop se ciurata nisipul de pe radier cu unelte terasiere, iar indepartarea lui se face prin
relee de lopatare sau benzi transportoare. In general deznisipatoarele sunt de 3 tipuri functie de
sistemul de curatare:
deznisipatoare cu o curatire manuala,
deznisispatoare cu curatire hidraulica,
deznisispatoare cu curatire mecanica.
Proiectarea deznisipatoarelor orizontale consta in stabilirea formei si dimensiunilor
interioare ale bazinului, in dimensionarea instalatiilor de evacuare a depunerilor si in
dimensionarea dispozitivelor pentru mentinerea unei viteze constante a apei in deznisipator. Se
va proieecta un deznispator orizontal tip canal pentru care raportul dintre lungime si latime
variaza intre 10-15. In acest deznisipator curgerea are loc pe directie orizontala, viteza de curgere
fiind dependenta de modalitatea de distributie a influentului, dimensiunea bazinului si
modalitatea de evacuare a apei din deznisipator.
Viteza orizontala a apei inbazineste instransa dependenta de viteza critica la care este
antrenat materialul depus pe radierul deznisipatorului. Prin cercetari experimentale indelungate
s-a ajuns la concluzia ca viteza orizontala a apei trebuie sa fie mai mica sau egala cu viteza
critica la care apa uzata antreneaza suspensiile depuse pe fundul bazinului. Valoarea maxima a
acestei viteze orizontale este de 0,3 m/s corespunzatoare debitului orar maxim, iar valoarea
minima este de 0,05 m/s pentru debitul orar minim.

Gradele de epurare pentru solide n deznisipator sunt cuprinse ntre 25 45%. Vom alege 37%.
Debite de calcul: Qc =0,67 m3/s
Debite de verificare: Qv = 0,225 m3/s

Pentru dimensionarea deznisipatorului, sunt importante ariile urmtoare:
Aria orizontal a deznisipatorului:
s
c
o
v
Q
L B A ! !

L = lungimea deznisipatorului;
B = limea deznisipatorului;
vs = viteza de sedimentare.

Aria transversal a deznisipatorului:
a
c
tr
v
Q
H B A ! !

H = nlimea deznisipatorului;
va = viteza apei n deznisipator;

Se calculeaz volumul util al deznisipatorului:

dez c dez
t Q V !

tdez = timpul de deznisipate care variaz ntre 30 50 s. Se adopt 50 s.

m3
Calculul suprafeei orizontale:

E ! !
s
c
o
v
Q
L B A

= coeficient ce ine seama de regimul de curgere, = 1,5.
vs se adopt 2,3 cm/s.
Ao=
1,5= 52,32 m
2
ncrcarea superficial:

vs=
[cm/s]=
=0,015 m/s=1,5cm/s

d) Calculul ariei transversale:

[m2]

va = 0,05 0,3 m/s, funcie de diametrul particulei de nisip. Se adopt va = 0,15 m/s.

Atr =
m2
c
tr
a
Q
A
v
!

e) Se calculeaz lungimea i limea deznisipatorului:

L =
[m]= 1,50,1550= 11,25m

B =
[m] =
= 4,65 m
Se calculeaz nlimea deznisipatorului:

H =
[m] =
= 0,64 m

Se mparte deznisipatorul ntr-un numr de canale de deznisipare separate iar limea
unui compartiment canal b1 trebuie s fie cuprins ntre 0,6 2 m iar n cazuri extreme poate fi
cuprins ntre 3-6 m. Se adopt b1 = 1,4 m.
Numrul de compartimente utilizate va fi:

n=
= 3,32 compaitimente
Bazin de egalizare
Variatiile de debit si de concentratie ce apar ca urmare a proceselor tehnologice
industriale si activitatii umanesau gospodaresti, provoaca dereglari in functionarea statiei de
epurare, de aceea se impune o rpiecta un bazin de egalizare si unuformizare a debitelor
respective. Operatia de uniformizare si egalizare a debitelor si concentratiilor apelor uzate
prezinta urmatoarele avantaje: evitarea problemelor de operare si instabilitatea regimului
hidraulic, evitarea instabilitatii parametrilor de operare si scaderii gradului de epurare a
diferitelor trepte de epurare, pentru epurarea fizico chimica si biologica concentratiile uniforme
reprezinta un avantaj atat prin prisma consumului de reactivi, cat si a problemelor de mentinere
constanta a eficientei procesului de epurare si in special pentru evitarea incarcarilor soc, prin
utilizarea unor debite si concentratii uniformizate se evita cheltuieli suplimentare datorate
supradimensionarii utilajelor.
Bazinul de egalizare a debitelor este de forma cilindrica si pentru proiectarea sa se urmareste
determinarea diametrului si inaltimii.

Schema de principiu a unui bazin de egalizare si unuformizare a debitelor este prezentata mai
jos:

hs

hu

hd
D

Figura 5.1. Sectiunea tranzversala prin bazinul de egalizare

Proiectarea tehnologic a unui bazin de egalizare implic calcularea volumului cumulativ
al unui bazin de egalizare; funcie de acest volum se alege un bazin a crui dimensiuni trebuie s
corespund urmtoarelor specificaii:
nlimea unui bazin de egalizare are 3 componente:
hu= nlimea util;
hd= nlimea depunerilor;
hs= nlimea de siguran.
hu variaz ntre 1,8 2m. se adopt hu = 1,9 m
hs= 0,2 0,4 m. Se adopt hs = 0,3 m
hd= 0,2 0,4 m. Se adopt hd = 0,3 m
H = 1,9+ 0,3+0,3= 2,5 m
Variaiile de debite i de concentraii ce apar ca urmare a procesului tehnologic provoac
dereglri n funcionarea staiei de epurare, de aceea se impune un bazin de egalizare a debitelor
respective. Bazinul de egalizare a debitelor este de form cilindric i se urmrete determinarea
diametrului i nlimii. Se calculeaz volumul bazinului de egalizare innd seama de:
Se calculeaz volumul cumulativ pentru fiecare interval orar;
Se reprezint grafic variaia volumului cumulativ n timp;(cronograme)
Se reprezint curba debitului mediu;
Se calculeaz volumul bazinului de egalizare;
Se traseaz tangenta de la punctul de maxim sau de minim a curbei debitelor realizate, distana
pe ordonat a acestei trepte reprezint volumul bazinului calculat. Volumul bazinului de
egalizare este 3200 m3.(conform interpretrii cronogramei)
Rezult ca diametrul D al bazinului de egalizare este 12,67 m adic se ncadreaz n
valorile 10-20 recomandate .
V.2.4. Decantoare primare

Decantorul este un bazin deschis in care se separa substantele insolubile mai mici de 0.20
mm, care in majoritatea lor, se prezinta sub forma de particule floculente, precum si substantele
usoare care plutesc la suprafata apei.
In functie de gradul necesar de epurare a apelor uzate, procesul de decantare este folosit, fie in
scopul prelucrarii preliminare a acestora inaintea epurarii lor in treapta biologica, fie ca procedeu
de epurare finala, daca in conformitate cu conditiile sanitare locale se impune numai separarea
suspensiilor din apele uzate.
Dupa directia de miscare a apei uzate in decantoare, aceste se impart in doua grupe:
decantoare orizontale si decantoare verticale,; o varianta a decantoarelor orizontale sunt
decantoarele radiale. In decantoarele orizontale apele uzate circula aproape orizontal; in cele
verticale apa circula de jos in sus, iar in cele radiale apa se deplaseaza de la centru spre periferie,
cu aproximativ aceeasi inclinare fata de orizontala ca si la decantoarele orizontale.
Dupa amplasarea lor in statia de epurare, se deosebesc: decantoare primare, amplasate
inainte de instalatiile de epurare biologica si care au drept scop sa retina materiile in suspensie
din apele brute; decantoare secundare, amplasate dupa instalatiile de epurare biologica si care au
drept scop sa retina asa-numitele namoluri biologice, rezultate in urma epurarii in instalatii
biologice.
Dupa modul de curatire al depunerilor, se deosebesc: decantoare cu curatire manuala,
decantoare cu curatire hidraulica si decantoare cu curatire mecanica.
Randamentul sedimentarii particulelor floculente depinde de numerosi factori, cum ar fi: timpul
de decantare, incarcarea superficiala sau viteza de sedimentare si accesul sau evacuarea cat mai
uniforma a apei din decantor.
Pentru proiectarea decantoarelor sunt necesare studii privitoare la viteza de sedimentare
sau de ridicare la suprafata a materiilor in suspensie, exprimata global prin incarcarea
superficiala sau hidraulica, in m3/m2h. Conform STAS 4162/1-89, marimea acestei incarcari de
suparfata variaza in functie de concentratia initiala a materiilor in suspensie din apa uzata si de
eficienta decantoarelor.
In scopul maririi eficientei de reducere a suspensiilor in decantorul primar se folosesc
urmatoarele solutii tehnologice:
a) cresterea duratei de decantare;
b) adaugarea unor substante in suspensie care sedimenteaza usor;
c) aerarea preliminara a apelor uzate care contribuie la formarea flocoanelor prin
intesificarea numarului de contacte ale particulelor floculente.
Ansamblul bazinelor de decantare trebuie sa prevada cel putin doua compartimente in functiune
cu dispozitive de separare; un canal de ocolire va asigura scoaterea din functiune a fiecarei
unutati de decantare.
La alegerea dimensiunilor decantorului s-a avut in vedere ca la suprafata apei in bazinele largi se
pot forma valuri datorita vantului, vor influenta eficienta procesului de decantare. Decantoarele
sunt de obicei constructii descoperite.
Pentru proiectarea decantoarelor sunt necesare studii privitoare la viteza de sedimentare
sau de ridicare la suprafa a materiilor n suspensie, exprimat global, prin ncrcarea
superficial sau hidraulic. Conform STAS 4162-1/89, mrimea acestei ncrcri de suprafa,
variaz n funcie de concentraia iniial a materiilor n suspensie din apa uzat i de eficiena
decantoarelor n ceea ce privete eliminarea suspensiilor.

ncrcarea superficial
(m3/m2h)
Adncimi medii ale decantorului (m)
2 2,5 3
1 2 2,5 3
1,4 1,6 1,8 2,25
1,7 1,25 1,4 1,75

Dimensionarea tehnologic const n stabilirea numrului i dimensiunilor geometrice ale
decantoarelor n conformitate cu prevederile STAS 4162/89.

Debit de calcul: Qc = 0,32 m3/s;
Qv = 0,67 m3/s;

Se adopt un grad de epurare pentru solide n suspensie de 92,3% i pentru CBO5 de
82,59%.

b) Determinarea vitezei de sedimentare (vs), se face n funcie de eficiena sedimentrii,
care se urmrete i de concentraia iniial a suspensiilor. n cazul acesta se adopt vs:
vs = 1,5 m/h=0,0004166 m/s
vs=
[m/s]=

1,5=0,000624m/s
c) Se calculeaz ncrcarea hidraulic:
[m/s]
unde = coeficient ce ine seama de regimul de curgere i GE.
= 1,5.

Viteza de circulaie a apei prin decantor:
va = 10 mm/s = 0,01 m/s
Timpul de staionare n decantor:
ts = 1,52,5 h.
Se adopt ts = 2 h = 7200 s.
Se calculeaz volumul spaiului de decantare:
Vs=Qc ts [m3]=0,327200=2304 m3

Se calculeaz ariile transversale i orizontale:
Atr=
[m2] =
= 32 m2
Ao=
[m2] =

= 768,12 m2

Se calculeaz lungimea decantorului:
L=vts [m] = 0,017200= 72 m
Se calculeaz nlimea total a decantorului:
d u s
H H H H !

H= 0,4+2,99+0,45= 3,85m
Hs = nlimea de siguran a decantorului primar, 0,2 0,6 m; se adopt
Hs = 0,4 m.
Hd = nlimea depunerilor n decantorul primar, 0,2 0,6 m; se adopt 0,45
Hu=vsts[m]=0,0004166 720=2,9952m

Se calculeaz limea decantorului:
B=
[m]=
=10,66m

Dac limea decantorului primar este mai mare dect valorile standardizate (3-5) m se recurge la
compartimentarea bazinelor de sedimentare. Se adopt limea unui compartiment b1= 3,5 m i
se calculeaz
n=
= 3,04 compaitimente
Se calculeaz volumul total de nmol depus:

Vt namol=
0,67455

= 1,64 m3/s

unde:
n = densitatea nmolului;
n = 1100 1200 kg/m3;
Se adopt n = 1150 kg/m3.
P = umiditatea nmolului.
P = 95 %.

P
C Q
GE
V
ss i c
m
ss
namol t
!
100
100
K
V.3. Calculul utilajelor n cadrul treptei biologice (bazin de nmol activ, decantorul
secundar).
Ipotezele considerate n proiect pentru treapta biologic sunt:
1. bazinul de nmol activ este asimilat cu un bazin cu amestecare perfect n care se
consider c n orice punct din bazin concentraia substratului ct i a nmolului activ este egal
cu cea de la ieirea din bazin;
2. epurarea biologic se realizeaz n ansamblul format din bazinul de nmol activ i
decantorul secundar;
3. procesul biologic de degradare a materiei organice care are loc numai n bazinul de
nmol activ, n decantorul secundar se realizeaz separarea flocoanelor biologice de apa epurat
i recircularea unei pri a nmolului activ n bazinul de nmol activ;
4. n decantorul secundar, nmolul activ trebuie meninut n stare proaspt prin
evacuarea excesului i recircularea unei pri de nmol activ n bazinul de nmol activ n
conformitate cu raportul de recirculare;
5. principalele caracteristici ale nmolului activ ce sunt avute n vedere n proiect n
treapta biologic, sunt:
a) ncrcarea organic a nmolului ION;
b) materiile totale n suspensie MTS.
Epurarea biologica a apelor uzate constituie un procedeu de tratare a apelor bazat pe
fenomene biochimice ce decurg din metabolismul microorganismelor ce populeaza a uzata si are
ca scop retinerea din aceste ape a suspensiilor coloidale sau dizolvate de natura organica.
Microorganismele aerobe sunt folosite n mod curent la epurarea majoritii apelor uzate cu
caracter preponderent organic i n ultima vreme i la fermentarea aerob a nmolului.
Dei procedeele aerobe de epurare biologic n biofiltre, n bazine cu nmol activ, pe
cmpuri de irigaii i n iazuri difer ntre ele cu privire la timpul de contact ntre
microorganisme i apa uzat, necesarul de oxigen, modul de utilizare a nmolurilor biologic, etc.,
fenomenele biochimice eseniale sunt identice.
Procesele de epurare biologic nu pot avea loc dect n cazul n care apele uzate supuse
epurrii au valoare biologic, respectiv conin, pe de o parte suficiente substane nutritive, iar pe
de alt parte, dispun de substanele necesare sintezei organice. Apele uzate menajere, prin natura
lor, avnd un coninut complex de substane organice biodegradabile, ntrunesc condiiile unei
epurri biologice.
Componena organic a apelor uzate industriale variaz n funcie de specificul industriei
i a materiilor prime prelucrate. Unele substane organice existente n apele uzate industriale sunt
degradate cu uurin de ctre microorganisme, alte substane solicit, pentru ndeprtarea lor, o
flor selecionat adecvat, iar alte substane sunt rezistente la atacul microorganismelor sau sunt
degradate n timp ndelungat.
Bazinul de nmol activ, are ca principal scop principal degradarea sau eliminarea
substanelor organice din apele uzate prin procese biochimice care conduc la scderea CBO5 i a
materiei solide coloidale preponderent de materie organic.
Procesul epurrii biologice n bazinul de nmol activ este asemntor celui care se
dezvolt n locurile sau cursurile naturale cnd se produce autoepurarea apei, aici aplicndu-se
un complex de msuri care contribuie la intensificarea proceselor: mrimea concentraiei
nmolului activ, aerarea artificial a operaiei, pentru intensificarea oxigenrii acesteia, agitarea
artificial a apei n vederea dispersrii n apa uzat brut a nmolului recirculat.
Avantajele folosirii bazinului cu nmol activ sunt: realizarea unei eficiene mai ridicate,
att iarna ct i vara, sunt lipsite de mirosul neplcut i de prezena mutelor, suprafeele
specifice constituente sunt mai reduse, permite o mai bun adaptare a procesului tehnologic din
staia de epurare la modificri de durat ale caracteristicilor apelor uzate, etc.
Marele inconvenient al acestui proces este de ordin energetic deoarece necesit un
consum specific de energie mai ridicat, aceast energie fiind absorbit de utilajele care
furnizeaz oxigenul necesar proceselor aerobe.
Un bazin de aerare se prezint sub forma unui bazin rectangular din beton armat, unde
epurarea biologic are loc n prezena unui amestec de nmol activ i ap uzat. Pentru
asigurarea unui contact intim i continuu a celor doi componeni ai amestecului, se impune o
agitare permanent a acestora cu ajutorul aerului care asigur, n acelai timp i oxigenul necesar
coloniilor de microorganisme aerobe existente n compoziia nmolului activ, sub form de
flocoane. n bazin se urmrete a se menine o concentraie cvasiconstant a nmolului activ n
decantorul secundar.
Simultan cu eliminarea substanei organice impurificatoare, se obine creterea nmolului
activ sub forma materialului celular insolubil i sedimentabil n decantoarele secundare. O parte
din acest nmol este utilizat n scopuri tehnologice proprii (nmolul activ de recirculare), iar
diferena numit nmolul activ n exces, este dirijat n decantoarele primare pentru a le mri
productivitatea de eliminare a suspensiilor datorit prezenei flocoanelor care au efectul unui
coagulant.
Pentru apele uzate cu concentraii mari n CBO5, viteza reducerii materiilor organice,
raportat la unitatea celular va rmne constant pn la o anumit limit de concentraie a
substratului, dup care, pentru valori ale acestuia mai reduse, viteza variaz numai n funcie de
concentraia materiilor organice i va fi descrectoare.
Pentru determinarea eficienei proceselor de epurare biologic n bazinele de aerare trebuie
cunoscut cinetica proceselor care au loc. Cinetica reaciilor se refer la studiul dinamicii
proceselor n organismele vii, ncepnd cu celula individual i sfrind cu interaciunile
populaiilor de organisme complexe.
n bazinul cu nmol activ, cinetica reaciilor se refer la cinetica consumrii substratului
sau producerii produsului de biosintez.
Reducerea materiilor organice din apele uzate ce intr n bazinul de aerare poate fi
considerat c se realizeaz n dou faze:
- reducerea iniial ridicat corespunztoare materiilor organice n stare de suspensie,
coloidale i parial n stare solubil, uor biodegradabile;
- faza a doua de reducere lent, progresiv a materiilor organice solubile.
Corespunztor strii fizice ale materiilor organice din apele uzate, procesele biochimice
care conduc la ndeprtarea lor din apele uzate pot fi:
- pentru materiile n starea de suspensie, reducerea are loc prin nglobarea lor n flocoane
de nmol activ;
- biosorbia constituie de fapt faza preponderent a procesului, fiind specific materiilor
organice n stare solubil;
- pentru cele n stare coloidal, eliminarea are loc prin adsorbia lor la suprafaa
flocoanelor de nmol activ.
Cercetrile experimentale au pus n eviden pentru apele uzate cu concentraii mari n
CBO5, viteza reducerii materiilor organice va rmne constant pn la o anumit limit de
concentraie a substratului, dup care, pentru valori ale acestuia mai reduse, viteza variaz numai
n funcie de concentraia materiilor organice i va fi descresctoare.
Creterea bacterian este un proces rapid atunci cnd condiiile de mediu sunt favorabile.
Astfel, dac se consider, o anumit cantitate de mediu nutritiv n stare solubil i o inoculm cu
un individ de un anumit tip, creterea numrului de indivizi va urma o curb denumit curba de
cretere sau de dezvoltare a masei bacteriene. Curba de cretere se obine prin trasarea
logaritmului numrului de celule vii din masa bacterian n funcie de timp, fiind alctuit din
patru faze diferite, dup cum urmeaz:
1. faza de stagnare este cea n care microorganismele i adapteaz echipamentul
enzimatic la noul mediu, i selecteaz acele tipuri de enzime care pot lucra n mediul respectiv.
2. faza de cretere exponenial care ncepe numai dup adaptarea organismului la mediul
de via respectiv, moment n care celula bacterian i intensific metabolismul i drept urmare
ncepe nmulirea cu o vitez constant, iar timpul de generare prezint o valoare minim
posibil, specific condiiilor de mediu oferite.
3. faza de maximum staionar arat c viteza dezvoltrii ncepe s descreasc, fie ca
rezultat al acumulrii de substane toxice, fie ca urmare a atingerii echilibrului ntre viteza de
apariie a microorganismelor moarte i cele intoxicate.
4. faza de autooxidare cnd cantitatea de mediu nutritiv scade la minimum, astfel nct
microorganismele sunt nevoite s consume din propriul lor material biologic. Viteza de dispariie
a microorganismelor ajunge la valori maxime, iar numrul lor descrete exponenial.
Pentru ca procesul de epurare s se desfoare normal este necesar ca bazinele cu nmol
activ, factorii de baz microorganismele, substanele organice din apele uzate i oxigenul
dizolvat s se gseasc ntr-un anumit raport.
Determinarea necesarului de oxigen i producia prin sintez a biomasei constituie
parametrii de baz privind proiectarea sistemelor de aerare i de dirijare a nmolului din
decantoarele secundare.

Dinamica degradrii materiilor organice n bazinul cu nmol activ se poate evidenia
astfel:
- CBO5 degradat n prima faz de oxidare biochimic, se oxideaz uor pn la stadiul
de CO2 i H2O. n aceast faz se degaj energie care este utilizat i de microorganisme pentru
sinteza substanei celulare a nmolului activ. Durata acestei faze este de circa o or.
- CBO5 acumulat n materialul celular. Proporia dintre materiile organice oxidate i cele
sintetizate variaz n funcie de raportul ce exist ntre substrat i biomasa nmolului activ.
- CBO5 oxidat n timpul respiraiei endogene sau faza oxidrii substanei celulare a
nmolului activ. Aceast faz de oxidare ncepe dup 20 24 ore de aerare a nmolului activ i
se termin dup 2 3 zile.
Apele uzate intr n bazinul de nmol activ apoi intr n decantorul secundar de unde o parte din
nmol este eliminat n exces sau este recirculat. [Dima M.-1998].

V.3.1 Dimensionarea BNA
1.Concentratia materiei organice exprimate in CBO5 ce intra in treapta biologica:
CCBO5= 95,67 mg/l

2. Debitul de calcul al instalatiei de epurare biologica
Qc= Qzi,max = 0.32 m3/s

3. Eficienta epurarii biologice
Global :

In general, bazinele cu namol activ permit reducerea continutului de CBO5 la valori mai
mici de 20 mg/l asigurand un grad de epurare cuprins intre 85 95 %.
4. Incarcarea organica a bazinului cu namol activ (IOB)

Reprezinta cantitatea de CBO5 din influent care poate fi indepartata intr-un metru cub de
bazin de aerare. Datele din literatura ofera posibilitatea calcularii IOB in trei variante:
Functie de GE, de continutul de materii in suspensie si de timpul de aerare:

K = coeficient ce depinde de temperatura dupa cum urmeaza:
t =10 20 C K = 5 ;
t =20 30 C K = 6 ;
t =30 40 C K = 7 ;

Functie numai de gradul de epurare:
Pentru GE = 89 % IOB = 1,66 kg CBO5/m3zi
Pentru GE = 94 % IOB = 1,24 kg CBO5/m3zi

In conformitate cu definitia lui Imhoff:
Pentru GE = 60 80 % IOB = 3,6 kg CBO5/m3zi
Pentru GE = 85 90 % IOB = 1,8 kg CBO5/m3zi

5.Se calculeaza incarcarea organica a namolului activ (ION)
a) Pentru GE = 85 % ION = 1,8 kg CBO5/kg namol activzi
b) ION

CN = concentraia nmolului activ
CN = 2,5 4 kg/m3

c) CN
CBO5/kg /zi
se incadreaza in limitele impuse

6.Indicele volumetric al namolului (IVN)
IVN reprezinta volumul unui gram de namol de materie totala in suspensie dupa 30 minute de
sedimentare.

IVN = 50 150 cm3/g in cazul in care namolul activ actioneaza in conditii ce asigura o
eficienta corespunzatoare procesului biologic de retinere a CBO5.
IVN > 200 cm3/g in cazul in care namolul activ se considera ca este bolnav.
Indicele de incarcare organica: Variaza in functie de caracteristicile namolului activ
Continutul in materii totale solide (MTS)

7. Se calculeaza volumul bazinului de aerare:

=1469,49

8. Se calculeaza debitul de namol activ recirculat (QR):

Unde:
r = coeficient de recirculare.

CR = concentratia namolului activ recirculat
CR = 10 kg/m3

9. Timpul de aerare
a) Cand se considera ca recircularea namolului poate fi neglijata:

b) Luand in considerare namolul recirculat
146949
032010103600
0969
Se considera ca valoarea maxima ce poate fi recirculata este asigurata de o valoare rmax = 0,7.
Pentru aceasta valoare se calculeaza:
07 032 0224m
/s

146949
032 02243600
0750

10. Se calculeaza debitul de namol in exces
12
023

100

12 264508075
023
085 252524
= cantitatea de CBO5 pentru apa uzat ce urmeaz a fi prelucrat biologic, exprimat n

kg/zi
146949 18 264508
5

11. Se calculeaz necesarul de oxigen (CO) necesar respiraiei endogene i n procesul de
nitrificare.
Co - reprezint necesarul de oxigen pentru respiraia substratului i a respiraiei endogene
a microorganismelor, iar n cazul n care sunt luate n considerare procesele de nitrificare, se
adaug i necesarul de oxigen n nitrificare.
a. Calculul necesarului de oxigen se face pentru un proces de epurare fr nitrificare:
a c
05 085 3061 015 4081 130704

2

Unde:
a = coeficient corespunztor utilizrii substratului de ctre microorganisme pentru apele uzate
oreneti. a = 0,5 kg
/ kg

c = coeficient care definete cantitatea total de materie organic adus de apa uzat influent.

032 9567 3061i

b = reprezint oxigenul consumat de ctre microorganismele din nmolul activ aflate n BNA, n
timp de o zi.
b = 0,15 0,17 kg O2/kg CBO5zi. Se adopt valoare de 0,15 kg O2/kg CBO5
CN tot = cantitatea total de nmol activ din BNA, exprimat prin fraciunea volatil
3061
075
4081
5

12.Capacitatea de oxigenare (CO).
Reprezint cantitatea de O2 ce trebuie introdus prin diferite sisteme de aerare.

10

760
130704
1
09
1135
74 175
083
760
783

233995

CO = necesarul de oxigen pentru consumarea materiei organice de ctre microorganisme;
= raportul de eficien al transferului de oxigen n apa epurat a unui sistem de oxigenare;
= 0,9
Cos = concentraia oxigenului la saturaie n condiii standard funcie de temperatur; 11,35 mg
O/l
CSA = concentraia la saturaie a oxigenului n amestec de ap uzat i nmol la temperatura de
lucru;
CSA = 7,4 mg O2/l;
CB = concentraia efectiv a oxigenului n amestecul de ap uzat i nmol activ;
CB = 1,5 2 mg O2/l; se adopt valoarea 1,75 mg O2/l
K10 i KT = coeficieni de transfer ai oxigenului n ap pentru t = 10 C i respectiv t = 20 C;
Radicalul raportului este 0,83.
p = presiunea barometric calculat ca o medie a valorilor zilnice n oraul n care se efectueaz
epurarea apelor uzate; variaz ntre 780 i 785 mm Hg
p = 783 mmHg.
13.Sisteme de aerare pneumatic
Se folosesc dispozitive pneumatice de dispersie a aerului generat de compresoare sau
turbosuflante. Dispersarea se poate face cu: bule fine (d < 0,3 mm), cu bule mijlocii (d = 0,3 3
mm) i cu bule mari (d > 3 mm). Se alege aerarea fin. Se utilizeaz sisteme de distribuie cu
plci poroase.
Se calculeaz capacitatea de oxigenare orar:

23395
24
9749
2

Se calculeaz debitul de aer necesar:

` 10
3
974910
3
9 4
270827
3

Unde:
H imersie = adncimea de imersie a sistemului de distribuie a aerului; H imersie = 4 m.
COsp = capacitatea specific de oxigenare a sistemului de insuflare a aerului.
COsp = 8 10 g O2/m3 aerm. Se alege valoarea de 9 O2/m3 aerm
Se calculeaz suprafaa plcilor poroase (Ap)
Poziionarea distribuitorului de aer se realizeaz la nlimea de imersie pe toat suprafaa
bazinului de aerare.

270827
60
4513
2

Unde:
iaer = intensitatea aerrii; iaer = 1 m3/m2min = 60 m3/m2h.
Se calculeaz energia brut a sistemului de aerare:
4 55 22
2

Unde:
ES = consumul specific de energie; se adopt; ES = 5,5 Wh/m3.

Dimensionarea bazinului cu nmol activ
Se recomand H bazin = 3 5 m., H bazin = 4m
nlimea total a bazinului va fi:
4 075 475
Unde: Hs = 0,5 0,8 m=0,6
Limea bazinului:
1 15
135 475 641

Lungimea bazinului:
8 18 17 641 10
Determinarea numrului de compartimente necesar:
V= n V1
=6,41 475 109=3319 m3

V
V
1
146949
3319
04421

V.3.2 Decantorul secundar
n decantoarele secundare se reine membrana biologic sau flocoanele de nmol activ
evacuate odat cu efluentul din filtrele biologice, respectiv din bazinele de aerare. Rezult c
decantorul secundar constituie o parte component de baz a treptei de epurare biologic.
Din punct de vedere constructiv, decantoarele secundare frecvent folosite sunt de tip
longitudinal i radial, echipate cu dispozitive adecvate pentru colectarea i evacuarea nmolului
n mod continuu sau cu intermiten. Intervalul de timp ntre dou evacuri de nmol s nu fie
mai mare de 4 h. Avnd n vedere ca acest nmol prezint un coninut mare de ap, evacuarea lui
se face prin sifonare sau prin pompare; podul raclor este echipat cu conducte de suciune care
dirijeaz nmolul spre o rigol pentru evacuarea lui n exterior.
Alegerea tipului de decantor, a numrului i mrimea decantoarelor se face pe
considerente tehnico economice, cu respectarea prevederilor din STAS 4162-2/89. [M. Dima -
1998]

Nmolul din decantoarele secundare are urmtoarele caracteristici:
- este puternic floculat;
- are un coninut mare de ap;
- este uor;
- intr repede n descompunere.
Dac nmolul rmne un timp mai ndelungat n decantoarele secundare, bulele mici de
azot care se formeaz prin procesul chimic de reducere, l aduc la suprafa i astfel, nu mai
poate fi evacuat.
Decantorul secundar radial
Particularitatea regimului de funcionare a decantoarelor radiale const n aceea c viteza
de circulaie a apelor variaz de la o valoare maxim n centrul decantorului pn la o valoare
minim n dreptul jgheabului periferic colector.
Din punct de vedere constructiv, decantoarele radiale se prezint sub forma unor bazine
de beton armat avnd forma circular n plan, n care apa uzat intr prin conducte (intrarea pe la
partea inferioar) sau prin canale (intrarea pe la partea superioar).
1. Debit de calcul i de verificare
032
042 3600 1512

3

0335
3

0436 360 1555

3

2. Stabilirea ncrcrii superficiale n bazinul de decantare secundar.
1512
12
1260
1555
12
129583

Au = suprafaa util a decantorului radial din care s-a sczut suprafaa de sub jgheabul apei
decantate.
n general, datele din literatur stabilite pentru ncrcarea superficial n decantorul secundar au
o valoare mai mic sau egal cu 1,9 m3/m2h pentru valori ale IVN < 100 ml/g.
n general v`sc = 1,2

Q
aer
i
aer
270827
60
4513
2

= intensitatea aerarii;
=1
2
60
3
2

Se calculeaza energia bruta a sistemului de aerare:
E
b
H
imersie
E
s
W
h
m
2
4 55 22W hm
2

E
s
consumulspecificdeenergie seadopta

55
3
.
Dimensionarea bazinului cu namol activ
Se recomanda
3 5
Inaltimea totala a bazinului va fi:
4 075 475 m
05 08
Latimea bazinului:
B=(1 18
17 641 10901
3. Se calculeaz ncrcarea superficial a decantorului secundar cu materii solide.
24032 01010360024
1260
6912

Se determina timpul de decantare
td = 3,5 4 h;
td = 4 h.
Se calculeaza inaltimea utila si volumul decantorului
`
4 12 48

4 1512 6048
3

se alege conform STAS 4162/2-89, urmatorul decantor:
D
(m)
D1
(m)
D2
(m)
Au
(m2)
d1
(m)
d2
(m)
d3
(m)
hs
(m)
hu
(m)
hd
(m)
H
(m)
b
(m)
Vu
(m3)
da
(mm
)
dc
(mm
)
dn
(mm)
30 30,14 28,1 616 2,3 - - 0,4 3,0 - 3,4 0,8 1848 500..
.
700
400..
.
600
250...
.
350

Se calculeaz volumul de nmol
V
u

GE
DS
n
C
iss
Q
DSc

100
100p

097
1100
663 1512
100
100095
24= 2140
3

GEDS= gradul de epurarea a decantorului secundar, GEDS= 97%
n = densitatea nmolului, 1100 1200 kg/ m3 1150
3

p= umiditatea nmolului, p = 95%
CSSi = concentraia la intrarea n treapta biologic a materiilor solide

7. Reinerea solidelor n decantorul secundar
CSSi = 66,3 mg/l
CSSf = 9,94 mg/l
QDSc = 1512 m3/s
Reinerea = QDSc (CSSi CSSf )/1000 = 0,45(50,4 7,61) 10 3 = 0,019395 Kg/s

Retinerea = 1512(66,3-9,94)/1000= 85,21 Kg/s

V.4. Tratarea namolurilor. Aspecte generale privind colectarea si tratarea namolurilor.

V.4.1. Generalitati

Nmolul activ

Sunt dou categorii de nmoluri care intervin n funcionarea bazinelor cu nmol activ:
nmolul de recirculare, care acioneaz n bazine pentru epurarea apei i care poate fi asemnat
cu cel care constituie membrana de pe filtrele biologice, i nmolul n exces, care este ndeprtat
continuu din proces, el nu mai este util procesului i poate fi asemnat cu membrana antrenat de
ap la trecerea ei prin filtrele biologice.
Clasificarea nmolurilor se poate face folosind diferite criterii.
Astfel, din punctul de vedere al compoziiei chimice se deosebesc:
- nmoluri minerale, la care cantitatea de materii solide totale minerale depete 50%
- nmoluri organice, la care cantitatea de materii solide totale organice depete 50%;
- nmoluri menajere,oreneti i industriale;
Din punctul de vedere al provenienei apei uzate, pot exista:
Din punctul de vedere al instalaiilor din care provin, se deosebesc:
- nmoluri din decantoarele primare,
- din decantoarele dup precipitarea chimic,
- din decantoarele secundare dup filtrele biologice,
- din decantoarele secundare dup bazinele cu nmol activ.
Nmolul activ n exces -reprezint cantitatea de nmol activ care nu mai este necesar
procesului de epurare, fiind exprimat n kg MTS evacuate zilnic din instalaia de epurare; poate
fi exprimate i n volume de nmol cnd se ia n considerare i umiditatea acestuia de 98,5-
99,5%.
Cantitatea de nmol n exces depinde de mai muli factori, dintre care ponderea cea mai
mare o reprezint cantitatea de CBO5 din apa uzat la care se adaug factorul privind meninerea
concentraiei constante a nmolului activ n bazinul de aerare.
Este tiut c nmolul activ de recirculare i mrete nencetat volumul, prin proliferarea
microorganismelor datorit hranei asigurat de apa uzat nou sosit n bazin.
Nmolul activ n exces poate fi trimis, spre tratare, n rezervoarele de fermentare
metanic, dup ce n prealabil a fost supus unui proces de reducere a umiditii n bazine speciale
numite ngrotoare de nmol. Daca schema tehnologic a staiei de epurare prezint un
amplasament corespunztor, se recomanda ca acest nmol s fie pompat ntr-un cmin din faa
decantoarelor primare, prezentnd urmtoarele avantaje:
- amestecul celor dou feluri de nmoluri conine mai puin ap i n consecin volume reduse
de nmol vor fi dirijate spre rezervoarele de fermentare, eliminnd necesitatea obligatorie a
ngrotorului de nmol.
- creterea eficienei decantoarelor primare, deoarece flocoanele de nmol activ au efectul unui
coagulant;
Deeuri menajere rezultate din staiile de epurare: ambalaje, hrtie, recipientele de la
reactivi etc
Cantitatea de nmol de exces care trebuie evacuat, pentru a menine constant cantitatea
de nmol de recirculare, se estimeaz la 1,5-3,0% din cantitatea de ap uzat care intr n
aerotanc.
Din punct de vedere fizic, nmolurile provenite din epurarea apelor uzate se consider sisteme
coloidale complexe, cu compoziii eterogene, coninnd particule coloidale ( d < 1 ), particule
dispersate (d = 1 - 100 ), agregate, material n suspensie etc., avnd un aspect gelatinos i
coninnd foarte mult ap.
Din punct de vedere tehnologic, nmolurile se consider ca faz final a epurrii apelor, n care
sunt nglobate produse ale activitii metabolice, materii prime, produi intermediari i produse
finite ale activitii industriale.
Principalele tipuri de nmol ce se formeaz n procesele de epurare a apelor uzate sunt:
- nmol primar, rezultat din treapta de epurare mecanic;
- nmol secundar, rezultat din treapta de epurare biologic;
- nmol mixt, rezultat din amestecul de nmol primar i dup decantarea secundar, obinut prin
introducerea nmolului activ n exces n treapta mecanic de epurare;
- nmol de precipitare, rezultat din epurarea fizico-chimic a apei prin adaos de ageni de
neutralizare, precipitare, coagulare - floculare.
Dup stadiul lor de prelucrare n cadrul gospodriei de nmol, se pot clasifica:
- nmol stabilizat (aerob sau anaerob);
- nmol deshidratat (natural sau artificial);
- nmol igienizat (prin pasteurizare, tratare chimic sau compostare);
- nmol fixat, rezultat prin solidificare n scopul imobilizrii compuilor toxici;
- cenu, rezultat din incinerarea nmolului;

V.4.2. Fermentarea namolurilor (aeroba, anaeroba)
Fermentarea nmolului, n vederea unei prelucrri ulterioare sau a depozitrii se poate
realiza prin procedee anaerobe sau aerobe - primele fiind cel mai des folosite. n procesul de
fermentare, materialul organic este mineralizat, iar structura coloidal a nmolului se modific.
Nmolul fermentat poate fi mai uor deshidratat, cu cheltuieli mai mici dect n cazul nmolului
brut.
Fermentarea anaerob a nmolului
Cinetica fermentrii anaerobe se desfoar sub influena a dou grupe principale de bacterii:
- facultativ anaerobe, acido-productoare, care transform substanele organice complexe (hidrai
de carbon, proteine, grsimi)n substane organice mai simple (acizi organici, alcooli, cetone etc)
cu ajutorul enzimelor extracelulare;
- anaerobe, metano-productoare, care utilizeaz ca hran moleculele mai simple de substane
organice i cu ajutorul enzimelor intracelulare sunt transformate n compui simpli: ap, bioxid
de carbon i metan.
Viteza de reacie global este dat de faza cea mai lent, cea de gazeificare, datorit
vitezei de multiplicare redus a bacteriilor i de marea sensibilitate la condiiile de mediu. Aa
cum este cunoscut, din procesul de fermentare anaerob rezult gazul de fermentare combustibil
(biogaz) utilizat ca surs neconvenional de energie.
Factorii care influeneaz procesul de fermentare se pot grupa n dou categorii:
- caracteristicile fizico-chimice ale nmolului supus fermentrii: concentraia substanelor solide
raportul mineral / volatil, raportul dintre componenta organic i elemente nutritive, prezena
unor substane toxice sau inhibitoare etc;
- concepia i condiiile de exploatare ale instalaiilor de fermentare: temperatura, sistemul de
alimentare i evacuare, sistemul de nclzire, de recirculare, de omogenizare, timpul de
fermentare, ncrcarea organic etc.
n afara acestor factori legai de calitatea materialului i parametrii instalaiilor, mai sunt o serie
de factori la nivelul celulei, legai de echipamentul enzimatic, mult mai dificil de sesizat i
dirijat, necesitnd metode de investigare deosebit de complexe.
Se vor analiza civa dintre factorii de influen asupra procesului, ce pot fi dirijai n sensul
dorit.
Concentraia substanelor solide din nmol trebuie s fie astfel aleas nct s asigure apa
fiziologic necesar bacteriilor. Se recomand concentraii de 5-10% materii solide. Concentraii
mai ridicate ale materialului, peste 12% creeaz dificulti la pompare i omogenizare.
Componenta organic a fazei solide prezint, de asemenea, importan n procesul de
mineralizare i n producia gazului. Se apreciaz c o reducere minim de 50% a componentei
organice asigur o stabilitate relativ a nmolului. Compoziia gazului nu este influenat de
gradul de descompunere al materiei organice, ci de componentele organice.
Principalele grupe de substane organice prezente n componenta volatil, cu implicaie asupra
cantitii i compoziiei gazului de fermentare sunt: hidraii de carbon, proteinele i grsimile.
Fermentarea aerob a nmolului
Acest proces const, ca i fermentarea anaerob, dintr-un proces de degradare biochimic
a compuilor organici uor degradabili.
Fermentarea aerob se realizeaz n practic prin aerarea separat a nmolului (primar,
secundar sau amestec) n bazine deschise. Echipamentul de aerare este acelai ca i pentru
bazinele de nmol activ. Fermentarea aerob a nmolului se recomand mai ales pentru
prelucrarea nmolului activ n exces, cnd nu exist treapt de decantare primar, sau cnd
nmolul primar nu se preteaz la fermentare anaerob.
Avantajele procedeului sunt:
- exploatare simpl;
- lipsa mirosurilor neplcute;
- igienizarea nmolului (reducerea numrului de germeni patogeni) i
reducerea cantitii de grsimi.
Dintre dezavantaje se semnaleaz, ca mai importante, consumul de energie pentru utilajele de
aerare proprii, comparativ cu fermentarea anaerob care produce i gaz de fermentare.
Un nmol se consider fermentat aerob cnd componena organic s-a redus cu 20-25%,
cantitatea de grsimi a ajuns la maximum 6,5 % (fa de substana uscat), activitatea enzimatic
este practic nul, iar testul de fermentabilitate este negativ.
Instalaiile de fermentare aerob se dimensioneaz, de regul, pentru durata de retenie de 8-15
zile, n funcie de caracteristicile nmolului, n care se include i o perioad de aclimatizare la
condiiile aerobe (nmol primar).
Comparnd cele dou sisteme de stabilizare biologic a nmolului organic, apare net avantajos
procedeul de stabilizare anaerob, mai ales sub aspectul energetic.

V.4.3 Ingrosarea namolurilor
Aceast metod constituie cea mai simpl i larg rspndit metod de concentrare a
nmolului, avnd drept rezultat reducerea i ameliorarea rezistenei specifice la filtrare.
ngroarea se poate realiza prin decantare, flotare sau centrifugare, gradul de ngroare depinznd
de mai multe variabile, dintre care mai importante sunt: tipul de nmol, concentraia iniial a
solidelor, temperatur, utilizarea agenilor chimici, durata de ngroare etc.
Prin ngroare, volumul nmolului se poate reduce de circa 20 de ori fa de volumul
iniial, dar ngroarea este eficient tehnico-economic pn la o concentraie de solide de 8-10%.
ngroarea gravitaional se realizeaz n instalaii convenionale de tipul decantoarelor circulare,
avnd radierul cu pant spre centru, dotate cu echipamente mecanice de amestec lent, pentru a
favoriza dirijarea nmolului spre centru, de unde se extrage, apa separat evacundu-se pe la
partea superioar.
Timpul mediu de reinere a solidelor n ngrotor este de 0,5-2 zile. Se utilizeaz n mod
frecvent ngrotoare cu funcionare continu, instalaiile calculndu-se la o ncrcare hidraulic
de 0,6-1,2 m3/m2 h. ncrcarea cu solide este de 1,5-6,0 kg/m2h, n funcie de caracteristicile
nmolului.
ngroarea prin flotare se aplic pentru suspensii care au tendina de flotare i sunt rezistente la
compactare prin ngroare gravitaional.
Procesul de flotare cu aer se poate realiza prin: flotarea cu aer dispersat, flotare cu aer
dizolvat sub presiune, flotare cu aer la presiune negativ i flotare biologic. Cel mai larg utilizat
este procesul de flotare cu aer dizolvat sub presiune, care prin destindere la presiunea apropiat
de cea atmosferic elimin bule fine (d 80 ), care se ataeaz sau se nglobeaz n flocoanele
de nmol i le ridic la suprafa. Pentru asigurarea unei concentraii convenabile de materii n
suspensie la alimentare, se practic recircularea unei fraciuni de efluent.
Principalii parametri ce influeneaz procesul de ngroare prin flotare sunt: presiunea,
raportul de recirculare, concentraia de solide la alimentare, durata de retenie, raportul aer /
solide, tipul i calitatea nmolului, ncrcarea hidraulic n solide, utilizarea agenilor chimici.
ngroarea prin centrifugare se aplic n general pentru nmolul activ n exces, atunci
cnd nu se dispune de spaiu pentru alte instalaii mai puin compacte.
Utiliznd centrifuga cu transportor elicoidal se poate atinge o concentrare de solide de circa 4%
i un grad de reinere a solidelor de 90%, la ngroarea nmolului activ cu adaos de floculani.
innd seama de viteza de rotaie mare a echipamentului (6000 rot/min), consumul de floculani
este mai mare datorit fragilitii i ruperii flocoanelor, deci costurile de exploatare sunt mai mari
dect n cazul altor procedee.

V.4.4. Tratarea preliminara
Aducerea namolurilor primare, secundare, brute sau stabilizate in categoria namolurilor
usor filtrabile, deci cu rezistente specifice de circa
10
10 10 / cm g
se realizeaza printr-o tratare
preliminara a acestor namoluri utilizand urmatoarele procedee:
- tratarea (conditionarea) chimica;
- tratarea (conditionarea) termica;
- elutrierea.
Teoretic se poat obtine rezultate satisfacatoare si prin adaos de material inert ( zgura,
cenusa, rumegus etc), dar acest procedeu prezinta dezavantajul de a creste considerabil volumul
de namol ce trebuie prelucrat in continuare. Tratarea preliminara a namolurilor consta in crearea
conditiilor favorabile necesare prelucrarii ulterioare ( deshidratare naturala, artificiala si
avansata).
V.4.5. Conditionarea chimica
Condiionarea nmolului cu reactivi chimici este o metod de modificare a structurii sale,
cu consecin asupra caracteristicilor de filtrare.
Agenii de condiionare chimic a nmolului se pot grupa n trei categorii:
- minerali: sulfat de aluminiu, clorhidrat de aluminiu, clorur feric, sulfat feros , oxid de calciu,
extracte acide din deeuri;
- organici: polimeri sintetici (anioni, cationi sau neionici), produi de policondensare sau
polimeri naturali;
- micti: amestec de polimeri sintetici cu sruri minerale sau amestec de coagulani minerali.
Reactivii anorganici cei mai des utilizai pentru condiionarea nmolului sunt clorura
feric i varul, fiecare avnd un cmp de aciune propriu. Sulfatul feros este mai economic, dar
are o aciune corosiv. Srurile de aluminiu, n special clorhidratul de aluminiu, sunt eficiente,
mai puin corosive, dar costul este mai ridicat.
Dintre polimerii organici, cei cationici se pot utiliza singuri, iar cei anionici i neionici, n
asociere cu ali coagulani minerali. n general, dozele de polimeri organici sunt mult mai reduse
dect la cei minerali, dar costul este nc ridicat. Alegerea coagulantului i doza optim se fac pe
baza ncercrilor experimentale de laborator, ntruct alegerea depinde de proveniena nmolului,
compoziia sa chimic, gradul de dispersie, tehnologia de deshidratare ce urmeaz a se aplica etc.
Pentru fiecare tip de nmol i pentru fiecare coagulant, floculant sau amestec, se
stabilete doza optim pe cale experimental.
V.4.6. Deshidratarea namolurilor
n cazul staiilor mici de epurare (debite mici de nmol), deshidratarea se poate realiza
prin procedee naturale (platforme pentru uscarea nmolurilor sau iazurilor de nmol) n cazul n
care se dispune de spaiu i sunt asigurate condiiile de protecie ale mediului nconjurtor
(protecia apelor subterane, aezrilor umane, aerului etc).
Metodele mecanice de deshidratare sunt larg aplicate pentru diferite tipuri de nmol (nmol brut,
fermentat, de precipitare etc). Pentru a obine o separare eficient a fazelor se impune
condiionarea prealabil a nmolului.
Deshidratarea natural pe platforme de uscare a nmolului este larg utilizat, avnd n
vedere simplitatea construciei i costul redus de exploatare.
Platformele de uscare sunt suprafee de teren ndiguite n care se depoziteaz nmolul.
Dimensiunile platformelor de uscare sunt alese n funcie de metoda adoptat pentru evacuarea
nmolului deshidratat. Cnd evacuarea nmolului se face manual, limea patului nu trebuie s
depeasc 4 m; evacuarea cu mijloace mecanizate permite o lime de pn la 20 m. Lungimea
platformelor de uscare este determinat, n principal, de panta terenului i nu trebuie s
depeasc 50 m. Platformele pot fi aezate pe un strat de baz permeabil sau impermeabil.
Stratul de drenaj permeabil se execut din zgur, pietri sau piatr spart cu o grosime de 0,2-0,3
m (stratul de susinere), peste care se aeaz un strat de nisip sau pietri mai fin, cu o grosime de
0,2 - 0,6 m. n stratul de susinere se ngroap tuburile de drenaj pentru colectarea apei drenate.
Grosimea stratului de nmol ce se trimite pe paturi depinde de caracteristicile
materialului i de climatul zonei respective. n general, o nlime de circa 0,20 m este
recomandabil pentru o clim temperat.
Determinarea duratei de deshidratare a nmolului pe platformele de uscare presupune
cunoaterea proprietilor fizico-chimice ale nmolului i regimului climatic al zonei respective.
n general, n climat temperat, durata de deshidratare este cuprins ntre 40 i 100 zile, ceea ce
nseamn c, n total, se poate conta pe o grosime de nmol ce se rspndete pe platform de
1,5 - 2,0 m pe an, respectiv o productivitate de 80 - 100 kg substan uscat/m2an.
Deshidratarea mecanic pe vacuum-filtre este procedeul tehnic cel mai larg utilizat n
prezent pentru drenajul artificial al apei. Forma constructiv a vacuum-filtrelor poate fi diferit
(cu disc, taler sau tambur), vacuum-filtrele cu tambur fiind cele mai utilizate pentru deshidratarea
nmolurilor provenite din epurarea apelor uzate.
Deshidratarea nmolurilor pe vacuum-filtre prezint avantajul funcionrii continue (spre
deosebire de filtrele pres) i a capacitii mari d filtrare. Dintre avantaje se pot semnala
degradarea relativ rapid a pnzelor filtrante, umiditatea destul de ridicat a turtei (70-80% i
consum de energie mai mare dect al filtrelor pres.
Deshidratarea mecanic pe filtre pres
Caracteristica principal a acestor utilaje este concentrarea unei mari suprafee de filtrare
ntr-un echipament de dimensiuni reduse.
Filtrele pres pot fi adaptate pentru o gam larg de suspensii. Exist multe variante
constructive de filtre pres, deosebirile principale constnd n forma i modul de funcionare a
elementelor filtrante.
n aceste instalaii, nmolul ngroat sau condiionat este pompat cu pompe speciale n camerele
filtrului pres. Dup umplerea camerelor se face deshidratarea prin creterea presiunii, n final
rmnnd n camer o turt cu umiditate redus, chiar sub 40%. Consumul de energie electric
este de circa 3 kWh/m3nmol.
Durata de deshidratare a nmolurilor pe filtre de pres se calculeaz pe baza a dou
componente eseniale i anume tipul de deshidratare propriu-zis sau timpul de presare i durata
de ncrcare i descrcare a filtrului sau timpul auxiliar.
Timpul auxiliar poate fi egal cu timpul de presare n cazul filtrelor pres cu ncrcare i
descrcare manual sau mai redus. 10-15 min, la instalaiile moderne.
esturile filtrante, la filtrele de pres, pot fi naturale sau artificiale, iar alegerea
condiiile de exploatare ale instalaiei de trebuie s se fac n funcie de tipul de nmol, timpul de
deshidratare propriu-zis pentru filtrare i condiiile impuse filtratului. Timpul de deshidratare
pentru nmolurile rezultate din epurarea apelor uzate variaz ntre 1 i 6 h, depinznd de
caracteristicile nmolului, gradul de condiionare, presiunea de lucru, etc.
Principalele avantaje ale filtrelor - pres sunt capacitatea mare de filtrare, consum redus de
energie, umiditatea sczut a turtelor. Dintre dezavantaje se semnaleaz consum mare de
material filtrant, consum ridicat de reactivi pentru condiionare, consum mare de manoper.
Deshidratarea mecanic prin centrifugare
Utilizarea centrifugelor pentru deshidratarea nmolului rezultat din epurarea apelor uzate
i-a lrgit aplicabilitatea n ultimii ani, prin realizarea de utilaje cu performane ridicate i
eficiena bun de deshidratare, mai ales datorit utilizrii polimerilor organici ca ageni de
condiionare.
Deshidratarea prin centrifugare poate fi definit ca o decantare accelerat sub influena
unui cmp centrifugal, mai mare de dou ori dect fora gravitaiei. Factorii care influeneaz
sedimentarea centrifugal sunt aceiai ca i la sedimentarea convenional.Deshidratarea
centrifugal este influenat i de o serie de parametri ai echipamentului, parametri constructivi
ce trebuie alei n funcie de scopul urmrit.
Tendina actual se manifest ctre utilizarea centrifugelor cu rotor compact i
funcionare continu. Aceste echipamente se pot grupa n trei categorii, cu domenii specifice de
aplicare:
- centrifuge cu rotor conic, care produc o bun deshidratare i centrat limpede, dar neadecvate
pentru solide fine;
- centrifuge cu rotor cilindric, care produc, n general, un centrat limpede;
- centrifuge cu rotor cilindro-conic, care produc i turte bine deshidratate i centrat limpede.
Pentru realizarea unui grad nalt de recuperare a solidelor din nmol (centrat limpede) se
poate aciona prin descreterea debitului de alimentare, creterea consistenei nmolului,
creterea temperaturii i creterea dozei de coagulant. Creterea gradului de deshidratare a
nmolului se poate realiza prin scderea debitului de alimentare sau creterea temperaturii, chiar
i fr adaos de coagulani. n general, turte bine uscate dau centrat mai puin limpede dac nu se
are n vedere o condiionare corespunztoare a nmolului.
Deshidratarea mecanic pe filtru pres cu band
Acesta este un echipament construit i introdus recent pentru deshidratarea nmolului. n general,
se obin performane bune, cu nmoluri avnd o concentraie iniial n solide de circa 4%.
Deshidratarea avansata
Deshidratarea avansata a namolurilor, cu reducerea componentei organice, se realizeaza
prin procedee termice de prelucrare. In acest mod in marile statii de epurare unde volumele de
namol sunt importante se asigura conditii de a manevra usor namolurile deshidratate,
independent de conditiile atmosferice. Metodele frecvente aplicate la deshidratarea avansata a
namolurilor:
-uscarea termica;
-incinerarea.
Uscarea termica
Reducerea avansat a umiditii nmolului se poate realiza prin evaporarea forat a apei,
pn la o umiditate de 10-15%, n instalaii speciale i cu aport de energie exterioar.
Principalele tipuri de instalaii utilizate pentru uscarea termic a nmolului sunt:
usctoare cu vetre etajate, usctoare rotative i usctoare prin atomizare. Pentru calcului
necesarului de cldur ce trebuie furnizat sistemului trebuie s se in seama, n principal, de
necesarul pentru evaporarea apei din nmol, prenclzirea materialului, dezodorizarea gazelor
rezultate etc. ntruct randamentul termic al instalaiilor nu depete, de regul, 50%, s-a
calculat c pentru uscarea unui nmol cu umiditate d circa 80%, pn la umiditate de circa 10%,
sunt necesare circa 4500 kcal/kg substan uscat. Pentru reducerea necesarului de cldur se
recomand deshidratarea prealabil a nmolului, prenclzirea aerului admis n sistem i
recuperarea cldurii reziduale. Dei procedeul este costisitor i puin aplicat, are totui o serie de
avantaje legate, mai ales, de valorificarea agricol a nmolului: produce nmol steril, reduce
considerabil volumul de materialului datorit ndeprtrii apei, necesit suprafee de depozitare
mici, este practic neinfluenat de prezena substanelor toxice sau inhibatoare.
Cercetri recente viznd utilizarea energiilor neconvenionale n deshidratarea nmolului
au pus n eviden posibilitatea utilizrii energiei solare, mai ales pentru surse de nmol cu
emisie intermitent (de exemplu din industrializarea sfeclei de zahr) i zone cu insolaie
prelungit. Captatorii solari (realizai de ICPGA n colaborare cu Institutul Politehnic Cluj), de
tip aer-aer, furnizeaz aer nclzit la temperatura de 75...85 0C, ce se trimite pe un usctor tip
band (acoperit), pe care circul nmolul n prealabil deshidratat (fig.3.16).
Experimentrile efectuate pentru nmol de la fabricile de zahr au condus la obinerea unui
materila uscat cu umiditate final de 10-12%, alimenatrea bandei fcndu-se cu nmol cu
umiditatea de circa 60%. Materialul uscat poate fi omogenizat (sau granulat), nscuit i
transportat n condiii similare cu ngrmintele chimice minerale.
Pentru cantiti mici de nmoluri cu coninut de metale, pentru reintroducerea n circuitul
economic, prinntreprinderile de prelucrarea minereurilor, s-a utilizat tehnologia de uscare cu
energie solar cu instalaie de uscare cu platouri suprapuse. Aerul cald obinut de la captatorii
solari poate fi utilizat pentru uscarea nmolului i pe platforme de uscarea nmolului nchise i
cu ventilaie forat.
Incinerarea nmolului
Pentru incinerare se recomand reducerea prealabil a umiditii nmolului brut i
evitarea stabilizrii aerobe sau fermentrii anaerobe, care diminueaz puterea caloric a
materialului supus incinerrii.
Prelucrarea nmolului nainte de incinerare trebuie s conduc la autocombustie. innd cont de
un necesar de 2,6 MJ/kg pentru evaporare i pierderi de energie de minimum 10%, se recomand
o umiditate a nmolului la alimentare de circa 50%. Dac umiditatea este mai mare sau dac
temperatura de combustie trebuie s fie mai mare de 7500C, pentru a evita degajarea mirosurilor
neplcute apare necesitatea combustibilului suplimentar.
Toate instalaiile de incinerare trebuie echipate cu instalaii de splare sau filtrarea
gazelor de ardere, pn la obinerea unui coninut de suspensii (cenu) la evacuare de 150-200
g/m3.
Incinerarea nmolului semiplastic, cu putere caloric mic i coninut ridicat de ap impune
echipament special, pentru a menine un raport adecvat suprafa/volum n timpul combustiei.
n acest scop, pentru incinerarea nmolului se utilizeaz cuptoare rotative cilindrice, cu vetre
multiple sau cu pat fluidizat.
Cuptorul rotativ
Const dintr-un cilindru cptuit cu material refractar, cu axul puin nclinat fa de
orizontal. Nmolul este injectat la captul amonte i, n timp ce este ars, este transportat la
cealalt extremitate prin micarea de rotaie a cilindrului. Pentru a asigura o bun funcionare a
cuptorului este necesar s se mruneasc materialul, nainte de alimentare, pentru a obine o
suprafa suficient de mare i a asigura o distribuie uniform a acestuia.
Cuptorul cu pat fluidizat
Const dintr-un cilindru vertical, echipat cu dispozitive de injectare a aerului la partea
inferioar i un suport pentru susinerea stratului de nisip fin care este fluidizat cu ajutorul
aerului insuflat. Nmolul se introduce la partea superioar. Instalaia de incinerare cu strat
fluidizat cuprinde urmtoarele faze: pregtirea nmolului (reinerea corpurilor grosiere,
mrunirea sub 10 mm, deshidratarea mecanic) i combustia propriu-zis a materialului la o
temperatur de 600....8000C. Apa din nmol se evapor, n timp ce substana combustibil se
gazeific i arde cu adaos, uneori, de combustibil convenional. Enrgia necesar unui astfel de
proces este de circa 260 kWh/t material solid.
Cuptorul cu vetre multiple
Se compune, n esen, dintr-un cilindru vertical din oel cptuit cu crmid refractar
i un ax central, care se rotete cu 1 rotaii/minut i pe care se monteaz braele de agitare. Prile
axului i agitatorului din zona de combustie trebuie s fie confecionate din materiale rezistente
la temperaturi ridicate. n acest tip de instalaie se creaz trei zone de combustie: zona de uscare,
zona de combustie i zona de rcire. Nmolul este injectat la partea superioar i este injectat la
partea inferioar datorit braelor de agitare, care aisgur i repartizare pe vetre, pentru a se
obine o suprafa de contact ct mai mare. Aerul necesar combustiei este introdus la partea
inferioar; aerul rece este prenclzit n prenclzitor, unde cenua cald evacuat transfer
cldur aerului.

V.4.7. Valorificarea si evacuarea final
Valorificarea namolurilor nu constitue un scop in epurarea apelor uzate urbane, ea trebuie
considerata ca fiind un mijloc de indepartare rational al substantelor nocive din apele uzate.
Namolul din statiile de epurare urbane contin in afara de gazele de fermentare unele
substante care pot fi valorificate. Unele dintre acestea cum sunt substantele hranitoare pentru sol
si plante si-au gasit o larga utilizare. In schimb, recuperarea de metale si alte substante utile se
aplica in special la namolurile provenite din apele uzate industriale.
Valorificarea fertilizatoare a namolului variaza in functie de procesul de tratare al
acestuia, desi valoarea lui ca ingrasamant este destul de redusa.
Utilizarea n agricultur a nmolurilor de epurare reprezint una dintre metodele de degajare a
acestora i o form de punere n valoare a coninutului lor n materie organic i elemente
nutritive. n urma cercetrilor privind utilizarea nmolurilor de la staiile de epurare n
agricultur se pot face aprecieri diferite de comportare a solurilor i a produciei de plante:
- influena fertilizrii cu nmol asupra produciei pajitilor temporare;
S-a constatat c nmolul rezultat de la epurarea apelor uzate oreneti determin
creterea produciei de substan uscat pe pajitile temporare, numai cnd se administreaz sub
artur la nfiinare i repetat n fiecare an, toamna, la suprafaa pajitii, fr aport de
ngrminte chimice.
- influena compostului din nmol de epurare asupra produciei de raigras;
Rezultatele obinute, mai ales pentru primul an de experimentare a compostului
provenind din fermentarea aerob a nmolului de epurare n amestec cu resturi vegetale,
evideniaz un efect foarte favorabil al acestuia asupra randamentului la raigras.
Valorificarea compostului urban n anumite spaii verzi, respectiv parcuri, scuaruri, zone de
agrement, poate fi o soluie favorabil de punere n valoare fr a duna animalelor, omului i
mediului nconjurtor n general.
Este remarcabil i efectul remanent al compostului urban produciei de raigras, ceea ce ar
putea satisface, pe o perioad de cel puin doi ani, necesarul de elemente minerale pentru o
pajite sau un spaiu verde.
- efectele folosirii compostului din nmol de epurare pentru solurile agricole;
S-a constatat c utilizarea compostului din nmol de epurare i resturi vegetale are n general
efecte favorabile asupra solului i plantelor i poate fi folosit ca material fertilizant n condiii de
supraveghere permanent.n consecin, fertilizarea cu compost din nmol de epurare, mai ales
n doze moderate, permite realizarea unor producii bune din punct de vedere cantitativ i
calitativ, chiar i la cultura tomatelor, plante susceptibile de a acumula metalele grele i care,
fiind consumabile n stare proaspt de ctre om, necesit o foarte mare atenie n ceea ce
privete fertilizarea.
Pentru a diminua efectul poluant al nmolului de epurare ce se va folosi n agricultur i a
putea valorifica elementele nutritive pe care le conine, este necesar ca nmolul s fie tratat n
mod corespunztor, s se aplice numai pe soluri pretabile, n dozele i epocile stabilite, la un
anumit sortiment de culturi recomandate i s se asigure un control adecvat al calitii factorilor
de mediu.
Cantitile sau dozele de nmol de epurare ce pot fi aplicate pe terenurile agricole nu pot
fi recomandate ntruct ele trebuie s se calculeze n funcie de coninutul n metale grele al
nmolului de epurare i coninutul n metale grele al solului. Un alt factor care se ia n
considerare la stabilirea dozelor este necesarul de elemente nutritive al speciei cultivate dar acest
factor este relativ deoarece creterea excesiv a dozelor de nmol poate conduce la creterea
coninutului solului i plantelor n metale grele.
Tinnd cont de rezultatele studiilor realizate precum si de legislaia n vigoare referitor la
utilizarea nmolurilor se recomanda ca modernizarea staiilor de epurare s cuprind i
tehnologia de tratare a nmolurilor n vederea valorificrii acestora n agricultur.
Compostarea constitue un procedeu de mineralizare a materiei organice continute in
namol cu ajutorul microorganismelor, realizandu-se in final un material inofensiv, cu un volum
si greutate redusa ce poate fi utilizat fara dificultati din punct de vedere igienic ca ingrasamant
agricol. Namolul se preteaza mult mai bine la compostare daca este amestecat cu gunoi menajer.
Parte din umiditatea namolului este trecuta gunoiului menajer realizandu-se un amestec cu
umiditate medie de 40-50% si o proportie favorabila a raportului intre carbon si azot de 10/1-
15/1 furnizand carbonului care lipseste din namol. Cand se adopta solutia de compostare numai a
namolului, atunci trebuie sa se adauge materii uscate (turba) pentru a favoriza trecerea aerului
prin stratul de compost. Compostarea se poate realiza pe cale naturala sau pe cale artificiala. In
primul caz materialul (namolul+reziduri uscate menajere) se composteaza in gramezi-depozite de
dimensiuni adecvate. In interiorul acestor gramezi temperatura se ridica spontan la circa
70 C
r

avand loc o diminuare avansata a potenialului patogen si o igenizare a materialului. Procesul
dureaza in anotimpul calduros circa doua trei luni.
Compostarea artificiala se realizeaza intr-un tambur rotativ unde amestecul mentionat
mai sus este incalzit la temperatura de
60 C
r
timp de 6-7 zile dupa care materialul rezultat este
asezat in gramezi de 1,5 m inaltime.

Fia tehnic nr.1

Denumirea utilajului: decantor primar
Instalaia: Proiectarea tehnologic a unei staii de epurare a apelor uzate urbane

Parametrii funcionali:
-viteza de sedimentare 1,5m/h;
-viteza de circulaie a apei 36m/h;
-reinerea solidelor 172,996.

Parametrii constructivi:
-volumul spaiului de depozitare 2268 m
3
;
-suprafaa transversal 756,1289m
2
;
-suprafaa orizontal 31,5 m
2
;
-nlimea total 3,84m;
-limea decantorului 1,05m;
-numrul de compartimente 0,3;
-volumul total de nmol depus 123,5347 m
3
;
-material de construcie din oel inoxidabil.

Prescripii tehnice:
-pozitie de montaj, orizontal.

Fia tehnic nr.2

Denumirea utilajului: decantor secundar (decantor radial)
Instalaia: Proiectarea tehnologic a unei staii de epurare a apelor uzate urbane

Parametrii funcionali:
-ncrcarea superficial n decantor 1,2 m
3
/ m
2
h;
-timpul de decantare 4h;
-debitul de recirculare 0,1323 m
3
/s;
-debitul de calcul 0,315 m
3
/s.
-reinerea solidelor n decantor 112,8967.

Parametrii constructivi:
-suprafaa util a decantorului radial;
-nlimea util 4,8 m;
-volumul decantorului 6441,12 m
3
;
-volumul de nmol reinut
2180, 9595
m3/zi;
-material de construcie din oel inoxidabil.

Prescripii tehnice:
-pozitie de montaj, orizontal.

Capitolul VI
Construcii i instalaii prevzute n cadrul staiei de epurare municipale

6.1 Construcii i instalaii pentru coagularea suspensiilor din ap
Procesul de coagulare aa suspensiilor din ap cuprinde trei operaii distincte:
-prepararea i dozarea;
-amestecul;
-reacia propriu-zis.
n prima etap a procesului de coagulare -prepararea i dozarea coagulanilor- coagulani
sunt furnizai sub form lichid sau solid. Uneori, fiind livrai sub form de bulgri sau plci,
este necesar transformarea lor n stare lichid sau solid. n acest scop se folosesc vase,
butoaie, confecionate din materiale rezistente la coroziune, n care prepar soluii de coagulant
cu concentraii cunoscute. Dozarea coagulanilor, care are ca scop trimiterea unor cantiti bine
dozate de coagulant n apa uzat, se poate face pe cale:
-uscat, folosind aparate de dozare;
-umed, folosind pompe dozatoare.
n funcie de debitul apei uzate i cantitatea de suspensii, att aparatele de dozare, ct i
pompele dozatoare posed dispozitive de dozare.
Transportul coagulanilor, de la magazie pn la instalaiile de dozare se poate face:
manual, pentru cantiti mici;
mecanic, pentru cantiti mari folosind:
-benzi transportoare sau tubuuri pneumatice, pentreu coagulani n pubele sau granule;
-conducte, care trebuie sa fie rezistente la coroziune.
Amestecarea coagulantului cu apa uzat se realizeaz n bazine de amestec care au scopul
de a dispersa, ct mai uniform, coagulantul sau soluia de coagulant n apa uzat, pentru
obinerea unei omoginiti ct mai bune.
Bazinele pentru amestec sunt de mai multe tipuri:
cu amestec gravitaional, n care micarea apei se face printr-o serie de perei nclinai sau
perpendiculari pe direcia de curgere a apei;
cu amestec pneumatic, n care aerul sub presiune este rspndit pe radierul bazinuli, prin tuburi
gurite sau plci poroase;
- cu amestec mecanic, n care amestecul este realizat de agitatoare mecanice cu palete.
Reacia sau flocularea, realizat n bazine de reacie, are scopul de a forma flocoane, care
aglomereaz substanele fine i coloidale, acestea se depun n decantoare.
Flocularea se poate realiza n bazine:
a) de tip gravitaional, sub forma unor camere cu perei n ican,
perpendiculari pe direcia de curgere a apei, cu micarea apei pe vertical
sau pe orizontal;
b) de tip pneumatic, care se folosesc pentru amesteul apei, palete cu ax
vertical sau orizontal. De obicei dispozitivul de amestec este prevzut cu
reductor, pentru a putea regla viteza, n funcie de calitatea apei;
c) de tip pneumatic, care folosesc distribuia aerului, plci poroase sau tuburi
gurite, aezate pe radierul bazinului, de obicei lng un perete al
bazinului, pentru a produce un curent n spiral [Ianculescu O./2001].
Construciile i instalaiile n care se realizeaz procesele biochimice de epurare biologic
alctuiesc treapta secundar a staiei de epurare, avnd drept scop final, reinerea materiilor
solide dizolvate i n special a celor organice (biodegradabile). Nmolul produs n treapta
biologic este reinut prin decantare, n decantoarele secundare. n aceasta treapt de epurare sunt
necesare unele construcii i instalaiile de deservire (instalaii pentru producerea i introducerea
artificial a aerului,staii de pompare i conducte pentru transportul i distribuia nmolului
active).
n condiiile funcionrii normale a treptei de epurare primare i secundare, eficiena
acestora exprimat prin gradul de epurare realizat n ceea ce priveste materiile organice i a
materiilor n suspensie separabile prin decantare, poate fi apreciat la 75-92%.

6.2 Construcii i instalaii pentru tratarea nmolurilor
Construciile aferente fermentrii anaerobe a nmolului se pot diferenia din mai multe puncte de
vedere. Astfel, dup poziia spaiului de fermentare fa de apa uzat, deosebim:
-comune cu ap uzat:- fose septice,
- decantoare cu etaj,
- iazuri de nmol;
-separate de ap uzat:- rezervoare,
- bazine de fermentare.
Fosele septice sunt construcii n care, ntr-un singur volum, se produce simultan att
decantarea apei, ct i fermentarea nmolului rezultat din sedimentare. Ele sunt folosite pentru
obiective izolate care deservesc maximum 50-100 locuitori, adic pentru un debit de pn la 15
3
/ m zi
. Timpul de decantare, respectiv de epurare este de minimum 2 zile i maximum 10 zile.
La un debit specific de 150
3
/ . dm loc zi
rezult un volum de 300
3
/ dm loc
, pn la 1,500
3
/ dm loc
.
Volumul din urm permite epurarea biologic deoarece aici nu fermenteaz numai nmolul, ci i
apa uzat.
Efluentul poate evacuat n bazine de infiltraie existente n apropiere sau se poate vidanja
cu ajutorul unor utilaje speciale i se transport la cea mai apropiat staie de epurare. Nmolul
se evacueaz o dat sau de dou ori pe an. Dup fiecare evacuare se las n bazin o cantitate de
nmol copt, adic un nmol ce conine bacterii metanice necesare pentru fermentarea
nmolului proaspt ce urmeaz a fi mineralizat.
Materialul de execuie a foselor este betonul monolit, crmida sau tuburile prefabricate
din beton. Se observ c volumul de decantare-fermentare este compartimentat pe direcia
curentului, fiecare compartiment fiind prevzut cu gur de vizitare i tuburi de ventilaie.
Decantoare cu etaj ndeplinesc rolul de decantoare a apei (etajul superior) i de
fermentare a nmolurilor (etajul inferior), ambele funciuni fiind desfurate ntr-un bazin de
beton armat cu forma n plan circular sau dreptunghiular. Sunt bazine din beton armat de
form cilindric sau paralelipipedic, folosite frecvent la decantarea primar a debitelor mici i
mijlocii evacuate din localiti sau aezri izolate care nu depesc 20000 locuitori sau 10000
3
/ m zi
.
n aceste bazine, la partea superioar re loc procesul de decantare a apei printr-un jgheab
care funcioneaz dup principiul unui decantor orizontal, longitudinal, iar la partea inferioar, n
digestor, are loc fermentarea anaerob la temperatura mediului ambiant, a nmolurilor
sedimentate n decantor. Nmolul din decantor ajunge n digestor prin intermediul unei
deschizturi longitudionale cu limea sub 0,25m, ce se prevd la partea inferioar a jgheabului
decantor.
Jgheaburile, n seciune transversal, sunt formate dintr-o seciune dreptunghiular cu
dimensiunile
1
bxh
i o seciune triunghiular, la partea inferioar, pe adncimea
2
h
. Pereii au
nclinarea de 1,2:1 pentru o alunecare rapid a depunerilor n etajul inferior prin fanta din vrful
triunghiului.
Marginea inferioar a unuia din pereii nclinai a jgheabului depete marginea celuilalt
perete nclinat cu 0,15 m pentru ca particulele de nmol i bulele de gaz ce se ridic n urma
procesului de fermentare s nu ajung n spaiul de decantare. Limea jgheabului nu trebuie s
depesc 3m, iar adncimea (
1 2
h h
) se recomand de 1,2-2 m.
Accesul apei n jgheab i evacuarea apei decantate se realizeaz n acelai mod ca i la
decantoarele orizontale.
Iazuri de nmol, numite i lagune se amplaseaz n depresiuni naturale unde adncimea
este mai mare de 2m, astfel nct s se creeze ct mai mult spaiu pentru nmol. n aceste iazuri
se introduce nmolul pentru fermentare, deshidratare sau depozitare final pe termen nedefinit.
Aceast soluie, din motive igienice i de protecia mediului este mai puin recomandat la
fermentarea nmolurilor, n schimb este frecvent aplicat pentru deshidratarea lor natural. La
proiectarea acestor iazuri se recomand o ncrcare de 20kg materii solide din nmolul proaspt
la 1
3
m
de lagun.
Rezervoare de fermentare (metantancuri) reprezint soluia frecvent aplicat pentru
localitile ce depesc 20000 de locuitori, ele putnd fi de mic sauu de mare ncrcare. Se
cunosc urmtoarele scheme tehnologice:
scheme standard, de mic ncrcare ntr-o singur treapt cu care introducerea nmolului
proaspt i evacuarea celui fermentat se face prin intermiten (2-3 ori pe zi).
schema de mare ncrcare ntr-o trept (este prevzut cu instalaii de amestecare i nczire,
fiind cea mai rspndit n momentul de fa.
Temperatura interioar este de
30 35 C r
, iar durata de fermentare este de peste 15 zile.
Alimentarea i evacuarea este continu, amestecul este omogen i se elimin supernatantul.
schema de fermentare n dou trepte se caracterizeaz prin faptul c primul fermentator este
nclzit la temperatura de
30 35 C r
, masa de nmol este ntr-o continu micare-agitare,
superntantul nu se evacueaz, iar procentul de formare a gazului edte de circa 67% dup 5 zile i
de 90% dup 14-15 zile.
schema de fermentare de contact este asemntoare schemei precedente, cu deosebire c aici
nmolul fermentat din trepta a doua este recirculat n prima treapt pentru nsmnarea
nmolului proaspt. Schema lucreaz analog treptei biologice cu bazine de aerare i n rezent nu
cunoate o rspndire mai mare.
La noi n ar majoritatea schemelor de epurare sunt prevzute cu rezervor de fermentare de mare
ncrcare ntr-o singur treapt.
Formele noi de rezervoare rezult din studiul suprafeelor de rotaie, linia meridianei
modificndu-se continuu, iar din punct de vedere a execuiei lor, pretensionarea ntregului
ansamblu, constitue singura alternativa econimic.
Se va avea n vedere c rezervoarele de mare capacitate sunt mai economice din punct de
vedere al bilanului termic, fa de soluia folosirii mai multor rezervoare mai mici nsumnd
aceai capacitate.
Instalaiile interioare din aceste rezervoare ct i din camera de manevr au urmtoarele
atribuii:
-distrugerea capacului plutitor care se formeaz la suprafaa nmolului prin ridicarea materialului
uor care nu fermentez, care mpiedic trecerea gazului spre captator de gaze, i n acelai timp
ocup o parte din volumul util;
-reciclarea i omogenizarea nmolului proaspt cu cel fermentat, cel cu temperatura mai mare cu
cel cu temperatura mai joas;
-nclzirea spaiului de fermentare sau nclzirea nmolului proaspt;
-inoculareea nmolului proaspt.
n figura 6.1 se arat un rezervor de fermentare de mare ncrcare echipat cu instalaiile
de amestec, nclzire, inclusiv conductele necesare exploatrii procesului.

spre cazanul de incalzire spre rezervorul de gaz

Figura 6.1. Bazin inchis de fermentare a namolului (de mare incarcare):
1 - amestecator; 2 - conduct pentru introducerea namolului proaspt; 3 - conduct pentru
indeprtarea namolului plutitor din bazin; 4 - conduct pentru evacuarea nmolului fermentat; 5 -
conduct pentru evacuarea nmolului de pe fundul bazinului; 6 - conduct pentru evacuarea
nmolului plutitor; 7 - conduct pentru evacuarea supematantului; 8 - deversor; 9 - conduct
pentru captarea nmolului; 10 - schimbtor de cIdura; 11 - captator de gaz; 12 - conduct de
gaz; 13 - cazan de nclzire; 14 - pomp de nmol; 15-gur de vizitare; 16-preaplin.
Deoarece n interior nu se poate efectua un control riguros asupra starii tehnice a
conductelor i asupra exploatrii lor privind posibilitatea de formare a dopurilor se reomand
aplicarea variantei cu conducte montate n exterior.
n cazul cnd schimbtorul de cldur se monteaz n interiorul rezervorului reircularea
se efctueaz numai cu pompe, lipsind tubul de amestecare din centrul rezervorului; restul de
conducte artate rmn cu aceleai obligaii de fucionalitate.
Rezervoarele de fermentare a nmolurilor sunt echipate cu aparate de msur i control.
Astfel pentru msurarea temperaturii nmolului proaspt, fermentat i n curs de fermentare sunt
folosite termometre plasate pe pereii rezervorului, la diferite niveluri i n interior.
Monitorizarea desfurrii procesului de fermentare se efectueaz de la un pupitru de
comand unde sunt transmise toate datele necesare, prin telecomand, de ctre aparatura
menionat.
La punerea n funciune a unui rezervor de fermentare se va folosi o cantitate de namol
bine fermentat dintr-un alt recipient de fermentare. Aceast cantitate de nmol, va prezenta 10%
din volumul rezervorului, dup care se adaug, treptat, nmol proaspt, care va fi permanent
amestecat cu cel nsmnat cu bacterii metanice, avnd grij s asigurm o temperatura
30 36 C r
.
Pentru nmagazinarea gazului de fermentaie, se folosec rezervoare speciale numite
gazometre, al cror volume se stabilesc la un procent de 30-50% din producia zilnic de gaz. Ele
se amplaseaz n apropierea rezervoarelor de fermentare, ambele obiective fiind protejate cu
dispozitive adecvate de combatere a incendiilor i a exploziilor. Constructiv, un gazometru este
alctuit dintr-o cuv circular de beton armat umplut cu ap, n care se aeaz un clopot
cilindric ce se deplaseaz pe vertical sub aciunea presiunii gazelor de 180-260
2
mmH O
.
Baza inferioar a clopotului n poziia cea mai ridicat trebuie s se regseasc sub
nivelul minim al nmolului din rezervorul de fermentare, cu cel puin 2 m, pentru a evita
ptrunderea aerului n cazul captat care poate da loc la explozii.
Bazine de fermentare a nmolului sunt construcii din pmnt sau din beton armat n care
se produce fermentarea n aer liber a nmolului. Tehnologic, aceste bazine pot funciona ca o
unitate independent de fermentare a nmolurilor, fie ca treapta a doua a metantancurilor cu dou
trepte.
Dimensionarea acestor bazine are n vedere prescripiile de la decantoarele cu etaj,
recomandndu-se urmtoarele capaciti specifice de fermentare: 150
3
/ dm loc
pentru nmolurile
primare i 220
3
/ dm loc
pentru nmolurile primare i cele secundare [Dima M./1998].
Bazinele de fermentare n dou trepte au spaiul de construcie desprit n dou. n prima treapt
(primul bazin) nmolul se menine numai n timpul activitii de fermentare iniial, cnd el este
ntr-o continu agitare. Pentru a se evita zonarea, nmolul nou i cel vechi se amestec n
permanen, cu diferite dispozitive, n aceast treapt, nmolul este nclzit, nu se evacueaz
supernatantul, iar gazul de nmol se capteaz numai din acest bazin. Aici, activitatea este
asemntoare cu cea din bazinele de fermentare de mare ncrcare.
n treapta a doua (al doilea bazin) fermentarea continu mult mai ncet, fr a fi ajutat artificial.
Bazinul nu este nclzit; de obicei este deschis i, rareori, este acoperit cu un rezervor de gaz.
nsmnarea i amestecul nu au prea mare importan, ele ajutnd doar n mic msur ia
accelerarea fermentrii, n aceast treapt. n aceste condiii, la fel ca n bazinele de fermentare
de mic ncrcare, se formeaz aceleai trei zone:
- crust;
-supernatant;
- nmol.
Din aceste tipuri de bazine se evacueaz un nmol:- bine stabilizat;
- cu vrst mare.
De obicei, n faa acestor bazine se aeaz ngrotoare de nmol.
Din punct de vedere constructiv, bazinele de fermentare a nmolului au forme circulare n plan,
cu diametre cuprinse ntre 6-30 m. Pentru evitarea pierderilor de cldur, ele sunt semingropate
i nconjurate de pmnt.
n ara noastr, bazinele de fermentare de mare ncrcare au nlimi de 8-9,25 m i sunt tipizate
pentru urmtoarele volume i diametre corespunztoare:
Volume
[m
3
]
750 1000 1500 3000 4000
Diametre
[m]
9,5 10 13 17 19
De obicei, bazinele de fermentare de mare ncrcare se cupleaz, avnd ntre ele camere de
manevr.
Radierul, pereii i acoperiul se execut din beton armat i se izoleaz termic. De obicei, radierul
face un unghi de 45 cu orizontala. Acoperiurile bazinelor de fermentare pot fi fixe sau
plutitoare; cnd acestea sunt fixe, trebuie cuplate la un rezervor de gaz. Unghiul pe care l face
acoperiul cu orizontala este, de obicei, de 30. La acoperiurile plutitoare, pericolul de explozie
a amestecului aer-gaz, n comparaie cu cel pe care-1 prezint acoperiurile fixe, este mai mic.
Acoperiurile plutitoare sunt executate din metal i sunt folosite, de cele mai multe ori, ca
rezervoare de gaz. Pe vertical, ele au o curs de 0,5-2,0 m.
La peretele bazinului de fermentare, nlimea nmolului variaz ntre valorile de 6-9 m;
n axul bazinului, nlimea total de nmol nu depete, de regul, 15 m. Deasupra nmolului,
pn la partea cea mai de sus a acoperiului, spaiul liber are nlimea de 30-40 cm.
Bazinele de fermentare sunt prevzute cu o conduct de alimentare, pe la partea superioar a
bazinului cu nmol proaspt i o conduct de evacuare, pe la partea inferioar a nmolului
fermentat .Evacuarea nmolului se realizeaz prin diferena de presiune i, uneori, prin
intermediul pompelor de recirculare. Conducta de presplin are captul superior n apropiere de
partea cea mai de sus a bazinului. Conductele pentru evacuarea supernatantului pot fi de tip
pendu-lant sau sub forma unui selector de nivel (2-4 conducte, la niveluri diferite, la distane de
50-60 cm, una de alta, aezate pe peretele vertical, la 1,0-1,2 m sub nivelul nmolului). n figura
9.2, conductele de evacuare a supernatantului suni plasate pe acoperiul bazinului. Pentru a
stabili nivelul de la care trebuie evacuat supernatantul, pe peretele. bazinului de fermentare se
monteaz conducte pentru luarea probelor. Pentru evacuarea corpurilor plutitoare, care nu pot fi
distruse prin amestecarea crustei, se prevd conducte independente (fig. 5.2), al cror capt su-
perior se gsete imediat sub nivelul lichidului din bazin. Uneori, n vecintatea captatorului de
gaze se plaseaz conducte similare. Toate conductele trebuie s fie executate din materiale
rezistente la coroziune i, pentru a evita infundarea lor, diametrele trebuie s fie de cel puin 150-
200 de mm.
Pentru revizuirea bazinelor de fermentare se construiesc guri de vizitare circulare, cu
diametrul minim de 75 de cm, amplasate att pe acoperi, ct i pe pereii rezervorului.
Pentru accesul la interiorul i exteriorul bazinului de fermentare sunt prevzute scri.
ntr-o camer de manevr, care, de cele mai multe ori, deservete dou bazine de fermentare a
nmolului, sunt aezate: - vanele;
- echipamentul de control;
- pompele de recirculare a nmolului;
- ventilatoarele;
- aparatajul electric etc.
Camera de manevr trebuie s fie bine ventilat, luminat i prevzut cu un sistem
automat de alarmare, pentru avertizarea pericolului de explozie a gazelor. Din acest punct de
vedere, pentru o siguran mai mare, ntregul echipament care se utilizeaz sau care controleaz
gazul de nmol, este amplasat ntr-o camer separat.
Instalaiile de amestec i recirculare a nmolului, care reprezint una din principale anexe
ale bazinelor de fermentare a nmolului, au scopul de a omogeniza nmolul (cel proaspt cu cel
fermentat, cel cu temperatur mai mare cu cel cu temperatur mai sczut etc.), precum i
inocularea (nsmnarea) lui, distrugerea crustei etc.
Amestecul i recircularea se realizeaz prin:
- folosirea de agitatoare, la interiorul nmolului;
- trimiterea de ap curat sau supernatant cu presiune, n diferite puncte ale bazinului i, n
special, deasupra nivelului de nmol; este preferat supematantul, deoarece produce i o
nsmnare a nmolului proaspt, prin bacteriile care le conine, i n acelai timp are i o
temperatur mai ridicat (temperatura de nclzire a bazinului de fermentare), dect cea a apei
curate;
- trimiterea nmolului proaspt zilnic, sub presiune, deasupra crustei, operaie care contribuie
i la distrugerea crustei;
- insuflarea de gaz, rezultat n timpul fermentrii, cu debite de 1,0-1,5 mc/min.;
- recircularea nmolului din interiorul bazinului, cu ajutorul unei pompe de nmol (fig 5.2);
nmolul este important, n special n captarea crustei i n readucerea apei n circuit. n
perioadele cnd se introduce nmol proaspt, se recomand ca acesta s fie nclzit la
temperatura de fermentare i apoi, mpreun cu nmolul mai vechi de recirculare, s fie introdus
n bazin. Pentru a putea capta att nmolul, ct i crusta sau apa de nmol, conductele pentru
captarea nmolului trebuie s ptrund n bazin, la diferite niveluri;
- utilizarea de agitatoare de nmol (cu elice sau cu spiral), aezate la suprafaa nmolului.
Spirala ptrunde la partea superioar a unui tub vertical, aezat sub nivelul nmolului, n timp ce
motorul electric este aezat deasupra acoperiului; n timpul rotaiei, apa de sub crust este
antrenat de spiral i trimis, sub presiune, deasupra crustei, producnd astfel amestecul
nmolului. Agitatoarele cu elice funcioneaz la fel ca i cele cu spiral, elicea fiind ns plasat
la partea inferioar a tubului; elicea, care acioneaz ca o pomp axial, vehiculeaz nmolul de
sus n jos, aspirnd n acelai timp i crusta. Puterea electromotoarelor, care acioneaz
agitatoarele cu elice sau spiral, este destul de mic, variind ntre 0,5-1,5 kW; capacitatea
agitatoarelor trebuie s fie suficient pentru a putea recircula lichidul din bazin, de cel puin dou
ori pe zi;
- utilizarea de hidroelevatoare.
Captarea gazului de nmol se face cu ajutorul captatoarelor de gaz, plasate n punctele
cele mai nalte ale acoperiului, ntr-un fel de turn circular, n seciune orizontal, a crui baz
inferioar se gsete la 1,0-1,2 m deasupra nivelului nmolului, i chiar mai mult (vezi fig. 5.2).
Captatorul este un cilindru metalic aezai vertical, la care se racordeaz tuul conductei de gaz.
n turn, ntr-un spaiu izolat, se afla supapa de siguran cu gard hidraulic, ce limiteaz
presiunea maxim a gazului, din bazinul de fermentare, la 180 mm CA. Prin montarea supapei
de siguran n interiorul turnului, se evit, n timpul iernii, nghearea lichidului care formeaz
garda hidraulic. Pentru a se putea controla starea instalaiilor interioare, pe turn se monteaz i o
gur de vizitare, cu nchidere etan.
Instalaiile pentru nclzirea nmolului au scopul de a realiza temperatura optim de
fermentare a nmolului. nclzirea nmolului se poate face:
- direct;
- indirect.
nclzirea direct a nmolului are loc prin:
- arderea gazului de nmol, fie n instalaii speciale, introduse n bazinul de fermentare, fie ntr-
un cuptor deschis, submersat, fie ntr-un nclzitor submersat -de asemenea - n nmol;
- introducerea n bazinul de fermentare (deasupra radierului) a apei calde, vaporilor sau
nmolului nclzit, evacundu-se condensul sau apa prin conductele de evacuare a
supernatantului;
- nclzirea nmolului, care intr n bazin, cu vapori sau ntr-un schimbtor de cldur n
contracurent.
nclzirea indirect se produce prin intermediul unor conducte fixe sau mobile, prin care
circul ap cald sau vapori.
Metoda cea mai rspndit de nclzire a nmolului este cea care folosete schimbtorul
de cldur n spiral, alctuit dintr-un corp n form de tambur, n care este montat o spiral
dubl (n plan vertical) nchis, prin care circul apa cald, iar la exteriorul' spiralei, nmolul este
luat din bazinul de fermentare i refulat dup nclzire, napoi n bazin. O dat cu nclzirea
nmolului, se realizeaz i omogenizarea i inocularea lui.
n comparaie cu conductele folosite pentru schimbarea cldurii, aezate n interiorul bazinului,
schimbtoarele de cldur sunt mult mai eficiente, datorit vitezei de schimb i coeficientului de
transfer mare.
Apa cald, necesar nclzirii nmolului se produce n boilere nclzite cu gaze arse n
arztoare. Eficiena acestora este de 60-80%, valoarea minim corespunznd nclzirii bazinului
direct, cu apa cald, iar cea maxim, nclzirii indirecte, cu ap cald i vapori, prin intermediul
conductelor cu ap cald, care ptrund n interiorul bazinului. Pentru nclzire se poate folosi i
apa de rcire a motoarelor cu combustie intern sau vaporii provenii din apa de rcire.
Pentru schimbul de cldur, conductele trebuie s fie executate din materiale rezistente la
coroziune; ele se aeaz fie pe eafodaje montate n interiorul bazinului, fie pe radier, fie pe
pereii lui.
Bazinele de fermentare a nmolului sunt dotate, pentru buna lor funcionare, cu o serie de
aparate:
- termometre pentru msurarea temperaturii nmolului, apei etc;
- indicatoare de nivel pentru nmol;
- pH-metru;
- debitmetre de gaz:
- dispozitive pentru luarea probelor de nmol, supernatant, gaze etc;
- dispozitive pentru preparea laptelui de var, necesar alcalinizrii procesului, n momentul cnd
pH-ul scade.
Bazinele deschise pentru fermentarea nmolului constituie fie singura treapt de
fermentare a nmolului, fie treapta a doua a bazinelor n dou trepte.
n primul caz, bazinele sunt construite n pmnt i sunt dotate cu un minim de instalaii. Cnd se
dispune de teren pentru construcia bazinelor i amplasamentul este destul de departe de centrul
populat, pentru ca mirosul din timpul fermentrii s nu se fac simit, soluia este economic.
Bazinele au adncimi de 3-5 m, cu pereii executai n taluzul natural al solului. n locul
bazinelor create artificial, uneori se pot folosi depresiunile naturale, dup amenajarea lor
corespunztoare. Crusta care se formeaz nu trebuie s fie distrus, deoarece ea pstreaz cldura
necesar fermentrii nmolului i, n acelai timp, mpiedic rspndirea mirosului neplcut. Este
recomandabil compartimentarea acestor bazine, deoarece, o dat la civa ani, se golete cte un
compartiment, pentru a se putea ndeprta nmolul i nisipul care nu au putut fi evacuate normal.
Bazinele deschise, care constituie treapta a doua a bazinelor de fermentare a nmolului n
dou trepte, sunt executate din beton armat i sunt dotate cu instalaii asemntoare bazinelor de
fermentare de mic ncrcare.

Construcii pentru nmagazinarea gazului:
n urma fermentrii nmolului rezult gaze care sunt nmagazinate n rezervoare de gaz. Acestea
pot fi: - separate;
- aezate alturi de bazinul de fermentare;
- fcnd corp comun cu bazinul de fermentare, cnd constituie acoperiul
plutitor al bazinului.
Rezervoarele de gaz constau dintr-o cuv circular de beton armat, n care se aaz un clopot
metalic cilindric, a crui baz superioar este nchis. Cuva se umple cu ap. Sub presiunea
gazului, clopotul se mic n sus i n jos, n cuv, cursa acestuia fiind ghidat de un eafodaj
metalic. n poziia cea mai ridicat, baza inferioar a clopotului trebuie s se gseasc sub nivelul
minim al nmolului din bazinul de fermentare, cu cel puin 2,0 m pentru a evita ptrunderea
aerului n clopot i, respectiv producerea de explozii. Presiunea gazelor sub clopot variaz ntre
150 i 320 mm CA, limite ntre care trebuie s se ncadreze variaiile zilnice ale volumului de
nmol, ca urmare a evacurii nmolului fermentat i introducerii celui nou. Capacitatea
clopotului se stabilete n funcie de cantitatea de gaz maxim, pe timp de 6 - 12 ore, sau se ia 0,3
din capacitatea bazinului de fermentare.
Cuva este prevzut cu o conduct de golire i una de preaplin, care intr n funciune
cnd presiunea din interiorul clopotului de gaz o depete pe cea maxim, apa putnd fi
aruncat din cuv.
Conductele pentru transportul gazelor au diametre sub 200 mm, iar vitezele n acestea, nu
depesc 4 m/s. Pentru a se putea colecta apa de condens, ele se construiesc n pant (10-25
mm/m).
Pentru msurarea debitelor de gaz sunt prevzute rotametre sau Venturimetre, executate la
fel ca i clopotul, din materiale rezistente la coroziune, deoarece bioxidul de carbon este coroziv.
n diferite puncte ale circuitului, pentru msurarea presiunii clin sistemul de colectare i
distribuie a gazului sunt montate manometre.
Din punct de vedere al proteciei muncii, trebuie acordat o atenie deosebit instalrii de
dispozitive speciale contra flcrii, n toate zonele unde exist acest pericol, n special n
punctele alimentri; motoarelor cu gaz, boilerelor i arztoarelor [Ianculescu O./2001].

Capitolul VII
Tehnica securitii, de protecie i igiena muncii la reelele de canalizare

7.1 Legislaia i protecia muncii
n ara noastr protecia muncii constituie o problem de stat,activitatea de protecie a muncii
fcnd obiectul unor legi speciale,norme i normative,iar cunoaterea i aplicarea lor constituie o
sarcin obligatorie pentru toi oamenii muncii.
Legea nr.5/1965 precizeaz c activitatea de protecie a muncii face parte integrat din procesul
de munc,responsabilitatea realizrii depline a msurilor de prevenire a accidentelor cznd n
sarcina conductorului procesului de munc,ncepnd cu efii de echip i terminnd cu
directorii generali, fiecare la nivelul locului su de munc.Legea nr.5/1965 prin completrile din
1969 cuprinde i un nou capitol infraciuni n care sunt stabilite sanciunile,cu privaiuni de
libertate,atunci cnd a avut loc o infraciune,chiar i n cazul n care nu s-a produs cu accidente
de munc.
Legea nr.32/1968 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor precizeaz: contravenia este
fapta svrit cu vinovie care reprezint un pericol social mai redus dect infraciunea i este
prevzut i sancionat ca atare prin legi,decrete sau acte normative.
Normele departamentale de tehnic a securitii muncii i normele de igien muncii dezvolt i
adapteaz la specificul activitii fiecrui departament toate prevederile cuprinse n normele
republicane.Ministerele sunt obligate ca pe baza normelor republicane s elaboreze norme
proprii,indiferent c le cuprind ntr-o singur norm departamental sau n mai multe,pe specific
de activiti.

7.2 Protecia muncii la executarea lucrrilor de terasament
Lucrrile de terasament aferente reelei de canalizare necesit un volum mare de munc pentru
executarea lor,de aceea trebuie folosite,ct mai mult,mijloacele mecanizate. Executarea
spturilor deschise se pot face manual,mecanic,cu explozivi sau combinat.Accidentele care se
pot produce n timpul lucrrilor de spaturi se datoreaz necunoaterii caracteristicilor
pmnturilor,precum i nerespectrii normelor de tehnica securitii muncii specifice fiecrei
lucrri.
7.2.1 Spturi executate manual
Principala cauz a accidentelor la spturile executate manual const n surparea malurilor
provocate de:
- executarea spturilor cu talazuri avnd nclinri mai mari fa de unghiul talazului natural,
adic talazuri insuficient de stabile;
- sprijinirea insuficient a pereilor spturii;
- incrcarea malurilor anurilor cu pmnt, materiale sau utilaje,fr respectarea limitelor
precise;
- neluarea msurilor de ndeprtare a apelor de suprafa din zon sau a apelor subterane.
Accidentele se mai pot produce i din urmtoarele cauze:
- nesemnalizarea sau nengrdirea spturilor;
- nefolosirea echipamentului de protecie;
- lovirea cablurilor electrice, a conductelor de gaze, de ap sub presiune, conducte de
termoficare.
7.2.2. Spturi executate mecanizat
Pe marginea albiilor rurilor,pe marginea spturilor sau gropilor este interzis a se lucra
cu utilaje de excavaii,iar mijloacele de transport trebuie s circule la o distan de cel puin 1 m
de la marginea talazului.
n timpul funcionrii utilajelor nu sunt admise efectuarea de lucrri auxiliare n raza de aciune a
acestuia i mai ales n abataj. Accesul muncitorilor deasupra frontului de lucru n limitele
talazului natural este, de asemenea, interzis.
Cnd se lucreaz n terenuri necoezive cu un front de lucru nalt, conductorul tehnic i
excavatoristul vor urmri, n mod continuu starea abatajului.
Lucrul simultan, n dou trepte, a dou excavatoare situate unul n dreptul altuia este permis
numai dac distana pe orizontal dintre excavatoare este de cel puin 20 m.
La descrcarea pmntului excavat din cupa utilajului direct n autovehicul se va urmrii ca
mijlocul de transport s fie astfel aezat nct cupa s se apropie din spate sau din partea lateral
a caroseriei i nu dinspre partea din fa. Trecerea cupei peste cabina autovehiculului este
interzis. Vehicolul se ncarc n mod simetric fa de axa orizontal. n timpul ncrcrii
autobasculantelor nu este permis staionarea persoanelor n main, sub sau lng excavator,
precum i rmnerea oferului n cabin.
La execuia spturilor subterane prin metoda scutului, lucrrile se vor executa numai n
limita vizierii scutului. Mutarea scutului la o distan mai mare dect limea unui inel este
interzis, dac nu s-au fixat n prealabil bolarii care formeaz inelul cmuirii galariei.

7.3 Protecia muncii i prescripii sanitare la exploatarea reelelor de canalizare
Pentru protecia sntii personalului folosit la exploatarea reelelor de canalizare, n
regulamentul de exploatare al reelei se prevd amnunit msurile sanitare i de protecia
muncii, ce trebuie luate la fiecare loc de munc.
Nici un muncitor nu poate fi folosit la lucrrile reelei de canalizare, fr a fi supus unui examen
medical i fr a avea o pregtire profesional corespunztoare.
Muncitorii de la reelele de canalizare, ca de altfel i cei ce lucreaz n staia de epurare
sunt expui la urmtoarele pericole: leziuni fizice, infectri ale corpului, lips de oxigen, gaze
sau vapori nocivi i iradierea cu materiale radioactive.
Pentru prevenirea leziunilor fizice se vor lua urmtoarele msuri:
- instruirea muncitorilor asupra modului cum trebuie ridicate piesele nu prea grele, folosind
muchii picioarelor i nu spatele;
- evitarea cderilor n cmine sau n canale deschise, prin montarea de panouri de mprejmuire
sau semnalizatoare luminoase necesare pe timp de noapte, prin folosirea de centuri de siguran
la intrarea n cmine, bazine sau n alte spaii subterane accesibile prin capace;
-leziunile i ocurile electrice pot fi evitate prin folosirea de mnui i covoare de cauciuc la
manevrarea tablourilor electrice cnd se lucreaz la echipamentele electrice ale instalaiilor,
executarea corect a punerii la pmnt a motoarelor electrice i izolarea corect a firelor de
curent;
- folosirea troliurilor i macaralelor pentru obiecte grele i instruirea muncitorilor asupra modului
corect de folosire a acestora.
Prevenirea infectrii organismului datorit apelor uzate i nmolurilor, sub form de febr
tifoid, hepatit infecioas, tetanos, viermi intestinali presupune luarea urmtoarelor msuri:
- luarea de msuri cu caracter individual: folosirea de mnui de cauciuc n timpul curirii
pompelor de ap i nmol, a cminelor i bazinelor, splarea pe mini i dezinfecia cu alcool
nainte de a servi masa;
- asigurarea de grupuri sociale echipate cu dulapuri individuale cu dou compartimente, pentru
mbrcmintea de strad i pentru echipamentul de lucru, duuri cu ap cald pentru splarea
obligatorie la ieirea din schimb;
-se recomand asigurarea unui frigider pentru pstrarea unor produse alimentare uor alterabile i
pentru asigurarea de ap rece de but n timpul clduros;
-asigurarea de truse sanitare de prim-ajutor pentru tratarea imediat a tuturor rnilor mici
deschise, celelalte rni urmnd a fi tratate imediat de medicul de dispensar.
Prevenirea asfixierilor prin lips de oxigen, situaie frecvent ntlnit n spaiile nguste i relativ
adnci cum ar fi ntr-un bazin sau canal, cmin de acces, se impune luarea urmtoarelor msuri:
- capacele cminelor de control vor fi deschise, simultan, pe o lungime ce cuprinde 2-3 cmine n
aval i n amonte de punctul de intrare a echipei de control;
-deschiderea lor se va face cu 2-3 ore nainte de coborrea n canal, timp n care are loc aerisirea
corespunztoare a reelei;
- n bazinele staiilor de pompare pentru ap uzat sau nmol se va prevedea o ventilare
artificial prin foflosirea de ventilatoare portabile cu furtun de aspiraie, ventilatoare ce
funcioneaz n exterior, n zona respectiv de lucru se va introduce numai furtunul de aspiraie;
- detectarea lipsei de oxigen se va face cu indicatorul de flcri, iar n locurile periculoase cu
analizoare de gaz;
-gazul care contribuie cel mai mult la lipsa de oxigen este gazul de nmol provenit prin
fermentarea depunerilor organice;
-bioxidul de carbon sau azotul pot servi ca ageni de diluare n cazul spaiilor de lucru subterane.
Muncitorii trebuie instruii asupra pericolului de otrvire cu gaze toxice, precum i asupra
pericolului dat de prezena eventuala unor lichide inflamabile. Pentru nlturarea pericolelor
trebuie s se foloseasc echipament electric antiexploziv i s se asigure o bun ventilare prin
introducerea de aer comprimat dintr-o suflant portabil printr-o gur de acces, s se controleze
periodic atmosfera cu un indicator pentru gaze toxice.
Muncitorii trebuie instruii asupra msurilor de prim-ajutor ce trebuie acordat de urgen n caz
de otrvire cu gazele toxice emanate de instalaiile de canalizare.

7.3.1.Msuri de prim ajutor n cazuri de intoxicare cu gaze toxice
Prima msur care trebuie luat n caz de accident toxic, const n ndeprtarea
intoxicatului de zona primejdioas i transportarea lui ntr-un loc linitit i cu aer curat.
Accidentatul va fi transportat apoi obligatoriu n stare culcat folosind o targ, o scndur sau pe
brae spre postul de prim-ajutor existent n apropiere. Aici trebuie aezat pe un pat sau pe o banc
ns cu trunchiul ridicat i sprijinit. Dac ns accidentatul lein, el trebuie imediat ntins
compllet, cu capul jos. Ajutorul principal ce trebuie dat de urgen unui bolnav care se asfiiaz
este administrarea de oxigen.
Acordarea primului ajutor unui accidentat se recomand a fi realizat de ctre un personal
instruit, cunsctor al semnelor intoxicaiei acute, al toxicitii substanelor cu care muncitorul a
venit n contact i mai ales cunsctor al mijloacelor de ajutoare.
Se prezint succint proprietile principalelor gaze toxice i msurile de prim-ajutor ce trebuie
acordate de urgen.
Bioxidul de carbon.Gaz fr culoare i miros, n concentraii foarte mari este neptor. Este mai
greu dect aerul i acolo unde se produce n cantitate mare (se degaj din apele uzate sau din
procesele de fermentaie a substanelor organice), tinde s se adune n prile joase
(anuri,gropi).
Bioxidul de carbon are o aciune puternic asupra sistemului nervos i n special asupra
centrilor care conduc respiraa.n intoxicaia acuta bolnavul prezint senzaia de zpueal,
dureri de cap, ameeal, apoi pierderea cunotinei. Primul ajutor const n scoaterea
accidentatului la aer curat i aezarea lui n stare culcat cu capul n jos nesprijinit.
Oxidul de carbon.Gaz fr culoare i fr miros,puin mai uor dect aerul. Se degaj din
procesele de oxidare, fr aer, a materiilor organice.
Oxidul de carbon are proprietatea de a se acumula n snge, ceea ce provoac intoxicaii.
Oxidul de carbon, fiind complet lipsit de miros,ajunge n organism prin plmni n care ptrunde
odat cu aerul aspirat. Accidentatul intoxicat de oxid de carbon prezint dureri de cap, uneori cu
zvcnituri, ameeli, oboseal, greuri, nevoie de somn, bti de inim. Dac intoxicaia este i
mai acut, omul lein brusc, iar pe piele pot aprea pete roii.
Un accidentat ajuns n starea aceasta trebuie supus imediat msurilor de salvare
(scoaterea din atmosfera cu oxid de carbon) administrarea de oxigen i transportarea la spital.
Metanul.Gaz incolor, fr miros, mai uor dect aerul, uor inflamabil, exploziv. Provine
din procesele de fermentaie a substanelor organice. Pericolul de intoxicare cu metan este mai
rar deoarece fiind mai uor dect aerul se gsete permanent n partea superioar a incintelor de
lucru.
Rolul metanolului, ca surs de intoxicare, nu este mare n comparaie cu pericolul de explozie pe
care l prezint acest gaz.
Evitarea acumulrii de gaz metan se realizeaz printr-o ventilaie bun a spaiilor
respective.
n cazul unei asfixieri cu gaz metan, accidentatul va fi scos imediat din atmosfera viciat, iar
dac respiraia este oprit, va fi supus respiraiei artificiale care nu va fi oprit dect la apariia
semnelor de revenire a respiraiei normale sau a semnelor de rigiditate cadaveric.
Msurile de prim-ajutor indicate mai sus nu sunt limitative, ele urmnd a fi completate i
adaptate i la alte tipuri de substane toxice care ar putea fi coninute n apele uzate ce se
evacueaz prin instalaiile de canalizare [Dima M./1989].

Universiatea Tehnica GH - Asachi Din Iasi Facultatea de Inginerie Chimica Si Protectia Mediului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universiatea Tehnica GH - Asachi Din Iasi Facultatea de Inginerie Chimica Si Protectia Mediului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universiatea Tehnica Gh.

Asachi din Iasi

C mai ridicata decat

-reprezint cantitatea de azot total, la evacuarea din staia de epurare, n

= 25mg/l, se constata ca valoarea obtinuta

[m]= 1,50,1550= 11,25m

se incadreaza in limitele impuse

= cantitatea de CBO5 pentru apa uzat ce urmeaz a fi prelucrat biologic, exprimat n

05 085 3061 015 4081 130704

032 9567 3061i

135 475 641

=6,41 475 109=3319 m3

042 3600 1512

0436 360 1555

S-ar putea să vă placă și