Efectele poluarii aerului asupra mediului

1

Cuprins Introducere Capitolul I 1.1. Invelisul gazos al Pamantului 1.2. Poluantii aerului 1.3. Surse de poluare a aerului 1.1.1. Surse naturale 1.1.2. Surse artificiale Capitolul II 2.1. Factorii agentilor poluanti 2.2. Impactul agentilor poluanti asupra mediului 2.2.1. Ozonul 2.2.2. Compusii organici volatili ( COV ) 2.2.3. Oxizii de carbon 2.2.4. Oxizii de azot 2.2.5. Oxizii de sulf 2.2.6. Hidrogenul sulfurat 2.2.7. Acidul clorhidric 2.2.8. Florul si compusii sai 2.2.9. Clorul 2.2.10.Amoniacul 2.2.11.Substantele radioactive 2.2.12. Pulberi sedimentabile si in suspensie .. 2.2.13.Substante toxice si aeropurtate 2.2.14.Fosforul si compusii lui 2.2.15.Arsenul 2.2.16.Mercurul 2.2.17.Plumbul 2.2.18.Beriliul 2.2.19.Cadmiul 2.2.20.Cuprul 2.2.21.Poluarea aerului din intriorul counstructiilor, locuintelor, etc Capitolul III 3.1. Vantul 3.2. Calmul atmosferic 3.3. Turbulenta aerului 3.4. Umiditatea aerului 3.5. Temperatura 3.6. Cosurile industriale Capitolul IV 4.1. Purificarea emisiilor gazoase 4.2. Metode si mijloace de purificare a atmosferei 4.3. Alegerea unui aparat sau a unei instalatii de epurare Capitolul V Concluzii
2

..2 ...3 .3 ..4 5 ..5 5 6 .6 ..6 6 7 ..8 .8 10 12 13 .14 15 ..16 16 .17 .18 .18 .19 .21 22 ..23 24 24 .25 25 27 .. .27 27 ..28 28 .28 ..29 ..29 ..30 ..33 34 ..34

Introducere
Atmosfera sete unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorita capacitatii sale limitate de a absorbi si a neutraliza substantele eliberate continuu de activitatile umane. Cresterea productiei de energie, industria chimica, metalurgica, de ciment, circulatia rutiera si aeriana, arderea gunoaielor, sunt tot atatea cauze care fac ca in ultimul timp sa devina tot mai acuta poluarea atmosferei. Aceasta poate sa apara fie datorita cresterii concentratiei in aer a unor constituenti normali ai atmosferei (dioxid de carbon,, oxizi de azot, ozon etc.), fie datorita patrunderii in atmosfera a unor compusi straini acestui mediu( elemente radioactive, substante organice de sinteza etc.). Poluarea atmosferei afecteaza calitatea vietii la scara planetara si, in general, ea reprezinta consecinta unor activitati umane find un fenomen actual al vietii urbane. Majoritatea poluantilor atmosferici pornesc de la arderi generatoare de energie. Motoarele cu explozie interna utilizate in transporturi, arderi de combustibili gazosi, lichizi sau solizi( carbuni, lemne) in unitati industriale, pentru incalzirea locuintelor etc., provoaca emisii de substante si particule care se degaje in atmosfera putand atinge concentratii nocive. Poluarea atmosferei are urmari neplacute, adfesea grave, asupra omului si mediului sau inconjurator, sub diferite forme : impiedica cresterea plantelor, diminueaza valoare produselor, agrcole, reduce vizibilitatea si adauga mirosuri neplacute mediului ambiant si cel mai important, afecteaza sanatatea omului. Prevenirea si combaterea poluareii atmosferei este o sarcina primordiala a tuturor tarilor si guvernelor din lumea intreaga. Ini acest sens in februarie 2001 Parlamentul Romaniei a ratificat Protocolul de la Kyoto la Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ce face referire la respectarea angajamentelor de limitare cantitativa si reducere a emisiei de gaze cu efect de sera fata de nivelul anului 1999. Ca urmare a acestui fapt, Romaniei ii revine sarcina sa reduca cu 92%, fata de perioada de referinta, emisiile de gaze cu efect de sera. In indeplinirea acestui angajament si in scopu l promovarii unei dezvoltari durabile, vor trebui aplicate si elaborate politici si masuri astfel incat sa se reduca la minimum efectele adverse, inclusiv cele ale schimbarilor climatice si efectele asupra comertului international si impactul asupra factorilor sociali si de mediu. Calitatea vietii pe Pamant este dependenta de calitatea aerului. Ritmul de crestere economica, inmultirea autoturismelor de toate genurile, supra popularea marilor metropole, fumului si vaporii nocivi degajati de sutele de mii de cosuri de fabrici etc., impun masuri bine gandite si stiintific fundamentate pentru a stapanii fenomenele periculoase de poluare a aerului, pentru a dirija dezvoltare economico-tehnica in folosul omului si al umanitatii. Un aspect special al poluarii aerului si aducerea, prin acesta, a unor daune deosebite sanatatii si vietii omului si a altor vietuitoare, este rezultatul fumatului. Fumatul prezinta un pericol deosebit
3

pentru sanatatea si viata celui ce-l practica.000 km. atat pe plan tehnic. mai compact. lupta impotriva poluarii se duce cu toate mijloacele. largind foarte mult sfera materialelor poluante si a surselor de poluare. Considerem necesar sa precizam ca poluarea atmosferica face ravagii nu numai asupra omului. avand o grosime medie de aproximativ 3. materialui ethnic fiind supus si el acestui fenomen. Impotriva poluarii atmosferei se duce si o lupta preventiva. Principalele zone in care este subimpartita atmosfera sunt: 4 . animalelor. pentru impiedicarea prin mijloace tehnice moderne. din ce in ce mai miniaturizat. Este vorba mai ales. Invelisul gazos al Pamantului Aerul formeaza un invelis gazos care inconjoare Pamantul. ci si asupra cladirilor. a emisiei materiilor poluante. ci si reglementarea legala a acestor activitati. Fiind vorba de un ana din problemele actuale de importanta vitala. ceea ce impune luarea nu numai a unor masuri tehnice. 1. cat si pe plan politic si juritic. plantelor. Aerul. dar dincolo de acesta. Elementul vital vietii. numit atmosfera. a nefumatorilor. Despre poluare se poate vorbi inca de la descoperirea focului de catre om. el pericliteaza sanatatea celor din jur.1. de igiena si sanatate publica. pentru eliminarea sau reducerea surselor de poluare. Capitolul I. cu functiuni mai complexe si deci extrem de sensibile la poluarea aerului. care ii accentueaza uzura. dar revolutia stiintifico-tehnica a adus schimbari deosebite in poluarea atmosferei. de materialu electric si electronic.

troposfera stratosfera mezosfera termosfera exosfera 0 . raspanditi in atmosfera datorita calitatii de a difuza cu usurinta. in apa. iar cele mai usoare si mai mici pot persista timp indeungat si se numesc pulberi in suspensie. in apa marilor si oceanelor etc. Cele mai mari si mai grele se depun depede si se numesc pulberi sedimentabili. 35 80 km altitudine. atat la suprafata scoartei terestre cat si in toate spatiile aflate in legatura cu atmosfera: in crapaturile si porii solului. in pesteri. vapori de apa. Aerul este un amestec de gaze in compozitiia sa normala intrand: azot. Poluantii aerului Poluantii aerului sunt substante solide.2. Modificarile survenite in compozitia aerului in urma procesului de respiratie : Componentul insperat Azot Oxigen Bioxid de carbon Proportia in aer : expirat 78 -79% 16 17% 3 4% 78 -79% 20 21% 0. 1. fiind purtati uneori la mari distante de locul unde au fost produsi si eliminati in atmosfera . lichide sau gazoase. 11 35 km altitudine. naturale sau artificiale ce pot si aero purtate. Aerul este present pretutindeni. Aerul poate actiona insa si in sens patologic aspra omului atunci cand este poluat. bioxid de carbon. 5 . gaze sub forma de poluanti in stare gazoasa.000 km altitudine. Principala lor caracteristica consta in faptul ca in functie de marima sau greutate ele au o stabilitate diferita in aer. puberi. oxigen. alte gaze. ozon. Clasificarea poluantilor aerului se pot face dupa : a) starea de agregare suspensii (aerosoli) sunt particule solide sau lichide dispersate in atmosfera.11 km altitudine.04% Prin acest schimb de gaze aerulu intrtine viata asigurand arderile necesare desfasurarii tuturor proceselor fiziologice din organismul uman. 400 3. 80 400 km altitudine. bacterii etc.03 0.

sau catre indepartarea rezidurilor rezultate din activitatea sa. asfixiantii sunt monoxidul de carbon.. clor. anorganici : . medicamente.hidrocarburi policiclice aromatice. antropogene).pot fi in functie de structura chimica : oraganici : . pene. 1.efect secundar asupra mediului ambiant. 6 . canepa. Cd (produce cancer de prstata). De exemplu. poluanti secundari este corelat cu termenul de . toxici sistemici sunt metale grele si metaloide ca plumbul. vapori de acid florhidric si clorhidric. secundari acei poluanti care sunt produsi in mediu. din aceasta categorie facnd parte pulberile cu un grad scazut de solubilitate. Ni (produce cancer al cailor respiratorii). acidul cianhidric. substante radioactive (produc cancer tiroidian). ricin.b) provenienta primari acei poluanti care provin direct din surse de poluare identificate sau identificabile . pulberi cu bioxid de siliciu si beriliu. cancerigeni : . tutun. organica : vegetala (in. fluor. vietii si sanatatii umane. cianurile. c) actiunea lor specifica asupra organismului iritanti sunt cei mai raspanditi in mediu. colaranti sintetici (anilina). mercurul etc. alergizanti pot fi de natura : minerala ( cu continut mare de cuart). avand ca rezultat compusi cu grad inalt de toxicitate. As (prduce cancer hepatic). prin intereactiunea dintre doi sau mai multi poluanti primari sau prin reactia cu constituentii normali ai aerului . ammoniac. cacao. fulgi). cuart . soia) sau animala (puf.. oxizi de sulf si azot. surse arificiale (rezultate din activitati umane. Toti poluantii produsi de aceste surse se numesc . apa potabila etc. procesele de incinerare a rezidurilor pot deveni surse de poluare cu compusi extrem de toxici. hidrogenul sulfurat . poluanti primari . zincul. Uneori activitatile omului se indreapta catre imbunatatirea calitatii produselor (alimente.3 Surse de poluare a aerului Surse de poluare a aerului pot fi clasificate in doua grupe: surse naturale . substante organice clorurate (pesticide) .Cr (produce cancer nazal).).. cadmiul. fibrozonati sunt suspensii de ciment. substante oxidante. cafea. Termenul de . pulberi inerte.

stabilitate care este cu atat mai mica cu cat dimensiunea si masa sunt mai mari.1. Gazele au capacitate de difuzie mai mare in atmosfera. Factorii agentilor poluanti Poluantii emisi in atmosfera sunt supusi fenomenului de autopurificare. Capitolul II. a progresului societatii. cele de transformare chimica pot avea insa ca rezultat aparitia unor substante cu agresivitate si mai mare. surse de poluare mobile. Procesele de diluare si sedimentare determina totdeauna scaderea concentratiei. Au deci. compus mai putin agresiv si cu stabilitate mai mica in atmosfera.: clorul. 7 .) se acumuleaza la nivelui solului.1. incendiile din paduri etc. Aceste surse sunt o urmare a activitatii omului. in primul rand a procesului de industrializare si urbanizare. dintre sursele naturale de poluare putem mentiona eruptiile vulcanice. De asemenea. de exemplu reactia dintre clor si amoniac cu formarea clourii de amoniu. inmultirea acestora constituind cauze pentru care protectia aerului reprezinta o problema vitala a lumii contemporane. care este conditionat de proprietatile substantelor poluate si de conditiile mediului aerian in care patrund. Influenta poluantilor asupra mediului 2. emanatiile de gaze din sol. ridicate de vant pana la o anumita altitudine. In ceea ce priveste natura poluantilor. care cuprinde in esenta procesul de diluare. capacitate care este invers proportionala cu densitatea. in schimb sedimenteaza ma usor.3. sunt mult mai importante. poluarea produsa de procese naturale de descompunere in sol a sunbstantelor organice. implicit si poluarea aerului. Sursele de poluare artificiale ale aerului pot fi clasificate in : surse de poluare stationare . 1. Sursele naturale de poluare a aerului nu provoaca decat in mod exceptional poluari importante ale atmosferei. cele cu densitate mica ( de ex. vaporii de mercur etc.3. avand drept consecinte poluarea mediului. Cea mai comuna dintre poluarile naturale este poluarea cu pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului. de transformare chimica si de sedimentare. Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare care pot influenta si sanatatea populatiei. : oxidul de carbon) se ridica repede in straturile superioare ala atmosferei. Mult mai important este fenomenul de dilutie si sedimentare. Unele reactii chimice din atmosfera sunt benefice ducand la formarea unor substante mai putin agresive. suspensiile au stabilitate mai mica in atmosfera decat gazele si o capacitate de difuzie mai redusa. in raport cu gazele capacitatea mai redusa de a se dilua in aer.2. Sursele artificiale antropogene. Gazele cu densitate mare (de ex .1.

la fel ca si masurile pentru inscrierea emisiilor in normele standardizate. Teoretic. reducerea rezistentei la infectii.2. particule fine solide sau lichide. congestii nazale. proteinelor si peptidelor . in timpul orelor de varf. 8 . unde procesul este in general sezonier sau discontinuu. in principal in industria de sinteza a sunbstantelor chimice organice. oxidarea acizilor grasi polinesaturati la acizi grasi peroxidici. de exemplu: metanolul. Ozonul Impactul asupra mediului. Este mai dificil controlul surselor stationare mici de exemplu la statiile de benzina.2. ozonul isi exercita actiunea prin doua mecanisme : oxidarea grupurilor sulfhidril si aminoacizi ai enzimelor. In orasele mari cu circulatie intensa. STAS 12574-87 indica pentru ozon concentratii maxime admisibile (CMA) 0. in comparatie cu benzina. Celulele cu suprafata specifica mare sunt extrem de vulnerabile. degradarea prematura aplamanilor in special la copii si tineri.03 mg/m3 pentru media pe 24 de ore si 0. Membranele fiind compuse atat din proteine.. Smogul se mai defineste si ca o poluare atmosferica cu aerosoli. depasind chiar granitele unor state si uneori conducand la controverse intre acestea. al carui component principal este ozonul. Studiile epidemiologice au evidentiat efectele acute ca urmare a expunerii la concentratii rare de peste 0.1 mg/m3 pentru media de 0. sunt expuse actiunii ozonului. sub 100 microni.1. ar conduce substantial la formarea in cantitati mai mici a ozonului si a oxidului de carbon. etc. folosirea combustibililor alternativi in locul benzinei.5 ore.2 mg/m3. O deosebita atentie trebuie acordata controlului surselor de poluare care emit compusi oraganici volatili (COV) proveniti. etanolul. cat si din lipide.). Impactul agentilor poluanti asupra mediului 2. dispersate intr-un gaz. evolotuia si efectele ozonului sunt foarte bine sesizate. controlul este mai usor. Ozonul este un oxidant puternic care poate reactiona cu orice clasa de substante biologice. Se mentioneaza faptul ca ozonul si substantele de baza ale formarii acestuia sunt fregvent transportate de vant.. gazul natural compresat etc. Un control riguros al substantelor de baza ce formeaza ozonul contribuie la o buna protejare a mediului. reducerea functiilor plamanilor. Masuri de ameliorare a mediului. .2. In privinta emisiilor rezultate din sursele stationare. co-enzimelor. Smogul are aspectul unei cete dense. astm etc. de exemplu cele provenite din fabricile chimice. In general. iritarea ochilor. Odata cu formarea ozonului se produce pe cale fotochimica si asa numitul smog (smoke=fum si fog=ceata). manufacturile de vopsit etc. deoarece impreuna cu oxizii de azot acestia contribuie la formarea ozonului. rafinarii de petrol etc. Dintre prejudiciile produse de ozon trebuie mentionate : afectiunile asupra sistemului respirator (dificultati respiratorii.

este considerat ca fiind cel ma raspandit agent poluant. cu benzina fara plumb. De mentionat ca si in Romania s-au introdus de la inceputul anului 2000 asemenea norme (cunoscute sub numele Euro 2). dupa care se transforma in CO2. 230 milioane t/an cu o remanenta de 2-3 ani. gazele de esapament.2. Conform STAS 12574/87 . Oxizii de carbon Monoxidul de carbon. Cantitatea de CO2 este mai mare (24. Prezenta oxizilor de azot in atmosfera produce prejudicii asupra plantelor. 9 .4.000 ppm/vol) in cazul utilizarii drept carburant a benzinei decat in cazul utilizarii motorinei (1. impiedicand transportul de O2 de la plamani la celule. 2. Actiunea concentratiilor ridicate de dioxid de azot asupra plantelor s-ar putea datora si formarii de acid azotic. concentratiile maxime admise sunt. insipid. produs responsabil de intoxicatii grave si deces la om si alte vietuitoare.3.2. O importanta metoda de reducere a cantitatii de monoxid de carbon a constituit-o inlocuirea benzinei cu plumb. prin impunerea filtrului catalictic plasat in teava de espament a masinilor.2. Aer din zonele poluate conditii de calitate . Efectul nociv imediat se datoreaza faptului ca reactioneaza cu hemoglobina. procentul de oxid de carbon a scazut mult in orasele din tarile puternic dezvoltate economic. Compusi oraganici volatili (COV) Impactul aspupra mediului si masurile de ameliorare a mediului sunt asemanatoare celor enuntate la ozon deoarece COV si NOx contribuie in mod hotarator la formarea gazului nociv.0 mg/m3. Oxizii de azot Impactul asupra mediului.. Este insa dificil de determinat cu exacitate. incolor. De mentionat ca hemoglobina are afinitate pentru CO de 200 ori mai mare decat pentru O2. Este estimat la cca. de 2 mg/m3. care efecte sunt rezultatul direct al actiunii oxizilor de azot si care al actiunii poluantilor secundari produsi in ciclul fotolitic al oxizilor de azot. S-a dovedit ca unii dintre acesti poluanti secundari sunt foarte vatamatori pentru plante.000 ppm/vol).2.2. inodor. ceea ce explica pericolul intoxicatiilor cu CO2. iar pentru media de lunga durata. formand carboxihemoglobina. Principalele surse de CO sunt gazele de ardere incompleta de la roducerea energiei termice prin arderea combustibililor fosili. gazele de cocserie (50%) si convertizoanele de oxigen (75%) precum si gazele de cracare catalictica in faza de regenerare a catalizatorului. In ultimul deceniu. 2. Emisiile de CO2 in gazele de esapament in Romania sunt normata la 2-4% din volumul acestora. ozonul. putin mai usor decat aerul. pentru media de scurta durata (30 minute) 6.

Pericolul privind prezenta monoxidului de azot in atmosfera poluata consta in faptul ca se oxideaza la dioxid de azot care este mult mai toxic. Aceste cazuri de intoxicare pot rezulta in urma inhalarilor de oxizi de azot in concentratii ridicate.. se observa la unele plante o necroza care cuprinde aproximativ 5% din suprafata frunzei. Astfel intoxicare poate deveni fatala. pierderi in greutate. Persoanele care sufera ascest tip de otravire nu prezinta edem pulmonar si daca sunt scoase din mediu isi pot reveni complet. Pot apare mai multe tipuri clinice de otravire cu oxizi de azot. pierderea cunostintei. se produce cadera frunzelor. datorita unei proprietati a fibrei insasi. in numar redus si numai in legatura cu concentratii mai mari decat cele prezente in aerul ambiant. Cea mai mare sensibilitate la actiunea oxizilor de azot o prezinta colorantii utilizati pentru fibre tip acetat de celuloza. somnolenta. La alte cazuri apare voma. susceptibilitatea la infectii respiratorii etc. Informatiile referitoare la efectele toxice ale dioxidului de azot asupra omului se gasesc in literatura. care sufera asa-zisa intoxicatie de . La o xpunere de ora. marirea veziculelor pulmonare. 10 . la concentratii de 4-8 ppm. Sunt foarte rare speciile de animale care prezinta rezistenta la expuneri de dioxid de azot in concentratii de la 1 la 100 ppm. Alte efecte. Cercetarile asupra mortalitatii animalelor indica faptul ca dioxidul de azot este de patru ori mai toxic decat monoxidul de azot. Sub actiunea oxizilor de azot se produce o reducere a culorii colorantilor fixati pe fibrele textile si o tendinta de ingalbenire a anumitor aditivi ai textilelor. monoxidul de azot nu este iritat si nu este considerat un pericol pentru sanatate. Dioxidul de azot exercita un efect toxic foarte puternic. Exista numeroase imprejurari in care expunerile profesionale laactiunea monoxidului de azot pot afecta sanatatea oamenilor. de exemplu de 25 ppm. In atmosfera poluata. przinta simptome severe de asfixiere. Efectele toxice ala dioxidului de azot asupra animalelor se manifesta prin schimbari in functionarea plamanilor.soc . Concentratiile de dioxid de azot mai mari de 100 ppm sunt mortale pentru cele mai multe specii de animale si 90% din decese sunt cauzate de edem pulmonar.La o expunere de o ora la concentratii relativ ridicate de dioxid de azot. La unele cazuri apar o iritatie severa cum manifestari de arsuri si sufocari. Expunerile cronice intermitente la concentratii de ordinul 10-40 ppm dioxid de azot pot provoca in ultima instanta enfizem. In testele facute pe animale expuse la concentratii foarte mari de monoxid de azot s-au observat o paralizie a sistemului nervos central si convulsii. in experimentele efectuate la aceste concentratii moartea survine de la 10 minute pana la aproximativ 21 ore de expunre. Anumite fibre sintetice reactioneaza direct cu oxizii de azot producand o colorati galbena. In general. Informatiile respective provin mai ales din studiile de laborator facute asupra animalelor. schimbari celulare. convulsii si oprirea respiratiei. in functie de animal. slabiciune.12 ppm. tuse violenta insotita de expectoratie de culoare galbena. modificari hematologice si enzimale. Pragul pentru perceperea mirosului de dioxid de azot la om pare a fi de aproximativ 0. Al treilea tip. modificari in structura proteinelor.

084 ppm dioxid de azot produc efecte cosrosive asupra unor materiale.066-0. cu efecte generale asupra plantelor.25 mg/m3 zilnica si 0. contrastul si stralucirea obiectelor. Efectele dioxidului de sulf asupra omului se manifesta in primul rand printr-o iritatie a sistemului respirator. Mecanismulactiunii toxice a dioxidului de sulf asupra plantelor este inca putin cunoscut. Modul cel mai obijnuit de manifestare a poluarii urbane a aerului il constituie reducerea vizibilitatii. Se stie insa ca actiunea sa toxica este determinata de proprietatile sale oxido-reducatoare si de aciditatea sa. STAS 12574-87 intitulat Aer din zonele protejate conditii de calitate prevede pentru dioxidul de azot urmatoarele valori pentru CMA: 0. O serie de factori ca luminozitatea puternica. dar mai ales la lungimi de unde mici (violet. . Sensibilitatea variaza in functie de concentratie si de timpul de expunre. 11 . inunele cazuri iritatia apare la concentratii de 1-2 ppm si este insotita da spasm bronsic la concentratii de 5-10 ppm.absoarbe lumina in intreg spectrul vizibil. Prezenta suplimentara aparticulelor solide si aerosolilor combinata cu prezenta dioxiduil de azot reduce si mai mult vizibilitatea. albastu si verde). Plantele cu frunze suculente prezinta cea mai mare sensibilitate. Dioxidul de sulf provoaca leziuni localizate.06 mg/m3 media anuala. 0. in tipm ce plantele cu frunze aciculare prezinta cea mai mare rezistenta. Sinergismul cu alti poluanti atmosferici.2.75 mg/m3 media pe 30 de minute . Concentratiile de dioxid de sulf care produc efecte detectabile in organismele animale si umane sunt mult mai mari decat cele corespunzatoare pentru vegetatii. Oxizii de sulf Impactul asupra mediului. Leziunile provocate de dioxidul de sulf si tulburarile produse in asimilatia clorofiliala diminueaza fotosinteza. umiditatea si temperatura favorizeaza aparitia leziunilor chiar la concentratii mai mici de dioxid sulf. In atmosfera dioxidul de azot reduce stralucirea si contrastul dintre obiectele indepartate si produce impresia ca orizontul si obiectele sunt colorate galben-pal pana la rosu-brun. Aceasta este cauzata de dispersia si absortia luminii de catre particulele sau gazele din atmosfera. Prezenta dioxidului de sulf in atmosfera constituie principala cauza a proceselor distructive asupra plantelor. tesuturile vegetale se distrug ramanand urme caracteristice asupra nervurilor.Concentratii de 0. Celulele sunt mai intai inctivate. Dioxidul de azot . Daca atacul este masiv. in special cu particulele solide. Comportamentul diferitelor specii de vegetale la actiunea dioxidului de sulf este foarte variar. Multe plante prezinta o sensibilitate accentuata la actiunea oxizilor de sulf in comparatie cu oamenii si animalele.5. Dioxidul de sulf ca poluant atmosferic exercita asupra omului cu totul alte efecte decat dioxidul de sulf pur. Acesta apre la concentratii de 5 ppm. dar suprima efectul de colorare a oxizilor de azot. accentueaza efectele toxice ala dioxidului de sulf.intens colorat . 2.

La concentratii mici. Ca si la om. La concentratii mai mari de hidrogen sulfurat. ataca marmura si orice piatra de constructie. edem pulmonar. alaturi de dioxidul de sulf sunt prezente si cantitati importante de trioxid de sulf. inconstienta. 2. Astfel. Hidrogenul sulfurat. parerile sunt diferite si merg pana acolo in cat neaga o astfel de actiune. intra in corpul omenesc pe cale respiratorie. Aciditatea aerului poluat datorata oxizilor de sulf. moartea survine prin paralizie rapida a centrului respirator. pierderea echilibrului. este foarte toxic pentru oameni. durere intensa a ochilor. Hidrogenul sulfurat Impactul asupra mediului. oxizii de sulf corodeaza suprafetele metalice. daca dioxidul de sulf este absorbit pe particule solide efectele sunt si mai grave. cu capacitate de distrugere mai mare. In prezenta particulelor solide actiunea dioxidului de sulf determina efecte si mai grave.75 mg/m3 pentru 0.01 mg/m3 pe an.25 mg/m3 pentru 24 de ore si de 0. de 0. in prezenta umiditatii. schimbari psihice. C. de unde este transportat de sange la diferite organe ale corpului.6. La concentratii anuale de 100 µg/m3 paricule asociate cu concentratii de 30 µg/m3 dioxid de sulf se constata o crestere a sensibilitatii la diferite boli a copiilor. Efectul cumulativ determina o crestere a numarului de imbolnaviri si decese in randul animalelor expuse. obiectele de piele. sunt trecuti in acid sulfuric.2. diaree.5 ore. Oxizii de sulf ataca diversele materiale mai ales cand. poate produce la blocarea transferului de oxigen. iritarea traseului respirator. parerile diversilor autori sunt intru totul unanime. Hidrogenul 12 . deterioreaza si decoloreaza cladirile. Experientele facute pe loturi de animale expuse la inhalatii de dioxid de sulf au scos in evidenta o mortalitate crescuta.A. In general. intunecarea verii. hartia etc. colaps circulator.M.In ceea ce priveste actiunea toxica acuta a dioxidului de sulf prin expuneri intermitente la concentratii mai ridicate. prin expuneri continuue la concentratii relativ mici. insomnie si ameteala. In orase mari. hidrogenul sulfurat este o otrava pentru celule si enzime si poate produce schimbari ireversibile in sistemul nervos. Totusi. oboseala. mai ales in concentratii mari. vatamarea muschiului inimii. Numeroase cercetari au dovedit insa efectele cronice ale expunerilor indelungate la concentratii mici. hidrogenul sulfurtat provoaca conjunctivita. prevazut in STAS 12574-87 prevede pentru SO2 valori medii de 0. In privinta actiunii cronice. S-a dovedit ca dioxidul de sulf odata intrat in organism prin caile respiratorii apare in sange si produce tulburari in metabolismul glucidelor si in procesele enzimatice. deteriorand astefel monumentele. spasm. secretie lacrimala. paralizia nervilor. se poate obtine o recuperare rapida. chair in concentratii relativ scazute. deterioreaza si decoloreaza tasaturile. Alte efecte. produce efecre iritante mult mai puternice decat dioxidul de sulf si determina aparitia spasmului bronsic. Sinergismul cu dioxid de sulf si cu alte substante poluante prezente in atmosfera duce la aparitia unor reactii fiziologice noi. Inhalat de oameni si animale. daca victima este scoasa imediat din mediul toxic si respiratia este initiata inainte de stopul cardiac. Simptomele comune sunt: gust metalic. Dioxidul de sulf in prezenta particulelor are o capacitate de distrugere si mai mare. Hidrogenul sulfurat care a intrat in sange.

Sensibilitatea mirosului variaza intre 145µg/m3. 2. spasm lasringial.000µg/m3 timp de 5 ore asupra unor plante nu au produs efecte nocive. Alte efecte. provocand edem pulmonar si chiar moarte in cazuri extreme. Hidrogenul sulfurat are un miros asemanator cu cel al oualelor stricate . ulcerarea mucoaselor nazle si ale gurii si senzibilizarea pielii fetei asfel incat barbieritul devine anevoios. dar nu este intolerabil.000µg/m3 .015mg/m3 media pe 30 de minute si 0. 13 .M. acest stimul este cel mai sensibil indiciu al prezenteti sale in concentratii mici. Acesta se inegreste in prezenta hidrogenului sulfurat. la noi in tara C. intru cat acesta nu are actiune puternic dizhidratanta asupra tesuturilor. Expunerea omului nu mai cateva minute la o concentratie de 2000 ppm produce moartea. Acidul clorhidric umed nu are aceleasi efecte ca acidul clorhidric gazos. formand o pelicula protectoare. Perceperea mirosului depinde de indivizi. ceteurile acide ale solutiilor de acid clorhidric calde produc rani ale nasului si ale gingiilor. in STAS 12574-87 sunt: 0. daca individul fumeaza.2.7. Acidul clorhidric irita si astaca membranele ochiului si mareste perioada respiratorie. La concentratie peste 1. Hidrogenul sulfurat este daunator mai ales pentru plante tinere.A. Cel mai comun picment este albul de plumb.008 mg/m3 media zilnica. Hidrogenul sulfurat produce aceleasi efecte si asupra animalelor domestice ca si asupra omului.nu mai exista senzatie si moartea vine rapid. Hidrogenul sulfurat din atmosfera reactioneaza cu vopselele care contin saruri ale metalelor grele in picmentii lor si in uleiul sicativ. Efectele daunatoare asupra organismului se agraveaza in functie de concentratie si timp de expunere. varsta. datele asupra mirosului se falsifica. Standardele statelor prevad diferite limite permise ale concentratiei de hidrogen sulfurat in atmosfera. tutunul. Acidul clorhidric Impactul asupra mediului. omul nu poate sta mai mult de 60 minute la astfel de concentratii. sex. Pierderea sinsibilitatii mirosului apare la cca. Aliajele cu aur sunt rezistente fata de hidrogen sulfurat.000µg/m3 dupa expunere de 2-15 minute. produce edem pulmonar.120. Mai sensibile sunt tomatele. locul in care se gaseste. cu care foemeaza un precipitat care se inchide la culoare sau decoloreaza suprafata. Cu toate acestea. Dificultati respiratorii apar la o doza de 10-50 ppm. Simptomele atacului constau in vestejire.sulfura prezinta efecte sinergetice in amestec cu disulfuri organice si oxid de carbon. castraverii. un carbonat bazic de plumb. Activitatea devine imposibila la doze intre 50 si 100 ppm. ofilire. La concentratii mai mari datorita paraliziei nervului olfactiv. Pana la 50. 150. Acidul neutralizeaza alcaliile tesuturilor si inflameaza partea superioara a plamanului.000µg/m3 mirosul este puternic. Pana la concentratia de 5 ppm prezenta acidului clorhidric nu are efecte deranjante iritarea membranelor mucoaselor are loc la 10 ppm. Prezenta hidrogenului sulfurat intuneca rapid cuprul si argintu. dar ataca zincul la temperatura camerei. chiar in cazul in care fiecare gaz in parte este sub limita de periculozitate. Doze mai mari afecteaza aceste plante. Experimentele cu cantitati sub 60. urmata de moarte.

Acidul fluorhidric concentrat introdus in stomac produce voma.1mg/m3 medie zilnica. Asupra pielii fluorul produce arsuri cu basici. la o doza de 5-20 ppm in doua zile plantele mor. lacrimare. Nu se folosesc grasimi. Acesta patrunde adanc in plaman si probabil pana in alveolele respective. astfel incat se respira in continuare neobservat. Se stie ca ceata de acid clorhidric si solutiile respective sunt extrem de corosive pentru metale si aliaje. Inhalarea trifluorurii de azot impura provoaca dureri de cap. Florul si compusii sai Impactul asupra mediului. un timp de 2-6 ore este fatala. manusi. rani ale vaselor pulmonare. O expunere de 30 minute la o doza de 4300 ppm este fatala pentru toate animalele. colici. la atcul acestora cu acid sulfuri. Se limiteaza folosirea acidului florhidric prin utilizarea unor suflatoare cu nisip pentru a matisa sticla. simptome cerebrale. costum impermeabil. 0. emfize. Difluorura de oxigen F2O este mai periculoasa decat fluorul.2. 6% provoaca o senzatie de intepare. cu o pasta de glicerina-oxid de magneziu sau o alifie de stearat de magneziu si cu o solutie 10% de calciu-gluconatlactobionat. iar in final moartea. tuse. sunt necesare masuri de protectie. Ca prim ajutor contra arsurilor cu HF se recomanda spalarea cu apa multa si stropire pana se formeaza basici. Produce o iritare puternica a ochilor si caonjunctivita. 2. 14 . La arsuri intrne se recomanda albus de ou. chiar mai puternica decat acudul clorhidric. In consecinta. Otraviri cronice pot avea loc la fabricile de ingrasaminte chimice. producand o tuse continua. voma. tulburari ale vederii etc. Se pot face injectii cu lactat sau gloconat de calciu.8.06-10 ppm. pilule de gheata. voma. sangerari ale mucoaselor si apoi voma. edem pulmonar. Muncitorii care graveaza sticla se pot imbolnavi datorita iritarii organelor respiratorii si a pielii mainilor. in consecinta. care fac ca fluorul sa patrunda in organism. Expunerea iepurilor sau a porcilor la o doza de 670 ppm. Acidul fluorhidric este o otrava caustica puternica. Se lucrreza cu ochelari. Studiile sistematice efectuate asupra sensibilitatii plantelor expuse actiunii acidului clorhidric arata ca. Se trateaza locurile atinse cu o pomada de acid de calciu. Coroziunea metalelor creste cu cresterea concentratiei acidului. oboseala. curgerea nasului. precum si alte simptome. In stare concentrata florul actioneaza puternic asupra mucoaselor si face ca mirosul sa devina putin sensibil. bauturi vascoase. are loc mortificarea epiteliilor. diaree. greata si dispnee. lapte. Apoi se freaca pielea cu o perie de perlon pana se indeparteaza tesutul ars. ataca puternic traheea ceea ce limiteaza respiratia si determina o senzatie de sufocare.O expunere prelungita a cantitatii mici de acid clorhidric provoaca eroziunea dintilor. cocaina. cisme.3mg/m3 media pentru 30 minute . STAS 12574-87 prevede urmatoarele concentratii maxime admise (CMA): 0. Limita de percepere a mirosului indicata in literatura este intre 0. Chiar in concentratii de cca. cu o solutie de amoniac. Acidul fluorhidric actioneaza iritant asupra mucoaselor cu intepaturi si arsuri. unde se utilizeaza fosfati naturali ce contin fluor care se degaja ca acid fluorhidric. La aceste concentratii acidul clorhidric produce necroza epiteliilor traheei si ale bronhiilo. Se produc leziuni si in alte organe.

apar in masa dintelui la concentratii prea mari de fluor in apa potabila (1mg/l). 15 . Expunrea la concentratii de 14-21 ppm o perioada de 30-60 minute devine periculoasa. arde pielea si mucoasele.9. Efectele cronice. Clorul este un agent oxidant foarte puternic capabil sa reactioneze atat cu substantele organice. 2. soc. s-au putut pune in evidenta in unele cazuri. grata. provoaca intepaturi in nas. acid cianhidric. Dinti patati. Expunerea la concentratii mari poate cauza edem pulmonar. unul dintre cei mai putrnici acizi: Cl2 + H2O == HClO + HCl Daca acesti acizi se formeaza in membranele mucoaselor corpului. S-a observat ulcerearea membranei mucoaselor nasului. Muncitorii din jurul instalatiilor de albire. usor de rupt. In prezenta umiditatii. daca sunt expusi la concentratii ce cca. dioxid de sulf si hidrogen sulfurat. Clorul Impactul aspura mediului. se poate produce moartea prin sufoacare. pneumonie. O doza de 100 ppm nu poate fi tolerata mai mult de 1 minut. Acesta il face periculos pentru oameni. in concentratii mai mari. nasului. El provoaca arsuri ale pielii si ale mocuaselor. Acidul hexafluorosilicic este foarte otravitor. La concentratii ale clorului sub 1 ppm oamenii simt anumite iritatii. animale. Patarea dintilor este determinata de un continut mic de fluor in apa de baut. Dintii cu continut mai mare de fluor sunt mai rezistenti. Intoxicatiile cronice cu fluor produc patarea smaltulului dintilor si ateroscleroza. emfizem si bronsite. In cazuri extreme.Azotatul de fluor. vomitare. dureri de cap si greutate in respiratie. datorate unor expuneri la concentratii mici. Acidul fluorofosforic aste corosiv. Animalele expuse la doze de oridunul zecilor sau sutelor de ppm un timp de cateva minute pana la cateva ore. Intrarea cloruluo in sange are loc numai la doze masive (2 g/m3) si este fatala.2. cat si cu cele anorganica. produce iritari. Clorul produce hemoragia plamanului si edem pulmonar mai usor decat concentratii egale de amoniac. gatului si cailor respiratorii. Efectul principat observat este iritarea si coroziunea mucoaselor ochilor. plante si numeroase materiale. Deoarece clorul ataca usor mucoasele. mor in majoritatea cazurilor. Exista indicii ca omul prezinta toleranta pentru concentratii mici. Dintii acestora sunt colorati de acidul clorhdric produs de reactia clorului cu uniditatea din gura. sincopa. se formeaza acidul hipocloros care este un alt agent oxidant puternic si acid clorhidric. Simptomele intoxicarilor acute sunt : teama. arderea ochilor. 5 ppm sufera de maladii ale bronhiilor si sunt predispusi la tuberculoza. are loc o puternica vatamare. Sensibilitatea variaza de la persoana la persoana. In solutii diluate este un dezinfectant. cu picmenti galbeni pana la rosu-negru. oraganele respective sunt afectate. Expunrea la doze mari este urmata de socuri cu o costrictie spontana a muschilor traheei sau bronhiilor intr-un astfel de grad incat urmeaza sufocarea.

pe termen scurt sau lung. Se estimeaza ca riscul imbolnavirilor ca radon este de 10 ori mai mare la fumatori. 2. Acesti poluanti produc 16 .. in principal. limita de avertizare este de 185 mBq/m3. inhalate in cantitati superioare celor prevazute in STAS 12. Pulberi sedimentabile si in suspensie Impactul asupra mediului. in locurile unde apar sursele de poluare.12. Substante radioactive Impactul asupra mediului. de specie. ajunge in apele de suprafata unde are ca efect. Pentru prevenirea si combaterea poluarii cu substante radioactive este extrem de importanta colectarea tuturor reziduurilor de substante radioactive. cantitati mari de amoniac se dezvolta in special la Ecuator si Tropice.574-87 indica drept concentratii maxime admisibile (CMA).11. emisiile de amoniac. au ca efect sufoacarea. Radonul inhalat afecteaza tesuturile plamanilor. care dispare odata cu reducerea cantitativa a emisiei. respectiv asupra sanatatii umane. La expuneri indelungate s-au repetate caile respiratorii sunt grav afectate. standardele in vigoare prevad : pentru depunerile radioactive limita de avertizare 370 Bq/m3 /zi. la un pH = 10.10 Amoniacul (NH3) Impactul asupra mediului. nocivitatea amoniacului care apare in terenurile agricole este mai putin periculoasa. in final. Simptomele care au fost observate sunt necroza si decolorarea frunzelor. ele trebuie colectate si trimise in turnuri de stripare. Masuri de ameliorare a mediului. In tara noastra. pentru aerosoli. In ceea ce priveste radonul. nocivitatea amoniacului care apare la fabricarea acestuia trebuie redusa. STAS 12. pentru amoniac. antrenat de precipitatii.5740-87. este necesara asigurarea evitarii patrunderii lui in cladiri. Daca totusi pierderile de amoniac din procesul de fabricare-prelucrare a apelor amoniacale nu pot fi suficient controlate. aerosilii si fumul pot. ramase dupa prelucrarea minereurilor radioactive si a deseurilor din totate domeniile de utilizare a acestora. printre aletele.2. etc.5 amoniacul este fractionat in gaze mai putin nocive. deoarece odata patrunse in atmosfera interventia este foarte dificila. pentru evitarea contaminarii. iar limita de alarmare 333m Bq/m3 (mBq = milibecquerel). de 0. conducand. in comparatie cu nefumatorii.2. Deoarece amoniacul se dizolva foarte usor in apa amoniacul din aer.3mg/m3 pentru media de scurta durata (30 minute) si 0. de varsta lor. iar ca limita de alarmare 1850 Bq/m3/zi . pulberior etc. 2.Datele cunoscute arata ca plantele sunt sensibile la clor in functie de doze. La noi in tara. printr-un control riguros asupra procesului de productie. De o deosebita importanta este captarea gazelor.5-11. praful. locuinte. 2. Masuri de ameliorare a mediului. si eutrofizarea acestora. unde. la cancerul pulmonar. Pulberile.1mg/m3 pentru media de lunga durata (24 h). sa aiba efecte negative asupra mediului.2.

In cele ce urmeaza vom prezenta caracteristicile fizico-chimice si nocive ale acestora. Factorii implicati in realizara acestui obiectiv. de asemenea contaminata. a gatului si duc la reducerea rezistentei la infectei. antrenarea de vant a solurilor erodate etc. clorura de vinil etc. pot produce cancer pulmonar. dupa caderea pe sol sau in apa a particulelor aeropurtate. prin cosurile inalte ale unor platforme industriale etc. de exemplu. beriliu. Substantele chimice toxice aeropurtate ajung in atmosfera direct sau indirect. O masura eficace. aceste substante see acumuleaza in corpul omenesc si ca urmare a unei concentratii ridicate pericliteaza puternic sanatatea. de exemplu cele provenite din esapamentul motoarelor Diesel. Sunt si pulberi care pot fi controlate prin metode conventionale. afectand culturile. 2. pentru pulberi sedimentabile. plumb. la distante mari de locul emisiei in atmosfera. Unele particule in suspensie. de exemplu cele purtate de vant. Pe platforma CET Sud din Timisoara se realizeaza o statie pilot cu caracter unicat menita sa evacueze intr-un mod inedit zgura si cenusa rezultate in urma arderii.. Substante toxice aeropurtate Substantele chimice aeropurtate (fosfor. prin intermediul fumului captat si evacuat. Altele. in premiera. Inclusiv consumul de energie electrica va fi diminuat cu cel putin 30% iar reziduurile de zgura si cenusa. dupa o metoda ecologica. devin un bun material de constructii. care inainte poluau.2. la un consum prelungit. pot antrena substante toxice. transpormand aceste reziduuri in slam dens.) pot fi de natura anorganica sau organica. Prejudiciile 17 . Pusa la punct in colaborare cu specialistii de la firma EGI din Budapesta. spre exemplu pulberile rezultate in urma fumului. consta intrun control permanent si riguros al pulberilor la locul de producere. furtunilor de nisip. mercur. utilizabil la modernizarea drumurilor. Impactul asupra mediului. estimeaza ca el sa intre in probe tehnologice in luna mai 2002. prajirirea piritelor in fabricile de acid sulfuric. o noua tehnologie elimina poluarea provenita prin dispersarea zgurii si cenusii. STAS 12. ca bifenoli policlorurati si pesticide.iritarea ochilor.Evenimentul zilei aprilie 2002). Premiera nationala : o statie pilot ecologica la CET Timisoara (articol publicat in ziarul . Pe aceste cai. In felul acesta suprafetele de teren afectate vor fi mult mai reduse iar posibilitatile de depozitare a zgurii si cenusii vor creste cu aproximativ 40% fata de sistemul clasic. si mai mult economica. uneori. Oamenii sunt expusi direct la aceste substante toxice in primul rand prin inhalare. animalele si pestii consumati de populatie. Expunerea indirecta poate surveni. 0.15mg/m3 (medie pe 24h) si 0. Deoarece aceste substante sunt antrenate usor de vant.5mg/m3 (medie pe 30 minute) . De asemenea unele pulberi pot cauza coroziunea unor constrctii si influenteaza in mod negativ dezvoltarea florei si faunei.574-87 Aer din zonele protejate conditii de calitate stabuleste pentru pulberi in suspensie concentratii maxime admisibile (CMA) de : 0. Apa potabila poate fi. CMA este de 17g/m2/luna. ele pot fi gasite. cauzand boili cronice. Masuri de ameliorare a mediului. centralele termoelectrice etc. ca si in cazul altor poluanti. cum este. Existenta unei cantitati crescute de pulberi in atmosfera duce uneori la reducerea vizibilitatii.arsen. Pulberile rezultate din fabrici sunt controlate prin intermediul filtrelor electrostatice de diferite tipuri.13. cazul emisiilor provenite de la fabricile de ciment.075mg/m3 (medie anuala) .

a rinichilor. bronsita. Fosforul are un punct de aprindere scazut. Astefel de acizi sunt : acidul hipofosforos.pot fi mortali pentru om si animale daca subiectii se expun la aer care contine concentratii mari din fosfatii respectivi. Acidul fosforic sub forma de solutie este puternic iritant al pielii si al membranelor mucoaselor. Fosforul alb este o otrava protoplasmica. Pentru terapia intoxicatiilor se recomanda tiosulfatul de sodiu. Oxitriclorura de fosfor este intens iritanta a ochilor. 2. Si alti acizi ai fosforului sunt periculosi. Are o actiune directa asupra inimii.produse de substantele aeropurtate sunt numeroase. Oexpunere la cantitati relativ sczute poate provoca perturbarea proceselor metabolice. 2. produce durere a diafragmei. Carbidul contine fosfura de calciu. S-au observat totusi. pierderi in greutate. mucoaselor. respiratii cu oxigen etc. Nu se prinde cu degetele ci cu penseta si se folosesc manusi de cauciuc deoarece produce arsuri grave. hipofosforic. a ficatului. clorurii de vinil la cancerul ficatului si plamanilor . din cauza reactiei lor alcaline ataca usor pielea. Acesta poate provoca intoxicari. coma si moarte. producand dereglari nervoase. Ajuns pe piele el arde la P2O5 care cu apa formeaza acid fosforic puternic caustic. De pe corp se indeparteaza cu nisip cand exista insa fosfor nereactionat si cu apa dupa ce s-a format deja acid fosforic. atunci cand este inhalata. unsori si lapte. Fosfina. chiar introdus in organism pe cale bucala.2. dispnee. Fosforul si compusii lui Impactul asupra mediului.2. acidul fosforos. Animiti compusi ai sai in special fosfatii organici. meta-si difosforic primari. Rana se spala cu o solutie 3% NaHCO3 este contraindicat sa se foloseasca grasimi uleiuri. conducand la diverse actiuni cum ar fi in cazul beriliului la boli pulmonare. a splinei. hexametafosfatul de sodiu. Numeroare alte substante toxice aeropurtate afecteaza caile respiratorii.14. tremuratul muschilor si colaps. Arsenul 18 .. Fosfatul disodic anhidru produce iritatii slabe ale pielii si mucoaselor. Toxicitatea fosforului se datoreaza proprietatilor sale reducatoare. a membranelor.15. a glandelor limfatice etc. Toti fosfatii care reactioneaza acid sunt la fel de periculosi ca si acidul fosforic diluat. benzenului la leucemie . care cu apa se transforma in fosfona . este continuta in acetilena. Unii fosfati tribazici. atacul plamanului. Inhalarea ei produce edem pulmonar. plumbului la intarzieri in dezvoltarea creierului etc. Fosfina ataca sistemul nervos central si sangele. anemie. Mai multe informatii privin proprietatile fizico-chimice si prejudiciile provocate de substantele toxice aeropurtate vor fi prezentate la descrierea fiecarui poluant. La o cantitate de 2000 ppm. ameteala. senzatie de frig. convulsii. Intoxicatiile cronice produc fracturi spontane. edem. ca efecte voma. a pielii. . omul moare in cateva minute. Fosforul rosu nu este toxic. care perturba procesul de oxidare intracelulara. Doza letala este de 60 ppm. plmanii etc.

herpes. piele umeda. astmei.Impactul asupra mediului. febra. in vecinatatea podurilor. absortia facandu-se mai ales pe portiunile umede ca si cele de la cutele epidermei. in special arsenatul de plumb si cel de calciu au fost folositi ca insecticide. amplasamentelor radar. Arsenul pentavalent nu este toxic. urmeaza apoi arsenatii alcalini urmati de arsenul coloidal. efectul primar fiind distrugerea celulelor rosii din sange. Arsenul metalic este putin toxic. vomitari ocazionale. pigmentarea pielii. perforarea septului nazal. In mod asemanator anhidridei arsenoase se comporta trisulfura de diarsen. a tusei cronice. Aceasta este mai toxica decat oxidul de carbon de 10-20 ori. motiv pentru care unii compusi cu arsen se folosesc la controlul unor plante acvatice. selenura de diarsen. unghii. a terenurilor de tenis etc. Desi pare a exista o toleranta a organismului la arsen. Arsina este cel mai toxic compus al arsenului. inflamarea mucoaselor nasului si ale gingiilor. Simptomele unei intoxicari acute sunt iritarea sistemului gastro-intestinal. voma. durere in stomac si intestine. Compusii cu arsen. ulcerarea pielii. S-a observat adesea ca dupa tratament cu arsen trivalent apare cancer. depinde de concentratie si de compusul chimic in care acesta se gaseste. degenerarea ficatului si rinichilor. care este iritant si anihidrida arsenoase. tesuturi. pigmentarea cenusei a pielii. La o expunere mai severa are loc perforarea septului nazal. insectelor si la conservarea pielii. raceala. par. Dintre simptomele cronice se citeaza : salivarea. crampe violente. Simptomele acute ale otravirii cu arsen sunt : inflamarea stomacului si intestinelor. insa in organism se transforma usor in compusi trivalenti care sunt toxici. Timpul de injumatatire biologica pentru excretia arsenului este de 30-60 ore. bronsitei cronice. pentaselenura de diarsen. In medicina se foloseste in tratarea dermatitelor. Arsenul in orice forma este eliminat din corp prin urina. arsuri in gat. dupa folosirea arsenului in scopuri medicale. diaree care continuua cu soc si moarte. diaree. diaree sau constipatie. Ea se formeaza cand se degaja hidrogen in prezenta arsenului. Arsenul din praful din aer cauzeaza iritarea pielii si a membranelor mucoase. animalelor si plantelor. Cei mai toxici sunt arsentii alcalini. stranut. bronsite usoare. in anumite limite apar keratoze pe palma mainilor si pe talpa piciorelor. dermatite. moarte posibila in cateva zile. Trioxidul de diarsen (arsenul alb) este foarte toxic. a rozatoarelor. pierderea poftei de mancare. pentaflorura de arsen. Animalele acvatice manifesta o rezistenta deosebita fata de arsen.000µg/m3 este foarte riscanta. Apar dermatite. Trifluorura de arsen este de asemenea foarte toxica. tuse. 19 . iregularitate a batailor inimii. anemiei si pentru tratarea neoplasmului pielii. Triclorura de arsen este extrem de toxica. epitelii. voma. dificultate de inghitire. a debilitatii si a bolilor de piele neparazitare. Arsenitul de sodiu este un sterilizant al solului din jurul gardurilor. In medicina veterinara se utilizeaza pentru tratarea emfizemului pulmonar. anemiei. greata. Formeaza prin hidroliza acid clorhidric. oase si par. Cei mai multi arsenati sunt toxici insectelor si au efect slab asupra plantelor. iritatii nazale. Intoxicarea cronica consta in exfoliere. Expuneri la mai putin de 150µg/m3 produc anemie hemolitica. O expunere timp de o ora la o doza de 210. Efectul arsenului asupra oamenilor. Este utilizat la distrugerea buruienilor. Ele se gaseste in cantitati mici in sange.

gingivitele si trmurul muscular. saliva si lapte. glandele salivare se unfla. Trebuie evitata scaparea lui pe podele. Dupa cateva zile. splina si traseul respirator. pierderea poftei de mancare. deteriorarea auzului. depresiune. dureri de cap. tremuratul degetelor. lipsa somnului. Prin inhalarea mercurului sau a unor compusi ai sai are loc o intoxicare sau otravire datorita unei absortii a unor cantitati mari pe caile respiratorii. Compusii organici sunt absorbiti in cantitate mai mica ecat cei anorganici. sunt mai periculosi decat cei ingerati. descurajare. In continuare se pierd dintii si apare ulcer la buze si obraz. mercurul elementar si sarurile mercuroase se oxideaza repede la saruri mercurice. Expuneri la doze sevre produc tensiune si greutate in piept. Compusii organici se concentreaza in cantitate mai mare in creier si in ficat decat cei anorganici. ticuri faciale. transpiratie. Concentratia maxima admisa in STAS 12574-87 pentru media zilnica este de 0. Mercurul elementar este solubil in lipide si difuzeaza usor prin continutul lipidic al membranelor celulare (peretii alveolari) fiind tranportat de lipidele sangelui la tesuturile sensibile.Se poate trage concluzia ca diferiti compusi ai arsenului sunt daunatori plantelor daca nu sunt controlati. delir si halucinatii. tesuturi. In stadiul final apar hemoliza. Vaporii de mercur sau compusi ai sai inhalati. greutate in respiratie si tuse. voma. de exemplu creierul. insomnie. lipide si proteine. Factorii principali care determina efectele mercurului in intoxicare oamenilor sunt : marimea si viteza absortiei. Ca masuri de prevenire in primul rand se recomanda limitatea posibilitatii de evaporare a mecurului. Unele persoane manifesta neliniste nervoasa. a miscarilor. Camerele in care se 20 .16. apoi moartea. Compusii organici cu mercur nu sunt transformati usor in compusi anorganici in sange. si susceptibilitatea individuala. dureri de cap si albuminurie. prin pastrarea in vase inchise. Mercurul Impactul asupra mediului. dureri abdominale. in rinichi si in ficat. linii negre de sulfura de mercur la gingiile inflamate. Anumiti compusi organici raman in cantitate mai mare in sange si se leaga de tesuturi mai usor decat cei anorganici. Prin trecerea vaporilor de mercur prin peretii alveolari si capilari. fecale si in cantitate mai mica prin bila. Alcoolul etilic inhiba absortia vaporilor de mercur prin inhalare. proprietatile fozico-chimice ale compusilor inhalati. Intoxicatiile acute se manifesta prin gust metalic. Simptomele uzuale la intoxicarile cronice sunt erethismul. Inhalarea mercurului in doze de 1200-8500µg/m3 produce intoxicatii acute care afecteaza mai intai sistemul digestiv si rinichii. Vaporii de mercur si compusii mercurului sunt excretati prin urina. ficatul. Mercurul metalic este oxidat la ionul mercuric care reactioneaza cu grupele tiolice ale proteinelor. 2. Organele care ecumuleaza mercurul in cantitatea cea mai mare sunt : rinichii. Cea mai mare parte din vaporii de mercur inhalati sunt absorbiti in alveolele plamanului. greata. se dezvolta stomatite si gastreite si se formeaza. Acesta formeaza compusi solubili in sange. inabilitate de a scrie sau vorbi. creierul. diaree. La intoxicari cu mari cantitati de anhidrida arsenoasa se recomanda injectii intra venoase cu triosulfat de sodiu. Erthismul se concretizeaza prin : timiditate.2.003mg/m3.

fosrma si densitatea particulelor. aer. Excesul de porfirine care se formeaza se elimina prin urina sub forma de coproporfirna. paralizia nervilor motori. vaporii de mercur metalic in doze mai mici de 10µg/m3 produc daune unor specii de trandafiri si altor plante. nefrite. Pumbul este absorbit prin aparatul gastrointestinal si respirator. Functionarea rinichilor este perturbata de intoxicatiile cu plumb.oboseala. 2.2. 30µg zilnic.17. constipatie. urina si sudoare. cresterea continutului de plumb in fecale si urina. In ceea ce priveste plantele. porfirimirie. Studiile au aratat ca numai 10% din plumbul ingerat este retinut pe traseul gastrointestinal si intre 25-50% din plumbul inhalat este retinut si absobit de sistemul respirator. Susceptibilitatea plantelor variaza dupa specii si varietate. colici.anemie. plamani. La otravire cu sublimat (HgCl2) se administreaza mult lapte sau solutie de albus de ou de gaina. Animalele prezinta aceleasi simptome ca si omul insa sunt mai susceptibile de intoxicare la doze mai mici de mercur. aorta. Alimentele si bauturile contin cantitati variabile de plumb din care un individ consuma in medie 120-350µg zilnic. rinichi. Mucitorii din topiterii de pumb se imbolnavesc de stomatite si gingivite. Intoxicarea cu plumbul sau compusi ai sai provine din alimente. pierderea poftei de mancare. Plumbul produce perturbatii in sistemul de formare a sangelui prin alterarea sintezei hemoglobinei si a timpui de supravietuire a globulelor rosii din sange. 21 . pancreas. Plumbul Impactul asupra mediului. encefalopatie. pe cand prin sistemul respirator este sub 20µg. ficat. gastro intestinal este de cca. Simptomele esentiale de intoxicare cu plumb sunt : fata de plumb. Plumbul inhalat sau aborbit nu se retine in intrgeme in corp. Persoanele care lucreaza in mediul respectiv vor face control medical la fiecare 6 luni. Se stie ca plumbul se acumuleaza cu varsta in schelet. Cantitatea medie de plumb absorbita de cetatenii oraselor. apa sau din diverse procese industriale. Picaturile de mercur greu de cules din cauza mobilitatii lor se solidifica cu zapada carbonica si apoi se colecteaza mai usor. boli ale gurii. Suprafetele contaminate cu mercur se trateaza cu sulf pulbere sau cu praf de zinc si apoi se curata.lucreaza cu mercur sa aiba podea fara crapaturi si sa fie bine ventilate. Cea mai importanta actiune a pumbului consta in perturbarea asezarii fierului in scheletul porfirinic care are ca urmare o anemie pronuntata. anemie. marirea continutului de plumb in sange. dupa dimensiuni. In atmosfera cu vapori de mercur se va folosi masca de salvare speciala. Camerele ce contin vapori de mercur se gazeaza cu hidrogen sulfurat si apoi se ventileaza. Plumbismul este caracterizat de crampe abdominale. Eliminarea plumbului are loc prin intestine. Muncitorii trebuie sa-si schimbe hainele inainte si dupa lucru. Plantele au tendinta sa acumuleze cantitati mari de mercur in frunze si diferite alte parti. dureri de cap. Gura si dintii se spala de doua ori pe zi cu apa oxigenata sau clorat de poatasiu. Este interzisa activitatea in aceste medii poluate a unor mersoane care sufera de plamani.

Ele produc edem. Intoxicatiile pot fi blande.18. cu greutate sub stern. colici. faringite. Mucoasele tesuturilor sunt inflamate.hipertensiune. 2. Dermatoze alergice au fost produse de fum. Exista dovezi care arata ca beriliul are actiune toxica atat fata de plante. dintilor cu hidrogenul sulfurat care se gaseste in saliva. Indispozitiile incep cu tuse usacata si continua. difluorura. Berilozele si granulomatoza beriliului sunt boli care apar in toate organele corpului. Fenomenele care apar sunt de la guturai. anemie. tracheo-bronsite la reactii pulmonare si sevre in functie de gradul.0007mg/m3. vomari puternice. sau a comusilor sai. afecteaza mecanismul de transport al oxigenului nu se limiteaza la efecte locale in plaman. scurtarea mainilor sau degetelor. vomitari. La expuneri mici are loc atcaul nasului si gatului.ulceratie. praf din difluorura de beriliu si alti compusi. Beriliul afecteaza sistemul enzimatic. astenie etc. in imprejurarile industriale.2. ceata. Sarurile solubile ataca nasul. Simptomele de intoxicare sunt : greata. mortalitate infantila degenerescenta. 2. predispozitie la tuberculoza. Cazuri acute de pneumonie se spitalizeaza si se trateaza cu oxigen.19. In continuare pot apare ulcer chimic si granulom ulceros. guta. Cadminul Impactul asupra mediului. celulele pestrite in sange (plumbul determina descompunerea celulelor rosii in sange). Sarurile solubile pot ataca pielea. diclorurii de cadmiu. moderate si severe sau chiar fatale cand este atacat de sistemul respirator. hemoragie. lipsa de sensibilitate a mainilor si picioarelor. Expunerea. Sunt date referitoare la toxicitatea sulfatului de cadmiu. Saturnismul provoaca avorturi. Lezarea pielii si a mucoaselor poate avea loc la manipularea sarurilor solubile ale beriliului. ameteala. durere in stomac. la doze mari de saruri solubile este fatala.Presaturnismul apare cu simptomele clasice de precipitare a plumbului din sange in jurul gingiilor. Au fost semnalate in decursul timpului cazuri de intoxicari cronice. Saturnismul consta in accentuarea acestor simptome. ingerate pe cale bucala. dureri in abdomen. diclorura. apoi al traheei si in sfarsit al plamanului. in special in topitoriile da cadmiu si in topitoriile de zinc intrucat cadmiul insoteste zincul. ca bronhodilator. Pneumonii chimice acute produc toti compusii beriliului : beriliul metalic. antihistamine. Se observa schimbari in plaman unde apar la raze X noduli discreti. durata si timpul de expunere. slabire. convulsie. Pentru intoxicarea cu cadmiu sunt 22 . diaree. oboseala si pierderea in greutate. Beriliul Impactul asupra mediului. sulfatul de beriliu.2. antibiotice si cortizon. diclorura si hidrgodrgenul. colaps. oxidul de beriliu. Are loc iritarea pielii (dermatite de contact) cu difluorura. a oxidului de cadmiu. tesut subcutanat si plaman. Deoarece beriliul ramana mult timp in corp el poate induce cancer. traheea si bronhiile. Leziuni histopatologice cauzate de bolile cronice de beriliu apar in piele. azotat si hidrogen de beriliu. cat si fata de animale. Cea mai mare periculozitate a beriliului o prezinta inhalarea sa. CMA dupa STAS 12574-87 este de 0. sulfat.

slabire. a parului si a dintilor. letargii. Compusii organici ai cuprului.caracteristice urmatoarelesimptome : guturai. extenuare. cuprul metalic nu manifesta actiuni directe asupra stomacului. tulburarea partilor cornoase ale pielii. efectul nociv al poluantilor din interiorul cladirilor depinde in mare masura de natura si concentratia poluantilor si de eficienta sistemelor de ventilatie. S-au observat cazuri acute de intoxicare cu cadmiu sau oxid de cadmiu. Acetatul bazic de cupru este mai putin toxic. greata. Dupa inhalare se observa iritatie. ameteala. O solutie de sulfat de cupru de cca. Moartea poate sa survina ca urmare a atacului vaselor si slabirii inimii. oboseala. din aerul poluat cu cadmiu in jurul unor intreprinderi. greturi. impropriu proiectate si explorate. Impactul asupra mediului. Poluarea aerului din interiorul constructiilor.2. Lipsa de cupru produce lipsa de pofta de macare. pot conduce la asa numitul . nasului si gatului. totusi. Concentratia maxima admisa in STAS12574-87 privind continutul de cadmiu ca medie zilnica este 0. Daca sulfatul de cupru se elimina prin voma. pierderea totala sau partiala a memoriei. impiedica cresterea. Cuprul este un element care in urme este necesar vietatii. etc. 2. cianoza si moarte. le face mai putin toxice. 2. Acestea continua cu cresterea ritmului respiratiei.00002mg/m3. 1% se ia ca vomitiv la intoxicarile cu fosfor sau se spala cu acesta ranile cu fosfor. Din rani poate fi resorbit si poate deveni mortal. Doza letala pentru un om este cca. Praful de cupru sau praful de bronz provoaca o inverzire a pielii.2. Intoxicarile cu alimente ce contin saruri de cupru sunt rare deoarece atunci cand acestea contin doze letale au un gust metalic insuportabil. In continuare prezentam impactul deosebit al unor poluanti interiori : 23 .sindrom al bolii constructiilor care se manifesta prin iritatii ale ochilor. Extern este caustifiant. scaderea sensibilitatii simturilor si albuminurie. Inelul de cadmiu de pe dinti este primul simptom al intoxicarilor cronice. Se pare ca. Cantitati mici de cupru favorizeaza formarea compusului fierului cu hemeglobina. inel de cadmiu (culoare galbena sub forma unui inel la baza dintilor).20. Cuprul Sarurile de cupru sunt nocive pentru stomac. unele accidente. Sisteme de ventilatie. locuintelor etc.. provoaca anemie si sterilitate. al pulsului. in cateva ore.21. gastroenterite acute si colici. pacientul se poate recupera. spasm cardiac. Doza terapeutica drept vomitiv este de 250mg. dureri de cap. Ele produc gastroenterite cu voma. S-au inregistrat. Transformarea sarurilorde cupru in compusi insolubili in stomac cu albus de ou si extern cu hidrogen sulfurat. Efectelepe termen lung ale acestor boli conduc la dereglarea intregului sistem nervos si chiar la cancer. 10g. din care acesta nu se poate precipita cu albus de ou sunt destul de toxici. orbire. Atingerea ochilor cu saruri de cupru produce atacul mucozitatilor pielii.

trage in piept . Fiind volatili. Formaldehidele si alti compusi organici volatili. prin : reactii alergice la polen. o adevarata otrava pentru sange si esuturi. cat si pentru . tigle pentru acoperisuri. despre care s-a vorbit anterior.. umidificare. Substantele poluante. Suprapunerea acestor noxe. Riscul de cancer este mult amplificat la fumatori in comparatie cu nefumatorii.U. la cancerul pulmonar. sunt expusi la aceleasi riscuri de imbolnavire ca si fumatorii. protectii cantra focului.Radonul. nasului. se estimeaza ca numarul decedatilor de cancer pulmonar printr nefumatori. in cele din urma sunt inhalate si acumulate de om dend nastere la numeroase maladii. rezultate din arderea tutunului sunt numeroase. particule in suspensie sau sedimentabile. din care aproximativ 90% se absoarbe in sange. Poluanti biologici. metale grele. placi pentru pardoseli etc. Azbestul a fost folosit in trecut intr-o mare varietate de materiale de constructii. Dupa un timp de exploatare. atat de fregvent la fumatori. atlelosescleroza etc. dereglari respiratorii etc. Nefumatorii. compusi organici volatili si produsi ai arderilor incomplete (de exemplu hidrocarburi aromatice polinucleare). Ele pot provoca prejudicii sanatatii umane. duce in final la infarctul miocardiac si cancer pulmonar. particulele emit radiatii ionizante care pot prejudicia reteaua sensibila a plamanilor si pot conduce. vopselele si lacurile. de asemenea. materialul imbatraneste si incepe sa se formeze adevarati nori de praf si fibre fine de azbest care. Alti compusi organici volatili. Fumand o singura tigara. . comuni in orice locuinta. reactii la toxinele chimice produse de ciuperci etc. provocand tulburati cardiace. daca este inhalat.. care au o actiune cancerigene. fumatul presupune eliberarea unei mari cantitati de monoxid de carbon. infectii bacteriale si virale . Fibrele si particulele fine de azbest sunt responsabile de cancerul plamanilor si alte diferite boli respiratorii. Pe langa acestea. datorita mediului nociv produs de fumatori. inclusiv unii compusi de spalare sunt de asemenea. variaza intre 500-5000 persoane/an. Nicotina este un toxic puternic. poluanti periculosi. Formaldehidele pot cauza numeroase maladii cancerigene umane. provenit din fumul de tigara si percloretilene emise la spalarea in uscat a imbracamintii. riscul este si mai mare prin introducerea fumului pana in intimitatea alveolelor. includ benzenul. ventilatiile. atat pentru cel ce fumeaza. Pesticidele.A. de exemplu de cadmiu. Azbestul. nocive. ciuperci etc. Daca fumatorul . aer conditionat etc. In S. Fumul de tutun. care sunt siliti sa inhaleze aerul astfel poluat.fumatorii pasivi . in final. omul introduce in plamani cam 3-4mg nicotina. alcaloizii nicotinici trec in fum in proportie de 30-40% fata de cantitatea lor totala. Folosirea in interiorul cladirilor a pesticidelor de toate tipurile prezinta riscuri importante pentru sanatate. capabil ca in doza de 40-60mg sa ucida omul. in locuinte sau birou. 24 . ele fiind estimate la peste 2000. Cei mai periculosi factori de risc asociati fumatului sunt radicalii liberi si compusii aromatici policiclici (de pilda benzipirenul). acestea provoaca iritatii ale ochilor. Fumul de tigara mai contine nicotina. cand aceste echipamente nu sunt bine intretinute. implica un risc major. stau la baza dezvoltarii si proliferarii poluantilor biologici. siliti sa inhaleze fum de tutun in spatii inchise ori neaerisite. hipertensiune. Instalatiile de incalzire. incluzand diferite tipuri de izolatii..

1. vantul uniform de si de viteza mica mentine concentratii ridicate de poluanti in stratul de aer in care au ajuns. si altul legat de rolul de vehicul pe care il poate juca atmosfera in transportul rapid al multor factori nocivi (este un vector al agentilor poluanti). ea se afla in legatura directa cu regimul vanturilor. Turbulenta este un factor care favorizeaza difuzia si viteza de formare a amestecurilor de poluanti-aer. a unor portiuni mici ale maselor de aer. vantul este slab si constant in directie si intensitate.3. cu stabilitate verticala. Turbulenta aerului este un fenomen complex ce rezulta din diferentele de temperatura. Cu cat vantul are o viteza mai mare. cat si a viezei) care amesteca bine aerul.Capitolul III. fluctuatiile vantului sunt mai reduse. este accentuata de cresterea rugozitatii solului si de viteza vantului . acestia se acumuleaza in vecinatatea locului de eliminare si concentratia lor in crestere continuu. Turbulenta favorizeaza dispersarea transversala fata de directia vantului a agentilor poluanti. O turbvulenta puternica se manifesta prin fluctuatii puternice ale vantului la sol (atat in privinta directiei. miscare si frecare dintre straturile in miscare. are ca masura principala frecarea maselor de aer de suprafata terestra. pericolul de poluare legat de atmosfera are doua aspecte : unul direct. tulburenta atmosferica poate fi : mecanica. caracterizata prin stabilitatea verticala neutra. Din punct de vedere al modului cum se produce. cu atat volumul de aer in care se disperseaza agentul poluant este mai mare si concentratiile rezultate vor fi mai mici. 3. 3. Vantul este deci un factor pozitiv in lupta contra acumularii de agenti poluanti. Modul de dispersie al poluantilor aerului Din punct de vedere ecologic. ea fiind in functie de rugozotatea solului . Difuziunea poluantilor in atmosfera este direc proportionala cu viteza vantului . 3. dar tot el este vinovat si pentru dispersarea nedorita a agentilor poluanti de pe sol . iar la turbulenta slaba. Modul de dispersie al agentilor poluanti pe calea aerului depinde de factorii meteorologici si de modul de evacuare prin cosurile intreprinderilor.2. 25 . legat de compozitia atmosferica daca ea ar suferi alterari pe termen scurt. care determina o continua stare de agitatie interna. Calmul atmosferic este cea mai favorabila conditie meteorologica pentru poluarea aerului. El se manifesta printr-o miscare orizontala a atmosferei care antreneaza poluantii in masele de aer purtate de vant. pentru ca pe masura producerii de poluanti de catre diversele surse. Vantul este cel mai important factor care contribuie la dispersarea poluantilor in atmosfera. In cazul unei turbulente medii.

Capitolul IV 26 . Umiditatea crescuta duce la formarea de ceata.. turbulenta termica cu perioade tipice de fluctuatii ale vantului de ordinul minutelor predomina in zilele cu soare si vant slab. apar la o distanta egala cu aproximativ 5-10 inaltimi ale cosului . fiind datorata repartizarii neuniforme a temperaturii.1% din concentratia gazului la iesirea din cos daca cosul este bine proiectat . Abia la aparitia precipitatiilor este favorizata dizolvarea si spalarea de impuritati din atmosfera si aducerea acestora pe sol. impiedicand particulele sa se deplaseze. este generata de diferenta de temperatura care poate exista intre suprafete si curentul de aer aflat deasupra. astfel ca jetul de gaz sa scape de zona propie de tulburenta a cosului .. supuse difuziei atmosferice. Cosurile industriale constituie una dinre sursele cele mai active de poluare a marilor zone industriale si a zonelor limitrofe acestora.4.. proportia crescuta de vapori de apa in atmosfera constituie un factor agravanat al poluarii.termica sau convectiva. Instabilitatea temperaturii favorizeaza disperia poluantilor. gazele care ies din cosuri cu diametre sub 2 m si inaltimi mai mici de 60m vor izbi pamantul si atunci concentratiile la sol pot sa devina excesive . vitezele de iesire a gazelor la cos sa fie mai mari de 20 m/s. In general. Umiditatea aerului este unul din cele mai schimbatoare elemente meteorologice. concentratia maxima la sol a gazelor emise in cosuri. devenind un factor activ in frmarea reactiilor chimice din atmosfera. 3.001. astfel sa se evite turbulenta apreciabila la cos . Ea se opune difuziei poluantilor si respectiv miscsorarii concentratiei lor. condenseaza usor pe particulele suspendate in atmosfera. iar zapada de impuritati solide. altitudine. nici reci. forma reliefului. latitudine geografica.5. precum si un mijloc de dispersie a poluantilor aerului. 3. in functie de conditiile meteorologice : turbulenta mecanica cu fluctuatii tipice ale vantului de ordinul secundelor predomina in noptile cu vant. care produce concentrarea impuritatilor. Pentru proiectarea si amplasarea lor s-au stabilit cateva reguli : cosul trebuie sa fie de doua ori si jumatete mai inalt decat cladirile din jur sau decat formele de relief din apropiere. Cercetarile facute arata ca ploaia realizeaza spalarea atmosferei in principal de gaze. 3. Temperatura este influentata de anotimp. nici calde. Ambele feluri de turbulente sunt prezentate concomitent in atmosfera. se pot atinge concentratii la sol de ordinul 0. In zonele poluate ceata se formeaza frgvent pentru ca vaporii de apa. ceata provoaca cresterea concentratiei poluantilor. Ocupand straturile inferioare ale atmosferei. cand gazele emise pe cos sunt supuse numai difuziei atmosferice si tulburenta cauzata de cladirile inconjuratoare nu este importanta.6. in proportii diferite. concentratiile la sol pot fi reduse prin ridicarea inaltimii cosului.

Obijnuit se stabilesc doua norme sau concentratii maxime admise pentru fiecare poluant atmosferic si anume: onorma maxima momentana. tratarea prealabila a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentratiilor poluantilor produsi. In al doilea rand. adica zonele in care concentratiile maxime adimise sunt depasite si riscul de imbolnavire a populatiei este prezent. autocontrolul poluantilor eliminati in atmosfera la nivelul emisiilor chia de catre intreprinderile industriale insesi. construirea de cosuri cat mai inalte si/sau ridicarea presiunii de eliminare si a temperaturii emisiilor pentru usurarea difuzarii in atmosfera a poluantilor. in functie de timpul pentru care se calculeaza. agravarea unor boli sau producerea unor afectiuni. pe un an. deoarece este direct periculoasa pentru organismul uman si o norma medie. inzestrarea intreprinderilor industriale cu instalarii de retinere sau neutralizare a poluantilor atmosferici. interzicerea circulatiei autovehiculelor cu defecte de ardere care elimina cantitati marei de poluanti atmosferici in localitati. mai putin poluant. masurile sanitare constau in cercetarea influentei poluarii aerului asupra sanatatii populatiei din zonele de risc. cum poate influenta sanatatea omului de la disconfort pana la tulburarea unor functii. Dintre acestea amintim: construirea de unitati industriale in afara zonelor de locuit. Cu cat tmpul de calcul este mai mare. asezarea industriilor poluante fata de zonele de locuit. Normele medii pot fi si ele de mai multe feluri. astfel:norme medii pe o zi.1 Purificarea emisiilor gazoase In capitolele anterioare s-a vazut ce efecte negative poate avea asupra mediului inconjurator poluarea atmosferei. Masurile tehnico-organizatorice cad in sarcina organelor administrative sau de specialitate din diferite domenii care contribuie la poluarea aerului. determinate de emisiile variabile. inlocuirea combustibilului inferior cu combustibil superior. Masurile medicale constau in primul rand in stabilirea de norme sanitare sau de concentratii maxime admise pentru diversi poluanti atmosferici. salcam. pe saptamana. dotarea zonelor libete dintre intrprinderile industriale poluante si locuinte cu spatii verzi alcatuite din arbori rezistenti la actiunea poluantilor (stejar. Pentru prevenirea si combaterea poluarii aerului se pot lua masuri medicale si masuri tehnico-organizatorice. Concentratia maxima admisibila inseamna cea mai mare concentratie a unui poluant care poate fi acceptata.Metode de diminuare a poluantilor aerului 4. 27 .de influenta factorilor climatici. pentru incalzirea locuintelor si mai ales generalizarea sistemelor de incalzire prin termoficare. care nu poate fi depasita in nici un moment. care are la baza variatiile concentratiilor in timp ale diversilor ploluanti. astfel incat vantul dominant (cel mai frecvent din zona) sa bata de la locuinte spre industrie si nu invers. plop). pe o luna. cu atat concentratia adimisa este mai mica. de conditiile atmosferice etc.

Dintre aceste aparate: camera de depunere care se foloseste numai pentru captarea prafului. Dupa modul de actionare pot fi aparate care folosesc: principiul detentei. ceea ce se poate afirma cu siguranta este ca pentru epurare pot exista doua categorii de metode: fizice si chimice. iau uniformizarea acestora s-a vazut ca este imposibila. umede si combinate.. medii filtrante. Dintre modelele si instalatiile cele mai reprezentative ale metodelor fizice si chimice se prezinta cateva in continuare.4.nici o sursa nu elimina un singur poluant. practic. separatoare dinamice. Instalatiile si aparatele de epurare se pot grupa astfel: Instalatii sau aprate de purificare directa a poluantilor. epuratoare cu spuma. Instalatii sau aprate de purificare care necesita un tratament al agentilor nocivi inainte de epurare. La fel de important de precizat este faptul ca pana acum inca nu s-a ajuns a se concepe aparate de epurare (purificare) complexa. categorisirea unor metode de epurare dupa natura poluantilor este destul de grea.2. adica pentru mai multi poluanti deodata. soc si inertie In astfel de aparate si in special impactorul in cascada. Metode chimice: prin spalare. pricipiul de impact. prin absortie si prin adsortie. deoarece. iar in medii umede pot fi spalatoare. camera de depunre cu placi sau deflector introduse orizontal sau inclinat pe care se depun particulele. soc si inertie. Inestalatii si aparate care lucreza in medii uscate. Aparate care folosesc pricipiul detentei La acest tip de aparat purificarea are la baza forta gravitatiei si pentru ca sa fie cat mai eficienta este necesar ca viteza amestecului gazos supus purificarii sa fie mica in interiorul instalatiei. care dupa modul de actionare pot fi la randul lor impartita in diferite subgrupe: Metede fizice: uscate. Deocamdata. prin reducere. aerosolul curge intr-o ordine sigura a unor ajutaje astfel incat fiecare dintre ele prezinta o viteza mai mare decat cel 28 . prin separare. Instalatii si aparate care folosesc principiile de impact. Din punct de vedere al mediului in care lucreaza pot fi: Inestalatii si aparate care lucreza in medii umede. Instalatii sau aparate care utilizeaza ambele principii in acelasi timp. Aparatele care necesita un tratament prealabil al agentului nociv inainte de epurare pot fi cu ceata sau acustice. pricipii electrostatice pentru medii uscate. Datorita acestor fapte. filtre umede. ci o combinatie a acestora intr-un grad mai mare sau mai mic de pondere a unora asupra celorlalti. Metode si mijloace de purificare a atmosferei La enumerarea surselor de poluare s-a aratat cat de complicata este stabilirea componentei unui poluant pentru a putea fi incadrat intr-o categorie precisa. principiul centrifugal. camera cu sicane etc.

particulele mai grele vor fi retinute de primele trepte. in care se depune praful.). matasea. In felul acesta. 29 . Instalatii si aparate care folosesc principiu separarii electro statice Separarea electro statica consta in incarcatea particulelor solide si a picaturilor fine de lichide de catre ionii de gaz produsi prin descarcari electrice in gazul din jurul unui electrod de inalta tensiune si apoi deplasarea particulelor si picaturilor catre un electrod colector legat la pamant. poliacrilontrilice. sudati pe o placa tubulara plumbuita. Restul de 3 5% din gaz ce antreneaza cea mai mare cantitate de praf trece printr-un canal cu un diametru mic. Mai des folosite sunt filtrele fibroase. Acestea sunt asezate unul langa altul la intervale mici. 5. orientat spre un acumulator de praf (ciclon). in prezenta unei perdele de apa. lana. Daca se monteza mai multe cicloane in baterie se obtine un multiciclon care asigura un grad de purificare marit. umiditate si coroziune se utilizeaza instalatii si aparate speciale numite filtre. Un astfel de aparat este pulvocaptorul. Filtrele electrice umede se folosesc la separarea prafului din mediile umede.inul. polietilenice etc. In acest caz. Aparate care folosesc mijoace filtrante Pentru retinerea din gaze a particuleleor extrem de mici in conditii medii de temperatura. poliesterice. prin care se elimina 95-97% din gazul care trebie purificat.precedent. Aparate care folosesc principiul de separare prin centrifugare -cicloanele sunt aparate in care particulele sunt eliminate pe baza fortei centrifuge dintr-un gaz care se roteste. iar cele mai usoare de ultimele. iar dupa forma electozilor pot fi uscate tubulare sau uscate cu placi (fig. Dintre materialele folosite la fabricarea filtrelor amintim: bumbacul. filtrul cu saci. sticla si diferite sintetice (poliamidice. iar oeratia corespunzatoare se numeste filtrare. Dupa mediul in care lucreza pot sa fie filtre electrice uscate sau umede. mentinand intre ele spatii inelare. care se sprijina pe marginea carcasei. De exemplu: rotociclonul care indeplineste in acelasi timp si rolul de ventilator si cel de desprafuitor. electrozii de depunere sunt confectionati din tuburi de plumb de forma cilindrica sau hexagonala. In afara de aparatele pentru medii uscate sau umede mai sunt aparate si instalatii de purificare speciale: Aparate dinamice speciale pentru debite mici si mijlocii. Particulele de praf antrenate de forta centrifuga se lovesc de corpul ciclonului (fig. 5. azbestul. Aceasta metoda se utilizeaza cand exista un volum mare de gaze de purificat formate din particule fine sau ceata si nu exista riscul de explozie.12). care este construit dintr-un numar mare inele conice care isi misoreaza treptat diametrul in directia de miscare a gazului supus purificarii.10) si cad la baza de unde se elimina.

filtre cu saci). Alegerea epuratorului se face tinand cont de un complex de factori ca: dimensiunile si conceptia aerosolilor. securitate absoluta. Operatia de epurare sau purificare a emisiilor gazoase are in primul rand scopul asigurarii sanatatii oamenilor si in al doilea rand doar recuperari economice. deoarece in acest caz cheltuielile facute cu instalatia respectiva vor fi inutile. cand se urmareste o epurare foarte avansata se recurge la sisteme de purificare in mai multe trepte. volumul cheltuielilor de investitii. temperatura. reparatii si intretinere. intensitatea sonora. pornind de la sistemele de epurare grosiera.A in 1948 la recuperarea negrului de fum provenit de la un cuptor alimentat cu gaz natural. Aglomerarea sonica e influentata de urmatorii factori: frecvent. Alegerea unui aparat sau unei instalatii de epurare Se considera ca alegerea unui singur sistem de epurare este insuficienta si deci. 4. se recomanda sa se mearga pe un sistem combinat. Sirenele. Sistemele de epurare sonore au ca avantaje: functionarea la temperaturi inalte. debitul de fluid purtator (aer sau gaze diverse). care sunt aparate generatare de unde sonore si pot fi statice si dinamice. De regula. investitii acceptabile.U. a unor gaze provenite de la unele cuptoare metalurgice etc. continuand apoi cu o epurare intermediara (senifina). de obicei cu ajutorul filtrelor electrice. ele nerezolvand obiectivul primordial.Aparate de epurare prin aglomerare sonica. care se bazeaza pe efectul aglomerarii aerosolilor sub actiunea undelor sonore de frecventa inalta. in industria de acid sulfuric. cat si o siguranta ca in cazul defectarii unuia din aparate. realizabila in turnuri de pulverizare si in final cu o epurare fina. 30 . Cu rezultate bune sau folosit si la epurarea gazului de furnal. eficacitate mare. Datorita acestui fapt se impune ca dimensionarea aparatelor si instalatiilor de epurare sa nu se alunece pe panta economicitatii. avand in acest mod asigurata atat o epurare cat mai aproape de cea ideala. neglijandu-se aspectul principal al aepurarii. celelalte care concura la combinatia respectiva vor functiona in continuare. Diferenta dintere cele doua tipuri este ca primele nu contin nici o piesa in miscare. cicloane. pe cand cele din a doua categorie au o parte din componente mobile. Primele aplicatii industriale ale epuratoarelor sonice au fost realizate in S. concentratia aerosolilor. Efectul de aglomerare este datorat ciocnirii particulelor care capata o miscare vibratorie indusa de mediul fluid in vibratie.3. prin mijloace mecanice (camere de depunere. cand se porneste la conceperea unei instalatii de epurare. siguranta de exploatare etc. timpul de expunere in campul sonic al aerosolului alcatuit din particule uniforme si de concentratie uniforma. gradul de epurare.

precum si principalii poluanti ai aerului si sursele de poluare a acestora.referat. factorilor acestora si modul de dispersie in aer a acestor poluanti precum si impactul pe care-l au asupra mediului. ceea ce duce la efecte magice la nivel global. Bibliografie: 1.ro 31 .Capitolul V.e-scoala. unde in primul capitol avem o caracterizare generala a aerului.ro 5. Ultimul capitol contine concluziile obtinute in urma efectuarii acestei teme de proiect. Concluzii Tema acestui proiesct se numeste Efectele poluarii aerului asupra mediului . Eva Trimbitosu Fizica 2. www. Rodica Ciarnace Ecologie si protectia mediului Editura Economica 4. www. Capitolul doi descrie in amanunt influenta poluantilor. Sanda Fatu Introducere pentru pregatirea proiectelor clasele XI-a si XII-a.ro 6. a invelisului Pamantului.clopotel. www. Penultimul capitol contine cateva metode de diminuare a poluantilor aerului precum si aparatele folosite in acest scop.referat. Editura Plas 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful