Efectele poluarii aerului asupra mediului

1

Cuprins Introducere Capitolul I 1.1. Invelisul gazos al Pamantului 1.2. Poluantii aerului 1.3. Surse de poluare a aerului 1.1.1. Surse naturale 1.1.2. Surse artificiale Capitolul II 2.1. Factorii agentilor poluanti 2.2. Impactul agentilor poluanti asupra mediului 2.2.1. Ozonul 2.2.2. Compusii organici volatili ( COV ) 2.2.3. Oxizii de carbon 2.2.4. Oxizii de azot 2.2.5. Oxizii de sulf 2.2.6. Hidrogenul sulfurat 2.2.7. Acidul clorhidric 2.2.8. Florul si compusii sai 2.2.9. Clorul 2.2.10.Amoniacul 2.2.11.Substantele radioactive 2.2.12. Pulberi sedimentabile si in suspensie .. 2.2.13.Substante toxice si aeropurtate 2.2.14.Fosforul si compusii lui 2.2.15.Arsenul 2.2.16.Mercurul 2.2.17.Plumbul 2.2.18.Beriliul 2.2.19.Cadmiul 2.2.20.Cuprul 2.2.21.Poluarea aerului din intriorul counstructiilor, locuintelor, etc Capitolul III 3.1. Vantul 3.2. Calmul atmosferic 3.3. Turbulenta aerului 3.4. Umiditatea aerului 3.5. Temperatura 3.6. Cosurile industriale Capitolul IV 4.1. Purificarea emisiilor gazoase 4.2. Metode si mijloace de purificare a atmosferei 4.3. Alegerea unui aparat sau a unei instalatii de epurare Capitolul V Concluzii
2

..2 ...3 .3 ..4 5 ..5 5 6 .6 ..6 6 7 ..8 .8 10 12 13 .14 15 ..16 16 .17 .18 .18 .19 .21 22 ..23 24 24 .25 25 27 .. .27 27 ..28 28 .28 ..29 ..29 ..30 ..33 34 ..34

Introducere
Atmosfera sete unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorita capacitatii sale limitate de a absorbi si a neutraliza substantele eliberate continuu de activitatile umane. Cresterea productiei de energie, industria chimica, metalurgica, de ciment, circulatia rutiera si aeriana, arderea gunoaielor, sunt tot atatea cauze care fac ca in ultimul timp sa devina tot mai acuta poluarea atmosferei. Aceasta poate sa apara fie datorita cresterii concentratiei in aer a unor constituenti normali ai atmosferei (dioxid de carbon,, oxizi de azot, ozon etc.), fie datorita patrunderii in atmosfera a unor compusi straini acestui mediu( elemente radioactive, substante organice de sinteza etc.). Poluarea atmosferei afecteaza calitatea vietii la scara planetara si, in general, ea reprezinta consecinta unor activitati umane find un fenomen actual al vietii urbane. Majoritatea poluantilor atmosferici pornesc de la arderi generatoare de energie. Motoarele cu explozie interna utilizate in transporturi, arderi de combustibili gazosi, lichizi sau solizi( carbuni, lemne) in unitati industriale, pentru incalzirea locuintelor etc., provoaca emisii de substante si particule care se degaje in atmosfera putand atinge concentratii nocive. Poluarea atmosferei are urmari neplacute, adfesea grave, asupra omului si mediului sau inconjurator, sub diferite forme : impiedica cresterea plantelor, diminueaza valoare produselor, agrcole, reduce vizibilitatea si adauga mirosuri neplacute mediului ambiant si cel mai important, afecteaza sanatatea omului. Prevenirea si combaterea poluareii atmosferei este o sarcina primordiala a tuturor tarilor si guvernelor din lumea intreaga. Ini acest sens in februarie 2001 Parlamentul Romaniei a ratificat Protocolul de la Kyoto la Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ce face referire la respectarea angajamentelor de limitare cantitativa si reducere a emisiei de gaze cu efect de sera fata de nivelul anului 1999. Ca urmare a acestui fapt, Romaniei ii revine sarcina sa reduca cu 92%, fata de perioada de referinta, emisiile de gaze cu efect de sera. In indeplinirea acestui angajament si in scopu l promovarii unei dezvoltari durabile, vor trebui aplicate si elaborate politici si masuri astfel incat sa se reduca la minimum efectele adverse, inclusiv cele ale schimbarilor climatice si efectele asupra comertului international si impactul asupra factorilor sociali si de mediu. Calitatea vietii pe Pamant este dependenta de calitatea aerului. Ritmul de crestere economica, inmultirea autoturismelor de toate genurile, supra popularea marilor metropole, fumului si vaporii nocivi degajati de sutele de mii de cosuri de fabrici etc., impun masuri bine gandite si stiintific fundamentate pentru a stapanii fenomenele periculoase de poluare a aerului, pentru a dirija dezvoltare economico-tehnica in folosul omului si al umanitatii. Un aspect special al poluarii aerului si aducerea, prin acesta, a unor daune deosebite sanatatii si vietii omului si a altor vietuitoare, este rezultatul fumatului. Fumatul prezinta un pericol deosebit
3

pentru impiedicarea prin mijloace tehnice moderne.1. Aerul.000 km. ci si reglementarea legala a acestor activitati. Elementul vital vietii. ceea ce impune luarea nu numai a unor masuri tehnice. atat pe plan tehnic. a emisiei materiilor poluante. de materialu electric si electronic. dar revolutia stiintifico-tehnica a adus schimbari deosebite in poluarea atmosferei. mai compact. Invelisul gazos al Pamantului Aerul formeaza un invelis gazos care inconjoare Pamantul. plantelor. a nefumatorilor.pentru sanatatea si viata celui ce-l practica. Fiind vorba de un ana din problemele actuale de importanta vitala. numit atmosfera. Capitolul I. care ii accentueaza uzura. cu functiuni mai complexe si deci extrem de sensibile la poluarea aerului. el pericliteaza sanatatea celor din jur. 1. dar dincolo de acesta. ci si asupra cladirilor. largind foarte mult sfera materialelor poluante si a surselor de poluare. Despre poluare se poate vorbi inca de la descoperirea focului de catre om. pentru eliminarea sau reducerea surselor de poluare. Este vorba mai ales. Considerem necesar sa precizam ca poluarea atmosferica face ravagii nu numai asupra omului. Principalele zone in care este subimpartita atmosfera sunt: 4 . de igiena si sanatate publica. animalelor. lupta impotriva poluarii se duce cu toate mijloacele. avand o grosime medie de aproximativ 3. din ce in ce mai miniaturizat. Impotriva poluarii atmosferei se duce si o lupta preventiva. cat si pe plan politic si juritic. materialui ethnic fiind supus si el acestui fenomen.

iar cele mai usoare si mai mici pot persista timp indeungat si se numesc pulberi in suspensie. in apa. bacterii etc. 400 3. Aerul este present pretutindeni. Cele mai mari si mai grele se depun depede si se numesc pulberi sedimentabili.04% Prin acest schimb de gaze aerulu intrtine viata asigurand arderile necesare desfasurarii tuturor proceselor fiziologice din organismul uman. 80 400 km altitudine. Aerul este un amestec de gaze in compozitiia sa normala intrand: azot.troposfera stratosfera mezosfera termosfera exosfera 0 . 1. oxigen.2. Aerul poate actiona insa si in sens patologic aspra omului atunci cand este poluat.11 km altitudine. fiind purtati uneori la mari distante de locul unde au fost produsi si eliminati in atmosfera . gaze sub forma de poluanti in stare gazoasa. alte gaze. bioxid de carbon.03 0. 35 80 km altitudine. Clasificarea poluantilor aerului se pot face dupa : a) starea de agregare suspensii (aerosoli) sunt particule solide sau lichide dispersate in atmosfera. 5 . atat la suprafata scoartei terestre cat si in toate spatiile aflate in legatura cu atmosfera: in crapaturile si porii solului. in apa marilor si oceanelor etc. in pesteri.000 km altitudine. naturale sau artificiale ce pot si aero purtate. puberi. Poluantii aerului Poluantii aerului sunt substante solide. Principala lor caracteristica consta in faptul ca in functie de marima sau greutate ele au o stabilitate diferita in aer. vapori de apa. lichide sau gazoase. raspanditi in atmosfera datorita calitatii de a difuza cu usurinta. 11 35 km altitudine. ozon. Modificarile survenite in compozitia aerului in urma procesului de respiratie : Componentul insperat Azot Oxigen Bioxid de carbon Proportia in aer : expirat 78 -79% 16 17% 3 4% 78 -79% 20 21% 0.

cadmiul. canepa. toxici sistemici sunt metale grele si metaloide ca plumbul. Uneori activitatile omului se indreapta catre imbunatatirea calitatii produselor (alimente. clor.). substante oxidante.. avand ca rezultat compusi cu grad inalt de toxicitate. pene. pulberi inerte. cancerigeni : .. secundari acei poluanti care sunt produsi in mediu. din aceasta categorie facnd parte pulberile cu un grad scazut de solubilitate. fibrozonati sunt suspensii de ciment.efect secundar asupra mediului ambiant. 6 . hidrogenul sulfurat . surse arificiale (rezultate din activitati umane. procesele de incinerare a rezidurilor pot deveni surse de poluare cu compusi extrem de toxici. As (prduce cancer hepatic). soia) sau animala (puf. zincul. pulberi cu bioxid de siliciu si beriliu. anorganici : . cianurile. oxizi de sulf si azot.pot fi in functie de structura chimica : oraganici : . c) actiunea lor specifica asupra organismului iritanti sunt cei mai raspanditi in mediu. poluanti primari . apa potabila etc. acidul cianhidric. Toti poluantii produsi de aceste surse se numesc . mercurul etc. ammoniac. colaranti sintetici (anilina).b) provenienta primari acei poluanti care provin direct din surse de poluare identificate sau identificabile . substante radioactive (produc cancer tiroidian). alergizanti pot fi de natura : minerala ( cu continut mare de cuart). prin intereactiunea dintre doi sau mai multi poluanti primari sau prin reactia cu constituentii normali ai aerului . poluanti secundari este corelat cu termenul de . organica : vegetala (in. cacao.Cr (produce cancer nazal). 1. fluor. vapori de acid florhidric si clorhidric. cafea. ricin.3 Surse de poluare a aerului Surse de poluare a aerului pot fi clasificate in doua grupe: surse naturale . Ni (produce cancer al cailor respiratorii). Termenul de .. sau catre indepartarea rezidurilor rezultate din activitatea sa. De exemplu. Cd (produce cancer de prstata).hidrocarburi policiclice aromatice. vietii si sanatatii umane. fulgi). tutun. substante organice clorurate (pesticide) . asfixiantii sunt monoxidul de carbon. cuart . medicamente. antropogene).

emanatiile de gaze din sol.2. cele de transformare chimica pot avea insa ca rezultat aparitia unor substante cu agresivitate si mai mare. in schimb sedimenteaza ma usor. Sursele naturale de poluare a aerului nu provoaca decat in mod exceptional poluari importante ale atmosferei. poluarea produsa de procese naturale de descompunere in sol a sunbstantelor organice.3. Factorii agentilor poluanti Poluantii emisi in atmosfera sunt supusi fenomenului de autopurificare. in raport cu gazele capacitatea mai redusa de a se dilua in aer. Aceste surse sunt o urmare a activitatii omului. De asemenea. 1. Influenta poluantilor asupra mediului 2. care cuprinde in esenta procesul de diluare. : oxidul de carbon) se ridica repede in straturile superioare ala atmosferei. dintre sursele naturale de poluare putem mentiona eruptiile vulcanice.1. Cea mai comuna dintre poluarile naturale este poluarea cu pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului. cele cu densitate mica ( de ex. Procesele de diluare si sedimentare determina totdeauna scaderea concentratiei. de transformare chimica si de sedimentare. compus mai putin agresiv si cu stabilitate mai mica in atmosfera. vaporii de mercur etc. care este conditionat de proprietatile substantelor poluate si de conditiile mediului aerian in care patrund. ridicate de vant pana la o anumita altitudine. implicit si poluarea aerului.1. Unele reactii chimice din atmosfera sunt benefice ducand la formarea unor substante mai putin agresive. 7 . Capitolul II. Sursele de poluare artificiale ale aerului pot fi clasificate in : surse de poluare stationare . in primul rand a procesului de industrializare si urbanizare. sunt mult mai importante. capacitate care este invers proportionala cu densitatea.3.: clorul. de exemplu reactia dintre clor si amoniac cu formarea clourii de amoniu. In ceea ce priveste natura poluantilor.) se acumuleaza la nivelui solului. Gazele cu densitate mare (de ex . suspensiile au stabilitate mai mica in atmosfera decat gazele si o capacitate de difuzie mai redusa. Mult mai important este fenomenul de dilutie si sedimentare. stabilitate care este cu atat mai mica cu cat dimensiunea si masa sunt mai mari. Gazele au capacitate de difuzie mai mare in atmosfera.1. incendiile din paduri etc. Sursele artificiale antropogene. Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare care pot influenta si sanatatea populatiei. Au deci. inmultirea acestora constituind cauze pentru care protectia aerului reprezinta o problema vitala a lumii contemporane. a progresului societatii. avand drept consecinte poluarea mediului. surse de poluare mobile.

Ozonul Impactul asupra mediului. manufacturile de vopsit etc. Impactul agentilor poluanti asupra mediului 2. folosirea combustibililor alternativi in locul benzinei.2. controlul este mai usor. proteinelor si peptidelor .1.. unde procesul este in general sezonier sau discontinuu. in principal in industria de sinteza a sunbstantelor chimice organice. de exemplu: metanolul. de exemplu cele provenite din fabricile chimice. degradarea prematura aplamanilor in special la copii si tineri. co-enzimelor. in timpul orelor de varf. Odata cu formarea ozonului se produce pe cale fotochimica si asa numitul smog (smoke=fum si fog=ceata). dispersate intr-un gaz. la fel ca si masurile pentru inscrierea emisiilor in normele standardizate. iritarea ochilor.5 ore. Este mai dificil controlul surselor stationare mici de exemplu la statiile de benzina. Se mentioneaza faptul ca ozonul si substantele de baza ale formarii acestuia sunt fregvent transportate de vant. Teoretic. sunt expuse actiunii ozonului. al carui component principal este ozonul.2 mg/m3. STAS 12574-87 indica pentru ozon concentratii maxime admisibile (CMA) 0. ozonul isi exercita actiunea prin doua mecanisme : oxidarea grupurilor sulfhidril si aminoacizi ai enzimelor. Smogul are aspectul unei cete dense. Dintre prejudiciile produse de ozon trebuie mentionate : afectiunile asupra sistemului respirator (dificultati respiratorii.2.). congestii nazale. Un control riguros al substantelor de baza ce formeaza ozonul contribuie la o buna protejare a mediului. Masuri de ameliorare a mediului. Membranele fiind compuse atat din proteine. deoarece impreuna cu oxizii de azot acestia contribuie la formarea ozonului. etc.03 mg/m3 pentru media pe 24 de ore si 0. cat si din lipide. In privinta emisiilor rezultate din sursele stationare. astm etc. In orasele mari cu circulatie intensa. gazul natural compresat etc. Studiile epidemiologice au evidentiat efectele acute ca urmare a expunerii la concentratii rare de peste 0. etanolul. in comparatie cu benzina. reducerea functiilor plamanilor.1 mg/m3 pentru media de 0. Celulele cu suprafata specifica mare sunt extrem de vulnerabile. particule fine solide sau lichide. In general. oxidarea acizilor grasi polinesaturati la acizi grasi peroxidici. 8 . Smogul se mai defineste si ca o poluare atmosferica cu aerosoli. evolotuia si efectele ozonului sunt foarte bine sesizate. Ozonul este un oxidant puternic care poate reactiona cu orice clasa de substante biologice. O deosebita atentie trebuie acordata controlului surselor de poluare care emit compusi oraganici volatili (COV) proveniti.2. rafinarii de petrol etc. depasind chiar granitele unor state si uneori conducand la controverse intre acestea.. . sub 100 microni. ar conduce substantial la formarea in cantitati mai mici a ozonului si a oxidului de carbon. reducerea rezistentei la infectii.

cu benzina fara plumb. Oxizii de carbon Monoxidul de carbon. Prezenta oxizilor de azot in atmosfera produce prejudicii asupra plantelor. ceea ce explica pericolul intoxicatiilor cu CO2. Oxizii de azot Impactul asupra mediului. pentru media de scurta durata (30 minute) 6. 230 milioane t/an cu o remanenta de 2-3 ani. Este estimat la cca.2. Este insa dificil de determinat cu exacitate. procentul de oxid de carbon a scazut mult in orasele din tarile puternic dezvoltate economic. concentratiile maxime admise sunt. este considerat ca fiind cel ma raspandit agent poluant.2. 2. care efecte sunt rezultatul direct al actiunii oxizilor de azot si care al actiunii poluantilor secundari produsi in ciclul fotolitic al oxizilor de azot. dupa care se transforma in CO2. ozonul. Actiunea concentratiilor ridicate de dioxid de azot asupra plantelor s-ar putea datora si formarii de acid azotic.3.2. de 2 mg/m3. S-a dovedit ca unii dintre acesti poluanti secundari sunt foarte vatamatori pentru plante. 9 . prin impunerea filtrului catalictic plasat in teava de espament a masinilor. gazele de cocserie (50%) si convertizoanele de oxigen (75%) precum si gazele de cracare catalictica in faza de regenerare a catalizatorului.2.000 ppm/vol) in cazul utilizarii drept carburant a benzinei decat in cazul utilizarii motorinei (1.000 ppm/vol). iar pentru media de lunga durata. formand carboxihemoglobina. O importanta metoda de reducere a cantitatii de monoxid de carbon a constituit-o inlocuirea benzinei cu plumb. In ultimul deceniu. Compusi oraganici volatili (COV) Impactul aspupra mediului si masurile de ameliorare a mediului sunt asemanatoare celor enuntate la ozon deoarece COV si NOx contribuie in mod hotarator la formarea gazului nociv. Principalele surse de CO sunt gazele de ardere incompleta de la roducerea energiei termice prin arderea combustibililor fosili. gazele de esapament. De mentionat ca hemoglobina are afinitate pentru CO de 200 ori mai mare decat pentru O2. impiedicand transportul de O2 de la plamani la celule. inodor. insipid. Cantitatea de CO2 este mai mare (24. De mentionat ca si in Romania s-au introdus de la inceputul anului 2000 asemenea norme (cunoscute sub numele Euro 2). 2.4. produs responsabil de intoxicatii grave si deces la om si alte vietuitoare.. Efectul nociv imediat se datoreaza faptului ca reactioneaza cu hemoglobina. incolor. putin mai usor decat aerul. Emisiile de CO2 in gazele de esapament in Romania sunt normata la 2-4% din volumul acestora.0 mg/m3. Aer din zonele poluate conditii de calitate . Conform STAS 12574/87 .2.

susceptibilitatea la infectii respiratorii etc. care sufera asa-zisa intoxicatie de . pierderi in greutate. tuse violenta insotita de expectoratie de culoare galbena. monoxidul de azot nu este iritat si nu este considerat un pericol pentru sanatate. Efectele toxice ala dioxidului de azot asupra animalelor se manifesta prin schimbari in functionarea plamanilor.. Expunerile cronice intermitente la concentratii de ordinul 10-40 ppm dioxid de azot pot provoca in ultima instanta enfizem. Al treilea tip. Dioxidul de azot exercita un efect toxic foarte puternic. Cea mai mare sensibilitate la actiunea oxizilor de azot o prezinta colorantii utilizati pentru fibre tip acetat de celuloza. modificari in structura proteinelor. pierderea cunostintei. In testele facute pe animale expuse la concentratii foarte mari de monoxid de azot s-au observat o paralizie a sistemului nervos central si convulsii. 10 . modificari hematologice si enzimale. in numar redus si numai in legatura cu concentratii mai mari decat cele prezente in aerul ambiant. La unele cazuri apar o iritatie severa cum manifestari de arsuri si sufocari.12 ppm. Alte efecte. La o xpunere de ora. Sunt foarte rare speciile de animale care prezinta rezistenta la expuneri de dioxid de azot in concentratii de la 1 la 100 ppm. Astfel intoxicare poate deveni fatala. Cercetarile asupra mortalitatii animalelor indica faptul ca dioxidul de azot este de patru ori mai toxic decat monoxidul de azot.La o expunere de o ora la concentratii relativ ridicate de dioxid de azot. somnolenta. in experimentele efectuate la aceste concentratii moartea survine de la 10 minute pana la aproximativ 21 ore de expunre. la concentratii de 4-8 ppm. Persoanele care sufera ascest tip de otravire nu prezinta edem pulmonar si daca sunt scoase din mediu isi pot reveni complet. convulsii si oprirea respiratiei. Sub actiunea oxizilor de azot se produce o reducere a culorii colorantilor fixati pe fibrele textile si o tendinta de ingalbenire a anumitor aditivi ai textilelor. se observa la unele plante o necroza care cuprinde aproximativ 5% din suprafata frunzei. Aceste cazuri de intoxicare pot rezulta in urma inhalarilor de oxizi de azot in concentratii ridicate. La alte cazuri apare voma. de exemplu de 25 ppm. Pot apare mai multe tipuri clinice de otravire cu oxizi de azot. przinta simptome severe de asfixiere. Exista numeroase imprejurari in care expunerile profesionale laactiunea monoxidului de azot pot afecta sanatatea oamenilor. marirea veziculelor pulmonare. Informatiile respective provin mai ales din studiile de laborator facute asupra animalelor. Pragul pentru perceperea mirosului de dioxid de azot la om pare a fi de aproximativ 0. in functie de animal. Pericolul privind prezenta monoxidului de azot in atmosfera poluata consta in faptul ca se oxideaza la dioxid de azot care este mult mai toxic. se produce cadera frunzelor. schimbari celulare. Concentratiile de dioxid de azot mai mari de 100 ppm sunt mortale pentru cele mai multe specii de animale si 90% din decese sunt cauzate de edem pulmonar. Anumite fibre sintetice reactioneaza direct cu oxizii de azot producand o colorati galbena. Informatiile referitoare la efectele toxice ale dioxidului de azot asupra omului se gasesc in literatura. In general. datorita unei proprietati a fibrei insasi. In atmosfera poluata. slabiciune.soc .

in special cu particulele solide. albastu si verde). inunele cazuri iritatia apare la concentratii de 1-2 ppm si este insotita da spasm bronsic la concentratii de 5-10 ppm. umiditatea si temperatura favorizeaza aparitia leziunilor chiar la concentratii mai mici de dioxid sulf.066-0. 2.2. accentueaza efectele toxice ala dioxidului de sulf.intens colorat . Sensibilitatea variaza in functie de concentratie si de timpul de expunre.absoarbe lumina in intreg spectrul vizibil. Dioxidul de azot .Concentratii de 0. Plantele cu frunze suculente prezinta cea mai mare sensibilitate. Modul cel mai obijnuit de manifestare a poluarii urbane a aerului il constituie reducerea vizibilitatii. cu efecte generale asupra plantelor. Dioxidul de sulf provoaca leziuni localizate. Celulele sunt mai intai inctivate. dar mai ales la lungimi de unde mici (violet. in tipm ce plantele cu frunze aciculare prezinta cea mai mare rezistenta. 0. Sinergismul cu alti poluanti atmosferici.25 mg/m3 zilnica si 0. Leziunile provocate de dioxidul de sulf si tulburarile produse in asimilatia clorofiliala diminueaza fotosinteza. Se stie insa ca actiunea sa toxica este determinata de proprietatile sale oxido-reducatoare si de aciditatea sa.75 mg/m3 media pe 30 de minute . Dioxidul de sulf ca poluant atmosferic exercita asupra omului cu totul alte efecte decat dioxidul de sulf pur.5.084 ppm dioxid de azot produc efecte cosrosive asupra unor materiale. Prezenta suplimentara aparticulelor solide si aerosolilor combinata cu prezenta dioxiduil de azot reduce si mai mult vizibilitatea. Multe plante prezinta o sensibilitate accentuata la actiunea oxizilor de sulf in comparatie cu oamenii si animalele. Concentratiile de dioxid de sulf care produc efecte detectabile in organismele animale si umane sunt mult mai mari decat cele corespunzatoare pentru vegetatii. contrastul si stralucirea obiectelor. Efectele dioxidului de sulf asupra omului se manifesta in primul rand printr-o iritatie a sistemului respirator. STAS 12574-87 intitulat Aer din zonele protejate conditii de calitate prevede pentru dioxidul de azot urmatoarele valori pentru CMA: 0. Prezenta dioxidului de sulf in atmosfera constituie principala cauza a proceselor distructive asupra plantelor. Daca atacul este masiv.06 mg/m3 media anuala. Oxizii de sulf Impactul asupra mediului. tesuturile vegetale se distrug ramanand urme caracteristice asupra nervurilor. Acesta apre la concentratii de 5 ppm. O serie de factori ca luminozitatea puternica. In atmosfera dioxidul de azot reduce stralucirea si contrastul dintre obiectele indepartate si produce impresia ca orizontul si obiectele sunt colorate galben-pal pana la rosu-brun. Comportamentul diferitelor specii de vegetale la actiunea dioxidului de sulf este foarte variar. 11 . . dar suprima efectul de colorare a oxizilor de azot. Aceasta este cauzata de dispersia si absortia luminii de catre particulele sau gazele din atmosfera. Mecanismulactiunii toxice a dioxidului de sulf asupra plantelor este inca putin cunoscut.

poate produce la blocarea transferului de oxigen. parerile diversilor autori sunt intru totul unanime. prin expuneri continuue la concentratii relativ mici. oboseala. deterioreaza si decoloreaza tasaturile.M. spasm. secretie lacrimala. edem pulmonar. Aciditatea aerului poluat datorata oxizilor de sulf.75 mg/m3 pentru 0. daca victima este scoasa imediat din mediul toxic si respiratia este initiata inainte de stopul cardiac. schimbari psihice. Efectul cumulativ determina o crestere a numarului de imbolnaviri si decese in randul animalelor expuse. In orase mari. Simptomele comune sunt: gust metalic. hidrogenul sulfurat este o otrava pentru celule si enzime si poate produce schimbari ireversibile in sistemul nervos. hartia etc. Dioxidul de sulf in prezenta particulelor are o capacitate de distrugere si mai mare. durere intensa a ochilor.5 ore. Hidrogenul sulfurat. chair in concentratii relativ scazute. moartea survine prin paralizie rapida a centrului respirator. In general. in prezenta umiditatii. cu capacitate de distrugere mai mare. Astfel. Experientele facute pe loturi de animale expuse la inhalatii de dioxid de sulf au scos in evidenta o mortalitate crescuta. La concentratii mici. intra in corpul omenesc pe cale respiratorie. colaps circulator. produce efecre iritante mult mai puternice decat dioxidul de sulf si determina aparitia spasmului bronsic. de 0. Hidrogenul sulfurat care a intrat in sange. intunecarea verii. alaturi de dioxidul de sulf sunt prezente si cantitati importante de trioxid de sulf. Totusi. Oxizii de sulf ataca diversele materiale mai ales cand. obiectele de piele. Hidrogenul 12 . Alte efecte. parerile sunt diferite si merg pana acolo in cat neaga o astfel de actiune. Numeroase cercetari au dovedit insa efectele cronice ale expunerilor indelungate la concentratii mici. paralizia nervilor. 2. ataca marmura si orice piatra de constructie.25 mg/m3 pentru 24 de ore si de 0.01 mg/m3 pe an. insomnie si ameteala. vatamarea muschiului inimii. oxizii de sulf corodeaza suprafetele metalice. diaree.6. deterioreaza si decoloreaza cladirile. daca dioxidul de sulf este absorbit pe particule solide efectele sunt si mai grave. hidrogenul sulfurtat provoaca conjunctivita.A.In ceea ce priveste actiunea toxica acuta a dioxidului de sulf prin expuneri intermitente la concentratii mai ridicate. Hidrogenul sulfurat Impactul asupra mediului. La concentratii anuale de 100 µg/m3 paricule asociate cu concentratii de 30 µg/m3 dioxid de sulf se constata o crestere a sensibilitatii la diferite boli a copiilor. Sinergismul cu dioxid de sulf si cu alte substante poluante prezente in atmosfera duce la aparitia unor reactii fiziologice noi. sunt trecuti in acid sulfuric. C. In prezenta particulelor solide actiunea dioxidului de sulf determina efecte si mai grave. prevazut in STAS 12574-87 prevede pentru SO2 valori medii de 0. deteriorand astefel monumentele. se poate obtine o recuperare rapida.2. La concentratii mai mari de hidrogen sulfurat. iritarea traseului respirator. Ca si la om. Inhalat de oameni si animale. In privinta actiunii cronice. mai ales in concentratii mari. pierderea echilibrului. de unde este transportat de sange la diferite organe ale corpului. inconstienta. este foarte toxic pentru oameni. S-a dovedit ca dioxidul de sulf odata intrat in organism prin caile respiratorii apare in sange si produce tulburari in metabolismul glucidelor si in procesele enzimatice.

A. Hidrogenul sulfurat are un miros asemanator cu cel al oualelor stricate . 13 .nu mai exista senzatie si moartea vine rapid. intru cat acesta nu are actiune puternic dizhidratanta asupra tesuturilor. Simptomele atacului constau in vestejire. urmata de moarte.sulfura prezinta efecte sinergetice in amestec cu disulfuri organice si oxid de carbon. ceteurile acide ale solutiilor de acid clorhidric calde produc rani ale nasului si ale gingiilor. Activitatea devine imposibila la doze intre 50 si 100 ppm. Pana la 50. 2. la noi in tara C. La concentratie peste 1. Alte efecte. Pana la concentratia de 5 ppm prezenta acidului clorhidric nu are efecte deranjante iritarea membranelor mucoaselor are loc la 10 ppm.000µg/m3 . Doze mai mari afecteaza aceste plante. omul nu poate sta mai mult de 60 minute la astfel de concentratii. Dificultati respiratorii apar la o doza de 10-50 ppm. 150.7. Acidul clorhidric irita si astaca membranele ochiului si mareste perioada respiratorie. ofilire.000µg/m3 dupa expunere de 2-15 minute.008 mg/m3 media zilnica. sex.M. Perceperea mirosului depinde de indivizi. locul in care se gaseste. La concentratii mai mari datorita paraliziei nervului olfactiv. castraverii. Pierderea sinsibilitatii mirosului apare la cca. Mai sensibile sunt tomatele. Prezenta hidrogenului sulfurat intuneca rapid cuprul si argintu. produce edem pulmonar.120. datele asupra mirosului se falsifica. tutunul. spasm lasringial.2. Standardele statelor prevad diferite limite permise ale concentratiei de hidrogen sulfurat in atmosfera. Acesta se inegreste in prezenta hidrogenului sulfurat. provocand edem pulmonar si chiar moarte in cazuri extreme. acest stimul este cel mai sensibil indiciu al prezenteti sale in concentratii mici. un carbonat bazic de plumb. chiar in cazul in care fiecare gaz in parte este sub limita de periculozitate. daca individul fumeaza. Hidrogenul sulfurat din atmosfera reactioneaza cu vopselele care contin saruri ale metalelor grele in picmentii lor si in uleiul sicativ. Cu toate acestea. Efectele daunatoare asupra organismului se agraveaza in functie de concentratie si timp de expunere.015mg/m3 media pe 30 de minute si 0. Acidul neutralizeaza alcaliile tesuturilor si inflameaza partea superioara a plamanului. in STAS 12574-87 sunt: 0. Acidul clorhidric umed nu are aceleasi efecte ca acidul clorhidric gazos. ulcerarea mucoaselor nazle si ale gurii si senzibilizarea pielii fetei asfel incat barbieritul devine anevoios. Sensibilitatea mirosului variaza intre 145µg/m3. dar ataca zincul la temperatura camerei. Cel mai comun picment este albul de plumb. Hidrogenul sulfurat produce aceleasi efecte si asupra animalelor domestice ca si asupra omului. Hidrogenul sulfurat este daunator mai ales pentru plante tinere. Acidul clorhidric Impactul asupra mediului. Aliajele cu aur sunt rezistente fata de hidrogen sulfurat. Expunerea omului nu mai cateva minute la o concentratie de 2000 ppm produce moartea.000µg/m3 mirosul este puternic. formand o pelicula protectoare. dar nu este intolerabil. Experimentele cu cantitati sub 60. varsta. cu care foemeaza un precipitat care se inchide la culoare sau decoloreaza suprafata.000µg/m3 timp de 5 ore asupra unor plante nu au produs efecte nocive.

greata si dispnee. Ca prim ajutor contra arsurilor cu HF se recomanda spalarea cu apa multa si stropire pana se formeaza basici. Studiile sistematice efectuate asupra sensibilitatii plantelor expuse actiunii acidului clorhidric arata ca. Acesta patrunde adanc in plaman si probabil pana in alveolele respective. manusi.1mg/m3 medie zilnica. la atcul acestora cu acid sulfuri. un timp de 2-6 ore este fatala. rani ale vaselor pulmonare. Se trateaza locurile atinse cu o pomada de acid de calciu. Nu se folosesc grasimi. Chiar in concentratii de cca. Asupra pielii fluorul produce arsuri cu basici. edem pulmonar. la o doza de 5-20 ppm in doua zile plantele mor. In consecinta. Difluorura de oxigen F2O este mai periculoasa decat fluorul. sunt necesare masuri de protectie. 2. oboseala. Coroziunea metalelor creste cu cresterea concentratiei acidului. Muncitorii care graveaza sticla se pot imbolnavi datorita iritarii organelor respiratorii si a pielii mainilor. cocaina. precum si alte simptome. Se stie ca ceata de acid clorhidric si solutiile respective sunt extrem de corosive pentru metale si aliaje. Se produc leziuni si in alte organe. Limita de percepere a mirosului indicata in literatura este intre 0. tuse. tulburari ale vederii etc. lacrimare. Se pot face injectii cu lactat sau gloconat de calciu. care fac ca fluorul sa patrunda in organism. Se lucrreza cu ochelari. O expunere de 30 minute la o doza de 4300 ppm este fatala pentru toate animalele.06-10 ppm. ataca puternic traheea ceea ce limiteaza respiratia si determina o senzatie de sufocare. lapte. cisme. astfel incat se respira in continuare neobservat. Otraviri cronice pot avea loc la fabricile de ingrasaminte chimice. cu o pasta de glicerina-oxid de magneziu sau o alifie de stearat de magneziu si cu o solutie 10% de calciu-gluconatlactobionat. 14 . cu o solutie de amoniac.8. producand o tuse continua.2. colici. Acidul fluorhidric este o otrava caustica puternica. unde se utilizeaza fosfati naturali ce contin fluor care se degaja ca acid fluorhidric. bauturi vascoase.O expunere prelungita a cantitatii mici de acid clorhidric provoaca eroziunea dintilor. pilule de gheata. emfize. chiar mai puternica decat acudul clorhidric. 6% provoaca o senzatie de intepare. diaree. voma. are loc mortificarea epiteliilor. Florul si compusii sai Impactul asupra mediului. curgerea nasului. Acidul fluorhidric actioneaza iritant asupra mucoaselor cu intepaturi si arsuri.3mg/m3 media pentru 30 minute . Acidul fluorhidric concentrat introdus in stomac produce voma. Produce o iritare puternica a ochilor si caonjunctivita. iar in final moartea. Se limiteaza folosirea acidului florhidric prin utilizarea unor suflatoare cu nisip pentru a matisa sticla. Apoi se freaca pielea cu o perie de perlon pana se indeparteaza tesutul ars. costum impermeabil. Expunerea iepurilor sau a porcilor la o doza de 670 ppm. 0. Inhalarea trifluorurii de azot impura provoaca dureri de cap. voma. In stare concentrata florul actioneaza puternic asupra mucoaselor si face ca mirosul sa devina putin sensibil. La arsuri intrne se recomanda albus de ou. La aceste concentratii acidul clorhidric produce necroza epiteliilor traheei si ale bronhiilo. STAS 12574-87 prevede urmatoarele concentratii maxime admise (CMA): 0. in consecinta. sangerari ale mucoaselor si apoi voma. simptome cerebrale.

Clorul Impactul aspura mediului.2. gatului si cailor respiratorii. daca sunt expusi la concentratii ce cca. Dintii cu continut mai mare de fluor sunt mai rezistenti. El provoaca arsuri ale pielii si ale mocuaselor. arde pielea si mucoasele. mor in majoritatea cazurilor. arderea ochilor. dioxid de sulf si hidrogen sulfurat. cu picmenti galbeni pana la rosu-negru. Efectul principat observat este iritarea si coroziunea mucoaselor ochilor. pneumonie. are loc o puternica vatamare. Expunerea la concentratii mari poate cauza edem pulmonar. Acidul hexafluorosilicic este foarte otravitor. S-a observat ulcerearea membranei mucoaselor nasului.Azotatul de fluor. vomitare. Expunrea la doze mari este urmata de socuri cu o costrictie spontana a muschilor traheei sau bronhiilor intr-un astfel de grad incat urmeaza sufocarea. Intoxicatiile cronice cu fluor produc patarea smaltulului dintilor si ateroscleroza. La concentratii ale clorului sub 1 ppm oamenii simt anumite iritatii. In prezenta umiditatii. provoaca intepaturi in nas. In solutii diluate este un dezinfectant. usor de rupt. emfizem si bronsite. datorate unor expuneri la concentratii mici. Patarea dintilor este determinata de un continut mic de fluor in apa de baut. Efectele cronice. Acidul fluorofosforic aste corosiv. Intrarea cloruluo in sange are loc numai la doze masive (2 g/m3) si este fatala. plante si numeroase materiale. Dintii acestora sunt colorati de acidul clorhdric produs de reactia clorului cu uniditatea din gura. grata. produce iritari. Clorul produce hemoragia plamanului si edem pulmonar mai usor decat concentratii egale de amoniac. Exista indicii ca omul prezinta toleranta pentru concentratii mici. se formeaza acidul hipocloros care este un alt agent oxidant puternic si acid clorhidric. Clorul este un agent oxidant foarte puternic capabil sa reactioneze atat cu substantele organice. dureri de cap si greutate in respiratie. 5 ppm sufera de maladii ale bronhiilor si sunt predispusi la tuberculoza. s-au putut pune in evidenta in unele cazuri. 15 .9. in concentratii mai mari. animale. 2. Deoarece clorul ataca usor mucoasele. Sensibilitatea variaza de la persoana la persoana. In cazuri extreme. Simptomele intoxicarilor acute sunt : teama. Dinti patati. sincopa. oraganele respective sunt afectate. Animalele expuse la doze de oridunul zecilor sau sutelor de ppm un timp de cateva minute pana la cateva ore. cat si cu cele anorganica. Expunrea la concentratii de 14-21 ppm o perioada de 30-60 minute devine periculoasa. soc. Acesta il face periculos pentru oameni. se poate produce moartea prin sufoacare. nasului. Muncitorii din jurul instalatiilor de albire. apar in masa dintelui la concentratii prea mari de fluor in apa potabila (1mg/l). O doza de 100 ppm nu poate fi tolerata mai mult de 1 minut. unul dintre cei mai putrnici acizi: Cl2 + H2O == HClO + HCl Daca acesti acizi se formeaza in membranele mucoaselor corpului. acid cianhidric.

ajunge in apele de suprafata unde are ca efect. la cancerul pulmonar. Pulberile. Masuri de ameliorare a mediului. STAS 12. unde. 2. Se estimeaza ca riscul imbolnavirilor ca radon este de 10 ori mai mare la fumatori. aerosilii si fumul pot.5-11. Masuri de ameliorare a mediului. in comparatie cu nefumatorii. deoarece odata patrunse in atmosfera interventia este foarte dificila. 2. au ca efect sufoacarea. de specie. in principal. Pentru prevenirea si combaterea poluarii cu substante radioactive este extrem de importanta colectarea tuturor reziduurilor de substante radioactive. nocivitatea amoniacului care apare la fabricarea acestuia trebuie redusa. ele trebuie colectate si trimise in turnuri de stripare.574-87 indica drept concentratii maxime admisibile (CMA).12. Acesti poluanti produc 16 .. 2. etc. la un pH = 10. limita de avertizare este de 185 mBq/m3.5 amoniacul este fractionat in gaze mai putin nocive.3mg/m3 pentru media de scurta durata (30 minute) si 0. respectiv asupra sanatatii umane. in locurile unde apar sursele de poluare. de 0. inhalate in cantitati superioare celor prevazute in STAS 12. pentru aerosoli. antrenat de precipitatii.2. emisiile de amoniac. care dispare odata cu reducerea cantitativa a emisiei. conducand. pentru evitarea contaminarii. sa aiba efecte negative asupra mediului. pulberior etc.2. Pulberi sedimentabile si in suspensie Impactul asupra mediului. La expuneri indelungate s-au repetate caile respiratorii sunt grav afectate. de varsta lor. In tara noastra. De o deosebita importanta este captarea gazelor. pe termen scurt sau lung.1mg/m3 pentru media de lunga durata (24 h). printre aletele. este necesara asigurarea evitarii patrunderii lui in cladiri. cantitati mari de amoniac se dezvolta in special la Ecuator si Tropice. in final. Deoarece amoniacul se dizolva foarte usor in apa amoniacul din aer. In ceea ce priveste radonul. La noi in tara. Substante radioactive Impactul asupra mediului.2. praful. si eutrofizarea acestora. ramase dupa prelucrarea minereurilor radioactive si a deseurilor din totate domeniile de utilizare a acestora. printr-un control riguros asupra procesului de productie. standardele in vigoare prevad : pentru depunerile radioactive limita de avertizare 370 Bq/m3 /zi. nocivitatea amoniacului care apare in terenurile agricole este mai putin periculoasa.10 Amoniacul (NH3) Impactul asupra mediului. iar limita de alarmare 333m Bq/m3 (mBq = milibecquerel). Simptomele care au fost observate sunt necroza si decolorarea frunzelor.5740-87. Daca totusi pierderile de amoniac din procesul de fabricare-prelucrare a apelor amoniacale nu pot fi suficient controlate.Datele cunoscute arata ca plantele sunt sensibile la clor in functie de doze. Radonul inhalat afecteaza tesuturile plamanilor. pentru amoniac. iar ca limita de alarmare 1850 Bq/m3/zi . locuinte.11.

utilizabil la modernizarea drumurilor. de asemenea contaminata. In cele ce urmeaza vom prezenta caracteristicile fizico-chimice si nocive ale acestora. Altele. STAS 12. Unele particule in suspensie. mercur. devin un bun material de constructii. In felul acesta suprafetele de teren afectate vor fi mult mai reduse iar posibilitatile de depozitare a zgurii si cenusii vor creste cu aproximativ 40% fata de sistemul clasic.075mg/m3 (medie anuala) . CMA este de 17g/m2/luna. Pulberile rezultate din fabrici sunt controlate prin intermediul filtrelor electrostatice de diferite tipuri.574-87 Aer din zonele protejate conditii de calitate stabuleste pentru pulberi in suspensie concentratii maxime admisibile (CMA) de : 0. spre exemplu pulberile rezultate in urma fumului. Factorii implicati in realizara acestui obiectiv. Oamenii sunt expusi direct la aceste substante toxice in primul rand prin inhalare. uneori. la distante mari de locul emisiei in atmosfera. Pusa la punct in colaborare cu specialistii de la firma EGI din Budapesta. Pe aceste cai. consta intrun control permanent si riguros al pulberilor la locul de producere. Expunerea indirecta poate surveni. clorura de vinil etc. pentru pulberi sedimentabile. Prejudiciile 17 . 0. Premiera nationala : o statie pilot ecologica la CET Timisoara (articol publicat in ziarul . Substantele chimice toxice aeropurtate ajung in atmosfera direct sau indirect. si mai mult economica. beriliu. la un consum prelungit. de exemplu. in premiera. cazul emisiilor provenite de la fabricile de ciment. 2. ca bifenoli policlorurati si pesticide. O masura eficace. dupa caderea pe sol sau in apa a particulelor aeropurtate. prajirirea piritelor in fabricile de acid sulfuric. Apa potabila poate fi.Evenimentul zilei aprilie 2002). pot antrena substante toxice. Deoarece aceste substante sunt antrenate usor de vant. transpormand aceste reziduuri in slam dens. Inclusiv consumul de energie electrica va fi diminuat cu cel putin 30% iar reziduurile de zgura si cenusa.15mg/m3 (medie pe 24h) si 0. ca si in cazul altor poluanti.arsen. de exemplu cele provenite din esapamentul motoarelor Diesel. Masuri de ameliorare a mediului. a gatului si duc la reducerea rezistentei la infectei. prin cosurile inalte ale unor platforme industriale etc. antrenarea de vant a solurilor erodate etc.iritarea ochilor. dupa o metoda ecologica. o noua tehnologie elimina poluarea provenita prin dispersarea zgurii si cenusii. estimeaza ca el sa intre in probe tehnologice in luna mai 2002. centralele termoelectrice etc.13. animalele si pestii consumati de populatie. Substante toxice aeropurtate Substantele chimice aeropurtate (fosfor. cum este. furtunilor de nisip.5mg/m3 (medie pe 30 minute) . Pe platforma CET Sud din Timisoara se realizeaza o statie pilot cu caracter unicat menita sa evacueze intr-un mod inedit zgura si cenusa rezultate in urma arderii. afectand culturile. Sunt si pulberi care pot fi controlate prin metode conventionale. pot produce cancer pulmonar. aceste substante see acumuleaza in corpul omenesc si ca urmare a unei concentratii ridicate pericliteaza puternic sanatatea. prin intermediul fumului captat si evacuat. Existenta unei cantitati crescute de pulberi in atmosfera duce uneori la reducerea vizibilitatii. Impactul asupra mediului.2. plumb. de exemplu cele purtate de vant..) pot fi de natura anorganica sau organica. De asemenea unele pulberi pot cauza coroziunea unor constrctii si influenteaza in mod negativ dezvoltarea florei si faunei. care inainte poluau. cauzand boili cronice. ele pot fi gasite.

respiratii cu oxigen etc. meta-si difosforic primari. Acesta poate provoca intoxicari. mucoaselor. Fosforul alb este o otrava protoplasmica. senzatie de frig. a rinichilor. plmanii etc.. conducand la diverse actiuni cum ar fi in cazul beriliului la boli pulmonare. Are o actiune directa asupra inimii. omul moare in cateva minute. care cu apa se transforma in fosfona .produse de substantele aeropurtate sunt numeroase. plumbului la intarzieri in dezvoltarea creierului etc. chiar introdus in organism pe cale bucala. hexametafosfatul de sodiu. Nu se prinde cu degetele ci cu penseta si se folosesc manusi de cauciuc deoarece produce arsuri grave. De pe corp se indeparteaza cu nisip cand exista insa fosfor nereactionat si cu apa dupa ce s-a format deja acid fosforic. Ajuns pe piele el arde la P2O5 care cu apa formeaza acid fosforic puternic caustic. Oxitriclorura de fosfor este intens iritanta a ochilor. bronsita. produce durere a diafragmei. atunci cand este inhalata. a glandelor limfatice etc.14. convulsii. a splinei. S-au observat totusi. Fosfina ataca sistemul nervos central si sangele. Arsenul 18 . atacul plamanului. Fosforul are un punct de aprindere scazut. Animiti compusi ai sai in special fosfatii organici. Fosfatul disodic anhidru produce iritatii slabe ale pielii si mucoaselor. Si alti acizi ai fosforului sunt periculosi. care perturba procesul de oxidare intracelulara. La o cantitate de 2000 ppm. clorurii de vinil la cancerul ficatului si plamanilor .pot fi mortali pentru om si animale daca subiectii se expun la aer care contine concentratii mari din fosfatii respectivi. a pielii. 2. benzenului la leucemie . Fosforul si compusii lui Impactul asupra mediului. dispnee. coma si moarte. Unii fosfati tribazici. Fosfina. hipofosforic. Inhalarea ei produce edem pulmonar. 2.2. ameteala. ca efecte voma. Fosforul rosu nu este toxic. din cauza reactiei lor alcaline ataca usor pielea. pierderi in greutate. producand dereglari nervoase. Mai multe informatii privin proprietatile fizico-chimice si prejudiciile provocate de substantele toxice aeropurtate vor fi prezentate la descrierea fiecarui poluant. a membranelor. Oexpunere la cantitati relativ sczute poate provoca perturbarea proceselor metabolice.15. Numeroare alte substante toxice aeropurtate afecteaza caile respiratorii. Intoxicatiile cronice produc fracturi spontane. Pentru terapia intoxicatiilor se recomanda tiosulfatul de sodiu. Toxicitatea fosforului se datoreaza proprietatilor sale reducatoare. Astefel de acizi sunt : acidul hipofosforos. Acidul fosforic sub forma de solutie este puternic iritant al pielii si al membranelor mucoaselor. Doza letala este de 60 ppm. este continuta in acetilena. tremuratul muschilor si colaps.2. a ficatului. unsori si lapte. acidul fosforos. Carbidul contine fosfura de calciu. Toti fosfatii care reactioneaza acid sunt la fel de periculosi ca si acidul fosforic diluat. Rana se spala cu o solutie 3% NaHCO3 este contraindicat sa se foloseasca grasimi uleiuri. . edem. anemie.

Cei mai toxici sunt arsentii alcalini. raceala. Arsenitul de sodiu este un sterilizant al solului din jurul gardurilor. Arsenul in orice forma este eliminat din corp prin urina. pierderea poftei de mancare. amplasamentelor radar. care este iritant si anihidrida arsenoase. selenura de diarsen. Ea se formeaza cand se degaja hidrogen in prezenta arsenului. Dintre simptomele cronice se citeaza : salivarea. diaree care continuua cu soc si moarte. Simptomele unei intoxicari acute sunt iritarea sistemului gastro-intestinal. bronsitei cronice. depinde de concentratie si de compusul chimic in care acesta se gaseste. Trioxidul de diarsen (arsenul alb) este foarte toxic. tesuturi. Compusii cu arsen. stranut. unghii. Expuneri la mai putin de 150µg/m3 produc anemie hemolitica.Impactul asupra mediului. La o expunere mai severa are loc perforarea septului nazal. a rozatoarelor. astmei. perforarea septului nazal. in vecinatatea podurilor. In medicina veterinara se utilizeaza pentru tratarea emfizemului pulmonar. absortia facandu-se mai ales pe portiunile umede ca si cele de la cutele epidermei. diaree. Efectul arsenului asupra oamenilor. ulcerarea pielii. S-a observat adesea ca dupa tratament cu arsen trivalent apare cancer. Apar dermatite. voma.000µg/m3 este foarte riscanta. In mod asemanator anhidridei arsenoase se comporta trisulfura de diarsen. Arsenul metalic este putin toxic. voma. animalelor si plantelor. anemiei si pentru tratarea neoplasmului pielii. piele umeda. iregularitate a batailor inimii. Triclorura de arsen este extrem de toxica. diaree sau constipatie. pigmentarea pielii. Este utilizat la distrugerea buruienilor. durere in stomac si intestine. a debilitatii si a bolilor de piele neparazitare. greata. moarte posibila in cateva zile. arsuri in gat. a terenurilor de tenis etc. insectelor si la conservarea pielii. Animalele acvatice manifesta o rezistenta deosebita fata de arsen. Arsenul din praful din aer cauzeaza iritarea pielii si a membranelor mucoase. O expunere timp de o ora la o doza de 210. Intoxicarea cronica consta in exfoliere. Cei mai multi arsenati sunt toxici insectelor si au efect slab asupra plantelor. In medicina se foloseste in tratarea dermatitelor. vomitari ocazionale. par. dupa folosirea arsenului in scopuri medicale. pigmentarea cenusei a pielii. Arsenul pentavalent nu este toxic. pentaselenura de diarsen. dificultate de inghitire. a tusei cronice. urmeaza apoi arsenatii alcalini urmati de arsenul coloidal. dermatite. Formeaza prin hidroliza acid clorhidric. 19 . motiv pentru care unii compusi cu arsen se folosesc la controlul unor plante acvatice. Aceasta este mai toxica decat oxidul de carbon de 10-20 ori. efectul primar fiind distrugerea celulelor rosii din sange. in anumite limite apar keratoze pe palma mainilor si pe talpa piciorelor. bronsite usoare. Simptomele acute ale otravirii cu arsen sunt : inflamarea stomacului si intestinelor. epitelii. in special arsenatul de plumb si cel de calciu au fost folositi ca insecticide. herpes. insa in organism se transforma usor in compusi trivalenti care sunt toxici. Ele se gaseste in cantitati mici in sange. anemiei. pentaflorura de arsen. iritatii nazale. Timpul de injumatatire biologica pentru excretia arsenului este de 30-60 ore. tuse. Trifluorura de arsen este de asemenea foarte toxica. inflamarea mucoaselor nasului si ale gingiilor. oase si par. degenerarea ficatului si rinichilor. febra. Desi pare a exista o toleranta a organismului la arsen. crampe violente. Arsina este cel mai toxic compus al arsenului.

Alcoolul etilic inhiba absortia vaporilor de mercur prin inhalare. descurajare. Compusii organici se concentreaza in cantitate mai mare in creier si in ficat decat cei anorganici. Vaporii de mercur si compusii mercurului sunt excretati prin urina. transpiratie. saliva si lapte. Cea mai mare parte din vaporii de mercur inhalati sunt absorbiti in alveolele plamanului. Inhalarea mercurului in doze de 1200-8500µg/m3 produce intoxicatii acute care afecteaza mai intai sistemul digestiv si rinichii.Se poate trage concluzia ca diferiti compusi ai arsenului sunt daunatori plantelor daca nu sunt controlati.003mg/m3. dureri de cap. Camerele in care se 20 . Dupa cateva zile. tesuturi. mercurul elementar si sarurile mercuroase se oxideaza repede la saruri mercurice. Mercurul Impactul asupra mediului. Prin inhalarea mercurului sau a unor compusi ai sai are loc o intoxicare sau otravire datorita unei absortii a unor cantitati mari pe caile respiratorii. Prin trecerea vaporilor de mercur prin peretii alveolari si capilari. In continuare se pierd dintii si apare ulcer la buze si obraz. Ca masuri de prevenire in primul rand se recomanda limitatea posibilitatii de evaporare a mecurului. Unele persoane manifesta neliniste nervoasa. fecale si in cantitate mai mica prin bila. greutate in respiratie si tuse. Expuneri la doze sevre produc tensiune si greutate in piept. greata. dureri de cap si albuminurie. dureri abdominale. linii negre de sulfura de mercur la gingiile inflamate. Compusii organici cu mercur nu sunt transformati usor in compusi anorganici in sange. ficatul. se dezvolta stomatite si gastreite si se formeaza. La intoxicari cu mari cantitati de anhidrida arsenoasa se recomanda injectii intra venoase cu triosulfat de sodiu. Anumiti compusi organici raman in cantitate mai mare in sange si se leaga de tesuturi mai usor decat cei anorganici.16. voma. creierul. Mercurul metalic este oxidat la ionul mercuric care reactioneaza cu grupele tiolice ale proteinelor. inabilitate de a scrie sau vorbi. Vaporii de mercur sau compusi ai sai inhalati. ticuri faciale. pierderea poftei de mancare. depresiune. lipide si proteine. delir si halucinatii. Factorii principali care determina efectele mercurului in intoxicare oamenilor sunt : marimea si viteza absortiei. deteriorarea auzului. Mercurul elementar este solubil in lipide si difuzeaza usor prin continutul lipidic al membranelor celulare (peretii alveolari) fiind tranportat de lipidele sangelui la tesuturile sensibile. diaree. Simptomele uzuale la intoxicarile cronice sunt erethismul. glandele salivare se unfla. Organele care ecumuleaza mercurul in cantitatea cea mai mare sunt : rinichii. In stadiul final apar hemoliza. splina si traseul respirator. a miscarilor. Trebuie evitata scaparea lui pe podele. apoi moartea.2. gingivitele si trmurul muscular. de exemplu creierul. prin pastrarea in vase inchise. Acesta formeaza compusi solubili in sange. 2. in rinichi si in ficat. si susceptibilitatea individuala. Erthismul se concretizeaza prin : timiditate. Intoxicatiile acute se manifesta prin gust metalic. Concentratia maxima admisa in STAS 12574-87 pentru media zilnica este de 0. Compusii organici sunt absorbiti in cantitate mai mica ecat cei anorganici. proprietatile fozico-chimice ale compusilor inhalati. sunt mai periculosi decat cei ingerati. lipsa somnului. tremuratul degetelor. insomnie.

vaporii de mercur metalic in doze mai mici de 10µg/m3 produc daune unor specii de trandafiri si altor plante.17. Plumbismul este caracterizat de crampe abdominale. porfirimirie. colici. Plantele au tendinta sa acumuleze cantitati mari de mercur in frunze si diferite alte parti. pierderea poftei de mancare. 2. Se stie ca plumbul se acumuleaza cu varsta in schelet. fosrma si densitatea particulelor.2. In atmosfera cu vapori de mercur se va folosi masca de salvare speciala. constipatie. anemie. Animalele prezinta aceleasi simptome ca si omul insa sunt mai susceptibile de intoxicare la doze mai mici de mercur. Camerele ce contin vapori de mercur se gazeaza cu hidrogen sulfurat si apoi se ventileaza. Mucitorii din topiterii de pumb se imbolnavesc de stomatite si gingivite. pe cand prin sistemul respirator este sub 20µg. Pumbul este absorbit prin aparatul gastrointestinal si respirator. aorta.lucreaza cu mercur sa aiba podea fara crapaturi si sa fie bine ventilate. apa sau din diverse procese industriale. Muncitorii trebuie sa-si schimbe hainele inainte si dupa lucru. gastro intestinal este de cca. La otravire cu sublimat (HgCl2) se administreaza mult lapte sau solutie de albus de ou de gaina. plamani.oboseala. Suprafetele contaminate cu mercur se trateaza cu sulf pulbere sau cu praf de zinc si apoi se curata. Susceptibilitatea plantelor variaza dupa specii si varietate. urina si sudoare. rinichi. boli ale gurii. ficat. Plumbul inhalat sau aborbit nu se retine in intrgeme in corp. Functionarea rinichilor este perturbata de intoxicatiile cu plumb. Cea mai importanta actiune a pumbului consta in perturbarea asezarii fierului in scheletul porfirinic care are ca urmare o anemie pronuntata. Eliminarea plumbului are loc prin intestine. pancreas. Cantitatea medie de plumb absorbita de cetatenii oraselor.anemie. Gura si dintii se spala de doua ori pe zi cu apa oxigenata sau clorat de poatasiu. marirea continutului de plumb in sange. Simptomele esentiale de intoxicare cu plumb sunt : fata de plumb. cresterea continutului de plumb in fecale si urina. 21 . Excesul de porfirine care se formeaza se elimina prin urina sub forma de coproporfirna. Persoanele care lucreaza in mediul respectiv vor face control medical la fiecare 6 luni. Plumbul produce perturbatii in sistemul de formare a sangelui prin alterarea sintezei hemoglobinei si a timpui de supravietuire a globulelor rosii din sange. dureri de cap. Studiile au aratat ca numai 10% din plumbul ingerat este retinut pe traseul gastrointestinal si intre 25-50% din plumbul inhalat este retinut si absobit de sistemul respirator. dupa dimensiuni. Intoxicarea cu plumbul sau compusi ai sai provine din alimente. Picaturile de mercur greu de cules din cauza mobilitatii lor se solidifica cu zapada carbonica si apoi se colecteaza mai usor. Plumbul Impactul asupra mediului. Este interzisa activitatea in aceste medii poluate a unor mersoane care sufera de plamani. paralizia nervilor motori. aer. Alimentele si bauturile contin cantitati variabile de plumb din care un individ consuma in medie 120-350µg zilnic. nefrite. 30µg zilnic. encefalopatie. In ceea ce priveste plantele.

oxidul de beriliu. praf din difluorura de beriliu si alti compusi. colaps.2. diaree. sulfat. in imprejurarile industriale. Indispozitiile incep cu tuse usacata si continua. Au fost semnalate in decursul timpului cazuri de intoxicari cronice. afecteaza mecanismul de transport al oxigenului nu se limiteaza la efecte locale in plaman. Saturnismul provoaca avorturi. CMA dupa STAS 12574-87 este de 0. Sunt date referitoare la toxicitatea sulfatului de cadmiu. slabire. durata si timpul de expunere. ceata. faringite. Cazuri acute de pneumonie se spitalizeaza si se trateaza cu oxigen. hemoragie. moderate si severe sau chiar fatale cand este atacat de sistemul respirator. Saturnismul consta in accentuarea acestor simptome. a oxidului de cadmiu. lipsa de sensibilitate a mainilor si picioarelor. cat si fata de animale. Intoxicatiile pot fi blande. difluorura. Beriliul Impactul asupra mediului. Sarurile solubile ataca nasul. Are loc iritarea pielii (dermatite de contact) cu difluorura. Se observa schimbari in plaman unde apar la raze X noduli discreti. convulsie. antihistamine. diclorurii de cadmiu. predispozitie la tuberculoza.0007mg/m3. durere in stomac. diclorura si hidrgodrgenul. oboseala si pierderea in greutate. cu greutate sub stern. antibiotice si cortizon. Dermatoze alergice au fost produse de fum. Mucoasele tesuturilor sunt inflamate.18. Ele produc edem. In continuare pot apare ulcer chimic si granulom ulceros. tesut subcutanat si plaman. Leziuni histopatologice cauzate de bolile cronice de beriliu apar in piele. azotat si hidrogen de beriliu. ca bronhodilator. Deoarece beriliul ramana mult timp in corp el poate induce cancer. Cadminul Impactul asupra mediului. Exista dovezi care arata ca beriliul are actiune toxica atat fata de plante. mortalitate infantila degenerescenta.2. traheea si bronhiile. tracheo-bronsite la reactii pulmonare si sevre in functie de gradul. colici. ameteala. Expunerea.Presaturnismul apare cu simptomele clasice de precipitare a plumbului din sange in jurul gingiilor. Berilozele si granulomatoza beriliului sunt boli care apar in toate organele corpului. guta. Fenomenele care apar sunt de la guturai. Pentru intoxicarea cu cadmiu sunt 22 . 2.19. astenie etc. Simptomele de intoxicare sunt : greata. diclorura. apoi al traheei si in sfarsit al plamanului. Cea mai mare periculozitate a beriliului o prezinta inhalarea sa. dintilor cu hidrogenul sulfurat care se gaseste in saliva. celulele pestrite in sange (plumbul determina descompunerea celulelor rosii in sange). Lezarea pielii si a mucoaselor poate avea loc la manipularea sarurilor solubile ale beriliului. 2. vomari puternice. sulfatul de beriliu. dureri in abdomen. anemie. vomitari. ingerate pe cale bucala. La expuneri mici are loc atcaul nasului si gatului. in special in topitoriile da cadmiu si in topitoriile de zinc intrucat cadmiul insoteste zincul. Beriliul afecteaza sistemul enzimatic. sau a comusilor sai.hipertensiune. Sarurile solubile pot ataca pielea. scurtarea mainilor sau degetelor. Pneumonii chimice acute produc toti compusii beriliului : beriliul metalic. la doze mari de saruri solubile este fatala.ulceratie.

10g. S-au observat cazuri acute de intoxicare cu cadmiu sau oxid de cadmiu. scaderea sensibilitatii simturilor si albuminurie. ameteala.2. efectul nociv al poluantilor din interiorul cladirilor depinde in mare masura de natura si concentratia poluantilor si de eficienta sistemelor de ventilatie. etc. orbire. Compusii organici ai cuprului. le face mai putin toxice. impiedica cresterea. Lipsa de cupru produce lipsa de pofta de macare. Se pare ca. gastroenterite acute si colici. Doza letala pentru un om este cca. din care acesta nu se poate precipita cu albus de ou sunt destul de toxici. nasului si gatului. Ele produc gastroenterite cu voma. spasm cardiac. a parului si a dintilor. pacientul se poate recupera. Inelul de cadmiu de pe dinti este primul simptom al intoxicarilor cronice. 2. locuintelor etc. greturi.2. Cuprul este un element care in urme este necesar vietatii. oboseala. Concentratia maxima admisa in STAS12574-87 privind continutul de cadmiu ca medie zilnica este 0. S-au inregistrat. Efectelepe termen lung ale acestor boli conduc la dereglarea intregului sistem nervos si chiar la cancer. unele accidente. extenuare.20.sindrom al bolii constructiilor care se manifesta prin iritatii ale ochilor. Cantitati mici de cupru favorizeaza formarea compusului fierului cu hemeglobina. slabire. Poluarea aerului din interiorul constructiilor. Extern este caustifiant. Transformarea sarurilorde cupru in compusi insolubili in stomac cu albus de ou si extern cu hidrogen sulfurat. Moartea poate sa survina ca urmare a atacului vaselor si slabirii inimii.21. Acetatul bazic de cupru este mai putin toxic. letargii. tulburarea partilor cornoase ale pielii. cianoza si moarte. Din rani poate fi resorbit si poate deveni mortal. dureri de cap.00002mg/m3. 1% se ia ca vomitiv la intoxicarile cu fosfor sau se spala cu acesta ranile cu fosfor. din aerul poluat cu cadmiu in jurul unor intreprinderi. O solutie de sulfat de cupru de cca. Dupa inhalare se observa iritatie. cuprul metalic nu manifesta actiuni directe asupra stomacului. Intoxicarile cu alimente ce contin saruri de cupru sunt rare deoarece atunci cand acestea contin doze letale au un gust metalic insuportabil. provoaca anemie si sterilitate. Atingerea ochilor cu saruri de cupru produce atacul mucozitatilor pielii. Doza terapeutica drept vomitiv este de 250mg. Sisteme de ventilatie. 2. pot conduce la asa numitul . in cateva ore. Daca sulfatul de cupru se elimina prin voma. al pulsului. greata. pierderea totala sau partiala a memoriei. Praful de cupru sau praful de bronz provoaca o inverzire a pielii. In continuare prezentam impactul deosebit al unor poluanti interiori : 23 . totusi..caracteristice urmatoarelesimptome : guturai. inel de cadmiu (culoare galbena sub forma unui inel la baza dintilor). Acestea continua cu cresterea ritmului respiratiei. Impactul asupra mediului. Cuprul Sarurile de cupru sunt nocive pentru stomac. impropriu proiectate si explorate.

Radonul. atat de fregvent la fumatori. . se estimeaza ca numarul decedatilor de cancer pulmonar printr nefumatori. Instalatiile de incalzire. dereglari respiratorii etc. in cele din urma sunt inhalate si acumulate de om dend nastere la numeroase maladii. Fumand o singura tigara. Nicotina este un toxic puternic. metale grele. ventilatiile. daca este inhalat. nasului. din care aproximativ 90% se absoarbe in sange.fumatorii pasivi . Azbestul. de asemenea. Dupa un timp de exploatare. siliti sa inhaleze fum de tutun in spatii inchise ori neaerisite. acestea provoaca iritatii ale ochilor. tigle pentru acoperisuri. provocand tulburati cardiace. particulele emit radiatii ionizante care pot prejudicia reteaua sensibila a plamanilor si pot conduce. inclusiv unii compusi de spalare sunt de asemenea. Azbestul a fost folosit in trecut intr-o mare varietate de materiale de constructii. infectii bacteriale si virale . variaza intre 500-5000 persoane/an. alcaloizii nicotinici trec in fum in proportie de 30-40% fata de cantitatea lor totala. Fibrele si particulele fine de azbest sunt responsabile de cancerul plamanilor si alte diferite boli respiratorii. fumatul presupune eliberarea unei mari cantitati de monoxid de carbon. stau la baza dezvoltarii si proliferarii poluantilor biologici. care sunt siliti sa inhaleze aerul astfel poluat. cand aceste echipamente nu sunt bine intretinute. rezultate din arderea tutunului sunt numeroase. Daca fumatorul .. sunt expusi la aceleasi riscuri de imbolnavire ca si fumatorii. in final. Riscul de cancer este mult amplificat la fumatori in comparatie cu nefumatorii. care au o actiune cancerigene. incluzand diferite tipuri de izolatii. particule in suspensie sau sedimentabile. Folosirea in interiorul cladirilor a pesticidelor de toate tipurile prezinta riscuri importante pentru sanatate. protectii cantra focului. umidificare. duce in final la infarctul miocardiac si cancer pulmonar. vopselele si lacurile. poluanti periculosi. Fiind volatili. Formaldehidele si alti compusi organici volatili. cat si pentru . prin : reactii alergice la polen. hipertensiune. compusi organici volatili si produsi ai arderilor incomplete (de exemplu hidrocarburi aromatice polinucleare). in locuinte sau birou.. Cei mai periculosi factori de risc asociati fumatului sunt radicalii liberi si compusii aromatici policiclici (de pilda benzipirenul). Fumul de tutun.. de exemplu de cadmiu. comuni in orice locuinta. In S. Substantele poluante. Poluanti biologici. la cancerul pulmonar. implica un risc major. o adevarata otrava pentru sange si esuturi. datorita mediului nociv produs de fumatori. Fumul de tigara mai contine nicotina. Formaldehidele pot cauza numeroase maladii cancerigene umane. omul introduce in plamani cam 3-4mg nicotina. 24 . aer conditionat etc. Alti compusi organici volatili. atlelosescleroza etc. ele fiind estimate la peste 2000. Nefumatorii. reactii la toxinele chimice produse de ciuperci etc. provenit din fumul de tigara si percloretilene emise la spalarea in uscat a imbracamintii. Pe langa acestea. despre care s-a vorbit anterior. includ benzenul. Suprapunerea acestor noxe. atat pentru cel ce fumeaza. materialul imbatraneste si incepe sa se formeze adevarati nori de praf si fibre fine de azbest care. riscul este si mai mare prin introducerea fumului pana in intimitatea alveolelor. ciuperci etc.A. nocive.trage in piept . capabil ca in doza de 40-60mg sa ucida omul. Pesticidele. Ele pot provoca prejudicii sanatatii umane.U. placi pentru pardoseli etc.

cat si a viezei) care amesteca bine aerul. a unor portiuni mici ale maselor de aer. Turbulenta este un factor care favorizeaza difuzia si viteza de formare a amestecurilor de poluanti-aer. Turbulenta aerului este un fenomen complex ce rezulta din diferentele de temperatura. Vantul este deci un factor pozitiv in lupta contra acumularii de agenti poluanti. Modul de dispersie al poluantilor aerului Din punct de vedere ecologic.3. cu atat volumul de aer in care se disperseaza agentul poluant este mai mare si concentratiile rezultate vor fi mai mici. acestia se acumuleaza in vecinatatea locului de eliminare si concentratia lor in crestere continuu. iar la turbulenta slaba. In cazul unei turbulente medii. 3. Turbulenta favorizeaza dispersarea transversala fata de directia vantului a agentilor poluanti. este accentuata de cresterea rugozitatii solului si de viteza vantului . pentru ca pe masura producerii de poluanti de catre diversele surse. 25 . Difuziunea poluantilor in atmosfera este direc proportionala cu viteza vantului . care determina o continua stare de agitatie interna. caracterizata prin stabilitatea verticala neutra. El se manifesta printr-o miscare orizontala a atmosferei care antreneaza poluantii in masele de aer purtate de vant. vantul uniform de si de viteza mica mentine concentratii ridicate de poluanti in stratul de aer in care au ajuns. tulburenta atmosferica poate fi : mecanica. ea fiind in functie de rugozotatea solului .2. 3. cu stabilitate verticala. Vantul este cel mai important factor care contribuie la dispersarea poluantilor in atmosfera. Din punct de vedere al modului cum se produce. Cu cat vantul are o viteza mai mare. vantul este slab si constant in directie si intensitate. legat de compozitia atmosferica daca ea ar suferi alterari pe termen scurt.Capitolul III.1. 3. ea se afla in legatura directa cu regimul vanturilor. O turbvulenta puternica se manifesta prin fluctuatii puternice ale vantului la sol (atat in privinta directiei. miscare si frecare dintre straturile in miscare. pericolul de poluare legat de atmosfera are doua aspecte : unul direct. Modul de dispersie al agentilor poluanti pe calea aerului depinde de factorii meteorologici si de modul de evacuare prin cosurile intreprinderilor. are ca masura principala frecarea maselor de aer de suprafata terestra. dar tot el este vinovat si pentru dispersarea nedorita a agentilor poluanti de pe sol . si altul legat de rolul de vehicul pe care il poate juca atmosfera in transportul rapid al multor factori nocivi (este un vector al agentilor poluanti). Calmul atmosferic este cea mai favorabila conditie meteorologica pentru poluarea aerului. fluctuatiile vantului sunt mai reduse.

vitezele de iesire a gazelor la cos sa fie mai mari de 20 m/s.001. Abia la aparitia precipitatiilor este favorizata dizolvarea si spalarea de impuritati din atmosfera si aducerea acestora pe sol. fiind datorata repartizarii neuniforme a temperaturii. turbulenta termica cu perioade tipice de fluctuatii ale vantului de ordinul minutelor predomina in zilele cu soare si vant slab. altitudine. Capitolul IV 26 . forma reliefului. condenseaza usor pe particulele suspendate in atmosfera. nici reci. astfel sa se evite turbulenta apreciabila la cos . 3. Ocupand straturile inferioare ale atmosferei.. astfel ca jetul de gaz sa scape de zona propie de tulburenta a cosului . Instabilitatea temperaturii favorizeaza disperia poluantilor.termica sau convectiva. se pot atinge concentratii la sol de ordinul 0. apar la o distanta egala cu aproximativ 5-10 inaltimi ale cosului . proportia crescuta de vapori de apa in atmosfera constituie un factor agravanat al poluarii. concentratiile la sol pot fi reduse prin ridicarea inaltimii cosului. care produce concentrarea impuritatilor.6. gazele care ies din cosuri cu diametre sub 2 m si inaltimi mai mici de 60m vor izbi pamantul si atunci concentratiile la sol pot sa devina excesive . devenind un factor activ in frmarea reactiilor chimice din atmosfera. Umiditatea crescuta duce la formarea de ceata. concentratia maxima la sol a gazelor emise in cosuri.. Cosurile industriale constituie una dinre sursele cele mai active de poluare a marilor zone industriale si a zonelor limitrofe acestora. ceata provoaca cresterea concentratiei poluantilor.. latitudine geografica. iar zapada de impuritati solide. Temperatura este influentata de anotimp. este generata de diferenta de temperatura care poate exista intre suprafete si curentul de aer aflat deasupra. precum si un mijloc de dispersie a poluantilor aerului. Ambele feluri de turbulente sunt prezentate concomitent in atmosfera.5. In general. Ea se opune difuziei poluantilor si respectiv miscsorarii concentratiei lor. cand gazele emise pe cos sunt supuse numai difuziei atmosferice si tulburenta cauzata de cladirile inconjuratoare nu este importanta. 3. 3.4. supuse difuziei atmosferice. Pentru proiectarea si amplasarea lor s-au stabilit cateva reguli : cosul trebuie sa fie de doua ori si jumatete mai inalt decat cladirile din jur sau decat formele de relief din apropiere. In zonele poluate ceata se formeaza frgvent pentru ca vaporii de apa. in proportii diferite. nici calde. impiedicand particulele sa se deplaseze. Cercetarile facute arata ca ploaia realizeaza spalarea atmosferei in principal de gaze.1% din concentratia gazului la iesirea din cos daca cosul este bine proiectat . in functie de conditiile meteorologice : turbulenta mecanica cu fluctuatii tipice ale vantului de ordinul secundelor predomina in noptile cu vant. Umiditatea aerului este unul din cele mai schimbatoare elemente meteorologice.

salcam. Pentru prevenirea si combaterea poluarii aerului se pot lua masuri medicale si masuri tehnico-organizatorice. astfel:norme medii pe o zi. asezarea industriilor poluante fata de zonele de locuit. cu atat concentratia adimisa este mai mica. 27 . agravarea unor boli sau producerea unor afectiuni. Masurile tehnico-organizatorice cad in sarcina organelor administrative sau de specialitate din diferite domenii care contribuie la poluarea aerului. tratarea prealabila a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentratiilor poluantilor produsi. care nu poate fi depasita in nici un moment. Normele medii pot fi si ele de mai multe feluri. Dintre acestea amintim: construirea de unitati industriale in afara zonelor de locuit. autocontrolul poluantilor eliminati in atmosfera la nivelul emisiilor chia de catre intreprinderile industriale insesi. astfel incat vantul dominant (cel mai frecvent din zona) sa bata de la locuinte spre industrie si nu invers. inlocuirea combustibilului inferior cu combustibil superior. deoarece este direct periculoasa pentru organismul uman si o norma medie. construirea de cosuri cat mai inalte si/sau ridicarea presiunii de eliminare si a temperaturii emisiilor pentru usurarea difuzarii in atmosfera a poluantilor.de influenta factorilor climatici. pentru incalzirea locuintelor si mai ales generalizarea sistemelor de incalzire prin termoficare. pe un an. Masurile medicale constau in primul rand in stabilirea de norme sanitare sau de concentratii maxime admise pentru diversi poluanti atmosferici. cum poate influenta sanatatea omului de la disconfort pana la tulburarea unor functii. de conditiile atmosferice etc. Obijnuit se stabilesc doua norme sau concentratii maxime admise pentru fiecare poluant atmosferic si anume: onorma maxima momentana. Cu cat tmpul de calcul este mai mare. dotarea zonelor libete dintre intrprinderile industriale poluante si locuinte cu spatii verzi alcatuite din arbori rezistenti la actiunea poluantilor (stejar. adica zonele in care concentratiile maxime adimise sunt depasite si riscul de imbolnavire a populatiei este prezent. plop). pe o luna. mai putin poluant. In al doilea rand.1 Purificarea emisiilor gazoase In capitolele anterioare s-a vazut ce efecte negative poate avea asupra mediului inconjurator poluarea atmosferei. pe saptamana. care are la baza variatiile concentratiilor in timp ale diversilor ploluanti.Metode de diminuare a poluantilor aerului 4. determinate de emisiile variabile. Concentratia maxima admisibila inseamna cea mai mare concentratie a unui poluant care poate fi acceptata. interzicerea circulatiei autovehiculelor cu defecte de ardere care elimina cantitati marei de poluanti atmosferici in localitati. in functie de timpul pentru care se calculeaza. masurile sanitare constau in cercetarea influentei poluarii aerului asupra sanatatii populatiei din zonele de risc. inzestrarea intreprinderilor industriale cu instalarii de retinere sau neutralizare a poluantilor atmosferici.

Aparatele care necesita un tratament prealabil al agentului nociv inainte de epurare pot fi cu ceata sau acustice. iar in medii umede pot fi spalatoare. Dintre aceste aparate: camera de depunere care se foloseste numai pentru captarea prafului. separatoare dinamice. pricipiul de impact. Din punct de vedere al mediului in care lucreaza pot fi: Inestalatii si aparate care lucreza in medii umede. Deocamdata. practic. camera de depunre cu placi sau deflector introduse orizontal sau inclinat pe care se depun particulele. Metode si mijloace de purificare a atmosferei La enumerarea surselor de poluare s-a aratat cat de complicata este stabilirea componentei unui poluant pentru a putea fi incadrat intr-o categorie precisa. Dupa modul de actionare pot fi aparate care folosesc: principiul detentei. prin separare.2. Instalatii si aparate care folosesc principiile de impact. pricipii electrostatice pentru medii uscate. soc si inertie. Metode chimice: prin spalare. medii filtrante. filtre umede. soc si inertie In astfel de aparate si in special impactorul in cascada. Instalatii sau aparate care utilizeaza ambele principii in acelasi timp. prin absortie si prin adsortie. epuratoare cu spuma. camera cu sicane etc. deoarece. adica pentru mai multi poluanti deodata. aerosolul curge intr-o ordine sigura a unor ajutaje astfel incat fiecare dintre ele prezinta o viteza mai mare decat cel 28 . Dintre modelele si instalatiile cele mai reprezentative ale metodelor fizice si chimice se prezinta cateva in continuare. Instalatiile si aparatele de epurare se pot grupa astfel: Instalatii sau aprate de purificare directa a poluantilor.4. Inestalatii si aparate care lucreza in medii uscate.nici o sursa nu elimina un singur poluant. ceea ce se poate afirma cu siguranta este ca pentru epurare pot exista doua categorii de metode: fizice si chimice. umede si combinate. Aparate care folosesc pricipiul detentei La acest tip de aparat purificarea are la baza forta gravitatiei si pentru ca sa fie cat mai eficienta este necesar ca viteza amestecului gazos supus purificarii sa fie mica in interiorul instalatiei. principiul centrifugal. iau uniformizarea acestora s-a vazut ca este imposibila. Instalatii sau aprate de purificare care necesita un tratament al agentilor nocivi inainte de epurare. categorisirea unor metode de epurare dupa natura poluantilor este destul de grea. La fel de important de precizat este faptul ca pana acum inca nu s-a ajuns a se concepe aparate de epurare (purificare) complexa. prin reducere.. ci o combinatie a acestora intr-un grad mai mare sau mai mic de pondere a unora asupra celorlalti. care dupa modul de actionare pot fi la randul lor impartita in diferite subgrupe: Metede fizice: uscate. Datorita acestor fapte.

In acest caz. polietilenice etc. Restul de 3 5% din gaz ce antreneaza cea mai mare cantitate de praf trece printr-un canal cu un diametru mic.10) si cad la baza de unde se elimina. Daca se monteza mai multe cicloane in baterie se obtine un multiciclon care asigura un grad de purificare marit. Filtrele electrice umede se folosesc la separarea prafului din mediile umede. sticla si diferite sintetice (poliamidice. Dintre materialele folosite la fabricarea filtrelor amintim: bumbacul. iar oeratia corespunzatoare se numeste filtrare.). Acestea sunt asezate unul langa altul la intervale mici. umiditate si coroziune se utilizeaza instalatii si aparate speciale numite filtre. Mai des folosite sunt filtrele fibroase.12). poliesterice. poliacrilontrilice. in care se depune praful. care se sprijina pe marginea carcasei. Instalatii si aparate care folosesc principiu separarii electro statice Separarea electro statica consta in incarcatea particulelor solide si a picaturilor fine de lichide de catre ionii de gaz produsi prin descarcari electrice in gazul din jurul unui electrod de inalta tensiune si apoi deplasarea particulelor si picaturilor catre un electrod colector legat la pamant. orientat spre un acumulator de praf (ciclon). prin care se elimina 95-97% din gazul care trebie purificat. 5. In felul acesta. Aceasta metoda se utilizeaza cand exista un volum mare de gaze de purificat formate din particule fine sau ceata si nu exista riscul de explozie. mentinand intre ele spatii inelare. azbestul. care este construit dintr-un numar mare inele conice care isi misoreaza treptat diametrul in directia de miscare a gazului supus purificarii. Aparate care folosesc mijoace filtrante Pentru retinerea din gaze a particuleleor extrem de mici in conditii medii de temperatura. 5. Dupa mediul in care lucreza pot sa fie filtre electrice uscate sau umede. electrozii de depunere sunt confectionati din tuburi de plumb de forma cilindrica sau hexagonala. in prezenta unei perdele de apa. In afara de aparatele pentru medii uscate sau umede mai sunt aparate si instalatii de purificare speciale: Aparate dinamice speciale pentru debite mici si mijlocii. De exemplu: rotociclonul care indeplineste in acelasi timp si rolul de ventilator si cel de desprafuitor. filtrul cu saci. Particulele de praf antrenate de forta centrifuga se lovesc de corpul ciclonului (fig. matasea.inul. iar cele mai usoare de ultimele. 29 . Un astfel de aparat este pulvocaptorul. Aparate care folosesc principiul de separare prin centrifugare -cicloanele sunt aparate in care particulele sunt eliminate pe baza fortei centrifuge dintr-un gaz care se roteste. iar dupa forma electozilor pot fi uscate tubulare sau uscate cu placi (fig. lana. sudati pe o placa tubulara plumbuita.precedent. particulele mai grele vor fi retinute de primele trepte.

cand se urmareste o epurare foarte avansata se recurge la sisteme de purificare in mai multe trepte. securitate absoluta. care se bazeaza pe efectul aglomerarii aerosolilor sub actiunea undelor sonore de frecventa inalta. Cu rezultate bune sau folosit si la epurarea gazului de furnal. eficacitate mare. Efectul de aglomerare este datorat ciocnirii particulelor care capata o miscare vibratorie indusa de mediul fluid in vibratie. realizabila in turnuri de pulverizare si in final cu o epurare fina. pe cand cele din a doua categorie au o parte din componente mobile. cat si o siguranta ca in cazul defectarii unuia din aparate. Sirenele. celelalte care concura la combinatia respectiva vor functiona in continuare. care sunt aparate generatare de unde sonore si pot fi statice si dinamice. filtre cu saci).3. Operatia de epurare sau purificare a emisiilor gazoase are in primul rand scopul asigurarii sanatatii oamenilor si in al doilea rand doar recuperari economice. timpul de expunere in campul sonic al aerosolului alcatuit din particule uniforme si de concentratie uniforma.A in 1948 la recuperarea negrului de fum provenit de la un cuptor alimentat cu gaz natural. continuand apoi cu o epurare intermediara (senifina). intensitatea sonora. deoarece in acest caz cheltuielile facute cu instalatia respectiva vor fi inutile.Aparate de epurare prin aglomerare sonica. Diferenta dintere cele doua tipuri este ca primele nu contin nici o piesa in miscare. se recomanda sa se mearga pe un sistem combinat. debitul de fluid purtator (aer sau gaze diverse). prin mijloace mecanice (camere de depunere.U. neglijandu-se aspectul principal al aepurarii. pornind de la sistemele de epurare grosiera. cand se porneste la conceperea unei instalatii de epurare. reparatii si intretinere. siguranta de exploatare etc. De regula. Alegerea epuratorului se face tinand cont de un complex de factori ca: dimensiunile si conceptia aerosolilor. cicloane. in industria de acid sulfuric. 30 . ele nerezolvand obiectivul primordial. Datorita acestui fapt se impune ca dimensionarea aparatelor si instalatiilor de epurare sa nu se alunece pe panta economicitatii. volumul cheltuielilor de investitii. investitii acceptabile. Sistemele de epurare sonore au ca avantaje: functionarea la temperaturi inalte. 4. a unor gaze provenite de la unele cuptoare metalurgice etc. temperatura. gradul de epurare. avand in acest mod asigurata atat o epurare cat mai aproape de cea ideala. de obicei cu ajutorul filtrelor electrice. Primele aplicatii industriale ale epuratoarelor sonice au fost realizate in S. Aglomerarea sonica e influentata de urmatorii factori: frecvent. concentratia aerosolilor. Alegerea unui aparat sau unei instalatii de epurare Se considera ca alegerea unui singur sistem de epurare este insuficienta si deci.

referat. Eva Trimbitosu Fizica 2.referat. www. factorilor acestora si modul de dispersie in aer a acestor poluanti precum si impactul pe care-l au asupra mediului. Bibliografie: 1. Sanda Fatu Introducere pentru pregatirea proiectelor clasele XI-a si XII-a. Rodica Ciarnace Ecologie si protectia mediului Editura Economica 4. unde in primul capitol avem o caracterizare generala a aerului. Concluzii Tema acestui proiesct se numeste Efectele poluarii aerului asupra mediului . www. Ultimul capitol contine concluziile obtinute in urma efectuarii acestei teme de proiect. Capitolul doi descrie in amanunt influenta poluantilor. precum si principalii poluanti ai aerului si sursele de poluare a acestora. www.ro 31 . Editura Plas 3.ro 5. ceea ce duce la efecte magice la nivel global.ro 6.Capitolul V. Penultimul capitol contine cateva metode de diminuare a poluantilor aerului precum si aparatele folosite in acest scop.e-scoala.clopotel. a invelisului Pamantului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful