Organizarea i conducerea gestiunii financiare la Universitatea de Medicin i Farmacie Gr.T.

Popa

Coordonatori: Gabriel tefura

Prof. Dr.

Realizator: CHITESCU ADRIANA ANISOARA

Casatori ta SIMOTA An V ID;Finante-Banci

Iai 2009

Organizarea i conducerea gestiunii financiare la instituiile publice

Cap 1. Organizare i funcionalitate la UMF 1.1. Scurt istoric 1.2. Obiect/domeniu de activitate 1.3. Organizare intern (organigram comentat) 1.4. Funcionalitate (relaii interne cu accent pe latura financiar) 1.5. Structura de personal 1.6. Relaii cu exteriorul 1.7. Structura i evoluia principalelor venituri/cheltuieli bugetare la UMF n perioada 2004-2006 - tabel comentat cu identificarea factorilor de influen Cap 2. Fundamentarea Indicatorilor financiari la instituiile publice 2.1. Cadrul juridic utilizat n fundamentarea veniturilor proprii/cheltuielilor bugetare 2.2. Calcule de fundamentare privind veniturile proprii/cheltuielile bugetare 2.3. Fluxuri informaionale generate de fundamentarea veniturilor proprii/cheltuielilor bugetare Cap 3. Finanarea cheltuielilor bugetare 3.1. Surse de finanare a instituiilor publice 3.2. Modaliti tehnice utilizate n finanarea cheltuielilor bugetare 3.2.1. Deschiderea i repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat 3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale 3.3. Utilizarea efectiv a creditelor bugetare i a fondurilor alocate. Pli pentru cheltuieli

3.4. Fluxuri informaionale generate de finanarea cheltuielilor bugetare Cap 4. Organizarea evidenei privind gestiunea financiar a instituiilor publice 4.1. Evidena statistic 4.2. Eviden tehnico-operativ 4.3. Evidena contabil 4.3.1. Evidena contabil curent 4.3.2. Eviden contabil periodic

Cap 1. Organizare i funcionalitate la UMF

1.1.Scurt istoric Universitatea de Medicina, unul dintre cele mai vechi asezaminte de invatamant superior din tara noastra, a fost fondata in 1879, ca Facultate de Medicina, fiind ulterior asociata cu alte doua institutii ce completeaza aria pregatirii medicale - Facultatea de Farmacie si Facultatea de Medicina Dentara (astazi Facultatea de Medicina Dentara). n anul 1991, institutului i se confera statutul de Universitate, primind numele celebrului reprezentant al Scolii de Anatomie Functionala Iasi, Grigore. T. Popa. Ulterior este inclusa si Facultatea de Bioinginerie Medicala, singura de acest fel din Romania. Universitatea se mandreste astazi cu un valoros corp profesoral precum si cu o baza

materiala si tehnica modernizata, adecvata desfasurarii procesului didactic si activitatii de cercetare stiintifica.
125 de ani de istorie si prestigiu

nfiintata odata cu Universitatea din Iasi, activitatea Facultatii de Medicina debuteaza la 1 decembrie 1879, datorita prezentei in Guvern a lui M. Kogalniceanu si N. Kretzulescu, precum si penuriei de cadre medicale dupa razboiul de independenta din 1877. De-a lungul timpului, mari personalitati au marcat activitatea Universitatii de Medicina: Grigore T. Popa, Leon Scully, Petru Poni, C.I. Parhon, Aristide Peride, Ion Ciure, Ludovic Russ, Ernest Juvara, C. Proca, N. Leon, V. Sion, Fr. Reiner, E. Riegler, Al. Slatineanu, I. Tanasescu, A. Tupa, V. Rascanu, L. Baliff, J. Nitulescu, O. Franche, Vl. Butureanu, P. Vancea si altii. 1.2. Obiect/domeniu de activitate UMF Gr. T. Popa Iai i asum ca roluri fundamentale: - formarea i perfecionarea absolvenilor i specialitilor n medicin, medicin-dentar, farmacie, bioinginerie i asisten de sntate; - crearea, tezaurizarea i difuzarea valorilor tiinelor bio medicale i afirmarea lor n circuitul european i mondial; - ameliorarea continu a activitilor i performanelor sistemului naional de sntate public; - cultivarea tradiiei gndirii libere i a democraiei academice, a deontologiei i bioeticii, n spiritul recunoaterii drepturilor i libertilor fundamentale ale omului i a principiului supremaiei legii; Universitatea ndeplinete aceste misiuni prin urmtoarele obiective: * formarea de specialiti cu pregtire superioar, performani n raport cu nivelul naional i internaional.

* actualizarea i perfecionarea continu a pregtirii specialitilor, prin diferite forme de nvmnt postuniversitar; * managementul calitii serviciilor educaionale de formare iniial i continu oferite de universitate; * optimizarea activitilor de cercetare tiinific fundamental i aplicat, pentru ridicarea nivelului calitativ, creterea competitivitii i afirmrii performanelor colii medicale ieene i pentru mbuntirea continu a asistenei medicale; * promovarea relaiilor de cooperare internaional i integrarea n sistemul european de nvmnt medical, prin realizarea standardelor de structur, calitate i eficien; * promovarea deontologiei i a bioeticii, aprarea valorilor democraiei, respectarea drepturilor i libertilor fundamentale ale individului n statul de drept; * asigurarea bazei materiale corespunztoare tuturor acestor activiti, precum i a unor condiii de munc i via adecvate pentru toi membrii comunitii academice. Pentru desfurarea unor activiti menite s contribuie la realizarea misiunii i obiectivelor sale U.M.F. Gr. T. Popa Iasi elaboreaza planuri strategice de dezvoltare instituional, planuri operaionale anuale i isi propune sa se asocieze cu alte universiti, instituii sau ageni economici din ar sau strintate, pentru a constitui structuri de activitate de interes comun, respectnd legile i Carta universitar. Procesul de predare-invatare alaturi de cercetarea stiintifica au ca scop: -asigurarea excelentei n instruire - educatie medicala si cercetarea stiintifica; -promovarea stiintei in spiritul valorilor democratiei, al standardelor morale, al libertatilor academice in contextul culturii si civilizatiei europene si universale; -prevenirea exclusivismului si intolerantei; 5

-dezvoltarea, prin componentele sale - facultati, colegii si alte unitati, a unor programe academice care corespund unei game cat mai largi de cerinte si exigente instructiv educationale; -adaptarea cunostintelor si competentelor practice ale absolventilor la piata muncii atat prin formarea initiala, cat si prin programele de invatare continua; -prospectarea si valorificarea posibilitatilor de incadrare a absolventilor. 1.3. Organizare intern (organigram comentat) n cadrul UMF isi desfasoara activitatea un numar impresionant de cadre didactice,angajatii si studentii acesteia.Structura compartimentelor, respectiv structura conducerii este redata in organigrama realizata de contabilul sef in subordinea directorului general administrativ. Conducerea universitatii are rolul de a asigura functionalitatea integrata in realitatile europene si mondiale pe termene de scurta si lunga durata. 1. RECTOR: Prof. Univ. Dr. Cristian Dragomir 2. Secretar stiintific: Prof. Univ. Dr. Mircea Covic 3. Birou Senat: Prof.dr. Cristian Dragomir - Rector Prof.dr. Gheoprghe Petrescu - Prorector cu probleme didactice Prof.dr. Ursula Stanescu - Prorector cu probleme de cercetare. Prof.dr. Gabriel Ungureanu - Prorector cu probleme de invatamant postuniversitar Conf.dr. Dragos Negru - Prorector cu probleme economicofinanciare si probleme sociale studentesti 6

 Prof.dr. Florin Topoliceanu - Prorector cu strategia de dezvoltare academica Prof.dr. George Ioan Pandele - Prorector cu relatii Internationale 4.1. Senat 57 membri din care 43 cadre didactice si 14 studenti 4.2. Comisiile Senatului Comisia didactica Comisia stiintifica Comisia tehnico-materiala Colegiul de onoare Comisia de dezvoltare strategica Comisia de relatii externe Comisia de imagine universitara Comisia pentru probleme studentesti Comisia juridica Comisia de invatamant continuu Comisia de relatii comunitare Comisia pentru invatamantul de scurta durata Comisia de management academic, administrativ si al resurselor umane n subordinea compartimentului academic isi desfasoara activitatea 6 prorectori si un cancelar cu diverse probleme in responsabilitatea lor.Acestia periodic,intocmesc rapoarte si in caz de nevoie intocmesc referate pentru o buna desfasurare a activitatii lor(liste cu produse/servicii necesare).

Din organigrama se observa legaturi stabilite intre Prorectorul cercetare,masterate si doctorate din cadrul Compartimentului Academic cu cel din cadrul Compartimentului Administrativ,respectiv Programe de cercetare, Prorectorul relatii internationale si parteneriat academic cu Oficiul programe comunitare ,relatii internationale,Programul Socrates etc. Atat cei din subordinea Senatului cat si a celor din subordinea compartimentului academic si administrativ au o legatura profesionala importanta cu Secretarul Sef si angajatii din domeniul acesta.De la aceste compartimente pleaca documente in vederea inregistrarii lor si indeplinirea unor obligatii legale(acte) care apoi sunt transmise compartimentului contabilitate si lucrate corespunzator obligatiilor prevazute in fisa postului. Orice document,cerere,raport sau referat intocmit pe fiecare activitate in parte este preluat de departamentul din care face parte apoi este preluat de secretarul sef ce transmite la randul lui documentele spre aprobare catre departamentul sub care este subordonat.Astfel se ajunge la Senat ce are de aprobat/respins documentul.De aici este preluat de departamentul in cauza si dat spre prelucrare la departamentul contabilitate,unde datele sunt centralizate.
DEPARTAMENTE

1. Departamentul Cercetarii cuprinde urmatoarele activitati: doctorate, masterate, granturi, contracte, platforme 2. Departamentul Postuniversitar cuprinde urmatoarele activitati: rezidentiatul si educatia medicala continua (cursuri postuniversitare) 3. Departamentul de Pregatire Psihopedagogica si Profesionalizare Universitatea are un compartiment de audit intern aflat direct n subordinea rectorului. Auditul intern se realizeaz o dat sau de dou

ori pe an si oricand la decizia rectorului.Exista un registru cu procesele verbale ale auditului intern,vizate de contabilul sef. Compartimentul de audit intern are angajat personal de specialitte, cu studii adecvate dar nu este acreditat de instituii abilitate, lucru semnalat in timpul discutiilor de analiza a activitii auditului intern. Auditul extern este realizat anual de Direcia Finanelor Publice si Curtea de Conturi. Raportul auditului extern pe anul 2006 a semnalat numeroase neregului financiare, sunt semnalate abateri clare de la Legea contabilitii, existnd transferuri financiare de la un capitol la altul, remarcndu-se depsiri importante la capitolul drepturi salariale.Toate aceste elemente au fost contestate de universitate. Serviciul salarizare si resurse umane din Universitate are o functionare ireprosabila, exist o eviden foarte bun de personal, cu crile de munc inute la zi si cu evidenierea n timp util a promovrilor si a gradaiilor de salarizare. S-a constatat c se practica confidenialitatea retribuiei si sa apreciat corectitudinea modului de calcul al veniturilor personale. Serviciul investiii si achiziii isi desfasoara activitatea pe baza unui plan de investiii, reparaii curente si reabilitri, reparaii capitale care este strans corelat cu sursele de finanare ale acestui capitol.Decontrile lucrrilor se realizeaz corect pe baz de situaii de lucrri avizate de seful acestui serviciu.La capitolul achiziii proprii se respect reglementrile legale referitoare la organizarea si desfsurarea licitaiilor si desemnarea cstigtorilor. Documentaia care se ntocmeste pentru licitaii este corect ntocmit, n corelaie cu legislaia romneasc. 1.4.Funcionalitate (relaii interne cu accent pe latura financiar)

Pentru

buna

functionalitate se

intre

compartimentele relatii

si

departamentele care le are.

institutiei

stabilesc

anumite

bine

punctate.Fiecare este informat de raspunderile si competentele pe Contabilul Sef are obligatia de a intocmii pentru fiecare post o fisa a postului in care sunt delimitate clar atributiile,drepturile si obligatiile ce trebuiesc respectate de cel ce detine postul respectiv. Astfel, in cadrul UMF sunt numeroase posturi, insa cele mai importante sunt cele ale: Sef birou financiar Sef birou contabilitate Contabil sef Administrator financiar patrimoniu Casier principal 1A referent Raspunderi si competente pentru sef birou financiar conform fisei postului: > Coordoneaz activitatea Biroului Finaciar si urmrete

ndeplinirea sarcinilor, atribuiilor si respectarea programului de lucru de ctre personalul subordonat din cadrul biroului; > nlocuiete Contabilul Sef pentru : dispoziii de plata ctre casierie,

adeverine de salariu , corespondenta Trezorerie, corespondenta cu BCR, granturi de cerecetare, devize de calcul pt.proiecte de cercetare, relaia cu Comp.de control intern , CFPP si Audit intern , dispoziii de plata pt.activitatea de Cercetare si pt.Programe Externe ; > ntocmete si rspunde pentru evidenta contabila Contului de

Investiii lei, Trezorerie si a Veniturilor Proprii : inregistreaza plile conform extraselor de cont, inregistreaza cheltuielile cu investiiile

10

conform sit.de lucrri si documentelor anexe, tine evidenta furnizorilor, coreleaz si verifica situaiile sintetice si analitice pe ansamblul activitii Venituri Proprii; > Rspunde pentru urmrirea si ncadrarea cheltuielilor de investiii

in planul de investiii, Fila de plan si Bugetul de Venituri si Cheltuieli aferent acestei activiti; > Participa la ntocmirea Bugetului de Venituri si Cheltuieli anual

si la stabilirea planurilor si a BVC pentru toate activitile instituiei ( pe surse de finanare); > Comunica si urmrete ncadrarea in sumele alocate articolelor

bugetare, respectarea destinaiei sumelor si distribuia pe articole bugetare ; > Efectueaz nregistrrile contabile a conturilor de banca in lei Venituri Proprii, Finanare Complementara, Burse, Finanare MEC , Sume de Mandat, Burse , Restituire de garanii ale participanilor la licitaii; > Analizeaz sintetic si analitic rezultatele inregistrarilor contabile pe

care le efectueaz .evidenta Actelor de Casa , Salarii, Burse , Transport si analiza acestora ; > Execuia bugetara la Conturile de Banca pe care le

nregistreaz si ntocmirea Declaraiilor la contribuiile de asigurri pentru salarii; > ntocmete Anexele la Situaiile finaciare trimestriale si anuale

aferente lucrrilor pe care le executa ; > Introduce zilnic si corect datele aferente activiatii in programul

informatic Cofinor si ntocmete anexele de bilan corespunztoare

11

activitii; > ndeplinete la cererea Directorului General Administrativ si /sau

a Contabilului Sef - si alte sarcini pe linia activitii financiare. Relaiile cu superiorii ierarhici ( Contabil sef, Director GeneralAdministrativ): > sa efectueze, la cererea conducerii, orice sarcina trasata in limitele legilor economico - financiare, cu eficienta maxima si cu realitate in informaii; > > sa furnizeze imediat superiorilor toate informaiile legate de sa semnaleze in timp util toate problemele legate de activitatea activitatea economica a unitii; instituiei care poate provoca nclcarea legislaiei financiara , precum si orice situaie care pune in pericol integritatea patrimoniului unitii; > > sa participe la orice activitate in cadrul instituiei, la care este sa solicite toate informaiile de care are nevoie de la conducerea considerata prezenta sa necesara(sedinte, cursuri, inventarieri); unitii, inclusiv ajutorul pentru toate problemele pe care le ntmpina in cadrul activitii. Raspunderi si competente pentru sef birou contabilitate: > Coordoneaz activitatea Biroului Contabilitate si urmrete

ndeplinirea sarcinilor, atribuiilor si respectarea programului de lucru de ctre personalul subordonat din cadrul biroului; > nlocuiete contabilul sef pentru : dispoziii de plata ctre

casierie, adeverine de salariu , corespondenta Trezorerie, corespondenta cu BCR, granturi de cerecetare, devize de calcul proiecte,relaia cu Comp.de control intern , CFPP si audit intern , dispoziii de plata pt. activitatea de cercetare si pt.programe

12

externe ; > Analizeaz si coreleaz fiecare activitate pe surse de finanare,

pentru lucrrile aferente personalului din subordine, astfel incat sa rezulte o evidenta sintetica a unitii in ansamblu , balane analitice si sintetice pe fiecare activitate si sursa de finanare, fise sintetice si analitice, ntocmete bilanul trimestrial si anual cu toate anexele lui si ii prezint contabilului sef; > Completeaz lunar Registrul Jurnal, verifica si rspunde pentru

corecta completare cu datele sintetice a ntregii activiti a unitii; > ntocmete anexele de plata la deconturile de Deplasri interne si

externe, verifica intocmirea lor si dirijeaz operaiunile ctre plata , tine evidenta pe articole bugetare de cheltuieli privind aceste deplasri; > ntocmete si rspunde pentru evidenta contabila a Veniturilor

Proprii in valuta BCR respectiv , inregistreaza plile conform extraselor de cont, nregistreaz cheltuielile cu deplasrile externe conform documentelor anexe si tine evidenta lor; > ntocmete evidenta sintetica si analitica a Contului Casa (Venituri Proprii), prin verificarea operaiunilor nscrise si nregistrarea in Registrului de Casa ; > Verifica si rspunde pentru corelaiile analitice si sintetice din activitatea de Venituri Proprii ( venituri realizate, debitori, clieni, venituri de realizat); > Rspunde pentru oraganizarea evidentei contabile , precum si

analiza sintetica si analitica a activitii de Venituri Proprii; > Acorda semntura II pe documentele de incasare si plata, in urma

verificrii legalitii si a existentei tuturor documentelor necesare anexate;

13

>

Introduce zilnic si corect datele aferente activiatii in programul

informatic Cofinor si ntocmete anexele de bilan corespunztoare activitii; > Asigura pstrarea in bune condiii a arhivei financiar - contabile

aferenta activitii, pina la predarea ei in arhiva unitii; > Rspunde material si penal pentru orice prejudiciu adus instituiei

din vina sa prin nerespectarea sarcinilor din fisa de post; > ndeplinete la cererea Contabilului Sef si/sau Director General si

alte sarcini legate de activitatea finaciar-contabila. Relaiile cu superiorii ierarhici ( Contabil sef, Director GeneralAdministrativ): > sa efectueze, la cererea conducerii, orice sarcina trasata in limitele legilor economico - financiare, cu eficienta maxima si cu realitate in informaii; > > sa furnizeze imediat superiorilor toate informaiile legate de sa semnaleze in timp util toate problemele legate de activitatea activitatea economica a unitii; instituiei care poate provoca nclcarea legislaiei financiara , precum si orice situaie care pune in pericol integritatea patrimoniului unitii; > > sa participe la orice activitate in cadrul instituiei, la care sa solicite toate informaiile de care are nevoie de la este considerata prezenta sa necesara(sedinte, cursuri, inventarieri); conducerea unitii, inclusiv ajutorul pentru toate problemele pe care le ntmpina in cadrul activitii.
Raspunderi si competente pentru contabilul sef:

> >

Rspunde pentru Organizarea si conducerea evidentei contabile ntocmete Organigrama , Regulamentul de Organizare si 14

sintetice si analitice in cadrul instituiei;

Funcionare a Serviciului Financiar -Contabilitate si Fisele Posturilor pentru toi lucratorii din subordine ; > Verifica lucrrile Serviciului Financiar - Contabilitate si prezint periodic conducerii indicatorii de realizare , respectiv Situaia Soldurilor Conturilor de disponibil; > Analizeaz si coreleaz fiecare activitate pe surse de finanare , analitic si sintetic , astfel incat sa rezulte o evidenta sintetica a unitii in ansamblu-balante analitice si sintetice pe fiecare activitate si sursa de finanare , fise analitice si sintetice pentru fiecare activitate , verifica Bilanul trimestrial si anual, impreuma cu toate anexele sale ; > > Rspunde pentru urmrirea si incadrarea cheltuielilor de investiii in Participa la ntocmirea Bugetului anual de Venituri si Cheltuieli Planul de Investiii si Bugetul de Venituri si Cheltuieli; si la stabilirea planurilor pentru toate activitile instituiei (pe surse de finanare); > > Comunica si urmrete incadrarea in cifrele de plan , Analizeaz mpreuna cu conducerea unitii planurile de venituri si respectarea destinaiei sumelor si distribuia pe articole bugetare ; cheltuieli bugetare si extrabugetare, lund masurile corespunztoare de inbunatatire a activitii economico - financiare , respectiv virri de crerdite intre articolele bugetare ; > Sesizeaz conducerea unitii de eventualele disfunctionalitati in activitatea compartimentelor in legtura cu intocmirea corecta si termenul de predare a documentelor justificative; > > > la masuri pentru aducerea la indeplinire a hotaririlor luate de Este membru in comisia de declasare si casare a bunurilor din Pstreaz procesele verbale si anexele aferente ntocmite de conducere ; patrimoniu, verifica cel puin o data pe luna activitatea casieriei; organele de control, respectiv Curtea de conturi, Departamentul de Audit al MECT ; 15

>

Elaboreaz imreuna cu eful serv.financiar proiectele buget pe

tipuri de activiti prin programul Excel si se supune spre aprobare Biroului Senat. > Dup aprobare introduce datele aferente inclusiv modificrile de buget aprute in cursul execuiei bugetare in programul informatic Cofinor; > > > Asigura pstrarea in bune condiii a arhivei financiar - contabile ndeplinete orice sarcini prevezute prin acte normative Poate delega in scris altor persoane parte din atribuiile sale, aferenta activitii pina la predarea ei in arhiva unitii. pentru conductorii compartimentului financiar - contabil; persoanele delegate avind obligaiile, drepturile si rspunderile contabilului sef, cu privire la atribuiile delegate. Relaiile cu superiorii ierarhici ( Rector, Director General Administrativ): > sa efectueze, la cererea conducerii, orice sarcina trasata in limitele legilor economico - financiare, cu eficienta maxima si cu realitate in informaii; > > sa furnizeze imediat superiorilor toate informaiile legate de sa semnaleze in timp util toate problemele legate de activitatea activitatea economica a unitii; instituiei care poate provoca nclcarea legislaiei financiara , precum si orice situaie care pune in pericol integritatea patrimoniului unitii; > > sa participe la orice activitate in cadrul instituiei, la care este sa solicite toate informaiile de care are nevoie de la conducerea considerata prezenta sa necesara(sedinte, cursuri, inventarieri); unitii, inclusiv ajutorul pentru toate problemele pe care le ntmpina in cadrul activitii. Raspunderi si competente pentru referent:

16

 debiteaz si stinge debitrile prin incasarile aferente desfurrii cursurilor de pregtire profesionala postuniversitara,pe fiecare cursant in parte,pentru care ntocmesc cite o dispoziie de ncasare ctre casierie gruparea cursanilor pe cursurile efectuate si ncasate urmrete analitic veniturile realizate pe fiecare coordonator de curs,care mai apoi va dispune de aceti bani pentru achiziiile ce urmresc buna desfurare a disciplinelor de unde provin prin referate de necesitate Dactilografierea tuturor documentelor ce aparin serviciului Redactarea pe calculator a corespondentei serviciului si a Dactilografierea bilanului contabil trimestrial si anual nregistrarea in registrul de ordine de plata a documentelor de plai; ntocmirea lunara a pontajelor de prezenta la serviciu ; Verificarea condicii de prezenta cu inscrisurile din foile de pontaj, si prezentarea spre verificare la Compartimentul Resurse Umana ; nregistreaz in registrul de evidenta toate documentele nregistreaz in Registrul de control aciunile nregistrate ; asigura pstrarea in bune condiii a arhivei financiar arhiva unitii. contabile pina la predarea ei in intrate si ieite din Serviciul Contabilitate. financiar-contabilitate; situaiilor pentru diferite controale ;

rspunde material si penal pentru orice prejudiciu adus instituie din vina sa ,prin nerespectarea sarcinilor din fisa de post; ndeplinete la cererea contabilului sef sau/si efului de birou

17

financiar orice alte sarcini pe linia serviciului financiar-contabil; Relaiile cu superiorii ierarhici ( Contabil sef, Director GeneralAdministrativ): sa efectueze, la cererea conducerii, orice sarcina trasata in limitele legilor economico - financiare, cu eficienta maxima si cu realitate in informaii; sa furnizeze imediat superiorilor toate informaiile legate de activitatea economica a unitii; sa semnaleze in timp util toate problemele legate de activitatea instituiei care poate provoca nclcarea legislaia financiara precum si orice situaie care pune in pericol integritatea patrimoniului unitii; sa participe la orice activitate in cadrul instituiei, la care este considerata prezenta sa necesara(sedinte, cursuri, inventarieri); sa solicite toate informaiile de care are nevoie de la conducerea unitii, inclusiv ajutorul pentru toate problemele pe care le intimpina in cadrul activitii.
Raspunderi si competente pentru casier principal:

Desfurarea activitii de banca : depuneri numerar, ridicri numerar, efectuare plai, asigurarea permanenta a interfatei cu bncile.

Verificarea si ordonarea statelor de plata lunar, precum si arhivarea lor in perfecta sigurana; nregistrarea in registrul de casa a operaiunilor de plata si de incasare a documentelor pentru toate activitile universitii; ntocmirea zilnica a foii de varsamant pentru depunerea ncasrilor in numerar in banca si pregtirea numerarului; Distribuirea drepturilor de personal in baza statelor de plata, a tichetelor de masa, a burselor studeneti, a transportului pentru

18

studeni; verificarea chitanierelor nainte de utilizare, gestionarea conform legii a formularelor cu regim special, arhivarea corespunztoare a lor. asigura pstrarea in bune condiii a arhivei financiar contabile pina la predarea ei in arhiva unitii. rspunde material si penal pentru orice prejudiciu adus instituie din vina sa ,prin nerespectarea sarcinilor din fisa de post; ndeplinete la cererea contabilului sef orice alte sarcini; Relaiile cu superiorii ierarhici ( Contabil sef, Director General Administrativ): sa efectueze, la cererea conducerii, orice sarcina trasata in limitele legilor economico - financiare, cu eficienta maxima si cu realitate in informaii; -sa furnizeze imediat superiorilor toate informaiile legate de activitatea economica a unitii; sa semnaleze in timp util toate problemele legate de activitatea instituiei care poate provoca nclcarea legislaia financiara precum si orice situaie care pune in pericol integritatea patrimoniului unitii; sa participe la orice activitate in cadrul instituiei, la care este considerata prezenta sa necesara(sedinte, cursuri, inventarieri); sa solicite toate informaiile de care are nevoie de la conducerea unitii, inclusiv ajutorul pentru toate problemele pe care le intimpina in cadrul activitii. Responsabilitati si competente pentru administratorul financiar patrimoniu: > Evidenta sintetica si analitica a activelor fixe, cantitativ-

19

valoric ,conform clasificrii lor, pe gestiuni (intrari-iesiri,transferuri) si verificarea trimestriala a corelaiei cu plile efectuate ; > Evidenta sintetica si analitica a obiectelor de inventar in depozit, pe gestiuni (intrari-iesiri) si corelarea trimestriala a evidentei cu pltite nete realizate; > > > > Evidenta sintetica si analitica a obiectelor de inventar in folosina Inregsitrarea lunara a amortizrii; nregistrarea operaiunilor de casare(intocmire, verificare Organizeaz , supravegheaz si finalizeaz inventarierea (intrri, ieiri, transferuri);

listelor de propuneri casare si apoi casarea faptica); generala conform deciziilor de inventariere generala emise de Serviciul Patrimoniu; > > Verifica listele de inventar, asigura valorificarea lor si Rspunde pentru organizarea evidentei contabile stabilirea diferentelor; sintetice si analitice asupra conturilor cu care lucreaz si anliza acestora ; > > > > Asigura pstrarea in bune condiii a arhivei financiar - contabile predarea ei in arhiva unitii; Rspunde material si penal pentru orice prejudiciu adus ndeplinete la cererea efului de birou si/sau a Contabilului pina la

instituiei din vina sa prin nerespectarea sarcinilor din fisa de post; Sef si alte sarcini pe linia activitii contabile ; Relaiile cu superiorii ierarhici ( Contabil sef, Director General Administrativ): > sa efectueze, la cererea conducerii, orice sarcina trasata in limitele legilor economico - financiare, cu eficienta maxima si cu realitate in informaii;

20

> >

sa furnizeze imediat superiorilor toate informaiile legate de sa semnaleze in timp util toate problemele legate de activitatea

activitatea economica a unitii; instituiei care poate provoca incalcarea legislaiei financiara , precum si orice situaie care pune in pericol integritatea patrimoniului unitii; > > sa participe la orice activitate in cadrul instituiei, la care este sa solicite toate informaiile de care are nevoie de la conducerea considerata prezenta sa necesara(sedinte, cursuri, inventarieri); unitii, inclusiv ajutorul pentru toate problemele pe care le intampina in cadrul activitii. 1.5.Structura de personal n comunitatea academica a Universitatii de Medicina si Farmacie Gr.T.Popa isi desfasoara activitatea aproximativ 10.000 studenti, cadre didactice si personal administrativ. ACADEMIC 4 FACULTATI ACADEMIC SI ADMINISTRATIV - NUMAR TOTAL DE POSTURI IN UMF1795 posturi din care 470 vacante si 1325 ocupate; - 1325 posturi ocupate din care - 908 personal didactic - 48 profesori consultanti - 369 personal administrativ si auxiliar PERSONAL SALARIZAT PROFESORI CONSULTANI - 45 PERSONAL DIDACTIC N ACTIVITATE - 972 PERSONAL AUXILIAR CATEDRE + ADMINISTRATIV - 314 TOTAL = 1331 persoane PERSONAL DIDACTIC N ACTIVITATE PROFESORI = 171 ( 17,59%) CONFERENIARI = 110 ( 11,32%) EFI DE LUCRRI = 132 ( 13,58%) ASISTENI PREPARATORI = 358 ( 36,83%) = 201 ( 20,68%)

21

TOTAL = 972

SALARIZAREA PROFESORILOR

CONSULTANI

reprezint diferena dintre salariul minim al unui profesor cu vechime maxima la 1.01.2004 (16 milioane) i pensie pensia cea mai mic = 6,22 milioane deci diferena primit de la UMF = 9,78 milioane pensia cea mai mare = 17,51 milioane deci diferena de la UMF =0 pensia medie a celor 45 profesori = 11,67 milioane UMF pltete 3,9 miliarde/an (inclusiv cote la stat) Sporurile de vechime, periclitate i doctorat au fost acordate

tuturor categoriilor de cadre didactice Sporurile de stres i stabilitate (fidelitate) au fost acordate numai profesorilor i sunt n cuantum de 26,39 miliarde/an In funcie de aceste sporuri cel mai mare salariu de profesor n UMF este de 66,74 milioane brut (47,74 net) iar cel mai mic 25,6 milioane brut ( 18,03 net) Profesorii universitari, membri ai Academiei Romne sau ai Academiilor de tiine organizate pe domenii tiinifice, nfiinate prin lege, pot rmne n activitate ca titulari pn la vrsta de 70 de ani. Peste aceast vrst pot fi meninui n activitate numai cu acordul Senatului, prin prelungiri anuale. Persoanele meninute n activitate i menin drepturile pe care le au n acel moment, deci pot rmne n structurile de conducere

22

(Senat, Consilii etc), dac au fost alese anterior, dar nu pot dobndi alte funcii. 1.6.Relatii cu exteriorul UMF se subordoneaza obtine direct Ministerului de baza Cercetarii prin si

Educatiei.Universitatea dreptului personal.

finantarea

cadrul

Ministerului, pe baza contractului institutional concretizat in plata De asemenea, UMF mai obtine finantarea, de data aceasta complementara, tot pe baza contractului institutional,concretizata prin burse pentru studenti,subventii pentru camine,dotari si investitii, alte forme de protectii sociale pentru studenti. Prin intermediul trezoreriei UMF realizeaza majoritatea platilor serviciilor.Pentru platile la mijloacele fixe se acorda si copii pentru facturi. Initial se realizeaza o lista de dotari care este apoi vizata de Ministerul Invatamantului.Pentru lucrarile de constructii platile se realizeaza cu OP si ordonantare impreuna cu o lista de investitii avizata de Minister. La BCR si C.E.C se achita prin OP taxele in valuta de la studentii straini.Ordinul de plata este insotit de ordonantarea de plata semnata de conducerea unitatii,pe unitati: compartimentul administratie respective compartimentul contabilitate,in final fiind vizat si de CFP(control financiar preventiv). Prin BRD se achita platile rezultate din programele externe si programele de cercetare(Programul Socrates). O relatie foarte eficienta exista intre UMF si diferiti furnizori.In afara furnizorilor de utilitati (energie electric, gaz, ap, salubritate, telefonie, internet etc) Universitatea are un sistem interesant de a-si procura anumite produse/servicii benefice bunului mers al activitatii universitare, si anume:licitatia electronica.Pe baza

23

referatelor aprobate se realizeaza trimestrial o licitatie la care participa societatile comerciale care detin bunurile cerute de institutie. In decurs a 48 de ore societatile comerciale liciteaza pentru incheierea unui contract in care sunt prevazute produsele/serviciile cerute de UMF. Grafic,relatiile externe ale UMF-ului se prezinta astfel:

MEdC Finantarefonduri OP UMF Iasi Plati,incasari BCR, BRD, C.E.C.

Trezoreria Publica Iasi

Cont deschi s Plati catre BS si BL

contracte Furnizori

La nivel intern Departamentul contabil are legaturi cu diferite compartimente si departamente. Departamentul Contabil Serviciul Administrativ pentru aprovizionare: licitatie electronica Din partea fiecarei discipline se intocmesc referate si se predau Serviciului Administrativ. Pentru aprovizionare Serviciul Administrativ preia referate ce trebuiesc aprobate de conducere.Tot Serviciul Administrativ intocmeste si ordonantarea de plata impreuna cu anexele la contract, apoi le transmite Serviciului Contabilitate.Aici se semneaza anexele.Se transmite spre avizare Controlului Financiar

24

Preventiv,in ultima instanta spre aprobare de catre conducere. Dupa aprobare se face plata prin Trezorerie. Acelasi traseu este realizat de fiecare departament si compartiment in parte. La inceputul anului se intocmeste planul de achizitie realizat de fiecare disciplina in parte si prin intermediul Serviciului Contabilitate se centralizeaza aceste planuri,realizandu-se si un calcul estimativ al cheltuielilor.Trimestrial se realizeaza achizitiile. n cazul in care rectorul lipseste inlocuitorul acestuia are dreptul de a aproba referatele si cererile de la nivelul fiecarui departament in parte.

1.7. Structura i evoluia principalelor venituri/cheltuieli bugetare la UMF n perioada 2004-2006 - tabel comentat cu identificarea factorilor de influen Bugetul Universitii, ca element important al autonomiei sale, are ca surse: alocaia bugetar a statului, venituri din cercetare i alte activiti specifice, taxe, donaii, sponsorizri, dobnzi, subvenii i alte venituri proprii i ncasri conform legii. Stabilirea structurii bugetului Universitii, pe surse i destinaii, este un atribut al Senatului. Alocaiile bugetare de care dispune Universitatea se repartizeaz pe faculti, n funcie de numrul studenilor echivaleni i realizarea indicatorilor calitativi stabilii de ctre MEdC. Veniturile generate de faculti, departamente, catedre sau uniti de cercetare, prin contracte de cercetare vor fi utilizate conform clauzelor contractuale. Alte categorii de venituri obinute prin prestri de servicii sunt folosite (pentru: dezvoltarea bazei materiale proprii, plata personalului, burse, documentare, organizare/participare manifestri tiinifice, editri/procurri de cri) potrivit legii cu

25

acordul responsabilului de aciune i cu avizul rectorului, ca ordonator de credite, cu excepia unei cote pri de 30% ce va fi folosit pentru dezvoltarea general a Universitii. Toate fondurile, indiferent de sursa de finanare, vor fi utilizate conform Regulamentului de activitate financiar administrativ, elaborat potrivit legislaiei n vigoare. Universitatea are buget propriu de venituri si cheltuieli, ntocmit anual, aprobat de Senat si MEdC. Are cont la banc (trezorerie) si cod fiscal. De asemenea, serviciul contabilitate ntocmeste bilanul contabil, ine cont de de execuie bugetar si raport de gestiune proprie. De remarcat c bugetul de venituri si cheltuieli aprobat de senat are structurate cheltuielile si veniturile corect, pe capitole de venituri (bugetare, proprii si din alte surse legale) si pe capitole de cheltuieli (salariale, sociale, dotri, investiii, regie etc).

Buget de venituri si cheltuieli 2006 Nr . cr A DENUMIREA B CHELTUIELI -total 1 A. CHELTUIELI CURENTE 1, TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL 1 Cheltuieli cu salariile in bani Salarii de baza Indemnizaii de delegare Indemn.deleg. interna I ndemn .deleg .externa 1. Contribuii 3 26 01 10 10.01 10.01.01 10.01.13 10.01.13.01 10.01.13.02 10.03 INDICATORILOR Cod C 4761496 5740740 1236896 1753140 436880 404000 375000 29000 5900 26980 448950 443500 405500 38000 8000 37450 2004 2005

116982 125541

Contribuii pentru asigurri sociale de stat ptr.plata aj.de omaj

10.03.01 10.03.02

75300 7490 29600 1632 2960 802500 194940 9700 16140 39800 35000

79750 9250 31400 1985 3156 985342 201152 10500 17452 41200 50000

Contribuii pt. asigurrile sociale de sntate 10.03.03 Fond de risc si accidente 10.03.04 Concedii si indemnizaii 10.03.06 2 TITLUL II. CHELTUIELI MATERIALE SI 20 2, SERVICII servicii Bunuri si 20.01 Furnituri de birou 20.01.01 Posta , telecomunicaii, radio , tv .internet 20.01.08 Materiale si prestri servicii cu caracter 20.01.09 funcional Alte bunuri si servicii pt. intretinere si 20.01.30 2, funcionarecurente Reparaii 20.02 2 Hrana 2, 20.03 Hrana pt animale 2, Medicamente si materiale sanitare 4 Reactivi 20.03.02 20.04

129300 132000

7000 7800 7000 7800 285000 300000 285000 300000 98000 125000 98000 125000 147000 186000 45000 47000 102000 139000 175000 200000 69000 75000 95480 6980 119000 8000

20.04.03 2, Bunuri de natura obiectelor de inventar 20.05 5 Alte obiecte de inventar 20.05.30 2, Deplasri, detari, transferri 6 Deplasri interne Deplasari externe 2 ,10 2, 11 2, 3 Cercetare - dezvoltare Crti, publicaii documentare Alte cheltuieli Protocol si reprezentare si 20.06 20.06.01 20.06.02 20.10 materiale 20.11 20.30 20.30.02 20.30.30 70 71 71.01

Alte cheltuieli cu bunuri si servicii 7 CHELTUIELI DE CAPITAL ( 70= 71+ 72) 7, TITLUL X . ACTIVE NEFINANCIARE Active fixe (inclusiv reparaii capitale)

Maini, echipamente si mijloace de transport 71.01.02 Mobilier, aparatura birotica si alte actve 71.01.03 corporale

88500 111000 352460 3987600 0 352460 3987600 352460 3987600 0 198760 2456000 153700 1531600 0

Trebuie menionat c urmrirea veniturilor si cheltuielilor se face pe capitole iar execuia bugetar este urmrit lunar si centralizat trimestrial, semestrial si anual. Din analiza bugetelor pe ultimii 5 ani am constatat c veniturile proprii s-au ridicat la nivelul 27

celor bugetare, taxele constituind o surs important de venituri.Se respect repartizarea veniturilor proprii pentru bursele studenilor (peste 10%) si pentru investiii (peste 30%). Resursele financiare, asa cum a rezultat din bugetul de venituri si cheltuieli, sunt constituite din alocaii de la bugetul naional si din venituri proprii constituite din taxe de la studeni, cercetare si proiecte de dotare din cadrul programelor naionale si din programe externe de colaborare (pe care nu le-am putut nominaliza). De remarcat c sursele financiare proprii au fost si sunt aproape la nivelul celor bugetare, demn de apreciat. Din bugetul de venituri si cheltuieli rezult c sumele alocate pentru burse provin att de la MEdC ct si din venituri proprii. Sumele alocate din venituri proprii pentru burse reprezint peste 10%, dar mai puin de 20%. Se observ o majorare a cheltuielilor de personal n 2006 fa de anul 2004 i 2005 datorit majorrii salariilor de baz.Explicaia o reprezint creterea numarului de salariai n anul 2006. Creterea datorate statului. Totodat cresc i cheltuielile cu reparaiile curente n cadrul cheltuielilor materiale i servicii n anul 2006 fa de 2004 i 2005 datorit nevoii de renovare a unor cldiri i nu numai.Creterea numarului de studeni ct a cadrelor ddidactice a dus la majorarea cheltuielilor cu bunurile de natura obiectelor de inventar, medicale i materiale sanitare. salariailor determin i creterea contribuiilor

Cap.2.Fundamentarea indicatorilor financiari la UMF

28

2.1.Cadrul juridic utilizat in fundamentarea veniturilor proprii/cheltuielilor bugetare Legea nr. 84/1995 Legea nvmntului, publicat n M.O.nr. 168/31.07.1995, republicat n M.O., nr. 606/10.12.1999 Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactiv, M.O., nr.158/16.07.1997 HotrreaGuvernului nr. 741/2003 privind organizarea i funcionarea Ministerului Educaiei, Cercetrii i Tineretului, M.O. 481/04.07.2003

2.2.Calcule de fundamentare privind cheltuielile materiale si servicii Titlul II- Cheltuielile materiale i servicii n cadrul UMF este mprit pe articole bugetare, care la rndul lor sunt mprite pe alineate, astfel: 20.01 20.01.01 20.01.02 20.01.03 20.01.04 20.01.05 20.01.06 20.01.07 20.01.08 20.01.09 20.01.30 20.02 Bunuri i servicii Furnituri de birou Materiale pentru curatenie Incalzit,iluminat si forta motrica Apa, canal, salubritate Carburanti si lubrefianti Piese de schimb Transport Posta, telefon,telex, radio, televizor,fax Materiale si prestari de servicii cu ,caracter functional Alte bunuri si servicii pentru intretinere si functionare REPARATII CURENTE 29

20.03 20.03.01 20.03.02 20.04. 20.04.01. 20.04.02 20.04.03 20.05 20.05.01 20.05.02 20.05.30 20.06 20.06.01 20.06.02 20.09 20.10 20.11 20.12 20.13 20.14 20.30 20.30.01 20.30.02 20.30.03 20.30.04 20.30.30

HRANA Hrana pentru oameni Hrana pentru animale Medicamente si materiale sanitare Medicamente Medicamente sanitare Reactivi Dezinfectanti Bunuri de natura obiectelor de inventar Uniforme si echipament Lenjerie si accesorii de pat Alte obiecte de inventar Deplasari,detasari,transferuri Deplasari interne Deplasari externe Materiale de laborator Cercetare-dezvoltare Carti,publicatii si materiale documentare Consultanta si expertiza Pregatire profesionala Protectia muncii Alte cheltuieli Reclama si publicitate Protocol si reprezentare Prima de asigurare non viata Chirii Alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale

Pentru a putea obtine finantare , fie de la bugetul de stat, local (pentru investitii , reparatii curente), UMF va intocmi planurile de aprovizionare pentru fiecare bun si serviciu necesar desfurrii activitii. Departamentul Financiar Contabil intocmeste cate un plan

30

de aprovizionare detaliat la nivelul intregului an bugetar si defalcat pe trimestre pentru fiecare bun si serviciu. Pentru anumite bunuri sau servicii , UMF incheie contracte de prestari servicii cu diversi furnizori (apa, canal, salubritate, internet, incalzire, reparatii curente, hrana, medicamente). Aceste contracte se incheie in urma unor licitatii (electonice) , organizate anual la nivelul instituiei.La licitatie pot participa toti agentii economici , interesati ,functie de natura bunurilor si/ sau a serviciilor presate(internet , carburanti, medicamente). Fundamentarea cheltuielilor materiale se face pe baza calculelor proprii i a actelor normative specifice fiecrui domeniu de activitate. Se analizeaz necesitatea, oportunitatea i eficacitatea fiecrei cheltuieli, asigurndu-se condiii normale de funcionare a universitaii. n vederea fundamentarii cheltuielilor materiale se are n vedere i nivelul preurilor i tarifelor pentru servicii, creterea prognozat pentru acestea, precum i inflaia. n acelai timp se ine cont i de consumurile specifice de energie termic i electric, ap, materiale de curenie care s-au fcut n anul precedent. Se mai are n vedere i numrul de studeni nscrii la universitate, numrul laboratoarelor, numarul de amfiteatre, sali de lucrari practice, suprafaa total de curenie n metri ptrai etc. Cheltuielile achiziionarea de: materiale i de prestri plane, servicii, cu caracter materiale pentru funcional, specifice universitaii se refer la cele efectuale pentru platforme, cret; laboratoare; diplome, cataloage, carnete de elev; imprimate specifice activitii de nvmnt i de cercetare tiinific; materiale pentru prelucrare n atelierele colare i n laboratoare (materiale feroase, lemnoase, chimice, reactivi, sticlrie combustibil); animale pentru experien; materiale necesare pentru ntreinerea i funcionarea mijloacelor de transport specifice activitii de nvmnt(carburani, lubrifiani, anvelope pentru autovehicule, piese de schimb). 31 comercializate sau

Bazele spitalicesti in care se desfasoara activitatea clinica sunt Spitalele Clinice din Iasi Pentru o buna desfasurare a procesului de invatamant, aceste spatii au fost utilate modern in functie de cerinte, folosindu-se mijloace moderne de predare (e.g. video - proiector, scheme pe retroproiector, etc). Determinarea cheltuielilor cu nclzit, iluminat i for motric se realizeaz separat pentru nclzit i separat pentru iluminat i for motric. Pentru fundamentarea cheltuielilor cu nclzitul se pleac de la volumul total al ncperilor de nclzit (V), consumul specific pe metru cub realizat pentru asigurarea unor condiii optime de temperatur (Cs), preul sau tariful pe unitatea de msur a combustibilului sau energiei (p), numrul mediu de ore pe zi ct se asigur nclzirea (Nmediu) i numrul de zile n care se asigur nclzirea (Nzile), dup formula: Cheltuieli cu nclzitul = V* Cs* Nmediu *Nzile =

345.433 lei

Punctul de plecare pentru fundamentarea cheltuielilor cu iluminatul i fora motric l constituie puterea medie instalat (pmi), numrul mediu de ore pe zi de funcionare (Nmediu), numrul mediu de zile de funcionare (Nzile), tariful unui Kw or (p). Formula de calcul este: Cheltuieli cu iluminatul i fora motric = pmi* p* Nmediu *Nzile = 150.000lei Ti = Nr. ore iluminat * Nr. corpuri de ilum.* consum energ. electr./corp * tarif/kw, unde: Ti = totalitatea fondurilor bneti necesare plii energiei electrice

32

Totalitatea fondurilor bneti necesare plii furnizorilor de ap potabil, achitarea taxelor de canalizare - epurare a apei reziduale i de colectare a gunoiului menajer se calculeaz conform formulei: T acs = nr. m3 ap potabil * tarif/m3 ap potabil + nr. m3 ap rezidual * tarif/m3 ap.rezidual +tone gunoi colectat * tarif/ton gunoi colectat= 66.644lei unde:Tacs = totalitatea fondurilor bneti necesare plii furnizorilor de utiliti reprezentnd furnizarea apei reci menajere, colectarea apei reziduale i a gunoiului menajer. Cheltuielile privind Tfb = de birou; pfb= preul unitar al rechizitelor de birou achiziionate; qfb = numrul rechizitelor de birou achiziionate. k = indice de inflaie Cheltuielile privind materialele pentru curenie se calculeaz conform formulei: Tmc = Tmc p q = totalitatea furniturile (rechizitele) de birou se

calculeaz conform formulei:

fb

q fb (1 + k ) = 76.317lei , unde:

Tfb = totalitatea fondurilor bneti necesare achiziionrii rechizitelor

mc

q mc (1 + k ) = 11.270 lei, unde:

fondurilor

bneti

necesare

achiziionrii

de

materiale pentru curenie;

mc mc

= preul unitar al materialelor pentru curenie achiziionate; = numrul de uniti fizice (kg, buc) de materiale pentru curenie

achiziionate. Totalitatea fondurilor bneti necesare plii combustibilului i lubrifianilor afereni mijloacelor de transport din dotare (autoturisme), precum i a combustibilului aferent autoturismelor angajailor care

33

utilizeaz autoturismul personal n interes de serviciu, n limita normei de consum se calculeaz conform formulei: Tcl = nr.total l consumai pe categorii de comb * tarif/l pe categorii de comb + nr. cutii lubrifiani * tarif/cutie= 31.726 lei unde: Tcl = totalitatea cheltuielilor cu alimentarea cu combustibili i lubrifiani

Tptrtvi = totalitatea fondurilor bneti pentru achitarea cheltuielilor privind corespondena prin pot, utilizarea posturilor telefonice i a altor forme de telecomunicaii (fax), folosirea aparatelor radio i tv, precum i a Internetului. Tptrtvi = Tp + Tt + Tr + Ttv + TI= 55.514 lei Tp- totalitatea fondurilor bneti pentru achitarea cheltuielilor privind corespondena prin pot: Tp= nr. kg. coresponden * tarif/kg Tt-totalitatea fondurilor bneti pentru achitarea cheltuielilor privind utilizarea posturilor telefonice Tt=Nr.post telefonic*tarif/abonament+Nr.minute adiionale*tarif/minut adiional Tr-totalitatea fondurilor bneti pentru achitarea cheltuielilor privind utilizarea aparatelor radio Tr = Nr. aparate radio * tarif abonament lunar* nr. luni utilizare/12

34

Ttv-totalitatea fondurilor bneti pentru achitarea cheltuielilor privind utilizarea aparatelor tv Ttv = Nr. aparate tv * tarif abonament lunar* nr. luni utilizare/12 TI = totalitatea fondurilor bneti pentru achitarea cheltuielilor privind utilizarea Internetului. TI = Nr. staii conectate la Internet * tarif abonament lunar* nr. luni utilizare/12 Cheltuielile cu bunurile i serviciile se fundamenteaz pe fiecare alineat n parte, prin raportarea la anul anterior. Cheltuielile sunt actualizate cu indicele de inflaie, iar n ceea ce privete indicatorii fizici, acetia sunt aceiai din anul de baz. Cheltuielile totale se obtin prin aplicarea urmatoarei formele : Cht = (Cht-1*It) + Cht-1; Unde Cht cheltuieli totale ; Cht-1 cheltuieli totale ale anului precedent; It indicele inflatiei;

35

Fluxul informaional privind angajarea i efectuarea cheltuielilor materiale n cadrul UMF

Compartimente din cadrul UMF

Serviciul Administrativ

Serviciul Financiar-Contabil

Trezorerie

Furnizori

Senat

Trezorerie (conturi furnizori)

Pentru a putea obine finanare universitatea va intocmi planurile de aprovizionare pentru fiecare bun i serviciu menionat mai sus.La rndul lor planurile de aprovizionare se intocmesc pe baza referatelor pe care compartimentele universitii le depun pentru centralizarea datelor la Departamentul Financiar Contabil.Acesta , intocmete astfel pe baza referatelor primite cate un plan de aprovizionare detaliat la nivelul ntregului an bugetar Senat pentru aprobare. Pentru anumite bunuri sau servicii , UMF ncheie contracte de prestri servicii,cu ajutorul Serviciului Administrativ, cu diversi furnizori (apa, canal, salubritate, internet, ncalzire, reparaii curente, hrana, i defalcat pe trimestre pentru fiecare bun i serviciu.Documentaia va merge la

36

medicamente) etc.).Aceste contracte se ncheie n urma unor licitaii (electonice) , organizate anual la nivelul universitaii.La licitatie pot participa toi agenii economici, interesai,funcie de natura bunurilor i/ sau a serviciilor comercializate sau presate (internet , carburani, medicamente). Serviciul Administrativ prin Trezorerie va achita contravaloarea contractelor,aceasta virnd sumele aferente n conturile furnizorilor.

Cheltuieli de personal

37

Cheltuielile de personal cuprind toate cheltuielile efectuate cu drepturile salariale ale personalului ncadrat n sistemul de nvmnt(salarii de baz, salarii de merit, gradaii de merit, sporuri, indemnizaii de conducere, premii, drepturi salariale provenite din cumul sau plata cu ora, alte drepturi acordate salariailor), cheltuieli cu deplasri, detari i transferri de personal, precum i contribuii la asigurrile sociale, la constituirea fondului de omaj, la asigurrile sociale de sntate. Fundamentarea cheltuielilor de personal se realizeaz pe baza statului de funcii ntocmit de secretarul ef al colii, aprobat de centrul de execuie bugetar i de inspectoratul colar, lundu-se n considerare salariile de baz aferente lunii decembrie i de indexrile stabilite de ctre Ministerul Finanelor Publice pentru anul urmtor. Pentru fundamentarea celorlalte elemente se iau n calcul la stabilirea fondului de salarii (contribuii la asigurrile sociale de stat, la fondul de omaj, la asigurrile sociale de sntate) se au n vedere prevederile legale privind modul de calcul ale acestora i cotele aferente pentru fiecare element n parte. Necesarul de fonduri pentru cheltuielile de personal este determinat de urmtoarele elemente: - numarul de studen pe fiecare form de nvmnt; - numrul de personal didactic i didactic auxiliar determinat de planurile de nvmnt; - numrul de ore de predare/student; - salariul mediu al personalului nedidactic; - numrul de studeni/ cadru didactic, didactic auxiliar i didactic administrativ; - prevederile legale privind normarea, ncadrarea i salarizarea personalului didactic, didactic auxiliar i nedidactic.

38

Titlul I-Cheltuielile de personal n cadrul UMF este mprit pe articole bugetare, care la rndul lor sunt mprite pe aliniate, astfel:

10.01 10.01.01 10.01.02 10.01.03 10.01.04 10.01.05 10.01.06 10.01.07 10.01.08 10.01.09 10.01.10 10.01.11 10.01.12 10.01.13 10.01.14 10.01.15 10.01.16 10.01.30 10.02 10.02.01

CHELTUIELI CU SALARIILE IN BANI Salarii de baza Salarii de merit Indemnizatii de conducere Spor de vechime Sporuri pentru conditii de munca Alte sporuri Ore suplimentare Fond de premii Prima de vacanta Fond pentru posturi ocupate prin cumul Fond aferent platii cu ora Indemnizatii platite unor persoane din afara unitatii Indemnizatii de delegare Indemnizatii de detasare Alocatii pentru transportul la si de la locul de munca Alocatii pentru locuinte Alte drepturi salariale in bani CHELTUIELI CU SALARIILE IN NATURA Tichete de masa

39

10.03 10.03.01 10.03.02 10.03.03 10.03.04 10.03.05 10.03.06 10.03.07

CONTRIBUTII Contributii pentru asigurari sociale de stat Contributii pentru asigurari de somaj Contributii pentru asigurarile sociale de sanatate Contributii pentru accidente si boli profesionale Prime de asigurare viata platite de angajator pentru angajati Contributii pentru concedii si indemnizatii Contributii la fondul de garantare a creantelor salariale

PERSONAL SALARIZAT PROFESORI CONSULTANI - 45 PERSONAL DIDACTIC N ACTIVITATE - 972 PERSONAL AUXILIAR CATEDRE + ADMINISTRATIV- 314 TOTAL = 1331 persoane

PERSONAL DIDACTIC N ACTIVITATE PROFESORI = 171 ( 17,59%)

CONFERENIARI = 110 ( 11,32%) EFI DE LUCRRI = 132 ( 13,58%)

40

ASISTENI PREPARATORI

= 358 ( 36,83%) = 201 ( 20,68%) TOTAL = 972

Condiiile de salarizare a personalului didactic Salarizarea personalului didactic se stabilete n raport cu: a) funcia didactic; b) titlul tiinific; c) norma didactic; d) calitatea activitii didactico-tiinifice stabilite pe baza procedurii de evaluare anual; e) vechimea recunoscut n nvmnt; f) condiiile specifice n care si desfoar activitatea

Salarizarea personalului de cercetare din UMF se stabileste n raport cu: funcia de cercetare; titlul stiinific; calitatea activitii de cercetare, stabilit pe baza procedurii de evaluare anual; vechimea recunoscut n cercetare; contribuia adus n procesul de nvmnt; aportul financiar si material rezultat din activitatea proprie; condiiile specifice n care si desfsoar activitatea. Sporul de salariu se atribuie personalului didactic i de cercetare care desfsoar activiti n condiii de risc, potrivit legii si

41

contractului colectiv de munc, fr a depsi 30% din salariul de baz i care face parte din acesta. Drepturile si obligaiile referitoare la protecia muncii, care revin personalului didactic, didactic auxiliar si de cercetare, se stabilesc n cadrul contractelor colective de munc dintre instituiile de nvmnt superior si sindicate sau reprezentanii salariailor din instituie, potrivit legii. Drepturile salariale provenite din cercetare stiinific, proiectare, consultan, expertiz, invenii si inovaii, precum si din cumul sau plata cu ora, se defalc, n vederea impunerii, pe lunile la care se refer, si se impoziteaz distinct pentru fiecare activitate, separat de celelalte venituri. Personalul didactic din UMF beneficiaz de transele de vechime la salarizare, stabilite de lege, si de dou transe suplimentare care se acord la 35 si la peste 40 de ani de activitate n nvmnt. Coeficienii de ierarhizare a salariilor de baz pentru vechimea n nvmnt de pn la 30 de ani sunt cei prevzui de legislaia n vigoare. Pentru fiecare dintre transele suplimentare de vechime se acord o crestere a coeficientului de ierarhizare de 1/20 din coeficientul vechime. Personalul didactic din UMF cu performane deosebite n pregtirea studenilor, n inovare didactic si n cercetare stiinific, precum si cu o vechime de peste 15 ani n nvmnt, poate beneficia de gradaia de merit, acordat prin concurs. Aceast gradaie se acord la 15% din numrul posturilor didactice existente la nivelul UMF, autorizate sau acreditate, si reprezint 20% din salariul de baz al persoanei ndreptite. Gradaia de merit se include n salariul de baz. de ierarhizare corespunztor transei anterioare de

42

Atribuirea gradaiei de merit se face prin concurs, care cuprinde urmtoarele faze: a) candidatul ntocmeste si depune, la conducerea catedrei sau a departamentului, raportul de autoevaluare a activitii desfsurate; b) raportul de autoevaluare se supune dezbaterii catedrei sau departamentului, care formuleaz o apreciere sintetic asupra activitii candidatului; c) conducerea catedrei sau a departamentului nainteaz consiliului facultii raportul de autoevaluare si aprecierea sintetic; acesta analizeaz si transmite senatului universitar lista candidailor recomandai, potrivit numrului de gradaii de merit atribuite de ctre senat facultii respective; d) senatul universitar analizeaz recomandrile consiliilor facultilor si hotrste acordarea gradaiilor de merit; e) rectorul emite decizie de acordare a gradaiei de merit. Gradaia de merit se acord pe o perioad de 3 ani. Personalul didactic care a beneficiat de gradaia de merit poate participa din nou la concurs. Personalul didactic, didactic auxiliar, de cercetare si de proiectare din nvmntul superior poate beneficia de salariu de merit, conform legii. Numrul salariilor de merit se calculeaz la totalul posturilor existente n Universitate, potrivit legislaiei n vigoare. Un cadru didactic nu poate beneficia simultan de gradaie de merit si de salariu de merit. Persoanele alese n funciile de conducere din UMF beneficiaz de indemnizaie lunar de conducere, calculat n procente din salariul de baz al funciei de profesor universitar, cu vechime maxim, dup cum urmeaz: a) 10 - 15% pentru ef de catedr; b) 15 - 20% pentru director de departament; c) 10 - 15% pentru secretarul tiinific al consiliului facultii; 43

d) 15 - 20% pentru prodecan; e) 20 - 30% pentru decan; f) 20 - 25% pentru secretarul stiinific al senatului universitar; g) 25 - 30% pentru prorector; h) 35 - 45% pentru rector. Stabilirea cuantumului indemnizaiilor ntre limitele prevzute mai sus se face n funcie de specificul instituiei de nvmnt superior, de numrul posturilor didactice i de numrul studenilor. Criteriile de difereniere ntre instituiile de nvmnt superior, precum si n interiorul acestora se stabilesc de Ministerul Educaiei si Cercetrii. Personalul didactic poate fi salarizat i prin plata cu ora sau prin cumul. Calculul pentru plata cu ora sau prin cumul se face la norma didactic la nivelul postului, cu respectarea drepturilor de vechime a persoanei n cauz, la care se adaug si sporurile cuvenite. Calculul salariului cuvenit pentru cumul se face pe o durat de 10 luni din anul universitar. Cadrul didactic care efectueaz ore din normele vacante trebuie s ndeplineasc condiiile minimale cerute de prezentul statut pentru activitatea respectiv. Condiiile pentru suplinire colegial se stabilesc n Carta universitar. Sarcinile personalului didactic auxiliar sunt stabilite n fisa individual a postului, aprobat, dup caz, de decan, de directorul departamentului sau de seful catedrei, si este anex la contractul individual de munc. Criteriile de salarizare a personalului didactic auxiliar sunt stabilite de Ministerul Educaiei si Cercetrii, cu consultarea sindicatelor recunoscute pe plan naional. Senatele universitare pot stabili salarii difereniate, cu o crestere de pn la 30% din salariul de 44

baz prevzut pentru funcia respectiv, n funcie de specificul activitii desfsurate si de calitatea acesteia, cu respectarea contractului colectiv de munc la nivel de instituie.

SALARIZAREA PROFESORILOR CONSULTANI reprezint diferena dintre salariul minim al unui profesor cu vechime maxima la 1.01.2004 (16 milioane) i pensie pensia cea mai mic = 6,22 milioane deci diferena primit de la UMF = 9,78 milioane pensia cea mai mare = 17,51 milioane deci diferena de la UMF =0 pensia medie a celor 45 profesori = 11,67 milioane UMF pltete 3,9 miliarde/an (inclusiv cote la stat) nu exist criterii

MOD DE CALCUL SALARIU Salariu brut = salariu de baz + ndemnizaie de conducere + salariu/gradaie de merit + sporuri: stres (gradaia n funcie de vechimea n nvmnt x 3), stabilitate (15%), vechime, periclitate, doctorat (15%) Salariu net = salariu brut din care se scad: 1% omaj; 6,5% CAS; 9,5% pensii; 16% impozit UMF pltete cote la stat = 30,5 % din salariu brut (19,75% pensii + 0,75%certificate medicale, 7% sntate, 2,5% omaj, 0,5% risc accidente i boli) Sporurile de vechime, periclitate i doctorat au fost acordate tuturor categoriilor de cadre didactice 45

sporurile de stres i stabilitate (fidelitate) au fost acordate numai profesorilor i sunt n cuantum de 26,39 miliarde/an n funcie de aceste sporuri cel mai mare salariu de profesor n UMF este de 66,74 milioane brut (47,74 net) iar cel mai mic 25,6 milioane brut ( 18,03 net)

EXEMPLU DE CALCUL PENTRU SALARII Vom avea n vedere exemplul unui profesor de limba romn care, potrivit statului, desfoar o activitate de predare de 25 de ore pe sptmn pentru coal. Norma sa didactic de predare, conform actelor normative privitoare la normarea personalului didactic, este de 18 ore pe sptmn. Astfel, activitatea prestat de acest profesor este mprit astfel: 25 de ore pentru UMF, dintre care: 18 ore titular : 18/18= 1,00 norm; 7 ore suplimentare( plata cu ora) : 7/18= 0,38 norm. Determinarea salariului de ncadrare (S) Formula utilizat n determinarea salariului de ncadrare este urmtoarea: Salariu de ncadrare = Coeficient de ierarhizare (k) * Valoarea coeficientului

46

Avndu-se n vedere c profesorul are o vechime n munc de 32 de ani, salariul de ncadrare se determin astfel: Salariu de ncadrare = 5,478 * 365.09 =2000 lei

Salariul de ncadrare realizat(SR) Salariul de ncadrare realizat reprezint salariul de ncadrare aferent orelor prevzute a fi lucrate n cadrul normei de baz. Salariu de ncadrare realizat = 2000 * 18/18 Salariu de = ncadrare Numr ore lucrate/ * norm

= 2000 lei Spor de stabilitate ( S STB) S STB = SR * 15% = 2000 * 15% = 300 lei Gradaia de merit(GM) GM = SR * 20% = 2000 * 20% = 400 lei Salariul de baz ( SB) SB = SR + S STB + GM = 2000 + 300 + 400 = 2700 lei Spor de vechime ( SV) SV = SB * 25% = 2700 * 25%

47

= 675 lei Sume aferente plii Ora ora * 7/18 = 2000(1+0.15+0.21) *7*7/18 = 7235.2lei Total drepturi salariale ( TDS) TDS = SB + SV +S STB + PO = 2700 +675 + 300 +7235.2 = 10910.2 lei cu ora( PO) Plata cu numr ore = S( 1 + S STB +S SN) * plata cu

2.3.Fluxul informaional privind angajarea i efectuarea cheltuielilor salariale n cadrul UMF

MEdC cont Trezorerie

48

Foi de calcul(pontaje,ore de lucru,garzi,etc.) Stat de plata

BCR OP Compartiment financiarcontabil

ntocmirea documentelor pentru Trezorerie

Personal

Cadre didactice

Ministerul Educatiei i cercetri pe baza planificrii cheltuielilor salariale i centralizrii lor de ctre compartimentul financiar-contabil trimite sumele necesare cheltuielilor de personal prin intermediul Trezoreriei care la rndul ei defalc sumele pe conturi n bncile cu care opereaz Universitatea de Medicin i Farmacie. n funcie de orele lucrate,fiele de pontaj, foilor de lucru, compartimentul financiar contabil prin ordine de plata in conturile curente ale personalului distribuie sumele destinate remunerrii lor.

Fundamentarea veniturilor n cadrul UMF

Veniturile proprii ale instituiilor publice sunt cele obinute potrivit legislaiei din prestri servicii, valorificri ale unor bunuri ca

49

urmare a unor aciuni de producie sau microproducie desfurate n instituie sau din valorificri ale unor aciuni de cercetare pentru care exist suport legal. Pentru instituiile publice clasificaia indicatorilor financiari publici prevede la venituri un capitol intitulat Veniturile instituiilor publice, care este detaliat pe domenii de activitate (corespunztor capitolului de cheltuieli ministere i instituii centrale ca titulari); acestea au o desfurare pe capitole distincte pe respectivele domenii de activitate. La instituiile publice, n ceea ce privete activitile i aciunile proprii, se regsesc n structura bugetului de venituri i cheltuieli categorii de venituri cu ncadrare n subcapitolele prevzute n clasificaie. Veniturile instituiilor au o structur care decurge din obiectul de activitate i exprim, potrivit cu actele normative, posibilitatea de mobilizare a unor sume de bani. La baza fundamentrii veniturilor proprii ale instituiilor de nvmnt stau o serie de acte normative: Legea nr.354/2004 pentru modificarea si completarea Legii invatamantului nr 84/1995 cu privire la finantarea invatamantului de stat. Legea 500/2002 privind finanele publice. Universitatea de Medicin i Farmacie este o instituie public finanat att de la bugetul de stat, ct i din surse proprii. UMF realizeaz venituri proprii din chiriile aferente spaiilor nchiriate n cadrul caminelor a centrelor comerciale, din sponsorizri i donaii, din taxe pentru susinerea unor examene(refaceri,absene,laboratoare),taxe pentru bibliotec,taxe de masterat i doctorat i totodat i din taxele n regim cmin. La baza fundamentrii prii de venituri a bugetului de venituri i cheltuieli a Universitii stau urmtoarele:

50

baza legal a veniturilor ce presupune c veniturile nu se nscriu n bugetul de venituri i cheltuieli i nu se ncaseaz dect dac sunt reglementate printr-un act normativ.

execuia preliminat pentru anul de baz care reprezint execuia cert pe o anumit perioad de timp, plus execuia probabil pn la sfritul anului, corectat cu eventualele influene.

analiza

studierea

comparativ

veniturilor.

Structura

veniturilor prezint ntruct fondurile bugetare se acord n completarea veniturilor proprii. evoluia volumului veniturilor n funcie de factorii productori de venituri. Se fac calcule analitice pentru fiecare surs de venit sau se utilizeaz o serie de indicatori ce privesc veniturile medii realizate sau preliminate, corectai cu influene ce vor apare n anul de plan. Fundamentarea veniturilor din chirii Universitatea are nchiriate n cadrul caminelor,spaii comerciale pentru societi comerciale. Activitatea desfaurat este comer cu produse alimentare, produse de panificaie i buturi rcoritoare. Veniturile obinute din chirii se determin astfel : Vd =Suprafa* Tarif/m2 ; La un spaiu de 50m2 , pentru care n urma unei licitatii se plateste un tarif de 30 euro/m2 chiria va fi de 50*30=1500 euro/ lun Valoarea total a veniturilor se determina pe baza formulei : Vt = (Vt-1*It) + Vt-1; Unde Vt venitul total ; Vt-1 venitul total al anului precedent; It indicele inflatiei;

51

Fundamentarea veniturilor din regiile studenilor Veniturile din regiile studenilor provin din contribuia studenilor care beneficiaz de servicii de cazare n cminele universitii, fiind destinate acoperirii cheltuielilor pentru curenie n incinta cminului i a cantinei. Acestea se fundamenteaz n funcie de urmtorii indicatori: numr mediu de studeni cazai n anul de plan; cuantum contribuie regie (lei/zi); numr de zile.

Formula de fundamentare este urmtoarea: Venituri din regii = Nr. mediu studeni cazai X Contribuia zilnic X Nr. zile/an Valoarea contribuiei zilnice este de 0.7RON/zi, din care 0.35 RON/zi sunt destinai cureniei n cantin, iar 0.35 RON/zi sunt destinai cureniei n cmin. Exempu de calcul: Pentru un numr de studeni preconizat pentru anul de plan de 90 i un numr de 9 luni pe an de contribuie, suma obinut din regiile studenilor va fi: Regiile studenilor = 90 X 0.7RON X 9 X 30 = 17010 RON Fundamentarea veniturilor din sponsorizri Veniturile din donaii i sponsorizri sunt ncasate pe baza unui contract de sponsorizare ncheiat conform prevederilor Legii nr.32/1994 privind sponsorizarea. Donaiile i sponsorizrile pot fi n bani i/sau bunuri materiale, cu scop bine determinat sau la dispoziia ordonatorului de credite. Destinaia specificat n contractul de sponsorizare nu poate fi modificat. n categoria veniturilor din sponsorizri se ncadreaz sumele care se aloc pe baz de contract ncheiat, 52 de regul de persoane

juridice n scopul finanrii unei anumite aciuni cum ar fi: dotarea laboratoarelor,completarea veniturilor unitii n vederea asigurrii unei mai bune funcionri. Includerea n bugetul de venituri i cheltuieli a veniturilor provenind din sponsorizri se face pe baza sumelor provenind din sponsorizri aferente anului precedent, eventual corectate cu anumite influene: coeficieni de cretere a preurilor sau pe baza contractelor de sponsorizare ncheiate pentru anul urmtor.

Fundamentarea veniturilor din diverse taxe Taxele percepute de UMF sunt sintetizate n tabelele urmtoare:

TAXE PERCEPUTE de UMF conform art. 58 din Legea nvmntului pentru anul universitar 2007-2008

Nr.crt. Taxa lei

DENUMIREA TAXEI

A. STUDENI Tax de colarizare - pentru studenii din categoria cu tax" Domenii anul I anul II-VI - Moae anul I

4000 (n 4 rate) 4000 (n 4 rate) 3000 (n 4 rate)

53

anul II-IV - Asisten medical anul I anul II-III - Medicin dentar anul I anul II-VI - Farmacie anul I anul II-V Domenii reglementate general n cadrul dentar - TehnicUE anul I anul II-III - Asisten dentar anul I anul II-III - Asistent de farmacie > anul I anul II-III

4000 (n 4 rate) 3000 (n 4 rate) 4000 (n 4 rate) 4000 (n 4 rate) 4000 (n 4 rate) 4000 (n 4 rate) 4000 (n 4 rate) 2000 (n 4 rate) 2000 (n 4 rate) 1500 (n 4 rate) 1500 (n 4 rate) 1500 (n 4 rate) 1500 (n 4 rate)

3 4

Tax de colarizare pentru obinerea celei de a 2000 Euro/ an (n 4 rate) doua specializri 4000 (n 4 rate) pentru toate specializrile pentru obinerea specializrii Chirurgie bucomaxilo-facial Penalizri pentru neplata taxelor de colarizare la 0,3 % / zi ntrziere datele fixate Taxe pentru credite transferabile n anul urmtor 20 / credit (cele 20 de credite rmase) pentru toi anii de studii i pentru toate specializrile Tax pentru a ni-a i a IV-a prezentare fizic la 60 examen a studenilor cu i far tax Tax pentru prezentare la examenul de mrire de 60 not de nmatriculare - renmatriculare studeni Tax 100 exmatriculai Tax pentru recuperarea lucrrilor practice provenite 10/or din absene nemotivate Tax de transfer de la UMF la alte universiti 400 200

5 6 7 8 9

10 Tax de transfer de la alte universiti la UMF

54

11 Tax de transfer de la o specializare la alta n cadrul 12 UMF Iasi unui Eliberarea nou carnet de student (n caz 13 de pierdere) Eliberare adeverin de student netipizat (studeni romni i strini) 14 Eliberarea situaiei colare (adeverin cu note sau practic) pentru studenii romni i strini bursieri ai 15 statului romn Eliberarea situaiei colare pentru studeni strini (CPV i CPNV) 16 Eliberarea situaiei colare n limba englez 17 Tax examen de licen / absolvire 18 Repetarea examenului de licen / absolvire 19 Eliberare adeverin pentru ambasad 20 Examene de diferen (n caz de transfer)

100 2

20 10/an de studiu 100 200 150 150 20 20 / examen

B. ABSOLVENI 21 ntocmirea i eliberarea actelor de studii n regim de urgen (Diplom de licen sau absolvire i Supliment la Diplom): - n luna noiembrie 2007 - n luna decembrie 2007 Copie extras din planul de nvmnt Eliberarea Programei analitice - n limba romn - n limba englez Adeverine pentru absolveni privind atestarea unor date din arhiva universitii - n limba romn - n limba englez

22 23

300

24

55

25 26 27 28

Eliberare duplicate acte de studii (diplom de licen sau absolvire, foaia matricol) Eliberare acte justificative pentru absolveni aflai n ar Eliberare acte justificative pentru absolveni aflai n strintate Tax pstrare a actelor de studiu (dup 1 an de la absolvire)

100 80 400 15 /lun

C. TAXE DOCTORAT 29 30 31 Pentru anii I i TII de doctorat - iar frecven Pentru anii IV-VI de doctorat Examene i referate - candidaii din UMF Iai - candidaii din afara UMF Iai Susinerea tezei de doctorat - candidaii din UMF Iai - candidaii din afara UMF Iai 4000 80 examen/refera t 200 examen/refera t

32

33

Nesusinerea tezei de doctorat la termen (dup 3 400 / fiecare lun de luni) ntrziere pn la mplinirea unui an Eliberare adeverin doctorat 20

34

D.TAXE POSTURI DIDACTICE I GRADE DIDACTICE 35 Tax pentru obinerea certificatului de competen lingvistic pentru ocuparea posturilor didactice: - candidaii din UMF Iai - candidaii din afara UMF Iai 36 Tax nscriere la concurs pentru ocuparea posturilor didactice, anul 2008: preparator asistent universitar ef lucrri confereniar profesor

56

37 nscriere examen de definitivat 38 nscriere examen de grad didactic II 39 Colocviu i susinerea lucrrilor pentru grad didactic I

F. MEDICI REZIDENI 40 Eliberare adeverin pentru medici rezideni aflai la studii pe cont propriu valutar sau n lei. 20 G. ALTE TAXE 41 Eliberare adeverin pentru fotii salariai de atestare a unor date din arhiva universitii 42 Eliberare adeverin de participare la cursuri postuniversitare 43 Eliberare adeverin dup cartea de munc, pentru cadre didactice n diferite scopuri 44 Tax obinere ISBN 20 20 150 40

Universitatea nu are formulat o metodologie de calcul a valorilor taxelor scolare, pe programe de studiu, n funcie de costurile medii de scolarizare. Nu exist o corelaie cu finanarea de la buget pentru acelasi tip de programe. Valorile taxelor se propun de ctre faculti si se aprob de ctre Senatul universitii. Taxele sunt incluse automat la capitolul Venituri proprii, execuia bugetar si bugetul se fac pe capitolele venituri si cheltuieli, n consecin nu se identific exact modul de utilizare a taxelor din venituri.

Fluxul informaional al veniturilor n cadrul UMF

57

Studeni,persoane juridicesponsorizari,donaii Taxe diverse,taxe din regie camin,pentru bibliotec,inchirieri spatii Trezorerie

Pentru persoane juridice

Pentru studeni

Casierie Cont banca BCR,BRD Compartiment financiar-contabil

Destinii diverse(ex: cheltuieli de ntreinere)

Taxele colectate de la studeni i de la persoanele juridice ce ntreprind sponsorizri sau donaii sunt colectate prin intermediul caseriei proprii ale Universitii sau contului deschis n banc- sume ce sunt apoi extrase de catre personalul compartimentului financiarcontabil. Destinatia veniturilor consta in acoperirea unor cheltuieli de intretinere sau de funcionare a Universitii.

58

Cap. 3.Finanarea cheltuielilor bugetare

Finanarea de la buget reprezint alocarea de mijloace bneti din bugetele la dispoziia instituiilor publice, cu titlu definitiv i destinaii precise, n concordan cu anticipaiile din bugetul de

59

venituri i cheltuieli al fiecrei instituii publice dup aprobare, cuprinznd cheltuielile ce urmeaz s fie suportate din bugetul de stat, din bugetul local sau din veniturile proprii. Actele normative care stau la baza finanrii instituiilor din nvmntul preuniversitar sunt: 1. Legea nr.32/1994 privind sponsorizarea, modificat prin O.G.nr.36/1998, aprobat prin Legea nr.204/2001; 2. Legea nvmntului nr.84/1995, modificat i completat ulterior; 3. Ordonana Guvernului nr.32/2001 privind finanarea nvmntului preuniversitar; 4. Legea 189/1998 privind finanele publice locale; 5. Legea nr.500/2002 privind finanele publice; 6. Legea nr.734/2001 a bugetului de stat; 7. Ordonanaa Guvernului nr. 538/2001.

3.1. SURSE DE FINANARE ALE UMF n vederea obinerii finanrii universitile trebuie s in cont de urmtoarele prioriti: a. rezolvarea situaiilor critice determinate de retrocedarea imobilelor de nvmnt; b. deficitul evident de spaii de cazare i de imobile de nvmnt. n cadrul acestei prioriti trebuie inut cont de urmtoarele criterii: numrul de studeni n raport cu capacitatea de cazare/spaii de nvmnt; strategia universitii; evoluiile de pe piaa muncii. Toate deciziile care privesc aceste proiecte vor fi discutate n cadrul Comitetului de Monitorizare, din care fac parte reprezentani ai MEdC, ai federaiilor sindicale din nvmntul superior i ale studenilor i reprezentani ai Ministerului Finanelor Publice. 60

Finanarea Universitii de Medicin i Farmacie se realizeaz din trei surse de finanare, i anume: 1. Finanare din venituri proprii 2. Finanare de baz 3. Finanare complementar Finanarea de baz asigur desfurarea n condiii normale a procesului de nvmnt la nivel universitar conform standardelor naionale. Finanarea de baz se asigur din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Finanarea de baz cuprinde urmtoarele categorii: Baza cheltuieli de personal; cheltuieli materiale i servicii; cheltuieli cu perfecionarea profesional, cu excepia de calcul a fondurilor alocate Universitii pentru

cheltuielilor care se suport din bugetul de stat. finanarea de baz, o constituie costul standard pe student. Costul standard pe student se determin pentru fiecare nivel de nvmnt, filier, profil, specializare/domeniu, n funcie de numrul de posturi/catedre legal constituite, de limba de predare, de ali indicatori specifici activitii de nvmnt, de calitatea procesului de educatie i formare profesional, de managementul instituional, de specificul instruirii i de mediul urban/rural. Determinarea costului standard pe student se face pe baza indicatorilor menionai mai sus, conform normelor metodologice elaborate de ctre Ministerul Educaiei i Cercetrii i aprobate prin hotrre a Guvernului. Nivelul costului standard pe student se aprob de ctre Ministerul Educaiei i Cercetrii, cu consultarea partenerilor

61

sociali i a structurilor asociative ale autoritilor administraiei publice locale. Alocarea fondurilor pentru finanarea de baz a unitii de nvmnt se face pe baza unei formule de finanare, care ia n considerare costul standard pe student, numr de studenti din unitatea de nvmnt, precum i factorii de corecie dependeni de densitatea de studenti din zon, severitatea dezavantajelor i ali factori. Alocaia financiar stabilit ca parte din finanarea de baz ce revine unui student se aloc unitii de nvmnt n care este nscris acesta. De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaiei i Cercetrii, se asigur urmtoarele cheltuieli a) componenta local aferent proiectelor aflate n derulare, cofinanate de Guvernul Romniei i organismele financiare internaionale, precum i rambursrile de credite externe aferente proiectelor respective; b) bursele pentru bursele pentru studenii strini i etnicii romni din afara granielor rii; c) perfecionarea pregtirii profesionale a cadrelor didactice i didactice auxiliare, precum i organizarea examenelor naionale de ocupare a posturilor didactice; d) programe finanarea, pe baz de hotrri ale Guvernului, a unor anuale sau multianuale de investiii, modernizare i

dezvoltare a bazei materiale a instituiilor publice de nvmnt universitar de stat, inclusiv consolidri, reabilitri i dotri; e) finanarea unor programe naionale de protecie social, stabilite prin reglementri specifice; Bugetul de stat mai alimenteaz cu fonduri universitatea pentru urmtoarele categorii de cheltuieli:

62

a) utilitilor

cheltuieli

materiale

curente

necesare

procesului

instructiv-educativ pentru ntreinere i reparaii i pentru plata b) cheltuielile salariale aferente personalului didactic auxiliar i nedidactic c) reparaii capitale i investiii, inclusive dotarea cu mijloace de nvmnt d) subvenii pentru cminele i cantinele universitare e) suplimentarea fondului de burse primite de universitate de la bugetul de stat f) organizarea examenelor de ocupare a posturilor didactice g) suplimentarea fondului provenit din TVA aferent finanrii proporionale pentru salarizarea difereniat a personalului. h) Subventii pentru transportul studenilor

Finanarea complementar Finanarea complementar se asigur de la Ministerul Educatiei i Cercetrii n raport cu necesitile universitaii, la propunerea acesteia i se prevede, cu prioritate, dup caz, n n bugetul de propriu.Nivelul acesteia se stabilete pe baza unor programe de finanare fundamentate de unitile de nvmnt, principal de credite. ns Universitatea poate obine venituri proprii. Acestea nu diminueaz finanarea de baz i finanarea complementar. UMF funcie amploarea nevoilor i a posibilitilor de finanare a ordonatorului

63

poate organiza activiti finanate integral

din venituri proprii,

aprobate prin hotrre a consiliului de administraie. Se includ urmtoarele categorii de cheltuieli: reparaii capitale, consolidri i investiii; subvenii pentru cmine i cantine; cheltuieli cu bursele studenilor; cheltuieli pentru transport studeni; alte cheltuieli care nu sunt determinate preponderent de numrul de studeni; alte forme de protecie social burse pentru studeni

n mod ocazional, se utilizeaz ca surse de finanare i donaii fcute de persoane juridice. Finanarea de baz i finanarea complementar a unitilor de nvmnt se face pe baz de contract, ntocmit conform normelor metodologice pentru finanarea nvmntului universitar. Contractul se ncheie n maximum 30 zile de la data aprobrii bugetului. Sumele reprezentnd finanarea de baz i finanarea complementar se nscriu n bugetul de venituri i cheltuieli. Bugetul de venituri i cheltuieli se ntocmete anual, de fiecare unitate de nvmnt universitar de stat, conform normelor metodologice de finanare a nvmntului universitar, se aprob i se execut potrivit prevederilor legale n vigoare. Excedentele anuale rezultate din execuia bugetului de venituri i cheltuieli ale activitilor finanate integral din venituri proprii se reporteaz n anul urmtor i se folosesc cu aceeai destinaie sau, cu aprobarea MEdC , se utilizeaz pentru finanarea altor cheltuieli ale unitilor de nvmnt. Finanarea din veniturile proprii

64

Veniturile proprii ale instituiilor publice sunt cele obinute potrivit legislaiei din prestri servicii, valorificri ale unor bunuri ca urmare a unor aciuni de producie sau microproducie desfurate n instituie sau din valorificri ale unor aciuni de cercetare pentru care exist suport legal. Pentru instituiile publice clasificaia indicatorilor financiari publici prevede la venituri un capitol intitulat Veniturile instituiilor publice, care este detaliat pe domenii de activitate (corespunztor capitolului de cheltuieli ministere i instituii centrale ca titulari); acestea au o desfurare pe capitole distincte pe respectivele domenii de activitate. La instituiile publice, n ceea ce privete activitile i aciunile proprii, se regsesc n structura bugetului de venituri i cheltuieli categorii de venituri cu ncadrare n subcapitolele prevzute n clasificaie. Veniturile instituiilor au o structur care decurge din obiectul de activitate i exprim, potrivit cu actele normative, posibilitatea de mobilizare a unor sume de bani. Finanarea de la stat se bazeaz pe relaia de subordonare dintre UMF i MedC,acesta din urm alocnd creditele bugetare de la bugetul de stat n funcie de nivelul cheltuielilor prevzute n bugetul de venituri i cheltuieli al unitii de nvmnt. Venituri proprii ale unitilor de nvmnt universitar reprezint venituri realizate de ctre unitatea de nvmnt dintr-o activitate desfurat pe lng activitatea de baz. Veniturile proprii ale UMF provin din: juridice. venituri din regie cmin; venituri din taxe de studiu venituri din taxe din cursuri postuniversitare 65 venituri din chirii; venituri din donaiile fcute de persoane fizice i juridice; venituri din sponsorizri primite de la persoane fizice i

venituri din taxe de la bibliotec venituri din taxe de masterat si doctorat alte venituri(refaceri,absene,laboratoare)

3.2. Modaliti tehnice utilizate n finanarea cheltuielilor bugetare 3.2.1. Finanarea de la bugetul de stat are ca tehnic de finanare deschiderea i repartizarea de credite bugetare. Deschiderea i repartizarea de credite bugetare se efectueaz de ctre ordonatorul principal de credite la nivelul capitolului de cheltuieli 57.02 nvmnt. Iniiativ n finanarea bugetar o au ordonatorii principali de credite bugetare. Acetia, se adreseaz printr-o cerere de deschidere de credit bugetar, finanatorului -Ministerul Finanelor Publice, care dup analiza cererii i a documentelor nsoitoare procedeaz la deschiderea creditelor bugetare, prin implicarea Trezoreriei Finanelor Publice a municipiului Bucureti. n acelai timp, se produc consemnri informaionale privind deschiderea creditelor bugetare n evidenele celor implicai, respectiv Ministerul Finanelor Publice i Trezoreria Finanelor Publice. Documentul de nregistrare a deschiderii de credite bugetare l reprezint un exemplar din cererea de deschidere a creditelor. Un alt exemplar este returnat ordonatorului principal de credite prin care se comunic operaia de deschidere a creditelor bugetare solicitate.

66

O.P.C Ministerul Educaiei i Cercetrii 1

2, 3

Finanator Ministerul Finanelor publice 4

nregistrarea cererii de deschidere de

4'

Trezoreria Finanelor Publice a Mun. Bucureti

5'

Deschiderea creditului 5 bugetar

Flux credite bugetare

informaional

privind

deschiderea

de

1- Manifestarea iniiativei ordonatorului principal de credite Ministerului Educaiei i Cercetrii, n deschiderea de credite bugetare 2- ntocmirea cererii de deschidere de credite bugetare n trei exemplare i a documentelor nsoitoare. 3- Adresarea cererii ctre finanator - Ministerul Finanelor Publice 4- Analiza la finanator a documentelor de finanare naintate de ordonatorul principal de credite. 4'- nregistrarea n evidena finanatorului a deciziei privind deschiderea finanrii. 5- Dispoziia dat de finanator printr-un exemplar din cerere. Trezoreriei Finanelor Publice a municipiului Bucureti privind deschiderea finanrii pe seama ordonatorului principal de credite. 5- Consemnarea n evidena trezoreriei, pe seama conturilor bancare, a deschiderii finanrii. 67

6- Informarea Ministerului Educaiei i Cercetrii, n calitate de ordonator principal de credite, printr-un exemplar al cererii de deschidere de credite bugetare, despre deschiderea finanrii n contul su de la trezorerie. Repartizarea creditelor se efectueaz pe baz de dispoziii bugetare n perioada 25-20 a luni n curs pentru luna urmtoare, pe seama instituiilor de nvmnt care au conturi deschise la unitile teritoriale de trezorerie i contabilitate public. La primirea dispoziiei bugetare, unitatea de trezorerie i contabilitate public nregistreaz creditele bugetare repartizate de ordonatorul principal de credite, n contul instituiei de nvmnt preuniversitar de stat: 02 Credite deschise i repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanai din bugetele locale, care se desfoar n conturi analitice pe titluri, corespunztor repartizrii creditelor bugetare. Pentru deschiderea de credite bugetare de la bugetul de stat , UMF transmite lunar pn pe 20 ale lunii n curs pentru luna urmtoare un necesar pentru cheltuielile de personal . Acesta centralizeaz toate necesarele de la toate unitile de nvmant din jude i le transmite la Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului. Dup ce creditele aprobate intr n contul deschis la Trezoreria Iasi, aceasta ntocmete dispoziia bugetar n dou exemplare i o trimite UMF-ului. Trezoreria, dup ce verific existena creditelor solicitate n bugetul aprobat al fiecrei uniti de nvmant, trimite un exemplar vizat universitii. Repartizarea creditelor bugetare, presupune iniiativ din partea aceluiai ordonator principal de credite, care ntocmete dispoziiile bugetare de repartizare, dispoziii pe care le adreseaz Trezoreriei Finanelor Publice a municipiului Bucureti, unde-i are deschis contul. Pe baza dispoziiilor de repartizare primite, Trezoreria Finanelor Publice repartizeaz creditele bugetare n conturile ordonatorilor subordonai celui principal, conturi ce se afl deschise la 68

aceeai unitate operativ a Trezoreriei, sau transmite dispoziiile bugetare de repartizare unitilor operative ale Trezoreriei din teritoriu, unde sunt deschise conturile celorlai ordonatori de credite bugetare subordonai celui principal. n cazul n care n cursul execuiei apar situaii n care creditele deschise trebuie retrase n parte sau n totalitate, aceast operaiune se efectueaz, dup caz, din iniiativa universitii. Prin finanarea de la bugetul de stat, se asigur universitii necesarul de mijloace pentru desfurarea activitii conform prevederilor din bugetul de venituri i cheltuieli aprobat. Finanarea nu se face n mod automat, ci pe msura realizrii aciunilor previzionate i n raport cu gradul de utilizare a resurselor puse la dispoziie. n cadrul Universitii de Medicin i Farmacie se finaneaz urmtoarele proiecte de la Ministerul Educaiei i Cercetrii: 1. Proiectul e-Universitate Obiective: creterea gradului de flexibilitate n distribuirea cunotinelor prin schimb de informaii, eficientizarea costurilor

din sistemul educaional universitar i de cercetare, asigurarea unui cadru instituional pentru ca acestea s poat colabora transparent i coerent la nivel naional i asigurarea unor instrumente strategice de planificare, orientare i alocare de resurse, prin mai multe tipuri de intervenii, cum ar fi: 1 crearea unui centru de excelen n domeniul tehnologiilor educaionale bazate pe utilizarea noilor tehnologii informaionale i de comunicaii (TIC) 2 crearea de biblioteci digitale; 3 access la baze de date indexate (cu publicatii) etc.

Perioad de derulare: 2006 - 2010

69

Beneficiari:

universitile

unitile

de

cercetare,

studeni,

cercettori, universitari Rezultate estimate: extinderea i mbuntirea caracteristicilor reelei RoEduNet la care se vor aduga o serie de servicii standardizate comune necesare att proceselor de educaie ct i de cercetare: servicii administrativ-financiare, servicii studeni, servicii profesori, servicii educaionale, servicii tehnice, managementul resurselor umane, managementul relaiilor cu clienii etc.

2. Proiectul Platforme/ Centre/ Laboratoare de Formare i Cercetare Interdisciplinar Obiective: creterea capacitii de integrare a universitilor romneti n ariile europene de nvmnt superior i cercetare prin: 1 dezvoltarea / consolidarea / adaptarea infrastructurii fizice i a potenialului de formare i cercetare disciplinar; 2 promovarea programelor multidisciplinare de master i doctorat; 3 formarea resurselor umane n domenii de cercetare cu pronunat caracter disciplinar; 4 pregtirea studenilor i doctoranzilor pentru activiti de cercetare n echipe inter i multidisciplinare etc.

Perioad de derulare: 2006 - 2008 Beneficiari: universitile i unitile de cercetare, studeni, doctoranzi i cercettori, universitari Rezultate estimate: 1 laboratoare complexe de formare i cercetare interdisciplinar

70

2 resurse umane formate n domenii de cercetare cu pronunat caracter disciplinar Criterii de eligibilitate: Proiectul prevede organizarea unei competiii de granturi care se adreseaz ntregului sistem de nvmnt; competiia se va organiza pe domenii largi, pentru cel mult 20 de laboratoare complexe de formare i cercetare interdisciplinar. Domeniile vizate sunt: tiine inginereti, tiine umaniste, tiinele vieii, cercetri fundamentale, agricultur, arte i arhitectur, tiine ale pmntului. Propunerile universitilor se vor evalua n cadrul unor paneluri de experi, n timp ce ierarhizarea propunerilor pe domenii i alocarea resurselor se va realiza de ctre comisia de lucru a CNCSIS i se va aproba de ctre CNCSIS. Alocarea resurselor se va realiza dup validarea de ctre CNCSIS a constituirii laboratorului, a dotrii iniiale de ctre universiti i a organizrii acestuia cu statut aprobat de ctre universiti.

3.2. Modaliti tehnice utilizate n finanarea cheltuielilor bugetare

Universitatea de Medicin i Farmacie Gr.T.Popa utilizeaz tehnica de finanare bugetar: finanarea din bugetul de stat prin intermediul MedC. Finanarea de la bugetul de stat are ca tehnic de finanare deschiderea i repartizarea de credite bugetare.

71

Ca parte a finanrii bugetare, finanarea de la bugetul statului are n vedere punerea mijloacelor bneti conforme cu prevederile din bugetul de stat la dispoziia fiecrei instituii publice. Astfel, finanarea se face printr-o tehnic numit deschiderea i repartizarea de credite bugetare. Deschiderea de credite bugetare. n deschiderea de credite bugetare sunt implicai: finanatorul adic, instituia central n numele Guvernului rspunztoare de gestiunea bugetar, Ministerul Educaiei i Cercetrii, ordonatorul principal de credite al bugetului local i Trezoreria, ca unitate bancar specializat. Iniiativa n deschiderea acestor credite o are ordonatorul principal al bugetului local, care se adreseaz finanatorului (MEdC). Solicitarea se va face pn la data de 20 a lunii n curs pentru luna urmtoare, adresarea fcndu-se printr-o cerere de deschidere a creditelor bugetare, ntocmit n trei exemplare. Pe baza acestei cereri, finanatorul onoreaz solicitarea prin verificarea bugetului de venituri i cheltuieli aprobat, n concordan cu subdiviziunile clasificaiei bugetare i ncadrarea lor n bugetul aprobat. n primul exemplar al cererii se consemneaz deschiderea creditelor bugetare, deschidere ce devine executorie pe baza celui deal doilea exemplar al cererii trimis Trezoreriei Iai, unde sunt deschise conturi n numele universitii pentru sumele virate din bugetul statului. Al doilea exemplar trimis de ctre finanator are ca semnificaie trecerea sumelor de bani, cu titlu de credite bugetare, din contul bugetului finanator n contul ordonatorului principal de credite al bugetului local care are obligaia, prin lege, de a repartiza aceste credite. Prin al treilea exemplar al cererii finanatorul informeaz ordonatorul principal al bugetului local de deschiderea creditelor solicitate n contul Trezoreriei Iai pe seama universitii. 72

cerere

de

deschidere

de

credite

bugetare

urmrete

urmtoarele elemente: - ncadrarea sumelor solicitate n volumul creditelor aprobate i neconsumate respective; - codificarea conturilor corespunztoare clasificaiei bugetare i planului de conturi pentru activitatea Trezoreriei; - corectitudinea notelor justificative pentru categoriile de cheltuieli menionate n cererile de deschidere de credite bugetare; - ncadrarea valorii totale a dispoziiilor bugetare pentru repartizarea creditelor n totalul creditului bugetar, ct i pe diviziunile acestuia. Cererea se prezint Direciei Generale a Trezoreriei. Dup analiza i verificarea cererii de deschidere de credite bugetare, Direcia General a Trezoreriei aprob deschiderea creditelor bugetare. Repartizarea creditelor bugetare are loc prin transmiterea mijloacelor bneti cu titlu de credite bugetare n sens ierarhic de la ordonatorul principal la cei subordonai, avnd la baz un document numit dispoziie bugetar de repartizare adresat unitilor Trezoreriei Finanelor Publice. Ministerul Educaiei i Cercetrii adreseaz dispoziia bugetar de repartizare a creditelor bugetare Trezoreriei Finanelor Publice. Acestea din urm (la nivel judeean) trimite un exemplar pentru repartizarea creditelor, prin care se comunic repartizarea creditelor bugetare. Odat repartizate creditele bugetare, Direciile de Trezorerie Judeene i Municipale elibereaz extrase de cont, informnd totodat ordonatorii subordonai Ministerului nvmntului despre deschiderea creditelor bugetare. Dispoziiile bugetare de repartizare a creditelor bugetare se ntocmesc pentru cheltuielile proprii universitii. 73 pe prima perioad pe care se solicit creditele

Flux informaional generat de finanarea Universitii

74

DGFP

Ordonator principal de credite

Ministerul Finantelor Publice Directia Generala a Trezoreriei

Trezoreria Centrala

Directia de Trezorerie Judeteana

Trezorerii municipale

Creditele bugetare aprobate au semnificaia de limite de finanare n care trebuie s se ncadreze ordonatorii de credite bugetare pentru efectuarea de cheltuieli aprobate. Dup deschiderea i repartizarea creditelor bugetare, ordonatorii de credite au dreptul s dispun de mijloace bneti n limitele acestora pentru cheltuielile nscrise n bugetele lor.

75

Efectuarea publice i anume:

de

cheltuieli

bugetare

la

UMF

impune

respectarea unor reguli ce deriv din prevederile legislaiei finanelor utilizarea fondurilor n conformitate cu destinaia stabilit

prin bugetul de venituri i cheltuieli (i n concordan cu subdiviziunile clasificaiei bugetare) n limita creditelor bugetare aprobate pe an i pe trimestru; cheltuieli utilizarea legal creditelor bugetare are loc numai pentru aprobate, cunoscut fiind c fiecare cheltuial

trebuie s aib la baz o dispoziie legal prin care se autorizeaz suportarea ei din bugetul public; de drept). Pentru efectuarea unei cheltuieli se parcurg anumite momente (etape) tehnice, i anume: angajarea, lichidarea, ordonanarea, plata. Utilizarea propriu-zis a creditelor bugetare se realizeaz prin pli n numerar i n conturi bancare (fr numerar). Plile n numerar constau n salarii, burse, avansuri n contul cheltuielilor de deplasare, alte drepturi cuvenite personalului. Plile prin conturile bancare apar n toate cazurile cu tere persoane juridice (procurare de materiale, achitare furnizori, pli ctre bugetele publice, etc.). Eliberarea de sume (cu sau fr numerar) din conturile bancare (trezorerie) ale instituiilor publice reprezint din punctul de vedere al execuiei de cas a bugetelor, pli de cas (operaii de stingere a unor obligaii bneti prin achitarea lor) sau utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru o anumit perioad de timp. Pe parcursul execuiei financiar-bugetare pot apare situaii cnd ordonatorii de credite bugetare recupereaz sume din plile efectuate 76 aprobarea i efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conductorului compartimentului financiar-contabil (sau a nlocuitorului

anterior (regularizri prin aplicarea de noi preuri sau tarife; facturare la preuri mai mari dect cele contractuale i convenite, etc.). Dac sumele provin din finanarea anului curent, se depun de instituii n cont la trezorerie diminund, n mod corespunztor plile de cas deci rentregind creditele bugetare, operaiune care mai poart denumirea de reconstituire a creditelor bugetare, n acest context, n planul consemnrilor informaionale se folosete n sensul tehnicilor de finanare expresia pli nete de cas (diferena dintre plile de cas i sumele aprute n cont din operaiunile menionate) care au i sensul de mrime exact a finanrii ordonatorilor de credite bugetare. Pentru sumele primite, ordonatorii principali de credite bugetare se deconteaz" fa de instituiile financiare (care rspund de gestiunea bugetelor publice) prin conturile de execuie bugetar. Acestea se gsesc i la ordonatorii ierarhic superiori pentru cei subordonai. Pe baza conturilor de execuie bugetar, instituiile financiare de specialitate preiau n evidena lor cheltuielile efectuate de ordonatorii de credite bugetare. Aici, asistm la ceea ce nseamn preluarea i centralizarea de date cu privire la execuia cheltuielilor bugetare de la instituii care se vor regsi n construcia" execuiei cheltuielilor pe componente bugetare la cei ce au rspunderi i competene n gestiunea bugetelor publice. Pe parcursul execuiei financiare pot avea loc retrageri de credite bugetare aprobate n cazul renunrii la unele aciuni sau din alte motive, operaiune care are loc prin folosirea dispoziiei bugetare de retragere (la iniiativa ordonatorilor ierarhic superiori). Realizarea de noi aciuni ori activiti neprevzute n etapa elaborrii proiectelor de bugete, conduce n practica bugetar la alte modaliti tehnice de lucru n care sunt utilizate disponibilitile de credite bugetare rezultate din bugete (inclusiv de venituri i cheltuieli la instituii) sau alocarea de mijloace bneti suplimentare din fondul de rezerv bugetar ori fondul de intervenii (de la dispoziia 77

guvernului), n prima situaie, instituiile i analizeaz economiile realizate n bugetele de venituri i cheltuieli, stabilind suma ce urmeaz a fi alocat pentru acoperirea nevoilor suplimentare. n cazul cnd n bugetele proprii nu apar economii se apeleaz la ordonatorii principali care dispun de posibiliti mai mari n acest sens. Acoperirea nevoilor suplimentare de finanat deci, majorarea creditelor bugetare la anumite subdiviziuni din bugetul de venituri i cheltuieli se mai realizeaz n cursul execuiei bugetare, prin efectuarea de virri de credite bugetare. Acestea pot fi definite ca operaiuni de tehnic bugetar determinate de diminuarea creditelor bugetare de la o subdiviziune a clasificaiei, unde sunt disponibiliti bneti i majorarea corespunztoare a creditelor bugetare la o alt subdiviziune a clasificaiei, la care mijloacele bneti sunt insuficiente. Virarea de credite bugetare este condiionat n primul rnd de existena unor economii (sau sume bneti disponibile) la alte subdiviziuni de cheltuieli bugetare i aceasta pentru a nu afecta realizarea aciunilor la subdiviziunea de unde se preiau mijloacele bneti. Condiionrile n materie de virri de credite bugetare continu i pe alte coordonate ale operaiunii tehnice i anume: aprobarea s fie acordat ncepnd cu trimestrul III al fiecrui an nainte de angajarea cheltuielilor; disponibilitile utilizate s nu provin de la creditele bugetare prevzute pentru cheltuielile de personal, reparaii capitale sau din fondul de rezerv bugetar i s nu conduc la majorarea creditelor bugetare aprobate pentru instituiile administraiei publice; s nu aib ca efect majorarea sumelor prevzute pentru completarea resurselor proprii ale unor instituii de stat. Aprobarea virrii de credite bugetare revine n competena Ministerului Finanelor Publice i ordonatorilor de credite bugetare potrivit cu anume limite n raport de subdiviziunile clasificaiei bugetare. 78

Ministerul Finanelor Publice, n ce privete finanarea din bugetul de stat, poate aproba virri de credite bugetare de la un capitol de cheltuieli la altul, cnd au loc treceri de uniti, activiti i aciuni statului). Ordonatorii principali de credite bugetare pot aproba virri de credite bugetare ntre subcapitolele aceluiai capitol de cheltuieli (pe care le gestioneaz) precum i intre articolele aceluiai subcapitol de cheltuieli. Toi ordonatorii de credite bugetare, pentru activitile proprii ale instituiilor pe care le conduc, pot aproba virri de credite bugetare de la un alineat la altul n cadrul aceluiai articol de cheltuieli. Virrile de credite bugetare sunt interzise n anumite situaii ca: salarii, burse, investiii i reparaii capitale n primul semestru al anului bugetar i n perioada 15- 31 decembrie. Interveniile tehnice asupra utilizrii creditelor bugetare mai au i alte corespondente de aciune ca: retragerea de credite bugetare n anumite condiii, blocarea i deblocarea creditelor bugetare. de la un titular la altul (cu aprobarea modificrilor corespunztoare n indicatorii financiari ai titularilor vizai n bugetul

Utilizarea efectiv a creditelor bugetare i a fondurilor aloocate.Pli pentru cheltuieli

79

Orice cheltuial trebuie s se efectueze doar cu reflectarea ei n bugetele de venituri i cheltuieli ale ordonatorilor de credite bugetare. Folosirea mijloacelor bneti presupune apoi prezena i manifestarea unui control preventiv care pune accent pe n momente: propunerea de cheltuieli, pornete din interiorul instituiei de la o persoan autorizat cu competene n a solicita fonduri pentru plata salariilor, burselor, materiilor prime, materialelor, obiectelor de inventar; angajarea cheltuielilor, ordonatorii de credite bugetare mpreun cu compartimentul financiar-contabil analizeaz propunerile de cheltuieli prin prisma legalitii, necesitii, oportunitii i a existenei disponibilitilor pentru efectuarea plilor respective; aprobarea efecturii cheltuielilor, eliberarea mijloacelor bneti pentru achitarea obligaiilor fa de personal. Rectorul universitii, ca operator teriar de credite, poate dispune pli din creditele bugetare repartizate, el purtnd rspunderea asupra utilizrii mijloacelor bugetare. n cadrul UMF-ului angajarea cheltuielilor se efectueaz de ctre rector n calitatea sa de ordonator teriar de credite bugetare. La baza angajrii cheltuielilor stau documente legale state de plat, comenzi, contracte, vizate pentru controlul financiar preventiv, ntocmite distinct pentru cheltuieli care se suport din bugetul de stat i veniturile proprii. Plile se pot efectua astfel:n numerar-prin caseria unitii universitare;prin virament (decontarea din cont) n favoarea agenilor economici care au livrat mrfuri, materiale, combustibil, utiliti, au prestat servicii sau au executat lucrri.Depunerile de numerar, fcute de ctre Universitate prin trezorerie, se efectueaz pe baza foii de vrsmnt, n care sunt trecute: denumirea unitii care face 80 vederea perfectrii unei cheltuieli aspecte importante sunt parcurse trei precum: necesitatea, oportunitatea i legalitatea cheltuielilor.

depunerea de numerar, suma depus, contul n care urmeaz s fie depus suma i tipul i numrul bancnotelor sau monedelor care se depun. n urma plilor sau depunerilor de numerar, Trezoreria prin personalul su specializat ntocmete extrasul de cont pe care l trimite, mpreun cu un exemplar din ordinul de plat sau un exemplar din foaia de vrsmnt, napoi la Universitate, care pe baza acestora i a documentelor justificative anexate, nregistreaz operaiunile n evidena lor contabil. n cazul n care contabilul ef al UMF, n urma verificrii extrasului de cont, constat o nregistrare eronat n extrasul de cont, atunci el are obligaia ca n termen de trei zile lucrtoare sa aduc la cunotina trezoreriei respectiva eroare, pentru ca aceasta s poat fi remediat imediat. n acest caz, se ntocmete de ctre trezorerie o not contabil prin care se remediaz greeala i se fac nregistrrile corecte. 1) Cheltuielile pentru salarii se fundamenteaz pe baza statelor de salarii, ntocmite la nivelul compartimentului Secretariat pn la nivelul stabilirii contribuiilor, urmnd a fi completate de ctre compartimentul Contabilitate cu reinerile i contribuiile pltite n numerar angajailor i semnate, avizate de ctre rector. n vederea eliberrii banilor pentru plata salariilor unitatea de nvmnt va prezenta Trezoreriei Finanelor Publice serviciul de control i eviden a cheltuielilor o serie de documente: CEC-ul pentru ridicarea din cont a sumelor de plat pentru drepturi salariale; O.P. n trei exemplare pentru virarea din cont a unor sume datorate; dispoziie de plat/ordin de plat pentru plata contribuiei la asigurrile sociale; situaia recapitulativ a salariilor la nivelul lunii. 2) Cheltuieli pentru deplasri, detari, transferri.n cazul cheltuielilor pentru deplasri i transferri se au n vedere documente

81

specifice ca: situaia recapitulativ a deplasrilor, ordine de deplasare aprobate de ctre organele n drept i calculaia sumelor de transfer. 3) Cheltuieli pentru materiale i servicii se fundamenteaz pe baza solicitrilor de materiale, obiecte de inventar, care se fac de diveri angajai n funcie de necesitile desfurrii activitii lor. Aceste solicitri trebuie avizate de ctre rector, n calitatea sa de ordonator de credite. Pentru efectuarea plii se prezint urmtoarele documente: ordin de plat pentru plata prin virament, dispoziie de ncasare cu factur primit de la unitatea bancar numerar. 4) Cheltuieli de capital. Finanarea cheltuielilor de capital se efectueaz la cererea ordonatorului de credite bugetare principal prin deschiderea de credite bugetare de ctre Ministerul Finanelor i prin prezentarea unor documente specifice: lista de investiii i ordinul de plat privind alimentarea contului de disponibil de la unitatea finanatoare. 5) Cheltuieli cu bursele. Documentul pe baza cruia se fundamenteaz necesarul de fonduri bneti specifice acestor cheltuieli este statul de plat pentru burse ntocmit de ctre serviciul Secretariat. Suma se elibereaz de ctre Trezoreria Finanelor Publice n limita creditelor bugetare repartizate, n baza CEC-ului sau a O.P. nsoit de o not justificativ . Odat prezentate documentele la Trezorerie n vederea efecturii plilor se verific trei repere lucrative: ncadrarea plilor n limita creditelor bugetare deschise i respectarea utilizrii creditelor bugetare potrivit destinaiei repartizate pe capitole de cheltuieli potrivit cu o anumit procedur; stabilite pe subdiviziunile clasificaiei bugetare; a furnizorului, cec pentru ridicarea de numerar, n cazul n care cheltuielile materiale se achit n

82

respectarea dispoziiilor legale prin care se autorizeaz

efectuarea cheltuielilor legat de ntiinarea instituiei. Numerarul ridicat i neutilizat de universitate se poate restitui la Trezoreria operativ, cu sumele respective rentregindu-se creditele bugetare. Aceasta are drept consecin diminuarea plilor de cas, sporind corespunztor disponibilul de credite, conform relaiei: Disponibil credite=Credite bugetare deschisePli nete de casReconstituiri de credite Plile nete de cas reprezint consumul efectiv de credite bugetare deschise sau repartizate, conform relaiei : Pli nete de cas = Pli de cas - Restituiri de credite. Creditele bugetare rmase neutilizate la sfritul anului i pierd valabilitatea, fiind nchise din oficiu de ctre Trezorerie. Odat aprobate creditele bugetare, utilizarea mijloacelor bneti este supus unor principii, reguli foarte stricte. Aceste reguli sunt urmtoarele 1) credite 2) Folosirea mijloacelor bneti presupuine prezena i manifestarea unui control preventive ce are n vedere trei aspecte: necesitatea cheltuielilor; oportunitatea cheltuielilor ; legalitatea cheltuielilor. Sunt parcurse urmtoarele momente n vederea efecturii unei cheltuieli: propunerea de cheltuieli; angajarea cheltuililor; aprobarea efecturii cheltuielilor. Orice cheltuial trebuie s se efectuaze doar cu reflectarea ei n bugetele de venituri i cheltuieli ale ordonatorilor de

83

n temeiul prevederilor art. 19 din OUG nr.45/2003 privind Finantele publice locale, ale art. 17, alin.(2) din Legea contabilitatii nr.82/1991 republicata si a Normelor Metodologice nr/1792/2002, institutiile publice indiferent de subordonarea si modul de finantare a cheltuielilor au obligatia sa respecte procedurile privind parcurgerea fazelor de executie bugetara a cheltuielilor si conducerea evidentei si raportarea angajamentelor bugetare si legate. Executia bugetara se bazeaza pe principiile separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite, de atributiile persoanelor care au calitatea de contabil. Astfel, in temeiul Normelor Metodologce nr. 1792/2002 privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legate, ordonatorii de credite sunt autorizati sa angajeze, sa lichideze si sa ordonanteze cheltuielile pe parcursul exercitiului bugetar in limita creditelor aprobate, iar plata cheltuielilor se efecrueaza de persoane autorizate care, potrivit legii poarta denumirea generica de contabili. Creditele bugetare vor fi angajate i utilizate numai n limita prevederilor si potrivit destinatiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea universitii si cu respectarea dispozitiilor legale. Operatiunile specifice angajarii, lichidarii si ordonantarii cheltuielilor sunt in competenta ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza propunerilor compartimentelor de specialitate ale universitii. n vederea aplicarii prevederilor legate cu privire la angajarea oricarei cheltuieli, se parcurg urmatoarele faze de lucru: angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor. Angajarea cheltuielilor 1. Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si potrivit destinatiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea Universitii. 84

2. Angajarea oricarei cheltuieli din fonduri publice imbraca doua forme de angajamente : Angajamentul legal - este faza din procesul executiei bugetare reprezentand orice act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice. n acest scop utilizarea creditelor bugetare trebuie sa fie precedata de o evaluate care sa asigure faptul ca rezultatele obtinute sunt corespunzatoare angajamente legale. Compartimentul de specialitate din cadrul UMF, procedeaza dupa ce aplica sintagma privind "realitatea, regularitatea si legalitatea operatiunii", la semnarea documentului-proiect de angajament legal prin persoana sefului de compartiment dupa care il prezinta compartimenrului juridic pentru controlul de legalitate si sefului compartimentului contabil pentru verificarea incadrarii in prevederile bugetare. Pentru efectuarea angajamentului legal, compartimentul de specialitate prezinta referatul de necesitate si proiectul de angajament legal pentru viza de control financiar preventiv propriu impreuna cu o propunere de angajare a unei cheltuieli pe un formular al carui model se prezinta in norme metodologice. Dupa obtinerea vizei de control financiar preventiv, compartirnentul contabilitate prezinta simultan cele trei documente spre aprobare ordonatorului de credite. Dupa aprobarea angajamentului legal de catre ordonatorul de credite, acesta se transmite compartimentului de contabilitate pentru inregistrare in evidenta cheltuielilor angajate. Se precizeaza ca angajarea cheltuielilor de aceasta natura se va efectua cu certitudinea ca bunurile si serviciile care fac obiectul angajamentelor vor fi livrate, respectiv prestate si se vor plati in resurselor utilizate, intocmindu-se proiecte de

85

exercitiul bugetar respectiv (cel tarziu 31 decembrie a exercitiului bugetar curent), cu exceptia actiunilor multianuale. Proiectele angajamentelor legale vor trebui sa reflecte prevederile programului anual de achizitii de bunuri, servicii si lucrari, prevederile statului de functii si de personal, acorduri de imprumut extern etc. Angajamentul bugetar - este orice act prin care o autoritate competenta potrivit legii afecteaza fonduri publice unor anumite destinatii, in limita creditelor bugetare aprobate. n aplicarea principiului anualitatii si a prevederilor legale potrivit carora pentru a efectua o plata este obligatorie parcurgerea prealabila a celor trei faze, respectiv angajarea, lichidarea, ordonantarea, se impune punerea in rezerva a creditelor bugetare angajate, astfel incat toate angajamentele legale incheiate in cursul unui exercitiu bugetar sau in exercitiile precedente de ordonatorul de credite sau de alte persoane imputernicite sa poata fi platite in cursul exercitiului bugetar, respectiv in limita creditelor bugetare aprobate.n acest sens angajamentul bugetar prin care au fost rezervate fonduri publice unei anumite destinatii, in limita creditelor bugetare, precede angajamentul legal. Astfel este interzisa incheierea unor angajamente legale fara asigurarea ca au fost rezervate fondurile publice necesare platii acestora din exercitiul bugetar, cu exceptia actinnilor multianuale. Angajamentul bugetar se initiaza de compartimentele de specialitate ale Universitii. Angajamentele bugetare pot fi : a) angaiament bugetar individual- este un angajament specific unei anumite operatiuni noi. Acesta se initiaza de compartimentele de specialitate al Universitii sub semnatura sefului de compartiment si dupa aplicarea stampilei cu sintagma "confirmat realitatea, regularitatea si legalitatea operatiunilor", apoi se prezinta la viza de control financiar preventiv in acelasi timp cu proiectul angajamentului legal individual. 86

Dupa obtinerea vizei de C.F.P. si a semnaturii ordonatorului de credite, acesta se transmite la D.B.F. - serviciul contabilitate / venituri pentru inregistrarea in evidenta cheltuielilor angajate. Din categoria angajamentelor bugetare individuale fac parte urmatoarele categorii de cheltuieli : obiecte de inventar; cheltuieli cu perfectionarea personalului; reparatii curente; reparatii capitale; cheltuieli de capital; imprumuturi si rambursari imprumuturi; dobanzi si comisioane aferente datoriei publice ; contributii si cotizatii la organisme interne si internationale ; finantarea unor programe si proiecte. b)angaiament bugetar global - se refera la cheltuielile curente de functionare, de natura administrativa. Pentru cheltuielile ce se efectueaza in mod repetat pe parcursul aceluiasi exercitiu bugetar, se pot intocmi propuneri de angajamente legale provizorii, materializate in bugete previzionate care se inainteaza pentru viza de C.F.P. impreuna cu angajamentele bugetare globale. Angajamentul bugetar global este un angajament bugetar aferent angajamentului legal provizoriu care priveste cheltueli curente de functionare de natura administrativa : cheltuieli de deplasare ; cheltuieli de protocol; cheltuieli de incalzit; cheltuieli cu chiriile ; cheltuieli cu abonamentele la reviste, buletine lunare.

87

Angajamentele bugetare se realizeaza prin emiterea unui document scris privind angajamentul bugetar individual si angajamentul bugetar global, prin care se certifica existenta unor credite bugetare disponibile si se pun in rezerva (se blocheaza) creditele aferente unei cheltuieli potrivit destinatiei prevazute in buget. Se initiaza de compartimentele de specialitate ale Universitii sub semnatura sefului de compartiment si dupa aplicarea stampilei cu sintagma "confirmat realitatea, regularitatea si legalitatea operatiunilor", se inainteaza la serviciul contabilitate. Avizarea consta n semnarea de catre persoana imputernicita sa exercite C.F.P. sau inlocuitorului de drept al acesteia a propunerii de angajare a unei cheltuieli i a angajamentului bugetar care vor fi stampilate si datate, numai daca au fost indeplinite urmatoarele condiii: a) proiectul de angajament legal a fost prezentat n conformitate cu prezentele norme metodologice; b) existenta creditelor bugetare disponibile la subdiviziunea corespunzatoare din bugetul aprobat; c) proiectul de angajament legal se ncadreaza n limitele angajamentului bugetar, stabilite potrivit legii; d) proiectul de angajament legal respect toate prevederile legale care i sunt aplicabile, n vigoare la data efectuarii sale (controlul de legalitate); e) proiectul de angajament legal respect sub toate aspectele ansamblul principiilor i regulilor procedurale i metodologice care sunt aplicabile categoriei de cheltuieli din care fac parte (controlul de regularitate). Dupa avizarea angajamentului bugetar individual sau global, dupa caz, de ctre persoana mputernicita s exercite controlul financiar preventiv, acesta se semneaz de ordonatorul de credite i se transmite

88

apoi Direciei Generate Buget-Finante, serviciul contabilitate pentru nregistrare n evidena cheltuielilor angajate. Persoana n drept sa exercite viza de control financiar preventiv are dreptul i obligaia de a refuza viza de control financiar preventiv n toate cazurile n care, n urma verificarilor, apreciaz c proiectul de operaiune care face obiectul controlului financiar preventiv nu ndeplinete condiiile de legalitate, regularitate i ncadrare n limita angajamentelor bugetare pentru acordarea vizei de control financiar preventiv. Refuzul de viza trebuie sa fie n toate cazurile motivat in scris. Persoanele n drept sa exercite viza de control financiar preventiv au obligatia de a tine evidenta proiectelor de operatiuni refuzate la viza de control financiar preventiv. Lichidarea cheltuielilor - este faza n procesul executiei bugetare n care se verific existenta angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care sa ateste operatiunile respective si are loc la propunerea compartimentelor de specialitate al Universitii. Astfel sub semnatura sefului de compartiment si dupa aplicarea starmpilei cu sintagma "confirmat realitatea, regularitatea i legalitatea operatiunilor" pe documentul justificativ original care face obiectul analizei, seful de compartiment prezinta documentele ce contin naturile de cheltuieli ce urmeaza a fi lichidate la Serviciul contabilitate. Persoana din cadrul Serviciului contabilitate, imputernicita prin dispozitie de catre ordonatorul de credite sa determine sau sa verifice existenta sumei datorate, procedeaza la verificarea documentelor. Verificarea existentei obligatiei de plata se realizeaza prin verificarea documentelor justificative din care sa rezulte pretentia creditorului, precum si realitatea "serviciului efectuat".

89

Astfel pentru lichidarea cheltuielilor se vor prezenta urmatoarele documente: a) pentru bunurile livrate : factura fiscala in original (cod 14-4-10/A) sau factura (cod 14-4-10/aA); NIR (cod 14-3-1 A) in cazul bunurilor materiale, altele decat NIR (cod 14-2-5) in cazul mijloacelor fixe: nota contabila de inregistrare a bunurilor in gestiune. b) pentru lucrarile executate si serviciile prestate: factura fiscala (cod 14-4-10/A) sau factura (cod 14-4-10/aA) proces-verbal de receptie a lucrarilor executate sau serviciilor prestate ; nota contabila de inregistrare in contabilitate a lucrarilor angajamentul legal si bugetar, termenul stipulat in aceste executate sau serviciilor prestate; documente de plata. Persoana imputernicita sa efectueze lichidarea cheltuielilor verifica personal documentele justificative si confirma pe propria raspundere ca aceasta verificare a fost efectuata. Dupa obtinerea acestei confirmari pe documentul justificativ original prezentat la viza, acesta se inainteaza presedintelui Consiliului Judetean sau persoanei delegate cu aceste atributii care urmeaza sa acorde semnatura si sa aplice mentiunea "Bun de plat" pe documentul respectiv. n mod corespunzator se va proceda cu salariile, indemnizatiile si alte drepturi de personal care vor fi lichidate in baza statelor de plata colective, pe baza verificarilor efectuate de catre persoana din compartimentul financiar imputernicita prin ordin al ordonatorului de - in original; mijloacele fixe;

90

credite dupa care pe "Situatia recapitulativa privind plata cheltuielilor de personal pe luna ..." se va acorda de ordonatorul de credite sau persoana delegata cu aceste atribute, semnatura si se va aplica mentiunea "Bun de plat". Documentele astfel avizate, certificate si cu aprobarea sus mentionata vor fi utilizate de compartimentele de specialitate pentru desfasurarea celei de-a treia etape din procesul executiei bugetare in care se confirma ca livrarile de bunuri au fost efectuate, alte serviciii au fost executate si lucrarile s-au receptionat, ca alte creante (inclusiv obligatiile fata de personal) au fost verificate, iar plata poate fi realizata. Ordonantarea cheltuielilor.Este faza in procesul executiei bugetare in care se confirma ca livrarile de bunuri au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata. Ordonantarea la plata este documentul intern prin care ordonatorul de credite da dispozitie compartimentului financiar-contabil sa intocmeasca instrumentele de plata a cheltuielilor. n acest pe scop, care, compartimentele dupa ce il de specialitate (prin intocmesc seful de "Ordonantarea de plata", formular model Anexa la prezentele norme metodologice semneaza compartiment cu data si sintagma referitor la realitate, regularitatea si legalitatea operatiunii) il prezinta compartimentul de contabilitate care desfasoara activitatile prevazute in Normele metodologice M.F.P. aprobate prin Ordinul nr. 1792/2002 si conform precizarilor din anexa. Persoana din cadrul compartimentului contabilitate semneaza documentul. Ordonantarea la plata nu poate fi prezentata spre semnare ordonatorului de credite decat dupa ce persoana imputernicita se exercite C.F.P. a acordat viza. n acest sens pentru obtinerea vizei de C.F.P. se vor prezenta urmatoarele documente:

91

- formularul de ordonantarea cheltuielilor insotita de documentele justificative in original si va purta viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate, care sa confirme corectitudinea sumelor de plata, livrarea si receptionarea bunurilor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor, existenta unui alt titlu care sa justifice plata, precum si dupa caz inregistrarea bunurilor in gestiunea si in contabilitatea Universitii; - factura in original sau alte documente intocmite in vederea platii cheltuielilor care vor purta obligatoriu numarul, data notei contabile si semnatura persoanei care a inregistrat in contabilitate lichidarea cheltuielilor. n cazuri exceptionale, cand nu este posibila prezentarea documentelor justificative in original, vor fi acceptate copii ale documentelor justificative, certificate pentru conformitate cu originalul de catre presedintele Universitii sau de persoanele delegate cu aceste atributii. Responsabilitatea pentru certificarea situaiilor de lucrari revine n exclusivitate compaitimentului de specialitate respectiv, sarcina controlului financiar preventiv consta in verificarea concordantei intre situatiile de lucrari si cele din factura. Ordonantarea cheltuielilor de personal se va efectua separat pentru fiecare plata preconizata corespunzator "Situatiei recapitulative privind plata drepturilor de personal" intocmita la perioadele scadente. Toate documentele de ordonantare privind virarea obligatiilor catre bugetul de stat si alte fonduri speciale si plata obligatiilor nete catre angajati vor urma procedurile stabilite prin norme. Dupa aprobare, ordonantarea la plata impreuna cu toate documentele justificative in original se inainteaza conducatorului compartimentului contabilitate pentru plata.

92

Ordonantarile la plata nevizate de C.F.P. sunt nule i fara valoare pentru conducatorul compartimentului financiar-contabil, n acest caz se aplica prevederile CAP II "Angajarea cheltuielilor". Raspunderea pentru angajarea, lichidarea i ordonantarea cheltuielilor revine ordonatorului de credite sau persoanelor imputernicite sa exercite aceasta calitate prin delegare, potrivit legii. Plata cheltuielilor este faza final a execuiei bugetare prin care instituia public este eliberat de obligaiile sale fat de teriicreditori. Plata n lei se efectueaz, n limita creditelor bugetare i destinaiilor aprobate n condiiile dispoziiilor legale, prin unitaile de trezorerie i contabilitate publica la care i au conturile deschise. Plata cheltuielilor este asigurat de eful Compartimentului financiar contabilitate n limita creditelor bugetare deschise i neutilizate sau a disponibilitatilor aflate n conturi, dup caz . Persoana desemnat de ordonatorul de credite confirm c exist o obligaie cert i o sum datorat, exigibil la o anumit dat, i n acest caz ordonatorul de credite bugetare poate emite "Ordonanarea de plata" pentru efectuarea platii. Instrumentele de plat: Instrumentele de plat utilizate de institutiile publice, respectiv cecul de numerar i ordinul de plat pentru trezoreria statului , se semneaza de dou persoane autorizate n acest sens, dintre care prima semnatur este cea a conducatorului compartimentului financiar-contabilitate, iar a doua semntur de o alt persoan cu atribuii n efectuarea plii . Instrumentele de plat trebuie s fie nsoite de documentele justificative, prin care se certific exactitatea sumelor de plat, receptia bunurilor i executarea serviciilor, conform angajamentelor legale ncheiate. 93

Ordinele de plat - se emit pe numele fiecrui creditor ; - se dateaz ; - n spaiul rezervat obiectul plaii se nscrie i subdiviziunea bugetului aprobat de la care se face plata ; - se nscriu ntr-un registru distinct i vor purta un numar de ordine unic, ncepnd cu numarul 1 n ordine crescatoare pentru fiecare ordonator de credite i pentru fiecare exerciiu bugetar ; - nu poate cuprinde plai referitoare la mai multe subdiviziuni ale bugetului aprobat ; - se emit pe baza documentelor justificative din care sa reias c urmeaz s se achite integral sau parial o datorie contractat i justificat; se excepteaz de la aceast regul ordinele de plat ce se emit pentru plata de avansuri ; - aciunile i categoriile de cheltuieli pentru care se pot acorda pli n avans din fonduri publice sunt cele stabilite prin hotrri ale Guvernului ; - sumele reprezentnd pli n avans nejustificate prin bunuri livrate, lucrari executate i servicii prestate pn la sfritul anului se recupereaz de ctre instituia public care a acordat avansurile i se vor restitui bugetului din care au fost acordate, cu perceperea dobnzilor i penalitailor de ntarziere aferente, potrivit legii. Cecuri pentru ridicare de numerar - se utilizeaz pentru a ridica, din conturile de cheltuieli bugetare sau de disponibiliti, numerarul pentru efectuarea plilor de salarii, premii, deplasri, precum si pentru alte cheltuieli care nu se pot efectua prin virament, etc .n fila de cec se mentioneaz i natura cheltuielilor care urmeaz s se efectueze din numerarul ridicat ; - se utilizeaz limitat, numai pentru acele cheltuieli de volum redus care nu se justific a fi efectuate prin virament ; 94

- sumele ridicate n numerar se pastreaz n casieria instituiei publice n condiii de siguran . "Dispoziie de plat - ncasare ctre casierie" se utilizeaz pentru efectuarea de pli reprezentnd avansuri n numerar pentru deplasri sau achiziionarea de bunuri, executarea de lucrri sau prestarea de servicii - se semneaz de conducatorul compartimentului financiar-contabilitate. Justificarea avansurilor n numerar se efectueaz n baza documentelor justificative : facturi fiscale ; facturi ; chitane ; bon de comand-chitan .

Pli pentru cheltuielile bugetare Ordonatorii de credite bugetare pot dispune pli din creditele bugetare deschise ori repartizate astfel: capital. Plile din creditele bugetare aprobate se efectueaz din iniiativa ordonatorilor de credite care poart rspunderea utilizrii mijloacelor bugetare. Ele pot fi dispuse: n numerar, prin casieriile instituiilor; prin decontarea din cont n favoarea terilor care au livrat mrfuri, alimente, materiale, combustibil, energie termic, au prestat servicii sau executat lucrri. Instrumentele de plat sunt: cecul pentru eliberarea numerarului; ordinul de plat prin care ordonatorul de credite bugetare dispune efectuarea de pli din conturile sale n favoarea agenilor n conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin n conturile instituiilor din subordine pentru cheltuieli de bugetul propriu de venituri i cheltuieli (curente);

95

economici sau a bugetelor publice; factura cu dispoziie de ncasare ntocmit (potrivit conveniei) de furnizori pentru o instituie public n cazul livrrilor de mrfuri, combustibili, etc. Instituiile publice pot beneficia de garania trezoreriei, n favoarea unitilor furnizoare care dispun de fondurile necesare pentru achitarea cheltuielilor. Plile se dispun pe destinaiile i n limita creditelor bugetare deschise i repartizate, prevzute n bugetele de venituri i cheltuieli pe subdiviziunile clasificaiei bugetare. Documentele de pli prin trezorerie se ntocmesc i se nregistreaz n conturile deschise ale instituiilor publice pe capitole de cheltuieli cu desfurarea pe categorii de cheltuieli aprobate. La aceste documente, ordonatorul de credite are obligaia de a prezenta i nscrisuri cu privire la necesitatea i oportunitatea cheltuielilor propuse. Normele metodologice de organizare i funcionare a Trezoreriei Finanelor Publice au prevederi distincte pentru ceea ce se cheam pli dispuse prin unitile operative ale acesteia, n acest sens pot fi enumerate urmtoarele referiri tehnice: dispoziii generale privind efectuarea plilor prin trezorerie din credite bugetare n mare msur, anterior); cheltuieli efectuarea de pli din creditele deschise din bugetul de stat deplasri, detari i transferuri la instituiile publice; (privind bursele pentru pentru salarii; materiale; garania bugetar acordat instituiilor publice; deschise i repartizate (prezentate,

subvenii i transferri din bugetul de stat

elevi i studeni); cheltuieli de capital; utilizarea de ctre instituii a veniturilor pentru acoperirea cheltuielilor; reconstituirea creditelor bugetare i rentregirea plilor de cas la instituiile publice; efectuarea plilor prin trezorerie din creditele deschise din bugetul local; 96

 efectuarea plilor prin trezorerie din creditele deschise din bugetul asigurrilor sociale de stat; casele de pli i nchiderea acestora; pli din conturile de disponibiliti: din fonduri cu

destinaie special, din mijloace extrabugetare, privind sumele de mandat i sumele n depozit, privind fondul de tezaur, etc. Salariile n sistemul bugetar se pltesc o data pe lun n intervalul 5- 15 a fiecrei luni, pentru luna precedent. Ealonarea plilor pe zile pentru ordonatorii de credite bugetare se face prin ordinul Ministrului Finanelor Publice. La unitile operative ale trezoreriei, n vederea ridicrii sumelor necesare plii salariilor la sfritul lunii, instituiile publice prezint compartimentului control i evidena cheltuielilor (la termenul de pli stabilite) anumite documente (cecul pentru ridicarea din cont a sumelor nete de plat pentru salarii, indemnizaii de asigurri sociale, dac este cazul; ordine de plat pentru virarea din cont a impozitului pe salarii reinut, a contribuiilor datorate ctre bugetul asigurrilor sociale de stat i asigurrile sociale de sntate; ordinul de plat nsoit de borderoul centralizator cu salariaii pentru care se vireaz salariile nete la bncile comerciale, n sistemul plii prin carduri; situaia recapitulativ a salariilor pe lun, etc.). n vederea avizrii din cont a sumelor pentru plata salariilor, se verific i analizeaz urmtoarele: respectarea numrului de salariai aprobat prin statul de funciuni, respectarea dispoziiilor legale privind salariile i indemnizaiile de asigurri sociale precum i a celorlalte drepturi (indemnizaiile de conducere, plata orelor din posturile vacante, sporuri, etc.); stabilirea sumelor de plat i ncadrarea acestora n disponibilul de credite bugetare la subdiviziunea cheltuieli de personal; stabilirea contribuiilor pentru asigurri sociale, fondul de omaj, asigurrile de sntate precum i ntocmirea corect a ordinelor de plat. Dup analiz, verificare i introducerea n documente a modificrilor rezultate, compartimentul 97

control i evidena cheltuielilor procedeaz astfel: mai nti vizeaz cecul pentru suma care urmeaz a fi ridicat de la casa pltitoare din cadrul trezoreriei, dup care l remite casieriei pentru eliberarea sumei, apoi, reine ordinele de plat pentru nregistrarea i ntocmirea formelor de decontare n bnci. La celelalte categorii de cheltuieli, plile prin trezorerie impun mai nti prezentarea de documente justificative potrivit cu specificul destinaiei sumelor de bani ctre teri i apoi se aplic procedura de analiz i verificare a acestora.

UMF

Ordin plat 3 exemplare Extras de cont

Trezorerie

Agent economic

Banca agentului economic (furnizor)

Efectuarea plilor pentru cheltuieli prin Trezorerie Pentru efectuarea plilor ctre agenii economici prin Trezorerie se transmite acesteia un ordin de plat ntocmit n trei exemplare, dintre care unul se pstreaz de ctre instituia de nvmnt, unul de ctre Trezorerie i altul se transmite bncii agentului economic. Trezoreria, pe baza ordinului de plat, crediteaz contul agentului economic. Banca informeaz agentul economic asupra operaiunii realizate printr-un extras de cont.

Fluxuri informationale generate de finantarea cheltuielior Compartiment financiar 98

State de plat

Cec,OP

Contabil sef Casier

Aproba documentele Plata salariilor

Trezoreria Iai

Persona l Documentele folosite sunt: cecul pentru ridicarea din cont a sumelor de plat pentru drepturi salariale; ordinul de plat pentru virarea din cont a unor sume datorate (contribuii); dispoziie de plat/ordin de plat; situaia recapitulativ a salariilor la sfritul lunii.

Angajarea si efectuarea cheltuielilor cu bunuri si servicii

99

Administrator

Contabil

Sefii de catredre

Cereri pentru materialele necesare

Rector
aprob cererile OP Contabil-ef TREZORERIA Iasi

Administrator
factur FURNOZORI marf

Contabilul-ef , dup primirea cererilor de materiale necesare, verific ncadrarea n bugetul de venituri i cheltuieli. Documentele necesare sunt: ordin de plat; cecul (ridicare de numerar); dispoziie de ncasare cu factur de la banca furnizorului.

Efectuarea platilor pentru burse

100

Studeni UMF Dosa r burs e

Cereri
documente

Secretariat

Contabil-ef
State de plat
Cereri aprobat e

documen te aprobate numera r

Rector

cecuri TREZORERIA Iai

Casier

pli burse

Studeni UMF

101

Cap.4.Organizarea evidenei privind gestiunea financiar a instituiilor publice

Evidena curent n gestiunea financiar a Universitii de Medicin i Farmacie mbrac urmtoarele forme: evidena contabil; evidena tehnico-operativ;

Evidenta tehnico-operativ furnizeaza informiile primare care stau la baza inregistrrii in contabilitate i statistic a unitailor patrimoniale.Evidena operativ folosete pentru consemnarea fenomenelor economice documente, precum : condica de prezen, bonul de consum al materialelor precum i aparatele tehnice de inregistrare , casele de marcat din magazie, apometre, contuare etc. Evidena contabil se ine de ctre Serviciul Contabilitate din cadrul UMF-ului. Contabilitatea instituiilor publice se organizeaz n conformitate cu gruparea veniturilor i cheltuielilor stabilite prin clasificaia bugetar. Contabilitatea veniturilor ncasate prin Trezorerie se ine distinct pe bugete: bugetul de stat, bugetul local, organiznduse evidena veniturilor pe surse conform capitolelor i subcapitolelor din clasificaia bugetar, precum i pe pltitori. Contabilitatea creditelor bugetare i a plilor efectuate prin trezorerie se organizeaz distinct pe fiecare buget n parte. Universitatea de Medicin i Farmacie folosete contabilitatea n partid dubl. Planul de conturi folosit este ntocmit pe baza planului de conturi elaborat de Ministerul Finanelor Publice. Cu ajutorul conturilor cuprinse n planul de conturi, se asigur nregistrarea existenei, micrii i transformrii elementelor patrimoniale, n derularea proceselor de executare a bugetelor de venituri i cheltuieli, obinndu-se sistematizarea informaiilor i raportarea lor prin drile de seam.

102

nregistrrile se fac pe baza unor documente comune tuturor ramurilor de activitate: facturi, bonuri de consum, state de plat ale salariilor i a unor documente specifice, de exemplu cele pentru deschiderea i repartizarea creditelor (cererea pentru deschiderea creditelor, dispoziia bugetar). Unitatea universitar utilizeaz forma de contabilitate ah, fiind obligat s in registrul jurnal, registrul cartea mare i registrul inventar. Contabilul ef nregistreaz cronologic toate documentele justificative intrate n unitate, ntocmind note contabile, numerotndu-le de la 1 la nceputul fiecrui an financiar. Toate operatiunile inregistrate in mod cronologic in notele de contabilitate si injurnalul de inregistrare se inscriu , in mod sistematic , pe grupe de conturi , in Fisele de cont sintetic. Documentele specifice inregistrarii sistematice sunt : 1. Registrul Cartea Mare cuprinde totalitatea fielor de situaia fiecrui initial ; de rulajele a cont in care s-au nregistrat operaiile efectuate intr-un exercitiu financiar. n baza acestui document se evideniaz cont, cuprinznd Cartea-mare urmtoarele reprezint elemente : un soldul debitoare ; rulajele creditoare ; soldurile finale. instrument verificare nregistrrilor contabile efectuate, precum i o baz de informaii necesar pentru analiza economico-financiar a instituiei. Registrul Cartea Mare sta la baza intocmirii balantei de verificare. 2. Balanta de verificare se ntocmete lunar sau de cate ori este nevoie , in scopul asigurarii controlului operatiilor efectuate , precum si al centralizarii informatiilor contabile. Balanta de verificare cuprinde urmatoarele elemente : simbolul conturilor ; denumirea conturilor ; sumele totale debitoare ;

103

sumele totale creditoare ; soldurile finale debitoare ; soldurile finale creditoare.

Cu ajutorul balantei de verificare se verifica corelatiile dintre totalul inregistrarilor din Registrul-jurnal, totalul rulajelor debitoare si totalul rulajelor creditoare din Balanta, precum si concordanta dintre totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din Cartea Mare si totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din Balanta. Contabilitate analitica Operatiunile se inregistreaza in contabilitatea analitica , in unele cazuri, atat in etalonul cantitativ cat si in cel valoric, spre deosebire de contabilitatea sintetica, care se tine numai valoric, nregistrarea operatiunilor in contabilitatea analitica se efectueaza zilnic, pe baza documentelor justificative anexate la nota de contabilitate, precum : facturi pentru procurarea de bunuri materiale , medicamente , alimente, lucrari sau servicii ; state de plata a salariilor ; dispozitii de plata ; bonuri de eliberare a materialelor ; situatii de consum ; Principalele registre folosite in contabilitate de ctre Universitatea de Medicin i Farmacie sunt : Registrul-jurnal ; Registrul-inventar ; Registrul Cartea mare ; Registrul jurnal este un document contabil obligatoriu, reprezentativ pentru nregistrarea cronologic. Prin intermediul lui este posibil cunoaterea rulajului valoric al operaiunilor pe o anumit

104

perioad de timp i fundamentarea nregistrrii sistematic. Registrul inventar face parte din

n contabilitatea registrelor

categoria

principale menionate expres n Legea contabilitii (art.20). Se ntocmete cu preilejul efectuarii inventarierii generale a patrimoniului n situaiile : La nceputul activitii ; In cazul fuzionrii sau ncetrii activitii ; Cel puin o dat pe an ; In alte situaii prevzute de lege. Prin intermediul lui se asigur stabilirea rezultatelor inventarieii i a mrimii unor posturi de bilan. Se ntocmete ntr-un singur exemplar, elementele patrimoniale fiind grupate dup natura lor n cadrul recapitulaiei. Contabilitatea creditelor bugetare aprobate se ine cu ajutorul contului Credite bugetare aprobate, pentru efectuarea cheltuielilor prevzute n bugetul de venituri i cheltuieli propriu. La sfritul trimestrului sau anului, soldul contului reflect totalul creditelor aprobate pn la sfritul perioadei respective. Contabilitatea mijloacelor bneti, a ncasrilor i plilor n numerar i prin virament este inut cu ajutorul conturilor din clasa 1 Mijloace bneti. Cu ajutorul acestor conturi se ine evidena: disponibilitile din conturile curente; disponibilului instituiei din venituri proprii(chirii); disponibilului cu destinaie special (sponsorizri); numerarului din casieriei; a timbrelor potale procurate pentru expedierea

corespondenei.

105

Cu ajutorul conturilor din clasa 1 se ine evidena mijloacelor bneti ale instituiilor publice, aflate n conturi de disponibil deschise la trezorerie sau la bnci, n casierie proprie sau alte valori. Plile ntre uniti se fac, de regul, prin decontri fr numerar, fie din iniiatica pltitorului,fie la cererea furnizorului, prin trezorerie. Operaiunile bneti se realizeaz fie n numerar fie prin virament. Contabilitatea crora se ine evidena: decontrilor interne debitorilor personalului, pentru a avansurile cu spre decontare acordate pentru decontrilor personalul unitii, decontrilor, a operaiilor cu terii se realizeaz cu ajutorul conturilor din clasa 2Decontri, cu ajutorul

drepturile salariale, premii de orice fel cuvenite acestuia, a salariilor neridicate; decontrilor cu bugetul de stat-impozitului reinut din salariile personalului; contribuiei instituiei la constituirea fondului pentru asigurrile sociale; decontrilor cu furnizorii pentru asigurarea utilitilor, aprovizionarea cu materiale, lucrri executate, servicii prestate; contribuiei pentru constituirea fondului de omaj; decontrilor cu studenii pentru drepturile de burs cuvenite Contabilitatea fondurilor se realizeaz cu ajutorul conturilor din clasa 3 Fonduri, cu ajutorul crora se ine evidena urmtoarelor: fondul mijloacelor fixe; fondul obiectelor de inventar; fondurilor cu destinaie special (sponsorizri). Contabilitatea cheltuielilor se realizeaz prin conturile din clasa 4 Cheltuieli. Se ine separat pe fiecare buget n parte. Avem astfel:

106

 cheltuielile

instituiei

de

la

buget-

evideniaz

cheltuielile

efectuate pentru executarea aciunilor cuprinse n bugetele de venituri i cheltuieli, potrivit clasificaiei bugetare (consumul de materiale, combustibil, pli pentru servicii prestate, salarii cuvenite personalului, burse cuvenite studenilor); cheltuielile pentru investiiile n continuare-evideniaz cheltuielile pentru investiiile care nu au fost terminate i recepionate pn la finele anului i care se reporteaz anul urmtor; cheltuielile din fonduri cu destinaie special-evideniaz cheltuielile din fondurile de sposorizri obinute de universitate. Contabilitate veniturilor se realizeaz cu ajutorul conturilor din clasa 5 Venituri, cu ajutorul crora se evideniaz urmtoarele venituri: veniturile activitilor autofinanatevenituri ncasate din desfurarea unor activiti n universitate (nchirierea spaiilor disponibile); veniturile din anii precedeni i alte surse- venituri din anii precedeni (soldul rmas dup nchiderea operaiilor la sfritul anului). Contabilitatea sintetic a stocurilor se ine cu ajutorul conturilor din clasa 6 Materiale. Principalele stocuri din patrimoniul materiale UMF destinate sunt materialele necesare activitii materiale n instituiei(materiale sanitare, de ntreinere i gospodrie, alimente, procesului instructiv-educativ), prelucrare, obiectele de inventar de mic valoare sau scurt durat. Contabilitatea analitic a stocurilor se ine pe feluri sau categorii de stocuri, grupate pe gestiuni, potrivit metodei folosite (operativ contabil, cantitativ valoric, global valoric) i pe conturile analitice corespunztoare.

107

Contabilitatea operaiilor privind finanrile se ine cu ajutorul conturilor din clasa 7 Finanri. Cu ajutorul acestor conturi se ine evidena plilor prevzute in bugetele finanate de venituri i cheltuieli. Orice operaie economic sau financiar este consemnat n momentul efecturii ei ntr-un document justificativ, pe baza cruia se fac nregistrrile n contabilitate. Documentul justificativ cuprinde urmtoarele elemente: denumirea, denumirea i sediul unitii care elaboreaz documentul, numrul documentului i data ntocmirii lui, prile care particip la efectuarea operaiilor consemnatem n documentul respectiv, coninutul operaiilor economico-financiare, datele cantitative i valorice aferente operaiei economice sau financiare, semnturile persoanelor care rspund de efectuarea operaiei economico-financiare. Pentru asigurarea circulaiei raionale i unitare a documentelor justificative care stau la baza nregistrrii n contabilitate, contabilul ef ntocmete Graficul circulaiei actelor justificative i a documentelor financiar-contabile. Acesta cuprinde urmtoarele elemente: denumirea documentului, numele persoanei care ntocmete documentul, numele i funcia persoanei care acord viza de compartiment, specimen de semnatur, termenul de predare a documentului, destinaia documentului i se refer la: -operaiuni de salarizare i alte drepturi acordate conform normelor legale n vigoare; -operaiuni i decontri prin cas i conturi curente; -operaiuni diverse cu valori materiale; -operaiuni contabile generale. Serviciul contabilitate are obligaia s completeze urmtoarele registre: registruljurnal: zilnic n mod cronologic, operaiune cu operaiune, fr spaii libere i fr tersturi, toate operaiunile 108

patrimoniului.

Cuprinde

elementele:

felul,

numrul,

data

documentului justificativ, sumele corespunztoare operaiilor efectuate, explicaii privind operaiile efectuate i conturile debitoare i creditoare n care s-au nregistrat; registrul- inventar: n el se nregistreaz grupat toate elementele patrimoniale; registrul Cartea Mare: document contabil de sintez debitor i al sistematizare, care cuprinde simbolul contului

conturilor creditoare corespondente, rulajul debitor i creditor, soldul pentru fiecare lun a anului curent; este alctuit din cte o fil pentru fiecare cont sintetic utilizat n unitate.

Evidena tehnico-operativ a UMF Universitatea de Medicin i Farmacie, ca ordonator teriar de credite are obligaia s organizeze i s conduc contabilitatea operaiunilor de ncasri i pli, precum i a celorlalte operaiuni patrimoniale n mod cronologic i sistematic, n conturile corespunztoare din planul de conturi aprobat pentru instituiile publice, aprobat de Ministerul Finanelor Publice. Universitatea de Medicin i Farmacie conduce evidena analitic a plilor de cas pe capitole, subcapitole, titluri, articole i alineate, n cadrul urmtoarelor conturi de finanare bugetar: contul 700.01 Finanare din bugetul de stat pentru fondurile primite de la Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului. Evidena tehnico- operativ are in vedere nregistrarea i reflectarea intrrilor, a existenei i a ieirilor de valori materiale. Pentru operaii realizarea bugetare, acestei bon evidene de consum 109 se utilizeaz urmtoarele centralizatorul documnete, att comune ct i specifice unitilor colare: fia pentru materiale,

consumului de materiale, fiele de magazie a materialelor, fiele de cont analitice pentru conturile de materiale, cerere de transfer a mijloacelor fixe sau obiecte de inventar, registrul numerelor de inventar a mijloacelor fixe, fia mijlocului fix, fia de cont analitic pentru valori materiale, fia pentru operaiuni diverse. La intrarea n unitate a unui mijloc fix, contabilul are obligaia s ntocmeasc fia mijlocului fix respectiv, administratorul universituu i d un numr de inventar i l trece n registrul mijloacelor fixe, completnd toate datele de identificare ale acestuia (denumirea, valoarea, data procurrii). La fel se ntmpl i la intrarea n unitate a unui obiect de inventar. Acestuia i se atribuie un numr de inventar i este nregistrat n registrul obiectelor de inventar. i la mijloace fixe i la obiecte de inventar, numrul de inventar este scris pe acestea. Pentru fiecare material de curenie sau de reparaie care intr n unitate, administratorul unitii deschide o fis de magazie, n care opereaz toate micrile privind acel material. Intrrile de materiale sunt nregistrate cu ajutorul notei de intrare- recepie, iar ieirile de materiale se centralizeaz lunar i sunt predate la serviciul contabilitate pentru a fi nregistrate n evidena sintetic i cea analitic. Se opereaz n fiele decont analitice pentru conturile de materiale. Apoi este ntocmit balana de verificare a micrii materialelor (lunar sau trimestrial). Legat de garaniile materiale reinute gestionarilor sau tuturor persoanelor care gestioneaz bunuri materiale sau financiare, acestea se nregistreaz n fie analitice deschise pe numele fiecrui gestionar, n care se nregistreaz lunar sumele reinute. Evidena analitic a furnizorilor se ine pe fiecare furnizor n parte, deschizndu-se cte o fi analitic n care se trectoate operaiunile efectuate n legtur cu fiecare furnizor. Evidena analitic a debitorilor se ine tot pe fiecare debitor n parte, deschizndu-se cte o fi analitic pentru fiecare. 110

n planul de conturi pentru instituiile publice, conturile sintetice sunt desfurate pe principalele conturi analitice care stau la baza ntocmirii bilanului contabil i ndeosebi a executrii bugetului de venituri i cheltuieli. Dezvoltarea n analitic a conturilor prevzute n planul de conturi se face potrivit necesitilor evidenierii distincte a anumitor elemente de activ i pasiv.

111

BIBLIOGRAFIE

1.Gheorghe Scorescu, Florin Scorescu, Daniela Mardiros Elemente de contabilitate public, Ed. Dosoftei, Iai, 2003 2. Adriana Tiron Tudor, Ioan Gherasim Contabilitatea instituiilor publice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002 3. Moteanu, T., Buget i Trezorerie public, Ed. D.P., Bucureti, 1994. 4..Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz n sistemul bugetar 5..Legea Finanelor publice locale nr. 273 din 29 iunie 2006 6.Legea nvmntului nr.84 din 24 iulie1995 7.Legea nr.128 din iulie 1997 privind statutul personalului didactic

112