Efectele poluarii aerului asupra mediului

1

Cuprins Introducere Capitolul I 1.1. Invelisul gazos al Pamantului 1.2. Poluantii aerului 1.3. Surse de poluare a aerului 1.1.1. Surse naturale 1.1.2. Surse artificiale Capitolul II 2.1. Factorii agentilor poluanti 2.2. Impactul agentilor poluanti asupra mediului 2.2.1. Ozonul 2.2.2. Compusii organici volatili ( COV ) 2.2.3. Oxizii de carbon 2.2.4. Oxizii de azot 2.2.5. Oxizii de sulf 2.2.6. Hidrogenul sulfurat 2.2.7. Acidul clorhidric 2.2.8. Florul si compusii sai 2.2.9. Clorul 2.2.10.Amoniacul 2.2.11.Substantele radioactive 2.2.12. Pulberi sedimentabile si in suspensie .. 2.2.13.Substante toxice si aeropurtate 2.2.14.Fosforul si compusii lui 2.2.15.Arsenul 2.2.16.Mercurul 2.2.17.Plumbul 2.2.18.Beriliul 2.2.19.Cadmiul 2.2.20.Cuprul 2.2.21.Poluarea aerului din intriorul counstructiilor, locuintelor, etc Capitolul III 3.1. Vantul 3.2. Calmul atmosferic 3.3. Turbulenta aerului 3.4. Umiditatea aerului 3.5. Temperatura 3.6. Cosurile industriale Capitolul IV 4.1. Purificarea emisiilor gazoase 4.2. Metode si mijloace de purificare a atmosferei 4.3. Alegerea unui aparat sau a unei instalatii de epurare Capitolul V Concluzii
2

..2 ...3 .3 ..4 5 ..5 5 6 .6 ..6 6 7 ..8 .8 10 12 13 .14 15 ..16 16 .17 .18 .18 .19 .21 22 ..23 24 24 .25 25 27 .. .27 27 ..28 28 .28 ..29 ..29 ..30 ..33 34 ..34

Introducere
Atmosfera sete unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorita capacitatii sale limitate de a absorbi si a neutraliza substantele eliberate continuu de activitatile umane. Cresterea productiei de energie, industria chimica, metalurgica, de ciment, circulatia rutiera si aeriana, arderea gunoaielor, sunt tot atatea cauze care fac ca in ultimul timp sa devina tot mai acuta poluarea atmosferei. Aceasta poate sa apara fie datorita cresterii concentratiei in aer a unor constituenti normali ai atmosferei (dioxid de carbon,, oxizi de azot, ozon etc.), fie datorita patrunderii in atmosfera a unor compusi straini acestui mediu( elemente radioactive, substante organice de sinteza etc.). Poluarea atmosferei afecteaza calitatea vietii la scara planetara si, in general, ea reprezinta consecinta unor activitati umane find un fenomen actual al vietii urbane. Majoritatea poluantilor atmosferici pornesc de la arderi generatoare de energie. Motoarele cu explozie interna utilizate in transporturi, arderi de combustibili gazosi, lichizi sau solizi( carbuni, lemne) in unitati industriale, pentru incalzirea locuintelor etc., provoaca emisii de substante si particule care se degaje in atmosfera putand atinge concentratii nocive. Poluarea atmosferei are urmari neplacute, adfesea grave, asupra omului si mediului sau inconjurator, sub diferite forme : impiedica cresterea plantelor, diminueaza valoare produselor, agrcole, reduce vizibilitatea si adauga mirosuri neplacute mediului ambiant si cel mai important, afecteaza sanatatea omului. Prevenirea si combaterea poluareii atmosferei este o sarcina primordiala a tuturor tarilor si guvernelor din lumea intreaga. Ini acest sens in februarie 2001 Parlamentul Romaniei a ratificat Protocolul de la Kyoto la Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ce face referire la respectarea angajamentelor de limitare cantitativa si reducere a emisiei de gaze cu efect de sera fata de nivelul anului 1999. Ca urmare a acestui fapt, Romaniei ii revine sarcina sa reduca cu 92%, fata de perioada de referinta, emisiile de gaze cu efect de sera. In indeplinirea acestui angajament si in scopu l promovarii unei dezvoltari durabile, vor trebui aplicate si elaborate politici si masuri astfel incat sa se reduca la minimum efectele adverse, inclusiv cele ale schimbarilor climatice si efectele asupra comertului international si impactul asupra factorilor sociali si de mediu. Calitatea vietii pe Pamant este dependenta de calitatea aerului. Ritmul de crestere economica, inmultirea autoturismelor de toate genurile, supra popularea marilor metropole, fumului si vaporii nocivi degajati de sutele de mii de cosuri de fabrici etc., impun masuri bine gandite si stiintific fundamentate pentru a stapanii fenomenele periculoase de poluare a aerului, pentru a dirija dezvoltare economico-tehnica in folosul omului si al umanitatii. Un aspect special al poluarii aerului si aducerea, prin acesta, a unor daune deosebite sanatatii si vietii omului si a altor vietuitoare, este rezultatul fumatului. Fumatul prezinta un pericol deosebit
3

cat si pe plan politic si juritic. Aerul.pentru sanatatea si viata celui ce-l practica. atat pe plan tehnic. Principalele zone in care este subimpartita atmosfera sunt: 4 . avand o grosime medie de aproximativ 3. Este vorba mai ales. Impotriva poluarii atmosferei se duce si o lupta preventiva. mai compact. Considerem necesar sa precizam ca poluarea atmosferica face ravagii nu numai asupra omului. Elementul vital vietii. a nefumatorilor. de igiena si sanatate publica. din ce in ce mai miniaturizat. a emisiei materiilor poluante. largind foarte mult sfera materialelor poluante si a surselor de poluare. pentru eliminarea sau reducerea surselor de poluare. ceea ce impune luarea nu numai a unor masuri tehnice. dar revolutia stiintifico-tehnica a adus schimbari deosebite in poluarea atmosferei. Despre poluare se poate vorbi inca de la descoperirea focului de catre om. care ii accentueaza uzura. dar dincolo de acesta. animalelor.1. numit atmosfera. Invelisul gazos al Pamantului Aerul formeaza un invelis gazos care inconjoare Pamantul. Fiind vorba de un ana din problemele actuale de importanta vitala. lupta impotriva poluarii se duce cu toate mijloacele. ci si asupra cladirilor. 1. pentru impiedicarea prin mijloace tehnice moderne. ci si reglementarea legala a acestor activitati.000 km. de materialu electric si electronic. plantelor. cu functiuni mai complexe si deci extrem de sensibile la poluarea aerului. el pericliteaza sanatatea celor din jur. materialui ethnic fiind supus si el acestui fenomen. Capitolul I.

atat la suprafata scoartei terestre cat si in toate spatiile aflate in legatura cu atmosfera: in crapaturile si porii solului. in pesteri. Aerul poate actiona insa si in sens patologic aspra omului atunci cand este poluat. bacterii etc. 400 3. puberi. iar cele mai usoare si mai mici pot persista timp indeungat si se numesc pulberi in suspensie. gaze sub forma de poluanti in stare gazoasa. lichide sau gazoase. vapori de apa.11 km altitudine. Poluantii aerului Poluantii aerului sunt substante solide. naturale sau artificiale ce pot si aero purtate. in apa marilor si oceanelor etc. ozon. 11 35 km altitudine. Principala lor caracteristica consta in faptul ca in functie de marima sau greutate ele au o stabilitate diferita in aer. Aerul este un amestec de gaze in compozitiia sa normala intrand: azot. Clasificarea poluantilor aerului se pot face dupa : a) starea de agregare suspensii (aerosoli) sunt particule solide sau lichide dispersate in atmosfera. in apa.troposfera stratosfera mezosfera termosfera exosfera 0 . alte gaze. bioxid de carbon. Modificarile survenite in compozitia aerului in urma procesului de respiratie : Componentul insperat Azot Oxigen Bioxid de carbon Proportia in aer : expirat 78 -79% 16 17% 3 4% 78 -79% 20 21% 0.000 km altitudine.2. oxigen. Aerul este present pretutindeni. 1. 5 . raspanditi in atmosfera datorita calitatii de a difuza cu usurinta. 80 400 km altitudine. fiind purtati uneori la mari distante de locul unde au fost produsi si eliminati in atmosfera . Cele mai mari si mai grele se depun depede si se numesc pulberi sedimentabili. 35 80 km altitudine.04% Prin acest schimb de gaze aerulu intrtine viata asigurand arderile necesare desfasurarii tuturor proceselor fiziologice din organismul uman.03 0.

cuart . medicamente. sau catre indepartarea rezidurilor rezultate din activitatea sa. vapori de acid florhidric si clorhidric. De exemplu.. surse arificiale (rezultate din activitati umane.. Ni (produce cancer al cailor respiratorii). procesele de incinerare a rezidurilor pot deveni surse de poluare cu compusi extrem de toxici. tutun. fluor. ammoniac. vietii si sanatatii umane. cadmiul. clor. zincul.Cr (produce cancer nazal). mercurul etc. acidul cianhidric. Uneori activitatile omului se indreapta catre imbunatatirea calitatii produselor (alimente. toxici sistemici sunt metale grele si metaloide ca plumbul. Toti poluantii produsi de aceste surse se numesc . pulberi cu bioxid de siliciu si beriliu. Termenul de . secundari acei poluanti care sunt produsi in mediu. poluanti primari . soia) sau animala (puf. alergizanti pot fi de natura : minerala ( cu continut mare de cuart).3 Surse de poluare a aerului Surse de poluare a aerului pot fi clasificate in doua grupe: surse naturale . ricin. cianurile. avand ca rezultat compusi cu grad inalt de toxicitate. fibrozonati sunt suspensii de ciment. organica : vegetala (in. asfixiantii sunt monoxidul de carbon. c) actiunea lor specifica asupra organismului iritanti sunt cei mai raspanditi in mediu. 6 . poluanti secundari este corelat cu termenul de . canepa. fulgi). substante radioactive (produc cancer tiroidian). anorganici : . cacao. antropogene). substante oxidante. apa potabila etc. colaranti sintetici (anilina). substante organice clorurate (pesticide) ..). cancerigeni : . pulberi inerte.hidrocarburi policiclice aromatice. oxizi de sulf si azot.pot fi in functie de structura chimica : oraganici : . As (prduce cancer hepatic). 1.efect secundar asupra mediului ambiant. prin intereactiunea dintre doi sau mai multi poluanti primari sau prin reactia cu constituentii normali ai aerului . din aceasta categorie facnd parte pulberile cu un grad scazut de solubilitate. Cd (produce cancer de prstata). cafea.b) provenienta primari acei poluanti care provin direct din surse de poluare identificate sau identificabile . hidrogenul sulfurat . pene.

Capitolul II. ridicate de vant pana la o anumita altitudine.) se acumuleaza la nivelui solului. inmultirea acestora constituind cauze pentru care protectia aerului reprezinta o problema vitala a lumii contemporane. Gazele au capacitate de difuzie mai mare in atmosfera. in schimb sedimenteaza ma usor. Influenta poluantilor asupra mediului 2.3. Mult mai important este fenomenul de dilutie si sedimentare.2. poluarea produsa de procese naturale de descompunere in sol a sunbstantelor organice. vaporii de mercur etc. in raport cu gazele capacitatea mai redusa de a se dilua in aer. care cuprinde in esenta procesul de diluare. Au deci. compus mai putin agresiv si cu stabilitate mai mica in atmosfera. cele de transformare chimica pot avea insa ca rezultat aparitia unor substante cu agresivitate si mai mare. Sursele artificiale antropogene. suspensiile au stabilitate mai mica in atmosfera decat gazele si o capacitate de difuzie mai redusa. surse de poluare mobile. Factorii agentilor poluanti Poluantii emisi in atmosfera sunt supusi fenomenului de autopurificare.1. : oxidul de carbon) se ridica repede in straturile superioare ala atmosferei. avand drept consecinte poluarea mediului. In ceea ce priveste natura poluantilor. sunt mult mai importante.: clorul. capacitate care este invers proportionala cu densitatea. Gazele cu densitate mare (de ex .1. stabilitate care este cu atat mai mica cu cat dimensiunea si masa sunt mai mari. dintre sursele naturale de poluare putem mentiona eruptiile vulcanice. de transformare chimica si de sedimentare. a progresului societatii. Aceste surse sunt o urmare a activitatii omului. Unele reactii chimice din atmosfera sunt benefice ducand la formarea unor substante mai putin agresive. cele cu densitate mica ( de ex. 1. De asemenea. incendiile din paduri etc. in primul rand a procesului de industrializare si urbanizare.1. de exemplu reactia dintre clor si amoniac cu formarea clourii de amoniu.3. Sursele de poluare artificiale ale aerului pot fi clasificate in : surse de poluare stationare . Cea mai comuna dintre poluarile naturale este poluarea cu pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului. 7 . care este conditionat de proprietatile substantelor poluate si de conditiile mediului aerian in care patrund. Procesele de diluare si sedimentare determina totdeauna scaderea concentratiei. emanatiile de gaze din sol. Sursele naturale de poluare a aerului nu provoaca decat in mod exceptional poluari importante ale atmosferei. implicit si poluarea aerului. Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare care pot influenta si sanatatea populatiei.

in timpul orelor de varf.1. astm etc. Membranele fiind compuse atat din proteine. dispersate intr-un gaz. congestii nazale. STAS 12574-87 indica pentru ozon concentratii maxime admisibile (CMA) 0. depasind chiar granitele unor state si uneori conducand la controverse intre acestea. in comparatie cu benzina. . Se mentioneaza faptul ca ozonul si substantele de baza ale formarii acestuia sunt fregvent transportate de vant. Celulele cu suprafata specifica mare sunt extrem de vulnerabile. rafinarii de petrol etc. evolotuia si efectele ozonului sunt foarte bine sesizate.. Impactul agentilor poluanti asupra mediului 2. Smogul se mai defineste si ca o poluare atmosferica cu aerosoli.1 mg/m3 pentru media de 0. in principal in industria de sinteza a sunbstantelor chimice organice. co-enzimelor. ar conduce substantial la formarea in cantitati mai mici a ozonului si a oxidului de carbon.2. etc. reducerea functiilor plamanilor. Teoretic. O deosebita atentie trebuie acordata controlului surselor de poluare care emit compusi oraganici volatili (COV) proveniti. In privinta emisiilor rezultate din sursele stationare. al carui component principal este ozonul.2 mg/m3. Un control riguros al substantelor de baza ce formeaza ozonul contribuie la o buna protejare a mediului. oxidarea acizilor grasi polinesaturati la acizi grasi peroxidici. Dintre prejudiciile produse de ozon trebuie mentionate : afectiunile asupra sistemului respirator (dificultati respiratorii. gazul natural compresat etc. proteinelor si peptidelor . deoarece impreuna cu oxizii de azot acestia contribuie la formarea ozonului. folosirea combustibililor alternativi in locul benzinei. iritarea ochilor. Odata cu formarea ozonului se produce pe cale fotochimica si asa numitul smog (smoke=fum si fog=ceata). controlul este mai usor. la fel ca si masurile pentru inscrierea emisiilor in normele standardizate.. Masuri de ameliorare a mediului. reducerea rezistentei la infectii. Studiile epidemiologice au evidentiat efectele acute ca urmare a expunerii la concentratii rare de peste 0. de exemplu: metanolul. cat si din lipide.). etanolul. manufacturile de vopsit etc. Ozonul este un oxidant puternic care poate reactiona cu orice clasa de substante biologice. sub 100 microni. Smogul are aspectul unei cete dense.5 ore. particule fine solide sau lichide. de exemplu cele provenite din fabricile chimice. Ozonul Impactul asupra mediului. Este mai dificil controlul surselor stationare mici de exemplu la statiile de benzina. In general. unde procesul este in general sezonier sau discontinuu.2. degradarea prematura aplamanilor in special la copii si tineri. In orasele mari cu circulatie intensa. sunt expuse actiunii ozonului.03 mg/m3 pentru media pe 24 de ore si 0.2. ozonul isi exercita actiunea prin doua mecanisme : oxidarea grupurilor sulfhidril si aminoacizi ai enzimelor. 8 .

impiedicand transportul de O2 de la plamani la celule. de 2 mg/m3.000 ppm/vol) in cazul utilizarii drept carburant a benzinei decat in cazul utilizarii motorinei (1. putin mai usor decat aerul. Este insa dificil de determinat cu exacitate.000 ppm/vol).2. Conform STAS 12574/87 . De mentionat ca hemoglobina are afinitate pentru CO de 200 ori mai mare decat pentru O2. In ultimul deceniu. ozonul. Aer din zonele poluate conditii de calitate . ceea ce explica pericolul intoxicatiilor cu CO2. este considerat ca fiind cel ma raspandit agent poluant. O importanta metoda de reducere a cantitatii de monoxid de carbon a constituit-o inlocuirea benzinei cu plumb. 9 . 2. Principalele surse de CO sunt gazele de ardere incompleta de la roducerea energiei termice prin arderea combustibililor fosili.. procentul de oxid de carbon a scazut mult in orasele din tarile puternic dezvoltate economic. Actiunea concentratiilor ridicate de dioxid de azot asupra plantelor s-ar putea datora si formarii de acid azotic. Compusi oraganici volatili (COV) Impactul aspupra mediului si masurile de ameliorare a mediului sunt asemanatoare celor enuntate la ozon deoarece COV si NOx contribuie in mod hotarator la formarea gazului nociv. 230 milioane t/an cu o remanenta de 2-3 ani. Emisiile de CO2 in gazele de esapament in Romania sunt normata la 2-4% din volumul acestora. concentratiile maxime admise sunt.2.2. cu benzina fara plumb.0 mg/m3. Efectul nociv imediat se datoreaza faptului ca reactioneaza cu hemoglobina. insipid. pentru media de scurta durata (30 minute) 6.2. gazele de cocserie (50%) si convertizoanele de oxigen (75%) precum si gazele de cracare catalictica in faza de regenerare a catalizatorului. care efecte sunt rezultatul direct al actiunii oxizilor de azot si care al actiunii poluantilor secundari produsi in ciclul fotolitic al oxizilor de azot. 2. gazele de esapament. De mentionat ca si in Romania s-au introdus de la inceputul anului 2000 asemenea norme (cunoscute sub numele Euro 2). Este estimat la cca. formand carboxihemoglobina. iar pentru media de lunga durata. inodor. produs responsabil de intoxicatii grave si deces la om si alte vietuitoare. Cantitatea de CO2 este mai mare (24. prin impunerea filtrului catalictic plasat in teava de espament a masinilor. incolor.3. dupa care se transforma in CO2. Oxizii de carbon Monoxidul de carbon. S-a dovedit ca unii dintre acesti poluanti secundari sunt foarte vatamatori pentru plante.2.4. Oxizii de azot Impactul asupra mediului. Prezenta oxizilor de azot in atmosfera produce prejudicii asupra plantelor.

pierderea cunostintei. In general. in numar redus si numai in legatura cu concentratii mai mari decat cele prezente in aerul ambiant. Pragul pentru perceperea mirosului de dioxid de azot la om pare a fi de aproximativ 0.La o expunere de o ora la concentratii relativ ridicate de dioxid de azot. Pericolul privind prezenta monoxidului de azot in atmosfera poluata consta in faptul ca se oxideaza la dioxid de azot care este mult mai toxic. care sufera asa-zisa intoxicatie de . Persoanele care sufera ascest tip de otravire nu prezinta edem pulmonar si daca sunt scoase din mediu isi pot reveni complet. In testele facute pe animale expuse la concentratii foarte mari de monoxid de azot s-au observat o paralizie a sistemului nervos central si convulsii. Anumite fibre sintetice reactioneaza direct cu oxizii de azot producand o colorati galbena. Cea mai mare sensibilitate la actiunea oxizilor de azot o prezinta colorantii utilizati pentru fibre tip acetat de celuloza. Concentratiile de dioxid de azot mai mari de 100 ppm sunt mortale pentru cele mai multe specii de animale si 90% din decese sunt cauzate de edem pulmonar. La alte cazuri apare voma. Sunt foarte rare speciile de animale care prezinta rezistenta la expuneri de dioxid de azot in concentratii de la 1 la 100 ppm. convulsii si oprirea respiratiei. Cercetarile asupra mortalitatii animalelor indica faptul ca dioxidul de azot este de patru ori mai toxic decat monoxidul de azot. in experimentele efectuate la aceste concentratii moartea survine de la 10 minute pana la aproximativ 21 ore de expunre. de exemplu de 25 ppm. In atmosfera poluata. monoxidul de azot nu este iritat si nu este considerat un pericol pentru sanatate. Efectele toxice ala dioxidului de azot asupra animalelor se manifesta prin schimbari in functionarea plamanilor. Informatiile respective provin mai ales din studiile de laborator facute asupra animalelor. Al treilea tip. pierderi in greutate. Aceste cazuri de intoxicare pot rezulta in urma inhalarilor de oxizi de azot in concentratii ridicate. La o xpunere de ora. se produce cadera frunzelor.soc . Pot apare mai multe tipuri clinice de otravire cu oxizi de azot. La unele cazuri apar o iritatie severa cum manifestari de arsuri si sufocari. datorita unei proprietati a fibrei insasi. modificari in structura proteinelor. Dioxidul de azot exercita un efect toxic foarte puternic. 10 . susceptibilitatea la infectii respiratorii etc. marirea veziculelor pulmonare.12 ppm. slabiciune. se observa la unele plante o necroza care cuprinde aproximativ 5% din suprafata frunzei. przinta simptome severe de asfixiere. Exista numeroase imprejurari in care expunerile profesionale laactiunea monoxidului de azot pot afecta sanatatea oamenilor. Informatiile referitoare la efectele toxice ale dioxidului de azot asupra omului se gasesc in literatura. modificari hematologice si enzimale. somnolenta. Alte efecte. la concentratii de 4-8 ppm. tuse violenta insotita de expectoratie de culoare galbena. schimbari celulare. Expunerile cronice intermitente la concentratii de ordinul 10-40 ppm dioxid de azot pot provoca in ultima instanta enfizem.. Astfel intoxicare poate deveni fatala. in functie de animal. Sub actiunea oxizilor de azot se produce o reducere a culorii colorantilor fixati pe fibrele textile si o tendinta de ingalbenire a anumitor aditivi ai textilelor.

Multe plante prezinta o sensibilitate accentuata la actiunea oxizilor de sulf in comparatie cu oamenii si animalele.intens colorat . Prezenta dioxidului de sulf in atmosfera constituie principala cauza a proceselor distructive asupra plantelor. Modul cel mai obijnuit de manifestare a poluarii urbane a aerului il constituie reducerea vizibilitatii. Plantele cu frunze suculente prezinta cea mai mare sensibilitate.25 mg/m3 zilnica si 0. Leziunile provocate de dioxidul de sulf si tulburarile produse in asimilatia clorofiliala diminueaza fotosinteza.5. dar suprima efectul de colorare a oxizilor de azot. Oxizii de sulf Impactul asupra mediului. STAS 12574-87 intitulat Aer din zonele protejate conditii de calitate prevede pentru dioxidul de azot urmatoarele valori pentru CMA: 0. tesuturile vegetale se distrug ramanand urme caracteristice asupra nervurilor. cu efecte generale asupra plantelor. accentueaza efectele toxice ala dioxidului de sulf. 2. Se stie insa ca actiunea sa toxica este determinata de proprietatile sale oxido-reducatoare si de aciditatea sa. Aceasta este cauzata de dispersia si absortia luminii de catre particulele sau gazele din atmosfera. Prezenta suplimentara aparticulelor solide si aerosolilor combinata cu prezenta dioxiduil de azot reduce si mai mult vizibilitatea.066-0. Daca atacul este masiv. Efectele dioxidului de sulf asupra omului se manifesta in primul rand printr-o iritatie a sistemului respirator. Acesta apre la concentratii de 5 ppm. in special cu particulele solide. Dioxidul de azot . inunele cazuri iritatia apare la concentratii de 1-2 ppm si este insotita da spasm bronsic la concentratii de 5-10 ppm. In atmosfera dioxidul de azot reduce stralucirea si contrastul dintre obiectele indepartate si produce impresia ca orizontul si obiectele sunt colorate galben-pal pana la rosu-brun. in tipm ce plantele cu frunze aciculare prezinta cea mai mare rezistenta. O serie de factori ca luminozitatea puternica.06 mg/m3 media anuala. Concentratiile de dioxid de sulf care produc efecte detectabile in organismele animale si umane sunt mult mai mari decat cele corespunzatoare pentru vegetatii. dar mai ales la lungimi de unde mici (violet. 0.2. Sinergismul cu alti poluanti atmosferici. umiditatea si temperatura favorizeaza aparitia leziunilor chiar la concentratii mai mici de dioxid sulf. Dioxidul de sulf ca poluant atmosferic exercita asupra omului cu totul alte efecte decat dioxidul de sulf pur. . Mecanismulactiunii toxice a dioxidului de sulf asupra plantelor este inca putin cunoscut.084 ppm dioxid de azot produc efecte cosrosive asupra unor materiale. Dioxidul de sulf provoaca leziuni localizate.Concentratii de 0. Comportamentul diferitelor specii de vegetale la actiunea dioxidului de sulf este foarte variar.absoarbe lumina in intreg spectrul vizibil. albastu si verde). Sensibilitatea variaza in functie de concentratie si de timpul de expunre.75 mg/m3 media pe 30 de minute . 11 . contrastul si stralucirea obiectelor. Celulele sunt mai intai inctivate.

chair in concentratii relativ scazute. Experientele facute pe loturi de animale expuse la inhalatii de dioxid de sulf au scos in evidenta o mortalitate crescuta. Hidrogenul sulfurat care a intrat in sange. 2. iritarea traseului respirator. de 0. in prezenta umiditatii. Simptomele comune sunt: gust metalic. C. Hidrogenul 12 . hidrogenul sulfurtat provoaca conjunctivita. ataca marmura si orice piatra de constructie. S-a dovedit ca dioxidul de sulf odata intrat in organism prin caile respiratorii apare in sange si produce tulburari in metabolismul glucidelor si in procesele enzimatice. se poate obtine o recuperare rapida. Oxizii de sulf ataca diversele materiale mai ales cand. La concentratii anuale de 100 µg/m3 paricule asociate cu concentratii de 30 µg/m3 dioxid de sulf se constata o crestere a sensibilitatii la diferite boli a copiilor. Sinergismul cu dioxid de sulf si cu alte substante poluante prezente in atmosfera duce la aparitia unor reactii fiziologice noi. oboseala. In prezenta particulelor solide actiunea dioxidului de sulf determina efecte si mai grave. deterioreaza si decoloreaza tasaturile.In ceea ce priveste actiunea toxica acuta a dioxidului de sulf prin expuneri intermitente la concentratii mai ridicate. hidrogenul sulfurat este o otrava pentru celule si enzime si poate produce schimbari ireversibile in sistemul nervos. Hidrogenul sulfurat Impactul asupra mediului.6. La concentratii mai mari de hidrogen sulfurat. spasm. intunecarea verii. alaturi de dioxidul de sulf sunt prezente si cantitati importante de trioxid de sulf. Aciditatea aerului poluat datorata oxizilor de sulf. prevazut in STAS 12574-87 prevede pentru SO2 valori medii de 0. Inhalat de oameni si animale. pierderea echilibrului. Ca si la om. Totusi. La concentratii mici.75 mg/m3 pentru 0. poate produce la blocarea transferului de oxigen.25 mg/m3 pentru 24 de ore si de 0. hartia etc. inconstienta. edem pulmonar. Efectul cumulativ determina o crestere a numarului de imbolnaviri si decese in randul animalelor expuse. Numeroase cercetari au dovedit insa efectele cronice ale expunerilor indelungate la concentratii mici. durere intensa a ochilor. deterioreaza si decoloreaza cladirile. Hidrogenul sulfurat.A.01 mg/m3 pe an. de unde este transportat de sange la diferite organe ale corpului. cu capacitate de distrugere mai mare. schimbari psihice. diaree. paralizia nervilor. intra in corpul omenesc pe cale respiratorie.2. parerile sunt diferite si merg pana acolo in cat neaga o astfel de actiune. produce efecre iritante mult mai puternice decat dioxidul de sulf si determina aparitia spasmului bronsic. obiectele de piele. In orase mari. este foarte toxic pentru oameni. sunt trecuti in acid sulfuric. oxizii de sulf corodeaza suprafetele metalice. In privinta actiunii cronice.5 ore. parerile diversilor autori sunt intru totul unanime. In general. daca dioxidul de sulf este absorbit pe particule solide efectele sunt si mai grave. prin expuneri continuue la concentratii relativ mici. Dioxidul de sulf in prezenta particulelor are o capacitate de distrugere si mai mare.M. deteriorand astefel monumentele. mai ales in concentratii mari. colaps circulator. insomnie si ameteala. Astfel. daca victima este scoasa imediat din mediul toxic si respiratia este initiata inainte de stopul cardiac. Alte efecte. moartea survine prin paralizie rapida a centrului respirator. secretie lacrimala. vatamarea muschiului inimii.

Acidul neutralizeaza alcaliile tesuturilor si inflameaza partea superioara a plamanului.7. Alte efecte. Hidrogenul sulfurat produce aceleasi efecte si asupra animalelor domestice ca si asupra omului. Prezenta hidrogenului sulfurat intuneca rapid cuprul si argintu. la noi in tara C. omul nu poate sta mai mult de 60 minute la astfel de concentratii.120.015mg/m3 media pe 30 de minute si 0. ulcerarea mucoaselor nazle si ale gurii si senzibilizarea pielii fetei asfel incat barbieritul devine anevoios. Hidrogenul sulfurat este daunator mai ales pentru plante tinere. 13 . Activitatea devine imposibila la doze intre 50 si 100 ppm.sulfura prezinta efecte sinergetice in amestec cu disulfuri organice si oxid de carbon.M. Acidul clorhidric umed nu are aceleasi efecte ca acidul clorhidric gazos. cu care foemeaza un precipitat care se inchide la culoare sau decoloreaza suprafata.000µg/m3 timp de 5 ore asupra unor plante nu au produs efecte nocive. castraverii. Acesta se inegreste in prezenta hidrogenului sulfurat. intru cat acesta nu are actiune puternic dizhidratanta asupra tesuturilor. locul in care se gaseste. Pana la concentratia de 5 ppm prezenta acidului clorhidric nu are efecte deranjante iritarea membranelor mucoaselor are loc la 10 ppm. Aliajele cu aur sunt rezistente fata de hidrogen sulfurat. dar ataca zincul la temperatura camerei. 2. acest stimul este cel mai sensibil indiciu al prezenteti sale in concentratii mici. Cel mai comun picment este albul de plumb.000µg/m3 dupa expunere de 2-15 minute. Acidul clorhidric irita si astaca membranele ochiului si mareste perioada respiratorie. Hidrogenul sulfurat din atmosfera reactioneaza cu vopselele care contin saruri ale metalelor grele in picmentii lor si in uleiul sicativ. 150. Standardele statelor prevad diferite limite permise ale concentratiei de hidrogen sulfurat in atmosfera. sex. La concentratie peste 1.000µg/m3 mirosul este puternic.A.008 mg/m3 media zilnica. un carbonat bazic de plumb. tutunul. varsta. provocand edem pulmonar si chiar moarte in cazuri extreme.nu mai exista senzatie si moartea vine rapid. Efectele daunatoare asupra organismului se agraveaza in functie de concentratie si timp de expunere. ceteurile acide ale solutiilor de acid clorhidric calde produc rani ale nasului si ale gingiilor. Expunerea omului nu mai cateva minute la o concentratie de 2000 ppm produce moartea. spasm lasringial. ofilire. chiar in cazul in care fiecare gaz in parte este sub limita de periculozitate. daca individul fumeaza. Pierderea sinsibilitatii mirosului apare la cca. Acidul clorhidric Impactul asupra mediului. urmata de moarte. formand o pelicula protectoare.000µg/m3 . Simptomele atacului constau in vestejire.2. Cu toate acestea. Mai sensibile sunt tomatele. datele asupra mirosului se falsifica. produce edem pulmonar. in STAS 12574-87 sunt: 0. Doze mai mari afecteaza aceste plante. Experimentele cu cantitati sub 60. dar nu este intolerabil. Perceperea mirosului depinde de indivizi. Hidrogenul sulfurat are un miros asemanator cu cel al oualelor stricate . Pana la 50. Sensibilitatea mirosului variaza intre 145µg/m3. La concentratii mai mari datorita paraliziei nervului olfactiv. Dificultati respiratorii apar la o doza de 10-50 ppm.

8. greata si dispnee. are loc mortificarea epiteliilor. Expunerea iepurilor sau a porcilor la o doza de 670 ppm. La aceste concentratii acidul clorhidric produce necroza epiteliilor traheei si ale bronhiilo. Chiar in concentratii de cca. voma. Florul si compusii sai Impactul asupra mediului. Coroziunea metalelor creste cu cresterea concentratiei acidului. ataca puternic traheea ceea ce limiteaza respiratia si determina o senzatie de sufocare. cisme. Studiile sistematice efectuate asupra sensibilitatii plantelor expuse actiunii acidului clorhidric arata ca. Se trateaza locurile atinse cu o pomada de acid de calciu. Se produc leziuni si in alte organe. colici. Ca prim ajutor contra arsurilor cu HF se recomanda spalarea cu apa multa si stropire pana se formeaza basici. lacrimare. In stare concentrata florul actioneaza puternic asupra mucoaselor si face ca mirosul sa devina putin sensibil. sangerari ale mucoaselor si apoi voma. sunt necesare masuri de protectie. 2. lapte. voma.3mg/m3 media pentru 30 minute . chiar mai puternica decat acudul clorhidric. Asupra pielii fluorul produce arsuri cu basici. bauturi vascoase.1mg/m3 medie zilnica. La arsuri intrne se recomanda albus de ou. Se lucrreza cu ochelari. Acidul fluorhidric actioneaza iritant asupra mucoaselor cu intepaturi si arsuri. curgerea nasului. Acesta patrunde adanc in plaman si probabil pana in alveolele respective. diaree. pilule de gheata. un timp de 2-6 ore este fatala. tuse. Se stie ca ceata de acid clorhidric si solutiile respective sunt extrem de corosive pentru metale si aliaje. In consecinta.06-10 ppm.2. Difluorura de oxigen F2O este mai periculoasa decat fluorul. Acidul fluorhidric concentrat introdus in stomac produce voma. 0. Otraviri cronice pot avea loc la fabricile de ingrasaminte chimice. tulburari ale vederii etc. la o doza de 5-20 ppm in doua zile plantele mor. STAS 12574-87 prevede urmatoarele concentratii maxime admise (CMA): 0. Limita de percepere a mirosului indicata in literatura este intre 0. simptome cerebrale. Apoi se freaca pielea cu o perie de perlon pana se indeparteaza tesutul ars. 14 . astfel incat se respira in continuare neobservat. Muncitorii care graveaza sticla se pot imbolnavi datorita iritarii organelor respiratorii si a pielii mainilor. emfize. care fac ca fluorul sa patrunda in organism. Se limiteaza folosirea acidului florhidric prin utilizarea unor suflatoare cu nisip pentru a matisa sticla. oboseala. cu o pasta de glicerina-oxid de magneziu sau o alifie de stearat de magneziu si cu o solutie 10% de calciu-gluconatlactobionat. Nu se folosesc grasimi. precum si alte simptome. in consecinta. Se pot face injectii cu lactat sau gloconat de calciu.O expunere prelungita a cantitatii mici de acid clorhidric provoaca eroziunea dintilor. iar in final moartea. producand o tuse continua. Produce o iritare puternica a ochilor si caonjunctivita. rani ale vaselor pulmonare. unde se utilizeaza fosfati naturali ce contin fluor care se degaja ca acid fluorhidric. Inhalarea trifluorurii de azot impura provoaca dureri de cap. la atcul acestora cu acid sulfuri. costum impermeabil. cocaina. edem pulmonar. O expunere de 30 minute la o doza de 4300 ppm este fatala pentru toate animalele. manusi. cu o solutie de amoniac. Acidul fluorhidric este o otrava caustica puternica. 6% provoaca o senzatie de intepare.

Clorul produce hemoragia plamanului si edem pulmonar mai usor decat concentratii egale de amoniac. datorate unor expuneri la concentratii mici. Acesta il face periculos pentru oameni. se poate produce moartea prin sufoacare. O doza de 100 ppm nu poate fi tolerata mai mult de 1 minut. 5 ppm sufera de maladii ale bronhiilor si sunt predispusi la tuberculoza. plante si numeroase materiale. Expunrea la doze mari este urmata de socuri cu o costrictie spontana a muschilor traheei sau bronhiilor intr-un astfel de grad incat urmeaza sufocarea. vomitare. acid cianhidric. Dintii cu continut mai mare de fluor sunt mai rezistenti.Azotatul de fluor. S-a observat ulcerearea membranei mucoaselor nasului. grata. cu picmenti galbeni pana la rosu-negru. cat si cu cele anorganica. Dinti patati. Intoxicatiile cronice cu fluor produc patarea smaltulului dintilor si ateroscleroza. Sensibilitatea variaza de la persoana la persoana. El provoaca arsuri ale pielii si ale mocuaselor. Exista indicii ca omul prezinta toleranta pentru concentratii mici.2. Animalele expuse la doze de oridunul zecilor sau sutelor de ppm un timp de cateva minute pana la cateva ore. Clorul Impactul aspura mediului. Simptomele intoxicarilor acute sunt : teama. soc. La concentratii ale clorului sub 1 ppm oamenii simt anumite iritatii. Deoarece clorul ataca usor mucoasele. daca sunt expusi la concentratii ce cca. Expunrea la concentratii de 14-21 ppm o perioada de 30-60 minute devine periculoasa. oraganele respective sunt afectate. emfizem si bronsite. animale. Acidul hexafluorosilicic este foarte otravitor. sincopa. pneumonie. dureri de cap si greutate in respiratie. gatului si cailor respiratorii. In cazuri extreme. provoaca intepaturi in nas. in concentratii mai mari. Clorul este un agent oxidant foarte puternic capabil sa reactioneze atat cu substantele organice. apar in masa dintelui la concentratii prea mari de fluor in apa potabila (1mg/l). unul dintre cei mai putrnici acizi: Cl2 + H2O == HClO + HCl Daca acesti acizi se formeaza in membranele mucoaselor corpului. se formeaza acidul hipocloros care este un alt agent oxidant puternic si acid clorhidric. Efectul principat observat este iritarea si coroziunea mucoaselor ochilor. nasului.9. Acidul fluorofosforic aste corosiv. 2. mor in majoritatea cazurilor. arde pielea si mucoasele. usor de rupt. In prezenta umiditatii. s-au putut pune in evidenta in unele cazuri. Intrarea cloruluo in sange are loc numai la doze masive (2 g/m3) si este fatala. Muncitorii din jurul instalatiilor de albire. Dintii acestora sunt colorati de acidul clorhdric produs de reactia clorului cu uniditatea din gura. Expunerea la concentratii mari poate cauza edem pulmonar. Efectele cronice. 15 . arderea ochilor. produce iritari. In solutii diluate este un dezinfectant. Patarea dintilor este determinata de un continut mic de fluor in apa de baut. dioxid de sulf si hidrogen sulfurat. are loc o puternica vatamare.

2. conducand. ramase dupa prelucrarea minereurilor radioactive si a deseurilor din totate domeniile de utilizare a acestora. emisiile de amoniac.2. nocivitatea amoniacului care apare la fabricarea acestuia trebuie redusa. deoarece odata patrunse in atmosfera interventia este foarte dificila.5 amoniacul este fractionat in gaze mai putin nocive. 2. au ca efect sufoacarea.3mg/m3 pentru media de scurta durata (30 minute) si 0. Masuri de ameliorare a mediului. 2. este necesara asigurarea evitarii patrunderii lui in cladiri. limita de avertizare este de 185 mBq/m3. respectiv asupra sanatatii umane. in locurile unde apar sursele de poluare. standardele in vigoare prevad : pentru depunerile radioactive limita de avertizare 370 Bq/m3 /zi. Se estimeaza ca riscul imbolnavirilor ca radon este de 10 ori mai mare la fumatori. etc. pulberior etc. La expuneri indelungate s-au repetate caile respiratorii sunt grav afectate. in principal. STAS 12. antrenat de precipitatii. In ceea ce priveste radonul. de varsta lor. iar limita de alarmare 333m Bq/m3 (mBq = milibecquerel). la un pH = 10. inhalate in cantitati superioare celor prevazute in STAS 12. cantitati mari de amoniac se dezvolta in special la Ecuator si Tropice. De o deosebita importanta este captarea gazelor. printr-un control riguros asupra procesului de productie. Daca totusi pierderile de amoniac din procesul de fabricare-prelucrare a apelor amoniacale nu pot fi suficient controlate. praful. La noi in tara. aerosilii si fumul pot. locuinte. care dispare odata cu reducerea cantitativa a emisiei. Pulberi sedimentabile si in suspensie Impactul asupra mediului. pentru aerosoli. Masuri de ameliorare a mediului.2. in comparatie cu nefumatorii.5-11. nocivitatea amoniacului care apare in terenurile agricole este mai putin periculoasa. ele trebuie colectate si trimise in turnuri de stripare. pentru amoniac.. sa aiba efecte negative asupra mediului.1mg/m3 pentru media de lunga durata (24 h). In tara noastra. unde. de 0.2.12. pentru evitarea contaminarii. pe termen scurt sau lung.10 Amoniacul (NH3) Impactul asupra mediului. iar ca limita de alarmare 1850 Bq/m3/zi . Substante radioactive Impactul asupra mediului. si eutrofizarea acestora. de specie. Acesti poluanti produc 16 . printre aletele. in final.5740-87. Pentru prevenirea si combaterea poluarii cu substante radioactive este extrem de importanta colectarea tuturor reziduurilor de substante radioactive.574-87 indica drept concentratii maxime admisibile (CMA). Radonul inhalat afecteaza tesuturile plamanilor. Simptomele care au fost observate sunt necroza si decolorarea frunzelor.Datele cunoscute arata ca plantele sunt sensibile la clor in functie de doze. Deoarece amoniacul se dizolva foarte usor in apa amoniacul din aer. ajunge in apele de suprafata unde are ca efect.11. la cancerul pulmonar. Pulberile.

Expunerea indirecta poate surveni. in premiera. De asemenea unele pulberi pot cauza coroziunea unor constrctii si influenteaza in mod negativ dezvoltarea florei si faunei. pentru pulberi sedimentabile.5mg/m3 (medie pe 30 minute) . Substantele chimice toxice aeropurtate ajung in atmosfera direct sau indirect. dupa o metoda ecologica. pot produce cancer pulmonar.iritarea ochilor.arsen. plumb.075mg/m3 (medie anuala) . beriliu. pot antrena substante toxice. cazul emisiilor provenite de la fabricile de ciment. clorura de vinil etc. Pusa la punct in colaborare cu specialistii de la firma EGI din Budapesta.Evenimentul zilei aprilie 2002). Prejudiciile 17 .. uneori. estimeaza ca el sa intre in probe tehnologice in luna mai 2002. Substante toxice aeropurtate Substantele chimice aeropurtate (fosfor. Deoarece aceste substante sunt antrenate usor de vant. spre exemplu pulberile rezultate in urma fumului. ele pot fi gasite. Factorii implicati in realizara acestui obiectiv. antrenarea de vant a solurilor erodate etc. In cele ce urmeaza vom prezenta caracteristicile fizico-chimice si nocive ale acestora. ca bifenoli policlorurati si pesticide. Premiera nationala : o statie pilot ecologica la CET Timisoara (articol publicat in ziarul . la un consum prelungit. prin intermediul fumului captat si evacuat. de asemenea contaminata. Inclusiv consumul de energie electrica va fi diminuat cu cel putin 30% iar reziduurile de zgura si cenusa. Sunt si pulberi care pot fi controlate prin metode conventionale. la distante mari de locul emisiei in atmosfera. mercur. consta intrun control permanent si riguros al pulberilor la locul de producere. devin un bun material de constructii. 0. prin cosurile inalte ale unor platforme industriale etc. a gatului si duc la reducerea rezistentei la infectei. cauzand boili cronice. aceste substante see acumuleaza in corpul omenesc si ca urmare a unei concentratii ridicate pericliteaza puternic sanatatea. Existenta unei cantitati crescute de pulberi in atmosfera duce uneori la reducerea vizibilitatii. CMA este de 17g/m2/luna. Pe platforma CET Sud din Timisoara se realizeaza o statie pilot cu caracter unicat menita sa evacueze intr-un mod inedit zgura si cenusa rezultate in urma arderii. prajirirea piritelor in fabricile de acid sulfuric. Pulberile rezultate din fabrici sunt controlate prin intermediul filtrelor electrostatice de diferite tipuri. utilizabil la modernizarea drumurilor. furtunilor de nisip. Altele.574-87 Aer din zonele protejate conditii de calitate stabuleste pentru pulberi in suspensie concentratii maxime admisibile (CMA) de : 0. Apa potabila poate fi. si mai mult economica. Pe aceste cai. transpormand aceste reziduuri in slam dens. o noua tehnologie elimina poluarea provenita prin dispersarea zgurii si cenusii. de exemplu cele purtate de vant. afectand culturile. animalele si pestii consumati de populatie. O masura eficace. In felul acesta suprafetele de teren afectate vor fi mult mai reduse iar posibilitatile de depozitare a zgurii si cenusii vor creste cu aproximativ 40% fata de sistemul clasic. Masuri de ameliorare a mediului.13. Unele particule in suspensie. STAS 12. de exemplu cele provenite din esapamentul motoarelor Diesel. cum este. Impactul asupra mediului. dupa caderea pe sol sau in apa a particulelor aeropurtate.2. ca si in cazul altor poluanti.15mg/m3 (medie pe 24h) si 0.) pot fi de natura anorganica sau organica. de exemplu. 2. centralele termoelectrice etc. Oamenii sunt expusi direct la aceste substante toxice in primul rand prin inhalare. care inainte poluau.

coma si moarte. S-au observat totusi. respiratii cu oxigen etc. plmanii etc. producand dereglari nervoase.2.14. a ficatului. edem. Astefel de acizi sunt : acidul hipofosforos. bronsita. a membranelor. hipofosforic. . Oexpunere la cantitati relativ sczute poate provoca perturbarea proceselor metabolice. chiar introdus in organism pe cale bucala. Pentru terapia intoxicatiilor se recomanda tiosulfatul de sodiu. omul moare in cateva minute. tremuratul muschilor si colaps. Si alti acizi ai fosforului sunt periculosi. Fosfina ataca sistemul nervos central si sangele. 2. Rana se spala cu o solutie 3% NaHCO3 este contraindicat sa se foloseasca grasimi uleiuri. Inhalarea ei produce edem pulmonar. a glandelor limfatice etc. care cu apa se transforma in fosfona . Fosfatul disodic anhidru produce iritatii slabe ale pielii si mucoaselor. Acesta poate provoca intoxicari. Carbidul contine fosfura de calciu. conducand la diverse actiuni cum ar fi in cazul beriliului la boli pulmonare. De pe corp se indeparteaza cu nisip cand exista insa fosfor nereactionat si cu apa dupa ce s-a format deja acid fosforic. a pielii. Fosforul si compusii lui Impactul asupra mediului. atacul plamanului. Arsenul 18 . hexametafosfatul de sodiu. meta-si difosforic primari. ca efecte voma.pot fi mortali pentru om si animale daca subiectii se expun la aer care contine concentratii mari din fosfatii respectivi. Fosfina.2. care perturba procesul de oxidare intracelulara. Are o actiune directa asupra inimii. ameteala. Fosforul rosu nu este toxic. La o cantitate de 2000 ppm. Doza letala este de 60 ppm. pierderi in greutate. unsori si lapte. Intoxicatiile cronice produc fracturi spontane. atunci cand este inhalata.. mucoaselor. Toxicitatea fosforului se datoreaza proprietatilor sale reducatoare. Acidul fosforic sub forma de solutie este puternic iritant al pielii si al membranelor mucoaselor. plumbului la intarzieri in dezvoltarea creierului etc. Toti fosfatii care reactioneaza acid sunt la fel de periculosi ca si acidul fosforic diluat. Mai multe informatii privin proprietatile fizico-chimice si prejudiciile provocate de substantele toxice aeropurtate vor fi prezentate la descrierea fiecarui poluant. Nu se prinde cu degetele ci cu penseta si se folosesc manusi de cauciuc deoarece produce arsuri grave. clorurii de vinil la cancerul ficatului si plamanilor . dispnee. Numeroare alte substante toxice aeropurtate afecteaza caile respiratorii. produce durere a diafragmei. este continuta in acetilena. senzatie de frig. benzenului la leucemie . a rinichilor. din cauza reactiei lor alcaline ataca usor pielea.produse de substantele aeropurtate sunt numeroase. 2. Fosforul are un punct de aprindere scazut. acidul fosforos. Unii fosfati tribazici. a splinei. convulsii. Animiti compusi ai sai in special fosfatii organici. Fosforul alb este o otrava protoplasmica. Oxitriclorura de fosfor este intens iritanta a ochilor. Ajuns pe piele el arde la P2O5 care cu apa formeaza acid fosforic puternic caustic.15. anemie.

perforarea septului nazal. greata. pigmentarea cenusei a pielii. ulcerarea pielii. durere in stomac si intestine. a tusei cronice. Formeaza prin hidroliza acid clorhidric. crampe violente. diaree. raceala. Arsina este cel mai toxic compus al arsenului. arsuri in gat. diaree sau constipatie. Apar dermatite. tesuturi. herpes. efectul primar fiind distrugerea celulelor rosii din sange. absortia facandu-se mai ales pe portiunile umede ca si cele de la cutele epidermei. Arsenul in orice forma este eliminat din corp prin urina. Trioxidul de diarsen (arsenul alb) este foarte toxic. Arsenul metalic este putin toxic. pentaselenura de diarsen. Expuneri la mai putin de 150µg/m3 produc anemie hemolitica. par.Impactul asupra mediului. in vecinatatea podurilor. stranut. a debilitatii si a bolilor de piele neparazitare.000µg/m3 este foarte riscanta. amplasamentelor radar. vomitari ocazionale. Compusii cu arsen. Simptomele unei intoxicari acute sunt iritarea sistemului gastro-intestinal. 19 . urmeaza apoi arsenatii alcalini urmati de arsenul coloidal. inflamarea mucoaselor nasului si ale gingiilor. moarte posibila in cateva zile. dificultate de inghitire. oase si par. Este utilizat la distrugerea buruienilor. Trifluorura de arsen este de asemenea foarte toxica. Arsenul pentavalent nu este toxic. In mod asemanator anhidridei arsenoase se comporta trisulfura de diarsen. unghii. iregularitate a batailor inimii. in special arsenatul de plumb si cel de calciu au fost folositi ca insecticide. in anumite limite apar keratoze pe palma mainilor si pe talpa piciorelor. voma. Ea se formeaza cand se degaja hidrogen in prezenta arsenului. pigmentarea pielii. In medicina se foloseste in tratarea dermatitelor. degenerarea ficatului si rinichilor. insa in organism se transforma usor in compusi trivalenti care sunt toxici. Intoxicarea cronica consta in exfoliere. pentaflorura de arsen. febra. Triclorura de arsen este extrem de toxica. Simptomele acute ale otravirii cu arsen sunt : inflamarea stomacului si intestinelor. anemiei si pentru tratarea neoplasmului pielii. Arsenitul de sodiu este un sterilizant al solului din jurul gardurilor. In medicina veterinara se utilizeaza pentru tratarea emfizemului pulmonar. piele umeda. Arsenul din praful din aer cauzeaza iritarea pielii si a membranelor mucoase. Efectul arsenului asupra oamenilor. Dintre simptomele cronice se citeaza : salivarea. dermatite. motiv pentru care unii compusi cu arsen se folosesc la controlul unor plante acvatice. bronsitei cronice. Cei mai multi arsenati sunt toxici insectelor si au efect slab asupra plantelor. Cei mai toxici sunt arsentii alcalini. pierderea poftei de mancare. Aceasta este mai toxica decat oxidul de carbon de 10-20 ori. voma. insectelor si la conservarea pielii. bronsite usoare. Timpul de injumatatire biologica pentru excretia arsenului este de 30-60 ore. a terenurilor de tenis etc. anemiei. Desi pare a exista o toleranta a organismului la arsen. animalelor si plantelor. depinde de concentratie si de compusul chimic in care acesta se gaseste. iritatii nazale. epitelii. a rozatoarelor. Ele se gaseste in cantitati mici in sange. care este iritant si anihidrida arsenoase. selenura de diarsen. Animalele acvatice manifesta o rezistenta deosebita fata de arsen. astmei. La o expunere mai severa are loc perforarea septului nazal. S-a observat adesea ca dupa tratament cu arsen trivalent apare cancer. diaree care continuua cu soc si moarte. tuse. O expunere timp de o ora la o doza de 210. dupa folosirea arsenului in scopuri medicale.

saliva si lapte. depresiune. Cea mai mare parte din vaporii de mercur inhalati sunt absorbiti in alveolele plamanului. inabilitate de a scrie sau vorbi. Prin trecerea vaporilor de mercur prin peretii alveolari si capilari. prin pastrarea in vase inchise. lipsa somnului. Erthismul se concretizeaza prin : timiditate. a miscarilor. Alcoolul etilic inhiba absortia vaporilor de mercur prin inhalare. apoi moartea. se dezvolta stomatite si gastreite si se formeaza. greata. Prin inhalarea mercurului sau a unor compusi ai sai are loc o intoxicare sau otravire datorita unei absortii a unor cantitati mari pe caile respiratorii. sunt mai periculosi decat cei ingerati. deteriorarea auzului. Expuneri la doze sevre produc tensiune si greutate in piept. Camerele in care se 20 . Inhalarea mercurului in doze de 1200-8500µg/m3 produce intoxicatii acute care afecteaza mai intai sistemul digestiv si rinichii. Factorii principali care determina efectele mercurului in intoxicare oamenilor sunt : marimea si viteza absortiei. Anumiti compusi organici raman in cantitate mai mare in sange si se leaga de tesuturi mai usor decat cei anorganici. creierul. ticuri faciale. Intoxicatiile acute se manifesta prin gust metalic. ficatul. Compusii organici se concentreaza in cantitate mai mare in creier si in ficat decat cei anorganici. de exemplu creierul. Acesta formeaza compusi solubili in sange. Mercurul metalic este oxidat la ionul mercuric care reactioneaza cu grupele tiolice ale proteinelor. Unele persoane manifesta neliniste nervoasa. proprietatile fozico-chimice ale compusilor inhalati. insomnie. si susceptibilitatea individuala.Se poate trage concluzia ca diferiti compusi ai arsenului sunt daunatori plantelor daca nu sunt controlati. Dupa cateva zile. tesuturi. glandele salivare se unfla. Organele care ecumuleaza mercurul in cantitatea cea mai mare sunt : rinichii. transpiratie. pierderea poftei de mancare. Mercurul Impactul asupra mediului. Mercurul elementar este solubil in lipide si difuzeaza usor prin continutul lipidic al membranelor celulare (peretii alveolari) fiind tranportat de lipidele sangelui la tesuturile sensibile. dureri de cap. La intoxicari cu mari cantitati de anhidrida arsenoasa se recomanda injectii intra venoase cu triosulfat de sodiu.2. Vaporii de mercur si compusii mercurului sunt excretati prin urina. descurajare. linii negre de sulfura de mercur la gingiile inflamate. gingivitele si trmurul muscular. In continuare se pierd dintii si apare ulcer la buze si obraz. dureri abdominale. diaree. greutate in respiratie si tuse. Simptomele uzuale la intoxicarile cronice sunt erethismul. Trebuie evitata scaparea lui pe podele. Compusii organici cu mercur nu sunt transformati usor in compusi anorganici in sange. mercurul elementar si sarurile mercuroase se oxideaza repede la saruri mercurice. in rinichi si in ficat. 2. fecale si in cantitate mai mica prin bila. Concentratia maxima admisa in STAS 12574-87 pentru media zilnica este de 0. In stadiul final apar hemoliza. Vaporii de mercur sau compusi ai sai inhalati. lipide si proteine. delir si halucinatii. voma.16. dureri de cap si albuminurie. splina si traseul respirator. tremuratul degetelor. Compusii organici sunt absorbiti in cantitate mai mica ecat cei anorganici.003mg/m3. Ca masuri de prevenire in primul rand se recomanda limitatea posibilitatii de evaporare a mecurului.

dupa dimensiuni.17. Cantitatea medie de plumb absorbita de cetatenii oraselor. fosrma si densitatea particulelor. pancreas. nefrite. Animalele prezinta aceleasi simptome ca si omul insa sunt mai susceptibile de intoxicare la doze mai mici de mercur. aer. Se stie ca plumbul se acumuleaza cu varsta in schelet.anemie. plamani. constipatie.oboseala. Pumbul este absorbit prin aparatul gastrointestinal si respirator. Mucitorii din topiterii de pumb se imbolnavesc de stomatite si gingivite. dureri de cap. Gura si dintii se spala de doua ori pe zi cu apa oxigenata sau clorat de poatasiu. urina si sudoare. vaporii de mercur metalic in doze mai mici de 10µg/m3 produc daune unor specii de trandafiri si altor plante. marirea continutului de plumb in sange. anemie. 21 . aorta. Susceptibilitatea plantelor variaza dupa specii si varietate.2. pe cand prin sistemul respirator este sub 20µg. pierderea poftei de mancare. encefalopatie. porfirimirie. In atmosfera cu vapori de mercur se va folosi masca de salvare speciala. Eliminarea plumbului are loc prin intestine. Studiile au aratat ca numai 10% din plumbul ingerat este retinut pe traseul gastrointestinal si intre 25-50% din plumbul inhalat este retinut si absobit de sistemul respirator. 30µg zilnic. Functionarea rinichilor este perturbata de intoxicatiile cu plumb. gastro intestinal este de cca. Plumbul produce perturbatii in sistemul de formare a sangelui prin alterarea sintezei hemoglobinei si a timpui de supravietuire a globulelor rosii din sange. colici. Cea mai importanta actiune a pumbului consta in perturbarea asezarii fierului in scheletul porfirinic care are ca urmare o anemie pronuntata. Plumbismul este caracterizat de crampe abdominale. Suprafetele contaminate cu mercur se trateaza cu sulf pulbere sau cu praf de zinc si apoi se curata. Persoanele care lucreaza in mediul respectiv vor face control medical la fiecare 6 luni. ficat. Este interzisa activitatea in aceste medii poluate a unor mersoane care sufera de plamani. Alimentele si bauturile contin cantitati variabile de plumb din care un individ consuma in medie 120-350µg zilnic. Plantele au tendinta sa acumuleze cantitati mari de mercur in frunze si diferite alte parti. boli ale gurii. Simptomele esentiale de intoxicare cu plumb sunt : fata de plumb. paralizia nervilor motori. cresterea continutului de plumb in fecale si urina. La otravire cu sublimat (HgCl2) se administreaza mult lapte sau solutie de albus de ou de gaina. Plumbul inhalat sau aborbit nu se retine in intrgeme in corp. rinichi. Muncitorii trebuie sa-si schimbe hainele inainte si dupa lucru.lucreaza cu mercur sa aiba podea fara crapaturi si sa fie bine ventilate. Picaturile de mercur greu de cules din cauza mobilitatii lor se solidifica cu zapada carbonica si apoi se colecteaza mai usor. Camerele ce contin vapori de mercur se gazeaza cu hidrogen sulfurat si apoi se ventileaza. In ceea ce priveste plantele. Excesul de porfirine care se formeaza se elimina prin urina sub forma de coproporfirna. 2. Plumbul Impactul asupra mediului. apa sau din diverse procese industriale. Intoxicarea cu plumbul sau compusi ai sai provine din alimente.

afecteaza mecanismul de transport al oxigenului nu se limiteaza la efecte locale in plaman. diaree. difluorura. tesut subcutanat si plaman. oxidul de beriliu. mortalitate infantila degenerescenta.ulceratie. colici. Ele produc edem. faringite. tracheo-bronsite la reactii pulmonare si sevre in functie de gradul. Saturnismul provoaca avorturi. traheea si bronhiile. ceata. ameteala. diclorurii de cadmiu. Au fost semnalate in decursul timpului cazuri de intoxicari cronice. astenie etc. durata si timpul de expunere.hipertensiune.18. Beriliul Impactul asupra mediului. apoi al traheei si in sfarsit al plamanului. sulfat. Pneumonii chimice acute produc toti compusii beriliului : beriliul metalic. Sarurile solubile ataca nasul. Sunt date referitoare la toxicitatea sulfatului de cadmiu. vomitari. slabire. ca bronhodilator. Pentru intoxicarea cu cadmiu sunt 22 . 2. azotat si hidrogen de beriliu. Se observa schimbari in plaman unde apar la raze X noduli discreti. cu greutate sub stern. antihistamine. Exista dovezi care arata ca beriliul are actiune toxica atat fata de plante. Leziuni histopatologice cauzate de bolile cronice de beriliu apar in piele. moderate si severe sau chiar fatale cand este atacat de sistemul respirator. Deoarece beriliul ramana mult timp in corp el poate induce cancer. oboseala si pierderea in greutate. in imprejurarile industriale. Saturnismul consta in accentuarea acestor simptome. antibiotice si cortizon. In continuare pot apare ulcer chimic si granulom ulceros. hemoragie. guta. 2. a oxidului de cadmiu. durere in stomac. Lezarea pielii si a mucoaselor poate avea loc la manipularea sarurilor solubile ale beriliului.2. Simptomele de intoxicare sunt : greata. ingerate pe cale bucala.Presaturnismul apare cu simptomele clasice de precipitare a plumbului din sange in jurul gingiilor. vomari puternice. Cea mai mare periculozitate a beriliului o prezinta inhalarea sa. Expunerea. La expuneri mici are loc atcaul nasului si gatului. diclorura. lipsa de sensibilitate a mainilor si picioarelor. Sarurile solubile pot ataca pielea. Cazuri acute de pneumonie se spitalizeaza si se trateaza cu oxigen. colaps. praf din difluorura de beriliu si alti compusi. anemie. Beriliul afecteaza sistemul enzimatic. predispozitie la tuberculoza. Mucoasele tesuturilor sunt inflamate. la doze mari de saruri solubile este fatala. convulsie. cat si fata de animale. dureri in abdomen. Fenomenele care apar sunt de la guturai. in special in topitoriile da cadmiu si in topitoriile de zinc intrucat cadmiul insoteste zincul. Are loc iritarea pielii (dermatite de contact) cu difluorura. celulele pestrite in sange (plumbul determina descompunerea celulelor rosii in sange). Intoxicatiile pot fi blande. sau a comusilor sai. sulfatul de beriliu. diclorura si hidrgodrgenul. Cadminul Impactul asupra mediului. Berilozele si granulomatoza beriliului sunt boli care apar in toate organele corpului. dintilor cu hidrogenul sulfurat care se gaseste in saliva.19.0007mg/m3. CMA dupa STAS 12574-87 este de 0. Dermatoze alergice au fost produse de fum. scurtarea mainilor sau degetelor.2. Indispozitiile incep cu tuse usacata si continua.

. tulburarea partilor cornoase ale pielii. spasm cardiac. Se pare ca. etc. Doza terapeutica drept vomitiv este de 250mg. cianoza si moarte. Doza letala pentru un om este cca. le face mai putin toxice. al pulsului. totusi. scaderea sensibilitatii simturilor si albuminurie. gastroenterite acute si colici. Cuprul este un element care in urme este necesar vietatii. Poluarea aerului din interiorul constructiilor. Moartea poate sa survina ca urmare a atacului vaselor si slabirii inimii. Efectelepe termen lung ale acestor boli conduc la dereglarea intregului sistem nervos si chiar la cancer. extenuare. impropriu proiectate si explorate. O solutie de sulfat de cupru de cca. orbire. Compusii organici ai cuprului. 2. pot conduce la asa numitul . efectul nociv al poluantilor din interiorul cladirilor depinde in mare masura de natura si concentratia poluantilor si de eficienta sistemelor de ventilatie. Concentratia maxima admisa in STAS12574-87 privind continutul de cadmiu ca medie zilnica este 0. In continuare prezentam impactul deosebit al unor poluanti interiori : 23 . Lipsa de cupru produce lipsa de pofta de macare. Atingerea ochilor cu saruri de cupru produce atacul mucozitatilor pielii. Transformarea sarurilorde cupru in compusi insolubili in stomac cu albus de ou si extern cu hidrogen sulfurat. din aerul poluat cu cadmiu in jurul unor intreprinderi. letargii.2. din care acesta nu se poate precipita cu albus de ou sunt destul de toxici. 10g. Din rani poate fi resorbit si poate deveni mortal. greturi.20. provoaca anemie si sterilitate. greata. 2. cuprul metalic nu manifesta actiuni directe asupra stomacului. unele accidente.21. pierderea totala sau partiala a memoriei. in cateva ore. Acestea continua cu cresterea ritmului respiratiei. inel de cadmiu (culoare galbena sub forma unui inel la baza dintilor). Inelul de cadmiu de pe dinti este primul simptom al intoxicarilor cronice.00002mg/m3. Daca sulfatul de cupru se elimina prin voma. slabire. Impactul asupra mediului. Intoxicarile cu alimente ce contin saruri de cupru sunt rare deoarece atunci cand acestea contin doze letale au un gust metalic insuportabil. locuintelor etc. Praful de cupru sau praful de bronz provoaca o inverzire a pielii. a parului si a dintilor. pacientul se poate recupera.sindrom al bolii constructiilor care se manifesta prin iritatii ale ochilor. dureri de cap. Acetatul bazic de cupru este mai putin toxic.2. impiedica cresterea. ameteala. nasului si gatului. Sisteme de ventilatie. Cuprul Sarurile de cupru sunt nocive pentru stomac. oboseala. S-au observat cazuri acute de intoxicare cu cadmiu sau oxid de cadmiu. S-au inregistrat. Extern este caustifiant. Cantitati mici de cupru favorizeaza formarea compusului fierului cu hemeglobina. Ele produc gastroenterite cu voma. 1% se ia ca vomitiv la intoxicarile cu fosfor sau se spala cu acesta ranile cu fosfor.caracteristice urmatoarelesimptome : guturai. Dupa inhalare se observa iritatie.

trage in piept . in locuinte sau birou. atlelosescleroza etc. incluzand diferite tipuri de izolatii. omul introduce in plamani cam 3-4mg nicotina. In S. despre care s-a vorbit anterior. Instalatiile de incalzire. Formaldehidele pot cauza numeroase maladii cancerigene umane. ciuperci etc. Fumand o singura tigara. in final. Azbestul. particulele emit radiatii ionizante care pot prejudicia reteaua sensibila a plamanilor si pot conduce. ventilatiile. siliti sa inhaleze fum de tutun in spatii inchise ori neaerisite. provenit din fumul de tigara si percloretilene emise la spalarea in uscat a imbracamintii. care au o actiune cancerigene. includ benzenul. riscul este si mai mare prin introducerea fumului pana in intimitatea alveolelor. Dupa un timp de exploatare.U. Folosirea in interiorul cladirilor a pesticidelor de toate tipurile prezinta riscuri importante pentru sanatate. la cancerul pulmonar. de exemplu de cadmiu. tigle pentru acoperisuri. care sunt siliti sa inhaleze aerul astfel poluat. aer conditionat etc. capabil ca in doza de 40-60mg sa ucida omul.. provocand tulburati cardiace. o adevarata otrava pentru sange si esuturi.fumatorii pasivi . Riscul de cancer este mult amplificat la fumatori in comparatie cu nefumatorii. Pe langa acestea. metale grele. Nefumatorii. reactii la toxinele chimice produse de ciuperci etc. placi pentru pardoseli etc. ele fiind estimate la peste 2000. nasului. cand aceste echipamente nu sunt bine intretinute. alcaloizii nicotinici trec in fum in proportie de 30-40% fata de cantitatea lor totala. umidificare. Azbestul a fost folosit in trecut intr-o mare varietate de materiale de constructii. datorita mediului nociv produs de fumatori. infectii bacteriale si virale . in cele din urma sunt inhalate si acumulate de om dend nastere la numeroase maladii. Suprapunerea acestor noxe.A. variaza intre 500-5000 persoane/an. hipertensiune. daca este inhalat. Cei mai periculosi factori de risc asociati fumatului sunt radicalii liberi si compusii aromatici policiclici (de pilda benzipirenul). atat de fregvent la fumatori. Fumul de tigara mai contine nicotina. duce in final la infarctul miocardiac si cancer pulmonar. fumatul presupune eliberarea unei mari cantitati de monoxid de carbon. Substantele poluante. 24 . comuni in orice locuinta. Fibrele si particulele fine de azbest sunt responsabile de cancerul plamanilor si alte diferite boli respiratorii. Ele pot provoca prejudicii sanatatii umane. vopselele si lacurile. acestea provoaca iritatii ale ochilor. Daca fumatorul . protectii cantra focului. poluanti periculosi. Fumul de tutun. Formaldehidele si alti compusi organici volatili. Pesticidele. se estimeaza ca numarul decedatilor de cancer pulmonar printr nefumatori. materialul imbatraneste si incepe sa se formeze adevarati nori de praf si fibre fine de azbest care. Poluanti biologici.Radonul. implica un risc major.. Alti compusi organici volatili. compusi organici volatili si produsi ai arderilor incomplete (de exemplu hidrocarburi aromatice polinucleare). din care aproximativ 90% se absoarbe in sange.. Fiind volatili. stau la baza dezvoltarii si proliferarii poluantilor biologici. particule in suspensie sau sedimentabile. sunt expusi la aceleasi riscuri de imbolnavire ca si fumatorii. de asemenea. dereglari respiratorii etc. rezultate din arderea tutunului sunt numeroase. Nicotina este un toxic puternic. prin : reactii alergice la polen. nocive. inclusiv unii compusi de spalare sunt de asemenea. . atat pentru cel ce fumeaza. cat si pentru .

Vantul este deci un factor pozitiv in lupta contra acumularii de agenti poluanti. legat de compozitia atmosferica daca ea ar suferi alterari pe termen scurt. cu stabilitate verticala. si altul legat de rolul de vehicul pe care il poate juca atmosfera in transportul rapid al multor factori nocivi (este un vector al agentilor poluanti). ea fiind in functie de rugozotatea solului . O turbvulenta puternica se manifesta prin fluctuatii puternice ale vantului la sol (atat in privinta directiei.3. miscare si frecare dintre straturile in miscare. pentru ca pe masura producerii de poluanti de catre diversele surse. Vantul este cel mai important factor care contribuie la dispersarea poluantilor in atmosfera. Turbulenta este un factor care favorizeaza difuzia si viteza de formare a amestecurilor de poluanti-aer. vantul este slab si constant in directie si intensitate. Din punct de vedere al modului cum se produce. Modul de dispersie al agentilor poluanti pe calea aerului depinde de factorii meteorologici si de modul de evacuare prin cosurile intreprinderilor. cu atat volumul de aer in care se disperseaza agentul poluant este mai mare si concentratiile rezultate vor fi mai mici. care determina o continua stare de agitatie interna. fluctuatiile vantului sunt mai reduse. Turbulenta aerului este un fenomen complex ce rezulta din diferentele de temperatura. Cu cat vantul are o viteza mai mare. cat si a viezei) care amesteca bine aerul. 3. 3. iar la turbulenta slaba. acestia se acumuleaza in vecinatatea locului de eliminare si concentratia lor in crestere continuu. are ca masura principala frecarea maselor de aer de suprafata terestra. caracterizata prin stabilitatea verticala neutra. In cazul unei turbulente medii. vantul uniform de si de viteza mica mentine concentratii ridicate de poluanti in stratul de aer in care au ajuns. 25 . pericolul de poluare legat de atmosfera are doua aspecte : unul direct. ea se afla in legatura directa cu regimul vanturilor. Calmul atmosferic este cea mai favorabila conditie meteorologica pentru poluarea aerului. Modul de dispersie al poluantilor aerului Din punct de vedere ecologic. El se manifesta printr-o miscare orizontala a atmosferei care antreneaza poluantii in masele de aer purtate de vant. Turbulenta favorizeaza dispersarea transversala fata de directia vantului a agentilor poluanti.Capitolul III. este accentuata de cresterea rugozitatii solului si de viteza vantului . dar tot el este vinovat si pentru dispersarea nedorita a agentilor poluanti de pe sol . Difuziunea poluantilor in atmosfera este direc proportionala cu viteza vantului . a unor portiuni mici ale maselor de aer. tulburenta atmosferica poate fi : mecanica. 3.2.1.

condenseaza usor pe particulele suspendate in atmosfera. astfel sa se evite turbulenta apreciabila la cos . Ambele feluri de turbulente sunt prezentate concomitent in atmosfera. nici reci. devenind un factor activ in frmarea reactiilor chimice din atmosfera. cand gazele emise pe cos sunt supuse numai difuziei atmosferice si tulburenta cauzata de cladirile inconjuratoare nu este importanta. este generata de diferenta de temperatura care poate exista intre suprafete si curentul de aer aflat deasupra. turbulenta termica cu perioade tipice de fluctuatii ale vantului de ordinul minutelor predomina in zilele cu soare si vant slab. vitezele de iesire a gazelor la cos sa fie mai mari de 20 m/s. Ocupand straturile inferioare ale atmosferei. in functie de conditiile meteorologice : turbulenta mecanica cu fluctuatii tipice ale vantului de ordinul secundelor predomina in noptile cu vant. astfel ca jetul de gaz sa scape de zona propie de tulburenta a cosului .1% din concentratia gazului la iesirea din cos daca cosul este bine proiectat . Umiditatea crescuta duce la formarea de ceata.. Capitolul IV 26 . Instabilitatea temperaturii favorizeaza disperia poluantilor. Cosurile industriale constituie una dinre sursele cele mai active de poluare a marilor zone industriale si a zonelor limitrofe acestora. se pot atinge concentratii la sol de ordinul 0. precum si un mijloc de dispersie a poluantilor aerului. Cercetarile facute arata ca ploaia realizeaza spalarea atmosferei in principal de gaze.6. latitudine geografica. nici calde. In general. Abia la aparitia precipitatiilor este favorizata dizolvarea si spalarea de impuritati din atmosfera si aducerea acestora pe sol. Pentru proiectarea si amplasarea lor s-au stabilit cateva reguli : cosul trebuie sa fie de doua ori si jumatete mai inalt decat cladirile din jur sau decat formele de relief din apropiere.4. 3. altitudine. Ea se opune difuziei poluantilor si respectiv miscsorarii concentratiei lor.. iar zapada de impuritati solide. ceata provoaca cresterea concentratiei poluantilor.001. care produce concentrarea impuritatilor.termica sau convectiva. 3. supuse difuziei atmosferice. in proportii diferite. Temperatura este influentata de anotimp. Umiditatea aerului este unul din cele mai schimbatoare elemente meteorologice. fiind datorata repartizarii neuniforme a temperaturii. impiedicand particulele sa se deplaseze.. concentratia maxima la sol a gazelor emise in cosuri.5. forma reliefului. apar la o distanta egala cu aproximativ 5-10 inaltimi ale cosului . gazele care ies din cosuri cu diametre sub 2 m si inaltimi mai mici de 60m vor izbi pamantul si atunci concentratiile la sol pot sa devina excesive . proportia crescuta de vapori de apa in atmosfera constituie un factor agravanat al poluarii. 3. concentratiile la sol pot fi reduse prin ridicarea inaltimii cosului. In zonele poluate ceata se formeaza frgvent pentru ca vaporii de apa.

mai putin poluant. Masurile medicale constau in primul rand in stabilirea de norme sanitare sau de concentratii maxime admise pentru diversi poluanti atmosferici. Concentratia maxima admisibila inseamna cea mai mare concentratie a unui poluant care poate fi acceptata. dotarea zonelor libete dintre intrprinderile industriale poluante si locuinte cu spatii verzi alcatuite din arbori rezistenti la actiunea poluantilor (stejar. interzicerea circulatiei autovehiculelor cu defecte de ardere care elimina cantitati marei de poluanti atmosferici in localitati. asezarea industriilor poluante fata de zonele de locuit. autocontrolul poluantilor eliminati in atmosfera la nivelul emisiilor chia de catre intreprinderile industriale insesi. Dintre acestea amintim: construirea de unitati industriale in afara zonelor de locuit. pe saptamana.de influenta factorilor climatici. astfel incat vantul dominant (cel mai frecvent din zona) sa bata de la locuinte spre industrie si nu invers.Metode de diminuare a poluantilor aerului 4. deoarece este direct periculoasa pentru organismul uman si o norma medie. de conditiile atmosferice etc. Normele medii pot fi si ele de mai multe feluri. plop). masurile sanitare constau in cercetarea influentei poluarii aerului asupra sanatatii populatiei din zonele de risc. cum poate influenta sanatatea omului de la disconfort pana la tulburarea unor functii. tratarea prealabila a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentratiilor poluantilor produsi.1 Purificarea emisiilor gazoase In capitolele anterioare s-a vazut ce efecte negative poate avea asupra mediului inconjurator poluarea atmosferei. cu atat concentratia adimisa este mai mica. inlocuirea combustibilului inferior cu combustibil superior. 27 . Obijnuit se stabilesc doua norme sau concentratii maxime admise pentru fiecare poluant atmosferic si anume: onorma maxima momentana. adica zonele in care concentratiile maxime adimise sunt depasite si riscul de imbolnavire a populatiei este prezent. care are la baza variatiile concentratiilor in timp ale diversilor ploluanti. Masurile tehnico-organizatorice cad in sarcina organelor administrative sau de specialitate din diferite domenii care contribuie la poluarea aerului. pe o luna. In al doilea rand. construirea de cosuri cat mai inalte si/sau ridicarea presiunii de eliminare si a temperaturii emisiilor pentru usurarea difuzarii in atmosfera a poluantilor. care nu poate fi depasita in nici un moment. Cu cat tmpul de calcul este mai mare. pentru incalzirea locuintelor si mai ales generalizarea sistemelor de incalzire prin termoficare. astfel:norme medii pe o zi. determinate de emisiile variabile. pe un an. in functie de timpul pentru care se calculeaza. inzestrarea intreprinderilor industriale cu instalarii de retinere sau neutralizare a poluantilor atmosferici. agravarea unor boli sau producerea unor afectiuni. Pentru prevenirea si combaterea poluarii aerului se pot lua masuri medicale si masuri tehnico-organizatorice. salcam.

soc si inertie In astfel de aparate si in special impactorul in cascada. Instalatii sau aprate de purificare care necesita un tratament al agentilor nocivi inainte de epurare. camera de depunre cu placi sau deflector introduse orizontal sau inclinat pe care se depun particulele. Datorita acestor fapte. Metode chimice: prin spalare. deoarece. Dintre aceste aparate: camera de depunere care se foloseste numai pentru captarea prafului. La fel de important de precizat este faptul ca pana acum inca nu s-a ajuns a se concepe aparate de epurare (purificare) complexa..2. Instalatiile si aparatele de epurare se pot grupa astfel: Instalatii sau aprate de purificare directa a poluantilor. categorisirea unor metode de epurare dupa natura poluantilor este destul de grea. pricipii electrostatice pentru medii uscate. medii filtrante. filtre umede. epuratoare cu spuma. care dupa modul de actionare pot fi la randul lor impartita in diferite subgrupe: Metede fizice: uscate. prin absortie si prin adsortie. camera cu sicane etc. Instalatii si aparate care folosesc principiile de impact. Aparatele care necesita un tratament prealabil al agentului nociv inainte de epurare pot fi cu ceata sau acustice. Dintre modelele si instalatiile cele mai reprezentative ale metodelor fizice si chimice se prezinta cateva in continuare. Dupa modul de actionare pot fi aparate care folosesc: principiul detentei.nici o sursa nu elimina un singur poluant. soc si inertie. Metode si mijloace de purificare a atmosferei La enumerarea surselor de poluare s-a aratat cat de complicata este stabilirea componentei unui poluant pentru a putea fi incadrat intr-o categorie precisa. prin reducere. iau uniformizarea acestora s-a vazut ca este imposibila.4. prin separare. separatoare dinamice. umede si combinate. ceea ce se poate afirma cu siguranta este ca pentru epurare pot exista doua categorii de metode: fizice si chimice. pricipiul de impact. Deocamdata. Aparate care folosesc pricipiul detentei La acest tip de aparat purificarea are la baza forta gravitatiei si pentru ca sa fie cat mai eficienta este necesar ca viteza amestecului gazos supus purificarii sa fie mica in interiorul instalatiei. ci o combinatie a acestora intr-un grad mai mare sau mai mic de pondere a unora asupra celorlalti. adica pentru mai multi poluanti deodata. iar in medii umede pot fi spalatoare. Instalatii sau aparate care utilizeaza ambele principii in acelasi timp. Inestalatii si aparate care lucreza in medii uscate. principiul centrifugal. Din punct de vedere al mediului in care lucreaza pot fi: Inestalatii si aparate care lucreza in medii umede. practic. aerosolul curge intr-o ordine sigura a unor ajutaje astfel incat fiecare dintre ele prezinta o viteza mai mare decat cel 28 .

sticla si diferite sintetice (poliamidice. electrozii de depunere sunt confectionati din tuburi de plumb de forma cilindrica sau hexagonala. poliacrilontrilice. sudati pe o placa tubulara plumbuita. iar oeratia corespunzatoare se numeste filtrare. orientat spre un acumulator de praf (ciclon). prin care se elimina 95-97% din gazul care trebie purificat. 29 . In afara de aparatele pentru medii uscate sau umede mai sunt aparate si instalatii de purificare speciale: Aparate dinamice speciale pentru debite mici si mijlocii. iar dupa forma electozilor pot fi uscate tubulare sau uscate cu placi (fig. care este construit dintr-un numar mare inele conice care isi misoreaza treptat diametrul in directia de miscare a gazului supus purificarii.inul. Instalatii si aparate care folosesc principiu separarii electro statice Separarea electro statica consta in incarcatea particulelor solide si a picaturilor fine de lichide de catre ionii de gaz produsi prin descarcari electrice in gazul din jurul unui electrod de inalta tensiune si apoi deplasarea particulelor si picaturilor catre un electrod colector legat la pamant. filtrul cu saci. Daca se monteza mai multe cicloane in baterie se obtine un multiciclon care asigura un grad de purificare marit. De exemplu: rotociclonul care indeplineste in acelasi timp si rolul de ventilator si cel de desprafuitor. in care se depune praful. Aceasta metoda se utilizeaza cand exista un volum mare de gaze de purificat formate din particule fine sau ceata si nu exista riscul de explozie. Dintre materialele folosite la fabricarea filtrelor amintim: bumbacul. in prezenta unei perdele de apa.10) si cad la baza de unde se elimina. Restul de 3 5% din gaz ce antreneaza cea mai mare cantitate de praf trece printr-un canal cu un diametru mic. iar cele mai usoare de ultimele. 5. Aparate care folosesc mijoace filtrante Pentru retinerea din gaze a particuleleor extrem de mici in conditii medii de temperatura. Acestea sunt asezate unul langa altul la intervale mici.precedent. matasea. In felul acesta. 5. Dupa mediul in care lucreza pot sa fie filtre electrice uscate sau umede. umiditate si coroziune se utilizeaza instalatii si aparate speciale numite filtre. Filtrele electrice umede se folosesc la separarea prafului din mediile umede. Aparate care folosesc principiul de separare prin centrifugare -cicloanele sunt aparate in care particulele sunt eliminate pe baza fortei centrifuge dintr-un gaz care se roteste. In acest caz. Un astfel de aparat este pulvocaptorul.12). azbestul. mentinand intre ele spatii inelare.). lana. Mai des folosite sunt filtrele fibroase. Particulele de praf antrenate de forta centrifuga se lovesc de corpul ciclonului (fig. polietilenice etc. poliesterice. care se sprijina pe marginea carcasei. particulele mai grele vor fi retinute de primele trepte.

intensitatea sonora. cand se porneste la conceperea unei instalatii de epurare. pe cand cele din a doua categorie au o parte din componente mobile. celelalte care concura la combinatia respectiva vor functiona in continuare. 4. volumul cheltuielilor de investitii. Diferenta dintere cele doua tipuri este ca primele nu contin nici o piesa in miscare. timpul de expunere in campul sonic al aerosolului alcatuit din particule uniforme si de concentratie uniforma. Cu rezultate bune sau folosit si la epurarea gazului de furnal. Datorita acestui fapt se impune ca dimensionarea aparatelor si instalatiilor de epurare sa nu se alunece pe panta economicitatii. Primele aplicatii industriale ale epuratoarelor sonice au fost realizate in S. debitul de fluid purtator (aer sau gaze diverse). care se bazeaza pe efectul aglomerarii aerosolilor sub actiunea undelor sonore de frecventa inalta. De regula. avand in acest mod asigurata atat o epurare cat mai aproape de cea ideala. Sirenele. a unor gaze provenite de la unele cuptoare metalurgice etc. siguranta de exploatare etc. filtre cu saci). investitii acceptabile. Aglomerarea sonica e influentata de urmatorii factori: frecvent. realizabila in turnuri de pulverizare si in final cu o epurare fina. eficacitate mare. concentratia aerosolilor. neglijandu-se aspectul principal al aepurarii. Sistemele de epurare sonore au ca avantaje: functionarea la temperaturi inalte. care sunt aparate generatare de unde sonore si pot fi statice si dinamice. se recomanda sa se mearga pe un sistem combinat. deoarece in acest caz cheltuielile facute cu instalatia respectiva vor fi inutile. reparatii si intretinere. 30 . continuand apoi cu o epurare intermediara (senifina). Efectul de aglomerare este datorat ciocnirii particulelor care capata o miscare vibratorie indusa de mediul fluid in vibratie. cand se urmareste o epurare foarte avansata se recurge la sisteme de purificare in mai multe trepte. Alegerea unui aparat sau unei instalatii de epurare Se considera ca alegerea unui singur sistem de epurare este insuficienta si deci. de obicei cu ajutorul filtrelor electrice. Alegerea epuratorului se face tinand cont de un complex de factori ca: dimensiunile si conceptia aerosolilor. in industria de acid sulfuric. securitate absoluta.A in 1948 la recuperarea negrului de fum provenit de la un cuptor alimentat cu gaz natural. Operatia de epurare sau purificare a emisiilor gazoase are in primul rand scopul asigurarii sanatatii oamenilor si in al doilea rand doar recuperari economice. gradul de epurare.Aparate de epurare prin aglomerare sonica. cicloane. prin mijloace mecanice (camere de depunere. cat si o siguranta ca in cazul defectarii unuia din aparate. ele nerezolvand obiectivul primordial.U. temperatura. pornind de la sistemele de epurare grosiera.3.

e-scoala.ro 5.clopotel. Ultimul capitol contine concluziile obtinute in urma efectuarii acestei teme de proiect. Rodica Ciarnace Ecologie si protectia mediului Editura Economica 4. factorilor acestora si modul de dispersie in aer a acestor poluanti precum si impactul pe care-l au asupra mediului. ceea ce duce la efecte magice la nivel global. Eva Trimbitosu Fizica 2. precum si principalii poluanti ai aerului si sursele de poluare a acestora. Concluzii Tema acestui proiesct se numeste Efectele poluarii aerului asupra mediului . a invelisului Pamantului.referat. Bibliografie: 1. unde in primul capitol avem o caracterizare generala a aerului. Capitolul doi descrie in amanunt influenta poluantilor.ro 31 . Penultimul capitol contine cateva metode de diminuare a poluantilor aerului precum si aparatele folosite in acest scop.Capitolul V.ro 6. www. www. Sanda Fatu Introducere pentru pregatirea proiectelor clasele XI-a si XII-a. Editura Plas 3.referat. www.