Metode economico matematice de modelare a lucrarilor de investitii pentru dezvoltarea activitatilor agricole

Ruscan Mariana, AN II, Agrobusiness

Continutul si problematica modelarii lucrarilor de investitii. Varietatea mulimii sistemelor economice concrete i multitudinea problemelor conducerii acestora este determinat, n principal, de structura obiectului analizat, de scopul cercetrii precum i de informaia disponibil. Modelele de programare matematic i in special modelele de programare liniar joaca un rol deosebit de important, att n teoria ct i n practica economic. Investitiile reprezinta pentru unitatile economice agricole suportul material al retehnologizarii si introducerii progresului stiintific si tehnic. O metoda de modelare a investiitiilor este metoda care porneste de la teoria sistemelor prin metode matematice complexe. a) Sursele de acoperire a investitiilor, care de regula sunt formate din fondul de dezvoltare, fondul de amortizare, credite bancare, fonduri comunitare. Aceste surse trebuie bine fundamentate deoarece subevaluarea sau supraevaluarea pot conduce la multe dificultati tehnice si financiare cu mari repercursiuni de ordin economic, cat si pentru membrii unitatii agricole. b) Oportunitatea realizarii unui program de investitii cu stabilirea prioritatilor in functie de nevoi si eficienta economica a acestora. Pentru aceasta problema modelarea implica calcule de eficienta, criterii si metodologii care tin seama de posibilitatile si interesele unitatii agricole. Calculele de eficienta si optimizare trebuie sa tina seama si de factorul timp. c) Durata de incepere si de terminare a principalelor lucrari de investitii. Duratele prea mari sau intarzierile de punere in functiune se reflecta in nivelul efectelor asteptate. Programele de investitii pot fi modelate pe subsectiuni, care reflecta principalele feluri de investitii ce se pot efectua intr-o unitate economica agricola si anume: investitii in sectorul productiei vegetale investitii in sectorul productiei investitii in realizarea lucrarilor de imbunatatiri funciari investitii in utilaje, masini, mijloace de transport, utilaje pentru zootehnie, irigatii, electrificari; investitii in complexe industriale si instalatii de biogaz, eoliene, etc.; investitii in dezvoltarea serviciilor si industriilor locale care contribuie la imbunatatirea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Optimizarea indicatorilor de eficienta economica in unitatile economice agricole. In agricultura pentru o cat mai buna apreciere a eficientei investitiilor se ia in considerare efectul economic suplimentar adica venitul net actualizat (VNA) determinat ca diferenta dintre veniturile totale si costurile totale. In analiza se ia ca baza de referinta eficienta fondurilor totale de productie existente adica VNA0/F0 si se compara cu eficienta fondurilor totale dupa efectuarea investitiilor VNA1/F1. Comparatia insa, la alegerea variantelor de investitii prezinta incertitudine din cauza dificultatilor de evaluare a fondurilor fixe existente, deoarece trebuie sa se tina seama de gradul de uzura fizica si morala

si daca unele sunt deja amortizate. Se recurge, totusi, la comparatia intre valoarea mijloacelor de productie noi si vechi si efectul corespunzator al acestora, in cazul cand se face o investitie de retehnologizare, de inlocuire a unui mijloc vechi cu altul nou, care are aceeasi destinatie, dar cu caracteristici superioare, mai ales ca urmare a uzurii lui morale. Efectele economice ca rezultat al investitiilor sunt reprezentate de diferenta intre efectele totale obtinute ca urmare a folosirii investitiilor, impreuna cu mijloacele de productie existente (Q, VNA, Ch) si efectele economice ce se pot obtine numai de la mijloacele de productie existente puse in conditii normale de productie (Q, VN, Ch) respectiv: Q = Q Q VN = VNA VN C = Ch Ch Aprecierea unei variante de investitii depinde de criteriile economice luate in analiza, de scopurile urmarite de unitatea economica agricola care face investitia si de sursele de investitii. Aplicatie Se consider c o unitate agricol poate cultiva 5 culturi: gru, orz, porumb, mazre i castravei. Unitatea agricol dispune de 800 ha, de fonduri circulante n valoare de 100000 mii lei i de resurse umane materializate n 11220 om-zile, respectiv 6120 om-zile n primul semestru i 5100 om-zile n al doilea semestru. Pe baza indicilor din program se prevede ca suprafaa destinat culturii porumbului s nu depeasc 25% din suprafaa agricol, iar suprafaa destinat culturii mazrii i castraveilor s nu depeasc 50% din suprafaa agricol. Prin modelarea procesului de producie a unitii se cere s se determine n condiiile precizate, suprafeele pe care le va cultiva unitatea agricol cu fiecare din cele 5 culturi, astfel nct s se realizeze un profit maxim. Apreciind c produciile medii la ha vor fi de 1600 kg la gru, 2000 kg la orz, 3000 kg la porumb, 2000 kg la mazre i castravei, preurile de livrare pe ton din produsul respectiv vor fi de 100, 55, 70, 150, 200 mii lei; cheltuielile de producie la ha pentru produsele luate n cultur vor fi de 800 mii lei la gru, 600 mii lei la orz, 2200 mii lei la castravei, rezult c profitul planificat ce se va obine din cultivarea unui ha din produsul respectiv va fi de 200 mii lei la cultura de gru, 500 mii lei la cea de orz, o pierdere de 100 mii lei la porumb, 900 mii lei la ha profit la cultura de mazre i 1500 mii lei la castravei. Notnd suprafaa cultivat cu gru, orz, porumb, mazre i castravei cu x1, x2, x3, x4, x5, funcia de eficien (L) este dat de relaia:

L = 800x1 + 500x2 - 100x3 + 900x4 + 1500x5 Datele din prezentarea problemei privind resursele de producie i coeficienii tehnici pe culturi pot fi sintetizai n tabelul urmtor: Explicaii Suprafaa agricol Fora de munc Sem I Fora de munc Sem II Cheltuieli de producie Profit pe ha mii lei UM ha om-zile om-zile mii lei Total resurse 800 6120 5100 100000 Coeficieni tehnici la ha Gru Orz Porumb Mazre Castravei 1 5 1,2 800 800 1 1,5 3,5 600 500 1 7 6 2200 -100 1 11 4 2100 900 1 17 1 3300 1500

Mrimile x1, x2, x3, x4, x5 vor trebui s satisfac relaiile: x1 + x2 + x3 x3 x4 6x1 + 1,5x2 1,2x1 + 3,5x2 + 7x3 + 6x3 + + x4 + x5 800 200 x5 400 + x5 5100 + 11x4 + 17x5 6120 + 4x4

800x1 + 600x2 + 200x3 + 2100x4 + 3300x5 100000 xi 0, i = 1,2,3,4,5. Pentru optimizarea utilizrii resurselor trebuie rezolvat problema gsirii maximului formulei L innd seama de inecuaiile de mai sus. Pentru rezolvare se poate utiliza metoda Simplex, care prevede n prealabil, transformarea inecuaiilor n ecuaii prin introducerea de variabile al cror numr este egal cu numrul inecuaiilor. Pentru introducerea acestor noi variabile relaiile se scriu astfel: x1 + x2 + x3 + x4 x3 + x5 + x6 + x7 = 800 = 200

x4 6x1 + 1,5x2 + 7x3 1,2x1 + 3,5x2 + 6x3 + 11x4 + 4x4

x5

+ + + +

x8 x9 x10

= =

400 6120

+ 17x5 + x5

= 6120 x11 =100000

800x1 + 600x2 + 200x3 + 2100x4 + 3300x5

Sistemul de ecuaii obinut este format din 6 ecuaii cu 11 necunoscute. Semnificaia economic a variabilelor x6 , x7 , x8 , x9 , x10 , x11 este bine determinat deoarece reprezint resursele de producie neutilizate. ntrebuinnd notaiile vectoriale elementele ecuaiei de mai sus se pot scrie dup cum urmeaz:

1 1 1 1 1 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 =1 ;2= ;3= ;4= ;5= ;xxxxxx 6= 6 1.5 7 1 1 0 1 7

Vectorul x0 a fost introdus n plus, n afar de cei 11 vectorii x6 , x7 , x8 , x9 , x10 , x11 sunt vectorii unitate, baza n care vor fi scrii ceilali vectori. Deci vectorul x0 reprezint valorile disponibile i poate fi scris sub forma: x0 = 800x6 + 200x7 + 400x8 + 6120x9 + 5100x10 + 100000x11 Pentru a obine un venit maxim trebuie s se foloseasc 79 ha pentru cultura x2, 568 ha pentru cultura x1 i 153 ha pentru cultura x5. Venitul obinut este:

568 x 800 + 79 x 500 + 153 x 1500 = 723400 Fa de planul de cultur care se prevede a se cultiva 450 ha cu gru, 150 ha cu orz, 50 ha cu mazre, 100 ha cu castravei, n situaia aplicrii programului optim s-ar obine un beneficiu de 723400 mii lei, cu 143400 mii lei mai mult dect cel care ar fi rezultat n urma planificrii fcute iniial de unitatea agricol. n ceea ce privete utilizarea resurselor de munc, n semestrul I s-ar folosi 6127 om-zile, iar n semestrul II ar rmne disponibile 3989 om-zile din totalul de 5100 om-zile prevzute n planul unitii.

n cadrul aplicrii programului optim se impune totui s se analizeze consecinele ce ar decurge n urma scoaterii totale a culturilor de porumb i mazre din planul de cultur a unitii agricole, cunoscut fiind importana pe care aceste culturi o au, fie n ceea ce privete asolamentul aplicat, fie n ceea ce privete asigurarea bazei furajere. Dei din punctul de vedere al rentabilitii cultivarea acestor produse nu este avantajoas, s-ar putea ca planul optim de cultivare a suprafeelor agricole s suporte unele modificri impuse de analiza minuioas a procesului economic respectiv, cu att mai mult cu ct n formularea matematic att a condiiilor tehnico-economice, ct i a celor limitative nu a fost posibil s se in seama de ntregul complex de condiii.

0 0 0 0 0 8 1 0 0 0 0 2 0 1 0 0 0 4 =; =;987 =;1=;1=;xxxxxx 0= 0 1 0 0 1 0 0 6 0 0 0 1 0 5 0 0 0 0 1 1

0 0 0 1

0 0 0

2 0 1 0 0 0 0 0 0 0