P. 1
Efectele Poluarii Aerului Asupra Mediului

Efectele Poluarii Aerului Asupra Mediului

|Views: 9,830|Likes:
Published by patran

More info:

Published by: patran on Jan 18, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/16/2015

pdf

text

original

Efectele poluarii aerului asupra mediului

1

Cuprins Introducere Capitolul I 1.1. Invelisul gazos al Pamantului 1.2. Poluantii aerului 1.3. Surse de poluare a aerului 1.1.1. Surse naturale 1.1.2. Surse artificiale Capitolul II 2.1. Factorii agentilor poluanti 2.2. Impactul agentilor poluanti asupra mediului 2.2.1. Ozonul 2.2.2. Compusii organici volatili ( COV ) 2.2.3. Oxizii de carbon 2.2.4. Oxizii de azot 2.2.5. Oxizii de sulf 2.2.6. Hidrogenul sulfurat 2.2.7. Acidul clorhidric 2.2.8. Florul si compusii sai 2.2.9. Clorul 2.2.10.Amoniacul 2.2.11.Substantele radioactive 2.2.12. Pulberi sedimentabile si in suspensie .. 2.2.13.Substante toxice si aeropurtate 2.2.14.Fosforul si compusii lui 2.2.15.Arsenul 2.2.16.Mercurul 2.2.17.Plumbul 2.2.18.Beriliul 2.2.19.Cadmiul 2.2.20.Cuprul 2.2.21.Poluarea aerului din intriorul counstructiilor, locuintelor, etc Capitolul III 3.1. Vantul 3.2. Calmul atmosferic 3.3. Turbulenta aerului 3.4. Umiditatea aerului 3.5. Temperatura 3.6. Cosurile industriale Capitolul IV 4.1. Purificarea emisiilor gazoase 4.2. Metode si mijloace de purificare a atmosferei 4.3. Alegerea unui aparat sau a unei instalatii de epurare Capitolul V Concluzii
2

..2 ...3 .3 ..4 5 ..5 5 6 .6 ..6 6 7 ..8 .8 10 12 13 .14 15 ..16 16 .17 .18 .18 .19 .21 22 ..23 24 24 .25 25 27 .. .27 27 ..28 28 .28 ..29 ..29 ..30 ..33 34 ..34

Introducere
Atmosfera sete unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorita capacitatii sale limitate de a absorbi si a neutraliza substantele eliberate continuu de activitatile umane. Cresterea productiei de energie, industria chimica, metalurgica, de ciment, circulatia rutiera si aeriana, arderea gunoaielor, sunt tot atatea cauze care fac ca in ultimul timp sa devina tot mai acuta poluarea atmosferei. Aceasta poate sa apara fie datorita cresterii concentratiei in aer a unor constituenti normali ai atmosferei (dioxid de carbon,, oxizi de azot, ozon etc.), fie datorita patrunderii in atmosfera a unor compusi straini acestui mediu( elemente radioactive, substante organice de sinteza etc.). Poluarea atmosferei afecteaza calitatea vietii la scara planetara si, in general, ea reprezinta consecinta unor activitati umane find un fenomen actual al vietii urbane. Majoritatea poluantilor atmosferici pornesc de la arderi generatoare de energie. Motoarele cu explozie interna utilizate in transporturi, arderi de combustibili gazosi, lichizi sau solizi( carbuni, lemne) in unitati industriale, pentru incalzirea locuintelor etc., provoaca emisii de substante si particule care se degaje in atmosfera putand atinge concentratii nocive. Poluarea atmosferei are urmari neplacute, adfesea grave, asupra omului si mediului sau inconjurator, sub diferite forme : impiedica cresterea plantelor, diminueaza valoare produselor, agrcole, reduce vizibilitatea si adauga mirosuri neplacute mediului ambiant si cel mai important, afecteaza sanatatea omului. Prevenirea si combaterea poluareii atmosferei este o sarcina primordiala a tuturor tarilor si guvernelor din lumea intreaga. Ini acest sens in februarie 2001 Parlamentul Romaniei a ratificat Protocolul de la Kyoto la Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ce face referire la respectarea angajamentelor de limitare cantitativa si reducere a emisiei de gaze cu efect de sera fata de nivelul anului 1999. Ca urmare a acestui fapt, Romaniei ii revine sarcina sa reduca cu 92%, fata de perioada de referinta, emisiile de gaze cu efect de sera. In indeplinirea acestui angajament si in scopu l promovarii unei dezvoltari durabile, vor trebui aplicate si elaborate politici si masuri astfel incat sa se reduca la minimum efectele adverse, inclusiv cele ale schimbarilor climatice si efectele asupra comertului international si impactul asupra factorilor sociali si de mediu. Calitatea vietii pe Pamant este dependenta de calitatea aerului. Ritmul de crestere economica, inmultirea autoturismelor de toate genurile, supra popularea marilor metropole, fumului si vaporii nocivi degajati de sutele de mii de cosuri de fabrici etc., impun masuri bine gandite si stiintific fundamentate pentru a stapanii fenomenele periculoase de poluare a aerului, pentru a dirija dezvoltare economico-tehnica in folosul omului si al umanitatii. Un aspect special al poluarii aerului si aducerea, prin acesta, a unor daune deosebite sanatatii si vietii omului si a altor vietuitoare, este rezultatul fumatului. Fumatul prezinta un pericol deosebit
3

pentru impiedicarea prin mijloace tehnice moderne. cu functiuni mai complexe si deci extrem de sensibile la poluarea aerului. avand o grosime medie de aproximativ 3. Aerul. de igiena si sanatate publica. dar revolutia stiintifico-tehnica a adus schimbari deosebite in poluarea atmosferei. ci si asupra cladirilor. dar dincolo de acesta. largind foarte mult sfera materialelor poluante si a surselor de poluare. plantelor. Despre poluare se poate vorbi inca de la descoperirea focului de catre om. cat si pe plan politic si juritic. din ce in ce mai miniaturizat. care ii accentueaza uzura. Invelisul gazos al Pamantului Aerul formeaza un invelis gazos care inconjoare Pamantul. animalelor. pentru eliminarea sau reducerea surselor de poluare. Impotriva poluarii atmosferei se duce si o lupta preventiva. Elementul vital vietii. mai compact. de materialu electric si electronic. materialui ethnic fiind supus si el acestui fenomen. ci si reglementarea legala a acestor activitati. Considerem necesar sa precizam ca poluarea atmosferica face ravagii nu numai asupra omului.1. Este vorba mai ales. numit atmosfera.pentru sanatatea si viata celui ce-l practica. Fiind vorba de un ana din problemele actuale de importanta vitala. lupta impotriva poluarii se duce cu toate mijloacele. Capitolul I. a emisiei materiilor poluante. atat pe plan tehnic. a nefumatorilor. ceea ce impune luarea nu numai a unor masuri tehnice.000 km. Principalele zone in care este subimpartita atmosfera sunt: 4 . 1. el pericliteaza sanatatea celor din jur.

Clasificarea poluantilor aerului se pot face dupa : a) starea de agregare suspensii (aerosoli) sunt particule solide sau lichide dispersate in atmosfera.2. 1.troposfera stratosfera mezosfera termosfera exosfera 0 . 400 3. alte gaze. 80 400 km altitudine. fiind purtati uneori la mari distante de locul unde au fost produsi si eliminati in atmosfera . vapori de apa. 5 . 11 35 km altitudine. 35 80 km altitudine. in pesteri. Aerul poate actiona insa si in sens patologic aspra omului atunci cand este poluat. raspanditi in atmosfera datorita calitatii de a difuza cu usurinta. ozon. Poluantii aerului Poluantii aerului sunt substante solide. Aerul este present pretutindeni.04% Prin acest schimb de gaze aerulu intrtine viata asigurand arderile necesare desfasurarii tuturor proceselor fiziologice din organismul uman. bioxid de carbon. bacterii etc. Cele mai mari si mai grele se depun depede si se numesc pulberi sedimentabili. puberi.000 km altitudine. iar cele mai usoare si mai mici pot persista timp indeungat si se numesc pulberi in suspensie. Principala lor caracteristica consta in faptul ca in functie de marima sau greutate ele au o stabilitate diferita in aer. atat la suprafata scoartei terestre cat si in toate spatiile aflate in legatura cu atmosfera: in crapaturile si porii solului. in apa marilor si oceanelor etc. oxigen.11 km altitudine. naturale sau artificiale ce pot si aero purtate. Modificarile survenite in compozitia aerului in urma procesului de respiratie : Componentul insperat Azot Oxigen Bioxid de carbon Proportia in aer : expirat 78 -79% 16 17% 3 4% 78 -79% 20 21% 0. lichide sau gazoase. Aerul este un amestec de gaze in compozitiia sa normala intrand: azot. gaze sub forma de poluanti in stare gazoasa.03 0. in apa.

Uneori activitatile omului se indreapta catre imbunatatirea calitatii produselor (alimente. tutun. pulberi inerte. poluanti primari . Ni (produce cancer al cailor respiratorii).efect secundar asupra mediului ambiant. ammoniac. c) actiunea lor specifica asupra organismului iritanti sunt cei mai raspanditi in mediu. ricin. toxici sistemici sunt metale grele si metaloide ca plumbul. secundari acei poluanti care sunt produsi in mediu. medicamente. cuart . procesele de incinerare a rezidurilor pot deveni surse de poluare cu compusi extrem de toxici.).hidrocarburi policiclice aromatice. fulgi). mercurul etc. soia) sau animala (puf.. zincul. 6 . organica : vegetala (in. hidrogenul sulfurat . fibrozonati sunt suspensii de ciment. Termenul de . pene. apa potabila etc. canepa. antropogene). alergizanti pot fi de natura : minerala ( cu continut mare de cuart). fluor. acidul cianhidric. poluanti secundari este corelat cu termenul de .b) provenienta primari acei poluanti care provin direct din surse de poluare identificate sau identificabile . colaranti sintetici (anilina). sau catre indepartarea rezidurilor rezultate din activitatea sa. De exemplu. surse arificiale (rezultate din activitati umane. cadmiul.. As (prduce cancer hepatic). pulberi cu bioxid de siliciu si beriliu. substante oxidante. avand ca rezultat compusi cu grad inalt de toxicitate.pot fi in functie de structura chimica : oraganici : . cancerigeni : . din aceasta categorie facnd parte pulberile cu un grad scazut de solubilitate.Cr (produce cancer nazal). 1. vietii si sanatatii umane. cianurile. oxizi de sulf si azot. Cd (produce cancer de prstata). prin intereactiunea dintre doi sau mai multi poluanti primari sau prin reactia cu constituentii normali ai aerului . asfixiantii sunt monoxidul de carbon.3 Surse de poluare a aerului Surse de poluare a aerului pot fi clasificate in doua grupe: surse naturale . clor. cafea. Toti poluantii produsi de aceste surse se numesc . anorganici : . vapori de acid florhidric si clorhidric.. cacao. substante organice clorurate (pesticide) . substante radioactive (produc cancer tiroidian).

Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare care pot influenta si sanatatea populatiei. Factorii agentilor poluanti Poluantii emisi in atmosfera sunt supusi fenomenului de autopurificare. Procesele de diluare si sedimentare determina totdeauna scaderea concentratiei. de exemplu reactia dintre clor si amoniac cu formarea clourii de amoniu.3. emanatiile de gaze din sol. cele cu densitate mica ( de ex. in schimb sedimenteaza ma usor. poluarea produsa de procese naturale de descompunere in sol a sunbstantelor organice. Cea mai comuna dintre poluarile naturale este poluarea cu pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului. compus mai putin agresiv si cu stabilitate mai mica in atmosfera.) se acumuleaza la nivelui solului.3. Gazele cu densitate mare (de ex . Unele reactii chimice din atmosfera sunt benefice ducand la formarea unor substante mai putin agresive. Sursele de poluare artificiale ale aerului pot fi clasificate in : surse de poluare stationare . sunt mult mai importante. Mult mai important este fenomenul de dilutie si sedimentare.: clorul. Capitolul II. incendiile din paduri etc. in primul rand a procesului de industrializare si urbanizare. cele de transformare chimica pot avea insa ca rezultat aparitia unor substante cu agresivitate si mai mare. ridicate de vant pana la o anumita altitudine.1. inmultirea acestora constituind cauze pentru care protectia aerului reprezinta o problema vitala a lumii contemporane.1. In ceea ce priveste natura poluantilor. suspensiile au stabilitate mai mica in atmosfera decat gazele si o capacitate de difuzie mai redusa. Influenta poluantilor asupra mediului 2. Gazele au capacitate de difuzie mai mare in atmosfera.1.2. de transformare chimica si de sedimentare. Sursele artificiale antropogene. a progresului societatii. Sursele naturale de poluare a aerului nu provoaca decat in mod exceptional poluari importante ale atmosferei. : oxidul de carbon) se ridica repede in straturile superioare ala atmosferei. Au deci. dintre sursele naturale de poluare putem mentiona eruptiile vulcanice. 1. surse de poluare mobile. in raport cu gazele capacitatea mai redusa de a se dilua in aer. avand drept consecinte poluarea mediului. Aceste surse sunt o urmare a activitatii omului. vaporii de mercur etc. stabilitate care este cu atat mai mica cu cat dimensiunea si masa sunt mai mari. 7 . implicit si poluarea aerului. De asemenea. care este conditionat de proprietatile substantelor poluate si de conditiile mediului aerian in care patrund. capacitate care este invers proportionala cu densitatea. care cuprinde in esenta procesul de diluare.

evolotuia si efectele ozonului sunt foarte bine sesizate.). congestii nazale. Celulele cu suprafata specifica mare sunt extrem de vulnerabile. . etanolul. unde procesul este in general sezonier sau discontinuu.5 ore. Ozonul Impactul asupra mediului.2 mg/m3. degradarea prematura aplamanilor in special la copii si tineri. Studiile epidemiologice au evidentiat efectele acute ca urmare a expunerii la concentratii rare de peste 0. oxidarea acizilor grasi polinesaturati la acizi grasi peroxidici. Odata cu formarea ozonului se produce pe cale fotochimica si asa numitul smog (smoke=fum si fog=ceata). sunt expuse actiunii ozonului. In privinta emisiilor rezultate din sursele stationare. ar conduce substantial la formarea in cantitati mai mici a ozonului si a oxidului de carbon. in timpul orelor de varf. ozonul isi exercita actiunea prin doua mecanisme : oxidarea grupurilor sulfhidril si aminoacizi ai enzimelor. astm etc. co-enzimelor. 8 . Smogul are aspectul unei cete dense. de exemplu cele provenite din fabricile chimice. rafinarii de petrol etc. STAS 12574-87 indica pentru ozon concentratii maxime admisibile (CMA) 0. Dintre prejudiciile produse de ozon trebuie mentionate : afectiunile asupra sistemului respirator (dificultati respiratorii. Teoretic.. controlul este mai usor. O deosebita atentie trebuie acordata controlului surselor de poluare care emit compusi oraganici volatili (COV) proveniti. manufacturile de vopsit etc. Se mentioneaza faptul ca ozonul si substantele de baza ale formarii acestuia sunt fregvent transportate de vant. la fel ca si masurile pentru inscrierea emisiilor in normele standardizate.. Impactul agentilor poluanti asupra mediului 2.03 mg/m3 pentru media pe 24 de ore si 0. etc. Membranele fiind compuse atat din proteine. particule fine solide sau lichide. Masuri de ameliorare a mediului. sub 100 microni. cat si din lipide. Este mai dificil controlul surselor stationare mici de exemplu la statiile de benzina. reducerea functiilor plamanilor.2. In orasele mari cu circulatie intensa.1 mg/m3 pentru media de 0. in comparatie cu benzina. depasind chiar granitele unor state si uneori conducand la controverse intre acestea. dispersate intr-un gaz. reducerea rezistentei la infectii.1. Smogul se mai defineste si ca o poluare atmosferica cu aerosoli. de exemplu: metanolul. In general. folosirea combustibililor alternativi in locul benzinei. gazul natural compresat etc. Un control riguros al substantelor de baza ce formeaza ozonul contribuie la o buna protejare a mediului. deoarece impreuna cu oxizii de azot acestia contribuie la formarea ozonului. iritarea ochilor. proteinelor si peptidelor . Ozonul este un oxidant puternic care poate reactiona cu orice clasa de substante biologice.2. al carui component principal este ozonul. in principal in industria de sinteza a sunbstantelor chimice organice.2.

gazele de cocserie (50%) si convertizoanele de oxigen (75%) precum si gazele de cracare catalictica in faza de regenerare a catalizatorului. concentratiile maxime admise sunt. 2. Este insa dificil de determinat cu exacitate. Principalele surse de CO sunt gazele de ardere incompleta de la roducerea energiei termice prin arderea combustibililor fosili. Este estimat la cca.000 ppm/vol) in cazul utilizarii drept carburant a benzinei decat in cazul utilizarii motorinei (1.4. este considerat ca fiind cel ma raspandit agent poluant. O importanta metoda de reducere a cantitatii de monoxid de carbon a constituit-o inlocuirea benzinei cu plumb. Oxizii de azot Impactul asupra mediului. insipid.2. Aer din zonele poluate conditii de calitate . prin impunerea filtrului catalictic plasat in teava de espament a masinilor. inodor.2. ceea ce explica pericolul intoxicatiilor cu CO2. 230 milioane t/an cu o remanenta de 2-3 ani.. 9 . pentru media de scurta durata (30 minute) 6. produs responsabil de intoxicatii grave si deces la om si alte vietuitoare. Oxizii de carbon Monoxidul de carbon. impiedicand transportul de O2 de la plamani la celule. Emisiile de CO2 in gazele de esapament in Romania sunt normata la 2-4% din volumul acestora. gazele de esapament. formand carboxihemoglobina. S-a dovedit ca unii dintre acesti poluanti secundari sunt foarte vatamatori pentru plante. putin mai usor decat aerul. de 2 mg/m3. 2. Cantitatea de CO2 este mai mare (24. In ultimul deceniu. care efecte sunt rezultatul direct al actiunii oxizilor de azot si care al actiunii poluantilor secundari produsi in ciclul fotolitic al oxizilor de azot.000 ppm/vol). incolor.2. Compusi oraganici volatili (COV) Impactul aspupra mediului si masurile de ameliorare a mediului sunt asemanatoare celor enuntate la ozon deoarece COV si NOx contribuie in mod hotarator la formarea gazului nociv. cu benzina fara plumb.2. iar pentru media de lunga durata. procentul de oxid de carbon a scazut mult in orasele din tarile puternic dezvoltate economic. dupa care se transforma in CO2.3. Conform STAS 12574/87 .0 mg/m3. De mentionat ca hemoglobina are afinitate pentru CO de 200 ori mai mare decat pentru O2.2. De mentionat ca si in Romania s-au introdus de la inceputul anului 2000 asemenea norme (cunoscute sub numele Euro 2). Prezenta oxizilor de azot in atmosfera produce prejudicii asupra plantelor. Actiunea concentratiilor ridicate de dioxid de azot asupra plantelor s-ar putea datora si formarii de acid azotic. Efectul nociv imediat se datoreaza faptului ca reactioneaza cu hemoglobina. ozonul.

susceptibilitatea la infectii respiratorii etc. marirea veziculelor pulmonare. In general. 10 . Alte efecte. tuse violenta insotita de expectoratie de culoare galbena. In atmosfera poluata. convulsii si oprirea respiratiei.. schimbari celulare. In testele facute pe animale expuse la concentratii foarte mari de monoxid de azot s-au observat o paralizie a sistemului nervos central si convulsii. Pot apare mai multe tipuri clinice de otravire cu oxizi de azot. slabiciune. in experimentele efectuate la aceste concentratii moartea survine de la 10 minute pana la aproximativ 21 ore de expunre. modificari in structura proteinelor. Exista numeroase imprejurari in care expunerile profesionale laactiunea monoxidului de azot pot afecta sanatatea oamenilor. Expunerile cronice intermitente la concentratii de ordinul 10-40 ppm dioxid de azot pot provoca in ultima instanta enfizem.La o expunere de o ora la concentratii relativ ridicate de dioxid de azot.12 ppm. La alte cazuri apare voma. Persoanele care sufera ascest tip de otravire nu prezinta edem pulmonar si daca sunt scoase din mediu isi pot reveni complet. Sunt foarte rare speciile de animale care prezinta rezistenta la expuneri de dioxid de azot in concentratii de la 1 la 100 ppm. La o xpunere de ora. Informatiile respective provin mai ales din studiile de laborator facute asupra animalelor. somnolenta. Cercetarile asupra mortalitatii animalelor indica faptul ca dioxidul de azot este de patru ori mai toxic decat monoxidul de azot. Astfel intoxicare poate deveni fatala. pierderea cunostintei. Dioxidul de azot exercita un efect toxic foarte puternic. monoxidul de azot nu este iritat si nu este considerat un pericol pentru sanatate. se produce cadera frunzelor. Al treilea tip. Sub actiunea oxizilor de azot se produce o reducere a culorii colorantilor fixati pe fibrele textile si o tendinta de ingalbenire a anumitor aditivi ai textilelor. datorita unei proprietati a fibrei insasi. La unele cazuri apar o iritatie severa cum manifestari de arsuri si sufocari. Concentratiile de dioxid de azot mai mari de 100 ppm sunt mortale pentru cele mai multe specii de animale si 90% din decese sunt cauzate de edem pulmonar. Aceste cazuri de intoxicare pot rezulta in urma inhalarilor de oxizi de azot in concentratii ridicate. pierderi in greutate. Pericolul privind prezenta monoxidului de azot in atmosfera poluata consta in faptul ca se oxideaza la dioxid de azot care este mult mai toxic. Pragul pentru perceperea mirosului de dioxid de azot la om pare a fi de aproximativ 0. modificari hematologice si enzimale. in functie de animal. Cea mai mare sensibilitate la actiunea oxizilor de azot o prezinta colorantii utilizati pentru fibre tip acetat de celuloza.soc . se observa la unele plante o necroza care cuprinde aproximativ 5% din suprafata frunzei. Informatiile referitoare la efectele toxice ale dioxidului de azot asupra omului se gasesc in literatura. la concentratii de 4-8 ppm. in numar redus si numai in legatura cu concentratii mai mari decat cele prezente in aerul ambiant. przinta simptome severe de asfixiere. Anumite fibre sintetice reactioneaza direct cu oxizii de azot producand o colorati galbena. de exemplu de 25 ppm. Efectele toxice ala dioxidului de azot asupra animalelor se manifesta prin schimbari in functionarea plamanilor. care sufera asa-zisa intoxicatie de .

O serie de factori ca luminozitatea puternica. Daca atacul este masiv.06 mg/m3 media anuala. Concentratiile de dioxid de sulf care produc efecte detectabile in organismele animale si umane sunt mult mai mari decat cele corespunzatoare pentru vegetatii.75 mg/m3 media pe 30 de minute . Modul cel mai obijnuit de manifestare a poluarii urbane a aerului il constituie reducerea vizibilitatii. dar suprima efectul de colorare a oxizilor de azot. Dioxidul de azot . cu efecte generale asupra plantelor.5. in special cu particulele solide. Efectele dioxidului de sulf asupra omului se manifesta in primul rand printr-o iritatie a sistemului respirator. STAS 12574-87 intitulat Aer din zonele protejate conditii de calitate prevede pentru dioxidul de azot urmatoarele valori pentru CMA: 0. 0. Dioxidul de sulf provoaca leziuni localizate. dar mai ales la lungimi de unde mici (violet. Celulele sunt mai intai inctivate. tesuturile vegetale se distrug ramanand urme caracteristice asupra nervurilor. Comportamentul diferitelor specii de vegetale la actiunea dioxidului de sulf este foarte variar. Plantele cu frunze suculente prezinta cea mai mare sensibilitate.25 mg/m3 zilnica si 0. Se stie insa ca actiunea sa toxica este determinata de proprietatile sale oxido-reducatoare si de aciditatea sa. umiditatea si temperatura favorizeaza aparitia leziunilor chiar la concentratii mai mici de dioxid sulf.Concentratii de 0. inunele cazuri iritatia apare la concentratii de 1-2 ppm si este insotita da spasm bronsic la concentratii de 5-10 ppm. in tipm ce plantele cu frunze aciculare prezinta cea mai mare rezistenta.absoarbe lumina in intreg spectrul vizibil. Oxizii de sulf Impactul asupra mediului. Prezenta dioxidului de sulf in atmosfera constituie principala cauza a proceselor distructive asupra plantelor. 2.intens colorat . Mecanismulactiunii toxice a dioxidului de sulf asupra plantelor este inca putin cunoscut. accentueaza efectele toxice ala dioxidului de sulf. albastu si verde). contrastul si stralucirea obiectelor. In atmosfera dioxidul de azot reduce stralucirea si contrastul dintre obiectele indepartate si produce impresia ca orizontul si obiectele sunt colorate galben-pal pana la rosu-brun.084 ppm dioxid de azot produc efecte cosrosive asupra unor materiale. Leziunile provocate de dioxidul de sulf si tulburarile produse in asimilatia clorofiliala diminueaza fotosinteza.066-0. Multe plante prezinta o sensibilitate accentuata la actiunea oxizilor de sulf in comparatie cu oamenii si animalele. Prezenta suplimentara aparticulelor solide si aerosolilor combinata cu prezenta dioxiduil de azot reduce si mai mult vizibilitatea. 11 . Aceasta este cauzata de dispersia si absortia luminii de catre particulele sau gazele din atmosfera. Sensibilitatea variaza in functie de concentratie si de timpul de expunre. Acesta apre la concentratii de 5 ppm.2. . Sinergismul cu alti poluanti atmosferici. Dioxidul de sulf ca poluant atmosferic exercita asupra omului cu totul alte efecte decat dioxidul de sulf pur.

2. iritarea traseului respirator. edem pulmonar. hidrogenul sulfurtat provoaca conjunctivita. schimbari psihice. colaps circulator.In ceea ce priveste actiunea toxica acuta a dioxidului de sulf prin expuneri intermitente la concentratii mai ridicate. oboseala. Hidrogenul 12 . ataca marmura si orice piatra de constructie. in prezenta umiditatii. moartea survine prin paralizie rapida a centrului respirator.25 mg/m3 pentru 24 de ore si de 0. se poate obtine o recuperare rapida.2. C. Hidrogenul sulfurat care a intrat in sange. In prezenta particulelor solide actiunea dioxidului de sulf determina efecte si mai grave. hidrogenul sulfurat este o otrava pentru celule si enzime si poate produce schimbari ireversibile in sistemul nervos. hartia etc. Inhalat de oameni si animale. In privinta actiunii cronice. durere intensa a ochilor. pierderea echilibrului. este foarte toxic pentru oameni. Alte efecte. intunecarea verii. La concentratii mici. deterioreaza si decoloreaza tasaturile. Aciditatea aerului poluat datorata oxizilor de sulf. de 0. obiectele de piele. La concentratii anuale de 100 µg/m3 paricule asociate cu concentratii de 30 µg/m3 dioxid de sulf se constata o crestere a sensibilitatii la diferite boli a copiilor. daca dioxidul de sulf este absorbit pe particule solide efectele sunt si mai grave. deteriorand astefel monumentele. alaturi de dioxidul de sulf sunt prezente si cantitati importante de trioxid de sulf. paralizia nervilor. vatamarea muschiului inimii. insomnie si ameteala. Ca si la om. Dioxidul de sulf in prezenta particulelor are o capacitate de distrugere si mai mare. sunt trecuti in acid sulfuric. poate produce la blocarea transferului de oxigen. chair in concentratii relativ scazute. oxizii de sulf corodeaza suprafetele metalice. prin expuneri continuue la concentratii relativ mici. Totusi. secretie lacrimala. parerile diversilor autori sunt intru totul unanime.5 ore. Experientele facute pe loturi de animale expuse la inhalatii de dioxid de sulf au scos in evidenta o mortalitate crescuta. daca victima este scoasa imediat din mediul toxic si respiratia este initiata inainte de stopul cardiac. produce efecre iritante mult mai puternice decat dioxidul de sulf si determina aparitia spasmului bronsic. de unde este transportat de sange la diferite organe ale corpului. In orase mari. Oxizii de sulf ataca diversele materiale mai ales cand. Numeroase cercetari au dovedit insa efectele cronice ale expunerilor indelungate la concentratii mici. cu capacitate de distrugere mai mare.A.75 mg/m3 pentru 0. Simptomele comune sunt: gust metalic. spasm. S-a dovedit ca dioxidul de sulf odata intrat in organism prin caile respiratorii apare in sange si produce tulburari in metabolismul glucidelor si in procesele enzimatice. intra in corpul omenesc pe cale respiratorie. diaree. In general. Efectul cumulativ determina o crestere a numarului de imbolnaviri si decese in randul animalelor expuse. deterioreaza si decoloreaza cladirile. inconstienta.M. Astfel. Hidrogenul sulfurat Impactul asupra mediului.6. Hidrogenul sulfurat. prevazut in STAS 12574-87 prevede pentru SO2 valori medii de 0. parerile sunt diferite si merg pana acolo in cat neaga o astfel de actiune. La concentratii mai mari de hidrogen sulfurat.01 mg/m3 pe an. mai ales in concentratii mari. Sinergismul cu dioxid de sulf si cu alte substante poluante prezente in atmosfera duce la aparitia unor reactii fiziologice noi.

150.2. Dificultati respiratorii apar la o doza de 10-50 ppm. Acidul neutralizeaza alcaliile tesuturilor si inflameaza partea superioara a plamanului. Simptomele atacului constau in vestejire. locul in care se gaseste. Mai sensibile sunt tomatele. ceteurile acide ale solutiilor de acid clorhidric calde produc rani ale nasului si ale gingiilor. Pierderea sinsibilitatii mirosului apare la cca.sulfura prezinta efecte sinergetice in amestec cu disulfuri organice si oxid de carbon.000µg/m3 mirosul este puternic. 13 . Efectele daunatoare asupra organismului se agraveaza in functie de concentratie si timp de expunere.000µg/m3 .015mg/m3 media pe 30 de minute si 0. ofilire. La concentratie peste 1. varsta. Hidrogenul sulfurat produce aceleasi efecte si asupra animalelor domestice ca si asupra omului.008 mg/m3 media zilnica. acest stimul este cel mai sensibil indiciu al prezenteti sale in concentratii mici. provocand edem pulmonar si chiar moarte in cazuri extreme.A. 2.7. chiar in cazul in care fiecare gaz in parte este sub limita de periculozitate. Acidul clorhidric Impactul asupra mediului. intru cat acesta nu are actiune puternic dizhidratanta asupra tesuturilor. Aliajele cu aur sunt rezistente fata de hidrogen sulfurat.000µg/m3 timp de 5 ore asupra unor plante nu au produs efecte nocive. Doze mai mari afecteaza aceste plante. ulcerarea mucoaselor nazle si ale gurii si senzibilizarea pielii fetei asfel incat barbieritul devine anevoios. Experimentele cu cantitati sub 60. Pana la 50. tutunul. dar ataca zincul la temperatura camerei.120. dar nu este intolerabil. Prezenta hidrogenului sulfurat intuneca rapid cuprul si argintu. castraverii. urmata de moarte. Pana la concentratia de 5 ppm prezenta acidului clorhidric nu are efecte deranjante iritarea membranelor mucoaselor are loc la 10 ppm. Hidrogenul sulfurat are un miros asemanator cu cel al oualelor stricate . Expunerea omului nu mai cateva minute la o concentratie de 2000 ppm produce moartea.nu mai exista senzatie si moartea vine rapid. in STAS 12574-87 sunt: 0. Acidul clorhidric irita si astaca membranele ochiului si mareste perioada respiratorie. datele asupra mirosului se falsifica. omul nu poate sta mai mult de 60 minute la astfel de concentratii. La concentratii mai mari datorita paraliziei nervului olfactiv. produce edem pulmonar. la noi in tara C. Hidrogenul sulfurat din atmosfera reactioneaza cu vopselele care contin saruri ale metalelor grele in picmentii lor si in uleiul sicativ. daca individul fumeaza. Hidrogenul sulfurat este daunator mai ales pentru plante tinere.000µg/m3 dupa expunere de 2-15 minute. Standardele statelor prevad diferite limite permise ale concentratiei de hidrogen sulfurat in atmosfera. formand o pelicula protectoare. Acesta se inegreste in prezenta hidrogenului sulfurat. un carbonat bazic de plumb. Cel mai comun picment este albul de plumb. Sensibilitatea mirosului variaza intre 145µg/m3.M. Activitatea devine imposibila la doze intre 50 si 100 ppm. Cu toate acestea. sex. Perceperea mirosului depinde de indivizi. Alte efecte. spasm lasringial. cu care foemeaza un precipitat care se inchide la culoare sau decoloreaza suprafata. Acidul clorhidric umed nu are aceleasi efecte ca acidul clorhidric gazos.

In consecinta. lacrimare. Produce o iritare puternica a ochilor si caonjunctivita. are loc mortificarea epiteliilor. manusi. STAS 12574-87 prevede urmatoarele concentratii maxime admise (CMA): 0. La aceste concentratii acidul clorhidric produce necroza epiteliilor traheei si ale bronhiilo. 6% provoaca o senzatie de intepare. lapte. Nu se folosesc grasimi. ataca puternic traheea ceea ce limiteaza respiratia si determina o senzatie de sufocare. iar in final moartea. Studiile sistematice efectuate asupra sensibilitatii plantelor expuse actiunii acidului clorhidric arata ca. 0. edem pulmonar.2. cocaina. Se trateaza locurile atinse cu o pomada de acid de calciu. cu o pasta de glicerina-oxid de magneziu sau o alifie de stearat de magneziu si cu o solutie 10% de calciu-gluconatlactobionat. 2. Ca prim ajutor contra arsurilor cu HF se recomanda spalarea cu apa multa si stropire pana se formeaza basici. Chiar in concentratii de cca. Acidul fluorhidric actioneaza iritant asupra mucoaselor cu intepaturi si arsuri. Acidul fluorhidric este o otrava caustica puternica.06-10 ppm. tulburari ale vederii etc. voma. In stare concentrata florul actioneaza puternic asupra mucoaselor si face ca mirosul sa devina putin sensibil. cu o solutie de amoniac. Limita de percepere a mirosului indicata in literatura este intre 0. Florul si compusii sai Impactul asupra mediului. simptome cerebrale. colici. sangerari ale mucoaselor si apoi voma. O expunere de 30 minute la o doza de 4300 ppm este fatala pentru toate animalele. greata si dispnee.3mg/m3 media pentru 30 minute . emfize. La arsuri intrne se recomanda albus de ou. la atcul acestora cu acid sulfuri. care fac ca fluorul sa patrunda in organism. Apoi se freaca pielea cu o perie de perlon pana se indeparteaza tesutul ars. Inhalarea trifluorurii de azot impura provoaca dureri de cap. oboseala. Se stie ca ceata de acid clorhidric si solutiile respective sunt extrem de corosive pentru metale si aliaje. Se limiteaza folosirea acidului florhidric prin utilizarea unor suflatoare cu nisip pentru a matisa sticla. rani ale vaselor pulmonare. diaree. bauturi vascoase. Asupra pielii fluorul produce arsuri cu basici. Se lucrreza cu ochelari. Coroziunea metalelor creste cu cresterea concentratiei acidului. Difluorura de oxigen F2O este mai periculoasa decat fluorul. Muncitorii care graveaza sticla se pot imbolnavi datorita iritarii organelor respiratorii si a pielii mainilor. voma. producand o tuse continua. Acesta patrunde adanc in plaman si probabil pana in alveolele respective. sunt necesare masuri de protectie. Acidul fluorhidric concentrat introdus in stomac produce voma.O expunere prelungita a cantitatii mici de acid clorhidric provoaca eroziunea dintilor. costum impermeabil. precum si alte simptome. tuse. unde se utilizeaza fosfati naturali ce contin fluor care se degaja ca acid fluorhidric. curgerea nasului. un timp de 2-6 ore este fatala. astfel incat se respira in continuare neobservat. chiar mai puternica decat acudul clorhidric. pilule de gheata. Se pot face injectii cu lactat sau gloconat de calciu. 14 .1mg/m3 medie zilnica. Otraviri cronice pot avea loc la fabricile de ingrasaminte chimice. cisme.8. Expunerea iepurilor sau a porcilor la o doza de 670 ppm. Se produc leziuni si in alte organe. in consecinta. la o doza de 5-20 ppm in doua zile plantele mor.

dioxid de sulf si hidrogen sulfurat. Muncitorii din jurul instalatiilor de albire. daca sunt expusi la concentratii ce cca. sincopa. 2. Efectele cronice. Dintii acestora sunt colorati de acidul clorhdric produs de reactia clorului cu uniditatea din gura. Acesta il face periculos pentru oameni. oraganele respective sunt afectate. Clorul este un agent oxidant foarte puternic capabil sa reactioneze atat cu substantele organice. gatului si cailor respiratorii. emfizem si bronsite. Animalele expuse la doze de oridunul zecilor sau sutelor de ppm un timp de cateva minute pana la cateva ore.2. Acidul fluorofosforic aste corosiv. 5 ppm sufera de maladii ale bronhiilor si sunt predispusi la tuberculoza. datorate unor expuneri la concentratii mici. Sensibilitatea variaza de la persoana la persoana. produce iritari. mor in majoritatea cazurilor. Efectul principat observat este iritarea si coroziunea mucoaselor ochilor. cat si cu cele anorganica. Dinti patati. In solutii diluate este un dezinfectant.9. arderea ochilor. El provoaca arsuri ale pielii si ale mocuaselor. animale. Intoxicatiile cronice cu fluor produc patarea smaltulului dintilor si ateroscleroza. In cazuri extreme. S-a observat ulcerearea membranei mucoaselor nasului. pneumonie. grata. se poate produce moartea prin sufoacare. Intrarea cloruluo in sange are loc numai la doze masive (2 g/m3) si este fatala. dureri de cap si greutate in respiratie. s-au putut pune in evidenta in unele cazuri. acid cianhidric. soc. La concentratii ale clorului sub 1 ppm oamenii simt anumite iritatii. Clorul Impactul aspura mediului. Deoarece clorul ataca usor mucoasele. in concentratii mai mari. provoaca intepaturi in nas. Expunerea la concentratii mari poate cauza edem pulmonar. Clorul produce hemoragia plamanului si edem pulmonar mai usor decat concentratii egale de amoniac. Dintii cu continut mai mare de fluor sunt mai rezistenti. cu picmenti galbeni pana la rosu-negru.Azotatul de fluor. 15 . Acidul hexafluorosilicic este foarte otravitor. vomitare. are loc o puternica vatamare. Expunrea la concentratii de 14-21 ppm o perioada de 30-60 minute devine periculoasa. usor de rupt. Exista indicii ca omul prezinta toleranta pentru concentratii mici. O doza de 100 ppm nu poate fi tolerata mai mult de 1 minut. Patarea dintilor este determinata de un continut mic de fluor in apa de baut. Expunrea la doze mari este urmata de socuri cu o costrictie spontana a muschilor traheei sau bronhiilor intr-un astfel de grad incat urmeaza sufocarea. arde pielea si mucoasele. unul dintre cei mai putrnici acizi: Cl2 + H2O == HClO + HCl Daca acesti acizi se formeaza in membranele mucoaselor corpului. plante si numeroase materiale. In prezenta umiditatii. se formeaza acidul hipocloros care este un alt agent oxidant puternic si acid clorhidric. apar in masa dintelui la concentratii prea mari de fluor in apa potabila (1mg/l). Simptomele intoxicarilor acute sunt : teama. nasului.

limita de avertizare este de 185 mBq/m3. Masuri de ameliorare a mediului. ramase dupa prelucrarea minereurilor radioactive si a deseurilor din totate domeniile de utilizare a acestora. 2. In ceea ce priveste radonul.574-87 indica drept concentratii maxime admisibile (CMA). La noi in tara. printre aletele.Datele cunoscute arata ca plantele sunt sensibile la clor in functie de doze. de varsta lor. Masuri de ameliorare a mediului.3mg/m3 pentru media de scurta durata (30 minute) si 0. ajunge in apele de suprafata unde are ca efect. care dispare odata cu reducerea cantitativa a emisiei. inhalate in cantitati superioare celor prevazute in STAS 12. Substante radioactive Impactul asupra mediului. Se estimeaza ca riscul imbolnavirilor ca radon este de 10 ori mai mare la fumatori. la un pH = 10. La expuneri indelungate s-au repetate caile respiratorii sunt grav afectate. iar limita de alarmare 333m Bq/m3 (mBq = milibecquerel). cantitati mari de amoniac se dezvolta in special la Ecuator si Tropice. Deoarece amoniacul se dizolva foarte usor in apa amoniacul din aer. praful. Radonul inhalat afecteaza tesuturile plamanilor. au ca efect sufoacarea. in comparatie cu nefumatorii. emisiile de amoniac. respectiv asupra sanatatii umane.2. unde. etc. Pentru prevenirea si combaterea poluarii cu substante radioactive este extrem de importanta colectarea tuturor reziduurilor de substante radioactive. de 0. locuinte. deoarece odata patrunse in atmosfera interventia este foarte dificila. pulberior etc. la cancerul pulmonar. printr-un control riguros asupra procesului de productie.1mg/m3 pentru media de lunga durata (24 h). pentru amoniac. De o deosebita importanta este captarea gazelor. in locurile unde apar sursele de poluare. iar ca limita de alarmare 1850 Bq/m3/zi . Pulberi sedimentabile si in suspensie Impactul asupra mediului.2. pentru aerosoli. pentru evitarea contaminarii. standardele in vigoare prevad : pentru depunerile radioactive limita de avertizare 370 Bq/m3 /zi. de specie. Daca totusi pierderile de amoniac din procesul de fabricare-prelucrare a apelor amoniacale nu pot fi suficient controlate. si eutrofizarea acestora. aerosilii si fumul pot.10 Amoniacul (NH3) Impactul asupra mediului. Pulberile.5740-87. in final. Acesti poluanti produc 16 . ele trebuie colectate si trimise in turnuri de stripare. nocivitatea amoniacului care apare in terenurile agricole este mai putin periculoasa. este necesara asigurarea evitarii patrunderii lui in cladiri.5 amoniacul este fractionat in gaze mai putin nocive. antrenat de precipitatii.11. STAS 12.. In tara noastra. in principal. pe termen scurt sau lung. sa aiba efecte negative asupra mediului.12.5-11.2. nocivitatea amoniacului care apare la fabricarea acestuia trebuie redusa. conducand. 2. Simptomele care au fost observate sunt necroza si decolorarea frunzelor. 2.

spre exemplu pulberile rezultate in urma fumului. de exemplu. Masuri de ameliorare a mediului. centralele termoelectrice etc. estimeaza ca el sa intre in probe tehnologice in luna mai 2002.574-87 Aer din zonele protejate conditii de calitate stabuleste pentru pulberi in suspensie concentratii maxime admisibile (CMA) de : 0. Unele particule in suspensie. Pe platforma CET Sud din Timisoara se realizeaza o statie pilot cu caracter unicat menita sa evacueze intr-un mod inedit zgura si cenusa rezultate in urma arderii.arsen.2. a gatului si duc la reducerea rezistentei la infectei. mercur. utilizabil la modernizarea drumurilor. Impactul asupra mediului. In felul acesta suprafetele de teren afectate vor fi mult mai reduse iar posibilitatile de depozitare a zgurii si cenusii vor creste cu aproximativ 40% fata de sistemul clasic. uneori. dupa o metoda ecologica. In cele ce urmeaza vom prezenta caracteristicile fizico-chimice si nocive ale acestora. de exemplu cele purtate de vant. dupa caderea pe sol sau in apa a particulelor aeropurtate. cazul emisiilor provenite de la fabricile de ciment. CMA este de 17g/m2/luna. animalele si pestii consumati de populatie. Substante toxice aeropurtate Substantele chimice aeropurtate (fosfor. Factorii implicati in realizara acestui obiectiv. Prejudiciile 17 . plumb. aceste substante see acumuleaza in corpul omenesc si ca urmare a unei concentratii ridicate pericliteaza puternic sanatatea. 0. 2. furtunilor de nisip. si mai mult economica. afectand culturile. ca si in cazul altor poluanti. Pulberile rezultate din fabrici sunt controlate prin intermediul filtrelor electrostatice de diferite tipuri. prin intermediul fumului captat si evacuat. pot antrena substante toxice. clorura de vinil etc. Pe aceste cai. antrenarea de vant a solurilor erodate etc. in premiera. Sunt si pulberi care pot fi controlate prin metode conventionale. care inainte poluau. ca bifenoli policlorurati si pesticide. prajirirea piritelor in fabricile de acid sulfuric. de asemenea contaminata. Premiera nationala : o statie pilot ecologica la CET Timisoara (articol publicat in ziarul .) pot fi de natura anorganica sau organica. pentru pulberi sedimentabile. Expunerea indirecta poate surveni. prin cosurile inalte ale unor platforme industriale etc. la un consum prelungit.iritarea ochilor. ele pot fi gasite. de exemplu cele provenite din esapamentul motoarelor Diesel. pot produce cancer pulmonar. o noua tehnologie elimina poluarea provenita prin dispersarea zgurii si cenusii. Oamenii sunt expusi direct la aceste substante toxice in primul rand prin inhalare. transpormand aceste reziduuri in slam dens. Apa potabila poate fi. Inclusiv consumul de energie electrica va fi diminuat cu cel putin 30% iar reziduurile de zgura si cenusa. Altele. beriliu. devin un bun material de constructii.5mg/m3 (medie pe 30 minute) . Pusa la punct in colaborare cu specialistii de la firma EGI din Budapesta. cauzand boili cronice. la distante mari de locul emisiei in atmosfera. Existenta unei cantitati crescute de pulberi in atmosfera duce uneori la reducerea vizibilitatii. Deoarece aceste substante sunt antrenate usor de vant. De asemenea unele pulberi pot cauza coroziunea unor constrctii si influenteaza in mod negativ dezvoltarea florei si faunei. Substantele chimice toxice aeropurtate ajung in atmosfera direct sau indirect.075mg/m3 (medie anuala) .Evenimentul zilei aprilie 2002). STAS 12.15mg/m3 (medie pe 24h) si 0. cum este.. consta intrun control permanent si riguros al pulberilor la locul de producere.13. O masura eficace.

respiratii cu oxigen etc.pot fi mortali pentru om si animale daca subiectii se expun la aer care contine concentratii mari din fosfatii respectivi. Ajuns pe piele el arde la P2O5 care cu apa formeaza acid fosforic puternic caustic.2. Intoxicatiile cronice produc fracturi spontane. convulsii. La o cantitate de 2000 ppm. hipofosforic. Are o actiune directa asupra inimii. Fosfina. acidul fosforos.2. a pielii. Toti fosfatii care reactioneaza acid sunt la fel de periculosi ca si acidul fosforic diluat. Fosfatul disodic anhidru produce iritatii slabe ale pielii si mucoaselor. edem. mucoaselor. plmanii etc. omul moare in cateva minute. De pe corp se indeparteaza cu nisip cand exista insa fosfor nereactionat si cu apa dupa ce s-a format deja acid fosforic. senzatie de frig. Fosforul si compusii lui Impactul asupra mediului. clorurii de vinil la cancerul ficatului si plamanilor . . pierderi in greutate. Nu se prinde cu degetele ci cu penseta si se folosesc manusi de cauciuc deoarece produce arsuri grave. Carbidul contine fosfura de calciu. ameteala. Astefel de acizi sunt : acidul hipofosforos. bronsita. 2.14. Fosforul rosu nu este toxic. din cauza reactiei lor alcaline ataca usor pielea. hexametafosfatul de sodiu. este continuta in acetilena. care perturba procesul de oxidare intracelulara. Doza letala este de 60 ppm. unsori si lapte. Acesta poate provoca intoxicari. benzenului la leucemie .15. Oxitriclorura de fosfor este intens iritanta a ochilor. Rana se spala cu o solutie 3% NaHCO3 este contraindicat sa se foloseasca grasimi uleiuri. atacul plamanului. Oexpunere la cantitati relativ sczute poate provoca perturbarea proceselor metabolice. S-au observat totusi. a rinichilor. anemie. coma si moarte. 2. produce durere a diafragmei. care cu apa se transforma in fosfona . a ficatului. a splinei. Inhalarea ei produce edem pulmonar. Fosforul are un punct de aprindere scazut. Si alti acizi ai fosforului sunt periculosi.. Numeroare alte substante toxice aeropurtate afecteaza caile respiratorii. ca efecte voma. Fosforul alb este o otrava protoplasmica. atunci cand este inhalata. producand dereglari nervoase. chiar introdus in organism pe cale bucala. Animiti compusi ai sai in special fosfatii organici. a glandelor limfatice etc.produse de substantele aeropurtate sunt numeroase. Arsenul 18 . dispnee. meta-si difosforic primari. Acidul fosforic sub forma de solutie este puternic iritant al pielii si al membranelor mucoaselor. Unii fosfati tribazici. Mai multe informatii privin proprietatile fizico-chimice si prejudiciile provocate de substantele toxice aeropurtate vor fi prezentate la descrierea fiecarui poluant. plumbului la intarzieri in dezvoltarea creierului etc. Pentru terapia intoxicatiilor se recomanda tiosulfatul de sodiu. a membranelor. tremuratul muschilor si colaps. conducand la diverse actiuni cum ar fi in cazul beriliului la boli pulmonare. Fosfina ataca sistemul nervos central si sangele. Toxicitatea fosforului se datoreaza proprietatilor sale reducatoare.

bronsite usoare. insectelor si la conservarea pielii. In mod asemanator anhidridei arsenoase se comporta trisulfura de diarsen. efectul primar fiind distrugerea celulelor rosii din sange. Aceasta este mai toxica decat oxidul de carbon de 10-20 ori. ulcerarea pielii. Trioxidul de diarsen (arsenul alb) este foarte toxic. Ea se formeaza cand se degaja hidrogen in prezenta arsenului. Arsina este cel mai toxic compus al arsenului. Efectul arsenului asupra oamenilor. Ele se gaseste in cantitati mici in sange. piele umeda. 19 . Triclorura de arsen este extrem de toxica. Arsenul metalic este putin toxic. Arsenitul de sodiu este un sterilizant al solului din jurul gardurilor. diaree sau constipatie. perforarea septului nazal. pigmentarea cenusei a pielii. Arsenul pentavalent nu este toxic. pigmentarea pielii. care este iritant si anihidrida arsenoase. voma. in special arsenatul de plumb si cel de calciu au fost folositi ca insecticide. diaree. Animalele acvatice manifesta o rezistenta deosebita fata de arsen. a debilitatii si a bolilor de piele neparazitare. O expunere timp de o ora la o doza de 210. epitelii. astmei. febra. selenura de diarsen. depinde de concentratie si de compusul chimic in care acesta se gaseste. Cei mai multi arsenati sunt toxici insectelor si au efect slab asupra plantelor. in vecinatatea podurilor. Arsenul din praful din aer cauzeaza iritarea pielii si a membranelor mucoase. Simptomele acute ale otravirii cu arsen sunt : inflamarea stomacului si intestinelor. diaree care continuua cu soc si moarte. degenerarea ficatului si rinichilor. par. pierderea poftei de mancare. dermatite. In medicina veterinara se utilizeaza pentru tratarea emfizemului pulmonar. herpes. raceala. iregularitate a batailor inimii. voma. stranut. a rozatoarelor. iritatii nazale. vomitari ocazionale. unghii. inflamarea mucoaselor nasului si ale gingiilor. Timpul de injumatatire biologica pentru excretia arsenului este de 30-60 ore. bronsitei cronice. Cei mai toxici sunt arsentii alcalini. anemiei si pentru tratarea neoplasmului pielii. moarte posibila in cateva zile. Este utilizat la distrugerea buruienilor. dupa folosirea arsenului in scopuri medicale. dificultate de inghitire. Expuneri la mai putin de 150µg/m3 produc anemie hemolitica. La o expunere mai severa are loc perforarea septului nazal. animalelor si plantelor. a terenurilor de tenis etc. In medicina se foloseste in tratarea dermatitelor. arsuri in gat. insa in organism se transforma usor in compusi trivalenti care sunt toxici. Apar dermatite. urmeaza apoi arsenatii alcalini urmati de arsenul coloidal.Impactul asupra mediului. greata.000µg/m3 este foarte riscanta. Dintre simptomele cronice se citeaza : salivarea. Trifluorura de arsen este de asemenea foarte toxica. tesuturi. pentaselenura de diarsen. Simptomele unei intoxicari acute sunt iritarea sistemului gastro-intestinal. Compusii cu arsen. pentaflorura de arsen. oase si par. in anumite limite apar keratoze pe palma mainilor si pe talpa piciorelor. tuse. durere in stomac si intestine. Formeaza prin hidroliza acid clorhidric. Arsenul in orice forma este eliminat din corp prin urina. anemiei. a tusei cronice. amplasamentelor radar. crampe violente. absortia facandu-se mai ales pe portiunile umede ca si cele de la cutele epidermei. Intoxicarea cronica consta in exfoliere. Desi pare a exista o toleranta a organismului la arsen. S-a observat adesea ca dupa tratament cu arsen trivalent apare cancer. motiv pentru care unii compusi cu arsen se folosesc la controlul unor plante acvatice.

Anumiti compusi organici raman in cantitate mai mare in sange si se leaga de tesuturi mai usor decat cei anorganici. Simptomele uzuale la intoxicarile cronice sunt erethismul. greata. Mercurul metalic este oxidat la ionul mercuric care reactioneaza cu grupele tiolice ale proteinelor. depresiune. saliva si lapte. prin pastrarea in vase inchise. diaree.Se poate trage concluzia ca diferiti compusi ai arsenului sunt daunatori plantelor daca nu sunt controlati. In continuare se pierd dintii si apare ulcer la buze si obraz. Acesta formeaza compusi solubili in sange.2. transpiratie. proprietatile fozico-chimice ale compusilor inhalati. gingivitele si trmurul muscular. delir si halucinatii. Intoxicatiile acute se manifesta prin gust metalic. Trebuie evitata scaparea lui pe podele. Mercurul Impactul asupra mediului. pierderea poftei de mancare. sunt mai periculosi decat cei ingerati. Factorii principali care determina efectele mercurului in intoxicare oamenilor sunt : marimea si viteza absortiei. voma. se dezvolta stomatite si gastreite si se formeaza. Mercurul elementar este solubil in lipide si difuzeaza usor prin continutul lipidic al membranelor celulare (peretii alveolari) fiind tranportat de lipidele sangelui la tesuturile sensibile. greutate in respiratie si tuse. dureri de cap si albuminurie. Dupa cateva zile. a miscarilor. Prin trecerea vaporilor de mercur prin peretii alveolari si capilari. deteriorarea auzului. Cea mai mare parte din vaporii de mercur inhalati sunt absorbiti in alveolele plamanului. Compusii organici cu mercur nu sunt transformati usor in compusi anorganici in sange. Erthismul se concretizeaza prin : timiditate. inabilitate de a scrie sau vorbi. La intoxicari cu mari cantitati de anhidrida arsenoasa se recomanda injectii intra venoase cu triosulfat de sodiu. Compusii organici sunt absorbiti in cantitate mai mica ecat cei anorganici. tesuturi. si susceptibilitatea individuala. Prin inhalarea mercurului sau a unor compusi ai sai are loc o intoxicare sau otravire datorita unei absortii a unor cantitati mari pe caile respiratorii. Vaporii de mercur si compusii mercurului sunt excretati prin urina. Compusii organici se concentreaza in cantitate mai mare in creier si in ficat decat cei anorganici. dureri abdominale. Inhalarea mercurului in doze de 1200-8500µg/m3 produce intoxicatii acute care afecteaza mai intai sistemul digestiv si rinichii. Organele care ecumuleaza mercurul in cantitatea cea mai mare sunt : rinichii. fecale si in cantitate mai mica prin bila. in rinichi si in ficat. Alcoolul etilic inhiba absortia vaporilor de mercur prin inhalare. Unele persoane manifesta neliniste nervoasa. Vaporii de mercur sau compusi ai sai inhalati. 2. descurajare. de exemplu creierul. glandele salivare se unfla. linii negre de sulfura de mercur la gingiile inflamate. Concentratia maxima admisa in STAS 12574-87 pentru media zilnica este de 0. lipsa somnului. In stadiul final apar hemoliza. ficatul. lipide si proteine.16. mercurul elementar si sarurile mercuroase se oxideaza repede la saruri mercurice. Camerele in care se 20 . tremuratul degetelor. Ca masuri de prevenire in primul rand se recomanda limitatea posibilitatii de evaporare a mecurului.003mg/m3. dureri de cap. Expuneri la doze sevre produc tensiune si greutate in piept. creierul. splina si traseul respirator. ticuri faciale. apoi moartea. insomnie.

Mucitorii din topiterii de pumb se imbolnavesc de stomatite si gingivite. Studiile au aratat ca numai 10% din plumbul ingerat este retinut pe traseul gastrointestinal si intre 25-50% din plumbul inhalat este retinut si absobit de sistemul respirator. Plumbismul este caracterizat de crampe abdominale. aorta. Plantele au tendinta sa acumuleze cantitati mari de mercur in frunze si diferite alte parti. pierderea poftei de mancare. dupa dimensiuni. Persoanele care lucreaza in mediul respectiv vor face control medical la fiecare 6 luni. Simptomele esentiale de intoxicare cu plumb sunt : fata de plumb. vaporii de mercur metalic in doze mai mici de 10µg/m3 produc daune unor specii de trandafiri si altor plante. Cantitatea medie de plumb absorbita de cetatenii oraselor. Plumbul Impactul asupra mediului.lucreaza cu mercur sa aiba podea fara crapaturi si sa fie bine ventilate. plamani.17. Functionarea rinichilor este perturbata de intoxicatiile cu plumb. 2. Camerele ce contin vapori de mercur se gazeaza cu hidrogen sulfurat si apoi se ventileaza. Excesul de porfirine care se formeaza se elimina prin urina sub forma de coproporfirna. Se stie ca plumbul se acumuleaza cu varsta in schelet. urina si sudoare. pancreas. Muncitorii trebuie sa-si schimbe hainele inainte si dupa lucru. Este interzisa activitatea in aceste medii poluate a unor mersoane care sufera de plamani. porfirimirie. 30µg zilnic. Susceptibilitatea plantelor variaza dupa specii si varietate. anemie. paralizia nervilor motori. fosrma si densitatea particulelor. colici. Animalele prezinta aceleasi simptome ca si omul insa sunt mai susceptibile de intoxicare la doze mai mici de mercur. Cea mai importanta actiune a pumbului consta in perturbarea asezarii fierului in scheletul porfirinic care are ca urmare o anemie pronuntata. nefrite. Eliminarea plumbului are loc prin intestine. apa sau din diverse procese industriale. rinichi. encefalopatie. Plumbul produce perturbatii in sistemul de formare a sangelui prin alterarea sintezei hemoglobinei si a timpui de supravietuire a globulelor rosii din sange. Picaturile de mercur greu de cules din cauza mobilitatii lor se solidifica cu zapada carbonica si apoi se colecteaza mai usor. cresterea continutului de plumb in fecale si urina. 21 . Gura si dintii se spala de doua ori pe zi cu apa oxigenata sau clorat de poatasiu.2.oboseala. dureri de cap. gastro intestinal este de cca. In ceea ce priveste plantele. ficat. aer. boli ale gurii. constipatie. pe cand prin sistemul respirator este sub 20µg. Alimentele si bauturile contin cantitati variabile de plumb din care un individ consuma in medie 120-350µg zilnic. In atmosfera cu vapori de mercur se va folosi masca de salvare speciala. marirea continutului de plumb in sange. La otravire cu sublimat (HgCl2) se administreaza mult lapte sau solutie de albus de ou de gaina. Intoxicarea cu plumbul sau compusi ai sai provine din alimente. Plumbul inhalat sau aborbit nu se retine in intrgeme in corp.anemie. Pumbul este absorbit prin aparatul gastrointestinal si respirator. Suprafetele contaminate cu mercur se trateaza cu sulf pulbere sau cu praf de zinc si apoi se curata.

Sunt date referitoare la toxicitatea sulfatului de cadmiu. Dermatoze alergice au fost produse de fum.hipertensiune. traheea si bronhiile. sau a comusilor sai. diclorura. predispozitie la tuberculoza. praf din difluorura de beriliu si alti compusi. la doze mari de saruri solubile este fatala. Berilozele si granulomatoza beriliului sunt boli care apar in toate organele corpului. ingerate pe cale bucala. Lezarea pielii si a mucoaselor poate avea loc la manipularea sarurilor solubile ale beriliului. dintilor cu hidrogenul sulfurat care se gaseste in saliva. faringite. dureri in abdomen. Beriliul Impactul asupra mediului. in imprejurarile industriale. oxidul de beriliu. Pentru intoxicarea cu cadmiu sunt 22 . cat si fata de animale. anemie. Cazuri acute de pneumonie se spitalizeaza si se trateaza cu oxigen. Saturnismul consta in accentuarea acestor simptome. Simptomele de intoxicare sunt : greata. convulsie. antihistamine. diclorura si hidrgodrgenul. tesut subcutanat si plaman. vomari puternice. Beriliul afecteaza sistemul enzimatic. Intoxicatiile pot fi blande. Deoarece beriliul ramana mult timp in corp el poate induce cancer. astenie etc. tracheo-bronsite la reactii pulmonare si sevre in functie de gradul. Fenomenele care apar sunt de la guturai.ulceratie. colici. sulfat. scurtarea mainilor sau degetelor. Ele produc edem.0007mg/m3. Expunerea. slabire. antibiotice si cortizon. Cea mai mare periculozitate a beriliului o prezinta inhalarea sa. Leziuni histopatologice cauzate de bolile cronice de beriliu apar in piele. La expuneri mici are loc atcaul nasului si gatului. lipsa de sensibilitate a mainilor si picioarelor. diaree. hemoragie.2. in special in topitoriile da cadmiu si in topitoriile de zinc intrucat cadmiul insoteste zincul. ameteala. celulele pestrite in sange (plumbul determina descompunerea celulelor rosii in sange). Mucoasele tesuturilor sunt inflamate.2. colaps. durata si timpul de expunere. difluorura. ca bronhodilator. azotat si hidrogen de beriliu. cu greutate sub stern. Sarurile solubile ataca nasul. guta. In continuare pot apare ulcer chimic si granulom ulceros. ceata. Saturnismul provoaca avorturi. mortalitate infantila degenerescenta. Are loc iritarea pielii (dermatite de contact) cu difluorura. a oxidului de cadmiu. 2. oboseala si pierderea in greutate. CMA dupa STAS 12574-87 este de 0. Exista dovezi care arata ca beriliul are actiune toxica atat fata de plante. moderate si severe sau chiar fatale cand este atacat de sistemul respirator. durere in stomac. vomitari.18. diclorurii de cadmiu. Pneumonii chimice acute produc toti compusii beriliului : beriliul metalic.19. sulfatul de beriliu. afecteaza mecanismul de transport al oxigenului nu se limiteaza la efecte locale in plaman. Indispozitiile incep cu tuse usacata si continua. Sarurile solubile pot ataca pielea. 2. Au fost semnalate in decursul timpului cazuri de intoxicari cronice.Presaturnismul apare cu simptomele clasice de precipitare a plumbului din sange in jurul gingiilor. Se observa schimbari in plaman unde apar la raze X noduli discreti. apoi al traheei si in sfarsit al plamanului. Cadminul Impactul asupra mediului.

Cuprul este un element care in urme este necesar vietatii. Inelul de cadmiu de pe dinti este primul simptom al intoxicarilor cronice. Intoxicarile cu alimente ce contin saruri de cupru sunt rare deoarece atunci cand acestea contin doze letale au un gust metalic insuportabil. Acetatul bazic de cupru este mai putin toxic. al pulsului. gastroenterite acute si colici.00002mg/m3. Moartea poate sa survina ca urmare a atacului vaselor si slabirii inimii. orbire. Daca sulfatul de cupru se elimina prin voma. Ele produc gastroenterite cu voma. S-au inregistrat. Extern este caustifiant. letargii. Lipsa de cupru produce lipsa de pofta de macare. cianoza si moarte. pot conduce la asa numitul . din care acesta nu se poate precipita cu albus de ou sunt destul de toxici. Doza terapeutica drept vomitiv este de 250mg. Doza letala pentru un om este cca. scaderea sensibilitatii simturilor si albuminurie. 2. impiedica cresterea. tulburarea partilor cornoase ale pielii. Se pare ca. Cantitati mici de cupru favorizeaza formarea compusului fierului cu hemeglobina. 2. oboseala. Acestea continua cu cresterea ritmului respiratiei. a parului si a dintilor. extenuare. ameteala.2. 1% se ia ca vomitiv la intoxicarile cu fosfor sau se spala cu acesta ranile cu fosfor. greturi. Cuprul Sarurile de cupru sunt nocive pentru stomac. Efectelepe termen lung ale acestor boli conduc la dereglarea intregului sistem nervos si chiar la cancer.. cuprul metalic nu manifesta actiuni directe asupra stomacului. nasului si gatului. S-au observat cazuri acute de intoxicare cu cadmiu sau oxid de cadmiu. totusi. Praful de cupru sau praful de bronz provoaca o inverzire a pielii. Dupa inhalare se observa iritatie. Din rani poate fi resorbit si poate deveni mortal. inel de cadmiu (culoare galbena sub forma unui inel la baza dintilor). O solutie de sulfat de cupru de cca. le face mai putin toxice. Concentratia maxima admisa in STAS12574-87 privind continutul de cadmiu ca medie zilnica este 0. Atingerea ochilor cu saruri de cupru produce atacul mucozitatilor pielii. Compusii organici ai cuprului.20. Transformarea sarurilorde cupru in compusi insolubili in stomac cu albus de ou si extern cu hidrogen sulfurat. etc. Poluarea aerului din interiorul constructiilor. pacientul se poate recupera.sindrom al bolii constructiilor care se manifesta prin iritatii ale ochilor.21. din aerul poluat cu cadmiu in jurul unor intreprinderi. dureri de cap. spasm cardiac. efectul nociv al poluantilor din interiorul cladirilor depinde in mare masura de natura si concentratia poluantilor si de eficienta sistemelor de ventilatie. slabire. In continuare prezentam impactul deosebit al unor poluanti interiori : 23 . unele accidente. pierderea totala sau partiala a memoriei. Impactul asupra mediului. in cateva ore. impropriu proiectate si explorate.2. greata. Sisteme de ventilatie. 10g.caracteristice urmatoarelesimptome : guturai. provoaca anemie si sterilitate. locuintelor etc.

in cele din urma sunt inhalate si acumulate de om dend nastere la numeroase maladii. in final. atat de fregvent la fumatori. particule in suspensie sau sedimentabile. care au o actiune cancerigene. Fumand o singura tigara. Fibrele si particulele fine de azbest sunt responsabile de cancerul plamanilor si alte diferite boli respiratorii. infectii bacteriale si virale . Formaldehidele pot cauza numeroase maladii cancerigene umane. inclusiv unii compusi de spalare sunt de asemenea. Nefumatorii. In S. Formaldehidele si alti compusi organici volatili. materialul imbatraneste si incepe sa se formeze adevarati nori de praf si fibre fine de azbest care. siliti sa inhaleze fum de tutun in spatii inchise ori neaerisite. dereglari respiratorii etc. care sunt siliti sa inhaleze aerul astfel poluat. ele fiind estimate la peste 2000. Daca fumatorul . umidificare. o adevarata otrava pentru sange si esuturi. prin : reactii alergice la polen.. comuni in orice locuinta. atat pentru cel ce fumeaza. tigle pentru acoperisuri.. Alti compusi organici volatili. Azbestul a fost folosit in trecut intr-o mare varietate de materiale de constructii. Riscul de cancer este mult amplificat la fumatori in comparatie cu nefumatorii. 24 . Folosirea in interiorul cladirilor a pesticidelor de toate tipurile prezinta riscuri importante pentru sanatate. aer conditionat etc. hipertensiune. de asemenea. capabil ca in doza de 40-60mg sa ucida omul. cat si pentru . . se estimeaza ca numarul decedatilor de cancer pulmonar printr nefumatori. metale grele. duce in final la infarctul miocardiac si cancer pulmonar. fumatul presupune eliberarea unei mari cantitati de monoxid de carbon. acestea provoaca iritatii ale ochilor.A.Radonul. Nicotina este un toxic puternic. protectii cantra focului. sunt expusi la aceleasi riscuri de imbolnavire ca si fumatorii. Azbestul. placi pentru pardoseli etc. Substantele poluante. provenit din fumul de tigara si percloretilene emise la spalarea in uscat a imbracamintii. omul introduce in plamani cam 3-4mg nicotina. Poluanti biologici. despre care s-a vorbit anterior.. stau la baza dezvoltarii si proliferarii poluantilor biologici. rezultate din arderea tutunului sunt numeroase. datorita mediului nociv produs de fumatori.U. Cei mai periculosi factori de risc asociati fumatului sunt radicalii liberi si compusii aromatici policiclici (de pilda benzipirenul). cand aceste echipamente nu sunt bine intretinute. Suprapunerea acestor noxe. Ele pot provoca prejudicii sanatatii umane. alcaloizii nicotinici trec in fum in proportie de 30-40% fata de cantitatea lor totala. daca este inhalat. includ benzenul. in locuinte sau birou. ciuperci etc. particulele emit radiatii ionizante care pot prejudicia reteaua sensibila a plamanilor si pot conduce. riscul este si mai mare prin introducerea fumului pana in intimitatea alveolelor. de exemplu de cadmiu. provocand tulburati cardiace. incluzand diferite tipuri de izolatii. Fiind volatili. vopselele si lacurile. Fumul de tigara mai contine nicotina. poluanti periculosi. nocive. ventilatiile.trage in piept . Instalatiile de incalzire. din care aproximativ 90% se absoarbe in sange. Dupa un timp de exploatare. compusi organici volatili si produsi ai arderilor incomplete (de exemplu hidrocarburi aromatice polinucleare). la cancerul pulmonar. atlelosescleroza etc. nasului. Pe langa acestea.fumatorii pasivi . Fumul de tutun. implica un risc major. Pesticidele. variaza intre 500-5000 persoane/an. reactii la toxinele chimice produse de ciuperci etc.

In cazul unei turbulente medii. Din punct de vedere al modului cum se produce. dar tot el este vinovat si pentru dispersarea nedorita a agentilor poluanti de pe sol . Difuziunea poluantilor in atmosfera este direc proportionala cu viteza vantului . cu atat volumul de aer in care se disperseaza agentul poluant este mai mare si concentratiile rezultate vor fi mai mici. 3. Modul de dispersie al agentilor poluanti pe calea aerului depinde de factorii meteorologici si de modul de evacuare prin cosurile intreprinderilor. acestia se acumuleaza in vecinatatea locului de eliminare si concentratia lor in crestere continuu. a unor portiuni mici ale maselor de aer. pericolul de poluare legat de atmosfera are doua aspecte : unul direct. miscare si frecare dintre straturile in miscare. Vantul este deci un factor pozitiv in lupta contra acumularii de agenti poluanti. este accentuata de cresterea rugozitatii solului si de viteza vantului . 25 .1. caracterizata prin stabilitatea verticala neutra. 3. cat si a viezei) care amesteca bine aerul. Calmul atmosferic este cea mai favorabila conditie meteorologica pentru poluarea aerului. legat de compozitia atmosferica daca ea ar suferi alterari pe termen scurt. vantul este slab si constant in directie si intensitate. Vantul este cel mai important factor care contribuie la dispersarea poluantilor in atmosfera. 3. vantul uniform de si de viteza mica mentine concentratii ridicate de poluanti in stratul de aer in care au ajuns. cu stabilitate verticala. tulburenta atmosferica poate fi : mecanica. pentru ca pe masura producerii de poluanti de catre diversele surse. ea fiind in functie de rugozotatea solului .Capitolul III. Modul de dispersie al poluantilor aerului Din punct de vedere ecologic. Turbulenta aerului este un fenomen complex ce rezulta din diferentele de temperatura. Cu cat vantul are o viteza mai mare. fluctuatiile vantului sunt mai reduse. O turbvulenta puternica se manifesta prin fluctuatii puternice ale vantului la sol (atat in privinta directiei. Turbulenta este un factor care favorizeaza difuzia si viteza de formare a amestecurilor de poluanti-aer. care determina o continua stare de agitatie interna. si altul legat de rolul de vehicul pe care il poate juca atmosfera in transportul rapid al multor factori nocivi (este un vector al agentilor poluanti).3. iar la turbulenta slaba. are ca masura principala frecarea maselor de aer de suprafata terestra. El se manifesta printr-o miscare orizontala a atmosferei care antreneaza poluantii in masele de aer purtate de vant. Turbulenta favorizeaza dispersarea transversala fata de directia vantului a agentilor poluanti.2. ea se afla in legatura directa cu regimul vanturilor.

supuse difuziei atmosferice. nici calde.001. Umiditatea aerului este unul din cele mai schimbatoare elemente meteorologice. 3. care produce concentrarea impuritatilor. Ea se opune difuziei poluantilor si respectiv miscsorarii concentratiei lor. impiedicand particulele sa se deplaseze.. cand gazele emise pe cos sunt supuse numai difuziei atmosferice si tulburenta cauzata de cladirile inconjuratoare nu este importanta. vitezele de iesire a gazelor la cos sa fie mai mari de 20 m/s. astfel ca jetul de gaz sa scape de zona propie de tulburenta a cosului .6. turbulenta termica cu perioade tipice de fluctuatii ale vantului de ordinul minutelor predomina in zilele cu soare si vant slab. proportia crescuta de vapori de apa in atmosfera constituie un factor agravanat al poluarii. precum si un mijloc de dispersie a poluantilor aerului. Ocupand straturile inferioare ale atmosferei.termica sau convectiva. in functie de conditiile meteorologice : turbulenta mecanica cu fluctuatii tipice ale vantului de ordinul secundelor predomina in noptile cu vant. ceata provoaca cresterea concentratiei poluantilor. forma reliefului.4.5. 3. gazele care ies din cosuri cu diametre sub 2 m si inaltimi mai mici de 60m vor izbi pamantul si atunci concentratiile la sol pot sa devina excesive . Umiditatea crescuta duce la formarea de ceata. apar la o distanta egala cu aproximativ 5-10 inaltimi ale cosului . se pot atinge concentratii la sol de ordinul 0. Pentru proiectarea si amplasarea lor s-au stabilit cateva reguli : cosul trebuie sa fie de doua ori si jumatete mai inalt decat cladirile din jur sau decat formele de relief din apropiere. iar zapada de impuritati solide. Cercetarile facute arata ca ploaia realizeaza spalarea atmosferei in principal de gaze. Ambele feluri de turbulente sunt prezentate concomitent in atmosfera. In general. 3. Capitolul IV 26 . altitudine. in proportii diferite. In zonele poluate ceata se formeaza frgvent pentru ca vaporii de apa. astfel sa se evite turbulenta apreciabila la cos . concentratiile la sol pot fi reduse prin ridicarea inaltimii cosului. este generata de diferenta de temperatura care poate exista intre suprafete si curentul de aer aflat deasupra. concentratia maxima la sol a gazelor emise in cosuri.1% din concentratia gazului la iesirea din cos daca cosul este bine proiectat . devenind un factor activ in frmarea reactiilor chimice din atmosfera. Instabilitatea temperaturii favorizeaza disperia poluantilor. Abia la aparitia precipitatiilor este favorizata dizolvarea si spalarea de impuritati din atmosfera si aducerea acestora pe sol. condenseaza usor pe particulele suspendate in atmosfera.. fiind datorata repartizarii neuniforme a temperaturii. latitudine geografica. Cosurile industriale constituie una dinre sursele cele mai active de poluare a marilor zone industriale si a zonelor limitrofe acestora.. nici reci. Temperatura este influentata de anotimp.

construirea de cosuri cat mai inalte si/sau ridicarea presiunii de eliminare si a temperaturii emisiilor pentru usurarea difuzarii in atmosfera a poluantilor. salcam. cum poate influenta sanatatea omului de la disconfort pana la tulburarea unor functii. mai putin poluant. 27 . pe o luna. care nu poate fi depasita in nici un moment. deoarece este direct periculoasa pentru organismul uman si o norma medie. inlocuirea combustibilului inferior cu combustibil superior. Cu cat tmpul de calcul este mai mare. asezarea industriilor poluante fata de zonele de locuit. Obijnuit se stabilesc doua norme sau concentratii maxime admise pentru fiecare poluant atmosferic si anume: onorma maxima momentana. Dintre acestea amintim: construirea de unitati industriale in afara zonelor de locuit. inzestrarea intreprinderilor industriale cu instalarii de retinere sau neutralizare a poluantilor atmosferici. astfel incat vantul dominant (cel mai frecvent din zona) sa bata de la locuinte spre industrie si nu invers.1 Purificarea emisiilor gazoase In capitolele anterioare s-a vazut ce efecte negative poate avea asupra mediului inconjurator poluarea atmosferei. de conditiile atmosferice etc. agravarea unor boli sau producerea unor afectiuni. adica zonele in care concentratiile maxime adimise sunt depasite si riscul de imbolnavire a populatiei este prezent. in functie de timpul pentru care se calculeaza. plop). autocontrolul poluantilor eliminati in atmosfera la nivelul emisiilor chia de catre intreprinderile industriale insesi. interzicerea circulatiei autovehiculelor cu defecte de ardere care elimina cantitati marei de poluanti atmosferici in localitati. determinate de emisiile variabile. dotarea zonelor libete dintre intrprinderile industriale poluante si locuinte cu spatii verzi alcatuite din arbori rezistenti la actiunea poluantilor (stejar. Masurile tehnico-organizatorice cad in sarcina organelor administrative sau de specialitate din diferite domenii care contribuie la poluarea aerului. care are la baza variatiile concentratiilor in timp ale diversilor ploluanti. cu atat concentratia adimisa este mai mica. pentru incalzirea locuintelor si mai ales generalizarea sistemelor de incalzire prin termoficare. pe un an. astfel:norme medii pe o zi. Concentratia maxima admisibila inseamna cea mai mare concentratie a unui poluant care poate fi acceptata. Pentru prevenirea si combaterea poluarii aerului se pot lua masuri medicale si masuri tehnico-organizatorice. tratarea prealabila a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentratiilor poluantilor produsi.de influenta factorilor climatici. Masurile medicale constau in primul rand in stabilirea de norme sanitare sau de concentratii maxime admise pentru diversi poluanti atmosferici. pe saptamana. masurile sanitare constau in cercetarea influentei poluarii aerului asupra sanatatii populatiei din zonele de risc. In al doilea rand. Normele medii pot fi si ele de mai multe feluri.Metode de diminuare a poluantilor aerului 4.

principiul centrifugal. practic. filtre umede.4. separatoare dinamice. iau uniformizarea acestora s-a vazut ca este imposibila. adica pentru mai multi poluanti deodata. Instalatii si aparate care folosesc principiile de impact. medii filtrante. Metode chimice: prin spalare. Deocamdata. pricipiul de impact. prin reducere.nici o sursa nu elimina un singur poluant. epuratoare cu spuma. iar in medii umede pot fi spalatoare. Instalatii sau aparate care utilizeaza ambele principii in acelasi timp. Instalatiile si aparatele de epurare se pot grupa astfel: Instalatii sau aprate de purificare directa a poluantilor.2. ci o combinatie a acestora intr-un grad mai mare sau mai mic de pondere a unora asupra celorlalti. deoarece. Dintre aceste aparate: camera de depunere care se foloseste numai pentru captarea prafului. Inestalatii si aparate care lucreza in medii uscate.. Aparatele care necesita un tratament prealabil al agentului nociv inainte de epurare pot fi cu ceata sau acustice. prin separare. La fel de important de precizat este faptul ca pana acum inca nu s-a ajuns a se concepe aparate de epurare (purificare) complexa. soc si inertie. care dupa modul de actionare pot fi la randul lor impartita in diferite subgrupe: Metede fizice: uscate. ceea ce se poate afirma cu siguranta este ca pentru epurare pot exista doua categorii de metode: fizice si chimice. camera cu sicane etc. Metode si mijloace de purificare a atmosferei La enumerarea surselor de poluare s-a aratat cat de complicata este stabilirea componentei unui poluant pentru a putea fi incadrat intr-o categorie precisa. camera de depunre cu placi sau deflector introduse orizontal sau inclinat pe care se depun particulele. Dupa modul de actionare pot fi aparate care folosesc: principiul detentei. aerosolul curge intr-o ordine sigura a unor ajutaje astfel incat fiecare dintre ele prezinta o viteza mai mare decat cel 28 . categorisirea unor metode de epurare dupa natura poluantilor este destul de grea. umede si combinate. Dintre modelele si instalatiile cele mai reprezentative ale metodelor fizice si chimice se prezinta cateva in continuare. soc si inertie In astfel de aparate si in special impactorul in cascada. prin absortie si prin adsortie. Din punct de vedere al mediului in care lucreaza pot fi: Inestalatii si aparate care lucreza in medii umede. Instalatii sau aprate de purificare care necesita un tratament al agentilor nocivi inainte de epurare. pricipii electrostatice pentru medii uscate. Aparate care folosesc pricipiul detentei La acest tip de aparat purificarea are la baza forta gravitatiei si pentru ca sa fie cat mai eficienta este necesar ca viteza amestecului gazos supus purificarii sa fie mica in interiorul instalatiei. Datorita acestor fapte.

in prezenta unei perdele de apa. De exemplu: rotociclonul care indeplineste in acelasi timp si rolul de ventilator si cel de desprafuitor. Filtrele electrice umede se folosesc la separarea prafului din mediile umede.12). poliacrilontrilice. Particulele de praf antrenate de forta centrifuga se lovesc de corpul ciclonului (fig. sudati pe o placa tubulara plumbuita. particulele mai grele vor fi retinute de primele trepte. Aparate care folosesc mijoace filtrante Pentru retinerea din gaze a particuleleor extrem de mici in conditii medii de temperatura. Aparate care folosesc principiul de separare prin centrifugare -cicloanele sunt aparate in care particulele sunt eliminate pe baza fortei centrifuge dintr-un gaz care se roteste. In felul acesta. 5. Daca se monteza mai multe cicloane in baterie se obtine un multiciclon care asigura un grad de purificare marit. Aceasta metoda se utilizeaza cand exista un volum mare de gaze de purificat formate din particule fine sau ceata si nu exista riscul de explozie. Instalatii si aparate care folosesc principiu separarii electro statice Separarea electro statica consta in incarcatea particulelor solide si a picaturilor fine de lichide de catre ionii de gaz produsi prin descarcari electrice in gazul din jurul unui electrod de inalta tensiune si apoi deplasarea particulelor si picaturilor catre un electrod colector legat la pamant. electrozii de depunere sunt confectionati din tuburi de plumb de forma cilindrica sau hexagonala. Mai des folosite sunt filtrele fibroase.). orientat spre un acumulator de praf (ciclon). poliesterice. umiditate si coroziune se utilizeaza instalatii si aparate speciale numite filtre. In acest caz.precedent. care este construit dintr-un numar mare inele conice care isi misoreaza treptat diametrul in directia de miscare a gazului supus purificarii. 29 . polietilenice etc. Dupa mediul in care lucreza pot sa fie filtre electrice uscate sau umede. 5. iar oeratia corespunzatoare se numeste filtrare. Dintre materialele folosite la fabricarea filtrelor amintim: bumbacul. Restul de 3 5% din gaz ce antreneaza cea mai mare cantitate de praf trece printr-un canal cu un diametru mic. lana. In afara de aparatele pentru medii uscate sau umede mai sunt aparate si instalatii de purificare speciale: Aparate dinamice speciale pentru debite mici si mijlocii. Acestea sunt asezate unul langa altul la intervale mici.10) si cad la baza de unde se elimina. prin care se elimina 95-97% din gazul care trebie purificat. filtrul cu saci. azbestul. in care se depune praful. mentinand intre ele spatii inelare. iar dupa forma electozilor pot fi uscate tubulare sau uscate cu placi (fig. care se sprijina pe marginea carcasei. iar cele mai usoare de ultimele. matasea. sticla si diferite sintetice (poliamidice. Un astfel de aparat este pulvocaptorul.inul.

volumul cheltuielilor de investitii.A in 1948 la recuperarea negrului de fum provenit de la un cuptor alimentat cu gaz natural. Sistemele de epurare sonore au ca avantaje: functionarea la temperaturi inalte. de obicei cu ajutorul filtrelor electrice. realizabila in turnuri de pulverizare si in final cu o epurare fina. timpul de expunere in campul sonic al aerosolului alcatuit din particule uniforme si de concentratie uniforma. Cu rezultate bune sau folosit si la epurarea gazului de furnal. cand se urmareste o epurare foarte avansata se recurge la sisteme de purificare in mai multe trepte.U. prin mijloace mecanice (camere de depunere. Sirenele. Datorita acestui fapt se impune ca dimensionarea aparatelor si instalatiilor de epurare sa nu se alunece pe panta economicitatii. celelalte care concura la combinatia respectiva vor functiona in continuare. reparatii si intretinere. gradul de epurare. De regula. Diferenta dintere cele doua tipuri este ca primele nu contin nici o piesa in miscare. avand in acest mod asigurata atat o epurare cat mai aproape de cea ideala. intensitatea sonora. a unor gaze provenite de la unele cuptoare metalurgice etc. care sunt aparate generatare de unde sonore si pot fi statice si dinamice. se recomanda sa se mearga pe un sistem combinat. pe cand cele din a doua categorie au o parte din componente mobile. cat si o siguranta ca in cazul defectarii unuia din aparate. Alegerea unui aparat sau unei instalatii de epurare Se considera ca alegerea unui singur sistem de epurare este insuficienta si deci. Primele aplicatii industriale ale epuratoarelor sonice au fost realizate in S. ele nerezolvand obiectivul primordial. in industria de acid sulfuric. care se bazeaza pe efectul aglomerarii aerosolilor sub actiunea undelor sonore de frecventa inalta. concentratia aerosolilor. temperatura. Efectul de aglomerare este datorat ciocnirii particulelor care capata o miscare vibratorie indusa de mediul fluid in vibratie. eficacitate mare. debitul de fluid purtator (aer sau gaze diverse). cicloane. 4. continuand apoi cu o epurare intermediara (senifina). securitate absoluta. Aglomerarea sonica e influentata de urmatorii factori: frecvent. filtre cu saci). pornind de la sistemele de epurare grosiera.3. Operatia de epurare sau purificare a emisiilor gazoase are in primul rand scopul asigurarii sanatatii oamenilor si in al doilea rand doar recuperari economice. cand se porneste la conceperea unei instalatii de epurare. neglijandu-se aspectul principal al aepurarii. siguranta de exploatare etc. 30 . Alegerea epuratorului se face tinand cont de un complex de factori ca: dimensiunile si conceptia aerosolilor. investitii acceptabile.Aparate de epurare prin aglomerare sonica. deoarece in acest caz cheltuielile facute cu instalatia respectiva vor fi inutile.

referat. Concluzii Tema acestui proiesct se numeste Efectele poluarii aerului asupra mediului . www. Sanda Fatu Introducere pentru pregatirea proiectelor clasele XI-a si XII-a. Capitolul doi descrie in amanunt influenta poluantilor.ro 31 . www. Editura Plas 3.ro 5. factorilor acestora si modul de dispersie in aer a acestor poluanti precum si impactul pe care-l au asupra mediului. precum si principalii poluanti ai aerului si sursele de poluare a acestora. www. a invelisului Pamantului.Capitolul V. Rodica Ciarnace Ecologie si protectia mediului Editura Economica 4. Bibliografie: 1.ro 6.clopotel.referat. Ultimul capitol contine concluziile obtinute in urma efectuarii acestei teme de proiect.e-scoala. Penultimul capitol contine cateva metode de diminuare a poluantilor aerului precum si aparatele folosite in acest scop. unde in primul capitol avem o caracterizare generala a aerului. Eva Trimbitosu Fizica 2. ceea ce duce la efecte magice la nivel global.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->