Efectele poluarii aerului asupra mediului

1

Cuprins Introducere Capitolul I 1.1. Invelisul gazos al Pamantului 1.2. Poluantii aerului 1.3. Surse de poluare a aerului 1.1.1. Surse naturale 1.1.2. Surse artificiale Capitolul II 2.1. Factorii agentilor poluanti 2.2. Impactul agentilor poluanti asupra mediului 2.2.1. Ozonul 2.2.2. Compusii organici volatili ( COV ) 2.2.3. Oxizii de carbon 2.2.4. Oxizii de azot 2.2.5. Oxizii de sulf 2.2.6. Hidrogenul sulfurat 2.2.7. Acidul clorhidric 2.2.8. Florul si compusii sai 2.2.9. Clorul 2.2.10.Amoniacul 2.2.11.Substantele radioactive 2.2.12. Pulberi sedimentabile si in suspensie .. 2.2.13.Substante toxice si aeropurtate 2.2.14.Fosforul si compusii lui 2.2.15.Arsenul 2.2.16.Mercurul 2.2.17.Plumbul 2.2.18.Beriliul 2.2.19.Cadmiul 2.2.20.Cuprul 2.2.21.Poluarea aerului din intriorul counstructiilor, locuintelor, etc Capitolul III 3.1. Vantul 3.2. Calmul atmosferic 3.3. Turbulenta aerului 3.4. Umiditatea aerului 3.5. Temperatura 3.6. Cosurile industriale Capitolul IV 4.1. Purificarea emisiilor gazoase 4.2. Metode si mijloace de purificare a atmosferei 4.3. Alegerea unui aparat sau a unei instalatii de epurare Capitolul V Concluzii
2

..2 ...3 .3 ..4 5 ..5 5 6 .6 ..6 6 7 ..8 .8 10 12 13 .14 15 ..16 16 .17 .18 .18 .19 .21 22 ..23 24 24 .25 25 27 .. .27 27 ..28 28 .28 ..29 ..29 ..30 ..33 34 ..34

Introducere
Atmosfera sete unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorita capacitatii sale limitate de a absorbi si a neutraliza substantele eliberate continuu de activitatile umane. Cresterea productiei de energie, industria chimica, metalurgica, de ciment, circulatia rutiera si aeriana, arderea gunoaielor, sunt tot atatea cauze care fac ca in ultimul timp sa devina tot mai acuta poluarea atmosferei. Aceasta poate sa apara fie datorita cresterii concentratiei in aer a unor constituenti normali ai atmosferei (dioxid de carbon,, oxizi de azot, ozon etc.), fie datorita patrunderii in atmosfera a unor compusi straini acestui mediu( elemente radioactive, substante organice de sinteza etc.). Poluarea atmosferei afecteaza calitatea vietii la scara planetara si, in general, ea reprezinta consecinta unor activitati umane find un fenomen actual al vietii urbane. Majoritatea poluantilor atmosferici pornesc de la arderi generatoare de energie. Motoarele cu explozie interna utilizate in transporturi, arderi de combustibili gazosi, lichizi sau solizi( carbuni, lemne) in unitati industriale, pentru incalzirea locuintelor etc., provoaca emisii de substante si particule care se degaje in atmosfera putand atinge concentratii nocive. Poluarea atmosferei are urmari neplacute, adfesea grave, asupra omului si mediului sau inconjurator, sub diferite forme : impiedica cresterea plantelor, diminueaza valoare produselor, agrcole, reduce vizibilitatea si adauga mirosuri neplacute mediului ambiant si cel mai important, afecteaza sanatatea omului. Prevenirea si combaterea poluareii atmosferei este o sarcina primordiala a tuturor tarilor si guvernelor din lumea intreaga. Ini acest sens in februarie 2001 Parlamentul Romaniei a ratificat Protocolul de la Kyoto la Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ce face referire la respectarea angajamentelor de limitare cantitativa si reducere a emisiei de gaze cu efect de sera fata de nivelul anului 1999. Ca urmare a acestui fapt, Romaniei ii revine sarcina sa reduca cu 92%, fata de perioada de referinta, emisiile de gaze cu efect de sera. In indeplinirea acestui angajament si in scopu l promovarii unei dezvoltari durabile, vor trebui aplicate si elaborate politici si masuri astfel incat sa se reduca la minimum efectele adverse, inclusiv cele ale schimbarilor climatice si efectele asupra comertului international si impactul asupra factorilor sociali si de mediu. Calitatea vietii pe Pamant este dependenta de calitatea aerului. Ritmul de crestere economica, inmultirea autoturismelor de toate genurile, supra popularea marilor metropole, fumului si vaporii nocivi degajati de sutele de mii de cosuri de fabrici etc., impun masuri bine gandite si stiintific fundamentate pentru a stapanii fenomenele periculoase de poluare a aerului, pentru a dirija dezvoltare economico-tehnica in folosul omului si al umanitatii. Un aspect special al poluarii aerului si aducerea, prin acesta, a unor daune deosebite sanatatii si vietii omului si a altor vietuitoare, este rezultatul fumatului. Fumatul prezinta un pericol deosebit
3

pentru sanatatea si viata celui ce-l practica. cu functiuni mai complexe si deci extrem de sensibile la poluarea aerului. pentru eliminarea sau reducerea surselor de poluare. Despre poluare se poate vorbi inca de la descoperirea focului de catre om. Este vorba mai ales. numit atmosfera. el pericliteaza sanatatea celor din jur. ci si asupra cladirilor. dar dincolo de acesta. Capitolul I. Fiind vorba de un ana din problemele actuale de importanta vitala. largind foarte mult sfera materialelor poluante si a surselor de poluare. a nefumatorilor. lupta impotriva poluarii se duce cu toate mijloacele. de materialu electric si electronic. dar revolutia stiintifico-tehnica a adus schimbari deosebite in poluarea atmosferei. Impotriva poluarii atmosferei se duce si o lupta preventiva. mai compact. 1. ceea ce impune luarea nu numai a unor masuri tehnice. Invelisul gazos al Pamantului Aerul formeaza un invelis gazos care inconjoare Pamantul. Elementul vital vietii. ci si reglementarea legala a acestor activitati. Considerem necesar sa precizam ca poluarea atmosferica face ravagii nu numai asupra omului. Principalele zone in care este subimpartita atmosfera sunt: 4 . din ce in ce mai miniaturizat. Aerul. cat si pe plan politic si juritic.000 km. care ii accentueaza uzura. animalelor. plantelor. atat pe plan tehnic. de igiena si sanatate publica.1. pentru impiedicarea prin mijloace tehnice moderne. avand o grosime medie de aproximativ 3. a emisiei materiilor poluante. materialui ethnic fiind supus si el acestui fenomen.

iar cele mai usoare si mai mici pot persista timp indeungat si se numesc pulberi in suspensie.000 km altitudine. Aerul poate actiona insa si in sens patologic aspra omului atunci cand este poluat. oxigen.04% Prin acest schimb de gaze aerulu intrtine viata asigurand arderile necesare desfasurarii tuturor proceselor fiziologice din organismul uman. 400 3. 5 . puberi. in pesteri. gaze sub forma de poluanti in stare gazoasa. fiind purtati uneori la mari distante de locul unde au fost produsi si eliminati in atmosfera .2. bioxid de carbon. Aerul este un amestec de gaze in compozitiia sa normala intrand: azot.03 0. vapori de apa. 80 400 km altitudine. ozon. Aerul este present pretutindeni. bacterii etc. Modificarile survenite in compozitia aerului in urma procesului de respiratie : Componentul insperat Azot Oxigen Bioxid de carbon Proportia in aer : expirat 78 -79% 16 17% 3 4% 78 -79% 20 21% 0. 1. atat la suprafata scoartei terestre cat si in toate spatiile aflate in legatura cu atmosfera: in crapaturile si porii solului. 11 35 km altitudine. alte gaze. Principala lor caracteristica consta in faptul ca in functie de marima sau greutate ele au o stabilitate diferita in aer. Clasificarea poluantilor aerului se pot face dupa : a) starea de agregare suspensii (aerosoli) sunt particule solide sau lichide dispersate in atmosfera.troposfera stratosfera mezosfera termosfera exosfera 0 . naturale sau artificiale ce pot si aero purtate. lichide sau gazoase.11 km altitudine. 35 80 km altitudine. in apa. Poluantii aerului Poluantii aerului sunt substante solide. Cele mai mari si mai grele se depun depede si se numesc pulberi sedimentabili. raspanditi in atmosfera datorita calitatii de a difuza cu usurinta. in apa marilor si oceanelor etc.

6 . substante radioactive (produc cancer tiroidian). medicamente.. fulgi). hidrogenul sulfurat . c) actiunea lor specifica asupra organismului iritanti sunt cei mai raspanditi in mediu. prin intereactiunea dintre doi sau mai multi poluanti primari sau prin reactia cu constituentii normali ai aerului . De exemplu.. zincul. avand ca rezultat compusi cu grad inalt de toxicitate.pot fi in functie de structura chimica : oraganici : . cancerigeni : .b) provenienta primari acei poluanti care provin direct din surse de poluare identificate sau identificabile ..). cuart . fluor. colaranti sintetici (anilina). Ni (produce cancer al cailor respiratorii). anorganici : .3 Surse de poluare a aerului Surse de poluare a aerului pot fi clasificate in doua grupe: surse naturale . vietii si sanatatii umane. canepa. cafea. Termenul de . antropogene). substante organice clorurate (pesticide) . pulberi inerte. acidul cianhidric. 1. mercurul etc. ricin. cadmiul. As (prduce cancer hepatic). organica : vegetala (in. procesele de incinerare a rezidurilor pot deveni surse de poluare cu compusi extrem de toxici.efect secundar asupra mediului ambiant. soia) sau animala (puf. pulberi cu bioxid de siliciu si beriliu.Cr (produce cancer nazal). Cd (produce cancer de prstata). din aceasta categorie facnd parte pulberile cu un grad scazut de solubilitate. vapori de acid florhidric si clorhidric. tutun. clor. fibrozonati sunt suspensii de ciment. Uneori activitatile omului se indreapta catre imbunatatirea calitatii produselor (alimente. apa potabila etc. toxici sistemici sunt metale grele si metaloide ca plumbul. asfixiantii sunt monoxidul de carbon. alergizanti pot fi de natura : minerala ( cu continut mare de cuart). oxizi de sulf si azot.hidrocarburi policiclice aromatice. secundari acei poluanti care sunt produsi in mediu. Toti poluantii produsi de aceste surse se numesc . cianurile. poluanti secundari este corelat cu termenul de . cacao. poluanti primari . surse arificiale (rezultate din activitati umane. pene. ammoniac. sau catre indepartarea rezidurilor rezultate din activitatea sa. substante oxidante.

compus mai putin agresiv si cu stabilitate mai mica in atmosfera. capacitate care este invers proportionala cu densitatea. in schimb sedimenteaza ma usor.2. care este conditionat de proprietatile substantelor poluate si de conditiile mediului aerian in care patrund. 1. dintre sursele naturale de poluare putem mentiona eruptiile vulcanice. Procesele de diluare si sedimentare determina totdeauna scaderea concentratiei. avand drept consecinte poluarea mediului. de exemplu reactia dintre clor si amoniac cu formarea clourii de amoniu. Unele reactii chimice din atmosfera sunt benefice ducand la formarea unor substante mai putin agresive.1. a progresului societatii. cele de transformare chimica pot avea insa ca rezultat aparitia unor substante cu agresivitate si mai mare. emanatiile de gaze din sol. poluarea produsa de procese naturale de descompunere in sol a sunbstantelor organice.1. Gazele cu densitate mare (de ex . Sursele artificiale antropogene. implicit si poluarea aerului. suspensiile au stabilitate mai mica in atmosfera decat gazele si o capacitate de difuzie mai redusa. De asemenea. in raport cu gazele capacitatea mai redusa de a se dilua in aer. cele cu densitate mica ( de ex. In ceea ce priveste natura poluantilor. Influenta poluantilor asupra mediului 2. 7 . Mult mai important este fenomenul de dilutie si sedimentare. Factorii agentilor poluanti Poluantii emisi in atmosfera sunt supusi fenomenului de autopurificare. Au deci. inmultirea acestora constituind cauze pentru care protectia aerului reprezinta o problema vitala a lumii contemporane.3. surse de poluare mobile.: clorul. Cea mai comuna dintre poluarile naturale este poluarea cu pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului.3. stabilitate care este cu atat mai mica cu cat dimensiunea si masa sunt mai mari.) se acumuleaza la nivelui solului. Capitolul II. Sursele naturale de poluare a aerului nu provoaca decat in mod exceptional poluari importante ale atmosferei. care cuprinde in esenta procesul de diluare. in primul rand a procesului de industrializare si urbanizare.1. incendiile din paduri etc. ridicate de vant pana la o anumita altitudine. Aceste surse sunt o urmare a activitatii omului. Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare care pot influenta si sanatatea populatiei. de transformare chimica si de sedimentare. Sursele de poluare artificiale ale aerului pot fi clasificate in : surse de poluare stationare . : oxidul de carbon) se ridica repede in straturile superioare ala atmosferei. sunt mult mai importante. Gazele au capacitate de difuzie mai mare in atmosfera. vaporii de mercur etc.

Membranele fiind compuse atat din proteine. evolotuia si efectele ozonului sunt foarte bine sesizate. sunt expuse actiunii ozonului. Teoretic. In privinta emisiilor rezultate din sursele stationare. dispersate intr-un gaz. in timpul orelor de varf.. In orasele mari cu circulatie intensa. congestii nazale. ozonul isi exercita actiunea prin doua mecanisme : oxidarea grupurilor sulfhidril si aminoacizi ai enzimelor. particule fine solide sau lichide. Odata cu formarea ozonului se produce pe cale fotochimica si asa numitul smog (smoke=fum si fog=ceata).5 ore. etanolul. depasind chiar granitele unor state si uneori conducand la controverse intre acestea. Smogul are aspectul unei cete dense. degradarea prematura aplamanilor in special la copii si tineri. etc. deoarece impreuna cu oxizii de azot acestia contribuie la formarea ozonului. de exemplu cele provenite din fabricile chimice. Smogul se mai defineste si ca o poluare atmosferica cu aerosoli. Ozonul Impactul asupra mediului..03 mg/m3 pentru media pe 24 de ore si 0. in principal in industria de sinteza a sunbstantelor chimice organice.2. folosirea combustibililor alternativi in locul benzinei. reducerea functiilor plamanilor. Este mai dificil controlul surselor stationare mici de exemplu la statiile de benzina. reducerea rezistentei la infectii. Impactul agentilor poluanti asupra mediului 2. controlul este mai usor. Dintre prejudiciile produse de ozon trebuie mentionate : afectiunile asupra sistemului respirator (dificultati respiratorii. unde procesul este in general sezonier sau discontinuu. O deosebita atentie trebuie acordata controlului surselor de poluare care emit compusi oraganici volatili (COV) proveniti. la fel ca si masurile pentru inscrierea emisiilor in normele standardizate. Ozonul este un oxidant puternic care poate reactiona cu orice clasa de substante biologice. gazul natural compresat etc. astm etc. rafinarii de petrol etc. .2. 8 . oxidarea acizilor grasi polinesaturati la acizi grasi peroxidici. iritarea ochilor. Un control riguros al substantelor de baza ce formeaza ozonul contribuie la o buna protejare a mediului. al carui component principal este ozonul.1 mg/m3 pentru media de 0. in comparatie cu benzina. Masuri de ameliorare a mediului. STAS 12574-87 indica pentru ozon concentratii maxime admisibile (CMA) 0. Se mentioneaza faptul ca ozonul si substantele de baza ale formarii acestuia sunt fregvent transportate de vant. Celulele cu suprafata specifica mare sunt extrem de vulnerabile. proteinelor si peptidelor .2 mg/m3. cat si din lipide.). de exemplu: metanolul.1. sub 100 microni. Studiile epidemiologice au evidentiat efectele acute ca urmare a expunerii la concentratii rare de peste 0. ar conduce substantial la formarea in cantitati mai mici a ozonului si a oxidului de carbon. co-enzimelor. In general.2. manufacturile de vopsit etc.

pentru media de scurta durata (30 minute) 6. formand carboxihemoglobina.. impiedicand transportul de O2 de la plamani la celule. Conform STAS 12574/87 . inodor. O importanta metoda de reducere a cantitatii de monoxid de carbon a constituit-o inlocuirea benzinei cu plumb. dupa care se transforma in CO2. Oxizii de azot Impactul asupra mediului.2. care efecte sunt rezultatul direct al actiunii oxizilor de azot si care al actiunii poluantilor secundari produsi in ciclul fotolitic al oxizilor de azot. prin impunerea filtrului catalictic plasat in teava de espament a masinilor. gazele de esapament. Actiunea concentratiilor ridicate de dioxid de azot asupra plantelor s-ar putea datora si formarii de acid azotic. Efectul nociv imediat se datoreaza faptului ca reactioneaza cu hemoglobina. insipid. Oxizii de carbon Monoxidul de carbon. 230 milioane t/an cu o remanenta de 2-3 ani. Cantitatea de CO2 este mai mare (24. cu benzina fara plumb.0 mg/m3. Aer din zonele poluate conditii de calitate . procentul de oxid de carbon a scazut mult in orasele din tarile puternic dezvoltate economic. Principalele surse de CO sunt gazele de ardere incompleta de la roducerea energiei termice prin arderea combustibililor fosili. este considerat ca fiind cel ma raspandit agent poluant. De mentionat ca hemoglobina are afinitate pentru CO de 200 ori mai mare decat pentru O2. Prezenta oxizilor de azot in atmosfera produce prejudicii asupra plantelor. putin mai usor decat aerul. Emisiile de CO2 in gazele de esapament in Romania sunt normata la 2-4% din volumul acestora. 9 . In ultimul deceniu. de 2 mg/m3.2. 2.4. Compusi oraganici volatili (COV) Impactul aspupra mediului si masurile de ameliorare a mediului sunt asemanatoare celor enuntate la ozon deoarece COV si NOx contribuie in mod hotarator la formarea gazului nociv.2. gazele de cocserie (50%) si convertizoanele de oxigen (75%) precum si gazele de cracare catalictica in faza de regenerare a catalizatorului.2. concentratiile maxime admise sunt. incolor. Este estimat la cca.000 ppm/vol) in cazul utilizarii drept carburant a benzinei decat in cazul utilizarii motorinei (1.3. Este insa dificil de determinat cu exacitate. ozonul.000 ppm/vol). produs responsabil de intoxicatii grave si deces la om si alte vietuitoare. 2. S-a dovedit ca unii dintre acesti poluanti secundari sunt foarte vatamatori pentru plante. De mentionat ca si in Romania s-au introdus de la inceputul anului 2000 asemenea norme (cunoscute sub numele Euro 2). iar pentru media de lunga durata. ceea ce explica pericolul intoxicatiilor cu CO2.2.

Pericolul privind prezenta monoxidului de azot in atmosfera poluata consta in faptul ca se oxideaza la dioxid de azot care este mult mai toxic. Al treilea tip. Sunt foarte rare speciile de animale care prezinta rezistenta la expuneri de dioxid de azot in concentratii de la 1 la 100 ppm. Informatiile respective provin mai ales din studiile de laborator facute asupra animalelor. 10 . La unele cazuri apar o iritatie severa cum manifestari de arsuri si sufocari. modificari in structura proteinelor. pierderi in greutate. marirea veziculelor pulmonare. susceptibilitatea la infectii respiratorii etc. Aceste cazuri de intoxicare pot rezulta in urma inhalarilor de oxizi de azot in concentratii ridicate. In general. Dioxidul de azot exercita un efect toxic foarte puternic. Sub actiunea oxizilor de azot se produce o reducere a culorii colorantilor fixati pe fibrele textile si o tendinta de ingalbenire a anumitor aditivi ai textilelor. se produce cadera frunzelor. slabiciune. la concentratii de 4-8 ppm.12 ppm. Concentratiile de dioxid de azot mai mari de 100 ppm sunt mortale pentru cele mai multe specii de animale si 90% din decese sunt cauzate de edem pulmonar. care sufera asa-zisa intoxicatie de . Exista numeroase imprejurari in care expunerile profesionale laactiunea monoxidului de azot pot afecta sanatatea oamenilor. przinta simptome severe de asfixiere. In atmosfera poluata. La o xpunere de ora. La alte cazuri apare voma.soc . Informatiile referitoare la efectele toxice ale dioxidului de azot asupra omului se gasesc in literatura. schimbari celulare. pierderea cunostintei. in functie de animal. Cea mai mare sensibilitate la actiunea oxizilor de azot o prezinta colorantii utilizati pentru fibre tip acetat de celuloza. somnolenta. convulsii si oprirea respiratiei. datorita unei proprietati a fibrei insasi. In testele facute pe animale expuse la concentratii foarte mari de monoxid de azot s-au observat o paralizie a sistemului nervos central si convulsii.La o expunere de o ora la concentratii relativ ridicate de dioxid de azot. monoxidul de azot nu este iritat si nu este considerat un pericol pentru sanatate.. Astfel intoxicare poate deveni fatala. Persoanele care sufera ascest tip de otravire nu prezinta edem pulmonar si daca sunt scoase din mediu isi pot reveni complet. tuse violenta insotita de expectoratie de culoare galbena. Pragul pentru perceperea mirosului de dioxid de azot la om pare a fi de aproximativ 0. se observa la unele plante o necroza care cuprinde aproximativ 5% din suprafata frunzei. Expunerile cronice intermitente la concentratii de ordinul 10-40 ppm dioxid de azot pot provoca in ultima instanta enfizem. Alte efecte. Cercetarile asupra mortalitatii animalelor indica faptul ca dioxidul de azot este de patru ori mai toxic decat monoxidul de azot. in experimentele efectuate la aceste concentratii moartea survine de la 10 minute pana la aproximativ 21 ore de expunre. Pot apare mai multe tipuri clinice de otravire cu oxizi de azot. de exemplu de 25 ppm. Anumite fibre sintetice reactioneaza direct cu oxizii de azot producand o colorati galbena. Efectele toxice ala dioxidului de azot asupra animalelor se manifesta prin schimbari in functionarea plamanilor. modificari hematologice si enzimale. in numar redus si numai in legatura cu concentratii mai mari decat cele prezente in aerul ambiant.

Celulele sunt mai intai inctivate. 0. dar mai ales la lungimi de unde mici (violet. Dioxidul de sulf provoaca leziuni localizate.25 mg/m3 zilnica si 0. Prezenta dioxidului de sulf in atmosfera constituie principala cauza a proceselor distructive asupra plantelor. cu efecte generale asupra plantelor. STAS 12574-87 intitulat Aer din zonele protejate conditii de calitate prevede pentru dioxidul de azot urmatoarele valori pentru CMA: 0. Sensibilitatea variaza in functie de concentratie si de timpul de expunre. Dioxidul de sulf ca poluant atmosferic exercita asupra omului cu totul alte efecte decat dioxidul de sulf pur. Sinergismul cu alti poluanti atmosferici.absoarbe lumina in intreg spectrul vizibil.2. In atmosfera dioxidul de azot reduce stralucirea si contrastul dintre obiectele indepartate si produce impresia ca orizontul si obiectele sunt colorate galben-pal pana la rosu-brun. Concentratiile de dioxid de sulf care produc efecte detectabile in organismele animale si umane sunt mult mai mari decat cele corespunzatoare pentru vegetatii.066-0. umiditatea si temperatura favorizeaza aparitia leziunilor chiar la concentratii mai mici de dioxid sulf. Multe plante prezinta o sensibilitate accentuata la actiunea oxizilor de sulf in comparatie cu oamenii si animalele. Oxizii de sulf Impactul asupra mediului.5. . O serie de factori ca luminozitatea puternica. Modul cel mai obijnuit de manifestare a poluarii urbane a aerului il constituie reducerea vizibilitatii. 11 . Comportamentul diferitelor specii de vegetale la actiunea dioxidului de sulf este foarte variar. Se stie insa ca actiunea sa toxica este determinata de proprietatile sale oxido-reducatoare si de aciditatea sa. Efectele dioxidului de sulf asupra omului se manifesta in primul rand printr-o iritatie a sistemului respirator. in special cu particulele solide. Dioxidul de azot . Mecanismulactiunii toxice a dioxidului de sulf asupra plantelor este inca putin cunoscut. albastu si verde). 2. Aceasta este cauzata de dispersia si absortia luminii de catre particulele sau gazele din atmosfera. in tipm ce plantele cu frunze aciculare prezinta cea mai mare rezistenta.Concentratii de 0.75 mg/m3 media pe 30 de minute . Leziunile provocate de dioxidul de sulf si tulburarile produse in asimilatia clorofiliala diminueaza fotosinteza.06 mg/m3 media anuala. accentueaza efectele toxice ala dioxidului de sulf. Daca atacul este masiv. inunele cazuri iritatia apare la concentratii de 1-2 ppm si este insotita da spasm bronsic la concentratii de 5-10 ppm.intens colorat . Plantele cu frunze suculente prezinta cea mai mare sensibilitate. dar suprima efectul de colorare a oxizilor de azot. Prezenta suplimentara aparticulelor solide si aerosolilor combinata cu prezenta dioxiduil de azot reduce si mai mult vizibilitatea. tesuturile vegetale se distrug ramanand urme caracteristice asupra nervurilor. contrastul si stralucirea obiectelor.084 ppm dioxid de azot produc efecte cosrosive asupra unor materiale. Acesta apre la concentratii de 5 ppm.

diaree. Hidrogenul 12 .In ceea ce priveste actiunea toxica acuta a dioxidului de sulf prin expuneri intermitente la concentratii mai ridicate.5 ore. prevazut in STAS 12574-87 prevede pentru SO2 valori medii de 0. de 0.75 mg/m3 pentru 0. hidrogenul sulfurat este o otrava pentru celule si enzime si poate produce schimbari ireversibile in sistemul nervos. inconstienta. alaturi de dioxidul de sulf sunt prezente si cantitati importante de trioxid de sulf. parerile sunt diferite si merg pana acolo in cat neaga o astfel de actiune. Sinergismul cu dioxid de sulf si cu alte substante poluante prezente in atmosfera duce la aparitia unor reactii fiziologice noi. oboseala. pierderea echilibrului. Simptomele comune sunt: gust metalic. intunecarea verii. deterioreaza si decoloreaza tasaturile. iritarea traseului respirator. Hidrogenul sulfurat care a intrat in sange.25 mg/m3 pentru 24 de ore si de 0.M. La concentratii anuale de 100 µg/m3 paricule asociate cu concentratii de 30 µg/m3 dioxid de sulf se constata o crestere a sensibilitatii la diferite boli a copiilor. sunt trecuti in acid sulfuric. S-a dovedit ca dioxidul de sulf odata intrat in organism prin caile respiratorii apare in sange si produce tulburari in metabolismul glucidelor si in procesele enzimatice. deteriorand astefel monumentele. de unde este transportat de sange la diferite organe ale corpului. insomnie si ameteala. schimbari psihice. poate produce la blocarea transferului de oxigen. moartea survine prin paralizie rapida a centrului respirator. In general. Hidrogenul sulfurat. In orase mari. oxizii de sulf corodeaza suprafetele metalice. Inhalat de oameni si animale. durere intensa a ochilor. C. Numeroase cercetari au dovedit insa efectele cronice ale expunerilor indelungate la concentratii mici. obiectele de piele. este foarte toxic pentru oameni. Astfel. colaps circulator. ataca marmura si orice piatra de constructie. se poate obtine o recuperare rapida. cu capacitate de distrugere mai mare. prin expuneri continuue la concentratii relativ mici. La concentratii mai mari de hidrogen sulfurat. La concentratii mici. mai ales in concentratii mari. In privinta actiunii cronice. chair in concentratii relativ scazute. produce efecre iritante mult mai puternice decat dioxidul de sulf si determina aparitia spasmului bronsic.01 mg/m3 pe an. 2. Dioxidul de sulf in prezenta particulelor are o capacitate de distrugere si mai mare. deterioreaza si decoloreaza cladirile. Ca si la om.6. Experientele facute pe loturi de animale expuse la inhalatii de dioxid de sulf au scos in evidenta o mortalitate crescuta. secretie lacrimala. hidrogenul sulfurtat provoaca conjunctivita. Hidrogenul sulfurat Impactul asupra mediului. Efectul cumulativ determina o crestere a numarului de imbolnaviri si decese in randul animalelor expuse. spasm. parerile diversilor autori sunt intru totul unanime. intra in corpul omenesc pe cale respiratorie. In prezenta particulelor solide actiunea dioxidului de sulf determina efecte si mai grave. paralizia nervilor. hartia etc. Oxizii de sulf ataca diversele materiale mai ales cand. daca dioxidul de sulf este absorbit pe particule solide efectele sunt si mai grave. Aciditatea aerului poluat datorata oxizilor de sulf.A. daca victima este scoasa imediat din mediul toxic si respiratia este initiata inainte de stopul cardiac. in prezenta umiditatii. edem pulmonar.2. Totusi. Alte efecte. vatamarea muschiului inimii.

Doze mai mari afecteaza aceste plante. dar nu este intolerabil.M. Hidrogenul sulfurat are un miros asemanator cu cel al oualelor stricate .120. chiar in cazul in care fiecare gaz in parte este sub limita de periculozitate. Efectele daunatoare asupra organismului se agraveaza in functie de concentratie si timp de expunere. Expunerea omului nu mai cateva minute la o concentratie de 2000 ppm produce moartea. Hidrogenul sulfurat produce aceleasi efecte si asupra animalelor domestice ca si asupra omului. 13 . Acidul neutralizeaza alcaliile tesuturilor si inflameaza partea superioara a plamanului. daca individul fumeaza. Pierderea sinsibilitatii mirosului apare la cca. varsta. un carbonat bazic de plumb. Hidrogenul sulfurat este daunator mai ales pentru plante tinere. castraverii. Sensibilitatea mirosului variaza intre 145µg/m3. 150. ceteurile acide ale solutiilor de acid clorhidric calde produc rani ale nasului si ale gingiilor.015mg/m3 media pe 30 de minute si 0. locul in care se gaseste.000µg/m3 mirosul este puternic.7.sulfura prezinta efecte sinergetice in amestec cu disulfuri organice si oxid de carbon. in STAS 12574-87 sunt: 0. cu care foemeaza un precipitat care se inchide la culoare sau decoloreaza suprafata. sex. tutunul. Dificultati respiratorii apar la o doza de 10-50 ppm. urmata de moarte. ofilire. datele asupra mirosului se falsifica. produce edem pulmonar. spasm lasringial. Pana la concentratia de 5 ppm prezenta acidului clorhidric nu are efecte deranjante iritarea membranelor mucoaselor are loc la 10 ppm. Experimentele cu cantitati sub 60.000µg/m3 . Pana la 50. Cel mai comun picment este albul de plumb. Activitatea devine imposibila la doze intre 50 si 100 ppm. Mai sensibile sunt tomatele. omul nu poate sta mai mult de 60 minute la astfel de concentratii.008 mg/m3 media zilnica. 2. Cu toate acestea.000µg/m3 dupa expunere de 2-15 minute. La concentratii mai mari datorita paraliziei nervului olfactiv. Perceperea mirosului depinde de indivizi. intru cat acesta nu are actiune puternic dizhidratanta asupra tesuturilor.000µg/m3 timp de 5 ore asupra unor plante nu au produs efecte nocive. Standardele statelor prevad diferite limite permise ale concentratiei de hidrogen sulfurat in atmosfera. la noi in tara C. Acesta se inegreste in prezenta hidrogenului sulfurat. Aliajele cu aur sunt rezistente fata de hidrogen sulfurat. Acidul clorhidric irita si astaca membranele ochiului si mareste perioada respiratorie. acest stimul este cel mai sensibil indiciu al prezenteti sale in concentratii mici.2. Prezenta hidrogenului sulfurat intuneca rapid cuprul si argintu. Simptomele atacului constau in vestejire. Acidul clorhidric umed nu are aceleasi efecte ca acidul clorhidric gazos. Alte efecte. provocand edem pulmonar si chiar moarte in cazuri extreme. ulcerarea mucoaselor nazle si ale gurii si senzibilizarea pielii fetei asfel incat barbieritul devine anevoios. Hidrogenul sulfurat din atmosfera reactioneaza cu vopselele care contin saruri ale metalelor grele in picmentii lor si in uleiul sicativ. La concentratie peste 1.A. formand o pelicula protectoare.nu mai exista senzatie si moartea vine rapid. Acidul clorhidric Impactul asupra mediului. dar ataca zincul la temperatura camerei.

astfel incat se respira in continuare neobservat. Muncitorii care graveaza sticla se pot imbolnavi datorita iritarii organelor respiratorii si a pielii mainilor. Ca prim ajutor contra arsurilor cu HF se recomanda spalarea cu apa multa si stropire pana se formeaza basici. un timp de 2-6 ore este fatala. Acidul fluorhidric este o otrava caustica puternica. Se pot face injectii cu lactat sau gloconat de calciu. STAS 12574-87 prevede urmatoarele concentratii maxime admise (CMA): 0. Difluorura de oxigen F2O este mai periculoasa decat fluorul. simptome cerebrale. cocaina. lacrimare. Se limiteaza folosirea acidului florhidric prin utilizarea unor suflatoare cu nisip pentru a matisa sticla. costum impermeabil. curgerea nasului.06-10 ppm. Expunerea iepurilor sau a porcilor la o doza de 670 ppm. iar in final moartea. La arsuri intrne se recomanda albus de ou. Inhalarea trifluorurii de azot impura provoaca dureri de cap. Chiar in concentratii de cca. Acidul fluorhidric concentrat introdus in stomac produce voma. In consecinta. edem pulmonar. care fac ca fluorul sa patrunda in organism. sunt necesare masuri de protectie. 2. in consecinta. are loc mortificarea epiteliilor. 0. la o doza de 5-20 ppm in doua zile plantele mor. Florul si compusii sai Impactul asupra mediului. greata si dispnee. Se trateaza locurile atinse cu o pomada de acid de calciu. emfize. unde se utilizeaza fosfati naturali ce contin fluor care se degaja ca acid fluorhidric. La aceste concentratii acidul clorhidric produce necroza epiteliilor traheei si ale bronhiilo. Se lucrreza cu ochelari. sangerari ale mucoaselor si apoi voma.2. Se produc leziuni si in alte organe. diaree. ataca puternic traheea ceea ce limiteaza respiratia si determina o senzatie de sufocare. voma.1mg/m3 medie zilnica. Produce o iritare puternica a ochilor si caonjunctivita. Nu se folosesc grasimi. Acesta patrunde adanc in plaman si probabil pana in alveolele respective. bauturi vascoase. manusi. lapte. producand o tuse continua. 14 . Se stie ca ceata de acid clorhidric si solutiile respective sunt extrem de corosive pentru metale si aliaje. Asupra pielii fluorul produce arsuri cu basici. Acidul fluorhidric actioneaza iritant asupra mucoaselor cu intepaturi si arsuri. cisme. Coroziunea metalelor creste cu cresterea concentratiei acidului. tuse.8. voma. pilule de gheata. precum si alte simptome. oboseala. In stare concentrata florul actioneaza puternic asupra mucoaselor si face ca mirosul sa devina putin sensibil. la atcul acestora cu acid sulfuri. cu o solutie de amoniac. 6% provoaca o senzatie de intepare. O expunere de 30 minute la o doza de 4300 ppm este fatala pentru toate animalele. Apoi se freaca pielea cu o perie de perlon pana se indeparteaza tesutul ars. Limita de percepere a mirosului indicata in literatura este intre 0.3mg/m3 media pentru 30 minute . chiar mai puternica decat acudul clorhidric. rani ale vaselor pulmonare.O expunere prelungita a cantitatii mici de acid clorhidric provoaca eroziunea dintilor. Otraviri cronice pot avea loc la fabricile de ingrasaminte chimice. cu o pasta de glicerina-oxid de magneziu sau o alifie de stearat de magneziu si cu o solutie 10% de calciu-gluconatlactobionat. tulburari ale vederii etc. colici. Studiile sistematice efectuate asupra sensibilitatii plantelor expuse actiunii acidului clorhidric arata ca.

Clorul Impactul aspura mediului. daca sunt expusi la concentratii ce cca. In prezenta umiditatii.2. dioxid de sulf si hidrogen sulfurat. dureri de cap si greutate in respiratie. 15 . vomitare. emfizem si bronsite. In solutii diluate este un dezinfectant. soc. Intoxicatiile cronice cu fluor produc patarea smaltulului dintilor si ateroscleroza. Intrarea cloruluo in sange are loc numai la doze masive (2 g/m3) si este fatala. Exista indicii ca omul prezinta toleranta pentru concentratii mici. Dintii acestora sunt colorati de acidul clorhdric produs de reactia clorului cu uniditatea din gura. nasului. S-a observat ulcerearea membranei mucoaselor nasului. in concentratii mai mari. are loc o puternica vatamare. In cazuri extreme. Efectul principat observat este iritarea si coroziunea mucoaselor ochilor. Acidul hexafluorosilicic este foarte otravitor. Expunerea la concentratii mari poate cauza edem pulmonar. Dintii cu continut mai mare de fluor sunt mai rezistenti. usor de rupt. 2. Patarea dintilor este determinata de un continut mic de fluor in apa de baut. Efectele cronice. grata. animale. La concentratii ale clorului sub 1 ppm oamenii simt anumite iritatii. arde pielea si mucoasele. apar in masa dintelui la concentratii prea mari de fluor in apa potabila (1mg/l). plante si numeroase materiale. se poate produce moartea prin sufoacare. provoaca intepaturi in nas. sincopa. s-au putut pune in evidenta in unele cazuri. se formeaza acidul hipocloros care este un alt agent oxidant puternic si acid clorhidric. acid cianhidric. pneumonie. Deoarece clorul ataca usor mucoasele. mor in majoritatea cazurilor. Expunrea la concentratii de 14-21 ppm o perioada de 30-60 minute devine periculoasa. Dinti patati. cu picmenti galbeni pana la rosu-negru. oraganele respective sunt afectate. Clorul produce hemoragia plamanului si edem pulmonar mai usor decat concentratii egale de amoniac. Clorul este un agent oxidant foarte puternic capabil sa reactioneze atat cu substantele organice. O doza de 100 ppm nu poate fi tolerata mai mult de 1 minut. Acidul fluorofosforic aste corosiv. arderea ochilor. Sensibilitatea variaza de la persoana la persoana. cat si cu cele anorganica. Expunrea la doze mari este urmata de socuri cu o costrictie spontana a muschilor traheei sau bronhiilor intr-un astfel de grad incat urmeaza sufocarea. Acesta il face periculos pentru oameni. datorate unor expuneri la concentratii mici. 5 ppm sufera de maladii ale bronhiilor si sunt predispusi la tuberculoza.9. Animalele expuse la doze de oridunul zecilor sau sutelor de ppm un timp de cateva minute pana la cateva ore. produce iritari.Azotatul de fluor. El provoaca arsuri ale pielii si ale mocuaselor. Simptomele intoxicarilor acute sunt : teama. gatului si cailor respiratorii. Muncitorii din jurul instalatiilor de albire. unul dintre cei mai putrnici acizi: Cl2 + H2O == HClO + HCl Daca acesti acizi se formeaza in membranele mucoaselor corpului.

conducand. Substante radioactive Impactul asupra mediului. au ca efect sufoacarea. ramase dupa prelucrarea minereurilor radioactive si a deseurilor din totate domeniile de utilizare a acestora.5-11. praful. pe termen scurt sau lung. pentru amoniac. la cancerul pulmonar. La noi in tara. de varsta lor. inhalate in cantitati superioare celor prevazute in STAS 12. in comparatie cu nefumatorii. iar ca limita de alarmare 1850 Bq/m3/zi . 2. Acesti poluanti produc 16 . etc. aerosilii si fumul pot. printre aletele. emisiile de amoniac. iar limita de alarmare 333m Bq/m3 (mBq = milibecquerel). la un pH = 10. nocivitatea amoniacului care apare la fabricarea acestuia trebuie redusa.5740-87.3mg/m3 pentru media de scurta durata (30 minute) si 0. respectiv asupra sanatatii umane. in locurile unde apar sursele de poluare. Se estimeaza ca riscul imbolnavirilor ca radon este de 10 ori mai mare la fumatori. pulberior etc. Simptomele care au fost observate sunt necroza si decolorarea frunzelor. printr-un control riguros asupra procesului de productie. pentru evitarea contaminarii.2. cantitati mari de amoniac se dezvolta in special la Ecuator si Tropice. Daca totusi pierderile de amoniac din procesul de fabricare-prelucrare a apelor amoniacale nu pot fi suficient controlate.574-87 indica drept concentratii maxime admisibile (CMA). In tara noastra. locuinte. deoarece odata patrunse in atmosfera interventia este foarte dificila. unde. in principal. De o deosebita importanta este captarea gazelor.. La expuneri indelungate s-au repetate caile respiratorii sunt grav afectate. Deoarece amoniacul se dizolva foarte usor in apa amoniacul din aer. Masuri de ameliorare a mediului. ele trebuie colectate si trimise in turnuri de stripare. In ceea ce priveste radonul. STAS 12. si eutrofizarea acestora. este necesara asigurarea evitarii patrunderii lui in cladiri. standardele in vigoare prevad : pentru depunerile radioactive limita de avertizare 370 Bq/m3 /zi. pentru aerosoli. care dispare odata cu reducerea cantitativa a emisiei.Datele cunoscute arata ca plantele sunt sensibile la clor in functie de doze. sa aiba efecte negative asupra mediului.10 Amoniacul (NH3) Impactul asupra mediului. de 0.5 amoniacul este fractionat in gaze mai putin nocive. Masuri de ameliorare a mediului. antrenat de precipitatii. 2. limita de avertizare este de 185 mBq/m3.2. Pulberile. in final.11. 2. Pentru prevenirea si combaterea poluarii cu substante radioactive este extrem de importanta colectarea tuturor reziduurilor de substante radioactive.12. nocivitatea amoniacului care apare in terenurile agricole este mai putin periculoasa.1mg/m3 pentru media de lunga durata (24 h). de specie. Pulberi sedimentabile si in suspensie Impactul asupra mediului.2. Radonul inhalat afecteaza tesuturile plamanilor. ajunge in apele de suprafata unde are ca efect.

dupa o metoda ecologica. transpormand aceste reziduuri in slam dens. Pe platforma CET Sud din Timisoara se realizeaza o statie pilot cu caracter unicat menita sa evacueze intr-un mod inedit zgura si cenusa rezultate in urma arderii. O masura eficace. Masuri de ameliorare a mediului. De asemenea unele pulberi pot cauza coroziunea unor constrctii si influenteaza in mod negativ dezvoltarea florei si faunei. aceste substante see acumuleaza in corpul omenesc si ca urmare a unei concentratii ridicate pericliteaza puternic sanatatea. ca bifenoli policlorurati si pesticide. prajirirea piritelor in fabricile de acid sulfuric. mercur. cum este. afectand culturile. 0. estimeaza ca el sa intre in probe tehnologice in luna mai 2002. devin un bun material de constructii. de asemenea contaminata. Pe aceste cai. pot produce cancer pulmonar. cazul emisiilor provenite de la fabricile de ciment. Existenta unei cantitati crescute de pulberi in atmosfera duce uneori la reducerea vizibilitatii. Impactul asupra mediului. la un consum prelungit. Prejudiciile 17 .. furtunilor de nisip. si mai mult economica. care inainte poluau. Pusa la punct in colaborare cu specialistii de la firma EGI din Budapesta. animalele si pestii consumati de populatie. de exemplu cele purtate de vant. prin intermediul fumului captat si evacuat. centralele termoelectrice etc. prin cosurile inalte ale unor platforme industriale etc. pentru pulberi sedimentabile.iritarea ochilor. Unele particule in suspensie. In cele ce urmeaza vom prezenta caracteristicile fizico-chimice si nocive ale acestora. Factorii implicati in realizara acestui obiectiv. de exemplu cele provenite din esapamentul motoarelor Diesel. Substante toxice aeropurtate Substantele chimice aeropurtate (fosfor. beriliu. cauzand boili cronice. Altele. de exemplu. dupa caderea pe sol sau in apa a particulelor aeropurtate. Apa potabila poate fi. Deoarece aceste substante sunt antrenate usor de vant. Premiera nationala : o statie pilot ecologica la CET Timisoara (articol publicat in ziarul . CMA este de 17g/m2/luna.5mg/m3 (medie pe 30 minute) . In felul acesta suprafetele de teren afectate vor fi mult mai reduse iar posibilitatile de depozitare a zgurii si cenusii vor creste cu aproximativ 40% fata de sistemul clasic.574-87 Aer din zonele protejate conditii de calitate stabuleste pentru pulberi in suspensie concentratii maxime admisibile (CMA) de : 0. Oamenii sunt expusi direct la aceste substante toxice in primul rand prin inhalare.) pot fi de natura anorganica sau organica. STAS 12.arsen. ca si in cazul altor poluanti.Evenimentul zilei aprilie 2002). pot antrena substante toxice.075mg/m3 (medie anuala) . 2. Inclusiv consumul de energie electrica va fi diminuat cu cel putin 30% iar reziduurile de zgura si cenusa. clorura de vinil etc.2. spre exemplu pulberile rezultate in urma fumului. ele pot fi gasite. la distante mari de locul emisiei in atmosfera. Sunt si pulberi care pot fi controlate prin metode conventionale. Pulberile rezultate din fabrici sunt controlate prin intermediul filtrelor electrostatice de diferite tipuri. utilizabil la modernizarea drumurilor. antrenarea de vant a solurilor erodate etc.15mg/m3 (medie pe 24h) si 0. o noua tehnologie elimina poluarea provenita prin dispersarea zgurii si cenusii. in premiera. plumb. a gatului si duc la reducerea rezistentei la infectei. consta intrun control permanent si riguros al pulberilor la locul de producere. Expunerea indirecta poate surveni. uneori. Substantele chimice toxice aeropurtate ajung in atmosfera direct sau indirect.13.

a ficatului. Fosforul are un punct de aprindere scazut. din cauza reactiei lor alcaline ataca usor pielea. Numeroare alte substante toxice aeropurtate afecteaza caile respiratorii. La o cantitate de 2000 ppm. tremuratul muschilor si colaps. conducand la diverse actiuni cum ar fi in cazul beriliului la boli pulmonare. Oxitriclorura de fosfor este intens iritanta a ochilor. dispnee. Acesta poate provoca intoxicari. a membranelor. ameteala. Toxicitatea fosforului se datoreaza proprietatilor sale reducatoare. Pentru terapia intoxicatiilor se recomanda tiosulfatul de sodiu. Arsenul 18 . Intoxicatiile cronice produc fracturi spontane. Carbidul contine fosfura de calciu. clorurii de vinil la cancerul ficatului si plamanilor . atunci cand este inhalata. Fosforul alb este o otrava protoplasmica. care cu apa se transforma in fosfona . bronsita. 2. Rana se spala cu o solutie 3% NaHCO3 este contraindicat sa se foloseasca grasimi uleiuri. Si alti acizi ai fosforului sunt periculosi. Mai multe informatii privin proprietatile fizico-chimice si prejudiciile provocate de substantele toxice aeropurtate vor fi prezentate la descrierea fiecarui poluant. senzatie de frig. S-au observat totusi. Unii fosfati tribazici. unsori si lapte. Are o actiune directa asupra inimii. coma si moarte. Doza letala este de 60 ppm. Toti fosfatii care reactioneaza acid sunt la fel de periculosi ca si acidul fosforic diluat. este continuta in acetilena.2. De pe corp se indeparteaza cu nisip cand exista insa fosfor nereactionat si cu apa dupa ce s-a format deja acid fosforic. anemie. Animiti compusi ai sai in special fosfatii organici. respiratii cu oxigen etc. a splinei.produse de substantele aeropurtate sunt numeroase. acidul fosforos. meta-si difosforic primari. hexametafosfatul de sodiu. produce durere a diafragmei. convulsii. Nu se prinde cu degetele ci cu penseta si se folosesc manusi de cauciuc deoarece produce arsuri grave. a rinichilor. Oexpunere la cantitati relativ sczute poate provoca perturbarea proceselor metabolice. care perturba procesul de oxidare intracelulara. Fosfina ataca sistemul nervos central si sangele.14.. producand dereglari nervoase.15. atacul plamanului. Acidul fosforic sub forma de solutie este puternic iritant al pielii si al membranelor mucoaselor. mucoaselor. benzenului la leucemie . ca efecte voma.2. Fosfina. a glandelor limfatice etc. . a pielii. edem. Fosforul rosu nu este toxic. Inhalarea ei produce edem pulmonar. 2. Astefel de acizi sunt : acidul hipofosforos. Ajuns pe piele el arde la P2O5 care cu apa formeaza acid fosforic puternic caustic. omul moare in cateva minute.pot fi mortali pentru om si animale daca subiectii se expun la aer care contine concentratii mari din fosfatii respectivi. Fosforul si compusii lui Impactul asupra mediului. hipofosforic. Fosfatul disodic anhidru produce iritatii slabe ale pielii si mucoaselor. chiar introdus in organism pe cale bucala. plumbului la intarzieri in dezvoltarea creierului etc. plmanii etc. pierderi in greutate.

Dintre simptomele cronice se citeaza : salivarea. febra. unghii. epitelii. degenerarea ficatului si rinichilor. insectelor si la conservarea pielii. Cei mai multi arsenati sunt toxici insectelor si au efect slab asupra plantelor. a terenurilor de tenis etc. iritatii nazale. selenura de diarsen. urmeaza apoi arsenatii alcalini urmati de arsenul coloidal. diaree care continuua cu soc si moarte. Intoxicarea cronica consta in exfoliere. Arsenul in orice forma este eliminat din corp prin urina. a rozatoarelor. in special arsenatul de plumb si cel de calciu au fost folositi ca insecticide. iregularitate a batailor inimii. raceala. efectul primar fiind distrugerea celulelor rosii din sange. voma. Ele se gaseste in cantitati mici in sange. durere in stomac si intestine. tuse. 19 . dificultate de inghitire. Simptomele acute ale otravirii cu arsen sunt : inflamarea stomacului si intestinelor. Compusii cu arsen. pigmentarea cenusei a pielii. tesuturi. inflamarea mucoaselor nasului si ale gingiilor. Simptomele unei intoxicari acute sunt iritarea sistemului gastro-intestinal. Trifluorura de arsen este de asemenea foarte toxica. motiv pentru care unii compusi cu arsen se folosesc la controlul unor plante acvatice. Desi pare a exista o toleranta a organismului la arsen. a debilitatii si a bolilor de piele neparazitare. Arsenul din praful din aer cauzeaza iritarea pielii si a membranelor mucoase. par. S-a observat adesea ca dupa tratament cu arsen trivalent apare cancer. piele umeda. Efectul arsenului asupra oamenilor.000µg/m3 este foarte riscanta. greata. oase si par. bronsitei cronice. pentaflorura de arsen. Formeaza prin hidroliza acid clorhidric. absortia facandu-se mai ales pe portiunile umede ca si cele de la cutele epidermei. In medicina se foloseste in tratarea dermatitelor. Apar dermatite. care este iritant si anihidrida arsenoase. Este utilizat la distrugerea buruienilor. Cei mai toxici sunt arsentii alcalini. stranut. Arsenul pentavalent nu este toxic. Arsenul metalic este putin toxic. voma. Expuneri la mai putin de 150µg/m3 produc anemie hemolitica. In medicina veterinara se utilizeaza pentru tratarea emfizemului pulmonar. vomitari ocazionale. crampe violente. moarte posibila in cateva zile. Trioxidul de diarsen (arsenul alb) este foarte toxic. Arsina este cel mai toxic compus al arsenului. In mod asemanator anhidridei arsenoase se comporta trisulfura de diarsen. in anumite limite apar keratoze pe palma mainilor si pe talpa piciorelor. diaree. insa in organism se transforma usor in compusi trivalenti care sunt toxici. depinde de concentratie si de compusul chimic in care acesta se gaseste. anemiei. perforarea septului nazal. arsuri in gat. bronsite usoare. a tusei cronice. pentaselenura de diarsen. Triclorura de arsen este extrem de toxica. pierderea poftei de mancare. pigmentarea pielii. in vecinatatea podurilor. Ea se formeaza cand se degaja hidrogen in prezenta arsenului. La o expunere mai severa are loc perforarea septului nazal. Arsenitul de sodiu este un sterilizant al solului din jurul gardurilor. Timpul de injumatatire biologica pentru excretia arsenului este de 30-60 ore. diaree sau constipatie. astmei. Animalele acvatice manifesta o rezistenta deosebita fata de arsen.Impactul asupra mediului. dermatite. herpes. anemiei si pentru tratarea neoplasmului pielii. ulcerarea pielii. O expunere timp de o ora la o doza de 210. Aceasta este mai toxica decat oxidul de carbon de 10-20 ori. amplasamentelor radar. dupa folosirea arsenului in scopuri medicale. animalelor si plantelor.

in rinichi si in ficat. tremuratul degetelor. Mercurul Impactul asupra mediului. deteriorarea auzului. splina si traseul respirator. transpiratie. Simptomele uzuale la intoxicarile cronice sunt erethismul. inabilitate de a scrie sau vorbi. Compusii organici se concentreaza in cantitate mai mare in creier si in ficat decat cei anorganici.Se poate trage concluzia ca diferiti compusi ai arsenului sunt daunatori plantelor daca nu sunt controlati. insomnie. Compusii organici sunt absorbiti in cantitate mai mica ecat cei anorganici. voma. Erthismul se concretizeaza prin : timiditate. de exemplu creierul. mercurul elementar si sarurile mercuroase se oxideaza repede la saruri mercurice. prin pastrarea in vase inchise. Ca masuri de prevenire in primul rand se recomanda limitatea posibilitatii de evaporare a mecurului. Organele care ecumuleaza mercurul in cantitatea cea mai mare sunt : rinichii. dureri de cap si albuminurie. creierul.003mg/m3. se dezvolta stomatite si gastreite si se formeaza. delir si halucinatii. sunt mai periculosi decat cei ingerati. diaree. glandele salivare se unfla. lipide si proteine. In stadiul final apar hemoliza. dureri de cap. fecale si in cantitate mai mica prin bila. Trebuie evitata scaparea lui pe podele. Acesta formeaza compusi solubili in sange. ticuri faciale. gingivitele si trmurul muscular. Alcoolul etilic inhiba absortia vaporilor de mercur prin inhalare. 2. Concentratia maxima admisa in STAS 12574-87 pentru media zilnica este de 0. Intoxicatiile acute se manifesta prin gust metalic. In continuare se pierd dintii si apare ulcer la buze si obraz. Vaporii de mercur sau compusi ai sai inhalati. La intoxicari cu mari cantitati de anhidrida arsenoasa se recomanda injectii intra venoase cu triosulfat de sodiu. dureri abdominale. Inhalarea mercurului in doze de 1200-8500µg/m3 produce intoxicatii acute care afecteaza mai intai sistemul digestiv si rinichii. Mercurul metalic este oxidat la ionul mercuric care reactioneaza cu grupele tiolice ale proteinelor. ficatul. descurajare.16. si susceptibilitatea individuala. lipsa somnului. Anumiti compusi organici raman in cantitate mai mare in sange si se leaga de tesuturi mai usor decat cei anorganici. proprietatile fozico-chimice ale compusilor inhalati. Mercurul elementar este solubil in lipide si difuzeaza usor prin continutul lipidic al membranelor celulare (peretii alveolari) fiind tranportat de lipidele sangelui la tesuturile sensibile. greata. saliva si lapte. Dupa cateva zile. greutate in respiratie si tuse. apoi moartea. depresiune. Cea mai mare parte din vaporii de mercur inhalati sunt absorbiti in alveolele plamanului. a miscarilor. linii negre de sulfura de mercur la gingiile inflamate. Unele persoane manifesta neliniste nervoasa. Compusii organici cu mercur nu sunt transformati usor in compusi anorganici in sange. Expuneri la doze sevre produc tensiune si greutate in piept. Prin trecerea vaporilor de mercur prin peretii alveolari si capilari. Factorii principali care determina efectele mercurului in intoxicare oamenilor sunt : marimea si viteza absortiei. tesuturi.2. Prin inhalarea mercurului sau a unor compusi ai sai are loc o intoxicare sau otravire datorita unei absortii a unor cantitati mari pe caile respiratorii. Camerele in care se 20 . Vaporii de mercur si compusii mercurului sunt excretati prin urina. pierderea poftei de mancare.

Eliminarea plumbului are loc prin intestine. fosrma si densitatea particulelor. Intoxicarea cu plumbul sau compusi ai sai provine din alimente. Pumbul este absorbit prin aparatul gastrointestinal si respirator. Plumbul produce perturbatii in sistemul de formare a sangelui prin alterarea sintezei hemoglobinei si a timpui de supravietuire a globulelor rosii din sange. aorta. Plumbul Impactul asupra mediului. marirea continutului de plumb in sange. Muncitorii trebuie sa-si schimbe hainele inainte si dupa lucru. constipatie.2.lucreaza cu mercur sa aiba podea fara crapaturi si sa fie bine ventilate. 2. Cea mai importanta actiune a pumbului consta in perturbarea asezarii fierului in scheletul porfirinic care are ca urmare o anemie pronuntata. urina si sudoare. pe cand prin sistemul respirator este sub 20µg. rinichi. encefalopatie. In atmosfera cu vapori de mercur se va folosi masca de salvare speciala. Susceptibilitatea plantelor variaza dupa specii si varietate. aer. 30µg zilnic. dupa dimensiuni. plamani. Plumbul inhalat sau aborbit nu se retine in intrgeme in corp. Mucitorii din topiterii de pumb se imbolnavesc de stomatite si gingivite. Picaturile de mercur greu de cules din cauza mobilitatii lor se solidifica cu zapada carbonica si apoi se colecteaza mai usor. Simptomele esentiale de intoxicare cu plumb sunt : fata de plumb. La otravire cu sublimat (HgCl2) se administreaza mult lapte sau solutie de albus de ou de gaina.17. Persoanele care lucreaza in mediul respectiv vor face control medical la fiecare 6 luni. gastro intestinal este de cca. Studiile au aratat ca numai 10% din plumbul ingerat este retinut pe traseul gastrointestinal si intre 25-50% din plumbul inhalat este retinut si absobit de sistemul respirator. Suprafetele contaminate cu mercur se trateaza cu sulf pulbere sau cu praf de zinc si apoi se curata. pancreas. Camerele ce contin vapori de mercur se gazeaza cu hidrogen sulfurat si apoi se ventileaza. paralizia nervilor motori. ficat. pierderea poftei de mancare. porfirimirie. Excesul de porfirine care se formeaza se elimina prin urina sub forma de coproporfirna. apa sau din diverse procese industriale. Cantitatea medie de plumb absorbita de cetatenii oraselor. Animalele prezinta aceleasi simptome ca si omul insa sunt mai susceptibile de intoxicare la doze mai mici de mercur.oboseala. boli ale gurii. Alimentele si bauturile contin cantitati variabile de plumb din care un individ consuma in medie 120-350µg zilnic. Plantele au tendinta sa acumuleze cantitati mari de mercur in frunze si diferite alte parti. colici. Functionarea rinichilor este perturbata de intoxicatiile cu plumb. dureri de cap. nefrite. 21 . cresterea continutului de plumb in fecale si urina. anemie. Plumbismul este caracterizat de crampe abdominale. vaporii de mercur metalic in doze mai mici de 10µg/m3 produc daune unor specii de trandafiri si altor plante.anemie. In ceea ce priveste plantele. Se stie ca plumbul se acumuleaza cu varsta in schelet. Este interzisa activitatea in aceste medii poluate a unor mersoane care sufera de plamani. Gura si dintii se spala de doua ori pe zi cu apa oxigenata sau clorat de poatasiu.

ulceratie. La expuneri mici are loc atcaul nasului si gatului. in special in topitoriile da cadmiu si in topitoriile de zinc intrucat cadmiul insoteste zincul. vomari puternice. cat si fata de animale. Fenomenele care apar sunt de la guturai. Au fost semnalate in decursul timpului cazuri de intoxicari cronice. diclorura si hidrgodrgenul. hemoragie. Exista dovezi care arata ca beriliul are actiune toxica atat fata de plante. durere in stomac. sulfat. Mucoasele tesuturilor sunt inflamate. celulele pestrite in sange (plumbul determina descompunerea celulelor rosii in sange). lipsa de sensibilitate a mainilor si picioarelor. Deoarece beriliul ramana mult timp in corp el poate induce cancer.18. Pentru intoxicarea cu cadmiu sunt 22 .19. moderate si severe sau chiar fatale cand este atacat de sistemul respirator. ca bronhodilator. Lezarea pielii si a mucoaselor poate avea loc la manipularea sarurilor solubile ale beriliului. Beriliul afecteaza sistemul enzimatic. Are loc iritarea pielii (dermatite de contact) cu difluorura. sau a comusilor sai. azotat si hidrogen de beriliu. dureri in abdomen. oxidul de beriliu. In continuare pot apare ulcer chimic si granulom ulceros. Saturnismul consta in accentuarea acestor simptome. Cadminul Impactul asupra mediului.hipertensiune.2. Pneumonii chimice acute produc toti compusii beriliului : beriliul metalic. anemie. convulsie. Ele produc edem. Saturnismul provoaca avorturi. 2. apoi al traheei si in sfarsit al plamanului. traheea si bronhiile. Dermatoze alergice au fost produse de fum. ceata. astenie etc. dintilor cu hidrogenul sulfurat care se gaseste in saliva. mortalitate infantila degenerescenta. Intoxicatiile pot fi blande. Se observa schimbari in plaman unde apar la raze X noduli discreti. Expunerea. cu greutate sub stern. vomitari. difluorura. predispozitie la tuberculoza.2. Sarurile solubile pot ataca pielea. slabire. Sarurile solubile ataca nasul. Cea mai mare periculozitate a beriliului o prezinta inhalarea sa. ameteala. durata si timpul de expunere. afecteaza mecanismul de transport al oxigenului nu se limiteaza la efecte locale in plaman. antibiotice si cortizon. Leziuni histopatologice cauzate de bolile cronice de beriliu apar in piele. oboseala si pierderea in greutate. colici. scurtarea mainilor sau degetelor.0007mg/m3.Presaturnismul apare cu simptomele clasice de precipitare a plumbului din sange in jurul gingiilor. diclorura. Berilozele si granulomatoza beriliului sunt boli care apar in toate organele corpului. in imprejurarile industriale. Cazuri acute de pneumonie se spitalizeaza si se trateaza cu oxigen. tracheo-bronsite la reactii pulmonare si sevre in functie de gradul. praf din difluorura de beriliu si alti compusi. tesut subcutanat si plaman. diaree. Sunt date referitoare la toxicitatea sulfatului de cadmiu. 2. sulfatul de beriliu. la doze mari de saruri solubile este fatala. CMA dupa STAS 12574-87 este de 0. faringite. a oxidului de cadmiu. Simptomele de intoxicare sunt : greata. antihistamine. Beriliul Impactul asupra mediului. diclorurii de cadmiu. colaps. ingerate pe cale bucala. guta. Indispozitiile incep cu tuse usacata si continua.

impropriu proiectate si explorate. 2. Atingerea ochilor cu saruri de cupru produce atacul mucozitatilor pielii. 2. pacientul se poate recupera. letargii. Dupa inhalare se observa iritatie. Praful de cupru sau praful de bronz provoaca o inverzire a pielii.21. Lipsa de cupru produce lipsa de pofta de macare.caracteristice urmatoarelesimptome : guturai. Din rani poate fi resorbit si poate deveni mortal. Moartea poate sa survina ca urmare a atacului vaselor si slabirii inimii. in cateva ore. pot conduce la asa numitul . pierderea totala sau partiala a memoriei. Transformarea sarurilorde cupru in compusi insolubili in stomac cu albus de ou si extern cu hidrogen sulfurat. Cuprul Sarurile de cupru sunt nocive pentru stomac. tulburarea partilor cornoase ale pielii. Extern este caustifiant. impiedica cresterea. Cuprul este un element care in urme este necesar vietatii. greata. a parului si a dintilor. Compusii organici ai cuprului.20. Doza terapeutica drept vomitiv este de 250mg. scaderea sensibilitatii simturilor si albuminurie. Efectelepe termen lung ale acestor boli conduc la dereglarea intregului sistem nervos si chiar la cancer. totusi. In continuare prezentam impactul deosebit al unor poluanti interiori : 23 . S-au observat cazuri acute de intoxicare cu cadmiu sau oxid de cadmiu.2. din care acesta nu se poate precipita cu albus de ou sunt destul de toxici.00002mg/m3. Inelul de cadmiu de pe dinti este primul simptom al intoxicarilor cronice. etc. extenuare. O solutie de sulfat de cupru de cca. cianoza si moarte. unele accidente.. Doza letala pentru un om este cca. dureri de cap. S-au inregistrat. Sisteme de ventilatie. din aerul poluat cu cadmiu in jurul unor intreprinderi. orbire. 10g.sindrom al bolii constructiilor care se manifesta prin iritatii ale ochilor. Se pare ca. al pulsului. spasm cardiac. 1% se ia ca vomitiv la intoxicarile cu fosfor sau se spala cu acesta ranile cu fosfor. provoaca anemie si sterilitate.2. Poluarea aerului din interiorul constructiilor. Intoxicarile cu alimente ce contin saruri de cupru sunt rare deoarece atunci cand acestea contin doze letale au un gust metalic insuportabil. locuintelor etc. le face mai putin toxice. gastroenterite acute si colici. Concentratia maxima admisa in STAS12574-87 privind continutul de cadmiu ca medie zilnica este 0. greturi. inel de cadmiu (culoare galbena sub forma unui inel la baza dintilor). Daca sulfatul de cupru se elimina prin voma. nasului si gatului. Cantitati mici de cupru favorizeaza formarea compusului fierului cu hemeglobina. Ele produc gastroenterite cu voma. oboseala. cuprul metalic nu manifesta actiuni directe asupra stomacului. efectul nociv al poluantilor din interiorul cladirilor depinde in mare masura de natura si concentratia poluantilor si de eficienta sistemelor de ventilatie. Acetatul bazic de cupru este mai putin toxic. Acestea continua cu cresterea ritmului respiratiei. ameteala. Impactul asupra mediului. slabire.

variaza intre 500-5000 persoane/an. protectii cantra focului. infectii bacteriale si virale . ciuperci etc. Substantele poluante. Formaldehidele pot cauza numeroase maladii cancerigene umane. Dupa un timp de exploatare. includ benzenul. dereglari respiratorii etc. care sunt siliti sa inhaleze aerul astfel poluat. Poluanti biologici. tigle pentru acoperisuri. provenit din fumul de tigara si percloretilene emise la spalarea in uscat a imbracamintii. Cei mai periculosi factori de risc asociati fumatului sunt radicalii liberi si compusii aromatici policiclici (de pilda benzipirenul). provocand tulburati cardiace. Ele pot provoca prejudicii sanatatii umane. Alti compusi organici volatili.. omul introduce in plamani cam 3-4mg nicotina. Fumul de tutun. Suprapunerea acestor noxe. nasului.U. 24 . capabil ca in doza de 40-60mg sa ucida omul. Fibrele si particulele fine de azbest sunt responsabile de cancerul plamanilor si alte diferite boli respiratorii. la cancerul pulmonar. Nefumatorii. Daca fumatorul . siliti sa inhaleze fum de tutun in spatii inchise ori neaerisite. atat de fregvent la fumatori.fumatorii pasivi . alcaloizii nicotinici trec in fum in proportie de 30-40% fata de cantitatea lor totala. care au o actiune cancerigene. acestea provoaca iritatii ale ochilor. materialul imbatraneste si incepe sa se formeze adevarati nori de praf si fibre fine de azbest care. reactii la toxinele chimice produse de ciuperci etc. particulele emit radiatii ionizante care pot prejudicia reteaua sensibila a plamanilor si pot conduce. Pesticidele. cand aceste echipamente nu sunt bine intretinute... Azbestul. atat pentru cel ce fumeaza. Nicotina este un toxic puternic. stau la baza dezvoltarii si proliferarii poluantilor biologici. comuni in orice locuinta. particule in suspensie sau sedimentabile.Radonul. Azbestul a fost folosit in trecut intr-o mare varietate de materiale de constructii. incluzand diferite tipuri de izolatii.trage in piept . despre care s-a vorbit anterior. Fiind volatili. compusi organici volatili si produsi ai arderilor incomplete (de exemplu hidrocarburi aromatice polinucleare). In S. duce in final la infarctul miocardiac si cancer pulmonar. aer conditionat etc. metale grele. ventilatiile. se estimeaza ca numarul decedatilor de cancer pulmonar printr nefumatori. atlelosescleroza etc. de asemenea.A. Fumand o singura tigara. inclusiv unii compusi de spalare sunt de asemenea. ele fiind estimate la peste 2000. Instalatiile de incalzire. fumatul presupune eliberarea unei mari cantitati de monoxid de carbon. sunt expusi la aceleasi riscuri de imbolnavire ca si fumatorii. Pe langa acestea. din care aproximativ 90% se absoarbe in sange. Fumul de tigara mai contine nicotina. hipertensiune. placi pentru pardoseli etc. datorita mediului nociv produs de fumatori. riscul este si mai mare prin introducerea fumului pana in intimitatea alveolelor. de exemplu de cadmiu. in locuinte sau birou. Folosirea in interiorul cladirilor a pesticidelor de toate tipurile prezinta riscuri importante pentru sanatate. o adevarata otrava pentru sange si esuturi. . umidificare. Riscul de cancer este mult amplificat la fumatori in comparatie cu nefumatorii. rezultate din arderea tutunului sunt numeroase. poluanti periculosi. vopselele si lacurile. prin : reactii alergice la polen. cat si pentru . in cele din urma sunt inhalate si acumulate de om dend nastere la numeroase maladii. nocive. daca este inhalat. Formaldehidele si alti compusi organici volatili. in final. implica un risc major.

In cazul unei turbulente medii. cu atat volumul de aer in care se disperseaza agentul poluant este mai mare si concentratiile rezultate vor fi mai mici. 25 . pericolul de poluare legat de atmosfera are doua aspecte : unul direct. acestia se acumuleaza in vecinatatea locului de eliminare si concentratia lor in crestere continuu. Difuziunea poluantilor in atmosfera este direc proportionala cu viteza vantului . si altul legat de rolul de vehicul pe care il poate juca atmosfera in transportul rapid al multor factori nocivi (este un vector al agentilor poluanti). 3. Turbulenta aerului este un fenomen complex ce rezulta din diferentele de temperatura. vantul uniform de si de viteza mica mentine concentratii ridicate de poluanti in stratul de aer in care au ajuns. El se manifesta printr-o miscare orizontala a atmosferei care antreneaza poluantii in masele de aer purtate de vant. pentru ca pe masura producerii de poluanti de catre diversele surse. a unor portiuni mici ale maselor de aer. ea se afla in legatura directa cu regimul vanturilor.1. tulburenta atmosferica poate fi : mecanica. Calmul atmosferic este cea mai favorabila conditie meteorologica pentru poluarea aerului. Turbulenta favorizeaza dispersarea transversala fata de directia vantului a agentilor poluanti. O turbvulenta puternica se manifesta prin fluctuatii puternice ale vantului la sol (atat in privinta directiei. Modul de dispersie al poluantilor aerului Din punct de vedere ecologic. 3.3. Din punct de vedere al modului cum se produce.2. Turbulenta este un factor care favorizeaza difuzia si viteza de formare a amestecurilor de poluanti-aer. caracterizata prin stabilitatea verticala neutra. cat si a viezei) care amesteca bine aerul. care determina o continua stare de agitatie interna. dar tot el este vinovat si pentru dispersarea nedorita a agentilor poluanti de pe sol . Cu cat vantul are o viteza mai mare. Vantul este deci un factor pozitiv in lupta contra acumularii de agenti poluanti.Capitolul III. cu stabilitate verticala. are ca masura principala frecarea maselor de aer de suprafata terestra. legat de compozitia atmosferica daca ea ar suferi alterari pe termen scurt. Modul de dispersie al agentilor poluanti pe calea aerului depinde de factorii meteorologici si de modul de evacuare prin cosurile intreprinderilor. ea fiind in functie de rugozotatea solului . 3. vantul este slab si constant in directie si intensitate. este accentuata de cresterea rugozitatii solului si de viteza vantului . Vantul este cel mai important factor care contribuie la dispersarea poluantilor in atmosfera. iar la turbulenta slaba. miscare si frecare dintre straturile in miscare. fluctuatiile vantului sunt mai reduse.

4. 3. ceata provoaca cresterea concentratiei poluantilor. Cercetarile facute arata ca ploaia realizeaza spalarea atmosferei in principal de gaze.. Ea se opune difuziei poluantilor si respectiv miscsorarii concentratiei lor. iar zapada de impuritati solide. in functie de conditiile meteorologice : turbulenta mecanica cu fluctuatii tipice ale vantului de ordinul secundelor predomina in noptile cu vant. apar la o distanta egala cu aproximativ 5-10 inaltimi ale cosului . Ocupand straturile inferioare ale atmosferei. care produce concentrarea impuritatilor. supuse difuziei atmosferice.001. astfel sa se evite turbulenta apreciabila la cos . In zonele poluate ceata se formeaza frgvent pentru ca vaporii de apa. Umiditatea crescuta duce la formarea de ceata. Cosurile industriale constituie una dinre sursele cele mai active de poluare a marilor zone industriale si a zonelor limitrofe acestora. este generata de diferenta de temperatura care poate exista intre suprafete si curentul de aer aflat deasupra. 3. Abia la aparitia precipitatiilor este favorizata dizolvarea si spalarea de impuritati din atmosfera si aducerea acestora pe sol. condenseaza usor pe particulele suspendate in atmosfera. Pentru proiectarea si amplasarea lor s-au stabilit cateva reguli : cosul trebuie sa fie de doua ori si jumatete mai inalt decat cladirile din jur sau decat formele de relief din apropiere. impiedicand particulele sa se deplaseze.. gazele care ies din cosuri cu diametre sub 2 m si inaltimi mai mici de 60m vor izbi pamantul si atunci concentratiile la sol pot sa devina excesive . altitudine. Instabilitatea temperaturii favorizeaza disperia poluantilor.6. Temperatura este influentata de anotimp. in proportii diferite. In general.5. cand gazele emise pe cos sunt supuse numai difuziei atmosferice si tulburenta cauzata de cladirile inconjuratoare nu este importanta. 3.termica sau convectiva. latitudine geografica. turbulenta termica cu perioade tipice de fluctuatii ale vantului de ordinul minutelor predomina in zilele cu soare si vant slab. precum si un mijloc de dispersie a poluantilor aerului. fiind datorata repartizarii neuniforme a temperaturii.. devenind un factor activ in frmarea reactiilor chimice din atmosfera.1% din concentratia gazului la iesirea din cos daca cosul este bine proiectat . Umiditatea aerului este unul din cele mai schimbatoare elemente meteorologice. proportia crescuta de vapori de apa in atmosfera constituie un factor agravanat al poluarii. astfel ca jetul de gaz sa scape de zona propie de tulburenta a cosului . concentratia maxima la sol a gazelor emise in cosuri. se pot atinge concentratii la sol de ordinul 0. Ambele feluri de turbulente sunt prezentate concomitent in atmosfera. nici reci. Capitolul IV 26 . concentratiile la sol pot fi reduse prin ridicarea inaltimii cosului. forma reliefului. nici calde. vitezele de iesire a gazelor la cos sa fie mai mari de 20 m/s.

cu atat concentratia adimisa este mai mica. autocontrolul poluantilor eliminati in atmosfera la nivelul emisiilor chia de catre intreprinderile industriale insesi. Pentru prevenirea si combaterea poluarii aerului se pot lua masuri medicale si masuri tehnico-organizatorice. in functie de timpul pentru care se calculeaza. inzestrarea intreprinderilor industriale cu instalarii de retinere sau neutralizare a poluantilor atmosferici. care are la baza variatiile concentratiilor in timp ale diversilor ploluanti. Masurile tehnico-organizatorice cad in sarcina organelor administrative sau de specialitate din diferite domenii care contribuie la poluarea aerului. pe un an. deoarece este direct periculoasa pentru organismul uman si o norma medie. interzicerea circulatiei autovehiculelor cu defecte de ardere care elimina cantitati marei de poluanti atmosferici in localitati. plop). In al doilea rand. cum poate influenta sanatatea omului de la disconfort pana la tulburarea unor functii. asezarea industriilor poluante fata de zonele de locuit.1 Purificarea emisiilor gazoase In capitolele anterioare s-a vazut ce efecte negative poate avea asupra mediului inconjurator poluarea atmosferei. Obijnuit se stabilesc doua norme sau concentratii maxime admise pentru fiecare poluant atmosferic si anume: onorma maxima momentana. inlocuirea combustibilului inferior cu combustibil superior. agravarea unor boli sau producerea unor afectiuni. determinate de emisiile variabile. masurile sanitare constau in cercetarea influentei poluarii aerului asupra sanatatii populatiei din zonele de risc. de conditiile atmosferice etc. 27 . astfel:norme medii pe o zi. Normele medii pot fi si ele de mai multe feluri. pentru incalzirea locuintelor si mai ales generalizarea sistemelor de incalzire prin termoficare.de influenta factorilor climatici. astfel incat vantul dominant (cel mai frecvent din zona) sa bata de la locuinte spre industrie si nu invers. dotarea zonelor libete dintre intrprinderile industriale poluante si locuinte cu spatii verzi alcatuite din arbori rezistenti la actiunea poluantilor (stejar. Concentratia maxima admisibila inseamna cea mai mare concentratie a unui poluant care poate fi acceptata. care nu poate fi depasita in nici un moment. construirea de cosuri cat mai inalte si/sau ridicarea presiunii de eliminare si a temperaturii emisiilor pentru usurarea difuzarii in atmosfera a poluantilor. salcam. adica zonele in care concentratiile maxime adimise sunt depasite si riscul de imbolnavire a populatiei este prezent.Metode de diminuare a poluantilor aerului 4. Dintre acestea amintim: construirea de unitati industriale in afara zonelor de locuit. pe saptamana. Cu cat tmpul de calcul este mai mare. Masurile medicale constau in primul rand in stabilirea de norme sanitare sau de concentratii maxime admise pentru diversi poluanti atmosferici. mai putin poluant. pe o luna. tratarea prealabila a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentratiilor poluantilor produsi.

Aparate care folosesc pricipiul detentei La acest tip de aparat purificarea are la baza forta gravitatiei si pentru ca sa fie cat mai eficienta este necesar ca viteza amestecului gazos supus purificarii sa fie mica in interiorul instalatiei. epuratoare cu spuma. Metode si mijloace de purificare a atmosferei La enumerarea surselor de poluare s-a aratat cat de complicata este stabilirea componentei unui poluant pentru a putea fi incadrat intr-o categorie precisa. prin separare. Datorita acestor fapte. medii filtrante. pricipiul de impact.nici o sursa nu elimina un singur poluant. Instalatiile si aparatele de epurare se pot grupa astfel: Instalatii sau aprate de purificare directa a poluantilor. iar in medii umede pot fi spalatoare. soc si inertie.. soc si inertie In astfel de aparate si in special impactorul in cascada.4. Dintre aceste aparate: camera de depunere care se foloseste numai pentru captarea prafului. Dupa modul de actionare pot fi aparate care folosesc: principiul detentei. camera cu sicane etc. pricipii electrostatice pentru medii uscate. Deocamdata. Instalatii sau aparate care utilizeaza ambele principii in acelasi timp. ci o combinatie a acestora intr-un grad mai mare sau mai mic de pondere a unora asupra celorlalti. Instalatii si aparate care folosesc principiile de impact. categorisirea unor metode de epurare dupa natura poluantilor este destul de grea.2. umede si combinate. La fel de important de precizat este faptul ca pana acum inca nu s-a ajuns a se concepe aparate de epurare (purificare) complexa. practic. principiul centrifugal. separatoare dinamice. aerosolul curge intr-o ordine sigura a unor ajutaje astfel incat fiecare dintre ele prezinta o viteza mai mare decat cel 28 . adica pentru mai multi poluanti deodata. filtre umede. deoarece. Aparatele care necesita un tratament prealabil al agentului nociv inainte de epurare pot fi cu ceata sau acustice. iau uniformizarea acestora s-a vazut ca este imposibila. Instalatii sau aprate de purificare care necesita un tratament al agentilor nocivi inainte de epurare. camera de depunre cu placi sau deflector introduse orizontal sau inclinat pe care se depun particulele. Din punct de vedere al mediului in care lucreaza pot fi: Inestalatii si aparate care lucreza in medii umede. Metode chimice: prin spalare. prin reducere. care dupa modul de actionare pot fi la randul lor impartita in diferite subgrupe: Metede fizice: uscate. prin absortie si prin adsortie. Inestalatii si aparate care lucreza in medii uscate. Dintre modelele si instalatiile cele mai reprezentative ale metodelor fizice si chimice se prezinta cateva in continuare. ceea ce se poate afirma cu siguranta este ca pentru epurare pot exista doua categorii de metode: fizice si chimice.

Aceasta metoda se utilizeaza cand exista un volum mare de gaze de purificat formate din particule fine sau ceata si nu exista riscul de explozie. lana. 29 . azbestul. care se sprijina pe marginea carcasei.inul. iar cele mai usoare de ultimele. Instalatii si aparate care folosesc principiu separarii electro statice Separarea electro statica consta in incarcatea particulelor solide si a picaturilor fine de lichide de catre ionii de gaz produsi prin descarcari electrice in gazul din jurul unui electrod de inalta tensiune si apoi deplasarea particulelor si picaturilor catre un electrod colector legat la pamant. mentinand intre ele spatii inelare. sudati pe o placa tubulara plumbuita. electrozii de depunere sunt confectionati din tuburi de plumb de forma cilindrica sau hexagonala. matasea. In afara de aparatele pentru medii uscate sau umede mai sunt aparate si instalatii de purificare speciale: Aparate dinamice speciale pentru debite mici si mijlocii. poliesterice. care este construit dintr-un numar mare inele conice care isi misoreaza treptat diametrul in directia de miscare a gazului supus purificarii. In felul acesta. Aparate care folosesc principiul de separare prin centrifugare -cicloanele sunt aparate in care particulele sunt eliminate pe baza fortei centrifuge dintr-un gaz care se roteste. orientat spre un acumulator de praf (ciclon). Dintre materialele folosite la fabricarea filtrelor amintim: bumbacul. Aparate care folosesc mijoace filtrante Pentru retinerea din gaze a particuleleor extrem de mici in conditii medii de temperatura. particulele mai grele vor fi retinute de primele trepte. filtrul cu saci. in care se depune praful.). prin care se elimina 95-97% din gazul care trebie purificat. Dupa mediul in care lucreza pot sa fie filtre electrice uscate sau umede. Restul de 3 5% din gaz ce antreneaza cea mai mare cantitate de praf trece printr-un canal cu un diametru mic. iar dupa forma electozilor pot fi uscate tubulare sau uscate cu placi (fig.10) si cad la baza de unde se elimina.precedent. polietilenice etc.12). In acest caz. Mai des folosite sunt filtrele fibroase. Particulele de praf antrenate de forta centrifuga se lovesc de corpul ciclonului (fig. sticla si diferite sintetice (poliamidice. umiditate si coroziune se utilizeaza instalatii si aparate speciale numite filtre. 5. De exemplu: rotociclonul care indeplineste in acelasi timp si rolul de ventilator si cel de desprafuitor. iar oeratia corespunzatoare se numeste filtrare. poliacrilontrilice. in prezenta unei perdele de apa. Un astfel de aparat este pulvocaptorul. 5. Daca se monteza mai multe cicloane in baterie se obtine un multiciclon care asigura un grad de purificare marit. Filtrele electrice umede se folosesc la separarea prafului din mediile umede. Acestea sunt asezate unul langa altul la intervale mici.

A in 1948 la recuperarea negrului de fum provenit de la un cuptor alimentat cu gaz natural. cand se urmareste o epurare foarte avansata se recurge la sisteme de purificare in mai multe trepte. investitii acceptabile. Datorita acestui fapt se impune ca dimensionarea aparatelor si instalatiilor de epurare sa nu se alunece pe panta economicitatii. 4.3. timpul de expunere in campul sonic al aerosolului alcatuit din particule uniforme si de concentratie uniforma. de obicei cu ajutorul filtrelor electrice. De regula. cat si o siguranta ca in cazul defectarii unuia din aparate. temperatura. volumul cheltuielilor de investitii. Sirenele. continuand apoi cu o epurare intermediara (senifina). neglijandu-se aspectul principal al aepurarii. cicloane. se recomanda sa se mearga pe un sistem combinat. ele nerezolvand obiectivul primordial. Operatia de epurare sau purificare a emisiilor gazoase are in primul rand scopul asigurarii sanatatii oamenilor si in al doilea rand doar recuperari economice. siguranta de exploatare etc. a unor gaze provenite de la unele cuptoare metalurgice etc. in industria de acid sulfuric. pe cand cele din a doua categorie au o parte din componente mobile. realizabila in turnuri de pulverizare si in final cu o epurare fina. Primele aplicatii industriale ale epuratoarelor sonice au fost realizate in S.Aparate de epurare prin aglomerare sonica. celelalte care concura la combinatia respectiva vor functiona in continuare. eficacitate mare. prin mijloace mecanice (camere de depunere. gradul de epurare. Sistemele de epurare sonore au ca avantaje: functionarea la temperaturi inalte. care sunt aparate generatare de unde sonore si pot fi statice si dinamice.U. securitate absoluta. filtre cu saci). 30 . Cu rezultate bune sau folosit si la epurarea gazului de furnal. concentratia aerosolilor. cand se porneste la conceperea unei instalatii de epurare. Alegerea unui aparat sau unei instalatii de epurare Se considera ca alegerea unui singur sistem de epurare este insuficienta si deci. care se bazeaza pe efectul aglomerarii aerosolilor sub actiunea undelor sonore de frecventa inalta. debitul de fluid purtator (aer sau gaze diverse). reparatii si intretinere. pornind de la sistemele de epurare grosiera. deoarece in acest caz cheltuielile facute cu instalatia respectiva vor fi inutile. avand in acest mod asigurata atat o epurare cat mai aproape de cea ideala. intensitatea sonora. Aglomerarea sonica e influentata de urmatorii factori: frecvent. Diferenta dintere cele doua tipuri este ca primele nu contin nici o piesa in miscare. Efectul de aglomerare este datorat ciocnirii particulelor care capata o miscare vibratorie indusa de mediul fluid in vibratie. Alegerea epuratorului se face tinand cont de un complex de factori ca: dimensiunile si conceptia aerosolilor.

Sanda Fatu Introducere pentru pregatirea proiectelor clasele XI-a si XII-a. Capitolul doi descrie in amanunt influenta poluantilor. Eva Trimbitosu Fizica 2. ceea ce duce la efecte magice la nivel global.ro 5. Rodica Ciarnace Ecologie si protectia mediului Editura Economica 4. www. Penultimul capitol contine cateva metode de diminuare a poluantilor aerului precum si aparatele folosite in acest scop. precum si principalii poluanti ai aerului si sursele de poluare a acestora.e-scoala. Bibliografie: 1. www. a invelisului Pamantului.ro 31 .ro 6. unde in primul capitol avem o caracterizare generala a aerului. Concluzii Tema acestui proiesct se numeste Efectele poluarii aerului asupra mediului . www.referat. Editura Plas 3.Capitolul V. Ultimul capitol contine concluziile obtinute in urma efectuarii acestei teme de proiect.referat. factorilor acestora si modul de dispersie in aer a acestor poluanti precum si impactul pe care-l au asupra mediului.clopotel.