Efectele poluarii aerului asupra mediului

1

Cuprins Introducere Capitolul I 1.1. Invelisul gazos al Pamantului 1.2. Poluantii aerului 1.3. Surse de poluare a aerului 1.1.1. Surse naturale 1.1.2. Surse artificiale Capitolul II 2.1. Factorii agentilor poluanti 2.2. Impactul agentilor poluanti asupra mediului 2.2.1. Ozonul 2.2.2. Compusii organici volatili ( COV ) 2.2.3. Oxizii de carbon 2.2.4. Oxizii de azot 2.2.5. Oxizii de sulf 2.2.6. Hidrogenul sulfurat 2.2.7. Acidul clorhidric 2.2.8. Florul si compusii sai 2.2.9. Clorul 2.2.10.Amoniacul 2.2.11.Substantele radioactive 2.2.12. Pulberi sedimentabile si in suspensie .. 2.2.13.Substante toxice si aeropurtate 2.2.14.Fosforul si compusii lui 2.2.15.Arsenul 2.2.16.Mercurul 2.2.17.Plumbul 2.2.18.Beriliul 2.2.19.Cadmiul 2.2.20.Cuprul 2.2.21.Poluarea aerului din intriorul counstructiilor, locuintelor, etc Capitolul III 3.1. Vantul 3.2. Calmul atmosferic 3.3. Turbulenta aerului 3.4. Umiditatea aerului 3.5. Temperatura 3.6. Cosurile industriale Capitolul IV 4.1. Purificarea emisiilor gazoase 4.2. Metode si mijloace de purificare a atmosferei 4.3. Alegerea unui aparat sau a unei instalatii de epurare Capitolul V Concluzii
2

..2 ...3 .3 ..4 5 ..5 5 6 .6 ..6 6 7 ..8 .8 10 12 13 .14 15 ..16 16 .17 .18 .18 .19 .21 22 ..23 24 24 .25 25 27 .. .27 27 ..28 28 .28 ..29 ..29 ..30 ..33 34 ..34

Introducere
Atmosfera sete unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorita capacitatii sale limitate de a absorbi si a neutraliza substantele eliberate continuu de activitatile umane. Cresterea productiei de energie, industria chimica, metalurgica, de ciment, circulatia rutiera si aeriana, arderea gunoaielor, sunt tot atatea cauze care fac ca in ultimul timp sa devina tot mai acuta poluarea atmosferei. Aceasta poate sa apara fie datorita cresterii concentratiei in aer a unor constituenti normali ai atmosferei (dioxid de carbon,, oxizi de azot, ozon etc.), fie datorita patrunderii in atmosfera a unor compusi straini acestui mediu( elemente radioactive, substante organice de sinteza etc.). Poluarea atmosferei afecteaza calitatea vietii la scara planetara si, in general, ea reprezinta consecinta unor activitati umane find un fenomen actual al vietii urbane. Majoritatea poluantilor atmosferici pornesc de la arderi generatoare de energie. Motoarele cu explozie interna utilizate in transporturi, arderi de combustibili gazosi, lichizi sau solizi( carbuni, lemne) in unitati industriale, pentru incalzirea locuintelor etc., provoaca emisii de substante si particule care se degaje in atmosfera putand atinge concentratii nocive. Poluarea atmosferei are urmari neplacute, adfesea grave, asupra omului si mediului sau inconjurator, sub diferite forme : impiedica cresterea plantelor, diminueaza valoare produselor, agrcole, reduce vizibilitatea si adauga mirosuri neplacute mediului ambiant si cel mai important, afecteaza sanatatea omului. Prevenirea si combaterea poluareii atmosferei este o sarcina primordiala a tuturor tarilor si guvernelor din lumea intreaga. Ini acest sens in februarie 2001 Parlamentul Romaniei a ratificat Protocolul de la Kyoto la Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ce face referire la respectarea angajamentelor de limitare cantitativa si reducere a emisiei de gaze cu efect de sera fata de nivelul anului 1999. Ca urmare a acestui fapt, Romaniei ii revine sarcina sa reduca cu 92%, fata de perioada de referinta, emisiile de gaze cu efect de sera. In indeplinirea acestui angajament si in scopu l promovarii unei dezvoltari durabile, vor trebui aplicate si elaborate politici si masuri astfel incat sa se reduca la minimum efectele adverse, inclusiv cele ale schimbarilor climatice si efectele asupra comertului international si impactul asupra factorilor sociali si de mediu. Calitatea vietii pe Pamant este dependenta de calitatea aerului. Ritmul de crestere economica, inmultirea autoturismelor de toate genurile, supra popularea marilor metropole, fumului si vaporii nocivi degajati de sutele de mii de cosuri de fabrici etc., impun masuri bine gandite si stiintific fundamentate pentru a stapanii fenomenele periculoase de poluare a aerului, pentru a dirija dezvoltare economico-tehnica in folosul omului si al umanitatii. Un aspect special al poluarii aerului si aducerea, prin acesta, a unor daune deosebite sanatatii si vietii omului si a altor vietuitoare, este rezultatul fumatului. Fumatul prezinta un pericol deosebit
3

avand o grosime medie de aproximativ 3. Este vorba mai ales. de materialu electric si electronic. dar dincolo de acesta. cu functiuni mai complexe si deci extrem de sensibile la poluarea aerului. pentru eliminarea sau reducerea surselor de poluare.1. materialui ethnic fiind supus si el acestui fenomen.000 km. Capitolul I. 1. ci si asupra cladirilor. Principalele zone in care este subimpartita atmosfera sunt: 4 . Invelisul gazos al Pamantului Aerul formeaza un invelis gazos care inconjoare Pamantul. Elementul vital vietii. lupta impotriva poluarii se duce cu toate mijloacele. de igiena si sanatate publica. ceea ce impune luarea nu numai a unor masuri tehnice. plantelor. cat si pe plan politic si juritic. atat pe plan tehnic.pentru sanatatea si viata celui ce-l practica. Despre poluare se poate vorbi inca de la descoperirea focului de catre om. care ii accentueaza uzura. numit atmosfera. Considerem necesar sa precizam ca poluarea atmosferica face ravagii nu numai asupra omului. Aerul. a nefumatorilor. animalelor. mai compact. ci si reglementarea legala a acestor activitati. el pericliteaza sanatatea celor din jur. Impotriva poluarii atmosferei se duce si o lupta preventiva. largind foarte mult sfera materialelor poluante si a surselor de poluare. Fiind vorba de un ana din problemele actuale de importanta vitala. din ce in ce mai miniaturizat. pentru impiedicarea prin mijloace tehnice moderne. a emisiei materiilor poluante. dar revolutia stiintifico-tehnica a adus schimbari deosebite in poluarea atmosferei.

gaze sub forma de poluanti in stare gazoasa. in apa marilor si oceanelor etc. Aerul poate actiona insa si in sens patologic aspra omului atunci cand este poluat. Principala lor caracteristica consta in faptul ca in functie de marima sau greutate ele au o stabilitate diferita in aer. 80 400 km altitudine. fiind purtati uneori la mari distante de locul unde au fost produsi si eliminati in atmosfera . 11 35 km altitudine. Aerul este present pretutindeni.troposfera stratosfera mezosfera termosfera exosfera 0 . Cele mai mari si mai grele se depun depede si se numesc pulberi sedimentabili. puberi. ozon.000 km altitudine. lichide sau gazoase. bacterii etc.11 km altitudine. Clasificarea poluantilor aerului se pot face dupa : a) starea de agregare suspensii (aerosoli) sunt particule solide sau lichide dispersate in atmosfera. Aerul este un amestec de gaze in compozitiia sa normala intrand: azot.2.04% Prin acest schimb de gaze aerulu intrtine viata asigurand arderile necesare desfasurarii tuturor proceselor fiziologice din organismul uman. atat la suprafata scoartei terestre cat si in toate spatiile aflate in legatura cu atmosfera: in crapaturile si porii solului. vapori de apa. iar cele mai usoare si mai mici pot persista timp indeungat si se numesc pulberi in suspensie.03 0. Poluantii aerului Poluantii aerului sunt substante solide. in apa. bioxid de carbon. 5 . in pesteri. naturale sau artificiale ce pot si aero purtate. 1. alte gaze. raspanditi in atmosfera datorita calitatii de a difuza cu usurinta. oxigen. Modificarile survenite in compozitia aerului in urma procesului de respiratie : Componentul insperat Azot Oxigen Bioxid de carbon Proportia in aer : expirat 78 -79% 16 17% 3 4% 78 -79% 20 21% 0. 400 3. 35 80 km altitudine.

ricin. antropogene). fluor. pulberi inerte. Cd (produce cancer de prstata). As (prduce cancer hepatic). avand ca rezultat compusi cu grad inalt de toxicitate. toxici sistemici sunt metale grele si metaloide ca plumbul. hidrogenul sulfurat . anorganici : . cancerigeni : . cianurile. organica : vegetala (in.hidrocarburi policiclice aromatice.pot fi in functie de structura chimica : oraganici : . c) actiunea lor specifica asupra organismului iritanti sunt cei mai raspanditi in mediu.Cr (produce cancer nazal). cadmiul. De exemplu. asfixiantii sunt monoxidul de carbon. secundari acei poluanti care sunt produsi in mediu. medicamente. substante oxidante. surse arificiale (rezultate din activitati umane. Termenul de . procesele de incinerare a rezidurilor pot deveni surse de poluare cu compusi extrem de toxici. 1.. din aceasta categorie facnd parte pulberile cu un grad scazut de solubilitate. soia) sau animala (puf. colaranti sintetici (anilina). pulberi cu bioxid de siliciu si beriliu. ammoniac. vapori de acid florhidric si clorhidric. prin intereactiunea dintre doi sau mai multi poluanti primari sau prin reactia cu constituentii normali ai aerului . pene. tutun..). mercurul etc. canepa. clor. cafea. Ni (produce cancer al cailor respiratorii). Uneori activitatile omului se indreapta catre imbunatatirea calitatii produselor (alimente.efect secundar asupra mediului ambiant. sau catre indepartarea rezidurilor rezultate din activitatea sa. substante radioactive (produc cancer tiroidian). acidul cianhidric.. zincul. vietii si sanatatii umane. cuart . fibrozonati sunt suspensii de ciment. cacao. poluanti primari . poluanti secundari este corelat cu termenul de . fulgi). apa potabila etc. substante organice clorurate (pesticide) . 6 . oxizi de sulf si azot.3 Surse de poluare a aerului Surse de poluare a aerului pot fi clasificate in doua grupe: surse naturale . alergizanti pot fi de natura : minerala ( cu continut mare de cuart).b) provenienta primari acei poluanti care provin direct din surse de poluare identificate sau identificabile . Toti poluantii produsi de aceste surse se numesc .

: oxidul de carbon) se ridica repede in straturile superioare ala atmosferei. care cuprinde in esenta procesul de diluare. 7 .1. Gazele cu densitate mare (de ex . Mult mai important este fenomenul de dilutie si sedimentare. Sursele naturale de poluare a aerului nu provoaca decat in mod exceptional poluari importante ale atmosferei. De asemenea. Aceste surse sunt o urmare a activitatii omului. capacitate care este invers proportionala cu densitatea. Factorii agentilor poluanti Poluantii emisi in atmosfera sunt supusi fenomenului de autopurificare.) se acumuleaza la nivelui solului. Au deci. 1. de exemplu reactia dintre clor si amoniac cu formarea clourii de amoniu.1. de transformare chimica si de sedimentare. in schimb sedimenteaza ma usor.3. in raport cu gazele capacitatea mai redusa de a se dilua in aer. dintre sursele naturale de poluare putem mentiona eruptiile vulcanice. emanatiile de gaze din sol. Gazele au capacitate de difuzie mai mare in atmosfera. implicit si poluarea aerului. inmultirea acestora constituind cauze pentru care protectia aerului reprezinta o problema vitala a lumii contemporane. Procesele de diluare si sedimentare determina totdeauna scaderea concentratiei. incendiile din paduri etc. vaporii de mercur etc. Sursele de poluare artificiale ale aerului pot fi clasificate in : surse de poluare stationare . ridicate de vant pana la o anumita altitudine.3.: clorul. suspensiile au stabilitate mai mica in atmosfera decat gazele si o capacitate de difuzie mai redusa. avand drept consecinte poluarea mediului. Unele reactii chimice din atmosfera sunt benefice ducand la formarea unor substante mai putin agresive.2. stabilitate care este cu atat mai mica cu cat dimensiunea si masa sunt mai mari. compus mai putin agresiv si cu stabilitate mai mica in atmosfera. cele de transformare chimica pot avea insa ca rezultat aparitia unor substante cu agresivitate si mai mare. Sursele artificiale antropogene. Influenta poluantilor asupra mediului 2. Capitolul II. poluarea produsa de procese naturale de descompunere in sol a sunbstantelor organice. In ceea ce priveste natura poluantilor. Cea mai comuna dintre poluarile naturale este poluarea cu pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului. surse de poluare mobile. sunt mult mai importante. a progresului societatii.1. care este conditionat de proprietatile substantelor poluate si de conditiile mediului aerian in care patrund. Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare care pot influenta si sanatatea populatiei. cele cu densitate mica ( de ex. in primul rand a procesului de industrializare si urbanizare.

depasind chiar granitele unor state si uneori conducand la controverse intre acestea. particule fine solide sau lichide. congestii nazale. Studiile epidemiologice au evidentiat efectele acute ca urmare a expunerii la concentratii rare de peste 0. dispersate intr-un gaz. . de exemplu: metanolul. iritarea ochilor.1 mg/m3 pentru media de 0. reducerea rezistentei la infectii. sunt expuse actiunii ozonului. etanolul.. sub 100 microni.2. unde procesul este in general sezonier sau discontinuu. O deosebita atentie trebuie acordata controlului surselor de poluare care emit compusi oraganici volatili (COV) proveniti. in comparatie cu benzina. cat si din lipide. co-enzimelor. Ozonul Impactul asupra mediului.2. reducerea functiilor plamanilor. Smogul are aspectul unei cete dense. de exemplu cele provenite din fabricile chimice. oxidarea acizilor grasi polinesaturati la acizi grasi peroxidici.1. ozonul isi exercita actiunea prin doua mecanisme : oxidarea grupurilor sulfhidril si aminoacizi ai enzimelor. Odata cu formarea ozonului se produce pe cale fotochimica si asa numitul smog (smoke=fum si fog=ceata). la fel ca si masurile pentru inscrierea emisiilor in normele standardizate. Ozonul este un oxidant puternic care poate reactiona cu orice clasa de substante biologice. etc.2 mg/m3. Teoretic. proteinelor si peptidelor . manufacturile de vopsit etc. Dintre prejudiciile produse de ozon trebuie mentionate : afectiunile asupra sistemului respirator (dificultati respiratorii.). In orasele mari cu circulatie intensa.. al carui component principal este ozonul. Membranele fiind compuse atat din proteine.5 ore. 8 .03 mg/m3 pentru media pe 24 de ore si 0. controlul este mai usor. Se mentioneaza faptul ca ozonul si substantele de baza ale formarii acestuia sunt fregvent transportate de vant. ar conduce substantial la formarea in cantitati mai mici a ozonului si a oxidului de carbon. Masuri de ameliorare a mediului. Celulele cu suprafata specifica mare sunt extrem de vulnerabile. Este mai dificil controlul surselor stationare mici de exemplu la statiile de benzina. gazul natural compresat etc. deoarece impreuna cu oxizii de azot acestia contribuie la formarea ozonului. In privinta emisiilor rezultate din sursele stationare. STAS 12574-87 indica pentru ozon concentratii maxime admisibile (CMA) 0. evolotuia si efectele ozonului sunt foarte bine sesizate.2. in principal in industria de sinteza a sunbstantelor chimice organice. astm etc. degradarea prematura aplamanilor in special la copii si tineri. folosirea combustibililor alternativi in locul benzinei. Impactul agentilor poluanti asupra mediului 2. in timpul orelor de varf. In general. Un control riguros al substantelor de baza ce formeaza ozonul contribuie la o buna protejare a mediului. rafinarii de petrol etc. Smogul se mai defineste si ca o poluare atmosferica cu aerosoli.

Compusi oraganici volatili (COV) Impactul aspupra mediului si masurile de ameliorare a mediului sunt asemanatoare celor enuntate la ozon deoarece COV si NOx contribuie in mod hotarator la formarea gazului nociv. de 2 mg/m3. inodor. prin impunerea filtrului catalictic plasat in teava de espament a masinilor. concentratiile maxime admise sunt.3.4. Cantitatea de CO2 este mai mare (24. Oxizii de carbon Monoxidul de carbon. Conform STAS 12574/87 . incolor. Efectul nociv imediat se datoreaza faptului ca reactioneaza cu hemoglobina. ceea ce explica pericolul intoxicatiilor cu CO2. In ultimul deceniu. O importanta metoda de reducere a cantitatii de monoxid de carbon a constituit-o inlocuirea benzinei cu plumb. produs responsabil de intoxicatii grave si deces la om si alte vietuitoare. Oxizii de azot Impactul asupra mediului. formand carboxihemoglobina. Actiunea concentratiilor ridicate de dioxid de azot asupra plantelor s-ar putea datora si formarii de acid azotic. gazele de esapament. S-a dovedit ca unii dintre acesti poluanti secundari sunt foarte vatamatori pentru plante. Aer din zonele poluate conditii de calitate . putin mai usor decat aerul. procentul de oxid de carbon a scazut mult in orasele din tarile puternic dezvoltate economic.2.2. dupa care se transforma in CO2. Emisiile de CO2 in gazele de esapament in Romania sunt normata la 2-4% din volumul acestora.2. cu benzina fara plumb. Este estimat la cca. 2. Prezenta oxizilor de azot in atmosfera produce prejudicii asupra plantelor. 230 milioane t/an cu o remanenta de 2-3 ani. insipid. este considerat ca fiind cel ma raspandit agent poluant.. pentru media de scurta durata (30 minute) 6.000 ppm/vol) in cazul utilizarii drept carburant a benzinei decat in cazul utilizarii motorinei (1.0 mg/m3. Este insa dificil de determinat cu exacitate. De mentionat ca si in Romania s-au introdus de la inceputul anului 2000 asemenea norme (cunoscute sub numele Euro 2). gazele de cocserie (50%) si convertizoanele de oxigen (75%) precum si gazele de cracare catalictica in faza de regenerare a catalizatorului. impiedicand transportul de O2 de la plamani la celule.2.2. Principalele surse de CO sunt gazele de ardere incompleta de la roducerea energiei termice prin arderea combustibililor fosili.000 ppm/vol). 9 . De mentionat ca hemoglobina are afinitate pentru CO de 200 ori mai mare decat pentru O2. care efecte sunt rezultatul direct al actiunii oxizilor de azot si care al actiunii poluantilor secundari produsi in ciclul fotolitic al oxizilor de azot. 2. ozonul. iar pentru media de lunga durata.

La alte cazuri apare voma. Pericolul privind prezenta monoxidului de azot in atmosfera poluata consta in faptul ca se oxideaza la dioxid de azot care este mult mai toxic. Al treilea tip. de exemplu de 25 ppm. schimbari celulare. Exista numeroase imprejurari in care expunerile profesionale laactiunea monoxidului de azot pot afecta sanatatea oamenilor. marirea veziculelor pulmonare. tuse violenta insotita de expectoratie de culoare galbena. Cercetarile asupra mortalitatii animalelor indica faptul ca dioxidul de azot este de patru ori mai toxic decat monoxidul de azot. Informatiile referitoare la efectele toxice ale dioxidului de azot asupra omului se gasesc in literatura. Efectele toxice ala dioxidului de azot asupra animalelor se manifesta prin schimbari in functionarea plamanilor. Concentratiile de dioxid de azot mai mari de 100 ppm sunt mortale pentru cele mai multe specii de animale si 90% din decese sunt cauzate de edem pulmonar. La unele cazuri apar o iritatie severa cum manifestari de arsuri si sufocari. Alte efecte. In general. susceptibilitatea la infectii respiratorii etc. Persoanele care sufera ascest tip de otravire nu prezinta edem pulmonar si daca sunt scoase din mediu isi pot reveni complet. modificari in structura proteinelor. Cea mai mare sensibilitate la actiunea oxizilor de azot o prezinta colorantii utilizati pentru fibre tip acetat de celuloza. pierderi in greutate. Dioxidul de azot exercita un efect toxic foarte puternic. La o xpunere de ora. slabiciune. przinta simptome severe de asfixiere. in functie de animal. se observa la unele plante o necroza care cuprinde aproximativ 5% din suprafata frunzei. datorita unei proprietati a fibrei insasi.soc . 10 . modificari hematologice si enzimale. Pragul pentru perceperea mirosului de dioxid de azot la om pare a fi de aproximativ 0. la concentratii de 4-8 ppm. Anumite fibre sintetice reactioneaza direct cu oxizii de azot producand o colorati galbena. in numar redus si numai in legatura cu concentratii mai mari decat cele prezente in aerul ambiant. Pot apare mai multe tipuri clinice de otravire cu oxizi de azot. se produce cadera frunzelor. In atmosfera poluata. Sunt foarte rare speciile de animale care prezinta rezistenta la expuneri de dioxid de azot in concentratii de la 1 la 100 ppm. Astfel intoxicare poate deveni fatala.12 ppm. in experimentele efectuate la aceste concentratii moartea survine de la 10 minute pana la aproximativ 21 ore de expunre. monoxidul de azot nu este iritat si nu este considerat un pericol pentru sanatate. Expunerile cronice intermitente la concentratii de ordinul 10-40 ppm dioxid de azot pot provoca in ultima instanta enfizem. somnolenta..La o expunere de o ora la concentratii relativ ridicate de dioxid de azot. Informatiile respective provin mai ales din studiile de laborator facute asupra animalelor. care sufera asa-zisa intoxicatie de . Sub actiunea oxizilor de azot se produce o reducere a culorii colorantilor fixati pe fibrele textile si o tendinta de ingalbenire a anumitor aditivi ai textilelor. In testele facute pe animale expuse la concentratii foarte mari de monoxid de azot s-au observat o paralizie a sistemului nervos central si convulsii. convulsii si oprirea respiratiei. Aceste cazuri de intoxicare pot rezulta in urma inhalarilor de oxizi de azot in concentratii ridicate. pierderea cunostintei.

Sensibilitatea variaza in functie de concentratie si de timpul de expunre. contrastul si stralucirea obiectelor.intens colorat . Prezenta dioxidului de sulf in atmosfera constituie principala cauza a proceselor distructive asupra plantelor.25 mg/m3 zilnica si 0. Se stie insa ca actiunea sa toxica este determinata de proprietatile sale oxido-reducatoare si de aciditatea sa.absoarbe lumina in intreg spectrul vizibil. Multe plante prezinta o sensibilitate accentuata la actiunea oxizilor de sulf in comparatie cu oamenii si animalele. Leziunile provocate de dioxidul de sulf si tulburarile produse in asimilatia clorofiliala diminueaza fotosinteza. Dioxidul de sulf provoaca leziuni localizate. 11 .75 mg/m3 media pe 30 de minute .066-0. in special cu particulele solide. albastu si verde). Aceasta este cauzata de dispersia si absortia luminii de catre particulele sau gazele din atmosfera. STAS 12574-87 intitulat Aer din zonele protejate conditii de calitate prevede pentru dioxidul de azot urmatoarele valori pentru CMA: 0.06 mg/m3 media anuala. 2.084 ppm dioxid de azot produc efecte cosrosive asupra unor materiale. dar mai ales la lungimi de unde mici (violet. Modul cel mai obijnuit de manifestare a poluarii urbane a aerului il constituie reducerea vizibilitatii. Dioxidul de azot . umiditatea si temperatura favorizeaza aparitia leziunilor chiar la concentratii mai mici de dioxid sulf.Concentratii de 0. Mecanismulactiunii toxice a dioxidului de sulf asupra plantelor este inca putin cunoscut. Oxizii de sulf Impactul asupra mediului. inunele cazuri iritatia apare la concentratii de 1-2 ppm si este insotita da spasm bronsic la concentratii de 5-10 ppm.5. In atmosfera dioxidul de azot reduce stralucirea si contrastul dintre obiectele indepartate si produce impresia ca orizontul si obiectele sunt colorate galben-pal pana la rosu-brun. in tipm ce plantele cu frunze aciculare prezinta cea mai mare rezistenta. Plantele cu frunze suculente prezinta cea mai mare sensibilitate.2. Celulele sunt mai intai inctivate. Comportamentul diferitelor specii de vegetale la actiunea dioxidului de sulf este foarte variar. cu efecte generale asupra plantelor. Prezenta suplimentara aparticulelor solide si aerosolilor combinata cu prezenta dioxiduil de azot reduce si mai mult vizibilitatea. tesuturile vegetale se distrug ramanand urme caracteristice asupra nervurilor. Concentratiile de dioxid de sulf care produc efecte detectabile in organismele animale si umane sunt mult mai mari decat cele corespunzatoare pentru vegetatii. O serie de factori ca luminozitatea puternica. Dioxidul de sulf ca poluant atmosferic exercita asupra omului cu totul alte efecte decat dioxidul de sulf pur. accentueaza efectele toxice ala dioxidului de sulf. . Daca atacul este masiv. 0. Sinergismul cu alti poluanti atmosferici. dar suprima efectul de colorare a oxizilor de azot. Acesta apre la concentratii de 5 ppm. Efectele dioxidului de sulf asupra omului se manifesta in primul rand printr-o iritatie a sistemului respirator.

alaturi de dioxidul de sulf sunt prezente si cantitati importante de trioxid de sulf. inconstienta. mai ales in concentratii mari. secretie lacrimala. deterioreaza si decoloreaza tasaturile. cu capacitate de distrugere mai mare. oboseala. prin expuneri continuue la concentratii relativ mici.75 mg/m3 pentru 0. de 0. La concentratii mai mari de hidrogen sulfurat. Hidrogenul sulfurat care a intrat in sange. este foarte toxic pentru oameni.In ceea ce priveste actiunea toxica acuta a dioxidului de sulf prin expuneri intermitente la concentratii mai ridicate. hidrogenul sulfurat este o otrava pentru celule si enzime si poate produce schimbari ireversibile in sistemul nervos. insomnie si ameteala. daca dioxidul de sulf este absorbit pe particule solide efectele sunt si mai grave. in prezenta umiditatii.A. sunt trecuti in acid sulfuric. paralizia nervilor. colaps circulator.M. Sinergismul cu dioxid de sulf si cu alte substante poluante prezente in atmosfera duce la aparitia unor reactii fiziologice noi. iritarea traseului respirator.25 mg/m3 pentru 24 de ore si de 0. intunecarea verii. deteriorand astefel monumentele. Inhalat de oameni si animale. Simptomele comune sunt: gust metalic. oxizii de sulf corodeaza suprafetele metalice. ataca marmura si orice piatra de constructie. durere intensa a ochilor. Astfel. Experientele facute pe loturi de animale expuse la inhalatii de dioxid de sulf au scos in evidenta o mortalitate crescuta. La concentratii anuale de 100 µg/m3 paricule asociate cu concentratii de 30 µg/m3 dioxid de sulf se constata o crestere a sensibilitatii la diferite boli a copiilor. Hidrogenul sulfurat. S-a dovedit ca dioxidul de sulf odata intrat in organism prin caile respiratorii apare in sange si produce tulburari in metabolismul glucidelor si in procesele enzimatice. Alte efecte. C.6. schimbari psihice. hidrogenul sulfurtat provoaca conjunctivita. Efectul cumulativ determina o crestere a numarului de imbolnaviri si decese in randul animalelor expuse. Hidrogenul 12 . daca victima este scoasa imediat din mediul toxic si respiratia este initiata inainte de stopul cardiac. pierderea echilibrului. Ca si la om. In general. diaree. de unde este transportat de sange la diferite organe ale corpului. moartea survine prin paralizie rapida a centrului respirator. poate produce la blocarea transferului de oxigen. In prezenta particulelor solide actiunea dioxidului de sulf determina efecte si mai grave. parerile diversilor autori sunt intru totul unanime.2. hartia etc. Oxizii de sulf ataca diversele materiale mai ales cand. Dioxidul de sulf in prezenta particulelor are o capacitate de distrugere si mai mare. La concentratii mici. Aciditatea aerului poluat datorata oxizilor de sulf. edem pulmonar. 2. parerile sunt diferite si merg pana acolo in cat neaga o astfel de actiune. prevazut in STAS 12574-87 prevede pentru SO2 valori medii de 0. deterioreaza si decoloreaza cladirile. produce efecre iritante mult mai puternice decat dioxidul de sulf si determina aparitia spasmului bronsic. spasm. vatamarea muschiului inimii.5 ore.01 mg/m3 pe an. intra in corpul omenesc pe cale respiratorie. Numeroase cercetari au dovedit insa efectele cronice ale expunerilor indelungate la concentratii mici. chair in concentratii relativ scazute. Hidrogenul sulfurat Impactul asupra mediului. Totusi. In privinta actiunii cronice. se poate obtine o recuperare rapida. In orase mari. obiectele de piele.

150. la noi in tara C.000µg/m3 dupa expunere de 2-15 minute.nu mai exista senzatie si moartea vine rapid. Acesta se inegreste in prezenta hidrogenului sulfurat. Experimentele cu cantitati sub 60. Activitatea devine imposibila la doze intre 50 si 100 ppm. formand o pelicula protectoare. spasm lasringial. Acidul clorhidric irita si astaca membranele ochiului si mareste perioada respiratorie.000µg/m3 mirosul este puternic.000µg/m3 timp de 5 ore asupra unor plante nu au produs efecte nocive. tutunul.000µg/m3 . La concentratie peste 1.A. castraverii. intru cat acesta nu are actiune puternic dizhidratanta asupra tesuturilor. Standardele statelor prevad diferite limite permise ale concentratiei de hidrogen sulfurat in atmosfera. 2. dar nu este intolerabil. La concentratii mai mari datorita paraliziei nervului olfactiv. Acidul clorhidric Impactul asupra mediului. Acidul clorhidric umed nu are aceleasi efecte ca acidul clorhidric gazos. Aliajele cu aur sunt rezistente fata de hidrogen sulfurat.120. Perceperea mirosului depinde de indivizi. Mai sensibile sunt tomatele. varsta. 13 . Dificultati respiratorii apar la o doza de 10-50 ppm. Doze mai mari afecteaza aceste plante. Hidrogenul sulfurat din atmosfera reactioneaza cu vopselele care contin saruri ale metalelor grele in picmentii lor si in uleiul sicativ.008 mg/m3 media zilnica. Pana la concentratia de 5 ppm prezenta acidului clorhidric nu are efecte deranjante iritarea membranelor mucoaselor are loc la 10 ppm. Hidrogenul sulfurat produce aceleasi efecte si asupra animalelor domestice ca si asupra omului. Pana la 50. in STAS 12574-87 sunt: 0. acest stimul este cel mai sensibil indiciu al prezenteti sale in concentratii mici. Cu toate acestea. un carbonat bazic de plumb. ulcerarea mucoaselor nazle si ale gurii si senzibilizarea pielii fetei asfel incat barbieritul devine anevoios.7.015mg/m3 media pe 30 de minute si 0. Expunerea omului nu mai cateva minute la o concentratie de 2000 ppm produce moartea.2. Prezenta hidrogenului sulfurat intuneca rapid cuprul si argintu. Sensibilitatea mirosului variaza intre 145µg/m3. produce edem pulmonar. dar ataca zincul la temperatura camerei. cu care foemeaza un precipitat care se inchide la culoare sau decoloreaza suprafata. daca individul fumeaza.sulfura prezinta efecte sinergetice in amestec cu disulfuri organice si oxid de carbon. Pierderea sinsibilitatii mirosului apare la cca. Hidrogenul sulfurat are un miros asemanator cu cel al oualelor stricate . Simptomele atacului constau in vestejire. ceteurile acide ale solutiilor de acid clorhidric calde produc rani ale nasului si ale gingiilor. ofilire. provocand edem pulmonar si chiar moarte in cazuri extreme. locul in care se gaseste. Efectele daunatoare asupra organismului se agraveaza in functie de concentratie si timp de expunere. sex. Alte efecte. datele asupra mirosului se falsifica. urmata de moarte.M. Cel mai comun picment este albul de plumb. Acidul neutralizeaza alcaliile tesuturilor si inflameaza partea superioara a plamanului. Hidrogenul sulfurat este daunator mai ales pentru plante tinere. omul nu poate sta mai mult de 60 minute la astfel de concentratii. chiar in cazul in care fiecare gaz in parte este sub limita de periculozitate.

lacrimare. Florul si compusii sai Impactul asupra mediului. la atcul acestora cu acid sulfuri. Acesta patrunde adanc in plaman si probabil pana in alveolele respective. Chiar in concentratii de cca. astfel incat se respira in continuare neobservat. unde se utilizeaza fosfati naturali ce contin fluor care se degaja ca acid fluorhidric. Ca prim ajutor contra arsurilor cu HF se recomanda spalarea cu apa multa si stropire pana se formeaza basici. La arsuri intrne se recomanda albus de ou. voma. oboseala. In consecinta. costum impermeabil. Se lucrreza cu ochelari. STAS 12574-87 prevede urmatoarele concentratii maxime admise (CMA): 0. iar in final moartea. Se trateaza locurile atinse cu o pomada de acid de calciu. chiar mai puternica decat acudul clorhidric. Coroziunea metalelor creste cu cresterea concentratiei acidului. ataca puternic traheea ceea ce limiteaza respiratia si determina o senzatie de sufocare. Se limiteaza folosirea acidului florhidric prin utilizarea unor suflatoare cu nisip pentru a matisa sticla. Otraviri cronice pot avea loc la fabricile de ingrasaminte chimice.06-10 ppm. La aceste concentratii acidul clorhidric produce necroza epiteliilor traheei si ale bronhiilo. emfize. bauturi vascoase. sunt necesare masuri de protectie. precum si alte simptome. Nu se folosesc grasimi. manusi. O expunere de 30 minute la o doza de 4300 ppm este fatala pentru toate animalele. Limita de percepere a mirosului indicata in literatura este intre 0. Se produc leziuni si in alte organe. Acidul fluorhidric este o otrava caustica puternica. tulburari ale vederii etc. lapte. cocaina. producand o tuse continua. care fac ca fluorul sa patrunda in organism. pilule de gheata. 6% provoaca o senzatie de intepare. Asupra pielii fluorul produce arsuri cu basici. Inhalarea trifluorurii de azot impura provoaca dureri de cap. in consecinta. Se stie ca ceata de acid clorhidric si solutiile respective sunt extrem de corosive pentru metale si aliaje.O expunere prelungita a cantitatii mici de acid clorhidric provoaca eroziunea dintilor. un timp de 2-6 ore este fatala.2. sangerari ale mucoaselor si apoi voma. tuse. cu o pasta de glicerina-oxid de magneziu sau o alifie de stearat de magneziu si cu o solutie 10% de calciu-gluconatlactobionat.1mg/m3 medie zilnica. Expunerea iepurilor sau a porcilor la o doza de 670 ppm. greata si dispnee. Se pot face injectii cu lactat sau gloconat de calciu.3mg/m3 media pentru 30 minute . Muncitorii care graveaza sticla se pot imbolnavi datorita iritarii organelor respiratorii si a pielii mainilor. 14 . simptome cerebrale. colici. diaree. Difluorura de oxigen F2O este mai periculoasa decat fluorul. are loc mortificarea epiteliilor. 2. voma. Produce o iritare puternica a ochilor si caonjunctivita. la o doza de 5-20 ppm in doua zile plantele mor. rani ale vaselor pulmonare. 0. curgerea nasului. In stare concentrata florul actioneaza puternic asupra mucoaselor si face ca mirosul sa devina putin sensibil. edem pulmonar. cu o solutie de amoniac. Studiile sistematice efectuate asupra sensibilitatii plantelor expuse actiunii acidului clorhidric arata ca. Acidul fluorhidric concentrat introdus in stomac produce voma. Apoi se freaca pielea cu o perie de perlon pana se indeparteaza tesutul ars. cisme. Acidul fluorhidric actioneaza iritant asupra mucoaselor cu intepaturi si arsuri.8.

arde pielea si mucoasele. sincopa. Simptomele intoxicarilor acute sunt : teama. mor in majoritatea cazurilor. dioxid de sulf si hidrogen sulfurat.2. vomitare. s-au putut pune in evidenta in unele cazuri. Dinti patati. Efectul principat observat este iritarea si coroziunea mucoaselor ochilor. se formeaza acidul hipocloros care este un alt agent oxidant puternic si acid clorhidric. emfizem si bronsite. grata. Clorul este un agent oxidant foarte puternic capabil sa reactioneze atat cu substantele organice.9. dureri de cap si greutate in respiratie. Sensibilitatea variaza de la persoana la persoana. cat si cu cele anorganica. animale. Clorul produce hemoragia plamanului si edem pulmonar mai usor decat concentratii egale de amoniac. in concentratii mai mari. are loc o puternica vatamare. Deoarece clorul ataca usor mucoasele. Patarea dintilor este determinata de un continut mic de fluor in apa de baut. usor de rupt. Animalele expuse la doze de oridunul zecilor sau sutelor de ppm un timp de cateva minute pana la cateva ore. Expunrea la doze mari este urmata de socuri cu o costrictie spontana a muschilor traheei sau bronhiilor intr-un astfel de grad incat urmeaza sufocarea. 5 ppm sufera de maladii ale bronhiilor si sunt predispusi la tuberculoza. acid cianhidric. Muncitorii din jurul instalatiilor de albire. La concentratii ale clorului sub 1 ppm oamenii simt anumite iritatii. Intoxicatiile cronice cu fluor produc patarea smaltulului dintilor si ateroscleroza. produce iritari. plante si numeroase materiale. pneumonie. Efectele cronice. soc. Dintii acestora sunt colorati de acidul clorhdric produs de reactia clorului cu uniditatea din gura. provoaca intepaturi in nas. arderea ochilor. O doza de 100 ppm nu poate fi tolerata mai mult de 1 minut. Acidul fluorofosforic aste corosiv. Clorul Impactul aspura mediului. 2. Expunerea la concentratii mari poate cauza edem pulmonar. gatului si cailor respiratorii. Acidul hexafluorosilicic este foarte otravitor. se poate produce moartea prin sufoacare. cu picmenti galbeni pana la rosu-negru. Dintii cu continut mai mare de fluor sunt mai rezistenti. daca sunt expusi la concentratii ce cca. Exista indicii ca omul prezinta toleranta pentru concentratii mici. S-a observat ulcerearea membranei mucoaselor nasului. nasului. Intrarea cloruluo in sange are loc numai la doze masive (2 g/m3) si este fatala. Expunrea la concentratii de 14-21 ppm o perioada de 30-60 minute devine periculoasa. El provoaca arsuri ale pielii si ale mocuaselor. In solutii diluate este un dezinfectant. oraganele respective sunt afectate. 15 .Azotatul de fluor. apar in masa dintelui la concentratii prea mari de fluor in apa potabila (1mg/l). In prezenta umiditatii. unul dintre cei mai putrnici acizi: Cl2 + H2O == HClO + HCl Daca acesti acizi se formeaza in membranele mucoaselor corpului. Acesta il face periculos pentru oameni. datorate unor expuneri la concentratii mici. In cazuri extreme.

In ceea ce priveste radonul.11. Se estimeaza ca riscul imbolnavirilor ca radon este de 10 ori mai mare la fumatori. praful. si eutrofizarea acestora. Substante radioactive Impactul asupra mediului. inhalate in cantitati superioare celor prevazute in STAS 12. de specie. aerosilii si fumul pot. care dispare odata cu reducerea cantitativa a emisiei. in principal. in locurile unde apar sursele de poluare. cantitati mari de amoniac se dezvolta in special la Ecuator si Tropice. Daca totusi pierderile de amoniac din procesul de fabricare-prelucrare a apelor amoniacale nu pot fi suficient controlate. ramase dupa prelucrarea minereurilor radioactive si a deseurilor din totate domeniile de utilizare a acestora. pentru aerosoli.2. De o deosebita importanta este captarea gazelor. etc. La noi in tara. ajunge in apele de suprafata unde are ca efect. iar limita de alarmare 333m Bq/m3 (mBq = milibecquerel). limita de avertizare este de 185 mBq/m3. unde.12. In tara noastra. antrenat de precipitatii. la un pH = 10.5-11.3mg/m3 pentru media de scurta durata (30 minute) si 0. standardele in vigoare prevad : pentru depunerile radioactive limita de avertizare 370 Bq/m3 /zi.1mg/m3 pentru media de lunga durata (24 h). Radonul inhalat afecteaza tesuturile plamanilor..2. Pulberi sedimentabile si in suspensie Impactul asupra mediului.5740-87. in comparatie cu nefumatorii. La expuneri indelungate s-au repetate caile respiratorii sunt grav afectate. emisiile de amoniac. la cancerul pulmonar. 2. ele trebuie colectate si trimise in turnuri de stripare.Datele cunoscute arata ca plantele sunt sensibile la clor in functie de doze. respectiv asupra sanatatii umane. 2. sa aiba efecte negative asupra mediului. pe termen scurt sau lung. in final.574-87 indica drept concentratii maxime admisibile (CMA). deoarece odata patrunse in atmosfera interventia este foarte dificila. iar ca limita de alarmare 1850 Bq/m3/zi . nocivitatea amoniacului care apare la fabricarea acestuia trebuie redusa. printre aletele. de varsta lor. Pulberile. STAS 12. 2.10 Amoniacul (NH3) Impactul asupra mediului. Masuri de ameliorare a mediului. Masuri de ameliorare a mediului. este necesara asigurarea evitarii patrunderii lui in cladiri. conducand. Deoarece amoniacul se dizolva foarte usor in apa amoniacul din aer. Pentru prevenirea si combaterea poluarii cu substante radioactive este extrem de importanta colectarea tuturor reziduurilor de substante radioactive. pentru amoniac. nocivitatea amoniacului care apare in terenurile agricole este mai putin periculoasa.5 amoniacul este fractionat in gaze mai putin nocive. pulberior etc. Simptomele care au fost observate sunt necroza si decolorarea frunzelor. au ca efect sufoacarea. pentru evitarea contaminarii. Acesti poluanti produc 16 .2. locuinte. de 0. printr-un control riguros asupra procesului de productie.

Impactul asupra mediului. afectand culturile. Existenta unei cantitati crescute de pulberi in atmosfera duce uneori la reducerea vizibilitatii. cauzand boili cronice. Apa potabila poate fi. dupa caderea pe sol sau in apa a particulelor aeropurtate. Prejudiciile 17 .5mg/m3 (medie pe 30 minute) . Pe platforma CET Sud din Timisoara se realizeaza o statie pilot cu caracter unicat menita sa evacueze intr-un mod inedit zgura si cenusa rezultate in urma arderii. de exemplu. 0.2. Pusa la punct in colaborare cu specialistii de la firma EGI din Budapesta. de exemplu cele provenite din esapamentul motoarelor Diesel. furtunilor de nisip. Substantele chimice toxice aeropurtate ajung in atmosfera direct sau indirect. ca bifenoli policlorurati si pesticide. aceste substante see acumuleaza in corpul omenesc si ca urmare a unei concentratii ridicate pericliteaza puternic sanatatea.15mg/m3 (medie pe 24h) si 0.iritarea ochilor.arsen. Oamenii sunt expusi direct la aceste substante toxice in primul rand prin inhalare. beriliu. In cele ce urmeaza vom prezenta caracteristicile fizico-chimice si nocive ale acestora. Altele. de exemplu cele purtate de vant.) pot fi de natura anorganica sau organica. spre exemplu pulberile rezultate in urma fumului. Premiera nationala : o statie pilot ecologica la CET Timisoara (articol publicat in ziarul .574-87 Aer din zonele protejate conditii de calitate stabuleste pentru pulberi in suspensie concentratii maxime admisibile (CMA) de : 0. prajirirea piritelor in fabricile de acid sulfuric. 2. centralele termoelectrice etc. cazul emisiilor provenite de la fabricile de ciment. transpormand aceste reziduuri in slam dens. pot produce cancer pulmonar. O masura eficace. cum este. Inclusiv consumul de energie electrica va fi diminuat cu cel putin 30% iar reziduurile de zgura si cenusa.075mg/m3 (medie anuala) . pot antrena substante toxice.Evenimentul zilei aprilie 2002). care inainte poluau. prin cosurile inalte ale unor platforme industriale etc. Deoarece aceste substante sunt antrenate usor de vant.13. consta intrun control permanent si riguros al pulberilor la locul de producere. Factorii implicati in realizara acestui obiectiv. De asemenea unele pulberi pot cauza coroziunea unor constrctii si influenteaza in mod negativ dezvoltarea florei si faunei. la distante mari de locul emisiei in atmosfera. uneori. de asemenea contaminata. utilizabil la modernizarea drumurilor. in premiera. devin un bun material de constructii. la un consum prelungit. In felul acesta suprafetele de teren afectate vor fi mult mai reduse iar posibilitatile de depozitare a zgurii si cenusii vor creste cu aproximativ 40% fata de sistemul clasic. mercur. Pulberile rezultate din fabrici sunt controlate prin intermediul filtrelor electrostatice de diferite tipuri. Unele particule in suspensie. Substante toxice aeropurtate Substantele chimice aeropurtate (fosfor. plumb. estimeaza ca el sa intre in probe tehnologice in luna mai 2002. o noua tehnologie elimina poluarea provenita prin dispersarea zgurii si cenusii. CMA este de 17g/m2/luna. Masuri de ameliorare a mediului. animalele si pestii consumati de populatie. pentru pulberi sedimentabile. antrenarea de vant a solurilor erodate etc. Pe aceste cai. Sunt si pulberi care pot fi controlate prin metode conventionale. prin intermediul fumului captat si evacuat. Expunerea indirecta poate surveni. a gatului si duc la reducerea rezistentei la infectei. STAS 12. si mai mult economica. ele pot fi gasite.. dupa o metoda ecologica. clorura de vinil etc. ca si in cazul altor poluanti.

Animiti compusi ai sai in special fosfatii organici. pierderi in greutate. Toti fosfatii care reactioneaza acid sunt la fel de periculosi ca si acidul fosforic diluat. bronsita. atacul plamanului. Rana se spala cu o solutie 3% NaHCO3 este contraindicat sa se foloseasca grasimi uleiuri. a pielii. Doza letala este de 60 ppm.15.2. Oxitriclorura de fosfor este intens iritanta a ochilor. 2. La o cantitate de 2000 ppm. care perturba procesul de oxidare intracelulara. producand dereglari nervoase. Nu se prinde cu degetele ci cu penseta si se folosesc manusi de cauciuc deoarece produce arsuri grave. dispnee. Ajuns pe piele el arde la P2O5 care cu apa formeaza acid fosforic puternic caustic. Arsenul 18 . ca efecte voma. Inhalarea ei produce edem pulmonar. Acesta poate provoca intoxicari. Oexpunere la cantitati relativ sczute poate provoca perturbarea proceselor metabolice. plumbului la intarzieri in dezvoltarea creierului etc. care cu apa se transforma in fosfona .. 2. hipofosforic. chiar introdus in organism pe cale bucala. a ficatului. Carbidul contine fosfura de calciu. tremuratul muschilor si colaps. Fosfatul disodic anhidru produce iritatii slabe ale pielii si mucoaselor. clorurii de vinil la cancerul ficatului si plamanilor . convulsii. Intoxicatiile cronice produc fracturi spontane.2. senzatie de frig. Mai multe informatii privin proprietatile fizico-chimice si prejudiciile provocate de substantele toxice aeropurtate vor fi prezentate la descrierea fiecarui poluant. unsori si lapte. a rinichilor. omul moare in cateva minute. este continuta in acetilena. benzenului la leucemie . ameteala. Acidul fosforic sub forma de solutie este puternic iritant al pielii si al membranelor mucoaselor.produse de substantele aeropurtate sunt numeroase. Are o actiune directa asupra inimii. coma si moarte. edem. Fosforul si compusii lui Impactul asupra mediului. Toxicitatea fosforului se datoreaza proprietatilor sale reducatoare. Astefel de acizi sunt : acidul hipofosforos. De pe corp se indeparteaza cu nisip cand exista insa fosfor nereactionat si cu apa dupa ce s-a format deja acid fosforic. Si alti acizi ai fosforului sunt periculosi. Fosforul alb este o otrava protoplasmica. Unii fosfati tribazici. Numeroare alte substante toxice aeropurtate afecteaza caile respiratorii. a splinei. Fosfina ataca sistemul nervos central si sangele. din cauza reactiei lor alcaline ataca usor pielea. S-au observat totusi. plmanii etc. a membranelor. hexametafosfatul de sodiu. atunci cand este inhalata. Pentru terapia intoxicatiilor se recomanda tiosulfatul de sodiu. a glandelor limfatice etc.pot fi mortali pentru om si animale daca subiectii se expun la aer care contine concentratii mari din fosfatii respectivi. respiratii cu oxigen etc.14. produce durere a diafragmei. Fosforul rosu nu este toxic. . meta-si difosforic primari. mucoaselor. Fosfina. anemie. Fosforul are un punct de aprindere scazut. conducand la diverse actiuni cum ar fi in cazul beriliului la boli pulmonare. acidul fosforos.

Triclorura de arsen este extrem de toxica. diaree sau constipatie. Ea se formeaza cand se degaja hidrogen in prezenta arsenului. herpes. Simptomele unei intoxicari acute sunt iritarea sistemului gastro-intestinal. O expunere timp de o ora la o doza de 210. dificultate de inghitire. motiv pentru care unii compusi cu arsen se folosesc la controlul unor plante acvatice. in anumite limite apar keratoze pe palma mainilor si pe talpa piciorelor. vomitari ocazionale. inflamarea mucoaselor nasului si ale gingiilor. perforarea septului nazal. amplasamentelor radar. bronsite usoare. voma. anemiei. Cei mai multi arsenati sunt toxici insectelor si au efect slab asupra plantelor. a debilitatii si a bolilor de piele neparazitare. a rozatoarelor. tuse. pigmentarea pielii. Cei mai toxici sunt arsentii alcalini. diaree. dupa folosirea arsenului in scopuri medicale. in vecinatatea podurilor. crampe violente. Simptomele acute ale otravirii cu arsen sunt : inflamarea stomacului si intestinelor. Animalele acvatice manifesta o rezistenta deosebita fata de arsen. Formeaza prin hidroliza acid clorhidric. Trioxidul de diarsen (arsenul alb) este foarte toxic. a tusei cronice. degenerarea ficatului si rinichilor. Timpul de injumatatire biologica pentru excretia arsenului este de 30-60 ore. voma. arsuri in gat. In mod asemanator anhidridei arsenoase se comporta trisulfura de diarsen. pierderea poftei de mancare. pigmentarea cenusei a pielii. dermatite. moarte posibila in cateva zile. a terenurilor de tenis etc. insa in organism se transforma usor in compusi trivalenti care sunt toxici. Arsenul in orice forma este eliminat din corp prin urina. Este utilizat la distrugerea buruienilor. astmei. in special arsenatul de plumb si cel de calciu au fost folositi ca insecticide. depinde de concentratie si de compusul chimic in care acesta se gaseste. Arsina este cel mai toxic compus al arsenului.Impactul asupra mediului. Aceasta este mai toxica decat oxidul de carbon de 10-20 ori. 19 . raceala. In medicina se foloseste in tratarea dermatitelor. ulcerarea pielii. oase si par. Intoxicarea cronica consta in exfoliere. greata. selenura de diarsen. care este iritant si anihidrida arsenoase. efectul primar fiind distrugerea celulelor rosii din sange. Arsenul din praful din aer cauzeaza iritarea pielii si a membranelor mucoase. iregularitate a batailor inimii. In medicina veterinara se utilizeaza pentru tratarea emfizemului pulmonar. Arsenitul de sodiu este un sterilizant al solului din jurul gardurilor. anemiei si pentru tratarea neoplasmului pielii. unghii. Dintre simptomele cronice se citeaza : salivarea. Trifluorura de arsen este de asemenea foarte toxica. iritatii nazale. Arsenul pentavalent nu este toxic. La o expunere mai severa are loc perforarea septului nazal. Efectul arsenului asupra oamenilor. Apar dermatite. urmeaza apoi arsenatii alcalini urmati de arsenul coloidal. animalelor si plantelor. Expuneri la mai putin de 150µg/m3 produc anemie hemolitica. insectelor si la conservarea pielii. Ele se gaseste in cantitati mici in sange. piele umeda. epitelii. Arsenul metalic este putin toxic. febra.000µg/m3 este foarte riscanta. pentaselenura de diarsen. S-a observat adesea ca dupa tratament cu arsen trivalent apare cancer. stranut. durere in stomac si intestine. tesuturi. par. pentaflorura de arsen. bronsitei cronice. Compusii cu arsen. diaree care continuua cu soc si moarte. Desi pare a exista o toleranta a organismului la arsen. absortia facandu-se mai ales pe portiunile umede ca si cele de la cutele epidermei.

si susceptibilitatea individuala. proprietatile fozico-chimice ale compusilor inhalati. Unele persoane manifesta neliniste nervoasa.003mg/m3. Concentratia maxima admisa in STAS 12574-87 pentru media zilnica este de 0. apoi moartea. tremuratul degetelor. Simptomele uzuale la intoxicarile cronice sunt erethismul. in rinichi si in ficat. Erthismul se concretizeaza prin : timiditate. splina si traseul respirator. Acesta formeaza compusi solubili in sange. Inhalarea mercurului in doze de 1200-8500µg/m3 produce intoxicatii acute care afecteaza mai intai sistemul digestiv si rinichii. Ca masuri de prevenire in primul rand se recomanda limitatea posibilitatii de evaporare a mecurului. linii negre de sulfura de mercur la gingiile inflamate.16. Prin inhalarea mercurului sau a unor compusi ai sai are loc o intoxicare sau otravire datorita unei absortii a unor cantitati mari pe caile respiratorii. Dupa cateva zile. Camerele in care se 20 . Cea mai mare parte din vaporii de mercur inhalati sunt absorbiti in alveolele plamanului. saliva si lapte. de exemplu creierul. dureri de cap si albuminurie. deteriorarea auzului. depresiune. fecale si in cantitate mai mica prin bila. Compusii organici se concentreaza in cantitate mai mare in creier si in ficat decat cei anorganici. Anumiti compusi organici raman in cantitate mai mare in sange si se leaga de tesuturi mai usor decat cei anorganici. Mercurul metalic este oxidat la ionul mercuric care reactioneaza cu grupele tiolice ale proteinelor. In stadiul final apar hemoliza. Expuneri la doze sevre produc tensiune si greutate in piept. Vaporii de mercur si compusii mercurului sunt excretati prin urina. insomnie. Compusii organici cu mercur nu sunt transformati usor in compusi anorganici in sange. greutate in respiratie si tuse. 2. greata. Compusii organici sunt absorbiti in cantitate mai mica ecat cei anorganici. prin pastrarea in vase inchise. In continuare se pierd dintii si apare ulcer la buze si obraz. lipsa somnului. voma. transpiratie. diaree. descurajare. La intoxicari cu mari cantitati de anhidrida arsenoasa se recomanda injectii intra venoase cu triosulfat de sodiu. Factorii principali care determina efectele mercurului in intoxicare oamenilor sunt : marimea si viteza absortiei. Organele care ecumuleaza mercurul in cantitatea cea mai mare sunt : rinichii. inabilitate de a scrie sau vorbi. dureri abdominale. glandele salivare se unfla. lipide si proteine. tesuturi. Trebuie evitata scaparea lui pe podele. ficatul. Vaporii de mercur sau compusi ai sai inhalati. sunt mai periculosi decat cei ingerati. a miscarilor. dureri de cap. gingivitele si trmurul muscular.2. mercurul elementar si sarurile mercuroase se oxideaza repede la saruri mercurice. se dezvolta stomatite si gastreite si se formeaza. Mercurul Impactul asupra mediului. creierul. Prin trecerea vaporilor de mercur prin peretii alveolari si capilari. Intoxicatiile acute se manifesta prin gust metalic. Mercurul elementar este solubil in lipide si difuzeaza usor prin continutul lipidic al membranelor celulare (peretii alveolari) fiind tranportat de lipidele sangelui la tesuturile sensibile. ticuri faciale.Se poate trage concluzia ca diferiti compusi ai arsenului sunt daunatori plantelor daca nu sunt controlati. pierderea poftei de mancare. delir si halucinatii. Alcoolul etilic inhiba absortia vaporilor de mercur prin inhalare.

Se stie ca plumbul se acumuleaza cu varsta in schelet. Cantitatea medie de plumb absorbita de cetatenii oraselor. Simptomele esentiale de intoxicare cu plumb sunt : fata de plumb. Intoxicarea cu plumbul sau compusi ai sai provine din alimente. aer. anemie. Gura si dintii se spala de doua ori pe zi cu apa oxigenata sau clorat de poatasiu. Muncitorii trebuie sa-si schimbe hainele inainte si dupa lucru. Studiile au aratat ca numai 10% din plumbul ingerat este retinut pe traseul gastrointestinal si intre 25-50% din plumbul inhalat este retinut si absobit de sistemul respirator. plamani. fosrma si densitatea particulelor. dupa dimensiuni. ficat. nefrite. Suprafetele contaminate cu mercur se trateaza cu sulf pulbere sau cu praf de zinc si apoi se curata. rinichi. 30µg zilnic. Plumbul Impactul asupra mediului. gastro intestinal este de cca. Susceptibilitatea plantelor variaza dupa specii si varietate. Este interzisa activitatea in aceste medii poluate a unor mersoane care sufera de plamani. Camerele ce contin vapori de mercur se gazeaza cu hidrogen sulfurat si apoi se ventileaza. Alimentele si bauturile contin cantitati variabile de plumb din care un individ consuma in medie 120-350µg zilnic.oboseala. encefalopatie. apa sau din diverse procese industriale. Plumbul inhalat sau aborbit nu se retine in intrgeme in corp. 21 . vaporii de mercur metalic in doze mai mici de 10µg/m3 produc daune unor specii de trandafiri si altor plante. boli ale gurii.17. colici. Mucitorii din topiterii de pumb se imbolnavesc de stomatite si gingivite. Excesul de porfirine care se formeaza se elimina prin urina sub forma de coproporfirna. Cea mai importanta actiune a pumbului consta in perturbarea asezarii fierului in scheletul porfirinic care are ca urmare o anemie pronuntata. dureri de cap. paralizia nervilor motori. Animalele prezinta aceleasi simptome ca si omul insa sunt mai susceptibile de intoxicare la doze mai mici de mercur.2. pe cand prin sistemul respirator este sub 20µg. La otravire cu sublimat (HgCl2) se administreaza mult lapte sau solutie de albus de ou de gaina. Pumbul este absorbit prin aparatul gastrointestinal si respirator. porfirimirie.lucreaza cu mercur sa aiba podea fara crapaturi si sa fie bine ventilate. cresterea continutului de plumb in fecale si urina. 2. Plumbismul este caracterizat de crampe abdominale. pierderea poftei de mancare. urina si sudoare. pancreas. In atmosfera cu vapori de mercur se va folosi masca de salvare speciala. Plantele au tendinta sa acumuleze cantitati mari de mercur in frunze si diferite alte parti. In ceea ce priveste plantele.anemie. aorta. constipatie. Plumbul produce perturbatii in sistemul de formare a sangelui prin alterarea sintezei hemoglobinei si a timpui de supravietuire a globulelor rosii din sange. marirea continutului de plumb in sange. Picaturile de mercur greu de cules din cauza mobilitatii lor se solidifica cu zapada carbonica si apoi se colecteaza mai usor. Eliminarea plumbului are loc prin intestine. Persoanele care lucreaza in mediul respectiv vor face control medical la fiecare 6 luni. Functionarea rinichilor este perturbata de intoxicatiile cu plumb.

apoi al traheei si in sfarsit al plamanului. ameteala. 2.2. Expunerea. durere in stomac. antibiotice si cortizon. ceata. dureri in abdomen. la doze mari de saruri solubile este fatala. faringite. predispozitie la tuberculoza. anemie.Presaturnismul apare cu simptomele clasice de precipitare a plumbului din sange in jurul gingiilor. difluorura. Saturnismul provoaca avorturi. astenie etc. ingerate pe cale bucala. durata si timpul de expunere. in special in topitoriile da cadmiu si in topitoriile de zinc intrucat cadmiul insoteste zincul. azotat si hidrogen de beriliu. moderate si severe sau chiar fatale cand este atacat de sistemul respirator. oboseala si pierderea in greutate.ulceratie. sau a comusilor sai. Ele produc edem. guta.18. hemoragie. Cea mai mare periculozitate a beriliului o prezinta inhalarea sa. mortalitate infantila degenerescenta. Leziuni histopatologice cauzate de bolile cronice de beriliu apar in piele. in imprejurarile industriale. dintilor cu hidrogenul sulfurat care se gaseste in saliva. diaree. Fenomenele care apar sunt de la guturai. Lezarea pielii si a mucoaselor poate avea loc la manipularea sarurilor solubile ale beriliului.19. Exista dovezi care arata ca beriliul are actiune toxica atat fata de plante. Au fost semnalate in decursul timpului cazuri de intoxicari cronice. Indispozitiile incep cu tuse usacata si continua. colaps. sulfat. Saturnismul consta in accentuarea acestor simptome. celulele pestrite in sange (plumbul determina descompunerea celulelor rosii in sange). diclorurii de cadmiu. tesut subcutanat si plaman. praf din difluorura de beriliu si alti compusi. Simptomele de intoxicare sunt : greata. Cadminul Impactul asupra mediului. La expuneri mici are loc atcaul nasului si gatului. colici. cu greutate sub stern. cat si fata de animale. vomitari. Deoarece beriliul ramana mult timp in corp el poate induce cancer. In continuare pot apare ulcer chimic si granulom ulceros. Sarurile solubile ataca nasul. Berilozele si granulomatoza beriliului sunt boli care apar in toate organele corpului.2. diclorura si hidrgodrgenul. afecteaza mecanismul de transport al oxigenului nu se limiteaza la efecte locale in plaman. scurtarea mainilor sau degetelor. traheea si bronhiile. Se observa schimbari in plaman unde apar la raze X noduli discreti. Mucoasele tesuturilor sunt inflamate. Dermatoze alergice au fost produse de fum. CMA dupa STAS 12574-87 este de 0. Are loc iritarea pielii (dermatite de contact) cu difluorura. convulsie. lipsa de sensibilitate a mainilor si picioarelor. slabire. tracheo-bronsite la reactii pulmonare si sevre in functie de gradul. Sarurile solubile pot ataca pielea. sulfatul de beriliu. 2. Pentru intoxicarea cu cadmiu sunt 22 . Intoxicatiile pot fi blande. antihistamine. Beriliul Impactul asupra mediului. oxidul de beriliu.hipertensiune. a oxidului de cadmiu. vomari puternice. diclorura. Beriliul afecteaza sistemul enzimatic. ca bronhodilator. Cazuri acute de pneumonie se spitalizeaza si se trateaza cu oxigen.0007mg/m3. Pneumonii chimice acute produc toti compusii beriliului : beriliul metalic. Sunt date referitoare la toxicitatea sulfatului de cadmiu.

Cantitati mici de cupru favorizeaza formarea compusului fierului cu hemeglobina. In continuare prezentam impactul deosebit al unor poluanti interiori : 23 . din care acesta nu se poate precipita cu albus de ou sunt destul de toxici. Impactul asupra mediului. 2. Ele produc gastroenterite cu voma. O solutie de sulfat de cupru de cca. Lipsa de cupru produce lipsa de pofta de macare. Cuprul Sarurile de cupru sunt nocive pentru stomac. Doza letala pentru un om este cca. oboseala. S-au inregistrat. provoaca anemie si sterilitate. etc. 2. totusi. efectul nociv al poluantilor din interiorul cladirilor depinde in mare masura de natura si concentratia poluantilor si de eficienta sistemelor de ventilatie. gastroenterite acute si colici.21. slabire. pot conduce la asa numitul . pierderea totala sau partiala a memoriei. tulburarea partilor cornoase ale pielii. impiedica cresterea.2. pacientul se poate recupera. Doza terapeutica drept vomitiv este de 250mg. a parului si a dintilor. cianoza si moarte. spasm cardiac. din aerul poluat cu cadmiu in jurul unor intreprinderi. Transformarea sarurilorde cupru in compusi insolubili in stomac cu albus de ou si extern cu hidrogen sulfurat. Inelul de cadmiu de pe dinti este primul simptom al intoxicarilor cronice. letargii. Acetatul bazic de cupru este mai putin toxic. dureri de cap. Poluarea aerului din interiorul constructiilor. Intoxicarile cu alimente ce contin saruri de cupru sunt rare deoarece atunci cand acestea contin doze letale au un gust metalic insuportabil. ameteala. 1% se ia ca vomitiv la intoxicarile cu fosfor sau se spala cu acesta ranile cu fosfor. Sisteme de ventilatie. Extern este caustifiant. orbire. Concentratia maxima admisa in STAS12574-87 privind continutul de cadmiu ca medie zilnica este 0.2. Efectelepe termen lung ale acestor boli conduc la dereglarea intregului sistem nervos si chiar la cancer..caracteristice urmatoarelesimptome : guturai. cuprul metalic nu manifesta actiuni directe asupra stomacului. Dupa inhalare se observa iritatie. al pulsului. in cateva ore.20. Atingerea ochilor cu saruri de cupru produce atacul mucozitatilor pielii. le face mai putin toxice. Praful de cupru sau praful de bronz provoaca o inverzire a pielii. Moartea poate sa survina ca urmare a atacului vaselor si slabirii inimii. nasului si gatului. Cuprul este un element care in urme este necesar vietatii.00002mg/m3. impropriu proiectate si explorate.sindrom al bolii constructiilor care se manifesta prin iritatii ale ochilor. 10g. Se pare ca. inel de cadmiu (culoare galbena sub forma unui inel la baza dintilor). scaderea sensibilitatii simturilor si albuminurie. greturi. locuintelor etc. extenuare. Daca sulfatul de cupru se elimina prin voma. Acestea continua cu cresterea ritmului respiratiei. Din rani poate fi resorbit si poate deveni mortal. Compusii organici ai cuprului. greata. unele accidente. S-au observat cazuri acute de intoxicare cu cadmiu sau oxid de cadmiu.

In S. datorita mediului nociv produs de fumatori. nasului. Daca fumatorul . atat de fregvent la fumatori. materialul imbatraneste si incepe sa se formeze adevarati nori de praf si fibre fine de azbest care. metale grele. Alti compusi organici volatili. o adevarata otrava pentru sange si esuturi. Pesticidele. hipertensiune. de exemplu de cadmiu. comuni in orice locuinta. capabil ca in doza de 40-60mg sa ucida omul. in cele din urma sunt inhalate si acumulate de om dend nastere la numeroase maladii. alcaloizii nicotinici trec in fum in proportie de 30-40% fata de cantitatea lor totala. cand aceste echipamente nu sunt bine intretinute. aer conditionat etc. se estimeaza ca numarul decedatilor de cancer pulmonar printr nefumatori. Fiind volatili.. Nefumatorii. Fumul de tigara mai contine nicotina. acestea provoaca iritatii ale ochilor. nocive. atat pentru cel ce fumeaza. prin : reactii alergice la polen. Formaldehidele si alti compusi organici volatili. ventilatiile. . compusi organici volatili si produsi ai arderilor incomplete (de exemplu hidrocarburi aromatice polinucleare). stau la baza dezvoltarii si proliferarii poluantilor biologici. Cei mai periculosi factori de risc asociati fumatului sunt radicalii liberi si compusii aromatici policiclici (de pilda benzipirenul). Dupa un timp de exploatare. cat si pentru .Radonul..trage in piept . reactii la toxinele chimice produse de ciuperci etc. Riscul de cancer este mult amplificat la fumatori in comparatie cu nefumatorii. la cancerul pulmonar. Fumul de tutun.. Substantele poluante. inclusiv unii compusi de spalare sunt de asemenea. implica un risc major. despre care s-a vorbit anterior. atlelosescleroza etc. Fibrele si particulele fine de azbest sunt responsabile de cancerul plamanilor si alte diferite boli respiratorii. de asemenea. riscul este si mai mare prin introducerea fumului pana in intimitatea alveolelor. placi pentru pardoseli etc. Suprapunerea acestor noxe. Ele pot provoca prejudicii sanatatii umane. Fumand o singura tigara. includ benzenul. variaza intre 500-5000 persoane/an.A. Azbestul. Azbestul a fost folosit in trecut intr-o mare varietate de materiale de constructii. Nicotina este un toxic puternic. dereglari respiratorii etc. Pe langa acestea. particule in suspensie sau sedimentabile. rezultate din arderea tutunului sunt numeroase. care sunt siliti sa inhaleze aerul astfel poluat. in locuinte sau birou.U. omul introduce in plamani cam 3-4mg nicotina. sunt expusi la aceleasi riscuri de imbolnavire ca si fumatorii. Poluanti biologici. fumatul presupune eliberarea unei mari cantitati de monoxid de carbon. din care aproximativ 90% se absoarbe in sange. Formaldehidele pot cauza numeroase maladii cancerigene umane. ele fiind estimate la peste 2000. ciuperci etc. incluzand diferite tipuri de izolatii. daca este inhalat. Folosirea in interiorul cladirilor a pesticidelor de toate tipurile prezinta riscuri importante pentru sanatate. Instalatiile de incalzire. duce in final la infarctul miocardiac si cancer pulmonar. siliti sa inhaleze fum de tutun in spatii inchise ori neaerisite. provenit din fumul de tigara si percloretilene emise la spalarea in uscat a imbracamintii. in final. provocand tulburati cardiace. poluanti periculosi. protectii cantra focului. 24 .fumatorii pasivi . care au o actiune cancerigene. vopselele si lacurile. infectii bacteriale si virale . umidificare. particulele emit radiatii ionizante care pot prejudicia reteaua sensibila a plamanilor si pot conduce. tigle pentru acoperisuri.

O turbvulenta puternica se manifesta prin fluctuatii puternice ale vantului la sol (atat in privinta directiei. Vantul este cel mai important factor care contribuie la dispersarea poluantilor in atmosfera. 3. este accentuata de cresterea rugozitatii solului si de viteza vantului . 3. Difuziunea poluantilor in atmosfera este direc proportionala cu viteza vantului . Modul de dispersie al agentilor poluanti pe calea aerului depinde de factorii meteorologici si de modul de evacuare prin cosurile intreprinderilor. legat de compozitia atmosferica daca ea ar suferi alterari pe termen scurt.Capitolul III. Turbulenta aerului este un fenomen complex ce rezulta din diferentele de temperatura. cat si a viezei) care amesteca bine aerul. 25 .1. 3. tulburenta atmosferica poate fi : mecanica. fluctuatiile vantului sunt mai reduse. Turbulenta este un factor care favorizeaza difuzia si viteza de formare a amestecurilor de poluanti-aer. ea fiind in functie de rugozotatea solului . caracterizata prin stabilitatea verticala neutra. cu atat volumul de aer in care se disperseaza agentul poluant este mai mare si concentratiile rezultate vor fi mai mici. si altul legat de rolul de vehicul pe care il poate juca atmosfera in transportul rapid al multor factori nocivi (este un vector al agentilor poluanti). pericolul de poluare legat de atmosfera are doua aspecte : unul direct. acestia se acumuleaza in vecinatatea locului de eliminare si concentratia lor in crestere continuu. Modul de dispersie al poluantilor aerului Din punct de vedere ecologic.2. iar la turbulenta slaba. are ca masura principala frecarea maselor de aer de suprafata terestra. miscare si frecare dintre straturile in miscare. ea se afla in legatura directa cu regimul vanturilor. a unor portiuni mici ale maselor de aer. Din punct de vedere al modului cum se produce. vantul uniform de si de viteza mica mentine concentratii ridicate de poluanti in stratul de aer in care au ajuns. Turbulenta favorizeaza dispersarea transversala fata de directia vantului a agentilor poluanti. Vantul este deci un factor pozitiv in lupta contra acumularii de agenti poluanti. Calmul atmosferic este cea mai favorabila conditie meteorologica pentru poluarea aerului. vantul este slab si constant in directie si intensitate. In cazul unei turbulente medii.3. El se manifesta printr-o miscare orizontala a atmosferei care antreneaza poluantii in masele de aer purtate de vant. cu stabilitate verticala. dar tot el este vinovat si pentru dispersarea nedorita a agentilor poluanti de pe sol . care determina o continua stare de agitatie interna. pentru ca pe masura producerii de poluanti de catre diversele surse. Cu cat vantul are o viteza mai mare.

se pot atinge concentratii la sol de ordinul 0. Ambele feluri de turbulente sunt prezentate concomitent in atmosfera. astfel sa se evite turbulenta apreciabila la cos .5. vitezele de iesire a gazelor la cos sa fie mai mari de 20 m/s. Umiditatea aerului este unul din cele mai schimbatoare elemente meteorologice.001.. concentratia maxima la sol a gazelor emise in cosuri. In general.termica sau convectiva. nici calde. Instabilitatea temperaturii favorizeaza disperia poluantilor. latitudine geografica. altitudine. nici reci. gazele care ies din cosuri cu diametre sub 2 m si inaltimi mai mici de 60m vor izbi pamantul si atunci concentratiile la sol pot sa devina excesive . fiind datorata repartizarii neuniforme a temperaturii. ceata provoaca cresterea concentratiei poluantilor. concentratiile la sol pot fi reduse prin ridicarea inaltimii cosului.4. apar la o distanta egala cu aproximativ 5-10 inaltimi ale cosului . Umiditatea crescuta duce la formarea de ceata.. Abia la aparitia precipitatiilor este favorizata dizolvarea si spalarea de impuritati din atmosfera si aducerea acestora pe sol. In zonele poluate ceata se formeaza frgvent pentru ca vaporii de apa. 3.6. proportia crescuta de vapori de apa in atmosfera constituie un factor agravanat al poluarii. supuse difuziei atmosferice. Capitolul IV 26 . forma reliefului. Ea se opune difuziei poluantilor si respectiv miscsorarii concentratiei lor. in functie de conditiile meteorologice : turbulenta mecanica cu fluctuatii tipice ale vantului de ordinul secundelor predomina in noptile cu vant. condenseaza usor pe particulele suspendate in atmosfera. turbulenta termica cu perioade tipice de fluctuatii ale vantului de ordinul minutelor predomina in zilele cu soare si vant slab. in proportii diferite. iar zapada de impuritati solide. cand gazele emise pe cos sunt supuse numai difuziei atmosferice si tulburenta cauzata de cladirile inconjuratoare nu este importanta. devenind un factor activ in frmarea reactiilor chimice din atmosfera. Pentru proiectarea si amplasarea lor s-au stabilit cateva reguli : cosul trebuie sa fie de doua ori si jumatete mai inalt decat cladirile din jur sau decat formele de relief din apropiere. impiedicand particulele sa se deplaseze. Temperatura este influentata de anotimp. care produce concentrarea impuritatilor. Ocupand straturile inferioare ale atmosferei. Cercetarile facute arata ca ploaia realizeaza spalarea atmosferei in principal de gaze. precum si un mijloc de dispersie a poluantilor aerului. astfel ca jetul de gaz sa scape de zona propie de tulburenta a cosului . 3. este generata de diferenta de temperatura care poate exista intre suprafete si curentul de aer aflat deasupra. 3. Cosurile industriale constituie una dinre sursele cele mai active de poluare a marilor zone industriale si a zonelor limitrofe acestora.1% din concentratia gazului la iesirea din cos daca cosul este bine proiectat ..

pe o luna. inlocuirea combustibilului inferior cu combustibil superior.Metode de diminuare a poluantilor aerului 4. care are la baza variatiile concentratiilor in timp ale diversilor ploluanti. Normele medii pot fi si ele de mai multe feluri.de influenta factorilor climatici. salcam. interzicerea circulatiei autovehiculelor cu defecte de ardere care elimina cantitati marei de poluanti atmosferici in localitati. masurile sanitare constau in cercetarea influentei poluarii aerului asupra sanatatii populatiei din zonele de risc. care nu poate fi depasita in nici un moment. Masurile medicale constau in primul rand in stabilirea de norme sanitare sau de concentratii maxime admise pentru diversi poluanti atmosferici. In al doilea rand. cu atat concentratia adimisa este mai mica. pe un an. dotarea zonelor libete dintre intrprinderile industriale poluante si locuinte cu spatii verzi alcatuite din arbori rezistenti la actiunea poluantilor (stejar. Masurile tehnico-organizatorice cad in sarcina organelor administrative sau de specialitate din diferite domenii care contribuie la poluarea aerului. autocontrolul poluantilor eliminati in atmosfera la nivelul emisiilor chia de catre intreprinderile industriale insesi. astfel incat vantul dominant (cel mai frecvent din zona) sa bata de la locuinte spre industrie si nu invers. agravarea unor boli sau producerea unor afectiuni. pe saptamana. Dintre acestea amintim: construirea de unitati industriale in afara zonelor de locuit. Cu cat tmpul de calcul este mai mare. pentru incalzirea locuintelor si mai ales generalizarea sistemelor de incalzire prin termoficare. inzestrarea intreprinderilor industriale cu instalarii de retinere sau neutralizare a poluantilor atmosferici. tratarea prealabila a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentratiilor poluantilor produsi. 27 . mai putin poluant. deoarece este direct periculoasa pentru organismul uman si o norma medie. de conditiile atmosferice etc. Concentratia maxima admisibila inseamna cea mai mare concentratie a unui poluant care poate fi acceptata. construirea de cosuri cat mai inalte si/sau ridicarea presiunii de eliminare si a temperaturii emisiilor pentru usurarea difuzarii in atmosfera a poluantilor. adica zonele in care concentratiile maxime adimise sunt depasite si riscul de imbolnavire a populatiei este prezent.1 Purificarea emisiilor gazoase In capitolele anterioare s-a vazut ce efecte negative poate avea asupra mediului inconjurator poluarea atmosferei. plop). astfel:norme medii pe o zi. asezarea industriilor poluante fata de zonele de locuit. Pentru prevenirea si combaterea poluarii aerului se pot lua masuri medicale si masuri tehnico-organizatorice. determinate de emisiile variabile. Obijnuit se stabilesc doua norme sau concentratii maxime admise pentru fiecare poluant atmosferic si anume: onorma maxima momentana. in functie de timpul pentru care se calculeaza. cum poate influenta sanatatea omului de la disconfort pana la tulburarea unor functii.

2. pricipii electrostatice pentru medii uscate.. Metode si mijloace de purificare a atmosferei La enumerarea surselor de poluare s-a aratat cat de complicata este stabilirea componentei unui poluant pentru a putea fi incadrat intr-o categorie precisa.nici o sursa nu elimina un singur poluant. iar in medii umede pot fi spalatoare. categorisirea unor metode de epurare dupa natura poluantilor este destul de grea. deoarece. prin separare. Datorita acestor fapte. Instalatii si aparate care folosesc principiile de impact. Deocamdata. prin absortie si prin adsortie. ceea ce se poate afirma cu siguranta este ca pentru epurare pot exista doua categorii de metode: fizice si chimice. principiul centrifugal. epuratoare cu spuma. care dupa modul de actionare pot fi la randul lor impartita in diferite subgrupe: Metede fizice: uscate. Dupa modul de actionare pot fi aparate care folosesc: principiul detentei.4. Instalatii sau aprate de purificare care necesita un tratament al agentilor nocivi inainte de epurare. filtre umede. ci o combinatie a acestora intr-un grad mai mare sau mai mic de pondere a unora asupra celorlalti. iau uniformizarea acestora s-a vazut ca este imposibila. Inestalatii si aparate care lucreza in medii uscate. Instalatii sau aparate care utilizeaza ambele principii in acelasi timp. La fel de important de precizat este faptul ca pana acum inca nu s-a ajuns a se concepe aparate de epurare (purificare) complexa. Din punct de vedere al mediului in care lucreaza pot fi: Inestalatii si aparate care lucreza in medii umede. Dintre modelele si instalatiile cele mai reprezentative ale metodelor fizice si chimice se prezinta cateva in continuare. Dintre aceste aparate: camera de depunere care se foloseste numai pentru captarea prafului. camera de depunre cu placi sau deflector introduse orizontal sau inclinat pe care se depun particulele. Aparatele care necesita un tratament prealabil al agentului nociv inainte de epurare pot fi cu ceata sau acustice. Instalatiile si aparatele de epurare se pot grupa astfel: Instalatii sau aprate de purificare directa a poluantilor. separatoare dinamice. practic. prin reducere. aerosolul curge intr-o ordine sigura a unor ajutaje astfel incat fiecare dintre ele prezinta o viteza mai mare decat cel 28 . camera cu sicane etc. Metode chimice: prin spalare. adica pentru mai multi poluanti deodata. soc si inertie In astfel de aparate si in special impactorul in cascada. soc si inertie. medii filtrante. Aparate care folosesc pricipiul detentei La acest tip de aparat purificarea are la baza forta gravitatiei si pentru ca sa fie cat mai eficienta este necesar ca viteza amestecului gazos supus purificarii sa fie mica in interiorul instalatiei. umede si combinate. pricipiul de impact.

Filtrele electrice umede se folosesc la separarea prafului din mediile umede. sudati pe o placa tubulara plumbuita. iar cele mai usoare de ultimele. poliesterice.precedent. azbestul. Un astfel de aparat este pulvocaptorul. In acest caz. In felul acesta. in prezenta unei perdele de apa. Daca se monteza mai multe cicloane in baterie se obtine un multiciclon care asigura un grad de purificare marit. Aparate care folosesc mijoace filtrante Pentru retinerea din gaze a particuleleor extrem de mici in conditii medii de temperatura. filtrul cu saci. orientat spre un acumulator de praf (ciclon).10) si cad la baza de unde se elimina. particulele mai grele vor fi retinute de primele trepte. 29 . Aceasta metoda se utilizeaza cand exista un volum mare de gaze de purificat formate din particule fine sau ceata si nu exista riscul de explozie. Dupa mediul in care lucreza pot sa fie filtre electrice uscate sau umede. care este construit dintr-un numar mare inele conice care isi misoreaza treptat diametrul in directia de miscare a gazului supus purificarii. Dintre materialele folosite la fabricarea filtrelor amintim: bumbacul. lana. Restul de 3 5% din gaz ce antreneaza cea mai mare cantitate de praf trece printr-un canal cu un diametru mic.inul. 5. iar dupa forma electozilor pot fi uscate tubulare sau uscate cu placi (fig. Mai des folosite sunt filtrele fibroase. polietilenice etc. matasea. prin care se elimina 95-97% din gazul care trebie purificat. Instalatii si aparate care folosesc principiu separarii electro statice Separarea electro statica consta in incarcatea particulelor solide si a picaturilor fine de lichide de catre ionii de gaz produsi prin descarcari electrice in gazul din jurul unui electrod de inalta tensiune si apoi deplasarea particulelor si picaturilor catre un electrod colector legat la pamant. 5. In afara de aparatele pentru medii uscate sau umede mai sunt aparate si instalatii de purificare speciale: Aparate dinamice speciale pentru debite mici si mijlocii. poliacrilontrilice. sticla si diferite sintetice (poliamidice. care se sprijina pe marginea carcasei. iar oeratia corespunzatoare se numeste filtrare.). Particulele de praf antrenate de forta centrifuga se lovesc de corpul ciclonului (fig. Acestea sunt asezate unul langa altul la intervale mici.12). De exemplu: rotociclonul care indeplineste in acelasi timp si rolul de ventilator si cel de desprafuitor. Aparate care folosesc principiul de separare prin centrifugare -cicloanele sunt aparate in care particulele sunt eliminate pe baza fortei centrifuge dintr-un gaz care se roteste. umiditate si coroziune se utilizeaza instalatii si aparate speciale numite filtre. in care se depune praful. electrozii de depunere sunt confectionati din tuburi de plumb de forma cilindrica sau hexagonala. mentinand intre ele spatii inelare.

neglijandu-se aspectul principal al aepurarii. reparatii si intretinere. realizabila in turnuri de pulverizare si in final cu o epurare fina.A in 1948 la recuperarea negrului de fum provenit de la un cuptor alimentat cu gaz natural. avand in acest mod asigurata atat o epurare cat mai aproape de cea ideala. deoarece in acest caz cheltuielile facute cu instalatia respectiva vor fi inutile. 30 . pe cand cele din a doua categorie au o parte din componente mobile. ele nerezolvand obiectivul primordial. debitul de fluid purtator (aer sau gaze diverse). siguranta de exploatare etc. Cu rezultate bune sau folosit si la epurarea gazului de furnal. investitii acceptabile. care se bazeaza pe efectul aglomerarii aerosolilor sub actiunea undelor sonore de frecventa inalta. a unor gaze provenite de la unele cuptoare metalurgice etc. timpul de expunere in campul sonic al aerosolului alcatuit din particule uniforme si de concentratie uniforma. Aglomerarea sonica e influentata de urmatorii factori: frecvent. Efectul de aglomerare este datorat ciocnirii particulelor care capata o miscare vibratorie indusa de mediul fluid in vibratie.U. Datorita acestui fapt se impune ca dimensionarea aparatelor si instalatiilor de epurare sa nu se alunece pe panta economicitatii. Sistemele de epurare sonore au ca avantaje: functionarea la temperaturi inalte. cicloane. se recomanda sa se mearga pe un sistem combinat. Operatia de epurare sau purificare a emisiilor gazoase are in primul rand scopul asigurarii sanatatii oamenilor si in al doilea rand doar recuperari economice. gradul de epurare. temperatura. intensitatea sonora. concentratia aerosolilor. pornind de la sistemele de epurare grosiera. filtre cu saci). prin mijloace mecanice (camere de depunere. cat si o siguranta ca in cazul defectarii unuia din aparate. volumul cheltuielilor de investitii. care sunt aparate generatare de unde sonore si pot fi statice si dinamice.3. continuand apoi cu o epurare intermediara (senifina). Diferenta dintere cele doua tipuri este ca primele nu contin nici o piesa in miscare.Aparate de epurare prin aglomerare sonica. cand se urmareste o epurare foarte avansata se recurge la sisteme de purificare in mai multe trepte. 4. De regula. securitate absoluta. Primele aplicatii industriale ale epuratoarelor sonice au fost realizate in S. cand se porneste la conceperea unei instalatii de epurare. eficacitate mare. Alegerea epuratorului se face tinand cont de un complex de factori ca: dimensiunile si conceptia aerosolilor. Sirenele. celelalte care concura la combinatia respectiva vor functiona in continuare. in industria de acid sulfuric. de obicei cu ajutorul filtrelor electrice. Alegerea unui aparat sau unei instalatii de epurare Se considera ca alegerea unui singur sistem de epurare este insuficienta si deci.

www. Eva Trimbitosu Fizica 2. ceea ce duce la efecte magice la nivel global. factorilor acestora si modul de dispersie in aer a acestor poluanti precum si impactul pe care-l au asupra mediului. www.e-scoala. Sanda Fatu Introducere pentru pregatirea proiectelor clasele XI-a si XII-a. a invelisului Pamantului. Rodica Ciarnace Ecologie si protectia mediului Editura Economica 4. www.ro 5.Capitolul V.referat. unde in primul capitol avem o caracterizare generala a aerului. Concluzii Tema acestui proiesct se numeste Efectele poluarii aerului asupra mediului .referat. Bibliografie: 1. Penultimul capitol contine cateva metode de diminuare a poluantilor aerului precum si aparatele folosite in acest scop. Ultimul capitol contine concluziile obtinute in urma efectuarii acestei teme de proiect. Capitolul doi descrie in amanunt influenta poluantilor.clopotel. precum si principalii poluanti ai aerului si sursele de poluare a acestora.ro 6.ro 31 . Editura Plas 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful