Efectele poluarii aerului asupra mediului

1

Cuprins Introducere Capitolul I 1.1. Invelisul gazos al Pamantului 1.2. Poluantii aerului 1.3. Surse de poluare a aerului 1.1.1. Surse naturale 1.1.2. Surse artificiale Capitolul II 2.1. Factorii agentilor poluanti 2.2. Impactul agentilor poluanti asupra mediului 2.2.1. Ozonul 2.2.2. Compusii organici volatili ( COV ) 2.2.3. Oxizii de carbon 2.2.4. Oxizii de azot 2.2.5. Oxizii de sulf 2.2.6. Hidrogenul sulfurat 2.2.7. Acidul clorhidric 2.2.8. Florul si compusii sai 2.2.9. Clorul 2.2.10.Amoniacul 2.2.11.Substantele radioactive 2.2.12. Pulberi sedimentabile si in suspensie .. 2.2.13.Substante toxice si aeropurtate 2.2.14.Fosforul si compusii lui 2.2.15.Arsenul 2.2.16.Mercurul 2.2.17.Plumbul 2.2.18.Beriliul 2.2.19.Cadmiul 2.2.20.Cuprul 2.2.21.Poluarea aerului din intriorul counstructiilor, locuintelor, etc Capitolul III 3.1. Vantul 3.2. Calmul atmosferic 3.3. Turbulenta aerului 3.4. Umiditatea aerului 3.5. Temperatura 3.6. Cosurile industriale Capitolul IV 4.1. Purificarea emisiilor gazoase 4.2. Metode si mijloace de purificare a atmosferei 4.3. Alegerea unui aparat sau a unei instalatii de epurare Capitolul V Concluzii
2

..2 ...3 .3 ..4 5 ..5 5 6 .6 ..6 6 7 ..8 .8 10 12 13 .14 15 ..16 16 .17 .18 .18 .19 .21 22 ..23 24 24 .25 25 27 .. .27 27 ..28 28 .28 ..29 ..29 ..30 ..33 34 ..34

Introducere
Atmosfera sete unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorita capacitatii sale limitate de a absorbi si a neutraliza substantele eliberate continuu de activitatile umane. Cresterea productiei de energie, industria chimica, metalurgica, de ciment, circulatia rutiera si aeriana, arderea gunoaielor, sunt tot atatea cauze care fac ca in ultimul timp sa devina tot mai acuta poluarea atmosferei. Aceasta poate sa apara fie datorita cresterii concentratiei in aer a unor constituenti normali ai atmosferei (dioxid de carbon,, oxizi de azot, ozon etc.), fie datorita patrunderii in atmosfera a unor compusi straini acestui mediu( elemente radioactive, substante organice de sinteza etc.). Poluarea atmosferei afecteaza calitatea vietii la scara planetara si, in general, ea reprezinta consecinta unor activitati umane find un fenomen actual al vietii urbane. Majoritatea poluantilor atmosferici pornesc de la arderi generatoare de energie. Motoarele cu explozie interna utilizate in transporturi, arderi de combustibili gazosi, lichizi sau solizi( carbuni, lemne) in unitati industriale, pentru incalzirea locuintelor etc., provoaca emisii de substante si particule care se degaje in atmosfera putand atinge concentratii nocive. Poluarea atmosferei are urmari neplacute, adfesea grave, asupra omului si mediului sau inconjurator, sub diferite forme : impiedica cresterea plantelor, diminueaza valoare produselor, agrcole, reduce vizibilitatea si adauga mirosuri neplacute mediului ambiant si cel mai important, afecteaza sanatatea omului. Prevenirea si combaterea poluareii atmosferei este o sarcina primordiala a tuturor tarilor si guvernelor din lumea intreaga. Ini acest sens in februarie 2001 Parlamentul Romaniei a ratificat Protocolul de la Kyoto la Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ce face referire la respectarea angajamentelor de limitare cantitativa si reducere a emisiei de gaze cu efect de sera fata de nivelul anului 1999. Ca urmare a acestui fapt, Romaniei ii revine sarcina sa reduca cu 92%, fata de perioada de referinta, emisiile de gaze cu efect de sera. In indeplinirea acestui angajament si in scopu l promovarii unei dezvoltari durabile, vor trebui aplicate si elaborate politici si masuri astfel incat sa se reduca la minimum efectele adverse, inclusiv cele ale schimbarilor climatice si efectele asupra comertului international si impactul asupra factorilor sociali si de mediu. Calitatea vietii pe Pamant este dependenta de calitatea aerului. Ritmul de crestere economica, inmultirea autoturismelor de toate genurile, supra popularea marilor metropole, fumului si vaporii nocivi degajati de sutele de mii de cosuri de fabrici etc., impun masuri bine gandite si stiintific fundamentate pentru a stapanii fenomenele periculoase de poluare a aerului, pentru a dirija dezvoltare economico-tehnica in folosul omului si al umanitatii. Un aspect special al poluarii aerului si aducerea, prin acesta, a unor daune deosebite sanatatii si vietii omului si a altor vietuitoare, este rezultatul fumatului. Fumatul prezinta un pericol deosebit
3

ci si asupra cladirilor. Despre poluare se poate vorbi inca de la descoperirea focului de catre om.pentru sanatatea si viata celui ce-l practica. Principalele zone in care este subimpartita atmosfera sunt: 4 . atat pe plan tehnic. Capitolul I. Elementul vital vietii. mai compact. dar revolutia stiintifico-tehnica a adus schimbari deosebite in poluarea atmosferei. Considerem necesar sa precizam ca poluarea atmosferica face ravagii nu numai asupra omului. ci si reglementarea legala a acestor activitati. ceea ce impune luarea nu numai a unor masuri tehnice. 1. cu functiuni mai complexe si deci extrem de sensibile la poluarea aerului. care ii accentueaza uzura. Este vorba mai ales. Impotriva poluarii atmosferei se duce si o lupta preventiva. pentru eliminarea sau reducerea surselor de poluare. el pericliteaza sanatatea celor din jur.1. largind foarte mult sfera materialelor poluante si a surselor de poluare. animalelor. avand o grosime medie de aproximativ 3. dar dincolo de acesta. lupta impotriva poluarii se duce cu toate mijloacele. Invelisul gazos al Pamantului Aerul formeaza un invelis gazos care inconjoare Pamantul.000 km. Aerul. de materialu electric si electronic. materialui ethnic fiind supus si el acestui fenomen. pentru impiedicarea prin mijloace tehnice moderne. de igiena si sanatate publica. a nefumatorilor. plantelor. din ce in ce mai miniaturizat. cat si pe plan politic si juritic. Fiind vorba de un ana din problemele actuale de importanta vitala. numit atmosfera. a emisiei materiilor poluante.

naturale sau artificiale ce pot si aero purtate. Clasificarea poluantilor aerului se pot face dupa : a) starea de agregare suspensii (aerosoli) sunt particule solide sau lichide dispersate in atmosfera. 11 35 km altitudine. bacterii etc. lichide sau gazoase. 80 400 km altitudine. 400 3. alte gaze. oxigen. 5 .04% Prin acest schimb de gaze aerulu intrtine viata asigurand arderile necesare desfasurarii tuturor proceselor fiziologice din organismul uman. 35 80 km altitudine. raspanditi in atmosfera datorita calitatii de a difuza cu usurinta.2. gaze sub forma de poluanti in stare gazoasa. bioxid de carbon. Poluantii aerului Poluantii aerului sunt substante solide. in apa marilor si oceanelor etc. iar cele mai usoare si mai mici pot persista timp indeungat si se numesc pulberi in suspensie. Aerul este present pretutindeni. ozon. in apa. Aerul poate actiona insa si in sens patologic aspra omului atunci cand este poluat. puberi.03 0. Principala lor caracteristica consta in faptul ca in functie de marima sau greutate ele au o stabilitate diferita in aer. vapori de apa. in pesteri.000 km altitudine.troposfera stratosfera mezosfera termosfera exosfera 0 . fiind purtati uneori la mari distante de locul unde au fost produsi si eliminati in atmosfera . 1. atat la suprafata scoartei terestre cat si in toate spatiile aflate in legatura cu atmosfera: in crapaturile si porii solului.11 km altitudine. Cele mai mari si mai grele se depun depede si se numesc pulberi sedimentabili. Aerul este un amestec de gaze in compozitiia sa normala intrand: azot. Modificarile survenite in compozitia aerului in urma procesului de respiratie : Componentul insperat Azot Oxigen Bioxid de carbon Proportia in aer : expirat 78 -79% 16 17% 3 4% 78 -79% 20 21% 0.

canepa. antropogene). alergizanti pot fi de natura : minerala ( cu continut mare de cuart). 6 . cancerigeni : . cadmiul. surse arificiale (rezultate din activitati umane. procesele de incinerare a rezidurilor pot deveni surse de poluare cu compusi extrem de toxici.3 Surse de poluare a aerului Surse de poluare a aerului pot fi clasificate in doua grupe: surse naturale . asfixiantii sunt monoxidul de carbon.. prin intereactiunea dintre doi sau mai multi poluanti primari sau prin reactia cu constituentii normali ai aerului . secundari acei poluanti care sunt produsi in mediu. pene. cacao.. organica : vegetala (in. apa potabila etc. cuart . Ni (produce cancer al cailor respiratorii). poluanti secundari este corelat cu termenul de . c) actiunea lor specifica asupra organismului iritanti sunt cei mai raspanditi in mediu. cafea. substante radioactive (produc cancer tiroidian).efect secundar asupra mediului ambiant. vapori de acid florhidric si clorhidric.hidrocarburi policiclice aromatice. colaranti sintetici (anilina). pulberi cu bioxid de siliciu si beriliu. De exemplu. substante oxidante. fulgi). pulberi inerte. substante organice clorurate (pesticide) . clor. As (prduce cancer hepatic). Toti poluantii produsi de aceste surse se numesc . mercurul etc. poluanti primari . avand ca rezultat compusi cu grad inalt de toxicitate.pot fi in functie de structura chimica : oraganici : . Termenul de . medicamente. Uneori activitatile omului se indreapta catre imbunatatirea calitatii produselor (alimente. anorganici : . oxizi de sulf si azot. Cd (produce cancer de prstata). sau catre indepartarea rezidurilor rezultate din activitatea sa. acidul cianhidric. ricin. fluor. fibrozonati sunt suspensii de ciment.). soia) sau animala (puf. vietii si sanatatii umane. cianurile. tutun.b) provenienta primari acei poluanti care provin direct din surse de poluare identificate sau identificabile . 1. din aceasta categorie facnd parte pulberile cu un grad scazut de solubilitate. zincul. ammoniac.Cr (produce cancer nazal). hidrogenul sulfurat .. toxici sistemici sunt metale grele si metaloide ca plumbul.

1. Cea mai comuna dintre poluarile naturale este poluarea cu pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului. Capitolul II. inmultirea acestora constituind cauze pentru care protectia aerului reprezinta o problema vitala a lumii contemporane. Aceste surse sunt o urmare a activitatii omului. cele de transformare chimica pot avea insa ca rezultat aparitia unor substante cu agresivitate si mai mare. in schimb sedimenteaza ma usor. Sursele de poluare artificiale ale aerului pot fi clasificate in : surse de poluare stationare . care este conditionat de proprietatile substantelor poluate si de conditiile mediului aerian in care patrund. implicit si poluarea aerului. vaporii de mercur etc. incendiile din paduri etc. Factorii agentilor poluanti Poluantii emisi in atmosfera sunt supusi fenomenului de autopurificare.1. cele cu densitate mica ( de ex. In ceea ce priveste natura poluantilor. : oxidul de carbon) se ridica repede in straturile superioare ala atmosferei. 7 .2. Unele reactii chimice din atmosfera sunt benefice ducand la formarea unor substante mai putin agresive. capacitate care este invers proportionala cu densitatea. surse de poluare mobile. Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare care pot influenta si sanatatea populatiei.: clorul. de exemplu reactia dintre clor si amoniac cu formarea clourii de amoniu. poluarea produsa de procese naturale de descompunere in sol a sunbstantelor organice. compus mai putin agresiv si cu stabilitate mai mica in atmosfera. a progresului societatii. de transformare chimica si de sedimentare. Influenta poluantilor asupra mediului 2. 1.3. ridicate de vant pana la o anumita altitudine. De asemenea.1. Mult mai important este fenomenul de dilutie si sedimentare. suspensiile au stabilitate mai mica in atmosfera decat gazele si o capacitate de difuzie mai redusa. in primul rand a procesului de industrializare si urbanizare. sunt mult mai importante. Sursele naturale de poluare a aerului nu provoaca decat in mod exceptional poluari importante ale atmosferei. Sursele artificiale antropogene. care cuprinde in esenta procesul de diluare. stabilitate care este cu atat mai mica cu cat dimensiunea si masa sunt mai mari.3. Gazele cu densitate mare (de ex . Procesele de diluare si sedimentare determina totdeauna scaderea concentratiei. emanatiile de gaze din sol.) se acumuleaza la nivelui solului. Gazele au capacitate de difuzie mai mare in atmosfera. avand drept consecinte poluarea mediului. Au deci. in raport cu gazele capacitatea mai redusa de a se dilua in aer. dintre sursele naturale de poluare putem mentiona eruptiile vulcanice.

etanolul. controlul este mai usor. manufacturile de vopsit etc. in principal in industria de sinteza a sunbstantelor chimice organice.2.). sunt expuse actiunii ozonului. cat si din lipide. de exemplu cele provenite din fabricile chimice. Odata cu formarea ozonului se produce pe cale fotochimica si asa numitul smog (smoke=fum si fog=ceata).2. Teoretic. 8 . la fel ca si masurile pentru inscrierea emisiilor in normele standardizate. Dintre prejudiciile produse de ozon trebuie mentionate : afectiunile asupra sistemului respirator (dificultati respiratorii. reducerea functiilor plamanilor. congestii nazale. ar conduce substantial la formarea in cantitati mai mici a ozonului si a oxidului de carbon. oxidarea acizilor grasi polinesaturati la acizi grasi peroxidici. al carui component principal este ozonul. degradarea prematura aplamanilor in special la copii si tineri. depasind chiar granitele unor state si uneori conducand la controverse intre acestea. Membranele fiind compuse atat din proteine.5 ore. unde procesul este in general sezonier sau discontinuu. rafinarii de petrol etc. gazul natural compresat etc. Impactul agentilor poluanti asupra mediului 2.2 mg/m3. Masuri de ameliorare a mediului.03 mg/m3 pentru media pe 24 de ore si 0. reducerea rezistentei la infectii. Studiile epidemiologice au evidentiat efectele acute ca urmare a expunerii la concentratii rare de peste 0. . iritarea ochilor. in comparatie cu benzina. in timpul orelor de varf. astm etc. evolotuia si efectele ozonului sunt foarte bine sesizate.2. Este mai dificil controlul surselor stationare mici de exemplu la statiile de benzina. ozonul isi exercita actiunea prin doua mecanisme : oxidarea grupurilor sulfhidril si aminoacizi ai enzimelor. etc. Ozonul este un oxidant puternic care poate reactiona cu orice clasa de substante biologice. Ozonul Impactul asupra mediului. particule fine solide sau lichide. In orasele mari cu circulatie intensa.. de exemplu: metanolul. proteinelor si peptidelor . STAS 12574-87 indica pentru ozon concentratii maxime admisibile (CMA) 0. Smogul are aspectul unei cete dense. deoarece impreuna cu oxizii de azot acestia contribuie la formarea ozonului.1 mg/m3 pentru media de 0. Celulele cu suprafata specifica mare sunt extrem de vulnerabile. Un control riguros al substantelor de baza ce formeaza ozonul contribuie la o buna protejare a mediului. folosirea combustibililor alternativi in locul benzinei. sub 100 microni. dispersate intr-un gaz.1.. Smogul se mai defineste si ca o poluare atmosferica cu aerosoli. Se mentioneaza faptul ca ozonul si substantele de baza ale formarii acestuia sunt fregvent transportate de vant. In general. O deosebita atentie trebuie acordata controlului surselor de poluare care emit compusi oraganici volatili (COV) proveniti. In privinta emisiilor rezultate din sursele stationare. co-enzimelor.

2. Cantitatea de CO2 este mai mare (24. incolor. Compusi oraganici volatili (COV) Impactul aspupra mediului si masurile de ameliorare a mediului sunt asemanatoare celor enuntate la ozon deoarece COV si NOx contribuie in mod hotarator la formarea gazului nociv. care efecte sunt rezultatul direct al actiunii oxizilor de azot si care al actiunii poluantilor secundari produsi in ciclul fotolitic al oxizilor de azot.2. de 2 mg/m3.4. putin mai usor decat aerul. Actiunea concentratiilor ridicate de dioxid de azot asupra plantelor s-ar putea datora si formarii de acid azotic. In ultimul deceniu.000 ppm/vol) in cazul utilizarii drept carburant a benzinei decat in cazul utilizarii motorinei (1. Emisiile de CO2 in gazele de esapament in Romania sunt normata la 2-4% din volumul acestora. S-a dovedit ca unii dintre acesti poluanti secundari sunt foarte vatamatori pentru plante.2. gazele de cocserie (50%) si convertizoanele de oxigen (75%) precum si gazele de cracare catalictica in faza de regenerare a catalizatorului. 2. 9 . Aer din zonele poluate conditii de calitate . inodor. Principalele surse de CO sunt gazele de ardere incompleta de la roducerea energiei termice prin arderea combustibililor fosili. Este insa dificil de determinat cu exacitate. Prezenta oxizilor de azot in atmosfera produce prejudicii asupra plantelor. ozonul. pentru media de scurta durata (30 minute) 6. Oxizii de carbon Monoxidul de carbon. procentul de oxid de carbon a scazut mult in orasele din tarile puternic dezvoltate economic. Conform STAS 12574/87 . insipid. cu benzina fara plumb. prin impunerea filtrului catalictic plasat in teava de espament a masinilor. este considerat ca fiind cel ma raspandit agent poluant. produs responsabil de intoxicatii grave si deces la om si alte vietuitoare. 230 milioane t/an cu o remanenta de 2-3 ani. ceea ce explica pericolul intoxicatiilor cu CO2.2. Oxizii de azot Impactul asupra mediului. 2. formand carboxihemoglobina. O importanta metoda de reducere a cantitatii de monoxid de carbon a constituit-o inlocuirea benzinei cu plumb.. impiedicand transportul de O2 de la plamani la celule. concentratiile maxime admise sunt. dupa care se transforma in CO2.2. Efectul nociv imediat se datoreaza faptului ca reactioneaza cu hemoglobina.000 ppm/vol). De mentionat ca si in Romania s-au introdus de la inceputul anului 2000 asemenea norme (cunoscute sub numele Euro 2).0 mg/m3. iar pentru media de lunga durata. gazele de esapament. De mentionat ca hemoglobina are afinitate pentru CO de 200 ori mai mare decat pentru O2. Este estimat la cca.3.

se observa la unele plante o necroza care cuprinde aproximativ 5% din suprafata frunzei. Alte efecte. Informatiile referitoare la efectele toxice ale dioxidului de azot asupra omului se gasesc in literatura. marirea veziculelor pulmonare. pierderea cunostintei. slabiciune.soc . Al treilea tip. Pericolul privind prezenta monoxidului de azot in atmosfera poluata consta in faptul ca se oxideaza la dioxid de azot care este mult mai toxic. Dioxidul de azot exercita un efect toxic foarte puternic.La o expunere de o ora la concentratii relativ ridicate de dioxid de azot. Expunerile cronice intermitente la concentratii de ordinul 10-40 ppm dioxid de azot pot provoca in ultima instanta enfizem. Concentratiile de dioxid de azot mai mari de 100 ppm sunt mortale pentru cele mai multe specii de animale si 90% din decese sunt cauzate de edem pulmonar. convulsii si oprirea respiratiei. se produce cadera frunzelor. Pot apare mai multe tipuri clinice de otravire cu oxizi de azot. Sunt foarte rare speciile de animale care prezinta rezistenta la expuneri de dioxid de azot in concentratii de la 1 la 100 ppm. de exemplu de 25 ppm. in experimentele efectuate la aceste concentratii moartea survine de la 10 minute pana la aproximativ 21 ore de expunre. Cea mai mare sensibilitate la actiunea oxizilor de azot o prezinta colorantii utilizati pentru fibre tip acetat de celuloza. datorita unei proprietati a fibrei insasi. care sufera asa-zisa intoxicatie de . przinta simptome severe de asfixiere. Pragul pentru perceperea mirosului de dioxid de azot la om pare a fi de aproximativ 0. la concentratii de 4-8 ppm. Exista numeroase imprejurari in care expunerile profesionale laactiunea monoxidului de azot pot afecta sanatatea oamenilor. in numar redus si numai in legatura cu concentratii mai mari decat cele prezente in aerul ambiant. In atmosfera poluata. La unele cazuri apar o iritatie severa cum manifestari de arsuri si sufocari. 10 . Cercetarile asupra mortalitatii animalelor indica faptul ca dioxidul de azot este de patru ori mai toxic decat monoxidul de azot. modificari in structura proteinelor.. somnolenta. Informatiile respective provin mai ales din studiile de laborator facute asupra animalelor. tuse violenta insotita de expectoratie de culoare galbena. In testele facute pe animale expuse la concentratii foarte mari de monoxid de azot s-au observat o paralizie a sistemului nervos central si convulsii. Astfel intoxicare poate deveni fatala. La alte cazuri apare voma. schimbari celulare. monoxidul de azot nu este iritat si nu este considerat un pericol pentru sanatate. In general. Aceste cazuri de intoxicare pot rezulta in urma inhalarilor de oxizi de azot in concentratii ridicate.12 ppm. Sub actiunea oxizilor de azot se produce o reducere a culorii colorantilor fixati pe fibrele textile si o tendinta de ingalbenire a anumitor aditivi ai textilelor. pierderi in greutate. in functie de animal. modificari hematologice si enzimale. Persoanele care sufera ascest tip de otravire nu prezinta edem pulmonar si daca sunt scoase din mediu isi pot reveni complet. Anumite fibre sintetice reactioneaza direct cu oxizii de azot producand o colorati galbena. La o xpunere de ora. Efectele toxice ala dioxidului de azot asupra animalelor se manifesta prin schimbari in functionarea plamanilor. susceptibilitatea la infectii respiratorii etc.

Aceasta este cauzata de dispersia si absortia luminii de catre particulele sau gazele din atmosfera. 11 . 2.Concentratii de 0. in special cu particulele solide. Dioxidul de sulf provoaca leziuni localizate. in tipm ce plantele cu frunze aciculare prezinta cea mai mare rezistenta.intens colorat . Oxizii de sulf Impactul asupra mediului.75 mg/m3 media pe 30 de minute . Dioxidul de azot . 0.2. Concentratiile de dioxid de sulf care produc efecte detectabile in organismele animale si umane sunt mult mai mari decat cele corespunzatoare pentru vegetatii. cu efecte generale asupra plantelor. Acesta apre la concentratii de 5 ppm. Sinergismul cu alti poluanti atmosferici. Efectele dioxidului de sulf asupra omului se manifesta in primul rand printr-o iritatie a sistemului respirator. albastu si verde). dar mai ales la lungimi de unde mici (violet. O serie de factori ca luminozitatea puternica. STAS 12574-87 intitulat Aer din zonele protejate conditii de calitate prevede pentru dioxidul de azot urmatoarele valori pentru CMA: 0.25 mg/m3 zilnica si 0. accentueaza efectele toxice ala dioxidului de sulf. umiditatea si temperatura favorizeaza aparitia leziunilor chiar la concentratii mai mici de dioxid sulf. contrastul si stralucirea obiectelor. Prezenta suplimentara aparticulelor solide si aerosolilor combinata cu prezenta dioxiduil de azot reduce si mai mult vizibilitatea. Plantele cu frunze suculente prezinta cea mai mare sensibilitate. Se stie insa ca actiunea sa toxica este determinata de proprietatile sale oxido-reducatoare si de aciditatea sa. inunele cazuri iritatia apare la concentratii de 1-2 ppm si este insotita da spasm bronsic la concentratii de 5-10 ppm.06 mg/m3 media anuala.absoarbe lumina in intreg spectrul vizibil. Prezenta dioxidului de sulf in atmosfera constituie principala cauza a proceselor distructive asupra plantelor.084 ppm dioxid de azot produc efecte cosrosive asupra unor materiale.066-0. Daca atacul este masiv. dar suprima efectul de colorare a oxizilor de azot. Celulele sunt mai intai inctivate. tesuturile vegetale se distrug ramanand urme caracteristice asupra nervurilor. In atmosfera dioxidul de azot reduce stralucirea si contrastul dintre obiectele indepartate si produce impresia ca orizontul si obiectele sunt colorate galben-pal pana la rosu-brun. Comportamentul diferitelor specii de vegetale la actiunea dioxidului de sulf este foarte variar. . Sensibilitatea variaza in functie de concentratie si de timpul de expunre. Leziunile provocate de dioxidul de sulf si tulburarile produse in asimilatia clorofiliala diminueaza fotosinteza. Modul cel mai obijnuit de manifestare a poluarii urbane a aerului il constituie reducerea vizibilitatii. Mecanismulactiunii toxice a dioxidului de sulf asupra plantelor este inca putin cunoscut.5. Dioxidul de sulf ca poluant atmosferic exercita asupra omului cu totul alte efecte decat dioxidul de sulf pur. Multe plante prezinta o sensibilitate accentuata la actiunea oxizilor de sulf in comparatie cu oamenii si animalele.

Hidrogenul 12 . Ca si la om. paralizia nervilor. iritarea traseului respirator. Hidrogenul sulfurat care a intrat in sange. daca dioxidul de sulf este absorbit pe particule solide efectele sunt si mai grave. insomnie si ameteala. La concentratii anuale de 100 µg/m3 paricule asociate cu concentratii de 30 µg/m3 dioxid de sulf se constata o crestere a sensibilitatii la diferite boli a copiilor. ataca marmura si orice piatra de constructie. deterioreaza si decoloreaza cladirile. sunt trecuti in acid sulfuric. Numeroase cercetari au dovedit insa efectele cronice ale expunerilor indelungate la concentratii mici. Hidrogenul sulfurat. hidrogenul sulfurat este o otrava pentru celule si enzime si poate produce schimbari ireversibile in sistemul nervos. prevazut in STAS 12574-87 prevede pentru SO2 valori medii de 0. parerile diversilor autori sunt intru totul unanime. Inhalat de oameni si animale. este foarte toxic pentru oameni. vatamarea muschiului inimii. poate produce la blocarea transferului de oxigen. durere intensa a ochilor. oxizii de sulf corodeaza suprafetele metalice. C. hidrogenul sulfurtat provoaca conjunctivita. Efectul cumulativ determina o crestere a numarului de imbolnaviri si decese in randul animalelor expuse.M. de unde este transportat de sange la diferite organe ale corpului. Astfel. La concentratii mai mari de hidrogen sulfurat. chair in concentratii relativ scazute. mai ales in concentratii mari. Hidrogenul sulfurat Impactul asupra mediului. In orase mari. Totusi. In general. hartia etc. cu capacitate de distrugere mai mare. 2. prin expuneri continuue la concentratii relativ mici. S-a dovedit ca dioxidul de sulf odata intrat in organism prin caile respiratorii apare in sange si produce tulburari in metabolismul glucidelor si in procesele enzimatice.6. produce efecre iritante mult mai puternice decat dioxidul de sulf si determina aparitia spasmului bronsic. de 0. oboseala. in prezenta umiditatii. deteriorand astefel monumentele. In privinta actiunii cronice. deterioreaza si decoloreaza tasaturile. spasm. daca victima este scoasa imediat din mediul toxic si respiratia este initiata inainte de stopul cardiac. schimbari psihice.01 mg/m3 pe an. secretie lacrimala.In ceea ce priveste actiunea toxica acuta a dioxidului de sulf prin expuneri intermitente la concentratii mai ridicate. In prezenta particulelor solide actiunea dioxidului de sulf determina efecte si mai grave. Oxizii de sulf ataca diversele materiale mai ales cand. edem pulmonar. parerile sunt diferite si merg pana acolo in cat neaga o astfel de actiune. Sinergismul cu dioxid de sulf si cu alte substante poluante prezente in atmosfera duce la aparitia unor reactii fiziologice noi. se poate obtine o recuperare rapida. diaree.75 mg/m3 pentru 0. intra in corpul omenesc pe cale respiratorie.5 ore. obiectele de piele. intunecarea verii.A. alaturi de dioxidul de sulf sunt prezente si cantitati importante de trioxid de sulf. moartea survine prin paralizie rapida a centrului respirator. inconstienta. colaps circulator. Experientele facute pe loturi de animale expuse la inhalatii de dioxid de sulf au scos in evidenta o mortalitate crescuta. Dioxidul de sulf in prezenta particulelor are o capacitate de distrugere si mai mare.2.25 mg/m3 pentru 24 de ore si de 0. Simptomele comune sunt: gust metalic. Alte efecte. pierderea echilibrului. Aciditatea aerului poluat datorata oxizilor de sulf. La concentratii mici.

Perceperea mirosului depinde de indivizi. Hidrogenul sulfurat din atmosfera reactioneaza cu vopselele care contin saruri ale metalelor grele in picmentii lor si in uleiul sicativ. Dificultati respiratorii apar la o doza de 10-50 ppm. chiar in cazul in care fiecare gaz in parte este sub limita de periculozitate. Prezenta hidrogenului sulfurat intuneca rapid cuprul si argintu. Activitatea devine imposibila la doze intre 50 si 100 ppm. Mai sensibile sunt tomatele.000µg/m3 . produce edem pulmonar.sulfura prezinta efecte sinergetice in amestec cu disulfuri organice si oxid de carbon. urmata de moarte. La concentratie peste 1. provocand edem pulmonar si chiar moarte in cazuri extreme. tutunul. in STAS 12574-87 sunt: 0. Acidul clorhidric Impactul asupra mediului. un carbonat bazic de plumb. La concentratii mai mari datorita paraliziei nervului olfactiv. Cel mai comun picment este albul de plumb.2. dar ataca zincul la temperatura camerei. 13 . locul in care se gaseste. ofilire. Alte efecte. cu care foemeaza un precipitat care se inchide la culoare sau decoloreaza suprafata. Acidul clorhidric irita si astaca membranele ochiului si mareste perioada respiratorie. Experimentele cu cantitati sub 60. 2. Pana la concentratia de 5 ppm prezenta acidului clorhidric nu are efecte deranjante iritarea membranelor mucoaselor are loc la 10 ppm.000µg/m3 timp de 5 ore asupra unor plante nu au produs efecte nocive. datele asupra mirosului se falsifica. intru cat acesta nu are actiune puternic dizhidratanta asupra tesuturilor.nu mai exista senzatie si moartea vine rapid. dar nu este intolerabil. castraverii. Sensibilitatea mirosului variaza intre 145µg/m3.M. Efectele daunatoare asupra organismului se agraveaza in functie de concentratie si timp de expunere. Hidrogenul sulfurat produce aceleasi efecte si asupra animalelor domestice ca si asupra omului. la noi in tara C. Pana la 50. varsta.000µg/m3 dupa expunere de 2-15 minute. Pierderea sinsibilitatii mirosului apare la cca.015mg/m3 media pe 30 de minute si 0. Hidrogenul sulfurat este daunator mai ales pentru plante tinere. Hidrogenul sulfurat are un miros asemanator cu cel al oualelor stricate .A. Acidul neutralizeaza alcaliile tesuturilor si inflameaza partea superioara a plamanului. Acesta se inegreste in prezenta hidrogenului sulfurat.120. 150. spasm lasringial. acest stimul este cel mai sensibil indiciu al prezenteti sale in concentratii mici. daca individul fumeaza. Cu toate acestea. Doze mai mari afecteaza aceste plante. ceteurile acide ale solutiilor de acid clorhidric calde produc rani ale nasului si ale gingiilor. sex.7. ulcerarea mucoaselor nazle si ale gurii si senzibilizarea pielii fetei asfel incat barbieritul devine anevoios. Acidul clorhidric umed nu are aceleasi efecte ca acidul clorhidric gazos.000µg/m3 mirosul este puternic. Simptomele atacului constau in vestejire. formand o pelicula protectoare.008 mg/m3 media zilnica. Standardele statelor prevad diferite limite permise ale concentratiei de hidrogen sulfurat in atmosfera. Expunerea omului nu mai cateva minute la o concentratie de 2000 ppm produce moartea. Aliajele cu aur sunt rezistente fata de hidrogen sulfurat. omul nu poate sta mai mult de 60 minute la astfel de concentratii.

manusi. greata si dispnee. colici. ataca puternic traheea ceea ce limiteaza respiratia si determina o senzatie de sufocare. voma. Produce o iritare puternica a ochilor si caonjunctivita. diaree. lapte. Se limiteaza folosirea acidului florhidric prin utilizarea unor suflatoare cu nisip pentru a matisa sticla. Otraviri cronice pot avea loc la fabricile de ingrasaminte chimice. Acidul fluorhidric este o otrava caustica puternica. producand o tuse continua. Ca prim ajutor contra arsurilor cu HF se recomanda spalarea cu apa multa si stropire pana se formeaza basici. tulburari ale vederii etc. la o doza de 5-20 ppm in doua zile plantele mor.2. Limita de percepere a mirosului indicata in literatura este intre 0. Apoi se freaca pielea cu o perie de perlon pana se indeparteaza tesutul ars. oboseala. curgerea nasului. costum impermeabil. cocaina. O expunere de 30 minute la o doza de 4300 ppm este fatala pentru toate animalele. Se lucrreza cu ochelari. 6% provoaca o senzatie de intepare. Expunerea iepurilor sau a porcilor la o doza de 670 ppm. bauturi vascoase. 14 . pilule de gheata.3mg/m3 media pentru 30 minute . Se pot face injectii cu lactat sau gloconat de calciu. Se stie ca ceata de acid clorhidric si solutiile respective sunt extrem de corosive pentru metale si aliaje. voma. la atcul acestora cu acid sulfuri. in consecinta. precum si alte simptome. care fac ca fluorul sa patrunda in organism. Se trateaza locurile atinse cu o pomada de acid de calciu. STAS 12574-87 prevede urmatoarele concentratii maxime admise (CMA): 0. astfel incat se respira in continuare neobservat. Asupra pielii fluorul produce arsuri cu basici. chiar mai puternica decat acudul clorhidric. Muncitorii care graveaza sticla se pot imbolnavi datorita iritarii organelor respiratorii si a pielii mainilor. cisme.06-10 ppm. Studiile sistematice efectuate asupra sensibilitatii plantelor expuse actiunii acidului clorhidric arata ca. rani ale vaselor pulmonare. Florul si compusii sai Impactul asupra mediului. Acesta patrunde adanc in plaman si probabil pana in alveolele respective. Difluorura de oxigen F2O este mai periculoasa decat fluorul. un timp de 2-6 ore este fatala. La aceste concentratii acidul clorhidric produce necroza epiteliilor traheei si ale bronhiilo.1mg/m3 medie zilnica. Nu se folosesc grasimi. Coroziunea metalelor creste cu cresterea concentratiei acidului. unde se utilizeaza fosfati naturali ce contin fluor care se degaja ca acid fluorhidric. tuse. La arsuri intrne se recomanda albus de ou. cu o solutie de amoniac. lacrimare. edem pulmonar. Acidul fluorhidric concentrat introdus in stomac produce voma. Inhalarea trifluorurii de azot impura provoaca dureri de cap. Acidul fluorhidric actioneaza iritant asupra mucoaselor cu intepaturi si arsuri. 0. cu o pasta de glicerina-oxid de magneziu sau o alifie de stearat de magneziu si cu o solutie 10% de calciu-gluconatlactobionat. 2. Chiar in concentratii de cca. iar in final moartea. Se produc leziuni si in alte organe. In stare concentrata florul actioneaza puternic asupra mucoaselor si face ca mirosul sa devina putin sensibil. emfize. sunt necesare masuri de protectie.O expunere prelungita a cantitatii mici de acid clorhidric provoaca eroziunea dintilor. sangerari ale mucoaselor si apoi voma. simptome cerebrale.8. are loc mortificarea epiteliilor. In consecinta.

Dinti patati. 2. daca sunt expusi la concentratii ce cca. S-a observat ulcerearea membranei mucoaselor nasului. datorate unor expuneri la concentratii mici. Efectul principat observat este iritarea si coroziunea mucoaselor ochilor. Clorul produce hemoragia plamanului si edem pulmonar mai usor decat concentratii egale de amoniac. nasului. Animalele expuse la doze de oridunul zecilor sau sutelor de ppm un timp de cateva minute pana la cateva ore. dioxid de sulf si hidrogen sulfurat. cat si cu cele anorganica. are loc o puternica vatamare. in concentratii mai mari. arde pielea si mucoasele. produce iritari.Azotatul de fluor. In solutii diluate este un dezinfectant. se poate produce moartea prin sufoacare. Intoxicatiile cronice cu fluor produc patarea smaltulului dintilor si ateroscleroza. oraganele respective sunt afectate.2. Simptomele intoxicarilor acute sunt : teama. 15 . emfizem si bronsite. Expunerea la concentratii mari poate cauza edem pulmonar. Expunrea la concentratii de 14-21 ppm o perioada de 30-60 minute devine periculoasa. acid cianhidric. Efectele cronice. dureri de cap si greutate in respiratie. Sensibilitatea variaza de la persoana la persoana. sincopa. Expunrea la doze mari este urmata de socuri cu o costrictie spontana a muschilor traheei sau bronhiilor intr-un astfel de grad incat urmeaza sufocarea. plante si numeroase materiale. Deoarece clorul ataca usor mucoasele. In cazuri extreme.9. In prezenta umiditatii. grata. Clorul Impactul aspura mediului. El provoaca arsuri ale pielii si ale mocuaselor. animale. usor de rupt. gatului si cailor respiratorii. apar in masa dintelui la concentratii prea mari de fluor in apa potabila (1mg/l). s-au putut pune in evidenta in unele cazuri. soc. Acesta il face periculos pentru oameni. 5 ppm sufera de maladii ale bronhiilor si sunt predispusi la tuberculoza. arderea ochilor. Intrarea cloruluo in sange are loc numai la doze masive (2 g/m3) si este fatala. Exista indicii ca omul prezinta toleranta pentru concentratii mici. Muncitorii din jurul instalatiilor de albire. La concentratii ale clorului sub 1 ppm oamenii simt anumite iritatii. mor in majoritatea cazurilor. Dintii acestora sunt colorati de acidul clorhdric produs de reactia clorului cu uniditatea din gura. vomitare. Dintii cu continut mai mare de fluor sunt mai rezistenti. Patarea dintilor este determinata de un continut mic de fluor in apa de baut. Clorul este un agent oxidant foarte puternic capabil sa reactioneze atat cu substantele organice. provoaca intepaturi in nas. Acidul hexafluorosilicic este foarte otravitor. pneumonie. cu picmenti galbeni pana la rosu-negru. O doza de 100 ppm nu poate fi tolerata mai mult de 1 minut. se formeaza acidul hipocloros care este un alt agent oxidant puternic si acid clorhidric. unul dintre cei mai putrnici acizi: Cl2 + H2O == HClO + HCl Daca acesti acizi se formeaza in membranele mucoaselor corpului. Acidul fluorofosforic aste corosiv.

ele trebuie colectate si trimise in turnuri de stripare. Radonul inhalat afecteaza tesuturile plamanilor. Pulberi sedimentabile si in suspensie Impactul asupra mediului. au ca efect sufoacarea. Pulberile. pentru aerosoli.5 amoniacul este fractionat in gaze mai putin nocive. in locurile unde apar sursele de poluare. deoarece odata patrunse in atmosfera interventia este foarte dificila. 2.1mg/m3 pentru media de lunga durata (24 h). Daca totusi pierderile de amoniac din procesul de fabricare-prelucrare a apelor amoniacale nu pot fi suficient controlate. unde. inhalate in cantitati superioare celor prevazute in STAS 12. pentru amoniac.5-11. iar limita de alarmare 333m Bq/m3 (mBq = milibecquerel). Acesti poluanti produc 16 .12. la un pH = 10. La expuneri indelungate s-au repetate caile respiratorii sunt grav afectate. Simptomele care au fost observate sunt necroza si decolorarea frunzelor.5740-87. in comparatie cu nefumatorii.11. Masuri de ameliorare a mediului. antrenat de precipitatii. De o deosebita importanta este captarea gazelor. limita de avertizare este de 185 mBq/m3. ajunge in apele de suprafata unde are ca efect.2. Masuri de ameliorare a mediului. 2. Substante radioactive Impactul asupra mediului. aerosilii si fumul pot. cantitati mari de amoniac se dezvolta in special la Ecuator si Tropice. standardele in vigoare prevad : pentru depunerile radioactive limita de avertizare 370 Bq/m3 /zi.2. nocivitatea amoniacului care apare in terenurile agricole este mai putin periculoasa. conducand. de specie.10 Amoniacul (NH3) Impactul asupra mediului. Deoarece amoniacul se dizolva foarte usor in apa amoniacul din aer.2. printre aletele. 2. printr-un control riguros asupra procesului de productie. In tara noastra. care dispare odata cu reducerea cantitativa a emisiei. Se estimeaza ca riscul imbolnavirilor ca radon este de 10 ori mai mare la fumatori. nocivitatea amoniacului care apare la fabricarea acestuia trebuie redusa. Pentru prevenirea si combaterea poluarii cu substante radioactive este extrem de importanta colectarea tuturor reziduurilor de substante radioactive.Datele cunoscute arata ca plantele sunt sensibile la clor in functie de doze. de 0.. este necesara asigurarea evitarii patrunderii lui in cladiri. de varsta lor.574-87 indica drept concentratii maxime admisibile (CMA).3mg/m3 pentru media de scurta durata (30 minute) si 0. locuinte. etc. praful. emisiile de amoniac. pulberior etc. sa aiba efecte negative asupra mediului. si eutrofizarea acestora. la cancerul pulmonar. ramase dupa prelucrarea minereurilor radioactive si a deseurilor din totate domeniile de utilizare a acestora. in final. STAS 12. respectiv asupra sanatatii umane. pentru evitarea contaminarii. in principal. iar ca limita de alarmare 1850 Bq/m3/zi . In ceea ce priveste radonul. pe termen scurt sau lung. La noi in tara.

afectand culturile. dupa o metoda ecologica. consta intrun control permanent si riguros al pulberilor la locul de producere. antrenarea de vant a solurilor erodate etc. Unele particule in suspensie. 0. Pulberile rezultate din fabrici sunt controlate prin intermediul filtrelor electrostatice de diferite tipuri. care inainte poluau. o noua tehnologie elimina poluarea provenita prin dispersarea zgurii si cenusii.574-87 Aer din zonele protejate conditii de calitate stabuleste pentru pulberi in suspensie concentratii maxime admisibile (CMA) de : 0. de exemplu cele purtate de vant. aceste substante see acumuleaza in corpul omenesc si ca urmare a unei concentratii ridicate pericliteaza puternic sanatatea.Evenimentul zilei aprilie 2002). Apa potabila poate fi. la un consum prelungit.arsen. Expunerea indirecta poate surveni.iritarea ochilor. prin cosurile inalte ale unor platforme industriale etc. cauzand boili cronice. CMA este de 17g/m2/luna. transpormand aceste reziduuri in slam dens. la distante mari de locul emisiei in atmosfera. a gatului si duc la reducerea rezistentei la infectei. Masuri de ameliorare a mediului. de exemplu cele provenite din esapamentul motoarelor Diesel. furtunilor de nisip. ca bifenoli policlorurati si pesticide. prajirirea piritelor in fabricile de acid sulfuric. prin intermediul fumului captat si evacuat. 2. Altele. Factorii implicati in realizara acestui obiectiv. Substantele chimice toxice aeropurtate ajung in atmosfera direct sau indirect. pot produce cancer pulmonar. de asemenea contaminata. Pe platforma CET Sud din Timisoara se realizeaza o statie pilot cu caracter unicat menita sa evacueze intr-un mod inedit zgura si cenusa rezultate in urma arderii. Deoarece aceste substante sunt antrenate usor de vant. ca si in cazul altor poluanti. O masura eficace. plumb. si mai mult economica.075mg/m3 (medie anuala) . De asemenea unele pulberi pot cauza coroziunea unor constrctii si influenteaza in mod negativ dezvoltarea florei si faunei. Pe aceste cai. Premiera nationala : o statie pilot ecologica la CET Timisoara (articol publicat in ziarul . beriliu. cazul emisiilor provenite de la fabricile de ciment. Existenta unei cantitati crescute de pulberi in atmosfera duce uneori la reducerea vizibilitatii. pentru pulberi sedimentabile. in premiera. estimeaza ca el sa intre in probe tehnologice in luna mai 2002.. mercur. Oamenii sunt expusi direct la aceste substante toxice in primul rand prin inhalare. Inclusiv consumul de energie electrica va fi diminuat cu cel putin 30% iar reziduurile de zgura si cenusa. Pusa la punct in colaborare cu specialistii de la firma EGI din Budapesta. In felul acesta suprafetele de teren afectate vor fi mult mai reduse iar posibilitatile de depozitare a zgurii si cenusii vor creste cu aproximativ 40% fata de sistemul clasic. clorura de vinil etc. spre exemplu pulberile rezultate in urma fumului. pot antrena substante toxice. uneori. Substante toxice aeropurtate Substantele chimice aeropurtate (fosfor. animalele si pestii consumati de populatie.) pot fi de natura anorganica sau organica. Impactul asupra mediului. cum este. Prejudiciile 17 . de exemplu.5mg/m3 (medie pe 30 minute) . dupa caderea pe sol sau in apa a particulelor aeropurtate. centralele termoelectrice etc.13. ele pot fi gasite. Sunt si pulberi care pot fi controlate prin metode conventionale.15mg/m3 (medie pe 24h) si 0.2. devin un bun material de constructii. utilizabil la modernizarea drumurilor. In cele ce urmeaza vom prezenta caracteristicile fizico-chimice si nocive ale acestora. STAS 12.

a ficatului. bronsita. Rana se spala cu o solutie 3% NaHCO3 este contraindicat sa se foloseasca grasimi uleiuri. a glandelor limfatice etc. Fosforul are un punct de aprindere scazut. Oexpunere la cantitati relativ sczute poate provoca perturbarea proceselor metabolice. atunci cand este inhalata. Ajuns pe piele el arde la P2O5 care cu apa formeaza acid fosforic puternic caustic. Arsenul 18 . S-au observat totusi. edem. coma si moarte. chiar introdus in organism pe cale bucala. . Toti fosfatii care reactioneaza acid sunt la fel de periculosi ca si acidul fosforic diluat.. plumbului la intarzieri in dezvoltarea creierului etc. care perturba procesul de oxidare intracelulara. plmanii etc. clorurii de vinil la cancerul ficatului si plamanilor . Numeroare alte substante toxice aeropurtate afecteaza caile respiratorii.15. a membranelor. senzatie de frig. La o cantitate de 2000 ppm. Fosfina.14. care cu apa se transforma in fosfona . mucoaselor. a rinichilor. pierderi in greutate. ameteala. Fosfina ataca sistemul nervos central si sangele. unsori si lapte.produse de substantele aeropurtate sunt numeroase. Si alti acizi ai fosforului sunt periculosi. dispnee. Nu se prinde cu degetele ci cu penseta si se folosesc manusi de cauciuc deoarece produce arsuri grave. anemie. 2.2. din cauza reactiei lor alcaline ataca usor pielea. meta-si difosforic primari.pot fi mortali pentru om si animale daca subiectii se expun la aer care contine concentratii mari din fosfatii respectivi. Toxicitatea fosforului se datoreaza proprietatilor sale reducatoare. Acidul fosforic sub forma de solutie este puternic iritant al pielii si al membranelor mucoaselor. Astefel de acizi sunt : acidul hipofosforos. Acesta poate provoca intoxicari. Doza letala este de 60 ppm. acidul fosforos. atacul plamanului. produce durere a diafragmei. Are o actiune directa asupra inimii. Animiti compusi ai sai in special fosfatii organici. Fosfatul disodic anhidru produce iritatii slabe ale pielii si mucoaselor. hipofosforic. conducand la diverse actiuni cum ar fi in cazul beriliului la boli pulmonare. ca efecte voma. Pentru terapia intoxicatiilor se recomanda tiosulfatul de sodiu. Intoxicatiile cronice produc fracturi spontane. Inhalarea ei produce edem pulmonar. producand dereglari nervoase. benzenului la leucemie . Unii fosfati tribazici. convulsii. hexametafosfatul de sodiu. De pe corp se indeparteaza cu nisip cand exista insa fosfor nereactionat si cu apa dupa ce s-a format deja acid fosforic. este continuta in acetilena. Fosforul alb este o otrava protoplasmica. a splinei. Oxitriclorura de fosfor este intens iritanta a ochilor. Mai multe informatii privin proprietatile fizico-chimice si prejudiciile provocate de substantele toxice aeropurtate vor fi prezentate la descrierea fiecarui poluant. a pielii. Fosforul rosu nu este toxic. Fosforul si compusii lui Impactul asupra mediului. respiratii cu oxigen etc. tremuratul muschilor si colaps.2. 2. omul moare in cateva minute. Carbidul contine fosfura de calciu.

Apar dermatite. amplasamentelor radar. oase si par. animalelor si plantelor. Dintre simptomele cronice se citeaza : salivarea. a tusei cronice. arsuri in gat. diaree sau constipatie. a debilitatii si a bolilor de piele neparazitare. Desi pare a exista o toleranta a organismului la arsen. raceala.Impactul asupra mediului. piele umeda. perforarea septului nazal. epitelii. Arsenul pentavalent nu este toxic. anemiei si pentru tratarea neoplasmului pielii. iritatii nazale. dificultate de inghitire. Arsina este cel mai toxic compus al arsenului. Simptomele acute ale otravirii cu arsen sunt : inflamarea stomacului si intestinelor. absortia facandu-se mai ales pe portiunile umede ca si cele de la cutele epidermei. Ele se gaseste in cantitati mici in sange. par. Cei mai toxici sunt arsentii alcalini. Animalele acvatice manifesta o rezistenta deosebita fata de arsen. pigmentarea pielii. Compusii cu arsen. 19 . selenura de diarsen. Trifluorura de arsen este de asemenea foarte toxica. motiv pentru care unii compusi cu arsen se folosesc la controlul unor plante acvatice. degenerarea ficatului si rinichilor. in special arsenatul de plumb si cel de calciu au fost folositi ca insecticide. inflamarea mucoaselor nasului si ale gingiilor. insa in organism se transforma usor in compusi trivalenti care sunt toxici. S-a observat adesea ca dupa tratament cu arsen trivalent apare cancer. in vecinatatea podurilor. In medicina veterinara se utilizeaza pentru tratarea emfizemului pulmonar. insectelor si la conservarea pielii. unghii. moarte posibila in cateva zile. febra. depinde de concentratie si de compusul chimic in care acesta se gaseste. greata. In mod asemanator anhidridei arsenoase se comporta trisulfura de diarsen. a rozatoarelor. O expunere timp de o ora la o doza de 210. in anumite limite apar keratoze pe palma mainilor si pe talpa piciorelor. bronsitei cronice. Ea se formeaza cand se degaja hidrogen in prezenta arsenului. Aceasta este mai toxica decat oxidul de carbon de 10-20 ori. crampe violente. tesuturi. Arsenul metalic este putin toxic. vomitari ocazionale. dermatite. Cei mai multi arsenati sunt toxici insectelor si au efect slab asupra plantelor. In medicina se foloseste in tratarea dermatitelor. Efectul arsenului asupra oamenilor. care este iritant si anihidrida arsenoase. dupa folosirea arsenului in scopuri medicale. ulcerarea pielii. voma. herpes. iregularitate a batailor inimii. Timpul de injumatatire biologica pentru excretia arsenului este de 30-60 ore. Trioxidul de diarsen (arsenul alb) este foarte toxic. Arsenul din praful din aer cauzeaza iritarea pielii si a membranelor mucoase. La o expunere mai severa are loc perforarea septului nazal. astmei. Simptomele unei intoxicari acute sunt iritarea sistemului gastro-intestinal. voma. pigmentarea cenusei a pielii. pentaselenura de diarsen. a terenurilor de tenis etc. Expuneri la mai putin de 150µg/m3 produc anemie hemolitica. urmeaza apoi arsenatii alcalini urmati de arsenul coloidal. pentaflorura de arsen. durere in stomac si intestine. Arsenitul de sodiu este un sterilizant al solului din jurul gardurilor. efectul primar fiind distrugerea celulelor rosii din sange. Formeaza prin hidroliza acid clorhidric. pierderea poftei de mancare. tuse.000µg/m3 este foarte riscanta. Triclorura de arsen este extrem de toxica. diaree. Intoxicarea cronica consta in exfoliere. stranut. bronsite usoare. diaree care continuua cu soc si moarte. anemiei. Arsenul in orice forma este eliminat din corp prin urina. Este utilizat la distrugerea buruienilor.

proprietatile fozico-chimice ale compusilor inhalati. linii negre de sulfura de mercur la gingiile inflamate.2. greutate in respiratie si tuse. splina si traseul respirator. lipsa somnului. Alcoolul etilic inhiba absortia vaporilor de mercur prin inhalare. insomnie. diaree. tremuratul degetelor. delir si halucinatii. Mercurul metalic este oxidat la ionul mercuric care reactioneaza cu grupele tiolice ale proteinelor. dureri de cap si albuminurie. Dupa cateva zile. Camerele in care se 20 . fecale si in cantitate mai mica prin bila. Compusii organici se concentreaza in cantitate mai mare in creier si in ficat decat cei anorganici. sunt mai periculosi decat cei ingerati. Acesta formeaza compusi solubili in sange. Unele persoane manifesta neliniste nervoasa. Concentratia maxima admisa in STAS 12574-87 pentru media zilnica este de 0. descurajare. Compusii organici cu mercur nu sunt transformati usor in compusi anorganici in sange. 2. gingivitele si trmurul muscular. transpiratie. greata. Vaporii de mercur si compusii mercurului sunt excretati prin urina. creierul. Mercurul elementar este solubil in lipide si difuzeaza usor prin continutul lipidic al membranelor celulare (peretii alveolari) fiind tranportat de lipidele sangelui la tesuturile sensibile. Trebuie evitata scaparea lui pe podele. Factorii principali care determina efectele mercurului in intoxicare oamenilor sunt : marimea si viteza absortiei. Vaporii de mercur sau compusi ai sai inhalati. Organele care ecumuleaza mercurul in cantitatea cea mai mare sunt : rinichii. dureri abdominale. in rinichi si in ficat.Se poate trage concluzia ca diferiti compusi ai arsenului sunt daunatori plantelor daca nu sunt controlati. inabilitate de a scrie sau vorbi. La intoxicari cu mari cantitati de anhidrida arsenoasa se recomanda injectii intra venoase cu triosulfat de sodiu. Prin trecerea vaporilor de mercur prin peretii alveolari si capilari. Simptomele uzuale la intoxicarile cronice sunt erethismul. In continuare se pierd dintii si apare ulcer la buze si obraz. apoi moartea. In stadiul final apar hemoliza. Inhalarea mercurului in doze de 1200-8500µg/m3 produce intoxicatii acute care afecteaza mai intai sistemul digestiv si rinichii. prin pastrarea in vase inchise. dureri de cap. de exemplu creierul. deteriorarea auzului. voma. pierderea poftei de mancare. Mercurul Impactul asupra mediului. tesuturi. Compusii organici sunt absorbiti in cantitate mai mica ecat cei anorganici. si susceptibilitatea individuala. a miscarilor. ficatul. Prin inhalarea mercurului sau a unor compusi ai sai are loc o intoxicare sau otravire datorita unei absortii a unor cantitati mari pe caile respiratorii. se dezvolta stomatite si gastreite si se formeaza. Erthismul se concretizeaza prin : timiditate.16. glandele salivare se unfla. depresiune. lipide si proteine. Cea mai mare parte din vaporii de mercur inhalati sunt absorbiti in alveolele plamanului. saliva si lapte. mercurul elementar si sarurile mercuroase se oxideaza repede la saruri mercurice. Ca masuri de prevenire in primul rand se recomanda limitatea posibilitatii de evaporare a mecurului. ticuri faciale. Intoxicatiile acute se manifesta prin gust metalic. Expuneri la doze sevre produc tensiune si greutate in piept.003mg/m3. Anumiti compusi organici raman in cantitate mai mare in sange si se leaga de tesuturi mai usor decat cei anorganici.

21 .anemie. vaporii de mercur metalic in doze mai mici de 10µg/m3 produc daune unor specii de trandafiri si altor plante.lucreaza cu mercur sa aiba podea fara crapaturi si sa fie bine ventilate. Plumbul produce perturbatii in sistemul de formare a sangelui prin alterarea sintezei hemoglobinei si a timpui de supravietuire a globulelor rosii din sange.2. Plumbul Impactul asupra mediului. Suprafetele contaminate cu mercur se trateaza cu sulf pulbere sau cu praf de zinc si apoi se curata. colici. urina si sudoare. Plumbismul este caracterizat de crampe abdominale. Plumbul inhalat sau aborbit nu se retine in intrgeme in corp. Cea mai importanta actiune a pumbului consta in perturbarea asezarii fierului in scheletul porfirinic care are ca urmare o anemie pronuntata. rinichi. Susceptibilitatea plantelor variaza dupa specii si varietate. 2. Gura si dintii se spala de doua ori pe zi cu apa oxigenata sau clorat de poatasiu. Studiile au aratat ca numai 10% din plumbul ingerat este retinut pe traseul gastrointestinal si intre 25-50% din plumbul inhalat este retinut si absobit de sistemul respirator. dupa dimensiuni. Pumbul este absorbit prin aparatul gastrointestinal si respirator. Muncitorii trebuie sa-si schimbe hainele inainte si dupa lucru. Functionarea rinichilor este perturbata de intoxicatiile cu plumb. apa sau din diverse procese industriale. pierderea poftei de mancare. Simptomele esentiale de intoxicare cu plumb sunt : fata de plumb. Persoanele care lucreaza in mediul respectiv vor face control medical la fiecare 6 luni. nefrite. Se stie ca plumbul se acumuleaza cu varsta in schelet. aer. 30µg zilnic. Picaturile de mercur greu de cules din cauza mobilitatii lor se solidifica cu zapada carbonica si apoi se colecteaza mai usor. Cantitatea medie de plumb absorbita de cetatenii oraselor. paralizia nervilor motori. dureri de cap. fosrma si densitatea particulelor. porfirimirie. Intoxicarea cu plumbul sau compusi ai sai provine din alimente. plamani. In atmosfera cu vapori de mercur se va folosi masca de salvare speciala. In ceea ce priveste plantele. encefalopatie. boli ale gurii.17. Animalele prezinta aceleasi simptome ca si omul insa sunt mai susceptibile de intoxicare la doze mai mici de mercur. Este interzisa activitatea in aceste medii poluate a unor mersoane care sufera de plamani. Camerele ce contin vapori de mercur se gazeaza cu hidrogen sulfurat si apoi se ventileaza. ficat. cresterea continutului de plumb in fecale si urina. pancreas. pe cand prin sistemul respirator este sub 20µg.oboseala. Excesul de porfirine care se formeaza se elimina prin urina sub forma de coproporfirna. Plantele au tendinta sa acumuleze cantitati mari de mercur in frunze si diferite alte parti. La otravire cu sublimat (HgCl2) se administreaza mult lapte sau solutie de albus de ou de gaina. aorta. Eliminarea plumbului are loc prin intestine. Mucitorii din topiterii de pumb se imbolnavesc de stomatite si gingivite. marirea continutului de plumb in sange. constipatie. Alimentele si bauturile contin cantitati variabile de plumb din care un individ consuma in medie 120-350µg zilnic. gastro intestinal este de cca. anemie.

In continuare pot apare ulcer chimic si granulom ulceros. sulfatul de beriliu. slabire.ulceratie. ceata. antihistamine. Sarurile solubile pot ataca pielea. durata si timpul de expunere. Deoarece beriliul ramana mult timp in corp el poate induce cancer.19. vomitari. La expuneri mici are loc atcaul nasului si gatului. Fenomenele care apar sunt de la guturai. Pneumonii chimice acute produc toti compusii beriliului : beriliul metalic. azotat si hidrogen de beriliu. sulfat.2. traheea si bronhiile.Presaturnismul apare cu simptomele clasice de precipitare a plumbului din sange in jurul gingiilor. diclorura. a oxidului de cadmiu. vomari puternice. dintilor cu hidrogenul sulfurat care se gaseste in saliva. cu greutate sub stern. Simptomele de intoxicare sunt : greata. mortalitate infantila degenerescenta. durere in stomac. diclorurii de cadmiu. oxidul de beriliu. Leziuni histopatologice cauzate de bolile cronice de beriliu apar in piele. la doze mari de saruri solubile este fatala. Are loc iritarea pielii (dermatite de contact) cu difluorura. Beriliul afecteaza sistemul enzimatic. moderate si severe sau chiar fatale cand este atacat de sistemul respirator. CMA dupa STAS 12574-87 este de 0. Lezarea pielii si a mucoaselor poate avea loc la manipularea sarurilor solubile ale beriliului. ingerate pe cale bucala. Au fost semnalate in decursul timpului cazuri de intoxicari cronice. Exista dovezi care arata ca beriliul are actiune toxica atat fata de plante. tracheo-bronsite la reactii pulmonare si sevre in functie de gradul. Saturnismul consta in accentuarea acestor simptome. Sarurile solubile ataca nasul. Cadminul Impactul asupra mediului. apoi al traheei si in sfarsit al plamanului. ameteala. sau a comusilor sai. Ele produc edem. ca bronhodilator. oboseala si pierderea in greutate. in imprejurarile industriale. anemie. difluorura. praf din difluorura de beriliu si alti compusi. in special in topitoriile da cadmiu si in topitoriile de zinc intrucat cadmiul insoteste zincul. diaree. antibiotice si cortizon. colaps. Expunerea. lipsa de sensibilitate a mainilor si picioarelor. cat si fata de animale. Berilozele si granulomatoza beriliului sunt boli care apar in toate organele corpului. celulele pestrite in sange (plumbul determina descompunerea celulelor rosii in sange). guta. Pentru intoxicarea cu cadmiu sunt 22 . 2. Beriliul Impactul asupra mediului. Cazuri acute de pneumonie se spitalizeaza si se trateaza cu oxigen. 2. Dermatoze alergice au fost produse de fum. Cea mai mare periculozitate a beriliului o prezinta inhalarea sa.2. afecteaza mecanismul de transport al oxigenului nu se limiteaza la efecte locale in plaman. scurtarea mainilor sau degetelor. faringite. diclorura si hidrgodrgenul. Sunt date referitoare la toxicitatea sulfatului de cadmiu. Mucoasele tesuturilor sunt inflamate. Intoxicatiile pot fi blande. Indispozitiile incep cu tuse usacata si continua.0007mg/m3. Saturnismul provoaca avorturi. tesut subcutanat si plaman.18. hemoragie. predispozitie la tuberculoza. astenie etc. Se observa schimbari in plaman unde apar la raze X noduli discreti. dureri in abdomen. colici. convulsie.hipertensiune.

Se pare ca.caracteristice urmatoarelesimptome : guturai.sindrom al bolii constructiilor care se manifesta prin iritatii ale ochilor.2. Transformarea sarurilorde cupru in compusi insolubili in stomac cu albus de ou si extern cu hidrogen sulfurat. Compusii organici ai cuprului. Concentratia maxima admisa in STAS12574-87 privind continutul de cadmiu ca medie zilnica este 0. 2. O solutie de sulfat de cupru de cca. Atingerea ochilor cu saruri de cupru produce atacul mucozitatilor pielii. Praful de cupru sau praful de bronz provoaca o inverzire a pielii. Acetatul bazic de cupru este mai putin toxic. pot conduce la asa numitul .. pacientul se poate recupera. impropriu proiectate si explorate.2. Lipsa de cupru produce lipsa de pofta de macare. inel de cadmiu (culoare galbena sub forma unui inel la baza dintilor). cianoza si moarte. unele accidente. Dupa inhalare se observa iritatie. tulburarea partilor cornoase ale pielii. in cateva ore. impiedica cresterea. ameteala. Intoxicarile cu alimente ce contin saruri de cupru sunt rare deoarece atunci cand acestea contin doze letale au un gust metalic insuportabil. Daca sulfatul de cupru se elimina prin voma.20. Efectelepe termen lung ale acestor boli conduc la dereglarea intregului sistem nervos si chiar la cancer. cuprul metalic nu manifesta actiuni directe asupra stomacului. oboseala. le face mai putin toxice. Cuprul Sarurile de cupru sunt nocive pentru stomac. provoaca anemie si sterilitate. din aerul poluat cu cadmiu in jurul unor intreprinderi.21. Moartea poate sa survina ca urmare a atacului vaselor si slabirii inimii. Impactul asupra mediului. orbire. scaderea sensibilitatii simturilor si albuminurie. Acestea continua cu cresterea ritmului respiratiei. 10g. Extern este caustifiant. Ele produc gastroenterite cu voma. a parului si a dintilor. din care acesta nu se poate precipita cu albus de ou sunt destul de toxici. 2. Din rani poate fi resorbit si poate deveni mortal. Cuprul este un element care in urme este necesar vietatii. greata. S-au observat cazuri acute de intoxicare cu cadmiu sau oxid de cadmiu. S-au inregistrat. spasm cardiac. slabire. Sisteme de ventilatie. locuintelor etc. al pulsului. etc. 1% se ia ca vomitiv la intoxicarile cu fosfor sau se spala cu acesta ranile cu fosfor. Cantitati mici de cupru favorizeaza formarea compusului fierului cu hemeglobina. Poluarea aerului din interiorul constructiilor.00002mg/m3. Doza letala pentru un om este cca. pierderea totala sau partiala a memoriei. Doza terapeutica drept vomitiv este de 250mg. dureri de cap. gastroenterite acute si colici. In continuare prezentam impactul deosebit al unor poluanti interiori : 23 . letargii. extenuare. totusi. nasului si gatului. Inelul de cadmiu de pe dinti este primul simptom al intoxicarilor cronice. efectul nociv al poluantilor din interiorul cladirilor depinde in mare masura de natura si concentratia poluantilor si de eficienta sistemelor de ventilatie. greturi.

umidificare. nasului.trage in piept . duce in final la infarctul miocardiac si cancer pulmonar. Formaldehidele pot cauza numeroase maladii cancerigene umane. fumatul presupune eliberarea unei mari cantitati de monoxid de carbon. Fumul de tigara mai contine nicotina. compusi organici volatili si produsi ai arderilor incomplete (de exemplu hidrocarburi aromatice polinucleare).. Pesticidele. stau la baza dezvoltarii si proliferarii poluantilor biologici. Azbestul..Radonul. ciuperci etc..A. acestea provoaca iritatii ale ochilor. Fumul de tutun. care sunt siliti sa inhaleze aerul astfel poluat. capabil ca in doza de 40-60mg sa ucida omul. atat de fregvent la fumatori. comuni in orice locuinta. sunt expusi la aceleasi riscuri de imbolnavire ca si fumatorii. tigle pentru acoperisuri. omul introduce in plamani cam 3-4mg nicotina. Cei mai periculosi factori de risc asociati fumatului sunt radicalii liberi si compusii aromatici policiclici (de pilda benzipirenul). particule in suspensie sau sedimentabile. Fibrele si particulele fine de azbest sunt responsabile de cancerul plamanilor si alte diferite boli respiratorii. hipertensiune. provenit din fumul de tigara si percloretilene emise la spalarea in uscat a imbracamintii. alcaloizii nicotinici trec in fum in proportie de 30-40% fata de cantitatea lor totala. cat si pentru . metale grele. provocand tulburati cardiace. vopselele si lacurile. prin : reactii alergice la polen. Fiind volatili. daca este inhalat. de exemplu de cadmiu. ventilatiile. datorita mediului nociv produs de fumatori. riscul este si mai mare prin introducerea fumului pana in intimitatea alveolelor. despre care s-a vorbit anterior. Azbestul a fost folosit in trecut intr-o mare varietate de materiale de constructii. Substantele poluante. poluanti periculosi. Pe langa acestea. dereglari respiratorii etc. Folosirea in interiorul cladirilor a pesticidelor de toate tipurile prezinta riscuri importante pentru sanatate. infectii bacteriale si virale . care au o actiune cancerigene. Nicotina este un toxic puternic. materialul imbatraneste si incepe sa se formeze adevarati nori de praf si fibre fine de azbest care. placi pentru pardoseli etc. Formaldehidele si alti compusi organici volatili. siliti sa inhaleze fum de tutun in spatii inchise ori neaerisite. atat pentru cel ce fumeaza. Dupa un timp de exploatare. inclusiv unii compusi de spalare sunt de asemenea. din care aproximativ 90% se absoarbe in sange. reactii la toxinele chimice produse de ciuperci etc. Ele pot provoca prejudicii sanatatii umane. protectii cantra focului. nocive. Daca fumatorul . particulele emit radiatii ionizante care pot prejudicia reteaua sensibila a plamanilor si pot conduce. la cancerul pulmonar. incluzand diferite tipuri de izolatii. in locuinte sau birou. implica un risc major. . variaza intre 500-5000 persoane/an. includ benzenul. Fumand o singura tigara. ele fiind estimate la peste 2000. aer conditionat etc. atlelosescleroza etc. cand aceste echipamente nu sunt bine intretinute. in cele din urma sunt inhalate si acumulate de om dend nastere la numeroase maladii. Suprapunerea acestor noxe. o adevarata otrava pentru sange si esuturi.U. de asemenea. Riscul de cancer este mult amplificat la fumatori in comparatie cu nefumatorii. Alti compusi organici volatili. rezultate din arderea tutunului sunt numeroase. In S. Nefumatorii. se estimeaza ca numarul decedatilor de cancer pulmonar printr nefumatori. Instalatiile de incalzire. Poluanti biologici.fumatorii pasivi . in final. 24 .

care determina o continua stare de agitatie interna. Modul de dispersie al poluantilor aerului Din punct de vedere ecologic.2. Turbulenta aerului este un fenomen complex ce rezulta din diferentele de temperatura. Cu cat vantul are o viteza mai mare. Turbulenta este un factor care favorizeaza difuzia si viteza de formare a amestecurilor de poluanti-aer. iar la turbulenta slaba. 3. Vantul este deci un factor pozitiv in lupta contra acumularii de agenti poluanti. caracterizata prin stabilitatea verticala neutra.3. In cazul unei turbulente medii. este accentuata de cresterea rugozitatii solului si de viteza vantului . vantul este slab si constant in directie si intensitate. ea fiind in functie de rugozotatea solului . ea se afla in legatura directa cu regimul vanturilor. vantul uniform de si de viteza mica mentine concentratii ridicate de poluanti in stratul de aer in care au ajuns. miscare si frecare dintre straturile in miscare. a unor portiuni mici ale maselor de aer. acestia se acumuleaza in vecinatatea locului de eliminare si concentratia lor in crestere continuu. pericolul de poluare legat de atmosfera are doua aspecte : unul direct. O turbvulenta puternica se manifesta prin fluctuatii puternice ale vantului la sol (atat in privinta directiei. Vantul este cel mai important factor care contribuie la dispersarea poluantilor in atmosfera. cu atat volumul de aer in care se disperseaza agentul poluant este mai mare si concentratiile rezultate vor fi mai mici. El se manifesta printr-o miscare orizontala a atmosferei care antreneaza poluantii in masele de aer purtate de vant. legat de compozitia atmosferica daca ea ar suferi alterari pe termen scurt.Capitolul III. are ca masura principala frecarea maselor de aer de suprafata terestra. Difuziunea poluantilor in atmosfera este direc proportionala cu viteza vantului . dar tot el este vinovat si pentru dispersarea nedorita a agentilor poluanti de pe sol .1. 3. Turbulenta favorizeaza dispersarea transversala fata de directia vantului a agentilor poluanti. si altul legat de rolul de vehicul pe care il poate juca atmosfera in transportul rapid al multor factori nocivi (este un vector al agentilor poluanti). Din punct de vedere al modului cum se produce. fluctuatiile vantului sunt mai reduse. tulburenta atmosferica poate fi : mecanica. cu stabilitate verticala. Calmul atmosferic este cea mai favorabila conditie meteorologica pentru poluarea aerului. 3. cat si a viezei) care amesteca bine aerul. 25 . pentru ca pe masura producerii de poluanti de catre diversele surse. Modul de dispersie al agentilor poluanti pe calea aerului depinde de factorii meteorologici si de modul de evacuare prin cosurile intreprinderilor.

astfel sa se evite turbulenta apreciabila la cos . concentratia maxima la sol a gazelor emise in cosuri.. in proportii diferite.. gazele care ies din cosuri cu diametre sub 2 m si inaltimi mai mici de 60m vor izbi pamantul si atunci concentratiile la sol pot sa devina excesive . precum si un mijloc de dispersie a poluantilor aerului. devenind un factor activ in frmarea reactiilor chimice din atmosfera. este generata de diferenta de temperatura care poate exista intre suprafete si curentul de aer aflat deasupra. 3. Instabilitatea temperaturii favorizeaza disperia poluantilor. astfel ca jetul de gaz sa scape de zona propie de tulburenta a cosului . Cosurile industriale constituie una dinre sursele cele mai active de poluare a marilor zone industriale si a zonelor limitrofe acestora. Ea se opune difuziei poluantilor si respectiv miscsorarii concentratiei lor.termica sau convectiva..6. impiedicand particulele sa se deplaseze. in functie de conditiile meteorologice : turbulenta mecanica cu fluctuatii tipice ale vantului de ordinul secundelor predomina in noptile cu vant.1% din concentratia gazului la iesirea din cos daca cosul este bine proiectat . turbulenta termica cu perioade tipice de fluctuatii ale vantului de ordinul minutelor predomina in zilele cu soare si vant slab. Capitolul IV 26 . nici reci. altitudine. Ambele feluri de turbulente sunt prezentate concomitent in atmosfera. proportia crescuta de vapori de apa in atmosfera constituie un factor agravanat al poluarii.5. In general. ceata provoaca cresterea concentratiei poluantilor. In zonele poluate ceata se formeaza frgvent pentru ca vaporii de apa. fiind datorata repartizarii neuniforme a temperaturii. forma reliefului. apar la o distanta egala cu aproximativ 5-10 inaltimi ale cosului . Umiditatea crescuta duce la formarea de ceata. se pot atinge concentratii la sol de ordinul 0. 3. concentratiile la sol pot fi reduse prin ridicarea inaltimii cosului. Umiditatea aerului este unul din cele mai schimbatoare elemente meteorologice. nici calde. condenseaza usor pe particulele suspendate in atmosfera. Abia la aparitia precipitatiilor este favorizata dizolvarea si spalarea de impuritati din atmosfera si aducerea acestora pe sol. Ocupand straturile inferioare ale atmosferei. supuse difuziei atmosferice. care produce concentrarea impuritatilor. Cercetarile facute arata ca ploaia realizeaza spalarea atmosferei in principal de gaze.4. 3. latitudine geografica. Pentru proiectarea si amplasarea lor s-au stabilit cateva reguli : cosul trebuie sa fie de doua ori si jumatete mai inalt decat cladirile din jur sau decat formele de relief din apropiere.001. Temperatura este influentata de anotimp. vitezele de iesire a gazelor la cos sa fie mai mari de 20 m/s. iar zapada de impuritati solide. cand gazele emise pe cos sunt supuse numai difuziei atmosferice si tulburenta cauzata de cladirile inconjuratoare nu este importanta.

cu atat concentratia adimisa este mai mica. Normele medii pot fi si ele de mai multe feluri. construirea de cosuri cat mai inalte si/sau ridicarea presiunii de eliminare si a temperaturii emisiilor pentru usurarea difuzarii in atmosfera a poluantilor. care nu poate fi depasita in nici un moment. Masurile tehnico-organizatorice cad in sarcina organelor administrative sau de specialitate din diferite domenii care contribuie la poluarea aerului. masurile sanitare constau in cercetarea influentei poluarii aerului asupra sanatatii populatiei din zonele de risc. pe saptamana. asezarea industriilor poluante fata de zonele de locuit. dotarea zonelor libete dintre intrprinderile industriale poluante si locuinte cu spatii verzi alcatuite din arbori rezistenti la actiunea poluantilor (stejar. autocontrolul poluantilor eliminati in atmosfera la nivelul emisiilor chia de catre intreprinderile industriale insesi. de conditiile atmosferice etc. Obijnuit se stabilesc doua norme sau concentratii maxime admise pentru fiecare poluant atmosferic si anume: onorma maxima momentana. pe un an.1 Purificarea emisiilor gazoase In capitolele anterioare s-a vazut ce efecte negative poate avea asupra mediului inconjurator poluarea atmosferei. astfel incat vantul dominant (cel mai frecvent din zona) sa bata de la locuinte spre industrie si nu invers. interzicerea circulatiei autovehiculelor cu defecte de ardere care elimina cantitati marei de poluanti atmosferici in localitati. Dintre acestea amintim: construirea de unitati industriale in afara zonelor de locuit. Concentratia maxima admisibila inseamna cea mai mare concentratie a unui poluant care poate fi acceptata. astfel:norme medii pe o zi. pe o luna. In al doilea rand. adica zonele in care concentratiile maxime adimise sunt depasite si riscul de imbolnavire a populatiei este prezent. tratarea prealabila a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentratiilor poluantilor produsi. Cu cat tmpul de calcul este mai mare. plop). deoarece este direct periculoasa pentru organismul uman si o norma medie. pentru incalzirea locuintelor si mai ales generalizarea sistemelor de incalzire prin termoficare.de influenta factorilor climatici. care are la baza variatiile concentratiilor in timp ale diversilor ploluanti. inlocuirea combustibilului inferior cu combustibil superior. salcam. inzestrarea intreprinderilor industriale cu instalarii de retinere sau neutralizare a poluantilor atmosferici. in functie de timpul pentru care se calculeaza. Masurile medicale constau in primul rand in stabilirea de norme sanitare sau de concentratii maxime admise pentru diversi poluanti atmosferici. determinate de emisiile variabile. Pentru prevenirea si combaterea poluarii aerului se pot lua masuri medicale si masuri tehnico-organizatorice.Metode de diminuare a poluantilor aerului 4. mai putin poluant. agravarea unor boli sau producerea unor afectiuni. cum poate influenta sanatatea omului de la disconfort pana la tulburarea unor functii. 27 .

Dintre modelele si instalatiile cele mai reprezentative ale metodelor fizice si chimice se prezinta cateva in continuare. Datorita acestor fapte. adica pentru mai multi poluanti deodata. separatoare dinamice. Inestalatii si aparate care lucreza in medii uscate. pricipii electrostatice pentru medii uscate. Aparatele care necesita un tratament prealabil al agentului nociv inainte de epurare pot fi cu ceata sau acustice. umede si combinate. prin separare. Deocamdata. Metode chimice: prin spalare. prin absortie si prin adsortie. pricipiul de impact. filtre umede. camera de depunre cu placi sau deflector introduse orizontal sau inclinat pe care se depun particulele.nici o sursa nu elimina un singur poluant. Dintre aceste aparate: camera de depunere care se foloseste numai pentru captarea prafului. soc si inertie In astfel de aparate si in special impactorul in cascada.4. Metode si mijloace de purificare a atmosferei La enumerarea surselor de poluare s-a aratat cat de complicata este stabilirea componentei unui poluant pentru a putea fi incadrat intr-o categorie precisa. ceea ce se poate afirma cu siguranta este ca pentru epurare pot exista doua categorii de metode: fizice si chimice. iau uniformizarea acestora s-a vazut ca este imposibila. medii filtrante. epuratoare cu spuma.. deoarece. categorisirea unor metode de epurare dupa natura poluantilor este destul de grea. Instalatii sau aparate care utilizeaza ambele principii in acelasi timp. Aparate care folosesc pricipiul detentei La acest tip de aparat purificarea are la baza forta gravitatiei si pentru ca sa fie cat mai eficienta este necesar ca viteza amestecului gazos supus purificarii sa fie mica in interiorul instalatiei. practic. camera cu sicane etc. ci o combinatie a acestora intr-un grad mai mare sau mai mic de pondere a unora asupra celorlalti. care dupa modul de actionare pot fi la randul lor impartita in diferite subgrupe: Metede fizice: uscate. principiul centrifugal. iar in medii umede pot fi spalatoare. prin reducere. Dupa modul de actionare pot fi aparate care folosesc: principiul detentei. aerosolul curge intr-o ordine sigura a unor ajutaje astfel incat fiecare dintre ele prezinta o viteza mai mare decat cel 28 . Instalatii sau aprate de purificare care necesita un tratament al agentilor nocivi inainte de epurare. La fel de important de precizat este faptul ca pana acum inca nu s-a ajuns a se concepe aparate de epurare (purificare) complexa. soc si inertie.2. Instalatii si aparate care folosesc principiile de impact. Instalatiile si aparatele de epurare se pot grupa astfel: Instalatii sau aprate de purificare directa a poluantilor. Din punct de vedere al mediului in care lucreaza pot fi: Inestalatii si aparate care lucreza in medii umede.

orientat spre un acumulator de praf (ciclon). particulele mai grele vor fi retinute de primele trepte. Filtrele electrice umede se folosesc la separarea prafului din mediile umede. poliacrilontrilice.). iar cele mai usoare de ultimele. poliesterice. Mai des folosite sunt filtrele fibroase. polietilenice etc. azbestul. Aparate care folosesc mijoace filtrante Pentru retinerea din gaze a particuleleor extrem de mici in conditii medii de temperatura. Restul de 3 5% din gaz ce antreneaza cea mai mare cantitate de praf trece printr-un canal cu un diametru mic. In acest caz. filtrul cu saci. 5. matasea.12). Daca se monteza mai multe cicloane in baterie se obtine un multiciclon care asigura un grad de purificare marit. De exemplu: rotociclonul care indeplineste in acelasi timp si rolul de ventilator si cel de desprafuitor. Acestea sunt asezate unul langa altul la intervale mici. Instalatii si aparate care folosesc principiu separarii electro statice Separarea electro statica consta in incarcatea particulelor solide si a picaturilor fine de lichide de catre ionii de gaz produsi prin descarcari electrice in gazul din jurul unui electrod de inalta tensiune si apoi deplasarea particulelor si picaturilor catre un electrod colector legat la pamant. Dupa mediul in care lucreza pot sa fie filtre electrice uscate sau umede. sudati pe o placa tubulara plumbuita. mentinand intre ele spatii inelare. in care se depune praful. 29 . care se sprijina pe marginea carcasei. Particulele de praf antrenate de forta centrifuga se lovesc de corpul ciclonului (fig.10) si cad la baza de unde se elimina. Un astfel de aparat este pulvocaptorul. sticla si diferite sintetice (poliamidice. umiditate si coroziune se utilizeaza instalatii si aparate speciale numite filtre.inul. 5. Dintre materialele folosite la fabricarea filtrelor amintim: bumbacul. iar oeratia corespunzatoare se numeste filtrare. prin care se elimina 95-97% din gazul care trebie purificat. Aparate care folosesc principiul de separare prin centrifugare -cicloanele sunt aparate in care particulele sunt eliminate pe baza fortei centrifuge dintr-un gaz care se roteste.precedent. lana. iar dupa forma electozilor pot fi uscate tubulare sau uscate cu placi (fig. Aceasta metoda se utilizeaza cand exista un volum mare de gaze de purificat formate din particule fine sau ceata si nu exista riscul de explozie. electrozii de depunere sunt confectionati din tuburi de plumb de forma cilindrica sau hexagonala. In felul acesta. in prezenta unei perdele de apa. In afara de aparatele pentru medii uscate sau umede mai sunt aparate si instalatii de purificare speciale: Aparate dinamice speciale pentru debite mici si mijlocii. care este construit dintr-un numar mare inele conice care isi misoreaza treptat diametrul in directia de miscare a gazului supus purificarii.

pornind de la sistemele de epurare grosiera. Diferenta dintere cele doua tipuri este ca primele nu contin nici o piesa in miscare. securitate absoluta. concentratia aerosolilor. Datorita acestui fapt se impune ca dimensionarea aparatelor si instalatiilor de epurare sa nu se alunece pe panta economicitatii. reparatii si intretinere. Efectul de aglomerare este datorat ciocnirii particulelor care capata o miscare vibratorie indusa de mediul fluid in vibratie. De regula. siguranta de exploatare etc. neglijandu-se aspectul principal al aepurarii. gradul de epurare. prin mijloace mecanice (camere de depunere.U. cicloane. realizabila in turnuri de pulverizare si in final cu o epurare fina. 30 . pe cand cele din a doua categorie au o parte din componente mobile. deoarece in acest caz cheltuielile facute cu instalatia respectiva vor fi inutile.Aparate de epurare prin aglomerare sonica. Aglomerarea sonica e influentata de urmatorii factori: frecvent. cand se porneste la conceperea unei instalatii de epurare. debitul de fluid purtator (aer sau gaze diverse). intensitatea sonora. cand se urmareste o epurare foarte avansata se recurge la sisteme de purificare in mai multe trepte. eficacitate mare. temperatura. Alegerea epuratorului se face tinand cont de un complex de factori ca: dimensiunile si conceptia aerosolilor. a unor gaze provenite de la unele cuptoare metalurgice etc.A in 1948 la recuperarea negrului de fum provenit de la un cuptor alimentat cu gaz natural. Primele aplicatii industriale ale epuratoarelor sonice au fost realizate in S. Alegerea unui aparat sau unei instalatii de epurare Se considera ca alegerea unui singur sistem de epurare este insuficienta si deci. in industria de acid sulfuric. 4. care sunt aparate generatare de unde sonore si pot fi statice si dinamice.3. Operatia de epurare sau purificare a emisiilor gazoase are in primul rand scopul asigurarii sanatatii oamenilor si in al doilea rand doar recuperari economice. volumul cheltuielilor de investitii. avand in acest mod asigurata atat o epurare cat mai aproape de cea ideala. investitii acceptabile. filtre cu saci). celelalte care concura la combinatia respectiva vor functiona in continuare. de obicei cu ajutorul filtrelor electrice. se recomanda sa se mearga pe un sistem combinat. ele nerezolvand obiectivul primordial. cat si o siguranta ca in cazul defectarii unuia din aparate. care se bazeaza pe efectul aglomerarii aerosolilor sub actiunea undelor sonore de frecventa inalta. Sistemele de epurare sonore au ca avantaje: functionarea la temperaturi inalte. timpul de expunere in campul sonic al aerosolului alcatuit din particule uniforme si de concentratie uniforma. continuand apoi cu o epurare intermediara (senifina). Cu rezultate bune sau folosit si la epurarea gazului de furnal. Sirenele.

Rodica Ciarnace Ecologie si protectia mediului Editura Economica 4.e-scoala. Eva Trimbitosu Fizica 2. ceea ce duce la efecte magice la nivel global.ro 6.ro 31 . Concluzii Tema acestui proiesct se numeste Efectele poluarii aerului asupra mediului . www. Sanda Fatu Introducere pentru pregatirea proiectelor clasele XI-a si XII-a. a invelisului Pamantului. www. www.Capitolul V. Penultimul capitol contine cateva metode de diminuare a poluantilor aerului precum si aparatele folosite in acest scop.clopotel. factorilor acestora si modul de dispersie in aer a acestor poluanti precum si impactul pe care-l au asupra mediului. precum si principalii poluanti ai aerului si sursele de poluare a acestora.ro 5. unde in primul capitol avem o caracterizare generala a aerului. Editura Plas 3. Capitolul doi descrie in amanunt influenta poluantilor. Ultimul capitol contine concluziile obtinute in urma efectuarii acestei teme de proiect.referat.referat. Bibliografie: 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful