Efectele Poluarii Aerului Asupra Mediului

Efectele poluarii aerului asupra mediului

1

Cuprins Introducere Capitolul I 1.1. Invelisul gazos al Pamantului 1.2. Poluantii aerului 1.3. Surse de poluare a aerului 1.1.1. Surse naturale 1.1.2. Surse artificiale Capitolul II 2.1. Factorii agentilor poluanti 2.2. Impactul agentilor poluanti asupra mediului 2.2.1. Ozonul 2.2.2. Compusii organici volatili ( COV ) 2.2.3. Oxizii de carbon 2.2.4. Oxizii de azot 2.2.5. Oxizii de sulf 2.2.6. Hidrogenul sulfurat 2.2.7. Acidul clorhidric 2.2.8. Florul si compusii sai 2.2.9. Clorul 2.2.10.Amoniacul 2.2.11.Substantele radioactive 2.2.12. Pulberi sedimentabile si in suspensie .. 2.2.13.Substante toxice si aeropurtate 2.2.14.Fosforul si compusii lui 2.2.15.Arsenul 2.2.16.Mercurul 2.2.17.Plumbul 2.2.18.Beriliul 2.2.19.Cadmiul 2.2.20.Cuprul 2.2.21.Poluarea aerului din intriorul counstructiilor, locuintelor, etc Capitolul III 3.1. Vantul 3.2. Calmul atmosferic 3.3. Turbulenta aerului 3.4. Umiditatea aerului 3.5. Temperatura 3.6. Cosurile industriale Capitolul IV 4.1. Purificarea emisiilor gazoase 4.2. Metode si mijloace de purificare a atmosferei 4.3. Alegerea unui aparat sau a unei instalatii de epurare Capitolul V Concluzii
2

..2 ...3 .3 ..4 5 ..5 5 6 .6 ..6 6 7 ..8 .8 10 12 13 .14 15 ..16 16 .17 .18 .18 .19 .21 22 ..23 24 24 .25 25 27 .. .27 27 ..28 28 .28 ..29 ..29 ..30 ..33 34 ..34

Introducere
Atmosfera sete unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorita capacitatii sale limitate de a absorbi si a neutraliza substantele eliberate continuu de activitatile umane. Cresterea productiei de energie, industria chimica, metalurgica, de ciment, circulatia rutiera si aeriana, arderea gunoaielor, sunt tot atatea cauze care fac ca in ultimul timp sa devina tot mai acuta poluarea atmosferei. Aceasta poate sa apara fie datorita cresterii concentratiei in aer a unor constituenti normali ai atmosferei (dioxid de carbon,, oxizi de azot, ozon etc.), fie datorita patrunderii in atmosfera a unor compusi straini acestui mediu( elemente radioactive, substante organice de sinteza etc.). Poluarea atmosferei afecteaza calitatea vietii la scara planetara si, in general, ea reprezinta consecinta unor activitati umane find un fenomen actual al vietii urbane. Majoritatea poluantilor atmosferici pornesc de la arderi generatoare de energie. Motoarele cu explozie interna utilizate in transporturi, arderi de combustibili gazosi, lichizi sau solizi( carbuni, lemne) in unitati industriale, pentru incalzirea locuintelor etc., provoaca emisii de substante si particule care se degaje in atmosfera putand atinge concentratii nocive. Poluarea atmosferei are urmari neplacute, adfesea grave, asupra omului si mediului sau inconjurator, sub diferite forme : impiedica cresterea plantelor, diminueaza valoare produselor, agrcole, reduce vizibilitatea si adauga mirosuri neplacute mediului ambiant si cel mai important, afecteaza sanatatea omului. Prevenirea si combaterea poluareii atmosferei este o sarcina primordiala a tuturor tarilor si guvernelor din lumea intreaga. Ini acest sens in februarie 2001 Parlamentul Romaniei a ratificat Protocolul de la Kyoto la Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ce face referire la respectarea angajamentelor de limitare cantitativa si reducere a emisiei de gaze cu efect de sera fata de nivelul anului 1999. Ca urmare a acestui fapt, Romaniei ii revine sarcina sa reduca cu 92%, fata de perioada de referinta, emisiile de gaze cu efect de sera. In indeplinirea acestui angajament si in scopu l promovarii unei dezvoltari durabile, vor trebui aplicate si elaborate politici si masuri astfel incat sa se reduca la minimum efectele adverse, inclusiv cele ale schimbarilor climatice si efectele asupra comertului international si impactul asupra factorilor sociali si de mediu. Calitatea vietii pe Pamant este dependenta de calitatea aerului. Ritmul de crestere economica, inmultirea autoturismelor de toate genurile, supra popularea marilor metropole, fumului si vaporii nocivi degajati de sutele de mii de cosuri de fabrici etc., impun masuri bine gandite si stiintific fundamentate pentru a stapanii fenomenele periculoase de poluare a aerului, pentru a dirija dezvoltare economico-tehnica in folosul omului si al umanitatii. Un aspect special al poluarii aerului si aducerea, prin acesta, a unor daune deosebite sanatatii si vietii omului si a altor vietuitoare, este rezultatul fumatului. Fumatul prezinta un pericol deosebit
3

Despre poluare se poate vorbi inca de la descoperirea focului de catre om. care ii accentueaza uzura. ceea ce impune luarea nu numai a unor masuri tehnice. din ce in ce mai miniaturizat. animalelor. Fiind vorba de un ana din problemele actuale de importanta vitala. a emisiei materiilor poluante. Considerem necesar sa precizam ca poluarea atmosferica face ravagii nu numai asupra omului. Invelisul gazos al Pamantului Aerul formeaza un invelis gazos care inconjoare Pamantul. Aerul. mai compact. de igiena si sanatate publica. dar revolutia stiintifico-tehnica a adus schimbari deosebite in poluarea atmosferei. a nefumatorilor. numit atmosfera. Capitolul I.000 km. Principalele zone in care este subimpartita atmosfera sunt: 4 . Elementul vital vietii. el pericliteaza sanatatea celor din jur. atat pe plan tehnic. ci si asupra cladirilor. Este vorba mai ales. plantelor. cat si pe plan politic si juritic. avand o grosime medie de aproximativ 3.1. pentru impiedicarea prin mijloace tehnice moderne. dar dincolo de acesta. largind foarte mult sfera materialelor poluante si a surselor de poluare. Impotriva poluarii atmosferei se duce si o lupta preventiva. ci si reglementarea legala a acestor activitati. de materialu electric si electronic. cu functiuni mai complexe si deci extrem de sensibile la poluarea aerului. pentru eliminarea sau reducerea surselor de poluare.pentru sanatatea si viata celui ce-l practica. 1. lupta impotriva poluarii se duce cu toate mijloacele. materialui ethnic fiind supus si el acestui fenomen.

raspanditi in atmosfera datorita calitatii de a difuza cu usurinta. atat la suprafata scoartei terestre cat si in toate spatiile aflate in legatura cu atmosfera: in crapaturile si porii solului. in apa. puberi. Modificarile survenite in compozitia aerului in urma procesului de respiratie : Componentul insperat Azot Oxigen Bioxid de carbon Proportia in aer : expirat 78 -79% 16 17% 3 4% 78 -79% 20 21% 0. gaze sub forma de poluanti in stare gazoasa.000 km altitudine. in apa marilor si oceanelor etc.2. 5 . Principala lor caracteristica consta in faptul ca in functie de marima sau greutate ele au o stabilitate diferita in aer. lichide sau gazoase. fiind purtati uneori la mari distante de locul unde au fost produsi si eliminati in atmosfera . Clasificarea poluantilor aerului se pot face dupa : a) starea de agregare suspensii (aerosoli) sunt particule solide sau lichide dispersate in atmosfera.11 km altitudine. bioxid de carbon. Aerul este present pretutindeni. naturale sau artificiale ce pot si aero purtate. vapori de apa. ozon. 400 3.04% Prin acest schimb de gaze aerulu intrtine viata asigurand arderile necesare desfasurarii tuturor proceselor fiziologice din organismul uman. 11 35 km altitudine. Poluantii aerului Poluantii aerului sunt substante solide. 1. in pesteri. iar cele mai usoare si mai mici pot persista timp indeungat si se numesc pulberi in suspensie. 80 400 km altitudine. bacterii etc. alte gaze. oxigen.03 0. 35 80 km altitudine. Cele mai mari si mai grele se depun depede si se numesc pulberi sedimentabili. Aerul poate actiona insa si in sens patologic aspra omului atunci cand este poluat.troposfera stratosfera mezosfera termosfera exosfera 0 . Aerul este un amestec de gaze in compozitiia sa normala intrand: azot.

soia) sau animala (puf. cuart . canepa. cafea. apa potabila etc.). De exemplu.Cr (produce cancer nazal). Toti poluantii produsi de aceste surse se numesc . prin intereactiunea dintre doi sau mai multi poluanti primari sau prin reactia cu constituentii normali ai aerului . substante radioactive (produc cancer tiroidian).. acidul cianhidric. Uneori activitatile omului se indreapta catre imbunatatirea calitatii produselor (alimente. As (prduce cancer hepatic). anorganici : . vietii si sanatatii umane. cancerigeni : . poluanti primari .hidrocarburi policiclice aromatice. din aceasta categorie facnd parte pulberile cu un grad scazut de solubilitate.. medicamente. procesele de incinerare a rezidurilor pot deveni surse de poluare cu compusi extrem de toxici.3 Surse de poluare a aerului Surse de poluare a aerului pot fi clasificate in doua grupe: surse naturale .efect secundar asupra mediului ambiant. Termenul de . mercurul etc. pulberi inerte. Cd (produce cancer de prstata). clor. avand ca rezultat compusi cu grad inalt de toxicitate. zincul. 6 . cianurile. cadmiul. colaranti sintetici (anilina). organica : vegetala (in. substante oxidante. alergizanti pot fi de natura : minerala ( cu continut mare de cuart).pot fi in functie de structura chimica : oraganici : . antropogene). hidrogenul sulfurat . c) actiunea lor specifica asupra organismului iritanti sunt cei mai raspanditi in mediu. 1. ricin. Ni (produce cancer al cailor respiratorii). cacao. sau catre indepartarea rezidurilor rezultate din activitatea sa. substante organice clorurate (pesticide) . tutun.. fulgi). vapori de acid florhidric si clorhidric. asfixiantii sunt monoxidul de carbon. pulberi cu bioxid de siliciu si beriliu. oxizi de sulf si azot. surse arificiale (rezultate din activitati umane. secundari acei poluanti care sunt produsi in mediu.b) provenienta primari acei poluanti care provin direct din surse de poluare identificate sau identificabile . pene. toxici sistemici sunt metale grele si metaloide ca plumbul. poluanti secundari este corelat cu termenul de . fluor. ammoniac. fibrozonati sunt suspensii de ciment.

in schimb sedimenteaza ma usor. inmultirea acestora constituind cauze pentru care protectia aerului reprezinta o problema vitala a lumii contemporane. emanatiile de gaze din sol. Sursele naturale de poluare a aerului nu provoaca decat in mod exceptional poluari importante ale atmosferei.2. Sursele de poluare artificiale ale aerului pot fi clasificate in : surse de poluare stationare . cele de transformare chimica pot avea insa ca rezultat aparitia unor substante cu agresivitate si mai mare. sunt mult mai importante.1. Gazele cu densitate mare (de ex . care este conditionat de proprietatile substantelor poluate si de conditiile mediului aerian in care patrund. Influenta poluantilor asupra mediului 2. Unele reactii chimice din atmosfera sunt benefice ducand la formarea unor substante mai putin agresive. capacitate care este invers proportionala cu densitatea.1. Procesele de diluare si sedimentare determina totdeauna scaderea concentratiei. Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare care pot influenta si sanatatea populatiei. De asemenea. : oxidul de carbon) se ridica repede in straturile superioare ala atmosferei. in primul rand a procesului de industrializare si urbanizare. a progresului societatii.: clorul. Au deci. Capitolul II. care cuprinde in esenta procesul de diluare. in raport cu gazele capacitatea mai redusa de a se dilua in aer. stabilitate care este cu atat mai mica cu cat dimensiunea si masa sunt mai mari. Factorii agentilor poluanti Poluantii emisi in atmosfera sunt supusi fenomenului de autopurificare. de exemplu reactia dintre clor si amoniac cu formarea clourii de amoniu. implicit si poluarea aerului. de transformare chimica si de sedimentare. In ceea ce priveste natura poluantilor. 7 .3. Aceste surse sunt o urmare a activitatii omului. poluarea produsa de procese naturale de descompunere in sol a sunbstantelor organice. Mult mai important este fenomenul de dilutie si sedimentare. surse de poluare mobile. Gazele au capacitate de difuzie mai mare in atmosfera. suspensiile au stabilitate mai mica in atmosfera decat gazele si o capacitate de difuzie mai redusa. cele cu densitate mica ( de ex. Cea mai comuna dintre poluarile naturale este poluarea cu pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului. incendiile din paduri etc. compus mai putin agresiv si cu stabilitate mai mica in atmosfera. 1.3. avand drept consecinte poluarea mediului.) se acumuleaza la nivelui solului. Sursele artificiale antropogene. vaporii de mercur etc. dintre sursele naturale de poluare putem mentiona eruptiile vulcanice.1. ridicate de vant pana la o anumita altitudine.

Celulele cu suprafata specifica mare sunt extrem de vulnerabile. Odata cu formarea ozonului se produce pe cale fotochimica si asa numitul smog (smoke=fum si fog=ceata). Membranele fiind compuse atat din proteine. In general. Masuri de ameliorare a mediului. iritarea ochilor. ozonul isi exercita actiunea prin doua mecanisme : oxidarea grupurilor sulfhidril si aminoacizi ai enzimelor. depasind chiar granitele unor state si uneori conducand la controverse intre acestea. In privinta emisiilor rezultate din sursele stationare. In orasele mari cu circulatie intensa. Studiile epidemiologice au evidentiat efectele acute ca urmare a expunerii la concentratii rare de peste 0. deoarece impreuna cu oxizii de azot acestia contribuie la formarea ozonului. degradarea prematura aplamanilor in special la copii si tineri. ar conduce substantial la formarea in cantitati mai mici a ozonului si a oxidului de carbon.2. proteinelor si peptidelor .1. congestii nazale. la fel ca si masurile pentru inscrierea emisiilor in normele standardizate.2. Smogul are aspectul unei cete dense. STAS 12574-87 indica pentru ozon concentratii maxime admisibile (CMA) 0.). Se mentioneaza faptul ca ozonul si substantele de baza ale formarii acestuia sunt fregvent transportate de vant. sub 100 microni. sunt expuse actiunii ozonului. Este mai dificil controlul surselor stationare mici de exemplu la statiile de benzina. Teoretic. astm etc. etc. Ozonul este un oxidant puternic care poate reactiona cu orice clasa de substante biologice. in timpul orelor de varf.2 mg/m3. gazul natural compresat etc. reducerea rezistentei la infectii. . dispersate intr-un gaz. reducerea functiilor plamanilor.5 ore. Smogul se mai defineste si ca o poluare atmosferica cu aerosoli. in principal in industria de sinteza a sunbstantelor chimice organice. al carui component principal este ozonul. co-enzimelor. Impactul agentilor poluanti asupra mediului 2. Un control riguros al substantelor de baza ce formeaza ozonul contribuie la o buna protejare a mediului.2. manufacturile de vopsit etc. 8 . folosirea combustibililor alternativi in locul benzinei. cat si din lipide.. de exemplu cele provenite din fabricile chimice. etanolul.1 mg/m3 pentru media de 0. de exemplu: metanolul. controlul este mai usor. Ozonul Impactul asupra mediului.. particule fine solide sau lichide. Dintre prejudiciile produse de ozon trebuie mentionate : afectiunile asupra sistemului respirator (dificultati respiratorii. oxidarea acizilor grasi polinesaturati la acizi grasi peroxidici.03 mg/m3 pentru media pe 24 de ore si 0. in comparatie cu benzina. O deosebita atentie trebuie acordata controlului surselor de poluare care emit compusi oraganici volatili (COV) proveniti. rafinarii de petrol etc. evolotuia si efectele ozonului sunt foarte bine sesizate. unde procesul este in general sezonier sau discontinuu.

9 .000 ppm/vol) in cazul utilizarii drept carburant a benzinei decat in cazul utilizarii motorinei (1. gazele de cocserie (50%) si convertizoanele de oxigen (75%) precum si gazele de cracare catalictica in faza de regenerare a catalizatorului. 2. In ultimul deceniu.2. gazele de esapament. incolor. Actiunea concentratiilor ridicate de dioxid de azot asupra plantelor s-ar putea datora si formarii de acid azotic. Compusi oraganici volatili (COV) Impactul aspupra mediului si masurile de ameliorare a mediului sunt asemanatoare celor enuntate la ozon deoarece COV si NOx contribuie in mod hotarator la formarea gazului nociv.2.2. Emisiile de CO2 in gazele de esapament in Romania sunt normata la 2-4% din volumul acestora.2. Oxizii de carbon Monoxidul de carbon. produs responsabil de intoxicatii grave si deces la om si alte vietuitoare. ceea ce explica pericolul intoxicatiilor cu CO2. inodor..000 ppm/vol). 2. concentratiile maxime admise sunt. De mentionat ca hemoglobina are afinitate pentru CO de 200 ori mai mare decat pentru O2. Aer din zonele poluate conditii de calitate . cu benzina fara plumb. care efecte sunt rezultatul direct al actiunii oxizilor de azot si care al actiunii poluantilor secundari produsi in ciclul fotolitic al oxizilor de azot. prin impunerea filtrului catalictic plasat in teava de espament a masinilor. De mentionat ca si in Romania s-au introdus de la inceputul anului 2000 asemenea norme (cunoscute sub numele Euro 2). este considerat ca fiind cel ma raspandit agent poluant. iar pentru media de lunga durata.4. de 2 mg/m3. Principalele surse de CO sunt gazele de ardere incompleta de la roducerea energiei termice prin arderea combustibililor fosili. ozonul. formand carboxihemoglobina.2. Cantitatea de CO2 este mai mare (24. Este estimat la cca. Este insa dificil de determinat cu exacitate. dupa care se transforma in CO2.3. pentru media de scurta durata (30 minute) 6. insipid. 230 milioane t/an cu o remanenta de 2-3 ani. Conform STAS 12574/87 .0 mg/m3. Oxizii de azot Impactul asupra mediului. S-a dovedit ca unii dintre acesti poluanti secundari sunt foarte vatamatori pentru plante. putin mai usor decat aerul. procentul de oxid de carbon a scazut mult in orasele din tarile puternic dezvoltate economic. O importanta metoda de reducere a cantitatii de monoxid de carbon a constituit-o inlocuirea benzinei cu plumb. Efectul nociv imediat se datoreaza faptului ca reactioneaza cu hemoglobina. Prezenta oxizilor de azot in atmosfera produce prejudicii asupra plantelor. impiedicand transportul de O2 de la plamani la celule.

tuse violenta insotita de expectoratie de culoare galbena. La alte cazuri apare voma. 10 . in numar redus si numai in legatura cu concentratii mai mari decat cele prezente in aerul ambiant. Expunerile cronice intermitente la concentratii de ordinul 10-40 ppm dioxid de azot pot provoca in ultima instanta enfizem. modificari in structura proteinelor. Exista numeroase imprejurari in care expunerile profesionale laactiunea monoxidului de azot pot afecta sanatatea oamenilor. Concentratiile de dioxid de azot mai mari de 100 ppm sunt mortale pentru cele mai multe specii de animale si 90% din decese sunt cauzate de edem pulmonar. Sub actiunea oxizilor de azot se produce o reducere a culorii colorantilor fixati pe fibrele textile si o tendinta de ingalbenire a anumitor aditivi ai textilelor.12 ppm. slabiciune. La unele cazuri apar o iritatie severa cum manifestari de arsuri si sufocari. Sunt foarte rare speciile de animale care prezinta rezistenta la expuneri de dioxid de azot in concentratii de la 1 la 100 ppm.. Anumite fibre sintetice reactioneaza direct cu oxizii de azot producand o colorati galbena. in functie de animal. Pot apare mai multe tipuri clinice de otravire cu oxizi de azot. Informatiile referitoare la efectele toxice ale dioxidului de azot asupra omului se gasesc in literatura. se observa la unele plante o necroza care cuprinde aproximativ 5% din suprafata frunzei. Informatiile respective provin mai ales din studiile de laborator facute asupra animalelor. se produce cadera frunzelor. Al treilea tip.La o expunere de o ora la concentratii relativ ridicate de dioxid de azot. Cercetarile asupra mortalitatii animalelor indica faptul ca dioxidul de azot este de patru ori mai toxic decat monoxidul de azot. pierderi in greutate. In atmosfera poluata. Alte efecte. pierderea cunostintei. Pericolul privind prezenta monoxidului de azot in atmosfera poluata consta in faptul ca se oxideaza la dioxid de azot care este mult mai toxic. Dioxidul de azot exercita un efect toxic foarte puternic. In general. la concentratii de 4-8 ppm. marirea veziculelor pulmonare. susceptibilitatea la infectii respiratorii etc. Efectele toxice ala dioxidului de azot asupra animalelor se manifesta prin schimbari in functionarea plamanilor. modificari hematologice si enzimale. convulsii si oprirea respiratiei. de exemplu de 25 ppm. In testele facute pe animale expuse la concentratii foarte mari de monoxid de azot s-au observat o paralizie a sistemului nervos central si convulsii. monoxidul de azot nu este iritat si nu este considerat un pericol pentru sanatate. przinta simptome severe de asfixiere. care sufera asa-zisa intoxicatie de . La o xpunere de ora. Pragul pentru perceperea mirosului de dioxid de azot la om pare a fi de aproximativ 0. in experimentele efectuate la aceste concentratii moartea survine de la 10 minute pana la aproximativ 21 ore de expunre. somnolenta. Aceste cazuri de intoxicare pot rezulta in urma inhalarilor de oxizi de azot in concentratii ridicate. Astfel intoxicare poate deveni fatala. Persoanele care sufera ascest tip de otravire nu prezinta edem pulmonar si daca sunt scoase din mediu isi pot reveni complet. Cea mai mare sensibilitate la actiunea oxizilor de azot o prezinta colorantii utilizati pentru fibre tip acetat de celuloza. schimbari celulare. datorita unei proprietati a fibrei insasi.soc .

Comportamentul diferitelor specii de vegetale la actiunea dioxidului de sulf este foarte variar.intens colorat . in tipm ce plantele cu frunze aciculare prezinta cea mai mare rezistenta. Daca atacul este masiv. 11 . Sinergismul cu alti poluanti atmosferici. Acesta apre la concentratii de 5 ppm. cu efecte generale asupra plantelor. . Aceasta este cauzata de dispersia si absortia luminii de catre particulele sau gazele din atmosfera.absoarbe lumina in intreg spectrul vizibil. Modul cel mai obijnuit de manifestare a poluarii urbane a aerului il constituie reducerea vizibilitatii. dar suprima efectul de colorare a oxizilor de azot.Concentratii de 0. 0. Celulele sunt mai intai inctivate. Prezenta suplimentara aparticulelor solide si aerosolilor combinata cu prezenta dioxiduil de azot reduce si mai mult vizibilitatea. Mecanismulactiunii toxice a dioxidului de sulf asupra plantelor este inca putin cunoscut.25 mg/m3 zilnica si 0. O serie de factori ca luminozitatea puternica. accentueaza efectele toxice ala dioxidului de sulf. contrastul si stralucirea obiectelor. Concentratiile de dioxid de sulf care produc efecte detectabile in organismele animale si umane sunt mult mai mari decat cele corespunzatoare pentru vegetatii. Sensibilitatea variaza in functie de concentratie si de timpul de expunre.5. tesuturile vegetale se distrug ramanand urme caracteristice asupra nervurilor. In atmosfera dioxidul de azot reduce stralucirea si contrastul dintre obiectele indepartate si produce impresia ca orizontul si obiectele sunt colorate galben-pal pana la rosu-brun. STAS 12574-87 intitulat Aer din zonele protejate conditii de calitate prevede pentru dioxidul de azot urmatoarele valori pentru CMA: 0. Dioxidul de sulf provoaca leziuni localizate. inunele cazuri iritatia apare la concentratii de 1-2 ppm si este insotita da spasm bronsic la concentratii de 5-10 ppm. Dioxidul de sulf ca poluant atmosferic exercita asupra omului cu totul alte efecte decat dioxidul de sulf pur. Plantele cu frunze suculente prezinta cea mai mare sensibilitate. Leziunile provocate de dioxidul de sulf si tulburarile produse in asimilatia clorofiliala diminueaza fotosinteza.2. Se stie insa ca actiunea sa toxica este determinata de proprietatile sale oxido-reducatoare si de aciditatea sa.06 mg/m3 media anuala. albastu si verde).084 ppm dioxid de azot produc efecte cosrosive asupra unor materiale. Oxizii de sulf Impactul asupra mediului. Multe plante prezinta o sensibilitate accentuata la actiunea oxizilor de sulf in comparatie cu oamenii si animalele. 2. umiditatea si temperatura favorizeaza aparitia leziunilor chiar la concentratii mai mici de dioxid sulf.066-0.75 mg/m3 media pe 30 de minute . Efectele dioxidului de sulf asupra omului se manifesta in primul rand printr-o iritatie a sistemului respirator. Prezenta dioxidului de sulf in atmosfera constituie principala cauza a proceselor distructive asupra plantelor. dar mai ales la lungimi de unde mici (violet. in special cu particulele solide. Dioxidul de azot .

Efectul cumulativ determina o crestere a numarului de imbolnaviri si decese in randul animalelor expuse. Dioxidul de sulf in prezenta particulelor are o capacitate de distrugere si mai mare. daca dioxidul de sulf este absorbit pe particule solide efectele sunt si mai grave. de unde este transportat de sange la diferite organe ale corpului. chair in concentratii relativ scazute.M. Hidrogenul 12 . intra in corpul omenesc pe cale respiratorie.In ceea ce priveste actiunea toxica acuta a dioxidului de sulf prin expuneri intermitente la concentratii mai ridicate. se poate obtine o recuperare rapida. Hidrogenul sulfurat Impactul asupra mediului. este foarte toxic pentru oameni. prin expuneri continuue la concentratii relativ mici. Numeroase cercetari au dovedit insa efectele cronice ale expunerilor indelungate la concentratii mici. schimbari psihice. in prezenta umiditatii. Astfel. Aciditatea aerului poluat datorata oxizilor de sulf. In privinta actiunii cronice. colaps circulator. In orase mari. S-a dovedit ca dioxidul de sulf odata intrat in organism prin caile respiratorii apare in sange si produce tulburari in metabolismul glucidelor si in procesele enzimatice. C. La concentratii mici. deterioreaza si decoloreaza cladirile. La concentratii mai mari de hidrogen sulfurat. hidrogenul sulfurtat provoaca conjunctivita. Simptomele comune sunt: gust metalic. insomnie si ameteala. pierderea echilibrului. Sinergismul cu dioxid de sulf si cu alte substante poluante prezente in atmosfera duce la aparitia unor reactii fiziologice noi. Inhalat de oameni si animale. Hidrogenul sulfurat. Experientele facute pe loturi de animale expuse la inhalatii de dioxid de sulf au scos in evidenta o mortalitate crescuta. oxizii de sulf corodeaza suprafetele metalice. poate produce la blocarea transferului de oxigen.6. parerile diversilor autori sunt intru totul unanime. 2. produce efecre iritante mult mai puternice decat dioxidul de sulf si determina aparitia spasmului bronsic.25 mg/m3 pentru 24 de ore si de 0. Oxizii de sulf ataca diversele materiale mai ales cand.5 ore. Hidrogenul sulfurat care a intrat in sange. edem pulmonar. deterioreaza si decoloreaza tasaturile.01 mg/m3 pe an. Alte efecte. In prezenta particulelor solide actiunea dioxidului de sulf determina efecte si mai grave. sunt trecuti in acid sulfuric. hartia etc. durere intensa a ochilor. parerile sunt diferite si merg pana acolo in cat neaga o astfel de actiune. In general. Ca si la om. mai ales in concentratii mari. deteriorand astefel monumentele. diaree.75 mg/m3 pentru 0. obiectele de piele. moartea survine prin paralizie rapida a centrului respirator. oboseala. ataca marmura si orice piatra de constructie. paralizia nervilor. iritarea traseului respirator.A. La concentratii anuale de 100 µg/m3 paricule asociate cu concentratii de 30 µg/m3 dioxid de sulf se constata o crestere a sensibilitatii la diferite boli a copiilor. secretie lacrimala. daca victima este scoasa imediat din mediul toxic si respiratia este initiata inainte de stopul cardiac. vatamarea muschiului inimii. cu capacitate de distrugere mai mare.2. Totusi. prevazut in STAS 12574-87 prevede pentru SO2 valori medii de 0. inconstienta. spasm. de 0. hidrogenul sulfurat este o otrava pentru celule si enzime si poate produce schimbari ireversibile in sistemul nervos. intunecarea verii. alaturi de dioxidul de sulf sunt prezente si cantitati importante de trioxid de sulf.

nu mai exista senzatie si moartea vine rapid. Mai sensibile sunt tomatele. 150.008 mg/m3 media zilnica. Efectele daunatoare asupra organismului se agraveaza in functie de concentratie si timp de expunere. Alte efecte. urmata de moarte. dar ataca zincul la temperatura camerei.120. sex. ulcerarea mucoaselor nazle si ale gurii si senzibilizarea pielii fetei asfel incat barbieritul devine anevoios. ceteurile acide ale solutiilor de acid clorhidric calde produc rani ale nasului si ale gingiilor. Acidul clorhidric irita si astaca membranele ochiului si mareste perioada respiratorie. varsta. Dificultati respiratorii apar la o doza de 10-50 ppm. Expunerea omului nu mai cateva minute la o concentratie de 2000 ppm produce moartea. Acidul clorhidric umed nu are aceleasi efecte ca acidul clorhidric gazos. spasm lasringial. 13 . datele asupra mirosului se falsifica. Standardele statelor prevad diferite limite permise ale concentratiei de hidrogen sulfurat in atmosfera. Pana la concentratia de 5 ppm prezenta acidului clorhidric nu are efecte deranjante iritarea membranelor mucoaselor are loc la 10 ppm. Pana la 50. tutunul. 2. Experimentele cu cantitati sub 60. Cu toate acestea. Hidrogenul sulfurat are un miros asemanator cu cel al oualelor stricate . La concentratii mai mari datorita paraliziei nervului olfactiv. Hidrogenul sulfurat din atmosfera reactioneaza cu vopselele care contin saruri ale metalelor grele in picmentii lor si in uleiul sicativ.000µg/m3 . chiar in cazul in care fiecare gaz in parte este sub limita de periculozitate. Prezenta hidrogenului sulfurat intuneca rapid cuprul si argintu.000µg/m3 dupa expunere de 2-15 minute. Sensibilitatea mirosului variaza intre 145µg/m3. Aliajele cu aur sunt rezistente fata de hidrogen sulfurat. Pierderea sinsibilitatii mirosului apare la cca.015mg/m3 media pe 30 de minute si 0.7.000µg/m3 mirosul este puternic. formand o pelicula protectoare. dar nu este intolerabil.M. La concentratie peste 1. Acidul neutralizeaza alcaliile tesuturilor si inflameaza partea superioara a plamanului. acest stimul este cel mai sensibil indiciu al prezenteti sale in concentratii mici. provocand edem pulmonar si chiar moarte in cazuri extreme. Acidul clorhidric Impactul asupra mediului. Perceperea mirosului depinde de indivizi. Activitatea devine imposibila la doze intre 50 si 100 ppm. locul in care se gaseste. Acesta se inegreste in prezenta hidrogenului sulfurat.000µg/m3 timp de 5 ore asupra unor plante nu au produs efecte nocive.A. Hidrogenul sulfurat este daunator mai ales pentru plante tinere. un carbonat bazic de plumb. in STAS 12574-87 sunt: 0. omul nu poate sta mai mult de 60 minute la astfel de concentratii. la noi in tara C. Doze mai mari afecteaza aceste plante. produce edem pulmonar.2. Hidrogenul sulfurat produce aceleasi efecte si asupra animalelor domestice ca si asupra omului. Cel mai comun picment este albul de plumb. daca individul fumeaza.sulfura prezinta efecte sinergetice in amestec cu disulfuri organice si oxid de carbon. Simptomele atacului constau in vestejire. cu care foemeaza un precipitat care se inchide la culoare sau decoloreaza suprafata. ofilire. castraverii. intru cat acesta nu are actiune puternic dizhidratanta asupra tesuturilor.

la o doza de 5-20 ppm in doua zile plantele mor. lacrimare. Se lucrreza cu ochelari. tuse. unde se utilizeaza fosfati naturali ce contin fluor care se degaja ca acid fluorhidric. In consecinta. Se trateaza locurile atinse cu o pomada de acid de calciu. sunt necesare masuri de protectie. cisme. ataca puternic traheea ceea ce limiteaza respiratia si determina o senzatie de sufocare. Acidul fluorhidric actioneaza iritant asupra mucoaselor cu intepaturi si arsuri.1mg/m3 medie zilnica. colici. precum si alte simptome. simptome cerebrale. tulburari ale vederii etc. care fac ca fluorul sa patrunda in organism. cu o solutie de amoniac. Acidul fluorhidric este o otrava caustica puternica. greata si dispnee. Chiar in concentratii de cca. bauturi vascoase. Apoi se freaca pielea cu o perie de perlon pana se indeparteaza tesutul ars. Se pot face injectii cu lactat sau gloconat de calciu.8. Studiile sistematice efectuate asupra sensibilitatii plantelor expuse actiunii acidului clorhidric arata ca. Se produc leziuni si in alte organe. Coroziunea metalelor creste cu cresterea concentratiei acidului. Inhalarea trifluorurii de azot impura provoaca dureri de cap. oboseala. un timp de 2-6 ore este fatala. producand o tuse continua. emfize. 2. 14 . edem pulmonar. voma. Muncitorii care graveaza sticla se pot imbolnavi datorita iritarii organelor respiratorii si a pielii mainilor. La aceste concentratii acidul clorhidric produce necroza epiteliilor traheei si ale bronhiilo. STAS 12574-87 prevede urmatoarele concentratii maxime admise (CMA): 0. manusi. astfel incat se respira in continuare neobservat. chiar mai puternica decat acudul clorhidric. Nu se folosesc grasimi. Difluorura de oxigen F2O este mai periculoasa decat fluorul. iar in final moartea. lapte. costum impermeabil. Florul si compusii sai Impactul asupra mediului. La arsuri intrne se recomanda albus de ou. pilule de gheata. 6% provoaca o senzatie de intepare. Ca prim ajutor contra arsurilor cu HF se recomanda spalarea cu apa multa si stropire pana se formeaza basici.O expunere prelungita a cantitatii mici de acid clorhidric provoaca eroziunea dintilor. curgerea nasului. Limita de percepere a mirosului indicata in literatura este intre 0.2. Otraviri cronice pot avea loc la fabricile de ingrasaminte chimice. rani ale vaselor pulmonare.06-10 ppm. are loc mortificarea epiteliilor. cocaina. cu o pasta de glicerina-oxid de magneziu sau o alifie de stearat de magneziu si cu o solutie 10% de calciu-gluconatlactobionat. voma. la atcul acestora cu acid sulfuri. O expunere de 30 minute la o doza de 4300 ppm este fatala pentru toate animalele. diaree. Acesta patrunde adanc in plaman si probabil pana in alveolele respective. Asupra pielii fluorul produce arsuri cu basici. in consecinta. Se stie ca ceata de acid clorhidric si solutiile respective sunt extrem de corosive pentru metale si aliaje. Expunerea iepurilor sau a porcilor la o doza de 670 ppm. In stare concentrata florul actioneaza puternic asupra mucoaselor si face ca mirosul sa devina putin sensibil. sangerari ale mucoaselor si apoi voma.3mg/m3 media pentru 30 minute . 0. Produce o iritare puternica a ochilor si caonjunctivita. Se limiteaza folosirea acidului florhidric prin utilizarea unor suflatoare cu nisip pentru a matisa sticla. Acidul fluorhidric concentrat introdus in stomac produce voma.

Muncitorii din jurul instalatiilor de albire. In cazuri extreme. acid cianhidric. S-a observat ulcerearea membranei mucoaselor nasului. usor de rupt. Sensibilitatea variaza de la persoana la persoana. datorate unor expuneri la concentratii mici. Expunrea la concentratii de 14-21 ppm o perioada de 30-60 minute devine periculoasa. s-au putut pune in evidenta in unele cazuri. Intoxicatiile cronice cu fluor produc patarea smaltulului dintilor si ateroscleroza.9. El provoaca arsuri ale pielii si ale mocuaselor. pneumonie. Clorul produce hemoragia plamanului si edem pulmonar mai usor decat concentratii egale de amoniac. Expunrea la doze mari este urmata de socuri cu o costrictie spontana a muschilor traheei sau bronhiilor intr-un astfel de grad incat urmeaza sufocarea. Efectele cronice. 15 . Acidul fluorofosforic aste corosiv. Simptomele intoxicarilor acute sunt : teama.2. arderea ochilor. Exista indicii ca omul prezinta toleranta pentru concentratii mici. Clorul Impactul aspura mediului. are loc o puternica vatamare. se poate produce moartea prin sufoacare. La concentratii ale clorului sub 1 ppm oamenii simt anumite iritatii. in concentratii mai mari. vomitare. sincopa. mor in majoritatea cazurilor. soc. provoaca intepaturi in nas. cat si cu cele anorganica. daca sunt expusi la concentratii ce cca. Efectul principat observat este iritarea si coroziunea mucoaselor ochilor. Dinti patati. Dintii acestora sunt colorati de acidul clorhdric produs de reactia clorului cu uniditatea din gura. Dintii cu continut mai mare de fluor sunt mai rezistenti. grata. arde pielea si mucoasele. In solutii diluate este un dezinfectant. oraganele respective sunt afectate.Azotatul de fluor. Animalele expuse la doze de oridunul zecilor sau sutelor de ppm un timp de cateva minute pana la cateva ore. 5 ppm sufera de maladii ale bronhiilor si sunt predispusi la tuberculoza. Acesta il face periculos pentru oameni. produce iritari. In prezenta umiditatii. Clorul este un agent oxidant foarte puternic capabil sa reactioneze atat cu substantele organice. Deoarece clorul ataca usor mucoasele. gatului si cailor respiratorii. nasului. emfizem si bronsite. Intrarea cloruluo in sange are loc numai la doze masive (2 g/m3) si este fatala. se formeaza acidul hipocloros care este un alt agent oxidant puternic si acid clorhidric. 2. plante si numeroase materiale. unul dintre cei mai putrnici acizi: Cl2 + H2O == HClO + HCl Daca acesti acizi se formeaza in membranele mucoaselor corpului. dioxid de sulf si hidrogen sulfurat. animale. dureri de cap si greutate in respiratie. O doza de 100 ppm nu poate fi tolerata mai mult de 1 minut. Acidul hexafluorosilicic este foarte otravitor. cu picmenti galbeni pana la rosu-negru. apar in masa dintelui la concentratii prea mari de fluor in apa potabila (1mg/l). Expunerea la concentratii mari poate cauza edem pulmonar. Patarea dintilor este determinata de un continut mic de fluor in apa de baut.

In ceea ce priveste radonul. Masuri de ameliorare a mediului. De o deosebita importanta este captarea gazelor. Substante radioactive Impactul asupra mediului. pulberior etc.Datele cunoscute arata ca plantele sunt sensibile la clor in functie de doze.2.. nocivitatea amoniacului care apare la fabricarea acestuia trebuie redusa. in final. La expuneri indelungate s-au repetate caile respiratorii sunt grav afectate. locuinte. au ca efect sufoacarea. de varsta lor.2. pentru evitarea contaminarii.11. nocivitatea amoniacului care apare in terenurile agricole este mai putin periculoasa.1mg/m3 pentru media de lunga durata (24 h). Simptomele care au fost observate sunt necroza si decolorarea frunzelor. Daca totusi pierderile de amoniac din procesul de fabricare-prelucrare a apelor amoniacale nu pot fi suficient controlate. este necesara asigurarea evitarii patrunderii lui in cladiri. la cancerul pulmonar. antrenat de precipitatii. In tara noastra. standardele in vigoare prevad : pentru depunerile radioactive limita de avertizare 370 Bq/m3 /zi. la un pH = 10. de 0. Deoarece amoniacul se dizolva foarte usor in apa amoniacul din aer. deoarece odata patrunse in atmosfera interventia este foarte dificila.574-87 indica drept concentratii maxime admisibile (CMA). de specie. limita de avertizare este de 185 mBq/m3. pe termen scurt sau lung. si eutrofizarea acestora. Masuri de ameliorare a mediului. ramase dupa prelucrarea minereurilor radioactive si a deseurilor din totate domeniile de utilizare a acestora. 2. Pentru prevenirea si combaterea poluarii cu substante radioactive este extrem de importanta colectarea tuturor reziduurilor de substante radioactive. respectiv asupra sanatatii umane. ajunge in apele de suprafata unde are ca efect. pentru aerosoli. STAS 12. emisiile de amoniac. aerosilii si fumul pot. pentru amoniac.5-11. La noi in tara. Acesti poluanti produc 16 . in principal. Pulberi sedimentabile si in suspensie Impactul asupra mediului.3mg/m3 pentru media de scurta durata (30 minute) si 0. in locurile unde apar sursele de poluare.10 Amoniacul (NH3) Impactul asupra mediului. etc.2. iar ca limita de alarmare 1850 Bq/m3/zi . praful. care dispare odata cu reducerea cantitativa a emisiei. sa aiba efecte negative asupra mediului.12.5 amoniacul este fractionat in gaze mai putin nocive. printre aletele. Pulberile. printr-un control riguros asupra procesului de productie. unde. 2. 2. inhalate in cantitati superioare celor prevazute in STAS 12. ele trebuie colectate si trimise in turnuri de stripare. Se estimeaza ca riscul imbolnavirilor ca radon este de 10 ori mai mare la fumatori. conducand. iar limita de alarmare 333m Bq/m3 (mBq = milibecquerel).5740-87. Radonul inhalat afecteaza tesuturile plamanilor. in comparatie cu nefumatorii. cantitati mari de amoniac se dezvolta in special la Ecuator si Tropice.

In felul acesta suprafetele de teren afectate vor fi mult mai reduse iar posibilitatile de depozitare a zgurii si cenusii vor creste cu aproximativ 40% fata de sistemul clasic. dupa o metoda ecologica. centralele termoelectrice etc. Pulberile rezultate din fabrici sunt controlate prin intermediul filtrelor electrostatice de diferite tipuri. dupa caderea pe sol sau in apa a particulelor aeropurtate.) pot fi de natura anorganica sau organica. Masuri de ameliorare a mediului. Pe platforma CET Sud din Timisoara se realizeaza o statie pilot cu caracter unicat menita sa evacueze intr-un mod inedit zgura si cenusa rezultate in urma arderii. ele pot fi gasite.075mg/m3 (medie anuala) . cauzand boili cronice. ca bifenoli policlorurati si pesticide. Substantele chimice toxice aeropurtate ajung in atmosfera direct sau indirect. cazul emisiilor provenite de la fabricile de ciment. o noua tehnologie elimina poluarea provenita prin dispersarea zgurii si cenusii. Existenta unei cantitati crescute de pulberi in atmosfera duce uneori la reducerea vizibilitatii. furtunilor de nisip. consta intrun control permanent si riguros al pulberilor la locul de producere. prin intermediul fumului captat si evacuat. devin un bun material de constructii. si mai mult economica. de asemenea contaminata.13. mercur. in premiera. plumb. care inainte poluau.Evenimentul zilei aprilie 2002). Apa potabila poate fi. Impactul asupra mediului. cum este. STAS 12. 0. animalele si pestii consumati de populatie.. beriliu. Factorii implicati in realizara acestui obiectiv. clorura de vinil etc. Oamenii sunt expusi direct la aceste substante toxice in primul rand prin inhalare. antrenarea de vant a solurilor erodate etc. de exemplu. prajirirea piritelor in fabricile de acid sulfuric. la un consum prelungit. Expunerea indirecta poate surveni. Pusa la punct in colaborare cu specialistii de la firma EGI din Budapesta. utilizabil la modernizarea drumurilor. In cele ce urmeaza vom prezenta caracteristicile fizico-chimice si nocive ale acestora. Unele particule in suspensie. Inclusiv consumul de energie electrica va fi diminuat cu cel putin 30% iar reziduurile de zgura si cenusa. 2. pot antrena substante toxice. la distante mari de locul emisiei in atmosfera. spre exemplu pulberile rezultate in urma fumului. prin cosurile inalte ale unor platforme industriale etc. estimeaza ca el sa intre in probe tehnologice in luna mai 2002. Premiera nationala : o statie pilot ecologica la CET Timisoara (articol publicat in ziarul .574-87 Aer din zonele protejate conditii de calitate stabuleste pentru pulberi in suspensie concentratii maxime admisibile (CMA) de : 0. transpormand aceste reziduuri in slam dens. pentru pulberi sedimentabile. de exemplu cele purtate de vant. pot produce cancer pulmonar. De asemenea unele pulberi pot cauza coroziunea unor constrctii si influenteaza in mod negativ dezvoltarea florei si faunei. Sunt si pulberi care pot fi controlate prin metode conventionale. O masura eficace. Deoarece aceste substante sunt antrenate usor de vant.15mg/m3 (medie pe 24h) si 0.arsen. Altele.2. Prejudiciile 17 .5mg/m3 (medie pe 30 minute) . de exemplu cele provenite din esapamentul motoarelor Diesel. Pe aceste cai. ca si in cazul altor poluanti. Substante toxice aeropurtate Substantele chimice aeropurtate (fosfor. CMA este de 17g/m2/luna.iritarea ochilor. aceste substante see acumuleaza in corpul omenesc si ca urmare a unei concentratii ridicate pericliteaza puternic sanatatea. afectand culturile. a gatului si duc la reducerea rezistentei la infectei. uneori.

Animiti compusi ai sai in special fosfatii organici. din cauza reactiei lor alcaline ataca usor pielea. Carbidul contine fosfura de calciu. meta-si difosforic primari. care cu apa se transforma in fosfona . Fosfina. Doza letala este de 60 ppm.produse de substantele aeropurtate sunt numeroase. a splinei. anemie. producand dereglari nervoase. Acidul fosforic sub forma de solutie este puternic iritant al pielii si al membranelor mucoaselor. Fosforul rosu nu este toxic. hexametafosfatul de sodiu. Fosforul are un punct de aprindere scazut. conducand la diverse actiuni cum ar fi in cazul beriliului la boli pulmonare. Intoxicatiile cronice produc fracturi spontane. edem.. Numeroare alte substante toxice aeropurtate afecteaza caile respiratorii. Unii fosfati tribazici. dispnee.2. produce durere a diafragmei. ca efecte voma. atacul plamanului. plmanii etc. pierderi in greutate. chiar introdus in organism pe cale bucala. mucoaselor. clorurii de vinil la cancerul ficatului si plamanilor . Pentru terapia intoxicatiilor se recomanda tiosulfatul de sodiu. respiratii cu oxigen etc. 2. Nu se prinde cu degetele ci cu penseta si se folosesc manusi de cauciuc deoarece produce arsuri grave.pot fi mortali pentru om si animale daca subiectii se expun la aer care contine concentratii mari din fosfatii respectivi. a ficatului. a membranelor. este continuta in acetilena. Fosfina ataca sistemul nervos central si sangele. convulsii. benzenului la leucemie . Astefel de acizi sunt : acidul hipofosforos. S-au observat totusi.2. De pe corp se indeparteaza cu nisip cand exista insa fosfor nereactionat si cu apa dupa ce s-a format deja acid fosforic. . coma si moarte. unsori si lapte. Acesta poate provoca intoxicari. Toxicitatea fosforului se datoreaza proprietatilor sale reducatoare. Fosforul alb este o otrava protoplasmica.14. bronsita. acidul fosforos. ameteala. Si alti acizi ai fosforului sunt periculosi. plumbului la intarzieri in dezvoltarea creierului etc. omul moare in cateva minute. a pielii. 2. care perturba procesul de oxidare intracelulara. hipofosforic. Fosforul si compusii lui Impactul asupra mediului.15. Oexpunere la cantitati relativ sczute poate provoca perturbarea proceselor metabolice. a glandelor limfatice etc. Rana se spala cu o solutie 3% NaHCO3 este contraindicat sa se foloseasca grasimi uleiuri. Mai multe informatii privin proprietatile fizico-chimice si prejudiciile provocate de substantele toxice aeropurtate vor fi prezentate la descrierea fiecarui poluant. senzatie de frig. Toti fosfatii care reactioneaza acid sunt la fel de periculosi ca si acidul fosforic diluat. tremuratul muschilor si colaps. Inhalarea ei produce edem pulmonar. atunci cand este inhalata. Oxitriclorura de fosfor este intens iritanta a ochilor. a rinichilor. Ajuns pe piele el arde la P2O5 care cu apa formeaza acid fosforic puternic caustic. Are o actiune directa asupra inimii. Arsenul 18 . Fosfatul disodic anhidru produce iritatii slabe ale pielii si mucoaselor. La o cantitate de 2000 ppm.

Expuneri la mai putin de 150µg/m3 produc anemie hemolitica. iritatii nazale. astmei. diaree sau constipatie. dermatite. Compusii cu arsen. efectul primar fiind distrugerea celulelor rosii din sange. Cei mai toxici sunt arsentii alcalini. iregularitate a batailor inimii. Este utilizat la distrugerea buruienilor. Trifluorura de arsen este de asemenea foarte toxica. In mod asemanator anhidridei arsenoase se comporta trisulfura de diarsen. depinde de concentratie si de compusul chimic in care acesta se gaseste. anemiei si pentru tratarea neoplasmului pielii. raceala. greata. S-a observat adesea ca dupa tratament cu arsen trivalent apare cancer. a debilitatii si a bolilor de piele neparazitare. pentaflorura de arsen. a tusei cronice. amplasamentelor radar. bronsite usoare. Ele se gaseste in cantitati mici in sange. insectelor si la conservarea pielii. Apar dermatite. bronsitei cronice. herpes. tuse. arsuri in gat. Triclorura de arsen este extrem de toxica. anemiei. Arsenul din praful din aer cauzeaza iritarea pielii si a membranelor mucoase. Formeaza prin hidroliza acid clorhidric. care este iritant si anihidrida arsenoase. moarte posibila in cateva zile.000µg/m3 este foarte riscanta. diaree care continuua cu soc si moarte. Trioxidul de diarsen (arsenul alb) este foarte toxic. animalelor si plantelor. in anumite limite apar keratoze pe palma mainilor si pe talpa piciorelor. absortia facandu-se mai ales pe portiunile umede ca si cele de la cutele epidermei. insa in organism se transforma usor in compusi trivalenti care sunt toxici. 19 .Impactul asupra mediului. motiv pentru care unii compusi cu arsen se folosesc la controlul unor plante acvatice. Arsina este cel mai toxic compus al arsenului. pigmentarea pielii. La o expunere mai severa are loc perforarea septului nazal. durere in stomac si intestine. Arsenitul de sodiu este un sterilizant al solului din jurul gardurilor. Arsenul in orice forma este eliminat din corp prin urina. Dintre simptomele cronice se citeaza : salivarea. Cei mai multi arsenati sunt toxici insectelor si au efect slab asupra plantelor. piele umeda. in vecinatatea podurilor. dupa folosirea arsenului in scopuri medicale. In medicina veterinara se utilizeaza pentru tratarea emfizemului pulmonar. a terenurilor de tenis etc. epitelii. stranut. voma. degenerarea ficatului si rinichilor. Intoxicarea cronica consta in exfoliere. unghii. In medicina se foloseste in tratarea dermatitelor. Simptomele acute ale otravirii cu arsen sunt : inflamarea stomacului si intestinelor. par. Arsenul pentavalent nu este toxic. dificultate de inghitire. Timpul de injumatatire biologica pentru excretia arsenului este de 30-60 ore. Efectul arsenului asupra oamenilor. diaree. vomitari ocazionale. Animalele acvatice manifesta o rezistenta deosebita fata de arsen. ulcerarea pielii. Simptomele unei intoxicari acute sunt iritarea sistemului gastro-intestinal. pentaselenura de diarsen. Ea se formeaza cand se degaja hidrogen in prezenta arsenului. febra. voma. selenura de diarsen. a rozatoarelor. pierderea poftei de mancare. perforarea septului nazal. Aceasta este mai toxica decat oxidul de carbon de 10-20 ori. crampe violente. pigmentarea cenusei a pielii. Arsenul metalic este putin toxic. oase si par. O expunere timp de o ora la o doza de 210. in special arsenatul de plumb si cel de calciu au fost folositi ca insecticide. inflamarea mucoaselor nasului si ale gingiilor. Desi pare a exista o toleranta a organismului la arsen. tesuturi. urmeaza apoi arsenatii alcalini urmati de arsenul coloidal.

Inhalarea mercurului in doze de 1200-8500µg/m3 produce intoxicatii acute care afecteaza mai intai sistemul digestiv si rinichii. in rinichi si in ficat. Camerele in care se 20 . Mercurul Impactul asupra mediului. Prin inhalarea mercurului sau a unor compusi ai sai are loc o intoxicare sau otravire datorita unei absortii a unor cantitati mari pe caile respiratorii. si susceptibilitatea individuala.16. lipide si proteine. ticuri faciale. Intoxicatiile acute se manifesta prin gust metalic.2. Cea mai mare parte din vaporii de mercur inhalati sunt absorbiti in alveolele plamanului. Erthismul se concretizeaza prin : timiditate. de exemplu creierul. Anumiti compusi organici raman in cantitate mai mare in sange si se leaga de tesuturi mai usor decat cei anorganici. Acesta formeaza compusi solubili in sange. lipsa somnului. Unele persoane manifesta neliniste nervoasa. La intoxicari cu mari cantitati de anhidrida arsenoasa se recomanda injectii intra venoase cu triosulfat de sodiu. se dezvolta stomatite si gastreite si se formeaza. tremuratul degetelor. gingivitele si trmurul muscular. greutate in respiratie si tuse. Expuneri la doze sevre produc tensiune si greutate in piept. saliva si lapte. Prin trecerea vaporilor de mercur prin peretii alveolari si capilari. Dupa cateva zile. Vaporii de mercur sau compusi ai sai inhalati. Concentratia maxima admisa in STAS 12574-87 pentru media zilnica este de 0. pierderea poftei de mancare. delir si halucinatii. dureri de cap si albuminurie. voma. dureri abdominale.Se poate trage concluzia ca diferiti compusi ai arsenului sunt daunatori plantelor daca nu sunt controlati. Mercurul metalic este oxidat la ionul mercuric care reactioneaza cu grupele tiolice ale proteinelor. 2. prin pastrarea in vase inchise. Trebuie evitata scaparea lui pe podele. depresiune. splina si traseul respirator. Alcoolul etilic inhiba absortia vaporilor de mercur prin inhalare. Compusii organici sunt absorbiti in cantitate mai mica ecat cei anorganici. Factorii principali care determina efectele mercurului in intoxicare oamenilor sunt : marimea si viteza absortiei. sunt mai periculosi decat cei ingerati. proprietatile fozico-chimice ale compusilor inhalati. Mercurul elementar este solubil in lipide si difuzeaza usor prin continutul lipidic al membranelor celulare (peretii alveolari) fiind tranportat de lipidele sangelui la tesuturile sensibile. insomnie. Organele care ecumuleaza mercurul in cantitatea cea mai mare sunt : rinichii. descurajare. diaree. Compusii organici se concentreaza in cantitate mai mare in creier si in ficat decat cei anorganici. mercurul elementar si sarurile mercuroase se oxideaza repede la saruri mercurice. greata. ficatul. Simptomele uzuale la intoxicarile cronice sunt erethismul. creierul. tesuturi. In stadiul final apar hemoliza. inabilitate de a scrie sau vorbi. glandele salivare se unfla. Compusii organici cu mercur nu sunt transformati usor in compusi anorganici in sange. linii negre de sulfura de mercur la gingiile inflamate. dureri de cap. In continuare se pierd dintii si apare ulcer la buze si obraz. apoi moartea. transpiratie. Vaporii de mercur si compusii mercurului sunt excretati prin urina. Ca masuri de prevenire in primul rand se recomanda limitatea posibilitatii de evaporare a mecurului. deteriorarea auzului. a miscarilor.003mg/m3. fecale si in cantitate mai mica prin bila.

porfirimirie. In ceea ce priveste plantele. gastro intestinal este de cca. 2.anemie. Animalele prezinta aceleasi simptome ca si omul insa sunt mai susceptibile de intoxicare la doze mai mici de mercur. rinichi. Susceptibilitatea plantelor variaza dupa specii si varietate. Persoanele care lucreaza in mediul respectiv vor face control medical la fiecare 6 luni. dupa dimensiuni. Plantele au tendinta sa acumuleze cantitati mari de mercur in frunze si diferite alte parti. plamani. Muncitorii trebuie sa-si schimbe hainele inainte si dupa lucru. Eliminarea plumbului are loc prin intestine. nefrite. paralizia nervilor motori.oboseala. anemie.17. constipatie.lucreaza cu mercur sa aiba podea fara crapaturi si sa fie bine ventilate. Cea mai importanta actiune a pumbului consta in perturbarea asezarii fierului in scheletul porfirinic care are ca urmare o anemie pronuntata. Camerele ce contin vapori de mercur se gazeaza cu hidrogen sulfurat si apoi se ventileaza. Studiile au aratat ca numai 10% din plumbul ingerat este retinut pe traseul gastrointestinal si intre 25-50% din plumbul inhalat este retinut si absobit de sistemul respirator. cresterea continutului de plumb in fecale si urina. Alimentele si bauturile contin cantitati variabile de plumb din care un individ consuma in medie 120-350µg zilnic. pe cand prin sistemul respirator este sub 20µg. colici. Pumbul este absorbit prin aparatul gastrointestinal si respirator. vaporii de mercur metalic in doze mai mici de 10µg/m3 produc daune unor specii de trandafiri si altor plante. Cantitatea medie de plumb absorbita de cetatenii oraselor. Simptomele esentiale de intoxicare cu plumb sunt : fata de plumb. Suprafetele contaminate cu mercur se trateaza cu sulf pulbere sau cu praf de zinc si apoi se curata. apa sau din diverse procese industriale. In atmosfera cu vapori de mercur se va folosi masca de salvare speciala. Excesul de porfirine care se formeaza se elimina prin urina sub forma de coproporfirna. boli ale gurii. marirea continutului de plumb in sange. Gura si dintii se spala de doua ori pe zi cu apa oxigenata sau clorat de poatasiu. urina si sudoare. Mucitorii din topiterii de pumb se imbolnavesc de stomatite si gingivite. Este interzisa activitatea in aceste medii poluate a unor mersoane care sufera de plamani. Plumbul inhalat sau aborbit nu se retine in intrgeme in corp. fosrma si densitatea particulelor. Plumbul produce perturbatii in sistemul de formare a sangelui prin alterarea sintezei hemoglobinei si a timpui de supravietuire a globulelor rosii din sange. Plumbul Impactul asupra mediului. 21 . Se stie ca plumbul se acumuleaza cu varsta in schelet. aorta. La otravire cu sublimat (HgCl2) se administreaza mult lapte sau solutie de albus de ou de gaina. 30µg zilnic. pancreas. ficat. pierderea poftei de mancare. Picaturile de mercur greu de cules din cauza mobilitatii lor se solidifica cu zapada carbonica si apoi se colecteaza mai usor. Intoxicarea cu plumbul sau compusi ai sai provine din alimente. aer. dureri de cap.2. Functionarea rinichilor este perturbata de intoxicatiile cu plumb. encefalopatie. Plumbismul este caracterizat de crampe abdominale.

cat si fata de animale. guta. ca bronhodilator.ulceratie. Sunt date referitoare la toxicitatea sulfatului de cadmiu. afecteaza mecanismul de transport al oxigenului nu se limiteaza la efecte locale in plaman. 2. in special in topitoriile da cadmiu si in topitoriile de zinc intrucat cadmiul insoteste zincul. convulsie. Ele produc edem. Saturnismul consta in accentuarea acestor simptome. predispozitie la tuberculoza. La expuneri mici are loc atcaul nasului si gatului. in imprejurarile industriale. Saturnismul provoaca avorturi. dintilor cu hidrogenul sulfurat care se gaseste in saliva. Sarurile solubile pot ataca pielea. ceata. Lezarea pielii si a mucoaselor poate avea loc la manipularea sarurilor solubile ale beriliului. Deoarece beriliul ramana mult timp in corp el poate induce cancer. azotat si hidrogen de beriliu. colaps. oxidul de beriliu.Presaturnismul apare cu simptomele clasice de precipitare a plumbului din sange in jurul gingiilor. tracheo-bronsite la reactii pulmonare si sevre in functie de gradul. diclorurii de cadmiu. Berilozele si granulomatoza beriliului sunt boli care apar in toate organele corpului. Simptomele de intoxicare sunt : greata. hemoragie. Expunerea. sulfatul de beriliu. vomitari. la doze mari de saruri solubile este fatala. Cadminul Impactul asupra mediului. Beriliul afecteaza sistemul enzimatic. durata si timpul de expunere. traheea si bronhiile. faringite.hipertensiune. Sarurile solubile ataca nasul. durere in stomac. Beriliul Impactul asupra mediului. sau a comusilor sai. apoi al traheei si in sfarsit al plamanului. Pneumonii chimice acute produc toti compusii beriliului : beriliul metalic. Cea mai mare periculozitate a beriliului o prezinta inhalarea sa. diclorura si hidrgodrgenul. 2. slabire. tesut subcutanat si plaman. Pentru intoxicarea cu cadmiu sunt 22 . praf din difluorura de beriliu si alti compusi. mortalitate infantila degenerescenta. astenie etc. Se observa schimbari in plaman unde apar la raze X noduli discreti. Exista dovezi care arata ca beriliul are actiune toxica atat fata de plante.19. In continuare pot apare ulcer chimic si granulom ulceros. antihistamine. cu greutate sub stern. anemie. Intoxicatiile pot fi blande.2. ameteala. Cazuri acute de pneumonie se spitalizeaza si se trateaza cu oxigen. Leziuni histopatologice cauzate de bolile cronice de beriliu apar in piele. CMA dupa STAS 12574-87 este de 0. lipsa de sensibilitate a mainilor si picioarelor. scurtarea mainilor sau degetelor. Mucoasele tesuturilor sunt inflamate. vomari puternice. a oxidului de cadmiu. moderate si severe sau chiar fatale cand este atacat de sistemul respirator. celulele pestrite in sange (plumbul determina descompunerea celulelor rosii in sange). diaree. Are loc iritarea pielii (dermatite de contact) cu difluorura. oboseala si pierderea in greutate. Fenomenele care apar sunt de la guturai.2.0007mg/m3. ingerate pe cale bucala. colici.18. diclorura. Indispozitiile incep cu tuse usacata si continua. dureri in abdomen. difluorura. Au fost semnalate in decursul timpului cazuri de intoxicari cronice. sulfat. antibiotice si cortizon. Dermatoze alergice au fost produse de fum.

2. inel de cadmiu (culoare galbena sub forma unui inel la baza dintilor). Efectelepe termen lung ale acestor boli conduc la dereglarea intregului sistem nervos si chiar la cancer. Extern este caustifiant. unele accidente. locuintelor etc. Poluarea aerului din interiorul constructiilor. spasm cardiac. Cantitati mici de cupru favorizeaza formarea compusului fierului cu hemeglobina. Compusii organici ai cuprului. Daca sulfatul de cupru se elimina prin voma. le face mai putin toxice. Atingerea ochilor cu saruri de cupru produce atacul mucozitatilor pielii. dureri de cap.caracteristice urmatoarelesimptome : guturai. Intoxicarile cu alimente ce contin saruri de cupru sunt rare deoarece atunci cand acestea contin doze letale au un gust metalic insuportabil. gastroenterite acute si colici.00002mg/m3. Cuprul este un element care in urme este necesar vietatii.20. impropriu proiectate si explorate. efectul nociv al poluantilor din interiorul cladirilor depinde in mare masura de natura si concentratia poluantilor si de eficienta sistemelor de ventilatie. Inelul de cadmiu de pe dinti este primul simptom al intoxicarilor cronice. pot conduce la asa numitul . a parului si a dintilor. greata. cuprul metalic nu manifesta actiuni directe asupra stomacului. etc. Acetatul bazic de cupru este mai putin toxic. Cuprul Sarurile de cupru sunt nocive pentru stomac. in cateva ore. oboseala. Din rani poate fi resorbit si poate deveni mortal. Acestea continua cu cresterea ritmului respiratiei. 10g. al pulsului. O solutie de sulfat de cupru de cca. S-au inregistrat. orbire. 2. 1% se ia ca vomitiv la intoxicarile cu fosfor sau se spala cu acesta ranile cu fosfor. Concentratia maxima admisa in STAS12574-87 privind continutul de cadmiu ca medie zilnica este 0. Doza letala pentru un om este cca. In continuare prezentam impactul deosebit al unor poluanti interiori : 23 . Praful de cupru sau praful de bronz provoaca o inverzire a pielii. Lipsa de cupru produce lipsa de pofta de macare. Doza terapeutica drept vomitiv este de 250mg. nasului si gatului. extenuare. totusi. S-au observat cazuri acute de intoxicare cu cadmiu sau oxid de cadmiu. Moartea poate sa survina ca urmare a atacului vaselor si slabirii inimii. slabire. provoaca anemie si sterilitate. Se pare ca.. tulburarea partilor cornoase ale pielii.2. pacientul se poate recupera. letargii.sindrom al bolii constructiilor care se manifesta prin iritatii ale ochilor. ameteala. Impactul asupra mediului. impiedica cresterea. Transformarea sarurilorde cupru in compusi insolubili in stomac cu albus de ou si extern cu hidrogen sulfurat. Dupa inhalare se observa iritatie. din aerul poluat cu cadmiu in jurul unor intreprinderi. scaderea sensibilitatii simturilor si albuminurie. Ele produc gastroenterite cu voma. pierderea totala sau partiala a memoriei. Sisteme de ventilatie. cianoza si moarte. din care acesta nu se poate precipita cu albus de ou sunt destul de toxici.2. greturi.21.

alcaloizii nicotinici trec in fum in proportie de 30-40% fata de cantitatea lor totala. implica un risc major. metale grele. ventilatiile.fumatorii pasivi . Riscul de cancer este mult amplificat la fumatori in comparatie cu nefumatorii. placi pentru pardoseli etc. in cele din urma sunt inhalate si acumulate de om dend nastere la numeroase maladii.Radonul. comuni in orice locuinta. hipertensiune. materialul imbatraneste si incepe sa se formeze adevarati nori de praf si fibre fine de azbest care. Ele pot provoca prejudicii sanatatii umane. datorita mediului nociv produs de fumatori. includ benzenul.. ele fiind estimate la peste 2000. Fumul de tutun. atat pentru cel ce fumeaza.trage in piept . poluanti periculosi.U. Fumul de tigara mai contine nicotina. Substantele poluante. Suprapunerea acestor noxe. capabil ca in doza de 40-60mg sa ucida omul. cand aceste echipamente nu sunt bine intretinute. Poluanti biologici. din care aproximativ 90% se absoarbe in sange. particulele emit radiatii ionizante care pot prejudicia reteaua sensibila a plamanilor si pot conduce. Azbestul a fost folosit in trecut intr-o mare varietate de materiale de constructii. atat de fregvent la fumatori. vopselele si lacurile. rezultate din arderea tutunului sunt numeroase. Alti compusi organici volatili. Formaldehidele pot cauza numeroase maladii cancerigene umane. la cancerul pulmonar. aer conditionat etc. riscul este si mai mare prin introducerea fumului pana in intimitatea alveolelor. Azbestul. Daca fumatorul . Fumand o singura tigara. infectii bacteriale si virale . sunt expusi la aceleasi riscuri de imbolnavire ca si fumatorii. . dereglari respiratorii etc. prin : reactii alergice la polen. Pesticidele. ciuperci etc. nocive.. care au o actiune cancerigene. in final. 24 . reactii la toxinele chimice produse de ciuperci etc. Cei mai periculosi factori de risc asociati fumatului sunt radicalii liberi si compusii aromatici policiclici (de pilda benzipirenul). o adevarata otrava pentru sange si esuturi. Dupa un timp de exploatare. compusi organici volatili si produsi ai arderilor incomplete (de exemplu hidrocarburi aromatice polinucleare). Fiind volatili. Pe langa acestea. variaza intre 500-5000 persoane/an. In S. inclusiv unii compusi de spalare sunt de asemenea. stau la baza dezvoltarii si proliferarii poluantilor biologici. tigle pentru acoperisuri. de exemplu de cadmiu. Folosirea in interiorul cladirilor a pesticidelor de toate tipurile prezinta riscuri importante pentru sanatate. atlelosescleroza etc. de asemenea. particule in suspensie sau sedimentabile. provocand tulburati cardiace. siliti sa inhaleze fum de tutun in spatii inchise ori neaerisite. duce in final la infarctul miocardiac si cancer pulmonar. Fibrele si particulele fine de azbest sunt responsabile de cancerul plamanilor si alte diferite boli respiratorii. se estimeaza ca numarul decedatilor de cancer pulmonar printr nefumatori.A. Formaldehidele si alti compusi organici volatili. incluzand diferite tipuri de izolatii. protectii cantra focului. despre care s-a vorbit anterior. fumatul presupune eliberarea unei mari cantitati de monoxid de carbon. daca este inhalat. Instalatiile de incalzire. nasului. care sunt siliti sa inhaleze aerul astfel poluat. provenit din fumul de tigara si percloretilene emise la spalarea in uscat a imbracamintii. umidificare. cat si pentru .. Nicotina este un toxic puternic. acestea provoaca iritatii ale ochilor. in locuinte sau birou. omul introduce in plamani cam 3-4mg nicotina. Nefumatorii.

3. Modul de dispersie al agentilor poluanti pe calea aerului depinde de factorii meteorologici si de modul de evacuare prin cosurile intreprinderilor. 3. care determina o continua stare de agitatie interna. Turbulenta aerului este un fenomen complex ce rezulta din diferentele de temperatura. Cu cat vantul are o viteza mai mare.Capitolul III. pentru ca pe masura producerii de poluanti de catre diversele surse. iar la turbulenta slaba. legat de compozitia atmosferica daca ea ar suferi alterari pe termen scurt. acestia se acumuleaza in vecinatatea locului de eliminare si concentratia lor in crestere continuu. este accentuata de cresterea rugozitatii solului si de viteza vantului . Difuziunea poluantilor in atmosfera este direc proportionala cu viteza vantului . In cazul unei turbulente medii. fluctuatiile vantului sunt mai reduse. Turbulenta este un factor care favorizeaza difuzia si viteza de formare a amestecurilor de poluanti-aer. cu stabilitate verticala.1. a unor portiuni mici ale maselor de aer. caracterizata prin stabilitatea verticala neutra. vantul este slab si constant in directie si intensitate. miscare si frecare dintre straturile in miscare.2. cu atat volumul de aer in care se disperseaza agentul poluant este mai mare si concentratiile rezultate vor fi mai mici. Modul de dispersie al poluantilor aerului Din punct de vedere ecologic. tulburenta atmosferica poate fi : mecanica. vantul uniform de si de viteza mica mentine concentratii ridicate de poluanti in stratul de aer in care au ajuns. pericolul de poluare legat de atmosfera are doua aspecte : unul direct. ea se afla in legatura directa cu regimul vanturilor. 3. 25 . Turbulenta favorizeaza dispersarea transversala fata de directia vantului a agentilor poluanti. Din punct de vedere al modului cum se produce. Vantul este deci un factor pozitiv in lupta contra acumularii de agenti poluanti. Vantul este cel mai important factor care contribuie la dispersarea poluantilor in atmosfera. 3. Calmul atmosferic este cea mai favorabila conditie meteorologica pentru poluarea aerului. are ca masura principala frecarea maselor de aer de suprafata terestra. ea fiind in functie de rugozotatea solului . dar tot el este vinovat si pentru dispersarea nedorita a agentilor poluanti de pe sol . O turbvulenta puternica se manifesta prin fluctuatii puternice ale vantului la sol (atat in privinta directiei. cat si a viezei) care amesteca bine aerul. El se manifesta printr-o miscare orizontala a atmosferei care antreneaza poluantii in masele de aer purtate de vant. si altul legat de rolul de vehicul pe care il poate juca atmosfera in transportul rapid al multor factori nocivi (este un vector al agentilor poluanti).

Ea se opune difuziei poluantilor si respectiv miscsorarii concentratiei lor.1% din concentratia gazului la iesirea din cos daca cosul este bine proiectat . Pentru proiectarea si amplasarea lor s-au stabilit cateva reguli : cosul trebuie sa fie de doua ori si jumatete mai inalt decat cladirile din jur sau decat formele de relief din apropiere. astfel sa se evite turbulenta apreciabila la cos . vitezele de iesire a gazelor la cos sa fie mai mari de 20 m/s. cand gazele emise pe cos sunt supuse numai difuziei atmosferice si tulburenta cauzata de cladirile inconjuratoare nu este importanta. se pot atinge concentratii la sol de ordinul 0. Capitolul IV 26 . precum si un mijloc de dispersie a poluantilor aerului. nici reci.4. in proportii diferite. Cercetarile facute arata ca ploaia realizeaza spalarea atmosferei in principal de gaze. apar la o distanta egala cu aproximativ 5-10 inaltimi ale cosului . In general. ceata provoaca cresterea concentratiei poluantilor. concentratiile la sol pot fi reduse prin ridicarea inaltimii cosului. care produce concentrarea impuritatilor. proportia crescuta de vapori de apa in atmosfera constituie un factor agravanat al poluarii. condenseaza usor pe particulele suspendate in atmosfera. iar zapada de impuritati solide. supuse difuziei atmosferice. fiind datorata repartizarii neuniforme a temperaturii. 3. este generata de diferenta de temperatura care poate exista intre suprafete si curentul de aer aflat deasupra. 3. Ambele feluri de turbulente sunt prezentate concomitent in atmosfera. nici calde. Ocupand straturile inferioare ale atmosferei. astfel ca jetul de gaz sa scape de zona propie de tulburenta a cosului . Cosurile industriale constituie una dinre sursele cele mai active de poluare a marilor zone industriale si a zonelor limitrofe acestora..6. In zonele poluate ceata se formeaza frgvent pentru ca vaporii de apa. 3. forma reliefului. altitudine. in functie de conditiile meteorologice : turbulenta mecanica cu fluctuatii tipice ale vantului de ordinul secundelor predomina in noptile cu vant.. turbulenta termica cu perioade tipice de fluctuatii ale vantului de ordinul minutelor predomina in zilele cu soare si vant slab.001. Umiditatea aerului este unul din cele mai schimbatoare elemente meteorologice.5. Temperatura este influentata de anotimp. Umiditatea crescuta duce la formarea de ceata. Instabilitatea temperaturii favorizeaza disperia poluantilor. Abia la aparitia precipitatiilor este favorizata dizolvarea si spalarea de impuritati din atmosfera si aducerea acestora pe sol.termica sau convectiva. latitudine geografica. impiedicand particulele sa se deplaseze. devenind un factor activ in frmarea reactiilor chimice din atmosfera.. concentratia maxima la sol a gazelor emise in cosuri. gazele care ies din cosuri cu diametre sub 2 m si inaltimi mai mici de 60m vor izbi pamantul si atunci concentratiile la sol pot sa devina excesive .

deoarece este direct periculoasa pentru organismul uman si o norma medie. Dintre acestea amintim: construirea de unitati industriale in afara zonelor de locuit. salcam. inzestrarea intreprinderilor industriale cu instalarii de retinere sau neutralizare a poluantilor atmosferici. astfel:norme medii pe o zi. cum poate influenta sanatatea omului de la disconfort pana la tulburarea unor functii. pentru incalzirea locuintelor si mai ales generalizarea sistemelor de incalzire prin termoficare. mai putin poluant. adica zonele in care concentratiile maxime adimise sunt depasite si riscul de imbolnavire a populatiei este prezent. autocontrolul poluantilor eliminati in atmosfera la nivelul emisiilor chia de catre intreprinderile industriale insesi. cu atat concentratia adimisa este mai mica. In al doilea rand. Masurile tehnico-organizatorice cad in sarcina organelor administrative sau de specialitate din diferite domenii care contribuie la poluarea aerului.Metode de diminuare a poluantilor aerului 4.1 Purificarea emisiilor gazoase In capitolele anterioare s-a vazut ce efecte negative poate avea asupra mediului inconjurator poluarea atmosferei. Obijnuit se stabilesc doua norme sau concentratii maxime admise pentru fiecare poluant atmosferic si anume: onorma maxima momentana. tratarea prealabila a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentratiilor poluantilor produsi. construirea de cosuri cat mai inalte si/sau ridicarea presiunii de eliminare si a temperaturii emisiilor pentru usurarea difuzarii in atmosfera a poluantilor. Pentru prevenirea si combaterea poluarii aerului se pot lua masuri medicale si masuri tehnico-organizatorice. plop). determinate de emisiile variabile. Concentratia maxima admisibila inseamna cea mai mare concentratie a unui poluant care poate fi acceptata. in functie de timpul pentru care se calculeaza. 27 . care nu poate fi depasita in nici un moment. care are la baza variatiile concentratiilor in timp ale diversilor ploluanti. pe o luna. astfel incat vantul dominant (cel mai frecvent din zona) sa bata de la locuinte spre industrie si nu invers. asezarea industriilor poluante fata de zonele de locuit. agravarea unor boli sau producerea unor afectiuni. Masurile medicale constau in primul rand in stabilirea de norme sanitare sau de concentratii maxime admise pentru diversi poluanti atmosferici. pe saptamana. pe un an. inlocuirea combustibilului inferior cu combustibil superior. interzicerea circulatiei autovehiculelor cu defecte de ardere care elimina cantitati marei de poluanti atmosferici in localitati. masurile sanitare constau in cercetarea influentei poluarii aerului asupra sanatatii populatiei din zonele de risc.de influenta factorilor climatici. Normele medii pot fi si ele de mai multe feluri. Cu cat tmpul de calcul este mai mare. dotarea zonelor libete dintre intrprinderile industriale poluante si locuinte cu spatii verzi alcatuite din arbori rezistenti la actiunea poluantilor (stejar. de conditiile atmosferice etc.

principiul centrifugal. Aparatele care necesita un tratament prealabil al agentului nociv inainte de epurare pot fi cu ceata sau acustice. Instalatii sau aparate care utilizeaza ambele principii in acelasi timp.nici o sursa nu elimina un singur poluant. care dupa modul de actionare pot fi la randul lor impartita in diferite subgrupe: Metede fizice: uscate. epuratoare cu spuma. umede si combinate. Metode si mijloace de purificare a atmosferei La enumerarea surselor de poluare s-a aratat cat de complicata este stabilirea componentei unui poluant pentru a putea fi incadrat intr-o categorie precisa. Dintre aceste aparate: camera de depunere care se foloseste numai pentru captarea prafului. ceea ce se poate afirma cu siguranta este ca pentru epurare pot exista doua categorii de metode: fizice si chimice. Dupa modul de actionare pot fi aparate care folosesc: principiul detentei. aerosolul curge intr-o ordine sigura a unor ajutaje astfel incat fiecare dintre ele prezinta o viteza mai mare decat cel 28 . iau uniformizarea acestora s-a vazut ca este imposibila. iar in medii umede pot fi spalatoare. deoarece. filtre umede. Instalatii si aparate care folosesc principiile de impact. prin reducere. Dintre modelele si instalatiile cele mai reprezentative ale metodelor fizice si chimice se prezinta cateva in continuare. medii filtrante. La fel de important de precizat este faptul ca pana acum inca nu s-a ajuns a se concepe aparate de epurare (purificare) complexa. soc si inertie.. adica pentru mai multi poluanti deodata. Inestalatii si aparate care lucreza in medii uscate. Instalatiile si aparatele de epurare se pot grupa astfel: Instalatii sau aprate de purificare directa a poluantilor. Din punct de vedere al mediului in care lucreaza pot fi: Inestalatii si aparate care lucreza in medii umede. ci o combinatie a acestora intr-un grad mai mare sau mai mic de pondere a unora asupra celorlalti. prin absortie si prin adsortie. camera de depunre cu placi sau deflector introduse orizontal sau inclinat pe care se depun particulele. pricipiul de impact. Instalatii sau aprate de purificare care necesita un tratament al agentilor nocivi inainte de epurare.4. practic. Datorita acestor fapte.2. categorisirea unor metode de epurare dupa natura poluantilor este destul de grea. soc si inertie In astfel de aparate si in special impactorul in cascada. separatoare dinamice. Deocamdata. Metode chimice: prin spalare. Aparate care folosesc pricipiul detentei La acest tip de aparat purificarea are la baza forta gravitatiei si pentru ca sa fie cat mai eficienta este necesar ca viteza amestecului gazos supus purificarii sa fie mica in interiorul instalatiei. prin separare. pricipii electrostatice pentru medii uscate. camera cu sicane etc.

De exemplu: rotociclonul care indeplineste in acelasi timp si rolul de ventilator si cel de desprafuitor. Dintre materialele folosite la fabricarea filtrelor amintim: bumbacul.10) si cad la baza de unde se elimina. In acest caz. orientat spre un acumulator de praf (ciclon). Aparate care folosesc mijoace filtrante Pentru retinerea din gaze a particuleleor extrem de mici in conditii medii de temperatura. lana. mentinand intre ele spatii inelare. 5. iar dupa forma electozilor pot fi uscate tubulare sau uscate cu placi (fig. iar oeratia corespunzatoare se numeste filtrare.inul. Daca se monteza mai multe cicloane in baterie se obtine un multiciclon care asigura un grad de purificare marit. In afara de aparatele pentru medii uscate sau umede mai sunt aparate si instalatii de purificare speciale: Aparate dinamice speciale pentru debite mici si mijlocii. in prezenta unei perdele de apa. matasea. Filtrele electrice umede se folosesc la separarea prafului din mediile umede. Restul de 3 5% din gaz ce antreneaza cea mai mare cantitate de praf trece printr-un canal cu un diametru mic. prin care se elimina 95-97% din gazul care trebie purificat.12). care se sprijina pe marginea carcasei.precedent. iar cele mai usoare de ultimele. azbestul. poliesterice.). poliacrilontrilice. care este construit dintr-un numar mare inele conice care isi misoreaza treptat diametrul in directia de miscare a gazului supus purificarii. Dupa mediul in care lucreza pot sa fie filtre electrice uscate sau umede. Mai des folosite sunt filtrele fibroase. 29 . particulele mai grele vor fi retinute de primele trepte. 5. Instalatii si aparate care folosesc principiu separarii electro statice Separarea electro statica consta in incarcatea particulelor solide si a picaturilor fine de lichide de catre ionii de gaz produsi prin descarcari electrice in gazul din jurul unui electrod de inalta tensiune si apoi deplasarea particulelor si picaturilor catre un electrod colector legat la pamant. sudati pe o placa tubulara plumbuita. Particulele de praf antrenate de forta centrifuga se lovesc de corpul ciclonului (fig. filtrul cu saci. In felul acesta. electrozii de depunere sunt confectionati din tuburi de plumb de forma cilindrica sau hexagonala. Aparate care folosesc principiul de separare prin centrifugare -cicloanele sunt aparate in care particulele sunt eliminate pe baza fortei centrifuge dintr-un gaz care se roteste. sticla si diferite sintetice (poliamidice. polietilenice etc. Aceasta metoda se utilizeaza cand exista un volum mare de gaze de purificat formate din particule fine sau ceata si nu exista riscul de explozie. Acestea sunt asezate unul langa altul la intervale mici. Un astfel de aparat este pulvocaptorul. umiditate si coroziune se utilizeaza instalatii si aparate speciale numite filtre. in care se depune praful.

30 . investitii acceptabile. Sistemele de epurare sonore au ca avantaje: functionarea la temperaturi inalte.Aparate de epurare prin aglomerare sonica. 4. cand se urmareste o epurare foarte avansata se recurge la sisteme de purificare in mai multe trepte. Diferenta dintere cele doua tipuri este ca primele nu contin nici o piesa in miscare. avand in acest mod asigurata atat o epurare cat mai aproape de cea ideala. celelalte care concura la combinatia respectiva vor functiona in continuare. a unor gaze provenite de la unele cuptoare metalurgice etc. neglijandu-se aspectul principal al aepurarii. deoarece in acest caz cheltuielile facute cu instalatia respectiva vor fi inutile. Datorita acestui fapt se impune ca dimensionarea aparatelor si instalatiilor de epurare sa nu se alunece pe panta economicitatii. cat si o siguranta ca in cazul defectarii unuia din aparate. prin mijloace mecanice (camere de depunere. se recomanda sa se mearga pe un sistem combinat. Operatia de epurare sau purificare a emisiilor gazoase are in primul rand scopul asigurarii sanatatii oamenilor si in al doilea rand doar recuperari economice. siguranta de exploatare etc. filtre cu saci). Primele aplicatii industriale ale epuratoarelor sonice au fost realizate in S. reparatii si intretinere. Cu rezultate bune sau folosit si la epurarea gazului de furnal. pornind de la sistemele de epurare grosiera. volumul cheltuielilor de investitii. cicloane. Alegerea epuratorului se face tinand cont de un complex de factori ca: dimensiunile si conceptia aerosolilor. realizabila in turnuri de pulverizare si in final cu o epurare fina. intensitatea sonora. Alegerea unui aparat sau unei instalatii de epurare Se considera ca alegerea unui singur sistem de epurare este insuficienta si deci. timpul de expunere in campul sonic al aerosolului alcatuit din particule uniforme si de concentratie uniforma. debitul de fluid purtator (aer sau gaze diverse). care se bazeaza pe efectul aglomerarii aerosolilor sub actiunea undelor sonore de frecventa inalta.U. ele nerezolvand obiectivul primordial.3. Sirenele. gradul de epurare. Efectul de aglomerare este datorat ciocnirii particulelor care capata o miscare vibratorie indusa de mediul fluid in vibratie. concentratia aerosolilor.A in 1948 la recuperarea negrului de fum provenit de la un cuptor alimentat cu gaz natural. securitate absoluta. cand se porneste la conceperea unei instalatii de epurare. care sunt aparate generatare de unde sonore si pot fi statice si dinamice. continuand apoi cu o epurare intermediara (senifina). Aglomerarea sonica e influentata de urmatorii factori: frecvent. in industria de acid sulfuric. De regula. pe cand cele din a doua categorie au o parte din componente mobile. temperatura. eficacitate mare. de obicei cu ajutorul filtrelor electrice.

referat. ceea ce duce la efecte magice la nivel global. www. precum si principalii poluanti ai aerului si sursele de poluare a acestora. Concluzii Tema acestui proiesct se numeste Efectele poluarii aerului asupra mediului . Sanda Fatu Introducere pentru pregatirea proiectelor clasele XI-a si XII-a. Editura Plas 3.ro 5. factorilor acestora si modul de dispersie in aer a acestor poluanti precum si impactul pe care-l au asupra mediului. www. Ultimul capitol contine concluziile obtinute in urma efectuarii acestei teme de proiect. Rodica Ciarnace Ecologie si protectia mediului Editura Economica 4. www. Capitolul doi descrie in amanunt influenta poluantilor. Bibliografie: 1.ro 31 .clopotel. Penultimul capitol contine cateva metode de diminuare a poluantilor aerului precum si aparatele folosite in acest scop. a invelisului Pamantului.referat.ro 6. unde in primul capitol avem o caracterizare generala a aerului.e-scoala.Capitolul V. Eva Trimbitosu Fizica 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful